llll tAloug

IN]]NIA
Id ]VNA]U
SIO]NVUJ
 Cuprins

CHESTIUNI DE STIINTA 303 II FUNcfloNAREA DEMocRAiltLoR

OCCIDENTAI.E 362
I INVENTII tl DESCOPERIRI 305 Democratii populare / Democratie directd si democratie
Prrmele mari inventli / lnventirle Antichitdtii / reprezentativS / Democratie liberalS / Pdrlntii gdndlrii
CAteva descoperiri pretloase / Astronomie politice occidentale / Drepturile omului sl statul
de drept / Cum se fac legile?
II MARITE irucrpurunr ALE cuNoAtTERlt 311
Metoda lul Aristotel / Euclid si Eratostene / III UNIUNEA EURoPEANA 371
Forta lur Arhimede / Ptolemeu Scurtd istorie a constructiei europene /
Cum functjoneazd Uniunea Europeani /
III STIINTA ORIENTATA 314 Sustindtori sj adversari ai Uniunii Europene
Cele patru mari rnventii ale Chinel / Cifrele arabe /
Medicina
IV,,,-tsME[E" PoLtflcil 379
Conservatonsm / Liberalism / Nationaltsm /
IV TIMPURIMoDERNE 317 Populism / Tipuri de socialism / Ecologism
Metoda stiintif,c5 / Tiparul / ,,Si totusi se lnvArte" /
De la mai mic ,,la mai micl / Revolutia lui lsa c

Newton / In adancul drii si in inaltul cerului / pERspEcilvE AsupRA ARTEr 3g3

Chimia modernS

I, PREISTORIE SIANTICHITATE 386

V, MARILE CUCERIRI AtE EPOCII
Origine artei / Antichlt5ti ori ntale,i
CONTEM,ORANE 324
Antrchitatea egipteanE / Antichitatea greaci /
Tot inainte cu aburul / Elect.crtatea in aer / Teoria
Arta ro rani / Arta celtS
evolutiei / Inventii si descoperiri majore / Mo elul
atomic / Progresele g
s1
,
relarlvlrarea / :cnro
A CRE5TINATATII 396

progresele tehnjcii / Ir ventarea internetului / Arta pa tin5 /

Nasterea web / Web Z O Renasterea carolingianS;i cea ottonlan; /

Arta romanicd / Arta goticd

VI BAZETE STIINTEtOR 335

Notiuni de astronomr / Notlunr de chrmre / III TlMpuR|LE MoDERNE 402
Notiunj de fizica / Notiuni de bioJogie / Notiur i Renasterea / Europa baroc5 / Veacurile de aur francez

de genetici si olandez / Neoclasiclsmtll

IV DI SECOIUL XIX iN ZILETE NOASTRE 413

SA VOngl^ DE PRE POLITICA! 355 Romantismul / Reatismut/ rm resjonismut/

Avangardele / FrlmantSri pos belice /

L MARIIE SISTEME POHTTCE 357 Artam ndial5
Republica / Monarhia / ImperiuJ / Teocratia /
Dictatura / Regimurlle totaljtare / State unitare,
state federale / Stat, natiune, stat natiune INDICE DE PERSOANE 426

432
 'au0rpuuaue alrqlurl urA alSar-un11nu os rariezruESro InleuElarlas j=-
PuUn el rs (Erauq)) p)rlDtsD oqsnD'DuDaa)o) '- EZAIUET+ rS ESnr 'PqErE 'elOrUPdS 'PZAU.--
'(puerrnrrueur'Eq)lEq)' gt n1) p t tol1o'(a1u11eur 'eza13ua alenrlo rqurl asps alseounlar n'.,
-
'
'e1ng'1o1oir.t) pzapbuot otabru'(rplens) ryuaq ezaluE-rJ rS pqErE 'plorueds 'eza13ua tode ;
' pzauo t
dn [' (eywel) p urc tp r',orp alrrlrLUEJ'r]rLu rpN ':o1 lnrur-rd ad plge as puuppueu '(lqult ap : -
'auElu+e alrqurT rs rep 'ElrE-rqa 'plepalerp rs lsasolo+ rueurpo ulp %OB) Irolrqlo^ op IIqE-=
plrsell EqErc'e1dor ezeednr8 unry'aqJoA EuEa] -rsuol rPurnu un ap allqro^ ollqull alluuc
-dr3a eapnl:ur prirur grrlruas-olrruEe erIrrue;[ o aaurnD enog-ende6 tS etuozeury sale reLL = -
I lJo PuErzauopur',euErzaEIPu',eSeS -Eazrl Inuaurouol'lolas rnlsalp lnltStggs pl p1..- -
letu apuudn: arEl puerzauorlsnp prlu.uEl c earpdsrp lo^ rzplsE alrqro^ ollqLull urp olElEr--
:EUErlUrq rS EUE] 'OlSfNn rolupLurlsa uro+uol 'eredstp ^ES prs -
-eqr+'PZouoluPl'PuuEpuPlu'PZaurL{l'aia}tP ar} aueosrad eurlnd aueo+ ap alrsoloJ ]uns al--
urrd 'pzeadnr8 erer puelaqrl-ours Erlrrup;[ o 'alallalerp plealolos e1 aund p prp+ 'aLur ,
r (rrolrqron alrqron Iqull ap 000 4 Pllll elPunu Lu--- -
op rnlnrpunu eourpro u! luns rrlrLuE+ allelalol
'PuEad lt^ elrqull'r
-orna-opur ErlrruEI alsa orlrue+ eledr:ur,r6
'allsrn8url rrlrure+ u! alpseil rl
1n1nd ne rrLunl olrqLxrl olEo] 'la+]se rS 'ounurol 'alelrlear ap pldnr lalduor
rurBiro pluernBrs nl
np lelu! ]lnLx aD ]ele pu 'rSnlo] 'alsa nu ea 'lIuI un also laqeg rnlnu
-Prxeos rol InrelnqEJoA urp dlurnnJ alaun e: ri -lnl Euolsr Elep rerql t$ 'te a:1u1 alrunuof,
alerrleurerS unlESprl elrurnup unluor uJ ne El reru ES :olrrn ad t-npugrtpatduJ'alrrallp lqtull
]EllEuror ne rrlsrlerrads 'al-npurlpnls 'rEp 'ErEo plseaqro^ ps lnrp; e-t :tSe;nr1 ad tsdapad t-e
eruud r-urzne al puer ala arlul lolap pupLupas ap rS 1nue1d nrurpppz ol E ap 1nro1[rr.u lrsg8 e
nu arPl rqLurl luns uPuPLuasE alrurnuP plurzard 'arEprls Elseale ap lerugu'nazauurno lol
rqurl alaun pl alsa erlqrg aunds au nu al Eaal ruatnd Inloqurs pur^ap ps Eurn tar e1 pugd
'uolplnpEl] rs rlerdralul ap Innr^ras e1 azalade as-npugilgul'arer 'iauas urnl un plsEInJls
PS PrP+ ra arlul oJrunLuol PS rlPllnrr+rp uELu ne -uol Es Paapr ]ruoA E-al 'Iz o-Ilul 'lollqlg e
rruaurpo 'la]]sv 'pzolupr+ ri ezelSua - nrlnl ap a1:er eur:d 'EaralEJ aunds au'pqur1 rSeaa*
rqurl alrLunu 'ala allurp pnop nl azauorirun4 es rriol nr neaqron'urepv rn1 re rSeu:n'rruaueg
I
 Lingvistici si teorie literari / Limbi vii

