Istoria cinematografiei:

Inceputuri
01 Ianuarie 1884
Cinematografia a avut, poate, dintre toate formele artistice, cea mai rapida traiectorie
ascensionala si, raportandu-ne si la zilele noastre, putem afirma cu certitudine ca procesul
de transformare continua cu aceeasi uluitoare viteza. De-a lungul secolelor, oamenii au
experimentat doua dintre dispozitivele(tehnicile) ce vor deveni mai tarziu elemente cheie
ale cinematografiei: proiectarea imaginilor cu ajutorul luminii (folosind camera
oscura! si lanterna magica!) si crearea iluziei miscarii prin exploatarea fenomenului
optic numit persistenta viziunii!. "ceasta din urma se refera la capacitatea creierului
uman de a retine pentru o zecime de secunda ultima imagine proiectata pe retina ochiului.
#n film este creat de fapt din mii de fotografii individuale ce se succed intr-o ordine
fireasca, iar intre fiecare dintre acestea exista o pauza, insa ochiul uman este pacalit! de
iluzia optica a continuitatii. Desi ecranul cinematografului pare sa fie in permanenta
luminat, aproape jumatate din timp el este intunecat. $maginea da impresia ca tremura su
privirea noastra, sau cel putin asa se intampla in pionieratul cinematografiei, in zilele
noastre viteza de proiectare a imaginilor atingand chiar si %& de cadre pe secunda.
Descoperirea si dezvoltarea acestor mecanisme s-au facut de-a lungul unui proces gradual
si au implicat un numar de inventatori din 'uropa, (area )ritanie si "merica, ce au
lucrat inca din *+,& la o serie de proiecte cu grade diferite de success. -umele catorva
dintre acestia sunt mai rezonante: 'd.ard (u/ridge, 0ouis 0e 1rince si 2ttomar
"nsch3tz, ei realizand masini pentru proiectii ale imaginilor cu o miscare rapida. 4eorge
'astman, fondatorul american al 'astman 5oda6, 7annial 4ood.in si 8illiam 9riese
4reene, toti au contriuit cu prototipuri pentru filmele animate.
$nsa inceputurile pactului cu imaginatia treuie cautat cu mii de ani in urma: 1rincipiile
si elementele ce stau astazi la aza unor procese atat de complicate si de avansate au
constituit forme primitive de divertisment ce pun uneori la indoiala autenticitatea
descoperirilor considerate a fi noi in secolul: postvitezei!. 'giptenii si ailonienii
descoperisera lumina si umra, precum si moditati de exploatare artistica! a acestora cu
;&&& de ani in urma. 1iesele de teatru cu umre si oglinzi au reprezentat pentru
indepartata civilizatie rasariteana mijloace comune de delectare, iar in China, in timpul
dinastiei Chou(**&& i.7r.) se realizeaze pergamente, care, la derulare rapida pun in
evidenta faza succesive ale aceluiasi gest.
$n *+<= lumea cea noua! era socata de descoperirea facuta de arheologul "usten 7enr/
0a/ard care, printre ruine apartinand civilizatiei ailoniene, a descoperit prima lentila
convexa ce data din secolul al >$>-lea i.7r.
?ot chinezii, in vremea lui (o ?i( filozoful care a explicat pentru prima data fenomenul
imaginii refractate folosind analogia cu vasla din furchetul unei arci), proiecteaza
imagini rasturnate pe ecrane naturale printr-un oricficiu pe care il numeau locul de
colecatre a luminii , a razelor soarelui!. Cinemicrografia
@upozitii (devenite ulterior certitudini pentru ei) legate de relatia dintre oiecte si lumina
au fost elaorate de catre filozofii greci 1laton si "ristotel. Conform teoriei primului,
ochiul uman este cel care emite lumina pe care oiectele o reflecta, in timp ce pentru
"ristotel raportul era invers: oiectele in sine sunt detinatoare de lumina, pe care ochiul
are proprietatea de a o vedea. $n ceea ce privea reflectia imaginii, s-a oservat o
dependenta legata de marimea orificiului prin care se facea proiectia: cu cat acesta era
mai mic, cu atat imaginea era mai clara, in timp ce raza de lumina ce trecea prin el avea
intotdeauna o forma circulara.
