PROPORTIILE

CORPULUI

UMAN

PREMISE TEORETICE

PROPORTIE
UN RAPORT MATEMATIC INTRE DOUA MARIMI MASURABILE
(UN NUMAR)

P=a/b
UNDE:
a- MARIME
CERCETATA IN RAPORT DE
b- MARIME
CUNOSCUTA , REFERINTA,
P-PROPORTIA LUI

FATA DE

DEX
NUMAR
- CANTITATE DE DE ELEMENTE DE ACELAS FEL CARE INTRA INTR-O INSIRUIRE
- CANTITATE CARE ARATA DE CATE ORI O MARIME SE CUPRINDE IN ALTA DE ACEEASI MASURA
- CEEA CE REPREZINTA REZULTATUL UNEI MASURARI
- SEMN GRAFIC SAU GRUP DE SEMNE GRAFICE CARE INDICA O ASTFEL DE CANTITATE UN
ASEMENEA REZULTAT

FORA NUMARULUI

LUMEA
NUMAR

VAZUTA

CA

LUMEA VAZUTA CA FORMA

FORMA SI FRUMOSUL

LUMEA VAZUTA CA NUMAR

NUMARUL
- REZOLVA CONFLICTUL INTRE INFINITUL LUMII CA PREZENTA SI DIVERSITATE , SI EXISTENTA
CONCRETA LA CARE POTI AVEA ACCES
SI CARE ESTE LIMITATA TEMPORO-SPATIAL
- NUMARUL LIMITEAZA
- OFERA ORDINE SI INTELEGERE
- CONDITIE A EXISTENTEI
- UN LUCRU EXISTA IN MASURA IN CARE ESTE LIMITAT SI POATE FI INTELES
PRIN MASURARE
- LA LIMITA - PRIN CORELAREA LUI(STRUCTURA, PROPRIETATI) CU UN
SISTEM DE LEGI/RELATII MATEMATICE
PITAGORA- TOTUL ESTE RANDUIT DUPA NUMAR
PHILALAOS (FILOSOF PITAGOREIC)- TOATE LUCRURILE CE SE CUNOSC AU UN NUMAR: FARA NUMAR
NU NE-AR FI CU PUTINTA SA
CUNOASTEM NIMIC
PLATON- NUMERELE REPREZINTA CEL MAI INALT GRAD DE CUNOASTERE
- NUMERELE REPREZINTA CUNOASTEREA INSASI

LUMEA VAZUTA CA FORMA

- ORICE LUCRU/FIINTA ESTE DEFINIT DE O FORMA

- ORICE LUCRU/FIINTA ESTE FACUT DIN PARTI
- FORMA POATE FI- UNICA - SIMPLA
- COMPLEXA- REALIZATA DIN PARTI
COSTITITUTIVE
IDENTIFICABILE
- TOATE LUCRURILE CE EXISTA REFLECTA IN ANUMITE LIMITE
REGIMURI DE ORDINE (STRUCTURALE, FUNCTIONALE)
- ORDINEA ESTE NUMAR SI LEGI MATEMATICE
- INTELEGERA FORMEI PRESUPUNE:
- RECEPTAREA
- IDENTIFICAREA PARTILOR
- IDENTIFICAREA RELATIILOR DINTRE PARTI
- RELATIA CU FORMA ESTE CONDITIONATA DE SCOP

FORMA SI FRUMOSUL

- ATAT FORMELE CAT SI FRUMOSUL SUNT REALITATI REGASITE LA NIVELE DIFERITE

DE ORGANIZARE A EXISTENTULUI SI A UMANULUI
- IDENTIFICAREA/CAUTAREA FORMELOR FRUMOASE ESTE DEFINITORIE ATAT
PRACTICII ARTISTICE DAR SI
BUNULUI-SIMT .IMPULS NATURAL SI PRACTICA EDUCATA/PROFESIONALIZATA
- CONECTAREA FORMELOR SI FRUMOSULUI SE FACE PRIN ARMONIE

- ARMONIE = POTRIVIRE DESAVARSITA A ELEMENTELOR/PARTILOR UNUI INTREG

PITAGORA- VIRTUTEA ESTE ARMONIE, TOT ASA SI SANATATEA, SI TOT

BINELE SI DIVINITATEA.
IN CONSECINTA LUCRURILE TOATE SUNT PLASMUITE DUPA
LEGILE ARMONIEI.

