M.G.dominte - Suport de Curs Didactica Artelor Vizuale 2013

GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
FAMILIEI, Fondul Social European Instrumente Structurale
UNIUNEA EUROPEANĂ
PROTECłIEI SOCIALE ŞI POS DRU 2007 - 2013 OIPOSDRU
PERSOANELOR VÂRSTNICE 2007-2013
AMPOSDRU
Investeşte în oameni !
Proiect cofinanŃat din Fondul Social European prin Programul OperaŃional Sectorial
pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară 1: „EducaŃia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi
dezvoltării societăŃii bazate pe cunoaştere”
Domeniul major de intervenŃie: 1.3 „Dezvoltarea resurselor umane din educaŃie şi formare”
Titlul proiectului: „Calitate, inovare, comunicare în sistemul de formare continuă a
didacticienilor din învăŃământul superior”
Cod Contract: POSDRU/87/1.3/S/63709
Beneficiar: Ministerul EducaŃiei NaŃionale
Completat după 16.07.2013 (cu recomandări, extrase din lucrări proprii şi citări, pentru
informarea studenŃilor) =3 capitole (126p.+98p.+106 p., cu Prolog şi Epilog) =330 pagini
Propunere de structură a suportului de curs la
DIDACTICA ARTELOR VIZUALE

de lect.dr. Dominte Georgeta Merişor
(pentru studenŃii de la specializarea ARTĂ SACRĂ din cadrul FacultăŃii de Teologie
Ortodoxă, U.A.I.C..Iaşi)
PROLOG
“Noi suntem în fiecare clipă tot trecutul nostru în contact cu devenirea”1
Mozaicuri reprezentând CreaŃia Universului – SecŃiuni din Geneză, Catedrala din Monreale,
Sicilia, 1180-1190
1
G.M.Cantacuzino, Scrisoarea a IX-a, 19 februarie 1957, din Scrisorile către Simon, Ed.Dacia, Cluj-Napoca,
1993, p.83
1
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
În concepŃia filosofică a grecilor antici, ca mod de manifestare a gândirii divine,

Logosul Divin simbolizează sensul profund al existenŃei şi poate fi considerat mobilul vieŃii
inteligibile, inima din care cresc ideile-matrice-arhetipurile. El reprezintă în sens general
manifestarea InteligenŃei Universale, în natura lumilor existente el reflectând totodată EsenŃa
CreaŃiei în perpetuă transformare. Aceasta este însăşi constituirea a ceea ce apare şi se dezvoltă,
perfecŃionându-se în timp prin acumulările dobândite, dar şi asimilate prin învăŃare atunci când ne
referim la fiinŃa umană. Comparând însă ce este acum cu ceea ce cândva s-a petrecut, deşi s-au
produs pe parcurs benefice deschideri şi dezvoltări, se constată că, totuşi, „...ideea de educaŃie,
pe care grecii perioadei eleniste o numeau Paideia şi o ridicaseră aproape la rang de religie
culturală, nu mai are astăzi demnitatea şi sensurile ilustre care i s-au conferit în Antichitate.”2
De aceea, în intenŃia revigorării ei, voi apela în demersurile teoretice şi aplicative următoare la
o serie de referinŃe vizuale din trecut, pentru a contracara, din mers, acea situaŃie de hiatus
care se mai produce uneori între ce a fost şi ce se face în prezent.La vârstele şcolare, mai ales
pentru cei care aspiră la conturarea unui statut de artist vizual, prezentul şi chiar viitorul sunt
privite în general ca nişte necesare ruperi de antecedente, sau faze de imperioasă impunere a
noutăŃii, uneori cu orice preŃ, ori chiar de anihilare a unor legături sau filiaŃii, fie din rebele
distanŃări sau din dorinŃa evidenŃierii fulminante a unei originalităŃi nemaiîntâlnite, precum şi
a imediatei ei aprecieri, ce se aşteaptă a fi pe cât posibil amplă şi consistentă. În fond, fiecare
generaŃie doreşte să revoluŃioneze vizual în anii de şcoală şi îşi temperează apoi progresiv
avântul, clasicizându-se odată cu înaintarea în vârstă. De aceea exemplificările alese tind să
contracareze prin contrast preferinŃele raportate la vârste, pornind dinspre trecut către
actualitate sau invitând juneŃea să cunoască şi ce a fost nu numai actualele manifestări. Toate,
indiferent de vremea şi contextele când au apărut, denotă implicit şi acele grade de trudă
efectivă pentru realizările lor, ca şi posibilitatea pătrunderii în proximitatea producerii unui
fapt sau a altuia, pentru a se conştientiza şi cunoaşte cât mai mult la nivelul tinereŃii din
eforturile şi valoarea oricăror tipuri de preocupări artistice şi culturale derulate în timp.
Academie de Pictură-la 1600
2
Ion NegreŃ-Dobridor, Teoria curriculumului, p.14 din Ioan Cerghit, Ioan Neacşu, Ion NegreŃ-Dobridor, Ion-
Ovidiu Pânişoară, Prelegeri pedagogice, Ed.Polirom, 2001
2
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
Dürer(1471-1528 )–Om geometrizat ; Sf.Ieronim. Rubens(1577-1640) – Studii anatomice
Desen după Rubens. S.Dali(1904-1989)-Desen,1934. M.Chirnoagă(1930-2008)-Labirintul
Între omul geometrizat, desenat acum cinci secole de A.Dürer( anticipând parcă
modernitatea), şi cel propus simbolic de M.Chirnoagă (dinspre ancestral către o metaforă
atemporală ), imaginea artistică a fost mereu capabilă de a anticipa optici de sinteză şi de a se
replia creativ spre resurse din trecut, reinventând starea de mister cu fiecare pas de căutări
expresive şi exprimări semnificative. Exemplificări în acest sens readuc în discuŃie, pe lângă
situaŃiile de recurenŃă, dinspre antecedente către contemporaneitate, pe cele care preconizează
figurări ulterioare atunci când deschid căi experimentale şi interferează vremi, etape şi
domenii, stimulând nu numai experienŃele artistice nonconformiste ci şi amplificarea
constantă a gândirii creative. Prin ea se susŃine sensibilitatea receptivă şi se află acele inedite
soluŃii de a se reconstitui şi salva fiinŃa umană din dezintegrări şi rătăciri, mai ales prin
decimante analize şi încarcerări în labirinturi cu istorice rigori. În timpul lui Dürer omul se
3
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
autoconvinge să devină cât mai raŃional, asimilând geometrizarea, rigoarea, ordonarea, pe

când, după cinci secole, în vremea lui Chirnoagă, el riscă prin soluŃii cumulate, pentru ca să-şi
parcurgă mai rapid calea, aruncându-se în spectacolul situării peste propria raŃiune, atunci
când constată că, deviat din ea, prin camuflajul rigorii şi solidităŃii îl poate absoarbe un vast şi
ameninŃător labirint. Orice propunere artistică rămâne în fond deschisă, deci fiecare receptor
poate afla în opera de artă conotaŃii distincte, sau interpretări proprii, pe lângă cele evidente şi
posibil emise de autor. Prin Omul geometrizat, ca şi prin alte schiŃe de aceeaşi factură, ne
putem închipui că am întâlnit astfel anticipări constructiviste, la fel cum desenul din seria
Labirintul de M. Chirnoagă ne duce cu gândul la o parafrază despre evadarea din comunism.
Orice devenire, naturală sau determinată, presupune modificări. Fiecare etapă ideatică
de modernitate îşi poate afla însă cel puŃin o parte din germeni în anterioare manifestări, în
mai vechi exprimări din care se preiau şi se prelucrează doar anumite faze, momente, situaŃii.
Raportarea la trecut, pentru a propune şi a construi pentru viitor, nu este şi nu trebuie
considerată ca un recul valoric sau atitudine desuetă, ci ca o conştientizare a unor moşteniri,
care, dacă încă mai există, pot fi valorificate, mai ales când o serie de voci argumentează că
un timp real nu cuprinde mai mult decât un prezent continuu, în care însă se pot contopi încă
mental antecedente petrecute şi proiectări preconizate. În privinŃa previziunilor imaginaŃia îşi
permite toată libertatea creativă, care obligă fiinŃa umană la căutarea soluŃiilor de
materializare a proiectelor propuse. În funcŃie de mijloace şi contexte, metode vechi şi noi se
interferează, pentru conturarea demersurilor dorite. În scop vizual, educaŃia cu miză artistică
ne aduce în gând compararea cu metafora constituirii virtuale a unui mozaic mai special,
modificabil permanent şi creativ în sens conceptual, temporal şi spaŃial, al cărui aspect de
ansamblu ar depinde în mare măsură nu numai de elementele sale constitutive ci şi de
ipostazele prin care acestea trec şi se pot asocia variat, oferind de fiecare dată nu un rezultat
prestabilit ci inedite variante pe teme date. Pe de altă parte, împreună cu toată libertatea de
concepŃie şi de expresie vizuală, plus tehnica de materializare prin imagini, întâlnim şi
rigurozitate plus programare pentru edificarea fiecărei etape de punere în operă. Cu alte
cuvinte, spontaneitatea şi deliberarea se înlocuiesc şi se asociază, în funcŃie de temperament,
tematici, mijloace şi potenŃialităŃi creative pe care un realizator le are şi le pune în aplicare.
Să ne imaginăm, la modul mental dar şi cu ochii larg deschişi spre tot ce întâlnim, că
avem de parcurs un drum meandric, cu o mulŃime de ramificaŃii, care într-un final se vor
aduna într-un platou extins, în mijlocul căruia, o ridicătură, dacă o escaladăm, ne permite să
vedem de deasupra harta efortului sau parcursului care ne-a adus la stadiul de a-l contempla
doar într-un timp minimal, pentru că trebuie din nou să ne întoarcem la hăŃişul de căi, spre a
reveni prin alte experienŃe la vârful care ne permite din nou o altă vedere de ansamblu asupra
traseelor noi ce le-am parcurs. Toată această stresantă aglomerare dar şi incitantă succesiune
de secvenŃe, în care fiecare participant îşi poate observa la un moment dat tot ceea ce a putut
să facă, prin programări şi fortuite situaŃii, spre a ajunge la un liman dorit, seamănă cu starea
călătoriei metaforice care va urma, reunind în ea concomitenŃa prozei descriptive şi a poeticii
sugestive( aflate încă, deocamdată, în faza asaltului de idei). Iar pentru că oricărui demers
educativ îi poate folosi un model, drept real sau ipotetic ax de referinŃă, am considerat că
pentru studenŃii de la Artă Sacră ar fi mai elocventă şi atractivă abordarea psihopedagogică
4
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
prin intermediul unor studii de caz ce incită la continuarea de investigări, problematizări,

descoperiri. Ele urmăresc să cuprindă, în ansamblu, problematicile de bază pe care un viitor
cadru didactic le poate întâlni odată cu predarea EducaŃiei artistice vizuale. Astfel, însăşi prin
raportarea la câteva momente şi realizări diferite din activitatea arh. George Matei
Cantacuzino ( totodată prof.universitar de istoria arhitecturii, desenator, conservator-
restaurator, redactor şi scriitor, călător şi trăitor în medii şi situaŃii diverse), i se poate conferi
personalităŃii sale complexe un rol fictiv, dar coagulant, de mentor virtual dotat cu multă
dăruire sufletească sau exemplu didactic şi cultural de largă viziune, implicare patrimonială şi
aplicabilitate profesională polarizată. Astfel, studiul de caz, polarizant şi pentru celelalte
abordări, pe care l-aş intitula, simbolic, „ Arhitectul G.M.Cantacuzino şi revista Simetria,
modele pentru inspirări didactice care formează atitudini şi aptitudini de prezervare
patrimonială”, vine în întâmpinarea nu numai a orientărilor studenŃilor de la Artă Sacră către
valorificarea trecutului în prezent şi în viitor ci şi către extinderea unei viziuni formatoare pe
mai multe coordonate de informare şi transmitere prin metode combinate( cât mai atractive,
clasice şi moderne, individuale şi de grup), a unor mesaje care să determine în mentalul
tinerilor stările de rezonanŃă şi curiozitate pentru continuarea de investigări şi asimilări, ca şi
plăcerea şi responsabilitatea de a transmite către alŃi învăŃăcei cunoştinŃele pe care le-au
dobândit, cu generozitatea celui care nu se simte niciodată golit când oferă din acumulările
sale, pentru că mereu îşi reumple mintea cu ceea ce oricând repoate dărui, ca un bun care
stimulează şi reconfigurează ceea ce este util şi necesar .
Cap.I. GENERALITĂłI DIDACTICE.

1. Expuneri şi Studiu de caz
ARGUMENT
Datorită unei populaŃii şcolare diferenŃiate în privinŃa pregătirii preuniversitare şi a
necesităŃii de a fi uneori recuperate din mers unele cunoştinŃe, deprinderi şi abilităŃi artistice
formate insuficient la nivelul respectiv, orele de curs şi de seminar/ lucrări la disciplina
facultivă DIDACTICA ARTELOR VIZUALE (pentru ARTĂ SACRĂ, în cadrul U.A.I.C.
Iaşi, etc. ) încearcă să cuprindă o arie cât mai extinsă de cunoştinŃe şi aplicaŃii vizuale,
creative (în sens artistic) şi cu scop de prezervare (conservare-restaurare-expunere protejată) a
bunurilor de patrimoniu cultural; se evidenŃiază şi se fructifică astfel ( din punct de vedere
vizual-artistic), relaŃia tradiŃie-contemporaneitate, ca un continuum de resurse valorice şi
educative
Am optat pentru denumirea DIDACTICA ARTELOR VIZUALE (pentru ARTĂ
SACRĂ) deoarece, pe de o parte, suportul de curs se adresează cu preponderenŃă studenŃilor
de la Artă Sacră, care ar putea preda ulterior, la nivel preuniversitar, ore de EducaŃie vizual-
artistică (la gimnazii şi şcoli patronate de B.O.R., iar ulterior, după absolvirea modulului
psihopedagogic de la master, şi la licee ori Seminarii teologice cu secŃii de Patrimoniu
cultural.) Pe de altă parte, optez pentru denumirea de DIDACTICA ARTELOR VIZUALE,
privind disciplina de formare a viitorilor profesori de EDUCAłIE ARTISTICĂ ŞI
COMUNICARE VIZUALĂ pentru nivel preuniversitar, deoarece consider că ar fi un risc
renunŃarea la termenii ARTĂ şi ARTISTIC, căci ore de EDUCAłIE ŞI COMUNICARE
5
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
VIZUALĂ, fără prezenŃa unei componente artistice în respectiva denumire, pot fi oricând
solicitate (pentru o eventuală completare a normelor didactice) şi de către absolvenŃi de
biologie ori fizică, informatică, etc., pe considerentul că respectivii au cunoştinŃe de bază în
sens vizual, în urma studierii „ organului vizual” sau a „ opticii”, „ programelor grafice”, etc.
Conform situaŃiei actuale, în cadrul specializării ARTĂ SACRĂ din Facultatea de
Teologie Ortodoxă, disciplinei facultative Didactica specialităŃii( EducaŃie vizuală) îi sunt
alocate în anul al doilea de studii, în semestrul al doilea, 2 (două) ore de curs şi 2 (două) ore
de seminar/ lucrări pe săptămână. Acestea se pot grupa, în orar, la 2(două) săptămâni,
rezultând astfel 4 ore de curs şi 4 ore de lucrări/seminar, pentru mai multă eficienŃă a predării
cunoştinŃelor şi realizării aplicaŃiilor teoretice şi practice.
În relaŃie cu structurările pe etape, indicate în documentele specifice pentru elaborarea
suporturilor de curs din cadrul FacultăŃii de Teologie din Iaşi, voi respecta respectivele
eşalonări, iniŃial printr-o prezentare de ansamblu a problematicilor suportului de curs pentru
DIDACTICA ARTELOR VIZUALE .
INTRODUCERE
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi
Facultatea de Teologie Ortodoxă
Specializarea Artă Sacră
PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI PENTRU

Disciplina: DIDACTICA SPECIALITĂłII (DIDACTICA ARTELOR VIZUALE)
LICENłĂ
Anul de studii: 2, specializarea Artă Sacră
Semestrul II : 2 ore de curs pe săptămână Total: 28 ore
2 ore de seminarii/lucrări pe săptămână Total: 28 ore
An universitar: 2013-2014
1. Obiectivele cursului: Transmiterea de cunoştinŃe cu specific didactic prin intermediul unor
diferite metodologii (în mod teoretic şi aplicativ), necesare formării în sens profesional a unor
viitoare cadre didactice pentru disciplina EducaŃie vizual-artistică sau EducaŃie artistică şi
comunicare vizuală din învăŃămăntul preuniversitar, cu preponderenŃă gimnazial( şi liceal,
ulterior, la faza de master), sau a unor potenŃiali instructori ori îndrumători pentru activităŃi
artistice extracurriculare, ocazionale şi de durată (în tabere, instituŃii cultural-educative –
atenee, case de cultură, cluburi ale copiilor, muzee, s.a. - sau/şi de cult, etc.- biserici, eparhii –
organizatoare de cercuri de iconografie, manifestări catehetice şi expoziŃionale, s.a.)
6
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
2. ConŃinutul de bază :
Semestrul II:
Teme generice: (cu nr.de ore pe teme)
2.1. Introducere în Didactica artelor vizuale. Specificul şi obiectivele disciplinei
„EducaŃie vizual - artistică” – 4 ore
2.1.1. Locul şi rolul EducaŃiei vizual-artistice în planurile de învăŃământ.
2.1.2. Principii didactice în predarea „Didacticii artelor vizuale” (pentru Artă Sacră).
2.1.3. Aportul şi competenŃele didacticianului pentru formarea iniŃială a cadrelor
didactice din învăŃământul preuniversitar. Gestionarea proiectelor didactice şi proiectelor
expoziŃionale .
2.1.4. Repere curriculare moderne şi dominante conceptuale actuale în pedagogia
artelor vizuale. Obiectivele disciplinei „EducaŃie vizual – artistică.”
2.2. Aprofundarea cunoaşterii elementelor de limbaj plastic şi a gramaticii utilizării
acestora în sens creativ, apelând la interdisciplinaritate. Raportări la diverse
domenii, la istoria artelor plastice şi decorative şi la istoria arhitecturii şi design-ului,
cu atenŃionări asupra caracteristicilor exprimărilor kitsch.. TendinŃe moderne şi
contemporane în predarea „EducaŃiei vizual-artistice”. Integrarea mediilor virtuale în
învăŃarea şi experimentarea limbajului vizual. -12 ore
Dezvoltare:
2.2.1.Morfologia elementelor de limbaj plastic - punctul, linia, forma, valoarea,
culoarea. Sintaxa mijloacelor de expresie- acordul, contrastul, dominanta, gama, armonia,
mişcarea, tensiunea, dinamismul, ritmul, textura, factura. RelaŃionarea cu procedurile tehnice
de realizare, cu materialele şi instrumentele specifice desenării, colorării şi reprezentărilor şi
realizărilor volumetric-artistice în sens tradiŃional( 2D şi 3D) precum şi utilizării tehnologiilor
IT şi/ sau a mediilor de prelucrare digitală a imaginii -8 ore.
2.2.2.Studiul raporturilor expresiv–compoziŃionale (tipologii compoziŃionale-
originalitate, expresivitate, creativitate în stiluri şi maniere de lucru raportate la epoci istorice,
curente artistice, şcoli, mişcări artistice). RelaŃia dintre conŃinut conceptual şi formă artistică
de transmitere a mesajului ideatic(comunicare şi interpretare).Reproducerile de valori artistice
versus replici creative. – 4 ore
2.3. Studiu teoretic şi aplicativ pentru însuşirea principiilor şi metodelor de predare
a disciplinei „ EducaŃie vizual-artistică” şi de evaluare a lucrărilor elevilor. RelaŃionarea
cu medii muzeale şi cu bunuri patrimoniale din colecŃii diverse, etc.-12 ore
Dezvoltare:
2.3.1. CondiŃii didactice generale, principii şi etape ale proiectării didactice.-3ore
2.3.2. Metode didactice generale şi specifice, aplicate în domeniul pedagogiei artelor
vizuale – 3 ore
2.3.3. Strategii de evaluare: forme, criterii şi modalităŃi – 3 ore
7
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
2.3.4. Valorizări ale patrimoniului cultural naŃional, regional şi local prin integrare vizual-
artistică în context european şi mondial.. Aspecte privind programe educaŃionale
extracurriculare şi pedagogii muzeale în contemporaneitate. – 3 ore
3. ConŃinutul/tematica şi obiectivele seminariilor(laboratoarelor):
Orele de seminar/lucrări prevăd transpunerea aplicativă a cunoştinŃelor dobândite de la

orele de curs şi documentări adiacente, având menirea să dezvolte creativ capacităŃi
didactice şi să structureze competenŃele necesare pentru predarea EducaŃiei vizual-
artistice sau EducaŃiei artistice şi comunicării vizuale în învăŃământul preuniversitar.
Teme generice:
3.1. InterrelaŃionări referitoare la obiectivele şi specificul disciplinei „ EducaŃie vizual-
artistică”(gimnaziu şi liceu) – 4 ore
3.2. ValenŃe compoziŃionale ale elementelor de limbaj plastic în creaŃii individuale şi
colective, cu specificităŃi tehnologice diverse. Referate analitice sau prezentări orale privind
lucrări din istoria artelor plastice şi decorative şi din istoria arhitecturii şi design-ului, însoŃite
de aplicaŃii practice personalizate. Integrări ale noilor tehnologii(IT, media) în exprimarea
artistică vizuală. NoŃiuni despre fotografia artistică şi filmul de animaŃie. Reproducerea şi
replica creativă ca modalităŃi de învăŃare şi salt valorizator.– 12 ore
3.3. Tipuri de lecŃii(de predare, învăŃare-aplicative, evaluare, mixte) pentru disciplina „
EducaŃie vizual-artistică”( gimnaziu şi liceu). Metode de predare, de acŃiune vizual-artistică
şi de evaluare (generală şi parŃială, colectivă şi individuală). Plan de lecŃie cu tematică
opŃională. Referat cu planşe adiacente. RelaŃionări cu valori şi problematici patrimoniale din
colecŃii, muzee, obiective culturale, etc. – 12 ore
4. Sistemul de evaluare:
CondiŃii: Efectuarea tuturor lucrărilor practice, prezenŃă 100% la cursuri şi laboratoare.
Criterii: Comparare calitativă a cunoştinŃelor asimilate şi lucrărilor realizate la nivel de
persoană şi de grup.
Forme: Note pentru lucrări practice şi referate ori prezentări orale. Examen final.
Formula notei finale: Activitatea din timpul semestrului =50% şi examen =50 %.
5. Discipline parcurse în prealabil:
1.Studiul desenului şi culorii („Studiul desenului şi formelor” şi „Studiul culorii şi picturii”)
2. Studiul tehnicilor artistice
3. Desen proiectiv şi perspectivă
4. Practică de specialitate
8
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
6. Bibliografie (selectivă) :
- Ailincăi C., Introducere în gramatica libajului vizual, Ed.Dacia, Cluj-Napoca, 1982,
Ed.Polirom, Iaşi, 2010;
- *** Natura statică, Ed.Aquila 93, Oradea, 2008;
- Aramă, Ivona Elena, Maeştri şi discipoli. Şcoala de Arte Frumoase din Iaşi (1860 -1914),
Ed.PIM, Iaşi, 2008;
- Arnheim, Rudolf, Arta şi percepŃia vizuală, Ed.Meridiane, Bucureşti, 1979 sau
- Baraschi, Constantin, Tratat de sculptură, vol. I, II, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1962;
- Bartoş, Jenö, CompoziŃia în pictură, Ed. Polirom, Iaşi, 2009;
- Berger, René, Descoperirea picturii, vol.I-III, Ed.Meridiane, Bucureşti, 1979;
- Bârlogeanu, Lavinia., Psihopedagogia artei, Ed.Polirom, Iaşi, 2001;
- Bojneag, Maria, EducaŃie plastică. Ghid metodic pentru învăŃământul preşcolar,
Ed.Tehno-Art, Petroşani, 2007;
- Bollenbach, G.C.D., Desenul, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1964;
- Brădean, Traian, Curs de desen, Ed. Polirom, Iaşi, 2010;
- CheşuŃ, Cristian, Designul grafic şi literatura română pentru copii, Ed.LIMES, Cluj-
Napoca, 2008;
- Cioca, Vasile, Jocul de-a arta, Ed.LIMES, Cluj-Napoca, 2007; Imaginea şi creativitatea
vizual-plastică, Ed.LIMES, Cluj-Napoca, 2007;
- Constantin, Paul,Culoare, artă, ambient, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1979;
- Constantin, Paul, Să vorbim despre culori, Ed. Ion Creangă, Bucureşti, 1986;
- Cristea, Ioan, Curentele artei moderne, Ed.Alfa, Bucureşti, 2001;
- Cristea, Maria,Metodica predării educaŃiei plastice în învăŃământul primar şi preşcolar,
Ed.Corint, Bucureşti, 2009;
- Cristea, Maria, Cristea, Ioan, Album de artă şcolar, Ed.Corint, Bucureşti, f.a.;
- Croti, Even, Desenele copilului tău. Interpretări psihologice, Ed.Litera InternaŃional,
Bucureşti, 2010;
- Debicki, Jacek; Favre, Jean- François;Grünewald, Dietrich; Pimentel, Antonio Filipe,
Istoria artei-pictură, sculptură, arhitectură, Ed. Enciclopedia Rao, 1998;
- ***DicŃionar de artă, vol.I-II, Ed.Meridiane, Bucureşti, 1995, 1998;
- Dionisie din Furna, Erminia picturii bizantine, Ed.Sophia, Bucureşti, 2000;
- coord. Frontisi, C., Istoria vizuală a artei, Ed. Enciclopedia RAO, Bucureşti, 2003;
- Dominte, M.G., Matila Ghyka şi frumosul vizual. Repere în istoria filosofiei şi artelor
plastice, Ed.Performantica, Iaşi, 2007
- Farthing, Stephen, Istoria artei, de la pictura rupestră la arta urbană, Ed. RAO,
Bucureşti, 2011;
- Fecheci, Aurora, Monumente arhitectonice ieşene. Stiluri şi cronologie, Ed. Cariatide,
Iaşi;
- Grigorescu, Dan, Istoria artei americane, Ed. Saeculum I.O., Bucureşti, 1997;
- Havel, Marc, Tehnica tabloului, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1980;
- Knobler, R., Dialogul vizual, vol.I-II, Ed.Meridiane, Bucureşti, 1984;
- Lăzărescu, Liviu, Culoarea în artă, Ed. Polirom, Iaşi, 2009;
- Lhote, A., Tratate despre peisaj şi figură, Ed.Meridiane, Bucureşti, 1969;
9
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
- Lucaciu, Adriana, Desenul: repere teoretice şi practice, Ed. Brumar, Timişoara, 2007;
- Mason, Antony; Spike, John T., Arta occidentală –Din preistorie până în secolul al XXI-
lea, Ed.Corint, Bucureşti, 2010;
- Meyer, F.S., Ornamentica, vol.I-II, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1988;
- Moldoveanu, Mihaela, Metode moderne de formare în didactica specialităŃii, note de
curs, Modul II la Sinaia, feb.2013 ( Programul POSDRU/87/1.3/S/63709, „Calitate,
inovare,comunicare în sistemul de formare continuă a didacticienilor din învăŃământul
superior”);
- Nanu, Adina, Vezi?Comunicarea prin imagine, Ed.Didactică şi Pedagogică, R.A.,
Bucureşti, 2011;
- Oros, Constantin, Pagini din istoria costumului, Ed.Dacia, Cluj-Napoca, 1998;
- Panofsky, E., Artă şi semnificaŃie, Ed.Meridiane, Bucureşti, 1980;
- Passeron, Rene, Opera picturală, Ed.Meridiane, Bucureşti, 1982;
- Paz Garcia Ponce de León, Istoria picturii, Ed.Teora, Bucureşti, 2009;
- Pîrnog, Ion, Ghid metodic de educaŃie plastică – De la grădiniŃă la liceu, Ed. Compania,
Bucureşti, 2007;
- PohonŃu, Eugen, IniŃiere în artele plastice, Ed. Albatros, Bucureşti, 1980;
- Sendler, Egon, Icoana, chipul nevăzutului, Ed. Sophia, Bucureşti, 2005;
- Stavre, Ion, Comunicare audiovizuală. Aspecte ale europenizării societăŃii româneşti,
Ed.Tritonic, Bucureşti, 2011;
- Stendl, Ion., Desenul, Ed. Semne, Bucureşti, 2004;
- Şerbănescu, Laura, Metode şi tehnici de coaching folosite pe perioada practicii
pedagogice, note de curs, Modul III la Sinaia, feb.2013 ( Programul
POSDRU/87/1.3/S/63709, „Calitate, inovare, comunicare în sistemul de formare continuă
a didacticienilor din învăŃământul superior”);
- Şuşală, Ion N., Bărbulescu, Ovidiu, DicŃionar de artă, termeni de atelier, Ed. Sigma,
Bucureşti, 1993;
- Toma, Iulian-Dalin, Didactica disciplinei EducaŃie vizuală - Suport de curs, 2012 (în
Proiect POSDRU/87/1.3/S/63709 - Axa prioritară 1: „EducaŃia şi formarea profesională în
sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăŃii bazate pe cunoaştere” ;Domeniul major
de intervenŃie: 1.3 „Dezvoltarea resurselor umane din educaŃie şi formare”; Titlul proiectului:
„Calitate, inovare, comunicare în sistemul de formare continuă a didacticienilor din
învăŃământul superior”) ;
- Toma, Iulian-Dalin, Arhiva română de arte vizuale – ROVAA 2, Ed.Printech, Bucureşti,
2008; Arhiva română de arte vizuale – ROVAA 3, Ed.Printech, Bucureşti, 2009; Muzeul
contemporan. Programe educaŃionale, Ed.Institutul European, Iaşi, 2008;
- Truică, Ion, Arta compoziŃiei, Ed. Polirom, Iaşi, 2011; Poetica filmului de animaŃie,
Ed.Cronica, Iaşi, 2002;
- Voiculescu, Florea, Elaborarea programului de formare în domeniul didacticii
specialităŃii, note de curs, Modul I la Sinaia, feb.2013 ( Programul
POSDRU/87/1.3/S/63709, „Calitate, inovare, comunicare în sistemul de formare continuă
a didacticienilor din învăŃământul superior”);
- Zoltan, Enczi; Keating, Richard, Fotografia de călătorie, Ed.Casa, Oradea, 2011;
10
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
- ColecŃiile revistelor Mari pictori, Art Gallery şi AntichităŃi; PublicaŃiile Arta- O istorie
vizuală a artelor Plastice, Arhitectura- O istorie vizuală, Mitologia- O istorie vizuală,
Biblia- O istorie vizuală, de la Ed.Litera International, Bucureşti, 2008.Revista
Arta(dinainte şi după 1989);
- CărŃi şi albume de istorie şi teorie a artelor plastice şi decorative, arhitecturii, design-ului
şi de tehnici artistice;
- Manuale, proiecte (orientative) de lecŃii şi programe analitice curente de EducaŃie
plastică sau vizuală pentru învăŃământul preuniversitar;
- Wallon, Philippe; Cambier, Anne; Engelhart, Dominique, Psihologia desenului la copil, Ed.
Trei, Bucureşti, 2012;
Bibliografie adiacentă ( consultativă), cu specific metodic şi psihopedagogic:

- Cerghit,Ioan; Neacşu,Ioan; NegreŃ-Dobridor, Ion; Pânişoară, Ion-Ovidiu, Prelegeri
pedagogice, Editura Polirom, 2001;
- Cucoş, Constantin, Informatizarea în educaŃie. Aspecte ale virtualizării formării,
-Goleman,Daniel: InteligenŃa emoŃională, Editura Curtea Veche,Bucuresti, 2001;
-Hardingham, Alison, Coaching pentru un coach. Dezvoltare personală pentru specialiştii în
dezvoltare personală, Ed. CODECS ,2007, Bucureşti;
- Potolea, Dan; Neacşu,Ioan; Iucu, B.RomiŃă; Pânişoară, Ion-Ovidiu: Pregatirea
psihopedagogica, Manual pentru definitivat si gradul didactic II, Editura Polirom, 2008;
- Roco, Mihaela: Creativitate si inteligenŃă emoŃională,Editura Polirom, 2001;
-Stoica-Constantin,Ana: Creativitatea pentru studenŃi şi profesori, Editura Institutul
European, 2004;
p.s. Pentru conceperea unui suport de curs la disciplina Didactica specialităŃii(Didactica
artelor vizuale), din sugestiile primite în sens metodologic artistic împreună cu ansamblul
informaŃiilor psihopedagogice, pentru raportare şi completări am folosit ca reper îndeosebi
Varianta I şi unele aspecte, sau detalieri, din celelalte variante .În aceeaşi măsură Suportul de
curs Didactica disciplinei EducaŃie vizuală şi lucrările publicate de domnul conf.dr. Iulian
Dalin Toma au constituit importante surse de referinŃă şi documentare. Bibliografia pe care
am indicat-o, selectivă, este deobicei suplimentată în procesul didactic cu diverse alte
publicaŃii şi materiale vizuale de specialitate, în funcŃie de specificurile temelor de la cursuri
şi ale subiectelor de la orele de lucrări.
11
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1 InstituŃia de învăŃământ superior Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi
1.2 Facultatea / Departamentul Teologie Ortodoxă / Teologie
1.3 Catedra Teologie(Artă Sacră)
1.4 Domeniul de studii Teologie
1.5 Ciclul de studii 2013-2016(licenŃă)
1.6 Programul de studii/Calificarea Teologie Ortodoxă – Artă Sacră
2. Date despre disciplină
2.1 Denumirea disciplinei Didactica specialităŃii ( Didactica artelor vizuale)
2.2 Titularul activităŃilor de curs Lect. Dr. Dominte Georgeta Merişor
2.3 Titularul activităŃilor de seminar Lect. Dr. Dominte Georgeta Merişor
2.4 Anul de studiu II 2.5 Semestrul 4 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei F
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităŃilor didactice)
3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2
3.4 Total ore din planul de învăŃământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28
DistribuŃia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiŃe 14
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 14
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 42
Tutoriat 8
Examinări 8
Alte activităŃi: participări la expoziŃii şi concursuri 8
3.7 Total ore studiu individual 94
3.9 Total ore pe semestru 150
3. 10 Numărul de credite 5
4. PrecondiŃii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum Discipline parcurse în anii anteriori : Studiul desenului şi formelor, Studiul culorii şi picturii, Desen proiectiv si
perspectivă, Studiul tehnicilor artistice, Practica de specialitate, s.a., precum şi Disciplinele psiho-pedagogice (din cadrul
modulului psiho-pedagogic), desfăşurate până la nivelul respectiv.
4.2 de competenŃe Dexteritate a reprezentărilor şi compunerilor vizuale, dobândită ca urmare a studiilor şi aplicaŃiilor practice de la
disciplinele artistice plastice . CapacităŃi psiho-pedagogice, de relaŃionare şi aplicare creativă, determinate de
cunoaşterea şi asimilarea unor cunoştinŃe fundamentale din domeniile respective.
12
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
5. CondiŃii (acolo unde este cazul)
5.1. de desfăşurare a Material documentar şi vizual adiacent. Sală cu dotări tehnice corespunzătoare prezentărilor de imagini.
cursului
5.2. de desfăŞurare a Atelier cu dotări tehnice adecvate ; mobilier corespunzător activităŃilor artistice plastice, materiale şi ustensile
seminarului/laboratorului de lucru.
6. CompetenŃele specifice acumulate

CompetenŃele specifice Didacticii artelor vizuale, acumulate ca urmare a asimilării educaŃiei primite, ar exprima în sens
profesional capacităŃile de:
CompetenŃe profesionale
- proiectare şi realizare a cadrului general şi specific de documentare, informare şi cercetare artistică vizuală: culegere,
prelucrare şi analiză a datelor care se vor regăsi în aplicaŃii practice ale procesului de cercetare a tuturor mijloacelor
folosite(conceptuale şi materiale) pentru realizarea operelor vizuale
- înŃelegere şi utilizare a elementelor de limbaj vizual şi a tehnicilor de elaborare pentru realizarea operelor de artă
- identificare, analiză şi descriere a factorilor care predispun realizări artistice vizuale şi care asigură acestora rezistenŃă în
timp; sesizare a aspectelor de compatibilitate şi incompatibilitate conceptuală şi materială
- soluŃionare de probleme artistice vizuale în contexte şi momente diverse
- consiliere profesională şi de integrare socială pentru practicarea cunoştinŃelor acumulate
- deprinderea strategiilor de muncă creativă riguroasă, eficientă şi responsabilă, sub observaŃie calificată, de specialitate, într-
transversale
CompetenŃe
un cadru adecvat sau liber ales
- asimilarea modalităŃilor de relaŃionare în grup, dezvoltarea capacităŃilor empatice de comunicare interpersonală şi asumarea
rolurilor specifice în desfăşurarea activităŃilor vizual-artistice, în echipă şi în context social
- informarea şi cunoaşterea continuă prin intermediul metodelor şi tehnicilor de învăŃare în domeniul artistic vizual;
conştientizarea motivaŃiilor extrinseci şi intrinseci ale învăŃării continue
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenŃelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general al disciplinei Transmiterea de cunoştinŃe cu specific didactic prin intermediul unor diferite metodologii (în mod
teoretic şi aplicativ), necesare formării în sens profesional a unor viitoare cadre didactice pentru
predarea disciplinei EducaŃie vizual-artistică sau EducaŃie artistică şi comunicare vizuală din
învăŃămăntul preuniversitar sau a unor potenŃiali instructori ori îndrumători pentru activităŃi artistice
extracurriculare, ocazionale şi de durată (în tabere, instituŃii cultural-educative – atenee, case de
cultură, cluburi ale copiilor, muzee, s.a. - sau/şi organisme de cult, etc.- biserici, eparhii –
organizatoare de cercuri de iconografie, manifestări catehetice şi expoziŃionale, s.a.)
7.2 Obiectivele specifice Formarea şi dezvoltarea capacităŃilor şi deprinderilor educative necesare activităŃii didactice, precum
şi a abilităŃilor artistice plastice de reprezentare vizuală pentru transmiterea cunoştinŃelor teoretice şi
aplicative din cadrul disciplinei EducaŃie vizual-artistică la nivel preuniversitar.
8. ConŃinuturi
8. 1 Curs Metode de predare ObservaŃii
1. Introducere în Didactica artelor vizuale. Specificul şi obiectivele disciplinei

„EducaŃie vizual - artistică” – 4 ore
1.1. Locul şi rolul EducaŃiei vizual-artistice în planurile de

învăŃământ.
1.2. Principii didactice în predarea „Didacticii artelor vizuale” (pentru
Artă Sacră). Metode clasice şi
1.3. Aportul şi competenŃele didacticianului pentru formarea iniŃială a
moderne.
cadrelor didactice din învăŃământul preuniversitar. Gestionarea proiectelor
didactice şi proiectelor expoziŃionale .
1.4. Repere curriculare moderne şi dominante conceptuale actuale în Metode didactice
pedagogia artelor vizuale. Obiectivele disciplinei „EducaŃie vizual – artistică.” expozitive, frontale,
13
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
2. Aprofundarea cunoaşterii elementelor de limbaj plastic şi a gramaticii utilizării bazate pe: expuneri-
acestora în sens creativ, apelând la interdisciplinaritate. Raportări la diverse descrieri, explicaŃii,
domenii, la istoria artelor plastice şi decorative şi la istoria arhitecturii şi design- prelegeri, etc., conversaŃii,
ului, cu atenŃionări asupra caracteristicilor exprimărilor kitsch.. TendinŃe moderne demonstraŃii, experimente,
şi contemporane în predarea „EducaŃiei vizual-artistice”. Integrarea mediilor studii de caz, I.A.C., şi pe
virtuale în învăŃarea şi experimentarea limbajului vizual. -12 ore documentări vizuale în
cadrul natural şi în raport
Dezvoltare: cu obiective culturale şi
2.1.Morfologia elementelor de limbaj plastic - punctul, linia, forma, teologice (expoziŃii,
valoarea, culoarea. Sintaxa mijloacelor de expresie- acordul, contrastul, muzee, biblioteci, vestigii
dominanta, gama, armonia, mişcarea, tensiunea, dinamismul, ritmul, textura,
arheologice, aşezăminte
factura. RelaŃionarea cu procedurile tehnice de realizare, cu materialele şi
instrumentele specifice desenării, colorării şi reprezentărilor şi realizărilor de cult, etc.., valori
volumetric-artistice în sens tradiŃional( 2D şi 3D) precum şi utilizării patrimoniale, antecedente
tehnologiilor IT şi/ sau a mediilor de prelucrare digitală a imaginii - aplicative- de grup şi
8 ore. individuale-relaŃionate
2.2.Studiul raporturilor expresiv–compoziŃionale (tipologii compoziŃionale- informaŃiilor primite.)
originalitate, expresivitate, creativitate în stiluri şi maniere de lucru raportate la
epoci istorice, curente artistice, şcoli, mişcări artistice). RelaŃia dintre conŃinut
conceptual şi formă artistică de tansmitere a mesajului ideatic(comunicare şi
interpretare).Reproducerile de valori artistice versus replici creative. – 4 ore
3. Studiu teoretic şi aplicativ pentru însuşirea principiilor şi metodelor de
predare a disciplinei „ EducaŃie vizual-artistică” şi de evaluare a lucrărilor
elevilor. RelaŃionarea cu medii muzeale şi cu bunuri patrimoniale din colecŃii
diverse, etc.-12 ore
Dezvoltare:
3.1.CondiŃii didactice generale, principii şi etape ale proiectării didactice.-
3ore
3.2. Metode didactice generale şi specifice, aplicate în domeniul pedagogiei
artelor vizuale – 3 ore
3.3. Strategii de evaluare: forme, criterii şi modalităŃi – 3 ore
3.4. Valorizări ale patrimoniului cultural naŃional, regional şi local prin

integrare vizual-artistică în context european şi mondial.. Aspecte privind
programe educaŃionale extracurriculare şi pedagogii muzeale în
contemporaneitate. – 3 ore
14
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
Bibliografie : Ailincăi C., Introducere în gramatica libajului vizual, Ed.Dacia, Cluj-Napoca, 1982, Ed.Polirom, Iaşi, 2010; Aramă, Ivona Elena,
Maeştri şi discipoli. Şcoala de Arte Frumoase din Iaşi (1860 -1914), Ed.PIM, Iaşi, 2008; *** Natura statică, Ed.Aquila 93, Oradea, 2008;
Arnheim, Rudolf, Arta şi percepŃia vizuală, Ed.Meridiane, Bucureşti, 1979 sau Ed.Polirom, Iaşi, 2012; Baraschi, Constantin, Tratat de sculptură,
vol. I, II, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1962; Bartoş, Jenö, CompoziŃia în pictură, Ed. Polirom, Iaşi, 2009; Berger, René, Descoperirea picturii, vol.I-
III, Ed.Meridiane, Bucureşti, 1979; Bârlogeanu, Lavinia., Psihopedagogia artei, Ed.Polirom, Iaşi, 2001; Bojneag, Maria, EducaŃie plastică. Ghid
metodic pentru învăŃământul preşcolar, Ed.Tehno-Art, Petroşani, 2007; Bollenbach, G.C.D., Desenul, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1964; Brădean,
Traian, Curs de desen, Ed. Polirom, Iaşi, 2010; CheşuŃ, Cristian, Designul grafic şi literatura română pentru copii, Ed.LIMES, Cluj-Napoca, 2008;
Cioca, Vasile, Jocul de-a arta, Ed.LIMES, Cluj-Napoca, 2007; Imaginea şi creativitatea vizual-plastică, Ed.LIMES, Cluj-Napoca, 2007;
Constantin, Paul,Culoare, artă, ambient, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1979; Constantin, Paul, Să vorbim despre culori, Ed. Ion Creangă, Bucureşti,
1986; Cristea, Ioan, Curentele artei moderne, Ed.Alfa, Bucureşti, 2001; Cristea, Maria,Metodica predării educaŃiei plastice în învăŃământul primar
şi preşcolar, Ed.Corint, Bucureşti, 2009; Cristea, Maria, Cristea, Ioan, Album de artă şcolar, Ed.Corint, Bucureşti, f.a.; Croti, Even, Desenele
copilului tău. Interpretări psihologice, Ed.Litera InternaŃional, Bucureşti, 2010; Debicki, Jacek; Favre, Jean- François;Grünewald, Dietrich;
Pimentel, Antonio Filipe, Istoria artei-pictură, sculptură, arhitectură, Ed. Enciclopedia Rao, 1998; ***DicŃionar de artă, vol.I-II, Ed.Meridiane,
Bucureşti, 1995, 1998; Dionisie din Furna, Erminia picturii bizantine, Ed.Sophia, Bucureşti, 2000; Dominte, M.G., Matila Ghyka şi frumosul
vizual. Repere în istoria filosofiei şi artelor plastice, Ed.Performantica, Iaşi, 2007; coord. Frontisi, C., Istoria vizuală a artei, Ed. Enciclopedia
RAO, Bucureşti, 2003; Farthing, Stephen, Istoria artei, de la pictura rupestră la arta urbană, Ed. RAO, Bucureşti, 2011; Fecheci, Aurora,
Monumente arhitectonice ieşene. Stiluri şi cronologie, Ed. Cariatide, Iaşi; Grigorescu, Dan, Istoria artei americane, Ed. Saeculum I.O., Bucureşti,
1997; Havel, Marc, Tehnica tabloului, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1980; Knobler, R., Dialogul vizual, vol.I-II, Ed.Meridiane, Bucureşti, 1984;
Lăzărescu, Liviu, Culoarea în artă, Ed. Polirom, Iaşi, 2009; Lhote, A., Tratate despre peisaj şi figură, Ed.Meridiane, Bucureşti, 1969; Lucaciu,
Adriana, Desenul: repere teoretice şi practice, Ed. Brumar, Timişoara, 2007;Mason, Antony; Spike, John T., Arta occidentală –Din preistorie
până în secolul al XXI-lea, Ed.Corint, Bucureşti, 2010;Meyer, F.S., Ornamentica, vol.I-II, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1988; Moldoveanu, Mihaela,
Metode moderne de formare în didactica specialităŃii, note de curs, Modul II la Sinaia, feb.2013 ( Programul POSDRU/87/1.3/S/63709, „Calitate,
inovare, comunicare în sistemul de formare continuă a didacticienilor din învăŃământul superior”); Nanu, Adina, Vezi?Comunicarea prin imagine,
Ed.Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti, 2011; Oros, Constantin, Pagini din istoria costumului, Ed.Dacia, Cluj-Napoca, 1998; Panofsky, E.,
Artă şi semnificaŃie, Ed.Meridiane, Bucureşti, 1980; Passeron, Rene, Opera picturală, Ed.Meridiane, Bucureşti, 1982; Paz Garcia Ponce de León,
Istoria picturii, Ed.Teora, Bucureşti, 2009; Pîrnog, Ion, Ghid metodic de educaŃie plastică – De la grădiniŃă la liceu, Ed. Compania, Bucureşti,
2007; PohonŃu, Eugen, IniŃiere în artele plastice, Ed. Albatros, Bucureşti, 1980; Sendler, Egon, Icoana, chipul nevăzutului, Ed. Sophia, Bucureşti,
2005; Stavre, Ion, Comunicare audiovizuală. Aspecte ale europenizării societăŃii româneşti, Ed.Tritonic, Bucureşti, 2011; Stendl, Ion., Desenul,
Ed. Semne, Bucureşti, 2004; Şerbănescu, Laura, Metode şi tehnici de coaching folosite pe perioada practicii pedagogice, note de curs, Modul III la
Sinaia, feb.2013 ( Programul POSDRU/87/1.3/S/63709, „Calitate, inovare, comunicare în sistemul de formare continuă a didacticienilor din
învăŃământul superior”); Şuşală, Ion N., Bărbulescu, Ovidiu, DicŃionar de artă, termeni de atelier, Ed. Sigma, Bucureşti, 1993; Toma, Iulian-
Dalin, Didactica disciplinei EducaŃie vizuală - Suport de curs, 2012 (în Proiect POSDRU/87/1.3/S/63709 - Axa prioritară 1: „EducaŃia şi formarea
profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăŃii bazate pe cunoaştere” ;Domeniul major de intervenŃie: 1.3 „Dezvoltarea
resurselor umane din educaŃie şi formare”; Titlul proiectului: „Calitate, inovare, comunicare în sistemul de formare continuă a didacticienilor din
învăŃământul superior”); Toma, Iulian-Dalin, Arhiva română de arte vizuale – ROVAA 2, Ed.Printech, Bucureşti, 2008;- Arhiva română de arte
vizuale – ROVAA 3, Ed.Printech, Bucureşti, 2009;- Muzeul contemporan. Programe educaŃionale, Ed.Institutul European, Iaşi, 2008; Truică, Ion,
Arta compoziŃiei, Ed. Polirom, Iaşi, 2011; Poetica filmului de animaŃie, Ed.Cronica, Iaşi, 2002; Voiculescu, Florea, Elaborarea programului de
formare în domeniul didacticii specialităŃii, note de curs, Modul I la Sinaia, feb.2013 ( Programul POSDRU/87/1.3/S/63709, „Calitate, inovare,
comunicare în sistemul de formare continuă a didacticienilor din învăŃământul superior”) Zoltan, Enczi; Keating, Richard, Fotografia de
călătorie, Ed.Casa, Oradea, 2011; ColecŃiile revistelor Mari pictori, Art Gallery şi AntichităŃi; PublicaŃiile Arta- O istorie vizuală a artelor
Plastice, Arhitectura- O istorie vizuală, Mitologia- O istorie vizuală, Biblia- O istorie vizuală, de la Ed.Litera International, Bucureşti,
2008.Revista Arta(dinainte şi după 1989); CărŃi şi albume de istorie şi teorie a artelor plastice şi decorative, arhitecturii, design-ului şi de tehnici
artistice;Manuale, proiecte (orientative) de lecŃii şi programe analitice curente de EducaŃie plastică sau vizuală pentru învăŃământul preuniversitar;
Wallon, Philippe; Cambier, Anne; Engelhart, Dominique, Psihologia desenului la copil, Ed. Trei, Bucureşti, 2012;
Cerghit,Ioan; Neacşu,Ioan; NegreŃ-Dobridor, Ion; Pânişoară, Ion-Ovidiu, Prelegeri pedagogice, Editura Polirom, 2001;- -- Cucoş, Constantin,
Informatizarea în educaŃie. Aspecte ale virtualizării formării, Ed.Polirom, 2006; Goleman,Daniel: InteligenŃa emoŃională, Editura Curtea
Veche,Bucuresti, 2001;Hardingham, Alison, Coaching pentru un coach. Dezvoltare personală pentru specialiştii în dezvoltare personală, Ed.
CODECS ,2007, Bucureşti; Potolea, Dan; Neacşu,Ioan; Iucu, B.RomiŃă; Pânişoară, Ion-Ovidiu: Pregatirea psihopedagogica, Manual pentru
definitivat si gradul didactic II, Editura Polirom, 2008; Roco, Mihaela: Creativitate si inteligenŃă emoŃională,Editura Polirom, 2001; Stavre, Ion-
Comunicare audiovizuală, Ed.Tritonic, Bucureşti, 2011; Stoica,Constantin,Ana: Creativitatea pentru studenŃi şi profesori, Editura Institutul
European, Iaşi,2004.
15
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
8. 2 Seminar/laborator Metode de predare ObservaŃii

Metode clasice şi moderne,
expozitive şi aplicative,
3.1. InterrelaŃionări referitoare la Obiectivele şi specificul disciplinei „ EducaŃie frontale şi individuale, bazate
vizual-artistică”(gimnaziu şi liceu) – 4 ore pe: explicaŃii, problematizări,
conversaŃii, demonstraŃii,
3.2. ValenŃe compoziŃionale ale elementelor de limbaj plastic în creaŃii individuale
şi colective, cu specificităŃi tehnologice diverse. Referate analitice sau prezentări ,studii de caz, lucrul cu
orale privind lucrări din istoria artelor plastice şi decorative şi din istoria arhitecturii manualul s.a.,I.A.C. exerciŃii,
şi design-ului, însoŃite de aplicaŃii practice personalizate. Integrări ale noilor experimente şi pe
tehnologii(IT, media) în exprimarea artistică vizuală. NoŃiuni despre fotografia documentări aplicative şi
artistică. Reproducerea şi replica creativă ca modalităŃi de învăŃare şi vizuale în cadrul natural şi în
raport cu obiective culturale,
salt valorizator.– 12 ore etc.( expoziŃii, muzee,
ateliere, biblioteci, situri
3.3. Tipuri de lecŃii pentru disciplina „ EducaŃie vizual-artistică”( gimnaziu şi
arheologice, obiective
liceu). Metode de predare, de acŃiune vizual-artistică şi de evaluare (generală şi
teologice, valori patrimoniale
individuală). Plan de lecŃie cu tematică opŃională. Referat cu planşe adiacente.
, etc., exerciŃii aplicative- de
RelaŃionări cu valori şi problematici patrimoniale din colecŃii, muzee, obiective
grup şi individuale-
culturale, etc. – 12 ore
relaŃionate informaŃiilor
primite pentru acumulare şi
prelucrare creativă, vizual-
artistică.).
16
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
Bibliografie : Ailincăi C., Introducere în gramatica libajului vizual, Ed.Dacia, Cluj-Napoca, 1982, Ed.Polirom, Iaşi, 2010; Aramă, Ivona Elena,
Maeştri şi discipoli. Şcoala de Arte Frumoase din Iaşi (1860 -1914), Ed.PIM, Iaşi, 2008; *** Natura statică, Ed.Aquila 93, Oradea, 2008; Arnheim,
Rudolf, Arta şi percepŃia vizuală, Ed.Meridiane, Bucureşti, 1979 sau Ed.Polirom, Iaşi, 2012; Baraschi, Constantin, Tratat de sculptură, vol. I, II, Ed.
Meridiane, Bucureşti, 1962; Bartoş, Jenö, CompoziŃia în pictură, Ed. Polirom, Iaşi, 2009; Berger, René, Descoperirea picturii, vol.I-III,
Ed.Meridiane, Bucureşti, 1979; Bârlogeanu, Lavinia., Psihopedagogia artei, Ed.Polirom, Iaşi, 2001; Bojneag, Maria, EducaŃie plastică. Ghid
metodic pentru învăŃământul preşcolar, Ed.Tehno-Art, Petroşani, 2007; Bollenbach, G.C.D., Desenul, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1964; Brădean,
Traian, Curs de desen, Ed. Polirom, Iaşi, 2010; CheşuŃ, Cristian, Designul grafic şi literatura română pentru copii, Ed.LIMES, Cluj-Napoca, 2008;
Cioca, Vasile, Jocul de-a arta, Ed.LIMES, Cluj-Napoca, 2007; Imaginea şi creativitatea vizual-plastică, Ed.LIMES, Cluj-Napoca, 2007; Constantin,
Paul,Culoare, artă, ambient, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1979; Constantin, Paul, Să vorbim despre culori, Ed. Ion Creangă, Bucureşti, 1986; Cristea,
Ioan, Curentele artei moderne, Ed.Alfa, Bucureşti, 2001; Cristea, Maria,Metodica predării educaŃiei plastice în învăŃământul primar şi preşcolar,
Ed.Corint, Bucureşti, 2009; Cristea, Maria, Cristea, Ioan, Album de artă şcolar, Ed.Corint, Bucureşti, f.a.; Croti, Even, Desenele copilului tău.
Interpretări psihologice, Ed.Litera InternaŃional, Bucureşti, 2010; Debicki, Jacek; Favre, Jean- François;Grünewald, Dietrich; Pimentel, Antonio
Filipe, Istoria artei-pictură, sculptură, arhitectură, Ed. Enciclopedia Rao, 1998; ***DicŃionar de artă, vol.I-II, Ed.Meridiane, Bucureşti, 1995,
1998; Dionisie din Furna, Erminia picturii bizantine, Ed.Sophia, Bucureşti, 2000; Dominte, M.G., Matila Ghyka şi frumosul vizual. Repere în
istoria filosofiei şi artelor plastice, Ed.Performantica, Iaşi, 2007; coord. Frontisi, C., Istoria vizuală a artei, Ed. Enciclopedia RAO, Bucureşti, 2003;
Farthing, Stephen, Istoria artei, de la pictura rupestră la arta urbană, Ed. RAO, Bucureşti, 2011; Fecheci, Aurora, Monumente arhitectonice ieşene.
Stiluri şi cronologie, Ed. Cariatide, Iaşi; Grigorescu, Dan, Istoria artei americane, Ed. Saeculum I.O., Bucureşti, 1997; Havel, Marc, Tehnica
tabloului, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1980; Knobler, R., Dialogul vizual, vol.I-II, Ed.Meridiane, Bucureşti, 1984; Lăzărescu, Liviu, Culoarea în artă,
Ed. Polirom, Iaşi, 2009; Lhote, A., Tratate despre peisaj şi figură, Ed.Meridiane, Bucureşti, 1969; Lucaciu, Adriana, Desenul: repere teoretice şi
practice, Ed. Brumar, Timişoara, 2007;Mason, Antony; Spike, John T., Arta occidentală –Din preistorie până în secolul al XXI-lea, Ed.Corint,
Bucureşti, 2010;Meyer, F.S., Ornamentica, vol.I-II, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1988; Moldoveanu, Mihaela, Metode moderne de formare în
didactica specialităŃii, note de curs, Modul II la Sinaia, feb.2013 ( Programul POSDRU/87/1.3/S/63709, „Calitate, inovare, comunicare în sistemul
de formare continuă a didacticienilor din învăŃământul superior”); Nanu, Adina, Vezi?Comunicarea prin imagine, Ed.Didactică şi Pedagogică, R.A.,
Bucureşti, 2011; Oros, Constantin, Pagini din istoria costumului, Ed.Dacia, Cluj-Napoca, 1998; Panofsky, E., Artă şi semnificaŃie, Ed.Meridiane,
Bucureşti, 1980; Passeron, Rene, Opera picturală, Ed.Meridiane, Bucureşti, 1982; Paz Garcia Ponce de León, Istoria picturii, Ed.Teora, Bucureşti,
2009; Pîrnog, Ion, Ghid metodic de educaŃie plastică – De la grădiniŃă la liceu, Ed. Compania, Bucureşti, 2007; PohonŃu, Eugen, IniŃiere în artele
plastice, Ed. Albatros, Bucureşti, 1980; Sendler, Egon, Icoana, chipul nevăzutului, Ed. Sophia, Bucureşti, 2005; Stavre, Ion, Comunicare
audiovizuală. Aspecte ale europenizării societăŃii româneşti, Ed.Tritonic, Bucureşti, 2011; Stendl, Ion., Desenul, Ed. Semne, Bucureşti, 2004;
Şerbănescu, Laura, Metode şi tehnici de coaching folosite pe perioada practicii pedagogice, note de curs, Modul III la Sinaia, feb.2013 ( Programul
POSDRU/87/1.3/S/63709, „Calitate, inovare, comunicare în sistemul de formare continuă a didacticienilor din învăŃământul superior”); Şuşală, Ion
N., Bărbulescu, Ovidiu, DicŃionar de artă, termeni de atelier, Ed. Sigma, Bucureşti, 1993; Toma, Iulian-Dalin, Didactica disciplinei EducaŃie
vizuală - Suport de curs, 2012 (în Proiect POSDRU/87/1.3/S/63709 - Axa prioritară 1: „EducaŃia şi formarea profesională în sprijinul creşterii
economice şi dezvoltării societăŃii bazate pe cunoaştere” ;Domeniul major de intervenŃie: 1.3 „Dezvoltarea resurselor umane din educaŃie şi
formare”; Titlul proiectului: „Calitate, inovare, comunicare în sistemul de formare continuă a didacticienilor din învăŃământul superior”); Toma,
Iulian-Dalin, Arhiva română de arte vizuale – ROVAA 2, Ed.Printech, Bucureşti, 2008;- Arhiva română de arte vizuale – ROVAA 3, Ed.Printech,
Bucureşti, 2009;- Muzeul contemporan. Programe educaŃionale, Ed.Institutul European, Iaşi, 2008; Truică, Ion, Arta compoziŃiei, Ed. Polirom, Iaşi,
2011; Poetica filmului de animaŃie, Ed.Cronica, Iaşi, 2002; Voiculescu, Florea, Elaborarea programului de formare în domeniul didacticii
specialităŃii, note de curs, Modul I la Sinaia, feb.2013 ( Programul POSDRU/87/1.3/S/63709, „Calitate, inovare, comunicare în sistemul de formare
continuă a didacticienilor din învăŃământul superior”) Zoltan, Enczi; Keating, Richard, Fotografia de călătorie, Ed.Casa, Oradea, 2011; ColecŃiile
revistelor Mari pictori, Art Gallery şi AntichităŃi; PublicaŃiile Arta- O istorie vizuală a artelor Plastice, Arhitectura- O istorie vizuală, Mitologia- O
istorie vizuală, Biblia- O istorie vizuală, de la Ed.Litera International, Bucureşti, 2008.Revista Arta(dinainte şi după 1989); CărŃi şi albume de
istorie şi teorie a artelor plastice şi decorative, arhitecturii, design-ului şi de tehnici artistice;Manuale, proiecte (orientative) de lecŃii şi programe
analitice curente de EducaŃie plastică sau vizuală pentru învăŃământul preuniversitar; Wallon, Philippe; Cambier, Anne; Engelhart, Dominique,
Psihologia desenului la copil, Ed. Trei, Bucureşti, 2012;
Cerghit,Ioan; Neacşu,Ioan; NegreŃ-Dobridor, Ion; Pânişoară, Ion-Ovidiu, Prelegeri pedagogice, Editura Polirom, 2001;- -- Cucoş, Constantin,
Informatizarea în educaŃie. Aspecte ale virtualizării formării, Ed.Polirom, 2006; Goleman,Daniel: InteligenŃa emoŃională, Editura Curtea
Veche,Bucuresti, 2001;Hardingham, Alison, Coaching pentru un coach. Dezvoltare personală pentru specialiştii în dezvoltare personală, Ed.
CODECS ,2007, Bucureşti; Potolea, Dan; Neacşu,Ioan; Iucu, B.RomiŃă; Pânişoară, Ion-Ovidiu: Pregatirea psihopedagogica, Manual pentru
definitivat si gradul didactic II, Editura Polirom, 2008; Roco, Mihaela: Creativitate si inteligenŃă emoŃională,Editura Polirom, 2001; Stoica-
Constantin,Ana: Creativitatea pentru studenŃi şi profesori, Editura Institutul European, 2004.
9. Coroborarea conŃinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanŃilor comunităŃii epistemice, asociaŃiilor

profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
ConŃinutul disciplinei este în concordanŃă cu ceea ce se predă şi în alte facultăŃi cu secŃii similare sau de arte plastice. Pentru o mai buna
adaptare la cerinŃele pieŃei muncii a conŃinutului disciplinei se stabilesc periodic întâlniri cu reprezentaŃi abilitaŃi din mediul eclezial şi laic.In
funcŃie de diverse oportunităŃi de valorificare a cunoştinŃelor şi a realizărilor teoretice şi aplicative, conŃinutul disciplinei se nuanŃează prin
adaptări necesare, pe structura cadru grefându-se eventualele corelări ad-hoc în sens tematic şi practic.
17
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota
finală
Comparări calitatative şi cantitative ale Note pentru testări teoretice. Examen la 50% pt. activitatea din
cunoştinŃelor la nivel de persoană şi de grup timpul semestrului + 50%
10.4 Curs
final. pt. examinare finală
Comparări calitatative şi cantitative ale Note pt. lucrări practice. Examen la ibidem
lucrărilor la nivel de persoană şi de grup. final.. ibidem
10.5 Seminar/laborator
10.6 Standard minim de performanŃă
FrecvenŃa receptivă şi activă ( 100 %) la orele de curs şi lucrări.
Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar
22. 07. 2013 Lect. dr. M.G.Dominte Lect. dr. M.G.Dominte
Data avizării în catedră Semnătura şefului catedrei
................. Pr. Prof.dr.I.C. Teşu
FIŞA DISCIPLINEI
(FORMATUL RESTRÂNS, MAI UTIL PENTRU STUDENłI)
DENUMIREA DISCIPLINEI DIDACTICA SPECIALITĂłII (DESEN)/ DIDACTICS OF THE SPECIALITY (DRAWING) COD:
ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 4 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opŃională/F-facultativă) F
NUMĂRUL ORELOR PE TOTAL ORE TIPUL DE EVALUARE

SAPTĂMÂNĂ
TOTAL ORE NUMĂR DE
ACTIVITATE (C-colocviu, E-examen, Feps- LIMBA DE PREDARE
SEMESTRU CREDITE
C S L Pr. finalizarea evaluării pe parcursul
INDIVIDUALĂ* semestrului)
2 2 56 94 5 E Română
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINłIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT/SPECIALIZARE

TITULARUL
DISCIPLINEI
LECT. DR. MERIŞOR GEORGETA DOMINTE TEOLOGIE ORTODOXĂ/ARTĂ SACRĂ
DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE Studiul desenului şi culorii; Studiul tehnicilor artistice; Desen proiectiv , perspectivă şi practica de specialitate
18
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
OBIECTIVE Transmiterea de cunoştinŃe cu specific didactic prin intermediul unor diferite metodologii (în mod teoretic şi aplicativ),
necesare formării în sens profesional a unor viitoare cadre didactice pentru disciplina EducaŃie vizual-artistică sau
EducaŃie artistică şi comunicare vizuală din învăŃămăntul preuniversitar.
TEMATICĂ GENERALĂ 1. Introducere în Didactica artelor vizuale. Specificul şi obiectivele disciplinei „EducaŃie vizual - artistică” – 4 ore
1.1. Locul şi rolul EducaŃiei vizual-artistice în planurile de învăŃământ.