Existd circa 7 O0O de limbi ,,iki";in arabd, ,,ithnan";in Iingala (limba vorbita .-rt, de pild5, germana, ft :
vorbitein lume, fdrd a pune in Congo),,,mibale", Aga cum am spus, cu cAteva -,. e Asta lnseamna ca '.
Ia socotealS dialectele. exceptii notabile, marea majoritate a hmbilor .. adjectiv, care se acord5 - - . .

europene fac parte din aceastd familie, impar- rdifica dupd functia pe -r :
Cu exceptia limbilor bascd, turc5, maltezd si tita pe ramuri, gi acestea impdrtite, Ia rAndul , -nt sase cazuri principal= .-
a celor din familia fino-ugricd (finlandeza, lor, in subramuri, Sd citdm cAteva asemenea ' acuzativ, genitiv, datir .. .
maghiara, lapona), limbile vorbite in Europa grupuride limbi: : lsc sr un al saptelea lr :r'
apar!in familiei indo-europene, . Limbi celtice: irlandeza, bretonaj -rl unde se aflS cineva/c= .
. Limbi romanice (provenind din latina): por- Ia foarte pulrne cu,'. :
=azd
tugheza, spaniola, castiliana, catalana, france-
z. Familia za, italiana, romAna; , Nominativul este in gen:. :
limbilor indo-europene . Limbi germanice: engleza, olandeza, ger osa pulchra est (,,tt dnc' ' :

mana, Iimbile scandinave; . Vocativul serveste Ia a :.

=-'
Prin secolele XVII Si XVIIi, europenii ajung . Limbi elenice: greacal
= ,Vino, Doamnel"),
in India 5i unii eruditi din rAndul acestora se . Limbi slave: rusa, ucraineana, poloneza, , Acuzativul este icel na: , -
intereseazE indeaproape de sanscritS, Iimba slovaca, ceha, bulgara, macedoneana, sArba, =.rentului de obiect drrel. : -'
strdveche si remarcabilS in care s-au redactat croata . -: (,imi place limba latrna
Vedele, cdr!ile sacre ale hinduismului, Ei obser , lenitivul marcheazd p:.-.
vd asemdndri uimitoare ale acestui idiom cu
greaca veche si cu latina, Mai tArziu, descopera 3. Latina , l:tivul esle cazul corl .::
inrudiri cu persana, dar si cu limbile germani- =:L
ce 5i slave, Aga se naste, treptat, notiunea de Sd incepem cu latina, azi limba moartd, a cdrei - . -am faimosul vers- :
famille iingvistica,,indo europeand", S-a nSscut importan!5 rdmAne considerabila in istoria ' , -,: lui Iisus, asa cu: i . -
ea oare dintr-o limba deinceput, o limba mamd, Europei 0ccidentale, Chiar si cei care nu au ' .1:ulur Tesranr ' ,-
vorbitd probabil de un neam de rdzboinici ori invd{at-o niciodata stiu cd latina are, prin- ' Sunt D : .'
lua€
ginar din Asia Centrald, care ar fi r5spAndit-o tre alte caracteristici, declindrile EIe sunt in .nseanr: --
.. .: .

in toate regiunile cucerite cu foarte multE numdr de cinci ;i se inva!5 prin cuvinte-tip, Cea . -. .:tr Prrn'*l .:- . -
vreme in urm5, mergAnd din nordul Asiei pana mai faimoasd este prima declinare, modelat5 . . =-, Det . .:.- ='

in vestul Europei? Dar cine erau ei si de ce nu dupd rosa, ,,trandafir"r rosa, rcsa, rcsam, rosae, pec uve l- ,:
reusim sa gasim urme clare ale existentei IorT rosae, rosa, Iar Ia plural: tasae, rosae, rosas,
intrebarea nu 9i-a gasit incd un r5spuns tran rosarum, rosis, rosis, -r :-:::: lUCfUfi
sant si continud sd divizeze speciali;tii Nu este Refrenul a fost psalmodiat vreme de secole . .. ,colo roata . -'
insa nici urmd de indoiala ca asemdndrile intre de generalli intregi de liceeni care se iniJiau - -rradusin::,
diversele ramuri sunt evidente, Sd ludm exem in limba lui Cicero, A devenit atAt de cunoscut ozar
- . -. -,uluL
plul cif rei 2: in francezd, ,,deux"; in englezd, incdt cAntdre{ul belgian Jacques Brel (1929 ., ,l lrrDunr.:--
,,two"; in germand, ,,zwet";in romAnS, ,,doi"; in 1978) i-a dedicat un cAntec, Rosa (,,E cel mai ,:: =trvulesreade...
greaca modernd, ,,dio"; in persanS, ,,d0"; in ben- vechi tango din lume/Pe care capete bElaieiil - ..rI.ale de n
-
gall, ,,doi" Daca inrudirea dintre aceste diverse ingand ca pe-o rima/CAnd inva{5 Ia latind ") ' '.- .nA peCla..
- -.'.

