OLIMPIADA DE LIMBA ŞI LITERATURĂ ROMÂNĂ

Etapa locală, 04 februarie 2023

Clasa a IX-a

 Toate subiectele sunt obligatorii.

 Eseul/ răspunsurile date nu vor avea titlu sau motto.
 Timpul de lucru: 3 ore.
 Total: 100 de puncte

Citeşte cu atenţie textele de mai jos:

A. Trenul ajungea la cinci. De mult timp doream să mă întorc iar la München, orașul unde te
poți liniști de grijile vieții. Fusesem de trei ori în capitala Bavariei. Cadența de discreție
franțuzească și elanul romantic italienesc se îmbină armonios în arhitectura lui, și aerul de
munte risipește orice lâncezeală în această cetate a muzicii. În mintea mea se amestecau
impresiile trăite în diferiți ani. Toate aveau aceeași culoare albastră. Și tramvaiele erau albastre
în München. Alunecau lin pe șine, se opreau la stații cu precizie de cronometru. O zguduire
rupse firul evocărilor. Intrasem în gară. Case înalte umbreau compartimentul. Cineva mi-a dat
jos geamantanele. Apoi m-am suit într-o mașină și am pornit spre „Vierjahreszeiten-Hotel”. Cu
plăcere copilărească regăseam lucrurile la locul lor. Într-un oraș în care nimic nu s-a schimbat
de-a lungul anilor ți se pare că nimic nu s-a schimbat nicăieri, nici în tine. Redevii nou, proaspăt,
pe pragul vieții, cu inima deschisă surprizelor. Cascada din Piața Maximilian plesnea pietrele
de la fântâni cu același zgomot neobosit, halucinant noaptea, dacă locuiești într-unul din
hotelurile care dau pe esplanada unde se înșiră librăriile de artă și prăvăliile de mobilă veche.
Toamna își scutura aurul prin pomii așezați în dreptunghi. Terasele cafenelelor erau
ticsite de oameni. În bulevardul cel mare, perspectiva era neclintită, palatul din fund oprind
orizontul, cu fațada lui panoramică. La „Vierjahreszeiten-Hotel” n-am recunoscut personalul.
Dar mirosul holului era același, un amestec de ceai, țigarete și parfum încălzit. Scrisesem
dinainte să mi se rezerve o odaie pe strada lăturalnică, la etajul unde acum câțiva ani petrecusem
săptămâni de reculegere muzicală. Odaia semăna cu amintirea mea. Mi s-a părut însă mai mică.
Patul purta un baldachin. Somnul părea gata să mă învăluie. Dar m-am scoborât îndată în
sufragerie, să-mi beau ceaiul. Un covor înăbușea pașii. O tăcere de submarin domnea în sala cu
tavan jos, lucrat în stuc alb. Măsuțele erau cochet împodobite cu flori. Regăseam atmosfera

1
Olimpiada de limba și literatura română Clasa a IX-a
gânditoare a vechiului hotel și învârtind încet lingurița în ceașcă îmi analizam plăcerea de a-mi
fi realizat o dorință. Era plăcere? Da și nu.
În așteptare, te hrănești cu închipuirea, modificată după fantezia momentului. Îi
modelezi tu forma, iar multiplicarea ei în imaginație te îmbogățește fără a-i știrbi din posibilități.
Însă proiectarea unei stări de spirit netrăite n-are perspectivă în suflet, rămâne pe un plan pur
vizual, și instabilitatea ei, fără volum, împiedică întruparea mulțumirii. Acum atinsesem ceea
ce doream. Trebuia să încep să mă bucur. Dar bucuria, când ești singur, e un fel de meditație.
Adică rezultanta unor stări retrospective. Și bucuria nu se poate resimți decât în prezentul ei.
Prin urmare, chiar substanța bucuriei lipsea din acest popas mult dorit. Totuși, din liniștea și
tăcerea care mă înconjurau se ridica o blândă stare de spirit, de care păreau cuprinși toți cei ce,
ca mine, învârteau lingurița în aburul unei cești de ceai.
De departe recunoscui pe o celebră cântăreață. Aveam s-o aplaud a doua zi în Donna
Ana. Fața ei era ca o mască de tragedie greacă, cu orbitele larg înfundate în frunte, și gura vastă,
bine dilatată, ca să dea drumul glasului torențial. Era singură, dar părea că așteaptă pe cineva.
Pregătea, pentru altă persoană prăjiturele și pesmeți pe o farfurie. Mai aproape de mine,
grupurile obișnuite ale vilegiaturiștilor. Englezoaice prea slabe, nemți prea groși, câteva bătrâne
ce-și purtau naționalitatea în ticuri, câte un bărbat bolnăvicios și distins a cărui poveste ai vrea
s-o cunoști.
(Cella Delavrancea, Semnul)

B. De când plantase caisul în colțul vestic al curții, Ilie se trezea foarte de dimineață, de
teamă ca nu cumva acesta să nu se viseze-nflorit, înainte de soroc, dorindu-și să umble, dintr-
un instinct natural, prin toată curtea, așa îmbrăcat în mătasea filială, fapt ce l-ar fi buimăcit
definitiv. Pomul își are gândurile lui. Doar astfel poate hoinări, ca și mine, nestingherit, silabisea
Ilie, convins că fiecare va crede în propria sa călătorie, fără să verifice, faptul că pământul se
mișcă într-un regim privilegiat al gesturilor exacte. Câinele îl urma de cum văzuse, pândind de
după colțul casei, încovoiat somnoros, că stăpânul său avea alte preocupări după gimnastica de
dimineață, adică îl mângâia în fugă sub bărbie, astfel că el nu mai avea timp să închidă ochii și
să ridice, pe rând, ca și cum ar fi dat noroc, labele din față, preț de câteva secunde, nu-l mai
peria astfel ca el să se-ntindă până-i atingea burta de pământ, și nici nu-l mai urechea,
îndemnându-l să-și mănânce boabele. Mărul, în schimb, îl mâncau împreună, pe bucățele,
câinele urmărindu-i zvâcnitura mâinii când îi arunca partea lui... E o chestiune pe care o vom
2
Olimpiada de limba și literatura română Clasa a IX-a
clarifica, desigur, părea că-i transmite Dog, pe când îi întorcea spatele dând din coadă, înainte
ca stăpânul să-l ignore definitiv. Cu o primăvara înainte, Ilie aduse acasă o scară dublă de
aluminiu, lungă de câțiva metri, cu un sistem de iluminare a treptelor atunci când era desfăcută
(...). O găsise la un târg de vechituri, intrase fără o țintă precisă, dar când o văzuse agățată pe
un fel de suport improvizat printre haine care nu promiteau niciun răsfăț, știuse că este a lui.
Prietenul său a fost uimit să-l găsească aproape ascuns printre flori, vorbind despre gravitație.
Vreau să înțeleg cum interferează în spațiul unic al vederii aerul, lumina, simțurile, cuvintele și
gesturile, elementele. Vederea, știi, are raporturi speciale cu tactilul. Să nu-mi spui că pipăi
pomul, că-l ciocănești să-l auzi cum sună, îl apostrofă, într-o zi, amicul său din colțul străzii.
Despre lumea celestă văzută rezemat fiind de ramurile unui pom, Ilie îi tot vorbise în timpul
din urmă, dar că ea ar fi coborât în curtea lui în chip de flori de cais, i se părea dincolo de orice
înțelegere. Așa că acum asculta. Știam eu că nu sunt pe deplin ascuns.
(Mircea Lungu, Caisul)

Subiectul I 30 de puncte
Răspunde, pe foaia de concurs, la fiecare dintre următoarele cerințe:
1. Evidențiază un mijloc prin care se manifestă funcția expresivă a limbajului în textul A,
ilustrându-l cu un exemplu. 5 puncte
2. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, rolul stilistic al utilizării persoanei a III-a, valorificând
textul B. 5 puncte
3. Notează, din textul B, cinci termeni din câmpul semantic al grădinii. 5 puncte
4. Ilustrează, pe baza fragmentului extras din textul A, o caracteristică a textului narativ
literar. 5 puncte
5. Susține-ți opinia despre semnificația următoarei secvențe din textul-suport B: Pomul își
are gândurile lui. Doar astfel poate hoinări, ca și mine, nestingherit (...). 5 puncte
Notă
Niciun răspuns nu va depăși 100 de cuvinte.
Pentru conținut, vei primi 25 de puncte, iar pentru redactare, vei primi 5 puncte (utilizarea
limbii literare – 1 punct; organizarea înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct;
punctuaţia – 1 punct; respectarea precizării privind numărul de cuvinte – 1 punct)
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsurile vor fi formulate în
enunțuri.
3
Olimpiada de limba și literatura română Clasa a IX-a
Subiectul al II-lea 35 de puncte
După ce ai citit fragmentul din textul A, consideri că deplasările în viața unui adolescent au un
rol determinant în luarea deciziilor, în timp ce colegul tău te dezaprobă. Redactează un text
dialogat de 150−300 de cuvinte (patru replici), în care să prezinți ambele puncte de vedere
(constând într-un argument, respectiv, un contraargument).

Notă
Pentru conţinut, vei primi 30 de puncte, iar pentru redactare, vei primi 5 puncte (utilizarea
limbii literare – 1 punct; logica înlănţuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia –
1 punct; respectarea precizării privind numărul de cuvinte – 1 punct).

Subiectul al III-lea 35 de puncte

Scrie un eseu, de 600 – 900 de cuvinte, despre diferitele modalități de cunoaștere a lumii (prin
joc, iubire, călătorie etc.), pornind de la cele două fragmente citate şi valorificând propria
experiență culturală.

Notă
În elaborarea eseului, vei respecta structura textului de tip argumentativ: ipoteza, constând în
formularea tezei/a punctului de vedere cu privire la temă, argumentaţia (cu trei
argumente/raţionamente logice/exemple concrete etc.) şi concluzia/sinteza.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 30 de puncte, iar pentru redactare, vei primi 5 puncte
(utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănţuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct;
punctuaţia – 1 punct; respectarea precizării privind numărul de cuvinte – 1 punct).

Punctajul pentru redactare se acordă numai dacă eseul are minimum 600 de cuvinte.
Inserarea de citate critice necomentate sau nerelevante pentru tema dată atrage după sine
neacordarea punctajului maxim.

4
Olimpiada de limba și literatura română Clasa a IX-a