1.2. Principii didactice în predarea „Didacticii artelor vizuale” (pentru Artă Sacră).
1.3. Aportul şi competenŃele didacticianului pentru formarea iniŃială a cadrelor didactice din învăŃământul
preuniversitar. Gestionarea proiectelor didactice şi proiectelor expoziŃionale .
1.4. Repere curriculare moderne şi dominante conceptuale actuale în pedagogia artelor vizuale. Obiectivele
disciplinei „EducaŃie vizual – artistică.”
2. Aprofundarea cunoaşterii elementelor de limbaj plastic şi a gramaticii utilizării acestora în sens creativ, apelând la
interdisciplinaritate. Raportări la diverse domenii, la istoria artelor plastice şi decorative şi la istoria arhitecturii şi design-
ului, cu atenŃionări asupra caracteristicilor exprimărilor kitsch.. TendinŃe moderne şi contemporane în predarea „EducaŃiei
vizual-artistice”. Integrarea mediilor virtuale în învăŃarea şi experimentarea limbajului vizual. -12 ore
Dezvoltare:
2.1.Morfologia elementelor de limbaj plastic - punctul, linia, forma, valoarea, culoarea. Sintaxa mijloacelor de
expresie- acordul, contrastul, dominanta, gama, armonia, mişcarea, tensiunea, dinamismul, ritmul, textura, factura.
RelaŃionarea cu procedurile tehnice de realizare, cu materialele şi instrumentele specifice desenării, colorării şi
reprezentărilor şi realizărilor volumetric-artistice în sens tradiŃional( 2D şi 3D) precum şi utilizării tehnologiilor IT şi/ sau a
mediilor de prelucrare digitală a imaginii -
8 ore.
2.2.Studiul raporturilor expresiv–compoziŃionale (tipologii compoziŃionale- originalitate, expresivitate, creativitate în
stiluri şi maniere de lucru raportate la epoci istorice, curente artistice, şcoli, mişcări artistice). RelaŃia dintre conŃinut
conceptual şi formă artistică de tansmitere a mesajului ideatic(comunicare şi interpretare).Reproducerile de valori artistice
versus replici creative. – 4 ore
3. Studiu teoretic şi aplicativ pentru însuşirea principiilor şi metodelor de predare a disciplinei „ EducaŃie vizual-artistică”
şi de evaluare a lucrărilor elevilor. RelaŃionarea cu medii muzeale şi cu bunuri patrimoniale din colecŃii diverse, etc.-12 ore
Dezvoltare:
3.1.CondiŃii didactice generale, principii şi etape ale proiectării didactice.-3ore
3.2. Metode didactice generale şi specifice, aplicate în domeniul pedagogiei artelor vizuale – 3 ore
3.3. Strategii de evaluare: forme, criterii şi modalităŃi – 3 ore
3.4. Valorizări ale patrimoniului cultural naŃional, regional şi local prin integrare vizual-artistică în context european
şi mondial.. Aspecte privind programe educaŃionale extracurriculare şi pedagogii muzeale în contemporaneitate. – 3 ore
TEMATICA 3.1. InterrelaŃionări referitoare la Obiectivele şi specificul disciplinei „ EducaŃie vizual-artistică”(gimnaziu şi liceu) – 4 ore
SEMINARIILOR /
LUCRĂRILOR DE 3.2. ValenŃe compoziŃionale ale elementelor de limbaj plastic în creaŃii individuale şi colective, cu specificităŃi tehnologice
LABORATOR diverse. Referate analitice sau prezentări orale privind lucrări din istoria artelor plastice şi decorative şi din istoria
arhitecturii şi design-ului, însoŃite de aplicaŃii practice personalizate. Integrări ale noilor tehnologii(IT, media) în
exprimarea artistică vizuală. NoŃiuni despre fotografia artistică. Reproducerea şi replica creativă ca modalităŃi de învăŃare
şi salt valorizator.– 12 ore
3.3. Tipuri de lecŃii pentru disciplina „ EducaŃie vizual-artistică”( gimnaziu şi liceu). Metode de predare, de acŃiune vizual-
artistică şi de evaluare (generală şi individuală). Plan de lecŃie cu tematică opŃională. Referat cu planşe adiacente.
RelaŃionări cu valori şi problematici patrimoniale din colecŃii, muzee, obiective culturale, etc. – 12 ore
METODE DE PREDARE Metode clasice şi moderne - Metode didactice expozitive şi aplicative, frontale şi individuale, bazate pe: expuneri -
explicaŃii, prelegeri, etc. conversaŃii, problematizări,demonstraŃii, exerciŃii, I.A.C., s.a. , şi pe documentări aplicative şi
vizuale în cadrul natural şi în raport cu obiective culturale, etc. (expoziŃii, muzee, ateliere, biblioteci, situri arheologice,
obiective teologice, valori patrimoniale , etc.).
BIBLIOGRAFIE - Ailincăi C., Introducere în gramatica libajului vizual, Ed.Dacia, Cluj-Napoca, 1982, Ed.Polirom, Iaşi, 2010;
- Aramă, Ivona Elena, Maeştri şi discipoli. Şcoala de Arte Frumoase din Iaşi (1860 -1914), Ed.PIM, Iaşi, 2008;
OBLIGATORIE - *** Natura statică, Ed.Aquila 93, Oradea, 2008;
- Arnheim, Rudolf, Arta şi percepŃia vizuală, Ed.Meridiane, Bucureşti, 1979 sau Ed.Polirom, Iaşi, 2012
- Baraschi, Constantin, Tratat de sculptură, vol. I, II, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1962
- Bartoş, Jenö, CompoziŃia în pictură, Ed. Polirom, Iaşi, 2009
- Berger, René, Descoperirea picturii, vol.I-III, Ed.Meridiane, Bucureşti, 1979;
19
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
- Bârlogeanu, Lavinia., Psihopedagogia artei, Ed.Polirom, Iaşi, 2001;

- Bojneag, Maria, EducaŃie plastică. Ghid metodic pentru învăŃământul preşcolar, Ed.Tehno-Art, Petroşani, 2007
- Bollenbach, G.C.D., Desenul, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1964;
- Brădean, Traian, Curs de desen, Ed. Polirom, Iaşi, 2010;
- CheşuŃ, Cristian, Designul grafic şi literatura română pentru copii, Ed.LIMES, Cluj-Napoca, 2008
- Cioca, Vasile, Jocul de-a arta, Ed.LIMES, Cluj-Napoca, 2007; Imaginea şi creativitatea vizual-plastică, Ed.LIMES,
Cluj-Napoca, 2007;
- Constantin, Paul,Culoare, artă, ambient, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1979;
- Constantin, Paul, Să vorbim despre culori, Ed. Ion Creangă, Bucureşti, 1986;
- Cristea, Ioan, Curentele artei moderne, Ed.Alfa, Bucureşti, 2001;
- Cristea, Maria,Metodica predării educaŃiei plastice în învăŃământul primar şi preşcolar, Ed.Corint, Bucureşti, 2009
- Cristea, Maria, Cristea, Ioan, Album de artă şcolar, Ed.Corint, Bucureşti, f.a.;
- Croti, Even, Desenele copilului tău. Interpretări psihologice, Ed.Litera InternaŃional, Bucureşti, 2010;
- Debicki, Jacek; Favre, Jean- François;Grünewald, Dietrich; Pimentel, Antonio Filipe, Istoria artei-pictură, sculptură,
arhitectură, Ed. Enciclopedia Rao, 1998
- ***DicŃionar de artă, vol.I-II, Ed.Meridiane, Bucureşti, 1995, 1998;
- Dionisie din Furna, Erminia picturii bizantine, Ed.Sophia, Bucureşti, 2000;
- Dominte, M.G., Matila Ghyka şi frumosul vizual. Repere în istoria filosofiei şi artelor plastice, Ed.Performantica,Iaşi,
2007;
- coord. Frontisi, C., Istoria vizuală a artei, Ed. Enciclopedia RAO, Bucureşti, 2003;
- Farthing, Stephen, Istoria artei, de la pictura rupestră la arta urbană, Ed. RAO, Bucureşti, 2011;
- Fecheci, Aurora, Monumente arhitectonice ieşene. Stiluri şi cronologie, Ed. Cariatide, Iaşi;
- Grigorescu, Dan, Istoria artei americane, Ed. Saeculum I.O., Bucureşti, 1997
- Havel, Marc, Tehnica tabloului, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1980;
- Knobler, R., Dialogul vizual, vol.I-II, Ed.Meridiane, Bucureşti, 1984;
- Lăzărescu, Liviu, Culoarea în artă, Ed. Polirom, Iaşi, 2009
- Lhote, A., Tratate despre peisaj şi figură, Ed.Meridiane, Bucureşti, 1969;
- Lucaciu, Adriana, Desenul: repere teoretice şi practice, Ed. Brumar, Timişoara, 2007
- Mason, Antony; Spike, John T., Arta occidentală –Din preistorie până în secolul al XXI-lea, Ed.Corint, Bucureşti,
2010;
- Meyer, F.S., Ornamentica, vol.I-II, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1988;
- Moldoveanu, Mihaela, Metode moderne de formare în didactica specialităŃii, note de curs, Modul II la Sinaia,
feb.2013 ( Programul POSDRU/87/1.3/S/63709, „Calitate, inovare, comunicare în sistemul de formare continuă a
didacticienilor din învăŃământul superior”);
- Nanu, Adina, Vezi?Comunicarea prin imagine, Ed.Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti, 2011
- Oros, Constantin, Pagini din istoria costumului, Ed.Dacia, Cluj-Napoca, 1998
- Panofsky, E., Artă şi semnificaŃie, Ed.Meridiane, Bucureşti, 1980;
- Passeron, Rene, Opera picturală, Ed.Meridiane, Bucureşti, 1982;
- Paz Garcia Ponce de León, Istoria picturii, Ed.Teora, Bucureşti, 2009;
- Pîrnog, Ion, Ghid metodic de educaŃie plastică – De la grădiniŃă la liceu, Ed. Compania, Bucureşti, 2007;
- PohonŃu, Eugen, IniŃiere în artele plastice, Ed. Albatros, Bucureşti, 1980;
- Sendler, Egon, Icoana, chipul nevăzutului, Ed. Sophia, Bucureşti, 2005;
- Stavre, Ion, Comunicare audiovizuală. Aspecte ale europenizării societăŃii româneşti, Ed.Tritonic, Bucureşti, 2011
- Stendl, Ion., Desenul, Ed. Semne, Bucureşti, 2004
- Şerbănescu, Laura, Metode şi tehnici de coaching folosite pe perioada practicii pedagogice, note de curs, Modul III
la Sinaia, feb.2013 ( Programul POSDRU/87/1.3/S/63709, „Calitate, inovare, comunicare în sistemul de formare
continuă a didacticienilor din învăŃământul superior”);
- Şuşală, Ion N., Bărbulescu, Ovidiu, DicŃionar de artă, termeni de atelier, Ed. Sigma, Bucureşti, 1993;
- Toma, Iulian-Dalin, Didactica disciplinei EducaŃie vizuală - Suport de curs, 2012 (în Proiect POSDRU/87/1.3/S/63709
Axa prioritară 1: „EducaŃia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăŃii bazate pe
cunoaştere” ;Domeniul major de intervenŃie: 1.3 „Dezvoltarea resurselor umane din educaŃie şi formare”; Titlul proiectului:
„Calitate, inovare, comunicare în sistemul de formare continuă a didacticienilor din învăŃământul superior”) .
- Toma, Iulian-Dalin, Arhiva română de arte vizuale – ROVAA 2, Ed.Printech, Bucureşti, 2008;- Arhiva română de
arte vizuale – ROVAA 3, Ed.Printech, Bucureşti, 2009;- Muzeul contemporan. Programe educaŃionale, Ed.Institutul
European, Iaşi, 2008;
- Truică, Ion, Arta compoziŃiei, Ed. Polirom, Iaşi, 2011; Poetica filmului de animaŃie, Ed.Cronica, Iaşi, 2002;
- Voiculescu, Florea, Elaborarea programului de formare în domeniul didacticii specialităŃii, note de curs, Modul I la
Sinaia, feb.2013 ( Programul POSDRU/87/1.3/S/63709, „Calitate, inovare, comunicare în sistemul de formare
continuă a didacticienilor din învăŃământul superior”)
- Zoltan, Enczi; Keating, Richard, Fotografia de călătorie, Ed.Casa, Oradea, 2011;
- ColecŃiile revistelor Mari pictori, Art Gallery şi AntichităŃi; PublicaŃiile Arta- O istorie vizuală a artelor Plastice,
Arhitectura- O istorie vizuală, Mitologia- O istorie vizuală, Biblia- O istorie vizuală, de la Ed.Litera International,
Bucureşti, 2008.Revista Arta(dinainte şi după 1989)
- CărŃi şi albume de istorie şi teorie a artelor plastice şi decorative, arhitecturii, design-ului şi de tehnici artistice;
- Manuale, proiecte (orientative) de lecŃii şi programe analitice curente de EducaŃie plastică sau vizuală pentru
învăŃământul preuniversitar;
20
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
- Wallon, Philippe; Cambier, Anne; Engelhart, Dominique, Psihologia desenului la copil, Ed. Trei, Bucureşti, 2012;
- Cerghit,Ioan; Neacşu,Ioan; NegreŃ-Dobridor, Ion; Pânişoară, Ion-Ovidiu, Prelegeri pedagogice, Editura Polirom, 2001;
Cucoş, Constantin, Informatizarea în educaŃie. Aspecte ale virtualizării formării, Ed.Polirom, 2006;-Goleman,Daniel:
InteligenŃa emoŃională, Editura Curtea Veche,Bucuresti, 2001; Hardingham, Alison, Coaching pentru un coach. Dezvoltare
personală pentru specialiştii în dezvoltare personală, Ed. CODECS ,2007, Bucureşti; Potolea, Dan; Neacşu,Ioan; Iucu,
B.RomiŃă; Pânişoară, Ion-Ovidiu: Pregatirea psihopedagogica, Manual pentru definitivat si gradul didactic II, Editura
Polirom, 2008; Roco, Mihaela: Creativitate si inteligenŃă emoŃională,Editura Polirom, 2001; Stoica-Constantin,Ana:
Creativitatea pentru studenŃi şi profesori, Editura Institutul European, 2004.
EVALUARE condiŃii FrecvenŃa 100% la orele de curs şi lucrări
Comparare calitativă a cunoştinŃelor asimilate şi a lucrărilor realizate la nivel de persoană şi

criterii
de grup
forme Note pentru testări teoretice şi lucrări practice.Examen la final.
formula notei finale 50% pt. activitatea din timpul semestrului + 50% pt. examinare finală
o Numărul de ore pentru activităŃile individuale rezultă prin scăderea din 150 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru 5 credite) a
numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
O altă posibilă Variantă de Plan (succint) pentru un Suport de curs şi seminar/laborator

la Didactica specialităŃii (Didactica artelor vizuale) ar putea fi şi următoarea
propunere(concepută într-o fază anterioară de activitate didactică):
Tema 1
-GeneralităŃi metodologice. Scop, conŃinut, modalităŃi privind Didactica specialităŃii
(Didactica artelor vizuale)
(Curs = 6 ore)
1.a. EducaŃia vizuală şi artistică plastică în cadrul şcolii şi în exteriorul ei. Clasicitate şi
modernitate
1.b. Rolul educaŃiei vizuale şi artistice plastice în dezvoltarea de ansamblu a personalităŃii
elevului
1.c. Principii, obiective şi modalităŃi ale educaŃiei vizuale şi artistice plastice
-EvidenŃieri ale noŃiunilor asimilate prin prezentări individualizate

( Seminar = 6 ore )
Tema 2
-Specificul conŃinutului disciplinei Desen ( EducaŃie plastică sau vizual artistică).
Elemente de limbaj vizual şi artistic plastic – punctul, linia, forma ( suprafaŃa,
volumul), valoarea, culoarea – subiecte şi teme plastice.
(Curs = 14 ore)
21
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
2.a. Specificurile exprimărilor artistice plastice ale vârstelor preşcolară şi şcolară

2.b. Suportul tehnologic al realizărilor artistice vizuale – materiale şi tehnici pentru
exprimările plastice
2.c. Morfologia limbajului vizual şi artistic plastic – Elementele de limbaj vizual şi artistic
plastic : punctul, linia, forma ( pata, volumul) valoarea, culoarea. Specificuri plastice (
picturale, grafice, sculpturale), decorative (artele focului, textile, design, scenografie) şi
mediatice(arta foto-video şi arta contemporană experimentală).Arta digitală.
2.d. Sintaxa limbajului artistic plastic:
- Contraste, game, dominante şi armonii cromatice
- CompoziŃia plastică şi compoziŃia decorativă. Principii compoziŃionale şi tipuri de
compunere vizual- artistică. Ritmuri şi ritmări
-AplicaŃii etapizate şi comparative de gramatică a limbajului vizual. Elemente de limbaj

artistic plastic şi compunerea lor creativă în lucrări din istoria artelor şi în realizări
personale.( Referate analitice şi aplicaŃii individuale).
(Seminar = 14 ore)
Tema 3
-Tipuri de lecŃii de EducaŃie plastică sau vizual-artistică.Metode de predare frontală şi

particularizată, de acŃiune plastică şi de evaluare (de ansamblu şi individuală).
(Curs = 8 ore)
3.a. Strategia de proiectare a lecŃiilor şi activităŃilor de educaŃie vizuală şi artistică plastică
3.b. Caracteristici ale strategiilor didactice pentru educaŃia vizuală şi artistică plastică
3.c. ModalităŃi de evaluare în cadrul educaŃiei vizuale şi artistice plastice
3.d. ImportanŃa educaŃiei vizuale şi artistice plastice pentru stimularea creativităŃii elevilor
-Plan de lecŃie cu tematică opŃională ( referat cu planşe adiacente).

( Seminar = 8 ore)
Sistem de evaluare – Examen
Notarea gradelor de asimilare a problematicilor studiate prin verificarea cunoştinŃelor
teoretice şi a aplicaŃiilor corelate aspectelor disciplinei Didactica specialităŃii (EducaŃie
artistică vizuală) : 50 % teste teoretice + 50 % portofoliu de lucrări
Formula notei finale: 50% verificare pe parcurs + 50% examinare finală
22
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
Din desfăşurarea Proiectului succint pentru Suport de curs şi seminar/ laborator la

disciplina Didactica specialităŃii (Didactica artelor vizuale) am selectat prezentările
următoare :
Tema 1. GeneralităŃi metodologice. Scop, conŃinut, modalităŃi privind Didactica
specialităŃii (Didactica artelor vizuale)
(Curs = 6 ore)
1.a. EducaŃia vizuală şi artistică plastică în cadrul şcolii şi în exteriorul ei. Clasicitate şi
modernitate
EducaŃia şcolară, realizată într-un cadru organizat, conform unor programe diverse şi
etapizate, cuprinde pe parcursul învăŃământului preuniversitar ( primar, gimnazial şi liceal) şi
un număr de ore alocat educaŃiei vizuale şi artistice plastice. Ele diferă ca pondere în funcŃie
de specificul şcolii. Interferându-se cu informaŃii din toată aria curriculară, educaŃia vizuală şi
artistică plastică se poate realiza cu anumite dezvoltări în cadrul şcolii, în corelare cu
ansamblul unor caracteristici locale, şi amplifica apoi extraşcolar(în cercuri, cluburi, tabere de
creaŃie, ş.a.). Prin activităŃi teoretice şi aplicative, de receptare şi de acŃiune, aspectul
deconectant-artistic se păstrează însă preponderent, oferind elevului o supapă mereu inedită
de asimilare a unor cunoştinŃe teoretice şi aplicative, printr-o abordare educativă concomitent
degajată şi incitant-stimulativă. Astfel, factorul ludic îşi menŃine prioritatea, scopul esenŃial al
educaŃiei vizuale şi artistice plastice fiind dezvoltarea laxă, necoercitivă, a percepŃiei şi
creativităŃii elevilor în sens artistic vizual. DiferenŃierea între vizual şi artistic plastic o putem
înŃelege şi ca o privire de ansamblu, în sens teoretic, faŃă de aspectele vizibile ale realităŃii
naturale şi create de om, în comparaŃie cu aceleaşi aspecte integrate artelor plastice. Acestora
elevii le pot experimenta ei înşişi modalităŃile de producere, lărgindu-şi şi aprofundându-şi
receptarea prin acŃiuni creativ artistice realizate pe parcursul unui proces educaŃional. În
cadrul respectivului demers există însă optici diferite privind preponderenŃa unor metode ori
ale altora, fie cu accent pe o libertate de expresie cât mai diversificată, fie cu insistarea pe
asimilarea unor percepte tradiŃionale, pentru o fundamentare riguroasă a perfecŃionării unor
aptitudini artistice plastice. Combinarea echilibrată a procedeelor certifică o justă strategie
educaŃională, netributară nici tradiŃiei, nici modei, ci selectivă la adresa acestora şi structurată
în sprijinul unei educaŃii deschise, continue, de care elevul să se impregneze conştient nu
obligat, asumăndu-şi astfel pe parcursul ei proprii căutări şi perfecŃionări. Astfel, instruirea
asistată pe calculator (IAC sau TIC-cuprinsă de altfel ca disciplină de studiu separată, faŃă de
Didactica specialităŃii, în planurile de învăŃământ de la Modulul I Psihopedagogic), oferă
oportunităŃi în plus pentru transmiterea mai eficientă, rapidă şi amplă, de informaŃii şi de
procedee utile prelucrării lor creative. (De altfel, însuşi cursul separat de IAC se bazează
bibliografic pe lucrarea Informatizarea în educaŃie. Aspecte ale virtualizării formării, Ed.
Polirom, Iaşi, 2006, concepută de Prof.dr.Constantin Cucoş – de la Facultatea de Psihologie şi
ŞtiinŃe ale EducaŃiei, U.A.I.C., Iaşi - şi recomandată studenŃilor înscrişi la modulul
psihopedagogic).
EducaŃia vizuală şi artistică plastică în cadrul şcolii, denumită (impropriu) desen, „din
punct de vedere funcŃional reflectă procesul evoluŃiei sufleteşti şi structuralizarea directivelor
personalităŃii elevilor. Din punct de vedere al conŃinutului, desenul redă elementele mediului
23
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
înconjurător( social, cultural etc.) care acŃionează modificator şi dau conŃinut structurilor
native. De asemenea, desenul reflectă selecŃia pe care individualitatea o face în mediu, potrivit
directivelor sale intime şi profunde, ca şi procesul de adaptare sub acŃiunea modificatoare a
mediului asupra individualităŃii.
Cercetând desenele elevilor se poate vedea la unii dintre ei receptaculele psihice larg
deschise spre lumea exterioară iar alteori desenele lor pot să reflecte tendinŃe de interiorizare
şi poate chiar unele tulburări psihice.
Desenul elevilor oglindeşte însuşi procesul de evoluŃie şi dezvoltare intelectuală. Unii
psihologi au văzut în desenele copiilor cele mai grăitoare manifestări prin care se poate studia
inteligenŃa lor, atât într-un moment dat, cât şi în mod evolutiv.”3
Pe de altă parte, în contextul globalizării, educaŃia vizuală şi artistică plastică, ce are la bază
însăşi orele de desen din cadrul şcolii, favorizează, pe lângă cunoaşterea mozaicului de
exprimări la nivel mondial, transferuri culturale şi mixaje de tradiŃii, în paralel cu menŃinerea
şi valorificarea acestora de pe poziŃii de identitate naŃională.Neavând nevoie neapărat de
traduceri, imaginile, ce se constitue prin elemente de limbaj vizual universal, pot fi înŃelese
oriunde în lume, contribuind astfel la circulaŃia comunicării. Atunci când ele sunt încărcate
simbolic transmit particularităŃi ideatice zonale, ale căror istorii ne oferă spectacolul paletei de
stiluri şi mode, într-o desfăşurare temporală şi spaŃială care aduc în atenŃie durate şi teritorii
cu variate amplitudini.Astfel, educaŃia vizuală şi artistică plastică în cadrul şcolii poate fi
considerată drept punte de întâlnire şi relaŃionare a epocilor şi a imaginilor naturale şi create
de om, într-un parcurs al timpului ce ne relevă atât valenŃele locale cât şi pe cele ale lumii în
ansamblul ei.
1.b. Rolul educaŃiei vizuale şi artistice plastice în dezvoltarea de ansamblu a

personalităŃii elevului
Pe parcursul studiilor preuniversitare, personalitatea elevului se formează şi se dezvoltă în
relaŃie cu toate disciplinele şcolare, unele având o mai evidentă influenŃă, nu numai datorită
preferinŃelor şi aptitudinilor subiecŃilor ce se educă ci şi în funcŃie de implicarea educatorilor
în procesul educaŃional. Atunci când aceştia au o viziune extinsă asupra necesităŃilor
educative şi nu minimalizează la dexterităŃi anumite discipline pe care le consideră mai puŃin
importante (ex. muzică, desen) se constată că dezvoltarea de ansamblu a personalităŃii
elevului este echilibrată şi nelacunară, acesta având şi faŃă de contextul existenŃial o atitudine
judicios receptivă şi analitică. Deoarece se ştie deja ca 90% din informaŃii omul le receptează
cu ajutorul organelor vizuale, de la sine deducem şi rolul hotărâtor al educaŃiei vizuale şi
implicit artistice plastice în dezvoltarea de ansamblu a personalităŃii elevului, indiferent de
forma ori stadiul de şcolarizare al acestuia. A învăŃa să priveşti fiind o artă, înseamnă că
această educaŃie nu-şi poate considera epuizate resursele şi cunoştinŃele niciodată, rolul ei
perpetuându-şi importanŃa pe tot parcursul vieŃii fiinŃei umane. Cu atât mai mult, în perioadele
3
A. Tohăneanu, M. Ilioaia, Metodica predării desenului (la clasele V-X), Ed. Didactică şi pedagogică,
Bucureşti, 1971, p.11.
24
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
de intensă acumulare de cunoştinŃe, în timpul şcolarizării, educaŃia vizuală şi artistică plastică

îşi dovedeşte un rol informativ şi formativ esenŃial, acumulările obŃinute astfel repercutându-
se pozitiv şi asupra altor coordonate în dezvoltare ale personalităŃii elevului.Referitor la acest
aspect, întâlnim consideraŃii care atestă că încă de la acum un secol educaŃiei plastice şi
vizuale i se acorda o evidentă atenŃie şi o constantă apreciere. Cu atât mai mult, într-un timp al
exploziei şi supremaŃiei vizualului, cum este caracterizată vremea noastră, rolul educaŃiei
vizuale şi artistice plastice în dezvoltarea de ansamblu a personalităŃii elevului este salutar,
căci îi poate oferi acestuia repere valoroase pentru coordonatele esenŃiale cu care să navigheze
mental în timp şi în spaŃiu, inclusiv pe apele învolburate şi deseori tulburi ale realităŃilor care
deseori ne agresează ,nu numai imagistic ci şi ideatic. În acest sens, se poate proteja de
asalturile aspectelor Kitsch, nu numai neasimilându-le, ci şi încercând să le contracareze ori
măcar să le diminueze existenŃa.Astfel, îmbogăŃind educaŃia vizuală şi artistică plastică cu
tangenŃe interdisciplinare, se transmite elevilor un mai amplu cumul de cunoştinŃe
informative şi formative utile dezvoltării umaniste, care este esenŃială vieŃii fiinŃei umane şi
plenitudinii ei valorice.
În acelaşi timp, prin exprimările artistice vizuale ale elevilor se menŃin şi se dezvoltă atât
posibilităŃile creative native ( în care mâna, ca organ de redare, îşi păstrează un rol evident)
cât şi extinderile către tehnologii performante ( ce permit imaginaŃiei o mai rapidă şi inedită
transpunere în imagine a proiectelor ei, prin înlocuirea manualităŃii tradiŃionale cu
programarea computerizată). Asocierea celor două direcŃii o întâlnim cu precădere în cadrul
design-ului, domeniul care solicită existenŃa atât a unor aptitudini artistice cât şi a celor
tehnico- ştiinŃifice. De altfel proiectarea în design se face prin intermediul desenului (de
factură academică), fapt care confirmă afirmaŃia din 1905 a lui Georg Kerschensteiner că „
Un mare talent de expresie grafică este la elevi, în mod general, legat de o bună inteligenŃă”.4
Această opinie este împărtăşită în 1916 şi de Fred C. Ayuer în The Psychology of Drawing,
faŃă de alte păreri care constată că „ s-au văzut şi elevi buni desenatori care dau dovadă de o
slabă inteligenŃă”, ei „ fiind deobicei aşa numiŃii copişti, care fac copii după alte desene. Este
uşor de înŃeles că o copie mecanică nu are nimic de-a face cu inteligenŃa şi că un bun copist
poate fi un elev mediocru.”5 De aici, prin extindere, a derivat şi observaŃia că „ un bun
desenator este un slab elev”, afirmaŃie ce necesită însă unele amendamente, ca şi aceea
referitoare la elevii copişti . DepreciaŃi din punctul de vedere al lipsei de originalitate creativă,
aceştia pot fi însă apreciaŃi în sensul asimilării unor cunoştinŃe pe baza respectării unui
model. De altfel, activitatea de copiere după realizările unui maestru era şi rămâne însăşi
ucenicia de bază, pe care destui artişti au parcurs-o, creind astfel o relaŃie fără hiatusuri între
trecut, prezent şi viitor. În plus, menŃinerea valorilor vizuale patrimoniale impune activităŃi
complexe muzeografice, conservarea şi restaurarea operelor de artă impunând, pe lângă
diverse cunoştinŃe ştiinŃifice, o evidentă dexteritate manuală în sensul realizării de copii după
lucrări originale. Fidelitatea în cazul reproducerilor presupune o atentă analiză a operelor de
copiat şi o cunoaştere aprofundată a aspectelor compoziŃionale şi tehnice, stadiu obŃinut după
îndelungate studii şi muncă susŃinută de documentare. Iată de ce se impune a fi reevaluată
4
Ibidem.
5
Ibidem.
25
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
atitudinea faŃă de elevii copişti, ale căror aptitudini pot fi dezvoltate şi notate în sensul
predispoziŃiilor existente, ei putând fi orientaŃi cu precădere către acele domenii care necesită
pe lângă atente observaŃii şi răbdare suficientă. În alt sens, valenŃele creative observate la
elevii spontani, impetuoşi, deseori inconstanŃi şi mereu în căutare de noi expresii şi soluŃii,
relevă o altă latură a educaŃiei vizuale, cea deja încetăŃenită, prin care se urmăreşte stimularea
continuă a căutărilor şi schimbărilor unor coordonate plastice. În ambele situaŃii menŃionate,
ce trebuie tratate egalitar şi nu prin ierarhii apreciative, intervine drept suport sau fundal
educaŃia estetică. În şcolile în care nu este inclusă ca disciplină distinctă în curriculum
educaŃional ea este asimilată de către cea vizuală şi artistică plastică. Iată deci că rolul acestei
discipline este destul de complex, nuanŃările ei oferind în orice situaŃie concretă un câmp vast
demersurilor aplicative. Prin ele personalitatea elevului îşi amplifică registrul de opŃiuni şi
direcŃionări, educaŃia vizuală şi artistică plastică dovedindu-se de fapt fundamentală pentru
felul cum percepe şi se integrează imagistic în realitate orice fiinŃă umană.
1.c. Principii, obiective şi modalităŃi ale educaŃiei vizual - artistice

În cazul educaŃiei vizuale(la liceu) şi artistice plastice(la gimnaziu) „ viitorii profesori
asimilează comportamente, priceperi şi deprinderi cerute de profesiunea didactică”, în care
„disciplina de studiu se întemeiază pe un sistem de principii didactice care fac referire la:
- introducerea studenŃilor în atmosfera şcolară, în programul şcolar, formarea unor
comportamente specifice, organizarea activităŃilor teoretice şi de specialitate;
- transpunerea studenŃilor în situaŃii didactice reale, prilejuindu-le exerciŃiul trecerii de
la teorie la practică, de la cunoştinŃele învăŃate pentru sine la transmiterea lor.
Aceste principii se argumentează prin stabilirea reperelor fundamentale într-un
domeniu al ştiinŃei şi în egală măsură al artei, măiestriei de a parcurge un traseu profesional şi
vocaŃional sub semnul:
• competenŃei profesionale,
• disponibilităŃii intelectuale,
• dezvoltării abilităŃilor şi deprinderilor specifice artelor vizuale,
• creativităŃii didactice şi artistice,
• modelării atitudinilor şi însuşirilor afective, necesare muncii didactice.
EducaŃia vizuală / EducaŃia plastică, este o activitate situată la intersecŃia teoriei şi a
practicii pedagogice, a artelor plastice, artelor decorative, artelor vizuale în general. Această
particularitate implică selecŃia, dezvoltarea şi integrarea corpului de informaŃii teoretice în
ansamblul activităŃilor, a metodelor şi procedeelor practice dobândirii unor comportamente
specifice profesiunii de îndrumător de artă .
Prin urmare întregul demers didactic al studenŃilor se desfăşoară în cadrul unui proces
complex care este procesul de creaŃie. Familiarizarea studenŃilor cu acest concept are ca scop
conturarea profilului viitorului profesor de arte vizuale - domeniu de studiu şi practică
interdisciplinar şi transdisciplinar ce se realizează prin artă şi pentru artă.
Sintetizând, didactica artelor operează cu următoarele principii, de altfel general valabile
pentru întreg corpul didacticilor de specialitate:
1.Principiul intuiŃiei sau al unităŃii între senzorial şi logic. Este realizat prin strategii
didactice care conferă o viziune deschisă, unitară şi continuă prin abordări teoretice ale
26
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
studiului elementelor de limbaj plastic, a mijloacelor de expresie plastică, a compoziŃiei şi

transpuneri practice, cu ajutorul materialelor, tehnicilor, instrumentelor şi mediilor de lucru.
Definitorii în această etapă sunt metodele de lucru axate pe imagine şi comunicare vizuală, de
la proiecte, schiŃe şi scheme, la mijloace de învăŃământ sub forma unor substitute ale realităŃii
sau a prezenŃei operei de artă, a obiectului de patrimoniu.
2. Principiul conexiunii teoriei cu practica reprezintă cheia activităŃilor didactice şi
experimental artistice. În orice situaŃie corpul informaŃiilor teoretice trebuie sa fie validat prin
practică. A discuta principiile formării comepetenŃelor presupune elaborarea unui pachet de
tehnici de lucru, de învăŃare activ – participativă în care studentul poate opera cu acestea şi
propune la rândul său variante de lucru.
3. Principiul însuşirii active şi conştiente a cunoştinŃelor, se argumentează printr-o
provocare afectivă – în primul rând- de stimulare a studenŃilor care să conducă la descoperire,
interpretare, contextualizare şi recontextualizare. ExerciŃiile individuale şi în grup, elaborarea
unor portofolii de aplicaŃii pe domenii diferite de cele ale specializării iniŃiale reprezintă în
egală măsură o provocare şi un scop.
4. Principiul sistematizării şi continuităŃii cunoştinŃelor exprimă capacitatea
didacticianului de a oferi scheme logice, principii şi exemple ale structurării informaŃiei.
Pornind de la planuri de lecŃie / activităŃi, scheme, repere sub forma unor construcŃii vizual
teoretice (Cercul cromatic, Sfera culorilor, etc.), parcurgând mai departe etapele
sistematizării şi a continuităŃii cunoştinŃelor aşa cum sunt structurate acestea în documentele
şcolare: Planurile de învăŃământ, Fişele disciplinelor, planificările semestriale sau Fişele de
activităŃi practice.
5. Principiul accesibilităŃii cunoştinŃelor sau al nivelului de studii parcurs, se referă pe de
o parte la adaptarea limbajului pedagogic la specificul unei universităŃi de arte cu specializări
multiple, în care predominante sunt cursurile şi lucrările practice, pe ateliere de specialitate,
pe de altă parte la adaptarea conŃinuturilor în funcŃie de nivelul de studii al cursantului
(student – ciclul I de studii, ciclul II de studii sau absolvent de studii universitare). Putem
afirma că didactica artelor reprezintă una dintre puŃinele discipline dintr-o universitate de arte
care oferă prilejul desfăşurării unor aplicaŃii în comun pentru studenŃii sau absolvenŃii unor
specializări diferite.
6. Principiul individualizării şi diferenŃierii învăŃării se regăseşte în :
- formele concrete de desfăşurare a aplicaŃiilor de laborator, seminarii, practică pedagogică
care oferă posibilităŃi lărgite de consolidare a parcursului didactic. Oferta didacticienilor va fi
orientată către identificarea unor şcoli de aplicaŃii diferite: şcoli generale, şcoli de arte, licee
de arte, licee teoretice, zone ale învăŃământului privat sau ale educaŃiei nonformale ca repere
necesare formării unor profesionişti ai domeniului;
- strategiile de individualizare a învăŃării prin stabilirea unor teme şi aplicaŃii diversificate atât
pe componenta practică cât şi pe cea teoretică, opŃiunea pentru anumite domenii ale artelor
vizuale, includerea în portofolii a unor teme din alte domenii cum ar fi arhitectura.”(extras
din Iulian-Dalin Toma, Suport de curs- Didactica disciplinei EducaŃie vizuală, 2012, p.6-8)
După acest model, viitorul profesor de EducaŃie vizual-artistică îşi va modela prin adaptare
principiile anterior enunŃate la nivelul preuniversitar, unde va Ńine cont de funcŃionarea pe
ansamblu a următoarelor principii privind natura(1) şi dezvoltarea(2) curriculumului(adică a
activităŃilor de cercetare-dezvoltare a educaŃiei, precum şi a documentelor şi componentelor
acestor activităŃi sau componente ale educaŃiei propriu-zise):
27
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
1-Principii(p.) cu privire la natura curriculumului(c.):

- p. orientării filosofice(a educaŃiei)-c. fiind în convergenŃă cu filosofia omului din societatea
democratică modernă, bazată pe drepturile omului;
- p. individualizării- c. răspunzând trebuinŃelor personale de formare ale celui care învaŃă şi
acomodându-se posibilităŃilor sale de învăŃare;
- p. realismului – c. fiind centrat pe viaŃa reală, cu valorile actuale, tendinŃele de dezvoltare şi
nevoile autentice de formare ale indivizilor societăŃii;
- p echilibrului – c. fiind structurat fără neglijarea sau prevalarea vreunei componente faŃă de
celelalte( de la resursele materiale care îl susŃinşi până la filozofia educaŃională care îl
orientează).
2- Principii(p.) de dezvoltare a curriculumului(c.):
- p. colaborării – c. trebuind să fie o realizare colectivă a tuturor celor competenŃi şi
interesati(specialişti, reprezentanŃi de instituŃii şi autorităŃi, profesori, elevi şi părinŃii lor);
- p. evaluării – fiind elementul esenŃial al cercetării, proiectării, experimentării şi validării
oricărui curriculum, evaluarea trebuie să fie riguroasă, obiectivă, pozitivă şi practicată la
momentul oportun pentru a i se permite aplicarea(implementarea)
- p. asigurării – susŃinerea curriculumului trebuie să fie adecvată pentru ca el sa fie pus în
practică, insuficienŃa vreunui element de susŃinere(resurse financiare, laboratoare, cursuri,
manuale, planuri, programe, profesori competenŃi, etc.) anulând aplicarea
- p. testării – dezvoltarea curriculumului trebuie să fie un demers riguros care implică
proiectarea, experimentarea şi optimizarea şi amână validarea ori de câte ori testarea
experimentală nu este concludentă; rezultatele negative ale testării implică invalidarea
proiectului curricular; aplicarea proiectelor curriculare netestate este interzisă cu desăvârşire.
( după Ion NegreŃ-Dobridor, Teoria curriculumului, p.20 din Ioan Cerghit, Ioan Neacşu, Ion
NegreŃ-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânişoară, Prelegeri pedagogice, Ed.Polirom, 2001 ).
Axându-ne din nou pe EducaŃia vizual-artistică, am putea spune că ea ar trebui să aibă
ca principal obiectiv cunoaşterea, crearea şi menŃinerea frumosului în orice situaŃie de viaŃă,
nu numai în sens artistic ci şi funcŃional, chiar dacă antinomicul său, urâtul, drept categorie
estetică, nu trebuie desconsiderat ci cu aceeaşi atenŃie observat, analizat şi, pe cât posibil,
contracarat. Înainte însă de a prezenta mai în amânunt Marea Teorie despre frumos şi un
valoros aport de cercetare interbelică şi postbelică din partea românului Matila C. Ghyka faŃă
de fundamentări numerice în sens estetic, luăm cunoştinŃă despre obiectivele (şi implicit
modalităŃile) EducaŃiei vizual-artistice :
„Pentru obŃinerea performanŃelor metodice şi practice în pregătirea studenŃilor, problematica

disciplinei îşi propune:
- folosirea tehnicilor moderne de informare şi a metodelor specifice pentru
asimilarea cunoştinŃelor necesare procesului didactic specific educaŃiei
vizuale;
28
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
- formarea unei viziuni globale asupra domeniului ca o consecinŃă a

pregătirii manageriale (elaborarea obiectivelor, anticiparea finalităŃilor,
evaluarea performanŃelor);
- modelarea demersurilor şi a creativităŃii didactice, observarea aspectelor
psihopedagogice şi metodologice ale formării deprinderilor şi stimulării
studenŃilor,
- fundamentarea unor modalităŃi originale de abordare a problemelor de
limbaj vizual în cadrul activităŃilor practice de laborator,
- implicarea profesională în îmbogăŃirea conŃinutului artistic aplicativ al
instrumentelor de lucru (programe, cursuri, manuale, mijloace de
învăŃământ),
- identificarea unor strategii de evaluare a activitaŃilor artistice – plastice,
prin utilizarea itemilor de evaluare / descriptori de performanŃe ce permit o
evaluare unitară şi individualizată. ” (.Iulian-Dalin Toma, Suport de curs-
Didactica disciplinei EducaŃie vizuală, 2012, p. 16)
Orice evaluare se structurează pe comparare. În domeniul vizual validarea frumuseŃii
la un mod atemporal depăşeşte limitele fluctuante de gust spre a se motiva prin argumente
durabile, neschimbătoare şi verificabile în oricare conjunctură şi timp. Din Istoria celor şase
noŃiuni(Cap. Frumosul. Istoria noŃiunii) de W. Tatarkiewicz, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1981)
aflăm că Anticii făuriseră o teorie generală despre frumos în care se afirma că : « frumosul
constă în proporŃiile părŃilor sau mai precis, frumosul constă în alegerea proporŃiilor şi în
dispunerea adecvată a părŃilor » (o precizare suplimentară menŃiona, mărimea, calitatea,
cantitatea şi raportul lor reciproc drept caracteristici ale frumosului. Acest principiu, deşi e
caracteristic îndeosebi arhitecturii se întâlneşte şi poate fi ilustrat în orice artă. W.
Tatarkiewicz constată că Teoria s-a menŃinut de-a lungul veacurilor atât sub aspect mai larg
(cu accent pe calitate) cât şi pe cel mai limitat (accent cantitativ). În acest caz, se pretindea că
raportul părŃilor, determinând frumuseŃea, era exprimat numeric.” Pitagoreicii au fost cei ce
au iniŃiat această teorie, numită Marea Teorie datorită durabilităŃii ei în istoria culturii
europene şi a esteticii. După pitagoreici, frumuseŃea lucrurilor evocate constă în structura
perfectă, iar aceasta în proporŃionalitatea părŃilor, deci în ceva ce se poate stabili strict
numeric. Teoria pornea de fapt de la armonia sunetelor generalizând-o şi în sens vizual
(plastica, arhitectura, corpuri vii, natură).
Numirile harmmonia şi symetria îi corespundeau cu stricteŃe. Expunerea ei s-a păstrat abia în
texte ale antichităŃii târzii, mai ales în opera lui Vitruviu despre arhitectură.
Orice se poate reprezenta numeric, considera Vitruviu, deci trebuie ca pentru fiecare
dintre arte să se caute proporŃia perfectă. Ex. în muzica greacă melodiile de referinŃă erau
numite nomoi, legi; în plastică, anumite proporŃii general acceptate s-au numit kanon,
măsură.. Teoria muzicii şi teoria artelor plastice chiar dacă, la greci, apăruseră şi se
menŃinuseră oarecum independent, se fundamentează totuşi pe o concepŃie identică despre
frumos. Această concepŃie era dominantă printre artişti şi filosofi pitagoreici care « au
descoperit în numere proprietăŃile şi raporturile armoniei » (Aristotel, Metafizica, 985 b 23).
Ei afirmau că «ordinea şi proporŃia sunt frumoase şi adecvate» şi că «datorită numărului totul
arată frumos». ConcepŃiile lor au fost preluate de Platon, care declară că «păstrarea măsurii şi
29
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
proporŃiei e întotdeauna frumoasă» (Phileb, 64 E), că «urâŃenia e lipsită de măsură», părere

menŃinută şi de Aristotel (Poet., 1450 b).
În Renaştere teoria generală a frumosului era aceeaşi ca şi-n Evul Mediu şi se sprijinea
pe aceeaşi concepŃie clasică, neschimbată timp de două milenii. Chiar în pragul Renaşterii, în
1435, i-a dat expresie arhitectul şi scriitorul L. B. Alberti, definind frumosul ca o armonie şi o
fericită proporŃie, «acord şi consonanŃă reciprocă a părŃilor» (De re aed, IX, 5)… «Totuşi,
cititorul vechilor texte filosofice observă că veacurile de mijloc înregistrează mai multe
observaŃii despre frumos decât era de aşteptat, iar textele renascentiste – mai puŃine.
Observăm că filosofii renascentişti erau mai curând filosofi ai naturii decât esteticieni şi nu
meditau prea mult asupra frumosului. Aceasta o făceau în schimb artiştii plastici în veacul al
XV-lea, iar în cel următor, poeŃii»… Dintre termenii lui Alberti, «consensus, conspiratio
partium, consonantia, concordanza (consens, potrivirea părŃilor, armonie, concordanŃă)»,
concinnitas (exactitate), a fost cu precădere acceptat în timpul Renaşterii. Marea Teorie s-a
răspândit atunci datorită lui, dar şi renumitului sculptor Lorenzo Ghiberti, care concomitent –
şi chiar cu câŃiva ani mai devreme, îi dăduse expresie, scriind, (I comm., II 96), La
proporzionalita solamente fa pulchritudine (ProporŃia singură face frumuseŃea). Însă timp de
două veacuri ale Renaşterii, se menŃinu aceeaşi teorie despre frumos. Lomazzo, deşi trăia la
finele acestei epoci, în anii teoriilor manieriste şi idealiste, scria că (Trattato, I 3) dacă e ceva
care place, e numai graŃie ordinei şi proporŃiei. Această opinie a trecut graniŃele Italiei,
devenind generală în Europa. În Germania, marele Dürer, la începutul sec. al XVI-lea, scria
(Vier Bücher… Cele patru cărŃi despre proporŃiile corpului omenesc, 1528, II): «Fără o
proporŃie potrivită nici o figură nu poate fi perfectă». Mai mult, Marea Teorie a supravieŃuit
Renaşterii. Renumitul pictor francez Poussin (1594-1665), pe la mijlocul secolului al XVII-
lea, credea că: «Ideea frumosului pătrunde materia, dacă în ea există ordine, măsură şi formă»
(la Bellori, Vite, 1672)… În plin baroc şi academism, în a doua jumătate a veacului următor,
celebrul arhitect francez Blondel (1705-1774), (Cours d’architecture, 1675, V-e partie, livre
V, chap. XIV) definea frumosul ca un concert harmonique; el socotea că armonia e «sursa,
principiul şi cauza» mulŃumirii pe care o produce arta. La fel – în teoria muzicii… La fel – în
filosofie,” cel puŃin la unii dintre exponenŃii săi. Leibniz scria: «Muzica ne vrăjeşte, deşi
frumuseŃea ei constă numai în corespondenŃa numerelor”. [Tot Leibniz consideră că: „muzica
este exerciŃiul de aritmetică al sufletului care nu ştie să numere”. Schopenhauer va modifica
această definire spunând că „muzica este exerciŃiul filozofic al unui suflet care nu ştie să
filozofeze.”- n.n.] Întorcându-ne la Leibniz mai aflăm că: „plăcerea pe care văzul o găseşte în
proporŃie se află chiar în natură, precum şi aceea pe care o procură alte simŃuri» (Principes de
la nature et de la grâce, 17). Abia în secolul luminilor această seculară teorie a încetat să mai
atragă spiritele, dar s-a menŃinut, şi în sec.XX scrierile estetice ale lui Matila Ghyka, pornite
de la evidenŃierea importanŃei numărului şi gravitând pe orbita numărului de aur, sunt
considerate ca prefigurând direcŃia esteticii informaŃionale, fondată în 1956-1957 de
esteticianul vest german Max Bense (n. 1920) şi psihologul şi esteticianul francez Abraham
Moles (1920-1992). Prezentat în dicŃionare drept „matematician şi estetician român”, Matila
Ghyka este considerat astfel, alături de matematicianul american G.D. Birkhoff (1884-1944)
şi de poetul-estetician român Pius Servien (1903-1959), printre precursorii cercetărilor actuale
de „poetică matematică” şi de „estetică informaŃională”. „A elaborat o teorie matematică a
formelor cu valoare estetică, acordând o atenŃie deosebită studierii proporŃiilor exprimate prin
30
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
numărul de aur (1931). Interesante sunt şi studiile sale asupra funcŃiei estetice a ritmului, nu
numai în artele temporale ci şi în cele spaŃiale (pictură, sculptură, arhitectură)”, observă
V.E.Maşek şi I.Iliescu, esteticienii care reamintesc public, după 1947, de valoarea activităŃii
lui Matila Ghyka, contemporan atâtor români apreciaŃi internaŃional, printre care Pius Servien,
Şt. Odobleja şi C. Brâncuşi utilizau aspecte matematice în sens creativ. « Anticii îl
măsuraseră pe Doriforul lui Policlet, considerând proporŃiile sale ca fiind perfecte. Ei
socoteau că numerele simple ale acestei proporŃii includ secretul frumosului. Cei mai renumiŃi
dintre artiştii de mai târziu căutară, deopotrivă, acele numere simple sau forme geometrice,
după cum se vădeşte din desenele lui Leonardo da Vinci şi cele ale lui Michelangelo cât şi din
calculele lui Le Corbusier. » Frumosul ca invariant include de la sine numărul, Numărul de
aur fiind, concomitent, determinant şi rezultat al armoniei, iar„Matila Ghyka deschide o nouă
perspectivă în estetică, aceea a formalizării prin cercetarea grupurilor, structurilor algebrice
care corespund în plan şi spaŃiu unor configurări variate. Armătura algebrică sau geometrică
este folosită pentru a arăta cum se poate exprima armonia şi plăcerea prin numere. În acest fel
matematicile sunt o artă sensibilă, paralelă cu artele plastice şi muzica. Adevărurile artistice
sau cele estetice sunt demonstrate riguros, sunt exemplificate prin concretizări ale numărului
de aur în diferitele arte. E remarcabil argumentată unitatea în varietate, care, de fapt, este
expresia principiului analogiei şi a unor proporŃii… În concluzie, frumosul este la Matila
Ghyka, manifestare a secŃiunii de aur care devine lege nobilă a tuturor artelor”(Ion Iliescu
despre Matila C. Ghyka, Estetică şi Teoria artei, Ed. ŞtiinŃifică şi Enciclopedică, Bucureşti,
1981).
Crezul său estetic, cel al frumosului natural sau creat în intimă legătură cu numărul de
aur (incomensurabilul „phi” = 1,618… care exprimă raportul sau proporŃia de aur în care se
află părŃile întregului), îl deducem şi din articolele sale publicate în revista „Simetria“. Din
cap. ŞtiinŃă şi estetică, Arhitectura, Simetria, ProporŃia, aflăm că structurarea frumosului
presupune pe lângă numărul de aur şi ritmuri, cadenŃe, euritmii, simetrii şi asimetrii, toate
acestea fiind evidenŃiate de altfel de raporturile şi proporŃiile estetice. În plus, referitor la
limbajul liric şi limbajul ştiinŃific, Matila Ghyka, observă convergenŃă, atât în literatură sau
plastică cât şi în arhitectură ori muzică (când se creează legătura dintre forme şi semnificaŃii
sau idei). Adaptându-se timpului său prin toate profesiile pe care le-a practicat, Matila Ghyka
mai este însă şi concomitent conservator şi anticipativ, (prin ataşarea la tradiŃie, datorită
preferinŃelor sale clasice, şi prin devansarea epocii ca urmare a anticipărilor estetice). Om al
trecutului, al prezentului său dar şi al viitorului, Matila Ghyka „demonstrează în ce sens şi în
care domenii ale vieŃii şi artelor structura este integrativă, ce rol de seamă are forma în
compoziŃia estetică, legătura dintre forme şi semnificaŃii, dintre forme şi simbol, adică el
realizează acea firească legătură dintre numere şi forme, dintre numere şi idei. Paul Valéry
releva că la Matila Ghyka legătura dintre formă şi fond este o relaŃie a numărului de aur.
Regulile creşterii armonioase stau la baza formei care apelează la principiul minimei acŃiuni
pentru maxima eficienŃă, ceea ce este o deplină expresie a unităŃii dintre structură şi
semnificaŃie, dintre formă şi fond. De altfel, structurile geometrice sau coloristice au un vădit
efect psihologic şi estetic, au o semnificaŃie gnoseologică. Legătura fond-formă, este nu
numai una dintre idei şi numere, ci şi dintre armonie şi plăcere, formă şi ideal de frumos, de
unde întreaga demonstraŃie şi pledoaria sa pentru gîndirea fără oprelişti. Matila Ghyka a
stăruit asupra formei estetice şi implicit a conŃinutului, a logicii în comunicare. El insistă
31
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
asupra teoriei generale a semnelor şi simbolurilor, asupra semnificaŃiei cuvintelor anticipând

atât teoria structuralismului, cât şi estetica informaŃională, estetica vieŃii şi chiar
designul”(ibidem). „Domeniul cel mai tentant în planul creativităŃii şi anume – arta, dar mai
ales artele plastice, cu o dezvoltare spectaculoasă în sec. XX, au fost solicitate pentru o
cercetare cât mai exactă prin aplicarea principiilor matematice ale lui Matila Ghyka. În
pictură, se ştie azi prea bine, importantă nu este reproducerea, ci… lumea văzută prin
semnificaŃiile pe care artistul le poate sugera contemplatorului. În această privinŃă talentul
pictorului se va opri la esenŃă, la forŃa invariabilului… la simbolismul formelor şi respectarea
proporŃiilor sugestive. Prin formă se realizează efectul fericit, cu dispuneri şi ritmuri fireşti, cu
cadenŃele de echilibru consonantic ce aduc satisfacŃii estetice”. (ibidem).
2. Numărul în natură, filosofie şi arte plastice
Abordarea amplitudinii Numărului şi armoniei în natură, filosofie şi arte plastice este

