SCHELETUL CORPULUI UMAN

REPERE IN SUPRAFATA CORPULUI SCHELETUL ARMATURA INTERIOARA FACTOR DETERMINANT AL FORMELOR SI DETALIILOR MORFOLOGICE ALE ANUMITOR SEGMENTE ALE CORPULUI

 Reperele scheletice pot fi impartite in - vizibile - palpabile palparea mijloceste precizarea reperelor vizibile dandu-le o continuitate acolo unde aceasta lipseste

 REPERELE CAPULUI rapoartele craniului cu formele exterioare ale capului nu pot fi considerate ca repere discontinui. Formele exterioare urmeaza atat de aproape formele craniene incat studiul sistematic al relatiilor celor doua categorii de forme ramane un capitol legat de studiul craniului.

 Studiul craniului a fost intreprins din doua puncte de vedere anatomic si antropologic. Anatomic constructia functional mecanica si relatiile cu formatiuni interne sau externe. Antropologic formele de ansamblu ale craniului, pentru a cunoaste evolutia sa, diferente de varsta, sex, rasa.

 ARTISTIC craniul alcatuieste suportul formelor exterioare ale capului; el stabileste arhitectura volumelor si planurilor principale ale constructiei figurii ca si trasaturile caracteristice ale fizionomiei.

STRUCTURA ANATOMICA A CRANIULUI

 Craniul se compune din doua parti: Cutia craniana (neurocraniul) Masivul facial (viscerocraniul)

 Cutia craniana - formeaza un ovoid cu axul mare anteroposterior (sagital), cu rol de continator si protectie pentru structurile nervoase intracraniene.

Osul frontal
Creste temporale Tuberozitati bose frontale Arcade orbitare Arcade sprancenoase Glabela(g)

Oasele parietale
Calota (bolta) craniana Sutura sagitala Bregma(b) Lamda(l) Vertex(v) Eurion (tuberozitate parietala)(eu)

Oasele temporale
Stanca temporalului (baza craniului) Solzul temporalului Mastoida Apofiza zigomatica (formeaza impreuna apofiza similara a osului malar arcada zigomatica) Conductul auditiv extern Porion(po) (tragus) Muschiul temporal

Osul occipital
Portiune orizontala Gaura occipitala Condili occipitali Solzul temporal Protuberanta occipitala Inion(i) Opistocranion(op)

Masivul facial (viscerocraniul)

Oase nazale - Nazion(n) - Apertura piriforma Maxila - participa la formarea a trei cavitati (orbita, cav. nazala, cav. bucala) - nazospinal(ns) - prosthion(pr) - apofize: zigomatica, orbitala, alveolara - zygion(zy)

Mandibula
Singurul os mobil al craniului Corpul mandibulei Ramurile mandibulei Simfiza mentoniera Proces mentonier Cavitati alveolare Gnation (gn) Condilul mandibulei Apofiza coronoida Gonion(go)

Dintii
Dentitia temporara Dentitia definitiva Incisivi Canini Premolari Molari m pm c i i c 3 2 1 2 2 1 3 2 1 2 2 1 cuspizi

pm 2 2

m 3 3

Fizionomia craniului
Ansamblul de caractere care stabilesc infatisarea particulara sau tipica a fiecarui craniu. Caractere descriptive - proeminenta glabelei - proeminenta arcadelor sprancenoase - forma profilului fruntii - curba boltii craniului - curbura peretilor laterali - curbura occipitalului - forma si proeminenta oaselor nazale - forma si adancimea scobiturii nazale - conturul deschiderii cavitatilor orbitare si aperturii piriforme

Caractere craniometrice - planul orbita ureche Frankfurt trece prin punctul Porion si marginea inferioara a orbitei. - norma verticala - norma laterala (temporala) - norma frontala (faciala) - norma occipitala

ELEMENTE STILISTICE ALE CUTIEI CRANIENE

-Forma de ansamblu a cutiei craniene este cel mai bine exprimata prin relatia diametrelor maxime, longitudinal si transversal, data de indicele lungime latime sau indicele cefalic. -Latimea este dimensiunea cea mai des variabila; craniile scurte sunt in realitate mai mult late, iar craniile lungi sunt mai mult inguste. -Craniile scurte segment preauricular mai lung(craniu frontipetal) -Craniile lungi cele doua segmente sunt egale sau cel posterior mai lung(craniu occipitopetal).

- Indicele lungime latime = latimea in procente ale lungimii - Cranii scurte si late (brahicrane) - Cranii mijlocii (mezocrane) - Cranii lungi si inguste (dolicocrane). - Raportul lungime- inaltime este exprimat prin indicele vertico-longitudinal(pt. privire din norma lateralis) -Raportul latime inaltime este exprimat prin indicele vertico-transversal (pt. privire din norma occipitalis). - Cranii joase - Cranii mijlocii - Cranii inalte

ELEMENTE STILISTICE ALE MASIVULUI FACIAL -Datele fizionomice rezultate din masuratori si compararea lor sunt mai bogate la masivul facial, deoarece aici se stabilesc, pe langa raporturile formei de ansamblu, si raportul etajelor si partilor intre ele si cu ansamblul fetei, precum si raportul acestuia cu formele cutiei craniene. -Cele mai importante date: inaltime, latime, lungime sau profunzime. - variabilitate mai mare a inaltimii (invers decat pt. cutia craniana); -Dintre etajele faciale variabilitate mai mare etajul inferior. - fata ingusta si inalta (leptoprosopa) - fata lata si joasa (euriprosopa) -Latirea fetei aduce si latirea si turtirea dimensiunilor orbitelor, cresterea spatiului interorbitar, latirea aperturii piriforme si arcadelor dentare, proeminenta laterala a oaselor malare si marirea distantei dintre arcadele zigomatice.

- Indicele facial = inaltimea in procente ale latimii; e mai mare la fetele lungi si mai mic la fetele late (invers decat la cutia craniana).