OFIN.

II

IIISIUNEA EPTSC0FULUTHTEROTHEOS. CONTRIBUTTTLA

ISTORIA TRANSILVANIEI $I UNGARIEI IN SECOLUL
AL X-LEA

ALEXANDRU MADGEARII

La curirpdna secolelor XI 9i XIf, cronicarul trizantin Skylitzes (copiat apoi de Kedrenos)

csasamna cre;tinarca a doi conducltori unguri, deveniti astfel aliafi ai irnpd,ratului Constantin
VII Porfirogenetul. Este de presupus cd onorurile ;i darurile acordate acestor noi stdpanitori
barbari ai Pannoniei n-au fost motivate doar de dorinfa de a-i converti, ci gi de nevoirade a le
qrri incursiunile in Imperiu gi, eventual, de a le canaliza spre Bulgaria rival6.'
Afllm, agadar, cd Boulosoudes, intitulat &p1rilp6 a lost botezat la Constantinopole gi cd
e primit demnitatea de patriciu, precum si o mare sum5. de bani. Duptr intoarcerea sa acas6,
r,nu dupd mult timp", a mai venit gi alt conductrtor, pe care Shylitzes il donumqte GyJas,
5plov t6v Torpx<ov. $i el a bene{iciat dd aceleaEionoruri, dar, ilplur,.a plecat insofit de mo-
nahul Hierotheos, care a fost uns episcop al Turliei (EniozozcovTougxi,a6), Ajuns in eparhia
se, &eestaa cregtinat pe mulli, ajutat fiind 9i de statornicia intru credinfi a lui Gylas, care n-a
ctrlcat leglmintul fattr de Dumnezeu (dar gi faft de impdrat), pr€cum a fecut in schimb Bou-
losoudes - care va fi, de aceea, pedepsit de Dumnezeu, fiind.ucis ds ,;{ranci" r (h techfeld,
ln 955). Cu unele deosebiri, evenimentele au fost relatate pi in cronica ulterioartr a lui Zonaras
(dinprima jumdtate a secolului al XII-lea), care. preciTeaztrctr GyLasera,,conducltorul unei ptrrfi
(a ungurilor)" (e'.rde pepouq Jiplorv) 2.
Mai sumare, dar gi diferite, sunt inlorrnafiile aduse de izvorul cel mai credibil cu putinfi:
De Administrando Imperio, opera irnp[ratului Constantin VII. Fortirogenetul. Prczent6ndu-i
pe urmagii lui Arpad ;i ajungdnd la Termatzous (nepotul celui mai mare fiu al lui Arpad), au-
torul iid[uga c[ acesta ,,toetuai a dcvenit pricten (al Impcriului), allturi de Boultzous-,al treilea
conducitoi 1i harchasal Turkiei" s. Boultious este, evident, identic cu Boulosoudes. interneiali
flreorieree implratului, r€-am putea indoi de adevdrul spuselorlui Stylitzes, Kcdrenos gi Zonaras
(toti, niqte compilatori mai t6rzii). Ei nu cunosc faptul real, amintit de Constantin VII, cA gylas
erar.ilr'unguri, o dcrrrnitate, ca gi cea de harchas.. In schimb, ei il igrrortrpe Tormatzous. Credern
cil cnitcrea'acestuia din tradifia cronicdreasc6 mai tirzie se explicd prin {aptul cb el, probabil,
n-a avut soarta lui Boultzou, care, la r6ndul ei, a fost interpretatd ca o pedeapsi divini primitd
pentru cilcarca jurSmd,ntului, soarttr care a fost contrapusi exemplului pozitiv oferit de Gylas
celdrcptcredincim. Deci, Boulosoudesgi Gylas funcfioneaz[, in narafiune, ca doi eroi exemplari,
cs,rra,fir aclst motiv, ar putea fi 9i imaginari. De aceea, se cuvino s[ privirn cu o anumitd re-
arvl' fdbtarec despre misiunea episcopulqi Hierotheos. Totugi, Boulocorrdes a existd,t; srrb

r I. Skylitaes, Synoptis histoilarum, cd. I, Thurn, Berlin-New York, 1973, p. 239.

59-75; G. Kodronos, Synofsishistoriarun, ed. I. Bck&er,Bonn, lE39,III,p.328.Traducere
rmjbcasc4 la I-. Einrurcsnu, I*ee?*turile crc,stinibii
-p. u*gurilos i* *aili*la ottodortt.a rdstlritului
( . . . 1, in,,studtiteobgice", IX, iCSl , t-2, ZS; fAem, Rotut otemattul*i rom&nescin cregi-
narea ungwiJor, in ,,Biserica Ortodoxtr Romdn[", 98, 1980, l-2, p. 179.
'
t I. Zbnaras, Epilomae Historiaatm, ed. M. Pinder, III, Bonn, 1897,p. 4S4 (XVI,2l.
l1-19). Traducere rom6neasclla L Rbmureanu, 19J7,p. 30; Idem, 1980,p. 180.
r.Constantine Porphyrogenitus, De Adminishando Imperio, ed. G. lt{oravcsik, R.
J. H.
Jenkinp, Dumbarton Oatrs,.1967,p. .179 (cap. '10. 63-65).
I f)espre aceste ranguri, vezi in special Antal Bartha, Hungarion Society in the 9th a*d
10tk Ccnturies,Budapest, 1975,p: 51,73*71:

,,Revista istoricS", tom. V, nr. l-2,p. 117-151, 1991

 148 Alexandru Madgearu

numele de Bulcsu, el apare in cronicile ma6;hiare gi

chirar in unele izvoare apusene5. Karcha
Bulcsu stbpa'neain zonade la nord a"r"""iri"i.ton,
in teritoriul controlat de clanul lui Arpad o.
Rrmane de vdzut de ce c-onstantin\ii nu i-r'io-enit.rr
(sau cum se va fi numit el in realitate pe Gyras. prrtem p.esupunecd Gyras
n" ll.itt menfionat, din simplul motlv ci, vizita lui s-a
petrecut dupd e52 - d1t3 in^cheierii Joperci
De Ad;;;;';;";"'";;;;;;"6. Majoritatea cerce-
td,torilor dateazd"borezul lui Gylas, i" ds:, ra.
"rl"r ii""r"."*il"'id;;;, bazandu_sep€ argu_
mente asupra cd,rora nu putem insista aici s.
rdentificarea *sj:lii unde stdp€nea Gylas gi unde a pistorit Hierotheos a preocuDat
numerosi istorici. in iitoriografia romaneascr.,'inca.de
ra Gheorghe s;;;;l;; ;.';';#"i;
circulafie ideea localizf,rii ei in 'rransilr"nio.- E"
a mai fost susfinuti de diversi autori, intre care :
D' onciul u, Richard Hu.s;.r',-Ioa1 iyr"i;,
E"are von Ivanka ra, SimiorrReri 15,Aloisiq r..zo
1'dutur6, Radu R. Heitelr?, n. irt..aJ*r"u{-a. Barthale, Mircea n.rr,r.. Interpretarea se
intemeiazd"pe presuDusaidentitate a personalului
menfionat de izvoarele brzantine cu acel duce
Gyula' tatii piintesei Saroltu
silvaniei,atii irr i,sla Hrngar)rumuttr.-. iiit.."J'ui r"g" st"r.n I), care apare, ca stipdnitor al Tran-
tlot"rriui Anoni-. cdt si irr gruprtde cronicimaghiarema i
t5"rzii21.gi alfi cercetetori
26) 1n. H"-u"rn,?.-1i"..;;;ik;;,'r.'f#;;;;ua4, M. pacurariuzb,
L' Kovacs au admis ."e.ite identitate, dar l-au plasat pe Gyula pe teritbriul
ungariei, ori
5 Anonvmi BeraeRegis
Notarii Gesta,Hungar,orum, cap. 39, qr, 43, ir5; Simon de Keza,
GestaHunr'"orumet Hungaroyurn, cap. rI. r. 15- rg;
chioniion eiar*-virdobon"nrr, cap. 33,
lt, , :.M..yot Ferdinandy, Das Ende der heid,nis.chtn -Kultur in Ungarnin ,,Ungarische
Jahrbiicher", 16, 1936, t,^p.'os; n$qi.alr"htiotogische Studien ztti ira.ge d,er[Insarischen
Staatsgritndung,in ,,Acta Archaeologica 1< ';
nsfi lS, 1967,p- 162;G. Gyorfiu,-ffOrr'artr'#;;;;';;::
-"-""*"u"-
systernder lamd,nehmentre"-n u-ngarn,in,,Archaeologiai Eidesit<i,,',
7 G' Gv<irffv' R6le de-Byzance-dans 97,16io:i,';. il1-.'-
la coiuersion d.esiongrois, iniol. cultus et cognitio,
warszar,ra,toi6, p'. J74 presup'un;;;i;;;;", de fapt, Zombor.
porphl'rog.,
: g"ry-t.
e
op. cit., p. tt.
G' Moravcsrk' Studii Byzantina, Budapest, (articor apdrut in l9{7);
I' Rimureanu' l-2s7,-p.30; c' cy6rffy,'g7G: p- flr;.rr7,_p.329 L- Kov6cs, ByzantinischeMitnzen im
Ungarn des 10. Jhs., in,,A_cta_Archaeologica", 35', 1983; t
Ansiedluns und Streifzii qe der Ungarn, in ^,rv, ,taa; €*byti.rty, Lr;;;;h;;',
t: ch- l,acta Historica 4Sri,i : i, iSSJ, i_s, p. zA+.
'ioi;;r-,1,
,, Sincai, H; nica Roin^dnilo, ed. F. F,rga.io),'n"""l"r_ti, 1967 , p. ng _280
(la anul 948).
11 D' onciul, scrieri istorice'
ed. A- Sacerdofeanu, Bucure;ti, 1968,vor. r, p. rg9, a63,
583; vot. tt, p. 344.
rz R' Huss' Gab es zur Zeit
der DeutscheKoloni,sation Siebenbilrgens etn griech. - hath.
Bistumrin,l'l'ei_:y:!"r-C.?,,.i.".,,Siebenbiirg-iscfre{tertef;afr.schrift,,,57,lg3l,t,p.
'" r' Lupat' Shdii istorice,_yo1, 16_21.
v,,cluj-Sibiu,. 1945- r946,_p.o5-6b
ra Endre von rvdnka, GriechischetKirci" 1te"t ai" o:ry.
und griech.ischenMaichtum tm mittelalterlichen
Ungarn, in ,,Orientalia Christiana periodica,,,g, lg4>,,t_2,
15 S. Iteli, Istoria-uielii bi:ericepti i.' -1OlZ,p.
1S5.'--"".-''
aromi,nilor, Cernaujijf, ZOS.
16A. L. 'I6ttu', Residui di rito
bizantino nclle regioni Lohono_daniii.ane neLl,altomedioeuo,
in ,,Orientalia Christiana periodica,,, L5, lg4g, l-_2,;. 64.
r? R' R' Heitel Conttibulii. la
lumin'a cercetdrilor arheoroglicede ta ,4rba llobl:m1 genezii raporturilor Jeu ale in Transilaania, nn
Iutiai ,,Muzeu,f xagonati, li,'- tgls, p. 3$_350;.
rdem, ArchtiotogischeBeiticige zur Geschichteder rimanischen. B'audenhmciier
in,,Revue Roumaine d'Histoire de lArt", xlr, 1975, p, l; iaii, in siebenb&rgen,II,
ii"i" consideralii priaind.
"ciuilizalia din bazinur carpqli9 in cursur celei de-a aoua
arheol.ogice, in SCIyA, 3,{; 19S3,Z, p. 102. iL:matalt " ir". ii, in tuminl *;;;;;
18 R. Theodoresc\ Bizanl,-Batcani,
occidmt, lainceputuril,e calturii med,ieualeroudnegti,
Bucureqti, 1971, p. 73-76.
re A. Bartha, op. cit., p. ll,t.
20M' Rusu, Lei
formoiions poliligues roumaineEet lcur lutte pour l,'autonamze,in RRH,
21, 1982,3-1, p. 372.'
::G^ist::Iunlal^orur,n,9ap. 2l;.Chroninn pictum, cap. t5, 35, etc.
'" rJ. ttoman, Geschichte
des unghilschen Mitterarters,I; rbrlin, r9ao, p. l{I7_ raE.
a G- Moravcsik, op. oit., p. 330;
rdem; Byzantrium-and th; M;g;;s, s"aape;t, rsz0,
p. 55-56, 108.
2a l. Rimureanu, 1957,p. 36; ldem,
19g0,p. lgl.
6 M. Pdcuraritt, Istoria-BisericiiOrtiiloxe
26 L. Kov6cs, op. oit., p. 146. ilirni.n",I, Bucure;ti, 19g0,p. 20J.
 ui Hierotheos

