FISA DE LECTURA Alexandru Lapusneanul de C.

Negruzzi
Capitolul Modalitati de expunere Naratiune: Iacov Buzdugan murise ucis de buzduganul lui Stefan Tomsade n-ar fi fost vindut de boieri Dialog: -Bine ati venit, boieri!...Sa fii Maria ta sanatos, raspunsera boierii. Descriere:Veverit imi este vechi dusman, Spancioc este tinarStroici este un copil Evenimente, fapte Alexandru Lapusneanul ajunge la Constantinopol, ia osti turcesti si se intoarce sa-l izgoneasca pe Tomsa. Boierii sosesc si se arata in fata lui Lapusneanul sis a nu strice pacea din tara. Motoc si Lapusneanu semneaza un pact. Personaje Alexandru Lapusneanul, care isi manifesta dorinta sa despotica:voi mugeti luptee tarii, dar a venit vremea sa va mulg si eu pe voi Bogdanvornic, inarmat din cap pina-n picioare; Momentele subiectului Expozitiunea: Alexandru pune la cale reintoarcerea in tara si detrnarea lui Tomsa. La voda sosesc boierii: Motoc, Spancioc si veverita. Conflictul: Infuriat la culme de cerinta boierilor, acesta ii trimite inapoi ca sa-I zica lui Tomsa despre sfirsitul tragic ce-l asteapta. Alte observartii Pactul incheiat de Motoc, boierul intrigant si duplicitar, releva de la inceputul nuvelei, arta lui V. Negruzzi de a patrunde in psihologia personajelor, de a le caracteriza prin mijlocirea actiunii si analizei deopotriva

Capitolul I, Daca voi nu ma vreti, eu va vreau...

Capitolul II, Ai sa dai sama, doamna!

Naratiune: Indata ce sosise Lapusneanul porunciatitau revolte ii omora din cind in cind. Descriere:Peste zobonul de stofa aurita, purta un benisel de felenetres albastruo salba de multe siruri de margaritar. Dialog:-Ce veste, frumoasa mea doamna?...Lucrurile jupineselor-O,

Vornicul Motoc, Postelnicul Veverita, Spatarul, Spancioc, Stroici, Ruxanda ii cere Petru Rares, indurare sotului Ruxanda, sau si stoparea Iias si Stefan, omorurilor Joldea boierilor. Lapusneanul ii fagaduieste un leac fara de frica si pune la cale un groaznic macel al boierilor.

Desfasurarea actiunii: Motoc ramine pentru a vorbi cu Alexandru. Acestia fac un pact. Alexandru revine in tara si este intimplinat cu bucurie de poporul ce nu ia descoperit inca uritul caracter Lapusneanu arde toate cetatile Moldovei.

Capitolul II reprezinta un tablou ce pare a fi mai mult in rezultatul fanteziei si inventivitatii scriitorului creat cu scopul de a patrunde in adincimea personajului principal, comportamentul lui Alexandru fata de Ruxanda releva si mai convingator un temperament

bunul meu domn! Viteazul meu sot!... Capitolul III Capul lui Motoc vrem Naratiune: De cu seara se facuse de stire tuturor boierilorsa prinzeasca la carte Descriere:Purta coroana Paleontologilor, si peste sulama poloneza de catifea stacosie Dialog:-Ce cer?...-Capul dvornicului Motoc Alexandru se duce la slujba si simuleaza pocainta in fata boierului, invitindu-l la un ospat de cinste. Boierii cad in cursa urmind invitatia. Boierii sunt macelariti. Personajele ramin aceleasi. Poporul Punctul culminant: La cina domneasca boierii sunt macelariti, iar capurile lor. Poporul cere capul lui Motoc si Lapusneanul cere ca acesta sa fie aruncat in multime. Alexandru intra in delir si decide sa se calugareasca.

impulsive, gata sa-si injunghie sotia. Capitolul III anunta cea mai dramatic parte a nuvelei. Asezarea pe masa acelor 47 de capete de boieri este o scena ce ia proportiile unui masacru, create nu numai co nervi, dar si cu o mare forta narativa.

Capitolu IV De a voi scula, pe multi am sa patesc si eu

Naratiune: Patru ani trecusera de la scena aceasta, in vemea carora Dialog: -Dar cine va cauta de nenorocitul acesta?-Noi, raspunsera boierii. Descriere: Cetatea era muta si pustie ca un mormint de uriesce izbea regulat

Dupa scena facuta Ruxandei, Lapusneanul nu maiomoara, dar schiugiueste in mod barbar. Vazindu-si aproape sfirsitul obstesc, Alexandru cere sa se calugareasca si sa se rinduiasca de urmas fiului sau.

