DEVIANA I DELICVENA

Comportamentul anormal este un comportament normal n condiii anormale (Merton ! "o#ert$! %rice societate are ns& o serie de norme scrise sau nescrise prin intermediul c&rora poate aprecia dac& o anumit& conduit& sau un anumit act' este adec(at sau nu' se nscrie sau nu n modelul cultural prescris pentru toi mem#rii ei! Aceste norme sta#ilesc modalit&ile de sanciune pentru toate conduitele sau actele care nu corespund a)tept&rilor societ&ii (unele sanciuni se aplic& n mod instituionali*at' altele se aplic& prin mecanisme neo+iciale' in+ormale$! Dac& am de+ini toate aceste conduite ori acte' ca a#ateri de la normele de orice +el' am putea a+irma c& orice societate se con+runt&' n cursul de*(olt&rii ei' cu mani+est&ri de de(ian&! De(iana desemnea*& noncon+ormitatea' nc&lcarea normelor )i re,ulilor sociale! Aceasta are o s+er& mult mai lar,& dec-t criminalitatea' in+racionalitatea sau delinc(ena (denumit& )i de(ian& penal&$' deoarece include nu numai nc&lc&rile le,ii penale' ci toate de(iaiile de la comportamentul socialmente acceptat )i de*ira#il ("&dulescu' .//0$! Acelasi autor spune c& de(iana se de+ine)te prin mai multe criterii1 Criteriul satistic prin prisma caruia de(ianta este o a#atere semni+icati(a de la media celorlalti mem#ri ai societatii Criteriul normati( care su#linia*a +aptul ca de(ianta incalca normele sociale Criteriul ma,nitudinii si ,ra(itatii actului de(iant con+orm caruia sunt considerate de(iante numai actele care se a#at in mod semni+icati( de la asteptarile celorlalti! Criteriul medical con+orm caruia sunt mem#ri ai societatii care sunt incapa#ili sa respecte normele sociale in cau*a unor de+iciente +i*ice si psi2ice' cum sunt #olna(ii psi2ici' in special psi2oticii si psi2opatii care nu au capacitatea de a distin,e intre #ine si rau' moral si imoral!

Criteriul reactiei sociale con+orm caruia de(ianta depinde de punctul de (edere al pu#licului care o de+ineste! Comportamentul de(iant este un comportament atipic' care se ndep&rtea*&

sensi#il de la po*iia standard (medie$ )i trans,resea*& normele )i (alorile acceptate )i recunoscute n cadrul unui sistem social! Dia,nosticarea comportamentului de(iant depinde de natura normelor sociale' de ,radul de toleran& al societ&ii respecti(e' ca )i de pericolul actual sau potenial pe care l pre*int& de(iana +a& de sta#ilitatea (ieii sociale! 3ociolo,ic' de(iana repre*int& orice aciune' conduita sau mani+estare care (iolea*& normele scrise sau nescrise ale societ&ii sau ale unui ,rup socio4 cultural particular! De(iana nu poate +i neleas& ca +enomen sau ca un comportament deta)at de conte5tul social! 6iind intim le,at& de condiiile +undamentale ale oric&rei (iei sociale' de(iana repre*int& un +enomen normal n cadrul e(oluiei societ&ii' a moralei )i a dreptului' iar indi(idul de(iant nu tre#uie considerat neap&rat ca o +iin& nesociali*at&' ca un element para*itar' neasimila#il' introdus n corpul societ&ii' el a(nd uneori rolul unui a,ent re,lator al (ieii sociale (Dur72eim' ./80$! De(iana' desemn-nd distanarea semni+icati(& de la normele de conduit& )i de la (alorile sociale acceptate ntr4un spaiu cultural determinat' ntr4o anumit& societate )i la un moment dat' are at-t o semni+icaie ne,ati(&' dis+uncional&' c-t )i una po*iti(&' +uncional&! 9n unele situaii de(iana +acilitea*& +uncionarea societ&ii! Cei din a+ara r-ndurilor i determin& pe cei din coloan& s& +ie mai unii! Alt+el spus' de(iana consolidea*& con+ormarea' sancionea*&' certi+ic& normalitatea! E5tensia' intensitatea )i ,ra(itatea de(ianei sociale depind' n mare m&sur&' de (alorile )i normele care sunt nc&lcate' precum )i de reacia pu#lic& +a& de aceste a#ateri )i nc&lc&ri! De aceea' e(aluarea de(ianei sociale se +ace pornind de la procesul de ela#orare a normelor )i re,ulilor de conduit& )i termin-nd cu intensitatea reaciei sociale +a& de nc&lcarea acestora! 6enomenul de(iantei are nsa c-te(a caracteristici de #a*a1 uni(ersalitatea' (aria#ilitatea )i relati(itatea sa! Con+orm principiului uni(ersalit&ii' de)i de(iana a c&p&tat +orme distincte pentru di+erite societ&i sunt c-te(a conduite uni(ersal

