INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN PRAHOVA

OLIMPIADA DE LIMBĂ ŞI LITERATURĂ ROMÂNĂ

Etapa locală, 28 IANUARIE 2023
Clasa a IX-a

VARIANTA 1
Subiect elaborat în cadrul Grupului de lucru al ISJ Prahova

• Toate subiectele sunt obligatorii.

• Eseul sau răspunsurile nu vor fi precedate de titlu și/ sau motto.
• Timp de lucru: 3 ore.
• Total: 100 de puncte.

Citeşte cu atenţie textele de mai jos:

A. Dimineața, de abia trezit, numai ce auzeam strigăte din curte, din toate puterile: „Lùlu Pòpii, Lùlu!
Lùlu Pòpii!” O mică pauză. Apoi: „Lùlu”. Pe urmă iarăși: „Lùlu Pòpii! Lùlu Pòpii!” Chemările se urmau cu
modulații și variațiuni de accent ce veneau de-a dreptul din dorul inimii. Fusese așa de lungă noaptea! O noapte
întreagă nu ne-am văzut! De multe ori îi lăsam într-adins să cheme, cât mai mult și cât mai felurit căci Mamii îi
făcea un deosebit haz acest cor ce varia între răcnete și cântec. Mă îmbrăcam și ieșeam. Jocurile noastre
iscodiseră toate virtuțile nisipului. Exploatam o grămadă mare de nisip mărunt, pus de cineva sub castanul uriaș
din fața casei. Din elementul ușor umezit clădeam bolți, labirinte, biserici. Mai ales biserici. Îmi pusesem în cap
să devin odată „zidar de biserici”, adică arhitect. Acesta a fost întâiul meu „ideal” de viață. Și mă vedeam cu
toată gravitatea acolo pe grămada de țărână, în exercițiul măreț al viitoarei mele meserii. Efemerul alcătuirilor
ce durau până când o adiere usca nisipul nu ne dezamăgea. Nu ne revoltam împotriva vântului de sud, ca să fi
încercat vreodată să-i rupem aripile! Ne statorniceam, pentru ziua întreagă, cu o pasiune ce nu cunoștea nici
foame, nici sete, nici frig, nici canicule, în împărăția nisipului. Cu mânuțele noastre, ce-și însușiseră mișcări de
soboli și precizii de mistrie, născoceam ganguri subtile, arcade, catacombe, și noi și noi forme arhitectonice.
Apoi, câteodată dintr-o nimica toată cei patru prieteni ne schimbam în flăcări. Pentru un cuvânt scăpat, pentru o
nebăgare de seamă, cădeam la dezbinare. Se ridica un fel de război al tuturor contra tuturor. Războiul odată
dezlănțuit, o tactică instinctivă își manifesta iscusința și-și chema urmările. Cei trei se retrăgeau din curte și
fiecare se baricada în poarta sa. Stam acolo, fiecare în pragul uliței, având în spate certitudinea scutului matern
și a apropierilor duhurilor strămoșești. Ne azvârleam mânioși și strâmbându-ne, invective, batjocuri, injurii.
Atacurile și replicile se legau vii și prompte. Cele mai grele cuvinte de ocară pentru care am fi fost în stare să
ne scoatem cu reciprocitate și fără milă, chiar și lumina ochilor, erau următoarele. Ei îmi strigau: „Popă cu ochii
de clocă!”. Eu răspundeam: „Adam și Eva!” sau „Tudorel Til-dol-la!” Erau, precum se vede, aceste cuvinte
niște vorbe de ocară din cale afară grave, infamante. După o jumătate de oră, ca la o chemare a stihiei noastre,
ne găseam iarăși cu toții pe grămada de nisip, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Memoria invectivelor era
arsă pe rugul amintirilor.
Timpul ni-l iroseam în joacă aproape neîntreruptă. Cugetul nostru își învăța imperativele de la păsări și
flori, astfel că datoria noastră era numai aceea de a crește.
Lucian Blaga, Hronicul și cântecul vârstelor (1965)

B. Ne-am plictisit repede de desenat şi deodată ne-am hotărât (nu mai ştiu cine a fost cu propunerea) să ne
jucăm de-a Reginele. Jocul nu era greu: fiecare din noi trebuia să fie regină timp de o zi. Pentru că eram şapte,
jocul avea să dureze şapte zile. În fiecare zi, regina respectivă avea să primească o culoare, un obiect, o floare şi
un loc de joacă. Cu ele, ea trebuia să improvizeze un spectacol, un joc frumos, la care celelalte aveau să
participe ca supuse. Cea mai entuziastă era Ester, care se roşise atât de tare la faţă de plăcere, încât pistruii
aproape că-i dispăruseră. Sigur, aşa n-aveam să ne plictisim nicio clipă întreaga săptămâna. Ester a propus să
tragem la sorţi. Ne-am apucat pe loc să ştergem cu o cârpă udă desenele de pe asfalt şi să tragem cercurile celor
şapte zile. Cel mai larg l-am tras cu o cretă violetă, în interiorul lui am desenat altul cu cretă indigo, următorul
era albastru, următorul verde, apoi galben şi oranj, iar în centru rămânea un cerc de diametrul unei mingi, pe
care l-am haşurat cu cretă roşie. După această ispravă, fetele s-au împrăştiat pe la casele lor ca să aducă flori şi
obiecte. Am rămas în faţa cercurilor, ghemuită, cu mâinile pline de cretă. [...]