Teoria proportiilor corpului uman

- corpul uman este facut din parti - macro partile sunt segmentele
(la randul lor definindu-se printr-un inventar morfo structural)

- proportiile corpului= teorie a unor paramentri umani de stabilire a unor relatii

matematice intre parti

- scopul -dorinta de cautare/intelegere/postulare a frumosului

- interes pentru norma
- nevoia de a stabili o conventie

- exista doua realitati asupra carora se poate aplica problematica

proportiilor
- obiectul reprezentarii (subiectul aflat in poza)- se
caracterizeaza prin proportii obiective
- reprezentarea obiectului- imaginea propusa- se caracterizeaza
prin proportii tehnice

Obstacole
Teoretice
- azi scepticism si interes scazut datorita
- suspiciunii de a descifra ceea ce de fapt noi investim in receptarea si
intelegerea artistica a corpului uman
- arta definita ca manifestare a subiectivitatii individuale si cu +/- o dimensiune
irationala nu are nevoie
de impuneri legice/ constrangatoare/ conditionante
Practice
- accesul/relatia cu realitatea in termenii unei consistente maxime de adevar/ de
real
(functia de adevar este ax al civilizatiei europene

- receptarea /intelegerea corpului uman in regim de maxima realitate pe cale vizuala

este practic imposibila:
imposibila

1- corpul uman ca structura complexa organica introduce prea multe variabile (de forma,
de miscare)
- identificarile dimensionale sunt foarte dificile datorita:
- diversitatii viului in statica/miscare , +/- temporalitate
- imposibilitatii reconstructiei artificiale in conditii de laborator/atelier
( scheletul este o realitate orientativ si imprecis raportat la viul
caruia i-a apartinut)
2- receptarea subiectului artistic (in acest caz a modelului aflat in poza ) cat si a
produsului actului artistic
(reprezentarea subiectului informe specifice artei ) se realizeaza cu ajutorul functie
vazului

CORPUL UMAN

DATE
ANTROPOLOGICE
SI
ANTROPOMETRICE

OBIECTUL DE STUDIU
- CORPUL UMAN CA INTREG IN ORTOSTATISM
- REPERELE OSOASE CA PUNCTE METRICE,
- SEGMENTELE CORPULUI (MASURATE INTRE LIMITE
ANATOMICE SI/SAU LIMITE VIZUALE)
MARIMI OPTINUTE
-MARIMI ABSOLUTE- DISTANTE MASURATE INTRE PUNCTE METRICE
- PE VERTICALA(LUNGIMI)
- ORIZONTALA(DIAMETRE)
-MARIMI RELATIVE VALORI PROCENTUALE ALE DIFERITELOR MARIMI
RAPORTATE LA TALIE SAU ALTE
PARTI MAI MARI-EX TRUNCHI, BUST, MEMBRE IN
INTREGIME
Sx100/TALIE SAU Sx100/TRUNCHI SAU Sx100/MEMBRU
(MARIME RELATIVA INTRINSECA)-CU S
FIIND MARIMEA UNUI ELEMENT AFLAT IN STUDIU

ANALIZA DATELOR-STATISTIC SI COMPARATIV-EFFORT DE REDUCERE A

VARIABILELOR INDIVIDUALE

OBIECTIVE ANTROPOLOGICE
- IDENTIFICAREA CARACTERISTICILOR RASIALE
- IDENTIFICAREA CARACTERISTICILOR UNEI
POPULATII
- ANALIZA MODIFICARILOR RFOLOGICE IN TIMP
- ANALIZA COMPARATIVA IN SERIA PRIMATELOR
SI IN TRASEUL EVOLUTIV

