C6rard Denizeau

stere ale picturii

r
tfr
 Cuprins

,,Misiunea supremi a artei consti in a ne elibera ochii de ororile

ce ne bintuie noaptea, de a ne vindeca de durerile convulsive
pe care ni le pricinuiesc actele noastre voluntare."
Friedrich Nietzsche, Aso grrdit,a Zcrathustra

:rescc rnisterelor ' Pompeii

- tiere in descilrare
esleo de la Creccio. Ciotto di Bondone
: picta misterul sacru t6
PIara tributului . M asaccio
'rtAlnirea
miraculoasd dintre om 9i spatiu 20

-lociiArnofini . lan van Eyck

, indtoare de comori (false) 24

Siciuirea lui Hristos ' Piero della Francesca

lapcanele perspectivei 2A

Tripticul Portinori ' Hugo van der Coes

,in savant exerci!iu de clarificare 32

Nastereo lui Venus . Sandro Botticelli

ini gma trupului feminin 36
Crddino desfiitdrilor . Hieronymus Bosch
J grddind a simbolurilor 40
Furtuna ' Ciorgione
Jn sens care ne scapd 44
6ioconda . Leonardo da Vinci
Jn mister inefabil 48

Crearea [uiAdom ' M ichelangelo

Saradd biblicd 52

Parnasul ' Rafael

O apoteozd profand 56
Meloncolio ' Lucas Cranach
O adevdratd fantasmagorie
Ambasadorii . Hans Holbein cel Tinir
Realitdli schimbdtoare
Turnul Bobel ' Pieter Bruegel cel B5trin
lluzia Turnului Babel
Nunto din Cono . Paolo Veronese
Sub straturile de verni
Anotimpurile . C iuseppe Arcimboldo
Acesta este un rebus
lnmormdntoreo c ontelui de Orgoz' El Creco
O stranie alegorie

Cino din Emmaus ' Caravaggio

Secretele luminii 84
Cddereo lui Foeton ' Peter Paul Rubens
Metamorfoze a8
ludito tdind copul lui Holofern Artem isia Centilesch i

Cum se rdzbund femeile 92

Naturd moortd cu tabld de 9ah ' Lubin Baugin

Mesajulascuns 96

Trigorul cu osul de caro . Ceorges de La Tour

Un mister poate ascunde un altul 100
Ospdgul lui Bcltozor . Rembrandt
Misterul unei enigme
Los Meninas ' Diego Velizquez
Ce spun oglinzile ro8
Potopul ' N icolas Poussin
SfArgitul unei lumi LL2

Fata cu cercel de perld . Jan Vermeer van Delft

Misterele unei priviri fascinante
Firmc lui Gersoint ' Jean Antoine Watteau
O alegorie bine ascunsd! .Lzo
Diana ie;ind din baie ' Frangois Boucher
Fericire imaginatd sau aspiralie cdtre fericire? L24

leagdnul ' Jean Honord Fragonard

Cine sapd groapa altuia L2a

Sobinele' lacques Louis David

Scend de rdzboi, mesaj de pace L32

Peiscje de iornd . Caspar David Friedrich

O naturd nedescif ratd 136
3mairSoS - impugcarea revoltogilor modrileni ' Francisco de Coya
Vocile tdcerii r4o
Mareo odoliscd . lean Dominique lngres
O iluzie absolut perfectd L44

Pluta Meduzei' Th6odore C6ricault

Culisele unei drame politice L4a
Moorteo lui Sordonapal ' Eugdne Delacroix
Culorile violenlei r52
Furtund de zdpcdd . joseph Mallord William Turner
Forle intunecate 9i misterioase . 156

O inrnormdnfcre lo Ornans ' Custave Courbet

Cum sunt oameniicu adevdrat 160
lmpresie, rdsdrit de sodre ' Claude Monet
Capodopera necunoscutd L64
lnsula mo4ilor
' Arnold Bocklin
Moartea, o enigme de nep5truns. ... t6g
O duminicii dupd -amiazdin parculla Grande latte. Ceorges Seurat
Tabloul enigmelor
Yiziune dupd predicd . Paul Cauguin
O viziune foarte stranie . L76

Talismonul ' Paul 56rusier

Cum a ajuns un tablou mic sd fie icoand. .. 18o
Noapte instelatd ' Vincent van Cogh
Misterul noplilor l84
Strigdtul ' Edvard M unch
Omul in fala neantului 188

Mdngiiieri sou Sfinxul . Fernand Khnopff

Un puzzle fabulos . .. L92

Friza lui Beethoven . Custav Klimt

Un misterios joc al corespondenlelor .......196
Femei lo scdldct ([es grandes baigneuses) ' Paul C6zanne
Viitorul picturii 2oo
Pdtrat alb peJond olb ' Kazimir Malevici
,,Ca in necunoscuturi sd ddm cumva de nou" 2o4
Cuernica ' Pablo Picasso
Un tablou poate ascunde un altul . .. . 2og
lmperiul luminilor . Ren6 Magritte
Si dacd totul nu ar fi decat un vis? 2L2

lndexul pictorilor
 Fresco misterelor . PomPeii

lnltiere
in descifrare
lncremenite, pAni la sipiturile din secolul al XVlll-lea, in giulgiul lor de cenugi intiriti, nenumiratele
vile din Pompeii se constituie in tot atAtea mirturii ale unei comori materiale distruse in citeva ore, pe
24 aLlgustTg, de teribila erupgie a Vezuviului. Dintre toate aceste regedinge private, care rivalizeazi
una cu alta prin lux gi proporf ii, cea mai cunoscuti gi mai ciudati nu este alta decdt Vila Misterelor,
descoperiti, in r9o9, intr-o stare de conservare cu totul excepgionali.