1
 O aşteptam pe Ester, mă întrebam ce rol o să-i dau când voi fi regină, dar mai ales mă gândeam cât de
bine o să-i stea ei pe tron, în mână cu floarea care îi va cădea la sorţi. Aş fi vrut ca această floare să fi fost un
trandafir roşu, şi chiar m-am hotărât să propun trandafirul: poate va nimeri tocmai la ea.
Am intrat în casă şi m-am apucat să meşteresc o coroniţă din hârtie aurie. Tanti Aura, aflând de jocul
nostru, mi-a mai adus în cameră fâşii de pluşuri multicolore, zdrenţe de atlaz şi crêpe-de-chine. În plus, câteva
coli de hârtie lucioasă, colorată, din care vărul meu mai decupa mere, pere, morcovi şi castraveţi pentru lucru
manual, la grădiniţă. Au intrat şi fetele şi curând camera s-a umplut de o lume truditoare. Decupam toate lanţuri
de hârtie colorată, făceam coliere, dantele şi brăţări din ce ne cădea sub mână, iar dintr-un scaun de bucătărie
am improvizat, cu câteva perne şi un cearceaf, un adevărat tron cu baldachin, demn de-o regină. Sucind
forfecuţa cu o graţie ca de pe altă lume, Puia decupa din foaia de aur un inorog şi un leu, pe care i-am lipit, faţă
în faţă, pe spătarul tronului.
Mircea Cărtărescu, REM (2006)

Subiectul I 30 de puncte
Răspunde, pe foaia de concurs, la fiecare dintre următoarele cerințe:

1. Evidențiază două mijloace diferite prin care se manifestă funcția expresivă a limbajului în fragmentul extras
din textul A, ilustrându-le cu câte un exemplu. 6 puncte
2. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, rolul stilistic al utilizării descrierii, valorificând fragmentul extras din textul B.
6 puncte
3. Notează, din textul B, trei termeni din câmpul semantic al materialelor. 6puncte
4. Ilustrează, pe baza fragmentului extras din textul A, două caracteristici ale textului narativ literar. 6 puncte
5. Susține-ți opinia despre semnificația următoarei secvențe din textul-suport A: Efemerul alcătuirilor ce durau
până când o adiere usca nisipul nu ne dezamăgea. Nu ne revoltam împotriva vântului de sud, ca să fi încercat
vreodată să-i rupem aripile! Ne statorniceam, pentru ziua întreagă, cu o pasiune ce nu cunoștea nici foame,
nici sete, nici frig, nici canicule, în împărăția nisipului. Cu mânuțele noastre, ce-și însușiseră mișcări de soboli
și precizii de mistrie, născoceam ganguri subtile, arcade, catacombe, și noi și noi forme arhitectonice.
6 puncte
Notă
Niciun răspuns nu va depăși 100 de cuvinte și va fi formulat în enunțuri.

Subiectul al II-lea 35 de puncte

După ce ai citit fragmentul din textul A, consideri că idealurile de viață se nasc la vârsta copilăriei, în timp ce
colegul tău te dezaprobă. Redactează un text dialogat de 150−300 de cuvinte (patru replici) în care să prezinți
ambele puncte de vedere (constând într-un argument, respectiv un contraargument).
Notă
Pentru conţinut, vei primi 30 de puncte, iar pentru redactare, vei primi 5 puncte (utilizarea limbii literare – 1
punct; logica înlănţuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct; respectarea precizării
privind numărul de cuvinte – 1 punct).

Subiectul al III-lea 35 de puncte

Scrie un eseu, de 600 – 900 de cuvinte, despre experiențe ale devenirii umane (prin joc, iubire,
călătorie etc.), pornind de la cele două fragmente citate şi valorificând aria culturală. În elaborarea eseului, vei
respecta structura textului de tip argumentativ: ipoteza, constând în formularea tezei/a punctului de vedere cu
privire la temă, argumentaţia (cu trei argumente/ raţionamente logice/ exemple concrete etc.) şi concluzia/
sinteza.

Notă
În elaborarea eseului, vei respecta structura textului de tip argumentativ: ipoteza, constând în formularea tezei/a
punctului de vedere cu privire la temă, argumentaţia (cu trei argumente/raţionamente logice/exemple concrete
etc.) şi concluzia/sinteza. Pentru conţinutul eseului, vei primi 25 de puncte , iar pentru redactare, vei primi
10 puncte (utilizarea limbii literare – 2 puncte; logica înlănţuirii ideilor – 2 puncte; ortografia – 2 puncte;
punctuaţia – 2 puncte; respectarea precizării privind numărul de cuvinte – 2 puncte).

Punctajul pentru redactare se acordă numai dacă eseul are minimum 600 de cuvinte.