Examen

1. Estetica scenografica in viziunea parintilor scenei moderne

ADOLPHE von APPIA
1. Dcor tridimensional: vertical si adancime
2. Dinamica miscarilor actorilor
3. Lumina/ intensitate si umbra elem. primordiale
Elimina decorul bidimensional si foloseste spatial tridimensional
Decorul se ridica pe verticala
Miscari scenice in adancime
Aplica eclerajul; se joaca cu lumina si proiectoarele. Lumina scenica este elementul primordial. Se
creaza controlul intensitatii luminii.
A creat o noua perspective de design de scena si de luminat scena
Lumina este un element priman
Lumina, spatial si corpul uman pot crea o tema vizuala unificata
Actorul are miscari dinamice
umbra este la fel de importanta ca lumina
i-a influentat pe Craig, Copeau si Wagner

GORDON CRAIG
1. dcor mobil din panouri: interior/ exterior
2. actorii sunt ca niste marionette
3. lumina in central conceptului
A fost actor, producator si regizor, dar mai ales scenograf, a inventat decorul mobil in Hamlet
(Teatrul de Arta- Moscova)
A promovat teatrul focusat pe regizor
Are un teatru care ii poarta numele
A scris in Revista Masca
Vede actorii ca pe niste marionete. Si-a gasit inspiratia in papusi si masti
a cautat emotii pure in locul unde a lucrat
In ultimul timp a refuzat sa lucreze daca nu avea control artistic total
Idee a folosi panouri neutre, mobile si nereprezentative este cel mai faimos concept
(Panouri fixe si pe balamale ce puteau fi mutate usor pentru a crea scene de interior si exterior)
Stage lighting - a eliminate lumina din fata si a pus lumini din tavan
Lumina sta in centrul conceptelor lui Craig
Tema lui vizuala incerca sa accentueze relatia spatiala dintre miscare, sunet, linie si culoare
Elementele de design pot transcedenta realitatea si functioneaza ca simboluri.
EX: Dido si Amores a lui Henri Purcell
EX: Aus si Galanta a lui Handel

2. Scenele cu cel mai mare potential scenografic in opera lui W.Shakespeare

1. Furtuna realizata cu un voal imens
2. Hamlet urmarit prin panouri de oglinda
3. Visul amazoanelor

3. Decorul liber si decorul construit: valente estetice. Exemplificari

Decorul liber este acel dcor dj existent: strazi, case, peisaje natural. I se pot aduce modificari.
Decorul construit este decorut facut in functie de necesitatile regizorale pentru teatru sau film. Poate
fi inspirat din decorul liber sau din natura.
 4. *** Valoarea curentelor de avangarda in innoirea limbajului scenic in sec. XX
dadaismul -neaga valorile consacrate
-visul, subconstientul, delirul
Futurism - foloseste idei despre poezie, dans si muzica.
-Tzara creaza piese bazate pe spontaneitate
Dadaism - teatrele Dada au folosit improvizatii de concept
-in suprarealism au cautat sa mearga catre redism
Suprarealism - incearca sa introduca un limbaj diferit al trupului pentru a schimba perceptia si
Constructivism a crea o noua relatia cu spectatorul
Expresionism - Totul a vrut sa socheze.
Antonin Artaud Artaud propune o rentoarcere violent la adevratul limbaj, alctuit din
gesturi, atitudini, mimic, pantomimic, strigte, onomatopee
Guillaume Sanii lui Tiresias - Apollinaire
Apollinaire Inspiratia lui Victor Brauner in portretul lui Geo Bogza
Ubu Rege - Alfred Jarry

5. Spatiul teatral. Structuri plastice si arhitectura vizuala.

Elementele unui teatru:
scena avanscena arlechini pantaloni Mantou
sufite practicabile turnanta stangi
Gradina (stanga) Curte
(dreapta)
Tipuri de scena:
italiana elisabetana arena Aer liber
Locuri de desfasurare a unei puese de teatru:
teatru parc cafenea strada Loc abandonat
Spatiu improvizat Loc nonconventional

6. *** Formulari plastice asupra detaliilor unor spectacole din dramaturgia

teatrului absurdului.
Teatrul absurdului:
Societatea si omul: categorii sociale (neputinta, prostie)
Incoerenta
Nonsensul si bizarul aduc comicul
Ideile si actiunile nu se potrivesc
Personajele prezinta dificultate in exprimare
Material neconventionale
Orice
Decorul are un rol important pentru a crea legatura dintre actor si mesajul pe care acesta il va
transmite.
De obicei lumea descrisa este simplista, iar obiectele grele ajung sa domine personajele
Mitul lui Sisif - Albert Camus => viata fara sens
Opera de trei parale Bertolt Brecht => parodierea sicietatii
Asteptandu-l pe Godot- Samuel Beckett => 2 pers. atept la nesfrit i n zadar sosirea cuiva
Cantareata cheala - Eugene Ionesco => nu exista conflict, nu exita idei

7. Vizualizarea spatiilor de joc prin concepte complementare - sacru-profan, vizibil

si invizibil. Autori si spectacole
Nuvela ,,La tiganci ilustreaza cristalizarea unui nou tip de fantastic si ambiguizarea
granitelor dintre sacru si profan, dintre real si ireal. Aceasta nuvela fantastica prezinta
probele initiatice pentru moarte prin care trece Gavrilescu
Spatiul de joc este ambigu, peretii sunt ondulati, paravanele, draperia = giulgiul, viziune a mortii
salurile, broderiile si oglinzile cu reflexii creaza stari inselatoare: mitul profane al labirintului (ratacirea
in bordeiul tigancilor, spatiu initiatic catre moarte, drumul spre centrul sineluI) Visul se amesteca cu
realitatea datorita elementului sacru: apa din carafe care il readuce pe personaj la viata.

Tema vizibil i invizibil pune n discuie relaia dintre individ i spaiul public
,,Iona,, prezinta tragedia indivizilor, o lupta pentru a-si gasi identitatea pierduta (un labirin)

8. Principiile de naratiune cinematografica sau strategii de sugestie vizuala in texte

sau filme expresioniste.
Expresionismul in Cinema:
Primul film expressionist a fost facut din lipsa unui buget mare. Sunt prezente: unghiuri absurd,
picturi pe pereti si podea cu umbre si lumini.
Povestile din filmele expresioniste sunt: nebunie, tradare, dementa
Actiuni simbolice si elemente fantastice
Este impotriva realismului
Apare distorsionarea realitatii
Influentate de expressionism sunt filmele horror si filmele noir
HITTCHCOOK imagine blurata, om filmat mergand pe sticla de desubt
Tim Burton manifest impotriva idealurilor Romantice
Atmosfera luminoasa, contrast puternic intre lumini si intuneric
unghiurile de filmat sunt caudate
Un rol important il au umbrele si siluetele
Intuneric si deziluzie
Provoaca claustrofobie si paranoia
Crime sexuale, pierderea inocentei, depresie
Murnau, Lang, Leni, Veidt, Karl Freund
Frita Lang: Metropolis
Cabinetul doctorului Coligari 1920
Phantom 1922
The Student of Prague 1913
Faust 1926

Poze (unghiuri neasteptate, miscari mici de camera)

Lumini (contrast de lumini si umbre prin diferite efecte)
Artificial (picture care prind viata)
Miscari teatrala (slow-motion)
Machiaj mult si greu
Mister, halucinatii, vise, stari emotionale puternice, dezechilibru psihic