OBIECTIVE ALE CURSULUI

- PREZENTAREA DE RAPORTURI DE PROPORTIONARE IN RAPORT DE TALIE

CRESTEREA CORPULUI UMAN SE INSCRIE PE PERIOADA

- 0-18 ANI LA FEMEIE
- 0- 20 ANI LA BARBAT

TALIE
(cm)

BARBATI

FEMEI

MICI

150159,9

140148,9

SUBMIJLOCII

160163,9

149-1529

164166,9

153155,9

167,9-

156-

IN RAPORT DE TALIE OAMENII SE IMPART IN CATEGORII

IN GENERAL BARBATII SUNT CU 8-11 CM MAI INALTI CA FEMEILE
MIJLOCII
(TALIA FEMEI = 93%)
SUPRAMIJLOC

II
169,9
158,9
CRESTEREA CORPULUI-TALIEI-SE REALIZEAZA PRIN CRESTEREA
INEGALA
A
INALTE
170159SEGMENTELOR
179,9
167,9
SEGMENTELE AU VITEZE DIFERITE DE CRESTERE
PESTE
PESTE
RAPORTURILE SEGMENTELOR CORPULUI SUNT DIRIJATE FOARTE
DE DIMENSIUNILE
INALTE
180
170
ABSOLUTE ALE TALIEI

STABILIREA CENTRULUI
FIGURII
SUBIECT IN ORTOSTATISM - ANTERIOR IN VECINATATEA SIMFIZEI PUBIENE
- POSTERIOR IN PUNCTUL CEL MAI PROEMINENT AL FESEI
- RAR LA NIVELUL SIMFIZEI PUBIENE
-simfiza se afla la 48,7-52,4% din talie
simfiza sub centrul figurii la subiectii scunzi
simfiza deasupra centrului figurii la subiectii
inalti
PUNE IN EVIDENTA ROLUL DETERMINANT AL MEMBRELOR INFERIOARE IN
STABILIREA CENTRULUI
membrele inferioare sunt intre 44,5% din talie (subiecti scunzi) si 47,7% din talie
(subiecti inalti)
MEMBRELE INFERIOARE SUNT ELEMENETELE CELE MAI VARIABILE LA
MODIFICAREA TALIEI

DIAMETRE
(RAPORTARE LA TALIE)

- BIACROMIAL - 18-23% BARBATI

- 18-20% FEMEI
- TALIILE MIJLOCII AU DIAMETRELE CELE MAI MARI IN
RAPORT DE TALIE
- LA FEMEI DIAMETRUL ESTE MAI MIC CA CEL BICRISTAL SI
BIACROMIAL
- BICRISTAL (SPINA ILIACA ANTERO-SUPERIOARA) - 17,2% BARBATI (56,2%
TRUNCHI)
- 18,5% FEMEI
(59,5% DIN TRUNCHI)
- LA CRESTEREA
TALIEI SCADE DIAMETRUL BICRISTAL
-BITROHANTERIAN - 18- 19% BARBATI
- 19-20% FEMEI
- LA CRESTEREA TALIEI SCADE DIAMETRUL
BICRISTAL
-BIUMERAL (PE CONTURUL DELTOIDIAN) -ESTE MAI MARE CA BITROHANTERIAN
-LA AMBELE SEXE
-CUTIA TORACICA ARE DIAMETRUL CORESPONDENT CU

PROPORTII ALE MEMBRELOR

MEMBRUL SUPERIOR
- 44,5% DIN TALIE
- 94,9% DIN BUST LA BARBATI
- 94,4 DIN BUST LA FEMEIE
- APROXIMATIV EGAL CU MEMBRUL INFERIOR (MASURAT DE LA SANTUL SUBFESIER)
TALIA MEDIE (SI BINE PROPORTIONATA) ARE
- COTUL IN DREPTUL CRESTEI ILIACE
- ARTICULATIA RADIO-CARPIANA LA NIVELUL SIMFIZEI PUBIENE IAR DIN LECTURA
POSTERIOARA
LA NIVELUL SANTULUI SUB-FESIER
- DEGETUL MEDIUS LA JUMATATEA COAPSEI
ANVERGURA - EGALITATEA CU TALIA RARA
- SUB 10 ANI- MAI MICA CA TALIA
- LA 10 ANI RELATIV EGALA
- PESTE 10 ANI MAI MARE CA TALIA CU 5-6 CM
INTRINSECI - BRATUL-41-42%
- ANTEBRATUL- 33%- SEGMENTUL CU VARIABILITATEA CEA MAI MARE LA
CRESTERA TALIEI
- MANA- 24-25% (10-11% DIN TALIE- PROCENT NEMODIFICAT AL CRESTERA TALIEI)

