fo-*^fr;

Colecfie coordonatd de
Mecpelnrua MAnculrscu-Colocse
 Marie Cardinal

in colecfia Romane
David Czuchlewski, Ospiciul muzelor
Psy au apirut: Cuvinte care elibereaze
Marc L6vy, In altd aiald
Pascal Bruckner, P alatul chelfhnelii Romanul unei psihanalize
Emmanuel Carrdre, Ora de schi
Petra Hammesfahr, Taina liniptitului domn Genardy
Luke Rhinehart, Omul zar
Pat Barker, Dincolo de limitd
Ion Vianu, Paramnezii Tiaducere din limba francezd de
Mark Haddon, O intfrmplare ciudatd cu un cffine Ia miezul noplii
H6ldne Duffau, kauma Nina Ivanciu
Thierry Bizot, P aradisul derizoriu
Leslie Kaplan, P sihanalistul
Marc Levy, $i dacd e adeudrat...
Emmanuel CarrEre, Adaersanil
Olivier Rolin, Ultimul port
|ean-Pierre Gatt6gno, Analizd mortald
Marguerite Duras, Durerea
Pascal Bruckner, Cdpcdunii anonimi
Pascal Bruckner, Luni defiere
Pascal Bruckner, Holii de frumusele
G6rard Haddad, Ndscut a doua oard, din tatd psihnnalist

TRCI
 Editori:
SLVIU DRAGOMIR
VASILE DEM. ZAMFIRESCU

Director editorial:
MAGDALENA MARCULESCU COJOCEA
t
Coperta colectiei gi ilustra{ia:
FABER STUDIO (Silvia Olteanu gi Dinu Dumbrivician)

Dtp:
CRISTIAN CLAUDIU COBAN

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a Rominiei

CARDINAL, MARIE
Cuvinte care elibereazi / Marie Cardinal ; trad. : Nina Doctorului care m-a ajutat sd md nasc.
Ivanciu. Ed. a 2-a, rev. - Bucuregti : Editura Trei, 2006
ISBN 973-707-I00-X ; (I3) 978-973-707-t00-2

I. Ivanciu, Nina (trad.)

821. I 33. I -3 l= I 35. I

Aceastd carte a fost tradusd dupl Marie Cardinal, Les Mors pouR LE
DIRE,Editions Grasset & Fasquelle, Paris, 1975

O Editions Grasset & Fasquelle, 1975

@ Gulliver, Getty Images, pentru foto coperti

@ Editura Trei, 2006

C.P. 27 -0490, Bucuregti
Tel./Fax: 14 021 300 60 90
e-mail: offi ce @ edituratrei.ro
www.edituratrei.ro

ISBN ( I 0): 97 3-7 07 -1O0-X

ISBN ( I 3): 97 8-97 3-7 07 -100-2
 trddufa infundatd era prost pietruiti, plind
de hArtoape gi de ridicdturi, mdrginitd de tro-
tuare inguste parfial distruse. Se vAra aido-
ma unui deget crdpat printre casele cu unu-doud etaj^e,
proprietate particulari, inghesuite unele intr-altele. In
capdt, se proptea in doud garduri acoperite cu o vegeta-
fie sdrdcdcioasi.
Ferestrele nu dHdeau la iveali nici o urmd de intimi-
tate, nici o urmd de mipcare. Te-ai fi crezut in provincie
pi totupi te aflai in plin Paris, in arondismentul XIV Aici
nu exista mizerie, nici belgug, era traiul micii burghezii
ce-pi ascunde prefioasele economii pe sub lezarde, pe
dupd obloane ptirbe, prin jgheaburi de streapind rugini-
te pi ziduri ddripinate, cu tencuiala cogcovitd. Porlile
erau insd solide, iar ferestrele de la parter protejate de
gratii rezistente.
Aceastd spdrturi tihnitd in orag trebuie cd data de
vreo cincizeci de ariii cdci pdstra urme de modern style
fir construcfiile heteroclite ale caselor. Cine locuia in ele?
Socotind dupd unele vitralii, dupd unele ciocane pentru
bdtut in poartd, dupi unele vestigii ornamentale, s-ar
8 Marie Cardinal
Cuvinte care elibereazd 9

zice cl.aici stiteau pensionari ai artelor incheindu-;i ca-

atingerea ugoard a draperiei
- Patii a doud Persoane -,
dupd aceea, upa de la intrare deschizAndu-se, o voce care
riera in spatele acestor fafade, pictorapi betrani, bdtrAne
mormdia: ,,La revedere, doctore",rici un rdspuns gi upa
cAntdrefe, fogti virtuogi ai scenei.
inchizAndu-se. Iardpi papi ugori inspre prima upi, inci
Vreme de papte ani, de trei ori pe sdptdm6nd, am strd-
vreo cAteva secunde, parchetul trosnea pe sub covor,
betut shedufa pAnd in capdt, pAnd la gardul din stAnga.
semn ci uga rdmdsese deschisi, mipcdri incomprehensi-
$tiu cum cade ploaia aici, cum se feresc de frig locatarii. bile. Draperia a fost in sfArpit dati la o parte, iar omule-
$tiu cum, vara, se instaleazd un mod de viafd aProaPe
rustic, cu ghivece de mugcate pi cu pisici adormite la soa- ful m-a invitat i-n cabinetul lui.
Iatd-md acurn agezatdPe un scaun, in fafa unui birou.
re. $tiu cum arati funddtura in timpul zilei gi in timpul
El e afundat intr-un fotoliu negru lAngi birou, astfel cd
nopfii. E pustie pAnd pi atunci cAnd un pieton se grdbeg-
sunt nevoit5 sd stau piezig ca sd-l privesc. Pe peretele din
te spre vreuna din porfi ori un pofer i9i scoate mapina din
fala mea se afla o bibliotecd i:rfesati cu cdrp, in care se
garaj.
incastreazd o canapea maro cu un sul de cipdtdi 9i o per-
Nu-mi mai pot aminti ce ord era cAnd am trecut pri-
ma oard pragul casei. Am remarcat mdcar plantele din
nifi. Medicul apteaptd ir:r mod vedit se-i vorbesc.
Doctore, sunt bolnavd de multi vreme. Am fugit
grddinild nemaiingrijite? Oi fi simfit pietrigul de pe cal- -
dintr-o clinicd pentru a veni sd vd vdd. Nu mai pot trdi.
darAmul ingust? Am numdrat oare cele papte trepte mici
imi face semn din privire cd md asculti cu atenfie, ci
ale peronului? M-oi fi uitat la zidul din piatrd de moa-
trebuie sd continui.
rd pe cAnd agteptam sd se deschidi uga de la intrare?
Fiind abetute, retrasd, in propriu-mi univers, cum sd
Nu cred.
g6sesc aceie cuvinte care ar trece dinspre mine spre el?
L-am vdzuttr schimb pe omuleful brunet care-mi in-
Cum sd rcalizez acea punte care ar uni clocotul 9i cal-
tindea mAna. Am vdzut cd era foarte sublire, foarte co-
mul, clarul gi obscurul, care ar pigi dincolo de canal, de
rect imbrdcat pi foarte distant. I-am vdzut ochii negri, de
nepdtruns, ca o sticld matd. M-am suPus cAnd mi-a spus
fluviul umflat cu materii in descompunere, dincolo de
crudul guvoi de spaimd, ce ne despirfea, pe doctor de
sd aptept intr-o i:rcdpere pe care mi-a ardtat-o dAnd la o
mine, pe ceilalfi de mine?
parte o draperie. Era o sufragerie stil Henri II, al cdrei
mobilier masd, scaune, bufet, servant[ ocuPa $tiam sd povestesc. istorii, anecdote. Dar povestea
- -
aproape tot spafiul, impunAndu-i nou-venitei ce eram
ce-pi f[cuse sdlag in mine, ,,CEVA-uI", acea coloand a fi-
infei mele, inchisd ermetic, plind cu intuneric mipcdtor,
lemndria lui sculptatd, reprezentAnd gnomi pi iederd, co-
cum sd vorbesc despre lucrul dsta? Era dens, consistent,
Ionapele in formi de spirald, tdvile de aramd pi vasele de
parcurs totodati de'spasme, de gAfAieli 9i de migcdri len-
porlelan chinezepti. Aceasti urAfenie n-avea importan-
le, aidoma celor diristrdfundurile marine. Ochii nu-mi
!i. Pentru mine importantd era liniptea. Am agteptat,Ia mai erau ferestre. Degi deschigi, ptiam totupi ci-i inchi-
pAndd, incordatd, pAnd ce am auzit zgomotul unei ugi
sesem, cd erau doar doud bucdfi de globi oculari.
duble ce se deschidea in dreapta draperiei, apoi papi pi
10 Marie Cardinal
Mi-era ruFine de ce se petrecea inliuntrul meu, de ha-
osul acela, de acea rdvdgeald, de acea agitafie, gi nimeni
nu trebuia sd priveascd intr-acolo, nimeni nu trebuia sd
gtie, nici mdcir doctorul. Mi-era rugine de nebunie. inni
pirea ci orice formd de viafd era preferabild nebuniei.
Navigam neincetat in ape extrem de primejdioase, pline
de curenfi, de cascade, epave, vArtejuri gi cu toate astea
era musai sd md prefac a luneca pe un lac, incetipot Pre-
cum o lebndd. Ca sH md ascund gi mai gi, imi astupam
toate iepirile: ochii, nasul, urechile, gura, vaginul, anu-
sul, porii pielii, vezica. Pentru a obtura mai bine aceste
orificii, corpul imi furniza din abundenld materialele
adecvate, unele ingropAndu-se intr-atAt cd nu mai puteau
trece, alcdtuiau un bloc compact, in vreme ce altele se
scurgeau neintrerupt, interzicAnd astfel origice intrare.
pe care le-afi ur-
- lmi putefi vorbi de tratamentele
mat? De specialigtii pe care i-a1i consultat?
Da.
-Despre asta puteam vorbi. Puteam enurnera medicii
gi medicamentele. Puteam vorbi despre sAnge, de pre-
zenla lui blAndd pi cdldufd irtre coapse de peste trei ani,
despre cele doud chiuretaje ce-mi fuseseri ficute spre a-i
opri piroirea.
Aceastd curgere, cu diferenlele ei de regim, imi era
familiard. Anomalia aceasta era securizantd, ftrtrucAt se
vedea, se putea mdsura, analiza. imi pldcea s-o trans-
form in punctul central gi cauzd a bolii mele. intr-ade-
vdr, cum sd nu md inspdimAnte aceste pierderi constan-
te? Ce femeie n-ar fi innebunitd vHzAnd cd i se scurge
energia in felul dsta? Cum sH nu md epuizeze continua
supraveghere a acestei surse intime, jenante, bdtdtoare
la ochi, ruginoase? Cum sd nu explic prin acest sAnge
faptul cd nu mai puteam trdi cu ceilalgi? Pitasem atA-
Cuvinte care elibereazd 11
tea fotolii, atAtea scaune, atAtea divane, atAtea canape-
le, atAtea covoare, atAtea pafuri! Ldsasem atAtea bdlfi,
bdlti;e, picdturi gi picHturele fur atAtea saloane, sufrage-
rii, anticamere, culoare, piscine, autobuze gi alte locuri!
Nu mai puteam iepi.
Cum sd nu vorbesc de bucuria din acele zile cAnd s6n-
gele pdrea cd se oprepte, se mai ardta doar prin dAre de
culoare cafeniu inchis, apoi ocru, apoi gdlbui. In zilele
acelea nu eram bolnavd, puteam sd md migc, sd vid, sd
ies din mine. SAngele se ducea in fine sd se ghemuiascd
in sEculeful lui molcu! gi dormita acolo timp de doud-
zeci pi trei de zile, ca inainte. Cu aceastd speranfd, md
strdduiam sd fac cdt mai pufrne eforturi. Md deplasam
cu mare bdgare de seami: si nu iau copiii frn brafe, sd nu
car copurile de la piafd, sd nu stau prea mult in picioare
nng? mapina de gdtit, sh nu sp5l rufe, sd nu spdl geamu-
rile. Incet, calm, pentru ca sAngele sd dispard, sd puni
capdt mAnjelilor. Md intindeam cu ceva de tricotat, su-
praveghindu-mi totodatd cei trei copilapi. Pe ascuns,
printr-o mipcare a brafului, pe care obipnuinla mi-o fd-
cuse foarte iute pi indemdnatici, imi supravegheam in
permanenfd starea. $tiam s-o fac in orice pozilie, fdrd ca
cineva sd-gi dea seama. DupH imprejurdri, mAna mi se
strecura prin fafd, printre firele de pdr aspre pi crefe p6ni
ce dddea peste locul cald, moale pi umed al sexului, apoi
se retrdgea numaidecdt. Sau trecea lesne peste valea din-
tre fese gi coapsd pi se afunda, dintr-o datd, in orificiul
rotund gi addnc, dupd care se indepirta prompt. Nu m!
uitam imediat la vdrful degetelor. imi rezervam o sur-
prizd.. $i dac[ n-ar fi nimic? Uneori era ceva atAt de ne-
lnsemnat i:rcAt trebuia sd-mi zgdrrtbine de tot, cu unghia
de la degetul mare, pielea de pe degetul aritdtor pi de
pe cel mijlociu ca sd iasd la iveald o prelingere de-abia
1? Marie Cardinal
colorate. Atunci mi nipidea un fel de fericire: ,,Daci' nu
mai fac nici cea mai mici migcare, o sd inceteze cu toful"'
RdmAneam incremenitd, parcd adormiti, sperAnd din
rXsputeri sX redevin normald, si fiu ca celelalte: refdceam
la nesfArpit acele socoteli in care femeile erau experte:
,,Dacd ciclul mi se termind astdzi, urmitorul va fi". SE
vedem, luna asta are treizeci sau treizeci 9i unu de
ziLe...?" Cufundati in calcule, in bucurie, in vise. PAnd
ce md fXcea sd tresar mdngAierea energici pi precisd, foar-
te ascunsd, foarte blande, a unui cheag Pe care sdngele
il aducea cu sine. Lavd consistentd 9i grnbiti ce coboari
din crater, ndpddepte cavitifile, se prdvilepte, caldd. $i
inima care tncepea iardgi si-mi bati, 9i angoasa care-mi
revenea/ pi speranla care se ducea, in vreme ce eu aler-
gam spre baie. SAngele avusese de-acum vreme sd mi se
prelingd pe genunchi ori chiar pe picioare mai jos, ?. Pi-
curi de un frumos ropu aprins. AtAfia ani de zile trdili ir-
tr-o vepnicd apteptare, cu obsesia acesfui sAnge!
Md vdzuseri nu gtiu cAfi ginecologi. $tiam, aproaPe
la precizie, cum sd-mi agez fesele pe marginea mesei de
consultalie, dupi ce-mi ridicasem picioarele desfdcute
pe scdrilele inalte. Viscerele deschise gi oferite cdldurii
l6mpii, privirii doctorului, degetelor cu minupi de cau-
ciuc subfiri, frumoaselor gi infricogdtoarelor instrumen-
te de olel. inchideam ochii ori fixam cu obstinafie tava-
nul, in vreme ce in punctul central dinliuntrul meu
aveau loc perchezifii experte, explordri indiscrete, atin-
geri savante. Violatd.
Toate astea jusfficau imi pdrea propriu-mi dez-
- -
echilibru, il fdceau acceptabil, mai pulin suspect. Nu du-
ceai la azil o femeie pentru cX sAngera pi pentru cd asta o
ingrozea. AtAta vreme cAt ag vorbi numai despre sAnge,
ar fi numai el vdzut, nu s-€u vedea ceea ce el mascheazd.
Cuvinte care elibereazd 13
Md aflam deci acolo, a;ezatd lAngd medic, ir:r liniptea
acelei case baroce, de pe o strdduld infundati, in capit,
tdcutd, supusi pi drdgufi, aFa curn ar fi trebuit si fie sAn-
gele in cavitatea pAntecului meu. Nu gtiam ci acest loc
pi acest om aveau si devind punctul de pornire a tot in
viala mea.
Md compldceam fir a povesti despre vizita, cu cAteva
sdptdmAni ir urmd, la un renumit profesor in ginecolo-
gie.
Specialistul, imbrdcat i:r alb, bluzd scurtd pi pantaloni,
stil american, ipi vdrAse mAna dreaptd inlduntrul meu,9i
cu stAnga imi apdsa pe pAntec, intr-o parte, tr cealalti, la
mijloc, impingAndu-mi intestinele in jos, inspre locul
unde palpau degetele-i inmdnugate. Cam ire genul unei
gospodine ce se pregdtegte sd-pi goleascd puiul dintr-o
singuri mipcare. Mi agteptam ca viscerele sd-nceapd sd
emitd zgomote slabe ca mersul prin mocirld, ,,plici", ,,fle-
ogc-pleosc" , ,,pleosc". Thvanul era alb, ca gi minciuna. De
un alb imens pentru ca in el sd se piard[ vaginele difor-
me gi uzate, de un alb profund ca sd inghiti infameie
imagini ale imaginagiei mele.
Dupd minufioasa examinare, profesorul s-a ridicat,
pi-a scos mdnupa pi, in vreme ce eu md aflam tot acolo
pe masd, cu picioarele depdrtate, a declarat: ,,Deocam-
datd nu avefi decAt un uter fibromatos. Vd sfdtuiesc lIrsd
sd-l scoatefi cAt mai repede. Daci nu, o sd avefi proble-
me serioase, gi inci mai cur6nd decAt credefi. Sd fixim o
datd pentru operafie. O sd vedefi, dupd aceea, totul va fi
bine. Si nu amAndm, vd operez sdptdm6na viitoare. Sd
vedem, ce zi preferafi? Luni sau rnarfT?" Am spus
,,marf". Mi-a indicat ce aveam de fdcut fur vederea exa-
menelor preoperatorii pi ca sd fiu primiti in clinicd. I-am
pldtit, i-am spus mulfumesc Ai am plecat.
 I-
14 Marie Cardinal
Aveam aproape treizeci de ani. Nu vbiam si mi se
scoati acel siculef pi cele doud mici sfere. Nu mai voiam
ca sAngele sd curgd pe acolo, insd voiam sd-mi pdstrez
acest pachet in pAntec. ,,Ceva-ul" mi se agita in caP, se
agita. Am coborAt la iufeal[ scara de marmori cu colo-
nade, covoare, ciubucuri plate de arami, cu oglinzi pe
paliere. M-am trezit in stradd, pe trotuarul lat, cenupiu,
al frumoaselor cartiere. Am luat-o la fugi, am dat ndva-
ld in metrou, unde acel ceva lXuntric m-a cotropit, afun-
d6ndu-gi taman atunci rdddcinile in uteru-mi fibroma-
tos. Fibromatos! Ce cuvAnt! Cavernd ndpdditd de alge
sanghinolente. Cavitate monstruos de umflatd. Broascd
infesatd de pustule. Caracatif6.
Pentru bolnavii mintali, cuvintele, aidoma obiecteloq,
triiesc la fel ca oamenii ori ca animalele' Palpitd, dispar
sau se amplificd. A trece printre cuvinte e ca pi cum ai
merge prin mulfime. RimAn chipuri, siluete ce se gterg
repede din memorie sau, uneori, se ffig bine acolo, nu
ptii de ce. Pentru mine,la acea vreme, un cuv6nt, seParat
de masa celorlalte cuvinte, prindea viald', devenea un lu-
cru important, devenea poate chiar cel mai important lu-
cru, sdldgluia inlduntrul meu, md drinuia, nu md mai lisa,
reapdrea in timpul nopfii gi md agtepta la trezire.
Deschideam binigor ochii, iepeam din somnul apdsd-
tor, chimic, pistos Pe care mi-l produceau calmantele.
Mai intAi imi simleam corpul intact. Apoi simfearn ora,
soarele. Mergea. Urcam la suprafala conptiinlei. O secun-
dd, doud secunde, poate trei: FIBROMATOS!Pleosc!hr-
tins ca o improgcare abundentd de vopsea unsuroasd pe
un perete curat. Venea numaidecAt dArdAiala, cu beteile
inimii pi cu nddupeala de spaimd. Aga-mi incepea ziua.
Trebuie sd-mi aduc aminte gi s-o regisesc pe femeia
datd uitdrii, mai mult decAt datd uitdrii, dizolvati. Mer-
Cuvinte care elibereazi 15
gea, vorbea, dormea. Mi emolioneazd gandul cd ochii ei
priveau, cd urechile-i auzear, ci pielea-i simfea. Doar
prin ochii mei, prin urechile mele, prin pielea mea, prin
inima mea trdii acea femeie. lmi privesc mAinile, ace-
leapi mAini, aceleapi unghii, acelagi inel. Ea gi eu. Eu sunt
ea. Nebuna gi cu mine ne-am inceput o viafd cu totul
noui, plind de speranfe, o viafi ce nu mai poate fi rea.
Eu protejAnd-o, ea ddruindu-mi imaginatie, libertate.
Ca sd povestesc trecerea, nagterea, trebuie sd md in-
depdrtez de nebund, s-o lin Ia distanfd, si md dedublez.
O vdd pe stradd, grdbitd.Ii cunosc strddaniile de a pdrea
normali, de a-gi reline teama in spatele privirii. Mi-o
amintesc in picioare, cu capul'vArAt intre umeri, tristd,
absorbitd de crepterea agitaliei lduntriie gi totodatd de
blindarea ochilor. Sd nu transpari nimic! indeosebi sd nu
cadd pe stradd, sd nu fie inpfdcatd de ceilalli, sd nu fie
dusd intr-un spital. Ideea cd n-ar mai fi ir stale s-o ind-
buge pe nebund, al cdrei puvoi crescAnd ar distruge in-
tr-o zi digurile gi s-ar revdrsa, o fdcea s[ dArdAie.
Itinerariul iegirilor i se scurtase tot mai mult. pi-apoi,
intr-o bund. zi, nu s-au mai dus ir orag. Dupd aceea, tre-
buise sd-gi reducd spafiul la interiorul casei. Capcanele
se inmulfeau. in ultimele luni, inainte de a fi datd p^e
m6na medicilor, nu mai trdia decAt in baie. incepere abt
pardositi cu faianfd. incepere intunecoasd, de-abia lumi-
natd de o ferestruicd in formd de semilund, astupatd
aproape in lntregime de crengile unui brad masiv, ce
atingeau geamul in zilele cu vAnt. Incipere propice mi-
rosului de antiseptice pi de sdpun de toaletd. Nici o dArd
de praf pe la colpri. Degetele alunecau pe pardoseali ca
pe gheafd. Nici urmd'de descompunere, de fermentafi€.
Doar materia care nu putrezepte sau, in caz cX, intr-atAt
de lent cd nu-i puteai asocia ideea de putrefaclie.
 T
16 Marie Cardinal
intre bideu gi cadd, acolo ii era cel mai bine cAnd nu
mai izbutea sd-gi domine acel ceva lduntric. Acolo se as-
cundea agtept6nd si-gi facd efectul medicamentele. Chir-
citd, cu cdlcAile lipite de fese, cu brafele strdngdndu-pi
din rdsputeri genunchii la piept, cu unghiile atAt de in-
fipte in podul palmei cd pAnd la urmd il brdzdaserH cu
rdni, capul cldtinAndu-i-se din fafd inspre spate sau din-
tr-o parte in alta, prea greu, cu sAngele gi transpirafia ce
curgeau giroaie. Ceva-ul acela care, in interior, se com-
punea dintr-o monstruoasd colcdiald de imagini, sunete,
mirosuri imprdptiate in toate direcfiile de un impuls de-
vastator, destrdmAnd coerenfa oricdrui ralionament, fd-
cAnd absurdd orice explicafie, inutili orice tentativd de
ordonare, se arita, in afard, prin puternice zgAllAieli gi
printr-o nddugeali grefoasd.
Cred cd atunci cAnd m-am dus pentru prima oarH la
psihanalist era seari. Sau mi-a rdmas nostalgia uneia din
gedingele acelea tArzli, din capdtul strddufii infundate,la
addpost de frig, de ceilalli, de nebund, de intuneric. Una
din acele gedinle fur care realizam cd md maturizez, c6.
md nasc. Apdreau deschideri ample, drumul se ldrgea,
eu infelegeam. Nebuna nu mai era femeia aceea care se
ducea sd-gi ascund6 tremurdturile prin toaletele din cAr-
ciumi, care fugea de un dugman fdrd nume, sAngera pe
trofuare, igi picura teama in baie, acea bolnavd care nu
voia sd fie atins6, sd fie privitd, si i se vorbeascd. Nebu-
na se preschimba intr-o fiin1d tandrd, sensibild, bogatd.
lncepeam s-o accept pe nebund, s-o iubesc.
La inceput venisem in funddturd cu gAndul sd fiu
pentru o vreme irr grija unui doctor care nu m-ar inter-
na. ($tiam cd psihanaliptii nu-pi trimit pacienfii la spital.)
Md temeam de internare ata curn md temusem de ope-
rafia ce mi-ar fi amputat pAntecul. Fugisem dintr-o cli-
Cuvinte care elibereazi 17
nicd pentru a veni in strddufa infundatd, credeam insd
cd veneam prea tArziu, cd o sd md intorc intr-o clinici de
psihiatrie. Credeam ci era inevitabil, mai cu seamd de
cAnd ceva-ul lduntric se imbogdfise cu halucinafia. De
altminteri, eram foarte hotdrAtd sd nu-i vorbesc doctoru-
lui de aceastd halucinafie. Aveam impresia cd dacd i-ap
vorbi nu m-ar mai putea ingriji gi m-ar trimite, urgent,
de unde venisem. Prezenfa, c6nd gi cAnd, a unui ochi fn-
suflept, privindu-md, existdnd realmente, dar neexistAnd
decAt pentru mine (asta o gtiam) imi pdrea a fi semnul
adeviratei nebunii, al maladiei incurabile.
Aveam treizeci de ani, eram ftrtr-o foarte bund stare
de sdndtate, puteam s*o mai am cincizeci de ani i:r acelagi
mod, gi poate cd m-ag fi ldsat dusi cu totul de soarti de
n-ar fi fost copiii. Poate cd fdrd ei ap fi renunfat sd md
lupt. Cdci bdtelia contra acelui ceva lduntric era istovi-
toare pi, din ce in ce mai mult, eram ispititd de medica-
mente care mH transportau intr-un neant pdstos pi pH-
cut. Copiii mei erau fiinle umane pe care le dorisem
enorm. Nu se ndscuserd la voia intAmpldrii. De pe cAnd
eram foarte micd imi spuneam ,,lntr-o buni zi o si am
copii gi voi construi cu ei pi pentru ei o viald plind de cdl-
durd, de afecfiune, de ocrotire tandrd, de veselie." Tot ce
visasem pe cAnd erarn eu trsXmi copil. Veniserd pe lume
aducAndu-gi viafa lor complet noud, robugti, foarte dife-
rifi unul de celdlalt. Cregteau bine. Ne adoram. lmi pU-
cea si rAd, imi pldcea sd le cAnt cAntecele.
$i-apoi, totul s-a dus de rApd: s-a ivit ceva-ul lduntric,
a revenit gi nu m-a mai sldbit. Md acapara intr-atAt ci
ajunsesem sd nu md mai preocup decAt de el. A fost o
vreme, la-nceput, cAnd credeam cd pot trdi cu acel ceva
lduntric a9a cum allii trdiesc cu un singur ochi ori cu un
singur picior, cu o boald de stomac ori de rinichi. Unele
18 Marie Cardinal
medicamente il izgoneau, e-adevirat, intr-un colt de
unde nu se mai clintea. Atunci puteam asculta, vorbi,
merge. Puteam si md plimb cu copiii, s[ md duc la cum-
pdrituri, puteam sd le fac dulciuri gi si le povestesc is-
torioare ca sd le stArneascd rAsul. Mai apoi efectul medi-
camentelor a scdzut, Am luat atunci dozi dubli, dozd
tripld. fi, intr-o bund dimineafd, m-am trezit captiva ace-
lui ceva lduntric. Am consultat o sumedenie de medici.
SAngele s-a pomit si curgd fdrd oprire.
Din cAnd in cAnd imi sldbea vederea. Trdiam intr-o
cea|6,, totul devenea neclar pi primejdios. Capul mi s-a
vArAt intre umeri, pumnii mi s-au incleptat intr-o pozilte
de ap6rare. hrima imi bdtea cu i.30, L40 de pulsagii pe mi-
nut, cAt e ziua de lungi, de sd crezi cd o sd-mi stripun-
gd cutia toracici pi o si fAgneascd, palpit6nd, in vdzul tu-
turor. Ritmu-i trepidant mi istovea. Aveam impresia ci
ceilalfi o auzeau cum bate gi-mi era rugine.
Cdpdtasem doui manii, doud gesturi Pe care le repe-
tam de o mie de ori pe zi. Unul, Pe care l-am descris deja,
care consta in a md duce sd verific in ce stare se afla flu-
xul de sAnge, gi altul prin care imi luam pulsul. Ca gi in
cazul sdngelui, procedam pe furip fdrd ca cineva s6-gi dea
seama. Nu voiam sd aud pe careva zicAnd, vdzAndu-md
cd-mi pipdi incheietura mAinii: ,,Ce se-ntimpli, nu vd
simt4l bine?". S6ngele pi pulsul imi erau cei doi poli sen-
sibili, viziblli, ai bolii. Doud simptome ce-mi permiteau
sd spun uneori, cAnd nu mai rezistam: ,,Sunt cardiaci.
Am un cancer uterin". $i iardpi cutreieram pe la medici.
Iar moartea se fdcea irncd pi mai prezentd prin lichidele-i
impufite, cu descompunerile, cu viermii, cu oasele-i de-
vorate.
Acum cAnd mi-a intrat in cap sd vorbesc despre boa-
la mea. Acum cdnd mi-am oferit chinuitorul privilegiu
Cuvinte care elibereazd 19
constAnd in a descrie cumplitele imagini gi dureroasele
senzafii pe care mi le trezepte amintirea unor evenimen-
te din trecut, imi pare ci sunt un regizor cu a lui carne-
ri care, prins bine de capdtul brafului uriap al unei ma-
carale, e ir stare sd se dea jos ca sd filmeze ir prim-plan
detaliile extraordinar de mdrite ale unui chip pi in ace-
lapi timp sX se inalfe deasupra platoului pentru a sesiza
ansamblul unei scene. Astfel, cu ocazia primei vizite, vhd
Parisul cu luminile-i nocturne de toamnd (era toamnd?)
pi, in Paris, cartierul Alesia, iar in acest cartier funddtu-
ra, pi in funddturd cdsufa, iar in cdsuld biroul scdldat in-
tr-o lumini bhnde unde stau de vorbd un birbat gi o fe-
meie, iar aceastd femeie, frr acest decor, pe canapea, ghe-
muitd aidoma unui fetus intr-un uter.
La acea vreme irsd, nu gtiam cd de-abia incepeam sd
md nasc pi cd trdim primele clipe ale unei gestafii lente,
de gapte ani. Propriu-mi embrion purtat de mine hsemi.
Ii vorbisem doctorului despre sAnge gi despre acel
ceva lduntric ce-mi provoca bdtei de inime. $dam cd nu-i
voi vorbi despre halucinafie. Aveam sd-i vorbesc despre
ultimele zrle, de clinicd. in felul acesta i-ag fi povestit tot.
Doctorul asculta cu mare atenfie pi totugi nimic spe-
cial din povestea mea lungd nu-l fdcea sd reacfioneze.
CAnd am isprdvit cu evocarea bdii gi a crizelor de angoa-
sd, m-a intrebat:
Ce simfifi in acele momente, cu excepfia tulburd-
- fizice?
rilor
Mi-e fricd.
- Fricd de ce?
- Mi-e fricd de orice... fricd de moarte.
-La drept vorbind, nu ptiam de ce mi-e fricd. Mi-era
fricd de moarte, insd mi-era fricd gi de viafa ce confine
moartea. Mi-era fricd de exterior, insd mi-era fricd gi de
 T-
20 Marie Cardinal
iniuntrul meu care e reversul exteriorului. Mi-era fricd
de ceiialfi insX mi-era fricd pi de mine care eram o alta.
Mi-era frici, fric5, fricd, FRICA, FRICA' Atat.
Frica md alungase in lumea alienalilor. Familia, de
care de-abia md separasem, secretase iarigi un cocon in
juru-mi, tot mai strAns, tot mai oPac, Pe mdsuri ce boa-
la evolua. Nu numai ca sd md protejeze pe mine, dar pi
ca si se protejeze pe ea. Nebuniei ii merge rdu intr-o
anumitd clasd, trebuie cu orice pref ascunsd. Nebunia
aristocrafilor ori a celor din popor e considerati drept o
excentricitate ori o tard, se explic5. Insd, in noua clasd a
celor cu putere, nu este admisd. Daci provine din con-
sangvinitate ori din sdr[cie, mai treacd-meargd, se in]e-
lege, dar nu din confort, din belgug, dintr-o sdndtate
buni, din echilibrul pe care-l oferd banii cAptigafi cinstit.
h acest caz, eae o rugine.
La inceput mi se susura calin: ,,Nu-i nimic, epti ner-
voasi. Odihnegte.te pi fd sport". in final, povestea s-a
preschimbat in imperativ: ,,O sd-l vezi pe doctorul Cu-
tare, e prieten cu unchiul tdu 9i un specialist de vazd fir
sistemul nervos." Specialisful-prieten devazd' imi pre-
scrisese un tratament,,sub control medical". Mi se tezet
vase la clinica unchiului o camerd la ultimul etaj'
O incipere amenajatd in pod, cu un pat mare, tinigti-
t[, tapetatd cu pAnzd de ]ouy, avAnd motive cAmpenepti
odihnitoare: ciobdnila cu oile pi cu bita, copacul cu
trunchi noduros gi cu frunze de mdslin. Ciobdnifa, oile,
copacul, ciobdnila, oile, copacul. Repetifie tihnite. Un pa-
ravan acoperit cu aceeagi fesdturd ascundea o toaletd
confortabili dintr-un frumos porfelan alb, cu collurile
rotunjite,liniptitoare.infaga, o masd cu scaunul ei, apoi
o lucarni transformatd in fereastrd ce dddea spre o pri-
velipte inc6ntdtoare din Ile-de-France: un Fir de plopi fop-
Cuvinte care elibereazd 21
nind, meri dispugi cAte cinci, lanuri de grAne in panti
lind, cAt vezi cu ochii. Cerul imens.
Pdnza de Jouy era intr-adevir in camera de Ia clinicd
ori in camera mea de copil? Ptnza de Jouy de la clinici
nu era oare imprimatd cu flori mari pe tije cdrnoase? Pe
perefi era oare pAnzd, de Jouy sau pur pi simplu vopsea
albastrd,lucitoare? Nu mai gtiu. Nu ptiu cum am ajuns
acolo, cine m-a condus. Revdd perfect de bine scara de
lemn ingustd ce ducea spre camerd. Revdd dimensiuni-
le camerei pi mobilierul, fereastra, toaleta.
Atrebuit sd md dezbrac, si-mi pun o pijama nou-no-
uld, sd md urc i:r pahrl moale cu apternufuri proaspete,
sd md lungesc, si las sd mi se ia tensiunea pi pulsul. hr
voia medicinei. Am inchis ochii pentru a-mi continua
lupta fir interior, deoarece in afard md ldsam condusd:
corpul mi-era perfect intins, brafele mi se odihneau pe
aptemufurile bine netezite, palmele imi erau deschise.
Eram normald pe dinafari. ir,leuntru trebuia sd-mi cal-
mez pulsafiile. Mi s-a infdpurat braful intr-un manton,
auzeam suflul scurt de la para pe care o umflau, il sim-
leam strAngdndu-md tot mai tare, apoi m-am crispat un
pic la contactul cu discul de metal rece care mi se fixa la
incheietura cofului. Doctorul fdcuse mare caz de tensiu-
nea care-mi era foarte scdzutd.; trebuia sX mi se ia din pa-
tru in patru ore inainte de a mi se da tableta. Pufin imi
pdsa cd se constatd cd tensiunea imi era atAt de scdzutd..
Pe mine md interesau pulsul, bdtdile nebunepti ale ini-
mii. indeletnicirea cu tensiunea imi dddea pulrn rd.gaz
ca si-ncerc sd o calmez. Mi s-a scos mantonul, cineva s-a
migcat lAngd mine.
Cine sd fie? Unchiul? Profesorul-prieten? Altcineva?
Nu rstiu. La acea vreme md preocupa intr-atAt sd md con-
trolez gi sd-i declar rdzboiceva-ului lduntric, fircAt nu ve-
 r-
2? Marie Cardinal
deam cu adevdrat, simfeam cd orbesc, navigam cam Pe
b6jbAite, mai degrabd un fel de instinct md ferea s[ nu
md izbesc de lucruri gi de oameni.
in sfArgit, am simfit vArful a patru degete apdsdnd cu
pricepere sub incheietura mAinii. Patru bilufe moi. Nu
avuseserd nevoie sd pipdie, de-abia de-au atins zona pul-
sului cd sAngele, rdscolit, betut de acel ceva lf,untric, a gi
inceput sd zvAcneascd in ele. Degetele, de cumau simfit
zvAcniturile, le-au gi amplificat pi le-au fdcut si se rds-
pAndeascd prin tot corpul, prin toatd incdperea. 90,100,
1'j-.0, 120, 1.30,'1.40... In zadar imi ascundeam ceva-ul
lduntric gi zdvoram totul ca si nu poatd iepi, gtia bine si
se arate ag+ prin vene gi prin piele. Nememicul, era aco-
lo, ipi bdtea joc de mine, nu-mi dddea ascultare, lovea ca
un apucat in degetele care s-au indepdrtat. De acum in-
colo, ptiau. Din nou mipcdri, zgomote utoare, nu de spe-
riat, o agitafie inofensivd.
Acum o sd vi luafi tableta. Numai un sfert de ta-
-
bletd, de patru ori pe zi, $np de o sdptdmAnX. Apoi vom
mdri doza. O sd vi facd bine.
Vorbea o femeie scund5, subfire, cu pir alb. I-am ci-
tit tr privire cd inregistrase mesajul pe care i-l transmi-
sese degetelor ei ceva-ul acela lfluntric. $tia.
Am luat minusculul sfert de tabletd, paharul cu apd
pe care mi-l intindea gi m-am prefdcut cd lnghit normal.
in realitate, de sdptdmAni intregi nu mai puteam inghifi
tablete nediluate. Gatul imi era atAt de strAns cd nimic
nu mai trecea. Aveam impresia cd md sufoc ori de cAte
ori voiam sd ingurgitez. Am inchis ochii pi prin atitudi-
nea mea am lXsat sd se irnleleagd cd totul decurgea bine,
ci doream sd md odihnesc. Bucdfica de pastild imi rim5-
sese infepenitd in gAt, uriagd, ca o masd compactd. Fe-
meia a plecat.
Cuvinte care elibereazi 23
Am ficut numaidecAt un salt spre lavabou ca sd eli-
min pastila, cu degetele vArAte adAnc pAnd in glotd pen-
tru a provoca spasmele eliberatoare. In fine, micuful tri-
unghi gilbui s-a ivit cu mucozitdfi, spumd gi firicele vAs-
coase. (Tableta era gdlbuie, sau rozalie, sau ca sideful?)
M-am aVezat pe bideu, tremurAnd din creptet pAnd-n
tdlpi, cu fruntea lipiti de marginea rXcoroasd gi aspr6 a
lavaboului. Timpul nu mai exista. Nu gtiu cAt am stat ne-
migcat5.Imi aduc aminte cd mai apoi am scos tamponul
ce-mi oprea sAngele pe care atunci l-am vdzut curgAnd
incetipor, piciturd cu picdturd, ftr vreme ce eu md balan-
sam uturel din fafH spre spate, ca sd md legdn, gtiind
foarte bine ci o datd cu mine legdnam ceva-ul liuntric.
Picdturile de sAnge se striveau gi se diluau nifel fir umi-
ditatea faianfei albe, in cele din urmd pi-au croit un firi-
cel de drum sinuos pAnd la locul de scurgere. imi gn-
seam o ocupafie in a privi Ia ce fdcea sAngele iegit din
mine, mi gAndeam cd acum ipi are o viald proprie, ci
descoperea fizica lucrurilor de pe pimAnt, greutatea,
densitatea, viteza, durata. Imi finea companie, gi el pra-
dd legilor incomprehensibile pi indiferente ale viefii.
Ceva-ul lduntric izbAndise. Nu mai existam decdtnoi
doi, pentru totdeauna. Eram in sfArgit itrchigi, singuri, in
compania a ceea ce secretam: sAnge, nddupeald, rahat,
muci, salivd, puroi, vdrsdturi. Acel ceva lduntric imi
alungase de lAngd mine copiii, strdzile pline de viafd, lu-
minile magazinelor, marea la ora prAnzului cu vdlurele-
le din zilele frumoase, tufele de liliac, rAsul, pldcerea de
a dansa, cdldura prietenilor, exaltarea secreti a studiu-
lui, indelungatele ore de lecturd, muzica, bralele unui
bdrbat tandru inldnfuindu-md, crema de ciocolati, bu-
curia de a inota fir apa rdcoroasd. Nu-mi mai rdmAnea
decAt sd md chircesc in aceasti toaletd de clinicd, in lo-
 r-
24 Marie Cardinal
Cuvinte care elibereazi 25

cul cel mai cutat, pi si nidupesc tremutAnd' Md zg6'lld-

iam atAt de tare cd maxilarele, clinldnindu-mi, produ- ma afunci cd aceastd greutate, nu tocmai precisd totugi,
exista deja de o vreme. Am recunoscut in aceeapi clipd
ceau un zgomot stuPid de automat.
cd ceva-ul lduntric nu mai era acelagi , agltat, gAfAind,
Din fericire, freptele scdrilei scArfAiau. La cel mai md-
iute; devenise consistent, lipicios, ndcl6it. Inlduntrul meu
runt zgomot md duceam iardpi sd md culc ai adoptam o
sdldpluia acurn nu atAt spaima, cAt mai degrabd dispera-
pozlyenormald. Nu^mi pldcea femeia cu pdr alb 9i nu-i
rea, amdrdciunea, dezgustul. Nu mai voiam povestea
vorbeam niciodatd. imi aducea tdvile cu mAncare pi-mi
asta. Nu gtiu ce instinct m-a fdcut sd prefer lupta epui-
didea tabletele dupd ce-mi lua tensiunea pi pulsul' Nu
zantd cu acel ceva furios in locul coexistenlei cu acel ceva
puteam sd mindnc. Aruncam in lavabou tot ce putea in-
ta acolo, restul il zvArleam pe jgheabul de la streapina moale,lipit de mine intr-o abandonare grefoasd.
ce mdrginea acoperigut din figH ondulatd de sub fereas-
in cursul diminefii capul tot mai greu 9i irn su-
ferinld, infundat in pemd stabilit o legdturd intre
trd. Nu-mi aduc aminte ca timpul si fi fost scurt sau
starea mea prezentd gi tablete. Mi-am amintit de o con-
lung, nici de nopli pi de zile. Eram prizonierd' M-am ui-
versafie intre psihiatrul-prieten pi unchi. Vorbeau despre
tat pe fereastri ca s[-mi dau seama dacd a9 fi murit aflln-
un nou tratament, de un ,,electrogoc chimic", inci dificil
cAndu-md de acolo. Da, ap fi murit, tfebuie cd erau pa-
de manevrat, dar ale cdrui rezultate erau cu mult mai
tru etaje. Acoperigul imi umbrea partea de jos a casei 9i
bune decAt acelea ale electropocului obipnuit. Discutau
nu gtiam unde ap flcdzut,pe o verandd poate, ori in ver-
de fali cu mine de parcd eu ag fi fost un vas de porfelan.
deafd. Nu voiam si md sinucid tr acest fel. De altmin-
teri, moartea mi speria, oferindu-se totodati ca unicd so- $i fapt e cd, pe moment, nu dddusem atenlie acelor vor-
be ale 1or. Md gAndeam pur pi simplu cd cercul se inchi-
lulie pentru a-mi suprima acel ceva lduntric.
sese, cd o si fiu intematd pi cd era normal, firtrucAt eram
Nu gtiu cAte zile au trecut pdnd m-a acaparat o teribi-
incapabild sd triiesc la fel ca ceilaigi, incapabild sd-mi
ld nevoie de evadare. Oricum, cel pufin opt pentru ci in
cresc curn se cuvine copiii. $i-apoi, nu mai puteam, vo-
dimineala aceea (era intr-o dimineafi, sunt sigurd),
iam sd m[ elibereze de teamd, de ceva-ul lduntric, orica-
doamna imi ddduse si iau jumdtate de tabletd pi refinu-
re ar fi fost preful.
sem cu precizie cd o siptdm6ni trebuie sd iau un sfert,
in acea dimineali totupi, la clinic6, am intuit cd pre-
- jumdtate.
apoi
ful lor avea sd fie exorbitant pi cd nu voiam sd-l pldtesc.
Brusc amreaLizat cd md aflam in pat, culcatd normal
pe spate, cu fafa descoperitd' Asta m-a surprins: de luni
N-o si mai iau scArboasele lor pastile, hotdrAsem!
Cand doamna o sd vini, o sd simulez ci irghit pastila,
pi t"tti de zile nu mai puteam trdi decAt chircitd, nu mai
dar n-o voi inghifi, voi scuipa totui pe fereastrd. in;gtrea-
puteam dormi decAt strAnsi, cu capul i-nfundat itr cear-
gaf. Pe cAnd constatam aceasti schimbare, simleam o
bul de streagind!
greutate in ceafd, ca pi cum strdfundul capului md apd- $i asta am pi fdcut.
CdutAnd dupd amintirile din acea perioadd, md mir
Ju, .u gi cum cerebelul imi era de plumb. Mi-am dat sea-
cd i:r memorie gdsesc doar terenuri virane i:rtinse, pline
 V-
26 Marie Cardinal
cu resturi de oameni pi de obiecte, plaje presdrate cu bu-
cifi nedeslugite din zilele mele gi, dintr-o datd, construc-
fii clare, precise,lntregi, perfect echilibrate gi strdlucitoa-
re. In timpul bolii am fost, in unele clipe, mai inteligen-
td, mai lucidd decAt o si mai fiu vreodatd. Pdstrez din
vremea aceea o amintire sfAgietoare. Cand eram nebund
am descoperit in mintea mea drumuri pe care fdrd ne-
bunie nu le-ap fi descoperit vreodatd. Eram capabild de
o incredibild agilitate intelectuali. Cend pi cdnd aveam
reflecfii pdtrunzdtoare, subtile,limpezi, care md duceau
la o cunoaptere mai cuprinzdtoare, la o infelegere mai
profundd a tot ce mi inconjura. li cercetam pe ceilalfi pi-i
vedeam luAnd-o pe cdi atAt de diferite de acelea pe care
le descoperisem eu, atdt de opuse chiar, atAt de nefaste
pentru ei, incAt voiam sd-i opresc sd-i previn de pericol.
N-o fdceam irsd deoarece, crezAndu-md boi:rave, imi in-
chipuiam cd aceste gdselnile ale mele nu erau decAt purX
demenfd. Cum puteam sd tremur la ideea cd-i v6d pe cei-
lalfi pierzAndu-se, de vreme ce eu eram nebund?
Astfel, ilr acea zi, am prevdzut limpede ce o sd mi se
intAmple. Totupi nu intAlnisem niciodati ,,vindecafi" ai
psihiatriei. Mai apoi, am vdzut cAliva dintr-dgtia: impd-
iafi, inofensivi, precaufi cu ei ingigi, oameni cu palme ji-
lave pi cu privirea dubld: o flacHrd, cenugd, o flacir5, ce-
nupi... Cred ci ceva-ul nu-i mai face sd sufere, insd le-a
rdmas inlduntru, viu. Tot el fine frdiele atelajului.
inlelesesem totul, cu capul meu bolnav greu, suferind
(cerebelul acesta pe care medicamentul mi-l smulgea!).
Nu voiam soarta aceea! Am niscocit agadar un plan per-
fect de evadare. I-am prevdzut pi cele mai mdrunte de-
talii. in primul rdnd, sd nu mai iau nici o firAmi de ta-
bletd. Apoi, sd mdnAnc nilel pentru cd aveam sX ies pi-mi
trebuia forfd. Sd obfin sd fiu ldsati in parc. Dupi aceea,
Cuvinte care elibereazd 27
ar fi ugor. Dar, indeosebi, am previzut cd, nemaiacfio-
nAnd medicamentul, ceva-ul lduntric o si md asalteze cu
angoasd, cu frisoane, dArdAieli, teami, nddugeald' Iar n-o
sd mai vdd bine, o sd sAngerez ca vitele. Asta e, trebuia
sd md car! $tiam ci am numai doudzeci pi patru de ore
ca si-mi joc rolul. Dupd aceea, n-at mai putea sd plec,
toati forla fiindu-mi iardpi concentratd in incdierarea cu
ceva-ul lHuntric. Deoarece binuiam cd n-o sd-mi mai pot
recepeta geanta doldora cu calmante, cu somnifere pi cu
toate acele lucrugoare ce-mi serveau de obicei in luptd:
bucdlele de zahdr ca sd combat crampele de stomac,
pastile de mentX pentru ca limba sd nu-mi mai fie atAt
de cleioasd, iar gAtul si mi se mai deconfracteze, aspi-
rind ca sd-mi scadi fierbinleala capului, deodorant ca
sd nu md cotropeascd duhoarea transpirafiei, tampa-
xuri, batiste de hdrtie, vati ca sd pun stavild sAngelui,
ochelari negri ce-mi ascundeau privirea de ceilalfi ;i-mi
protejau ochii de lumina insuportabili. Aceastd geantd
conlinea gi bani de care aveam nevoie pentru cd md
aflam in plin cAmp, imposibil deci de luat un autobuz,
un tren, un taxi. Trebuia sd gdsesc alt[ solulie. O voi
gdsi. Voi merge in sat gi-i voi telefona unui prieten.
(Eram cunoscutd la poptd: ,,Nepoata directorului... va
pldti maine".O Fi fdcusem.) A-mi cere geanta echivala
cu a md duce de rApd, eram convinsd. Nu trebuiau sd
aibd nici o umbrd de binuialX. Din fericire, cunopteam
bine parcul unde, micd fiind, veneam sd md joc pi unde
mai apoi imi plimbasem adeseori copiii. Cunopteam
unele spdrturi in gard pe unde ap fi putut iegi fdrd sd
md vadi paznicii. Ei nu gtiau de ce mi aflam eu acolo,
aceastd clinici nu era rezervatl in mod special tratdrii
bolnavilor mintali. Cu siguranfd ci numai unchiul, mi-
tupa pi infirmiera delineau secretul. Dar paznicii ar fi
28 Marie Cardinal Cuvinte care elibereazd ?9

putut vorbi, iar unchiul ar fi putut afla cd am iegit din
parc. Mi s-ar fi ndruit tot planul. Nu la fel stiteau lu-
crurile cu cei de la pogti, ei nu erau in contact perma-
nent cu personalul clinicii.
Aveam s-o fac mAine. PoimAine voi pleca. Singurul
lucru ce md putea trdda era pulsul. Medicamentul avea
oare sd acfioneze destuld vreme?
Pentru tableta de la ora prAnzuiui mX intinsesem in
pat. A intrat infirmiera.
- Bund ziua.
- BunXmdziua, s-ar zice cd. vd e mai bine astdzi.
simt mai bine.
-Da,
Tensiunea, pulsul, paharul cu apd pi jumitatea de ta-
bletd pe o tivifd de metal. De cAteva zile nu mai era ne-
voie s-o diluez, inghileam normal. Semihina fixati cu di-
bdcie sub limbe, hpitd de dinfi, apa care trece.
Un zAmbet, a plecat. Tableta in jgheabul de streagind.
Dupd-amiazd, de aceasti datd, mi aflu i:r picioare la
toaletd.
E frumos astdzi.
-
-Da,eozifrumoasi.
vrea sd-l vdd pe unchi? Am chef si ies.
- Ag
- Ugurel, ugurel, cred cd nu-i posibil. Aga, in plin tra-
tament!
putea sd-l vdd pe unchi? Am chef sd citesc.
- Ap
Bineinfeles.
-Tensiunea, pulsul, tableta in jgheabul de streagind.
Dupd cAteva clipe apare unchiul:
deci, se pare cd fi-e mai bine, ai chef sd citegti!
-Ata
fi-am adus reviste ilustrate pi romane polifiste.
vrea sd md mipc puFn.N-ag putea sd fac o plim-
-Ag
prin parc?
bare
Trebuie si-l intreb pe medicul tiu curant.
-
ptiu c-o si-mi priascd, am un chef
- Telefoneazd-i.
nebun.
O si-l sun, in principiu trebuie sd vini si te vadi
-
dupd-amiazi.
N-o sd stau in tot acest rdstimp fXrd sd md mipc.
- mi-e mult mai bine.
$tii,
Un zAmbet larg. E aSezat la picioarele patului. De-a-
bia de indrdznepte sd se uite la mine. Ca sd-;i ascundd
stinghereala, igi face de lucru inspectAndu-mi fipa unde
se indicd zilnic tensiunea, pulsul gi dozele de medica-
mente ce-mi sunt administrate. Cunoagte figa asta pe
dinafard. in fiecare dimineafd i-o duce ffirmiera.
Ai aerul cd fi-e intr-adevdr mai bine, e perfect. O
si-fi- spun numaidecAt ce crede doctorul tdu.
Doctorul meu! Nici mdcar nu gtiu cum il cheam6!
ApteptAnd reirtoarcerea unchiului, mi hotirisc sd-mi
fac toaleta. Imi perii pe ir:rdelete pflrul, dAndu-l in fa]d 9i
pe spate, apoi mi spdl pe dinfi. E obosito{, sunt la capi-
hrl puterilor. P6ndesc ceva-ul acela liuntric, insd nu se agi-
tA. Atunci md instalez ca s6-mi privesc sdngele curg6nd
in bideu. Asta md duce cu gAndul la mare pi la valurile ei
ce vin sX-gi facd reverenla pe plajd, cu un murmur. Md
gAndesc la planetele ce se invArtesc in mod regulat.
De cum aud o treapti trosnind, imi trag chilolii pi md
. a1ez pe un scaun, la masd, cu o revistd deschisd in fafi'
E Gina Loliobrigida cu un decolteu adAnc, zAmbind cu
pofti. Doamne Dumnezeule, cum face femeia asta sd fie
atAt de fericitd?
Unchiul a intrat, imbrdcat in acelagi halat alb ce-l
strAnge un pic pe stomac, Pe caP avAnd bonelica albd pe
care o poartd in sala de operafie
tiu e de acord. Pofi si te duci mAine sd te
- Medicul
plimbi. E foarte mullumit de rapiditatea cu care !i se
30 Marie Cardinal
amelioreazd starea. Acest nou produs Pare a avea une-
ori efect contrar asupra pacienfilor, ii face apatici, le pro-
voaci migrene. Te va insofi in-firmiera. Mdtugd-ta te in-
treabd dacd vrei sd cinezi cu noi,
- Nu, nu in seara asta, mulfumesc.
Deja am mdncat
pi o sd md culc. O sX vin mAine dacd plimbarea va decur-
ge bine. Mulfumepte-i din partea mea, md va infelege cd
nu vin.
Bineinfeles. $tii, nu s-a indoit nici o clipd cd o sd
-
scapi foarte repede din situalia asta. Nu e genul familiei.
Td-ai ostenit prea mult vrAnd sd-fi crepti singurd copiii.
Asta-i tot. ipi face griji in special pentru mama, care-i in-
nebunitH de nelinigte. $tii ce mult se iubesc ele. CAt e
ziua de lungd stau atAmate de telefon. Biata maic5-ta, nu
se mai f*e pe picioare. Copiii o obosesc.
O sd md vindec foarte curAnd. Trebuie s-o linigtifi.
-
N-o sd se lungeascd.
mult pentru mama ta. Biata fe-
- $tii, ce spun... e mai
meie a trdit deJtde meritd sd se odihneascd... in fine, ifi vor-
besc ca uneia... mari. N-o sd dai proporfii la ce fi-am spus.
nu. Te-nfeleg dar o sd-i pun capdt, o simt, mi-e
-Nu,
mai bine.
-MdBund seara, fata mea mare.
sdrutd pe frunte, iese.
Nu vreau si md gAndesc la mama. Nu trebuie sd md
gdndesc la copii...
Apoi, totul e cor*uz. Cearta cu ceva-ul liuntric a fost
feroce. Nu simleam sd am forfa de a md mai lupta cu el
multd vreme, cu mAinile goale, fdri nici o fdrAmd de
pastili i:r ajutor, firi nimic, pi totugi am rezistat. Am ie-
pit fdrd infirmier5. Am alergat pe cAmp. (Caut si-mi aduc
aminte dacd lanurile de grAu erau inalte insd nu izbu-
tesc.) L-am prins pe amicul meu la telefon.
Cuvinte care elibereazd 31
imi promifi cd vii mAine la aceeapi ord? La inter-
-
secfia dintre Foseaua nafionali pi cdrdruie, acolo unde e
tdblila indicAnd clinica, un kilometru inainte de intrarea
in sat, pe stAnga.
Pofr conta pe mine, voi fi acolo.
-Seara, stdnd ln fafa televizorului, intre unchi gi mdtu-
Fa, irni pdrea cd suntem intr-un mare acvariu. Ei erau nip-
te pepti drdgufi pdscAnd in tihne alge, eu eram o caraca-
tile.
Mai cu seamd sd nu-i agresez, sd nu fac ceva ce-ar dis-
pldcea, nici un cuvAnt, nici un gest.
Nu gtiam ci o sd-i pdrdsesc pentru totdeauna. fltiam
numai cf, aveam sd-i ingel, iar asta md intorcea pe dos.
Mai cu seamd pe ei, care reprezentau ceea ce era mai re-
ugit in familie. indepdrtAndu-md de ei, md indepdrtam
de Bine. Dar dsta era drumul pe care hotdrAsem sd merg.
GAndindu-mi la viafa lor, nu fusesem niciodatd norma-
Ii, nu ptiusem niciodatd sd trf,iesc normal, ca ei. Dispd-
rAnd, ii eliberam de mine.
Adoua zi, mapina era acolo. Am pomit-o numaidecAt
gi am putut sH mi las sd tremur gi si clXnfdn din dinfi.
- Nu fi-e bine? Ce vrei sd fac?
Nimic. Nimic. Nu pofi face nimic pentru mine.
-
Du-md la MichEle. Nu te-ngrijora, o si-mi treacd. Telefo-
neazd dupd aceea la clinicd, vei spune cd sunt fur sigu-
rcn16, sd nu mi caute. Nu le spune insd unde sunt. Nu
mai vreau s6-i vdd.
A doua zi, md duceam in stridula infundatd pentru
prima oard.
Cine i-a telefonat doctorului? Eu? Michble? Nu ptiu.
Ea il cunogtea, iar eu auzisem de el. E posibil s-o fi fdcut
eu. (La Michble gdsisem nigte calmante pi putusem si-mi
jugulez acel ceva lduntric.) Nu mai ptiu.

3? Marie Cardinal
Iati,
spusesem tot.
Voiam sd vorbesc despre sAnge gi totupi vorbisem mai
ales de ceva-ul liuntric. Avea sd md dea afard?
Nu-ndrizneam sd-l privesc. Md simfeam bine, acolo, tr
incdperea aceea micd, vorbind despre mine. Era o cap-
cand? ultima? Poate ci n-ar fi trebuit sd am incredere in
el.
A spus: ,,Afi ficut bine cd n-afi mai luat tabletele. Sunt
foarte periculoase".
Mi s-a destins tot corpul. Am simfit fa!5 de acest omu-
lef de treabi o profundd recunoptinfi. Poate cd exista
vreo cale de comunicare irhe mine gi altcineva. De-ar fi
adevdrat! De-ap putea vorbi cuiva care sd mi asculte in-
tr-adev[r!
A continuat: ,,Cred ci vi pot ajuta. Dacd sunteli de
acord, de mAine putem incepe o analizd. impreund. Vefi
veni de trei ori pe sdptdmAni pentru trei pedinle de cAte
trei sferturi de ord fiecare. Dar, ilr caz cd veli accepta, am
datoria sd vd avertizez, pe de o parte, cd o psihanalizi
poate sd vd schimbe profund toatd viafa, pe de altd par-
te cd va trebui chiar de acurn sd nu mai luafi nici un me-
dicament, fie el pentru hemoragii ori pentru sistemul
nervos. Nici mdcar aspirind, nimic. ln fine, trebuie sd ptili
cd o analizd. dureazd. pe pu,Ln trei ani pi cd vd va costa
scump.\6 voi cere patruzeci de franci pe gedinld, adicd
o suti douizeci de franci pe sdptdmAnd.
Vorbea serios, iar eu simfeam cd voia sd-l ascult pi sd
reflectez. Pentru intAia oard dupd multd vreme cineva mi
se adresa ca unei persoane normale. $i pentru intdia oard
dupi multd vreme mi comportam ca o persoani in sta-
re s5-pi asurne responsabilitdli. Mi-am dat atunci seama
cd, treptat, mi se luaserd toate aceste responsabilit5fi. Nu
mai eram nimic. Am inceput si md gAndesc la aceastd
Cuvinte care elibereazd 33
situalie gi la ceea ce-mi spusese adineauri. Ce schimba-
re profundd putea si se produci in viafa mea? Pesemne
cd aveam sd divorfez, intrucAt ceva-ul lduntric mi se ivi-
se taman din momentul cdsitoriei. Asta e, o sd divorfez,
vom vedea. in afari de acest lucru nu vedeam ce poate
sd se mai modifice in viala mea.
in privinfa banilor, era mai greu, nu aveam. Trdiam
din banii pe care-i cAptiga soful pi din cei ai pdrinfilor
mei.
- ODoctore, n-am bani.
- sd cAptigafi. Trebuie sd vd pldtili pedingele din ba-
nii pe care i-afi cAptigat personal. E preferabil.
nu pot sd ies, nu pot lucra.
-Dat,
O si reugifi. Pot agtepta trei luni, pase luni ca si vi
-
gdsili o slujbd. Ne putem inlelege. Vreau numai sd ptili
cd trebuie sd md pHtifi gi cd trebuie sd vi coste scump.
$edinlele de Ia care vefi lipsi vor fi pldtite ca pi celelalte.
Dacd nu vX costi intr-un fel sau altul, nu vefi lua i:r se-
rios analiza. E gtiut.
Imi vorbea deshrl de sec, pe tonul unuia care e pe cale
fircheie o afacere. Nici umbrd de compdtimire in glas,
sd
nici umbrd de atitudine doctorald ori paternd. Nu gtiam
cd acceptAnd sd incep imediat igi mai lua trei ore pe sdp-
temane incdrcAndu-pi viala deja cotropitd de bolnavii lui.
N-a fdcut nici o aluzie la acest surplus de oboseald, nici
la faptul cd proceda astfel in mod cu totul excepfional,
pentru cH md vedea foarte bolnav5. Nici un cuvAnt de-
spre toate astea, dimpotrivi. in aparenfd., eravorba doar
de un simplu tArg. Igi asuma riscul, md ldsa s5 aleg. $tia
totupi cd in afard de el nu mai aveam decAt doud solugii:
spitalul de psihiatrie sau sinuciderea.
Doctore, sunt de acord. Nu gtiu cum voi face sd vi
-
pldtesc, firsd sunt de acord.
34 Marie Cardinal

E in ordine, vom incepe de mAine'

-
$i-a scos un camefel pi mi-a indicat zilele gi orele cAnd
trebuia si vin.
gi daci am o hemorc$e?
- Doctore,
Nu facefi nimic.
- Dar am fost deja spitalizati pentru asta, mi s-au fi-
-
cut transfuzii, chiuretaje.
- $tiu. Nu facefi nimic, vd aptept mAine. Vd cer to-
tugi un lucru: incercafi sd nu finefi seamd de ce gtifi de- II
spre psihanalizi, strdduifi-vd sd nu vi referifi la acele cu-
nogtinfe, cdutafi echivalenfe pentru cuvintele din voca-
bularul analitic pe care le-ali invdlat. Tot ce ptili nu vd
poate decdt impiedica. oaptea de dupd aceasti primd vizitd a fost
Credeam, era adevdrat, cd gtiu toful despre introspec- grea. Ceva-ul se agita inliuntrul meu. Cd-
fie pi cd, in strdfunduri, imi pirea cd acest tratament va pitasem, de multd vreme, obiceiul sd nu
avea asuprd-mi acelagi efect Precum o frecfie la un picior adorm decAt doborAtd de o dozd masivd de pastile. Or, el
de lemn. spusese: ,,Trebuie sd nu mai luafi nici un medicament".
Doctore, dar ce am? Eram in pat, opresatd, stoarsd, lac de transpiralie.
-A fdcut un gest vag, de parcd ar fi spus ,,Ce, rost au DacH ag deschide ochii ag trii descompunerea exterioru-
diagnosticele?" lui, a obiectelor, a aerului. Dacd ag inchide ochii ag trdi
Suntefi obositd, tulburatd. Cred cd vd pot ajuta. La descompunerea interiorului, a celulelor, a cirnii mele.
-
revedere doamnd, pe mAine. Md speria. Nimic ai nimeni nu putea opri, fie pi numai
-La revedere, doctore. pentru o clip5, aceastd degradare a oripice. Mi inecam,
nu mai izbuteam si respi+ peste tot erau microbi, peste
tot larve ale mugtii de carne, peste tot acizi mistuitori,
peste tot umfldturi cu puroi. De ce aceastd viald care se
hrdnegte din ea insdpi? De ce aceste gestalii saturate cu
agonii? De ce-mi imbitrAnegte corpul? De ce produce li-
chide gi materii impufite? Pentru ce propria-mi nidupea-
ld, fecalele, urina? Bdlegarul pentru ce? Pentru ce rdz-
boiul a toate cAte existd, al celulelor, care o va ucide pe
care pi o sd se trdoape cu acel cadavru? De ce dansul ine-
vitabil, maiestuos, al fagocitelor? Cine dirijeazd acest
36 Marie Cardinal
monstru perfect? Ce motor inepuizabil conduce goana
dupd pradd? Cine pune in mipcare atomii cu asemenea
forfd? Cine supravegheazd fiecare pietricici, fiecare fir
de iarbd, fiecare buld de aer, pe fiecare sugar, cu o aten-
fie desdvArpitd, pentru a-i conduce pAnd la putreziciunea
morfii? Ce are statornicie in afard de moarte? Unde si te
odihnepti, dacd nu in moartea ce reprezintd descompu-
nerea insdgi? Cui ii aparfine moartea? Ce este ceva-ul
acesta uriap pi moale, nepisdtor in fafa frumusefii, a bu-
curiei, a tihnei, a iubirii, care se lasX pe mine pi mi sufo-
cd? Cine iubepte i:r mod egai rahatul gi tandrefea, firi sd
le deosebeascd? Unde-gi gdsesc ceiialfi forla, ca sd supor-
te ceva-ui lduntric? Cum de pot trii cu el? Sunt nebuni!
Sunt cu tofii nebuni! Nu md pot ascunde, nu pot face ni-
mic, sunt la cheremul acelui ceva care vine binigor, ine-
xorabil, care md vrea/ pe mine, ca si se hrdneasci!
IJn curent de viaid putrezitd mi trdgea, cu sau fdrd
voia mea, firspre moartea absolut obligatorie ce repre-
zenta oroarea insdgi. Asta-mi inspira o teamd ingrozitoa-
re, insuportabilfi. Cum pentru mine nu exista alt destin
decAt acela de a cddea in pAntecul mArpav al infectului,
mdcar sd cad cAt se poate de repede. Voiam sd md sinu-
cid, sd pun punct.
Irr cele din urmd am adormitinzofi, istovitd, incold-
citd in juru-mi ca un fetus.
La trezire mi scdldam in propriu-mi sAnge, trecuse
prin saltea, prin somierd gi picura pe parchet. El spuse-
se: ,,Nu facefi nimic, vd aptept mAine". inci pase ore de
apteptat, n-o sd fac fal6.
Stdteam nemigcatd in pat, feapdnd ca o moarti, mi
apteptam la ce-i mai rdu. Doud amintiri de groazd lmi
reveneau in minte in cele mai mdrunte detaiii, doud de-
zastre, doud copmaruri pe care le trdisem treaz6. fiind.
Cuvinte care elibereazd 37
O dati, sAngele cursese sub formi de cheaguri aga de
rnari, incAt s-ar fi zis ci sunt bucdfi de ficat pe care le
scoteam una dupi alta, cu o indArjire absurdd, in trea-
cit atingAndu-md printr-o blAndd mAngAiere cdldufd.
Md transportaserd de urgenld la spital pentru a-mi face
un chiuretaj. Altd datd, dimpotrivd, sAngele iepise din
mine ca o sforicicd rogie care nu mai contenea si se de-
pene: un robinet deschis. lmi aduc aminte de stupoarea
resimlitd constatAnd faptul, urmatd de groazd: ,,hr rit-
mul dsta voi fi golitd de sAnge in zece minute". Iardpi
spitalul, transfuzia, medicii, infirmierele, toli plini de
sAnge, perseverAnd in a-mi cerceta brafele, picioarele,
mAinile, ca sd-mi g5seasci o vend, in lupti cAt a fost
noaptea de lungd. Apoi, dimineafa, sala de operalie pi
chiuretajul, din nou.
Nu eram conptientd cS lisAndu-md in voia sAngelui
md deghizam, mascam acel ceva liuntric. in unele mo-
mente, blestematul de sAnge imi cotropea intru totul
existenla gi md l6sa epuizatd, incd pi mai fragild in fala
ceva-ului lduntric.
La ora fixati eram fir capdtul funddturii, infdpuratd
toatd in bandaje, vatd, incorsetatd intr-un fel de scute-
ce pe care mi le confecfionasem. Am agteptat nifel pen-
tru ci ajunsesem mai devreme. Persoana dinaintea mea
a iegit. Ca gi ftr ajun, am auzit deschizAndu-se pi inchi-
zAndu-se doui upi. in fine, am intrat gi am gi spus:
sunt exsanguind.
-inniDoctore,
aduc foartebine aminte ci am folosit acest cuvAnt
pentru cd-mi pdrea frumos. inni aduc aminte 9i cd fineam
sd am o figurd pi o atitudine patetice. Doctorul mi-a rds-
puns incetipor gi calm:
tulburdri psihosomatice, nu mi intereseazd.
- Sunt despre
Vorbifi-mi altceva.
 38 Marie Cardinal
Acolo exista canapeaua aceea de care nu voiam si md
folosesc. Voiam sd rdm6n ilr picioare gi sd md bat. Cuvin-
tele pe care acest om le pronunfase mi plesniserd drept
peste fafd, niciodatX nu incasasem ceva aFa de brutal.
Drept peste fafi! SAngele meu nu-l interesa! in cazul 6sta
totul era praf pi pulbere! Eram sufocatf,, trdznitd ca de
fulger. Nu voia si-i vorbesc despre s6ngele meu! Dar de-
spre ce altceva voia sd vorbesc? despre CE? ln afard de
s6nge nu mai exista decAt frica, nimic altceva, iar despre
asta nu puteam vorbi, nu puteam nici mdcar si mH gAn-
desc la ea.
M-am prdvdlit pi am plAns. Eu care nu mai putusem
sd plAng de atAta vreme, eu ce cdutam zadarnic de luni
gi luni alinarea lacrimilor, iati cd in fine curgeau gi pi-
cituri mari care-mi relaxau spatele, torsul, umerii. Am
pldns mult timp. Mi cufundam in aceastd furtund, o ld-
sam s5-mi prindi brafele, ceafa, pumnii incleptafi, pi-
cioarele strAns lipite de abdomen. Oare de cAtd vreme
nu mai simfisem pldcuta linigte a suferinfei? De cAtd
vreme nu-mi mai ldsasem fafa sd se bdldceascd in tan-
drefea lacrimilor amestecate cu pulind salivd gi muci?
De cAtd vreme nu mai simlisem scurgAndu-mi-se in
-uitri agreabila licoare cilduld a durerii?
Imi era bine acolo, aidoma unui copil indestulat in
leagdnul sdu, cu buzele incd pline de lapte, cuprins de
toropeala digestiei, ocrotit de privirea mamei. Stdteam
perfect intinsi pe spate, supusi, ilrcrezitoare. Am ftrce-
put sd vorbesc despre angoasa mea pi am infuit ci aveam
s-o fac vreme indelungatd, ani Fi ani de zile. Am simfit
in strdfundurile mele cH am sd gisesc poate mijlocul de
a ucide ceva-ul acela.
Totugi, iegind de la aceastd primd pedinld, de cum s-a
inchis upa dupd mine, mi-am adus aminte de sAnge gi
Cuvinte care elibereazi 39
m-am gAndit cd doctorul acesta era un nebun, un garla-
tan, i:rcd unul. In ce vrdjitorie mi ldsasem prinsi? Acum
trebuia sd acfionez repede, sd iau un taxi gi sd md duc si
consult un medic, unul adevirat.
$oferul era vorb5ref, sau poate i se pdruse ci am o fi-
gurd ciudati, ftr orice caz nu mai contenea sd vorbeascd
gi-i vedeam mereu in oglinda refoovizoare privirea atent6.
in aceste condifii, pi mai ales dat fiind felul in care md
infdpurasem ca sd md duc la medic, imi era cu neputin-
1d sd purced la una din acele scurte gi secrete verificXri
ale s6ngelui. Cu cAt ne apropiam de adresa medicului pe
care i-o indicasem, cu atAt nevoia de a purcede la aceas-
td verificare se arita mai imperioasd. Deveneam a$tatd',
agresivi. Voiam, in acelagi timp, ca goferul si opreascd
gi sd-pi continue drumul. El nu pricepea nimic. In cele
din urmd, m-am agezat pe marginea banchetei, mi-am
pus brapl stAng pe spitarul scaunului din fafi pi mi-am
sprijinit capul deasupra. Md preficeam cd ascult ce Po-
vestea acest om.Intre timp, cu mAna dreaptd cotrobdiam
pe sub rochie, trigeam de fermoar, ruPeam bandajele
prinse cu ace de siguranfd, pAnd ce.un dat de sursa sdn-
gelui. Am constatat cd nu se petrecuse nimic important.
Hemoragia nu se accentuase, ba imi pdrea cd se domo-
lise. Greu de spus. Pentru ci sAngeram din abundenfd la
plecare, cu o ord in urmd.
M-am rdzgAnditbrusc ai-am schimbat traseul taxiu-
lui dAndu-i adresa de la MichEle. Apoi m-am ghemuit ir
fundul taxiului. Poate ci ag fi in stare sd rezist p6ni poi-
mAine, urm5.toarea gedinfi.
Am urcat scdrile.in goana mare, agdfAndu-mi haine-
le pe care le fXcusem zdrenle. Repede, baia. CArpele-mi
pdtate pe jos, intre picioare, eu pe bideu. SAngele nu mai
curgea! Nu-mi credeam ochilor. SAngele nu mai curgea!
 40 Marie CarCinal
Cuvinte care elibereazd 41

Nu ptiam, n-aveam cum sA gtiu in acea zicd sAngele

hormonal, nici tn plan celular, nici in planul circulafiei,
nu va mai curge niciodati apa cum o fdcuse neincetat
nici i:r plan organic, nici chiar in compozifia sAngelui. in-
luni gi ani de zile. Credeam cd s-a oprit pentru cAteva cli-
pe pe care voiam sd le savure4 a1a cum imi savurasem felegeam limpede ci sAngele imi era colacul de salvare
ce ne permitea, medicilor gi mie, sd plutim pe marea
lacrimile. M-am spdiat, apoi m-am intins goald., cu pi-
inexplicabilului. Eu sAngerez, ea sAngereazd.De ce? Pen-
cioarele desficute, pe pat. Purd. Eram purd! Eram un vas
tru cd ceva nu funcfioneazd., ceva organic, ceva fiziolo-
sacru, altarul iri aer liber al s6ngelui, chivotul lacrimilor.
gic, ceva foarte grav ceva foarte complicat, ceva fibro-
Curatd, netedd!
matos, retroversat, tupt, nenormal. Analizele nu aratd
Doctorul spusese: ,,Sheduiti-vd sd inlelegefi ce vi se
nimic, nu-nseamnd nimic, nu sAngerezi aVa fird motiv.
intAmpld; ce vd provoacd, vd atenueazi ori vX accenfuea-
Trebuie sd deschidem pi sd vedem. Tlebuie sd-i facem o
zd crizele. Totul e important: zgomotele, culorile, miro-
incizie mare ftr piele, in mugchi, fur vene, sd dim la o par-
surile, gesturile, ambianfa. Totul. Strdduigi-vd si facefi
te camea de pe abdomen, viscerele gi sd punem mAna pe
asociafii de idei pi de imagini".
organul foarte caLd, rozaliu, sd-l tdiem, sd-l suprimdm.
hr acea zi, degi eram incd totalmente stAngace tr a mA-
Apa n-o sd mai fie sAnge. Niciodatd, nici un ginecolog,
nui analiza, mi-a fost totupi upor sd stabilesc o legdturd
nici un psihiatru, nici un neurolog nu admisese cd sAn-
intre hemoragie pi oprirea sAngelui, in mijloc stAnd pal-
gele provenea de la ceva-ul lduntric. Din contrd, mi se
ma doctorului: ,,SAngele nu mi intereseazd, vorbili-mi
semnala cd acel ceva lduntric provenea de la sAnge. ,,Fe-
despre altceva..." pi iacrimile mele.
meile sunt adeseori ,,neryoase> pentru cd echilibrul lor
In acea noapte, mintea fiindu-mi eliberatd de sAnge,
ginecologic este precar, foarte fuagil."
ca intr-o sdrbdtoare s-a avenfurat in reflecfii upoare, fir
In acea seard mi-a pdrut evident cd esenfialul il repre-
calcule simple, in g6nduri odihnitoare. Activitdfi ale min-
zenta ceva-ul lduntric, el definea toatd puterea.
fii pe care de obicei le considerarn ore de recrealie in care ii lineam piept acelui ceva lduntric. Nu mai era atAt
nu puteam zdbovi, altminteri m-ar fi incleptat acel ceva
de vag, depi nu ptiam sd-l definesc. in acea seard am ac-
lduntric pe care nu izbuteam si-l combat decAt dacd md
ceptat-o pentru prima dati pe nebund. Am admis cd
aflam in punctul maxim al inteligenlei mele, v4 in ad6n-
exista realmente. Am dorit sd-mi asum boala ata cum
curile imaginafiei, pe calea infinitului, a incomprehensi-
era. Am inleles ci eram nebuna. Mi inspdimAnta deoa-
bilului, a misterului, a magiei.
rece transporta inlduntrul ei acel ceva. Mi scArbea pi md
Iati cum, in mod cu tohrl stupid, cu dezinvolfura pro- atrdgea precum acele racle superbe pe care le plimbi cu
prie izvorului, cu upurdtatea norului, cu o simplitate de
rdmipilele unui sf6nt. Aurul, pietrele prefioase, acele fru-
ou, mi-am dat seama cd suportasem zeci de examindri
musefi, pentru a conline un craniu cu dinlii putrezip,,bd-
medicale, de radiografii, de teste, de analize pi nici un'
trAne tibii gilbejite, sAnge uscat! Preofii i-p*j,rr, cu ale
rezultat nu indicase vreo cAt de micd urmd de anorma- i

lor cidelnife, acoperHminte, steaguri pi mulfimea buima-

litate fi:r diversele funcfioniri ale corpului. Nici ir:r plan
I
cd, ce psalmodiazd incaitafii in procesiune, i:r spatele

