i

z 4.4

ANUL I
(1 Hartle 1867-1 Mart le 1868).

Redactoru: Iacob Negruzzs.

--,---2.....Qz----s<----9.-------

IASSI 1868.
TIPOGRAFIA 8OCIEIATII JUNIMEA
 TABLA DE MATERIT

Poesli: Pagins

.Roitt George. Enigmrt. 211

Pagina
Schelitti N. Desperarea (trad. din Lamartine) 26
Alecsandri Vasilie. Tenera Creolg. , 193 Belsatar(trad. din Heine). . 243
Capfa $c. Pe unu albumu , 315 Lacul &rad. ain Lamartine). . 298
Cornea M., D. o lacrimg, 41 Hotgrirea (trad. din Uhland). 349
La gura sobei, . . . . 72 erlirtnacu l'eodor.la Danubin 124
Din departare (poesii noue). 87, 96 Zimbit4 si Lactimi 178
Glumiadu. . 4 255 Doru; Privescu . . 479
Desperarea 283 Vargolict Stefan. Lit unu luceaferu. 314
Creteanu George. In bisericl; In o co1ib . 194 Celu ce se nasce 315
Cugler Matilda. Unei tinerp fete. . . , 4 ; 143 B. C. Viga. .7 . 1 315
Una visu; 0 dorintg. . . 211 C. N Floarea, floritritit romIng (trad
Blondu i negru; Necreclarer 254 din Levitschaigg). . , . , . 147
o rap. ling,. . . t . , 256 N. Duoi ochii Steaoa d'amorq. 255
Gheorghian V. Pgserica 143 P. Unu balu .. 349
Grdeltsteanu Petru Nu me uitit (tr. din A. de Musset) 244
Ianov Ioan. o sutg lei pe lung 211
Negruzzi Leon. Nesimtitorul; Durere. . . 164 Novele.
Negruzzi Iacob, Don Ramiro (trad. din Heine) 70
Idealul meu; Jurgmentu. 110
Respunsu; Seninu i furtung 111 Fluerul lui Stefan de D. N. Ganea 29
Asu da ani Nehotarire. . 131 Suferinte (dupg diariulu unui june) de D. S. L.
Lgngit Marea ; Nepasare; Budniirescu. . 116, 125 173
In zadar. 135 Vental Soartel de D. Leon Negruzzt. 149, 165, 181, 201, 218
In dulcea lung Mai 194 Soimul harmasarul banului de Craiova de D. D. Morfun. 240
Durere ; Mgnggiere; Adio 195 Peatra Rd Osman de D. N. Ganea. . 257
Pgrere de reu ; Presimtire;
caa amicul men M. D. C. 228
Unu visu 270 Teatra.
Dupg furtung; Cgtrg o co-
pill; -eIntoarcerea. . 271 (Comedii, proverburi, anticele).
CIntecu 272
Doue ile 297 Impacarea de D. Iacob Negruzzi 45
Pogor Vast lie. Vedi gritdina 163 Indoeala.si Reahtatea de D. Sc. Capsa 73
Magnitudo Parvi 242 0 poveste de D. Iacob Negruzzi 229
Popiliu Moisi. Vajitul 316 Pareatcg sau asesorul Schivernisalg de lean &not). 21
0 sarg . 349 Stan Covrigarul de D. V. Alecsandiri. 214
Franca N. Valsul. 143 Gurit-Cascg, omu politicu de D. V. Alecsandri. . . 280
o furtung 144 Ioan Pgpusgrul de D. V. Alecsandri 294
Durerea. 145 Surugiul de D. V. Alecsandri . 328
 tritlea literara 0 selintilicii.
P ,tg i nit.
Scrisoarea D-lui V. Alecsaudri cltrit redactorul Con-
vorbirilor Literate"
Ochire asupra literaturei franceze, discursu tinutu de
-kagnia.

213
Despre poesia romitnli, de D. Tttu Matorescu 2, 17, 38, 53,
61, 89, 101 D. I. Moot& . 248
H. T. Buckle, istoria civilisatiumi in Engletera de Noaptea anului non a unui nefericitu din Jean Paul
D. Vasdie Pogor. 80 (Fr. Richter). 285
Critica ortografiei D-lui Cipande D. 11'4 Malomco 137, 158
Itlizvan-Voca dram/ in 5 acturi de D B. P. Hitja'u,
criticit de D. P. Catp . 245
Dreptul publicu alu Romiinilor §i Scoala lui Barnutia, Notite literare 0 selintifiee.
critics, de D. Tttn Matorescu. . 273, 286, 317, 333
Poesfile populate Ronfitne adunate de D. V. Alecsandri
espunere de D Tito Maiorescu . 101 Prelectiuni populare tinutd in Iassi ,cle membrii
Societatii Junimea 12, 68, 332
Apelul SocietAtii Junimea la autorfi Romiini. . . 15, 99

Deserieri 0 blogralii. Asupra brosurei D-lui A. Gregoriadi-Bonachi despre

Ortografia RomInii 60, 281
Asupra Prospectnlui giamaticalu a D-lui P. Paicu. , . 98
Galeria de Tablouri din Iassi de D. Iacob Negruzzi. . 9
Despte Poem& populare adunate de D. V. Alecsandri. 132
Din Carpati de .D. Iacob Negruzzi .....
Alecsandru Donici de D. Constanten Negruzzi. . . . 66
308, 324, 343
Estragerea notitei din toaea Bucovinei asupra ortogra-
fiei D-lui Tutu Maiorescu 195
ReSpunsul D-lui Cipariu la critica ortografiei sale. . . 196
Societatea Academia Romgnit din Bucuresci 197
Diverse, Despre novelele istorice is D-lui George Asacbi. . . 228
Despre Geografia lfi istoria evului vechiu de W. Putz,
Flora Romitn4 de D Constantin Negruzzi. . . . 92, 106 prelucratu de D. I. MesotX, de /I Tttu Matorescu 256
Despre literatura LatinK discursu tinutu de D. N. Despre jurualul pentru Too 315
Qutntescu 113, 130 Despre jurnalul Steluta 331
 No. 1. Auld I. Iassi, 1 Marne 1S67.

CONVORBIRI LITERARE

Apare la 1 i 15 a fteettrei luni.

Abonamentul pe unu anu in Rom4nia 1iber unu galbeuu; In Austria 4 ft. Abonarnentele se faeu la Tipogiafia Soeittatii
Junimea in Iassi.

