Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
- partea de vorbire care arată însuşirile lucrurilor, fiinţelor, fenomenelor naturii. El însoţeşte şi
determină un substantiv.
Clasificarea adjectivelor:
1. după structură:
a) adjective simple: bun, rău, harnic. (om bun)
b) adjective compuse: cumsecade, nord-american, nou-născut. (om cumsecade )
2. după formele pe care le iau în timpul flexiunii:
a) variabile (își schimbă forma):
- cu patru forme flexionare: frumos (1), frumoasă (2), frumoși (3), frumoase (4);
- cu trei forme flexionare: mic (1), mică (2), mici, mici (3);
- cu două forme flexionare: verde, verde (1), verzi, verzi (2)
b) invariabile (nu își schimbă forma): vivace, eficace, vernil, mov, roz etc.
Locul adjectivului:
- adjectivul stă, de obicei, după substantivul pe care îl determină ( copiii vioi, soarele strălucitor)
- poate sta şi înaintea substantivului (vioii copii , strălucitorul soare)
Observație!
Adjectivul poate deveni substantiv prin articularea acestuia cu articol hotărât sau nehotărât
(schimbarea valorii gramaticale):
Model analiză:
roşu - adjectiv simplu, variabil cu 3 forme flexionare, se acordă în gen, nr. și caz cu subst. creionul
(neutru, singular, N.)
Atenție!
Adjectivele pot fi însoțite de articolul adjectival care are rolul de a-l lega de substantivul determinat.
Exemple: fata cea cuminte, băiatul cel inteligent, copiii cei frumoși, florile cele parfumate.
Articole adjectivale: cel, cea, cei, cele.