I
42 Marie Cardinal
acelor resturi urate, sfrijite! PlAnsetele pi extazul ce ema-
nd din toate gurile acelea mipcitoare, din toate acele pri-
viri pierdute, din toate acele pale indoite, din toate ace-
le degete incAlcite pe piraguri de mdtdnii! Nebunie! Apa
era ceva-ul lduntric, se folosea de ceea ce avea mai de soi
nebuna, ca s-o facX si descopere josnicia.
DobAndisem o certitudine: ceva-ul se afla inlduntrul
minfii mele, nu era altundeva in corp pi nu era in afari.
Eram singurd cu el. intreaga-mi viafd nu era dec6t o po-
veste intre el gi mine. Din acel moment propria-mi izo-
lare cipita un sens nou: era poate o trecere, o nipArlire.
Poate cd aveam sd revin la viafd? Cici sufeream mult din
r. v..i
pricina aliendrii ftr care mi refugiasem. Eram sfAgiatd, ag-
teptAnd de la ceilalfi solufii care, atunci cAnd mi se ofe-
reau, mi rdneau de fiecare dati ori md indepdrtau incd
gi mai gi. Cine mi putea atinge? Ce sens putea si aibd
agitafia celor din jur? Ce semnificafie avea incomprehen-
sibilul amestec de cuvinte, mipcdri, acfiuni legale pi civi-
lizate, de gesturi silbatice?
Imi devenise cu neputinf6 sd firfeleg impdrfirea viefi-
lor in ani, a anilor in luni, a lunilor in zile, a zilelor in ore,
in minute, in secunde. De ce oamenii ficeau, toli, ace-
leapi lucruri in acelapi timp? Nu mai pricepeam nimic,
viala celor care md inconjurau n-avea nici un sens.
Md aflam in voia unui univers care, atunci cAnd
nu-mi era ostil, imi era indiferent. $i trebuia si rdspund
fir fala acesfui univers, trebuia intruna sd md acuz pen-
tru acfiunile rele gi sd fac penitenfd, intmcAt le-am sdvAr-
pit. GAndurile mi se ircurcau intr-atAt furcAt, pe mdsurX
ce anii treceau, aveam tot mai mult impresia cd mi
afund in rdu sau irr imperfect, sau fur incorect sau in ne-
cuviincios sau i:r indecent. Nu mai izbuteam nicic6nd sd
fiu mulfumitd de mine. Md consideram un depeu, un re-
Cuvinte care elibereazd 43
but, o anomalie, o rupine gi ceea ce era mai rdu: credeam
ci md ldsasem cotropitd de eroare din cauza naturii mele
detestabile. Credeam cd ag fi putut fi in tabdra celor buni
cu un pic de curaj, un pic de voinld, ascultAnd sfaturile
ce mi se ddduserd cu generozitate. ins6, din lapitate, din
lene, din mediocritate, din josnicie, alesesern partea rea
gi basculasem definitiv in abjecfie. $i corpul insugi mi se
ingreunase, se incovoiase. Credeam cd md urAfisem pe
dinafard ca gi pe dinduntru.
fi apoi, ir acea seard, infrucAt sAngele numai curgea,
i:rtrucAt doctorul imi vorbise normal, discutam despre
mine in mod diferit, md vedeam altfel. Ce mipcare de-
clangase oare omuleful? Ce instinct md impingea?
Am inceput sd-mi urmez noul drum cu indArjire.
Eram aidoma acelor albine ce adund de ici-colo pi pe care
nimic nu le distrage de la munca lor migdloasd, preocu-
pate numai gi numai sd aleagd cel mai bun polen. Mie-
rea mea va insemna echilibrul meu. Nimic altceva nu md
interesa. Nu md gAndeam la nimic altceva. Nici mdcar
nu mi-a venit ideea sd-i telefonez unchiului. Nu mi-am
ingtiinlat soful decAt mult mai tdrziu.
 r
I
i
ilI
ra toamne, iarni. Funddfura era mereu urne-
dd, mereu plind de belfi luminate de o lumine
slabd. Mi se intAmpla uneori sd-i intAbresc pe
pacienlii dinaintea mea ori care urmau dupd mine, bine
infdpurafi in paltoanele 1or, mergdnd pe lAngd ziduri, gri-
bifi. Ne incrucipam privirile pe care le credeam anonime,
firsd gtiam ci suntem boLravi pi cd avem ill comun doc-
torul, canapeaua, tavanul, acel defect al tapiseriei de pe
perete, acel gargui stupid de deasupra aceleiapi grlr:'zifal-
se din partea cealaltd a canapelei. Aparfineam confreriei
celor pierdufi, a celor heituifi. Lraintau gi ei, ca gi mine,
intre sinucidere pi spaimi, ca intre doi jandarmi.
$tiam pi cd acele cuvinte pe care eu le revirsam aco-
lo, puvoaie, de trei ori pe sdptdmAnd, nu erau aidoma cu
ale 1or, cd igi aveau propria istorie, tot aga de penibili,
tot apa de derizorie ca pi a mea, tot apa de incomprehen-
sibild pentru alfii, tot aga de nesuportat.
Primele luni ale analizei le-am trdit cu gAndul ci
aveam doar un idgaz, cd situalia n-avea si dureze, cd
aveam sd fiu descoperitd gi dusd inapoi. Totugi, sAngele
nu mai curgea decAt in mod normal, in perioada men-
Cuvinte care elibereazS 45
struafiei. Angoasa se desfepenea, sldbea strAnsoarea tot
mai frecvent. Insd tot nu vorbisem despre halucinafie
deoarece credeam ci ea md va condamna inevitabil la
spitalul de psihiatrie.
Mai aveam incd atitudinea de apdrare: capul intrat in-
tre umeri, spatele cocArjat, pumnii strAnpi, la pAndd in-
dereil ochilor, al urechilor, al nasului gi al pielii. Mi ata-
ca oripice, primejdia venea din toate pdrfile. Tiebuia sd
md descurc pentru a vedea fdrd sd vdd, a auzi fXrd sd
aud, a simli fdrd si simt. Pentru mine, importantd era
doar lupta cu acel ceva ce mi se instalase ftr minte, acea
mArgavd matroani ale cdrei fese uriage erau lobii creie-
rului meu. CAteodati igi proptea bine de tot fundu-i
mare in feasta mea (o simfeam instalAndu-se) pi, cu ca-
pul in jos, dirija nervii care-mi incleptau gAtul pi abdo-
menul gi deschideau vanele nidupelii. Provoca circula-
fia unui aer de gheafi, iar atunci nebuna se punea pe
fugd, terorizatd, halucinatd, incapabild sd strige, incapa-
bil5 sd vorbeasci, incapabild sd se exprime fir vreun fel,
scdldAndu-se i:r transpirafia-i rece, tremur6nd din toate
mddularele, pAnd ce dddea peste un loc curat pi intune-
cos unde se lncoldcea ca un fefus.
Totupi, de c6nd incepusem analizamd ldsasem tot mai
rar dusi de nebund. Observam. Ceva-ului liuntric nu-i
fXcea pldcere si-l privesc aga, din af.ard, pi, dupd un timp,
sldbea strAnsoarea. Era tot acolo, insd trist, obosit, parci
nostaigic dupd minunatele zile cu agitafie.
huni, miercuri, vineri. Cele trei momente de intreru-
pere din alergdturd cAnd puteam sd-mi aduc roadele gi
sd comunic cu cineva. Singurele-mi puncte de legdturi
cu viafa celorlalgi. Intervalul mare de timp dintre vineri
gi iuni imi pdrea, in fiecare sdptdmAn5, imposibil de tre-
cut. Cdt era duminica de lungd agteptam economisin-
46 Marie Cardinal
du-mi puterile, ocrotindu-md pe cdt de mult puteam. Lu-
nea mi reintorceam pe strddufa mea infundatd ce mus-
tea de apd, cu o bucurie imens5., cu speranld adAncd.
La inceput am vorbit despre primele intAlniri cu ce-
va-ul lduntric, pe atunci numindu-se pur gi simplu an-
goasd. Mai apoi am vorbit despre elementele principale
ce-mi alcdtuiau viala, despre pirfile importante ale exis-
tenfei mele pe care le cunopteam.
Prima crizd de angoasd a debutat la un concert cu Ar-
mstrong. Aveam noudsprezece-doudzeci de ani. imi ter-
minam licenfa i:r filosofie. Cdutam un profesor de logi-
cd sd md ajute in susfinerea unei diplome despre Aristo-
tel. Imi pldceau matematicile, cdrora md obipnuisem sd
le spun matematicd pe un ton de un pedantism perfect
acceptabil printre studenfii de la filosofie. La fete irde-
osebi. Toate ptiam cd procentul celor admise la concur-
sul de agregat era foarte scdzut: nici micar doi la sutd.
A te cufunda ln aceste studii echivala pentru noi cu a te
cilug5n, a deveni insngi filosofia cu picioare,brafe pi pdr.
imi pldceau matematicile, trsd, irrfamilia mea, se con-
sidera cd nu e ceva feminin. O fatd care sfudiazd mate-
maticile n-avea/ pare-se, pansd de ,,c6pdfuire" sau, |ncaz
cd da, cu un profesor de matematicd. Md apteptau zile
grele. In vreme ce, urmAnd filosofia, mi puteam orienta
spre logici.
-AgaAiapstudia matematicile insd intr-o formd literard...
putea atrage, in cel mai rdu caz, rrrt politehni-
cian sau un ofiler de marini sau chiar un bancher, era
preferabil unui profesor de matematicd, totugi! Mi-am
inceput deci diploma de licenfd in filosofie cu gAndul de
a studia logica, daci nu cu acela de a md cdsitori cu un
politehnician. Logica i:rsd nu era deloc la modd, incd de
pe atunci interesau psihologia, ptiinlele sociale... irrghi-
Cuvinte cdre elibereazd 47
leam deci toate aceste materii gAndindu-md ci dupd ce
voi fi in posesia certificatelor de studii voi face o diplo-
mi de logicd, apoi o tezd de logicd. Visam sd pdtrund in
rigoarea aparenti a cifrelor deoarece gtiam cd acolo voi
avea libertatea sd md las in voia imaginafiei pe care ele
o confin din plin. Idolii mi-au fost, firepte, intru inceput,
Riemann gi Lobacevski, apoi Einstein. Din motive mate-
matice imi pldceau Bach pi jazntL pi, in acea perioadd a
adolescenfei, am descoperit, incAntatd, muzica seriald gi
letrismul.
Eram deci foarte excitatd cAnd am ajuns la concertul
Armstrong, mai ales cd organizatorii anunfaserd cd va fi
un jam-session.
Armstrong avea sd improvizeze la trompeti, avea sd
creeze o intreagH bucatd muzicald ftr care fiecare noti
avea sd fie importantd, va avea prin ea insdpi o valoare
necesari acelei nopfi muzicale in ansamblul ei. N-am
fost dezamdgitd; atmosfera s-a incdlzit foarte repede. A
inceput sd se inalfe o frumoasd construc]ie. Egafodajele
pi arc-butantele instrumentelor de jazz susfineau trom-
peta lui Armstrong, ii pregdteau spafiile potrivite pen-
tru ca ea sd urce, si se apeze pi s-o porneascd din nou.
Sunetele ce iegeau din instrument se inghesuiau cAnd gi
cAnd unele intr-altele, se amestecau, se impingeau ca sd
constituie un fundament muzical, un fel de matrice din
care i:zvora o notd precisd, unicd, al cdrei traseu sonor era
aproape dureros de urmat, intr-atAt de indispensabile ii
deveniserd echilibrul pi durata; ii scotea din minli pe ace-
ia care o urmaserd
Inima a-nceput sd-mi batd foarte repede pi foarte tare.
intr-atAt cd a devenit mai importantd decAt muzica. ZgAl'
f6ia zdbrelele cugtii mele toracice, se umfla comprimAn-
du-mi pldmAnii in care aerul nu mai putea sd intre. $i,
 T_
I
48 Marie Cardinal
panicatd la ideea cd mor acolo, i:r spasmele acelea, in ace-
le tropdituri, in urletele acelea ale mulfirnii, am fugit. Am
alergat pe strad6, ca o nebund. Era o noapte de iarni fru-
moasd, rece, tofi erau ir casele lor, la cdldur6. Alergam,
iar zgomohrl alergdturii mele rdsuna aidoma unui galop
in trompetele magistralelor, ale bulevardelor pi ale strd-
dufelor.
O sd mot o sd mor, o sd mor.
-Inima-mi bdtea tempoul, npid, tare. imi aduc amin-
te de o camelie in floare, toatd numai strdlucire, cu toa-
te petalele deschise in bacu-i de beton, de la colful unei
strdzi, exact inainte de a md afunda ftr tunelul Facultds.
Frumuselea acestor flori dese gi ldcuite!Alergam, ele
erau de-acum in urmi, departe, pi totupi inima uneia, pe
care o zdrisem o fracgiune de secund6, rdmAnea cu mine,
imi insofea cavalcada,la fel de liniptitd pe cAt eram eu
de agitatd, una cu ea pe cAt eram eu de ruptd in bucifi.
Tunelul era securizant datoritd luminii, datoritd faphrlui
ci era un pasaj practic in orag gi cd numeroase magini il
foloseau. Treceau upor. Pietonii se deplasau gi ei in gra-
bd pe trotuare. La capdtul tunelului strdlucea cochet o
firmd luminoasd. Nimic insd nu-mi putea domoli inima
gi continuam sd alerg.
AjungAnd acasd, in loc sd iau liftul, am urcat in
mare goand scdrile pdnd la etajul cinci, iar acolo, in fafa
upii, mi-am dat seama ce imens efort fizic fdcusem pi
mi-am zis: ,,Dacd ag fi cardiacd ag fi moartd, n-ap fi pu-
'a
tut si fac nici zecea parte din ce-am f6.cut" Reflecfia
nu m-a calmat. M-am dus in camerd la mine, m-am
prdvdlit pe pat ca s5-mi potolesc gAfAiala. Eram singu-
ri, cu ochii inchigi, nimic altceva nu mai conta, doar
inima care-mi palpita gi tresdlta: ,,O si mor, sunt car-
diacd." Iar angoasa cu care md intAlneam atunci pen-
Cuvinte care elibereazd 49
tru prima oari a pus stdpAnire pe mine, m-a acoperit
cu transpiralia-i de gheafd, mi-a zgdllAit mugchii cu
tremurdturi grotegti, s-a distrat cu mine ca o cdfea. Am
chemat-o pe mama care dormea fir camera de aldturi.
O datd, de doud.ori. Nu mai ptiu de cAte ori am che-
mat-o, din ce in ce mai tare: ,,Mamd, mamd, mamd!".
Mama a intrat la mine in camerd in acea finutd gleam-
pdtn pi cu buhdielile acelea ale somnului ei. Cocul i se
desficuse, pdrul castaniu i se rdsfirase Pe caP 9i chiar
pe umeri sub form5 de puvile lungi inzigzag. Am cre-
zut cd spectacolul pe care i-l ofeream avea si-i Provoa-
ce explozia fefei, a ochilor eiverzi, cd se va topi in pro-
pria-mi spaimd gi-mi va |ine acolo companie: copila ei
agonizAnd, fata ei, femeie in toatd firea, gata sd moa-
ri. in loc de toate astea, gi-a aranjat hainele pi coafura.
M-a privit compdtimitoare 9i s-a aSezat pe pat, IAngd
mine, mi-a luat mAna intr-a ei pi a rdmas apa' Avea ae-
rul pe care-l arbora atunci cAnd vizita cimitirele, trist
induiopati,lamentabil de satisfdcutd. ,,E o angoasd, un
fleac, nu te speria, nu-i grav, e nervos"-
Nu-mi pldcea calmul ei, competenfa, resemnarea.
Cum se putea sd fie un fleac ceea ce induram eu? Cum
se putea si fie un fleac valul de lichid lipicios ce se ros-
togolea peste mine, trlesat cu dinfi de gerpi veninopi, tii-
guri, cu materii in descompunere? Acel fleac era, dimpo-
trivd, ceva capital, eram singurd, convins5, pi vdzAnd-o
fratAndu-l aFa cum trata morfii angoasa imi creptea. Md
sufocam. Aerul nu-mi mai pdtrundea tr pldmAni, puli-
nul pe care izbuteam sd-l introduc scotea o noti striden-
td, ridicold
o sd mor.
- M6-ndbug,
Nici vorb5, nici vorbd, e nervos. Pulsul ifi e rapid,
-
dar bun. Crede-md, n-o sd mori.
50 Maiie Cardinal
Nu-mi plicea acea complicitate dintre noi. AtAt ii ciu-
tasem tandrefea, atenlia, ii apteptasem intr-atAt aceastd
privire cu care acurn imi atingea blAnd fafa, ochii de cu-
loare inchisd, p5rul buclat, nasul ca un cartof, gura, bdr-
bia, de asemenea umerii lafi gi corpul robust. S-ar fi zis
cd fdcea cunoptinfd cu mine pi in acelapi timp md recu-
nogtea. O intAlrrire un pic tristd pi pldcutd. Nu, nu voiam
asta, nu fir aceastd sifuafie. Aceastd privire asupra-mi ap
fi vrut-o din rdsputeri cAnd plonjam, cAnd alergam, cAnd
rAdeam, cAnd oblineam coronile de lauri, ap fi vrut sd fie
mdndr6. Forla mea era a ei, nu indispozifia mea, nu spai-
ma mea. Din atenfia cdlduroasd, din conivenfa, din inti-
mitatea pe care mi le d5ruia tn acea noapte am trfeles cd
la naptere imi acordase moartea, cd. moartea era ceea ce
voia sd-i restitui, cd legitura dintre noi, acea legdturH pe
care o cdutasem atAt de mult, era moartea. Treaba asta
imi provoca oroare.
ZileIe de dupi aceastd crizd, depi calme, s-au tArAit
imbibate cu angoasd, cu amintirea ei, cu obsesia de a o
vedea revenind. Am consultat un medic, insofitd de
mama. El i-a confirmat diagnosticul ,,Nu-i nimic, e ceva
nervos. Trebuie cd afi fdcut un pic de tahicardie gi cu si-
guranld suferifi de o ugoard aerofagie." ,,Unpic",,,ugoa-
16". Ce cuvinfele! Dar ce putea fi mai riu decAt ceea ce
trdisem? Se poate indura mai mult? Existd vreo tulbura-
re umand mai serioasi? Au inceput sd vorbeasch despre
cazuri grave de tahicardie pi de aerofagie pe care le-au
intalnit i-r cariera lor medicaLd.Lamine era floare la ure-
che in comparafie cu acei ndpdstuifi. MX priveau cu o
ironie blande, mi bdteau uFor cu palma pe obraz pi pe
mAini: ,,Nu-i nimic, zdu, suntefi tAndrd pi sdndtoas6."
Doctorul mi-a destdinuit cd pi el suferea din c6nd ir cAnd
de aerofagie gi mi-a dat releta lui ca sd-mi freacd mai re-
Cuvinte care elibereazi 51
pede. A fdcut pi o demonstralie. Thebuia sd te apezi in pa-
tru labe, sd ridici binigor unul sau celdlalt picior ftr func-
fie de ce simfeai, ceva in genul unui cAine fdcAnd pipi
lAnge un felinar. Scopul era si se provoace iegirea gaze'
lor care, ir:rtr-o prea mare cantitate, apdsau pe diafragmd
pi dideau o senzafie de tndbupire.
Ipi presdrau comentariile afectuoase cu zAmbete pi-gi
impodobeau frazele cu ,,tinerefe" , ,,it)bite" ,,,cdsdtorie".
$tiam foarte bine ce voiau sd spund gi-mi plecam privi-
rea, ii ldsam sd vorbeasci.
Credeam ci ceea ce ilrvdlasem la universitate in ma-
terie de psihologie, de psihanalizi indeosebi, cei doi ani
de fiziologie a sistemului nervos (la Lrstitutul de psiho-
tehnicd) imi permiteau sf, mi definesc, sd md situez, sd
md inleleg. $tiam cd suferisem mult din cauza divorfu-
lui pdrinfilot pe care mi-i aminteam certAndu-se mereu
pdnX la moartea tat6lui. $tiam ci, inconptient, mama imi
repropase dintotdeauna ci m-am ndscut. (Mi ndscusem,
e-adevdrat, in plin divorf.) $tiam ci, din acest motiv
nu-mi cunogteam deloc tatdl. $tiam cd disputele lor pro-
vocaserE fir mine asemenea complicalii incAt imi fusese
afectatd sexualitatea. Credeam insH cd gtiu pi de ce pi cum
era afectatd. Pentru moment preferam sd-mi asum virgi-
nitatea.
CAteva luni prima angoasd a rimas singura. Am mai
avut apoi una, mai ugoar6, in noaptea in care mi-am
pierdut fecioria.
Cand l-am vdzut pe b6iatul in pielea goald in erecfie,
cdnd i-am simfit in mAnd organul pldcut Precum mdta-
sea, cald precum pdinea scoasd din cuptol, m-a cuprins
o bucurie nemaipomenitd. Eram m6ndrd pi fericitd ci md
aflam acolo. Corpu-i subfire de bfrrbat tAnXr mi-a pdrut
de o frumusefe care te face si-fi dea lacrimile, ca 9i cum
52 Marie Cardinal
mugchii lui, pielea, pdrul, totul la el avea rostul de a-i
indlla sexul in erecfie. Cand mi-a desfdcut picioarele pi,
trgenunchiat intre ele, a inceput sd md dezvirginezein-
cetigor, cu un aer incipdlAnat, un aer care-mi dddea de
infeles ci nimic nu-lva opri din acest act, cd trebuia si
md las tr voia lur, am considerat cd ceea ce fdcea era util,
necesar, in perfectd armonie cu adAncurile mele. O clipd
mi-a fost ciudd pe mine cd-mi finusem atAta vreme in
captivitate profundele migcdri ale coapselor pe care el le
stimula, acele unduiri pornind de la tdlpi p6nd la ceafi.
Nimic nu m-a Focat, nimic nu m-a surprins. Nici micar
atunci cAnd ritmul a devenit brutal9i am simfit ruPan-
du-se inlduntrul meu nu ptiu ce baraj de satin' Cel mai
mult m-a mirat, dup6 aceea, tandrelea, sldbiciunea, fta-
gilitatea lui, de parcd imi ddruise intreaga-i forfd. Am
simlit cX ii sunt recunoscdtoare.
N-avusesem o pldcere intensd, nu fusesem insd nici
scArbiti, dimpotrivd. CAnd am rdmas singurd mi-am
spdlat agtemuturile pdtate de sAnge. Era cald, urmau sd
se usuce repede. M-am htins direct pe saltea, ir intune-
ric. Imposibil sd adorm. Pe acest bdiat il alesesem pen-
tru priceperea lui, avea reputafia unui seducdtor', a unui
amant. il ptiam irndrdgostit de o femeie cdsitoritd, mai
mare ca mine. Imi era simpatic, simfeam cd va putea s-o
facd. Acceptase cu seriozitate si-pi joace rolul de inifta-
tor. Misiunea ii reupise irtrucAt eu eram acolo mulpmi-
t6, convinsd ci voi face iardgi dragoste cu el 9i a doua
zi, dacd, ap avea chef.
Totugi inima-mi bitea, eram sufocatd. $tiam cAti im-
portanfd avea actul meu, gtiam cd procedAnd astfel stAr-
neam intregu-mi mic ocean interior, chiar dezldnpiam
o furtund. Aveam peste douizeci de ani. Nu numai cd
rdmdsesem fecioard pAnd in acel moment, insd nici nu
Cuvinte care elibereaz{ 53
flirtasem vreodatd. (Cu excepfia, pe c6nd mH apropiam
de paisprezece ani, a unui sHrut pe care-l primisem in
plin soare, cu capul pe spate in nisip, taman cAt sd simt
pe buze o pldcutd salivd cu gust de Gauloise. O micd
amintire ascunsd Precum o floare uscatd intre paginile
unei cdrfi voluminoase.) Dacd md comportasem ala' era
pentru a md supune regulilor mamei. Respinsesem pAnd
gi masturbarea. $i adeseori imi petreceam orele de sies-
ia gi nopgile infernale pe burtd, pe pardoseala rece din
camera mea, evitAnd pldcerea patului, evitAnd mirosu-
rile de cimbripor, de iasomie pi de praf al Mediteranei,
evitAnd zgomotul iritant al greierilor, sunetele tandre ale
fluierului arab, firtr-atAt de incordatd de sd-mi urlu do-
rinfa, nevoia.
pi iatX cd dintr-o datd hotdrAsem cu totul de una sin-
guri sd trec peste principiile clasei mele, peste prejude-
cap" tu-itiei,legile mamei, sd tulbur colosala religie 9i
si fac dragoste cu un bdiat pe care nici micar nu-l iu-
beam, cu care nu trebuia sd caut scuza pasiunii ori a ra-
fiunii. Pur pi simplu voiam sd fac dragoste 9i o fdceam
pentru ci aveam chef.
CAnd a apdrut angoasa, am recunoscut-o numaide-
cAt. Atunci insd, prezenla ei imi pdrea mai normald, nu
md speria prea mult. $tiam bine ci intram itr lumea se-
xului pe upa nepotrivitd, foloseam calea femeilor Pe care
tata le primea la el, md aldturasem cohortei lor ruginoa-
se. Mama le numea ,,pluict7le", iar amintirea vulgaritdlii
acestui cuvAnt in gura ei mX fdcea si tremur. Mi se in-
timplase sd le intrez5resc pe cAteva, cu multd vreme fir
urmd. Iegeau de cum intram eu. Tata se prefdcea cd le
conduce ca dupd o simplH vizltd'. Avea un zAmbet forlat
pi gesturi prea politicoase. $tia sd se controleze. CAt de-
spie ele, li plecare, aveau un fel de a-pi legdna polduri-
54 Marie Cardinal Cuvinte care elibereazd 55

le, de a spune la revedere, de a-l privi, care spunea mul- sesc propriul drum, cu atAt imi pierdeam speranla cd-l
te. De fiecare datd simleam o intimitate innebunitoare voi gdsi in locul pe care mi{ hirdzise nagterea. Deve-
intre ei, o complicitate inspdimAntdtoare, urmele unei neam greoaie, trceatX, butucdnoasi, cu clipe de agitalie
pldceri nebinuite. Povestea md tulbura. Amantele tatd- ce erau numite.,,infldcirarea" mea. Treceam drept o per-
lui ipi bdteau joc de mama ingenunchiati pe scdunelul soand ingeleaptd pi echilibrat5. in acea perioadd am i,rs-
de rugiciune. Virtutea ei... viciul lor... viciul meu... un
;inut examene, m-am cufundat in viala sexuald aFa curn
ftrger, diavoli. Toate astea erau prezente in acea noapte, te cufunzi iritr-o apd despre care ai impresia ci e rece.
impiedicAndu-mX sd adorm pi-apoi mai era ceva, nu N-am gdsit-o rece, insH nu mi-am luat libertatea sd inot
ptiam ce, care-mi strAngea inima, care o ficea sd bati. in ea dupd propria-mi fantezie. M-am cdsdtorit, am pre-
Camera mea didea pe o strddufd unde se infiinlase o dat in licee. Am avut trei copii. Voiam sd le ofer o ferici-
firmd de inchiriat trdsuri cu cai. Era o camerd de vacan- re, o cXldurd, atenfie ata cum eu nu avusesem nicioda-
fi aproape deloc aerisitd, ce mirosea a mucegai gi a um- td,Io tatd gi o mamd mereu ldngn ei, indrdgostifi.
brd. hr zori de zi venea un om si ingire animalele de-a in loc de toate astea, cu fiecare zi ce treiea, ir mine
lungul trotuarului, introducAndu-le cu spatele in hulu- prindeau tot mai mult contur lentoarea, vAscozitatea pi
bele desuetelor trisuri care in curdnd ii vor plimba pe absurditatea faptului de a exista, pAnd ce au devenit ce-
turigti pe sub palmieri de-a lungul bulevardului de lAn- va-ul acela lduntric.
gd mare. Imi amintesc zorile pi lumina zilei care, ivin-
du-se, impdrfea jaluzelele in dungi gri pi negre, apoi gal-
bene pi negre. Copitele cailor izbeauh bitum, loviturile
fiindu-le tot mai dese pe mdsurd ce se ficea cald, iar
muptele igi reluau activitdfile diurne. Mirosul de bilegar
proasp5t ajungea pdnd la mine. Gata cu noaptea albi.
Mi-am aranjat din nou patul cu agternuturile curate.
N-am vdzut nimic, nu gtiu nimic. N-am cdutat si aflu de
ce le spdlasem. Am iepit gi m-am dus pe plaja cu nisipul
de-acum cald. Era totugi indeajuns sd-ft af:ur:'zi doar un
pic picioarele ca sd dai de rdcoarea pi de umezeala nop-
fii incd foarte aproape.
Tofi anii care au urmat (vreo zece) mi-au fost inceti-
por distrugi de lenta gestafie a nebuniei. Nu eram con-
ptientd de asta, evident. Pur pi simplu md atrdgea tot mai
puFn sd md mipc, sd md exprim, si md proiectez fir vreo
acfiune ori vreun gand. Cu cAt md strdduiam sd-mi gd-
 r
I
I
I
Cuvinte care elibereazd 57

I *ptuau. irni refinea atenfia mai cu seamd patu-i incdpd-

I to. de celibatar, acoperit cu piei de pantere.
I Md numea,,lupugorul lui". Mi considera mai degra-
I bA o micufd femeie decAt o fetifi, asta md stingherea.
IV
rima iarnd pariziand.. Soare fdrd strdlucire.
Copaci fdrd frunze. .Si, ca un refren, obsedan-
tul drum care md duce in strddufa i:rfunda-
td. in neclarul cefei, in pustiul f,iguftri, in monotonia ploii,
in searbidul norilor, retrdiesc acolo incAntarea cdldurii,
colcdiala strdzilor albe, clocotul copildriei, explozia ado-
lescenlei. Md insofegte o mulfime de fantome. hr stridu-
fa desfundate, amintirile dau ndvald dupd mine, precise,
vii, emofionante, derizorii. Hurducdie pAnd la divan apoi
deftleazd. ca la o paradi cu acele care de carnaval.
N-a intervenit nici un bdrbat in tinerefea mea. Eram
pe mAna femeilor: mama/ bunica, ,,servitoarele", bunele
cdlugdrile-profesoare.
Despre tata, pe care l-am cunoscut foarte pufin deoa-
rece nu locuia cu mine pi a murit pe cAnd eram adoles-
centi, pdstram amintirea unui bdrbat fercheg, purtAnd
ghetre, pildrie pi baston. Mustdfi scurte, mAini frumoa-
se, zAmbet strilucitor. imi inspira teamd. Nu ptiam nimic
despre universul masculin. La el acasd, baia cu briciul gi
pdmdtuful de bdrbierit, camera cu sertarele unde-gi finea
cimdpile gi butonii de manpetd md atrdgeau gi mX neli-
ln copilirie md duceam la el insolitd de guvemantd.
Mai apoi m-am dus singurd pentru cAteva prAnzuri in-
tre cursurile de dimineald gi cele de dupi-amiazi. Mi-e-
ra greu la aceste mese. Cand nu-mi inspira teamd, md
plictisea. Trebuia sd-mi supraveghez gesturile, cuvinte-
le. Md dojenea adeseori gi, prin mustririle lui, infele-
geam cd pe mama voia s-o atingd. Pe mama care mi
creptea, care md imbrica, md educa. Eu simfeam cd mX
iubegte pi cd nu voia si-mi facd riu.
Didea foarte mare atenfie studiilor mele. inni spunea
cd trebuie sd invdf tot: latina, greaca, matematicile, tot...
Nu-i ardtam niciodatd nici carnetele, care erau mai cu-
rdnd cu note bune, nici caietele. ProcedAnd astfel, gtiam
cd-mi ap5r mama/ care avea dreptul de paznic, md si-
tuam de partea ei. Ghiozdanul imi era inchis pentru el,
era casa mea de bani, comoara, valoarea mea. inni lineam
astfel tatdl la distanfd, ii interziceam accesul in pro-
priu-mi univers. Eram congtienti de asta.
Nu i-am vdzut pe pnrinfi decdt de trei ori impreuni.
intaia oard a fost cu ocazia sdrbdtoririi primei mele im-
pdrtdganii. Erau in aceeapi incdpere, la aceeapi masd, insd
nu aldturi. Irr acea zi tandrefea tatdlui md jena. Ag fi pre-
ferat sd nu se fi afintit asupra-mi decAt privirea severi a
mamei, pe cAnd tdiam uriagul tort cu nu mai gtiu cAte
rAnduri de nuga gi de chou A la crdme. Am impresia cd
ag fi fdcut treaba maibine.
A doua oard, aveam doisprezece ani, s-au intAlnit ca
si asiste la ceremonia Migcdrii cercetagilor Franfei. Eve-
nimentul se petrecea in aer libet erau de fafi gi alfi p5-
58 Mhrie Cardinal
rinfi. Ai mei steteau aHturi 9i nu-pi vorbeau. Erau atenfi
la ceremonie. iml aduc aminte de cerul de toamnd strd-
lucitor din acea zi.
A treia oari, era spre sfArpitul viefii lui, aveam in jur
de cincisprezece ani. Avea o hemoptizie, se credea pe
moarte gi o chemase Pe mama.
TUBERCULOZAI Monstrul infricogdtor al copildriei
mele. Bunicul mort de ftizie, unchiul in sanatoriu/ so-
rd-mea moartd la unsprezece luni de meningitd tubercu-
loasd, frate-meu care ,,avea o reacfie cutanatd proastd",
care fdcea scoliozi.
B.C.G., bacilul lui Koch, toracoplastie, pneumotorax
frenisectomie, cavemd, pleur6, scuipifuri, Leysin, radio-
grahe, vaccin, Calmette pi Gu6rin.
Toate aceste cuvinte, toate aceste nenorociri, din ca-
uza tatdlui, a bolii lui, a pldmAnilor sii putrezili de la
gaze in rizboiul din'l-4.
S-ar fi putut totupi ingdji mai bine inainte de a md
-
lua de sofie. Nici mdcar nu m-a prevenit. E o rugine, o
necuviinld.
Rdzboiul, trangeele, tata sub o grf,madd de soldafi su-
focafi, scdpat de la moarte grafie grosimii stratului de ca-
davre, dar cu plXmdnii distrugl
I-am vdzutradiografiile, e foarte simplu, are nigte
-
pldmAni ca nigte burefi.
Precaufia cu care trebuia sd procedez cdnd intram la
el gi cAnd iepeam de la el!
Nu{ ldsa s-o irnbrdfigeze Prea mult' Sd nu-i folo-
-
seascd niciodati batistele. Ia sticlula cu alcool de 90" 9i
vatd. S-o gtergi la iegire. Cu tot vaccinul B.C.G., aceasti
copild n-are o reaclie cutanati pozitivd', e de neinleles,
nu-i normal. Am pierdut deja una, mi-ajunge.
Microbii. Nelinigtitoarea Prezenfd a micobilor.
Cuvinte care elibereazd 59
Sunt nigte animale foarte mici, invizibile. Existd
-
peste tot. De fiecare datd cAnd taicd-tdu tupegte imprdg-
tie in jur din aceptia foarte periculopi. Pofi sd m-asculfi
pi sd md crezi, gt:ri, sori-ta a murit din cauza 1or. Stai cAt
mai pufin fur preajma lui.
i-am vizut deci impreuni pi o a treia oard.
O chemase pe mama la telefon: ,,Vino, te rog. Vino, e
sfArpitul"
Mama a inchis, apoi a declarat cd juca teatru gi m-a
luat cu ea. De ce? Sd se apere?
Stdtea acolo, in patul lui mare, cu un lighean sub
bdrbie, peste tot prosoaPe, spumd roz in colpl buzelor.
Nu-l vHzusem niciodatd intr-un pat, nu-l vdzusem nici-
odati in pijama. Apternuturile gi pernele-i mototolite
de cum dormise noaptea, mdruntele detalii care ii trd-
dau patimile mX jenau. A inceput sd-i vorbeasci ma-
mei, sd-i spuni cH o iubea. Ea ii respingea frazele: ,,Epti
grotesc, nu te gdndegti la ce spui. Fii atent ce vorbepti
de fa16 cu aceastd copil5."
Eu mi retrdsesem pe coridor, apoi in vestibul pi in
cele din urmi pe palier. M-am agezat pe treptele scdrii,
cu mAinile la urechi sd nu-i aud. Ea era atAt de durd, el
era atAt de jalnic!
Stdteam acolo, pironind cu privirea liftul, incercAnd
sd alung tot ce auzisem pi vdzusem adineauri. Cunog-
team pe dinafard aceastd mapindrie de rdzboi. Me intri-
ga. in ea aveam impresia cd sunt in pericol 9i totupi nu
md speria. Era o cutie greoaie inchisi printr-un acorde-
on metalic recalcitrant. Cand o chemai, cablurile care se
tndlfau in partea exterioard a plafonului se intindeau bi-
ciuind aerul gi incepeau sd ridice cabina cu opinteli 9i
zvilcniti,fir vreme ce, in partea de jos, o coloand de ofel,
rotundd, unsi cu ulei negru, solidd, contribuia cu multd
60 Marie Cardinal
forlila impingerea ei in sus. IJrcarea precisd, regulati, a
acestui superb trunchi lubrifiant pErea incomparabild cu
tam-tamul zgAlfAitor din cabind.
Aceastd magind pdzea casa tatdlui meu 9i o transfor-
ma intr-un teritoriu greu accesibil, un pic periculos. O
cunogteam la perfecfie, excepfie fdcdnd dimensiunea ace-
lei gduri, pe care mi-o inchipuiam vertiginoasd, in care
se afunda coloana de olel. Mi se intAmpla pi sd md gAn-
desc ci aeastd gaurd nu era Pesemne adAncd, acea coloa-
nd se infdpura ftrlduntru ca un arc.
Mi se intdmplase pAnd gi sd fac pipi in liftul acesta.
Cdci in casd la tata nu indrdzneam sd cer sd merg la toa-
letd. Aga cd, intr-o zi, nemairezistAnd, Ftiind cd imi lua
pre! de doud ore ca sd ajung la closetul turcesc de la
pcoal6, fdcusem pipi taman i:r betrena cutie. A9 fi simlit
pldcutd aceastd upurare dacd hurducdielile gi zdruncind-
turile mapinii nu m-ar fi impiedicat sd nimeresc unde tre-
buie, astfel cd-mi udasem din plin pantofii. Ca sd pot ac-
fiona in linipte am oprit in cele din urmd liftul intre eta-
jele doi pi trei. Dar, oroare, piroirea mea pitrunsese prin
prepul rdrit cu totul, trecuse de podea 9i se imprd;tia ftr-
tr-o cascadd de picuri care bdteau neincetat in placa me-
talicd ce prindea strAns Ia parter trunchiul de ofel. Au-
zind cea dintai ploaie, apdsasem iute butonul de la cinci,
insd nu mi mai puteam opri. De spaimd, rupinatd de ne-
cuviinfa mea, auzearn vuind un torent. Ajung6nd latata,
eram leoarcd.
Acea fetifd, acel lift... Ce departe erau toate astea! Dis-
cufia dintre acel bdrbat pi acea femeie schimbase totul.
Era prima oard cd-i vedeam realmente impreund. Thman
imi dddusem seama cd eram rodul lor, al sdrdcdcioasei
lor dorinfe, al sdrdcdcioasei lor dupmdnii. imbdtrAnisem
brusc. Dintr-o datd, totul se preschimbase itr odinioard.
Cuvinte care elibereazd 61
Mi pirea cd ar fi fost nevoie de un alt cadru pen-
se
tru marea basculadd a copildriei in kecut. Ar fi fost ne-
voie de un cer albastru de primdvard ori de toamn6, de
o mare veseld cu vdlurele, de flori, de mirosuri. Crezu-
sem prostepte ci dragostea dintai, cel dintai sXrut md va
transforma i:rtr-o adult5. Dar nu, a fost taman acea con-
versalie dintre acei doi strdini care-mi erau pdrinft.Au
fost sAngele hemoptiziei, acreala mamei pi casa scdrii
ce devenea tot mai infunecoasd pentru cd ziua se apro-
-
pia de sfArgit, iar in Algeria soarele apune foarte repede.
In plind reverie, pi-a ficut aparifia mama, irepropabi-
ld, nilel tulburatd: ,,Aha! Aici erai. Te cdutam peste tot.
Dar ce si caufi tu pe scdri! Te-a vdzut cineva? Haide, ple-
cim, se simte foarte bine. Erau fandoseli, ca de obicei.
N-o si md mai prindS. Ce spectacol ridicol!"
$tiam ci n-o si moard. fltiam cd ea o sd fie iritatd. in-
felegeam cd, in povestea 1or, eram totalmente dusi de
nas.
. $i mai apoi, dupd cAteva luni, i-am vdzut incd o datd
impreund, insi in aceasti a patra oar6, el era mort.
Ziuaincare am aflat cd a murit.era o zi fierbinte de
vard. Dupd-amiazd. Eram cu prietenii mei: un grup de
adolescenfi adunali la umbra unui patio. Apteptam sd
se mai rdcoreascd pentru a ne juca. Obfinusem de foar-
te pulind vreme permisiunea de a nu-mi mai face sies-
ta, aVa ci vdzdnd-o pe mama Ia acea ord, fir acel loc, am
avut vechiul reflex de a md apdra. Intr-o clipitd intre-
gu-mi arsenal de scuze, de explicafii, de minciuni imi
era, bine orAnduit, la dispozifie; nu ruginise mecanis-
mul duplicitdfii infantile. Astfel cX in momentul ir care
s-a prof5pit fir fala mba, m-a privit, stAngace, stinghe-
ritd, cu o figurd ciudatd pi in hainele de orap, iar dupi
o clipd mi-a spus pe un ton jalnic ,,Taicd-tdu a murit,

62 Marie Cardinal
du-te gi te-mbraci, trebuie si te firtorci cu mine la Al-
ger", m-am destins. Am vXzut cerul frumos, marea or-
bitoa.u, plantele mustind de sevi, cu florile lor roz 9i
galben dispuse radial, eram u9urati' Nu venea sd md
iipseascd de toate astea, de amici, de joc. Restul nu pri-
vea propria-mi viafi. De altminteri de ce acest ton com-
p6timitor fa!6 de tata despre care nu sPusese niciodatd
decAt rdutdfi? lntrucAt murise? Moartea il fdcea
"lt.u-tu
mic, nefericit, induiogdtor? Pentru mine rdmAnea ace-
lapi: necunoscut, celibatar, plicticos, un pic infricopdtor
gi jenant cu gesturile-i stAngace de a md atrage spre el:
,Vino sd md sHrufi,lupuporul meu!" De obicei mama ii
zicea pe numele de familie: ,,Ii vei sPune lui Drapeau
cd tot nu mi-a trimis pensia." ,,Cere-i lui Drapeau sd-fi
cumpere incdlfiminte etc." Acum spunea ,,tatdl tdu" de
pur"e era soful ei, de parcd formau un cuplu. S-at h zis
ld moartea ii lega, fdcea din ei o familie. Pentru mine
era de neinchipuit. Mi se pdrea fals gi nesdndtos, fdrd
sd gtiu de ce. Nu indrdzneam s-o privesc, ardeam de
nerXbdare sd plece.
fi totupr, nu se migca din loc. M-am gAndit ,,Dacd',pe
deasupra, mai pi plAnge, o iau la fu3d". Nu, nu plAngea,
eru hrlbntuti, md agtepta. ,,Trebuie sd ne intoarcem la Al-
ger, avem de fdcut toate pregXtirile'"
Arareori se circula cu ma;ina la acea ord a dup5-a-
miezii in plini vari. De altminteri pe cAmp nu era nici
bine
fipenie. Vedeam defilAnd rdndurile de vifd-de-vie
uliniate, aleile de eucalipli, pddurile de pini maritimi,
gardurile de trestie, acele aloe ce-9i firdlfau lungile tul-
pini ittflo.ite inspre cerul alb, smochinii din Barbariel
1 Nume dat regiunilor Africii de Nord, situate la vest de Egipt
(N.f.).
Cuvinte care elibereazd 63
impodobili cu fructele 1or, iar pe coasta dealurilor, ca
ilrtinse la orizontald i:r fala mea, dreptunghiuri de chi-
parogi imprejmuind mici livezi de portocali. Prin gea-
mul din spate puteam sd vdd prafuI roFu, pe care-l rds-
coleam, involburAndu-se atAt de sus gi de departe in-
cAt umbrea cu totul peisajul.
Ca sd nu ne sufoce aceastd pulverulenld inchisesem
geamurile. Era o zdpugeald ingrozitoare. Cine conducea?
Nu gtiu. Imposibil sd-mi aduc aminte. Oricum, cineva
care nu vorbea.
Noi eram ochiul ciclonului. Magina fdcea zgomot pi
mergea repede, praful ne escorta inh-un vArtej nebun, in
fafi cAmpul doborAt de cdldurd pdrea impietrit de tre-
murul aerului dogorAtor.
A-nceput sd vorbeascd:
- De-abia am primit
telegrama, cu opt zile i:rtArzie-
re din cauza grevei de la pogtd. Astfel cd trupul tatdlui
tiu sosepte chiar in aceastd dup5-amiazd. Nimic nu-i pre-
gitit. $ar fi putut firchiria un catafalc cu lumAniri aprin-
se. E unul pe chei foarte bun. Am fost insd anunlafi prea
tdrziu. Trebuie aranjatd casa. Am putut s5 oblin de la
Pompe funebre sd se ducd si ia corpul lui Maurice pi s6-1
transporte pAnd la etajul cinci, cu toate cd e o ord tdrzie.
Pentru ci sicriele sunt descircate dupd pasageri, dupi
mirfuri, ultimele! O sd se f.acdtdrziu... Ce intAmplare!
Ce voiau sd insemne ,,corpul tatdlui tdu", ,,sicriul
lui Maurice", ,,catafalcul cu lumAniri aprinse", ,,Pom-
pele funebre"? $i mai ales ce voia sd insemne ,,corpul
lui Maurice"? $i-apoi, ceea ce numea casa/ era casa lui,
nu a ei, nu a mea/ nu casa, Era casa aceea de bdrbat
unde el trdia cu trofeele din cildtorii, cu acea colecfie
de mdpti negre, cu armele lui, cu briciul pi cu acel pat
mare acoperit cu piei de pantere. Acel pat mare despre
64 Marie Cardinal
care ttiam ci acolo trebuie cd se zbAnfuia cu ,,puicufe-
le" lui, cum spunea mama.
La el era o harababuri de necrezut. Fuseserd scoase
mobilele din salon: ,,Ca sd. poatd fi pus sicriul." Apa de
mare era un sicriu?
Biserica Saint-Charles trebuie si ne trimitd scdune-
-
le de rugdciune.
Scdunele de rugdciune aici!Aga de aproape de patul
mare, apa de aproape de brici, de arme?
O sd punem paturi de campanie in camerele din
-
fund.
- Paturi de campanie? Pentru cine?
Ei bine, pentru familie, evident. O si priveghem
- noaptea.
toati
Familie? Dar el n-avea, era singur. Ceea ce mtuna nu-
mea familie era propria-i familie, aceea care-l coplepea pe
tata de atAta vreme. Aveau sd vind aici? Mi se p5rea necu-
viincios. Ei nu-i vedea niciodatX. N-ar fi vrut si punH vre-
odati piciorul in casa lui.lrni spusese de nenumirate ori
cd mai curAnd ei decAt marna ii distruseseri cdsnicia.
Culoarele pi celelalte camere fuseseri infesate cu mo-
bilele din salon gi din sufragerie. Apartamentul se pre-
schimbase intr-un Capharnarim, in culise unde fiecare
se pregdtea sX intAmpine orapul care avea sd defileze
pentru cd tata era o persoand de vazd. Pretutindeni dom-
nea o forfotd de sdrbdtoare funebrd, cu delicate etaldri
de crep de doliu, cu sclipiri de ametist, reflexe de lacrimi,
vaiete de gaifd.
Apoi a fost deschisd upa batantd de la intrare. Lumea
a inceput si vorbeasci in poapt6, sd meargi in vArful pi-
cioarelor. Apartamenful era pAslos, matlasat, rece/ pre-
gitit pentru macabra recepfie mondend. Mirosea a cea-
rd, peste tot erau flori. Din oficiu pi din bucdtirie venea
gri se agitau, numeropi, gAfAind, vorbind despre mipcd-
iile cerute de coturile abrupte ale scdrii. ii incurcau ele-
gantele grilaje, frunzele de acantd, volutele, oblanicuri-
le de fier forjat ce protejau bihanul iift greoi, gi de ast6
datd inutil, incapabil sd ducd acea cutie a mortului, mai
cu seamd prea fragil: fundul, prin care pipiul meu trecea
aga de utor, ar fi cedat.
Urcau trtruna. Cinci etaje interminabile. fi tata inldun-
tru, ca un colet! L-au agezat ffr sfArpit Pe caPre drapate in
negru. Mama, foarte demnd, foarte ocupatd, dddea ordi-
ne i:r calitate de expertd. Mi-a indicat locul meu: un scdu-
nel de rugiciune separat, in fala celorlal;i. Se aduceau
flori, coroane, jerbe. Cum era vatd, erau in special alcitui-
te din cArciumirese, florile acelea uscate, nemirositoare,
in culori superbe: mov ocru, carmin auriu. Stdteam aco-
lo, in genunchi, mi plictiseam ilr aceastd pozifie de recu-
legere. Fusesem i:rvXlatd sd nu-mi furtorc privirea dupi oa-
meni pe stradd ori in bisericd gi nu indrdzneam sd md uit
la cine intra gi iegea din camerd ilrtr-un du-te-vino discret.
Covoarele pi perdelele trase absorbeau zgomotele, rdmA-
neau doar fdgAituri, bAjbdieti imperceptibile, upoare cioc-
niri de scdunele de rugdciune gi smiorcdieli de nefinfeles.
intrucAt trebuia sd stau acolo, sthteam acolo. Mi
gAndeam Ia altceva, la plaja de unde veneam, la prie-
teni. Ce mutrd ar face vdzAndu-mi imbrdcati ln negru,
culoarea adulgiior? Aproape ci afipeam, cu capul bine
proptit ir mAini coatele rezemAndu-mi-le de scdunelul
de rugdciune.
66 Marie Cardinal
Mirosul frunzelor s-a rdspAndit, parcd adus de cildu-
ra noplii gi de fldcdrile lumAndrilor groase. O datd cu
parfumul verdefu, ftr care descopeream chiparopi, aspa-
iagus, soc, copacii pi plantele din ramurile cdrora se al-
c5fuiepte baza coroanelor, venea pi un alt miros, fad, cam
grefos. incercam sd-l definesc. Nu putea fi al cArciumi-
reselor, aceste flori sunt uscate, ?n cel mai rdu caz miros
a praf. Mirosul acela era diferit, nu era vegetal. M-a cu-
prins o nelinipte, ceva ce nu ptiam defini. Un rniros de
api stdtdtoare, de mocirl6? Da, insd foarte PuFn.Nu atdt
de izbitor, nu atdt de precis. Un miros intim, jenant. Un
miros urnan necunoscut.
Mama a venit spre mine. Cu o mAnd apdsAndu-mi
um6ru1, s-a aplecat sd-mi vorbeascf, in goapti, cu fala li-
piti de obrazul meu.
bine?
- Ti-e
Mi-e bine. Nu fi se pare cH e un miros ciudat?
-MAna i s-a l6sat gi mai mult pe umdrul meu, practic
mi-l strAngea pi-i imprima un fel de balansare, ca pentru
a md legdna.
Sunt deja cAteva zile bune de cAnd a murit. Pe cdl-
-
dura asta! pi-apoi, trebuie ci sicriul a fost lovit ftr timP.tl
transportXrii, pesefirne cd e vreo ugoard crHpdturi. Le-am
spus deja domnilor de la Pompe funebre. Or sd rezolve,
nu te nelinipti.
Si md neliniptesc! Dar de ce? Pentru cd se simlea cd
tata putrezegte? Cdci ista era mirosul acela, tnsemna des-
compunerea cdmii!
Thta, ferchezuit cu ghetre, baston, apd de coloane, cu
unghiile perfecte, dinfii albi, cu pantofii lustruifi. Tata,
pe punctul de a se descompune aidoma acelor hoituri, a
doua zi dup5 furtund, pe care marea le arunc6 pe nisip,
atrigAnd muptele mari albastre, pufind' Din pantofii lH-
Cuvinte care elibereazi 67
cuifi, din manpetele gi gulerul scrobite, din pantalonii cu
dungd impecabild iegeau la iveald sucurile morfii. Tata
pufea, tata colciia de viermi! Nu era suportabil. Am ie-
git, am alergat spre carnera cea mai lzolafl pi m-am arun-
cat pe un pat proaspit ficut, peste cearpafurile mirosind
a lepie, pe burti. Cu capul in pernd, plAngeam, hoho-
team. Ca s-alung putreziciunea imi readuceam itr minte
imagini de viafd, rAsete, elanuri implinite, cer de var6,
vdlurele la ora prAnzului, tumbe irn iarbd gi apoi biiatul
de care eram indrdgostiti luAndu-md in brafe, sdrutAn-
du-md. ii sorbeam saliva plicutd ce pdstra un gust de fi-
gard pi de pasti de dinfi. Am adormit'
Va fi prima gi ultima oard cd dormeam la tata,lAngd el.
De atunci, singuritatea.
Nu-l cunogteam pe acest om, nu-l vdzusem decAt
foarte pulin. Imi era totugi unicul aliat, fdrd s-o vreau.
Nu trEisem niciodatX in funcfie de el, iar acum trebuia
sd triiesc fXrd el, era un imens gol inexplicabil. Ceva sub-
til dispdruse pentru totdeauna, ceva tulbure. Astdzi gtiu
in ce consta acea lipsd: nu mai aveam certitudinea ci
plac cuiva ir orice imprejurare pi eram privati de tan-
dre1e. Chiar pi atunci cAnd imi ficea morald, cAnd igi lua
vocea aceea gtav6.,iar ochii ii erau in lacrimi, avea un sd-
rut ir privire. Sirut pe care-l tefuzam, dar care exista cu
siguranfd.
De atunci, cAnd gi cAnd, m-a cuprins (md cuprinde
mereu) o dorinli subiti de a alerga, dusd de bucurie, de
un avdnt fericit, de pldcerea de a fi iubitd pi ocrotiti, 9i
de a md refugia in bralele tatdlui. El m-ar legdna, m-ar
rostogoli binipor de la dreapta la st6nga. Am dansa im-
preund de pe un picior pe celdlalt, intr-un ritm lent 9i
tandru ,,La,la, fata mea, |i-e bine in brafele mele. Linip-
tepte-te, fata mea mare, odihnegte-te." De-abia de-ar fi o
68 Marie Cardinal
idee mai firalt decAt mine, mi-aF |ine capul lipit de allui.
Ce miros ar avea? Ce forfd ar avea? Nu gtiu.
Pentru mine, Tata e un cuvAnt abstract, fdrd nici un
sens, pentru ci Tata se asociazd cu Mama, iar in viafa
mea aceste doud persoane sunt distincte, departe una de
cealalt5, precun doud planete ce-pi urmeazd cu Perseve-
renfi traiectoriile diferite pe orbitele imuabile aie celor
doud existenle personaie. Eu md aflam pe planeta-ma-
md pi, la intervale regulate, foarte rare insd, ne incruci-
Fam cu planeta tatdiui care trecea, aureolatd cu un nimb
nesinXtos. Aga ci mi se ordona si fac naveta intre cele
doud planete pi de cum puneam iardpi piciorul fir rega-
tul mamei, de cum md recupera, pdrea sd-gi accelereze
cursa ca sd md indepdrteze mai repede de nefasta plane-
td tatd.
Cand am devenit eu insdmi o planetd solitari pi supu-
sd, ca toate planetele, gi am inceput sd-mi conduc traiec-
toria pe uriapul cer albastru-negru al existenfei, am cdu-
tat multi vreme si mi apropii de Tata. Neptiind insd ni-
mic despre el, am fost nevoiti si renun! la cdutiri, obo-
sitd, nici mdcar tristd. ptiu cd nu gtiu nimic despre dimen-
sinnea paternd a bdrbafilor, incaz ci aceasta existd tofupi.
in cap[tul strddu]ei lnfundate, intinsd pe divan, cu
fafa spre tavan, ochii inchigi pentru a :rzbutt mai bine si
intru i:r comunicare cu uitarea, cu zdvordtul, cu interzi-
sul, cu nenumitul, cu negAnditul, voiam si-l reinsufle-
lesc pe tata. Voiam sd-l gisesc in sfArgit, crezAnd cd ab-
senfa lui, inexistenfa chiar, imi produsese inlduntru o
rand periculoasd., un soi de ulcer adAnc, ascuns, tr infec-
fiile cdruia aveam sd-mi gdsesc germenii bolii. Md strd-
duiam deci sd-mi adun toate amintirile Pe care le aveam
despre el, cele mai mdrunte frAnturi de imagini, cele mai
modeste fdrAmituri de memorie.
Cuvinte care elibereazd 69
Am avut multd vreme doud cogmaruri ce-mi reve-
neau adesea in noplile din copilirie pi adolescenfi. in
primul retriiam o scend care se petrecuse aievea: era la
grddina zoologici din Vincerures.
Ca sd-i pot vedea mai bine pe lei gi tigri, tata md ape-
zase pe un parapet ce se inclina sPre groaPa adAncd, se-
parAnd animalele sdlbatice de public. Md finea bine. In
realitate imi fusese tare fricd, dar nu ldsasem sd se vadd.
in cogmar ceea ce md speriase se realiza: cddeam in groa-
pE gi mi trezeam sufocatd de groaza din momentul in
care fiarele se ndpusteau asuPra mea, dupd pradd.
Aveam gase-gapte ani.
in celdlalt copmar eram mai micd: doi-trei ani, poate
mai pugin. (Uneori eram un bebelug de cAteva luni.) Eram
cocolatd pe umerii tatilui gi amAndoi ne pierdusem ftr-
tr-o pddure debraziinzdpezltl. Zdpada, pentru rrtine,
care n-o vdzusem niciodatd, decdt in poze, fdcea ca locul
acela sd fie foarte frumos, extraordinar, imi inchipuiam
cX mi-era interzis, cd nu puteam rimAne acolo multd vre-
me. $i totugi nu mai gdseam drumul de intoarcere. Se
anunla furtuna iar noi ne invArteam in jurul brazilor ne-
gri fird a descoperi nicic6nd altceva decAt alli brazigizd-
pada deja betute de picioarele noastre. Thta md finea de
glezne cu mAinile,li simleam capui cald intre picioare.
Rddea, nu-gi ardta nici o umbrd de ingrijorare. CAt despre
mine, gtiam ci avea sd vini noaptea, cd ne pierdusem
definitiv... md trezeam atunci lac de transpirafie.
Apa am descoperit cd ceva-ul acela se afla in univer-
sul meu din fragedd copilirie pi ci tata nu putea face ni-
mic pentru a md feri de el, nu putea face nimic pentru
mine. Thta avea dimensiunea pe care i-o acordase mama,
nu-gi avea o dimensiune proprie. Imi e cu totul un necu-
noscut care n-a ficut niciodatd parte din viafa mea'
70 Marie Cardinal
Mi seintAmpli cAteodatd sd md uit la cele cAteva fo-
tografii ale lui pe le am' Celor care-l aratd la sfArpi-
"ute
tulviefii, aga cum l-am cunoscut, purtdnd cravati,lus-
truit, la patru ace, le prefer pe acelea din tinerefe, din
vremea iAnd nu-gi comPusese personajul' Caracter rdu,
incdpdlAnat, orgolios, fugise, Ia cincisprezece ari, din im-
porut iu locuinfd a pdrinfilor din La Rochelle, se instala-
se la Paris ca muncitor necalificat pe un gantier de con-
strucfii gi-pi jurase sH nu revini acasi fdrd o diplomd de
inginer ir buzunar. O diplomd Pe care 9i-o va fi oblinut
dJunul singur. O fotografie mi-l aratd tAnir muncitor,
cu pantofi giosolani, pantaloni prea lung, prea largr, pi-
r6nd a fi finuli cu o sfoard, intr-o cHmagd cu mdnecile ri-
dicate, descheiatX la piept, capul utor Pe spate, rAde in
soare, pe un fundat de grinzi pi bArne. In mAnd line un
buchef de gura leului de cAmp. Cui avea sd i-l ofere?
Urmase cursurile la seral, ddduse examene, concur-
suri. ContinuAndu-;i viala de muncitor, devenise in cele
din urmd inginer la Poduri pi posele. Ii pldcea mult sd
vorbeascd despre acea perioadi, de cAt de greu ii fusese
lui, fiu de burfhez, sX duci viafa istovitoare a ucenicilor'
igi zdrelea spatele cu incirciturile pe care le transporta,
iar seara, isprdvindu-se cu treaba, cAnd oamenii se adu-
nau i:r jurul unui foc, itr mijlocul molozului pi al fiarelor
vechi, ittcelreau api in lighene mari pe care apoi le tur-
nau peste el ca sX-i poatd scoate cHmapa Pe care sanqe]g,
uscAndu-se, i-o lipise de umeri. imi spunea cd ceilalfi il
numeau, rdzdnd,,,Mutrd de Prinf". Datoriti mAinilor
frumoase gi a pielii delicate. Rdmisese cu un fel de nos-
talgie a acelei iamaraderii 9i a acelei viefi dure. N-a mai
redevenit nicicAnd pe de-a intregul burghez. Se vedea
dupd cum lua in m6nd un instrument. Mama sPunea: /,
ruu-i ain mediul nostru, n-ai decAt sd vezi cum mdnAn-
Cuvinte care elibereazi 71
c6." Sj-i adevdrat cd la masd se apleca ugor peste farfu-
rie de parcd voia s-o protejeze cu brafele gi ii aprecia con-
finutul cu multd seriozitate gi satisfacfie. MAncarea nu
trebuia risipitd. Asta nu-i pldcea.
Nu ptiu prin ce intAmplare am acasd, intr-un sertar,
diploma lui de inginer gi brevetul de ,,velocipedist", pre-
cum gi permisul de conducere pentru vehiculele st gaz
gi certificatele de la patronii lui recomandAnd, de-a lun-
gul anilor, ucenicul, muncitorul, maistrul, apoi ingine-
ruI. O fotografie din acea perioadX: Pe un teren de tenis,
in plin rever. Simfi cd mingea l-a surprins intr-o migcare
de recul, pe picior gregit. Corpul ii e intins, desfdpurAn-
du-se parcd din vArful picioarelorpAnd in creptet,9i tot-
odatd sprijinit de racheta lungd, toatd forla ii std in tr-
cheietura de la dreapta, braful stAng ridicAnd in aer o
frumoasX mAni de bdrbat, find gi puternicd.
Era in perioada cAnd nu avea tuberculozd, cAnd n-o
cunogtea pe mama. VdzAndu-i acele mdini frumoase,
zAmbetul strdlucitor, corpul subfire pi musculos, cred ci
mi-ar fi pldcut.
Nu m-a rdnit niciodatd, nu m-a blamat niciodatd, nu
m-a lezat niciodatd pi poate ci acesta e motivul pentru
care niciodatd n-am cdutat sd am alt tati.
Dupd cdteva luni, cAnd am indrdznit sd vorbesc de-
spre halucinafie pi am descoperit ci ochiul care md tero-
riza era acela al tatilui, am firleles pi ci nu de el md te-
meam, ci mai degrabd de mapiniria prin care privea pi
de sifuafia ftr care md aflam eu. Despre aceste lucruri voi
vorbi mai tdrziu.

V tia,iar inima in cugca eiizbea ca un surd pentru a iepi de
narhia sAngelui se sfArgise de cAteva luni
bune. Eram ?ntr-atat de surprinsd, incAt me-
reu mi se pdrea cd-l simt curgAnd iardpi.
Treceam la verificdrile obipnuite. Nu, nu era acolo. Md
cuprindea un fel de upurare.
Aveam nevoie de bucuria pe care mi-o oferea absen-
!a sAngelui pentru a avea curaj sd-mi continui lupta im-
potriva fricii. in cele mai cumplite momente de rdtdcire
cAnd, epuizatd. de incdierarea cu ceva-ul lduntric, eram
tentatd si deschid sertarul in fundul cdruia se aflau ve-
chile tablete ce-l indepdrtau, imi aminteam de picuriri-
le calde gi stacojii prelingAndu-mi-se pe picioare, de ien-
jeria cu pete inchise la culoare, de cheagurile mari, ne-
gricioase pi moi, tampoanele de vatd fixate, cu miros in-
fect, pe care trebuia sd le schimb irtr-una, iar asta imi
didea curajul si md rnaizbat. S6ngele dispdruse. De ce
n-ar dispdrea gi ceva-ul lduntric?
Socoteam ce Progrese ficusem. Mai intAi sAngele pi
apoi faptul cd-l vedeam pe doctor de trei ori pe siptdmA-
ni, singuri. La dispozilia oragului, a exteriorului, a ne-
cunoscufilor. Nu era atAt de ugor, imi pregdteam cu me-
Cuvinte care elibereazd 73
ticulozitate itinerariul. Ficeam popasuri pe anumite tra-
see: un magazinunde-i cunopteam pe patroni, o cafenea
cu un telefon, un coll ilrtunecos unde md ldsam in voie
fdr6. sd fiuvdzutd, casa unui prieten, a unei cuno9tinle,
ori pur pi simplu un copac pe care-l consideram frumos,
perspectiva ir:r formi de cot a unei strdduie linigtitoare,
orice. Dacd, dintr-un motiv sau altul, eram abdtutd din
drum, ipi fdceau aparifia panica, iircremenirea, transpira-
acolo. Orice-ar fi fost, ajungeam la timp la pedin,te pi Iu-
crul dsta nu l-ag fi putut face cu trei luni in urmi.
Acum moartea ii luase locul sAngelui. Mi se etala ne-
stingheritd in minte.
Moartea, intr-un sens, era mai infricopdtoare decAt
sAngele. Purta mereu vdlurile-i brune ce se tArAiau prin
ungherele gAndurilor mele, fdcAndu-le sd fie vagi, im-
precise, nesigure. Ipi avea mereu coasa lucitoare, bine
ascufitd, anume pentru a tdia dintr-odatd origice avea
chef, fdrd explicafii. igi avea mereu cu ea frumusefea,
suplelea, subtilitatea prin care mi atrdgea, astfel cd une-
ori imi venea si-i dau mAna ca sd md conducH pe tdrA-
mul cunoagterii, al luminii, al odihnei. Din cAte imi
aminteam, moartea ocuPase intotdeauna un loc impor-
tant in mintea mea. Acum insi, instalAndu-se in fotoliul
sAngelui, devenea stdpAna corpului, a celor mai mdrun-
te manifestiri ale lui. Era tot timpul acolo. in orice cli-
pd putea da naptere la abcese, cancer, gupd, ulcere, chis-
turi,la scurgeri, putrefacfii, infecfii' Md poseda intru to-
ful, era in fiece zvAcnire a pleoapelor, in fiece suflu, in
fiece manevrd a sAngelui, in fiece moment al digestiei,
in fiece moment de indigestie, in fiece inghigire, fir fiece
faffait al ventriculelor, in fiece strop de salivd, in fiece
milimetru de unghie ori de fir de pdr' Chiar din cauza
7 4 Marie Cardinal
viefii, mi-era frici de moarte. Eram in fafa ei precum un
pofer Ia volanul unui bolid,lansAndu-se cu toati viteza
intr-o curbd in unghi ascufit. Nu fusesem invdlati sd
conduc acea mapind, nu ptiam s-o domin, mergeam Prea
repede ca sd pot vira.
De ce moartea fiinlelor umane era a;a de absurdd?
De ce doliul, de ce drapelele in bernd, de ce muzica
apXsdtoare, lacrimile, ceremoniile, Pompele funebre, to-
bele acoperite cu vdluri, culoarea neagrd? De ce sd nu
se vorbeascd niciodatd despre viermi, de pielea fird
sAnge care se marmoreazd., despte picioarele ce se in-
tind ca nipte spatule, despre miros? De ce sd li se inchi-
dd cadavrelor gura pi ochii, de ce sd li se astupe anusul
cu vati? De ce sd nu fie ldsat corpul liber ln mutaliile
lui, in activitdfile-i misterioase? De altminteri, unde era
misterul? Exista vreunul? De ce md9tile, machiajele? fi
camerele mortuare unde cadavrele tricoteazi, citesc,
sau cel mai adesea se odihnesc in tihni, ca pi cum nu
s-ar fi intAmplat nimic, in vreme ce fiecare ptie cd in-
lhuntrul lor se pregdtepte i:r secret prefioasa schimbare
a materiei, alunecarea dinspre solid spre lichid, trans-
formarea lichidului in gaz pi in fdrAnd, tot acel balans
armonios ce face ca pddurile sd creascd, vdntul sd su-
fle, pimAntul sH se zguduie, planeta si se invdrteascd,
soarele sd incilzeasci. De ce sd nu se vrea participarea
la echilibrul forfelor, al fluxurilor, al ritmurilor, al cu-
renfilor, al puterilor? Nu pricepeam nimic, eram nebu-
nd. Tocmai pentru cd eram nebund nu pricepeam nimic
din ceea ce fdceau gi voiau ceilalfi.
Mi-era frici de ceila$i, fricd sd nu cad, pe cAnd md de-
plasam, pe vreun trotuar, pi sd md sfArgesc acolo, in pra-
ful oragului. Mi-era fricd sd nu-mi dau duhul cu fafa spre
cerul pe care l-ap vedea Pentru ultima oard pe deasupra
Cuvinte care elibereazi 75
clddirilor, foarte departe, i:n vreme ce trecdtorii s-ar opri
la oarecare distanld ca sd vadd murind o femeie. intre ei
gi mine ar fi un cerc de bitum plin de scuipafi, de chig-
toace pi de pipi de cAine. Mi-era fricd de privirile lor, de
moartea pe care mi-o propuneau/ pe care mi-o impunea
prezen;a ior, gi din care nu pricepeam nimic. irni vedeam
de-acum corpul indisponibil, inert, picioarele un pic in-
doite, brafele depdrtate de bust, ochii deschigi fintuind
frumoasa imensitate de dincolo de acoperipuri, de din-
colo de pisdri, de dincolo de avioane. Nu mai eram fur
stare sd le strig: ,,Nu-mi firchidefi ochii, nu mf, atingefi,
plecafi, nu aparlin alor vogtri!". Eram la discrefia lor, a
morlii lor, iar asta mi ingrozea.
Mi-era fricd incontinuu. O fricd atAt de mare, de in-
tensd, de torfurantd ci doar nebunia md mai ajuta s-o
pot suporta. Frica atingea cote paroxistice, astfel ci ar fi
trebuit sd explodez ori sd md dizolv. hr loc de aga ceva o
induram la nesfArgit. Voiam sd fiu doborAtd, ripusd de
un Foc electric, de o injecfie cu adrenalind, de un dup
.foarte rece. Il uram pe doctorul care mi priva de aceste
remedii gi Ia care alergam depi nu mai aveam nici pic de
aer in plimAni, nici strop de sAnge in vene, nici un
mugchi, nici brumd de forfd spirituald, nimic in afard de
un instinct ce-mi ducea oasele gi harnapamentul lor, iute,
iute, ir capdtul strddulei infundate.
Sd vorbesc, sd vorbesc, sd vorbesc.
,,Vorbifi, spunefi tot ce vi trece prin cap, strdduifi-vd
si nu facefi nici o selecfie, sd nu reflectafi, strdduifi-vd sd
nu vH ordonafi trazele. Tohrl e important, fiecare cuvAnt"
Era singurul remediu pe care mi-l oferea, iar eu mi
indopam cu el. Poate cd asta era arma impotriva
ceva-ului lduntric: acel guvoi de cuvinte, acel vdrtej de
cuvinte, acea masd de cuvinte, acel uragan de cuvinte!
7 6 Marie Cardinal
Cuvintele transportau neincrederea, frica, neinlelegerea,
severitatea, voinfa, ordinea, legea, disciplina, precum pi
tandref ea, bldndefea, iubirea, cildura, libertatea.
Vocabularul ca un joc de puzzle, grafie ciruia recon-
stituiam imaginea clard a unei fetile aVezale foarte corect
la o masd mare, cu m6inile de o parte pi de alta a farfu-
riei, cu spatele drept, neatingAnd spdtarul scaunului, sin-
gurd in fala unui domn cu mustald care-i intindea un
fruct zAmbind. Solnifele de cristal cu cdpdcele de argint,
serviciul de SEvres, clopolelul ce atAma de lustrd 9i unde,
pe o bild din marmur6.roz, o Colombind 9i un Pierrot a9-
leptau sd fie pupi sd se strAngd in brale pentru ca in ofi-
ciu sd se audi o sonerie.
Cuvintele reactivau scena' Eram iarHpi fetild. Mai
apoi, cAnd imaginea dispirea, redevenind o femeie de
treizeci de ani, md intrebam de ce acea atitudine rigid5,
acele mAini incleptate pe fafa de masd, acel spdtar inter-
zis? De ce neplicerea aceea, acea jend in prezenfa tati-
lui? Cine imi impusese toate astea pi de ce? Eram acolo,
pe canapea, cu pleoapele strAnse, ca sd mai refin fetifa.
Eram realmente ea pi realmente eu. Atunci toful era sim-
plu pi lesne de itrfeles. lncepeam sd vdd conturAndu-se
cu precizie dominafia mamei. Ca sd dau de mine trebuie
sX dau de ea, s-o demasc, sd mi afund in tainele familiei
pi ale clasei mele.
inchideam ochii, eram fetifa culcatd in patu-i cu aF-
ternuturi de pAnzX bine netezite, un crucifix pe peretele
de deasupra capului, cu privirea indreptati spre o ugd
i:rchisd, cu pdpupile orAnduite dupd mirime. Un foc de
Iemne gata sd se stingd in pemineu aducea in camerd
sc6nteieri de vulcan, imprdptia umbrele.
O agteptam pe mama. Md luptam cu somnul care md
putea face s[ ratez momenful sosirii ei. Eram cuminte.
Cuvinte care elibereazl 77
,,DacE nu egti cuminte nu voi veni si-!i spun noapte
M-am apucat si vorbesc despre mama gi n-am mai
contenit pAnd la sfArgitul analizei.
De-a lungul anilor, m-am afr:ndat in ea ca intr-un hdu
intunecos. Apa am fdcut cunogtinfd cu femeia ce voia sd
fiu. A trebuit, zi de zi, sd iau noti de i::rdArjirea cu care
fabrica o fiinp perfecti, potrivit propriei dorinfe. A tre-
buit si-i apreciez forfa voinfei cu care-mi deforma cor-
pul gi gAndirea pentru a le face s-o ia pe drumul decis
de ea. Thman ftrtre acea femeie pe care voise s-o creeze
gi mine se instalase ceva-ul liuntric. Mama mi abdtuse
din drumul meu, iar acest travaliu fusese atAt de bine fd-
cut, atAt de profund incAt nu eram congtient5, nu-mi mai
dideam seama.
Despre mama, acum, imi aduc aminte cd am iubit-o
la nebunie ir vremea copiliriei pi a adolescenfei, apoi ci
am urAt-o pi finalmente cd am pdrdsit-o in mod voit, cu
foarte pufin timp inainte de moartea ei, care de altmin-
teri a pus punct analizei mele.
Nopfi calde din tinerefe, cAnd nu dormeam. CAnd,
dupi ce mi tot suceam pi rdsuceam in pat, dupd ce ci-
team pAnd la sldbirea vederii, md sculam ir c6utare de
nimic. Rdticeam prin spafiosul apartament adormit, pe
culoarul in formd de U; una din ramificaliile acestui U
mergea de-a lungul camerelor, baza deservea saloanele
de primire, cealaltd ramificatie, traversAnd oficiul, ducea
pdnd Ia bucdtdrie. Cunopteam intr-atAt de bine locurile
ircAt n-aveam nevoie de lumind. De altminteri, totdea-
una mi-a pldcut sd umblu pe intuneric pi,la acea vreme,
umbra pi misterul se potriveau cu iritarea, cu excitafia
anxioasd cdrora copiii le cad uneori pradd neputAnd sd
defineascd aceastd stare gi cu atAt rnai pufin s-o exprime.
 78 Marie Cardinal
Toatd viala imi era ilrainte, toatd acea viafi pe care o do-
ream gi care md sPeria!
in aceste deplasdri orbe9ti, ce aduceau a plAnsete, mi
s-a intAmplat fir nenumirate rdnduri, o datd ce'treceam
de primui col; al culoarului, sd fiu smulsd din singur6-
tate de o lumina in depdrtare ce lisa pe stida de la upi-
Ie salonului dare ropii pi aurii. unul dintre aceste refle-
xe, deformat din cauza defectului unui gemulef, se ro-
tunjea, sub forma unui ochi, alterAnd puritatea tt*t"P*
reniei sticlei. Acele licdriri ardtau cd mama era acolo. bra-
intam mai repede 9i mai i:r lini9te. Ajungeam in holul de
la intrare din fa;a.ugii deschise ce dddea spre scara de
serviciu. Md opream la hotarul cu intunericul' In capd-
tul culoarului, scdlddndu-se intr-o lumind cu atAt mai
strilucitoare cu cat era mai adancx obscuritatea itr care
mi aflam eu, stiteh in picioare cu un pahar mare in
mAnd, plin cu vin. Era nemi;catd, tristd pi papnicd,pri-
vea in depdrtare, foarte departe. Uneori bea cu inghilt-
turi mariinchizAndu-gi ochii. Mi se pdrea cd-i priepte' O
datX golit paharul, se ducea in penumbra oficiului, des-
chidea frigiderul care o plasa atunci intr-o lumind vese-
ld pi confoitabild, scotea o sticld, ipi umplea paharul, stin-
gea lumina in bucdtdrie, apoi o Pornea pe bAjbAite spre
Iu-uru ei, cu intiritorul in mAnd' i9i tndridea upa cu che-
ia. $tiam cd nu se va mai clinti de acolo pAnd a doua zi'
Pe c6nd era inbucdtdrie, singurd fir lumini, o vedeam
bAndu-gi vinul alb, pi tare voiam sd fiu eu acel vin' Ap fi
dorit sd fac un lucru bun pentru ea, aF fi dorit s-o fac fe-
ricitd, ap fi dorit sd-i atragatenfia. imi fAgaauiam sd des-
copdr o comoard Pe care sd i-o ofer'
Md gAndeum itat de mult la acea comoari incAt, in
orele de siest6, incepeam sd transpir de excitafie'ltt pe-
mAnt se gisesc pietrele prefioase. A9a cd iepeam in soa-
t
Cuvinte care elibereazd 79
rele ce te fintuiegte, in aerul dens ca o dulceafd. Sdream
pe fereastrd, trdgeam obloanele duph mine gi o por-
neam prin vie. Agezatd, pe vine, rAcAiam pdmAntul. RA-
cAiam pdni ce treaba asta tmi provoca dureri, pAni ce
aveam impresia cd mi se dezlipesc unghiile. Cdutam
pietricele care nu semdnau cu celelalte. imi umpleam
buzunarele. Printre ele poate existau ?ntr-adevHr dia-
mante, smaralde, rubine. Ce surprizd ar avea! Chipul i
s-ar destinde, m-ar imbrdfipa, m-ar iubi.
Md atrdgeau de asemenea cupele unor flori, in spe-
cial cele de la belgild, cele de la rodul-pnmdnhrlui. Ce ve-
deam inl5untru, cercetAnd cu atenfie, mi amefea: catife-
le de aur pi de foc, picdturi de elixir, damasc, satin. Pre-
cis cH acolo erau sipete fabuloase confinAnd nestemate.
CiopArfeam florile pi nu gdseam nimic. Atunci, in fala
spectacolului pe care i-l ofereau plantele distruse, seara,
imi spunea cu duritate fir glas:
,fie nu-fi plac florile, mie-mi plac, nu trebuie sX le
strici."
VdzAnd grdmdjoara de pietricele pe care o scoteam
din buzunar, cu respirafia intretdiatd, cu mintea in delir,
cu sufletul jubilAnd la ideea minundfiei pe care fdrd doar
pi poate cd ea o confinea pi care avea sd-i lumineze via-
fa, spunea:
,,Nu fine porcdriile astea in casd,."
Mai erau de asemenea trestiile pi bambupii. Etuiurile
formate i:r spaliile inelelor de pe tulpinile lor imi pdreau
a fi cutiufe pentru obiecte rare. Tiebuie cd acolo se gd-
seau tocmai butoni de-ai mandariniloq, din care fdcea co-
lecfie. Smulgeam tijele frunzoase pi tdioase ale acestor
plante, dupd care md apucam sE explorez fiecare fubu-
lef. Dddeam peste capitondri cu bumbac alb, cAteodatd
peste minuscule pi fragile hostii ce ocupau intreg orifi-
 Cuvinte care elibereazd 81
80 Marie Cardinai

cum md situ- M-am refugiat atunci, inconptient, i:r lumea visului,

ciul. insi nimic altceva, nimic, nimic' De disprefuind erorile primei copildrii, inepfiile ciutirilor,
inima frun-
ram de toate d-ecepliile acumulate' scoteam
-).lor,din srupiditatea speranlelor mele. Toate eforturile acelea za-
vArful tuipinei, 9i-mi confeclionamun fluier
impreu- darnice md fdcuserd sd md resping, si-mi fie rupine de
strident. Ceilalli.opii *X imitau 9i o porneam mine. Am descoperit insi cd mX puteam inventa doar
asurzitoare, sPre partide de-a v-afi ascun-
"a, iap."fip pentru
t mine singurd, i:r ascuns.
selea sau de-a urmdrirea' in afara orelor de gcoald unde inv5;am bine, imi pe-
nici buci-
Nici butonii de mandarini, nici bijuteriile' treceam tot timpul sd md preamdresc, sd-mi atribui va-
ie;eau vreodati cu totul din cap'
lile de aur nativ nu-mi loare.
Mdcar aveam note bune la Pcoald' De-abia veneam acasd gi mi pi duceam pe terasi
mi
Cu trecerea anilor 9i pe mdsurd ce cunoptinlele unde organizam campionate mondiale, cosmice. Sin-
cert cd terenul de ia
se imbogdfeau, am ufiui itt mod gurd impotriva universului, dar cu o asemenea voinld
eia nici aurifer, nici diamantifer, nici
in general
con- de a ir:rvinge, cu o atAt de mare nevoie de a mi expri-
^oi.,r,
cu pietre prefioase. Am aflat cd trestiile
nu puteau
cd erau confec-
ma, incAt nu md temeam de nimeni, chiar doream
ii^i u",oi i de-ai mandarinilor pentru
meleagurile n9a3t1,1i aceastd infruntare.
ii"""fiai" fildeg, de negdsit-pe trdiserd in Chi- Cu excepfia unei grdrnezi de butuci nu era_nimic pe
aparlineau unor Persoalne oficiale care terasa cu pardoseald din cirdmidi ropie. Nu era decAt
,rl,lu mii de kilometri de aici' Am aflat cd frumuselea cerul i:rtreg. Listunii se irrvArteau cu miile pe deasupra
o comoard in
florilor, pentru acei cdrora le pldceau' era capului scofAnd piuituri foarte ascufite. Tiebuie cd mai
dife-
,i.r" gi nu prodrrcea vreo altX^comoari' de naturd erau pi zgomotele oragului, dar nu-mi aduc aminte.
ritd. Nu-mi amintesc decAt cerul, ldstunii 9i esplanada ro;ie
b1ni:
Am descoperit in schimb valoarea pi existenla pe care desenam un gotron. Toate fetele din clasd, toate
se.yan{
1or, a trocutui pi a schimbului' M-am 1P1:ut fetele din pcoald, tofi oamenii pe care-i cunopteam erau
de lllustration 9i
.u+Uu vechi 9i sticlele vechi, colecliile de fafd,, nu lipsea nici unul. Vom vedea cine va cAptiga.
Comparam to-
Marie Claireingrim[d'ite prin debarale' Alegerea disculefului md preocupa mult. Cel maibun
buton de
talul b6nu}iloi mei cu piepl celui mai mic disculef era o cutie de pastile Valda umplutd cu noroi.
Scdderea du-
mandarin exPus in pravaUile anticarilor' insi, jucdnd aga, ca o apucatd, metalul avea sd se dete-
cea la .rr, r"rrrltut dlzniddjduitor'
Imi dddeam seama
nu-i pld- rioreze pi curAnd fundul cutiei s-ar desface Precum ace-
l" grrrt"tife 9i de nevoile ei' Pentru ea' cdreia
ceva pe pia!6 la al unei banale cutii de conserve. Ceea ce era drama-
ceau decAt ,,Iucrurile d'e ptel" , nu exista
tic, intrucAt nu aveam bani de buzunar. Trebuia deci sd
Upa fericirii ei
care sd fie pe mHsura poitof"lttltli meu' aptept urmdtoarea rHceald a unui membru al familiei 9i
pot
imi era ugudu, inchisd deoarece credeam cd n-odupd din lipsd de ceva mai bun, sd joc cu oripice fel de cutie,
deschide decAt cu cadouri' Iubirea-mi
nefiind'
fapt ce compromitea campionatele.
toate aparehfele, cheia potrivitd'