O capodoperi de conservare ipoteza uneiinilieriin misterele dragostei. Dar cu

Termenul ,,vili" nu trebuie si uimeasci, somptuoasa ce ocazie? Ceremonia lascivi de ini!iere a unei
re5edingi cuprinzind nu mai pulin de nouizeci de tinere in farmecele senzuale ale iubirii carnale sub
camere! AvAnd aproximativ trei secole in momentul egioa lui Dionisos, divinitatea unor practici greu
tragicei sale inviluiri in cenu;i, Vila M isterelor pare de marrurisit, sau simple pregititi pentru o cere-
si se fi bucurat de geniul celor mai iscusili decora- monie de nunti?
tori din ora5, de-a Iungul diferitelor epoci care au
marcat istoria picturii din Pompeii. Pe cei patru
pereqi ai amplei camere, de aproximativ 35 m2,
desemnati cu indiferengi de arheologi prin numele
de triclinium (sali de banchet) sau,,salon de cere-
monii", se desfi5oari faimoasa Frescri o Misterelor,
realizati in cea mai mare parte la mijlocul secolu-
lui I i. H, Pistrat ca prin minune 5i intrerupt doar de
spaliile destinate ugilor ;i ferestrelor, ansamblul
cuprinde zece scene, ce reunesc douizeci gi noui de
personaje in mirime naturali, care probabil ci se
dedici practicilor rituale ale cultului lui Dionisos.
Remarcabil prin gralia incredibili;i fineqea ele-
;i
ganti, dar gi prin senzualitatea mistuitoare $i cere-
brali, ciclul ezoteric se bucuri, pe buni dreptate, de
o reputalie universali.

O iniliere cu totul misterioasi

Faptul ci cei mai buni speciali;ti in arta din
Pompeii dezbat de zeci de ani adeviratul sens al
acestei fresce spune suficient despre dificultatea
de a trage concluzii. Nimeni nu se indoiegte ci
este vorba aici despre o celebrare fastuoasi, dar
marea intrebare rimine cea a subiectului acestui
ritual straniu. Pregnanti, ademenitoare, dimen-
siunea erotici face, firi indoiali, trimitere la

L2 Marl e mistere ale picturi

 Pove;ti de descifrat dedoui ritualuri dlst ncte, la care par:'c t:
in fata acestei lucriri pe cit de nonunrentali, pe Lago'i -': srdpir: a.ei, al or ra- . s
atit de en gmatici, privitorul are rot interesul si -a o" - Dioniso. i n: -'r ." Ser.
incerce si-i urmireasci progresia logici. TotrLl pare fulgerati qi zejficati de Zeus L

si inceapi in extre rltatea stenge a peretelu , prin
citirea programului ritual, sarclni incredintati unul
bilat dezbricar, severirarea matroanei care il supra
vegheazi, in stinga, f ind imblinzlti de gestu
matern al tlnerei care i pune nina pe umir. in fata
lui, o slujitoare se indreapti spre o alri fenreie, a5e
zari si vizrLti din spate, care execrLti ritul de pLrrifi
care sub p-ivirile celor doud preotese. Aici inrervine,
rupind bruLtal caracrerul sacru al iragrnii, un birrin
ciudat, cu barbi, distinct de anturajLrl 1ui Dionisos, care
's ninr esre lir: u"n-r . .oi r r. i L)acrot ,'-i i
inscrjind ritLrl in timp, muzica joaci ajci ..r ': .
danental, spectatorul descoperind,,)e ::-:::
princ pal, lira ginutl de un silen incoronai c. .--.-
naiLrl, flautul lui Pan, din milnile ciobanu -, ::
pe peretii urnritori, o tarrburlni sprijinita ce ,- :. :
si en 5 niste clopotei (nrici chinvale) nrini.'. :.: :
me nadi goali.

cu rLrechie ascutire. Prirul cinti la nai, al doilea ii

di si sLrgd unei capre gi amindoi aratd aceeasi lndi
ferengi fati de figLrra exrraordlnari a fenreiiirspi
mirtate care pare si vrea si fLLgi, in tln'tp ce se ,,La Pompeii, gi se dezviluie
aDrra .. va I Ce.lr.. 'dt oea<,r p r . s cr .t: .a viaga particulari a anticilor,
:::x lnlltefu
::: li.H., fresci de pe intinsi spre dreapta de un perlcol necunoscut!
::-:rele de sL,d-vest,
5-a s-.ge rr d' rL. te o .. J d ra avea r c epr6 a9a cum era ea,"
:t!Toocnr
. 1 Misrer€lor, Pompeji zentarea unei singrre cerenronii, ci a unei inlintuirl Madame de StaEI, Corinne sdu lrolid