2amenii sunt comparati de catre 1laton cu niste prizonieri legati Antr-o pestera, care nu
pot privi Anapoi si ca atare nu vad lumina soarelui ce lumineaza din spate. Bn fata lor sunt
doar umre, ale oiectelor si ale lor insisi, proiectate pe peretii pesterii, ce reprezinta
lumea sensiila. @imturile ne creaza iluzia ca umrele pe care le vedem sunt unica lume
reala, intrucat noi vedem doar lucrurile sensiile.
1rima asociere dintre lumina si miscare, amele create de aceeasi sursa, pare a fi fost
facuta de ?ing 7uan in anul *+& d.7r., intr-o reprezentatie ce purta numele ?uul care
face ca fanteziile sa apara! .
Camera oscura, atat ca oiect in sine, cat si ca fenomen optic, precursor al aparaturii de
filmat si fotografiat din zilele noastre, a constituit o atractie permanenta pentru invatatii
mileniului al doilea. "stfel, Cu Chao 0ung construia o pagoda in miniatura pentru a
oserva imaginile rasturnate ce patrundeau prin orificiul ce le directiona pe un ecran,
studiind astfel divergenta razelor de lumina. 'fectele camerei oscure sunt explicate pe
larg in *D,E de Foger )acon, reprezentant de marca al stiintei medievale, in tratatul sau,
De (ultiplicatione @peciorum. $nsa cel care va folosi pentru prima data camera oscura
in scopuri de divertisment va fi "rnaud de Gilleneuve, un medic de meserie, dar magician
in timpul lier. 'l a folosit dispozitivul pentru a prezenta spectacole miscatoare! prin
plasarea pulicului intr-o camera intunecata, in timp ce actorii interpretau afara. $maginea
reprezentatiei era proiectata pe un perete interior.
Gilleneuve regiza! de regula razoaie sau vanatori de animale, insotite de sunete
produse din interior. @imilar cu aceste reprezentatii pot fi considerate proiectiile
cinematografice efective, in care spectatorii, aflati in sali intunecate, urmaresc imagini
animate pe un ecran, antrenandu-li-se atat simtul vizual, cat si cel auditiv:
Ceea ce apare ca fiind prima ilustrare grafica a unei camere oscure se gaseste intr-o
carte scrisa in *=D& de Hohannes de 9ontana. Desenul intruchipeaza o calugarita ce tine in
mana o camera verticala cu o imagine in interior, pe care istoricii au descris-o de multe
ori ca fiind o lanterna, desi desenul nu este deloc generos cu detalii ce ar putea sugera
acest lucru. $n plus, camera oscura contine imaginea pe care lanterna o proiecteaza, in
timp ce ilustrarea lui 9ontana prezinta imaginea in interiorul oiectului tinut de
calugarita, fara a fi asadar proiectata!.
#n aspect foarte interesant legat de utilizarea lanternei este acela ca era considerata a
avea un caracter diaolic, fiind perceputa ca instrument de inducere a temerii in randurile
privitorilor. $n 9ranta, spre exemplu, lanterna era denumita 0anterne de 1eur! (0anterna
fricii), atat principiul, cat si efectul ei constituind facaturi diavolesti!.