Alexandru Lapusneanul Bogdan, Motoc, Spancioc, Stroici, Petru Rares, Ruxandra, Ilia, Stefan, Poporul, fiul lui Lapusneanul, mitropolitul Teofan, un calugar.

Deznodamintul: Alexandru isi revine din delir si renunta la calugarie. Sfatuita de Spancioc si Stroici, Ruxandra il otraveste pe Lapusneanul, care, in cele din urma, invata sa moara, el, care stia numai a omori.

Desi reprezinta sfirsitul unui tiran, Capitolul IV nu se ridica la dramatismul si complexitatea situatiilor sociale si psihologice din cel de-al iiilea Capitol. Spre sfirsit, eroul principal se manifesta material mai ales in clipa in care se trezeste din delir si surprins de situatie, arunca cu potcapu intrun calugar.

FISA DE LECTURA Povestea lui Harap-Alb de I.Creanga

Modalitati de exunere Naratiune: Amu cica era odata intr- o tara un crai, care avea trei feciori. Si craiul acela avea un frate mai mare, care era imparat intr-o alta tara, mai departata. Dialog :-Ei, da din greu mai adormisem! - Dormeai tu mult si bine, Harap-Alb, de nu eram eu, zise fata imparatului Ros, sarutindu-l cu drag si dindu-I iar palosul in stapinire. Descriere: Caci era boboc de trandafir din luna lui maiu, scaldat in roua diminetii, scaldat cu cele dintii raze ale soarelui Personaje Harap-Alb , Craiul, fiu mare, fiul mijlociu, fqtq Duminica, Spinul, Imparatul Verde, Gerila, Flaminzila, Setila,Ochila, Imparatul Ros Evenimente si fapte Craiul primeste scrisoarea de la fratele sau, Imparatul verde, si isi chiama grabit cei trei feciori pentru a le da vestea. Primul obstacol pe careil pregateste pentru fiii sai este aparitia lui pe pod in haine de urs, piedica pe care primii doi feciori nu reusesc sa o treaca. Fiul mai mic insa decide sa se sfatuiasca cu Sfinta Duminica si reuseste sa treaca de obstacol. Apoi are loc intilnirea lui cu Spinul, care il pacaleste si ii da numele de HarapAlb. Ulterior, fiul cel mic trece prim Imparatia Imparatului Verde, apoi prin Gradina Ursului, prin Padurea Cerbului. Se intilneste cu cei 5 prieteni ciudati, unde intilneste mai multe circumstante mai incilcite pe care le trece cu brio. Intrun final se intoarce inapoi acasa cu fata Imparatului Ros. Momentele subiectului Expozitiunea: Verde imparat ii scrie fratelui sau o carte cu rugamunea de a-I trimite grabnic pe cel mai vrednic dintre nepoti ca sa-l mosteneasca Intriga: Crai imparat le testeaza curajul celor trei feciori ai sai Desfasurarea actiunii: Primii 2 feciori nu reusesc sa treaca peste obstacol, insa cel mic reuseste, ajutat de sfinta Duminica. Punctul culminant: Spinul devine prin minciuna stapinul fiului de crai si ii da numele de HarapAlb, supunindu-l unor numeroase obstacole, printer care Padurea Cerbului, gradina Ursului, Tarimul Imparatului Ros s.a Deznodamintul: Harap-Alb se reintoarce la Imparatul Verde cu fata Imparaului Ros. Alte observatii Ion Creanga se deosebeste de povestitorul popular prin aglomerarea zicerilor tipice, cum ar fi:Aparama de gaini, ca de ciine nu ma tem, reflectii satirice: Lumea asta e pe dos, Toate merg pe dos etc.