ln lla.nat. Opinia lui Gyiirgy Gyorfly este mai mranfatd.. Persoana care s-a botezat la Constantino-
p.Gl""" aJ-nitatea ie [ynti a"t n t un5l, cle fapt, Zombor (ar Ii vorba de fiul lui Horka)- ir
iromentul cregtindrii, el std.pinea in zona Tisei, intre Mureg gi Bodrog, dar, ulterior, el;i-a stabilit
'ljransilvania r?. Din punct de vedere cronologic, identi{icarea cipeteniei cregtinat€
re;edinla i1
la'Corisiantinopole cu tatel Saroltei ar fi plauzibilS, cici acest duce a triit pe la mijlocul- sec. X,'
dacd acceptim genealogia transmisd de Notarul Anonim. Potrivit tradifiei pS,strate de Gesta
Notarului Anonim, precum.gi celei, nrai confuze, din celelalte cronici, Transilvania era o entitate
diferiti, separati, d-e finutul sttrp6.nit de clanul lui Arpad. Cercetitorii maghiari citafi mai sus
vid ln crqiinarea lui'Gyula erplesia acestei independenle faln de centrul de putere de la_vest
de l'isd, "ai""to controlat de clanul lui Arpad. Dar'I'ransilvania era, in cursul secolului al X-lea;
4oar unul dintre teritoriile care, stdpd.nite de divergi conducitori maghiari, rtrmdneau in afara
autoiit6fii urmagilor lui Arpad, a cdror hegemonie era aproape fictivi.. Abia sub Geza (972-997)
- 1038) vor fi inlrA'nte aceste autonomii locale 2s' Ast'fel, demnitatea
f mai afts sub rsielan | \991
de gylas pttea Ii revendicatd ;i purtati., concomitent, de mai multe cS,petenii, din regiuni diferite;
"pol, t"t*"u"I devenise deja un nume propriu. I)e aceea, nu putem avea certitudinea identitilii
dintre Gyula din Transilvania gi persouajul botezat la Constantinopole.
tiitut de ,,episcop al Turkiei" purtat de Hierotheos se potrivegte destul de greu cu o
e.rentual6. localizare in Tiansilvania, chiar dacd nu ne putem a;tepta la o prea mare preciziede Ia
Skylitzes gi Zonaras; cronicarii au putut Ii inlluenfali si_de existenfa.unui mitropolit ortodox,
toi ,,al Turkiei", i1 sec. II 2e. 1i n treacAt fie spus, este foarte probabil ca aceastl mitropolie a
'furi<iei
si fi continuat vechea eparhie a lui Hierotheos). Dar, cronicarii bizantini s-au bazat,
in orice caz, W ulele izvoare mai -rechi, deoarece, in epoca lor, termenul ,,Turkia" iegise din uz
pentru teritoriul stipd.nit de unguri. Contemporan e'renimentelor, Constantin \ lI infelegea
irin
'(Oe ,,Turkia" linutul de la vest de tr{unfii Apuseni, stribStut de Dunire, Tisa, Mure9, Cr$.
iam. Imp. 40,25_ 11). S-a afirmat cd impdr,atul a desemnat, de {apt, prin ,,Turkia", doar
eo. Interpretarea este totugi hazaYdatd, cdci
acel teritoriu care aparlinea aliatului siu Gyula
Gyula inc5, nu venise la Constantinopole. In schimb, nimic nu dovedegte includerea Transil-
vaniei in spafiul pe care autorii bizantini il denumeau ,,Turkia".
OeatUet, Imperiul Bizantin era, in vremea respectiv5, total dezinteresat de spaliul tran-
silvan. in atdt de-minufioasa sa scriere De Administrand.o Imperio, Constantin \ill ocole;te
acest teritoriu allat intre pecenegi ;i unguri. (A9a-numitul finut peceneg ,,Gyla de Jos" nu se
gd.sea in Transilvania, ci in Moldova 3r. Aurel Decei observa cd. finutul (populat de romAni)
iituat intre teritoriile stdpdnite efectiv de unguri, pecenegi 9i bulgari era absolut ignorat de
autorul imperial 32. Afa stdnd lucrurile, atunci de ce ar li ciutat acelagi impirat alianla unui
conducitor ungur din I'ransilvania ?
Despre nepotul de lrate al lui Gyula din Transilvania, care purta acelagi nune ;i care a
33.
fost, la vrelmea si, atacat de $tefan I, cronicile afirmd. cd era pigdn 9i c5, a re{uzat cres-tinarea
Desigur ci acest fapt n-ar contrazice o eventuali cregtinare a unchiului s6u, dar ne indeanrnd,
la cir"cumspeclie. S-a mai alirmat s ci Saroltu ar Ii fost cregtinl;i c6 ea ar fi ctitorit mA.ndstirea
de maici di rit grecesc.de la Veszpr6mviilgy, existenti sub $tefan I. Sunt simple presupuneri,
care.pornesc de la ipoteza c5 tatil ei era cre;tin s-