Cel caruia ii aprtine descrierea completa a camerei oscure este 0eonardo Da Ginci, desi
din cauza scrierii in oglinda! (invers) a acestuia, munca sa de cercetare in domeniu a
fost necunoscuta timp de aproape trei secole. Codex "tlanticus si (anuscript D ofereau
amele amanunte detaliate (efecte, oservatii, diagrame si explicatii ale principiului de
functionare) despre camera oscura, insa au fost pulicate aia in *E<E de profesorul
Genturi, care a reusit sa descifreze scrisul lui da Ginci. (ai mult decat atat, cu
aproximativ *=& de ani inaintea lanternei lui 5ircher, 0eonardo desena o lanterna ce arata
clar o lentila convergenta, o lumanare si un orificiu pe post de cos. Desi nici unul din
documentele sale nu contine vreun indiciu de proiectie efectiva a imaginilor, ilustratia
sugereaza un oiect intre lumanare si lentila. "sa cum precizam la inceputul acestei
introduceri, al doilea element ce a stat la aza otinerii de imagini miscatoare! a fost
exploatarea fenomenului optic numit persistenta viziunii!. 1rima atestare a unei astfel de
oservatii dateaza din anii %&& i.7r., filozoful grec "ristotel descriind efectul
postlumina!: o imagine persistenta (ce se estompa treptat) dupa fixarea privirii pe soare.
1oetul si filozoful roman ?itus 0ucretius Carus largea in anul ,; i.7r. sfera de oservatie,
descriind principiul persistentei viziunii ca fiind efectul optic de miscare continua produs
pe retina in momentul in care sunt vazute imagini statice intr-o secventialitate rapida,
fiecare dintre ele pastrandu-se pentru cateva momente.
1rincipiul acestuia va fi redescoperit si demonstrat de astronomul si geograful grec
1tolemeu din "lexandria in anul *%& d. 7r.
$n ciuda acestor timpurii descoperiri, aia in *+%D omul de stiinta elgian Hoseph "ntoine
9erdinand 1lateau va folosi (dupa o studiere aprofundata a cercetarilor in domeniu facute
de francezul 1eter (ar6 Foget in *+D&) pentru prima data principiul in crearea unui
dispozitiv (folosit ulterior pe post de jucarie) numit phena6istoscope (fantascope! sau
roata magica!) ce facea ca imaginile desenate serial pe un cerc sa para in miscare.
(ecanismul, considerat precursorul filmelor din ziua de astazi, a fost inventat simultan si
de austriacul @imon von @tampfer.
"cesta era inceputul unei nesfarsite serii de prelucrari si imunatatiri ce
aveau sa duca la miracolul numit cinematograf. "stfel, in *+%= 8illiam 4eorge 7orner
inventa zoeotropul (daedalum! sau daedatelum!, dupa cum il numea 7orner insusi),
azat pe phena6istoscope!-ul lui 1lateau si reprezentand o forma mecanica incipienta de
proiector! ce continea un set de imagini statice care, invartite intr-o maniera circulara,
crea iluzia miscarii.
Istoria cinematografiei:
Primii Pasi
New York, 7 noiembrie
Cea mai importanta personalitate a epocii in domeniu, primul regizor al acestei mari
ecranizari a vietii care este cinematografia, a fost in mod incontestail americanul
?homas "lva 'dison, inventatorul initial al fonografului, care isi va perfectiona studiul si
experimentele punand in functiune 6inetoscopul, un aparat performant (pentru vremea
respectiva) al carui succes fulminant se va extinde cu repeziciune, depasind perimetrul
@tatelor #nite. $n principalele capitale ale lumii, spatii inchise amenajate pentru a
adaposti aceasta fauloasa inventie si purtand numele 5inetoscope 1arlors (incaperi
dotate cu doua randuri de 6inetoscoape) apareau precum ciupercile dupa ploaie. Curiosii
formau si ei un flux constant la usile acestor locuri neoisnuite, pline de mister, in spatele
carora privirea le era capturata de o si mai stranie priveliste: domni respectaili
asteptandu-si in mod solemn randul, umar langa umar, pentru a se apropia de oiectul
straniu, in aparenta foarte simplu I o cutie de lemn dotata cu un dispozitiv montat la o
inaltime care sa permita o vizionare comoda, prin care vizitatorii puteau deveni pentru
cateva minute, platind o suma modica (doua monede), martorii unor scurte scene animate
montate pe o centura cu o miscare circulara continua. 9iecare 6inetoscop oferea o viziune
complet diferita fiecarui spectator in parte, ce urmarea cu entuziasm suiecte ce puteau
varia de la dansuri sofisticate, scene muzicale, pana la s6etch-uri comice si reconstructii
istorice ale celor mai populare meciuri de ox.