condamnate' indi+erent de comunitate sau ,rup socio4cultural! Acestea sunt1 omorul (oluntar al unui mem#ru al ,rupului de apartenen&' incestul ntre mam& )i +iu' tata )i +iic&' +rate )i sor&' (iolul si +urtul! Varia#ilitatea +enomenului de(ianei este aceea care a ,enerat comple5itatea )i e5tensia noiunii! ;nele tipuri ale de(ianei re*ult& din nc&lcarea normelor morale' altele din incalcarea normelor de politee' a normelor institutionale sau or,ani*aionale iar altele din ncalcarea normelor <uridice! 3ociolo,ii )i istoricii a+irm& c& +ormele de(ianei corespund ni(elului ,eneral de de*(oltare a unei societ&i= ele s4au multiplicat n decursul de*(olt&rii structurii sociale! 9n ceea ce pri(e)te relati(itatea de(ianei aceasta re*ida n cel puin cinci aspecte1 ;n comportament poate sa apara intr4un conte5t normati( ca de(iant iar in altul nu! De e5emplu dro,urile au +ost #ine tolerate in alte perioade iar acum se a+la su# incidenta le,ii= ara#ii au tolerat consumul de 2asis timp de secole! La crestini consumul de alcool nu este inter*is de catre reli,ie in timp ce la islamici este! In multe tari <ocurile de noroc sunt ile,ale in timp ce in locatii ,en Las Ve,as repre*inta una dintre principalele acti(itati si contri#utii la #u,etul pu#lic! ;n act (a +i condamnat daca este pus intr4o anumita situatie si nu (a +i sanctionat in alta! Actul se5ual intre un #ar#at si o +emeie' li#er consimtit' in intimitate este a#solut +iresc= insa in pu#lic (a aparea ca un act indecent si (a +i sanctionat! >entru a +i etic2etat ca de(iant si apoi sanctionat un act tre#uie mai intai sa de(ina (i*i#il pentru altii! Este e(ident ca numarul acti(itatilor ilicite este mult mai mare decat al celor in(esti,ate ca urmare a +aptului ca unele nu sunt descoperite niciodata! ;n act apare ca de(iant doar atunci cand cei in*estrati cu puterea de a de+ini de(ianta au un interes sa +aca acest lucru! De e5emplu #ataile aplicate copiilor nu au +ost mult timp catalo,ate ca de(iante' iar 2omose5ualitatea a trecut la s+arsitul anilor 8? de la a +i considerata o a+ectiune psi2ica la pre+erinta se5uala de(ianta! E5emplele (in sa sustina ca ceea ce se considera comportament de(iant a tre#uit la un moment dat sa +ie catalo,at ca atare de un ,rup de e5perti! ;n act (a +i socotit sau nu de(iant in +unctie de status4 rolul autorului sau! De e5emplu inntr4o societate in care sinuciderea este de*apro#ata' este totusi posi#il

