Cuprins

Cu hifurile, din fotoliu 9

Mircea Dinescu -,,Cine igi numiri timpul

igi numiri moartea" 12

Solomon Marcus - ,,Pagaportul meu

spre universalitate a fost matematica" 26
Ion Muregan - ,,1n mine locuiegte cineva" 40
Yuri Kordonslry - ,,Sunt un fugar. De fiecare
dati cind ceva devine mult prea familiir,
cre$te in mine nevoia de a o lua din loc" 52

Vasile Dem. Zamfirescu ,,Psihanaliza e

-
ca a;teptarea stiruitoare a pescarului
de a scoate ceva din addncuri" 66

Dan C. Mihiilescu - ,,Orice faci gi gdndegti,

din zori in noapte, si fie imbibat de iubire!" 80
Nora Iuga - ,,Iubirea adevirati e sacrd" 94

Matei Florian - ,Sa mai privim,

din cAnd in cind, cerul!" 110

Vera Lungu - ,,Asta e exilul adevirat.

. Ca nu mai visez romAneste" 724

DIVANUT IMAGINAR 7
Dumitm Constarrtin Dulcan - ,1, spatele
tuturor lucrurilor e Dumnezeu" 138

Ioan Es. Pop - ,,Paeziae drumul cel mai scurt

de Ia cele vizute la cele nevizute" L52
Mircea Cirtirescu - ,,Scriu doar fiindci weau
si mi inleleg pe mine insumi" 166

Adrian Papahagi - ,,Simt ci in fara asta

am un rost" 180

Neagu Djuvara -,,imi place la nebunie

cuvAntul ista rominesc, smerenie" 194
Antoaneta Ralian - ,,Dragostea
gi-a pierdut misterul" 208

$tefan Agopian - ,,Am scris intotdeauna

din plicerea de a inventa" 222
Emil Brumaru -,,Scrisul e un fel de dragoste
la distanli" 236
Ttreodor Paleologu - ,,Am centrul de gravitate
in interior" 250

ao)
(e)
 MIRCEA DINESCU

Cind apare pe micul ecran, e omul spectacol. Furibund gi

melancolic, exasperat Ei nivalnic, e la fel de imprevizibil
ca apele Dunirii lingi care s-a a$ezat. inainte de a fi poet,
publicist sau om de afaceri, Mircea Dinescu e o stare de
spirit. La Cetate, portul de lAngi Calafat care i-a devenit
regedinli, l-am gisit lnsi invins de blAnde{e. Am aflat de la
el ci friptura inmiresmati dezleagi limbile, ci poezia te
arde de viu, iar$uhul locului plutegte, ca-n Scripturi, peste
ape.

L2
 timpul
,,Cine igi num5rd
igi numdrd moartea"

D.R. Domnule Dinesan, afost o adevdratd aventu-

rd sd vd. prind pentru interviu. Trdi\ tntr-o agitayie
permanentd, departe de dictatura agendei Ei atntdl-
niilorfixe. Deunde atdta grabd Siinspre ce?
M.D. Sper ci nu inspre final... (rAdE Totdeauna
am fost mai hibiuc gi mai zipdcit, dar parci odati
cu vArsta ritmul s-a accentuat. Nu gtiu niciodati in
ce zi suntem gi nu prea-mi place si-mi stabilesc in-
tAlniri. Timpul nu trebuie numirat. Cine igi numi-
ri timpul igi numiri moartea. Cind eram tAnir
scriitor invitat Ia Heidelberg, prin anii '80, era aco-
lo un neam! care traducea din rominegte. Lapleca-
re, l-am salutat gi i-am spus ,,Hai, ci ne mai vedem
noi". $i neamgul, cind a attzit, a scos un carnelel9i
a zis ,,CAnd?".Euam izbucnit in ris gi i-am spus ,,O
si fie intr-o marfi". Si faci abstraclie de trecerea
timpului e realmente un joc benefic. N-ar trebui si
ne punem anii pe riboj. Eu am 63 de ani, dar
mi-am intAlnit foqti colegi de gcoali prin parc cu
nepofeii, igi luaseri virsta in serios gi chiar aritau
ca nigte bitrAnei. Or, eu n-am deloc sentimentul ci
am imbitrinit. $tiu ci am imbitrinit, ci mi vid
singur in oglindi. Dar atita timp cAt mintea mea e
inci verde, cAt timp pot si scriu cu aceeagi vioiciu-
ne a spiritului gi si pistrez lurL farmec care-i

