Alofonele – seminar 4

Alofonele
Regulile alofonice redau relația dintre foneme (invariante) și alofone (variante poziționale ale
fonemelor)

Vocale

1. Anteriorizare
 /a, o, u/ → [ȧ, ȯ, u̇] / [kˈ, gˈ, č, ǧ, j, e̯ ]_ - anteriorizarea se marchează prin punct deasupra
vocalei (poziționat central) Exemplu: [jȧrnă], [č°ȯrapʰ]2.

2. Labializare
 /a, ă, î/ → [ạ̊, ặ̊̊ ,5 ị̂̊̊ ]5 / [o̯, w]_ - labializarea la vocale se marchează prin cerculeț deasupra
(poziționat central); - în acest context se produce și o ușoară închidere a vocalei adiacente
semivocalelor [o̯] sau [w], marcată prin punct dedesubtul vocalei Exemplu: [s°o̯ạ̊rˈe], [p᷾l°owặͦͦ ]5

3. Anteriorizare + Labializare
 /a/ → [a˙˚] / [kˈo̯, gˈo̯, čo̯, ǧo̯, jo̯, e̯o̯]_: - se marchează prin punct și cerculeț deasupra Exemplu:
[č°o̯a˙˚r ă ]

4. Desonorizare parțială (variație liberă)

 /V/ → [V̥] / [_#] - desonorizarea se marchează prin cerculeț dedesubtul vocalei Factori care
favorizează desonorizarea: - vocala este precedată de o consoană, mai ales dacă este surdă; -
vocala nu este accentuată; - cuvântul nu este accentuat în frază (accent sintactic); - pauza dintre
cuvinte este mai marcată; - vocala finală este închisă; - cuvântul este paroxiton; - tempoul
allegro; - vocala nu poartă informație gramaticală (de gen, număr etc.). Exemplu: [îŋkḁ̆]

Vocale : Anteriorizare (regula 1 )

Citim : „fonemele a, o, u se realizează ca a anteriorizat , o anteriorizat și u anteriorizat în
contextul în care sunt precedate de : kˈ, gˈ, č, ǧ, i semivocală ([j]), e semivocală ” .

/a, o, u/ → [ ȧ, ȯ, u̇ ] / [kˈ, gˈ, č, ǧ, j, e̯ ]

- anteriorizarea se marchează prin punct deasupra vocalei, poziționat central (·)

Exemplu: [j ȧ r n ă ] [č ȯ r a p]
Vocale Labializare (regula 2)
Citim: „fonemele a, ă, î se realizează ca a labializat, ă labializat și î labializat în contextul în care
sunt precedate de: o semivocală, u semivocală”

/a, ă, î/ → [å, ̣ ă̊ , ̣ î ̊] / [ ̣ o̯, w]_

- labializarea la vocale se marchează prin cerculeț deasupra, poziționat central (˚);

- în acest context se produce și o ușoară închidere a vocalei adiacente semivocalelor [o̯] sau [w],
marcată printr-un punct, dedesubtul vocalei (.)

Exemplu: [s o̯ å ̣r e], [ p l o w ă ͦ ]̣

Vocale Anteriorizare + labializare (regula 3)

Citim: „fonemul a se realizează ca a anteriorizat și labializat în contextul în care este precedat de
grupurile: [kˈo̯, gˈo̯, čo̯, ǧo̯, jo̯, e̯o̯]”

/a/ → [a˙˚ ] / [kˈo̯, gˈo̯, čo̯, ǧo̯, jo̯, e̯o̯]_

- se marchează prin punct și cerculeț deasupra, poziționate central (˙˚)

Exemplu: [č o̯ a˙˚r ă ] [i n i m j o̯ a˙˚ r ă]

Vocale Desonorizare (regula 4)

Citim: „fonemul V (V = orice vocală) se realizează ca V desonorizat în contextul în care se află
la final de cuvânt și există factori care să favorizeze acest proces”

/V/ → [V ̥] / [_#] - se marchează prin cerculeț dedesubtul vocalei, poziționat central (˳)

Factori care favorizează desonorizarea:

- vocala este precedată de o consoană, mai ales dacă este surdă; - vocala nu este accentuată;

- cuvântul nu este accentuat în frază (accent sintactic);

- pauza dintre cuvinte este mai marcată;

- vocala finală este închisă;

- cuvântul este paroxiton;

- tempoul allegro;

- vocala nu poartă informație gramaticală (de gen, număr etc.).