ca un capitan care a acceptat sa moara in timpul nau+ra,iului (asului sau sa +ie decorat postum! 9n ansam#lul +ormelor de de(ian& social& se include )i delinc(ena (in+racionalitatea sau criminalitatea$' care a+ectea*& cele mai importante (alori )i relaii sociale prote<ate de normele <uridice cu caracter penal! Aceasta repre*int& ansam#lul actelor )i +aptelor care' nc&lc-nd re,ulile <uridice penale' impun adoptarea unor sanciuni ne,ati(e' or,ani*ate' din partea a,enilor speciali*ai ai controlului social (poliie' <ustiie etc!$! C2iar dac& delinc(ena apare ca un +enomen <uridic' re,lementat prin normele dreptului penal' ea este primordial' un +enomen social a(-nd consecine ne,ati(e )i distructi(e pentru securitatea indi(i*ilor )i ,rupurilor! Delinc(ena este un +enomen deose#it de comple5' inclu*-nd o serie de aspecte )i dimensiuni de natur& statistic&' <uridic&' sociolo,ic&' psi2olo,ic&' economic&' prospecti(& )i cultural& (Aanciu'.//B$ 1 a$!dimensiunea statistic& 4 e(idenia*& starea )i dinamica delinc(enei n timp )i spaiu' prin e(aluarea )i m&surarea n procente' medii' serii de distri#uie )i indici ai di+eritelor delicte )i crime' )i corelarea acestora cu o serie de (aria#ile )i indicatori cu caracter social' ecolo,ic' cultural' ,eo,ra+ic= De e5emplu con+orm Anuarului 3tatistic al "om-niei n perioada :???4:??C cele mai multe persoane ma<ore au +ost condamnate la nc2isoare sau suspendarea condiionat& a e5ecut&rii pedepsei' iar dintre cele condamnate la inc2isoare ma<oritatea a +ost condamnat& ntre : )i B ani )i ntre B )i .? ani de nc2isoare!

Persoane condamnate definitiv, aflate in penitenciare, dupa durata pedepselor

Num ar persoane 20000 15000 10000 5000 0 2000 2001 2002 2003 2004 Anul 2005 2006 2007 2008 16262 17559 17552 16308 13937 7751 8066 8739 9120 9354 12426 11748 10063 8931 8663 7925 8327 6884 Pn la 1 an 1 - 2 ani 2 - 5 ani 5 - 10 ani 10 - 15 ani 15 - 20 ani Peste 20 ani Detenie pe via

Total persoane majore condamnate definitiv, la:

40000 35000 30000 25000 NR. 20000 15000 10000 5000 0

Amend

34448

30694 29639 28354 25285 26821 26012 25822 24860 23618 22644 20977 20798 18729 18235 18391 17044 16850 15430 13817 13608 12003 11514 10883 9564 5162 2621 211 201 111 135 75 56 30 25 19 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Anul 2008

Exe !ta"ea pedepsei la l# !l de m!n $n %is#a"e

&!spenda"ea #ndii#nat a exe !t"ii pedepsei ! 'n %is#a"e

#$!dimensiunea <uridic& 4 e(idenia*& tipul normelor <uridice (iolate prin acte )i +apte antisociale' periculo*itatea social& a acestora' ,ra(itatea pre<udiciilor produse' intensitatea )i +elul sanciunilor adoptate' modalit&ile de resociali*are a persoanelor delinc(ente= Con+orm AN3 in perioada :???4:??C distri#uia persoanelor condamnate n "omania n +uncie de tipul in+raciunii se poate o#ser(a n ta#elul de mai <os! Vedem a)adar c& n perioada menionat& cele mai multe in+raciuni au +ost cele mpotri(a patrimoniului' +iind urmate de cele contra persoanei!

Persoane condamnate definitiv, pentru:

45000 40000 35000 30000 25000 20000 15000 10000 5000 0
00 20

- in("a i!ni #nt"a pe"s#anei - in("a i!ni #nt"a pat"im#ni!l!i - in("a i!ni #nt"a a!t#"itil#" - in("a i!ni a"e ad! atin)e"e !n#" "elaii p"ivind #nvie!i"ea s# ial - alte in("a i!ni

41080 39464 35531 35201 31131 29074 23620 19518 14837

nr

01

02

03

04

05

06

07 20

20

20

anul

c$!dimensiunea sociolo,ic& 4 centrat& pe identi+icarea )i pre(enirea social& a delictelor )i crimelor' n raport cu multiple aspecte de inadaptare' de*or,ani*are )i de(ian& e5istente n societate )i cu +ormele de reacie social& +a& de di+eritele delicte= d$!dimensiunea psi2olo,ic& 4 e(idenia*& structura personalit&ii indi(idului delinc(ent )i indi(idului normal' moti(aia )i mo#ilurile comiterii delictului' atitudinea delinc(entului +a& de +apta comis& (r&spunderea' discern&m-ntul$= e$!dimensiunea economic& sau costul crimei 4 e(idenia*& consecinele directe )i indirecte ale di+eritelor delicte din punct de (edere material )i moral (costurile +inanciare acordate (ictimelor' martorilor' reparaiei #unurilor etc!$= +$!dimensiunea prospecti(& D e(idenia*& at-t tendina ,eneral& de e(oluie a delinc(enei' c-t )i tendina anumitor indi(i*i )i ,rupuri sociale spre delinc(en&= ,$!dimensiunea cultural& D se re+er& la relati(itatea criteriilor normati(e )i culturale cu care este in(estit& delinc(ena n di(erse societ&i )i culturi! E5ist& di+erene sensi#ile din punct de (edere cultural' n de+inirea anumitor acte ca periculoase )i n e(aluarea intensit&ii )i ,ra(it&ii acestora! Eradul de periculo*itate al unui comportament antisocial depinde' n mare m&sur&' de caracterul coerciti( sau' dimpotri(&' permisi( al normelor sociale! Marea di(ersitate )i (aria#ilitate a culturilor implic& deci' comportamente etero,ene din punct de (edere al semni+icaiei lor sociale' moralitatea' imoralitatea' #inele sau