DIVANUL IMAGINAR 13
capteaze gi pe tineri, inseamni ci n-am pierdut
mare lucru. Pini la urmi, bitrinelea te scuturi de
prejudecifi, aduce han:/r gi te face liber.

D.R. ...inclusiv lavorba. Cu cine semdnafi aEa rdu

de gurd?
M.D. Cu bunicul din partea mamei, cu care am
crescut. Era un om destul de ,,reugit": gridinar de
meserie, inteligent de la naturi gi liber la vorbi.
Curvar, be,tiv qi mare gridinar. De la el am invilat
Iimbajul aluziv, autoironia gi luatul la migto. Le-am
perceput ca pe o formi de libertate gi o armi de ani-
hilarea duqmanului. Eram foarte timid cAnd eram
mic. Abia cu wemea am devenit mai dezinhibat.
Agresivitatea asta e qi o formi de apirare. Odati, in
clasa a patra, eram un biiat destul de delicat pe
atunci, mama mi-a dat cimagi albi calcati, iarpode-
lele clasei erau unse cu picuri. inpauzd, cineva m-a
impins gi-am cizut. CAnd m-am uitat pe cimagi,
eram negru. M-am intors furibund gi l-am bitut mir
pe primul care mi-a iegit in cale. CAnd mi-am dat sea-
ma ce am ficut, m-am ingrozit: era bitiugul clasei.
A.u.i, cind cineva mi cunoagte in particular, e mirat
si constate ci sunt totugi un om foarte blind. Dar
cAnd judec un om politic sau un personaj din lumea
asta sinistri romAneasci, evident ci md aprind.

D.R. Disident in comunism, neo"afdtor cu politicie-

niitn democrafie. De undevdvine spiihtl defrondd?

TL+
 M.D. Din copilirie. Mergeam cu fiul unui avo-
cat acasi la o doamni, Coana Europa ii ziceam
noi, era negustoreasi, vindea fieririe pentru !i-
rani. Avea o casi splendidi, cu portretul Regelui
Carol pe perete gi alte poze inrimate de la Paris.
$i-apoi, intr-o zi,in drum spre qcoali, am vizut-o
in stradi cu toate lucrurile, aproape leginati de
durere. Rideau de ea, aruncaseri o gileati de api
peste ea, si-gi revini. M-a marcat. Era o cucoani
nevinovati. Dar clasa muncitoare devenise ex-
ploatatoare. Eu nu sunt un justifiar, ci un tip in!e-
legitor. Sunt un tip destul de echilibrat, dar cu
mult temperament, care poate si protesteze impo-
triva lipsei de libertate gi, concomitent, in timpul
combustiei interne a nervului, si fie gi nedrept.
Dar sunt un om care igi recunoagte gregelile.

D.R. Biografia dvs. spune cd v-ati ndscut la cdm-

pie, din neam de ardeleni. Vd e dragd cdmpia?
M.D. CAnd regele Ferdinand a decis si-i lmpro-
prietireasci pe firani, soldalilor din Ardeal li s-a
dat pimAnt in Birigan, fiindci in Ardeal nu mai
exista. Aga a ajuns gi stribunica mea, care avusese
doi frali rinili pe front, la cAmpie. Ambii pirinli
sunt ardeleni nisculi in Birigan, dar eu mi consi-
der regilean. Cred ci am crescut cu mitul cimpiei,
il citisem pe $tefan Binulescu, intinderile nesfArqi-
te mi fascinau. Dar la Slobozia, unde m-am niscut,
nu era cimpia aceea aridi. Erau qi piduri, erau gi

DIVANUT IMAGINAR 15
dealurile de pe malul Ialomifei. CAnd mi suiam pe
ele, nu mai vedeam oragul de salcimi.