FISA DE LECTURA Sarmanul Dionis de M.Eminescu

Modalitati de expunere Naratiune: El se scula din iarba cu cartea cea veche in mina. ...stii bine ca sufletul tau din inceputul lumii si pina acuma a facut lunga calatorie prin mii de corpuri din care azi n-o mai ramas decit praf. Descriere: Lumea-i cadea drept in fata, incit ochii ei albastri straluceau maitare si clipeau ca loviti de o raza de soare. Sub alba haina de noapte... Dialog: -Tu esti? raspunse o voce draga si molatica. -Eu...deschide fereastra...nu e nimeni pe strada, nu te poate vedea nimeni, si apoi chiar de te-ar vedea. Monolog: ...in fapta lumeai visul sufletului nostruDac-as putea si eu sa ma pierd in infinitatea sufletului meu pin in acea faza a emanatiunii lui... Personaje Dionis-un baiat orfan, sarac, singuratic, care traieste intr-o lume veche, dar curata; tinar superior, ginditor, care se dezvolta in virtutea capacitatilor sale. Riven-evreu batrin, purtatorul unei limbi foarte vechi. Umbra-constiinta unui alter-ego a lui Dionis. Maria, tatal Mariei Evenimente si fapte Denis observa in una din serile ploioase niste linii rosii,iar nu dupa mult timp se trezeste a fi calugarul Dan. Dascalul sau Ruben il initiaza in tainele migratiei sufletesti. Dan citeste din cartea lui Zoroastru. Are loc conversatia cu umbra. Dan face un tirg sa petreaca o zi in vesnicie. Calatoreste cu Maria pe Luna. Acolo gaseste o usa si banuieste ca dupa ea se afla Dumnezeu. Ii scrie o scrisoare de dragoste fetei cu par blond,pe care o vazu-se pe casa vecina. Cind aceasta vine la usa lui el lesina, iar cind se trezeste, viata lui este schimbata. Dionis devine posesorul unei vaste mosteniri, iar tatal fetei devine deacord cu casatoria. Trezindu-se definitiv, Dionis descopera fata. Momentele subiectului Expozitiunea: Meditatia lui Dionis asupra existentei timpului si spatiului. Intriga: Discutia dintre Dan si Rubem in scopul convertirii. Desfasurarea actiunii: Calatoria in vis a lui Dan in epoca lui Alexandru cel Bun; caatoria imaginara a lui si a Mariei in spatiul selenar. Punctul culminant: Dan are revelatia ca e Dumnezeu. In consecinta, el e izgonit dinspatiul eternitatii. Deznodamintul: Dionis crede ca ceea ce i s-a intimplat nu este doar un vis. Alte observatii Nuvela Sarmanul Dionis ilustreaza o reflectare subiectiva asupra lumii si reuneste o serie de teme tipic romantice existente si in literatura universala:natura, iubirea si conditia nefericita a omului de geniu in raport cu timpul si cu societatea. Prezenta transmigratiei sufletului, a metamorfozei, valorifica ideea romantica shopenhaueriana, conform careia timpul si spatiul sunt manifestari ale substantei care se regenereaza vesnic, compusa dintr-un numar de modele eterne ale individului fizic.

FISA DE LECTURA Mara de I.Slavici

Modalitati de expunere Naratiune: Vinde ce poate si cumpara ce gaseste; duce de la radna ceea ce nu gaseste la Lipova. el descarca deodata amindoua tevile pustii; insa era sus in deal si descarcatura pierduta pierduta in vint suna ca in sec. Descriere: Nu-I orba, Brinzoveanu, raposatul, era, cind a fost mai mult cirpaci decit cizmar si sedea mai bucuros la birt decit acasa Dialog: -D-a vezi ca nu stiu sa joc, raspunse ea. -Deloc nu stii, zise el, dar esti usoara si merge bine

Personaje Mara-personaj complex si reprezentativ pentru conceptia artistic a lui Slavici; precupeata, prima femeie capitalista din literature noastra. Persida- a doua Mara, rafinament, maniere, educatie. Trica-breasla cojoarilor, care devine barbat adevarat in cele din urma. Natl-baiat simpatico, opusul Persidei, care devine dependent de jocurile de noroc. Hubar-isi educa copilul, stie ca tinerii sint maximalisti; purtator de vina dubla, fata de familie si fata de Bandi. Bandi- traieste intre doua lumi: amintirea mamei si halucinatia unei lumi pe care nu o percepe. Hobaroaia:tipu mamei iubitoare, care isi apara copilul

Evenimente, fapte Romanul zugraveste drumul Marei si al copiilor ei, Persida si Trica, pina in momentul in care acestia din urma intra in lume. La inceput, dupa cum era si firesc, Mara ocupa un loc dominant, pentru ca mai tirziu copiii, in special Persida sa-I ia locul. Destinul familiei Marei sew implineste datorita unor imprejurari nevazute, dar firesti, cu cel al familiei neamtului hubar, a carei prezenta, fara a fi proeminenta, ramine notabila. Intervin desigur si alte personaje cu care protagonistii vin in legatura, in primul rind, e vorba de Bocioaca si de ai sai, dar acestia nu formeaza decit elementele unui cadru in care se desfasoara destinul eroilor de prim-plan. Realitatea actiunii se face din perspective auctoriala, Slavici fiind ominiscient si omnipresent. Romanul are si o certa valoare etnografica, prin descrierea obiceiurilor ardelenesti.