In mijlocul agita0unilor politice de care fura cuprinse toate spiritele in

Romania, miscarea literara, suqinuta inainte cu Mu ltu succesu de foile literare
atat de cunoscute i prquite de toata societatea, a incetatu cu totul. Mud
vorbescu pasiunile politice, artea i sciinta ii ascundu producerile lor linistite.
Acum Anse', cand in Romania libera politica a luatu o cale mai statornica
spiritele spereaza intr'unu viitoru mai regulatu, s observa natural reinceperea
ocupaVmnilor literare. In Bucuresci s'a constituitu o societate care, organisandu-
se ar putè produce mult pentru cultura i instrucOunea poporului. In Iassi, unde,
de si nu se mai afla centrul politicu, a remasu o inteligiata destul de respandita,
uncle inane i numeroase institt4iuni scolare, intrqinu o activitate scih4ifica,
permanenta, s'a formatu anca de mai mult timpu o societate literara Junimea"
care din anu in anu ie proportiuni crescende i totodata solide si din partea
careia publicamu totu in acestu numeru importantul apelu catra autorii Romani.
Aceste elemente reclama inflintarea unei reviste care sa aiba scopul de a repro-
duce si respandi totu ce intra in cercul ocupatiunilor literare i sciin0fice de a
supune unei critice serioase operele ce aparu din ori ce ramura a sciintei ; de a
da sama despre activitatea i producerile societatilor literare, in special a celei
din Iassi si de a servi ca punctu de intilnire i infrAire pentru autorii nacionali.
Sub numele de Convorbiri Literare" va apare la doue septemani o revista
in formatul stinsei Romania Literara". Inceputul este modestu, dar redaqiunea
spereaza ca, va pute da in curendu acestei foi proportiuni mai insemnate prin
bine-voitorul concursu ce este in dreptu de a ascepta din partea tuturor auto-
rilor Romani.
Jacob Negruzzi.
2 DESPRE POESIA RUMANA.
S UNEARIU.
Despre poesia rumAul de D. T Illaiorescu.
Galeria de tablouri din Iassi de D I Negruzzt.
Prelectiuni populare tiuttte de menibru Societdtii Ju-
nimee...
Apelul SocittAtii ,,Jununea" auk autorii runinu.
Anunciuri literare i seiiutifice.
DESPRE POESIA ULM.
I.
Conditiunea materiall a poesiei.
Poesia, ca toate artele, este chiematCa es-
prima frumosul ; in distingere de sciintg, care
se ocupii de adev6ru. Cea d'intiii i cea mai
mare difermtl intre adevru i frumosu este :
ca adev6rul cuprinde numai idei, pe ctind fru-
1
mosul cuprinde idei manifestate in materie
sensibilt.
Este dar o conditiune elementaria:a fiecArui
opu de arte, de a aye uun materialu in care
sau prin care szl'si realizeze objectul. Astfel
sculpt ura isi taie idea in lemnn sau in pea-
Wt. pictura si-o esprima priu colon, musica
prin tonuri, i aceasta coustitue ceea ce s'a
numitu mcchanismul artelor. Numai poesia
(sia ci vedemu prima ei distingere de celelalte
arte) nu allt in htmea fisict tum materialu
gata peutru scopurile ei. Ca'ci cu intele auqite
nu sunt materialu, ci uumai organu de coma-
nicare. Clue aude silabele unei poesii sanscrite
fart a intelege limba sanscritrt, de si poate
priml o idee vagI de ritmul si de efonia cu-
vintelor, totusi nu are impressiunea proprie a
opului de arte, nici partea lui sensibilit, nici
cea liked, ; fiindct, sonul literelor nu are sa ne
impressionese ca tonu musicalu, ci mai antai
de toate ca unu vehiculu pentru a descepth
imaginile i notiunile corespuncl6toare cuvinte-
lor, i unde aceasta desceptare lipsesce, lipse-
sce possibilitatea preceptiunfi unei poesii. Din
contra tine vede o picur fart, a
jndicit, i
intelege ideea streina ce a incorporat'e poate
artistul prin colori d. e. detaiul unui cultu
necunoscuta alu anticitatii, are totusi pe de-
plinu partea sensibila a opului de ante si este
in stare a o apretul. Colorile picturei sunt
dar unu adev'eratu materialu, asemene tonu-
rile,musicei, peatra sculpturei ; tnsei cuvintele
poesiei sunt de regula numai unu mijlocu de
comunicare intre poetu si auditoriu.
Uncle este atunci materialul sensibilu alu
poetului, farg care nu se poate produce unit
opu de ante? Materialul poetului nu exist6 in
lumen din afarrt; elu se cuprinde numai in
consciinta noastrii si se compune din imagi-
nile reproduse ce ni le desceaptrt atuJirea cu-
vintelor poetice. Mid cetimu d. e. la Bolin-
tineanu :
Intr'o salg, 'amen pintre apitani
StA pe trouu'i Mimes, incareatu de ani.
Astfel pintre trestit tinere 'nverdite
Unu stejarn iutinde brate vestepte.
Astfel dupit dealun erdi i nurnai lioii
StN:bgtrInul inunte albitu de ninsoii,
partea materiaili, din ceea ce este frumosu in
aceastil poesie, sunt imaginile provocate din
fantasili noastrrt prin cuvintele poetului Mir-
cea inciircatu de ani, ca unn stejaru ce'si in-
tinde brate vestejite pintre trestii, ca unit
munte albitu de ninsori dup5; dealuri vercli" etc.
Prima conditiune dar, o conditiune materialt
sau mechanicrt, pentru ca sit existe o poesh
in genere, fie epict, fie Erica, fie dramatica,
 DESPRE POESIA RITMANA.
este : ea sit 8e descepte prin cuvintele ei ima-
gini sensibile in fantasia auditorului, i togmai
prin aceasta poesia se deosebesce de proS/ ca
Amu genu aparte cu propria sa ratiune de a
fi. Cuv6ntu1 prosaicu este chematu ilmi da
notiuni chiare, Ins6 aceste notiuni sunt ab-
stracte, logice, desmaterializate, i potu con-
stitui astfel unu adev6ru i o sciini, dar nici
odatl o arte si unu opu frumosu. Fruraosul
nu este o idee teoreticg, ci o idee desvè1it1
incorporat/ in form/ sensibilg, si de aceea cu-
ve'ntul poeticu trebue sa'mi reproducrt aceast/
form/. Notiunea abstractrt cina cea de tain/a
poate fi adeveratä, dac i cunoscu relatiunile
essentiale din Istorie, Ansë pentru aceasta flu
este ancI frumoasI; vroescu s facu din ea
unu opu de arte, trebue s o incorporezu in-
teo materie sensibilg, sl mi-o depingu cu co-
lori inteunu tablou (Leonardo da Vinci) sau
si o descriu cu euviiite cari s/'mi descepte
imagipi de sensibilitate adecuate cu objectul
ei (Klopstock Messias a).
Prin urmare unu siru de cuvinte, care nu
cuprindu alta decAt notiuni reci, abstracte, flrg,
imaginatiune sensibil/, fie ele ori at de bine
rimate i imp/rtite in silabe ritmice si in strofe,.
totusi nu sunt si nu potu fi poesie, ci rem/nu
pros/ o pros/ rimatI.
Pentru a demonstra cu rigoare acestu ade-
v6ru demonstratiune en atat mai important/
7
Cu at din ignorarea lui multe din poesiile
noastre nici nu intra, in categoria opurilor de
arte, ci sunt pros/ stricat/ prin rime vomu
intl./ in Cateva detaiuri a le productiunilor
adev6ratu poetice i vomu arIta, cum o sum/
de particularitati essentiale ale poesiilor celor
mai frumoase se esplicg numai pe baza acelui
adev&u.
3
Poetul, eheinatu a deseepta prin cuvintele
ce le intrebuinteaqd, aceleasi imagini sensibile
in consciinta auditorului, ce si le inchipuesce
elu in fantasia sa, are a se lupta eu o prim/
dificultate foarte insemnatii : en perderea cres-
c6ndg, a elementului materialu in gAndirea cu-
vintelor unei limbi. La inceputu, mai toate
cuvintele corespundeau unei impressiuni sen-
sibile, i eine le aupt atunci, ii reproducea