82 Marie Cardinal
infldcdrare
Jucam Pentru toatd lumea, pe rAnd, cu o
pi o forli de intensitate egali pentru fiecare persoand pe
care o reprezentam. CAnd imi venea mie rAndul, tremu-
ram de fti"e. Aduteori jucam mai bine Pentru ceilalfi de-
cdt pentru mine insdmi.
Hai, domnigoard!
-Domnipoara, de data asta, eram eu! Glezna mi se in-
corda. Glezna a cdrei suplefe era garanliaizblnziil
Vegheam la aplicarea cu extremd rigurozitate a regu-
lilor, mai cu seamd cAnd imi venea mie rAndul, nu fi-
neam sd oblin o semivictorie. O cAt de ugoari atingere a
liniei cu talpa gi urma eliminarea. De nenumdrate ori in-
cercasem sd tripez in favoarea mea, insd nu gustasem
gloria. CAnd ajungeam in ,,paradis", era realmente pa-
iadisul. Acolo puteam sd stau pe ambele picioare pi si
mi destind. imi calculam pansele. Niciodatd nu md gAn-
deam cX eu eram cea care jucase in locul aceleia care' Pe
moment, se afla fir fruntea competifiei, voiam s-o irving'
O porneam din nou ftrtr-un Picior.
Cand md chemau la cind era adeseori intuneric, insd
vedeam perfect liniile de cretd albd ce-mi delimitau cAm-
pul de bataie. Ldstunii se duseserd o datd cu soarele'
Organizam gi competilii cu mingea la perete, comPg-
tilii cu arpice, competilii de sdrit coarda, competifii de
yo-yo. Totul depindea de jocul practicat cel mai frecvent
in curtea de recreafie de la pcoald.
CAnd mi se intAmpla sd fiu campioana lumii, md
simfeam atAt de mulfumiti, incAt atunci inlelegeam
perfect ce spunea mama ir:r legiturd cu binefacerile im-
pertaganiei. Ea garanta cd, o datd intrat in suflet, Cris-
ios oferi fericirea, bunitatea, infelepciunea, Paceai
exact ce simfeam eu dupd ce cAptigam un campionat
epuizant.
83
Cuvinte care elibereazE
Cdci md impdrtdpisem pi fusesem foarte atentd la efec-
tele sanctificatoare ale cuminecdfurii. Nu se produsese-
rd. Pur gi simplu md inspdimAnta bonomul acela mic ir
zdrenlele lui pi cu bdrbufd care mi se plimba prin caver-
nele sufletului. In acelagi timp mi-era tare fricd pentru
el, de trecerea aceea de la gurd Ia inimd, de acel tobogan
extraordinar al laringelui meu. Invilasem la catehism ci
in cea mai infimd bucdficd de hostie Domnul existd in in-
ftegime. Cum eram ir vreme de rizboi gi trebuia sd se
facd la orice economie, preotul impdrfea hostiile i. Pu-
tru. Cu cAt bucata era mai micd, cu atAt creatura care
Pe
o confinea era, logic, mai micd pi cu atAt ii sporeau gan-
sele ca sd se piardd ir complicaliile din organismul meu.
Eram foarte preocupatd de ce se petrecea inlduntrul
corpului. Copil fiind, mama imi spusese: ,,Dacd tnghili
un sAmbure de cireagd, ifi va crepte un cireg in burtd'"
Deduceam cd dacd ap inghili o simAnli de strugure
mi-ar cregte o vifd de vie, un sAmbure de caisd, un cais
etc. inni m6ncam fructele cu cea mai mare atenlie 9i dacd,
din nefericire, mi se intAmpla sd treaci un sdmbure, nu
mai izbuteam sd adorm. Simfeam copacul crescAndu-mi
inlduntru, mi apteptam dintr-o clipd fir alta sd-i vdd ra-
murile incdrcate de fructe iegindu-mi prin nHri, prin
urechi, gurd, imi simleam degetele preschirnbdndu-se in
rdddcini. Finalmente vomarn pi in sfArgit imi venea som-
nul. Apoi simfeam realmente cd ea md lua tn brafe, imi
aranja pdrul, md schimba, imi primenea cearpafurile pi
fala de pernd. Eram in al noudlea cer, de o fericire per-
fectd. O auzeiun spunAndu-i bonei.
,,Trebuie cd nu digerd fideaua din supd. Uite, e intrea-
gA."
Adormeam in bralele ei, strAns lipitd de ea, eram cea
mai fericitd fetild din lume.
84 Marie Cardinal
Ca sd revin la campionate, voi sPune ci au fost foar-
te importante. Pentru cd adeseori cAptigam, iar aceste vic-
torii imi confereau in secret o valoare Pe care n-o avuse-
sem niciodati. Md simfeam demnd de ea, de austerita-
tea ei. imbrXfipdrile, emofiile, toate astea erau bune pen-
tru cele pldpdnde! Nu mai aparlineam acestora' ptiam si
lupt, sd md ardt generoasd, onestd, itr fine, bund' Nu asta
eti.e voia sd fiu: bun6? $i voi fi inci pi mai buni prac-
ticAndu-mi cu adevdrat religia de care ea era atAt de le-
gatd. Aga m-am hotdrAt s-o lesofesc la liturghiile de di-
minea!5.
Aveam acea vArsth cAnd adolescenla incepe si-mi
pdtrundd mintea, s5-mi brilzdeze 9i sd-mi imblAnzeas-
ca truput. Mergeam aldturi de ea, dis-de-dimineafd' Ne
rdsunau pagii pe asfalt. Vorbeam pufin. Ghiozdanul
imi atArni greu. Cu atAt mai greu cu cAt acele campio-
nate pi in primul rAnd mama nu-mi ldsaseri vreme
si-mi fac temele pentru acea zi. O sd mi le fac de cum
ies de la bisericd, in drumul spre gcoald, in autobuz
apoi in tramvai.
sigurd cd n-ai mdncat nimic, n-ai bdut nimic?
- Epti
Sigur6. Cand m-am spdlat pe dinli am fost atentd
-
sd nu inghit apH.
Bine. De cdtd vreme nu te-ai spovedit?
- De zece zile.
- E mult. N-o sd te spovedepti cu pcoala?
- mdine.
-Da,
in acest caz, e preferabil sX nu te impdrtdpe1tt azi,
-
nici mAine dimineali. Suntem in intArziere, n-ai avea
timp sd te spovedegti inainte de iiturghie.
ia spovedanie sPuneam i:rtruna acelapi lucru: ,,Tatil
me,r, rm mintit, n-am fost ascultdtoare, arn fost lacomd,
am spus cuvinte urAte" AtAta tot. Degeaba imi frdmAn-
Cuvinte care elibereazd 85
1am mintea, nu giseam nimic altceva. Nu era totupi po-
sibil intrucAt ea imi spunea cd sfinfii pdcituiesc de cei
pufin papte ori pe zi. Asta era situafia, nu indrdzneam sd
md uit la preot prin grilajul de lemn pi debitam in pripd:
,,Am mintit, n-am fost ascultdtoare, am fost lacomd, am
spus cuvinte urate"
Atata?
- atAta.
-Da,
N-ai pdcituit impotriva puritifii, copila mea?
- Nu, pdrinte.
- Niciodatd?
- Niciodati.
-Nu ptiam ce voia sd spund.
Bine. Spune-fi Actul de cdintd.
-Atunci urma partea mea de glorie. il ptiam pe dinafa-
r6,pecel vechi pi pe cel nou. in perioada rdzboiului i se
,.hfurrbusere cuvintele pentru simplificare. imi plicea cd
Biserica se modemiza!
Doamne, regret foarte mult cd te-am ofensat pen-
-
tru cd tu epti nesfArpit de bun, nesfArpit de binevoitor pi-!i
displace pdcatul. irni iau angajamentul ferm cu ajutorul
Sfintei Tale indurdri sd nu te mai ofensez gi sd fac peni-
tenld.
Drept pocdinli, vei spune 3 Bucurd-te Marie SiSTa-
-
till nostru, Mergi in pace, fiica mea.
Pocdinla se reciti pe rozariu. Lrtdi cruciulifa, urmatd
de bobile ingirate pe partea liberd a linfigorului, ca sd-fi
faci semnul crucii, gi apoi pirul de Aae. Aveam acasd o
intreagd colecfie de mdtinii. Din aur, din argint, din cris-
tal, ametist, imitafie, din Lourdes, Ierusalim, Roma, bi-
necuvAntate de papd, de monseniorul X, de preotul din
Ars, cele ale bunicii, ale strdbunicii, ale mamei, de la cd-
sdtorie, de la prima impdrtipanie, de la logodni, de la
86 Marie Cardinal
doudzeci de ani. Trebuia o tehnicd speciald pentru ca sH
ajungi exact la ultima mdrgea la- sfArpitul rugdciunii'
Arareori ajungeam' Sau eram la ultima bobiF pi-mi mai
rdmAnea a" tp"t jumitate din rugdciune, atunci rdsu-
ceam multd rriu*" bobiga intre doud degete, cel mare 9i
ardtdtorul, sau terminasem gi-mi mai rimAneau trei bo-
bile, atunci tr€buia sf, socotesc: o bobili: m, o bobil6: i'
o bobi;d: n.2
in timput liturghiei era foarte reculeasd' Stdtea h ge-
nunchi uproup" pe toatd durata slujbei' Eu o imitam' iar
ta iegirea din bisericd genunchii imi, erau brizdafi cu
adAnci gdnfulefe oblice de la sciunelul df rugiciune
din
pai. O priveam ca sd procedez apijderea' ii observam fru-
mosut profil, nasul drept, buzele bine conturate' pleoa-
pele inchise peste ochii-i verzi, mantila gri apezatH ca o
negure peste ondulafiile pnrdui pi apoi mAinile-i de re-
giria nt"*"ipate,lungi, albe, fermecitoare, cu unghii lu-
cioase pi pilite.
Nu eri aproape nimeni in bisericH: vreo cAteva bHtra-
ne vArdte in.tmbra naosului lateral pi noi doui in pri-
mul rAnd al naosului, pe scdunelele de rug6ciune ale fa-
miliei. La acea ori seivea drept sacristand, dHdea rds-
punsurile gi suna din clopofel. Chiar 9i cAntam' AmAn-
iouA aveam voci profunde. Prefacerea, impdrtdpania'
momente intense a cdror intensitate nu izbuteam s-o
simt, iar asta md fdcea sd-mi plec pi mai mult capul' de
rupine. Md fdcea s[ md rog incd 9i mai bine' GAndin-
du-md la toate cuvintele.
juuentu'
,,lntroibo ad altare Dei. Ad Deum qui laetificat
tem meam.
-l i. *"*l francez: ,,un grain: si, un grain: soi, un grain: til"
la: ,,ainsi soit-il": amin (N. f.).
Cuvinte care elibereazd 87
Ecce agnus dei, eccequi tollit peccata mundi.
Domine non sum dignus ut intres sub tectum meum. Sed
tantum dic aerbo et sannbitur anima nlel."
Studiam latina, traducerea era simplX: ,,Doamne, nu
sunt demni si Te primesc sub acoperipul meu. Dar spu-
ne-mi doar un cuvAnt gi sufletu-mi va fi vindecat."
Dar sd spund o datd cuvAntul! Sd fiu plind de har! Fie
ca ea sd mi iubeascd! Nimic. Nimic altceva decAt soare-
le ce rdsdrea ca un miracol pi fdcea si strdluceascd vitra-
liul din spatele altarului. Cristos rdstignit cu picioarele
strdpunse, cu mAinile strdpunse, cu coasta strdpunsd std-
tea in echilibru intr-o lumind acum de un rogu-aprins,
cu firavele-i coapse pi cu pAnza-i brodatd.
Venea apoi goana nebund prin grddinile din parcul
Galland, cu o carte deschisd in mAnd, cu ghiozdanul des-
chis, cu uniforma rdvipitd. Lecfia la istorie,lecfia la ma-
tematici. Dupd care, i:t tramvai, fir mare vltezd,, pe.ge-
nunchi, retroversiunea sau traducerea latind, disertafia.
Tramvaiul zgdlldia, zdruncina.
Domnigoard! Caietul dumitale e o otreapd!
-pi nu fdrd motiv. Ca pi cum eu aF avea timp sd trag li-
nii drepte, sd scriu titlurile pi subtitlurile cu cemeluri co-
lorate, sd pun data!
pi-apoi, e prost scris!
-Era adevdrat, iar tramvaiul nu rezolva nimic. Scrisul
era ca pi religia: degeaba md strdduiam, nu-mi iepea. Ap
fi dat orice sd fac ,,D-uri" ca Solange Dufresnes, sau
,,m-t7ri" ca mama. $i-apoi, fdceam pete pi gtersdfuri. Sti-
lourile nu-mi funcfionau niciodatd.
Picat, tema e bund, insd ifi scad doud puncte pen-
-
tru aspect.
(de Nu-mi pdsa intrucAt notele n-o interesau pe ea. Cel
pulin nu se uita decAt la cele proaste. Cu degetu-i fru-
88 Marie Cardinal
mos urmdrea coloana cifrelor 9i se oprea la cele sub
zece.
avut un 6 (sau un 4 sau un 3)'
- 6!Ai
La croitorie.
- Dar e foarte importantd croitoria' Trebuie sd gtii
-
sd-fi faci tivurile gi sn-fi copi nasturii. Zdu, md-ntreb ce
ne vom face cu tine, O i:rgilati.
O ingdlati! O ingilatd era ca netoatd, ca negreald, ca
scotoceild, ca sperieturi, ruginiturd, ca pdduchios, mon-
struos. Era ceva flasc, fermentat, cleios. Nu semdna i:r
nici intr-un caz imaginii pe care o avealn despre ea pi cu
care voiam sd semdn. La iepirea de la liturghie mirosea
a lavandd. Colpu-i excesiv de robust, cu polduri late, dar
cu gambe subfiri pi distinse, era intr-un costum de ga-
Uaraina gri-bleu avAnd o linie ciasicd, impecabil' Moca-
sinii ii eriu lustruili. Avea sd ia autobuzul care o va duce
pe colinele oragului, acolo unde ii primea pe copiiistrd-
Lii.n uo stafie terminus. Toli o cunopteau: controlorii,
goferii, incasatorii. O sdrbitoreau in fiecare dimineafd' Ii
ofereau buchelele de anemone 9i de narcise galbene ori
de panselufe, dupd anotimp. ii aduceau pe cei nou-nds-
cufr, impopofonali ca de Paradi.
La despergire, imi ficuse pe frunte, cu degetul mare,
un mic se-t al crucii pentru a-mi spune la revedere'
,,Du-te gi sd invefi bine!"
O pomeam alergAnd spre 9coal[,ldsAnd-o cu sdrma-
nii ei care o inconjurau, fericili cd o vdd, ci o ating, o
aud.
Acel semn pe frunte era un stigmat. imi pdrea cd-i vi-
zibil pentru toatd lumea. Mi-l inchipuiam aidoma unui
lichen stAns, bombat Pi moale sub degetul ardtdtor, ca o
cicatrice, care nipddepte literele gravate fir piatra vechi-
lor morminte jilave.
Cuvinte care elibereaza 89
in copildrie, religia ocupa un loc^foarte important
deoarece md ajuta sd ajung la mama. In sine n-avea nici
pentru mine cici n-am avut niciodatd nici
o semnificafie
credinld, nici har. Totupi, nu pentru ci nu m-ap fi rugat,
nu l-ap fi implorat pe Dumnezeu.sd-gi Pogoare asu-
pra-mi una din acele mane ceregti ce mi-ar fi domolit agi-
tafia, vinovdfia. Cdci, firepte, nu posedam virtufile ace-
lea creptine care-mi erau descrise. Pe parcursul medita-
giilor la care erarn adeseori constrAnsi (furtrucAt frecven-
tam o gcoald religioasd pi, irn plus, marna era o practican-
ti frecventX) md plictiseam ingrozitor. Nu izbuteam sd
reflectez. Dacd mi se sPunea sd meditez un sfert de ori
asupra caritdfii. creptine, sPre exemPlu,lncepeam sd fac
la fel ca tofi ceilalfi, imi propteam capul in palme gi-mi
spuneam: ,,Iubiti-ve, e intr-adevir bine. Da, trebuie sd
ne iubim unii pe ceilalli, asta-i adevdrat gi nu-i ugor pen-
tru cd unii n-au chef sd iubeascd pi apoi existi alfii pe
care ai vrea sd-i iubegti gi nu se lasi iubifi." $i asta era
tot, nu mergeam mai departe, md aPucam sd mi gdn-
desc la altceva, fircercam si-mi fixez privirea pe materia-
lul hainelor mele, pe urzeala fesdturii. De fiecare datd
insd md-ndepdrtam, md abdteam pe nesimlite pi md g6n-
deam la ce nu trebuia sd md gAndesc: ce voi face in re-
creafie, sau Ia iegirea de la liturghie, sau joia viitoare. Nu
izbuteam sd-mi curm gAndul de la asemenea lucruri
gi-mi era rugine. Md luptam sd-i pun frAni escapadei pi
sufeream realmente ci nu aveam tiria si scap de aceas-
ti lipsd de concentrare. Cum eram incredinlati cd para-
disul pi iertarea Domnului nu se oblin decAt prin sacri-
ficiu, suferinld, dificultdfi, mizerie, deduceam cd, Iogic,
md voi duce de-a dreptul in Infern gi ci in acel moment
insugi Dumnezeu increlea din sprAncene pi plAngea din
cartzasupirdrii pe care i-o pricinuiam. Iepeam intr-o dis-

90 Marie Cardinal
poztlieproaste din aceste examene de con9tiin|5: iI rdni-
sem pe Dumnezeu Pe care marna il iubea, cdruia ii sacri-
fica totul. Era ceva de nerezolvat.
De aceea, daci nu reugeam sd md conformez in inte-
rior trebuia s-o fac in exterior. CorectX, politicoasX, ele-
vd buni, curati, virtuoasi, supusi, econoamd, serviabi-
Id, pudicd, milostivd, onestfr, izbuteam cu chiu cu vai,
adeseori cu vai, pentru cd-mi plicea prea mult si md dis-
trez gi sd rAd. imi murddream hainele pi mAinile, md ju-
leam, caietele-mi erau pline de pete pi de gtersdturi. Eram
totupi o fati buni, nu foarte prezentabild, insd virtuoa-
sd, onestd pi elevi bund gi fdceam un efort vizibil ca sd
am o reali viaf5 religioasd.
in fapt, singurele momente itr care reu9eam sE am o
atitudine religioas6 erau momente de extaz create de
obiecte ori de anecdote. Ceva foarte concret. De exem-
plu, istorioarele despre miracole, cdnd Isus mergea pe
api, cAnd irrmullea pAinigoarele pi peptigorii, cAnd ii vin-
deca pe bolnavi ori ii invia pe morfi etc. Md Puneau Pe
gAnduri pi realmente imi plicea Isus ca o persoani in-
tr-adevdr capabili, Pe care efectiv ap fi vrut s-o cunosc/
cu care m-ag fi plimbatbucuroasd pe drumurile din Ga-
lileea sau din altd parte. Da, mi-ar fi pldcut sd md duc in
Paradis pi si-l firtAlnesc gi si asist la jongleriile pe care le
fdcea. Din acelagi motiv in timpul liturghiei imi pldcea
mombntul prefacerii cAnd pAinea 9i vinul se transforma
in trupul gi s6ngele lui Cristos. Remarcasem intr-o zi cd
aceastd hostie nu semdna cu pdinea, atunci mama imi
explicase cum pi de ce se fabricau hostiile gi cI de altunin-
teri numai protestanfii mAncau pAine pentru a se impdr-
tdgi. Dintr-o datd am crezut cd am fdcut un pdcat dorind
pAine gi am ilrceput sd privesc hostia exact ca 9i cum ar
fi o pAine mare rofundd apa cum vezi in unele tablouri
91
Cuvinte care elibereazd
reprezentAnd Cina cea de taind. Oricum, eram foarte fe-
ricita in ziua de Pa9ti gi-mi pdreau delicioase feliulele de
cozonac ce se impirleau atunci la liturghia mare' Imi
pldcea gi muzica religioasi. Unele cdntece md rdscoleau,
mai cu seamd Stabat Mater din Vinerea Mare' Aveam o
voce joase, iar corurile de fete erau intotdeauna foarte
frralte. Ca sd-mi urc vocea pAni la acele altitudini eram
obligatf, sX-mi increfesc fruntea pi si umblu dupX muzi-
ci pbnd i:r vArful degetelor de la picioare, fapt ce-mi dd-
dea un fel de ameleald 9i o upoard migrend pe care le
apreciam mult. imi pdrea cd aceste indispozifii erau
semn al misticismului.
Singurele meditalii care mi-au fost realmente pline
de reflecgii erau acelea in care mi afundam seard de sea-
ri dupd rugiciune, ingenunchiatd in fafa crucifixului
atArndnd dJperetele de la capul patului. Crucea era din
abanos, Isus-era din fildep, la fel pi specia aceea de ban-
deroli deasupra capului siu pe care sta scris Inri, cuie-
le erau din bionz' Acest obiect imi fusese fdcut cadou in
ziua primei impirtdpanii. intm edificare, mama-imi dd-
duse-amdnunte in legdturd cu prefioasele 9i nobilele ma-
teriale ce comPuneau ansamblul. ,,$tii, e un crucifix
foarte frumos, d" ttta." valoare, e o adevdratd operd de
art6." Nimic nu-i prea frumos cdnd este vorba de Dum-
nezeu. Astfel c5 seara admiram in acelapi timp abano-
sul, fildepul, bronzul pi pe Isus torturat' Stdteam multd
vreme si studiez cuiele. Pentru cele de la mAini imi in-
chipuiam cd treaba se petrecuse simplu, trecuserd ugor
printre oase, insd pentru cele de la picioare, trebuie cX
i rt"t" mai greu, cu siguranfi cd i le infipseserd oricum'
Povestea asta imi Provoca dureri la picioare' $i coroana
de spinil Imposibi sd-;i lase capul pe spate, s-ar tiizblt
de ciuce pi Jstfel spinii i-ar fi intrat furcd pi mai addnc in

9? Marie Cardinal
craniu. Stiuse sd-pi giseasci o pozifie cum nu se poate
mai potrivitd, capul in fafd, bdrbula in piept' Rana tri-
unghiulard dintr-o parte nu-mi sPunea cine ptie ce, bus-
tul ii era atAt de slab, coasteie-i iepite, ca scheletul unei
unei bdrci abandonate, ca acei bieli cAini care scotocesc
prin gunoaie. Sidbiciunea aceasta imi dddea mai mult
de gAndit decAt triunghiul rdnii de-abia marcat de fil-
deg. Picioarele, dimpotriv5, ii erau foarte musculoase,
cele ale unui atlet. pi-apoi, pilnza decentX din dreptul
sexului. Era altceva! Picioarele acestea frumoase, miste-
rul acesta de dincolo de zdrenle... Nu zdboveam firde-
lung in acea zond pi totupi tocmai ea mi ficea sd-mi dea
lacrimile gAndindu-md cd murise pentru mine. Ca si
conchid, imi infigeam cuiele in vArful degetelor, trebu-
iau sd-mi producd un pic de durere. Cred cd mi-ar fi plX-
cut efectiv sd-mi dea sAngele, dar n-am ajuns niciodatd
pAni acolo. Apoi, semnul crucii la iuleald, un fel dezd-
pdceald magici gi hop, dintr-un salt eram in apternutu-
rile cu miros pldcut de legie, in perna de puf Pe care o
iubeam tare mult gi pe care o strAngeam in brafe. Nu ris-
cam, nici mdcar in plind vard, sd-mi las un picior ori o
mAnd dezvelite ca nu cumva scArbopii demoni de sub
pat si md prindd pi sd md ducd ln infern. Vdzusem in
vechiul catehism al strdbunicii doud mari ilustrafii:
moartea creptinului pi moartea pdcdtosului. Creptinul
murea stAnd pe jumdtate aSezat, susfinut in agonia lui
de ingeri cu aripi frumoase, privirea ii era atrasi fir sus,
inspre lumina strdlucitoare a Domnului, de dincolo de
baldachinul cu ciucuri. Creptinul avea o cimagi de
noapte impecabild, firchisd la gAt pi la mAneci, cearpafuri
frunroase nepifonate, mAinile-i impodobite cu un pirag
de mdtdnii stdteau impreunate ilrtru rugdciune. CAt de-
spre pdcdtos, acesta era pe un pat mizerabil in dezordi-
Cuvinte care elibereaza 93
ne, se contorsiona pi se strAmba. Diavoli cu nigte cozi in
formd de sdgeati, inarmali cu furci (din cauza acestei
unelte totdeauna am crezut ci Neptun e un diavol), il
duceau pe pdcdtos de brafe gi de picioare sub pat spre
focul din infem din care se vedeau cAteva fldciri ce fir-
cepeau sd atingd upor mobilele jalnice din sdrdcdcioasa
mansardd unde se petrecea aceastd agonie.
$tiam totupi cd nu asta era important, gtiam cd trebuie
sd alung aceste imagini, oricAt de sfinte ar fi, pentru a re-
flecta asupra unor lucruri Precum,,Dumnezeu e un sim-
plu spirit" sau la sfAnta treime,,un singur Dumnezeu in
trei persoane: Tatdl, Fiul gi Sfantul Duh". Atunci insE po-
vestea lua o trtorsiturd proastd. Tatdl cu sandale pi bar-
bi, Fiul cu sdngele, crucea, in fine Sfantul Duh, pasdrea
aceasta! Mister. Pasdrea se preschimba in pescdru;, iar
pescdrugul ajungea pe plaja mea preferati cu valuri, cu
umbrele de soare, stAnci gi cu bdiatul care-mi pldcea! P5-
cituiam, pdcdtuiam, pdcdtuiam, fdri-ncetare. Origice pld-
cere imi era umbriti de acest fapt. N-aveam i:rcredere in
mine pi era greu de suportat aceastd neincredere. Ca si-i
plac mamei nu trebuia sd fiu o pdcdtoasi. Or, eu eram o
picdtoasd gi incd una mare.
Singurele momente cAnd eram ?n perfectd armonie cu
marna, cAnd eram sigurd cd o inleleg bine gi cd nu fac ni-
mic din ce i-ar displdcea, erau acelea ale plimbdrilor prin
grndini.
Ne petreceam toate vacanfele pi toatd vara la proprie-
tatea familiei. Venise rdzboiul pi ne privase (eram inc6n-
tatd) de verile din Franfa. Apa ci locuiarn acolo pe dura-
ta celor trei luni 1*gr. fierbinfi, fdcAnd naveta intre fer-
ma din mijlocul podgoriei pi vila de la malul mdrii, lega-
te intre ele prin cAfiva kilometri de drumuri prifuite, nd-
pidite de zgomotul asurzitor al greierilor.
94 Marie Cardinal
Amintirile mele fericite, adevdratele-mi rdddcini fin
de fermi, cum ghirlandele atAmd de un pom de Criciun'
De ce? Pentru cd acolo imi petreceam vacanlele, iar tim-
pul imi aparfinea mai mult decAt se intAmpla in perioa-
da de gcoali? Datoritd spafiului nesfArpit? La fermd era
Algeria, in orag era Franfa' Eu preferam Algeria'
Tmi pldceau icele vAlcele 9i dealuri ropcate plantate
cu vili de vie, aleile de eucalipli, vegetalia sdlbaticd 9i
sdracl a pidurilor alcdtuitH din pini pipemicifi, din fis-
tic, grozame gi arbatus, pdmAntul uscat in care crepteau
tufe de cirnbripor. in comparalie cu aceste vaste intinderi
austere, fertilitatea pi fantezia locurilor irigate imi erau
oferite ca o sirbitoare zilnic6.
Peste podgorii gi pAni departe in zare plutea un mi-
ros blAnd de pdmAnt afAnat. in grddini, din zori pAni-n
noapte, era o nebunie a nirilor: iasomia, portocalil smo-
chinii, chiparogii pi, ca irncheiere, dupd stropitul de sea-
r5, taman dupd ce pdmAntul gi-a deschis inima rdcorii,
parfumul subtil gi vesel de regina noPFl. Similar in pri-
iin;a culorilor. Pe fundalul de argili ropie al sobrelor te-
renuri cultivate se inpirau verdele-negru al podgoriilor
gi verdele-gri al mdslinilor, bejul butucilor de vifd de vie
pi al tulpinilor, cum se cuvine, albastrul uniform 9i
gters al unui cer prea luminat.
^sub aProaPe de bazine,
i.hsd,
dddeai peste rogu-stacojiu, galben, indigo, aIb, roz
aprins, portocaliu, violet, peste culoarea smaral{"l*, 1
furcoazei, a safirului, a ametistului, a diamanfului. Imi
venea sd dansez in mijlocul lor cu clopolei la picioare 9i
la mAini pentru ca toatd lumea sd-mi audd mulfumirea'
Casa era joasd gi solidd, construitd de cel dintAi strd-
bun din Bordeaux, care 9i-o dorise asemenea caselor de
pe meleagurile lui: simpld, practicd, rezistentd 9i i:rcipn-
lout". La inceput, era o fermi consolidati,lmprejmuitd
Cuvinte care elibereazi 95
cu ziduri inalte de cinci-pase metri. Cand am vdzut-o pen-
tru prima dati, nu mai avea decAt o bucat6 din acele zi-
duri irnalte, firspre curtea de la intrare, strdpunsd de un
portal uriap cu grfizigroase. ir'*auntmt locuinlei, came-
rele erau spafioase pi comunicau intre ele. Salonul mare,
ce se trtindea cAt cuprindea fa$ada, era amenajat pentru
persoanele adulte cdrora le-ar pldcea vinul de porto, ha-
vanele gi muzica clasic6. Prin geamurile de la ferestre,
dincolo de doi presupupi arbugti de piper romantici din
care curgeau fnrnzele dantelate pi ciorchinii de bilule ro-
gi, zdreaifrumoasa podgorie, cdtvezi cu ochii.
Serviciul lent gi grijuliu era asigurat de slujitori
arabi care, pentru a servi la mesele de gald, ipi puneau
veste brodate, pantaloni iargi de pdnzd' eparfe in cu-
lori stridente pi fechini de aur pe fruntea tatuatd. Pi-
cioarele lor goale nu fdceau zgomot pe lespezile negie
gi albe ale pavajului. MAinile lor, vopsite in rogu cu
praf preparat din arbusful hene6, duceau cu respect ar-
gintiria familiei.
Sub frontonul triunghiular al locuinlei, irtre cer pi p6-
mAnt, era itrscrisd data construcfiei: L837.
Ferma avea gridini intinse. Mai intAi, gridina pentru
plimbare, cu partere, alei de rosmarin cu crengile scur-
tate, cu bolfi de verdeald, una in formi de chiopc acoPe-
ritd de o iasomie cu flori mari, radiale. Din acea iasomie
rupea Youssef gridinarul in serile cAnd o Pornea haihui,
Dumnezeu ptie incotro, pe cAmpul pustiu. Ipi punea cA-
teva firicele bine strAnse deasupra urechii stAngi, peste
turbanul de mitase gi lXsa o urmd parfumatd pe oriun-
de trecea. Era zgArcit in aceastd privinli, nu dddea nimX-
nui din florile astea, doar mie, cAnd pi cAnd. Gridina
aceea md cam plictisea. O consideram frumoasd, insd
aranjamentul ei nu md impresiona. ii preferam grddina

96 Marie Cardinal
ir care crepteau flori 9i plante de tdiat Precum pi grddi-
na de zarzavafrati.
Dirnineafa devreme mama pregdtea cogurile cu fun-
dul plat, foarfecele de grddinar pi o porneam.
inni pldceau la nebunie acele ilrceputuri de ziud petre-
cute irr verdeafa inci foarte ricoroasd a zonlor Descope-
ream noile flori pi noile frunze Pe care mi le pregdtise
noaptea. Ni se irtdmpia si agteptdm peste o sdptimAnd
inflorirea vreunui trandafir sau a vreunei datii. in fieta-
re dimineaid fdceam un PoPas prelungit tr fafa bobocu-
lui de floare ca s[-i observdm evolufia. La-nceput micu],
creptea pufin cAtea pufin, se ilrtredeschidea in partea de
sus ldsAnd sd i se intrevadd petale incolore, incd strAnse
gi lipite unele de altele. Apoi, intr-o bund dimineal6',bo-
bocul incepea si plesneascd ici pi colo, si tragi in toate
direcfiile, ia sutiemrl spdldtoresei spaniole care nu izbu-
tea sd-pi ascundd sAnii mari.
se va deschide ii vom face un buchet de
- CAnd din crdife, galbenul lor i se va potrivi foar-
jur-imprejur
te bine, gi din algi trandafiri mai pali, cei din aleea cu
migdali care sunt sidefii. Cred cd va fi incd pi mai fru-
mos decAt anul trecut.
Astfel, cu totul absorbite 9i satisficute, ne ocupam de
culesul florilor penhu improspdtarea ori inlocuirea bu-
chetelor din casd. CAteodatd, in holul de la intrare/ con-
fecfiona buchete ce atingeau pAnd la doi metri ind$ime,
cu ramuri de mogmon 9i tije de yucca, plantd cu flori
dese, albe, dispuse in formi de piramidd.
Aranjamentele florale fdceau parte din educafia unei
tinere fete de condilia mea. Mama excela in aceastd pri-
vinfd, iar mie imi pldceau florile, parfumurile, culorile,
formele gi misterele dinliuntrul inimii 1or, acolo unde
credeam sd descop5r, cAnd eram mici, butoni de-ai man-
Cuvinte care elibereazi 97
darinilor. Nu-mi dispirea niciodatd speranla ci intr-o
bun| zi o si gisesc ceea ce ar face-o fericitd, incd pi mai
fericitd gi mai frumoas5., ceea ce ar risipi neinfelegerea
aceea dintre noi, imposibilitatea in care md aflam, nu
gtiam de ce, de a-i pldcea intru totul.
Momentul lecfiilor pe care mi le dddea in legdturd cu
alcituirea buchetelor era acela in care md infelegeam cel
mai bine cu ea. Md invdla cum si aranjez florile intr-un
vas. irni spunea sd aleg mai intAi vasele, in funcfie de fle-
xibilitatea tijelor ce aveau sd fie aranjate irduntru. imi
ardta cum unele combinafii erau imposibile sau foarte
greu de oblinut, datd fiind suplefea unor flori care nu
mergea cu rigiditatea altora.
in cursul diminelii ne petreceam negrepit o bund bu-
catd de vreme ftr grddina sJ zatzavaturi care mirosea a
;elind pi a ropii.
Legumele ca nigte obiecte prefioase! Vinetele, pepenii
galbeni, bostanii, ardeii iufi, rogiile, castravefii, bobii, do-
vleceii, fasolea, toate proaspete, crescute, strdlucind de
sdnhtate, trimilAnd reflexe aprinse sau intunecate in sco-
bitura robustelor frunze. Pdtrunjelul, morcovii, napii, ri-
dichile, salata, ceapa, hagmaua, arpagicul, hasmapchi,
toate aceste legume bine rAnduite in grdmezi verzi, ne-
tede sau cu zimfuri, rdspdndind mirosuri de mAncare
bund, de masd familiald, de tihnd, de cdldurd. Florile de
usturoi, in vArful tijelor lunguiefe, etalAndu-pi rozul de-
licat pe deasupra celor ropii, violet pi verzi.
Veneau apoi portocalii celor patru anotimpuri, man-
darinii, ISmAii, grepfrutul, mo;monul, sub care ne
opream ca sd gustdm cAte un fruct plin de zeam5, unde
rdcoarea noptll mai era incd prizonierd.
[n sezon, ne terminam intotdeauna plimbarea trecAnd
pe la intinsa parceli umbroasi cu violete din care con-
98 Marie Cardinal

fecfionam buchete rotunde 9i parfumate' MAinile l"ng-r

ale mamei c5utau cu dibdcie pi descopereau florile pe
sub frunzele late, infrumusefate de rouS'

VI

lgeria francezd trdia in plini agonie. Era

vremea cAnd, dupX cum spun specialigtii,
Rizboiul din Algeria il cAptigaserX din
punct de vedere militar francezii. Cei mai buni soldafi ai
noptri, aceia care de-abia fuseserd betufi mdr in hrdochi-
na', orgatizaserd inbolovdnipul din terenurile muntoase
marea hdrpiald: pugtimea contingentului, tineretul din
Saint-Malo, Douai, din Roanne pi de prin alte pdrfi (tofi
vor fi insemnafi cu fierul ro9u ca animalele unei cirezi
afurisite), cu c6gti, cizme, arme automate gi mapini blin-
date, primiserd ordin si se itrtreacd tr a-i omori Pe Par-
tizanii algerieni sldbdnogi gi fanatici. Copiii Franfei cd-
deau in luptele corp la corp, vomitdndu-gi malele ti Pa-
triotismul, ceilalfi insd cddeau trcd gi mai gi. in cele din
urmi, bHtdlia a incetat din lipsd de combatanlt'.Parnza-
nii algerieni care putuserd si scape teferi se refugiaserd
fir orape, unde deveniseri eroi pi unde, ca in basme/ cu-
vintele de pe buzele lor, ca nigte diamante gi trandafiri,
curgeau prin palate pi prin cartierele populare.
Bdtdtia tricolord incetase agadar. Pentru ministrul
Rdzboiului de la Paris, in Algeria nu mai era rizboi. Nu
100 Marie Cardinal
se mai trimiteau aici nici tunuri, nici gloanfe, nici mi-
i.uliere, nici grenade, nici napalm' Pentru impundtorul
r"gito" de sJcoteli al economiei franceze domnea lini9-
tel totale, deoarece cdzlle, electrozii, perechile de pal-
me, loviturile de pumn in mutrd, picioarele in
burti 9i
in iestic.rle, ;igdrile stinse pe sfArcul sAnilor 9i cozile'
astea se gdseau la fafa locului: fleacuri' Tortura
nu se
socotea, lrin urmare nu conta, nu exista'
Tortura era
numai oiimpld chestiune de imaginafie, nu era ceva
serios.
era trtr-o agonie rYtinga.
$i totugi, Algeria francezd
se, irt totaia defradare, in abjecfie, in sAngele
rdzboiului
civil ale cdrui bdlfi mari picurau de pe trotuare Pe Fose-
le urmAnd traseul geomeffic al joncfiunilor din ciment'
in josnicie' cu ripostele
f roprii civilizaliei.lra sfAr;itul
,"..rlur" ale arabilor, cu teribilele lor moduri de a pldti:
trupuri sfArtecate, organe sexuale tiiate, fetu9i spAnzu-
rafi, grumazuri desPicate'
'frii putu ci cevi-ul liuntric mi s-a inrdddcinat in-
tr-un fei permanent cdnd am inleles cd o sd omorAm Al-
geria. Caci atgeria imi era adevdrata mamd' O purtam
ir, ata cum un copil poartd fur vene sAngele pdrin-
^itt"
lilor.
Ce caravand duceam prin tot Parisul pAnd i:r ?t1ddT-
fa infundatd! Ce echipai absurd! in.vreme ce Algeria
ciopArgita ipi ardta in pnna zi rdnile infecte' eu reinsu-
flegeam o lard a iubirii pi a tand^relei, un pdmAnt garfu-
mat cu iasomie pi cu prdjeald' ii conduceam la doctor
pe muncitorii, pe funclionarii, pe-,,servitorii" care-mi
care ficuser[ din
ioprrlur"ra coiilaria! Pe tofi aceia ir stare sd pter-
irrstare sd rAdd 9i sd alerge,
-it " o fetild bitrAnu-
peleascd nlut sau cAte o smochind de pe tava
iui Ahmed, in stare sx cante Laroulila, in stare s5 danse-
Cuvinte care elibereazd 101
ze dupd, tobele arabe, in stare sd. rumeneascd cldtitele pi
sd toarne ceai de mentd.
in orap, ca Ia fermi, eram un copil solitar. Mama,
dupi liturghia de dimineafd, pleca s6-pi ingrijeasci sd-
racii in dispensarele din orag ori in rad'mas3 din sate.
Nu se irrtorcea decAt seara, epuizatd., sleitd de obosea-
ld. Toati ziua fdcuse injecfii pi pansamente, ascultase
vaiete gi mulfumiri, ipi ddruise cu multd larghefe, intru
cea mai mare glorie a Domnului ei, rdbdarea, atenfia,
gtiinla gi dragostea. ii botezase in ascuns pe muribunzi:
,, ASa-i totdeauna recuperat. "
CAnd se itrtorcea acasd nu-i mai rdmAnea nimic alt-
ceva decAt dorinfa de a dormi, cu greu instinctul de a-9i
face datoria gi nici o brumd de rdbdare. Eu, privilegia-
ta, care locuiam sub acoperipul ei, n-aveam nici o scu-
zd pentru sldbiciunile mele.
De-ai fi vdzut suferinlele Pe care le-am vdzut eu
-
astilzi, ai ingenunchia gi te-ai ruga lui Dumnezeu sd-i
mulfumepti pentru cd fi-a dat ceea ce fi-a dat.
Cand cineva are Fansa de a avea ce ai fu nu mai are
-
decAt un singur drum de urmat: sd-l preamireascd pe
Domnul, sd-i ajute pe ceilalli gi s[ nu se ocuPe de sine.
doar o zi dintr-acelea ale siracilor Pe ca-
- De-ai trdi
re-ivizitez in fiecare zi, ai infelege fericirea de a merge
la gcoala ta pi ai fi mereu prima.
De-ai gti ce inseamnd sd n-ai incdlliminte, ai avea
-
grijd de a ta. (La fel pentru rochii, mantouri, pulovdre
etc.).
Existd oameni care n-au nimic de mAncat, termi-
-
nd-|i ce ai i:r farfurie, nu strica suPa, ia tot ficatul de vi-
fel!
3 Corturi din pir de cdmild. (N. f.)
102 Marie Cardinal
Atinsese un asemenea grad de devotament Fi de ge-
nerozitate, incAt imi era cu neputinli sd fin pasul cu ea.
Bunitatea-i, sacrificarea zilrricd a propriei viefi o inilfau
htr-atdt deasuprf,-mi, irncAt era dezndddjduitor.
Atunci o pomealn spre bucdtdrie, spre grajduri, spre
gridind ori spre pivnild gi, acolo, izbuteam sa trdiesc.
Aveam sd-i intAlnesc pe aceia care-mi fHceau viala fru-
moasi, pe aceia pe care-i iubeam pi care mX iubeau la
rAndul lor.
Fdrd ei gtiu cd m-ap fi zidit inlduntrul meu, toate ie-
pirile mi-ar fi fost astupate prin neputinla-mi de a-i pld-
cea mamei, de a mi face iubiti de ea, prin deplina-mi
incapacitate de a-i inlelege propria lume, prin certitu-
dinea pe care o aveam cd sunt rea pi urAtd.
Din fericire, datoritd divorfului pdrinfilor gi indelet-
nicirilor mamei nu aveam cu adevdrat o viafd de fami-
lie. CAnd eram foarte micd, in timpul zilei n-o vedeam
decAt pe N*I a mea care, i:t realitate, era o spaniold tan-
drd gi urAtd. igi revdrsa asuprd-mi toatd iubirea Pe care
nu i-o putea oferi acelui caballero al visurilor ei. Mi aco-
perea cu sirutdri gi mS legdna cu ,,Madre mia" ori ,,Po-
vrecita" gi ,,Aie, que guapa!" Avea trei surori, folosite 9i
ele ca slujnice, gi lenjereasd, la mama pi la bunica ce lo-
cuia la etajul de deasupra. Jearurette, cea mai tanerd din-
tre surori, totodatd pi cea mai drdgufd, se pregdtea neo-
bositd pentru concursuri de tango. Astfel, zilnic, ipi or-
ganizau pedinle de dans .fandango cu pocnituri din
mAini gi cdlcAie, castaniete pi voci asPre, old! Pornea cu
ajutorul unei manivele un vechi fonograf ascuns intr-un
dulap cu lenjerie pi, impreund cu sora ei Elyse, ce-i ser-
vea drept cavaler, repeta, Pe ritmul unu-doi,
unu-doi-trei, o coregrafie compusd dih risuciri savante,
din invArtituri periculoase pi inaintdri rapide, terminAn-
Cuvinte care elibereazi 103
du-se, brusc, pe o notd, intr-o nemipcare totald, cu un pi-
cior i:rcremenit irn spate, cu profilul impietrit intors spre
cavaler (el insupi pironindu-pi privirea cdtre infinit), bra-
gul Jeannettei intins spre tavan de Elyse care-pi punea ftr
aceastd mipcare firtreaga-i forfd.
Fdrd sd mi se fi cerut, nu i-am vorbit niciodatd de
aceste pedinfe mamei, care revenea seara istovit5, fru-
moasd, tristi. ipi lisa la intrare, pe tava pentru scrisori,
cartea de rugdciuni pi mantia pe care le va relua a doua
zi dimineafd ca sd se ducd la prima liturghie. Nany o ve-
nera. Era deja in serviciul ei in acea vreme, pentru mine
de neinchipuit, cAnd mama locuia impreund cu tata.
Nuny gtia totul. De trdati ce marna se irtorcea acasd, at-
mosfera devenea pAsloasd, liniptiti, un pic dramaticd.
imi luam masa de seard tr oficiu, mAncam foarte cuvi-
incios, atAt ca s5-i fac pldcere mamei, cAt pi ca si nu fie
mustratd Nuny care, in restul timpului, nu se sinchisea
daci am o finuti corectd sau nu. Mama venea sd vadd
efectiv cum decurgea masa. Apoi md duceam la culcare
gi-i apteptam sdrutul de noapte bund.
Mi se intAmpla adeseori s-o aud smiorcdindu-se i.r ca-
merd la ea. Prin upi rHzbdteau zgomote slabe de hArtie
foarte fihd, mototolitd, amestecate cu upoare aspiriri pe
nas pi uneori cu un geamdt firav: ,,Ah, Doamne Dumne-
zeul meu, Doamne Dumnezeul meu." $tiam cd-pi intin-
de pe pat relicvele surorii mele moarte: pantofiori, puvi-
fe de pda imbrdcdminte de bebelug. Nany reacfiona
afunci de parci se afla intr-o bisericd, se inchina, mor-
mdia rugiciuni, avea lacrimi in ochi. CAt despre mine,
sufletu-mi era indsprit, ca de piatrd. De obicei in acele
seri
- la fel ca in serile in care inghilisem un sAmbure gi
mi temeam cd simt crescAnd inlduntrul meu un copac/
vomam tot ce mAncasem la cind, iar cAnd mama ve-
-
1O4 Marie Cardinal
nea sd-mi sPune bund seara, md scdldam in lichidul su-
pei pi in coioloapele budincii- O chema pe NalY ln aiu;
iot ,,Nn crezi cd aceastd copild vomitd des?" Trebuia sd
mX mai spele o dati, sd md schimbe 9i tr vreme cc Nany
irni refdcea patul, adormeam i:r brafele mamei' imi mai
aduc aminte ce delicios era sX md las furatd de somn li-
pitd de ea, in parfumul ei, in cdldura ei'
Dupi cAliva ani, md apropiam de adolescenfd, veni-
se rdzboiul, iar noi pdrdsisem orapul pentru cAteva luni'
Nifel din prudenfd: ,,Italienii ne vor bombarda intr-o
bund z7",gi indeosebi din economie, intmcAt afacerile vi-
nicole mergeau prost ,,Vinul nu se mai vinde", ceea ce
nu era ,rrpirrot, pentru cd pi ceilal|i proprietari erau in
aceeagi situafie. Retragerea noastri cipdta chiar un ugor
aer eroic, de genul: ,,Tiebuie sd te sacrifici pentru larata'
Se ftdim deci ca nigte firani".
Personalul d.e Ia orap fusese redus, Na y a mea deve-
nise femeie de serviciu, iar surorile ii fuseserd plasate in
dreapta pi-n stAnga, pe la prieteni sau rude'
Ne mutasem apadar la fermd, cu cdlel gi purcel, pen-
tru mine era o fericire.
Dimineafa mi ingrdmddeam aldturi de copiii lui Ka-
der pi ai lui Barded intr-o caleapcd veche condusd de
Aoued. Mergeam la gcoala din cdtun unde, intr-o sin-
gurd sald, ssadunau puptii muncitorilor din impreju-
iimi. invalam foarte bine in acea pcoald 9i totupi aveam
impresia cd nu fac nimic altceva decAt si md distrez' In-
vdidtorul ne lovea cu linia peste degete 9i, din cAnd in
cAnd, de cum dintr-un motiv sau altul il chema sofia,
decreta cd avem nevoie de odihnd intrucAt eram in pli-
nd cregtere. Atunci ne Punea sd ne intindem, unii pe
mese, alfii pe bdnci, poruncindu-ne sd nu scoatem nici
o vorbd in lipsa lui.
Cuvinte care elibereazi 105
Urma apoi reintoarcerea la ferma ale cdrei acoperipuri
se zdreau numaidecdt printre eucalipfi, acolo, la cap5tul
vAlcelei, in mijlocul podgoriilor. Bijou, calul, era foarte
betran gi trigea vAnturi formidabile. De obicei, imediat
dupd aceea, coada i se ridica gi-pi ardta fundul care ii
creptea precum o dalie mare roz. Atunci dddea drumul
la un gir de baligi inmiresmate, iar asta ne fdcea sd rA-
dem cu lacrimi. Aoued nu agrea aFa ceva; fie deoarece
considera cd nu-i corect sd subliniem evenimenful, fie
deoarece nu voia sd ne batem joc de Bijou. Ne ameninfa
cu biciul pe care ni-l pocnea pe deasupra capetelor gi ne
spunea pui de canalii pi copii de tArfe.
Cum totul era proferat in arab5, se subinlelegea ci
nu-mi erau adresate mie.
a.
In primii ani de arralrzd. procedam intotdeauna irr ace-
lapi fel: scoteam la iveald o pdrticicd din teamd gi, iute,
compensam prin rAs, pldcere, fericire, un pic de nostal-
Fe:
Incepusem sd vorbesc despre mama, de cdt de greu
imi fusese, toatd copildria, si md fac iubite de ea. Revdr-
sam amintiri un pic triste, apoi numiram mdtdniile gAn-
dindu-md de atAtea ori intens la atentiile,la privirile,la
gesturile pe care le avusese in privinfa mea, la momen-
tele petrecute lmpreund intr-o relativd armonie: liturghia,
florile. Lrconptient, penhu a md mai proteja inci, pentru
a nu fi came sAngerAndd expusd pe tejghea, respingeam
esenfialul.
Ca pi cum teama, o datd exprimatd, avea si md nimi-
ceascd? Sau ca pi cum teama, o datd exprimatd, avea sd
fie apreciati ca derizorie? Sau ca gi cum teama, o datd
exprimati, avea sd md deposedeze de orice valoare? Sau
ca pi cum teama, o datd exprimatd, s-ar dovedi a fi nu
teamd, ci o boald ruginoasd?
106 Marie Cardinal
Cuvinte care elibereazd 1O7

la aceste rc,fdtd complicitate. Mai tdrziu, din cAnd in cAnd, va ex-

La acea vreme nu eram ilr stare si rdspund
mi le pun' Eram trage cAte un cuvAnt din talmeg-balmegul monologuri-
intrebdri, nu erarn ilr stare nici mdcar sd
nimic legat de oa- lor mele gi va spune: ,,Cutare cuvAnt,la ce vd face sd vd
un animal heituit, nu mai pricepeam
gilndili?" . Eu voi lua acest cuvAnt pi voi depdna toate
meni.
ca sd-mi gAndurile, toate imaginile care se legau de el. Cel mai
Mi-au trebuit Pe Pu,m patru ani de analiz[
ori ti- adesea, acest cuvAnt era cheia ce deschidea o upd pe care
dau seama cd atunci cbnd schimbam subiectul
era epuizat' ci n-o vdzusem. Asta-mi dddea incredere: igi cunoptea bine
ceam, o fdceam nu pentru cd subiectul
pentru ci md aflam it fu;u unui obstacol gimi era teamd meseria. il admiram: cum proceda sd prindd din zbor
tocmai cuvAntul care trebuia?
le-i a"pagusc. Nu din cauza efortului pe care-l rePrezen-
lui' La incepuful analizei, trsH, n-a intervenit niciodatd.
ta, ci din cartza aceea ce se afla in spatele
drept' nu riscam Uneori iepeam de la el rdvdpitd, iuptAndu-md cu o cri-
Vorbisem despre tata pentru cd' ce-i
cu uFu- zd de nebunie: md oprise in plin discurs, iar eu nu spu-
nimic vorbind despre el. Vorbisem despre mama,
sesem nici un sfert din cAte voiam sd spun.
rdtate itrsd, numai cAt trebuia ca sd fiu nilel
compdtimi-
td. Tot nu sPusesem nimic despre halucinafie'
nu sufla-
- Nu pot pleca acurn, m-afi intrerupt la mijlocul unei
ftaze, n-am spus ftrcd nimic.
sem o rro.Ua despre adevdrata porcirie
dintre mama pi
;i.". Am spus deia, in privinla halucinafiei'dincdcauzaimi era Bund seara, doamnd, pe miercuri.
-Chipul
ei' ii devenea rece, privirea sever5, odrii-i fdrd ex-
teamd ca nu cumva sd mi reintorc la spital
strddu- presie se fixau pe ai mei pdrAnd a-mi spune: ,,n-are rost
Mai credeam 9i cd ar hcauzaalungirii mele din
cadavrul dintre mama pi sd insistafi". Md pomeneam, singurd, in strXdula infun-
ia infundatd. iteferitor insd la
doctorului' nici dat5, sufocAndu-mi din pricina angoasei, pradd ceva-u-
ilitt" de dat vreo explicafie nici
"-u""am de- lui lduntric. Md gAndeam cd e un om rdu, cd. md impin-
mie insdmi, n-o cdutam' Pur 9i simplu' nu vorbeam
ge la sinucidere,la crimd. Md tAram pe lAngi zid, bAn-
-'
spre el.
bagatele' fle- tuitd de o pasiune demenfiald: ,,SE md omor, sd-l omor,
V"rruurrl., trchideam ochii pi reactivam
insd nu erau si omor pe careva. Sd md arunc sub o magin5, trupul sd
cugtefe care-pi aveau importanfa 1or, firepte'
'esenfa acelui ceva lduntric' mi se improagte pe tot pavajul! Sd md intorc la el gi sd-i
upa crdp capul in doud, ca mArpavu-i creier si picure pe fru-
Omutepl nu sPunea nimic important' Deschidea
induntru' eu md intin- mosu-i cosfumap grotesc!" incepeam sd plAng, iar cAnd
,,Bund ziua, doamne'' Me invita iepeam din fundeturd, fir stradd, mi-era bine. Nici mdcar
dat' md in-
deam Pe canaPea, vorbeam' La un moment
fricd nu-mi mai era.
;;;;d"t ,,Cred ci pedinla s-a terminat'" il vdzusem ori
cu
mai Mult mai tArziu aveam sd aflu cd spiritul nu se pre-
coada ochiului uitAndu-se la ceas de doud-trei
la un meci' zintd aga, dintr-odati,la upa ascunsului. Nu e indeajuns
inainte de a mi-o spune, de parcd era arbitru
altceva' Chi- sd vrei sd pdtrunzi in inconptient, iar congtiinla sd se
Md ridicam: ,,La rei'edere, dbamnd'" Nimic
insd fdrd compdtimi- duci intr-acolo. Spiritul temporizeaz6., se mipcd incolo
;;-iit"P""etrabil, privirea atenti,
 Marie Cardinal Cuvinte care elibereaz6 109
108

pi-ncoace, tdtdgdneazd, ezlld,std

la pAndd 9i' cAnd a so- pe care gi-a ales-o pi o savureazd.rnai apoi cu mipcdri din
ca un prepelicar' e gdtLej, ca un curcan care gAlgAie. Cu cAtva timp in urmd
sit momentul, se postea zd'infalaupii
se ducd el insupi gi-a pierdut coada intr-o incdierare nocturni, cdci iese
impietrit. Atunci stupa"t't trebuie sd
vAnatul' noaptea. Coada i-a crescut din nou, inceh-rl cu trcehrl, iar
-;"*, gi sdcdridice
acolo
md debarasasem de acele tnflorituri
in rein- acum e aproape normald. Mi-ar pldcea realmente si-mi
seama cd o creascd pi mie o coadd de biiat.
vierea cdrora md compldcusem' imi
dddeam
direct in valurile Totdeauna imi vin idei dintr-astea exact ftr acele mo-
i;;p; ocolite. Maiiita cd nu plonjgz mente afurisite de siestd. Cand ne scdlddm in bazinul de
ri lduntric ce transporta murddrie' oroare/ Putre-
sd fac tigalie, unde apa e aga de caldi incAt pare densi, fiul lui
;;;f;i"""Portabil' Cdcibdnuiam cd ceea ce trebuia
""rru-rrt
sd{
era: sd infrunt ceva-ul lduntric' Kader se distreazd pipnindu-pi robinetul pAnd ce i se in-
;J*;;d vindeca cAnd ii vor- fepenepte ca un deget. Apoi se preumbld, cu poldurile
if,r" ,atu"dn 9i totu9i ce iepea la suprafafd'
cu mici amabilitdli' inainte, precedat cu trufie de propriu-i periscop. Ceilalfi
beam doctorului, erau lucruri tristufe'
ini- rAd de el. Eu il invidiez. Mi-ar fi pldcut intr-adevdr si am
;A;i;;", induiopitoare, cu care sd stAmepti lacrimile ceva asemeni lui sub pAntec, tr loc de fructul meu plat.
milor sensibile'
si-n9ir amintiri- De-ag avea o coadi m-ag plimba goald-gotuld pi ap vA.
PAnd in ziua in care, tot continuAnd
imperceptibild rA-o in frumoasa floare de trandafir galben ori in fesele
le ofilite, am luat-ope o cale ldturalrricd'
durdulii ale bucdtiresei Henriette pe cAnd se apleacd fir
insd imPortant[.
ale mele ca si fala cuptorului. Zbang! GAndul imi producea o cdldurd
Mai vorbeam inc6 despre acele cflutiri
Totdeauna tamanin fir pale!
auu p"rt" cadouri demne de mama'
irn aceastd pri- Mi-e cald in pat, ceargafurile pi pema sunt prea moi.
momentul siestei mi se insuflefea gandul
Md frec de ele, e ceva mai puternic decAt mine, incerc6nd
vinfd.
Fetila a venit cu mine in strddula
infundatd' M-am sd-mi gflsesc somnul care nu vine. Deundzil-amvdzut
de soare' Peryl b]ond pe Aoued iepind de la el din casd cu un prosop de jur-im-
dus iardpi sd-i caut pielea bronzatd
pldcea' Ea s-a intins o prejurul abdomenului. Mai inainte il auzeam rAzAnd cu
zbdrlrt,curiozitatea, dorinla de a
sofia, in spatele ugii. Se ducea spre bazin pentru cX era
datd cu mine, inlAuntrul meu'
Am yt"^o ora deschiderii vanelor, prosopul ii era umflat in fafd, de
Biro,rt doctorului e propria-mi cameri' 1:t"
* *i. geco bei ce ste acolo il tim-
. - ,4-^l
parci il trdgea un fdrug de cort. Am in;eles cd era robi-
p"i n!**1" *ru "Sluii :i::,Y:::l, :11inra'i- nehrl care i se mdrise pi se ridica in sus. La intoarcere gi-a
"'r"i. insectele. 1Tl inchis uFa cu cheia pi n-am mai auzit nimic. CAnd voi fi
ffi;il;;;;'h""it.' Eu lehdituiepte p*1111* mare m5. voi mirita pi mX voi distra goald cu sopl meu.
ile de lumind Pe care sta'ele proiectea:"
spatulT: Doamne, iarti-md, nu izbutesc si md apropii de tine,
iiir" "ur.""elor. Picioarele-i :11"^i::"i*:
i'd#;. e'"
""*r
cd doarine'
T'u 1Y 1"::1":3,3;
toatd viteza sd inhale musca
capul imi e doldora de pdcate. Nu-mi place sd-mi pun
mdnupi, md fac sd transpir. Nu-mi place sd-mi pun chi-
tr-odatd, se ndpustepte cu

l,
*i
110 Marie Cardinal
lofi, imi taie fesele. Nu-mi place si-mi Put pantofi, md
jeneazi (de-abia dau colful pivnilei cd mi 9i descalt irni
ascund sandalele in vie pi o pterg in picioarele goale cu
prretenr, Pana rn padure). MX plictisesc la liturghie' As-
ia-i cel mii ruginos lucru, da, Doamne, md acuz pentru
cd md plictisesc la liturghie , md acuz ci m-am uitat des
h un beiat blond de la gcoala Saint-Charles cu ocazia re-
tragerii intru reculegere pentru prima impdrtdpanie' Md
aculz cd-mi pierd nasturii, imi stric fermoarele, imi rdtd-
cesc panglicile pi baretele de pe cap, cd am mAinile mur-
dare. Doimne, md acuz cE nu pot citi cdrfile contesei de
S6gur cu istorii despre castelani, despre fetile model gi
deipre sirmanul Bllise, cd nu md intereseazi pove9tile
lui Andersen, nici istorioarele cu zAne, cu spiridupi pi cu
copii pierdufi prin zdpad6. Prefer sd md duc in casi la
Vousslf unde md aleg cu purici insd unde befiana Daiba
face prdjituri gi pAine din fiina de grAu amiut pi ne spu-
ne pbvegti. Vin tofi copiii de la fermd. Ne apezdm in it-
rul focului pi-o ascultdm.'.
BdtrAna Daiba (supraveghindu-;i totodatd fiertura
pusd la foc mic), Pe un ton ugor plAngdref pi monoton,
ugu ..t* mormXi o rugdciune, povestea despre plegirf
in grabd pe cai inaripagi, ce sdreau pdnd in paradisul-lui
Allah. padea la o parte capacul de pe oala de pdmAnt,
rdspAndind de fiecare datd un miros gtozav de mentd
gi de mirodenii, pi-pi relua povestirea cu pedepsele ad-
ministrate unui nefericit de un tarPe venit din mormin-
tele cimitirului invecinat. Afdfa focul cu un evantai ro-
tund din rafie impletitd pi continua cu aventurile unor
uriagi negri ce clinteau din loc munfii, ale unor rzvoa-
re ce ;Apneau in plind secetd pi ale unor demoni irchigi
in sticle. Cu o migcare lentd, ne didea apoi fiecdruia
cAte'o bucdlici din cldtitele piroind de miere pe care le
Cuvinte care elibereazd 111
pescuia dintr-un lighean smdlluit ornat cu semilune
galbene gi cu flori mari, rogii pi negre. Nici mdcar per-
spectiva frecliei cu Marie Rose pi a examindrii in amd-
nunFme a pirului meu buclat, ceea ce era un supliciu,
nu md puteau opri sd nu md duc acolo.
Nu gtii si te stdpAnegti. Ai face orice ca sh te indopi
cu porcdriile acelei bdtrdne.
Nu md atrdgeau atAt prdjiturile bitrAnei Daba, ci mai
curAnd calul alb al lui Allah ce galopa pe cer cu ale lui
copite fi aripi aurii. Asta ftrsd n-o mdrturiseam.
Md enervam cd nu pot adormi gi cd-mi fin socoteala
pdcatelor. Atunci, dusd de un puvoi rdu, ajungeam in ge-
neral la ce-i mai rdu.
Confecfionam un comet, un soi de fub mai evazat in-
tr-o parte, pe care-l obfineam infipurAnd ln jurul unui
deqet o foaie de hArtie sau, pi mai bine, un carton subfi-
re.Il ascundeam sub imbrdcdminte. Apoi mi duceam, in
liniptea din casa alipit6., nefdcAnd nici un zgomot cu pi-
cioarele goale pe lespezi, pAnd la toaleti, unde md zdvo-
rarn.
Era mult mai spafioasd decdt e de obicei acest gen de
incipere. $i pentru ci in familie (cu exceplia mamei)
exista o mare pldcere sd citegti aici, e ca gi cum ai spune
ci toaleta era o anexd a bibliotecii. Gdseai, rAnduite pe
etajere, vechi coleclii din lllustration Vi din Marie-Claire,
dicfionare Larousse gi Littrt in nu mai ptiu cAte volume,
cirfi de telefoane, ziare gi romane polifiste. Tronul era al-
cdtuit dintr-un recipient din porfelan alb, imaculat, fir-
castrat intr-un confortabil capac din lemn de stejar lus-
truit de atAta folosire pi ceruit zitric. Dupd-amiaza, soa-
rele pdtrundea aici direct printr-o fereastr6 ingusti strd-
punsd in grosimea peretelui solid ce dddea inspre curte.
Imi pldcea mult sE md ghemuiesc fir alcovul pe care-l re-

112 Marie Cardinal
prezenta lucarna. Centrul fermei era acolo' la picioarele
inele, de jur-imprejurul curfii, pavate cu bucdfi mari
de
locuinfele
galet, ."r"grrtut" pi lucitoare,ie orAndulau
de
iruncitorilor, grajdurile dincolo de care se ind$au sus
tot, inspre .u.].ui pase eucalipfi de la intrare' iar peste
u.op"rig.rrile din ligl6roz ale silozurilor de grAne pu-
tuum rruaua urcAnd lin dealul plantat cu vifd-de-vie 9i
imprejmuit de pidurea cu pini maritimi'
Pddurea aceasta era un paradis' Nu numai ci miro-
insd' fir
sea in orice anotimp a cimbiigor, fistic Ai a rhpind
locuin-
funcfie de lunile anului, emana pAn^6 in camerele
de cAmp, al margare-
fei suflul grozamei, al zambilelor
ielor ori a'i imortelelor. Solul ei, alc6tuit din pdmAntul
ropu al finutului amestecat cu nisip sidefiu, era pldcut
,rrt tatpi. Era tdrAmul copiilor fermei' Aici construiam
cabane gi organizam partide palpitante de-a v-ali
ascun-
cAnd nu
selea sau calvalcade'pe megiri pi catAri atunci
spt-
erau luafi la muncile cAmptrlui' Ca 9a, le puneam P-e
ndrile asPre greutatea sacilor de cartofi goi' Preferam
aceasti pddure oricdrui alt loc din lume'
Cu toate recomanddrile mamei: ,,Stai la lizierd sd te
pot vedea din casd", md afundam cu ceilal" pate h !o-
Bd-
ienele gi subarboreturile Pe care numai noi le ptiam'
ielii se jucau de-a Tarzai, se balansau intr-o parte gi-n
alia cr, lxtremitdlile bralelor 9i se aruncau cu forfd din-
tr-un copac intr-altul scolAnd fipete ingrozitoare' sau iti
dddeau'drumul din vArful t nei crengi drept pe, spatele
unui mdgar care, de reguld, nu suporta lovitura pi care'
cu
dupd o iatntota din copitd, nu mai voia sd firainteze
nici un chip. Biiefii se pi bdteau, organizau lupte in cur-
sul cdrora se tdvdleau pe jos incAlcindu-9i picioarele.gi
bralele in nisip, strdduindu-se sd se aPuce de porturile
1o. ie-u.rrm ferfenifn. in cele din urmd, ajungeau
go|iat
Cuvinte care elibereazd 113
cAnd incdierarea lua sfArgit igi ascundeau, rAnjind pi
aruncAnd spre fete priviri ciudate, vArfuleful de tub roz
ce le atArna itrtre picioare.
il invidiam. Md simleam in stare sd fac tot ce fdceau
ei. Dar nu puteam, nu erau jocuri de fete, a1a c6, impre-
und cu celelalte ,,pigdcioase" (dupd cum sPunea Kader),
adunam flori gi fdceam ordine prin cabane, in apteptarea
organizirii de la sine a unui joc mixt.
Mi infliciram gAndindu-md la toate astea pe cAnd
stdteam ghemuitd la fereastra din toaletd. Soarele care
bdtea drept pe mine md fdcea sd transpir. Dupd un timp,
coboram din addpost, imi cdutam tubul de hArtie ascuns
sub bluzd gi md duceam sd-ncerc a urina in picioare ca
bdielii, orientAndu-mi jetul prin comet. Nu era upor.
Retrdind acele momente in capdtul strddufei infunda-
te, resimfindu-le intocmai cum fuseserd cu doudzeci de
ani in urmd, imi dddeam seama cd gesturile pe care le
fdceam ca si potrivesc tubul la propriu-mi corp, taton6-
rile-mi pentru gdsirea precisd a sursei, erau aidoma ace-
lora pe care le fdceam Pentm a controla curgerea sAnge-
lui: migcdri pe furig, atingeri uFoare, imperceptibile
du-te-vino, indemAnatice trageri incolo 9i-ncoace, totul
sdvArgit cu un aer absent, cu indiferenfd a restului cor-
pului, o parte din minte fiindu-mi ocupatd cu altceva, de
parcd ceea ce fdceam n-avea nici o importanfd, degi strd-
fundul gAndului imi era acolo, in vArful degetelor.
Dar, in loc de a da de pedeapsa sAngelui, simleam la
baza pulpei piciorului o senzafie puternicd, un fel de
pipcare, o fu*i.atrrd la limita dintre pldcere pi diurere,
ie-mi urca treptat inspre coaPse apoi imi cuprindea tot
pAntecul pi, finalmente, pentru cd nu mai puteam con-
trola nimic o datd ce mi se scurgea pe degete urind cal-
dd, corpul imi era furat de o balansare aidoma tanga-
114 Marie Cardinal
jului, un soi de mipcare ca de tArAre, ce-mi arcuia vio-
ient palele gi-mi producea o fericire formidabild, o feri-
cire totald care md sPeria.
De cum trecea pldcerea mi-era rupine' ZvArleam cor-
netul de hdrtie fle9cdit 9i udat pi trigeam apa ca sd se
ducH departe. Iegeam. Md simleam vinovatd 9i nedem-
nd de *u*u, de acea casd, de familie, de Isus, de SfAnta
Fecioari, de oripice. Trebuia sd fac ceva sd md rdscum-
pir, sd gdsesc o comoard. li fagaauiam lui Isus sd n-o mai
iau de Ia capdt gi cum nu izbuteam sd-mi fin promi,siu-
r1ea, de fiecare datd md simleam incd pi mai culpabild'
Am deschis oehii. Toate erau la locul lor: doctorul la
cdpdtAiul meu, un pic mai in spate, garguiul deasupra
grinzii false (ce idee sd instalezi un drdcupor furtr-o ca-
ir.erd unde nu vin decAt bolnavi mintali! Era oare dina-
dins?), pAnzade iutd pe perefi, tabloul abstract, tavanul'
Nirnic nu se schimbase 9i totupi eu md uitam la toate
astea altfel, mai cu indrdzneald. Deoarece mH ilrtAhnisem
pentru prima oard.,cu mine. PAnX atunci imi organiza-
sem mereu scenanile trecutului de aga manieri cd cei-
lal;i, pi indeosebi mama, aveau rolul principal' Eu nu
eram decAt o executanti supusd, o fetili amabild Pe care
o manipulai gi care asculta.
lmi aa.tc foarte bine aminte de povestea cu robinetul,
nu se ingropase itr uitare, ilrsd nu-mi pldcea sd md gAn-
desc la ea. $i aupa doudzeci de ani amintirea lui imi re-
trezea o rupine ingrozitoare Pe care nu incercam s-o ex-
ptic. Dupi doudieci de ani, depi fficusem dragoste 9i
lrrrrsur"rn ,,aventuri", cum se sPune, imi era rupine ci
am vrut si fac pipi in picioare! Nu-mi era rugine cd mH
masturbasem pentru cd pAnd acum nu admisesem cd
asta era ce f6ceam. Fetila care se masturba printre dic-
fionare, in soarele ce-i mAngAia fesele, nu
exista' De-abia
Cuvinte care elibereazd 115
se ndscuse pe canaPeaua doctorului, in capdtul strddu-
;ii ftrfundate.
La vremea robinehrlui de hdrtie nu cunopteam cuv6n-
tttl ,,a se masturba" gi n-aveam nici o idee despre mas-
turbare. CAnd bhiefii se pipdiau pAnd ce robinetul li se
intdrea, ne spuneam intre noi cd ei ,,se atingeau". ln cot -
versafiile noastre, nu era niciodatd vorba despre fete care
se ating. De altrninteri, ce-ar fi putut sd ating[? N-aveau
NIMIC de atins. Mai tArziu, cAnd am aflat ce hseamnd
masturbarea pi cum sunt alcdtuite femeile, nu mi-a tre-
cut niciodatd prin minte sd fac o legiturd irtre mastur-
bare gi robinetul de hArtie. Era totugi clar, dar era gi mo-
tivul pentru care pAnd atunci simfisem un profund dez-
gust fafd de masturbare, un fel de scArbi care md stin-
gherea ingrozitor.
Descopeream cd md preferasem mai degrabd anorma-
li pi bolnavd decAt normald pi in buni stare de sdndtate'
Simultan descopeream cX am un rol irr boala mea, cd in
parte sunt rdspunzdtoare. DE CE?
Acest dintai adevdrat ,de ce" a fost instrumenful care
avea si-mi fie de folos ca sd sap, sd scobesc adAnc, si-mi
ar cAmpul pAnd a md duce pe de-a intregul la lumina zi-
lei.
Oricum, ce plicere am avut retrospectiv cu frumupi-
ca-mi masturbare de altXdati!Cu ce emolie amintAlnit-o
pe acea copild plind de forld ce voia sd se masturbeze, se
masturba pi simlea pldcere. (Mama nu gretea intru totul
cdnd imi zicea ,,incdpdlAnati ca un catAr".) Aceastd co-
pild md securiza: existam deci, nu fusesem mereu la dis-
crefia totald a celorlalli, puteam sd-i pdcdlesc, sd-i trag
pe sfoarS, sX le scap, sd-mi construiesc propria apdrare.
Ce bucurie! Tiebuia sd-mi regdsesc acel drum. De-acum
incolo aveam certitudinea cd el existd, ci eram prizonie-
116 Marie Cardinal

eliberez'
rd pi cd defineam modalitatea prin care sd md
deoarece eu eram copilul care se masturba'
RidicAndu-m5., i-am spus doctorului:
dum-
N-ar trebui sd pHstia9i acest gargui in biroul
-
neavoastri , u grouriir' Existi deja destule orori 9i
spai-
me in capul .Jlo. .ur" vin aici, nu-i nevoie
de altele in
plus.
' Eru pentru prima oard cAnd ii vorbeam in alt fel de-
cAt ca o bolnavd. VII
N-a zis nimic.
in acea zi amdescoperit ci haosul acela' acea nebu-
nie care md-mpinguu ,e pottt"sc in fuga mare prin
cdl-
ceva-ul
durd in cdutarea unei coriori inexistente era deja hiar de la urmdtoarea gedinld am vorbit despre
liuntric. Dacd inima-mi bdtea atAt de tare nu se datora porcdria mamei.
nu-
numai alergdturii, dacd transpiram aga nu se datora Povestea se petrecea cu foarte mult timp fir urmd, ftr
ceva
mai cdldurii, erau deja spaima 9i nddugeala acelui pragul adolescenfei mele.
sufocante erau deja ce- Se cuib5rise ir:r fotoliul din piele apa curn o gdind s-ar
lduntric. Rupinea pi vinovdgia-mi
pe fetifa
va-ul lduntric. El era deja acolo, s-o tortureze a1eza ca sd cloceascd. Cercetase indelung cea mai con-
uscate
care alerga pi-pi rdsucea gleznele prin moviiifele fortabild pozifie, ingrdmddindu-pi pernele sub ea, apoi
de pdmAnt arat al vifei-de-vie' ipi ldsase capul, cu trdsdturi bine conturate, nifel cam
prea tdioase, pe catifeaua spdtarului. Avea ochi verzi ca
valurile gi o frunte luminoasd ca o plajd.
Corpu-i prea gras gi apetisant nu semina cu fala. Era
incorsetat intr-o impecabild ,,pijarna" din pantung alb
foarte largd in jos astfel cd materialul ii cddea in godeuri
de-a lungul picioarelor pe care tocmai;i le agezase unul
peste celdlalt. ii vedeam gleznele fine in care ii persista-
se intreaga tinerele pi in care i se articuia piciorul, suplu,
lung, bine prins hr sandale albe.
Eram in1943. Era frumoasd, era mama. O iubeam din
tot sufletul, cu toatd forla.
Nu aveam obiceiul sd beau ceaiul cu ea. De reguld, re-
venind de la gcoald, md duceam in oficiu si-mi iau gus-
 118 Marie Cardinal
tarea pi iepeam s-o menenc afatd,impreund cu ceilalli co-
pii de la fermd. Trebuia sd se fi ftrtAmplat ceva cu totul
excepgional pentru ca eu sX md aflu acolo, ca intr-o vizi-
td, imbrdcatd de orap, in acel salon care Pentru mine era
o incipere ceremonioasd unde nu veneam decAt pertru
a spune bund seara pi pentru a-i saluta pe oaspefii fami-
liei'
Stdteam pe un scaun exact ca al ei. lintre noi se afla
o masd joasd pe care erau imprdptiate, intr-o neglijenld
cHutatd, obiecte de arginfi cutiule de farduri, de pasti-
le ori de sdruri, scrumiere, pdhdrele pline cu anemone.
Erau de iur-imprejurul piciorului unei ldmpi inalte,
vechi, al cdrei abajur din hArtie pergament didea lumi-
nii electrice o nuanfd de miere, veseli 9i in acelapi timp
intimX.
De-abia ni se servise ceaiul. Rdspdndea un miros pl[-
cut. Mirosu-i, amestecat cu cel al figirilor Craven A pe
care le fuma mama pi cu cel al feliilor de pAine prdjitd
calde formeazd un tot bine precizat in amintirile mele,
astfel cd, de atunci, unul din aceste parfumuri, intAlnit
oriunde, le cheamd pe celelalte pi retrdiesc incd o datd
scena: ea pi cu mine in fala focului,luAndu-ne ceaiul, cu
foarte mult timp in urmd. Peste treizeci de ani.
Nu se gribea sd vorbeascd. Altemativ trdge^a un fum
adAnc din figard gi bea o ?nghifiturd de ceai. I9i punea
ceaFca jos gi, cu o migcare creold a brafului, i;i plimba
mAna Largd,aidoma unei comete, peste obiectele rdsp6n-
dite pe masa joasd dinhe noi. Lua unul, il netezea cu pla-
tul degetului mare, binigor, ca 9i cum il mAngAia, 9i apoi
il reageza la locul lui.
Avea aerul ei serios, expresia de inifiat Pe care gi-o lua
ca sfr-gi intAmpine unii vizitatori, preofi, cilugdrife, me-
dici. Comportamentul ei md ridica intr-un fel la nivelul
I
lrl
Cuvinte care elibereazS 119
adulfilor, imi dddea de ilrfeles cd o si-mi vorbeascd de la
egalla egal, ca uneia mari, ca unei femei.
CAteva cuvinte pi referiri la vizita pe care i-o fdcusem
deundzi unui medic, ftr orag, mi-au dat de ilrfeles ci vom
avea o disculie medicald. Nu era ceva care sd-mi displa-
ci, aveam curiozitdfi in aceastd privinld.
CAnd eram mici imi plicea mult sd-mi operez pepu-
gile. La-nceput Ie desfdcusem, dar vacuitatea corpului
lor pi simplul Y terminat cu cele doud bile ale ochilor, pe
care-l gdseam in cap, md dezamdgiserd. Fdri sd mai pun
la socoteald tonul scandalizatal mamei c6nd Nany ii ari-
tase rezultatul operafiilor mele.
De ce-ai fdcut asta?
-
Nu gtiam de ce.
- Dacd te mai prind, ifi iau toate juciriile. Sunt copii
care n-au cu ce sd se distreze, e o rupine s5-fi strici pepu-
gile fir acest fel.
Mai apoi imi fdceam operafiile cu creioane colorate
reprezentAnd instrumente chirurgicale. imi dezbrdcam
,popi7i", spunAhdu-le vorbe liniptitoare degi gtiam cd o
sd le fac rdu. Ca sd operez, trebuia sd fiu singurd, abso-
lut singuri. Md apucasem sd trasez linii pe corpul bebe-
lupilor mei, mari tdieturi colorate ce porneau de la gAt,
treceau printre picioare gi se terminau in spate, deasu-
pra feselor. Ficeam mai multe, de diferite culori. imi in-
chipuiam cd trupurile erau desfdcute,larg deschise, pal-
pitAnde, sacrificate. Dupd aceea, cu creionul negru ata-
cam un loc,mdzgdleam printr-o migcare foarte rapidi gi
apdsAnd foarte puternic. imi spunearn cd ratasem ope-
rafia gi cd acum trebuia sd-mi omor copiii. Treaba mi ex-
cita enorm, transpiram. Cand trecea excitafia, imi irnbrd-
cam repede pdpugile pi procedam fir apa fel ca nimeni sd
12a Marie Cardinal Cuvinte care elibereazd 121

de rupine, Aga cd eram acolo, bAndu-ne ceaiul fierbinte cu trghi-

nu vadd ce fdcusem cu ele, sim}eam un fel
o

jen5. gituri mici, uitAndu-ne la foc.