sz G. Gytirffy, 1970, p.211-212;Idem, 1976,p. 174- 175; Ide-m, 1985' p' 264-265
' 8 K . B ; k a y ; o p . c i t . , . -propos
p. 105-173; A' Bartha, op. cit',p.83-122'
2g N. Oikonomides,,l des relations ecclisiastiques entre Byzance et laHongrieau
XI siDcle:teMitropolitede-Turquie, RESEE' 8, 197l,3'p- 527-533- -
30 G. Moravcsik, 1970, p.57; P. Yilczy, Some Questions of Early Hungarian History
and Mateyial culture, in ,,Antaeus. communicationes ex Inst. Arch.", Budapest, 19-20,
1 9 9 0 - 1 9 9l , p . 3 0 7 .
'"31 1970, p. 3{-35; A. Decei,
P. diu""oto, Les Petchdiigues aw Bas-Danube,Bicarest,
Relatii romdpo-orientale, Bucuregti, 1978, p. 64; V. Spinei, Migralia ungyrllor in spaliul rarpalo'
dunitean si contottele lor cu rom6.nii in secolele IX - X, in ,,Arheologia tr[oldovei", XIII' 1990,
'o . 1 3 l .
82 A. Decei, op. cit., p. 65.
33 Vezi nota 2l-
s4 E. vonlvanka, of. cit., p. 185; I. Rbmureanu, 1980,p. 181; RaduConstantinescu,
Gerayil ilin Genad - un sriiito, al-onului 1,0N, in Gerard din Genad, Armonia lumii, ed. R'
Constantinescu, Bucuregti, 1984, p. 36.
s5 G. Moravcsik, 1970, p. 111 arati c5, Saroltu n-a putut Ii intemeietoarea mdnd,stirii;
mai probabil, ar fi vorba de iofia bizantind a prinlului-Emeric (Iill lui Stelan I)._Vezi ;i G.
GyO*fy, Wirtschaft unil, Gesellschaft iler lJngar* um ilie Johrtausenilwende (,,Studia Historica",
186), Budapest, 19E3, p. 17, ll3.
 150 Alexandru Madgearu 4

Oricum ar fi constatlm c5 izvoarele literare nu pot deslu;i, singure, locul unde a p6storit
episcopul Hierotheos. Hot5.r6.toare nu pot fi decit informafiile adu,se de cercetlrile arhcologice.
'70, ca dovadb a localizlrii lui Hierotheos in Transilvania,
locepA.ttd din anii a {ost invocatl,
r,
descoperirea unei biserici de tip rotond6, la Alba lulia. Autorul cercetSrilor, dl. R. R. Heitel
a datat monumentul pe la mijlocul secolului al X-lea ,atribuindu-1, eventual, misiunii lui Hiero-
theos (opinie impnrt$itn gi de alfi autori 3?). f)ar, dl. R. R. Heitel a adus argumente 9i in
sprijinul'altei daliri: a doua jumState a sec. al lX-lea (in acest caz, rotonda ar rePrezenta o
mdrturie a activit{ii misiona}e a discipolilor lui Chiril 9i Metodiu). De fapt, -ambele datiri
spnt posibile, at6,ta iimp cdt nu se cunoa;te raportul dintre rotond[;i a;eza_rea (fortificati] care
a fosl distrusl de cuceritorii maghiari pdtrun;i la inceputurile secolului al X-lea. l)e aceea, ro-
tonda de la Alba Iulia nu este o dovadi indiscutabilf a localizdrii misiunii lui Hierotheos in
Transilvania, chiar dactr. din cronicile maghiare din secolele XIV-XV (dar iru gi <lin Geslo ano-
nimd.!) se deduce ci, Gyula, st6pAnitorul f'ransilvaniei la mijlocul secolului al X-lea, ifi avea
re;edinla
' la Alba Iulia.
O misiune de evanghelizare precum cea a lui Hierotheos, insofitb ;i de incheierea unei
aliante, avea o serie intreagd de consecinfe culturale gi chiar economice. Pentru a rimdne intr-un
spafiu apropiat, si ne gAndim numai c6t de puternicd a fost influenfa bizantini in }loravia }rlane,
ciegtinafl dt sfinfii Chiril;i Metodiu. Chiar nevoile misionare impuneau trimiterea unor meqteri
constructori, orfevrieri, sticlari, etc., iar alianfele incheiate se concretizau - dupd cum am vizut
- ln subsidii, adic5. ln pitrunderea monedei bizantine de aur ;i de argint.
I)acd. facem abJtracfie de rotonda cu datare incertS de la Alba lulia, nimic nu ne arati
vreo penetrafie religioasd ;i culturali bizantini in Transilvania la rnijlocll secolului al X-lea.
Nu s-i descoperit niii o moriedi;i nu se cunosc nici obiecte cu caracter crqtin dat6.nd din aceastd
vreme. Biseiicile de la Di.bdca ii fragmerrtul de cruce pectorali gdsit tot acolo) nu au o datare
siguri;i, in nici uu caz, nr acolo poate fi amplasatd episcopia lui Hierotheos, ata cum consideri
38.
$t. Pascu
Este adevdrat ci. in Transilvania, la mijlocul secolului al X-lea, exista o populalie cre9tin6.
RomA,nii erau cre;tini, dar legdturile cu Biserica trizantind erau de multd vreme intreruPte.
Aceaste cregtinStite uitati gi abandonati a evoluat in {orme modeste, exclusiv po'pulare, care
ar putea explica 9i absenfa urnrclor materiale. Ea nu intra in s{era preocuplrilor diplomatico'
rnisionare ale Inperiului Bizantin.
Totugi, probloma localizirii misiunii lui Hierothe^os ar putea Ii solufionati, cu o anumiti.
dozideretatiritate,pebazadescopcririlorarheologice. in accastA privinfA, studiilcfttcnteau
ajuns la unele conclu-zii. Ne relerim indeosebi la cele intreprinse-de Ldszlo Ko'rdcs, asupra ris-
3e, precum
pri.ldirii monedelor bizantine din secolele al X-lea in Ungaria ;i la nroltcgralia lui
bsandd B6lint despre sudul Ungariei in secolul al X-lea ao. Ambii autori considerl ci pdtrunderea
moneclelor bizantine - 9i indeosebi a celor emise sub Constantin VII - este legati, in mare
mlsuri, de subsidiile acorclate conducdtorilor unguri devenifi aliafi ai'Imperiului Bizantin'
Se copstatf,, astfel, ci, din cele 65 de monede datate intre 913-964, provenite din teri-
'llilJ au fqst emise in
toriul considerat a {i fost stdpdnit <le unguri, nu mai pufin de 28 (adici
perioada 948 - 959 (sub Consdantin VII ti Roman II). Mai mult, toate aces-te 28 de monedc sunt
de aur (24), argint (1) 9i bronz aurit (3). Monedele de aur din intervalul respectiv rep-rezinti
peste 6tio7"'din'totat"i celor datate intre 913-969{1. Am luat in discufie perioadq-9.1J-969,
pS,trunde-datoritS alianlei bizantino-
^ongur" cd-monedele anterioare, emise sub Leon YI, au putut
ientru
din E9,t-896, iar dupi incheierea acestei perioade Imperiul Bi-zlutin a revenit la Dunire
(fapt care a contribuit, inevitabil, la intensificarea petrunderii monedelor)'
Aceastd, cregtere bruscf a penetrafiei monedei trizantine intre 948-959 a Iost erplfcati
prin subsidiile acordate conducbtbrilor Bulcsu 9i GyuLa {s. Studiind in continuare egantionul
&e monede datate intre 948 - 959, constatin cd ele se concentreazi in apropierea virsirii Mure-
gului ln Tisa. Monede de aur s-au clescoperit la'. Zenta (Banatul s6rtcsc), hiszcmbor (com.