plurivalentă, mozaicată, în dialog cu scrierile lui Matila Ghyka, complexe, dezvoltate
labirintic, în sensul înŃelegerii şi transmiterii recurenŃei valorice a numărului de aur şi a
armoniei (reperele, etalonul şi axul gândirii estetice la Matila Ghyka). Prezentarea şi analiza
acestor concepte se realizează progresiv, observându-se, pe parcursul istoriei artelor, diferite
rezonanŃe ale lor în vizualul artistic, asimilate prin prisma Marii Teorii emanată de filosofia
antică greacă. Într-o lume în schimbare accelerată, cu riscul instaurării kitsch-ului drept reper
disipativ-calitativ, şi uniformizator-cantitativ, gândirea estetică a lui Matila Ghyka ne
aminteşte că numărul poate fi o constantă plurivalentă şi proporŃia de aur o certitudine a
calităŃii. Prin acestea, observând pulsul vieŃii şi dorind-o armonioasă, Matila Ghyka face
legătura între timpuri şi spaŃii, culturi şi civilizaŃii, politici şi credinŃe. În toate, atunci când se
respectă măsura, realizările au şansa să se menŃină valabile, indiferent de natura
conjuncturilor istorice. Conceptele de armonie, ordine şi ritm subsumate la vechii greci celui
de cosmos sunt reamintite de Matila Ghyka în spiritul unei tacite necesităŃi ordonatoare pe
care timpurile moderne o impun atunci când conştientizează că noxele materiale şi spirituale
pot afecta iremediabil însăşi viaŃa şi mediul terestru. Preexistent în natură unde măsura şi
organizarea oferă modele demne de urmat, frumosul care inspiră şi se manifestă în creaŃiile
oamenilor exprimă prin a sa structurare o ordine imanentă, în care numărul şi armonia pot fi
considerate precum un cod genetic. Raportările lui Matila Ghyka la Pitagora, Platon şi
Nicomach de Gerasa, un triumvirat conceptual cu similitudini raŃionaliste, ce creeză o tradiŃie
a numărului-idee vin în sprijinul interesului său pentru armonizări universale, creatoare de
stări care să transceadă realitatea, în acelaşi timp unificând-o şi armonizând-o. În acest sens,
Matila Ghyka, interesat de interdisciplinaritate, am putea spune că anticipă
transdisciplinaritatea. Dacă în post-modernism efemerul este preferat durabilităŃii iar operele
se concep conform unor criterii diferite faŃă de inducerea stării de armonie bazată pe
echilibrul părŃilor în întreg, Matila Ghyka anterior acestei perioade, atrage atenŃia că mai ales
raŃionalitatea şi măsura au fost cele care au conferit operelor de artă continuitatea aprecierilor
estetice şi statutul de modele inspiratoare. Chiar şi atunci când conform acestor principii se
ajunge până la abstractizarea formelor (Brâncuşi, Mondrian, ş.a.) nu se pierde deloc acea
poezie interioară, care devine mai subtilă şi mai complexă prin însăşi esenŃializarea
variantelor pe care realitatea ni le oferă la modul detaliat. În Cap. II.8 PROPORłIA DE AUR
ÎN ARMONIA IMAGINII CORPULUI UMAN şi II.8.1 ProporŃii (canoane) ale corpului
32
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
uman (din M.G. Dominte, Matila C.Ghyka şi frumosul vizual. Repere în istoria filosofiei şi
artelor plastice, Ed.Performantica, Iaşi, 2007), se detaliază succesiunea canoanelor pentru
reprezentarea imaginii omului, pe parcursul timpului, din antichitate până în
contemporaneitate, observându-se, astfel, imanenŃa proporŃiei divine (Luca Pacioli)
redescoperită ca matrice generică atât pentru detalii cât şi pentru ansamblul corpului omenesc.
Astfel, de la canonul vitruvian din sec. I î.H. până la Modulorul lui Le Corbusier, trecând prin
Renaştere şi Neo-Clasicism, ombilicul este reprezentat pe secŃiunea de aur. Şi în Evul Mediu
se urmărea o judicioasă vizualizare a fiinŃei umane, imaginile ei fiind deseori concepute pe
baza unor structurări geometrice atent proporŃionate (ex.: canoanele bizantine şi propunerile
occidentale ale lui Villard de Honnecourt).
Contestarea şi reabilitarea numărului de aur aduce în discuŃie părerile istoricului de artă
Marguerite Neveux, că pretutindeni unde pictorii şi arhitecŃii au utilizat proporŃia 5/8 = 0,625,
susŃinătorii şi căutătorii numărului de aur au considerat ca fiind reală valoarea 0,618. După
părerea autoarei respective s-a trişat (?) creindu-se o confuzie bine întreŃinută, prin
aproximarea raportului 5/8, soluŃie banală şi foarte utilizată atât în pictură cât şi în arhitectură,
cu inversul raportului de aur = 0,618... Mitul numărului de aur şi însăşi scrierile lui Matila
Ghyka ce-i reactualizează valoarea sunt astfel contestate de ipoteza avansată de către M.
Neveux, ce consideră că prerogativele matematice ale antichităŃii greceşti au fost folosite de
Matila Ghyka în sens geo-politic, cu scopul de a se reda consideraŃia (sau blazonul) unei
civilizaŃii aflate în suferinŃă datorită unor cauze economice. Astfel, se infirmă de fapt, cel
puŃin în parte, influenŃa majoră a civilizaŃiei greceşti asupra dezvoltării ulterioare a civilizaŃiei
occidentale, iar afirmaŃiile lui Matila Ghyka apar ca fiind părtinitoare sau cu tendinŃe de a
scoate în evidenŃă supremaŃia greacă reverberată ulterior în cea occidentală. În 1929 Matila
Ghyka scria că „punctul de vedere geometric a caracterizat dezvoltarea mentală... a întregii
civilizaŃii occidentale... geometria greacă şi sensul geometric... dând rasei albe supremaŃia sa
tehnică şi politică”. Probabil că mai ales această afirmaŃie, a influenŃei valorilor raŃionale sau
matematice ale Greciei antice asupra dezvoltării ulterioare a civilizaŃiei occidentale, au
deranjat-o pe M. Neveux, care s-a străduit un timp îndelungat să infirme prezenŃa proporŃiei
de aur în artă, îndeosebi în obiective arhitectonice apusene şi astfel să demonstreze lipsa unor
rezonanŃe şi preluări valorice (de marcă) în FranŃa dinspre civilizaŃia greacă. Dintr-un alt
punct de vedere s-ar putea însă constata că efortul autoarei franceze apare ca inutil sau chiar
politizat, în sensul în care, voalat, se caută desprinderea de influenŃele mediteraneene,
exercitate în timp asupra Europei de N-V (care deŃine în ale ei muzee destule valori plastice
greceşti şi a cărei arhitectonică clasică este indubitabil influenŃată de stilurile templelor şi
construcŃiilor antice). Valul renaşterii sentimentului de mai puternică legătură cu vechii celŃi
şi de prospectare a valorilor rămase de la aceştia este posibil să fi indus decizia cercetătoarei
franceze de a încerca o desprindere de bazele culturale greceşti, care au modelat structurarea
valorilor europene, M. Neveux minimalizând sau negând ceea ce ar fi provenit din
antichitatea greacă prin exemplul numărului de aur. În realitate, Matila Ghyka se
documentează asiduu şi argumentează ştiinŃific existenŃa numărului de aur, în primul rând în
natură şi apoi în arte, nu numai în spaŃiul mediteranean şi al Greciei, zonă înclusă ca parte a
acestuia, ci şi în zone mult mai depărtate, de pe alte continente. În unele din ele (de ex. China,
Japonia) numărul de aur se întâlneşte de mult în realizările omeneşti, fără să fi fost neapărat
nevoie în vechime de nişte contacte umane care să fi permis exportarea şi preluarea lui de
33
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
către diverse populaŃii. Deci, numărul de aur este ceva cu care ne naştem şi pe care îl redăm
de la sine, nu neapărat conştientizându-l permanent în toate acŃiunile noastre. Pe de altă parte,
chiar în FranŃa diferiŃi artişti precum Nicolas Poussin, Georges Seurat, Paul Cezanne sau
Henri Matisse şi-au calculat proporŃiile tablourilor în funcŃie de numărul de aur. La fel, ca un
contra argument, arhitectul Le Corbusier, cel care a crezut în puterea numărului de aur, a
elaborat un sistem de măsuri pe baza relaŃiei dintre corpul uman şi proporŃia de aur, numit
Modulor şi folosit la Marsilia pentru proiectarea „CetăŃii radioase”, care ar fi permis
construirea unui habitat al fericirii. Pe de altă parte, tot un francez, Charles Bouleau, pune în
evidenŃă în Geometria secretă a pictorilor numeroase structurări compoziŃionale în care se
regăseşte proporŃia de aur, fie discretă, fie pregnant vizibilă. (Anexa vizuală).
Când se realizează corelări între domenii se favorizează ocazia aflării simultane de
detalii care converg către un numitor comun, atât din prezentarea unor teorii despre artă cât şi
din înŃelesurile diferite pe care arta şi frumosul le-au avut în timp, încă din antichitate, când
Platon acorda atenŃie doar frumosului, ce depindea, obligat, de etic şi de geometric. De la
afirmaŃia că „Marele Ordonator (Dumnezeu) în veci geometrizează” la proporŃionarea
armonioasă pe care Evul Mediu a menŃinut-o un mileniu, integrând şi participarea empatică a
omului,( interesul fiind mai mult în sensul calitativ al frumosului decât în direcŃie structurant-
cantitativă), în Renaştere se reia şi se amplifică antica abordare. Realizările frumoase se
produc după atente observaŃii şi studii care apelează din nou, cu insistenŃă la geometrism, la
numărul de aur (phi) ori la secŃiunea divină, la ritmuri şi euritmii, moduli şi echipartiŃii.
Acestea erau preferate ca modalităŃi de structurare compoziŃională şi de către Matila Ghyka,
ce dorise să devină un „uomo universale” precum modelul său din copilărie şi tinereŃe, Pico
della Mirandola. „ Dialogul” între consideraŃii estetice, raportate la istoria artelor, cu
precădere din spaŃiul mediteranean şi european, pe care l-am înserat lucrării, are ca principali
exponenŃi pe Matila Ghyka şi Umberto Eco, în ideea comparării celor două teorii despre
frumos, a formării şi a semnificaŃiei (îndeosebi în arhitectură); sau a numerelor-idei, ce induc
structurări geometrizante, constructive, în operele de artă, modele fiind şi structurările din
natură faŃă de sensuri şi simboluri, credinŃe şi sentimente, care percep şi redau exterioritatea
prin prisma unei interiorităŃi ce nu se raportează neapărat la ceea ce se vede ci la ceea ce se
crede ori se simte, se ştie. Astfel se pot observa în creaŃiile artistice diferenŃierile ce apar în
aspectele imaginilor atunci când acestea sunt concepute şi redate de pe poziŃii religioase şi
laice. Responsabilitatea pentru redare şi percepere şi în alte direcŃii ale vizualului,etc. rămâne
o problemă deschisă pe care fiecare direcŃie trebuie să o conştientizeze îndeajuns. Frumosul
natural şi cel artistic, indiferent de formele şi modalităŃile de exprimare, îşi regăsesc însă
unitatea în ceea ce este permanent şi nu pasager, Matila Ghyka având meritul incontestabil că
a atras atenŃia asupra acestui aspect, oferind pe baza unor documentări enciclopediste şi
soluŃia-matrice în Micro şi Macro-Cosmos, Numărul-ProporŃie de Aur. După analize cu
suport matematic, în sensul în care am asista la o parte dintr-un proiect ingineresc, Matila
Ghyka se lansează în aprecieri pline de încântare la adresa operelor remarcabile (deobicei
construcŃii), plimbându-ne cu gândul pentru a cunoaşte prin intermediul perceperilor sale de
fin observator şi neobosit călător. În alt sens, Umberto Eco ne introduce în atmosfera artei
Evului Mediu, observând subtilitatea ideatică şi emoŃională a gânditorilor şi trăitorilor acestui
timp, mai puŃin cunoscut ca stimulativ în sens creativ decît epocile care i-au precedat
(Antichitatea) şi i-au urmat (Renaşterea, Barocul, Neo-Clasicismul, Romantismul, Realismul,
34
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
Modernismul). Constatăm astfel că termenul de Întunecat, atribuit de obicei Evului Mediu,

este chiar impropriu atunci când descoperim în scrierile din vremea respectivă propensiunea
către o trăire care să apropie omul de transcendenŃă, atrăgându-l mai mult prin atmosfera
indusă de grandoarea catedralelor, model de ecou în materialitate a sublimului garantat de
credinŃa în nemurire. Aceeaşi stare apare şi în relaŃie cu piramidele egiptene, etc., cu templele
greceşti şi cu alte construcŃii şi opere care includ sacrul în determinarea realizării lor.
Comparativ, istoric şi estetic, parcurgem din labirintul frumosului vizual, până când ajungem
cu Matila Ghyka în timpurile sec. XX, când design-ul, democratizând frumosul, şi oferindu-l
în viaŃa de zi cu zi, asimilează artisticul şi îl orientează şi în sens funcŃional. Dacă pentru
design, binele se corelează frumosului, pentru a se obŃine eficienŃa sau buna funcŃionalitate, şi
frumosul se foloseşte de bine pentru a menŃine şi a redistribui binele, pentru trăirea ce-şi
preconizează extaz, binele e o desprindere momentană de imediat, fără însă a-l ignora şi a-l
părăsi, aducîndu-i în plus impregnarea cu dimensiunea sacră a convingerilor religioase. Şi
într-un sens şi în celălalt arta şi frumosul îşi continuă reciproca determinare.
EvidenŃieri ale noŃiunilor asimilate prin prezentări individualizate. Abordări practice la

liberă alegere
( Seminar = 6 ore )
Tema 2
Specificul conŃinutului disciplinei Didactica artelor vizuale( EducaŃie plastică sau vizual
artistică). Elemente de limbaj vizual şi artistic plastic – punctul, linia, forma (
suprafaŃa, volumul), valoarea, culoarea – subiecte şi teme plastice.
(Curs = 14 ore)
2.a. Specificurile exprimărilor artistice plastice ale vârstelor preşcolară şi şcolară
Dintr-o documentaŃie adunată în timp provin informaŃiile următoare, referitoare la capacităŃile
umane deosebite în privinŃa exprimărilor plastice sau vizual artistice.ExplicaŃiile laborioase
pot fi de un real folos cadrelor didactice care predau EducaŃia plastică(gimnaziu) sau
vizual.artistică(liceu) ori care lucrează şi la alte nivele cu persoane talentate ori supradotate în
sens artistic –vizual6:
6 „Academia Română, Filiala Cluj-Napoca
Institutul de Istorie „George BariŃ”, Departamentul de Cercetări Socio-Umane

Studii şi cercetări din domeniul ştiinŃelor socio-umane, vol. 11, 2003”
„ DOTAREA SUPERIOARĂ ÎN DOMENIUL ARTELOR PLASTICE:
IMPLICAłII PSIHOPEDAGOGICE
Ioan Berar
Termenul dotare sau dotaŃie semnifică ansamblul de însuşiri fizice şi psihice care condiŃionează succesul /
performanŃa în unul sau mai multe domenii de activitate. Sensul este, evident, foarte apropiat de cel al unui alt
35
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
concept frecvent utilizat în sfera ştiinŃelor socio-umane şi anume, cel de aptitudine. DiferenŃa rezultă din
accentul pus pe unul sau altul din factorii explicativi implicaŃi în emergenŃa lor. Dotarea / dotarea superioară /
supradotarea se asociază precumpănitor cu zestrea nativă, cu ceea ce moşteneşte individul de la ascendenŃi
(părinŃi, bunici etc.) în timp ce aptitudinea este înŃeleasă mai ales ca rezultat al acŃiunii factorilor ambientali
asupra potenŃialului ereditar. Oricum, realităŃile semnificate fiind quasi-identice, nu există riscul unor confuzii
sau îndoieli atunci când cei doi termeni sunt utilizaŃi în relaŃie sinonimică.
În literatura de specialitate mai frecvent întâlnite sunt delimitările de genul: dotare generală - dotare
specială sau dotare generală - talent.
Termenul de dotare / supradotare generală se asociază de obicei cu cel de inteligenŃă şi se raportează la

rezultatele deosebite obŃinute în mai multe domenii de activitate, în timp ce supradotarea specială denumită şi
talent, se judecă prin prisma performanŃelor obŃinute într-un domeniu specific, cum ar fi cel muzical, tehnic,
pedagogic, literar, artistic, sportiv etc. Aşa au gândit psihologi iluştri ca: L. M. Terman (1981), L. L. Thurstone
(1938), J. P. Guilford (1967) ş.a. care au pus accentul pe gradul de dezvoltare a unor componente / factori ai
inteligenŃei, pe interrelaŃionarea lor şi mai puŃin pe specificitate.
O abordare alternativă a relaŃiei supradotare - inteligenŃă apare la H. Gardner (1983), care dezvoltă aşa-
numita teorie modulară a inteligenŃei, conform căreia există nu una ci mai multe tipuri sau forme ale acestei
aptitudini (lingvistică, logico-matematică, muzicală, spaŃială, chinestezică sau psihomotorie, intrapersonală şi
interpersonală), fiecare utilizând sistemul ei de simboluri ca unităŃi fundamentale pentru procesarea informaŃiei.
În consecinŃă, supradotarea, inclusiv creativitatea, înseamnă un nivel înalt de funcŃionare a structurilor psihice
corespunzătoare acelui domeniu.
O definiŃie ceva mai largă propune J. S. Renzulli, care consideră supradotarea ca o manifestare a
potenŃialului uman, ce poate fi sporită în anumite circumstanŃe şi condiŃii. Aceasta poate fi abordată ca o
rezultantă a interacŃiunii mai multor factori, grupaŃi de fapt în trei categorii (cf. Jigău, 1994):
a. aptitudini sau abilităŃi cognitive generale superioare mediei (inteligenŃă, capacitate de analiză şi
sinteză, aptitudini speciale etc.);
b. angajare în sarcină (motivare, încredere în sine, curiozitate epistemică etc.) şi
c. creativitate (de fapt, un înalt nivel al creativităŃii).
Sunt relativ numeroşi autorii care apreciază supradotarea ca o configuraŃie de aptitudini generale şi/sau
speciale care facilitează obŃinerea de performanŃe notabile în diferite domenii de activitate. N. L. Gage şi D. C.
Berliner (1992), de exemplu, includ în categoria dotaŃi şi talentaŃi, pe acei elevi care demonstrează performanŃe
înalte în unul sau mai multe domenii cum ar fi: abilităŃi intelectuale generale, aptitudini academice specifice,
gândire creatoare sau productivă, capacităŃi de conducere (“leader-ship”), arte vizuale, reprezentare scenică ş.a.
În modelul elaborat de F. Gagné (1993, p. 72), supradotarea este asociată cu dezvoltarea naturală sau
nesistematică a abilităŃilor umane, iar talentul, cu abilităŃile sau deprinderile sistematic dezvoltate, care constituie
(compun) expertiza într-un domeniu specific al activităŃii omului. EmergenŃa unui talent particular rezultă din
aplicarea uneia sau mai multor aptitudini până la stăpânirea cunoştinŃelor şi deprinderilor în acel domeniu,
mediată fiind de catalizatori intrapersonali (motivaŃie, încredere în sine etc.) şi de mediu (familie, şcoală,
comunitate etc.), precum şi de o învăŃare sistematică şi de o practică excesivă.
MulŃi specialişti, notează M. Jigău (1994, p. 33), consideră că supradotat este copilul care: învaŃă mai
repede şi cu mai multă uşurinŃă volumul de cunoştinŃe propus grupului de aceeaşi vârstă, prezintă o etate mintală
superioară celei cronologice, obŃine rezultate deosebite în planul creativităŃii sau utilităŃii sociale a activităŃii
sale, face dovada unei deosebite capacităŃi de memorare-învăŃare ş.a.
36
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
Având în vedere datele de mai sus şi, totodată, rezultatele unor investigaŃii personale, apreciem ca
oportună definiŃia conform căreia supradotarea reprezintă o substructură a personalităŃii, formată din
componente cognitive, afectiv-motivaŃionale şi volitiv-acŃionale, elaborată în ontogeneză prin asimilări şi
acomodări succesive ale individului la modelele, solicitările şi condiŃiile oferite de societate şi care, pe măsura
constituirii, facilitează obŃinerea de performanŃe superioare în unul sau mai multe domenii de activitate.
Avantajele sau punctele tari ale unei asemenea definiŃii ar fi următoarele:
- supradotarea include în structura sa inteligenŃa, înŃeleasă ca o componentă de bază, dar nu unică,

nu singulară, ci în relaŃie cu alte procese cognitive (memorie, limbaj etc.);
- sunt considerate ca indispensabile în configuraŃia supradotării unele componente afectiv-

motivaŃionale, cum ar fi: trebuinŃele de cunoaştere, afiliere şi performanŃă, emoŃiile şi sentimentele
superioare, interesele şi pasiunile subiectului ş.a.;
- definiŃia depăşeşte aparenta contradicŃie ereditate-mediu sau potenŃialitate-actualitate prin

valorificarea ideilor piagetiene cu privire la dezvoltarea intelectuală şi morală a copilului (prin
„jocul” continuu între asimilări şi acomodări);
- afirmă posibilitatea manifestării fenomenului în unul sau concomitent mai multe domenii de
activitate şi, în fine,
- face trimitere la performanŃă ca la unul dintre principalele criterii de evaluare a supradotării.
Înrudit cu termenul de supradotare este cel de talent. În literatura de specialitate, talentul este frecvent
interpretat ca o formă superioară de manifestare a aptitudinilor, ca o combinare originală de dispoziŃii
funcŃionale ereditate şi sisteme operaŃionale dobândite. Unii autori, de exemplu, Gage şi Berliner (1992),
consideră că cei doi termeni se află în relaŃie de sinonimie. Semnele dotării şi talentului ar fi: abilitatea de
angajare şi concentrare asupra problemei, construirea de relaŃii între date şi idei, diversitatea de interese şi
informaŃii, curiozitate epistemică, idei creative, vocabular bogat etc.
Orientările actuale merg în direcŃia asocierii termenului de dotare cu cel de performanŃă în activităŃi
complexe, cu caracter interdisciplinar (de exemplu, învăŃarea şcolară, munca de cercetare, conducere, evaluare
etc.) iar a celui de talent, cu rezultatele inedite, originale, valoroase obŃinute într-un anumit domeniu (de
exemplu, muzică, sport, literatură, matematică, arte plastice etc.).
Asemănător altor forme de dotare specială, aptitudinile pentru artele plastice îngemănează în structura lor
o întreagă serie de procese, deprinderi şi priceperi cu caracter cognitiv şi noncognitiv. Aceste componente, a
căror pondere variază de la o substructură la alta, sunt puternic influenŃate în dinamica lor de tipul de activitate
desfăşurată, după cum este vorba de un pictor, sculptor, muzeograf, arhitect, profesor de desen sau lucrător într-
un alt domeniu înrudit.
O caracteristică comună diferitelor arte poate fi considerat tipul artistic, identificat de I. P. Pavlov pe baza
analizei relaŃiilor dintre cele două sisteme de semnalizare. Persoanele care dispun de această aptitudine -
îmbrăŃişează în întregime, în mod complet realitatea vie, fără nici o fracŃionare, fără nici o disjuncŃie-. Opuşi
acestora sunt reprezentanŃii tipului gânditor, care fracŃionează realitatea ... şi abia după aceea adună din nou
componentele ei, caută să le redea viaŃă, fără însă a reuşi în mod deplin (Roşca, Zörgö, 1972, p. 87).
Aptitudinile speciale se cristalizează - aşa cum menŃionează şi N. Pârvu (1967) - din diversele procese şi
însuşiri care compun unitatea psihicului uman. Prin încărcătura lor educativă diferită, anumite aptitudini generale
pot deveni componente ale unei dotări speciale: muzicianul va avea o bună memorie auditivă şi motrică,
plasticianul o bună memorie vizual-spaŃială şi motrică, tragedianul şi literatul una verbal-logică etc.
37
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
În domeniul artistic ponderea aptitudinilor speciale în obŃinerea de performanŃe notabile, mai ales în
privinŃa producŃiei, a creării de valori, pare a fi mult mai însemnată decât a inteligenŃei. Altfel spus, aptitudinile
speciale şi inteligenŃa nu contribuie în egală măsură şi nu se condiŃionează reciproc în activităŃile artistice, ceea
ce nu exclude însă posibilitatea interacŃiunii lor.
Având în vedere datele existente în literatura de specialitate, precum şi cele rezultate din investigaŃii
proprii (Berar, 1998 şi 2001), putem descrie structura aptitudinilor plastice ca o configuraŃie de componente
senzorio-perceptive, motrice, intelective, afectiv-motivaŃionale şi creative, după cum urmează:
A. Componentele senzorio-perceptive:
- Capacitate de diferenŃiere a culorilor şi nuanŃelor de culori sau discriminarea cromatică, însuşire

dependentă atât de particularităŃi anatomo-fiziologice şi neurologice ale persoanei (sensibilitatea
diferită a celulelor receptoare, adică a conurilor de pe retină, relaŃia dintre excitaŃie şi inhibiŃie la
nivel de zonă corticală), cât şi de factori socio-culturali (nivel de instruire, experienŃă personală,
preferinŃe şi atitudini colective etc.). Ca domenii de implicare menŃionăm: pictura, designul
industrial, arta vestimentaŃiei, ergonomia şcolară etc.
- Aprecierea şi reproducerea corectă a proporŃiei obiectelor, însuşire care depinde de integritatea

şi funcŃionarea normală a analizatorului vizual, dar şi de experienŃa acumulată în timp. Este
cunoscut faptul că preşcolarii săvârşesc numeroase greşeli în privinŃa proporŃiilor dintre elementele
unei figuri sau dintre mărimile obiectelor desenate (Cox, 1994, p. 43-50; Ignatiev, 1952, p. 158).
- Alte componente senzorio-perceptive: raportul de lumini şi umbre, „simŃul” ritmului, formei şi

volumului obiectelor etc.
B. Componentele motrice mai frecvent implicate în activităŃile cu caracter plastic sunt:
- Dexteritatea manuală, caracterizată prin precizia, rapiditatea şi ingeniozitatea mişcărilor manuale

şi digitale, aşa cum se manifestă ele în: desenarea conturului, trasarea liniilor, haşurare, redarea
reliefului şi a proiecŃiei etc.
- Coordonarea ochi - mână implicată în acŃiuni de schiŃare a obiectului, decupare, modelare, tăiere
etc. Asigură interacŃiunea permanentă între obiectul real (produsul în curs de realizare) şi imaginea
sa mintală (mai mult sau mai puŃin originală, inedită).
C. Dotarea superioară în domeniul artelor plastice, ca de altfel în orice alt sector al activităŃii, nu poate
fi înŃeleasă fără analiza mecanismelor cognitive care asigură obŃinerea şi prelucrarea informaŃiei specifice.
Persoanele înzestrate pentru artele plastice dispun de calităŃi intelectuale cum sunt:
- Un dezvoltat simŃ al observaŃiei, folositor atât pentru perceperea obiectului în integralitatea sa, cât
şi a detaliilor, a nuanŃelor, a specificităŃii şi a originalităŃii sale.
- Capacitatea de reprezentare şi imaginare, mai ales de operare cu forme, distanŃe, culori, proporŃii
şi perspective. Produsele activităŃii plastice devin cu adevărat interesante atunci când depăşesc
concretul uzual, când propun „soluŃii” grafice, sculpturale, vestimentare, tehnice etc. valoroase din
punct de vedere estetic şi utilitar.
- Gândirea se implică în activităŃile plastice prin toate operaŃiile şi formele sale. În activitatea
sculptorului, de exemplu, se observă o trecere repetată, frecventă a privirii şi atenŃiei de la imaginea
globală a obiectului activităŃii la părŃile constitutive şi chiar la aspectele de detaliu ale acestuia. Se
fac comparaŃii între rezultatele obŃinute şi modelul real sau mintal realizat sau imaginat de autor. În
38
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
sinteza finală elementele principale, esenŃiale, definitorii pentru obiectul creat sunt puternic
accentuate, iar cele secundare dobândesc doar semnificaŃii decorative.
Dintre formele mai frecvent semnalate ca suporturi importante pentru activităŃile plastice menŃionăm:
gândirea în imagini, gândirea sintetică şi gândirea divergentă, toate caracterizate prin indicatori înalŃi de
flexibilitate, productivitate şi originalitate.
În raport cu orientarea generală a persoanei, gândirea se poate focaliza pe obiecte şi fenomene reale,
concrete, pe redarea cât mai originală a modelului sau, dimpotrivă, pe idei, concepte abstracte, simboluri sau
chiar fantasme. În primul caz subiectul rămâne fidel prototipului, fără însă a-l imita sau copia. În cel de-al doilea,
produsul realizat poate sau nu să prezinte similitudini cu ceva existent în realitate, acesta exprimând cu precădere
gândurile şi trăirile autorului, aderenŃa sa la un sistem de valori puternic personalizat. În ambele cazuri produsul
nou apare ca un rezultat al unor operaŃii ample şi profunde de analiză şi sinteză, de generalizare şi abstractizare,
de prelucrare şi transformare a unor date primare, cu implicarea de procedee imaginative specifice de genul
aglutinării, schematizării, modificării dimensiunilor spaŃiale sau chiar temporale, elaborării de situaŃii şi
personaje tipice etc.
D. O altă componentă importantă în structura aptitudinilor pentru artele plastice o reprezintă atracŃia
pentru activitatea desfăşurată sau modul de "angajare în sarcină". OpŃiunea pentru expresia de mai sus se
explică prin următoarele:
- în sfera noŃiunii de atracŃie intră în mai mare măsură decât în cele de preferinŃă, interes, emoŃie,
sentiment sau chiar pasiune, elemente care au devenit cu adevărat mobiluri interne ale conduitei;
- atracŃia se dezvoltă pe baza trebuinŃei de a cunoaşte, mai ales a formei sale superioare -
curiozitatea epistemică;
- nu se includ aici decât indirect motivele conjuncturale de genul: laudă, pedeapsă, recompensă
materială etc.;
- expresia îmbină în sine atât valenŃe motivaŃionale, cât şi afective: "Noi pictorii privim cu ochii,
dar lucrăm cu sufletul" - spunea cândva tenacele şi, în acelaşi timp, extrem de sensibilul artist
Ştefan Luchian, (cf. Zisulescu, 1971, p. 100).
E. Dintre însuşirile de personalitate mai frecvent asociate cu dotarea superioară în domeniul artelor
plastice sunt atitudinile şi creativitatea.
Ca formaŃiune psihică relativ stabilă, atitudinea interacŃionează cu sistemul de aptitudini, în particular cu

cele pentru artele plastice, atât sub aspect orientativ sau de direcŃionare, cât şi evaluativ. Atitudinea de deferenŃă,
de preŃuire şi protejare a frumosului natural, de exemplu, poate reprezenta o premisă favorabilă pentru cultivarea
aptitudinilor grafice implicate în activităŃi de genul pictură, sculptură, cinematografie, design vestimentar etc.
Aptitudinile speciale îşi pun de regulă amprenta asupra creativităŃii, dar odată structurată ca însuşirea a
personalităŃii, aceasta devine un factor stimulativ pentru o categorie sau alta de aptitudini. Altfel spus, cauza şi
efectul îşi schimbă continuu locul. Discriminarea cromatică, simŃul liniei, al formei şi volumului, memoria
vizuală, înŃelegerea perspectivei etc., sunt, fără îndoială, factori extrem de importanŃi în creaŃia plastică (pictură,
grafică, sculptură, arhitectură, cinematografie etc.), dar, pe măsură ce creativitatea dobândeşte caracterul de
dimensiune a personalităŃii, ea devine suport şi condiŃie pentru amplificarea rolului şi eficienŃei factorilor mai sus
menŃionaŃi.
În domeniul artelor plastice, inteligenŃa - aşa cum apare ea exprimată prin rezultatele obŃinute la testele
generale de investigare - joacă un rol puŃin semnificativ. Se consideră că limita superioară a C.I. este situată în
jurul valorii de 115-119, fiind ceva mai ridicată în cazul desenului simbolic şi al caricaturii. Faptul că inteligenŃa
39
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
corelează într-o măsură redusă cu aptitudinile plastice este susŃinut şi de cazurile aşa-numiŃilor "idioŃi savanŃi".
Gottfried Mind, de exemplu, englezul care reuşea să deseneze cu mult talent chipuri umane şi, mai ales, pisici s-a
dovedit a fi incapabil să deprindă scrisul şi cititul (Roşca, 1981, p. 65).
Problema dotării superioare sau a talentului în domeniul artelor plastice nu se reduce, desigur, la aspecte
de configuraŃie, de aptitudini care structurează profilul personalităŃii excepŃionale. La fel ca toate celelalte
însuşiri psihice specific umane, aptitudinile pentru artele plastice se formează şi se manifestă ca structuri relativ
distincte pe parcursul evoluŃiei ontogenetice, prin modelarea unor dispoziŃii ereditare polivalente de către factorii
ambientali. Deşi, deocamdat[ă, nu pot fi operate delimitări ferme între aceste două categorii de variabile, se
estimează totuşi că, în cazul dat, componenta genetică îndeplineşte rolul de factor determinant, influenŃa
mediului socio-cultural exercitându-se cu precădere în precizarea direcŃiei şi, eventual, a ritmului de dezvoltare
aptitudinală. Nu trebuie omisă din "formula" supradotării pentru domeniul artelor plastice, aşa-numita "ereditate
psihologică", adică acel ansamblu de influenŃe care se exercită asupra copilului într-o manieră inconştientă şi
care îşi are originea în sentimentele, ambiŃiile, speranŃele, neîmplinirile sau chiar eşecurile părinŃilor.
Pasul următor în gestionarea problematicii dotării superioare îl reprezintă diagnosticul sau identificarea.
Folosim termenul de identificare în sensul de constatare, de reliefare a unor dimensiuni ale personalităŃii, în
cazul discutat, de punere în evidenŃă a particularităŃilor care diferenŃiază persoanele cu aptitudini reale pentru
artele plastice, comparativ cu cele la care asemenea note /însuşiri sunt „absente” sau slab dezvoltate. Ajunşi aici,
facem precizarea că o identificare exactă nu poate fi făcută cu răspunsuri de genul da sau nu, totul sau nimic.
Adevărul este că orice fiinŃa umană normală posedă dispoziŃii pentru structurarea oricărui tip de aptitudini. Ceea
ce diferenŃiază indivizii umani este doar nivelul de dezvoltare a diferitelor categorii de aptitudini. În consecinŃă,
corect este să vorbim despre copii cu aptitudini plastice superior dezvoltate şi, respectiv, slab dezvoltate.
Similar altor obiective cu caracter instructiv - educativ, în organizarea şi desfăşurarea acŃiunilor de

identificare a copiilor superior dotaŃi trebuie să se Ńină seama atât de particularităŃile de vârstă ale subiecŃilor
investigaŃi, cât şi de anumite standarde şi criterii docimologice.
M. J. Parsons, de exemplu, pe baza unor investigaŃii de lungă durată (aproximativ 10 ani) reliefează o suită
de cinci stadii în dezvoltarea aptitudinilor pentru artele plastice:
a. Stadiul favoritismului sau preferinŃei, caracterizat prin plăcere sau chiar atracŃie pentru desen,
culoare, pictură etc.
b. Stadiul frumuseŃii şi realismului, când copilul manifestă interes pentru o temă sau alta, străduinŃa
de a reprezenta obiectul într-un mod cât mai aproape de realitate, satisfacŃie în legătură cu aspectul
estetic al lucrării.
c. Stadiul expresivităŃii, când plasticitatea şi sugestivitatea devin mai importante decât tema aleasă
sau exactitatea reproducerii obiectului.
d. Stadiul formei şi al stilului, remarcat prin raportarea produsului la standardele sociale impuse de
tradiŃie, modă sau critica de specialitate, prin compararea lucrărilor propuse cu cele deja existente.
e. Stadiul autonomiei, în care subiectul conştientizează relaŃia dintre standardele sociale şi cele
personale, dobândeşte convingerea autenticităŃii şi valorii propriilor lucrări.
Modelul lui Parsons, deşi a fost întâmpinat cu unele obiecŃii legate de experimentele care au stat la baza
construirii lui, reprezintă o abordare amplă şi solidă a fenomenului dotării în domeniul artelor plastice (cf.
Hargreaves, 1984).
Referindu-se la particularităŃile grafiei la copii, M. V. Cox (1994, p. 44-49) notează că în jurul vârstei de 3
ani desenele acestora prezintă o specificitate de netăgăduit: aproape toŃi desenează „mormoloci” („todpole
40
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
figures”), adică figuri la care anumite părŃi ale corpului lipsesc iar altele sunt aşezate în mod bizar. Ceva mai
târziu desenul concentrează informaŃiile factuale despre obiect, fără a Ńine seama de punctul (unghiul) din care
este privit. Sunt aşa-numitele tablouri centrate pe obiect (object-centred picture). Copiii de vârstă mai mare şi
adulŃii realizează desene care urmăresc obiectele dintr-un anumit punct de vedere (viewer-centred picture).
Evident, toate aceste schimbări au legătură cu maturizarea cognitivă a copiilor.
Pentru cunoaşterea / identificarea aptitudinilor, respectiv, a dotării superioare în domeniul artelor plastice,
specialiştii recomandă diferite metode, unele obişnuite, frecvent folosite în practica şcolară, altele mai deosebite,
mai greu de aplicat şi interpretat, dar mai valoroase sub aspect diagnostic şi prognostic.
Din prima categorie fac parte: analiza şi evaluarea lucrărilor realizate de elevi pe bază de teme date sau la
libera lor alegere; analiza şi compararea notelor obŃinute la diferite obiecte de studiu; teste psihologice pentru
reliefarea diferitelor componente structurale (percepŃie spaŃială, discriminare cromatică, spirit de observare,
reprezentare plană şi spaŃială, probe de tip labirint, urmărire linii, punctare, atingere etc.). Aşa, de exemplu, în
analiza şi evaluarea unui desen vor fi avute în vedere următoarele reguli:
a. Cu cât un desen, în întregimea lui, redă mai bine obiectul, cu atât el va fi socotit mai valoros, chiar
dacă a omis unele amănunte.
b. Orice dovadă de originalitate, de creaŃie personală adăugată desenului va fi notată în plus cu 1-2
puncte, în funcŃie de gradul de armonizare cu situaŃia dată, chiar dacă desenul din punct de vedere
tehnic nu este pe deplin reuşit.
c. Un desen este cu atât mai reuşit, cu cât redă mai corect orientarea proporŃiilor, mişcarea şi
perspectiva.
d. Dacă un desen nu redă corect orientarea, nu păstrează proporŃiile, nu indică mişcarea şi nici
perspectiva, nu dovedeşte originalitate şi nici caracteristici tehnice şi estetice sesizabile, atunci
acesta este un produs nereuşit, fără valoare.
În cazul testelor de apreciere artistică, subiecŃii sunt invitaŃi să-şi exprime preferinŃele, alegând din două
sau mai multe variante, dintre care numai una este originală, celelalte fiind versiuni mai mult sau mai puŃin
distorsionate,
Componentele creative pot fi puse în evidenŃă prin probe care cer din partea subiectului să realizeze schiŃe
sau desene, plecând de la un minim se elemente date (de exemplu, testele de creaŃie Horn e Smith).
Strategiile de evaluare a copiilor superior dotaŃi în domeniul artelor plastice pot fi grupate în câteva
categorii.
Astfel, în raport cu criteriul vârstă, putem vorbi de strategii pentru evidenŃierea potenŃialului şi a
precocităŃii. Termenul de potenŃial se foloseşte pentru a desemna ceea ce există latent, fără a se manifesta
momentan în acŃiune. Are o puternică bază genetică, sporeşte mereu odată cu asimilarea culturii şi răzbate la
suprafaŃă prin acte şi produse remarcabile. Precocitatea este o stare manifestă a dezvoltării psihomotorii,
intelective şi afective care depăşeşte nivelul comun constatat la convârstnici. Ca exemple: mersul înainte de 12-
14 luni, pronunŃarea unor cuvinte înainte de un an, manifestarea unor evidente abilităŃi artistice (desen, muzică,
dans) şi intelectuale (citit, socotit) la vârsta preşcolară ş.a.
În raport cu domeniul de interes, de manifestare, strategiile pot viza: muzica, desenul, modelajul, arta
scenică etc.
41
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
În funcŃie de scopul urmărit, strategiile pot fi de interes imediat (de orientare sau selecŃie) şi de interes
mai îndepărtat (de pregătire, calificare sau recalificare, de dobândire a competenŃelor sau de aprofundare a
acestora).
În alegerea strategiei, dar mai ales în elaborarea setului de metode şi instrumente de lucru se vor avea în
vedere exigenŃele neurofiziologice şi psihice stabilite în psihoprofesiograma meseriei, activităŃii sau ocupaŃiei.
MenŃionăm că, uzual, psihoprofesiogramele indică însuşirile psihice atât pe grade de necesitate (absolut
necesare, necesare, de dorit), cât şi sub aspectul contraindicaŃiilor (absolute şi relative).
Metodele şi instrumentele de lucru utilizate pentru identificarea copiilor superior dotaŃi nu diferă
substanŃial de cele folosite în practica psihodiagnostică, în general, cu excepŃia doar a accentului pus pe
specificitate şi pe modul de îmbinare, de interacŃiune a diferitelor componente structurale. Ce înseamnă asta?
Dacă în psihodiagnosticul obişnuit accentul cade pe raportarea aptitudinilor la un criteriu cantitativ, adică la
performanŃă, în cazul psihodiagnozei excepŃionalităŃii se urmăreşte cu acelaşi interes şi calitatea sau
specificitatea, precum şi modul de ierarhizare a diferitelor componente. De exemplu, în cazul unui copil dotat
pentru pictură vor fi avute în vedere nu numai rezultatele la testele de diferenŃiere cromatică, de respectare a
proporŃiilor, de utilizare a jocurilor de lumini şi umbre, de umplere a spaŃiului sau a gradului de noutate, de
originalitate, ci şi date privitoare la ponderea lor în ansamblul cotei realizate, corelaŃiile dintre cotele parŃiale,
eventual dinamica (modificarea în timp) acestor date, precum şi semnificaŃia / valoarea pe care subiectul
examinat o atribuie fiecărei componente.
Cunoaşterea problematicii dotării superioare, a metodelor şi strategiilor folosite pentru identificarea

copiilor superior dotaŃi, reprezintă doar primii paşi, primele momente ale unui îndelungat şi adesea dificil proces
de intervenŃie sau asistenŃă psihopedagogică, proces la realizarea căruia trebuie să participe deopotrivă atât
specialiştii (învăŃători, profesori, pedagogi, consilieri etc.), cât şi ceilalŃi factori educativi, cum sunt, de exemplu,
familia, instituŃiile culturale, asociaŃiile pentru supradotaŃi sau mass-media.
Primele încercări de asistare a copiilor superior dotaŃi au apărut în S.U.A, în a doua jumătate a secolului al
XIX-lea şi aveau la bază ideea promovării accelerate a acestora. La începutul secolului XX tentative de
şcolarizare diferenŃiată a supradotaŃilor apar în Ńări ca Germania, FranŃa, Belgia, fosta U.R.S.S., Noua Zeelandă,
Australia etc. În Ńara noastră preocupările au fost mai mult de ordin teoretic şi ele îşi găsesc expresia în lucrările
de înaltă Ńinută ştiinŃifică ale unor autori ca Fl. Ştefănescu-Goangă, L. Rusu, Al Roşca, T. Bogdan ş.a.
Astăzi, după cât se pare, mai larg răspândită printre specialişti este ideea educării copiilor superior dotaŃi
în cadrele obişnuite ale şcolii, cu condiŃia elaborării şi aplicării unor programe speciale, care să le ofere
posibilitatea dezvoltării în ritm propriu şi în direcŃii preferate. Dintre modelele curriculare elaborate de diverşi
autori menŃionăm câteva: „Stâlpii totemici ai talentului multiplu”, al lui C. Taylor (1978); „Triada de
îmbogăŃire”, elaborat de J.R. Renzulli (1977); „Planul Piramida”, realizat de D. Cox (1985); „Modelul elevului
autonom”, creat de G. Betts (1985); „Modelul educaŃional integrativ”, realizat de S. Kaplan (1986) ş.a. (apud
Stănescu, 2002, p. 69-95).
SoluŃiile propuse pentru instruirea diferenŃiată a copiilor superior dotaŃi şi talentaŃi variază de la o Ńară la
alta sau chiar de la o localitate la alta. Dintre acestea menŃionǎm: şcoli şi clase speciale, grupe de dotaŃi în cadrul
claselor obişnuite, activităŃi şcolare suplimentare, programe suplimentare etc.
În Ńara noastră, începând din vara anului 2001, funcŃionează Centrul de ExcelenŃă pentru Elevii Capabili de
PerformanŃe, unitate direct subordonată Ministerului EducaŃiei şi Cercetării şi care are ca obiective (cf. Tribuna
învăŃământului, anul LII, nr. 592, 28 mai - 3 iunie 2001):
- Identificarea tinerilor capabili de performanŃă (în continuare: t.c.p.).
- Elaborarea strategiilor şi a programelor de instruire în colaborare cu specialişti.
42
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
- Monitorizarea evoluŃiei pe o perioadă de 15 ani.
- Lansarea de acŃiuni de promovare a t.c.p. în mass-media.
- Sprijinirea instituŃiilor de învăŃământ superior dispuse să elaboreze şi să aplice programe proprii

de instruire a t.c.p.
- Stabilirea relaŃiilor cu instituŃii capabile să sprijine instruirea t.c.p.
- Acordarea de recompense pentru t.c.p. şi pentru cadrele didactice implicate în pregătirea lor.
- Eliberarea unor Diplome de ExcelenŃă pentru elevii cu rezultate deosebite.
- Coordonarea tuturor concursurilor organizate de M.E.C. şi la care participă t.c.p.
În concluzie, din datele deja prezentate reŃinem ca semnificative următoarele idei:
a. Dotarea superioară în domeniul artelor plastice reprezintă o substructură a personalităŃii, elaborată

în ontogeneză, prin asimilări şi acomodări specifice la condiŃiile oferite de societate (familie,
şcoală, mediu socio-cultural etc.). Pe măsura constituirii, aceasta facilitează obŃinerea de
performanŃe superioare în unul sau mai multe domenii de activitate (pictură, sculptură, grafică,
design, cinematografie etc.).
b. Deşi puternic dependentă de zestrea nativă, de anumite premise ereditate (particularităŃi somatice,
neuronale, neurohormonale, dispoziŃii pulsionale etc.), dotarea superioară în domeniul artelor
plastice nu poate fi separată de condiŃiile sociale, mai ales educative, în care trăieşte, se formează şi
se dezvoltă persoana umană.
c. Aptitudinile, în general, cele pentru artele plastice, în particular, se structurează pe baza

exerciŃiului. De foarte mic, la vârsta de 2-3 ani copilul desenează cu plăcere linii orizontale şi
verticale, rotocoale, emormolocie, ceva mai târziu: flori, maşinuŃe, case, animale şi chiar figuri
umane. În şcoala primară, orele de educaŃie plastică reprezintă momente de relaxare după cele de
scris-citit şi matematică.
d. Pentru stimularea dotării şi formarea aptitudinilor specifice diverselor domenii artistice se vor avea
în vedere componentele lor structurale. În cazul aptitudinilor grafice, de exemplu, vor fi vizate:
capacitatea de diferenŃiere cromatică, perceperea corectă a proporŃiilor, “simŃul” ritmului, formei şi
volumului, dexteritatea manuală, coordonarea ochi-mână, spirit de observare, gândirea în imagini,
interes şi atracŃie pentru activitatea desfăşurată, perseverenŃă etc. O atenŃie deosebită trebuie
acordată sensibilităŃii estetice şi creativităŃii elevilor.
e. Pentru cunoaşterea / identificare copiilor superior dotaŃi în domeniile la care ne referim, se

folosesc diverse metode şi strategii ca: analiza şi evaluarea lucrărilor realizate, teste psihologice,
teste de apreciere artistică, probe de creativitate etc.
f. Procesul cunoaşterii şi formării aptitudinilor pentru artele plastice parcurge, în linii mari,
următoarele etape: receptarea / trăirea fenomenului, cunoaşterea multisenzorială, pătrunderea în
esenŃa obiectului (prin gândire şi imaginaŃie) şi verificare / evaluarea competenŃelor dobândite prin
practica creaŃiei plastice.
Într-o excelentă lucrare de filosofia artei, Al. Surdu scrie: “Creatorul trebuie să cunoască situaŃia
existentă la care se referă; natura, să zicem, pe care o redă, descrie; evenimentele pe care le rezumă; concepŃiile
pe care le susŃine. Dar, fireşte, trebuie să-şi însuşească şi tehnica artei respective cu regulile şi canoanele ei care
43
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
sunt, uneori, la fel de stricte ca cele matematice. Creatorul este genial nu prin încălcarea unor reguli pe care nu le
cunoaşte, ci mai degrabă prin impunerea unor reguli necunoscute încă” (Surdu, 1993, p. 12).
BIBLIOGRAFIE
Bârlogeanu, L. (2001), Psihopedagogia artei. EducaŃia estetică, Iaşi, Editura Polirom.
Berar, I. (1998), Dotare generală - dotare specială, în vol. Studii şi cercetări din domeniul ştiinŃelor socio-
umane, Cluj-Napoca, Editura Argonaut, p. 34-38.
Berar, I. (2001), Supradotare în domeniul artelor plastice, în vol. Studii şi cercetări din domeniul ştiinŃelor
socio-umane, Cluj-Napoca, Editura Argonaut, p. 11-15.
Cox, M. V. (1994), Children’s Drawings. În: D. J. Hargreaves (ed.), Children and the Arts, Milton Keynes,
Philadelphia, Open University Press, p. 43-58.
CreŃu, C. (1993), Aria semantică a conceptului de “dotare superioară”, în “Revista de pedagogie”.
Gage, N. L., Berliner, D. C. (1992), Educational Psychology, Boston, Toronto, Dallas, Houghton, Mifflin
Company.
Gagné, F. (1993), Constructs and Models Pertaining to Exceptional Human Abilities. În: H. A. Heller, F. J.
Mönks, A. H. Passow (ed.), International Handbook of Research and Development of Giftedness and
Talent, Oxford, New York, Seul, Tokyo, Pergamon, p. 69-88.
Gardner, H. (1983), Frames of Mind. The Theory of Multiple Intelligences, New York, Basic Books.
Golomb, C. (1994), Sculpture: the Development of Representational Concepts in a Three-dimensional Medium.

În: D. J. Hargreaves (ed.), Children and tre arts, Milton Keynes, Philadelphia, Open University Press,
p. 101-118.
Guerin, F., Ska, B., Belleville, S. (1999), Cognitive Processing of Darwing Abilities, în “Brain and cognition”,
49, p. 454-478.
Guilford, J. P. (1967), The Nature of Human Intelligence, New York, Mc Graw-Hill.
Hargreaves, D. J., Galton, M. J., Robinson, S. (1994), Developmental Psychology and Arts Education. În: D. J.
Hargreaves (ed.), Children and the Arts, Milton Keynes, Philadelphia, Open University Press, p. 3-21.
Hargreaves, D. J. (1994), Developmental Psychology and the Arts. În: D. J. Hargreaves (ed.), Children and the
Arts, Milton Keynes, Philadelphia, Open University Press, p. 3-21.
Heller, H. A., Mönks, F. J., Passow, A. H. (ed.) (1993), International Handbook of Research and Development
of Giftedness and Talent, Oxford, N.Y., Seoul, Tokyo, Pergamon.
Igantiev, E. I. (1952), Problemele analizei psihologice a procesului desenării. În: B. M. Teplov, N. N. Volkov
(red.), Probleme de psihologia muncii şi artei, E. S. Bucureşti, p. 111-173.
Jigău, M. (1994), Copiii supradotaŃi, Bucureşti, Societatea ŞtiinŃifică şi Tehnică.
Pârvu, N. (1967), Studii de psihologia artei, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică.
44
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU

exprimările plastice
-„Metodologia practicării tehnicilor de exprimare artistică practică în şcoală.

Tehnici de desen şi gravură abordabile în învăŃământul general, în şcolile şi liceele de
arte - materiale şi instrumente. Pe scurt despre: desenul în creion, desenul în cărbune, desenul
în creioane colorate, desenul în cretă colorată, desenul în peniŃă, laviul. Problemele matriŃei, a
instrumentelor şi acelorlalte materiale utilizate în gravura fără acizi. Despre: monotipie,
linogravură, xilogravură, pointe seche (dry point), litografie.
Tehnici de pictură, suporturi, instrumente, accesorii. Pe scurt despre: acuarelă,
tempera, tempera în emulsii, guaşă, acrilice, pictura pe sticlă, pastelul, colajul, imprimeul
textil, fresca, tempera, mozaicul. Tehnici de broderie şi tapiserie.
Studierea unor tehnici sau procedee tehnice precum: plierea şi decuparea parŃială
(decorativă şi picturală). Colajul şi decolajul. Modelarea în lut, plastilină, relief şi ronde-
Perleth, C., Lehwald, G., Browder, C. S. (1993), Indicators of High Ability in Young Children. În: Research and
Development of Giftedness and Talent, Pergamon.
Roşca, Al. (1981), Creativitatea generală şi specifică, Bucureşti, Editura Academiei Române.
Roşca, Al., Zörgö, B. (1972), Aptitudinile, Bucureşti, Editura ŞtiinŃifică.
Stănescu, M. L. (2002), Instruirea diferenŃială a elevilor supradotaŃi, Iaşi, Editura Polirom.
Surdu, Al. (1993), Pentamorfoza artei, Bucureşti, Editura Academiei Române.
Şchiopu, U. (1999), Psihologia artei, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică.
Terman, L. M. (1981), Descoperirea şi stimularea talentului excepŃional. În: Copiii capabili de performanŃe
superioare, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică.
Thurstone, L. L. (1938), Primary Mental Abilities, Illinois, Chicago, The University of Chicago Press.
Urban, K. K., Sekowski, A. (1993), Programs and Practices for Identifying and Nurturing Giftedess and Talent
in Europe. În: Research and Development of Giftedness and Talent, Pergamon.
Van Eye, A., DE Shon, R. P. (1998), The Highly Gifted: Definitions and Methodological Implications, în “High
Ability Studies”, vol. 9, nr. 1.
Winner, E., Martino, G. (1994), Giftedness in the Visual Arts and Music. În: D. J. Hargreaves (ed.), Children and
the Arts, Milton Keynes, Philadelphia, Open University Press.
Wolf, D. P. (1994), Artistic Learning as Conversation. În: D. J. Hargreaves (ed.), Children and the Arts, Milton
Keynes, Philadelphia, Open University Press, p. 23-38.
Zisulescu, Şt. (1971), Aptitudini şi talente, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică.”
(Ioan Berar –studiu prezentat on-line)
45
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
bosse.”( (Iulian-Dalin Toma, Suport de curs- Didactica disciplinei EducaŃie vizuală, 2012, p.
23)
. 2.c. şi 2.d. cuprind Prezentări şi analize raportate la opere şi realizări vizuale din istoria
artelor şi din creaŃii plastice şi decorative contemporane( didactice şi artistice, cuprinse în
expoziŃii, muzee, în diverse obiective şi locaŃii, etc.). Ele vizează cunoaşterea şi aplicabilitatea
aspectelor definitorii privind:
2.c. Morfologia limbajului vizual şi artistic plastic – Elementele de limbaj vizual şi artistic
plastic : punctul, linia, forma ( pata, volumul) valoarea, culoarea. Specificuri plastice (
mediatice(arta video şi arta contemporană experimentală
şi

compunere vizual- artistică. Ritmuri şi ritmări7
( Pentru extinderi şi raportări se vor parcurge prezentările Conf dr.Iulian-Dalin Toma, din
Suport de curs- Didactica disciplinei EducaŃie vizuală, 2012, p. 19-23 şi alte texte şi
documentaŃii vizuale înserate aici-ex. Ritmurile arhitectonice ale lui G.M. Cantacuzino, etc.)
Pentru morfologia şi sintaxa exprimărilor artistice vizuale se folosesc, ca materiale

didactice, diverse imagini de opere de artă şi lucrări aplicative cu studenŃii, în care
respectivele problematici sunt reprezentate, precum şi exemplificări cromatice adiacente lor.
Reamintirea noŃiunilor de cromatologie, dezvoltate în anul 1 de studii, face legătura cu
folosirea manualului şi a lucrărilor de specialitate în cadrul procesului didactic, în care
reutilizarea planşelor cromatice constitue o determinare pentru compoziŃii cromatice cu
tematici indicate - de ex.: contrastul succesiv şi simultan, tonuri rupte(din amestecuri de
complementare), culori principale, binare şi terŃiare(din Cercul culorilor), monocromii
colaterale şi opuse(din Steaua culorilor), culorile lumină şi culorile pigment(din Sinteza
aditivă şi Sinteza substractivă), efecte optice ale culorilor calde şi reci pe alb, negru, gri
neutru(corelate contrastului simultan), etc.
7
Pentru reîmprospătarea cunoştinŃelor referitoare la Elementele de limbaj artistic-vizual , incluse Morfologiei şi
Sintaxei domeniului respectiv, studenŃii (din anul 2 Artă sacră) sunt invitaŃi să reparcurgă noŃiunile ca atare din
Breviarul pentru studiul desenului, culorii şi compoziŃiei artistice plastice( in print), care include aspecte
prezentate şi în anul 1 la disciplina (bipolară) Studiul desenului şi culorii (de la Artă sacră).
46
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
1 2 3 4 5
CERCUL(1) ŞI STEAUA CULORILOR(2), după J. Itten,Sinteza aditivă a culorilor

lumină(3)=LUMINA ALBĂ, Sinteza substractivă a culorilor pigment(4) = GRI F. ÎNCHIS, aproape
NEGRU şi EFECTE OPTICE(5) =Culorile par a fi mai deschise şi cu o suprafaŃă mai mare pe fond
negru decât pe fond alb, unde apar mai închise şi uşor mai reduse ca suprafaŃă
47
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
2.e. Premise conceptuale despre formă
6 7
Fig.6. În Europa secolului XX , la Şcoala Superioară de Arhitectură, Arte şi Meserii

Bauhaus, (1919-1933), triunghiul, cercul şi pătratul, ca forme geometrice primare, corelate
culorilor principale, generează prin a lor combinare forme derivate, ce sunt relaŃionate
culorilor secundare (complementare).
Fig.7. Johannes Itten, care predase la Bauhaus şi sintetizează în Arta culorii
cunoştinŃele folosite şi deduse în experienŃa sa didactică şi artistică, ne expune lapidar „ideea
convergenŃei culorii cu forma...:Când expresia unei forme coincide cu expresia unei culori,
efectele lor se cumulează.Pe de altă parte, pictorul va simŃi, desigur, nevoia ca un tablou a
cărui expresie e determinată în principal de culoare să-şi dezvolte formele plecând de la
culoare, pe când un tablou axat pe formă, dimpotrivă, să-şi primească culorile pornind de la
formă...(Ca şi Itten, dar mult înaintea lui, Kandinsky crede că roşul corespunde unghiului
drept şi pătratului, galbenul este propriu unghiului ascuŃit şi triunghiului, iar albastrul se
potriveşte cu unghiul obtuz şi cu cercul). Principiul lui Itten ne trimite cu gândul la orientarea
cubistă(care a cultivat la modul spectaculos forma), la expresionism sau la futurism(curente
interesate atât de formă, cât şi de culoare), ca şi la superbii pictori impresionişti, apoi la cei
care Ńin de taşism ori la fovii obsedaŃi şi de lumină şi de culoare.Dar, cum putem constata cu
uşurinŃă din aceste trimiteri, coordonarea, îmbinarea cu orice preŃ a culorii cu forma nu
constituie o regulă inextricabilă. Aşa se face că, deşi opiniile celor doi mari profesori de la
Bauhaus concordă în privinŃa corespondenŃelor mari dintre forme şi culori, în artă sentinŃele
fără drept de apel sunt neavenite.Următorul text al aceluiaşi Kandinsky propune un punct de
vedere nou: Pare limpede că nepotrivirea dintre formă şi culoare nu trebuie socotită ca
exprimând o lipsă de armonie, ci dimpotrivă, ca o nouă şansă spre o nouă armonie. Întrucât
numărul culorilor şi al formelor este infinit, combinaŃiile posibile sunt şi ele infinite - la fel ca
şi acŃiunile lor.”( Liviu Lăzărescu, Raportul dintre culoare şi formă în Culoarea în artă,Ed.
Polirom, Iaşi, 2009, pp.183-184). Asemenea situaŃii apar de fapt în istoria artelor ca salturi
care introduc noi maniere de abordare şi de lucru, stiluri şi curente ce diversifică vizualul
permanent, derivează formele şi introduc recurenŃe, combinând ori asociind viziuni şi idei.
48
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
A B C
A-B-C : Piet Mondrian - Redare şi abstractizare a unor forme vegetale în Copacul roşu-
(detaliu), 1908, Copacul argintiu, Măr în floare, 1912.
D E F G
D- Pablo Picasso- Bărbat cu chitară, 1911; E- Paul Klee-Conducătorul barbarilor, 1932 ;

F-G: Dan Hatmanu- Francisc Bartok, 1968; Cristalul, 1973.
Din punct de vedere artistic, forma elaborată este considerată „forma îndelung şi
deliberat căutată, care, în arta modernă, nu exclude spontaneitatea, abstrasă din numeroase
sugestii naturale, confruntată cu alte forme în contextul unui anumit spaŃiu plastic faŃă de care
a fost imaginată, gândită, construită, reconstruită” (Ion N. Şuşală, O. Bărbulescu, DicŃionar de
artă. Termeni de atelier, Ed. Sigma , Bucureşti, 1993, p. 130)
Folosirea elementelor de limbaj plastic, (de la selecŃie la exprimare artistică şi la
modalitatea de compunere în cadrul formei vizuale) duce la obŃinerea secvenŃială şi pe
ansamblu a formei deschise sau a formei închise.
Forma deschisă este exprimată prin imaginea cu un sens general centrifug, în care
traseele nu mai revin la punctul de pornire, expresia vizuală de extindere ca şi aspectul ei final
fiind marcate de terminări şi întreruperi.
Forma închisă are un sens structural centripet, de mişcare-dezvoltare ce se întoarce
către sine, ea fiind alcătuită pe trasee a căror dispunere plană ori spaŃială tinde spre centru,
spre interiorul ei.
Formele deschise şi închise, plane şi spaŃiale (sculpturale), plastice şi decorative, pot fi
simbolice atunci când cuprind „esenŃa unei idei plastice prin generalizarea unei forme plastice
49
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
elocvente, evocatoare, sau prin transferuri de semnificaŃii sau idei de la o formă sau alta, de
regulă asemănătoare structural.” (Idem, p. 132)
Câteva afirmaŃii referitoare la forma simbolică particularizează specificul exprimărilor
acesteia în relaŃie (şi) cu natura şi cu străduinŃa artistului creator de simboluri. În privinŃa
înŃelegerii esenŃializărilor din lucrările lui C. Brâncuşi aflăm că „obiectele zvelte, ridicate
vertical, au fost totdeauna asociate cultului principiului masculin, în timp ce altele creează
volume pline, simboluri ale fertilităŃii, evocând sânul, pântecele sau oul” .( Athena T. Spear,
Păsările lui Brâncuşi, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1976, p. 26). „Coloana îşi are corespondentul
în copac, astfel încât în toate formele simbolice… există un element care aminteşte natura, şi
este construit deseori conform structurilor naturii” .( Jean Grenier, Arta şi problemele ei, Ed.
Meridiane, Bucureşti, 1974, p. 341). Coloana Infinitului sau a RecunoştinŃei fără de sfârşit
poate fi astfel corelată şi unei vederi asupra ADN-ului, amintindu-ne că în fiecare om totul
există de la sine şi că în realitate arta este domeniul vast al deschiderii umane către
corespondenŃe şi asocieri inedite care permit transgresări către subtile, spirituale,
particularizabile şi inepuizabile realităŃi. Una, mai specială, este cea a restaurării operelor de
artă, fazele ultime, de integrare artistică, apelând la utilizarea elementelor de limbaj plastic
conform unor rigori cu specific ştiinŃific. Punctul, linia, pata, valoarea, culoarea, materia
reversibilă, sunt întâlnite astfel şi în metodele de integrare cromatică ale picturilor murale şi
de şevalet, publicul larg admirând de atâtea ori în muzee şi în obiective patrimoniale faŃa
reconstituită a operelor de artă de către migăloasa trudă a discreŃilor şi anonimilor restauratori.
Fără implicările de prezervare a artei, operele pot oricând dispare ca materie şi sens. Odată cu
viabilitatea acestora, limbajul plastic al lor ne învaŃă să cunoaştem mai profund şi mai extins
vizibilul şi invizibilul lor structural şi tehnic în care se îmbină aportul sensibil şi raŃional al
celor care le-au creat. BineînŃeles că acum nu mai avem un timp din vechime al realizărilor
axate preponderent într-o direcŃie de performanŃă într-un domeniu în care să mai şi medităm
la ceea ce facem nu numai să producem, deseori, contra cronometru, ceva. Degeaba ne
extaziem în faŃa operelor din trecut , sau dimpotrivă, le minimalizăm sau chiar le
desconsiderăm ca perimate, dacă nu acceptăm faptul că ele fac parte din memoria noastră
adunată în timp, pe care trebuie să ne-o protejăm prin a nu uita sau neglija ce a fost şi încă mai
există ca probă materială. Conservând-o şi restaurând-o, salvăm în primul rând o probă martor
a unui alt timp, din trecut, pentru alt timp, din viitor. Poate nu totdeauna cei ce au fost au
gândit şi au acŃionat după cum ne închipuim noi acum, aşa că, faŃă de prezent, cele ce au fost
şi cele ce vor fi se întâlnesc în virtualitatea unor supoziŃii, unor conceptualizări care presupun
(pentru ce a fost) şi proiectează (pentru ce se doreşte să fie).
Michelangelo-Tavanul Capelei Sixtine
50
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
Michelangelo-detaliu Facerea Omului(fresca din Capela Sixtină şi o schemă compoziŃională a

relaŃiei formelor)
. În această schemă vizuală pentru scena pictată de Michelangelo( fresca emblematic numită
Facerea Omului), se evidenŃiază legătura dintre Creator şi Creat prin rezonanŃa de poziŃionare
oblică a diecŃionărilor celor două corpuri. Acestea sunt asociate prin sensul orizontal al
mâinilor întinse una către alta, dinspre axa fermă şi dreaptă a imaginii DivinităŃii Supreme
către axa molatică, curbată, ce indică starea incipientă, fără vlagă, a lui Adam. El, prin mâna
întinsă, îşi va primi suflul de la Dumnezeu –Tatăl, care apare indicativ cu a sa Mână şi pentru
ulterioara trudă a Omului cu propiile sale mâini. Acest semn este primit de către Adam ( care
apare ca o rezonanŃă a DivinităŃii) prin revigorarea lui simbolică, ori inducerea sufletului de
către Dumnezeu, Supremul Gânditor Creator.
Schemă geometrică la compoziŃia icoanei Botezul Domnului(din Ierom.Mihail GheaŃău,

