Sunteți pe pagina 1din 46

Interactiunea profesor-elev

Manda Veronica Baetelu Violeta Stan Elena Antonescu Andrei

Profesor: Iordan Alexandru Psihopedagogie Speciala Grupa a-II-a Anul I

Pentru inceput, ne-am propus sa realizam o analiza a relatiei profesor-elev din perspectiva raportului dintre generatii, considerand aceasta o tema de actualitate si de interes in litaratura de specialitate.

Pentru inceput, ne-am propus sa realizam o analiza a relatiei profesor-elev din perspectiva raportului dintre generatii, considerand aceasta o tema de actualitate si de interes in litaratura de specialitate.
Literatura psihologica, sociala si psihopedagogica este bogata in lucrari pe tema generatiilor, a succesiunii lor si a raportului dintre ele. Cu toate acestea subiectul este generos si poate constitui de fiercare data o tema interesanta de tratat, datorita multitudinii de perspective din care poate fi analizata.

Cum se manifesta relatiile dintre generatii? Care sunt elementele diferentiatoare dintre acestea? Care este deosebirea intre lumea copilariei, a tineterii si cea a adultilor?

Tot mai insistent se discuta astazi despre relatiile dintre 2 generatii diferite. Raporturile intre acestea sunt raporturi intre culturi, intre modalitati diferite de intelegere a realitatii cotidiene si de manifestare.

Ele constiutuie un parametru esential de diferentiere intre indivizii apartinand unor generatii diferite.

Scoala este institutia careia societatea i-a incredintat sacrcina pregatirii generatiilor ce se succed in devenirea istorica a colectivitatii umane. Genetariile patrund in scoala printr-un flux continuu, fiind supuse unui proces de modelare, menit sa asigure continuitatea istorica a valorilor umane si pregatirea fiecarei generatii.

Relatia profesor-elev reprezinta una dintre problemele majore ale invatamantului contemporan, ce a preocupat adesea gandirea pedagogica mondiala, ca si pe cea din tara noastra.

In plan istoric, atat in literatura de specialitate cat si in practica educativa, s-au conturat doua puncte de vedere opuse privind relatia profesor elev: unul caracteristic pedagogiei traditionale, bazat pe o comunicare unilaterala de la profesor la elev, iar celalalt modern, care considera elevul exclusiv ca subiect al educatiei, in afara oricarei dirijari din partea educatorului.

Dar iata cum este privita interactiunea profesor elev in literatura de specilaitate dinamica relatiei dintre profesor si elev in procesul de invatamant este data de:

Dar iata cum este privita interactiunea profesor elev in literatura de specilaitate dinamica relatiei dintre profesor si elev in procesul de invatamant este data de: 1. Caracteristicile si semnificatiile educationale ale relatiei profesor-elev

1. In stabilirea unei relatii bune profesor-elev trebuie sa se tina cont de urmatoarele aspecte:

1. In stabilirea unei relatii bune profesor-elev trebuie sa se tina cont de urmatoarele aspecte: a. Organizarea clasei. Este necesar ca profesorii sa faca tot posibilul ca in clasa sa fie o atmosfera placuta. Aceasta presupune analiza cuprinsului lectiei de expunere, organizarea de grupuri si amenajarea placuta a mediului fizic scolar.

1. In stabilirea unei relatii bune profesor-elev trebuie sa se tina cont de urmatoarele aspecte:
a. Organizarea clasei. Este necesar ca profesorii sa faca tot posibilul ca in clasa sa fie o atmosfera placuta. Aceasta presupune analiza cuprinsului lectiei de expunere, organizarea de grupuri si amenajarea placuta a mediului fizic scolar. b. Stabilirea obiectivelor. Este important ca elevii sa inteleaga scopul actului educational, la care trebuie sa ajunga.

c. Comportamentul profesorului. Nu este surprinzator ca maniera in care se poarta profesorii are un efect direct asupra comportamentului elevilor. Nu numai ca profesorii ofera un model de comp pe care elevii il pot imita, dar ei sunt in pozitia din care pot sa modeleze si sa schimbe comportamentul elevilor.

c. Comportamentul profesorului. Nu este surprinzator ca maniera in care se poarta profesorii are un efect direct asupra comportamentului elevilor. Nu numai ca profesorii ofera un model de comp pe care elevii il pot imita, dar ei sunt in pozitia din care pot sa modeleze si sa schimbe comportamentul elevilor.

d. Reguli adecvate. Toate scolile au un set de reguli. In plus, fiecare profesor va avea o serie de reguli care se aplica in clasa si definesc comportamentul acceptabil si cel inacceptabil in randul elevilor.

c. Comportamentul profesorului. Nu este surprinzator ca maniera in care se poarta profesorii are un efect direct asupra comportamentului elevilor. Nu numai ca profesorii ofera un model de comp pe care elevii il pot imita, dar ei sunt in pozitia din care pot sa modeleze si sa schimbe comportamentul elevilor. d. Reguli adecvate. Toate scolile au un set de reguli. In plus, fiecare profesor va avea o serie de reguli care se aplica in clasa si definesc comportamentul acceptabil si cel inacceptabil in randul elevilor. e. Relatiile parinti-profesor. Implicarea intr-o masura cat mai mare a parintilor in cadrul unei scoli nu numai ca duce la dezvoltarea unor relatii pozitive intre familie si scoala, dar creeaza parteneriatul propice atingerii idealului educational.

Kessel distinge mai multe stiluri de raportare a profesorului la clasa de elevi:

Kessel distinge mai multe stiluri de raportare a profesorului la clasa de elevi: 1. Strategia de dominare: caracterizata prin impunere, prin structuri relationale ierarhice asimetrice ce aduc mereu in prim plan autoritatea profesorului

Kessel distinge mai multe stiluri de raportare a profesorului la clasa de elevi: 1. Strategia de dominare: caracterizata prin impunere, prin structuri relationale ierarhice asimetrice ce aduc mereu in prim plan autoritatea profesorului 2. Negocierea: stabilirea, explicita sau implicita a "limitelor" libertatii comportamentale si atitudinale ale elevilor

Kessel distinge mai multe stiluri de raportare a profesorului la clasa de elevi: 1. Strategia de dominare: caracterizata prin impunere, prin structuri relationale ierarhice asimetrice ce aduc mereu in prim plan autoritatea profesorului 2. Negocierea: stabilirea, explicita sau implicita a "limitelor" libertatii comportamentale si atitudinale ale elevilor 3. Fraternizarea: " alianta" profesorului cu clasa

Kessel distinge mai multe stiluri de raportare a profesorului la clasa de elevi: 1. Strategia de dominare: caracterizata prin impunere, prin structuri relationale ierarhice asimetrice ce aduc mereu in prim plan autoritatea profesorului 2. Negocierea: stabilirea, explicita sau implicita a "limitelor" libertatii comportamentale si atitudinale ale elevilor 3. Fraternizarea: " alianta" profesorului cu clasa 4. Strategia bazata pe rutina: profesorul predictibil, care-si fundamenteaza interventiile pe stadializare si uniformizare

Kessel distinge mai multe stiluri de raportare a profesorului la clasa de elevi: 1. Strategia de dominare: caracterizata prin impunere, prin structuri relationale ierarhice asimetrice ce aduc mereu in prim plan autoritatea profesorului 2. Negocierea: stabilirea, explicita sau implicita a "limitelor" libertatii comportamentale si atitudinale ale elevilor 3. Fraternizarea: " alianta" profesorului cu clasa 4. Strategia bazata pe rutina: profesorul predictibil, care-si fundamenteaza interventiile pe stadializare si uniformizare 5. Terapia ocupationala: sarcinile scolare frecvente sunt privite ca modalitati de prevenire si interventie in ceea ce priveste abaterile disciplinare

Perceptia interpersonala profesor-elev se refera in special la cunostintele, competenta si statutul profesorului; modul in care sunt percepute toate acestea de catre elevi determina influenta profesorului asupra clasei.

Perceptia interpersonala profesor-elev se refera in special la cunostintele, competenta si statutul profesorului; modul in care sunt percepute toate acestea de catre elevi determina influenta profesorului asupra clasei.

Daca toate acestea sunt percepute ca atare si solicitate de catre elevi, este evident ca se ofera un spatiu de crestere a influentei acestuia.

Perceptia interpersonala profesor-elev se refera in special la cunostintele, competenta si statutul profesorului; modul in care sunt percepute toate acestea de catre elevi determina influenta profesorului asupra clasei. Daca toate acestea sunt percepute ca atare si solicitate de catre elevi, este evident ca se ofera un spatiu de crestere a influentei acestuia. In caz contrat, exista situatiile tipice cand elevii se plang in privinta diverselor sarcini solicitate de catre profesor. raportat la desfasurarea intregului an scoalr, exista diferente de percepere si, implicit, de influenta a profesorului.

Folosirea in exces a influentei de catre profesor duce la crearea impresiei ca toate sarcinile cerute sunt plictisitoare, profesorul motivand cerinta respectiva numai prin influenta personala, recurgand fie la amenintari, fie la diferiti stimuli ai motivatiei extrinseci.

Folosirea in exces a influentei de catre profesor duce la crearea impresiei ca toate sarcinile cerute sunt plictisitoare, profesorul motivand cerinta respectiva numai prin influenta personala, recurgand fie la amenintari, fie la diferiti stimuli ai motivatiei extrinseci. Spatiul personal si teritorialitatea ocupa un rol primordial in reglarea mecanismelor influentei educatuionale. Dupa observatia lui hall, copii au o nevoie mai mica de spatiu decat adultii, cadrul didactic urmarind o diminuare a acestuia, in functie de obiectivele sarcinilor de instruire sau a situatiile interactionale.

Important de mentionat, la nivelul dinamicii si procesualitatii relatiilor interpersonale, este faptul ca influenta educationala poate functiona si ca criteriu de analiza a interactiunilor din clasa de elevi:

Important de mentionat, la nivelul dinamicii si procesualitatii relatiilor interpersonale, este faptul ca influenta educationala poate functiona si ca criteriu de analiza a interactiunilor din clasa de elevi:

-Relatii de cooperare: bazate pe coordonarea eforturilor in vederea realizarii unui obiectiv comun

Important de mentionat, la nivelul dinamicii si procesualitatii relatiilor interpersonale, este faptul ca influenta educationala poate functiona si ca criteriu de analiza a interactiunilor din clasa de elevi: -Relatii de cooperare: bazate pe coordonarea eforturilor in vederea realizarii unui obiectiv comun -Relatii de competitie: bazate pe rivalitatea partenerilor, in atingerea unei tinte individuale

Important de mentionat, la nivelul dinamicii si procesualitatii relatiilor interpersonale, este faptul ca influenta educationala poate functiona si ca criteriu de analiza a interactiunilor din clasa de elevi: -Relatii de cooperare: bazate pe coordonarea eforturilor in vederea realizarii unui obiectiv comun

-Relatii de competitie: bazate pe rivalitatea partenerilor, in atingerea unei tinte individuale


-Relatii de conflict: bazate pe opozitia mutuala a partenerilor, raportata la un scop indivizibil.

Important de mentionat, la nivelul dinamicii si procesualitatii relatiilor interpersonale, este faptul ca influenta educationala poate functiona si ca criteriu de analiza a interactiunilor din clasa de elevi: -Relatii de cooperare: bazate pe coordonarea eforturilor in vederea realizarii unui obiectiv comun

-Relatii de competitie: bazate pe rivalitatea partenerilor, in atingerea unei tinte individuale


-Relatii de conflict: bazate pe opozitia mutuala a partenerilor, raportata la un scop indivizibil. Toate aceste tipuri de relationare propun o reflectie amanuntita asupra relatiilor dintre cooperare si competitie.

Morton a descoperit ca, in comparatie cu clasele cooperante, clasele competitive au o atmosfera ce duce la:

Morton a descoperit ca, in comparatie cu clasele cooperante, clasele competitive au o atmosfera ce duce la:

a. Elevi cu un nivel ridicat al anxietatii

Morton a descoperit ca, in comparatie cu clasele cooperante, clasele competitive au o atmosfera ce duce la: a. Elevi cu un nivel ridicat al anxietatii b. Elevi care se gandesc mai putin la ei si la munca lor

Morton a descoperit ca, in comparatie cu clasele cooperante, clasele competitive au o atmosfera ce duce la:
a. Elevi cu un nivel ridicat al anxietatii

b. Elevi care se gandesc mai putin la ei si la munca lor


c. Studenti cu atitudini reprosabile fata de colegi

Morton a descoperit ca, in comparatie cu clasele cooperante, clasele competitive au o atmosfera ce duce la: a. Elevi cu un nivel ridicat al anxietatii b. Elevi care se gandesc mai putin la ei si la munca lor c. Studenti cu atitudini reprosabile fata de colegi d. Studenti cu un sentiment de responsabilitate foarte scazut fata de ceilalti un profesor poate avea un avantaj real pe seama competitiei din clasa de elevi.

Morton a descoperit ca, in comparatie cu clasele cooperante, clasele competitive au o atmosfera ce duce la:

a. Elevi cu un nivel ridicat al anxietatii


b. Elevi care se gandesc mai putin la ei si la munca lor c. Studenti cu atitudini reprosabile fata de colegi d. Studenti cu un sentiment de responsabilitate foarte scazut fata de ceilalti un profesor poate avea un avantaj real pe seama competitiei din clasa de elevi. Elevii se indreapta intotdeauna spre domeniile in care se simt puternici si in contrast, este aproape imposibil sa fie motivati pe domenii ale vietii sociale in clasa in care ei nu se simt competenti.

De foarte multe ori in clasa de elevi are loc o perceptie gresita a ideii de competitie si, asa cum arata multi analisti ai domeniului, aceasta competitie care exista si care ar trebui sa constituie fundalul de aplicare a competentelor dobandite, nu poate functiona in acelasi timp si ca baza sociala pentru formarea acestora.

De foarte multe ori in clasa de elevi are loc o perceptie gresita a ideii de competitie si, asa cum arata multi analisti ai domeniului, aceasta competitie care exista si care ar trebui sa constituie fundalul de aplicare a competentelor dobandite, nu poate functiona in acelasi timp si ca baza sociala pentru formarea acestora. Numai o atentie sporita a cadrului didactic permite eficientizarea interventiilor in situatii percepute ca fiind situatii de criza educationala.

De foarte multe ori in clasa de elevi are loc o perceptie gresita a ideii de competitie si, asa cum arata multi analisti ai domeniului, aceasta competitie care exista si care ar trebui sa constituie fundalul de aplicare a competentelor dobandite, nu poate functiona in acelasi timp si ca baza sociala pentru formarea acestora. Numai o atentie sporita a cadrului didactic permite eficientizarea interventiilor in situatii percepute ca fiind situatii de criza educationala. A fi un cadru didactic performant inseamna a fi o prezenta semnificativa atat in viata obiectiva cat si in viata subiectiva a elevilor.

De foarte multe ori in clasa de elevi are loc o perceptie gresita a ideii de competitie si, asa cum arata multi analisti ai domeniului, aceasta competitie care exista si care ar trebui sa constituie fundalul de aplicare a competentelor dobandite, nu poate functiona in acelasi timp si ca baza sociala pentru formarea acestora. Numai o atentie sporita a cadrului didactic permite eficientizarea interventiilor in situatii percepute ca fiind situatii de criza educationala. A fi un cadru didactic performant inseamna a fi o prezenta semnificativa atat in viata obiectiva cat si in viata subiectiva a elevilor.

In ciuda asimetriei constitutive existente in clasa de elevi- referitoare la statutul de superioritate a profesorului- relatia profesor-elev nu mai poate fi conceputa ca o relatie de dependent a elevului de profesor sau ca o relatie de comunicare abstracta.

In ciuda asimetriei constitutive existente in clasa de elevi- referitoare la statutul de superioritate a profesorului- relatia profesor-elev nu mai poate fi conceputa ca o relatie de dependent a elevului de profesor sau ca o relatie de comunicare abstracta. Mult discutata autoritate a profesorului nu se reduce la posesia cunostintelor de specialitate, ci deriva si din capacitatea acestuia de a alterna strategiile didactice , adaptand-le situatiilor educationale, de a repartiza responsabilitati elevilor, de a mobiliza elevii la cooperare in grup, de a valorifica valentele retatiei profesor- elev in sensul unui dialog real.

Bibliografie
http://www.scribd.com/doc/24043832/Cap-22-Rel-Prof-elev http://www.uaic.ro/uaic/bin/download/Academic/Doctorate_februarie_2010/IstrateGh.MihaelaNicoletacs.Prvu.pdf