36 Vezi nota 17.

sl Yezi notele 18,20 9i Gh. Anghel, Atba lulia, I3ucuralti, 1987'-p' 21'
sB IV, Cluj-Napoca, 1989, p' 299' Vezi 9i M'
$t. Pascu, Yoieaoiatul 7'raisiluoniei,
Rusu, op. cit., P. 373. i
3c L. Kov6cs, op. cit., p. 133- 154.
{0 Csan6d Btyni, S;adingarn irn 10. Jahrhr'tnd'erl, Budapest, l99l' \?zi ;i ldem, Zvr
Frage der byzantinisohen Beziehingen im Fundmaterial Utgants. Atchiiologische Forschunge.n
ialJ"i,n"n 1910 und 1989, ,,Mitteilungen des Archaeologischen Instituts der Ung. Akad' d. Wiss.",
Budapest,
- 14, 1985, p. 209-223.
rl L. Kov6cs, op. cit., p. 134 (Abb. 1), p. 145.
as lbiilem, p. 146; Cs. Balint, 1991, p. ll7.
 "b tt
a
L tar J'
a
.(t
I
alt i t
{
,

1r
t
oaL
+t
b t
@ " g a
.!?. r?9.-
fl.<'\
a a \
JI

nrl.'t
-\; ?"-
2a
t
a
)
o
"1' I I
,r
\ J'
a

o l 4r n e J P e m r s P i n 9 r f - O Ait€r rlr'!.riijefril drn

Ort|--rg !Um/rtrlte ,f sec
+ CrucrPeciorote ti x-la.qip?ilo0do
m o : - i h ; ' : ; t/ e r h e I
O B t s e r r c rd o t o t e l P c t e t r c
in sec ol x - ten I F o r t i r-r-c 4 t t sd e { o
A r t r J Y l t r ' ' rlr n t r e s c o
^ r' Y
n )'yn ln
Y 1," 1p I T c p o rr,r n u ( 6 y u l o

Fig. l: Zota de concentrare a moncdolor'bizantine datati lntre 948-959: I - Algyii; 2:

Aracs (Franjevo) ; 3:Arad-Cealo; 4:Arad-Fcldioara; 5:Arad-Vladimirescu; 6:
Ranatsko Arindjclovo; 7 : B€k€scasbs;8:-B6t6ss46son; 9:-F"tU!*yi l0: Bugac; ll:
Cenad; 12 : Csanytelek; 13 : GsongtAd; 1{: Cs61yosp5.l9s1- !5 1 Dbyk; 16 : Domaszdk;
l7 : Felnac. 18 -l Felnac - ,,Kerekegyh6za"; 19 : Fi;ldedk; 20 : F6Venyes-Kerekegy-
h6"za; 2l: Gerend6s; 22:Hfidmeziivas{rhely; 23 : Hodoni; 24 : 116"*."' 25 :. J4nos-
Izzovo; 27: Kikinda; 28: Kiskundorozsna; 29: Kis&unf6legyh4za; 30:
sz6llA.s; 26: -31:
Iiiskunmaisa; Kiszombor; 32: Kiibekhrza; 33: Kundgota; 3{: Kunszentsragton;
j.i : Magiarcsanddd; 36 : Mak6; 37 : Male Pijace; 38: MedgyesegyhA,za;39 : Meztlbe-
r6ny; 40 - Mezdegyes; 4l : Meztimegyer;_12: Mindszent; 43 : Musca; 44 : Nagylak
45 ! 51agt*6goc";-46 : Novi KneZevac;'{7 : OcsOd; {8 : Orosh6za; {9 : Pecica; 50 :
Periam;51:Fitvarosi 5 2 : P u s t a R u c o v a ( D u d c s , t iV
i echi);53:Rab;5{:Secdlaz;
.55: Sanpetru German; 56: Szabadka; 37 -* Szabadkigy6s; 58 - Szarvas; 59: Szeged;
60: Szegv6r; 6l: Szentes; 62 : Sziireg; 63: $iclilu; 6't:1'4p6' _65: Terernia lllare;
66:'Iliszdsziget;67:Tomnatic; 66:Tti,matkloy 69 -T6tkomlos; 70:Virsand;71:
 152 Alexandru Madgearu

Csongrdd), Szentes (com. Csongr6d), T6tkomlos (cqm. B€k€s), K-iskull6tegyhdza Bacs-