cuvinte nu vd frapeazS, iata cum se spune ,,doi" Pentru lingvi5ti, existenfa acestor decirnari - in lLnorl. :
in cAteva limbi non-indo-europenet in turc5, face din latin5 o limba f lexionarS, asa cum -. .Uf lmUS)- .-. .:
 'alsalar8 Paqro^ as 'lod In^llEIqE) aropad 1,,:ugpe" - (sn ur1 ml In^EEIsxe unr eSe '^eteuoxalJ FquJri o q
ourluelsuoJ el ap leura^n3 rs -r11 p n Inloles oat !,,utp" - q y' eurap ou allqull uJ n rJEurllap rolsale eiualsrxe'r1sr
^eluJ -PIEI
u! puro6 ap leredas 'urlupzrE nrradul Inrolrrn -nqarlu! arsardxe o elsa alopad owr qy'lllEC '(,,' puttet e1 pienul pugf/prxu o
']lrpspd ap uELuoU lnuedrul u1 aleluoprJlo -ard ep alepa:ard uo allnu ap'eleriuelsurn:-u IJ/olelPq eleder alEl od/aunltnl
alal uI urind 1a: 'oluolnl olruoyra] aleol u! rolalueualduol Inzpl eosope alsa InArle[{f o rEr.u Ial 3") esoy 'lalugl un lPl
aundurr o arel uEruo6 nrradul rnln:ruralnd rnl Ie r-al naa-l -626T) 1a:g senbre[ uerSlaq 1nl
EqLxrl arapplard nr else e3 arlpSoq rS plue3a1a ",nazauLunc
-unc rnl rS rnlnrezal Ie r-oJ rnlnlezal ixpp r-ES: lnlsounJ op lglE uuanap v 'oral
'aleluPIl ap IapoLU un Plrlolos PqLurl 0-rluJ :]aslal lsare eliauguor u! snper] e-s aJEl -fE nerirur as arer ruaalrl ap r8a:1u,
alEllEpar ]uns unsrnlsrp rnrpl a1e '( rg 1 Ey lnpoLu a8alaiuJ E^ eaLunl eleo] 'ololu! urE aO aloras ap aurarl lerpoulesd 1sog
'unrlnl alsoJe alaF ,SISOJ
-g91) ora:r3 :r1r1od lnLuollrsell ]xo] un plurz
ardar:4eB lnroqzpt atdsap uJeluaao) rnrpJ ale ur^nl as r rnl puelpE'a^Ilep ]uns'- oaorsu6 'sPsoJ 'aPsoJ 'aeso-r :1ern1d e1 r
'('tUtVt l(7y1 3ed rzen)
191) resae3 1nsoiro13 -apJ - allElolar lurirede a1 anrlradsa: aluru:rq 'aesot 'wesot 'esot 'esot :,,rrJepuE
laplauJ Inrolnp'('rg p St-'rtt r 91ar1p:)nr13re,1 pl puglpre 'anrlrueB luns - rag - snag pun:d pleloporx 'areurllop eurrd elsa
1n1aod :uolruls uEur roun EqLxri alsa EUrlEl rS p: '- sr;BsaeJ - JpsapJ Inuud ',,]uns arel Eii,: ea3 'dr1-a1u1nn: urrd gienul as ls
Inlal+ns ]o] ur0" -n]lnl" alEl alal" euuPosulluns aenf ul ]uns olf oluPurllop 'Drlsual
'Pu-Luor u! lrnusrqo rELu",naLx
'nES ,,nou rnlnlallns ",]uns ioa1'EO luns aBnb la rlesaa -urrd 'ere eurlEI El nrlS plepcr
InruepE urC" ipurxEosul e3 ',,1dard" - (sn7:ad rn1 'srlpsapJ luns aen! rluauelsal rnlnoN e pu@.l nE nu arEl ra: rS rerq3 'aleluap
eounrsral u1 arede r-un: e(e 'snsrl rnl arnqlm eu0]sr u! Plrqeroprsuol auBure
I-l lale6 arer ad ]os:o^ InsourE] upnl Es rarPl E 'Rueour Equnl rzE 'PuqPI
'llarlFJ
]larqo ap rnlnluauelduoJ Inzel alsa Innrlefl o Pullp''l 't
'EI..EILJ
-alrede nes ersasod pzEal{lrELx InAr}!ua! o
(,,pulreleqrurl areld ruy) urai
-4e1 wenBuu oLUp ;]ltslp ]rarqo ap rnlnluau@ 'Pqlgs'Eueauopaleu'ere31nq'r
-uol InzEl (easape reu 1er) alsa lnArlezmf o 'ezauolod 'EuEaurerln 'esnr :a,
'(,,1auueo g'ou1n"),an le:eat8:a:
-rwop 'ruaA :arESarpe e1 alSanras lnArlplof, o loAEurpuels
'(,,sounr; ts]sa Frgepuerl")1sa e;q:1nd esa r41 -re3 'ezepuelo 'eza13ue :alrueu
-n]lorqns lnzer leraue8 uJ alsa lnArlpuluro; o iPugu(
-aluPr+'euelElel'euErlrlsEl'PIon
'(elurnnr aurind oUEo;' EI pzea}-n -rod :(qur1e1 uip puruelotd) arlu
-nqarlu! as rep 'EA3l/EAauD PI+P as apun Inloi lEuolalq ',ezapuPIr :a
Rlrpur arel 'ln^rlelol 'ee1e1deS 1e un rS lsounl :1
rrlSrrnd) ArlplqerS nrlep 'nr1rue8 'Arleznle Ar] eauouosP E^olgl uelD PS'u
-eloA 'Arleurulou :eledrrurrd rrnze: ases 1un5 Inpuer e1 'a1ri:pdru1 ealsalP rs '
'pzer+ u! are o arel ed erirun; pdnp g:ryporu -rpdu1 'arlrlxe+ Rlseale up alre
as (1nnr1ue1sqns nl pprole as orel 'nrlralpe rsl rolrqurl e alelr:oleu ea]Pu 'aI
ArluElsqns orPrarJ Pr EuuEasur Plsv 'a^pis elalel nJ'snds ure unr eSy',,apt
allqull nES euguor'eueuraS 'pp1rd ap '1ur-s Rlrqro^ equrl) ep3ur1 r T l,,ueu{t
!!^ !qurll / prpralll a1;oa1 ri grr1s1n6u11
 Lingvisticd gi teorie literari / Limbi vii t'