mine, ri; Mereu epti obositi ca fir vara asta?
Din cauza acestor amintiri medicina' Pentru -
manea legati de mister, de o pldcere indoielnicd
insi Nu, mamd, nu sunt obositi decAt uneori.
ziua cu trusa
-De cAteva luni aveam amefeli, impresia cd propriu-mi
utragatouL. pi-apoi, ce fdcea mama toati
in care stdteau rAndui- corp devenea foarte slab, foarte ugor gi cddea, cddea, cd-
,,"ufa de care eia nedespirfitd 9i
dea, fdrd sd pot face ceva ca sd-l refin.
te sJringi, un mic bisturiu, Pense, fo-arfeci?
Da, iltr-adevir, medicina mn atrigea' Dar
imi pldcea Ftii cd doctorul crede cd o si devii o domnipoarH pi
to- -
cd asta e ce te tracaseaz6.. E-adevdrat cd nu egti avansa-
mai mult sd fiu cel care opercazd,decAt cel operat' 'Si
intin- td in aceastd privinfd, ar fi trebuit de-acum sd fi se intam-
t"fi, m acea dupd- u^ru,ieu fusesem cea care md
,"ru* goali pehasd, eu fusesem cea Pe care doctorul o pie. Altminteri, ai o sdnitate excelentd. Nimic, absolut
asculta-se pe toate pdrfile 9i eu fusesem
cea despre care nimic la pldmAni, de asta mi temeam cel mai mult.
malna pi el, dupd ce m-au trimis in O domnipoard! Cum puteam sd md transform dintr-o-
vorbiserd Pe ascuns,
datd intr-o domnipoard? Pentru mine domnipoare erau
salonul de apteptare. Mi-ar fi plficut si
le aud conversa-
doamne care era acolo apteptAnd cele mari din penultima clasd de liceu, care-gi puneau
fia insd, din cauza unei
1,, Uaiu*t ei suferind, nu putusem sd
md duc sd ascult ciorapigi se machiau de cum diduserd co$ul strdzii Mi-
Pe scaun' chelet. Igi fixau intalniri cu bdielii tr fala patiseriei ,,La
la ugd ce sPuneau. A trebuit si stau cuminte
cele gase ner- Princidre" pi se fandoseau acolo cu ei. Cum puteam din-
cu mAinile pe genunchi, contemplAndu-mi
'rrrrri ut" ,rtit,ipito. albe, nemipcatd' Totu9i'
inlduntrul tr-o datd sd devin ca ele? Nici mdcar nu eram in penul-
nu gtiam ce-9i spu- tima clasd. lnvdlam bine dar, totugi, nu erzun incd in pen-
m".r, ,rrperarea pi contrarietatea cd
neaucreaserioasemeneatensiune,ilrcAtmXtemeamde ultima clasd, trebuie cd doctorul s-a inqelat.
va iepi din gAt dacd situa;ia mai dura - $tii ce inseamnd sd devii o domnigoard? fi-au spus
F.p6tul ascufit ce-mi
'iricd mult ti*p, ptiind totodatd ci nu voi putea face
ni- prietenele? Trebuie cd unora din clasa ta li s-a pi intAm-
mic sd-l oPresc. plat. Sunt chiar sigurd cd epti singura cdreia nu i s-a in-
ilrcAt doc- tAmplat, deoarece chiar dacd ai fdcut progrese la invilat
Cand tgu r-u deschis am tresdrit atdt de tare
,,Adormise;i?"' Am zdmbit aprobAnd n-ai fdcut gi in celelalte privinle.
torul m-a irrt
Jin;"p pentru"butt
a-l face sd creadd cd intuise corect' N-am Nu inlelegeam nimic din ce-mi spunea. O simleam
mama' stingheritd, confuzia punea stdp6nire pe mine: ce voia sd
,prr, ,3u" tntrucat nu puteam minfi de fafd cu
-' scos
e.rr" iepit. Kader ne aptepta jos cu mapina' $i-a
spund?
deschisd in vreme ce noi urcam'
- Presupun cd gtii cd bniefii nu se nasc din
varzd. Vi
tapca, a finut portiera nici fetifele din trandafiri. '|
lfi "* *u., parre la fermd, nescoldnd nici un cuv6nt' Dupi tonul vocii gtiam cd ldsdnd sd-i scape aceastd
Mi-a vorbit tocmai cAnd am ajuns in curte:
Vino sd iei ceaiul cu mine, arn ceva si-fi spun' frazd,isibdtea joc de mine.
1?? Marie Cardinal Cuvinte care elibereazd 123

Nany sPune uneori cd berzele sunt acelea care
-
aduc copiiiinie gtiu, bineinfeles, ci nrf i adevdrat'
Mi-ai
lui Barded agtepta un
explicaitu insifi odati, cAnd sofia
sunt aceia care
.opif, ci ea-l Purta ira pAntece 9i cd pdrinfii
cornandd Nu itiu irsd cum procedeazd:
"opiii.
E un fet ae a vorbi. Trebuie cd ai totupi o idee de-
- -E-adevdrat cd nu gtiam. Fetele din clasi nu-mi vorbi-
spre asta.
in gcoald la mine era un grup de eleve' ilr frunte cu
Huguette Meunier, care se indopau cu-istorioare dezmd-
sd md alitur lor' Meunier
late"in recreafii. Nu-mi pldcea
;0"""" cn bdiefii fac copii cu propriul robinet' Sabine de
li gorde susfinea cd e irdeaiuns ca un bdrbat sd-9i puni
Jeg"trt pe fesele unei fete pentru ca ea sa aibi un copil'
Aliele ,f*"ut, ci asta pro,,ine din sdrutarea pe gurd'
i,n r"ulitutu, de vreun an sau doi mi izolasem'
n-a-
veam multe relafii cu fetele din gcoald, in nici intr-un
caz
nu aveam idei foar-
pentru acest gen de lucruri, astfel cd
ie precise deJpre sexualitate' Era un subiect spinos care
mt atrdgea enorm 9i mi speria, nu-l discutasem cu ni-
meni.
De altfel, toate aceste lucruri erau rupinoase pi nu,se
punea desigur problema sd le abordez cu mama' Cdt
de-
de vhr-
lpr" u fi oria n.-u fi o domnigoarl era o chestiune
std, iar eu n-aveam vArsta.
Hai, zhu, t:ruface pe proasta' Chiar tu mi-ai spus
-
adineauri cH ptii ci femeile igi poartd copiii in pAntece
mai trainte de a-i aduce pe lume' |i-e desigur teamd
si
nu md gochezi destdinuindu-mi ci ptii mai multe' Te in-
peli, consider ci e foarte natural' ptiu foarte bine ci
n-o
ta.a*ai toatd viala o copild, cd o sd devii femeie'
sd aduci pe lume
$tii cd rolul femeilor e nu numai
ci pi s6-i creasci intru iubirea Domnului' Dumne-
,"L ,," pune la incercdri pe tare trebuie si Ie acceptXm
"opii,
cu bucurie deoarece ele ne fac demne de a ne apropia de
El. Tu te afli tr fafa primei incercdri Pentru cd i:r curAnd
si ai menstruafie.
o
tntr-adevir nu gtii
ce tnseamnX asta?
- Menstruafie? Nu, mamd, nu gtiu ce-nseamni.
seri niciodatd despre apa ceva, iar altundeva singurii mei
prieteni erau bdiefi.
Ei bine, intr-o zi o sd gdsegti un pic de s6nge pe chi-
-
lofi. $i-apoi o sd se repete in fiecare lun[. Nu doare, e
murdar gi nu trebuie ca cineva sX-gi dea seama, dar as-
ta-i tot. Nu va trebui si-fi fie teamd cAnd o si fi se-ntAm-
ple. Doar sd md previi gi-o sd-fi ardt ce trebuie si faci
pentru a nu murddri nimic.
o sd mi se-ntAmple? li-a zis doctorul?
- CAnd
Nu gtie exact, crede ins6 ci probabil curdnd... in
-
urmdtoarele gase luni. $tii ce-nseamnd si ai menstrua-
Ite?
Nu, mamd.
- Ag
- putea sd nu-fi vorbesc despre toate astea. Infe-
legi ci e jenant gi pentru mine, ca gi pentru tine. Sunt
insd pentru anumite principii modeme de educafie. Prea
multd ignoranfi stric6. Eu am regretat totdeauna cd n-am
gtiut mai multe in legdturH cu anumite lucruri. Cred cd
ag fi putut evita sfrvArgirea unor grepeli grave. Iatd de ce
am luat hotdrArea sd-fi vorbesc. De altminteri, doctorul
m-a indemnat insistent s-o fac. E ca 9i mine de acord cd
vechea educafie are uneori pdrfi rele.
Ei bine, fetila me4 s[ ai menstruafie ilrseamnd sd fii
in stare sd ai copii.
Mi uitam la covor fdri sd-l vdd. Eram paralizatd de
aceasti situagie, de aceastd conversafie, de aceast5 reve-
 124 Marie Cardinal Cuvinte care elibereazd 125

nepldceri. E-adevdrat cd ei fac rdzboiul. Md-ntreb dacd_i

lafie. Cum poli avea un copil in p6ntece c6nd ai toatd co-
mai rdu...
piiaria in cbrp? Cum pofi fi promovati la rangul vene-
rabil pi esengial de repioducdtoare c6nd vrei si te joci in - Ai pi tu povestea asta?
Bineingeles, fi-am spus: toate ferneile. Te obip_
pXdure pi si alergi prin api,la liziera valurilor, acolo -
nuiegti, nu-i penibil, cu excepfia murddriei, nu dureazd
unde ele fac o sPumd ajuratd?
decAt doud-trei zile, patru cel mult.
Nu md simleam ftr stare de apa ceva, respingeam, te-
roruatd.gi dezgustatd, prima incercare a Domnului' Nu - in fiecare lund!
La fiecare doudzeci pi opt de zile, in principiu.
voiam t* urn copii imediat. Nu firdrdzneam si-mi ridic -A avea menstrualie e una. A avea copii
privirea pentru ca marna sX nu vadX sacrileglul' e altceva, degi
este legat de menstruafie. Prima go.ut te la inceput, dar
Butucii de vifd-de-vie care ardeau in pemineu tros-
te obignuiepti pi se poate ascunde" upor. Seamind cu res_
neau tare de tot in tficerea pogorAtd.
plrafia, cu foamea, cu orice funcfie naturald. ingetegi ce
Ceaiul, focul, mobilele lustruite, covoarele groase de
vreau sd spun?... E inevitabil, apa suntem fdcute, trebuie
lAnX, afard inserarea peste vie, cAinii care litrau, mama:
sd respectim legile Domnului, ale cirui cdi sunt de ne_
toatd viala mea! O lume frumoasd, generoasd, exempla-
pitruns. Celdlalt lucru este mai complicat pentru ci nu
rd, cilduroasd, fur care exista un loc pentru mine' Iar eu
depinde numai de tine. Stii cd acest al doilei lucru se in_
imi refuzam dificultdfile rolului! Nu-mi acceptam con-
tAmpld cAnd trdiegti cu sopl tdu?
difia, md speria.
mamd.
La fermd, vacile gi iepele care urmau sd aibd pui erau -Da,
Cine fi-a spus?
obiectul unor ingrijiri foarte speciale. Copiii lor sporeau - Muguette Meunier.
geptelul pi imbogdfeau familia. Nu mi se ingiduise totupi -
niiiodate si asist la o na;tere, iar cAnd cAinii se impere- - E in mamd.
clasi cu tine?
cheau fdceau totul ca si md indepdrteze de acest specta- -Da,Cu ce se ocupd taicd-sdu?
col. VHzusem totupi destule dintr-astea ca sd am ce sd-mi - Nu
imaginez. pi aceste imagini ce-mi apdreau ilr cap ml fe- - O voiptiu.
ceari sd-mi fie rugine. Totdeauna mi se sPusese, vorbin- - brne,intreba pe directoare. Ce fi-a spus?
cd ai copii cu soful tdu. Cd_i porfi ln pAn_
du-mi-se despre cineva grosolan ori de un criminal: ,,S-a -.Er
tece... Cd dureazE noud luni.
purtat ca un animal, ca o vitd, ca un cAine!"' Dar acele is-
iorii, istoriile acelea despre sAnge, des'pre copii, erau is- _ - Ei bine, gtie nipte lucruri micufa asta! $i vrei si md
faci si cred cd atunci nu f-a vorbit gi despre menstruafie?
torii ale cilelelor! $i tocmai propria-mi mamd voia sd md
vAre in aceastd viafd, imi vorbea'despre apa ceva? - Te asigu4 mam6, cd nu mi-a vorbitniciodatd. Nu
prea vorbesc cu ea.
N.t-ft ldsa capul in jos, nu-fi fie teamd' Toate femei-
-
le trec prin asta, gtii, nu mor. Recunosc, bdrbagii sunt to- - in fond, e normal sd nu-gi fi spus nimic, nu ne prea
place sd vorbim despre asta.
tupi mai favonzaft'de soartd decAt noi. Nu cunosc aceste

['i
llt
1?-6 Marie Cardinal
Cuvinte care elibereazd 1?7

de ea' Ce hrlburare! Eram totugi congtienti de importanla mo-

Acest,,noi" care le lega, pe Huguette Meunier
mentului gi, finalmente, mAndrd de a pdtrunde irn sfArgit
era de neirchiPuit!
in tainele celor din mediul meu. Cdci, in fond, inlelegeam
spus cd unele femei au copii fir5 si
fie cdsXto-
- Ti-a ce voia sX-mi spund. Fdceam pe proasta ca sd aflu mai mul-
rite?
te, voiam sd-mi mai vorbeascd, insd gtiam foarte bine cd
mami, nu mi-a sPus'
-Nu,
De fapt, Huguette Meunilr vorbea de bdieli'
nu vorbea existi o diferenld intre copiii celor de rAnd pi mine, ci in
pentru aii anumite privinfe nu era o punte de legdturd, o comunica-
de sofi. bum slmana cu o nevdstuicd 9i cum'
re posibild intre noi. Ei nu gtiau nimic. Vedeam dupd felul
;;#ipoveptile, aduna fetele intr-un colg din curte unde
ndscocepte nit- in care m6ncau, vorbeau gi chiar dupd cum se distau. N-a-
eram ferite de supraveghetoare, credeam ci
ca si ne distreze' veau nici o relinere gi, uneori, miroseau un pic urAt. imi
te- basme ca sH faci pe interesanta sau
incAt pldceau copiii de la fermX, insd gtiam cd nu eram ca ei.
S" poate int6mpla' E un pdcat atAt de mare'
-
Domnul nu-l iart6 niiiodata' Femeia care a comis
acest Era o gedinli de iniliere cdreia ne consacrasem, mama
pen- gi cu mine. Unei gedinfe importante, poate cea mai im-
pa*a gi copilul care se napte astfel sunt blestemafi
portantd. Ea imi oferea cele mai prelioase piese ale uni-
iru toatd viala lor. Md auzi?
mamd.
formei invizibile ce-mi va desemna casta oricui md va
-Da, cd, din momentul in care o sd-!i vini menstrua- iilahi. tebuia sd fiu in aga fel dresatd incat fi:t orice mo-
-Aga rimAi niciodatd singuri cu unbd- ment, fur orice circumstanf6 sd mi se poatd recunoapte
fia va trebui sd nu mai plac mult originea. Murind, jucAndu-mi, aducAnd un copil pe
iat gi cu atdt mai Pulm cu unbirbat' !ie' care-fi
lume, ficAnd rdzboiul, dansAnd cu logodnicu-mi intr-o
jo.*it" bdiegilor, va trebui sd te controlezi' Gata cu acele
'cavalcade inpddure cu fiii lui Barded! S-a infeles? cArciumd de mahala ori la balul Guvernatorului, va tre-
bui s6-mi port uniforma invizibild. Ea md va proteja, mi
*u va mai trebui niciodatd sd te lapi atinsd ori si- va ajuta sd-mi recunosc semenii gi sd md fac recunoscu-
-
rutatf, pe obraji. Trebuie si gtim mereu unde egti 9i cu ti de ei, va insufla respect inferiorilor.
Mamd, te rog, de ce fetele Henriettei ies singure pe
cine. S-a infeles? -
plajd cu biiefii?
- n*a aflu ci iepind de Ia gcoald procedezi ca dez-
- Henriette e o bucdtdreasd excelenti. N-am decAt la-
care eu ude la adresa serviciilor ei. Dar ipi cregte copiii curn cre-
mdfatele astea mici care se-ntAlnesc cu bdieli Pe
fi la cd- de de cuviin;H. Nu md privegte, nici pe tine. Cei care lu-
nu-i cunosc, te previn cd nu vei mai sta aici' Vei
ore' cteazdn-au timp si se ocupe de educafia copfilor lor. De
lugXrile in urm-etoarele doudzeci 9i patru de
altfel, nu le-ar servi la nimic. Ar putea chiar sd-i jeneze
- De
ce?
mai tArziu.
Pentru ci apa e... N-am ce explicalii 1# dau",
N-u
-
vorbegti cu origicine, trebuie sd ptii sd te faci respectatd'
Apropo, nu-mi prea place sd-i invifi pe tinerii dgtia in
cas5. ptiu cd intenfia ifi este generoasd dar,vezi, intr-o
Asta-i tot'
 Marie Cardinal Cuvinte care elibereazl 129
1?8

vor avea nicioda- brusc direcfia, la strilucirea subitd a burlilor lor argintii.
bund zi vor vrea tot ceea ce ai tu 9i nu
ai petreceri de Si stolurile de porumbei aruncau fir virajele lor sclipiri
ia gi ,ro, fi nefericifi. intr-o buni zi o sd
ta' iar fetele de argint.
Jokrtigourd, voi invita prieteni de vArsta
fi la locul po- Gata, se terminase, credeam ci o s5-mi ceard sd plec.
Henriettei nu vor putea veni' inlete$'n-at
vind aici' in loc de asta, gi-a luat o altX figard,, pi-a aprins-o p1 r-u
trivit 1or, le-ar jena. Dar dacd le obignuiepti sd
mea, s6 p6s- afundat in fotoliu. Sufla fumul incet. Buzele ii erau per-
le-ar rani treaba asta. Apa ci, firvafd, draga
fecte, bine conturate, cu doud creste ascufite in partea de
trezi d istanfa, pdstrAndu-fi totodatd generozitatea'
ceptile {e 1e1i' sus gi o linie cLat6., ugor curbatd, jos.
Chemase servitoarea ca sd ia tava cu
focul' flicdrile Ochii-i verzi o porniserd intr-un vis trist. Nu supor-
Eram iardgi singure cu focul' imi pidcea
de.perefii gemineului tam sd fie tristd. Dacd m-ar fi ldsat mdcar sd md apropii
il;;" pi stantei-te ce se prindeau de ea, dacd ap fi putut s-o consolez, s-o imbrdlipez, s-o
aiioma unor stele 9i se stingeau subit'
al cdrei mAngAi. Dar nu voia. Numai sdrutdri din vArful buzelor,
Atunci am Pus ttopiau frtt"butu' O intrebare
fost niciodati ofe- salutdri de bun gdsit gi de bun rdmas, nimic altceva. Mi
rXspuns il gtiam totuii, depi nu mi-a
ducea cu gAndul la acei fazani regali care erau in cugcd
rit.tredeam finsi cd aceaziera antilne pentru explicafii'
in gr5dinn. Se plimbau, hieratici, cu gravitate pi fepeni,
pentru a limPezi totul'
ca 9i pen- cu gluga lor castaniu-auriu, penajul cu reflexe verzi gi
Mamd, Pentm musulmani e acelapi lucru
-
tru noi?
lunga trend din aur pi bronz. Mi-ar fi plScut sd-i ating
dar, atenfie, ciupeau atunci cAnd te apropiai prea mult
Evident, toli suntem egali in fafa lui Dumnezeu 9i
- acelea9i legi naturale'
de ei. N-ar fi trebuit sd fie tnchigi, de aceea poate erau
- '-
suportim
fiii peicului rdi. Iar merna, era pi ea inchise? Nici vorbi, fdcea ce.i pl5-
I sd invifi beie"li arabi bine educafi' Pe pension in cea, mergea unde voia, cunogtea toate regulile, nu risca
Ben Toukouk, spre exemplu, care sunt
la
sd se piardd. $i dacd aceste reguli imi pdreau uneori a fi
Franfa?
oa- nipte gratii, ele nu erau aga in realitate, dimpotriva. imi
Ai darul sd pui intrebdri stupide' Ce sd caute
-
menii 6ptia aici? Slar Plictisi! Nu s-ar simfi
la locul lor' repeta adeseori: ,,Dacd nu mi asculli n-o s-o scoli la ca-
-- -O eram pdt".Ya sd. zicd. ea o scotea la capdt.
ugurusem. Nu gilu* s6-i vorbesc' totdeauna
tine n-o
stdngace cu ea, o Focam' Ungolsu,spina: "Cu
cu alfii' strdini'
- Ap vrea sd-fi vorbesc despre taicd-tiu. Mi-ar pld-
cea si-fi spun cum te-ai ndscut. Cred cd te va ajuta sd ilr-
,roi ioate la cap6i niciodatd!" CAnd era
ii prevenea 'ft1fi'e la !iicd-m91 e lelegi mai bine disculia noastrd gi sd evifi grepelile pe
9i rnd vedea apirAnd
nelinigtitX' in- care le-am sdvArpit eu.
,:n copit sXlbatic, e argint-viu"' O simleam
cuvAnt atAt de frumos Nu-i un om din mediul nostru in ciuda aparenfelor pi
lelegeam cd incerca"printr-un i:r ciuda originii. Cdci provine dintr-o familie bund fran-
te--i scuze eventualele gafe'
--
Argint-vii.r- Md fdcea si md gAndesc la sclipirea Pe fneascd., fdri pretenfii pi absolut corectd. A rupt-o cu ea
cdnd ipi schimbau de foarte tAndr, ca si trdiascd pe picioarele sale. $tii cd e
o- aruncau bancurile d'e pepti
"u."
 Marie Cardinal Cuvinte care elibereazd 131
130
gtie pe unde Mi-era tare groazd de dupd-amiezele de duminici
din Franfa, din La Rochelle' Dar Dumnezeu gtiu' Este
mai bine sd nu pe care trebuia sd le petrec impreund cu el o datd pe
a ritdcit pAnd sd a;unga aicil E
mult mai in virsti decAt mine' gtii" ' lund. Consideram cd prAnzurile in cursul sdptimAnii
cum se spu- erau indeajuns. Dar, in ziua in care am indrdznit sd-i
E unbdrbat foarte frumos, are mult tarm/
ne. De cum a ajuns aici a fost vedeta
oraiului' Ileinel mirturisesc mamei cd nu-mi pliceau intAlnirile acestea
francez,bun vorbitor, avea toate
calitdfile ca si placd 9i' duminicale, mi-a atras atenfia: ,,Aga e legea, daci nu te
cerut ir cdsdtorie' duci, nu-mi va pldti pensia care gi aga e derizorie." pi
*a*ir"tc, am fost hatatd cAnd m-a de vdrstX' bunicii tdi
De altminteri, in ciuda diferenlei de altfel, la capdtul acestor zile, aveam sarcina sd re-
frumoasd' uzina clam,,plicul mamei".
;;ilserd cisdtoria' El avea o situalie Cezarului ce este N*y era aceea care se ocupa d'e transmiterea puterii.
,i"rguu bine in acea vreme' S[-i ddm le obfi-
al CezaruIui: era un om curajos,
cXci diplomele Mai inainte de a md ldsa la upa tatdlui, imi repeta furtru-
cursurile serale' na recomandirile mamei: ,, Nu te pterge cu batistele lui.
nuse cu sudoarea frunfii, frecventAnd
a uitat tot ce fuse- Atinge-l cAt se poate de rar. Boala lui a ucis-o pe sorX-ta.
Dar tr acei ani ilr care a fost muncitor
obiceiurile bune pe fli lu uita s5-i ceri plicul".
se invdfat la el acasd, 9i-a schimbat
dat
ilil;l;;:n r"p', e unaventurier' insd nu mi-am In acele duminici md ducea invariabil la dubul sdu de
pti ce gAsculild eram!'-' tenis unde incepea prin a face o pafiidn (,,Thic5-tiu este un
seama decAt prea iarziu' De-ai
nu vreau sd !i-l vorbesc de excelent jucdtor"), apoi intra in club-house unde juca brid-
La urma urmelor, e tatdl tdu'
in aceasti ge cu domni sportivi, imbrdcafi in pantaloni din flanel5
;t"..- gi totupi dac[-fi vorbesc apa cum o fac vreau si-fi
,""ta J p.r,t u c[ vreau si-fi fac un serviciu' unei ca- albH, cdmdgi Lacoste, pulovere de shetland gi erau pi femei
te expui pe care le consideram prea indrdznefe, care-i Puneau o
intre bine in minte c6, decias6ndu-te,
m6nd pe umd1, il strigau pe numele mic pi i se aplecau la
tastrofe. Nu te pofi cisdtori cu oricine'
o frunte inaltd' ureche pentru a-i pupoti lucruri ce-l fdceau si rAd6.
O mustald neagrd peste din;ii Lbi'
o5.r nesm netezit,"ochi negri care
rAd' mAini suple 9i in- Detestam locul acela. Nu numai cd mi plictiseam tr-

;t#:;;;a pti.a' tata'"Are unbaston' ghetre 9i o pd- grozitor, i:rsd acolo mai mult decdt oriunde altundeva
gest amplu' *i-eru rugine cd sunt o fatd a unor divorfafi. in compa-
lirie pe care 9i-o scoate adeseori' printr-un cAte ori il
pe strade' ori de nia mamei, divorful pdrinfilor era o nenorocire, o incer-
;;;iil" saluta doamnele md vede' Prea fericit' Md privea care, oarecum un fel-de eroism sd trdiegti. in compania
intah"um era fericit cX
atent la migcdrile
tdzAnd,md strdngea in brafe' era tatdlui, din cauza rAsului sdu, a obiceiurilor de celibatar,
*"i",la cuvinteleLele' imi enumera trds[turil: f:t-"]' a inclinaliei pe care o avea fald de femei, treaba asta de-
ca ale mele! Imi se- venea ceva scandalos.
,N"t"f tdu, ochii, mAinile, aceleagi pi mai CAnd eram in acel club de tenis nu vorbeam cu ni-
rneJ;1"p"por,rt"!';' esta-lfdcea sd ridn ?i'c1"i
Md
eram acolo nimic in afari de mine nu mai exista' meni pi mi ascundeam itr pddurea mdruntd din spatele
jena treaba asta' cabinei unde se dezbrdcau femeile. Cand se innopta nu
132 Marie Cardinal
md mipcam de acolo. DacX ploua md adiposteam sub
verand.a de la club-house. Tata, nefiind obipnuit cu co-
piii, nu md c5uta niciodati. Credea cd m-am distrat in
parc ori i:r casX pi considera intru totul firesc si mi vadi
iartga magini inmomentul plecdrii. Pe cAnd ne instalam
in i.agini, declara invariabil: ,,Am petrecut ziua bine'
Nu-i aga, lupuPorul meu?"
Cand ajungeam aProaPe de cas6, sPuneam (pi md pre-
gdtisem de fiecare datd pe toatd durata traseului sd spun
aceastd frazd):,,Mama ar vrea plicul."
Se prefdcea cd ii iepise cu totul din minte noroc ci
pi incepea sd se caute
-
prin toate bu-
md gAndeam eu
-
ztsnirele, depi de fiecare datd gisea plicul in acelapi loc'
Mi-l intindea rAzAnd: ,,Md costd scumP copiii!"'
Nu-mi pldcea cd spune aceastd fuazd,, deoarece gtiam
cd pensia pe care i-o dddea mamei lunar, 9i care nu se
de ia napterea mea, n-ar fi
-erir" de la divorf, adici
ajuns sd-mi cumpdr o pereche de pantofi.
Acum, cdnd crescusem, cAnd izbucnise rdzboiul, iar
familia avea probleme cu banii, aceastd pensie revenea
continuu pe taPet.
Dacl tu crezi cd din ce-mi dd taice-teu pot sd-!i ofer
-
cdnd una, cAnd alta, cAnd altceva...
Mi-era atAt de teamd sd aud fraza aceasta, incdt nu ce-
ream niciodatd nimic. in perioada rdzboiului am purtat
incdllnminte cu doui-trei numere mai mici astfel cd pi-
cioarele mi-au rdmas deformate. Crice era greu de gdsit'
iar imbricdmintea, in special, ajungea la prepri exorbi-
tante. Mama, exasperati de crepterea mea/ constata cu
fiecare schimbare de anotimp, cu fiecare inceput de an
pcolar ci hainele din anui precedent nu-mi mai veneau'
Atunci ridica receptorul pi, ir:r prezenfa mea, il suna pe
tata. lmi spunea cu vehemenld:
Cuvinte care elibereazd 133
- Vreau siofiicreptere
judecdtoruIui
martora. imi trebuie martori ca sd-i cer
a pensiei. Tiebuia sd-i spuni ci-
neva ce calvar trdiesc eu. O sd depui mdrturie cd dau tot
ce pot, de una singur5!
Mi plasa l6ngd telefon, forma numdrul gi imediat au-
zeamvocea tatilui deformatd de aparat.
Acum sunt sigurd cd mi a1eza intr-un asemenea loc
incAt sd le pot auzi toatd discufia, deoarece atunci cAnd
md prefdceam a md indepdrta, md readucea acolo prin-
tr-un gest brusc.
deci, fiicd-ta a mai crescut. Nu cu ce-mi dai tu
-Ata
pot eu s-o imbrac. ii trebuie un mantou, o fustd, doui
pulovere...
Parlamentau indelung pe un ton acru. Ranchiuna ie-
gea la suprafafd. Ea-i azvArlea in obraz cd mi intrefinea.
El ii rdspundea cd era incdntat sd mi ia la el, definitiv. Ea
riposta ci numai asta mai lipsea, ci nu era o persoand pe
care s-o frecventeze o fatd de vArsta mea. ii rdspundea cd
ea fusese aceea care ceruse divorful pi care-l determina-
se astfel sd ducd o viald de celibatar. Ea izbucnea in la-
crimi, cd nu gtia cd era bolnav cAnd se cdsdtorise cu el,
dacd ar fi gtiut n-ar fi fdcut-o. EI se revolta spunAndu-i cd
era vindecat in acea perioadd, cd era o rand delardzboi,
ci n-avea nici o vind dac6 boala ii revenise fdrd ca el s-o
ptie. Ea gemea cd ii murise fiic5-sa. El ii vorbea pe un ton
mai scdzut zicAndu-i cd o iubea, cd tocmai pentru cd o iu-
bea nu indriznise s6-i spund cd e bolnav. Avea remupciri,
pierduse totul, fata mai mare, sofia, pe mine, totul.
Era i:rgrozitor!Aceste telefoane erau o torturd! Mama
inchidea hohotind de pldns; se ducea in cameri la ea
unde o auzeam pldngAnd la nesfArpit
in vremea adolescenlei, tocmai in momente dintr.as-
tea am i:rceput sd mi g6ndesc la sinucidere.
 Cuvinte care elibereazd 135
134 Marie Cardinal

Vorbea numai din cAnd in cAnd'

in restul timpului Cum sd o upurez de aceastd greutate? Cum sd-i schimb
intr-o contemplare tristd' privirea? M-am migcat pAni la marginea fotoliului,
" -- fi zis cd'focul o fixa din diverse
s-ar
vr.1!:::11: rn-am aplecat spre ea.
i" tf*lit, pe scurt, lotive suroru Mami, nu trebuie si te necdjepti.
De la moartea
ci-tdu imi devenise de netolerat' -Privirea
foarte tindrd' de-abia nu i s-a schimbat, nu i s-a clintit, nici cAnd a
tale, taicd-tflu md ,ta'U"u' Eram
niciodati un cadavru' murmurat:
dou[zeci de ani, nu vdzusem
fir starea aceea' fetifa Ah! nu gtii, n-ai cunoscut-o, era o copil5 excepfio-
CAnd m1-am vdzut bebelupul apa' -
atAt de mAndri' a nald.
mea atdt de frumoasd, de care eram
petrecea la Luchon' Rdmdsese multd vreme incremenitd, fascinatd de
;;;;;"""ic. Mai cu seamd ci setatdlui tdu mi trimise- amintiri: viafa cuplului ei, moartea copilului ei, cimiti-
irrC-8.u*erd de hotel' Doctorul md trimise- rul.
;; ;;1" pentru a ingriji copilul' in realitate' PlAnsese. CAteva lacrlmi ii alunecaserd pe obraji, pe
se in exil, pentru .uiclst
ctpil sn nu moard in Alger' La
ascuns; ele nu erau decAt prea-plinul lacului de amdri-
;i;;. 9ti'au amAndoi, taici-tfiu 9i cu el' cide care sufe-
micula era
M;Ji."i""-*' spusele-lxboala ciune care o pitrundea gi in care plAnsul interior i se
;ffi;;i. Nu-mi sPusese ci tai- scurgea fdri-ncetare. Acum pe fald ii rdmdneau doui
rea era de origine tubercuioas['
nu mi-a spus urme fine satinate, ca pi cum doi melci ipi croiserd drum
;hera tubErculos' Nu gtiam' Taicd-tdu sd fac ceva' s-o pro- printre delicatelele pudrei parfumate.
niciodatd. Daci ap fi ptiut ap fi putut
Prin cdsdtorie voia Era intuneric de-a binelea, iar becurile din salon lu-
r;i;,ar fi incd i" "iuga' El'a ucis-o' era inginer,.:ri ry- minau ici gi colo ramurile cele mai apropiate ale pretin-
sd intre fir mediul r,*i*. Avea
bani,
mos. AvAna o femei" tAndrd
(drdgu;e cum eram!) de fa- gilor arbupti de piper ai fafadei, al cdror frunzig plAngea
pi el cu picuri verzi.
milie bund, nu-i mai liPsea nimic'
fetila care Rdmisesem amAndoud aga, nemigcate, pAn[ ce focul
Aga cd mi-am pierdlt minfile vdzAndu-mi
in acel finut de- ne-a intrerupt tdcerea prin pocnituri scAnteietoare. Se ri-
nu mai triia, in acel hotel necunoscut,
fdri soare! Am inne- dicase gi alAlase focul dAnd naptere altor jerbe de scAn-
testabil. Fdrd famili e, fdtdprieteni'
cdci de-ar fi tei gi adunAnd jarul cu sclipiri rogiatice mai inainte de a
bunit. Avusese dreptute se ma firdepdrteze'
fi omorAt! adduga un nou butuc.
fost acolo, de l-ap fi avut in preajmd'-l-a9
feroce' incAt ai fi cd divorpl e interzis de Bisericd, excepfie fd-
Privea focul atat Je intens' uiat du -"9tii
ochi- cAnd acele cazuri de forfd major5. $tii cd pentru nimic in
putut trage doud linii care ar fi mers de la pupilele
pentru lume nu trebuie sd ne indepdrtim de Dornnul care a mu-
i";-;i A;t ; fldcarl Doud sdbii fine ucigfltoare rit pentru noi pe c^ruce. $tii cX este meteu aldturi de noi
a-l strdPunge Pe tata'
ca o Pasa- degi nu-L vedem. impreund cu ingerul nostru pizitor El
nrima_mi bitea,mintea-mi sdrea incetiFor,
pentru ea era tn i:rcearcd si ne protejeze... Mi-a trebuit curaj si cer divor-
re, de ici-colo, innebunitd' Dragostea-mi
pericol pentm.e;;;;i; t"ar[*"u
d"'erii ei' Ce sd fac? fut. M-am dus sd-l vdd pe arhiepiscopul din Alger 9i
1

I
 Cuvinte care elibereazd 137
136 Marie Cardinal
unchilor tii; trebuia s5-mi asigur viitorul gi pe cel aI fra-
n-am luat hotdrArea decAt dupd ce
m-a asigurat cd' sub
telui tiu... $i pe al tiu binei:rfeles, dar tu nu te ndscu-
voi putea di-
rezervade a nu md mai cdsdtori niciodatd' sepi i:rci.
lrorgu in acela9i timp sd-mipractic religia pi Nu avem o avere imensd, dar e striveche. Bunicul
"orltittand
sd primesc sacramentete' Opinia.
p$Itt poate^fi dintai care a venit aici era un poet. A pierdut mai mul;i
in iubirea
i",'a u1",orul lui Dumnezeu pi cu itrcredere bani decAt a cAptigat in acest finut. Trebuie sd pdstrim
Lui! "t ceea ce ne rdmAne. Aga mai putem face un bine, si ne
-_-L
fi trebuit sX-l pirisesc pe taici-tdu dupd moartei ajutdm muncitorii.
de mare
.ofif,rf"i meu, trsi n-am indreznit" ' Era un apa Mama vorbea despre muncitori cu acelapi respect pi
,.urd"l. N-am avut curajul, eram prea tAndri' tremu- cu aceeagi teami cu care vorbea despre sfinfl. Simgeam
Am
Fratele tiu s-a ndscut doi ani mai tdtziu' ci gi unii pi ceilalfi ii erau necesari bunei practicdri a re-
te-1md ci-l vdd 9i pe
rat pentru noul meu bebelup' Mi-e1a ligiei. DAnd de pomand unora gi rugAndu-te la ceilalgi
Mereu am fost nelinigtitd din pricina
sdniti-
el murind- ajungeai pAnd ta urmd i:r paradis.
tii iui, e atAt de slab'
' CAfiva muncitori locuiau tot anul la fermi cu familia
Mai apoi au fost probleme la uzin[' La cisdtoria lor. Aveau locuinfe cu apd curentfl pi electricitate care d5-
ce-mi aparfinea
mea, tata'plasase un capitat pi zestrea deau spre curtea principald. Acepti oameni, in majorita-
Au fost
in afacerea tatilui tdu care fitergea foarte bine' discu- te, se nigteau gi mureau acolo, lds6ndu-pi in loc progeni-
zilnic
lucruri complicate, nu le-ai in;e1ege' Frau tura. Md jucam cu copiii iui Barded, el insupi se jucase cu
doi bdrbafi' Fie-
tii. Eu ,"rrruu- drept legdturd intre cei marna pi taici-siu se jucase cu bunicd-mea, iar bunici-sdu
lur" fototua, vorbind despre celdlalt' cuvinte nu Prea cu strdbunicul pi aga mai departe de peste o sutd de ani.
o parte' so-
*ag.ltiroure. Nu mai suportam: tata pe de Cunogteam mai bine napterile, morfile pi cisdtoriile din
O cunogti' fd-
de alta. S-a amestecat bunicd-ta"' famfia lor decAt pe acelea din propria-mi familie, care in
cea scandal. Sufeream mult' Atunci
taici-tdu s-a irnbol-
'"i;" doi parte triia in Franfa, prea departe, in frig, h yug. Acepti
iardpi, a plecat in Elvefia' a stat in sanatoriu muncitori erau complet sub ocrotirea noastri. impirfeam
"a"ia mai grost'11
ani. CAnd s-a trtors,lucrurile mergeau 9i totul cu ei. in afard de sAnge, bani pi pdmAnt.
rdpd' L-am implorat sd-i
iipsa lui afacerea i se dusese de
Primii coloni igi ddduserd osteneald sd facd acest pi-
piateascd lui tata, mdcar asta"' Li uzind
erau doudzeci
mAnt cultivabil. Asanaserd bdlliie care colcdiau de vipe-
iar taicd-tiu imi zicea al
ii .it "i de ferXstraie mecanice,ii mai ardea de glumel Nu
re pi de fAnlari purtdtori de malarie. Drenaserd apa sira-
horrar".i pi gaselea ferdstrlu' ti care imbiba cAmpiile de-a lungul coastei. Apoi dese-
el era tuber-
avea totupi motive. Ne pierdusemcopilul' caserd aceste cAmpii pentru a le face fertile. Crdpaserd
avea nici
;"1* pAnd in mdduva'oaselor' uzina nu mai de muncd in soare. Frigurile pi oboseala ii fdcuserd s[
zestrea mea era aco-
o valoare. La urma urmelor, toatd moard ata cum mor desfelindtorii din legend5, tr casa
lo, aveam pi eu un cuvAnt de spus' Nu
voi avea firtr-o
pe care o construiserd cu propriile mAini, i:r prefiosul pat
va aparfine
bund zi decit o pdrticicd din pdmAnt, elle
 Cuvinte care elibereazd 139
138 Marie Cardinal

face frumos. in orap priveai zlLnic pe fereastrd ploaia,

care Provenea din fostul loc de baptin6' un crucifix pe
pi de servitori' Unora le ldsau grindina, vAntul pi soarele. Se ptia c[, dincolo de aceste
f,iep; inconiurali de copii pe mai manifestdri naturale, exista, acolo, nesfArgita suprafa-
l-t.ii*." pamantuf roiu 9i plicerea de a-llucra de vie' fd cu rAnduri de vifd-de-vie care sufereau ori crepteau.
J"fura" (cici devenea frumos cu girurile de vifd Pe de altd parte, unchiu-meu Ie comanda muncitorilor,
cer-
cu'livezile de portocali, cu grddinil" 1T)'celorlalli' le indruma eforturile pentru ca toate culturile sd fie
foame' nu
titudinea zilei de mdine (nu-le va fi niciodatd bine arate, bine tdiate, bine sulfatate.
vor fi ve-
vor fi niciodatX dezbrdcali,cAnd vor fi bdtrini De indatd ce strugurii aveau sX fie indeajuns de coPfi,
ar fi bol:ravi
nerafi aga cum sunt venerali strdmopii' c6nd anunfa prin zond cd se fdceau angajdri pentru recol-
rimAne serviabili se
fi ittgtilili) 9i mutte altele, dacd vor tare. Sute gi sute de oameni ar avea astfel de lucru pen-
"r
pi fiaAi i";ii lumea plAngea, iar servjtorii
poate in5a
.qi
impdrfirea acestui pi- tru vreo zece ziIe.
mai mult decAt copiii, deoarece
A9a se intdmpla Culegdtorii veneau in grupuri mici. Adesea mersese-
mAnt smuls sterilitdlii era greu de fdcut' 16, zile in pir ca sd ajungd aici. Dimineala, cAnd se deschi-
din generafie ?n generafie" dea poarta cea mare, ii gdseai agezali sub eucalipfi. ipi
CAnd bunicd-mea sosea Ia fermd in
momentul cule-
rdzboi' Kader' la tntAhreau veri, prieteni. Mereu erau aceleapi familii care
sului viei aveau loc mari pregdtiri de fumizau sezonierii.
gapca de F9-
volanul limuzindi, imbrdcat i"t huittu 9i cu in perioada cAnd se culegeau viile, in curte dom-
care ducea de Ia
fer, claxona de-a lungul aleii de mdslini nea vAnzoleala incd de la patru dimineafd. Se scoteau
Dintr-o cea-
got"u spre casd pi stArnea tot praful posibil' caii gi catArii care trigeau cdrufele. Pivnifa era lumi-
ia.t*",i.a igi fdcea intrarea iti"^fde
fun curtea spXlatd
cu peria' strd- natd, ca o catedrald in noapte. Marile tocitoare, fevd-
cu multd api, curdlatd, mdturatd', fu.ecat6' riile, robinetele din aramd erau lustruite gi strdluceau.
care apteptau'
lucitoare. iluncitorii, soliile 9i copiii lor Echipele care aveau sd lucreze in porliunile de vie cele
ma9ina' Buni-
entuziasmafi, de multd vreme, escortau mai indepdrtate se ingrdm6deau in tomberoane pi dis-
cd-mea cobora pi tofi se rePezeau s-o
atingd' sd-i sdrute
cei pdreau in ftrtuneric. De cum vor sosi acolo se va lumi-
*air,it" gi hainele. iru chibania,Ma4' chiar pentru dd- na de ziu6' cd.ci zorile se iveau repede cu un soare
nout6file, le
mai in virstd decAt ea. RAdea, le asculta rogu. Ele luminau chipurile de sub pdldriile de pai gi
dea la rAndu-i ve9ti despre fiecare dintre fiii ei' Se uita
furbane, de-abia precedau ziua care apdrea cu mupte
de jur-imprejur, vedea ce totul era curat'
solid' securi-
gi greieri. Atunci ii puteai vedea pe oameni, cAt cu-
irn.-bii. Se ndscuse aici, i:rtocmai ca aceia care o prind cdmpiile gi vAlcelele, rupfi in douX, spetindu-se
"ur,t,
inconjurau, se cuno9teau dintotdeauna''
jurul cdruia se in- si ugureze via ale cirei mamele umflate atArnau pAnd
Culesul viilor era evenimentul in la pdmAnt.
vartea tot anul. Oamenii munciserx din greu
pentru a-l
in fiecare dimineafd, cdtre ora zece, bunica se insta-
la sub un mislin din apropierea pivnifei. Depi ipi pu-
4 Behana respectatd, mama' (N' f')
140 Marie Cardinal Cuvinte care elibereazd 141

nea pe caP o pdl5rie cu boruri mari, i9i deschidea 9i titatea de struguri a celorlalfi vAnzdtori. tn acest fel se
urnbrela * ,e t" protejeze de soare intrucAt avea
car- ptia ce se petrece in toatd regiunea, pe o distanfi de
Purta o im- sute pi sute de kilometri.
nalia de ropcatd specifici familiei noastre'
mov Ferma era centrul iumii.
brdcdminte ,rgouta din pAnzi atb1, din muselind
pe bralele-i dez- ZlIeIe treceau, fierbinfi, istovitoare pentru bdrbafi.
sau albastri care ii fAlfAia pe umerii 9i
golite. I se apeza in fala tltotiutui din ramuri
de pal- finutul era pradd febrei cAgtigului: culesul viilor in-
semna milioane pentru unii, cAteva sute de parale pen-
ili", o masd pi un cAntar mare' Stdtea acolo sd-i intAm- din tm allii. Marile tocitoare se umpleau una cAte una, pri-
pine, cu ceai de mentd, pe micii prop. rietari arabi
mele umplute incepeau deja sd fermenteze: se forma
imprejurimi care aveau preapulind vild-de-vie ca sd-9i
uiU'e p.optia pivnild pi s5-pi facd propriul
vin' Apa cd ii la suprafali o spumi groasd rozaLie. CurAnd va fi vin
nou. Un vin natural ce fAsAie, tare, ce servea sd indo-
vindearbunicd-mii strugurii' Unii erau tot aga de b5-
puse- iascd vinurile franfuzegti. Muncitorii nu beau din el,le
trAni ca pi ea. Se gdtiser5 ca sd vind s-o vad6' i9i
interzicea religia, insi gtiau cd de calitatea vinului pe
serd pantalonii albi bufanli, turbanul alb 9i
cdmapa
sau mov sau negru pi care-l fabricau depindeau viafa lor pi cea a familiei. Cei
albd, cu o vestd din satin galben
curat' La mij- care lucrau in pivnild aveau o figurd gravd gi atentd in
larga tunicd din lAnn ecruiate mirosea a
timp ce munceau. Trebuiau sd se curefe bine de tot gi
locli,rtr-rrn mic etui din piele ropie, le atArna acel mo- dacd afarX domneau praful, mugtele, mirosul de bile-
uss, culitap folosit atAt pentru a tiia pAinea'
cit pi pen-
gar, de must pi de transpirafie, induntru domneau
tru a i-o pldti cuiva. Veneau cu vreo cAteva copuri cu prospefimea pi curifenia dintr-un laborator. Totul era
ciorchini d"e struguri, uneori cu o cirufd plind' Atin- continuu spdlat cu jetul, aleile dintre tocitoare erau fre-
geau cu vArful dJgetelor mAna intinsd a bunicii'
apoi
cate cu peria din rdddcini de pia rolile groase care im-
i"pi duceau la piepi ardtdtorul' FHcea pi
ea la fel' Dupd
prejmuiau upile de la tocitoare striluceau din loc fir loc,
care se bXteau."iipro" pe umdr 9i pe spate 1a1ana
S.9
bri- in penumbfi.. Zgomotul maginilor care luau strugurii,
cunotteau bine. Cdnd eia micd i9i didea inelele 9i ii zvArleau in aparatul de stors, ii zdrobeau, ii tescu-
de secari pe cale ei..le
ldrile pe mokroutess pe pdine Astfef ipi pxs- iau, era infernal.
udrr."ur-, intr-o batistd mare in carouri'
Se incheiase o dimineafd. Nici un zgomot, nici un
igi
traserd obiceiul de a face schimb de comori' Acum du-te-vino. insd ocupafii ascunse, murmure, palpitiri
vindeau strugurii, ad'icd anul lor de muncd' in schim-
surde, chiar din zori. O ambianfd fremdtitoare, ca nip-
bul cAtorva bancnote 9i a cAtorva monede' Urmdreau te aripi de libeluld. Se pregdtea in surdini sXrbdtoarea
cu atenlie cdntdrirea, apoi se a1ezau pe
jos' furcette' Igi
culesului. Mai intAi, cuFcug pi berbec la profap. Gropi-
ui-
confecllonau o figard, nu scoteau nici o vorbi' Se le erau deja s[pate pi lemnul pregitit pentru jeratic.
tau ca experli la aiele du-te-vino din pivnild 9i la can-
Berbecii tdiali in bucdli, gata frigdrui, infipfi pe verge-
le rAnduite lAngi zidul de la intrare, agteptau sd fie ru-
5 Prejituri cu miere 9i curmale (N' f')'
142 Marie Cardinal
menili; era cogemite girul! Femeile trdncdneau in fu-
rul cugcupuluipe care-l PreParau in curte' Erau sures-
.ii"t". in'principiu, b#baiii nu trebuiau sd le vadd
to-
deoarece erau fala hadk5, fdrd hadjarT, dat fdceau
tul ca sd le atragi atenfia. Cele mai tinere se duceau
se-i spioneru pJlai$i printre trestiile din grddind
ori
pur tl simplu prin deschizdturile portalului 9i erau
bca.Ate de femeite in vArstd insdrcinate sd le pdzeascd
virginitatea.
fn acele zile se vorbea mult despre generozitatea
familiei mele. in provincie se gtia cd la noi sdrbdtoa-
rea culesului era deosebit de fastuoasi' Md simleam
upoard, stdteam cu femeile s[ ronfdi stafide 9i migda-
le prdjite.
Oupa masi va fi o siestd prelungiti la umbra euca-
lipgilor, Pentru digestie. Apoi va fi petrecerea pregdtita
aL cu iAntece, dansuri, focuri mari' de cum
^lrt.itori,
t" 'rru it'ttu.u. irrtr"ugu familie le va arunca pe ferestrele
din salonul mare pichete de figdri, pasti de dinli' s6-
p,r"".i cu parfum'de paciulie, oglinjoare din celuloid'
fdrd valoare' Un lux
iiepteni, plriule de dinli, bijuterii
nemaipomenit!
fn cele din urmi am cerut divorlul' Fratele tiu
-
avea patru ani. A fost dramatic' Dupd ce md indem-
,'rur"rl, acum pdrinfii tremurau vdzAndu-mi cd-mi pd-
rdsesc soful. Nrl t" face in familia noastrd' Dar
nu mai
puteam. ttaiu* mereu cu spaima cd-lvid pe frate-tdu
imbolndvindu-se, dar pi c6-mi pierd toatd averea'
M-am |inutde hotdrArea nea' Am plecat de Ia tai-
cd-tdu.
-f, *p-u"t lung, dreptunghiular, djn mitase purtat de femeile
musulmane pe deisupra altor haine (N' f')'
7 Mic veice acopeie o Parte a felei (N' f')'
Cuvinte care elibereazd 143
Doar cAnd a fost pomitd procedura de divorf mi-am
dat seama cd eram din nou insdrcinati.
in realitate, lucrurile nu s-au petrecut astfel. Nu
eram la fermd, in salon, in fala unui foc de lemne. in-
tregu-i monolog, toate precizdrile, revelafiile gi instruc-
liunile pe care mi le dddea cu privire la condi;ia femei
1or, cu privire la familie, cu privire la morald, cu privi-
re la bani, mi le debita tocmai pe stradH.
O stradd lungd in panti al cdrei nume, ca din intAm-
plare,l-am uitat. O stradd care ducea de la pogta mare
la hotelul Aletti. De o parte a strdzii clddiri, iar de cea-
lalti parte o balustradd care incepea prin a fi un iegind
deasupra strdzii Omano apoi, spre sfArgit, cobora la ni-
velul ei.
Cred cd prefera sd-mi spund ce avea sd-mi spund, ce
trebuia sd-mi spund, ceea ce (dupi propria-i pdrere) tre-
buia sd ptiu altundeva decAt intr-un loc destinat vielii
noastre.
Kader nu era acolo sd ne aptepte cu chipu-i pldcut, na-
su-i fin gi ndrile dilatate pe care le fdcea sd freamdte pen-
tru a md distra, in uniforma albd cu guler gi revere albas-
tre, cu gapca pe care mi-o punea pe cap atunci cAnd eram
doar noi cu Nany gi md ageza pe genunchii lui ca sd con-
duc eu. Acolo nu era nici magina, bineinleles, cu strapon-
tinele ce-mi plicea sd le indoi pi sX le intind, cu micufe-
le nipe din acaju fir care se aflau flacoane cu cipicele de
argint pe care dintotdeauna le-am gtiut goale.Era rdz-
boi, nu mai exista benzind.
Eram pe stradd, o stradd din centru cu mul1i trecd-
tori, cu zgomot. Ceea ce vedeam, cdci imi ldsam capul
in jos in vreme ce-mi vorbea, erau lespezile de ciment
ale trotuarului pi, pe aceste lespezi, reziduuri ale ora-
pului: praf, scuipafi, mucuri de ligdri vechi, pipi pi ra-
144 Marie Cardinal
hali de cAine. Acelapi trotuar pe care mai tArziu va cur-
ge sAngele urii. Acelati trotuar pe care, dupd doudzeci
de ani, imi va fi teami sd nu cad, impinsd la moarte de
ceva-ul liuntric.
Ori de cAte ori md gdndeam la aceastd sceni, alun-
gam strada. imi cream un cadru securizant ca sd pds-
trez amintirea acestei unice disculii cu mama. Imi re-
aminteam adeseori discursul ei pi, de-a lungul anilor,
fabricam un decor in care aveam de ce sd md agdf gi
posibilitdli de evadare. tmi aminteam cele mai mdrun-
te cuvinte ale ei, cele mai mdrunte intonalii ale vocii,
cele mai mdrunte expresii ale chipului zdrite ori de
cAte ori o tdcere prea indelungatE md fdcea si-mi in-
all capul spre ea, ca sd vdd unde se afla. Nu voiam
insd cu nici un pref s5-mi aduc aminte cd eram pe stra-
dd. Pentru mine, situafia devenea atunci de nesupor-
tat.
Pe stradd vedeam prea multe lucruri, auzeam prea
multe lucruri, simleam prea multe lucruri.
Pdnd la rdzboi nu vS.zusem strada decAt prin geamu-
rile de la magind. Apoi mH dusesem la pcoald absolut sin-
gurd., eram intr-a Fasea.
Mi se dddea prea mult dintr-o datd! Acea libertate ne-
cunoscutd! Tofi acei oameni care md depigeau, cu care
md incrucigam, md atingeau upor, md impingeau!
Pe stradX treceam din uluire in uluire, din emofie ftr
emofie, din excitare in excitare.
Strada mediteraneand! Cu bdiefii care fluierau fetele,
cu fetele ce-pi legdnau trupurile trecAnd pe lAngd bdiefi,
cu ondulaliile lor de la permanent, cu parfumurtle tzbi-
toare, machiaje, cu fesele migc6ndu-1i-se ritmic. Cergeto-
rii ipi debitau viicdrelile zgAnddrindu-pi rAia: ,,Ya Ma! Ya
ratra moulana!Ya, ana meskine besef!Ya chaba, yazina,
Cuvinte care elibereazd 145
att6ni sourdi!"8. igi arXtau cioturile, igi scoteau la iveald
rdnile, resturile de mdsele stricate, crustele pldgilor, ochii
morfi pi ldcrimopi, varicele: ,,Ya chaba, ya zina, att6ni so-
urdi!" Femeile ipi expuneau bebelupii mAncafi de mup-
te,le legdnau colpurile deformate psalmodiind: ,,Ya cha-
ba,ya zina, att6ni sourdi!" Prin deschizdtura zdrenfelor
scoteau o altd zdreanld., aceasta i:rsd brdzdatd cu vene al-
basfue, sAnul lor, pe care-l irtindeau micuplui ce se gi
pornea sd-l sugi lacom. Pozifiile sexy ale manechinelor
din magazinele de confecfii. Unii bdrbafi scuipau din
mers, iar flegma groasd se strivea pe trofuar. Terasele ca-
fenelelor de unde venea un miros pldcut de cafea mati-
nald. indrigostifii care se sirutau pe la colluri, vArAli
bine unul intr-altul, departe de oripice. V6nzdtorii de flori
de cAmp, vAnzdtorii de smochine din Barbarie, prezen-
tatorii de maimufe dresate ,,sare, danseazd, tum-tum,
fum-tum!". Reparatorii de scaune, figani. $i-apoi, cAnd
gi cAnd, in geamurile vitrinelor, propria-mi imagine: spa-
tele arcuit, fundul ridicat, sfArcurile fAfelor, pdrul blond
cu bucle, brafele lungi pi picioarele lungi de fetipcand ce
in curAnd n-o sd mai fie o fetipcani.
Circulafia, claxoanele, clopotele tramvaielor, goferii
care se injurau: ,,Du-te-n pizda md-tii, cretinule", ,,Fu-
tu-te-n cur!" Strada de traversat in aceasti devdlmigie.
De cealaltd parte, pe celilalt trotuar, era la fel.
Posibilitatea de a o lua pe prima stradd la st6nga ori la
dreapta, de a-mi schimba traseul gi totul va fi altcumva.
Eram atentd la tot, doar la drumul meu nu pi mS loveam
mereu de ficupii plantali drept in mijlocul strdzii Miche-
let. CAnd ajungeam la pcoald eram amefitd, groggy, imi
8 Mamaie! Domnul o si te rispldteasci! Ei, sunt foarte sirac! Ei,
domnigoard, ei, frumoaso, dd-mi un ban! (N. t.).

146 Marie Cardinal
pierdeam echilibrul, contrastul era Prea mare! Ceea ce
eram invdlatd nu se potrivea cu ceea ce vedeam' Miloste-
nia, bunele obiceiuri, igiena, finuta! lnplegeam cd existau
doud moduri de a trii: al nostru 9i cel al oamenilor de pe
stradd. in traiut nostru nu ob;inem nici un rezultat bun'
ugor'
ins5 pe stradd, care mi atrigea, totul imi pdrea mai
Ruginee! i:ni era fricd deoarece voiam s6-i plac mamei'-vo-
iam sd trdiesc a;a cum o dorea ea 9i-mi simleam totu9i in-
lduntru o forld inspiimAntdtoare ce md-mpingea si mi
abat de la drumul Pe care trebuia sd-l urmez'
Se oprise gi, cu mAinile-i ilrmdnupate spriiinindu-se
de
de balustraaa ain granit, privea in depdrtare, dincolo
strada care,la nivJl inferior, deschidea o tranpee rectili-
nie in orag, dincolo de portul care, incd 9i mai jos, in pli-
nd activitate asurzitoaie, i:rdlfa capul macaralelor' din-
colo de golfuleful albit de cdldurd, plat ca o oglindd' din-
colo de iolinele din zate, privea intr-acolo unde aminti-
rile i-au rdmas intacte, conservate in gheala trecutului'
Dacd ap fi putut cunoapte rdul pe care avea sd mi-l facX'
dacd, in loc de a-l presimfi doar, mi-ap fi putut imagina
urdta rani nevindecabild pe care avea sd mi-o Provoace'
ag fi scos un urlet. Bine proptitd in picioarele-mi depdrta-
te, ag h.cdutat inlduntrul-meu pl6nsetul vital pe
care-l sim-
parnndscAndu-se,l-ag fi dus pana U gAt pAnd Sura at1
! md gAndesc la precauliile cu care sunt inconjurate fe-
.ur" u, fi iegit in surdind la-nceput ca un avertizor' apoi
s-ar fi asculit ca un zgomot de sirend pi s-ar fi umflat in
cele din urmd ca un uragan. A9 fi urlat de moarte pi n-ap
hauzitniciodatd cuvintele Pe care le va lisa sd se ndpus-
teascd asuprd-mi ca nipte tdipuri schiloditoare'
Acolo, pe stradd, fir cAteva fraze,mi-a scos ochii, mi-a
strdpuns t'impanele, mi-a smuls scalpul, mi-a tiiat mAi-
nile, mi-a fracturat genunchii, mi-a schingiuit pAntecul'
mi-a slufit sexul'
Cuvinte care elibereazd 147
Acum gtiu cd nu era congtientd de rdul pe care mi-l
ficea pi n-o mai urdsc. lgi alunga nebunia dAndu-mi-o
mie, eu ii serveam drept holocaust.
Sd md trezesc insdrcinatd it plin divorll i;i dai sea-
-
ma ce-nseamnd?... Voiam sd md despart de un bdrbat de
la care agteptam un copil!.. . Nu pofi inlelege... Ca si di-
vorfezi trebuie si nu-l mai vrei pe bdrbat intr-atAt incAt
sd nu-i mai suporfi nici micar prezenfa... Ah! epti prea
tAndrd, nu-nfelegi ce vreau sd spun!...
Dar trebuie sd-!i vorbesc, trebuie sd gtii cAte pofi su-
feri pentru o prostie, pentru cAteva secunde!...
Existd femei rele pi medici rdi ce pot suprima un co-
pil in pAntecele unei femei. E un pdcat monstruos Pe care
Biserica il pedepsepte cu Infernuf iar Franla cu inchi5oa-
rea. Este unul din cele mai rele acte Pe care le poate sd-
vArgi o fiinld umand.
Totugi, se poate ca in mod natural, adicd fdrd sX fi re-
curs la vreunul din acei medici rdi ori la vreuna din ace-
le femei rele, sd pierui un copil pe care-l aptepfi. Anumi-
te pocuri pot provoca pierderea, sau anumite boli, anu-
mite medicamente, anumite alimente, uneori pur gi sim-
plu o spaim6. Atunci nu mai e un pdcat, nu e nimic, un
accident, asta-i tot.
Dar nu se intAmplX aga de utor curn se crede! CAnd
meile insircinate! Sd nu se oboseascd prea mult, sd nu
coboare scdrile fdrd sd se sprijine de balustradX, sX
stea cAt mai multi vreme lungite... Cum de nu!...
Glume!
Ce violenfd, ce vulgaritate, ce urd mai avea fir privire
gi in vorbe; dupd atAfia ani!
Eu, fata mea, m-am dus si-mi iau bicicleta ce ru-
-
ginea in remizi de nu mai ptiu cAnd pi am pedalat pe
 148 Marie Cardinal
cAmp, prin pXmAntul arat, peste tot' Nimic' Am cdld-
rit oie in pii: obstacole, trap - 9i fdrd nici o ridicare,
te rog sd mH crezi. Nimic. De cum imi ldsam bicicleta
,"rl Jul,rl, md duceam sd joc tenis in bdtaia soarelui'
Nimic. Am inghifit tuburi intregi de chinind pi de as-
pirind. Nimic.
Bagd de seamd la ce-!i sPun: cAnd un copil s-a prins,
,,r, toui pofi face nimic s6-l desprinzi. Fi ut copil se ca-
pdtd in iatunu secunde. Md-nlelegi? Lrlelegi de ce vreau
re t" fu" sd profifi de experienfa mea? Inlelegi cd noi cd-
dem in .*iaZ in;elegi de ce vreau sd gtii 9i sd nu te in-
crezi in bdrball?
...Dupd mai bine de pase luni cu acest tratament am
fost nevoiti sd admit cd eram insdrcinati gi cd o sd am
un copil. De altminteri, se 9i vedea' M-am resemnat'
AJum ipi intorsese capul spre mine 9i, cu o migcare
frumoasi, dintr-acelea ale albilor din colonii, mipcdri in
care se amestecd refinerea Europei 9i voluptatea fdrilor
calde, se strdduia sd-mi strecoare pe sub panglica de sa-
tin buclele din fald care iepeau intruna'
in cele din urmi te-ai ndscut, deoarece pe tine te
-
apteptam. Domnul m-a pedepsit, firepte, vrAnd sd ajut
.rt pi. natura, pentru cd te-ai nHscut in pozilie occipi-
to-slcrala, cu toatd fafa inainte, in loc de a nu-!i ardta de-
cAt dosul capului. Am indurat supliciul, mult mai mult
decAt pentru sor5-ta sau frate-tdu. Pedeapsa insd n-a fost
prea
-Ca
iea, intrucAt erai un bebelup frumos, sdnitos tun'
sd treci, ifi frecasegi Pesemne de mine bdrbia Fi Po-
mefii cdci ili erau foarte ropii. S-ar h' zis cE erai machia-
i ti. boamne, cAt de drdgilap6 mai erai! Cdlugdrila C6sa-
rien care se afla acolo, bine?nleles, ca la toate na9terile
i din familie, te-a curifat lund, te-a ?nfipat,fi-a 9i periat
l periporul auriu de pe cap, apoi te-a aVezat in leagdnul
I
irl
ili,
Cuvinte care elibereazd 149
tdu driguf, cu mAinile incrucigate pe piept, dormeai. A
spus: ,,Doamnd, uitafi-vd, parcd-i o candidatd la cdlugd-
rie", gi am rAs amAndoud.
Aceastd amintire incAntdtoare o fXcea pi acum sd rAdd:
fetifa-bebelup complet machiatX, cu mAiniie incrucigate,
cu ochii inchipi, ca o micufd cilugdrifd. S-a aplecat asu-
prd-mi pi, dintr-un elan tandru Pe care arareori il avea,
a vrut sd md irnbrdligeze.Dar, printr-o migcare de recul
inconptientd., ca gi cum pierdeam pdmAntul de sub pi-
cioare, i-am evitat sdrutul, i-am evitat in special apropie-
rea pAntecului.
Ah! Numai de-ag fi fost in salon, cum voiam sd-mi in-
chipui rnai tArziu, de i-ag fi simfit prin preajmd pe Nany
sau pe Kader, poate n-ag fi cdzut ftr acea cripdturd a pd-
mAntului care taman se cdscase. De-ag fi putut auzi cAi-
nii Hhand pe inserate. De i-ap fi putut auzipe pacali rds-
punzAndu-le din pidure. De-ar fi avut frumoasa imbrd-
cdminte, plicutu-i parfum, Pe care le folosea acasd...
Dar, nu, eram in vacarmul strdzi, in hainele mele de orap
cu rigorile lor. Singure, fald'in fa!1', ne trXiam unica in-
tAlnire. PAnd atunci viafa nu-mi fusese alcdtuitd decAt
dintr-o acumulare de eforturi ca sd-mi deviez drumul in-
spre ea. Credeam cd de indatd ce o voi intAlni imi voi
continua calea impreuni cu ea, potrivindu-mi papii in-
tr-ai ei. in loc de apa ceva, de-abia am intahit-o pi m-am
gi grdbit pentru ca propria-mi cale sd se despartd repe-
de de ea. Nu fdcusem decAt sd ne incrucipdm. Vielile
noastre formau una dintr-acele cruci oblice de care te ser-
vepti ca sdbarezi, s5 anulezi, sd suprimi
Ura nu s-a dezvoltat imediat. La-nceput, in fald mi
s-a firtins un nesfArgit depert arid, plat, obositor, deznd-
dXjduitoa neted. Toatd adolescenla am bdtut acest de-
gert in lung pi-n lat ca un bou care ard, trdgAnd de im-
150 Marie Cardinal
povdrdtorul plug derizoriu al iubirii mele pentru Tl*u'
iere rost ae-icumincolo. SAngele a a;teptat si implinesc
pi cu
doudzeci de ani ca sd md vizileze, foarte neregulat
suferinle atroce. Apoi am devenit femeie 9i mi-am
a9-
ieptat primul copit. Cand am ptiut ce-nseamni sd ai in
pdt te"e un micul de patru luni, de cinci luni' de
pase
iuni etc., am inceput s-o urdsc Pe mama' ticiloasa asta
nenorocitd!
Nu gtiu ce eram pe punctul de a- face c6nd mi s-a in-
tAmplat pentru prima bard' De altfel, am foarte puline
u*i.,titi ait perioada dintre mdrturisirea mamei pri-
"ii
vind avortu-i ratat pi propria-mi analizd' in afard' viaga
mi se scdlda in cenugiu, iu.n, corect, conform' mut' iar
tn-
induntru in apisdtor, secret, rupinos 9i, tot mai des' irr
spdimAntdtot A* simlit in pAntece, irn partea dreaptd' o ta doar un singur lucru: nu izbutise incd sd mi omoare.
uiirrg"ru aProaPe imperceptibili, cumva in felul fir care
simfr prirrtea unei persoane Pe care n-o vezi' Eram
in-
sdrcinati de un pic peste patiu luni' Dupd cAteva zile'
din nou acea atingere ugoard, acea micufi mAngAiere: un
deget delicat de catifea.
Era copilul meu care se mipca! Larv6, mormoloc' pep-
te din *uiilu adAncimi. Cea dintAi viali oarbd 9i
nesigu-
rd. Cap enorm de hidrocefal, gira spinirii de pas[re'
membie de meduzd. Exista, sdligluia acolo, in apa-i cal-
dd, fixat de cablul gros al cordonului' Infirm' neputin-
cios, oribil. BebelupJl meu! Cel care venea din
marea do-
rinfd pe care o resimlisem fafd de un bdrbat, din frumoa-
,u *ii.ut" ce ne fdcuse sd lunecdm unul intr-altul' din
ritmuiperfect pe care-l gdsisem dintr-o datd, cu simpli-
nag-
tate, impreund. Din aceastd perfecfiune nu se putea
te decAfo minune, o fiinfd pregioasd'
Se migca! Fdceam.n.,ogtin;e cu eI' Se migca
atunci
cAnd ii venea lui, nu puteam si-i prevdd manifestdrile'
Cuvinte care elibereazd 1 51
^.
Ipi avea propriu-i ritm care nu era al meu. Eram atentH,
il agteptam. Iati{! MAngAiam cu mAna locul. Ce-pi mig-
ca? Una din fdrAmele-i de degete diafane? Unul din ge-
nunchii umflafi? Unul din picioarele-i diforme? Sau ca-
pul de monstru? De-abia de se migca, a?a cum o buld
urci la suprafafa unei mocirle neavAnd nici m5car forfa
sd explodeze acolo. Se migca aga cum se mipcd umbra
unui copac intr-o zi fdrd. vAnt. Se migca ata cum se mig-
cd lumina cAnd trece un nor prin fafa soarelui.
$tiam unde era, cum se a?eza pe mdsurd ce sdptdmA-
nile treceau iar mipcdrile ii deveneau tot mai puternice.
Acum izbea, pedala, se sucea gi se rdsucea.
pi mama ptia unde eram gi cum eram. ftia pentru cd
ficuse studii medicale. Dar oricare migcare a mea ii ard-
Ah! Acel fetus care o deranja! E lungi sarcina, dureazd
luni, sdptdmAni, z7le, ore, minute! Ai tot timpul sd-l cu-
nogti pe micuful ce triiegte in tine gi care nu este ca tine.
Existi oare vreo intimitate mai mare? Sau vreo promis-
cuitate mai mare? Orice mipcare de-a mea ii aducea
aminte de odioasa imperechere din care am rezultat? De
pasiunea dupmdnoasd? De sild?
Atunci se suia pe bicicleta ruginitd pi tot inainte prin
locurile virane, prin gunoaie! Sper cE fiicd-mea dansea-
zd acolo irnlduntru, pegtigorul meu, o sd vezi cum o sd-fi
zdrobesc oasele! Card-te, du-te pi te plimbd!
igi cdldrea mdrloaga pi hop! Simli impunsdturile de
berbec in hidosu-fi trup? Dr6gufa mea! Apa se stArnegte
o furtund stragnicd ce sfdrAmd micufele submarine! Nu?
Apa se stArnesc vArtejuri de apd ca sd fie asfixiali micu-
fii scafandri! Ai? Pleacd, secituri, dar pleacd o dati!
Te mai migti? Iatd, uite ceva sd te linigtepti. Chini-
ni, aspirini! Dezmierddtoare, dezmierddtor-dezmier-
152 Marie Cardinal Cuvinte care elibereazd 153

duli, nani puiufule na, lase-te legdnatd, bea frumoa- inconptient c6nd md ghemuiam iretre bideu pi cadd, fi:r in-
sa mea, bea pldcutul elixir otrdvit. O sd vezi cum o sd tunericul din baie.
te mai distrezi pe toboganul fundului meu cAnd vei Acum nu mai consider,,porcdria mamei,, drept o por-
putrezi bine de tot din cauza drogurilor, cAnd vei crd- cdrie. E o intAmplare importantd din viafa mea.
$tiu de
pu .u un pobolan din canalul de scurgere' Moarte! ce a ficut ata ceva aceastd femeie. O infeleg.
Moarte!
in cele din urmd, neputincioasd, resemnatd, invinsi,
descurajatd, m-a ldsat sd lunec vie in viald', cum lagi sd
lunece o materie fecali. $i ce avea sd i se-ntAmple feti-
spre lumina
fei-fecale ce venea binigor, cu fafa inainte,
pe care o vedea acolo, la capdtul irrgustei levi umede, la
capdtul tunelului, in exteriorul dsta care o brutalizase
atata? Spune, mamd, ptiai cd o impingeai la nebunie? Bi-
nuiai?
Ceea ce am numit porciria mamei nu era faptul cd a
vrut sd avorteze (existd momente in care o femeie nu e
in stare un copil, nu e fir stare sd-l iubeascd inde-
sd aibd
ajuns), porcdria consta, dimpotrivd, in faptul ci n-a mers
pAnd la capdtul dorinlei sale profunde, cd n-a avortat
lAnd trebuia; apoi ci a perseverat in a-9i proiecta ura
asuprd-mi ir vreme ce migcam ?nlduntrul ei, in fine, cd
mi-i povestit despre jalnica-i crimi, despre acele biete
tentative de omor. Ca 9i cum, dupd ce a grepit lovitura,
o reia, paisprezece ani mai tdrziu,fur siguranld, fdrd sd-9i
mai rigte propria viafd.
Totupi, datoritd porcdriei mamei am putut mult mai
tdrziu, pe canaPeaua din strddula infundatd, sd-mi ana-
Iizez rrrai upor tulburarea din intreaga viald de pAni
atunci, acea permanenti nelinipte, acea teami perpetud,
acea scArbd de mine, care dezvoltaserd in cele din urmi
nebunia. Fdr[ mirturisirea mamei n-ap fi izbutit poate
niciodatd sd md intorc i:r timp pAnd la pAntecele ei, sd re-
vin la acei fetus urAt, hdituit, pe care-l regdseam totupi