-oile farici 'dison din 8est 2range, aflate su atenta indrumare a asistentului lui
'dison, tanarul 8illiam 5enned/ 0aurie Dic6son, faceau eforturi consideraile pentru a
tine pasul cu numarul mare de cereri din partea exponatorilor. $n acest scop este construit
un studio special de film ()lac6 (aria!, cum il vor numi angajatii datorita asemanarii
lui cu o dua a politiei) montat pe senile, pentru a permite deplasarea dupa soare. 'dison
filmeaza toate starurile momentului: 9rederic6 Cod/ (alias )uffalo )ill), "nnie 2a6le/,
(ae 0ucas si dansatoarea "nnaelle 8hitford (oore. #nele dintre filme pot fi trecute in
arhiva istoriei cenzurii, un exemplu constituindu-l 9atimaJs )ell/ Dance, despre a carui
protagonista s-a insistat sa-si acopere cele doua parti ofensive! ale corpului: Dar cum a
reusit faimosul inventator al microfonului, al lampii incandescente si al fonografului sa
otina filme animateK 1rimele cercetari in domeniu au loc la inceputul anului *++E in nou
formatul, la vremea aceea, laorator al lui 'dison, in 8est 2range, -e. Herse/, o
structura enorma ce adapostea o serie de inventii ulterior
)revetate
.
'dison era foarte preocupat inca din perioada respectiva de ideea de a proiecta o masina
capaila sa produca imagini aflate in miscare, un aparat care sa reprezinte pentru ochi
ceea ce fonograful era pentru ureche.
$n acest scop el construieste un laorator de filmat special, cunoscut su numele de
Camera ;!, unde lucreaza impreuna cu asistentul sau Dic6son la un proiect ce se va
concretiza in *++< in 6inetograf. Dispozitivul, ce folosea filmul cu celuloid flexiil
conceput de 'astman cu cativa ani inainte, era dispus cu perforari laterale ce permiteau
filmului sa se miste usor peste capacul cu care se inchidea. Cu toate acestea, calitatea
filmului nu era suficient de una incat sa fie proiectata pe ecran, astfel incat 'dison a
optat pentru vizionarea individuala. "stfel a luat nastere 6inetoscopul. 'xteriorul de lemn
al acestei masini ascundea un mecanism simplu: un film de aproximativ *Em lungime
atasat unei centuri angrenate intr-o miscare circulara continua. $nventia s-a ucurat de un
succes enorm inca de la inceput, iar primul 5inetoscop 1arlor si-a deschis portile pe
)road.a/, in -e. Cor6, la *= aprilie *+<=, urmat la scurt timp de multe altele. 1entru
spectatori o lume noua de imagini incitante se deschidea I prin simpla apropiere a
ochiului de gaura! aparatului, puteau contempla cele mai frumoase femei ale lumii, sau
sa admire vedetele vremii. $ncurajat de rapida popularitate a filmelor proiectate de
6inetoscoapele sale, 'dison coordoneaza activitatea laoratoarelor ce ii poarta numele
pentru a incepe producerea propriilor filme. 1rimul dintre acestea, intitulat 'dison
5inetoscope Fecord of " @neeze, infatisa un arat stranutand spre camera intr-o
maniera extrem de realista.
Detroit, 28 noiembrie
Charles #ran, om de afaceri ce a jucat un rol extrem de important in
istoria timpurie a cinematografiei ritanice si americane (desi cariera lui a inceput la o
scara modesta, fiind un anticar amulant si ulterior comerciant de fonografe), a deschis si
el la Detroit o sala in care spectatorii curiosi puteau deveni martorii imaginilor
miscatoare! (1honograph and 5inetoscope 1arlor) descoperite de compatriotul sau.
Wahington, 12 ecembrie
"jutat de ?homas "rmat, Charles 9rancis Hen6ins, personalitate marcanta in epoca
prin imensa contriutie adusa la conceperea domeniului televiziunii si la dezvoltarea
acesteia, produce primul proiector cu role de film si lumina electrica, fantascopul!.
