Test 1

Subiectul I 70 de puncte
Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde
cerințelor formulate.

Între noi era acelaşi lucru. Toată ziua ne urmăream prin şanţurile labirintice
de canalizare. Coboram acolo prin locuri anume, păşind pe ţevi smolite şi peste
robinete uriaşe, apoi ne intra în nări şi în sânge mireasma aceea de pământ,
de râme şi larve, de smoală şi chit proaspăt. Parcă ne înnebunea, înarmaţi cu
pistoale cu apă, mascaţi cu cartoane creponate de la depozitul de mobilă, pe
care le coloram acasă făcându-le cât mai înspăimântătoare, cu colţi rânjiţi, ochi
holbaţi şi nări umflate, ne fugăream prin canalele întortocheate, văzând
deasupra doar o fâşie de cer, care se întuneca pe măsură ce timpul trecea.
Când, dând colţul, nimeream nas în nas cu un duşman, răcneam şi tăbăram
unul pe altul, zdrelindu-ne şi rupându-ne maieurile tetra sau bluzele cu
imprimeuri. Nu ştiu cine a inventat jocul căruia îi ziceam Vrăjitroaca şi pe care
l-am jucat ani de zile fără să ne saturăm, ba, prin clasa a opta, îl mai jucam
încă. Era o combinaţie de jocuri mai blânde: Hoţii şi gardiştii, Uliul şi porumbeii
şi Gardiană zece-zece. La început era doar o vrăjitroacă, pe care o alegeam
prin numărare. Era singura care purta mască şi avea pe deasupra şi un băţ cojit
în mână. Număra cu faţa la perete şi apoi se repezea prin şanţuri în căutarea
victimelor. Puteai să ieşi din şanţ, dar nu aveai voie să te adăposteşti în scările
blocurilor sau să sari gardul în curtea morii. Vrăjitroaca ne vâna prin gropile urât
mirositoare şi, când reuşea să-l atingă pe vreunul cu băţul, scotea un răcnet
teribil. Victima trebuia să rămână ca paralizată. Vrăjitroaca îl târa de mână până
la cuib, unde îi căra în cap un număr convenit de „castane“ şi, astfel botezat,
cel prins devenea şi el vrăjitroacă, îşi lua o mască şi urmărirea continua.
Când nu aveam chef de Vrăjitroaca şi nici să ştergem cu talpa subţiată a
tenişilor căsuţele albastre, pomii galbeni şi mamele verzi pe care fetele le
desenau pe asfalt, doar ca să le-auzim urlând şi fugind acasă, ne strângeam
în gaşcă şi, aşezaţi pe nişte bucăţi de bordură încă nearanjate în linie,
începeam să povestim tot felul de lucruri sau să jucăm Fazanul pe filme; îmi
amintesc cum a povestit Ţaganu o escapadă de-a lui în curtea morii: „Am sărit
gardul pe la căsuţa cu cap de mort. Am ajuns lângă moară. M-a văzut un morar.
Au venit şi alţi morari. Am luat-o la fugă. Au aruncat în mine cu pietre. M-am
ferit. Când au terminat pietrele, au scos pistoalele. Nu m-au nimerit. Au tras cu
mitralierele. Trăgeau în sus, mă lăsam în jos. Trăgeau la picioare, săream în
sus. Au adus tunuri. Dar eu fugeam mai departe. S-au luat cu tancurile după
mine, dar eu fugeam. Au trimis avioane şi au aruncat bombe, dar eu am ajuns
la gard şi l-am sărit pe aici, pe la poartă.“ Povestea aşa de serios încât aproape
că ajunseserăm să-l credem.
(Mircea Cărtărescu, Mendebilul)'
Teste 3
 Mircea Cărtărescu a primit Premiul de Stat al Austriei pentru Literatură Europeană.
Potrivit unui comunicat al ICR Viena transmis Agerpres, ceremonia a avut loc la Haus fur
Mozart din Salzburg, evenimentul fiind deschis de Helga Rabl-Stadler, director al Festivalului
de la Salzburg, și Wilfried Haslauer, guvernator al landului Salzburg.
Josef Ostermayer, ministrul federal al Artelor, Culturii, Constituției și Mass-media, i-a oferit
lui Mircea Cărtărescu distincția pentru întreaga sa operă și recunoașterea internațională de
care se bucură, moment urmat de un Laudatio susținut de Ernest Wichner (traducător și
director al Literaturhaus Berlin)
„Niciun moment nu mi-am abandonat (…)
convingerile artistice și atașamentul față de rădăcinile
mele — arta europeană“, a declarat Mircea
Cărtărescu, în discursul său de mulțumire.
La decernarea premiului au participat Silvia
Davidoiu — ambasadorul României în Austria, Sergiu
Nistor — consilier prezidențial și Irina Cornișteanu
— directorul Institutului Cultural Român de la Viena.
În toamna anului trecut, Mircea Cărtărescu a
susținut un turneu de promovare în spațiul de limbă
germană a ultimului volum din trilogia „Orbitor, Die
Flügel/ Aripa dreaptă“ (traducerea Ferdinand
Leopold), organizat de editura Paul Zsolnay în
colaborare cu Institutul Cultural Român. Trilogia a fost
publicată de editura austriacă în anii 2007, 2011 și
2014. Pentru „Der Korper/Corpul“ (traducerea
Gerhardt Csejka și Ferdinand Leopold, 2011), scriitorul și traducătorii au obținut în anul 2012
Premiul Internațional pentru literatură al Haus der Kulturen der Welt din Berlin.
(https://www.clujulcultural.ro/)