prin ele acea imagine materiall, din care se
nIscuseM. Cu at inainteazrt Anse' limba, en
citt esperiinta se intinde peste mai mnite cer-
curi i cuprinde consciinta a tot mai multe
objecte de acelasi felu : eu atrtt cuv6ntul ce
le esprim/ devine mai abstractu, cant/ a se
potrivi cu toot/ suma de objecte Cdstigatit din
non, perde una cate una din amintirile sen-
sibile de mai nainte i, devenindu o notiune
generall, se ridicA, pe calea abstractiunei spre
sfera sciintei, ilns se depArteaza in proportiune
egalg de sfera poesiei. SA lurtmu d. e. euve'ntul
eminentu. CAnd epee ast/Oi cineva capacitate
eminentit", nu leap, nici o imagine sensibilI
cu aceste cuvinte. Altfel a fostu in vechime,
in acea vechime romana, care a intrebuintatu
pentru prima oar/ cuv6ntu1 eminens. Eminens
st/ in leg/tura cu vechinl meno, care insemni
a fi ingltatu, a se ridica peste o nivel/ datI;
de uncle cuv6ntu1 mensa care mai nainte vrea
sg. (pc/ ori ce ridicIturk masA, bancl, seen/
pentru vinderea sclavilor, etc.; e-minere aratit
o lithe/tura mai frapant/ deat celelalte, scoas/
la iveal/ dintre toate, i eminens cuprindea dar
pe atunci o imagine sensibil/ foarte semnifi-
cativI. Astadi a disp/rutu elementul materialu
din conceptinnea acestui euv6ntu, eminentu este
o notiuue esclusivu intelectualI. Eminens celu
vechiu. putea sA fie o espressiune podia, emi-
4 DESPRE POESIA RUMANA.
nentul de astIdi este o espressiune essential
prosaicg.
Ceea ce s'a intiimplatu cu emit/errs, s'a in-
tiimplatu cu cele mai multe cuvinte a le
limbei rumitue si a tuturor limbelor indo-
europene : cuprinsul lor, in procesul psicholo-
gicu alu formArei notiunilor, a devenitu asa
de etericu, incIt nu mai possede cleat o slabrt
amintire de sensibilitate.
Ce importan tg. are aceastii eterizare pentru
sciinp, amu arkatu cu aItg. ocasiune *). Re-
sultatul 6.110 pentru arte este : a poetul nu
'mai poate intrebuiuta toate cuvintele limbei
simple asa precum sunt admise astadi pentru
insemnarea objectelor gitudirei hii, ci trebue
Sau sg, le ilustreze cu epitete mai sensibile,
sau ea le iuvieze prin personificgri sau a le
materializeze prin comparatiuni, in ori ce casu
liaise sa' aleagg, dintre toate cuvintele ce es-
primA aproape acelasi lucru pe acele, care
cuprimht cea mai mare dos g. de sensibilitate
potrivitrt cu inchipuirea fantasiei sale.
Baca, precum amu arrttatu, Diu progresul
logicu alu inteligintei limbistice intr'unu po-
porn giindirea cuventuhii, care la inceputu avea
trupu si sutietu, si-a perdutu cu timpul trupul
si si-a pgstratu numai sufletul, unu sufietu rece
si logicu, ogliudit fldel6 a ratiunei omenesci:
poetul trebue mai Antra de toate sit inaldeascg,
acestu productu si sg, resusciteze in imagina-
tiunea auditoruluitrupul evaporatu din vechiele
conceptiuni de cuvinte.
1.Sit privimu acum mai in detaiu mij-
loacele poetilor de a ne sensibiliza gandirea
*) ,,Despre scrierea limbei rumIne", public, a societltai
Jurnmea, pag. 142-150.
cuvintelor. Primul mijlocu este de a alege cu-
ventul celu mai putin abstractu. 13-nu esem-
plu va llmuri pe deplinu aceastil, assertiune.
Mid dicu simtu durere", cuvintele sunt nu-
mai prosaice, fiinda-mi dau o notiune inte-
lectuall, dar nu me silescu a o intrupà;
cand dicu durerea me cuprinde", locutiunea
a devenitu mai poeticit, fiindcii, verbul este
expressivu sau, cum se dice, pitorescu. Dure-
rea me' petrunde, durerea me sggeatii", etc.
sunt alte variatiuni corespundetoare trebuintei
de sensibilitate in cugetarea aceluiasi lucru.
Si astfel vedemu poetii preferindu cuvintelor
abstracte pe cele ce esprimg, o grindire mai
individualrt si calitAti mai palpabile.
A. Mureseanu in locu de a vorbi de armata
turceasca, de Russia, de patria rumlnrt, cuvinte
cu totul prosaice, sensibilizeazg, aceste notiuni
si dice :
N'ajunse kaaganul barbarei semi-lune,
A cgrui plAgi fatale si aqi le mai siretirnu,
Acum se via Cautot in vetrele strdbune
Dar martoru ne e Domnul, cit vii nu o 'primimu!
Schiller,, in Moartea lui Wallenstein" *)
dice :
Hilitria
De admiralu mi-ai suntls'o de pe capu.
Si in altu locu :
Cu Mt u posomordu
Privest.i ei pe striimi in tara lor,
*i bine le-ar veal a ne trimitit
ACasiti cu min puninu de /mini etc.
Camans dice (Lusiada, antul V) :
Dupl ce arau trectitu linia arrendh ce gparit lumea 'n
tloue.
*) Traducere rumitra, pubicatI de Soc. Junimea", pag.
15, 22.
 DESPRE POESIA RUMANA.
Din aceeasi particularitate poeticg se-esplicl
farmecul fabulelor lui Lafontaine. Objectul
lacester fabule este cunoscutu din alti antori,
poate nici nnul nu este originahi alu lui. Dar
ceea ce este originalil in Lafontaine, este acea
alegere admirabilg de cuvinte prin care in too-
dul celu mai simplu se esprimg lucrurile in
natura lor palpabilg :
Maitre coibeau stir un arbre pereU
Tenatt en son bec un frontage.
Maitre renard par l'odeur alléchi
etc.
Il ouvre un large bec, laisse tomber Mt proie
etc
Shakespeare, modelul celui mai perfectupen-
tru totu ce se va chiema vreodatg fantasie
de poetu, se feresce Ong, la exagcratiune de
cuvinte abstracte si dad, le intrebuintazg, le
rune tot-deauna aliiturea o imagine sensibilg.
Esemple se aflg, pe ficcare pagine a operilor
sale. Sit ne mgrginimu la cgteva din cele tra-
duse in rumlnesce, din Macbeth" *).,
Sit potn resturna cu viteaza rnea limbd
On ce te-ar deOrtl de la cereal de auru.
Cercul de auru" in locu de coroana re-
geascg, la care aspira Macbeth.
La finele actului I dice Macbeth:
Sum deplinu hothitu: Intsnqu e or cc nerm
Spre teribila faptii.
In actul III, scena 1.
en sum rei-kictna
i tat11,1 multor regi.
In scena 4.
Am innotatu in. seinge Rata de departe
bat de a m'elntoarce tot twit greu imi. vine
*) Traducere de P. Carp, publ. de Societ. ,,Junimes,"
pag. 16, 23, 24, 52, 60.
5
CO de-a merge nainte. In capu nni clocotesca
Curioase g1ndiri,
etc. etc.
Amis ne creases pas vos cheres reveries,
dice yictor Hugo (Feuilles, d'automne, 29).
2. Alu doilea mijlocu ce'lu vedemu iutre-
buintatu pe poeti pentru a produce materialul
sensibilu in ggndirea cuvintelor din partea au-
ditorului, sunt adjective si adverbele, ceea
ce s'a numitu epitete ornate". Substantivul
si verbul singuru, chiar ciind se referu dea-
dreptul la objecte si actiuni materiale , nu
producu in mintea noastrg decgt o slaM amin-
tire de sensibilitate, mai mult o nglucire a
materiei, cleat o adevgratg, impressiune. Mud
dicemu d. e. Hasdrubalu fu ucisu in Nana de
la Metaurus, nu ne giindirnu la imaginile sen-
sibile, ce an trebui sit fie cuprinse in aceste
cuvinte. Nici pe Ilasdrifbalu nu ni'lu inchi-
puimu in figura hii, nici uciderea lin ne-o
reproducemu cu tot ce are ea de crgncenu,
nici Mtglia, nici rill! Maaurus : aceste sub-
stantive si verbi sunt numai semne uscate
pentru gandirea abstractil a fa ptului.istoricu,
grIndire esclusiv prosa,cii.
Poetul nu poate intrebuinth, asemene verbi
si substantive goale, ci este silitu a le imbrki,
a le improspata, in partea lor sensibilii, prin
anume relevare a ei. Aci este causa, care ne
esplicl d. e. epitetele cunoscute ce le al-01u in