Latina este limba aiuse de aga-numifii bonjuristi,

unor mail scriitori: EXPRESII frceau studiile in strdin5tate,
^ACESTE
poetul Vergiliu, autorul Eneidei;
gloriosul Caesar, ale cdrui iru LIMgnJUL cuRENT...
Comentarii despre rSzboiul galic . Alea iacta est: ,,Zarurile au fost Iatina est=
reprezintd un text clasic; aruncate". Cuvinte pe care Suetoniu si astdzi, limba :,:
omul politic Cicera, (70-1,26 d.Hr.) i le atribuie lui Caesar, a Bisericii Cai:.. -.
ale cdrui discursuri sunt rostite in clipa in care a trecut micul
redactate intr-o limbd rAu Rubicon, intrdnd astfel in conflict . ln.St -r:-- -
socotitd un model de claritate, cu republica romand care interzicea :.-: I )I -..:
elegantE ;i bogdtie. unui general sd incalce aceastd limitd -...,.-,-
cu soldalii sii.
Atrac!ia culturalS exercitatd de romani asupra . Carpe diem; ,,Trdie;te clipa". Acest
popoarelor cucerite este atAt de mare incAt indemn al poetului Hora!iu (65-B i.Hr.)
multe dlntre ele, din Peninsula Ibericd pAnd ne sfatuie;te sd preluim momentul
in Rom6nia, isi abandoneaz5 limba pe care prezent. - -a- - - / -

o vorbeau inainte qi o adopt5 pe cea a invin . are humanum estl,,Este omene$te

gdtorului, Aceasta nu mai este insd limba si grege;ti". adaugd uneori, perse-
Se
despre care am vorbit mai sus, ci versiunea verare autem diabolicum:,,S8 perseve-
numitd vulgard (adica populara), Observatia rezi insd este diabolic".
este importantd, Ea explicd aceastS trdsSturd . Mea culpa:,,Din vina mea". expresie
fundamentalS a tuturor limbilor romanice care vine din latina Bisericii ;i expri-
(portugheza, spaniola, catalana, provensala, md o scuzd.
franceza, italiana, romdna)r ele nu provin direct . Primum vivere deinde philosophari:
din limba lui Cicero, ci derivd dintr-o latina pe ,,Trebuie mai intAi sd tr5iesti, apoi sE
care o foloseau soldalii sau negustorii trditori filosofezi... "

pe teritoriul unde se vorbeau aceste limbi

in primele secole ale erei noastre, de unde
rEddcinile a numeroase cuvinte curente, Astfel,
in latina clasicS, la cal se spunea equus, iar in
Iatina vulgard, caballus, Astdzi, ,,cal" se spune
in francezd cheval, in spaniold cavalo, in itali-
and cavallo,in romAneste cai, Raddcina clasicd
se regdsepte in alte cuvinte, preluate mult mai
tArziu (in secolele XV-XVI) de invdtati doritori
sE imbogS{eascE limba: de pilda equitation in
francezd, equitationein italiana, equitacilnin
spaniold, equltaqao in portughezd,
si
invS!atii de la sfArsitul Evului Mediu din
;i
Renagtere au imbogS!it astfel limba intrucAt
stdpAneau latina, cunoscutd gi practicatd
zilnic, vreme de secole, mult dupa disparifia
Imperiului Roman de Apus (secolul V) LimbS
a Bisericii Catolice, Iatina era folosit5, pAnd ln
secolul XX, Ia tinerea liturghiei, in Evul Mediu,
era limba universitSlilor, agadar a cunoa;terii, DE LA LAT::,;
in romAnd, cuvintele de acest fel au intrat in LA GL0BIS-
secolul XIX, prin filierd francezd sau italiana,