VTII
,,<Teavd>,la ce vd duce cu gAndul?"
A spund cAnd mi-am terminat descrierea: ,,<Teavd>r, la ce
mi inchipuiam psihanaliza de multi vreme'
\-/ / De multd vreme, de trei ori pe sdptimAnd, ve-
\./ neam sX-mi las sacii grei ai viefii mele la mi-
cuful doctor. Biroul ii era inlesat cu ei. Mi intindeam Pe
canapea, printre acegtia, gi vorbeam. Verificasem in mai
multe rAnduri cd doctorul era atent, cd nu vorbeam in
go1. Cum proceda? Lua notife? imi inregstra monologu-
rile pe magnetofon? Am cercetat cu de-amdnuntul linig-
tea, strdduindu-mi sd detectez un cAt de mic zgomot de
magini: un declic, o puierdturd de bandd magneticd. Ni-
mic. Mi se intdmplase adeseori si md intorc brusc spre
el, in plinX divagalie, crezAnd cd-l surprind pe punctul
de a scrie. Stitea acolo, impasibil, neclintit, cu brafele
sprijinite de rezemdtorile fotoliului, picior peste picior.
Nu scria, asculta. N-ap fi putut suferi si existe vreun in-
strument, hArtie, creion, iritre el9i mine. lmi ptia la fel de
bine ca pirnine stocul de amintiri, de fantasme acumu-
lat acolo. intre noi nu era decAt vocea mea, nimic altce-
va. Nu-l minfeam, iar cAnd ilrcercam sd maschez o situa-
Cuvinte care elibereazi 155
fie, sd o infrumuselez, sd o indulcesc (precum, spre
exemplu, in momenful in care incepusem prin a sPune
cd eram tr salonul de la fermd atunci c6nd mama imi po-
vestea verzi pi uscate, in loc si spun cd eram pe stradX),
p6nd la urmd dideam totdeauna masca la o parte pi spu-
nea* adevdrul adevirat. inlelegeam foarte bine, nefiind
nevoie si mi-o spund, ci ascundeam anumite imagini
pentru ci inconptient mi-era teamd sd nu-mi facd gi mai
rdu daci le-ag aduce la lumina zilei, depi, dimpotrivd,
tocmai ddnd acelor rdni frAu liber, cur6fAndu-1e temei-
nic, ar dispdrea durerea.
Pane in acea zi, ziua in care mi-am luat inima in dinfi
ca sd vorbesc in sfArgit despre halucinalie iar el sd-mi
vd duce cu gAndul?", pAr:rl. in acea zi nu fdcusem o rea-
ld expedifie in incongtient. Ajunsesem acolo din intAm-
plare, fdri sd ptiu cd am fost. Vorbisem numai despre
evenimente de care imi aminteam, pe care le gtiam pe
dinafard, unele sufocAndu-md, intrucAt nu le destiinui-
sem nimdnui: robinetul de hArtie, operalia de pdpupi,
porciria mamei. ReconsiderAndu-le tr scopul unei ana-
lize complete, brutale, crude, ajunsesem in cele din urmd
sd detectez legdturile dintre ele. Constatam cd, in fieca-
re din aceste ocazii, pe de o parte, transpiram, iar pe de
alti parte, daci pdream mutd pi incremenitd, inlduntrul
meu, dimpotrivd, se producea o agitafie extrem de mare,
ndscutX dintr-o abundenfd de elanuri gi de retractdri in
toate direcfiile simultan, pe care n-o infelegeam/ pe care
n-o stdpAneam gi care md teroriza. Ceva-ul era acolo.
Ceva-ul era acolo ince din frageda-mi pruncie, eram
convinsd. Survenea ori de cAte ori nu-i pldceam sau cre-
deam cd nu-i plac mamei. De aici pi pAnd la a deduce,
acum, in stridula infundatd, cd pldcerile interzise de
156 Marie Cardinal
me[na erau generatoare de ceva-ul liuntric, nu mai era
decAt rrrt puJp" care l-am fdcut upor' Imi dddeam seama
ci si la peste treizeci de ani imi mai era fricd sd nu-i dis-
ptu. -u*ui. in acelapi timp realizam 9i cd lovitura ne-
^maipomenitd
pe care mi-o deduse povestindu-mi despre
urrorto-i l5sase o scArbd profundd de mine in-
"gnuiittti
sdmi: eu nu puteam sd fiu iubitd, nuputeam sd plac, nu
puteam decdt sd fiu aruncati. Apadar, toate plecdrile, toa-
ie nepotrivirile, toate despirlirile Ie tr6iam ca abando-
nuri. Un metrou pur 9i simplu pierdut agita ceva-ul
IXuntric. Eram o ratatd 9i prin urmare ratam orice'
Era simplu pi limpede. De ce nu ajunsesem eu sin-
guri Ia aceste concluzii? De ce nu le aplicam de fie-ca;
ie datd cAnd md aPuca o nelinipte? E pentru cd pAni
atunci nu vorbisem cu nimeni' Origice groaz6' fusese
trditi izolatgi refulatd numaidecAt, fdrd comentarii, cAt
mai departe cu putinfd. CAnd am ajuns la vArsta de a
reflecta in legdturd cu principiile mamei (care erau ace-
lea ale clasei din cure ptorreneam) pi de a le considera
rele, stupide pi ipocrite fur cea mai mare parte, era de-a-
.t* pt"u tdtziu, spdlarea creierului se infdptuise in to-
talitaie, seminfele erau ingropate foarte adAnc, fdri pu-
tinfd de a ajunge la suprafald. Nu vedeam niciodati
semnalele ,,it"iri"" sau,,abandon" pe care ar fi trebuit
si le dobor printr-o simpld indlfare din umeri' Cand in-
tram in linutut lor dddeam dimpotrivi de o haitd in-
spdimAntitoare care md urmdrea urlAnd ,,vinovatd",
,)"u",,,nebun6"; ceva-ul de demult, pitulat irr cel mai
intunecos ungher al minfii, profita de haosul in care md
aflam, de goina mea nebuneascd, sd md aPuce de gAt
pi gata criia. CAnd md strdduiam sd inleleg, nu ajun-
g"I- h nici un rezultat intrucdt ptersesem ,,interzis de
irama", ,,abandonatd de mama",9i itr loc scrisesem,,vi-
Cuvinte care elibereaz6 157
rtovatd" ,,,nebund". Eram nebuni, era singura explica-
fie pe care o puteam da.
Era atAt de simplu, incAt era de necrezut. $i totugi, asta
era realitatea: imi dispdruserd tulburdrile psihosomatice:
sAngele, impresia ci devin oarbd gi surdd. Se rdriserd gi
angoasele, nu mai avearn decAt doud-trei pe siptdmAnH.
Cu toate acestea, nu eram ircd normat5. tmi stabili-
sem cAteva trasee prin orag pe care le puteam parcurge
fdri prea multe temeri, insi celelalte deplasdri incd imi
erau interzise. Continuam sd trdiesc intr-o permanentd
spaimd de oameni gi de iucruri, transpiram incd mult,
eram incX heituite, pumnii mi-erau incleptafi, capul in-
tre umeri pi mai cu seamd imi persista halucinafia. Me-
reu aceeapi, simpli, precisd, nu se adduga niciodatd o cAt
de micd variafie. Tocmai aceastd perfecfiune a ei md ir-
gtozea incd pi mai gi.
In primele luni ale terapiei fdcusem o datd aluzie la
aceasta:
$tifi, doctore, cAnd pi cAnd md apucd ceva ciudat:
vid- un ochi care se uitd la mine.
ce vi duce cu gAndul acest ochi?
-La
- La tata... Nu gtiu de ce zic asta, cdci n-am nici o
amintire despre ochii tatei. cd erau negri ca gi ai mei,
$tiu
e tot ce ptiu despre ei.
$i-apoi vorbisem de altceva. Fird sd bag de seamd
mdca4 evitasem pericolul printr-o piruetd. $tiam insi cd
obstacolul halucinafiei era acolo pi cd intr-o buni zi va
trebui sX trec de el ca sd merg mai departe.
Angoasele apdrute din ,,pldcere intetzisd", ,,abarrdor(
erau de-acum incolo ugor de combdtut, devenisem in
stare sd le alung mai inainte de a avea vreme sd prindd
rdddcini. Celelalte insd, acelea care md mai chinuiau, care
mX fdceau sd continui a-mi fi imposibil sd triiesc impre-
 Cuvinte care elibereazd 159
158 Marie Cardinal

gdsesc sursa? Ochiul care md privegte nu e lipit de feavd cum este

und cu ceilalfi, de unde veneau, unde s5le
ger"u* puri pe loc. Venise momentul si vorbesc despre al meu, altminteri in feavd ar fi intuneric, ea ar fi astu-
patd la ambele capete. in leavd nu e deci complet intu-
halucinalie.
neric, iar ochiul se afld in plind lumini, foarte aProaPe
intr-o'zi m-am simfit indeajuns de putemicd pentru
aveam tn doctor era de orificiu, foarte precis, foarte atent. Acest ochi md face
a putea s-o fac, frrcrederea Pe care o
credeam cd o sX md trimitX sd transpir, intrucAt privirea pe care pi-o lasd asuprd-mi
inbeajuns de mare. Nu mii
cu greutate este sever6. Nu-i mAnios, e de o severitate
irnapoi la clinica de Psihiatr
rece, cu nuanle de dispref gi indiferenfH. Nu md sldbeg-
iga ca m-am insialat' LungitX, cu bralele 9i picioare-
te o clipd, mi scruteazd intens, fdri complezenf6. Expre-
I" irriir,r", am verificat dacdhaterialul imi era acolo:
sia nu i se schimbd niciodati. Dac6-mi inchid pleoapa,
*u*u, pemAntul ropu, ferma, toate-umbrele' toate silu- nu se rezolvd nimic, ochiul rdmdne crud, de gheali. Dis-
zgomotele'
etele, toate mirosurile, toate luminile' toate
de povestit' pare afla cum a venit, dintr-o dat6, Dupd, incep sd tre-
in special fetifa care avea atAtea lucruri $i
mur; arn o crizd. Am gi o senzafie foarte puternicd de ru-
am vorbit.
-----Ca.,a pine. Mi-e mai rugine de acest ochi decAt de toate cele-
gi cAnd mi se-ntAmpld ceva ciudat' Nu-mi
provoaci de lalte manifestdri ale bolii mele.
apare ,,i"ioduta de cum sunt irrcrizil' dar
o foarte Iatd, povestisem tot, md dezvHluisem in intregime.
fiecare dati o crizd, pentru cd imi stArnepte ptiam cd am ajuns intr-un moment important al analizei.
mare teamX. Mi se pout" intAmpla 9i dacd
sunt singurd
De altmin- Dacd nu-i voi gdsi halucinafiei o explicafie, nu voi mai
gi dacd sunt cu una sau mai multe Persoane'
Cu izbutr sd progresez, nu voi izbuttnicicAnd sd am o via|6
teri, cel mai adesea apa vine: dacd sunt cu cineva'
stAng vid persoana d'in fafa mea' decorul
in cele normald.
".ni"f vdd, cu tot ata- Atunci doctorul a zis:
mai marunle detilii, iar cu ochiul drept
orbitd' ince- ce vi duce cu gAndul?
tu pr""i"i", o feavi care mi se potrivepte in -leava,la
capdt al Ie- M-am iritat auzindu-l pronunfflnd aceste cuvinte.
tigir. Cand e plasatd acolo, vdd, prin celdlalt
o-chi Vedeam clar unde voia sd ajung6: feavi = robinet din
vii, un ochi ce se uitd la mine' Aieastd leavd',acest
stAng' Nu hArtie, iegire din pAntecele mamei. Nu era asta. De-ar
sunt la fel de vii ca 9i ceea ce vdd cu ochiul
in planul-a fi fost aga de simplu, ap fi descoperit singurd. imi ve-
se situeazd altund.eva decit in real, exact
aceeapi lumind' in nea si md ridic ai s-o pterg. Mi exaspera paiala asta
ceea ce sunt Pe punctul de a trii, in
stAng are micd gi mut6, cu nepisarea-i pi calmul de cunoscitor.
ucuuupi amUiania. Ceea ce vdd prin ochiul
de preofi. Nu facefi mai multe
exact aceeagi vaioare de existenld ca pi ceea
ce vdd prin
oferd un
- imi aduceli aminte
parale. Suntefi marele preot al religiei fundului! Deoare-
ochiul drept. Doar cd o perceplie vizuald imi
terorizeazd' Nu ce cu dumneavoastri mereu trebuie sd ne-ntoarcem la
rp*t""of ior*ul pe cAnd-=cealaltd.md imi asta. Md dezgusti, md dezgustafi. Suntefi un tiP scArbos
irbutesc niciodatd sd echilibrez cele doufl reahteti'
care asculti cAt e ziua de lungd scfubopeniile unora gi ale
pierd busola, transpir, vreau si fug, e de nesuportat'
160 Marie Cardinal
altora. Suntefi infect. De ce-afi ales cuvAntul feavd?
Vd-nchipuifi foarte bine cd leavd nu-i un cuvAnt care sd
md facd sd md gAndesc la ghirlande de trandafiri'
...Spun"gi*i firi sd reflectafi, la ce vi duce cu
-
gAndul feavd.
- ...1"uva md face si mi gAndesc la feavd' O leavX
-
e o geavi... Jeava md face sd md gAndesc la tub"' la tu-
nei. Tunel mi face sd mi gAndesc la tren"' Micd fiind,
cildtoream adeseori. Ne petreceam toate verile in Fran-
ia pi in Elvefia. Luam vaporul, apoi
trenul' in tren mi-e-
tu fti.a si fac pipi. Mama avea principii de igiend foar-
te stricte pi peste tot vedea microbi.
Divagam, divagam. Fetila mi se aliturase' Eu eram
fetila, u,tuuttt trei-patru ani. Tocmai debarcasem in Fran-
sd te porfi cuviin-
!a, un loc dificil unde intr-una trebuia
cios, sd spui mereu: ,,BunX ziua doamnd,bund ziua dom-
nule, mulgumesc doamnd, mulfumesc domnule,la reve-
dere doamni, la revedere domnule." IJn loc fir care n-a-
veam dreptul sd-mi scot pantofii Pi si merg in picioare-
le goale, un loc fir care era interzis sd scofi un cuvAnt la
misd pi ir care trebuia sd cer voie ca si ies, un loc in care
era musai sd-mi spf,I mAinile de doudzeci de otipe zi'
Era vari. Ne aflam ir:r tren, era cald, md plictiseam/ era
o cdldtorie lungd. Am cerut sd fac pipi. (Pentru asta tre-
buia si-i spunlui Nany: ,,Nany, number one, please")
Naoy i-a transmis mamei nevoia mea de a face ,,numbe-
utreouane" (cfrnd era mai consistentd zicea,,numbeurre-
tout") S-au vizut atunci silite sd caute o anumitd Pungd
printre bagaje: Punga cu farmacia. Farmacie nu-mi spu-
nea nimic bun, doar lucruri care fac rdu, cate ilrfeapS" pre-
cum tinctura de iod sau eterul, care smulg din pir pre-
cum plasturele. De ce trebuia Punga cu farmacia ca si md
duc sa fac pipi in tren? Devenea alarmantd treaba'
Cuvinte care elibereazi 161
in cele din urmd au gdsit ce cdutau printre cutiile cu
pdlirii, valize, trusele de toaleti etc. pi am iepit impreu-
nI pe culoar. inaintam, marna in fagi,Nany in spite gi
nAnd punga cu farmacia, iar eu la mUloc. puteam sd-mi
dezmorfesc picioarele, era mai bine decAt in comparti-
ment. Cand am ajuns la capdtul vagonului, acolo unde
se afla toaleta, ne zgilIldia ca pe un sac de cartofi pi, co-
lac peste pupdzd,, ce mai zgomot! Ne era greu sd ne
fi-
nem pe picioare. Mana pi Nany se agdfau de ce le venea
la firdemAnd, cAt despre mine, eu mi agdfam de fustele
lor. Era hazliu. Mai pufin hazliuera mirosul din acel loc:
un miros puternic de urind, ceva grosolan, de proasti
creptere, rupinos.
Mama i-a spus lui Nany: ,,De-mi spirtuI de 90.. Vei
pterge capacul gi scaunul de la closet, iar eu voi gterge
chiuveta. O sd profitim ca s-o spdldm pe fafi pi pe m6ini,
e deja neagri de fum de la cirbuni. lrcredibil ce repede
se murd5repte copila asta"
S-au apucat sd curefe cu indArjire acel loc impufit fo-
losindu-se de tampoane mari de vatd imbibate in spirt
de 90o. Mama spunea: ,,E plin de microbi pe-aici.,, be-
spre microbi md informase deja, erau acele animale mici
care rodeau pldm6nii tatdlui gi o omorAserd pe sori-mea.
Nu mai voiam si fac pipi insd nu-ndrdzneam sd spun.
imi pdrea cd toaleta coliaia de scorpioni invizibili, de
perpi minusculi, de viespi ascunse. h:rterminabilele zgAl-
fAieli gi zawa ingrozitoare.
Dupd ce au terminat curdlenia au intins gaz aLb pe
scaun. Acum puteam sd fac pipl Nany mi-a deschis pan-
talonii. Aveam pantaloni Petit-Bateau care se incheiau cu
nasturi pe o cdmipufd cu bretele. Un nasture pe burtd gi
cAte un nasture in pnrfi. Porliunea din fafn a pantaloni-
lor rimAnea fuxd, iar spatele se putea trage, un gnur din
15? Marie Cardinal
bumbac iI increfea mai mult sau mai Pufin ftr funcfie de
cAt te ingrdpai, la fel cum nasturii se coseau tot mai jos
pe cdmdpufd in funcfie de cAt te indl|ai. ,,E foarte prac-
tic", spunea mama. Nany nu era de aceeapi p6rere.
Aveam deci fesele la aer. Nany m-a luat pe sub brafe
pi m-a ridicat pentru a md apeza Pe scaunul uriap un-
de-mi lineam picioarele desfdcute. Imi trdgea de panta-
loni in afard ca si nu fac pe partea care se indoia. Incer-
ca de bine de riu sd-gi pdstreze echilibrul, in timp ce mi
linea de spate. Mama privea scena cu un aer critic: ,,Gtd-
begte-te, vezi bine ci nu-i upor"
in acel moment, vacarmul a devenit asurzitor (trebuie
ci treceam pe la un macaz). Totul se migca atAt de tare
cd nu mai gtiam dacH am capul in sus sau ir jos. M-am
uitat printre picioare gi am vdzut, in fundul closetului,
la capdtul unei fevi rotunde pi cleioase, plind de materii
abjecte, pnmAnhrl cu pietrig ce defila intr-o vitezd ame-
fitoare. Mi-era fuicd,, fuicd,, fricd, fricd. O sd fiu aspirati de
acel orificiu, o sd fiu inghilitn pe-acolo, prinsd de pipiul
meu gi zdrobitd, pe pietrigul luminos dupd ce am trecut
prin leava dezgustdtoare, plind de excremente.
Nu mai am chef si fac number one.
- Ba Acum cAnd totul e pregdtit, numai
- da, o sd faci.
asta ar mai lipsi. Grdbegte-te.
Nu imi mai vine, nu pot.
- Ah! capriciile astea ale tale' O sd mi-o pl6te9ti!
-Nany care
md cunogtea bine a sPus:
Doamnd, cred cd n-o sd facd.
-in acea harababurd, ftt acea nebunie, am auzit ur.zgo-
mot slab, constant, rapid, regulat: tap tap tap tap tap
taP."
TaptaptaptaptaptaptaptaptaptaptaP... Aveam patru
ani, aveam treizeci gi patru de ani' Tot mai stiteam cu
Cuvinte care elibereazd 163
picioarele desficute pe veceul din tren, eram lungiti pe
canapeaua din strddula infundatH. Tap tap tap tap tap
taP.
Nu mai aveam vArsti, nu mai eram o persoand, nu
mai eram decAt acel zgomot: tap tap tap tap tap tap tap
tap... alert ca alabala din jocurile de copii, ritmat ca un
cdntec de leagin... Taptaptaptaptaptap... De unde ve-
nea? Era esenfial si ptiu de unde Provenea.
md doare capul.
-UnDoctore,
rdu ingrozitor, o durere intensd labaza craniului,
mai puternicd decAt tot ce simlisem pAnd atunci. Mi se
smulgea creierul cu smucifuri brutale.
Strifulgerare a durerii. Tulburare din prea-plinul su-
ferinfei. Rddflcini monstruos contorsionate prinzAnd
strAns in convulsiile lor cu pustule schelete de dragoni,
stArvuri de caracatife, rispAndind, pe mdsurd ce erau ex-
tirpate la lumina zilei, un miros insuportabil de putrezi-
ciune.
Doctore, imi pierd minfile! E ingrozitor, innebu-
-
nesc!
ptiam cd dacd md ating de halucinalie imi voi gdsi
sfArgitul. Nu trebuia sd urmez acel impuls care md che-
ma spre ea. N-ar fi trebuit sd mi duc in acel finut. Ap fi
putut trdi pe mai departe ca o infirmd inofensivd, fdrd sd
fiu inchisd intr-un azil. Acum era Prea tdrziu, md cufun-
dam in neagra demenfi, in agitafia devastatoare'
ajutafi-md!
-lmiDoctore,
explod eazd capul! Se clatind, se clatind...
Tap tap tap tap tap tap ta-p ta-ptaptaptaptap...
Tap tap tap tap. Zgomotul e acolo, foarte aproape!
Este singurul lucru ce nu-i aparline nebuniei, care se
afli in afari isteriei. Trebuie si dau de el. TREBUIE SA
MA DUC SPRE EL.
164 Marie Cardinal
Sunt un bebelup, o fetifd foarte micd ce de-abia ptie sd
meargd. Md plimb printr-o pddure mare cu Nany gi cu
tata. Sunt pe punctul sd fac ,,number one please". Nany
m-a ascuns dupd un tufig. A cdutat indelung pentru a
gisi unul care sd se potriveascd perfect. Tiebuie sd te as-
cunzi ca sd faci ,,number one please"' Pe vine, fin strAns
de partea din spate a pantalonilot Petit-Bateau gi md uit
la jetut de lichid care iese din mine 9i se infundd in pX-
mAntul dintre picioare, firtre frumotii-mi pantofi de lac
nou-noufi. E interesant... Tap tap tap tap -tap tap tap tap
tap... Un zgomot in spatele meu. Imi intorc capul pi-l
vid pe tata in picioare. Are ilr drephrl unui ochi ceva ciu-
dat, negru, un fel de animal din fier cu un ochi la capd-
tul unei fevi. Asta face zgomotul! Nu vreau sd md vadd
cAnd fac pipi. Tata nu trebuie sd-mi vadd fundul. Md ri-
dic. Pantalonii md stingheresc la mers. Md duc totupi
spre tata gi-l lovesc din rdsputeri. il bat cAt pot de tare.
Vreau si-i fac riu. Vreau s6-l omor!
Naoy se strdduiepte si md smulgd de la picioarele ta-
tdlui pe care-l zgdri| pe care-I muFc, pe care-l izbesc pi
care continud sd md sfideze cu lunguiep-i ochi rotund.
Taptaptap taptap... Urisc ochiul acela, leava aceea. Am
in mine o mAnie, o furie nemaipomenite.
in cele din urmd, tata gi Nany imi vorbesc. imi spun
unele cuvinte pe care nu le-nleleg pi altele Pe care le-nfe-
leg. ,,Nebund, foarte necuviincioasd, foarte rea, nebund,
prost crescuti! E rdu, e rupinos! Nu trebuie si dai in
mama, nu trebuie sd dai fir tata! E foarte rdu; e rupinos!
Pedepsitd, nebund! Foarte urAtd, foarte necuviincioasd,
nebund!.Rupine, rupine, rugine. Rdu, rdu, rdu. Nebund,
nebuni, nebund" PAnd la urmi am inleles cd ei conside-
rd cd ce-am fdcut e oribil, groazric gi, brusc, m-a fost ru-
gine de mine insdmi.
Cuvinte care elibereazd 165
Zgomotul a incetat.
Tdcere. Calm. Calm profund.
Am demascat halucina!ia, am exorcizat-o. Aveam
convingerea absolutd, totald, completd cd halucinagia n-o
sd mai revind niciodatd.
Totul plutea tr jur. Reveneam de foarte departe.
- Doctore, am gdsif s-a terminat. Asta era halucina;ia.
Bineinfeles. Acum pedinga s-a incheiat.
-
Cand m-am ridicat, mi-am simfit pentru prima oard
perfecfiunea corpului. Mugchii imi puneau in migcare
articulafiile cu o ugurinfi extraordinard. pielea aluneca
lesne peste ei. Eram in picioare, eram inaltd, mai inaltd
decAt doctorul. Respiram incetipor pi regulat taman can-
titatea de aer de care aveau nevoie pldmAnii mei. Coas-
tele imi protejau inima care-mi legdna fdrd-ncetare sAn-
gele. Bazinul imi era o cupd de ornament albd il.r care vis-
cerele aveau exact spafiul ce le trebuia. Ce armonie! Nu
durea, era simplu. Picioarele-mi robuste md duceau spre
ugi. Braful lmi intindea mAna spre cea a doctorului. Toa-
te astea imi aparfineau, toate funcfionau bine. Nu md
speriau!
La revedere, doctore.
- La revedere, doamnd.
-Privirea-mi a intAlnit-o pe a lui pi sunt siguri cd i-a
vdzut bucuria. Ce treabd bund am fdcut noi impreund!
Nu-i apa?
Mi ajutase sd md aduc pe lume. De-abia md ndscu-
sem. Eram noud!
Am iepit in sfrddufa infundatd. Totul era la fel gi totul
era diferit. Burnila imi picura, pldcutd precum pudra pe
obrajii proaspefi gi trandafirii. Bdtdtoritele pavaje imi
mAngAiau tilpile picioarelor pe sub pantofi. Cerul rog-
cat alnopfii pariziene se inilla deasuprd-mi aidoma cor-
 Cuvinte care elibereazl 167
166 Marie Cardinal

zgo- iubeascd apa cum eram, atAt de pufin in conformitate cu

tului unui circ gigantic' Md indreptam spre strada ceea ce ar fi vrut sd fiu.
motoasd, sPre o sXrbitoare' Era prea tdrziu, nu mai aveam ce face cu dragostea ei.
strd-
Dintr-o datX, Pe cAnd md apropiam de capdtul
mai vesel'
dulei infundate, totui a devenit pi mai ugor'
Pentru cd umerii
mai simplu' Eram supld, sprintend'
care
mi se ldsaserd brusc, elibetand"-mi gdtul pi ceafa
se vArAserd in ei de ani 9i ani de zile'
incAt uitasem cdt
a" ffa."ta era suflarea lind de vAnt prin p6r' in-partea
;; il"p"i a capului' Ceea ce se afla inceea spatele meu
ce era in
era la fet ae pulin inspdimAntitor ca 9i
fald!
sa-l
Mai aveam un singur scoP: s-o gdsesc Pe mama Fl
pun
t*^-intrebdri.
iii amintepti de-o intdmplare de-a mea de pe cAnd
eram nrici, l-am bitut pe tata pentru cd
md filma in timp
mi pregdteam sd fac PiPi?
--
ce
l,ipl fost, intr-adevir' Nu eram acolo' insd am
vd-
zut filmul. Mi l-a pus atunci taicd-tdu' Cine fi-a Poves-
tit?
Nimeni. Mi-am ad'us eu aminte' Am fost pedepsi-
te?
-
FXrd indoiali. Trebuie cd n-ai mai primit sdrutul
-
dinainte de culcare sau ceva de genul Hsta, o
bdtailn h
Erai
frrrJpout". O pedeapsd pentru un bebelup' mai' ce

sXlbatici atunci cAnd erai micd'

ani aveam?
- ECafl
simplu sd-mi amintesc' A fost prima vari pe
care
-
o petreceaiin Franla. Taicd-tdu iegea din
sanatoriu' voia
urma urmelor"' Aveai
,e t".r.rrrouscd. Era taicd-tdu,la
cincisprezece-optsprezece luni'
Mja privit.r-, ,rn aer ciudat' Am crezut cd ii vdd
in
de flori ofili-
ochi un fel de mirare, de regret, un buchet
inceput si md
ie gi incd parfumate. Pe-atunci pesemne a
 Cuvinte care elibereazd 169

Nu goviigi! Haidefi, vd rog, haidefi, n-o sd mai gdsifi ni-

mic, nimic!
Si acum observafi, doamnelor pi domnilor! Acea fe-
meie pe care afi vdzut-o trecAnd iardpi gi iardgi de ani de
zile prin fala caselor dumneavoastrd, strAnsi ?n ea insdpi
ca un fetus, acea umbrd care vd atingea in treacit zidu-
rile, acea cerpetoare care se oprea si dArddie de fricd pe
la colgurile porfilor dumneavoastrd, acea nefericitd care
fugea, urmiritd de groazd., gi-gi rupea picioarele pe tro-
IX tuarele dumneavoastrd desfundate. Ei bine, privifi ce a
devenit nebuna aceea!
in acel moment, eu, printr-o sdriturd mare de antilo-
pro- pd, mi-ag fi fdcut o intrare strXlucitoare in capdtul fun-
m fieduta infundati devenise calea cdtre canalul
deturii, dinspre stradd. FrumoasX! Frumoasi de sd-fi taie
\ "ti"-t"i parad'is, aleea izbdnzii mele'
risuflarea! Indeajuns de frumoasd pentru Playboy orl
mele' Nu m-ar
L) inergiei rnele, fluviul bucuriei
al oragului s-ar fi pre-
pentru publicitatea ciorapilor Dim.Despovdratd. Un gAt
fi mir-mtdaci afest braf atrofiat lung, brafe lungi, picioare lungi, o talie inaltX. Eu, sind-
paradi' Micupi
s.nimUat intr-un loc pentru o fantasticd toasd tun, totupi cu induiopdtoare fragilit5li la articula-
crengi'
lo.to, ar fi iepit prin gardul de care se incoldceau fi avut pe fIi,la glezne, la gemmchi, la golduri, la umeri, la coate,
e, n rort in hainele-i|bipnuite insd, in plus, ar un bici la incheietura mAinilor. Eu, putemicd, totupi cu sensibi-
;;;;l;en strdlucind de paiete' iar in manx
litdli la comisura bttzelor, in colgul ochilor,labaza nasu-
muselind aurie'
'-^ demanej din
lung lui, ir:r punctul de unde pornepte ceafa. Eu, strdlucind de
Xpt"pr";iva, doamnelor pi domnilor! Apropiali-vd! tinerefe, prinsd in plin avAnt de flash-urile mulfimii ce
fie fricd de ni-
Nu vd temefi, spectacolul e gratuit!Nu,vd se minuna. Cu brafele indepirtate de corp pi ugor in sus,
porlile 9i ferestrele' doamnelor 9i
-i., dur.hia"lirra cu frumosu-mi pir blond risfirat inspre ir:raltul cerului
io-rriforf Venili sd vedegi ce n-a!i mai vXzut niciodatd! ca un evantai brodat. Veseld, veseld! gi ?mbrdcatd in ro-
pou*r,"to, 9i domnilor, deschidefi-vd ochii 9i urechile' chia-mi de mireasd ficutd de Marinette croitoreasa fami-
uitafi-vd ia un spectacoi unic iir lume! liei, care md vdzuse la nagtere, care md imbrica dintot-
Pl"or. plici tioscl Tacataca! Bumtroncbum! deauna, care avea mAini de aur, care pretinsese doudzeci
nddupitei
Ascultali oameni buni! Ascultafi povestea de probe indelungi.
care nu mai tre-
care nu mai ndduge9te, a tremurAndei Apoi ag fi inaintat cu pagi mari de felind, apa, binigor,
nu mai sAngereazd' palpita-
a
-"te, a sAngerdnd"itu'u Des-
incet. Strddula infundatd ar fi fost acoperiti cu gazon
;;i;";" nu,iai palpitd' Apropiafi-v1' uq':Pi1ti-vd! crererut'
scurt parfumAnd iarba proaspdt cositd. Acolo ar fi exis-
fdcefi-i picioarele, pipafi-i pulsul' deschidefi-i

l
17o Marie Cardinal Cuvinte care elibereazd 171

lauri' Descopeream noaptea. Nu md sdturam de a mi

tat tofi pomii Pe care-i tndrigeam: palmieri' rodii'
ani- l5sa dusd de ea ln fiecare zi. Luminile locurilor publi-
portocali. Toaie florile Pe care le indrigeam' toate
zgo- ce. Era de Crdciun. Confortul pi luxul magazinelor
inalele Pe care le furdrXfeam' Toate parfumurile' $i
motul rrrerii din zilele fr.t*ousu, marea care-pi impinge
fird clienfi, iluminate din interior, oferindu-gi como-
vdlurelele in mod regulat, Precum suveicile papnice 9i
rile celor curiopi: rochiile de seard, hainele de bland,
pampania, pateurile de ficat, bijuteriile, jucdriile, or_
muncitoare care ar lese Plaia.
Doctorul pi-ar fi ridicitbiciul de manej a cdrui hql:
hideele. Trotuarele lucitoare ale iernii. Aiternanga zo_
nelor de lumind pi de intuneric pe strdzi. Oamenii din
titurd lAnoasd mi-ar fi atins ugor palele, pi pornirea! Salt
noapte. Cildura prietenilor in acel frig. Alcoolul. Bdr_
periculos, dublu salt periculos, triplu salt periculos' sfoa-
bafii. Acea exaltare de a intra intr-un 6loc, de a nu md
ia, lumAnarea, toat{, tumba, porcul, porcul spAnzurat'
iardpi uita decAt foarte pufin la mullimea de acolo pi de a_mi
roaba. Hop! Hop! Ici o piruetd, colo o tumbd! $i
pi pune deja ochii pe cAte unul. Cucerirea. Jocul cuce_
hop! Hop! seriturd dubl5' pas depisic5, pas de cadril' Pi-
..r"ta. 9i nait Fundul puJt" cap! Fdceam ce voiam din ritoarei cucerite.
.o.p, se suPunea, mi ducea unde-mi venea mie' Nu
Descopeream camerele de hotel, garsonierele, micile
"i mine, acea grimadi mare de cdrnuri apartamente. Birbafii aceia ptiau oare cu cine impdrfeau
-ui".u, aHturi de tremurAnde, addpost inevitabil Videz- patul pentru cAteva clipe? Nici unul n-a ghicit vieodatd
asudAnd peste tot,
cd pentru mine conta sd fac tot ce-mi fusese interzis pAni
gustdtor il spiritului meu innebunit'
rdspl5- atunci. Numai asta cdutam, dar o cdutam cu o ne-iipo_
Ce victorie! Toati lumea aplauda' Publicul ne
menitd ldcomie. Deci asta insemna sd-!i,,cldde gtr viaia" ?
tea cu flori!
Ce upor era! O ptergeam apoi de una singuri gi era mo_
Dar lucrurile nu se petreceau apa' Micul doctor con-
mentul cel mai pldcut. Descopeream singurdtatea
tinua sd stea in fotoliu, incremenit, corect, mut' aproa- Si zo-
rile de zi. Nu-mi era fricd. O stradd necunoscutL, ,,p6ca-
pe crud, uneori ironic prin comportament' Iar eu' ca
un cAine bine dresat, veneam si-i aduc propriile-mi
tul" in trup, cAt cuprinde, peste tot intuneric, iai mie
nu-mi era frici. Era ora patru sau cinci dimineafa. De-a_
descoperiri, cu recunoptinfd. Cum odinioard ii duceam
bia de-mi rdmAneau o ord-doud de somn pAnd la trezi
-u*"i pietricele sperdnd cd in mAinile ei se vor Pre-
rea copiiloq, gtiam totupi cd nu voi fi obositd, cd mAine va
schimba in bijuteiii. Mama imi respingea comorile
fi aceeapi pldcere.
imaginare in timp ce doctorul imi asculta povestirile
Descopeream machiajul, parfumt'r.ile, rochiile, lenje-
firi-sd clinteasci, insi cu mare'atenlie, ajutAndu-md
ria de corp neagrd, colierele, cerceii. in restaurante md
astfel sd-mi dau singurd seama de valoarea exactS a re-
indopam cu de toate gi totupi slibeam, slibeam. Toate
latdrilor mele.
kilogramele, ce mi se prinseserd de corp, precum greu-
lmi descopeream sindtatea, corpul, forla de a-lco-
o tetile de la picioarele ocnapilor, se topiserd fdri se fu.
manda, avanlajul de a mh migca ilr libertate' Simleam
ceva in acest scop.
bucurie imensd.
17? Marie Cardinal
Sdptdm6ni h po, luni poate, nu mai gtiu, eram intr-u-
na amefitd de bucurie, de sdndtate,de alcool, noapte, de
noi mAngAieri, de mAncare bund' imi petrecmm zilele
distrAndu-md cu aceastd extraordinard jucdrie: corpul
meu. Totul mi uimea pi-mi pldcea: cum mi se mipcau de-
getele, cum md duceau picioarele, cum mi se zbiteau
pleoapele, cum imi iepea din gAt vocea, curn o modulam,
bum toate imi funclionau bine. Eram eu. tdiam.
Md distram pe ascuns chemAndu-mi sAngele, teama,
leava cu ochi, nddupeala. Le aduceam pe rAnd ir fala
mea: rimAneau in afard. Le expuneam in amdnunfime,
le manipulam la-nceput cu fricd, apoi cu ilrdrdzneald; nu
intrau.
Ag fi vmt ca toate astea si dureze multd weme cdci nu
mi amuzasem niciodatd cu mine ilrsdmi. Nu gtiam ce-i
aceea nepisare. intreaga-mi via,ti fusesem greoaie gizbu-
ciumatd, pAnH pi in jocurile-mi de copil. Nu md jucasem
realmente de-a v-afi ascunselea, leappa pe cocofate, ar;i-
ce, potron sau de-a prinselea (ortografiam ,,omoar-o"9).
Ochiul mamei, pe care'l confundam cu acela al lui Dum-
nezeu (pi, incongtient, cu ochiul de la camera de luat ve-
deri), era acolo pi md privea, evalu6ndu-mi gesturile, gen-
durile, neldsAnd nimic si-i scape. ,,Tatdl meu/ am picd-
tuit cu gAndul, cu vorba, prin acte pi prin... omisiune"
Cel mai rdu era cd puteam pdcdtui pi fdrn s-o 9tiu. Pdca-
tele semdnau cu microbii, erau peste tot, nu se vedeau,
md puteau prinde i:r orice clipd, pi fdrd voia mea.
Dupi picat a venit grepeala, apoi ceva-ul lduntric.
Trdisem i:r permanenld obsedati, hdituitd, spionatd, vi-
novatd, pAnd in ziua in care am aflat semnificafia halu-
cinaliei.
9 in textul francez,joc de cuvinte: ,,tu l'as... tue la" (N.
Cuvinte care elibereazd 173
I
Atunci m-am lisat dusd de mirajul sdndtdfii gi al li-
bertifii, cu desfdtare, cu o fantasticX foame bruscd pi vio-
ienti.
Dar ceva-ul lduntric a revenit pe ascuns, prin bufeuri
de teamd. P6ni ce, intr-o noapte, se repede fdfig la mine,
scuturAndu-mi cu putere, zdruncin6ndu-mi capul ce mi
se izbea de apternuturile furdoielnice, de negreala bdrbii
ce creptea singurd pe fala acelui bdrbat adormit lAngd
mine, cu gura deschis5, de corpui nebunei, acea femeie
de treizeci pi patru de ani care avusese trei copii, de va-
nitatea acelei mediocre camere de celibatar. Am alergat
in stradd pi am vdzut copurile de gunoi pline, vagabon-
zii adormili cu biutura in nas pe trotuare, pisicile sl5bd-
noage pe care goana mea le fdcea si spele putina, mun-
citorii pi tArfele de dis-de-dimineald., mizeria bdrbafilor!
Descompunerea era prefutindeni! Totul putrezea! Tru-
pu-mi complet nou era pe punctul de a putrezi!
Gata cu viafa! S-a dus nepdsarea!
Nu eram decAt o paiafd, o marioneti, un robot, o pe-
pugd!
Ce sens imi avea sdnitatea? La ce-mi servea corpul?
La Nimic!
Era o furtund tare puternicd. Smulgea totul. Noua
armd a ceva-ului l5untric era mai teribili decAt cele
precedente. Mai teribild decAt sAngele, mai teribilX de-
cAt moartea, mai teribild decAt inima ce pornegte la
atac. Noua armd a ceva-ului era angoasa purd, direc-
td, rece, simpli, fdrd paravan, fdrd pavdz6,, goald. O an-
goasi fdrd transpirafie, fdrd tremurdturi, fdri tahicar-
die, fird energia care mi-mpingea s-o iau la fugi ori
sd md ghemuiesc. Nu mai eram o bolnavi. Nu eram
decAt o femeie stupidX, care imbdtrAnepte, fdrd impor-
f.). tanld, a cdrei viald n-avea nici un sens. Eram un nimic.
'17 4 Marie Cardinal
AtAt de nimic de sd amefesc, atAt de nimic de sd urlu
pAnd mor.
Sd mor. Si mor 9i si termin cu toate' Mi atrigea moar-
tea, md atrdgea misterul ei. MH atrdgea pentru ci era alt-
ceva, ceva de nei:rfeles Pentru bdtbalt', ceva de neimagi-
nat. Tocmai asta imi doream: inimaginabilul, inumanul'
Doream si mX dizolv intr-o particuld electrici, si mi dez-
integrez intr-un impuls circular, sx fiu nimicitd. Neanh-rl
De ce nu m-am omorAt atunci? Din cauza copiilor?
Nu le puteam ldsa moptenire cadavrul unei licnite care
iar fi impovdrat viala tot apa de mult cum mi-o impo-
vdrase mama pe a mea. Nu voiam sd-i aduc in acel circ
al ceva-ului lduntric. E oare adevdrat ch din cauza lor nu
m-am sinucis? Nu 9tiu.
Mi duceam in strddula infundatd ;i-l insultam Pe mi-
cupl doctor. ii aruncam in faln tot ce auzisem spundn-
du-se despre psihanalizX: cd-i face pe oameni pi mai ne-
buni, cd-i preface in obsedafi sexuali, cd le distruge per-
sonalitatea.
Chemam in ajutor vocabularul psihanalizei, acele cu-
vinte pe ioti ceruse, cAnd incepusem gedinlele, sd le
"u."
las deoparte. Jonglam cu iibidoul gi cu eul9i cu schizo-
frenia pi cu complexele 9i cu Oedip pi cu refularea pi cu
psihoticul gi cu nevroticul gi cu fantasma pi pdstram tot-
d"urrrru pentru final transferul. Pentru ci md durea cd
md ldsasem firtr-atAt in voia lui, cd-i acordasem atAta in-
credere, cd-l iubisem aPa de mult!
Era pdpupa lui Freud! Solidele sfori ale lui Freud erau
acelea.uru-l fa"uuu sd se mipte! Era preotul psihanalizei,
acea religie cu care se gargarisea o arurne eliti intelec-
tuald, pompoasd, vanitoasd 9i vdtdmitoare'
pocitanie mici! O religie care-l
-bu,rretd-etoure,
alieneazd ilrci pi mai 9i pu UoLur.,,t mintal' Ce faci cu bol-
Cuvinte care elibereazi 175
navul mintal in gAngurelile dumitale de salon, de la tele-
viziune, din revistele de mare tiraj, rdspopihrle? $tiu foar-
te bine ci dumneata ai fdcut o psihanalizd didacticd pre-
cum toli clormii de soiul dumitale. La ce vd servepte? Ca
sd cunoaptefi gesturile de la liturghie? $tifi cum se culcd
lumea, cum vorbepte, cum celdlalt e in spate pi vd ascul-
td, cum totul se petrece intr-o ambianfd pAsloasi pi secre-
td, pe ascuns! Despre ce afi putut vorbi in timpul anali-
zei didactice? Ei? Despre neplXcerile pe care vi le-a cau-
zat pesemne codila de pobolan? Despre dificultatea pe
care o aveli in a vd alege hiinufele de prim impdrtdgit?
Asta nu furseamnd cd ptili ce va sd zicd,baalamintald.
E o boal6 ingrozitoare! inseamnd sd trdiepti intr-o mela-
sd densd alcdtuiti din exterior pi din interior, din ce-i viu
pi din ce-i mort, din ce-i strident pi din ce-i surd, din ce-i
upor pi din ce-i greu, din aici gi din acolo, din indbugitor
pi impalpabil. inseamnd sd fii in voia ceva-ului scArbos,
intruna schimbdtor,lipit de bolnav fascinant, care trage
incolo pi-ncoace, care taie, care adaugd, care apasd, care
atArnd, care nu te lasd niciodatd ftr pace, care ocupd tot
spafiul pi tot timpul, care provoacd teamd, care provoa-
cd nddugealX, care paralizeazd/ care te-mpinge s-o iei la
fugi, care reprezintd incomprehensibilul pi vidul! insd
un vid plin, un vid compact! Mdcar inlelegi ce vreau sd
spun, tdntdldule?
Nu mai puteam. De cum iegeam de la aceste gedinle
md duceam si trag la mdsea, sd md fac crifd. CAnd o fe-
meie folosepte expresia ,,atrage la mdsea", pare vulgar
pi josnic, pentru un birbat e mai puFn vulgar gi sufld ca
ceva puternic pi trist. O femeie se grizeazd, se amefepte,
in cel mai riu cazbea. Refuz si folosesc aceste dulcegd-
rii ipocrite. Tirrnam in mine: md distrugeam, md pier-
deam, md disprefuiam, md uram.
176 Marie Cardinal
Pentru ce nu mai aveam nici o putere asuPre-mi'
Eram nimeni. N-aveam dorinfe, nici voinfd, nici un gust,
nici un dezgust. Fusesem totalmente cliditd ca si semdn
cAt se poate de mult cu un model uman Pe care nu-l ale-
sesern-gi care nu-mi convenea. Zi de zi, de la nagtere, mi
se fabricaserd: gesturile, atitudinile, vocabularul' Mi se
reprimaserd nevoile, pldcerile, elanurile, imi fuseseri in-
diguite, macJriate, deghizate, irrtemnifate. Dupd cerni-au
srn=uls creierii, dupd ce mi-au golit capul de ce-i al meu,
mi l-au umplut cu o gAndire coresPulrzdtoare care mi se
potrivea .u ,rrr.u-t perete. Iar cAnd s-a vdzut cd grefa
prinsese foarte bine, cd nu mai aveam nevoie de nimeni
ca sd-mi refulez valurile ce-mi veneau din strdfundurile
fiin;ei, am fost tdsatd sd trdiesc, liber.
Acum cAnd, i:r stridufa infundatd, fdcusem inventa-
rul harababurii, c6nd imi aminteam, cu precizie, detalii-
le minulioasei spdliri a creierului la care fusesem supu-
si gi grafie cdreia devenisem aProaPe demni de mama,
de'fairilie, de clasa mea, acum, cAnd cuno9team, cAnd
descopeream viclegugul prin care aceste suplicii fusese-
rd practicate pi indurate pAnd la capdt, intru dragoste,
orriuru, frumusefe, bine, ce-mi mai rdm6nea? Vidul' Cine
eram? Nimeni. Unde sd md duc? Nicdieri' Nu mai exista
frumusele, nici onoare, nici bine, nici dragoste, cum nu
existau, din aceleagi motive, rdu, urd, ru;ine pi urAfenie'
DescifrAnd halucinafia crezusem ci md aduc pe
lume, crezusem cd md nasc' Acum mi se pdrea ci sco-
propriu-mi
!6nd ochiul din capdhrl levii imi Provocasem
avort. Acel ochi nu era doar al mamei, al lui Dumnezeu,
al societdfii, era gi al meu. Se distrusese ceea ce eram/
iar in locul meu se afla un.zero, inceputul 9i sfArpitul'
acel punct din care totul basculeazd'inspre cAt se poate
de mult ori cAt se poate de pufin, zona vielii moarte pi
Cuvinte care elibereazi 177
a morfii vii. Era cu putinfi sX ai in acelapi timp zero zile
pi treizeci gi patru de ani? Eram un adevirat monstru.
Cel mai inspdimAntdtor lucru nu era cd md aflam acolo,
ci cd gtiam cd mi aflam acolo gi ci o gtiam cu acea lim-
pezime rece gi cu acea certitudine pe care le oferd psih-
analiza. Eram o uriagi paralizatd de o simpl5 hArtie de
mupte, sau o muscd prinsi ftrtr-o capcand pentru o uria-
p5. Grotescd, ridicold, stupide.
Vai!Ah, nebuna! Yai, ah, nebuna!
Cel mai rdu era gAndul cd tofi cei din mediul meu su-
feriserd aceeagi soartX ca mine. Atunci, de ce doar eu re-
acfionasem atAt de bine gi totodatd atAt de prost la dre-
saj? Pentru ci realmente mintea imi era bolnavd pi pen-
tru cE eram deosebit de slabd pi de inconsistentd? Nu
concepearn decAt aceastd altemativd care era un hdu, un
infem.
Md duceam in stridula infundatd, md lungeam, iar
acurn nu mai spuneam nimic. Nimic. Nu mai aveam ni-
mic de spus. Nu mai giseam nimic de spus. Doctorul gi
cu mine ne cunogteam intr-atdt, tncAt mi-erau destule cA-
teva cuvinte ca si-i explic ce se mai petrecuse de la ulti-
ma gedinld. Apoi venea tdcerea. O tdcere apdsdtoare, mo-
horAtd. Mi se intAmplase pAnn pi sd adorm acolo, pe ca-
napea, scipAnd astfel cu totul de realitatea absurdd, de-
rizorie.
Vag. Vag. Acelapi peisaj ca acela din adolescenfd: un
degert cenugiu, cefos, sub un cer bej, calm. La ce folosea
si tot merg pe acolo? Mereu era la fel.
De ce persistam tn a md duce in strddufa infundatd?
Canapeaua. Ochii-mi deschigi spre pdnza de iutd care
tapeta perefii, platitudinea aceea cenupie gi bej, simul-
tan uni pi imprecisd. Ochii-mi deschigi spre degertul
meu angoasant, simultan cefos gi neted.
"t7 8 Marie Cardinal Cuvinte care elibereazi 179

intr-un loc plat 9i neted, lipsit de vegetalie'.lipsit

de nu ptiam si fac altceva decAt sd md rdsucesc in juru-i, a
."li"f, intr-o zi inctisd din copilirie l-am intah:dt pe tata' principiilor ei, a fantasmelor ei, a pasiunii ei, a tristefii
un cub din ei. Chiar dacd unele pdrli din fiin;a mea se desficeau in
Aveam gase-9apte ani. imi adlsese un cadou:
Mag- lungi puvife lAnoase, ondulate, ce pluteau in depdrtare,
rogie tpodobit cu panglici din satin auriu'
""tif"" confine decAt un libere in aparenfd, de fapt erau puternic legate de cen-
nific! Un asemenea ambaiaj nu putea
de trul vdrtejului pe care-l reprezenta ochiul, de-acum scos,
foarte frumos cadou. Eram.u de obicei stingheritd
de iubirea al mamei.
pr"r"rr1u ambigud a tatdlui, de tandrelea 9i
avea fafd de mine' Rddea' ochii-i str[- in Sertao, o regiune deosebit de uscatd gi de aridd din
iroio"ra p"
"ur"1u Brazllia, cresc ici pi colo vreo cAteva tufiguri de vegeta-
luceau.
o sd vezi ce-i induntru' fie. CAnd fircerci si le smulgi descoperi cd au rHddcini
-Ag Deschide,
fi preferat sd deschid cutia cdnd nu mai era el de puternice gi ci se ingroapd afundAndu-se in pdmAnt.
Dacd te indArjepti sd le dezgropi observi cd sunt in legd-
falH, dar insista.
' AVa cd,incetipor, am tras de o parte.din nodul auriu turd cu rdddcinile tufipurilor vecine gi cd toate converg
la iveald un spre o tulpine sohdd ce se adAncepte incd pi mai mult fir-
gi *hu, brutal, s-a deschis de la sine' d6nd
scolAnd lim- grogAndu-se pi in cele din urmd ajunge la un unic trunchi
e;;t;. ce se balansa la capitul unui atc' iasd din orbite' uriap ce sfredelepte pdmAntul ca un trepan. ln fapt, ifi dai
;;;;rtdp""gAnd cu nigte ochi gata sd-i
md speria- seama cd e vorba de un copac uriag ce s-a ingropat sin-
st'a*Udoa.t]se. Era foarte urAt, foarte tAmpit'
r".-i" deceplie! M-am Pus Pe plAns' rupinati la culme' gur la doudzeci-treizeci de metri sub nivelul solului pen-
tru a gdsi apd. Prin urmare, tufipurile pe care le vezi fir
Trddatd!
Drdcugorul meu din stadiul de adultd era
micuful degertul din finut nu sunt decAt vArfurile crengilor aces-
aoJot i* ofur"um luxul sd vin sd vdd de trei ori Pe geP- tui copac gigantic.
pi mdridiculiza' Eram aceste tufipuri. insd, privati de trunchiul ce sco-
tdmAnd un drdcupor ce md decepfiona
aProa- tea apa din addncuri, aveam si mor.
Cheltuiala era enormd.. Prepl gedinlelor inghilea
pe tot ce cdptigam. Dupd ce pldteam intrqlinelea 9i gaze-.
i",lrr*ir,u pi Jantinele copiilor, imi mai rimdneau cinci
Aceastd mi-
franci pe zi pentru toate celelalte' Era greu'
insa se potrivea cu de;ertul m9u' Din moment ce
"erie tre-
nu le lipseau lucrurile esenfiale' la ce sd-mi
"opiifot mai mulfi bani? Md pierdusem in incoerenfi'
buiascd
Eramonebuneascdnebul'oasd.rdsucindu-md?njurul
vielii imi fu-
unui centru indefinibil. PAni atunci centrul
arsd de ana-
,"ru, *"9tient ori incon9tient, mama' Fusese
din ea' Eu irnsi
U"a'"ud.e un acid. Nu mai rdmAnea nimic
"t7 8 Marie Cardinal Cuvinte care elibereazi 179

intr-un loc plat 9i neted, lipsit de vegetalie'.lipsit

de nu ptiam si fac altceva decAt sd md rdsucesc in juru-i, a
."li"f, intr-o zi inctisd din copilirie l-am intah:dt pe tata' principiilor ei, a fantasmelor ei, a pasiunii ei, a tristefii
un cub din ei. Chiar dacd unele pdrli din fiin;a mea se desficeau in
Aveam gase-9apte ani. imi adlsese un cadou:
Mag- lungi puvife lAnoase, ondulate, ce pluteau in depdrtare,
rogie tpodobit cu panglici din satin auriu'
""tif"" confine decAt un libere in aparenfd, de fapt erau puternic legate de cen-
nific! Un asemenea ambaiaj nu putea
de trul vdrtejului pe care-l reprezenta ochiul, de-acum scos,
foarte frumos cadou. Eram.u de obicei stingheritd
de iubirea al mamei.
pr"r"rr1u ambigud a tatdlui, de tandrelea 9i
avea fafd de mine' Rddea' ochii-i str[- in Sertao, o regiune deosebit de uscatd gi de aridd din
iroio"ra p"
"ur"1u Brazllia, cresc ici pi colo vreo cAteva tufiguri de vegeta-
luceau.
o sd vezi ce-i induntru' fie. CAnd fircerci si le smulgi descoperi cd au rHddcini
-Ag Deschide,
fi preferat sd deschid cutia cdnd nu mai era el de puternice gi ci se ingroapd afundAndu-se in pdmAnt.
Dacd te indArjepti sd le dezgropi observi cd sunt in legd-
falH, dar insista.
' AVa cd,incetipor, am tras de o parte.din nodul auriu turd cu rdddcinile tufipurilor vecine gi cd toate converg
la iveald un spre o tulpine sohdd ce se adAncepte incd pi mai mult fir-
gi *hu, brutal, s-a deschis de la sine' d6nd
scolAnd lim- grogAndu-se pi in cele din urmd ajunge la un unic trunchi
e;;t;. ce se balansa la capitul unui atc' iasd din orbite' uriap ce sfredelepte pdmAntul ca un trepan. ln fapt, ifi dai
;;;;rtdp""gAnd cu nigte ochi gata sd-i
md speria- seama cd e vorba de un copac uriag ce s-a ingropat sin-
st'a*Udoa.t]se. Era foarte urAt, foarte tAmpit'
r".-i" deceplie! M-am Pus Pe plAns' rupinati la culme' gur la doudzeci-treizeci de metri sub nivelul solului pen-
tru a gdsi apd. Prin urmare, tufipurile pe care le vezi fir
Trddatd!
Drdcugorul meu din stadiul de adultd era
micuful degertul din finut nu sunt decAt vArfurile crengilor aces-
aoJot i* ofur"um luxul sd vin sd vdd de trei ori Pe geP- tui copac gigantic.
pi mdridiculiza' Eram aceste tufipuri. insd, privati de trunchiul ce sco-
tdmAnd un drdcupor ce md decepfiona
aProa- tea apa din addncuri, aveam si mor.
Cheltuiala era enormd.. Prepl gedinlelor inghilea
pe tot ce cdptigam. Dupd ce pldteam intrqlinelea 9i gaze-.
i",lrr*ir,u pi Jantinele copiilor, imi mai rimdneau cinci
Aceastd mi-
franci pe zi pentru toate celelalte' Era greu'
insa se potrivea cu de;ertul m9u' Din moment ce
"erie tre-
nu le lipseau lucrurile esenfiale' la ce sd-mi
"opiifot mai mulfi bani? Md pierdusem in incoerenfi'
buiascd
Eramonebuneascdnebul'oasd.rdsucindu-md?njurul
vielii imi fu-
unui centru indefinibil. PAni atunci centrul
arsd de ana-
,"ru, *"9tient ori incon9tient, mama' Fusese
din ea' Eu irnsi
U"a'"ud.e un acid. Nu mai rdmAnea nimic

x PAnd si md scuz gi dispdruse, ldsdndu-md ftr fala ugii
u ttiam de ce mai veneam in strddula in-
fundatd. De altfel,lipseam de la multe ge-
dinfe. Uitam cu totul de ele ori gregeam
ziua sau ora. Ajungeam in fala intrdrii; era un fel de ce-
remonial pentru sunat: trebuia deschisd o primd ugi cu
geam ce didea direct spre grddini pi, in interior, pe to-
cul ugii, se afla un buton pe care era indeajuns sd apegi
pentru ca in biroul doctorului sd se audd o sonerie. Nu-
mai inifiafii gtiau. ln acest mod nu-l vedeai niciodatd de-
cdt pe el. Daci ajungeam la fix md introducea direct in
birou gimi puteam imagina cd stdtuse acolo, sd m-agtep-
te, de la ultima gedinfd. Era insd indeajuns si ajung cu
cinci minute mai devreme ori mai tArziu ca si dau peste
siluete, mai degrabi umbre. Fie peste,,bolnavul dinain-
te", c1J capul intre umeri, infdfigare jenatd, privire cilnu-
flatd pi furtivi. Fie peste cei de-ai casei pe care ii identi-
ficasem de-a lungul anilor ca fiind: tata, mama, sora. Nu
ptiu dacd erau realmente aceptia.
Pe atunci, agadar, mi se intAmpld adeseori sd urc
treptele peronului ingust, sd deschid prima ugd cu
geam/ si apis pe butonul interior gi sd agtept. Auzeam
Cuvinte care elibereazi 1 81
imediat deschizAndu-se uga de la birou, cei trei pagi
mari ai doctorului traversAnd holul pi il vedeam apd-
rAnd la upa de la intrare intredeschisd. Ochii-i ptergi,
reci, limpezi, mHrili printr-o uimire simulati, corpu-i
mic foarte drept, vocea un pic tremurdtoare pi totugi
autoritarS.
- Afi gregit, nu vi aptept astdzi (Sau: ,,Nu e ora, vd
agteptam mai devreme.")
tnchise, adicd in fala mea insdmi. Frustratd pi vinovatd.
Vinovati, pentru ci gtiam ce Foc era sd auzi acea sonerie
in plind gedinld, chiar de nu spuneai nimic, sd-l vezi pe
doctor ridicAndu-se, iepind, era insuportabil.
in toatd aceastd interminabili perioadd, fdcuse, cAnd
pi cf,nd, unele scurte remarci care, fircetipor, incolfeau ftr-
lduntrul meu.
Cd gedinfele de la care lipseam trebuiau pl6tite.
Eu, care n-aveam un ban, gAndindu-md cd trei sfer-
turi de ori de mutism ori de absenld md costau o ave-
re: patruzeci de franci.
Cd tdcerea avea un sens. De tdceam nu insemna cH
n-am nimic de zis. insemna fie cd ascundeam ceva, fie
ci mE aflam in fafa unui obstacol pe care mi-era fricd sd-l
trec. Daci voiam si progresez, trebuia deci fie sd vorbesc
despre ce voiam sa iscund, fie sd fac eforturi ca sd defi-
nesc obstacolul invizibil ce mi linea in loc, singurul mij-
loc de a izbuti era sd spun absolut tot ce-mi trecea prin
cap, gi nu-mi trecea nimic.
Ci cele mai mirunte manifestiri ale mele aveau un
sens. Spre exemplu, in acea perioadd de t6cere totali,
dacd scoteam un susprn, chiar foarte slab, doctorul spu-
nea: ,,Da?. . . Da?" , ca pentru a-mi da de infeles cd poate
era o deschidere atunci, exact fir momentul in care sco-
182 Marie Cardinal
sesem susPinul. Trebuia sd incerc sd gdsesc ce ml
se pe-
trecea i:r minte in acea c1ipd. La fel gi cAnd imi schimbam
pozilia (cici puteam rdmAne abitutd, culcatd ghemuit,
intoarsX spre perete, f.6t1 sd md migc pentru nimic-in
lume, pe toate durata gedinfei) ii auzeam acel "Da?"'
Da?".
Atitudinea irn viala de zi cu zi nu-mi era Prea diferi-
td de aceea Pe care o aveam la doctor' DacX md contro-
lam iIr fala Copiilor (cAnd eram impreund toli patru vor-
beam, ne jucam, pregdteam temele 9i lecfiile pentru ziua
urmdtoare), daci izbuteam sd lucrez (redactam acasd tex-
te de publicitate) put6nd astfel sd-mi plStesc Aedinfele 9i
s6-mi hrdnesc pioprii copii, in restul timpului eram
mutd. Nu puteim comunica cu nimeni, mi ghemuiam
in pat pi stlteam acolo ore-n Frx, fdrd sd mi gAndesc la ni- -
*il ur,.r*", inecati intr-un fel de supi cdlduld 9i fadfl
dincaremdscoteauneorifrica,ficAndu-mdsHmiridic
in fund, sX md agit, accelerAndu-mi respirafia' imi era
imposibil sX spun de ce imi fusese fricd' Mi se intAmpla
se adormimbiicatd. Deschideam ochii, era dis-de-dimi-
nea!6, era acela;i lucru' N-avea nici o importanld faptul
cd existd zile Pi noPfi.
Uitarea e incuietoarea cea mai complicatd, ins6 numai
o incuietoare, nu e o gumd ori o sabie, nu pterge, n1l
uci-
de, inchide. Acum ptiu cd mintea capteazd totul, clasifi-
cd totul, ordoneazd totul pi intrefine totul' Totul inseam-
n6: pAnd pi ceea ce cred cd n-am vdzut, auzit sau simftt'
pane gi ceea ce cred cd n-am imleles, pAnd 9i mintea alto-
ia. Fiecare eveniment, oricAt de minuscul ar fi, oricAt de
cotidian ar fi (ca de exemplu ci mi intind dimineafa cds-
cand), e catalogat, eticheiat, strAns ilr uitare insd indicat
Ia nivelul .ot ptiit l"i printr-un semnal adeseori micro-
scopic: o rXmuricd de miros, o scAnteie de culoare' o
Cuvinte care elibereazS 183
licirire de lumind, o bucdficd de senzafie, o apchie de cu-
vAnt. $i chiar pi mai pufin: un fApAit, un ecou. pi chiar gi
mai pufin: un nimic ce-ar exista.
E indeajuns sd fii atent la aceste semnale. Fiecare pd-
zegte un drum Ia capdtul cdruia se afld o ugd zivorAtd in
spatele cdreia se gdsepte amintirea intactd. Nu increme-
nite h moarte ci, dimpotriv6,,vie, realmente vie, nu doar
cu lumina ce-i este proprie, cu mirosurile, cu mipcdrile,
vorbele, zgomotele, culorile ei, ci pi cu senzafiile, cu emo-
fiile, cu sentimentele, cu gAndirea ei, pi cu doud antene,
doud mijloace posibile de a prinde ce-i firainte pi dupd.
AfundAndu-md, cum am fdcut-o vreme de papte ani,
ca sd md vindec, in cercetarea inconptientului, am inle-
les mai intAi sistemul de semnale, apoi am gdsit secretul
deschiderii majoritdlii ugilor, in fine, am descoperit ci
existau ugi pe care le credeam imposibil de deschis pi in
fafa cdrora tropdiam in disperare. Angoasa provenea
atunci din faptul cd aveam certitudinea cd nu mai exis-
td mijloc de a face cale intoarsd. Situafia era ireversibild:
imposibil de a pirdsi ori de a uita vreo ugd greu de des-
chis gi in spatele cdreia se gdsea vreun remediu pentru
a-mi linigti pi ingriji mintea bolnavd.
$i dacd n-ap izbuti? $i daci toate astea nu erau decAt
o vulgard sugestie? $i daci md aflam pe mAinile unui
garlatan? $i daci ap lua iardpi medicamentele mele bune
care md adormeau? $i dacd ag ldsa totul balte?
E formidabild rezistenla pe care o opune mintea la
deschiderea acestor upi. A mea se manifesta cu o forfX
fantasticd. Stdtea acolo de pazdinddrihrl a cAte ceva care
md rdnise, care-mi ficuse mult rdu, care-mi fdcuse fiin-
fa findEri. Nu voia si revin firtr-acolo, nu voia sd sufdr
din nou de acel rdu uitat. Punea moartea de gardd ca sd
pdzeascd mai bine upa. Moartea cu putrefacfiile ei, cu
 Marie Cardinal
Cuvinte care elibereazi 185
184

ftr descompunere' La un moment dat, accelera ritmul trapului: foarte

lichidele-i impufite, cu ale ei cdrnuri exact, migcirile calului deveneau mai profunde, mai
moale o bucat[ de
cu scheletu-i albicios de care atArna marcate, nilel cam in felul practicilor de la Haute-Ecol-
carne colciind de viermi' Punea acolo
in fali orori; tot
le; efectul consta in balansarea cil5refului din fald spre
a fi orori! spectacole
ceea ce eu, Pe-atunci, consideram spate i:r mod regulat. Pe misurd ce cadenfa se accenfua,
care md ficeau sd
ce md fdceal s-o iau la fugi, imagini cdldreful igi scurta traseul, astfel cd in cele din urmi ajun-
adesea inse' in
vomit, ceva extrem de pertdos' Cel mai gea sd se itrvArte in cerc in mijlocul dreptunghiului. Nu-i
i# "i" era vidul. un via colcdind de un invizibile'
lucruri
vid ttso- vedeam ochii, nu-i intAlneam privirea gi cu toate astea
un vid. fascinant care-mi Provoca amefeli, bdnuiam cd mi-ar fi upor si sar tr crupd la spatele lui pi
ztior.
-- cd acest lucru nu i-ar fi displdcut. Totugi, cu cAt se invAr-
primu upd s-a deschis aProaPe ffrr6 si-mi dau seama' tea mai mult, cu atAt terenul devenea pentru mine mai
avu-
Am avut, intr-o noapte, un vis Pe care nu-lmai pdstos, un fel de sos alb sau de maionezi ln care md im-
totupi aProaPe
,ur"* de multd vreme gi cut" se repetase potmoleam, md afundam, imi paraliza mipcdrile, mi le
in toate noPlile din tinerele ingreuna. Nu mai izbuteam sd scap de acel lipici gros,
de zile' era
Md aflam intr-un loc plicut care' in funcfie moale, care md sufoca.
fi" gol, fie plantatcu pini.maritimi' PdmAntul Md trezeam tresdrind brusc, plind de transpirafie,
"o*pf"t
!.u,rgoi firirnigat, uneori chiar nisipos' totugi tare' fird suflu. Detestam acel vis care tindea si devind un
--
irr'tirrig,"u 9i in blAndefea acestui decor pdtrundea coFmar pi-mi fdcea inima sd batd de si-mi sard din
un cdldref, el insu;i in toiald armonie cu ansamblul' piept. Eram incapabild s5-l identific pe cavalerul care
lentd' il au-
Calu-i mergea fu t.":p i"tt-o caden;a foarte pentru mine n-avea chip pentru cd n-avea privire. De
cea intr-un-manej dreptunghiular
pe care-l delimita cu altminteri, nu pricepeam nimic din acea imagine
pt"Jrf" fdcAnd mai multe ocoluri exact la fel'ldsase anima-
in
care-mi l5sa o impresie de groazd gi a cdrei amintire in-
iul punAndu-gi copitele in urmele pe care le cercam s-o refulez.
cdlaref din
trecerile anterioare. Bdrbatul putea fi un Retrdind acel vis pe canapeaua din strddufa infunda-
un splen-
Evul Mediu in armuri (in aceJt caz flutura td, precizind cAt mai mult cu putinld fiecare element ca-
din plin.cl
aia ,t"grrtu! de luptd, iar calul era acoPerit re-l alcdtuia, mi-am dat seama cd eram pe punctul de a
valtrap"), ori un citarel modern imbrdcat
in tweed 9i descrie doud universuri. Unul pe care-l cunogteam bine,
deli-
f""i".i."'fi"6 (o micd egarfd din *.ul:t"'parfum piele
cel al medicului meu, universul mamei: nepericulos, pld-
de
cios dintr-un amestec subtil de v6rtive{10' 9i cut, un pic plictisitor, un pic trist, ponderat, cuviincios,
de bdlegar).Nu md privea niciodati'
il consideram armonios, plat. Celdlalt pe care nu-l cunopteam, dar il
cunoptinli de prezen-
foarte seducitor pi gtiim cd avea doream inconptient fir acea vreme in care am avut visul,
al aventurii, al bdrbatului, al sexului (intrucAt acel cdld-
fa mea.
(N' f')' ref imi pldcea enorm), universul strdzii. A rdmAne gi a
lot-l"rrte indiani a cirei ridicini e folositi in parfumerie
186 Marie Cardinal Cuvinte care elibereazi 182

upii se afla fetila terorizatd pentru cd un gAndac mare

pleca. MX impotmoleam in rezolvarea problemei' inso-
tocmai intrase in crdp5fura unui perete, chiar deasupra
iubili pentru o fetili-
capului ei, pentru cd un domn o filma pe cAnd ficea pipr,
Mama insemna armonia tristd a peisajului' N-aveam
parallz;atl de un cdldref ce o vizita noaptea, ingrozitl de
nevoie de ochiul ei ca sd-mi impun propria-i reguli'
un robinet de hArtie. Retr5iam momentul impreund cu
Ochiul era deja inliuntrul meu' Vedeam prin ea'Eu nu
ea, deveneam ea, aveam frica ei. Apoi dispirea. Eu md
mai aveam pii tlt" sau cel Pulilr eram in stare de la pap-
trezeam pi md apucam sd curdf de buruieni terenul re-
te-opt ani (cana am inceput sd visez cdldreful) sd lupt 9i
cent cucerit. Spafiu-mi devenea tot mai intins. imi era
se-mi resping incongtieni privirea personald cu riscul de
mai bine.
a hparalizatd ori asfixiatd.
in privinla cdldrefului, acesta nu mi privea' tti lit:
in prima parte a analizei imi dobAndisem sHndtatea
liberd. Vorbind d.espre el, am inceput sd pricep ce-mi
pli- pi libertatea corpului. Acum aveam sH-ncep, incetipor,
co- sd-mi descopdr fiinfa.
cea cu adevdrat, ce doream cu adev5rat pe c6nd erarn
Inilial treaba a fost penibild pentru cd nu aveam in-
pil. Am infeles pi de ce, mai tdrziu, nu-mi pldcea si fiu
credere fir mine. Md temeam sd nu dau peste cineva cuue
privitd cdnd fdceam dragoste 9i d9 ce, de cum mi s-a
'agravat boala, nu mai pnieum simfi pldcere decAt dacd n-ar fi ptiut sd-gi inibupe defectele pi viciile. A trebuit sd
fac nenumdrate incursiuni in incongtient pentru a md
#i imaginam cd md imperechez cu un animal' in spe- convinge cd era sdlbatic pi libea ftrsd ihcapabil de riuta-
cial un.airru. Fantasmd ie md dezgusta 9i mai mult de
te. Binele pi riul aparfineau congtiinlei mele, mie-mi re-
mine gi de care nici nu i:rdrizneam si-i vorbesc docto-
venea s5le elaborez dupd cum imi convenea.
rului.
Tratamentul s-a terminat atunci cAnd m-am simfit fir
Am inceput si vorbesc, iar fantasma s-a imdepdrtat de
stare si-mi iau rispunderea propriilor gAnduri gi a pro-
mine, nu rni putea judeca, md lisa liberd, privirea unui
priilor acte, oricare ar fi ele. Asta mi-a mai cerut incd pa-
cAine nu md putea nici umili, nici rdni'
tru ani.
De fiecare datd cAnd am deschis cdte una din ugile te-
mute am observat, pe de o parte, cd mecanismul incuie-
torii nu era aFa de cbmplical pe cAt credeam pi, pe de altd
parte, cd acolo unde md temeam ci descopdr gtoaza'to-r-
ioru, orour"a, descopeream fetila in toate stirile ei: nefe-
ricitd, innebunite, inspdimAntatd' Mi-era fricd sd nu dau
peste ceea ce putea si sperie o femeil de treizeci Fi Pa-
iru de ani caie vizuse Ua.Uuli omorAndu-se Pe stradd'
care-pisimlisecopiiindscAndu-se,sfApiindu-iviscerele'
care ptia ce-nsearnnd napalmul, tortura,lagdrele de con-
centrare. Descopeream insd frica unei copile' In spatele

XI
i-au trebuit primii patru ani de arralizd,
acel marenumdr de gedinfe, ca sd-mi dau
seama cd eram pe cale sd urmez o psih-
analizd.Pdniatuncimildsaseminvoiaacestuitrata-
ment de parcd era o vrijitorie, un fel de-elergifiu agilde
magle care me proteja de clinica de psihiatrie. ln zadar
p.o"g.uru*, r,r.. ul,rt g"am si me-cgnylng cd-simplu-mi
'fupt"d" a vorbi imi va elimina definitiv acel haos' acel
rdl atAt de ad6nc, acea dezordine devastatoare, acea Per-
manentdfricd.Mdapteptamca,dintr-oclipdtntr-alta'to-
tul s-o ia de la iangele, angoasa, nidu9eala' tre-
"upett
muriturile. Md minunam intr-atAt vizAnd cd se prelun-
geau momentele de rdgaz, trcAt nu rgalizam cd md
Ichimbasem profund. Eiam tot mai Pulm tr mod arbi-
trar la discre;ia celorlalli 9i a hazardului'
Strddula infundatd se preschimba trtr-un laborator
ca gi intr-un castel cu porgile inchise' Micul doctor
imi
erapavfuzdpi martor il celXtoriilor in inconptient' Dru-
cu puncte de reper Pe care
-,t-l-i era de-acumdejalonat
bine ca 9i mine' Nu md mai pu-
le cunoptea la fel
team pierde.
Cuvinte care elibereazd 189
IntAi am retrdit momente ce mi-au servit drept scut
impotriva ceva-ului lduntric, de parcd voiam sd-i dove-
desc ai sd-mi dovedesc mie lnsimi cd n-am fost mereu o
bolnav5, cd exista i:r mine un embrion ascuns pe care-l
puteam regdsi pi pe baza cdruia m-ag dezvolta. Cdutam
sdprecizez cum gi de ce devenisem o bolnavd mintali.
ProcedAnd astfel am scos la lumine personalitatea ne-
sdndtoasi a mamei. Revedeam scenele pe care le voi de-
scrie acum intru gloria viefii.
Vacanfele de vard ni le petreceam in parte intr-o casi
pe malul mdrii care se numea Salamandre. Albd cu
obloane albastre. Un culoar central deservind opt dor-
mitoare pi, in capit, un Jiving-room spafios dAnd inspre
Mediterana. La cealaltd extremitate a culoarului, o cur-
te ftr care erau plantate cArciumirese, zorele, pi, jur-im-
prejur, bucit5ria, camerele de serviciu, spilitoria, lavoa-
rul, garajul. Un mic univers inchis, rezervat familiei re-
unite ir totalitate acolo, insd deschis spre cer gi mare.
Viala in acel loc era veseld pi fdr6 constrAngeri. imi pe-
treceam zilele alergand h costum de baie pe stf,nci gi pe
nisip, jucAndu-md tr ap5. N*y md supraveghea de pe
plaji, unde ore ir pir stEtea la taclale gi tricota impreuni
cu bonele din vilele vecine ocupate de prieteni ori de cu-
noptinfe.
Mesele la Salamandre erau delicioase, alcituite din
supe gaspachos, salate, bdufuri ricoritoare din suc de
fructe pi lidrioa prdjeli, crustacee, insd eu nu aveam voie.
P6nd la zece ani copiii nu bebuiau sd mdn6nce la masi cu
adulfii. In plus, aveau un regim special, in stilul britani-
co-american, pebazi de cereale, hamburge4 fructe pi le-
gume fierte sau cmde. Foarte sdndtos. inni luam deci masa
inaintea adulfilor. N*y stitea lAngd mine gi-mi observa
finuta pi masticafia. Cdci marna spunea cu multi gtiinfi:
190 Marie Cardinal Cuvinte care elibereazd 191

mai ugor'" APa cd in camerd la mine. ii simleam tandrefea chiar inainte de

,,Alimentele bine mestecate se digerx a md cufunda pe de-a intregul in somn.
fu*y repeta: ,,Mestecd. Por l'amor de dios' mestecX!" Apadar, eram bine apdratd ftr acea seard: Nany aldturi
ititt-.i r"*4, h Salamandre, md a9ezasem in fala tacd-
de mine, unchiul im fafd, de cealalti parte a mesei, lus-
mului meu,la capul mesei deja aranjate Pentru cina
ce-
tra in form5 de stea deasupra capului gi marea ce se
lor mari.
odihnea afari gopotind din adAncuri. Tocmai atunci
BenaoudatriseseobloanelefdcAndu-micAteogrima-
seari' Partea Messaouda mi-a pus ln fafd o farfurie plind cu supE de
sd la fiecare fereastrd. Era iocul nostru de
o lustrd legume. Detestam m6ncarea asta. hr special firele de praz
au t"ftugurie din living-room era luminatd cu
fafd de care simleam o repulsie totali. Nu le puteam in-
arabl p"".u." o gdseam splendidi Pfntm ci semdna
cu
suPraPunere ghifi. Era un refuz visceral imposibil de trecut. imi in-
,rt po- de Criciun. Era compusd dintr-o
brale cleptam maxilarele, nu voiam si duc lingura la gur6. in-
de stele din arami ale cdror nenumdrate 9i lungi
coloratd: albastre' ro- ghifeam fiertura care-mi aluneca singuri pe gAt insd nu
suslineau nipte crerrzete din sticld
(foste l6mpi cu ulei) ldsam sd intre nici o fdrAmd din legurne, mai cu seamd
;it; ;db""-, v erzi. in aceste creuzete
ardfau becuri ce proiectau in acel co$ al spalioasei inci- prazul.
Atunci a venitmama, frumoasd, parfumatd, cu ondu-
peri nigte tumini multicolore'
' Pariea de salon rdmAnea in penumbrd' Cel mai tAndr lafiile pdrului bine lipite de cap. Dintr-o singurd privire
unchi al meu, care avea doar cu vreo zece ani mai
mult infelesese situafia.
ani' plicti- Trebuie sd-gi mdnAnce supa.
ca mine, adici avea aProaPe cincisprezece - Doamnd,
s^e