.(com.
Kiskin), iir la Szeged (com. Csongrid), una de argint. Tot lntre 948-959 au Iost emisc- pe ci't se
p.t", *ie 110 sau 2l0 monede de-aur-care compuneau tezaurul (azi dispd.rut) de la Gaiu l\'Iare'
iom. Moravifa, jud. Timig Dar acesta s-a descoperit relativ departe de zona de concentrare pe
care am m.ttiiotrt-o mai sus. Concentrarea conlrasteazd cu situa$ia din teritoriile invecinate-
Astfel, monede datate ln 9{8-959 s-au mai descoperit ia doar alte patru loc,alitifi, risipite_pe
{3, iar in toati Ro-
lntregul teritoriu al actualei Ungarii, S-a mai desioperit una 9i la Vukova_r
m6nii, (cu exceptra.pobrogei) au ip6rut asemenea mo;€de doar ia: Alexandria (jud.
-Teleorma^n)s
ScoUinii (iuO. ij * 9i ia'Cte5a, jud. Bac{u (intr-un tezaur incheiat cu monede de la Con-
stantin Vill r". fiicir in ap.opierei confluenfei MureE-Tisa existi-o neobisnuiti densitate de
monede contemporane misiunii lui Hierotheoi. Faptui a {ost deja interpredat cle L. Xov6cs 9i
a?. '
Cs. Bdlint in sensul cE aceasta este zona unde a stipdnit ducele Gyula
Delimitarea acestui teritoriu poate fi fd,cutb. gi prin cartarea tuturor obiectelor bizantine
din secolul al X-lea, descoperite in regiunile dominatC de rizboinicii maghiari. Este 'rorb.e' pe
lA.ngl monede, de cruci $ctorale, calarame, cercei, etc. Din pd,cate, datarea foarte strinsS. a
".oillor pectorale nu estl posibilS, astfel c[ ele nu sunt de prea m.ar9 !919s pentru a delirnita
teritoriui de penetrafie religioasi, bizantini de la mijlocul secolului al X-lea. Se pot ob1y1,
in alara "oneip. care am rmiotit-o, inci doud conceniriri de obiecte bizantine: pe cursul Tisei,
intre Crig gi Bodrog, si ln sudul Slovaciei;i la nord-est de Balaton. Totugi, acestea sunt mar
18.
rarefiate decdt cea de ld confluenfa Mureg-Tisa
lntre Tisa, Crip gi Mureg existi un grup dens de descoperiri maghiare vechi, din prirna
ium6tate a secolului "t'X-1". (vezi fig. l). Aceste antichitlfi nu apar decAt foarle sporadic
i, ,,,,,,,dOu'".r"a MureEului. Ele"se conienireazh in cAmpia dintre Mureg, Tisa, Crig ;i M3nli-i
Zrandului. in extremitatea nord-estici a acestui teritoriu se afl6 localitatea Gyulo' Tonollmuf
pdstreazi, cu siguranf5, amintirea unui conducdtor din evul mediu timpuriu, care Foate lr cel
[."sti""t'L Con"stantinopol, ori altul. Topografia descoperirilor nu ingfiuie extinderea acestei
grurare
zone pAn[ la Dunare. in sudul Banatului, in ptrrfile sale muntoase, se contureazd. o alti
de veitigii din secolele IX-XI; asupra semnificafiei lor nu ne putem opri acum.
Din ieritoriul de care ne ocupdm provin cdteva cruci pectorale, databile in secolul al X-le,a
at, Nagylak 50,
si in orima piirte a celui urm6,tor. Dintre ele, exemplarele d'e la Arad-Feldioara
Szcntis-Nigyttike.t gi Szentes-Szentl6szl652 se dateazS, prin context, incepAnd cu ultima
treime a se"oiotoi al X-iea, astfel ci ele nu sunt, propriu-zis, mflrturii ale misiunii lui Hierotheos.s,
i" r"ni-U, foarte importaTti este cruciulifa din tabl6 de bronz argintatl de la Mindszent
e6sit6 intr-un mormrint de copil. in micul cimitir de^acolo s-au mai descoperit nronede occide::-
Lle emise intre 926.-950 gi o catarami bizantintr,. In acest caz, datarea crucii citre mijlocul
Jcohrlui al X-lea este fo.arfe probabili,. De asemenea, la Algy6 5a a aperut o cruciulifi, intr-un
cimitir vechi maghiar, in asociere cu materiiale din prima jumdtate a secolului al X-lea-
problema cea mai insemnati pe care o supunem disculiei este cea a eventualei existenJe-a
unor monumente ecleziastice ridicate ca urmare a misiunii lui Hierotheos. Este mai greu de

