TEST PREDICTIV

• Toate subiectele sunt obligatorii.

• Timpul efectiv de lucru este de 1 oră. Se acordă 10 puncte din oficiu.

I. (60 de puncte) Citeşte cu atenţie textul următor:

„Priveghiuri lungi de toamnă. În sfeşnic lumânarea

Se luptă-n întuneric, tot scăpătându-şi zarea,
Precum se luptă somnul cu jalea ce te-apasă
În liniştea ploioasă...

Deodată triste glasuri sporesc mocnita jale,

Bat fâlfâieri greoaie deasupra casei tale...
Se face iar tăcere... –şi te străbat fiorii:
Ne lasă şi cucorii!

„Fugiţi, fugiţi departe, întârziate stoluri,

Să nu v-apuce-n câmpuri îngheţul de la poluri!...”
Suspină trist în urmă, foşnindu-şi frunza moartă,
Salcâmul de la poartă...” (Ştefan Octavian Iosif – Salcâmul)

A. Limba română
1. Desparte în silabe următoarele cuvinte: priveghiuri, fâlfâieri, întârziate. – 6 p.
2. Transcrie din prima strofă un cuvânt ce conţine un triftong şi două cuvinte ce conţin diftongi. – 6 p.
3. Menţionează valoarea morfologică a următoarelor cuvinte din text: lumânarea, te, trist. – 6 p.
4. Precizează funcţia sintactică a următoarelor cuvinte subliniate din versul: „Deodată triste glasuri
sporesc mocnita jale”. – 6 p.
5. Motivează folosirea cratimei în structura: „Se luptă-n întuneric”. – 6 p.

B. Înţelegerea textului
6. Precizează care este anotimpul descris de poet, indicând două construcţii semnificative. – 6 p.
7. Transcrie, din text, două figuri de stil diferite. – 6 p.
8. Identifică imaginea artistică din versul: „Deodată triste glasuri sporesc mocnita jale”. – 6 p.
9. Precizează rima versurilor poeziei. – 6 p.
10. Indică două argumente pentru a ilustra ideea că textul de mai sus este o descriere poetică. – 6 p.

II. (30 de puncte)

Imaginează-ţi că, într-o vizită la muzeu, te-a impresionat o pictură în care apărea un peisaj de toamnă.
Scrie o compunere în care să evidenţiezi trăsăturile peisajului pe care le-ai remarcat în această operă de
artă. În compunerea ta, trebuie:
• să formulezi un titlu expresiv/ personalizat al textului redactat de tine;
• să respecţi convenţiile specifice unei descrieri;
• să ai un conţinut şi un stil adecvate tipului de text şi cerinţei formulate;
• să respecţi normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie.
 TEST PREDICTIV

• Toate subiectele sunt obligatorii.

• Timpul efectiv de lucru este de 1 oră. Se acordă 10 puncte din oficiu.

I. (60 de puncte) Citeşte cu atenţie textul următor:

„A fost odată ca niciodată etc.

A fost odată un împărat evlavios şi bun. El avea trei feciori. Pe lângă multe bunătăţi ce făcuse
oamenilor din împărăţia lui, a ridicat şi o monastire de care să se ducă pomina. A împodobit-o cu aur,
cu pietre nestemate şi cu tot ceea ce meşterii din acea ţară au socotit mai scump şi mai frumos. O
mulţime de stâlpi de marmură şi poleiţi erau prin biserică şi pe dinaintea ei. Zugrăvelile cele mai
preţioase, policandre de argint şi suflate cu aur, candele din argintul cel mai bun şi mari cât doniţa,
cărţile cele mai alese erau zestrea monastirii aceleia. Cu cât se bucura împăratul de frumuseţea ei, cu
atât se întrista că nu putea să o săvârşească deplin, căci turnul se surpa.
„Cum se poate, zise împăratul, să nu pot sfârşi astă sfântă bisrică? Iată, am cheltuit toată starea, şi
ea nu este încă târnosită”...” (Petre Ispirescu – Pasărea măiastră)

A. Limba română
1. Desparte în silabe următoarele cuvinte: niciodată, evlavios, deplin. – 6 p.
2. Menţionează trei termeni din familia lexicală a cuvântului om. – 6 p.
3. Menţionează valoarea morfologică a următoarelor cuvinte: împărat, el, avea. – 6 p.
4. Precizează funcţia sintactică a următoarelor cuvintelor subliniate din enunţul: „...cărţile cele mai alese
erau zestrea monastirii aceleia”. – 6 p.
5. Găseşte câte un sinonim pentru următoarele cuvinte din text: bun, frumuseţea, se întrista. – 6 p.

B. Înţelegerea textului
6. Identifică modurile de expunere prezente în text. – 6 p.
7. Precizează care sunt cele două însuşiri ale împăratului. – 6 p.
8. Explică în două enunţuri în ce constă supărarea împăratului. – 6 p.
9. Identifică figura de stil din următorul fragment: „Zugrăvelile cele mai preţioase, policandre de argint
şi suflate cu aur, candele din argintul cel mai bun şi mari cât doniţa, cărţile cele mai alese erau zestrea
monastirii aceleia.”. – 6 p.
10. Menţionează două trăsături care să ilustreze ideea că textul de mai sus este un fragment dintr-un
basm. – 6 p.