Momentele subiectului Expozitiumea: Autorul ne introduce in spatiu si ne face cunostinta cu protagonistii:Persida, Mara, Trica. Intriga: Intr-una din zile, ferestrele fiind deschise, Persida sta neajutorata in fata ferestrelor sparte Desfasurarea actiunii: Trica invata macelaria la casa lui Bocioaca. Persida se face mare si frumoasa. Sarutul cu Gheorghe. Intilnirea din padure. Dragostea ui Trica. Conflictul dintre familii. Plecarea celor 3 in Venetia. Natl devine dependent de jocuri. Persida isi pierde copilul. Punctul culminant: Nasterea copilului lui Natl de catre Persida, care uneste cele 2 familii. Deznodamintul: Aflind ca Hubar este tatal sau, Bandi il omoara.

Alte observatii Mara este cea mai izbutita opera a lui Slavici si unul din cele mai bune romane romanesti. Aici se adincesc problemele sociale, confesionale si nationale. Asemenea lui rebreanu, al carui precursor este, Slavici pune accentual pe fapte, intimplari si actiune. Procesele stilistice sint simple, fara impodobiri ostentative. Cele mai intilnite mijloace artistice sint interogatiile si excamatiile, enumeratiile si repetitiile, inversiunile topice, care redau frazei culoare si oralitate. Slavici foloseste in naratiune dialogul si monologul interior, inserate spontan in tesatura epica a romanului. Deseori replicile au valoare aforistica, ilustrind percepte morale:E mare stapin rusinea, si om sa fii ca sa nu I te pleci daca o cunosti

FISA DE LECTURA Enigma Otiliei de G. Calinescu

Modalitati de expunere Personaje Costache-avarul Otilia-cocheta Stanicaparvenitul, arivistul Aglae-baba absoluta Titirostul,debilul mintal, infantilul Simiondementul, nebunul Felix-ambitiosul Aurica-fata batrina Evenimente, fapte Momentele subiectuui Alte observatii