ao Pentru toate acestea, vezi L. Kovacs, op- oi,t-, p. 133- 15{ 9i A' \l' Yelts, Unele
(cu o prbire speciald
cunsiiteralii priuinil circdalia monelqrd, in s!o-. Y^-: XII in bazinut 9arpatic
asufro
' tctitoriut'ui Rom,6nieiJ, in SCIVA, 39, 19E8, 3, p. 25L-271'-
n. B. ],/Litrea,' Dicwoeiti,s mondtaires en Roumoiie - 1979, in,,Dacia, N. S.", 21' 1980,
p. 376, nr. 140.
6 Gh. poenaru-Bordea, B. Mitrea, Dicouuertes mondtaircs e* Rollmarrie - 1989, in
,,Dacia, N. S.", 3d, 1990, P. 307, r:t' 172.
i. C. pr"d",- Circulilia monedelor bizantine in rcgi,unca co4oto-ilu&cand, in SCIV, 23,
1972, ' 3, p. 399.
ri L. Kovacs, bp, cit., p. l{6- l{8; Cs. Balint, 1965, p. 217; Idem, 1991, p' 120'
s vezi harta la ei; galint, 1991,p. 120 (Abb. 35).
.s Zs. Ix.vag, Bt'o*zeiti pintorolhiewe aus iler Arpailenzeit, in ,,Acta Archaeologica", 32,
1980.p. 366 (nr. 'il; Cs. Balint, 1991,p' 210 (nr. 6).
50Cs. batint; 1991,' p.241 (nr' 181) ;i Taf. LXII/E'
. C.l S"ii"t,'pgS, p.'2tS; A. Szeman, BrusthreuseaonFiliganatbeit aus ilem 10-11'
IIr. in ..A M6.r Feteo"'Mritium Evkcinyve", Szeged,ryD88 (19E9),p.75-91; Cs. Balint, 1991,
'". ;itat'- xxxv/l.
zts-i".. 255(ni. 2761
ri Cs. Balint, 1991,'pr257 (nr.293)9iAbb.32l2.
6x Zs. t-o.vag,op, cit., p.366 (nr. 8); Cs. Balint, 1985,p. 215; Idem. 199[ p. 239 {tr.
170) si Abb. 3211.
q cs. satint, t99t,
i. 206-207'262.
 crezut c5 episcopulnu a:e" o- regedinfd stabil5, aga cEm au pr€supus
unii cercctltori rE. Din
t"i.stvlt":: reiese ci, misiun6a a avut un oanacare-sEcoes.sc ln orice caz, cr ina-
f|!"lo
rntea hotezului in rit t*it ttic,
l.l"l $j_etan1, gi incl o vreme dupl aceea, crcptinismul bizantin
11y,* sl 9 i,n{u:nt[ considerabild,.in'ungaria,'l?isdnd urme chia.;'it ri;u!. o. acoea,este vero-
slmrla exlstenta unor brserici de protreuienfl bizantinl, anterioere inceputului secolului
al
{r-le1 AdepJii,localizirii lui-Gyudin teritoriul ai" i".urtonnrealei Mure;*risa au adus in
disculie eventualitatea ca unele monumente ecleziastio di" ";;--;; "l- t r*t intemeiate cu
ocazia misiunii lui Hierotheos. Astfel, s-a presupus c! nAn{stirea lui Achtum
de la Morisena -
fost precedat[ de o alti biscric[, unde i-ar fi aflat scdiul "pi"""p.r aI
$fA. lui Hicrotheos re.
AIti cercetatori dateazd vestigii_le respective in secotul al o"i" tifip"l lui Glad; pre*po.
niind chiar o reactivare a uaui l2lcagdc cult paleoc.ettin _I-X-lea,
ft fu*, t*{" Iceste ipoteziporrrt""
de la un rnaterial arheologic foarte sfuac. Uimele vechii ll,bisericia" rort
ai"tr"r"^i" *".! f".te
prin $em9la1ea,(in 1866).a catedralei care a. suprapus-o. S-a p"dl1;i;;i *tabiti existenla'unui
baptisteriu
{9 n-lan g-6tra1, clddit gi cu materiale-romane refoloslite, 9i inchis intr-un ediliciri ar"pt-
unghirrlar. Siptrturile efectuate ia 1971- 1975 in exteriorul biseiicii a-ctuare au surprins trei
niveluri de construcfie, dintre care primul a fost atribuit epocii lui ecrtt"mir.
Nu exist't nici un
indiciu care a.I putea sug€ra o datarb mai veche. Sub pti-irr "i""r a" ""i.i.""1i.
au apdrut frag-
tnente cerami-cedecorate cu imlxesiuni llcute cu .rolrtia, care nu * p"t a.ti
inainiea ultim"ei
prrfi a secolului al X-lea.. Chiar admifS,nd c5. a lost rlutilizata o to".L*1i"
de epoctr,romanl,
acest fapt nu are cum si fie pusin legh,iuri cu momentul reprezentat de IrrGiorro
lui Hierotheos.
Tot la cenad a mai existat 9i o bisericd de tip rotondi,.viztbitl
t;i;;i.tdicat Oei. r. M"."igli
la sldrgitul secolului al XVIIJea. Ea nu a fost identificattr p6 t6r"",
necunoseutS,50. ii i.Lr. ei rdm6ne, deci,
O alti rotondd se afl5 la Kis-Zornbor Go. S-a afirmat cd ,,in fundamentul ei s_au gd,sit
monede bizantine" de la Constantin VII 61,dar, in realitate, unica monedl provine
din cimitir;
ea nu poate avea nici un rol in datarea rotondei 03.
szes$ !,sr sz6reg or, datate ipotetic tot in secorul al,X-iea, [snre bisericile de Ia branjcvo A;;.i;;:
'restde Felnac de'S6mpetru G.errnan,to.poairnul:Kerche3ryryza ;, ; d"t-ic sifur. u"a"rl r,
9i l.i"it"tai" trizit33z; irraicn
existenla unci,,biserici rotunde", neidentiiicatc arheologil"or.
in concluzie,
,:!:y_l1":i:l*ul 4"1.}cYT nu se cunoagtc nici un monument care s-ar putea data cu cert,i-
secolului.l in zo-nadin pr_eajmacon-lluenlei lf".qi1;o. Dealtfel, Cs.
balrnt atragea atcntia asupra T-lp: faptului clt in Legenda Sf. Gerard se spuDec'trsingura biserice din
fara lui Achtum era cea ctitsrittr de acqsta, Ia Morisena c?. Atunci, "'. p"t.- ga""di h ;"""t""i;

pdcurariu, op. cit., p, 203.

:: I. Rdmureanu, lg|, p..36; M.
56 A. -Sacerdofeanu,Organ'izareabiseticii ottodo'xcrond)e in sec. IX - XIII, in
Teol'ogice", 20, 1968,3:j, p. ,,Studii
Frfihmittelalter, Bonn, Dqq_p. ?l0i-;l_; 9._G;rirrry, r97_\ -gesan,'T.
p; tio;-x".t-rr"."at, siebenb*igen ii
I. Rrmur6"ro, lt{. B"d.g.;, rstotia biscticeascd,
universald, I, Bucures,ti, 19E7,p. 486.
Gh. Cotogman, Bazilica romanii cu boptisteriu din urbs Morisma. Contribulii
i:lorio.cre;tinis*nului in Dacia Traianri, in ,,Bise-ricl grtqgre la
n"-era;;, g6, l96fi; jr;,
,{69-,185; M. Rusu, op. cit., p. 36{-365; ;.
R. R. Heitel, 19g3.p. iOO_f6r.
!E P' Iambor, St. Matei, A... kian,
Cenad(L97,4,1975),in,,Zindava", 14, tgEz, _Cncetiiri.arheologice
" ii agezarea
'- --'---r
Jeudal-timpurie de Ia
p. 69_108.
5o tr{. Rusu, castrurr^oman^4N!?-si"it"teafetcitoldAtboruriain,,AllA
- cruj-Napoca,,
22, 1979,p. 57; Idem, 1982,p. 36{-365:
i. G. Gyiirffy, 1976: p; 175 presrrpune c6 .toponimrl pastteazd,amintirea rui Zombor,
care ar fi numele real al capeteniei maghiare cregtinate ta conitantinopole.
6r E. Gluck, Contribulii priaind istor^io-pdtfilot - x, invol. Studii
arddenein "t"itatrii
cu ptiaite lo istotia Arailulu.i, Bucureqti, l98op. 9r. conJanti'er"D,
Je! 91R.
@ L. Kovdcg ob. cit., p. 1,t8,nota l2tl Tot-"!i:_9.'cyorfiy op. cit., p. 15.
ig:,i,;. rzi;irsai,'pi z6i
crede ctr moneda ar pitea pro^badatarea in timpul lui Hierotheos.