D.R. AF copilditfrumos?
M.D. Am avut o copilirie fericiti, degi m-am
niscut intr-un cartier de proletari, ci taici-miu era
licitug mecanic Ai mama era casnici. Triiam la
marginea Sloboziei, unde incepea cartierul celor
mai siraci oameni. Cine crede insi ci fericirea in
copilirie tine de cite feluri de mAncare ai se ingali.
Am triit intr-o lume ultramodesti, dar m-am simflt
bine gi liber. 1 mai gi 23 august rni se pireau cele
mai frumoase.evenimente din oragul Slobozia. in
casi nu aveam decit Biblia Ei Avenhrile Luuefiei
Borgia Ei ale cavalsntlui Buidan, o carte pe care tai-
ci-miu o linea incuiati. Cea mai mare parte din co-
pilirie o petreceam cu bunicul, pe malul Ialomilei,
unde avea bordei, aritindu-mi cum sti treaba cu
legumele gi seminfele. Am fost foarte marcat de fi-
gura bunicului. Cind ii veneau prietenii, imi plicea
si trag cu urechea. Avea haz gi ficea poezele cam
buruienoase cind bea un pahar de vin. De ziua lui,
figanii care munceau la gridini ii cAntau sub fe-
reastri ,,Nea Gheorghili grddinarul/ are gapte po-
rambare/ gi cu magazia opt/ n-are un porumb de
copt", ci, spre deosebire de bunici-mea, care strin-
gea banii la saltea, el era mini largi. Datoriti lui
sunt foarte legat de pimAnt. M-a invilat si apreci-
ez rodul lui, gustul, mireasma. $i negustoria tot de

16
acolo imi vine. La 5 ani, mi lisa bunicul in piali si
vind flori gi legume.

D.R. $ipoeziaqnnsonisant, atdtde dqorte de cdrli?

M.D. Poezia, siraca de ea, nu line cont de mediul
in care te nagti. Vine pe cii negtiute gi te iziteazi
ea, daci wea. Nimic nu e mai trist decAt si vezi oa-
meni care vor si scrie poezie, frrt si aibi cu adevi-
rat chemare. Primele poezii le-am citit la qcoali, in
manuale. Eraupoezii cu partidul. Mi se pireau mi-
nunate, ag fi wut si scriu qi eu la fel. CAnd m-am
hotirit si scriu primul poem, prin clasa a gasea,
mi-am luat carnefelul gi m-am dus in pidure. Eram
convins ci, daci wei si scrii despre pidure, trebuie
si mergi in pidure. (rAde) Eram complet in afara li-
teraturii pe atunci. Dar s-a intAmplat apoi si merg in
casa unui avocat, el mi-a aritat un volum de Blaga,
care m-a lisat cu respira$a tiiati. Asta mi-a declan-
gat febra lecturilor. M-am lnscris Ia biblioteca orige-
neasci $i am inceput si car cir,ti acasi, numai una gi
una. il luasem pe Kant, cu ,,Critica ra,tiunii pure",
aveam 13 ani gi am reugit si descifrez doarbiografia
autorului din prefali. (rdde cupofid) Dar atunci am
descoperit intimplitor poezialui Ion Barbu gi restul
poeziei moderne qi a fost ca o revelafie. Ceva s-a
schimbat in mine. De scris, scriam pe ascuns, pen-
tru ci m-a prins directoarea ci citesc in timpul ore-
lor gi m-a pArAt la tata. $i tata m-a apirat, zicAndu-i
ciweau si devin scriitor. Iar ea, care era profesoari

DIVANUT IMAGINAR L7
de socialism gtiinfific, azisi ,,Ptri, cum si devini scri-
itor, daci e copil de muncitor?". Drept pentru care
tata mi-a interzis cititul. De supirare, cind mi-au
apirut primele poezii in revista Luceafd.rul, la
gaisprezece ani, nici n-am vmt si i le arit.