Homeru lgugg persoanele principale din ep op eile
sale. Homeru nu numesce pe Achillu singuru,
nici pe Diomedu, nici pe Pallas Atene, etc.
Old ce sunt aceste nume? Cuvinte reci, cari
nu silescu imaginatiunea a'si reproduce per-
soana in plenitudinea ei de viatg, palpabilg. De
6 DESPRE POESIA Ma-NA.
aceea Homeru dice totdeauna li-(;dec_c erzti
kei)s ---- Achillu celu grabnicu la picioru, si te
silesce astfel a'ti construi fantasia ta ima-
ginea sensibira a eroului; Homeru dice .3)v /30
«yaNg AtopOic = Diomedu celu bunu la stri-
gatu , ya,c0,76)ntF, ..4,91'/Y7i= Minerva cu ochiul
albastru , etc.
Shakespeare in Macbeth", unde vorbesce
Banquo en vrajitoarele*), le descrie:
Se vede a 'ntelegeti,
Clici fiecare pune degetul cruntstu
Pe sbarcdele buze.
Bi in altu locu :
-Vomit fi sihtu s4 iau
De la noapte 'mprumutu vre una din a ei
Intunecate oat e.
Alexandri, in eminenta sa poesie Glroza",
desceaptI cea mai vie impressiune prin adjec-
tivele pline de sensibilitate, cu care insotesce
objectele gandirei:
Galbenu ca facha de galbena cearli
Ce aproape'l ardea,
Pe o scandurri vechie aruncatu afar4
De somnul celu veciuu Groz' acum dormea ...
Unu moneagu atuncea, cu o barbX lungd,
La Groza merendu,
Scoase doi barn lietedi din vechia sa pungg,
L'Angri mortu ii puse, mlinal siirutrindu,
Mai fricii o cruce si dise pranendu, etc.
Tot epitetele producu impresiunea pitoresca,
si marcata, in poesia lui Strunga", d. e. in
strofa a 6-a.
Opt voinici cu spete late
Si cu mangci suflecate
Stau cu puscele 'ncircate.
Frumosu este adjectival sensibilu in strofa
lui Mureseanu.
) Pag. 7 si 43 din editiunea ,,Junimei".
Inaltitli` hita frunte k 1 i cautI'n juru de tine
Cum stair ca brOi in munte voimci. Bute de mii .,.
Foarte plasticu in deserierile sale este Bo-
lintineanu.
Noaptea se intinde 0 din geana sa
Argintoase lacrimi peste flori ve'rsit.
_
Colo sub o neagrg sancit
Geme riul spumeloru,
Pacea noptii e adXncg,
Luna doarme pe unu. noru.
Caigi 1 vedi, noaptea vine
Dupii dealuri fumegdndu.
Pe unu piscu selbaticu si vtjeliosu
Unde urini poale Argesul spumosu,
Este o cetate.
etc.
3. Unu altu mijlocu de a realiza, aceeasi
conditiune indispensabila a frumosului poeticu
sunt personificrtrile objeetelor nemiscatoare sau
prea ,abstracte, precum si a caliatilor si ac-
tiunilor. Prin aceasta se introduce in gandirea
cuvintelor o nonI miscare, neobicinuita in prosI
si togmai de aceea surprindaoare, ce desceaptl,
imaginea sensibila; si coloreada' schema pa1id1
a cuvOntului prin cea mai energicl visiune.
DeA Homeru nu mai intrebuinteaza' verbul
simplu a stigetà, ci dice :
Sitgeata sboara, cu voluptate pentru
a gusta carnea inimicri.
In Horatiu grija se urc 6. pe corrtbii:
Scandit aeratas vitiosa naves
Cure.
Od. II. 16.
In Sofocle ajutorul are ochi voio§i" etc.
Cea mai pitoreaseg, fantasie §i in:aceastI pri-
vin0 o are eara'si Shakespeare.
 DESPRE POESIA RUMANA.
Lumina a intratu
Dejd cu noaptea 'n opes,
ice Lady Macbeth *).
Sacrilegiul omoru a calcatu sf intul templu
Al regelui, furandu viata din altaru
strigi Macduff.
Pau' a mi mantui
Nocturnul hliacu monachescul seu sboru
§i pan 'a nu trage cornorutul gandacu
Somnoros baziind, clopotul de noapte
Se'mplinesee o fapta de cradh pomenire,
prevestesce Macbeth.
Grozavul omoru,
Ce santinela sa, lupul l'a treditu
Urlandu-i era no14ii, pacesce stachiosu .
Pam'entu nestramutatu, n'audi pasul meu
Or unde m'ar purt, ca nu pietrele tale
Destainuindu-mi fapta, a lipsasca pe noapte
De grozava tdcere ce-acum nevoesce.
Treandu la literatura noastra, desi un ne
putemu asceptit la aceeasi fantasie viguroasa,
totusi constatamu intrebuintarea aceluiasi mij-
locu de personificare.
In esemplul dejit citatu din Bolintineanu :
Colo sub o neagii stancii
Geme rml Rpumatoliu
Pacea noptit e adanea,
Luna doarine ye nun now,
impressiunea produsa prin aceasta strofa pro-
vine mai ales din personificarea lunei in ver-
sul din unna.
Asemene ill o poesie a lui Gr. Alecsandrescu:
Este oara niluciiii : unu mormentu se desvgk see,
0 fantomd ncoronata din elu ese o zarescu,
Ese vine catra termuri sta in preajma F. a privesce
Rita inopoi se ti age, muntii verful ii clatescu.
Dintre toate poesiile D-lui Marelui Lo-
gofetu" I. Vacarescu, (publicate la 1848),
') Macbeth", edit. Junimei, pag. 60, 34, 50, 28, 27.
7
singurele strofe acceptabile, afara de cea publi-
,
cat& in colectiunea de fatrt, ne pant a fi cele
dintai din o iJi si o noapte de primavara la
Vacaresci", i frumusetea lor depinde mai
ales de la personificarea amorului :
Yam s scapu, in peptu porta dorul
Peste ape, peste munti,
redu cii peste mdri amorul
Cnd o vrea ii face punta.
La Carpati mi-am adus jalea,
Lor am vrut s'o harazescu:
Resunetul, frunda, valea.
Apele mi-o inmultescut
Mii de pedici, mu de cm se
Peste filea toat'a 'ntinsu,
. . Lacrimi in zadar sunt curse
Vnde-om merge, eu stint prinsu.
Aceste esemple vor fi de ajunsu pentru a da
o idee despre personificartle poetice si pentru
a proba, ca i ele sunt niscute din necesitatea
de a sensibiliza gandirea prea abstracta a cu-
vintelor.
4. Sa mai observamu in fine rata unu modu,
prin care poetul cauta a ajunge la acelasi re-
sultatu, comparatiunea, metafora, tropul in
genere. linu objectu alu gnidirei se pune in
paralela cu altul, care trebue s fie sensibilu,
si cu ct aceastrt paralela este mai noua si mai
frapanCt, cu atrit imaginatiunea este silita a'§i
construl figurele sensibile cuprinse in cavinte.
Talentu fih noricu
E de prisosu
Tarawa fra focu
N'are mirosn,
(lice Goethe in proverbele sale rimate.
H. Hein3 compara :
Ca unu rage e plstorul,
Trutt e dealul mverditu,
8 DESPEV POESIA' tUMANA.
Ear coroana e deasupral
Soarele cclu strälucitu.
La picioare i aunt tnieii
Curtizani lingurtori,
Cavaleri i sunt viteii
Ce alearga pintre flori.
Tapii sunt actori de curte,
Ear dud pasgri mripescu,
Clopotele cand.resung
Facu orchestrul celu regescu.
Si toti cllnt i incantg,
Apa 'ncepe a sopti,
Si cu arbori 'mpieung
Voru pe rege-a adorml.
In acestu timpu stapanesce
Unu ministru, acelu cane
Ce latrand vrea sit diete
Ca veghiaza peste sane.
Ca din visu ofteaza Printul:
Carmuirea e prea grea I
Ah! ai vrea".:sa fiu acasg
Si langa regina mea.
Pe-al ei stun se odihnesce
Capul meu celu obositu,
Si in ochiii se cuprinde
Unu imperm nemargimtu
De tous les Oceans votre course a vu Ponde,
Helas 1 et vous fertez une ceinture au monde
Du sillon du vaissau,
comparg V. Hugo (Feuilles d'automne 6).
Tenths que votre ami, moins heureux et mins sage.
Attendatt des saisons Pumforme passage
Dans le metne horizon;
Et comme Paibre vert qui de loin la dessine
A sa porte efetullant ses jours, prenait racine
Au seml de sa maison!
Ca unu glob& de auru luna strglucea,
incepe Bolintineanu una din cunoscutele sale
balade istorice.
INDhaiu mandrul vine earg
Falnicu ca unu stilpu de pars,
41ce Alecsandri.
Amoru, schintee smulse din radile ceresci,
comparg, Nic. N. in poesia sa o victiml".
DemnI de insemnatu este in fine urnatoarea
poesie a unui poetu francesu mai putin cu7