Dispozitivul era de fapt rezultatul muncii lui F. Fudge, din *++<, pe care Hen6ins il
perfectionase cu cele doua elemente: rola de film si electricitatea. 1asionat de inventii,
Hen6ins lucra in paralel la un alt dispozitiv, vitascopul, care va fi insa terminat in *+<,.
Istoria cinematografiei:
Imagini!e prin "iata#
22 $ebruarie 18%&
New York, 22 februarie
@uspans, teama, admiratie si orgoliul de a fi martorii unui miracol sunt sentimente
pe care treuie sa le fi trait spectatorii prezenti la 2pera 7ouse din metropola americana
in momentul in care au vazut in fata ochilor un joc de imagini tremuratoare ce au umplut
ecranul. Cinematograful minune!, dispozitivul responsail pentru aceasta iluzie optica!
era meritul americanului de origine franceza Hean "cne 0eFo/, al carui interes in
imaginile animate data din *+<%, la fel ca si intentia sa de a transforma 6inetoscopul lui
'dison intr-un proiector.
'xtraordinara apreciere de care s-a ucurat prima lui proiectie s-a datorat
elementului de noutate, respectiv lipsei existentei unui model anterior cu care sa intre in
competitie, intrucat aceasta demonstratie pulica a fost departe de fi perfecta, din cauza
faptului ca imaginile se cominau intr-o maniera neregulata. Deloc descurajat, 0eFo/ s-a
convins ca treuie sa inceapa sa-si produca propriul material filmic. 'l gaseste un
colaorator interesat in persoana lui 'ugene-"ugustin 0auste, iar asocierea lor se
dovedeste rapid a fi fructuoasa prin reducerea vitezei la D& de imagini pe secunda.
1roiectorul a fost modelat pe sistemul de camera inventat de francezul 4eorges Demen/
si a avut un succes rasunator, insa, asa cum se intampla intotdeauna, aceasta inventie a
aruncat 5inemascope 1arlors intr-un con de umra.
'er!in, 1 noiembrie
(ax @6ladano.s6/, unul dintre cei mai renumiti luministi (alaturi de fratele sau
'mil), intentioneaza sa-si reveteze inventia: ioscopul, un dispozitiv de proiectare
pentru filme din celuloid ce dispunea de perforatii cu intaritura metalica. (ecanismul a
fost conceput pentru a rula doua filme simultan, dar cu o usoara discrepanta in miscarile
inregistrate, multumita unui oiectiv dulu prevazut cu un disc moil.
1entru imprimarea pe pelicula, (ax a folosit cronofotograful inventat de el insusi. *
noiemrie este data premierei mondiale a acestui nou gen de spectacole ce a avut loc la
8intergarden si a insumat noua filme, printre care ?he )oxing Cangaroo (un meci de
ox dintre un cangur si un arat pe nume Dela.are), Dance @erpentine (un dans
executat de domnisoara "ncion), $talian 9ol6 Dance si 5ammarints6/ Fussian -ational
Dance. 'ntuziasmul spectatorilor le-a adus celor doi frati un contract ce prevedea
spectacole pana la finele lunii respective, dar reprezenta pe de alta parte o competitie
neasteptata si deloc dorita pentru fratii "uguste si 0ouis 0umiere, ce tindeau sa acapareze
domeniul filmului.