FISA DE LECTURA Padurea Spinzuratilor de L. Rebreanu

Modalitati de expunere Naratiune: Caporalul isi rasucea mustatile si se uita mereu imprejur [...] Privelistea il supara, desi cauta sa nu-si dea pe fata nemultumirea Pe la amiaza, pe cind Bologa dormea inca... Descriere: Vintul sufla mai friguros, desfundind iarasi o bura de ploaie marunta, molesitoare. Picurii ii tiriiau in spinare ca niste stele de nisip... Dialog: -Dumneata esti roman? -Da, excelenta, raspunse locotenentul repede. -Roman! Repeta generalul [...] -Roman!Repeta Bologa... Monolog: Oare cine sa fie Apostol Bologa? Nu-i doctorul Meyer...nu...nu... Uite groparul...Vidor... Trebuie...trebuie sa incerc... Cine plinge? Personaje Apostol Bologaomul datoriei, personaj principal si rotund; intelectualul ce traieste o drama de constiinta, taranul nedumerit. Otto Klapkacapitan, om de familie, confident; Svoboda- adept al libertatii; Marta-logodnica lui Bologa; materialista, care crede in perfectionism; Generalul Kargneinsufletit, inghitit intru totul de razboi; doctorul Mayer; Illona-fiica groparului, dragostea lui Bologa; Varga-adept al conceptiei razboiului, dusman a lui Apostol, fost prieten. Evenimente, fapte Bologa creste pina la virsta de 5 ani impreuna cu mama sa, tatal sau fiind inchis sub detentie. Credinta in Dumnezeu pe care io cultivase mama sa ii inlocuieste dragostea tatalui. La virsta de 6 ani Bologa vede in biserica o lumina, un semn de la Cel de Sus, care ii arata calea pe care ar fi trebuit sa o urmeze in viata. Tatal sau nu este multumit de educatia religioasa pe care o primise baiatul de la mama-sa si decide sa initieze el o eductie mai buna, stricta, cultivindu-i dragostea de patrie. Pe cind era clasa a 4a tatal sau moare si Bologa devine capul familiei. Merge la Universitate si se indragosteste de Marta, de dragul careia intra in razboi. Era un militar-model. Participa la procesul de spinzurare a lui Svoboda, lumina caruia il urmareste pina la moarte. Cind afla ca va fi mutat pe frontul romanesc, decide cu orice pret sa distruga felinarul, ca sa-i poata cere lui Karg sa se mute pe alt front, numai nu pe frontul poporului sau. Momentele subiectului Expozitiunea: descrierea atmosferei de toamna mohorita, in timpul primului razboi mondial, in care imaginea spinzuratilor stapineste intreg spatiul vizual si spiritual. Intriga: lumina din ochii lui Svoboda, care trece ca o stafeta, in sufletului lui Apostol si provoaca trezirea constiintei; confruntarea opiniilor lui Bologa si Klapka; Desfasurarea actiunii: Distrugerea reflectorului, atacul neasteptat al rusilor, ranirea grava a lui bologa, intilnirea lui cu Ilona, ruperea Relatiei cu Marta, cearta cu Plagiesu. Punctul culminant: Cind afla de la Klapka ca vor fi mutati e cuprins de disperare. Doreste sa dizerteze, dar e prins de Varga. Urmeaza Curtea Martiala. Deznodamintul: Spinzuratoarea, care ii ia viata lui Bologa-odata apostol al iubirii. Alte observatii Romanul Padurea Spinzuratilor infatiseaza razboiul ca o absurditate singeroasa, condamnat deopotriva atit de taranii romani in spatele frontului, cit si de cei care lucrau pe front, indiferent de nationalitate. Eugen Lainesu apreciaza ca romanul in cauza este o proza psihologica in sensul analizei evolutive a unui singur caz de constiinta, un studiu metodic, alimentat de fapte precise si de coincidente. Tema romanului urmareste in paralel razboiul socialistoric cu razboiul launtric pentru trezirea, formarea si desavirsirea constiintei nationale. Padurea spinzuratilor este o monografie a incertitudinii chinuitoare (G. Calinescu)Rebreanu este in acest roman un analist al starilor de constiinta, al invalmaselilor de ginduri, al obsesiilor tiranice (T. Vianu)

FISA DE LECTURA Apus de soare de B.S.Delavrancea

Modalitati de expunere Dialogul: -Cum? -Din aceeasi mama... -Da frate... -Doua ramuri ale aceluiasi stejar batrin*...+ Naratiunea: Moghila se duce repede. Din partea dreapta intra Sfatul Tarii, se-nchina si sasaja in jeturi [...] Descriere: Ce de batalii...Senini si fara interes...Cu patima si cu interes...Si toate cu aceeasi tinta Personaje Stefan cel Mare Bogdan Logofatul Taut Postelnicul Toader Vornicul Juri Petru Rares Pircalabi Doftori Ilinca Balasa Domnica Ancuta Ileana Clucerul Moghila Stolnicul Pragan Fapte, evenimente Actul I: prezinta epoca de la inceputul secolului al XVI-lea, in care Stefan cel Mare reprezinta un tablou de cultura arhaica vizind existenta domnitorului la curte in ragazurile dintre razboaie. Actul II: prezinta boala lui Stefan, si inscaunarea lui Bogdan, drept succesor la domnie, ceea ce innoada conflictul. Se contureaza plenar imaginea voevodului prin evocarea de catre Moghila a luptei din Pocutia. Actul III: Pedepsirea boierilor tradatori, fapt ce solutioneaza conflictul, dar agraveaza boala domnitorului. Actul IV: Deznodamintul, trecerea in eterntate a lui Stefan cel Mare. Momentee subiectului Expozitiunea: Prezentarea tabloului de cultura arhaica vizind existenta domnitorului la curte in ragazurile dintre razboaie, in contextul epocii de la inceputul secolului al XVI-lea Intriga: Nesupunerea celor trei ce provoaca un conflict cu Stefan. Desfasurarea actiunii: Boala voievodului, batalia pentru recucerirea Pocutiei, descoperirea fratiei dintre Oana si Petru Rares, Arderea ranii Punctul culminant: Introducerea ui Bogdan si pedepsirea paharnicului Ulea. Deznodamintul: Trecerea in eternitate a voevodului. Alte observatii Apus de Soare este prima piesa de teatru dintr-o trilogie in care au mai intrat Viforul si Luceafarul. Drama istorica Apus de Soare s-a jucat pentru prima data in februarie, 1990 pe scena Teatrului National din Bucuresti, apoi si pe scenele Teatrului National din Chisinau si a teatrului Vasile Alecsandri din Balti. Autorul il cuprinde pe Stefan din citeva perspective: - perspectiva umana (parinte) - perspectiva de domnitor (om politic) Drama il descrie e Stefan ca un cap de stat foarte puternic, care conta in primul rind pe sine; e un mare patriot, care si-a onorat conditia lui de mostenitor de drept al tronului. In text apare imaginea lui StefanVoda-cel care a stat de paza la poarta crestinatatii.