20

20

20

20

20

08

r&ul +iind ntr4o str-ns& le,&tur& cu normele )i (alorile ,rupului respecti(! Normalul este repre*entat de comportamentele socialmente accepta#ile' compati#ile cu modelele culturii din care +ace parte indi(idul! 3istemul nostru penal utili*ea*& e5pres noiunea de in+raciune' nu de delict sau crim&= unde latinescul in+ractio inseamna distru,ere! >rin articolul .8 din Codul >enal al "om-niei' in+raciunea este de+init& ca o +apt& care pre*int& pericol social' s&(-r)it& cu (ino(&ie )i pre(&*ut& de le,ea penal& ! % clasi+icare a in+ractiunilor cceptata pe scara lar,a este cea e+ectuata de N Eoddman! Acesta imparte crimele dupa cum urmea*a1 Crime impotri(a persoanei sau crime cu (iolenta! In aceasta cate,orie intra omuciderile' atacurile cu (iolenta e5a,erata' (iolurile si tal2ariile Crime impotri(a proprietatii ceea ce presupune luarea nui #un care apartine altcui(a= se su#scriu acestei ,rupe 2otia' +urtul' e+ractia' incendierea premeditata! Crime +ara (ictime! In aceasta cate,orie intra <ocurile de noroc(acolo unde sunt ile,ale$' #etia in pu#lic' prostitutia' +olosirea ile,ala de dro,uri' 2omose5ualitatea intre adulti care consimt si adulterul Crime comise de corporatii si ,ulerele al#e= unele dintre in+ractiunile di aceasta cate,orie s4ar putea con+unda cu cele impotri(a proprietatii cum ar +i +rauda si delapidarea' dar le,atura stransa pe care o au cu acti(itatile *ilnice ale companiilor in cau*a le separa totusi de in+ractiunile de la punctul doi! Got in aceasta cate,orie mai intra reclamele +alse' manipularea actiunilor si o#li,atiunilor' +i5area de preturi incorecte' inselare la pret' asocierile ile,ale in (ederea +ormarii de monopoluri' poluare' (an*ari de stupe+iante! Goate teoriile re+eritoare la ,ene*a delic(entei se pot ,rupa in1 a$ #$ c$ teorii de orientare #iolo,ica= teorii de orientare psi2olo,ica= teorii de orientare sociolo,ica!

6iecare din aceste orientari contin teorii care prin ele insele' nu pot e5plica in totalitate ,ene*a actelor criminale!