Exemplu: [î ŋ k ă ̥]

I. Consoanele & Sonante

1. /C/→ [Cˈ]/_[e, e̯ , i, j]

Regula: orice consoană se palatalizează dacă este urmată de o (semi)vocală (pre)palatală.

Exemplu: [abˈja]

2. /C/→[C˚]/_[o, o̯, u, w]

Regula: orice consoană se labializează dacă este urmată de o (semi)vocală labială. Exemplu:
[p᷾˚odʰ ]

I. Consoane & Sonante Palatalizare (regula 1 - consoane)

„orice consoană se palatalizează dacă este urmată de o (semi)vocală (pre)palatală”

/C/ → [Cˈ]/_[e, e̯ , i, j]

- palatalizarea la consoane se marchează prin semnul prim (ˈ) pus în partea dreaptă sus consoanei
care suferă acest process

- consoanele se palatalizează doar dacă sunt urmate de vocalele [e], [i] și semivocalele [i], [j]

Exemplu: [abˈja]

I. Consoane & Sonante Labializare (regula 2 - consoane)

„orice consoană se labializează dacă este urmată de o (semi)vocală labială.”

/C/→[C˚]/_[o, o̯, u, w]

- labializarea la consoane se marchează printr-un cerculeț (˚) pus în partea dreaptă sus consoanei
care suferă acest process
 - consoanele se labializează doar dacă sunt urmate de vocalele labiale [o], [u] și
semivocalele [o̯], [w]

Exemplu: [p˚od]

Principalele interpretări fonologice ale tuturor claselor de sunete

 Principalele interpretări fonologice ale tuturor claselor de sunete: Vasiliu
(1985)
Vasiliu 1985

Semivocale: Toate semivocalele sunt foneme distincte de vocale, transcrise fonologic /e̯ , j, o̯, w/

i final devocalizat/ pseudo-i [ i ]: Realizare a semivocalei /j/ > [i ] →/pomj/

Principalele interpretări fonologice ale tuturor claselor de sunete: Vasiliu

(1985)

Transcriere fonologică (Vasiliu ’85)

/tăw/ /ʒoj/ /ste̯ a/ /go̯ală/

- toate semivocalele sunt foneme distincte de vocale, transcrise fonologic /e̯ , j, o̯, w/, indiferent
de poziția lor în cuvânt

Transcriere fonetică
[ t᷾ ă u̯ ] + [ziwa] [ ʒ˚ o i̯ ] + [jarnă] [ s t᷾ˈ e̯ ȧ ] [ g᷾˚ o̯ a ͦ ̣ l ă ]

- semivocalele [e̯ ], [o̯] se notează întotdeauna așa, iar [i̯ ], [u̯]/ [j], [w] se notează diferit în funcție
de poziția lor în cuvânt (dacă se află după sau înainte de vocală)

Principalele interpretări fonologice ale tuturor claselor de sunete: Vasiliu (1985)

i final devocalizat/ pseudo-i [ i ]

Transcriere fonologică (Vasiliu ’85)

pomi: /pomj/

i final devocalizat va fi notat în transcrierea fonologică întotdeauna: /j/

Transcriere fonetică

pomi: [pomi ]

i final devocalizat va fi notat în transcrierea fonetică întotdeauna: [ i ]

 Transcriere

fonetică vs fonologică

Transcriere fonetică: []
Exemplu: [kˈȧr]

- se aplică regulile învățate; în acest caz, se marchează anteriorizarea (printr-un punct deasupra):
[ȧ]

Transcriere fonologică: //
Exemplu: /kˈ ar/

- respectăm interpretarea lui Vasiliu 1985 în ceea ce privește semivocalele și i final devocalizat;
nu aplicăm regulile învățate, deci nu marcăm alofonele!!!