TERAPIA TULBURĂRILOR

DE LIMBAJ

A.TERAPIE
GENERALĂ

III.
I. II.
DEZVOLTAREA
EDUCAREA DEZVOLTAREA
MOBILITĂŢII
AUZULUI RESPIRAŢIEI
APARATULUI
FONEMATIC CORECTE
ARTICULATOR
 I. DEZVOLTAREA AUZULUI
FONEMATIC
1. DEFINITIE

Auzul fonematic este o particularitate a auzului uman prin

care sunetele vorbirii sunt percepute ca elemente
semantice sau fonetice.
Tulburarea auzului fonematic se refera la lipsa de
maturizare a acestei particularitati si la lipsa de exersare
a laturii expresive a limbajului verbal.
 2. OBIECTIVELE EDUCARII AUZULUI
FONEMATIC
 Formarea capacitatii de diferentiere
fonematica, prin distingerea si
discriminarea sunetelor si a
cuvintelor.
 Formarea perceptiei fonematice
corecte.
 Analiza fonematica acustica.
 Educarea pronuntiei ritmice.
 Educarea pronuntiei melodice.
 3.EXERCITII
a. Imitarea sunetelor din natura si
pronuntie de onomatopee,in
soapta,tare,in ritm stacato si
prelungit,dupa indicatii
Exemple:

ş–ş–ş–ş
(ritm stacatto,
prelungit, şoptit)
s–s–s–s
(prelungit)

bâzzz – bâzzz
(“b” accentuat şi
“z” prelungit
chiţ – chiţ – chiţ
(executarea in ritm
rapid a grupelor de
cate trei silabe)

cirip/cip – cirip/cip
zurr – zurr - zurr

cucuriguuuuuuu
cot-cot-cot-codaac
(pronunţie ritmată)

ga-ga-gaaa
(pronunţie ritmată)
glu – glu – glu

oac – oac; oac - oac

tic-tac, tic-tac
(alternante de tonalitati)

muu – muu - muuuu

(se accentueaza pe “u”)
morrr – morrr – morr
( “r” prelungit)

bârrr – bârrr - bârrr

(repetarea tonalitatii
lui “r”)
ham – ham – ham
(cu inspir si expir
puternic)

i-ha, i-ha, i-ha

(sunetul “i” se pronunta
cu aspirarea fortata a
aerului)
miauuu – miauuu
– miauuu
( pronunţie
ritmată)

crrrrr – crrrrrr
(repetarea
tonalităţii lui “r”)
mac – mac – mac
(pronunţie
ritmată)

beeee – beeee
(prelungirea
tonalităţii lui “e”
pe expir
puternic)
piu – piu - piu
(pronunţie
ritmică)

cu – cu, cu – cu
(cu alternarea
tonalităţii)
b).
Pronuntarea unor serii de silabe opuse
luate din cuvinte paronime.
pa-pe-pi-po-pu-pă-pî
ba-be-bi-bo-bu-bă-bî
ta-te-ti-to-tu-tă-tî
da-de-di-do-du-dă-dî
sa-se-si-so-su-să-sî
za-ze-zi-zo-zu-ză-zî
şa-şe-şi-şo-şu-şă-şî
ja-je-ji-jo-ju-jă-jî
fa-fe-fi-fo-fu-fă-fî
va-ve-vi-vo-vu-vă-vî
la-le-li-lo-lu-lă-lî
ra-re-ri-ro-ru-ră-rî
za-ze-zi-zo-zu-ză-zî
ja-je-ji-jo-ju-jă-jî
c). Diferentierea consoanelor surde de cele sonore (cuvinte
paronime)
C-G

cocoşi gogoşi

cară – gară crai - grai

caz – gaz luncă - lungă
coală – goală stâncă – stângă
cât – gât creier – greier
 T-D

tună dună
tata – data tuş – duş
tare – dare lată – ladă
tura – dura pot – pod
tac – dac roată – roadă
trepte – drepte spate – spade
topor – dobor clătite - clădite
 P-B

pară bară
paie – baie pile – bile
papa – baba pun – bun
pat – bat pompă – bombă
poală – boală prună – brună
pere – bere alpine - albine
pot – bot prici - brici
 F-V

file vile
fată – vată foi – voi
fin – vin far – var
fiu – viu fază – vază
facă – vacă fals - vals
 S–Z

sare zare
sac – zac sar – zar
seu – zeu seamă – zeamă
vase – vaze oase – oaze
varsă – varză groasă - groază
 Ş-J

şoc joc
şale – jale şir – jir
şapcă – japcă şură – jură
prăşit – prăjit prăşitură - prăjitură
d). Diferentierea sunetelor cu punct de
articulare apropiat:

Ţ – Ce – Ci
aţe – ace
ţine – cine
ţel – cel
înţeapă – înceapă
plăţi – plăci
ţeapă - ceapă
 R–L

rac lac
ramă – lamă rup – lup
radă – ladă rob – lob
rege – lege roz – loz
care – cale rupă – lupă
rampă – lampă cremă – clemă
car – cal par - pal
 Ş–S

muşcă muscă
şoc – soc laş – las
şine – sine peşte – peste
şold – sold paşte – paste
şură – sură pişc – pisc
coş – cos naş - nas
 J-Z

jar zar
coji – cozi
joi – zoi
jale – zale
gaj - gaz