FISA DE LECTURA Maitreyi de M.Eliade

Modalitati de expunere Naratiune: Harold se barbierea in oglinda cu picior de pe masuta lui Cei citiva euroasieni care supravegheau lucrarile aproape de pod nu se bucurau de acelasi prestigiu:veneau la lucru in clasa [a] IIIa... Descriere: ...imbracati in obisnuitele costume-kakipantaloni scurti si bluza cu buzunare largi la piept... Era izbitor de palida, parul lasat pe umeri si buzele muscate... Dialog: -Nu reincepem lectia? Je suis jeune fille... -Bine, vad ca stii asta, dar mai departe?... Monolog: Ma desteptam in fiecare data cu o noua mirare. Patul meu de campanie se afla chiar linga usa[...] Dadeam la o parte invelitoarea spumoasa [...], scoteam... Personaje Allan-un inginer tinar care pleaca in India;pentru Allan, crestinismul nu s-a nascut inca. Maytreyi-nume de zeita ce sugereaza frumusetea ei fizica si spirituala, caracterul ei exceptional; gindeste dupa Codul lui Manu. Harol-prietenul lui Allan Lucien-prieten de familie Geurtie si Claraprietenele lui Allan Chabu-sora mai mica a lui Maytreyi Jenia-evreica filandeza cu care Allan are o aventura de moment Norinne-o fosta iubire Thakkur-iubirea imaginara a lui Maytreyi Evenimente, fapte Allan vine in India. Impreuna cu prietenii sai, acesta traieste un adevarat desfrin. Allan se muta in casa sefului sau. Cu timpul, Allan devine din ce in ce mai excitat de prezenta fiicei acestuia-Maytreyi, pina ajunge chiar sa si se indragosteasca de ea, insa dragostea este reciproca. Urmeaza noptile lor de dragoste. Chabu afla de dragostea dintre Allan si sora ei si divulga secretul. Mai tirziu Allan are o scurta aventura cu Jenia, incercind in acest mod sa o regaseasca pe Maytreyi. Dragoste neimplinita. Momentele subiectului Expozitiunea: Allan isi asuma benevol rolul de personaj-narator, cu scopul de a imprima autenticitatea celor narate. Conflictul: Prima intilnire dintre Allan si Maytreyi, cind se formeaza primele opinii diferite. Desfasurarea actiunii: Maitreyi si Allan se indragostesc insa isi ascund asta unuia celuilalt Au loc lectii de franceza, bengaleza, care ii apropie pe cei doi. Prima noapte de dragoste, urmeaza si altele. Chabu se imbolnaveste. Punctul culminant: Chabu afla de dragostea dintre cei doi si divulga secretul, si Allan e indepartat din casa lui Sen. Deznodamintul: Maitreyi este batuta. Allan are o idila scurta cu Jenia in Himalaya. Nu raspunde la scrisori si dragostea lor moare. Alte observatii Maitreyi este un roman de dragoste, realizat intr-un context oriental romantic, mistic, fascinant, incarcat de simboluri, mituri, traditii, datini, obiceiuri, sensuri, subtilitati semnificative pentru cultura indiana. Maitreyi este sinteza unei lumi spirituale, pe care scriitorul o descopera nu ca o filosofie conceptualteoretica, ca o litera moarta a cartii, cit modul in care este scrisa intr-o carte vie, o fiinta delicata, fascinanta, ca iubirea insasi. Romanul are aspectul unui jurnal neterminat . Allan se simte vinovat de dezixilibrul iubitei sale Maitreyi, de agravarea bolii inginerului Narendra Sen de moartea lui Chabu si are aspectul unui tinar care a trait un vis. Ideea romanului este ca orice abatere de la dragostea imaculata si totala dintre parteneri duce la dezastrul sufletesc.