F. Gluck, Cu,pr.iairela istoricul pdrlilor ard.ileneinepocauoieuodatuiuiiui Alnum,in vol. citat

l" l. 01, p. 124; P. rambor, contribulii documentai pliuihd u;;te ojir'ir;'rorrane;ti din aestu
ldrii hnnceputr'l Jeuilalismului,in,,Acta Musei Napoce'nsis",17, rsso,p. ioo, nota 32.
q G. Gyorf{y, 1976,p. t76; Idem, 1985,p. 265.
6 E. Gliick, op. cit.,p. 124; Cs. Balint, 1991,p.
ll5.
s6 V. Gervers, Les r_oton^d-e^s
d.e|dpoque ro*oo, d"n, ra Hongrie m.ddiit,are,
-' in ,,cahiers de
Civilisation M6di6vale", XI, 1968,1, p. 543; E. Gliick, op. cit., pi tZA.
.3 Cs. Balint, 1991,p. ll5-116.
15{ Alexandru Madgearu

eristenfl_a reqedinfei episcopole a lui Hierothoos undeva mai Ia nord de Mureg, in centrul teri-
toriului dclimitat de dcscqoririle moneta're. Bunioarll, putcm avea in vedere acea rotond5
d-escoperitl la F6vcn5res - Ketehegyhtlza, adicl la vreo 15 km vest de oragul Gyrrla. p. " 1*a
datatd la lnceputul secolului al Xl-lea, dar pc"baza mormintelor din apropiere gi a bisericii to-
manlce care a suprapus-o. Nu este exclusl o vechime mai mare. Din picate, nu ne-au fost aixe-
sibile date mai amlnuufitg despre s6p6turile efectuate de J. Implom in 19J{. Toponimul, care
inseamn2l ,,Biserica rotrrndl", este atestat din 1336 s.
Mai recent, G. Gyitrff]' a emis ipoteza stabilirii lui Hierotheos la Sirmium {Sremska
Mitrovica), vechiul centru episcopal al Pannoniei, unde s-a descoperit o biserici databili inainte
de 1018. Nu existl nici un argument sigur 6t.
_ - Sediul cpiscopului Hierotheos rbmine necuroscut. in schimtr, putem f, aproape siguri cb
el li-a exercitat acfiunea misionarl lntr-o re6;iur.re care cuprindea aitualele "otiritati Csongr6d
gi B€k6s din llngaria, nord-vestul l:lanatului si Cdmpia Aradului. Cucerirea de ctrtre maghiiri a
accstuiteritoriu de c6,mpie se va fi incheiat p" Ia Ofi, cind, prohabil, s-a petrecut connictol cu
ducele G_lad, stlpinitor al Ilanatului d.
,I)upl infrdngerea sa, pfii clariului maghiar care diupase
spafiul dintre Tisa, cri; qi Mu,reg vor dispune de o importantb suisl de bog{gie gi de put-ire :
sarea transportatl pe Mureg. credem ci nu gre;im daca vedem in politha urmata de Gtda, la
mijlocul secolului al X-lea, expresia acestei ascensiuni a clanului maghiar care luase in stipdnire
valea inferioari a Mure;ului.
Istoria acestei zone ln urmitosrele trei sferturi de secol continub str ridioe, lns6, distule
probleme; chiar datarea fortificafiei de la Arad-Yladimirescu ar putea fireconsider,atS, pornind de
Ii. posibilele semnificafii ale tehnicii ci de construcfie.
Din-alt-punct de vedere, concluziile la care am ajuns sunt de naturi a inttrri ipoteza da-
tirii rotondei'de la AIbr I.ulia nu la mijlocul secolului al X-lea, ci in cursul celei de-a doia j*tqdt'dli
a secolrlui al lX-lca. Eridant cI pblerna nu poate fi consideratd inchisd, dar este cerjc* Alba
Iulia nu a fost regodinfa epicpputui Hicrotheos ,i cl izuoarele bizaqxlis" n-au inclas Transilaania
secolului ol Xieo in sfu{ieJ fc crita.l dctt*tuat ,,T'urhia" . l)impotriv5, se pare cI in Transilvania
nu exista, iq v{@oadad seria Gonstaotb hrfirogenetul, nici un centru ile putere de anvergurl
demn de a fi pomenit printre prietedi sidFenii Imperiului Bizantin.
{}e9! cucgrttl de qnele gn+-T{i 4e-r6zboinici magh.iari, care au inaintat pe doul cii de
pltrundere (la lnceputurile qecoluigi &t X-b), ,,i1ra de, dincolo de piduri" a rimas, un timp,
ignoratd de cele mai putersic-e dintre,triburile,mtgtriare, care prelerau s5, domneasci pesie
un care, geog-ra{ic vprbiod, se dcosebca profund de cel transilval- ,,'I'urkia" se oprea
-spafiu
acolound-eincepeaudealurilegimunfii.'DupicumospuneclllizrGestaHungarorutnlcap. XXll;,
Porlile Mesepului reprezentau ,,marginea regatului d$ctlui Arpad" (meta regni itucis Arpad).

tt Vezi V. Ger'rcrS, op. cit., p. 530, 5'13.

o G. Gydrffy, 1976, p. 176; Idsm, 1985, p.
ro E. Gltick, Cortribxlii. .., p. 94-95.