POESIA UMW.

CERCETARE CRITICA

DE
=II MAIORESCII

URMATA DE 0 ALEGERE DE POESIL

IASSI.
EDITIUNEA t;II IMPMMERIA ROCIETATII JIINIMEA.
1867.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 PREFATA.

Cartea de fa0, a fostu altfel projectatil

cleat se presinta publicului acum.
Sunt aproape doi ani de cand mem-
brii Societtitii Junimea consacra o par-
te din timpul fiecarii §edirqe a lor la
lectura poesiilor rumäne publicate pand
astasli, cu scopu de a compune pentru
juna generaOune rumana o antologie,
in care toate poesiile sa" fie daca nu
mai presus de or ce critica, cel putin
insuflate de unu simOmëntu poeticu §i

www.dacoromanica.ro
ferite de injosire in concepOune 0 in
espresiuni. Ans6" din miiie de poesii
cetite Societatea nu a pututu alege unu
numë'ru suficientu pentru a compune
unu volumu, 0 dintr'o colecOune de po-
esii frumoase a e§itu o critic/ de poesii
rele.
Critica se Oa la inceputul volumu-
lui, ear cateva esemple de poesii mai
bune la fine, 0 publicatiunea intreaga
este unu semnu caracteristicu al starii,
in care a ajunsu literatura rumana in
anul 1867.
Iassi, in Iunie.

T. Maiorescu.

www.dacoromanica.ro
 CUPRINSI.J.

Pitg.
A. 0 cercetare eriticit asupra Poesiel
Rum Aue 1-117

I. Conditiunea materia1A a poesiei.

Teorie 1
Cuvinte determinate 9
Epitete 13
PersonificAri 17
Comparatium 22
Resumatu i observIri asupra poesiei politice 35

Conditiunea idea1 6. a poesiei.

Teorie 45
Transitiune grabnicit 56
Marirea objectului 75
Desvoltare cresandit spre culminatiune 101

www.dacoromanica.ro
Resumatu
Conclusiune
,, Pag.
112
115

B. Esemple de poesii rumane . . . 119-206

L Poêsii Brice 121

Fabule çi Epigrame , 145

IIL Balade 165

www.dacoromanica.ro
 POESIILE PUBLICATE.

Pas.
G. Alexandreseu.
Toporul i pldurea 147
Tiganul i purcelul 152
Cne1e si cételul 157
Mägarul resfAatu 162
Umbra lui Afircea 172
Ucigasul färá voie 187

V. Alexanciri.
Stele le 64
Pescarul Bosforului 65
Dedicatie 123
Cinel-cinel . . 130
Fétu Logofétu 169
Ceasul réu 182
Banul MArAcinli 194
Groza 204

Barbu Tiganul.
Dragi boeri de lumea nouä . 79

www.dacoromanica.ro
D. Bolintineanu. Pas.
Mihaiu sapAndu stindardul 4 167
Mircea la Vitae 176
Capul Avarilor 180
Marioara 191
Daniil Sihastru 199

M. D. Cornea.
Pe and frunda 'ngaThenitl 82
Nu vedi tu 136

G. Creteanu.
Gondola 201

A. Donici.
Momita si doue mite . 149
Racul, broasca si stiuca 154
Lupul si cucul 159

Th. Gautier.
Norul 104

N. Georgescu.
Vecina noastrit 139

Goethe.
Proverbu rimatu 22
Gheocelul si albina 74
MgngIere in lacrimi 82
Craiul codrului 102

www.dacoromanica.ro
 rag.
Heine.
Ca unu rege e pAstorul 22
Vocea muntelui 57
De-odatI eu am desperatu 60
Asu vrè ca durerile mele 60
Lacrima ce am v6rsatu 64
Daca privescu in ochii tëi 73
Mese ochiul t6u irni pare 73

I. Kerner.
Consolatiune 76

Lachambaudie.
Rosa cea umedI

Lenau.
Pe a lacului surfatil 107

I. Negruzzi.
Seninu i furtunI 137
Nepiisare 143
Epigramu 156

N. Nicoleanu.
linei Doamne 134
O victimI 141
Epigramu 161

Poesii populare.
Frond It verde mlru sMeiu . . 80

www.dacoromanica.ro
 Pag.
CIntecn spaniolu 77
Oltule, Oltetule 91
lerun0 verde de piperu 95

T, kierlattneseu.
Privescu 128
Doru 132

A. Bihleanu.
Sonetu . 126
Barcarola , 178

ITh land.
,Blestemul citntgretului 105
Cioarliile 108

I. Vacttreseu.
Epigram' 151

www.dacoromanica.ro
 CERCEPARt CRITICA

ASUPRA

POESIEI RUMINE,

www.dacoromanica.ro
 1.

Conclitiunea material& a poesiei.

Poesia, ca toate artele, este chematti, a es- \

primg, frumosul ; in distingere de sciintit, care
se ocupg de adevgru. Cea d'intgi si cea mai
mare diferintg, intre adevgru si frumosu este :
cg, adevgrul cuprinde numai idei, pe and fru-
mosul cuprinde idei manifestate in materiel
sensi bill.
Este dar o conditiune elementarg, a fiecgrui
opu de arte, de a avè unu materialu in care

www.dacoromanica.ro
sau prin care WO realizeze objectul. Astfel
sculptura ii taie idea in lemnu sau in pea-
tra, pictura si-o esprima prin colori, musica
prin tonuri, i aceasta constitue ceea ce s'a
numitu mechanismul artelor. Numai poesia
(si aci vedem prima ei distingere de celelalte
arte) nu Oa in lumea fisica unu materialu
gata pentru scopurile ei.. Cci euvintele aqite
nu sunt materialu, ci numai organu de comu-
nicare. Cine aude silabele unei poesii sanscrite
fiira a intelege limba sanscrita , de si poate
priml o idee vaga de ritmul si de eufonia
vintelor, totusi nu are impressiunea proprie
opului de arte, nici partea lui sensibila, nici
cea ideala ; fiindca sonul literelor nu are sa ne
impressionese ca team musicalu, ci mai antai
de toate ca unu vehiculu pentru a desceptà
imaginile i notiunile corespunptoare cuvinte-
lor, i uncle aceasta desceptare lipsesce, lipse-
sce possibilitatea perceptiunei unei poesii. Din
contra cine vede o pictur indica, i fail a
intelege idea straina ce a incorporat'o poate
artistul prin colori d. e. detaiul unui cultu
necunoscutu alu anticitatii, are totusi pe de-

www.dacoromanica.ro
plinu partea sensibilä a opului de arte §i este
in stare a o apretul. Co lorile picturei sunt
dar unu adev6ratu materialu; asemene tonu-
rile musicei, peatra sculpturei; Ans6 cuvintele
poesiei sunt de regulä numai unu mijlocu de
comunicare intre poetu i auditoriu.

Uncle este atunci materialul sensibilu alu

poetului, färä care nu se poa te produce unu
opu de arte ? Materialul poetului nu existä in
lumea din afarl ; elu se cuprinde numai in
consciinta noasträ §i se compune din imagi-
nile reprodnse ce ni le desceaptä auqirea cu-
vintelor poetice. Cand cetimu d. e. la Bolin-
tineanu:

Intr'o sal/ 'ntinsN, pintre c4pitani

St pe tronu'i Mircea incIrcatu de ani.

Astfel 'Mitre trestii tinere 'nverdite

Unu stejaru intinde brate vestejite.

Astfel dupa dealuri verdi i numai flori

StA barinul munte albitu de ninsori,

www.dacoromanica.ro
partea materiall din ceea ce este frumosu in
aceastä poesie, sunt imaginile provocate din
fantasia noastrI prin cuvintele poetului Mir-
cea incgrcatu de ani, ca unu stejaru ce'si in-
tinde brate vestejite pintre trestii, ca unu
munte albitu de ninsori dupä, dealuri verli" etc.
Prima conditiune dar, o conditiune materialg,
sau mechanicA, pentru ca sa existe o poesie
in genere, fie epicA, fie liricit, fie dramatica,
este : ca sti, se descepte prin cuvintele ei ima-
gini sensibile in fantasia auditorului, i togmai
prin aceasta poesia se deosebesce de prosä" ca
unu genu aparte cu propria sa ratiune de a
fi. Cuvëntul prosaicu este chematu a'mi da
notiuni chiare , änsë aceste notiuni sunt ab-
stracte, logice, desmaterializate, si potu con-
stitul astfel unu adevau i o sciintI, dar nici
odatit o arte i unu opu frumosu. Frumosul
nu este o idee teoretica, ci o idee inv6litä"
incorporatä in formA sensibild, §i de aceea cu-
v6ntul poetica trebue reproducl a ceastä
forna. Notiunea abstractl cina cea de taind"
poate fi adev6ratä, dacg, i cunoscu relatiunile
essentiale din Istorie, Ans6 pentru aceasta nu

www.dacoromanica.ro
este ncI frumoasI ; vroescu s. facu din ea
unu opu de arte, trebue st o incorporezu in-
tr'o materie sensibila, sA mi-o depingu cu co-
lori intr'unu tablou (Leonardo da Vinci) sau
o descriu cu cuvinte cari descepte
imagini de sensibilitate adecuate cu objedul
ei (Klopstock Messias").
Prin urmare unu §iru de cuvinte, care nu
cuprindu alta deal notiuni reci, abstracte, färg
imaginatiune sensibilI, fie ele or- cät de bine
rimate i impArtite in silabe ritmice i n strofe,
totu§i nu sunt §i nu potu fi poesie, ci remAnu
prosa o prosI rimatd.
Pentru a demonstra cu rigoare acestu ade-
vèru demonstratiune cu atAt mai importantg,
cu at din ignorarea lui multe din poesiile
noastre nici nu intrA in categoria opurilor de
arte, ci sunt prog stricatI prin rime vomu
intrà in ctiteva detaiuri a le productiunilor
adevèrat poetice §i vomu aratà, cum o sumà
de particularitali essentiale ale poesiilor celor
mai frumoase se esplica, numai pe baza acelui
adeve'ru.

www.dacoromanica.ro
 Poetul, chematu a desceptà prin cuvintele
ce le intrebuinteada, aceleasi imagini sensibile
in consciinta auditorului, ce i le inchipuesce
elu in fantasia sa, are a se luptà cu o primí
dificultate foarte insemnatä : cu perderea cres-
andI a elementalui materialu in gdndirea cu-
vintelor unei limbi. La inceputu, mai toate
cuvintele corespundeau unei impressiuni sen-
sibile, i cine le audia atunci, ii reproducea
prin ele acea imagine material'a, din care se
1.14"scuser4. Cu cat inainteaza '6,nsë limba, eu
at esperiinta se intinde peste mai multe cer-
curi i cuprinde cunoscinta a tot mai multe
objecte de acelasi felu : cu atat cuvë'ntul ce
le esprimil devine mai abstractu, cauta a se
potrivì cu toata suma de objecte castigata din
nou, perde una cít una. din amintirile sen-
sibile de mai nainta i, devenindu o notiune
generahl, se ridia pe calea abstractiunei spre
sfera sciintei, äns'e' se dep'arteaza in proportiune
egalit de sfera poesiei. Sa ludmu d. e. cuqntul
eminentu. Cand dice astadi cineva capacitate
eminent6", nu leagrt nici o imagine sensibirt
cu aceste cuvinte. Altfel a fostu in vechime,

www.dacoromanica.ro
in acea vechime romana, care a intrebuintatu
pentru prima oara cuv6ntu1 eminens. Eminens
sta in legatura cu vechiul meno, care insemng
a fi ingltatu, a se ridica peste o nivela data;
de unde cuv6ntu1 mensa care mai nainte vrea
sa slica or ce ridicaturil, masg, banca, sceng
pentrii vinderea sclavilor, etc. ; e-minere arata
o ridicgtura mai frapanta deal celelalte, scoasa
la iveala dintre toate, §i eminens cuprindea dar
pe atunci o imagine sensibila foarte semnifi-
cativa. Astggi a disparutu elementul paaterialu
din conceptiunea acestui cuvèntu, eminentu este
o notiune esclusiv intelectualg. Eminens celu
vechiu putea sa fie o espressiune poetica, emi-
nentul de astgqi este o espressiune essential
prosaica.

Ceea ce s'a intamplatu cu eminens, s'a in-

tamplatu cu cele mai multe cuvinte a le
limbei rumgne si a tuturor limbelor indo-
europene : cuprinsul lor, in procesul psicholo-
gicu alu formgrei notiunilor, a devenitu a§a
de etericu, incat nu mai possede deal o slabg
amintire de sensibilitate.

www.dacoromanica.ro
 Ce importanVa are aceastä eterizare pentru
amu arätatu cu altä, ocasTune *). Re-
sultatul Ins6 pentru arte este : c poetul nu
mai poate intrebuinta toate cuvintele limbei
simple a§a, precum sunt admise ast4i pentru
insemnarea objectelor gändirei lui, ci trebue
sau s le ilustreze cu epitete mai sensibile,
sau sä le invieze prin personificäri sau sä, le
materializeze prin comparatiuni, in ori ce casu
dintre toate cuvintele ce es-
Aus6 sä, aleagä,"
prima aproape acela§i lucru pe acele, care
cuprindu cea mai mnre dositi de sensibilitate
potrivitä, cu incNipuirea fantasiei sale.

Data, precum amu arltatu, prin progresul

logicu alu inteliginçei limbistice intr'unu po-
poru gändirea cuv6ntului, care la inceputu avea
trupu §i sufletu, vi-a perdut cu timpul trupul
§i vi-a pästratu numai sufletul, unu sufletu rece
logicu, oglindä, fidel ä. a r4iunei omenesci :
poetul trebue mai MAE de toate sä inalleascg

Despre scrierea limbei rumäne", public, a societ4i

Junimea, pag. 142 150.

www.dacoromanica.ro
acestu productu §i sä resusciteze in imagIna-
Ounea auditorului trupul evaporatu din vechiele
conceptiuni de cuvinte.

1. SA privimu acum mai in detaiu mij-

loacele poetilor de a ne sensibiliza gändirea
cuvintelor. Primul mijlocu este de a alege cu-
vëntul celu mai putin abstractu. Unu esem-
plu va liumurì pe deplinu aceastä' assertiune.
Cänd qicu simtu durere ", cuvintele sunt
numai prosaice, fiindcl-mi dau o notiune in-
telectualä, dar nu m6' silescu a o intruph ;
dud 4icu durerea me cuprinde", locutiunea
a devenitu mai poeticA , fiindcä verbul este
expressivu sau, cum se dice, pitorescu. Dure-
rea mè pëtrunde, durerea mè sägeatä,", etc.
sunt alte-variatiuni corespundaoare trebuintei
de sensibilitate in cugetarea aceluia0 lucru.
Si astfel vedemu poetii preferindu cuvintelor
abstracte pe cele ce esprimä o gändire mai
individua1 i calitäti mai palpabile.

www.dacoromanica.ro
 A. Muresanu in locu de a vorbi de armata
turceasa, de Russia, de patria romäng, cuvinte
cu totul prosaice, sensibilizeaz1 aceste notiuni
si dice:

N'ajunse iataganul barbarei semi-lune,

A cltrui plIgi fatale i a(ji le mai simtimu,
Acum se vira Cnuta in vetrele strdbune
Dar martoru ne e Domnul, a vii nu o primimu!

Schiller, in Moartea lui allenstein" *)

dice:

De admiralu mi-ai smuls'o de pe capu.

Si in altu locu:

Ca ochiu posomoritu
Privescu ei pe stritini in tara lor,
bine le-aru veni sI ne trimitlt
Acasa cu unu pumnu de bani etc.

Traducere rumAnli, publicatI de Soc. Junimea", pag.

15, 22.

10

www.dacoromanica.ro
 Camoëns dice (Lusiada, cantul V):

DupI ce amu trecutu linia ardgndit ce sgparit lumea 'n

doue.

Din aceea§i particularitate poetica se esplica

farmecul fabulelor lui Lafontaine. Objectul
acestor fabule este cunoscutu din a10 autori,
poate nici unul nu este originalu alu lui. Dar
ceea ce éste originalu in Lafontaine, este acea
alegere admirabila de cuvinte, prin care in
modul celu mai simplu se esprima lucrurile in
natura lor palpabila :

Maitre corbeau sur_un arbre perché

Tenait en son bec un fromage.
Maitre renard par l'odeur alléché
etc.

Il ouvre un large bec, laisse tomber sa proie

etc.

Shakespeare, modelul celu mai perfectu pen-

tru totu ce se va chiema vreodata fantasie

11

www.dacoromanica.ro
de poetu, se feresce pgnA la exageratiune de
cuvinte abstracte §i data le intrebuinteaza, le
pune tot-deatina alnurea o imagine sensibirl.
Esemple se afll pe fiecare pagine a operilor
sale. SI ne marginimu la cAteva din cele tra-
duse in rumrtnesce, din Macbeth" *).

SA potu resturna cu viteaza mea limbrt

Ori ce te-ar depArth de la cereul de auru.

Cercul de auru" in locu de coroana re-

geasca, la care aspira Macbeth.
La finele actului I gice Macbeth:

Sum deplin hotAritu: intinsu e or ce nervu

Spre teribila faptl.

In actul IIT, scena 1.

eu sum rddiicina
Si tatAl multor regi.

'*) Traducere de P. Carp, publ. de Societ. ,,Junimea",

Pag. 16, 23, 24, 52, 60.

12

www.dacoromanica.ro
 In scena 4.

Am innotatu in stinge atgta de departe

Incgt de a mg'ntoarce tot a§a greu imi vine
Cgt de-a merge nainte. In capu imi clocotescu
Curioase ggndiri,
etc. etc.

Amis, ne creusez pas vos chères rêveries,

dice Victor Hugo (Feuilles d'automne, 29).

2. Alu doilea mijlocu ce'lu vedemu intre-

buintatu de poqi. pentru a produce materialul
sensibilu in ggndirea cuvintelor din partea au-
ditorului, sunt adjectivele si adverbele, ceea
ce s'a numitu epitete ornante". Substantivul
i verbul singuru, chiar cand se referu dea-
dreptul la objecte si actiuni materiale , nu
producu in mintea noastrl decAt o slalA amin-
tire de sensibilitate, mai mult o n'alucire a
materiei, dedt o adev6ratI impressiune. Gaud

13

www.dacoromanica.ro
qicemu d. e. Hasdrubal fu ucisu in bltalia de
la Metaurus, nu ne gAndimu la imaginile sen-
sibile, ce ar trebul sA, fie cuprinse in aceste
cuvinte. Nici pe Hasdrubalu nu ni'lu inch--
puimu in figura lui, nici uciderea nu ne-o
reproducemu cu tot ce are ea de crAncenu,
nici bít1ía, nici riul Metaurus : aceste sub-
stantive si verbi sunt numai semne uscate
pentru gAndirea abstracta a faptului istoricu,
giindire esclusiv prosaid.
Poetul nu poate intrebuintà asemene verbi
si substantive goale, ci este silitu a le imbrAch,
a le improspAtà in partea lor sensibilti prin
anume relevare a ei. Aci este causa, care ne
esplica d. e. epitetele constante ce le afilmu in
Homeru king persoanele principale din epopeile
sale. Homeru nu numesce pe Achillu singuru,
nici pe Diomedu, nici pe Pallas Atene , etc.
Caci ce sunt aceste nume ? Cuvinte reci, cari
nu silescu imaginqiunea a'§i reproduce per-
soana in plenitudinea ei de viatA palpabilg. De
aceea Homeru qice totdeauna 7ródag uxv './ixtA-
Li;5 =A chillu celu grabnicu la picioru, i te
silesce astfel construl in fantasia ta ima-

www.dacoromanica.ro
ginea sensibill a eroului ; Homeru c,lice flap,
etyaabg 4totit'Ag . Diomedu celu bunu la stri-
gatu , y2.avxfdirt5' 3.43.7'2w) = Minerva cu ochiul
albastru, etc.
Shakespeare in Macbeth", unde vorbesce
Banquo cu vrAjitoarele *), le descrie :

Se vede a 'ntelegeO,
Ciici fiecare pune degetul ciuntitu
Pe sbarcitele buze.

Si in altu locu :

Voiu fi silitu sit iau

De la noapte 'mprumutu vre una din a ei
Intunecate oare.

Alexandri, in eminenta sa poesie Groza",

desceaptA cea mai vie impressiune prin adj ec-
tivele pline de sensibilitate, cu care insotesce
objectele gandirei :

'1, pag. 7 si 43 din editiunea Junimei".

15

www.dacoromanica.ro
 Galbenu ca Melia de galbend cearl
Cc aproape'i ardea,
Pe o scKndurX vechie aruncatu afarg
De somnul celu vecinu Groz' acum dormea .. .

Unu mo§neagu atuncea, cu o barbu lunget,

La Groza mergënd,
Scoase doi bani neter,li din vechia sa pang,
LAng mortu ii puse, mAna'i sarutAnd,
Mai fAcii o cruce §i dise pIgngënd, etc.

Tot epitetele producu impresiunea pitoresa

§i marcatI in poesia lui Strunga", d. e. in
strofa a 6-a.

Opt voinici cu spete late

i cu mangci suflecate
tau cu puscele 'ncIrcate.

Frumosu este adjectivul sensibilu in strofa

lui Mureseanu.

InaltiVti lata fruute §i cautg'n juni de tine

Cum stau ca bradi in munte voinici sute de mii ...

is

www.dacoromanica.ro
 Foarte plasticu in descrierile sale este Bo-
lintineanu.

Noaptea se intinde 0 din gonna sa

Argintoose lacrimi peste flori v'érsA.

Colo sub o neagrA, stMlcit

Gerne riul spum6toru,
Pacea noptii e
Luna doarme pe unu noru.

Caigi! vedi, noaptea vine

Duplt dealuri fumegtindu.

Pe unu piscu selbaticu çi vijeliosu

Uncle poale Argesul spurnosu,
Este o cetate.
etc.

3. Unu altu mijlocu de a realizit aceeasi

conditiulle indispensabilä" a frumosului poeticu

17

www.dacoromanica.ro
sunt personificlrile objectelor nemiscAtoare sau
prea abstracte, precum si a calitätilor si
Prin aceasta se introduce in gändirea
cuvintelor o nouä miscare, neobicinuitä in prosa
togmai de aceea surprinptoare, ce desceaptä
imaginea sensibil i coloreac,II schema palidd
a cuv6ntului prin cea mai energica visiune.

Dejà Homeru nu mai intrebuinteazg verbul

simplu a stigetec, ci qice :

S;Igeata sboarr cu voluptate pentru

a gusta:carnea

In Horqiu grija se urea pe coräbii

Scandit aeratas yitiosa naves

Cura.
Od. II. 16.