FISA DE LECTURA Fratii Jderi M.Sadoveanu

Modalitati de expunere Naratiune: Daca bate clopotul si vine maria sa cine stie ce are sa se intimple! Au sa se iste puhoaie, are sa reverse apa Moldovei, iar sa porneasca pe razboi! A ramas acasa in sat mita inchisa in chiler; gainile umbla slobode si n-are cine le da de mincare *...+. Descriere: In livezile manastirii mai erau inca meri infloriti, soarele patrundea de o aburire trandafirie *...+ Singuratatile padurii din dreapta pareau incremenite dintr-o tacere de ghiata *...+ Dialog: -Asta se stie. -Ce stii dumneata, Ionut? -Asta se stie de la comisoaie ca jupinita Marusca ar fi copila unui boier strain, care a pierit la turci, in inchisoarea de la Sapte Turnuri -Atuncea nu stii nimica. -Se stie ca jupinita e copila numai a jupinesei Anca *...+. Personaje Ionut Jder-are un temperament vulcanic de erou romantic, care da dovada de abilitate si indrazneala. Stefan cel Mare si Sfint e prototipul principelui Damian, Simion, Cristea-Jderii, fratii lui Ionut, comisul Manole Par-Negruboier, parintele jderilor; comisoaia Ilisafta-ama jderilor; Botezatutatarul;sujitorul la casa comisului; Alexandru-Voda-fiul domniei sale, jupinita Nasta, boierul Mihu, Gogolea, Catalincalul Mariei Sale Samaila si Onofreicei doi fii ai starostelui Nichifor Caliman, Radu Voda, Niculaies Albu Evenimente, fapte La hramul Manastirii Neamtului, Ionul Jder este prezentatDomniei Sale si fiului sau. Intre Ionul si Alexandru Voda se leaga o strinsa prietenie. Cei doi se indragostesc de aceeasi jupinita, ceea ce provoaca departarea lor. Ionut afla ca jupinita Nasta si mama sa au fost rapite de tatari. Pentru a p elibera, purcede, insotit de Gheorghe Botezatu spre Cetatea chilia. Ionul afla de moartea Nastei si intre timp frosii lui vin dupa el. Ionut Jder devine ostean la Cetatea Neamtului. Se intimpla cutremurul. Simion Jder se indragosteste de Marusca si merge dupa ea in Polonia pentru a o salva. Niculaies este ucis, iar Jderii se intoorc cu jupinita Marusca. Are loc batalia de la Vaslui. Comisii anole si Simion mor. Se naste copilul lui Marusca si Simion. Momentele subiectului Expozitiunea: Despre Hramul manastirii Neamtu si despre o istorisire a ui Nechifor Caliman Intriga: Se vede cum se leaga o fratie de cruce intre Alexandrel si Ionut, care sunt indragostiti de Nasta Desfasurarea actiunii: Departarea celor doi. Ionut prinde pe Gogolea salvind domnitorul si calul domnesc. Nasta este furata. Ionut purcede dupa ea dar afla ca este moarta. Fratii il readuc acasa. Ionut Jder devine Jupin. Dragostea dintre dimion si Marusca. Punctul culminant: Batalia de la vaslui cu toate consecintele ei. Moartea comisilor Manole si Simion si a starostelui Nechifor Caliman. Stefan atinge apogeul gloriei sale. Deznodamintul: Genunea pe genune o chiama... Nasterea pruncului zamislit de Simion si de Marusca. Alte observatii Stilul Sadovenean este cel maibine decantat in romanul Fratii Jderi fiindca autorul foloseste recrearea, nuantarea, mitizarea, simbolizarea, analiza psihologica, constrastul, antiteza, tipizarea, sugerarea, metaforizarea, ca o modalitate de a reaiza sinteza estetica. Stilul sadovenean arata maturitatea artistica atinsa de Mihail Sadoveanu, apartenenta sa la linia realismului liric, continuindu-l pe Ion Creanga. El creaza un climat social-istoric, nu-l reconstituie, ci ii da aspectul popular al traditiei povestitorilor populari avindu-i ca model pe Ion Neculce si pe Ion Creanga. Subiectul informeaza Moldova in timpul domniei lui Stefan cel Mare si Sfint.