Goti sociolo,ii si <uristii au a<uns la conclu*ia ca delic(enta este un +enomen prea comple5 cu nenumarate necunoscute care nu poate +ace posi#ila aplicarea unei sin,ure teorii' ca un tipar D pentru toate componentele sociale de(iante!3ociolo,ii insa insista pe ,ene*a de(iantei de ori,ine socio4culturala! ;nul din criminolo,ii din ;!3!A!' G2orsten 3ellin' a+irma in lucrarea sa Con+lictul criminal si crima1 Cunoasterea pur stiinti+ica in criminolo,ie (si as spune implicit in sociolo,ie'$ este ilu*orie pentru ca o#iectul cercetarii' comportamentul uman este indetermina#il' ceea ce +ace imposi#ila a+larea ade(arului stiinti+ic! Din aceste considerente' teoreticienii au a<uns la conclu*ia ca in ,ene*a delic(entei nu e5ista un sin,ur +enomen care sa +ie cau*a' ci e5ista doar +enomene care sunt +actori +a(ori*ati ai delic(entei! In opinia noastra apreciem totusi ca delic(enta este totusi proprie indi(i*ilor de+initi ca o personalitate delic(enta sau periculoasa (cum a de+init4o creatorul acestui concept' criminolo,ul +rance* Hean >inatel' parintele criminolo,iei clinice$ care inca din adolescenta (uneori c2iar din copilarie$ a +ost in+luentat de colecti(itatile umane (primare sau secundare$ prin procesul de asociere di+erentiata (asa cum a demonstrate EdIin 32aterland$! 3e stie de e5emplu ca la acest moment in lume recidi(istii repre*inta .?J dintre in+ractori dar comit B?Jdintre in+ractiuni! "e*ulta ca teoria cau*alitatii multiple este cea care raspunde cel mai #ine in e5plicarea ,ene*ei delinc(entei! In ceea ce pri(este reactia societatii +ata de delic(enta' putem spune ca daca +ata de de(ianta' in ,eneral' raspunsul este de ordin moral' satiric' disciplinar sau pecuniar' in ca*ul delic(entei raspunsul societatii este tripartit1 represi( sau pre(enti(! Modelul represi( repre*inta pedeapsa care se aplica rau+acatorilor' cea mai +rec(enta +iind pri(area de li#ertate a acestora! Institutia speci+ica acestui ,en de reactie sociala este penitenciarul' unde se considera ca in+ractorul inc2is su+era un proces de resociali*are (ceea de multe ori nu este reali*at$ sau separare a societatii +ata de in+ractori! Acest model de reactie este aplicat dupa comiterea delictelor' spre deose#ire de modelul pre(enti( care consta in acti(itatea intreprinsa +ata de posi#ilii in+ractori sau posi#ile (ictime' menita sa pre(ina delinc(enta!

In pre*ent' modelul de reactie sociala +ata de criminalitate este mi5t' constand atat in masuri repressi(e cat si pre(enti(e ale de(iantei (si in special cea delic(enta$! Din punct de (edere psi2olo,ic' in+raciunea repre*int& o mani+estare comportamental& de(iant&' ce const& n nc&lcarea unor norme codi+icate de c&tre societate' mani+estare cu coninut antisocial' +a& de care se iau anumite atitudini' prin aplicarea de sanciuni penale (>opescu4Ne(eanu' ./8C$! Cercetarea psi2olo,ic& tre#uie s& cuprind& n aria sa desci+rarea di+eritelor dimensiuni psi2olo,ice cu accent pe moti(aie' a+ecti(itate' pe desci+rarea personalit&ii n ansam#lul s&u! A nele,e omul nseamn& a recunoa)te ine,alitatea n*estr&rii nati(e a indi(i*ilor' +apt ce tre#uie s& ne conduc& la di(ersi+icarea' nuanarea )i indi(iduali*area cantitati(& )i calitati(& a aciunilor educati(e! ! De asemenea' ine,alitatea )i neomo,enitatea mediilor sociale' de pro(enien&' e5ercit& presiuni di+erite cantitati( )i calitati( asupra indi(i*ilor' ceea ce le con+er& anumite limite indi(iduale n pri(ina re*istenei +a& de restricii' +ie ele morale sau le,ale!

Ai#io,ra+ie1 .! Lect! ;ni(! Drd! %ana Mateescu Curs de psi2olo,ie <udiciara :! "adulescu 3orin si Aanciu Dan' 3ociolo,ia crimei si criminalitatii' Casa de editura si presa 3ansa' Aucuresti' .//F @! Mitro+an Nicolae' Kdren,2ea Voicu si Autoi Gudorel' >si2olo,ie <udiciara' Casa de editura si presa 3ansa' Aucuresti' .//0 0! Codul penal si Codul de procedura penala a "omaniei' Editura "!A!' Monitorul %+icial' Aucuresti' .//8 B! "e(ista Delic(enta <u(enila' an :' nr .' oct :??/4 re(ista centrului de studii si anc2ete socio umane Andrei 3a,una4 articolul De(iantii si in+ractorii4 (ictime ale mediului social' autor E2iursel "e,ep F! Eoddman N Introducere in sociolo,ie' editura Lider' Aucuresti .//: 8! Anuarul 3tatistical al "omaniei :???4 :??/ 2ttp1LLIII!insse!roLcmsL+ilesLAnuarJ:?statisticL::L::J:?HustitieMro!pd+

.?