10
 IT
pqull o alsa ra a_rluJ lsaqro^ o rlPlru
'qsrqoF punlS uJ pULunu 'plplgrldurrs -nuol raun ruolrnlol arPl ad eql.url 'Puerlelr nes EZaluEr+ Prollg uq
ra Eaunrsran u! urind Ial 'prelaueld ari
HSIgOl9 V] u! ]Erlur nE IaJ. ]sale ap alaluiLi
-EInlrD ap Pqull 3p Inlor unJe Pleol 'uralSeounr e repeSe lolriqlrsjar
EZal8ua 'S?6T pdnp o-lrnlolul nE arpl
YNr 1V'r rq 'nlpo6 In^f ul rerqBrnlrl ealaiiq
'alrun rolalEls e EaalE ap rodE 'xlx Inl u1 pugd 'Elrsolo; Pra Purlel 'e:io
-olas urp rruEluS ruehl E PlPrpuorx (otpe1 srleBatB) ralsBueB nes (urn,- pqull (A lnloras) sndy ap ueu
Pruoura8aq ap Elnurisns'noJa ]rsEB - ole ln dw os urnluaLun;lsur) ralndtuo:' ( snr t c - erirredsrp pdnp tlnu'alolas 3p
E nu IPapr ]salE 'alsrlueradsa unllal -ua1 sndwes) Surdurer,('tt+l AW-VeZ) uerlE: plerrlrerd rSplnrsounl 'Eurir
rolaseoraunu Epr+od ul 'rornln] auri Iel olp3 rnl e nps (rU p Sg- rll'1 y) eraua5 r. ]glnrlu! Equrrl Ia+]sE llipSGquij
-rEde pa 'rnu-erxru e purgaN'olueladsa EAtlrarn uJ ]ua]srxaur relnqPlo^ un puE-- urp rs nrpa6 Inln^f InusrE:s E
:auadorna-opur alrqiurl urp purua^ord 'rrroda rolrlplrse:au apundser e nrlued e:se=-
ruDPpEr aleo] ne alur^nl ralPl alE 'pld -p3oqLu1 o EZpalalu! nu InuElrlen 'alrlolE,
^ps
-urrs nl pqlurl o ezealua^ur rnuasrE p plenr+o EqLxrl 'rzplse ri 'a1sa eur1el
-elrlPruElS
'lsrJDed rS ]srueun 'zauolod no.r^a purlpl ul 'eunpaplolu! 'npp as arSo1c:
lrpau un '+oqusuPz 'xlx rnlnlolas rS prrueloq urp alr+rlurrls alurulnuop olpol : gs rode 'r1Sargr1 ps lgru! !
alauu El 'ariPlnllD ap Pqrull - e)ue4 alEJ as eSy ':serr; drqr u1 alSasolo; o 'alalE :ueqdosolrqd apuap araa
engurl :Eqere rS Elln] 'EzaluElJ 'Euetl -rue ri e1a1ue1d g:seatunuap RS rs azaupluar'.-
-Ell ulp alur^nJ eauriuol alPl pqurl o ES 'azaselr gs aundord tst (eZZt tOLi au: -rrdxa rS rnrrasrg eut1q rrrl
-erasualsau rolrurlSall re rArldel rrupru uo^ IrEJ zapans InlsrlernlEu pug3 '(:ruqa- ', arsardxa ',,eaur Eurn ut(f -'E
-.
-lnsnu nES JolruErulnsnu re rurlsall lrlrlurns alrruaLxop ur P]uuaJar o alolJS a-::
II^lldPl IS IuEuuelu'rauElaUpaN alunl sELU-Er V ',EaAle EOLITOjA EI ErlS aS 0l ]O] EZpa ",4to(F!pqs
-anesred p5" iwrolloqr4p. t
-lod uJ 'XIX Inlolas ul Eugd n X Inlolas -nsu] orEl a[eJn]eu rrjols/ alE]uaurnuout r-_- -as-rad 'rroaun pSnepe ag
urc 'lnun azaluanur ES ]od rruaueo Inrolnp alsa 'rradLuod pl ap ro+orlsple: 1nd- - alSauau:o als:1" ilsa umupui
'lualsrxa uorpr un rsolo+ E ap lol ul ul ''rH'p 6/ uJ Uoru IS rH p EZ el +nlspu 'ue.r--:
'rlSazalEua rode'rqErE 1a: nrur16) Ialullls e rS rnlnlderp E 'raunrpaL : a$
Inluauror.u turniard Bs
ruauro] nl ElriEEoqu{rs rqelE r^ells ap Pal augLU^Er uerlPg Ial nrurld rnl eqLxrl 'arPLL- - ('r11'f e- SS) nriuog mppod
ruolsnEau ap PlrpugdsEl nlueq pqlurl u! nunle ad 'auedorne rololpls e ayed et= - lsary',,edr1r alSarg-r1' ;ur
o 'rlrqPMS ]rsolo] E-s 'allseou alalrz u! rpLu Eol u1 undur as rS rsarol;uI aurapoLL : '!Ps!
pugd '}sI ap Elu+V ul 'pupslad Eaqlo^ Elnleural allqlull 'lnx Inloras urp pugd;_ - Plflurl E]sEale aJIeluJ-Ps Er
as erpul ul puBd nDollrl/{ In}uauo urp 'plEp rErql pullel u1 rarado e alred o st-, ea)rzralur orPl Pueluor Pf,
'xlx Inlolas u! pugd idPleu eaqlo^ as e-ls (gEST-ggy1) snruserf lsrupLun ale-:, llruuol tr! IaJlsP puBrlur'u
uPrzauopur InSEIadrqlE uJ alelol au Inlrur lnlarl e a:er u3 edlr
-rapou allqull ap 'lllnx uJ'Elr .aJ|Iote)lpyaslge
Inlolas 'rESaeJ rnl arnqule al I ('rH'I
-nlolul r+ e ap alurEu!'Eurlel ]elnI E-l equl'tzpyse # nruolans arer ad alurln3',
^epPgo
Ior ]sale 'PdolnS uJ'alolas ap aualn 'atsa PurleT ]sol ne alunrPz" jlsa PI
'uolPIPr e nrluad 'irile nl aSalailrJ as E "'rNrunl'rnfvgr
niluad lsasolo+ as ajel ap eal alsa plEI
-nrrqa^ Equrl '(,,lrlsaulop" ap") 'alElPUrPlls u! 0lrrpnls nE. .
3 UINI U/NIIV'
IISSUdXS !IIS3
",ESpl
sryn)eutaA Inlsaurlel urp'eleJnleulaA rS-are: rueurl 'r-?Sr-rnluoq rrlrunu-ese ap as .
!l^ lqurll / gJeralrt arroal 16 9:11srl6uL1
 Lingvisticd ;i teorie literari
4. ScurtS istorie
a limbii franceze
Francezii invdJau odinioarS cd strSmo;ii lor
erau ,,galii", Nu se poate spune acela;i lucru
despre limba f rancezd, Ea comporta foarte
;i
putine cuvinte provenite din limbile celtice,
graiuri anterioare cuceririi de cdtre romani
a acestui teritoriu pe care romanii I au numit
Gallia (intre 100 si 150 de cuvinte, printre care:
aiouette [,,ciocArlie"], braie [,,scutec"], tonneau
[,butoi"], ruche [,,stup"], brasserre [,,productie
de bere"l, cervoise [,,bere"], mouton [,,oaie"])
Ca gi in alte Jinuturi occidentale ale imperiuLui,
aici avea sd se vorbeascd foarte curAnd latina
vulgard, instalatd intr-un mod atAt de ef icient
incAt rezist5 chiar si invaziilor care pun cap5t
dominatiei romane, incepAnd din secolul V,
mai multe populatii germanice trec Rinul si
se stabilesc aici: vizrgo{ri in Aquitania, apoi in
Spania, burgunzii, inspre Bourgogne si Elvelia
de azi, francii Politic vorbind, ei sunt noii std-
pAni gi totugi aportul lor Ilngvistic este limitat
(il regdsim, de pild5, in vocabularul feudalita-
!ii - mardchal, baron, heaume [,,coif"], heraut
[,,herald"] sau in cuvdntul guerre [,,rdzboi"])
CregtinaJi, fascina{i de mare{ia Romei, eiadop
td latrna care, aidoma situatiei din alte tari de
Iimbd romanicd, evolueazd incetul cu incetul
spre o limbS aparte,
in veacul IX, nepotii lui Carol cel Mare
(742-Bl4) isi disputa vastul imperlu, Doi
dintre ei, Carol cel Plesuv (823 e77) si Ludo-
vic Germanicul (806-876), se infeleg asupra
moStenirii, Primul va stdp6ni partea de vest
a regatului franc (viitoarea Frantd), celSlalt,
partea de est (viitoarea Germanie), Acordul
este pecetluit printr un text pe care fiecare
comandant, pentru a fi bine infeles, il rostes-
ti: in limba soldatilor celuilalt, fiindca limbile
72
,z Limbi vii
sunt deja diferite, Serments de Strasbourg
jurdmintele de la Strasbourg, 843) - versiunea
cititS soldatilor lui Carol de cdtre Ludovic este
astfel prima m5rturie scrisE a francezei vechi,
strdmoasa foarte indepartata a celei care se
vorbeste acum,
intr o epocd in care limba nobila este in
continuare latina si nu existd unitate politicS,
Iimbile vorbite pe teritoriul numit astdzi Fran{a
continuS, in decursul veacurilor, sd evolueze
qi sd se sublmpartd in multiple dialecte EIe
sunt clasate in f unclie de modul in care
se
spune ,,da" in f iecare dintre ele, Aga se face cd
Dante grupeazd diversele graiuri romanice din
vremea sa dupa cum urmeazS: limbile lui si, in
Italia; limbile lui oc (/es )angues d'oc - astdzi
se zice mai degrabd occitana), in jumStatea de
sud a Frantei actuale; Iimblle lui oil (1es langues