Caracterizarea personajelor din drama Napasta de I.L.Caragiale

ANA
Ana este personajul principal in drama Napasta. Caragiale ne propune spre analiza prin chipul ei tipologia unei femei de la tara, care traieste patima unei razbunari nebune. Ana este sotia lui Dragomir. Cu ani in urma insa, ea a fost sotia lui Dumitru, pe care Dragomir l-a ucis din dragiste pentru ea. Banuiala ca nu Ion i-a omorit sotul, ci Dragomir, a facut-o pe Ana sa accepte casatoria cu cel din urma. Neavind incredere in autoritati, dorea cu orice pret ca Dragomir sa-si primeasca pedeapsa. Timp de noua ani i-a urmarit fiece pas, i-a studiat fiecare gest. Cutezanta si rabdatoare, in acesti noua ani a reusit sa puna totul la punct, pregatind razbunarea:napasta pentru napasta.nnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnn Suspicioasa si supraveghetoare, atenta, cu o logica foarte buna reuseste intr-un final sa aranjeze astfel lucrurile, incit Dragomir sa iasa vinovat de asasinarea lui Ion. Patima nestinsa a Anei s-a incheiat odata cu condamnarea lui Dragomir pentru fapta pe care n-o savirsise. Ana e o fire inteligenta si prudenta in fata lui Dragomir si impozanta in fata lui Ion. Asteapta clipa cu clipa momentul in care lui Dragomir ii va suna ceasul:Te-am judecat, te-ai marturisit, trebuie sa-ti dau acum pedeapsa ce ti se cade c-ai rapus pe omul ce-mi era drag ca lumina ochilor, tu, care mi-ai fost urit intotdeauna...nnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnn

DRAGOMIR
Dragomir e unul din personajele principale din drama si cel de-al doilea sot al Ancai. El e vinovatul de moarte a lui Dumitru. Destinul sau e purtator de doua vine: prima este fata de Ion, pe care l-a lasat sa putrezeasca in puscarie ani buni, si a doua fata de Ana, pe care a lipsit-o de tot ce avea mai scump pe lume. Daca in primii ani de casnicie o incuraja pe Ana, o sustinea, il pomenea pe Dumitru, facea orice pentru ca Ancai sa-i fie mai usor, acum el era foarte brutal si il deranja orice amintire a Ancai de Dumitru, pina si rostirea numelui lui de catre sotie. Dragomir isi recunoaste nebunia, constient fiind ca in locul fericirii mult-asteptate a distrus trei vieti: a lui Dumitru, a lui Ion si a Ancai. E omul cufundat in minciuna si in inselatorie, privat de o buna relatie cu societatea si divinitatea. Cinstea ii este patata, integritatea dezonorata, onestitatea pierduta demult, iar senzatiile de frica si vinovatie ii guverneaza sufletul zbuciumat si constiinta pingarita. Intunericul il mistuie, ii arde parca si ultimele puteri. Disperarea il face sa se agate de ideea ca lumina unei lampi i-ar putea reda pacea interioara. Balanta spiritului incepe sa se clatine, echilibrul moral se pierde si apar primele semne ale nebuniei: ce concordanta intre ceea ce Dragomir pretinde a fi ceea ce este in fond.nnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnn

ION
Ion este unul din personajele principale, e padurarul care a fost condamnat de moartea lui Dumitru. E tipul omului cinstit, integru, care nu a gresit, dar a fost invinovatit pe nedrept. Crunt batut, schingiuit, maltratat, muncit de-asa-zisii impartitori de dreptate inebuneste. A fost un simplu padurar, care a fost dus in starea de a marturisi ce n-a facut. Mutilat, neascultat si neinteles, marginalizat de societate, de ordinea diurna, Ion apartine ordinii noptii. Ocna-celula sufletului in care falsul criminal se inchide pentru a medita asupra sa:l-a omorit sau nu pe

Dumitru. Frecventele halucinatii-aparitia Maicii Domnului. Constiinta sa nepatata si chipurile terifiante petrecute in sufletul sau ii cer sa spuna adevarul . Ion iese de sub aura nebuniei si vorbeste cu luciditate si curaj:Atunci, daca l-ai omorit tu, pe mine de ce m-ai inchis, ma? Ion paraseste ordinea noptii benefice si intra in cea malefica. Latratul unui ciine imaginar ii suna obsedant in urechi, nelinistindu-l, inebunindu-l. I se intuneca mintea si isi pierde luciditatea. Momentele de criza alterneaza cu cele rationale, violenta cu oboseala, remorarile exacte cu fantazarile mistice. (V.Fanache)