Sunteți pe pagina 1din 27

TERAPIA TULBURĂRILOR

DE LIMBAJ

A.TERAPIE
GENERALĂ

III.
I. II.
DEZVOLTAREA
EDUCAREA DEZVOLTAREA
MOBILITĂŢII
AUZULUI RESPIRAŢIEI
APARATULUI
FONEMATIC CORECTE
ARTICULATOR
I. DEZVOLTAREA AUZULUI
FONEMATIC
1. DEFINITIE

Auzul fonematic este o particularitate a auzului uman prin


care sunetele vorbirii sunt percepute ca elemente
semantice sau fonetice.
Tulburarea auzului fonematic se refera la lipsa de
maturizare a acestei particularitati si la lipsa de exersare
a laturii expresive a limbajului verbal.
2. OBIECTIVELE EDUCARII AUZULUI
FONEMATIC
 Formarea capacitatii de diferentiere
fonematica, prin distingerea si
discriminarea sunetelor si a
cuvintelor.
 Formarea perceptiei fonematice
corecte.
 Analiza fonematica acustica.
 Educarea pronuntiei ritmice.
 Educarea pronuntiei melodice.
3.EXERCITII
a. Imitarea sunetelor din natura si
pronuntie de onomatopee,in
soapta,tare,in ritm stacato si
prelungit,dupa indicatii
Exemple:

ş–ş–ş–ş
(ritm stacatto,
prelungit, şoptit)
s–s–s–s
(prelungit)

bâzzz – bâzzz
(“b” accentuat şi
“z” prelungit
chiţ – chiţ – chiţ
(executarea in ritm
rapid a grupelor de
cate trei silabe)

cirip/cip – cirip/cip
zurr – zurr - zurr

cucuriguuuuuuu
cot-cot-cot-codaac
(pronunţie ritmată)

ga-ga-gaaa
(pronunţie ritmată)
glu – glu – glu

oac – oac; oac - oac


tic-tac, tic-tac
(alternante de tonalitati)

muu – muu - muuuu


(se accentueaza pe “u”)
morrr – morrr – morr
( “r” prelungit)

bârrr – bârrr - bârrr


(repetarea tonalitatii
lui “r”)
ham – ham – ham
(cu inspir si expir
puternic)

i-ha, i-ha, i-ha


(sunetul “i” se pronunta
cu aspirarea fortata a
aerului)
miauuu – miauuu
– miauuu
( pronunţie
ritmată)

crrrrr – crrrrrr
(repetarea
tonalităţii lui “r”)
mac – mac – mac
(pronunţie
ritmată)

beeee – beeee
(prelungirea
tonalităţii lui “e”
pe expir
puternic)
piu – piu - piu
(pronunţie
ritmică)

cu – cu, cu – cu
(cu alternarea
tonalităţii)
b).
Pronuntarea unor serii de silabe opuse
luate din cuvinte paronime.
pa-pe-pi-po-pu-pă-pî
ba-be-bi-bo-bu-bă-bî
ta-te-ti-to-tu-tă-tî
da-de-di-do-du-dă-dî
sa-se-si-so-su-să-sî
za-ze-zi-zo-zu-ză-zî
şa-şe-şi-şo-şu-şă-şî
ja-je-ji-jo-ju-jă-jî
fa-fe-fi-fo-fu-fă-fî
va-ve-vi-vo-vu-vă-vî
la-le-li-lo-lu-lă-lî
ra-re-ri-ro-ru-ră-rî
za-ze-zi-zo-zu-ză-zî
ja-je-ji-jo-ju-jă-jî
c). Diferentierea consoanelor surde de cele sonore (cuvinte
paronime)
C-G

cocoşi gogoşi

cară – gară crai - grai


caz – gaz luncă - lungă
coală – goală stâncă – stângă
cât – gât creier – greier
T-D

tună dună
tata – data tuş – duş
tare – dare lată – ladă
tura – dura pot – pod
tac – dac roată – roadă
trepte – drepte spate – spade
topor – dobor clătite - clădite
P-B

pară bară
paie – baie pile – bile
papa – baba pun – bun
pat – bat pompă – bombă
poală – boală prună – brună
pere – bere alpine - albine
pot – bot prici - brici
F-V

file vile
fată – vată foi – voi
fin – vin far – var
fiu – viu fază – vază
facă – vacă fals - vals
S–Z

sare zare
sac – zac sar – zar
seu – zeu seamă – zeamă
vase – vaze oase – oaze
varsă – varză groasă - groază
Ş-J

şoc joc
şale – jale şir – jir
şapcă – japcă şură – jură
prăşit – prăjit prăşitură - prăjitură
d). Diferentierea sunetelor cu punct de
articulare apropiat:

Ţ – Ce – Ci
aţe – ace
ţine – cine
ţel – cel
înţeapă – înceapă
plăţi – plăci
ţeapă - ceapă
R–L

rac lac
ramă – lamă rup – lup
radă – ladă rob – lob
rege – lege roz – loz
care – cale rupă – lupă
rampă – lampă cremă – clemă
car – cal par - pal
Ş–S

muşcă muscă
şoc – soc laş – las
şine – sine peşte – peste
şold – sold paşte – paste
şură – sură pişc – pisc
coş – cos naş - nas
J-Z

jar zar
coji – cozi
joi – zoi
jale – zale
gaj - gaz