Teofania,Ed. Doxologia, Iaşi, 2010)
8
Rudolf Arnheim, Arta şi percepŃia vizuală. O psihologie a văzului creator, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1979,
p.446
51
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
1 2 3
Schemele compoziŃionale ale tablourilor realizate de Antonello da Messina(1430-1439)

pentru tema „ Răstignirea”, lucrări expuse în Bucureşti (1), Anvers(2) şi Londra(3).(din album
de Adina Nanu, Antonello da Messina, Ed.Meridiane, Bucureşti, 1969).
1. 1455 – 39x23,5cm-tempera pe pânză

2. 1475 – 52,5x42,5cm – ulei pe lemn
3. 1475 – 42x25,5 cm – ulei pe lemn
O lămurire asupra a ceea ce înseamnă sau este definit ca „formă”( pentru a observa
diferenŃierile faŃă de forma plastică) ne arată că noŃiunea exprimă :
„1. ÎnfăŃişare, aspect exterior al unui corp, al unei figuri, al unei făpturi. (La pl.) Conturul
corpului, siluetă. 2. (Filos.) În filosofia tradiŃională, natura sau esenŃa unui lucru, distinctă
de materia lui; model ontologic, structură existând separat de lumea obiectelor sensibile (la
Platon); principiu întemeind individualul în ordine universală şi făcând posibilă
cunoaşterea conceptuală, opus şi determinant în raport cu materia (la Aristotel). În filosofia
modernă, forma denumeşte structuri ale gândirii care fac posibile sesizarea şi înŃelegerea
datelor simŃurilor (la Kant, formele a priori ale sensibilităŃii, spaŃiul şi timpul; cele 12
categorii ale intelectului ; ideile transcedentale ale raŃiunii ) . (ETICA) Normă morală care
trebui respectată într-o conduită (LOG.) „Formă logică – structură sau schemă de
organizare a conŃinutului gândirii obŃinută prin înlocuirea cuvintelor care au sens în
52
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
variabile şi constante logice. Forme logice sunt: noŃiunea, judecata, inferenŃa”. (1).
(DicŃionar Enciclopedic – vol II – Ed. Enciclopedică, Bucureşti 1996, pag. 352)
InferenŃă 1. (LOG) OperaŃie a gândirii prin care se trece de la un enunŃ la altul în mod
deductiv sau inductiv, direct („imediată”) sau indirect („mediată”). Poate fi necesară sau
probabilă 2. (MAT) InferenŃă bayesiană – metodă de analiză statistică ce combină
informaŃia dată de probabilităŃile a priori cu aceea obŃinută printr-o selecŃie, exprimând
informaŃia finală prin probabilităŃile a posteriori (2).(Mic dicŃionar enciclopedic – Ed.
Enciclopedică - Ed. Univers Enciclopedic 2005, p. 620)
„Formă logică – Structura unei propoziŃii exprimată printr-o reprezentare simbolică de care
depind atât proprietăŃile ei logice, cât şi relaŃiile cu alte propoziŃii” (3). (op. cit. p. 476) sau
„structură mintală care reflectă realitatea obiectivă în generalitatea şi esenŃialitatea ei pe
bază de abstracŃii. F. L. fundamentale sunt noŃiunea, judecata şi raŃionamentul
4. Organizarea internă a elementelor constitutive ale operei de artă realizată prin
intermediul mijloacelor şi modalităŃilor de expresie specifice ei. 5. Fel, chip, mod… 6.
Mod de organizare, de conducere poitică, socială 7. Forma actului juridic – modul concret
în care trebuie să se exprime-exteriorizeze consimŃământul la încheierea unui act juridic
(ex. f. autentică, f. scrisă, f. solemnă) 8. DispoziŃie legală cu procedură 9. (LINGV.) –
Învelişul moral al unui cuvânt prin care se exprimă sensul, valoarea sau funcŃia gramaticală
a acestuia; organizarea fonologică a substanŃei fonice. 10. (GEOGR.) F. de relief – aspect
exterior al suprafeŃei terestre, rezultat al interacŃiunii agenŃilor geografici interni şi externi,
care, raportat la un plan de referinŃă, poate fi pozitiv (câmp, movilă, deal, munte) sau
negativ (dolină, vale , depresiune, etc.) 11. Tipar (2) F. de turnare – element sau ansamblu
de elemente constituit din cavitatea în care, prin turnarea materialului metalic lichid se
obŃine, prin solidificarea acestuia, piesa turnată. F. de tipar – piesă plană sau curbă, din
metal, material plastic, etc. formată din elemente individuale sau monoliŃi, după care se
execută, prin imprimare, tiparul (1) (ex. placa de stereotipie, placa litografică, zaŃul realizat
prin culegere, etc.) 12. F. muzicală – totalitatea mijloacelor de expresie (melodie, ritm,
armonie, factură, etc.) care redau conŃinutul (de idei, sentimente, etc) într-o lucrare
muzicală; ( în sens restrâns ) structura unei lucrări muzicale (corelaŃia dintre părŃile ei,
particularităŃile ritmului şi armoniei, modul de expunere a temei, etc).”.(DicŃionar
Enciclopedic vol. II - Ed. Enciclopedică, Bucureşti 1996, p. 352)
Din DicŃionar de artă, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1995, p.188, aflăm, printre altele, că “ În
realitate, forma este rezulatul procesului de creaŃie în întregimea sa, incluzând şi ideea care
a stat la baza operei.”Ea cuprinde totodată ”totalitatea mijloacelor de limbaj care alcătuiesc
aspectul exterior al unei opere de artă: culoare, linie,volum, etc.”
Am expus această “ oficială” prezentare a înŃelesurilor noŃiunii „formă” pentru a intui,
măcar în parte, diversitatea situaŃiilor care implică forma în general şi pe cea plastică în
special.
Indiferent de tipul de formă vizual-artistică pe care o compun, elementele de limbaj
plastic rămân, prin însăşi statutul lor, mijloace de expresie vizuală ce constituie atât gramatica
cât şi stilistica fiecărei arte. Sintaxa culorii este cu precădere întâlnită în pictură, fără a se
neglija şi alte atribute, specifice mai ales graficii, unde valorarea,prin variaŃii de luminozitate,
53
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
poate exista pe o suprafaŃa prin morfo-sintaxa liniei şi a punctului ce devine pată. În sculptură,
ca şi în exprimările artistice tridimensionale, ne convinge nu felul de compunere a volumelor,
sau a plinurilor, în care se integrează deopotrivă goluri, ci şi structurarea superficială a
materiei folosite, ca şi patina, orientată cromatic după preferinŃa artistului care o foloseşte .
„Elementele fizice ale formei (sunt n.n.)…:linie, relief, culoare… O linie, un efect
plastic, o armonie de culori au numai valoare tehnică, până ce imaginaŃia nu le imprimă
pasiune, conŃinutul individual al artistulu” .9 „Când compune un tablou, pictorul îşi pune în
faŃă probleme de linii, de volume, de culoare. Acestea sunt elementele lui plastice cu care îşi
construieşte tabloul.
Elementele de care se serveşte artistul ca şi cuvintele scriitorului: au forŃa de evocare,
deşteaptă senzaŃii şi stări sufleteşti diferite: linia dreaptă orizontală sugerează linişte, acalmie;
linia frântă dă impresia de agitaŃie, de mişcare. Culoarea roşie exprimă putere, acŃiune ;
galbenul, lumină veselie ; umbra, locuri tainice, mister, etc. SpaŃiile au şi ele expresia lor: un
spaŃiu întins, evocă singurătate şi izolare sau, dacă este mai mare, deasupra sau dedesubtul
motivului, ne dă impresia de altitudine. Aceste elemente formează baza pe care artistul îşi
edifică creaŃia lui şi definesc subiectul, astfel ca ansamblul de elemente constitutive să
împrumute tabloului senzaŃii corespunzătoare subiectului.” .10 „Culoarea, lumina, spaŃiul
plastic şi obiecte figurative sunt în general utilizabile şi în structuri figurative, şi în structuri
non-figurative, dar elementele formale nu sunt prin ele însele nici figurative şi nici non-
figurative” .11 Referitor la forma-culoare (forma picturală, cromotemă) se poate spune că ea
este rezultantă a juxtapunerilor, suprapunerilor, fuziunilor, etc. de pete colorate sau doar a
unei singure pete de culoare, fără delimitări sau conturări prestabilite.
„Fiecare formă, fiecare linie sau pată de culoare au o funcŃie constructivă precisă şi o
valoare de conŃinut. Ea este o negare a formalismului chiar şi atunci când în viziunea noastră
este exprimată prin ritmul non-figuratival liniilor şi petelor de culoare, când ordinea care
domneşte în natură este redată prin asamblările de culoare abordate şi acorduri armonioase.”
.12 „ Culorile şi formele nu pot fi despărŃite, ele fiind relativ solidare” constituind elemente
comune ale tuturor obiectelor lumii materiale… Fiind permeabile la captarea unor sensuri şi
semnificaŃii care se grefează pe calităŃile substaŃial-energetice ale culorii şi pe cele potenŃiale
ale formei, cromorfenele devin mijloace specifie cu ajutorul omul reuşeşte să fixeze, să să
exprime şi să comunice anumite idei, sentimente şi stări estetice.”13
9
Lionelo Venturri, Cum să înŃelegem pictura, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1977, p. 33
10
C. Ressu, în Amalia Pavel, Sinteze, perspective, opinii, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1980, p.243
11
Dumitru Matei, TradiŃie şi inovaŃie în artă, Ed. Academiei R.S.R., Bucureşti, 1971, p. 40
12
Aleksander Wojcjiekowski, Arta peisajului, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1974, p. 121
13
Dan Mihăilescu, Limbajul culorilor şi al formelor, Ed. ŞtiinŃifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1980, pp. 47,
220
54
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
Raportarea elementelor de limbaj plastic atât la ele însele cât şi la suportul material
într-un anume spaŃiu plastic sau îmbinarea echilibrată, armonioasă a lor, exprimă expresia
acestora. Liniile, culorile, volumele, vizualizate în materiale adecvate, (cu sau fără
transfigurare) devin astfel semnele figurative sau abstracte ale unei idei plastice.
Expresia artistică (de la lat. expressio-exprimare) este potenŃată prin expresivitate (fr.
Expressivite – elocvenŃă, vivacitate, adică exprimarea impresionantă, deosebit de sugestivă
caracteristică unei realizări sau personalităŃi artistice) sau plenitudinea degajată de o
compoziŃie plană sau spaŃială în ansamblul ei.
Revenind la expresie, părerile unor remarcabili teoreticieni ne prezintă câte ceva din
prerogativele ei.
„EmoŃiilor sau simŃămintelor li se dă expresie. În acest sens suntem îndreptăŃiŃi să
afirmăm că arta este expresie – nimic mai mult şi nimic mai puŃin.
Să facem (însă –n.n.) distincŃia între elementele formale, care sunt universale, şi
elementele de expresie, care sunt temporale…O expresie este un obiect real ori imaginat prin
care „percepem” (nu deducem) simŃământul… în fine, expresia nu este simbol în adevăratul
sens al cuvântului.” .14 „Expresia plastică pune în evidenŃă „câteva din elementele succesive
adoptate de creatori”, şi anume: „1.desenul sau semnul expresiv, ori ornamentul care preexistă
oricărei culori şi oricărui modeleu; 2. culoarea sau opoziŃia tonurilor sumbre şi calde-reci; 3.
valoarea sai opoziŃia tonurilor sumbre şi clare. Aceste trei elemente esenŃiale: semnele
plastice, culorile şi valorile se dispun după necesităŃile ritmului” .15 „Expression, adică
expresie este un concept care se întâlnesşte deja frecvent…nu ca exacerbare spre ism (adică
spre teoria abstractă). Dacă înŃelegem corect sfera acestui concept, el serveşte ca desemnare a
puterii intensificate de creaŃie, care reuşeşte să exprime concentrat ceva deosebit de
semnificant, oarecum întregul conŃinut semantic al operei” .16 Deşi dă senzaŃia de
caracteristică a unor timpuri mai apropiate de noi, expresivitatea, ca exacerbare a expresiei,
este tot atât de veche ca nucleul ei determinativ.
„Punând în relaŃii mai complicate formele colorate, se va ajunge astfel lşa sugerarea
complexităŃii, contradicŃiilor metamorfozelor vieŃii lăuntrice, senzaŃiile având repercuŃii
afective şi ansamblul semnelor expresive putând invita privitorul la reflecŃie, la meditaŃie.” .17
„Arta se vede constrânsă de mijloacele care i-au mai rămas să-şi improvizeze un alt scop
decât acela de a eterniza lucrurile frumoase.
14
Herbert Read, SemnificaŃia artei, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1969, pp.31-32
15
André Lhote, în Dumitru Matei, TradiŃie şi inovaŃie în artă, Ed. Academiei R.S.R., Bucureşti, 1971, p. 29
16
Werner Hofmann, Fundamentele artei moderne, vol. II, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1977, p.11
17
Eugen Sehileru, Scrisoarea de dragoste, 1971, Preludii critice, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1975, p.243
55
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
În locul formei, ea îşi alege expresivitatea.” .18

În finalul traseului cuprinzând aspecte, componente şi înŃelesuri ale formei, trebuie să
amintim despre imaginea de ansamblu sau forma totală; ea este forma „rezultată din părŃi
organic, armonios şi echilibrat articulate(la rândul lor tot forme) care au cedat mai mult ori
mai puŃin din autonomia lor de semne potenŃiale pentru a se putea asocia şi a se accepta
reciproc sau, din contră, pentru a se respinge expresiv, în ambele variante ca detalii ale
aceleiaşi configuraŃii.” .19
Pentru a ne edifica mai lesne asupra specificului formei totale vom apela la câteva
remarci pertinente ale unor teoreticieni (şi în parte practicieni) ai artelor plastice. Aceştia
insistă, de altfel, pe primatul compoziŃiei sau configuraŃiei drept caracteristică definitorie a
formei totale.
„În opera de artă părŃile întreŃin un dublu gen de raporturi; fiecare cu celelalte şi
fiecare cu întregul…Fiecare este esenŃială şi indispensabilă şi are un loc determinat şi de
neînlocuit…Întregul reclama şi dispune părŃile, şi deci fiecare conŃine şi evocă întregul.”.20
„Este necesar, pentru a evita fragmentarea la extrem, să exagerăm unul dintre
contraste, să diminuăm pe al doilea şi să-l suprimăm pe al treilea. A exagera, a diminua, a
suprima sunt cele trei operaŃiuni pe care artistul trebuie să le practice în mod constant, fie că e
vorba de desen, de valori, de culori sau de suprafeŃe.” .21 „Întregul rezultă din suma
elementelor care se adaugă unul la celelalte în virtutea funcŃiei lor cantitative. În totalitate,
fiecare element cedează o parte din unitatea sa ansamblului şi se transformă în virtutea funcŃei
sale calitative…CompoziŃia are deci ca scop să ordoneze părŃile eterogene ale naturii în
elemente omogene ale limbajului, pentru a produce asupra spectatorului sau a cititorului o
unitate de impresie…
Deci, dacă, compoziŃia are ca efect ordonarea diferitelor părŃi între ele în vederea
producerii unei unităŃi de impresie, trebuie să adaugăm că ea nu ajunge la aceasta decât cu
condiŃia să se supună unei unităŃi de expresie, de care numai artistul creator este
capabil.”.22
-AplicaŃii etapizate şi comparative de gramatică a limbajului vizual. Elemente de limbaj
artistic plastic şi compunerea lor creativă în lucrări din istoria artelor şi în realizări
individuale.( Referate analitice şi aplicaŃii practice).( Se recomandă parcurgerea
prezentării incluse mai departe, la forma extinsă de Suport de curs, şi cea specifică
18
Edgar Papu, Arta şi umanul, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1974, p.181
19
Ion. N. Suşală, Ovidiu Bărbulescu, DicŃionar de artă, Ed.Sigma, Buc.ureşti,1993, p.134
20
Luigi Pareyson, Estetica. Teoria formativităŃii, Ed. Univers, Bucureşti, 1977, pp.150-151
21
André Lhote, Tratate despre peisaj şi figură, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1969, p.50
22
Rene Berger, Descoperirea picturii, vol. II, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1975, pp.41,77-79, 81
56
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
problematicii enunŃate, de la .Iulian-Dalin Toma, Suport de curs- Didactica disciplinei

EducaŃie vizuală, 2012, p. 21-23 )
(Seminar/lucrări = 14ore )
Tema 3
Tipuri de lecŃii de EducaŃie plastică sau vizual-artistică. Metode de predare frontală şi

specială(particularizată, în funcŃie de tematică şi context), de acŃiune plastică şi de
evaluare colectivă(de grup) şi individuală.
(Curs = 8 ore)
3.a. Strategia de proiectare a lecŃiilor şi activităŃilor de educaŃie vizuală şi artistică plastică
3.b. Caracteristici ale strategiilor didactice pentru educaŃia vizuală şi artistică plastică
3.c. ModalităŃi de evaluare în cadrul educaŃiei vizuale şi artistice plastice
3.d. ImportanŃa educaŃiei vizuale şi artistice plastice pentru stimularea creativităŃii elevilor
.Pe lângă lucrul cu Programele de învăŃământ pe ani de studii, cu Manualele de EducaŃie
Plastică sau Vizuală şi cu Albume şcolare, plus Ghiduri de îndrumare metodică, se indică
folosirea de către studenŃi, ca modele diriguitoare şi inspiratoare, a unor documente şi lucrări
didactice provenite de la persoane cu experienŃă îndelungată în domeniul didactic, cum ar fi,
de ex., SchiŃe de proiecte didactice( în şcoală şi extracurriculare-de predare, învăŃare, evaluare
sau combinate ori mixte), Programe analitice pe discipline, Planificări semestriale şi
anuale,s.a., care se adaptează, de la o etapă la alta, noilor cerinŃe, terminologii, etc.Două
profesoare de la EducaŃie plastică şi EducaŃie vizuală au oferit studenŃilor practicanŃi
următoarele două propuneri orientative de SchiŃă de proiect didactic, conforme unor
metodologii transmise ierarhic la un moment dat, cu precizarea că se produc modificări de
termeni şi de prezentare, de formă a exprimării şi mai puŃin de conŃinut, de la o etapă la alta şi
în funcŃie de specificul curricular. De fapt, pe lângă aceste modele orientative de structurare a
unor lecŃii pentru nivel gimnazial şi liceal, studenŃii sunt îndrumaŃi să consulte şi alte
propuneri - existente în documente şcolare*, în cele provenite de la practica pedagogică şi în
altele publicate în ghiduri metodice(editate deocamdată îndeosebi pentru învăŃământul
preşcolar, primar şi gimnazial- Ex., Maria Cristea, Metodica predării educaŃiei plastice în
învăŃământul primar şi preşcolar, Ed. Corint, Bucureşti, 2009, p.74-DOCUMENTE
CURRICULARE ŞCOLARE, p.79-105, PROIECTUL DE LECłIE, s.a. ).
57
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
58
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
59
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
Propunere de plan de lecŃie pt. Concursul de EducaŃie Plastică 2013 “România mea este…”
60
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
În sens metodologic aflăm despre componenŃa ansamblului de cerinŃe, în care respectivele

activităŃi sunt înscrise, odată cu „ Elemente de proiectare didactică. Proiectul de activitate
/ lecŃie, scenariul didactic, fişa didactică:
ETAPELE PROIECTĂRII UNEI ACTIVITĂłI ARTISTICE PLASTICE ŞI A UNEI

ACTIVITĂłI TEORETICE
CondiŃiile generale ale proiectului de activitate / lecŃie. Organizarea activităŃii, documentele
şcolare .Tehnologia de instruire folosită. Conduita profesorului în timpul desfăşurării
activităŃii.
- Proiectarea didactică, proiectarea unităŃilor de învăŃare.
- Planificarea calendaristică.
- Proceduri şi fişe didactice.
- Raportul – tema plastică şi subiect.
- CorespondenŃa dintre competenŃe, conŃinuturi, activităŃi de învăŃare, mijloace de învăŃământ
şi itemii de evaluare.
b. Didactica utilizării mijloacelor de învăŃământ în cadrul activităŃilor artistice plastice:

- DefiniŃii, scop, un istoric al evoluŃiei mijloacelor de învăŃământ.
- Clasificări, caracteristicile mijloacelor de învăŃământ.
61
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
- FuncŃia ştiinŃifică, estetică, tehnică, pedagogică şi practică a mijloacelor de învăŃământ

specifice domeniului vizual-plastic.
- Mijloace bidimensionale, tridimensionale şi tehnici audio-vizuale folosite în predarea,
învăŃarea, evaluarea cunoştinŃelor şi a deprinderilor artistice plastice.
- Atelierul de arte vizuale: particularităŃi constructive şi polifuncŃionale.
5. Forme şi tipuri de evaluare specifice activităŃilor artistice – plastice.
DefiniŃii. Rolul evaluării. FuncŃiile evaluării. Etapele evaluării.

Strategii evaluativ – stimulative în activităŃile artistice plastice.
- Evaluarea cumulativă (sumativă), evaluarea continuă (formativă).
- Evaluarea frontală şi evaluarea individuală.
- Clasificări în funcŃie de cantitatea de informaŃie şi experienŃa acumulată de elevi.
- Clasificări în funcŃie de axa temporală la care se raportează activitatea.
- Metodologia evaluării.
- Factori care conduc la evaluarea eronată.
AUTOEVALUAREA. Caracteristici. Forme şi tipuri de autoevaluare: corectura, corectura
reciprocă, autonotarea controlată, aprecierea obiectivă a creaŃiei plastice.
CRITERII DE EVALUARE, ITEMI DE EVALUARE, DESCRIPTORI DE
PERFORMANłĂ.” (Iulian-Dalin Toma, Suport de curs- Didactica disciplinei EducaŃie
vizuală, 2012, p.18)
-Plan de lecŃie cu tematică opŃională ( referat cu planşe adiacente).
( Seminar = 8 ore)
-Sistem de evaluare – Examen
Notarea gradelor de asimilare a problematicilor studiate prin verificarea cunoştinŃelor

teoretice şi a aplicaŃiilor corelate aspectelor disciplinei Didactica specialităŃii (desen-educaŃie
vizuală) : 50 % teste teoretice + 50 % portofoliu de lucrări
Formula notei finale: 50% verificare pe parcurs + 50% examinare finală
...........................................................................................................................................................................................................................................
.
62
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
Variantă de GENERALITĂłI DESPRE DIDACTICA ARTELOR VIZUALE.

COMPETENłE, OBIECTIVE ŞI CONłINUTURI TEORETICE ŞI APLICATIVE
A învăŃa învăŃând pe alŃii, aceasta ar putea fi deviza disciplinei Didactica artelor vizuale,
privită din punctul de vedere al celui ce se comportă ca un „coach.”. Acesta poate fi cadrul
didactic, dar şi studentul, ca viitor cadru didactic de specialitate artistică sau îndrumător
artistic pe alte coordonate cu specific vizual( instructor, coordonator, organizator, etc.,la
cercuri, ateliere, workshop-uri, concursuri, expoziŃii, s.a.).
Considerând ca edificator reper de bază Suportul de curs pentru DIDACTICA
DISCIPLINEI EDUCAłIE VIZUALĂ , conceput de domnul Conf. dr. Iulian- Dalin
TOMA( şi recomandat studenŃilor, prin extrase şi bibliografie, împreună cu alte lucrări de
acelaşi autor , etc.), pentru a nu repeta în altă formă de exprimare problematicile atât de
judicios şi pertinent exprimate în textul respectiv, am încercat o abordare axată preponderent
pe partea aplicativă, în sensul formării şi dezvoltării acelor competenŃe profesionale şi
transversale specifice şi necesare pentru realizarea obiectivelor EducaŃiei vizual-artistice. 23
23
- Toma, Iulian-Dalin, Didactica disciplinei EducaŃie vizuală - Suport de curs, 2012 (în Proiect
POSDRU/87/1.3/S/63709 - Axa prioritară 1: „EducaŃia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice
şi dezvoltării societăŃii bazate pe cunoaştere” ;Domeniul major de intervenŃie: 1.3 „Dezvoltarea resurselor umane
din educaŃie şi formare”; Titlul proiectului: „Calitate, inovare, comunicare în sistemul de formare continuă a
didacticienilor din învăŃământul superior”) .
“2.1. CompetenŃele didacticianului:
a.CompetenŃe generale.
- CompetenŃe în aplicarea unor principii şi metode de comunicare educaŃională;
- CompetenŃe în domeniul teoriei, metodologiei şi practicii evaluării;
- CompetenŃe în domeniul didacticii limbajelor de specialitate;
- CompetenŃe legate de afirmarea propriei personalităŃi, dorinŃa de evoluŃie individuală şi profesională continuă;
- CompetenŃe în elaborarea unor proiecte de specialitate sau interdisciplinare, individuale şi /sau comune.
- CompetenŃe în structurarea şi argumentarea propriilor atitudini estetice faŃă de fenomenul cultural-artistic.
- CompetenŃe în utilizarea tehnologiilor informaŃionale specifice comunicării vizuale. (vezi A. Brăescu, I. Toma,
I. Beldiman, T. Lascu , O.M.E.C.T.S. 5620 / 2010).
În sinteză, aceste competenŃe surprind dimensiunile calitative ale formării artistice, ştiinŃifice,
pedagogice, psihologice, sociale si culturale astfel:
63
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
CompetenŃe generale
1. Cunoaştere şi înŃelegere
- Cunoaşterea şi experimentarea problematicii de fond a domeniului: gramatica
limbajului vizual, elementele de limbaj şi mijloacele de expresie plastică -
competenŃelor de ordin tehnic, precum şi a raporturilor expresiv compoziŃionale.
-intervenŃia în contexte diferite prin experimentarea unor materiale, tehnici şi instrumente

CompetenŃe de lucru variate;
specifice
disciplinei -transpunerea elementelor dintr-un spaŃiu real / obiectiv în spaŃiul plastic / virtual;
-insuşirea unor strategii de evaluare, prin utilizarea unor descriptori de performanŃă ce

permit o evaluare unitară, individualizată;
- descoperirea dificultăŃilor concrete pe care le întâmpină studenŃii in activităŃile

teoretice şi practice, elaborarea unui sistem de evaluare stimulativ.
2. Explicare şi interpretare
- operarea cu un ansamblu de concepte necesare proiectării unui parcurs didactic specific
artelor plastice, într-o viziune interdisciplinară / transdisciplinară;
- analiza diferitelor strategii didactice, a metodelor şi procedeelor de lucru, a resurselor de

lucru caracteristice domeniului;
- identificarea modalităŃilor de transfer a cunoştinŃelor şi competenŃelor
din aria didacticii generale spre domeniul didacticii artelor vizuale;
-caracterizarea, compararea domeniilor generale ale artelor plastice, artelor decorative,

artelor vizuale, cu aplecare asupra elementelor fundamentale care le definesc.
3. Instrumental – aplicative
- exersarea conexiunilor interdisciplinare, multidisciplinare şi transdisciplinare la nivelul
ariei curriculare;
- formarea şi consolidarea abilităŃilor şi deprinderilor practice ale viitorilor educatori de

artă;
- proiectarea după criterii psihopedagogice a unui parcurs didactic modern;
- proiectarea unor activităŃi opŃionale (desfăşurate în şcoală, ateliere de creaŃie sau în

spaŃiul muzeal)
64
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
NuanŃând în privinŃa competenŃelor , am putea spune că cele specifice Didacticii artelor

vizuale, acumulate ca urmare a asimilării educaŃiei primite, ar exprima în sens profesional
capacităŃile de:
- proiectare şi realizare a cadrului general şi specific de documentare, informare şi
cercetare artistică vizuală:culegere, prelucrare şi analiză a datelor care se vor regăsi în
aplicaŃii practice ale procesului de cercetare a tuturor mijloacelor folosite(conceptuale şi
materiale) pentru realizarea operelor vizuale
- înŃelegere şi utilizare a elementelor de limbaj vizual şi a tehnicilor de elaborare ale
operelor de artă
4. Atitudinale
- capacitatea de a se exprima logic, coerent, spontan, degajat, în situa ii didactice

diferite;
- comunicarea didactică orientată către studen i (stimularea interesului, creativită ii,

capacitatea de a asculta, aprecia / încuraja ideile colegilor;
- formarea unei gândiri creative i pozitive, centrarea pe student i valorificarea

experien elor de învă are prin conexiuni cu alte domenii ale formării profesionale.
2.2. Obiectivele disciplinei.
Pentru obŃinerea performanŃelor metodice şi practice în pregătirea studenŃilor, problematica disciplinei îşi
propune:
- folosirea tehnicilor moderne de informare şi a metodelor specifice pentru asimilarea
cunoştinŃelor necesare procesului didactic specific educaŃiei vizuale;
- formarea unei viziuni globale asupra domeniului ca o consecinŃă a pregătirii manageriale
(elaborarea obiectivelor, anticiparea finalităŃilor, evaluarea performanŃelor);
- modelarea demersurilor şi a creativităŃii didactice, observarea aspectelor psihopedagogice
şi metodologice ale formării deprinderilor şi stimulării studenŃilor,
- fundamentarea unor modalităŃi originale de abordare a problemelor de limbaj vizual în
cadrul activităŃilor practice de laborator,
- implicarea profesională în îmbogăŃirea conŃinutului artistic aplicativ al instrumentelor de
lucru (programe, cursuri, manuale, mijloace de învăŃământ),
- identificarea unor strategii de evaluare a activitaŃilor artistice – plastice, prin utilizarea
itemilor de evaluare / descriptori de performanŃe ce permit o evaluare unitară şi
individualizată.”
65
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
- identificare, analiză şi descriere a factorilor care predispun realizări artistice vizuale şi

care asigură acestora rezistenŃă în timp;sesizare a aspectelor de compatibilitate şi
incompatibilitate conceptuală şi materială
- soluŃionare de probleme artistice vizuale în contexte şi momente diverse
- consiliere profesională şi de integrare socială pentru practicarea cunoştinŃelor acumulate,
iar în sensul competenŃelor transversale:
- deprinderea strategiilor de muncă creativă riguroasă, eficientă şi responsabilă, sub
observaŃie calificată, de specialitate, într-un cadru adecvat sau liber ales
- asimilarea modalităŃilor de relaŃionare în grup, dezvoltarea capacităŃilor empatice de
comunicare interpersonală şi asumarea rolurilor specifice în desfăşurarea activităŃilor
vizual-artistice, în echipă şi în context social
- informarea şi cunoaşterea continuă prin intermediul metodelor şi tehnicilor de învăŃare în
domeniul artistic vizual; conştientizarea motivaŃiilor extrinseci şi intrinseci ale învăŃării
continue
Astfel, în sensul raportării permanente la multiple materiale informative, indicate în
bibliografie şi amplificate pe parcurs în funcŃie de necesităŃi, pentru ridicarea nivelului artistic
al studenŃilor de la Artă Sacră (în general cu lacune datorită lipsei unei şcolarizări artistice
anterioare), accentul trebuie pus cu insistenŃă pe rezolvarea practică din mers a handicapurilor
respective, fapt care a dus la absorbirea în activitatea de seminar-lucrări a timpului orelor de
curs, pentru a putea fi recuperate lipsurile în privinŃa abilităŃilor de vizualizare artistică. De
aici şi preferinŃa pentru reproduceri , care oferă o mai rapidă familiarizare cu stiluri şi tehnici
diverse, asigurând asimilări de procedee mai rapid, ca şi redistribuirea timpului pentru
teoretizări de la curs către studiul individual al studentului în raport cu indicaŃii bibliografice
corelate unor esenŃializări, deobicei expuse liber. Apoi, în paralel cu evaluarea nivelului de
sporire a abilităŃilor manuale, practice24, şi a sensibilizării exprimărilor vizual-artistice,
evaluarea teoretică parŃială a cunoştinŃelor studenŃilor astfel îndrumaŃi se face prin referate sau
prezentări orale ale problematicilor teoretice cuprinse în cadrul temelor generice ale
ConŃinutului de bază, la :
-Introducere în Didactica artelor vizuale. Specificul şi obiectivele disciplinei „EducaŃie
vizual - artistică” cu
- Locul şi rolul EducaŃiei vizual-artistice în planurile de învăŃământ.
24
De ex., mai ales studenŃilor care sunt la specializarea Restaurare carte-document, şi au în planul de învăŃământ
disciplina Paleotehnici grafice, li se poate propune, în plus, dinspre Didactica artelor vizuale, realizarea de copii
sau replici grafice ori cromatice după diverse documente de epocă, litere ornate, motive şi chenare ornamentale,
gravuri, desene, ilustraŃii, etc.
66
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
„Disciplina ocupă un loc aparte în cadrul planurilor de învăŃământ, fiind prezentă ca:
- o disciplină de cultură generală, în ciclul primar şi cel gimnazial cu câte o oră pe saptămână
şi în liceele teoretice;
- o disciplină de specialitate, în şcoli cu program de arte integrat şi în liceele de arte,
regăsindu-se sub forma a patru componente fundamentale: studiul desenului, studiul culorii,
studiul volumului, istoria artelor.
Dată fiind plaja orară prevăzută în planul cadru (1-2 ore pentru clasele a V-a a VII-a si 1/2 -1
ora pentru clasa a VIII-a), curriculumul conŃine atât obiective de referinŃă şi conŃinuturi
obligatorii, care aparŃin curriculumului nucleu, cât şi altele, la decizia şcolii, care devin
obligatorii atunci când se optează pentru curriculum extins (2 ore pe săptămână la clasele a V-
a - a VII-a şi 1 oră pe săptămână la clasa a VIII-a).
În ceea ce priveşte Programele analitice, în prezent avem următoarea structură:
Gimnaziu: EducaŃie plastică, clasele V – VIII;
Gimnaziu - învăŃământ de arte: Desen, Pictură, Modelaj, Istoria artelor (opŃional);
Licee (filieră teoretică): EducaŃie vizuală, clasele a IX-a şi a X-a;
Licee (filieră vocaŃională): sub forma unui pachet de discipline în funcŃie de specializări,
orientat pe trei rute:
- arte plastice, arte decorative si design, arhitectură;
- istoria artelor şi istoria arhitecturii;
- tehnologia informaŃiei şi a comunicaŃiilor.
În conformitate cu Recomandările făcute de Parlamentul European în Cadrul de
referinŃă sunt evidenŃiate strategiile unui parcurs didactic axat pe dezvoltarea competenŃelor
cheie, disciplina înscriindu-se astfel în sfera dezvoltării profesionale şi sociale.
(Recommendation of the european parliament and of the council of 18 December 2006 on key
competences for life long learning 2006/962/EC şi RezoluŃia Parlamentului European din 18
mai 2010 referitoare la „CompetenŃele cheie pentru o lume în curs de schimbare:
implementarea programului de lucru EducaŃie şi formare profesională 2010”
(2010/2013(INI)).
Specificitatea şi nota de originalitate a disciplinei sunt conferite şi de cadrul conceptul
şi practic al curriculumului pentru clasele pregătitoare ce urmăreşte dezvoltarea fizică,
socio-emoŃională, cognitivă, a limbajului și comunicării, precum și dezvoltarea capacităților
și atitudinilor în învățare, asigurând totodată punțile către dezvoltarea celor 8 competențe
cheie. Introducerea clasei pregătitoare, alături de clasa I si a II-a, în Ciclul achizițiilor
fundamentale, a condus la revizuirea planului cadru și implicit a programelor școlare. În noul
plan de învațământ, disciplina Arte vizuale și Lucru manual face parte din aria curriculară
Arte și tehnologii. De-a lungul Ciclului achizițiilor fundamentale, se realizează o abordare
integrată a conceptelor specifice celor doua, în 1-2 ore pe saptamână, iar în Ciclul de
dezvoltare (clasele a III-a, a IV-a, a V-a i a VI-a) fiecare disciplină continuă de sine
statator, cu 1 oră pe saptamână. (Adrian Brăescu, Programa școlară pentru disciplina: Arte
vizuale și lucru manual,M.E.C.T.S.,2012).”
(.Iulian-Dalin Toma, Suport de curs- Didactica disciplinei EducaŃie vizuală, 2012, p. 6)
- Principii didactice în predarea „Didacticii artelor vizuale” (pentru Artă Sacră).
67
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
- Aportul şi competenŃele didacticianului pentru formarea iniŃială a cadrelor didactice

din învăŃământul preuniversitar. Gestionarea proiectelor didactice şi proiectelor expoziŃionale
. - Repere curriculare moderne şi dominante conceptuale actuale în pedagogia artelor
vizuale. Obiectivele disciplinei „EducaŃie vizual – artistică.”
În sprijinul susŃinerii explicative a aserŃiunilor anterior enumerate, tot din materialul
de referinŃă de Conf.dr.Iulian-Dalin Toma, Suport de curs- Didactica disciplinei EducaŃie
vizuală, 2012, p. 12, aflăm detalii despre specificurile investigate. ( Ele sunt absolut utile
pentru studenŃii de la Artă Sacră, oarecum separaŃi de contextul artistic laic prin chiar
specificul religios al pregătirii lor, deoarece vin ca un rezultat al experienŃei acumulate din
partea unui cadru didactic, care însuşi le-a studiat şi le-a aplicat creativ):
„ Profilul didacticianului. Rolul acestuia în formarea iniŃială a cadrelor didactice din

învăŃământul preuniversitar, gestionarea proiectelor didactice şi a celor expoziŃionale.
Deşi în mediile academice se vorbeşte deja despre post-postmodernism, schimbarea de

paradigmă nu a fost validată încă de mainstream-ul cultural. Nu cred că se poate vorbi în
termeni negativi despre modernism în educaŃia artistică din România şi despre laborioasa
tranziŃie către o viziune postmodernă. Oportun este să punctăm o discuŃie asupra căilor de
integrare a învăŃământului artistic românesc în paradigma culturală contemporană, pornind de
la o succintă prezentare a contextului actual. Pentru Kersten Reich, învăŃarea presupune trei
secvenŃe: construcŃia care se realizează individual, afectiv, intuitiv, reconstrucŃia care
apelează la modelele de analiză şi interpretare specifice unui anumit context şi deconstrucŃia
care înseamnă punerea la îndoială a tuturor construcŃiilor existente (Steven Connor, Cultura
postmodernă. O introducere în teoriile contemporane, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1999). Rolul
profesorului didactician ca facilitator este cu mult mai dificil decât cel de autoritate care
arbitrează şi fixează ierarhii, funcŃia sa principală fiind să comunice studenŃilor repere ale:
diversităŃii, creativităŃii, intuiŃiei actului creator, libertăŃii de exprimare, asumării demersului
teoretico- conceptual al creaŃiei personale.
Întrucât temeiul prezentului suport de curs introduce în ecuaŃie poziŃia şi vizibilitatea
didacticianului în ansamblul corpului profesoral şi în relaŃiile sale din interiorul comunităŃii
universitare, putem considera legitimă interogaŃia asupra artistului – profesor. În primul rând,
ce este un artist? Baudelaire spunea că un artist este un copil care a dobândit disciplina şi
capacităŃile unui adult, în acest sens educaŃia vizuală ar trebui să ajute studentul să
dobândească aceste calităŃi fără să distrugă copilul din el, mai cu seamă sensibilitatea sa
artistică. Putem stabili un profil al didacticianului pe un teritoriu atât de vast şi marcat uneori
de contradicŃii şi diversitate culturală? Acest profil are ca punct de plecare o abordare
preponderent constructivistă în care experienŃa ca artist în primul rând este dublată de
prezenŃa unei viziuni globale asupra domeniului. Repere:
- resursă şi nu sursă de informaŃii;
- implicarea studenŃilor în experienŃe didactice şi artistice diverse, care pot
contrazice concepŃiile lor anterioare;
- încurajarea spiritului interogativ al studenŃilor, al dezbaterilor, al susŃinerii
ideilor prin exerciŃii şi proiecte de cercetare didactică – vizuală;
- încurajarea autonomiei şi a iniŃiativei;
68
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
- utilizarea unor informaŃii noi, nemediate, dezbaterea acestora şi propuneri

de valorificare din perspectivă educaŃională.
În sensul celor prezentate mai sus, având ca reper viziunea lui Siebert Horst (în
lucrarea Pedagogie constructivistă, Ed. Institutul European, Iaşi, 2001), didacticianul de arte
"creează situaŃii în care se învaŃă de la alŃii şi împreună cu ei". Dacă anii 90 marcau prezenŃa
autorităŃii profesorului – maestru, care deŃine incontestabil adevărul despre artă şi care îşi
impunea propria sa viziune asupra artei, putem afirma în deplină cunoştinŃă de cauză că
viziunea şi practica didacticienilor (cel puŃin din câteva instituŃii de învăŃământ superior din
România) au fost canalizate într-o direcŃie a noutăŃilor, deschiderilor şi provocărilor
profesionale. Dacă la atelier, studentul bun era considerat cel care prelua şi interioriza modul
de lucru al maestrului, la disciplinele din cadrul modulului psihopedagogic erau remarcaŃi
studenŃi ai căror teme de cercetare se axau pe problematica creativităŃii vizual plastice,
dublate de exerciŃii de atelier în aceeaşi manieră. În acelaşi interval de timp putem surprinde
fenomenul coagulării unor exerciŃii şi activităŃi de atelier de "nişă", asumate în rândul unei
grupări restrânse a comunităŃii artistice (penultimul deceniu al secolului XX) sau cadrul de
manifestare a unor experimente didactice artistice creative, eliberate de constrângeri
ideologice, din partea unui grup de artişti- profesori în şcoli şi licee de artă din România.
GeneraŃiile crescute în acest mediu de lucru, racordate la actualitatea dezbaterilor pedagogice
artistice din afara Ńării, au fost cele a căror status cultural şi artistic s-a consolidat in timp,
mulŃi dintre reprezentanŃii acesteia regăsindu-se în prezent în postura de a fi la rândul lor
îndrumători, profesori, didacticieni în instituŃii de învăŃământ cu tradiŃie.
În ultimii ani, chiar dacă reforma în educaŃie este de multe ori criticată, se consideră că
în privinŃa învăŃământului artistic acesta a contribuit decisiv la emanciparea şi la alinierea
absolvenŃilor în contextul mai larg al producŃiei culturale contemporane. Pentru absolvenŃi şi
tinerele cadre didactice a debuta în cariera de artist vizual sau profesor de educaŃie vizuală nu
mai este suficient să ai talent, cunoştinŃe de tehnici artistice. Este nevoie de mult mai mult, în
primul rând de cultură generală, apoi de o cultură specifică domeniului artelor vizuale,
libertate în gândire şi spirit critic, înŃelegerea sistemului propriu de valori al mediului artistic
internaŃional, cunoştinŃe de management cultural şi artistic, calităŃi sociale şi nu în ultimul
rând stăpânirea unor limbi de circulaŃie internaŃională. (Alexandra Croitoru, asistent
universitar, dr., UNArte, Bucureşti). Nu în ultimul rând operaŃionalizarea cunoştinŃelor din
domeniile new media, aplicarea acestora în contexte pedagogice prin dezvoltarea unor
programe educaŃionale.
Analizând astfel locul ocupat de didactician în cadrul descris anterior, putem stabili un
profil al acestuia concretizat prin:
- reliefarea unui traseu intelectual si profesional inovator, utilizarea tehnicilor
moderne de informare şi a metodelor specifice pentru asimilarea cunoştințelor
necesare procesului didactic caracteristic educaŃiei vizual plastice;
- creativitatate didactică, observarea componentelor psihopedagogice şi metodice ale
formării deprinderilor şi stimulării aptitudinilor studenŃilor;
- capacitatea de a fundamenta modalităŃi originale de abordare a problemelor de limbaj
vizual în cadrul activităŃilor practice;
-viziune asupra dezvoltării conŃinuturilor ştiinŃifice, artistice , estetice si
psihosociologice ale disciplinei,
69
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
- implicarea profesională în îmbogăŃirea conŃinutului artistic-aplicativ al

instrumentelor de lucru (programe, cursuri, mijloace de învăŃământ, softuri
educaŃionale),
- realizarea unui management expozițional centrat pe acțiuni educaționale
interdisciplinare.
Dominante conceptuale actuale în pedagogia artelor vizuale. Repere curriculare

moderne.
Tematica disciplinei se centrează in jurul conceptului de educaŃie şi comunicare

vizuală ca fundament al educaŃiei artistice plastice prin învăŃarea si experimentarea
competenŃelor de bază - gramatica limbajului vizual: elementele de limbaj şi mijloacele de
expresie plastică, competenŃelor de ordin tehnic, precum şi a raporturilor expresiv
compoziŃionale. Problematica generală a artelor vizuale necesită să fie privită, în cazul
disciplinei Didactica specialităŃii, prin prisma influenŃei, aplicabilităŃii şi interconectării cu
domeniile esteticii, pedagogiei artei, sociologiei artei şi a pedagogiei muzeale. Pe de o parte
identificăm un segment major al culturii şi civilizaŃiei marcat prin artele vizuale, indicator
continuu şi deosebit de relevant pentru orice tip de societate. În celălalt unghi observăm
translaŃia, prin metode specifice, a cunoştinŃelor din domeniul amintit, spre o masă largă de
subiecŃi, identificaŃi în momentul de faŃă cu un segment din domeniul educaŃiei. ImportanŃa
modalităŃii de transfer a pachetului de informaŃii, cunoştinŃe şi mijloace de învăŃământ
caracteristice educaŃiei artistice se dovedeşte a fi un punct de încercare vital pentru oricare
dintre cei ce işi propun să implementeze o metodă de predare-cercetare- învăŃare vizuală. În
principiu este vorba de reuşita unui proces ce se poate traduce printr-o ecuaŃie cu termeni
clari:
- un prim termen este alfabetul plastic, gramatica limbajului vizual;
- al doilea este conceptul şi specificul metodei de procesare a informaŃiilor;
- al treilea este locul de desfăşurare a procesului educaŃional, unde intervin
soluŃii menite să concentreze comunicarea vizuală între subiect şi obiect.
Din acest al treilea punct al ecuaŃiei tematica insistă asupra importanŃei
spaŃiilor muzeale şi expoziŃionale ca loc (în sensul de perimetru
reprezentaŃional, afectiv şi cognitiv) al desfăşurării aplicaŃiilor şi
activităŃilor pedagogice specifice artelor vizuale.
Apropierea de elementele vizuale ce fac obiectul transferului de cunoştinŃe dinspre

mediul artei vizuale înspre subiecŃii procesului de învăŃământ produce fără îndoială
acel traseu informaŃional complex care contribuie la observarea eficienŃei metodei.
Raportarea subiectului la mediul de implementare a procesului pedagogic solicită atât
receptarea şi asimilarea cunoştinŃelor teoretice, dar în acelaşi timp favorizează contactul
direct cu opera de artă, cu procesul de creaŃie, cu elementele specifice de patrimoniu,
cu o desfăşurare în profunzime a etapelor de înŃelegere a formei şi fondului
problematicii artelor vizuale.
Componentă a pregătirii pedagogice de specialitate „Didactica specialităŃii” se legitimează
printr-un ansamblu de metode, procedee şi mijloace de învăŃământ specifice, necesare
organizării, conducerii şi desfăşurării activităŃilor din universităŃi. Prin studiul acestui obiect
70
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
viitoarele cadre didactice asimilează un sistem unitar de cunoştinŃe, priceperi şi deprinderi

cerute de o ocupaŃie aleasă.
Structura disciplinei se raportează şi la experienŃele pozitive ale trecutului , experienŃe
ce au format artişti, şcoli, programe pedagogice, programe de creativitate, experienŃe care au
schimbat percepŃia asupra pedagogiei artei pe coordonatele intredisciplinarităŃii, a
pluridisciplinarităŃii asa cum se regăsesc acestea formulate, sintetizate, în programul Şcolii de
la Bauhaus. Deşi transpuse în practică la inceputul anilor '30 ai secolului trecut, multe din
ideile acestei şcoli rămân de actualitate, putând fi regăsite într-o perspectivă a unei noi
pedagogii artistice. Tematica de specialitate (elemente de limbaj si mijloace de expresie
plastică) prezintă raportări la artişti şi intelectuali remarcabili, precum Walter Gropius,
Johannes Itten, Paul Klee, Kandinsky sau Josef Albers. » (Iulian Dalin Toma-op.cit.)
Tuturor acestora li se asociază în sens aplicativ

- InterrelaŃionări referitoare la Obiectivele şi specificul disciplinei „ EducaŃie
vizual-artistică”(gimnaziu şi liceu)
Cu acelaşi specific de abordare procedurală, la

- Studiu teoretic şi aplicativ pentru însuşirea principiilor şi metodelor de predare a
disciplinei „ EducaŃie vizual-artistică” şi de evaluare a lucrărilor elevilor. RelaŃionarea
cu medii muzeale şi cu bunuri patrimoniale din colecŃii diverse, etc, cu
- CondiŃii didactice generale, principii şi etape ale proiectării didactice.
- Metode didactice generale şi specifice, aplicate în domeniul pedagogiei artelor vizuale
- Strategii de evaluare: forme, criterii şi modalităŃi
- Valorizări ale patrimoniului cultural naŃional, regional şi local prin integrare vizual-
artistică în context european şi mondial.. Aspecte privind programe educaŃionale
extracurriculare şi pedagogii muzeale în contemporaneitate.
se asociază aplicativ investigarea pentru

-Tipuri de lecŃii(de predare, învăŃare, evaluare, mixte) pentru disciplina „ EducaŃie
vizual-artistică”( gimnaziu şi liceu). Metode de predare, de acŃiune vizual-artistică şi de
evaluare (generală şi parŃială, colectivă şi individuală). Plan de lecŃie cu tematică
opŃională. Referat cu planşe adiacente. RelaŃionări cu valori şi problematici
patrimoniale din colecŃii, muzee, obiective culturale, etc.
Zona de mijloc a cursului, în cazul special al studenŃilor de la Artă Sacră( în general având
imperioasă nevoie de un supliment de timp pentru dezvoltare prin practică artistică), apare în
sens profesional cea mai dificilă de rezolvat, deoarece nu poŃi forma pe un student ca profesor
sau formator al altora dacă nu stăpâneşte la modul total cunoştinŃele despre specificul
profesional ‚aplicativ, al disciplinei ce intenŃionează cândva să o predea. Artele vizuale sunt
complexe , în sens laic şi religios, existând în contemporaneitate o efervescenŃă a exprimărilor
căreia cel ce transmite informaŃii despre fenomen trebuie să fie permanent racordat la noutăŃi
conceptuale şi procedurale. Acestea deconcertează din start tradiŃionalistul student de la Artă
Sacră, şi aşa timorat de anumite impedimente ale formării artistice pe care trebuie să le
rezolve non-stop.
71
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
De aceea, împrejurările obiective determină ca accentul teoretic şi aplicativ în cazul

studenŃilor de la Artă Sacră să fie axat pe
- 2.2. Aprofundarea cunoaşterii elementelor de limbaj plastic şi a gramaticii utilizării
acestora în sens creativ, apelând la interdisciplinaritate. Raportări la diverse domenii, la
istoria artelor plastice şi decorative şi la istoria arhitecturii şi design-ului, cu atenŃionări
asupra caracteristicilor exprimărilor kitsch.. TendinŃe moderne şi contemporane în
predarea „EducaŃiei vizual-artistice”. Integrarea mediilor virtuale în învăŃarea şi
experimentarea limbajului vizual, cu
2.2.1.Morfologia elementelor de limbaj plastic - punctul, linia, forma, valoarea,
culoarea. Sintaxa mijloacelor de expresie- acordul, contrastul, dominanta, gama, armonia,
mişcarea, tensiunea, dinamismul, ritmul, textura, factura. RelaŃionarea cu procedurile
tehnice de realizare, cu materialele şi instrumentele specifice desenării, colorării şi
reprezentărilor şi realizărilor volumetric-artistice în sens tradiŃional( 2D şi 3D) precum şi
utilizării tehnologiilor IT şi/ sau a mediilor de prelucrare digitală a imaginii -
2.2.2.Studiul raporturilor expresiv–compoziŃionale (tipologii compoziŃionale-
originalitate, expresivitate, creativitate în stiluri şi maniere de lucru raportate la epoci istorice,
curente artistice, şcoli, mişcări artistice). RelaŃia dintre conŃinut conceptual şi formă
artistică de transmitere a mesajului ideatic(comunicare şi interpretare).Reproducerile de
valori artistice versus replici creative,
toate fiind concentrate la modul aplicativ într-un timp supra-insuficient( teoretic programat
doar la 12 ore), în care se încearcă cuprinderea şi redarea practică a esenŃialităŃii generice prin
-ValenŃe compoziŃionale ale elementelor de limbaj plastic în creaŃii individuale şi
colective, cu specificităŃi tehnologice diverse. Referate analitice sau prezentări orale
privind lucrări din istoria artelor plastice şi decorative şi din istoria arhitecturii şi
design-ului, însoŃite de aplicaŃii practice personalizate. Integrări ale noilor tehnologii(IT,
media) în exprimarea artistică vizuală. NoŃiuni despre designul grafic(ilustraŃia de carte,
etc.), fotografia artistică şi filmul de animaŃie. Reproducerea şi replica creativă ca
modalităŃi de învăŃare şi salt valorizator.
Se urmăreşte astfel ca , prin fuzionarea curs-seminar-lucrări, documentarea teoretică în relaŃie
cu bibliografia indicată să îşi afle transpunerea aplicativă a cunoştinŃelor dobândite pentru a se
putea produce la modul oportun dezvoltarea creativă simultană a competenŃelor profesionale
în sens vizual artistic cu aceea a capacităŃilor de pregătire didactică, susŃinute de altfel la
modul mult mai extins şi dinspre alte discipline din modulul psihopedagogic.
Acestea sunt deja prevăzute în planurile de învăŃământ, atât la nivel de licenŃă cât şi de
master, specialităŃii în sine rămânându-i prea puŃin din minimul de ore de la Didactica artelor
vizuale şi Practica pedagogică în domeniul respectiv.
De aceea am insistat pe aspectele aplicative care au fost posibile de realizat cu nivelul de
pregătire al populaŃiei şcolare ce astfel s-a dorit a fi perfecŃionată.
Adaptările şi soluŃiile de aflat în funcŃie de aceasta induc de fapt metodele de abordat, testat şi
72
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
întrebuinŃat atât cât rezultatele se dovedesc eficiente.