()on, 2* ecembrie
2 data importanta pentru fratii 0umieres intrucat coincide cu prima aparitie pulica
a lui 0ouis. "cesta a acceptat sa tina un discurs, in fata @ocietatii pentru Dezvoltare
$ndustriala, cu titlul ?he 1hotograph/ $ndustr/!, insa el a extins suiectul, vorind
audientei si despre proiectia imaginilor animate. Discursul, tinut in fata a peste D&& de
oameni (fotografi, industrialisti, cercetatori veniti sa-i asculte ideile), a fost continuat cu
un scurt film intitulat 0umiere 9actor/ (@ortie des usines 0umiere), in
care multimea adunata a putut urmari cu uimire muncitorii din farica, in timp ce se
pregateau pentru pauza de masa. "ceasta sesiune de imagini animate fara precedent a
marcat audienta in randurile careia se afla si presedintele @indicatului 9otografilor
Comerciali, 0eon 4aumont. Detinand deja revetul de inventie, cei doi frati si-au numit
proiectorul cinematograf!, fara a fi constienti de faptul ca denumirea fusese deja folosita
de 0eon )oul/ in *+<%, iar ceea ce le mai ramanea de facut era sa astepte sosirea
mecanismului lor, 0umiere Cinematograph -o. *!, trimisa din 1aris dupa o perioada de
doua luni de ajustari finale facute de Hu6es Carpentier, inginerul angajat de fratii de
origine franceza pentru a construi o serie de D; de masini 0umiere.
Paris, 28 ecembrie
0ocatia: raseria 4rand Cafe, de pe ulevardul Capucines, in cadrul 'xpozitiei
indiene. $ncrezator in inventia fiului sau 0ouis, "ntoine 0umiere, fotograf profesionist
din 0/on,
inchiriaza pentru un an susolul unei cladiri al carei proprietar, reticent, refuza oferta de
D&L din castigurile otinute de chirias in urma spectacolelor oferite, preferand suma fixa
de %& de franci pe zi. Feclama facuta pentru acest spectacol se reducea la perimetrul
ulevardului amintit, un om inmanand trecatorilor fluturasi ce contineau programul
pentru seara respectiva. "steptandu-se la o audienta impresionanta, pe masura
importantei evenimentului, "ntoine va trai dezamagirea de a vedea lumea preferand
cafeneaua din apropierea expozitiei din cauza vremii extrem de reci. "sadar, inceputurile
cinematografiei contrasteaza puternic cu amploarea pe care o va capata acest fenomen:
doar %% de spectatori si-au procurat ilete contra cost pentru a vedea spectacolul, insa
perseverenta le-a fost rasplatita din plin I trecand prin holul decorat in stil oriental, la
capatul carora sunt intampinati de fotograful Clement (aurice, angajat special pentru
acea ocazie, vizitatorii patrund intr-o camera a carei capacitate este de *&& de locuri, iar
cand sunt deja aranjati confortail, luminile se sting si spectacolul incepe... 'cranul este
luminat de fotografia ce infatiseaza usile faricii 0umiere din 0/on.
-imic spectaculos, iar sala este straatuta de un murmur dezaproator: MDar cum, este
doar o veche lanterna magicaN!. $n cateva secunde insa, fara nici un preaviz, fotografia
incepe sa se miste. #sile faricii se deschid, lasand o multime de oameni sa iasa,
impiedicandu-se de cainii care alearga veseli in toate partile.. ?otul se misca I o viziune
incrediila a realitatii, a vietii surprinse in plina activitate. Confruntat pentru prima data
cu astfel de imagini animate, pulicul este mai mult decat sigur ca s-a intreat daca ceea
ce vede nu este rodul imaginatiei proprii sau al halucinatiilor. "u urmat zece scene
diferite, fiecare dintre ele fiind filmata pe cate o rola de *Em lungime. $n ?he
1hotographical Congress "rivves in 0/on cei prezenti l-au putut recunoaste pe
inventatorul camerei portaile de filmat, Hules Hanssen. CordeliersJ @Ouare a parut atat de
real incat o femeie din pulic s-a aruncat la podea la vederea unei trasuri ce venea in
viteza spre ea. )a/Js Dinner prezenta eforturile zadarnice ale sotilor 0umiere de a-si
hrani copilul. $n fundal copacii erau aplecati usor de adierea vantului, lasand pulicului
senzatia ca poate auzi fosnetul frunzelor. (area apare la inceput calma, pentru ca in
cateva momente sa il acopere cu valuri uriase pe un tanar ce inota la mal. Hudecand dupa
ilaritatea generala provocata, ?he 8aterer 8atered a fost fara indoiala filmul cel mai
amuzant dintre cele prezentate. #ltima proiectie, ?he )lac6smith, crea un efect special
prin prezentarea in prim plan a fumului ce se ridica din cosurile fierariei.