13
 lesleo de lo Greccio . Ciotto Bondone (aproximativ rz67 -437)
A picta misterul sacru
ln secolul al Xlll-lea, in discreta cetate Assisi, viitorul Sfint
Francisc a pornit pe calea spre gloria universali, aproape imediat
confirmati de transpunerea in culori a vietii sale 9i a operei
sale in culegerea anonimi de povestiri Florilegiul faptelor
minunote ole Sfdntului Froncisc. Bazindu-se pe aceasti sursi,
Ciotto a pictat - probabil din n97 pAni in rz99 - ansamblul
celor aproximativ douizeci gi opt de fresce care reiau, pe pereqii
bazilicii Sfintul Francisc din Assisi, legenda miraculoasi a lui
Francisc, ,,micul sirman din Assisi".
Poezia realismului
Chiar daci dovezile oficiale inci lipsesc, istoricii pic-
turii primitive italiene ii atribuie, in mare parte, acest
arsanblt subljnt lu Ciotto. baza-ou-si convingerea
pe caracteristicile sale inovatoare: afirmarea strilr-r
citI a unei viziuni puternic gi sobrr,L narative, determi-
narea unui spatiu pre-perspectivi, marea frumusele
plastici a infitis irii figuriiumane. in amurgul EvulLri
Mediu, trei orage itaLiene, Florenga, Roma gi Siena,
dau na5tere primelor trei genii Cimabue, Pietro
Cavallini si Duccio di Buoninsegna - ale mirelei
aventuri picturale europene. Astfel, intr-o etapi
ulterioari, pictorul {lorentin Cjotto di Bondone va
asigura, in special prin frescele din Assisi, o inraierate
a Floren;ei care nu va fi disputati decit in secolul
al XVI'lea de citre Roma.
Amprenta geniului
in bazilica Sfintul Francisc, cele douizeci gi opt de
compozi!ii ale naosului preamiresc existenta lumi-
noasi a sfintului local. Predica odresarri pdsririlor,
probabil cea mai cunoscuti piesi, transcende, prin
eleganta sa plastici 9i poezia sa fermecitoare, toate
granitele realismului pe cale de a se naste. Dar lesiei
de la Creccio (episodul al treisprezecelea din ciclu)
lrm
16 Mar le rn stere a e piclur
ii
revine rolul de a deschide perspective spa!jale
amelitoare, crucifixul de pe fundal gi strana din
prinr-plan fringind aparenta platitudine a suprafetei
sale. Prin aceasti noutate, de o cutezanti uluitoare
pentru epoca sa, artistul impune un naturalism
incircat de spiritualitate, care submineazi traditio-
nalul caracter static al icoanei.
Misterul Nagterii Domnului
Cel mai izbitor lucru aici este snrerenia voioasl a
unei asemenea compozilii care, prin jocul formelor si
al culorilor, restituie intreaga magie a misterului
Nasterii Domnului. Trisituri cu atit mai remarca-
bili cu cAt Biblia rimine surprinzdtor de discreti in
privinta nagterii lui lisus, singura relatare in detaliu,
cea din Evanghelia dupi Luca, anrintind pur gi simplu
c5, odati ce lisus s-a niscut, Maria ,,1 a infisat si
L-a culcat in iesle, cicj nu mai era loc de gizduire
pentru ei". Pornind de la acest enunl simplu s-a dez-
voltat, in imaginarul colectiv, traditia iesle , a boului
gi a migarului, a pistorilor chemagi de ingeri si vini
si ilintinrpine pe noul Mintuitor.
Pentru a picta aceaste sceni, Ciotto a ficut referire
d'recLb la legenda Sfin' u lu i Francisc, cars a grganizar,
in 1223, pentru sirbitoarea Criciunului, o reconsti
tuire a Nasterii biblice cu prezenqa obligatorie a unui
migar, a unui bou, a unei iesle pline de fin, a pistori-
lor... Cunr iniqiativa s-a bucurat imediat de un succes
pop.Llar ur'as s' dsunaLo-, Ciotro ru a sova r si-i
ofere propria versiune, nu intr-o simpli groti, dupi
cun o desc-ie lege ,da, ci 'nrr o b serica.
in acelasi timp, el oferi posterititii o mirturie ului-
toare despre practicile religioase a)e epocii sale. in
aceaste prjvinti, nimic nu este mai revelator decit
minutiozitatea detallilor acestui spagiu complex, cre-
dinciosji fiind agezati de o parte gi de alta a iconos-
tasului, a cirui deschidere centrali ne permite se
distingem femeile, a ciror prezenti in spaliul sacru
era interzisi I
:. .::: lo Crec.io, Ciotto di Bondone
1:-:' -arivr298,fresci,23ox27ocm, BazilicaSfintul Francisc,Assisi

l,idr e-:::-:.:: -,