În cazul absolvenŃilor de la Artă sacră, cei ale căror proiecte de lecŃii au fost cuprinse aici, o
parte au fost admişi ca profesori suplinitori de arte plastice pentru nivelul de gimnaziu sau de
seminar teologic(la secŃia Patrimoniu cultural) în urma concursurilor din învăŃământ, iar alŃii,
mai tineri, au trecut cu note maxime de primele probe din acest an la concursuri similare. Este
de menŃionat că dintre cei specificaŃi prin Planuri de lecŃii doar unul are o anterioară pregătire
artistică iconografică la nivel de Seminar teologic, restul fiind absolvenŃi de licee teoretice cu
profil real sau umanist.
Am considerat necesare aceste explicaŃii pentru a arăta că prin abordarea pe care o propun în
momentul de faŃă am reuşit să formez în timp o serie de absolvenŃi care s-au perfecŃionat pe
parcurs şi s-au integrat printre colegii de breaslă, la nivel gimnazial şi liceal (inclusiv la cel
primar şi preşcolar, sporadic), transmiŃând totodată un semnal de sporire a considerării
valorilor autohtone şi utile cunoştinŃe de prezervare a patrimoniului naŃional, după cum au şi
fost educaŃi la Artă Sacră şi apoi la master, pe parcursul studiilor din cadrul FacultăŃii de
Teologie.
Având doar în funcŃie de solicitări disciplinele facultative Didactica specialităŃii plus Practica
pedagogică, pe lângă alte diverse discipline obligatorii de specialitate artistică(Ńinute şi în
contul unor colegi mai tineri până la avansările acestora), timpul necesar unor redactări
teoretice este practic fracŃionat şi diminuat permanent de respectivul context suprasolicitant.
Fiind astfel împărŃită pe multiple făgaşuri, am încercat să fructific pentru disciplina Didactica
artelor vizuale unele rezultate ale unei experienŃe de ansamblu, asociind o serie de informaŃii
din diverse documentări şi studii proprii( inclusiv dintr-o lucrare mai amplă, în curs de
publicare - FORME PRIMARE ŞI DERIVATE.CONFIGURAłII SIMBOLICE, Ed.
Performantica, Iaşi), la prezentările şi subcapitolele ce urmează, concepute în sprijinul
fortificării disciplinei Didactica artelor vizuale(preponderent pentru studenŃii de la Artă
Sacră).
Forma, element complex sau compoziŃie de elemente de limbaj plastic, etc.
(punctul,linia, suprafaŃa, volumul, valoarea, culoarea, textura,s.a.)
Din punctul de vedere al pedagogiei vizibilului artistic, analiza universului interior şi
exterior şi a redării acestora prin forme plastice expresive presupune studierea atât a formelor
naturale cât şi a celor artistice. Acestea sunt condiŃionate în ale lor aspecte de forŃe şi energii
care le structurează înfăŃişarea, silueta, conturul, într-un cuvânt imaginea prin care sunt
percepute din exterior. Se poate spune că tot ceea ce ne înconjoară dar şi ceea ce face parte
din fiinŃa noastră se exprimă prin forme, care au anumite funcŃii şi structurări .
Deci forma este un sistem organizat de elemente componente şi definitorii; în cazul
formelor naturale întâlnim rolul constrângerilor şi libertăŃilor în creşterea şi dezvoltarea lor
(Ex. legea creşterii organice – şirul lui Fibonacci, recurenŃă fractalică şi legea geometrică a
secŃiunii de aur, precum şi varietatea formelor naturale şi legile dezvoltării relative).
73
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
Forma artistică se realizează cu scopul de a emoŃiona, devenind o formă de un tip

special ce pune în evidenŃă relaŃia conŃinut ideatic-aspect vizual.
În cadrul limbajului artistic plastic forma poate primi individualizări diferenŃiate,
subsumate registrului formelor bidimensionale (plan, arie, suprafaŃă) sau / şi al formelor
tridimensionale (corpul, volumul). Atunci când ambele tipuri de forme îşi arondează şi latura
cinetică, asimilând dimensiunea timpului, de ex. imaginea în mişcare (cinematrografică,
video) sau spaŃiodinamismul sculptural, am putea să le considerăm ca fiind forme
cvadridimensionale. Dacă în realitate întâlnim deseori concomitenŃe, în sens didactic se
preferă o abordare etapizată, cu observaŃii, analize şi aplicaŃii care să ofere progresiv
deschideri de stimulare şi educare creativă.
O privire generală asupra formelor artistice plastice ne oferă o multitudine de
ipostaze. În toate trebuie să avem în vedere modurile de formare, detectări ce ne permit să
înŃelegem traseele de relaŃionare dintre elementele constitutive, punct, linie, suprafaŃă şi
(eventual) volum, redate expresiv, valoric şi cromatic, bidimensional sau tridimensional, prin
intermediul mijloacelor de exprimare plastică. Dacă punctul în geometrie nu are consistenŃă,
este doar o noŃiune abstractă, iar linia este unidimensională, în artele vizuale, şi implicit în
pictură, ele devin elemente definitorii pentru a exprima suprafeŃele ori formele plastice şi
decorative. Le putem compara cu un extins alfabet cu ajutorul căruia formăm cuvintele,
propoziŃiile, frazele, poeziile sau povestirile vizibile ori vizuale, redate în sens pictural sau
grafic ori sculptural, fie la modul plastic sau decorativ, în diverse tehnici, deobicei pe
suprafeŃe, îndeosebi plane, dar şi concave ori convexe , sau prin volumetrii, în sens obiectual
şi arhitectonic atunci când se intenŃionează decorări, etc.. Însăşi suprafeŃele care cuprind
forme au şi ele forme prin delimitările care le conferă diverse contururi.
Referitor la formele bidimensionale putem întâlni sau concepe:
- forme bidimensionale (pete) spontane, dirijate sau elaborate (valoric sau/şi cromatic);
- forme bidimensionale (pete) plate sau/şi vibrate (ca textură), închise sau/şi deschise
(compoziŃional), mari sau/şi mici (ca suprafaŃă);
- suprafaŃa ca „plan original” – loc de întâlnire a tensiunilor liniilor, culorilor, petelor
(formelor) ce pot fi spontane, dirijate sau elaborate (valoric sau/şi cromatic);
- suprafaŃa ca suport al imaginii plastice (hârtia, lemnul, placa, pânza, sticla, metalul, zidul,
etc.)
- suprafaŃa ca mijloc de configurare plastică a subiectului prin tuşe, planuri, ori de
reprezentare geometrică, ornamentală, etc.
- forme geometrice de bază: cercul, triunghiul, pătratul şi forme derivate (elipsa, ovalul,
rombul, paralelogramul, trapezul, dreptunghiul, poligoanele regulate şi neregulate, etc.)
-forme plane oarecare, dezvoltate liber în raport cu necesităŃile de reglare compoziŃională;
74
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
- configurări ale formei prin : tuşe, pete, planuri ce mărginesc volumele, prin semne plastice,
moduli, ornamente, motive decorative, detalii compoziŃionale, etc.
- semnificaŃii ale traseelor generatoare de mişcare în spaŃiul bidimensional;
- formă închisă (direcŃii, mişcări liniare şi tensiuni în interiorul formei suport)
- formă deschisă (formă determinată de tensiunile şi mişcările liniilor în sens exterior
cadrului)
- conotaŃii ce se pot atribui formelor grupate în trei categorii:
- forme expresive (ce aparŃin de psihic)
- cercul (exprimând delicateŃe, împlinire, perfecŃiune, armonie)
- triunghiul (exprimând violenŃă, expresivitate ofensivă sau defensivă, conform
orientării vârfurilor)
- pătratul (exprimând vigoare, robusteŃe, gravitate)
- forme impresive (ce Ńin de senzorial, optic)
- cercul (sugerând mobilitate, uşurinŃă)
- triunghiul (sugerând mişcare lentă, deschidere în afară faŃă de un centru al
său)
- pătratul (sugerând ideea de static, limitat, uneori greu,)
- forme simbolice (ce aparŃin interpretărilor intelectuale, subiective şi care Ńin de construcŃie,
de convenŃie)
- cercul (semnificând puritate spirituală, raŃiune, perfecŃiune)
- triunghiul (semnificând credinŃă, cunoaştere dar şi gelozie, etc.)
- pătratul (semnificând posesia, echilibrul static)
Pentru formele tridimensionale sau volumetrice şi spaŃiale, întâlnim:
- relaŃia volum-spaŃiu înconjurător
- volume închise şi deschise
- structuri, dimensiuni şi proporŃii ale volumelor în spaŃiul tridimensional
- grupări ale volumelor după structura lor internă şi externă vizibilă
- structurări lamelare, prismatice, fibroase, etc.(inspirate de cele ale formelor naturale)
75
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
- forme volumetrice geometrice de bază – sferă, piramidă, con, cilindru, cub

- forme tridimensionale complexe
- forme estetice utile şi forme artistice
- forme ambientale (reunind utilul cu artisticul)
Metodologia studierii formei ca element complex de limbaj artistic plastic se bazează
atât pe exerciŃiile de observaŃie şi analiză cât şi pe cele tehnic-aplicative, cum ar fi:
- exerciŃii de studiere a formelor din natură cu ajutorul elementelor de limbaj artistic plastic
(punctul, linia, valoarea, culoarea, etc.)
- exerciŃii de obŃinere a unor : - forme spontane
- forme semne plastice
- moduli, motive decorative, etc.
- exerciŃii de transformare în forme artistice plastice a studiilor după forme şi structuri
naturale ori asupra organizării ritmului şi simetriilor din natură; folosirea rezultatelor în
compoziŃiile figurative sau abstracte.
- exerciŃii de folosire a contrastelor formelor în scopul realizării de semnificaŃii diferite:
- exemple de contraste ale formelor:
- în sine (de aspect, înfăŃişare, caracter)
- de calitate (de textură, structură)
- de mişcare şi poziŃie (drept, curb, spiralat, vertical, orizontal,
înclinat,etc.)
- de situare în spaŃiu (jos-sus, dreapta-stînga,etc)
- de cantitate (mic-mare, scurt-lung, puŃin-mult)
- de valoare (închis-deschis)
- de culoare (cele şapte contraste cromatice)
- realizarea de compoziŃii diverse (bi sau tridimensionale – grafice, picturale sau sculpturale)
în care echilibrul dinamic al formelor se constituie într-un principiu ordonator.
Acest breviar al aspectelor şi situaŃiilor formelor inspiratoare şi create ne aminteşte că
fiecare din ele este de fapt compoziŃie. Fiind imagine ea ne transmite cu ajutorul mijloacelor
şi metodelor de exprimare plastică un model ori un subiect, o temă aflată ori imaginată, ale
cărei valenŃe artistice atrag atenŃia, după cum cel care o realizează îşi coordonează căutările
76
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
spre constituirea unui rezultat care să impresionaze pe privitori. Respectivul corolar al acŃiunii
şi măiestriei artistice poate fi analizat şi practicat; cele două alternative se contopesc de obicei
pe parcursul constituirii unei opere de artă, atunci când artistul îşi observă şi analizează
propriile realizări sau/şi pe ale altora.
Teoretizările sale sunt încă o modalitate din noianul celor subsumate căutării formei
artistice. Observarea şi analizarea experienŃelor predecesorilor constituie un util stoc
informativ, care, odată demarat, necesită apoi timp şi condiŃii de a fi înŃeles şi fructificat.
Însăşi prezentarea unor acumulări ideatice presupune filtrarea acestora prin prisma proprie a
receptării şi exteriorizării artistului, întâlnite mai ales în cazul exprimărilor vizuale aplicative.
Acestea, până la fazele lor de sinteză, când informaŃiile se esenŃializează, trec prin etapele
considerărilor generalizante, apoi prin cele ale analizelor tatonărilor, ale aprofundărilor
problematicilor propuse sau autopropuse. Pentru un plastician ori un artist vizual sursele de
inspiraŃie sunt tot atât de nenumărate şi variate precum existenŃa în toată amploarea ei.
Sursele considerate inspiratoare pot fi cu precădere raportările ştiinŃifice şi artistice la formele
naturale, micro şi macroscopice, la structurările materiei, la fenomenele naturii dar şi la
simbolistica conferită realităŃilor esenŃiale ca şi celor create de om în relaŃie cu acestea.
Universul vizual este imens şi însăşi o alegere a unei secŃiuni din amploarea lui poate
duce la deschiderea altor universuri de fenomene care incită la explorare şi înŃelegere
nuanŃată a specificurilor lor .
Modelul Bauhaus, reper educativ pentru studiul formelor.
Mesajul pedagogic al artelor vizuale
La începutul secolului al XX-lea, odată cu efervescenŃa ideilor novatoare care

promovau şi susŃineau modernizarea vieŃii în contextul dezvoltărilor tehnologice, arhitectul
german Walter Gropius iniŃiază la Weimar „ Bauhaus-ul”, o Şcoală superioară de învăŃământ,
subvenŃionată de stat. Apărută în 1919, cu accent pe meşteşug şi o activitate didactică
desfăşurată în ateliere , ea reuneşte printre profesori pe Walter Gropius, Marcel Breuer,
Lyonel Feininger, Johannes Itten, Josef Albers, Wassily Kandinsky, Paul Klee, Georg
Marcks, Lázló Moholy- Nagy, Ludwig Mies van der Rohe, Oscar Schlemmer, personalităŃi
ale arhitecturii şi artei. Şcoala este mutată în 1925 la Dessau şi apoi la Berlin, unde va
funcŃiona pe baze particulare,deoarece în 1932 nu i se mai acordă subvenŃie, datorită unor
idei şi metode „prea revoluŃionare”. Închiderea Şcolii Bauhaus de către nazişti , drept măsură
„ culturală”, determină emigrarea majorităŃii profesorilor spre alte zone. „ Ajuns în S.U.A. L.
Moholy – Nagy va înfiinŃa în 1937, la Chicago, şcoala „ New Bauhaus”, ducând mai departe
ideile generoase şi metodele încercate la Weimar. Acestea au fost reluate, după ultimul război,
şi în Germania, de pildă la „ Hoch-schule fùr Gestaltung”( Şcoala superioară formativă) din
Ulm. Ideile puse în circulaŃie de Bauhaus au revoluŃionat toate domeniile formative, de la
arhitectură şi arte plastice, până la design, teatru (scenografie) şi arta cărŃii. Noile concepŃii
pedagogice şi metodele elaborate la Bauhaus au asigurat însuşirea materiilor în condiŃii
77
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
optime. Astfel, de pildă, „ cursul preliminar formativ” de la Weimar şi Dessau constituie şi

astăzi – chiar dacă într-o formă adaptată – baza învăŃământului artistic din toată lumea.”25
Reîntorcându-ne şi mai adânc în timp, spre altfel de baze, empirice, cu chintesenŃe
plastice intuitive, care se redescoperă ca surse de inspiraŃie pentru modernitate, deci dacă ne
punem problema cum s-au format primele reprezentări vizuale artistice, ar trebui să îndreptăm
măcar o privire şi asupra omului care a creat formele respective. Diverse indicii despre
imaginea sa, deduse în urma investigărilor făcute pe baza descoperirilor arheologice, ne
permit să ni-l imaginăm pe omul primitiv cu o anumită formă, în funcŃie de timpul şi locul
unde a existat în preistorie. Dezvoltarea intelectului omului preistoric poate fi dedusă din
rezultatul activităŃilor sale (crearea de unelte, arme, adăposturi şi alte obiecte necesare) ca şi
din constituirea unor ritualuri variate, asociate credinŃelor pe care şi le formează.
Spiritualizarea unora din acŃiunile omului primitiv se pare că se află în directă legătură cu
primele sale manifestări artistice de anvergură, care imortalizează prin pictura rupestră,
tumulurile, incintele şi obiectele descoperite, ceva din contextul natural şi existenŃial al
timpului preistoric. Aceste imagini, independent de interpretările şi supoziŃiile prin prisma
cărora sunt privite şi decodificate, rămân în sine, prin al lor aspect vizual, o mărturie a unei
puteri de observaŃie, esenŃializare şi reprezentare imagistică deosebită. Ea ne apare atât de
profundă şi uneori contemporană ca redare plastică, chiar după mii de ani, încât situează la
cote foarte înalte posibilităŃile, cel puŃin artistice, ale omului din vechime, demonstrând
existenŃa unor capacităŃi native sau intuitive, care doar s-au cizelat şi corelat tehnologic în
timp. Existând de la sine în programul constituirii fiinŃei umane, unele din capacităŃile
artistice au evoluat iar altele chiar s-au diminuat atunci când nu s-a mai insistat pe întreŃinerea
lor. Dacă ne întrebăm azi câŃi oameni mai pot scrie caligrafic sau frumos, de mână, în destule
zone tehnologizate am putea avea surpriza că asemenea îndeletnicire este considerată
anacronică sau o pierdere de timp. Odată cu trecerea ei pe o linie moartă se pierde din vedere
că este afectată însăşi formarea unor dexterităŃi manuale, şi implicit nivelele unor estetizări ale
realizărilor. Ca o deducŃie logică, omul are deci în matricea sa datele necesare receptării şi
creaŃiei artistice, a frumosului, asupra căruia se întreabă mereu de ce, cum şi pentru ce există,
la fel cum îşi pune aceleaşi interogaŃii în raport cu ceea ce percepe ca fiind urât, dezagreabil.
O altă problemă este acea a glisării urâtului în frumos şi invers, transmutanŃe întreŃinute şi
favorizate de suprastructurări ideatice care încearcă să extindă aria de înŃelegere şi exprimare,
să observe şi relaŃia de întrepătrundere sau de camuflare a antinomiilor, nu numai situaŃia de
opoziŃie sau de diferenŃiere a lor. Întâlnim şi situaŃii când aceleaşi forme îşi modifică în timp
semnificaŃia, în funcŃie de raportarea lor la diferite realităŃi sociale, politice, religioase, etc.
căpătând astfel alte şi alte conotaŃii datorită asocierii respectivelor forme cu situaŃiile
menŃionate.
O transgresiune a semnificaŃiilor sau o mutaŃie a semnelor are loc permanent dar mai
ales în epoca modernă şi contemporană, când invazia imaginilor este motivată şi de un
substrat comercial care impune manipularea prin vizual pentru câştigarea unei pieŃe de
desfacere cât mai extinse. Se ajunge astfel la o adevărată întrecere în căutarea unor forme cât
25
Gheorghe Székely, BAUHAUS , în Vasile Florea, Gheorghe Székely, Mică enciclopedie de artă universală –
de la origini până la anul 1950, Ed. Litera, Bucureşti-Chişinău, 2001,p.36
78
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
mai în consens cu aşteptările celor ce pot fi potenŃialii beneficiari ai pieŃei de desfacere şi

implicit susŃinători ai ei, prin banii prin care îşi plătesc accesul la un produs cultural-artistic
sau estetic-utilitar.
De vreme ce însăşi forma omului preistoric, pe scara evoluŃiei sale, a fost modificabilă
în timp, aşa cum şi alte specii au suportat adaptări la mediu şi schimbări ale aspectului lor, cu
atât mai mult s-ar explica modificările formelor funcŃionale şi artistice,create de om în relaŃie
cu necesităŃile de moment şi de durată ale fiinŃei sale. Dacă nu considerăm ca neapărat
antagonice teoriile creaŃionistă şi evoluŃionistă ci ca fiind două puncte de vedere
complementare care îşi motivează fiecare plauzibil argumentaŃiile, atunci realizăm infinitatea
cunoaşterii şi observăm că oricând, din orice sistem ne-am situa, se pot aduce dovezi în plus
pentru a susŃine teorii şi fapte prin care încercăm să ne explicăm rolul şi rostul nostru în lume.
„ Căutarea în trecut, raportarea la prezent nu înseamnă altceva decât curajul de a gândi
către viitor” 26
Iulian – Dalin Toma
1. 2.
1. La Academia de Belle Arte, Iaşi (pe la1910); 2. Al.I. Cuza de Gh.VeveriŃă, la aprox. 1870
26
Iulian-Dalin Toma, Memorie-Drumuri, praguri şi trepte, Ed. Sigma, Bucureşti, 2009, p.13
79
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
“ De mare însemnătate în formarea tinerelor generaŃii de artişti este studiul desenului,

al perspectivei şi al compoziŃiei, iar în cadrul compoziŃiei gesturilor şi studiul artei
portretistice...pentru că înŃelegerea caracterului individual al personajelor, trebuie să stea într-
o strânsă legătură cu studiul psihologic al omului.Desenul este partea inteligentă a picturii
care fortifică fundamentul şcolii.” Gh. Popovici(1859-1933).
“ Adevărat pedagog, cu nemărginită dragoste pentru artă şi înainte de toate respectând-
o, Gheorghe Popovici a educat câteva generaŃii păstrând cu sfinŃenie tradiŃiile artistice, fără a
se opune noilor curente. “Octav Băncilă(1872-1944)
Din trecut, prin prezent, spre viitor, făclia învăŃământului artistic din România
continuă să lumineze!...Chiar dacă formele de exprimare vizuală diferă, esenŃa mesajului, de a
transmite informaŃii de suflet către posteritate, îşi continuă prin artă menirea, aceasta fiind şi
profund pedagogică. Resacralizarea artei în contemporaneitate, a actelor învăŃăturilor artistice
de a privi, a filtra ce poate fi benefic şi a realiza cu responsabilitate spirituală, nu înseamnă
numai tipic ori canon iconografic în sens religios, ci şi sinteze cu mijloace moderne, care aduc
în vizual armonia unor căutări esenŃiale, detaşate de parcursuri cu tematici efemere, ancorate
într-un imediat context. Totuşi, se esenŃializează şi pentru redresarea lui nu numai pentru
posteritate! Astfel, în faŃa unor sinteze vizuale pe care critica de artă le consideră abstracte,
însăşi receptările privitorilor îşi pot amplifica valenŃele decodificărilor conceptuale,
îmbogăŃind sensurile de receptare pe mai multe piste de înŃelegere decât ar fi fost cele
dependente de fluctuaŃii figurative.
1. 2. 3.
Iulian-Dalin Toma –1. Destin I, ulei/pânză/lemn, 147/47cm; 2. Memorie, ulei/pânză/lemn,
116/37/37cm ( detaliu); 3. Sens III, ulei/pânză/lemn, 184/100cm- 2009
„ Noi, memoria colectivă, cei care argumentăm sau contestăm trecutul şi prezentul. Eu, noi,
pe un culoar al existenŃei, în drum spre alte memorii. IntersecŃii de conştiinŃe, identităŃi şi
experienŃe materializate în urme fizice –obiecte...Sensuri, destine, existenŃe.”
Iulian-Dalin Toma, Memorie-Drumuri, praguri şi trepte, Ed. Sigma, Bucureşti, 2009, p.13
80
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
„... Iulian Toma vă invită într-un alt spaŃiu care păstrează încă memoria locurilor şi
lucrurilor de altădată îngemănată cu prezentul lipsit de profunzime. Desigur că aici, în acest
spaŃiu, privind aceste opere care surprind în geometria formelor şi fineŃea culorilor
perfecŃiunea lumii satului românesc, vă invităm să meditaŃi la un viitor în care să ne
recăpătăm memoria tradiŃiei pentru a şti, în sfârşit, CINE SUNTEM, DE UNDE VENIM şi
poate ÎNCOTRO NE ÎNDREPTĂM.
Dacă vom trece acest PRAG, poate ne vom recăpăta MEMORIA atât de necesară pentru a
supravieŃui într-o lume nebună !”
Conf.univ.dr. Paula POPOIU, Director general, Muzeul NaŃional al Satului „ Dimitrie Gusti”.
(din Iulian-Dalin Toma, Memorie-Drumuri, praguri şi trepte, Ed. Sigma, Bucureşti, 2009, p.12).
Studiu de caz - „ Arhitectul G.M.Cantacuzino şi revista Simetria, modele pentru

inspirări didactice care formează atitudini şi aptitudini de prezervare patrimonială”
(De la caracteristici şi expresivităŃi ale liniei la compoziŃii artistice de ansambluri
vizuale. ProporŃia de aur , o premisă inedită de pedagogie muzeală)
“A judeca, cercetând trecutul nostru cu ochii prezentului,

constituie aceeaşi eroare pe care o fac unii istorici pătimaşi,
care condamnă veacuri întregi de civilizaŃie, ce nu mai corespund prezentului.”27
Deoarece specificurile unor realizări, ca şi ale unui loc, sunt datorate în mare parte
caracteristicilor oamenilor şi străduinŃelor însumate, am considerat că prin explorarea unor
antecedente, măcar prin câteva flash-uri orientate asupra activităŃii unei personalităŃi
complexe, avem ocazia să ne propunem o privire de ansamblu, iniŃială, din care se pot
dezvolta ulterior aprofundări pe sensuri distincte.
Arhitectul şi profesorul universitar G.M.Cantacuzino(Viena1899- Iaşi1960), iniŃiator
(împreună cu alŃi colegi,s.a.) şi coautor al prestigioasei reviste culturale Simetria(1939-1947),
văr al pictorului Th. Pallady ( de la care a beneficiat de unele îndrumări, pentru a se exprima
grafic), şi-a redat talentul nativ de fin observator şi abilităŃile artistice plastice, înregistrând
prin schiŃe şi acuarele diferite imagini şi obiective arhitectonice din locurile pe care le-a
parcurs şi totodată le-a descris, deseori magistral, prin cuvinte remarcabile, încărcate de trăiri
27
G.M.Cantacuzino, Scrisoarea a X-a, 27 mai 1957, din Scrisorile către Simon, Ed.Dacia, Cluj-Napoca, 1993,
p.97
81
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
empatice.28 EsenŃializând cu precădere specificul arhitectonic al unor aşezări, seria de Profile,

exprimate doar cu aportul liniei în duct continuu, concentrează la modul vizual ritmul sau
pulsul optic al conturului construcŃiilor care individualizează o zonă sau alta. Dacă în sine
linia fiecărui Profil se păstrează decorativă, în al ei parcurs ea apare de fiecare dată altfel, deci
fluctuantă, ca o diagramă care înregistrează specificul vieŃii organului investigat, adică al
obiectivului sau locului construit şi analizat.
28
Pasionat de istoria meleagurilor ieşene, ing. Ion Mitican, autor al numeroase cărŃi care conservă memoria
înaintaşilor, ne aminteşte că “mulŃi dintre privitorii celor două frumoase şi elegante palate siameze (al Bibliotecii
“Dumitru Stăniloae” şi al Cancelariei) din Ansamblul mitropolitan, când întreabă cine a fost proiectantul lor,
primesc răspunsul prompt: arhitectul G.M. Cantacuzino (1899-1960). Răspunzând propunerii mitropolitului
Iustin Moisescu (patriarhul dintre anii 1977-1986) care dorea ordonarea spaŃiului mitropolitan şi înlocuirea unor
vechi acareturi mănăstireşti cu zidiri potrivite noilor cerinŃe, arhitectul a preluat lucrarea şi, în noiembrie 1957, s-
a retras la Iaşi, unde a şi murit, trei ani mai târziu. Cum a ajuns el aici şi ce a mai săvârşit în viaŃă, puŃini mai ştiu
şi e păcat, căci arhitectul, scriitorul, pictorul şi istoricul de artă din Bucureşti, unde a slujit şi o catedră
universitară, este ieşean şi-şi trage obârşia de la Hoiseşti, satul comunei Dumeşti, unde se merge părăsind
şoseaua Paşcanilor, înainte de a ajunge la Podu Iloaiei.”( Ion Mitican, Moştenirea ieşeană a arhitectului G.M.
Cantacuzino, Ziarul Lumina, Iaşi, 14 august 2007, pp.8,9.) Născut la Viena, G.M. Cantacuzino rămâne ataşat
plaiurilor moldave încă din momente ale copilăriei şi adolescenŃei, trăite la Hoiseşti, lângă bunicul Basil, unde îl
întâlneşte şi pe Theodor Pallady, vărul său mai mare, dinspre tată, datorită căruia îşi va îndruma paşii şi către arta
desenului. Despre pictor, în toamna lui 1958, G.M. Cantacuzino, aflat deja la Iaşi, scrie, printre altele, către
prietenul său, din tinereŃe, bucureşteanul Simon Bayer:
”În atelierul lui, din Paris, l-am văzut trăind, şi pe lângă dânsul, în parte, mi-am făcut primele
încercări... El îşi iubea Ńara ca o fiinŃă, a cărei frecventare era o necesitate. A pictat în funcŃia acestei Ńări şi pentru
ea. De altfel, dacă sunt artişti de notorietate internaŃională, nu există artişti apatrizi.“( G.M.Cantacuzino,
Scrisoarea a XI-a, 5 septembrie 1958, din Scrisorile către Simon, Ed.Dacia, Cluj-Napoca, 1993, pp. 108,113.)
Referitor la sinele său în parcursul vremurilor, în alte scrisori arh.G.M. Cantacuzino conchide: “Am
scris fiindcă am crezut în virtutea cuvântului… Literatura mea e o literatură de comentarii. Şi am comentat
artele, pe care le practicam, şi implicit unele evenimente din propria viaŃă… Concretizarea nostalgiilor e, de
altfel, o temă fecundă a artei… Nostalgia nu e decât unul din modurile de a percepe devenirea şi nicidecum o
stare de înduioşare faŃă de trecut. Nostalgia ajută sintezei.”( G.M. Cantacuzino, Scrisoarea a XIV-a, Iaşi 1959,
din Scrisorile către Simon, Ed.Dacia, Cluj-Napoca, 1993, pp.123, 124.)
“Prezentul adaugă trecutului încorporându-se memoriei… Când mă întorc acuma la Iaşi, acest oraş care
era populat din fiinŃe strâns legate de copilăria şi adolescenŃa mea, nu mai privesc lucrurile decât ca pictor şi scot
din acea atitudine tezaure de satisfacŃii estetice… Prezentul acŃionează asupra memoriei şi, la rândul ei, memoria
îşi afirmă puterea asupra prezentului. Totul e mereu în mişcare în noi, în mişcare şi în schimbare.”( G.M.
Cantacuzino, Scrisoarea a IX-a, 19 februarie 1957, din Scrisorile către Simon, Ed.Dacia, Cluj-Napoca, 1993,
pp.86-88.) PregnanŃa mişcării modifică însăşi statismul realizărilor vizuale ale artiştilor sec.XX, dinamizând
formele chiar şi atunci cand acestea reprezintă aspecte tradiŃionale.
82
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
Fig. 26– Profile din Rev.Simetria, nr.III 1940-1941,p.107. ExplicaŃii din DicŃionar, p.244-246
83
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
Fig. 27 –p.109 Fig. 28 – p.111
84
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
Fig.29 – p.115
85
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
Pe de altă parte, în schiŃele de observaŃie, făcute odată cu peregrinările sale prin lume,
(G.M.Cantacuzino preferând să deseneze liber şi nu să fotografieze), linia devine vibrată şi
vibrantă, încărcând cu plasticitate notaŃiile vizuale. În lucrările sale, totdeauna cu iz
documentar, grafitul, tuşul, cărbunele, pastelul, guaşa, acuarela, tempera,s.a., redau cu
acurateŃe detalii sau sintetizează forme şi aspecte, elementele(punctul, linia, pata, valoarea,
culoarea) şi procedeele de exprimare prin limbaj plastic nefiind scopuri în sine ci subsumate
celor de transmitere figurativă a unor aspecte vizuale întâlnite, îndeosebi arhitectonice. Tot
din revista Simetria aflăm şi despre alte grafici în ton cu timpul sau mai vechi, ale căror
tematici încearcă să cuprindă o arie cât mai largă de vizualizare, deşi predomină preferinŃele
arhitectonice.În acest fel, se diversifică aria de cuprindere şi se instituie un dicŃionar explicativ
de termeni şi procedee, tehnice şi compoziŃionale, pe care structura de pedagog a lui
G.M.Cantacuzino îl susŃine cel mai adesea, prin explicaŃii ample, la obiect, şi foarte
binevenite în sens educativ. În plus, imaginile grafice includ elementele de limbaj plastic,
subsumate unor reprezentări preponderent clasicizante, plastice şi decorative, de
arhitectonici, peisaje, scris, ornamente, personaje, lumini şi umbre, subiecte diverse,
modificări perspectivice, s.a.
Din imagini desenate şi publicate de G.M.CANTACUZINO în revista SIMETRIA

(CAIETE DE ARTĂ ŞI CRITICĂ),1939-1947
Rev. SIMETRIA, VOL. II – vara 1940
1. 2.
Fig.1- p. 49, Biserică- desen de Th. Pallady (pictural, sugestiv, de atmosferă )

(La Th. Pallady, în grafia ilustrării întâlnim linii repetate ori grupate pe acelaşi traseu, fapt care conferă nu numai
picturalitate formelor clasice ci şi o vibrare a rigidităŃii care integrează geometrizările în tendinŃele trepidante ale
epocii.Astfel, aspectele plastice devin moderne, chiar dacă ceea ce reprezintă provine dintr-un registru clasic,
tradiŃional şi tradiŃionalist, cum ar fi de ex. o biserică.)
Fig .2- p.77, Cerdacul palatului din Mogoşoaia- desen de G.M.Cantacuzino(analitic,

constructiv, dar cu plasticitate)
86
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
Rev. SIMETRIA, VOL. I - toamna 1939
Fig. 1- p.10 Fig. 2- p.13 Fig. 3 - p.57, Tempieto(după Serilo)
(n.n.-Exemplificare vizuală a simetriei în arhitectură, prin imagini frontale, o secŃiune şi

un plan din rubrica DICłIONAR -Arhitectură; Baroc; Simetria de MATILA C.GHYKA)
4. 5.
Fig. 4 – p.11, Temelia-Frontispiciu pentru o veche ediŃie a lui Vignola
Fig.5 – După o veche ediŃie a lui Vignola
87
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
Rev. SIMETRIA, VOL. III – iarna 1940 –primăvara 1941
1.
Fig.1- În pagina de început a revistei, reprezentarea perspectivică, după principiile celei

renascentiste, liniare sau conice, sugerează drumul, profunzimea şi urcuşul de indeplinit a
celor care intră în templul sau făgaşul artelor care construiesc, măsoară, echilibrează,
integrând în Simetrie nuanŃarea prin uşoare asimetrii de poziŃionări, elemente şi detalii
valorate diferit.
88
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
2. 3.
Fig. 2 şi 3 – p.17şi19, Sf. Marcu şi Sf. Luca- Gravuri dintr-o evanghelie românească din sec.
al XVIII-lea
Cu influenŃe apusene, care încep să se amplifice tot mai mult către sec. XIX-prima jumătate a
sec.XX, iconografiile ortodoxe păstrează totuşi în destule reprezentări specificul perspectivei
inverse, pe care o vedem folosită şi în cazul unor obiecte din gravurile de aici, ajungând astfel
integrată în perspectiva liniară a dalelor pavimentului şi a umbrelor care sugerează profunzimi
şi reliefează volume luminate.
4 5 6
Totodată, alături de trecut(fig.4- p.87, Venezia -Libreria Vechia, desen de G.M.Cantacuzino),

în rev.Simetria se integrează imagini ale arhitecturilor de atunci de pe alte meleaguri, căci pe
lângă comentarii despre noutăŃi tehnologice întâlnim şi schiŃe de contrucŃii supraînălŃate, cum
89
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
ar fi zgârâie-norii americani(fig.6) sau vederi de ansamblu asupra unor oraşe cu asemenea

elansate arhitecturi(fig.5)- New York, desen de G.M.Cantacuzino.
Comparativ, se pledează însă şi pentru specificul construcŃiilor româneşti, acestea fiind

prezentate în raport cu altele din Europa. Constructivă, riguroasă şi sugestivă, plastică , linia
translează în suprafaŃă pentru a o constitui sau reprezenta ansambluri de forme, mai echilibrat
ori dezinvolt. Clasicitatea este totuşi preferinŃa evidentă.
7.
Fig. 7 – p. 87 din Pentru o revoluŃie a cuminŃeniei (rev. Simetria,VOL. VI)
8.
Fig. 8-Desen de G.M. Cantacuzino
90
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
VOL. IV – iarna 1941-1942
9.
Fig.9 – p. 77
Din „ DICłIONAR”- Cupola
10. 11.
Fig. 10 – p.149, La Salute- desen de G.M. Cantacuzino
Fig. 11 – p.151, Pantheonul, Paris- desen de G.M.Cantacuzino
91
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
12 13 14 15
Fig. 12; 13;– pp.155,157: Le Val-de-Grace, desene de G.M.Cantacuzino
Fig. 14; 15; – pp.161,163: Domul Invalizilor, Palatul Bourbon şi PiaŃa Concordiei-desene de
G.M.Cantacuzino
16 17 18 19
Fig. 16 – p.167, Pantocrator-proiect desenat de A.I.Brătescu-Voineşti
VOL. V – toamna 1943

Fig. 17 – p.9 ; Fig. 18 – p.99, Intrarea în biserică-Desemn de G.M.Cantacuzino („ Precum
copacul are tot cerul şi pământul pentru a se dezvolta, şi noi avem tot trecutul şi tot viitorul
spre care mereu vom tinde, adâncindu-ne într-un sens şi într-altul, într-o amplă simetrie.”-
G.M. Cantacuzino, Scrisorile către Simon, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1993, p.95.)
Fig. 19–Axe la Partenon, p.123
92
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
În „ Note din Rusia”
20
Fig. 20 – p.165, Poarta de la Anapa-Desemn de G.M.Cantacuzino
21
Fig. 21 – p.171, Biserică rusească – Desemn de G.M. Cantacuzino
93
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
22 23
Fig.22 – p.175, Catedrala din Krasnodar-Desemn de G.M.Cantacuzino
Fig. 23– p.174, Biserică rusească-Desemn de G.M.Cantacuzino
VOL. VI – primăvara 1945
24 25
Fig. 24 –Efigie, p.11
Fig. 25 – p.83, Biserica Santa Maria dela Salute, VeneŃia(interior)-desen de G.M.Cantacuzino
94
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
Din MICI DISCIPLINE ÎN GRAFICĂ
26 27 28
Fig. 26 - p.97, „...litera scrisă e obsesia covârşitoare a oraşului, în orice Ńară...”
Fig. 27 – p.100 ; Fig. 28 – p.101
VOL. VII – vara 1946
29
Fig. 29 – p.165, MOSSUL;Mormântul unui Iman-desen 1 (pt. Plastica) de G.M.Cantacuzino
95
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
30 31
Fig. 30 – p.171, Biserica din Hârlău- desen 2 (pt. Plastica) de G.M.Cantacuzino
Fig. 31 – p.173, Curtea de la Mogoşoaia-desen 3 (pt. Plastica) de G.M. Cantacuzino
32 33
Fig. 32 – p.169, Arhitectură Barocă-desen 5 (pt. Plastica) de G.M. Cantacuzino
Fig.33-San Jeremia din Venezia (G.M.Cantacuzino), Rev. Simetria, vol. II – vara 1940, p. 83
96
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
34
Fig.34–p.196, FaŃada principală a conacului din Drugăneşti–arh. G.M.Cantacuzino
35
Fig.35– 198, Planul parterului conacului din Drugăneşti - arh. G. M. Cantacuzino
97
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
36
Fig. 36 – p.200, FaŃadă a conacului din Drugăneşti – arh. G.M. Cantacuzino
37
Fig.37–p.202, Planul subsolului conacului din Drugăneşti - arh. G. M. Cantacuzino
Mai riguros şi mai constructiv decât un pictor, care în general sugerează, arhitectul deobicei
demonstrează forma, chiar şi când o schiŃează liber, însăşi detaliile ori acurateŃea grafiei fiind
98
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
o oglindă a spiritului său analitic.În paralel cu exprimările vizuale sunt însă şi cele scrise, care
creează punŃi între vremuri, coroborând istorii prin locuri, atitudini, realizări. Fără a-şi
ascunde atitudinea critică în relaŃie cu anumite situaŃii ce apăreau deja anacronice atunci când
împietau imaginea României în lume, G.M. Cantacuzino este totuşi un susŃinător al tradiŃiei,
dorind a se menŃine din aceasta îndeosebi coordonatele care înnobilează fiinŃa umană şi nu
cele care îi aduc deservicii, depreciindu-i existenŃa printr-o situare la interferenŃa unor jocuri
de culise. Chiar şi atunci când proiectează o locuinŃă, precum conacul de la Drugăneşti, G.M.
Cantacuzino se raportează la tradiŃie, la cea brâncovenească şi la arcadele veneŃiene, palatul
de la Mogoşoaia, recondiŃionat de mătuşa sa, Marta Bibescu, fiindu-i chiar un model de
referinŃă. De fapt, însuşi G.M. Cantacuzino îi recomandase Martei Bibescu să apeleze la un
arhitect veneŃian pentru restaurarea acelui dar de suflet primit de ea de la soŃ, fapt ce
amprentează clădirea cu roşia cărămidă caracteristică palatelor dogilor veneŃieni, precum şi cu
alte dotări care o reabilitează din ruină la începutul sec.XX. De proiectarea grădinilor
palatului de la Mogoşoaia se ocupă însă însuşi arh. G.M. Cantacuzino, existând în epocă o
paralelă cu cele de la Balcic ale reginei Maria. Ea o remarcase încă din copilărie pe Marta(
Lahovary), atunci când ea venea periodic, în vizite cu familia, la castelul de la Peleş.
Aprecierile personale, de o parte şi de alta, au devenit pe parcurs reciproce, cultura şi politica
României câştigând notorietate şi susŃinere datorită prieteniilor şi preocupărilor patriotice în
care s-au angrenat cu suflet şi inteligenŃă aceste remarcabile femei. Pe lângă deschiderea către
valorile occidentale, considerarea tradiŃiilor româneşti îşi avea întâietatea faptului că prin ele
se personalizau sau se individualizau cultural stiluri de exprimare, care aduceau în atenŃie
specificuri autohtone, cu grad de unicitate artistică. Îndeosebi antecedentele din străbuni şi
reflectarea lor în arta populară constituie deobicei izvorul care alimentează producerea
variaŃiunilor creative.Pe de altă parte, cunoaşterea a ceea ce deja s-a realizat şi se formează în
continuare pe alte coordonate de spaŃiu şi de timp are rolul să producă racorduri culturale şi să
permită creaŃiei artistice un permanent schimb de idei, procedee, valori., cu adaptări şi
asimilări graduale sau mai rapide. În urmă cu trei sferturi de secol , umblat îndeosebi prin
lumea Europei şi Levantului, arh.G.M.Cantacuzino pleda atât pentru conştientizarea unor
rădăcini mai adânci decât cele din straturile istorice aşezate ulterior cât şi pentru o educaŃie
aplicativă, care să fructifice valorile ancestrale concomitent cu racordările la noile tehnologii,
mai ales în privinŃa construcŃiilor. Instinctiv, anticipând parcă pericolul tehnologiilor
uniformizatoare, accesibile tuturor, care îl depărtează pe artist de relaŃia lui directă cu materia
prin care se poate exprima, G.M.Cantacuzino preferă truda manuală a schiŃei şi exerciŃiul ei
repetat în locul imaginii fotografiate, pe care probabil o considera prea impersonală şi
eventual chiar facilă faŃă de truda unui desen de autor. Poate de aceea, şi ultimul volum, din
1947, al revistei Simetria, reuneşte cu precădere gravuri şi planuri mai vechi, cu iz neoclasic,
în care abilitatea manuală face parte , indisolubil, din determinarea valorii vizuale a imaginilor
realizate atunci.
99
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
38
100
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
39
Fig.38-39. Rev. Simetria,vol. III – iarna 1940 –primăvara 1941, p.182

p.s.După aproape două decenii, în urma unei detenŃii comuniste, arh.G.M.Cantacuzino află
apreciere şi oblăduire tocmai în „adăposturile misticei patriarhale”, în „cadrul monahal şi
101
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
contemplativ” al Mitropoliei din Iaşi, pentru care proiectează, cu afinitate, reamenajări şi

restaurări pentru Complexul arhitectonic mitropolitan.
VOL. VIII – 1947
40 41
Fig. 40 – p.13, Frontispiciu - Marcă de maestru tipograf din sec. XVII
Fig. 41 – p.31, Venus- gravură de Saenredan Jean, sec. al XVII-lea
42
Fig. 42 – p.63, Domul din Milano – pagină din EdiŃia germană a lui Vitruviu.
Basel- MDLXXV
102
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
Pentru a completa imaginea de corolar a ceea ce a prezentat G.M. Cantacuzino în

volumele „Simetria”, o enumerare doar a titlurilor scrierilor din primul număr, semnate
individual şi în colaborare,29 ne poate oferi măsura unei munci susŃinute, desfăşurată pe tot
parcursul publicării revistei, activitate ce se încadrează în crezul său de a informa şi a
contribui la menŃineri şi schimbări de optică necesare unei Românii nerupte de lume dar
fermă în aprecierea valorilor ce-i demonstrează identitatea. La o distanŃă de mai bine de
jumătate de veac de când revista „Simetria” şi-a încetat apariŃia (1938-1947) aceste
prerogative sunt în continuare valabile chiar dacă destule aprecieri ale momentelor de atunci
necesită acum adăugarea a ceea ce s-a produs între timp.
FaŃă de deschiderea către viitor şi contemporaneitatea în care ne aflăm, reîntorcându-ne
acum în acel alt timp, o succintă incursiune prin articolele apărute în revista Simetria ne oferă
oglindirea sensului iniŃial a cuvântului simetrie, adică aceea de nimerită proporŃionare, de
raport armonic al părŃilor unui întreg. Analizând cuprinsurile fiecărui număr, pe iniŃiatorul
G.M. Cantacuzino, membru permanent în colectivul redacŃional, îl aflăm deseori cu expuneri
şi informaŃii ce acoperă o largă arie culturală. Alături de G.M. Cantacuzino şi de Matila C.
Ghyka, cu intervenŃii sintetice ori mai extinse, semnează destule nume sonore în epocă,
precum arhitecŃi ca O. Doicescu, P.E. Miclescu, Horia Creangă, specialişti de marcă ce
constituie un anume timp şi nucleul colectivului redacŃional. Paginile revistei îi găzduiesc şi
pe Tudor Vianu şi Mihai Ralea, problemele estetice şi de informare a publicului (în sensul
unei culturalizări elevate cât şi a cunoaşterii valorilor autohtone) fiind susŃinute şi de alte
nume de oameni de cultură, care după 1944 măresc colectivul redacŃional. Din păcate,
efervescenŃa implicării în structurarea revistei Simetria nu-şi poate afla continuitate după
1947, în condiŃiile în care orientarea politică şi implicit şi culturală a României devine un timp
tributară modelului comunismului sovietic.
Asemenea situaŃie sistează ori îngustează drumuri începute cu entuziasm, dăruire şi
chiar implicare patriotică privind valorile naŃionale, precum sunt direcŃiile de conservare,
promovare şi producere a unor bunuri, exemplu fiind însăşi revista Simetria care îşi întrerupe
astfel apariŃia.
Arhitectul George Matei Cantacuzino (1899-1960), sufletul acestei publicaŃii,
nerefugiindu-se la timp în Occident, este o vreme închis politic, ca de altfel mulŃi intelectuali
ai timpului. Ultima parte a vieŃii şi-o va petrece la Mitropolia din Iaşi, ca un anahoret,
oferindu-şi experienŃa sa profesională pentru menŃinerea şi întreŃinerea acelor valori autohtone
pe care de altfel le susŃinuse tot timpul. Vasta sa cultură fusese totuşi cât de cât recunoscută
după 1953, când, eliberat din detenŃia datorată „originii nesănătoase”, este numit inspector
pentru Moldova a recent înfiinŃatei DirecŃii a Monumentelor Istorice. Fiind şi acum considerat
„drept cea mai complexă figură a arhitecturii româneşti: arhitect, cărturar şi profesor de înaltă
29
„Simetria”, vol. I, 1939- G.M. Cantacuzino, O. Doicescu, „DeclaraŃie”,”Utilul şi simbolul”; G.M.
Cantacuzino -”Arhitectura şi peizajul”,” Spre Washington”, DicŃionar - „ProporŃia”, Note - „Despre o
arhitectură românească”, ”ÎnvăŃământul plastic - Propuneri pentru o nouă metodă”,”Pictura
bisericească”,”Pe marginea unei cărŃi a lui Cocteau”, „Comentarii la un capitol”(din „Artă şi Valoare” de
Lucian Blaga)
103
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
Ńinută intelectuală şi academică”30 , G.M. Cantacuzino, absolvent cu diplomă de arhitect din

1929 a Şcolii NaŃionale de Arte Frumoase din Paris, „a înŃeles caracterul total al artelor.
Pentru el arhitectura era strâns legată de celelalte arte... În Simetria, o revistă cu subtitlul
modest „Caiete de artă şi critică”, din care au apărut opt numere între 1939 şi 1947,
Cantacuzino şi co-redactorii săi, Octav Doicescu, Matila C. Ghyka şi Paul Emil Miclescu, au
reuşit să plaseze arhitectura într-un loc central în raport cu acel tot pe care îl reprezintă
cultura.”31 De altfel, primul număr cuprinde în deschidere şi un fel de crez, pe care îl fac
public G.M. Cantacuzino şi O. Doicescu:
„ ...ArhitecŃii au încercat toate atitudinile, când de un naŃionalism obtuz, când de un
internaŃionalism dus până la anonim, au răsfoit toate cărŃile, au confruntat toate documentele,
au exploatat trecutul în exterior, neavând timpul unui acord adânc şi intim.
Pe măsură ce creştea numărul documentelor fotografice, se reducea puterea de analiză
a celui ce Ńinea creionul. CărŃile de arhitectură deveniră albume. Un adânc analfabetism
spiritual a luat locul creaŃiunii artistice şi al culturii umaniste.
Echilibrul între cunoştinŃă şi simŃire a fost rupt.
Acest echilibru trebuie restabilit.”32
„ ...Revista şi-a mărturisit de la început poziŃia afirmând fără echivoc că în domeniul
esteticului revoluŃiile nu sunt posibile: „Simetria vitruviană este eternă. Există în evoluŃia
umană valori definitiv câştigate. Nici o revoluŃie nu-i poate modifica structura ...”.
„ Simetria, în al cărei cuprins mai bine de jumătate de texte fuseseră scrise de Cantacuzino, a
îmbrăŃişat toate artele, inclusiv literatura şi muzica. În mod simptomatic, era puternică în
teorie şi istorie, cum reiese din articolele intitulate „Valori permanente”, „Contra
maşinismului” sau ”Arhitectul din antichitate pînă astăzi”, dar a publicat şi articole despre
„Betonul armat în construcŃia nouă” şi „ConstrucŃie, prefabricate şi standardizare”. Revista s-a
ocupat extensiv de Goethe şi a supus discuŃiei ideile lui Valery, Gide şi Cocteau. Cu totul
remarcabil probabil era „DicŃionarul” său, în care cuvinte precum „arhitectură”, „axa”,
„coloană”, „formă”, „ordin”, ”proporŃie”, ”profil”, ”stil”şi „simetrie” au fost tratate în eseuri
în miniatură de o mare elocvenŃă.”33
De altfel, G.M. Cantacuzino, cel care, spre sfârşitul vieŃii, după şase ani de detenŃie,
nota într-o scrisoare către soŃia sa refugiată, că „lucrul cel mai bun din viaŃa mea în anii din
30
Augustin Ioan, Cuvânt înainte, p.5, în G.M. Cantacuzino – Despre o estetică a reconstrucŃiei, Ed. Paideia,
2001
31
Şerban Cantacuzino, Cum e să fii român, p.6, în G.M. Cantacuzino - Introducere la studiul arhitecturii, Ed.
Paideia, 2003
32
G.M. Cantacuzino, O. Doicescu , „DeclaraŃie”, în rev. Simetria, vol.I, 1939
33
Şerban Cantacuzino, Cum e să fii român, pp.6-7 în G.M. Cantacuzino - Introducere la studiul arhitecturii, Ed.
Paideia, 2003
104
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
urmă a fost să explorez lumea fără limite a memoriei”, la 27 de ani scrisese în „Introducere
justificativă” la prima sa lucrare publicată: „A ORGANIZA = A ARMONIZA.
Nu diversitatea stilurilor ne-a preocupat, ci firul continuu care le uneşte...
Porozitatea hotarelor pune orice încercare de delimitare absolută în domeniul iluziilor;
căci nu diversul şi particularul sunt esenŃiale.
Arta este triumful lungii răbdări a nesfârşitelor rânduri de generaŃii suprapuse. De
aceea a face istoria arhitecturii înseamnă să refaci istoria lumii şi a trata despre filosofia
arhitecturii ar însemna să atingi toate subiectele, covârşitor de grele, asupra cărora a
îmbătrânit înŃelepciunea”.34 Încă din acele momente se întrevedea seriozitatea şi profunzimea
pe care G.M. Cantacuzino o asocia menirii unui arhitect, interesat de a pătrunde şi istoria
propriei sale profesiuni. Această istorie nu putea fi independentă, necorelată altor istorii pe
domenii. Lua în calcul, pentru istoria şi filosofia construirii, neapărat istoria lumii şi gândurile
acesteia, întreprindere dificilă şi atitudine de viaŃă orientată în sensul acelui model clasic
renascentist de om universal, întâlnit şi la Matila Ghyka (1981-1965), inginer-navigator,
diplomat şi autodidact estetician, căruia G.M. Cantacuzino îi scrie într-o epistolă din Gerasa,
în 20 Martie 1934: „ Dacă te-am ales pe tine ca să-Ńi scriu, e că mi-ai dat din neliniştea ta o
bună parte, că la povestirea călătoriilor tale prin Ńări pe cari eu nu le cunosc, m-ai îndemnat să
plec spre a cutreiera părŃi din lume cari n-au fost bătute de tine. Ai ales mările; eu stâncile şi
nisipurile. Ai purces mereu spre apus ocolind lumea; am plecat spre răsărit în goană către
soare. Acuma eşti probabil la Los Angeles, la Chicago sau undeva pe talazul unui ocean.
Călare pe o coloană răsturnată care zace nemişcată într-un puhoi de dărâmături ale unui
templu, îŃi scriu pe blocul meu de schiŃe, sau mai bine zis îŃi spun ceea ce citesc. Căci valea e
o carte deschisă în faŃa mea. Pe o foaie stă scris trecutul: un oraş antic, Gerasa – patria lui
Nicomac – drag Ńie; pe cealaltă foaie, prezentul: un sat arab cu o mânăstire creştină. Un clopot
sună singuratic. Ce multe clopote sună în aceste Ńări păgâne.
De pe coloana templului răsturnat care mă poartă, zăresc premisele precise ale unui
oraş roman. Istoria spune că Gerasa nu e o cetate veche, că ea nu se găseşte pe un drum
însemnat, că a fost întemeiată probabil de veteranii armatelor lui Alexandru Machedon şi,
făcând parte din liga Decapolă, că romanii o clădiră din nou, şi, în sfârşit, că nici un fapt
istoric deosebit nu se leagă de numele ei. Pe acest hotar al Iudeii, tot ce nu participă la
întemeierea lumii e nou, iar istoria îl uită pe Nicomac pitagoricianul care a scris un manual de
armonie. Era firesc ca într-un astfel de oraş să se scrie o astfel de carte şi tot atât de firesc ca
istoria să-l uite pe acel filosof care trată despre subiectul veşnic al armoniei, reluat de tine
după atâtea veacuri. Şi drumul Indiei pe mare, descoperit de Hipalus şi descris în periplul lui,
al mării Erythrea, n-a fost oare uitat până la Vasco de Gama, şi Palmyra şi Petra, cu toată
civilizaŃia lor, n-au fost oare uitate atâta timp şi ele?
Am mereu aicea o ciudată impresie: sau documentele ori legendele te poartă dincolo
de ceea ce poate socoate mintea, până la începutul începuturilor cu o precizie
34
G.M. Cantacuzino, Întroducere la studiul arhitecturii, Ed. Paideia, 2003, pp.8, 19
105
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
înspăimântătoare, care face din cel mai îndepărtat trecut un „ieri” viu şi concret al propriei
tale vieŃi, sau umbrele dese ale morŃii acoperă cu desăvârşire evenimentele relativ noi. Dar la
Gerasa, tot ce a fost făcut să dureze, a durat, şi tot ce trebuia păstrat din cele spuse, a rămas
întreg în moştenirea amintirii. Cuvântul şi formele s-au regăsit în timp, şi astăzi prin
vibraŃiunile luminii unui cer primăvăratec, în care albine printre ruine, porumbei pe case şi
vulturi în adierile vântului pun nelinişte în atâta pace, întregul oraş pe faŃa sură a văii e
întruchiparea crezului vechiului filosof.”35
Numai din aceste cuvinte putem extrage cel puŃin câteva evidenŃe şi permanenŃe. În primul
rând este ideea comunicării (ce poate fundamenta prietenii cerebrale, salutare în sens
cultural), ca şi a corespondenŃei şi complementarităŃii gândurilor, a redescoperirii la distanŃe
de timp a impactului armoniei, atunci când aceasta se menŃine prin formele materiale care au
rezistat vremurilor, şi care pot fi în continuare surse de cunoaştere dar şi de inspiraŃie pentru
noi demersuri creative. Astfel apare mai mult decât motivantă necesitatea prezervării
bunurilor materiale şi spirituale, subînŃeleasă de multe ori din însăşi prezentările scrise ale
valorilor ce i-au emoŃionat pe comentatorii lor, mai ales când se constată că acestea au şi o
recurenŃă periodică.
„Când am mărturisit ieri domnului Bremer, arheologul din Aman, bucuria mea de a
vedea patria lui Nicomac, el luă o înfăŃişare severă şi înălŃând degetul arătător mai sus decât
fruntea, mă preveni solemn: „Gerasa, zidită între 150 şi 400 după Hristos, este un exemplu de
artă decadentă. Deci domoleşte-Ńi bucuria!”
łi-aduci oare aminte de câte ori am râs împreună de acea manie ori fobie a savanŃilor
pentru decadenŃe. Făcuserăm într-o zi socoteala că după unii autori, nouă zecimi din istoria
lumii se compune din decadenŃe. AlŃii merg chiar mai departe; după dânşii, în fiecare epocă
ceva trebuie să fie decadent. Sau e politica, sau e arta, sau ştiinŃa, filosofia ori scrisul.
Venerabilul Bremer e de această părere. Afară de Parthenon, toate-s decadenŃe, începând cu
întreaga artă romană. Orice exces de viaŃă care rupe echilibrul obişnuinŃei, care dă formelor
mai multă vigoare şi construcŃiilor o tehnică mai vie, după ei e decadenŃă.36 De când cercetez
de aproape istoria şi operele arhitecturilor mai vechi, îmi vine să exclud acest cuvânt cu
desăvârşire din vocabularul meu, căci el trădează o preocupare morală în judecarea operelor
de artă, care nu poate fi decât vătămătoare. „Ne soyons pas des esthètes”, ne zicea Jean
râzând... şi avea dreptate. Iar noi vom avea dreptate cu dânsul, cât timp vom urmări în artă
(oricât de pură ar fi) pulsaŃiile vieŃii, precum şi bătrânul Nicomac încerca să stabilească
incidenŃe între forme şi viaŃă. ... De când îŃi scriu tot ce e piatră s-a luminat mai bine. Umbrele
sunt negre şi scurte. Peste tot coloane... e un norod de coloane. Gerasa e cetatea lor. ...
Armonia virilă şi concepŃia limpede a acestui oraş mă readuce la Roma: ”Civis Romanus
sum”. Chiar aici, pe acest drum, de cămile, pentru demnitatea romană nu există provincie şi
spirit provincial. Roma este peste tot în fiinŃă şi coloanele de la Gerasa vor trebui să fie croite
35
G.M. Cantacuzino , Porticurile vântului în Pătrar de veghe, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1977, pp.81, 83
36
n.n.- Constatăm aici asocierea atributului decadenŃă la un timp prezent, nu numai în relaŃie cu vremuri trecute.
106
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
cu aceeaşi grijă ca şi cele de pe Capitol.37 Prins în ceata de coloane mă gândesc iar la

Nicomac. Niciodată imperativul arhitectural n-a fost resimŃit de mine în mod mai covârşitor.
Am coborât de pe coloana templului peripteriu, pentru a mă aşeza pe ultima treaptă a
teatrului. Mă simt prins într-un joc de curbe şi de secante. Cercul teatrului se taie în câmpul
meu vizual cu ovalul pieŃii. Umbra unei coloane e tangentă luminii unui arc. Totul se
compune, se deduce, se întregeşte sau se destramă în hotarele aceluiaşi joc măestru al
armoniei, având coloanele ca actori.
Toată tematica subtilă a şcolii vitruviene e formulată aci: taină urzită din claritate,
certitudini umbrite de sensibilitate şi aparenŃe de şovăieli, puteri reŃinute de legile modulare şi
proporŃii deduse din numerele sacre iubite de zei.
Joc măestru care are coloane ca actori... dar a fost o vreme când actorii erau vii, printre ei se
număra Nicomac.
Pânze erau întinse peste străzi, agăŃate de grinzile de cedru care se rezemau de
colonade, teatrele aveau un velum şi templele acoperişuri; grădini şi case umpleau golurile de
astăzi, totul era tainic şi închis.
ViaŃa la Gerasa era un privilegiu. ...
Războaiele cruŃară mult timp oraşul. Imperiul bizantin îi adaugă câteva biserici,
islamul îl goli. Focul pustiirii prăbuşi acoperişurile răsturnând porŃi, ziduri şi turnuri.
Coloanele văduve de oameni rămaseră în picioare.Pe urmă veniră cruciadele, alte năvăliri şi
cutremure. Oraşul nemaifiind locuit de mult, era lăsat părăsirii. Armatele treceau departe de
dânsul, pe drumul Damascului sau al Ierusalimului.
Şi caravanele uitară de Gerasa.
Atuncea coloanele începură să cadă zdruncinate de prea multe furtuni.38
Cartea lui Nicomac nu e decât corolarul acestei poveşti şi concluzia ultimă a visului
vitruvian. Demonstrând că armonia e imanentă naturii şi deci plăcută zeilor, că arta, în mod
conştient sau nu, dezvoltă pe temele prestabilite ale posibilităŃilor noastre (având omul ca
modul şi constantă), opere care îşi iau germenul de reuşită din disciplina numerilor, Nicomac
a legat trecutul clasic cu vremurile viitoare, dând totdeodată cheia dezlegării acestui trecut.
Regăsind scrisurile lui într-o bibliotecă din Italia, te-ai gândit să pui problema în
lumina ştiinŃelor moderne.
Cu spiritul tău de marinar, care în pătrarul de veghe se obişnuise a pune astrele în
socotelile lui şi a gândi în calcule, ai dat formă nedumeririlor noastre metafizice, prinzând în
înŃelesuri geometrice aproximaŃiile intuiŃiei.
37
n.n.- Respectarea unor rigori care demonstrau apartenenŃa la un sistem devine din vechime cartea de vizită
prin care se recunosc însuşiri comune ale diverselor realizări din respectivul sistem.
38
n.n.-Observăm că viaŃa valorilor patrimoniale depinde în mare măsură atât de factori istorici cât şi de cei din
mediul natural.
107
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
N-am venit la Gerasa sau Djerash, cum îi zic astăzi arabii, ca să depun flori pe un
mormânt, nici ca să mă exalt pe măreŃia romană. Am venit numai să mă conving iarăşi de
valenŃa acestor legi care ne sunt atât de dragi şi totodată ca să te regăsesc înainte de a o lua
mai departe pe drumurile caravanelor.”39
Prietenia de suflet dintre G.M. Cantacuzino şi Matila C. Ghyka, sesizabilă şi din
această epistolă, se dovedeşte a fi anterioară colaborării lor în colectivul redacŃional al revistei
Simetria. Pe lăngă cerebralitatea care îi caracterizează, mai există o anume sensibilitate a
perceperilor şi a trăirilor; astfel, un factor comun care îi uneşte spiritual este Iaşul şi
frumuseŃea spaŃiului Moldovei, din care M.C. Ghyka pleacă spre lume în copilărie,
reîntorcându-se aici fizic şi mental ori de câte ori are ocazia, iar G.M. Cantacuzino, tot în
copilărie, vine dinspre lume către Moldova, descoperindu-i farmecul şi strămoşii. Sunt
aspecte de referinŃă şi de reculegere, pe care le va rememora nostalgic, (ca şi M.C. Ghyka), în
ultime scrieri cu tente autobiografice, apărute postum, mult mai târziu. ”Am scris fiindcă am
crezut în virtutea cuvântului... După câteva încercări scrise la început în franŃuzeşte, am optat
devreme pentru graiul Ńării mele. Şi aceasta din două motive. Primul din respect pentru limba
franceză, şi în al doilea rînd din entuziasm pentru limba română. Căci, din copilărie, poezia
românească îmi relevase o anumită muzicalitate, care a rămas la baza formaŃiei mele literare,
precum şi peisajele Moldovei şi ale Iaşului stabiliseră în mine o anumită climă, în care aveau
să se preconizeze premisele esteticii mele...”40
Pentru G.M. Cantacuzino, implicarea culturală prin activitatea de arhitect, cadru
didactic, scriitor, redactor, desenator şi atent apărător al valorilor patrimoniale a fost
secondată şi alimentată de călătoriile care l-au dus „în domenii fără de Ńărmuri ale istoriei şi
metafizicii.”41
Acestea i-au influenŃat şi felul exprimării scrise, încărcată deopotrivă de savoare
literară şi de informaŃii al căror conŃinut în mare parte şi-a păstrat valabilitatea până azi, nu
numai datorită beneficelor permanenŃe ideatice exprimate ci şi ca atenŃionare asupra
nerezolvărilor şi atitudinilor omeneşti care nu s-au prea modificat în sens pozitiv între timp. În
1926, cu un evident simŃ al răspunderii şi autoexigenŃă valorică, G.M. Cantacuzino îşi
considera primele sale scrieri (pe care noi le putem aprecia drept un fel de manifest
profesional), „ca simple încercări... în căutarea unei discipline, astăzi, când relativul
domneşte, atât de covârşitor în toate ramurile vieŃii. Această preocupare mi se pare cu atât mai
întemeiată cu cât la noi efortul pentru crearea unui stil naŃional a fost cauza unor anomalii
care au adus la uitarea aproape completă a marilor legi clasice.
Această omitere a clasicismului în evoluŃia noastră artistică contemporană este
surprinzătoare când trecutul roman este încă atât de viu, când arta populară reînnoieşte mereu
exemplele de vigoare şi de gust, şi când peisajul român cu orchestraŃia lui clasică te pătrunde
mereu.
39
G.M. Cantacuzino, Porticurile vântului în Pătrar de veghe, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1977, pp.83- 87
40
G.M. Cantacuzino, Scrisorile către Simon, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1993
41
G.M. Cantacuzino, Întroducere la studiul arhitecturii, Ed. Paideia, 2003, p.19
108
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
Într-un cuvânt, suntem în căutarea unei discipline căci La plus grande liberte nait de la plus
grande rigueur.” (P. Vallery) 42
Concomitent folosirii filonului inspirator autohton-arta populară, rigoarea care
permitea exprimarea libertăŃilor creative G.M. Cantacuzino o aprecia şi prin intermediul
Renaşterii, Palladio fiind pentru el „un model şi o sursă de inspiraŃie... Este evident că G.M.
Cantacuzino recunoştea în Palladio un artist care fusese în stare să transmită spiritul
antichităŃii într-o formă originală, convins că arhitectura cu cât apelează mai mult la reguli, cu
atât devine mai puŃin o artă, şi mai mult o manufactură. Meritul arhitecturii sau a oricărei alte
arte de altfel este capacitatea sa de a exprima idei noi. „Renaşterea a fost clasică – scria el –
nu atât prin aplicarea unor legi ale arhitecturii antice, cât prin spiritul de libertate şi
individualitate ce-l conŃine... Palladio acceptă canoanele şi elementele antice după cum un
muzician admite notele, gamele şi contrapunctul, simŃind că imaginaŃia sa îşi va găsi drum
liber atât în conceperea planurilor şi maselor, cât şi în sensibilitatea profilurilor. De aici,
marea-i dezinvoltură şi admirabila sa libertate spirituală”. 43 “Un arhitect ar trebui să fie mai
presus de orice un artist al cărui meşteşug tehnic este subordonat legilor armoniei. Artistul se
deosebeşte de tehnolog prin aspiraŃia către ceva ce depăşeşte calitatea de a fi doar folositor:
artistul aspiră la frumuseŃe.”44 Iar frumuseŃea poate presupune existenŃa concertată a
proporŃiei şi ritmului, rezultând armonia; modernitatea se poate raporta la tradiŃie, preluându-i
sugestiile, spre a conferi continuitate, individualitate şi stil unor realizări artistice care au
capacitatea de a-şi articula noile mesaje în matca provenienŃei lor.
Pentru G.M. Cantacuzino „Arhitectura este o armonie simultană... Armonia este
amintirea pe care ne-o lasă ceva organizat, iar un lucru organizat este în acord cu ritmul
vieŃii... A vorbi despre ritm, înseamnă a vorbi iarăşi despre proporŃie. Rămânând în acelaşi
subiect nu faci decât să păşeşti mai departe în domeniul abstractului. Căci tot de viaŃă este
vorba printre ale cărei moduri diverse sunt proporŃia, ritmul şi armonia...
Muzica exprimă ritmul în timp; arhitectura îl exprimă în spaŃiu: armonie succesivă şi
armonie simultană...
Ritmul este expresia plastică a mişcării în infinitul mare şi infinitul mic.
Ritmul emană din proporŃie, proporŃia din corpul omenesc; s-ar putea zice deci că
ritmul este proporŃia la a doua putere sau că ritmul este proporŃia mişcării.
Dacă într-un plan gotic, putem citi simbolul în forma crucii şi imensitatea bolŃilor,
galeriile, părŃile lăturalnice, intercolonadele au totuşi ca punct de plecare corpul nostru. FaŃada
reproduce schema planului, iar înălŃimea este în raport direct sau geometric cu lungimea
acestui plan; distanŃa dintre coloane cu acea lungime şi lărgime în raport cu lungimea etc., etc.
42
Ibidem, pp.19-20
43
G.M. Cantacuzino, Palladio, essai critique, Ed. Cartea Românească, Buc.1927, p.82 / G.M. Cantacuzino,
Palladio. Izvoare şi popasuri, Ed. Eminescu, Buc.1977.
44
G.M. Cantacuzino, Introducere la studiul arhitecturii, Ed. Paideia, 2003, pp.10-11
109
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
În rezumat, fie la un templu grec sau egiptean, la un palat sasanid sau babilonian, noi
regăsim această structură tainică care este o condiŃie, pentru găsirea armoniei.
Această structură nu este decât ritmul care poate fi considerat ca un comun
denominator al tuturor arhitecturilor.
RITM ŞI SIMETRIE ÎN FAłADA TEMPLULUI GREC
Prea lesne, seduşi de progresele ştiinŃei şi de schimbările sociale s-a crezut că arhitectura
rupea ultimele sale legături cu trecutul. Dar omul se schimbă puŃin, fiziceşte mai deloc, şi cu
toate că lumea s-a micşorat graŃie mijloacelor de comunicaŃie, hotarele armoniei umane,
dictate de legile fizice ale corpului nostru, sunt stabile, conŃinând veşnica preocuparea a
fericirii care la urma urmei rămâne scopul primordial.”45
45
Ibidem, pp.33, 29, 31, 32
110
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
RITM ŞI SIMETRIE ÎN PANTEONUL ROMAN
111
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
RITM ŞI SIMETRIE ÎN ARHITECTURA ŞI SCULPTURA GOTICĂ
112
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
... „Armonie. Arhitectura este armonie simultană.

Ea este muzica maselor („Arhitectura e muzică solidificată”, Novalis), ceea ce
înseamnă că e esenŃialmente în funcŃie de spaŃiu, căci prin succesiunea şi alternanŃa spaŃiilor
proporŃionate ea dă naştere ritmului...
Arhitectura este imaginea perfectă a armoniei unitare, în care simbolul şi utilul, totul şi
amănuntul, materia şi concepŃia, omul şi proporŃia, sufletul şi ritmul se regăsesc în armonie.
Efortul arhitecturii consistă în a spune plastic esenŃialul. Acel esenŃial coincide cu
armonia.”46
Armonia este şi tema predilectă a revistei Simetria, pusă în evidenŃă nu numai de
echilibrata diversitate a subiectelor scrise ci şi de conglomeratul imaginilor desenate, dintre
care destule sunt realizate de G.M. Cantacuzino. Reproduceri din grafica universală se întreŃes
printre cuvinte şi desene de autori români, oferind privirii delectări clasice, romantice şi
moderne, prin care şi G.M. Cantacuzino îşi etalează aptitudinile plastice, riguroase în planuri
şi unele imagini arhitectonice, degajate în vizualizarea aspectelor unor documentări ce i-au
încântat cu precadere sufletul. Ca un adevărat reporter dăruit cuvântului şi imaginii, sensibilul
scriitor şi pedantul desenator înregistreză pentru noi secvenŃe româneşti şi de pe alte
meleaguri, reunind şi cu ajutorul colaboratorilor un ansamblu de exprimări şi comentarii
artistice care conferă revistei Simetria un statut de serioasă şi valoroasă publicaŃie culturală
românească.
Din cele expuse, după cum am putut sesiza până acum, tendinŃa revistei Simetria este
preponderent clasicizantă, de promovare a unei atitudini creative armonioase prin revenirea la
un echilibru tradiŃional şi de recuperare ori reîntregire a formei în raport cu orientările
avangardiste care şi în România îşi aveau rezonanŃă, inducând desprinderea de figurativ şi
disoluŃia întregului, fragmentarea acestuia şi abstractizarea detaliilor. De aceea în paginile
revistei Simetria se adună deobicei intervenŃiile celor care apreciază mai ales valorile
considerate clasice, fie ele arhitectonice sau de altă factură. Astfel întâlnim destule raportări la
Antichitate şi la influenŃele ori rezonanŃele ei estetice în timp, însăşi imaginile publicate în
Simetria înclinând mai degrabă spre potolitul academism şi ramificările ce i-au urmat, mai
ales atunci când e vorba de reprezentarea figurii umane în compoziŃii cu tentă simbolică ori
religioasă. Doar rar, conforme ilustrărilor modernismelor şi avangardismelor momentului sunt
mai degrabă unele imagini arhitectonice, care aduc din Lumea Nouă aspectul inedit al zgârie-
norilor în grafici care însă se înscriu în continuare tradiŃiilor de desenare academică. La fel se
întâmplă şi în cazul reprezentării altor construcŃii, îndeosebi mai vechi, ansamblul vizual al
revistei având parcă implicită intenŃia de a nu se uita ce a fost până atunci, de a se aprecia în
continuare trecutul cultural şi artistic sobru şi maiestuos.Există chiar şi unele amendamente la
adresa impresionismului şi pointilismului, aspecte explicabile din punctul de vedere al celor
ataşaŃi realismului şi arhitectonicii, pentru care forma trebuie să-şi păstreze coerenŃa în spaŃiu.
46
G.M.Cantacuzino, Introducere la studiul arhitecturii, Ed. Paideea, Buc.2003, pp.126, 127, 41, 42
113
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
De aceea întâlnim în cadrul revistei mai ales rigoarea moştenită printr-o formaŃie academică,
care evidenŃiază în reprezentările vizuale îndeosebi construcŃia şi volumetria formelor; acestea
sunt realizate plastic prin modeleuri de lumină-umbră, publicându-se astfel inteligibile
desene, ce unora ne pot părea cam desuete în sens artistic, dacă le raportăm şi atunci şi acum
la noianul de experimentări plastice ce s-au succedat cu repeziciune în sec. al XX-lea.
Amintind de toate cele anterioare, intenŃia a fost să punctăm şi dorinŃa de armonie şi de
echilibru a celor care împreună cu G.M. Cantacuzino, animator mai evident ori mai subtil al
revistei Simetria, i-au conferit acesteia un statut respectat tocmai prin argumentările
prezentate şi specificul ei cultural de ansamblu. Astfel, consideraŃia faŃă de tradiŃii,
prezervarea valorilor existente, atenŃia acordată educaŃiei clasice ca şi artei în plenitudinea ei,
cu respectarea memoriei înaintaşilor, sunt puncte de referinŃă prezente constant în cadrul
conŃinuturilor ideatice şi imagistice ale celor opt numere din revista Simetria, apărută doar
timp de opt ani, din 1939 până în 1947. Toate aceste aspecte, corelate demersurilor de
conservare-restaurare materială dar şi conceptual-comunicaŃională, ne-au determinat să o
readucem în atenŃie, mai ales prin unele idei şi imagini ce pledează astfel, prin ele însele,
pentru menŃinerea şi valorificarea conceptuală a acumulărilor culturale existente. Prin urmare,
prin ce a fost şi a rămas revista Simetria, constatăm repetarea acelui arc al recurenŃei gândirii
şi orientării faptice către zonele şi exprimările cu fond tradiŃional, pentru a se putea construi în
continuare pe un filon ancorat adânc în memoria oamenilor, acea sursă inspiratoare aptă de a
rezista pe mai departe tot datorită atenŃiei şi străduinŃelor celor care, continuînd tradiŃii, le
ocrotesc şi le fac pe mai departe cunoscute.
„ Precum copacul are tot cerul şi pământul pentru a se dezvolta, şi noi avem tot
trecutul şi tot viitorul spre care mereu vom tinde, adâncindu-ne într-un sens şi într-altul, într-o
amplă simetrie.”47
Indiferent însă de forma şi materialele care fac corp comun în sprijinul mesajului ideatic,
toate au nevoie de conservare-restaurare, pentru a rezista. ActivităŃile respective vin în
sprijinul menŃinerii colecŃiilor muzeale. Acestea îşi exercită un aport educativ incontestabil,
cu preponderenŃă în sens vizual, fapt care vine în întâmpinarea structurării de diverse
programe educaŃionale, care pot corela planificările şcolare cu manifestări tematice din
mediul muzeal. Acestuia îi aparŃin şi monumentele, fie că sunt construcŃii, sculpturi, ori
ansambluri complexe, îndeosebi cu specific omagial.
47
G.M. Cantacuzino, Scrisorile către Simon, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1993, p.95. De fapt, arh. GM Cantacuzino
este cunoscut îndeosebi pentru remarcabile sale lucrări de arhitectură din Bucureşti, precum Banca Chrissoveloni
(1928), corpul Eforiei Kreztulescu din Piata Palatului (1938), imobilul Bragadiru din Piata Lahovary (1935),
vilele Nae Ionescu, Mavrocordat si Florica Policrat (1935), ca şi datorită proiectelor la malul marii - vilele
Aviana si Bibescu de la Eforie Nord (1933), hotelul Rex din Mamaia (1940), pe lângă pavilioanele Mitropoliei
din Iaşi (1960) s.a. Se ştie însă mai puŃin despre celelalte activităŃi ale sale, cu specific cultural-educativ şi
artistic (scrieri,prelegeri şi redactări, protejări patrimoniale, grafici libere şi picturi - de obiective şi peisaje,
naturi statice, etc.).
114
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
1 2
3. 4.
G.M.Cantacuzino -1. Peisaj, ulei/carton, 50x65,5 cm, 1935; 2. Muşcata din fereastră ; 3.
Desen-Santa Maria della Salute ; 4. Peisaj de pe Valea Trotuşului.
(http://artindex.ro/2012/07/12/cantacuzino-george-matei/)
Cu rol de a tezauriza bunuri şi valori de patrimoniu, instituŃia muzeului are în acelaşi timp
îndatorirea de a le prezerva şi prezenta pentru a-şi continua o existenŃă comunicativă cât mai
îndelungată. „ Se poate afirma că un muzeu trebuie să relaŃioneze permanent şi în mod
adecvat patrimoniul la publicul său. În sensul muzeologiei contemporane, publicul tinde să
devină autor al exoziŃiei şi atunci este cu atât mai necesar a fi studiate reacŃiile vizitatorului
care este amplasat în centrul experienŃei învăŃării şi care abordează cunoaşterea din unghiul
construcŃiei sociale.Atît în muzeul clasic, cât şi în muzeele moderne,o mare parte a timpului şi
energiei sînt consacrate interacŃiunii sociale(Rosenfeld, 1979 Falk, Dierking, L.D.,1989-The
Journal of Education Museum, Paris, 1989).De aceea se poate afirma pe bună dreptate potrivit
celor mai sus menŃionate că muzeele sânt medii sociale.
115
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
Un prim aspect ce trebuie luat în considerare ar fi raportul artist-operă-public. RelaŃia artist-

public este una specială şi de cele mai multe ori ea se materializează în relaŃia ce se stabileşte
între individ şi mesajul operei de artă. In această ordine de idei se afirmă că „privitorul trebuie
să fie instruit pentru ca operele de artă să fie vizibile şi pentru ca sensul lor să se facă înŃeles”.
(–Cruceru Dan, FuncŃia socială a artei, 1981, Ed. Meridiane, Bucureşti, p.10.)”48 ÎnŃelegerea
operelor de artă este facilitată de receptarea informaŃiilor care se transmit despre ele de către
publicul ce devine astfel avizat să perceapă şi alte nivele, mai elevate sau mai profunde, care
produc satisfacŃii estetice de durată.Premisele acestora se află în educaŃia artistică vizuală,
formală, nonformală şi informală, adică din şcoală şi din exteriorul ei, de unde exponatele din
muzee devin vectori de transmitere a unor informaŃii în plus şi la modul direct, prin contactul
vizual şi energetic cu originalul. Atunci când în imagini din tablouri expuse în muzee sau în
alte opere vizuale se detectează cu relativă uşrinŃă prezenŃa proporŃiei de aur în constituirea
lor, înŃelegem mai lesne de ce ne atrag şi ne impresionează respectivele realizări, căci şi noi,
fiinŃele umane, avem în programul nostru , constitutiv, această proporŃie specială. Ea
impregnează, de altfel, natura terestră şi universurile în care oamenii îşi caută mereu
răspunsuri la inepuizabile întrebări, fiind deja o certitudine cu rol armonizant printre atâtea
supoziŃii teoretice ce îşi aşteaptă confirmările experimentale. De aceea, o pedagogie muzeală
care să integreze proporŃia de aur printre atracŃiile ei, ar avea rolul nu numai de a informa ci
şi de a binedispune orice privitor că şi în sinele său se află un numitor comun, la fel cu atâŃia
alŃii din mediul înconjurător, responsabil de o armonie care se poate creea instinctiv, spontan,
dar care se poate multiplica şi deveni mai eficientă atunci când şi conştient sau deliberat este
tot mai mult aplicată. Cu alte cuvinte, de om se prinde ceea ce i se transmite repetat. De aceea
, pledoaria pentru un mesaj pozitiv, cum ar fi realizări artistice proporŃionate, poate fi de un
bun augur sau un constructiv exemplu, faŃă de un şocant demers vizual, care îşi preconizează
atractivitatea pe o bulversare a receptorului prin dezintegrarea sau urâŃirea paroxistică a
imaginii create şi expuse sau comunicate. În sens social, când asemenea mesaj deconcertant se
propagă în lanŃ, se poate produce o răsturnare valorică de anvergură, o „ hipnoză” în masă,
care poate genera sechele de apreciere valorică, cel puŃin pe o durată fluctuantă, cât durează şi
rămâne remanent stimulul respectiv. Fiind de preferat atitudinea optimistă, revigorantă, în
locul celei pesimiste, apocaliptice, o regândire spre sanogeneza formei sau imaginii, în
ansamblul ei, şi în detaliile care exprimă vizualul, este un demers salutar, nu numai pentru
artele vizuale. Repetitivitatea dezintegrărilor tensionante în cadrul formelor vizuale, asociate
sau nu celor sonore, poate predispune la violenŃă sau induce stări conflictuale. Există însă
destule modalităŃi de temperare şi echilibrare, incluse însăşi fiinŃei umane. ProporŃia de aur e
una dintre ele., iar manifestarea ei poate fi oricând spontană, intuitivă, nu numai deliberată.
48
Toma, Iulian-Dalin Ionel, Muzeul contemporan. Programe educaŃionale, Ed.Institutul European, Iaşi, 2007,
p.120,121, 205.
116
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
PrezenŃa ProporŃiei de Aur în Artele vizuale -Raportări la valori perene, la modele devenite
clasice şi la utilizări în arta modernă:
43(din Rev.Simetria)
44 45
Fig.44-45. ProporŃia de aur întâlnită la capitel corintic, coloană şi statuie antică grecească
(din H.R. Radian, Cartea proporŃiilor, Ed.Meridiane, Bucureşti, 1981)
117
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
46
Fig.46.-Schemă compoziŃională din o pictură de Rafael în care se regăseşte proporŃia de aur
118
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
Fig.47-48 -49 : Imagini de picturi care includ proporŃia de aur(preluări din Geometria secretă
a pictorilor de Charles Bouleau)
47
119
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
48a
48b
120
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
49
121
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
50
(din Cristea, Ioan, Curentele artei moderne, Ed.Alfa, Bucureşti, 2001)
122
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
Actualitatea se confruntă permanent cu o bulversantă competiŃie a variatelor forme de

exprimare. Ceea ce este deja cunoscut şi folosit apare mai ales tinerelor generaŃii ca perimat.
Ele doresc mereu o înnoire, care să le ofere satisfacŃia unui alt fel de aport la mersul lumii, în
comparaŃie cu acŃiunile predecesorilor lor. Totuşi, chiar dacă exteriorizările se modifică,
deseori substraturile ideatice îşi extrag şi îşi repetă semnificaŃiile în raport cu valorizări
pentru care oamenii s-au străduit îndelung. Tot pentru acestea deseori ei şi-au jertfit în timp
chiar viaŃa sau ceea ce considerau că astfel se încarcă simbolic de conotaŃii pilduitoare pentru
cei care îi urmau.
Postmodernitatea, apreciată de unii şi criticată de alŃii, este în fond un termen generic
pentru o actualitate în care amalgamul exprimărilor reuneşte şi asociază secvenŃial experienŃe
trecute şi prezente, stimulând receptorul a se adapta din mers la evenimentele care îi compun
existenŃa. Nu ar trebui să le considerăm pe acestea neapărat ca elemente dintr-o acută
degringoladă ci mai degrabă ca un prea plin care necesită organizare. Iar orice demers în
sensul respectiv e nimerit a se corela cu realizări anterioare, tradiŃia fiind un reper esenŃial ce
conferă liant ideatic între trecut şi viitor. Deci apreciind valorile trecutului nu vom fi niciodată
anacronici ori depăşiti atât timp cât vom reuşi a le transmite Ńinând cont şi de evoluŃiile
formale ale unui context care modifică perceperea noilor generaŃii, nu numai de către
motivele încetăŃenite care le apar acestora ca fiind specifice trecutului. Mai ales în domeniile
artistice asemenea situaŃii induc creatorilor şi o responsabilitate morală, ei fiind indirect
răspunzători de felul cum publicul percepe în continuare realitatea înconjurătoare, după ce a
fost în contact cu diferite demersuri artistice. Acestea au totdeauna un mai evident ori mai
discret rol educativ, pe care bineînŃeles că l-am dori preponderent benefic.
Aspectele curriculumului rămân astfel esenŃiale şi hotărâtoare, de aceea revenim
asupra lor, apelând pentru o reprivire de ansamblu la corolarul curricular(cu Argument şi
ConŃinuturi) structurat de Conf.dr..Iulian-Dalin Toma în Suport de curs- Didactica disciplinei
EducaŃie vizuală, 2012, p. 17-19:
„ Fundamentate pe necesitatea instrumentării practicii artistice, faptele metodice ale
activităŃilor de profil, sunt menite să stimuleze prin strategii didactice coerente creativitatea şi
formarea personalităŃii studenŃilor, viitori profesori de arte.
O pondere însemnată în elaborarea unui curriculum este acordată competenŃei
didacticianului de a formula teme axate pe educarea disponibilităŃilor intelectuale şi
afective ale studentului. Coordonatele acestui parcurs au în vedere căile de înŃelegere,
interpretare şi decodificare a operei de artă, descoperirea sau redescoperirea unor categorii
estetice, sensiblizarea, trăirea emoŃiilor artistice şi totodată modalităŃile de analiză a
valorilor artistice consacrate şi a celor contemporane, prin comparaŃie cu producŃia de serie
sau standardizată, precum şi prezenŃa în cotidian a unor produse derivate cu statut estetic
incert. În lumina acestui demers educaŃional tematica fiecărui curs este susŃinută prioritar
practic (studii, exerciŃii, experimente, referate şi dezbateri, prezentarea unor arhive de
imagini reprezentative pentru creaŃia plastică şcolară) infăptuite în scopul aprofundării
componentelor didactice, de tehnologie artistică-plastică, încurajării cercetării ştiinŃifice şi
metodice, utile formării comportamentului creativ al didacticianului. Cursurile şi seminariile
desfăşurate în acest context sunt activităŃi complexe, teoretice, practice, aplicative în care
123
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
problemele profesorului devin şi probleme ale studenŃilor, soluŃiile fiind căutate şi găsite în
comun.
Tematica cursului „Didactica specialităŃii” are la bază obiective cadru şi obiective de

referinŃă prezente în aria curriculară arte, care intersectează structura actuală a
învăŃământului gimnazial, liceal şi vocaŃional – şcoli şi licee de artă.
Totodată, în strânsă relaŃie cu înŃelegerea valorii şi semnificaŃiilor conŃinuturilor, didacticianul
propune strategii didactice, modele şi concepte moderne, cu privire la proiectarea curriculară,
acŃiuni care presupun:
- orientarea spre activităŃi individuale şi colective;
- îmbinarea conceptelor teoretice cu elementele practice;
- orientarea demersului de la predare către învăŃare - profesorul nu Ńine un
discurs, ci intermediază învăŃarea;
- anticiparea dificultăŃilor pe care le întâmpină studenŃii în activităŃile
teoretice şi practice, elaborarea unui sistem de evaluare stimulativ;
- formularea unor teme incitante, reflexive, care pot deveni ulterior, extensii
ale unor proiecte de cercetare didactică şi artistice.
1. Didactica specialităŃii / didactica domeniului. Delimitari conceptuale, definiŃii, scurt
istoric al didacticii. Obiectul şi problematica didacticii. Caracterul explicativ, reflexiv şi
normativ al didacticii. ImportanŃa studierii metodologiei predării limbajului vizual prin
tehnica şi limbajul artei în educaŃia artistică. ConŃinuturi:
- prezentarea programei analitice şi a structurii activităŃilor practice experimentale;
- incursiune în istoria învăŃământului românesc, tendinŃe şi orientări în epoca
contemporană;
- educaŃia în timp: Renaşterea, secolele XVIII – XIX, prima parte a secolului al XX-
lea, învăŃământul artistic în anii 50 – 90 ai secolului al XX-lea, secolul XXI –
deschideri către Europa. Specific şi originalitate;
- formele vizuale (artistice-plastice) şi domeniile înrudite: istoria artelor, estetica,
cinematografia, teatrul, arhitectura, procesarea computerizată a imaginii, advertising.
2. Strategii didactice în domeniul artelor vizuale: valoarea şi funcŃia metodei, metode
active specifice predării , asimilării şi evaluării cunoştinŃelor şi formării deprinderilor artistice
plastice. Raportul dintre metodă şi procedee. Noi orientări metodologice în didactica şcolară
şi aplicarea lor creatoare în predarea noŃiunilor în domeniul vizualului. ModalităŃi de
organizare a conŃinutului procesului de învăŃământ: documentele şcolare.
3. ParticularităŃile şi evoluŃia desenului la copil. ImportanŃa cunoaşterii acestor creaŃii de
expresie liberă, spontană, în vederea îndrumării şi evaluării activităŃilor artistice –plastice
şcolare. Reprezentări topologice şi tensionale.
4.a.Elemente de proiectare didactică. Proiectul de activitate / lecŃie, scenariul didactic,
fişa didactică:
ETAPELE PROIECTĂRII UNEI ACTIVITĂłI ARTISTICE PLASTICE ŞI A UNEI
ACTIVITĂłI TEORETICE
124
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
CondiŃiile generale ale proiectului de activitate / lecŃie. Organizarea activităŃii, documentele

şcolare .Tehnologia de instruire folosită. Conduita profesorului în timpul desfăşurării
activităŃii.
- Proiectarea didactică, proiectarea unităŃilor de învăŃare.
- Planificarea calendaristică.
- Proceduri şi fişe didactice.
- Raportul – tema plastică şi subiect.
- CorespondenŃa dintre competenŃe, conŃinuturi, activităŃi de învăŃare, mijloace de învăŃământ
şi itemii de evaluare.
b. Didactica utilizării mijloacelor de învăŃământ în cadrul activităŃilor artistice plastice:
- DefiniŃii, scop, un istoric al evoluŃiei mijloacelor de învăŃământ.
- Clasificări, caracteristicile mijloacelor de învăŃământ.
- FuncŃia ştiinŃifică, estetică, tehnică, pedagogică şi practică a mijloacelor de învăŃământ
specifice domeniului vizual-plastic.
- Mijloace bidimensionale, tridimensionale şi tehnici audio-vizuale folosite în predarea,
învăŃarea, evaluarea cunoştinŃelor şi a deprinderilor artistice plastice.
- Atelierul de arte vizuale: particularităŃi constructive şi polifuncŃionale.
5. Forme şi tipuri de evaluare specifice activităŃilor artistice – plastice.
DefiniŃii. Rolul evaluării. FuncŃiile evaluării. Etapele evaluării.
Strategii evaluativ – stimulative în activităŃile artistice plastice.
- Evaluarea cumulativă (sumativă), evaluarea continuă (formativă).
- Evaluarea frontală şi evaluarea individuală.
- Clasificări în funcŃie de cantitatea de informaŃie şi experienŃa acumulată de elevi.
- Clasificări în funcŃie de axa temporală la care se raportează activitatea.
- Metodologia evaluării.
- Factori care conduc la evaluarea eronată.
AUTOEVALUAREA. Caracteristici. Forme şi tipuri de autoevaluare: corectura, corectura
reciprocă, autonotarea controlată, aprecierea obiectivă a creaŃiei plastice.
CRITERII DE EVALUARE, ITEMI DE EVALUARE, DESCRIPTORI DE
PERFORMANłĂ.”( Iulian-Dalin Toma, op.cit.)
P.S. Odată, doamna Agnezia Lazăr, profesoara de chimie, ne-a sedus atenŃia
combinând într-un recipient, pe catedră, două substanŃe din care a apărut pe neaşteptate o
spumă ce creştea şi se desfăşura concomitent liniar şi elicoidal, ieşind progresiv din micul bol
ca un metaforic şi grandios dragon, care lua în stăpânire suprafaŃa catedrei. Din toată
experienŃa a rămas în memoria elevilor cumulul de imagini ale spectacolului ei. MulŃi ani mai
târziu, am descoperit că doamna fostă profesoară de chimie, dorind probabil să îşi fructifice
măcar mai târziu un talent nativ nestimulat, se înscrisese de abia la pensie la nişte cursuri de
pictură. Un fost elev îi era profesor. Se simŃea jenat să ii facă vreo observaŃie, dar până la
urmă, la cerinŃa fostei lui profesoare, i-a transmis cu fineŃe din experienŃa lui. Intuia că
refugiul ei artistic îi era doar ca o supapă ce acoperea dureri nerostite. Atunci a înŃeles că nu
mai conta nici vârsta şi nici antecedentele când emulaŃia de a face fiecare ceva pozitiv se
produsese. Doar rolurile se modificaseră între timp, fiecare înŃelegând că în orice secvenŃă de
125
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
viaŃă există mereu noi provocări, care fac ca educarea să rămână continuă, cu reimplantarea în
parcursul ei, ori de câte ori este nevoie, a sâmburelui încolŃit al autoeducării. Chiar dacă, la un
oarecare început, din variate motive, un drum nu apare să fie în întregime pavat, remedierile
se pot produce odată cu parcurgerea lui, dacă sensul acestuia îi permite unui călător să îl
cunoască şi să îl cuprindă, pentru a putea estima progresiv, ori chiar deodată, unde ar mai
trebui adăugate acele eventuale dale, necesare tuturor. Când deja însă călătorul cam ştie care
ar fi acestea şi nu a mai avut timpul efectiv să le plaseze la locul lor, atunci drumul se va
întregi de la sine, şi poate chiar se va cizela în plus, în alte condiŃii mai favorabile, de mediu,
timp şi conjuncturi.Trecutului îi este necesară alăturarea prospectării viitorului, pentru că
altfel imaginaŃia îl blochează ca resursă şi se mărgineşte la imperiosul prezent. Acesta este
,incontestabil, o inepuizabilă sursă pentru artele spectacolului, artelor vizuale fiindu-le mai
utilă recuperarea meditării şi implicit şi a separării, pe cât posibil, de inerentele nocivităŃi,
pentru receptarea şi, totodată, inducerea şi producerea de veridice frumuseŃi creative. ( Altfel,
lipsa prelungită de armonie şi de frumuseŃe din artă o poate transforma, fatidic, într-un
stresant şi dezolant experiment !)
.....................................................................................................................................................
126
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
Cap.II.
DIDACTICA ARTELOR VIZUALE-an 2 Artă sacră, Fac.de Teologie Ortodoxă, Iaşi
(curs facultativ, lect.M.G.Dominte)
2.1. Studiu de caz, secvenŃe cultural-artistice şi aplicaŃii practice
2.1.1. Forme primare şi derivate în desene ale copiilor
şi lucrări ale elevilor şi studenŃilor
.. EducaŃia este unicul mijloc de a dezvolta şi intensifica darul estetic înnăscut.”
Matila Ghyka( Arta şi dreptunghiul de aur)
FaŃă de lumea nevăzută, a acelor mesaje primordiale care ajung în timp, pe diverse căi,
şi la noi, în faza sa preponderent intuitivă omul este mai apt de a avea acces la subtile
informări, aşa că în cadrul unor studii de caz am integrat şi desene de la vârsta copilăriei, cea
mai deschisă şi receptivă faŃă de unele aspecte din astral.
Instinctiv, copiii sintetizează formele şi apelează pentru reprezentările lor după natură
şi din imaginaŃie la concizia unor curbe şi unghiularităŃi, acordându-le şi semnificaŃii proprii.
Astfel, puncte, linii şi pete, apoi, când reuşesc să le redea, cercuri, spirale, alte forme rotunde
şi poligonale- triunghiuri, pătrate, dreptunghiuri,etc., trasee singulare ori repetate, paralele şi
intersectate, spontane ori intenŃionate ritmări şi asocieri cromatice diverse, adică o bogată
paletă cu elemente şi mijloace plastice, constituie prin a lor reprezentare şi derivare
exteriorizări ale trăirilor copiilor în raport cu lumea lor interioară şi cu aceea în care vieŃuiesc
fizic.
49 50
49
Evi Crotti, Desenela copilului tău, Ed. Litera International, Bucureşti, 2010, p. 124
50
30 de forme tipice care cohstituie baza pentru desenele copiilor( în V.G.Paleolog, Brâncuşi-Brâncuşi,
Ed.Scrisul Românesc, Craiova, 1976, p.173)
127
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
Fiecare copil, conform temperamentului, se exprimă cu anumite preferinŃe pentru

unele forme şi culori, aspect observabil într-un parcurs mai larg. În timp, un copil păastrează
dar şi inovează sau prelucrează forme, iar în funcŃie de tehnica redării acestora descoperă noi
posibilităŃi de ilustrare creativă a propriilor trăiri şi gânduri, apărute în relaŃie cu viaŃa sa de
acasă şi dintr-un mediu mai larg, social.
I.
1,2,3.
Fig.1, 2, 3.-Iris Onica, 3 ani, Iaşi, 2000- Sfânt, Sf. Maria ÎnŃeleaptă (cu soare şi o carte ),
Casă cu fluture şi flori- tempera pe lemn.
Fără nici o influenŃă sau sugestie din partea celor din jur, dar receptivă la noutate,
fetiŃa Iris Onica, din Iaşi, îşi alege singură subiectele şi tehnica de lucru, folosind cu
dezinvoltură cercul, triunghiul, pătratul şi alte forme derivate în diferite configurări cu
tematici distincte.UşurinŃa şi plăcerea de a reprezenta vizual aspecte văzute şi imaginate va fi
hotărâtoare ulterior în alegerea unei direcŃii artistice privind propria formare şcolară.
II.
1. 2. 3.
Fig.1 şi 2 - Xenia Albu, 5 ani, Cluj, 2009 Fig.3 - Casian Albu, 7 ani, Cluj, 2009
-Iarna, aşteptând primăvara şi Zâna Zăpezii - Tata
Plini de emulaŃie artistică, cei doi fraŃi, Xenia şi Casian Albu, din Cluj, colorează şi
desenează totuşi diferit, fetiŃa fiind mai exuberant şi spontană, iar băiatul mai analitic, cu o
responsabilitate de frate mai mare, liber asumată. Cercul, ovalul, semicercul, triunghiul,
pătratul, dreptunghiul, caroiajul, ritmarea, simetria, asimetria, etc., sau forme rotunde,
unghiulare şi radiale, se integrează de la sine în ceea ce vor să reprezinte copiii prin ale lor
128
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
compoziŃii realizate ad-hoc, cu multă rapiditate, siguranŃă şi disponibilitate de a dărui apoi

propriile străduinŃe.
III.
Exprimând o evoluŃie a reprezentării plastice pe parcursul a 5 ani, următoarele imagini
sunt din momente diferite ale dezvoltării unui băiat, de la etapa de preşcolar la cea de şcolar.
Constatăm astfel că tendinŃa de a desena a devenit o plăcere ce s-a conturat pe parcurs, odată
cu repetarea unor subiecte preferate în o serie de variante plastice care să îi satisfacă dorinŃa
de a vedea cum apar diferitele ipostaze ale acestora. Astfel, copilului Alexandru Trifan, din
Iaşi, i se poate observa incipienŃa unei anumite preferinŃe şi chiar rigurozităŃi constructive,
bazată pe tendinŃa analitică şi simŃul unor compuneri echilibrate. Sensibilitatea lui faŃă de
natură, însoŃită de curiozitatea de a o cunoaşte, este completată de apetenŃa pentru aspectele
tehnice, abordate deocamdată prin redarea dinspre forme exterioare spre anumite detalii
constructive, în variante de schiŃe pentru case, maşini şi planuri ale unor posibile căi de
acces(drumuri şi căi ferate.)
a b. c. d.
Fig. a,b,c,d-Alexandru Trifan, 4 ani, Iaşi- Cireşe, Drum în pădure, Melci, Casă cu fum
1 2. 3. 4.
Fig.1 şi 2 -Alexandru Trifan, 4 ani, Iaşi, Fig. 3 şi 4 - Alexandru Trifan, 4 ani, Iaşi, 2005
2005 şi 2006 - Mărgele şi Prietenie
–Fructe şi legume şi Coş cu fructe
129
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
5. 6.
Fig. 5 şi 6 - Alexandru Trifan, 5 ani, Iaşi, 2006- În grădină
7. 8. 9.
Fig. 7, 8 şi 9-Alexandru Trifan, 6 ani, Iaşi, 2007 – Peisaj, Om şi case, Primăvara
10. 11.
Fig.10 şi 11 -Alexandru Trifan, 6 ani, Iaşi, 2007 şi 2008- Trei copaci(familia) şi Vulcan
130
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
12. 13.
Fig.12 şi 13 -Alexandru Trifan, 6 ani, Iaşi, 2007-Ploaie de vară şi Tren în gară
14 15. 16.
Fig.14.-Alexandru Trifan, 7 ani, Fig.15 şi 16-Alexandru Trifan, 7 ani, Iaşi, 2008
Iaşi, 2008-Vara şi Toamna – Floare în noapte şi Floarea Prieteniei
17. 18.
Fig.17-Alexandru Trifan, 8 ani, Iaşi, 2009 Fig.18- Alexandru Trifan, 8 ani, Iaşi, 2009
- Oameni, iarna - Cele patru anotimpuri
131
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
19. 20.
Fig.19- Alexandru Trifan,7 ani, Iaşi, 2009 Fig.20.-Alexandru Trifan, 8 ani, Iaşi, 2009
– Avion, deasupra ogoarelor (joc de pătrate) - Casa într-o zi de vară
21. 22.
Fig.21şi 22-Alexandru Trifan, 8 ani, Iaşi, 2009 – Peisaj, cu soare, plante, casă şi maşini
pe şosea (2 variante)
23. 24.
Fig.23-Alexandru Trifan, 8 ani, Iaşi, 2009 Fig.24-Alexandru Trifan, 8 ani, Iaşi, 2009
- Muşuroi de furnici -Peisaj cu pasăre, avion şi autobuz
132
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
25. 26.
Fig.25 şi 26-Alexandru Trifan, 8 ani, Iaşi, 2009- Casă, cu împrejurimi şi Case încălzite,
cu hornuri şi fum
27. 28.
Fig.27 şi 28-Alexandru Trifan, 8 ani, Iaşi, 2009- Căi de acces: cale ferată şi drum cu
două benzi
29. 30. 31.
Fig.29, 30 şi 31- Alexandru Trifan, 8 şi 9 ani, Iaşi, 2009- Mâna, Joc de culori şi Broasca,
în căsuŃa ei
133
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
32. 33.
Fig.32 şi 33- Alexandru Trifan, 8 şi 9 ani, Iaşi, 2009- Case colorate şi Cale ferată
a b c d e34
Fig.34(a,b,c,d,e)- Alexandru Trifan,4, 5,6,7şi 8 ani, Iaşi, 2005,2006,2007,2008,2009-

Semafor, Vapor, soare şi păsări, Copii cu baloane, Creanga înflorită, Casă şi curcubeu
35 36 37
Fig.35- Alexandru Trifan, 9ani, Iaşi –Peisaj: Fig.36,37- Alexandru Trifan, 10 ani, Iaşi,
Forme geometrice în forme din natură
IV. În figurarea unor diverse subiecte din câteva lucrări ale unor copii de la GrădiniŃa
cu program prelungit nr.1 din Iaşi, îndrumaŃi de educatoarea Tatiiana Murariu Popovici,
putem observa şi prezenŃa formelor geometrice primare şi derivate, pe lângă cele aleatorii.
Astfel, cercul , ovalul, triunghiul, trapezul, pătratul, dreptunghiul, rombul, sunt cele mai
folosite forme. Prin intermediul acestora copiii redau sintetic şi intuitiv aspecte vizuale din
realitatea pe care o percep şi o imaginează.
134
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
Ioana Muha – 5 ani; Ioana – 6 ani ; Maria C. – 6 ani; Maria C. – 7 ani
Sara – 7 ani; Stefan – 7 ani; Sergiu – 7 ani;

Din toate aceste exemplificări am putut observa cum forme geometrice primare,
precum cercul , triunghiul şi pătratul, ca şi derivate ale lor, ori linia curbă sau ondulată şi
linia dreaptă, orizontală, verticală şi în zig-zag , precum şi forme spontane, exprimate de
puncte, pete şi aleatorii direcŃionări şi conturări, sunt prezente cu preponderenŃă în desenele
copiilor, care deobicei îşi formează pe lângă limbajul plastic şi proprii conotaŃii simbolice.
Acestea, mai mult sau mai puŃin influenŃate de cele pe care copiii încep să le cunoască din
mediul înconjurătot, apar ca înŃelesuri pe care ei le asociază, în general spontan, la diferitele
configuraŃii compoziŃionale şi cromatice pe care le realizează cu precădere intuitiv, mai ales
în fazele de început ale desenării şi colorării. Odată cu o conştientizare a posibilităŃilor de
folosire a elementelor de limbaj plastic, spontaneitatea exprimării se diminuează la unii copii
în favoarea analizei, proiectării şi rigurozităŃii desenării, chiar de la o vârstă la care alŃii încă
mai sunt intuitivi şi nepreocupaŃi de a aprofunda printr-un anume studiu unele aspecte
vizuale.
V. Atunci când copiii sunt invitaŃi să deseneze după un model, fără a avea o pregătire
prealabilă în direcŃia unor studii după natură, rezultatele apar inedite, căci reprezentări la nivel
gimnazial(ex. cl. a VIII-a) pot apărea ca şi cum ar fi fost realizate în timpul ciclului primar.
Dacă se şi indică interpretarea modelului şi nu atât reproducerea imaginii acestuia, atunci cu
atât mai mult pot apărea inedite vizualizări, a căror notă de creativitate, mai mult spontană
decât voită, oferă deschideri spre alte analize de interpretare vizuală. Câteva exemplificări în
acest sens au fost preluate de la Gabriela Carron, profesoară de EducaŃie Plastică la o şcoală
din FranŃa, studiile superioare în domeniu absolvindu-le la Paris. Textul explicativ, pe care
aceasta l-a asociat imaginilor lucrărilor unor elevi, ne introduce în abordarea pedagogică a
unei discipline cu specific artistic, prin care, în locul respectiv, se urmăreşte mai mult punerea
elevului în starea de a se exprima pe sine, sau chiar de a persifla modelul, decât în aceea a
135
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
unui studiu riguros, deoarece o abordare academică se consideră a fi prea problematică ori
dificilă şi neagreabilă la o vârstă a negărilor şi exuberanŃelor. (Dintr-un alt punct de vedere,
mai tradiŃionalist, se poate însă constata că această pliere pe tendinŃele de negare şi răsturnare
a valorilor clasice, specifice vârstelor juvenile, riscă să întreŃină şi chiar să dezvolte orientările
destructive, alimentând predispoziŃii de devalorizare a ceea ce a fost şi de înlocuire cu
simulacre de moment, care reduc deobicei exprimările la pastişe ironice, lipsite din start de
profunzimea unui mesaj pozitiv.) Redăm în continuare materialul primit, care încheie aici o
serie de prezentări comparative ale perceperii şi exprimării plastice obişnuite, până la nivel
gimnazial ( nedirecŃionate sau cuprinse în registrul educativ vocaŃional.)
„Ca exemplu între armonie si disonanta, am ales o comparatie între celebrul tablou Mona
Lisa, al celebrului artist al Renasterii, Leonardo da Vinci, si parodiile executate dupa acest
tablou de elevi din clasa a VIII-a de la scoala generala din Gassicourt, (Mantes la Jolie,
France). În prima etapa, elevii au studiat evolutia artistului, începînd cu epoca, putînd plasa
cu usurinta operele în contextul de baza.
În cursul etapei a doua, elevii au facut cunostinta cu o opera surprinzatoare, mai ales din
pricina contrastului între celebrebritatea tabloului si voalul galben depus de timp, facînd din
armonia perfecta a pozei (constructie piramidala, poza de trei sferturi, pe un fond de peisaj
imaginar în sfumato), o biata imagine învechita.
Tabloul, nefiind tocmai cel mai frumos din operele artistului, ramîne celebru si venerat ca o
icoana, datorita mediatizarii importante care a început în secolul trecut, dupa ce a fost furat
de catre un muncitor italian.
Partea a treia a parut cea mai interesanta : Joconda este nu numai tabloul cel mai celebru,
dar este si unul din tablourile cele mai parodiate. Exemplele sunt pe masura; personajul
feminin în pozitie asezata, avînd un surîs misterios, si mîinile suprapuse, devine o femeie
obeza în viziunea lui Botero. Alti artisti îi schimba identitatea, îi pun în mîini diverse obiecte,
îi schimba expresia fetei, o fac sa vorbeasca sau sa rîda în hohote în imaginile animate,ori,
mai nou, sa se ocupe de pomovarea unor produse, precum « laptareasa » lui Vermeer.
Exemplul cel mai amuzant de parodie, ramîne totusi stilul minimal al lui Marcel Duchamp,
artist cunoscut în genul provocant. El a luat o simpla reproducere a tabloului, i-a desenat
mustati si barba si a scris cu creionul literele urmatoare “L.H.O.O.Q”, dupa care a semnat.
Francezii înteleg imediat sensul ascuns al acestei enigme, cînd se pronunta fonetic fiecare
litera, adica : “el” pentru “l”, pîna la “q”, care pronuntat, în aceasta limba seamana cu
cuvîntul “cul”, partea posterioara. Cu alte cuvinte, umorul se face simtit din ambiguitatea
dintre scriere si pronuntare, care duce spre fraza “ Elle a chaud au cul”.Se întelege ca de
atîtea secole, bietei femei, care sta asezata, i s-a încalzit posteriorul.
Faza a patra, a fost cum sa creem o parodie fara a ne îndeparta prea tare de model, fara a
cadea în clisee, fara a copia ideile deja realizate.Elevii au fost încurajati spre originalitate si
posibilitatea de a introduce reliefuri, a prelungi scena, a introduce eventual alte personaje.
Prof. Gabriela Carron “
136
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
137
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
138
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
VI. La un alt nivel de vârstă şi preocupări, din lucrările unor studenŃi de la Facultatea
de Teologie Ortodoxă, U.A.I.C., Iaşi (dintre care doar 30 % au o pregătire liceală cu tangenŃe
artistice plastice în Seminarii teologice), se pot observa trepte de evoluŃie în procesul de
educare plastică, prezentate aici prin câteva exprimări vizuale cu subiecte laice şi religioase.
An I Artă Sacră– ExerciŃii incipiente, grafice şi cromatice, prin folosirea elementelor
de limbaj plastic în diverse reprezentări de: stilizări, forme primare şi derivate, griuri colorate
şi culori pure (primare, secundare şi terŃiare), echipartiŃii, iluzii optice, spectru solar,
unghiularităŃi, curburi şi ondulări. (Îndrumători : asistent B. Cojocea, lector M.G.Dominte).
139
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
140
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
141
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
142
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
Lucrări curente ale studenŃilor de la Artă Sacră-nivel licenŃă şi Patrimoniu Cultural-nivel

master ( studii după modele, schiŃe anatomice, icoane,miniaturi, pictură murală, etc.)
143
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
Atât în studii cât şi în schiŃele de observaŃie, miniaturi, icoane şi picturi murale, liniile,
culorile şi raporturile de închis-deschis se integrează în forme cu unghiularităŃi şi/sau
curburi, care structurează reprezentări figurative în relaŃie cu o serie de geometrizări, unele
evidente, altele incluse ca modalităŃi de cuprindere şi de structurare compoziŃională. Privind şi
analizând, sesizăm configurarea unor armături vizuale ca şi prezenŃa unor ornamentări bazate
pe triunghiuri, cercuri, pătrate, dreptunghiuri, forme ovale, cruci , arcade s.a.Astfel se
recompun în cadre prestabilite ipostaze preponderent frontale, ritmate şi stilizate, de chipuri,
busturi, figuri întregi , detalii ambientale şi vestimentare, aspecte arhitectonice, fitomorfe şi
zoomorfe, obiecte, ornamente, înscrisuri, personaje şi scene iconografice. Hieratismul specific
artei de factură bizantină determină un anume statism , stilizările şi perspectiva inversă
contribuind la atemporalitatea specifică iconografiei ortodoxe. Aceasta este redată şi
susŃinută plastic prin însăşi asocierea dintre geometrizare şi tenta de organică redare.
144
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
145
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
146
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
147
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
148
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
149
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
51
2.1.2. Concept şi aplicaŃie a unui test de apreciere a formelor şi culorilor

Corelat constatărilor enunŃate am conceput un chestionar despre forme şi culori, cu
intenŃia sondării perceperii vizuale şi a atribuirilor simbolice faŃă de forme primare şi culori
spectrale. Ca fapt de iniŃială cercetare el a fost adresat deocamdată doar unor studenŃi, pentru
a se pune în evidenŃă o serie de preferinŃe şi consideraŃii ale acestora avute în stare de stres şi
apoi într-una de calm sau de bună dispoziŃie. Cei intervievaŃi au, în medie, vârste cuprinse
între 20 şi 30 de ani şi studiază la secŃia Artă Sacră(licenŃă)-Patrimoniu Cultural(master) a
FacultăŃii de Teologie Ortodoxă din cadrul UniversităŃii” Al. I. Cuza”, Iaşi . În urma analizării
răspunsurilor privind o ordine a opŃiunilor pentru forme şi culori, ca şi o apreciere a lor, s-a
observat atât o diversificată preferinŃă şi evaluare la nivel de grup cât şi o relativă stabilitate a
opŃiunilor si consideraŃiilor la nivel de individ, aceasta sesizabilă parŃial, ca şi perceperile
antagonice la unii studenŃi. MenŃionăm că prima testare, pentru starea de stres, a fost
inopinantă şi contra cronometru, exact înainte de o evaluare parŃială colectivă. Momentul
indicat pentru a doua testare a fost de linişte sau bună dispoziŃie, fiecare hotărând singur când
să răspundă într-un răstimp de 2-3 săptămâni. La ambele faze apărând câteva răspunsuri
incomplete, se poate deduce că nu toŃi cei solicitaŃi au fost destul de atenŃi, ori nu au avut
destul timp sau disponibilitate pentru a completa tot testul. La modul general acesta a fost însă
bine primit, majoritatea studenŃilor dorind chiar o posibilă interpretare psihologică a
opŃiunilor lor. Deşi nu în acest sens a fost propus chestionarul dublat, el a evidenŃiat inedite şi
diferenŃiate aprecieri acordate de către studenŃi formelor şi culorilor primare şi secundare, etc.
Acest fapt a infirmat dependenŃa de un anume dogmatism vizual şi lipsa de creativitate
artistică, insuficienŃe ce se mai atribuie uneori, din necunoştinŃă de cauză, studenŃilor de la
Artă Sacră. Unii dintre aceştia chiar au plusat spre a se evidenŃia, propunând în ale lor înşiruiri
51
n.n. Cele câteva lucrări înserate aici au dimensiuni variate şi au fost realizate în tehnici diverse de către
studenŃi din serii diferite de la secŃia Artă Sacră / Patrimoniu cultural a FacultăŃii de Teologie Ortodoxă, Iaşi
(Nicu Nicolaiciuc, Timofte Mirela, Burlacu Magdalena, Vasiloaia Monica, Gabur Cristina, CreŃu Mădălina,
Macovei Dorin, Moşneagu Mirela, Horga Camelia, GafiŃa Georgiana, Săndulache Ana, Cozma Simona, Stoica
Mihaela, Ciofu Gabriel, Vatamaniuc Sergiu, Furtună Marcel, Mandici Constantin,s.a. ) În sens estetic şi didactic,
realizările meritorii ale studenŃilor sunt expuse periodic în cadrul facultăŃii, precum şi în alte locaŃii laice şi
religioase din Iaşi, din alte localităŃi şi din străinătate.
150
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
de preferinŃe şi alte tipuri de forme, plane şi tridimensionale, faŃă de registrul celor indicate,
care li s-a părut poate prea restrâns. În privinŃa culorilor, chiar dacă toŃi studenŃii cunoşteau
teoria lui Johannes Itten nu s-au subsumat aproape deloc ei, fiecare exprimând la modul
personal şi diferit cum ar considera asocierile dintre culori şi forme.
2.1.2.1.Chestionar despre forme şi culori

I. Insiruiti spontan, patratul, cercul , triunghiul echilateral, elipsa, trapezul, pentagonul,
hexagonul, o forma aleatorie poligonala si o forma aleatorie ondulata intr-o succesiune
preferata, pe verticala(altfel decat in indicatii). Asociati fiecarei forme cate o culoare
sau nonculoare(alb, negru, gri) pe care i-o considerati potrivita si exprimati succint
ceea ce va sugereaza forma si culoarea( sau nonculoarea) respectiva. Daca aveti mai
multe propuneri cromatice/acromatice si ideatice pentru aceeasi forma, indicati-le pe
toate.
Ex. 1. Cerc –galben -luminozitate si devenire
-indigo -univers incognoscibil
2. Triunghi – rosu -foc si suprematie
– albastru - cristal si individualitate
3. Patrat – verde – natura, echilibru si vivacitate
– orange – asociere si comunicare
etc. 1 ; 2 ; 3 ; 4 ; 5; 6 ; 7 ; 8 ; 9.
II. Indicati grafic sau prin cuvinte ce forme geometrice de baza, derivate si aleatorii ati
alege, in principiu, pentru alb, negru, rosu, orange, galben, verde, albastru, indigo,
violet.
Ex. 1. Alb -cerc
2. Negru -elipsa
3. Rosu -hexagon
4. Orange –romb , etc.
1. Alb(A) -; 2. Negru(Ne) -; 3. Rosu(R) - ; 4. Orange(Or) -; 5. Galben(Ga) - ; 6.
Verde(Ve) -; 7. Albastru(Al) -; 8. Indigo(I) –; 9. Violet(Vi) -.
151
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
a.) Testare comparativă, la nivel de individ, grup şi situaŃie,

a preferinŃelor pentru forme şi culori.
(Chestionar completat în două stări diferite, de stres şi de calm sau bună dispoziŃie)
Pentru o mai concludentă constatare s-a adoptat şi alternativa comparării la
nivel individual a rezultatelor celor două testări. Deşi aceasta ar fi trebuit să fie plasată
la final, o situăm înaintea celorlalte, pentru o mai rapidă şi eficientă percepere de
ansamblu.Reamintim că intenŃia a fost de a se observa în situaŃii diferite care sunt
preferinŃele studenŃilor pentru forme şi culori şi care sunt semnificaŃiile asociate
acestora. Astfel, răspunsurile la chestionarul cu două părŃi, propus a fi completat în
stare de stres şi în stare calmă, oferă la o primă considerare paleta diversităŃii
opŃiunilor şi ordinii preferinŃelor studenŃilor faŃă de forme şi culori, precum şi
diferenŃierile de alegere, în general, în situaŃia celor două stări. Asemenea aspecte
denotă, pe de o parte, existenŃa unui potenŃial interpretativ şi creativ, deseori în
concordanŃă cu o formare umanistă ori realistă anterioară, iar pe de altă parte, o
determinare indusă de însăşi specializarea din timpul studenŃiei, cu orientare artistică
sau ştiinŃifică, corelată unei baze informative, teologice. Interpretările răspunsurilor
putând fi mult mai laborioase, în funcŃie şi de unghiul de apreciere al lor, prezentăm
aici doar această succintă constatare şi un restrâns grupaj comparativ al opŃiunilor şi
părerilor studenŃilor, drept exemplificare pentru observaŃiile menŃionate.52 Datorită
amplitudinii lor, chestionarele cu răspunsuri separate nu au mai putut fi alăturate celor de faŃă.
52
RASPUNSURI LA CHESTIONARUL DESPRE FORME SI CULORI
(a -in stare de stres, b -in stare calma sau de bună dispoziŃie)
A). Munteanu Alina – Arta Sacra, an 3 pictura bisericeasca
a) chestionarul a fost completat in facultate, inainte de o examinare partiala, orala;b) chestionarul a fost
completat acasa, in Iasi
I.
1.a) patratul- albastru-limitare ;1. b) patratul - albastru-constrangere
2. a) cercul –galben –infinitate, perfectiune; 2. b) cercul –galben –perfectiune , luminozitate
3.a) triunghiul echilateral-albastru deschis, superioritate; 3. b) triunghiul echilateral-albastru deschis,

suprematie
4.a) elipsa-alb-inocenta; 4. b) elipsa-gri-nonsens
152
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
5.a)trapezul –brun-neclaritate; 5. b)trapezul, hexagonul,pentagonul-o varietate de culori, ele fiind accesibile

din mai multe unghiuri de vedere
6.a) pentagonul-gri-neutralitate; 6. b) forma aletorie poligonala-negru-perfectiune
7.a)hexagonul -verde-bunatate; 7. b)forma aleatorie ondulata-verde-libertate
8. a)forma aleatorie poligonala-negru-dezechilibru; 9. a)forma aleatorie ondulata-rosu-devenire
II.
1. Alb – a) elipsa; b)cerc
2. Negru – a) o forma aleatorie poligonala;b) patrat
3. Rosu – a) forma aleatorie ondulata; b)triunghi
4. Orange –a) romb; b)dreptunghi
5. Galben – a) cerc; b)romb
6. Verde –a) hexagon; b)elipsa
7. Albastru –a) pătrat; b)hexagon
8. Indigo –a) trapez; b)sfera
9. Violet –a) pentagon; b)cub
An I Master Patrimoniu Cultural
B). Aparaschivei Ionela
a) chestionarul a fost completat in facultate, inainte de o examinare partiala, orala
b) chestionarul a fost completat acasa, in Vaslui
I. 1.a) cerc-alb-puritate, infinit; 1.b)trapez – gri - monotonie
2. a) elipsa-galben- invidie, luminozitate; 2. b)cub – violet – sfiiciune, agitatie
3. a) trapez-verde-prospetime, tinerete; 3. b)cerc – alb – puritate, infinit
153
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
4.a) pentagon-albastru-raceala, credinta; 4.b) triunghi – galben – luminozitate, invidie
5. a)hexagon – orange –dogoarea soarelui, energie; 5. b)patrat – albastru- raceala, credinta
6.a) triunghi echilateral –rosu- putere, pasiune, iubire; 6.b) romb – orange – caldura, energie
7. a)patrat –indigo –tristete, mister; 7. b)hexagon – verde - tinerete, prosperitate
8. a)paralelogram-negru – moarte, sobrietate; 8. b)pentagon – negru – tristete, moarte, sobrietate
9. a) octogon – violet –suspiciune, reflectie;9. b)elipsa – rosu – pasiune, iubire, putere.
II.
1. Alb – a) pătrat; b) elipsa
2. Negru –a) triunghi isoscel b)patrat
3. Rosu –a) hexagon; b)pentagon
4. Orange –a) cerc; b) romb
5. Galben –a)pentagon; b) trapez
6. Verde –a) elipsa; b) hexagon
7. Albastru –a) trapez; b)sfera
8. Indigo –a) octogon; b)triunghi
9. Violet –a) triunghi echilateral; b)cub
C). Botez Madalina Andreea
a) chestionarul a fost completat inainte de o examinare orala, partiala, sub presiunea timpului limitat si de
necesitatea intoarcerii urgente acasa, la fetita de 5 ani
b) chestionarul a fost completat acasa, in mediul rural, pe malul Prutului
I.
154
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
1. a) cerc-albastru-liniste;1. b) cerc- verde- liniste
2. b) pentagon – rosu –agitatie;2. b)triunghi echilateral- albastru- calm
3. a) hexagon – galben –invidie;3. b)patrat- rosu- agitatie
4.a) patrat – verde- implinire; 4. b)elipsa- negru-anxietate
5. a) triunghi echilateral –indigo; 5. b)hexagon- albastru ceruleum- pace
6. a) elipsa –negru-abis; 6. b)octogon- orange- lumina
7. a) linie ondulata – verde albastrui; 7. b)pentagon- albastru ultramarin- neliniste
8. a) trapez – violet; 8. b)linie serpuita –galben citron- instabilitate
9. a) dodecagon – alb; 9. b)trapez- rosu vermilon- stralucire
II.
1. Alb – a) pentagon; b)patrat
2. Negru - a)elipsa ;b)elipsa
3. Rosu – a)patrat; b)triunghi
4. Orange - a)cerc; b)cerc
5. Galben - a)prisma; b) patrulater
6. Verde – a) triunghi echilateral; b)linie serpuita
7. Albastru -a)hexagon; b)prisma
8. Indigo – a)trapez; b)hexagon
9. Violet – a) dreptunghi; b)romb
D). Constandache Cristina
a) şi b) chestionarul a fost completat numai acasa, la Iasi
I.
155
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
1.a) si b) triunghi- verde- vitalitate, relaxare; - rosu- agresivitate, forta
2. a) si b) dreptunghi- violet- introvertire, noblete; - orange- dominatie, aroganta
3. a )si b) pentagon- albastru- pace, optimism; - galben- impulsivitate, criticism
4. a) si b) hexagon- rosu- decisiv, capacitate; verde- intolerant, schimbator
5. a) si b) patrat-galben- serioziate, onestitate;- rosu- ambitie, violenta
6. a )si b) trapez- gri- stabilitate; - negru- sobritate, putere, toleranta
7. a) si b) cerc- verde- tonus, prospetime, conservatorism; - alb- inofensiv
8. a) si b) elipsa- negru- ascuns, enigma, magie; - verde- vibratie
9. a) si b)-
II. 1. Alb – b)pentagon
2. Negru - b)dreptunghi
3. Rosu - b) triunghi
4. Orange - b)patrat
5. Galben - b)romb
6. Verde - b)cerc
7. Albastru - b)spirala
8. Indigo – b)con
9. Violet - b)hexagon
E). Cristina Gabur
b) chestionarul a fost completat acasa, in zona Piatra Neamt
I.1. a)cerc-alb-pur, speranta; 1. b)patrat - orange-solid, stabilitate
156
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
2. a) patrat-bleu-dur, distant; 2. b) triunghi-verde- verticalitate, inaltime
3. a) triunghi echilateral –galben-atractie; 3. b)cerc - rosu-repetare, infinit
4. a) elipsa- auriu-caldura, eleganta; 4. b)elipsa- galben- deschidere, lumina
5. a) trapez- verde- renastere; 5. b)pentagon- violet, respect, pretios
6. a) pentagon- rosu- retinere; 6. b)sfera- gri-transparenta, tristete, fluiditate
7. a) hexagon-violet-ritm; 7. b) trapez- albastru- diversitate, rigid
8. a) picatura de apa – gri – instabilitate; 8. b)cub- alb, incognoscibil
9. a) sapun solid –orange-stare de bine; 9. b)hexagon-indigo- ritm, necunoscut
II.
1. Alb - a) triunghi; b)romb
2. Negru - a) pentagon; b) pentagon
3. Rosu - a) cub; b)sfera
4. Orange - a) cilindru; b)triunghi
5. Galben - a) elipsa; b)elipsa
6. Verde - a) cerc; b)hexagon
7. Albastru - a) trapez; b)patrat
8. Indigo – a) patrat; b)cerc
9. Violet – a) hexagon; b)cub
F). Grosu Valentin
a) chestionarul a fost completat doar in facultate, inainte de o examinare partiala, orala, dupa care urma
intoarcerea urgenta la probleme de servici
I.
157
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
1. a)patrat- gri
2. a)cerc-negru
3. a)triunghi-verde
4. a)elipsa-roşu
5. a)trapez-verde
6. a)pentagon-negru
7. a)hexagon-gri
7. b)Hexagon – albastru – echilibru, pace, liniste
8. a) paralelogram- albastru
9 a)formă aleatorie zimŃată-verde
II.
1. Alb –a) triunghi
2. Negru – a) elipsă
3. Rosu - a) cub
4. Orange – a) dreptunghi
5. Galben - a) cerc
6. Verde – a) pătrat
7. Albastru -a) pentagon
8. Indigo – a) trapez
9. Violet - a) hexagon
G). Iordache Lancea Mihaela
158
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
a) chestionarul a fost completat in facultate, inainte de o examinare partiala, orala, si sub presiunea
necesitatii intoarcerii urgente acasa, la fetita de 1 an
b) chestionarul a fost completat acasa, la Tomesti-Iasi
I.
1. a)patrat-negru,gri-mister;ingradire, limitare; 1. b)cerc-albastru-planeta,pamant.
2. a)cerc-galben,auriu,roz-lumina, speranta; soare, luna, stele; 2.b)triunghi-alb,indigo-prezenta, divinitate
3.a)triunghi-albastru,alb–puritate,incredere;DumnezeuTatal;3.b)patrat-rosu,negru-atentionare,avertizare.
4. a)elipsa –griuri colorate –mister; spatiu, timp; 4. b)elipsa-griuri colorate-moment,timp.
5. a)trapez-indigo- visare ; grupare, uniune; 5. b)trapez-ocru,galben-desert.
6. a)pentagon – edificiu, cladire; 6. b)pentagon-violet,alb-uniune,alaturare,incadrare
7.a)monument; 7. b)hexagon- gri, arme, oameni care fug speriati.
8.a) forma poligonala- ocru, gri neutru- argila, nor, fum; 8. b)o forma aleatorie poligonala – negru - un
puzzle, o lucrare de grafica prea incarcata, presa, o lume mai mica.
9. a) forma ondulata – rosu, sange; pata, lacrima; 8. b)o forma aleatorie poligonala – negru - un puzzle, o
lucrare de grafica prea incarcata, presa, o lume mai mica.;9. b)o forma ondulata – rosu – o floare pe care
vine o albina, fericire, primavara, o campie pe deasupra careia trec fluturi, racoare.
II.
1. Alb – a)elipsa; b)steaua cu sase colturi
2. Negru - a)patrat, poligon b)crucea
3. Rosu - a)cerc, forma ondulata ;gri –hexagon; b)rombul
4. Orange - a)rosu-cerc-forma ondulata; b)cercul
5. Galben - a)pentagon b)triunghi
6. Verde – a)hexagon ; b) o forma de frunza( doua fragmente de cerc)
7. Albastru - a) albastru-triunghi; b)patrat
159
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
8. Indigo – a)poligon; b)dreptunghi
9. Violet – a)elipsa; b)o inimioara stilizata
H). Ladaru Luminita
a) chestionarul a fost completat in facultate, inainte de o examinare orala, partiala
b) chestionarul a fost completat acasa, in Iasi
I.
1. a)patrat- verde-siguranta; 1. b)Patrat - negru – rugaciune, introspectie
2. a)cerc-galben-spiritualitate; 2. b)Cerc - galben - lumina, spiritualitate
3. a)triunghi-rosu-atentionare; 3. b)Triunghi echilateral - rosu - indrazneala, curaj
4. a)elipsa-orange-calm; 4. b)Elipsa - orange – vioiciune, veselie
5. a)trapez-violet-odihna; 5. b)Trapez –verde - meditatie
6. a)pentagon-alb-puritate; 6. b)Pentagon – alb – curatie, universul iernii
7. a)hexagon-albastru-visare; 7. b)Hexagon – albastru – echilibru, pace, liniste
8. a)poligon cu 7 laturi(2 aripi)-maro-realitate; 8. b)Poligon - indigo - curiozitate
9 a)sinusoida – roz –sensibilitate; 9. b)Linie curba violet – sensibilitate
II.
1. Alb - a) hexagon; b)hexagon
2. Negru - a)patrat; b)patrat
3. Rosu - a)cerc; b)romb
4. Orange - a)triunghi; b)cerc
5. Galben - a)trapez ; b)elipsa
6. Verde - a) triunghi ; b) trapez
160
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
7. Albastru - a)elipsa; b)dreptunghi
8. Indigo – a)poligon cu 6 laturi(aripi); b)triunghi
9. Violet - a) linie sinuoasa; b)linie curba
I). Macovei Dorin
a) chestionarul a fost completat in facultate, inainte de o examinare orala, partiala,
b) chestionarul a fost completat acasa, la Bacau
I.
1. a)cerc-verde-implinire,calm; 1. b)cerc -alb ,auriu- implinire,desavarsire.
2. a)triunghi-rosu-pericol; 2. b)triunghi echilateral-violet - divin,superior,inaccesibil…
3. a)patrat-albastru-spatiu; 3. b)triunghi -rosu - pericol,spaima…
4. a)trapez-gri –echilibru; 4. b)patrat-albastru -spatiu,nemarginire…
5. a)pentagon-alb-eleganta, sofisticat; 5. b)pentagon-verde- viata,vegetal,siguranta
6. a) hexagon- orange-caldura; 6. b)hexagon-orange - caldura,moleseala,eleganta
7. a)poligon neregulat(cu 8 laturi-2aripi)-negru-neclar, irelevant; 7. b)romb-negru- curaj,superior,cu

putere…
8. a)forma aleatorie ondulata-gri-nesiguranta,nedecis, calm; 8. b)forma aleatorie ondulata- gri .

indecis,molatec,fara opinie…
9 a) -...9. b) -
II.
1. Alb – a)cerc; b)cerc,triunghi echilateral
2. Negru – a)patrat; b)romb,patrat
3. Rosu - a)triunghi; b)triunghi
4. Orange – a)patrat; b)cerc,octogon
161
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
5. Galben – a)cerc, semicerc; b)cerc,triunghi echilateral
6. Verde - a)cerc; b)patrat
7. Albastru – a)patrat; b)patrat,pentagon
8. Indigo – a)triunghi;b)triunghi,cerc
9. Violet – a)triunghi;b)triunghi,cerc
J).Naclad Daniela
b) chestionarul a fost completat acasa, in Iasi
I.
1.a) pătrat-negru – stâncă;1.b) pătrat – Indigo – sprijin în scara vieŃii
2.a ) cerc- alb – puritate de nepătruns; 2.b) cerc – Alb – puritate de nepătruns;-Galben- lumina speranŃei
3.a) triunghi – Sf. Treime; 3.b)triunghi – Albastru – trinitate
4.a) semiluna – Orange – început de speranŃă; 4.b)semiluna – Orange – începutul speranŃei, al luminii
5.a) trapez – verde – o formă din natură; 5.b)trapez – Roşu – vulcanic, înşelător
6.a) pentagon – Verde –celulă; 6.b)pentagon – Verde – parte a celulei
7.a) hexagon – gri – fagure gol; 7.b)hexagon – Galben – perfecŃiunea fagurelui
8.a) formă aleatorie ondulată – albastru – nor; 8.b)octogon – Violet– particulă de infinit
9.a) -...9.b)formă aleatorie ondulată. – Alb – nor, puritate
II.
1. Alb – a) cerc; b)cerc
2. Ne – a) pătrat; b)pătrat
3. R – a) con; b)triunghi
162
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
4. Or – a) -...; b)cerc
5. Ga – a) triunghi; b) elipsa
6. Ve – a) trapez; b) pentagon
7. Al – a) forme aleatorii; b) hexagon
8. Indigo – a) hexagon; b) pătrat
9. Vi – a) pentagon; b)cerc
K). Puiu Ionela
b) chestionarul a fost completat acasa, la Pascani
I.
1. a)cerc-galben-luminozitate si devenire; 1. b)triunghi-albastru-imensitate
2. a)patrat-rosu-echilibru; 2. b) cerc-auriu-luminozitate
3. a)triunghi-alb-transcendenta-puritate; 3. b)hexagon-orange-caldura,armonie
4. a)elipsa-galbena-luminozitate; 4. b)romb-alb-puritate
5. a)trapez-indigo-echilibru; 5. b)cerc-galben-claritate
6. a)pentagon-negru-intuneric; 6. b)elipsa-violet-incognoscibil
7. a)hexagon-albastru-necunoscut; 7. b)patrat-echilibru-verde
8. a)patrat-galben-armonie; 8. b)trapez-rosu-vitalitate
9. a)cerc-albastru-transcendenta; 9. b)pentagon-indigo-cooperare
II.
1. Alb - a)triunghi; b) triunghi
2. Negru - a) hexagon; b)pentagon
163
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
3. Rosu - a)patrat ; b)patrat
4. Orange - a)cer; b)hexagon
5. Galben - a)cerc ; b)cerc
6. Verde - a)triunghi; b)trapez
7. Albastru - a)triunghi; b)triunghi
8. Indigo – a)patrat; b)romb
9. Violet – a)pentagon; b)dreptunghi
L). Schipor Elisabeta
b) chestionarul a fost completat acasa, in zona Sucevei, in vacanta
I.
1. a)patrat-albastru-inaltare; b)Forma aleatorie ondulata – violet – misterul formelor aleatorii
2. a)cerc-verde-viata; 2. b)cercul – alb – eterna reintoarcere
3. a)triunghi-rosu-caldura, dragoste; 3. b)elipsa – verde – liniste si cautare
4. a)elipsa-alb-puritate, nevinovatie, curatenie; 4. b) Forma aleatorie poligonala – negru – neoranduiala

unghiurilor
5. a)trapez isoscel-portocaliu-bucurie, luminozitate; 5. b)triunghiul echilateral – rosu, galben, albastru –

perfectiune
6. a)hexagon-roz-prosperitate; 6. b)patrat – albastru – acuratetea deciziilor si ideilor
7. a)octogon-violet-stabilitate; 7. b) trapez – orange – nu toti suntem perfecti
8. a)trapez dreptunghic; 8. b)pentagonul – galben – dragoste neimpartasita
9. a)corn(1/2 de tor)-indigo-transcendenta; 9. b)hexagonul – rosu – familie
II.
164
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
1. Alb – a)cerc; b)cerc
2. Negru – a)stea(hexagrama);b)poligon neregulat
3. Rosu –a) dreptunghi; b)hexagon
4. Orange –a) trapez; b)trapez
5. Galben – a)hexagon; b)pentagon
6. Verde – a)forma cu 2 ovaluri orizontale(elipse intersectate); b)elipsa
7. Albastru – a) picatura sau lacrima; b) patrat
8. Indigo – a) romb;b) romb
9. Violet – a)forma combinata(cerc intersectat cu triunghi); b)dreptunghi
M). Streza Gh. Daniel
b) chestionarul a fost completat acasa, in Iasi, in vacanta
I.
1. a) Cerc -rosu –maretie; b) Cerc -rosu -maretie
2. a) Patrat -indigo –universalitate; 2. b)Patrat -indigo -universalitate
3. a) Dreptunghi –albastru –speranta;
3. b)Dreptunghi –albastru -speranta
4. a) Triunghi -violet –contemplare;
4. b)Triunghi -violet -contemplare
5. a) Hexagon -gri-inchis –spatialitate;
5. b)Hexagon -gri-inchis -spatialitate
6. a) Romb -alb –puritate-smerenie;
165
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
6. b)Romb -alb -puritate
7. a)Trapez-verde-viata;
7. b)Stea -galben -lumina
8. a)Forma poligonala(2 triunghiuri, varf in varf-fundita)-orange-creativitate;
8. b)Trapez -verde -viata
9. a)Cruce ovala(prescura)-galben-bogatie, lumina;
9. b)Oval -orange –creativitate
II.
1. Alb - a)galben-imperialitate; b)curatenie - romb
2. Negru - a)verde-umanitate; b)nemarginire- hexagon
3. Rosu - a)rosu-avaritie; b)foc,sange- cerc
4. Orange - a)albastru-calauza; b)imaginatie- oval
5. Galben - a)violet-visare; b)aur - stea
6. Verde - a)indigo-imensitate; b)mediu - trapez
7. Albastru - a)gri-nemarginire; b)cer- dreptunghi
8. Indigo - a)alb-curatenie; b)imensitate- patrat
9. Violet- a)orange-imaginatie; b)visare- triunghi
N). Vasiloaia Monica
a) chestionarul a fost completat in facultate, inainte de o examinare orala, partiala;
I.1. a)cerc-alb-stare de liniste, luminozitate, inchidere;1. b)triunghi echilateral– albastru fluid, spiritualitate
2.a) pătrat – roşu – agitatie, aglomeratie;2. b)pătrat – roşu - forma maxima, completa şi echilibrata, echilibru
166
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
3. a)pentagon-albastru-spatialitate;3. b)trapez – galben – luminozitate, caldură, transparenŃa
4. a) trapez – galben –inchistare; 4. b)hexagon – orange – prietenie, comunicare
5. a)triunghi echilateral-verde-egalitate, echilibru; 5. b)elipsa – verde – natură, comunicare
6. a)hexagon-violet-spiritualitate; 6. b)cerc – alb – puritate, dezinvoltură
7. a)elipsa-orange-ritmicitate; 7. b)pentagon – indigo – sobrietate, inşelaciune
8. a)dune de nisip-infinit, spatialitate; 8. b)poligon cu cinci laturi –orange – maleabilitate, melancolie
9. a)burete-porozitate, absorbtie, degajare; 9. b)forma norilor – gri – liniste, catifelare, bucurie
II.
1. Alb - a) cerc; b) hexagon
2. Negru - a) patrat; b)cerc
3. Rosu - a) triunghi; b) pătrat
4. Orange - a) elipsa;b) triunghi
5. Galben - a) trapez; b) elipsa
6. Verde - a) triunghi echilateral; b)poligon
7. Albastru - a) hexagon; b) trapez
8. Indigo – a) pentagon;b) romb
9. Violet - a) cub;b) pentagon
O). Zăgan Monica
b) chestionarul a fost completat acasa, in Botosani
I.
167
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
1. a) elipsa-violet-tristete, melancolie; b)Trapezul – violet – tristeŃe, mohorâre
2. a) trapez-rosu-tarie,agitatie; b) cercul – roşu- vioiciune, forŃă, tărie, agitaŃie
3. a)cerc-orange-veselie; b)Triunghiul – galben – bucurie, lumină
4. a)patrat-negru-meditatie; b)Pentagonul – albastru – meditaŃie, regăsire, calm
5. a)triunghi-albastru-adunare, calm, seninatate; b)Pătratul – portocaliu – poftă de viaŃă, veselie
6. a)hexagon-visiniu, agitatie; b)Hexagonul – negru- tristeŃe acută
7.a)pentagon-indigo-vicisitudine ; b) Elipsa – verde – viu, spontaneitate
8. a)forma aleatorie poligonala – galben-seninatate;b) Formă aleatorie ondulată – indigo – preŃios
9. a)forma aleatorie ondulata – verde –spatiu, vivacitate; b)Formă aleatorie poligonală – negru - tăcere
II.
1. Alb - a)elipsa;b)elipsă
2. Negru – a)triunghi; b)pătrat
3. Rosu - a)cerc; b)cerc
4. Orange - a)patrat; b)spirală
5. Galben - a)sfera; b)sferă
6. Verde - a)cilindru; b)piramidă
7. Albastru - a)dreptunghi; b) triunghi
8. Indigo – a)piramida; b)romb
9. Violet - a)prisma;b)cilindru
P). Zvinca Ioana
b) chestionarul a fost completat acasa, in Botosani, in vacanta
168
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
I.
1. a)trapez-galben-luminozitate;1. b) patrat – galben - luminozitate
2. a)cerc-rosu-veselie;2. b)cerc – albastru - adancime
3. a)triunghi echilateral-alb-puritate;3. b)trapez – rosu – energie, putere
4. a)elipsa-albastru-seninatate;4. b)elipsa – portocaliu - compromis
5. a)pentagon-negru-raceala;5. b)pentagon – alb – pur, senin
6. a)hexagon-portocaliu-plin de viata;6. b)triunghi echilateral – verde- siguranta, liniste
7. a)-…7. b)hexagon – violet - masura ; 8. -…9. –..
II.
1. Alb - a)cerc; b)pentagon
2. Negru - a)dreptunghi; b)cerc
3. Rosu - a)romb; b)triunghi
4. Orange - a)patrat; b)elipsa
5. Galben - a)triunghi; b)patrat
6. Verde - a)hexagon; b) hexagon
7. Albastru - a)cerc; b)romb
8. Indigo – a)patrat;b)trapez
9. Violet - a)dreptunghi; b)elipsa
Master 2 Pictura Bisericeasca
R). Axinte Ana Maria
169
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
I. 1.a)cerc-orange-perfectiune; 1. b)Romb-rosu- vitalitate
2.a) elipsa-verde-implinire; 2. b)Arc de cerc inchis- alb- posibilitate de desavarsire
3.a)triunghiul echilateral- albastru-infinitul, Trinitatea; 3. b)Patratul- albastru- univers limitat
4. a) patratul-rosu-vitalitate; 4. b)Trapezul-violet-apropiere si departare
5. a) trapezul-galben-stralucire; 5. b)Hexagonul- gri- imprastiere si nesiguranta
6. a)pentagonul – negru –sobrietate ; 6. b)Pentagonul- negru- fortele armate americane
7. a) hexagonul – gri – indiferenta; 7. b)Triunchiul echilateral- orange- bucurii intreite, Treimea
8. a) octogon – alb – infinit in devenire; 8. b)Cerc- galben- luminozitate, vivacitate
9. a) linie ondulata – violet –inconsecventa; 9. b)Elipsa-verde- forma pamantului, natura inconjuratoare
II.
1. Alb - a) elipsa ;b)elipsa
2. Negru - a) hexagon; b)pentagonul
3. Rosu – a) triunghi echilateral ; b)triunghiul echilateral
4. Orange - a) dreptunghi; b)rombul
5. Galben - a) pentagon; b)cerc
6. Verde - a) octogon ; b)patratul
7. Albastru - a) cerc; b)hexagonul
8. Indigo – a) patrat; b)trapezul
9. Violet - a) trapez ; b)sfera
Master 2 restaurare
170
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
S). Stoica Mihaela
b) chestionarul a fost completat acasa, in Bacau, in vacanta
I. 1. a)triunghi-verde(ca bradul vesnic verde)-speranta,viata permanenta; b) romb-alb-lumina, deschidere,
sinceritate,transparenta
2. a)cerc-rosu-traire, intensitate, sentiment, caldura, dragoste(un lucru dus la
incandescenta), stabilitate, fericire; b) cerc-negru - integru,rigid,necomunicativ,macabru
3.a)patrat-orange-caldura, speranta, deschidere, lumina;b)trapez-roşu-iubire, vivacitate,profunzime
4. a) hexagon- violet-cosmic, transcedental, spatial, infinit;b) pătrat-orange-exuberanŃă, tinereŃe, căldură
5. a) poligon –galben-argila, piatra, lumina stabila, creativitate, reprezentativ;b)pentagon-galben-
soare,ardere,intensitate,colaborare
6. a) trapez- albastru-raceala, optimism, frumusete rece, liniste, pace, deschidere,
festiv, visare; b)dreptunghi-verde- viata, speranta, permanenta, optimism
7. a)elipsa-indigo-interioritate, inchidere, mister;b)hexagon-albastru-seninătate, pace,linişte,
spatialitate,deschidere
8. a)hexagon-alb-pace, liniste, relaxare, siguranta, deschidere, afirmare;b)triunghi-indigo-exhaustiv,
imprevizibil,transcedental,cosmic
9.a)triunghi-negru-macabru,rigid,inchis,funebru; b) elipsa-violet- intransigent, incognoscibil,mister
II.
1. Alb - a)trapez; b)ROMB
2. Negru - a)elipsa; b)PATRAT
3. Rosu - a)cerc; b)CERC
171
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
2.1.3. EducaŃia vizuală ca demers creativ şi stimul al prezervării patrimoniale

” RaŃiunea de a fi a artiştilor este aceea de a revela frumuseŃile lumii.”
“Toate dilemele se rezolvă prin unificarea contrariilor.”
Constantin Brâncuşi
În strategia de producere şi dezvoltare a bunăstării unei naŃiuni, educaŃia trebuie

menŃinută şi întreŃinută ca o prioritate prin toate componentele ei. Astfel, importanŃa educaŃiei
artistice plastice sau vizuale trebuie să fie considerată în aceeaşi măsură ca şi cele ale altor
domenii de formare şi perfecŃionare a unor deprinderi şi abilităŃi. Corelată implicit multor
direcŃii educative, dintre care cea estetică îi este direct asociată, educaŃia artistică vizuală are
o cuprindere de anvergură, căci reuneşte cunoştinŃe despre realizările care menŃin tradiŃii,
alături de informaŃii despre exprimările de avangardă şi contemporane.
Odată cu invazia tehnicizării pe multiplele coordonate care folosesc existenŃei umane,
nu ar trebui să se diminueze totuşi atenŃia acordată dezvoltării creativităŃii manualităŃii,
rezolvabilă cu prioritate prin intermediul procesului didactic artistic vizual. Atunci când se
susŃine către creativitate întreg potenŃialul psiho-fizic al fiinŃei umane, omul capătă
consideraŃie sporită faŃă de valorile patrimoniale şi nu se va limita ulterior în sens vizual doar
la fazele de concept. Asemenea atitudine preponderent mentală, înlesnită acum şi tehnologic,
este tot mai preferată şi susŃinută de către cei care nu au avut ocazia asimilării obişnuinŃei unei
trude personale de redare plastică prin intermediul mijloacelor vizuale clasice. Ei au pierdut
astfel progresiv legătura cu materia şi cu aprecierea pe care ar trebui să o acorde valorilor
artistice create manual. În timp acestea au devenit însă bunuri de patrimoniu cultural, ori cele
recent realizate depind de noii evaluatori pentru a îmbogăŃi seria acumulărilor anterioare.
Când însă noii evaluatori un au cunoştinŃe suficiente pentru a aprecia judicios şi neunilateral
tot ceea ce li se oferă, apare riscul unor pierderi consistente de valori artistice şi istorice, care
fie sunt minimalizate în anumite situaŃii şi conjuncturi, fie chiar desconsiderate pentru că
unora le apar anacronice ori desuete. Iată de ce educaŃia artistică plastică sau vizuală, o
cenuşăreasă uneori printre celelalte tipuri de educaŃie care sunt considerate mai utile şi mai
4. Orange - a)patrat; b)OCTOGON
5. Galben - a)octogon; b)ELIPSA
6. Verde - a)triunghi; b)TRIUNGHI
7. Albastru - a)pentagon; b)HEXAGON
8. Indigo – a)hexagon;b)PENTAGON
9. Violet - a)dreptunghi; b)TRAPEZ
172
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
importante, este o educaŃie de bază şi esenŃială pentru viabilitatea şi prestanŃa unei naŃiuni, a
unui popor. Ea induce de la sine şi educarea prezervării bunurilor de patrimoniu, care se
impune a fi continuă pe tot parcursul vieŃii fiinŃei umane, la orice etapă de vârstă ne-am situa.
InstituŃionalizată la nivel şcolar şi cultural, educaŃia vizuală, care formează implicit şi unele
deprinderi de considerare şi prezervare patrimonială, asigură nu numai o specifică şi
convingătoare imagine de particularizare naŃională a unei Ńări ci şi o percepere vizuală care
poate deveni favorabilă în sens internaŃional.
“Lumea poate fi salvată prin artă” spunea Constantin Brâncuşi. Este un adevăr
revelator, pe care mai ales românii un ar trebui să îl ignore, indiferent de felurile preocupărilor
lor. Să ne gândim doar la faptul că la modul vizual, deci prin imagini şi formele concrete ce
le exprimă, se comunică majoritatea informaŃiilor, şi că omul învaŃă prin intermediul iniŃiatic
al artelor plastice cum să lucreze cu imaginea şi să o aprecieze. Până la traducerea lingvistică,
nonverbala comunicare vizuală între culturi şi civilizaŃii a fost şi a rămas puntea cea mai
accesibilă de legătură, fapt care ar trebui să dea de gândit forurilor abilitate, spre a situa
educaŃia artistică plastică într-o poziŃie nemarginalizată, ce o reclamă însăşi realitatea vizuală
şi patrimonială din actualitate, treaptă de neignorat pentru ce va fi ulterior.
Indiferent de nivelul la care se află, preşcolar, primar, gimnazial, liceal , universitar,
ori postliceal sau postuniversitar, cadrul didactic care educă vizual are nobila misiune de a
forma perceperea şi abilităŃile celor educaŃi în raport cu valorile naŃionale şi universale, în aşa
fel încât acestea să nu îşi estompeze valoarea lor intrinsecă ci să mobilizeze şi să stimuleze
resursele interne ale celor educaŃi. Aceştia au astfel determinarea de a spori prin realizări
proprii pandantul vizual artistic al fiecărei generaŃii, înlocuind acele sensuri conflictual-
anihilatoare cu altele complementar-dezvoltatoare.
Pe lângă informaŃiile transmise la nivelul didactic, şcolar, prin intermediul unor proprii
realizări, integrate expoziŃional, educatorii vizuali se adresează în plus şi unui public larg,
eterogen ca vârste şi preocupări, dar doritor de o cunoaştere sensibilă, artistică. ExpoziŃia în
sine devine astfel o formă de educare vizuală, cu valenŃe colateral patrimoniale prin însăşi
faptul expunerilor personale şi reunirii pentru o anume perioadă a lucrărilor unei asocieri de
artişti. Dacă la modul direct ele exprimă diversitatea plastică şi creativă din cadrul unor
activităŃi artistice şi uniuni de membri expozanŃi, în sens indirect informează despre ceea ce
poate fi considerat ca sugestie tematică şi vizuală pentru doritorii care vor să experimenteze
ori să aprofundeze limbajul artelor vizuale. Asemenea valenŃe patrimoniale de esenŃă
determinativă se concretizează odată cu transpunerea în fapt , fie că este vorba de influenŃa
produsă de un model vizual, asimilată, filtrată şi redată apoi de un emul, ori doar de
achiziŃionarea unei lucrări de artă ca bun de patrimoniu privat sau colectiv.
Ştafeta dusă mai departe, din generaŃie în generaŃie, conferă viabilitate în sine nu
numai artelor plastice şi dezvoltării lor, ci şi valorilor patrimoniale formate prin intermediul
creaŃiilor artistice, mai ales când acestea explorează şi mirificile surse autohtone de inspiraŃie.
Fără antecedenŃa experienŃei unor vechi valori, noile valori pot să apară doar ca o coroană
fulgurantă a unui arbore imaginar, inconsistentă în timp, acumulare care riscă să îşi
compromită rodul, mai ales atunci când şi-a şubrezit tulpina şi rădăcinile pentru că nu le-a mai
acordat atenŃia cuvenită.
173
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
Ideea că a fi universal înseamnă neuitarea faptului de a fi în primul rând naŃional este

o realitate la nivel mondial, pe care mai ales tinerii, avizi de cunoaştere, realizări şi aprecieri,
au ocazia un numai să o experimenteze vizual, spre a o exprima artistic oriunde şi oricând, ci
şi să o întreŃină prin atente şi responsabile prezervări patrimoniale, conform educaŃiei primite,
însuşite şi fructificate. Artele vizuale şi artistul educator au în aceste sensuri o importanŃă
covârşitoare şi de neînlocuit de către alte domenii şi specializări pragmatice şi spirituale.
EducaŃia prin artă poate contribui la salvarea unei naŃiuni, dacă se conştientizează , cu
sensibilitate şi inteligenŃă, valoarea şi menirea ei.
P.S. Pe direcŃia rememorărilor la care tinerii se pot raporta spre a-şi alege modele în sens
profesional şi pentru sublinierea importanŃei şi necesităŃii susŃinerii educaŃiei realizată prin
intermediul muzeului, indiferent de specificul acestuia, integrez aici, la modul orientativ
pentru fenomenul respectiv, secvenŃe din
„Un interviu inedit: Horia Bernea”(din1997, publicat în 2007)
„ - De unde sunteti, maestre?
- Sunt nascut in Bucuresti, in 1938, deci intr-o perioada foarte tulbure. Din cauza vremuri
lor extrem de agitate, taica-meu s-a gandit sa ne duca pe toti la Brasov, la Poiana Marului,
intr-un sat in care mergea el cand era student. Acesta este sensul migratiei noastre si al
faptului ca eu ma simt, in mare parte, ardelean....m o componenta brasoveana puternica. Eu
sunt o sinteza de moldovean, cu muntean si transilvanean. In plus, bineinteles, sunt si putin
grec… Pictura a fost o pasiune de cand eram mic. Eu am fost un copil talentat, chiar foarte
talentat. Am trait intr-un climat de incredere totala fata de mine. Exceptand pictura, am avut si
alte pasiuni: geologie, botanica, dar cea mai lunga a fost astronomia, care m-a facut sa ajung
la fizica atomica, avand ideea sa studiez astrofizica…Dar o intoarcere totala si constienta s-a
produs in 1957, cand am inceput sa fac studii de nud…
- Sunteti initiator al grupului de peisagisti de la Poiana Marului...
- Este, practic, rezultatul dorintei mele si a altor colegi de a suplini ceea ce nu aveam.
Simteam o foarte mare nevoie de lucru dupa natura. Eu traiam un fel de distorsiune interioara,
pentru ca stiam foarte multe, dar practica era zero. Am simtit nevoia sa fac studii. Dar unde
puteai face studii cel mai bine? Dupa natura! Nu costa, este diversa - la infinit - si ofera o
anumita curatenie. Ganditi-va ca, in ceea ce se numea arta la vremea aia, inca erau urme ale
realismului socialist. Pot spune ca mentorii mei, profesorii adevarati ai studiului dupa natura,
au fost Andreescu si Van Gogh…
- In ce masura identificati peisajul cu starea de spirit?
- Sunt niste trepte. Uneori poti face astfel de apropieri. Poti fi sclavul direct a ceea ce vezi. La
peisajul de tip expresionist, este o stare de spirit vazuta printr-un peisaj, si nu un peisaj vazut
printr-o stare de spirit, ca la romantici. Consider ca momentul bun este acela cand totul se
unifica. Atunci cand un om cu preocupari multiple ajunge sa nu le mai considere corvoada, se
poate spune ca are un echilibru interior.
- Este si cazul dvs.?
- Eu am ajuns la un fel de moment de sinteza: activitatea mea de zi cu zi, de la muzeu
174
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
(Muzeul Taranului, n.n.), se imbina cu cea de a citi, a respira sau a face desene. Lucrurile
trebuie sa se unifice, bineinteles, pastrandu-si caracterul…Cand obtii o coerenta a vietii tale,
cand totul se desfasoara sub aceeasi cupola si-acelasi duh, cu toata nelinistea actuala, traiesti
momente bune.
- Pictorul Horia Bernea este si ctitorul Muzeului Taranului...
- Muzeul este un capitol aparte. Desi este vechi, poate fi considerat, intr-un fel, o ctitorire a
noastra. Muzeul de Arta Nationala, infiintat in 1906, este creatia lui Alexandru Tzigara
Samurcas. Prin hiatusul cauzat de comunism, noi suntem cei care l-au refacut. Aceasta
refacere a beneficiat de doua lucruri: nu s-a pierdut nimic din patrimoniu si am avut avantajul
de a incepe de la zero.
- Era nevoie de un muzeu al taranului? Nu credeti ca este redundant? Exista si un
muzeu al satului...
- Muzeul Satului are cu totul alt caracter. Se ocupa de reconstituiri. Noi nu facem deloc o
reconstituire, manipulam alt tip de probe. Muzeul Taranului se ocupa de tot ce reprezinta
antropologia satului romanesc, iar Muzeul Satului este o incercare de reconstituire a ceea ce
inseamna spatiul fizic al satului traditional. Muzeul Taranului are un aspect pavilionar,
Muzeul Satului este in aer liber. In plus, vreau sa va spun ca eu m-am luptat sa se cheme
"Muzeul Taranului". Este banal, dar ramane. Trebuie sa stii sa botezi bine.
- Vorbiti-mi despre expozitiile tematice ale muzeului.
- ...Ar fi trebuit sa deschidem cu o mare expozitie despre colectivizare, in care sa aratam cum
s-a distrus taranimea romana. Nu am facut expozitia despre colectivizare, pentru ca ar fi fost,
in primul rand, o expozitie revendicativa, monumental de anticomunista! Bun crestin fiind, m-
am gandit ca ar trebui sa deschidem cu o expozitie, daca nu impaciuitoare, una care sa se afle
sub acest semn unic al pacii - crucea. Este un semn sub care poporul s-a nascut si taranul
roman a trait.
- Ce va propuneti sa mai faceti?
- Doua lucruri: in primul rand, sa terminam consolidarea, iar in stilul de lucru care s-a instalat
la Muzeul Taranului nu trebuie sa existe nici un moment autopastisa. Ceea ce a fost un mesaj
impotriva cliseului in muzeologie sa nu devina, el insusi, un cliseu.Bineinteles ca ne dorim
bani, nu numai pentru consolidarea muzeului, ci si pentru achizitii. Noi ar trebui sa cumparam
tot ce se poate, cat inca se mai poate, inainte ca satul traditional sa dispara definitiv... ” 53
Raportarea la tradiŃii, ca şi la aspectele vizuale caracteristice artei populare româneşti, mi se
pare tot atât de necesară sau poate chiar mai importantă ca racordarea la ultimele noutăŃi
tehnologice şi în sens vizual( corelate cu TIC sau IAC), care oricum se petrece prin
intermediul altor discipline din cadrul curriculumului, inclusiv din cele ale modulului psiho-
pedagogic(ex. TIC sau IAC= Instruire asistată pe calculator, disciplină de sine stătătoare şi
diferită de Didactica specialităŃii – aici a artelor vizuale, destul de bogată în numeroase
problematici care trebuie cuprinse doar într-un semestru.) Poate că nu atât grija pentru
tehnologizare ar trebui să fie prioritatea pentru educarea perceperii şi exprimării artistice
53
Claudiu Ionescu, Un interviu inedit: Horia Bernea, în http://www.formula-as.ro/2007/752/acasa-1/un-
interviu-inedit-horia-bernea-7660
175
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
vizuale ci recuperarea menŃinerii şi dezvoltării manualităŃii, a personalităŃii creative

manifestată direct şi energetic în relaŃie cu materia; aceasta se impregnează astfel cu un
surplus de informaŃie subtilă, în raport cu aproape impersonalitatea şi virtualitatea folosirii
doar a unor programe, care apropie fiinŃa umană de o detaşată şi posibil nocivă robotizare,
prin clişeele sub care riscă să se autointroducă neglijându-şi propriile specificităŃi şi capacităŃi
omeneşti.Dacă ne extaziem că un elefant sau o maimuŃă, ori altă vietate, pictează, şi că la
bursa de valori preŃurile realizărilor respective urcă vertiginos, mai mult decât trudite lucrări
omeneşti, atunci deja ne asumăm un recul şi o recunoaştere a unor comodităŃi în raport cu
afluxul de tehnologizări, favorizate şi de lipsa unui timp mai prelungit, care să ne permită să
mai caligrafiem pentru a nu uita să mai scriem de mână, atunci când învăŃăm întâi să ne jucăm
cu un calculator în loc de o altă fiinŃă ori un alt copil.Deoarece în cadrul învăŃământului
general ora de EducaŃie plastică este considerată deobicei ca un tampon relaxant între mai
solicitantele discipline prevăzute şi la examene de absolvire, ea atrage şi stimulează elevii
tocmai prin aspectele ludice, spontane sau de joc care transmite informaŃii şi formează
deprinderi într-un mod deconectant, chiar cu o notă de spectacol ad-hoc, în care elevii intră în
rolurile unor creatori individuali, chiar performeri într-un timp scurt, ori limitat, în care, cu
sinceritate, îşi concentrează atenŃia şi capacităŃile pentru a reuşi progresiv, din etapă în etapă,
salturi valorice, de autodepăşire, după parcurgeri de acumulări prin exerciŃii vizuale, mai
captivante şi agreabile sau receptate ca anoste şi austere, ori chiar neinteresante,după cum este
temperamentul şi caracterul fiecărui elev. Miza nu este de a forma artişti cu orice preŃ ci de a
ajuta elevul să se cunoască pe sine şi să releve cât mai mult şi cât mai expresiv din acest
sondaj asupra propriei fiinŃe în raport cu nişte teme şi subiecte care îl pot stimula dar şi inhiba
uneori. De aceea , lucrul cu grupa sau clasa de elevi,etc., pe lângă aspectele frontale, are în
cadrul EducaŃiei plastice sau EducaŃiei artistice vizuale un specific particularizant, pentru că
se lucrează de fapt cu fiecare individualitate în parte, aceeaşi temă sau acelaşi subiect
necesitând modificări şi adaptări în relaŃie cu potenŃialul diversificat şi nuanŃat întâlnit în
cadrul microsocial al grupului respectiv.RelaŃia umană este absolut necesară, pentru o
cunoaştere cât mai veridică şi folosirea unor nuanŃări în metode, deoarece o serie de
modalităŃi de transmitere a unor informaŃii şi determinări sau impulsuri declanşatoare, care
pot fi benefice unora, se pot dovedi nepotrivite în cazul altora, şi invers.De aceea ora de la
disciplina în cauză depinde mult de spontaneitate, creativitate şi adaptare din partea cadrului
didactic, care îşi poate pregăti cu minuŃiozitate şi competenŃă profesională un proiect deosebit,
iar realitatea din clasă să ii ofere blocaje neasteptate, cauzate de situaŃii momentane, chiar la
timpul respectiv. Cu alte cuvinte, cadrul didactic trebuie să improvizeze, să devină creativ cu
materialul uman cu care vine în contact, să sesizeze stările şi disponibilităŃile acestuia şi să
fructifice cât mai mult din ceea ce întâlneşte ca potenŃial de implicare şi redare în acel
interval de timp. EmulaŃia care se produce este de fapt esenŃială pentru toŃi, ora în sine, mai
liniştită, meditativă, sau mai dinamică, exuberantă, trebuind să fie ca o bucurie generală care
reîncarcă energetic pe actanŃii ei, coferindu-le satisfacŃia unor reuşite, chiar minime pentru
unii în timp ce alŃii pot să aibă impresia că sunt deja corifei. Implicările în acŃiuni de
documentare lărgită, in-formale şi non-formale, ca şi în activităŃi expoziŃionale şi
concurenŃiale la diverse nivele, progresiv, de la grupuri la clase, şcoli, centre, localităŃi,
regiuni, Ńări, etc., diversifică şi amplifică preocupările de aprofundare a potenŃialităŃii artistice,
cei interesaŃi căpătând motivaŃii în plus pentru dezvoltarea lor şi în sens artistic-
vizual.Pledoaria anterioară pentru manualitate nu exclude însă şi nici nu minimalizează toate
176
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
noutăŃile tehnologice din contemporaneitate, interdisciplinaritatea având un mare rol pentru

realizarea unor conlucrări între domenii şi discipline, ştiindu-se faptul că impactul vizual este
hotărâtor pentru transmiterea majorităŃii informaŃiilor prin text şi imagini. Prezentarea artistică
a acestora sporeşte posibilitatea receptării mai rapide şi extinse, inclusiv mediul ambiant al
unităŃii de învăŃare devenind mai atractiv dacă este potenŃat vizual. Cu alte cuvinte, din
Cenuşăreasa sistemului de învăŃământ general, EducaŃia artistică vizuală se dovedeşte a fi de
fapt esenŃială pentru formarea echilibrată, sensibilă , riguroasă, plurivalentă, creativă şi
competitivă a oricărui învăŃăcel care doreşte să cunoască şi să exerseze mirajul limbajului
vizual, pentru a călători cu gândul şi imaginea în timp şi spaŃiu, neuitând însă niciodată că
provine ca entitate fizică şi sufletească din energia unei “ corole de minuni a lumii”.
“Noaptea Muzeelor” -16 mai 2009-

Workshop de iconografie, cu studenŃi de la Artă Sacră, la Muzeul Unirii, Iaşi
PARTICIPANłI:
ALINA BATALAN, IULIAN BATALAN, ANA- MARIA BUDU,ADINA CIOBANU, DORIN

MACOVEI, CRISTINA SOFRAGIU,PETRU SOFRAGIU, MONICA VASILOAIA
COORDONATORI: AURICA ICHIM, STELIAN ONICA, MERIŞOR G. DOMINTE
O didactică a formelor în iconografii contemporane
177
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
În contemporaneitate, diversificări de aspect plastic în cadrul unei unităŃi dogmatice,

ca şi unitatea canonică a diversităŃii vizuale, apar pregnante mai ales atunci când persoane din
arealuri diferite, animate de acelaşi Ńel, se reunesc pentru a reda creativ în sens vizual starea
de credinŃă în transcendent. Un exemplu în acest sens a fost şi un workshop în domeniul
picturii bisericeşti, manifestare cu specific didactic desfăşurată în cadrul UniversităŃii “Al.I.
Cuza”, Iaşi. Astfel, „Facultatea de Teologie Ortodoxă din Iaşi, Mitropolia Moldovei şi
Bucovinei şi grupul EIKONA au organizat, între 16-19 nov. 2009, Atelierul InternaŃional de
Pictură Bisericească (ediŃia a II-a). 54 RelaŃia forme primare-forme derivate este concludentă
în domeniul respectiv, căci pe lângă geometriile vizibile prin prezenŃa cercurilor,
54
http://www.teologie.uaic.ro-Eveniment organizat la iniŃiativa şi cu binecuvântarea InaltPreaSfinŃitului
TEOFAN, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. Prima ediŃie a Atelierului a avut loc la Tesalonic (Grecia).
ParticipanŃii din grupul EIKONA (pictori bisericeşti care predau în universităŃile europene) sunt nume de
referinŃă pentru pictura bisericească din spaŃiul ortodox.
ToŃi participanŃii au executat picturi murale în spaŃiile FacultăŃii de Teologie Ortodoxă din Iaşi. Lucrările au avut
tematică aleasă de participanŃi şi au fost executate în tehnici specifice: frescă, tempera cu ou, acril, silicaŃi.
1. Prof. dr. Georgios Kordis, Universitatea din Atena- Minunea din Colose a Sf. Arh.Mihail.
2.Grigore Popescu, restaurator şi pictor bisericesc – Îngerul ducând pe Sf. Ioan în pustie
3. Prof. Eugenia Davydenko, Institutul Ortodox de Teologie şi Arte Eclesiale din Sankt Petersburg, Rusia, şi
Prof. Ilyna Anna, Institutul Ortodox de Teologie, Moscova, Rusia – Învierea Domnului(Coborârea la Iad)
4.Prof. Filip Davydov, Institutul Ortodox de Teologie şi Arte Eclesiale din Sankt Petersburg, Rusia-Femeia
samarineancă
5. Lector Todor Mitrovic (Academia Ortodoxă a Bisericii Sârbe pentru Arte şi Restaurare din Belgrad, Serbia)-
Darea Legilor lui Moise
6.Prof. Ivanova Desislava (Departamentul de Artă Creştină a FacultăŃii de Teologie a UniversităŃii «Sf. Chiril şi
Metodie» din Veliko Târnovo, Bulgaria) –Sfânta Mahramă cu Îngerii
7..Asistent drd. Coman Mihai (Catedra de Artă Sacră a FacultăŃii de Teologie «Justinian Patriarhul» a
UniversităŃii Bucureşti) – Pilda fiului risipitor
8. Asistent drd. Sorin Albu (Catedra de Conservare şi Restaurare a Operelor de Artă, Facultatea de Arte a
UniversităŃii de Arte şi Design Cluj-Napoca)- Profetul Ilie în peşteră ; 9. .Asistent drd. Adrian Stoleriu si Asist.
drd. Daniel Sofron( Facultatea de Arte Plastice, Universitatea de Arte “G. Enescu” Iaşi) – Simon din Cirene
ducând Crucea ;10. .Asistent Bogdan Cojocea, Asistent asociat drd. Petru Sofragiu ( Facultatea de Teologie
Ortodoxă, Universitatea „Al.I. Cuza” Iaşi)- Sf. Prooroc Ioan Botezătorul şi Maica Domnului;11. Asistent
drd.Vasile Tudor( Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea „Al.I. Cuza” Iaşi)- Sfânta Treime
În cadrul Simpozionului din 19.11.2009, ModalităŃi de predare -învăŃare a picturii bizantine, pe lângă o
parte din pictorii care au expus şi ale lor consideraŃii teoretice, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă Iaşi,
lectorii, drd. Stelian Onica şi dr.Merişor G.Dominte au prezentat filmul didactic şi comunicarea Studiul Artei
Sacre şi al Patrimoniului Cultural la Facultatea de Teologie Ortodoxă a UniversităŃii „ Al. I. Cuza” din Iaşi.
178
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
triunghiurilor, pătratelor şi altor poligoane şi forme ovale, sunt însăşi structurările constructive
ale detaliilor şi ansamblurilor compoziŃionale, bazate preponderent pe forme armonioase
elementare. Pe tot parcursul realizării ei pictura bisericească apare astfel ca un exemplu
elocvent de forme primare şi derivate care se compun diversificat în configuraŃii simbolice.
1a 1b
1
1 – 1d, Georgios Kordis- Minunea din Colose a Sf. Arh. Mihail (secvenŃe de la realizare)
1-1d. StudenŃii au avut ocazia să observe toate etapele constituirii şi colorării unei
compoziŃii în X, caracterizată printr-un ritm succesiv de diagonale şi verticale, liniile
drepte,curbate şi în zig-zag fiind Ńesătura ce constituie imaginea figurativă, structurată pe
armătura a două triunghiuri care se interferă (spre a susŃine în echilibru dinamic
comunicarea formelor plastice.)
1c 1d
179
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
2.1.4. Teme aplicative şi forme de evaluare. Vizite de studii

2.1.4.1. LUCRĂRI REALIZATE DE STUDENłI DE LA ARTĂ SACRĂ LA
DISCIPLINA (FACULTATIVĂ) DIDACTICA SPECIALITĂłII (DIDACTICA
ARTELOR VIZUALE)
Etape de lucru şi copii(reproduceri sau replici) după modele reprezentând pregnanŃa
sau evidenŃierea vizuală a unor elemente de limbaj plastic-punctul, linia, pata
(decorative şi plastice), forma şi culoarea, umbra şi lumina, stiluri picturale(decorative
şi plastice), etape tehnice, aspecte grafice şi cromatice, motive şi subiecte laice şi
religioase, ornamente, compoziŃii deschise şi închise, etc.
IndicaŃii :
Lucrări practice, semnate, cu indicaŃii adiacente scrise şi prezentări teoretice
succinte(orale sau scrise).La fiecare model ales se indică autorul, titlul lucrării, timpul
realizării,locul, eventual tehnica, locaŃia expunerii, alte aspecte specifice.
Pe 7(sau 10) formate A3, din carton alb sau hârtie(din bloc mare de desen), cu câte un
chenar de 1cm(ce va cuprinde numele studentului, specializarea, anul calendaristic) se
vor separa 2 cadre A4(sau 4 cadre A5 – după caz), în care se vor include şi realiza:
- În cadrul A4-A5 din stânga - material (model) vizual documentar(xerox color după
imagine selectată din istoria artelor vizuale) în relaŃie cu problematica plastică
indicată, care va apare nominalizată, prin titlu scris, deasupra ambelor casete;
- În cadrul A4-A5 din dreapta – copie sau replică cromatică (ansamblu sau detaliu) la
imaginea din stânga, în tehnică(de reprezentare ori simulare) la alegere (acuarele,
tempera, guaşe, pastel,grafituri colorate, cerneluri, sepia, tehnică mixtă, în relaŃie cu
aspectul vizual al modelului).
- I. – 1.1. Punctul decorativ (după motive ornamentale, fonduri decorative, mozaicuri,
etc.)
- - 1.2. Punctul plastic ( din tablouri cu naturi, peisaje, compoziŃii).
- II.–2.1.Linia decorativă (din motive unice sau tip, ori fonduri decorative, frize,
obiecte gravate, etc.)
- - 2.2. Linia plastică ( din portrete, peisaje, naturi, compoziŃii, toate tratate grafic
cu intrumente diferite, prin haşurări, laviuri, etc.)
- III.3.1. Pata decorativă ( din motive unice sau tip, ori fonduri decorative, frize,
rozete, etc.)
- - 3.2.Pata plastică (din pictura clasică şi modernă – peisaje, portrete, naturi,
compoziŃii).
180
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
- IV.-4.1. şi 4.2. Motive ornamentale( plate sau/ şi în relief)- în 4 casete: 2 pt.

ornamente occidentale sau vestice(din catedrale, miniaturi, etc.) şi 2 pt. ornamente
orientale sau răsăritene(din istoria artelor decorative şi a arhitecturii, etc.)
- V. – 5.1. Fazele realizării icoanei – (xerox color în stânga şi 4 etape de lucru în
dreapta, pe registre ori secŃiuni ale imaginii- de la izvod la fond şi eboşă , proplasmă
, firuieli, contururi, înscrisuri, s.a.)
- VI. -6.1. În stânga xerox color după detaliu de miniatură ori grafică eclezială sau
tablou religios, ori bassorelief eclezial. În dreapta, copie sau replică creativă după
imaginea model.
- VII. -7.1. În stânga, xerox sau foto color, după natură statică/ peisaj cu arhitectonică
sau portret ori bust; în dreapta, o prezentare etapizată a 4 faze de lucru ( pt.
ansamblu sau detaliu) – încadrare(generalizare), construcŃie, cu axe(analiză),
valorare(relaŃia tonurilor: deschise, medii, închise), cromatică(relaŃia tentelor de
culoare: calde,reci, pure, combinate, primare, secundare, terŃiare, griuri colorate şi
efecte optice cu griuri neutre).
- La fiecare planşă se va indica textual problematica plastică urmărită şi ce reprezintă
imaginea de reprodus sau de interpretat (după caz), autorul ei, timpul, tehnica şi
locul realizării, etc.
- Privitor la lucrarea extraşcolară, în funcŃie de preferinŃele studenŃilor, ea poate fi
suplinită de o variantă complexă (sau variante cumulate pe suport papetar de
format A3) pentru una din cele 7 teme indicate.
- Ex. pt. Natură statică, Peisaj, Portret, etc.:
- a) 2 schiŃe(A4) de observaŃie(monocromatică şi cromatică), în tehnici şi stiluri
diferite, pe format A3
- b) 1 reprezentare cromatică trompe l’oeil( prin imitarea materialităŃii obiectelor,
etc.) sau impresionistă(divizarea tentei), ori exprimând specificul vizual al unui
curent artistic, la alegere– neoclasicism, romantism, realism, simbolism,arta 1900,
cubism, fovism, futurism, expresionism, abstracŃionism, s.a.- în culori de apă(acuarele,
guaşe, tempera) sau în tehnică mixtă, pe format A3
- c) 1 miniatură sau 1 icoană, cu subiect opŃional, pe suport A4 - papetar, din lemn
sau sticlă- pentru expunere
În ansamblu, studenŃilor de la Artă sacră, li se oferă în prealabil anterioarele indicaŃii
pentru realizarea (în cele 28 de ore de seminar/lucrări) a unei mape de minim 7+1
lucrări practice şi a unui Proiect de lecŃie(cu temă/subiect la alegere), care se prezintă
oral sau în scris, cu argumentele şi explicaŃiile necesare, la Examinarea finală(50 % din
notă), unde studenŃii sunt intervievaŃi, concomitent şi corelat cu lucrările lor practice,
şi asupra cunoştinŃelor teoretice ce le-au fost transmise pe parcursul semestrului. În
cadrul acestuia, Evaluarea parŃială(50% din notă) constă în media notelor oferite,
181
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
etapizat, pentru realizarea lucrărilor aplicative indicate. Pentru notare(parŃială şi

finală), din 10 puncte, 1punct este din oficiu, 1 punct pentru Proiect de lecŃie, 1 punct
pentru o lucrare extraşcolară(participare expoziŃională în facultate, etc., sau la un
concurs tematic, workshop, etc.), şi câte 1 punct pentru fiecare din cele 7 lucrări
practice. Nota rezultată pentru disciplina Didactica artelor vizuale constă în media
notelor de la Evaluarea parŃială(pentru aplicaŃii practice) şi de la Evaluarea finală.
Evaluările se realizează prin compararea prestaŃiilor studenŃilor, la modul individual şi
colectiv, pornindu-se de la nivelele de referinŃă cele mai ridicate.
A). LUCRĂRI PE PROBLEMATICI ŞI AUTORI
a). Punctul, linia şi pata decorativă - Detalii din o pictură de S. Dali şi motive sau
compoziŃii ornamentale şi iconografice
CreŃu Andra – Mădălina
182
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
Macovei Dorin
183
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
b). Replici sau copii cromatice de miniaturi şi eventuale alte lucrări decorative
CreŃu Andra- Mădălina
184
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
Macovei Dorin
185
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
c). Etape iconografice (canonice) de bază, pentru reprezentarea (stilizată), după model
tradiŃional, a unui chip de persoană sfântă ( aici chip în semiprofil, de Sf. Evanghelist şi a
Sf. Ioan Botezătorul, redate etapizat ca semibusturi, fără aură şi înscris, deci realizarea unei
imagini fără finalizările vizuale care îi conferă aspect şi statut de obiect de cult, adică rolul de
icoană)
Macovei Dorin
186
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
Af.Antonie cel Mare şi Sf. Ap.Pavel , fără înscris(având pe Evanghelie un ornament din
„puncte decorative”. În ambele imagini sunt prezente linia şi pata decorativă, separat şi
concomitent, la înscris, aure, veşminte, obiecte, carnaŃie, păr, fond )
Finalizarea imaginii unei icoane prin înscris
187
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
d). Punctul, linia şi pata cu valenŃe plastice, în reproduceri şi replici după diverse
picturi(de C. Monet, O. Debré, R. Magritte, G. Moreau, A. Modigliani, W. Kandinsky,
G. Braque)
188
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
189
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
Macovei Dorin
190
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
191
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
e). Etape de lucru , de construcŃie, valorare şi colorare, a unei naturi statice ( după o
lucrare de P. Cézanne şi un aranjament de obiecte geometrice, cu draperii şi gips Moise, în
atelier)
192
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
Macovei Dorin
193
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
B). LUCRĂRI PE AUTORI ŞI PROBLEMATICI
( Se pot observa la studenŃi anumite preferinŃe grafice şi cromatice - minimaliste, laborioase,

grizate, contrastante, reci, calde, etc.- în selectarea unor modele artistice plastice, în relaŃie cu
temele şi subiectele de reprezentat prin copii sau replici vizuale)
Tănasă Simona
STILIZĂRI
-PUNCTUL DECORATIV
-LINIA DECORATIVĂ
194
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
-ORNAMENT
MOTIV ORNAMENTAL
195
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
PATA DECORATIVĂ
Etape de realizare iconografică în manieră bizantină a unui chip de Persoană sfântă (Maica
Domnului).
196
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
REPREZENTĂRI PICTURALE VIBRATE

NATURĂ STATICĂ – Complementaritate CROMATICĂ
PATA VIBRATĂ(PICTURALĂ)
197
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
Zvâncă Ioana
PUNCTUL, LINIA ŞI PATA DECORATIVĂ
LINIA DECORATIVĂ
198
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
PATA DECORATIVĂ
MOTIV DECORATIV
199
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
FOND şi FRIZĂ- Replici cromatice(fond sau motiv) pentru Ornamente din China şi Grecia
Etape de realizare iconografică în manieră bizantină a unui chip de Persoană sfântă

( Înger)
200
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
PATA PLASTICĂ
Replică la un detaliu din tabloul “ Lan de grâu cu chiparoşi”(1889) de V. Van Gogh
PUNCTUL PLASTIC în PATA PLASTICĂ (vibrată)- replică la un detaliu dintr-un peisaj de

Claude Monet(1888)
201
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
VIZITE DE STUDII, cu studenŃii, la ExpoziŃiile “ Rodos” –( Lucian Săcrieru Dragomir)

şi “ Carte-obiect”(dedicată poetului Mihai Eminescu) de la Galeria “Dana” din Iaşi, în
martie şi aprilie 2013
P.s. În cadrul tuturor acŃiunilor de vizitare a unor expoziŃii, muzee, obiective patrimoniale,
etc., s-au folosit metode combinate de transmitere a informaŃiilor, de grup şi individuale, după
caz, cele de comunicare orală fiind cu precădere expozitive(expuneri),
interogative(conversative sau dialogate), ajungându-se până la mai ample discuŃii, dezbateri şi
problematizări, în locaŃiile cu exponate şi ulterior, în cadrul orelor de la facultate, de curs şi
lucrări.Metoda studiului de caz a creat legătura mai evidentă între cele două tipuri de
activităŃi. Pentru realizarea de lucrări aplicative s-au mai folosit îndeosebi metoda
demonstraŃiei şi cea a exerciŃiului, apoi a activităŃilor practice, vizuale şi cu fişe
documentare.Metodele algoritmice de instruire, învăŃarea programată şi instruirea asistată de
202
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
calculator au avut şi ele o pondere însemnată, polarizându-se în diferite situaŃii şi etape

didactice. De exemplu, în cadrul expoziŃiei „ Rodos”, studenŃii au avut ocazia să asiste la o
amplă prezentare video de imagini şi obiective istorice şi culturale care i-au inspirat pictorului
şi graficianului expozant realizarea lucrărilor, cărora, cu amabilitate, le-a prezentat sursele
determinative. Plecând de la respectivele informaŃii si de la bogăŃia de imagini stocate în
calculator şi derulate pe parcursul timpului expoziŃional, ca şi de la corelarea cu lansarea unei
cărŃi de poeme a soŃiei pictorului, ilustrată sensibil de el, s-au purtat în continuare discuŃii de
specialitate artistică, inclusiv despre tehnici şi modalităŃi plastice concrete de vizualizare.
203
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
Imagini( împreună cu exponate, expozante, prezentatori, public şi studenŃi de la Artă sacră), de la

vernisajul EXP. CARTE-OBIECT , Iaşi, Galeria „Dana”,1-10 aprilie 2013
(cu participarea expoziŃională, ca invitat, a d-nei conf.dr.Daniela Frumuşeanu, U.N.A.B.)
204
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
Vizite didactice cu studenŃi de la Artă Sacră la Muzeul Unirii şi la ExpoziŃiile Salonului

de Desen de la Galeria “ Cupola”şi Galeria “ N.Tonitza” din Iaşi, în aprilie +mai 2013
Cu un grup de studenŃi de la Artă Sacră, discutând despre valori patrimoniale în faŃa
complexului statuar al domnitorului Al.Ioan Cuza din PiaŃa Unirii, Iaşi, apoi la intrarea în
Muzeul Unirii, împreună cu Doamna Directoare a Muzeului, Aurica Ichim, şi la ieşirea din
Muzeu, dinspre scări interioare şi dinspre faŃada aflată către Strada pietonală Lăpuşneanu.
Vitraliu şi mobilier de epocă în fastuosul Muzeu al Unirii, restaurat recent şi deschis

publicului larg, cu o ofertă constantă şi bogată de acŃiuni şi evenimente culturale. (În cadrul
NopŃii Muzeelor din 2009, studenŃi şi masteranzi de la Artă Sacră-Patrimoniu Cultural, Fac.
de Teologie, U.A.I.C. Iaşi, îndrumaŃi de un grup de cadre didactice de specialitate artistică, au
realizat la parterul Muzeului Unirii, Iaşi, o expoziŃie cu specific iconografic şi un workshop de
creaŃie artistică în acelaşi sens. Evenimentul în sine a fost un succes cu impact participativ şi
205
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
agreabil dinspre publicul numeros, venit atunci să viziteze muzeul şi preŃioasele sale colecŃii
de obiecte din vremea de reşedinŃă a domnitorului Al. Ioan Cuza şi a doamnei Elena Cuza.)
206
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
Privind, analizând şi comentând împreună cu studenŃii un afiş al Salonului de Desen şi

lucrările reunite în cadrul Galeriei Cupola, Iaşi (din punctul de vedere al Didacticii artelor
vizuale, cu accent pe analiza Elementelor de limbaj plastic şi a gramaticii compoziŃiilor
vizuale, prin discutarea morfologiei, sintaxei şi modalităŃilor tehnice specifice fiecărei imagini
expuse.)
207
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
208
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
209
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
210
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
211
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
212
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
213
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
214
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
Reflectările din context pe suprafeŃele de sticlă care protejează imaginile grafice le amplifică
acestora încărcătura semantică, permiŃând privitorului observarea unor fluctuante şi inedite
combinaŃii compoziŃionale, care apar astfel între imaginea lucrării originale şi reflectările din
mediul înconjurător.În funcŃie de unghiul de privire şi de fluctuaŃiile elementelor din jur se
modifică permanent reflectările şi ineditele asociaŃii vizuale, privitorul asistând la un
spectacol compoziŃional, pe care , într-o anumită proporŃie, şi-l formează singur prin propriile
oglindiri şi deplasări faŃă de lucrările grafice expuse.
215
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
Însăşi fotografiile, prin cadrajele lor, prezintă secvenŃial şi dinamic, ca într-o peliculă,
raporturile tăcute, dar pline de sens, care se stabilesc între vizitatori şi lucrări, atunci când se
surprind inedite poziŃionări, care oferă deschideri semantice şi interpretări relaŃiilor spaŃiale
dintre lucrări şi cei care le privesc şi le analizează, mai mult sau mai puŃin interesaŃi şi atraşi
de expoziŃia pe care o parcurg.
In legătură cu Didactica artelor vizuale şi Practica de specialitate , următoarele
documente, cu imagini şi text explicativ, prezintă la modul concret şi sintetizat, în ambele
direcŃii, anterioare etape de activitate laborioasă cu studenŃii, direcŃionată pe formarea şi
amplificarea apetenŃelor tinerilor pentru ocrotirea valorilor patrimoniale şi tradiŃionale. La
fiecare imagine privită au fost oferite consistente explicaŃii, în sprijinul stimulării
competenŃelor deja prezentate iniŃial.
I. RELAłIONAREA STUDENłILOR (în fotografii Postolache Mihaela, Baciu IonuŃ,
Hrecinic Elena, s.a. – de la Restaurare icoană –lemn policrom , etc.) CU SPAłIUL ŞI
MEDIUL MUZEAL ŞI EXPOZIłIONAL (de la M- REA “ TREI IERARHI”, IAŞI –
“SALA GOTICĂ”) pentru acumularea de noi cunoştinŃe din şi în spaŃiul public (necesare la
formarea şi dezvoltarea competenŃelor didactice)
Fig.1-2.VECHI CLOPOTE SI STEMA MOLDOVEI IN PIATRĂ , EXPUSE IN GRĂDINA
M-RII “ TREI IERARHI”-IAŞI, LANGĂ “ SALA GOTICĂ”
1. 2.
216
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
Fig.3-3a: AFIŞUL UNEI EXPOZIłII DE ICOANE (25.03-14.04.2013), REALIZATE DE

ABSOLVENłI DE LA ARTĂ SACRĂ ( FAC. DE TEOLOGIE ORTODOXĂ, IASI) SI IN
CADRUL ATELIERELOR DE PICTURĂ ECLEZIALĂ DE LA MĂNĂSTIRILE
“BUCIUM”-IAŞI, “DRAGOMIRNA”-SUCEAVA ŞI “TREI IERARHI”-IAŞI
3 3a
Fig.4 –31- PRIVIND, ANALIZÂND ŞI COMENTÂND, ÎMPREUNĂ CU STUDENłI,
(DIN PUNCT DE VEDERE ISTORIC, ARTISTIC ŞI DIDACTIC), DIVERSE ICOANE
NOI ŞI EXPONATE VECHI (CĂRłI, ICOANE, CRUCI, PICTURI MURALE,
VEŞMINTE, OBIECTE LITURGICE, JÂLłURI, CANDELABRE, ETC.) REUNITE ÎN
SPAłIUL ARHITECTURAL AL“ SĂLII GOTICE” DE LA M-REA “ TREI IERARHI”,
IAŞI.
4. 5. 6.
217
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
7. 8.
9. 10.
11. 12.
218
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
13. 14.
15. 16. 17.
18. 19.
SpaŃiul muzeal al Sălii Gotice de M-rea Trei Ierarhi, Iaşi, reuneşte la modul generos, în vitrine
şi pe ziduri, o expoziŃie permanentă (cu vechi piese şi cărŃi liturgice, icoane şi fresce, jâlŃuri
arhiereşti şi diverse obiecte bisericeşti, în faze diferite de conservare şi restaurare) şi expuneri
periodice pe panouri şi şevalete, de realizări contemporane, precum ar fi fotografii din
excursii religioase şi pelerinaje, creaŃii iconografice, documente, scrieri şi publicaŃii
religioase, obiecte de cult, etc. la fiecare piesă expusă(deşi în sală era foarte frig) s-au
comentat aspectele vizual-artistice, caracteristicile tehnice şi de expunere, stadiile de
conservare-restaurare şi provenienŃele geografice şi istorice, cu integrarea specificurilor
teologice şi culturale.
219
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
20. 21.
22. 23.
24. 25. 26.
30 31
220
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
27. 28.
29.
221
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
Programul “Şcoala altfel “

Vizită a elevilor de clasa a VIII-a (de la secŃia Arte Plastice a Colegiului de Artă “ O.Băncilă”,
Iaşi, în aprilie 2013) la secŃia Artă Sacră a FacultăŃii de Teologie, U.A.I.C., Iaşi
(Imaginile includ un grup de elevi de gimnaziu, veniŃi pentru explicaŃii, şi 2 studenŃi de la

Artă Sacră - Zupcu Constantin şi Avădanei Claudiu-surprinşi în atelier de ineditul situaŃiei. Ei
încep să prezinte auditoriului adunat ad-hoc o fază de lucru din etapele de realizare a unei
icoane, aspecte despre pictura murală, s.a..Alături de expunerea modalităŃilor tradiŃionale de
studiu vizual şi de practică efectivă, prezenŃa unui laptop deschis, utilizat în timpul studiului
imagistic şi lucrului la icoană, demonstrează copiilor că o abordare tradiŃională se poate
înlesni ca procedură de realizare prin una modernă, folosită în sprijinul cercetării mai
amănunŃite a unor detalii de imagine, în cazul respectiv. Polarizarea TIC-ului şi în alte
discipline, inclusiv în Didactica artelor vizuale, îi scoate pe cei doi studenŃi din impasul unor
întrebări cu miză valorică(despre cele ce au fost cândva şi modernitate, despre ce s-a
întrebuinŃat în timp ca mesaj revelator şi ce decid câteodată unii să pună în loc), pentru că au
ocazia să acŃioneze ad-hoc pedagogic şi să ofere proba legăturii între vremi şi problematici,
demonstrând elevilor că între tradiŃie şi actualitate nu se crează nicidecum un hiatus, ci o
conlucrare care poate fi demarată şi susŃinută de orice om creativ. Fiind dintre cei mai
merituoşi studenŃi la aplicaŃii practice, ei le arată elevilor vizitatori ce cumul apreciabil de
modele iconografice de mare calitate artistică au reuşit să îşi adune singuri , din diverse surse ,
în memoria calculatorului, pentru a dispune de o bază extinsă de cercetare, asimilare şi
fructificare creativă a unor reprezentări şi procedee picturale vechi. Iată cum acestea pot fi
mai rapid şi mai lesne investigate, comparate şi folosite ca surse din care se preiau informaŃii
vizuale, detalii şi sugestii plastice pentru conceperea canonică şi totodată creativă a imaginilor
cu specific religios. EsenŃializate, şi cu diferenŃieri în funcŃie de specificuri culturale şi
credinŃe, ele presupun însă istoria unui drum îndelungat, uneori anevoios de parcurs datorită
solicitărilor extreme. A deveni pictor bisericesc înseamnă a-Ńi asuma nu numai un trai în
credinŃă ci şi o credinŃă continuă a unei meserii trăite permanent. Din ea se ridică nevoia de
perfecŃionare, ce se poate înlesni prin studii preponderent clasice, în care ucenicului sau
învăŃăcelului iconograf i se insuflă să se formeze receptiv şi la folosirea unor noutăŃi
tehnologice. Spinoasa problemă adusă deseori în discuŃie, a eludării creativităŃii când se
foloseşte un canon, se dovedeşte a fi o inutilă teamă şi o falsă argumentare în favoarea
222
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
ignorării unor norme sau reguli ordonatoare , care, dimpotrivă, organizează şi echilibrează
vizual acele exprimări care le acceptă cu seninătate rigorile ori supremaŃia. În acest fel,
legătura între tradiŃional şi modern se poate păstra, pentru că şi în realizările laice, nu numai
în cele religioase, se pot include spirituale inspirări pentru teme şi subiecte cu tehnici şi
proceduri adecvate. În acest sens, în arta modernă şi contemporană, pe simezele galeriilor,
nefiind deloc canonice în sens strict iconografic, se întâlnesc experimente laice de Artă sacră,
care pun accent pe relevarea trăirii autorului lucrărilor în raport cu un mai sufletesc subiect
sau temă de credinŃă, fie ea intimă ori exteriorizată.
Asist.drd.Petru Sofragiu prezentând elevilor de cl.a VIII-a( de la secŃia Arte Plastice a

Colegiului de Artă, Iaşi), şi profesorilor însoŃitori, diriginta Elena Mihăilă şi prof.de religie
Dumitru Caşcaval, specificul artistic şi tehnic al picturii murale de tradiŃie bizantină
223
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
Elevi, însoŃiŃi de prof.Elena Mihăilă şi prof.Dumitru Caşcaval, urmărind proceduri de

consolidare, de curăŃire şi de aurire a unor picturi pe lemn, precum şi indicaŃii despre
conservare-restaurare şi pictură din nou, prezentate de studenŃii Iulian Eparu şi Andreea
Zurba, lect.dr. Mina Moşneagu şi lect.dr. M.G. Dominte în atelierul de specialitate şi în capela
facultăŃii.
StudenŃii Tînjală Nicoleta şi Avădanei Claudiu lucrând în atelier , după modele expuse şi cu
ajutorul computerului, pentru mărirea detaliilor imaginilor folosite ca reper.
224
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
Cap.III.
PRACTICA PEDAGOGICĂ
DocumentaŃie comentată de la activităŃile pentru Practica Pedagogică
(la EducaŃie artistică vizuală):
NotaŃii din Caietul de Practică pedagogică al studentei Balaban Maria-Georgiana, anul 3 Artă
Sacră, specializarea Pictură bisericească, Facultatea de Teologie Ortodoxă, U.A.I.C., Iaşi. (
Prof. mentor, Cristescu Dumitru, Colegiul NaŃional de Artă “ O.Băncilă”, Iaşi; metodician,
lect. dr. Dominte Georgeta Merişor).
225
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
226
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
227
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
228
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
229
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
230
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
231
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
232
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
233
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
234
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
235
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
236
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
237
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
238
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
239
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
240
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
241
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
242
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
243
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
Pentru formarea şi dezvoltarea la studenŃi a unor competenŃe didactice specifice

predării şi evaluării modalităŃilor de studiu pentru realizări artistice vizuale:
PRACTICA PEDAGOGICĂ 2012/2013 (disciplină facultativă) -Fig.1-16: LUCRĂRI (DE

ATELIER) REALIZATE DE ELEVI ŞI SECVENłE DIN PREZENTĂRILE RECEPTATE
DE STUDENłI PRACTICANłI (de la secŃia Artă sacră, anul 3 - Fac.de Teologie Ortodoxă,
Iaşi) ÎN TIMPUL ASISTENłELOR LA ORE DE PREDARE FRONTALĂ ŞI
INDRUMARE +EVALUARE INDIVIDUALĂ ŞI COMPARATIV-GENERALĂ - CL.a XI-
a, specializarea Design, Colegiul de Artă “ O.Băncilă”, Iaşi, Prof. mentor Dumitru Cristescu
(metodician, lect.dr. M.G.Dominte).
1. 2.
3. 4.
244
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
5. 6.
7. 8.
9. 10.
245
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
11. 12.
13. 14.
15 16.
246
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
IMPLICARE A STUDENłILOR PRACTICANłI (Ghioca Petcu Mihaela-an 3 Restaurare

icoană-lemn policrom şi Balaban Maria –an 3 Pictură bisericească, coordonate de prof.mentor
Cristescu Dumitru şi metod. Dominte M.G.) ÎN PREDARE - EXPLICARE DE NOłIUNI
NOI, INDRUMARE DE LUCRĂRI şi EVALUĂRI PARłIALE, PE ETAPE
Fig.17-27
17. 18.
19 20
247
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
21 22
23 24
25 26 27
248
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
SecvenŃe din mini-pseudo-replica la Parcul Guell din Barcelona(ornamentat de arhitectul A.