D.R. Afi fost un scriitor destul de proliftc pdnd la

ranlufie Si apoi, brusc, a{i abandonat poezia. Ce s-a
tntdmplat?
M.D. Am incetat si mai scriu poezie fiindci sim-
leam ci nu mai are rost. PAni atunci,poeziafusese
o formi de lupti qi de rezistenti, era o armi,lumea
stitea Ia coadi ca si cumpere o carte de versuri.
Poezia ili didea sentimentul ci egti puternic. Erau
in ea aluzii la realitate gi mesaje sociale. Dupi '89,
mi s-a pirut ci pamfletul e mai eficient. intAmpli-
rile erau mai dramatice, era nevoie de alti armi,
mult mai tiioasi. Apoi, poezia fine totugi de-o vAr-
sti. $i Rimbaud a fost genial intre ;aptesprezece si
nouisprezece ani, iar dupi douizeci s-a apucat de
negustorie. E atunci, la tinerefe, o sevi a copacului
tAnir care sti si explodeze. La bitrAnele egti doar
un arbore plin de scorburi cu jderi la ridicini, care
ies din cAnd in cAnd Ia televizor gi mugci. (rAdE

D.R. Nu e totugi o trddare sdlasikteratura pentru

afacei? Nuvd. e dor de poezie?
M.D. Eu n-am scris niciodati pentru alf,i. Am scris
pentru mine. Cind intram in transa scrisului, mi

18
consuma cu totul. Stiteam in cameri, nu simleam
nici foamea, uitam seara si aprind lumina. Poezia te
usuci, exact ca-n cAntecul ila popular: ,Ie faci iasci,
te bagi-n boali cAineasci, te scoate la primivari, gal-
ben ca turta de ceari". Poezia e un morb, ca boala de
plimAni, care te mininci de viu. Cu timpul, parci
instinctul de conservare devine mai puternic, nu wei
si mai mergi pAni Ia capit. Marii poep unguri au mu-
rit pini-n 30, 40 de ani, chinuip, la fel cum au murit
gi poefli rugi. Poe$i romAni au avut mereu instinctul
supravieguirii. Au fost mai gospodari. Argheziavea o
mogioari, o mici tipografie, si le rimAni ceva 9i lui
Barufu gi lui Mitzura, Blaga era profesor universitar,
Ion Barbu era la casa lui, pAni gi Bacovia avea nevas-
ti, copil gi o slujbi de funqtionar. E ceva il noi, romi-
nii, ne pistrim, nu ardem pAni la capit. Numai in
lumea noastri literari geniul trebuie si fie pustiu,
tebecist, singur gi trist. Eu nu weau si apir burghe-
zia,weau doar si spun ci suferinla nu e buni. Ea i$
omoari pAni la urmi gi nervul, gi sensibilitatea. Mi
eneweazd,cei care zici ,,Eh, nu mai e Dinescu poet ca
altidati!". Nu trebuie si scrii tot timpul ca si rimAi
poet! Scrisul nu e o meserie. Scrii, fiindci ifl vine, fi-
indci nu pofi alffel. Iar mie, cAnd mi-a venit, la 60 de
ani, am mai scris o cir,tulie de poezie; degi de qapte
ani nu mai scrisesem nimic. Eu acum am ajuns la in-
lelepciunea de a ciuta poeziain multe alte lucruri, in
bitaia vAntului, in mireasma vinului, in tigaia de la
bucitirie.