noscutu, Lachambeaudie :
ROSA CEA UMEDA *)
Alina cu-a sa mama pe campu mergandu odatg
YI regina florilor, o rosa adoratg,
Plecandu'O smul fragedu de roa inundatu.
Spre-a uurI pe floare de umeda povara
Ea scutura de creangadar fruit@ cea usoar
Cu roa deodata din rosa a picatu.
Copila -Omit lacrimi; ear muma 'ngrijitoare
Ei (Ilse Vedi efectul, ce grab-a dolie'nditu!
De asteptai o rada s'ajunga de la soare,
Ea umeda povara din floare-ar fi sorbitu.
,,Copilo stint in lume dureri asa, profunde
Pe care si iubireaq datoare a respecta,
Sunt rele vail de care destmul ne pgtrunde
St sffigur timpul numai le poate murk"
Done observatiuni intre cele multe, ce se
potu face asupra acestei materii, ne paru la
ordinea 4ilei pentru starea actuall a poesiilor
noastre rumane : cea d'inte se refer:a' la nou-
tatea, cea de a doua la justeta comparatiunilor.
Puntul de plecare pentru or ce comparare
poetica fostu necesitatea Aensabiliziirei objec-
telor. Ans6 pentru ca acestu scopu sI se ajungl
comparatiunea trebue sa fie relativ noua, altfel
nu produce nici o imagine. Cea ce amu aratatu
ca se intampTh. cu cuvinte, se intamplii §i cu.
comparatiuni: prin usul dilnicu ii perde ele-
mentul sensibilu. Audindu tot mereu una si
aceeasi comparare, nu mai avemu pentra ea
atentiune i nu ne mai reproducemu cuprinsul
materialu. (Jam! dicu d. e. curajosu ca unit
leu, nu'mi mai amintescu figura leului, ci pH-
mescu loculiunea .oare cum ca unu semnu
a) Traducere de V. P.
 DESPRE POESIA RUMANX:.--GALEMIA DE TABLOURI DR IASSI.
,eonvntionalu pentru gandirea abstractit a unei
ealit4i. Prawn prin deasa intrebuintare se
tocescu monetele si se perde chipul i pajura
esprimate pe ele, asa din comparatiunile prea
des aqite se sterge imaginea sensibila; si en
acesta toata ratiunea lor de a fi.
Remane acum la tactul limbisticu aht po-
etnlui de a sinici, care metafora se poate in-
trebninta, en succesu si care a incetatn de
a mai fi comparatiune sensibi1l i prin urmare
trebuesce pentru nun timpu sau .cu totul de-
partata san cehi putin modificata in poesie. In
aceasta privinta none ne pare, crt in poesiile
rumane de astadi sunt mai ales trei imagini
asa de usate i abusate, Welt poetii cei tineri
aru face bine sit se fereasca de de : aceste
stint florile, stelele i filomelele.
Toate amantele poetilor nostri sunt ca o
florisoara san ca o steluta san ca amendoue iii
acelasi timpu (lucru mai greu de inchipuitu),
toti prinçii, toate universarele, toate dilele
marite` sunt ca o stea mare, si toate impres-
sinnile poetice,se desceapta citud Uinta filomela.
Astadi Anse' am cetitu atatea ion i floricele,
stele, stelute, stelisoare i filomele in -versurile
rumaue, incat acum primimu aceste cuvinte
numai ca nisce semne uscate, obicinuite in vor-
bire, prin urm a re fall, nici unu resultatu poeticu.
(Va urma).
Galeria de tablouri din 14.
In anul 1860 se infiinta in Romania cea
anteiu galerie publica de tablouri si se aseda
in palatul Universitätii din Iassi. Galeria
ocupit o mare parte din randul anteiu si se
compune din o. mita doue-deci de tablouri, in-
tre care se gasescu si unele originale de ar-
19
tisti insemngi, denim 4e studiatu ehiar de
luau publien amatoru i mulosatoru de arte.
Impartala tablourilor un e sistematice nici
-dupg, scoli uiei dupa<thronologie ci mai mult
intimplatoare. Modul in ,,care s'au asedatu
tablonrile s'ar ,pute anuni sistematica numai
intru eat asedarea s'a facutu in generalu du-
pit dedicatorii tablourilor. Trei barbaci s'au
destinsu inaintea tuturora printr*unu esemplu
ce dovedesce o gmare liberalitate I o frumoasit
abnegatiune.
Acestia aunt Domnii C. Negri, 8. Varnav
§i C. Dasiadi. rn sala I paretele din mana
dreaptit -a intratorului e ocnpatu numai en
tablouri dedicate de catrk D..Negri. Gasimu
intre ele o mare parte de otiginale a picto-
rilor.eelor 4,1mi iuseumati, calm d'opere a lui
Van Dyck, Valasquez, Bourguignon, Tenier,
Salvator _Rosa. In .utijloeu 8C afla Santa fa-
nagie de van Dyck, tablou de,Anare pretu dar
din nefericire foarte stricatu de restauratori;
asemene plangemu i capul vnei fetnei _brune
esitu din peneul liii Carlo Doke dar schin-
juitu de penele barbare. Cele done mai fru-
moase sunt necontestat Flautistid mai Vetas-
gnu §i nun tablon -de Boutgaignon cc repre_
sinta o bdtaiie. peal lifarte imbratofindu pe
(pita Vinere, tablou din scoala italiana for-
ma apoi unn mare contrastu cu patru eapite
de pc Babens, a carora orginale se afla la
Munich. Tau pe acelu parete vedemu alma
doue tabloari representanda calatori esite din
atelierul lui Salvator Bosa.
Dintre copii sunt done dupit Murillo care
an esitu mai bine si care amintescu vestitele
originale. Aceste sunt ode done tablouri en-
noscute, din care unul infaIosaza, doui baeti
din care unul se joacit la pame'ntu, iar alit
10 GALERIA. DE TABLOURI DIN IASSI.
douilea se uit en interesu la pad lui man-
dada o buditica .de pane.
,D. S. Vörnav a thdicatu trei-apm-clece ta-
blouri toate de mare valoare. ()du mai in-
semnatu este marele tablou. de le Sueur care
infatosaza pe Phaeton cum roaga, pe tatal sen
Apo Hon, sad permita a face 0 primblare cu
carul sen. Phaeton e in gentinchi inaintea tro-
nului lui pollon. conjurandu-lu en manile im-
preunate sa-i acoarde rugamintea. Apollon se
stinjinesce; day in fisionomia lui se vede ,ca
rationamentul Va fi invinstt de amorul parin-
tesey. Imprejuru) t lor se atilt eele patru ano-
timpuri,,infatosate dupit earacterul lor. Iarna
C. unn batranu garbovitu care seincalqesce la
ken; primavara ,o t6aa. §i frumoasa fecioara
cc imprascie flori s. c.a. In fundul stingu se
vede in fine iu departare carul i caii lui A-
pollen care _ asceapta en mandra nerabdare
momentul pornirei.
Le Sum., unul dm cei mai fini si mai
abili desemnatori avea in proportiune putinu
sciinta pentru coloritu: In tabloul mencionatu
ins6 s'a intrecutu pe sine insi4i: colorile suut
intrebuintate en a§a perfecta maestrie, incat
in astii, priyinta ela e superioru la multe ta-
blouri ale vestitului pictoru care sunt ase;la-
te in galeria thu. Louvre.
Pe langa tabloul lui Elmeton celu mai fru-
mosu din eele dedicate de.D. Ararnav e Stink
feeioarif de Murillo. Fie ce cunosatoru va
vid6 dupa o scurta esaminare ea acestu ta-
blon nu poate fi dead originalu. Altu origi-
naln de Mu-No _CC -se afla intr'a, doua Bala :
Inmormantarea lui christoef ar fi de unu
preto neme'suratu dtcit restauratorii nu l'aru
fi profanatu. Peptul Aug. de care nu s'au a-
tinsu barbarii arata Cit C esitu din penelul
unui geniu.Doue tablouri Culesul viilor de
Leandro Bassano §i Presentarea capului lu
Pompejus lui Cesar de Miguel Angelo Cara-
vaggio ar fi destul pentru a arata publicului
ca mica galerie din Iassi merita a fi luata in
samIt §i frequentath mai desu. Sub Judit pi
Olofern foarte frumosu tablou de Liberi ga-
simu o cOmpunere geniala a unui maestru nou
Philippotaut. Tabloul represinta o episoda
din retirada Francesilor din Rusia:
De mare preta mai este in fine si min go-
belinu ce represinta pe Maripalul