Gaudi), lucrare în formare, demarată lângă corpul de ateliere al Colegiului de Artă „
O.Băncilă ”, Iaşi, pentru reunirea (şi socializarea) în pauze a elevilor, într-un context estetic şi
...natural! Respectivul ansamblu a fost analizat împreună cu elevi de la secŃia Design de câŃiva
studenŃi practicanŃi de la Artă Sacră, care, pentru una din lecŃiile de probă au propus tema „
Mozaicul”, folosind astfel ca material didactic şi amenajarea sculptural – constructiv-utilitară
din curtea atelierelor şcolii.
249
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
Vizite didactice cu studenŃii, în cadrul Practicii pedagogice, la ExpoziŃii organizate la

Colegiul de Artă “ O.Băncilă”, Iaşi, în aprilie –mai 2013
1.Explicând studenŃilor, în cadrul Practicii pedagogice diferite aspecte plastice, etc., la o

expoziŃie de reproduceri în tehnici diverse (ulei pe pânză şi carton, tempera pe lemn şi
sticlă,acuarele şi guaşe pe hârtie). Lucrările expuse au fost realizate de elevi ai prof.M.Panait,
la orele cărora au participat , asistând şi predând, studenŃii practicanŃi de la Artă Sacră-
specializările Restaurare icoană-lemn policrom şi Restaurare carte-document.
250
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
2. ExpoziŃii ale elevilor de la gimnaziu, cuprinzând lucrări în tehnici mixte, inclusiv colaje,
pe suporturi papetare. S-au analizat cu studenŃii elementele de limbaj plastic folosite,
aspectele cromatice şi compoziŃionale, rezolvările tehnice şi soluŃiile ideatice, corelate
subiectelor alese în cadrul temelor cu specific ecologic şi de susŃinere a non-violenŃei în
natură şi societate.
3. ExpoziŃii ale elevilor de la liceu (cl.a IX-a şi a X-a), cu :

- lucrări în ulei şi tempera (sau în tehnici mixte) pe carton, având subiecte şi compoziŃii
vizuale inspirate de stiluri şi opere din pictura universală, îndeosebi modernă.
251
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
-studii compoziŃionale şi proiecte tematice (pe hârtie ) ale elevilor de la specializările Design
şi Arhitectură (cl. a IX-a şi a X-a).
Expuneri, conversaŃii şi dezbateri împreună cu studenŃii în relaŃie cu lucrările elevilor expuse

în cadrul Colegiului de Artă „ Octav Băncilă”, Iaşi
252
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
Prezentarea şi comentarea comparativă, în tandem( profesor-student), a unor variante plastice

ale temei Instrumente muzicale,etc., realizate şi expuse de elevi ai Colegiului de Artă, Iaşi.
253
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
Studentele practicante Ghioca Mihaela, Marcu DoruŃa, Tănasă Bianca şi Pânzariu Petronela
(secondate de metod. M.G.Dominte), prezentând unor elevi de la Colegiul de Artă “
O.Băncilă” -Iaşi, aspectele tehnice, cromatice şi compoziŃional-simbolice din lucrările
ExpoziŃiei “Metamorfoze”(de prof. Ofelia HuŃul), reunite la Galeria “Cupola”, Iaşi, în
martie-aprilie 2013
254
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
255
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
256
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
Din Caietul de Practică pedagogică 2012-2013(pt. EducaŃie vizuală) al studentei

CUłCĂ Nicoleta- an 3 Artă sacră (Restaurare carte-document),Fac.de Teologie
Ortodoxă, Iaşi –NotaŃii, în urma asistenŃelor la diverse lecŃii predate de prof.mentor Panait
Mihaela, cl. a XII-XI-a, specializarea Restaurare, Colegiul de Artă “ O. Băncilă”,
Iaşi(metodician, lect.dr. M.G.Dominte) şi 3 Proiecte de lecŃii propuse de studenta practicantă
CUłCĂ Nicoleta, an 3 Artă sacră (Restaurare carte-document), Fac.de Teologie Ortodoxă,
Iaşi.
257
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
258
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
259
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
260
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
261
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
262
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
263
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
264
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
265
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
266
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
267
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
268
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
3 Proiecte de lecŃii
269
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
270
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
271
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
272
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
273
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
274
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
p.s. ObservaŃie: Chiar dacă , la modul succint, “mijloacele” au fost indicate în prealabil în
proiectul de lecŃie, în cadrul schemei desfăşurării acesteia ele ar fi putut fi reluate şi eventual
nuanŃate şi lărgite ca arie, în funcŃie de specificul etapelor de predare şi de necesităŃile
învăŃării cunoştinŃelor transmise.
275
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
276
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
277
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
278
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
p.s. ObservaŃie: Ar fi fost utilă o re-prezentare mai detaliată a “ mijloacelor” în cadrul schemei
desfăşurării lecŃiei sau o nuanŃare a lor, în funcŃie de specificul etapelor de predare şi de
necesităŃile învăŃării cunoştinŃelor transmise.
279
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
SecvenŃe de la PRACTICA PEDAGOGICĂ la doamna prof. mentor Mihaela Panait,

(metodician lect.dr. M.G.Dominte) - cu elevi de la specializarea Conservare- Restaurare,
Colegiul “ O. Băncilă”, Iaşi, şi cu studenŃi de la secŃia Artă Sacră- specializările Restaurare
carte-document şi Restaurare icoană-lemn policrom( Gugiuman Stelian, Iurcovschi Cosmin
Tudor, Marcu DoruŃa, CuŃcă Nicoleta-studenta cu ochelari, Bălăceanu Neculai.)
280
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
281
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
282
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
Pregătirea a 2 expoziŃii( în cadrul Colegiului “ O.Băncilă”) cu lucrări diverse (ornamentale şi

icoane pe sticlă şi lemn, etc.) ale elevilor prof. M. Panait, cu implicarea studenŃilor practicanŃi
de la Artă Sacră. Au mai avut participări muzicale interactive solişti de la liceu şi grupuri de
elevi de la ciclul primar.
283
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
StudenŃii Ungureanu Emil şi Zaharia Florin, după vernisaj, printre elevi, şi împreună cu
solista în costum popular
284
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
285
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
Aspecte de la analizarea unor imagini de picturi şi realizarea unor copii(reproduceri),

continuarea de încadrări de lucrări şi de proceduri de conservare şi restaurare a unor picturi
afectate, rămase de la serii anterioare de liceeni. Respectivele acŃiuni au fost întreprinse de
către elevi de la specializarea Conservare-Restaurare, îndrumaŃi de doamna prof. Mihaela
Panait şi studenŃi de la Artă Sacră. În fotografii apare studentul practicant Iurcovschi Cosmin
Tudor(de la Restaurare icoană-lemn policrom, care, la o anume etapă, îşi desfăşoară lecŃia
finală de evaluare, cu asistenŃa doamnei mentor, prof. M. Panait şi a metodicienei,
lect.dr.M.G. Dominte.) Se observă şi folosirea calculatorului în procesul didactic(de predare,
învăŃare şi evaluare), alături de alte modalităŃi, considerate tradiŃionale.
286
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
287
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
În unele fotografii se observă folosirea laptopului, ca mijloc de redare cât mai

verididică a detaliilor unei lucrări, aspect care favorizează o reproducere cu fidelitate a
imaginii ei, atât din punct de vedere vizual cât şi tehnic. În acest sens, studenŃii practicanŃi,
implicaŃi în procesul de învăŃământ şi asistenŃi la orele respective, constată avantajele oferite
de instruirea asistată pe calculator, mai ales la nivelul preuniversitar unde receptivitatea faŃă
de noi şi performante tehnologii este la cote maxime, stimulând indirect şi corelarea la ele a
tradiŃionalelor maniere de lucru, precum ar fi reproducerea manuală a unei picturi, în tehnica
lucrării originale. Totodată, şi în cazul restaurării, lucrul cu computerul este salutar, deoarece
domeniul ca atare reuneşte aspecte ştiinŃifice şi artistice într-un tot procedural sau un cumul
288
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
de abordări concertate, care impune cercetare amănunŃită şi rigurozitate încărcată de

responsabilitate prin toate acŃiunile întreprinse (de la observarea şi analizarea detaliată a
fenomenelor şi repercursiunilor acestora asupra obiectelor-pacienŃi, la proiectarea deciziilor
de intervenŃii şi punerea lor în practică.Aşa cum în medicină biotehnologiile pot fi salutare
pentru fiinŃe, în conservarea şi restaurarea bunurilor obiectuale se impun cu necesitate acele
abordări care fructifică pentru prezervare patrimonială avantajele oferite de noutăŃile
tehnologice ce apar permanent.) Chiar dacă din punct de vedere vizual, în direcŃia conservării-
restaurării nu întâlnim ineditul şi noutatea unor specializări creative imagistic, ci chiar imagini
care apar mai ales tinerilor ca fiind desuete, elevii şi studenŃii implicaŃi în specializările
respective constată pe parcurs că au învăŃat mult mai profund să privească şi că sub aparenŃa
vizuală se poate depista o lume ascunsă şi fascinantă prin bogăŃia problematicilor şi unicitatea
cazurilor de rezolvat plus particularizarea tratamentelor de administrat. Tablouri, grafici,
icoane, şi multe altele produse de fiinŃa umană, îmbătrânesc şi ele în raport cu mediul,
conservatorul şi restauratorul fiind ca medicul generalist şi apoi chirurgul care se străduie să
repare ceea ce pe un anume parcurs s-a stricat.Iată de ce dezvoltarea manualităŃii le este
acestora absolut necesară şi diversificarea cunoştinŃelor şi a utilizărilor cu funcŃii reparatorii
de un (cât mai dorit) bun augur.
289
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
PROIECTE DIDACTICE REALIZATE DE ABSOLVENłI DE LA ARTĂ SACRĂ,

PROFESORI SUPLINITORI ( STUDENłI MASTERANZI ŞI 1 DOCTORAND)
PROIECT DIDACTIC – Loghin Gabriela(masterandă an 2 la Patrimoniu cultural, Fac. de
Teologie Ortodoxă, U.A.I.C., Iaşi). Proiectul şi lecŃia susŃinută au fost notate cu 10 (zece) de
comisia de specialitate, la o etapa prealabila de concurs în vederea obŃinerii unui post de
profesor suplinitor pentru arte plastice.
290
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
291
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
292
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
FIŞE DE LUCRU – completate de elevi în parcursul orei
293
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
294
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
PROIECTE DE LECłII–Prof.suplinitor (pe perioadă determinată=2 luni) CHELSIU

GABRIELA(Masterandă anul 1 la Patrimoniu cultural-spec. Restaurare, Fac. de Teologie
ortodoxă, U.A.I.C., Iaşi).
PROIECT DIDACTIC
Şcoala Generală nr. 42 ’’Nicolae Iorga’’, Iaşi

Profesor: Chelsiu Gabriela
Data: 24.05.2013
Clasa: a V-a
Disciplina: EducaŃie Plastică
Tema: Nonculoarea
Subiectul lectiei: Flori
Durata: 50 minute
Tipul lectiei: mixtă
* de predare de noi cunoştinŃe,
* de evaluare prin verificare practică şi teoretică
Scopul:
* dezvoltarea proceselor psihice: răbdarea, atenŃia, gândirea şi imaginaŃia;
* însu irea de către elevi a noŃiunii de artă decorativă şi a principiilor artei decorative
alături de modurile de utilizare practică a acestor noŃiuni;
* colaborarea eficientă şi stimularea încrederii în sine a elevilor;
* dezvoltarea sensibilităŃii şi a gustului estetic;
Obiective operaŃionale:
O1 să înŃeleagă şi să urmărească relaŃia determinată între spaŃiul amplasării lucrării
finale, cromatica şi formele finale;
O2 să recunoască materialele folosite pentru realizarea lucrării;
O3 sa analizeze reproducerile lucrarilor prezentate si sa identfice procedeul folosit;
295
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
O4 să transfere cunoştinŃele teoretice în practică;

O5 sa organizeze un spaŃiu plastic armonios, unitar, echilibrat cromatic şi expresiv;
O6 să manifeste gustul estetic pentru artă;
O7 să-şi poată evalua lucrarea proprie şi pe ale colegilor, aplicând criteriile cunoscute
pe parcursul lecŃiilor.
Metode şi procedee didactice: explicaŃia, exerciŃiul, conversaŃia, demonstraŃia
Materiale de lucru: bloc de desen, creion, rediera, ascu itoare, acuarele, paletă, pensoane,
vas pentru apă.
Material didactic: manualul, planşă didactică;
* Ion Pirnog, Ghidul metodic de educaŃie plastică - De la gradiniŃă la liceu.
Momentele lecŃiei:
1. moment organizatoric la începutul şedinŃei de lucru: metoda didactică-
conversaŃia;
2. etapa de verificare a cunoştinŃelor cu precizarea noii teme şi a rolului subiectului
în cadrul unitaŃii de învăŃare; metoda didactică-conversaŃia şi dialogul dirijat;
3. explicaŃia cu ajutorul planşei didactice pentru atingerea obiectivului, metoda
didactică-expunerea, demonstraŃia;
4. realizarea individuală a lucrării şi dirijarea activitaŃii de către profesor, metoda
didactică-exerciŃiul practic, verificarea şi evaluarea pe parcurs;
5. evaluarea finală a lucrărilor se realizează în grup, reamintindu-se criteriile de
evaluare, profesorul urmărind ca elevii să fie capabili să se autoevalueze cu
corectitudine, metoda didactică-dialogul dirijat,conversaŃia.
Anexă:
296
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
297
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
PROIECT DIDACTIC
Şcoala Generală nr. 42 ’’Nicolae Iorga’’, Iaşi

Data: 15.05.2013
Clasa: a VI-a A, B, C
Tema: Plastică – CompoziŃie decorativă în culori rece
Subiectul lectiei: Ploaia
Durata: 50 minute
Tipul lectiei: mixtă
* de predare de noi cunoştinŃe,
* de evaluare prin verificare practică şi teoretică
Scopul:
* dezvoltarea proceselor psihice: răbdarea, atenŃia, gândirea şi imaginaŃia;
* colaborarea eficientă şi stimularea încrederii în sine a elevilor
* de formare a priceperii şi deprinderii
Obiective operaŃionale:
O1 să înŃeleagă şi să urmărească relaŃia determinată între spaŃiul amplasării lucrării
finale, cromatica şi formele finale;
O2 să recunoască materialele folosite pentru realizarea lucrării;
O3 să combine culorile reci în vederea obŃinerii unor tonuri cromatice diferite şi
aplicarea lor pe planşă în vederea obŃinerii unei armonii cromatice;
O4 să transfere cunoştinŃele teoretice în practică;
O5 să se obişnuiască cu lucrul în echipă;
O6 să manifeste gustul estetic pentru artă;
298
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
O7 să-şi poată evalua lucrarea proprie şi pe ale colegilor, aplicând criteriile cunoscute
pe parcursul lecŃiilor.
Metode şi procedee didactice: explicaŃia, exerciŃiul, conversaŃia, demonstraŃia
Materiale de lucru: bloc de desen, creion, rediera, ascu itoare, acuarele, paletă, pensoane,
vas pentru apă.
Material didactic: manualul, planşă didactică, albume foto;
• Ghidul metodic de educaŃie plastică - De la gradiniŃă la liceu, de Ion Pirnog.

Momentele lecŃiei:
6. moment organizatoric la începutul şedinŃei de lucru: metoda didactică-
conversaŃia;
7. etapa de verificare a cunoştinŃelor cu precizarea noii teme şi a rolului subiectului
în cadrul unitaŃii de învăŃare; metoda didactică-conversaŃia şi dialogul dirijat;
8. explicaŃia cu ajutorul planşei didactice pentru atingerea obiectivului, metoda
didactică-expunerea, demonstraŃia;
9. realizarea individuală a lucrării şi dirijarea activitaŃii de către profesor, metoda
didactică-exerciŃiul practic, verificarea şi evaluarea pe parcurs;
10. evaluarea finală a lucrărilor se realizează în grup, reamintindu-se criteriile de
evaluare, profesorul urmărind ca elevii să fie capabili să se autoevalueze cu
corectitudine, metoda didactică-dialogul dirijat,conversaŃia.
Anexe:
299
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
300
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
301
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
302
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
PROIECT DE LECTIE
Şcoala: Şcoala Generală nr. 42 “Nicolae Iorga”, Iaşi

Data: 14. 05.2013
Clasa: a VII-a A, B
Titlul lecŃie: Arta Gotică
Subiectul: Vitraliul
Tipul lecŃiei : predare –învăŃare
Obiective operaŃionale
La sfârşitul lecŃiei elevii vor fi capabili:
01- Să definească termenul de vitraliu;

02- Să reproducă aspectele importante ale evoluŃiei vitralilor;
03- Să numească materialele folosite în realizarea unui vitraliu;
04- Să enumere etapele realizării vitraliului în ordinea corectă;
05- Să denumească tipurile de vitralii;
06- Să identifice tipul de vitraliu din imaginea dată;
07- Să schiŃeze pe o foaie A4 un proiect de vitraliu;
08- Să numeroteze fiecare piesă din vitraliu
09- Să coloreze fiecare piesă a compoziŃiei vitraliului;
10- Să participe cu interes.
Resurse:
Materiale: planşe, albume de artă, manual, foi A4, creion, radieră, acuarele, apă, pensoane,
paletă, recipient pentru apă:
*Cocin Alexandru, PodlesnaiaNatalia, Ceramica şi Sticla: tehnologia vitraliului
tradiŃional
Procedurale: exerciŃiu, conversaŃia, explicaŃia, povestirea, demonstraŃia
Temporale: 100 min
303
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
Etapele T Ob. ConŃinutul activităŃii Metode şi Evaluare

lecŃiei mijloace
Activitatea Activitatea
profesorului elevilor
Pregătirea Ascultă , se ConversaŃia remarcarea

materialului pregătesc comportamentelor
1 Momentul 2’ O10 pentru lecŃie pentru exemplare
organizatoric începerea
lecŃiei
Prezentarea Ascultă ConversaŃia observarea

vitralului din sistematică
2. Captarea 6’ O10 clasă
atenŃiei
Astăzi vom Ascultă şi ConversaŃia, -remarcarea

vorbi despre captează explicaŃia comportamentelor
3. AnunŃarea 2’ O10 vitralii, vom informaŃia şi observarea
temei şi a enumera povestirea sistematică
unor etapele
obiective realizării lui şi
vom schiŃa pe
o foaia A4 un
proiect de
vitraliu
O1 -Profesorul Elevii ascultă, ConversaŃia observarea

defineşte îşi iau notiŃe, sistematică
4. Dirijarea 40’ termenul de vizualizează ExplicaŃia
învăŃării vitraliu; - imaginile din aprecieri verbale
02 DemonstraŃia
specifică manual,
aspectele adresează
importante din întrebări
evoluŃia
vitralului
03
-numeşte
materialele
folosite în
realizarea
304
04 unui vitraliu
-enumeră
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
etapele
realizării lui;
05
- denumeşte
tipurile de
vitralii
40’ 06 -Profesorul Elevii conversatia aprecieri verbale

arata imagini identifica tipul
5.Obtinerea cu vitralii iar de vitraliu demonstratia observarea
retentiei si a elevii trebuie sistematica
transferului Elevii explicatia
sa identifice
schiteaza pe aprecieri a
tipul de exercitiul
foaia A4 un modului de lucru
vitraliu
proiect de
-profesorul vitraliu,
07 ofera elevilor numeroteaza si
cate o foaie coloreaza
A4 pentru a fiecare piesa a
08 schita un compozitiei.
proiect de
vitraliu, a
numerota si
09 colora fiecare
piesa a
compozitiei
10’ 010 Laude şi Propuneri şi ConversaŃia aprecieri verbale

încurajări, întrebări pt.
6 Feed-back întrebări , proiecte de povestirea observarea
propuneri şi viitor sistematică
proiecte pe
viitor
305
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
Anexe:
306
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
307
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
308
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
P.S. I-am indicat masterandei CHELSIU GABRIELA ca, în cazul în care va repreda temele
respective, la imaginile alese (la care e bine sa asocieze unele explicatii ), să mai adauge
eventual si altele, din mediul inconjurator +arta universala si romaneasca, cu specificarea
autorului, stilului, timpului, locului, tehnicii, etc. Astfel, la modul comparativ, are ocazia sa
prezinte elevilor mai multe aspecte vizuale si/sau maniere de lucru pentru o aceeasi tematica
ori un subiect din cadrul ei. In acest fel, cuprinde si transmite simultan cunostinte de istoria
artelor, totodata stimuland elevii sa adopte diferentiat mai multe maniere de lucru, in functie
de preferintele lor estetice( incluzand si eventuale alte modalitati de exprimare vizuala,
evident personalizate fata de cele prezentate ca modele).
309
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
3 PROIECTE DIDACTICE, PROPUSE SI UTILIZATE LA SEMINARUL

TEOLOGIC –SECłIA PATRIMONIU CULTURAL, DE PROF. SOFRAGIU PETRU,
DRD. LA ARTE VIZUALE ŞI ABSOLVENT AL FACULTĂłII DE TEOLOGIE
ORTODOXĂ-IAŞI, SECłIA PICTURĂ BISERICEASCĂ.
PROIECT DIDACTIC
ŞCOALA: Seminarul Teologic Liceal Ortodox “Sf. Vasile Cel Mare” Iaşi
CLASA: a IX-a B
DATA: 22 II 2013
PROFESOR: Sofragiu Petru
OBIECTUL: Studiul Formelor şi Desenul
TEMA PLASTICĂ: Conceptul de compoziŃie plastică
SUBIECT APLICATIV: “ Natură statică cu ulcior”
OBIECTIV FUNDAMENTAL :
Organizarea elementelor de limbaj plastic după anumite principii : paginaŃie, construcŃie şi
valoraŃie
TIPUL LECTIEI: formarea priceperilor şi deprinderilor
DURATA : 2 ore
OBIECTIVE OPERAłIONALE:
O1–să definească termenul de compoziŃie ;
O2– să exerseze modalitati de paginaŃie dupa o anumita schemă compozitională ;
O3 – să găsească soluŃii pentru construcŃia formelor din cadrul compoziŃiei;
O4–să urmărească întocmai paşii şi să realizeze o delimitare foarte clară între zona de lumină
şi umbră ;
O5–să se autoevalueze şi evalueze după criteriile date.
310
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
OBIECTIVE AFECTIVE : -să participe cu interes la activitate ;

-să aprecieze munca colegilor.
STRATEGIA DIDACTICĂ:
METODE: conversaŃia, explicaŃia , dialogul dirijat, învăŃarea prin descoperire, activitatea
practică individuală, exerciŃiul
MIJLOACE: hârtie , creioane de numere diferite , cârpă, radiera, albume de artă
reviste de specialitate, planşe-model realizate de elevi
DESFĂŞURAREA LECłIEI
ARII DE CONłINUT STRATEGIA

DIDACTICĂ
ACTIVITATEA ACTIVITATE METODE MIJLOAC

A E
PROFESORULUI
ELEVILOR
1. Moment Fac prezenŃa Pregătesc cele conversaŃia coli de
organizatori necesare . desen
c Cer pregatirea materialelor
de lucru. creioane,rad
iera, cleme,
andrele,
cârpe de
şters
2. AnunŃ tema şi pe scurt ReŃin tema şi explicatia

Anuntarea obiectivele . obiectivele.
temei şi a
obiectivelor
3.DiscuŃii Astăzi vom consolida observaŃia Album

premergătoa cunoştiinŃele despre sistematică metodic
re compoziŃia plastică.
311
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
Ce este compoziŃia
plastică ?
-organizarea elementelor
O1 de limbaj plastic (puncte , Ascultă şi reŃin
linii , culori , forme) dupa definiŃia
anumite principii. compoziŃiei
plastice
Care sunt cele mai

importante principii ale
unei compoziŃii ?
PaginaŃia,
construcŃia,
valoraŃia observaŃie
Explic elevilor că avem în sistematică
față o natură statică- deci o
compoziŃie statică închisă. -dialogul
dirijat
Cer elevilor să aşeze foaia
de hartie pe planşetă
Cum vom poziŃiona corect
foaia de hartie ?
- să încadreze natura într-o Prind foaia pe
schemă compoziŃională. planşetă in
cleme
4.Etapa de Acuarele
creaŃie şi de Ce tipuri de scheme ,pensule,
formare a O2 compozionale cunoaştem ? Pe orizontală ExplicaŃia
priceperilor
Natura statică din faŃa ÎnvăŃarea
şi
voastră în ce formă se va prin
deprinderilo
încadra mai bine ? descoperire
r
exerciŃiul
După ce au încadrat
întreaga compoziŃie într-o
Triunghi : cu
schemă compoziŃională,
varful in jos sau
cer să încadreze fiecare
element al compoziŃiei într- cu varful in sus
o formă geometrică, trapezoidala,
312
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
urmărind construcŃia circulara, pe

fiecărui obiect. diagonala, etc
-așadar avem un
dreptunghi pentru vas, o
sferă pentru măr şi un cub.
-să haşureze zonele de coli de

umbră în diverse trepte desen
O3 valorice pentru a putea
sugera profunzimea şi Urmăresc carpa de
textura obiectelor indicaŃiile şi sters
lucrează
creione HB
şi 2, 3 şi 4B
Activitate
practică
individuală
6.Analiza şi O4 La sfârşitul celei de-a doua

oră lucrarile vor fi
evaluarea
313
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
finalizate.
Expun lucrarile si solicit Evalueaza şi îşi

elevii sa analizeze lucrările autoevaluează
conform cerinŃelor lucrările -dialogul
formulate iniŃial. dirijat
lucrarile
realizate
7.Concluzii Fac aprecieri generale Ascultă modul

şi aprecieri (pozitive) privind de apreciere.
desfăşurarea activităŃii.
ReŃin care sunt
EvidenŃiez elevii cu materialele
rezultate optime. necesare orei
urmatoare.
AnunŃ materialele necesare
orei următoare.
PROIECT DE LECłIE
CLASA: a XII-a
PROFESOR : Sofragiu Petru
OBIECTUL: Studiul culorii şi pictura icoană
Număr de ore: 95
Săptămâni: 19
TEMA PLASTIC: Lucrare de Atestat
SUBIECT APLICATIV: Icoana bizantină pe placaj tip MDF
OBIECTIV FUNDAMENTAL: Stabilirea nivelului de dezvoltare aptitudinală a elevului
după patru ani de studiu a icoanei şi a tehnicii specifice.
TIPUL LECłIEI: de stabilire şi fixare a noŃiunilor învăŃate în scopul dezvoltării lor în
următoarea etapă de studiu din facultate
OBIECTIVE OPERAłIONALE:
314
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
O1- Să explice şi să înŃeleagă rolul cunoştinŃelor dobândite precum şi să explice la finalul

proiectului motivaŃia temei alese şi modalităŃile de rezolvare a problematicilor tehnice,
plastice şi estetice ivite pe parcursul realizării lui.
O2- Să rezolve tema plastică conform principiilor iconografiei bizantine ;
O3- Să respecte etapele de lucru ;
O4- Să realizeze o lucrare complexă specifică nivelului de pregătire acumulat
O5- Să sutină teoretic ideea aleasă şi realizarea ei
O6- Să evalueze şi să-şi autoevalueze lucrările
STRATEGIA DIDACTICĂ:
METODE: conversaŃia
explicaŃia
observarea sistematică
activitatea practică individuală
MIJLOACE: blat din placaj tip MDF, praf de cretă, clei de oase, model icoană, creioane,
foiŃă, mixtion, şelac, culori, pensule, verni.
DESFĂŞURAREA LECłIEI
ARII DE CONTINUT STRATEGIA

DIDACTICA
ACTIVITATEA ACTIV METODE MIJLOA

ITATE CE
PROFESORULUI A
ELEVI
LOR
1. Moment Cer pregatirea materialelor si Pregates conversatia blat din

organizatoric instrumentelor de lucru. c cele MDF, praf
necesare de creta,
Fac prezenta desfasur clai de
arii oase,
315
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
lectiei model
icoana,
creioane,
foita,
mistion,
selac,
culori,
pensule,
verni.
2. Captarea Semestrul acesta vom realiza Conversatia

atenŃiei impreuna lucrarea de
diploma, care in final va
reflecta cunostintele voastre
teoretice si practice in
legatura cu disciplina Studiul
culorilor si pictura icoana.In
final veti primi o diploma in
care va aparea specializarea
patrimoniu cultural.
3.Anuntarea Anunt tema si pe scurt Retin explicatia

temei si a obiectivele tema si
obiectivelor obiectiv
ele,
scriu
titlul in
caietul
de
atelier
4.Comunicarea Explic posibilitatile de

noilor tratare plastica a temei:
cunoştinŃe O1 Realizarea unui sfant sau a Albume
unei icoane praznicare de arta si
urmarin principiile reviste de
iconografiei bizantine : specialitat
e cu
1. Prototipurile - In modele de
iconografia bizantină sfinti si
există o standardizare a praznice
formelor persoane¬lor imparatest
sfinte, în special a i,
trăsăturilor feŃei. vizionarea
2. Frontalitatea - de filme
Persoanele sfinte, când specifiece
316
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
sunt înfăŃişate singure - domeniulu

fie bust, fie în întregime - i, vizitarea
, sunt redate fronta site-urilor
3. Chipul - Atunci când este specializat
înfăŃişat un sfânt, chipul e
este pictat în întregime
sau cel puŃin trei pătrimi
din el.
4. Aureola - În jurul
capului lui Hristos, al Observa
Maicii Domnului, al pe
imagini -observatie
Sfântului Ioan sistemica
Botezătorul (al tuturor principii
sfinŃilor), ca şi al sfinŃilor le
-dialogul dirijat
îngeri, se pictează o iconogra
aureolă circulară foarte fiei
clar trasată, realizată cu bizantin
aur. e
O2 enumera
5. Veşmintele - O altă
trăsătură distinctivă a te de
icoanelor de tradiŃie profesor
bizantină sunt
veşmintele. În mod
sistematic, ele acoperă
trupul în întregime.
Descrierea veşmintelor
nu este naturalistă.
Faldurile nu iau formele
trupului uman: ele nu au
naturaleŃe. Deşi sunt
proporŃionale cu masa
membrelor trupului
(braŃe, picioare etc),
faldurile sunt
reprezentate prin forme
geometrice: triunghiuri,
dreptunghiuri, ovaluri,
linii paralele.
5.Etapa de Solicit elevilor : Asculta -explicatia

formare a explicati
priceperilor şi O3 Documntare si schite
317
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
deprinderilor referitoare strict la tema ile

aleasa pentru lucrarea de
diploma
Compunerea unui text pentru
sustinerea lucrarii de atestat,
O4
care sa cuprinda :
documentatia, schite de
inceput si parcurs , fotografii
cu etapele realizarii lucrarii,
motivatie personala.Obiectul
si lucrarea de sustinere vor Lucreaz -activitate
raspunde tuturor exigentelor a practica
artistice si tehnologice. individu individuala
Atasarea de fotografii cu al
O5
lucrarea finala .
6.Analiza şi O6 Expunerea lucrarilor, intr-un Evaluea -dialogul

cadru organizat si solicitarea za si isi organizat
evaluarea elevilor la panotarea unei autoeval
expozitii echilibrate in care ueaza
lucrarile se sustin reciproc si lucrarile
formeaza un tot unitar,
evaluarea si auoevaluarea
conform cerintelor formulate
initial.
318
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
7.Concluzii şi Fac aprecieri generale Asculta

aprecieri (pozitive) privind modul
desfasurarea activitatii. de
aprecier
Evidentiez elevii cu rezultate e, isi
optime. spun in
mod
Notez elevii
organiza
stimulativ.Anunt materialele t parerea
necesare orei urmatoare. despre
rezultate
le lor si
ale
colegilor
.
PROIECT DE LECTIE
Data: 15. 01. 2013

Scoala: Seminarul Teologic Liceal “ Sf. Vasile Cel Mare” Iasi
Profesor: Sofragiu Petru(drd. la Arte Vizuale, U.A.G.E., Iaşi)
Clasa:a XI a B
Obiectul: Erminie
Unitatea de invatare: Decoratia murala a bisericilor
Tema: Programul iconografic
Subiectul: Altarul
Tipul lectiei: -de formare de priceperi si deprinderi
Scopul lectiei:-Exersarea priceperilor si deprinderilor de compunere a
unui program iconografic
OBIECTIVE DE REFERINTA:
319
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
2.1: Selectarea de informaŃii referitoare la iconografia bizantină din diferite surse şi pe baza
unor criterii date;
2.2: Realizarea de comparaŃii între modalităŃile de reprezentare ale diferitelor categorii de
sfinŃi
2.3: Descifrarea mesajelor transmise prin intermediul iconografiei
OBIECTIVE OPERATIONALE:
O 1: sa inteleaga notiunea de altar cu implicatiile specifice termenului
O 2: sa recunoasca categoriile de sfinti existente in altar
O 3: sa analizeze modelele de altar si sa realizeze comparatii intre modalitatile de reprezentare
ale sfintilor
O 4: sa realizeze descifrarea mesajelor transmise prin intermediul iconografiei
O 5-sa utilizeze un limbaj ermineutic si teologic adecvat,conform nivelului de
varsta ,utilizand termini specifici artei bizantine ca:
Strategia didactica-Mixta
Metode si procedee: conversatia, explicatia, demonstratia, exercitiul,dialogul.
MATERIALE DIDACTICE:
Erminia picturii bizantine – Dionisie de Furna
Indrumar iconografic
Reproduceri dupa altare
Fotografii cu sfinti din altar
DESFASURAREA LECTIEI
Activitatea profesorului Activitatea O Metode Mij

elevului b. loa
N Etapele ce
r lectiei O
. p
320
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
1 Captarea Pregatirea materialului didactic Urmaresc Conversa Alb

. si necesar; materialele tia; um
orientarea propuse, e de
atentiei Asigurarea disciplinei; identificand dialogul arta
elementele
Notarea absentilor;
de expresie
cunoscute
2 Reactualiz Se face o scurta recapitulare a lectiei Raspund la Conver-

. area trecute si se face trecerea la noua lectie. intrebari,iden satia,
cunostintel ti-ficand explica-
or insusite elemen-tele tia,
Alb
anterior precizate de dialogul,
um
profesor analiza
e,
de lucrare
ima
gini
,
foto
frafi
i
3 Anuntarea Se va anunta tema si obiectivele Urmaresc Dialogul

. temei si a urmarite cerintele explica-
obiectivelo tia
r
4 Predarea Altarul este locul unde se savarseste Sf. Mo

. noului Liturghie si unde sta numai clerul sau del
continut ceata sfintilor. Sunt atenti la ul
demonstrarea prof
Doua categorii de scene si personaje si explicarea esor
sfinte vom gasi in iconografia altarului: noilor ului
Demon-
informatii . ,
1) Scene istorice sau simbolice in stratia
Tot acum ei
legatura cu Jertfa sfanta care se pun
savarseste aici; intrebarile
legate de Explica-
2) Figuri de mari ierarhi si clerici,
aspectele pe tia
autori de liturghii si slujitori (diaconi).
care poate ca
De fapt, toate subiectele care
nu le-au
impodobesc bolta si peretii altarului se
inteles
refera la jertfa liturgica, formand astfel
321
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
un ansamblu de o mare unitate

teologica.
In locul central de pe bolta altarului,
deasupra sfintei mese, se zugraveste
Maica Domului. Prezenta chipului
Maicii Domnului in iconografia
Altarului se explica si prin faptul ca
Sfanta Fecioara a stat, dupa traditie, in
Sfanta Sfintelor din templu, din pruncie
pana la varsta de 12 ani.
Doua tipuri (variante) Iconografice ale
chipului Maicii Domnului se zugravesc
de obicei : fie tipul "Madonei de
majestate", fie cel al "Fecioarei
rugatoare".
Dupa primul tip, Sfanta Fecioara este
infatisata de obicei stand pe tron, ca
imparateasa cerurilor, asa cum a vazut-
o mai inainte proorocul David, in
versetul pe care preotul il citeste la
slujba Proscomidiei : "De fata a statut
imparateasa de-a dreapta Ta, in haina
aurita imbracata si preainfrumusetata".
(Ps. XLIV, 11). In bratele sale, pe
genunchii ei, poarta pe Iisus. De obicei,
doi ingeri sau arhangheli, Mihail si
Gavriil in pozitie de adorare, de o parte
si de alta. In bisericile moldovenesti, ca
la Moldovita, se vad si chipurile Sf.
parinti ai Nascatoarei de Dumnezeu, iar
in bisericile muntene, ca de ex., la
vechea biserica domneasca Sf. Nicolae
din Curtea de Arges, Sf. Fecioara e
incadrata in dreapta de Sf. Arh. Mihail
si Sf. Nicolae, patronul bisericii, iar in
stanga de Sf Arh. Gavriil si Sf. Ioan
Gura de Aur, toti prosternandu-se spre
Sfanta Fecioara.
Tot atat de frecvent este pe bolta
altarului si tipul Fecioarei Orante, adica
rugatoare, in atitudinea de rugaciune,
cu mainile intinse spre implorarea lui
322
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
Dumnezeu si ocrotirea credinciosilor.

Asa o vedem de ex., in biserici mai
vechi, ca Sf. Sofia din Kiev.
Pe peretele de rasarit al absidei prin-
cipale a altarului vechilor noastre
biserici, sunt zugravite de obicei trei
teme cu caracter liturgic :Cortul
Marturiei, Liturghia ingereasca si
Impartasania Sf. Apostoli.
Zona inferioara a peretelui
hemiciclului ilustreaza scena esentiala
a sacrificiului liturgic, care se
savarseste in altar: Mielul. Un numar
variabil de mari ierarhi (episcopi),
invesmantati in sacos, cu capetele
descoperite, zugraviti de cele mai
multe ori in profil, se indreapta dinspre
cele doua laturi ale altarului
(proscomidiar si diaconicon) spre
centrul hemiciclului unde - de obicei
sub fereastra de Rasarit a altarului -
figureaza victima Jertfei noastre de la
Liturghie, adica Mantuitorul, fie sub
chipul unui prunc, fie sub acela al unui
miel de jertfa (asa cum L-au vazut
proorocul Isaia (cap. 53) si Sf. Ioan
Botezatorul, (la Ioan I, 29), fie sub
ambele infatisari, asezat pe Sfantul
Disc si strajuit de ingeri sau serafimi
care il umbresc cu ripide (ca la Cozia).
La bisericile mai mici in locul acestei
scene centrale se poate zugravi
deasupra scaunului celui mai de sus
(jetul arhieresc din spatele Sfintei
Mese), chipul Mantuitorului sezand pe
tron ca imparat ori arhiereu, singur sau
inconjurat in dreapta si stanga de cei 12
Apostoli.
Pe bolta si peretii proscomidiarului se
zugravesc chipuri sfinte si scene in
legatura cu Nasterea si Patimile
323
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
Domnului.
5 Lucrul Elevii sint invitati sa mearga la capela Privesc cu Explica- Alt

. practic al Seminarului pentru a vedea altarul si a atentie tia, arul
elevilor face o comparatie cu cele prezentate. munca Cap
individu- elei
ala
6 Evaluarea Se vor face aprecieri generale asupra Analizeaza

. modului in care s-a desfasurat ora. impreuna cu
colegii si Conver-
profesorul satia
asupra celor
prezentate
EPILOG
„ Ce se va întâmpla mâine?”
Gheorghe AchiŃei
Cu o Ńesătură de consideraŃii avizate, experimentări în timp, în condiŃii şi în locaŃii
diferite, şi cu unele proprii cercetări şi deduceri comparative, am parcurs un drum labirintic şi
mozaicat, pe care de altfel l-am semnalat de la început ca fiind o experienŃă cu inedite
episoade, cu recurenŃe şi cu deschideri spre noi abordări, în care rolul celor care se formează
ori învaŃă să înveŃe pe alŃii nu se epuizează niciodată, precum o ştafetă îşi continuă calea,
acumulând din mers revigorări spre a le redărui în jurul ei, cu generozitate şi permanenŃă.
Cam aşa am putea spune că se comportă şi aria curriculară a Didacticii artelor vizuale,
pătrunderea în universul alambicat şi fascinant al disciplinei respective neputându-se face
numai raŃional ci şi cu apelarea la trăirile subtile, sau mai bine zis cu declanşarea deschiderii
zăgazurilor lor.Ajungem astfel pe coordonatele trăirilor artistice, pe care formatorul are
menirea, aproape sacră, de a le induce, pentru a atinge şi a declanşa în cel pe care îl formează
starea de graŃie a creativităŃii dezinvolte, precum ar fi o infinită şi stimulatoare bucurie.
Această bucurie a vederii văzutului şi nevăzutului, a realităŃii şi imaginării, dar mai ales a
fascinantei, complexei, misterioasei şi miraculoasei ei împărtăşiri, este cheia de boltă a
edificiului educativ pe care împreună îl construiesc cei .care transmit şi cei care primesc, într-
un perpetuu spectacol creativ, în care rolurile ce le au pot deveni oricând interschimbabile.
„Didactica schimbării sau schimbarea didacticii”(Nicolae Cristea) se anunŃă ca
aserŃiunea preferenŃială ce se preconizează a primi susŃinere şi implementare în proximitatea
viitorului care devine permanent, cu fiecare clipă consumată, o formă de... actualitate!
Deoarece lumea se schimbă odată cu schimbarea noastră, asimilarea de noi cunoştinŃe se
impune în sens moral şi profesional, atât în sisteme instituŃionale cât şi la modul personal,
lăsând deschisă calea unor alte completări şi puncte de vedere care pot îmbogăŃi sau modifica
ce a fost până acum!
324
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
MODERNITATE, ANTECEDENłĂ ŞI ARTĂ DIGITALĂ
1. 2. 3.
Fig.1. M. Duchamp, 1912, Nud coborând o scară; Fig.2. P.Mondrian, CompoziŃie nr.3-
Arbori, 1912 ; Fig.3. - P.Picasso, Portret de tânără fată, 1914
4. 5.
Fig.4. J.Dubuffet, Peisaj glacial, 1954; Fig.5. A. Burri, Lemn şi roşu, 1958
În epoca modernă analiza secvenŃială şi structura materialelor sunt privite ca

potenŃialitate plastică. Se disecă vizual fenomene, se ritmează etape, se asociază texturi, se
intră în intimitatea materiei, se experimentează analogii şi contraste de orice fel. Apoi, ele se
adună în creuzetul postmodernităŃii din care ies combinaŃii care amintesc că ceva a fost dar s-a
modificat pe parcurs, devenind altceva, atât conceptual cât şi vizual.TradiŃia este mai mult un
pre-text şi o resursă pentru a fi motivate unele filiaŃii care să confere un plus de elan şi de
susŃinere desprinderilor de ceea ce deja s-a petrecut. Materia atrage dar şi frânează, şi atunci
se apelează la abstractizarea ei.Virtualitatea câştigă teren şi permite imaginării o libertate
nelimitată, cu riscul căderii în proprii abisuri de ...viziuni, atunci când dezordinea se
instaurează, fără putinŃa de a mai fi cuprinsă în limitele ordonării! Pe de altă parte, aceasta
intrând în structurarea fractalică, lansează dezvoltarea unor spectacole de forme şi culori.
Arta digitală devine o provocare dar nu rămâne doar ea alternativa cea mai tentantă pentru
tehnologizatul viitor. Nostalgic după natura sa, aproape pierdută, omul se poate întoarce voit
sau din greşeală, nevoit, către primitivismul redescoperit, ca o paralelă în fuga de stresul
civilizator, ori suportat fără vreo şansă de redresare, drept consecinŃă a pierderilor şi
distrugerilor irecuperabile ce ar putea avea loc. O educaŃie în sens pozitiv le poate însă
contracara, cea vizual-artistică având acum, poate mai mult ca altă dată, rolul de a Ńine cât mai
la distanŃă de fiinŃa umană acea sinistră „Apocalipsă”, care poate fi facilitată tot de către om!
325
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
Edward Zajek - seria Ram 1 1968-69 ; Edward Zajek - seria Ram 2 1968-69
326
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
Fractali –pătrate şi triunghiuri
Grafica electronică- Herbert W.Franke 1970 ;Vera Molnar -Structurări ale pătratelor 1974
Roman Verotsko- Viziuni 2000
327
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
SUMARUL LUCRĂRII
PROLOG.......................................................................................................................p. 1
Cap. I GENERALITĂłI DIDACTICE.

1. Expuneri şi Studiu de caz.................................................................................p. 5
- ARGUMENT......................................................................................................p. 5
- INTRODUCERE.PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI PENTRU Disciplina:
DIDACTICA SPECIALITĂłII (DIDACTICA ARTELOR VIZUALE).......... p. 6
- FIŞA DISCIPLINEI.........................................................................................p.12;18
- Variantă de Plan (succint) pentru un Suport de curs şi seminar/laborator la
Didactica specialităŃii (Didactica artelor vizuale).............................................p. 21
- Din desfăşurarea Proiectului succint pentru Suport de curs şi seminar/ laborator la
disciplina Didactica specialităŃii (Didactica artelor vizuale).............................p. 23
- Tema 1. GeneralităŃi metodologice. Scop, conŃinut, modalităŃi privind Didactica
specialităŃii (Didactica artelor vizuale) .............................................................................p. 23
1.a. EducaŃia vizuală şi artistică plastică în cadrul şcolii şi în exteriorul ei.
Clasicitate şi modernitate....................................................................................p. 23
1.b. Rolul educaŃiei vizuale şi artistice plastice în dezvoltarea de ansamblu a
personalităŃii elevului.........................................................................................p. 24
1.c. Principii, obiective şi modalităŃi ale educaŃiei vizual - artistice ...............p. 26
2. Numărul în natură, filosofie şi arte plastice...................................................p. 32
- Tema 2. Specificul conŃinutului disciplinei Didactica artelor vizuale( EducaŃie
plastică sau vizual artistică). Elemente de limbaj vizual şi artistic plastic – punctul, linia,
forma ( suprafaŃa, volumul), valoarea, culoarea – subiecte şi teme plastice.....................p. 35
2.a. Specificurile exprimărilor artistice plastice ale vârstelor preşcolară şi şcolară...
...........................................................................................................................p. 35
328
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU

exprimările plastice............................................................................................................p. 45
2.c. Morfologia limbajului vizual şi artistic plastic – Elementele de limbaj vizual şi

artistic plastic : punctul, linia, forma ( pata, volumul) valoarea, culoarea. Specificuri plastice (
mediatice(arta video şi arta contemporană experimentală)..................................................p. 46

compunere vizual- artistică. Ritmuri şi ritmări........................................................p. 46
2. e. Premise conceptuale despre formă................................................................p. 48
- Tema 3. Tipuri de lecŃii de EducaŃie plastică sau vizual-artistică. Metode de predare

frontală şi specială(particularizată, în funcŃie de tematică şi context), de acŃiune plastică şi de
evaluare colectivă(de grup) şi individuală………………………………………………...p. 57
- SchiŃe de proiecte didactice, etc.................................................................................p. 58
- Variantă de GENERALITĂłI DESPRE DIDACTICA ARTELOR VIZUALE.
COMPETENłE, OBIECTIVE ŞI CONłINUTURI TEORETICE ŞI APLICATIVE...... p. 63
- Forma, element complex sau compoziŃie de elemente de limbaj plastic, etc.
(punctul,linia, suprafaŃa, volumul, valoarea, culoarea, textura,s.a.).....................................p. 73
- Modelul Bauhaus, reper educativ pentru studiul formelor. Mesajul pedagogic al artelor
vizuale.................................................................................................................................. p. 77
- Studiu de caz - „ Arhitectul G.M.Cantacuzino şi revista Simetria, modele pentru

inspirări didactice care formează atitudini şi aptitudini de prezervare patrimonială”. (De la
caracteristici şi expresivităŃi ale liniei la compoziŃii artistice de ansambluri vizuale. ProporŃia
de aur , o premisă inedită de pedagogie muzeală)...............................................................p. 81
- PrezenŃa ProporŃiei de Aur în Artele vizuale -Raportări la valori perene, la modele
devenite clasice şi la utilizări în arta modernă.....................................................................p.117
Cap. II DIDACTICA ARTELOR VIZUALE.

2.1. Studiu de caz, secvenŃe cultural-artistice şi aplicaŃii practice ..................p. 127
2.1.1. Forme primare şi derivate în desene ale copiilor şi lucrări ale elevilor şi
studenŃilor..........................................................................................................................p. 127
329
GUVERNUL ROMĂNIEI
MINISTERUL MUNCII,
UNIUNEA EUROPEANĂ
AMPOSDRU
2.1.2. Concept şi aplicaŃie a unui test de apreciere a formelor şi culorilor..........p. 150

2.1.2.1. Chestionar despre forme şi culori...........................................................p. 151
a.) Testare comparativă, la nivel de individ, grup şi situaŃie,a preferinŃelor
pentru forme şi culori. (Chestionar completat în două stări diferite, de stres şi de calm sau
bună dispoziŃie)..................................................................................................................p. 152
2.1.3. EducaŃia vizuală ca demers creativ şi stimul al prezervării patrimoniale.....p. 172
2.1.4. Teme aplicative şi forme de evaluare.Vizite de studii....................................p. 180
2.1.4.1. LUCRĂRI REALIZATE DE STUDENłI DE LA ARTĂ SACRĂ LA
DISCIPLINA (FACULTATIVĂ) DIDACTICA SPECIALITĂłII (DIDACTICA ARTELOR
VIZUALE).........................................................................................................................p. 180
A). LUCRĂRI PE PROBLEMATICI ŞI AUTORI................................................p. 182
a). Punctul, linia şi pata decorativă...........................................................................p. 182
b). Replici sau copii cromatice de miniaturi şi eventuale alte lucrări decorative......p. 184
c). Etape iconografice (canonice) de bază, pentru reprezentarea (stilizată), după model
tradiŃional, a unui chip de persoană sfântă.........................................................................p. 186
d). Punctul, linia şi pata cu valenŃe plastice, în reproduceri şi replici după diverse
picturi(de C. Monet, O. Debré, R. Magritte, G. Moreau, A. Modigliani, W. Kandinsky, G.
Braque)...............................................................................................................................p. 188
e). Etape de lucru , de construcŃie, valorare şi colorare, a unei naturi statice............p. 192
B). LUCRĂRI PE AUTORI ŞI PROBLEMATICI................................................p. 194

2.1.4.2. VIZITE DE STUDII cu studenŃii.................................................................p. 202
2.1.4.3. Programul “Şcoala altfel “............................................................................p. 222
Cap. III. PRACTICA PEDAGOGICĂ.

3.1. DocumentaŃie comentată, de la activităŃile pentru Practica Pedagogică (la
EducaŃie artistică vizuală)................................................................................... p. 225
EPILOG.........................................................................................................................p. 319
SUMARUL LUCRĂRII................................................................................................p. 328
330

M.G.dominte - Suport de Curs Didactica Artelor Vizuale 2013

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

M.G.dominte - Suport de Curs Didactica Artelor Vizuale 2013

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GUVERNUL ROMĂNIEI

Propunere de structură a suportului de curs la

DIDACTICA ARTELOR VIZUALE

În concepŃia filosofică a grecilor antici, ca mod de manifestare a gândirii divine,

Academie de Pictură-la 1600

Dürer(1471-1528 )–Om geometrizat ; Sf.Ieronim. Rubens(1577-1640) – Studii anatomice

Desen după Rubens. S.Dali(1904-1989)-Desen,1934. M.Chirnoagă(1930-2008)-Labirintul

autoconvinge să devină cât mai raŃional, asimilând geometrizarea, rigoarea, ordonarea, pe

prin intermediul unor studii de caz ce incită la continuarea de investigări, problematizări,

Cap.I. GENERALITĂłI DIDACTICE.

PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI PENTRU

3. ConŃinutul/tematica şi obiectivele seminariilor(laboratoarelor):

Orele de seminar/lucrări prevăd transpunerea aplicativă a cunoştinŃelor dobândite de la

Bibliografie adiacentă ( consultativă), cu specific metodic şi psihopedagogic:

1. Date despre program

1.2 Facultatea / Departamentul Teologie Ortodoxă / Teologie

1.3 Catedra Teologie(Artă Sacră)

1.4 Domeniul de studii Teologie

1.5 Ciclul de studii 2013-2016(licenŃă)

1.6 Programul de studii/Calificarea Teologie Ortodoxă – Artă Sacră

2. Date despre disciplină

2.1 Denumirea disciplinei Didactica specialităŃii ( Didactica artelor vizuale)

2.2 Titularul activităŃilor de curs Lect. Dr. Dominte Georgeta Merişor

2.3 Titularul activităŃilor de seminar Lect. Dr. Dominte Georgeta Merişor

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităŃilor didactice)

4. PrecondiŃii (acolo unde este cazul)

5. CondiŃii (acolo unde este cazul)

6. CompetenŃele specifice acumulate

- soluŃionare de probleme artistice vizuale în contexte şi momente diverse

- consiliere profesională şi de integrare socială pentru practicarea cunoştinŃelor acumulate

un cadru adecvat sau liber ales

8. 1 Curs Metode de predare ObservaŃii

1. Introducere în Didactica artelor vizuale. Specificul şi obiectivele disciplinei

1.1. Locul şi rolul EducaŃiei vizual-artistice în planurile de

3.3. Strategii de evaluare: forme, criterii şi modalităŃi – 3 ore

3.4. Valorizări ale patrimoniului cultural naŃional, regional şi local prin

Bibliografie adiacentă ( consultativă), cu specific metodic şi psihopedagogic:

8. 2 Seminar/laborator Metode de predare ObservaŃii

Bibliografie adiacentă ( consultativă), cu specific metodic şi psihopedagogic:

9. Coroborarea conŃinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanŃilor comunităŃii epistemice, asociaŃiilor

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar

22. 07. 2013 Lect. dr. M.G.Dominte Lect. dr. M.G.Dominte

Data avizării în catedră Semnătura şefului catedrei

................. Pr. Prof.dr.I.C. Teşu

(FORMATUL RESTRÂNS, MAI UTIL PENTRU STUDENłI)

ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 4 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opŃională/F-facultativă) F

NUMĂRUL ORELOR PE TOTAL ORE TIPUL DE EVALUARE

GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINłIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT/SPECIALIZARE

1.1. Locul şi rolul EducaŃiei vizual-artistice în planurile de învăŃământ.

3.3. Strategii de evaluare: forme, criterii şi modalităŃi – 3 ore

- Bârlogeanu, Lavinia., Psihopedagogia artei, Ed.Polirom, Iaşi, 2001;

Bibliografie adiacentă ( consultativă), cu specific metodic şi psihopedagogic:

EVALUARE condiŃii FrecvenŃa 100% la orele de curs şi lucrări

Comparare calitativă a cunoştinŃelor asimilate şi a lucrărilor realizate la nivel de persoană şi

forme Note pentru testări teoretice şi lucrări practice.Examen la final.

O altă posibilă Variantă de Plan (succint) pentru un Suport de curs şi seminar/laborator

-EvidenŃieri ale noŃiunilor asimilate prin prezentări individualizate

2.a. Specificurile exprimărilor artistice plastice ale vârstelor preşcolară şi şcolară

-AplicaŃii etapizate şi comparative de gramatică a limbajului vizual. Elemente de limbaj

-Tipuri de lecŃii de EducaŃie plastică sau vizual-artistică.Metode de predare frontală şi

-Plan de lecŃie cu tematică opŃională ( referat cu planşe adiacente).

Din desfăşurarea Proiectului succint pentru Suport de curs şi seminar/ laborator la

1.b. Rolul educaŃiei vizuale şi artistice plastice în dezvoltarea de ansamblu a