d'oil),in partea de nord, si toate au literatura
lor, Trubadurii dau strdlucire limbilor d'oc, Mari
poe[i compun in picarda sau in f ranco-norman
da Regii capelini, care domnesc initial doar
peste actuala regrune parizianS, nu contenesc
sE cucereascb provincii noi si au, in plus, ten-
dinta sd si impuna aici propria limbd, francren
(a francilor),limba d'ojl din ile-de-France, care
va deveni franceza,
Secolul XVI stabilizeazd limba Francisc I
(1494 - domnie l5L5-1547), mare arhitect al
statului monarhic, impune, prin ordonanta de
Ia Villers-Cotter6ts (153S), ca franceza sd
f ie folositd in toate actele oficiale Marii poeli
Pierre de Ronsard, Clement Marot si mai ales
Joachim Du Bellay (1522-1560) ii dau, prin
operele lor, titlu de noble{e Epoca, impdtimitd
de ltaha, centrui Renasterii si al artistilor ei,
o imbogdte5te cu numeroase cuvinte venite
din aceastd tard, Prima expansiune colonialS
o trimite in afara Europei, in Canada, in Indla,
Iar dezvoltarea tiparului (inventat Ia mijlocul
Lir
secolului XV) si a c5rfiiindeamnl
zare, Ea incepe odatd cu secolul l
sit, vine Malherbe", va scrie Nir
'1636-1711) pentru
a menfioni
acestui mare scriitor (1555-162t
:ea limbii si literaturii franceze.
gresele Scolarizdt
apoigeneral reat.
incepdnd cu anii 7BE
con uie la rdspdndirea fi
pe tot teritoriul natior
Se vorbegte despre fondarea, de
-:eu, a Academiei Franceze (163t
:e a veghea Ia puritatea limbii fi
-,hugelas
;i a gramaticii sale, Pie
i606-i684), Jean Racine (1t
llcliere (1622-7673), Boileau isi s
:erele in forma ei clasicd, Secolul
s:filor este cel in care franceza r
ilrtelor europene, Acest lucru nu i
;aluri de imprumuturi, in special
-arul politic englez, in momentr
:--ranceze (16 gislatur e -,,1e gislatur
sesiune", conv e ntion -,,conventi
,
Progresele gcolarizdrii, apoi gr
incepAnd cu anii 1880 contribu
=i
:rrea francezei pe tot teritoriul r
:rai bun5 cunoa$tere generalS ;
;niformizarea ortografiei, aceas
sanctificatd de gcoala republican
-inp, toate concurentele francezei
:e teritoriul nalional pAnd in
191,
:: peiorativ ,,graiuri" (patois), sur
::mbdtute: ,,Este interzis si scu
sa vorbe;ti bretona", se putea ci:
:= joacd din Franla de vest. Noua
::lonial5 rdspAnde5te franceza
:: secolul XX, presa, radioul, apoi'
 ET
1n:o1[rr-u e1 lelualur) tnlnredr] ea:
Eaunrzrlala] rode 'lnorper 'esard 'Xy Inlolas -
'nuadLxr ul EZoluer+ alsapugdspr plEruol, erpul u!'EpeuEJ u1 'radorn3 ue;t
aunrsupdxa EnoN']sol ap eluer3 urp g:eo[ Rleruolol aunrsuedxa Etuud'giEl
=
alunlol u1 r1r: eelnd os ',,Euolarq IlSoqro^ -. alruo^ alur^nl aseoraunu nl al
rS soI ad rdrnrs ps srz]a]ur alsf" :a]n]pqLL- 'ra rolrlSrlre 1e rS rrralSeuag Ei51
plrturlpdrul'e:od3'aialqou aE n:i.
]uauaqa^ luns '(sioled) ,,rrnrer3" nrlerorad -
rLunuop IS u1 gugd
urrd 'nep I! (09SI-ZZS1) fe:1ag
,I6I leuorieu Inuolual --
sale reul rS 1ore61 ]uau?ll 'p-:?s
alrsolo+ 3re1 'razeruer+ alaluaJnluo: aleol 'du
riaod 11re61 'alenr+o alallp atecl r
reu are olqurn eurBP d ri:t#:l'-:XiJ rSelare u1 gue:11qndar eleo:S ap plplr+rlru=:
-13o1or-ur1a alalqnp ar3o1o1g uJ alrunu purldrrsrp plsEalp'rar;er3o1ro earEZrLuroJr-- ezaluErJ El '(6ESI) sl?r3ll
--PS
ap eiueuopro urrd 'aundun 'li-:,-
alurnnl enop '(,,pzner") asne: 'nrzrg] e1 rS rrqLurl e p1e-rauaB aralSeoun: eunq rE
teu 'rode '(,,nr:n1") asoqJ rglu! relu ]Ep o pl 'lpuorlEu Inuolua] ]o] ad raza:uerJ p--'- IE ]ralrqre ereu'(/7SI-SIS1 il.n
E psnpJ InlsaurlPl 'laJlsv alur^nl allp -ugdspr EI arnquluol OBBI IIUe n: pugda:u. '. I JsDuErl 'equrl PzPazltlqEx L
.EZA:LE
'alureul au,raln Fllnu nl 'PrasnpPp EarezrlErauoB rode'rtr^ezrrelo:S aleserSor.
arEJ ruDPpP_r pzEq E[ nEa^e a]Eall al (,,ariuer,uo:" uoquauun',,aunrs=: arEl 'aruErJ-ap-all urp ro,p eqjlil
-urnnl a[3seo]aunu lep 'pr.uln urp p] uaDue4'gqr.ur1 errdord pre gundu.
- uorssas ',,p-rn1e1sr3e1" - atnlels8al azalu:-
-ue1 'sn1d u1 'ne rS rou u:urnuC
-seale ad rigSoqtu3 o e n:1uad rglurp rarlnlole6 InluauoLx ut 'za13ua rrlrlod 1r.,.
eal ap ne-s rrirpnra 'rruauop ap lsausluol nu 'puerzrred aunfu
USolo+ -nqplo^ urp lerrads u1 'unlnunrdLx! ap rrr'=
arPu rEir al uJ aJ urp rPunu un-llu!'EZ rou prrpardul nu nrlnl 1sa:y 'auadorno rola- :
reop lerirur Jsauurop arPl':uEat
t
-aJuErJ EI EurlEI PI ap earaJar] lol ]n^p PqLxrl aur^ap PZoJuer+ arEl u! ro1._,
-ueurou-oluPr+ u! nPS -epre:td E
Ial alsa
uPhl'Jo,p rolrqurl arDnE-Ils nEprL
e pugl 'nlpal/{ rnln^I 1n1rSrgls e1 aq -oll+ IE IIInX Inlolas 'PllsEIl ra PLuro+ ur al-,: _
ernlEralrl nE aleol rS 'prou ap e
313I31gnG -opoder nuls rsJnEalrog'(EZgt-ZZ9T) a.lar -.
'(OOSt-SeS1) eur:e6 ueaf '(7991 93:- san8uel sal) Iro rnl olrqur iaIeFJ:e
ap ealelpunl u!'(gue1n:o gqe€a
allraurol arrard 'alES rrrrleuer8 e rS se1a3 =
rnl E azalupr+ IIqlull ealelund e1 eaq3an e - rzplsE - so,p san?uey sap):o rnl
',,roqzpr ep pperd o alsa EZaluelJ" nl '(SEgI) azaluerJ rarLuapElv E ': u!'ls Inl ollqull :-Ezeaurn um: g
lndo:s
r(686I 6261) aunel qale; uerra8lE lolrrrls al{lru arlpJ ap 'Ea-rEpuo+ ardsap a}saqro/. urp alrueuor rrnrer8 olasranp ez
-'
rnlarELu ersardxa ]rsnsu! nE-rS alel aleraqrl rS Fl ale+ as eSy 'ala arlue ore=I-l
alen]ralalur alrrpaLu u1 lenads u1 'prpde o ater '1euofieu pl ad 0s arPl u! lnpou ap ar]lunl u:
lnuoillal
rer rSoreurnu luns 'orEzrqEre ap etrlrlod ep p1 r az a)ue t J e attpug dsp t el alnqutuo J al3 'a]lolerp a1dr11nu ul qyedul
ernluol alsa ea ploN ap EIU+V ul 'oLxnl u! uol azanlo^a PS 'rolunlean InsrnFp
OggT Uue nt pugdatul
-rqro^ rllnu rPul ral nl lollqL.url InluaLxESEIl uJ rc eatezrletauaB rcde eiuer3 rzplsE ]lunu Tnrrolual ad
' u gz r
'g:r1r1od alelrun plsrxa nu IS Pu.tr;
prder rSn1o1 esarSo.rd EA ezaluel; 'lolpzruolol t te 1ot i alasa;8o;4
rnlnlso+ equrl lerlspd ne rruolol rqla^ allnul u! alsa PIIqou Eqrxrl arel u! ?l
-ll
apun 'elu+V ur ale:r1:erd raler e lerrads u!'raru 'ozaluEr] runlelalrl rs rrqlul' -.
-o+oruer; arle-r3'aleuorleuralur alunqLurllJS u! -Elr+rpol el (BZgI-SSS1) rolrrr:s arelu rnl:- , os arEl ralal E plelrpdapul ape
erinquluo: euoriuau e nrluad (ttZt-S:. - 'r{1o^ razaluer+ E PSUIS ounurP
^Eluornluol ro EaqroA ed aliarn:01u1 o ezel3ua
pdn0 alsa - lr^opn'l arlPr ap lore] Inl r
'rnuaLuV eeralnd ap glelnle 'Sr6I nPalroE selo}N auls En eu1,.
'oreoAES ulp pl I ps 'rolrlSrrnd IE alapa^ ap -rg+s ul" ",aqraLIIeN
'llnx inloras nl plppo ede:u1 pf :-. - Etsunrsrol - (EVB'?noqsP4s PIal
In]
:und urp 'nes eqLurl azozrplepuEls ps pnurluol -ruaSouo EI puLueapul rrirpr e rS (1rX rn1n1: - Etnoqse4g ap s;uaurlas'allrE
t!!
!!^ !qu!l / prprellI aL-roa1 1i g:1ts1ir6uL1
 Lingvistici si teorie literari,z Limbi vii Lir