Cei care s'au interesatu pentru gobelinuri
potu singuri se apretniasca asta in adeve'rn
frumoasa opera.
D. Dasindi a dedicatu doue-ileci i optu
de tablouri care nu au, pntemu dice nici o
insemnatate artistica, toate sunt copii din ca-
re unele au reesitu mai mult, altele mai pu-
tinu. Celu mai interesantu tablou e tivu capu
de Luther care de si nu samana in totul eu
capul marelui reformatoru cum e representatu
iii generalu, dupa prototipul lui Lucas Kranach
' pictoru contimpuranu a lui Luther, totu pare
a fi destul de vechiu de nu chiar din timpu-
rile reformatiunei.
Din pictorii ce a produsu Romania, doui
sunt representati in galeria din Iassi, Domnii
Nastasanu §i Amen. De celu ant'eln gasimu
in sala III unu mare tablou ce repre-
sinta unu cavaleru din evul de mijlocu, cum-
Oratu de la artistu de catra Ministerul Cul-
telor i instructiunei publice. Aceastrt produ-
cere artistica e de pre neinsemnatit valoare
si pling de greseli anatomice ; colorile sunt
adesa reu iutrebuintate si in unele locuri aglo-
merate in enorme bittimi. Cand te uiti din-
teo parte, cregi a avea inaintea ochilor o
 GALERIA DE TABLOURI DIX IASSI.
eharta orograficrt, vedi munti, vgi i lacuri de
totu feliul de colofi care formg toate impre-
ung unu amestecu chaoticu färg idee predom-
nitoare. Portretul Domnitorului Alesindru
Ioan I, asemene produce nemultumire, caci
Wand la o parte lipsa de -aslimgnare i po-
siOunea caracteristicg. intrebuinOrea colo-
rilor e in mare parte cu totul gresita..
De artistul RomInu D. Amon se ggsescu
trei tablouri iii galeria din Iassi, care ne pant
a fi superioare operilor D-lui Nastasanu desi
nu atingu ingltimea operilor adev6ratu irtis-
tice. ("vim e din tablourile ce posidemu de
D. Aman, aceht ce a reesitu mai bine. Mol-
dova si Tara Romlneasca sunt representate
ea done fecioare cuprinse intr'o imbratosare.
Espresiunea fisionomiilor lor e Ansa cu to-
tul melancolica. Privindu-le n'ai crede c sunt
parttime de adevaul versului : in noi duoi
unu sufletu bate", ci din contra ea sufletele
kr se stingu i ca se uitg cu intristare spre
unu jalnicu viitoriu. Tabloul Stefan celit
Mare i Arccqii a caruea idee e Watt din
frumoasa balada de Alexandri, Zidirea Mo-
nastirei Putna" satisface mai putinu Inca pe
observatoriu. Domnul Stefanu nu pare a fi
viteazu mai'e ce-a datu groaza prin paglini"
ci uuu plgesu obositu ce se razimg pe arcul
seu, uitandu-se cu nepasare la publicul, celu
contemplg. Al treilea tablou de Aman, p-
imp Vodd i solii Turd, luatu dintr'o balada
de Bolintineanu, ar fi destul de bine dug pic-
torul n'ar fi comisu done mari greseli: Sala
domneascg e facutli in stilit goticu, sau mai
bine 4isu, in nici unu stilu, caci numai usele
si ferestrele s'apropie de stilul goticu si in
mijlocul salei sunt doue columne in stilt' gre-
eescu, de o mgrime adevarat giganticg, care
1:1
forma en restul salei mm atat de mare con-
trastu, incgt silescu pe privitoru, de voesce
sau de nu, a se uith la ele : A nitatu pictorul
cit intr'unu tablou istoricu, inainte de toate
persoanele trebue se atraga, luarea aminte, iar
nu tocrurile neinsufletite.
, f
Mai incolo a doua
gresala este cit privitorul uitandu-se la auto-
rii scenei istoricW ce s Art, inaintea ochilor
lui, vede intre (Milli chipuri cnuoscute. Pri-
vindu mai de aproape vede intre persoanele
ce incunjura pe Tepep:Wd4, persoane din
cunoscinta sa, persoate ce trtlescu i jou&
min rolu politieu in Romania chiar in dilele
noastre. In stinga vede in thie pe insusi pic-
torul care pare a intrebA pe observatoru care
este parerea sa despre taiolou. Aceste facu ca
scena istorica isi perde totu interesul.
Nu facu mentiune nici de tablourile Dom-
nitorului Mihail Sturza si a Mitropolituhii
Veniamin, amandoue de marime estraopdinarg
zugravite de D. Schoeft, nici de apostolii zu-
gravici de D. Schiavoni pentru Mitropolia din
Iassi ce acum se afig in risipa, dupa ideia
unor icoane din biserica Banului din Iassi, ta-
blouri scapate tie directorul Museulni C. Pa-
naiteanu de Fin hambare si sure mule lo-
cueau impreunit cu guzganii, eaci toate nu au
acea insemnatate artistica ce merita 0 parti-
cularg mentionare.
Galeria de tablouri din Iassi cuprinde ast-
febu mate opere Para, mare valoare dar con-
tine i opere adevaatu frumoase. Cu toate
aceste publicul nu e in stare ale apretui !
Fara indoeala Anse acea galerie va contribul
cu timpul mult pentru desceptarea i desv6-
lirea gustului pentru arte in Romania.
Iamb Negruzzi.
it PRELECTIUNI POPULARE.
PRELECTIUNI POPULNRE,
tinute in Wei
de-membrit Societatii Junimea".
Prelectiuuile populare care se tam, in WA
Universitatii de Iassi datcaza din anul 1863.
Initiativa a fostu luata atunci de D. 'Btu
Maiorescu care de abia ajunsu in,Iassi a in-
ceputu in sala Bawd, unit siru de discursuri
filosofice populare asupra educatiunei cu ur-
matorul programu :
*Familia in &fait si in soaietate, educa-
tinnek in familie ;
2) klucatiunea fundata pe principii sCiin-
tifice; estetica si psichologia ea parti ale fi-
osofiei.
3) Principii estetice. Frinnosul, sublimul
si placutul. Aplicari la musica, (opera cla-
sica si opera italiana) si la literatura (clasica
si romantica).
4). Importanta esteticei pentru educatiune.
Principii psiliologice. Idealismul si mate-
rialismul in psihologie.
5) Temperamentele.
6). Viata (le di si viata de noapte a su-
fletului ; visu, visiuni, stahii..
7) Memoria si fantasia.
8) Vointa si caracterul.
9) Vointa si inteliginta, taleutul si geuiul.
10) Recapitulare. Mijlocul justifiek scopul.
La cele d'auteiu doii6 prelectiuni publicul
parei a veni mai multu de euriositate ; ea
ala treilea discursu rtus6 tike-mul acestei in,
treprinderi a fostu consolidatu : o influinta de
publicu surprindeloare compusa atat din dame
at si din barbati a doveditu justeta si o.,
portunitatea ei, De atunci pat astAdi cm.-
surile populare de duminica sunt una din re-
creatiunile cele mai preferite si tot de o (lata
cele mai importante ale Societatii din lassi.
Aceasta uoi o privimu ca unu bunu auguriu
pentru implinirea misinnei la care este chie-
matu orasul nostru : a, deveni unu centru de
activitate sciintifica pentru Romania.
In anul alu douilea D-nii V. Pogor si P. Carp
se unira cu D. Maiorescu si programul cur-
surilor incepute totu la 9 Februarie. fu din
aceasta musk' foarte variatu, neput6ndu anea,
infatosa unitatea de idei ce a destinsu mai
pe urma intreprinderile Societatii Junimea."
Obiectele cursurilor pe 1864 au fostu :
1) Ce scopu au cursuri populare ? de D. T.
Maiorescu.
2) Religiunea in poporu de D. T. Maiorescu.
3) Sunete si colori de D. T. Maiorescu.
4) Tragedia antica si moderna de D. P.
Carp.
5) Andi o datil principii estetice §i apli-
earl la architectua de D. T. Maiorescu.
6) Aplicari la tragedia Moartea lui \Val-
lenstein" cetitu in traducere Romana, de D. T.
Maioresu.
7) Moartea lui Wallenstein" continuarea
cetirei.
8) Moartea lui Wallenstein" terminare.
9) Inriurirea revolutiunei franceze asupra
ideilor moderne I, de D. V. Pogor.
 PREunrum POPUIARE. 18