MEMBRUL INFERIOR
- 50,7-54,3% DIN TALIE LA BARBATI
- 50,2-54,1% DIN TALIE LA FEMEI
INTRINSECI -COAPSA-50%
- GAMBA- 42%- SEGMENTUL CU CE MAI MARE VARIABILITATE LA
CRESTEREA TALIEI
- PLANTA-INALTME 8% (LUNGIMEA CCA 31% DIN TALIE)

CORPUL UMAN IN
REPREZENTARILE
ARTISTICE

PREMISE
- corpul ca intreg ori partile constitutive reprezinta un subiect/ tema
constanta in arta
- autoreferentialitate, antropocentrism explicit sau
implicit

- reprezentarea in orizont istoric se afla sub dictaturastiluluiepocii/curentului artistic

- originalitatea in acest sens este un termen relativ si mai degraba un indicator al tipului de
adecvare

Repezentarea artistica a corpului uman este un

indicator rafinat dar definitoriu pentru dinamica
estetica a evului artistic/creatorului

Obstacole
Teoretice
- azi scepticism si interes scazut datorita
- suspiciunii de a descifra ceea ce de fapt noi investim in receptarea si intelegerea
artistica a corpului uman
- arta definita ca manifestare a subiectivitatii individuale si cu +/- o dimensiune
irationala nu are nevoie de
impuneri legice constrangatoare/ conditionante

Practice
- accesul/relatia cu realitatea in termenii unei consistente maxime de adevar/ de
real
(functia de adevar este ax al civilizatiei europene

- receptarea /intelegerea corpului uman in regim de maxima realitate pe cale vizuala este
practic imposibila:
imposibila
1- corpul uman ca structura complexa organica introduce prea multe variabile (de forma, de
miscare)
- identificarile dimensionale sunt foarte dificile datorita:
- diversitatii viului in statica/miscare , +/- temporalitate
- imposibilitatii reconstructiei artificiale in conditii de laborator/atelier
( scheletul este o realitate orientativ si imprecis raportat la viul
caruia i-a apartinut)
2- receptarea subiectului artistic (in acest caz a modelului aflat in poza ) cat si a
produsului actului artistic
(reprezentarea subiectului informe specifice artei ) se realizeaza cu ajutorul functie
vazului

solutiile practice in
spatiul artistic:
-divizarea intregului
(talia)
-multiplicarea unei
unitati

Solutia egipteana

CONDITIONARI
-arta egipteana este - aservita efortului de
glorificare
- funerara,
- cultica,
- cu dimensiune magica
- exista un dezinteres fundamental pentru
mundanul carnal,
schimbator si perisabil ce asteapta confirmarea
eternului
- viata adevarata si eterna este dupa moarte
- existentul uman este ingemanarea KA-ului si
MAAT-ului
- corpul uman este substrat material necesar si
obligatoriu pentru
KA- de unde si impunerea pastrarii sale
independent de
organicitatea si functionalitatea sa

REPREZENTAREA

- arta neimitativa
- ignora organicitatea corpului si a miscarilor
(sunt mecanice)

- constructia presupune
un asamblaj,
o serie de translatari de contur a segmentelor
(cap din profil ,ochi din fata, trunchi din fata,
bazin din profil membre superioare din fata cele
inferioare din profil)
nu exista racourci, reprezentare a spatiului

Tehnica reprezentari
presupune:

- existenta, pre-existenta unei unitati ce se va multiplica

- retele premergatoare imaginii ca dezvoltare a unitatii in raport de care se traseaza
conturul
- talia 18/22 unitati, inaltimea sezand 15 unitati lungimea , plante 3 unitati, gamba
5
- notate pe grundul zidului sau pe suprafetele pietrelor
(pentru sculptura -pe trei laturi deci trei imagini corespunzatoare fetei,profilului si
bazei
reunirea acestora facandu-se prin rotunjirea muchiior de intalnire odata cu
avansarea sculpturii)
- retelele au semnificatie constructionala si se adreseaza
reprezentarii cu specificitate pentru - statica, miscare
- oameni sau animale,
- personaje sau faraon,
fiecarei abordari atribuidu-i-se o retea si un altgoritm de trasare

Solutia greaca

CONDITIONARI

- debutul artei grecesti

preia solutia egipteana
- axul cultural si aparitia
filosofiei reformuleaza
modul de reprezentare

1- antropocentrism organic si
functional
tine cont de
- organizarea organica a formelor
- de receptia vizuala- in special a lucrarii (cunosteau si manipulau
deformarea perspectivala)

2- supun constructia si
reprezentarea, pricipiilor amoniei
si receptiei vizuale

Crisipussustine ca frumusetea
nu consta din elemente ci din
raporturile armonioase dintre parti:
proportiile unui deget fata de altul, al
restului mainii fata de incheietura, al
acestora fata de antebrat, al
antebratului fata de intregul brat, in
fine al tuturor partilor fata de toate
celelalte, asa precum se indica in
canonul lui Policlet

3- armonia este gandita ca opozitia

contrariilor
(par- impar, masculin- feminin, plus- minus, finit- infinit, patratdreptunghi, linie dreapta- linie curba, iubire- ura, pace- razboi,
linistea- neliniste, static- miscarea)

- la inceput doar un element al opozitiei reprezentand

perfectiunea
- ulterior armonia reiese prin coexistenta contrariilor,
echilibrul dinamic
- postularea unei polaritati intre doua entitati contradictorii
iar conflictul lor, originea armoniei

4- imagine/forma este cuplata cu

esteticul:
formele in modul de constructie si cu o anumita armonie
trebuie sa surprinda frumusetea- legic
- homo bene figuratus este centrat in numar:
frumosul iese la iveala, incetul cu incetul, prin
imbinarea
mai multor numere
- postularea unor relatii exprimate ca termeni ai
unei fractii
- se naste o estetica cu fundament in relationare
cuantificabila

CONCEPTE
eurytmia
- infatisare placuta si aspect potrivit
- permite ajustari/modificari ale
formelor/intregului in raport de
receptia vizuala

symmetria
- definitia normativa- armonia partilor intre ele si a lor
fata de intreg
-principiu estetic

proportio
- solutia tehnica, metoda prin care relatiile armonioase
sunt traduse in
practica

Exemplificare
- fata (menton-insertia parului)=1/10 din
talie
- mana 1/10 din talie
- capul =1/8 din talie
- fata si gat pana la marul lui Adam =
1/6 din talie
- cap si gat pana la marul lui Adam=
- vertex-linia mamelonara din talie
- ombilicul la 4/6 din talie
- simfiza pubiana la din talie
- anvergura egala cu talia
- antebratul si mana din talie
- gamba din talie
- lungimea plantei 1/6 din talie

Solutia Evului- Mediu

CONDITIONARI
-EvuL Mediu crestin se naste violent/in violenta si in antiteza cu antichitatea
(desi inceputa in acest mod va recupera si incorpora lent filosofia greaca )

-propune o reformulare fundamentala de organizare

- teologica,
- sociala
- a valorilor,etc
-interesul pentru om ca existenta materiala in severa diferenta fata de
antichitatea anterioara
-dialectica corp-spirit rezolvata in favoarea spiritului si in detrimentul
carnalului si corporalitatii- corpul devalorizat
in Egiptul antic dezinteres
in Evul Mediu -devalorizare, o minimalizare a relationarii cu acesta