6. Italiana,
Rloacrrl urrri Cuvirr FRANcEz PRovENtr CuvArr FRANcEz fiica lui Dante
DIN LIMBA POPULARA FoRMAT l,rlr tAnztu

Auscu rrnnE Ecout rn In ascu-ra] Auscurrrn Il luscurrn] ?entru a distinge ceea ce sepa
je o limb5, Iingvistul americar
Cap rlr s Crrprrr { NvrNrnR, SEprrr] Cap rar IrsEn f rrr]
:eich (1894-1969), eminent :

Clpr vus CrEr r IprApANl] Cnprrr Icrprrv]

-cis, a rostit intr-o zi aceastd for
ERaorcaRE AnRacrEn Ia sr',lurorJ Enaorou.R [l rqal rl] 0 limb5 este un dialect cu arrr
Pl nls o rn Panorr IcuvANr] PaRaaorr IpannaorA] liiste scriitori mari pot fi de ajur
secole, Italia a fost fdrAmitatd in
Dublete s-au format ;i din alte limbi, Boutique $i apofhicaire sunt, ambele, urma$ele cuvantu- :,u a fost deloc unit5 in plan lingr
Iui grec apothdkd (,,depozit, magazin"). :esc dialecte romanice foarte dii
lante (1265-1321) a ales diale
:are se vorbea la Florenfa, penl
5. Engleza Iimbii engleze este dublu, pe jumdtate izvorAt :apodopera Div ina Come die.
gi vocabularul ei dublu din Iimbile germanice, pe jumbtate din francezS: Doi alli scriitori, in deceniile u
secolul XIV aveau sd procedeze le
'-304-7374) pentru a-gi
Asemenea Galliei, marea insulS numita Britan- un ennemi (,,un dugman"): scrie sol
nia, Iocuit5 de celti, este invadatd de romani la a foe sau an ennemy; :accio (1313-1375) pentru a con
inceputul erei noastre, dar latina nu se impune 6tre, exister (,,a fi, a exista"): -eronu| o antologie de povestiri
'-:enfioase.
multd vreme, Odati cu marile invazli din seco- to be sau to exisU Cei trei autori, consir
Iele V Si VI, cAnd populaliile germanlce remode- une langue (,,o limb5"): Rena;terii si genii ale literaturii
=
IeazE Europa Occidentald, anglii si saxonii care a tonguesau alanguage: r<tfel unul dintre graiurile ltaliei.
se stabilesc pe acest pamant (devenit Anglia)ipi un ventre (,,un pantece"): :evin5 italiana literard de astdzi
aduc cu ei limba, care se afl5 Ia originea englezei a bellysau a stomach. ::d firesc aleasd limbH oficial5
de azl Din acest motiv, engieza aparfine, prin ri:ziu, cAnd peninsula a devenit
gramatica ;i structura ei, famlliei llngvistice Asa se explicd de ce lexicul englez este atAt de :=gat unit (1861).
germanice, Vocabularul ei este marcat de un alt bogat: el numdr5 500 000 de cuvinte, fala de :r onoarea lui Dante,
invdtd
sE
eveniment memorabil: cucerirea tinutului de cele 150 000 din francezS, ---.uia din versurile cele mai fr
.,' .
cdtre Guillaume de Normandie (Wllliam Cuceri- in unele cazuri, Iimba dd seama de originea -:;tnel Lomedti, In cAntul al IIi
torul) (1027-1087), in 1066, Seniorii normanzi sociala a acestei impdr{iri Astfel, in amintirea le Vergiliu, poetul coboard in r
care-l insotesc descind dln vlkingii care se laranilor care le cre;teau, animalele de Ia fermH au :an6ntului, Afldndu-se sub oras
instalaserSin valea Senei (de unde etimologia nume saxonei ox (,,bou"), calf (,,vi!el' ), pig(,porc'), a- :escoperd urm5toarele cuvinte
numelui lor - normanzi, ,,oameni ai nordulul"), sheep (,,oaie"), CAnd sunt pe masa, ele p5streazd ir:art5 la intrarea in Infern: laso;
dar ei vorbesc franceza sau cel putin varianta ei aspectul numelor franceze date de seniorii nor- --:za, voi ch'intrate (,,Ldsati orice s

franco normandS, Aceasta devine limba ofrciald manzi care Ie mAncau: beef , veal, pork, mutton. := :are intrati"),
a Curfiisia nobilimii incepAnd din secolulXV ea
pierde teren in fata a ceea ce va deveni engleza, Engleza numdrd
lasandu-iinsa mostenire un num5r considerabil 500 0A0 de cuvinte, fatd de ceJe
de cuvinte, De aceea spunem cE vocabularul 75O 000 din francezd.

t4
 SI
'Pzaue4ulpoooo51
aler ap piel'a1u1nnt ap gg
gtgunuezaltug
'allolErp ap aLurllnul o nE0qlo^ (,,rier1ur alel .- 'uollnw'4tod'pa^ 'Jaaq :nelugi
as apun '- 'lla aledDuud 'alaqrl asElo 'alplnp ron 'pfuerads a:rro riespl") aletlur,q) toA 'ezt.-. -rou ll]Oruos ap o]Ep ozoJueq 13:3:.1
- Iiplllua aldrllnlu u! ]pluaLu8el+ Ela Ia '+dE+ a0 -ads ruSo alprJspT rulalul u! Ealpllur pl pUE - - pzeerlspd ala'pserx ad ]uns puEl l
'uELxod nrradtul InluB+S Eeuulop 'rar31ag 1e o ad alenerB alurnnl olalEolplurn . ' (,,t:od") 9rd' (,,1ain"),p: (,,noq") r
^erado:sa:
rs raiuer3 1n1sa ri plla^ll 'Eulsnv'EruELulaD 'LurlESnral lnSero qns as-npuel+V rnlnlugLl-= - ne Puro} el 0p olalEuruE 'nealsa: T
PI+e as rzPlse apun ololv 'erlell 19:ep grrlrlod olorplunrpu uJ prEoqol 1n1aod'nr1rBra1 -- eorrlurue uI'la+]sv'rrtirgdt4 :;:
olElrun EllnLx rELu ]nAE p nu Elrueulla8 aunl lriosug 'pal III IE Inluel u! llpaaq taur/.._ eeur8rro ap Eueos ep equrl'i-nz=
eareLx'alolas ap durl'plupurulalop p:rlsrn8url alE asEoure+ reu alal alunsraA urp Eln_- up
PzaluP4
Eluangur o Eonp aleod sor8rlel lolplulo;al un 1n1ndaru3 rupip^uJ
ps 'alupg rnl Earpouo u' ap piE+ 'alurlnl ap 000 00S Ej-s!.i
(tSet)lrun 1e!=- op ]ele elsa ze13ue Inrrxal ar a!
aueura6 llqult pltqlq un USrE+s uJ ]ruanap e elnsuruad puel 'nrz-.
..teq1n1 rnl pltqtg'l rEru ololos 'PIEDT+o Pqurl lsarrl p: _
PSealE 'qJPurolsPtr
uI ]so+ e E3 'rzPlsE ap PrEralrl EuErlElr ^Eur1 =
:(,,alaluEdld
ps Ea^E arEl 'rarlEll alrrnrerS arlurp Inun IaJ-:. laaentueTet?
lElrqouu! nE 'runleraul a1e rruaB rS rualSeuaE . :[,gquqdl
rlurrqd IlEraprsuol 'uolnE rar.I ral 'aseorJU : 3sm
rSalueznue rrrlsanod ap ar3o1o1ue o'nua.t=- :(,,e1sxaeTrlr
e:ag aunduor e nrluad (91g1-g191) or-r,. t&uatntau
-rog rs ololauos arr:s rS e nrluad (V rct-rc _ :(,,ueulSnprm'l
ElrErlad rla+ pl azapalord ps neane n IX Inlo-:
u! 'arEO}-eLurn alrrualap u!'uolruls lilp I0a :pzaluer+ up alelgun[ ad'a]nrcu.E
'a[pawa) eutAtO eradopoc. ]elolzr alelpun[ ed 'n1qnp a]sa
ouls rs-p nrluad'pluaJolJ pl EaqloA as a,:,
'uElso] In]ralErp sele e (12g1 SgZT) alu= _
Inlaod alua+rp auEo+ alrueuor allalErp -rs:
-ron as :rr1srnSur1 ueld u1 plrun Jolep ]so+ E - -nluelnl alaSeurrn'alaque'lur.
rs alEls Drur uJ PlelrLuBJP+ ]so+ e erlell 'alc_ -
ap aLxarn 'sun[e ap r; lod rreLu r]o]ruls at: [yroBVUVdJ ]roEVUVd
,,plol+ IS Elprxrp nl ]lalErp un alsa pqurl _
Iv3rcv8] vJ E!nDravrl
rPlruorr Flnrxro+ ElsealP rz o-lluJ ]llsol p :
[^r1dv3 ) i rrdvc
u1 lsrlerrads ]uourLuo '(SSSt-tOgI) Ll- .
-uraM xEN ueluoLl.rE 1n1sra,3ur1 'FqLurl c : 1rv inrs:1 rvrdvJ
]lalprp un p-iedas al Eaal aBurlsrp e nlt-- - Ivr]n3snv vl urIln3snv
ntzuYr tvH rvHuoJ
alup0 rnI e]ru zr3Nvul rNVAnc
'euBllPll'9
!!^ !qur!l // grpralll a1-roa1 15 9111s116u11