DIVANUL IMAGINAR 19
 D.R. Suntefi otdt de pasionat de gdtit, cdv-a mers
buhul. Ba chiar afl deschis, in centrulvechi al capita-
lei, un restaurant, ,Lacrimi Si sftnfi". Cum v-afi pro-
copsit cu patima asta?
M.D. Tot de Ia bunicul meu, care ficea focul, pu-
nea o tabli gi zicea:,,Stai tu aici gi intorci ardeii
igtia capia cAnd se coc" sau punea ceaunul gi-mi
arita cum si invirt. Ficeam cu mare plicere. Venea
uneori bunicul gi-mi zicea: ,,Astizi mAncim raci".
Ce erau racii? Nigte ardei rogii iuli, prijili pe pliti,
zdrobili, cu ulei, sare gi pufin otet, in care intingeai
cu mimiligi. Ceva foarte simplu, dar extraordinar
de bun. Ce si nlai spun de cartofii prijifi, ticufi de
bunica in tigaie de fonti? Iegeau crocanfi deasupra
gi moi iniuntru. Cuvarzdmurati alituri, mi se pi-
reau cea mai buni mincare din lume.

D.R. Gustul ca gustul, totuSi, care e farmecul

bucdtdrelii?
M.D. Snobii nu inleleg ci nu ne bucurim doar
cu creierul, ci gi cu limba, cu urechea, cu buricele
degetelor. MAncAnd lucruri curate gi bAnd vin par-
fumat, sigur ci viafa e mai senini gi mai veseli, pa-
pila gustativi se bucuri gi ea. Chestia cu gititul
mi-a plicut de Ia inceput, era un mister acolo, o
alchimie. CAnd faci o mimiligd,,vezi cum se nagte
lumea intr-un ceaun, din api gi un praf de milai. E
voluptatea creafiei, si impletegti singur toate aro-
mele, si le treci prin foc Ai apoi si te bucuri,

2@
vizAndu-i pe ceilalli cum minAnci ce ai ficut. Mi-a
zis cineva odati: ,,Domnule, tu nu gitegti ca la
mama acasi, tu gete$ti ca la stribunica acasi".A$a
e, eu gitesc ca la 1900, dupi cirli de bucate uitate
de weme. Cine mai are ca noi, romAnii, prima carte
de bucate scrisi de prim-ministrul larii (M. Kogil-
niceanu) gi de cel mai mare nuvelist al wemii (C.
Negruzzi)? Dacd, o citeqti, inlemnegti! Afli ci la
1848 boierii moldoveni mAncau languste ca la Pa-
ris, aduse in care cu gheali, pe care le pliteau cu
bani de aur. Ci se giseau gi scorligoara, gi corian-
drul, qi nuc$oara. Ci ficeau crapul impinat cu
ghimbir gi umplut in burti cu capere. $i tot aga.

D.R. De 75 ani, numele dvs. e strdns legat de Ceta-

te, portul de ldngd Calafat. Sunteli mai tot timpul
aici. Cumv-afrtndrdgostit de locul d.sta?
M.D. Absolut lntAmplitor, aflAndu-mi Ia Craio-
va, unde lansam o carte. Era in 1997. L-arn cunos-
cut pe directorul spitalului din Calafat, care ne-a
invitat Iazitalui,la Maglavit. De acolo, privind in
zate, amvdzut ceva ciudat. ,,I-In port agricol pus-
tiu", mi s-a spus. $i am venit si-I vid. Casa asta, in
care stim acum, era in ruini. Pirea o femeie fru-
moasi, bituti bine gi violati. Era crescitoria de
porci a domnului care citea cotele apelor Dunirii.
Dar am aflat ci fusese sediul portului ridicat de
italieni pe la 1900 gi ci e scoasi la licitalie a doua
oari. A fost dragoste la prima vedere. Am fost

DTVANUL IMAGINAR 7X