REPREZENTAREA

o cvasi-necesitate- reglementata
- prin diferenta fata de antichitate
- de o reformulare ideologica (perioada iconoclasta)
- sub 2 tipuri de solutionari- bizantina
- romanica (ce se va dezvolta in cea
gotica)
(corespunzator impartirii Imperiului Roman ulterior crestinat)
- reprezentarea vizuala
-realitatea contingenta, materiala devalorizare adresata atat
corpului cat si spatiului
- trebuie sa propuna/includa o dimensiune non vizuala, spirituala
( sa o reprezinte)
- iconicul medieval prezinta in aceeasi imagine
- realitatea sub aspecte evidente
- aspecte ce nu ar putea fi reprezentate in plan, prin
corespondenta cu experienta vizuala
(reflex si efort al intentiei de reprezentare a nereprezentabilului)

REPREZENTAREA BIZANTINA

INTR-O OARECARE CONTINUITATE CU CEA ANTICA-TINE CONT DE ORGANICITATEA CORPULUI

RENUNTA LA ANTROPOMETRISM SI RELATIONAREA PARTILOR
SCHEMATIZARE REPREZENTATIONALA ATAT A CORPULUI CAT SI A MEDIULUI INCONJURATOR
(SPATIU FIZIC , PERSPECTIVA, ETC)

PROPUNE O FIGURARE PRIN MULTIPLICAREA MODULULUI

MODULUL = CAPUL/FATA (TESTA, VISA)
-PORTRETUL CAMP AL MANIFESTARII EXPRESIEI SPIRITUALE

MANUALUL ZUGRAVULUI DE LA MUNTELE ATHOS ERMINIA

TALIA= 9 CAPETE
PORTRETUL IMPARTIT PRIN TREIMI
TORSUL =3 UNITATI
INALTIMEA PLATEI=1/3 UNITATI
GATUL= 1/3 UNITATI
TORACE= 1+1/3 UNITATI
SEGMENTELE MEMBRULUI SUPERIOR= 1 UNITATE
LUNGIMEA PLANTEI= 1 UNITATE
ORIGINEA ERMINIEIMASURATORI PE BAZA NUMERICA A UNEI COFREERI CARTURARESTI ARABE DIN ORIENT IN SEC IX (FRATII PURITATII)
CARE PROPUN O COSMOLOGIE ARMONICA PRIN MUMAR (ORIGINE SI REFERINTA ANTICA), FARA LEGATURA CU PRACTICA ARTISTICA SAU DE
ATELIER

REPREZENTAREA ARE O DIMENSIUNE PRATICA- MODALITATE RAPIDA, EFICIENTA, USOARA, CU

MINIM DE MIJLOACE, A FIGURII
(EX-FOLOSIREA UNUI COMPAS )

REPREZENTAREA
ROMANICA
FARA REFERINTA SI LEGATURA CU
ORGANICUL
SCHEMATIZARE LA MAXIM- INTERES DOAR
PENTRU
CONTUR SI MARCAREA SUGERATA A
MISCARILOR
INCRIEREA CORPULUI PRIN SI IN FORME
GEOMETRICE
CONSACRATE CA PURE/PERFECTE/ CU
CONTINUT TEOLOGIC
REFERINTA PENTRU ATELIER-VILLARD DE HONNECOURT
CE PROPUNE O METODA EXPEDITIVA DE DESEN

SOLUTIA RENASTENTISTA

CONDITIONARI
UN COMPLEX DE FACTORI
ORIGINEA PLATONICA ASUPRA LUMII DAR CITITA PRIN COD CRESTIN
- LUMEA ESTE O FIINTA INSUFLETITA (MACROCOSMOS)
- OMUL ESTE O LUME MICA (MICROCOSMOS DUPA IMAGINEA DIVINA)
TEORIA PROPORTIILOR CAPATA VALENTE NOI MARCATE DE VENERATIE
-MATERIALIZARE A UNUI POSTULAT METAFIZIC
-PROPORTIILE FIINTEI SUNT PLAN ARMONIOS A CREATIEI DIVINE EXPRESIE A
ARMONIEI DINTRE
MACRO- Si MICRO-COSMOS
SINTEZA A SPIRITULUI - MISTIC (PLATON)
- RATIONAL (ARISTOTEL)-GENEREAZA O ESTETICA
NORMATIVA
O TEORIE MATEMATICA SI SPECULATIVA DEODATA CENTRATA IN JURUL
SECTIUNII DE AUR
CONDITIE A PRACTICII ARTISTICE
ARTELE DEVIN LIBERALE SI VALIDE PE PIATA INTELECTUALA
SE NASTE INDIVIDUALITATEA CREATOARE
ORIGINEA IN SOLUTIA BIZANTINA DE 9 CAPETE