9inalul spectacolului a fost, la propriu, rasunator, "ntoine 0umiere, organizatorul
acelei minunate seri de divertisment, fiind indelung aplaudat. Curiosii au putut trage cu
ochiul la ciudata inventie, cinematograful, ascuns intr-o cutie de catifea rosie. "rcul de
lampa pentru lanterna, faricat in 1aris de "lfred (oteni, fusese ajustat de HacOues
Ducom, un expert in fotografie. $n mod neasteptat, vechea lanterna magica era in
continuare esentiala, chiar si pentru aceasta inventie moderna.

@ursa puternica de lumina era proiectata printr-o cutie mica din lemn de nuc ce adapostea
aparent complicatul mecanism - cinematograful. 0ui Charles (oisson, cel care a faricat
primul prototip dupa o inventie revetata la *% feruarie, ii revenise sarcina de a schima
manivela. (odelul folosit in seara respectiva tocmai iesise din atelierul lui Hules
Carpentier si fusese fixat pe un stul astfel incat rola de film sa cada direct intr-o cutie din
spatele masinii si sa fie derulat cu ajutorul unei unelte manuale proiectate de 0ouis
0umiere. 1e pereti exista un panou electric ce facea ca intensitatea caronului
incandescent al lampii cu arc sa fie verificata in mod constant. "cest echipament nou-
nout de proiectie a starnit invidia in randurile unora dintre spactatori, printre care celerul
iluzionist 4eorges (elies, proprietarul teatrului Foert 7audin, care l-a intreat pe
"ntoine 0umiere pretul noului sau aparat. Faspunsul a fost rapid si frapant: M$nventia nu
este de vanzare. ?e-ar duce la ruina. 1oate fi expusa pentru o vreme datorita interesului
stiintific, dar dincolo de acest aspect, aparatul nu are nici un viitor!. Cu toata descurajarea
din acest raspuns, (eliere, impreuna cu alti cativa spectatori, se intreau deja cum pot
produce imagini animate fara ajutorul sau aproarea lui 0umiere. M4ura lumii! spunea ca
"ntoine graise cu mult reprezentatia din seara respectiva, incercand sa-l convinga pe
designerul Carpentier de faptul ca erau vanati din toate partile!. $n ciuda acestei reale
amenintari, familia 0umiere a triumfat in seara zilei de D+ decemrie, rivalii lor fiind
zdroiti. (icul cinematograf, usor de folosit, realiza proiectii excelente, chiar daca
imaginile oscilau din cand in cand. Hurnalistii care s-au deranjat sa vada spectacolul au
constatat cu ucurie asenta colegilor de reasla pusi in sluja unor periodice importante.
1entru prima data, primele ziare ce aveau sa tipareasca o stire de succes nu aveau sa fie
9igaro si 0e (atin, ci 0a 1oste si 1rogres. $n ciuda numarului mic de oameni prezenti la
eveniment, "ntoine 0umiere a trait fericirea de a se fi stiut castigatorul cursei inventiilor.
+erse), 27 ecembrie
0aurie Dic6son, 'lias 5oopman, 7erman Casler si
7arr/ (arvin fondeaza ?he "merican (utoscope Compan/, devenita ulterior (in *+<<)
?he "merican (utoscope and )iograph Compan/, prima companie producatoare si
distriuitoare de filme cunoscuta in istoria cinematografiei. -umele initial al firmei!
desemna aparatul inventat si revetat de Casler, cu ajutorul lui Dic6son, care lucrase
pentru ?homas 'dison, respectiv mutoscopul, un dispozitiv asemanator 6inetoscopului
lui 'dison (insa mai ieftin si mai simplu), folosit pentru vizionari individuale si
functionand pe acelasi principiu al introducerii de monede.
@ursa:
http:PP....cinemarx.roPinfoPistoria-cinematografieiP