10) Individualitatea poporului i Cosmopoi 4) Artea in poporul elenu. D. V. Pogor.

litismul de 1). T Maiorescu. 5) Viata, Romanrt. D. Moioresca.
11) Inriurirea revolutiunei franceze asupra 6) Abnegatiunea in Crestinismu (St. Vasi,
iIeilor moderne II, de D. V. Pogor. lie). D. Maiorescu.
- 12) Socialismul si comunismul in Francia 7) Legislatiunea Romanii. D. L Negyuzoi.
(143, D. T. Maiorescu. 8) Mahomet. 1J Maioreseu.
13) Trei Ceari (Cesar, Caro lu celu mare, 9) Reformatiunea (Luther). D. I. Negragzi.
Napoleon I.) de D. P. Carp. Cu discursul alu noulea l'a intreruptn seria.
Agitatiunile politice erau prea violente in Iassi
14) Mintea i inima de D. T. Maioreseu.
pentru a mai lasa locu acestor ocupatiuni
In iptervalul acestor prelectiuni s'a con- de sell* liberti. Ue aceea si din causti cg,
stituitu Si societatea literara Junimea" des- unii din membrii Societiiiii furti chiemati a
pre a crtrei inceputu si activitate vomu vorbi juca roluri politice, nu se -puturit tine pre-
intr'unu numeru viitoru. Prelectiunile po- lectiunile anuntate a D-lor Dimitrie Sturza
pulare au de atunci incoace, de ,si sunt ti- si Leon Negruzzi.
nute de mai multi, mm programu unitu in Pentru anul alu patrulea 1867, prelectiunile
opunere si deosebire cu discursurile ce tinu au urmiitorul programu :
membrii Societatii literare din Bucuresci.
'Toate tiadu a demonstra una Si aceeasi idee PRELECTIUNI PONLARE
fundamentalA, desvoltatil in diferitele ei fase
CARTILE OMENIREI.
istorice.Si astfel videmu in anul alu trei-
lea dovedindu-se printr'o privire teoretia" 1) 5 Fevruarie: Pentateucul (Moisi). T.
care stint fundamentele de esistentii istoricrt .Maiorescu.
a unui poporu si argtaindu-se apoi in discur- 2) 12 Iliada (Homeru). I. Cara-
surile urmritoare aceleasi fimdamente la dife- giani.
ritele popoare istorice.
3) 19 rhagiur (Buddha) T. \Ma-
Intregul programu alu cursurilor din 1866 iorescu.
a fostu : 4) 26 Pandectele. N. Mandrea.
Preleetiuni populare (leSpre demo).- 5) 5 Martie : Dramele lui Shakespeare.
tele de -data a popoarelor manifes- V. Pogor.
festate lii istorie. 6) 12 2, Biblia Protestanta. I. Ne-
1) Privire teoreticrt. D. Maiorescu. gruzzi.
2) Legislatiunea Elenti, (Solon si Licurgu) 7) 19 , Enciclopedia. V. Pogor.
D. N Mandrea. 8) 26 Faust (Goethe). I, Negruzzi
3) Practica filosofie clone (Socratu i Aris- 9) 2 Aprilie: Critica ratiunei. (Kant),.
totele). D. Maioreseu. F. Maiorescu.
14 PRELEOTIUNI POPULARE.
-
Din aceste preleOtidni s'au. tinutu 14116 Du-
mink& in 26 Febniarie cele iatru hnt6iu.
Eat& cup'ritsul lor" p'e Acurtu : In rint4ia pre-
lectiune, D. T. Maiorescu 'argtä, h introdn-
cere teoreticii eele doue conditiuni pentru car-
tile omenirei: Suferinta general& a poporului
§i a epocei i unu geniu care au abnegatiune
de sine cad& sl stabileasc& idealul de indrep-
tare. Aplicandu aceasta la Pentateucu, a
descrisu starea poporului evreu in transitiu-
nea lui din sclavia egipetului spre libertate
vorbindu despre opul lui Moisi a esplicatu
religiuuea moralg primitivri §i cea dogmatic&
a sectatorilor.
D. Caragiaui in prelectiunea a dona a des-
crisu mai anteiu starea in care se afli popo-
rul elenu in timpurile cele primitive. Ne-
norocirile politico ce-lu bantuiau din causa
desbinrtrii diferitelor populatiuni ; nenerocirile
morale din causa lipsei unei religiuni frumoase
0 mai ideale. Acea stare trebuezi indreptata de
unu geniu care aparil in persoana lui Homeru.
Acesta ie de motive oare0 care traditiuni a
unui resbeln ce am fi avutu locu intre Eleni
gi unu poporu asiaticu, pentru a crea poema
numita Iliada prin care insult& in poporu toate
virtutile cetiitenesci §i unu simtu religiosu mai
frumosu. Dupa ce a trecutu pe scurtu asu-
pra controversei despre esistenta hii Homeru
oratorul descrise cuprinsul Iliadei, arata fru-
musetele sale principale ; influinta ce-a avutu
asupra desvairei poporului elenu §i sflr0 do-
vedindu valoarea acestei opere pentru omeni-
rea intreaga.
A treia prelectiuneIinuta de D. Maiorescu
a avutu de obiectu Budhaismul (Khagiur).
pupa o introducere despre studiul sanscritu,
oratorur a trecutu la literatura acestei limbi
in special la Khagiur colectiunea ideilor mo-
rale §i .religioase a Budhaismului §i descriindu
in largu starea poporului indicu dupit impar-
tirea sa in caste (conform cu legislatiunea lui
Manit), a deprinsu necesitatea unei reforme
care a fostu intreprinse de Budha. Dupg
aceasta--a esplicatu din punctul de videre filo-
sok& nihilismul (nirvana) faimoasei religiuni
,
asiatice.
D. N. Manama in prelectiunea a patra a
esplicatu mai antelu pentru ce ideia dreptu-
lid este natural& fiecArui poporu, dar tot oda-
tit pentru ce unn poporu este mai aptu cle-
at altul de a intelege §i a desvolta aceasta
idee. Din toate popoarele, Romanii au avutu
chemarea de a desvolta ideea dreptului mai
multu cleat toate celelalte popoare ale an-
tichitMei, aceasta o dovedi oratorul prin coin-
paratiunea ce fiicI intro Romani, Chinezi,
Indieni, Egipteni i Greci. Descriindu apoi
caracterul si viata Romanilor, arata conditiu-
nele pe care le-a intrunitu acestu poporu pen-
tru a desvolta ideea dreptului ; vorbi apoi des-
pre operile in care aceasta ideie a fostu dis-
voltata §i in specialu despre pandecte 0 des-
pre influintl ce a avutu i ce va avea acea-
sta legislatiune asupra tuturor legislatiunilor
din lume.
Intr'unu nume'ru viitoriu vom da sama
despre celelalte discusuri publice ce au a se
tine. (va urrnh).
 Ape lu la autoril rumnin
Societatea literara Junimea" din Iassi poside o tipografie complecta, a el-
rei intrebuintare o pune la dispositiunea autorilor rumani en urmatoarele con-
:

1) OA ce manuscriptu rumanescu, a carui oportunitate, se, va A constatatu

de unu Comitetu alesu pentru fiecare opu dintre membrii competenti ai Juni-
mei " , se va imprima cu cheltuiala Societatii.
2) Din vinderea cartilor tiparite, Societatea ii reserva dreptul de a -se in-
demnizA, socotindu-si cinci galbeni pentru coala de 16 pagine la -una mie exem-
plane formatul Charpentier. Banii reintrati.' au destinarea de a servi 1 alte
publicatiimi de acelasu felu.
3) Odata Societatea indenmizata conf art. precedentu, tot venitul din -vin-
derea cartilor este alu autorului.
4) Administratinnea Tipografiei Societatii este obligata, fata cu autorii de carti
imprimate la ea, de a le da din arm in aim socoteala despre vinderea cartilor
lor, resp. de a le respunde banii ce li se euvinu.
5) Ortografia en care se imprima cartile rumanesci a le Societatii, este
cea publicata in cartea D-lui Maiorescu Despre scrierea limbei rumane". Cu
toate aceste Societatea nu impune ortografia ei in modn obligatoriu, ci invita nu-
mai pe acei autori, cari arn voi s&I vada serierile imprimate aitfel, ca sa men-
tioneze aceasta espres.
6) Pentru ficsarea precului, cu care sa se vOnda o carte imprimata, Societa-
tea se va inelge totdeauna en autorul ei.
7) Autorii, cari cu acest-e, conditiuni sunt dispusi a se folosi de inlesnirea ce
le presinta Societatea prin tipografia ei, voru binevoi a adressa manuscriptul
lor aceluia din membrii Societatii, care este insareinatu en administratiunea anuala
a Tipografiei (Adressa : Administratorul Junimea , casele
Tipografiei SocietaVi
Bancei). Membrul administratoru da chitanta de primire, inainteaza, manuscriptul
in desbaterea Societalii i, la casu de primire, se obliga in numele Societ4ii
la editarea- manuscriptului sub conditiunile cuprinse in acestu apelu.
8) Manuseriptele, care nu vor pare Comitetului Societatii apte pentru im-
primatu, se vor inapoi indata autorilor ion
9) In privinta prioritatii la punerea sub presa vox fi preferite cartile pen-
tru usul scoalelor.
`) Piarele rurmlue sunt rugate a da acestui apelu o mai intinsit publicitate prin reproducelea
 -3----t=
Anulleittri. -r-----c- tr. _
la aeeasta !OHM a .,Cenvorbirilor literare" se primesen numaf anuneiuri literare si artistiee. Pretul
liniei este 20 panda.
- ,

A etnu de sub presa rid se alla Cie 'Onclare la Biuroul Tipograflei aunimeat
(casele Bancei) cea mai nouii publicatiune a SocietAtii Junimee.

Melic, I. M. ELEMENTE DE ARITMETICA pentru usul scoalelor

secundare rumiine. Unu vol. 8. mare, 184 pag. Pre-
tul 8 lei.
Cu aceastli publicatiune se implinesce o lacunl simtitl in Instructiunea noastrii. Carte&
D-lui Me lic este prelueratii dupri cele mai recunoscute antoritAti din specialitatea sa 0 est*
totdeodatti potrivitii en programul nostril de inveVanigntu §i en trebuintile noastre.

Din publicatiunele anterioare a le Societatii sunt de vi,nclare la acelaf$1 Biurou:

Maiorescu, Titu: DESPRE SCRIEREA LIMBEI RUMANE.

Pretul 11 Icosar 7 lei cursul pietei Iassi.

Paicu, Pavel: EPITOME HISTORIAE. SACRAE. Editiune in

usul scoalelor, cu adnotatiuni rumane 0. cu voca-
bularu latino-rumanu. Pretul 2112 lei.

Schiller: MOARTEA LUI WALLENSTEIN. Traducere rumitnI de

E. M. Pretul 10 lei.
Shakespeare: MACBETH. Traducere rumg,ng de P. P. Carp.
Pretul 5 lei.

.
Reda etoru respunlotoru: Iacob Negruxei. Tipografia Societatii Junimea.
.1.