In Sofocle ajutorul are ochi voiosi" etc.

Cea mai pitorescä fantasie si in aceastä pri-

vintä, o are earäsi Shakespeare.

18

www.dacoromanica.ro
 Lumina a intratu
Deja cu noaptea 'n lupta,

dice Lady Macbeth *).

Sacrilegul omoru a calcatu sfantul templu

Al regelui, furand viata din altaru

strig Macduff.

Pan' a nu mantui
Nocturnul Erma monachescul seu sboru
Si pan 'a nu trage cornorutul gandacu
Somnoros biiziind, clopotul de noapte
Se 'mplinesce-o faptit de cruda pomenire,

prevestesce Macbeth.

Grozavul omoru,
Ce santinela sa, lupul, l'a treditu
Urlandu-i ora nopii, pa§esce .stachiosu . . . .
Pamëntu nestramutatu, n'audi pasul meu
Or unde m'ar purta, ca nu pietrele tale
Destainuindu-mi fapta, sit lipseasca pe noapte
De grozava tacere ce-acum nevoesce.

*) Macbeth", edit. Junimei, pag. 60, 34, 50, 26, 27.

19

www.dacoromanica.ro
 Trecëndu la literatura noastrd, de§i nu ne
putemu asceptà la aceea§i fantasie viguroasä,
totu§i constatdmu intrebuintarea aceluia§i mij-
loci" de personificare.

In esemplul dejà citatu din Bolintineanu :

Colo sub o neagrg stancg

Gerne riul spumgtoru,
Pacea noptii e adgncg,
Luna doarme pe unn noru,

impressiunea produsd prin aceastd strofd pro-

vine mai ales din personificarea lunei in ver-
sal din urmd.

Asemene in o poesie a lui Gr. Alecsandrescu:

Este oara nglucirii : unn morm'éntu se desv'élesce,

0 fantomit 'ncoronatg din eln ese o zgrescu,
Ese vine call termuri stg in preajma sa privesce
Riul inapoi se trage, Tnuntil vërful i§i clgtescu.

Dintre toate poesiile D-lui Marelui Lo-

gofau" I. Vdcdrescu, (publicate la 1848) ,

20

www.dacoromanica.ro
singurele strofe acceptabile, afará de cea publi-
catl in colectiunea de fatit, ne paru a fi cele
d'intli din o gi §i o noapte de prim4"varl la
Viicaresci" , §i frumusetea lor depinde mai
ales de la personificarea amorului :

N'am sì scapu, in pieptu portu dorul

Peste ape, peste munti,
Vgdu cg peste muri amorul
Clind o vrea, i§i face punti.

La Carpati mi-am adus jalea,

Lor am vrut s'o harIzescu :
Resunetul, frunda, ialea,
Apele mi-o immultescu!

Mii de pedici, mii de curse

Peste firea toat'a 'ntinsu,
Lacrimi in zadar sunt curse :
Unde-oiu merge, eu sunt prinsu.

Aceste esemple vor fi de ajunsu pentru a da

o idee despre personificilrile poetice i pentru a
probh, crt §i ele sunt nitscute din necesitatea

21

www.dacoromanica.ro
de a sensibilizk gändirea prea abstractg a cu-
vintelor.

4. Sä, mai observämu in fine Ina unu modu,

prin care poetul cautg a ajunge a acelasi re-
sultatu, comparatiunen, metafora, tropul in
genere. Unu objectu alu ggndirei se pune in
paralelg cu altul, care trebue sg fie sensibilu,
cu ct aceastg paralelg este mai nou i mai
frapantg, cu atgt imaginaliunea este silitä,
construi figurele sensibile cuprinse in cuvinte.

Talentu fr uorocu
E de prisosu :
TIudea fr focu
N'are mirosu,

dice Goethe in proverbele sale rimate.

H. Heine compara:

Ca unu rege e pAstorul,

Tronu e dealul inverditu,

22

www.dacoromanica.ro
Ear coroang, e deasupra'i
Soarele celu stalucitu.

La picioare .6i sunt mieii

Curtizani lingusitori,
Cavaleri gi sunt viteii
Ce aleargg pintre flori.

Tapii sunt actori de curte,

Ear and pgsëri ciripescu,
Clopotele cgnd resung,
Facu orchestrul celu regescu.

$i toti cgntl si incgntg,

Apa 'ncepe a opt,
Si cu arbori 'mpreung
Voru pe rege-a adorml.

In acestu timpu stIpInesce

Unu ministru, acelu ane
Ce lgtrgnd vrea sg arete
CI veghiazg peste stgne.

Ca din visu ofteazg Printul:

Cgrmuirea e prea grea I
Ah I asi vrea sg flu acasg
Si Iiingg regina. mea.

23

www.dacoromanica.ro
 Pe-al ei sinu se odihnesce
Capul meu celu obositu,
$i in ochi-1 se cuprinde
Unu imperiu nemIrginitu!

De tous les océans votre course a vu l'onde,

et vous feriez une ceinture au monde
He las 1
Du sillon du vaisseau,

compara V. Hugo. (Feuilles d'automne 6).

Tandis que votre ami, moins heureux et moins sage,

Attendait des saisons l'uniforme passage
Dans le même horizon ;
Et comme l'arbre vert qui de loin la dessine
A sa porte effeuillant ses jours, prenait racine
Au seuil de sa maison!

Ca unu globu de auru luna striilucea,

incepe Bolintineanu una din cunoscutele sale

balade istorice.

24

www.dacoromanica.ro
 Mihaiu ingndrul vine earg
Falnicu ca unu stilpu de parg,

lice Alecsandri.

Amoru, schintee smulsg din radele ceresci,

compara Nic. N. in poesia sa o victima".

Dema de insemnatu este in fine uringtoarea

poesie a unui poetu francesu mai putin cu-
noscutu, Lachambeaudie :

ROSA CEA IIMEN. 9.

Alina cu-a sa mamg pe cgmpu merggndu odatg

Vgdil regina florilor, o rosit adoratg,
Pleandu'si sinul fragedu de rog inundatu.
Spre-a usurg, pe floare de umeda povarg
Ea scuturg, de creangg dar frunda cea usoarg
Cu roa deodatg din rosg, a picatu.

Copila versà lacrimi; ear muma 'ngrijitoare

Ei dise: Vedi efectul, ce graba-a dob'énditu I

*) Traducere de V. P.

25

www.dacoromanica.ro
 De asteptai o radA, s'ajungl de la soare,
Ea umeda povarA din floare-ar fi sorbitu.

Copilo, sunt in lume dureti asa profunde

,,Pe care si ittbirea'i datoare a respecta,
,,Sunt rele vai 1 de care destinul ne p6trunde
Si singuru timpul numai le poate usurb,.

Doue observatiuni intre cele multe, ce se

potu face asupra acestei materii, ne paru la
ordinea dilei pentru starea actual' a poesiilor
noastre rumane : cea d'intei se refera la nou-
tatea, cea de a doua la justeta comparatiunilor.
Puntul de plecare pentru or ce comparare
poetica a fostu necesitatea sensibilizarei objec-
telor. Anse pentru ca acestu scopu sa se ajunga,
comparatiunea trebue sa fie relativ nouii, altfel
nu produce nici o imagine. Cea ce amu aratatu
ca se intampla cu cuvinte, se infampla §i cu
comparatiuni: prin usul dilnicu i§i perdu ele-
mentul sensibilu. Audindu tot mereu una §i
aceea§1 comparare, nu mai avemu pentru ea
atentiune §i nu ne .mai. reproducemu cuprinsul
materialu. Cand dicu d. e. curajosu ca unu

25

www.dacoromanica.ro
leu, nu'mi mai amintescu figura leului, ci pri-
mescu locutiunea oare cum ca unu semnu
conventionalu pentru gändirea abstracta a unei
Precum prin deasa intrebuintare se
tocescu monetele §i se perde chipul §i pajura
esprimate pe ele, a§a din comparatiunile prea
des audite se sterge imaginea sensibilä; i cu
aceasta toatä ratiunea lor de a fi.
Remäne acum la tactul limbisticu alu po-
etului de a simtl , care metaforl se poate
intrebuintà cu succesu §i care a incetatu de
a mai fi comparatiune sensibiTh i prin urmare
trebuesce pentru unu timpu sau cu totul de-
pärtatä, sau celu putin modificata in poesie. In
aceastä privintä noue ne pare, cg, in poesiile
rumäne de astädi sunt mai ales trei irnagini
a§a de usate §i abusate, inclt poetii cei tineri
aru face bine sä se fereascä de ele : . aceste
sunt fiorile, stelele §i filomelele.
Toate amantele poetilor nostri sunt ca o
floriparg sau ca o stelut,1 sau ca amèndone in
acela§i timpu (lucru mai greu de inchipuitu),
toti printii, toate aniversarele, toate dilele
märite" sunt ca o stea mare, §i toate impres-

27

www.dacoromanica.ro
siunile poetice se desceapta cand calla filomela.
Astaqi ams6 amu cetitu atatea flori i floricele,
stele, stelute, stelipare si filomeleia yersurile
rumäne, incat acum primimu aceste cuvinte
numai ca nisce semne uscate, obicinuite in vor-
bire, prin urmare fr nici unu resultatu poeticu.
Spre a mai putè fi intrebuintate asemene
metafore in literatura rumana, trebuescu im-
prospatate in modu originalu prin alte cuvinte,
cari sa fie in stare a renasce din nou imaginile
in toga frumusetea lor primitiva. Drept
modelu poate servl poesia lui Alexandri De-
dicatiune".

Tu care esti perduta in neagra vecinicie,

Stea dulce i iubitit a sufletului meu

0 blAndg, mult duioas i tainic Iumin . . .

Aci imaginea isi produce efectul ei, fiindca

este preparatä §i rennoita prin celelalte cu-
vinte marcate : tu care e§ti perdutti in neagra
vecinicie, etc.
cat de slabe din contra (pentru a nu spune

2R

www.dacoromanica.ro
unu cuv6ntu mai energicu) sunt comparatiuni
ca aceste :

Ciici eu in lume sunt ca o floare,

cu iubirea m mai nutrescu,
filomelei dulce cIntare
Pare cii'mi dice : ali, te iubescu!

Drag Elizo, tu esti mai dulce

DecIt o rozh, cleat unu crinu.

Frumoasit ca o roz1 erai in asta lume,

FrumoastE ca o floare, ca floarea delicaa.

Tu esti o stelA, ce dai luminA . . .

Ce e noaptea, cAnd mi crintA

Filomele pintre fiori?
etc.

Daca e vorba sA comparbnu tot cu flori,

s1 ne lugmu mai bine de esemplu poesiile po-
pulare, chiar cele mai de rhdu, cari toate
au cel putin originalitate in determinarea fin-
rilor si nu vorbescu numai de roze i de crini.

29

www.dacoromanica.ro
OR este de espresivd urmItoarea strofa, nus-
cutd pe stradele Bucurescilor !

Frundii verde mAru glciu

La grgding 'n Cismegiu
Doue fete frumusele
Mi-a furatu minOle mele:
Una oacbese si nalta
Ca o &die invoaltI,
Alta blondA mijlocie
Ca o junX iasomie,
Una are Debi de mill%
Care inimele furl,
Alta doue viorele
Ce te scoate din oprele.
etc.

A doua conditiune pentru admiterea compa-

raOunilor este : ca ele sä fie juste. Compara-
Ounile sunt chemate a da o imagine sensibild
pentru gändirea prea abstractd, Ans6 aceastd
imagine trebue sä fie potrivitä cu gIndirea,
altfel sensibilizarea ei produce contradicere §i
constitue o eroare. E de necredutu, cdt de
des p'écatuescu scriitorii in contra acestei
regule elementare a conceperei, intrebuinOnd
compardri false sau pline de confusiune.

so

www.dacoromanica.ro
 SI ne mai mirImu de cei nechemati §i ne-
alesi, and putemu cità asemene erori chiar
in poelii nostri c.ei mai eminenti. Eac5, cum
compari unul dintre ei :

Pe dud steaoa se oglinda

In isvorul tainuitu,
Crinul merge de colinda
Campul verde si 'nfloritu,

Si in cupa lui aduna

Lacrimele de pe flori,
Ce cu ragele din luna
Se sarutu ca dulci surori.

Ear cand soarele s 'aprinde

Pe alu ceriului altaru,
Crinul vesel 'é'i intinde
Cupa'i de margaritaru.

Astfel tu, copilli dalloa,

Cand in lume te ivesci,
Culegi roua dulce, alba,
De pe crinii sufletesci;

dud cerul in lumina

Te desceapta despre zioH,

31

www.dacoromanica.ro
 A ta inimg inchina
Feciorescele-i comori.

Cuvintele frumoase, dar comparatiunea con-

fusa, impossibilil, indatì ce incerci desemla
imaginile intrebuintate.
Aceasta" parte a poesiilor rumäne moderne
este Ong de erori in parte ap, de comice,
indit potu deveni unu izvoru bogatu pentru
almaimce bumoristice, §i cu cat autorul vrea
sa fie mai solemnu sau mai duiosu, cu atat,
se 'ntelege, impressiunea este mai ridicull.

Unu poetu compard:

PrimAvara cea doriti de la sferele senine

Pe-a zefirului aripe intre noi voioasit vine,
Sub uparele ei pasuri mii de fiori au resaritu,'
muntele i codrul de nou ear au inverditu,
Aerul seninu s'adapä de-a suflärei ei miroase,
din sinu'i roureazI pe tarine ploi mänoase.

PrinaiNara vine cu papri upare §i plotti

din sinu!

32

www.dacoromanica.ro
 Altul 4ice:
Talia 'ti nalt1 §i subtiria,
Ocliii tei negri de abanosu,
Mint ta alliii §i mititicit
Face din tine unu cern stelosu.

Talie inalta, ochi negri §i maul mica facu

unu ceru stelosu!

Unu poetu cant'l:

Sit fiu zefirul, sI fiu zambilit,

Prin cele fete sl saltu u§oru.

SI salte rin fete ca zefirul sau ca zambila I

Altul compara:

Sus la Petrieica
Ciind mergea fetica
sta i,liulica,
V4eii padea
I§i lua de fureU,
qi ea o haidua
qi ca o ntiluerc
In tufiiu torcea I

33

www.dacoromanica.ro
 Si in altu locu :

Ochii cum ii joacg

Ca la o qerpoaicl,
Ca o panduroaicg, etc.

Cetimu intr'o foae noug, din Iassi (Septem-

vrie 1866):

Adoru tare adevarul,

Ilu adoru a e frumosu,
Precum e in floare mgrul,
Al livedli pomu frumosu.

Adev6ru1 frumosu ca mrtrul !

Until incepe :

Bela copilg, de gratii pling,

Musa sublimg, soare d'amoru,
Coruri de nimfe pe buza-0 lina
Le vgdu cum joacg inceti§oru.

o buz 1iii, pe care joacI

coruri de nimfe !

34

www.dacoromanica.ro
 Unul se adreseazA la iubita sa :

Tu floare frumusia, ca cerul de mKreatl,

Ca Onsul de albastrA. . . .

Ear altul dice:

Aste mimi prea 'nfocate

Cu stilpXri de nemurire
De al pacei imnu legate
antu a patriei lake !

Ce imagine teribilä ! Inimi infocate, legate

de unu imnu cu stilpäri de nemurire !

Dar destul si prea destul de aceastä infir-

merle a literaturei rumäne, i sä revenimu
in fine la partea serioasä a cercetärilor, ce
ne ocupä.
Recapituländ resultatul dolAnditu din anali-
zarea precedentrt a detaiurilor poetice, constatám

35

www.dacoromanica.ro
ca demonstrate urmatoarele propos4iuni din
inceputul disertapunei :
Particularitgile stilului poeticu (espressiuni
determinate, epitete, personificari, comparati-
uni) purcedu toate din trebuinta de a sensibiliza
gandirea obiectelor ; aceasta provine din neces-
sitatea de a crea poesiei elementul materialu,
ce gata afara din sine, de care ans6
nu se poate lipsi nici unu opu de arte, fru-
mosul find togmai esprimarea unei idei sub
o forma sensibila corespumptoare.

Din aceste reflectiuni intelegemu in acelasi

timpu ce vrea s qica mult discutata oxigina,
litate a poetului. Poetul nu este si flU poate
fi totdeauna nou in idea realizata : dar nou si
originalu trebue sa fie in vestm6ntu1 sehsibilu,
cu care o inv61esce si care ilu reproduce in
imagingiunea noastra. Sujetul poesielor, im-
pressiunile Mice, passiunile omenesci, frumuse-
tile naturei sunt aceleasi de and lumea; noua
ans6 si in perpetuu variata este incorporarea
lor in arte : aci cuvtintul poetului stabilesce unu
raportu pan g. atunci necunoscutu intre lumea

3G

www.dacoromanica.ro
intelectuala si cea materiala si descopere astfel
o noua harmonie a naturei.

Ne pare importantu a instistà asupra acestor

adevèruri fundamentale a le literaturei : cad
togmai ele sunt astgqi perdute din consciinta
junei noastre generatiuni, çi deaceea astagi
suntemu in periculn de a uu mai avè poesie,
adeca de a nu mai avè unul din puternicele
mijloace de cultura a le societatei rumäne.
Este probabilu, ca politica ne a surpatu mica
temelie artistica ce o pusesera in teara noastra
poetii adevOrati. Alexandri, Bolintineanu *), Gr.
Alexandrescu. Atat cel putin este siguru, ca
cele mai rele aberratiuni, cele mai decaqute

Intelegemu pe Boliutineanu de mai uainte, la

1852, ciund se Midi publicarea primelor sale poesii;
cuuci peste ultimele lucri:ri a le D-sale (Eumenidele,
etc.) trebue s arunamu unu v'élu de pudoare.

37

www.dacoromanica.ro
produceri intre poesiile noastre de la unu timpu
incoace, sunt cele ce au primitu in cuprinsul
lor elemente politice. i causa se inlelege usor:
politica este unu productu esclusivu alu rap-
unei logice, poesia este si trebue sä' fie unu
productu alu fantasiei (altfel nici nu are ma-
terialu) : una dar eschide pe
De aceea vedemu, c poesiile politice pre-
cum si cele rele istorice , au toate vitiul
corespun4etoru : de a fi lipsite de sensibilitatea
poetica. Esemple voru esplica mai bine, ce
insemneazI aceasta, si pentru mai multit
murire sii incepemu cu o poesie foarte carac-
teristia a unei celebritAti de a le noastre
all% C. Negri.

0 Negri! inamicii a totu ce dI mgrire

viatl RomIniei voru putè iertit
CI ai luatu o parte de lauri la unire
Prin insistinta ta!

A face-unu singuru popolu, o singurl doranie

Din doo; a restringe atItia postulani,
Credi tu, a o se faca veodatI bucurie
Acestor sclavi tirani?

35

www.dacoromanica.ro
 Cuvgntul datorie spre teara, e unu nume !
Si patria o umbra, marirea unu eresu!
A face sa remae despretuita 'n lume
Si 'n umbra mai ales,

A pune interesul persoanelor nainte

De interesul terei, a nu simti vr'unu doru
Mid jugul reu apasa aceste locuri saute
Aceasta'i legea lor 1 etc.

Toate aceste strofe cuprindu unu §iru de

cuvinte reci, fará imagine, §i prin urmare nici
nu sunt poesie : sunt unu articul de jurnalu
pusu in rime, o monstruositate literarä. Daca
unu adev6ratu talentu poeticu a ajunsu la
aceastä decadentä, ce sä mai a§teptamu de
la ceilalti ?

Unul ne face urmätoarea poesie" epica:

CEI 300 EROI DE LA SATUL PUTINEIUL (1594).

Cu o despartire de Romani-aleasit,
Din oastea cea brava a lui Bravu trash,
Radu, Stroe, Preda, cei trei frati Buzesci,
Si Stoic& §i Radu, frati Calomfiresci,

39

www.dacoromanica.ro
 In ateva ore batu oastea tatarg
Si in doue fkduri ei o sfgrimarg;
Apoi punu pe goang hordele barbare,
Secergnd cununa cea nemuritoare.

In aceastg luptg trei sute Olteni,

Bravi ca si eroii din Cillug'éreni,
Singuri se luptarg, bravii mei
Cu douespredece de mii de pgggni:
Toi iutr'o unire, bravii mei jurarg
Pe pggIni sit'nvingg, sau cu toti sl moarg.

Satul Putineiul fu in doub- dile

Celebra strimtoare de la Termopile,
Ear Pandurii nostri eroii Spartani;
Sufletele acelor trei sute Fbiani
In Romani trecurg in acea di toti
Ca sg nemureascg p'ai lor strInepoti.

Manualul de Istorie alu liti Laurianu, pusu

in stante si trochee, si Anc . si aceste ca vai
de ele.

Unu altu scriitoru, care acum debuteaa, in

poesie, se adreseazil intr'unu diaru (din Oc-
tomvrie 1866) la Dumnedeu spune intre
altele:

40

www.dacoromanica.ro
Impgrati, regi, principi darg, toti sunt o necesitate
Pentru popoli : unii sciu sg'si implineascg datoria ce-ai impusu,
Altul iinse, plinu d'orgoliu, speculeazg onestitate,
Calcg in picioare legea, flea fi de tine pusu.

Triste scene, suferinte, care strigg resbunare ;

Totu cei sacru, nici virtute, toate aruncate'n vgntu
E tiranul Elu domnesce fgrg vr'o nerusinare.
Tatg, fiu, sotie, frate la elu nu'i decgt cuvhntu.

Totu ce ceru eu de la Tine, este grabnicg scgpare

A acelor carii suferu maltratgri necontenit.
Ai puterea'n mgna, Doamne ; fg, i 'ndatg va dispare
Suferintele mulOmei tiranii au peritu

ap, mai departe in vr'o gece strofe,

nota-bene toatä aceastä declamatiune politicA
este numai o introducere pentru a ajunge la
esprimarea dorintei de a'§i reved6 amanta :

Elvirita absenteazg, uu'i viatg pe pgmgntu.

Intr'unu altu 4iaru nou (din Augustu 1866)

cetimu :

41

www.dacoromanica.ro
 SA -scriu la ode lingqitoare
N'amn obiceiul, mArturisescu ;
Chiar de cuvinte mAgulitoare
In totdeauna mg cam ferescu;
Dar cu plAcere qi cu cAldurA
Asi scrie multe, pre legea mea
StrAmbe, sucite, fitrA
FArA de vinA cum a§i putè.