A. Scrie răspunsul pentru cerințele de mai jos cu privire la textele date.

1. Notează două jocuri care făceau parte din Vrăjitroaca. 2 puncte
2. Copiii spuneau povești așezați:
a) prin şanţurile labirintice de canalizare.
b) în scările blocurilor.
c) pe nişte bucăţi de bordură.
d) pe asfalt.
Litera corespunzătoare răspunsului corect este . 2 puncte
3. Mircea Cărtărescu a primit Premiul de Stat al Austriei pentru Literatură Europeană de la:
a) Josef Ostermayer.
b) Silvia Davidoiu.
c) Ernest Wichner.
d) Irina Cornișteanu.
Litera corespunzătoare răspunsului corect este . 2 puncte
4. În fragmentul extras din povestirea Mendebilul de Mircea Cărtărescu se evidențiază:
a) jocurile copilăriei.
b) anii de școală.
c) vestimentația copiilor.
d) dorința de cunoaștere. 2 puncte

4 Evaluarea Națională - Limba și literatura română

5. Notează „X“ în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea
acestuia, bazându-te pe informațiile din cele două texte. 6 puncte

enunț CoreCt InCoreCt

a) Copiii se jucau prin șanțurile de canalizare.
b) Jocul preferat de ei se numea Hoții și gardiștii.
c) Bordura era locul potrivit pentru povești .
d) Escapada lui Țaganu este reală.
e) Mircea Cărtărescu a susținut un turneu de promovare a
ultimului volum din trilogia Orbitor
f) Mircea Cărtărescu nu a susținut un discurs de mulțumire.
6. Menționează, în câte un enunț, tiparul textual din fiecare dintre fragmentele de mai jos:
6 puncte
a) Coboram acolo prin locuri anume, păşind pe ţevi smolite şi peste robinete uriaşe, apoi ne
intra în nări şi în sânge mireasma aceea de pământ, de râme şi larve, de smoală şi chit proaspăt.

b) Am sărit gardul pe la căsuţa cu cap de mort. Am ajuns lângă moară. M-a văzut un
morar. Au venit şi alţi morari. Am luat-o la fugă.

7. Prezintă, în cel puţin 30 de cuvinte, o legătură care se poate stabili, la nivelul

conținutului, între fragmentul din povestirea Mendebilul de Mircea Cărtărescu și
fragmentul preluat de pe www.clujulcultural.ro 6 puncte

8. Crezi că povestea spusă de Țaganu este doar un mod de a atrage ațenția celorlalți?
Justifică-ți răspunsul, în 50 – 80 de cuvinte, valorificând textul dat. 6 puncte

Teste 5
9. Asociază fragmentul din Mendebilul de Mircea Cărtărescu cu un alt text literar studiat
sau citit ca lectură suplimentară, în 50 – 80 de cuvinte, prezentând o asemănare și o
deosebire dintre ele. 6 puncte

B. Scrie răspunsul pentru fiecare răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.
1. Încercuiește diftongul din cuvintele „căruia” și „desenau”. 2 puncte
2. Fac parte din acelaşi câmp lexical toate cuvintele din seria:
a) joc, gașcă, desene, povești, bordură.
b) șanț, gropi, asfalt, căsuțe, pistoale.
c) maieuri,bluze, teniși, pistoale.
d) pistoale, tunuri, mitraliere, bombe.
Litera corespunzătoare răspunsului corect este . 2 puncte
3. Rescrie enunțul „a declarat Mircea Cărtărescu, în discursul său de mulțumire“, înlocuind
cuvântul a declarat cu un sinonim şi cuvântul mulțumire cu un antonim. 4 puncte

4. Transcrie din fragmentul de mai jos trei verbe de conjugări diferite, pe care le vei
preciza.
„Când nu aveam chef de Vrăjitroaca şi nici să ştergem cu talpa subţiată a tenişilor căsuţele
albastre, pomii galbeni şi mamele verzi pe care fetele le desenau pe asfalt, doar ca să le-
auzim urlând şi fugind acasă...” 6 puncte

6 Evaluarea Națională - Limba și literatura română

5. Transformă construcția activă din enunțul „Mircea Cărtărescu a susținut un turneu de
promovare” într-o construcţie pasivă. 6 puncte

6. Alcătuiește un enunț exclamativ în care substantivul ,,premiu“ să aibă funcția sintactică

de complement direct și un enunț asertiv în care adjectivul ,,austriacă“ să aibă funcția
sintactică de nume predicativ. 6 puncte

7. Completează spațiile libere din textul de mai jos, reprezentând opinia unui pasionat de
lectură, cu forma corectă a cuvintelor scrise între paranteze. 6 puncte
Seria ... ( a deschide, construcție pasivă,indicativ, prezent) de relatarea intitulată
Mendebilul, care în volumul Visul purta titlul Jocul. În fruntea ... (text, caz genitiv) se
găseşte un motto din poezia Trecut-au anii… de Mihai Eminescu.

Subiectul al II-lea 20 de puncte

Redactează o pagină de jurnal intim, de cel puțin 150 de cuvinte, în să prezinți o zi

petrecută cu prietenii tăi. Pagina de jurnal va cuprinde prezentarea emoțiilordin timpul
zilei, o secvență narativă, una descriptivă și una explicativă. Data redactării paginii de
jurnal este 24 decembrie 2020.
Punctajul pentru compunere se acordă astfel:
• conținutul compunerii – 12 puncte
• redactarea compunerii – 8 puncte
(marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct;
coerența textului – 1 punct; proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; corectitudine
gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării ideilor – 1 punct; proprietatea termenilor folosiți
– 1 punct; respectarea normelor de ortografie – 1 punct; respectarea normelor de
punctuație – 1 punct; lizibilitate – 1 punct).
Notă! Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are
minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.

Teste 7