palmier' Igi dar n-o poli face cu nici un ctrip sH inghi-

sea intr-un fotoliu mare din ramuri de --uu -
pi.it."f drept in fafd, intins trtr-o gutierd: suferea de un ti legumele.
ipurrgu*uti de sinovie. Mama imi explicase ci lichidul -I-a Lasi-mX pe mine.
luat locul lui N*y,lingura.
sinovial era asemeni uleiului cu care Kader imi
ungea
in Nu fi-e rugine, trebuie sd fii hrdnitd ca un bebelup!
i""pf gi pedalele bicicletei' Astfel, tAndru-mi unchi' lu- -Nimic de fdcut, dezgustu-rni era prea putemic, impo-
urrna unei cederi, pierduse lichidul care folosea
in a-i
nemig- sibil sd-mi desclegtez dintii. Mama, enervatd, s-a ridicat
Utitiu genunchiul.-Ca sn-l recapete trebuia sd stea
imi fdcea compli- de pe scaun.
."i.. !i""" mult Ia mine 9i toideauna Continuafi. Nu se va culca pAnd ce nu-gi va fi ter-
mentein legdturi cu buclele, cu pistruii' cu genunchii -
mult la el' Nu era nici minat ce are in farfurie gi nu va mai primi nimic altceva.
ilir", "r, .oihiil". $i eu lineam
'ua"ti, Apoi a iegit, iar eu am rdmas in fafa supei, incredin-
nici copil, pi totu;i poseda acea extraordinari su-
mamei' Mi se intAm- fatd cd n-o si mdnAnc nimic/ cu toatd supdrarea pe care
futiotitutu de a-mi fi unchi, fratele cinei' irtr-atAt i-o puteam pricinui mamei acfionAnd astfel.
ta adorm la masi tocmai la mijlocul
irf"
'md obosiserd zilele-mi de mare, de soare pi nisip' Un- Dupi cAteva clipe a scArfAit pietrigul din fala casei.
pAnd Cineva mergea pe sub ferestre. Apoi o pietricicd a lovit
.ni,rt, cAnd era valid, md lua in brale pi md ducea
192 Marie Cardinal
in oblonul cel mai aProPiat de mine' Am deschis gura pi
am iirshitlt leeumeie. Unchiul gi Nany nu spuneau ni-
mic. iicd'vreo"cAteva clipe 9i o a doua pietricicd' o alti
Iingurn inghilite ca un purgativ. O a.leia pietricicd' o a
treia a puitu,'ucincea inghifiture, agdlAndu-mi de masd
ca sd-nri tnving scArba. Atunci unchiu-meu, care
nu pi-
rea nicidecum ingrozit, a zis:
Ai face rnai bine sd-!i minAnci toatd supa pentru
-
cd am impresia cd vAnzXtorul de haine e prin preajmd
pi
de nu egti drdgufi te ia cu el.
VAnzitorul de haine era un om care cumpdra haine-
le vechi de prin cartierele frumoase 9i se ducea si
le vAn-
dd altundeia. Mergea incet pe strdziscofdnd,la interva-
Ie regulate, un striget ascuf.t ,,Ftrai"'Ne!FIai"'Ne"'
I'e"'u
i^i i.ono.a o adevdratd spaimd Bult* cd purta' at6r-
nand de capdtul curelei, piei de pobolani uscafi formAn-
du-i pe polduri un fel de basc5' Md ascundeam cAnd ii
auzeam strigitul, iar mama mi ameninla ci md di vAn-
zitorului de haine, daci nu eram cuminte'
Dar vAnzdtorul de haine nu trecea pe la Salamandre'
nu putea fi eL lnghileam totu;i tot ce era in lingura pe
care mi-o intindea NanY.
Deodatd, in linigtea totali din spalioasa incipere' iIr
noapte, in timpul zuspendat de surprizi, am auzit foar-
te aproape de mine:
Hai. -.ne.'.1e!
-EraHai...ne! O si md ia cu
aici! Nu-mi terminasem farfuria!
el!M-a cuprins Sroaza'un fel de fior puternic m-azgo-
duit, mi-a strAni abdomenul gi, ca 9i cum imi dddeam
sufletul, supa inghilitd mi-a iepit din nou Pe gurX ca
un gheizer. M-au cuprins spasmele, vomam apd'' aer'
niniic. Nany md finea de frunte 9i, surprinzdtor' un-
chiul rAdea.
Cuvinte care elibereazi 193
Mama revenise. intr-o fracfiune de secundi a vdzut
frumoasa fa!6 de masd impropcatd cu ce vomasem. I s-a
crispat fala: o decepfionasem incd o dati. ii ingelegeam
stratagema: ficuse pe vAnzdtorul de haine ca sd md for-
leze sd-mi minAnc supa. N-a mers dupX cum credea.ln
privire pi in voce avea o exasperare isterici.
Ipi va mAnca toatd supa, totugi! Va trebui intr-o
-
bund zi sd inceteze, copila asta, o datd pentru totdeau-
na, cu capriciile. Nu md voi clinti de aici. Nu vom cina
pAnd ce ea nu va fi terminat.
Atunci am mAncat singurd supa vomat6 pi am fdcut-o
nu pentru a-i plXcea, ci pentru cd simfeam fir ea ceva pe-
riculos, bolnav, ceva ce o depdgea gi md depdgea, ceva
mai furgrozitor decAt vAnzdtorul de haine.
Aceastd intAmplare a stAmit mai apoi rAsul intregii fa-
milii, alertate de tonul ridicat al vocii. $i-o povesteau unii
altora in cele mai mdrunte detalii. Pentru a conchide, s-a
zis despre mruna: ,,E severi, insd e dreaptd." Ftaza aceas-
ta nu izbutea sa-mi intre in cap. Nu infelegeam ce-nsem-
na, o refuzam.
Nu reugeam sd atrag pentru multd vreme asuprd-mi
afecfiunea gi atenfia mamei decAt atunci cAnd eram bol-
navd. Md-ntorceam de la gcoali arzdnd, cu ochii h fle-
ciri, dArdAiam. Pe drumul spre cas6, Nany decretase
deja: ,,Nu e-n reguld." De cum am sosit, muuna a fost pre-
venitd gi camera mi se preschimba intr-o camerd de bol-
navd. Mama intindea pe comodd un gen de pAnzi de al-
tar scrobitd pi brodati pe care rAnduia medicamentele,
termometrul, lingurile de argint pe farfurioare, pi, tro-
nAnd in mijlociul acestui calabalAc, un mic ceainic de
porfelan cu flori a cdrui bazd forma o grotd unde ardea
o flhcdruie ce pdstra in permanenfd caldd tnfuzia de ver-
bind pe care o adoram.
194 Marie Cardinal
Trebuie sd bei mult cAnd ai febrd.
-Mama venea spre paful meu, se a1eza, se apleca spre
mine gi mai degriba imi pipaia decAt imi sXruta fruntea
pi tAmplele. Oldcea din collul buzelor gi cu obrazul,
atent, o parte a felei apoi cealaltd parte, prin atingeri re-
petate, finAndu-mi bine bdrbia intre palme' Aceste ald-
Lriri u9oare, rapide gi precise md umpleau de fericire
gi de tandrefe.
Ai o febrX serioasd. Sd vdd, deschide gura'
-Totdeauna in acest loc se descoperea secreful' Se fo-
losea de una din lingurilele de pe comodi ca sd-mi ape-
se limba in jos, mAnuia o tdmpifd ca sd-mi vadd gAtul'
O frumoasd anghind cu puncte albe' O s-o ai opt
zile.
-
Se strdduia sd-mi explice cX eram bolnavi pentru cd
eram neglijentd, neascultdtoare, imprudentd etc', dar asta
nu md iiopi"ai"u si fiu cea mai mulfumitd fetild din
lume. $tiam cd, opt nhe,md'va ingriji cu tot zelul' Cu gA-
tul in suferinld, iu acele curbaturi resimlite deja in tot
corpul, md ldsam dusd in patul meu unde fuseserd puse
agternuturi proaspete, atAt de proaspete i:ncAt, atunci
.Attd *-u* ghemuit induntru, contachrl cu ele mi-a pro-
vocat un frison. Eram moale pi fragild ca un fruct foarte
copt.
Nu numai ci md ingrijea, dar stdtea acolo, lAngd
mine, tdcutd, indeletnicindu-se cu ceva de citit sau cu
vreun lucru de mAnd. Cu ea zilele treceau repede 9i, de
cum se ldsa intunericul, toatd camera incepea s[ se cla-
tine din cavzafldcirii pAlpAitoare a l[mpifei ce-i dddea
verbinei unparfum delicat, delicios. Umbrele dispropor-
o cavemd
fionate ale mobilelor gi ale obiectelor formau
iermecati pi cdlduroasi unde se indlfa vocea mamei ca
si md adoarmd, sX md legene, blAndi, Ptne, un pic foa-
Cuvinte care elibereazd 195
sd: ,,Mama omulefului i-a zis intr-o dimineafd: cincispre-
zece ariegti la fel de inalt precum covata noastrd de pAi-
ne. in orag pofi sd fii un bun ucenic, dar ca sd ari p[m6n-
tul egti mult prea mic, amice, epti mult prea mic, pdi, dal"
Urma povestea lui Gr6goire, micul Chouanll, pAnd la
moartea-i i. pli. puierat de gloanfe: ,,inse unul dintre ele
il lovegte firtre ochi, prin gaurd iese sufletul, Grdgoire e
il ceruri." Atrocitatea acestui final gi cupletul urmdtor
in care Isus igi intredeschide ,,mantia-iroz", ca sd-l ape-
re pe copil gi si-l ascundi, md tulburau. Ea cAnta dAnd
mai cu seamd atenfie pasajelor poetice gi dramatice. Mai
erau gi Batistulele din Cholet gi multe alte cAntece triste pi
drHgule care mi-au rdmas in cap pi nu-mi vor iepi nicio-
datd. Vor fi totdeauna importante pentru mine deoarece
sunt incdicate de nopfl plXcut mirositoare gi de iubire.
MAinile ii erau r6coroase, utoare, exbem de indemAna-
tice gi fdcute penfru a ingriji. Nimeni altcineva nu ptia si
facd mai bine o injeclie sau sd schimbe un pansament.
Maini ca de pdsdri, ca de pisici. Maini care se firmulfeau,
erau iufi, experte. MX invelea bine, imi mai piphia fruntea:
o sd dormi, micula mea drag6.
-imiAcum
vorbea curn o auzisem vorbindu-i copilului ei pe
mormdntul de la cimitir. Vocea pi mAinile-i md mAngA-
iau.
Ah, aveam iubirea ei! CAt era de frumos, cAt era de
simplu. Adormeam fericitE, arzAnd de febrd.
Cel mai bine era dimineafa. Lafiezire, gAhrl md du-
rea mai puFn, saliva trecea mai ugor, termometrul indi-
ca o scddere a temperaturii. Simfeam o iritafie in pulpa
piciorului gi dorinfa sd md mipc.
11 De la jean Chouan, porecl4 unuia dintre gefii insurgenfilor din
vest; Les Chouans, roman de Balzac. (N. t.)
196 Marie Cardinal
Nu trebuie sd iepi din pat. Nu egti cAtupi de pufin
- ,,Montmertre"15 gi ,,lovituri de pip" gi ,pmlt" , din care
vindecati.
Penhu a md face si stau linigtitH md aVeza in fund,
imi punea Perne Ia spate pi-mi citea' imi citea mai ales
fabule de ia Fontaine 9i poeme, cu intonafie' Pentru
aceste gedinfe lua mereu aceleapi cdrfi. Le gtiam cu Pre-
cizie locul in bibliotecd. Era una Pe care o apteptam cu
un amestec de neribdare gi de gtoazd, o culegere de po-
eme de Jehan Rictus, autor parizian 9i mizerabilistlz'
Dintre aceste texte, aprecia in chip special unul intitu-
lat: ,,Boceful bdtrAnei;'13. CAnd mi-l anunla, mi se ficea
pielea de gdini. Era povestea unui pu9ti din cartierul
M6nilmontant care o luu pe o cale gre;itd pi ajungea la
epafod. Mama canaliei, ingenunchiati pe pdmAntul
anonim al pitratului condamnalilor dintr-un cimitir
din Paris, dad"u drumul la o jelanie ce se intindea pe
numeroase pagini. Mama ii imprumuta vocea' Acea
transformare a mamei, ca 9i cum pi-ar fi pus pe fald o
mascd de tArfd, gi-ar fi deghizat corpul in sdrdntoacd,
imi stArnea o curiozitate nemaipomenitd' La drept vor-
bind, in acea clipd, mama md fascina, dar md 9i dez-
gusta. De unde-i venea asemenea zeflemea grosoland,
Xpa de surprinzdtoare pentru o femeie ca ea, atAt de
demnd, atdt de mAndra, atdt de bine crescutd, atAt de
strict6? Motivul e cd textul era scris in argou patizian,
iar mama ipi ldsa buzele sd-i atArne intr-o abandonare
fdri vlagd pentru a pronunla ,,Menilmuche'14 Fi
12 Care insisti pe aspectele cele mai mizerabile ale viefii sociale'
(N,f.)
' rd i., hancezd,,,La jasante de la vieille", care face parte din
culegerea de poeme Caitihnes ilu malheur (Cantilenele nefericirii)
' 14 (N. f.).
(1e02).
Deformare a numelui unui cartier din estul Parisului'
M6nilmontant. (N' f').
Cuvinte care elibereazi 197
nu pricepeam mare lucru, doar cd era vorba de un lim-
baj popular. imi dddea insd explicafii gi atunci infele-
geam ci sdrmana femeie plAngea pentru cd i se firmor-
m6ntase fiul acolo, in acel pdmAnt, fird sd ptie exact
unde, cdci nu se indica prin nici o cruce/ nici un semn,
mormAntul decapitafilor... PlAngea, plAngea gi plAn-
gAnd ipi revedea biiatul tr vremea cAnd era doar un be-
belug trandafiriu pi dolofan pe burta cdruia se distra fd-
cilnd ,,pr{' ca s5-i stArneascd rAsul, ii revedea gura cu
buze tandre ce-i sugea la sAn pi capul cu bucle blonde.
Capul acela care-i fusese retezat gi care era ingropat
acolo, despdrfit de corp.
Acest text era momentul de glorie al mamei gi nu ara-
reori, cAnd il citea, vedeai apirAnd lumea din casd care
venea s-o asculte. De altrninteri, in familie, se spunea de-
spre mama: ,,8 o adevdratd artisti."
Uneori imi punea pe genunchi, ca sE md uit la dese-
ne,lnfernul lui Dante, cu ilustrafii de Gustave Dor6 pe
care-l legase in piele de parpe, ori catehismul strdbuni-
cii, infesat cu ingeri grapi pi extatici pi cu demoni care fac
grimase...
Venea apoi vindecarea pi viafa reincepea ca mai ina-
inte. De cum nu mai eram slabd fizic, se ridica pi se fir-
depdrta, se intorcea la sdracii ei,la bolnavii ei. ftni rdmA-
nea amintirea prefioasd a propriei atenfii pi prezenfa gi
impresia cd eram prea micd pentru a-i infelege cAntece-
le, imaginile pi lecturile. Aveam vaga senzafie cd se i:rge-
Ia, cd nu era normal6.
in Elvegia locuiam intr-o vild mare, Edelweiss: o con-
strucfie din lemn, cu doud etaje, imprejmuitd de un cu-
15 De la Montmartre. (N. f.)
198 Marie Cardinal
loar in aer liber spre care dideau toate camerele de la
parter. Jur-imprejurul casei se intindea peisajul elvefian
la care rArmesc tofi atbii din colonii: o pajigte cu iarbd ver-
de pi proaspXtd, presiratd cu floricele inc6ntdtoare, o pi-
dure de braziindepirtare pi, cAt vezi cu ochii,lanfurile
munfilorAlpi.
pldmAnii, suntefi aici
- Respirafi adAnc, aerisili-vd
pentru a vi insdndtopi.
Locuiam acolo impreunf, cu cea mai bund prieten5
a mamei gi cu cei doi fii ai ei care erau de aceeagi vAr-
sti cu mine. Trei copii de pase gi gapte ani, incredin-
|afi, in privinfa studiilor, unui preceptor ecleziastic,
abatele Grandmont, pe care impetuozitatea noastrd de
tineri mediteraneeni 11 depdpea pi care, pentru a ne
face sd stdm liniptili, ne povestea viala sfAntului Guy
de Fontgalant, tAnEr recent beatificat, avAnd particu-
laritatea de a ajuta la regdsirea obiectelor pierdute
cAnd era rugafi ,,Sfinte Guy de Fontgalant, fd sd-mi re-
gisesc batista." $i-fi gdseai batista.
Eram in 1936.
Sala de cursuri se afla la etajul doi al vilei, ca susPen-
datd intre cer gi piscurile inzipezite ale munlilor.
intr-o dimineali, un strigdt, mai curAnd un urlet, o
voce puternicd ce didea alarma. intr-o clipitd am fost pe
palier, aplecali peste balustrada din stejar lustruit. Tofi
locatarii procedaserd la fel, astfel ci vedeam, mai jos,
umeri gi cefe aplecate, precum ale noastre, trspre biroul
de la intrare. In mijlocul spalioasei case a scdrii, mama
igi indlfa fafa-i rivdgitd, cu trdsdturile alungite in spate
ca de gheare, cu ochii bulbucafi de groaz[, mai verzi de-
cAt de obicei:
Tocmai s-a anunlat la
- Comuniptii au luat puterea!
radio!
Cuvinte care elibereazd 199
Comuniptii? Ce-nseamnd asta? Sunt oare nemli care
vin sd ne fintuiascd de ugile hambarelor ca in perioada
Marelui Rdzboi? De ce ii era atAt de fricd mamei?
Panica pusese stipAnire pe tofi ai casei. in doudzeci
pi patru de ore bagajele erau ficute, vila ftrcuiatX, ne ir-
torceam in Algeria, in galop!
Vom lua expresul de noapte, in felul acesta vom
-
stribate Franfa fdrd sd vedem nimic.
fii-i adevdrat ci dimineafd erau de-acum la Marsilia,
Mediterana, portul gi impozantul pachebot la chei. Uf!
Eram primii imbarcafi. Aveam impresia cd scdpasem ief-
tin. Aparent, comuniptii nu se aflau la malul mdrii intm-
cAt tohrl pdrea calm. incd o gansi cd locuiam in Algeria
gi nu in Franfa. Nu puneam intrebdri gi aveam grijd sd
fiu cuminte pentru cd, tr acele momente extrem de ten-
sionate, mama era iute de mAnd gi, pentru un da sau un
nu, se pricepea sd tragd nigte palme care pfichiuiau ld-
sAnd urma celor cinci degete pe fafd ori pe fund. Nany
insdgi o gtergea incetigor, pi toatd lumea o datd cu ea.
Totugi, o datd ce am urcat la bord, atmosfera s-a des-
tins. in cabina mamei erau flori. Cine le trimisese?
Mama vorbea cu Nany:
-Am putut expedia o telegramd acasd pentru a-i in-
ptiinfa. Dupd spusele comandantului, se pare cd acolo to-
tul e bine... Nu-i agitafie.
Apoi am iegit. Acum era multd lume pe ambarca-
der. Un domn, imbrdcat ftrtr-un cosfum alb (un costum
dintr-acelea pe care le poarti fuancezii care se duc in
colonii), umbla cu pagi mari incolo gi-ncoace pe pun-
tea noastrd, in mijlocul unui grup de oameni ce-l as-
cultau cu seriozitate. Avea de asemenea pantofi albi,
pdl5rie de panama, cravatd rogie pi o garoafd ropie la
butonierd.
200 Marie Cardinal
Undifuzoraanun|atcdvizitatoriigiinsofitoriitrebu-
iau sd pdrdseasci vasul' Aveam sd plecdm'
Bdrbatul rimXsese singur 9i 9i-a rezemat coatele de
bastingaj, foarte aproape de noi' Lumea se adunase in
numdi gi mai mare pe chei 9i pe terasa de Ia Transat'
exact in fafa noastrd.-Bdrbatul fdcea semne unor oameni
din partea ceaialtd. Se auzeau, ici 9i coio, itr vacarm' stri-
gete de neinfeles' O simleam pe mama nervoasd' Atmo-
sfera era incircatd.
Si, dintr-o datX, acel bdrbat, care pdrea totupi foarte
bine crescu t, Vi-a ridicat brapl drept in vArful cdruia i9i
incorda pumnul strAns pi toati mulfimea, din fafd' dupi
un puteini c ,,Ahl" , a fdcut la fel' O pddure de pumni
deaiupra capetelor. Mama ;i-a arborat un ton asPru Pen-
tru a-i vorbi lui NanY.
Bdnuiam eu decAteva clipe' Cu siguranli cd-i unul
-
din conducitorii lor de partid"' Dupd toate aparenfele'
nu sunt aga de sdraci din moment ce cdldtoresc la clasa
intAi pi pe deasupra in costum de alpaca!
Am indriznit sd intreb:
- Cine
e?
comunist!
- Unoamenii?
- $i
tomunigti, muncitori. Nu md mai enerva cu intre-
- tale.
birile
Muncitori! Comunigti! Dupd tonul vocii, avusese
aerul sd spund cd era totuna' Nu-nfelegeam nimic'
Comuniptii pdreau sd fie oameni periculopi 9i totu9i
mama spunea mereu: ,,Trebuie sd fii foarte politicoa-
si cu muncitorii, sunt nefericifi, oameni sdrmani'"
Sau: ,,Existi copii de muncitori care n-au ce si-pi
pund in farfurie, nici vreo jucirie sd se distreze' Ar
irebui sd te gAndegti la ei cAnd faci risipd"' Nedume-
I
Cuvinte care elibereaz5 201
rirea imi era atAt de mare incAt, riscAnd si fiu repe-
zitd, arn mai intrebat:
Ce vor?
-
-
Banii nogtri, casele noastre, imbricimintea noas-
trd.
De ce?
- Pentru cd nu ne iubesc.
- Pentru cd n-am fost destul de politicopi cu ei?
-Mama a inilfat din umeri, o exasperam. Era mai
bine sd tac pi sd-i cer mai tdrziu explicatii lui Nany.
Apoi sirena a dat semnalul de plecare. Marinarii se
agitau pe uscat gi la bord ca sd desfaci parAmele. Iar
atunci cAnd vaporul a inceput in mod vizlbll sd se in-
depdrteze de chei, mulfimea, intr-un singur glas foar-
te puternic, a fdcut sd rdsune un cAntec necunoscut,
mdre!, formidabil, foarte frumos: ,,Hai la lupta cea
mare/ rob cu rob sd ne unim". Mama era palid5, vor-
bea sacadat.
Trebuie sd stdm aici in mod demn. Si nu-i facem
-
sd creadd cd ne temem de ei. Trebuie sd te comporti
mai bine ca niciodatd. Nu-fi fie fricd, e doar o masca-
radd.
M-a impins in fald. Stdteam dreaptd, aproape in po-
zIlie de drepfi, ca paralizatS., in vreme ce asuprd-mi se
spdrgea rostogolindu-se cAntecul comuniptilor. Nu ptiu
de ce m-am gAndit cd redingota mea din flaneld gri
provenea de la Enfant Roi, cd bereta-mi ecosez preve-
nea de la Old England, cd pantofii-mi proveneau de nu
gtiu unde, iar posetele din afd, de la Grande Maison de
Blanc. Eram foarte corectd, extrem de curati, pentru
a-mi reprezenta cu demnitate familia. O datd se nime-
rea bine, eu care mereu erarn ,,gleampdtd" , cum zicea
mama.
?o2 Marie Cardinal
Bdrbatul tr alb de lAngd noi auzise vorbele mamei
gi-i vdzuse gestul, apa cd s-a aPucat sd cAnte pi el, indl-
voi, orop-
lanau-gi ince pi mai mult pumnul: ,,Sculali,
sifi ai viefii, voi, osAndifi la foame, sus'"
Ai sfArgitului? Care sfArpit? Sfirpitul nostru? Moar-
tea noastrd? Mama era cu totul lividd acum/ feapini,
cu fala incremeniti' Nu asistasem niciodatd la un eve-
niment atdt de grandios 9i atdt de dramatic' Mul|imea
nu-l sldbea din ochi pe birbatul cu garoafi rogie' Nu
vdzusem niciodatd priviri ca acestea: hotdrdte, gata de
orice, periculoase.
Mie, care-mi pldcea atAt de mult sd alerg pe vaPor
in timpul traversdrii, de acea datd n-am pus piciorul
afard.
Dupi cAtva timp eram la Salamandre' Nu mi mai
gdndeam la comunipti, cu toate cd reprezental tgma
lrincipald a discufiilor familiei care, i:t salon,
cAnd md
irr."u* sd spun bund seara, jongla cu nume politi- de
cieni, citea zlare gi reviste, stdtea agilatd de radio'
Pentru mine, subiectul comunigtilor era un subiect
dubios, pe care nu Prea incercam sd-l ldmuresc' Fusesem
totdeauna invdfati cd trebuie sd ne iubim unii pe alfii,
sd impdrlim cu sdracii etc. Or, cAnd sdracii cereau altfel
decAtiergind pe stradd, nu trebuia sd li se dea nimic' De
ce? Mister.
Eram pe punctul de a cina, cAnd unul dintre unchi
gi-a fdcuf intrarea la Slamandre, tt curte, pe pantd' A
tat tit portiera apoi a ndvXlit, alergAnd tr casd pdni la
.u*"tu brrt icii unde, gAfAind, a anunfat: ,,Ro9ii pregd-
tesc o descindere la vilele de pe plajd! Avertizafi vecinii!"'
Rogii? Garoafa ropie, cravata ropie! Ropii erau comu-
niptii, iardgi ei! Md vor Pune iar in haine de sdrbdtoare 9i
*i rro, impinge in'fala 1or, i:r timp ce ei ipi vor c6nta acel
Cuvinte care elibereazi 203
cAntec extraordinar, inspdimAntdtor. Nu! Nu md simleam
fir s^tare de apa ceva.
In loc de asta, ca gi in Elvefia, dezordinea, agitafia de
1upt5, casa cu susul i:r jos. Mama preluase comanda. Ne
organiza liniile de apdrare: bare de fier la ferestre gi la
ugi, toate zdvoarele trase, toate lacdtele irncuiate gi, pen-
tru mai multd siguranfd, dupd ce servitorii, tnfesafi cu
coguri de provizii, s-au trchis impreund cu noi, punea sd
se impingd mobilele masive in fafa celor mai fragile des-
chizdturi.
Eram mai mult decdt speriatd, eram itrgrozitd. Tremu-
ram din toate incheieturile. Ca si nu st-injenesc acele
du-te-vino pi mutdrile, fusesem himisd in pat, unde-mi
imaginam pe comunigti gata s6-mi taie mAinile, sd-mi
scoatd mdruntaiele.
Orele treceau. Stiteam ghemuitd in pat, strdduin-
du-md sH ghicesc apropierea comunigtilor i:r noaptea care
acurn se ldsase. tnlelesesem cd familia se hotdrAie sd joa-
ce bridge in mod calm, iar bunica chiar ii spusese Lolei
pe culoar: ,,Servifi-ne pampanie, poate va fi ultima, ala
cd si profitdm gi deschidefi din ea pentru tofi de la buci-
tirie, copiii mei!", ceea ce mi-a intelit tremurdturile. ii
consideram mult mai curajopi ca mine. N*y trecuse ra-
pid prin carnera mea, lisAndu-mi tn spatele upii o oald de
noapte mare, ceea ce insemna cd nu trebuia sub nici un
motiv sd md migc de acolo.
Un cdrdbup foarte mare, pi el tnnebunit, incapabil si
iasd, se rotea cu un zgomot de ventilator primprejurul
luminii de la lustr6. Uneori se mai izbea de tavan, iar
ciocnirea era atAt de violentd, incAt se trezea proiectat
pe jos, unde rdmAnea o clipd agitAndu-se tare cu toate
piciorugele-i slabe, ca sd-gi revind apoi in pozilie de
zbor. Mai inainte de a da din nou de lumina din mijlo-
204 Marie Cardinal
cul incdperii, se Pornea in zboruri joase gi uneori se
a?eza, incetAndu-gi atunci bAzAitul 9i procedAnd la
avansdri stAngace de blindat. Deasupra capului meu,
ia vreo cincizeci de centimetri, exista in zid un adAnc
orificiu rotund a cirui utilitate nu i-o cunopteam' Brusc
m-am gAndit cd n-ap suporta ca acel cdrdbup sd se bage
acolo. e totupi ceea ce a fdcut la un moment dat' Eram
incremenitd de fricd, fintuiti la pat, incapabild de cea
mai micd migcare. Cdrdbupul se agdla cu chiu cu vai
de marginea orificiului. Avea sd cadd peste mine gi sd
mi zgArAie pe fal6,, sd-mi scoati ochii poate. Atunci am
fnceiut sd urlu.'TAndru-mi unchi a sosit primul' imi
aduc aminte cd m-a luat in brale Pi o impiedica pe
mama sa md cArpeascd. Deoarece ii bigasem in tofi
sperielii cu lipetele mele.
-
Tocmai icum! !i-ai ales ziualLavArsta ta, si-fi fie
-
frici de un cXrdbup. HotdrAt lucru, copila asta nu-i nor-
mald.
Insecta a fost alungati, iar eu am adormit. Nu i-am
auzit pe comunigti. A doua ziinsd, iepind din casd pen-
tru a md duce Ia plai6', am gtiut cd trecuserd: pe poartd
la noi ca pi pe porfile vecinilor era un desen mare, un fel
de cruce avAnd brafele rupte pictati in straturi groase de
pensuld muiatd in gudron ce picurase ici 9i colo tn nigte
da." t egre dense acurn uscate de soare. Nimeni nl mi-a
.spus cd-era oPera comunigtilot
dar o ptiam. Am aflat cd
aiele semne se mrneau cruci incArligate pi am inleles,
dupd tdcerea pdrinlilor, cd erau dezonorante. Nu gtiu de
.",iaterru ztLe, amsimlit o ru9ine profundd de a locqi in-
tr-o casd desemnatd in acest fel. Mai cu seamd cd, ilr ciu-
da rdzuirii operate PromPt, urmele reapdreau, din cau-
za grosimii 1or, ca nigte cicatrice. Am avut impresia cd pi
familiei ii era rugine, cd nu era perfectd.
Cuvinte care elibereazd 205
in fiecare an, de sdrbdtoarea sfinlilor, o insofeam pe
mama la cimitir.
inainte de rdzboi veneam aici in mapind, iar Kader fi-
nea florile pi pachetele. Mai tdrziu, aveam nevoie de
peste o ord pi schimbam mai multe tramvaie ca sd ajun-
gem in acei loc rApos aplecAndu-se spre Mediterana care
acolo, departe de plajele golfulefului gi din carzacobo-
rArii abrupte a solului fir mare, era deja adAncd, intune-
catd, misterioasi. O vedeai de peste tot prin trunchiuri-
le pi frunzigul negru al chiparopilor ce mdrgineau aleile.
Miros tare al copacilor. Miros fad al crizantemelor. Mi-
ros marin. Miros de morfi. Miros mineral al futuror ace-
lor dale de la nivelul soiului asediind muntele pdnd pe
creastd unde era ridicatd o bazilicd inchinatd Sfintei Fe-
cioare a Africii: Fecioari cu fala fin6, rndzgiiliti cu un
strat negru, aidoma negreselor de carnaval, imbrdcatd
intr-o mantie preoleascd aurie, feapdn6, hieraticd pi fi-
nAndu-pi bebelugul pe brafu-i indoit. Degi se indllau cmci
pe deasupra mormintelor gi ornamente piramidale pe
deasupra capetelor, totul era strivit fittre cerul imens gi
mqea nesfArpitd ce se intdlneau ir depdrtare.
In acest loc, ce forfa pe oricine la a se gdndi la dispa-
rifie, la necunoapterea destinului nostru, bdtea un vAnti-
cel marin fericit, vesel, viu, care mirosea pldcut, care st6r-
nea dorinla de a dansa pi de a iubi. Un aer de sdrbitoa-
re. indeosebi in acele zile ale sdrbitoririi sfinfilor, dato-
ritd abundenfei de flori, toaletelor vizitatoarelor pi lumi-
nii magice a toamnei insorite, acest anotimp de inviere
dupi torida vard.
Ne cildram pAnd la mormAntul ,,nostru", jumdtate
pantd, jumdtate falezd, impovdrate cu brale de flori pi cu
ustensile de curdlat ce se izbeau cu regularitate intr-o gi-
leatd metalici, ritmdndu-ne ascensiunea.
206- Marie Cardinal
Pe drum, m.una imi dddea amdnunte despre mormin-
te gi mi le ardta pe cele care erau frumoase gi pe cele care
nu erau apa. Se op."u adeseori gi-mi evidenlia vulgarita-
tea ori distincfia ce dusese la construirea diferitelor mo-
numente funerare Pe care le intAlneam. Am aflat astfel
repede cd ingerapii de porlelan cu fundul mare, florile
uttifi"iul", cdrfile din marmurd, cu pagini false intre care
se incrustau fotografii in culori ale defuncgilor pomXdali
gi ale defunctelor machiate, toate astear p€ c?r€, in ceea
ce md privegte, le giseam splendide, erau bune pentru
,,becanii irnbogdfili". Simplitatea in opulenfd, dimpotri-
vd, lespedea de marmurd prefioasd cu o cruce fdrd oma-
mente, astea da, erau frumoase pi discrete. O atrdgeau
mult vechile morminte pXrdsite ale morfilor din vremea
cuceririi, precum pi mormintele sdracilor' Movilild de bu-
ruieni cu un pahar de mu;tar, conlinAnd una sau doud
flori din celuloid, infiPt in pdmAnt, ca in buricul descom-
pus al cadavrului. Merita sd te opre9ti 9i sd te rogi' Lua
din proviziile noastre cAteva flori frumoase Pe care le
uVuiuici gi colo fir necropola mizeriei. In fala locului pe
care se aflau aceste sdrace monumente funerare, sPunea
,,Stau mai bine aici decAt in altd patte." Ceea ce eu tra-
duceam prin: e preferabil sd fii mort decAt sirac' De
unde gi tbmerile-addnci care mi rdvdgeau atunci cdnd
auzeam pe vreunul din familie zicAnd, in legdturd cu o
cheltuiald substanfialil: ,,Dacd se mai continud aFa vom
merge sd cergim Pe stradd."
Dacd despre cei vii era ir stare de reflecfii dulci-acri-
toare, uneori chiar pfichiuitoare, morfii
ii erau totdeau-
na obiectul unei atenfii afectuoase. Exista o complicita-
te intre ea gi descomPunere, un gust al morlii Pe care nu
cduta si-l ascundd: camera ii era tapetatd cu poze de
morfi, uneori fotografiafi chiar pe pahrl de moarte' Cand
Cuvinte care elibereazi 207
ipi punea florile pe mormintele celor sdraci avea un gest
drdguf; ca atunci cAnd imi dddea o bomboand ori imi ri-
dica o guvild de pdr ce-mi cddea pe fafd.
Ajunse la morm6ntul nostru, care era cel mai simplu
din tot cimitirul: o lespede mare din marmurd rard,
transparentd, ffud, cruce, fdrd nimic, doar cu un nume tr
stdnga, cel al fetilei ei pi doui date: nagterea pi moartea
(tntre cele doud erau unsprezece luni de viafd), ingenun-
chia, igi punea mAna pe piatrd ca pentru o mAngAiere,
plAngea. Ii vorbea: ,,Draga mea, o sd-fi fac un mormAnt
frumos, va fi cel mai frumos. fi-am adus cele mai fru-
moase flori de la doamna Philippars, cele mai frumoase
din Alger. Micula mea dragd, fetifa mea micd, dragostea
mea, biata mea copild."
Tieaba mea consta in a merge sd caut apd. Ciram de
mai multe ori cu gdleata. Drumul mergea de-a lungul
osuarului: zid lung pi inalt, impirfit in sute de cdsufe,
fiecare avAndu-gi propria etajerd pentru a permite sd se
a1eze un ghiveci de flori ori un ex-voto in faga despdrfi-
turii. ftiam cd acolo se depuneau osemintele celor care
nu aveau loc de veci pe duratd nelimitatd. lnlelesesem
foarte bine cd sdracii, aceia cu movililele de buruieni,
erau cei care treceau, dupi cAfiva ani, tr aceste sertare.
in timpul viefii, viermuiiu prin cartiere de maghemile,
o datd morfi, viermuiau prin osuar. Ca pi ceilalfi: in via-
te fiind, aveau vile, morfi, aveau morminte doar pentru
ei, fiecare familie bine separatd de vecini. Era logic.
Oamenii stdteau la coadd cu vasele lor. Robinetul
curgea incet, cu intreruperi pi porniri brupte, stropind.
Dacd-l deschideai mai mult, ili juca feste. Mai intAi,
apa forma un frumos bulb transparent care incepea sd
se bombeze, sd se mdreascd, sd se umfle. Apoi, prin
eructalii violente Sirepezi, izbucnea sub formd de um-
208 Marie Cardinal Cuvinte care elibereazd ZO9

CAt lipseam, ptiam cd pldngea gi ci-i vorbea mai de-

breld,dupi aceea sub formi de soare 9i atunci improg-
parte copilei. La inceput de tot, cu multd vreme in urmd,
.u gr.rpi de oameni care scoteau fipete pi se dddeau
se pare cd venea aici zilrric. Tiecuserd de-acum gaispre-
it-ru"poi cu frenezie. Alertat, paznicul sosea gAfAind'
zece-paptesprezece ani de la moartea fetifei. Nu mai era
,prrr,"u cd nu trebuie sd atingi robinetul, cd-l regla
aceeapi sifuafie. Nu mai avea nevoie sd vind tot atAt de
pentru ultima oari. Dupd care,la fel ca un toreador
des deoarece, treptat, bebelupul mort se nd.scuse din nou
ie-pi pu.te banderile, cu mAinile in extremitatea brafe-
in ea pi trdia acolo pentru totdeauna. Va fi pAni la moar-
to., ..t brafele in extremitatea umerilor, cu trupul cur-
te insdrcinatd cu el. Atunci, imi inchipuiam ci se vor nar-
bat pentru a-gi proteja burta, cu vArful picioarelor
zvarhnd totul cAt *ui d"putte posibil, micpora debi te la nesfArgit, impreund, lJna legdnAnd-o pe cealaltd;
plutitoare, fericite, zburdilnicind in Armonie, in parfu-
tul robinetului ce reincepea si stropeasci' Oamenii ipi
mul cAmpurilor aeriene de frezii unde s-ar zbengui md-
ocupau iardpi locul din rAnd. Era lung' Pe mdsuri ce
gari trandafirii, fluturi aurii gi girafe de plup. Ele ar rAde,
dimineala trecea, chiparopii, incdlzili de soare' miro-
ar dormi, satisfdcute de iubirea reciprocd pi constantd pe
seau mai Puternic-
care gi-ar oferi-o.
La intoarcere, cu gileata trdgAndu-mi de braf, o ve-
La cimitir, copilu-i nu mai era deci decAt impozanta
deam glefuind piatra, lustruind-o, curifAnd-o, spilAnd-o'
Frumoasele-i mAini ii erau inrogite de muncd' Fruntea ii
placi de marmur6 albd. in timpul discursuriloipu .uru
i le finea pietrei, i se firtAmpla s-o strAngd ftr brafe cu o
era transpiratd'
tandrefe profundd. In acele clipe-, ag fi vrut sd fiu piatra
Ce mult ai stat!
- E coadd la robinet. Fl, prin extindere, sd fiu moarti. in felul acesta m-ar iubi
- in fiecare an e la fel. poate tot apa de mult ca pe fetila asta pe care n-o cunos-
- Vrei si torn aPa acum?
cusem deloc Ai cdreia ii semdnam, pare-se, atdt de puFn.
- apoi mai aduci.
Md vedeam intinsd printre flori, fermecitoare, inertE,
-Da,
Apucam gdleata cu o m6nd de margine, cu cealaltd de
moartd, ea sirutAndu-md in neptire.
CAnd, din cauza soarelui ajuns la zerit, piatra era de
fund, pi-i cdtinam conlinutul deasupra mormAntului'
un alb pi de o curdlenie orbitoare, se apuca sd ageze flo-
Treaba asta producea la-nceput in aer pi in soare un
rile deasupra cu un gust desdvArpit. $tia totul despre cu-
evantai lichid pi irizat care, itrtr-o secundi, se strivea pe
lorile, formele, suplelea ori rigiditatea, despre esenla flo-
marmuri pi se rostogolea antrenAnd rdmigifele, praful'
rilor. Alcdfuia o cruce mare, nebuneascd, frumoase, im-
rdzuielile, cu suplelei pi forla valurilor uriape care depd-
bArligatd sau cinstitd, care o lua razna. O cruce e ceva
peau digul porhrlui in zilele cu mare furtunoasd' In fine'
simplu gi, pe cAt se pare, e mereu la fel, reprezintd inter-
apa se scurgea cuminte prin jgheaburile sdpate in acest
secfia a doui drepte care se trtretaie cel mai des in unghi
scop in josu--l tespe zIi. Piatra deja bine gtefuitd in anumi-
drept, dar pi catedrala din Chartres. Mama inilla cate-
te locuri era strdlucitoare.
drale vegetale pe mormAntul propriei fetile.
Ea ipi relua treaba, iat eu o Porneam iardpi dupd apd'
210 Marie Cardinal
Md uitam la ce ficea 9i ptiam cd se va strddui pAnd va
obfine un aranjament delicat 9i putemic care ar fi ir ace-
lapi timp expresia exactd a iubirii ei, a suferinlei ei, a tan-
drelei ei, a sufletului ei umplut de lipsi'
Familia sPunea despre ea: ,,8 o martird'"
Toate aceite istorii Ltcau la suprafafd, se orAnduiau
unele i-r raport cu celelalte, atrdgeau 9i alte istorii, mai
vechi'ori mai recente, mai scurte ori mai lungi, fle;uri
sau pdrfi din viali in migcare desfdpurdndu-se pe mai
mulfi ani.
Fetila care se reinsuflelea incet pe divanul doctorului
era diferitd de fetila pe care rni-o reaminteam din vre-
mea bolii (adic5, aproximativ, incepAnd cu povestirea
avortului ratat al mamei pAnd la psihanalizd), una era
supusd, plind de iubire pentru mama ei, pAndindu-pi in
peimanJnld propriile defecte 9i gregeli pentru a le corec-
ia, a le respinge, fird vreo privire care sd-i aparfind, ld-
sAndu-se gniaate in orice ocazie. Cealaltd fetifd avea,
dimpotrivd, un ochi, pi ce ochi! Un ochi care-pi vedea cu
limpezime, chiar cu duritate, mama 9i tot ce o inconju-
ra. igi vedea mama punAnd-o sd mdnAnce supa vomatd,
mama ldsAndu-se in voia vulgaritdfii acelei biete bdtrA-
ne a lui Jehan Rictus, mama urlAnd pe scdrile din vila el-
vefiand, malna impingAnd mobilele tn fafa upilor cu o i:r-
dArjire gi o forfd neb6nuite, mama sbAng6nd in brafe pia-
tra de la cimitir, mama exhibAndu-se in fala ei, o fetild
foarte mici, Precnm in fala unui public inevitabil subju-
gat. Un o.lti." era, mai cu seamH, sensibil la ceva-ul
Iirrt tri", un ochi Pe care acesta il tulbura, un ochi care-l
vdzuse fir interiorul mamei.
Nu oricine e sensibil la ceva-ul lduntric' Acesta nu se
recunoapte decAt dacd e nebunie ori geniu. intre acepti doi
poli insi, cdnd este el imaginalie ori fantasm5, crizd de
. Cuvinte care elibereazi 211
nervi ori aranjamente florale, timiduitor ori medic, vrd-
jitor ori preot, actor ori posedat? Greu de ptiut. Eu ptiam
(chit cd eram incongtientd de aceastd cunoaptere), nu md
i:rcredeam in mama. Avrut si md omoare, a dat greg, nu
trebuia s-o ia de la cap6t. Eram o persoani autoritard gi
loviti, ce nu accepta sH meargd pe orice drum. Ce poate
face o copild, chiar autoritard. fir fala unei adulte i*p"-
rioase, seducdtoare, ftr ascuns nebund gi care, pe deasu-
pra, ii e mamd? Sd-gi disimuleze cAt mai mult cu putinfi
penele de poim, sd se preschimbe i:r porumbifd, pentru
a-gi pdstra adevdrata naturd. Jucasem jocul atAt de devre-
me pi un timp atAt de indelungat incAt ajunsesem sd uit
de propria-rni pl5cere a vAnirii, a cuceririi, a libertdfii.
Credeam cd sunt o supusi pi eram o revoltatd. Eram apa
din nagtere. Existam!
Incd nu inlelegeam pe de-a intregul sensul descope-
ririi mele. $tiam numai ci aveam un caracter personal pi
cd nu era ata de comod. inlelegeam pi de ce dresajul fu-
sese trtr-atAt de crud pi de intens. Aveam in mine o in-
dependenf5, un orgoliu, o curiozitate, un simf al drepti-
fii gi al pldcerii, care nu cadrau cu rolul ce-mi fusese re-
zewat in societatea familiei mele. Pentru a indbupi toate
astea sau a nu ldsa sd apard decAt mdsura acceptabil5,
trebuia sd se loveascd tare pi vreme indelungatd. teaba
fusese bine fdcutd. Singura parte rdmasd intactd era sim-
ful pentru ceva-ul lduntric. in strdfunduri, am ptiut me-
reu cd mama era o bolnavi gi, in centrul voluminoasei
sfere a iubirii mele pentru ea, se afla o inimd nesimfitoa-
re, umplutd cu fricd de ea gi cu dispref combinat cu or-
goliu.
Acum, cAnd aveam cunoptinfd de unele defecte ale
mele eram fir stare si md apropii de ea cum n-o fdcusem
niciodatd pAnd atunci. Defectele md apdrau mai bine de-
21? Marie Cardinal Cuvinte care elibereazi 213

cAt virtutea. Nu-mi mai era teamd cd sunt rdnitd' imi ser- macabre sau demente pe care mi Ie propunea. O vizu-
veau drept armurd. O vedeam zbdt6ndu-se in propriile-i sem de fiecare dati ficAnd gestul, iar eu md refugiasem
acea in-
suferinfe, o ved.eam cu umflata-i burtd odioasi' in spatele imbecilitdgii, al docilitdfii ori al smiorcdielilor,
circdturd suplimentard., acea rupine tArAndu-pi-o azi 9i atitudini care o exasperau gi-i stArneau sarcasmele la
mAine, lntreaga-i viafd. O vedeam cnm era la doudzeci adresa mea: ,,Epti o martird obscurd." sau ,,Egti martira
cu pd-
pi opt de ani,'cAnd m-am niscut, cu tinerefea ei' dela24t" (cdci locuiam la numirul24 de pe stradi), o
i r-iUtot A-rogcat, ochii verzi, mAinile-i fnxnoase' pasiu- martird rizibIId, ce mai! Cand o decepfionam realmente
nea pe care o avea in suflet, cu nevoia de o dragoste prea mult, md striga pe numele de familie, cel al tatdlui,
*ur", imensi, splendidd ca cerul, cu harul ei' cu talen- semnal6ndu-mi astfel cd nu aveam acelapi s6nge ca al ei,
tul ei, parmul, inteligenla 9i cu acel blestemat embrion
ce
cd eram un nimic. Pentru a-i pldcea, nu voiam sd mi las
acea fe-
creptea, ce o aduceitu o realitate detestat5; ea' prinse intr-o situafie eroicd, un fel de sinucidere religioa-
meie tAndrd care-;i ratase viala,ipi irosise comorile' Cici sd, o sacrificare a mea care ar fi spdlat-o de toate pdcate-
religia ii era intransigentd; in caz de divor!' niciodatd le, i-ar fi satisfdcut insuportabila lipsi. Nu voiam pentru
dra[ostea unui bdrbat, niciodat[ brafe puternice peltru nimic in lume sd fiu o Ioana d'Arc sau o Blanche de
a altuia
u oTegena, a o mAngAia, niciodatd pielea caldd Casti11e15. Nu-mi mai rdmAnea atunci decAt sd md tur-
lipitdie pielea ei, ni-ciodat|'buzerdcoroase pentru a do- tesc precum o plognifd. E ceea ce arn fdcut p6ni la a de-
moli focut ce o ard.ea. Niciod.at6! in pius, simful Pe ca- veni plognild.
re-l avea despre clasa din care fdcea parte ii interzicea Si-apoi, ln evocarea acestor sfApieri (eu vrAnd ca ea sd
de
,a-gi.aptige existenla, si-9i dezvolte spiritul dincolo se lase iubite in felul meu, ea vrAnd ca eu s-o iubesc in-
limitele aJordate femeilor. Ar fi putut fi un chirurg ge-
tr-al ei), fur memoria vie a haosului care mi-a zdrobit co-
nial, un arhitect inspirat... Interzis!Apa cd' cel pufin
si pildria, a revenit, strdlucitoare ca un cristal de stdncd, pi
facfl din aceastd fati pe care o adusese pe lume'
aceastd
amintirea Armoniei. S-au reinsuflefit unele nopfl pe di-
fatd atAt de diferitd de cealaltd, prima, minunata' cea
vanul din fundeturd. Nopfi calde pe plajele Mediteranei,
ceva extraordinar. Tlebuia ca aceastd copild' can-
nopfr reci in zdpada din Djurdjura. Nopfi de Crdciun cu
^oattE
didata cu obrajii trandafuii, intrucAt nu gtiuse te-*9u11 siguranfi, sau de L4 iulie. De ce, cu excepfia acestora, ap
sd devin6:
ca sd-i placd, sl devind ceea ce ea nu izbutise fi fost afarX la ore atAt de tdrzfi? in repetate rdnduri eram
o sfAnti, o eroini, cineva diferit de ceilalgi' La fel
ca zd-
numai noi doud in intuneric, sub un cer plin de stele,
nele ce pun daruri in leagdnele nou-ndscufilor princiari'
De cAte
la naptel, mama imi ddduse moartea pi nebunia'
15 Regine a Franlei (Palencia 1188 - Paris L252), soJtalui tudovic
ori nu-mi irtinsese o mAnd de ajutor, tr copilirie' ca al Vl[-lea. A fost regenti dupd moartea so]ului (1226-1234) giin
6e-i
datd mAna in- timpul celei de-a VII-a cruciade. A reprimat revolta marii nobilimi gi
implinesc voinla! ii refuzasem de fiecare
a incheiat rizboiul contra albigenzilor prin tratatul din 1229. in
ti*a.u m-ar fidus totupi pe malul iubirii ei' Voiam s-o
perioada celei de-a VII-a cruciade, pune capdt rdscoalei Ciobdnagilor
iubesc, dar in felul meu. Refuzarnsd intm in meandrele (Pastoureaux). (N. f.)
?14 Marie Cardinal

tn leg[tu-
gi-mi spunea care sunt constelaliile, md punea
rd cu universul.
aceea?"' Cea mai strdlucitoare' acolo'
-Yezisteaua el ii ghideazd
E Luceafdrul. Rdsare primul' Se spune cd
pe regii magi. Le vezi pe acelea'.Uitl-te
bine' Jine-te
pi apoi trei
i.rpa?ug"tu"lmeu. Sunipatru in dreptunghi
?n spate ia o coadd. E Ursa-Mare" '
O vezi?
S^e asigura cd am vdzut ftr intunecime
Carul-Mare gi
continua s6-mi dea amdnunte despre noaPte' - XII
Iati Ursa-Mic6. -Si acel W acolo' il vezi?" ' Il vezri" '
-
E Vega. pi ceala u"""u pe-acolo, e.Calea
Lactee"' Un
g-p?e stele, exist6 milioane 9i milioane dintr-astea"' A
" Er* in picioare lAngn ea' Md linea de mAnd' Imi po- f/ ntAlrrirea cu cele dintai defecte reale ale mele
lrur*u despre distanlile uriape care ne separau de t mi-a dat o siguranli pe care n-am avut-o vre_
V ^/
,
aceste lumirri, unele dlntre ele fiind deja
stinse' insi ie odatd. Imi puneau in valoare caltefile pe care
mai percepeam razele reflectate intr-atAt de
lung era le descopeream deopotrivd, dar care mi interesau mai
a.r.trirrt dintr-acolo spre noi' imi vorbea despre
luni' pulm. Calitdfile nu md ajutau sd progresez decAtatunci
acea fantastici pa- cAnd le activau defectele. Acestea suprimau picah:I, acea
;;tpt" soare, despre pe*attt, d:.tp.tu cu ei'
u".lep" care o dansau tofi agtrii 9i noi impreuni pecete infamantd ce desemneazd persoana rea, blamabi-
ea' in par- ld, damnatd. Defectele-i erau dinamice. Aveam profun-
Asta md speria un pic pi md strAng-eam lAngd
fumul ei, in cdldu.u Si*;eam insd cd exaltarea-i se dul sentiment cd o datd cunoscute imi deveneau-mijloa-
"i.
poiii"""'." mdrelia subiectului' Era o teamd benefici' ce utile in propria-mi construcfie. Nu se mai punea pro-
t team6 exaltantd in mod normal' Gdseam cd e frumos blema sd le resping sau sd le suprim, cu atAf mai pugin
universul acesta mare cdruia aveam Fansa sa-i aparlin. si-mi fie rupine de ele, ci sd le stdpdnesc pi, eventual, se
-
N. inlelegeambine in acele momente' De ce le uitasem? le folosesc. Defectele imi erau, intr-un fel, calitdgi.
Oare din cauzaacelor clipe, pe tot parcursul
viefii' Acum veneam in strddufa infundatd apa cum, odi-
la condilia
parra utta"i, reflecfiile m-au-condus mereu nioar5, md duceam la universitate: ca sH invdf. Voiam sd
Oare din cauza armo- gtiu tohrl.
*"u, o particulf, a universului?
existen-
,ri"i u""iot nopli de odinioard nu-mi mai accept invinsesem rezistenle atAt de puternice, incAt nu md
care o simt cosmici? Oare din ca- mai temeam de a md ilrtahi nas in nas cu mine. Angoa-
fa decAt in misura in mine nu
uza inlelegerii care exista pe-atunci firtre ea 9i sele dispdruserd complet. Puteam (gi mai pot) sd,eiimt
la un in-
sunt fericiti decAt dacd md simt participAnd simptomele fizice ale angoasei (transpiraf,ie, accelerarea
treg? ritmului cardiac, rdcirea extremitdfilor), tnsi teama nu
216 Marie Cardinal Cuvinte care elibereazd 217

aculn sd des-
mai revenea. Aceste simptome imi serveau Aga mi-am descoperit cel mai mare defect, defectul
c6nd? Ce s-a in- care-mi animd cele mai mari calitdfi, care-mi di, cAnd pi
copdr noi chei: inima-mi bate! De ce? De
tarlrpUt in acel moment? Ce cuvAnt m-afrapat'l:i:]:i- cAnd, o reald forf[, ce face din mine persoana care sunt
tmr rega-
.u, ." -itos, ce ambianfd, ce idee, ce zgomot' cu adevdrat.
ruu- fittigrea gi-i aduceam doctorului spre analizi acea Mi se-ntAmpla, de cAtva timp, sd plAng pentru un da
clipd cdnd nu eram in stare s-o fac de una singurd' sau pentru un nu, fdri si ptiu efectiv de ce, adeseori
beseori mi se intAmpla sd md impotmolesc' sd nu-mi chiar considerAnd cd aceste lacrimi erau deplasate, cd
fap-
t"gAtut. sursa tulburdiii, sd nu md calmeze decdt uneori erau excesive. Avusesem o mare pl5cere, e-ade-
cu ochii inchipi'
tui de a pti cd avea o sursi' Pe divan' vdrat, sd-mi regdsesc lacrimile de care fusesem privat6
ma streduiam sd descurc firele incAlcite'
Nu md mai ex- atAta amar de vreme. Cdldura lor o simfeam ca pe o bi-
citam ca inainte, nu md mai ldsam in voia
mutismului nefacere. Erau necesare, ca pi toate lichidele calde de care
gi de-
oria injuriilor al cdror sens il cunogteam de-acum corpul are nevoie ca sd-pi aline suferinla sau dorinla. imi
cd erau la fel de elocvente ca 9i nip- aminteam de pldcerea pe care o aveam ori de cAte ori, tr
;t" "# gtiam deci ^nsd tlai obositoare' Ciutam destinde- perioada cAnd ndpteam, imi rupseseri punga cu apd,l5-
te cuvintecalme,
.uu, pu.uu, libertatea. MX aflam in strddufa
infundat5 ca sAnd astfel si mi se scurgd lichidul amniotic pe fese, pe
sa me vindec in intregime' L6sam sd-mi
vind imaginile' coapse, pebazin: o destindere, o blAndefe, o siestd, fura-
incercam sd le ex- inte de putemicele spasme ale nagterii.
iJuit", ce se stimulau irnele pe altele pi
fdrd sd le aleg pe cele mai Dar o datd cu lacrimile nu |Agnea numai simpla pli-
fti*'fata sX fac vreo triere,
pe cele mai inteligente' sau pe cele mai cere de a pl6nge. Simleam cd mai era gi altceva. Ce? Obi-
-eg.rlitou.e, sau decAt p-e
Jra"g"p, sau Pe clle mai nostime, mai degrabd ceiul pur pi simplu pe care-l cdpitasem, copil fiind, de a
greu' intrucAt mi refugia in smiorcdieli? Consolarea de a fi luati drept
cele"mediocre, josnice, urdte, proaste'- Era
un public teribil de per- victimd? Nu mai erarn o copili, nici o victimd. Atunci ce?
doctorul pi cu mine alcdtuiam
teatrul um-
spicace piexigent, un soi de tribunal Pentru MAngAierea de a-mi pune toate epecurile pe seama in-
de-
d.ulo. mele. T}nele alunecau Precum nisipul printre gratitudinii celorlalli: nimeni nu md iubepte, astea md
gete. AmAndoi le simleam acolo, foarte aProaPe'-gata apasi numai pe mine? Nu era adevdrat. Nu ptiam sd gd-
la-pi fu"e aparilia pi totu;i, tr-secunda fir care
credeam sesc solulia acestei probleme. Nu gtiam de ce lacrimile
cd ie prindl*, ,u ulrupo'u", disp[reau in inconptientul imi curgeau intr-atAt de mult. PlAngeam pAnd gi la doc-
Trebu-
pe care-l frecventau. Cuvintele-mi ne tridaserd' tor, pentru cd suna telefonul irr timpul pedinlei, sau pen-
ia luatd de Ia capit epuizanta muncd in care eram 9i tru cd-mi spunea cd s-a terminat pe cAnd divagaliile imi
spectatoare gi actrile, itt' doctorul era pi spectator pi erau in toi. Aveam un nod mare tr gAt pi-mi lSsam picd-
"utu g6n-
rigizort .rr, ,irrg,.t ,,pi asta'-' asta la- ce vd duce cu turile calde sd-mi acopere fala ca un delicios balsam dul-
sd fi
dil?" de-al lui putea transforma totul' cu condifia ce-amdrui. CAteodati, chiat hohote imi zgdllAiau ume-
spus ,,asta". rii, cupca toracicd, intreaga-mi carcas5..
?18 Marie Cardinal Cuvinte care elibereazd 219

Cand incepusem sd md aduc pe sX md consider imposibil sd md opresc. Polifistul imi restituie actele cu
nevoia aerul celui la care nu fine figura. Zbier ftrci pi mai pi.
o persoand independenti, un individ' simiisem
mai repe.; PHtifi amenda acum sau mai tdrziu?
,e u* o mapind pentru a merge mai departe' - Mai
de. Eram ner[bditoare sd recuperez timpul
pierdut' si tArziu.
deci' la un Pret
- Atunci, dafi-i drumul. O si vd invefe minte sH nu
vid totul, sd cunosc totul. Cumpdrasem -
doi cai pu- vd mai puneF mapina oriunde.
de cAteva sute de franci, o mapini veche de
totodatX pro- Sosesc la doctor intr-o stare lamentabil6. Md-ntind pe
tere. MX simfeam bine la volan, capabild 9i
Pldngeam' divan cu fafa opdritd de plAns, sugAndu-mi mucii htru-
tujuta. imi devenise cea mai bund prieteni'
cAntam cu ea, ii vorbeam pe cAnd o conduceam'
imi fa- c|t, ca din intAmplare, nu am batistd, trdgdnd fircetigor
pe nas, cu gAtul crispat de md durea, rece ca piatra.
cea viala mai confortabile pi mai pufin
obositoare'-Locu-
nu Incep sd-mi relatez istorioara: stalionarea interzisd,
iam intr-un cartier mirginap pi gralie automobilului
nici strada de traversat, pacheful de luat, doar cAteva secun-
mai trebuia si agtept p" perouttele de gard inghefale'
metrou etc' Ii vor- de gi totupi poli;istul se gi afla acolo cu carnetul lui. Md
,a nefiniptesc in piivinga ultimului
^a
beam adeseori doclorului despre inlelegerea Pea :u
plAng cd n-am un ban... Cd mereu sunt luatd drept fap
magind, despre afeqiunea care md lega de ea'
In ispdpitor... Cd nu gtiu sd md fac iubitd, cd nu sunt atrd-
".""tta condusesern-irr loc sd md las condusd' gdtoare, cd am un fizic nepldcut. Mama imi spunea me-
-sfArgit,
-ir,tt-o
zi, inainte de a md duce in strddula infundati' reu: ,,Epti urAtd foc." ,,Ai ochii ca nipte gduri de molie."
imi oprisem hodoroaga de cdrufd Tflryte 9i deformatd ,,Epti prea cambratd, ai picioare prea mari, noroc cd ai
intr-un loc unde staliJnarea era vizibil interzisd' Doar
s[ urechi drdgufe".
Tre- GAtu-mi complet strAns md face sd sufdr. Impresie
murg undeva, sd iau un pachet, dura doui minute'
suporta- de a nu mai putea si-mi inghit saliva, de a respira
buie"spus ci magina nu constituia o cheltuiald
greu. Md-ndbup... Am doi-trei ani, sunt in copildrie,
biH plntru bugetul meu decAt in mdsura care nu in
ut""* sd-i fac reparagii 9i nu md alegeam cu vreo amen- ln camera de jocuri, impreund cu frate-meu. E iarnd,
eram aten- arde un foc de lemne in gemineu. Pipugile sunt inpi-
de. O tntrelineam deci cAt se poate de bine 9i
td si nu comit vreo infracliune'
ruite la rAnd pe rafturi de jur-imprejurul incdperii.
Alerg, iau pachetul tr mare grabd,revin pi vdd un Po-
Toati lumea imi oferd pdpupi de Crdciun sau de ziua
un Proces mea. Este cel mai frumos cadou pentru o fetifd. Am
ligist foirte linigtit pe punctul de a-mi intocmi
gAtuitd: toate mdrimile gi toate culorile, blonde, brune, rotca-
verbal de contrav""1il. Mi indrept spre el' deja
mea' N-am stat nici cinci te, cu irisuri albastre sau cu irisuri cafeniu-inchis. Nu
Era in legdturi cu munca
-
minute.
md joc niciodati cu ele. Nu-mi plac privirea lor tAm-
Actele, vi rog.
pd, pdrul fals, mAinile care nu li se inchid niciodatd,
-I-am intins actJle pi in acelapi timp am inceput sd picioarele fdrd degete, corpul durduliu. Prefer jocuri-
le gi jucdriile bdielilor.
ph.g ca un copil. Q crizdde plAns, hohote' sughiguri'
 Cuvinte care elibereazd 221
?20 Marie Cardinal
mAnie ucigagd. Sunt neputincioasd in fafa indllimii gi a
LAngi temineu, intr-un leagin acoperit cu organdi' forfei fratelui, aga cd mi ndpustesc asupra ppncului, il
doarme pdpuga pe care o detJst cel mai mult' in
fapt'
pdr lung trag din leagXn pi md apuc sd-l calc in picioare cAt pot de
este un p't-., uai.d e ca pi fetele doar cd n-are
buclat p" pi n-are rochie' il cheame Philippe' M*1 tare. Vreau mai cu seamd s5-i sfirAm capul, sH-i zdrobesc
"up gdse;te mereu nume pentru pipupi cAnd fafa, sdnu mai rdmAni nimic. Md inddrjesc in a-l distru-
u
"lr"-mi
""usunt ge, a-l suprima, a-l ucide.
imi oferite. Nu pricep de ce trebuie sd dai nume de
Vine mama pi-mi cArpepte o pereche de pakne, zdra-
copii acestor obiecte de Ce trebuie sd spui: "Se va numi vene. Incep si urlu, sd dau din picioare. Mama md mai
Oetpnine, sau Catherine, sau Pierre, sau Jaques'"
pdlmuiepte o datd. Asta md alAfd gi mai mult, sunt tur-
tu cateva zile in urmd i l_am dat pe philippe fratelui batd, vreau si mupc, sd sfApii, si sparg. O aud pe mama
meu, in mod oficial, d-e fafd cu Nany' De-acum incolo spundndu-i lui Nany:
pruncul ii aparfine. in rolul acesta am scipat de el9i' in Trebuie s-o punem sub dup, doar apa o sd se cal-
'acelagi
fup, am intrat ir graliile fratelui care e cu cinci -
meze.
Md
ani mai *ir" .u mine pi md tachineazd incontinuu' Nu cred cd mE vor pune sub dup. Chiar atunci cAnd
sperie, md ciupe;te, rAde de mine, iar noaptea
mn he]eF;
md apucd strAns de mAini pi md duc spre baie, tot nu
il .u ta-f msoiesc la toaletd: ii e frici sd se ducd sd facX
cred cd-pi vor pune proiechrl i:r aplicare. Ullu gi mai gi,
pipi pe intuneric. Md ameninfd insd cd-mi smulge tot pd- md zbucium,md,zbat, imi vreau maimufa. inni simt ca o
it-i, mi pdlmuiepte pi c6-l cheamd"pevAnzdtorul de adevdrati torturd neputinfa de a le bate. Nu-i drept,
haine"edacd spun ce-i e frice de trtuneric' $i-apoi' eiubit
n-am fdcut nirnic, nu merit tratamentul ista. E grepeala
de mama. Sub pretextul cd este foarte slab, il corcole9te'
in fratelui meu, vreau sd-i fac rd.u, sd md rdzbun.
se preocuPd intruna de sinitatea lui, de dispozilia
Jetul de apd rece md izbepte drept fir fafd, imi taie res-
care se afld.
pirafia. Mama imi ,Lne capul, N*y md impinge inainte
Dintre toate jucdriile, preferata mea e o maimuld de trdgdndu-mi bralele la spate, fratele privegte, Ia margi-
plug cu rotile' Are capul iaraghios, ochi de sticli de cu-
nea cdzii. Simt aceastd situafie ca fiind intolerabild, inad-
io*uu alunei, o coadA lunge, in sus, care i se migcd afunci misibil5. Tiebuie sd trceteze. Pricep cd tofi trei sunt prea
cAnd o trag dupd mine. E pldcut s-o mdngAi
wea sd-mi ia din puternici ir comparafie cu mine pi cd n-am altceva de f6-
Ointr-o?atd" frate-meu iu
"t'u*eu"6, cut pentru a opri apa care-mi cade in gurd, in nas, pe gAt,
m6ni o racheti de ping-pong ce-i aparfine dar cu care mo- decAt si incetez pi sd md potolesc.
mai-
mentan md joc un. N,t **u,tia io dau' Atunci' apuci
braplui' o Pentru a pune capdt mAniei ce-mi fApnegte prin toli
rnufa de coadd pi, printr-o migcare rapidd a
porii pielii, prin pdr, prin degete, prin intreaga-mi fiin-
zvdfledrept in ioc. aproape simultan, dinspre gemineu
fd, fac un efort enorm. Din strdfunduri imi urcd o forfi
vine unmiros de lAnd ars5. Maimula mea arde!
nemaipomenitd ce-mi refine furia: voinla; pi o altd pute-
O reald rafald de furie md scuturi de parcd aP fi
un
re imi vine in ajutor: disimularea. Toatd energia imi e
copac, un seism pune stipAnire pe mine, md cuprinde
o
 Cuvinte care elibereazd ?23
22? Marie Cardinal

in- inte, n-ag fi fost in stare sd mi-o asum. Cum de nu mi

mobilizatd ca si-mi inhaf violenfa, s-o ilrtemnifez' s-o oprisem, ftr momentul cAnd deslugisem halucinafia, la
sd izbutesc trebuie
trop cAt mai departe cu putinfd'.Ca Totul md faph:l cd fetifa, pe care o mai vedeam ca un ingerag, re-
Ja -a concentr6z intr-atAt cd mi se face rdu'
trebuie acfionase la o agresiune prin altd agresiune? lpi lovise
doare, dar mai ales gdtul, pe unde nimic nu
sd
insX tatil cu toatd puterea ei pAnd ce a fost ficutd de ru-
iasd.
nu gine. Lecfia nu-i fusese ftrdeajuns, cdteva luni mai tdrziu
Sunt acum in mijlocul cdzii, udd leoarcd' dupul
ptiu cd nu voi trebuise sd se recurgd la dup. Atunci pedeapsa se ardtase
mai curge. Toli trei md privesc in tdcere'
gAtul imi e strAns ca suficient de tare pentru ca violenla sd fie sechestratd vre-
mai fi i,rtr-o usum"n"u situafie, me de treizeci pi cinci de ani!
md fac sd res-
intr-o menghind, urme de hohote refulate ln timpul adolescenfei, violenla imi fAgnise iardgi de
pir sacadatl Lacrimile se revarsi incetipor ;i-mi calmea- cAteva ori. Nu ptiam insd cX despre ea era vorba, mi cre-
zd f.ala arsi de furie.
Imi re- deam pradd unei crize de nervi pe care o simfeam ur-
Pe d.ivanul din funddtur5, plAnsul mi s-a oprit'
cAndu-mi in gAt. hr acel moment md incuiam intr-un loc
gdseam, stuPefiatd, violenla'
e d5- gi, singurd, in mod rupinos, imi rupeam hainele de pe
Eu care propovnduiam nonviolenfa, eu care nu le
mine ori spirgeam un obiect. Numai o datd mE surprin-
dusem mei nici o pdlmufd, eu care nu-i rdspun-
"opiitoi sese miuna pe cAnd zvArlearh de perete un vas de argint.
sesem niciodata nedreptalii ori autoritdlii arbitrare,de-
violen- RAsese, apoi imi spusese: ,,CAnd te vei mirita, o sd-i dau
cAt prin t[cere sau priniacrimi! Eu eram plini-de
viitorului tdu sof acest vas ca sd vadd ce frumos caracter
1d, eram violenla
ilnsdgi, violenfa incamatd!
are sofia lui!"... Altd datd, apucasem o brdfard grea gi am
Adineauri, Polilisiului, in fala maginii mele' i-a9 fi trAntit-o de peretele camerei cu o loviturd atAt de puter-
rupt bucuroute *nttu pi, cAnd am inleles cd oricum imi nicd fircAt ochiurile i se imprim4seri in ipsos apo, ca un
,ru du o amendd, gAful mi s-a strAns, apoi s-a int[rit
ca
curg6lacrimile pen- bumerang, bfilNase trtorsese lovindu-mi peste mAnd,
un nod dureros. Au inceput si-mi
rupAndu-mi probabil un os. Luni de zile imi tArdsem
tru ca durerea si-mi fie suportabile, imi refulasem furia mAna suferindi ff,rd sd povestesc nimdnui, ascunzAndu-i
neptiind cel Pufin cd era in mine' umfldfura ca pe un sefiln rupinos.
Aceasti descoperire bruscd a proprie-mi violente este'
mele' Dupd aceea/ nimic in afard de calm, de o bldndefe tris-
cred, momentul cel mai important al psihanalizei ta-
Din aceastd nou[ lumind tohrl devenea mai coerent' Am
la t6- Inconptientul meu igi netezise deci bine drumul cdci,
avut certitudinea cd aceastd forfi indbupitd' redusi de la explicarea halucinafiei pdnd la dezviluirea violen-
cere, inl5nfuitd, ce vuia permanent in mine ca
o furtun5'
l5untric' fei, fdcusem cunogtinld cu o persoani care eram eu in-
era cea mai br:nd hran6 a ceva-ului
sdmi pi care nu era un inger. A,n-tsesem vreme si mH de-
Md minunam ircd o datd de frumoasa 9i complicata prind cu orgoliul, cu dorinla-mi de independenld pi de
cu vio'
organizare a minfii fiinlelor tt**"',Ittt-Alnirea-mi autoritate, cu egocentrismul meu. inlelesesem cd aceste
fi suportat-o mai ina-
ter,:1a s-a produs.atta ttuU.tia. N-ap
224 Marie Cardinal

trdseturi de caracter puteau fi atAt defecte cAt 9i calitdgi,

dupd cum le manevram intr-un fel sau altul. Erau ca nig-
te cai sdlbatici trdgAndu-pi atelajul. De mine depindea
sd-i mAn corect. Nu md speriau, ii simfeam in m6nd.
Acum violenfa imi venea ca un dar grozav pi pericu-
los, o armi redutabiid, cu incrustafii de aur gi sidef, pe
care va trebui s-o manipulez cucea mai mare pruden!fl.
Ardeam de neribdare sd mi pun la ftrcercare. Stiam cd
voiam s-o folosesc numai pentru a construi, nu pentru a XIII
distruge.
O datd ce luam cunoptinfd de propria-mi violenfd,
luam cunogtinfd pi de propria-mi vitalitate, veseli€, 8€-
nerozitate. e mdsuri ce, in strddufa infundatd,.mi se
Eram aproape construitX. construia echilibrul, in exterior viata mea
cdpdta deopotrivd un sens gi o forme. De_
veneam tot mai capabild si stau de vorbd
cu ceilalfi, sd_i
ascult, sd^ particip la reuniuni, sd md duc
singura ai"_
tr-un loc intr-aItul...
. Deoarece copiii nq-mi mai erau unicul punct de legd_
turd cu realitatea, ii copiegeam mai pufin, ii
crepteam #ai
bine, ii infelegeam mai bine. La acea vreme
construisem
tofi pafru nipte pun,ti care duceau de la fiecare
,p.u
pi de larnine spre fiecare. presupuneam
cd boala mea, ^irl"
cu
toate eforturile de a_ i
fine depirte, ii atinsese pesemne,
ii rdnise poate. Cu cAt fratamenfu_mi avansa, cu at6t
imi
scddea increderea in rolul tradifional al mamei.
Apadar,
am acceptat o pozifie de observatoare, am
incercat sd_i
privesc-pe cAt se putea de mult fdrd sd intervin,
mai cu
seamd fird sd mi irrconjur de interdicfii. pentru
ei, sin_
gurul punct fix, singurul indiciu de siguranfd
era pre_
zenla mea constantd in preajma loa disponibilituteu_mi,
in orice imprejurare. Mi simfeam (pi me simt incd)
res_
ponsabil5 de a-i fi adus pe lume, insd eram
pe cale sd

L
??6 Marie Cardinal Cuvinte care elibereazi 227

md simt responsabi-
aflu cd mai cu seami nu trebuia sd se-u117 aproape pe dinafard. indregeam aceastd carte, al
eu' iar eu nu eram
ia a" it ai"idualitatea lor' Ei nu erau cdrei titlu desuet, le Bon llsage, inni pdrea o garanfie a la_
J. Eru si fac cunogtinfa cu ei, dupd cum era ne- turii serioase gi decente din iubirea mea pentru el. Aga
;;;.; ""."sar pe mine'.Aceastd preocu- cua, in copilirie, imi plicea sd spun cd citesc Fetilele mo_
9i ei sd md cunoasca
in privinfa asta
oare md acapata,aveam impresia cd 9i del.InGrevisse existd multe ugi deschise spre libertate pi
'.ri.rarttu* ti*p, cel mare avea acum aProaPe zecearu' fantezie, multe aruncdfuri de ochi complice, serlne de in_
foar-
"^ il;; J" J*"t'a treabd' noaptea 9i dimineala felegere secretd, spre cei care nu se inchid fir ortodoxia
gi-scriam ut:19'
te devreme, scriam' Aveam un cimelel unei limbi moarte pi unei gramatici strict incorsetate.
luat alful' In cursul 21-
Cand acest camet s-a umplut' am Consideram totugi ci acestei cii de evadare nu erau pen-
seara' inchideam upa
lei le ascundeam sub saltea' Cand' tru mine, cd le erau rezervate scriitorilor. Aveam fala ae
camerei mele, le ,ugd'u* cu o
bucurie de parc6 ar fi fost cdrfi un prea mare respect, o excesivd venerafie chiar,
un amant frumos, foarte nou' pentru a-mi imagina cd pot si scriu vreuna. C6rfi precum
nu md gAndeam
Totul se Petrecea simplu, upor' Nici Dgar,nna Boaary, Dialogurile lui platory romanele gi ur"rr_
;;ti".-t* luam creionul' carnefelul din 9i md t1t1*j" rile lui Sartoe, cele ale luiJulien Gracq, unele cirgi de ame-
"e ai""gdrii. Nu la fel ca pe divanul stridula in-
ricani pi de rugi, toate arseserd aidoma focurilor aprinse
".i"
ffi;te. fiivagafile din carnelele erau compusedin as--
de sdrbdtori ca semn de bucurie, in noaptea adolescenfei
oecte ale vielii mele pe care le ordonam
dupi plac' md
mele gi a anilor de studii. Dupd ce le citisem transpir6nd,
5;.;-;!rroiu*, ttdiam clipe Pe care nu le trdisem' lacom,le inchisesem cu un sentiment de sfAgiere. Ap mai
J", p" mi le imaginam,,nu *1T-fTL11t*: t:
"u." Md simfeam mal r- Ilor"y, sE rdmAn printre paginile loq, protejati de propria
ua".iat, ctrn se intdmpla la doctor' forfd,libertate, frumusefe, de curajul lor.
- - ca niciodati.
berd
am inceput insugi faptul de a scrie imi pdrea un act important de
epoi, intr-o zi, o datdcu mapina de scris' care nu eram demnd. Nu-mi venise niciodatd in minte
ptiam de ce
sd-mitranscriu cametele de foi pe hartie. Nu pretenfia de a scrie. Absolut niciodatd. Niciodati nu ie_
o
- fac.
- pu- pise din mAna-mi dreapti, inarmatd cu un toc, vreun
lufi-u* gdsit stujba (care consta in a scrie texte de
poem, vreo not5, vreo schi;d de jumal ori de povestire.
uriiili"l #uf'" diplometor' E-adevdrat te Ftt-1it^1:::-
gramafl-f,11- Foile pe care le acopeream cu semnele tipografice ale
struiesc fraze corecte 9i cd stdp6neamUine mapinii de scris, ce erau ele? Nu gtiam gi nu cdutam sd
d"
tru cd o predasem
fft*
arimai inainte
"aF;se scliu lnlTllt;
iYemnl,T:::::*'i: ptiu. Simfeam, fdcdnd-o, o satisfacfie importantd, asta-i
ffii}."ul. mine,
tot.
ffi:il; ;;.', i";"hte, dupd regulile risuroase ale
[*-",i"ii, i"i;"'*1t']::::::T
limuririle Fi :lii ffi:- 17 Maurice
Grevisse; gramatician belgian (1g95-19g0), a cirui
ffi; ;;;" ;; in acest domeniu':'.*";' -?;i-T3: - lusare Bon Usage (7936) se fundamenteui-apeobservarea francezei
de mult vocabularul pi a invdla Grevis-
-Ie
scrise. (N. f.)
;;'icAti"iEu*
?28 Marie Cardinal Cuvinte care elibereazi ??9

care de- viali neplicuti. in fapt, de cAnd md cdsdtorisem ceva-ul

in acel an, Criciunul a venit cu Jean-Pierre
b^;;;America de wora. penrm copii, o sdrbdtoa-
era
parte
lduntric se umflase intr-atAt, incAt finalmente ndpidise
;. it"";ca tatdl lor, cu toate cd lipsea' sd facf, totul. Se hrdnise cu nagterile mele, cu lunile de aliptare,
prezent se intAmpla
din viala lor cotidiand' Dacd nu era cu oboseala cotidiand in care trdiepte o femeie tAndrd ce
chema altundeva' Precum marina- are trei copii, o meserie, o casd, un sof. in starea de in-
ilil#eseria.il portul lui de ataq conptienld fir care md aflam, nu puteam vedea mai de-
rii, comis-vola1oru, exploratorii;-insd
eram noi. Nimic nu tribuia sd
fie anormal in faptul cd parte de vArful nasului pi, cAnd imi urcam o privire asu-
zi de el' despre cum
nu se afla aici. Le vorbeam in fiecare pra trecutului, ajungeam la concluzia cd eram boh:ravi
viafa noastri' Le
;;;;.*ft"nat la fiecare eveniment din apa t"*-ulry
din momentul in care incepusem sd triiesc impreund cu
;;;ti";* intAmpldri de-ale tatilui lor'desple Po'
indieni' Imi
Jean-Pierre, ci el era acela care md fdcuse sd mH irnbol-
;;t** o.'t*Jtti Ltptu cow-boy-9i ndvesc. Dar aceste reflecfii erau trdite separat, nu comu-
alcdtuiam un repertoriu inspirat
din copil5ria pi tinere- nicam, evoluam departe unul de celdlalt. Viafa noastri
dL asll3nea din finuhrl unde tr doi era o ftrfrAngere. Avusesem de dus amAndoi o lup-
l""lJ i"*-Pierr'e, inspirat minerii' bumila 9i funinginea' td pi o pierdusem depi, in aparenfd, nu se vedea. Copiii
,u r,ar.rrru, Nordul, 'Iri"u,
tata azis cd"" Cand tata s-a ne erau un motiv de interes pi de dragoste suficient de
,,Mamd, povestepte-ne cAnd
dus 1a... Cand bunicJ a coborAt
in mine" ' Cand tata ipi mare pentru ca, pe durata celor cAteva zile de reunire, sd
cel mai impor-
,"p*" motocicleta." etc'" Devenise astfel avem aerul unui cuplu fericit.
mai important cu cAt
;;;;"*"ttaj din tu*u"' Cu atAttotdeauna doar pentru
Mi-era foarte fricd de divor|, foarte fricd si nu iau
atunci c6nd trecea pe aici o ficea co-
drumul mamei, sd nu cumva sd-mi indrept copiii spre
in intregime ce mi indreptase ea pe mine. inni pdrea ci divorgri nJ-ar
cAteva zile,in ,,,,'''1 cirora se consacra
plmt err..t :i",:t **:t.*1i:":,tot numai curiozi- fi separat in mod dramatic, pe cAnd miile de kilometri
fanieziet-C11t{,i]
tate, tot numal rndulgenfd' tot numat dintre noi nu erau resimfifi dramatic nici de copii, nici
.rru.r"rur., gi era bine si fie apa' N:u? fi.:*t pentru
rurmc de mine. Apa, n-am avut niciodatd impresia cd-mi cresc
in lume ,a uiba, ca mine, o copildrie
fdr[ tatd' singurd copiii, cu toate ci materialmente mi ingrijeam
CAtdespre stdteau altfel' Trecerile singurd de ei, cu toate cd nu existam decAt eu in preaj-
"oiJoi,lucrurile Boala mea cdsca-
lui Jean-Pierre erau rnomente jenante' ma 1or.
fdrd sd ne-o fi spus' im-
se o prflpastie pe care o credeam' Jean-Pierre vorbise numai o datd despre divorf. Cu
cu atAt mai pro-
posibil de acoperit. Neinleieg"l"u:1u mult timp in urmd, fir vremea in care incepeam sd sAn-
fundi cu cdt se considera in parte responsabil ii*3b", gercz ancirmal. Dupd cAteva luni, eram cu toful ftr voia
totodatd' didea o
rdrile mele, ."uu tu-l culpabiliza 9i' ceva-ului lduntric.
de faptul cd' fiind eu
impresie ae epec' tmpresie intdritd Asta se intAmpla in Porfugalia, unde eram amAndoi
i";il incapabild sd"p"''' de-ce sufeream 9i ce md fdcea profesori la liceul francez. Tocmai mi se niscuse al treia
ci face sd duc o
sd sufir, aveam *"ai"p sd-l acuz
md copil. N-am nici o amintire despre fizionomia oamenilor,
230 Marie Cardinal Cuvinte care elibereazd 231

Eram rafi de copiii nogtri. Voi fi exorcizati. O asemenea pe_

nici despre configuralia locurilor fir care am stat'
Trdiam ca un au- trecere cerea zile in gir de muncd, md avAntasem in ac_
de-acum in universul ceva-ului lduntric'
cri- fiune ca furtr-un atac.
tomat intr-un fel de cogmar vag din care md scoteau
zele de groaz|'inexplicabile' Spaimd de nimic'
in
spaimd de
ceafd' Lup-
- Jotul a decurs perfect. Aveam o rochie de mitase roz,
bufetul (numai cu preparate de casi) era delicios, con;i_
tot. O pXstilA md fdcea sd recad in letargie,
nea tocmai ce trebuia pentru un lux discret, o frumuse_
tam ca sd par normald' Mi duceam la liceu' imi fineam
orele, mi fntorceam, md tngrijeam de copii'
de casd' Nu fe delicatd, o veselie distinsd, simplitate, rafinament. Fu_
sese un fur de forld din partea mea, ficusem un act de
vorbeam. Asta nu era nici pldcut, nici nepldcut' nici
upor'
bravuri. Eram una din acele minunate micufe femei ti_
nici greu. Timpul nu mai exista' Nu-mi triiam viala
pe
con-
.ur""urr""* a&ul c-o trdiesc' inleuntrul meu eram 1:I:-.uI", eroic, ipi riscd viafa pentru a se perpetua tra_
difiile clasei lor.
lruntatd cu incomprehensibilul, cu absurdul' in realitate'
apirea numai, sfAgietoare, impresia cd md alienam'
ci mi Cand am inchis uga dupd ultimul invitat, m_am prd_
ra- bugit. Nu mai puteam, niciodatd nu fusesem pusd la o
iridepdrtam de cei1a19i. Md duceam cu gAndul la acele
amefitoare trcercare atat de durd! Trebuise sd apelezla intreaga-mi
chete care sunt trimise sPre luni cu o vitezd
a7roaPe.ezitand' educalie ca sd fac fafd, sd rdmdn iambitoare pi Ja fiu
gi care decoleazi totupi incet, stdngaL
de purce plecarea le-ar fi o suferinfX' Simleam cd
sunt in atenti la distracfia musafirilor. cdci ]ean-pierre nu veni-
se, iar absenla lui otrivise in mod insidios reuniunea.
pfi"e t"fdti"fd 9i cH la un moment dat o sd fiu zvdrlitd cu
'o
iu;eaH dementi in afara lumii' FXceam totul ca sd
ri- Plecase de dimineald la liceu gi de atunci nu-l mai vdzu_
efort md sem. La inceput, am fost intrebatd unde este gi rdspun-
m6n in realitatea celorlalfi, iar acest permanent
sesem cu aplomb cd o sd soseascd dintr-un moment in
epuiza.
' Ca se am aerul cd sunt ca toatd lumea, hotdrAsem sd altuI. Dupd aceea, n-am mai fost intrebatd, iar invitafii
'organizezo mare petrecere h cinstea fetelor mele' una au plecat mai devreme decdt prevdzusem.
Spectacolul casei rdvdgite de petrecere era oglinda
caie tocmai se niscuse, cealaltd care avea sd implineas-
cd doi ani. Invitasem mulfi copii la o gustare
gi-i ruga- mintii mele: voisem sd ies din dezordine gi me giseam,
dimpotrivi, intr-o dezordine inci gi mai mare,
sem pe pdrinfi 9i al;i prieteni f v]ne dupd ei pi
sd 16-
mani se beu ceva, Invitasem absolut toate cunogtinfe- Jean-Pierre s-a furtors tdrziu. L-am auzit deschizLnd
md grd- uga, urcdnd scirile pi indreptAndu-se direct spre camera
le. Marea ,,recepfie", ce mai, de parci voiam sd
besc pentin u ittlatn.a fatalitatea' Aveam sd
fiu tAnira noastrS. Casa era mare, s-ar fi pufut duce sd doarmd in_
totul va fi perfect:-ar- tr-o alte incXpere, si evite infruntarea, nu m-a, fi dus si{
femeie-model, demnd de mama,
caut. In loc de asta,-era aici, tn picioare, lAngi pat. Md
girrte.iu va strHluci, felele de masd vor fi apretate' bu-
privea. Vedea ci plAnsesem mult. Tdcea. imi examina
Eatatiu va rdspdndi un miros plicut de prdjituri'
peste
la lustrul de cearH' corpul chircit sub cearpaf. poate ipi imagina sAngele care,
tot vor fi flori, casa va strdluci de
primi invitalii inconju- incd de pe atunci, ne determinase sd cJnsultam-tofi me_
Jean-Pierre 9i cu mine ne vom
 Cuvinte care elibereazi ?33

?3? Marie Cardinal

Da... Cu o femeie care trdiegte, o femeie care md
avea dispre!'
-
iubepte.
dicii din oraF: o zdteanld'uman5' in ochi Am simfit apirAnd gelozia pi crescAnd amdrdciunea.
dezgust gi iritare.
te plAngi in- Cred ci ochii-mi pe care-i privea erau lacuri de durere.
M-am sdturat s[ te tot vid bolnav6'
-
truna.
Acrezut cd ideea acelei femei e ceea ce mi rdnea. irsd
se lnpela. Md tulbura sd-mi imaginez pldcerea pe care o
Exact azi otgarizasem o petrecere"'
-_Petrecere!Uncarnavaldeimbeciligsti}idesdrbfl- avusese de a intra fir valuri, de a furota in larg, de a se
usca la soare, de a simfi nisipul sub picioarele-i goale. Eu
toare!
frumoa- ii fdcusem cunogtinfd cu marea, cu plaja, cu vAntul cald,
Ambasadorul a spus cd locuinla e foarte
foarte frumogi''' $". t1:t :,1,11 l?. i l1'l"t:;
-fllltuqDqgvlgl*"r.------ cu libertatea corpului ce se ddruiepte apei, se lasi mAn-
--'Nu;
,e, .opiii, gAiat pi dus de ea. Venea dintr-un finut rece, unde ocea-
pasd de ambasador! Pricepi? I"-T"t111'
tot' M-am sdturat' nul e un teren de sport, eu venearn dintr-un finut cald,
Vreau si divorlez. Vreau si renun! la
e;ti capabil6 sd unde acesta e voluptate.
nu sunt capabil sd te fac fericitd' tu nu Imaginea lui ]eah-Pierre in valuri imi cripa capul. inni
md faci fericit. sunt tandr, nu vreau s6
md-ngrop cu tine'
indica mai bine decAt orice alt semn substanliala distan-
Vreau si md car. Vreau si divorfez'
sd nu divorfdm! fd ce exista acum firtre ceilalfi gi mine: nu mai puteam
-MiNu, speria. El, atAt d'e pondera': utat, de
calm' atAt de ftrota, nici sd alerg pe nisipul jilav. Eram o infirm5, nu tre-
hotirAt si termi- buia sd md lase singuri cu copiii.
rezonabil, iI simleam nemairezistAnd' Perceperea corpului s6u, pe care apa il ficuse foarte
ne. Iar eu nu puteam concePe sd mi
despartde el' lo-
strilucitor, mi aducea cu cruzime itr fala propriului meu
tugi, aproap" nu-i mai er^am so;ie' el nu-mi era prie-
"e foarte puternic md corp: greoi, neingrijit, flasc, sAnii umflali de lapte, pAn-
ten, irsi nu puteam si divorfez, ceva
impingea se-i stau in preajm[, sd.md
agi]de el' .. tecul deformat.
Nu, sd nu divorfdm.
Am avut impresia^cd-rni simlise elanul inexplicabil -N-arn
gi-l impresionaie. S-a agezalpepat'.in
lumina limpii divorfat, dar a acceptat o slujbd foarte departe
bron- de mine.
*"t". Sitat" a fdrdsfl spund nimic' Pe pielea-i foarte pi-
zatd. abralelor am vizut urmele albe
pe care le lasd $tia cd fac psihanalizd, vedea cd mi-era mai bine, era
de sare mulfumit. Insd cAnd venea, imi era greu sd-i vorbesc.
.i*if" de apd de mare cAnd se zvdnl6'' incristale jurul frumo- AtAlia ani trdindu-ne separat viefile! Atdtea ingelStorii
agalate de gene ii compuneau cununife
secrete, atAtea acfiuni ce nu fuseserd impdrtdgite! Impo-
gilor ochi limPezi.
' ziualaPlai|? sibil sd regdsesc acea cale a increderii, asimplitdfii.
-T1-aiPetrecut Totupi, de data aceea, in prima dimineafd de dupd so-
Da.
- in dune?
sire, i-am spus:
- Da. :- $tii, noaptea, de cAtva timp, scriu.
- Cu o femeie?
-
234 Marie Cardinal
Scrii ce?
- Nu gtiu. S-au adunat o mulfime de pagini'
- Cel mai bine ar fi sh venifi sd vizitafi uzina. \6 va
- Vrei sd le citesc?
Dacd vrei... Nu gtiu de ce ifi vorbesc de treaba
-
asta.
Arati-mi.
-M-am dus sX-mi caut paginile sub saltea'
ascunzi? De ce?
- Le gtiu. Nu le ascund.
- Nu
De-mi.
-Locuiam la periferie, trtr-un mic imobil cu preten-
jie ,;ezid.en1ia1d". Camera mea era un cub de beton
alb, avAnd rafturi Pe care se ingrdmddeau cirfi pi do-
sare pi o saltea agizatd direct pe podea' Fereastra dd-
dea spre un coPac pi spre cer. Apa puteam vedea suc-
cedAnd.u-se anotimpurile in Franfa' Priveam curioasd
subtititefile pi govdielile naturii euroPene, toamna ce-;i
scotea nasul incd de la mijlocul lui august, primdvara
ce lucra asuPra ramurilor firdoite incd de la jumdtatea
lui februari;. in fara mea, anotimpurile se instalau in
cAteva zile, explodau.
Casa era liniptitd, copiii se jucau afard, Jean-Pierre se
atezase intr-o parte ca sd-mi citeascd paginile, \deslse
perna de perete pi-pi ridicase cearpaful pe spate' Eu, ali-
turi, aveam de gAnd si afiPesc.
Faptul cd eram intinsd pe spate cu ochii irchigi, ca la
doctor, md fdcea sd md g6ndesc la acele pagini cum n-o
fdcusem niciodatH... in fond, n-ar fi trebuit sd i le dau sd
le citeascX... O amintire stAnjenitoare imi devenea con-
gtienti, mi se invArtea in cap, pleca, venea, jenantd, ne-
putAnd explica de ce md jena.
Cu cAteva luni in urmi avusesem de redactat un text
publicitar pentru o cooperativd de lapte. il intalnisem la
Cuvinte care elibereazi 235
birou pe directorul acelei cooperative care, de fald cu toa-
td echipa de redactare, declarase:
-
spune mai multe decAt informafiile pe care vi le-am
adus.
Toatd lumea hotdrAse cd era, intr-adevdr, cea mai
bund solufie, fusesem obligatd sd accept. Nu-gi dddeau
seama ce insemna asta pentru mine! Nu gtiau tn ce la-
birint trdiam eu. Era perioada in care, cu mare greuta-
te, reilrcepeam sd-i vorbesc doctorului, sd-mi descopdr
defectele. Cand pi cAnd, teama se mai finea incd,caide
mine. Or, acea uzind se afla in marele cartier din nor-
dul Parisului. Voi izbuti sd strdbat singurd zona aceea
de mizerie pi de tristefe in care marile blocuri moder-
ne se ridicau in inaltul cerului? Pe de alt6 parte, aveam
o repulsie totali fafd de lapte, de mirosul laptelui, de
gustul laptelui, de aspectul laptelui. Nu puteim sd le-o
spun, pi cu atAt mai pufin puteam si le spun ci era po-
sibil ca ceva-ul lduntric sd mi apuce strAns, sd m6 ficd
sE alerg, sd md faci sd transpi4, sd md facd sd gAfAi. Nu
puteam totupi rcfuza. Slujba era un element esenfial al
echilibrului meu. Cum, altfel, ag fi putut trdi gi pldti
doctorul?
M-am dus la uzind gi totul a decurs foarte bine. Eram
atAt de mulfumitd cd-mi tnvinsesem frica itrcAt, din en-
fuziasm, redactasem un text in care comparam uzina
(care avea formd de U) cu o persoand, un fel de presti-
digitator ce ar inghifi camioane-cisterne gi le-ar pre-
schimba miraculos in borcdnele de iaurt ti de chefir, in
ambalaje pentru lapte de forma bomboanei pi in sticle de
lapte... [n munca pe care o fdceam nu dddusem nicioda-
td dovadd de o asemenea fantezie... puteam eu sd-mi
permit apa ceva? Mai inainte de a ardta foile conducerii,
236 Marie Cardinal Cuvinte care elibereazd 237

mai descimate sub un cer cenugiu gi alb, apoi am firchis

le-am dat acelui redactor pe care-l consideram cel
mai abil' ochii, ceea ce m-a fdcut sd simt incd pi mii bine liniptea
inteligent, cel mai interesant Pi totodati cel
Am scris un text pentru cooperativa de lapte' pi nemigcarea trupurilor noastre. Cand gi cAnd, zgomo-
-
Md-ntreb ce valoare ut". T" dennjeazd'si arunci o
privi tul unei pagini pe care o ldsa jos ca sa ia alta: cele doud
rc?
fAsAifuri, nimic altceva in cameri.
aer
citise cu atenfie, apoi se intorsese sPre nune cu
il Daci i-ar interesa cAt de cAt, s-ar manifesta, ar face un
zeflemitor: comentariu. fltiam cd Jean-Pierre e un om ticut, foarte
deci, acum faci Pe jean Cau? discret, care nu agreeazdexhibifiile gdldgioase, gi totupil
- Ata Jean Cau?
... Nu, dacd rdmAnea intr-atAt de mut inseamnd cd nu-i
- Cine-i
Un imbecil care gdndepte sau crede cd gAndepte' pl5cea... Asta-i situafia, nu era grav.
- Altfel sPus, nu gdse9ti cd-i formidabil ce-am scris' Deschid ochii, vdd cearpaful ce-mi vine din vArful pi-
- Oh! E bund totu;i treaba asta a ta' Di-o' va trece' cioarelor pAnd la bdrbie pi se arcuiegte la mijloc pAnd
-Pulrn mai tArziu am aflat cd Jean Cau luase premiul a-mi atinge abdomenul. Bate. Cearpaful bate, tr-sare
Gonecurt pi, chiar irn aceeagi seard, cAnd m-am
ilrtors aca- foarte pufin iresd regulat gi repede. Bate in ritmul inimii
in pagini dac- mele... E grav cd Jean-Pierre citepte aceste pagini... imi
sd, m-am apucat sd-mi transform cametele
tilografiate. dau seama cd sunt importante, cE ele confin-un elan fun-
ne- damental al spiritului meu... Chiar sunt ce-am fdcut mai
EAteodati, credeam cd ]ean-Paul adormise' stdtea
clintit, pi-apoi, nu: dddea o pagin6' Ap fi vmt foarte mult important in intreaga-mi viaf[...
sd gtiu'unie ajunsese, insi nu-ndrizneam si
mX migc' Ar fi trebuit sd reflectez mai inainte, sd mi opresc la
mi prefdceam mai deParte cd dorm' faptul ci scriam, cd povesteam o istorie unei bucdfi de
Da, apa era, exact din ziua in care am ptiut ca-I99
C.1u hArtie. Ar fi trebuit sd-i vorbesc doctorului despre asta.
e un scriitor, am inceput sd dau o formd
mdzgdlelilor din Ar trebui totupi sd-ncep sd gtiu cd lucrurile nn su fac din
drept
camelele. Md identificam cu un scriitor? Md luam firtAmplare, mai cu seamd acest gen de lucruri... Sd-i dau
nu eu' Eu' paginile astea lui ]ean-Pierre, tocmai lui, care analiza cu
.rr, ,ariitor? Nicidecum, zdrt, nu era posibil'
scriitor? Chiar prost? Scriam, eu? Ce idee! Iarigi
mi se atAta inteligenld pi intuifie textele pe care le citea, el care
intr-atdt incAt cre- ne cunogtea limba (datoritd concursului sdu de agregat
urca analiza la cap. imi era mai bine,
deam ci totul mi-e Permis. in gramaticd) atAt de profund, era aproape indragostit
Imobilul era supraincd\zit iarna, imposibil-du-Plt I de ea! Fdcusem o nebunie! Era ca pi cum imj ardeam rAn-
cuverturi. Jean-Pi6rre pi cu mine stdteam acolo' intinpi durile scrise, ca gi cum le distrugeam, chiar in momen-
pe h:l in care deveneam congtientd de importanla pe care o
pe saltea, invelifi cu un cearpaf alb, Jean-Pierre intors
sP1- aveau pentru mine.
o parte ca sd citeascd mai comod, iar eu aplecatd Pe
am p1i-
te, strdduindu-md sd alipesc un pic' La-nceput' Jean-Pierre cdpdtase obiceiul de a-mi vorbi ca unei
vii mult timp copacul dL afari, cldtindndu-9i ramurile bolnave, ca unei fragile, unei copile mari ce nu supor-
 Cuvinte care elibereazd ?39
?38 Marie Cardinal

deschis' Ca Eram prea emolionat5, nu-mi gdseam cuvintele sd

td gocurile, cdreia nu i te puteai.adresa vorbesc. Ii spuneam, cu pupilele-mi inchise la culoare,
de cuvinte ce
re-ei i"a"lceasci pdrerea le t'a folosi tot atAt de inchise pe cAt erau ale lui de deschise, cd do-
care-ar
m_ar reni mai muft decat critica nepldcuti Pe ream sd iubesc pi sd fiu iubite, cd doream si rAd pi sd con-
de-
ii tr"Urrit sd mi-o facd in mod normal' Nu gtia cine.
pufin"' struiesc, cd eram cu totul alta.
de
venisem, nu-i spusesem, il vdzusem
atAt
Mi sfrAngea lAngd el. imi sdruta pleoapele, fruntea,
A;;*;;; aceste file a ciror pretenlie ridicolide^tocmai
a pe.uJii laterali ai ndrilor, colful buzelor,marginile urechi-
o descoperisem, pierdeam ultimele Fanse infele- 1tn lor. Ii simleam abdomenul plat, picioarele mupchiuloa-
Eleior incurca totul' Nu md va
upropiu'au el' se.
ge, nu md va crede.
o-'S-u spre nu ptiu ce m-a apucat, sunt indrdgostit de
clintit un pic. A durat mult pAnd s-a tntors -Ascultd,
femeia care a scris aceste pagini.
pe mai
mine. Nu irrdrdzneam sd-l privesc, mi
prefdceam
Vino, si ne privim unul pe altul, nu md sldbi din ochi.
;;p;t;" ci dorm. in cele hin urma' m-am intors 9i eu Vom intra in valuri. Stiu un loc cu nisip alb, unde n-o sd
tpi" a. Ochii ii erau plini de lacrimi!SdplAnge I"T:P:":
,i, au, de ce? Nu vfia oare sd-mi faci vreun rdu? Mi
te rdnegti, unde nu va trebui decAt sd te lagi liber. Amin-
tegte-fi, dragul meu, frumosul meu, cd marea e bund
compdtimea?
-- dacd nu fi-e fricd de ea. Nu vrea decAt sd te atingd upor,
surprizd'
nia privea intens' in priviri iiera lldrele' sd te mdngAie, sd te ducd, sd te legene, firgdduie-i s-o facd
pe care
p.".,r* 9i refinere, ca atunci cAnd te uili la cinevaincetipor gi o sd-fi mai placd. Altminteri, te va speria.
'r.rr-t Apoi a intins mAna 9i 9i-a agezat-o
"rrrrolti. Agaf5-te de spumd. Simfi sub picioare nisipul cum
pe umdrul meu. fuge o datd cu valul? Fugi impreund cu el!Acum lasd-fi
E bine, e grozav' e o carte' Scrii
chiar o carte fru-
-
moasd.
spatele in voia curentului. Hop, sdritura! Scufundd-te,
de barajul pleoapelor 9i i se scufundd-te! Las5-te frimAntat, lasd-te masat de apd!
Doui lacrimi ii trecuseri Dupd ce trecem de valuri vom i:rota fur larg. Te rog,
rostogoleau pe obraji, nerefinute' preJioase' nu md scdpa din ochi!
'- dhi frumopi,lacrimi frumoase! Albastru fflxnos/ ver-
de fromos, utrriu frumos' in sfArpit! in sfArpit! - Unele fraze pe care le-ai scris md tulburd, pentru
cd sunt frumoase pi, totodatd, pentru cd n-o cunosc pe
Fericirea existi! O ptiam, totdeauna
am gtiut-o' Feri-
cireia ii rezev cea care le-a scris. Tu epti, totupi.
cirea limpede, simpld, deptind' Fericirea Thci, nu vorbi, mirii nu-i place si nu i se dea aten-
mele 9i care
vasem,rn to. impoitant fir centrul persoanei
ani' Peste treizeci fie. Sn inotdm. intinae-p brafele gi picioarele. Relaxea-
se instalase dintr-o dati, dupd atAlia zd-fi umerii pi poldurile, lasi-fi membrele sd migte pi sd
a;tePtarea ei'
-- ani Petrecufi in
de batd apa, regulat, incet, liber. Simfi cd devii delfin?
i"-#."piase de mine' i;i strecurase celilalt braf
pe
Simli de-a lungul corpului mAngAierile apei dAndu-i
- gdtul meu. Md mAngAia'Me- intimidezi' cine egti?
sub forma unui fus?
-lCat epti de schimbita'
240 Marie Cardinal Cuvinte care elibereazd ?41

ne vom fur- Cand mi-am terminat primul manuscris, l-am depus

Cand vom obosi, te vei intoarce pe spate'
ca soarele sd la un editor cdruia ii fusesem recomandatd. Dupd gase
tinde pe mare 9i vom inchide ochii Pentru
ztfe am semnat primul meu contract, cu un domn-in vAr-
nu-iarda.Vomstaovremeaga,firtransparen}aropiea
apd ca de o doici cu sAni fragezi std, foarte amabil pi foarte cunoscut, al cdrui nume era
ffuoup"fo., purtafi de strdns legat de lumea cirfilor. imi vorbea foarte serios
pi delicafi.
'- Apoi'rrom plonja, cu mipcdri a-mPle din
pale' inspre despre manuscris, despre calitdfile lui. Nu-mi reveneiun.
uaarlrrri, inspre aigele ale cdror degete 1*g'lunecoa- Nu-mi venea sd-mi cred nici ochilor, nici urechilor.
se, ne vor mAngAiu-ubdo*uttttl pi
coapsele' fala 9i piep- Nu-ndrizneam sd-l privesc. $i de-ar fi ptiut cd se adresa
nebunei! Nu puteam sd nu md mai gAndesc la ea. Mi-o
t"i, gi spatele, patta." ni se va tAia respirafia'
de nisip ar- imag:nam apa curn era, nu cu multd vreme fir urmd, goa-
Dupe aceea, vom urca binipor spre bancul
pi de pe lA, aSezatd in propriu-i sAnge, fircovrigatd in furtuneiicul
eintiJde la suprafafe. Din bta1e, din picioare
mai din baie, intre bideu gi cadd, tremur6ndi, nddupiti, in-
;;;; ;" ""r iegibute'de bucurie, vor urca ciorchine'
plajei pi ceru- capabild sd trdiascd.
iute ca noi, pentru a da de veste stAncilor'
Te-am tras de-acolo, soro dragd,, te-am tras de-acolo!
lui c3 ne facem aParilia'
Asta finea de miracol, de basm, de vrdjitorie. Viala
Dir, u."u zi, tean'-Pierre 9i cu mine incepusem
sd
imi era cu totul schimbatd. Nu numai cd descoperisem
fim un intreg. Ne-am hrdnit din propriile diferenle'
vreoda- mijlocul de a mi exprima, imi gdsisem de una singurd
Ne-am comParat vielile fdrd si ni-le criticdm
iX, impa4irrd,r-nu egal bucdlile celernai
bune' Ori de drumul care mS lndepdrta de familie, de mediul meu,
cAte ori ne intAlneai., incdrcafi cu o pradi hete- permifAndu-mi astfel si-mi construiesc un univers ce-mi
"'u*
ioclita, Pe care o inventariam impreund cu de-ami- era propriu.
ne este o co-
nuntul. hceastd reunire a dou6 existenfe
de care nu ajun-
*oura inestimabilS, un delicios festin
gem sd ne sdturdm'
'- Astful, primele mele pagini au avut cel Pufin meritul
noastre' acelea
de a fi ,rrr.itut prima dintr; conversafiile
dorinfe-
in care ddm totul pe fafd',iIr care ne dest6inuim
erau inifial ali-
le, obstacolele, viiele' Aceste conversalii
care le fdceam eu
mentate numai de acele dezvdluiri Pe
atAtde spectaculoasi, in-
O^p" analtzei.Evolulia imi eraTreptat' a inceput sd se
fat'Jean-fierre era iascinat'
le facem separat
schimbe el insupi. Descoperirile pe care
care o gisesc mare
ne alimente az|, ffutd-ncetare moara Pe
pi solidi pi care se invArtepte repede'

XIV
ei care o cunoscusere Pe nebund o uitaserd,
pAnd gi Jean-Pierre uitase de ea. Cartea o md-
turase pe sdrmana femeie de parci n-ar fi
atArnat mai greu ca o frunzd de toamn6. Doar doctorul
pi cu mine gtiam cd tot mai exista tntr-un ungher al min-
fii mele. CAnd pi cAnd, se agita intr-un fel inexplicabil,
imi vAra capul inke umeri, imi crispa pumnii, o transpi-
ralie cu miros puternic imi picura de la subsuori. Dar
ce-o avea? Ce o trezea iardgi? De unde-mi venea nelinig-
tea, apdsarea asta?
Nu mn mai duceam decAt de doui ori pe sdptdmAnd
in strddufa infundatd. intr-o bund dimineald m-am sim-
fit in stare sd nu md mai duc acolo patru zile intregi.
Doctorul gi cu mine hotdrAsem atunci, de comun acord,
cd voi veni mai rar.
incepeam sd-mi cunosc granifele pi s[ pot trdi liber ir
limita 1or. Teritoriul era vast, ca sd-l ocup nu mi-ar ajun-
ge cu siguranlH intreaga-mi viafd. Totupi, unele zone fir-
depirtate rdmAneau imprecise, erau situate la nigte ho-
tare misterioase de care nu md apropiam cine gtie ce. In
plus, nu cunogteam nici un drum care mi-ar fi ingdduit
Cuvinte care elibereaz5 243
sd ajung intr-acolo. De ce s6 md fi dus din moment ce
domeniul in care triiam imi era prea indeajuns? Nu
aveam nevoie de mai mult.
Prima carte se vAnduse bine. Datoritd ei, publicafiile
imi cereau acurn articole pi nuvele, fdceam ur,"hete perr_
tru o revistd-magazin. Cei cu care lucram md considerau
o persoand rezistentd, capabild gi, efectiv, eram rezisten_
td gi capabili. Nu-mi crulam echilibrul foarte recent. Fun_
damentul pe care i-l ddduse analizaera perfect, i se po_
trivea in totalitate. Md sim,team in armonie cu mine, ire_
stingheritd cu viafa mea. StdpAneam cu ugurintd tot ce
aflasem_despre propriu-mi caracter. Cum era de prevd_
zut, violenfa imi juca feste gi md fdcea si trdiesc ideva_
rate scene de coridS. Mi se cabra intre brale pi coapse, m6
antrena in cavalcade furibunde. De cumimi simleam gA_
hrl sAcAindu-md, mi g6ndeam, ,,Iat-o.Nici vorbd,-oiu_
fr:rlez ori
T -e pun pe phns. Nu,las-o sd treaci gi stdpA_
nepte-o". Era periculoasd, afurisita, era in stare si mi con_
ducd la omoq, la distrugere, sE sAngereze,sd explodeze,
sd izbucneascd. Simfeam cum md fdceam palidi, voiam
sd mi bat cu mAinile goale, sd strAng de gAt sH scot m6_
runtaiele. Ca sd-mi canalizez violenfa, a trebuit sd trvdf
sd-i respect pe ceilalfi, pe tofi ceilalfi, indiferent care, pi si
mdtespect pe mine insdmi. Am devenit responsabill.
$tiam totugi cd psihanaliza nu-mi era terminati. Mai
era ceva neexplicat fur geografia mea, exista o zond albd
pe harta proprie-mi persoane, o zond necunoscute. Echi_
libru-mi finea tocmai pentru cd md duceam sh-l vdd pe
doctor de doud ori pe siptdmAn6, eram congtientd ie
asta. pi in strddufa infundati nu se intAmpla totugi ni_
mic, era din nou acel vag, acel mare degert cenupiu gi
plat ce se irtindea dincolo de pleoapele-mi inchise, im-
presia cd nu voi ajunge niciodatd la capdt.
244 Marie Cardinal
M-am apucat atunci sd visez mult' APa cum imi regd-
sisem cu bucurie lacrimile, imi regiseam cu o mare p1d-
cere viafa onirici. ln timpul bolii nu visam, n-aveam
nici
o firAmd de amintire a vreunui vis, nici mdcar impresia
cd am visat. Somnul imi era un cub negru neatins, un
ecran orb pe carc anaLiza a inceput prln a proiecta vise
vedd. Visril despre cdl6ref, apoi un altul la fel de demult,
cel in care siream tot mai sus, la-nceput cu bucurie, apoi
cu oroare. Nu md mai puteam opri, fiecare sdriturd md-
rea inevitabil distanfa dintre pdmAnt pi mine" '
in general, Salie analizei imi inlelegeam visele' Aces-
tea imi foioseau si-mi localizez cele mai apisdtoare ten-
siuni din minte. Confirmau deopotrivd ilrcrederea-mi in
psihanalizd. Profitam intr-atat de examinarea ior siste-
matici, fiicAt mi intrebam din ce motiv aberant medici-
na se ocuPa aga de Pufin de o activitate intr-atAt de im-
portanti u fiit;ulot umane. Cum era cu putinfd si se
pund mii de intrebdri privind felul in care te hrdnepti'
mergi, respiri, 9i niciodatd o singurd intrebare pentru a
gti dacd visezipi despre ce visezi? Ca pi cum gapte-opt
ore din viala cotidianE a oamenilor n-au nici o importan-
!d. Ca gi cum somnul furseamnd
nefiinld' Ochii celor care
dorm ie migcn totupi pe durata visului,la fel pi corpul'
activitatea cerebrald le este cateodatd intensi. Atunci de
ce tot ce se intAmpld in ei este neglijabil?
Fusesem inertd in somn, deveneam activd' imi udtt-
ceambra}edeviseinstrddufairrfundati.Leelucidasem
pe toate, sau Pe-aProape, ilrsi imi pldcea sd-i ardt doc-
iorului cn mi-e bine- Ceea ce altora Ii se pirea normal'
pentru mine era extraordinar, 9i doar doctorul putea
aprecia enorma valoare a fiecdreia din noile mele zile.
iar,a mi irtindeam Pe divan, mi duceam cu gAndul la
acei negustori arabi Cute veneau in pielele din copildrie'
Cuvinte care elibereazi ?45
pedeau pe vine, scoteau din pliurile tunicii o ftrvelitoa-
re de cArpd pe care o desfdceau pi o etalau i:r fala lor. Era
o batistd mare, pdtratd, pe care se geseau cAteva agrafe
pi ace ruginite, cuie indoite, capete de sArmd, cAteva pu-
ruburi uzate, butoane pi piulife care nu mergeau impre-
und, bucdli de fevi din plumb. Omul, cu gesturi abile,
fdcea grdmdjoare din aceste fiare vechi, apoi igi rdsucea
o figard pi-ncepea sd agtepte in linipte la umbra pe care
gi-o alesese, umbra dantelatd pi mipcdtoare a eucaliptu-
lui ori umbra deasd a platanului. $tia cd, in cursul zilei,
din ciorchinii flecari de cumpdrdtori, mipunAnd prin
praf gi soare, se vor desprinde unii clienli, vor veni spre
el pi vor descoperi, poate, in fundul batistei murdare,
purubul,bulonul, piesa unic6, de negdsit, ce le va servi sd
repare sau sd reconstituie o unealtd veche, un vechi
obiect prefios, altminteri pierdut. $i, ca primd, pentru
a-gi completa bucuria, vor avea doud-trei ace de cusut
indoite ori un ac de siguranld tocit. i:n ciuda aparenle-
lor, vAnzitorul gtia cd batista lui confinea minundlii pi
iatd de ce era atAt de calm.
Astfel, venearn gi-i etalam doctorului heteroclihrl ma-
terial al viselor me1e. Alcdtuiam grimdjoare de cuvinte
pi de imagini pe care le grupam impreund dupd cum le
legam de ,,cAine", de ,,leavd", de ,,fuigSder" etc. Cuvinte
cheie pe care le desprinsesem, doctorul gi cu mine, din
vocabularu-mi obipnuit pi care, prin concizie, serveau sd
deseneze o intreagd zortd., uneori foarte intinse, din fiin-
|a mea. Explicafiile acestor vise nu puteau deci sd aibd
sens decAt penfru el pi pentru mine. Astfel, ,,T,eavd" se
asocia cu avorfui ratat al mamei, ,,Cdine", cu teama de a
fi judecati pi abandonati, ,,Frigider", cu lipsa de clarita-
te, cu incongtientul etc. Ne infelegeam foarte bine pi asta
era esenfialul.
?46 Marie Cardinal Cuvinte care elibereazd ?47

Pe tot Parcursul analizei (incd pi astizi) md minunam

modemi nu figura printre acestea: ,,picasso e un nebun,
continuu tt fugu travaliului admirabil ce se oPereazX
intre iar cei care-l admiri sunt snobi". punct final. Oq, eu gd-
congtiinld gi inconptient' Neobosite albine' brcon;tientul
seam/ ir:r taind, cd era magnificd lumea la care Andr6 mi-a
oferit acces, prin ciutdrile gi munca lui. Descopeream im-
cauiand in strdfundurile viefii bogdfiite care-mi aparfi-
iar con- portanfa compozifiei, a volumelor gi, mai ales, a mate_
neau, depunfindu-le pe trn mal al somnglui meu'
gtiinfa, pe celdlalt mil, inspectAnd, de departe'noutatea' riei. Il vdzusem adunAnd de oriunde, de pe strdzi ori de
pe cdmp, bucdfi de lemn, de hArtie sau de metal, pietri-
;;r"'.iiid-", ldsAndu-mi-o t-o presimt ori respingAnd-o'
un cele, sAmburi de cirepe, sfori, dopuri, gi pdstrAnd iu gri-
Aga dddea cAteodatd ndvald in propria-mi realitate
de- jE aceste depeuri care pentru mine erau simple gunoiie.
ai"ver ugor de ilrfeles, simplu, dar care nu-mi apdrea
Le folosea ca sd-pi impodobeascd atelierul, ori le incor-
cat atunci cand eram in misurd sd-i vin in intampinare.
pora in compozifiile lui. Barbara, sofia, scotea strigEte de
Incongtientul pregdtise de multd vreme terenul' semna-
lAndu-i-se conptiinlei, ici 9i colo, prin cuvinte' imagini'
admirafie cAnd el ipi aducea obiectele gdsite. Era Jlavd pi
vise, cXrora nu'le acordasem atenfie' PAni irrtr-o bund
zi rt:-J.a ,;"-utile ,,And <.rr> 6, ci frumos este!", igi chema co-

cAnd, gata sd primesc noul adevir, puteam sd fac drumul piii ca si admire. Sub ochii mei, gunoiul se preschimba
cate;a secunde. APa mi se intAmplase cu violen- in comoar5, era realmente o comoar6. O datd firsd ce ple-
,p.u
"ii,:r vdzut-o decdt atunci cdnd am fost capa- cam de la ei, se transforma la loc irr gunoi. Nu eram tr
1a pe care n-am
stare si md indepdrtez de una singurd de bunul gust gi
bild s-o suport.
La sfdrgitul perioadei il care invilasem sd-mi anali- de conformismul ce erau de bonton in mediul meu.
zez visele, am avut unul pe care eram incapabilH
si-l cla- Venisem deci si-i intAlnesc la Lourmarln, cu impresia
rific Ai tr legdturi c., .ute am simlit ci-mi va grdbi pro- cd aceastd vacanld in compania lor reprezenta din partea
mea un important semn de independenli faf6 de fami-
gresul in analiz6.
Bund parte din acest vis mi fdcuse sd retrdiesc un
mo- lie, un act indrdznef. Dormeam ftr cort, n-avearn un ban.
ment rea-lmente tr6it. Eram la Loumarin, tr Provenla,
un- Viafd de boem, ce mai! intr-o zi, Andr6 mi-a propus o
plimbare: si vedem un porumbar pe care-l deicoperise
de-mi petreceam cAteva zile cu cei mai buni prieteni: An-
dr6 gi so;ia lui, Barbara. Aveam doudzeci pi unu d: d'
in Luberon. M-am suit in spatele lui pe vechea-i motoci-
ei erau un pic mai mari ca mine' Eram in raporturi
tl1 cleti hodorogitd (ca pi cum ap fi vrui sd md urc pe calul
nu se poate mai bune intre fiinfele umane, alcituite din din visul cu acel cdliref), pi iatd-ne plecafi.
El era Pe motocicletd ai totdeauna impresia cd mergi repe-
admiragie, din cdldurf,, veselie, tandrele pi respect'
pictor gi ce iegea din mAinite lui imi pldcea 9i md t"bjtt- de, chiar gi atunci cAnd mergi incet. Despici celul iga
in legituri tY ftt'- cum etrava unui cuirasat divizeazd oceanul. in proven-
ia. fri"ina la ce fdcea, mi instruisem
musefea a ceea ce nu era simetric, ortodox' clasic' Ante- |a,vara,la ora la care soarele inrogepte munfir, aerul e im-
bibat cu mirosuri de plante gi cu sunetele asculite ale gre.
rior,luasem cuno;tinfd, datoritd mamei pi profesorilor'
de splendoarea capodoperelor culturii noastre' Pictura
ierilor. Ne afundam intr-acolo cu toatd viteza, ca intr-o
248 Marie Cardinal
micd jungld, atingAnd ir treacdt lianele de
cimbrigor' in-
G#tan? ft"n;u de mupcate, Pulland pe tugi' tl^du:
tundturile noastre, papagalii de prin rosmarin' agitAnd
Ssta!
orhideele de ldcuste. iaiirrti mai pldcea finutul --
in vArful
La capdtul acestei curse se afla un deal sterp
ciruia o incalceuld de smochini 9i mdrdcini ascundea
upioup" in intregime o ruind inaltd' Ne'am cifirat
p6nd
ulc1t'
li ele, sfArAmAn-d sub tdlpi cocoloa;e de pdmAnt Se
An&6 nu vorbea. Nu avea obiceiul s[ ]ind discursuri'
mai degrabd cu ochii 9i mAinile' Simfeam insi
"*pri*u
.aji pU""u, ca gi irie, tot ce-l inconjura: ilrtretdierea movi-
iii"fit albe ale locului, stolul cenugiu de licuste' albas-
trul cerului inghifit d'e lumind, noriporii Pe carg apusul
de soare ii fdcuse tranclafuii' Frumoasd planetd!
Ruina era un turn foarte ilralt, un fel de cilindru
din
pi"tia,fdrd nici o deschizdturd, in afard de o portild la
Laze,in fala cdreia stdteam' Andr6, care cunottea dru-
intrarea pi a pomit-o primul in
-.rl,'u gesit numaidecAt upa deschisi pi, in vreme ce in-
inte;io;l tumului. Jinea
cercarn sd ies din mdrdcinii ce mi se agifau de
blugi' ve-
spilcuitd' o
deam pe pdm6nhrl din turn o iarbi verde pi
*dt'untd, fermecdtoare, impestrilatd cu roz-qi
""j"tu1i"
alb"astru, asemeni celei care crepte la picioarele irgerului
drd-
vestitor din tabloul lui Botticelli' Surprindea aceastd
care md
gdldgenie aleturi de frumusefea uscatd 9i asprd
pe mai depar-
ilai inconjura. M-am gdndit, coritinuand
te sd md descAlcesc din blestemalii aceia de mXrdcini:
-S; excrementele pisXrilor care trebuie cd'fefttlizeazS'
solul in acest loc-"
Am intrat in fine, iar frumusefea peisajului m-a cap-
tivat, de parcd a9 fi fost vrdjitd' fbTll n-avea acoperig'
un
ducea de h pemAnt drept spre cerul in care decupa
."r. uptoupe regulat. Peiegii erau strdpunpi de adAnci al-
Cuvinte care elibereaz5 249
veole de porfelan albastre pi galbene, un rAnd albastru,
yn rAnd galben, cAte cinci, in care se cuibdreau pisdrile.
DrigHldpenia plantelor jos, infinita profunzime a cerului,
sus, iar firtre acestea doud, regularitatea perfectd a gdu_
rilor de un albastru misterios pi de un galten strdluc]tor.
Impresia de a participa la Tot, de a fi intreagd. Satisfac_
fie. Thcere, pentru cd esenfialul este exprimat.
Trdisem realmente toate astea, porumbarul existi pe
undeva tr Provenla, nu ptiu unde, irsd l-ag putea regasi.
In vis, retrdiam fiecare amdnunt al acestor momente,
imi reaminteam cu minuliozitate locul, sentimentele,
emofiile pi indeosebi acea impresie de a face lucrurile pe
ascuns/ de a fi fir afara legii mamei, de a profita de o ji
bertate totald, insd precard. VisAnd, ptiam intr-un fel cd
acea clipd era excepfionald.
Eram deci in turn, subjugg.td de forfa-i gi simpld, de
calmul gi de frumusefea lui. in vis, Andr6 dispdrla, aga
:um se furtAmpld in vise: fdrd sd fie explicabif gi fdri sd
fie important. Singurdtatea in care md iRa* nu era dra-
maticd, dimpotrivi. Dintr-o datd, aproape de perefi,
oblic, a-nceput sd curgd apd, izoldndu-md in mijlocul
unui vArtej lichid care nu md uda, nu md murddrea. Apa
se rdsucea cu foarte mare repeziciune dupd care dispe_
.:1 itt jos, inexplicabil. Era o apd frumoaid, limpede pi
plind de energ"ie, prin care tot mai vedeam, cu cl^aritate,
alveolele albastre pi galbene pi pdsirile ce-pi fdceau cui-
bul in tihne. Spectacolul era splendid. Mi-era bine acolo.
Aveam impresia ci sunt intreagd, imi dispdruse jena pe
care o simleam irr viaf5.
Brusc mi-am dat seama cd acea apd grozavX transpor_
ta obiecte lunguiefe, strilucitoare. Am vdzut cd obiecte-
le erau etuiuri din argint, plefuite cu finefe, unul mai fru-
mos ca altul, toate diferite pi totupi toate unite prin for_
250 Marie Cardinal
m5: o formd rotunde, mai mult sau mai Pu,ul alungiti,
cam in felul acelor caltabopi ce se oblin rdsucind intre
mAini pasta de frdmAntat. Atunci am gtiut, cu o certitu-
dine care-mi venea nu gtiu de unde, cd acele cutii lun-
guiefe din argint conlineau excremente,baTeg6',1uAnd la
md aflam drept in
lerfecgie forma acestora. in realitate,
mijlocul unui recipient de veceu. Tohrl mi se pirea {to-
luinormal gi fericit. Nu eram deloc pocatd nici de pldce-
rea pe care o aveam de a mi afla tntr-un asemenea loc,
nici de faphrl cd aceste cutii prelioase 9i frumoase pot sX
conlini o materie atdt de abjectd.
Mi trezisem veseli, satisficuti, avusesem un vis
splendid.
$i totugi, in stridufa infundatd, pe
divan, am simfit o
foarte mare iend si exprim prin cuvinte pasajul cu etuiu-
rile de argint, si spun ce confineau.
Cuviniele! Mdlovisem de ele pe cAnd md cufunda-
sem adAnc de tot i:r boald, le regdseam acurn, fur momen-
fut in care ertun aProape vindecatd. irni aminteam de ,,fi-
bromatos", ce mi ficea sX md ghemuiesc dArdAind in-
tr-un colf din baie, iat, astdzi, ca sX introduc ,,cicat" in-
tr-o povestire Pe care o voiam fericitd 9i frumoasd, pi care
era iericitd gi frumoasi, trebuise sd-mi mobilizez toate
forfele pi sd inving o tulburare profundi, o rezistenld abi-
sald.
Timp de mai multe siptdmdni, am firceput, la doctor,
sE anaizezcuvintele, si le descopdr importanla pi varie-
tatea. Md infruntam cu mine, in acest conflict subtil ne-
maifiind vorba, aparent, de conptienti pi de incongtien-
fX, deoarece cuvintele 9i eu insdmi
ne aflam la suprafa-
!d, vizibile, clare: cAnd mi gAndeam
la masd 9i voiam
ra-*i exprim gAndul, sPuneam masd. Dar cAnd md gAn-
deam la ,,cdcit" imi era greu si spun cuvAntul ,,cdcal",
Cuvinte care elibereazi 251
incercam sd-l ascund ori sd-r inrocuiesc printr-un alt cu-
vdnt. De ce nu trecea acel cuv6nt? Ce era cu cenzura asta
noud?
imi puteau fi aliafi sau dupmani, o ptiam,
^fi:rsd,9yh,:le
in orice caz, imi erau strdine. Erau instrumente mo_
delate de multi vreme pi puse la dispozifia mea ca sd co_
munic cu ceila$i. Doctorul gi cu mine ne fabricasem un mic
vocabular de vreo zece cuvinte care, pentru noi doi, cu_
prindeau intreaga-mi viali. oamenii inventaserd milioa-
ne de cuvinte, toate la fel de importante ca acelea pe care
le foloseam noi in fundituri, gicare exprimau universul
ftr totalitatea lui. Nu md gandisem nici,odati la acest as-
pect, nu-mi dddusem niciodati searna cd orice schimb de
cuvinte era un faptprefios, reprezenta o alegere. Cuvinte_
le erau etuiuri, toate conlineau o materie vitald.
_Cuvintele
puteau fi vehicule inofensive, maginufe, ca
cele de la b6lci, multicolore, ce se ciocnesc unele de alte_
le in viafa cotidiand, fdcAnd sd
fApneascd jerbe din scAn_
tei care nu rdnesc.
Cuvintele puteau fi particule vibratile insuflefind per_
manent existenfa, ori celule distrugAndu_se prin fagbci_
tozd., ori globule solidarizAndu-se pentru a inghifi Ju H_
comie microbi pi a respinge invaziile strdine.
Cuvintele puteau fi r6ni sau cicatrice de rani, puteau
semdna cu un dinte stricat intr-un zAmbet de pldcere.
-Cuvintele
puteau fi de asemenea uriagi, stdnci adAnc
lnfipte in pdmdnt, solide, pi grafie cdrora se treceau ape_
le repezi.
Cuvintele puteau in sfdrgit sd fie mongtri, S.S._ul in_
congtienhrlui, refuland gdndirea celor vii in temnilele ui-
terii.
Fiecare cuvAnt pe care mi-era greu sd-l rostesc masca
in fapt un domeniu unde refuzam sd merg. Fiecare cu_
 Cuvinte care elibereazi 253
252 Marie Cardinal

dimpotrivi' un Fericirea de a rAde! Frumusefea rAsului copiilor mei,

vAnt pe care-l rosteam cu plicere indica' exploziile de rAs ale lui Jean-pierre: ,,Cu cAt egti mai pu-
domeniu ce-mi Era astfel evident cd doream
"o.,lr"rr"u] puteau a-r- fin nebun5, cu atAt egti mai nebuni!,,, rAsete pe stradi,
armonia gi cd respingeam excrementele' Cum rAsul meu! Ce pace insemna el, ce bundstare, ce increde-
monia gi excrementie sn se potriveascd' tn
vis' atAt de
re, ce tandrefe! Calmd!
bine? Ca de fiecare datE cAnd analiza md ajuta sH fac un
Atuncimi-amdatseamacdniciodatdnu-miaccepta- mare pas inainte, am stat mai multe sdptdmAni sd-mi ma-
fel' nu-mi
sem o intreagi parte din corp, care, intr-un nipulez descoperirile, sd le admir. Evaluam imensitatea
nu se putea
aparfinuse ni"ciodatd. Zona dintre picioare terenului parcurs/ era amefitor. Mai tnainte, rAsesem vre-
ulpti*u decdt prin cuvinte rupinoase 9i nu fusese nicio- odatd cu adevdrat? CAntdrisem vreodati greutatea cu-
Juia oUi".t''rt gAndirii mele congtiente' Nici
un cuvAnt nu
decAt foar-
vinteior,le bdnuisem importanfa? Scrisesem c5rfi cu nig-
conlinea urr.lrld meu (acest termelnelrecAnd te cuvinte care erau obiecte, le ingiruiam dupd o ordine
i" gr"r, pi d.oar intr-un context medical' ptiinfific' I el in- pe care o giseam coerentd, convenabilX gi esteticd. Nu
l-ap fi rostit
;di;;" deci o boal6). orice clvAnt-ge careimediat asu- vdzusem ci ele confineau materie vie. Le atezasem pe
pi mi-ar fi conlinut anusul, ar fi atras pagini apa cum, acas5, imi agezam mobilele gi obiectele
"ut" scandalul pimurd'6ria, 9i mai cu seamd confuzia
i;fu acolo' de care nu mi puteam lipsi pi pe care le luam in toate de.
i*pt mele. CAt despre ceea ce ttanzilape din ry.1t-
copildrie' plasdrile.
ta rostesc decAt acel ,,number two" Ori de cdte ori soseam la un nou post, nu puteam re-
'Eru* o invalidd 9i descoperirea am ficut-o rAzAnd'
""p,'"*
pantofii lor incepe sd trdiesc decAt atunci cAnd soseau prefioasele
G6ndul md ducea la acei clormi care bat din ldzi.Le deschideam i:r fafa copiilor gi,la fel cum proce-
pentru cd'
mari pe pista circului gi-i fac pe copii sd rAdd dase mama cu mine, ii invdfam cuvinte moarte care se
p".arra ,P*, cu mirnicd pretenlioas5: " Dar io-l
foarte refereau la o istorie moartd, la o familie moartd, o gAn-
'it",taigt",e!", o luminild ro9ie li se aprinde la fund' In re-
dire moartd, o frumusele moartd. Le aritam capul Mi-
attat6, sunt grotepti pentru ci n-au habar ce li se
intAm-
nervei de pe marca argintdriei, trandafirul de pe obiec-
pld in partea de jos a sPatelui' tele din cositor, ornamentele in formd de mdrgele de la
' Mi-am regisit rAsui- Md luam in derAdere pi era un
mobilele stil Ludovic XVI, broderia lenjeriei, transparen-
deliciu. Panila vArsta de treizeci 9i gase de ani trdisem
n-aveam !a porfelanului, cdrfile legate pi cotorul lor auriu, precum
cu un orificiu, in corp, oribil numit anus' eu pi portretul vreunui bunic,lomionul unei strdbunici, car-
fu;l-il" o farsd! it;ut"g"um mai bine de ce nu-mi pld- nelelul de bal al unei mdtugi bdtrAne, masa de cusut din
cuse niciodatd Rabeiais.-De fapt, aveam
partea qi" fu}i
jocul de cirfi' lemn de trandafir a unei veripoare de alt[datd etc. Relic-
gi nimic altceva, eram platdca damele din ve. Ldzi ca nipte sicrie pi cadavre pe care le dezgropam
b regind cu un piept bitt" d""toltat, cu polduri *uli: 9 din paie pentru ca proprii-mi copii sd tr5iasci printre ele,
pi fdri
coroand pe caP, ,ttt ttut dufir in mAnd' hieraticd' ata cum o fdcusem eu insdmi. Pentru copiii mei fdceam
partea din sPate!
254 Marie Cardinal Cuvinte care elibereaz6 ?55

sd strdluceasci gi sd sune cristalul: ,,Cdnd paharul {ace teau fi decAt derizorii, adicd supuse batjocurii disprefui-
acel zgomot, inseamnd cd e cristal." Asta era cristalul: un toare pi trufape. Iar dacd era musai sd plasezi pe scara va-
pahaisomptuos care face un anumit zgomot' Zgomotul lorilor (deoarece era completi) pldmAnii vldguifi ai su-
acesta indi-ca valoarea, prepl obiectului' fldtorului de sticl6, picioarele umflate ale strdmdtupii,
Toate aceste cuvinte serveau sd desemneze valoarea ochii obosifi ai lucrdtoarei de broderie, pAntecele defor-
lucrurilor, nu insd viala lor. Ierarhia valorilor era stabili- mat al femeilor gi fundul meu, astea trebuiau puse pe
ti de multi vr,eme, se transmitea din generafie in gene- heptele cele mai de jos, pe acele trepte ale milei, ale com-
rafie: o succesiune de cuvinte ce-mi servea drept schelet pdtimirii, ale caritdfii, sau pe acelea ale glumei, ale zefle-
gi creier. Confinea nu numai valoarea obiectelor, dar 9i melei, ale derAderii, ale sarcasmului, ale grosoldnieir p€n-
valoarea oamenilor, a sentimentelor, a senzafiilor, a gan- tru cd toate erau neinsemnate, minime, neglijabile, sdrd-
durilor, a fdrilor, a raselor 9i a religiilor. intregut univers cufe, mici, prdpidite, ridicole, zadamice gi murdare!
era etichetat, atanjat,clasat, definitiv. Mai cu seami si nu Eram dama de rogu intr-un castel de cdrfi de joc. Nu-
judeci, sd nu reflectezi, sd nu pui sub semnul htreberii, mai sd spui cuvAntul ,,cdcat", sf, te gAndegti fdrd rugine
ar fi pierdere de vreme, intrucAt era imposibil si ajungi gi fird dezgust la ce confinea acest cuvint, iar castelul se
h o alta clasificare. Valorile burgheze erau singurele pi prdbugegte!
bune, frumoase, inteligente, erau cele mai bune' lntr-a-
tAt incdt nici nu gtiam cd se numesc valori burgheze' Pen-
tru mine, erau valori, Pur ti simPlu.
Iar in ele nu intrau nici anusul meu, nici defecdrile
mele, dupd cum nu intrau nici pHmAnii celui care sufla-
se fermecetorul vas de cristal. Nici piciorupele rinite ale
strdmitugii care valsa, valsa fdri-ncetare pentru * t-u t-u
completeze gi transmite mai tlrziucu venerafie 9i admi-
ra;ie carnelelul de bal: ,,Etaomare doamni, o femeie de
lume, frumoasi 9i virtuoasd." Nici ochii lucritoarelor de
broderie, obosili de monograme 9i de dantelele de Ia
cearpafurile lduzelor, de la fefele de masd destinate cdsd-
toriei pi de la giulgiu. Nici pantecele sfagiate ale femeilor
care, generagie dupa generafie, aduceau pe lume fiin;ele
umane.
Toate aceste lucruri nu existau Pentru ci n-aveai dt"P-
care le desemnau' Toate astea
tul si folosepti cuvintele
n-aveau valoare. In cel mai rdu caz, toate astea nu pu-

XV
stfel, grafie frumosului vis cu porumbarul,
am aflat cd tohrl e important, pAne pi excre-
mentele gi pAnd gi castelul de cirfi de joc in
temnifele cdruia trdiam de atdta vreme. Am aflat' cu ini-
ma strAnsd, ci in aceste temnile era 9i mama' Am sufe-
rit pentru ea, in acelagi timp i:rsd am avut certitudinea
cd era prea tArziu, gi nu puteam face nimic s-o scot de
acolo. Nu-i puteam explica ceea ce descopeream, era o
cunoagtere prea recent6, ilrcd incompletd' Fusesem intr-o
situafie extrem de periculoasd, trebuia sd ies cu totul, im-
preund cu proprii-mi copii. Autobuzul se umpluse, nu
mai era loc pentru mama aldturi de mine.
De c6ndie mutase in Franla, imbehanise' Corpul gi
fafa i se flepcdiserd fantastic. Se izola in camera ei' Iegea
doar pentru a-pi indeplini sarcinile tAr6ndu-9i picioare-
le, cu tristele pi oboseald, cu aeru-i necomunicativ, cu un
fel de flacdrd de mdnie irn verdele ochilor. S-ar fi zis cd
abandona, cd renunla la tot, dddea drumul la strAnsoa-
re infelegAnd cd era trasd pe sfoard, cd dintotdeauna ipi
bdtuserdJoc de ea. Sunt convinsi cd a vdzul limpede pre-
ofimea asta stupidd, incapabild de dragoste adevdrat[,
Cuvinte care elibereazi 257
aceasti Franfd egoisti gi interesatd, pretenfioasd, aceas-
td Algerie iubiti, care nu fdcea diferenla intre ea gi cei-
1a11i, profitorii. Amdgit5. inpetatd de moarte. Sunt con-
vinsd cd in secret ptia toate astea pi cd, in plin univers
pustiit, anulat, ii rdm6neam doar eu cu forfele mele foar-
te proaspete ce-i sdreau in ochi gi de care incerca stAnga-
ce sd se agafe.
Dar, cu toati suferinla pe care mi-o inspira acum, mai
resimleam incd repulsie fafd de pAntecul ei, o evitam.
Aceastd repulsie md jena, ar fi trebuit sd gtiu s-o inving,
nu pentru a md apropia de mama ci, dimpotrivd, pentru
a md elibera de ea, de ce insemnase pentru mine. Acest
dezgust ne mai lega strdns gi nu gtiam cum sd md deba-
rasez de el.
Nu md mai duceam decAt o datd pe sdptimAnd in
fund5turd pi, foarte repede, gedinfele s-au rdrit incd gi
mai mult.
Devenisem o persoand puternicd pi responsabild, o
femeie solidd pe care te puteai baza. La vArsta la care
alfii cred cd viala li se cam termind, aveam gansa de a
o fi inceput de foarte puflne vreme pe a mea. Eram pli-
nd de entuziasm pi de ftrfldcdrare, totul md pasiona. imi
descopeream o vitalitate nebdnuitd legatd de o mare
putere de munci. imi pldcea universul-cdrfilor. Dupd
descoperirea cuvintelor, incetasem sd mai scriu pentru
mine. Trebuia sH am unrlgaz, nu mai puteam scrie ca
inainte. Apa cd m-am ocupat de cdrlile altora pi m-au
interesat la fel ca propriile-mi cHrfi. Am descoperit hAr-
tia, cartonul, cerneala,lipiciul pi apoi punerea in pagi-
nd pi tipografia.
Frumuselea literelor de tipar! Lume adAncitd in me-
ditalie, inspiratd, ticutd. Doudzeci pi pase de majuscule,
doudzeci gi gase de litere mici, zece cifre gi punctuafia.
258 Marie Cardinal
MicH galaxie perfect armonioasi' Cuvintele, aceste
etuiuripline de via1d, sunt ele insele confinuturi, cAnd
sunt scrise, in etuiuri de litere. Fiecare tip de caracter i9i
are un stil propriu gi-t transmite cuvAnhrlui pe care-l de-
seneazd gi materiei ce se afld tr cLlvant. Fiecare popor i;i
inventeazd caracterele ce-i seamdnd. Nemfii au alfabete
greoaie gi pline de forf6 alcituite pentru texte viguroa-
se, analizelxacte, demenfe periculoase. Englezii au lite-
re precise gizdbduce,fdcute penfru libertatea bine calcu-
lat6. Americanii au caractere noi pi tehnocrate, fdcute 9i
g6ndite de robofi. Latinii au caractere fermecdtoare, fd-
iute pentru subtilitate, iubire pi lacrimi' A trei irlduntrul
lor eia o irncAntare. Da, irtr-adev6r, totul devenise im-
portant, toful era intergsant.
Nu vorbeam niciodat[ despre analizd' deoarece imi
dideam seilna cd subiecful enerva lumea: ,,Baliverne, is-
toriile tale. Nebunii se ingrijesc fir azile' Restul e un ghi-
veci de-al bdtrAnelor simplufe, de-al pederaptilor pi de-al
dezechilibrafilor" gi ploua atunci cu nesfArpite povepti
de genul ,,Eu (sau Pierre sau Paul sau jacqueline, am-fd-
cut o psihanalizd. Ei bine, draga mea, asta m-a demblat'
Deci nu veni tu sX-mi vorbepti de apa ceva. Mi-au trebuit
cinci ani sd md tnzdrdvenesc!" Aflam cd fuseserd la un
medic timp de doud luni, pase luni sau chiar doi ani'
Unul cu caie discutaserd despre viala lor, care ii asculta,
le didea sfaturi gi-i punea s[ inghitd un bun medicament
nou ca si-i linigteasci. Pe scurt, nu fdcuserd nici un fel
de analizd sau, daci fdcuserd, abandonaseri de cum de-
venise greu, de cum nu se mai intAmplase nimic sdpt6-
mAni pi luni in pir. O ldsaseri baltd cAnd, dupd ce au Po-
vestit ceea ce ptiau, s-au trezit in fala necunoscutului,
acel zid fXrd fisurd ce astupd orizontul, acel nemdrginit
depert, aparent de netrecut.
Cuvinte care elibereazd 259
Am gtiut cd nu se putea vorbi despre analtzd. pentru
a descrie un eFec. ii pocam cu vindeclrea, cu forla mea
noud. ,,Nu erai bolnavE, aveai hrlburdri de fati capricioa-
sd. Md plictisesc tipele cu probleme false!Astea-s boli de
femei, nu-i ceva serios." Or, ptiam ci boal[ mintald nu e
o specialitate feminini. in togi acei ani, didusem destul
de frecvent peste bdrbafi,, in strddufa itrfundatd. in ace-
lagi numir ca pi femeile! Cu capul virAt in pardesiu ori
in bluzory inchipi fir ei, tot numai spaimd!
Am inleles cd cei din jurul meu trdiau in castelele lor
de cdgi de joc, majoritatea negtiind acest lucru. Tofi, frafi!
$i eu care md credeam singurd, anormald., monstruoasi!
De n-ar fi fost sAngele, nidupeala, inima dezl5npiti,
tremurdfurile, apdsarea pldmAnilor, ceala care-mi astu-
pa ochii pi urechile, ag fi avut curajul sd mi tot adAncesc
in analizd? Nu cred. Dacd n-ag fi avut Fansa sd mi im-
bolndvesc foarte rdu, n-ag fi avut forfa sd merg pAnd la
capdtul infruntdrii cu mine insdmi.
Am avut impresia cd sunt o privilegiatd.
Apadaq, de acum incolo mi duceam in strddufa infun-
dati cu sentimenhrl cd aparfin unei elite, unui gen de so-
cietate secretd. Mi jena treaba asta. CAnd int6Lream pri-
virea vAnzdtorului de articole de fierdrie din colf pi pe
cea a locatarilor din funddturd, ptiam ce g6ndeau vdzdn-
du-md cd md indrept spre gardul din fund: ,,Iatd,, uite-o
pe ficnita de marfi seara", cu un fel de zeflemea ameste-
catd cu mil5, dar gi cu teami. irni venea sd le spun,,Nu,
nu sunt ficnite, pi n-am fost niciodatd. Sau, dacd eu sunt
ficnitd, sunteli gi voi."
Ca sd-i fac sd infeleagd gi ca si-i ajut pe cei care trd-
iau in infernul iin care trdisem, imi promiteam sd scriu
intr-o zi istoria analizei mele, sd construiesc din ea un
roman fur care voi povesti despre vindecarea unei femei
?60 Marie Cardinal
ce-mi va semena ca o sore, naFterea/ aducerea ei lentd
pe lume, sosirea-i fericitd in zilele pi nopfile de pe pd-
*attt, bucuria-i de a trdi, inc6ntarea Pe care o resimte irt
fala universului ciruia ii aparfine. Pentru ci analiza nu
se poate scrie. Ar fi nevoie de mii de pagini repetate
p"trt* a exprima la nesfArpit nimicul, vidul, vagul, len-
toarea, moartea, esenfialul, perfecta simplitate' $i-apoi,
in aceastX imensi monotonie, cAteva rAnduri scAnteie-
toare, secundele luminoase cind apare intregul adevir
din care nu iei decAt o porfiune, crezAnd cd-l iei pe tot'
Dupd aceea, din nou, pe mii de alte pagini, platitudinea,
inexprimabilul, materia in gestafie, gestafia gAndirii, in-
formul, inestimabilul. Din nou scAnteia amelitoare a
adevirului. fli aga mai departe' Uria;d carte umflati, cu
pagini albe in care ar fi, tocmai, nimicul gi totul' Volum
iantastic scris cu toatd hArtia de pe lume, cu toati cer-
neala, cu toate cuvintele, cu toate literele, cu toate ide-
t%*lti;ntru
a-mi compune romanul, trebuia mai ir:r-
tAi si-mitermin analiza, sd mi simt in stare sd trdiesc pe
deplin ir afara strddufei infundate. $i nu era cant'I, tela-
giiG cu mama continuau sd fie foarte proaste' Era greala
aceea pe care mi-o provoca pi mi stingherea'
Visam. Nopfile-mi erau animate de cinemateca uiti-
rii mele. Md trezeam destinsd,limpezitd' inni simfeam o
forfd liniptitd care md va face sd*mi trdiesc interesant fie-
care ori a zilei. Gdsisem o coerenfd barocd, ilogici, i:rsi
solidd, ce-mi venea ca o mdnupd. Aceastd unitate a fiin-
fei mele, aceastd coeziune intre propriile-mi
noPfi 9i zile
i*i it geania sd md duc spre ceilalfi, s6-i ir:rtAlnesc, sd-i
adeseori sd-i infeleg Pi, uneori, si-i iubesc pi sd
"*oti
fiu iubiti. Eram fericiti, aveam incredere in mine, ptiam
cd voi merge pdnd la caPdt.
Cuvinte care elibereazi 261
Doud copmaruri mi-au permis sd-mi termin psihana_
Liza.
in primul, md intorceam acasd, la Alger. Era totupi
un apartament pe care nu-l cunogteam. La fel ca gi
imobilul, era o construclie din secolul XIX, cum intal-
negti in toate marile orage ale Mediteranei, in pireu ca
pi la Neapole, la Nisa, Barcelona sau Alger. O casd bur-
gh1zl, frumos proporfionatd, din piatn cioplitd, tral-
td de patru-cinci etaje, cu persienele trase, jaluzelele in-
tre-deschise, o intrare suslinuti de doud cariatide urA-
te gi pudice, gi o cas5 a scdrii foarte intunecoasd, tape-
tatd in intregime cu pl6ci de faianfi pe care se repeta
pAnd in tavan un arabesc verde pe fundal alb. Un fel
de puf mare construit pentru a oferi rdcoare aparta-
mentelor orAnduite de jur imprejuru-i. in copitdiie, Io-
cuisem intr-un imobil asemdndtor, pistrasem o vagd
amintire despre el.
Md intorceam deci acasd. Mama venise spre mine
chiar de cum am inchis uga. Iegea dintr-o camerd situa-
td in stAnga intrdrii gi in care se aflau alte femei. igi avea
expresia de zile mari, masca ei de tragedie:
Vino cu noi, trebuie sd te ascund. Trei partizari al-
-
gerieni au intrat in casH.
Trei partizani algerieni nu mi speriau. Eram pentru
o Algerie independentd, mama ptia foarte bine pi nu-i tn-
felegeam groaza.Dacd.,pe stradd, er.un o franpzoaicd la
fel ca pi celelalte, o femeie de doborAt intr-o revolulie
nu e timp pentru detalii aici nu era-acelapi lucru: pu-
-, pozifia, vor vedea bine cd
team sd vorbesc, sX-mi explic
sunt onestd, cd nu le eram dupmancd, nu fircercam si-i
trag pe sfoard, cd le infeleg realmente cauza.
Cu toate vdicdrelile marirei, m-am dus deci spre ca-
mera unde erau acegtia. Am vdzut trei bdrbafi care vor-
262 Marie Cardinal
beau in toapte cu aere de conspiratori. in rest, n-aveau
nimic special. Nu erau nici ingrozitori, nici urAfi, nici ex-
citafi. Nu purtau arme.
N-am pufut insd intra in contact cu ei. Mama 9i cele-
lalte femei md trdgeau inddrit. Eram legatd de grupul
lor intr-un mod inexplicabil. Nu le eram totupi prizonie-
rd, fatalitatea era cea care mX finea prinsd de ele intr-un
fel absurd, pe care, de altminteri nu fircercam s-o Pun in
discufie. Apa era, asta-i tot.
Treptat, dddeam inapoi 9i m-am trezit inchisi in ca-
mera unde stdteau celelalte femei. Mediteraneene irnbrd-
cate in negru, mormdind rugiciuni, pip[ind giraguri de
mdtdnii, fdcAndu-pi semnul crucii, zicAnd in goaptd ,,vai,
vai, va7",,,madre mia!",,,Dumnezeul meu, sdrmana
trteals." riar eu, printre ele, ,,santa madona", ,,mater dolo-
rosa, pro nobis".
Teama lor devenise propria-mi teami, nddupeam, tre-
muram Ia fel ca ele. La fel ca ele, md ldsam in voia soar-
tei divine. Stiteam acolo, strAns lipite unele de altele, ti-
nere, bdtrAne, adolescente, copile, femei mafure, destrd-
bdlate, pocitanii, toate cu frica in pAntece pi cu povegti
teribile itr cap, istorii de femei violate pi spintecate.
Dupi mai multd vreme, acea std situafie mi-a deve-
nit intolerabild. Nu mai puteam rdmAne in aceasti suPu-
nere, in aceastd pasivitate, in aceastd inactivitate. Era mu-
sai sd fac ceva. Trebuia si existe vreun mijloc de salvare.
Am luat hotdrArea sd-ncerc sd ies pi sd-i previn pe veci-
nii de dedesubt care aveau telefon.
Prin ugi nu auzeam nici un zgomot venind din res-
tul apartamentului, nimic nu dovedea cdpafiizanii al-
gerieni erau tr apropiere. Trebuie cd stdteau pe mai de-
parte in colligorul lor sd comploteze. M-am decis sd
plec. Holul de la intrare era pustiu gi intunecos' Mer-
Cuvinte care elibereazd 263
gea. Dar de cum am ajuns pe palier am ptiut ci parti-
zanii algerieni ghiciserd cd am fugit gi md urmdreau.
Am inceput si alerg, sd cobor repede treptele uriapei
scdri. Partizanii erau in spatele meu, ii auzearr.cAt de
iute veneau dupd mine, nu mai ajungeam la capdtul
acestui etaj. O datd ce am pus piciorul pe palierul de
dedesubt, unul din birbafi m-a inhilat prin spate, apu-
cAndu-mi cu unul din brafe pe dupd gAt. Datoritd for-
fei cu care goneam gi voinfei am putut sd-l tArdsc foar-
te aproape de upa inchisd a vecinilor insd, pAnd sd pun
mAna pe ea, am cdzut pe spate, braful partizanului fi-
ind gata sd md sugrume. Mi-am putut vedea vArful
pantofilor la cel mult cAyiva centimetri de ugd. Voiam
sd-ncerc sd md mai tArdsc pentru a izbi cu picioarele in
uga vecinilor. Ar fi iegit, m-ar fi salvat. tnsd nu puteam,
birbatul mi imobilizase.ii simfeam rdsuflarei in cea-
fd gi-i auzeam respiralia accelerati de alergdturi. in
acel moment, cu mAna-i liberi mi-a fluturat prin fald
un cufit, un fel de briceag cu un tdig minuscul, pe care
mi l-a apropiat de gdt. Avea sd-mi taie beregata cu dsta,
era inspdimAntXtor. 9i, pe cAnd md vedeam pierdutd,
pe cAnd eram in culmea spaimei, md gAndeam: ,,E o
armd inofensiv5, nu-mi poate face vreun r6u cu acel
cufit". Groaza nu mi se domolea totugi pi m-am trezit
brusc, transpirati toatd, complet rdvdpitd.
A-fi rememora imaginile dintr-un vis, aga cum te uifi
la un film, gi a-fi auzi propria voce povestind acel vis
echivaleazi cu a trii doui momente cu totul diferite, gi
tofugi e vorba de aceeapi intdmplare. Astfel, m-am au-
zit, mfuatl, dAnd o mulfime de amdnunte despre ince-
putul visului, md strdduiam sd descriu minufios locuin-
fa, casa scirii pi pldcile ei de faianfd cu arabescuri. Fil-
mul, fur schimb, ar fi trecut in cAteva secunde, un sim-
 Cuvinte care elibereazd 265
264 Marie Cardinal
Lucrul ista l-am infeles foarte bine pi L-amrefuzat prin-
plu flash, peste toate astea asuPra cdrora cuvintele-mi tr-o lovituri din cot. Atunci s-a apropiat in apa fel de
zdboveas, st5ruiau' De ce? mine incAt m-am trezit fintuitd de balustradd, nu mai
Atuncimi-amamintitdeocasXasciriidincopilirie puteam urca. Apoi, cu gesturi dezgustdtoare, s-a apu-
rizboiu;
exact la fel ca aceea d'in copmar' Era la inceputul cat sf,-mi mAngAie bustul, cdutAnd sAni pe care nu-i
cd
lui, aveam zece ani pi de cdtev a zile mama decisese aveam, pi fesele tari, inalte gi musculoase, ata cum au
la gcoald singur6' Era perioada i:r care desco- copiii care sunt in cregtere. N-am putut suporta acest
"oi -"tgu
p"r"u*"u*"9ite rt udu,-i,tt "ut" rnd loveam de ficu9ii
din
contact. RisuflAnd incd gi mai greu gi intr-un mod sa-
'rtrudu Michelet pentru cd nu gtiam sd merg singurX'
cadat, a-nceput sd-gi cotrobdie prin pantaloni, in partea
E;;; obignuitd t$ firl condusi, sd fiu linutd de mAnd' nu plifului. Atunci am sdrit pi, strAngAnd ghiozdanul ca pe
ttiam sd privesc in fala
mea' o armi, am urcat scdrile alergAnd. Bdrbaful, surprins de
'-- luiegirea de la pcoald, md urmdrise un bdrbat fdrd plecarea mea, a pierdut la furceput teren, apoi pi-a reve-
pot
si-mi dau seama. Nici mdcar nu-mi imaginam cd nit gi s-a apucat sd urce pi el in goand, insd acum insul-
era vard' pur-
exista asemenea bnrbafi. inni aduc aminte' tAndu-md: ,,Stricate micd, tArfX mici, o si intru fir tine."
dt*gr late' albastre' albe'
iu* o rochie deplnzdale cdrei Eram o sdgeatd de spaimd. Trei etaje inalte de escala-
foarte frumoa-
alcdtuiau nrgte iigzaguri pronunfate' Era dat... Soneria era prea sus, trebuia sa-mi las ghiozda-
imaginea in
ra. i"-ti.rurr"u birie 9i"-mi privisem adeseori nul pi sH mi ridic pe vArful picioarelor ca si ajung la ea.
i""**if. vitrinelormd p"^t* a vedea efectul ne carlt qlo; N-aveam timp. M-am nipustit asupra ugii gi am izblt
irr"uu. Datoritd ei simleam rdcoroasd pe cildurd 9i cAt am putut, cu picioarele pi cu pumnii. Bdrbatul insd
sprintend. mX prinsese pi in vreme ce loveam cu toatd forla in ba-
Birbatul se strecurase in imobil prin spatele meu 1i tanlii de lemn, ii simfeam mAna scArboasi ce-mi dddea
pl5ci de
m-a ajuns din urmi pe scdri' Scdri tapetate cu jos chilolii gi degetele-i intrAnd in fundul meu gi rdsu-
pre-
faianfa albd pi arabeicuri vetzi' De cum am simfit cindu-se acolo, in acel loc sacru, rupinos, prefios, mur-
fricd inexplica-
zenlabdtbatului mi-a fost foarte fricd' o
dar, despre care nu se vorbea niciodatd. Zgomote de
co-
bild. Era un domn de vreo patruzeci de ani' foarte papi ln holul de la intrare. ,,Tdrfd micd, o sd intru in
rect irnbrdcat intr-un pardesiu deschis' un
fel de imper-
tine." Dumnezeule, o sd mi omoare, salvafi-md! Bdrba-
pi pdr de un
meabil. Avea o fagd banald cu ochi albaptri tul igi continua treaba,mdzgdria, md rdnea cu degetul,
totupi
Utorra spilHcit, ,ritt i. extraordinar' imi Provoca nu mi-a dat drumul decAt tn ultimul moment. CAnd uga
mi intreba cum md
oroare. A inceput si-mi vorbeascd, s-a deschis, nemernicul cobora scdrile, era de-acum de-
cheam6, avea un zAmbet mieros, viclean'
respira pttfl-
parte. Iar eu, in brafele lui Nany, eram pradi unei ne-
GA-
nic. Nu-i tnlelegeam privirea, o consideram opacd' maipomenite crize de nervi.
av fi vrut
fAia. Vocea-mi nu izbuteasd-mi iasd din gdl, Nu uitasem aventura propriu-zisi, ii uitasem insd toa-
totugi sd-i spun sd md lase in pace' A simulat cd
mi aiu-
te aminuntele. Copmarul mi le restituise pi, o datd cu ele,
u;or'
ta si-mi duc ghiozdanul, numai ca sd md atingd