AO face una acelui care

Democratia ar sprijini,
Si monstruoasa centralizare
Ca pe o spaimA o ar goni

Asi face una cu multemire

Acelui spiritu ingrijitoru,
Ce prin scoli bune mai cu grAbire
Ar da lumina §i in poporu

Ai dura una celui ce-ar face

Jidani in tearit sA nu zArimu,
SA ne mai lese in bunl pace
FArA de Unqii ca sA trAimu,
etc.

Sperrtmu, ca" din opposiOunea frapantà intre

citaVnnile din urmg, §i intre poesiile citate

42

www.dacoromanica.ro
mai nainte, lectorul va fi simtitu diferinta
radicala ce separa poesia de prosa fie aceasta
simpla, fie rimata, i va fi intelesu ca inainte
de a putè fi vorba de poesie, trebue cel putin
sa se implineasca conditiunea mechanica a or
carui opu de arte : aflarea materialului sen-
sibilu, care pentru poesie consista in imagi-
nile sensibile desceptate prin cuvinte.
Odata aceasta conditiune implinit, incepe
te'r6mul artelor, possibilitatea frumosului, cri-
tica estetica, si de aci inainte vinu apoi ce-
rintele artistice : ca dictiunea sa nu fie prea
materializata prin imagini, ca cuvintele sa fie
asa de bine alese, incat sa intrupeze in mo-
dul celu mai simplu i pregnant.' ideile poe-
tului etc. Dupa mèsura acestor cerinte se
dovedesce apoi adev6ratul poetu, si se distinge
chiar si in privinta cuvintelor literatura clas-
sich de literatura decadintei. Dar, dupä cum
amu vedutu, de aceste consideratiuni mai Mahe
nu s'a tractatu in paginile precedente, i nici
nu credemu opportunu de a se tracta in lite-
ratura noastra, prea tnr nc pentru o es-
tetica mai intinsa. Pentru noi a fostu prima

43

www.dacoromanica.ro
necessitate : a marcà in modu demonstrativu
linia de separare intre poesie §i celelalte ge-
nuH literare, pentru ca cel putin pe aceastti
cale 31 se lAteascI in juna generatiune unu
simtinAntu. mai justu despre primele elemente
ale artei poetice.

41

www.dacoromanica.ro
 Conditiunea ideala a poesiei.

Treandu a partea a doua a disertatiunei

noastre, ne propunemu a analizà, care este
in privinta ideilor esprimate de poetu condi-
tiunea, Alfa' a direi implinfte nici nu poate
esista poesia.
0 vechie impgrtire a tuturor objectelor gtn-
direi omenesci face distingerea intre lumea
interioard sau sufieteasc i intre lumea este-
rioarg sau fisica. Ans6 si aceastti lume fisica

1.5

www.dacoromanica.ro
esista pentru noi numai intrucat simtimu ceva
din ocasiunea ei. Astfel toate objectele gan-
direi, fie esterne fie interne, se potu privi la
unu singuru locu §i se potu apoi distinge
dintr'unu altu puntu de vedere mai unitu: in
objecte a le ratiunei reci sau logice, §i in
objecte a le simtimëntului sau passionale, dis-
tingere provenittl din cunoscuta diferinta intre
minte §i inima.

Para lel cu aceasta diferinta constatamu pen-

tru scopul ce ne ocupa, urmatoarea proposi-
tiune limitativa : idea sau objectul esprimatu
prin poesie este totdeauna unu simfimMtu sau
o passiune, i nici odata o cugetare esclusiv
intelectuald sau care se fine de tërëmul sci-
enfificu, fie in, teorie fie in aplicare practica.

Prin urmare iubirea, ura, tristetea, bucuria,

desperarea, mania, etc. sunt sujete poetice ;
inv'eptura, -preceptele morale , politica , etc.
sunt objecte a le sciintei §i nici odata a le
artelor ; singurul rolu ce'lu potu juch ele in
representarea frumosului, este de a servi de

46

www.dacoromanica.ro
ocasiune pentru esprimarea simtimëntului
passiunei, tema eterna a frumoaselor arte *).

Si pentru ce aceasta ?
Cateva din causele fundamentale ce osebescu
cele doue sfere a le grtndirei omenesci, ne
paru destul de simple pentru a putè fi espli-
cate in disertatiunea de fatI fãr prea lunge
diversiuni.

Si mai intti poesia este unu productu de

luxu alu vietei intelectuale, vne noble inutilité,
cum a disu asa de bine Me. de Staël. Ea nu
aduce multimei unu folosu astfel de palpabilu
incgt s o atragg de la sine, numai din mo-
tivul unui interesu egoisticu; ea existä pentru
not numai intruch't ne poate atrage i interessa
prin plIcerea esteticl. Ans6 o condiOune, fitrii

Goethe in Faust" vorbesce mult de sciinte, Corneille

in Horace" de fapte din Istoria RomanZi, Scribe (dacI
este permisu a'lu numi Iring acesti doi) in Verre
d'eau" de politica englezii : iinsë toate aceste numai
pentru a arAta à propus de ele simtimintele §i pas-
siunile omenesci.

47

www.dacoromanica.ro
care nu poate fi interesu i prAcere, este : ca
mai 5,ntrii de toate poesia sg fie inteleasti, sg
vorbeascg, la consciinta tuturor. Prin urmare
ea nu'§i poate alege sujete, cari se tinu de
dominiul ocupatiunilor esclusive, precum sunt
cele scientifice, fiindcg aceste remgnu neinte-
lese pentru marea niajoritate a poporului, ci
este datoare a ne representà simtiminte §i
passiuni, fiindeg numai aceste sunt comune
tuturor oamenilor, sunt materia inteleasg
interessantg pentru toti. Ceea ce separg pe
oameni de o laltg este cuprinsul diferitu cu
care '0-au implinitu mintea; ceea ce'i unesce,
este identitatea mirgrilor de care se p6trunde
inima lor.
Dar chiar ingrginindu-se poetul scientificu
la acea minimä parte din publicu, care se
alcdtuesce din oameni speciali, din politici,
filologi, etc., se nasce pentru d6nsu1 o noug,
barierd : ceea ce, chiar pe acestu tëré'mu, este
interessantu astuí4i, nu a fostu interessantu eri
§i nu mai intereseazg mane, §i o poesie in-
sufletitg numai de asemene objecte aru perde
din anu in anu din atractiunea ei.

48

www.dacoromanica.ro
 Astadi se intereseaza societatea politica ru-
mama la decentralizare ; societatea, ce se mai
Quip, de cercetari limbistice, la unificarea or-
tografiei §i la terminatiunile cuvintelor none:
voru trece oare multi ani, pina, cand aceste
cestiuni sa fie sterse de la ordinea qilei? Odata
decentralizarea Meuta, ortografia §i limba uni-
ficate, miscarea causata prin aceste ocupatiuni
trecRoare va incetà, §i nimene nu le va putè
reinvià in propriul lor interesu intrinsecu.
Prin urmare poesia ratacita in sfera sciin-
tei i a politicei remane ant6i neinteleasa
§i neinteresanta pentru marea majoritate a
oamenilor contimpurani, §i este al doilea per-
Iluta la generatiunile urmatoare chiar pentru
cercul restrinsu de individi, pentru care a avutu
unu sensu §i o atractiune in dioa nascerei ei.
Ans6 prea rail este, este de prea mare
pretu i valoare acea conceptiune a spiritului
omefiescu, ce se numesce poesie, pentru a fi
espusa vicisitudinei mobile a intereselor ome-
nesci. De magica figura ce poetul a creat'o
din abundanta inimei sale, trebue sa se franga
valul timpului i sa o lase intacta pentru ge-

49

www.dacoromanica.ro
neratiunile viitoare ca o scumpl moscenire
seculard a geniului omenescu.
Numai copii cei necopti pentru a-si face o
grldinI, taie fiorile i frun4ele din tulpina lor
si le asea4/ in nisipul spulberatu : cea
suflare a v6ntu1ui le doboarl, cea racja
a soarelui le vestejesce. Dar natura , marea
noasta inv6tItoare, ii impläntA rIdIcina ste-
jarului in patura cea mai adunc/ i constantI
a pImè'ntului si de acolo dI creatiunei sale
putere de a se lupta si de a till.

Sá analizImu acum o altI causa, mult mai

importantI, pentru care poesia nu poate tractà
objecte scientifice.
Frumoasele arte, i poesia mai AntIi, sunt
repaosul inteligintei. In mijlocul fluctuatiunei
perpetue, de care este miscatu acelu straniu
productu alu formatiunilor animalice, ce se
numesce minte omeneasa, artea se stabilesce
ca unu limanu adIpostitu, spre a redà inteli-
gintei agitate o linisce salutarI. Aceasta a
fostu causa, din care s'a nIscutu odinioarI
poesia intre oameni ; aceasta este causa, din

50

www.dacoromanica.ro
dare ast4i i§i ptistreazI valoarea ei nemg-
suratI pentru fericirea geniului omenescu.
Dar activitatea scientificä nu se potrivesce
du asta, chiemare a poesiei. CAM sciinta pro-
vine din acea insu§ire innIscutg, a mintii
noastre, prin care suntemu in perpetua siliti a
intimpink or ce fenomenu alu naturei cu cele
doue intrebtiri specific omenesci : din ce can-
sA ? §i spre ce efectu ? ..A.ns6 primul cfectu
ce-lu descoperimu, se aratà a fi totdeodatà o
causä pentru lulu altu efectu, care la r6mlul
seu este noua causg pentru alte efecte §i
pe nesimtite se deschide inaintea noastra li-
nia timpului, care ne duce inainte intr'unu
vlitoru nemIrginitu. i asemene cerceandu
inapoi ni se aratà prima causg a unui feno-
menu ca fiindu §i ea efectul unei alte cause,
care ear4i este efectul unei cause mai ante-
rioare, §i a§a mai departe se deschide §i in-
dArätul nostru aceea§i linie infinità a timpu-
lui. i astfelia omenirea, imping in sufletul
ei de forma aprioricl a causalitItii, se urcI
§i se coboarà pe scara timpului in sus §i in
jos, panà and mintile imb6tränite a le ge-

51

www.dacoromanica.ro
neratiunii actuale se pleacl la pam6ntu
lasa altei generaOuni sarcina de a impinge
peatra lui Sisifos eu unu pasu mai nainte ;
aceasta alti generatiune o lasa generatiunilor
viitoare, §i asa mai departe se desvoalta sciin-
ta si nu are nicaeri repaosu §i nici odata fi-
nitu : cAci prima causa §i ultimul efectu stint
refusate mintii ominesci : nici o limita eterna
nu ne opresce, dar etern ne opresce o limita.
In aceasta stare a inteligintei active se co-
boara artea ca o consolatiune binefac'etoare.
Ea prinde atentiunea neliniscita i agitata spre
infinitu, i presentrindu-i o idee marginal in
forma sensibila a frumosului, i da liniscea
contemplativa i unu repaosu intelectualu.
Poesia in specialu trebue sa ne decline spi-
ritul de la inlantuirea nexului causalu, sa ne
manifesteze idei cu inceputu §1 cu finitu §i
sa dee astfel o satisfactiune spiritului omenescu.
De aceea ea este datoare sui ne indrepteze
spre simtiminte §i pasiuni. Caci togmai sim-
Omintele §i pasiunile sunt actele de sine sta-
tatoare in viata omeneasca ; ele au o nascere
si o terminare pronuntata, au unu inceputu

52

www.dacoromanica.ro
simtitu 0 o catastron," hotlrita §i sunt dar
objecte presentabile csub forma finita a sen-
sibilitälii.
Celelalte arte, prin chiar conditiunile lor
materiale, sunt restrinse in acestu cercu es-
teticu §i sunt ferite de rItAcirea scientificg :
nici idei politice, nici regule limbistice nu se
potu 'sculptà in peatrg sau esprimh in musicI*).
Poesia singura este in pericolu de a-0 con-
fundà sfera, §i aceasta din causa, cA, ea in-
trebuinteag acela§u organu pentru ideile ei, pe
care-lu intrebuint,eaz5, §i sciinta pentru a le
sale : adecl limbagiul omenescu. Cu atn mai
mult Ans6 este de datoria poetului ali in-
dreptà atentiunea spre diferinta intre aceste
doue sfere osebite 0 a liberà mintea obositI
din perpetua causalitate.

$9 Nimic nu este absolutu in omenire. Jurna1e din No-

emvrie 1866 ne spunu, a una Americana a pusu
Constitutiunea Statelor-Unite in musicii; dar c31 pu-
tin aceasta ni se spune ca o monstruositate ameri-
canA. CAnd se va simti cu aceeasi chiaritate de
toti ai nostri, cA o poesie asupra Constitutiunii este
tot asa de monstruoasit ca acea musia americanit!

53

www.dacoromanica.ro
 RecapitulAndu resultatul doblnditu din cer-
cetarea teoretica de pin'acum, afirmgmu din
nou adevrul cu care amu inceputu : ideea sau
objectul poesiei nu poate fi deal unu simi-
mëntu sau o pasiunec i precum amu fkutu
in partea L, a§a vomu arItà §i in aceastg
parte, cg, insu§irile esentiale a le poesiilor
celor frumoase in privinta ideilor lor se es-
plic numai pe baza acestui adev6ru.

Poetul, chematu a esprimà simiri1e ome-

nesci, a aflatu in insasi natura lor legea dupa
care sg, se conducI. Intre deosebirile ce dis-
tingu afectulu in genere, fie simtim6ntu fie
pasiune, de celelalte sari a le sufletului, se
potu cità urmAtoarele ca principale :
1) 0 mai mare repejune a mi§cIrii ideilor.
Observatiunea respectiva o poate face or cine.
Esemplul celu mai lámuritu dintre toate ni-lu
presintá spaima, cu prodigioasa sumá de idei
ce ne strábatu minea in momentele ei.
2) 0 exagerare sau cel putin o márire io
nouá privire a objectelor sub impresiunea simti-

54

www.dacoromanica.ro
mëntului §i a pasiunei. Lucrurile gAndite iau di-
mensiuni cresande, micul cercu alu consciintei
intelectuale se preface in linte microscopica §i,
privite prin ea, toate sensatiunile §i toate idei-
le momentului aparu in proportiuni gigantice
§i sub colori neobicinuite.
3) 0 desvoltare grabnia §i crescaida spre
culminatiunea finalá sau spre catastrofá, dad,
luImu acestu cuv6ntu §i in sensu bunu, mi
numai in imprejurgri tragice.

.Aceste trei semne caracteristice ale afec-

telor sunt totdeadatá cele trei calitati ideale
ale poesiei.

65

www.dacoromanica.ro
 1. Poesia adev6ratI, ca si pasiunea §i sim-
tim6ntu1, ne aratti, dar o grabnic6, transitiune
de la o idee la alta i in genere o miscare
abundantg a gAndirei. GAndirea fiindu espri-
mata, prin cuvinte, imitarea acestei particula-
rit6ti psichologice ne prescrie a stabill intre
idei §i cuvinte unu raportu de precisiune ast-
fel, incat cu or ce inmultire de cuvinte sl, se
inmulteascI in aceeasi proportiune §i suma de
idei. CIci ceea ce intdrgie transitiunea On-
dirilor si amortesce mi§carea abundantrt, sunt
togmai frasele cele lungi, in cari dupa atrtta
augire de sonuri nu se produce nici unu pro-
gresu de intelegere in consciintä. Prin urmare
regula, ce o scoatemu pentru poesie din a-
ceastA considerare a afectelor, se poate espri-
mh, in modu negativu: Poesia s'à nu se in-
toard, in giurul acelia§i idei, s'a" nu se repe-
pascd,, sa nu aibI cuvinte multe pentru gIndiri
putine. 0 esceptiune aparentà sunt poesiile
cu refrenu (cupletele); dar numai aparentl.

56

www.dacoromanica.ro
In realitate refrenul, de§i pastrandu acelea§i
cuvinte, cuprinde in fiecare strofa o idee noua
sau cel putin o altti, privire a ideei celei
vechi d. e.
VOACEA YONTELITL

Colo'n vale se coboarà

Tristu si cu capul plecatu
Unu drumetu : doru-lu omoara
S'ajungli de-unde-a plecatu I
Oare-amorul m6 a xeapa ?
Sau o piatrà s'unu mormhtu?
Atunci eco se desceaptli
i respunde: unu mornCentie I

Greu suspinit, !finainte

Grabind pasul s'a'ndreptat,
Groazli turburii-a sa minte,
Dorul l'a inaripat !
In mormëntu ass, de iute 1
Fie, pacea'i in mornigntu 1"
S'atunci eco din cel munte
Sunit: npace'i in mormëntu" 1

Vino darà, vino moarte,

Ca pe-unu daru eu te asceptu,
SI mM.gu nu potu mai departe:
Moartlil inima in peptu!
Ali! de moarte nu mi-e fria:
Alä temu cii mg va uita ! "
Din viii unu glasu se ridicli
i respunde va uita"1

57

www.dacoromanica.ro
 'Pei; furtuna 'n pieptu sbucnesce
La sermanul cllgtoru,
$i o lacrimg lucesce
In ochiu'i: Dar, vreu sg morn,
Dacg pacea pentru mine
Pacea'i numai in mornAntu t"
$i tun vgile vecine
Eco strigg: mormëntu"!
(Imit. din Ileine, de M. Cornea).

Din acestu esemplu se vede, e refrenul

departe de a face esceptiune, confirma regula
de mai sus, c poesia s nu se repeteascI §i
sl nu revin in jurul aceleia§i idei. Impor-
tanta acestei regule merge a§a de departe, incAt
unu mare esteticu §i mare artistu, Honsterhuis,
a definitu frumosul ca o productiune ce ne
cele mai multe idei in celu mai scurtu
timpu.

Toti poetii cei buni sunt esemple pentru

aceasta, §i daca este poate cu putin0 a le
face objectiunea c sunt uneori prea conci§i
chiar obscuri in espresiunile lor pregnan-
te, nu li se va aflà niciodatà defectul contra-
riu de a fi prea lungi, fiindu cl" aceasta s'ar
indreptà incontra propriei naturi a poesiei.

58

www.dacoromanica.ro
 Cousiderata dintr'unu puntu de vedere esteri-
oru, aceasta regula iniplia dar pentru poesie ce-
rinta unei conformitati intre cuprinsu si intinde-
re. Nu vrei sa esprimi toate nuanple simtimè'n-
tului, iti sunt ideile reduse la unu cercu strimtu
de privire: poesia sa-ti fie scurta. Numai and
abundaAa nouelor gändiri 4i cresce astfel in
cousciinta, incat sparge forma prea strim-
ta a unei strofe §i. te silesce a o intrupà in-
tr'o noua forma, numai atunci yei adaogl unu
nou §iru de cuvinte §i-lu vei continuà pang,
and te agita acestu impulsu irresistibilu.
E caracteristicu a arund o privire in fai-
moasa coleqiune de poesii a lui Heine Buck
der Lieder". Majoritatea poesiilor sunt de
una, de doue, de trei strofe, §i totu§i in ele se
euprinde o lume intreaga de idei poetice, de
sinitiminte si pasiuni. .A.ns6 in espressiune
hiei unu cuy6ntu de prisosu ; cea mai precisä
legatura intre sonu §i idee ! Din contra cele
mai multe poesii rumäne sunt lungi, lungi
de nu se mai isprAvescu -- in cuvinte, nu in
idei, si cu cat poetul este mai rë'u, cu atat
poesia este mai lunga. Par'ca multimea cu-

www.dacoromanica.ro
vintelor si cifra paginelor imprimate aru fi
m6sura valoarei poetice !

Prin eäteva esemple speamu eä se va

lämurl pe deplin cestiunea de fatä. Incepe-
mu cu doue poesii *) diu colectiunea citata
a lui Heine,

De-odatit eu amu desperatu

CI vola putè rabda,
Si'n fine toate le-am rIbdatu:
Dar cum? nu me'ntreba.

Unu poetu mediocru ar fi facutu dece stro-

fe ea s'a" esprime aceeasi idee, si ar A släbitu
de geee ori efectul,

Asu vrè ca durerile mele

Versate inteunu singuru cuAntu
SA le potu aruncn, la venturi
Sit le ducit etern pe patiéntu;

Sit-lu poarte la tine iubitit

Cuvgntul de chinu si de focu,

*) Traduse de D. N. Schelitti,

60

www.dacoromanica.ro
 Sg-du audi in ori i ce omit,
Sa-lu audi in ori i ce locu,

pentru repaosul noptii

and ochii abia ai inehisu,
Elu are s te urmeze
piinK 'n aduncul teu visu.

vedemu acum clteva esemple contrarii.

A. Mure§anu incepe poesia sa Vinovatul cu
strofa;

at de dulce armonie
Dormia andva 'n peptul meu,
Cum scia toate sZt tie
Nesmintit acordul sell!

Toate scia sd tie acordul seu vrea s gica c.

era armonie in peptul men, §i cele doue r6n-
dul i din urnig, nu facu de at a mai spune
dug odat1 ceea ce spuseserl mai bine r6n-
durile

Pln'acum priveam la soare,

roata lui cea de focu,
Ca unu pruncu, ce'n al seu jocu
Privesce lp. sburAtoare.

61

www.dacoromanica.ro
 Cum privesce copilul la sburgtoare, a§a pri-
viamu eu in soare tEroarea acestei imagine
este togmai, cti nimeni uu privesce de bunI
voie in soare; dar eroarea s'ar fi strecuratu
nesimtitd, daca ar fi comis'o poetul numai in
versul Intli, mai alesu cg cuvèntul la per-
mite doue sensuri; Ansè in versul al duilea
se repete §i insista :

Pan'acum priveamil la soaro,

La roata lui cep de focu,

Stranie indeletnicire, §i periculoasa !

Dar acum s'o rac,lit mica,

Mid la ochi'mi s'a ivitu,
De nu'i inchidu, reu me stria.

Se poate o maniera mai lunga de a esprimà

aceastI idee? Dar acum, f'o rac,ld mica mg
doare, se 'ntelege dac4-mi ajunge la ochi, se'n-
telege dacd nu inchidu ochii. AtIt de bine
se'ntelege, inclt este uritu de a o mai spune.
Poesia nu e trattatu de fisiologie.

62

www.dacoromanica.ro
 Apoi

Pn aci ori ce cdntard,

Ori ce riu murmuitoru,
ce fluetu de pgstord
M'adormia eu desfAtare.

Ori ce ctintare, prin urmare §i or ce flu-

ent de pastoru, §i prin urmare eari4i unu versu
sup erfluu !
A ba nu! fiinda poetul, and a disu
ctintare, a inWesu numai ctintare cu guru, de
oameni sau de päseri, pe and fluerul este o
executiune instrumentalt i, de §i poporul de
rèndu dice ciintil cu fluerul!
Profundä justificare ! i de siguru in
dioa, in care poesia va avè voie sd fie untt
tractatu gramaticalu de sinonime, aceastä
strofd a lui Mure§anu va fi citatil cti admi-
ratiune. Dar ptind atunci sä ne fie permisu
a fi de altd, opiniune.
asa merge poesia mai departe Ina patru
strofe. i and se sfir§esce, te miri, pentru ce
s'a sfirsitu. Putea sä mai continue cel putin
optu strofe, cu aceea§i economie de spiritu.

63

www.dacoromanica.ro
 Pentru a yarn, lectura, sI revenimu la unu
esemplu bunu, din Heine.

Lacrima ce amu vérsatu

S'a schimbatu in floarej
Si suspinul ce-amu oftatu
In privighitoare.

gi de nib' iubesci, copillt,

Te'ncununu cu flori
gi unu choru te vit'neantit
De privighitori.

SI mai citImu urniátoarea poesie a D-lui

Alexandri, eminentI prin sobrietatea cuvin-
telor §i grabnica transiViune a gIndirei.

ST EL EL E.

De la mine pan' la tine

Numai stele si lumine I

Dar ce sunt acele stele?

Sunt chiar lacrimele mele

Ce din ochi-mi au sburatu

Si pe ceru s'au aninatu

64

www.dacoromanica.ro
 Cum se-aninit despre dori
Roua limpede pe flori. *)

Versat-am multe din ele

Pentru soartea terii mele,

Multe pentru cei ce sunt

Pribegiti de pe piim'e.ntu 1

Multe lacrimi de jelire.. ,

Iar de dulce fericire

Ah 1 versat-am mimai doue

i's luceferi amendouel

Dar dejh incontra Pescarului" aceluia§i

poetu amu avè objectiuni de fácutu in pri-
vinta regulei ce ne ocupI. Cele d'inttii cinci
strofe sunt destul de variate in idei:

PESCARUL BOSFORrmw,

De-ar vrè inaltul proorocu

Mohamed strIlucitu,
Sa-mi fie dioa cu noroc
dorul implinitu.

*) Imagine indoielnich,

68 -

www.dacoromanica.ro
De-asu prinde-acum in inreja Inn
Pe-a mitrei imp'ératu
Ce poartA'n frunte-o mare stea,
Unu talismanu bogatu:

Eti care sunt unu bietu pescaru

Purtatu din valu in valu,
Eu care dormu la luschiudar
In earba de pe malu,
Eu Abdulah, celu mai voinicu
ITAslasu de pe Bosforu,
Ce n'am deal unu bietu caicu
'unu sufletu plinu de doru

Allah! atunci ori ce-am doritu,

Allah! ori ce-asu vrè eu,
De la apusu la resiiritu
Ar fi indatit-al mein
Caftane, saluri de Casmir
Cu late, scumpe flori,
arnAsari de la Misir
Ci vëlitul de usori

Vunu lungu caicu de abanostr

In auru prelucratu,
Cu imnuri din Coran frumos
Pe margine sApatu,
trebled de vfislasi Osmani
Ce vesel aru sburk
Mai repeqi cleat Elcovani
Pe'ntinsa Marmara.

66

www.dacoromanica.ro
 Dar n'av vré nici stofe cu firn
Si cu m/rgIritaru,
Nici largi caftane de Viziru,
Nici falnicu armasaru;
N'av vré nici Abii de Tabanu
Deprinse la omoru,
Nici lungu covoru de Ispahanu
Ce saltI sub picioru:

Dar strofa a 6-a reintoarce Ondirea la

ace1ca0 lucruri si slIbesce efeetul :

Allahi m'é juru a de-ay avb

A mIrei talismanu,
N'ay vré sI fiu Viziru, Wag vré
Nici Padiyah-Sultan;
N'av vré comori, n'av vré A am
Nici chioscuri, nici saraiu,
Nici sì dismierdu in Bairam
Huriile din raiu.

Apoi poesia culmineazA in uringtoarea stroa

finalä

Ci'n mrejit dulce prefIchdu

Duioas'-inima mea,
M'ayu duce 'ncet i tremurAndu
SI prindu norocu'n ea,
prindu copila lui Topal,
Frumoasa

67

www.dacoromanica.ro
 Ce cgntit noaptea lin pe malu,
Pe mala la Candili!

Scotindu-se afara strofa a §esea, poesia

ne aru pal-6 a cA'scigh in efectul ei celu fru-
mosu.

Ans6 cu toatI chiaritatea sperImu a se

va simtì eroarea mentionatI aci, din urmI-
toarele strofe a le unid altu poetu", a cg-
rui citare alIturea cu poetii de mai sus nu
o putemu scush deal prin scopul didacticu
ce §i l'a propusu disertatiunea noasta.

INTRISTAI;EA*)

Mu lt mi-e inima 'ntristatg,

Cgci pre reu mg vedu ursit,
Furtuni rele de la soarte,
Peste mine-au nevglitu.

1 Poesia o reproducemu din Versuintii romani, adecit:

Culesiune versuaria din foiele naciunale", edatit de
studentii scoalelor oradane. Oradea mare 1854. A-
ceastg straiiie adungturg este pling de poesii de
acelmi calibru.

68
L

www.dacoromanica.ro
Nici o data ver nnu bine,
Statatoriu nu am avutut
Relele toate cu mine,
Petrecere Feau gasitu.

Din a mea mica prunclit

Cu norocul m'am luptatu,
Dar el tot cu dusmania
In mai reu m'a cufundatu.

Favoru de locu n'am gasitu

In cruda anima lui,
Ci cu totul s'a silitu
SA me'nchinu crudimei lui.

01 dea ceriul ver o data,

SA potu sa ma linivescu
Cu lumea cea inversiunata,
SA potu A ma infratescu.

Dumania, neunirea
Ca fumul peara din noi;
Si dreptatea fericirea
Ceriul sedeasca 'ntre noi.

SI nu mai fimu nid o data.

Unul altuia vrasmasi;
Ci cu anima curata
S'ajutamu pe p1ftima0.
etc. etc.

69

www.dacoromanica.ro
 E cu neputinta a cetl asemene lucruri pang,
la sfir§itu.Toata strofa urmatoare i§i da
osteneala a mai spune Inca o data ceea ce
ne-a spusu strofa precedenta.

Si cu toate aceste numai o mica reflectfu-

ne asupra artii lor ar spune acestor poeti,
inimicul celu mai mare alu poesiei este toc-
mai cuv6ntul. Ceea ce ingreuiaza efectul, ceea
ce poate produce simtime'ntul de monotonie
si de mitt' inteunu opu poeticu este numai
multimea de cuvinte. S'a aratatu in partea I
a disertatiunei de fall, c materialul poesiei
nu sunt euvintele , ci imaginile desceptate
in fantasia lectorului. Cuvatul nu este prin
urmare decal unu mijlocu de comunicare, ne-
cessitatea fisica de care este inlantuita, idea in
transitiunea ei din mintea poetului in mintea
auditorului. Blu nu are esistenta de sine, ci are
singura missiune de a fi unu organu de care sa
se anine gandirea in trecerea ei, §i trebue s.
se margineasca strict in implinireä acestei mis-
siuni. i aci, ca §i in regulele anterioare, este
o linie de demarcatiune foarte pronuntata, in-

70

www.dacoromanica.ro
tre poetii cei chemati i intre simplii fadtori
de rime,

0 observatiune mal este de fgcutu la acestu

paragrafu, sau mai bine didndu o objectiune
de intimpinatu,
S'a disu cg poesia sg. fie abundanta in idei:
cum se acoardä aceasta cu scurtimea ei? Bine
cí scurtimea face impresiunea frumoasa a unui
raportu precisu intre cuv6ntu i gIndire, dar
nu pare mai putin adevëratu ert d, e. intr'o
singurd strofa cu putinele ei cuvinte, fie ace-
ste or cat de precise, suma de idei nu s'ar
putè numl abundanta i n'ar consfitui o vie
miscare a Ondirei. Gum se esplica atunci jus-
tel.% poetica a poesiilor celor mici?
Daca analiz'amu efectul ce ni-lu producu,
constatamu in noi o multime de idei de a le
noastre proprie, desceptate cu ocasiunea lec-
turei si alaturea de cuvintele poetului. Nu numai
ceea ce spune poesia, ne ocupa consciinta ;
ci cele spuse se afla a fi in atatea raporturi
cu alte cercuri de gAndiri a le noastre, incal
aceste sunt reproduse in consciint4, si in-

www.dacoromanica.ro
sotescil §i illustreag oarecum perceptiunea po-
etica. Farmecul acestui felu de poesii nu este
atät in ceea ce spunu, cät in ceea ce retacu
§i ce lasä in liberul jocu alu fantasiei lecto-
torului. Esperiini,a o putemu face indatä cu
strofa deja, citatä de Heine

D'odatk eu bfam deSperatu

voiu putè rAlada,
fine toate le-amu riibdatu!
Dar cum? nu me'ntrebà .

Nu me'ntrebk, flundd nu'ti potu respunde,

fibula, togmai culmea singimentului, in durere
ca §i in bucurie, nu se va descrie nici odatä cu
chvintele reci, ci va remänè ca unu restu in-
esprimabilu ahi aduncului inimei omenesci. Dar
simtimhtul , pentru care eu n'am aflatu es-
presiuni, repiodu-ti-lu tu prin propria simlire,
§i cu imagin4iu1iea4i inviatä prin putinele
mele cuvinte divineaza ceea ce este ascunsu in
cugetul meu*).

*) Comparu Edgar Poe, analiza poesiei sale Corbta, pu-

blic. in traducere francesa in Ilistoires grotesques
et extraordinaires.

72

www.dacoromanica.ro
 SI luämu altu exemplu i vomu Mil ace-
lavi fenomenu :

Dad, privescu in ochii te

Durerea mi s'a stinsu,
dacii, gura slirutu
Unu fatmecu m'a cuprinstt,

Pe peptu-ti de nit odihnescu,

In inim tresaru,
Dar dacit-mi spui: eu te iubescu,
Asu vrè s pllthgu amaru.
(Heine).

Pentru ce ? Lectorul sä, divineze, i multele

posibilitIti a le esp1icrii, diferite dupa dì-
feriçii constitue abundanta de idei ce
caracterizeazI productiunea poeticd.

Alta esemplu:

Adese ochiul féu imi pare

Intunecatu de-unu tainicu doru,
Dar eu cunoscu a ta 'ntristare :
Viata perdta, perdutu amoru

nici odat' n'a revenitu

Copilitria cea trecutk,

73

www.dacoromanica.ro
 A ta ursitii s'a 'mplinitu:
Amoru perdutu, vi41 perdutV
(Heine.)

In finè unu exemplu din Goethe:

De subt pAnfentu
Unu gheocelu
Deabil esise
Tinerelu.
Venì o albina,
Gusti din elu:
Sa scii a natura
Ond i-a creatu,
Pentru olaltK
I-a destinatu.

0 perspectiva intreagg asupra frumoasei

armonii in naturä se deschide cu aceste cu-
vinte ; dar poetul inteleptu a datu numai
unu impulsu gändirei si a lasatu liberu sirul
representdrilor s'a" se desvoalte in conscinta
lectorului dupa propria sa individualitate.
Voltaire a diLs'o : le secret d'être ennuyeux
dest de tout dire, §i (Ina' prima cerinta pen-
tru unu artistu este, ca sä scie ce s'a" spuna,
de siguru a doua cerinta, este, ca sä scie ce
sä nu spuna.

74

www.dacoromanica.ro
 Cand schinteia electrica ce transplant/ din-
tr'unu locu in altul, numai o parte a ei mer-
ge pe firele v6Ote de metalu: o alta parte,
tot a§a de essentiall, strabate in ascunsu prin
patura umeda a pame'ntului. Tot a§a in lumea
inteligintei cuvëntul 4isu este numai unu frag-
mentu alu raportului ce se stabilesce intre
minte §i minte : restul se desvoalta pe a-
cute §i acoarda ascunsa armonie a simtirilor
omenesci.

2. A doua asemOnare intre poesie §i pasiune

este unu felu de exagerare a gndirei. Or ce
simtimëntu produce o incoriare estraordinara
a intelegerii momentane §i sub presiunea ei
ideile lucreaza asupra consciintei nostre cu
acea energie caracteristica, a carei resultatu
este marirea objectelor §i. perceperea lor in
proportiuni §i sub colori neobicinuite.
Modurile, prin cari se manifesteaza acea§i
particularitate in poesiile cele frumoase, sunt
diferite. Mai antai se poate constatà observarea
ei in alegerea objectului. Objectul poesiei este

75

www.dacoromanica.ro
o idee care, fie prin ocasiunea, fie prin energia
ei, se distinge §i se separa de ideile ordinare,
inglOndu-se peste sfera bor. Simtimntul, ca-
re-i servesce de fundamentu, ramu pututu avè
toil: gradul intensit4ii lui, forma §i. combina-
tiunea sub care se presinta, sunt originale §i
proprie a le poetului. AceastI intensitate si
combinatiune noua ne esplica, pentru ce, privite
din puntu de vedere prosaicu, poesiile paru de
regulg exagerate. Dar tocmai exagerarea lor,
Onuta" in marginile frumosuiui, este timbrul
entusiasmului artisticu, sub care s'au conceputu.
CM exagerare, ce personificAri nereale, an-
së in acela§i timpu ce simtimëntu profundu al
naturei se manifesteaz . in urmItoarea poesie:

CONSOLATIUNE.

$i dad nici o iubitI

La moarte-mi nu va jell,
Cu rcd totu§i florile
Mormè'ntu-mi voru stropi.

Din trecgtori dacA nici unul

La elu nu va privi,
A. lunei raflI cälatoare
Cu flora se va opri.

76

www.dacoromanica.ro
 daca pe acestu plmëntu
Meva uità or cine,
Dumbrava i cgmpiile
'Porn mai gandi la mine,

aci çi climpla i dumbrava

florile i luna,
Pe-a lor poetu i§i voru aduce
Aminte totdeauna.
Trad. din Justinns Kerner.)

Unu altu micu esemplu ilu estragemu din

Lessing,
CANT ECU SPANIOLU.

Eri eram plinu de amoru,

Adi pltimescu,
111gne-o sg moru:
Totusi glindescu
AstiEdi i mgne
La eri cu doru,

Cat de decisiva este alegerea objectului

din acestu puntu de vedere, se va lamurl mai
bine din esemple contrarie, precum in genere
regulele estetice au mai mult valoare nega-
tiva : nu potu era, biaele, dar indica r6u1
contribuescu la evitarea lui,

77

www.dacoromanica.ro
 Trlieascll pipa consollitoare,

incepe unu poetu,

Si cu tigara ce ne distrnnu, (?)
Ele 'n necasuri ne dau uitare,
Ora fericii (?) la ele-aflAmu.

Ctind n'ai mijloace de ainggire

Pentru vr'o junk ce o iubesci,
Cere la pipN, povittuire,
Ea-ti va da 'ngrabg, ate voesci,

si asa mai departe vr'o qece strofe, in cari injo-

sirea ideilor este intrecutrt numai de cacofonia
limb ei (Ea-0 va da 'ngraba", etc)
Unu altu poetu, pe care-lu citImu tot din sus-
pomenita culesiune" a studentilor oradiani, se
adreseaz6 la una formosa (cetesce : o frumoasg.):

Soarele vie0i mele,

Resipitoare de rele,
Tu qti, o I nimfit formosa
Ca Melita amorosa.

Al Ce dicu? portretul th
Singuru e in stare, deu!
Ca sA-mi insufle viatiE,
Nina, and nu qti de fatx.
c. P. A.

78

www.dacoromanica.ro
 1116sura ritmicI a cuvintelor, rima cea mIgu-
litoare, melodioasa camp. §i tot ce alcItuesce
forma poesiei nu s'au descoperitu. de geniul
omenescu, pentru ca or ce scriitoru sa ne spu-
III ca ia pov6tuiri de la pipa in cestiuni de amoru.
Asemene lucruri sunt platitudini prosaice, dar
nu conceptiuni de arte.
Cu at are mai multu sinatim6ntu poeticu 0
mai distinse comparatiuni Barbu tiganul din
Iassi, and cantä plinu de melancolie:

Dragi boeri de lumea noug,

Dioa bung ye dicu voug,
Eu mg ducu, mg prgpgdescu
Ca unu cantecu bgtrgnescu.

Ah, ggnditi c'am fostu odatg

Glasul lumii desfatatg,
' inchinati cate-unu paharu
Lui bietu Barbu lgutaru 1

Cunoascemu objectinnea ce o facu poetii pi-

pei" 0 companie in contra acestei critice :. Poe-
sia frumoag trebue sA, fie adev6ratl, i/ n'y a de
beau que le vrai, etc.
Objectiunea seamAng cu cei ce o facu.

79

www.dacoromanica.ro
 -,

Totu ce e frumosu e adev6ratu 1 Fie ; de si-

0 vine sá intrebi Cu Pontius Pilatus: ce este a-
dev6rul ? Dar din aceea nu resulta And, ca
totu ce este adev6ratu trebue s5, fie si frumosu.
Nimene nu contesteazá domnului C. P. A...
cg, se uitl la portretu, dud nu-i este Nina de fafli;
dar de aci nu urmeag, di, aceastá intemplare
adev6ratá, sá fie poeticá. Din multele idei cu
realitate ce se cuprindu in capetele omenesci,
numai acele sunt si frumoase, care sub vèlul
unei sensibi1it4i adecuate ne presentii sinati-
minte distinse prin forma, intensitatea sau oca-
siunea lor.

i in toate casurile cuvbtul adearatu in

aplicarea sa la arte, trebuesce intelesu cum grano
salis. Ce este adevèratu in frumoasa strofa
citatá:

daca pe acestu piniéntu

Mg va uità or cine,
Dumbrava si campiile
Voru mai glndi la mine?

Este adevèratu cá voru gándl cámplile la po-

80

www.dacoromanica.ro
etu? Nu ; dar adev6ratu este, ca poetul vi-o
incbipuesce i ca aceasta inchipuire ilu conso-
Jeaza.
Cuvintele poetului potu dar sa fie tot a§a de
pupil reale in intelesul lor logica ca nduci-
rile nebuniei, numai simtim'éntul celu profundu
al naturei sa fie pastratu ; si cine a intelesu
odata natura visionara a intregei existenti, nu
se va mirk de aceasta.
Cu alte cuvinte: adevend artisticu este unu
adev'au subjectivu, §i elu nu prescrie nici odata
D-lui C. P. A. de a face elite o poesie din toate
evenimentele D-sale private, ci i prescrie de
ali intrupa in forma poetica numai acele sim-
timinte adev6rate, cari se distingu prin nobleta
lor §i, introduc6ndu o suflare de idealismu in
existenta de toate qilele, sunt demne de a ma-
nifesta o sibiectivitate de omu. i aci este
'mufti], uncle se vede din non, cat de osebita este
poesia de ocupatiunea scientifica.

Unu altu modu prin care poesia cauta a imità

§i a produce energia afectului, este contrastul,

SI

www.dacoromanica.ro
§i ea esemplu citmu mai nti urnatoarele
versuri none ale unui june poetu rumlnu:

Pe dud frunda
Pe creangtt murea,
intinerittt
Vesel te iubel

Adi pe creangX cut plAcere

Frunda vei
Adj inima-mi de durera
Poate va murl.
(M. D. Cornea.)

Ce efectu frumosu potu s produca contraste-

le, ne probeazg, urmItoarea poesie de Goethe

MING-AMU IN LACRIMI.*)

De ce, amice, esti mtEhnitu,

Clind veseli toti ne-amu strinsu?
Eu dupti, ochii ti cunoscu:
De sigur tu ai plänsu.

dac'am plänsu, retrasu de voi,

Am plänsu de chinul greu,

*) Traducere de N. Schelitti.

82

www.dacoromanica.ro
$l lacrimi curgu asa de dulci,
Alinu sufietul meu."

Amicii tgi voiosi te rogu

In sinulu lor sit vii,
$i ori ce 'n lume ai perdutu,
Mähnitu sI nu mai fii.

Strigati, vuiti, dar sit fé spunu

Ce pXtimescu nu potu,
Ah nut eu n'am perdutu nimicu,
De si-mi lipsesce totu."

Fii sprintenu dar s't cu curaju,

Esti tgngru plinu de focu,
In anii t6i ori unde-ajungi
Cu-amoru si cu norocu.

Ah nu, acolo n'am s'ajungu!

Stit prea sus ca a speru,
Lucesce blInd s'itsa, frumos
Ca steoa cea din ceru."

De stele sit ne bucuritmu,

Ear nu sI le dorimu,
$i cu plitcere noaptea-ades
La ele sit privimu.

cu plitcere dile 'ntregi

Privescu ades la ea;
Litsati, ca noptile sit plitngu
CM inima mea vrea."

83

www.dacoromanica.ro
 Unu nou siru de reflectiuni decurge din acestu
paralelismu intre poesie si simtim6ntu, indata
ce privimu partea lui negativa. Data este greu
si de multe ori imposibilu a analish natura po-
sitiva a cerintelorn poetice, este din contra mai
usor si mai sigur a arata ceea ce este opritu
in poesie, si aci estetica practica isi implinesce
misiunea ei cea mad folositoare.
Din acea ca poesia, ca si pasiunea, märesce
objectul si se ina10 intr'o sfera mai distinsa,
resulta ex contrario, ca ea ti ebue sa se fereasca
de micsorare si de injosire.

Vorbindu mai antai de defectul micsorarii,

atingemu o cestiune destul de importanta pentru
poesiarumana actuala: cestiunea diminutivelor.
Formele de substantive si adjective in icat, ticet,
icei, oarti, etc., sunt astaqi viciul contagiosu de
care suferu mai toate poesiile rumäne. Cate scapu
din injosirea ideilor, moru de boala diminuti-
velor. Fie-care poetu crede, ca nu este destul
de poeticu, de delicatu, daca nu-si diminueaza
cuvintele, si acum amu ajunsu asa de depaite,
in cat cu greu se va mai ailà vre o poesie ru-

Al

www.dacoromanica.ro
mIng, care sg, nu fie bäntuitI de aceste forme de
decader0
Scumpa mea
Dina mea din ceru,
Ia o guritI
Asta-i totu ce ceru.

(Nu'i e destulu Ionip, a faleutu Ionitica!)

Ce facu cu onoare,
Scii c'o guriticit
E ca i o floare, etc.

Ia aceastl cruciulitI
pAstreaz'o 'n s6nulu tgu,
'In mai du-mi a ta gut*, etc.

Gurita ta, fetiÇ, e dulce rumeioarit,

E garoflta crea0 in a ei
talia-ti gingasit e foarte
A tale picioruse, o scumpa mea frumoasti,
etc.

De-ti place, scumpit Lino, aceste versulete,

etc., etc.

85

www.dacoromanica.ro
 Mari, gurifii, Ionitica, cruciulifd, garofip,
piciorup, versulefepentru Dumneleu! Ce lim-
1)1 este aceasta? Ce tonuri de copii nevirstnici?
Ce lingu§ire bizanting ? Cu asemene terminati-
uni linse §i corupte are sI se produca energia,
intensitatea, vigoarea impresiunii poetice?
SI ne intelegemu! Ce rolu potu juch dimi-
nutivele in poesie? Poesia are sI mä'reasd efec-
tul; prin urmare numai acolo, unde anume prin
micimea objectului se produce impresiunea cea
mai marcata, numai acolo diminutivul poate
avè locul s6u specialu. Toti poetii cei mari ne
invatI aceasta. SI ne aducemu aminte de esem-
plul citatu din Goethe:

De sub pAnféntu
Unu gheocelu
Abia esise
Tinerelu.
Veld o albing,
Gustil din elu:
Sit scii cit natura
Cand i-a creatu,
Pentru o laltit
I-a destinatu,

Si textul germanu cuprinde diminutive,

86

www.dacoromanica.ro
unul din pulinele esemple de diminutive in Goe-
the. Pentru ce ? Illicimea objectului este pun-
tul de contrastu. Idea este: Armonia cea mare
a universului se manifesteaza pana in cele mai
mici fib4e ale sale. Prin urmare diminutivul
are aci ratiunea sa de a fl.
Dar dud se afla diminutive in flecare stroafl
0 la fiecare ocasiune; cand gura este mica, pi-
ciorul micu, Maria mica, Ionita micu, garofa
mica, versul micu, atunci e micu §i poetul, mica
0 literatura §i toate se afla' in decadenta.
E de necrequtu, OA, unde merge aceasta
mazie in literatura noastra. Unu june studentu,
altmintrelea plinu de inteliginta', incepe a pu-
blica nisce incercari poetice 0 le dedica D-lui
V. Alexandri inteunu. sonetu, care se termi-
na astfeliu :

Prilmesce, poete, aste verstifele,

Ciici sub ale tale falnice-aripele
Vreau sit leagnu gingas dorul, ce-am visatu 1

Ali inchipul pe D. Alexandri cu aripi, este

deja o intreprindere indräsneata; dar dad. ari-

87

www.dacoromanica.ro
pele sunt mari, trecemerge! Ans6 a-si in-
chipui pe D. Alexandri cu aripelle mid, este o
imagine de unu ridiculu asa de pronuntatu, in
cat, pentru onoarea gustului omenescu, trebue
sit cAutä'mu unu feliu de esplicare la intrebuin-
tarea ei.
Esplicarea este usurinta rimei. Versuri si a-
ripe nu se rimeaz1; hai sä facemu versurele si
aripele! Mae si vale nu merge: hai sä clicemu

Mariuta bAlAioarI
Impreung duoë flori
le-aruncii in valcioai ;

garoaffi nu se potrivesce, hai sit qi-

cemu: tu ai o guritä ca o garofigt; i asa in in-
finitu. Diminutivele rumänesci, ill diferintä de
cele germane, au nefasta proprietaté de a
cuprinde in terminatiunea lor tot-deauna si-
laba intonatä; prin urmare or ce cuv'éntu ru-
mänescu rimeazä kirk' esceptiune (cänd in rimä
masculinä cänd in rimä femininä) cu or ce altu
cuvèntu de acelasi genu, indatä ce se pune in
diminutivu. Rine lacrimae.
pentru aceastä negligentä, pentra leriea

88

www.dacoromanica.ro
poetului de ai cautà o alta lima, se corumpe
poesia intreaga §i se introduce in literatura o e-
feminare §i unu spiritu de miniatura, precum
nu se Mai al nici in ultima decadenta a lingu-
§irilor persice i turcesci.

Cu cat o rima este mai upara, cu slat este

mai eftina §i mai comuna, i poetul trebue sa
se gandeasca de duo6 ori pia a o intrebui*.
Unu poetu distinsu nu va rimà nici odata ver-
surelearipele.
Adaug4i la aceasta, c noi Rumanii avemu o
causa speciala, de a ne feri de diminutive in po-
esie, i aceasta este intrebuintarea lor de catra
Tigani. Tosi cunoascemu diminutivele servile
ce le obicinuià aceasta casta nefericita, cand
vorbeá limba noastra, §i de atunci incoace dimi-
nutivele suntpar excellence o maniera Oganeasca.
Ca sa, simiÇi aceasta cu totu desgustul, cetiti
urmatoarele strofe ale unui autorunu de r6ndu,
ci ale unui autoru, care este asta4i unul diu
cei mai buni scriitori in prosa, dar pe care in
poesie aveti sa-lu judecati dupa diminuti-
vele sale.

89

www.dacoromanica.ro
 Tii tu minte omit, pentru 'ntgia omit
Caul la tulpinitä, jos %net 01.14
Noi ne särutamu?

Tii tu minte oarä, noaptea de la moarli,

Gramadit 'n drorhip, aid eu pe chichitti
Tineam mitna ta?

tu minte oarit in acea crecioarit,

etc.

Tii tu minte mutt, acea dumbrävioark

etc., etc.

Cu asemene lucruri avemu de gändu 0, pu-

nemu fundamentul literaturei rumine?

Daca in r6nclurile precedente ne-amu o-

pusu in contra abusului diminutivelor, cu
aceasta nu amu voitu 0, 4icemn, a ele sunt
cu totul de evitatu. Din contrá suntemu si-
liti a le admite in poesiile noastre mai mult
chiar cleat in poesiile or cärui altu poporu,
afará de celu italianu; fiinda numai noi §i
Italienii avemu in limbä atátea forme diminu-
tive §i. totdeodatá atáta u§urinta de a le in-
trebuintà la or ce cuv6ntu. Prin nrmare dimi-
nutivele sunt oarecum o particularitate carac-

90

www.dacoromanica.ro
teristica a limbei noastre §i din aceasta causa
voru avè totdeauna o mare intindere la noi.
Dar cu atat mai mult poetii sa se simta
provocati, de a se ferl de escesu , de a
nu intrebuinta diminutive nepotrivite cu na-
tura cuv6ntului (versurele, droghip, etc.), in
genere de a nu intrebuintà diminutivele prea
des §i in ori ce casu de a nu le intrebuintà
intr'unu modu fortatu numai pentru a se pro-
duce rima.
i aci, ca in toate cestiunile ce se referu
la natura limbei, poesia populara, ne poate
servl de modelu. Citamu ca esemplu frumoasa
poesie din Romania mica Oltule, Olterule.
Oltule, Oltetule I
Seca-Varu piraele,
SI creascit dudaele,
SI trecu cu picioarele.

Oltule, riu blestematu,

Ce vii asa turburatu?
Ce te repedi ca unu smeu
i-mi opresci pe Nitul meu!

SchimbI-ti, schimbIli apele,

Slabescell virtejele,
Si vèlu petricelele,

91

www.dacoromanica.ro
 Sti tread fetitele,
SI le speli picioarele,

Eaca neica 1 Nu e neica I

CIE de-ar fi yenitu neicuta,
L'ar fi cunoscutu leicuta.
Bine, bine, nu e neica I

Vgntule, du-te de-i spune,

CK. zitbayele nu-su bune,
CK Florica duce dorul
§i i-a 'ntelenitu ogorul,

Vino Nitule Mete,

Ce faci lelea di te-astepte 2
Busuiocul a negritu,
Rosmarinu-a 'ngitlbenitu.

Lelea pRinge, se jelesce,

Nimeni n'o mai ingrijesce.
Vino Nitule Mete,
Ce faci lelea sit te-astepte 2

In toatk poesia nici unu diminutivu nu este

nenaturalu sau foilatu din causa rimei. Pe-
trelefetele s'aru fi rimatu mai bine deal
petricelelefetifele, de§i am6ndoue nu sunt rime
curate ; §i neicaleica era o rimk, tot asa de
bunk ca neicqaleicuta. Diminutivele sunt
dar aci numai desmierdári populare.

92

www.dacoromanica.ro
 0 aka regula negativa ee se poate invOtà
din acela§i puntu de asemenare intre poesie
pasiune, este : ea poetul S nur§i injoseasa
objectul. Dispositiunea poetica se inaltI peste
sfera de toate poetul trebue $5," o men-
fill la aceastI inlgtime §i A. nu o coboare
intr'o niverl inferioarl. Cea mai mare aten-
tiune meritg in aceastl privintl alegerea cu-
vintelor; unu singuru cuv6ntu comunu este in
stare a ucide toat5, impresiunea frumosului,
aceasta cu dreptu : fiindeI o asemene injosire
din partea poetului probeazä, a era insu§i lip-
situ de entusiasmul poeticu pe care ár vol sa-lu
descepte in noi. Si vis me flere, dolendurn
est primum ipse tibi, 4ice Horatu in epistola
sa cItrl
Iubeam cu fregesime o jung pentru care
Viga fi dat'o; dar vai ! o am perdutu I
Sg fiu iubitu de (rasa doream cu infocare,
Dar toat' a mea speranta ca vgntul a peritu.

o at pang de dulce sublima-i sarutare

Eram nebunu de (lama, nu minta, o am iubitu, etc.

Me costa c'am perdut'o, mp costa pan' la vialg, etc.

93

www.dacoromanica.ro
 Ce asunetu mg stirnesce
In a noptii grea acere ?
Mama bung, en privesce
Cine alin' a mea durere? eta.

Pe and n'avuiu convenire

Cu tine, formosa ding,
Anima mea, de perire
pu-mi resare i sening.

Angerul vietei mele:

Tu e§ti frumoasa deitgl
Tu intre supgreri grele
Al meu limanu, porumbitat

Anioru'n pieptu sbocotesce

poftesce doftorie,
Dar nimic nu-i folosesce
Fitetu ori cine sit vie,
etc.

Se intelege de la sine, cA, injosirea este

ceva relativu. Totul at6rng, de la nivela pe care
te pui, Cutare cuv6ntu este permisu intr'o
poesie populara, fiinda aceasta incepe cu es
presiuni ordinare §i apoi se inalp, in sfera
poetic6,; pe and acela0 cuvgntu in mijlocul
une versific4iuni clistinse injosesce i ucide

www.dacoromanica.ro
frumosul. Farmecul poesiilor populare e dis-
tanta relativl intre ideile de rbdu, care ser-
vescu de fondu, i intre subita nobl.etI de
simtim6ntu, care strIbate §i se inaltg peste
d6nsele *). Din contra poesiile cele rele de
salonu au unu fondu de cuvinte alese, de sim-
timinte cu pretentiunea de a fi distinse, §i
deodatA, din inaltimea bOr artificiala te arunc .

cite unu euv'eltu in injosirea de toate Ode,

care acum 1,0 pare indoit de comunl.

Unei poesii populare gi este permisu a (lice:

Film( lit verde de piperu!

Dacg, nu e unu misteru
e§ti Dumnedeu in cern,
mie ce ii ecru ;
nu-ti ceru vr'unu lucru mare
SA-ti fie cu supltrare,
Nici nu cern vr'o boettie
Ca sä-ti fie cu mlnie
Ci-ti cent pe drAguta mea,
Care m'am iubitu cu ea
Din virsta copiläreascit,
Din coliba pltrinteascrt.

*) De aci se esplicit profunda impresinne, ce producu

scenele popnlare din dramele lui Shakespeare, cu totu
cinismul bor.

www.dacoromanica.ro
 Pruncyt vercle flori de socu
crucea de norocu,
CI tot umblit in gropi diindu
Si nu dit la toti pe rendu.
Unii cere bogAie,
Elu le a driEgute-o mie ;
Unii cere flori de crini,
Elu le dI manunchi de spill
Nu Mai e norocu in lume,
perdutu si elu de nume 1

Dar uilei poesii le salami e permisu

a se intitula geana de lacrimi" i apoi a 4ice:
Geana-mi de lacrimi e ca o salba,
Arde-te-aru focul, demonu spurcatu etc,

Sau cum dice altul:

Eartisi am vecIut-o, mare Dumnecleu I
Si ear in durere e sufletul meu.
Inima imi arde, templele imi batu,
Sufietul meu sboarI, parca sunt turbata!

Sau cum 4ice Andreiu Muresanu in Unu

remasu bunu de la Bra§ovu":
Reuneti, basti invechite,
Ce ades ye cercetam,
P'a voastre ruini turtite
Doamne mult mai cugetam,
Cit asemenea ursitg
Va fi mie iinduitd!

96

www.dacoromanica.ro
 Tè MA ) frumoaa Sioane I
P'al tga vb.rfu and me suiam,
Ca in nescari vii icoane
Tofu tinutul revedeam I
Oar 15sa-m'a cruda soarte
SI te mai calcu ptin' la nzoarte I

Sau cum (lice VIcgrescu:

Aldi, Romane 1 aei e vreme

De and feara ta tot geme,
Suferind ruOni si groaze
Sub cumplirea multor loaze,
etc.

Dar la ultimul gradu de injosire s'a co-

boritu unu scriitoru, a clrui versuri cu-
prindu esemple miraculoase pentru totu ce
este neiertatu in poesie. Trebue sä, ne ran.-
ginimu a estrage pentru casul nostru numai
cäteva rönduri din o baladä a sa, intitulatl:

TIIIIIMVITL AMORITLUI.

In natura toaa totul repo*

Pita si chiar geirla in albia sa;
Numai o copilit singua veghia
'n acerea noptii astfel ea ants.:

*) Muntele de ldngit Brapv.

9?

www.dacoromanica.ro
 CAnta, cg, este orfana §i cg, numai prin
onoare poate O. dobëndeasca. pe Costicit".

Äng in fereastrg bate oare care,

Numai decgt Lisa suflg 'n luminare.
Totu intrg 'n Were. Unu glasu mIngMosu
In linistea noptli vibr'armonios :
Eu Bunt, Eliso, nu te speria,
Dar aprinde lampa, sl fe'du fata ta.
A I tn esti, Costicg? Eu, angelul men,
Si asteptu d'asearg sub balconul ten.
Frumoasg purtare,1 Bine sede, deu!
SI sedi toatg noaptea sub balconul men .
Ci ia lasg gluma, da-te iute jos,
Si dg-mi o guritg, angel radios !
Sg-ti dau o guritg, pe fereastrg, eu ?
Nu me" cunosci gncg, Domnisorul men.
Eu imi tiu parola pe care ti-am datu,
Dupg cununie sg-ti dau sgrutatu.
Dar nici eu parola, Liso, n'am uitatu,
Ci dil-mi o guritg, cgci am inghetatu.
etc.
Da-mi o sgrutare, o Elisa mea,
S'i iti juru, cg mane tu esti soata meal
Fapte ! fapte 1 fapte 1 cgci de jurgmuntu
S'i de vorbe grase prea sgtulg sunt.
etc.
Adio, Eliso! mg ducu sg mg'necu...
Adio 1 vedi gnsè' unde-i lacul seen...
etc. etc.

Resultatul este, ct a doua di Costie,i se

insoarI cu Lisa.

RR

www.dacoromanica.ro
 Cine ar fi creptu, ca asemene platitudine
de maliala s'a se imbrace vre o data cu vest-
mOntul poesiei?

i fiindca am vorbitu de Costicl" si de

Lisa", sa mai considedimu unu altu periculu
de injosire al poesiei : numele proprii. In po-
esiile epice cu fundamentu istoricu numele
proprii sunt in mare parte impuse poetului ;
nu le poate nici evità nici alege. Dar ele in
asemene casuri nu stria' impresiunea poetia :
faptul, cg, sunt istorice, le (la oare care nobletl
de vechime si le ridica peste sfera comuna. Ans'e"
in poesii Mee numele proprii sunt periculoa-
se. Uncle potu trece, d. e. Elena, poate din
amintirea antichitalii Grecesci, Maria, poate
din causa cà este purtatu de o fiinp venerata
a religiunii crestine etc. Dar cele mai multe
injosescu poesia, aducndu lectorului mai anal
aminte cutare sau cutare persoana foarte pro-
saicà si comuna, care poartà acelasi nume.

Dar de ce, fetitX,

A§a crudI eSi,

99

www.dacoromanica.ro
 De al teu Ionit1
Nu compatimesti ?

Imi diceai odatA, imi aducu aminte,

Cu o voce dulce, ce mult me 'nanta :
Te iubescu, Costia, te iubescu ferbinte,
.*1 null ceru nimica cleat mana ta I
-
Doamne atu e de frumoas4
Lis4oara mea I
at e de dagostoaa
Mid me uitu la ea

Elisa s'aru putè dice, Lis4oara e cu ne-

putinp in poesie ; c'est du style de femme de
chambre,

ikna odatä: poetul nu are sä reproducg

realitatea crudä; si dacä, pe amanta sa o
chiamä in realitate Ioana sau Lisisoara, a-
tunci sl-si pästreze numele pentru elu, dar
sä nu-lu punä in poesie, cad prin aceasta
si-o injosesce. De poetu trebue sä se did,
ceea ce dicea Schiller de amic4ia junelui
Piccolomini ;

100

www.dacoromanica.ro
 Ciici elu eta Mug mine ca junet,a mea
i din realitate imi fled, unu visu,
Asupra tipelor palpabile
A lucrurilor astei lumi vulgare
Tineudu al aurorei magicu vglu.
De sufletul lui june, luminate §i
Miraculoase deveneau
In ochii mei uim4i, figurele
Banale, seci a le vietei.

3. Cea din urmä asemënare intre pasiu-

ne i poesie ce ne amu propusu a analizä (pag.
55), este desvoltarea grabnicet i crescMcla spre
culminatiunea finald, ce o au anAndoue in co-
munu.
Pasiunea este o stare abnormalä a sufletu-
lui omenescu. Incordarea sensatiunilor, prin
care se caracterizeazä, nu poate dull mult
ffirg, a pune sufletul in pericolu, §i termina-
rea ei, in proportiune cu natura acestui afectu,
constitue totdeauna o crisä intelectualä i fl-
sicä, a cärei scarl variazä de la plänsu pänä
la nebunie. irul fenomenelor pasiunei nu este
cleat apropierea cresdndä spre acea catastrofä.
Poesia ne presintä aceea§i insuOre: §i ea
are cu necesitate unu puntu de culmina-

101

www.dacoromanica.ro
tiune, in care se concenta ideile ei si pe
1Ang6 care toate celelalte espresiuni erau nu-
mai elemente preparatorii, oare cum grade de
ingltare ; si de sigur strofa, in care culml-
neazI poesia, este si cea d'intgi, care s'a pre-
sintatu in fantasia poetului in momentul con-
ceptiunii si pentru resgrirea cgreia poetul a
compusu pe celelalte; ea este esinta, este
intaiplarea poesiei si totdeodatit mesura pen-
tru efectul ce-lu produce; de la ea aternA
lungimea sau scurtimea opului, de la ea si
tonul, in care este conceputu : atlitea strofe
si acea coloare trebue sä," aibl o poesie, ate
si care se ceru pentru ca strofa culminantg
s6. ne faca impresiunea cea mai mare.
Unu esemplu eminentu de' culminatiune este
poesia lui Goethe Erlkoenig"*) :
CRAIU4 CODRULUI.

Prin vantu, prin codru'n al noptii sinu

Trece Ware tatal batranu,
Elu tine'n brate copilul,sen
i-1 strange dulce la peptu meren.

*) Traducere de D. N. Schelitti.

102

www.dacoromanica.ro
Copile dragg, ce teamg ai?
,..Tatg, nu vecji pe-al codrului crain
Ctr-a sa corong pe capul seu?
E ceata numai, copilul men.'

,Copile dulce, mult te-asceptgmu,

Jocuri frumoase bai sit jncgmu,
Flori pentru tine am cgtel vreA,
Rochiti de aunt inuma ti'a da."

Tatg, pe rege n'ai amlitu

In taing ate mi-a fiiggduitu?
Copile-ti pare, te-ai in§elatu,
Prin frumli uscate vgnt'a suflatu.

Cu mine dragg de vei veni,

Fete le mele te vor slujl,
,Fetele mele te-or dismerdk
4i'n visuri dulce te-oru leggnà."

Nu vedi tu tatg colo cum jocu

A regelui fete pe negrul locu?
Uitg-te bine, sunt trunchiuri maxi
crengi cg(jute din vechi stejari i

Plgcuta ta fatg mult o iubescu,

De nu vii singuru, eu te rgpescu."
Tatg, ah tatg, mgna a'ntinsu,
Craiul pgdurei eatg m'a prinsul

Tatgl in spaimg aleargg, mereu,

Bgiatul geme in bratul seu,
$i and in curte elu a intratu,
Mortu pe copilu in brate-a atiatu,

103

www.dacoromanica.ro
 Ca esemplu va fi tot a§a de bimuritg, ur-
mkoarea poesie mai scurf/ de Th. Gautier.*)

NORD

Sultana vrea sg intre in baia din grading,

Ea ultima sa haing acum a asvarlitu,
pè'ru'n libertate ca o mana diving
Pe corpul seu celu fragedu voios s'a respanditu.

De sus egg Sultanul la (rasa ca privesce

barba ii desmearda, diandu in gandul seu:
Pe turnu Eunucul aprigu se primbl i pazesce,
nimeni p'asta lume n'o vede decat eu.

Dar lucru de mirare unu noru din ceru respunde

piand : si eu, o doamne, o vèdu colo de sus,
,,V6du sinu-i ce se umflg snb limpedele unde
corpu-i ce nudu sede sub ochii mei espusu."

Ahmetu s Mai galbinu ca luna intristatg,

Scose din bran hamgerul cu arta ciselatu...
Sultana favoritg in sgnge stg 'necatg,
Ear norul celu fantasticu pe ceruri a sburatu.

In fine mai reproducemu o data din publi-

catiuni anterioare faimoasa baladg, a lui liii-
d **)

Traducere de D. V. Pogor.
Traducere de D. V. Pogor.

104

www.dacoromanica.ro
 BLESTEMTI CANTARETULUL

Erg in vremea veche unu mgndru naltu castelu,

Departe pun' la mare pe cgmpuri domnea elu ;
In juru grgdini tufoase cu flori se'ncoronau,
Din ele recoroase cascade se vërsau.

Acolo-unu aprigu rege departe 'nvingbloru

Pe tronul seu stg galbenu, tgcutu, ingrozitoru,
Cgci ce ggndesce-i spaimg i ce vede-i mgnie
ce vorbesce-i moarte §i sgnge ce elu scrie.

La elu sosirg-odatg doi nobili cgntgreti,

Albindu unul, ear altul ornatu cu galbeni creti.
Pe celu bëtrInu cu harfa-i, unu calu mgretu purtk
Celu tënëru ca o floare, urmgndu voiosu saltà.

Dise atunci bargnul Curagiu, o fëtu frumosu,

GAtesce mgndre anturi §i glasul celu duiosu,
ln plgnsu voe bung puternic sg clintgmu,
P'alu regelui crudu sufletu avemu sg'nduio§gmu.

In sala cea mgreatg iat' amëndoi cà stau,

regele, regina pe tronuri ascultau.
Celu rege, ca furtuna, e crudu plinu de flori,
Regina, dulce, blìlndä, ca luna dintre nod.

lncepe p'a lui strune bkrgnul a cgnta,

Bogate, mai bogate elu tonuri iaalta ;
Ear vocea celui tëngru, mai purg si mai vie,
Contrastg cu a harfei profundg armonie.

Ei cgntu de libertate, plAcere i amoru,

Bravurg i credint,g, sfintenie i doru;

105

www.dacoromanica.ro
Ei cantu de totu ce-i duke si'n inima pgtrunde,
Ei cantu de totu ce-i nobilu sPn suflete respunde.

S'au stinsu pe ori ce buze ironica zimbire,

Totu cercul care asculta, se'nchina cu uirnire ;
Regina transportata, cu sufletu 'ncantatu,
0 rozI cantitretului din shall au aruncatu.

inselatu poporulFemeia mi-o rapiti 1

Riknesce crudul rege, i toti stau impietriti.
Pe fén6ru elu atunce cu sabia a lovitu,
Din piept in locu de canturi rosu sange a sbucnitu

Poporul, ca de fénturi gonitu, se departeaza,

In bratele harfistului celu Onëru ecspireaza.
Bëtranul trupul palidu pe calu au asedatu
fata coperindu-i tacutu s'a departatu.

Trec6ndu sub poarta 'nalta elu Ira se opresce

harfa d'o coloana de marmura zdrobesce,
De glasul seu castelul intregu a rPsunatu
astfelu de cuvinte grozav a blestematu :

Vai voue, bolte 'nalte, subt arcurile voastre

Eternu sa nu resune d'acum cantari d'a noastre I
Ci numai jale, plansuri i pasii cei de sclavu,
Pan ce geniul resbunarii din voi va face pram
Vai voue, gradini rnandre, ce'n flori v veseliti,
L'acestu capu mortu i palidu uitati-v6, priviti.
SI vestejiti ca Unsul, sil sece ori ce isvoru,
piatra i pustie sa fiti in viitoru.

Vai tie I aprigu rege cu ochii impietriti,

Zadarnic porti corone de multe biruinti.

106

www.dacoromanica.ro
 SA fie alu teu nume etern d'acum uitatu
.:: adAncu in intunericu sii fie cufundatu.

Asa dise UtrAnulCerul l'au auditu,

boltele'su ruine, plinth s'au zdrobitu.
0 singud colonA trecutul atesteazA,
'aceasta se clintesce spre noapte ca sA. cadA.

Gddinele frumoase acum s'au dArAmatu,

Nu vedi copacu cu umbra, isvoarele au secatu ;
De regele celu aprigu vr'unu cAntu nu pomenesce :
Blestemul cAntitretului astfel se impliuesce.

In aceste trei poesii este o fapta de cata-

strofl, care inseamng culminatiunea; Ans6 cul-
minaOunea exista §i acolo, unch poetul arata
numai impresiuni interioare. D. e.

Pe a lacului surfatA
Rada lunei se adapA,
Rose palide 'mpletesce
Pintre trestia din apg.

Cerbi se primblit MITI termuri

Sus la ceru dandu,
In tufisu deabia se miscit
Paserea visAndu.

Ochiul meu se plead 'n lacrimi,

Prin intreaga-mi fire
Ca o rugAciune trece
0 dulce suvenire.
(trad. din N. Lenau.

107

www.dacoromanica.ro
 Ce sburatu, ce vijiire !
E unu pilcu de ciodrlii !
Multe fluturä prin arbori,
Alte sboarli, pe

'Una sus la ceru se ura

Pe scara antului seu;
Àns cea mai cIntlireatI
S'a ascunsu in peptul meu.
(trad. din Uhland.)

Pentru sustinerea opiniunei noastre vomu

cità acum, ca í la paragrafii prececlenti, cA-
teva exemple de poesii rele, a cgror eroare
consista in neobservarea regulei de culminare.
Ceea eroare in aceastI privintI se
poate comite prin lipsa totall de culmina-
tiune. Atunci strofele urmeazI unele dupa
altele fair/ vre o m6sura, dupa care s5, se
apde sirul lor, asa inat strofa din mijlocu
ar putè s fie tot a§a de bine cea sau
cea din urm i poesia nu mai produce im-
presiunea unui intregu, ci a unei in§irari de
strofe desunite.
Angerelu, sufletu curatu
A ta rosioarl fa0,
Trupu tinerelu delicatu
Mi scurteazit-a mea viatA.

108

www.dacoromanica.ro
 Darurile de la fire
Cu care esci infrumusetitA,
Sunt mai sus de omenire,
Prea frumoasI Afroditaj

Nici Minerva, nici Juna,

Ma nici frumoasa Diana,
Nu-e ea tine nici una,
Nici a lui 'Venus icoana,

Luna e stritlucitoare,
Âns6 a le sale rap
Nu-s asa desfittAtoare
Ca delicata ta vas16.

A tel frumosi ochi§ori

Scotu ruge in ver ce fa0,,
Precum face uneori
Soarele in nom rosatti.

De a tale dulci cuvinte

De-am fi inima de peatrli,
Sau ori cAt de asprA minte
Tot se va mat indat4.

Ori ce strofa din aceast5, poesie, estra-

sI earlsi din mult-citata Culesiune" a stur
denplor Oradiani, se poate scoate din sirul
seu si se poate pune in locul ori arei stro-
fe anterioare sau posterioare, flir4 a schim-
ba impresiunea.

109

www.dacoromanica.ro
 0 altä eroare in .contra regulei noastre
este lipsa gyadatiunii in culminare Atunci
partea cea mai insemnatä a poesiei, im-
presiunea ei cea mai intensiva, se cuprinde
deja la inceputu, §i totu ce urmeazä este nu- t

mai o scadere a simtim6ntului: poesia nu

merge spre culminatiune, ci spre decade*.

Simtu cit consuma PArl 'ncetare

Unu focu putinte sufletul meu,
Ctite o datit in desperare
T.Jitu chiar vointa lui Dumnecleu.

Insasi natura sAli me desparte

De o flintg ce o iubescu,
Si nu potu altfel cleat prin moarte
Ear Mugu (Musa stt mai tritescu.

Vai! suvenire de fericire

Àncit pXstreazu inima mea;
In toate aflu nemultumire,
Cud eu departe suspinu de ea.

Cum unu poetu adevgratu, care simte

in realitate §i nu simuleazA numai, ar putè
vre odatl, dupa ce a inceputu a ne spune cl
este a§a de desperatu, inat uitä pe d-deu §i

110

www.dacoromanica.ro
vrea sä se ucida, sä termine dic'éndu, ca este
nemultemitu §i cä, suspinä !
A§a este de neapäratä observarea cul-
minatiunii cresande in poesie, incrtt nu nu-
mai o eroare capitalä ca cea precedentä, dar
§i unu singuru cuvèntu, care intrerupe grada-
tiunea §i o abate, poate nimici totu efectul.

Acela ce te iubesce
SuspinN, ;lioa, noaptea mereu,
tot la tine d'énsul gAndesce,
Ciici esci in lume idolul sett.

Drag4 Eliso, a sa frutasete

aru da-o rosa pe chipul teu;
chiar qi crinul a sale-albete
Pe ceea ce luce in sinul teu.

Afct dar cela ce te hibesce,

Iti poate spune intr'unu cuvénta,
CI pentru tine dgnsul trAesce,
Ciici esci unu tingeru p'acestu pliméntu.

Credemu O. nu mai este de trebnintä

a aduce §i alte esemple de asemene cuvinte
frträ sensu introduse numai pentru a com-
pleta nunArul silabelor din versu ; cAci in
toate colectiunile de poesii rumäne se potu gäsi

111

www.dacoromanica.ro
in mare clt4ime si totdeauna au de efectu
de a face poesia imposibila. Ci ne remäne nu-
mai a trage conclusiunea resumgtoare din toa-
te esemplele ce le amu studiatu pina acum in
urma teoriei despre conditiunea ideall a poe-

Durd ce atiu constatatu in poesiile preceden-

te, ca se afil identitate intre ele §i intre sem-
nele caructeristice ale simOm'éntului i pasi-
unei, §i totodatI cg, in poesiile cele rele eroa-
rea provenea din ignorarea acestei identitgi :
conchidemu prin inductiune, ceea ce afirmasemu
a priori, c. poesia cea adevgrat'l nu este cle-
at unu simtimntu sau o pasiune, manifes-
tate iii formI estetid.
De aci resultä, cä totu ce este productu
al reflectiunii esclusive, politica, morala, teo-
riile scientifice, etc., nu inträ in t6r6mul poe-
siei, l ori ce incercare pentru aceasta a fostu
o eroare. Esemple sunt diii nenorocire prea
multe in literatura rumba, pentru a mai avè
trebuintä de o noilä citare in disertatiunea

ng

www.dacoromanica.ro
noastra. Cateva, adeca cele politice, se Oa
la finea pärtii I; pentru altele, i mai ales
pentru falsa aplicare a formei poetice la opi-
niuni asupra sciintelor, a patriei, a viitoru-
lui, a lui Dunanepu, etc., ne potu servi de
colectiune esemplara poesiile D-lui Heliade,
care cu toata vioiciunea inteligintei nu arata
in scrierile sale nici o inspiratiune de adevè-
ratu poetu, ci numai o adunare de reflectiuni
manierate.
SI nu uitämu, ca in poetii cei mari, a ca-
ror chemare poetica este mai presus de con-
testatiune, in Corneille, Racine, Shakespeare,
Schiller, Goethe, nu se aft ,' nici unu singuru
versu de politica sau de teorii serioase asupra
sciintelor. Nu ca poesia ar fi nedemnä de
reflectiune scientifica sau reflectiunea scienti-
fien nedemna de poesie : dar aceste sfere pro-
vinu din operatiuni a.a, de radical osebite a
le mintii omenesci, incat confusiunea lor este
cu neputinta §i anume cu neputintä intr'o stare
sanatoasa a literaturei. Unde se intämplä,
este unu simptomu r6u nu numai pentru li-
teraturä, ci i pentru viata publica. Cad ne-

113

www.dacoromanica.ro
cunoscinta osebirei sferelor in 1iteratur1 merge
parakl cu ignorarea competintei autoritatilor
in statu, §i cánd se introducu reflectiuni po-
litice in poesie, se introducu §i fantasii poe-
tice in politicg doue confusiuni, intre cari
este greu a decide, care este mai periculoasI.

114

www.dacoromanica.ro
 Recapituländu acum toate conclusiunile, ce
amu incercatu a le demonstrà in disertatiu-
nea de fatl, dobèndimu urmätoarele idei prin-
cipale asupra poesiei :
Poesia cere ca o conditiune materialg, a
esistintei ei imagini sensibile ; ear conditiu-
nea ei idealI sunt simtiminte si pasiuni.
Din conditiunea materialg se esplicl deter-
minarea cuvintelor, epitetele, personifictirile
§i comparatiunile juste si noue, si totdeodatA
regula negativa, a poesia sä se fereascä de
notiuni abstracte.
Din conditiunea idealI se esplia misca-
rea representqiunilor, mgrirea objectului si
desvoltarea gradatI spre culminatiune, si tot-
deodatl regula negativä, a poesia s'A se fe-
reascg de objecte a le simplei reflectiuni.
Aceste adevèruri le amu demonstratu, pe
cät se poate demonstrà o materie estetia,
atIt prin cercetriri teoretice, cät si prin es-
periintl din esemple.

115

www.dacoromanica.ro
 Scopul lor nu este §i nu poate fi de a
produce poeti: nici odata estetica nu a creatu
frumosul, precum nici odata logica nu a creatu
adev6rul. Dar scopul lor este de a ne ferl
de mediocritatile, care fail niei o chemare
interioara pretindu a fi poeti, §i acestu scopu
ilu poate ajunge estetica. Cad asemene dis-
cipline au doue mari foloase :
Ele indeamnä antäi pe acela, care are
talentul innilscutu, de a se perfectionà in
artea sa, desceptandu4 atentiunea la multe
particularitäti importante, pe care altfel le ar
fi trecutu cu vederea ;
Ele contribue al doilea, a da publicului o
msura sigura pentru a distinge adeve'rul de
eroare §i frumosul de uritu.
In aceastä din urma privinta ne a parutu
importantii pentru noi o cercetare critica asu-
pra poesiei rumäne. Caci mica noastra lite-
ratura poetica este in pericolu de a confun-
da acea distingere elementara. Majoritatea poe-
tilor rumäni nu meritä numele ce §i-lu usur-
p,' : din productiunile lor se vede numai o fan-
tasie seaca de imagini originale §i o inima

116

www.dacoromanica.ro
goal/ de simtiri adevërate, §i mai bine le ar
fi fostu lor §i noue, daca nici oclatI nu aru
fi luatu pana in m/n/ §i nu aru fi latitu in
publicu productiunile lor nedemne de limba-
giul muselor. CAci daa lipsa de ori ce lite-
ratura este unul din semnele de barbarie a
popoarelor, o literaturl fals/ §i uritä este celu
pasu spre degrad area culturei inceOnde.
Aci devine prima datorie a sciintei de a
se opune in contra reului contagiosu. 0 criti-
c/ serioas1 trebue s arete modelele bune
cate au mai remasu i s/ le disting de
cele rele, §i, curätindu astfel literatura de abun-
danta erorilor, sä prepare junei generatiuni unu
crtmpu liberu pentru indreptare.

117

www.dacoromanica.ro
 ESEMPLE
DE

POESII RUMÄNE.

www.dacoromanica.ro
 1

POESII LIRICE

- 121

www.dacoromanica.ro
Dedicatie, de V. Alexandri.
Sonetu, de A. Sildeanu.
Privescu, de T. qerbeineseu.
Cinel-Cinel, de V. Alexan&ri.
Doru, de T. Ferbanescu.
Unei Doamne, de N. Nicoleanu.
Nu vesli tu, de M. D. Cornea.
Seninu i furtunii, de I. Negruzzi.
Vecina noastrit, de N. Georgescu.
0 victimII, de N. Nicoleanu.
Nepaeare, de I. Negruzzi,

122

www.dacoromanica.ro
 DE DIC A TIE.

Tu care esci perduta in neagra vecinicie,

Stea dulce §i iubitti a sufletului meu 1
Si care odinioaa luceai atitt de vie
Pe and eram in lume tu singua §i. eu !

0! bländä, mult duioasä §i tainia luming 1

In veci pintre stelute te cattt al meu dor,
S'adese ori la tine, and noaptea e seninä,
Pe plaitil nemurirei se 'naltä c'anu lungu sboru.

Trecut-au ani de lacrimi, si multi vor trece Ina

Din ora de urgie in care te-amu perdutu!
Si doru-mi nu s'alia, si jalea mea adäna
Ca trista vecinicie e flirli de trecutu!

123

www.dacoromanica.ro
Plitceri dulci a iubirei, plliceri incitnatoare,
Simpri, mgrete visuri de falnicu viitoru,
V'ati atinsu intr'o clipal4 ca stele treatoare
Ce las' unu intunericu adlincu in urma bor.

V'ati stinsu 0 de atunce in cruda-mi rittkire

N'amu unit nAnglere mai vie pe pamën4u
Deckt sl'naltu la tine duioasa mea gIndire,
Steluta zimbitoare dincolp de morm6ntu 1

CItci mult, ah 1 mult in viatit eu te-am iubitu pe tine,

01 dulce desmerdare a sufletului meul
multit fericire ai revitrsatu in mine
Pe and eram in lume tu singurii 0 eu 1

Frumoastt iingerellt cu albe aripioare 1

Precum unu visu de auru in viata-mi ai lucitu,
*i'n ceruri cu grUire, ca unu mirosu de floare,
Te-ai dusu, lifsIndu-mi numai unu suveniru iubitu.

Unu suveniru, comoarit de visuri fericite,

De scumpe 0 ferbinte ai dulce slrutgri,
De dile luminoase 0 indumnedeite,
De nopti Venetiane 0 pline de 'nctintitri.

Unu suveniru poeticu, corona vietii mele,

Ce mangge 0 'nsie duioas' inima mea,

124

www.dacoromanica.ro
 care se tmesce cu harpele din stele
Chad EA inchinu la tine, o ! drag lima steal

Tu dar ce prin iubire, la'alu iubirii scare,

Ai desteptatu in mine poetice simtiri,
Primesce'n alqi lume aceste Mcrimioare
Ca unu resunetu duke de-a noastre dulci iubiri!

125

www.dacoromanica.ro
 SONETU.

Peste termuri depArtate

Ve li tu riul algtoru
Cum in valuri turburate
Se asvArle in izvoru?

P'alui maluri singurate

Ve Oi cum v'éntul mugitoru
Mi§cit trestia s'o bate
lier/ind ingrozitoru?

126

www.dacoromanica.ro
Riu-i viata-mi sbuciumatX,
'acea trestie miscatit
E-alu meu sufletu durerosu;

Viitorul ce m'asteaptd
E pustia cea desartit
De pe malul nisiposu.

17

www.dacoromanica.ro
 P RIVE 14 C U,

PriVescu cerul in Ili/mire,

Apoi m'Ontorcu t¡i privescu
Cu totu sufletu'n privire
0614 d'unu azuru cerescu.

nu potu de a nulidice :
Ochii fél, scumpu angerelu!
Sunt, ah 1 crede p'unu ferice,
Doue picaturi de ceru.

Piclituril.. dar fie-care

Este unu adIncu misteru,
Fie-care e unu soare,
Fie-care e unu ceru !

18

www.dacoromanica.ro
Duce-ufasi viata toatit,
Ca sit scapu d'al vietei chinu,
ran' in lumea ceea-l-altit,
D'unde cei duqi nu mai vinu l

Tatunci pe pitiantu, atunce

Acei care m'au iubitu
SX insemne cu o cruce
Locul unde m'am opritul

133

www.dacoromanica.ro
 IINEI DOA11111E.

De se va 'nft'mpla s'ajunga aste rbduri pan' la tine

citindu-le sa cugqi far' de voia ta la mine,
Nu gandl a sunt in doliu cufundatu s'i plinu de doru,
Cad te'nseli, dach vei crede, a duioasa, melt simtire
Cautandu a ta presinta si'ntalnindu a ta privire
A doritu al teu amoru.

Tu nu eral, de cat umbra ce-rai servia de aparare,

Ca sa nu-mi topeasca ochii radele nemuritoare
Din sufletul, ce iubescu;
Tu nu erai, de cat panza tot d'auna suspendata,
Subt care ascundea suspinul a mea inima'nfocata
Privindu chipu'i angerescu.

184

www.dacoromanica.ro
Negresitu, ai ochii negrii si sprgncenele arcate,
Fata Obit si pe umeri doue plete aruncate
D'unu negru posomoritu!
Dar ce vrei l Sunt unu selbaticu d'o naturg necioplitg 1
Mie-mi trebuie unu sufietu, ear nu piele lustruitl,
Ca sit nu moru de uritul

185

www.dacoromanica.ro
 Nu v'Epi TIr 1

Nu vedi tu a ta durere
Cum te 'mpinge spre mornféntu,
Cat' aiurea mAngAere,
Fete'su multe pe Om'éntu 1

Mai gni-vei tu sub scare

Unu Om negru-unu chipu iubitu,
o oinit fermecittoare
Ce te-ar face fericitu I

--i cu alt' aici sub scare

Asu puté fi norocitu,
Dar cu alta fi-voiu oare
Asa de nefericitu ?

136

www.dacoromanica.ro
Picaturi in suprafatii,
Dar ca spaciul fitrit fundu,
Cate lumi in a lor ceata
§i-adancime se ascundu 1

Fericirea mea e mare,

Ah i masoar-o'n ochii mei:
Universul unit ceru are,
Eu am doue 'n ochii tai 1

19

www.dacoromanica.ro
 CIATrz-CIN E. L.

Plstond qice: Cinel-dnel,

Copilei june de lIngA. el.
Done ste14e cu raze line
,,Litsat-au ceriul plinu de lumine,
.1 pe-a ta frunte ele au eildutu.
Ghici, dagulip, a le BA/11W."

Nu ghici 'ndatit
Gingasa fatit
pe ochi dulce fu sitrutatti.

Pastoriul dise Ana: Cinel,

Copilei blitnde de liingit el.
0 vedi inchisk rumena floare,

130

www.dacoromanica.ro
Cum se deschide, vedi lIcrimioare,
4i pe-a ta fata ea s'au nitscutu.
Ghici, drgguli, a o särutu.
Nu ghici 'ndatli
Vesela &tit
pe guritg, fu sarutatIL

nstoriul Oise earli: Cinel,

Copilei miindre de liingX elu.
Alhe, rotunde, doue-aripioare
Ne'ncetatu saltii, la ceru stt sboare,
i tu'n robie le-ai tot Onutu.
Ghici, drIgu1it.1, a le sgrutu."

Nu ghici 'ndatK,
Rumena fatI
pe slut' fragedu fu sgrutatli.

131

www.dacoromanica.ro
 D 0 R U.

Bate vgntul, bate tare,

Bate de la fe'slEritu
i-mi aduce doru de mare,
Doru de lungu citliitoritu !

Duce-m'a§i atunci in lume

FArit sli me mai oprescu,
Prin pustiuri farg nume,
Mari ca golu-mi sufletescu I

182

www.dacoromanica.ro
 BEN= ku ruRTuNA.

Noaptea profundg
In ea cufimdg
Pgnigntul june reinfloritu,

Bolta sening
Bliindg honing
Varsg din sinul sea auritu;

Si totul tace,
Diving pace
Peste naturg domnesce linu,

Dar o furtung
Geme i tuna
In alu meu sufletu sdrobitu de chinu.

137

www.dacoromanica.ro
Ah 1 Nici o raza
Nu lumineaza,
Noaptea profundg ce m'a coprinsu,

Inima-i ruptit
De lunga luptX
Ce amoru si urX crudu au incinsu.

13g

www.dacoromanica.ro
 VECINA NOASTRA.

(Ind te arAti tu la fereastrit

Cu unu aeru Onditoru,
Doamnel dicu: Vecina noastrX
S'o sgrutu s'apoi sit moru 1

Amu visatu unu visu ferice

Noaptea de ala-l-tilieri,
Dumnedeu pNrii si-mi dice:
Voiu &Ili dau ori ce tu ceri,

139

www.dacoromanica.ro
Vei tu auru? Vei putere?
Glorie, coroni, mitriri ?
Din a cerului avere
Din ce vei, impttrtg§iri?

Muritoru prin soarta voastrit,

Eu te facu nemuritoru!
Doamne! Om : Vecina noastrit
S'o sitrutu ¢'apoi sit moru,

140

www.dacoromanica.ro
 0 VICTLYLA.

Ti se ra erta mutt"
Cad ai iubitu Inuit."

AlbK cu ochii negrii si dulce ca o fee,

Unu capu blondinu de angeru pe umeri de femee,
Atat era de palit s'atIt de ganditoare,
Clit s'ar fi flisu o umbra, streina crilatoare,
Sau geniu ce se lasa din ceriuri pe plEmnitu
Si merge stt jeleascit virtutea p'unu mormëntu,
La gnu purta o cruce, simbolu de Wade,
VII inimit durerea, eterna boAie,
Acelor ce pe lume se dku desmosteniti.
Vai l ilegre0t a1e0i, suit cei neferici0 l

Sflosu 1era suspinul 0 glasul tristu, dar dulce !

SI fie antul serii, ce plInge 0 se duce
Sa'0 verse voluptatea p'unu kcu mai fericitu?

141

www.dacoromanica.ro
Sa fie cea din urma oftare de iubitu,
Suspinul unui sufletu ce 'n ultimul avantu
Isi mai intoarce ochii cu mill spre panie.ntu ?

Dar iat'o se redica, si palk inspirata,

Susping cu putere p'o nota desolata
Unu cantecu, ce se pierde prin umbre tresarindu
Ca dorul si speranta proscrisului murindu.

Amoru, scantee smulsa din radele ceresci 1

Tu care dandu vieata si moartea pregatesci;
Fiinta ta de flacari ca geniul proscrisu
Si'a suspendatu locasul pe margini de abisu
Cat inima, ce sboara spre elu si se ridick
Se'ntoarce 'ngalbinita de jale si de frica,
Si stransa violata de bratuli nev'éclutu,
Ca undele perdute p'unu riu necunoscutu,
Aluneca din sinul placerii d'aurite
Pe bratele durerii de lacrimi vestejite,
P'alu aril patu veghiaza, suspina si tresare
Cainta, gelosia 0 cruda desperare.
Cad unde'i muritorul, vai 1 care n'a gustatu
Din cupa ta veninul ?Si cin' s'a laudatu,
Cand furiile soartei pe capu'i se ridica,
Sa'si fi privitu ruina in fata fail frica
Si fail remuscare ? Suspinul infortunii
Nu'i tanguiosu 0 dulce ca glasul rugaciunii,
Ci tristu, amaru ca dorul, ce gerne p'o mina,
Si negru ca o noapte, lipsita de lumina, ! " ..

A candelii lucire d'o data trernura,

Iar dulcea creatura tact' 0 espira 1

142

www.dacoromanica.ro
 NEPASARE.

Marta geme si vnesce

i s'asvitrle'n sus si'n jos,
Cerul tunI si trAsnesce,
Ve latul urla fioros.

Vasul fragedu se despia,

Valuri negre-lu inveescu,
Citnd spre nouri ilu ridia,
Ciind in funduri ilu isbescu,

pe vasu in desperare
Toti alearg nesfirsit,
Nicifiri nu Ve'du scapare,
Groaza mortii i-a lovitu.

14f)

www.dacoromanica.ro
 ochiri si brate mute
Ridicu spre Mantuitoru,
Sa se'ndure sa-i ajute
Cu cerescu-i ajutoru.

Singuru, fail de miscare

De catargu stau redimatu
*i privescu cu nepasare
Oceanu 'nfuriatu,

(lei putin imi face mie,

Dacii marea m'a 'ngropit,
Sau de inima-mi pustie
Pe parabltu voiu mai purtii,

144

www.dacoromanica.ro
FABITLE $1 EPIGRAME.

www.dacoromanica.ro
Toporul §d pAdurea, de Gr. Alexandrescu.
Momita i doue mite, de A. Donici.
Epigramu, de I. Vacarescu.
Tiganul i purcelul, de Gr. Alexandrescu.
Racul, broasca si stiuca, de A. Donici.
Epigramu, de I. Negruzzi.
Camels i cittelul, de Gr. Alexandrescu.
Lupul i Cucul, de A. Donici.
Epigramu, de N. Nicoleanu.
Magarul resfittatu, de Gr. Alexandrescu.

14G

www.dacoromanica.ro
 TOPORUL III PAM:REA.

Minuni in vremea noastrI nu vgdu a se mai face,

Dar a vorbea odatit lemne 0 dobitoace,
Nu remline indoialI; pentru a de n'ar fi,
Nici nu s'ar povesti.
i callui Ali lu care prooroceau,
Negre0t a au fostu, de vreme cell trIgeau.
Intemplarea ce sciu si. voiu s'o povestescu,
Mi-a spus'o unu bëtrituu pe care ilu cinstescu,
care imi dices.,
CX 0 elu o scia
De la strlimo0i lui,
Care stalmo0 ai lui dicea 0 ei c'o sciu
De la unu altu stamo§u ce nu mai este viu,
p'ai arui strAmosi, 4'6u nu pociu sli vi'i spuiu.

Ian:, pAdure veche, in ce loci' nu ne pasit,

Unu teranu se dusese sl'0 ia lemue de casa.

133

www.dacoromanica.ro
Trebue sg sciti gnsg, si pociu sg dau dovadg,
Cg pe vremea aceia toporul n'avea coadg.
Astfelu se incepn toate: vremea desevirsasce,
Ori ce inveutg, omul, ori ce spiritul nasce.
Asa teranul nostru, numai cu fern 'n nang,
Incepù sit sluteascg pgdurea cea bgtrgng.
Tufani, palteni, ghindari se inv,rozirg foarte :
Tristg veste, prieteni, sg ne ggtimu de moarte,
Incepurg sit clicg: toporul e aproape!
In fundul unei sobe teranu-o sg ne 'ngroape I"
--E vre until d'ai nostri cu elu ca sg'i ajute?"
Dise unu stejaru mare, ce avea ani trei sute
Si care era singnru ceva mai la o parte.
Nu."Asa fiti in pace: astg datg avemu parte
Toporul si teranul alt n'o sg isbuteascg,
Decgt sg ostenPascg."

Stejarul avù dreptate:

Dupg multg silintg, cercgri indelungate,
Dandu in dreapta si 'n stgnga, at puting sporire,
Teranul se intoarse fgrg de isbutire.

Dar and twit toporul o coadg de lemnu tare,

Puteti judecit singuri, ce tristg infémplare!

Istoria aceasta d'o fi adevgratg,

Imi pare cg. aratg,
CI in fiesi ce tearg
Cele mai multe rele nu vin de pe afarg,
Nu le aducu strginii, ci ni le face toate
Unu pgmitnteanu d'ai nostri, o rudit sau unu frate.

lls

www.dacoromanica.ro
 MOMITA I MOUE MITE.

In a momitelor
Ce mai nu are hotara,
Odatl judecgtoare
Era o momitl, care
Chibzuia cu scumpiitate
CumpIna cea de dreptate.
iatI a la momitE
Se arata doue mite,
Zggriete, incrnntate,
In prigonire de moarte,
PArrisindu alu seu lAcasu
Pentr'unu bulgAre de casu.
Una strigI: Socotesce I
Casu eu l'ara fost ochitu."
Alta tipA : Hotiiresce !
Casu eu l'arn dobanditu."
Stati !" le tlise kr momita,

119

www.dacoromanica.ro
 cumpXna de dreptate
Se va litinuri. fiinta
Pricinii de ca§u urmate."
Apoi casu dreptu in doue,
RumpAndulu ea pre-frumos,
Au pusu intru amiindoue
Cumpene ate unu botu.
Dar and cumpUna
Yede c'o parte'i mai mica;
Musa, cearcit, chibzuesce,
bine nu nimeresce.
Acum partea cea muscatit,
Nu tritgea ca
Musandu ear din acea grea,
Tocma drept nu nimerea.
asa pituX'n snirsitu
Tot in cumpene au trasu;
Ear mitele s'au trezitu,
CI din casu n'a mai remasu,

150

www.dacoromanica.ro
 EPIGRAM'S.

Cgutitturali va resboiu,
Zimbirea-ti cere pace:
sl mg'npacu cu tine voiu,
Dar sg mg batuimi place!

151

www.dacoromanica.ro
 TICANUL I PURCELUL.

Cand s'au liberatu tiganii, in anul de la Christos

0 mie 0...nu sciu cute; unul din ei, omenosu
Vrii kii elu sit libereze pe unu porcu ce ilu avea
Si in jugu de multa vreme lIngg §atrit ilu tinea.
Du chemb. dar 0 ii dise: porcule, purcelul meu,
Cunoscu insumi din cercare jugul clt este de gren.
De aceea te facu liberu; d'acum poti a vietui
Or cum ti-o plAcea, §i hrana singuru a ti-o dobandl."

Sit tritesci 1 /WO stXpIne, in grldini pociu eu intrà,

Pepeni, dovlecei §i verze fltrit grijI a mInca?"
Ba nu, astea aunt oprite"A§a dar iti multumescu,
Cu unu sfertu de libertate drept sit spuiu nu më'nvoescu.
Ba credu chiar cit e ru§ine, and toti porcii au träitu
"La covare in robie, sä esu eu mai osebitu,

182

www.dacoromanica.ro
Sii'mi redicu mai presus botul 0 de treapta lor 0t fugu
S'apoi ce ar 4ice boii fe'endu-ing fgrI jugu?

Uni 'ntelegu libertatea ca porcul celu tigXnescu;

Altii deprin0 cu robia de ea greu se despartescu.

153

www.dacoromanica.ro
 IIICUL, BBOASCA SI OTIIICA.

Racul, broasca si o stiutit

Inteo gi s'au apucatu
De pe malu in eazu s'aducli,
Unu sacu cu gall inclircatu,
Si la elu toti se inhama:
Tragu, intindu, dar iau de sama
Cg sacul stil neclintitu,
CNci sli trägea neunitu,
Racul inapoi se dà,
Broasca tot in sus saltà,
Stiuca foarte se isbitt
Si nimic nu isprAvia.
Nu sciu cine'i vinovatu;
Ana pe cltt am aflatu,
Sacul in eazu nu s'au trasu,
Ci tot pe locu au remasu,

154

www.dacoromanica.ro
Asa'i si la omenire,
and in obstii nu'i unire:
/sad o treatai nu se face
Cu isblindit si cu pace.

155

www.dacoromanica.ro
 EPIGRAMU.

Adio frumoase bucle, adio amoru ferbinte,

Eu mg despartu de tine
Cu sufletul sdrobitu;
Cu mai putin amoru, dar cu mai multg minte,
Unu altul cleat mine
Va fi mai fericitu.

156

www.dacoromanica.ro
 CAINELE I CATELUL.

Cat imi sunt de urite unele dobitoace,

Cum lupii, ur§ii, leii, i alte cate-va,
Care credu despre sine a prquescu ceva I
De se tragu din neamu mare,
Asta e o 'ntamplare:
Si eu poate sunt nobilu, dar s'o aratu nu'mi place.
Oamenii spunu adese c 'n teri civilisate,
Este egalitate.
Toate iau o schimbare, §i lumea se cioplesce,
Numai pe noi mandria nu ne mai parasesce.
Cat pentru mine unul, fie§te cine scie,
C'o am de bucurie,
Cänd toatit lighioana macar §.1 cea mai proastä
Caine sadea imi dice, ear nu domnia-voastra."
Ma vorbeti da-unit-di cu unu bou oare-care,
Samson duläu de curte ce latrA, foarte tare.

157

www.dacoromanica.ro
 Cgtelul Samurachi, ce §edea la o parte
Ca simplu privitoru,
Auindu vorba lor,
a nu au mgnie nici capritii de§arte,
S'apropig indatg
WO argte iubirea ce are pentru ei:
Crlindirea voastrg dise, imi pare minunatg,
Si simtimentul vostru ilu stimezu, fratii mei"
,,Noi fratii tèl, respunse Samson plinu de manie,
Noi fratii t'ëi, potae ?
O sg-ti dgmu o bgtae
Care s'o pomenesci.
Cunosci tu cine suntemu, §i ti se cade tie,
Lichea neru§inatg, astfel sg, ne vorbesci ?"
Dar diceati..." Si ce-ti pasg? Te'ntrebu eu ce diceamu?
Adevgrat vorbeamu,
a nu iubescu mandria §i, cii, urescu pe lei,
Cit voiu egalitate, dar nu pentru cgtei."

Aceasta intre noi adese o vedemu,

S'i numai cu cei mari egalitate vremu,

158

www.dacoromanica.ro
 tutti, p cueut.

Remiii siinItosu, vecine 1"

A visa lupul atilt cucu,
Aceste teri de rb'u pline
Le piirAsescu §.1 nA ducu.
Nu mai potu till aice,
De omu, cane prigonitu:
In Arcadia feHce
Este codru de trtiitu,
Unde aurita vreme
Impitriitesce deplin,
Uncle lupul nu se teme
De nitpitstile ce'i vinu.
Acolo nu sunt resboae,
Toti in pace vietuescu:
Omul este bliindu ca oaea,
Ear dull nici hiiniiiiescu."

159

www.dacoromanica.ro
 Cak bung, mgi vecine !
Da te rogu sg-mi spui curat:
Naravul nu-ti iei cu tine?
Si coltii ai lepgdatu ?"
Sg'i lepgdu? da cum se poate 1"
,.Apoi tine minte, frate,
Cg la viitoarea iarng,
Ai sg reingi fgrg blang."

Si asa s'au intgmplatu

Precum cucul i-a cgntatu.

Intre oameni ear sunt unii

Cu co10 de lupu inzestrati:
Ori in care parte a lumii
Ei vor fi tot ne'mplicati.

160

www.dacoromanica.ro
 EPIORAMu.

Dad{ vista este unu visu,

Daca de ceea ce-ti este scrisu
Nu-i cu putinOt di fii plzitu :
De ce atIta grije si chinu?
Tali cupa frate, umple-o cu vinu
bea, viseazg Onii'n sfiírsitu

161

www.dacoromanica.ro
 MIGARUL RESEITATU.

Unu 'Apra v6da odatit

P'al seu stitptinu a dorm*
fii s'apropiè indatZt
Binicor a-lu miinglitt.
Dar sit sciti, di dinainte
Era tristu si supgratu;
Citci vedeA, cu ce cuvinte
Mitngitia invederat
Unu cittelusu micu din cask
Ghune jocuri ce'i ilicea
cu dgnsul tot la =sit
Dim, noaptea petrecd.

nO ce rea nenorocirel"
Iai (Peet\ bietul mitgaru,

161

www.dacoromanica.ro
De ce asta osebire?
Are potaea vr'unu daru?
Eu ca alergu 'Jana sears,
ca muncescu necontenit,
Aru cu boii toata vara:
Si de fenu cbiar sunt lipsitu,
Ba adesea ç1 ciomege
Pe spinare ca-mi ca§tigu.
Asta este a mea lege,
ierte, surda strigu.
Blestematului de caine,
Cad ii joaca imprejur,
Ei dau cea mai bunt{ pane,
pe mine top me'njuru.
Dad{ lingu§irea este
blijlocul d'a 'nainth,
Sa me ducu dar fara veste
Ca ei densul a'i

Cugetandu astfel in sine,

Vine, calca 'ncetiçor
cand s'apropie bine,
flu lovesce c'unu piciortt
Atat de greu in spinare,
(Ba anca alaturandu
Dragastosul glasu ce are,
Ca mai multu plea vrendn)
Incat omul de mirare
De durere stapanitu,
Striga, se vaita tare:
,,Sariti ca m'a prapaditul
Slugele alergu indata,

163

www.dacoromanica.ro
 Pe juplinu ilu cioniagescu,
a e Magaru ii aria,
Cu tufele'i multemescu.

Nu siliti nature;
Veti fi neplitcuti
Cu talentul care
Nu sunteti 'Ilse*,

164

www.dacoromanica.ro
 III

BALADE.

lt15

www.dacoromanica.ro
Mihaiu scilpAndu stindardul, de D. Bolintineanu.
Fòtu-Logofetu, de V. Alexandri.
Umbra lui Mircea, de Gr. Alexandrescu.
Mircea la bettae, de D. Bolintineanu.
Barcarola, de.A. Sihleanu.
Capul Avarior, de D. Bolintineanu.
Ceasul r6u, de V. Alexandri.
Ucigagul fàrá voe, de Gr. Alexandrescu.
Mitrioara, de D. Bolintineanu.
Banul Mitracinit, de V. Alexandri.
Daniil Bihastru, de D. Bolintineanu.
Gondola, de G. Crefeanu.
Grosa, de V. Alexandri.

166

www.dacoromanica.ro
 MIHAIU SCAPANDU STINDARDUL

Noaptea se intinde qi din geana sa

Argintoase lacrimi peste flori férsa.

Dar setosu de lupte, in vai departate,

Unu erou in noapte Inca se mai bate.

Singura elu se lupta in acele vai,

Uncle Jana mortii a culcatu pe-ai sei.

Dar sub mii de brase trebue sx cada:

Trece printre Unguri fail ca sa-1 vada;

$i stindardul tè'rei el inNurandu,

Catre sinu il stringe inapoi catandu.

167

www.dacoromanica.ro
Si in umbra noptii armasaru-i sboarg
Ca o 'nchipuire ang si tisoarä.

Spre o apit latii calul s'a 'ndreptatu;

De maghiari resboinici fuge 'nconjuratu,

Luna dupa dealuri merendu A se culce,

Ei arata calea si-i suride dulce.

Cei ce il preurmli se oprescu pe maluri;

Dar Mihaiu cu calul se aruncl-n valuri

Si de ceea parte singuru ajunendu,

Elu imbrittiseazI calu-i spumeglindu:

Apoi scoate fr4u1 xneti albu de spume,

gi 4ice: Liberu mergi de-acum in lume I"

168

www.dacoromanica.ro
 FET-LOGOFET.

0 I Ftt-Logofete
Cu netede plete,
Cu pgrul de auru 1
Stai, te odihnesce
C'1'n dealu te pNudesce
Unu negra balauru.

FrumoasI fetitZi
Cu lungX cositl,
Cu mAndru colanu!
De dënsul n'am teaml,
Clci am pe-a lui seamit
Voinicu busduganu.

lci

www.dacoromanica.ro
 -01 tnAru semete
Cu bInde mlindrett,
Cu ochii de focn (I)
Balauru'i mare
Si mila nu are...
Stai, ah 1 stall pe locu.

Luceaferu din stele

Cu-ochi de porumbele,
Cu fatli de crinul
Toll zmeii din lume
Se'nchinu Pal meu nume
Tremuru qi se 'nchinu.

Viteze vestite
Cu arme-aurite,
Cu dulce cuvëntu 1
El peste munti calcii,
Si'n ceru are o Welt
Vane pe plim'éntu.

Pagre de munte
Cu salbg pe frunte,
Cu salbit de flori 1
Murgul meu and sere,
Trece peste mare
Si shoal% prin nori.

170

www.dacoromanica.ro
-01 Rt-logofete
Cu netede plete,
Cu glasul cerescu I
Nu te (14 de-aice,
Nu te da voinice,
CiL eu te iubescu 1

Frumoasti fetitti
Cu lungit cos0,
Cu sinn feciorescul
Pentru-a ta iubire
Fa% sau peire
Vreu se dobtindescu I

171

www.dacoromanica.ro
 UMBRA !XI MIRCEA.

LA COZIA.

Ale turnurilor umbre peste unde stau culcate,

Care termul din protivit se intindu, se prelungescu,
$'ale valurilor milndre generatii spumegate
Zidul vechiu a monastirei in cadenta. il isbescu.

Dintr'o pesterit, din rir4, noaptea ese, m 'npresoara:

Depe muche, depe stIncg, chipuri negre se coboru;
Muschiul zidiului se misa...printre iarbg se strecoarg
0 suilare, care trece ca prin vine unu fioru.

Este ora unu mornAntu se desvelesce,

0 fantomg 'ncoronatI din elu ese... o Aresen...
Ese.. vine cAtre stg... in preajma ei privesce...
Riul inapoi se trage... muntii vgrful ii clItescu.

1.72

www.dacoromanica.ro
 Ascultati...! marea fantoma face semnu... da o poruncl...
taberi fllr numëru imprejuru'i inviesu
Glasul ei se 'ntinde, cresce, repetatu din stanca 'n stanca,
Transilvania '1 aude, Ungurii se inarmesu.

Oltule, care ai fostu marturu vitejiilor trecute

puternici legioane p'a ta margine-ai privitu,
Virtuti mari, fapte cumplite, ii sunt tie cunoscute,
Cine oar' poate sa fie omul care te-a 'ngrozitu?

Este elu cum ilu arata sabia lui i armura,*)

Cavaleru de ai credintei, sau alu Tibrului stapanu,
Traian, gloria Romei ce se lupta cu natura?**)
Uriasu e alu Daciei, sau e Mircea celu lielranu.?

Mircea respunde dealul ; Mircea! Oltul repeteaza;

Acestu sunetu, acestu nume valurile ilu primescu,
Unul altuia ilu spune, Dunarea se 'nsciinteaza,
ei spumate unde catre mare ilu pornescu.

Sarutare umbra veche ! primesce inchinaciune

De la fii ai Romaniei care tu o ai cinstitu.
Noi venimu mirarea noastra la mormëntu-ti a depune;
Veacurile ce 'nghitu neamuri alu teu nume l'au hrapitn.

*) In biserica de la Cozia Mircea este zngravitzt in costumn de Crnciatu.

**) re malul dreptn aln Oltnlui se vede drumul flcutu de Traian.

178

www.dacoromanica.ro
 Ritvna-ti fa neobositit, indelung' a ta silintit:
Pitnit l'adanci haritnete pe Romani inbarbatasi;
Ansa, vai 1 n'a ertatn soarta sit 'ncununi a ta dorinta,
i-alu teu nume mostenire libertati sit ilu Iasi.

Dar cu slabele-ti mijloace faptele-ti sunt de mirare:

Pricina, nu resultatul, laude ti-a citstiga:
Intreprinderea-ti fa dreapta, a fostu nobilit si mare;
De aceea alu teu nume va fi scumpu si nepatatu.

In acelu locasu de peatrit, drumu ce duce la vecie,

Uncle tu te gandesci poate la norodul ce-ai iubitu,
CM ai simtitu placere and a lui Mihai sotie*)
A venitu sti-ti povesteascit fapte ce l'au stralucitu !

Noi citimu luptele voastre, cum privimu vechea armura

Ce unu uriasu o data in resboae a purtatu ;
Greutatea ei ne apucit, trece slaba-ne masura,
Ne'ndoimu dac'asa oamenii intru adevgru au statu.

Au trecutu timpi acei, timpi de fapte strifiucite,

Iing triste si amare; legi, naravuri se'ndulcescu:
Prin sciinte si prin arte natfile infratite
In gandire si in pace drumul gloriei gasescu.

1 Doamna Florica sops lid Miliaiu este ingropata in acelagi mor-

méntn on Mimes, dupa aim arata inscriptia de pe peatra.

174

www.dacoromanica.ro
 Oki resboiul e biciu groaznicu, care moartea ilu iubesce
ai lui sitngerati daflni natifle ü pliftescu;
E a cerului urgie, este focu care topesce
CrIngurfle inflorite, pliduri care ilu hrInescu.

1/5

www.dacoromanica.ro
 MIRCEA LA BATAE.

Armia maghiara teara a 'nvOitu,

Soarele v646nd'o a ingalbinitu.

Dar batranul Mircea nu se inspaim6nta :

Cu o mica ceata de voinici s'avënta.

Nu a ela voesce teara a saps:

Ci va s 'mplineasca datoria sa.

Unde este timpul cela de barbatie,

Cand murea Romanul pentru o datorie I

Pe unu calu ce musca spuma in zabale

Printre li i noapte el ii face cale.

176

www.dacoromanica.ro
Fratii mei I vorbesce falnicul barinu,
Dumnedeu voit-a ca s4 moru romanu.
Celu ce a sa viatX Orei sale 'nchinN,
Pere ca lumina intr'a sa luminN.
Ce e 'n viata terei viata unui omu?
Ce e 'n primIvarl floarea unui pomu?
Ceea ce prin stele este-o stelioarN
Si-n nemIrginire unu minutu ce sboarN.
Soimul cand se vede prinsu de v'ënittori
Spunu c ii sfaramI cuibu §i puiori.
Astfel decAt lantul bratul sI le 'ncingl,
Ce-i romInu, ce-i nobilu atìí4i sit se stingX."

Unde este timpul celu de bArbAtie,

Cind murea RomAnul penteo datorie?!

177

www.dacoromanica.ro
 BAROAROLL

A misternlui mireasa,
Cu vii stele imprejur,
Mandrit sta ca o craeasit
In palatul sal d'azur.

Valul doarme, vè'ntul tace;

Singurn numai eu veghezu,
Si in barca mea imi place
L'a mea dulce sa visezu.

Vino, aura iubita,

De mg m'éngae usor,
Pan' la vremea mult doritti
Cand in bral,ei am sit sboru.

178

www.dacoromanica.ro
Treceti ceasuri cu gräbire;
De dorinti suntu sfAsiatu;
§i tu, scumpit naucire,
DI-mi semnalul a§teptatu.

Ah ce v'édu, nu m'é-n§elu oare?

Unu ce filfie pe malu?
Dar, e umbra-i räpitoare
Ce se scaldif, inteunu valu.

barca mea uparit,

Tiai unda, voi
tu vesel inimioarä
De iubire sä te

La a noptii nPguroase
Poartä neagrä d'abanosu
Bate zorile sfioase
Cu-alu lor degetu aurosu.

Véntul suflä, valul muge

S'a stinsu scumpul meu deliru!
Dar in barca mea ce fuge
Me milngAiu c'unu suveniru...

179

www.dacoromanica.ro
 CAPUL AVARILOR.

Prin vNile Carpatilor

Misterici, neguroase,
Trecea capul casacilor
Cu garde numeroase.

nresce lgngl-o pestelit

D6r1mgturi romane,
Unu templu de-albl marmura
Al Junei daciane:

Iar luna, sufletu umbrelor,

Pe-o neagrA stancI-apare
$i varsI focu pe fetele
Columnelor bizare.

ISO

www.dacoromanica.ro
In vestibulul templului
Se vè'du mai multe stane,
Cu chipul guvernorilor ()
Ai Daciei traiane.

Dar turma afgtorilor

V6d6ndu-1e hulesce,
capul lor, cu furie,
Descalea, vorbesce:

,,CAt mi-or lovi vederile

Aceste chipuri mute,
Nu potu sli'mpacu eu inima-mi
Cu visele-mi plPicute!"

Elu dice, trage palosul,

Spre chipuri apoi trece,
Lovesce-o stang repede
Pe sinul ei cel rece.

Atunci in aeru stelele

Cu noH aposi se 'nOnX,
Iar stana 'naltI repede
Pe dgnsul recea-i mAna,

Se misa toate stanele,

Plsescu spiiimgntatoare,
.1.-n noapte calcI, sfarmg
Barbarii sub picioare.

181

www.dacoromanica.ro
 CEASUL REU.

Pe celu dealu pe coaste

Trece-o mändrit oaste,
Oaste de Romani!
Tot voinici de frunte,
Care mergu a'nfrunte
Oarde de pligni.

Iar pe-o culme verde

Ce 'ntre munti se perde,
Stau de mi-i privescu
Doue surioare,
Albe llicrimioare,
Care mi-i Alescu:

182

www.dacoromanica.ro
Vedi tu, surioarn,
Oastea se coboarn
Colo pe costisu.
Vedi-o cum pgtrunde
Pe eadu si s'ascunde
Colo 'n stejerisu.

Vail nu se mai vede I

Cine, cine-a crede
Grija ce ducu eu,
Oastea ca-i purtata
De barnnul tata
Si de dragul meu?

Ei se ducu in vale
Uncle teara 'n jale
Gerne cu amaru,
Cnci au intratu earn
Sabie in tearn,
Palosu de 'Marti.

De pe munti in poale
Cu armele goale
Ei mi se coboru I
Si p'in cea urdie,
Drag, a se fie
Mare multu omorul

188

www.dacoromanica.ro
 a tata bUrgnul
Nu crOi pgggnul
Clind s'aruncti 'n focu,
Elu e Romanu tare
Ca Stefan celu mare,
Si omu cu norocu.

Pentru elu n'am teamX ;

Dar imi facu de teamit
Clind stau de gändescu
La dragul Lisandru,
Cti-i unu copilandru,
Si mult ilu iubescu !

Elu n'au Vënatu lincI

Deat soimi de stancl,
Cerbi cu coarne mari ;
S'aca 'ntaia oarI
Face, surioarX,
Goang de 'Mari.

S'asa mult mi-e fricit

S'inima-mi se stria
Ciind gändescu la elu,
Cif, mult, mult *e'i place
Vitejii a face,
Scumpul tinerelu!

184

www.dacoromanica.ro
--Taci, biatit copilit I
Nu-i pliinge de milli
Iubitului tgu,
Citci fereascit sfIntul
Sit-ti fie cuvgntul
l?itu intr'unu ceasu reul

Hai la mXnIstire
Ca sit dXmu de scire
Pustnicului sfitntu,
anlit tme
Ca sit nu remäe
Tittaru pe plingntu."

Oastea 'nvinggtoare
Au stinsu de la soare
Aprigul dusmanu.
Ea se 'ntoarce 'n munte,
Avgndu chiar in frunte
Vechiu'i apitanu.

Ear sermana fatit

In zadar, vail cati
Pe iubitul seul
Elu in focu cAluse,
Dupit ce Muse
Vitejii de zmeul..

185

www.dacoromanica.ro
 Din bgtrZini se spune
Cit aunt ceasuri bune
a rele simt.
Vai de-acei Vacele
Care'n ceasuri rele
Dicu vre unu cuféntu 1

186

www.dacoromanica.ro
 UOIGAUL FARA VOIE.

0 temnitfi adIncg imi e locuinta:*)

Prin dese, prin negre zAbrele de feru
0 raza perduta imi spune fiinta
Cerescului soare, seninului ceru.

frigul mg'ngheag; e umedu plmëntul;

De ziduri, de lanturi eu sunt ocolitu:
Aid suferinta asteaptii mornféntul,
Cfici legile lumei a§a au voitu.

SujetAl acestei poesii este o intamplare adevdratti. Osanditul so-

cotesen cd traesce Inca, si nu e mai mult de patni ani de cand sa
judecatu pricina la tribunaleri, nude ela marturisindu fapta, cauta
a se desvinovittl prin povestirea norocosului visu. Dar judecitorii
temilndu-se ca nu cum-va indurarea Wei acesta el insufle gi al-
tora dorinta de a visa, au aplicata pravila care nu coprinde nimicu
despre vise. DIM pravila criminald, dug cum scimn, e Ancit nede-
sevdr9iti. Gr. Al.

187

www.dacoromanica.ro
 Adusu ca o crag, silbatecg fearg,
L'a temniti poartg ngdejdea-am llisatu,
simtu chinuire atAt mai amarg
Cu cgt a mea soartg eu n'amu meritatu.

0 noapte fatalg 1 o noapte cumplitg 1

Pe patu-mi de trudg dormeamu obositu,
Era despre 4iug; sotia-mi iubitg
epea Ring mine... unu visu, visu cumplitu I

Técluin: in bargne pgduri depgrtate

Pgrea cg me aflu; eram calgtoru;
Dar calea perdusem; pe ramuri uscate
Canta cucuveaoa cu glasu cobitoru.

Copacii in preajmg-mi pgrea a 'nvieasg,

Din toatg tulpina unu gemetu
Fignigndg, cumplitg, vedeam cg'mi urmeasit
0 ceatg turbatg de lupi, ce urlg.

ett fugeam iute, fugeam cu grgbire,

Dar locul sub mine de sInge 'nchegatu
Si linte'mi zadarnici punea 'mprotivire;
D'o rece sudoare eram inundatu.

Suflà unu ventu iute, §i luna 'ngrozitit

In spatiuri vecinici trecea alergendu,
Cu stinselei rase, cu fata'i pglitg
Intinte pustiuri abea luminIndu.

IRS

www.dacoromanica.ro
 Apoi de o data in nori se ascunse,
lipsa ei dede cumplitul semnalu;
In spaima nespusX ce atunci mil pgtrunse,
Vgduiu treandu moartea pe palidu'i calu.

Scheletu d'alta lume, cu forme cumplite,

Rinjindu cutre mine privea neclintitu:
In mitna'i uscatil, in unghi ascutite
Tinea o femee... Din capu'i sdrobitu

Mir& cute o datN, mac& cn turbare,

creeri §i oase din gurWi adea:
Uimitu remitsesem: la ori-ce miccare
Etna a ea rupe din inima mea.

Dar ceata de fiare o vdu.. m'é sosesce,

Ferbintea-'i suflare acum o simtiu...
plecu, catu, ai grea peatrK
Curagiu desnlidejdea imi isbiiu...

Unu fipetu s'aude:., eu saiu in picioare,

Din somnu-mi de groazX atunci decteptatu.
Sotia-mi lipsit d'a vieti suflare
capu'i féngru era sfilrlimatul

D'atunci dile multe, §i nopti oslindite

Pe fruntea'mi trecurI I eu nici am simtitu
A lor osebire; vedenii cumplite
tipetu-acela in veci m'a 'nsotitu.

189

www.dacoromanica.ro
 ResunI elu seara, l'audu dimineata,
Precum in minutul prin crim/ 'nsemnatu;
Si eu träescu Ana! trIescu, cci viata,
AmarI pedeapsI, in daru mi s'a datu.

Aci asteptu vremea i Oua doritit;

SI vgdu daca dreptul cerescu impgratu
Privesce la fapta-mi ce este cumplit/,
Sau numai la cugetu ce este curatu.

190

www.dacoromanica.ro
 MARI OARA.

Dragul dulce-al vietei mele

La oaste s'a dusu,
de-atuncea, soare, stele,
Toate au apusu 1

Anna mea l'a lui plecare

Calu-i a 'nfrhatu,
$i 'ntr'o dulce sitrutare
Inima mi-a datu."

Astfel cktI Marioara

Dup' al ei iubitu,
$i pe fatX-i lAcrimioara
Dulce a 'nfloritu.

191

www.dacoromanica.ro
Ana eatiL a sosesce
Idlindrul ei amoru,
Si in noaptea ce domnesce
Spune al su doru,

In cAmpia sIngeroas1
Fratii mi-am lIsatu,
la tine-a mea frumoask
EMI c'am sburatu.

ad, vedi tu, o duke nnme,

Angeru ce iubescu I
Flrg tine 'n asta lume
Nu potu a trAescu."

Ce dici tu, o neferice,

Mitndrul meu iubitul
Asa dar eu nu-ti voiu dice :
Bine ai venitu 1

Dar de nu poti WI mine

In lume-a trai,
La batae eu cu tine,
Haide, voi veni 1"

Amëndoi pe cai s'arund

Si pin noapte sboru,

192

www.dacoromanica.ro
 treandu prin verdea lunch
Chnth, ea amoru:

Dach mi poti gal, mine

In lume-a träi,
Pentru teal* eu cu tine
Du lce voiu muri."

www.dacoromanica.ro
 BANJUL MÄRACINA.

I.

Sus la munte ningt, ploug,

La Craiova pia roug
Din a noptii ochi ceresci
Si din ochii omenesci.
Dar ce plgngu Rorntínii oare?
Sufletul de ce ii doare?
Plgngu unu mgndru fatioru
Des lipitu de sinul lor.

Banul tënUrn Mgacing,

Cgrui Oltul se inching,
De pe malu-i a plecatu
Pe-unu fugaru ne'nalecatu;

194

www.dacoromanica.ro
A plecatu in lung cale
Cu ceata slugilor sale
Si cu cinci-deci de voinici
Adunati toti de pe-aici.

Ei pitsescu peste hotare,

Trecu prin satele Maghiare,
Prin orasele Nemtesci,
Prin teri lungi imp6rAtesci,
Si, in dragostea mosiei,
Ducu Vulturul Romiiniei
Care'n auru lucitoru
E cusutu pe steagul kr.

Tot pe-a Dunirei verdi maluri

Uncle umbra'i joaa 'n valuri,
Merge mXndrul Craiovanu
Cgte dile's intr'unu anu,
Si ficiorii mi-lu urmeaa,
Si fugarii kr necheazit,
Si stainii ce 'ntainescu
Stau in cale de'i privescu.

Pasa ceata algtoare

CInd pe noapte and pe soare.
Lungu e drumul, lungu si greul
Unde mergu ass, mereu?
Ei se ducu la vitejie,
CAci au tainica solie
De-a am in viitoru
Re'nvierea terei lor I

195

www.dacoromanica.ro
Colo 'n' termuri depUrtate,
In a Frantiei cetate
Vechiul Luvru e deschisu
Poporimei din Paris,
Care-aleargI s priveascX
Armia Cavalereasa
Ce din zori s'a adunatu
Lung' alu Regelui palatu.

Sala tronului e plin

De o magica lumin
Ce se varsa din seninu
Pe frumoase flori de crinu,
pe dame strUlucite
Tot in auru
pe nobili mult vestiti
Tot cu feru acoperiti.

Filipn [Regele s'aratit

Cu-a sa frunte 'ncoronat5
le dise: Nobili frati
Scoateti spada i jurati,

19g

www.dacoromanica.ro
Din a noastrIt dulce tearti
Du§manul stainu a pearitl
Mii de glasuri strigu: Juritmu
Frantia s'o &nu I"

Eatit a in sala mare

Unu strEnu de-odatli pare,
Tëngru, mIndru, naltu, frumosu,
La ochire luminosu.
Elu spre tronu mgretu Aesce,
Lltnet Rego se opresce,
Si din gull clice-asa:
,,S1 trlesci MAria tal "

Toi s'apropie degrabI.

Ce vroesci?" Regele 'ntreabil.
Sunt Romlinu de la Carpati,
S'aducu cinci-4eci de barb4i,
Ce sunt gata ca si mine
De-a murl toti pentru tine,
ApXrgndu cu braOl lor
Frantia §'alu ei onoru 1

Teara mea ea blande çoapte

Mi-a isu tainic intr'o noapte:
Mergi, copile, inarmatu
La apusul depXrtatu.
Mergi de varstt alu egu sKnge
Pentru Frantia ce phinge,
CAci §i ea pe viitoru
Mi-a veni in ajutoru."

197

www.dacoromanica.ro
IIimitu Regele-atunci dice:
I3unu sositu la noi, voiuice 1
Spune noue cine esci?
In Carpati cum te numesci?
Eu sunt Banul MralcinN
Clirui Oltul se inchinit.
Tine spada mea in daru,
Bravu Marcheze de Bonsai. lo

198

www.dacoromanica.ro
 DANIIL SIN/WM).

Sub o HO stearpI pe unu riu in spume,

Uncle unu sihastru a fugitu de lume,
Cu fe'rsarea serii unu strainu sosl.
blefan al lifoldovei vine a-0 vorbi 1

Stefan al Moldovei, Daniil ii spune,

SA astepte afarg1 sunt in rugächme.

Bunule pärinte 1 sunt ränitu si 'nvinsu ;

Insusi a mea mumg astädi m'a respinsu l
Viu sä-ti cer povat, daa nu-i mai bine
Turcilor Moldova d'astAdi sä se 'nehine ? "

Daniil Sihastru donmului a disu:

Mi5 insealä-audul ori eu am unu visu?

199

www.dacoromanica.ro
Capul ce se plead{ pa1osu1 nu-1 tae,
Dar cu umilinta 1antu-1 incovoae 1
Ce e oare traiul, daca e robitu ?
S6rbatoare-n care nimeni n'a zimbitu ?
Viata si robia nu potu sta 'mpreung,
Nu e tot d'odata pace si furtung.
Doamne 1 tu ai dreptul a schimba-n morm'énturi
Peutru ne-atgrnare oameni si paniénturi ;
Dar nu ai p'aceIa ca sg-i umilesci 1
Poti ca sg ii sfargmi; dar nu sa-i robesci 1
Daca manali s1aba sceptrul ti-o apasg,
Altuia mai harnicu locul tgu il 1asg 1
Caci mai bine este supusu 1gudatu,
De cat cu rusiue domnu si aturnatu 1"

Dupre-aceste vorbe, Stefan strange-ostire

'nvinendu pagunii, 'nalta-o monastire.

200

www.dacoromanica.ro
 GONDOLA.

Mergi la Lido, barcarolat

Picu doi juni ce-si alegeau
0 gondola 'ntre gondola
Si ri(1.6nd in ea great',

Ca o umbra usurica
In lama ea plutea,
Era ueagra mititica
S'unu bratu tare o ducca.

Revarsa o luna plina

Peste dealuri dulci luciri,
Facea brazde de lumina
A lopetii dulci loviri.

201

www.dacoromanica.ro
Intimi moale pe covoare
Beti d'amoru se shrutau
Si in vise rhpitoare
Acei juni se leghnau.

0 divina melodie
De odath s'audi,
Si in vorbe d'armonie
Vocea ei asa vorbi:

Sh golimu, o al meu mire!

SI golimu cupa d'amoru,
Si pe aripi de iubire
Sh sburämu din noru in noru!

Ca albina aférnatii
De o rosa, de unu crinu,
Soarta mea fuse legath,
De-al teu Au sau bunu destinu.

Tot ma si a mea bush

E lipith de a ta,
Pentru tine eu sunt musä,
Pentru mine vei calla.

Intr'unu chntecu ne vomu duce

De la-apusu phnh, la zori,
Iti voiu face leagänu dulce
P'al meu sinu de albe flori.

202

www.dacoromanica.ro
Iti voiu face si o manta
D'al meu pgru de abanosu,
Si de scumpa ta amanta
Cerul chiar va fi gelosu.

Spune, nu-e asa iubite,

Ca vomu fi prea fericiti ?
Si A çlile d'aurite
Vomu trig. nedespartiti?

Ea cantarea nu sfarsise,
and gondola sovai
Ce faci scumpe?" fata (Ilse
Si ca ceara 'ngalbenl.

Ohl voescu ca fericirea

SI o oprescu in al ei sboru,
Voiu A cautu nemurirea
Desertandu cupa d'amoru.

Noi asemene momente

Nu o a mai intalnimu ...
Ai A (licemu vietei: du-te I
Si in brate a murimu.

203

www.dacoromanica.ro
 GROZA.

Galbenu ca Melia de galbenn cearit

Ce aproape'i ardea,
Pe-o scanduril veche aruncatu afarM,
De somnul celu vecinicu Groz' acum dormek
Ear dupä elu nime, nime nu plitingeal

Poporu 'mprejuru'i tristu, cu 'nfiorare,

La elu se uità ;
Unii fAceau cruce; altii, de mirare,
Cu mäna la gurI capul cl4tinà
'incetu Mugu ansul se §optiau asa:

Elu sä fie Groza celu vestitu in tearit,

Vn sänge 'ncruntatu 1

204

www.dacoromanica.ro
Elu a fie Groza, oelu ce ca o fiarg,
nici o grijg de negrul pkatu,
Au stinsu Pe multe si lege-au calcatu!

Unu mosneagu atunce, cu o barbklungg,

La Groza merggndu,
Scoase doi bani netedi din vechia sa pungg,
LIngg mortu ii puse, mgnal sgrutgndu,
Mai Mt o cruce si disci plä'nggndu:

Oameni buni! anu iarng bordeiu-mi arsese,

Si pe-unu geru cumplitu
Nevasta-mi cu pruncii pe cgmpu remgsese.
N'aveamu nici de hrang, nici tolu de 'nvglitu,
Si nici o puterel.. cram prgpgditu I

Nu asceptamu altg, din mila cereascg

Decgt a marl,
Cgnd crestinul ista, Domnu-lu odihneascgl
,,Pe-unu calu albu ca iarna in dealu se ivi,
S'aproape de mine calul isi oprl.

Nu plunge, imi dise, n'ai grijg ItomIne,

Fg peptu barbgtescu;

205

www.dacoromanica.ro
Na, sitli cumperi haine si cash si pune. ...
$i de-atunci copii-mi ce-hi tot pomenescu,
Oameni buni I de-atunce in tihnh trhescu.

, shruthndu-mortul, Vétanul mosneagu

Ofth si se duse cu-alu seu vechiu toiagu;
Ear poporu 'n sgomotu strigh, plina de jale:
,,Dumneileu sh ierte pgcatele sale!"

206

www.dacoromanica.ro