REPREZENTAREA
RATIONALIZAREA SPATIULUI FIZIC FOARTE IMPORTANTA
SE IDENTIFICA 2 SISTEME
LEON BATTISTA ALBERTI
LEONARDO DA VINCI
SE DORESC DUSE LA RANGUL UNEI STIINTE EMPIRICE

LEON BATTISTA ALBERTI

EFORT DE PERFECTIONARE A METODEI BIZANTINE
ANEXAREA A UNUI SISTEM DE MASURATORI (PICIOARE, DEGETE, MINUTA) SI
INSCREREA IN TABELE

LEONARDO DA VINCI
- EFORT DE PRELUCRARE ELABORATA A MATERIALULUI
- MARIRE A CAMPULUI DE OBSERVATIE
- DEBUT IN DIVIZAREA ITALO-BIZANTINA LA CARE ANEXEAZA RELATIONAREA PRIN
FRACTII ORDINARE
- IDENTIFICA FRUMOSUL CU NATURALUL
- INVESTIGARE SISTEMATICA A STRUCTURILOR SI FUNCTIONALITATII ANATOMICE
- INCERCARE DE SISTEMATIZARE A VARIABILELOR SI DE CUPLARE A TEORIEI
PROPORTIILOR CU CEA A MISCARII
- PRINCIPIUL MISCARI CONTINUE SI UNIFORM CIRCULARE
- IDENTIFICA SUBIECTIVITATEA SI EFORT DE LEGITIMARE SI
RATIONALIZARE A EI
- MISCAREA ORGANICA = VOINTA SUBIECTIVA A SUBIECTULUI DE
REPREZENTAT
- ABERATIILE VIZUALE= EXPERIENTA SUBIECTIVA A ARTISTULUI
SI A SPECTATORULUI

DURER

MARCHEAZA TRECEREA DE LA GOTIC LA RENASTERE

EFORT DE CONSTRUCTIE A UNEI STIINTE ANTROPOMETRICE
DEBUT SUB MODELUL ITALO-BIZANTIN
- DIVIZAREA UNITATII PANA LA A-3-A PARTE A MINUTEI ALBERTIENE
(1/600 DIN TESTE)
IMPRESIONANT EFORT DE - MASURARE
- DEFINIRE A - TIPULUI CARACTERISTIC (26 SETURI
DE PROPORTII SI CEL DE COPIL)
- NORMALULUI SI ANORMALULUI
- INTREGULUI SI SEGMENTE
CARACTERISTICE (PORTRET, MANA, PLANTA)
-REDUCTIE GEOMETRICA A FORMELOR

PERDE LEGATURA CU PRACTICA ARTISTICA PRIN COEFICIENT DE APLICABILITATE

Teoria proportiilor in
perspectiva moderna

VICTORIA PRINCIPIULUI
SUBIECTIVITATII
POSTULAREA SI CONSTIENTIZAREA
SUBIECTIVITATII IN ARTA CONDUCE
TEORIA PROPORTIILOR SPRE O
MINIMIZARE A ROLULUI SI
APLICABILITATII EI

DUPA SEC XV SE AFIRMA

INDEPENDENTA
SI RELATIVITATEA ELEMENETELOR
IMPLICATE
IN ORGANIZAREA ARTISTICITATII
- SUBIECT
- ARTIST
- SPECTATOR

DEZVOLTAREA ARTELOR CU INSERTUL

SUBIECTIV
POATE IMPARTI FORMELE DE
MANIFESTARE IN
- SUBIECTIV PICTURAL
AMENDEAZA FORMELE IN