266 Marie Cardinal
intacte, sila, greafa, Pe care acel bdrbat mi le provocase
gi spaima teribild de acel deget care mi scotocea' Deget
care, la urma urmelor, nu era decAt un deget, nu era o
armd...
Eram acolo pe divan, zbuciumatd de cuvintele ca-
re-mi iepeau pe guri, chinuiti de o puternicd agitafie in-
terioari, insd calmd in aparenld, aProaPe adormitd, ai-
doma pisicii care pAndepte pasdrea. Simleam cd eram pe
o cale importantd: degetul strdinului, briceagul patttza-
nului algerian, astea nu puteau sH md ucidi 9i totupi fu-
sesem itrgroziti de moartea pe care puteau sd mi-o adu-
cd. Ce moarte?
Trebuia sd merg mai departe. Drumul imi era ilr fali,
era indicatd p6nd gi direcfia: teama de o anumitd moar-
te, de moartea Pe care bdrbatul i-o provoacd femeii' Tea-
md de altddatd, Pe care copmarul mi-a reactivat-o. Tea-
md resimlitd in visul meu de mama, 9i poate 9i de cele-
lalte femei.
PAnd in acel moment, pi cu toatd analiza visului, nu
fusesem conptientd cd mi-era fricd de birbafi. Md agitam
pe divanul doctorului, ezitam s-o iau pe calea asta, nu
iimleam cd aceastd problemd mi privea pe mine De
acord, imi fusese fricd de bdrbatul de pe scdri dar, de
atunci, nu md mai speriase nici un bdrbat, din partea lor
imi veniserd, dimpotrivd, singura tandrefe, singura iu-
bire ce-mi fuseserd oferite vreodatd. Nu-mi era teamd de
sexul birbafilor.
Briceagul... Degetul... Teama... Teama de mama'
Teama de celelalte femei... Teamd de o moarte ce n-ar fi
moarte hzicd? Dar care moarte, fir-ar sd fie!
De unde sd incep? Mama ce era acolo, irr vis, ca Pur-
tdtorul de cuvAnt al celorlalte femei. Doar ea imi vorbi-
se. Mama... Bdrbafii... Eu... Mama... Mama...
_T
I
Cuvinte care elibereazd ?67
l
Divorfase la doudzeci gi opt de ani pi, pentru a putea
sd primeascd in continuare sacramentele, f5cuse legd-
mAnt de castitate. Nu cred cd-pi incdlcase vreodatd acest
legdmAnt. Era frumoasd, inteligenti, pdtimapi, inaccesi-
bild 9i... atrdgea birbafit Resimfisem aceastd atracfie pe
toatd durata copiliriei. ii detestam pe cei care se lp--
piau prea mult de ea. Eram geloasd, ilrsd nu ptiam. Md
gAndeam cd bdrbafii o vor"abate de pe calea cea bund,
calea ce ar duce in paradis...
La fermd, marele salon, care avea peste douizeci de
metri lungime, era o fostd verandd pe care o inchiriase-
r5. De aceea, camera mea, cu cele doud ferestre, dddea
intr-o parte spre gr6dind, iar in cealaltd parte spre mare-
le salory fostele deschizdturi ale verandei nefiind astu-
pate printr-un zid. Serveau de acum incolo drept biblio-
teci ori vitrine.
innopgile in care nu puteam dormi dinpricina cdldu-
rii gi a gAndurilor rele, mi se intAmpla si aud o muzicd
frumoasd: muzica mamei. Md sculam Fi, pe vArful pi-
cioarelor, md duceam sd md pitesc in alcovul pe care-l
forma falsa fereastrH inchisd cu perdele inspre camera
mea pi ticsiti cu obiecte pi bibelouri inspre salon. lmi
spionam mama. Era singurd pi umbla cu pagi mari inco-
lo gi-ncoace prin spalioasa fircdpere. Astfel ci, la fiecare
trecere, ii puteam vedea clar expresia felei pi asta imi
zdrobea inima. TrHsdturile-i erau relaxate. Ochii aproa-
pe inchigi, gura-i intredeschisd ldsau sd se strecoare o
plicere, o satisfacfie intense. O gdseam indecentd.
Covoarele groase ii absorbeau zgomohrl papilor. Doar
muzica se auzea, venea de la un fonograf inalt ce semd-
na cu o bisericd englezeascd. De cum se termina un disc,
mama punea altuI, toate-mi pldceau. Era jazz. Nu i:rle-
legeam ce legXturi puteau exista ilrtre ea pi aceste ritrnuri.
268 Marie Cardinal
Era o muzici ce venea din pAntece, din pale' din
coapse'
o intreagi regiune a corpului Pe care mama n-o putea
.urroug,ui nu f,ebuia s-o cut oasie' irni pdrea c-o surprind
de
nt nugtu", delict de picat, n-ap fi fost in stare sd spun
.u. irl?"oruUi cAnd p.tt doui cAnte ce ,,Tea for tu)o " '"
"u and nighl ' ptiam cuvintele
...,,Day
Vi ,,Niglrt and day"
pede?ost. .. ,dacdpleci departe ce importanfd ate',de
iru-" ce in mine Ju tandrefe te port' Oh' dragostea un
mea..." Cuvintele astea! Vocea cdntdrelei negre, ca
mieunat mugcdtor! Eram rdvipitd' Ce i-nsemnaubdrbafii
in viala mamei?...
Ai fi mulfumitd dacd Roland !i-ar deveni tatd?
- un traseu aga de complicat? O dati ce am ajuns la ho_
Se petrecea vara la Salamandre, Roland, acel ferchep
ofiler vaduv, de care imi vorbise, era acolo zide ziin
uni-
formd, cu cizme, cu pielea fefei lucindu-i ca un porici
bine curdgat. il uram. Nu-l voiam ca tatd pi mai aleslu-l
voiam ca bf,rbat al mamei' imi pXrea cd-i face rdu' Sim-
agitafia ce pusese std-
feam ci nu era fericitd- Anxietatea,
p6nire pe ea de cAnd Roland ipi fdcuse apar,rfra in-vi1!a
noust a md tulburau. $i totupi, atiga o voie bund de in-
drdgostitX satisfdcutd din PIin.
ie plaj6, md indepdrtam adeseori de grupul de copii
gi de bone gi md pt"fe."u- ci md duc sd mi
joc dupd
umbrela de soare ia umbra cdreia stiteau la taclale malna
cu prietenele ei. Apa puteam sd le ascult fird sd fiu
v6-
zuti. Nu era vorba d""at du apropiata cdsitorie a lui Ro-
land cu mama. Era irgrozitor, gdtul mi se strAngea mai
receP-
sd md sufoce. Vorbeau despre toalete, ceremonii'
dupd vacanfe' Prin
!ii. Cisdtoria avea sd fie in octombrie,
urmare/ se prefdcea cd-mi cere pdrerea, ftt vreme ce to-
tul era dela itabitit! M-am Pus Pe o smiorcdiald ce nu mai
contenea. ,,Copila asta e nervoasd, md-ntreb ce ate'"
Cuvinte care elibereazd 269
Din fericire, plecam i:r Europa. Acolo nu-l voi mai ve_
dea pe ,,frumosul elev de la pcoala Saint-Cyr,',cum ii zi-
cea bunica, nu-i voi mai vedea mdnugile de culoarea un-
tului, bastonul pi infumurarea. Md bitea upor cu palma
peste obraji, maginal, ca si-mi spund bund ziua. gtiam
cd nu-l interesez. NemaipunAnd la socoteaii cd nevas-
td-sa murise pi-i lisase doi bebelugi pe care malna ii pld-
cea la nebunie, doud larve bdldioare pe care le detestam.
in sfArgit am luat vaporul doar eu .r, *u*u. N*y pi fra-
tele meu nu erau acolo. Nici un Roland intre ea pi
-ir,".
Trebuia sd ne petrecem o noapte la hotelul de lux din
Port-Vendres mai inainte de a lua trenul de paris. De ce
tel, un grom intr-o uniformd rogie, cu o pilirie ciudatd
pe cap, un fel de cutie de bomboane rogie cu auriu, ne-a
luat bagajele pi ne-a ardtat drumul spre camerele noas-
tre. O seari cu trepte iralte, iar la mijloc un covor fixat
cu vergele metalice de aram6. Gromul urcd inaintea
mamei, eu inchid coloana. Palmieri in ghivece de-a lun_
gul balustradei, o cotiturd. Ridic privirea gi vid pe pa-
lier, ircadrAnd covorul ropu, doud cizme vdcsuiie. Ro-
land! Era acolo! De asta deci nu md lua decAt pe mine!
De asta schimbase drumul! Gatul mi s-a crispat, o fur-
tund a-nceput si-mi bubuie prin corp. Nu, nu el, nu
omul Ssta aici!M-am apucat sd md vait, md durea bur-
ta, vomam. Nu ptiu de ce mama m-a agezat pe o oligd,
drept in mijlocul camerei, in fala acestui om! Situafia
era insuportabild.
Mi-am intefit urletele gi lacrimile.
- O sd chem un medic. Roland, ifi cer sd pleci. N-ar
fi cuviincios si fii gXsit la mine in camerd.
pi
- Ceeusd-icare-mi promiteam o seard atAt de frumoasd!
- faci, prietene, apa-i cu copiii.
?70 Marie Cardinal Cuvinte care elibereazd 27 1

de de fiinle str5punse,livrate invadatorilor. Nimic nu-mi

Am avut impresia cd ffr acea seari m-a ingrijit pi mai
fredo- protejeazi orificiul, nici o pleoapd, nici o gurd, nici o
bine decat de o-bicei. Pirea eliberati, mai upoari,
de atunci nari, nici o upifd, nici un labirint, nici un sfincter. Se as-
na in baie. Am plecat a doua zi dimineafn pi
cunde in scobitura unei cdrni molatice care nu rispun-
nu l-am mai revdzut Pe Roland'
de voinlei mele, care e incapabili sd-l apere in mod na-
...Mai tdrziu,urr"*t opt-noud ani, un alt domn a de-
fural. Nici mdcar un cuvAnt pentru a{ proteja. In voca-
venit,la rAndu-i, de-al caiei. Asta era un frumos ingAm-
cu po- bularul nostru, cuvintele care se referd la aceasti parte
fat pi nerod, mai in vArst6, cu pdrul cenupiu dat
parizian precisd a corpului femeii sunt urAte, vulgare, murdare,
madd, inel gravat pe d'eget, inceput de burtd'
jumdtate om de grosolane, grotepti ori tehnice
GaEl de Puilan. ]umdtati om de lume,
afaceri.
Nu md gAndisem niciodatd la protecfia pe care o re-
prezenta himenul, la golul ce se crea atunci cAnd fina
Acelapi scenariu: ,,Gaiil va fi poate, intr-o buni
zi' ta-
membrani ceda sAnger6nd loviturilor de berbec ale bdr-
tel teu, dac5. vrei."
balilor, ldsAnd pe viitor sd treacd origice... degetul, bri-
Domnul gtiuse sd se facd mai insistent' trebuie ci-i
ce-

ruse o intAlnire in afara casei familiale' Iaripi m-a

luat ceagul. S-ar putea nagte de aici o teamd primordiald, ve-
scop al che de cAnd lumea, trdureratd incongtient, uitatd? O tea-
doar pe mine cu ea, fdr6.sd-mi spund adevdratul
plimUarii. Mergeam de-a lungui unlf drum de farf,
din mi pe care numai femeile ar simfi-o, numai ele ar ilrfe-
'fi""1". Ma lege-o, pe care pi-ar transmite-o instinctiv, ce ar fi secre-
1in; de mAni. Mirosea pl5cut' se ingrijise
fur

mod'specii de propria-i linutd vestimentard pi de a tul lor? O teamd ce s-ar atribui pitrunderii violente a
Tea'
gram d.estul-de *ur" sd inleleg exact natura tulbu- bdrbafilor, dar care, in fapt, ar fi cu mult mai cuprinzd-
"u toare pi mai profunde. O teamd inventatd de femei, in-
rdrii care o cuprinsese cAnd avdzutvenind din depdrta-
vdlatd de femei de la alte femei. Teamd de vulnerabilita-
re o mapind, incetinind pi oprind ldngd noi' O
conducea
ftr care m-a tea noastrd, de incapacitatea totald tr care ne afldm de a
Ga€I, era singur. Nu voi uita niciodatd felul
ne inchide complet. Ce femeie igi poate opri copilul si
privit. Ah, d!-ar fi putut sd mi expedieze! A PricePut
n-o rupd cAnd iese din ea? Ce femeie poate opri un bir-
semnifinagia prezenlei mele, iar eu am ptiut cd-iserveam
mamei drept paravan, drept ecran intre ea 9i iubifii
ei' - bat care vrea cu adevdrat sd o pdtrundd gi sH depund in
Acolo, iu di'outt, intuiam cd religia mamei era calul ea sdm6nfa-i strdind? Nici una.
CAnd se petrece ceva ilrtr-o pedinfn de psihanalizd, se
de betaie, ci nu numai aceasta o sfApia' o impiedica
sd

se ducd spre acei bdrbali ce cu siguranld

ii pldceau' Ii era petrece foarte rapid. De-abia trecuserd cAteva minute in-
tre momentul in care arabescurile din vis chemaserd ara-
teamd de altceva. Teama de coPmar'
bescurile din realitate pi intrebarea: de ce frica de ceea ce
Am incePut sd reflectez, cum n-o fdcusem niciodatX'
nu face vreun rdu? $i apoi imaginea unei fiinle giurite.
la ce inseamnd si fii femeie' M-am gdndit la corpurile
Toa- De ce nu am ales sd analizez cariatidele imobilului
noastre,la al meu,la acela al mamei,Ia cel al altora'
hoar- din vis, ori obloanele, mai degrabd decAt casa scdrii? De
te la fel, toate gdurite. Aparlineam acestei enorme
27? Marie Cardinal
ce se m5leg mai degrabd de briceag decAt de partizanii
algerieni, sau de femeile imbrdcate in negru etc'? De ce
am ales anumite detalii 9i nu altele? Pentru cd simleam
forfa inconptientului acoio unde m-am dus' in vis, doar
micul briceag era o enigmi pentru mine 9i, in relatarea
la doctor, doir insistenfa mea pe descrierea casei scdri-
lor era surprinzdtoare.Inconptientul mi se semnalase fur
aceste doui puncte precise, unul in somn, celdlalt in sta-
re de veghe-. Cdpiiasem extraordinarul obicei si md
apropii Je et. Aium ptiam exact cAnd se manifesta pi
cAnd intram in contact cu el'
Eram acolo, intinsd, doctorul t6cea ca de obicei' Md
aflam din nou in posesia unei alte descoperiri' inse, PeT
tru prima oari, iceasti descoperirerni nedumerea' O
simieam ca strdind tratamentului psihanalitic' Nu ir bi-
,o.rri birr" inchis al micuf'lui doctor imi va fi ea de folos'
Trebuia sd plec.
impliniserd gapte ani de cAnd veneam aici' $apte
Se
ani pentiu a trdi! guPte ani pentru a mi gdsi pe mine!
lentX, perfect
$apie ani ce se scutseserd furtr-o migcare
echilibratd. Mai intai, mi-am gdsit sdnitatea' Apoi mi-a
apirut, treptat, caracterul, mi-am descoperit individua-
liiatea, am devenit o persoani. Apoi, Salle anusului, am
inleles cd totul e important pi ci ceea ce se nulnepte mur-
dar, mdrunt, ruginos, sirac nu este a9a itr realitate, cd sca-
ra de valorifiiltzatade mediul meu social era aceea care
ascnnsese cu un vdl ipocrit anumite Persoane, anumite
gdnduri, anumite lucruri, ficAnd astfel sd iasd 9i mai
irult in relief curatul, nobilul, strdlucitorul 9i avutul'
Acum imi descopeream vaginul pi ptiam cd pe viitor 9i
cu el va fi la fel curn a fost cu anusul: vom trdi impreu-
nd aga cum triiam impreund cu pdrul, cu degetele de la
picioare, cu pielea de pe spate, cu toate pirfiie corpului,
Cuvinte care elibereazd 273
ata cum tr5iam cu violenfa, cu disimularea, senzualita_
tea, autoritatea, voinfa, curajul, veselia. in armonie, fdrd
rupine, fdrd dezgust, fird discriminare.
Aveam certitudinea cd numai i:r afara stridulei infun_
date voi descoperi adevdratul infeles al descoperirii
mele. In acea zi i-am spus la revedere micului doctor, pti_
ind cd ln curAnd nu voi mai reveni.
Afard, intr-adevdr, pe stradd, in magazine, la birou,
acasd,llm priceput ce inseamnd sd ai un vagin, sd fii fe_
meie. PAni atunci nu pusesem niciodatd in discufie no-
fiunea de feminitate, aceasti calitate specificd acelor fi_
infe umane care au sAni, pXr lung, fele machiate, rochii
gi alte avantaje pirete pi drdgdlape despre care se vorbeg_
te pufin sau deloc. Acele fiinle care se schimbd ftr tonuri
pastel, furdeosebi roz,bleu pal, alb, mov, gdlbui, ver_
de-deschis. Acele persoane al cdror rol pe pdmAnt con-
sti ln a fi slujitoarea stdp6nului, distracfia rdzboinicului,
gi mama. Infrumusefate, parfumate, acoperite cu podoa_
be, fragile, prefioase, delicate, ilogice, cL *ir,teu-ug,rru-
ticd, disponibile, cu orificiul mereu deschis, mereu gata
sd primeascd pi si ofere.
Era fals! Eu ptiam ce-nseamnd o femeie. Eram una din
ele. ftiam ce-nseamnd sd te scoli dimineala inaintea ce_
lorlalfi, sd pregdtepti micul dejun, sd-i asculfi pe copii, ce
voq, tofi, sd spun6 ceva in acelagi timp, repede. Cdlcatul
rufelor_in zori, cArpitul dis-de-dimineagd, iemele pi lecfi_
ile cAnd se crapd de ziud. Apoi, casa goald gi pref au o ore
sX muncepti ca o turbatd pentru a face o minima curdle-
nie, a strAnge lenjeria murdard, a umezi lenjeria curatd, a
pregEti legumele necesare meselor din timpul zilei, a fre-
ca veceurile. A te spila, a te pieptdna, a te machia, a te
aranja
- dacd nu faci toate astea, ai conptiinfa incdrcat5:
,,O femeie trebuie permanent si fie curatd pi o plicere s-o
?74 Marie Cardinal
privetti." Sd-i duci pe cei mici ia cre;e ori la grddinifn' Sn
nu uili cogul pentrua face imediat cumpdrituri' Si mergi
n slujUa. boir slujba conteaz5, cea Pentru care e;ti pldti-
td, cea fdrX de care ar fi sirdcie lucie. Sd te intorci pentru
masa de pfinz.Cei mari rdm6n la cantind, cea micd e aici'
Tiebuie se-i oferi afecliune, sd simtd prezeinlacaldd a ma-
mei. Cei mari se vor firgriji de ea in cursul serii' Cu con-
difia sd nu facd prostii, si nu se joace cu chibriturile, sd
nu traverseze fdrd. sd se uite. Sd pleci din nou cu Panere-
le. Ordinele superiorilor primite pi executate cAt mai re-
pede cu putinl[, cAt mai bine cu putin]6' Cumpdrdturile
de seura. Nici un ban in buzunar. Nu-i nimic' Sd te des-
curci pentru a pregdti totu9i o masd apetisantd 9i buni:
,,O masd bundlace sd treacd toate necazurile"'
Copurile
ce atArnd greu de brafe. Oboseala ce incepe si macine
9a.-
pul pi palJe. Nici o importanfd: ,,Femeile trebuie sd pld-
ieasch prin suferinld fericirea de a aduce copii pe lume'"
Si te intorci acasd. Sd asculfi pe toatH lumea' Se pregi-
tepti cina. Se intinzi rufele. Si speli copiii, sd le contro-
lezi temele. Sd pui pe masd savuroasa supd fumeg6nde'
Sd faci clititele in vreme ce ei ipi termind tdifeii' Picioa-
rele grele. Amorleala creierului, cit cuprinde' Vasele' Sd
vezi ca tot atAtea reproguri urmele de degete pe perefi 9i
pe upi, geamurile pline de praf, tricotatul care nu Pro-
gt"tuu"X' ,,Cum ifi-apterni, apa dormi, fata mea' La o fe-
ireie murdar5. gi casa-i murdard." O sd le fac pe toate du-
minicd, o sd le fac pe toate duminicd. A doua zi, delaca-
pdt sd tragi mobilele, in patru labe ca si ptergi podeaua,
se cari cogurile. Sd-i iei tn brale pe micufr, sH alergi, sd-fi
socotegti gi sd-fi rdssocotepti la nesfAr9it cei cAfiva bdnufi
fdri de care nu pofi cumpira nimic. Sd te uifi in vitrini
la rochia frumoisd ce costd mai mult decdt salariul pe o
lund... sH fii posedatd sexual cAnd n-ai chef decAt de
$i
l
Cuvinte care elibereaz5 275
somn/ de odihnd. Sd ai din cauza asta conptiinfa neim-
p-dcatd, sd joci jocul, sd regrefi cd nu te mai pofi bucura
de aga ceva, sd te temi de o noui sarcind. Sa-p alungl
aceste gAnduri rele, egoiste: ,,Tlebuie sd fii in aceeagi md-
suri sofie, ca gi mamd, dacd vrei sd ai un sof bun.,, CAte
zile inainte de ciclu? Oare nu m-am ingelat itr socotelile
mele, oare a fost atent? CAte zile inainie de sfArgitul lu-
nii? Voi avea destui bani? O voi scoate la capdt? Dum-
nezeule, ftpd rn copil! E mezina. Numai de n-ar fi bol-
navd, fir acest an am lipsit deja prea mult de la birou cu
rujeola celui mai mare pi cu gripa celuilalt, pAnd la urmd
o sd fiu prost vdzutd. Sd fApnegti din somn, sH te scoli
noaptea. Noaptea imobilelor din beton, plAnsetele, in de-
pdrtare, ale altor copii ce au cotmaruri, urmdrirea veci-
nilor care se intorc tilrziu, scandalul de la etajul trei al
domnului care e beat pi ricnegte la nevastd-sa. Si dormi.
Sd dormi.
Asta-nseamnd sd ai un vagin. Asta-nseamni sd fii fe-
meie, sd slujepti un bdrbat pi sd iubegti copiii p6nd ta bd-
trAnefe. PAnd ce epti dusd la azrl unde infirmiera te va in-
tAmpina vorbindu-fi stAlcit, a;a ctrn le vorbegti copiilor,
celor sdraci cu duhul, fdcAnd pe ramolita: ,,O s-o ducd
bine aici bunicula! Nu-i apa, bunicufo?,,.
E drept cd, in viala bdtrdnei, au existat adeseori curcu-
beul rAsetelor copiilor ei, aurul vechi al dragostei, cAte-
odatd trandafirul afecfiunii. Dar au existat mai cu seami
ropul sAngelui, negrul oboselii, cafeniul-caca pi galbe-
nul-pipi al scutecelor gi ale chilofilor copiilor pi barbatu-
lui. pi-apoi, cenugiul epuizdrii gi bejul resemndrii.
Ah, da, intr-adevd1, congtiin;a specificului feminin m6
tdcuse si descopdr inci pi mai multe! Castelul din cdrli
de joc de care rAdeam eu pufind vreme in urmd, de care
m[ credeam eliberatd handnd (nifel cam stdngaci) cuvin-
276 Marie Cardinal
tele ,,cdcat" 9i ,, lnha7i" Vi ,,cdcdndrii", acest castel pe
ca-
re-l credeam doborAt, rezistaincd, temelia ii era intacti!
Numaiacumimidddeamseamaciniciodat[nucitisem
cu adevdra t wt ziat, niciod'atd nu ascultam cu adevdrat
ptirile, consideram rdzboiul cuAlgeria o treabd sentimen-
ida, o bistd poveste de familie, dernnd de atrizils' $i de
ce? Pentru cd n-aveam nici un rol de iucat in
acea socie-
tate in care mE ndscusem pi unde devenisem nebuni'
Nici
un rol in afard de a oteri bEiegi Penfu ca sd existe rdzboa-
le faci
iele gi guvernele pi fete pentru ca,la rAndul lor' sd
UeielifJr bdiefi. Treizeci pi papte de ani de supunere abso-
lutd. Treizeci 9i papte de ani acceptAnd inegalitatea Fi-t"-
dreptatea, fdrd si mX clintesc, fdrd ca micar sd le vdd!
Eru i,rgroritor! De unde sd incep? Nu-mi pierdeam
din nou capul?
^U.,
Un go1. *u." gol. Nevoia de a relua gedinfele mai
regdatllarXgi un val de furie impotriva micufului doctor:
"- Am iepit din lapl gAndirii burgheze pentru a cd-
dea intr-un alt 1a|, cel al analizei'E acelapi lucru: un
sis-
tem care firtemnileaz6, gi al cirui crud pdzitor suntefi'
Mdcar suntefi conptientd de asta'
-Avea dreptate cretinul dsta! Dacd nu voiam sd md duc
intr-acolo n-aveam decAt sd nu md duc' Toate treburile
astea cu dreptatea pi nedreptatea, cu egalitatea Fi Teg-a-
litatea, mie-mi revenea si le rezolv' Puteam sd mai fiu
fe-
meia dinainte? Nu. A-mi stopa evolulia acum fursemna
pi baie'
sd accept sd dau din nou de nebund intre bideu
sd md i:rcovrig cu ea, in ea, 9i sd md las definitiv in voia
acelui ceva liuntric. Pentru nimic in lume!
-lt Ur*uli ai lui Atr6e, cei mai cunoscufi fiind Agamemnon 9i
Menelau. Destinul acestei familii e marcat de adultere, pariciduri,
incesturi. (N. t.)
Cuvinte care elibereazd ?77
Atunci, ce si fac? Cum sd procedez?
CAtd agitafie, cAtd singurdtate, cAtd neindemAnare,
cAti confuzie!
Un alt coFmar a venit sd mi elibereze.
Md aflam pe o plajd ?mpreund cu ]ean-pierre gi cu
prietenii nogtri cei mai buni. Din nou Andr6 gi Barbara,
dar pi Henri gi Yvette, un alt cuplu a c5rui integritate nu
accepta niciodatd nici cel mai mirunt compromis. Mai
ales Henri ne fdcea uneori si rAdem pi ne obfinea afec-
fiunea prin onestitatea-i chifibugard gi intransigentd. Fu-
sese expulzat din Algeria de OAS.1e
Ne aflam deci acolo, tcifi Fase, pe o splendidd plajd a
oceanului, intinsd gi aurie (o plajd asemdndtoare celei
unde Jean-Pierre adusese, i:rtr-o zi, o femeie), betute de
valuri mari. Era o weme grozavd. Marea era zbuciumatd,
dar nu periculoasd, soarele scAnteia spuma de pe creasta
valurilor care se spdrgeau. Ne distram sdrind, plonj6nd in
apa iute pi involburatd, acoperit5 de o spumd sublire ce
se dilua irtr-o dantelH neregulatd. imi place marea, imi
place sd mi cufund in ea, sd inot, sd md tdvilesc prin ea,
se md rostogolesc aidoma unui cAine prin praf.
Eram fericitd acolo, in apd, cu Jean-Pierre gi cu prie-
tenii mei. infruntam valurile, coboram spre ele, ele ie ri-
dicau, mai inalte decAt noi gi, fir ultimul moment, plon-
jam. ptiam acest joc din copildrie, eram mai abili ir a-l
juca. Mai abild decAt ceilalfi care scoteau strigdte, inghi-
feau apd rAzAnd ori fugeau din calea uriapului tdvilug
de apd ce se finea ftr sus ca un zid mai inainte de a se
prdbugi peste noi.
19Organizagie armatd secretd: migcare clandestind care a ircercat
prin violenld sd se opund independenlei Algeriei dupd epecul
puciului militar din Alger (196i-1963). (N. t.)
278 Marie Cardinal
Deodatd, un splendidtalaz, mai tnalt ca celelalte, m-a
ridicat gi m-a risfurnat in el, de-a berbeleacul, m-a ros-
togolit irrtr-o mulfime de bule pi de vArtejuri 9i finalmen-
te-m-a abandonat, nilel cam brutal, in susul plajei, foar-
te aproape de nisipul uscat. Stdteam acolo, nduciti, fer:
mecatd, incercAnd s6-mi recapit respirafia' Simleam cu
mare pldcere nisipul ce aluneca pe sub mine, dus de re-
fluxuf valulul, scobind pe sub spatele pi bazinul meu o
adevdratd cadd. in acel moment am vdzut, cu groazd, un
iar capul i se irdl-
tarpe enorm, incoldcit in jurul coapsei,
magnific,-avAnd
ia printre picioarele mele. Era un ta{Pe
iuflu*u albastre giverzi, cam in genul bronzului' Se innl-
umplea de spai-
[a pur pi simplu, nu md ataca insd md
md gi, c.t u*attdoud mAinile, incercam zadamic sH-l dau
la o parte, era tare pi viguros pi nu puteam face nimic
pentru a scipa de el. Prietenii s-au strAns in juru-mi 9i
rAdeau:
E un ga{Pe inofensiv. Nu-fi fie fricd. Lui ii e mai fri-
-
cd decAt;ie.
intr-adevdr, parpele dispdruse apa cum venise, nefd-
cAndu-mi nici cel mai mic rdu. Eram insd rivdpitd, stin-
gheritd, neliniptitd. O datd ce m-amtrtors acasd, i-am po-
iestit pifania unui muncitor behan care lucra in grddi-
n5.
Sd nu vH fie deloc teami de gerpii dptia' Sunt peste
-
tot prin regiune, nu vd vor ataca niciodatd. De altfel, n-au
venin.
Nu izbuteam totugi si-mi regdsesc liniptea 9i m-am
intins pe un pat acoperit cu o catifea de un albastru ver-
zui deitul ae incniJ. Eram culcatd pe o parte, cu capul
sprijinit de mAnd (pozifia lui Jean-Pierre cAnd imi citea
primele pagrni) gi, fur vis, imi analizam spaima' $arpele:
ipaimX de iexut masculin. Nici un motiv sd-mi fie tea-
t
Cuvinte care elibereazl 279
md de Farpe: nici un motiv sd-mi fie teamd de sexul bdr_
bafilor. De altminteri, nu-mi era teamd. prin urmare, nu
exista nici un motiv sd-mi fie frici de parpe.
Dintr-o dati, vdd, aproape de cot, un,a{pe asemind-
tor celui de pe plajd, infdgurat in juru_i, albistru_verzui
ca o cuverfurd de pat, cu capul ridicat, gura deschisd.
De
data asta, nu era intre coapse, ci foartJaproape de cap.
Apa devenea pi mai periculos. Doar si mi atinge cu
fim_
lu p" tAmplS pi sunt moarti. panica, groaza!
$ipele atAt
de aproape de mine, gura-i larg desi=hisa pi iimfa care
i
se ag_itd, inhn pi iese fdrd-ncetare: Mi se pare ci
frica md
paralizeazd, md impiedici si fug. Stau acolo nefdcAnd
nimic, terorizatd, incapabild si md mipc,la nesfArpit. To_
tupi, brusc, printr-o migcare rapidd, brapl se destinde,
aluc Aarpgle de gAt, exact sub gurd, strAng. in acelapi
timp, md ridic in picioare. $arpele mi se zbate la extre_
mitatea brafului, coada i se zbuciumd. Unde sd md duc?
Ce sd fac? Nu voi avea forfa sd strAng multd vreme.
Iar
el nu pare sd se sufoce, ba chiar se rdsucepte ca un fur_
bat. Mi-e tare fricd. indrdzneala mi va costa scump, md
gAndesc, de data aceasta garpele se va rdzbuna.
Alerg spre baie. Jean-pierre e in cadd. Md privepte
grav cum intru cu parpele la capdtul brafului pi cu groa_
za tr ochi, i:r toatd fiinfa mea. Md-ndrept spre el.-Sunt
cu el in apa cdlduld pi binefdcdtoare din^baie. Atunci ipi
pune degetele in fafa alor mele, pe gAtul parpelui. Trage
pAni ce i se sfAgie gura. Conti""a sa tragd pdni ce
Fa"r_
pele se rupe in doud fAgii frumoase, doua panglici de
bronz suplu. Calm.
Ei bine, da! Nu era ceva prea greu! Nu era ceva prea
complicat de infeles! Teama care md. paraliza, care le pa_
raLiza pe mama pi pe femeile in negru, nu era teama
de
falus, de penis, de organ, era teamide puterea bdrbatu_
28u Marie Cardinal Cuvinte care elibereaz6 ZB1

lui. Era ?ndeajuns sdimpdrtipepti aceasti putere pentru Era exaltant, zilele-mi erau prea scurte!
ca teama sd se indepdtteze' Eram siguri
ci asta era sem- Ce vraipte! Toate porfile deschise, toate parAmele dez-
nificafia visului meu. legate. CE FERICIRE!
gt, * ceea ce mi privepte, dacd voiam sd joc un1ol1 De data asta, castelul din cdrfi de joc se pribugea cu
la indemA-
societate, trebuia si-ncep prin ceea ce-mi era adevXrat.
nf,, prin ceea ce cunopteam cel mai bine: Jean-Pierre 9i
.opiii,"oi cinci, o famiiie, un microcosmos' fermentui
""i:"""TiTJu ror,rgu mea, eram sigurd' Existau desigur
acela irni
gi alte moduri de a proceda, trsd ttia1 cd doar
.o.rrr"rr"u. Analiza mi obignuise sd gAndesc intr-un anu-
me fel, sd md cufund in propriile-mi idei' una che-
r"a.ta-o pe cealalti, pAnd ce ajung la ce-i mai simplu'
la
toc-
ce-i mai direct. $i, cel rai simplu' Pentru mine care
din
mai d.escoperisem cuv6nful ,,polttrcd" 9i o micd parte
gapte ani
conginutui sdu, care tocmai infelesesem' dupd
de la venirea pe lume, in ce mdsurd viala imi era legatd
prin
de o societate organizati, cel mai simplu era si-ncep
pi mine 9i tr-
a construi relaliiadevdrate intre Jean-Pierre
tre Jean-Pierre, coPii 9i mine'
tot'
Ce muncd! Ipocrizia pi minciuna mipunau peste
Cuvintele gi geJturile ceie mai cotidiene erau mipti'
de-
du-
gklriiti,*urLrudu. Iar imaginafia noastrd' unde se
ptersese aProa-
iese? Amputatd! PAni 9i cea a copiilor se
cu care
pe in totaiitate, ldsAnd loc imaginafiei stereotipe
L.au impopofonafi Ia gcoald 9i acasd' Cdci' vorbindu-le
ugu ..rrr,'t" ,torbeam, irnbrdcAndu-i apa cum
ii imbrdcam'
traina ata cum ii determinam si trdiascd' le impuneam
legea mea, propriile-mi idei, gusturi' Mi-am
dat seama
cd]i asculta* p,ttt pi nu curntrebuie pi cd'in consecin-

fd, nu-i cunopteam cum

trebuie' Mullumitd lor m-am re-
apucat sa-n#g sd merg, si vorbesc, sd scriu' sd citesc'
sd

rLumir, sd rdd, si iubesc, sd md joc'

 _T
I
I
XVI
d
t\
n cel din urmd an al analizei mele, mama ipi
V
hdia ultimele momente. Nu bdnuiam acest lucru'
Pe ciorna manuscrisului am comis un lapsus, am
scris ,,mama igi trdia, analiza" in loc de ,,mama i;i trd-
ia ultimele momente". Evident, nu din intAmplare am
fdcut aceasti confuzie. Deoarece cred cd o analizX bine
condusd trebuie sd aibd drept urmare moartea unei per-
soane gi napterea aceleiapi persoane inzestrate cu Pro-
pria-i libertate, cu propriu-i adevdr. Intre cea care eram
gi."u care am devenit e o distanld uriapi, atAt de mare,
incAt nu mai este nici mdcar posibild o comParafte in-
tre aceste doud femei. Iar distanla asta crepte mereu,
cdci o analiz|.nu se termind niciodatd, devine un mod
de a trdi. Totupi, nebuna pi cu mine suntem una pi
aceeapi persoand, ne asemdndm, ne iubim, trdim bine
impreuni.
Astfel, cAnd, la peste gaizeci de ani, mama s-a trezit
proiectati in afara universului ei, cAnd, din cauza rdz'
toiului din Algeria, a trebuit sd-9i puni sub semnul in-
trebdrii i:rtreaga-i viald, a preferat si moard' Zdruncina-
rea era prea mare, nu se simfea capabild si 9i-o asume,
Cuvinte care elibereazi ?83
era prea tdrzupentru ea. Cred cd pentru ea totul s-a ris-
turnat de cum a analizat incongtient confinutul cuvAn-
fului ,,paternalism". Spunea adeseori cu iritare: ,,E mai
bine totugi sd fii paternalist decAt nimic, precum cei care
ne dau astdzilecaii. ti ingrijesc pe arabi de patruzeci de
ani. Cei care ne consideri patemalipti nu pot spune ace-
lapi lucru". ingelesese foarte bine cd in acest cuvAnt
groazric era o condarnnare a tot ce constituia rafiunea ei
de a fi, scltza,justificarea ei: milostenia cregtini. CAnd se
apdra era ca gi cum cerea iertare.
in momentul in care mama gi bunica veniserd sd lo-
cuiascd in Franfa, stdteam impreund in acelapi imobil de
la periferie, doui apartamente pe acelagi palier, comuni-
cAnd intre ele prin salon.
Psihanaliza mea incepuse de mai bine de un an, ins[
eram incd atAt de bolnavd, atAt de adormitd ir coconul
meu, ftrcAt imi prinseserd bine aceste regdsiri, chiar mi
bucuram de prezenla mamei. Md va ajuta sd mH ocup de
copii gi sd fac menajul. FXrd a mai pune la socoteald cd
bunica va completa cu siguranld mai greu sumele de la
sfArgitul de lund.
La inceputul tratamentului, doctorul mi prevenise:
,,Am datoria si vd avertizez ci o psihanaLizd.v6. poate
schimba complet viafa." Iar eu md gAndisem: ce schim-
bare mi se putea produce in viafd? O sd divorfez,poate,
pentru ci tocmai de la cds5torie mi se instalase ceva-ul
liuntric. Asta e, voi divorfa. Vom vedea. Nu vedeam ce
altceva putea si se schimbe in propria-mi viafd...
Au trecut doi-trei ani in acest fel, fir aceastd coabitare
cvasitotald. Doi-trei ani ?n cursul cdrora am firceput sd-mi
1
dau seama de venirea mea pe lume. Doi-trei ani in cur-
l
sul cdrora mi-am exprimat, in strddufa infundatd, ura
l surdi fald de mama, sentiment pe care pAnd atunci il fi-
 I Cuvinte care elibereazd
284 Marie Cardinal
nusem ascuns ca pe o tard. Dintr-o datd, raporturile mele
cu ea gi-au schimbat sensul. Acum, cAnd analiza md fd-
cea mai puternici, mai inleleaptd pi mai responsabild,
descopeream fragilitatea mamei, inocenla 9i latura-i de
victimd. Ea, care nu era cu mine in nipte raporturi im-
portante doar raporturile stereotipe ale unei mame a
-
c6rei fiicd a trecut de treizeci de ani pi, oficial, este ea in-
sdgi ,,mamd a unei familii ntrneroase", cu permis de 30%
reducere la cdldtoriile pe tuen, a simfit schimbarea. Nu
ne vorbeam totupi. Nu mi-a vorbit niciodatd in afard de
a-mi povesti avortu-i ratat, cAt despre mine, trecuse mul-
tH vreme de cAnd renunfasem si mai caut sd comunic cu
ea. Dacd, in acea perioadd, ag fi vrut si mi-o apropii, ap
fi putut, sunt sigurd. in caLmul ce se instaleazd dupi lup-
td, in deziluzia gi oboseala bdtiliei pierdute, in cenupiul
Franfei, acest stat-conducitor detestat, ciruia ii sacrifi-
case soarele iubit, era pradd unei asemenea confuzii i:r-
cAt era momentul propice unei intAlniri. Dar nu mai
avearn chef. Nu fdceam decAt s5-i constat slibiciunea, ig-
noranfa. O gdseam jalnicd, n-aveam timp sd mi ocup de
ea, avearn prea multe de ficut pentru a mi elibera de ce-
va-ul lduntric.
Or, acesta constituia singurul lucru ce ne lega. il cu-
nogtea, mi-l transmisese. Cdnd boala atingea punctul
maxim, il vedea strdlucind ca o comoard pi se apropia de
mine cu respect, poate chiar cu dragoste. Tremurdturile
mele, transp:r:afta, s6ngele, mufenia mea nu-i displdceau.
O interesau clrn n-o interesase niciodatd vreo alti ma-
nifestare de-a mea. Iar cAnd a devenit evident cd domi-
nafia ceva-ului lduntric asuprd-mi sldbea, cAnd a simfit
ci acesta pierdea teren, confuzia i s-a accentuat. Ii scdpa
nu numai Algeria, dar gi nebuna, copil bolnav bebelu-
gul anormal, fefusul torturat. Atunci printr-un efort con-
?85
siderabil gi imprevizibil, pi-a schimbat atitudinea, a in-
cercat si meargd pe urmele mele, si se agafe de mine ca
un vagon. Nu i-am dat voie. De ce a fdcut aceastd tenta-
tivd? Din instinct de conservare? Din interes? Din dra-
goste? Nu voi pti niciodat5.
Bunica a murit. Numai ea putea face suportabild coa-
bitarea cu mama. O datd ce bunica a dispdrut, o dati ce
au dispdrut ghidupiile, tinerelea, curiozitatea, infelepciu-
nea care-i erau proprii, infruntarea intre patru ochi din-
tre mama gi mine nu putea fi decAt mortald. Trebuia ca
una din noi sd-pi piardd viafa. Daci bunica ar fi murit cu
cA;iva ani mai firainte, adicd pAni sd-mi incep analiza,
cred cd ap fi sucombat eu.
Situa;ia s-a mai lungit cAtva timp, nemaisuportAnd
influenla mamei asupra copiilor mei,lnsi neindrdznind
sd i-o spun pi neindrdznind nici s-o pdrdsesc, gtiind in ce
stare materiald mizerabild se afla. Am incercat, pe atunci,
s-o fac sd cAgtige de pe urma diplomelor ei: sd ingrijeas-
cd oamenii pe bani, in loc de a-i ingriji pe gratis. La
aceasti propunere a opus o rezistenfd extraordinard, ca
pi cum i-ap fi cerut sd se prostitueze. Voia si continue a-i
?ngdji pe cei sdrmani, sd-i curefe, sd vegheze la cdpitAiul
lor nopli h Frr, sd-i mopeascd, sd-i consoleze, dar nu vo-
ia sd fie pldtitd pentru ata ceva. A iegi din benevolatul
pe care-l practicase intreaga viafd era o rugine atAt de
mare, un scandal atAt de mare: ,,Asta nu se face ilr fami-
lia noastrd", incAt prefera, spunea, sd cerpeascd. A fi pl5-
titd pentru firgrijirile pe care le oferea insemna pentru
mama sd se priveze de ultima-i prerogativd ca gi de ul-
timu-i talisman. Deci nici vorbi de una ca asta.
Cum o fiinfi atat de inteligentd putea fi atAt de proas-
ti? Din ce motiv aberant, din ce teamd se putea supune
unor reguli atAt de stupide? Cei bogali trebuie si dea ce-
?86 Marie Cardinal
lor siraci pentru a-i face pe plac lui Dumnezeu; miloste-
I Cuvinte care elibereazi
nia lor o ta-aiu ce urci in paradis 9i parfumeazd' c1J
"
suavitate barba divind! StdpAnii trebuie sd dea exemplul
gi si rdmAni demni i:r imprejurdri vitrege' A fi un std-
pAn nu este o stare de fapt, ci o stare de suflet'
Asculti, nu mai ai un ban, nimic, nu mai ai decAt
-
pensia de bdtrdnefe, gtii bine. Nu mai epti bogat6, e;ti si-
iacd. Te numeri chiar printre sXracii cei mai siraci'
N-am fost niciodatd bogatd, Iata me49i totupi
-
n-am ingrijit niciodatd pentru bani. N-o sd incep acum'
Ce imbecilitate! Ce tdmpenie! Ce farsd! F, Pe deasu-
pra, mai era gi mAndrd de sdrdcia ei, i9i tArAia dinadins
pantofii scAlciap, rochia plind de pete, ciorapii gropi, ne-
hegirabili, pulovdrul ros de molii. Dar, pentru a nu se co-
miie vreo gregeald cu privire la acest aspect fizic, igi mig-
ca mult *litil" de regini avAnd, pe degetul mic de la
dreapta, un minuscul inel de aur gravat cu blazonul
famiiiei, pe inelar o verighetd din diamante 9i, pe stdn-
ga, un srirarald montat in briliante. Imaginea insdpi a
demnitelii burgheze ofensate! Carnavalul!
Sd ajungd aici, tocmai ea care in fond nu era cine ptie
ce burgheid! Ea care detesta, fdrd s-o 9tie, avantajele ba-
nilor. Eu .utu ar fi trebuit si-9i foloseasci frumoasele
mAini, dacd ar fi fost ldsati, sd modeleze materia: ii pld-
cea sd atingd pdmdnhrl, piatra,lemnul, pielea' Era sen-
zuald.Nu gtia ca ar fi trebuit sd triiascd pentru o anumi-
td construcfie esteticd ce i-ar fi fost personald pi care nu
va fi niciodat6 precizate. Ar fi fost olar? ArhitectE? Ddl-
tuitoare? Chirurg? Sau grddindreasd?
Ruptura dintre noi s-a produs dupd ce mi-am desco-
perit violenla. Apartamentul de la periferie imi deveni-
se insuportabil. Era Prea mare, Prea scumP, preadepar-
te, prea pretenfios. Nu mai puteam trei irl acel cub beto-
287
nat de ipocrizie gi de prefdcdtorii. Ca si te bucuri de bur-
ghezie e nevoie de tapiserii groase, de alcovuri adAnci,
de camere irnalte, infunecate, de secrete bine pdzite. Cd-
rei comedii stupide li se consacrau deci aceia care trdiau
acolo, intre asemenea perefi de doi bani, in spatele ace-
lor ferestre indiscrete? Maimule induse in eroare, curcani
inchipi in cugcd, gApte picilite, mdgari de circ, iati in ce
fuseserd preschimbafi! Pavilioanele instdrifilor care mi
inconjurau, grddinile cu sdlcii pletoase, cu cedri gi gazon,
portalurile din fier f.or1at, barierele de un alb pl5cut, cal-
mul netulburat decAt de strigdtele de copii bine educafi
gi de sonatele de Chopin, toate astea nu mai erau pentru
mine, cedam locul!
Md hotirAsem. M-am dus in cameri la mama fdrd si
md tulbur, fdrd sd mi ruginez.
Stdtea acolo, pe pat, inconjuratd de relicvele morli-
lor ei: fotografii, portrete, obiecte. Pe mdsufa de noap-
te se aflau o scrumieri plind cu mucuri de figard gi un
pahar cu un lichid rogu (m-am gAndit la lichior de coa-
cdze).
Tineam sd-fi spun cd am luat o hotdrdre serioasd:
-
ne vom despdrfi. Pe de o parte, nu mai vreau sd hdiesc
aici, iar pe de altd parte, weau sd trdiesc singurd cu co-
piii. Vreau s6-i cresc in felul meu... Ai toati vara ca si te
intorci... Sunt cea mai sdraci din familie, trebuie cd alt-
cineva te poate primi mai bine decAt mine.
N-a zis nimic. A ldsat capul in jos pi s-a apucat si
plAngi incetipor. Am iepit, se terminase.
Nu md gAndeam decAt s6-mi construiesc viala mea,
eram absolut decisH. in,telesese ci nici un fel de pantaj le-
gat de sentimente, de sinitate, de sirHcie ori de bdtr6-
nefe nu m-ar fi determinat sd-mi schimb planurile. ptia
mai cu seamd ce insemnaserd prima-mi copildrie, copi-
288 Marie Cardinal
ldria, adolescenla, indiferenla ei fafi de mine pi uneori
arlagul ei. N-avea nimic de sPus.
Li inceput a crezut poate cX nu voi izbuti, cd nu voi
rezista fizic pi ci va trebui s-o chem in ajutor. Dar le-am
dus pe toate cu bine. Poate cd insepi dificultilile din
noua-mi viald au grdbit progresele itr analizi.
$i-a gdsit addpost la o prietend al cdrui so! era
tare
atmosferi ca cea dinAlgeq' pre-
bolnav. Acolo a iegdsit o
cum pi motive pentru a se devota acelui domn bdtrAn
care, pentru ea, era intr-un fel incarnarea Algeriei fran-
ceziloi. Mi gAndeam cd aceasti separare i-a fost 9i ei be-
nefici. O vedeam din cAnd in cAnd, ii telefonam aProa-
pe zilrric laprlnz.
Apoi domnul bdtrAn a murit pi a fost foarte afectatd'
Pentru mine, toate astea se intAmplau intr-un alt
univers, acela pe care il pdrdsisem pi de care nu mai
eram legatd decAt prin cele cAteva fuaze pe care le
schimbam la telefon cu mama. Nu mai aveam nici o
curiozitate fald de aceastd lume, de care md despdrfi-
sem cu dezgust. O cunogteam indeajuns, n-at fi vrut
s5-i consacru nici mXcar o ord din timpul meu. Aveam
prea multe de invdfat,-prea multe de vdzut, prea mul-
ie de ficut altundeva. in fiecare dimineafd deschideam
ochii cu o poftd de a trdi gi o curiozitate nemaipome-
nite. Credeam cd am isprdvit pentru totdeauna cu tre-
cutul.
Iatd de ce n-am priceput nimic atunci cand, intr-o di-
mineald devreme, am auzit la celdlalt capit al firului vo-
cea persoanei la care locuia milna.
Uite... Voiam sd-fi spun: nu mai vreau s-o lin pe
-
marna dumitale la mine in starea itr care se afld... Tiebuie
sd te ocupi dumneata nu mie-mi revine s-o fac... Am in-
ptiinfat-o mai inainte pi pe ruda Pe care o avefi medic. Va
Cuvinte care elibereaz5 ?89
veni cur6nd,Iaprdnz. Ar fi bine sd fii pi dumneata de fa,ti
pentru cd, te previn, n-o voi mai fine inci douizeci gi pa-
tru de ore.
-- voi fi acolo.
Nu indrdznisem s-o intreb ce are mama. O sd vdd in
curAnd. Vocea femeii era hotdrAtd, evident nu mai putea.
. La unsprezece gi jumdtate eram acolo. Ruda era pi ea
acolo, cu stetoscopul pi aparahrl de luat tensiunea. Mama
stdtea pe marginea patuiui in dezordine. CAt mai imbd-
trAnise in cAteva sdptdmAni!Ardta groaznic. Pe chipu-i
rdvdpit nu mai exista nici mdcar o privire. Cred cd ochii
nu mai trebuiau sd-i serveasci decAt pentru a se feri de
obstacole, pi inc5. Corpul nu-i mai era decAt un morman
otova, flasc, acoperit cu o cimapi de noapte murdari din
bumbac plupat, toz cu floricele albastre gi albe. Picioare-
le-i nespdlate pi umflate se leginau in gol.
Ruda md vdzuse inhand dar nu spusese nimic, igi con-
tinuase ascultafia. Apoi i-a luat tensiunea.
- Douizeci gi cincil iE aai seama, ai tensiunea doui-
zeci pi cinci.
A rdspuns incet, de parcd fdcea eforturi sd vorbeascd:
benuit, e nervos.
-AmNervos sau nu, trebuie sd fii un regim strict gi, pen-
-
tru inceput, sd incetezi cu fumaful. Uitd-te la toate mucu-
rile astea!
Se uita cu scArbd la mdsufa de noapte infesati cu
scrum pi cu figiri strivite.
- Trebuie sd fircetezi cu toate excesele, md-nlelegi?
Cldtina din cap precum o licdnitd betrand, cu aerul cd
spune: ,,Mai vorbegte, md intereseazd ce zici."
- Singura modalitate penku a te ingriji temeinic e sd
te internezi. De altfel, Paulette nu te mai vrea fir casa ei.
O sperii pi o infeleg. UitE-te tr ce stare te-ai adus.
?90 Marie Cardinal
$i-a ftrdreptat spatele, pi-a luat aerul de impdrdteasd
gi a zis pe un ton ce nu admitea replicd:
Nici vorbd sd md internez. Nu voi sta intr-o clini-
-
cd. De altfel, nici n-am motive. Deoarece trebuie sd plec
de aici, voi merge sd md odihnesc la fiica mea.
inlemnisem. Nu, nu la mine!Jean-Pierre se intorsese in
Franfa. Gdsisem un apartament cu trei carnere in arondis-
menhrl XfV, unde locuiam deci cinci. Ne era foarte bine.
N-aveam nevoie de mai mult spaliu ca sd stdm de vorbd
seara gi sd ne refacem familia in felul nostru. Eram fericifi.
Mama n-avea loc la mine, ntcrhzic,nici altcumva. Mai ales
in starea in care se gdsea. Avea frali, un fiu, care aveau lo-
cuinfe mai incdpdtoare decAt a mea, care erau ,,servili",
care n-aveau copii mici. De ce voia si vini la mine?
Trebuie cd ruda imi simlise retragerea, refuzul, de
aceea a zis:
fi mai bine la fiul tdu.
- fi-ar
Nu, md voi duce la fiica mea. Nu vreau sd merg
-
nicdieri in altd parte.
Nu-mi pldcea felul in care ii vorbea acest om, tonul
dsta dojenitor, de parcd ar fi fost ramolitd. De cum am
intrat, dintr-o privire vdzusem imediat ci era pradd ce-
va-ului lduntric gi ci, pe sub mormanul de cdrnuri oto-
va, ducea o luptd disperatd.
Bine. Vii acasi insd nu vei putea si rdmdi multi
-
vreme. E foarte strAmt la mine, ptii' N-am nici pat pen-
tru dumneata, unul din copii va trebui si se culce pe jos,
sau Jean-Pierre.
Chipul i s-a schimbat numaidecAt, m-a privit cu o pri-
vire adevdratd: era mulgumitd sd plece cu mine!
I-am rispuns din ochi: nu vei locui cu noi, nici vorbd
de apa cevu" n,l md pot ocuPa de dumneata. $i-apoi am
zis;
t
Cuvinte care elibereazd Zg 1
Epti sigurd cd nu vrei sd mergi la frate-meu?
- bine acolo. Ji-ar
fi mai
Nu,la tine.
-Iardgi nu mai avea privire.
A trebuit sd-i facem pe loc bagajele pi si plecdm nu-
maidecAt. Eram turbatd.
Au trecut patru zile. Cu exceplia zilei in care s-a mu-
tat, intr-o duminici, n-am vdzut-o prea mult. Stitea sin-
gurd toatd ziua. Dimineafa, copiii plecau la liceu unde
erau in semi-pension. Apoi plecam pi noi la slujbd,
]ean-Pierre pi cu mine. Nu ne firtorceam decAt seara. ii
Iisam in bucdtdrie ce trebuia ca sd-pi pregdteascd o masd
frugali laprdnz, dar nu se atingea de nimic. ii semnala-
sem cd existd o bisericd foarte aproape unde ar putea les-
ne sd asculte liturghia.
- Nu mai calc pe-acolo. Nu mai cred fir palavrele lor.
Cristos e batjocorit.
ptiam de Ia portar ci nimeni n-o vizita in cursul zi-
lei. N-aveam o buni reputalie in familie gi mama, ve-
nind sd locuiascd la noi, ptia ce fdcea: se instriina. Ni-
meni nu incercase sd ia legdfura cu mine nici acasd sea-
ra, nici la birou ca si aibd vepti despre ea. Nu gtiam
cum s-o ingrijesc, n-aveam timp pi n-aveam bani. Nu
voiam sd stea aici, dar s-o duc La azilimi pdrea de ne-
conceput, ar fi fost o minciund in plus, o lagitate inad-
misibili din partea ei, din partea mea, din partea alor
sdi. ptia cd trebuie sd se ingrijeascd. N-avea decAt gai-
zeci de ani gi nu era betrane in ciuda aparenfelor.
Pe durata celor patru zile am vdzut-o i_n prostrafie pe
patul neficut din salon. Nu se migca, nu vorbea, ipi pri-
vea picioarele murdare. Nu se mai spila. Obiectele de
toaletd ii rdmdseserd in valizi gi nu se dusese la baie,
sunt sigur5. Cunopteam pe dinafard toate simptomele as-

?92 Marie Cardinal
tea. Cu ceva-ul liuntric, 9tiam, nu mai existau nici zile'
tlopp, ,,toaletd" nu mai firsemna nimic' la fel ca 9i "a
"i.i Bitdlia e Prea
a*^i'i' ,,'.capi" , ,,salor(' , sau orice altceva'
apnigl, igliayiainterioard Prea mare ca sd mai
fie loc
lucruri. Te migti intr-o lume a ta nelinigtitoa-
fi"#*"fti
're,
vicleand, uneori teribil de agresivd, mereu coplepitoa-
re, ce mobilizasetdtoate forfele, i'ttt"ugu
voinfd' Trebuie
atenfie. Atenfie!
Nu suportam s-o vdd apa' Eram innebunite ptiind
cd
proprii-rni copii rdmAneau singuri cu ea seara' dupd
in-
iour""ruu de Ia gcoald pi pAne la sosirea noastrd'
N-avea
instinctul acela care ma indemna si md ascund' Pulin ii
pf,sa, se ardta ostentativ, dimpotrivd, ca
pi cum ipi fdcea
b pHcere din a-;i etala rdnile' O uram'
M-am dus in strddula infundatd ca sd-mi analizez
ura.
in seara celei de-a patra zile trebuia sd merg la o con-
de la-
ferinfd. Am Plecat deci dupa cind, cu un sentiment
pe Jean-Pierre singur cu ea in
tfu; pentru cd-i ldsam
.asa nbastrd pustiiti de propria-i prezenfd'
Ei nu md vor 16sa deci niciodatd in pace!
La intoarcere, era aProaPe miezul noPltr: Conferinla
fusese interesantd, md bucuram sd discut despre
ea cu
jean-fierre. Uga de la intrare dddea direct spre salon'
be-abia am deschis-o pi am 9i fost profund tulburatd
de
spectacolul pe care mi-l oferea mama in acea clipd' In-
tio fracgiunl de secundd, am fost luatd de o vijelie de o
brutalitate 9i de o sdlbdticie extraordinare' spdrgAndu-mi
capul, furAndu-mi mintea in vAltorile demenfei
regisite'
'Eru
acolo, in fafa mea, apezatX pe pat ca de obicei' Cd-
maga de noapte ii era ridicatd peste burti' astfel cd ii ve-
deam sexul chel' Fdcuse Pe ea 9i rahatul i se scurgea
pe
jos. Pe mas5,,lAngd eu, eia.t doud sticle pdtrate de rom'
Cuvinte care elibereazd 293
una goali, cealaltd pe jumitate plind, alituri, un pahar
,r,ur"l umplut. Se balansa inainte 9i-napoi de parcd s-ar
fi leginat.
fuzind zgomotul Pe care l-am ficut intrAnd, gi-a
inillat capul pi m-a privit. Era hidoas6: pungile de sub
ochiii cddeau pe obraji, obrajii ii cideau pe gdt, iar gu-
ra-i larg descliisX ii atArna pAnd pe piept' Md privea,
igi privEa murddria, apoi s-a dus in strdfundurile ei, nu
gtiu nnde, s[-;i caute o exprimare' Sim]eam tot ce trd-
ia in acele momente, cunopteam efortul pe care-l ficea
ca sd gdseascd, in talmep-balmepul de imagini interioa-
re, gelturile, semnele utile comunicdrii pentru cei din
extJrior. Mai intAi i-a apirut pe chip sutptiza, dar nu
asta voia. fli-a l6sat-o pe fal6 in vreme ce se cufunda
din nou in interior ca si mai caute' A gdsit, in fine'
AtunciamvdzutschimbAndu-i-setresehlrilefefei,irr-
crefiturile pielii pi-au modificat direcfia, s-au intins'
Zdnbea!
Apoi a-nceput si vorbeascd. Scotocea prin cuvinte, nu
izbuiea sH articuleze- in cele din urmi am infeles:
fdcut... o... Pros... tie'
-Am...
Ochii i se migcau dinspre excremente spre mine, cu
un aer gtrengar, 9i 9i-a pus din nou zAmbetul pe chipu-i
rdvdgit.
Dacd n-am omorAt-o fir acea clipd e pentru cd nu voi
omori niciodati pe nimeni, Pentru cd analiza rezisla,
pentru cd, pAni pi cufundatd intr-o furie paroxisticd, re-
Lp"u* sd-mi fin in frAu violenla' Eram perfect conptien-
ti de nebunia devastatoare, prezenti acolo, in tot corpul'
la nivelul pielii, cu vibralii de gong, in ritmul rapid al
pulsaliiloiinimii. Fdrd practicarea indel'ngatd a anali-
Lei, fdr6,cei gapte ani de activitate meticuloasd pentru a
ajunge si mn inleleg, ap fi sdrit la ea, ap fi bdtut-o, ap fi
 -T

294 Marie Cardinal Cuvinte care elibereazX 295

spart perefii, ap fi gdurit tavanul, ag fi rdcnit, ricnit ca o Nu se mai poate continua aga. O sd te imbolrdvepti
nebund furioasi ce devenisem.
-
iardpi. Nu existd vreun motiv pentru care sd fii numai tu
in loc de toate astea, m-am dus spre ea, am ficut trei rdspunzdtoare de mama. Spre binele tdu, copiilor, al
papi. Mi gAndeam cd trebuie s-o plesnesc. Nu pentru a-i meu, trebuie sd gdsepti o solulie chiar in noaptea asta.
face un riu, ci pentru a o determina sd urce la suprafa- N-o mai putem lungi apa.
fd, sd-pi dea seama de starea tr care era, sd se decidd sd si-i trezesc.
lupte, si capete curajul sd-gi poarte singuri de grijd, alt-
- Dardeoce-ai face doar tu nopfi albe?
minteri n-o va scoate la capdt. Dacd mai avea vreun
-Am$isunat firtreaga-i familie, halti, fiul. Am explicat
dram de conptiinld, trebuie cd se aptepta sd fac Pe aceea ce se trtdmpla pi cd, a doua zi erajoi, nu mai voiam ca
care nu vdzuse nimic, nici rahatul, nici bdutura. Atunci proprii-mi copii sd-pi petreacd toatd ziua singuri cu ea fir
i-am zis cu voce ridicatd, irsd calmd: starea in care se afla. Ruda medic a declarat:
sd urmeze o curi de dezintoxicare.
Sdrmana mea mamd, egti beatd turt6.
-Rostisem aceste cuvinte ca gi cum gdseam normal ch
- Tiebuie
Pentru cd gtiai cd bea?
a bdut prea mult pi cd a fdcut pe ea.
- Evident, imi spusese Paulette. bea de cAnd cu
A mers, o atinsesem. Am vdzut un fel de agitafie pu-
- $tii,
moartea bitrAnului domn, ca gi cum ar fi pierdlrt Alge-
nAndu-i in mipcare corpul, trisdturile i s-au i:rdreptat, ria pentru a doua oard... Chiar pi mai i:rainte, nu-i era
spatele de asemenea pi, luAndu-pi inima in dinti pentru fricd sd tragd la mdsea.
a incerca sd articuleze in mod cla{, cdci era foarte amefi-
td, a ldsat si-i scape:
- De cee n-ali
un
intervenit?
subiect jenant... Nu vorbea despre asta,
Fata mea... nu se... vorbepte... apa... cu mama.
- Ftii,
nu era si-i vorbesc eu, nu-mi puteam ftrchipui cd se va
-Apoi a cdzut pe spate, de-a latul patului' Cand m-am ldsa dusd in asemenea mdsurd. Cu tensiunea ei, risca sd
apropiat, dormea de-acum sforiind upor. Trebuie cd se moard.
ugurase impdrtagindu-mi in sfArgit secrehil ei. Credea c-am Dar egti medic, gtiai cd are o tensiune foarte ridi-
cat6.
-
s-o eliberez, se ldsa in voia mea.
Am alergat in camera noastrd, unde md aptepta Nu intr-atdt, alcoolul in cantitate mare, cum a bdut in
Jean-Pierre lucrAnd. Nu auzise nimic. Salonul era se- ultimele zile, n-a rezolvat nimic.
parat de restul casei printr-un fel de anticamerd, ea in- $tia? fltia cd poate sd se omoare?
- Bineinfeles.
s6gi firchisd de o ugd. M-am aruncat pe pat, nu mai pu- fltie oricine a fdcut un minim de stu-
team. Ce goc s-o vdd in apa stare! Nu md uitasem nici- dii-medicale. $tia mai bine decAt oricare altul. A in-
odatd la ceva mai oribil, la ceva mai revoltdtor. grijit destui belivi bAtrani in dispensarele Crucii Ro-
Jean-Pierre a inleles cd se intAmplape ceva intre mama Fii.
gi mine. Nu mi-a pus nici o intrebare, insd a-nceput Trebuie ficut ceva imediat.
sd-mi vorbeascd blAnd:
-A scos un oftat adAnc de enervare.
 I
296 Marie Cardinal Cuvinte care elibereaza 297

De acord... Cu familia nimic nu-i u9or. " O s-o in- I-am pregdtit lucrurile, n-a durat mult, nici nu-pi des-
-
ternez mAine intr-o clinicd specializatd. Mi ocup eu' Te chisese vreo valizd. Avea o papornifd foarte grea in care
snn. am gdsit sticle goale i.nfdpurate cu griji ca sd nu facd zgo-
Nu-mi puteam indepdrta imaginea din minte: mama mot. Unde avea de gAnd sd le lase? M-a vizut impache-
ca o josnicd cergetoare behane. Mama atAt de frumoasd, tAnd.
atAt de riguroasd, de strict5, de stipAnd pe ea! Ce dispe- faci?
rare o impinsese intr-acolo! Dar ce-i fdcuserd EMzilele
- Ce
i1i strang lucrurile. O si te ducem la doctor, apoi
de psihiatrie erau infesate cu asemenea oameni. Din
-
la frate-meu.
u."ptiu existau deopotrivd pe sttdzi, in case, tineri, bd- sd rdmAn aici.
trAni, bdrbafi, femei, care se prdbupeau, care, mai devre-
- Vreau
Nu se poate.
me sau mai tArziu, nu mai suportau dresajul. Ce calami-
-Uitase realmente de scena din noaptea precedenti, ori
tate se abdfuse asupra societdfilor noastre! nu voia si-pi aminteascd? Nimic din propria-i atitudine nu
Telefonul tr noapte, strident, isteric! dovedea ci intre noi se intAmplase ceva, cd mi se dezvd-
A1o. luise intr-o tumine crudi gi cd-i vorbisem cu o brutalitate
- Bun, ai intAhrire mAine dimineafd, tr fine, cu- care nu ne stitea fir obicei. Era absentd, flascd, iardpi fdri
-Alo.ce ori e... la zece, cu doctorul X, la cutare adre-
rAnd, nici o expresie a ochilor, profund disperati.
;tii
sd. Trebuie s-o vadi ftrainte de internare, trsd nu va Pu- La doctor am apteptat mult, fdrd si spunem nimic. $a
tea s-o ia decdt poimAine, nu mai are locuri libere. plAns in repetate rAnduri: ,, Mi-e sete, mi-e sete." Am ce-
Nu va rdmAne mAine aici. rut un pahar cu apd. Apoi a primit-o doctorul. ]inea cu
- problema ta, descurcd-te cum gtii, eu nu mai tot dinadinsul sd asistdm la discufie. Doctorul ar fi pre-
-Asta-i
pot face nimic in plus. intreabi-lpe frate-tdu. ferat sd fie singurd, noi am fi preferat sd apteptim afard'
]ean-Pierre s-a intors fir camerd. Avea un aer grav. dar nu, insista, prin urmare am intrat cu ea. S-a apezat
in fala biroului, iar noi am stat retrapi, in spatele ei, pe
- Ai vdzut-o?
Da. Am agezat-o normal. Am pters tot. Nu te-ngri- doui scaune.
- e bine, doarme linigtit.
jora, Dupd cAteva intrebdri preliminare ftr legdturd cu vAr-
fdcut tu asta? sta, starea anterioar5 a sdnitdlii, tensiunea, medicamen-
- Ai
E normal, e mama ta, fi-ajunge cAte ai tras... $i-u- tele pe care le lua etc., in cele din urmd doctorul i-a ce-
-
poi, e atAt de dusd, mi-a fost mild. SX te sinucizi cu rut s5 vorbeascd despre propria-i viafd.
rom... Trebuie sd fii nebun! Fusesem foarte uimitd de faptul c5 nu gi-a revenit
A doua zi jean-Pierre a stat cu mine. irni ilrgtiingasem vdzAndu-lpe specialist. Pentru ea, medicina era ceva
fratele cd o vom conduce pe mama la ei, dupd ce iepim vesel .pi puternic. Era ea insdgi un medic excelent,
de la doctoq, pi ci va fi probabil nevoie s-o insofeascd poi- diagnosticul ii era foarte sigur, iar mAinile-i erau ex-
mAine pAni la clinici. traordinar de pricepute in a palpa, a lngriji, a calma.
?98 Marie Cardinal
Avea vocalie pentru asta, o gtia, era mAndria ei 9i, in
general, de cum se afla in prezenfa unui reqrezentant
Xl co.pulrri medical simgeai ci o interesa' ln acea zi,
vdzAndu-l pe specialist, atitudinea nu i se schimbase'
Rdmdsese in piostralie, igi tArgAise picioarele cAnd se
mutase in alti incdpere, buzele uscate ii atArnau in
mijlocul fefei.
Totupi, cAnd doctorul i-a cerut si-;i povesteasci via-
sd vorbeascd
fa, a-nceput sd se insuflefeascd. S-a apucat
mai repede pi mai clar. P6nd atunci, din guri ii ie9ea mai
degraba un terci de cuvinte. Spunea despre plecarea din
Al[eria, despre Franfa. Spunea cd nu-i place Fran]a, nu-i
plac nici francezii, nici generalul de Gaulle. Ci nu-i pla-
ce nici OAS. Nu, toate astea erau detestabile. Ducea do-
rul Algeriei dinainte, al nesfArpitelor giruri de bolnavi fir
zdrenfe care agteptau ca sd-i furgrijeascd, al prijiturilor
pe care i le ofereau in semn de mulpmire, al buchetelor
de lalele de cAmp.
Dupi aceea, s-a dus cu gAndul mai trapoi,."*^itt:9-
prrc" ie ingrijeascd oamenii, vizitele in dispensarele din
cartierul aiab, in fiecare dimineafd, drumurile in acele
camionete medicale care strdbiteau sat cu sat pentru a-i
vaccina, pansa, asculta pe cei sdraci, pentru a Ie face in-
jecfii.
Apoi s-a dus cu gAndul gi mai departe, firainte, inain-
te: cdsdtoria, fetila-i moartd.
N-o auzisem niciodatd vorbind cu simplitate despre
acest subiect, despre acel bdrbat care o goca pi in acelapi
timp o atrdgea, despre copila-i iubiti ce semdna acelui
bdrbat. O gdseam indecentd prin ce sPunea, pe cAnd ieri
seard o gdsisem indecenti, vdzAnd-o agezat6' cu picioa-
rele desfdcute fir propriu-i rahat. PAnd in aceastd clipd
fusese mama, doar mama, nu o Persoani.
Cuvinte care elibereazd 299
Am ldsat capul in jos. M-am gendit la numele ei.
Pentru mine, n-avea nume/ era: mama. in cabinetul
acesta al unui medic parizian, o intAlneam pentru pri-
ma oare pe Solange de Talbiac (ce nume de operetd!),
zisd ,,Soso" pentru prieteni. ,,Soso" in soare, la umbra
pXldriei cu boruri mari, cu minuscule picdturi de ni-
dupeali pebuza superioard pentru cd pielea ei de rop-
cati nu suporta ciidura. ,, Soso" in grddina pdrinlilor
cu un snop de flori ?n brafe, in rochia de muselini albi
ce i se agdla de rosmarinii de pe alee, cu, in pAntece,
dorinla-i nebdnuiti de a fi cu b5rbatul ce venea spre
ea, frumosul francez care mirosea a aventuri de ia o
poptd. ,,Soso" dulce, foarte tAndrd, inocentd. Ochii verzi
ai lui ,,Soso" , atAt de frumogi, de limpezi, de dornici
de fericire, de neptiutori...
Emofia mi sufoca. O gdseam apa de impresionantd pe
femeia care vorbea, totodatd atAt de naivd pi atAt de dez-
ndddjduitoare: era prea tArziu.
Continua sd povesteascd despre moartea sofului, de-
spre moartea primului ei copil. Dddea o mullime de
aminunte cu privire la evolulia suferinfei lor. Spunea
,,soful meu a fdcut asta", ,,soful meu a fdcut aia",,,soful
meu s-a dus acolo". .. Niciodati n-o auzisem vorbind in
acepti termeni despre tata.
PlAngea aducAndu-gi aminte. Lacrimile-i curgeau pe
fafd pe mdsurd ce reactiva acele imagini de odinioard
care nu se firgilbeniserd.
Mai apoi a vorbit despre frate-meu, de teama pe care
o triise vdzdndu-l pi pe el atins de bacilul lui Koch. No-
roc ci la acea vreme exista deja vaccinut B.C.G.! Vorbea
despre tratamentul pentru fuberculozd, despre progre-
sele gtiinlei in acest domeniu. Revenea la scolioza fiu-
lui...
300 Marie Cardinal
Nici un cuvAnt despre divor!, nici un cuvAnt despre
propria-i religie, nici un cuvAnt despre mine' Viafa i se
optis" o datd cu napterea fiului, ir.1924- Avea doudzeci
pitt"i de ani. Eu nu fdceam parte din viala ei. CAnd am
iegit de la aceastd intnrnire eram sleiti , ftdntl, de parcd
fusesem stAlcitd in bdtaie. Jean-Pierre 9i cu mine o spri-
jineam pe strad6. Se ldsa, cu incredere, dusd de bralele
noastre. Lungu-i monolog o uturase. La plecare, docto-
rulii spusese: ,,N-avefi o depresie gravl, md consider ca-
pabil Jn vd scot din starea asta in cincisprezece zile,_trei
iapte*ani cel mult." Mie-mi sPusese pe culoar: ,,Nu e
foarte intoxicatd. O sd scape". Nu-i impdrtdpeam pdre-
rea, o vedeam pierdutd.
Am iisat-o la frate-r:ieu. Jean-Pierre a anunlat cd md
voi duce ihiar in acea zi si md odihnesc la lat6'9i timp
de cAteva zile nu trebuia si se conteze Pe mine' O dati
ajunpi afard,, mi-a zis: ,, N-ai decAt si inptiinlezi centrala
de la biroul tiu sd nu fii deranjati. Ai suportat cAt ai pu-
tut. Pentru moment, lasi toate astea deoparte. Dacd va
fi ceva de fdcut, md voi ocuPa eu."
A doua zi, era spre prAnz, a venit un prieten in biro-
ul unde lucram. Mi-a pus mdna pe umdr pi mi-a spus
cu stAngdcie, pentru cd nu gtia cum si procedeze, Perr-
tru cX nu era upor sd spund: ,,Mama ta a murit' Cineva
a telefonat adineauri ca sd te informeze."
Mama moartd! Lumea exPlodeazi!
Trebuia si soseascd o ambulanld ca s-o ia la ora un-
sprezece gi s-o ducd la clinicd. CAnd a venit brancar-
dierul, s-au dus dupd ea in camera unde dormise' Era
pe jos. Trecuseri deja zece-doudsprezece ore de cAnd
murise. Era ghemuit5: Rigiditatea cadavericd ii intipd-
rise groaza Pe corP gi pe chip. Nu mai putea fi lungi-
td inir-o pozilie de sfAnti, sd i se compund o figurd se-
Cuvinte care elibereazE 301
nind. Se strAmba teribil a durere pi spaimd. Era ipspii-
mAntdtor.
Mama e moartd! Lumea e nebund! E Apocalipsul!
Pe stradd era frig, insi era soare, mult soare.
N-o si-l mai vdd. Nu mi voi duce la irrmormAntare,
nici la cimitir. Refuz sd md dedau iardpi la mascarada lor.
S-a isprdvit pentru totdeauna.
Drept Adio, le las grimasa de groazd a mamei in fafa
unei vieli false de la inceput pAnd la sfArpit, faciesul ei
torturat de toate amputdrile pe care le firdurase, masca-i
de Grand-Guignolzo.
Zguduitura a fost foarte puternicd. A trebuit si revin
mai des ftr stridula infundatd'
Profundei tulburdri din primele zile de dupd moar-
tea mamei i-a urmat o impresie de upurare pi de liber-
tate. Ca pi cum totul era in reguli. Terminase 9i ea, ter-
minasem gi eu. Se eliberase 9i ea, mi eliberasem 9i eu.
Se vindecase ea/ md vindecasem pi eu.
Totuti, ceva nu mergea. Nu md simleam aga de libe-
ri pe cAt declaram.
Vreme de cAteva luni am dus cu mine o vagd impre-
sie cd n-ajunsesem la capdtul a ceva, ci nu fusesem ab-
solut onestd cu mine insdmi' Imi spuneam cd trebuie sd
md duc la cimitir mdcar o datd. In acelapi timp, gdseam
stupidd aceastd idee. La cimitir nu exista nimic. Nimic.
Povestea asta md sAcAia, md stdnjenea. Apa cd, in-
tr-o dimine afd, am luat mapina gi am plecat tntr-acolo.
Venise primdvara, era frumos. Cimitirul se afla in pro-
vincie, foarte aproaPe de Paris'
Nu mi-a fost deloc greu si gdsesc locul pi mormAn-
tul. Nu de mult venisem aici pentru a o ingropa pe bu-
20 Teatru de marionete. (N. f.)
302 Marie Cardinal
nica. Era un cimitir de fard, mic de tot,la poalele unui
deal upor impddurit, exact unde incepe o JAmpie intin-
sd din regiunea Brie. in plini ,,Dulce Franfd". Asta nu
i se potrivea nicidecum mamei. Pentru ea ar fi trebuit
pdmAntul pietros, rogiatic ai uscat din locul de baptini,
mdslini, smochini din Barbarie... in fine, n-avea impor-
tanld,, oamenii nu sdldpluiesc in cadavrele lor.
Stdteam profipiti acolo, in locul acela inutil gi in-
grat. Patru copdcei spinopi, pipernicifi crepteau lAngd
grilajul de la intrare ce scArlAia tare cAnd il impingeai.
Nu departe de mine, spre cerul vesel se innlfa un cru-
cifix, o cruce veche de la inceputul secolului care te du-
cea cu gAndul mai degrabd la Toulouse-Lautrec ori la
Van Gogh decdt la Isus.
De ce venisem aici? Pe mormAnt nu exista nici md-
car un nume.
Trebuie cd se efectuaserd lucrdri de ziddrie prin pir-
file astea, deoarece pimAntul era acoperit cu un nisip
curat, lucitor, foarte uscat, pe care voiam sd-l pipii.
Apa cd m-am aVezat pe o lespede ce bdtea in cenugiu
nu era o lespede frumoasi ca aceea pe care o alese-
-se pentru mormAntul propriei fiice jucat
cu nisipul. Nisipul e frumos. E frumoasd - pi m-am
plaja. Mai
ales in zilele de dupd furtund, cAnd marea aruncd. o
mullime de cochilii pi de alge de toate culorile pi de
toate formele.
i1i aduci aminte? Md luai cu tine la vAndtoare de co-
mori. Valurile igi depuseserd modesta lor pradd, cu for-
me de ghirlande festonate, pe nisipul umed. Spuneai
cd am ochi de linx, cd ptiam mai bine ca oricine altci-
neva si descopdr sidefurile, porlelanurile, melcii fugu-
iafi, urechea-de-mare, scoicile trandafirii. Le gtiai toa-
te numele, a9a cum ptiai gi numele stelelor. Apoi le f[-
Cuvinte care elibereazi 305
ceai o gaurE, le lustruiai, le dddeai cu lac ai, folosind
carton pi fir de alamd, le strdngeai laolaltd, le potriveai,
iar in cele din urmd din mAinile tale iegea un buchet
minunat. imi petreceam lungile seri de vard uitAn-
du-md cu admirafie la ce fdceai, in vreme ce se auzeau
murmurele regulate ale mdrii in noaptea caldd.Uite cd-i
vorbeam acuma, cum fdcea ea cu propriu-i copil la ci-
mitirul din Saint-Eugbne. Ce md apucase? Md simleam
un pic ridicold, noroc c[ nu mi vedea nimeni! Pdream
periculoasd mormdind de una singurd in cimitirul dsta.
Era frumos, soarele imi incdlzea spatele. Continuam
si desenez cu degetul ardt[tor gerpi mari pe nisip,
S-uri care se amestecau.
Soso, ce frumoasd erai intr-o seard de bal cAnd ve-
nisepi in cameri la mine si-mi ardli rochia. Eram deja
in pat. M-ai uluit. Nu vizusem niciodati ceva mai fru-
mos cu tine, in acea seard, in lunga-fi rochie albd cu, in
talie, un uriap cordon verde asemeni ochilor, innodat
in spate. Te invArteai in juru-fi pentru a ardta amploa-
rea fustei. Rddeai.
Te iubesc. Da, aVa-i, te iubesc. Am venit aici pentru
a fi-o spune o datd pentru totdeauna. Nu mi-e rugine
sd-!i vorbesc. imi face bine si-fi declar 9i s5-fi repet: eu
te iubesc, eu te iubesc.
Eram mullumitd ci am scos asta din mine: trei cu-
vinlele strAnse laolalti pi refulate de mii de ori in via-
fa mea. Se acumulaserd pi in cele din urmd formaserd
pesemne o bilufd upoard, ce-mi sdlta, ici 9i colo, prin
iap, jenant, supirdtor, insesizabil. Trebuise sd vini
aceastd moarte catastrofali, seismul pe care-l declan-
pase in mine, pentru ca bilufa si-mi urce la suprafala
conptiinfei pi si invingd ultima rezistenld, ultima apd-
rare. Trebuia sd md duc departe de strddula infunda-
 344 Marie Cardinal
ti, sdmd izolez ilr acest loc plat, atAt de asemindtor ce-
lui care mi se arita adeseori pe divan, firsd de data asta
fursorit, ca sd firdriznesc a-mi auzi vocea rostind aceste
trei cuvinte: ,,e1)" (eu irrsdmi, nebuna, nenebuna, copi-
lul, femeia), ,,te" (mama, frumoasa, experta, orgolioa-
sa, dementa, sinucigapa) ,,iubesc" (atapamentul, conto-
pirea, dar pi cdldura, imbrdfigarea, pi incd bucuria po-
sibile, fericirea speratd).
Ce bine era s-o iubesc, in fine, la lumina ziIei, pti-
mdvara, deschis, dupi teribila bdtdlie pe care o dddu-
sem una cu alta! Doud oarbe ftrarmate pAni-n din;i, cu
toate ghearele scoase, in arena clasei noastre sociale.
CAte lovituri zdravene imi ddduse, cAt venin secreta-
sem! CAIE sdlbdticie, ce masacru!
Dacd n-ap fi devenit nebun5, n-ap fi.iegit niciodatd
din povestea asta. Pe cAnd ea pi-a respins nebunia pAni
la sfArgit, pdnd la plecarea din Algeria. Era prea tdrziu,
cangrena ii pdtrunsese in strdfunduri. I-a fost fricd sd
se revolte cu acele cuvinte pi gesturi ale revoltei, nu le
cunogtea, AI EI n-o invdlaserd niciodatd apa ceva. Le-a
lXsat chiar posibilitatea sd-i ia sinuciderea drept un vi-
ciu ascuns. Numai mie mi-a dezvdluit sticla, revolve-
ru-i de circ!
XVII
trddufa i:rfundatd pentru ultima oari, casele-i
joase, strAns lipite unele de altele, caldardmul
crdpat, trotuarele-i cu giuri, gardul fir fund,
treptele din grddinifd, anticamera stil Henri II, biroul,
acel gargui tr capitul gnnzi, divanul, omuleful enigma-
tic.
Doctore, o sd vd pldtesc, nu mai vin. Acum md simt
-
i:r stare si trdiesc singurX. Md simt putemicd. Mama imi
transmisese ceva-ul lduntric, dumneavoastrd mi-afi dat
artaliza, e un echilibru desdvArgit, vd mulfumesc.
- Nu avefi pentru ce si-mi mulpmifi, dumneavoas-
trd ali venit si cdutafi ceea ce afi gdsit. Nu puteam face
nimic fdri dumneavoastri.
- La revedere, doctore.
La revedere, doamnX. Vd stau la dispozifie cdnd
- voi fi fericit sd am vepti despre dumneavoastrH,
dorifi,
fir misura tr care considerali necesar sd mi le dafi.
Afurisit omulef, pi-a p6strat masca pAni la capit!
Poarta inchisd fir urma mea. in fali, funddtura, stra-
da, oragul, regiunea, pdmAntul pi o poftd de a trdi pi de
a construi la fel de imensd ca pi el.

XVIIT
Dup[ cAteva zile, eram in Mai 68.
0 intimplare Giudati
cu un cdine la
miezul noplii
Autor: Mark Haddon
ISBN: 973-707-019-4
Titlul original: The Curious
lncident of the Dog in the
Night-Time
Traducere: Constantin'
Dumitru-Palcus
Anulaparifiei: 2005
Christopher, un bdiat de
15 ani, suferd de sindro-
mul Asperger, o formd
de autism. Are o memo-
rie fotograficd. inlelege
matematica. Inlelege gti-
infa. Ceea ce nu poate
infelege ef sunt oamenii.
CAnd il gisegte pe Wellington, cAinele vecinului sdu, zdcAnd
mort pe o peluzi din apropiere, se decide sd porneasci in cdu-
tarea asasinului gi sd scrie un rom;rn polifist despre aceasta. in
incursiunea sa irrsd, va descoperi alte mistere ce pot face ca in-
treaga lume din jurul sdu sd se pribugeascd.
O intkmplare ciudatd cu un ckine la miezul noplii esteun roman
uimitor - haios pi trist deopotrivd, pe care nu-l mai lagi din
mAn5.
Mark Haddon este scriitor, grafician gi ziarist, a scris 15 cdrfi
pentru copii gi a cAgtigat 2 premii BAFIA. Locuiegte in Oxford.
In acest an a primit premiul Whitbread.
Tinerele lurati Nu !i-a1n promis niciodati o gridind de trandafiri
Autor: Susanna KaYsen Autor: Hannah Green
Titlul original: 6rrl ISBN: 973-707-059-3
lntenupted Titlul original: I Never Promised You A Rose Garden
Publicatd de: Vintage Publicatd de: Penguin Books, New York, 1964
Books, A Division of Limba originald: englezd
Random House, lnc., New Traducere qi posffa|6: Nicolae Baltd
York, 1994 Anulapariliei: 2006
Limba originald: englezd Nr. de pagini: 376
Traducere de: loana
Rotaru Rareori irtAlnepti o carte care sd combine o profundd inlelege-
Anulapariliei: 2006 re a oamenilor gi un talent literar remarcabil. O asemenea car-
Nr. de pagini: 184 te rari este Nu fi-am promis niciodatd o grddind de trandafiri.
Tbndra Deborah frdiegte in propria ei lume aparte, un loc stri-
Cartea scriitoarei ameri- lucitor cu zei luminogi, zelle gi pajigti verzi. Ea insd pi-a pier-
cane Susanna Kaysen dut contactul cu realitatea, cu lumea brutald din care simte cd
,,Tinerefe furati" evocd trebuie sd fugd. intoar-
viafa unei tinere aflate cerea ei in lumea reald
la granifa dintre normal oferd speranfi tuturor
pi patoiogic, punAnd in celor care au ircercat si
discufie dasicele defini- refuzeviafa, evad6nd ir
fanlezie gi vis. [. . .] Nu
lii ate sdndtnfii gi bolii psihice. Cartea a stat la baza filmului
,,Girl interrupted" , regizat de |ames Mangold, film in care au fi-nm pronis niciodntd o
jucat Winoni nyder gi Angelina Jolie (recompensatd in 2000 grddind de trandafiri pro-
cu Oscar pentru cea mai bund actrifi in rol secundar). mite deopotrivd o pro-
vocare pentru cititorul
in1967, Susanna Kaysen avea 18 ani. Dupd o pedinfd de te- care poate si scruteze
rapie cu un psihiafru Pe care il vedea Pentru prima dati, a fost suferinla bolii mintale
trimisd la Mclean Hospital (Boston) cu diagnosticul borderli- gi sd o recunoascd drept
ne. Avea si petreacd aProape doi ani ilr acest institut psihia- ceea ce este, fdrd teamd
tric renumit pentru metodele aplicate pi pentru clientela sa sau aversiune. Este un
aleasi (Sylvii Plath, Robert Lowell, James Taylor, Ray Char- roman inteligent gi mit-
les). Doudzeci gi cinci de ani mai tArziu, scriitoarea Susanna cdtor despre cei unu din
Kaysen (,,Far Afield",1990;,,Asa, As I Knew FIim", 1987) ne zece oameni care tre-
impirtXgegte experienfa terifianti heite in acel loc intr-o car- buie sd lupte pentru a
te care a devenit best-seller. pistra contactul cu rea-
litatea.

Dincolo de limitd
Autor: Pat Barker
Titlul original: Border
Crossing
Publicatd de: Penguin
Books, Londra, 2002
Limba originali: englezd
Traducere: Luana Schidu
Anul apariliei: 2005
Nr. de pagini: 256
Dincolo de limitd (Border
Crossing) a stArnit agi-
tate controverse la aPa-
rilie (200L), intruc6t este
o carte b6ntuiti de una
dintre cele mai tulbu-
rdtoare figuri din cul-
tura englezi contem-
porani: copilul care uci-
de. Danny este un tAndr
care, dupd mulfi ani, il reintAlnepte pe psihologul care a ajutat
la condimnarea lui pentru o crimd comisd pe cAnd era copil'
El vrea acum ,,sd vorbeascd despre cAt e de imposibil si lagi
trecutul in urma ta". intre Darury gi Tom Seymour, psihologul
forfat de imprejurdri si se intoarcd el insupi la un trecut in care
a jucat un rol crucial in viafa altui om, se dezvolti o relafie
tensionatd gi seducdtoare in acelapi timp. Dezvdluindu-ne
treptat detaliile brutale ale crimei comise de Danny, Pat Barker
pune in discufie posibilitdgile vindecdrii h timP, prin vorbire,
prin atenlia pe care gi-o acordd oamenii intre ei. Danny e acrrn
un bdrbat care ,,se pricepe foarte, foarte bine sd facd oamenii
sd treacd acea frontieri invizibild" intre bine gi r6u, inopenfd pi
vinovdfie, un personaj care atrage atenfia asupra durerii 9i
sentimentului de neajutorare ce insofesc uneori condifia de
copil.
L
0mul zar
Autor: Luke Rhinehart
Titlul original: The Dice
Man
Publicati de: Harper
Collins Publishers,
Londra,1994
Limba originalh: englezd Aeestii crrte iilctr
Traducere: Horia Barna
Anulaparifiei: 2005
Nr. de pagini: 536
Aceastd carte tncd tti
poate schimba aiafa!
Lasd zarurile sd decidd!
Aceasta este filosofia
care schimbd viafa plic-
ticoasi a psihiatrului
Luke Rhinehart gi, in-
tr-un fel, schimbd chiar
gi lumea. $i asta pentru cd o datd ce lfi lagi viafa pe mAna
zarurilor, se poate intAmpla orice. Distractivd, amuzanti,
infioritoare, gocantd, subversivd, Omul zar este unul dintre
bestseller-urile contemporane de referinfd.
lnduiogdtoare, ingenioasd gi i:rc6ntitor de amuzantd.
Arcthony Burgess
Sclipitoare. Foarte impresionantS.
ColinWilson
Amuzanti gi bine scrisd...
Sexul pare a fi intotdeauna o alternativE.
Time Otrt
 Niscut a doua oari,
din tati psihanalist
Autor: G6rard Haddad
Titlul original: Le iour ort
Lacan m'a adoPtd
Publicati de: Bernard
Grasset, Paris,2002
Limba originald: francezd
Traducere: Mariana
Petrigor
Anul apariliei: 2003
Nr. de pagini: 400

Cum lucririle de sPe-

cialitate sunt, nu de Pu-
fine ori, voluminoase gi
prea tehnice, doritorii
de psihologie Pot rimA-
ne frustrafi. Colecgia de
romane ,,Psy" le oferd
in forma atractivi 9i ac-
cesibil5 a literaturii experienla trditi, intr-o psihoterapie- psih-
analizdsau situalie de viafd, a intdlnirii cu propriul suflet' nu
numai in varianta sa diurnS, ci 9i nocturnd' Cine dorepte sd se
infeleagd mai bine, sd-pi realizeze posibilitdgile la un nivel cAt
mai inallt va gdsi in romanele ,,Psy" tot atdtea incitafii'
Roman at unii psihanalize, Niscut a doua oari, din tatd psih-
analist este povestea unui om obignuit care se re-descoperd pe
sine intr-o fascinantd aventurd a tacerilor 9i cuvintelor ce ros-

/r
tesc o devenire.
inl969,Haddad avea29 de ani, era evreu tunisian pi ingi-
ner agronom. Cdsdtorit, tatd a trei copii' Dar tot in 1969' il in-
talneite pe Lacanr intAlrrire providenfiali determinatd de do-
rinla unei analize- experiengd care il va metamorfo'za defini-
tiv.

(Peniru informafii suplimentare sau comenzi,

vd rugdm sd vizitafi situl nostru www.edifuratrei'ro) il//ilil//lJ/llilruruil#
,/