II. (30 de puncte)

Realizează o compunere în care să-l descrii pe unul dintre prietenii tăi sau ai familiei tale, model pentru
cei din jur (trăsături fizice şi morale, reale şi imaginare). În compunerea ta, trebuie:
• să formulezi un titlu expresiv/ personalizat al textului redactat de tine;
• să respecţi convenţiile specifice unei descrieri (portret);
• să ai un conţinut şi un stil adecvate tipului de text şi cerinţei formulate;
• să respecţi normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie.
 TEST PREDICTIV –SEPTEMBRIE 2010

• Toate subiectele sunt obligatorii.

• Timpul efectiv de lucru este de 1 oră. Se acordă 10 puncte din oficiu.

I. (60 de puncte) Citeşte cu atenţie textul următor:

„Atât de tristă-i dimineaţa Abia o brumă fără milă

Acum când plânge-o toamnă nouă, Şi vara mi-a fugit departe,
Când cade din copaci viaţa Răsar, movilă de movilă,
Şi frunze galbene mă plouă. În jur de mine frunze moarte.

O lume-ntreagă simţi cum moare Ce taină le-a desprins în şoapte

Într-o tulpină ce se-ndoaie, Mai multe azi ca altădată,
În orice zvon e-o aşteptare Ce visuri au murit azi-noapte
Şi-un vis în fiecare foaie. Cu-atâta frunză spulberată?”
(Octavian Goga – Toamnă nouă)

A. Limba română
1. Menţionează trei termeni din familia lexicală a substantivului frunză. – 6 p.
2. Precizează mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului prin care s-au format cuvintele subliniate
din versurile: „În orice zvon e-o aşteptare”; „Ce visuri au murit azi-noapte”. – 6 p.
3. Menţionează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate: „Într-o tulpină ce se-ndoaie”. – 6 p.
4. Precizează funcţia sintactică a următoarelor cuvinte subliniate din versul: „Şi frunze galbene mă
plouă”. – 6 p.
5. Motivează folosirea cratimei în structura: „ce se-ndoaie”. – 6 p.

B. Înţelegerea textului
6. Transcrie, din text, două figuri de stil diferite. – 6 p.
7. Precizează măsura primelor două versuri ale fragmentului dat. – 6 p.
8. Identifică imaginea artistică din versul: „Ce taină le-a desprins în şoapte...”. – 6 p.
9. Precizează care este anotimpul descris de poet, indicând două construcţii semnificative. – 6 p.
10. Menţionează două trăsături care să justifice faptul că textul aparţine unei opere lirice. – 6 p.

II. (30 de puncte)

Realizează o compunere cu titlul Peisaj de toamnă, în care să foloseşti ca mod de expunere descrierea,
având ca început dat următorul enunţ: În răcoarea dimineţii, pădurea părea de aramă, poleită de razele
timide ale soarelui... În compunerea ta, trebuie:
• să respecţi convenţiile specifice descrierii, ca mod de expunere;
• să ai un stil şi un conţinut adecvate situaţiei imaginate;
• să respecţi normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie.
 TEST PREDICTIV

• Toate subiectele sunt obligatorii.

• Timpul efectiv de lucru este de 1 oră. Se acordă 10 puncte din oficiu.

I. (54 de puncte) Citeşte cu atenţie textul următor:

„Cică odată în pădure murise o căprioară. O pisică sălbatică vine şi se suie pe ea să se mai
hodinească la soare. Dar trece un urs pe acolo şi vede pisica deasupra căprioarei. Ce se gândeşte nenea
Martin?
- Bre, da straşnică lighioană-i asta! Aşa de mică ş-a omorât cogiamite fiară. Ia să mă sui în copac şi
să mă uit şi eu ce-o mai face.
Alături, lângă căprioară, era culcat în frunze un porc mistreţ. Când se mai încălzeşte, porcul începe
să dea din coadă. Pisica ţâşt!... socoteşte că e şoarece şi sări pe coada porcului, trăgând de ea. Porcul
guiţă odată tare. Pisica de frică svrr!... pe copac în sus. Iar ursul:
- Hait! a omorât căprioara, a omorât porcul, acum vine să mă mănânce şi pe mine. Şi de frică i se
înmoaie labele lui nenea Martin şi cade udubâşt!... jos din copac, rămânând pe loc nemişcat.”
(*** - Animale viteze)

A. Limba română
1. Desparte în silabe următoarele cuvinte: sălbatică, căprioară, hodinească. – 6 p.
2. Scrie următoarele substantive la numărul plural: mistreţ, fiară, şoarece. – 6 p.
3. Precizează timpul următoarelor verbe: murise, vede, a omorât. – 6 p.
4. Menţionează felul următoarelor cuvinte: pădure, vine, ea. – 6 p.
5. Scrie opusul următoarelor cuvinte: sălbatică, mică, frică. – 6 p.

B. Înţelegerea textului
6. Identifică personajele prezente în text. – 6 p.
7. Indică două însuşiri ale ursului, personajul din textul dat. – 6 p.
8. Precizează locul unde se desfăşoară acţiunea din fragmentul dat. – 6 p.
9. Scrie ideea principală din primul alineat al fragmentului dat. – 6 p.

II. (34 de puncte)

Realizează o compunere narativă despre animalul tău preferat. În compunerea ta, trebuie:
• să formulezi un titlu expresiv/ personalizat al textului redactat de tine;
• să respecţi convenţiile specifice unei compuneri narative;
• să ai un conţinut şi un stil adecvate tipului de text şi cerinţei formulate;
• să respecţi normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie.