Sunteți pe pagina 1din 184

1.

!
i
I
I
1
i
I
,
i
;
- -- ---.--- - ~ ----
.
N
trj
o U)
trj trj .
>
...
. >
. 0
0'
t:rj '. (f)
'"t:I
.
tr.I
CI)
trj g
CI)
..
Z
Zecharia Sitchin
The Stairway to Heaven
Editor Aldo Press s.r.l., 2000, Bucure~ti
Copyright
~ 1980Zecharia Sitchin
Traducere
"CristianBanu
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale
SITCHIN, ZECHARIA
Trepte spre cer / Zecharia Sitchin - Bucure~ti:A1do
Press, 2000
368 p.; 20 em - (Zona)
Tit. orig. (eng.): The Stairway to Heaven
ISBN 973-9307-49-3
001.94
,
Informa/ii ~i comenzi ramburs:
c.~P.76-161, Bucure~ti, 77450, Romania
www.aldopress.ro
t,
CUPRINS
~'
I. Incautareaparadisului 7
n Str3mo~iinemuritori . . . . . . . : . . . . . . . . . . _. . . .28
m Cilitopa faraonuluicitre viatade apoi . . . . .. . . .49
IV Trepte spre cer ... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .64
V Zeii careauvenitpe Pimant .90
VI In zilelede dinaiDteapotopului. . . . . . . . . . _. . .121
vn Gilgamesh:regelecarea refuzatsa mom ,-145.-
vm Cilitori prin nori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . " . . . .177
IX Loculaterizirii .. . . . : . . . . . . . . . .'.. . ... . . . .204
X Tilmun:tirfunulrachetelor ... . . . . . . . . . . . . . .227
XI Muntelestraniu '... 250
xn Piramidelezeilor~iale regilor 274
xm Falsificareanumeluifal'aonului. . . . . . . . . . . . . .301
XIVPrjvireaSfinxului. . . . . .. . . . . .. .. .. .. . . . . .334
SUISe .363
I
I
I
-----.-
~~ ,.t\ Ai,.
-------...-
-
I
. INCAUTAREA PARADISUtUI
'"
. ,
. A existat 0 vrerne, spun scripturile, cand nernurirea era la
indemana tuturoroamenilor. .
Era Vdrsta de Aur a ornenirii,cand Ornul traia aH1turi de
Creatorul sau in Gradina. Edenului - ornul ingrijind.,o,Dumne-
zeu plirnbandu-se in racoarea serii.
$i a jacut Domnul Dumnezeu sa rdsara din pamant
tot soiul de pomi, pldcuti la vedere # cu .roade bune de
mancat; iar fn mijlocul raiului era pomul vie/it ~i pomul
cuno~tinTei binelui ~i raului. $i din Eden ie~ea un rau care
uda raiul. iar de acolo se fmpar/ea fnpatru bra/e. Nume/e
unuia este Rison. Numele rau/ui a/ doilea este Gihon...
Numele raului a/ treilea este 1igru... iar raul al patru/ea
este Eufratu/.
.Adam ~i Eva aveau voie sa rnanance din orice ftuct - cu excep-
tiacelui al pornului cuno~terii. Dar, 0 data ce au facut-o, ispititi de
sarpe, Dumnezeu a inceput sa fie preocupat de pernurirea lor:
$i a zis Domnul Dumnezeu: "lata Adam s-afticut ca
unul dintre Noi, cunoscand binele # raul. $i acum nu cum-
. vasa-~ifntindamana# sa ia roadedinpomu/ vieTii,sa
manance ~i sa traiasca fn veci!... "
. . De aceea I-a scos Domnul Dumnezeu din Gradina
Edenului. .
. .
- . __u _ _._
- - --. """""'.'-". "" .
8 / Zecbaria siichin
~ a fost omul alungat din locul unde nemurirea se af1a.la
indemanasa. ~i impiedicatsa ajungala ea, Diciodatii nu a incetat
sa !ji-oaminteasca,sa tinjeasca dupa ea !jisa incerces-o atinga.
De la alungarea din Paradis, eroii au mers pana la capatul
pamantuluiin ciiutareanemuririi;catorvaale!jile-afost pennisa. iar
oamenii simpli cred cii au !jaDS3 s-o atinga. De-a lunguIveacuri1or,
aceasta ciiutare a fost privilegiul indivizilor, dar pe la inceputul
mil~ului ea devenise0 intreprinderea regatelorputemice.
Lumea Noua a fost descoperita -3!ja suntem imp~i sa
credem- cind exploratorii au pornit in cautarea unei noi rute ma-
ritime ciitre India !jibogatiile sale. Adevarat, insa nu pe de~a-n-
tregul; fiindcii ceea ce voiau cel mai mult Isabela !jiFerdinand,
regina !jiregele Spaniei, era descoperirea izvorului tineretii ve!j-
nice, un izvor magic, ale carui ape intinereau pe batr3ni !jiii ta-.
ceau tineri pe vecie, fiindca pornea chiar din Paradis.
Imediat ce Colomb !jioamenii sai au pus piciorul pe ceca
ce credeau a fi insulele Indiei (Indiile de Vest), au !jiinceput, pe
langa explorarea. noului tinut, cautarea legendarului izvor ale
ciirui ape "taceau din om batran t3nar din nou". "Indienii".cap-
turati erau interogati !jichiar torturati de catre spanioli pentru a
dezvalui locul in care se afla izvorul.
Unul dintre cei care au dovedit mare zel in aceasta ciiutare
a fost Ponce de Leon, mercenar !jiaventurier, care a ajuns guver-
nator al unei Parti din insula Hispaiiola nurnita astiizi Haiti !jial
ora!jUluiPuerto Rico. In 1511, el a luat parte la interogatoriile
unor indieni. Descriindu-!jiinsula, ei vorbeau despre perle !jialte
bogatii. 'De asemenea, taudau virtutile apelor sale. Exista un iz-
vor, spuneau el, om cace WI UIlI "I,;UI,;C1IJC1l UCl'UVC114 41111Ul UC1U-
se. Dopa"asta, "i s~a intors barbatia !ji putea sa faca tot ce tacea
un barbat tinar, s-a insurat !ji a fiicut !ji copii".
Ascultind co interes din ce in ce mai mare, Ponce de Leon
- el inSU!ji'unbarbat in varsta - a fost imediat co~vins ca indienii
descriau izvorul tineretii. Poststriptullor, cii batranului i se "in-
torsese barbatia", s-a insurat !ji a tacut copii, a fost cel mai con-
vingator. C3ci la curtea spaniola, ca de altfel in intreaga Europa, .
Trept~ cer /9
~
I
s.eaflau nomeroase picturi ale celor mai mari pictori !ji, ori de
cate ori era vorba de alegorii sexuale, ele cuprindeau un peisaj
cu 0 f3ntina sau un izvor. Poate cea mai celebrii dintre ele este
Amorul sacru ~i amorul profan a lui Tizian, care a fost pictata
carn in perioada aceea.
Raportul lui Ponce de Leon catre regele Ferdinand este
reflectat in insemnarile tinute de istoricul oficial al curq;, Peter
Martyr de Angleria. A!jacum arata el in Decade de orbe novo
(Deceniile Lumii Noi), indienii care proveneau'din insulele Lu-. . '
cayos ori Bahamas au povestit ca "exista 0 insula... in care se
afla un izvor etern, ale carui puteri magice constau in faptul cii,
daca cineva bea din el, probabil !ji insotit de 0 anUmita dieta,
devine tinar din n~)U". Multi cercetatori, ca depilda Leonard'
Olschki, (ponce de Leon's Fountain of Youth:History of a Geo-
. graphical Myth), au ariitat ca "izvorul tineretii este cea oiai popu-
lara expresie a emotiilor!ji sperantelor care i-au insufletit pe cu-
ceritorii Lumii Noi." Indiscutabil, Ferdinand, regele Spaniei, era
foarte insufletit !jineriibdator sa afle noutati.
A!j3ca, atunci cand a sosit scrisoarea de la Ponce de Leon,
Ferdinand nu a pierdut timpul. I-a acordat acestuia un Patent de
Descoperire (datat 23 februarie 1512), autoriz3nd 0 expeditie de
pe insula Hispaiiola spre nord. I s-a ordonat amiralitatii sa-i
puna la dispozitie cele mai bune vase !jimarinari, astfel ca Ponce
de Leon sa descopere neintarziat insula "Beinint' (Bimini). Re-
gel~ a pus 0 conditie explicita: "Dupa ce vei descoperi insula !ji
vei.afla ce se gase!jtein ea, sa-mi trimiti imediat un raport":
in martie 1513. Ponce de Leon a DOrnitSDrenord in cauta-
rea insulei Bimini. Pretextul expeditiei a fost ciiutareade "aur !ji
alte metale"; adevaratul scop al expeditiei era descoperirea izvo-
rului tineretii ve!jnice.Acest lucru I-auaflat marinarii dopa ce au
descoperit, nu una, ci sute de insule in Bahamas. Debarcind pe
insula dupa insula, echipele erau instruite sa caute, nu aur, ciun
izvor sau 0 flintananeobi!jnuit(a).Apele fiecarui parau erau ve-
rificate !ji baute - tara vreunefect evident.in DominicaP3!jtelui
- Pasca de Flores in varianta spaniola - a fost descoperim 0
~r
10 / Zecharia Sitchin
---'._--------
coasta. Ponce de'Leon a numit "insula'" Florida. Navigand de-a
lungul coastei,Ponce de Leon i~i trimitea oamenii in adancul
padurilor pentru a bea apa nenumaratelor paduri.. Nici unul insa
nu se dbvedea cel diutat.
E~ecul misiunii nu a tacut dedit sa intareasca credinta ca
izvorul se afla acolo, trebuhi doar sa fie descoperit. Au fost inte-
rogati'61tiindieni. Unii pareau incredibil de tineri pentru varsta
pe care pretindeauca'o aveau. Altii povesteau legende care con- .
firmau existenta izvorului. 0 astfel de legenda (a~acum este re:'
data in CreationMyths of PrimitiveAmerica, de 1. Curtin) spune
ca atunci cand Olelbis, "Cel care sta deasupra", a tacut omeni-
rea, a trimis doi emisari pe Pamant pentru,a construi 0 scara care
sa lege Cerul de Pamant. La jumatatea scarii ei vor coristrui un
loc de odihna, cu un bazin cu apa pura. Acolo trebuia sa faca.
doua izvoare. Unul cu apa pentru baut, celalalt cu apa pentru
imbaiat. Cand un om imbatrane~te,a spus Olelbis, sa fie lasat sa
urce pe scara. Ajuns la izvor sa bea ~i sa se imbaieze ~itineretea
i se va intoarce.
Convingerea c~ izvonil exista pe undeva era atat'de mare,
incat in 1514 - un an dupa misiunea nereu~ita a lui Ponce de
Leon -, Peter Martyr.iI informa pe Papa Leo X urmatoarel~:
. La 325 de leghe de Hispaiiola, se spune, exista 0 in-
. suM pe nume Boyucas, sau Ananeo, pe care, dupa spusele
celor care au explorat-o, exista 0 fantaha care are pro-
n>,,;ntnton'/0 fl.; int;npri np.r.p.ir.are beau din ea.
Sa nu creada Sfintia Voastra ca su.nt doar vorbe
aruncate intr-o doara; pentru ca vestea despre toate
acestea circuM printre cei de la curte, care Ie accepta ca
adevarate, nu pu(ini dintre eifiind oameni a caror bogafie
~i intelepciune ii desparte de oamenii de rand.
Ponce de Leon, neahatut, a ajuns la concluzia ca ceea ce cau-
ta el era un parau aflat in conjunctie cu un du, posibil legate intre
1tepte sp~ cer / 11
ele pIintr-un tuDel subteran. Daca iantfuia se afla pe 0 insula, nu
cumva izvorul care 0 alimenta i~i avea originea in Florida?
In 1521, Coroana spaniola I-a trimis din nou pe Ponce d~
Leon intr-o expeditie, de data aceasta concentrata pe Florida. Nu
exista nici un dubiu asupra scopOOlor acestei misiuni: diteva de-
cenii mai taniu, referindu-se la aceasta, istoricul Antonio de
Herrera'y Tordesillasa spus in Histaria generaf de las [ndias ca
"el (Ponce de Leon) a plecat in cautarea Sfintei Fantani, atat de
renumita printre indieni ~i a raului ale carui ape ii intinerea pe
cei hatraiti". EI spera sa gaseasca in Florida izvorul ~i riul des-
pre care indienii din Cuba ~iHispaiiola spuneau ca "batranii
care se imbaiaza in ele redevin tineri".
In locul tineretii ve~nice, Ponce de Leon a gasit moartea,
din cauza unei sageti indiene. De~i cautarea individuala a unei
potiuni sau lotiuni care sa asigure viata ve~nicanu va inceta ni-
ciodata, cautarea organizata, pe bazii de decret regal, a 'incetat
_pentru ~otdeauna.
Sa fi fost acea~ta cautare inutila de la bun inceput? Erau
Ferdinand, Isabela, Ponce de Leon ~i ceilalti care au moot in
cautarea tineretii ve~niceni~te nebuni dand crezare unor basme
pentru copii? .
_ Ei nu vedeau a~alucnirile. Sfintele Scripturi, credintele pa-
gane ~i istoriile marilor calatorii, toate afirmii ca exista intr-ade-
var un loc ale 'carui ape (sau sucuri ale fructelor) pot aduce ne-
murirea ~i tineretea ve~nica.
Exista.inca numeroase povestiri vechi - de pe vrernea cand
celtiierauinpeninsula- despre un loc secret, <>ianmna secreta,
un fruct secret sau 0 iarba care pot aduce gasItorulUlnemunrea.
Se poveste~te despre 0 zeitii pe nume Iduon care pazea ni~te
mere magice. Cand zeii imhatraneau, veneau la ea ~i mancau
mere ~i redeveneau tineri. Intr-adevar, "Iduon" insemna "din
nou tanar", iar merele pazite de ea erau numite "elixirul zeil.or....
Sa fi fost asta un ecou allegendei lui Heracle (Hercule) ~i
. a celor douasprezece munci ale sale? 0 preoteasa a zeului Apol-
lo i-a prezis ca '"atunci cand toate acestea se vor incheia, tu vei
12 I Zecbaria Sitchin
deveni unul dintre nemliritori". Pentru a ajunge aici, penultima
sa munca a fost sa aduca din gradina Hesperidelor merele de aur.
Hesperidele- ,,fiiceletaramuluisoarelui-apune" -I~aula ca-
patul pamantului.'
Nu au liisat grecii ~i romanii numeroase legende despre
muritori deveniti nemuritori? Zeul Apollo a uns trupullui Sarpe-
don, ~ incat aeesta sa traiasca mai multe generatiLZeita Afro-
dita i-a oferit lui P.haon0 potiune magica: ungandu-se cu ea, el
s-a transfonnat intr-un tanar '"care a aprins inimile tuturor fe-
meilor din Lesbos"~lar Demophon, uns,cu ambrozie de Deme-
tra, ar fi devenit cu siguranta nemuritor, daca mama sa - necu-
noscand identitatea zeitei - n-arfi intrerupt procedura.
Apoi este legenda lui Tantalus, care a devenit nemuritor
m3nc3nd la masa zeilor ~i furaildu-Ie 'nectarul ~i ambrozia.
OmoIindu-~i fiul pentfu a-i servi carnea drept masa zeilor, el a
fost osaodit intr-un loc CDITucte~i ape minunate, dar pe 'care nu
Ie putea atinge vreodata. (Zeul Hennes I-a readus la viati pe fiul
miiceliirit.)Pe de altii parte, Ulise a refuzat nemurirea oferitii de
nimfa Calypso pentru a ramane alaturi de ea, prefeIind:sii se in-
toarcii acasii la sotia lui.
Mai este apoi legenda lui Glaukos, un riluritor, un pescar
simplu, care a devenit zeu al marii. Intr-o zi el a observat cumun
p~e prins de el atingand 0 anumita iarba a revenit la viati ~i s-a
intors in mare. Luand iarba in gurii, Glaukos a sarlt in apa exact
in acela~i loc. Zeii marii, Okeanos ~iTethys,I-au admis alaturi
de ei ~. I-au flicut zeu.,
_-=: ~:':, =- :--- '-'_1.._'" '":,14~~t r1in C;:n~n1~ri~ .In-
dia", a fost ~i anul in care ocupatia musulmaniiin peninsula Ibe-
rica s-a incheiat prin capitularea maurilor la Granada. De-a lun-
gul celor aproape opt secole de dominare musulmanii~i cre~tina
a peninsulei, interactiunea dintre cele dona culturi a fost imensa.
lar povestea din Coran (cartea stanta ~ musulmanilor) despre
pe~te ~i fantana vietii.era cunoscuta ~i de-o parte ~i de cealaltii.
Faptul ca era aproape identica cu legenda greaca a pescarului
Glaukos a fost considerat 0 dov~daa autenticitiitiiei. A fost unul
T
I
I
Trf!I!,t~spre cer 113
din motivele cautiirii .legendarei tantani in India - tara pe care 0
cauta Columb ~i pe care a crezut c-a gasit-o.
Segmentul din Coran care contine legenda este sura a opt-
sprezecea. Ea relateazii despre cateva intamplari din viata 'lui
Moise, eroul biblic al exodului israelitilor din Egipt. Dupa ce a
fost ales in noua sa calitate de "mesager al Domnului", el a fost
instruit de catre un "servitor al Domnului". Insotit de un ajutor,
trebuia sa-~iintdlneascaenigmaticul profesor dupa'numai un in-
diciu: trebuia sa ia cu el un pe~te uscat, iar locul in care pe~tele
va sari ~i va disparea va fi locul in care i~i va intdlni profesorul.
Dupa muM ciiutarein zadar, insotitorullui Moise i-a suge-
rat sa renunte. Dar Moise a insistat sa continue, fiindca nu va re-
nunta pana nu va ajunge la "intretaierea dintre douii riOO". Fiirii
ca ei sa observe, miracolul se produses~ deja: ' -
Dar cand au ajuns la conjluenla rauri/or
uitasera de pe~te,
care sarise ~i 0 luase pe rau '11jos
ca printr-un tunel.
Dupa ce au mers hlai departe, Moise i-a spus insotitorului:
"Adu mancarea." Dar acesta i-a spus ca pe~teledisparuse:
"Cand ne-am a~ezat pe piatra.
n-ai'viizut ce s-a Intamplat?
Uitai de pe~te cu adevarat -
Satan m~aPicut sa uit sa-Ii spun:
$i-a jacut llrum prin rau injos,
minune mare s-a-ntamplat.
$i Moise a spus:
"Atunci aici e locul pe care atat I-amcautat. ..
,-
Povestea din Coran (Fig. 1) a pe~teiui-uscatcare a fost rea-
dus la viata ~i a revenit in mare printr-un tuneltrece dincolo de
paralela cu legenda lui Glaukos, referindu-se nu' la un simplu
- ~_. .--.-
=-- ~ ~ ~...:I'
14/ Zecbaria Sitchin
,~:r~~.;:CJi ~tS-,~
}f~At~~fM.A1
o~~1
~~~~~~~-'ll .
.o~~d~~U
D\j JS,\4.\St-'lt'
~'~~U~I~
O~,~~~~t;;j1
~~~~;1JW-'l"
I~.;:JI.!. ~i~~i~JJ,
.~~f~~!1~~~~)
O""~':'S~'I;' t.i, ...(,-",..
I~ ~ '-J.~vW'"I.J .
1t~\1b.~~Dtf-"
ot..~~t,*~ J'LjSjU
Fig.] .
pescar, ci la insu~i Moise. De asemenea, descrie incidentul nu ca
pe 0 intfunplare, ci ca pe ceva premeditat de Dumnezeu, care
cuno~tea locul Apelor Vietii, ape care- puteau fi, recunoscute cu
.. 11It. . .. _.I_1__~
-J -.. r -'1---..
Fiind cre~tini devotati, regele ~iregina ~paniei trebuie sa fi
loat in sens literal viziunea descrisa in ,Cartea Revelatiei, "a
raului cuApa Vietii, limpede precum cristalul, ie~inddin Tronul
Domnului... iar in mijlocullui se afla pQmulvietii, cu douaspre-
zece feluri de ftucte". Aproape sigur au crezut in promisiunile
Caqii: ,;Celui.insetatii voi da sa bea din fint8na vietii" ~i "celui
infometat ii voi.da sa manance din pomul vietii". ~i nu aveau
cum sa nu cUI10ascapsalmul:
lit
Tu dai sa bea
din ape/e nemuririi
Fiindea a ta este Fantana Vietii.
Trepte sP,"!! cer J-1~
Nu .poate fi nici un dubiu, a~a cum spun scripturile, ca. raul
Nemuririi ~i Fantana Vietii existau; singura problem~ era - ~i
este - cum sa fie gasite.
A optsprezeceasuraa Cor~ului ofe~ indiciiimportante.
. Ea ,continua cu intati~area celor trei paradoxuri ale vietii pe ~are
servitorul Domnului i Ie arata lui Moise. Apoi surtt descrise alte
trei episoade: mai intai, 0 vizita in locul in care apune soarele;
apoi in locul in care rasare, adica spre est; apoi in tinutul de din-
colo de eel de-al doilea, unde popoarele biblice ale lui Gog ~i
Magog (luptiitorii de la S,~itul. Lumii) planuiau noi nelegiuiri
asupra pamantenilor. Pentru a pune capat acestor lucruri, eroul,
numit aici Du-al'karnain ("Cel cu doua coarne"), a astupat tre-
catoarea dintre munti cu blocuri de fier, deasupra carora a turnat
plumb topit, creand 0 bariera atat de puternica indit Dici Gog,
nici Magog nu putea sa 0 riizbata. Separat, cei doi nu mai puteau
. face rau omenirii.. - ,
Cuvantul hzrnain; atat in araba, cat ~iin ebraica, inseamna
~i "coarne dubIe" ~i ,:raze duble". CQnformcelor trei episoade,
Moise ar.fi putut fi numit Du-al'karnain fiindca fata lui "avea
raze" - radia - dupa intalnirea cu Dumnezeu de pe muntele Si-
nai. Insa credintele populate medievale atribuiau cele .trei cala-
torii ~i epitetullui Alexandru eel Mare, regele Macedoniei care
~n ,,,,,.nlnl Tv i rh II r.nr.p.rit :mrn:mp. intre:U1a 111me.aiun~and in
India. ,
.Aceste credinte populare, care il schimba pe Moise cu Ale-
xandru,. ii 'atribuieacestuianu numai calatoriilein tinutul lui
Gog ~i Magog, ci ~i episodul cu pe~teleuscat adus la viatii cand .
AlexandrU~i bucatarul sau au gasit Fantana Vietii! .
Pove~tile referitoare la aventurile lui Alexandru eel Mare
erau curente in Europa ~iOrientul Apropiat in epoca medievatii
~i erau bazate pe scrierile istoriculuj grec Callisthenes din
~....
16/ Zecharia Sitchin
- --
Olynth. El fusese nurnit de Alexandru sa-i consemneze aventurile
in expeditia din Asia, dar a murit in inchisoare dupa ce il jignise ,e.
pe Alexandru. Scrierile sale au disparut in mod misterios. Secole
mai tarziu, au inceput sa circule in Europa texte latine~ti despre
care se spunea ca sunt traduceri ale scrierilor lui Callisthenes.
Savantii numesc acest text "pseudo-Callisthenes".
Multe secole s-a crezut ca multele traduceri ale aventurilor lui
Alexandru care circulau in Europa ~i Orientul Mijlociu erau lacute
dupa acest text. Mai tarziu s-a descoperit insa ca au existat versiuni
paralele in mai multe limbi - printre care araba, persana, siriana,
armeana ~i etiopiana - ~i cel putin trei versiuni grece~ti. Diferitele
versiuni, dintre care unele i~i au originea in Alexandria secolului II
i.Ch., diferii ici-colo, dar, in mare, similitudinile indica faptul ca au
o sursa comuna, poate chiar scrierile Callisthenes, ori, ~ cum s-a
spus uneori, in scrisorile lui Alexandru catre mama sa Olimpia ~i
catre profesoml sau Aristotel.
Aventurile miraculoase au inceput dupa cucerirea Egiptu-
lui. Din texte nu rezultii in ce directie a pomit Alexandru ~i nici
nu este sigur daca episoadele sunt aranjate in ordine cronologica
sau geografica. Unul din prime Ie episoade explica confuzia intre
Alexandru ~i Moise: se pare ca Alexandru a incercat sa piece din
Egipt asemenea lui Moise, despartind apele ~i traversand marea
pe JOs.
Ajungand la mare, Alexandru a cerut sa se construiasca in
mijlocul acesteia un zid de plumb topit, iar constructorii sai "au
c.ontinuat sa toame Dana cand structura s-a ridicat deasupra apei.
Apoi a construit deasupra ei un turn ~i un stalp pe care a pus Sa-l
fie sculptat chipul, cu douii coame pe cap". $i a pus sa se scrie pe
el: "Cine va ajunge aici ~i va vrea sa traverseze marea sa ~tie ca eu
am inchis-o."
Indiguind apele, Alexandru ~i oamenii sai au vrut sa traver-
seze. Din precautie, au trimis inainte ni~te prizonieri, dar cand
ace~tia au ajuns la mijloc "valurile marii au camt asupra lor ~i
marea i-a inghitit, pieril1d cu totii... Cand Cel-cu-doua-coame a
T!!p.te spre cer / !2
vamt asta, tare s-a infrico~at de puterea apelor" ~i a renuntat sa-I
mai imite pe Moise.
Domic totu~i sa cunoasca "intunericul" de dincolo de mare,
Alexandru a lacut cateva ocoli~uri, in timpul carora a vizitat iz-
voarele fluviilor EufTat ~i Tigru, studiind "secretele cerurilor,
stelelor ~i planetelor". "
Lasandu-~i trupele in spate, Alexandru s-a intors in Tinutul
intunericului, ajungand la un munte numit Mushas la marginea
de~ertului. Dupa cateva zile de m~, a vamt ,,0 cale dreaptii care
nu avea nici un zid, nici 0 inaltime, nici 0 vale". $i-a piiriisit cei
cativa insotitori ~i a pomit singur. Dupa ce a mers douasprezece
zile ~i douasprezece nopti, "a zarit aura striilucitoare a unui in-
ger", dar cand s-a apropiat a vazut ca era "un foc pihjolitor".
Alexandru ~i-a dat seama ca a ajuns la muntele care domina in-
treaga omenire.
ingerul nu era mai putin uimit decat Alexandru. "Cine e~ti tu
~i de ce ai venit aici, muritorule?" I-a intrebat ingerul nedumerit,
"cum ai reu~it sa patrunzi in intuneric, caci nimeni n-a rncut-o pana
acum". La care Alexandru a riispuns ca ins~i Dumnezeu i-a'ghidat
p~ii ~i i-a dat putere "sa ajunga in acest loc, care este Paradisul".
Pentru a convinge cititorul ca Paradisul, spre deosebire de
lad, putea fi atins prin diverse tunele subterane, autorul antic in-
troduce un dialog lung intre Alexandru ~i Inger despre om ~i
Dumnezeu. ingerul Ii cere lui Alexandru sa se intoarcii la oame-
nii sai, dar Alexandru insista sa afle secretele care guvemeazii
Cerul, Pamantul,'pe Dumnezeu ~i omenirea. in final, Alexandru
. ., -. r. __ ___ ____: .c..____
~t'U&.'" '"'" '1''''' }'."" & a&_.. _ ___ . _ _ _ .
oferit nici unui om pana atunci. Supunandu-se, "ingerul ii zise:
iti voi spune ceva astfel incat sa triiie~tirara a muri. Cel-cu-
doua-coame zise: Spune-mi. lar ingerul ii spuse: in tinutul
Arabiei, Dumnezeua lacut un intuneric, in care a ascuns comoa-
ra cuno~tintelorsale. Tot acolo se afla 0 rantana ale ciirei ape
sunt numite apele vietii ~i cel care bea din ea, chiar ~i 0 singurii
picatura, nu va muri in veci." .
18/ Zecharia Sitchin
.-----
Ingerul a atribuit ~i alte puteri magice acestor "ape ale vie-
tii", cum ar ti "puterea de a zbura prin ceruri asemenea ingeri-
lor". Nemaiavand nevoie de altceva, Alexandru intreaba nerab-
diitor: "In care sfert al Piimantului se afla fiinmna?" "Intreabii-i
pe aceia care sunt mo~tenitorii cuno~tintelor", a fost riispunsul
enigmatic al ingerului. Apoi ingerul i-a oferit lui Alexandru un
ciorchine de struguri pentru a-~i hriini oamenii.
Intorcandu-se la oamenii siii, Alexandru le-a povestit ce i s-a
intamplat ~i le-a oferit cate un bob de strugure. Dar dupii ce ru-
pea un bob, in locullui aparea altul. J;)iastfel un singur ciorchine
a reu~it sii-i hriineasca pe toti.
Alexandru a inceput sa-i intrebe pe toti inteleptii pe care i-a
putut giisi. I-a intrebat pe ace~tia: "Ati aflat cumva, in ciirtile
voastre, ca Dumnezeu a fiicut un loc intunecat in care a pus toate
cuno~tintele ~i.in acel loc se afla 0 fiintana numita Fantana
Vietii?" Versiunea greaca sustine cii a trebuit sa se duca panii la
capiitul pamantului pentru a-I giisi pe inteleptul care cuno~tea
riispunsul; versiunea etiopianii spune insa ca el se afla chiar in
armata sa. Se numea Matun ~i cuno~tea scrierile antice. Locul, a
spus el, "se aflii in apropierea soarelui, cand riisare pe partea
dreaptii" .
Prea putin liimurit de aceastii ghicitoare, Alexandru s-a Hi-
sat pe mainile ghidului siiu.Au mers din nou intr-un tinut al In-
tunericului. Dupii 0 calatorie lunga; Alexandru a obosit ~i I-a tri-
mis pe Matun de unul singur inainte, sa gaseasca drumul. Pentru
a~l ajuta sii vada in intuneric, Alexandru i-a dat 0 piatrii miracu-
loasa, pe care 0 primise el insu~i in imprejura,p deosebite de la
un rege batran care tralse pnntre zel - 0 plarra ce JUsese auusa
din Paradis de Adam cand fusese alungat de acolo ~i care t':ramai
grea decat orice substanta de pe piimant.
Matun, de~i a mers cu grijii, s-a riitiicit. Atunci a scos piatra
magica ~i a pus-o pe piimant. Cand a atins pamantul, aceasta a
inceput sa lumineze. In aceastii lumina, Matun a viizut un put.
Nu ~i-a d~ta seama ca daduse peste Fantana Vietii. Versiunea eti-
opianii descrie ce s-a intamplat mai departe:
-_. ,
Treptespre cer / 19
Luase cu el un pe$te uscat $i fiindu-i Joarte Joame s-a
dus cu ella apa sa-l spele pentru a-I gati. Dar. ciind pe$-
tele a atins apa, a la$nit in ea $i a Jugit.
Cand Matun' a vazut asta, s-a dezbracat $i $-a arun-
cat in apa. dupa el.
Dandu-~i seama ca acesta era "Putul cu ApaVietii", Matun
s-a spalat ~i a baut. Cand a ie~it din put, nu-i mai era foame, nici
nu mai avea vreo nevoie umana, tiindcii devenise El-Khidr -
ve~nic taniir.
Intorcandu-se in tabarii, el nu i-a spus nimic lui Alexandru
(pe care versiunea etiopiana it nume~te "Cel-cu-douii-coame")
despre descoperirea lui. Alexandru insu~i a pomit atunci ~i a des-
coperit piatra uitata de Matun "striilucind in intuneric ~i avand
acum doi ochi care aruncau luminii". Dandu-~i seama ca a gasit
calea cea buna, Alexandru a grabit pasul, insii a fost oprit de 0
voce care-l certa pentru ambitiile sale ~i i-a profetit di in loc de
viata ve~nica i~i va gasi curand moartea. Inspiiimantat, Alexan-
dru s-a intors la oamenii sai ~i a renuntat la cautare.
Conform unora din versiuni, vocea apartinea unei pasari cu
chip uman ~i I-a fiicut sa se intoarca atunci cand a ajuns intr-un
loc ;,batut in smaralde, satire ~i iacinte". In scrisoarea lui Ale-
xandru ciitre mama sa, era vorba de doi oameni-pasiire care i-au
blocat trecerea.
In versiunea greacii a pseudo-Chellistenes, bucatarullui Ale-
xandru, Andreas, a fost eel care a dus pe~tele uscat sa-l spele in .
fiintftna "ale ciirei ape luceau cu lumini". Cand pe~tele a atins apa,
. a mVlat ~ll-a alunecal Ullllll<111i:1.I.'.c;aUL.<U1U\oNa U'"'''''VP'''''' ~..
tarul a baut din apa ~i a luat cu el intr-un vas de argint, rara a spune
nimanui despre descoperirea lui. Cand Alexandru (care in aceastii
versiune era insotit de 360 de persoane) a ajuns intr-un loe care
striilucea de~i nu se vedea nici soarele, nici luna, nici stelele, calea
i-a fost bloeatii de douii piisan cu triisaturi umane.
"Intoarce-te, i-a spus una dintre ele, tiindca pamantul pe
care ca1ci apartine numai lui Durnnezeu. Intoarce-te, nefericitu-
I
.1
20 / Zecharia Sitchin
------.--.-
Ie, fiindca in Tara Binecuvantatilor tu nu poti pune piciorul!"
Tremurand de frica, Alexandru ~i oammiisai s-au intors, dar
inainte de a pleca au luat ca suvenir 0 palma de tarana ~i cateva
pietre. Oupa cateva zile de mar~au ie~itdin Tara Noptii Ve~nice
~i dind au ajuns la lumina au vazut ca tiirana ~i pietrele pe care
Ie luasera erau praf de aur ~i pietre pretioase.
Abia atunci a povestit bucatarul despre pe~telecare inviase,
omitfuldinsa sa spuna ca bause ~ipastrase din apa. AlexandruI-a
batut ~i I-a alungat din tabara. Oar bucatarul nu voia sa piece
singur, fiindca se indragostise de fiica lui Alexandru. A~aca i-a
povestit acesteia secretul ~ii-a dat sa bea apa. Cand Alexandrua
aflat, a alungat-o ~ipe ea: "Ai devenit mptura zeiasca, capatand
nemurirea", i-a spus el, a~aca nu mai putea trai printre oameni
~i sa se duca sa traiasca in Tara Binecuvantatilor.Cat despre
bucatar, Alexandru I-a aruncat in mare cu 0 piatra legata de gat.
insa, in loc sa se inece, acesta s-a transformat in demon al marii.
,,~i a~ase incheie povestea bucatarului ~i a fecioarei", ni se
spune.
Pentruinteleptii sfetnici ai regilor europeni medievali, dife-
ritele versiuni nu mceau decat sa confirme autenticitatea ~i ve-
chimea legendei lui Alexandru ~i a Fantanii Vietii. Oar unde se
aflau aceste ape magice?
Era aproape de granita cu Egiptul, in peninsula Sinai, zona
de activitate a lui Moise? in apropierea Tigrului ~ia Eufratului,
fluviile care izvorau de pe undeva din Siria? S-a dus Alexandru
la capatul pamantului - India - pentru a gasi fiintanasau s-a im-
barcat pentru aceste calatorii dupa ce s-a intors de aici?
ayautu JU,",U1CyaU ~-au 1UIHc1l ~c11CL.UIVC Jlll~U::IUt, tar nOlle
opere asupra subiectului din surse cre~tine au cazut de acord
asupra Indiei. 0 compozitie latina intitulata Alexander Magni
Inter Ad Paradisum, 0 omilie siriana a episcopului lacob de Sa-
rug, Recension of Iosippon in armeana - completata cu povestea
tunelului, a oamenilor-pasare ~i a pietrei mag ice - plaseaza Tara
intunericului sau Muntele intunericului la capatul pamantului.
Acolo, spun unele scrieri, Alexandru a pornit cu 0 corabie pe
~e spre cer / 21
Gange, care n-ar fi fost altul decat raul Fison din Paradis. Acolo,
in India (ori pe 0 insula apropiatii), Alexandru a ajuns la poarta
Raiului.
Pe masuriice acesteconc1uziiprindeauformain Europa me-
dievala, 0 noua lumina a fost aruncatiiasupra subiectului dintr-o
sursa cu totul ~i cu totul nea~teptatii.to 1145, episcopul gennan
Otto de Freisinga relatat in Chronicondespre 0 epistola uimitoa-
reoPapa, spune el, primise 0 scrisoarede la un conducator ~tin
din India, a carui existenta fusese complet necunoscma pana
atunci. lar acel rege afirma ca mul din Paradis curgea intr-adevar
in tara sa.
Episcopul Otto iI numea ~ipe intermediarul care ii adusese
Papei scrisoarea, episcopul Hugh din Gebal, un o~ pe coasta
mediteraneana a Siriei. Conducatorul se numea loan Batranul
sall, dupa numele de preot, parintele loan. Se spunea despre el
ca este descendent chiar din magii care il intampinasera pe
Christos. ii invinsese pe regii musulmani din Persia ~i a inteme-
iat un putemic regat cre~tinla capatul piimiintului.
Astiizi, unii speciali~ti considera totul un fals in scopuri
propagandistice. Altii considera ca ceea c~ i se relatase Papei
erau distorsionari ale evenimentelor reale. Lumea cre~tina din
vremea aceea lansase cu cincizeci de ani in urma 0 cruciada 00-
potriva ocupatiei musulmane in Orientul Apropiat (in special in
Tara Sfiintii),'fiind infranta la Edessa in 1144. Oar la capatul
pamantului regii mongoli incepusera sa atace granitele imperiu-
lui musulman, iar in 1141 I-au invins pe sultanul Sanjar. Ciind
v'I;;;:)u::;aa ClJWl.;) 111 VIQ~"I,"" u'-' 1-''' ,""vu...n.u. aaa , - r--
zentata Papei ca 0 victorie a unui rege cre~tincare ii atacase pe
musulmani din cealaltii parte.
Cautarea Fantanii Tineretii nu a fost printre motivele pri-
mei cruciade (1095), insa se pare ca a stat la originea celorlalie.
Fiindca imediat ce episcopul Otto i-a raportat Papei despre exis-
tenta parintelui loan ~i a raului Paradisului in tara sa, acesta a ~i
cerut reluarea cruciadelor. Ooi ani mai tarziu, in 1147, OOpara-
00 -.------.---
22 / Zecharia Sitchin
-------
tul Conrad al Gennaniei, insotit de alti regi ~inobili, a pornit cea
de-a doua cruciada.
in timp ce roata norocului se invmea cand in favoarea,cand
impotriva cruciatilor, in Europa s-a auzit din nou de parintele
loan ~ipromisiunea sa de a-i ajuta. Confonn cronicarilor vremii,
parintele loan a trimis in 11650 scrisoareimparatului Bizantului,
imparatului SfiintuluiImperiu Roman ~i altor regi, in care i~i
declara intentia clara de a veni in Tara Sfiintacu annatele sale.
Din nou, tara sa era descrisa ca fiind locul prin care curge mul
Paradisului ~iin care se afla poarta Raiului.
Ajutorulpromis n-a venitniciodata. Drumuldin Europacatre
India nu era inca deschis. La sfii~itul secolului al treisprezecelea
cruciadeles-au incheiat,infrantedeflnitivde musulmani.
in timp ce annatele crueiate avansau~ise retrageau, credin-
ta ca apele Paradisului curgin India continua sa se raspandeasca.
inca inainte de incheierea secolului doisprezece, 0 nou~
versiwle a aventurilor lui Alexandrui~ifacea loc in tabere ~ipie-
tele ora~elor.Numita Romance of Alexander, era (a~acumse ~tie
astazi) opera a doi francezi care i~i bazasera "romantul" pe ver-
siunea latina a pseudo-Callisthenes ~i pe alte "biografii" ale
eroului. Cavalerii, razboinicii, ora~eniiinsa nu erau tnteresati de
autori, fiindca opera povestea in cuvintele lor aventurile lui Ale-
xandru in tinuturi exotice.
Printre aces!~a era povestea celor trei f'antanimiraculoase:
una ii intinereape cei batrani, a doua oferea nemurirea, iar a treia
ii invia pe morti. Cele trei fiintani, se explica, erau localizate in
zone diferite, spunandu-seca izvoraudin Tigru ~iEufrat (Orient),
1'111 tCg.pL)~Iuange tlllma). f\cestea erau cele patru moo ale Pa-
radisului ~i, de~i curgeau in zone diferite, toate aveau aceea~i
origine: Gradina Edenului - exact a~acumse spunea in Biblie.
Cartea spune ca Alexandru ~i oamenii sai au descoperit
Fantana Reintineririi. Se dadea ca adevarat faptul ca cincizeci ~i
~asede insotitori ai lui Alexandru au baut din Fanmna Tineretii
~i "fata lor a redevenit ca de treizeci de ani". Pe masura ce noi
traduceri ale cartii WIaceau drum in lume, detaliile deveneau ~i
!!:!Etespre cer / 23
mai specifice: nu numai fetele Ie intinerisera, ci ~ibarbatia ~ivi-
rilitatea Ie fusesera restaurate.
Dar cum sa ajungi la aceasta fiinmna, daca drumul spre In-
dia erablocat de musulmani?
lar ~i iar, papii au incercat sa comunice cu parintele loan,
"ilustrul ~imagnificul rege allndiei ~imult-iubit flu allui Chris-
tos". in 1245, Papa Inocentiu N I-a trimis pe fratele Giovanni
da Pian del Carpini, prin sudul Rusiei catre conducatorul mon-
golilor, crezandu-i pe ace~tianestorieni (0 ramura a bisericii or-
todoxe) ~i pe han ca fiind parintele loan. in 1254conducatorul
religios annean lIaithon a calatorit deghizat prin estul Turciei
catre Mongolia. insemnarea caIatoriei sale consemneaza trece-
rea pe langa 0 trecatoare ingusta in apropiere de Marea Caspica,
numita Porfile de Fier; speculatia ca aceasta calatorie seamana
cu cea a lui Alexandru (care turnase fier topit pentru a inchide 0
trecatoare) a servit la intarirea ideii ca la "capatul pamantului"
se poate gasi poa!1aRaiului.
Ace~tia, precum ~i aIti emisari papali sau regali au fost in-
so\iti in curand de alti aventurieri, cum ar fi fratii Nicolo ~i
Maffeo Polo, insotiti de flul acestuia din unna, Marco Polo
(1260-1295), sau de cavalerul gennan William de Boldensele
(1336) - toti cautand tara parintelui loan.
Daca ace~ti calatori pastrau intact interesul curtilor sau al
Bisericii, cea care mentinea treaz interesul era tot literatura. Ast-
fel a aparut opera unui autor care se prezenta astfel: .,Eu, John
Maundeville, Cavaler", nascut in ora~ul S1.Albans in Anglia,
4 _ ... . Y. - , "" ""'"
care "a plt:l:aLpc UIC11C lU au..' ...,VUU&~&~& u~~.. - --- -- --
Scriind la incheierea c1iHitoriilorsale, treizeci ~i patru de ani mai
tarziu, sir John poveste~te ca "am pornit catre Tara Sfiinta ~i spre
lerusalim, ~i inca spre Tara Marelui Caan ~i a parintelui loan ~i
inca spre India ~i multe alte tari cu toate miriunile dintr-insele".
in capitolul douazeci ~i ~apte, supraintitulat "Despre bogatiile
regatului parmtelui loan", cartea (The Voyages and Travels of Sir
John Mallndevi/le.Knight) spune:
24 / Zecharia Sitchin
-"-- .-
Acest impdrat, piirintele loan, are 0 lard intinsd ~i
multe or~e nobile ~ifrumoase # nenumarate insule mari.
Fiindcd pe tot intinsul ei, India este imparlitd in insule de
apele care izvoriisc chiar din Paradis...
$i tot acest pamant este bogat... in lara pdrintelui
loan sunt multe comori ~i multe pietre prefioase, atat de
mari, incat din ele se fac farfurii ~i pocaluri...
Apoi Sir John descrie raul din Paradis:
In aceastii lard se ajla 0 mare, care este numita Marea
de Catron... La distan{ii de trei zile de mare se afla un munte
mare, din care curge un rau mare care vine din Paradis ~i
este plin de pietre prefioase,jara 0 picatura de apa; ~i curge
prin dqert, pand ce ajunge la Marea de Catran.
Pe Hinga Raul Paradisului, mai era ,,0 insula mare, lunga ~I
lata, numita Milsterak", care era raiul pe pamant. Avea "cele mai
minunate gradini ce se pot imagina, iar in ele se aflau toti pomii
cu ftucte ~i toate natiile de ierburi placut mirositoare ~i de
folos". Acest paradis, spune Sir John, avea numeroase pavilioa-
De ~i camere, a caror destinatie era placerea sexuala, toate fiind
opera unui om bogat ~i diavolesc.
Aprinzand imaginatia (~i Iaeomia deopotriva) cititorului cu
pove~ti despre pietre pretioase ~i alte bogatii, Sir John stimuleaza
apoi dorintele sexuale. Loeul, serie el, fusese umplut eu "eele mai
frumoase demoazele sub paisprezeee ani ~i eei mai frumo~i flacai
..J_ ___ .. A 11.. -
,:_ "' U.;l"'" J.0p'Ula...
... pusese sa se faca trei fantani, inconjurate cu pie-
tre de iasca ~i cristal, acoperite cu aur, biitute cu pietre
prelioase # perle orientale uria~e. $i a pus sa se constru-
iascd sub pdmant un mecanism astfel incat cele trei fan-
tani sa dea, la dorinla lui, una lapte, alta vin ~i a treia
miere. $i locul acela il numea Paradis.
- -
Treptespre cer / 25
In aeelloc, el aduna cavaleri Dobili ~i viteji cu care petre-
cea, apoi ii trimitea la lupta contra d~manilor sai spunindu-le
sa nu se teama de moarte ori de rani fiindea vor fi inviati din
morti ~i intineriti:
$i dupa moartea lor erau ad~i in acest Paradis ~i erau
jaculi de varsta demoazelelor ~i liisali sa se joace cu ele. $i
dupa aceea erau d~i intr-un alt Paradis, mai inalt, unde 11
puteau vedea pe ins~i Dumnezeu in toata miire{ia Lui.
Dar acesta nu era Paradisul Biblie, spune Sir John. Acesta,
spune el in capitolul treizeci, se afla dincolo de insulele ~i
tinuturile prin care calatorise Alexandru cel Mare. Drwnul catre
el duce spre rasarit, catre doua insule bogate in mine de aur ~i
argint "unde Marea Ro~ie se desparte de Ocean":
$i dincolo de acele finuturi # insule # de~erturi de
sub stapanirea parintelui loan, mergand drept care riisd-
rit, nu mai gase~ti decat munli ~i pietre; iar ac% este
tdramul intunericului, unde nu se poate vedea, nici ziua~
nici noaptea... $i acel pustiu line de la coasta aceasta
pana la paradisul terestru, acolo unde Adam, primul
nostru tata, ~i Eva au fost pu#.
De acolo izvorau raurile Paradisului:
in cel mai inalt varf al Paradisului, chiar in mijloc,
se aJ'a un PUIae unae les patru raun, care curg prin mul-
te lari, ~i unul este Fison sau Gange, # curge prin India,
ori Emlak, iar in el sunt multe pietre prelioase ~i mult
nisip de aur.
lar al doilea rau este numit Nil, sau GihoR, care
curgeprin Etiopia ~i apoi prin Egipt.
Altul este numit TIgru~i curge prin Asiria ~iArme-
nia Mare.
26 / Zecharia Sitchin
-----
Altul este numit Eufrat, ~i curge prin Media, Arme-
nia $i Persia.
Marturisind ca el insu~i nu ajunsese in biblica gradina a
Edenului, John Maundeville explica: "Nici un muritor nu se
poate apropia de acelloc mra mila Domnului; a~aca despre acel
loc nu mai pot sa va spun nimic."
In ciuda acestei recunoa~teri, multe din versiunile traduse
dupa originalul englez afirma ca Sir John ar fi declarat "Eu, John
de Maundeville, am vazut fiintana~i am baut de trei ori din apa
ei cu tovara~iimei ~i de cand am baut ma simt bine." Faptul ca
in versiunea engleza Sir John se plange de dureri de guta, fiind
la capatul zilelor, se pare ca nu a contat pentru cei entuziasmati
de calatoriile sale. Nici nu conta atunci ca, a~a cum sustin unii
speciali~tide astiizi, John de Maundeville era un doctor francez
care nu calatorise niciodatii, insa a imaginat unjurnal de calato-
rie din altele ale unora care indriiznisera sa se aventureze in
tinuturi indepartate.
Scriind despre viziunile care motivasera expeditiile ce du-
sesera la descoperirea Americii, Angel Rosenblat (La Primera
Visionde Americay Gtros Estudios) conchide ca: "Pe langa cre-
dinta in Paradisul terestru mai era ~i dorinta - de natura mesia-
nica (faustica) - de a descoperi Fanmna Tineretii Ve~nice.Visul
intregului Ev Mediu. In noua viziune a Paradisului Pierdut, po-
mul vietii fusese convertit in Fantana Tineretii $iapoi in Raul Ti-
neretii." Motivatiaera convingerea ca "Fanmna Tineretii se afla
in India... 0 fiintana care vindeca pe bolnavi ~i asigura nemuri-
t.. t T t .. ... a __.
., n..."" I..u.'" V ".I.""I.I.U..3'-' 111\.fQIC1LUIJd:'(1111111-
dia... in regatul cre~tinal panntelui loan". Ajungerea in India ~i
la raurile care izvoraudin Paradis a devenit "un simbol aleternei
dorinte umane pentru placere, tinerete ~i fericire".
Cu rutele terestre blocate de du~mani,regatele cre~tinedin
Europa au cauta~0 noua ruta catre India, pe mare. Sub Henry
Navigatorul, regatul Portugaliei s-a ridicat pe la mijlocul secolu-
lui cincisprezece ca principala forta in cautarea Indiei prin in-
Treptespre cer / 27
conjurarea Africii. in 1445, navigatorul portughez Dinas Dias a
ajuns la gurile fluviului Senegitl~i"cugandulla scopul presupus
al voiajului, declara ca "se spune ca izvora~tedin Nil, fiind unul
din glorioasele rauri ale pamantului, fiindca i~iare izvorul in pa-
sadisul terestru, Gradina Eden". Alti exploratori i-au urmat,
ajungand pana la Capul Bunei Sperante. in 1499, Vasco da
Gama ~i flota sa au navigat in jurul Africii, ajungand la taramul
mult-dorit: India.
Totu~i, portughezii, cei care au lansat Epoca Descoperiri-
lor, nu au ca~tigatintrecerea. Cercetand cu atentie hii11ivechi ~i
scrierile celor care s-au aventurat spre rasant, un italian la origi-
ne, Cristobal Colon, a ajuns la concluzia ca navigand spre vest
ar putea ajunge in India pe 0 ruta mult mai scurta decat cea spre
est. Cautand finantare, el a ajuns la curtea lui Ferdinand ~i a Isa-
belei. Avea cu el (~i a avut in timpul primului voiaj) 0 copie a
versiunii latine~ti a cartii lui Marco Polo. De asemenea putea
arata cartea lui John de Maundeville, care explicase cu un secol
~ijumatate mai devreme ca mergand spre est se ajunge la vest
"din cauza rotunjimii pamantului... caci a~aI-a mcut Dumnezeu
asemenea peste tot". '
In ianuarie 1492, Ferdinand ~iIsabel i-au infrant pe musul-
mani ~i au eliberat peninsula. Nu era oare un semn divin ca Spa-
nia va implini ceea ce nu reu~iseracruciatii?
Pe 3 august, acela~i an, Columb a pornit sub pavilion spa-
niol in cautarea unei noi rute spre India. Pe 15octombrie a zant
pamantul. Pana la cap~tul vietii sale, in 1506, a fost convins ca
a ajuns pe una din insulele legendarului piirinteloan.
Oona decenii mai D117.itLFerdinand i-a oferit Illi Ponce de
Leon un Patent de Descoperire, cerandu-i sa gaseasdi tara inmr-
ziere apele care intinereau.
Spaniolii credeau ca-I emulau pe Alexandru eel Mare. Ha-
bar nu aveau ca puteau merge mult mai departe in' antichitate.
I
I
II
STRAMoSII NEMURITORI
,
Scurta viat3a lui Alexandru Macedon - a moot la varsta de
treizeci ~i trei de ani in Babilon - a fost plina de cuceriri, aven-
turi, explorari, 0 dorinta arzfu1dade a ajunge la capatul paman-
tului pentru a deslu~i misterul divino
Nu a fost 0 cautare in zadar. Fiul reginei Olimpia ~iproba-
bil at sotuIui acesteia, Filip al II-lea, a fost educat de filosoful
Aristotel in spiritul intelepciunii antice. A fost martor al certuri-
lor ~i al divortuIui dintre piirintii sai, care a condus la lupta intre
fiu ~i mama. Apoi a urmat impacarea. Pe urma, asasinarea lui
Filip, care a adus incoronarea lui Alexandru la varsta de doua-
zeci de ani. Prima sa expeditie militara I-a adus in fata oracolu- '
lui din Delphi. Acolo a auzit primele profetii care ii promiteau
faima, dar ~i 0 viat3 scurta.
Ne"mfticat,Alexandrua purees - ~a cum vor face spaniolii
peste 1800de ani - in cautareaApelorVietii. In acest scopa pomit
spre est. De acolo venisera zeii: marele Zeus, care a traversat
Mediterana, din ora~ulfenicianTyr catre insula Creta; Aftodita a
venit ~i ea de dincolo de Mediterana, via Cipru; Poseidon, care a
adus cu el calul, din Asia Minor; Atena, care a adus in Grecia
_~_1~___1 ..J=_ A._-=_..1_ 41. A.__1_ _ ..J ~ ..~ ...
- -- ---, --- 0 r- ---
ii studiaseAlexandru,se aflauapele careofereau tinereteave~ca.
Una dintre aceste legende era cea a lui Cambyses, fiul re-
gelui persan Cyrus, care a traversat Siria, Palestina ~i Sinaiul
pentru a ataca Egiptul. Invingandu-i pe egipteni, el i-a tratat cu
cruzime ~i a golit templeIe zeului Ammon. Apoi s-a gandit sa
pIece in sud ~i sa-i atace pe "mult-traitorii etiopieni". Descriind
Treptespre cer /29
~
' 'Ii _ '-""'""""
J. :
i
~
i
Lumea lui Alexandru
Fig. 2
,0 ZechariaSitchin
evenimentele, Herodot - care a scris cu un secol inainle de vre-
mea lui Alexandru - spune (Istoria, Cartea III):
Spionii sai au mers in Etiopia. sub aeoperirea ea
ad/le daruri regelui. dar eu adevi'irat pentm a scrie tot ee
vedeau ~i, mai presus de toate, sa afle daea exista ori ba
in Etiopia "Masa Soarelui"...
Spum1nd regelui ca "optzeci de ani este cea mai lunga via-
W' in Persia, spionii I-au intrebat pe rege daca esle adevarat ce
se spune despre etiopieni. Confinnandu-Ie,
. .. regele i-a eondus la v lantana #, dupa ee s-au
spalat. au vazut ea maillile lor useate # illcrelite s-au ne-
tezit. ea unse eu ulei. Jar din lantana venea WI miros ea
de violete.
lntordindu-se la Cambyses, spionii au descris apele ca fiind
.,alal de moi ca nimic nu plute~te pe ele, nici lemn, nici altceva
mai u~or, ci totul se duce degraba la fund". Iar Herodot are ur-
matoarea conc1uzie:
Daea ee se spune despre aeeastalantana este adeva-
rat, atwlci apele ei ii lin pe etiopieni atat de mult in viala.
Pove~lile despre Fiintana Tineretii din Etiopia ~i era despre
violarea templelor lui Ammon de catre Cambyses au 0 legatura
cllrccta cu Alexandru. Asta dm cauza zvonurilor ca Alexandru nu
era de fapl tiullui Filip, ci al zeului Ammon (Fig. 3). Relatiile
tensionate dintre Olimpia ~i Filip n-au Iacut dedit sa-i intareasca
biinuielile.
A~a cum relateaza diferitele versiuni ale lui pseudo-Callis-
thenes, curtea lui Filip fusese vizitata de un faraon egiptean pe
care grecii iI numeau Nectanebus. Era un maestru magician, un
preliditor, ~i el a sedus-o pe Olimpia. Fara ca ea sa-~i dea seama,
Treple sP'''e. eel' " 31
Fig. 3 Fig. 4
in realitate era zeul Ammon, aparut sub fonna lui Nectanebus.
A~a ca, atunci cand iI nascuse pe Alexandru, ea llascuse copilul
ullui zeu. Exact acela~i zeu pe care persanul Cambyses il umilise.
Dupa ce a invins annatele persane in Asia Minor, Alexandru
a pomit spre Egipt. A~teptandu-se la 0 apriga impotrivire din par-
tea viceregilor persani ai Egiptului, Alexandru a fost uimit sa
vada ca ace~tia i se supun tara efort: un sernn divin, cu siguranta.
t;>;..>;~>; ",i ,.1I1n ('I in'" AI"v<lnrlnl <:_<1rim; rlirf"rt in Marea Oazii.
laca~ullui Ammon. Acolo, zeul insu~i (spun legendele) i-a con-
tirmat ascendenta divina. Astfel, preotii egipteni I-au zeificat ca
faraon. Dorintalui de a invinge sOaI1aumana a devenit nu un pri-
vilegiu ci WIdrept. (De aici inainte, pe monedele batute, Ale-
xandru va aparea ca Zeus-Ammon - Fig. 4.)
Alexandru s-a indreptat apoi spre sud, la Karnak, centrul
rehglOsal lui Ammon. Calatoria avea insa ~i alte scopuri. Cen-
tm religios venerat inca din al treilea mileniu inainte de Chris-
32 / Zecharia Sitchin
tos, Kamak era un conglomerat de temple, altare ~i monumente
construite de generatii de faraoni. Unul dintre cele mai impre-
sionante dintre toate era cel construit de regina Hatshepsut cu
mai bine de 0 mie de ani inainte de vremea lui Alexandru. :;;i
des pre ea se spunea ca a fost fiica lui Ammon, conceputa de 0
regina vizitata de Ammon deghizat!
Nu este foarte clar ce s-a petrecut acolo. Cert este di, in loc
sa se indrepte cu annata sa spre est catre inima imperiului persan,
Alexandru, insotit doar de 0 mica escorta, a pomit spre sud.
Companionii sai au fost rncuti sa creada ca este vorba de 0 caIa-
torie de placere - capriciu de indragostit.
Interludiul total necaracteristic a fost la fel de nedumeritor
pentru istoricii acelor vremuri, ca ~i pentru generalii lui Alexan-
dru. incercand sa rationeze, cronicarii calatoriilor lui Alexandru
descriu femeia pe care Alexandru unna s-o viziteze ca fiind 0
femme fatale, "a carei frumusete nici un muritor n-o poate des-
crie in cuvinte". Era Candace, regina unui teritoriu din sudul
Egiptului (Sudanul de astazi). intorcand pe dos povestea lui Solo-
mon ~i a reginei din Sheba, de data aceasta regele s-a dus in tara
reginei. fiindca Alexandru nu cauta dragostea, ci nemurirea.
Oupa 0 ~edere pHicuta, regina a fost de acord sa-i dezvaluie
lui Alexandru, ca dar de despartire, secretul "pe~terii vrajite
unde se aduna zeii". Unnand indicatiile ei, Alexandru a desco-
perit locul ascuns. A intrat insotit doar de cativa soldati ~i a zarit
o lumina cetoasa. S.talactitele ~i stalagmitele luminau ca ~i cum
_a :: :-"'~~ :_::UU..H~""~~ ~ua':)'-'la lUlUi~ JUc1lCIJGtlC,lal U IIlUI\lme ae
. oameni ii slujeau tacuti.
La inceput a fost speriat ~i uluit. Oar a ramas sa vada ce se
intampla, fiindca observase cateva figuri mai stralucitoare care
emiteau sageti de lumina.
Vederea unor fiinte care emiteau prin ochi raze de lumina I-a
rncut pe Alexandru sa se opreasca. Erau zei sau muritori zeificati?
A fost apoi surprins sa auda 0 voce: una din figuri ii vorbea:
I~l!ie...~~~er / 3~
$i unu/ ii zise: "Bine ai venit, A/eXandru. $lii cine
sunt?" -
far e/ a zis: "Nu, stapanu/ meu. "
far ceM/a/t zise: "Sunt Sesonchusis, rege/e cuceritor
a/ /umii, iar acum am ajuns in randu/ zei/or. "
Alexandru, departe de a fi surprins, crezu ca a gasit exact
persoana pe care 0 cauta. Sosirea lui se pare ca era a~teptata.
Alexandru a fost invitat inauntru la "CreatoruI ~iAtotveghetorul
intregului univers". "A intrat ~i a vazut 0 stralucire ca de foc;
a~ezat pe tron, zeul pe care 0 data it vazuse adorat de oamenii
din Rok6tide, zeul Serapis." (in versiunea greaca este vorba de
Oionysos.)
Alexandru a crezut ca este momentul oportun sa aduca iri
discutie problema longevitatii sale. "Mare zeu, cati ani imi este
dat sa traiesc?"
Oar zeul nu-i dadu nici un raspuns. Atunci Sesonchusis a
cautat sa-I consoleze pe Alexandru, fiindca tacerea zeului vorbea
de la sine. "Cu toate ca ~i eu am ajuns in randul zeilor", i-a spus
Sesonchusis, "tu e~ti mai norocos decat mine, fiindca, de~i am
cucerit intreaga lume ~i am stapanit atatia oameni, nimeni nu-~i
mai aduce aminte de mine, pe cahd numele tau va dainui in vecii
vecilor dupa moartea ta". "Vei trai dincolo de moarte, prin nu-
mele tau", I-a consolat el pe Alexandru.
Oezamagit, Alexandru a parasit pe~tera ~i "a continuat
calatoria pe care 0 incepuse" - cautandsfatulaltorinteleptipen-
_ 11 . ~ , _ _ .._ . 1_.
- t""--- -- .. ,. r - -- --
lorlalti care inaintea lui devenisera nemuritori.
Printre cei pe care i-a cautat ~i intalnit Alexandru era ~i
Enoh, patriarhul biblic de dinainte de Potop, strabunicullui Noe.
Intalnirea s-a petrecut intr-un loc din munti, "acolo unde se afla
Paradisul, Tara Vietii", "Iaca~ulunde locuiesc sfintii". In varful
unui munte se afla 0 structura stralucitoaredin care se ridica spre
cer 0 scara uria~a,rncutadin 2500 de lespezi din aur. ktr-un hol
sau cavema de dimensiuni imense, Alexandru a vazut "chipuri
-.~.;tl
34 / Zecharia Sitchin
-----------
aurite, fiecare stand in cate 0 ni~a", un altar de aur ~i doua can-
delabre uria~e de ~aizeci de picioare inaltime.
Pe 0 eanapea din apropiere se odihnea 0 forma ee
parea un om fnvelit fntr-o patura biituta eu aur # neste-
mate, iar deasupra lui, luerata fn aur; se gasea 0 ramura
de vila, eu ciorehini de struguri din pietre nestemate.
Omul s-a ridicat dintr-o data in picioare, identificandu-se
ca fiind Enoh. "Nu' cerceta misterele Domnului", I-a avertizat pe
Alexandru. AscuItandavertismentul, acesta s-a intors la oamenii
sai, dar inainte de plecare a primit in dar un ciorchine de struguri
cu care a reu~itsa-~i hraneasca toata armata.
intr-o alta versiune, Alexandrua intalnit nu unul, ci doi oa-
meni din trecut, Enoh ~i Ilie - cei doi care, conform traditiilor
biblice, nu ar fi murit niciodata. Asta s-a intamplat in timp ce
Alexandru traversa un de~ert nelocuit. Deodata, calul sau a fost
"posedat" de un spirit care i-a purtat, cal ~i calaret, ditre un ta~
bemacIu aurit. inauntru, el a viizut doi oameni. Fetele Ie stralu-
ceau, dintii Ie erau albi ca laptele, iar ochii mai stralucitori ca
stelele; erau "de statura nobila, cu 0 infiiti~areplina de gratie".
Spunandu-i cine erau, i-au zis ca "Oumnezeu i-a ascuns de
moarte". I-au spus ca acel loc era "ora~ullaca~ului vietii", de
unde curg "apele stralucitoare ale vietii". Oar inainte ca Alexan-
dru sa afle mai muIte despre aceste ape, el a fost luat de un "car
de foc" ~i dus inapoi la trupele sale.
- .. - ... .. .. '"
\ \",,-VUIV1111 UUU1t1'-'1 I,UU..JU.,U,UU.ll"', PIV"''''''''U.J. J." vJ..u I.J."''''''' '" ..1.'\.1""'''
purtat la cer, cu 0 mie de ani inainte, pe calul sau alb.)
Sa fi fost episodul din pe~tera zeilor - ca ~i alte episoade ale
aventurilor lui Alexandru - pura fictiune, mituri pur ~i simplu,
sau 0 varianHi"literara" a unor evenimente istorice?
A existat vreo regina Candace, un ora~regal pe nume Sha-
mar, un cuceritor pe nume Sesonchusis?Pana recent, aceste
nume nu insemnau nimic pentru istorici. Oaca erau nurne ale
unor personaje regale egiptene, ele au fost ascunse in negura
Treptespre cer / 35
timpului asemenea monurnentelor;aparand din nisip, piramidele
~i Sfinxul nu au fiicutdecat sa adanceasca enigma. Descoperlrea
hieroglifelor a demonstrat di misterul era de fapt ~imai mare. 1'0-
ve~tiledin antichitate, venite pe filiera romana sau greaca, s-au
dizolvat in legenda, apoi au disparut in uitare.
Abia dupa ce Napoleon a cucerit Egiptul in 1798, Europa
incepe sa redescopere Egiptul. Alaturi de soldati, el a fost insotit
de savanti care au dat la 0 parte nisipul ~iau ridicat cortina uita-
rii. Apoi, intr-un sat, Rosetta, a fost descoperita 0 piatra pe care
se afla aceea~iinscriptie in trei limbi diferite. Fusese descoperita
cheia pentru descifrarea limbii ~i inscriptiilor Egiptului antic.
Prin anii '20 ai secolului trecut, exploratorii europeni care
au patruns in Sudan au raportat descoperirea unor monurnente
antice impresionante (printre care ~i cateva piramide) pe malu~
Nilului intr-un loc numit Meroe. 0 expeditie regala prusadi a
descoperit rama~itearheologice impresionante in timpul excava-
tiilor dintre 1842 ~i 1844. intre 1912 ~i 1914 alti arheologi au
descoperit noi situri. Inscriptiile hieroglifice indicau ca era vor-
ba de un loc nurnit Templul Soarelui - poate chiar eel nurnit de
spionii lui Cambyses "Masa Soarelui". Alte sapaturi, punerea
. capla cap a descoperirilorarheologice~icontinuadescifrarea
inscriptiilor au stabilit ca intr-adevar a existat in acelloc un regat
nubian in primul mileniu inainte de Christos. Era biblica Tara
C~.
~i a existat intr-adevar 0 regina Candace. Hieroglifele' au
aratat ca, pe la inceputurile regatului nubian, el a fost condus de
n rp.p'inii inte1eantasi binevoitoare. Nurnele ei era Candace (Fig.
5). De atunci incolo, orice femeie care urea pe tron (lucru ce nu
era deloc rar pe vremea aceea) adopta ~i acest nurne ca semn al
regalitiitii superioare. Iar mai la sud de Meroe, in acela~i regat,
se afla un ora~numit Sennar - probabil acel Shamar despre care
se poveste~tein aventurile lui Alexandru.
Dar Sesonchusis?in versiunea etiopiana a pseudo-Chal1is-
thenes, ca in drumspre (sau din) Egipt,Alexandrua trecut pe lan-
ga un lac plin de crocodili: acolo, un conducatoranterior constru-
16~echaria Sitchin
Trepte spre cer I 37
Fig. 5
isc 0 punte pcntru traversarea lacului. ,,~i acolo se afla 0 construc-
tie pe tann, pe care se gasea un altar pe care era scns: "Sunt Kosh,
regele ImOO,nmrele cut:eritor, ~i eu am traversat acest lac."
("ine era acest cueeritor Kosh, regele care a condus probabil
Nubia ~au Tara Cu~? In versiunea greadi, cuceritorul care ~i-a
comemorat astfellreccrea lacului - descris ca 0 parte a Marii
R(I~ii - esle numit Sesonchusis. Oeci Sesonchusis ~i Kosh crau
uDul ~i acel~i. un faraon care condusese ~i Egiptul, ~i Nubia.
A~l rege este reprezentat pe monumentele nubiene primind de
la zeul Soarelui Fructul Vietii, de forma unor frunze de curmal
(Fig. 6).
lnscriptiile egiptene vorbesc de un mare faraon care, pe la
ioceputul mileniului doi inainte de Christos, a fost intr-adcvar
cucrntQrullunui. Numele sau era Senusert, fiind un adept allui
AmmQn. Istoricii greCJ if credileaza cu cucerirea Libiei ~i Ara-
biei, precum!ii a Etiopiei ~i a unei parti din insulele Marii Ro~ii,
a lI1lCJpiirti importantc din Asia - patrunzand spre rasarit mult
mai dep~ decat aveau s-o fadi ulterior persanii '$i invadand
Europa prin Asia Minor. Herodot descrie marile fapte ale acestui
conducator, pc care if nume~te Sesoslris. Povestind ca el ridica
un stiHp memorial oriunde ajungea, Herodot afirma: "Ace~ti
stMp; se mal viid ~i ast.azi." Astfel, atunci dind Alexandru a va-
zul <;talpullanga lac a fost confirmarea sClierilor lui Herodot.
Sesonchusis a existat cu adevarat. Numele sau egiptean in-
semna ..Cel ai dirni stramo~i traiesc". Fii.ndca, datorita faptului
di era raraon. avea toate drepturile de a se alatura zeilor ~i a trai
\"e~01C.
in cautarea Apclor Vietii ~i a Tineretii Ve~lllce, un lucru Im-
portant if constituie credinta di aceasta cercetare nu era zadamica,
fiindca ~i aItii in trecut reu~isera. Mai mult, dacii aceste ape
izvorau din Paradisul pierdut, gasirea celor care au fost acolo nu
era cel mai potrivit mijloc de a afla cum sa ajungi acolo?
Cu aceasta idee in minte, Alexandru a cautat sa ajunga la
stnimo$ii nemuritori. Daca i-a intalnit sau nu i-a intalnit nu con-
teaza foarte mult: important este cii in secolele dinaintea erei
Fig.6
38 / Zecharia Sitchin
--."----------
cre~tine,Alexandru ori istoricii sai (sau impreuna) credeau ca
stramo~ii nemuritori existau cu adevarat - ca in vremurile care.
pentru ei erau "de demult'\ muritorii ar fi putut deveni nemuri-
tori la dorinta zeilor.
Autorii sau editorii istoriilor lui Alexandru relateaza diferi-
te situatii in care i-au intalnit pe Sesonchusis, Ilie ~i Enoh ori nu-
mai pe Enoh. Identitatea lui Sesonchusis nu poate fi decat dedu-
sa, iar maniera in care a ajuns nemuritor nu este descrisa. Nu
este cazullui Ilie - tovara~ullui Enoh in Templul Luminii, con-
form unei versiuni.
Ilie a fost un profet care a lucrat in regatullui Israel in se-
colul noua inainte de Christos, in timpul regilor Ahab ~iAha-
ziah. A~acum indica numele sau (Eli Yah- Dumnezeul meu este
Yahve), el era inspirat ~i credincios al zeului ebraic Yahweh, ai
carui adepti erau prigoniti de cei ai zeului caanit Baal. Dupa 0
perioada de pustnicie intr-un loc secret de langa apa lordanului,
unde se pare ca a fost invatat chiar de zeu, i s-a oferit 0 "manta"
cu puteri magice ~i put~a sa faca minuni. Locuind in apropiere
de ora~ul fenician Sidon, primul miracol inmptuit (a~a cum se
spune in Cartea I a Regilor. capitolul 17) a fost sa faca mina ~i
untdelemnul unei vaduve, ce-i daduse adapost, sa dureze multa
vreme. Apoi i~ainviat acesteia fiul care murise. De asemenea,
putea chema "focullui Dumnezeu" impotriva celor care veneau
sa-l ispiteasca. Despre el scripturile spun ca nu a murit pe pa-
mant, "ci s-a ridicat la cer intr-un vartej". Conform traditiilor
ebraice, Ilie este nemuritor, ~ichiar ~iin ziua de astazi este invi-
ht in r~c;:p in nn~ntp~ rip P~dp Ac;:rpnc;:il1np~ Ini I~ rpr pdp riPc;:_
crisa in Vechiul Testament in detaliu. In Cartea a II-a a Regilor.
capitolul 2, evenimentul apare ca fiind premeditat. A fost 0 ope-
ratiune planificata, pregatita dinainte ~i comunicata lui Ilie din
timp.
Locul ales era pe valea lordanului, pe malul estic - poate
chiar in locul in care fusese mcut "om allui Dumnezeu". In tim-
pul ultimei calatorii spre Ghilgal - loc ce comemora unul din
miracolele sale -, el s-a straduit din rasputeri sa scape de disci-
!!!1!.tes~e cer / 39
polul sau Elisei. De-a lungul drumului, cei doi profeti erau aga.,
sati de "fiii proorocilor" care ii tot intrebau: "Este adevarat ca
Domnul rape~teastiizi pe Ilie?"
Dar sa lasamnaratorul biblic sa povesteasca inmrnplarea:
Cand a voit Domnul
sa ridice pe Ilie la cer intr-un vartej de vant,
llie pleca din Ghilgal cu Elisei.
Ilie a zis lui Elisei:
"Ramai aici, te rog,
caci Domnul ma trimite pana la Betel. ..
Elisei a raspuns:
" Viu este Domnul ~i viu este sufletul tau
ca nu te voi parasi. ..
$i s-au pogo rat la Betel.
Fiii proorocilor care erau la Betel
au ie~it la Elisei ~i i-au zis:
,,$tii ca Domnul rape~te astazi pe stapanul tau
deasupra capului tau?"
$i el a raspuns:
,,$tiu ~i eu, dar taceli. ..
Acum Ilie recunoa~te di destinatia sa era de fapt lerihon,
langa apa lordanului, ~i I-a rugat pe Elisei sa nu vina cu el. Dar
din nou a fost retuzat ,,~l au aJun:s Ia 1l;;W1Vll .
Fiii proorocilor care erau la lerihon
au ie~it la Elisei # i-au zis:
,,$tii ca Domllul rape~te astazi pe stapiinul tau
deasupra capului tau?"
$i el a raspuns:
,,$tiu # eu, dar tacetC"
40 / Zecharia Sitchin
"---.------
Ilie I-a rugat inca 0 data pe Elisei sa-I lase singur ca sa se
poata duee pe malul apei.singur. Dar Elisei a refuzaLlncurajati,
"eincizeci de in~idintre flii proorocilor au sosit !jis-au oprit la 0
oareeare departare in fata lor !jiei amandoi s-au oprit pe maluI
lordanului".
Atunci Ilie a luat mantaua,
a jaeut-o sui
# a lovit eu ea apele.
eare s-au despiirtit intr-o parte -fi intr-alta,
# au trecut amandoi pe useat.
Dupa ce au traversat, Elisei i-a cernt lui Ilie sa pogoare asu-
pra Iui 0 parte din duhul sau, dar inainte de a primi un raspuns:
Pe eand mergeau ei vorbind.
iatii eii un ear de foe
$i ni$te eai de foe i-au despiir{it unul de altul.
# Ilie s-a iniil{at la eer
intr-un vartej de vant.
Elisei se uita
# striga:
"Piirinte!
Carnllui Israel # eiiliirimea luU"
$i nu I-a mai viizut.
Uluit, Elisei a ramas pe loc 0 vreme. Apoi a vazut man1300
Iasata in urma de Ilie. Din intamplare sau intentionat? Dorind sa
afle, Elisei a luat mantia !ji s-a intors pe maluI lordanuIu~ a in-
vocat numele lui Yahwe !ji a Iovit ape!e. ~i apele "s-au desp3rtit
intr-o parte !ji in alta !ji Elisei a trecut". lar fiii profetilor. care
ramasesera pe malul eelalalt, au vazut as13!jiau zis: ..DuhuI lui
Ilie s-a pogorat asupra Iui Elisei ~i au venit in rata lui ~i s-au
inchinat pana Ia pamant."
!lep!!. spre cer / 41
Necrezand ceea ce tocmai vazusera, cei cineizeei de fii s-au
intrebat daciiIlie fusese loot intr-adevar Ia cer. Poate ca un vartej
it dusese cevamai incolo, au zis ei. in ciuda obiectiilor lui Elisei,
~! I-au ciiutat vreme de trei zile. ~i cand s-au intors, Elisei le-a
zis: "Nu v-am spus sa nu va dueeti?" Fiindea el eij11o~tea
adevarul: Domnul Israelului illuase eu ella eer pe Ilie intr-un
car de foc.
inmlnirea cu Enoh, pe care istorieii Iui Alexandru i-o atri-
buie acestuia, introduce in seena un personaj prezentat in Ve-
chiul ~i in Noul Testament ea unul din stramo!jiinemuritori, le-
genda urcarii sale la ceruri preeedand Biblia, fiind imegistrata
independent. Conform Bibliei, Enoh a fost eel de-al ~aptelea
patriarh in linia lui Adamprin Set (distineta de ramura Iui Cain).
A fost strabunicullui Noe, eroul Potopului. Al eineilea capitol al
Genezei ofera genealogia acestor patriarhi, varstele Ia care mo~-
tenitorii lor Ii s-au naseut. Dar Enoh este 0 exeeptie. Nu se spune
varsta la care a murit. Explieand ea el "a umblat eu DomouI",
Geneza spune ca la varsta de 365 ani Enoh "nu s-a mai vazut,
pentru ea I-a luat Dumnezeu".
incereand sa desIU!jeasdienuntul biblie, eomentatorii ci-
teaza surse mai vechi care par sa deserie aseensiunea lui Enoh la
cer, unde a fost (dupa unele versiuni) "mutat" ea Metatron, "in-
gerul ajutor'" ehiar Ianga tronul Domnului.
Conform acestor legende, adunate de I.B. Lavner in Kol
Agadoth Israel (Toate Iegendele Israelului), cand Enoh a fost
chemat in laca~ulDomnului, a fost trimis dupa el un cal de foc.
T ... ,n-<> <I <lrpp,," ]::nnhnrp.nir.::1 o::1menilordreaota eredinta. Si el
Ie-a spus ,,~tiu ca a venit vremea sa va Ias ~i sa ure Ia cer." Dar
eand s-a ureat pe eaI, oamenii nu au vrut sa-I lase sa pIece !ji
I-au urmat vreme de 0 saptamana. ,,~i a fost in a ~aptea zi ca un
car de foe tras de cai de foe ~i de ingeri s-a pogorat ~i I-a ureat
pe Enoh la eeruri." in timp ee era ureat, ingerii s-au plans Iui
Dumnezeu .,Cum se face ea un om naseut din femeie urea Ia
cer?" Dar Dumnezeu a aratat devotamentul ~i duhul lui Enoh ~i
42 / Zecharia Sitchin
a deschis P0I1ilevietii ~i ale intelepciunii ~i I-a impodobit cu 0
haina minunata ~i 0 coroana stralucitoare.
In alte instante, enunturi criptice din scripturi sugereaza ca
cititorii erau la curent ~icu alte scrieri despre subiectul respectiv,
Sunt chiar mentiuni specifice ale unor astfel de carti - Cartea
ce/or drepti sau Cartea razboaie/or /ui Yahwe- care probabil au
existat, insa au fost pierdutein intregime. In cazul lui Enoh,
exista 0 referinta cum ca "acesta a fost mutat" de catre Oumne-
zeu, "ca sa nu vada moartea", amintindu-se ~i de Marturisirea
lui Enoh, scrisa sau dictata de el inainte de "mutare" (Evrei
II :5). In CarteaJudecatori/or, cap. 14, se fac de asemenea refe-
riri la unele scrieri ale patriarhului.
Numeroase scrieri cre~tinede-a lungul timpului contin de
asemenea referinte de acest fel ~i, a~acum a reie~itulterior, cir-
culasera incepand din secolul doi inainte de Christos cateva
variante ale Cartii /ui Enoh. Cand au fost studiate manuscrisele
in secolul nouasprezece, savantii au ajuns la concluzia di au
existat in principal doua surse. Prima, identificata ca I Enoh nu-
mita ~i CarteaEtif!pianaa lui Enoh, este 0 traducere etiopiana a
unei talmaciri grece~ti a operei originale din ebraica (sau ara-
maica). Cealalta, identificata ca II Enoh este 0 traducere slavona
dupa un original scris in greaca, al carui titlu complet era Cartea
secrete/or lui Enoh.
Savantii care au studiat aceste versiuni nu exclud posibi-
litatea ca atat I Enoh, cat ~iIIEnoh sa se traga dintr-un original
m:li vp.c.hi "i di ar fi nutut existain antichitate 0 Carte a lui Enoh.
The Apocrypha and Pseudepigrapha of the Old Testame'1t,pe
care R.H. Charles a inceput s-o"publice in 1913, este in conti-
nuare cea mai importantii traducere in engleza a Ciirtii lui Enoh
~i a altor scrieri ce au fost excluse din versiunea canonizatii a
Vechiului~i Noului Testament.
Scrisa la persoana I, Cartea secrete/or lui Enoh incepe cu
definirea exacta a locului ~i a timpului actiunii:
!repte spre cer / 43
in prima zi a primei /uni a ce/ui de-a/ 365-lea an
eram singur in casa mea ~i ma odihneam... $i au aparut
doi oameni, inafti, a~a cum nu mai vazusem pe Piimimt;
~i fete/e /e straluceau ca soare/e, iar ochii /e ardeau ca
ni~te lumiinari ~ifoc Ie ie~ea de pe buze. Hainele lor pa-
reau din pene ~i aveau picioarele de arama. Aripi/e lor
erau mai /udtoare ca auru/, miiini/e mai a/be ca ziipada.
Stateau la capatiiiul patu/ui meu ~i ma chemau pe nume.
Fiindca dormea (!andace~tia venisera, Enoh consemneaza
faptul ca se trezise: "I-am vazut bine pe ace~ti..oameni fiindca
ma trezisem." Le face plecaciuni ~i se inchina fiind cuprins de
frica. Oar cei doi illini~tesc:
Vesele~te-te, Enoh, "~inu te teme; Dumnezeu eel ve~-
nic ne-a trim is fiindca astazi te vei ridica /a cer cu noi.
I-au spus apoi lui Enoh sa-~i trezeasca familia ~i sIujitorii ~i
sa Ie zica sa nu-I caute, "pana cand Oumnezeu il va aduce inapoi
la ei", A~a a ~i rncut, profitand de ocazie de a-I povatui" pe fiul
sau in dreapta credinta. Apoi a venit vremea sa piece:
Ciind vorbeam cuflii mei, a venit vremea ca sa ple-
cam ~i ace~ti oameni m-au chemat ~i m-au luat pe aripi/e
lor ~i m-au dus in nori; ~i acolo norul s-a mi~cat. Urciind
_._: , ::_..~ , 1...: / ;: 1 : ,1 #...\ __: "
am vazut eteru/; # ei m-au pus in primu/ cer; ~i mi-au
aratat 0 mare intinsa, mai intinsa deciit orice mare de pe
pamiint.
Urcand la cer "cu un nor care se mi~ca", Enoh a fost trans-
portat din primul cer - unde "doua sute de ingeri conduceau ste-
lele" - in al doilea; apoi in al treilea. Acolo i s-a aratat:
44 I Zecharia Sitchin
--- - -----
~o griidinii dllmnezeiascii; ~i-nir-insa se aj1au pom;
minunafi ~i pliicut-mirositori,
$i intre ei se aj1a Pomul Viet;; - in loml in care se
hodine~te Dumnezeu cdnd vine in Paradis,
Uluit de maretia copacului, Enoh reu~~te sa-I descrie co
unnatoarele cuvinte: "Este mai minunat decat orice luCJUfiieut
de Dumnezeu; din toate partile, infiiti~arealui pare de aur !ii
purpura, transparent ca un foc." De la radaeinile sale pomeau
patru parauri in care curgea miere, lapte, untdeJemn~i vin ~i eJe
curg din acest paradis catre gradina din Eden. inconjurand Pa-
mantul. Acest al treilea cer ~i Copacul Vietii S1D1t p3.zitede trei
sute de ingeri "prea-curati", In acest al treiJea cer se aft! Loco)
Dreptilor ~i Locullnfiico~ator, in care pacato~ii sunt chinuiti,
Urcand mai departe, spre al patrulea cer, Enoh a viizutj
luminariile ~i alte creaturi stranii ~i pe Oaspetii Domnului, in aI
cincilea cer, a vazut mai multi "oaspeti", In aI ~eJea eer, ..eete
de ingeri urmareau mi~careastelelor", Apoi a ajunsin al ~pteJea
cer unde se gaseau cei mai drepti ingeri ~i I-a vazut pe Dumne-
zeu "de la depiirtare" - stand pe tronul sau,
Cei doi oameni inaripati I-au liisatpe Enoh la marginea ee-
lui de-al ~apteleacer ~iau plecat; de acolo, Dumnezeu I-a trimis
pe arhanghelul Gabriel sa-l aduca pe Enoh, "
Vreme de treizeci ~i trei de ziJe Eooh a fost ins~t in toate
cuno~tintele ~i toate evenimentele din trecut ~i viitor, apoi a fost
readus pe Parnant de un Inger "foarte rece", In total, el a Jipsit
de pe Pamant ~aizeci de zile. Oar s-a intOTSnumai ca sa-i invete
pe tin sal teglle ~l porunclle; trelZecl oe zue UUJTda\:a;d d JU;)l
luat din nou la cer, de data aceasta pentru totdeauna..
Scrisa atat ca testament personal, cat ~i, probabil, ea istorie,
Cartea etiopianii a lui Enoh, al carui titlu original a fost probabiJ
Lumile lui Enoh, descrie dilatoriite sale spre Cer~i cafre ceJe pa-
tru coltori ale Parnantului. Calatorind spre nord, "cafre capitoJ
din nord allumii", a vazut ,,0 scula minunata ~i sfiiota", tara insa
a preciza despre ce este vorba. ~i a viizut acoJo, Ja fel ca in C3-
- - - _.-
!r.9!.~ cf!rI 45
patul vestic, "trei porti ale cerului deschise" in fiecare loc, prin
care lapovita ~i ninsoarea, raceala ~i inghetul intrau in lume.
,,~i de acolo am plecat spre sud la capatul Parnantului" ~i
prin portile Cerului de acolo veneau ploite ~i roua. ~i de acolo
am pornit catre portite de la rasarit, prin care intra stelele ~i-~i
urmeaza cursul.
Oar misterele ~i secretele trecutului ~i viitorului i-au fost
d~zvaluite cand a ajuns "in rniezul Pamantului". "Miezul Pa-
mantului" era locul viitorului Templu al lerusalimului. In cala-
toria catre rasarit, Enoh a ajuns la Pornul Cunoa~terii Binelui ~i
Raului; la apus, i s-a aratat Pornul Vietii.
In calatoria spre rasiirit, Enoh a traversat munti ~i pustiuri,
a vazut ape izvorand din rnunti acoperiti de nori ~igheati ("apa
care nu curge") ~i copaci de diverse arorne. Mergand ~i rnai spre
est, Enoh a ajuns pe varfuri"leunui rnunte de langa Marea Eri-
treana (Marea Arabiei ~iMarea Ro~ie).Continuand, a trecut de
Zotiel, ingerul care piizea intrareain Paradis, ~i a ajons in "Gra-
dina DrePtilor".Acolo, printre alti copaci placuti la infciti~are,se
afla "Pornul Cunoa~terii Binelui ~i Raului", Era inalt" cat un
brad, frunzele ca de carob, iar fructele ca ciorchinii de viti. lar
ingerul care era cu el i-a confirmat ca este chiar pornul din ale
carui fructe au mancat Adam~i Eva inainte de izgonirea din gra-
dina Edenului.
In calatoria catre apus, Enoh a ajuns la "un monte ce sufla
foc ~iardea zi ~inoapte". Dincolo de el a ajuns intr-un loc incer-
cuit de rnunti despartiti de "rovine mari ~iadanci". Din rnijlocul
.J_
Ava 0.7"'"....'-&.& _..A y t' , ,,_ _ _ _..
tron, iar porni placut-rnirositoriinconjurautronul. ~i printre ei se
afla un porn pe care nu-l rnai rnirosisernvreodata... cu fructele
ce serniinaucu cele ale curmalului".
Ingerul care it insotea i-a explicat ca rnunteledin mijloc "va
fi Tronul pumnezeului Celui Ve~nic,atunci cand se va pogori pe
Parnant". Cat despre pomul ale carui fructe erau ca de curmal, a
spus:
46 / Zecharia Sitchin
-------
De acest pom mirositor nici un muritor nu are voie
sa se atinga pana la Judecata de Apoi...
Fructele sale vor fi hrana celor ale~i...
Mirosullui va fi in oasele lor
~i vor trai viala lungii pe Pamant.
In timpul acestei dilatorii, Enoh a viizut "cum acestor in-
geri Ii se dau funii lungi ~i ei i~i iau aripi ~i apoi pleaca spre
nord". ~i cand Enoh a intrebat ce inseamoa astea, ingerul i-a
spus: ,,Au plecat sa masoare... vor aduce masura celor drepti in-
tre drepti... ~iaceste masuri vor dezvalui secretele Pamantului."
Vizitandtoate locurile secrete de pe Pamant, a venit vremea
ca Enoh sa urce la Cer. ~i, la fel ca altii dupa el, a dus pe "un
munte al carui van ajungea la Cer" in "Tara Intunecata".
$i ei (ingerii) m-au luat intr-un loc in care toli erau
ca ni~te jlacari arzande ~i, cand doreau, apareau ca oa-
meni.
$i m-au dus intr-un loc intunecat .# la un munte, al
carui varf ajunge la cer.
$i am vazut camerele luminarii/or ~i comorile stele-
lor ~i ale tunetelor, iar in adancime erau arcuri de foc $i
sageli de foc, $i un scut de foc $i 0 sabie de foc, toate din
trasnete.
Daca, intr-un moment similar, Alexandru nu reu~ise sa atin-
ga nemurirea fiindca el 0 cautase in ciuda destinului ce-i fusese
'-"-"_:., C~~l, "<-"'m..n"!:1f!:lT"!lonilnr anoi. a fost intampinat cu
binecuvantarea dumoezeiasca. Astfel, in acest moment, a tost
considerat demo sa fie acceptat; a~a ca "ei (ingerii) m-au dus la
Apele Vietii".
Apoi el a ajuns la "Casa Focului":
Treptespre ~er /47
$i am mers pana am ajuns aproape de un zid care
fusese jacut din cristale $i era inconjurat de limbi de foc;
~i a inceput sa mi sa faca frica.
$i am mers in limbile de foc $i m-am apropiat de 0
casa mare care era construita din cristale; iar zidurile
casei erau ca 0 podea de cristal, iar postamentul era de
cristal. Tavanul era ca un drum de stele ~i trasnete, iar
intre ele erau heruvimi de foc, iar cerul de deasupra lor
era ca apa.
Unfoc arzand inconjura casa ~i portalurile luminau
de jlacari. .
$i am intrat in acea casa ~i era fierbinte ca un foc $i
.rece ca gheafa...
$i am avut 0 viziune: dillcolo mai era 0 casii mai
mare decat prima ~i u~a ei era deschisa pentru mine ~i era
construita din jlacari...
$i m-am uitat inauntru $i am vazut lin tron dumne-
zeiesc: era ca de cristal, iar rofile sale ca soarele de stra-
lucitoare; ~i acolo era infiili$area unui heruvim.
$i de sub tron ie~eau jlacari $i nu puteam ca sa ma
uit sub el.
Ajungand la ,,raul de foe", Enoh a fost luat.
Putea vedea intregul Pamant - "gurile tuturor raurilor Pa-
mantului ~i colturile Pamantului ~i aripile Piimantului care pur-
tau norii". Ridicandu-se~i mai sus, a ajuns "unde vanturile in-
tind boltile Cerului ~i fac rotundul soarelui ~i la toate stelele".
T T~I:_A ,.1 1 ~nlT ;lnT"" !I !linn" ..ne firmamentul Cerului"
de unde putea vedea "capatul Pamantului".
De acolo, putea vedea in intregime cerul ~i cele ~pte stele
striilucind ca ni~te munti" - ,,~aptemunti de piatra minunata".
De unde vedea el toate acestea, "trei erau catre est" unde era 0
regiune de "foc ceresc"; acolo, Enoh vedea ridicandu-se ~icobo-
rand "coloane de foc" - eruptii de foc "ce erau peste masurii de
lucitoare, toate la fel in latime ~i lungime". Pe partea cealalta,
._- - -
48 I Zecharia Sitchin
---
I
I
alte trei corpuri cere~ti "se gaseau spre sud"; acolo, Enoh a vazut
"un abis, un loe ce nu avea finnamentul Cerului deasupra ~i nici
Pamant dedesubt... era un loc got ~i infrico~ator." Cand I-a in-
trebat pe Inger ce este acolo, acesta i-a raspuns: ,,Acolo au fost
Iacute cerurile... este capatul Cerului ~i Pamantului, este inchi-
soarea stele lor ~i adapostul cerului".
Steaua din mijloc "ajungea la cer ca Tronul Jui Dumnezeu".
Parea Iacuta din alabastru, iar "in varf era un safir", steaua
arzand "ca un foe".
Calatorind spre ceruri, Enoh spwle: "Am mers pana in
haos. ~i acolo am viizut ceva infrico~ator". Ceea ce vazuse erau
"stelele cerului legate impreuna". Jar ingerul i-a explicat: "Aces-
tea sunt stelele care au incalcat poruneile Domnului ~i vor sta
acolo pana vor trece zeee mii de ani."
incheindu-~i consemnarea calatoriei la Cer, Enoh spune:
.,$i eu, Enoh, singur am vazut srar~itul tuturor lucrurilor ~i nici
un om nu va vedea ce am vazut eu." Dupa ce a fostinstruit in
Cer, el a fost trimis inapoi pe pamant pentru a impartii~i cuno~-
tintele ~i eelorlalti oameni. Pentru 0 perioada de timp nespecifi-
cata, "Enoh a fost aseuns ~i nici unul din copiii oamenilor nu a
~tiut unde este, unde statea ~i ce s-a petrecut cu el". Dar cand s-a
apropiat potopul, el ~i-a scris invataturile ~i I-a SIatuit pe strane-
potul sau Noe cum sa fie demn de alegere ~i salvare. Dupa ace-
ea, Enoh a fost inea 0 data ,,ridicat la cer dintre cei care locuiesc
pe Pamant. A fost ridicat intr-un car al Duhurilor ~i numele
sau a disparut dintre ei".
III
CALATORIAFARAoNULUI
CATREVIATA DEAPOI
,
Aventurile lui Alexandru ~i cautarea striimo~ilor nemuritori
contin in mod cert elemente care imitau experientele acestora:
pe~teri, ingeri, focuri subterane, care ~i cai de foe. Dar la fel de
clar este ca, in secolele de dinainte de era cre~tina, se credea (de
catre Alexandru sau istoricii sai, ori impreuna) ca daca cineva
vrea sa devina nemuritor trebuie sa emuleze faraonii. egipteni.
Astfel, in pretentia lui ca este urma~ul unui zeu, Alexandru
a ales 0 complicata afinitate cu 0 zeitate egipteana, ~i nu una
care, probabil, ar fi fost mai simpla, cu una locala greaca. Este
un fapt istoric, nu 0 legendii, faptul ca Alexandru a gasit necesar
ca, in loc sa-i urmareasca pe persani in Asia Minor, s-a dus in
Egipt pentru a gasi 0 dovada a presupuselor sale "rude" divine ~i
de acolo sa inceapa cautarea Apelor Vietii.
Daca evreii, grecii ~i alte popoare ale antichitatii au legende
doar despre cateva persoane care au scapat de soarta lor de mu-
ritori cu ajutorul zeilor, egiptenii au Iacut din acest privilegiu un
drept. Nu un drept universal, nu un drept rezervat celor drepti, ci
unul rezervat numai regelui, faraonului, pentru singurul merit de
a fi stat pe tron. Argumentapa aceSlUl Wt:pLCia \.oal-'l~Ul~~"'b: ~:
Egiptului nu au fost oameni, ci zei.
TraditiiJe egiptene sustin ca in vremuri imemoriale "zeii
din Cer" au venit pe Pamant dintr-un"disc celest" (Fig. 7). Cand
Egiptul a fost inundat de ape, "un mare zeu a venit (pe Piimant)
, la inceputuri" ~i, literalmente, a ridicat tara de sub ape ~i noroi,
indiguind Nilul ~i Iacand numeroase lucriiri de drenaj ~i regula-
rizare a cursului (de atunci Egiptul fiind numit "Pamantul ridi-
50 / Zecharia Sitchin
- -- '- - - ---
9
I Ptah
oJ V;)Ul;)
9 Ra-~oimul
12
~
2
Discul celest ~izeii Egiptului
2 Ra-Amon 3 Thot 4 Seker
U lUllS l:U norus I l~epmys I:S Hathor
I0 Horus-~oimul II Seth-Magarul
Thot-Ibis I3 Hathor
15
10
---
3
6 7
11
Fig. 7
12
.
8
13
!,!!p~.p"re cerJ 5!
,
cat). Acest zeu vechi se numea PTAH - "Cel care dezvolta". Se
considera ca a fost un mare savant, un maestru inginer ~i arhi- .
teet, me~terul-~efal zeilor, care a avut un rol chiar in crearea
omului. Instrumentul sau este descris frecvent ca un bat gradat,
asemenea celor utilizate de topografii de astiizi (Fig. 7).
Egiptenii cred ca Ptah s-a retras spre sud, de unde a conti-
nuat sa supravegheze apele Nilului cu ajutorul unor mecanisme
instalate intr-o pe~teriiaflaHila prima cataracta a Nilului (Iocul
actualului baraj de la Aswan). Inainte de a pleca, a construit pri-
mul ora~subteran ~iI-a nurnit AN, in onoarea zeului cerului (bi-
blicul On, pe care grecii il numesc Heliopolis). Acolo I-a instalat
pe primul conducator divin al Egiptului, RA, fiul sau (numit
astfel in onoarea globului celest).
Ra, mare "zeu al Cerului ~ial Pamantului", a pus sa se con-
struiasca la An un mare altar, unde era adapostit ben-ben-ul,
"obiect sacru" in care se spune ca ar fi venit el pe Pamant.
Apoi Ra a impartit regatul intre OSIRIS ~i SETH. Insa
aceasta impartire nu a dat roade. Seth a cautat sa-I detroneze ~i
sa-Iomoare pe fratelesau. Dupa multe manevre,Setha reu~itsa-I
pacaleasca pe Osiris sa intre intr-o lada pe care a inchis-o bine
~i a aruncat-o in mare. ISIS, sora ~i sotia lui Osiris, a reu~it sa
gaseasca lada, undeva pe tarmul Libanului de astiizi. I.-a ascuns
~i s-a dus sa ceara ajutorul. celorlalti zei pentru a-I readuce la
viata, insa Seth I-a descoperit ~i a taiat corpul in bucati, pe care
le-a impra~tiat prin toaHi tara. Ajutata de sora ei, NEPHTYS,
Isis a reu~it sa gaseasca toate bucatile (cu exceptia falusului) ~i
,., . " . 1 &'"1 : ,;; ,.111_1
u,.,. , -_. u ... .
Dupa aceea, Osiris a trait in Cealalta Lurne, printre ceilalti
zei. Despre el, scrierile sacre sustin ca:
A intrat pe porfile secrete
Spre gloria zeilor celor ve~nici,
Pii$ind cu el, care striiluce~te la orizont,
Pe calea lui Ra.
.- -'--'- _.
52 / Zecharia Sitchin
-'- - ---
Locullui Osiris pe tronul Egiptului a fost luat de HORUS,
fiul sau. Gind I-a nascut, Isis I-a ascuns in trestiile Nilului ca sa
nu fie gasit de Seth. (A~acum se va intampla ~i cu Moise.) Insa
baiatul a fost mu~cat de un scorpion ~i a murit. Imediat, mama
lui a apelat la zeita THaT, ce avea puteri magice. Thot, care se
afla in cer, a venit pe Pamant cu "barca anilor cere~ti"a lui Ra
~i I-a readus pe Horus la viatii.
Crescand, Horus I-aprovocat pe Seth. Lupta s-a dus atat in
Cer, cat ~i pe Pamant. Horus a atacat cu un Nar, termen care in
Orientul Apropiat insemna "stalp de foc". Desene din timpul pe-
rioadei pre-dinastice arata aceste care ca fiind ni~teobiecte cilin-
drice cu 0 coada ~i aripioare ~i un cap din care ies raze, ase-
menea unui submarin de astazi (Fig. 8). In fafa, Nar-ul avea
doua faruri sau "ochi", care, conform legendelor egiptene, i~i
schimbau culorile de la albastru la ro~u.
Batalia inclina cand de-o parte, cand de cealalta ~i a durat
cateva zile. Horus tragea in S~th din Nar cu ni~te "harpoane"
speciale ~i I-a ranit, Iacandu-I sa-~ipiarda testiculele. In biitalia
finala, deasupra peninsulei Sinai, Seth a tras in Horus cu 0 raza
~i acesta ~i-apierdut un "ochi". Marii zei au impus armistitiul ~i
au tinut un consiliu. Dupa parlamentari indelungate, zeul Pa-
mantului a decis sa-i dea Egiptullui Horus stabilind ca el este
mo~tenitorullegal in linia Ra-Osiris. (De atunci incolo lui Horus
is-au atribuit insu~iri de ~oim, in timp ce Seth era indicat ca 0
zeitate asiatica, simbolizat de un magar, animalul de povara al
nomazilor - Fig.7.)
Urcarea lui Horus pe tronul reunit al celor doua fari (Egip- 1.J ~ . T"'" . " .. , ... ,
. - _u;_ -o-r'-' -_ ~vu/'" u.. U..;')lUUd cglplUIUl ca punc-
tul de la care domnia primea legatura divina, fiindca fiecare fa-
Fig.8
T!!!Ete spre ce':..{53
raon era desemnat succesor allui Horus ~i ocupator al tronului
lui Osiris.
Din motive neclare, domnia lui Horus a fost urmata de 0
perioada de haos ~ideclin, care nu se ~tiecat a dural. in cele din
urma, in jurul anului 3200 LCh. 0 ,,rasa dinastidi" a sosit in
Egipt ~i un anume Menes a ureat pe tronul Egiptului reunificat.
Atunci au acordat. zeii Egiptului civilizatia ~i ceea ce numim
astazi religi~. Regatul inceput de Menes a continuat vreme de
douiizeci ~i~asede dinastii de faraoni, panii la cucerirea persana
din 525 LCh. ~i apoi cea greaca ~i romana.
Cand Menes, primul faraon, a infiintat regatul unifieat, el a
ales un punct pe Nil, la sud de Heliopolis, ca loc al capitalei celor
doua Egipturi. Emulcindoperele lui Ptah, el a infiintat Memphis
pe 0 colina artificiala ridicata din apele Nilului ~ia dedicat toate
templele din ora~ lui Ptah. Memphis a riimas centruI politico-
religios al Egiptului vreme de aproape 0 mie de ani.
Pe la 2200 LCh. asupra Egiptului s-a abatut 0 serie de cala-
miHitia caror natura nu este foarte clara pentru savanti. Unii
considera di tara a fost ocupatii de invadatori asiatici care au dus
populatia in scIavie~iau intrerupt adorarea zeilor. Ceea ce a mai
ramas din independenta Egiptului. s-a coneentrat in Egiptul de
Sus. Cand ordinea a fost restauratii, cca. 150 de ani mai tarziu,
puterea politico-religioasa a fost transferam la Teba un ora~
vechi, dar pana atunci lipsit de importantii.
Zeul sau era AMEN- "eel ascuns" -, chiar zeul Anunon pe
eare Alexanqru it considera adeviiratul sau tam. Ca zeitate su-
prema el era adorat sub numele de Amen-Ra - "ascunsul Ra" ~i
- - - ~.
IlU ~~l~ lUcU LC \,,1d.1 Ud,\"d f;;la vVlva u,", (.u.,,""J.U'l&.I.",", U-.u.& u._u.&&u_ un..
tive devenit "invizibil" sau "aseuns", ori de 0 aim zeitate.
Grecii numeau ora~ul Teba Diospolis "o~ullui Zeus'" fi-
indca it echivalau cu zeul lor suprem Zeus. Acest lucru i-a m-
lesnit lui Alexandru afilierea cu Ammon ~i la Teba s-a griibit el
dupa ce a primit oracolullui Ammon la Siwa.
Aeolo, la Teba ~iin imprejurimile lui (cunoscute acum sub
numele de Kamak, Luxor, Dier-el-Bahari), Alexandru a gasit
- ~ __ I
54 / Zecharia Sitchin
-- -.-------
numeroase monumente ale lui Ammon - impresionante ~i in
ziua de astazi, cu toate di sunt goale ~iin ruine. Ele au fost con-
struite in cea mai mare parte de catre faraonii dinastiei a XII-a,
printre care se afla probabil ~i"Sesonchusis" care cautase Apele
Vietii cu 1500 de ani inainte de Alexandru. Unul din aceste
temple colosale a -ostconstruit de regina HatshepstlUt,despre
care se spune ca a fost fiica lui Ammon.
Astfel de lucruri nu erau neobi~nuite. Pretentia faraonului
la un statut divin era argumentata uneori nu numai pe faptul ca
ocupa tronullui Osiris, ci ~ipe faptul ca era fiul sau fiica cutarui
zeu sau cutiirei zeite. Savantii considerii ca astfel de declaratii
aveau numai valoare simbolica, insii unii dintre faraoni - in spe-
cial cei din dinastia a V-a - sustineau di erau, fizic, fiii zeului
Ra, niiscuti din impreunarea zeului cu fiica preotului templului
sau.
Alti faraoni i~isustineau ascendenta lor divinamult mai so-
fisticat. Se spunea ca Ra se incarna el insu~iin faraon, prin acest
subterfugiu puHindu-seculca cu regina. Astfel, mo~tenitorul la
tron putea pretinde legiituradirecta cu Ra. Dar dincolo de aces-
tea, fiecare faraon era considerat din punct de vedere teologic 0
inca~are a lui Horus ~i, prin extensie, fiu al zeului Osiris. in
mod corespunziitor, faraonul avea dreptul la viatii ve~nicaase-
menea lui Osiris, prin inviere din morti.
Acestui cere voia sa i se alature Alexandru.
Se credea cii Ra ~i alti zei neniuritori traiau ve~nicfiindca
reintinereau. Astfel, faraonii purtau nume insemnand, de exem-
plu, "eel care se na~te de mai multe ori", "nascut de mai multe
. ..". t " -.. ..
on" 7130.. ,..0.9"' , ...;.. _ &&&...,... 'fa UU.UI.U.l11VI UJ-
I'
vine. Din aceastii cauzii, incercarea faraonului de a ajunge la
viata de apoi presupunea ajungerea in liica~ulzeilor, astfel incat
sii se impiirtii~eascadin alimentele divine.
Incantatiile antice solicitauzeilor sii-~iimparta cu eel dece-
dat hrana lor: "Luati-l pe acest rege la voi, ca sa miinance ce
mancati voi, ca sii bea ce beti voi, ca sii triiiasciiunde triiiti voi."
~i mai specific este un text din piramida lui Pepi:
.
Trepte spre cer /55
Dati voi de mancare Lui Pepi
Din mancarea sfantii
Mancarea voastriive$nicii..
Faraonul decedat spera sii-~i obtinii alimentele ve~niciei din
liica~ullui Ra, pe "Steaua Nepieritoare". Acolo, in mitieul "Camp
al Ofrandelor" sau "Campul Vietii", cre~tea "Planta Vietii". Un
text in piramida lui Pepi I descrie cum acesta trece de gardieni
cu infiiti~are de "piisiiri impiinate" pentru a fi primit de emisarii
lui Horus. Cu ei
A ciiLiitorit La MareLe Lac
Unde se pogoarii Marii zei.
Cei Mari de pe Steaua Nepieritoare
I-au dat Lui Pepi PLanta Vietii
din care ei fnsu$i triiiesc
Ca $i el sii triiiascii pe veci.
Reprezentiiri egiptene aratii cum in Paradis decedatul (une-
ori impreunii cu sotia) bea Apa Vietii din care cre~te pomul Vie-
tii (Fig. 9). .
#t~
Fig. 9
56 / Zecharia Sitchin
---" ----_._-
Destinatia era locul ~terii lui Ra, unde acesta se intorsese
de pe Pamant. Acolo, Ra ins~i era intinerit sau "retrezit" cu
ajutorul Zeitei Celor Patru Ulcele, care ii oferea periodic un eli-
xir. Speranta regelui era ca aceea~i zeita sa-i ofere ~i lui elixirul
~i "astfel sa-i invioreze inima". In aceste ape, numite "Apele Ti-
neretii", fusese inviat Osiris. Astfel i s-a promis decedatului rege
Pepi I ca i se va oferi 0 noua tinerete: "Ti se va intoarce tineretea
in apele al camr nume este Apele tinerelii."
Inviat in viata'de apoi, chiar reintinerit, faraonul intra intr-o
via!ii paradisiaca: "Viata lui e printre zei; apa lui e vinul, ca cel al
lui Ra. Ce mananca Ra, ~i el mananca; ce bea Ra, ~i el bea." ~i, ca
dupa 0 ~din!ii de psihoterapie din secolul XX, faraonul "doarme
sanatos in fiecare zi... ~i astiizi arata mai bine decat ieri".
Faraonul nu parea deloc deranjat de paradoxul ca mai inmi
trebuia sa moarii pentru a ajunge nemuritor. In calitate de conduca-
tor suprem al celor doua Egipturi, el se bucura de cea mai buna via-
!ii, iar invierea in randul zeilor era 0 perspectiva ~i.mai atragatoare.
Pe langa asta, numai corpul pamantesc urma' sa fie imbalsamat ~i
ingropat, fiindca egiptenii credeau ca fiecare persoana poseda un
Ba, ceva similar cu ceea ce noi numim "suflet", care se ridica la cer
dupa moarte, ~i un Ka - tradus de obicei ca "dublu", "spirit ances-
tral", "esen!ii", "personalitate" - prin care furaonul era mutat in
viata de apoi. Samuel Mercer, in introducerea sa la textele pirami-
delor, considera ca acest ,,!(a" trebuie considerat personificarea
muritoare a unui zeu. Cu alte cuvinte, conceptul implica existenta
in om a unui element divin, un dublu celest sau zeiesc care i~i putea
__1.__ ...
--,- - . --;- -- -.1"''''&.
Dar, de~i viata de apoi era po sibil a, nu se ajungea la ea cu
~urinta. Regele decedat trebuia sa parcurga un drum lung ~i
greu, trebuia sa treaca prin pregatiri ceremoniale elaborate inain-
te de a se putea imbarca in calatoria lui.
Zeificarea faraonului incepea prin purificarea sa ~i includea
imbalsiimarea' (mumificarea), astfel incat decedatul sa ii semene
lui Osiris cu toate membrele legate. Faraonul imbalsamat era
[,-epte spre cer / ?2
purtat intr-o procesiune funerarii catre 0 structura ce avea in viirf
o piramidii, in fata ciireia era ridicat un stiilp oval (Fig. 10).
In acest templu funerar se performau 0 serie de ritualuri
menite sa aduca acceptarea faraonului la capatul caIatoriei. Ce-
remoniile, numite in textele funerare "Deschiderea gurii", erau
supervizate de un preot Shem - intotdeauna reprezentat imbracat
intr-o piele de leopard (Fig. 11). Savantii cred ca ritualul era
exact ceea ce numele sau implica: deschiderea gurii mumiei sau
a unei statui de catre preot cu ajutorul unei unelte de fier. Este
clar ins a ca ceremonia avea rolul simbolic de deschidere pentru
decedat a "gurii" sau a Portii la Cer.
Mumia era legatii apoi cu multe fii~ii de material ~i era
acoperita cu masca mortuara de aur. AstfeI, atingerea gurii (sau
,
Fig.10
Fig.JJ
58 / Zecharia Sitchin
-----
cea a statuii regelui). nu putea fi decat simbolidi. Intr-adevar,
preotul nu cerea decedatului, ci zeilor sa "deschida gura" astfel
incat faraonul sa ajunga la viata ve~nidi. Apeluri speciale se m-
ceau catre "ochiul" lui Horus, pierdut de el in batalia cu Seth, sa
faca gura sa se deschida "ca regelui sa i se deschida calea catre
Cei Stralucitori ~i lor sa Ii se alature".
Mormantul pamantesc (deci temporar) al faraonului - con-
form textelor antice ~i descoperirilor arheologice ...;.. avea 0 u~a
falsa pe latura estica, astfel incat sa apara ca 0 u~a, fiind insa zid
solid. Purificat, cu toate membrele legate, cu "gura deschisa",
faraonul era imaginat apoi ca ridicandu-se, scuturandu-se de
praful pamantesc ~i ie~ind pe u~a falsa. Conform unui text care
trateaza pa~ii procesului de inviere.; faraonul nu putea trece de
zidul de piatra singur. "Acum stai la u~a care-i tine inapoi pe oa-
meni", spune textul, pana cand "cel care este stapan" - un me-
sager divin responsabil cu aceasta sarcina - "vine la tine. Te ia
in brate ~i te duce in cer, la tatal tau."
Ajutat de acest mesager divin, faraonul ie~ea din mormant
prin u~a falsa. ~i preotii izbucneau in incantatii: "Regele a pomit
spre Cer! Regele a pomit spre Cer!"
Regele a pornit spre Cer!
Regele a pornit spre Cer!
Pe aripile vantului, pe aripile vantului.
Nimic nu-I opre~te;
De nimeni nu e impiedicat.
Regele este sillgur, Jiu al zeilor.
... ..10. r /. .,. ~" ..1.4'..0 ~\.u,
Of ran dele vor veni din Cer.
Regele este "Cel Care Vine Din Nou H.
Dar, inainte ca regele decedat sa poata pleca la cer sa ma-
nance ~i sa bea alaturi de zei, el trebuia sa faca 0 calatorie peri-
culoasa. Tinta era 0 tara numita Neter-Klzert, "Tara Zeilor Mun-
telui". Uneori era reprezentata in hieroglife adiiugand la
---..----
.
!!'el!!!P-~~~~~
simbolul zeului (Neter) 1 pe cel al unei barci :l. Pentru
a ajunge in acea tara, faraonul trebuia sa traverseze un lung ~i lat
Lac al Trestiilor. Aceste ape mla~tinoase puteau fi travers ate nu-
mai cu ajutorul unui "barcagiu divin", insa acesta nu-l trecea pe
faraon mra sa-i puna 0 serie de intrebari despre originea sa: Ce
I-a mcut sa creada ca are dreptul sa traverseze? Era fiul unui zeu
sau al vreunei zeite?
Dincolo de lac, dincolo de un de~ert ~i un lant de munti,
dincolo de. tot [elul de zei paznici, se afla Duat, un "Laca~ al
celor care se ridica la Cer", ale carui localizare ~i nume i-au ne-
dumerit pe savanti. Unii il considera Lumea lui Neter (a spirite-
lor), acolo unde regele trebuie sa ajunga, asemenea lui Osiris.
Altii cred ca este Lumea Subterana ~i, intr-adevar, multe din
sceneIe ce 0 reprezinta inmti~eaza tunele ~i pe~teri cu zei invizi-
bili, ape fierbinti, lumini ciudate, u~i care se deschid singure.
Acest tinut magic era impartit in douasprezece Parti ~i era traver-
sat in douasprezece ore.
Duat era ~i mai uluitor, fiindca, in ciuda naturii sale terestre
(se ajungea la el dupa traversarea unei trecatori montane) sau a
aspectului subteran, numele sau era scris hieroglific cu 0 stea ~i
un ~oimca determinanti ai sai JI<~C2;., sau, mai simplu, ca 0
stea in interiorul unui cerc ~, ceea ce indica 0 asociere celesta
sau divina.
Oricat de uimitor ar parea, este adevarat ca textele pira-
midelor care urmaresc drumul faraonului catre viata de apoi
considera ca problema oamenilor 0 constituie faptul ca nu pu-
teau zbura asemenea zeilor. Un text trateaza aceasta problema ~i
--1--::. .: ~- A~..;:+~n~..' ()"'T"'";; ,mnt inornnMi 7.p.iizhoara. Fa
ca acest rege sa zboare la Cer; ca sa se alature fratilor sai zei."
Un text din piramida lui Teti exprima speranta regelui ~i apelul
sau catre zei in cuvintele:
Oamenii cad,
Ei nu au nume.
fa-I pe regele Teti de brale,
-_._.-
60 I Zecharia Sitchin
--.------
Du-l pe regele Ten la eer,
Ca el sa nu moara pe Pam ant asemenea oamenilor.
A~ ea regele trebuia sa ajungala ,.Locul Ascuns" ~i sa traver-
seze labirinturi subterane pam ajungea la un zeu care purta emble-
ma Copacului Vietii ~i la un zeu care era ,,Mesagerul Cerului". Ei
ii vor deschide portile secrete ~i-I vor conduce la "ochiul" lui
Horus, 0 scam celesta - un obiect care i~i schimba culorile, de la
albastru la ro~ in funcfie de fuptul daea era sau nu "pomit". Apoi,
el se transforma in ZeuI-~oim, ca sa poam zOOracatre viata de apoi
spre Steaua Nepieritoare. Acolo, Ra in~i if a~tepta:
P011ile Cerului s-au desehis pentru tine;
U~ile Loculu; Reee s-au desehis pentru tille.
il vei gas; pe Ra ~teptandu-te.
in va lua mana,
Te va duee la Altarul Dubtu al Cerulu;;
Te va pune pe Ironullui Osiris...
Vei sta pe el, ea un zeu imbraeat...
Printre eei ve~n;ci, pe Steaua Nep;eritoare.
Mult din ceea ce se ~tie astazi despre acest subiect provine din
textele piramidelor - mii de versuri combinate in sute de strofe,
care au fost descoperite gravate sau pictate (in scrisul hieroglific al
vechiului Egipt) pe pereti, cuIoarele ~i galeriile piramidelor a cinci
famoni (Unas, Teti, Pepi I, Merenra ~i Pepi II) care au condus
F.lrintuJde ne la 2350 i.Ch. Dana la 2180 i.Ch. Aceste texte au fost
sortate ~i numarate de Kurt S.etbe in Die altaegyptisehen
Pyramidentexte, care ramane sursa de referinta alaturi de textul
englez The Pyramid Texts at lui Samuel A.B. Mercer.
Miile de versuri par a fi doar 0 antologie de incantatii
repetitive, tara legatura intre ele,apeluri catre zei sau laudatii ale
regelui. Pentru a intelege ceva din acest material, savantii au
conceput toorii despre toologiile care se modificau in Egipt, un
conflict, apoi 0 unificare intre 0 ,,religie sol am" ~i 0 "religie a
~~~l!!:!:..er I 61
cerului", intre 0 suprematie a lui-Ra ~i una a lui Osiris etc., ara-
tand ca avem de-a face cu un material ce s-a acumulat de-a lun-
gul mileniilor.
Pentru ~colarii care vad in imensa cantitate de versuri 0 ex-
presie a unei mitologii primitive, expresi~ imaginatiei unor oa-
meni infrico~ati de ~uieratul vantului ~i tunetul trasnetului, nu-
mind aceste fenomene ,,zei", versurile raman confuze ~i incurcate.
Dar aceste versuri, cade toam lumea de acord, au fost extrase de
scribi din texte mai vechi ~i mai bine organizate, perfect inteli-
gibile.
Inscriptiile ulterioare de pe sarcofage, ca ~i cele'<ie pe papi-
rusuri (acestea din urma insofite de imagini) amta ca intr-adevar
versurile, strofele ~i capitolele (purtand nume cum ar fi "Capitolul
celor care urea" au fost copiate din Cartea mortilor, care are
titluri ca Despre eeea ee este in Duat, Cartea Porfilor, Cartea
ee/or douii eiii. Savantii considera ca aceste "cacti" au fost varian-
te ale doua opere anterioare: scrieri antice ce se refereau la cala-
toriile celeste ale lui Ra ~i 0 sursa mai recenta care sublinia bi-
necuvantarile vietii de apoi ale celor care is-au alaturat lui Osiris:
mancarea, bauturile, placerile conjugale intr-un laca~ ceresc. (Ver-
sete din aceasta din urma erau inscriptionate chiar ~i pe talismane
in vederea atragerii "impreunarii cu femeia ziua ~i noaptea" sau
pentru "stamirea dorintei femeilor".)
Teoriile ~tiintifice lasa insa neexplicate aspectele magice ale
informatiilor oferite de aceste texte. "Ochiul lui Horus" este un
obiect independent de acesta - un obiect in interiorul caruia re-
~ele putea intra ~i care i~i schimba culorile. Exism barci care merg
singure, U~l care se oesclllu :>U1l;;W ti, L"'~ ~... :...::.:::_:_ .=- __ ~::-
radiaza lumina. In lumea subterana, locuita chipurile numai de
spirite, apar "poduri" ~i "sarme de alama~'. Dar cel mai uluitor
dintre toate: de ce, daca transformarea famonului if duce in lumea
spiritelor, incantatiile spun ca ,,regele e in drum spre Cer II?
Peste tot, versurile indica faptul ca regele urmeaza calea
zeilor, ca traverseaza un lac la fel cum a mcut-o un zeu, ca utili-
zeaza 0 barca, asemenea lui Ra, ca urca la Cer "imbracat ca un
"..., ,._-,~- -----
62 I Zecharia Sitchin
4____._
zeu" etc. Astfel apare intrebarea daca nu cumva aceste texte nu
sunt fantezii primitive - mitologie -, ci relatari ale unor calato-
rii simulate, in care faraonul imita ceea ce Iacusera zeii? Daca
aceste texte, inlocuind cu numele regehu pe cel al zeului, erau
copii ale unoni anteriQare care vorbeau nu de calatoriile faraoni-
lor, ci de cele ale zeilor?
Unul dintre cei mai mari egiptologi, Gaston Maspero
(L 'Archeologie egyptienne ~i alte opere), analizfu1d forma gra-
maticala ~i alte dovezi, sugera ca textele piramidelor i~i au ori-
ginea chiar la inceputul civilizatiei egiptene, poate chiar dinain-
te de a fi ,transcrise in hieroglife. J.H. Breasted a ajuns mai
recent la concluzia ca "un astfel de material a existat, chiar daca
nu a ajuns pana la noi" (Development of Religion and Thought
in Ancient Egypt). El a gasit in texte informatii despre conditiile
civilizarii ~i alte evenimente care maresc veridicitatea textelor ca
purtatoare de informatii reale ~i nu de fantezii. "Pentru cineva cu
Fig. J2
!!!!Ete ~p:.e ce.r.LfE
I
I
I
I
!
!
atat de putina imaginatie, spune el, textele abunda in imagini
complexe ale unei huni demult disparute, ale carei reflectii
sunt."
Luate impreuna, textele ~i ilustratiile descriu 0 calatorie
ditre un tinut care incepe la suprafata pamantului, duce sub pa-
mant ~i se incheie in cer, alaturi de zei (Fig. 12). De aici hiero-
glifele care combina functiile subterane cu cele celeste.
Au ajuns faraonii cu adevarat la cer? Chiar ~i egiptenii
antici in~i~isustineau nu calatoria corpului, care era mumificat,
ci a lui Ka.
Oar daca textele reflecta 0 lume care a existat intr-adevar ~i
faraonii nu Iaceau altceva decat sa lmite ceva ce s-a petre cut de
mult, in preistorie?
Sa pornim impreuna pe calea zeilor.
I
;
f'
!
IV
TREPTE SPRE CER
Sane imaginam in magnificul templu funerar al faraonului.
Dupa ce I-au mumificat ~i pregatit pe faraon pentru calatoria sa,
preotii shem se roaga acu"! zeilor sa deschida regelui calea ~i
poarta. Mesagerul divin a sosit de partea cealalta a portii false,
gata sa-I duca pe faraon dincolo de zidul de piatra.
Ie~ind pe u~a falsa, faraonul este instruit sa pomeasca spre
est. Era avertizat in mod explicit sa nu pomeasca spre vest: "Cei
ce pomesc intr-acolo nu se mai intorc!" Tinta sa era Dual, in
"Tara zeilor munteIui". Acolo trebuia sa intre in "Marea Casa a
Celor Doi... Casa Focului", unde, "dupa noaptea numararii ani-
lor", unna sa fie transfonnat in fiinta divina ~i sa urce in "partea
de rasarit a Cerului".
Primul obstacol in calea regelui era Lacul Trestiilor - 0 in-
tinsa zona mla~tinoasa alcatuita din cateva lacuri. In mod simbo-
lic, primea binecuvantarea zeului gardian sa traverseze lacul prin
despartirea apelor (Fig. 13). In mod fizic, trecerea era posibila
prin existenta Zeului Bacului, care ii transporta pe zei intr-o
barca Iacuta de Khnum, me~terul zeilor. Dar Zeul Bacului statea
Fig. 13
Trepte $pre cer I 65
I
pe malul celalalt ~i regele trebuia sa-l convinga de faptul ca avea
dreptul sa fie trecut.,
Zeul Bacului it intreba pe faraon despre originea sa. Era fiul
unui zeu sau al unei zeite? Era inscris in ,,Lista celor doi mari
zei"? Faraonul explica. ca este "samantA divina" ~i dadea asigu-
ran asupra credintei sale. In unele cazuri, functiona. in aIte cazuri,
trebuia sa faca apella Ra sau la Toth pentru a-I trece. In aceste
cazuri, barca ~i vaslele sale veneau la viap. ca prin minune ~i
barca incepea sa se mi~te singura, la indicatiile regelui. Pe scurt,
devenea autopropulsarn. Intr-un fel sau altul, faraonul reu~ea sa
treaca lacul ~i sa ajunga la "Cei doi care aduc cerul mai aproa-
pe":
in barea se pogoara preeum Ra,
La larmul cumpenei apelor.
Regele vasle~te in barea hanbu,
$i se indreapta spre
Campia .. Celor doi care aduc cerurile mai aproape ",
in lara ee ineepe de dineolo de Lacul Trestiilor.
Lacul Trestiilor era situat la rasarit de domeniu1lui Horus.
Dincolo se afla teritoriul du~manului acestuia, Seth, "tArHeAsi-
ei". A~a cum e de a~teptat la 0 asemenea granita sensibila, regele
descoperea ca este pazita de "gardieni ce poartii aparatori".
Modul in care i~i purtau parol ace~tia era foarte straniu. "Negro
ca taciunele, era strans in ~uvite pe frunte, tamp Ie ~i la spate, iar
in crestetul caDului aveau gaitane."
Combinand diplomatia cu fermitatea, regele i~i afirma din
nou originea divina, sustinand ca fusese chemat de "tatal meu,
Ra". Se spune ca un faraon a recurs chiar la amenint3ri "lntiir-
zie-ma, tu, ~i-ti voi smulge floacele alea caraghioase, ca pe pe-
talele de lotus!" Altul chema zeii in ajutor. Pana la unna faraonii
reu~eau sa treaca.
Regele parasea acum teritoriul lui Horus. Locul in care tre-
buia sa ajunga - de~i sub egida lui Ra - se afla in stipamrea lui
66 / Zecharia Sitchin
Seth. Tinta era 0 zona muntoasa,
Muntii Rasaritului (Fig. 14). Dru-
mul sau ducea catre 0 trecatoare
intre doi munti, "Cei doi munti
care se ternde Seth". Dar mai ma-
inte trebuiasa treaca0 zona de~er-
tica, un fel de no-god-Iand mtre
domeniile lui Horus ~i Seth. Toc-
mai cand tonul ~iritmul strofei se
intete~te, vestind apropierea de
locul ascuns unde se afla portile
cerului, regele este din nou oprit de paznici. "Unde mergi?" este
intrebat.
Sprijinitorii sai raspund: "Regele merge la cer, ca sa aiba
viata ~ibucurie ve~nice,ca regele sa-I vada pe tatallui, ca regele
sa-l vada pe Ra." In timp ce paznicii inca pregeta, regele i~iple-
deaza cauza: "Deschide bariera, ridic-o ~i lasa-ma se trec aseme-
nea zeilor!"
Venind din Egipt, domeniullui Horus, regele ~i cei care iI
ajuta ~tiuca e nevoie de prudenta. Multe versuri ~i strofe sunt
dedicate explicarii neutralitatii regelui in razboiul dintre zei.
Regele este prezentat pe de-o parte ca "nascut din Horus, la nu-
mele caruia Pamantul se cutremurii", iar pe de alta "conceput de
Seth, la numele caruia Cerul se cutremura". Regele subliniaza
nu numai rudenia cu Ra, ci ~i faptul ca "se deplaseaza in slujba
lui", avand astfel un fel de permis de libera trecere din partea ce-
lei mai inaIte autoritati. Pe ocolite ~i cu 0 abila subtilitate, textul
arata ca cei doi zei au tot interesul ca regele sa-~icontinue cala-
WI,a, ulUu\"a 1UUIUU:SlgurKa va aprecla aJutorul acordat de ei
unuia care vine in serviciul sau.
In cele din urma, granicerii domeniului lui Seth iI lasa sa
treaca. Sustinatorii regelui au grija ca el sa r~alizeze importanta
momentului:
~
I:;:
~
':::c'
If
Fig. 14
-
I
I
I
I
I
!!!f!}~re cer / 67
Acum e~ti in drum spre locurile inalte
in tara lui Seth. .
in tara lui Seth
Veifi a~ezat intr-un loc inalt
Pe inaltul copac al Cerului de Riisiirit .
Pe care stau zeii.
I
I
I
I
Regele a ajuns la Duat.
Duat fusese conceput ca un Cerc al
Zeilor, complet inchis (Fig. 15), in varful
caruia se afla 0 deschidere spre cer (simbo-
lizata de zeita Nut) prin care Steaua Nepie-
ritoare (simbolizata de Discul Celest) putea
fi ajunsa. Alte surse sugereaza in realitate 0
vale mai alungita sau ovala, inconjurata de
munti. Prin acest tinut curgea un rau Fig. 15
impartit in mai multe brale, insa in cea mai mare parte a timpului
nu era navigabil, a~a ineat barca lui Ra trebuia utilizata ca "barca
de pamant" (sanie).
Duat era impartit in douasprezece diviziuni, descrise varia-
bit ca fiind campuri, campii, zone incercuite de ziduri, pe~teri
sau caverne, incepand deasupra pamantului ~i continuand sub
pamant. Regele avea nevoie de douasprezece ore pentru a traver-
sa acest tinut incantator. Acest lucru era posibil fiindca Ra punea
la dispozitia regelui barca sa magica, in care calatorea alaturi de
zeii care iI ajutau.
. Existau ~aptetrecatori in muntii care inconjurau puat, iar
~ ... t.. t 1"1 A ." " . 1 T"" . . ~ 110 .\ I' t. _
- --- -- --- ;---- -- --. -- -o"'r- I ..cJ~ ,-----
in muntii din vestul Duat), care erau numiti "Onzontul", ori
"Cornul" sau "Locul Ascuns". Trecatoarea prin care mersese Ra
avea 220 atru lungime (cca. douazeci ~i ~apte de mile) ~i urma
cursul unui parau. Insa acesta a secat ~i barca lui Ra a functionat
ca sanie. Trecatoarea era pazita ~i avea fortificatii "cu porti pu-
ternice".
- ,- ----
68 I Zecbaria Sitchin
J:araonul, ~a cum indica unele papirusuri, se indrepta spre
o a doua trecatoare, mai scurta (cca. cincisprezece mile). Papi-
rusurile care it infati~eaza pe faraon il arata trecand cu barca/sa-
nia lui Ra printre doua varfuri muntoase, pe fiecare dintre ele
aflandu-se un grup de doisprezece zei. Textele descriu un "Lac
cu ape clocotite" - ape care, in ciuda aparentei, sunt reci. Un foc
arde sub pamant. Locul are un putemic miros de "pucioasa", care
indepiirteaza pasanle. Insii nu foarte departe este desenata 0 oaza.
Odata d~itii treciitoarea, regele intalne~te un alt grup de zei.
,.Bine ai venit''' il inmmpina ace~tia. Sosise in a doua diviziune.
Este nwnita, dupa raul care 0 traverseaza, Ur-nes, nwne pe
care unii istorici il echivaleaza cu Uranus, zeul grec aI cerului.
Avand earn cincisprezece pe treizeci ~i noua mile, este IOcuita de
oameni cu paruI lung, care mananca doar came de magar ~i depind
de zei pentru apa ~.aIte alimente, fiindca zona este foarte arida.
Ban;a lui Ra se transformii din nou in "barca de pamant". Este un
domeniu asociat cu zeul Lunii ~i cu Hathor, zeita de turcoaz.
Ajutat de zei, regele trece cu bine prin a doua diviziune ~i
in ora a treia ajunge la Net-Asar, "raullui Osiris". Asemanator in
dimensiuni cu a doua divizie, este locuit de "luptatori". Aici
locuiesc cei patru zei care au in grija punctele cardinale.
Reprezentiirile pictografice care insotesc textele hierogli-
fice ne arata raullui Osiris curgand printr-o zona agricola catre
un lant de munti, unde se imparte in mai multe cursuri. Acolo,
vegheata de legendara pasare Phoenix, se afla Scara spre cer.
Acolo, barca lui Ra este reprezentata fie a~ezata pe varful unui
munte, De nOlcanau-se la cer {tlg. 16).
In acest moment, ritmul rugaciunilor se intete~te din nou.
Regele invoca "protectorii magici", ca "acest om de pe pamant
sa intre in Neter-Khert" nevatamat. Regele a ajuns aproape de
inima Duat. A ajuns la Amen-Ta, "Locul Ascuns".
Tot acolo se ridicase la Cer, in Viata de Apoi, ~i Osiris. Aici
stiiteau "Cei doi care aduc cernl aproape", "colo spre cer" ca doi
copaci magici. Regele inaltii 0 ruga catre Osiris (titlul capitolu-
Fig. 16
lui in Cartea mortilor este "Despre cum se face acordarea nume-
lui in Neter-Khert'):
Da/i-mi nume
in Marea casa a celor doi.
ill V~U JV"K.-.
Dafi-mi nume.
in noaptea numararii ani/or
$i a miisurarii luni/or,
Sa flu fticut flinla cereasca
Ca sa pot sta in riisaritul cerului.
Fie ca zeul sa ma ajute,
Vqnic fie numele sau.
70 / Zecharia Sitchin
-----------
Regele a ajuns in fata "Muntelui Luminii".
A ajuns la SCARA SPRE CER.
Textele piramidelor spun ca este ,,0 scara pentm atingerea
inaltimilor". Treptele sale sunt descrise ca "trepte spre cer, care
sunt intinse pentru ca regele sa poata urca la cer". Pictograma
pentruScaraspre cer era uneori 0 scarasimpla L:J (careera
pusa ~i pe bijuterii ~i purtata ca talisman) sau, mai adesea, ca
scara dubla 6, asemenea unei piramide in trepte. Scara spre
cer fusese construita de zei in ora~ul lui An - 10c~1unde se afla
principalul templu al lui Ra - astfel ca zeii sa fie "Iegati de
Uica~ul stant".
Tinta regelui era Scara Celesta, un fel de "ascensor" care it
urca la cer. Dar pentm a ajunge la el in Casa Focului, Marea
Casa a celor doi, trebuia sa intre in Amen-Ta, Locul ascuns al
cautatomlui, zeul salbaticiunilor.
Domeniul sau este descris ca un cerc fortificat. Este Tinutul
intunericului la care se ajungea patmnzand intr-un munte ~i,
subteran, coborand pe ni~te coridoare strajuite de u~i secrete.
Este cea de-a patra diviziune a Duat. Dar intrarea muntelui era
protejata de doua ziduri, iar intervalul de trecere dintre ele era
maturat de flacari piizite ~i controlate de ni~te zei.
Cand Ra insu~ia ajuns la aceasta intrare in locul ascuns, "el
a intocmit planurile" - ~i apoi manevrele necesare - asfel ca ea
sa fie deschisa la sunetul vocii, "tara ca zeii sa fie vazuti". Dar
putea singura vocea regelui sa-i permita intrarea? Textele
reamintesc ca "numai cel care cunoa~teplanul ascunselor ~altare
:'_ T J""":=:::: 1 :" ~ :'_ ...~ _~1~ ~ _--=_
,
teritoriul pasajelor subterane ~i sa manance painea zeilor.
Inca 0 data, regele trebuie sa-~i expuna originea. "Sunt Tau-
ml, fiu al stramo~ilor lui Osiris", anunta eI. Atunci, zeii care it
ajuta spun pentru el cuvintele magice care permit intrarea:
Intrarea nu-fi e refuzatii
La poarta Duat.
U~ile Munte/ui Luminii
!repte spre cer / 71
Ti se deschid.
U~ile se deschid singure in fata la.
Patrunzi in Sa/a ce/or douii adevaruri.
Zeu/ care e ac% te inlampinii.
Formula sau parola magica astfel pronuntata, un zeu pe
nume Sa roste~te0 comanda. FIacarile se opresc, garzile se re-
trag, u~ilese deschid automat ~i faraonul patrunde in lumea sub-
terana.
"Gura pamantului se deschide pentm tine, poarta de rasiirit
a cemlui este deschisa pentm tine", it anunta zeii din Duat pe
rege. Este reasigurat ca, _de~i intra in "miezul pamantului",
aceasta este intr-adevar calea spre cer.
Calatoria in cea de-a patra ~i in urmatoarele ore 11conduce
pe rege prin caveme ~i tunele acolo unde zei cu diverse functii
sunt uneori viizuti, alteori doar auziti. Exista canale subterane
prin care zeii circula numai in barci speciale. Exista lumini stra-
nii, ape fosforescente, torte care lumineazii drumuI. Infrico~at,
regelemerge in continuare, catre "stalpii care ajung la Cer". -
Zeii pe care ii intalne~tepe drum sunt de cele mai multe ori
organizati in grupuri de cate doisprezece ~i poarta epitete ca
"Zeii muntelui", "Zeii muntelui din tinutul ascuns". Desenele
care insotesc unele texte permit identificarea acestor zei datorita
sceptrelor ori a "ca~tilor", sau prin reprezentarea animalului cu
care este asociat - cap de ~oim, cap de ~acal, cap de leu etc. De
asemeneaapar ~i ~erpicare reprezinta paznici subterani sau ser-
l
I
( VllUl1 <11 L."UV' ~.u ;...-----
Textele ~i ilustratii1e sugereaza ca regele a patruns intr-un
complex subteran circular, prin care exista tunele spiralate care
duc in sus sau in jos. Reprezentarile,intati~atetransversalin
sectiune, arata un tunel care se ingusteaza treptat, avand cca. pa-
truzeci de picioare inaltime, cu un tavan ~l podele lustmite, ta-
cute dintr-un material gros de cca. doua-trei picioare. Tunelul
este impartit in trei niveluri, iar regele merge prin cel din mijloc.
. 1 ___'-.___...._
-------
72 I Zecharia Sitchin
Cel de sus ~icel dejos sunt ocupate de zei, ~erpi sau structuri cu
diverse functiuni.
Sania regelui, purtata de patru zei, i~i incepe ciiliitoria I
aIunecand lent prin tunelul din mijloc. Drumul este luminat doar
r.
de 0 razii care iese de la prora barcii. Dar cwind' trecerea este
blocata ~i regele trebuie sii coboare ~i sa continue pe jos. !
Partitia, a~acumne aratiireprezentarea, este realizatiide un t
[
zid care traverseazii cele trei tunele (care sunt iilclinate cam la
15)intr-un ungru de cca. 40. Se pare cii incepe deasupra tune-
lului, la nivelul pamantului sau chiar mai sus in interiorul mun-
telui ~i pare a se star~i la podeaua celui de-al treilea nivel. Este
nurnit Re-Stau. "Calea u~ilorascunse". La primul ~ial doilea ni-
vel, zidul formeazii ni~tecamere, ce permit ciiutiitorului~i ,,zei-
lor ascun~i"sii treacii prin "u~ care nu are foi". Regele, care a
liisat sania, trece prin aceastii u~iicu ajutorul unei comenzi date
de un zeu, a ciirui voce a activat incuietoarea. Este primit de pat-
tea cealaltii de reprezentantii lui Horus ~iToth ~i trece de la un
zeu la altul (Fig. 17).
Fig. J7
---
Trepte spre cer I 73
:.
In drumulsau, regeleintalne~te,,zeifiirachip"- ale caror
fete nu puteau fi viizute. Suparat, sau doar curios, el se roaga: .
Deseoperiti-va fete/e.
Scoateli-va aeoperamantu/,
Cand ma vedep.
Fiindea. avep grija. f#J eu sunt un, mare zeu
Venit sa ma alatur voua.
.. Dar nu au dat curs rugiimintii, iar textele precizeazii ca
"aceste ascunse fiipturinici nu viid, nici nu se uitii" la conducii-
torul lor, zeul Seker, "cand se giise~tein aceastii fonna, in lii-
~ul siiu de pe pamant".
Continuandu-~idrumul, regele trece printr-o u~ ~i ajunge
la al treilea nivel, eel mai de jos. Intrii intr-o anticamerii, ce
poartii emblema Discului Celest? ~i este intampinat de un zeu
care este "Mesagerul Cerului" ~i 0 zeitii care poartii 0 emblemii
inaripatiia lui Shu, "Cel care se odihne~tein cer la capiitol Sciirii
f
t
[
I
I
r
Fig.J8
_L
74 /
z. .h
'
S
'
.h
' I Trentesnre cer /75
ee ana lte 10 i __I =..::r -----
. -- n__.- -- I
I I fl d
A A
b
.. . -
d d
.
fi
.
C
"
(F
'
18)
D
.
ti C
."
I
' ova e comp exe, a ate a anc In su terana, pazlta e 01 s nC~I.
spre er Ig. . upa cumcere uzanta, con orm iirtn mor- , . . .
tilor regele s une: De~1regele nu poate vec;leaaceasta camera, aude. dm ea "un
, p , zgomot uria~,ca cel ce se aude in tanile cerului dind sunt supa-
Traiasca frate de furtuna". Dintr-o camera sigilata izvora~teun lac subte-
cei doi copii ai /ui Shut t ran, ale carui ape "sunt ca focul". Camera ~i lacul sunt inconju-
Traiasca, rate de 0 structura de tip bunker, cu 0 u~a speciala pe partea
copiii Locu/ui orizontu/ui... stanga ~i 0 u~auria~ape partea dreaptii. Ca 0 masura superioara
Pot sa urc? de protectie, 0 movila de pamant este ridicata deasupra camerei.
Pot sa-mi continuu ca/atoria, asemenea /ui Osiris? in varful acesteia sta 0 zeita, careia i se vede doar capul, in co-
ridorul coborator. Un carabu~,simbolizand" a se rostogoli, a ca-
pata viatii", leaga capul zeitei cu 0 camera sau obiect de forma
conica in corido'rulde sus (Fig. 19). Deasupra acesteia sunt a~e-
zate doua pasan.
Textele ~i simbolurile ne informeaza ca, de~i Seker era
ascuns, prezenta sa era simtita chiar ~i in intuneric, din cauza
unei straluciri "prin capul ~iochii marelui zeu, a carui fata radia-
za lumina". Aranjamentul triplu - zeita, carabu~(Kheper) ~i ca-
mera sau obiectul conic - serve~te probabil pentru informarea
zeului ascuns despre ce se intampla in camera ermetidi. Textul
hieroglific vorbe~te despre "Kheper care, imediat ce (barca) este
trasa in varful acestui cer, se leaga de caile lui Duat. Cand zeul
sta pe capul zeitei, el vorbe~te cu Seker in fiecare zi".
Trecerea faraonului pe deasupra camerei lui Seker !?imodul
in care Seker a fost informat de aceasta trecere sunt considerate
I
momentecruciale. Egiptenii nu erau singurii din antichitate care
credeau ca fiecare persoana decedata trebuie sa faca fata unei
:...J ;u: ""1' ,..1__ ...nn I"O...sA;to1n... c~I.:1o'"' COl1f1,:.f111 f:!:I11nuhl111 c:~n
~ J . A ..
~. era fie condamnat sa se chinuie in Apele de foc sau lad, fie
I
'
.
binecuvantat sa se bucure de minunile Paradisului. Pentru fara-
on, acesta era momentul judecatii.
Vorbind in numele Stapanului Duat-ului, zeita careia i se
I
vede doar capul it anunta pe faraon decizia favorabila: .,Vino in
pace in Duat. ., mergi cu barca pe drumul care este in pamant."
i Ea i~i spunea Ament (femininul de la "ascuns") ~i i-a zis farao-
I
I
,
Raspunsul este probabil pozitiv, fiindca regele este acceptat
sa treaca printr-o u~amasiva.
In Ora a cincea, faraonul ajunge la cele mai de jos subte-
rane, care sunt caile lui Seker. Pe un drum inclinat in sus, intr-o
parte ~i in jos, faraonul merge, dar nu-I poate vedea pe Seker.
Insa reprezentiirileni-I infiiti~eazaca pe un zeu cu cap de ~oim,
stand pe un ~arpe~i avand doua aripi in interiorul unei structuri
Fig.J9
76 I Zecharia Sitchin
--.--..---
Fig.20
nului: "Ament te cheama, ca tu sa ajungi la cer, ca Cel Mare care
este in Orizont."
Trecand testul, nemaimurind a doua oarii, regele se n~te
din nou. Drumul era deschis de 0 coloana de zei a caTOrmenire
era sa-i pedepseasca pe condamnati, insa regele treee tara sa pa-
teasca nimic. Ajunge inapoi la barca/sania lui, insotit de 0 PTO-
cesiune de zei, unul din ei avand in mana emblema copacului
vietii (Fig. 20).
Regele fusese gasit demn de a capata viata de apoi.
Parasind zona lui Seker, regele intra in diviziunea a ~asea,
asociata cu Osiris. (in unele versiuni ale Ciirtii Portilor, in aceas-
- .. ...- ..
t.Q..r1. oJN4"""uU1.U "" y""'u,""""","uJt,.&u'"'''' u, u ""_~""" ,...& j __.a.a __
pete de ~acal"care deschid calea" if invitiipe rege sa faca 0 baie
in Lacul Vietii, a~ cum tacuse marele zeu insu~i.Alti zei, "ba-
zaind ca albinele", stateau in fuide ale caTOru~i se deschideau
singure la trecerea regelui. Pe masura ce continua dilatoria, epi-
tetele zeilor capata accente mai tehnice. Sunt cei doisprezece zei
care "tin funia in Duat' ~i cei doisprezece care ,,masoara coar-
da".
Treptespre cer I 77
Diviziunea a ~asea este ocupatii de 0 serie de camere ~za-
te una langa alta. Un drum curbat poartii numele "ca1ea secretii
a locului ascuns". Barca regelui este purtatii de zei imbracap. in
piele de leopard, asemenea preotilor shem care au perfonnat ce-
remonia deschiderii gurii.
Se apropia regele de Deschiderea Gurii Muntelui? in Car-
tea mortilor, capitolele poartii titluri ca "Despre fluieratul in aer
~i capatarea puterii". VehicuIul a capatat acum puteri magice,
"caHitorind acolo unde nu e apa ~i unde o-are cioe sa-i vasleasca
~i trebuie sa inainteze prin cuvintele puterii" care sunt costite de
un zeu. .
Apoi regele patrunde printr-o poartii pazitii in a ~ptea
d~viziune,iar zeii ~i insotitorii lor i~i pierd infiiti~area"subtera-
na" ~i capata aspect celest. Regele intalne~te un zeu eu cap de
vultur, Heru-Her-Khent, al ciirui nume hieroglific include sim-
bolul scarii ~icare poarta pe cap emblema discului celest. Sarci-
na lui era de a trimite "zeii-stele pe drumuI lor ~ipe zeitele-con-
stelatii la locullor". Ace~tiaformau un grup de doisprezeee zei
~i douasprezece zeite care erau reprezentati purtiind emblema
unei stele. Incantatii catre ei erau adresate ,,zeilor instelap.":
"
Care sunt carne divinii, ale ciiror magice pUleri au
inviat...
Care sunt uniti in stele, care se ridicii pentru Ra...
Fie ca stelele voastre sii-i ciiliiuzeascii pcqii ca sii
ajungii la locul ascuns in pace.
in aceasta diviziune sunt prezente doua grupuri de zei
asociatecu ben-ben-ul, obiectul misterios tinut de Ra in templul
siiudin ora~ullui An (Heliopolis). Ei sunt "cei care au misterul",
pazindu-I in interiorul Het-Benben (Casa ben-ben-ului), iar opt
it piizescde afarii, "dar intra ~i in obiectul ascuns". Mai sunt de
asemenea noua obiecte, puse in coloana, reprezeotiind simbolul
Shemcare in scrierea hieroglifica insemna "urmaritorul".
78 / Zecharia Sitchin
----..----
Regele ajunsese in partea de Duat asociata cu An, dupa
care fusese numit Heliopolisul. In A noua ora, el vede locul de
odihna al celor doisprezece "divini vasla~i ai barcii lui Ra", cei
care operau "Barca milioanelor de ani" a lui Ra. In A zecea ora,
trecand printr-o poarta, regele intra intr-un loc in care se desfa-
~ura 0 activitate intensa. Sarcina zeilor de aici era de a asigura
flacarile ~i focul pentru barca lui Ra. Unul dintre zei este numit
"capitanul zeilor barcii". Alti doi sunt cei "care comanda cursul
stelelor". Ei ~ialti zei sunt reprezentati cu una, doua sau trei ste-
le, ca ~i cum ar exista 0 ierarhizare printre zei.
Trecand din a zecea in a unsprezecea diviziune, afinitatea
cu cerul cre~te. Zeii poarta emblema Discului Celest sau una a
stelelor. Sunt opt zeite ce poarta ca embleme stele "care au venit
din laca~ullui Ra". Regele ii cunoa~tepe "Doamna stelelor" ~i
pe "Domnul stelelor" ~i pe alti zei a caror sarcina este de a oferi
"puterea de a pleca" din Duat, "pentru a face obiectullui Ra sa
ajunga in CaSaascunsa din Cerurile de Sus".
In acest loc apar zei ~i zeite a caror sarcina este de a-I
echipa pe rege pentru calatoria "in cer". Impreuna cu unii zei el
intra intr-un ,,~arpe", inauntrul caruia el trebuie sa-~i "Iepede
pielea" ~i sa iasa sub forma "Iui Ra reintinerit". Unii dintre ter-
menii utilizati in text nu sunt inteligibili, dar procesul este clar
explicat: regele, intrat imbracat a~a cum plecase, iese ca un
~oim,"echipat ca un zeu"; regele "se a~azape haina Mshdt', pe
spate i~i pune "haina marcata", imbraca "divina haina Shuh" ~i
i~i pune "colierul iubitului Horus", care este "Ia fel ca cel de la
gatullui Ra". Dupa toate acestea, ,,regele ajunge zeu, asemenea
. .. . - - . , .
lur . 11~VuucdpUI "'\;UIUl \.f'U'" U.l0.7...,\' ,,..1___ "'.-.0" .._ ___, ;:
regele merge cu tine."
Ilustratiile textelor antice reprezinta un grup de zei imbra-
cati cu 0 costumatie ciudata, lipita de corp, impodobita cu pan-
glici (Fig. 21).
Ei sunt condu~i de un zeu cu emblema discului celest pe
cap, care sta cu bratele intinse intre aripile unui.~arpe cu patru
picioare umane. Pe un fundal instelat, zeul ~i ~arpeleau in fata
.-- -
r
TrepJe spre cer / 79
1
, f.
Fig. 21
,Fig. 22
un alt ~arpecare, de~i tara aripi, zboara in mod clar, deoarece it
poarta in spate pe Osiris. (Fig. 22)
Fiind acum echipat corespunzator, regele este condus catre
o deschizaturii intr-un zid semicircular. f:1trece de 0 u~a ascun-
sa. Apoi merge printr-un tunel de ,,0 mie trei sute de stanjeni",
numit "zorii la capat". EI ajunge intr-un vestibul unde se pot ve-
dea peste tot embleme ale Discului inaripat. Intalne~te zeite
"care lumineaza drumul lui Ra" ~i un sceptru magic reprezen-
tandu-I pe "Seth, veghetorul".
Zeii ii eXDlicaregelui uluit:
Aceastii pe~tera este a /ui Osiris
Unde Vlintu/ e adus,'
Vantu/ de nord, cand va bate,
Pe tine te va ridica, 0, Rege, precum Osiris.
A ajuns acum in a douasprezecea diviziune~ultima Ora a
calatoriei subterane. "Este capatul cel mai indepartat al intuneri-
-----
80 I Zecbaria Sitchin
a b
, ' ~n, '
cului". Puncnd atins se nume~te"Muntele urdirii la Ra". Regele
prive~tein sus ~i ~te uimit: in fata'lui se afla barca lui Ra in,
toata maretia ei. ' __ - , ,
Aajunsla unobiect nurnit "Cel care te urea la cer". Unele
texte sugereaza ea Ra inS~i prega.te~te ascensorul pentru rege~
"ca regele sa se poata urea la cer". Alte texte spun ca ascensorul
este pregatit de alti zei. Este "Celcare I-a purtat pe Seth la cer".
Osiris n-ar fi putut ajunge la finnamentul' Cerului dedit cu un
astfel de aparat, deci ~i regeIe avea nevoie de el pentru a fi stra-
mutat in viatade apoi. .. '
Ascensorul sau "Scara divina" nu era 0 scam, comuna. Eta
strans cu ni~teeabluri de ,cupru; ,,m~chii lui (sunt eaeei ai)
taurului eelest'~. P3ftile laterale erau aeoperite eu un fel de "pie-
Ie"; spitele lui erau "cioplite din Shesha" (euvant eu semnifieatie
necunoseuta. Sub-el fusese pus un suport mare de eatre "Cel
~~r~ 1~!II"";"
Dustrap.ileC3ftii moqilor reprezintiiaceasta scam divina -
unoori eu semnul Ankh (" viatii") t ajungiind simbolie ia Diseul
eelest-in formaunui turn inalt eu 0 suprastruetura(Fig. 23 a, b).
in forma stilizatii, turnul insu~i era scris hieroglifieft (;,ded") ~i
insemna "v~nieie".. Entun simbol asociat indeaproape eu Osi-
ris, fiindea 0 pereche de astfel de tilinuri nn se spune ea a fost
ridieata in fata principalului sau templu la Abydos, pentru a
----.--
1Tepte spracer /1!
eomemora eele doua obieete care stateau in tara lui Seker ~i au
meutposibilaaseensiun~~luiQsjps,la eer. ._ "
,Ostrom lunga din textele piramidelor reprezinta un iron al
... ,ascensorului -'-"Scam divina" - ~i 0 rugaeiune pentru permiterea
'aecesului lui Pepi la ea:
" ,...-..-
Slava pe, Seara divina,
Slava fie, Seara a lui Seth.
Dreapta sa stai, seara a zeilor,
Dreapta'sa stair seara a lui Seth
Dreapta sa stai, seard a lui Horus
,_ _c.~_~areOsiris a ajuns inCer...
Zeu al Searli '
Cui ii vei da tUScara zeilor?
Cui vei da tUScara lut Seth,
ea Pepi sa urce .# elld. Cer,
Lui Ra ca servitor sa-i slujeasea?
Fa ca seara zei/or sa-i fie # lui Pepi data,
Fa ea scara lui Seth lui Pepi sa iifie data
ea Pepi sa urce la Cer in ea.
Aseensorul era maneVrat de doi oameni-~oim",eopiii lui
'Horus", Zeul-~oim, care erau ,,marinarii,barcii lui Ra". Erau "pa-
tru tineri", care erau "eopiii eerului". Ei care venisera ,~dela ra-
saritul eerului... vor pregati barcile pentru rege, astfel ca el sa uree
la orizont, spre Ra". Ei sunt eei care "Ieaga la wi loe" Aseen- ,
sorol. nrel!atindu-lnentru reee: ..Ei adue Aseensorul.. . ei prega-
teseAscensorul... ei pdiea Ascensorul... ea sa uree regelela eer...,
, Regele spune 0 rugaciune;,
"~~
Sa mi se dea "numele"
in Mareacasa a celor doi,
" Numele" meu,safie ehemat
in Casa focului,.
in noaptea Numararli ani/or. I
I
I
__I
~~~e~haria Sitchi~
"
Fig. 24
Unele ilustratii arata ca regelui i se ofera Ded -"ve~nicia".
Binecuvantat de Isis ~iNephtys, el este condus de un zeu-~oim
intr-un ded in forma de racheta, echipat cu aripioare (Fig. 24).
Rugaciunea regelui pentru a-i fi acordata Ve~nicia, un
."Nume", 0 .Scara divina,ii fusese ascultata. Este gata sa por-
neasca ascensiunea p.ropriu-zisala cer.
De~i avea nevoie doar de 0 singura Scara divina pentru el,
nu unul, ci doua Ascensoare sunt pregatite. Atat "ochiullui Ra",
cat ~i "ochiullui Horus" sunt pregatiti, unul pe "aripa lui Toth"
~icelalalt pe "aripa lui Seth". Regelui uimit i se explica faptul ca
cel de-al doilea este pentru "fiul lui Aten'\ un zeu coborat din
Discul inaripat - poate zeul cu care vorbise regele in "camera de
echipare":
Ochiullui Horus este pregatit
Pe aripa lui Seth.
Sforile sunt legate,
biircile sunt asamblate.
Pentru ca flullui Aten
Sa nu ramana flira barca.
Regele este cu flullui Aten
EI nu este flira barca.
"Echipat ca un zeu", regele este asistat de doua zeite care
."iistrangsforile" ~i-lpun in "Ochiullui Horus". Termenul"Ochi"
(allui Horus, allui Ra), care inlocuise gradual pe cel de "Ascen-
--.----
"'"T'""r"!"_
-- '---'
'!!!/!!!.!1'-1'e cer I 8~
sor" sau "Scara",este acom la randullui inlocuit de "barca".
"Ochiul'~sau,jbaica" in care este urcat.regele are 770.de stanjeni
lungime (cca. 1000 depicioare, aprox 350 metri). Un zeu care
este insareinat cu barca st! la prora. EI este instruit sa "ia pe
acest rege cu tine in cabina barcii tale".
In timp ~eregele "se suie in peq" - un termence denot! un
loc ridicat pentru odiboa, mai ales pentru pasan - poate vedea
fata zeului care e in cabina, "fiindca fata zeului este deschisa".
"Regele ocupa un loc in barca divina" intre doi zei. Locul se nu-
me~te,,Adevarul care aduce la viata". Dona "coarn~" ies din ca-
pul (sau casca) regelui. "EI se leaga de ceea ce a ie~it din capul
lui Horus".Estega~entru decolare. .
Textele care se refera la calatoria catre viata de apoi a re-
gelui Pepi I descriu momentul: "Pepi este !nVe~mantat in hainele ,
lui Horus ~i rochia lui Toth; Ish; e in fata sa, iar Nephtys in spa-
tele sau; Ap-uat care este Deschizatorul de dium deschide calea
pentru el; Shu, Purtatorul cel1!lui,il ridica; zeii lui An il urca pe
scara ~i il duc spre firmamentul cerului; Nut, zeita cerului ii
intinde mana."
Momentul magic a sosit. Mai sunt doar doua u~ide deschis,
iar regele- asemenea lui Ra ~i-Osiris - va ie~i triumfator din
Duat ~i barca sa va pluti pe Apele celeste. Regele spune 0 ruga-
eiune: ,,0, nobila... Poarta a cerului, regele a venit la tine, fa ca
aceasta u~a sa i se deschida." Cei "doi ded sunt in picioare",
nemi~cati.
~i, dintr-odata,"poartadublaa ceruluis-adeschis!".
J.l;;J\.lUI IUU"l1"~"..
Poarta Cerului s-a deschis!
Poarta Pamantului s-a deschis!
Deschizaturaferestrei cerului s-a deschis!
Scara spre Cer s-a deschis,
Treptele luminii acum se vad...
Poarta dubla a Cerul41is-a deschis.
Poarta dubla a lui Khehhu s-a deschis
---
~~iZecharia Shchin
pentru Horus de la rdsarit,
in zori.
Zei-maimuta. simbolizand luna apunand (,,zorii") incep sa
recite "cuvintele puterii care fac splendoarea sa iasa diq ochiul
lui Horus". "Radiants" - despre care mai devreme se spusese ca
este semoul distinctiv al Muntelui luminii - se intensifica:
Zeul-cer
a intarit radianlapentru rege
ca regelesa se ridice la Cer
ca Ochiul lui Ra.
Regele este in Ochiul lui Horus, ~
acplo unde se aud poruncile zei/or.
"Ochiullui Horus" incepe sa-~i schimbe nuante1e:la ince-
put este albastru, apoi devine ro~u.in jur este mult3 veselie ~i
agitatie:
Ochiul ro~u al lui Horus este tare furios
nimeni nu se poate masura cu puterea sa.
Mesagerii lui se agita, alergatorii sai alearga..
Ei spun eelui care ~i ridica bra/UI
la Rdsarit: "Lasa-I sa treacape acesta. ..
$i zeii poruncesc penelor, zei/or:
"Face'; lini~te..., man.a la gura puneli-o...
..tnti In nnnrtn n";7""#,,I,,;
deschideli porlile duble (ale cerului). ..
. Tacerea este sparta: se. aud zgomote de furie, vajaituri ~i
trosnituri: - .
Cerul vorbqte, Pamantul se cutremura;
Pamantul tremura;
Cele doua cete de zei striga;
Pamantul se desparte...
CQnd regele urea la Cer
ctind p01"1Jqtespre bolta (a cerului).
Pamantul rade. Cerul zambqte
ctindregeleureala cer. .
Pamantul striga de bucurie pentru el.
Pamantul se cutremura pentru el.
Furtuna il conduce.
Ea mormliie ca Seth.
paznicii cerului se dau deoparte
deschid ~a Cerului pentru el.
Trepte spre cer I 85
Apoi, "cei doi munti se despart" ~i incepe ridicarea spre
cerul zorilor de pe care au disparut stelele:
Cerol este liber,
stelele s-au intunecat.
Arcurile sunt intinse.
Odsele Pamantului trosnesc.
tp mijlocul agitatiei,cutremurelor ~i tunetelor, "Taurul Ce-
rului" ("a ciirui burta e plina de .minuni") se ridica din ,,Insula
tlacarilot'. Apoi agitatia inceteaza, iar regele se ridicii "aseme-
nea unui ~im":
..
II vad pe rege plutind ca un foim,
ca unzeu.
Ca sa traiasca ltinga talii lui.
Ca sa manance de la mamele lui...
Regele este Taurul Cerului...
A carui burta e plinii de minuni
din Insula flacarilor.
Strofa 422 descrie foarte elocvent acest moment:
--.-.
86 / Zecharia Sitchin
----.----.--.---
O. tu Pepi!
Tu ai plecat!
, ,"" -
Tu e~ti Cel slavit.
tare ca un zeu. stand,ca Osiris!
Sufletul tau e cu tine;
Puterea ta'~. Control") e la spatele tau.
Pe capul tau
Coroana Misut...
Tu urei la mama ta. zeifa Cerului.
Ea te ia de mana.
ifi arata orizontul.'
~i locul unde este Ra.
Poarta dub/a a cerului s-a deschis pentru tine.
Poarta dub/a a cerului s-a deschis pentru tine...
Te ridici.O. Pepi!... imbracat caun zeu! ,
(0 ilustratie din monnantul lui Ramses IX sugereaza ca
poarta dubla se deschide prin departareacelor doua u~i una de
cealalta, prin inclinare. Acest lucru se realiza prin manevrarea
unor parghii ~i scripeti de cate ~ase zei pentru fiecare u~a. Prin .
deschizatura rezultata, putea astfel sa iasa un ~oim uria~ de
forma umana.) (Fig. 25)
Pline de satisfactie pentru aceasmrealizare, textele anunta
pe supu~ii regelui: "EI zboara. Regele Pepi a zburat de la voi,
muritorilor. Acum el nu' mai e de pe Pamant, acum el e din
~~~~ .~~aaft
Fig.25
Treptespre cerL87
Cer... Regele Pepi zboara ca un nor spre cer, ca 0 pasare, Regele
Pepi saruta cerul ca un ~oim.Ajunge la:zeul Orizontului in cer."
Regele, continua textele piramidelor, este' acum "pe Purtatorul
cerului, ,cel care tine stelele, din umbra Zidului zeilor, el
traverseaza cerul".
Regelenu zboarala cer pur ~i simplu, orbiteazain jurul
, Pamantului:
lnconjoara cerul precum Ra. .
Traverseaza cerul precum Toth.
Calatore~te prin finuturile lui Horus.
Cdlatore~te prin finuturile lui Seth...
De'doua ori a-neon jurat cerurile.
S-a rotit in jurul a doua taramuri...
Regele este un ~oim ce depa~e~te, ~oimii.
El este Marele $oim!
(Un alt vers sustine ca regele "traverseaza cerul ca Sunt,
care it traverseaza de nQuaori intr-o noapte", dar semnificatia lui
Sunt. deci ~i a acestei comparatii, nu este inca descifrata.)
Stand inca intre "cei doi tovar~~icu care zboarli la cer"',
regele se indreapUicatre rasarit, departe-departe in ceruri. Desti-
natia este Aten, Discul inaripat, care mai este numit ~i Steaua
Nepieritoare. Rugaciunile se concentreaza acum pe ajungerea
regelui la A/en ~i aterizarea acolo: ,,Aten. da-i voie sa ajunga la
tine, cuprinde-l in imbr~ti~areata", intoneaza textele in numele
rp.udui. Acolo este laca~ullui Ra,.iar rugaciunile unnaresc sa-i
asigure 0 primire favorablla, prezemallu :>V:>I1~al"'E>"':"': -- - :--
toarcere a fiului la tatal sau: '
Ra de pe Aten.
Fiul tau s-a intors la tine.
Pept vine fa tine.
Lasa-l sa urce la tine.
. Cuprinde-l in imbra(i~area ta;
.
88 I Zecharia Sitchin
Acum "e veselie in cer: <<Amvazut ceva now>, spunzeii
cele~ti. Un Horus este in razele lui Ra". Regele -,.in drumul
sau spre Cer, pe aripil~vintului" -.,Joainteaza, P.~te pe finna-
meutul Cerului" ~i se ~teapta la 0 primire calda Ia.destinatie.
Calatoria celesta dureazii opt zile: "C3nd vor veni orele de
maine, orele zilei a opta, regele va fi primit de Ra." Zeii care
pazesc tntrarea in Aten sau a lac~ului lui Ra il vor lasa sa intre,
fiiudca Ra ins~i il ~teapta pe regepe SteatJaNepieritoare:
Cand vine ora de maine...
Cand regele va sta acolo, pe stea .
care e in par/ea de jos a Cerului,
va fi judecat ca un zeu,
ascultat ca un print.
Regele ii va chema,
$i vor veni la el cei patru zei
care stau pesceptrele Dam ale Cerului,
ca sii vesteascii numele regelui INiRa,
sii anun/e numele siiu lui Horus al Orizontului:
"A venit la tine!
Regele a venit la tine!"
UmbUindpe "Iacul care este cerul", regele se apropie de
,,malurile cerului". Pe miisuri ce se apropie, zeii de pe Steaua
Nepieritoareii anuofiisosirea ~teptata: "Cel. caresose~eva
veDl... Ka I-a mtms bratul pe Scara spre cer. Cel care ~tie 10-
cui vine, spun zeii." Acolo, la partile Palatului dublu, Ra it
~teapt3 intr-adevar pe. rege:
II vei giisi pe Ra stand acolo,
EI te va intampina ~i te va luain bra/e.
Te Va duce in zelescul Palat dublu,
$i te va pune pe tronullui Osiris.
"
~ --_._-
- ~ ".~,,,,,.=~,,.,~
Trepte spre cer I 89
~i textele anunfii: ,,Ra I-a luat pe rege la el, Ia Cer,in partea de
risiirit a Cerului... Regele a ajuns pe acea $tea ce striiIu~ in
Cer." .
. Acum a mai rimas un singur detaliu de indeplinit. In
campania lui ,,Horus din Duof', descris ca ,,marele ~oimdivin",
regele trebuie sa giiseasca Pomul vieJii in Locul Oftandelor.
,,Regele Pepi merge pe Cfunpia vietii, locul in care s-a nascut Ra
in ceruri. il vede pe Kebehet apropiindu-se cu patru boluri cu
care improspateazii inima Marelui zeu ill ziua in care se treze~te.
Ea invie inima lui Pepi ~i-Iaduce Ia viafii."
Misiune iJideplinita, anunfiitextele cu bucurie:
;S"
1}
Ura, rege Pepi!
Toatii viala bucuroasii ip est/! datii,
"Vqnicia e cu tine", spune Ra...
Nu vei mai pieri, nu vei mai muri
in vecii vecilo1'.
Regele.a urcat pe Scara spre ce..r.A ajuns pe Steaua Nepie-
ritom:. "Viata lui tine cat v~cia, iar limitele-i sunt infinitul."
eo
!'!!te !P-''e ceri.2.!
v
. "OK, Houston. Vulturul a' ajuns pe dimpia de la Hadley!"
lar Centrul de control al zborurilor spatiale anunta lumea
cu mandrie ca ,,Aces18a fost exuberantul Dave Scott raportand
ca Apollo 15 se afla pe campia de la Iladley.". .
Cu douii decenii in urma (n.t. anul aparitiei cartii este
1981), ideea ca. un .muritorobi~nuit i~i poate pune 'ni~te haine
speciale, se a~aziiintr-un obiect lunguiet, apoi dispare de pe fata
Pamantului piireascandaloasa,'daca nu ~imai mult. Cu un secol
sau doua in urma, ~a ceva nici macar nu putea fi imaginat;
fiindcanu exis18nimic in existenta omenirii care sa genereze 0
astfelde idee. .,;
Cu toate acestea, a~a cum am ad18t, in capitolul anterior,
egipteni~ - cu cinci mii de ani in urma - puteau vizualiza tot ceea
ce se intampla cu faraonul lor: va merge catre un loc de lansare
din estul Egiptului, va intra intr-un complexsubteranalcatUitdin
camere ~i tuneIuri, va trece cu bine de ins18latiileatomice ~i ca-.
merele cu radiatii. t~i va pune apoi costumul ~i va'intra in cabina
unui Ascensor, unde va s18legat intre doi zei. Apoi, in timp ce
u~ile duble s~ vor deschide, lasand sa se vadii cerul zoriIor, mo-
toarele vor fi pornite, iar Ascensorulse va transfonna intr-o Scad
celesta prin care faraonul ajunge in lac~ul zeilor pe "Plane18
milioanelor de ani".
Pe ce ecran TV viizuseriiegiptenii a~a ceva de credeau cu
atata tarie ca este posibil?
tnabsenta televiziunii, singura alternativa ar fi ca, fie au
mers la spatioport ~iau viizut rachetele decoland ~iaterizand, fie
au fost la Institutul Smithsonian ~iau viizutnavele expuse, inso-
"
"" "
ZEII CAREAUVENIT PE PAMANT
in zilele noastre,zborul spatial nu este ceva neobi~nuit
, Citim tara sa clipimdespre planuri de construire aunor statii or-
bi18lepermanente. Dezvol18rea~ei navete spatiale refolosibile
nu mai este un simplu vis. Toate acestea, desigur, fiindca Ie-am
vazut cu ochii no~tri, in }2resasau la T~ Acceptiimcalatoriile
spatiale ~i con18cteleinterplanetare fiindca I-am auzit cu ure-
chile noastre pe comandantul misiunii Apollo 11, raportand ~ ca
sa audii intreaga lume - ca "Vulturul a aterizat" pe Luna.
" Vulturul" nu era doarnumele de cod al modulului lunar,
ci ~iepitetul cu care era apelata nava spatialaApollo 11, precum
~i porecla adoptata cu mandrie de astronauti (Fig. 26). ~i Vultu-
rul a zburat in spatiu ~i a aterizat pe Luna. tn imensul National
Air aIid Space Museum de la Smithsonian Institution din Was-
hington se pot vedea navele care au zburat sau care au fost folo-
site ca vehicule de rezerva in cadrul programului spatial ame-
rican. .intr-osectiune speciala in care se simuleaza aselenizarile,
vizitatorii pot auzi mesajul inregistrat pe sliprafata Lunii:
~, h:a
~
_.,\
~
~ -,- .
t:4/l: { '.:.~'~ ~. "
,
fi
r .
j, "
~
\ : '~.'.
j ;~ .
-;." '0 .
'.- .o'f.!/~ __,~
-.- , // ~,<~-~
i/
. /;
~'!'t.(;.. , ~
'''~=:::'.- ~, ~--
Fig. 26 !Jo
plC UC CJl.plIl,;i1pIlC WJUJ ~JIIU I,;VJUpClCUl. J..IVVCL.IIC ~U~C1Ci1L.i1 1,;i1
egiptenii chiar au fost la un spatioport ~i au viizut echipamentul
astronautilor cu propriii ochLtnsa ace~tianu erau piimanteni; ci,
mai degraba, astronauti din altii parte care venisera pe plane18
noastrii.
Mari iubitori de arta, egiptenii au reprodus in monnintele
lor ce viizuseriiin timpul vietii. De18liilearhitecturale din dese-
nele de pe coridoarele ~i camerele subterane ale Duat vja--din
~ ~
92 I Zecharia Sitchin
monnantullui Seti I. Reprezentan ~i mai stranii pot fi vazute in
monnantul lui Ruy, care a fost vicerege in Nubia ~i peninsula
Sinai in timpUldomniei renumitului faraonTut-Ankh-Amonffu-
tankamon. Decorat cu' scene de oameni, locuri ~i obiecte din
cele doua domenii pe care a fost vicerege, monnantul a pastrat
pana ast3zi 0 reprezentare in culori vii a unei rachete: corpul ei
se afta sub pamant, iar partea superioara cu modulul de comanda '
la suprafati (Fig. 27). Corpul este impaqit, ca 0 racheta in trepte.
in partea de jos, doua persoane se ocupa de mecanismele rache-
tei, deasupra lor se afta un rand de mecanisme circulare. Sec-
tiunea hangarulu\.lndica faptul ca racheta era inconjurata de ce-
lule.circularep~tru pastrareatemperaturiisaualtefunqii.
Fig.27
!JE!te sl!!~ ce!.! 93 '
La suprafata, baza conica a Illodulului de comanda este
desenata cu vopsea scorojita, ca de la ninneroasele intrari ~i ie-
~iridin atmosfera. Modulul- suficient de mare pentru.a adaposti
trei-patru persoane- are fonna conica ~inumeroase hubloaneiil
partea dejos. Cabina este inconjurata de adoratori, intr-un peisaj
populat cu cunnali ~i girafe. , .
Camera subterana este decocata cu piei de leopard, aceSt
lucru oferind 0 legatura directa cu anumite secvente din calato-
ria faraonului catre nemurire. Pielea de leopard era purtata de
preotii shem in timpul perfonnarii ceremoniei de Deschidere a
Gurii. Era purtata de zeii care il transportau pe'faraon prin "Ca-
lea secreta a Locului ascuns" din Duat - un simbolism repetat
pentru a sublinia legatura intre calatoria faraonului ~iracheta din
hangarulsubteran. .
A~a cum textele piramidetor 0 spun in mod cIar, trecerea
'faraonului in Viatade apoi imita calatoria zeilor Ra ~i Seth, Osi-
ris ~iHorus, precum ~i a altora care urcasera la cer in acest fel.
Oar, mai credeau egiptenii, cu 0 aceea~i Barca celesta venisera
Marii zei pe P~mant la bun inceput. in ora~ul lui An (Helio-
polis), eel mai vechi centru religips al Egiptului, zeul Ptah a con-
s~it 0 structura speciala - un Institut Smithsonian, daca vreti -
in care <>capsulaspatialasa poata fl'vazuta~i adorata de toti
egiptenii! '
Obiectul secret :...Ben-ben' - a fost pus in Het Benben,
"Templul ben-ben-ului". Cunoa~tem din reprezentarile hierogli-
flee ale templului ca aceasta structura arata exact ca un turn de
lansare masiv, din vanul caruia 0 racheta era indreptata spre cer
{Fil1.2Rt
1f1
Fig. 28
-------- -
_ ".__c J
94 / Zecharia Sitchin
'!!!:P~!l!!! C~t_!9~
.---.----.----.---
Ben-ben-ul era, confonn vechilor egipteni, un obie~t solid
care venise'pe Pamant de pe Discul celest. Era "Camera celesta"
in care insu~izeul Ra aterizase pe Pamant. Tennenul ben (literal
"care iese") avea atatsemnificatia de "a straIuci", cat ~i pe cea
de "a porni pre cer"~ . .
o inscriptiede pe 0 stelaa faraonuluiPi.;Ankhi(cf. Brugsch,
Dictionnaire Geographique de l'Ancienne Egypte) spune astfel:
Regele Pi-Ankhi a ridicat sdirile spre fereastra cea
mare ca sii-l vadii pe Rainiiuntrul Ben-ben-ului. Regele
insu~i, fUnd singur,a tras de ~altiire # a deschis cele douii
u#. Apoi I-a viizut pe tatiil siiu Ra in minunatul templu
Het-Benben. A viizut Maad, barca lui Ra ~i a viizut Sek-
. tet, barca lui Aten.
au vi:zitatEgiptul au numit-o pasarea Phoenix. A~a cum spune
legenda, Phoenix era un vultur cu pene ro~cate ~i aurii, care 0
data la 500 de ani, cand i~isimtea star~itUlaproape, venea la He-
liopolis ~iintr-un fel sau altul rena~teadin propria cenu~a (sau a
penelor sale).
Heliopolisul ~i apele sale au fost venerate~i la inceputul
epocii cre~tine.Traditiile locale suspn ca, atunci cand losif ~i
Maria impreuna cu pruncul lisus au scapat din ~gipt, s-au odih-
nit langa rnntana altarului.. .
Templul de la Heliopolis, spun pove~tile egiptene, a fost
distrus de cateva ori de invadatori. Nu amai ramas nimic din el
in zilele noastre. De asemenea, a dispi'irut~iBen-ben-ul. Dar pe
monumentele egiptene este descris ca 0 camera conica in inte-
. riorul careia se putea vedea un zeu. Arheologii au descoperit un
model la scara, care infiiti~eazaun zeu in deschizatura sa cu
mainile'deschise intr-un gest de bun-venit (Fig. 29). Forma ade-
varata a Camerei celeste este probab.ilcea desenata in monnan-
tullui Huy (Fig. 27). Faptul ca modulele de comanda ale navelor
moderne au aceea~i fonna- capsulele care ii ad!postesc pe as-
tronauti la lansare ~iin care se reintorc pe Pamant (Fig. 30) - se
datoreaza mai mult ca sigur similaritatii de scop ~i functie.
Altarul, aflam din textele antice, era pi'izitde doua grupuri de
zei. Erau cei care "erau in afara Het-Benben", insa Ie era pennis
sa intre ~i in cele mai sacre parp ale templului, fiindca era sarcina
lor sa primeasca ofrandele de la pelerini ~i sa Ie duca inauntru;
Ceilalti paznici, erau nu doar ai Ben-ben-ului insu~i, ci ~i ai "Iu-
crurilor secrete ale lui Ra care sunt in Het-Benben". Aproape la fel
cum turi~tii de asti'izi se ingri'imi'idescsa vada ~i sa atinga navele
spatiale de la Institutul Smithsonian, ~i egiptenii antici fiiceau
pelerinaje la Heliopolis, pentru a se l11gala Ben-ben - probabil cu
o fervoare religioasa asemenea celei a musulmanilor care vin la
Mecca pentru a se ruga la Qa 'aba (0 piaira neagri'i despre care se
crede ca este 0 replica a "Camereicere~ti" a lui Alah).
L.411!S4 41141 ~14 V 141J\.4114 ~4U put> 41~ "41~1 4p~ 4U "i1pi1~'U
reputatia ca ar fi vindecatoare, mai ales in probleme de virilitate
~i fertilitate. Tennenul ben ~i reprezentarea sa hieroglifi~a ~ au
capatat in timp conotatii referitoare la virilitate ~i reproducere.
Ar puteafi de asemenea sursa intelesului de "unna~ de parte bar-
bateasca" pe care Ben I-a capatat in ebraica. Pe langa virilitate~i
reproducere, templul a capatat ~i atributele reintineririi. Acest
lucru a dus la na~terea legendei pasarii Ben, pe care grecii care
~
......
0# .- -...
:,:.::{.ii'~
Fig. 29 Fig. 30
.....
96 / Zecharia Sitchin
In absenta Ben-ben-ului insu~i, mai exista oare ~i 0 alta do,"
vadafizidi - ~inu doar desene~imodelela scad - dmase din
altarul de la Heliopolis? Am notat mai devreme ca, in confonni-
tate cu textele antice egiptene, in templu inai existau ~i alte
obiecte secrete ale lui Ra. in Cartea mortilor sunt reprezentate
noua obiecte asemanatoare cu hieroglifa pentru Shem. Se prea
poate ca au mai existat noua obiecte legate de spatiu expuse in
templu.
De asemenea, este posibil ca arheologii sa fi descoperit 0
replica a unuia dintre aceste noua obiecte mai mici. Este un
obiect de 0 forma circulad stranie, plin de curbe ~i taieturi (Fig.
31a). De la descoperirea sa in 1936 el a uimit pe toti savantii .
Este important sa notam ca obiectul a fost gasit - printre "alte
"obiecte neobi~nuite de alama" - in momiantulprintuIuiSabu,
fiul regelui Adjib din Prima Dinas~e. Deci obiectul a fost pus in
aceI mormant injurul anului 3100 lCh. Poate fi maivechi, insa
cu siguranta nu mai nou de aceasta data.
Anuntiinddescoperirea de la Saqqara (la' sud de marile pi-
ramide de la Gizeh), Walter B. Emery (Great Tombsof the First
Dynasty) descria obiectul ca fiind "un fel de castronet din ~is-
.turi" ~i remarca faptul ca ,,nu exista nici 0 explicatie satisrnca-
toare despre designul curios al acestui obiect". Obiectul a fost
sculptat dintr-unbloc solidde ~isturi- <>roca foarte aspra ~icare
sesparge u~or in straturi neregulate. Daca ar fi fost folosit'la
ceva, s-ar fi spart imediat,a~ incat roca respectiva a fost aleasa
fiindca forma ciudata putea fi sculptata eel mai bine intr-un ast-
fel de material - un mod de a pa~tra forma, iIi nici un caz pen-
uu uz CU[~Ill. \...~~a C~ I-a laCUl p~ W.I :)(IVWI.I, ca \...ynl /'\.IW"~U
(Egypt to the End of the Old Kingdom) sa aflrme ca obiectul din
piatra "este probabil 0 imitatie a unui original de metal".
Dar ce metal putea fi folosit in mileniul patru lCh. pentru
a crea un obiect ce necesita 0 asemenea preciiie?~i, mai presus
de toate, in ce scop?
Un studiu tehnic asupra design-ului unic al obiectulw (Fig.
31b) arunca 0 oarecare lumina asupra uzu1ui~i originii sale.
a
,
'!!9!.te spre (;e.!.. ( 9.7
b
Fig. 31
e
conceptul pentru
g
elicea de 2o,0
il
OOrpm
--
. ".....
, . ~
.
/ . -:::: :: ..~;..
:. R
"-"- "
~
'" .
,., . I .
. .
Fig. 32
. Obiectul rotund, de aprox. 24 inci in diametru ~i 4 inci in cea
mai groasa parte a sa, a fost construit in mod sigur pentru a' fi
pus intr-un mecanisrn in care sa se roteasca in jurul unei axe.
Cele trei taieturi ale paletelor sugereaza posibilitatea imersiunii
intr-un lichid in timpul rotatiei. "
~ :..- .-- .-----...
98 / Zecharia Sitchin
~_._--_.._.__._._-
. Dar dupa 1936nu s-amai mcutnici un efortpentrudesci-
frarea enigmei, insa p,Q~ibHa~ui (4n~t~une ne-s,yenit in minte in
1976 dind am citit intr-o revista 5iespre proiectul revolutionar al
unei elice dezvoltate in legatura cu programul spatial american.
Elicele, ata~ate la rotorul unei ma~ini sau al unui mo~or, sunt uti-
lizate de mai putin de doua secole ca mijloc de regularizare a vi-
tezei ma~inariei ~i pentru acumularea energiei pentru.o singura
izbitura, ca la presa metalica.
Ca regula; elicele aveau circumferinta groasa, fiindca acolo
era inmagazinata energia. Dar in anii '70, inginetii de la Lock-
heed Missile & Space Company au venit eu un proiect invers.
Proiectul a fost continuat de Airesearch Manufacturing Compa-
ny. Modelul conceput de ei - dar care nu a fost perfectat niciQ-
data - este inmti~at in Fig. 32. Faptul ca 0 elice revolutionara ara-
. ta exact ca una de acum5000 de ani descoperitain Egipt este mai
putin uluitor ca faptul ca un obiect de la 3100 LCh. arata ca un
echipament aflatinca in stadiul de proiect in anul de gratie 1978!
Unde este originalul de metal? Unde sunt celelaite obiecte
care erau prezentate la Heliopolis? ~i, mai ales, unde este Ben-
ben-ul insu~i?Ca-multealte artefacte a caror existenta a fost do-
cumentata amplu de cei din vechime, au disparut - distruse poa-
te de calamitatile naturale sau razboaie, dezmembrate ~i duse in
alta parte ~ ca prada de razboi sau pentru a fi puse la adapost in-
tr-un loc ascuns ~i astazi uitat. Poate au fost duse inapoi in ce-
ruri. Poate cti mai sunt inca cu nbi, uitate prin cine ~tiece pivni-
taa umii muzeu. Sau - cum'sugereaza legenda pasarii Phoenix,
~~rf" f~~f" 1f"!7i\tllr~ iTitrf" Hf"linnnli" "i Ar~hi~ _ <i"l'l1n"",,,,,h l'"m",_
ra ermetica a Qa'aba de la Mecca... .
Se poate presupune ca distrugerea, disparitia sau retragerea
obiectelor sacreale altarului a avut loc probabil in timpul a~a-nu-
mitei Prime perioade intermediare. ~tim ca templele de la Helio-
polis au fost distruse in timpul acelor dezordini. in acea perioa-
da, unificarea Egiptului s-a intrerupt ~ipeste tot domnea anarhia.
Probabil ca atunci a parasit Ra templul de la Heliopolis ~i a
devenit Amon - "Zeul ascuns".
'[repte !l!Te cer 19~
i...t.
i.\ 4
.-1 i.
Fig. 33
Cand ordinea a fost remcuta in Egiptul Superior in timpul
dinastiei a unsprezecea, capitala a fost mutata la Teba, iar zeul
suprem era numit Amon (sau Amen). Faraonul Mentuhotep
(Neb-Hepet-Ra) a construit un templu uria~langa Teba, dedicat
lui Ra ~i a construit in varfullui un "pyramidion" pentru a co-
memora camera celesta a lui Ra (Fig. 33). .
Cunind dupa anu12000 i.Ch., 6 data cu inceperea domniei
dinastiei a douasprezecea, Egiptul a fost reunificat, ordinea
restabilita ~i Heliopolisul recucerit. Primul famon al dinastiei,
Amen-Ern-Hat I, a inceput imediat reconstruirea templelor ~i
altarelor de la Heliopolis. Nu se ~tie insa daca a utilizat arte-
factele originale ori nurnai reproduceri. Fiul sau, faraonul Sen-:
Usert (Kheper-Ka-Ra) ~ Sesostris sajl.Sesonchusis al istoricilor
~reci - a ridicat in fata temDlelor doua coloane de e;ranit (peste
~aizeci~i~asede picioare inaltime). In varful-Iora pus 0 imitatie
a camerei lui Ra ~ un pyramidion,din aur saucuprualb. Unul
dintre aceste obiecte de granit se mai afla inca in picioare acolo
unde a fost ridicat in urma cu 4000 de ani. Celalalt a.fost distrus
in secolul. doisprezece,d.Ch. .
Grecii au nurnit ace~ti stdlpi obelisc, insemnand "stdlp
indicator". Egiptenii Ie nurneau "Razele zeilor". Au mai fost ridi-
cate ~i altele - fntotdeauna in pereche in fata templelor (Fig. 34)
Fig.36
Ceea ce este interesant la aceste .desene vechi este ca ele
infiiti~eaza b~rcile sosind dintr-o tara straina. Cand barcile infli-
ti~eaza ~i oameni, vasl~ii sunt condu~i de 0 persoana foarte
inalta, care are ca semn distinctiv doua coarne care ies din casca
(Fig. 36), semnul ca este un Neter.
Pictografic, egiptenii afirmau chiar de la bun inceput ca zeii
lor au venit din alta parte. Asta confirma lege~dele despre In-
fiintarea Egiptului - ca zeul Ptah a venit.din sud ~i, gasind Egip-
tul inundat, a realizat ample lu<;raripentru a face zona locuibila.
Exista in geografia egipteana un loc numit Ta Neier - ,,Lo-
culrfara zeilor". Era stramtoarea de la capatul sudic al Marii
Ro~ii care acum este numita Bab-el-Mandeb. Prin acea stram-
toare au venit vasele purtdnd insemnele NTR.
Numele e~iptean pentru Marea Ro~ie era Marea lui UR.
Termenul Ta Ur insemna Tara straina de la riisiirit.Henn Uau-
thier, care a compilat Dictionnaire des Noms Geographiques din
toate numeIe de locuri din textele hieroglifice, aratiica hieroglifa
pentru Ta Ur "era un simbol destinat unui element nautic" ... In-
semna ca ,;trebuie sa mergi cu barca, spre stanga". Privind pe
harta (Fig. 2), vedem ca navigand spre stanga, prin stramtoarea
Bab-el Mandeb,. s-ar ajunge pe Uinga Peninsula Arabica spre
GoUld Persico
~
100I Zecharia Sitchin
-. __ - .__. .__u_ _
rf r r r
Fig. 35
1
- in timpul dinastiilor a opt-
j sprezecea ~i a nouasprezecea
. '(~i in cele din urma unele au
. ajuns la Londra, New York,
!I;;ii Roma, Paris). A~a cum decla-
rau faraonii, au ridicat aceste
obeliscuri pentru "a obtine
Fig.34 (de la zei) darul Vietii ve~ni-
ce", pentru a obtine "Viata tara moarte". Fiindca obeliscurile imi-
tau in piatra ceea ce vazusera (~i obtinusera) faraonii dinaintea
lor in Duat: rachetele zeilor (Fig. 35); . .
Mormintele de astazi, grav;lte cu numele decedatului pen-
tru amintire ve~nica, sunt asemenea obeliscuri - un obicei nascut
in vremea cand zeii ~i rachetele erau un fapt obi~nuit.
r,n,:jntnl ontnt,a,l')n non "",o.,.,tnlo J:';;;_tn"'; ,-.,...,1 ,.. 'Jr..TTn
. .
un termen care in limbile Orientului Apropiat insemna "CeI care
vegheaza". S~mnul hieroglific pentru Neter era 1. Ca toate sem-
nele hieroglifice, trebuie sa fi reprezentat un obiect real, vizibil.
Sugestiile savantilor.au mers de la topor: pana la steag Margaret
Murray (The Splendor That WasEgypt) a lansat un alt punct de
vedere. Aratand ca un pat cu doua panglici constituia un motlv
recurent in ceramica predinastica (Fig. 36), ea trage concluzia ca
"biitul cu doua panglici a devenit semnul hieroglific pentru zeu".
'"
Tr.eJ!!~~~e. ee,.I 101
i
I
.--=.===. -
102 I Zecharia Sitchin
-----.-------
!--'!l!.~.!P!..e__Eer11 O}
Exism ~i alte indicii: Ta Ur insemna literal Tara lui Ur, iar
nu~ele Ur nu este necunoscut. Este locul na~~~riilui Avram,
patriarhul biblic. Descendent at lui Shem, tiul eel mare al lui
Noe (eroul biblie al potopului), el a fost nii$cutin Ur, in Chal-
deea, ~i"Terah a luat pe tiul sau Avram~ipe Lot, iiullui Haran,
fiul fiului sau, ~ipe Sarai, noru-sa, nevasta fiului sau Avram. Au
ie~it impreuna din Ur din Chaldeea, ca sa mearga in tara Ca-
naan".
Cand arheologii ~i lingvi~tiiau inceput sa descopere, la in-
ceputul secolului al nouasprezecelea, istoria~i inscrisurile Egip-
tului, Ur era complet necunoscut din vreo alta sursii, in af'arade
Vechiul"Testament. Dar Chaldeea era cunoscuta, era numele
acordat de greci Babylonului, vechiul regat mesopotamian.
Istoricul grec Herodot, care a vizitat,Egiptul ~i Babylonul
in secolul cinci LCh., a gasit numeroase asenianari intre obi-
ceiurile egiptenilor ~icele ale chaldeenilor. Descriind incintasa-
era a zeului supremBel (pe care I-anumit Jupiter Belus) din Ba-
bylon ~iturnul sau uria~,el scrie ca "pe cel mai inaltturn este un
templu larg,.iar in intenorul templului se afla 0 canapea de mari-
me neobi~nuita, bogat impodobita, alaturi de ea fiind 0 masa de
aur. In acest loc nu se afla nici 0 statuie de nici un fel, iar camera
nu este ocupata decat de 0 femeie ba~tina~a,despre care chal-
deenii spun ca este aleasa de zeul insu~i... Ei mai spun ca zeul
vine in persoana in aceasta camera ~i doarme pe canapea. Este
la fel ca legenda egipteana\a templului lui Jupiter, Thebanul
(Amont in care vine sa doarma 0 femeie in fiecare noaote."
Cu cat savantii secolului nouasprezece aflau mai multe ~i
fiiceau comparatie cu relatarile istoricilor greci ~i romani, douii
lucruri se afirmau cu tot mai multiihomrare: mai intai, civilizatia
egipteanii ~imaretia ei nu erau 0 floare infl~rita in de~ert,ci par-
te a dezvoltiirii culturale a antichitiitii. ~i al doilea, relatarile bi~
blice despre regate, tiiri, cetiiti fortificate despre drumuri comer-
ciale, despre razboaie ~i armistitii, migratii ~i a~eziirinu numai ,
cii erau adeviirate, ci aveau chiar 0 mare acuratete.
Hititii, cunoscuti muM vreme numai prin scurtele mentio-
niiri din Biblie, apar din scrierile egiptene ca marl adversari al
faraonilor. 0 paginii complet necunoscuta a istoriei - 0 batiilie
cruciala intre armatele eg;iptene~icele hitite venite din Asia Mi-
nor, care a avut 10cla Kadesh, in nordul Canaanului - a fost nu
numai descoperita. in texte, ci ~i reprezentata in desenele din
temple. Exista chiar ~i0 notii romantica a pove~tii,fiindca fara-
onul s-a ciisiitorit cu tiica regelui hitit, intr-o incercare de a ci-
. menta pace1;lintre ei.
Filistinii, "oamenii marii''. fenicienii, huri~nii, amoritii -
popoare ~i regate a ciiror existentii era mentionatii numa; de Ve-
chiul Testament -'-au inceput sa apariica realitiiti istoricepe mii-
surii ce descoperirile arheologice se irtmulteau in Egipt ~i ince-'
peau ~iin teritoriilebiblice. Cele mai importantedintre toate s-au
dovedit a fi fost Imperiile Asirian ~iBabilonian. Dar unde erau
templele magnitice ~i celelalte urme ale maretiei lor? ~i unde
erau inscrisurile lor?
Tot ceea ce raportau ciilatorii in tinutul dintre cele doua
fluvii, vasta campie dintre Tigru ~i Eufrat, erau coline - tells in
arabii ~i ebraicii. In absenta pietrei, chiar ~i cele mai mari struc-
turi ale Mesopotamiei antice au fost construite din ciiramidii, iar
riizboaieIe, vremea ~i timpul le-au transformat in taranii. In loc
de constructii monumentale, in aceste zone s-au descoperit oca-
zional doar artefacte mici. Printre ele, numeroase tiiblite de lut,
inscriptionate cu un'scris ciudat. In 1686, un ciiliitor pe nume
Engelbert Kampfer a vizitat Persepolis, vechea capitaIa aregilor
".. ""1'P C;:Phmt:l~eAlexandru.Din monumentelede acolo, el a
copiat seIIfne~i simboluri in scrierea cuneiformii,descoperna ~l
pe sigiliullui Darius (Fig. 37). Oar el a crezut di sunt numai de-
corative. Cand s-a realizat in sf'ar~itcii este vorba de inscrisuri,
nimeni nu ~tiain ce limbii fuseserii scrise ~icum ar putea fi des-
cifrate. "
. ~i cu scrierile cuneiforme s-a petrecut ca in cazul hierogli-
felor egiptene: cheia a,constituit-o 0 inscriptie trilingvii. A fost
gasitii pe 0 piatrii din muntii interzi~i,intr-un loc in Persia numit
104/ Zecharia Sitchin
._-----
.Fig.37
Behistun. In 1835, un maior din armata britanidi, Henry Raw-
linson, a reu~it sa copieze inscriptia ~i sa descifteze scrisul ~i
.Iimba. A~a cum a reie~it, inscriptia trilingva era in persana
veche, elamim ~i acadiana. Acadiana era limba-mama a tuturor
limbilor semitice; ~i prin intermediul ebraicei au reu~it savantii
sa descifteze inscriptiile Asiriei ~iBabilonului.
Inspirat de aceste descoperiri, un englez nascut la Paris pe
nume HenryAusten Layarda ajunsin 1840la Mosul, innord-ves-
tul Irakului, la vremea aceea parte a Imperiului Otoman. Acolo
el a fost oaspetele lui William F. Aisworth, a carui Researches in
Assyria. Babylonia and Chaldea (1838) -impreuna cu alte scri-
eri ~i descoperiri ale lui Claudius J. Rich (Memoir on the Ruins
of Babylon) - nu numai caau aprins imaginatia lui Layard, ci au
condus ~i la obtinerea unui sprijinfinanciar ~i logistic de la
British Museum ~i Royal Geographical Society. La curent cu reo:
ferintele biblice, precum ~i cuscrierile istoricilor greci, Layard
i~iamintise ca un ofiter allui Alexandru a sustinut di a ajuns in-
tr-o zona in care "se gaseau piramide ~iruine ale'unui ora~vechi"
_1In nr"" f'nn"iilpr<>t UPf'hi...hi"r'<:i np urpmp" 111i AlpY<onnnll
Prietenii locali i-au aratat d.iferitetells?sustinand ca aparti-
neau ora~ului vechi ingropat sub ei. Exaltarea sa a crescut cand
a ajuns intr-un loc nurnit Birs Nimrud. ,.Am'zarit pentru prima
data forma conica a colinei lui Nimrod ridicandu-se spre cerul
.senin al serii", scrie el in Autobiography. "Impresia care mi-a
provocat-o nu poate fi uitam." Nu cumva era acesta locul pira-
midelor ingropate.pe care Ie vazuse ofiterullui Alexandru? Cu
siguranta era un ora~asociat cu Nimrod, "viteaz vanator inaintea
~- .T'>t.'""'''"''~
Trepte sJ!r~ cer / 105
-';1
lui Dumnezeu", care a infiintat regatul ~i o~ele din Mesopota-
olia (Geneza 10)...
EI a domnit la inceput peste Babel, Erec, Acad ~i CaIne, 'in
. .
tara ~inear (Shin'ar); din tara aceasta a intrat in Asiria (Ashur);
a zidit Ninive - un ora~al ulitelor largi - ~iRessen ~iKhalah.
Cu ajutorul maiorului Rawlinson, care ajunsese consulul
britanic la Bagdad, Layard s-a intors in 1845la Mosul ~i a ince-
put sa dezgroapeNimrodul. Dar, indiferent ce aveasa gaseasdi -
~iva gasi -, el nu se putea lauda ca este primul arheolog modem
in Mesopotamia. Doi ani mai deVreme,Paul-Emile B~tta, con-
sulul francez.la Mosul (cu care Layard se intiilnise~i se imprie-
tenise) a inceput sa faca sapaturi intr-o colina la nord de Masul,
pe cetalalt mal al Tigrului. Localnicii numeau locul Khorsabad.
. Inscriptiile descoperite acolo I-au identificat ca Dur-Sharru-Kin,
capitala biblicului Sargon,.regeleAsmei. Dominand vastul o~,
templele ~ipalatelt; sale, se afla 0 piramida in ~aptetrepte, denu-
mimzigurat (Fig. 38).
Inspirat de descoperirile lui Bo~, Layard a inceput sa sape
. in movila"sa, unde credea ca va descoperi Ninive, capitala asi-
riana. De~i'pana I~urmi se.va dovedica este centrul militar at
asirienilor, nurnit Kalhu (biblicul Khala), comorile descoperite
acolo au meritat efortul. Printre ele se..aflaun obelisc ridicat de
regele Shalmanaser II, pe care printre cei care ii plateau tribut
era listat ~i "Jehu, fiulfui Omri, regele Israelului" (Fig. 39).
Descoperirile din Asiria au confirmat veridicitatea Vechiu-
lui Testament.
- ..........
ll.1"'UlQ.JA\, LJG1UJ.U U I.,u'"'''''yu," ~ ..x&t'; AU IJ - __a ---...-
. tral opusa fata de Mosul, pe malul estic,al Tigrului. Locul, nurnit
de localnici Kuyunjik, era intr-adevar Ninive- capitala infiintam
de Sennacherib, regele asirian a caroi armama fost spulberata de
ingerul Domnului in timpul a~ediuluilerusalimului (II Regi 18).
Dupa el, Ninive a fost capitala lui Esarhaddon ~i Ashurbanipat.
Operele de arta aduse de acolo la British Museumconstituie cea
mai impresionanmparte a tezaurului asman.
""~~~~:-:-
~_~J__~~ar~~l!c!tJ~ ~~ spre cer / 107
Fig.38
portante se dovedeau tablitele de lut - unele suficient de mici ca
sa incapain palmascribului- pe care asirienii, babilonienii ~i
celelalte popoare ~le Asiei vestice i~i scriau contractele comer-
ciale, ordinele curtii, insemnari ale casatoriilor sau mo~tenirilor,
liste geografice, informatii matematice, retete medicale, legi ~i
regulamente, istorii regale - toate aspectele vietii unei societap
civilizate. Pove~ti epice, mituri ale creatiei, proverbe, scrieri fi-
losofice, dintece de dragoste ~i altele akatuiesc 0 vasta mo~te-
nire literara. Exista apoi textele astronomice: liste ale stelelor ~i
constelatiilor, informatii planetare, tabele astronomice, liste ale
zeilor cu relatiile lor de rudenie, cu atributele, sardnile ~i func'"
tiile lor - zei condu~ide cei Doisprezece Marl zei, ,,zeii Cerului
~i Pamantului"; cu care erau asociate cele. douasprezece luni,
cele douasprezece constelatii ale zodiacului ~i cei doisprezece
membri ai sistemului nostru solar.
A~a cum mentioneaza din cand in cand inscriptiile, limba
lor se tragea din akadiana. Aceasta, precum ~i alte dovezi con-
firma relatarea din Biblie ca Asiria ~iBabilonul (care au aparut
pe scena istoriei in jurul anului 1900i.Ch.) au fost precedate de "
un regat numit Akad. A fost fondat-de Sharru-Kin - ,.Dreptul
Conducator" - pe care il nuinim Sargon I, cca 2400 LCh. Au
fost gasite ~i unele din inscriptiile sale. In ele se lauda ca prin
gratia zeului sau Enlil, imperiul sau se intindea de la Golful
Persic la Marea Mediterana. Se numea pe el insu~i "Rege al
Akadului, rege al Kish" ~i pretindea ca a "infrant Uruk, i-am
zdrobit zidurile... ~i (am fost) victorios in batalia cu Jocuitorii
din Ur". .
~~
~
--
~. .. 6i.
.'"- . .-
. ~ _.-
-:~.
!VlU!~1savan~1 cunSlut:rd ca "argunl a lUSl DIOU~W!"ilmrUU,
astfel ca versetelebiblicei se aplicalui ~iunei capitalenumite
Kish (sau Cu~dupa ortografia biblica) in care monarhia existase
inainte de Akad:
Fig.39
Pe masura ce escavatiile se inteteau ~i alte echipe arheolo-
gice, de alte nationalitati, se adaugau cursei descoperirilor, toate
ora~ele Asiriei ~i Babilonului mentionate in Biblie (cu 0 minora
. exceptie) au fost scoase la lumina. De~i muzeele lumii se um-
pleau cu descoperirile arheologice, pana la urma cele mai im-
. $i Cu~ I-a nascut pe Nimrod;
el este acela. care a inceput sa fie puternic pe pa-
mant ..
108/ Zecharia Sitcbin
..-_._-
EI a domnit la inceput peste
Babel. Erec # Akad in lara $inear.
~ul regal al Akadului a fost descoperit la sud-est de
Babilon. A fost descoperit ~i ora~ul Kish, la sud-est de Akad
intr-adevar, cu cat availsau spre sud-est arheologii, cu atat mai
vechi erau ora~eledescoperitede e~.A fost-descop~ritun o~ nu-
mit azi Warka, o~ullui Uruk, pe care Sargon.I pretinde ca I-a
infrant, biblicul Erec. I-a dus' pe arheologi din al treilea mileniu
tCh., in al patrulea mileniu! Acolo au gasit prima ceramica rea-
lizatii vreodatii intr-un cuptor. Dovezi ale primei folosiri al TOtii
olarului; un pavaj din blocuri de carami~ eel mai vechi de acest
tip; primul zigurat (piramidii in trepte); primele insemniiri scrise
(Fig. 40) ~iprimele sigilii cilindricegravate (Fig. 41), care rosto-
golite pe lut moale lasii 0 amprentiipermanentii.
'.
Fig. 40
.!.r.pte spre ~e.!.:.! }~
8
~
Fig. 41
A fost gasit ~i Ur -Iocul unde s-a nascut Avram- ~imai la
sud, acolo unde in antichitate ajungeau fi'innurileGolfului Per-
sic. Era un mare centrucomercial, locul unui imens zlgurat; ora-
~ul de scaun al multor dinastii. Era atunci Sudul partea cea mai
. . \ ..
veche a Mesopotamiei, bibli~a tara ~inear - locul unde au loc
evenimentele din Tumullui Babe!?
Una dintre cele mai importante descoperiri din Mesopota-
mia a fost biblioteca hii Ashurbanipal din Ninive, care continea
mai bine de 25.000 de tablite de lut aranjate in functie de su-
biect. Un rege de 0 mare cultura, Ashurbanipal a pastrat orice
text pe care I-a gasit ~i, in plus, i-a pus pe scribii sai sa copieze
~i sa traduca texte altfel inaccesibile. Multe tiiblitepoartii insem-
nul "Copiat dupa un text maivechi". Un grup de douazeci ~i trei
de tiiblite, deexemplu, se incheie'cu un post-scriptuffi.;."Adoua-
zed ~i treia tiiblita. Limba lui Shumer nu a fost schimbatii." in-
su~i Ashurbanipal decIara intr-o inscriptie: .
Zeul scribilor m-a fericit cu darul cuno~terii artei
sale. Am lost iniliat in .secretele scrisului. Pot citi chiar #
complicatele tabUle in shumeriana. fnleleg cuvintele mis-
terioase gravate pe tabUlele din zilele de dinaintea poto-
pUJUJ.
in 1853, Henry Rawlinson sugera Royal Asiatic Society ca
este posibil sa mai existe 0 limba necunoscuta care sa preceadii
acadiana, aratand ca textele babiloniene ~i asiriene utilizeaza
deseori cuvinte imprumutate din aceasta limba, mai ales in cele
~ "
religioase sau ~tiintifice.In 1869, Jules Oppert a propus 100 in-
trunire a Societatii Franceze de Numismatica ~iArheologie sa se
- -~.
~
-
--., -'---
110/ Zecharia Sitchin
-~._,--------
I
.
Fig. 42
recunoasdi existenta unel asttel de I1mbl~l a poporulUlcare a
vorbit-o ~i a s~ris-o. A aratat ca acadienii ii numeau pe predece-
sorii lor shumerieni ~i vorbesc de tara Shumer (I:ig. 42).
Era, de fapt, biblicatara ~inear.Era tara a carui nume-
Shumer - insemna Tara Veghetorilor,tara de unde venisera zeii
in Egipt.
Oe~i a fost dificilla vremea respectiva, savantii au fost ne-
voiti sa accepte dupa descoperirea maretiei culturii egiptene'ca
I. II!
.
T~~.!P!!L cer-.LLU.
"
;,
civilizatia (a~a cum este inteleasa de occident) nu a inceput cu
grecii ~i romanii. Oar nu cumva, a~a cum egiptenii in~i~iau su-
gerat, civilizatia ~ireligia auinceput nu in Egipt, ci in sudul Me-
sopotamiei? ,
In secolul care a urmat primei descoperiridin Mesopo-
tamia, a devenitevident,dincolode' oricedubiu,ca Civilizatia
~
(cu liteJ;'amare) a inceput in Sumer (savantii au considerat di a~a
este mai u~orde pronuntat). Acolo a iIiflorit dintr-o data, injurul -
lui 4000 i.Ch - cu ~asemii de ani in urma - 0 inalta civilizatie,
ca din pamant, ~itara vreun motiv aparent. Cu greu poate fi gasit
un aspect al civilizatiei ~i culturii noastre ale carol radacini ~i
precursori sa nu se afle in Sumer: ora~e, cladiri suprainaltate,
strazi, piete, hambare, ~coli, temple; metalurgie, medicina, chi-
rurgie, textile, manciirurialese, agriculmra, ;irigatii;~l c,arami-
zilor, inventarea cuptorului de,olarie; roata, carol; nave ~i navi-
gatie; comert international;marimi ~iunitiitide masura;monarhie,
legi, curte, judecatorii; scris; inuzica ~i note muzicale, instru-
mente muzicale, dans ~i acrobatii; animale domestice ~i gradini
zoologice; razboaie, meserii, prostitutie. ~i mai presus de toate:
cun<?~tintele~i studierea cerului ~i zeii "care din Cer pe Pamant
au venit'-'.
Trebuie sa clarificam aici ca nici acadienii, nici mai inain-
tea lor sumerienii nu i-au numit pe ace~ti vizitatori zei. Abiapa-
ganismul ulterior a infiltrat in gandirea ~i limbajul nostru notiu-
nea de fiinta divina sau zeu. Oaca folosimaici acest tennen, este
numai fiindca a~a a fost impus el de traditie.
Acadienii ii numeau Ilu -"Nobilii" - de unde se trage
eordlCUILt. \"'anaam~lI ~l lemClenll 11nwneaU,DU at - ,,:SLapan.
Oar la inceputul acestor religii,.sumerienii ii numeau DIN.GIR,
"cei drepti veniti din rachete". inscrisul pictografic vechi at
sumerienilor (care ulterior a fost stilizat in scriere cuneiforma),
termenii DIN ~iGIRerau scri~ia:x> ... Cand cele doua sunt
combinate,observamca GIR- in formaunui modul de co-
manda conic - se potrive~teperfect in DIN, reprezentat ca 0 ra-
cheta in trepte. Mai mult, daca privim in ansamblu, realiziimca
~,-.....---.-.-.-...
--~ --,.
112/ Zecharia Sitchin
--
Fig. 43
pi.ctograma este identic~ cu racheta desenaHiintr-un siloz su~-
teran din monnantul faraonului egiptean Huy (Fig. 43).
Din miturile cosmogonice sumeriene ~i din poemele epice,
din texte care reprezentau un fel de autobiografii ale acestor zei,
din lista functiilor lor ~ia relatiilor cu diverse cetati ~i ora~e,din
listele regilor ~i dintr-o multime de alte texte, inscriptii ~i dese-
ne-am pus cap la cap 0 istorie coerenta a ceea ce s-a inm,mplat
in preistorie ~icum a inceput totul.
Povestea incepe la .inceputurile sistemului solar. Atunci a
aparut din spatiu 0 planeta uria~a, care a fost atrasa in sistemul
nostru solar. Sumerienii 0 numesc NIBIRU- "Planeta Traversa-
.~ ~
.111 , lIUJ11""1""uaUIIVJ.IJ.C.U.I ""IU.., "' "HI". - 1"'- D-
alte planete, Marduk a deviat, intrand pe 0 traiectorie de coliziu-
ne cu un membru mai vechi al sistemului solar - 0 planeta nu-
mita Tiamat. Cand.cele doua s-au apropiat, satelitii lui Marduk .
au taiat-o pe Tiamat in doua. Partea de jos s-a spart in buditi,
fonnand cometele ~i centura deasteroizi aflata intre Jupiter ~i
Marte. Partea superioara a lui Tiamat, impreuna cu cel mai mare
satelit al ei au devenit Pamantul ~iLuna.
1i!pte spre cer / 1_~3
Orblta eelei de"s 12.s plsm'te
Apogeu
~,
Fig. 44
Marduk insu~i a ramas intact, insa a fost propulsat pe <>
orbita care if aduce la locul bataliei dintre Jupiter ~i Marte 0 data
la 3600 de ani (Fig. 44). A~a s-a ajuns' ca sistemul nostru solar
are doisprezece membri - Soarele, Luna (pe care sumerienii 0
considerau un corp cerese cu drepturi depline), cele n~ua plane-
te cunoseute plus inca una - a douasprezecea: Marduk.
Cand Marduk a patruns in sistemul nostru solar a adus eu
el samanta vietii. in unna eoliziunii eu Tiamat, 0 parte din aces-
tea au trecut pe partea ramasa din Tiamat, planeta P~mant. Pe
masura ee viata .evoluape Pamant,ea-imita evolutia de pe Mar-
duk. A~aca, atunei cand pe Pamant speeia umana abia ineepea
sa se dezvolte, fiintele inteligente de pe Marduk atinsesera deja
un nivel inalt de civilizatie ~i tehnologie.
De pe acest al doisprezeeelea membru al sistemului nostru
solar, spun sumerienii, au venit astronautii pe Pamant - ,,leii
Cerului ~i ai Pamantului". Din aceste credinte sumeriene ~i-au
fonnat celelalte popoare religia ~izeii. Ace~tizei, spun sumerie-
,I
_L>_ .~:... _:_.:1': ':_ ..........._
"',-- - - ""- - --
tele, ~tiintele, inclusivun nivel avansat in astronomie.
Aceste cuno~tinte includeau reeuno~~terearolului central
al Soarelui in cadrul sistemului solar, cunoa~tereatuturor plane-
telor pe care Ie ~timastazi - inclusiv planetele mai indepartate
Uranus, Neptun ~i Pluto, care au fost descoperite abia recent cu
mijloacele astronomiei modeme - planete care n-ar fi putut fi
observate ~iidentificatecu ochiulliber. ~i in texteleplanetare, ~i
in liste, precum ~i in reprezentari, sumerienii insistau ca mai
Treptespre cer / 115
Fig. 47
De 0 mare important! erau constelatiilecareorbiteazain pla-
nul sau banda in care planetele orbiteaza in jurul Soarelui. Nu-
mite de sumerieni UL.HE ("Turma stdlucitoare") - pe care gre-
cii au adoptat-o sub forma zodiakos kyk/os ("Cercul animalelor")
CIR.TAB
Scorpion
9. SAgelllor
}/
AD.SIN ~
Facioar;;
SUliUR.MASH
Capricorn
Fig. 46
~
AlL
11. VArsilor
10. Capricorn
~
-
~
12. P8fII
tt:a
1.Berbee
,_i...r 3.Gemenl
m
4.R8C 6.leu
,IP
6. Feclo8rA
...
8.Scorpion
,--- -
116/ Zecharia Sitchin
--- -_..-.-.
~i inca mai sunt numite zodiac - erau grupate in douasprezece
grupe, pentru a fonna cele douasprezece case zodiacale. Nu
numai numele pe care sumerienii Ie-au a~ordat acestor grupuri
(Taur,Gemeni, Cancer, Leu ~.a.m.d.),dar ~ireprezentarilepicto-
grafice ale acestora au ramas nemodificate de-a lungul milenii-
lor (Fig. 46). Zodiacul egiptean, mult ulterior, va utiliza 0 repre-
zentare aproape identica (Fig. 47).
Pe langa conceptele de astronomie sferica pe care Ie utili-
zani ~i astazi (inclus!v notiunile de axa celesta, poli, eclipse,
echinoctii ~.a.m.d.)~icare erau deja puse in practica de catre su-
merieni, tot la ei apare ~i descrierea fenomenului de precesie.
Dupa cum se ~tieasUizi,exista iIuziade intarzierea mi~carii J>a-
mantului pe orbita pentru Unobservator de pe Pamant care sta-
bile~te 0 data fixa (de ex. prima zi de primavara) cand Soarele
trece printr-o anumita constelatie zodiacala, data ce reprezinta
un punct de reper pentru spatiul cosmic. Cauzata de pozitia in-
cIinata a axei Pamantului fata de orbita injurul Soarelui, aceasta
intarziere - sau preeesie - este infinitezimala raportat la,durata
medie de viata a unui om: in ~aptezeci~idoi de ani diferenta este
de IOdin eele 3600ale Zodiaeului.
Cum cereul zodiacal inconjoara Pamantul intr-o banda in
care aeesta ~ieelelalte planete orbiteaza injurul Soarelui, aTost
impartit in douasprezece Case zodiacale, adica 300. Pamantul
are nevoie de 2160 ani (72x30) pentru a aeoperi 0 intreaga easa
zodiacala. Cu alte cuvinte, daea un astronom prive~te cerul in
ziua in care Soarelerasare in eonstelatiaPe~tilor,un unna~al sau
va putea vedea peste 1160de ani cum SOareleva rasari in casa
Varsatorului.
Nici un'singtir individ, niei maear 0 singura natiune n-ar fi
putut observa, nota ~i intelege un astfel de fenomen. Cti toate
acestea, dovezile sunt irefutabile: sumerienii, care ~i-auinceput
ealendarul in epoca TauflJlui(care a ineeput injurul anului 4400
i.Ch.), euno~teau~iau ~iinregistrat in listele lor astronomice ce-
lelaltepreeesii(Gemeni- eea 6500i.Ch., Cancer- cea 8700
i.Ch. ~iLeu- cca 10.900i.Ch.)!Nu.enevoiesamai spunemea . -,
!!9Je_~pre cerJll7
,.
in primazi a primaverii-' AnulNoupentrupopoarelemesopo-
tamiene - cca 2200 lCh. Pamantul a trecut in constelatia Ber-
becului (KU.Mal in sumeriana).
Unii dintre savantii care au combinat cuno~tintele lor de
astronomie eu eele de egiptologie/asiriologie au recunoscut ca
reprezentarile textuale ~jpictografice utilizau zodiacul ea un ca-
lendar eelest prin care evenimentele petreeute pe Pamant e'rau
legate de cele din eer. Cuno~tinteleau fost utilizate mai recent in
stabilirea cronologiei in unele studii de,catre G. de Santillana ~i
H. von Dechend (Hamlets Mill). Nu exista nici un dubiu, de
exemplu, ca Sfin~ul eu fonna de leu de la sud de Heliopolis ~i
cele in fonna de berbee de la templele de la Karnak reprezintii
epocile zodiacale in care s-au petrecut evenimentelecomemora-
te de ele sau in care zeul ori regele reprezentat a avut suprematia.
In centrul cuno~tintelorde astronomie, ~iin consecinfiipen-
tru toate religiile, credintele, evenimentele~ireprezentiirilehunii
antice, era credintaea mai exista0 planetiiin sistemulnosti-usol~r,
o planeta cu 0 orbita mai mare, 0 planetii suprema, un "Stiipan
celest" - cea pe careegiptenii0 numeau"SteauaNepieritoare"
sau "Planeta milibanelor de ani" - Laca~ul zeilor. Oamenii din an-
tiehitate, tara exeeptie; omagiau aceastii planetii, avand cea mai
vasta ~i maiestuoasa orbitii. In Egipt, Me.sopotamia~i pretutin-
deni, emblemaei era discul inaripat (Fig. 48).
Recunoscand ea Discul celest, in reprezentarile egiptene,
constituia laca~ullui Ra, savantii auinsistat,sa se refere la Ra ca
"zeul Soarelui" ~ila Discul inaripat ca la "Diseul solar". Trebuie
sa fie cIar insa ca nu de diseul solar este vorba, ci de a douaspre-
zecea planetii. Intr-adevar, reprezentame eglplene lac UlSLlIlC~II;:
infre Discul celest repreZebta,ndaceasta planeta ~i Soare. A~a
cum se poate vedea (Fig. 49), ambele sunt aratate in cer (repre-
zentat de fonna arcuitiia zeitei Nut); in mod clar, deci, este vor-
ba de doua corpuri cere~tidistincte. La fel de clar, A douaspre-
zecea planetii este intati~ata ea Disc celest - ca planetii, in vreme
ce Soarele este intati~at eniitand raze (in acest caz ditre zeita
Hat-Hor, "StiipanaIninelor" din peninsula Sinai).
.
--
118/ Zecharia Sitchin
'9
~
Fig.48
Deci ~i egiptenii, asemenea sumerienilor,'cuno~teau cu mii
de ani in urma ca Soarele este centrul sistemului nostru solar ~i
ca el consta in doisprezece membri? A~a'este,dupa cum rezulta
din reprezentarile de pe sarcofage.
Fig.49
--.---....-.-.--
._~. .~. _,'"'_.C___...---
Pig. 50
..
Unul foarte bine pastrat, descoperit de H.K. Brugsch in'
1857 intr-un mormant din Teba (Fig, 50), 0 arata pe zeita Nut
(;,cerurile") in panoul central (pictat pe capacul mormantului),
inconjurata de cele douasprezece constelatii ale zodiacului. Pe
partile laterale ale. sarcofagului, coloana de jos reprezinta cele
douasprezece ore ale zilei ~i noptii. Apoi planetele - zei cele~ti
- sunt aratate parcurgandu';~iorbitele, lacurile cere~ti(sumerie-
nii Ie numeau "destinele" planetelor).-
in pozitia centrala, vedem globul solar emitand raze. in
apropiere de Soare, langa brafld drept ridicat allui Nut, vedem
douii planete: Venus~i Mereur (Venusreprezentatii corect ca fe-
meie - singura planeta considerata femeie de catre toate-popoa-
rele antice). Apoi, pe partea stanga, vedem Pamantul (insotit de
emblema lui Horus), Luna, Marte ~iJupiter ca zei cele~ticalato-
rind in biircile lor.
Dincolo de Jupiter mai existii patru zei cele~ti.Cu orbite
necunoscute egiptenilor, deci lara biirci, ii vedem-pe Saturn,
Uranus, Neptun ~i Pluto. Timpul mumificarii este marcat de un
sulita~care infige 0 sulita-in Taur.
intalnim deci toate planetele, in ordinea corectii,inclusivpe
cele descoperite de astronomi relativ ~cent (Brugsch nu era la
curent cu existenta planetei Pluto).
Savantii care au studiat cuno~tinteleplanetare ale popoare-
lor antichitiitii au presupus ca acestea credeau ca cinciplanete-
Soarele fiind una din ele - inconjurau Pamantul. Orice repre-
zentare sau listare a mai multor planete se datora unei "confuzii".
Dar nu era nici 0 confuzie, ci chiar precizie, acuratete impresio-
nanta: ca Soarele era in centrol sistemului solar, ca Pamantul era
o planetii ~i,in plus, pe lnga Pamant, Luna ~i celelalte opt pla-
nete cunoscute astiizi, maiexista una, cea !llai mare. Este repre-
zentata in varful celorlalte, deasupra capului luiNut, ca eel mai
mare zeu, cu cea mai mare barca (orbitii).
Cu patru sute cincizeci de mii de ani in urma - conform
t. .. ~
__u_u ~~L4v t.. u'" l'''' a",,,,a:>La plc111CI.d C1UC1l~nzal
pe Pamant.
120/ Zecharia Sitchin
,-,._--
_ . _ T'~'
........---.. ~-, '"
VI
"
IN ZILELE
DE DINAINTEAPOTOPULUI
lnleleg cuyintele misterioase gravate in zilele de dinainte
. de Potop
~
A~adeclaraintr-o inscriptieregele asirianAshurbanipal. in-
tr-adeviir,in literaturadiversificatiia mesopotamienilorexistii re-
ferinteriizletela potopulcare a roiituratintregulPiimc1nt. Atunci, ~-
au intrebat savantii,esteposibil ca evenimentulrelatatin Biblie sa
nu fie doar un mit, ci un evenimentreal, amintit nu doar de eyrei?
Mai mult, chiar ~i aceastii singura propozitie continea sufi-
cientii dinamita. Nu numai ca ea confirma ca fusese un Potop, ci'
regele'declara ca, avand ajutorul ieului scribil~r, putea sa inte-
leaga inscriptiile prediluviene,'"cuvintele misterioase gravate in
zilele de dinainte de potop" - ~i deci existase inainte de potop 0
eivilizatie care cuno~teascrisul! .
A fost suficient de traumatic faptul ca s-a descoperit ca ci-
vilizatia occidenta.lanu incepea in Grecia ~iIudeea primului mi-
leniu i.Ch., nici in Asiria ~i Babilonul mileniului doi i.Ch., nici
macaf in Rlrintulcelui de-al treilea mileniu i.Ch. - ci in Sumerul
mileniului patru. Acum istoria se intindea ~i mai departe, spre
ceea ce ~i sumerienii considerau "zilele de demult" - 0 era enig-
matica de dinainte de potop. - .
Dar acesteJevelatii ~ocantenu ar fi trebuit sa surprindii,daca
s-ar fi acceptat cuvinteleVechiuluiTestamentin intelesullor real:
ca dupa facerea Pamantului ~i a centurii de asteroizi (RLlki'a,in
variantabiblica),dupa ce Pamantula fost adus la fonna cunoscutii
de noi ~ia inceput viata, dupa crearealui ,,Adam",omul a fost pus
----- ~
122/ Zecharia Sitchin-
in Gradina Raiului. Dar prin ~inatiunile unui ,,~arpe" care a
indramit sa nesocoteascacuvantul Domnului,Adam~ifemeia lui
au aflat unele cuno~tintepe care n-ar fi trebuit sa Ie aile. Atunci,
Domnul, vorbindcu ni~tecolegi nenumiti, a inceput sa se ingrijo-
reze ca omul "a devenit ca unul din noi", ca ar putea ajunge la
Pomul Vietii ~isa man3nce,,~isa traiascain veci".
Astfel a izgonit EI pe Adam; ~i EI a pus la rasarit de Eden
Heruvimii, sa invarteasca Sabia de Foc, ca sa pazeasca drumul
ce duce la Pomul Vietii.
A~a a fost alungat Adam din minunata gradina mcutAde
Dumnezeu in Eden ~i pus in situatia de a ,,manca ierbOOlepa-
mantului" ~i sa-~i obtina cele necesare cu "sudoarea fruntii". ~i
"Adam a cunoscut-o pe nevasta sa Eva; ea a ramas insarcinata ~i
a nascut pe Cain... a mai nascut ~ipe fratele sau Abel; Abel era
cioban, iar Cain plugar".
Biblia sustine deci ca civilizatia antediluviana a continuat
pe doua linii, prima fiind linia lui Cain. Dupa ce I-a omorat pe
Abel, Cain a fost impins ~i mai spre est, in "Tara. Fugarilor".
. Acolo sotia lui I-a nascut pe Enoh - nume insemnand "funda-
tie". ~i Biblia explica apoi ca el a "zidit 0 cetate" ~i "i-a pus nu-
mele Enoh, dupa fiul sau". (Botezarea unei cetati cu. numele
unei persoane era un obicei pastrat in intregul Orient Apropiat.)
Linia lui Cain a continuat prin lrad, Mechuyah-el, Me-
tusha-el ~iLamech. Primul fiu allui Lamech a fost Jabal- nume
care in ebraica (Yuval) insemna "Cantaretul din alautA".A~a
cum explica Geneza, "Jabal era stramo~ulcantaretilor din alautA
si lira". AI doilea fiu al lui Cain, Tubal-Cain, era "faOOtorul
tuturor uneltelor de arama ~i fier". Ce s-a mai intamplat cu el,
Biblia nu mai spune, fiindca se considera ca linia lui Cain a fost
blestemata ~i astfel s-a pierdut once interes in consemnarea ge-
nealogiei ~i sortii ei. .
Biblia se intoarce inapoi la Adam (cap. 5 din Geneza) ~i la
cel de-al treilea fiu al sau, Seth. Adam, ni se spune, avea 130 de
ani cand s-a nascut Seth ~i a mai trait inca 800 de ani, in total 930.
Seth, care I-a nascut pe Enosh la 105 ani, a trait 912 ani. Enosh
Treptespre cer / 123
I-a nascut pe Cainan la 90 de ani ~i a moot la 905. Cainan a trait
910; fiul sau, Mahalal-el, a moot la 895, iar fiuI sau, Jared, 962.
Pentru ace~ti patriarhi antediluvieni, Cartea Genezei ofera
doar i~fonnatii biografice simple: cine a fost tatallor, ~and s-a
nascut mo~tenitorul ~i ("dupa ce a mai nascut fii ~i fiice") cand
a murit. Dar cand apare urmatorul patriarh, el beneficiaza de alt
tratament:
Dupa n~terea lui Enoh, lared a mai trait opt sute de
ani...
La varsta de ~aizeci # cinei de ani, Enoh I-a avut pe
Metusaleh. .
Dupa n~terea lui Metusaleh, Enoh a umblat eu
Dumnezeu trei sute de ani; # a avut fii ~ifiiee.
Toate zi/ele lui Enoh au/ost trei sute ~aizeei # cinci
de ani.
I
, I
~i aid urmeazaexplicatiade ce i s-a acordatatata atentie
lui Enoh- una surprinziltoare: Enohnu a moot!
Enoh a umblat eu Dumnezeu; apoi nu s-a mai vazut,
pentru ea I-a.luat Dumnezeu.
Metusaleh a trait cel mai mult - 969 ani : ~i a fost urmat de
Lameh. Lameh (care a trait doar 777 ani) I-a avut pe Noe - erouI
potopului. ~i aici ne sunt pferite cateva detalii in plus: Lameh I-a
I1WI1U d~uca 1-'C lIW i:>dU ll1l1UI"d UlnCl111ca UCNca 1-'1111 VlC1I1UII ~_u:ac;
~i pamantulnu mai dadea roade.Numindu-Ipe fiuI sau Noe
("mangaiere"), Lameh i~i exprima speranta: ,,Acesta ne va man-
gaia pentru osteneala ~i truda cerute de pamantul acesta pe care
I-a blestemat DomnuI."
~i astfel, dupa zece generatii de patriarhi antediluvieni cu
durat~'deviatAnumite de savanti "Iegendare", naratiunea biblid
ajunge la momentul potopului.
. ---
124 / Zecharia Sitchin
n> .~
I .
EI este prezentat in Geneza ca 0 oportunitate d.ecare a pro-
titat Dumnezeu pentru a distruge de pe fata Pamantului "pe
omul pe care I-am rncut". Autorul a gasit necesar sa explice rno-
tivele un~i decizii atat de categorice. Era in legatura"cuperver-
siunile sexuale ale omului, mai ales cu relatii intre "fiicele omu-
lui" ~i"fiii lui Dumnezeu". .
In ciuda stradaniilor monoteiste ale autorilor ~i editorilor
compilatiei, luptandu-se sa proclame credinta intr-o singura zei-
tate intr-o lume care in vremea aceea credea in mai multi zei, ra-
man numeroase sdipari in care se vorbe~tedespre zeitatela plu-
ral. Chiar ~i termenul "zeitate",atun.ci .and num~le nu este
pomenit (Yahwe), nu este singularul El, ci pluralul Elohim.
Cand apare ideea cre,arii lui Adam, naratiunea adopta pluralul:
,,~i Elohim (zeitatile) au spus: sa facem un om dupa chipul ~i
asemanarea noastrii." ~i dupa mcidentul cu Pomul Cunoa~terii,
Elohim vorbe~tedin nou la plural catre ni~tecolegi nenumiti.
Mai departe,in CarteaGenezei,nunumaica estevorbaici-co-
10de zeitati la plural, ci acesteaau ~ifii (Iaplural). Ace~tifii L-atl
suparat pe Dumnezeu fiindca s-au culcat cu fiicele omului, rn-
cand copii sau semizei nascuti din aceasta dragoste ilicita:
Cand au inceput oamenii sii se inmulfeascii pe fala
Piimantului # Ii s-au niiscut fete,
flii lui Dumnezeu au viizut cii fetele oamenilor erau
frumoase;
~i din toate ~i-au luat de neveste pe ace/ea pe care ~i
Ip_n71 nip,!:
~i Vechiul Testament explica mai departe:
Nefilimii erau pe Piimimt in vremurile acelea, #
chiar .# dupii ce s-au impreunat flii lui Dumnezeu cu
fete/e oamenilor, .# Ie-au niiscut ele copii;
ace$tia erau vitejii care aufost in vechinie, oame~i
cu shem.
1!~P!f!.!p'rf!.P!rJ 12?
Nefilim - tradus de obicei prin "uria~" - inseqrna literal
~,cei care au fost trimi~i pe Pamant". Ei erau "fiii zeilor" -
oameniicuShem",oameniirachetelor. .
Ne intoarcem iar in Sumer ~i la DIN.GIR, "cei drepti din
rachete".
Siine intoarcemla relatarea sumeriana, unde amintrerupt-o
,- cu 450.000 ani in unna. .
. Cu 450.000 de ani in urma, sustin textele sumeriene, astro-
nautii de pe Marduk au venit pe Pamant in cautare de aur. Nu
pentru bijuterii, ci datorita unei nevoi presante care afecta insa~i
viata pe A douasprezecea planeta. . .
Prima misiune numara cincizeci de astronauti. Ei au fost
numiti anunnaki -"Cei din Cer care sunt pe Pamant". Ei au ate-
rizat in Marea Arabiei ~i au mers apoi la Golful Persic, infiintand
acolo prima statiune terestra E.RI.DU - "Casa construita depar-
te". Comandantullor era un savant ~i un inginer deosebit, cfu-uia
ii placeau ciHatoriile pe mare ~i al earui hobby era pescuitul. Era
numit E.A - "Cel a carui casa epe apa" ~i era reprezentat ca
prototip pentru Varsator. Dar fiindca a coordonat aterizarea pe
Pamant, i-a fost acordat titlul de -EN.KI - "Stapanul Pamantu-
lui". Ca lato!i zeii sumerieni, trasatura sa distinctiva era 0 pala-
rie cu coarne (Fig. 51).
Jt B
~.
EN LIL
Fig. 51 Fig. 52
_. _.~..A_.__ .__ .-. _. ........
...I
126/ Zecharia Sitchin
Planu~ original, separe, era sa se extraga aurul din apele
marii, insa nu a dat satisfactie. Singura altemativa era sa se caute
zacaminte in Africa, apoi sa fie transportate pe apa pana in Me-' .
sopotamia ~i acolo topite ~i rafinate. Aurul astfel obtinut era ex-
pediat cu navete catre 0 statie orbitaUi. Acolo se a~tepta sosirea
periodica a navei-mama care ducea pretiosul metal inapoi acasa.
Pentm a face posibil acest lucm, pe Pamant au venit mai
multi anunnaki, pana cand numarullor a ajuns la 600. Alti 300
serveau navetele de transport ~i statia orbitala. La Sippar ("ora-
~ulpasarilor") a fost construit primul spatioport, pe aceea~ilinie
cu cel mai. distinctiv semn al Orientului Apropiat, .varfurile
Araratului.Altecentrecudiferitefunctii- cumar fi otelariade
la BiJd-1ibira, un centru medical numit Schurupak - au fost
construitein fonna de sageatapentrua constituiun coridorde
aterizare. In centrul acestuia, a fost infiintat NIBRU.KI - "locul
de intersectie pe Pamant" (Nippur in acadiana) - centrul de
control al misiunii.
Comandantul acestei expeditii a fost EN.LIL - "Stapanul
care porunce~te".1nscrisulpictografic sumerian, numele lui En-
iii ~i centrul sau de control al misiunii erau reprezentate ca 0
stmctura complexa cu antene mari ~i ecrane radar (Fig. 52).
Ea/Enki ~i Enlil erau fiii conducatorului de atunci al celei
de-Adouasprezeceaplanete, AN (Anuin acadiana), al cami nume
insemna "cel care este in cer" ~i era reprezentat pictografic ca 0
stea ~. Ea era primul nascut, dar fiindca Enlil fusese nascut
de 0 ;ft~ sotie care ii era ~i sora-vitrega, Enlil ~i nu Ea era
mn~tp.nitnn11 trnnlllui. Acum Enlil a fost trimis De Pamant si a
preluat controlul de la Ea. Lucrurile au fost complicate de
sosirea pe Pamant a lui NIN.HUR.SAG("doamna din varful
muntelui"), sora vitrega .~celor doi, care i-a impins pe cei doi sa
se lupte pentru a-i ca~tigafavorurile, fiindca, dupa acele~i re-
guli, flul unuia dintre ei cu ea ar fi mo~tenit tronul. Resenti-
mentele lui Ea, amplificate de mca dintre cei doi s-a transmis ~i
odraslelor lor ~i a stat la baza multora din evenimentele care vor
unna.
---..
1reptespre cer /127
,~\.
o data cu trecerea timpului pe Pi1mant- insa pentru anun-
naki un an insemna 3600 ani tere~tri ...,. astronautii de rand au
inceput sa se planga. Chiar trebuia sa -sapein mine murdare ~i
pline de praf! Ea - poate ~ipentru a evita fricpuni cu fratele sau
- locuia mai mult in sud-estul Africii, departe de Mesopotamia.
Anunnakii care munceau in mine is-au adresat lui cu plangerile
lor. .
~ij intr-o zi cand Enlil a sosit in zona miniera pentru 0
vizita, s-~dat semnalul. A izbucnit revolta. Anunnaki au parasit
minele, ~i-aupus uneltele pe foc ~i au m~aluit catre re~edinta
lui Enlil scandand: ,,Ajunge!" . ,
Enlill-a contactat pe Anu ~i ~i-aoferit demisia vriind sa se
intoarca pe planeta natala. Anu a venit pe Pamant. S-a infiintat 0
curte martiala. Enlil a cemt ca initiatoriirevolteisa fiecondamnati
la moarte. Anunnakii au refuzat insa sa divulge numele.acestora.
Anu a ajuns astfella concluzia ca poate aveau dreptate. Sa se re-
nunteinsala aur? .
Atunci Ea a oferlt solutia.In sud-estulAfricii,a spus el,
exista0 fiintacare poatefi dresatasa indeplineascaactivitaple
minere - daca se va implanta "semnul anunnakilor". Era vorba
de oamenii-maimuta, care evoluaserape Pamant- departeinsa
de nivelul atins de fiintele de pe A douasprezecea planem. Dupa
indelunga deliberare, Ea a primit acordul: j,Creeaza un Lulu", un
"muncitorprimitiv".Sapoarteel ,jugul anunnakilor".
EI unna sa .fieasistat in aceastasarcinade Ninhursag.A
fostnevoiede multeincercaripanacandproceduraa reu~it.Ex-
tragand un ou de la 0 femeie-maimuta, I-au fertilizat cu spenna ...
unUl aSITOnaUl. f\.pOl au lIUpUUmll uw lC\;WIUcll IIU III\pCUnC\;CIC
unei femei-mamlUta, ~iin at unei.femeianunnaki.Incele din unna,
"modelul perfect" a fost creat ~iNinhursag a strigat de bucurie:
"L-am creat,mainile mele I-au fiicut!"Ea I-a tinut in brate sa
vada toata lumea primul Homo Sapiens (Fig. 53) - primul bebe-
epmbeta din istoria Pamantului.
Dar, ca orice hibrid, pamanteanul nu putea procrea. Pentru
a obtine mai multi muncitori primitivi, ouale femeilor-rnaimutii
128/ Zecharia Sitchin
-- --.-
...
Treptespre cer /129
Fig.53
erau extrase ~i implantate in p1intecele "zeifelor na~terii" - cate
paisprezece 0 ,data, ~aptedinele urmand sa Iiascabarbafi, cele-
lalte femei. In vreme ce pamantenii preluau muncile din mine in
Africa, anunnaki din Mesopotamia 'deveneau gelo~i.In':ciuda
obiecfiilor lui Ea, Enlil a luat cafivapamanteni ~i i-a dus la
E.DIN - "Laca~ul 'celor drepfi" in Mesopotamia. Evenimentul
este redat ~iin Biblie: " ~i Domnul DUIIlilezeu'3.luatpe om ~iI-a
a~ezat in Gradina Raiului, ca s-o lucreze ~i s-o pazeasca."
Tot timpul, astronautii care au venit pe Pamant au fost pre-
ocupafi de problema longevitatii. CeasUnle lor biologice erau
"potrivite" dupa propria planeta: timpul in care.planeta lor in-
conjura Soarele constituia pentru ei un an. Dar intr-un astfel de
an, Pamantul inconjura Soarele de 3600 de ori - 3600 de ani pa-
manteni. Pentru a-~i mentineciclurile lor de viata in condifiile
. terestre, astronautii consumau "M1incarea vietii" ~i "Apa vi~tii"
care proveneau de pe planeta lor. In laboratoarele de la Eridu, a
ciirui emblema era semnul ~erpilor incolaciti (Fig. 54), Ea a
incercat sa descopere secretele vietH, reproducerii ~i mortiL De
ce copiii nascuti de astronauti pe Piim1intimbatraneau ~i mureau
mai rapid decat parlntii lor? De ce oamenii-maimufii triiiau amt
de putin? De ce hibridul Homo Sapiens traia mult mai mult de-
cat omul-maimufii, insa atat de putin in comparatie cu vizitato-
rii? Era mediul sau trasaturile genetice?
Continu1ind experimentele in manipularea genetica a hibri-
zilqr, Ea a re~it sa creeze ,,modelul perfect" de pamantean. Ada-
pa, cum I-a numit,'avea 0 inteligerifii superioara ~icapatase capaci-
tatea de reproducere. Dar nu avea longevitatea astronautilor:
Cu multa inlelegere '
I-afileut perfect...
I-a dat Cunoa~terea.
Dar Viata lunga nu i-a dat.
~
.~
A~a le-a fost oferita biblicilor Adam ~i Eva din Cartea
Genezei darnl sau fTuctulCuno~tintei binelui sau raului, ci' ~i
Cunoa~terea- termenul ebraic utilizat pentru impreunarea in
vederea conceperii de copii. Aceastii"biblica" poveste este ilus-
tratii de un desen sumerian (Fig. 55).
Enlil a fost furios c1inda descoperitcerncuse Ea. Nu fusese
vorba ca piim1inteniisa poatii prOcreaasemenea zeilor. Ce unna? Via- .
fa ve~nica? Pe planeta natalii, ~i Anu a fost supiirat. "Scul1indu-se
de pe tronul sau, Anu a ordonat: Aduceti-I aici pe Adapa! "
Fig.54
. Fig.5.5
-
"
130/ Zecharia Sitchin
-. --.-.----.-.---..--..-.--
Temandu-seca nu cumvacreatia sa-i fie distrusa,Ea I-a
instruitsa nu manance~i sa bea ce i se oferii"in Cer". I-a dat
unnatoarelesfaturi:
Adapa,
Acum te dud la Anu, Conducatorul.
Pe drumul Cerului vei apuca.
Ciind vei pleca in Cer
$i aproape de poarta lui Anu vei ajunge,
Tammuz $i Gizzida la poarta vor sta...
Ei ii vor vorbi lui Anu;
Fala lui Anu ti se va arata.
Ciind tu vei sta inlata lui,
$i Piiinea mort;; ti j'e va da,
Sa nu maniinci.
Ciind Apa mort;; sa bei !i se va da,
Tu sii nu bei..,
Apoi I-a facut s-o ia "pe calea Cerului ~i in Cer a plecat".
Cand Anu I-a viizut pe Adapa, a fost impresionat de inteligenta
~i de multimea de cuno~tinteacumulate de la Ea. "Ce sii facem
cu el, a intrebat Anu pe consiJierii sai, acum ca Ea I-a distins de
ceilalti facandu-i un shem'?"- lasandu"l pe Adapa sa caliitoreas-
cii intr-o navii spatialii de pe Pamant pe Marduk.
. Decizia luatii a fost sii fie piistrat pe Marduk. Ca sa supra-
vietuiascii, "Painea vietii i-a fost adusii" ~i "Apa vietH".Oar,
""",rti.,..,t rI~ 1:'", "..1_;-_ - :":.:___: _: ...:..':..,",,", '?~0>U\.oa. \ auu II-au
descoperit motivele, a fos! prea tarziu, ~ansade a obtine Viata
ve~niciia fost pierdutii. _
Adapa s-a intors pe Piimant - 0 calatorie in care acesta a
vazut "minuniitiaspatiului", de la "orizontul Cerului pana la ze-
nitul Cerului". A fost facut Mare-preot la Eridu. I s-a promis cii
Zeita vindecarilor va avea grija de eI. Oar tinta ultima a oriciirui
muritor, viata ve~nica,fusese ratata.
!!:~'!p"re eer / l~)
,.
Deatunci incolo, omenireaa proliferat.Oamenii nu mai
eraudoar sclavi.inminesau~erbipe campuri.indeplineautoate
sarcinile, construiau "case" pentru zei - noi Ie numim "temple"
- ~i au invatat sa gateasca, sa danseze ~i sa cante: Nu a durat
mult pana cand tinerii anunnaki, lipsiti de femei de rasa lor, -au
inceput sa se impreuneze cu fiicele omului. Cumproveneau din
aceea~i ~amant3primordiala a vietii, anunnakii ~i oamtmii au
descoperit ca sunt perfect compatibili din punct de vedere biolo-
gic: ,,$i Ie-au nascut ele copii."
Enlil unniirea aceste evolutii din ce in ce maiJurios. Scopul
misiunii terestre se disipase ~i fusese pierdut. Viata lipsita de
griji parea a fi singura preocupare a anunnakilor ~i ~ai unna sa
infloreasca 0 generatie de hibrizi!
Natura ii oferea lui Enlil ~ansade a pune capiit acestei des-
triibiilari.Pamantul intra intr-o noua erii glaciara ~i clima se de-
teriora. Pe masura ce vremea se racea, ea devenea ~iuscata, rau-
rile secand in albie, Recoltele se pierdeau, foamea se raspandea.
Omenirea incepea sa treaca prin suferinte grele: fiicele ascun,.
deau hrana de mamele lor, mamele i~imancau propriii copii. La
cererea lui Enlil, zeii au refuzat sa-ajute omenirea: sa moara de
foame, sa fie decimatii, a ordonat eI.
in "Marelededesubt"- Antarctica- era glaciaraprovoca
schimbari. An dupa an, calota glaciara devenea din ce in ce mai ""
groasii. Sub presiunea greutatii din ce in ce mai mari, au crescut
frecarea ~i caldura dedesubtul ei. Curand, ea plutea pe noroi.
Din statia orbitala a venit avertismentul: calota polara devenea
ind~hiHi nadi 0 hucatii din ea aiungea in ocean, ar fi provocat
un val uria~care ar fi acoperit intreg Pamantul!
Nu era 0 primejdie de ignorat. in cer, A Douiisprezeceapla-
net~se apropia de Locul traversarii, intre Jupiter ~i Marte. Ca ~i
in celelalte ocazii, in care s-a apropiat de Piimant, gravitatia ei
exercita 0 puternicii influenta asupra acestuia, generand cutre-
mure ~ialte perturbatii. Acum, aceastii atractie gravitationala era
suficienta pentru a criipa calota glaciara ~i a inunda PiimantuI.
La aceasta catastrofa, nici astronautii nu puteau riimane imuni.
132/ Zecharia Sitchin
-- -- .--------
!!!:te spre cer /_~~~
In timp ce se taceau pregatiri pentru a-i aduce pe toti anun-
nakii in apropiere de spatioport, omenirli i-a fost ascunsa catas-
trofa ce se apropia. Temandu-se ca spatioportul va fi asaltat, zeii
au jurat sa pastreze secretul. Cat despre omenire _ a zis Enlil-
sa piara, sa dispara toata semintia umana de pe fata Pamantului.
in Shuruppak, ora~ul condus de Ninhursag, relatiiledintre
oameni ~i zei mersesera cel mai departe. Acolo, pentru prima data,
un om fusese ridicat la rangul de rege. Pe rnasura ce suferintele
omenirii cre~teau, ZI.U.SUD.RA (cum il numeau sumerienii) a
cerut ajutorullui Ea. Din cand in cand, Ea ~i ajutoarele sale cidu-
ceau oamenilor pe~te. Dar' acum era in joc chiar soarta omenirii.
. Va pieri opera lui Ea ~i Ninhursag, transfonnandu-se in "tfucina",
a~a cUm voia Enlil, sau va fi pastrata?
De capul sau, dar avaQ.dgrija sa pastreze juramantul rncut,
Ea a vazut in Ziusudra ~ansa de a salva omenirea. Unnatoarea
data cand acesta a venit in templu pentru a se ruga, Ea a inceput
sa-i vorbeasca de dupa un paravan. Prefiicandu-se ca vorbe~te cu
eI i~su~i, Ea i-a dat iui Ziusudra instructiuni urgente:
Dariima-Ii casa, Iii 0 corabie!
Renunla /a ce ai. 'sa/veaza-Ii viala!
Renunla /a avere, pastreaza-p sujletul!
Pe corabie sa iei samiinla /a toate ce{e ce traiesc.
Corabia pe care ai liicut-p,
Dimensiuni/e ei sa /e masori.
Fig.56
Potopul a venit a~ cum era de a~teptat..,,Adunandputere"
pe masura ce venea dinspre sud, "acoperea muntii ~i bietii oa-
meni". Unnirind catastrofa de pe statia orbitala, 'zeii au rea1iza~
dit de mult iubeau de fapt Pamantul ~i omenirea. "Ninhursag
plangea... zeii plangeau eu ea... am,mnakii,toti stateau~i plan.;
geau'" .
C3nd apele s-au retras ~i au atenzat pe Ararat, zeii s-au bu-
curat sa vada ca semintia uinana fusese salvata. Dar cand a sosit '
~i Enlil, el a fost furios sa vadii ca "un suflet ii scapase". A tre-
buit ca anunnakii ~i Ea sa se roage, sa-i explice c~, daca voiau',
sa-~i reia aetivitiip.lep~ Pamant, omul era indispensabil.
:?i a~ a fost: fili lui Ziusudra~~ifamiliile lor au fost trimise .
pe erestele munp.lorpana dnd apele se vor retrage' din eampie
suficient ca aceasta sa poatii fi locuita. Cat despre Ziusudra,
anunnakii.. .
viafG ca unui zeu i-au dat,
Ca un zeu ve$nic sa traiasca.
rn hi" 'rRh..;~ -" &:- --~: . __ -_:' u::':::, \.aU,,~UUUJ<UUJ
A~~~. I..n .. " r,;,."t nnn ",.h;mh~rp~ ~lIf1iirii n:imiinte~tj"
eu .,Suflarea zeilor". Apoi I-au luat pe Ziusudra, "pastratorul se-.
mintiei umane" ~i pe sotia sa, sa "traiasca intr-un loc de departe" .
care sa poata rezista avalan~ei apelor. Textele sumeriene contin
dimensiuni ~i alte instructiuni structurale pentru diferitele punti
~i compartimente, atat de detaliat incat poate fi desenata tara
probleme, a$a c~m a fiicut-o Paul Haupt (Fig. $6). Ea i-a oferit
~ui Ziusudra ~i un navigator, instruindu-l sa conduca nava catre
"Muntele Salvarii", muntele Ararat. Fiind cel mai inalt munte
din .orientul Apropiat, va fi primul care va ie~i de sub apa. ,
in'Tara'Traversadi,
.in Tara Tilmun,
Locu/ de unde Vtu riisare,
I-au pus sa triiiascii.
. Trepte ~p!'~~er i.!~.?-
. 134/ Zecharia Sitchin
.-----.-------
Este clar acum ca pove~tilesumerienilor despre Zeii Ceru-
lui ~i ai Pamantului, desp\-~Crearea Omului ~i despre Potop au
constituit izvorul din care Orientul Apropiat antic ~i-ahranit cre-
dinta ~i "miturile". Am vazut cum credintele egiptene se potri-
vesc perfect cu cele suineriene, cum primullor centru religios a
fost numit dupa An, cumBenbenu/ seamana cu sumerianul GIR
etc.
in general se accepta acum ca relatarea biblica a Creatiei ~i
a altor evenimente de dinainte de Potop sunt versiuni concentrate
ale pove~tilorsumeriene.Noe, eroul biblic al potopului,este echi-
valentul sumerianuluiZiusudra(Utnapishtim in versiunea aca-
diana). Oar, in timp ce sumerienii sustin ca eroul a.primit nemu-
rirea, Biblia nu face nici 0 astfel de referire. Nemurirea lui Enob
este "rezolvata" de Biblie in cateva versete, spre deosebire de po-
vestea sumeriana a lui Adapa sau altele similare. Oar aceasta ati-
tudine abrupta a Bibliei nu a putut impiedica raspandirea, de-a
lungul mileniilor, a legendelor referitoare la eroii biblici ~i cala-
toriile sau revenirea lor in Paradis.
Conform unei legende foarte vechi, care a supravietuit in
mai multe versiuni care se trag dintr-o compozitie dinjurul anu-
lui 2000 LCh. numita Cariea /ui Adam # Eva, Adam s-a imbol-
navit la varstade 930deani. Vazandu-~itatal"bolind~ijelindu-se",
fiul sau Seth s-a oferit sa se duca la "cea mai apropiata poarta a
Raiului... ~i s~ se jeluiasca Domnului;~i-atunci E1poate ca-mi
va asculta plansul ~i i~i va trimite ingerul sa-mi aduca fructul,
dupa care tanje~ti"..:.fructul Pomului vietii.
Oar Adam, acceDtandu-sisoarta de muritor. nil voi~ nP.rat
sa i se puna capat durerilor. A rugat-o pe Eva sa-I ia pe Seth ~i,
amandoi, sa se duca "Ia vecinatatea Raiului", iar acolo sa ceara
nu fructul vietH,ci numai 0 "picatura din uleiul vietii" care curge
din porn, ,,~icu el ca sa ma ungi ~ide durere sa ma scapi".
Facand ce-i ceruse Adam, Eva ~i.Seth au ajuns la poarta
Raiului ~iau intrat la Dumnezeu. in cele din urma a aparut inge- .
rul Mihail, insa numai pentru a-i anunta ca cererea lor nu va fi
aprobata. "Vremea lui Adam s-a star~it", a spus ingerul, iar
moartea nu putea fi amanata sau impiedicatii. ~ase zile mai tar-
ziu, Adam a moot.
Chiar ~i istoricii lui Alexandru au creat 0 legiiturii iritte
Adam ~i aventOOlemiraculoase ale macedoneanului. Adam a
fost primul om care a triiit in.Rai, acest lucru fiind,considerat 0
dovada a existentei ~i a puterii acestuia. puntea de legatura era 0
piatra-minune care emitea lumina. Se spune ca. aceasta fusese
adusa din Gradina Raiului de ditre Adam, apoi a fost transmisa
din generatie in generatie pana a ajuns la un faraon nemuritor,
care i-a oferit-o lui Alexandru. -
Paralelele devin ~imai.evidente rladi citim 0 veche legenda
evreiasca, conform careia batul cu care Moise a realizat multe
minuni, printre care ~idespartirea apelor Lacului trestiilor, fuse-
se adus din Griidina Raiului de catre Adam. Acesta i I-a dat lui
Enoh, Enoh stranepotului sau Noe. Apoi a fost dat lui Shem~fiul
lui Noe, ~i, din generatie in generatie, a ajuns la Avram (primul
patriarh evreu). Stranepotul lui Avram, Iosif, I-a adus in Egipt,
unde a ajunsmare la curteafaraonului. Aici biitula ramas in mana
faraonilor egipteni, ajungand astfella Moise, care ajunsese print
egiptean inainte de a fugi in peninsula Sinai. in unele versiuni,
batul era tacut dintr-o bucatii de piatra, in altele, dintr-o ramura
a Pomului vietii, care cre~teain GriidinaRaiului.
in acest paienjeni~de relatii care merge pana'in cele mai
vechi timpuri, exista unele legende care illeaga pe Moise de
Enoh. 0 legenda evreiasca, numita "inaltarea lui Moise", poves-
te~tecumDumnezeuI-a chemat pe Moise pe muntele Sinai ~iI-a
msanawn ;:>(1-' "v :..~:: r- :___:~':' _'__xA;... ~~;nt Mni~1': ~ in-
cercat sa refuze porunca, in special datorita faptului ca nu era un
orator stralucit. Pentru a-i alunga retinerile, Dumnezeu a decis
sa-i arate tronul Sau ~i "ingerii cerului". Astfel, Domnul "i-a
poruncit lui Metatron, ingerul ajutator, sa-l duca pe Moise in
ceruri". Speriat, Moise I-a intrebat pe Metatron: "Cine e~ti?" iar
ingerul (literal "mesager") Domnului i-a spus: "Sunt Enoh, fiul
lui Iared, striimo~ultau." (insotit de Enoh, Moise a zburat prin
- ----.....--
- ......-
-L d4.
.
.._,..." .
.'-"",,~" "..' '., j
.. :. '.,- , ~-,,,:: -
1361Zecharia Sitchin
---.------
cele ~apte Ceruri ~i a varnt Raiul ~i Iadul. Apoi s-a intors pe
muntele Sinai ~j a acceptat rnisiunea.)
o alta carte vecbe, Cartea Jubileelor, va aduce maimulta
lumina referitoare la Enob ~ipreoeuparue sale fata de iminentul
potop, precum ~i la eroul aeestuia, stIinepotul sau, Noe. in
vremurile de demult a eireulat ~i sub titlul de Apoca/ipsa lui
Moise, fiinde~ sespune ca a fost serisa de Moise pe muntele
Sinai, treeutul fiindu-i istorisit de un inger. (Savantiieonsidera
ea' ~a a fost serisa in seeolul doi LCb.)
Cartea unneaza indeaproape relatarea biblica a Genezei,
oferind insa mai niulte amanunte, e~ ar fi numele sofijlor!ji fii-
celor patriarhilor antediluvieni. De asemenea, detaliaza 0 parte
din evenimentele din istoria omenirii in preistorie. Biblia ne in-
formeaza 'ea tatallui Enob a fost Jared ("eobor.ire"), insa nu ne
spune ~i de ee a fost riumit a~a. CarteaJubileelor oferii aceasta,
informatie. Se spune ea parintii lui Iared I-au nurnit a~ fiindca
in zi/ele lui. ingerii Domnului s-au pogorat pe Pii-
mant - cei numifi Vegbetorii - ea ei sii-i povii/Uiaseii pe
, jiU oamenilor,. ea sa fina judeeata # dreapta eredin!ii a
oamenilor.
Impartind epoeile in ,jubilee", Car/eo Jubileelor relateaza
mai departe ea "in al unsprezeeelea jubileu lared ~i-a luat sofie;
numele ei era Bar~ka (<<LuminaStralucitoare), fiiea lui Rasujal, 0
fiiea a fratelui tatalui sau... ~i ea i-a meut un Miat ~i i-au pus nu-
mele Enob. Si el (Enob) a fost orimuJ dintre mmp.ni r~rP <::_~ n;<::l'nt
pe Pamant care, a invatat serisul ~i ~oate cuno~tintele !ji intelep-
eiunea si care a seris semnele eerului intr-o carte in ordinea lunilor, " ,
ea oamenii sa ~tie anotimpurile dupa lunile care sunt'".
In al doisprezeeeleajubileu, Enob ~i-aluat ca soti~pe Edni '
("Edenul meu"), fiiea lui Qan-eLEa i-a naseut un fiu ~i i-au pus
numele Matusalem. Oupa asta, Enoh "a umblat cu ingerii Oom-
~ului ~asejubilee, iar ei i-au aratat toate cele care sunt pe Pa-
mant ~i in Cer... iar el a seris totul".
Trepte spre cer 1137
Oar deja apirusera problemele. Cartea Genezei spune ca,
inaintea Potopului, "fiii lui Otimnezeu au varnt di fiicele omului,
sunt frumoase !ji~i-auluat dintre ele neveste alese de ei. .. ~i lui
Dumnezeu i-a parot rau ea a faeut om pe Pamant... ~iDomnul a
spus: Am sa ~tergde pe fata Pamantului pe omul pe cafe I-am
facut".
Conform Cartii Jubileelor, Enob a jucat un oareeare rol in
schimbarea atitudinii. Oomnului, "fiindea a marturisit' despre
Veghetorii care pacatuisera cu fiicele omului": ~i pentfu a-I apa-
ra de riizbunarea ingerilor eazutil-a luat Dtimnezeu dintrefiii
oamenilor ~i I-a dus in Gradina Raiului". Nurnit in mod special
ea rinul dintre cele pattu locuri ale lui Oumnezeu pe Pamant, in
, GradinaRaiuluia fost ascunsEnob~iaeolo~i-aseris el Testa-
mentul., ','
Abia dupa asta s-a naseut Noe, eel ales sa supravietuiasea
Potopulw. N~terea lui, venita intr-un moment in care' fiii Oom-
nului se impreunau cu fiieele omului, a provocat 0 crizii conju-
gala in familia patriarhala. A~a cum relateaza Cartea lui Enoh,
MatusaIem a ,,ales 0 sofie,pentru fiul sau Lameb ~i ea a riimas
ins3rcinata ~ia nascut un fiu". Oar eand s-a naseut eopilul- Noe
- acestanu etadeloc obi~nuit: .
-'"
Trupulsau era alb precum zapada ~i ro~u ea bobocul
de trandajir, iar parul din capul siiu era alb ~i ere! ca lana
~i avea ochifrumo~i. '
$i cand (l deschis oehii s-a luminat toata easa ea de
In mnrP ~; tnnta r.afa .ftralucea.
$i apoi s-a ridieat in bra!ele moa~ei, a desehis gura
# a inceput sa v9rbeasca eu Domnul Dumnezeu.
...
~t, Lameh a fugit la tatal saU~i i-a spus:
Am niiscut un flu deosebit, care nu este c!! un flu de
om, ci seamiina cuflii Domnului; # elnu este canoi...
$i eu cred ea nu de la mine este, ci de 'a ingeri.
13~J ~charia_~itc!!!~
Treptes~.cer j)39
Suspectfutd,cu alte cuvinte, ca sotia lui a ramas insarcinata
nu cu el, ci cu un inger,.Lameha avut 0 idee: cumstrabunicul sau
Enoh statea cu fiii Domnului, de ce sa nu rezolve el problema?
EII-a rugat pe tatal sau: "Rogu-te, parinte al meu; du-te la Enoh,
care este tatal tau ~i afla de la el adevarul, caci casa lui este
printre ingeri."
Matusalema acceptat rugamintea fiului sau ~i, ajungand la
Laca~ul divin, I-a.chemat pe Enoh ~i i-a povestit despre copilul
neobi~nuit.Intreband pe ingeri, Enoh I-a asigurat pe Matusalem
ca Noe era intt-adevar fiullui Lameh, iar infiiti~arealui ciudata
era un semn a ceea ce va fi: "Caci va veni Potop pe Pi1mantvre-
me de un an" ~i ~umai acest fiu, care trebuia sa fie numit Noe
("mangaiere"), ~i familia lui urmau sa fie salvati. Aceste lucruri
.care vor veni, i-a spus Enoh, "sunt scrise ~i eu Ie-am citit in ta-
blitele dumnezeie~ti".
Termenul util~zat de acestescriptOO - extrabiblice- pentru
,;fiii zeilor" este Veghetori. Este exact acela~i termen folosit de
egipteni pentru zeii lor, Neter (care inseamna veghetor), precum
~i semnificatia numelui Shumer, locul aterizarii lor pe Pamant.
Cartile acestea care arunca lumina asupra evenimentelor ge
dinainte de Potop au fost pastrate in versiuni care sunt doar tra-
duceri .(directe ~i indirecte) ale originalelor ebraice. tnsa auten-
ticitatea lor a fo!!t confirmaUi de recenta descoperire a manuscri-
selor de la Marea Maarta, fiindcaprintre ele se afla ~i fragmente
care sunt indubitabil parti ale unor astfel de ,,memorii ale patri-
arullur .
De un interes deosebit pentru noi este un fragment care se
refera l~na~terea neobi~nuita a lui Noe, din care aflam termenul
original ebraic pentru ceea ce a fost tradus ca "Veghetori" sau
"Uria~i", nu numai de versiuriile antice, ci ~i de speciali~tii de
astiiZi (T.H. Gaster, The Dead Sea Scriptures ~i H. Dupont-Som-
mer, The Essene Writings from Qumran). Conform acestora, co-
~oana doi a manuscrisului incepe astfel:
Ctici in inima mea eu cred ca acest flu vine de la
unul dintre Veghetori, unul dintre cei Sflnfi. ~i (copilul
aparline cu adevarat) Uri~ilor.
$i inima mea s-a intristat din cauza copilului.
$i atunci eu, Lameh, m-am dus la sofia mea Bath-
Enosh ~i i-am spus: .
(Vreau sa-mi juri) pe cel mai de Sus, Domnul Dum- ,
nezeu. Stapanullumii,.
..capetenia Fiilor Cerului, ~a-mi vei spune adevar...
Dar, daca examini1m-originalul ~braic(Fig. 57); descoperim
ca termenul folosit nu este cel de Veghetorsau Uria~,ci tot cel
utilizat in Biblie, nefllim.
Astfel, toate caqile vechi se confirma una pe cealalta.
Zilele de dinaintea Potopului au fost zilele in care "Nefili-
mii erau pe Pi1mant- Cei putemici, Oamenii cu rachete."
In cuvintele Listei sumeriene a regilor, "Potopul a maturat
Pi1mantul" la 120 shars - 120 rotatii a cate 3600 de ani - de la
prima aterizare. Aceasta il plaseaza acum cca. 13.000 de ani.
Este exact perioada in care s-a inche{at abrubt ultima glaciatiune
~i a inceput agricultura. A fost urmata dupa aIti 3600 de ani de
Noua Epoca de piatra (a~a cum este .numita de savanti), epoca
olariei. Apoi, dupa alti 3600 de ani, a inflorit dintr-o data civili-
zatia, in "campia dintre moo" - Shume~.
,,~i t!Jt Pamantul avea 0 singura limba ~i acelea~i cuvinte",
SIJuneBiblia, dar curand dupa ce oamenii s-au stabilit in Tara ~i-
"_1 n
TJ'ro3'" Krl:1flMP tD' KNaM:1r-n tD" ~~ 10m me IC1
I
Kn aaMu7'1"3nIPD"'1~'" a
,n"1DK'l "MDK~ '1 n'M n'nanK 1D" :uKrna
D"D'mJ'1c ,'1D~ MQ' mt)~ K"m 'UTIau
.
Fig.57
:-------
----
--.---
140 I Zecharia Sitchin
--
near (Surner) ~i ~i-au cohstruit case din c3r3mida ars~ ei s-au
unit pentru "a zidi 0 cetate ~i un Turn care sa atinga cerul~'. .
Textele surneriene din care s-a tras aeeasta relatare biblica ou
au fost inca descoperite, insa gasirn alUzii la acest evenirnent in
alte lucrari. Ceea ce pare ca s-a intamplat a fost 0 incercare a lui
Ea de a obtine cu ajutorul oarnenilor eontrolul facilitati10r spatiale
ale nefilimilor - unul din inultele incidente dintre Ea ~i Enlil. Ca
urrnare a acestui eveniment, Biblia spune ea Durnnezeu ~i eolegii
sai nenurniti au .decis sa irnpr~~tie Ome~ ~i sa Ie ..meurce"
limbile - oferindu-Ie civilizatii diferite ~i separate.
Deliberarile zeilor in epoca de dupa Potop suot relatate de
unele texte surneriene. Unul dintre ele, nurnit Epopeea lui Etana,
spune:
Marii anunnaki au linut slat sa vada ce sa faca cu
oamenii. Cei care au creat cele patro fari, care au zidi/
cetafile, care cercetaupamantul erau prea nobili pentro
Omenire.
Decizia de a infiinta pe Parnant patru regiuni a fost euplata
eu decizia de a pune interrnediari (regi.-preop) intre zei ~i Ome-
nire, "astfel regatul s-a pogoratdin eeruri pe Pamant". . .
Intr-o incercare - ce s-a dovedit inutila - de a ineheia sau
atenua lupta dintre farniliile tuiEnlil ~i Ea, zeii au lIas la sorti
care ce regiune va prirni in stapanire. Astfel, Asia ~iEuropa i-au
revenit lui Enlil ~i farniliei sale, iar Africa lui Ea;
Prim:l.Rp.P111np ~ rivili7<ot;..; <0f'ncot ~If n"",t.._:.. ..: .: ~I-
I .
din j~ ei. Zona delur<?asacare a devenit leaganul agrieulturii !ji
vietii civilizate, care a ajuns sa fie eunoscuta sub nurnele de EIarn,
i-a fost data lui NIN.UR.TA, rno~tenitorullegal allui Enlil. Au
fost gasite unele texte surneriene care povestesc 'eforturile eroice
ale lui Ninurta de a inchide trecatorile din rnuoti Penku a-~i pro-
teja supu~ii urnani de necazurile cauzate de Potop.
Cfu1dnoroiul care acoperise Cfunpia dintre cele dow rnuri s-a
uscat suficient pentru a perrnite recolonizarea, Shumerul !jiregiunea
t.
!:r:pte sp!!!-_~erL~}.
care se intindea spre vest catre Mediterana i-au fost acordate fiului
lui Enlil NAN.NAR (Sin in acadiana). Zeu binevoitor, el a supervi-
zat refacerea Suineiului, reconstruind ofa!jeleantediluviene pe locu~
'ri~elor originale ~i infiintfu1d. altele noi. Printre acestea din urrna se
afla ofa!jul sau preferat, Ur, locul de na!jtereallui Avraffi.Reprezen-
't3rile sale contin serniluna, care era "corespondentul" lui celest (Fig.
58). Fiului celui iIlai rnic allui Ehlil, ISH.KUR (nurnit de acadieni
Addd), i;.a fost oferita zona de nord, Asia Minor !jiinsulele medite-
'.,
~
j
3 4
.111l
1\
7
~'TIt,
.~. ill I~Atr
Fig. 58
I
.\
I
,I
I
1
I
I
Zeii din Cer !ii de pe Pamant
1. ENLll.. 2. NINURTA 3. NANNAR/Sin 4. ISHKURJAdad 5. NERGAL
6. GlBIL 7. MARDUK.IRNINIIIshtar, Stapana Putemica (8), incantatoare (9),
Razboinic (10), Pilot (11)
142/ Zecharia Sitchin !!!J!~.!l!!!!._~!r/ 14~
_. , --,-- --.-.--.---.--
raneenede unde a ajunsciviiizapa- ,,regalitatea"- in Grecia.
Asemenea lui Zeus in Grecia, Adad era reprezentat calare pe un taur
~it~d inmanauntrasnet.
Ea a impaqit cea de-adoua Regiune,Africa,intrefiii sai.
Se ~tieca.,un fiu numit NER.GAL a domnit peste parte~ d~ sud
a Africii. Un fiu pe ,nume GI.BIL a invatatde la taUilsauarta.
mineritului ~i a metalurgiei ~i a preluat controlul minelor de aur
africane. Un al treilea fiu - favoritullui Ea - a fost numit dupa
planeta natala, MARiJUK, ~i a fost invatat de tatal sau astrono-
mia ~icelelalte ~tiinte. (Pe la 2000 lCh., Marduk a uzurpat con-
ducerea Piimantului ~i a fost declarat zeul supremal Ba~ilonului
~i al "celor Patru colturi ale Pamantului".) ~i, a~acumam vazut,
un fiu numit de egipteni Ra a condus centrul civilizatiei din Re-
giunea sa, cea din valea Nilului.
A treia Regiun~ a~acum s-a descoperit cu cca. cincizeci de
ani in urma, a fost in India. ~i acolo a aparut in antichitate 0
mare civilizatie, la aproape 1000 de ani dupa cea sumeriana.
Este numita civilizatia vaii Indului, iar centrul sau se afla intr-un
ora~ nedescoperit inca, Harappa. Damenii de acolo venerau nu
un zeu, ci 0 zeita, reprezentata in figurine ~i statuete ca 0 femeie
atragatoare, impodobita cu coHere.
Datorita faptului ca scrisul civilizatiei din valea Indului nu a
fost inca desciftat, nu ~timcum i~i numeau ei zeita sau cine era
ea. Concluzia noastrii este ca ea era fiica lui Sin, pe care sume-
rienii 0 numeau IR.NI.NI ("StiipanaPutemica, Placut Mirositoa-
re"), iar acadienii Ishtar. Textele s1.1meriene spun ca domeniul ei
era un tinut indepiirtat numit Aratta - 0 zona agricola, la fel ca si
narappa - spre care ea se aucea zburandca pilot.
A patra Regiune a fost infiintata de anunnaki din necesi-
tatea unui spatioport ~ 0 regiune pentru uzullor exclusiv. Toate
facilitiitile lor spatiale construite de la prima aterizare - spatio-
poi'tul de la Sippar, Centrul de control al misiunii de la Nippur -
au fost spulberate de Potop. Campia mesopotamiana era inca
prea mla~tinoasapentru a~aceva. Trebuia gasit un alt loc - mai
~idicat, insa potrivit pentru scopurile lor, ascuns, insa accesibil -
pentru spatioport ~i anexele sale. Trebuia sa fie 0 "zona sacra" -
in care se ajungeanumaicu permisiunealor. to sumerianaera
numitaTlL.MUN~ literal "Tara rachetelor".
La conducerea acestui nou spatioport a' fost pus fiullui Sin
: (nepotul lui Enlil),ftatele geamiin al lui Imini/Ishtar. Numele
sau era UTU ("Stralucitorul") - Shamash in acadiana. EI a fost
cel care fusese insarcinat cu operatiunea "Potop':!I",evacuarea
spatioportului vechi de la Sippar. Era ~eful astronautilor de pe
Pamant, "Vulturii", ~i i~i purta <:umandrie uniforma la ocaziile
oficiale (Fig. 59).
to zilele' de dinaintea Potopului, spun traditiile, cativa
muritori ale~i au fost lansati in cer de la spatioport: Adapa, care
a ratat ocazia; Enmeduranki, pe care zeii Shamash ~iAdad I-au
dus in Laca~ul ceresc pentru a fi initiat ca preot (~i apoireadus
pe pamant). Apoi Ziusudra ("Viata prelungita"), eroul Potopu-
lui, care a fost luat impreuna cu sotia sa in Tilmun.. .
Dupa Potop, spun istoriile sumeriene, Etana - unul din pri-
mii' conducatori din Kish, a fost luat intr-un Shem ~i ridicat in
Laca~ul zeilor, acolo fiindu-i oferite Planta reintineririi ~i aduca-
toare de na~tere ~insa el a fost prea speriat pentru a duce calato-
.1
I
I I
\
Fig.59
144 I Zecharia Sitchin
-'-'-
ria pana la capat). Faraonul Thothmesrrutmes III pretinde in
inscriptiile sale.ca zeul'Ra I-a luat cu el, inconjurand impreuna
cernl ~iintorcandu-se inapoi pe Pamant:
A deschis pentru mine poarta Ceru/ui.
A deschis pentru mine poarta orizontu/ui.
Am zburat /a cer ca $oimu/ divin...
Ca sa pot vedea caile misterioas.e ale ceru/ui...
$i mi-a fost data infe/epciunea zeilor.
Ulterior, shem-ul a fost venerat ca un obelisc, iar racheta
. salutata de "Vulturi" a tacut loc sacnduiPomal. vietii (Fig. 60).
Dar in Suiner, acolo.unde zeii erau 0 prezentii cotidiana - c.ain
Egiptul primului faraon - li/mun, "Tara rachetelor", era un loc
real: locul unde omul putea afla Nemurirea.
~i tot acolo, in Sumer, a fost consemnata povestea omului
care, neinvitat de zei, a incercat sa-~i schimbe soarta in ciuda
.tuturor impotrivirilor.. ,
~
.
~
"'0 , I
. -=.f ~I
. - I .
Fig. 60
~ '_.
If,
1
VII
I).
. GILGAMESH: REGELE .
CAREA REFUZATSA MOAM
Povestea stimeriana a primului Cautatot al Nemuririi
cunoscut se refera la unrege care a domnit cu mult, muIt timp in
urma ~i care i-a cernt na~ului sau divin sa-l lase sa intre in "Ta-
ramul vietii". Despre acest conducator neobi~nuit,scribiiantici
au scris epopei. Se spune despre ~l ca:
Lucruri ascunse a vazut.
Ce-i Omului ascuns el a ajlat.
$i chiar a adus ve$ti
Din vremea de dinainte dg Potop.
Calatorie mare ajacut.
De mare ostenea/ii # neca~uri marL
Cand s-a intors. pe un sta/p mare
A {recut toate faptele sale.
I
I
,/
Din povestea sumeriana au mai ramas mai putin de doua
sute de versuri. jnsa 0 cunoa~temdin traducerile in limbile po-
noareJor care au urmat sumerienilor in Orientul ADroDiat:asi-
. rieni, babilonieni, hititi, hurieni. Toti au spus ~i au tot spus aceas-
ta poveste, iar tablitele de lut pe care a fost scrisa - unele pastrate
integral, altere ,fragmentar, iar unele ininteligibile -. au permis
eercetatorilor sa puna cap la cap epopeea." . . .
Esentiahll provine din douasprezece tablite de lut serise in .
aeadiana, care provin din biblioteca lui Ashurbanipal din Nini-
ve~Ek au fost gasite de George Smith, a carni siujba la British
Museum era sa sorteze ~i sa eatalogheze zecile de mii de Hiblite
146/ Zecharia Sitchin
-----------.-
~i fragmente de tablite care au sosit la muzeu din Mesopotamia.
Intr-o zi, i-au carot ochii pe un fragment care relata povestea po-
topuluio(Nu putea fi 0 gre~eala: textul cuneifonn, din Asiria,
continea povestea unui rege care I-a cautat pe eroul potopului ~i
a aflat de la el relatarea acestui eveniment!
Cu un entuziasm de inteles, conducerea muzeului I-a trimis
pe Smith la fata locului pentru a d~scoperi fragmentele lipsa. Cu
mult noroc, el a gasit suficiente fragmente pentru a putea
reconstrui textul ~i a ghici ordinea tablitelor. tn 1876, el a demon-
strat di era vorba de, a~a cum ~i-a intitulat el lucrarea, The
Chaldean Account of the Flood (Povesteacaldeeana a potopului).
Din limba. ~i stil, a ajuns la c<.mc1uziaca a fost compusa in jurul
lui 2000 LCh. in Babilon.
George Smith a citit numele regelui care I-a cautat pe Noe
/sdubur ~i a sugerat ca nu este altul dec~t biblicul Nimrod. Pen-
tru 0 vreme, cercetatorii au preluat aceasta varianta ~i s-au referit
la cele doisprezece tablete ca la "epopeea lui Nimrod". Alte
.descoperiri ~i cercetiiri au stabilit originea sumeriana a pove~tii
~i s-a reu~it citirea corecta a numelui regelui: GIL.GA.MESH.
Din alte texte istorice - incb.lsivLista regilor sumerieni - s-a
confinnat ca a fost conducatorul ora~uluiUruk, biblicul Erec, pe
la 2900 LCh. Deci 'Epopeea lui Gilgamesh, cum este numita
astiizi, ne duce inapoi cu 5000 de ani.
Pentru a intelege epopeea, este important sa se' cunoasca
istoria ora~ului Uruk. Confinnand-'relatiirile biblice, istoriile
sumerienesustin ta dupa potop, monarhia- dinastiileregale.- au.
II1I,;~pUl cu Nsn. ue aici a rost transterata 1a Uruk in unna
ambitiilorzeit~i'Iminillshtar, ciireianu-i placeadeloc domeniul ei.
La in~eput, Uruk era doar locul unui templu al lui An,
"Domnul cerurilor", construit in vfuful unui zigurat numit
E.AN.NA("casa lui An"). Cu rarele ocazii cand vizita Pamantul,
An triigea la Imini. I-a oferit titlul de IN.AN.ANA - "cea placutii
lui An" (barfele sustin. ca ea era placuta intr-un mod deloc
platonic) ~i a instalat-o la Eana, care altfel era neocupat.
- .--------.------..---
!repte spre cer /147
.~
Dar lace bun un ora~ rara oameni, un conducator tara
supu~i?Nu prea departe spre sud, pe tiinnurile golfului Persic,
Ea locuia la Eridu in semiizolare. De acolo, el supraveghea
evolutia omenirii, oferindu-Ie oamenilor tot felul de cWio~tinte.
Dichisita ~iparfumatii, Inana i-a fiicut 0 vizita lui Ea (~are-i era
unchi). tmbiitandu-se ~i fennecat de ea, i-a oferit ce-~i dorea:
transfonnarea Urukului in noul centru al civilizatiei sumeriene,
capitala monarhiei in locul Kishului.
Pentru a-~iatinge planurile grandioase, zeita mai trebuia sa
intre in cercul interior al celor doisprezece zei. Ea i-a cerut
ajutorul fratelui sau UtulShamash. Daca in zilele de dinaintea
potopului, mariajele intre zei ~i femeile oamenilor era prohibita,
interdictia fost eliminata dupa potop. A~a se face ca marele
preot al templului lui An era un fiullui Shamash de la () femeie.
Ishtar ~i Shamash I-au uns rege al Urukului, infiintiiJIdprima
dinastie de. regi-preoti. Confonn listei sumeriene a regilor, a
domnit 324 ani. Fiul sau "care a construit Uruk" a condus 420
de ani. Cand Gilgamesh, al eincilea rege din dinastie, a ajuns pe
I
.1
I
I
I
2r.
Fig. 61
- -..-
. 1~~J _?:e~h~~~_~!~~!!i!t
!!:epte~re cer~ 149
tron, Uruk era deja centrul civilizatiei sumeriene, stapanindu-~i
vecinii ~i fadind comer! la mari depiirtari. (Fig. 61)
Ruda cu marele zeu Shamash, pe linie paterna, Gilgamesh
era co~siderat "douii treimi zeu, 0 ,treimeom" datoritii faptului
ca mama sa era zei,a NIN.SUN(Fig. 62). Din aceastiicauzii i s-a
acordat privilegiul de a-~i scrie numele cu prefixul "divin".
Mandru ~i sigur pe el, Gilgamesh a inceput ca un rege bi-
nevoitor ~i con~tiincios;lansandu-se in ac,iuni de sporire a ora-
~ului ~iimpodobire a templelor. Dar pe masura ce dobandea mai
multe cuno~tintedespre relatii1edintre oameni ~i zei cu atat de-
venea mai filosof ~i nelini~tit. in mijlocul bucuriei, gandurile
sale se indreptau spre moarte. Va trai el mai muIt, datorita celor
"doua treimi" de zeu sau la fel ca ceilal,i oameni din cauza tre-
imii umane? Curand, el ~i-amarturisit nelini~tilelui Shamash:
Capul spalat. in apa sa te-mbai.
Grija sa ai de eel mieuf ee mana li-o apuea,
solid-Ii fii-o sa se bucure.
. fiindeii asta-i soarta Omului.
Dar Gilgamesh a refuzat sa-~i accepte soarta. Nu era el douii
treimi divin ~i doar 0 singurii treime om? De ee sa detennine par-
tea cea mai mica soarta sa, ~i nu cea mare, de natura divina? Ban- I .
tuind ziua ~i friimantandu-senoaptea, Gilgamesha ineeput sa se
amestece in viata tinerelor cupluri, poruncind ca,mireasa sa se
impreuneze mai intai cu d. Apoi, intr-o seama awt 0 viziune pe
care..aconsiderat-o semn riiu. S-a repezit la mama sa pentru a-i
povestivisulca sa i-Iinterpreteze: '
in or~ul meu oamenii mor; suparata mi-este inima.
Oamen;; mor; grea imi este inima...
Omul eel mai fnalt nu se poate iniilta la eer; ,
Omul eel mai lat nu poate aeoperi Pamantul.
Mamii.
Azi-noapte nu m-am putut Uni$ti.
$i m-am pUmbat pe strazi.
In miezul noplii. semne mi-arl aparot.
o stea se fiieea din ee in e~ mai mare in eer.
Lucrarea lui Anuspre mine eobora!
,,~i eu voi c~dea peste zid?" I-a intrebat pe Shamash, "voi
avea soarta cruda?"
Evitand un raspuns direct - poate necunoscandu-l - Sha-
mash a incercat sa-I faca pe Gilgamesh sa-~iaccepte soarta, care
va fi aceasta, ~i sa se bucure de viata cat putea:
"Lucrarea lui Anu" ~e cobora din cer a ciizut pe Piim3nt
Hingael, continua Gilgamesh:
Sa 0 ridie am ineereat.
Prea grea era pentro mine.
rand 7.P;; nil fflrllt np nnmpni
Moartea Ie-au harazit.
Viala au pastrat':'o numai pentru ei.
Din aeeasta eauza:
Burta sa iti fie pUna, Gilgamesh.
Vesele~te-te # noaptea $i ziua!
Din fieeare zi. sarbiitoare fii.
Zi $i noapte, petreee # eanta!
Hainele sa-Ii fie proaspete.
A : #..." _1 #:-
Dar nici macar nu s-a mi$cat.
in vreme ce se chinuia cu obiectul, care poobabil ca se in-
gropase adanc in pamant, "orii~enii s-au repezit'la el, nobilii in
jurullui se invarteau". Caderea obiectului a fost viizutiide intreg
ora~ul,fiindca"tot Drukulera acolo".,,Eroii"- cei potemici- /
I-au ajutat pe ,Gilgamesh sa disloce obiectul ciizut din eer: ,,Eooii
I-au apucat de partea de jos, iar eu de partea sa de sus."
150/ Zecharia Sitchin
n___________
!!!P!.~!:!! Cer / 15~
~H.wi\'
vine la tine... el e cel mai putemic.in tara... ~iniciodata nu te va
parasi. Acesta este intelesul viziunii."
~tia despre ce vorbea, fiindca, fara'ca'Gilgamesh s~ ~tie,'ca
raspuns la plangerile oamenilor din Uruk, zeii aranjasera ca un
salbatic sa soseasca la Uruk pentru a-i distrage atentia de la
preocuparile sale sumbre. Era numit ENKI.DU - "creatura lui
Enki" - un salbatic care traise in paduri printre animale ca unul
dintre ele: laptele salbiiticiunilor I-a supt". Este reprezentat cu 0
barba deasa, paros, gol, deseori fiind infati~atin compania prie-
tenelor sale animale. (Fig. 64)
Pentru a-I atrage, nobilii din Uruk au angajat 0 prostituata.
Enkidu, care pana atunci cunoscuse numai compania animalelor,
s-a impreunat cu ea de mai multe ori. Apoi, ea I-a adus intr-o ta-
bara din apropierea ora~ului, unde a fost invatat sa vorbeasca,
obiceiurile din Uruk ~i preferintele lui Gilgamesh. "Distreaza-I
pe Gilgamesh, la jocuri sa-i fii tovara~."
Prima intalnirea avut loc intr-o noapte, cand Gilgamesh ~i-a
parasit palatul cautand 0 aventura sexuala. Enkidu I-a intalnit pe
strada, barandu-i drumul. "S-au ap-ucatunul pe altul ~i s-au im-
pins ca ni~tetauri." intimpulluptei, "zidurile se cHitinau,u~ile
se zdrobeau". in cele din urma, Gilgamesh "genuchiul ~i I-a in-'
doit": meciul se incheiase. Pierduse in fata strainului."Furia i s-a
domolit, Gilgamesh s-a intors." Ab.iaatunci i-a vorbit Enkidu ~i
Gilgamesh ~i-a amintit cuvintele mamei sale. Acesta era deci
prietenul sau. "S-au sarutat ~i s-au imprietenit."
Cand cei doi au devenit buni prieteni, Gilgamesh i-a
i:mparta~lt lUI t:.nKlUU 1~1llt:1Ut: ~i1J". n.UIU~, "v...~.~~~..~ ::..:.:':_ .:_
lacrimi s-au umplut, inima i s-a-ntristat, din greu ofta". Atunci
el i-a spus lui Gilgamesh ca exista 0 posibilitate sa-~i schimbe
soarta: sa patrunda in Laca~ul secret al zeilor. Acolo, daca Sha-
mash ~iAdad il vor sustine, zeii i-ar putea acorda statutul divin
la care avea dreptul.
"Laca~ul zeilor, i-a spus Enkidu, era in Muntele cedrilor."
L-a descoperit din intamplare, spunea el, cand haladuia prin pa-
. .
Fig. 63
Fig. 64
Daca obiectul nu este descris in'text, cu siguranta ca el nu
era un meteorit, ci un obiect demo de a fi numit lucrarea lui Anu
insu~i. Cititorul antic nu avea se pare nevoie de prea multe ex-
plicatii fiind probabil familiar cu termenul ("Lucrarea lui Anu")
sau cu reprezentarea acestuia. Probabil ca despre el este vorba
pe un sigiliu cilindric (Fig. 63).
Textul epopeii descrie partea de jos, care a fost ridicata de
catre eroi, cu un termen care poate fi, tradus prin "picioare".
Avea ~i alte parti protuberante ~i chiar se putea intra in el, dupa
cum reiese din descrierea lacuta:
Am apiisat cu putere lala lui.
Dar n-am putut sii-i scot acoperiimiintul.
nici sii-i ridic Ascensorul...
Cu 0 mare wilviitaie canar.1l1; l-nm ,flrnfl
$i in miiruntaiele lui am intrat.
Mi$ciitoarele "Care imping inainte"
Le-am ridica! # Ii Ie-am adus.
Gilgamesh era sigur ca aparitia obiectului era un semn din
partea zeilor referitor la soarta lui. Dar mama lui, zeifa Ninsun,
I-a dezamagit. Ceea ce coborase ca 0 stea din Cer, a spus ea, pre.
veste~tesosirea "unui tovara~devotat ce te va salva, un prieten
- ----
I
I
I
I
I
I
152 1Zecbaria Sitchin
-- --------
duri alaturi de animale. Dar era pazit de un monstru infrico~ator
.nurnit Huwawa: .
L-am giisit, prietene, in mun{i
Pe cand hii/iiduiam cu fiare/e.
$i mu/te /eghe se intinde in piidure:
jn miezu//ui am intrat.
Huwawa (ute ac%). Sforaitu/ siiu e ca un potop,
Gura /ui foc aruncii;
$i riisuj1areamoarte... .
paznicu/ Piidurii cedrilor; Riizboinlcu/ de foc.
I] preaputernic, nu se odihnqte...
Ca sii piizeascii Piidurea cedri/or; .
Pe oameni ca sii-i inspiiimante, nlilf-a pus.
"
Numai faptul ca Huwawaavea ca principaIasarcinasa-i
opreasca pe muritori sa intr~ in Padurea cedrilor nu a tacut dedit
sa mareasca dorinta lui Gilgamesh de a patrunde in acest loc. Cu
siguranta, acolo putea sa Ii se aHiture zeilor ~i sa scape de soarta
sa muritoare:
Cine,prietene,sd urcefacerpoate? ,.
Numai ze;;,
Ducandu-se in pe$terile /ui Shamash.
Zile/e Omu/ui sunt numiirate,
$i ei nu adunii decat vant.
Chiar $i tu te temi de moarte,
" .
- -T-r -- -- .~... ,.- ,.~.
A$a cii
Lasii-mii s!i merg 'naintea ta,
$i gura ta sii-mi zicii:
"Mergijarii teamii!"
Acesta era deci planul: mergand m "pe~terilelui Shamash"
din Muntele cedrilor, pentru a putea sa "urce la cer" precumzeii.
------.---- -.- -_.~
Treptf! spre cer 1153
...
Chiar ~i cel mai malt om, a spus Gi,lgamesbmai inainte, ,,DU
poate sa ajunga la cer'. Acum aflase locul de unde se putea
ajungela Cer.Acazutmgenuncbi ~is-arugat lui Sbamasb: ,,Lasa-
ma sa merg, 0 Sbamasb! Miinile-mi sunt impreunatein rngaciu-
ne. .. la locul aterizarii, da ordinul... Ofera-mi protecpa ta!"
Versurile care contin raspunsul lui Sbamasb sunt din ne-
fericire pierdute. Aflam daar ca "Gilgamesb a privit Semnul...
fata lui s-a umplut de lacrimi". Se pare ca i se daduse voie sa
continue, tnSa pe propriul risc. Cu t~ate acestea, Gilg~esb a
decis sa continue ~i sa se lupte cu Huwawa tara ajutorul zeului.
"Daca nu voi reu~i", aspus, oamenii ma vor pomeni: "Gilga-
mesh, vor spune ei, a fost mvins de Huwawa." Dar dad. voi reu-
~i, a continuat - voi obtine un Shem- vebiculul "cu care se atin-
ge ve~nicia". .
Cand Gilgamesb a poruncit sa i se faca arme' speciale co
care sa se lupte cu Huwawa, inteleptii din Uruk au mcercat sa-I
convinga sa renunte. "E~ti inca tanar, Gilgamesb", au spus ei,
a~adi ceorost avea sa ri~tesa moara cind mai aveamulti ani ma-
inte, pentru ceva in care nu se ~tiedaca avea vroo~: "Ce vei
obtine nu se ~tie."Adun~d toate informatiiledisponibile despre
Padurea eedrilor, ei I-au avertizat pe Gilgamesb: .
Am ajlat ca Huwawa miiiastru a fost construit,
Cine-i poate sta in fata?
-0 /upla inega/ii .
Cu-aceasla m~iniirie de asediu.
Dar Gilgamesh "a privit injur ~i le-a zambit". F:aptulca se
spunea despre Huwawa ca' este un monstru mecanic, 0
"ma~inarie de asediu", I-a incurajat sa creada ca era intr-adevar
eontrolabila prin poruneile 'zeilor Sbamasb IfiAdad. Cum el nu
reu~ise sa obtina sprijinullu Sbamasb, a cernt ajutorul.mamei
sale pentru asta. "Luandu-se de mana, Gilgamesb IfiEnkidu au
mers la Palatul eel mare, la Ninsun, Marea regina. Cind a intrat,
Gilgamesh a inaintat ~ii-a zis: ,,0, Ninsun! Intr-o calatorie mare
154/ zecharia Sitchin
.-
voi pleca, acasa la Huwawa. 0 mare batalie voi lupta, pe cai
nemaibatute voi umbla. 0, mama, roaga-te tu lui Shamash
pentru mine!"
,,Ninsuna intrat in camera ei, i~ipuse 0 rochie ceope trupu-i
se lipea, margele ce pe sani i se odihnesc..." Apoi a inceput sa
~ergJi1 ~hS~arp~~ ~c~B y~ga;pe2~~ace~s~a.~ala,to_ri~ ~.~~,
el: "De ml T!aldat ca fiUp-e<JIlgamesll,rOe-'Ce 0 m~~:~~DI~B .~-,i
tu i-ai dat? $i-acuma I-ai tacut sa piece departe, acasa la Huwa-' .
wa!" I-a cerut lui Shamash sa-I apere pe Gilgamesh:
Pana ee va ajunge in Padurea eedrilor,
Pana ee va omori pe Huwawa,
Pana eand aeasa se va intoaree.
Caod popuhltia a aflat ca Gilgamesh pleaca in tara lui Hu-
wawa, a venit la el ~i i-a urat succes. inteleptii ora~ului i-au ofe-
rit sfaturi mai practice: "Lasa-I pe Enkidu sa mearga inaintea ta,
caci ~tiedrumul. .. prin padure, pe drumurile lui Huwawa sa pa-
trunda... eel care merge inainte, tovara~u'~~isalveaza!" $i ei au
invocat binecuvaotarea lui Shamash: "Fie ca Shamash sa-ti im-
plineasca dorinta ce-o dore~ti, el sa-ti limpezeasca ochii, calea
sa ti-o batatoreasca, drumul de oameni nebatut, muntele de oa-
meni necalcat!"
Ninsun ~i-aluat la revedere in cuvinte putine. Intorcaodu-se
spre Enkidu, i-a cerut sa-I apere pe Gilgamesh: "De~i nu ai ie~it
din paotecul meu, ca fiu eu te adopt", i-a spus. "Apiira-Ipe rege
ca pe fratele tau." Apoi ~i-apus emblema la gatullui Enkidu.
~: __; .JI_~ _." t
--- -.- r &&"".
Tablita a patra relateaza caliitoria celor doi catre Padurea
cedrilor. Din nefericire, este atat de sparta incat, in ciuda desco-
peririi unui text in limbahitita, nu s-a putut intelege nimic din ea.
Este evident insa ca cei doi au mers cale lunga, spre vest.
Din cand in cand, Enkidu incerca sa-I convinga sa renunte.
Huwawa, ii spunea, poate auzi 0 vaca mi~candu-sede la ~aizeci
de leghe. "Plasa" lui poate prinde de la mare distanta, strigatele
T!!!l!!t!.!Ere.er i!~5.
sale de la "Locul de unde se rasare" ajung paoa la Nippur. ,,sla-
biciunea it cuprinde" pe eel care se apropie de padure. Sa ne In-
toarcem, se ruga el. Dar au continuat:
La muntele verde eei doi au ajuns.
Cuvintele amulisera
~ '0 2 ,, .~. ;.,,$ iT}.tge~rf ~(ate(Ju... ,
, . ~ ., " " ;. '.. fk t~e~ri;siateai[i~i pfiviau $j)repadure.
La inallimea eedrilor ei priveau,
La intrarea in padure se uitau.
Unde Huwawa voia sa se duea, aeolo earare era,
drept era drumul, de foe era drumul.
La Muntele eedrilor ajunsesera,
Laea~ul zeilor,
Raspantia lui Ishtar.
Uluiti ~i obositi, cei doi s-au culcat. In toiul noptii insa au
fost treziti. "Tu m-ai trezit?" I-a intrebat Gilgamesh pe Enkidu.
Nu, a raspuns acesta. Abia se culcara la loc ~i Gilgamesh it trezi
iara~ipe Enkidu. Vazuse ceva extraordinar ~i nu era sigur daca
visase sau era treaz:
, I
In viziunea mea, prietene,
Pamantul s-a zguduit,
M-a trantit jos, piCioarele mi-a prins...
Lucirea era neasemuit de tare!
Un om a aDarut.
Cel mai de seama om era...
Din pamant 1IJ-aseos afara.
Apa de baut mi-a dat, inima mi-a potoUt.
Mi-a pus picioarele la loe pe pamant.
Cine era acest om - "eel mai de seama" - care I-a tras pe
Gilgamesh din p~ant? Ce era "Iucirea neasemuit de tare" care
a acompaniat cutremurul? Enkidu nu putea sa raspunda. Obosit,
156/ Zecharia Sitchin
!t.tp!~_Sp!'!. cer:J_!5_Z
- ---.-.
in toiul veghii,
Somnullui Gilgamesh s-a sfar~it.
S-a ridicat, spunandu-i fratelui siiu:
"Frate, tu m-ai strigat?
De ce sunt treaz?
Tu m-ai atins?
De ce m-am trezit?
N-a trecut un zeu pe-~ici?
De ce mi-e carnea amorfitii? "
care ii vorbise lui Gilgamesh.Dar cand incerdi s-o deschidii fu
impins la 0 parte de 0 forta nevazuta.Vremede douasprezecezile
a zacut paralizat.
Cand a putut sa se mi~te~isa vorbeasca din nou I-arugat pe
Gilgamesh:-"Sa nu mai mergem in inima padurii!" Dar Gilga-
mesh avea 0 veste buna pentru tovara~ulsau: cat i~irevenea dupa
~oc, el - Gilgamesh - gasise un tune1. Dupa sunetele care se
auzeau din el, Gilgamesh era sigur ca era legat de "pe~tera de
unde se dau poruncile". Haide, I-a grabit pe Enkidu, "nu rnai sta,
prietene, sa mergemamandoi!"
Gilgamesh avusesedreptate, fiindca textele sumeriene spun
el s-a culcat la loc. Lisa Ijnj~teanoptii a fost spulberata inca 0
data:
ca
Negand ca I-ar fi trezit pe Gilgamesh, Enkidu I-a lasat pe
tovara~ul sau sa se intrebe da~a vreun ,,zeu a trecut pe-aici".
Uimiti, cei doi s-au cu1cat la loc, insa au fost treziti inca 0 data.
De data asta Gilgamesh descrie ce a vazut:
Intrand in piidure,
liica~ul secret al anunnakilor
se deschise.
Viziunea ce-o avui de tot fu infrico~iitoare!
Cerurile {ipau, piimantul bubuia.
De$i zorii se ariitau, intunericul ciizuse.
Triisnetele luceau, 0 flaciirii apiiru.
Norii asudau ~i cu moarte plouau!
Apoi lucirea dispiiru, focul se stinse.
$i tot ce a ciizut in cenu~ii se transformii.
Intrarea tunelului era (fusese ascunsa) sub ni~te copaci ~i
arbu~ti,blocata de pamant~i pietre. "In vreme ce Gilgamesh taia
copacii, Enkidu sapa." Dar abia ce flicumloc pentru a putea in-
tra cand teroarea i~i flicuaparitia: "Huwawa a auzit zgomotul ~i
tare s-a suparat."'Acum i~i face aparitia in scena, cautandu-i pe
intru~i. Infliti~arealui era inspaimantatoare: "Putemic, dinti ca
de dragon avea, fata ca de leu, mersul sau ca potopul apelor era."
Dar cea mai infrico~atoareera "raza care radia". Ie~inddin fnin-
tea lui, "devora pomi ~i copaci". De forta sa ucigatoare .,nime-
nea n-avea scapare". Pe un sigiliu cilindric sumerian reprezen-
-tand un zeu, Gilgamesh ~i Enkidu apar flancati de un robot
mecamc, tara maOlalamonstrul din epopee (Fig. 65).
1
I
I
Gilgamesh i~i diidu seama ca asistase la decolarea unei "ca-
lIl\;l\; "'\;l\;~U . l'CUIJ<U1LW~ \;UUC:lllwa \::allU au lUSl pUUllre moma-
rele, nori de fum ~i praf au acoperit zona, intunecand cerul dimi-
netii, stralucirea motoarelor intrez3rita printre nori ~~0 data decolata,
disparitia luminilor. 0 viziune "de tot infiico~atoare" intr-adevar!
Insa aceasta nu a flicut decat sa-I incurajeze pe Gilgamesh sa
continue, fiindca ii confinna ca ajunsese unde trebuia.
Dimineatii, cei doi au incercat sa patrundii in padure, atenti sa
evite "copacii-arme", care pot ucide. Enkidu a gasit poarta despre
,
Fig.65
158/ Zecharia Sitchin
Trep!!_~~_~~Q~~
-- ---_._---.-----_._--
Din textele sumeriene rezulta ca Huwawa avea 0 armura
din ,,~aptehaine", dar cand a aparut in scena ,,numai una era
incheiata, celelalte fiind descheiate", Considerand asta ca pe 0
oportunitate, cei doi prieteni au incercat sa-I atraga intr-o am-
buscada. Cand monstrul i~iintorcea capul catre atacatori, raza sa
uciga~alasa in urma distrugeri.
Dupa scurt timp salvarea aparu din cer. Vazand dificultatea
in care se aflau cei doi, "de sus din cer divinul Shamash Ie vor-
bi". Nu incercati sa fugiti, i-a statuit el, ci "trageti-va langa Hu-
wawa". ~i zeul a dat drumulla vanturi "care au inchis ochii lui
Huwawa" ~i i-au neutralizat raza uciga~a.A~acum intentionase
Shamash, "raza disparu, stralucirea se innora". Curand Huwawa
a fost imobilizat: "Nu mai poate umbla inainte, nici inapoi sa
umble nu mai poate." Atunci cei doi I-au atacat jJe Huwawa:
"Enkidu I-a lovit pe paznicul Huwawa ~iI-a doborat. Doua leghe
de jur imprejur cedrii tremurara", atat de putemica fusese cade-
rea monstrului. Atunci Enkidu "moartea i-o aduse lui Huwawa".
Bucuro~i de victorie, insa epuizati de batalie, cei doi s-au
oprit sa se odihneasca Hingaun parau. Gilgamesh s-a dezbracat
sa se spele. "I~i lepada hainele murdare ~i-~ipuse altele curate,"
Dichiseala lui a durat cevatimp, insa nu era nici 0 graba: drumul
catre "Iaca~ulsecret" al anunnakilor nu mai era blocat.
Nu realiza insa ca dorinta unei femei ii va anula victoria...
Locul, a~a cum se spusese mai devreme in epopee, era
numit ~i "Raspantia lui Ishtar". Zeita insa~i venea ~i pleca cand
voia din acest loc. Probabil ca ~i ea, asemenea lui Shamash, ur-
marise batalia - poate din Camera cereasca ("inaripata"), a~a
cum este reprezentata pe un sigiliu cilindric hitit (Fig. 66).
Acum, urmarindu-I pe Gilgamesh cum se dezbraca ~i face baie,
"zeitaIshtara trascuochiulla barbatialui Gilgamesh'&. .
Apropiindu-se de erou, ea nu a ascuns deloc ce avea in
minte:
Vino, Gilgamesh, tu sa-mi fii iubit!
Ofera-mi fructul iubirii tale.
Tu sa-mi fii b~rbat.
Eu sa-Ii flu femeie!
,
Promitandu-i care de aur, un palat magnific, domnia peste
regate, Ishtar era sigura.ca-I va cuceri pe Gilgamesh. Dar ras-
punzandu-i, el a aratat ca nu are nimic sa-i ofere ei, 0 zeita. Cat
despre "dragostea" ei, cat va dura? Mai devreme sau mai thziu
it va arunca "ca pe-o opinca ce strange piciorul". In~irandnume-
Ie celorlalti barbati cu care ea se "iubise", a refuzat-o. tnfuriatii
de acest refuz insultiitor, Ishtar s-a dus la Anu cerandu-i sa as-
muta "Taurul Cerului" pe Gilgamesh.
Atacati de Monstrul Cerului, Gilgamesh ~i Enkidu au uitat
de ideea lor ~iau luat-o la fuga. Ajutan<Ju-i in fuga lor, zeul Sha-
mash i-a tacut sa "traverseze 0 cale de 0 luna ~i cincisprezece
zile in numai trei", pana la Uruk. Dar la intrarea in Uruk, pe ma-
lurile Eufratului, monstrul i-a ajuns. Gilgamesh a reu~it sa intre
in ora~~i sa-~iadune soldatii. In afara zidurilor a ramas Enkidu
singur sa lupte cu monstrul. Cand Taurul Cerului ..sforaia". ra-
sareau In piimiintgropi "mari cat sa-nghitii doua sute de os~i".
Cand Enkidu a carot in una din ele, taurul s-a intors. Enkidu a
ie~itdingroapa~iI-aomorat. .
Nu se ~tieexact ce era Taurul Cerului. Termenul sumerian
- GUD.AN.NA - poate insemna ~i "arma de atac a lui Anu",
"racheta de croazierii". Fascinati de episod, arti~tii antici. ii re-
prezinta deseori pe Gilgamesh ~iEnkidu luptandu-se cu un taur,
in vreme ce zeita Ishtar cea goala (~i uneori Adad) privesc (Fig.
...
Fig.66
160/ Zecharia Sitchin
!!!p'te spre cer / 161 .
.
o
~
.
Unul din ei, "un tanar a ciirui fata este neagra, ca un om-pasiire
are fata" il va duce in Tara Minelor:
a b
Vafi imbracat ca un Vultur,
Cu bratul el te va conduce.
" Urmeaza-ma H, el iti va spune. te va conduce
In Casa intunericului,
In locul de sub pamant.
Locul de unde nimeni nu mai pleaca, din cei ce intra.
Un drum de unde nu exista intoarcere.
o Casa ai carei locuitori sunt lipsiti de lumina,
Acolo unde praf este in gura lor
$i pamantulle e mancarea.
Fig.67
67a). Dar din textul epopeii este clar ca aceasta anna era ceva
mecanic ~i echipata cu doua protuberante ("coarne") care "erau
tumate din treizeci de minas de lapis, groase de doua degete".
Exista unele reprezentari ale acestui "taur", venind din cer (Fig.
67b).
Dupa ce Tauml Cerului a fost infrant, Gilgamesh "pe toti
annurierii i-a chemat, sa vada cum este aIcatuit tauml". Apoi,
triumfiitori, el ~i Enkidu s-au dus sa-i multumeasca lui Shamash.
Iar "Ishtar in casa ei, s-a pus pe bocit".
in palat, Gilgamesh ~i Enkidu se odihneau dupa sarbatori-
rea victoriei, insa in Laca~ul zeilor, ace~tia analizau plangerea
lui Ishtar. Anu i-a spus lui Enlil: "Fiindca au ucis Taurul Ceru-
lui, ~i pe Huwawa I-au distrus, amandoi trebuie sa mpara." insa
Enlil a spus: "Enkidu sa moara, iar Gilgamesh sa nu moara."
Atunci a intervenit Shamasg:."Aufost impreuna, de ce sa moarii
doar QevinovatulEnkidu?"
in timp ce zeii deliberau, Enkidu a intrat in coma. Supiirat
~i ingrijorat, "Gilgamesh mergea incolo ~i-ncoacepe langa pa-
tul" in care zacea Enkidu. Lacrimi amare ii curgeau pe obraii.
Uncat de rau 11parea de tovara~ulsau, gandurile sale au revenit
la ceea ce-I nelini~teaeel mai tare: va ajunge ~i el sa zaca ase-.
menea lui Enkidu? Va star~i eI, dupa toate chinurile, ca orice
muritor?
La adunarea lor, zeii ajunsesera la un compromis. Sentinta
de condamnare la moarte a lui Enkidu a fost comutata in munca
silnica pe viata. Pentru a duce sentinta la indeplinire ~i a-I duce
la noua lui casa, "vor veni doi oameni, ca pasarile imbracati".
o reprezentare de pe un sigiliu cilindric ilustreaza scena cu
un mesager inaripat ("inger") conducandu-l pe Enkidu (Fig. 68).
Auzind sentinta data tovara~ului sau, Gilgamesh a avut 0
idee. Nu departe deTara Minelor era, aflase el, Tara Vietii:locul
unde duceau zeii pe oamenii ciirora Ie acordau viata ve~nica!
Era "locul striimo~ilorcare de marii zei cu apele purifica-
toare fuseseraun~i".Acolo, imparta~indu-secu mancarea ~ibau-
turn zeilor, triiiau
Printii regilor ce au domnit
In zilele jugului,
Ca Anu $; Enlil ei cu mancare sunt serviti,
Din burdufe, apa pura lor Ie e turnata.
Fig.68
--.I
162/ Zecharia Sitchin
. ~--_.
!repte spre. ce~-11
Nu era ]ocu] unde fusese dus erou] potopului, Ziusu-
dralUtnapishtim, locu] de unde Etana ,,]a ceruri se urcase"?
A~ase face ca "Rege]e Gilgamesh, la Tara Vietii tot timpul
se gandea". Anuntandu-I pe Enkidu ca-I va insoti, macar 0 parte
din calatorie, Gilgamesh expIica:
0, Enkidu,
Chiar ~i eel mai puternic de soarta e invins.
in Tara Vietii eu voi intra,
imi voi face un Shem,
in locu/ unde Shem-urile se ridica,
Un Shem imi voi ridica ~i eu.
La inceput, UtuiShamash s-a indoit ca Gilgamesh ar merita
sa intre in tara. Apoi, dupa a]te rugaciuni, I-a avertizat ca va
trebui sa ca]atoreascaprintr-o zona arida ~ipustie, "prarul'de pe
la raspantii iti va fi adapostul, de~ertulpat iti va fi, tepii '$Iluisipul
iti vor zdreli picioarele, setea iti va usca sufletul".Nere~~indsa-I
convinga sa renunte, el i-a spus ca "locul de unde se ridica
Shem-urile" este inconjurat de ~apte munti, iar treciitorile sunt
pazite de "uria~i" care pot "arunca foe incins" sau "trasnet care
nu poate fi trimis inapoi". Oar in final Utu a cedat: "Lacrimile lui
Gilgamesh le-a acceptat ca pe-o ofrandii.,ca 0 ofrandii de mila,
~i el i-a aratat mila sa."
Oar "regele Gilgamesh a fost nesabuit".Decat sa caliito-
reasca pe drumul cel greu, a preferat sa faca cea mai mare parte
a calatoriei pe mare. Dupa ce ajungeau la destinatie, Enkidu
urma sa mearga in Tara Minelor; iar el se va duce in Tara Vietii.
A ales cincizeci de tineri puternici ca sa-l insoteasca pe eI"~i pe
Enkidu ~i care sa vasleasca. Prima lor sarcina a fost sa taie ~isa
construiasca din lemnul special de Uruk 0 barca speciala
MA.GAN - "corabie de Egipt". Fierarii din Uruk au construit
amie speciale. Cand toul a fost gata, au pornit pe mare. . .
Coliform relatarilor, ei au navigat spre Golful Persic, pHi-
nuind tara indoiala sa inconjoare Peninsula Arabica, apoi sa se
indrepte prin Marea Ro~ie spre Egipt. Jnsa supararea lui Enlil ii
va ajunge. Nu i se spusese lui Enkidu ca va veni un "inger" ~i-l
va lua de mana ~i-lva duce in Tara Minelor? Atunci cum se face
ca era intr-o barca regala, alaturi de veselul Gilgamesh ~i cinci-
Totu~i,trecerea din Tara Minelor in Tara Vietii nu putea fi
decisa de un muritor. Cu cele mai puternice cuvinte posibile, in-
teleptii din Uruk ~i mama sa I-au statuii pe Gilgamesh sa ceara
mai intai permisiunea lui UtuiShamash:
Daca in tara vrei sa intri,
Spune-i lui Utu, spune-i lui Utu, marele Utu!
Tara e in stapanirea /ui Utu,
Tara in care cedrii sunt aliniati,
Utu ac% e stapan.
Spune-i lui Utu!
Astfel avertizat ~i statuit, Gilgamesh a oferit un sacrificiu in
cinstea lui Utu ~i s-a rugat la el pentru consimtiimant ~i protectie:
0, Utu,
in tara vreau sa intru,
fii aliituri de mine!
in tard in care cedrii sunt aliniati
Vreau sa intru, fii aliituri de mine!
in tara de unde se ridica Shem-urile:
Lasa-ma sa-mi fac un Shem!
Lo\.l'\.I1 U,", Vu.J.1.J.'-'.IU. J..au I..I.I.,U t.l..
La lasarea intunericului, Utu - care ii urmarise cu mare su-
parare - "cu capul sus a plecat". Muntii de pe tarm "s-au intune-
cat, umbrele i-au inghitit". Atunci, "pe langa munti" era cevalci-
neva care - asemenealui Huwawa- emitea raze "de care nimeni
nu putea sa scape". "Ca un taur statea pe casa Pamantului" - se
pare un turn de veghe. Jnfrico~atorulpaznic a atacat corabia ~i
pasagerii ei ~i Enkidu a fost cuprins de frica. "Sa ne intoarcem
la Uruk", s-a rugat el, insa Gilgamesh nici nu voia sa auda. In
.J
~..---._-.........
164 / Zecharia Sitchin
-------------------
Ioc de asta, el a indreptat vasul spre tann hotanlt sa se lupte cu
paznicul - "acel om, de om este, ori zeu este".
Atunci i-a lovit nenorocirea. Panza s-a destramat. Ca smu-
'cit de 0 mana nevamta, vasul s-a ridicat de la prora in sus ~i s-a
scufundat. Gilgamesh a reu~it sa inoate pana la tann, la fel ~i
Enkidu. in unna lor, vedeau nava scufundftndu-secu echipajul
inca la posturile sale, parand ca fiind in viata:
Dupii ee s-a seufundat, in mare /afund s-a dus,
Nava Magan /afundu/ miirii s-a dus,
. Dupii ee nava Magan s-a seufundat,
iniiuntru ei, ea ~i dmd ar fi fost vii,
$edeau morfi tofi eei
eare din pimtee de femeie au fost niiseufi.
Au petrecut.noaptea pe un tann necunoscut, certandu-se
incotro s-o ia. Gilgamesh era inca hotarat sa mearga la tarm.
Enkidu I-a statuit sa se intoarca in ora~, la Uruk. Totu~i,curand
slabiciunea I-a doborat,pe Enkidu. Gilgamesh I-a sprijinit ~i
incurajat din rasputeri: "Slabu!ul meu prieten, la tann te voi
duce", i-a promis. Dar Moartea, "ce nu cunoa~te deosebiri" nu
putea fi evitata. .
Vreme de ~apte zile ~i ~apte nopti I-a jelit Gilgamesh pe
Enkidu, pana cand "unvienne i-a ie~itdin nas". La inceput a ra-
tacit la. intamplare: "Pentru prietenul sau Enkidu, Gilgamesh
amamic a mai plans, cu un junghi in pantec, cu frica de moarte,
-,.. ;,-.
r _& ...,&&& &&v_ &\.&j-'& v t'\.&.. U~ uvu ..U&
"de moarte temandu-se" - intrebandu-se: "Cand 0 sa mor, 0 sa
fiu ~ieu ca Enkidu?"
Hotamrea de a-~i schimba soarta de muritor s-a intarit ~i
mai tare. "Trebuie sa-mi bag capul in pamant ~i sa donn tot res-
tuI zilelor lumii?" I-a intrebat pe Shamash. "Lasa-mi ochii sa se
umple de soare, lasa-ma sa ma bucur de lumina!" I-a implorat pe
zeu. Unnandu-~i drumul dupa rasaritul ~iapusul Soarelui, "spre
Vaca Salbatica, la Utnapishtim, fiul lui Ubar-Tutu, a pomit".
!!E!!~_~e ce,"-L165
Calatorea pe .carm mimaibatute, tara a intalni vreun om, vanand
pentru a-~i asigura hrana. "Ce munti a urcat, ce moo a traversat
nimeni nu ~tie", noteaza scribul antic cu tristete.
Dupa multa vreme, relateaza versiunile descoperite la Ni-
nive ~i in a~ezari hitite, s-a apropiat de zone Iocuite. Ajunsese
intr-o regiune dedicatii Iui Sin, tatiillui Shamash. "Cand a sosit
seara la 0 trecatoare, GiIgamesh a vamt lei ~i s-a temut..'
Capul ~i I-a ridicat spre Sin ~i s-a rugat:
"La /ocu/ unde zeii reintineresc
Eu am p/eeat...
Ajutii-mii! H
"Cand s-a dus noaptea la culcare, s-a trezit dintr-un vis" pe
pe care I-a interpretat ca un semn de Ia Sin ca 11va "invia". In- .
curajat, Gilgamesh "ca 0 sageatii a tiibarat peste lei". Biitiiliacu
leii a fost comemoratanu numai in Mesopotamia, ci in intregul
Orient Apropiat, chiar ~iin Egipt (Fig. 69 a, b, c).
a
b
c
Fig.69
---
- - - I
166/ Zecharia Sitchin
-- ------------
'I'rf!Etespre ce!:[~l
Dupa ce au aparut zorii, Gilgamesh a traversat 0 trecatoare.
in departare a viizut 0 apa mare, ca un lac mare, "zbuciumat de
vanturi mari". in campia de la malul apei se afla un ora~,incon-
jurat de un zid. in el se aflaun templudedicatlui Sin. .
in afara ora~ului,"aproape de mare", Gilgamesh a vazut un
han. Cand s-a apropiat a vazut-o pe "hangita Siduri". Ea avea in
mana "un butoi (de bere) ~i un castron de pasat". Dar cand I-a
vazut pe Gilgamesh s-a speriat de el: "Era imbracat in piei...
burta ii era trasa, fata ca de salbatic." Lesne de inteles, cand I-a
vazut, hangita s-a inchis in casa ~i a incuiat bine u~a. Cu mare
dificultate a convins-o Gilgamesh de identitatea sa adevarata ~i
de bunele sale intentii.
Dupa ce Siduri I-a lasat sa se odihneasdi, sa bea ~i sa ma-
nance, Gilgamesh era nerabdator sa-~i continue drumul. Care e
eel mai bun drum catre Taramul Vietii? a intrebat-o. Sa incon-
joare marea sau s-o traverseze?
Care sunt in mare.
Atunci cum, tu, Gi/gamesh, vrei sa Ireci?
CumGilgamesh tacea, Siduri a vorbit din nou, aratandu-i ca
ar putea exista 0 modalitat~de a traversa Marea Apelor Mortii:
Gi/gamesh,
Exista Urshanabi, marinarullui Utnapishtim.
La el sunt cele ee plutesc,
In padure el ~tie sa aleaga lueruri/e ee se pun cap la
cap.
Du-te la el,
Daea se va putea, eu tine el va traversa,
Daea nu, inapoi te da.
u~_~:.~ :: 1..: 1..: 1":1 1.
Urmand indicatiile ei, Gilgamesh I-a gasit pe Urshanabi,
marinarul. Dupa multe intrebari, a fost gasit demnde serviciile
sale. Utilizand vasIe lungi, ei au inaintat pe mare. in trei zile
"cale de 0 luna ~i cincisprezece zile - 0 calatorie de patruzeci ~i
cinci de zile - "au lasat in urma lor".
Ajunsese la TIL.MUN- "Taramul Vietii".
Unde sa se duea acum?, s-a intrebat Gilgamesh. Trebuia sa
ajunga la un munte, i-a raspuns Urshanabi, "numele muntelui e
Mashu".
Instructiunileoferitede Ursh~abi ne suntdisponibiledin ver-
. siunea hitita a epopeii, fragmente gasite la Boghazkoy ~i in alte
... . , &._ T""\:.~ .t' "" '",~'I'In",...o. ,.1.0. Tnhf;lnn,::ac' J:'riP_
-, - -
drich: Die hethitisehen Bruehstiikes des Gilgamesh-Epos). aflam
ca Gilgamesh a fost instruit sa gaseasca ~i sa urmeze "un drum
batut" care duce la "Marea cea mare; care edeparte". Trebuia sa
se uite dupa doua coloane de piatra sau "semne", care, spune Ur-
shanabi, "ma duc mereu la destinatie". Acolo trebuia sa coteasca
~i sa ajunga la un ora~ numit Itla, ora~ul sacru al unui zeu pe care
hititii il numesc Ullu-Yah ("Cel de pe culmi"?). Acolo trebuia sa
obtina binecuvantarea zeului inainte de a merge mai departe.
Hangi!o. care este calea...
Care sunt semnele?
Spune-mi, spune-mi care sunt semnele!
Mai bine pe mare sa pornesc.
Ori pe l/scat s-o ocolesc?
Alegerea nu era chiar ~~a de simpla, fiindca marea era
"Marea MortH":
. ~
"Marea. Gilgamesh. nu poate fi trecl/ta,
Caci demult, de tare demult.
Nimeni n-a venit de dinc% de mare.
Curajosu/ Shamash a traversat-o,
Dar in afara de e/, cine poate?
Imposibil de trecut este,
Pustii sunt drumurile ei.
Goa/e sunt Ape/e morfii
...~~ ~.~ ..--
168/ Zecharia Sitchin
,
Trepte spre cer / 169
Exista 0 modalitate de a patrunde inauntrul muntelui, insa
inttarea era bine pazita:
Fig. 70
Unnarind instructiunile, Gilgam,esh a ajuns la ItIa. In de-
. pmare se putea vedea Marea cea mare. Acolo, Gilgamesh a
mancat ~i a baut, s-a spalat ~i a aratat din nou a~a cum trebuie sa
arate un rege. Din nou, Shamash a venit in ajutorul sau, smtuin- .
du-I sa aduca ofrande lui Ulluyah. Ducandu-I pe Gilgamesh in
fata Marelui zeu (Fig. 70), el I-a rugat pe Ulluyah: Accepm-i
ofrandele, "da-i viatii". Oar Kumarbi, un alt zeu bine cunoseut
din legendele hitite, s-a opus. Lui Gilgamesh nu i se poate acor-
da nemurirea.
Realizand ca nu i se va da un Shem, Gilgamesh a eerut alt-
ceva: putea macar sa se int31neasca cu stramo~ul sau Utnapish-
tim? Cum zeii intfu-ziau cu decizia lor, Gilgamesh (eu acceptul
lui Shamash?) a parasit ora~ul ~i a plecat spre muntele Mashu,
oprindu-se in fiecare zi pentru a aduce ofrande lui Ulluyah. Dupa
~ase zile, a ajuns la munte: era intr-adevar locul Shem-urilor:
Oamenii cu rachete pazeau poarta.
Jnfrico~atori sunt ei, privirea lor e moarte.
Razelelor de lumina, pamantul il matura,
II urmaresc pe Shamash,
Cum urea ~i coboara.
(Au fost deseoperite reprezentari ce intati~eazaoameni ina-
ripati sau oameni-taur ce opereaza un mecanism circular ridicat
pe un stalp. Este posibil ca ele sa reprezinte acele ,,raze ce ma-
turn pamantul" - faruri sau reflectoare - Fig. 71 a, b, c.)
"Cand Gilgamesh a viizutcumplita stralucire, fata ~i-a aco-
peiit-o". Recapat3ndu~~ic~patul, el s-a apropiat. Cand unul
~intre operatori a viizut ca raza I-a afectat pe Gilgamesh doar
temporar i-a spus colegului sau: "Cd care vine are in el carne de
zeu!" Se pare, deci, ca razele puteau pamliza sau omori numai
oameni - fiind nevataInatoare pentru zei.
Nume/e munte/ui e MashlL
La munte/e Mashu a ajuns,
$i zi cu zi la Shem-uri se uita
Cum pleacii ~i cum vin.
;~
J I
a
In iniiltimi, la Centura cereasca
El este legat,
lar jos,
La Lumea subterana e legato
1ft
- cl:i .2r
r ": .tlf
~.4ii ., ,..
.I:W1\,,\IUUUCIUWIlCIUlpt:l1lUleaU conectarea acestula cu ce-
.rul ~i cu adancimile Pamantului:
b c
Fig. 71
,.
.! ?_o.J. Z~~~!:lria ~}~~~!!!
t
!'!5P!es~ C~!!Jl!
Pennitandu-i-se sa se apropie, lui Gilgameshi s-a cerut sa-~i
decline identitatea ~i motivele calatoriei in zona interzisa. Des-
criindu-~i originile divine, el a explicat ca se afla "in cautarea
VietH". Dorea sa-~iintalneasca striimo~ul,pe Utnapishtim:
Sa,./ caut pe Utnapish!im. stramO$u/ meu,
Eu am venit.
E/ care in randu/ zeilor a intrat,
Despre Viata $i Moarte vreau sa-/ intreb.
patii, in trepte, conducand la Pomul vietH.Uneori era pazita de
~erpi- Fig. 72) .
Gilgamesh a continuat, urmand "calea pe care mersese
Shamash". Calatoria sa a durat douasprezece beru (ore duble).
Majoritatea timpului "nimic nu putea sa vada, in fata sau in spa-
te". Probabil ca fusese legat la ochi, fiindca textul spune ca
"pentru e/, lumina nu mai era". in a opta beru, a tipat de frica,
in a noua, "a simtit adiindu-i in fata vantul de nord". Cdnd a
ajuns in a unsprezecea ora, zorii se iteau". in star~it, in a doua-
sprezecea ora, "in mijloculluminii a ajuns".
Putea sa vada din nou ~i ceea ce vedea era uluitor. A vazut
,,0 inchidere ca pentru zei", in care "cre~tea" 0 gradina fiicuta in
intregime din pietre pretioase! Maretia locului este redata de
versurile mutilate ale epopeii:
"Niciodata un muritor asta nu a reu~it", au spus cei doi paz-
nici. GilgameshI-a invocatpe Shamash~i a explicat ca este
doua treimi zeu. Ce se petrece mai departe nu se ~tie, fiindca ta-
blita este sparta. Dar la final dorinta sa este acceptatii: "Poarta
muntelui se va deschide pentru tine!"
("Poarta Cerului" este un motiv frecvent pe sigiliile cllin-
drice din Orientul Apropiat, fiind reprezentata ca 0 poartii inari-
Fructe/e sunt de carneo/,
Vita e prea frumoasa ca s-o poti privi.
Frunzi$u/ e din lapis.
Jar strugurii nici sa-i prive$ti nu poti.
Din... sunt jacUIi.. .
A/e ei... de pietre a/be...
In ape/e ei sunt trestii pure... jacute din pietre sasu.
Ca Pomu/ vielii # Pomu/...
Din pietre An-Gug sunt jacute...
~
~
( ;~ J ~\
~i descrierea continua. Uluit ~i emotionat, Gilgamesh se
plimba prin griidina. Era in mod clar intr-o griidina ce imita
Gradina Raiului!
Nu se ~tiece se intampla mai departe, fiindca intreaga tii-
blita este prea mutilata ca sa se inteleaga ceva. Fie in griidina ar-
tificiala, fie altundeva, Gilgamesh I-a intalnit pe Utnapishtim.
Prima sa reactie cand a vazut un om din "zilele jugului" a fost
sa observe cat de mult semanau:
Fig.72
172/ Zecharia Sitchin
---------
Trepte _!!~ cer !...173
Gilgamesh ii spuse
Lui Utnapishtim, "Cel depiirtat":
"Cand ma uit la tine, Utnapishtim,
Tu nu qti diferit deloc.
Chiar ca tine sunt... ..
De aici inainte. Utnapishtim ~i sofia lui.
Ca zeii sa fie pentru noi.
Departe omul Utnapishtim va locui.
La gura izvoarelor. "
Spune-mi,
Cum ai ajuns tu in randul zeilor
Cautand Viata?
A~ase face ca a fost dus in Lac~ul indepiirtat1sa locuiasca
cu zeii, a incheiat Utnapishti~. Dar cum putea ~iGilgamesh sa
realizeze acest lucru? ,,oar acum cine, de dragul tau, MareaAdu-
nare a zeilor 0 va strange, ca Viata pe care 0 cauti sa-ti fie data?"
Auzind povestea ~i realizand ca numai adunarea zeilor ii
putea oferi viata ve~nica ~i ca, de unul singur, nu putea face acest
lucru, Gilgamesh a le~inat.~ase zile ~i ~apte nopti a zacut incon-
~tient. Sarcastic, Utnapishtim i-a spus sotiei sale: "Uita-te la
acest erou care cauta Viata, din somn el se tope~te ca ceata!" in
timp ce dormea, au avut grija de Gilgamesh, tinandu-I in viafi,
astfel incat "sa se intoardi sanatos pe drumul ce-a venit, ca prin
poarta ce-a intrat sa se intoarca acasa".
A fost chemat Urshanabi sa.,1duca inapoi pe Gilgamesh.
Dar in ultimul moment, cand Gilgamesh era gata sa piece, Utna-
pishtim i-a dezvaIuit un alt secret. Daca nu putea evita moartea,
exista totu~i un mod de a 0 amana. Putea face asta gasind planta
secreta pe care 0 mancau zeii, pentru a se tine ve~nic tanar!
Utnapishtim ii spuse lui Gilgamesh:
Apoi Gilgamesh trece direct la subiect:
Raspunzftnd la. aceasta intrebare, Utnapishtim ii spuse lui
Gilgamesh: "iti voi dezvalui, Gilgamesh, un lucru ascuns, secre-
tul zeilor ti-I voi spune." Secretul era PovesteaPotopului: cum,
cand el era regele Shuruppakului, iar zeii au decis sa lase Poto-
pul sa spulbere Omenirea, Enki I-ainvatat pe ascuns sa constru-
iasdi un vas submersibil, iar la bordul lui sa puna "siimanta
tuturor lucrurilor vii". Un navigator pe care i-I daduse Enid a
condus vasulla muntele Ararat. C3ndapele s-au retras, a parasit
vasul pentru a oferi ofrande. Zeii ~izeite1e- care inconjurau Pa-
mantul in navetele lor spatiale in timpul Potopului - au aterizat
pe munte ~i au savurat camea fripta. in cele din urma a aterizat
~i Enlil ~i s-a infuriat cftnda vizllt ~ in ciuda juriimantului m-
cut de zei, Enki ajutase Omenirea sa supravietuiasca.
Dar cand furia i-a trecut, Enlil a realizat beneficiile acestei
actiuni ~i atunci, a spus Utnapishtim, i s-a acordat viata ve~nica:
Atunci Enlil s-a ureat la bard.
Tinandu-ma de miirul. m-a dus la bard.
Pe sofia mea a luat-o la bard.
$i a pus:.o sa ingenuncheze langa mine.
Stand intre noi.
Ne-a atins fruntile ~i ne-a binecuvantat:
"pana acum. Utnapishtim, afost om,
..Ai ajuns pana aici, chinuindu-te tare.
Ce vrei sa-fi dau fie
incat sa te intorci in fara ta?
ifi voi spune, 0, Gil~amesh, un mare secret:
un secret at zeilor iti voi spune:
Exista 0 planta,
Ca mura e radacina ei,
Mainile-fi va infepa,
Tepi are ca via salbatica,
Ramurele subfiri.
Daca mainile tale 0 gasesc.
o noua "Viafavei primi. "
.174/ Zecharia Sitchin
- -
!.r!p...tf!.~pre cer / !Z.~
Planta, afla Gilgamesh mai departe, ere~tea sub apa:
Dar soarta, ea in cazul tutu.ror celor care i-au urmat lui Gil-
gamesh, a intervenit.
Cand Gilgamesh ~i Urshanabi se pregateau de eulcare, Gil-
gamesh a vazut un put cu apa rece. S-a dus sa se spele. Atunei
s-a intfunplat. "Un ~arpe planta a mirosit-o ~i a venit ~i a luat-o."
Imediat ce auzi Gilgamesh asta,
A $i deschis poarta apelor.
Pietre grele de picioare $i-a legat,
$i ele in adanc I-au tras.
Atunci a vazut planta.
A cules-o, dqi mainile i-a-nlepat.
lnapoi pe pamant afost tras.
intorcandu-se inapoi eu Urshanabi, Gilgamesh i-a spus tri-
umrntor:
Urshanabi,
Aceasta planta e unica intre toate:
Prin ea omul i$i recapata puterea!
o voi duce la Uruk,
Acolo 0 voi taia $i manca.
Fie ca numele ei sa fie
"Batranul care intinere~te!"
Din aceasta planta voi manca,
$i tanar din nou voi deveni.
$i Gilgamesh s-a ~ezat ~i-a plans,
Lacrimile-i curg pe fala.
EI a luat mana marinarului Urshanabi.
"Pentru cine au muncit mainile mele?
Pentru cine (i-a intrebat) mi-am ranit mainile?
Pentru mine nimic nu a ramas,
Ci pentru ~arpe am muncit... It
Un alt sigiliu cilindric iIustreaza tragicul siar~it al epopeii:
poarta inaripata in fundal, barea condusa de Urshanabi ~i pe GiI-
gamesh luptandu-se cu ~arpele.Negasind Nemurirea, acum era
urmarit de ingerol 'mortii (Fig. 74).
A~aca generatii dupa aceea, scribii au copiat ~i tradus, po-
etii au recitat ~i toti oamenii au spus povestea primei eautari
inutile a nemuririi, epopeea lui Gilgamesh.
lata cum a inceput:
Un sigiliu eilindrie sumerian de pe la 1700i.Ch., care iIus-
treaza scene din epopee, arata un Gilgamesh pe jumatate gol,
luptandu-se eu doi lei; la dreapta, Gilgamesh ii arata lui Ursha-
nabi planta tineretii. in centro, un zeu tine 0 spirala neobi~nuita
sau 0 arma (Fig. 73).
Acum voi spune spre ~tiinla larii,
Despre cel ce a vazut Tunelul.
Fig.73
Fig.74
176 I Zecharia Sitchin
Despre eel ee ~tie marile,
Povestea lui intreaga am s-o spun.
EI afost ~i in (?)
Ascunse euno~terii, toate luerurile...
Lueruri ascunse a vclzut.
Ce-i omului aseuns, el a aflat.
$i ehiar a adus ve~ti
Din vremea de dinainte de Potop.
Calatorie mare afiieut. .
De mare osteneala # neeazuri mari.
Cand s-a intors, pe un stalp mare
A treeut toate faptele sale.
~i,.conform Listei sumeriene a regilor, iam cum s-a incheiat:
Divinul Gilgamesh, al earui tata afost om, mare pr.e-
ot la templu. a domnit 126 de ani. Ur-Iugal, flul sau, a
domnit dupa el.
*
~ ~
VIII
CALATORI PRIN NORI
CaUitorialui Gilgamesh in cautarea Nemuririi a fost tara
indoiala sursa de inspiratie a multor pove~tidin mileniile unna-
toare despre semizei sau eroi care au pomit ~i ei in cautarea pa-
radisului pe Pamant sau a Laca~ului zeilor. Fara dubiu, legenda
lui Gilgamesh a servit ca ghid pentru caumtorii care au urmat,
ace~tiaincercanq sa gaseasca semnele prin care se putea ajunge
in Taramul Vietii.
Similitudinile intre aceste semne geografice, tunelurile fli-
cute de mana omului (ori mai degraba a zeilor), coridoarele, u~i-
Ie incuiate, camerele de radiatie, fiintele asemanatoare piisarilor,
"Vulturii", precum ~i alte detalii minore sau majore sunt prea
numeroase ~i identice pentru a fi simple coincidente. in acela~i
timp, epopeea explica ~iconfuzia care a durat milenii referitor la
localizarea exacm a tintei. Fiindca, a~a cum a ariitat analiza
noastra detaliata, Gilgamesh a tacut nu una, ci doua calatorii - un '
fapt ignorat in general de speciali~tiide azi, ca ~i de cei de ieri.
Drama lui Gilgamesh a atins punctul culminant in tara TI/-
mun, un Laca~al zeilor in care se aflau Shem-uri. Acolo a intal-
.J_ __ _ _~_ : ... _:;.'";.. _1,._1-..
a1t\ UIA...:Juu.a..a."v y - --r - -'-
tineretii ve~nice.Acolo au avut loc in mileniile urmatoare intiil-
niri cu zeii, precum ~i alte evenimente care au afectat istoria
omenirii. Acolo se afla, credem noi, puat - Scara spre Cer.
Dar nu aceasta a fost prima destinatie a lui Gilgamesh ~i
trebuie sa-i urmiirimpa~iiin eXactaceea~iordine in care s-a im-
barcaf.eI in calatoriile sale: prima sa destinatie pe drumul spre
Nemurire nu a fost Tilmun, ci "Locul ateriziirilor" din Muntele
Cedrilor, in f!131"ea Padure a Cedrilor.
Savantii (de exemplu S.N. Kramer, The Sumerians) au nu-
mi~"criptidi ~i inca enigmatica" afinnatia sumerienilor ca Sha-
mash se putea ,,ridica" ~i in Tara Cedrilor, nu numai in TiImun.
Raspunsul este ca, pe langa spatioportul de la Tilmun, de unde
se puteau atinge cerurile indepartate, mai exista un "Loc al ate-
rizarii" de unde zeii puteauzburain atmosferaPamantului.Aceas-
ta conc1uzieeste sprijinita de faptul ca zeii aveau doua tipuri de
nave: GIR-urile, care erau operate de la Tilmun, ~i ceea ce su-
merienii numeau MU, 0 "Camera cereasca". Oatorita tehno-
logiei nefilimilor, partea superioara a GIR-ului, modulul de co-
manda - ceea ceegiptenii numeau Ben-hen -, putea fi deta~at~i
putea zbura prin atmosfera Pamantului ca MU. .
Oamenii din antichitate au vazut GlR-urile in silozurile lor
(Fig. 27) sau chiar in zbor (Fig. 75). Oar mult mai frecvente sunt
reprezentarile "Camerelor cere~ti" - vehicule pe care astazi Ie
c1asificamca OZN-uri. Ceea ce a vazut patriarhul Iacob in vi-
ziunea sa poate fi foarte bine una din aceste "Camere cere~ti".
178/ Zecharia Sitchin
---------------
Trepte SI!!~cer/ J2~
Roata zburatoare descrisa de profetul Ezechiel este foarte aproa-
pe de reprezentarile asiriene ale Zeilor zburatori care umbla prin
cer, cu 0 Camera cereasca cilindrica (Fig. 76a). Reprezentari
gasite intr-o a~ezare de la malul lordanului in apropiere de leri-
hon sugereaza faptul ca, pentru aterizare, aceste obiecte cilindri-
ce scoteau trei picioare (Fig. 76b). S-ar putea ca ele sa fie "Var-
tejul" in care a fost ridicat la cer profetul Hiein exact acela~i loc.
Zeii zburatori ai antichitatii au fost reprezentati asernenea
"Vulturilor" sumerieni, Fiinte inaripate ale caror reprezentari pot
sta la originea acceptarii de catre iudeo-cre~tini a heruvimilor
inaripati ~i a ingerilor (literal: mesager) .Oomnului (Fig. 77).
Tilmun, deci, era locatia spatioportului. Muntele Cedrilor
era "Locul aterizarii", "Raspantia lui Ishtar" - Aeroportul zeilor.
~i catre acesta din unna pomise mai intai Gilgamesh.
180 I Zecharia Sitchin
. - -..
Daca identificarea Timunului constituie o. provocare, nu
exista nici 0 problema in localizarea Padlirii Cedrilor. Cu excep-
tia unor mici palcuri in insula Cipru, I)Uexista decat 0 singura
zona in intregul Orient Apropiat in care sa creasca a~a ceva:
muntii Libanului. Ace~ti copaci maiestUo~i, ce pot atinge ~i 150
de picioare, sunt deseori pomeniti in Biblie, iar unicitatea lor Ie
era cunoscuta oamenilor inca din cele mai vechitimpuri. A~
cum atesta Biblia ~i alte texte din Orientul Apropiat, cedrii de
Liban erau utili~ti pentru constructia ~i decorarea templelor
("casele zeilor") - practica descrisa detaliat in I Regi, in capito-
lele dedicate construirii Templului de la Ierusalim de catre Solo-
mon (dupa ce Yahweh se plansese: "De ce nu-mi fad 0 Casa din
lemn de cedru?").
Dumnezeul biblic era foarte familiarizat cu cedrii ~i ii uti-
liza frecvent ca termen de comparatie pentru conducatori: ,,Asi-
ria a fost un cedru in .Liban, cu crengile marl ~i umbra mare ~i
mare la inaltime... apele il udau, izvoarele subterane ii dadeau
inaltime" - pana cand supararea lui Yahweh i-a scuturat crengi-
Ie. Se pare ca oamenii nu au fost niciodata capabili sa cultive
ace~ti copaci, iar Biblia consemneaza 0 incercare e~uata. Atri-
buind incercarea imparatului Babilonului (adevarat sau doar ale-
goric), afirma ca "a venit in Liban ~i a luat cea mai inalta ramu-
ra" alegand din ea 0 samanta. Aceasta samanta a pus-o "intr-un
pamant roditor, langa ape". Dar ceea ce a crescut nu a fost un ce-
dru, ci 0 piticanie de copac.
Pe de alta parte, Domnul din Bihlie cnno!l:tp.:I c:p,..,...h.1 I'..It;
viirii cedrilor:
$i astfel a zis Domnului Yahwe~:
"Din vaiful pomului, de pe cea mai ;naltil ramuril 0
silman/il voi lua $i 0 voi plant'a pe un munte mare...
$i va scoate ramuri, va face fructe $i va deveni un
cedru. "
Fig. 78
J..
Se pare ca cedrul cre~tea~n"Gradina zeilor". Acolo, nid
un alt nom nu se nutea masura cu el: ..eraDizmuitde toti cODacii
care erau in Eden". Termenul ebraic Gan (livada, griidina), tra-
giindu-se din radadna gnn (protectie, paza), implica sensul de
zona interzisa, pazita - acela~isens care transpare ~idin epopeea
lui Gilgamesh: 0 padure care se intinde pe ,,multe leghe", pazita
de un Razboinic de foe (Spaima muritorilor") accesibila numai
printr-o poarta care paraliza pe intrusul care 0 atingea. lnauntru
se afta "Hica~ulsecret al anunnakilor". Un tunel conducea la
J
182 I Zecharia Sitchin
, _.-- ~J!!!. spre ce.r{l83
Stiiteai in Eden, griidina lui Dumnezeu, # erai aeo-
perit eu tot lelul de pietre seumpe...
Erai un heruvim oerotitor, te pusesem pe Muntele eel
slant # umblai prin mijloeul Pietrelor scanteietoare.
mai cunoscute erau Tyrol ~iSidon, cenq:e marinare~ti ~i de co-
mert vreme de milenii, faima lor atingandu-~iapogeul in vremea
fenicienilor. "
In ruine, acoperit cu pamant de la distrugerea lui de catre
invadatorii asirieni, se afta un alt ora~, probabil cel mai nordic
centru canaanit, la granita cu imperiul hitit. Ruinele au fost des-
coperite accidental in 1928de catre un fermier care dorea sa are
un camp nou-defri~atin apropiere de muntele Ras Shamra. Ex-
cavatiile care au urmat au dus la descoperirea ora~ului Ugarii.
Descoperirile inc1udun palat mare, un templu inchinat zeului
Ba'al (Domnul) ~ialte artefacte. Dar adevarata comoad 0 cons-
tituie zecile de tablite de lut in scris cuneiform (Fig. 79), scrise
intr-o limba "vest-semitica" inrudita cu ebraica. Tablitele, al
caror continut a fost prezentat pentru prima data de catre Char-
les Virollaud de-a lungul anilor in revista Syria, scot din obscu-
ritate canaanitii, modullor de viata, obiceiurile, religia.
In capul panteonului canaanit se afta un zeu numit EI- care
in ebraica biblidi era termenul generic pentru "zeu", tragandu-se
din cuvantul acadianIlu, care insemna la origine ,,nobil". Dar in
pove~tilecanaanite, El era numele unui zeu, care era autoritatea
suprema in probleme1ezeilor ~i oamenilor. El era tatal zeilor,
precum ~i Ab Adam ("tatal oamenilor"); epitetele sale erau,
"BHindul", "Milosul". Era "creatorullucrurilor create" ~i "sin-
gurul care putea acorda coroana regilor". 0 stela descoperita in
Palestina (Fig. 80) it reprezinta pe El stand pe tronul sau ~i fiin-
du-i servita 0 bautura de catre 0 zeitate mai tanara, probabil unul
UUJ UJu~\~~ "..: :':. :: r--':: _ _~_:..I'" ___:_X M' " " "..mnnl
caracteristic al zeilor in tot Orientul Apropiat. Scena este do-
minata de omniprezentul Disc inaripat, emblemaPlanetei zeilor.
In "vremurile de demult", EI era principala zeitate a
Cerurilor ~i Pamantului. Dar in momentul in care se petrec eve-
nimentele povestite in textul canaanit el se retrasese din "activi-
tate", ~i locuia "in munti", "la cumpan~~p'~~or". Acolo statea in
pavilionul sau, primind emisari, tinand consiliile zeilor ~i incer-
cand sa rezolve disputele dintre zeii mai tineri. Multi dintre ei
"pe~tera de unde veneau poruncile" - "Iocul subteran allui Sha-
mash".
Gilgamesh aproape ca ajusese la aeroportul zeilor, fiindca
a avut pennisiunea ~i ajutorul lui Shamash. Dar supararea lui
Ishtar (cand i-a refuzat avansurile) a rasturnat complet cursul
evenimentelor.Nu aceea~i a fost insa soarta unui aft rege, con-
form VechiuluiTestament. Regele din Tyr - un ora~-cetate pe
coasta Libanului, nu foarte departe de Muntele Cedrilor - a pri-
mit permisiunea Domnului sa viziteze Muntele sacru (capitolul
28 din Cartea lui Ezechiel):
Gilgamesh a vrut sa intre in Locul ateriziirilor neinvitat.
Regele Tyrului nu numai di fusese' invitat, ci i se oferise ~i 0
calatorie in "pietrele scanteietoare", zburand ca un heruvim. Ca
rezultat: "Eu sunt Dumnezeu~ipe Tronul Domnului stau in mij-
locul marilor." Pentru semetia lui, profetul if va informa ca va
pieri de mana "strainilor".
Amt evreii din vremurile biblice, cat ~i vecinii lor erau fa-
miliarizati cu localizarea ~i natura "Locului de aterizare" din
Muntele Cedrilor pe care Gilgamesha incercat sa-I penetreze in
mileniul anterior. Era, a~acumyomarata, nu un loc "mitologic",
ci unul real: exista nu numai texte din vremurile antice. ci si re-
prezentan plctogratice ale locului ~i ale functiunilor sale.
In povestea regelui care a incercat sa cultive cedri, Vechiul
Testament spune ca acesta a dus "ramura intr-o tara de negus-
tori" ~ia plantat samanta "intr-un ora~4e negustori". 0 astfel de
tara ~iun astfel de ora~nu trebuie cautate prea departe: pe coasta
Libanului, de unde incepe Anatolia in Nord, pana in Palestina.
In sud, exista cateva ora~ecanaanite ale caror maretie ~i bogatie
proveneaudin comertul international. Din relatarile biblice, cele
184 I Zecharia Sitchin
'-&" ~
".;I: ~It~.~
~.. , .It."II~wr~
1Ir ~-.,..c.-f
..,11.- a..,. =--1..
~. ,-.,. ""Ir"~"
JtII ' "" ~4L
"fir .'-11'.-"'" b(-
.. Jr 11.. , ""''''1004 "
,. ~J>Jt1t-.
~ r.. ~...Jr'fC ,'e.....
- 4( ~Jt-. '..IIf bo-rJ[
,c.-.,-. -nr.,-
It"''''.,ar~. 'jtllf'J[.c.nr.
-."'T"f' "n m
..~I ,-
~
. ,,""~"f'"
m...I.-' , .,..--
-".'.1'1.' -"'fm".-
~"4_,.1 c~...,,"f
I.""-.,.nr...I 'nr"J-
--I.c.-.."'(1=-,..m_
11 , ,.nr,s:.-J*:
.("'1.4J1r.!If ''''&.1' "1. 'It
4':1.')[.-'J[r-, " "f, "f
1 :~~, "f
Itnr -""nr..,...c (~
,-11Ir..,...-<_..., '" .,...~
-~-D-' "'-<-~'''''''bf
,,~nr'I."~"'_'" 1:::_
, ".":1' ~1-
Jt4.IIr' ~ --a' nr-'T*'-
'T'...~..nr."T*'
_I:: "...~ "' or" ~
nr-"r nr J:. rr. :a, 1f 1::-
..JIt..( ::: ~~ IJI>IIt
1Ir"'~" r-m Jt4m
~ orm..Jt -:s:.-'".m.II-me
~-;:._.Jt.~Jt...
--Jt- :u~...-
Fig.79
~
o / .,"';00_'
. --
Fig. 82
frepte sprY! cer I 185
erau fiii lui, fiindca din unele texte reiese ca.El a avut pptezeci
de copii. Dintre ace~tia,treizeci erau cu sotia sa oficiala Asherah
(Fig. 81). Ceilalti proveneau de la diverse concubine sau chiar
de la pamantence. Un text relateaza cum doui femei I-au vamt
pe zeu gol"in timp ce fiicea baie. Fascinate de marimea penisu-
lui sau, ele i-au fiicut fiecare cate un copil. (Acest atribut aI.Iui
EI apare ~i pe 0 moneda feniciana, ca zeu inaripat - Fig~ 82.)
Principalii copii ai lui EI erau trei fii ~i 0 flica: zeii Yam
("ocean, mare"), Ba 'a/ ("domn, stiipan") ~iMot ("apucatorul,
anihilatorul") ~i zeitaAnat ("cea care raspunde"). In nurne ~i re-
latii ei sunt in mod clar paralela zeilor greci Poseidon (zeul ma-
rilor), Zeus (zeul suprem) ~i Hades (zeul lumii intunericului).
Ba'al, asemenea lui Zeus, este totdeauna reprezentat inarmat cu
un trasnet-racheta (Fig. 82) ~i are taurul ca simbol al cultului.
Fig.80
Fig.8/
f. ,\
iJ
~
J;"i~. 83
Fig. 84
J
186/ Zecharia Sitchin
'-- ~--, , .-.
Cand Zeuss-a luptat cu Typhon, doar sora sa Ateml, zeita
razboiului ~ia iubirii, i-a stat alaturi.ln pove~tileegiptene, doar
Isis a stat alaturi de sotul/fratele sau Osiris. La fel ~i cand Ha'al
s-a luptat cu cei doi frati: soraliubita sa Anat a venit in ajutorul
sau. La fel caAtena, ea era pe de 0 parte "Fecioara", deseori eta-
landu-~inuditatea(Fig. 82), pe de aIta parte era zeita a razboiu-
lui, cu Unleu ca simbol al curajului sau (Fig.,83). (VechiulTes-'
tament 0 nume~teAshtoreth.)
Legaturile cu legendele ~i credintele egiptene nu sunLmai
putin evidente decat acelea cu cele grece~ti.Osiris a fost inviat
de Isis dupa ce i-a gasit rama~itelein ora~ulcanaanit Hyblos. La
fel, Ha'al a fost adus la viata de catre Anat dupa ce a fost mike-
larit de Mot. Seth, adversarullui Osiris, era numit uneori in scri-
erile egiptene "Seth din Saphon". Ba'al, a~acum yom vedea, a
primit titlul de "Domn al Zaphonului". Monumentele egiptene
din timpul Noului regat - paralele cu perioada canaan ita - repre-
zinta deseori zeii canaaniti ca zei egipteni, numindu-i Min, Re-
shef, Kadesh, Anthat (Fig. 84). Avemdeci acelea~ipove~tiapli-
candu-se acelora~i zei, insa cu nume diferite, in tot Orientul
Apropiat.
Savantii au aratat ca aceste pove~ti sunt. ecouri, daca nu
chiar veiVuni ale pove~tilor originale sumeriene: cautarea nu
mimai a Nemuririi de catre Omenire, ci ~i iubirea, moartea ~i in-
vierea.zeilor. Tot timpul, pove~tilesunt completate cu episoade,
detalii, epitete ~i invataturi care, de asemenea, completeaza ~i
Vechiul Testament - atestind traditii comune ~i versiuni origi-
---------.
Un astfel de text este povestea lui Danel (Dari-EI- "Jude-
catorullui EI" - Daniel in ebraica), 0 capetenie care nu reu~ea
sa aiM un mo~tenitor.A apelat la zei cerindu-'le unuk, astfel ca
atunci cind va muri fiul sau sa-i construiasca 0 stell~in amin-
tirea sa la Kadesh. De aici putem trage concluzia ca aria eveni-
mentelor era locul unde sudul Cimaanului (Negev) patrunde in
peninsula Sinai, fiindca acolo se afla Kadesh ("ora~ul sacru").
Trepte spre cer 1187
Kadesh era inclus in teritoriul biblicului patriarh Avram, iar
poveste~lui Danel este similara cu cea despre na~terea lui Isaac
~i a batrinilor Avram~i Sara. Aproape la fel ca in Cartea Gene-
zei, din povestea lui Danel aflAmca el a vAzut.oportunitatea de
a obtine un mo~tenitor cand doi zei ~i-aufacut aparitiairi zona
sa. "Imediat, ofrclndea adus, de mincare ~i de baut le-a dat no-
bililor." Oaspetii divini - care s-au dovedit a fi EI "Cel care dA
sanatate" ~i Ba'al- au ramas cu Danel 0 saptAminaintreaga in.
care au fost cople~iticu rugaciuni. In cele din urma, Sa'at "s-a.
dus la EI cu rugaciunea lui (Danel)". Cedind, EI "de mana i~i i'a
servitorul" ~i ii ofera ,,spirit", redindu-i lui Danel virilitatea:
Cu suflare de viala Danefeste ridicat...
Cu sujIare de viala Danel este invigorat.
Neincrezatorului Danel, EI i-a promis un fiu. Urca-te in
pat, ii spune, saruta-ti sotia, imbrati~eaz-o... ,,~i ea va face un flu
lui Danel". ~i, la fel ca in povestea biblica, batrana na!ite un fiu
mo~tenitor ~i succesiunea este asigtirata. L-au' numit Aqhilt, iar
zeii I-au numit Na 'aman ("Cel placut").
. Cind baiatul a crescut mare, faurarul zeilor i-a oferit in dar
un arc unic. Acest lucru a stamit invidia lui Anat care voia ea
arcul fermecat. Pentru a-I avea, i-a promis lui Aqhat orice dorea
- aur, argint, chiar Nemurirea:
Cere Viala, 0, tinere Aqhat,
Cere Viala, #- eu li-o voi da.
.., ! --~.--
- . _H _._ _ _
$i eu li-ovoi da. .
Cu Ba 'al voi face numaratoarea ani/or.
Cu flii lui EI vei face numaratoarea luni/or.
Maimult- a promisea- nunumai ca vatrili la fel de mult
ca zeii,dar va fi invitatalaturideei laCeremoniaVietii:
188 I Zecharia Sitchin
.--.-----.-------
$i Ba 'aI, ctind dii Viafii,
Praznic mare fine.
Petrecere mare pentru Cel ciiroia i s-a dat Viafii.
Ii dii de hiiut,
'ctintece ~i dansuri il veselesc.
Dar Aqhat nu crede ca omul poate scapa de moarte ~i riu
"vreasa se desparta de arcuI.sau: '
lit
Nu minfi, 0, Fecioaro, ,
Pentru un erou, minciunile sunt 0 ro#ne.
Cum poate un muritor Viafii de Apoi sii aiM?
Cum poaie un muritor Vqnicia s-o primeascii?
De moartea oamenilor # eu vo; muri,
Da, voi muri cu siguranfii.
De asemenea, el a aratat ca arcuI a fost flicutpentru barbati,
nu pentru femei. Insultata,Anat a traversat pamantul pana la Ei
pentru a-i cerepennisiunea de a-Iomori peAqhat. Raspunsulenig-
matic aI lui EI penniteainsa pedepsireanumai pana la un punct.
Anat recwge la viclenie. ,,0 mie de campuri, zece mii de
pogoane" ea a calatorit inapoi la Aqhat. Pretinzand ca vine cu
dragoste ~i pace, ea cade ~i se gudura. Adresandu-se lui cu "tinere
Aqhat" ea spune: "Tu imi~ti ftate ~ieu iti sunt sora." II con-
vinge sa vina cu ea in o~uI "tatalui zeilQr, Zeului Lunti". Acolo
ea ii cerelui Taphan sa-I"taie pe Aqhaf' ~i.sa-i ia arcul, insa apoi
sa-I invie la loc - sa-I omoare DeAohat temnornr n"m~; "at ..,,'-i
la arcul. 'Ulphan, ormand instructiunile luiAnat, "it taie pe cap pe
Aqhat de doua ori, de trei ori langa ureche" ~i sufletul acestuia
,,fuge ca un abUT". Dar inainte ca Aqhat sa fie inviat - daca Anat
intentionase asta - corpul sau a fost furat de vulturi. Vestea teri-
bila ii este adusa lui Danel, care "sub un copac statea, in fata por-
tii", ,judecand pricina vaduvei, pricina orfanului". Cu ajutorul
lui Ba'al, se incepe cautarea corpului lui Aqhat, in zadar insa. Ca
sa se razbune, 0 sora a lui ,Aqhat se deghizeaza ~i se duce la Ta-
Trepte spn! cer 1189
,_Ii!,'
phan ~i, imbatindu-i, mcearca sa-I taie. (Un posibil happy end, in
care Aqhat s!i fie inyiatto~i lipse~te.) ,
, . Transferul actiunii din muntiiLibanului i!1;,~ul zeului
Lunii" este de asemenea un element care se g~te.~lin epope-
ea lui Gilgamesh. In OrientulApropiat, zeitateaasociata cu Luna
era Sin (Nannarin sumeriana). Epitetul sau ugaritic era Tatil -
zeilor".lntr-adevar, era tatallui Ishtar ~i aI ftatilor ei. Prima in-
f '
cercare alui Gilgameshde a-$i atinge scopulla Locul Aterizarii
din Muntele Cedrilor,afost zadamicita de Ishtar, care a vrut sa-I
omoare cu ajut~ruI Taurului cerului, dupa ce ~-arefuzat~vansu-
rile. In a doua sa calatorie, Gilgamesh a ajuns intr-un o~ "al"
carui templu era dedicat lui Sin".
Dar in timp ce Gilgamesh a ajuns in regiunea lui Sin dopa
o calatorie lunga ~i periculoasa, Anat - la fel ca Ishtar - putea
merge din loe in loe aproape inStantaneu,fiindcl nu era, nevoita
sa caUitor~ci pe jos sau pe magar. Ea zbiua din loe in loe.
Multe texte mesopotamiene se refera la calatoriilelui Ishtar ,i la
capacitatea sa de a strabate atmosfera, "cerul traverseaz3, pi-
mantul traverseazi". 0 reprezentare din templul ei de la Ashur,
o capitala asiriana,o infliti~,cu oehelari de protectie, 0 casca
stransa ,i ~ti (Fig. 58). In ruinele de la Mari, pe maIul'Eufta-
tului, a fost gisita statuia in mirime natural! a unei Zeite, echi-
pata cu 0 "cutie neagri", tuburi. 0 cascheta cu ca,ti ~i alte atri-
-ft
AA
Fig. 85
190 I Zecharia Sitchin 1i'epte spre ce,: I 191
bute ale unui astronaut (Fig. 85). AceastAcapacitate "de a zbura
ca 0 pasare" era atribuitA~izeimplor canaanite, aparand in toate
pove~tiledescoperite la Ugarit.
o astfel de poveste, in care 0 zeita ~boarain ajutor, este un
text intitulat de savanti ,,Legenda regelui Keret"- Keret putand
fi interpretat fie ca numele regelui, fie ca cel al ora~ului sau
("Capitala"). Temaprincipala a pove~tii este aceea.a epopeii I~i
Gilgamesh: cautarea Nemuririi. Dar incepe precum povestea bi~
blica a lui Jov, avand ~i alte similitudini cu pove~tilebiblice.
Jov, conform relatArilorbiblice, era un om credincios ~i
"smnt", foarte bogat ~i putemic, din '"Tara Utz" (Un ("Tara
sfatului"), un tinut in domeniul "Copiilor Rasantului". Totul a
mers bine pana intr-o zi.cand "fiii zeilor au venit de s-au infiiti-
~at inaintea Domnului. ~i a venit ~i S~tanin mijlocullor". Con-
vingandu-I sa-I puna la incercare pe Jov, Satan a primit invoirea
de a-I chinui, mai intfti prin pierderea fiilor ~i a intregii averi,
apoi cu tot felul de boli. in timp ce Jovjelea, au venit la el trei
prieteni pentru a-I consola. Cartea lui Joveste compusa ca 0 con-
semnare a discutiilor cu ace~tia despre viatii ~i moarte ~i miste- .
rele Cerului ~i Pamantului.
JeIind intorsatura evenimmtelor,Jov tanjea dupa zilele de
demult, cand era onorat ~i respectat: "La portile Keretului, in
piata publica, locul meu era gata pregatit." In acele zile, i~i
aminte~teJov,credea ca "in cuibul meu voi moo, ca Phoenix, ~i
ca nisipul zilele mele". Dar acum, fiiriinimic, plin de boli ~i su-
ferinti, se simtea ca ~i mort.
Prietenul care a venit din sud i-a reamintit ca ..omul este
nascut ca sa munceasca, numai fiii lui Reshef pot zbura in inal-
timile cerului": omul este mOOtor,a~aca ce rost avea agitatia?
Dar Jov raspunde enigmatic ca nu este chiar atat de simplu:
"Suflar~~luJ Dumnezeu este in niirile.mele."Nu cumva in acest
vers enigmatic Jov i~i afirma originea divina? Ca, asemenea lui
Gilgamesh, se a~teptase satriiiasca cat pasarea Phoenix ~i sa
moara numai cand va moo ~i Dumnezeu. Dar acum realizase ca
"ve~nicnu voi Wi, ca aburul sunt zilele mele".
Povestea lui Keret vorbe~te de asemenea despre un om
prosper care i~i pierde treptat foarte repede sotia ~i copiii, din
cauza bolilor $i riizboiului. "i~i vede odraslele topindu-se ca ni~-
te lumanan... t~atAaverea lui disparand" ~i realizeaziica acesta
este s~itul dinastiei sale: "Tronul sau se clatina." Jalea ~i du-
rerea sa cresc pe zi ce trece. Patul ii este inundat de lacrimi. in
fiecare zi se duce la templu ~i'se roaga zeilor. in cele din urma,
EI "coboara la el" ca sa afle "ce are Keret de plange'~~Atunci
textul ne dezvaluie cii Keret este partial divin, fiindca se nascuse
din impreunarea lui EI cu 0 femeie pamanteanca.
EI i~i sfiituie~te"preaiubitul fiu" sa se opreasca din jelit ~i
sa se recasatoreasc~, fiindca va fi binecuvantat cu un nou mo~te-
nitor. I se spune sa se spele ~isa se gateasca ~isa mearga sa ceara
mana fiicei regelui din Udum (probabil biblicul Edom). Keret,
insotit de soldati ~i care cu daruri, se duce la Udum ~i face ce-i
ceruseEI.D~ regeledin Udumarunciiaurul~iargintuI.in schimb,
~tiindca Keret este partial zeu, cere ca mo~tenitorulpe care-I va
na~tefiicasa sa fie~iel semidivin! .
Dar, desigur, aceasta decizie nu 0 poate loa Keret. EI, care
it sfiituisesa faca aceasmcasatorie,nu mai era disponibil.De.
aceea Keret i~i indreapm pa~ii catre templullui Asherab ~i-i cere
sfatul. Scena urmatoare are loc in casa lui EI, unde chemarea lui
Asherah este sprijinim de zeii mai tineri:
Atunci au venit zeii,
$i puternicul Ba 'al a vorbit:
"Haide, Marite El, te rugam,
. A ,
J'M-I- V..'.I;0 "..., &;..""". y'" "","",.,'"''''''. -- -"-..01--- r--'
Nu-l binecuvantezi pe iubitul tilufiu?"
Astfel rugat, EI consimte ~i-I .,binecuvanteazA pe Keret",
promitftndu-i ca va avea fii ~i ciiteva fiice. Primul nascut, anun!!
EI, trebuia nomit Yassib ("Permanent") fiindca intr-adevar va trai
ve~nic. Acest lucru va fi posibil fiindca dupa ~tere nu va fi alap-
tat de mama sa, ci de zeitele Asherah ~iAnat. (Tema copil~ui de
19Y ~~ha!!~ Sitc!!_n
Fig. 86
rege alaptat de 0 zeifA,~i astfel obtinand 0 viatii mai lunga, a fost .
amplu reprezentata in arta Orientului Apropiat - Fig. 86.)
. Zeii ~i-autinut promisiunea, dar Keret, crescand in bogatie
~i putere, ~i-a uitat Jegamintele. Asemenea regelui din Tyr din
profetia lui Ezechiel, inima "i s-a semefit" ~i a inceput sa se
laude cu originea sa divina. Suparata, Asherah i-a trimis 0 boala
mortala. Cand a devenit elar ca Keret este pe moarte, fiii siii au
fost uluiti: cum se putea int3.mplaa~ ceva lui Keret, "fiu al lui
EI,' odrasla a Nobililor, fiintii sffinta?Neincrezatori, fiii I-au in-
trebat pe tatal lor, fiindca acest lucru avea un impact ~i asupra
vietii lor:
In nala ta, tala, ne-am bucurat,
Am laudat ca nu qti muritor... .
I
Dar vei muri, asemenea oricui?
Tacerea tatalui lor vorbea deJa sine, a~ ca fiii s-au indrep-
tat asupra zeilor:
Cum se mat poate spune,
"Fiullui 1 e Keret,
Odrasla a Nobililor..
Om slant? "
Un zeu moare?
o odraslaa nobililor nu traiqte?
.1
Treplespre cer /193
.....
..
Stanjenit, EI a cerut celorlalti zei: "Cine dintre zei poate
indepiirta boala, departe s-o alunge?" De ~pte ori a pus El
iIitrebarea,"insa,,nici unul dintre zei nu i-a raspuns". Disperat, EI
. a facut apel la Faurarul zeilor ~i ajutoarele lui, Zeitel~ me~tere,
care cunosc toate fannecele. Raspunzand, "femeia care scoate
boIile", zeita Shataqat, a decolat. "A zburat peste 0 sum de o~e,
peste 0 suta de sate..." Ajungand in casa lui Keret cat ai cIipi, 'ea
areu~itsa-Ifacabine. .
(Povestea nu are totu~ihappy end. cuin revendicarea Imor-
talitatii se dovedisein van, mo~tenitorulsau i-a sugerat sa abdice
in favoarea lui.,.)
De mare importanta pentru intelegerea evenimentelor din
vechime sunt cateva epopei care se refera la zeii in~i~i.in aces-
tea, capacitatea de a zbura a zeilor este acceptata ca ceva normal,
iar adapostullor de pe "Creasta lui Zaphon" este reprezentat ca
loc de odihita al astronautilor. Figurile centrale in aceste pove~ti
sunt Ba'al ~iAnat, un cuplu frate-sora, care in acel~i timp sunt
~i iubiti. Cel mai freevent epitet al lui Ba'al este .. Calare/Ul
ilOrilor"- epitet utiliiat ~iin Biblie pentru zeitatea ebraica. Ca-
pacitatile de zbor ale lui Anat, care sunt evidente ~i in pove~tile
despre relatiile intre oameni ~i zei, sunt subliniate cu putere in
. cele referitoare la zeii in~i~i.
intr-un astfel de text, lui Anat i se spune ca Ba'al a plecat
la pescuit "la iazul Samakh " (Fig. 87). Zona este numita aproxi-
mativ la fel ~i astiizi:este lacul Sumkhi (,,Lacul pe~tilor'.) in nor-
dul Israelului, de unde mol IOf(ianincepe sa se verse in Marea
I . ~
~J.
..
:~
'"
..
Fig. 87
- ------...----
194/ Zecharia Sitchin
~._---
'<#"
Galilee, ~i este inca renurnit pentru pe~tii care se gasesc in el.
Anat se decidesa i se alature:' .
1# ridiea aripi/e Feeioara Anat,
1# ridiea aripi/e # p/eaea.
In mij/oeu/ iazu/ui Samakh,
unde se sea/da bivo/ii.
Vazand-o, Ba' aI ii face seoul sa coboare, insa Anat incepe
sa se joace de-a v-ati-ascunselea. Plictisit, Ba'al 0 intreaba daca
vrea sa "se joace" !,in zbor". Nere~ind s-o gaseasca, Ba'al a
plecat ,,~i sus s-a dus in ceruri" pe .tronul sau de pe Creasta lui
Zaphon. Jucau~aAnat a aparut ~i ea ctmindpe Zaphon, "placere
ca sa-i faca".
,Hfujoneala idilica nu putea avea loc insa dedit in vremea de
pe unna, dupa ce Ba'.ala devenit Printul Pamantului ~icondu,?a-
tor al emisferei nordice. La inceput, el a fost angajat in lupte
grele cu ceilalt~pretendenti la tron. Miza acestor batiilii era un
loc nurnit "tnalpmile lui Zaphon", dar literal insemna "Creasta
pietroasa din nord.
Bataliile au inceput cand capul panteonului a imbatranit ~i
se pregatea sa se retraga. Conform tradipilor maritale raportate.
prima data in scrierile sumeriene, sotia oficiala a lui EI Asherah
("fiica conducatorului") ii era sora vitrega. Acest lucru fiicea ca
primul nascut al"ei sa fie mo~tenitorullegal. Dar a~a cum se in-
tamplase mai inainte, el e~ deseori provocat de primul nascut _
un fiu care era cronologic nascut primul, dar de 0 alta mama.
,;-up,u; ...ava ai, "'cU~C1V~C1 eel pUJmtrel neveste, nu se putea ca-
satori cu i.ubita sa Anat confirma faptul ca ea era sora adevaratii.)
Ba 'al este statuit sa se prezinte ~i sa lase ca disputa sa fie
rezolvata in adunarea zeilor. Sora sa il statuie~te sa fie mandru:
AClJm, du-te pe drumu/ tau
Spre /oeu/ unde s-au adunat zeii,
In mij/oeu/ munte/ui La/a.
"
iIiii&ii
!!epte spre cer / 195
La picioare/e /ui E/ sa nu eazi,
La picioarele Adunarii sa nu eazi,
Ci in picioare sa ramai ~i sa vorbe~ti.
i,
Afland despre complot, Yam i~i trimite propriii emisari la
zeii adunati, cetind ca rebelul Ba'al sa-i fiepredat. ,,zeii ~edeau
la masa, nobilii mancau, Ba' al venise la EI" cand au intrat emi-
sarii. Ace~tia au p,rezentatcererea lui Yam. Pentru a arata ca
vorbesc serios, "Ia picioarele lui EI nu au carot" ~i-~itineau mai-
nile pe arme: "Ochii lor sunt ascutip ca ni~te sabii, carnea, foc
.ce arde.. Zeii se arunca la podea pentru a se' adaposti. EI viea sa-
I ocroteasca pe-Ba'al, insa acesta deja sarise ~i..;~i luase armele ~i
se pregatea sa-i atace pe emisari, cand a Costoprit de mama sa
\ care i-a reamintit ca un mesager are totu~i,imunitate.
Candemisariis-auintorslaYamcu managoala, a devenit
cIarca problemanu se poaterezolvadecatprinintaInireacelor
doi zer pe campulde batalie. zeita- probabil Anat - se duce
la taurarul zeilor ~i-Ipune pe acesta sa-i faca lui Ba'al doua
arme, "vanatorul" ~i "aruncatorul" care "se napuste~te ca un vul-
tur". to luptii, Ba'al if cople~e~tepe Yam~i este gata sa-I omoa- .
re, cand vocea lui Asherah ajunge la el: "Cruta-I pe Yam!" Aces-
tuia i se permite Sa triiiasca, insa este surghiunit pe domeniul sau
maritim. .
In schim6ulvietii lui Yam, Ba'al ii cere I~iAsherahsa-I
sprijinesa capetesuprematiaasupraCrestei luiZaphon.Ashe-
rah se odihneaundevala tarmulmarii ~i in silaif insote~tepe
Ba'alla laca~uIluiEI care se aflaintr-unloc uscat ~i fierbinte.
. __a....
~osma "arsa ~. U.S~UU.C1 ,~C1U YI~uua yauua...ll1a lU1 &~.-. "''''..,
sa decida cu intelepciune, nu cu emotiile: "E~ti mare ~i cu ade-
varat intelept", il flateaza ea, "barba inspicatii sa te povatuias-
ca... " Cantiirind cu atentie situatia, EI este de acord: fie ca Ba' al
sa fie stiipanul Crestei lui Zaphon.
,. Ceea ce avea in miute Ba' al nu era numai un palat. Planu-
rile sale necesitau serviciile lui Kothar-Hasis ("Cunos~atorul ~i
~tiutorul"), Faurarul zeilor. Nu numai savantii modemi, ci chiar
----
196/ Zecharia Sitchin
~i Philo din Byblos, care a trait in primul secol (~i care cita isto-
rici fenicieni), au COlnparatpe Khotar-Hasis cu zeul grec He-fais-
.tos, care a constnrit laca~uI lUiZeus ~i al Herei. Altii au mcut para- .
lela cu egipteanuI Toth, zeuI me~terilor ~imagicienilor.Intr-adevar,
textele ugaritice spunca emisarii trimi~i dupa el au mers in Creta
~i Egipt. Probabil ca in acele tan i~i punea in aplicare talentele
in perioada respectiva.
Cand Kothar-Hasis aajuns la B~'al, cei doi au analizat pla-
nurile de constructie. Ba' al dorea 0 structura in doua piirti, una
fiind un E-/chql (0 "casa mare") ~i cealalta un Behmtam, tradusa
de obicei prin "casa", dar care literal inseamna "platforma ridi-
cata". Cei doi s-au certat ~i asupra locului unde sa fie plasate fe-
restrele, care aveau un mod neobi~nuit de inchidere ~i deschide-
reo "Sa-mi asculti sfatul, 0, Ba'al", a insistat Kothar-Hasis. Cand
a fost gata' Ba'al s-a aratat ingrijorat de sigurahta sotiilor ~i co-
piilor sai. Pentru a-i indeparta temerile, Kothar~Hasisa dat ordin
sa se aduca cedri de Liban ~i a mcut un foc ce a ars 0 sapmmana
intreaga. Aurul ~i argintul dinauntru s-au topit, insa constructia
nu a avut de suferit.
Silozul subteran ~i platfonna ridicata erau gata!
Fara sa piarda timpul, Ba'al a decis sa testeze structura:
Ba 'al a deschis Palnia spre Platforma ridicata,
. .
Fereastra din Marea Casa.
In nori, Ba 'al a deschis sp(irturi.
Sunetele zeiqti au porni!...
Sunetele zeie~ti cutremura pamantul.
'II.._~_'_ .L ....
Tremura.. .
In est #-n vest, pamantul se ridlca.
Cand Ba'al a pomit spre cer, dupa.el au plecat ~i mesagerii
.divini Gapan ~i Ugar: "Inaripatii, 'cei Qoiin nori s-au ingrama-
dit" in spatele lui Ba'al. "Ca pasarile cei doi zboaca" deasupra
v3rfurilor acoperite cu zapadi ale lui Zaphon. Oar cu noile faCi-
.~!
'Ij
,
- Treptespre cer / 197
f
litati de p-ecreasta,.Greasta lui Zaphon a devenit acum ,Ascun-
zi~ullui Zaphon", iar muntele Liban ("Cel alb", dupa v8rfurile
sale acoperite cu zapada) a capatat epitetul Sirion - muntele
"apmt" .
Oevenind stapanuI Ascunzi~uIuilui Zaphon, Ba' al a primit
.~i titlul de Ba 'al Zaphon. Titlul inseamna pur ~i simplu "Stapa-
nul Zaphonului", al emisferei nordice. Oar conotatia originala a
tennenuIui ,,zaphon" nu era geografica. Insemna atat "ascunza-
toare", cat ~i "pUnctde observatie". Indubi~bil, aceste conotatii
aujucat un rol in numirea lui Ba'al "Stapan at ZaphonuIui".
Acum, avandacesteputeri ~iprerogative,ambitiile lui Ba'al
au crescut. EI i-a cheinat pe zei la un banchet ~iIe-a cernt supu-
nerea ~i vasalitatea. Cei care nu au fost de acord au papt-o:
"Ba'al i-a taiat pe fiii lui Asherah: pe Rabbim I-a lovit in spate,
pe OokyammI-a injunghiat." In timp ce unii erau macelanp,
altii au sdipat. Imbatat de putere, Ba'al ~i-abatutjoc de ei: '
~
~_1
D~manii lui Ba 'al au fugit in padure,
Du~manii sai s-au ascuns in munte.
Puternicul Ba 'al striga:
,,0, du~mani ai lui Ba 'ai, de ce tremura{i?
De ce fugi;;. de ce va ascundeli?
Ochiul/uiBa 'al e peste tot,
Mana /ui intinsa spulbera cedri. .
Dreapta /ui e tare. "
. In bataliapentrusuprematie,Ba'al- cuajutomUuiAnat-
s-a luptat ~i a anihilat pe "Lothan,~arpele", Shalyat "dragonuI
cu ~apte capete", Atak "Taura~ur', precum ~l pe ze1ta ttasnat,
"Cueva". ~tim din Vechiul Testament ca Yahweh, Domnul din
Biblie, a fost unul din adversarii apngi ai lui Ba'al. ~i cand in-
fluenta lui a crescut printre israeliti, prin casatoria r~elui lor cu .
o printesa canaanita, profetul Ilie a aranjat 0 luptii intreBa'al ~i
Yahweh pe muntele Cannel. Cand a invins Yahweh, trei sute de
preoti ai lui Ba'al au fost executati cu promptitudine. fuaceasta
adversitate, Vechiul Testament pretinde ca Yahweh a preluat
198/ Zecharia Sitchin
--------
'!'!.e--Etes/,-re cer / 199
Fiii /ui Dumnezeu, dati Damnu/ui,
Dali Damnu/ui s/ava # cinste.
Dati Damnu/ui s/ava cuvenita Shem-u/ui sau.
lnchinali-va inaintea Damnu/ui imbracali cu
podoabe sfinte.
G/asu/ Domnu/ui rasuna pe ape
Dumnezeu/,s/aveiface sa bubuie tunetu/:
Domnu/ este pe ape mari.
G/asu/ Domnu/ui e puternic, G/asu/ Domnu/ui este
, marel.
G/asu/ Domnu/ui sfarma cedrii, Domnu/ sfarma
cedrii Libanu/ui.
li face sa sara ca ni~te vilei # Libanul # Sirionul sar
ca ni~te pui de bivo/i
G/asu/ Domnu/ui face sa I~neasca j1acari de foe,
G/asu/ Domnu/uiface sa se cutremure pustia.,.
Domnu/ imparale~te in veci pe scaunu/ /ui de domnie.
stapanireacrestei Zaphon. In mod semnificativ,se utilizeaza
aproapeacela~ilimbaj,a~acumaparedin Psalmul29~idinal-
tele:
In anu/ morlii imparatu/ui Ozia, am viizut pe Dom-
nul ~ezand pe un scaun de domnie foarte ina/t # poa/e/e
mantiei Lui ump/eau Temp/u/. Serafimii stateau deasupra
Lui, # fiecare avea ~ase aripi... $i se zguduiau zqorii u~ii
de g/asul care riisuna # casa s-a ump/ut de fum.
Fig.88
Evreilor Je era interzis sa venereze ~i deci sa-~i faei statui
sau imagini gravate. Oar canaanitii, care trebuie sa-I fi cunoscut
pe Yahweh, a~a cum ~i evreii it cuno~teaupe Ba'al, ne-au iasat
o reprezentare a lui. 0 moneda din secolul patru tCh. ce poarta
inscriptia Yahu(Yahweh) reprezinta 0 zeitate cu barba ~ezata
pe un tron de forma unei roti inaripate (Fig. 88).
Se presupunea in intregul Orient Apropiat ca domnia asu-
pra Zaphonului stabilea,~i suprematia printre' zeii care zburau.
Asta, tara nici un dubiu, .dorise ~i Ba'al. Oar la ~apte ani dupa
realizarea Ascunzi~ului lui Zaphon, Ba' al s-a vazut confruntat
cu Mot, smpanulemisferei sudice ~ial Lumii subterane. ~a cum
va reie~i, nu era vorba numai despre domnia supra Zaphonului,
ci asupra intregului Pamant.
Mot a auzitca Ba'al esteimplicatin activitatisuspecte.in
mare secret, acesta "punea 0 buza pe Pamant ~i 0 buza pe Cer"
~i incerca sa-~i "impuna poruncile planetelor". La inceput, Mot
a cerut dreptul de a inspecta ce se petrece pe Creasta lui Zaphon.
Oar Ba'al a trimis mesageri de pace. Cine are nevoie de razboi?
a intrebat el. Sa punem "pace in mijlocul PamantUlui". Cum
Mot deveneadin ce in cemaiinsistent.Ba 'al s-a decis sa se duca
~- : """:5 I.. H5t'!I,;:n1 !I~p.~hJia. As ca s-a dus ..in pe~tera lui
Mot", in "adancimile Pamantului", punandu-~imasea obedlen-
tei.
insa in mintea sa pregatea ceva mai sinistru - inlaturarea lui
Mot. Pentru asta avea nevoie de ajutorul ve~nic credincioasei
Anat. A~aca, in timp ce Ba'al se afla in drum spre Mot, emisarii
sai au ajuns la Anat, avand porunca de a-i transmite un mesaj
enigmatic:
Ca ~i Ba'al in textele canaanite, ~i zeul ebraic era numit
"Calaret al norilor". Profetul Isaia I-a vazut zburand spre Egipt:
"Oomnul calare~tepe un nor repede ~ivine m Egipt. IdoIii Egip-
tului tremura inaintea lui." Isaia pretinde ca a vazut personal pe
Yahweh ~ipe ajutoarele sale inaripate:
200 I Zecharia Sitchin
--- ----
o vorbiJ de tainii am a-Ii spune,
o vorbii in secret sii-Ii ~ojJtesc:
Un dispozitiv ce /anseazii cuvinte/e,
o Piatriice ~opte~te. .
Oamenii cuvantu/ ei nu-:-lvor ~ti,
Mul1imea piimantenilor nu-l va pricepe.
,YiatIi", in limbile antice, trebuie sa avem elar in minte,
acoperea toate substantele obtinute din mine ~i deci ineludea
toate mineralele ~i metalele. A~a incat Anat a inteles i~ediat
despre ce e vorba: el pusese la Creasta lui Zaphon un. dispozitiv
care putea trimite sau intercepta mesajele secrete!
in mesajul.secret se descrie mai departe ,,Piatra splendori-
lor":
Cerul cu Piimantul vorbe~te,
$i miirile vorbesc cu planetele.
Este 0 Piatrii a splendorilor,
Cerului e incii necunoscutii.
Tu # cu mine s-o ridiciim
in pe~tera mea din nobilul Zaphon..
Acesta era sectetul: Ba'al pregatise tara ~tirea"Cerul\li"-
a guvemului de pe planeta natala - un centru de comunicatii
elandestin, de unde putea vorbi cu toate paqile .Pamantului,pre-
cum ~i cu navele de deasupra acestuia. Era primul pas spre o.
"totala stapanire a Pamantului". Din aceasta cauz~ intrase. in
conflict cu Mot, fiindca in teritoriul acestuia se afla uOchinl p~_
mantUlUI--Ol1Clal.
Primind ~iinte1egandmesajul, Anat a/fost imediat de acord
sa-I ajute pe Ba'al. Emisarilor ingrijorati le-a promis ca va ajun-
ge in timp util: "Voi sunteti ca melcul, eu sunt ca 0 randunica",
i-a asigurat:
Trepte spre cer I 201
La casa de departei a'.zeului voi 11junge,"
La Ascunzi~ul depiirtat al flilor zeilor.'
Douii gropi sunt sub Ochiu/ Piimantului,
$i trei tunele marl.
,j
,
Ajungand in capitala hii Mot, nu a reu~it sa-I gaseasca pe
Ba'al. Cerand sa afle J.II1de este, ea I-a amenintat pe Mot. in cele
din urma a aflat ca cei doi zei se angajasera intr-o lupta cOIpla
cOIp~i "Ba' al cazuse". Infuriata, "cu 0 sabie I-a wat pe Mot".
Apoi cu ajutorul.lui Shepesh, amanta lui Rephaim ("vindecato-
rii"), cOlpullipsit de viata allui Ba'al a fost luat ~idus iIiapoi pe
varfurile muntelui Zaphon ~ipus intr-o pe~tera. .
. Apoi I-au chemat pe murarul zeilor, numit ~i El Kssem-
"zeul magiei". Ba'al a fost inviat insa nu este si~ daca a fost
inviat fizic pe Pamant sau in Viata de Apoi iJJcer.
. Nu se poate spune cu sigurantii cand s-au petrecut aceste
evenimente. ~tim insa di omenirea era c()n~tientade existenta ~i
atributele unice ale "Locului aterizarii" aproape de la inceputul
istoriei scrise.
. A'lem, pentru inceput, calatoria lui Gilgamesh catre Mun-
tele Cedrilor, pe care epope~a il nume~te "Lac~ul zeilor, Ras-
pantia lui Ishtar". Acolo, "intrand in padure", el a ajuns la un tu-
nel care ducea "Ia o.pe~terade unde se dau poruncile". AvanSand
~i ~i departe, "Iocul secret al anunnakilor I-a deschis". Era ca
~i cum Gilgamesh intrase in chiar instalatiile construite in secret
de Ba'al! Versurile misterioase ale eoooeii caoatii acum 0 altii
semnificatie:
~~
:"
Lucruri secrete a viizut, .
Ce-i Omu'ui ascuns el ~tie... .
Asta se petrecea in al treilea mileniu i.Ch. -' cca. 2900.
Urmatoarea veriga a lantului este povestea batrinului fiiI3
urm~i Danel, care a locuit undeva in apropiere de Kadesh. Nu
exista un cadru temporal in care sa plasam aceasta poveste, insa
202 I Zecharia Sitchin
~-
similaritAtilecu povestea biblica a lui Avram- inclusivaparitia
subitaa unor "oameni"care se dovedesca fi chiar Qomnul~i
emisarii sai, precum ~i locul, nu departe de Kadesh - sugereaza
ca avemdouaversiunialeaceleia~iamintiriancestrale.Dacaa~a
staulucrorile,intervalultemporalesteinceputulceluide-aldoi-
lea mileniui.Ch.
Zaphonera incaAscunzi~ul Zeilorin primulmileniui.Ch.
Profetul Isaia (secolul opt i.Ch.) iI blesteama pe invadatorol asi-
rian al Iudeii, Sennacherib, fiindca I-a insultat pe Domnul ur-
cand cu carele sale "pe inaltimea muntelui, pana la creasta lui
Zaphon". Subliniind vechimea locului, profetul ii transmite lui
Sennacherib mustrarea Domnului: .
Dar n-ai auzit cil am pregiltit aceste lucruri de de-
mult ~i cil Ie-am hotilriit din vremuri/e strilvechi?...
Acela~iprofet iI blesteama pe imparatul Babilonului fiind-
ca indraznise sa se zeifice urcand Creasta lui Zaphon:
Cum ai cilzut din cer
Luceafiir striilucitor, flu al Zori/or!
Cum ai fost doboriit la pilmiint, tu biruitorul neamu-
ri/or!
Tu ziceai in inima ta:
"Mil voi sui in cer,
imi voi ridica scaunul de domnie mai sus de stelele
'..: n. ...
voi ~edea pe Muntele Adunilrii dumnezei/or,
pe Creasta Zaphon.
Mil voi sui pe platforma ridicatil,
voi fl ca Cel Prea Inalt. "
Dar ai fost aruncat in locuinta morti/or,
in adiincimea mormiintului!
Trepte!Ere ce!L~~
f
t
I
i
t
i
.1.
T
1
f
!
I
I
Avemnu numai confirmarea existentei locului ~ia vechimii
sale, ci ~io'descriere a sa: inCiudea0 "platforma ridicata", de.pe
care se putea ajunge la cer ~i deveni "Nobil" - zea.
Urcarea la cer, ~timdin alte scrieri biblice, se facea cu aju-
torul "pietrelor", dispozitive mecanice, ce puteau circula. tn se-
colul ~asei.Ch., profetul Ezechiel I-a blestemat pe regele Tyro-
lui, care s-a ingamfat dupa ce i s-a permis sa urce pe Creasta lui
Zaphon, ~i a fost luat in "Pietrele scanteietoare" - 0 experienta
dupa care a spus ca "sunt un zeu".
o moneda veche descoperita la Byblos (biblicul Gebal),
unul din ora~ele canaanite/feniciene de pe coasta Mediteranei,
iIustreazaprobabil structura ridicata pe Zaphon de Kothar-Hasis
(Fig. 89). Reprezinta 0 "casa mare", langa care se afla 0 structu-
ra ridicata, inconjurata de un zid masiv. Acolo, pe un podium ce
suporta 0 greutate mare, se afla un obiect conic - un obiect fa-
miliar din atatea alte reprezentari din Orientul Apropiat: Camera
celesta a zeilor - "Pietrele mi~catoare".
Aceasta este dovada ce ajunge la noi din antichitate. Mile-
niu dupa mileniut oamenii din Orientul Apropiat au ~tiut ca in
Muntele Cedrilor se afla 0 platforma pentru "Pietrele mi~catoa-
re" alaturi' de care se afla 0 "casa mare" in care se afla "piatra
~optitoare" .
~i, daca interpretareanoastraeste corectfl,sa fi disparut
oare acest loc cunoscut definitiv?
Fig.89
.IX
LOCULATERIZARII
!I"
Ruinele celui mai mare templu roman nu se afla la Roma,
ci inmuntii Libanului. Ele cuprind un mare templu allui Jupiter
- cel mai mare construit in antichitate pentru a onora un zeu.
Multi conducatori romani au contribuit din plin vreme de aproa-
pe patru secole la zidirea acestui templu. Imparati ~i generali
veneau aici pentru a-~i afla oracolele. Legionarii romani se ba-
teau sa fie trimi~i in apropierea sa. Devotatii ~i curio~ii veneau
sa-l vada cu ochiilor, era una din minunile lumii.
Calatori europeni curajo~i care ~i~auriscat vietile ~i sana-
tatea au raportat existenta ruinelor incepand din ianuarie 1508
cu Martin Baumgarten. In 1751, diHitorul Robert Wood insotit
de artistul James Dawkins au readus 0 parte din gloria ~i mare-
tia locului descriindu-l in cuvinte ~i schite. "Daca se compara
aceste ruine... cu cele ale ora~elorpe care Ie-amvizitat in ltalia,
Grecia,Egipt ~ialte parti ale Asiei, nu putemsa nu remarciim
faptul cii ele reprezintii eel mai indriizne(plan arhiteetural dus
vreodatii la indeplinire" - in multe privinte mai curajos chiar de-
dit piramidele egiptene. Wood ~i colegul sau au redat panorama
IIUpJt:llnIlempJelOrcu varrume mumetUi~l cerutUitl'lg. 'JU).
Locul se aflain muntii LiJ:>anului, acolo unde ace~tia se
despart pentru a fonna 0 campie' fertila intre ramura "Liban" la
vest ~i "Anti-Liban" la est, de unde izvorasc doua raitri cunos-
cute din antichitate, Litani ~iOrontes. Ruinele sunt ramii~itele
unor temple romane impozante ce au fost consf!"Uitepe 0 plat-
forma ridicata artificialla cca.4000 de picioare deasupra nivelu-
lui mani. lncinta sacra era inconjurata de un zid, care servea atat
ca zid de retentie pentru intemperiile ce se strangeau pe acope-
T,.ept~ sprE~~f!.r /20..?,
Fig. 90
ri~, cat ~i ca adapost al zonei. Zona inchisa, cu unele laturi de
aproape 2500 de picioare lungime, miisoara cca. cind milioane
picioare patrate.
Amplasatii ~tfel incat sa domine muntii ~i caile de acces
din nord ~i sud, are in coltul nord-vestic 0 tiiietura deliberata -
a~acum se vede in fotografia luata din aer (Fig. 91a).
Taietura miire~teraza vizuala catre vest. In acest colt spe-
cial a fost construit eel mai mare templu inchinat lui Jupiter, cu
cele mai inalte coloane (65 de picioare) ~icele mai largi (7,5 pi-
cioare). Aceste coloane sprijinii 0 suprastructura decorativa
("arhitrav") de 16 picioare in iniiltime, in varful ciireia se afla
acoperi~ul inclinat, ce sporea ~i mai mult maretia templului.
Templitlpropriu-zis se afla in partea cea mai vestica (~icea
mal veche) a unui altar cu patru constructii allui Jupitl~r,pe care
romanii l-ar'fi construit imediat dupii ce au fi ocupat locul, in 63
LCh. .
CC U dAd C~l-V'C~l U~Ul llu...l111a\Q \.1 .0. ;1 I V} ,;:)'"a~u.. 111.0" .I.J...u.aJ. v
"Poarta" monumentala (A). Cuprindea 0 scara mare ~i un portic
sprijinit de douiisprezececoloane, in care se aflau douasprezece
ni~e in care se gaseau statuiIe celor doisprezece zei olimpieni.
Pelerinii intrau apoi intr-o curte interioara (B) de fonna he-
xagonala, uniciiin arhitecturaromana. Urmeaziiapoi curtea alta-
rului (C), care era dominatii de un altar de proportii irnpresio-
nante, ce se ridica cu cca.60 de picioare de pe 0 structura 70x70
de picioare. In capatul vestic al curtii se afla templul propriu-zis
~ ~ ..,. . , ~
J".:' _'
"'.
I
. ". I
I',
I
I
Fig. 91a
. (D). Avand dimensiunea 300x175 de picioare, era urcat pe un
podium ce era el insu~i ridicat la 16picioare deasupra nivelului
curtii - adica un total de 42 de picioare fata de nivelul de bazii.
.j
I1"!!P~ sEre cer...L207
~
"
'1
'f
...
E)
',
f.
. .,'
'.
.,,;'" ';,
" .
~ . '
.~ ..
1
fi
;,.
"
't
.~
.1'1 .',
~
1 "
,~ . ,
.,<~\'~"
. -':' .
,~'-~: ',. ~:~
.
"~'"
Fig.91b
De la poarta initiala paoa la zidul vestic, altarul se intinde
pe mai mult de 1000de picioare. Aproape umilea un alt templu,
atlat In Su<1UllUl~t}, can: \;1(1U\;Ul\"aLuu"'~ ...",~.~t:...~u_~::.._, -_::
considerand ca e vorba de Bachus, altii de Mercur. Un templu
mic rotund (F), aflat la sud-est, era inchinat Venerei. 0 echipa de
arheologi germani ce a explorat locul ~i a studiat istoria lui la
ordinele imparatului Wilhelm II, curand dupa ce el vizitase locul
in 1897, a refiicut infiiti~area incintei sacre (Fig. 92).
o comparatie cu renumitul Acropolis din Atena of era 0 idee
despre scara platformei libaneze. Complexul atenian (Fig. 93)
este situat pe 0 zona terasata de cca.l 000 de picioare lungime ~i
- - --
208 / Zecharia Sitchin
(
Fig. 92
Fig. 93
"
\I
Treptespre cer / 209
_i.
400 de picioare Hitime.Monumentalul Parthenon (templuJ Ate-
. nei) care inca domina zona sacra ~i intreaga campie a Atenei are
cca.230xlOO de picioare - chiar. mai mic decat templul lui
MercurlBachus din Liban.
Vizitand ruinele, .arheologul ~i arhitectul Sir Mortimer
Wheeler scria in urma cu doua decenii: "Templele stall pasive pe
ce/e lirai mari pietre cunoscute din fume, iar mele din coloanele
lui sunt ce/e mai ina/te din antichitate... Aici avem cele mai
mari monumente... din toata lumea elenica.".
Lumea elenicii, intr-adevar, fiindcii Dici un istoric s8u arhe-
olog nu poate sa gaseasca vreun alt motiv pentru acest efort uri~
depus de romani intr-o provincie neinsemnata, cu exceptia faptului .
ca fusesera precedati de greci. Zeii carora Ie' sunt inchinate tem-
plele - Jupiter, Venus ~i Mereur (sau Bachus).- erau zeii greci
Zeus, sora lui, AfTodita, ~i fiul sau Hermes (sau Dionysos).
Romanii considerau locul ~i templele sale ca suprema ates-
tare a atotputemiciei ~i suprematiei lui Jupiter. Numindu-Ilove
(ecou al ebraicului Yehovah?), ei au inscriptionat pe templu ~i pe
principala'statuie a acestuia.initialele lO.M.H. -love 0p.timus
Maximus He/iopo/itanus: Jupiter heliopolitanul cel mai rr:are ~i
cel mai bun. .
Titlul din urma se datora faptului ca, de~i maretuI templu
era dcidicat lui Jupiter, locul in sine era considerat locul de odih-
na allui He/ios, zeul Soarelui, care traversa cerul in ca1ea~ca sa.
Credinta fi,Isese transmisa romanilor de catre greci, de I.a care
adoptasera ~i numele He/iopo/is. Nimeni nu ~tie cum au ajuns
b---:: .:~ M~;; 1"."..1",,,tf..1TTnii'm~ereaza ca ar fi fost 00-
tezat de Alexandru cel Mare.
insa trebuie ca grecii sa fi acordat 0 importanta deosebita
locului, de vreme ce romanii I-au glorifi~at cu eel mai mare mo-
nument ~i cautau acolo oracole referitoare la soarta lor. Cum alt-
fel s-ar explica faptul ca, "in termeDi de dimenSiuni, cantitate de
piatra, dimensiune a blocurilor acesteia ~i a sculpturilor ce 0 Un-
podobesc, aceasta incinta nu are Dici un rival in lumea greco-ro-
mana" (John M. Cook, The Greeks in lonia and the East).
210 / Zecharia Sitchin
.--
De fapt, asocierea locului cu anumiti zei dateaza ~i mai de
devreme. Arheologii cred cape acela~iloc mai fuseseraconstru-
ite alte ~asetemple inainte de epoca romana ~ieste sigur ca, indi-
ferent ce altare ridicasera grecii acolo - ca ~i romanii dupa ei-,
au fost inaltate pe structuri, religioase ~i literare, preexistente.
Zeus (Jupiter pentru romani) a sositin Creta din Fenicia (Liba-
nul de astazi), tra~rsand inot Mediterana dupa ce 0 rapise pe fTu-
moasa fiica a regelui din Tyr. Afrodita a venit in Grecia din Asia
de vest. $i ratacitorul Dionysos, caruia ii era dedicat cel de-al
doilea templu (sau poate altul), a adus in Grecia vinul ~i vita de
vie din acela~i loc.
Con~tient de rarlacinile vechi ale cultului, istoricul roman
Macrobius a explicat urmatoarele (Saturnalia J,'capitolul 23):
$i asirienii venereaza Soarele sub numele lui Jupiter,
Zeus Heliopolitul cum il numesc, cu importante centre de
cult in 0;wu1 Heliopolis...
Faptul ca divinitatea este Jupiter # Soarele'in acela#
timp reiese din ritualurile # din apariliile sale...
Ca sa previn orice disputa asupra zeita/ilor, am sa
explic ce cred asirienii referitor la puterea soarelui (zeu-,
lui). Ei au dat numele 4dad zeului pe care il considera cel
mai mare dintre toli...
Atractia exercitata asupra credint~lor ~i imaginatiei oame-
nilor de-a Innlllilmileniilor s-a man'if'estatsi in istona loenlni de
dupa romani. Cand i~i scria opera Macrobi\!,s,cca.. 400 A.D.,
Roma era deja cre~tinata, iar locul, tinta distrugerilor zeto~ilor.
Curand, imparatul Constantin cel M~ (306-337) s-a convertit
la cre~tinism,a oprit OIiceactivitate acolo ~i a inceput converti-
rea locului in altar cre~tin. In anul 440, confonn unui cronicar,
"Theodosius a distrus templele grecilor. El a transfonnat in bi-
serica templul din Heliopolis, allui Ba 'al Helios, marele Ba'al-
Soarele". Justinian (525-565) a dus 0 parte din smlpi la Con-
Trepte_SJ!!f!. cer /_~!,l
'f)
.stantinopole, pentru a,construi acolo biserica Hagia.Sofia. Aces-
te eforturi de cre~tinarea locului au atras nemultumirea
populatiei.
, Cand au preluat musulmanii controlul zonei"in 637, ei au
convertit templele romane ~i bisericile cre~tine intr-o encbiva
mahomedana. Acolo unde fusesera venerati Jupiter ~i Zeus, era
acum venerat Allah.
Savantii au incercat sa afle mai multedespre acest loc stu-
diind centrele invecinate. Unul dintre cele mai importante cen-
tre este Palmyra(biblicul Tadmor),vechi centru a1caravanelor pe
drumulde la Damasc catre Mesopotamia. S-a descoperit astfel
(Henry Seyrlg, La Triade Heliopolitaine, Rene Dussaud, Tem-.
pies et cultes Heliopolitaines) ca de-a lungul secolelor a fost ve-
nerata in zona 0 triada de baza. Era condusa de zeul fulgerului
~i includea fecioara razboinica ~i conducatorul carului celest. Ei
~i alti cercetatori au stabilit (:atriada greco-romana se trage din
c;redintesemitice mai vechi, care, la randullor, se bazau pe pan-
theonul sumerian. Ceamai veche triarla, se pare, era condusa de
Adad, diruia ii fusese'acordat de ditre tatal sau Enlil - zeul su-
prem al sumerienilor - "tinutul muntos din nord". Membrul fe-
minin al triadei era [shtar. Dupa ce vizitase zona, Alexandru cel
Mare a biitut 0 monediiin onoarea lui IshtarlAstarte ~iAdad. Mo-
neda poarta numele sau in scrisul feniciano-ebraic (Fig. 94). Al
treilea membru era conduciitorulcarolui celest, Shamash - co-
mandantul astronautilor preistorici. Gtecii il venerau (ca Helios)
ridicand 0 statuieuria~ii a sa in varful templului principal (vezi
fig. 92), infati~andu-Iconducandu-~icarol. Pentru ei, iuteala era
I
"
I
~I
:;.
_I:
.~
.
212 / Zecharia Sitchin
-----------
datii de cei patru cai inbamati. Insa autorii Cartii l~i Enoh ~tiau
mai bine: "Carullui Shamash era manat de vant";spuneau ei.
Exammand credintele romane ~i grece~ti, ne-am intors in
Sumer. Am ajuns inapoi laGilgamesh ~i diutarea Nemuririi in
Padurea Cedrilor, la "Raspantia lui Ishtar". Oe~iin teritoriullui
Adad, locul era sub jurisdictia lui Shamash. A~a am ajuns la
trlada originala: Adad, Ishtar, Shamash.
Sa fie acesta Locul aterizarii?
Putini se mai indoiesc astazi di grecii erau la curent cu epo-
peea.lui Gilgamesh. In a lor "investigare asupra originilor cuno-
~tintelor uinane ~i transmiterea acestora prin niituri", intitulatii
Hamlet's Mill, Giorgio de Santillana ~i Hertha yon Oeschend au
aratat ca ,,Alexandrua fost 0 replica a lui Gilgamesh". Oar, chiar
~i mai devreme, in epopeea hOmenca Odiseea, Ulise 'unnase
acela~i drum. Oupa ce i~itaramase corabia dupa intoarcerea din
Lumea inferioaraa lui Hades, Ulise~ioamenii sai au ajunsintr-un
loc unde'"au mancat vitele zeului soarelui", fiind uci~i de ditre
Zeus. Ramas singur, Ulise a ajuns la "insula Ogiana" - "Iocul
secret de dinainte de Potop". Acolo, zeita Calypso "I-a tinut ~i
ingrijit ~i a vrut sa-l ia de sot; pentru asci, voia sa-i acorde ne-
murirea, ca sa nu imbatraneasca niciodatii". Oar Odiseu i-a refu-
zat avansurile~ la fel cum Gilgamesh refuzase oferta lui Ishtar.
Henry Seyrig, care, in calitate de director al Antichitiitilor
Siriene, ~i-adedicat intreaga viatii studierii platfonnei, a desco-
perit ca grecii "perfonnau aid mistere, in care Viata de apoi era
reprezeritata ca Nemurirea umana - 0 identificare cu zeii obtinu-
tii prin ridicarea la cer a sufletului". Grecii. conr.hi'nppi ~M";<>"
acest loc cu eforturile omului de a obtine ~emurirea.
Era acestalocul dinMuntii CedrilorundemerseseGilgamesh
prima datiiimpreuna cu Enkidu, Creasta lui Zaphon a lui Ba'al?
Pentru a da un raspuns definitiv, trebuie sa analizam trasa-
turile locului. Romanii. ~i greeii ~i-au construit templele pe 0
platfonna ridicatii ce existase din vremuri mult mai vechi - 0
platfonna construitii din blocUrl de piatra groase lipite atat de
silins intre ele incat nimeni nu a reu~it nid pana astazi sa pa-
\,
~reptespre cer /213
~...
trunda dedesubtul ei ~i sa studieze camerele, tunelele ~icelelalte
substructuri ,aseunse.
Faptul ca acest~ eJtistiinu se bazeazi numai pe argumentul
ca toatetemplele~ti aveauastfelde ~ sub podea.
Georg Ebers ~i.HermannGuthe (paliistina in Bild und WoH,
versiunea engleza este intitulatii Picturesque Palestine) afirmi
ca un loealnic arab a intrat in mine"in eoltuI sud-estie, printr-un
tunel boltit lung, asemenea celui de metrou, sub mar.eaplat-
forma" (Fig. 95). ,,Doua dintre aceste tuneluri merg paralel unul
eu altul, de la est la vest, !iisunt traversate in unghi drept de Un
altul, 'de la nord la sud." Inauntr.uera in~erie bezoi, spart iei
colo de stranii lumini verzi ce proveneau de la ni!ite misterioase
"ferestre eu danteli". Ie~inddin tunelul de 460 de pieiOare, ei au
~.
~ ' ,.~..
~.;,
'~
'
.,
Fig.95
214 I Zecharia Sitchin .
descoperit di au ajuns sub zidul de nord al templului soarelui,
"pe care arabii il numesc Dar-as-saadi,...Casa supremei binecu-
vaotari If. .
Arheologii germani at! afirmat ca platforma este construitii
pe ni~te tunele uria~e, insa ei s-au preocupat .doar de maparea
structurii superioare. 0 misiune arheologica franceza condusa
de Andre Parrot in anii '20 a confirmat existenta labirintului
subteran, insa nu a reu$it sa penetreze partite ascunse ale aces-
uia. Cand platformaa fost gauritii, s-au descoperit dovezile exis-
.tentei tunelurilor.
Templele au fQstridicate pe 0 platforma inaltatii la .treizeci
de picioare, in functie de teren. Este pavata cu pietre a caror ma-
rime variaza intre douasprezece picioare ~i treizeci, cu 0 latime
de noua picioare ~i 0 grosime de ~ase.Nimeni nu a incercat sa
calculeze cantitatea de pietre necesare. Posibilca ar surclasa de
departe Marea piramidii egipteana. .
Cine a ridicat aceasta platforma a acordat 0 foarte mare
atentie coltului nord-vestic, locul unde se afla templullui Jupi-
ter/Zeus. Cele peste 50.000 de picioare patrate ale templului
Fig. 96a
Treptl!-!.p~..f.f!.r/215
. .
stau pe un podium care cu sigurantii avea ca scop suportarea
unor greutati uria~e..Construit strat pe strat din pietre uria~e,
podiumul ajunge la cca. douazeci ~i ~lisede picioare peste nive-
lul curtii din fata ~i la patruzeci ~i douii deasupra solului in par-
tile nordica ~i vestica. Pe partea sudica, unde mai existii inca
~asedin coloanele sale, se pot vedea cu claritate (Fig. 96a) stra-
turile, alcatuite din pietre uria~e. tn coltuI de jos se pot vedea
partile .dejos ale podiumului, unde pietrele sunt ~i mai mari.
De departe ~imai masive sunt blocurile de piatra din partea
vestica a podiwnului. A~acum sevede din desenul fiicut de ar~
heologii germani (Fig. 96b), baza ~ipodi~ul sunt alcatuite din
pietre "ciclopice", unele btocuri masurand treizeci ~iunti de
picioare lungime ~i douiisprezece grosime. Fiecare bloc repre-
zinta cca. 5000 de picioare cubice de piatrii ~icantiiresc filii mult
de 500 de tone. Oricat de mari ar fi aceste blocuri - spee compa-
ratie, cel mai greu bloc de piatra din Marea piramidii caotare~te
200 de tone - nu sunt cele mai mari utilizate aid de constructori. .
,.\.
Fig.96b
216 I ~haria Sif4:1rin
..
*
. ,1_ -. -. . ,~.. -'!"!.
... ., ~ J__-.: . ::___ J....~,,..
.~ _w __. ~.:..t... ~.:: ~~~"~'
~~..:;. . r'iF"""~'-'f'~ ,,~\I. ,:j. ~..
l' N J. ..' 'I
tllUII -. r
... u .. .' IIlL~.. '
. .. 1 T 1 'JJ.l. J ':"j~_
~~
!-~- ~~..~-
I I -.: _ -~ ~...~
,. -- --.
~- . - -". _ .-w...'~. " _ ..
. ~~-~\?""~~~~. ~~'.-- -.,.- ac 'ICS"'_ ~.
Fig. 97
Stratul central- situat la cca. douazeci de picioare deasupra
bazei - estealciituit din blOcuri ~i mai marl. Observatorii Ie-au
numit "gigantice", "colosaIe", "uria~". Istoricii antici Ie-au nu-
mit Trilithon - Minunea celor trei pietre. in parteavestica a po-
diumului seallii la vedere,unullanga altuI,olocuri depiatra uni-
ce in lume. Taiate precis ~ipotrivite perfect, fiecare dintre cele
trei blocuri (Fig. 97) arepeste~i depicioare lungime, cu la-
turi de douasprezece~i paisprezecepicioare. Fiecare dintre ele
reprezintii mai bine de 10.000 de picioare cubice de granit ~i
cantaresc peste 1000 de tone!
Pietrele nentnl nl::.tfnnn1i "'.. f"""t n I..,,~.~ I~~~I '" :1_,
~ ,
Dawkins au inelus unul din aceste locuri de prelucrare in dese-
nul lor panoramic (Fig. 90). insa blocurile uria~e au fost cioplite,
tiiiate ~i prelucra~e in altii carierii situaia intr-o vale la trei sferturi
de mila sod-vest de incinta sacra. Acolo dai peste 0 'priveli~te ~i
mai uluitoare decat a Trilithonului.
Paqial ingropat in pamant se afla inca unul dintre blocurile
de granit - p3riisit in situ. Complet fot'mat, taiat perfect~ cu doar
o linie subpre legandu-I de masiv, are ~aizeci ~i noua de picioare
.,.t.
:-J
'I.!
.,
"!!!1Ite spn! cer I 217
;;-
Fig. 98
l~ngime ~i ~isprezece pe paisprezece. 0 ~oana mcatii pe el
pare 0 musca pe un cub de gheati... (Fig. 98). C3ntire~te, dupa
cele mai moderate aprecieri, 1200de tone.
Majoritatea savantilor considera cii urma sa fie carat ase-
menea suratelor ,sale in incinti ~i utiJizat la extinderea terasei
dinspre nord. Ebers ~i Guthe lanseaza ideea cii riindul de sob
Trilithon,nu este format din doua blocuri de piatra, ci din unul
singur, masurand cca.~izeci ~i~pte de picioare lungime ~icare, .
din cauza timpului ~i a intemperiiJor,s-a crapat d3nd impresia a
doua blocuri.
Oriunde urma sa fie plasati ~ita. ea reprezinm 0 dova-
da muta a imensitafii ~iunicitafii platformei ~ia podiumului. In-
teresantesteciinici panaastazinu existi cevacapabil sa ridice
o astfel de greutate de. 1000-1200 de tone - ca sa nu mai vorbim
de transportarea ei pe 0 vale,dintr-o zona muntoasa ~i de plasa...;
rea fiecarui bloc intr-o pozitie precisa, mult deasupra wlului. Nu
existi urme de drum, rampa sau orice aim lucrare care sa suge-
reze, fie ~ivag,modulde transportarea acestormegal1tI.
~i to~i in vrem~le acelea S-aputut.
Dar cum? TradipiJe locale sustin calocul a existat din zilele
lui Adam ~i a fiilor sm, care au 10cUitin zona Muntelui cedrilor
dupa izgonirea din Gradina Raiului. Adam, relateaza aceste le-
gende, a locuit in regiunea in care se afla astazi Dam.asc~ia mu-
rit nu departe. Fiul sau Cain ~i-a construit un refugiu in Muntii
Cedrilor dupa ceI-aomorit pe AbeL
I
,~
218 / Zechariao Sitchin
---.-----..-
Trepte sPr5! cer_{ 21_~
PatriarhuJmaronit al Libanului relateaza urmatoarea tradi-
. tie: adapostul din muntii Liban este cel mai vechi construit vreo-
data in lume. Cain, tiullui Adam, I-a construit in anul 133 de la
creatie. I-a dat numele tiului sau Enoh ~i I-a populat cu gigantii
care fusesera pedepsiti pentru pacatele lor prin Potop. Dupa
Potop, locul a fost reconstruit de catfe Nimrod, in eforturile sale
de a urca la cer. Tumullui Babel, conformunor legende, nu era
in Babilon, ci pe platfornia din Liban.
Un calator din secoluJ ~aptesprezece, pe nume D' Arvieux
scrie in Memoires (Partea a II-a, capitoluJ 26) ca evreii ba~tina~i
~imusulmanii detineau manuscrise antice care afirmau ca "dupa
Potop, cand Nimrod a domnit peste Liban, a trimis uria~i sa re-
construiasca fortareata de la BaaJbek, numita astfeJ in onoarea
lui Ba'al,.zeul moabitilor, adoratorii zeului Soarelui.
. Asocierea lui Ba'al cu locul inainte de Potop suna familiar.
Intr-adevar, imediat ce grecii ~i romanii au plecat, localnicii au
abandonat numeleHeliopolis ~iau reluat numele semitic; nume-
Ie purtat ~i in ziua de astazi: Baalbek.
Exista diferite opinii asupra semnificatiei numeJui. MuJti
considera ca este vorbade "Valea lui Ba'al". tnsa din pronuntia ~i
referintele talmudice, credem ca inseamna ,,Plansullui Ba 'al".
, Sa ne intoarcem iar Ja versurile finale ale epopeii'ugaritice,
descriind caderea lui Ba'al in lupta cu Mot, descoperirea corpu-
lui sau Jipsit de viata, inmormantarea de catre Anat ~i Shepesh
intr-o grota-de pe Creasta lui Zaphon:
Pe viteazul Ba 'al il ridicd,
Pe umerii lui Anat il pune.
La Ascunzi~ullui Zaphon ea il aduce,
II jele~te $i-I inmormanteazd,
II pune in gropile pdmantului.
J'1U UJUfl;:) tu LlU UI, "'ULU"U 11.4}JUII "..
Viteazul Ba 'al e mort,
Prinlul, Domnul Pdmantului, a pierit...
Anat plange ~i umple valea,
Din vale bea lacrimi ca pe vin.
Tare se roagd Torleicerului, ShejJesh:
..Ridicd-/ pe viteazul Ba 'ai, te rog,
ridica-Ila mine. "
Auzind-o torla zeilor Shepesh,
Toateaceste legende locale, care ca toate legendele contine
un buchet de amintiri ale unor evenimente reale, cad de acord cu
vechimea locului. Ele atribuieconstruirea locului "uria~ilor" ~i0
leaga de evenimentele ce au condus la potop. tlleaga cu Ba'aI,
functia sa fiind de "turn al lui Babel" - un loc de unde se putea
ufca la cer.
Privind la vasta platforma, la locatia ~i infiiti~areaei ~i ana-
lizand scopul pentru care a fost construita - sustinerea unei
greutati remarcabile - in fata ochilor ne vine moneda aceea din
Byblos (Fig. 89): un templu, 0 incinta sacra ingradita de ziduri,
un podium foarte solid, pe care se afla "Camera zburatoare" in
forma de racheta.
Cuvintele ~i descrierea "Locului ascuns" din epopeea lui
Gilgamesh ne revin in minte: zidurile de netrecut, poarta ce
amete~te pe oricine 0 atinge, tunelul spre "pe~tera.din care se
dau poruncile", "Iocul secret al anunnakiJor", Monstrul ce 0 pa-
ze~tecu "raza mortala".
Nu exista nici 0 indoiala ca Baalbek-ul reprezinta "Creasta
Zaphon" a ~uiBa'al, tinta primei calatorii a lui GiJgamesh.
Desemnarea Baalbekului ca "lUspantie a lui Ishtar" impli-
: ~-r :_~ : ~ ~- .:-:- M .,.., ..;;;I;;;tn ~ nrin r.enn;. Dutea oleca si
veni de la acest "Loc al aterizarii" catre afte asemenea locuri de
pe Pamant. La fel, incercarea de instalare pe Creasta lui Zaphon
a "unui mecanism care lanseaza cuvinte, 0 piatra ce ~opte~te"
implica existenta in aft loc a unui aft mecanism similar: "Cerul
cu PamantUl. stau de vorba ~i marea cu planetele."
Mai existasera ~i alte astfel de locuri de aterizare pentru
navele zeilor? Mai existasera, pe langa cea de pe Creasta lui
Zaphon, ~i alte "pietre care ~optesc"?
.1
I
..
------
220 / Zecharia Sitchin
Primul indiciu important este insu~i numele "Heliopolis",
ce.indicii faptul cii greeii considerau Baalbek un ora~"al zeullJ,i
Soarelui" paralel co celilalt, din Egipt, ce porta acela~i nume.
Vechiul Testament recuno~te existenta unui nordic Beth-She-
mesh ("Casa lui Sbamash") ~ia unui surlic Betb-Shemesb, On,
numele biblic al Heliopolisului egiptean. Era, spune profetul Ie-
remia:' locu1"Caselor zeiloi egipteni", locapa obeliscurilor egip-
tene.
Nordicul Betb-Shamesh se afla in Liban,nu departe de
Beth-Anat ("Casa lui Anat"). Profetul Amos if identifica ca fiind
locol "palatelor lui Adad. .. casa celui care I-a vazut pe EI". In
timpul domniei I~ Solomo~, domeniile cuprindeau paTtiinsem-
nate din Siria ~iLiban, iar lista locurilor unde construise' palate
mari includeaBoalat (,,Locullui Ba' al") ~iTamar(,,Loculcurma-
liIor"). Savantii Ie identificii cu Baalbek ~i Palmyra (vezi barta,
Fig. 78).
Istoricii greci ~i romarii fac multe referiri la legaturile exis-
tente intre cele douii Heliopolisuri. Voibind compatriotilor sai
despre pantbeonul de doisprezecezei a1 egiptenilor, istoricul'
grec Herodot mentioneazii ~i "un nemuritor pe care egiptenii il
venereazii sub numele de Hercules". EI traseazii originile cul-
tului in Fenicia, "unde amauzit cii se afla un mare templu al sau,
foarte venerat". in templu el a vazut doi stalpi "Unul era de aur
pur, celalalt de smarald, stralucind foarte putemic noaptea."
-
~
..,..:.. ,
. . ...: 1
..
;.~~~.~~~~
Fig. 99
Fig. 100
~
Trepte sE.re l!.(}r/221
Ace~ti "Stalpi ai Soarelui" - "Pietrelezeilor"- au fost re-
prezentati pe monedele feniciene batute dupa ~cerirea zonei de
catreAlexandru(Fig. 99). Herodot ne ofed informatii suplimen-
tare: cei doi stalpi erau alcatuiti, primul, din metalul cel mai bun
conducator de electricitate (auml), celiilalt, dintr-o piatrii prep-
oasa (sinarald) utilizatii astiizi penl:fucomunicatii laser. Nu sea-
mana cu mecanismul descris de canaaniti sub numele de "pietre-
Ie splendorilor"?
Istoricul roman Macrobius, scriind explicit despre legaturi~
. \ Iedintre Heliopolisul fenician ~icel egiptean, menponeaza 0 altii
piatra sacra. Conform lui, "un obiect" de cult al zeului Soarelui
Zeus Heliopolitul a fost dus de preotii egipteni de la Heliopoli-
suI egiptean la Baalbek. "Obiectul, adauga el, este acum venerat
prin rituri asiriene ~i nu egiptene."
Alti istorici romani subliniaza ca "pietrele sacre" adorate
de asirieni ~i egipteni aveau forma conica. Quintus Curtius
consemneaza di un astfel de obiect se afla in templullui Am-
mon in oaza Siwa. "Obiectul care este adorat acolo ca zeu, serle
Curtius, nu are forma pe car~ 0 Wiuarti~tii de obicei zeilor. Ci
seamana mai degraba cu umbilicus ~i este flicut din smaralde ~i
geme cimentate impreuna." '
Informatia,referitoare la obiectul conic adorat la Siwa este
, citata de F.L. Griffitb legat de anuntarea in The journal of Egyp-
tian Archaeology (1916) a descoperirii unui "omphalos" comc
in "ora~ulpiramidelor" nubiene de la Napata. Acest ,,monument
meroitic unic" (Fig. I00) a fost descoperit de George A. Reisner
.. . . ,~ :-
ae la unlv~r:Slli:ll"i:I Dei! YCUU1.. u. . ~ , ___ _
templual acestuizeuin Egipt.
Termenul omphalos din greaca sau umbilicus din latina in-
seamna "buric" - 0 piatd conica pe care, pentru motive pe care
savantii nu Ie inteleg in totalitate, a fost desemnatii in antichitate
sa marcbeze "centrul Pamantului".
Templullui Ammon de la oaza din Siwa va fi tinut minte ca
sediul oracolului pe care s-a grabit Alexandru sa-I consulte cand
a sosit in Egipt. 'Avem deci miirturia atat a lui Callisthenes, ista-
222 / Zecharia Sitchin
-------....---.---
ricullui Alexandru, cat ~i a romanului Quintus Curtius caun
omphalos din pietre pretioase era "obiectql" venerat in templul
oracolului. Templul nubian al lui Ammon unde a descoperit
Reisner omphalos.ulse afla la Napata, capitala reginelor nubie-
ne. Sa ne reamintim vizita neobi~nuitaa lui Alexandru la regina
Candace, in cautarea Nemw:irii.
Sa fie oare 0 coincidenta di, in cautarea secretelor longevi-
tatii, regele persan Cambyses (a~acum spune Herodot) ~i-a tri-
mis oamenii in Nubia, la templul unde se at1au"tablitele Soare-
lui"? La inceputul mileniului unu i.Ch., 0 regina nubiana - ,;
Regina din Sheba - a tacut 0 lunga calatorie la imparatul Solo-
mon in Ierusalim. Legendele spun di el a impodobit templul in
cinstea ei. A tacut Sheba aceasta calatorie aventuroasa pentru a
se bucura de intelepciunea lui Solomon sau pentru a consulta
oracolul de la Baalbek - "Casa lui Shamesh"?
Se pare ca este vorba de mai multodecat de simple coinci-
dente: daca intoate aceste temple se afla un omphalos; nu cum-
va acesta era sursa oracolelor?
Constructia (sau mai degraba reconstructia) pe Creasta lui
Zaphon a .unui siloz de lansare ~i a unei platforme de aterizare
de catre Ba'al nu a fost cauza batalieicu Mot ce avea sa-i devina
fatala, ci incercarea lui de a construi in secret ,,0 Piatra a splen-
dorilor". Aceasta era 0 cale de comunicare atat cu cerul, cat ~icu
alte locuri de pe Piimant. In plus, era
o piatrd ce ~opte~te
nnmpn;; rUl1;nfolo0; "" 10"n.. ..,;
Mulfimea nu Ie va pricepe.
Daca analiziimfunctia dubla a Pietrei splendorilor, mesajul
secret allui Ba'al catre Anat devine dintr-o data clar: mecanis-
mul prin care zeii comunicau unul cu aItul era ~i obiectul de
unde emanau raspunsurile oraculare catre regi ~i eroi!
Intr-un studiu extrem de amanuntit asupra acestui subiect,
Wilhelm H. Roscher (Omphalos) a aratat ca termenul indo-eu-
J!eJ!i~re cer / 2~~
ropean pentru aceste pietre oraculare - navel in engleza, nabel
in germana etc. - provine din cuvantul sanscrit nabh, care in-
seamna "ie~it cu forta". Nu e 0 coiIicidenta. ca in limbUe semitice
naboh inseamna "a prezice", iar nabih "profet". Aceste semnifi-
catii identice se trag tara indoiala. din sumeriana, unde
NA.BA(R) inseamna "piatra striilucitoarecare rezolvii".
Daca studiem scrierile antice iese la iveaHi 0 adevarata
retea de~stfel de centre oraculare. Herodot - care amintise (Car-
tea II, 29) existenta oracolului meroitic allui Jupiter-Ammon -
a adaugat legaturilor analizate pana acum ideea ca "fenicienii",
care au infiintat oracolul de la Siwa, au infiintat ~i cel mai vechi
centru ora~lar din Grecia, cel de la Dodona - un niunte din
nord-vestul Greciei (in apropiere de actuaIa granita cu Albania). .
In aceasta idee, el relateaza 0 poveste auzita in Egipt in care
"dow femei sfmte au fost luate din Teba (in Egipt) de catre fe-
nicieni... una dintre ele fiind vanduta in Libia (vestul Egiptului)
~i cealalta in Grecia. Aceste femei sunt fondatoarele oracolelor
din cele doua tari". Aceasta versiune, scrie Herodot, a auzit-o de
la preotii din Teba. Dar la Dodona versiunea spunea ca "doi po-
rumbei negri au zburat din Teba", unul aterizand la Dodona, ce-'
laIah la Siwa, ~i astfel s-a infiintat oracolullui Jupiter.in ambe-
Ie locuri, grecii numindu-l Zeus la Dodona ~i egiptenii Ammon
la Siwa.
lstoricul roman Silicus Italicus (primul secol kD.), care
spune ca Hannibal a consultat oracolul de la Siwa referitor la
~ansele sale in razboiul contra Romei, sustine ~i el teoria celor
doi porumbei din Teba. Cateva secole mai tarziu, poetul grec
""Tn~~n.. ;... "...",r... "... J)in.,,;.,;nrn ilp.!':r.rip. nr::lcn1e1e de la Siwa si
Dodona ca fiind gemene, sustinand ca cele doua voci comunicau
una cu cealalta:
Privili nou-apdruta voce
A lui Zeus Libianul!
Nisipurile insetate un oracol au trimis
Porumbelului de la Chaonia (Dodona).
<
224 I Zecharia Sitchin
in ceeace-Iprive~te pe F.L. 9riffith,.descoperirea ompha..,
losului din Nubia'i-a adus ill ~nte un alt.centru din Grecia. For....
. ma conica a celui din Nubia, serle el, "este exact ca cea a om-
phalosului de la oracolul din Delphi."
Delphi, centrul celui mai cunoscut onlcol din Grecia, era
inchinat lui Apollo ("Celdin piatIi"). Ruinele lui sunt una dintre
atractiile principale pentru turi~ti.Acolo, ca ~i la Baalbek, incin-
ta sacra consta dintr-o platforma construita pe un versant mun-
tos, cu fata spre 0 vale care se deschide catre t3imurile Medite-
ranei. -
Multe consemnan atesta ca cel maisfiint obiect de Iii Del-
phi era un omphalos. Era pus pe un postament speci~ in inteno-
rul templului lui Apollo, unii afirmand ca in apropiere de 0 sta-
tuie de aur a zeului, altii ca era pusa singura pe altar. Intr-o
camera subterana, ascunse vederii cetor care veneau sa-~i afle
oracolul, preotesele, in,transa, riispundeauintrebiirilor preotilor
~i eroilor prin sentinte enigmatice - sentinteoferite de zeu, insa
emanand din omphalos. .
Omphalosul original a dispiirut in mod misterios, poate in
urmariizboaielor sau invaziilor.Dar exista 6 imitatie din piatra,
ridicata in perioada romana in afara templuJu!, de~coperita in
timpul excavatiilor ~i aflata acum la Muzeul Delphi (Fig. 101).
- -
Monedele descoperite la Delphi il reprezinta pe Apollo a~e-
zat pe omphalosul sau (Fig.. 102). Jar dupa ce Fenicia a fost cu-
cerita de greci au preluat ~i aceasta forma-de reprezentare a lui
~
Fig. JOJ
Trepte spre cer I 225
~
/
~
-
!A
'~ ;.'
:;1
,
'/7 ~ ;8'
\~~-:.:--
'\,' - ,
.- -._---
Fig. 102
Apollo. Dar, cel mai frecvent,pietrele oraculare erau reprezenta-
. ~. .
te ca douiiconuri'gemene,uniteprintr.-obaziicom~' ca in Fig. 99.
Cum a fost ales Delphi ~i cum a ajuns omphalosul acolo?
Traditiile spun ca atunci candZeus avrut sa afle centrol Paman-
tului; el a dat drumul unor vulturi din cele doua capete ale aces- _
mia. Zburand Unul catre celalalt, s-au intftlilit la Delphi, locul
fiind marcat prin construirea unui omphalos. Confonn istoricu-
. lUlgrec ~traoo, lffiagmeacelor GOtVUJlunera mscnsa m vanul
omphalosuluide la Delphi. -
Exista numeroase reprezentarl, arta greacii infiiti~anddoua
pasan stand in varful.sau de-o parte !Iide alta a' unui obiect conic
(Fig. 102). Unii dintre savanti considera ca pasarile nusunt vuI-
. turi, ci poruriIbei voiajori, care - fiind capabili sa se intoarcii de
unde au plecat - ar putea simboliza miisurareadistantel de la un
centru al Pamantului la altul.
I
226 / Zecharia Sitch.in
----------
Confonn legendelor grece~ti, Zeus ~i-a gasit refugiul la
Delphi in timpul Mtaliei cu 'IYPhon,odihnindu-sepe platfonna pe
carea fost construitulteriortemplullui Apollo.Altarullui Ammon
de la Siwa contine nu numai coridoare subterane, tunelUrimiste-
rioase ~ipasajesecreteih interiorulzidurilorgroase,ci ~i0 zona in-
terzisa de aproximativ 180pe 170 de picioare, inconjuratade un
zid masiv. In mijlocul sau se afla 0 platfonna solida de piatra.
Gasim acele~i cOIilponentestructurale,inclusiv0 platfonna ridi-
cata, in toate centrelecare aucontinut"pietrecare ~optesc".Sa tra-
gemconcluziaca toate.acestea,asemeneacentruluide la Baalbek,
erau locuri de aterizare ~icentre de comunicatii?
Nu e surprinzator ca gasim cele doua Pietre sacre gemene
insotite de doi ~oimi reprezentate ~i in scrierile egiptene (Fig.
103). Multe secole inainte ca grecii sa-~iaiM centrele lor, ~ fa-
raon egiptean ~i-areprezentat un omphalos cucele doua pasari
in piramida sa. Este vorba de Seti I, care a trait in secolul pai-
sprezece i.Ch. tn reprezentarea domeniului lui Seker, Zeul as-
cuns, este cea mai veche aparitie a unui omphalos -:-Fig. 19. Era
mijlocul de comunicatie prin care mesajele - "cuvintele" - "erau
trimise lui Seker in fiecare zi".
tn Baal~ek am descoperit tinta primei calatorii a lui Gilga-
mesh. Unnand itele care leaga "Pietrele ~optitoare intre el am
descoperit Duat.
Era locul unde faraonii cautau Scara spre Cer pentru a atin-
ge Viata de apoi. Este locul, credem noi, spre care s-a indreptat
Gilgamesh in a doua sa calatorie.
4' Aft'
Fig.103.
---
x
"
TILM~: TARAMUL RACHETELOR
Epopeea cautarii Nemuririi de catre eroul Gilgamesh a con-
stituit tara indoiala inspiratia multor pove~ti ~i legende despre
regi ~i eroi care au pomit in cautarea tineretii ve~nice. Undeva
pe Pamant, aIilintirilemitificate ale omenirii sustin ca exista un
loc unde omul se poate alatura zeilor ~iscapa de umilinta mortii.
Cu peste 5000 de ani in urma, Gilgamesh din UrUk s-a roo.
gat lui Utu (Shamash):
In or~ul meu, oamenii mor, suparata mi-este inima.
Oamenii mor, grea imi este inima...
Omul cel mai inalt nu se poate ina/fa la Cer,
Omul cel mai lat nu ppate acoperi pamantul.
0, Utu,
In lara ta eu vreau sa intru, fii ajutorul meu...
In locul unde se ridica Shem-urile,
Vreau sa-mi ridic un Shem.
Cuvantul "Shem", de~itradus in mod ?bi~nuit prin "nume"
(dupa care. cineva e tinut minte), desemna de fapt 0 racheta:
J.;uuu C1UI:t}1c11U~ "u "l1wma~sau canu a lost luat la cer. L,U0 JU-
matate de mileniu dupa Gilgamesh, in Egipt, faraonul Teti a fa-
cut 0 cerere asemanatoare:
.Oamenii cad,
Ei nu au Nume
(0, zeule),
Ridica-l pe regele Teti de brale,
228 I Zecltaria Sitchin
Ridica-l pe regele Teti 10 cer,
Co sa nu moara pe Pamant printre oameni.
I.
Tinta Jui GiJgameshera Tilmun, locul de unde decolau ra-
chetele. A te intreba unde se afla Tllmun inseamna sa te intrebi
unde a mers AJexandru. Inseamna sa te intrebi unde era Duat.
Fiindea toate aceste destinatii, credem ~oi, erau una ~iace-
ea~i.
~i locul unde sperau ei sa gaseasca Scara spre cer, yomara-
ta mai departe, era peninsula Sinai.
Acceptand posibilitatea ea detaliile oferite de Cartea
morti/or sa se refere ehiar la geografia egipteana, unii savanti au
sugerat ca aceasta caJatoriea faraonului se tacea de-a lungul Ni-
lului, de Ja templeJe din Egiptul Superior spre cele din Egiptul
Inferior. Totu~i,textele vorbesc iri mod clar de 0 calatorie in afa-
ra granitelor Egiptului. Direetia de deplasare a faraonului este
spre est, nu spre nord. Traversand Lacul Trestiilor ~i de~ertul,el
Jasain urma lui nu numai Egiptul, ci ~i Africa: s~face mare caz
de perieolele - reale ~i de natura politica -care pot decurge din.
faptul ca se vine din domeniuJ lui H~rus in teritoriile lui Seth,
care se aflau in.Asia.
Cand faraonii din Vechiul regat ~i-au inscriptionat pirami-
dele, capitala era-la Memphis. Centrul religios era la Heliopolis,
foarte aproape de Memphis. Din aceste centre, 0 caJatorie spre
est te duce la un lant de lacuri acoperite cu trestii ~i papuri~.
Dincolo se afla de~ertul, 0 trecatoare ~i Peninsula Sinai - zona
ale carei ceruri au servit ca loc al bataliei finale dintre Horus si
.:>em, mIre L.eos~I 1yphon.
Ideea ca aceasta calatorie a faraonului il duceain Sinai este
intarita ~i de faptul ca AJexandru nu-i imita numai pe faraonii
egipteni, ci ~i Exodul condus de Moise.
Ca in povestea biblica, punctul de plecare a fost Egiptul.
Urmeaza apoi Marea Ro~ie- ale carei ape au fost despartite ast-
fel incat israelitii sa treaca pe uscat. ~i in relatarea aventurilor lui
AJexandru apare aceasta bariera de ape, numita cu insistenta
!...reptespre_c~!!}29
/
Marea Ro.~ie.La fel ca in povestea Exodului, AJexandru inten-
tiona sa-~i treaca armata dincolo mergand peste ape: intr-o ver-
siune prin construirea unui dig, in alta prin "rugaciune". Indife-
rent daca a reu~itsau nu (in functie de versiune), soJdapi inamici
au fost inghititi de apele marii, la fel ca in legenda lui Moise.
Israelitii s-au intalnit ~i s-au luptat eu un popor nurnit amalekiti:
in versiunea cre~tina a aventurilor lui Alexandru, inamicul dis-
trus "prin puterea apelor Marii Ro~ii aruncatepe ei'" se numeau
tot "amalekiti". .
Odata traversate apele - traducerea literala a tennenului bi- .
blic YamSuff este "MarealLacul trestiilor" -, a uimat 0 caJatorie
prin de~ert, spre muntele sacru. in ttmd semnificativ, muntele la
care a ajuns Alexandru se numea Mushas ~ Muntele lui Mqise -
al ciiruinome ebraic.este Moshe. Acolo Moise a int3lnit un inger
care i-a vorbit dintr-un foc (tufi~ul arzand). Un incident similar
apare ~i in istoria lui AJexandru.
Paralelele se inmultesc, dacii adaugam ~i istoria din Coran
cu pe~tele.LocatiaApelor vietti.din Coranera la "intersectia.
dintre doua izvoare". Poarta de intrare in tiirfunul subteran se
afla in locitJin care paraullui Osiris se desp3rteain dou3. in po-
vestea lui Alexandru, punctuJ culminant se atingea tot la
intreHiiereadintre dOu3mOO,-unde lumina ,'piatra lui Adam",
locul unde Alexandru a fost statuit sa se intoarca.
De asemenea mai est~tradipa, inregistrata in Coran, care ii
pune in acela~i plan pe AJexandru ~i Moise numindu-i "Cel cu
doua coame" - plus ca in Biblie se afirma cii dupa ce Moise s-a
intalnit cu Dumnezeu DeMuntele Sinai fata lui scosese "coame"
(literal: raze).
Arena ExoduJui biblic este peninsuJa Sinai. Concluzia, in
urma tuturor acestor similaritati, nu poate fi decat di Alexandru,
Moise ~i faraonii i~i indreptau p~ii spre riisarit. Aceasta a fost,
yom arata mai departe, ~i destinatia lui Gilgamesh.
Pentru a ajunge in 1ilmunin a doua sa ciilatorie, Gilgamesh
s-a imbarcat intr-o "barcii a lui Magan", 0 nava de Egipt. Por-
nind din Mesopotamia, singurul drum era spre golf1.llPersico
. .- .,._~.~- . _.~~".
230 / Zecharia Sitchin.
.-.----.-----------
Apoi, pe langa Peninsula Arabica, intra in Marea Ro~ie(pe care
egiptenii 0 numeau Marea lui Ur). A~acum indica numele cora-
biei, urca spre Egipt. Insa destin~tia lui nu era Egiptul, ciTil-
mun. Atunci urma sa debarce pe tarmul vestic, in Nubia? In
rasarit, in Arabia? Sau drept inainte, catre Sinai? (Vezi harta,
Fig. 2.) .
Din fericire pentru investigatia noastrii, Gilgamesh a avut
ghinion. Nava lui a fost scufundata de un zeu la inceputul voia-
jului. Nu ajunsese departe de S1imer, fiindca Enkidu (a carui
prezenta pe nava a provocat scufundarea ei) s~arugat sa se in-
toarca inapoi la Uruk pe jos. Decis sa ajunga in Tilmun, Gilga-
mesh a pornit pe uscat. Daca tinta lui era tarmul Marii Ro~ii,ar
fi trebuit sa traverseze peninsula Arabica. Insa el a pornit spre
nord-vest.~tim asta fiindca - dupa ce a traversat un de~ert ~i
munti gola~i - primul contact cu civilizatia a fost 0 "mare joa-
sa". Alaturi de ea. era un ora~, iar la intrarea in ora~ un han.
"Hangita" I-a avertizat ca marea pe care 0 vedea ~ipe care voia
s-o traverseze era "Marea Apelor Mortii".
A~acum.unicitatea cedrilor de Liban a servit ca punctde
identificare pentru prima destinatie a lui Gilgamesh, la fel ~i
"Marea Apelor Mortii" ne ajuta in identificarea celei de-a doua.
In intregul Orient Apropiat, in toata zona Antichitatii nu exista
decat 0 singura astfel de.apa. Se nume~te la fel ~i astiizi:Marea
Moar/ii. Este intr-adevar 0 "mare joasa", fiind cea mai joasa
mare de pe planeta (1300 de picioare"sub nivelul marii). Apele .
sale sunt atat de saturate cu saruri ~i minerale incat e~te lipsita
de oriceformade viata. .
ura~w OlDaproplerea ManI Apelor Moqll era InconJuratde
un zid imens. Templulsau era inchinat lui Sin, zeul Lunii. In
. afara ora~uluiera un han.ProprietaraacestuiaI-a adapostitpe
Gilganiesh, oferindu-i ~i informatii.
Similitudini extraordinare cu 0 aha poveste biblica nu pot
fi trecute cu vederea. Dupa ce israelitii au mers prin de~ert vre-
me de patruzeci de ani, au ajuns la Canaan. Veninddin peninsula
Sinai, eiinconjurasera Marea Moartii pe malul estic paoa au
~_.
!.~te~l!!.~_<:!!r / ~~
.,Ii
ajuns la locul in care apele lordanului se varsa in Marea Moartii.
Cand Moise s-a urcat pe un deal ce domina zona, puteavedea -
la fel ca Gilgamesh- apelelucitoareale "mariijoase". In ciim-
pi~de pe malul lordanului se ridica un ora~:Ierihon. Acesta blo-
ca intrarea israelitilor in Canaan, a~aca au trimis doua iscoade.
o femeie care avea un han in afara zidurilor cetatii a fost cea
care le-adezvaluinotul. .
Numele ebraicpentru lerihon este Yeriho. Literal, inseam-
na "Ora~ul Lunii" - ora~ulinchinat zeului Lunii, Sin...
Este exact ora~ul unde ajunsese Gilagamesh eu cincispre-
zece secole inainte de Exod.
Exista insa lerihonul pe la 2900 i.Ch, cand Gilgamesh a
pornit in cautarea sa? Arheologii sunt de acord ca lerihonul era
locuit de la 7000 i.Ch. ~i a fost un centru urban infloritor de pe
la 3500 i.Ch. Cu sigurantii era acolo cand a sosit Gilgamesh.
Revigorat, Gilgamesh a pl~i1Uitcontinuarea calatoriei.
Atlandu-se la capatul nordic al Marii Moarte, el a intrebat-o pe
hangitii daca ar puteatraversa marea in loc s-o ocoleasca pe us-
cat. Daca ar fi luat-o pe uscat, ar fi strabatut drumul parcurs de
israelieni, insa in sens invers. Fiindca Gilgamesh voia sa mear-
ga in locul de unde venisera ace~tia.Cand in cele din urma Ur-
shanabi I-a traversat marea, el.a pa~it pe tarm, credern la capatul
sudic - cat de aproape de peninsula Sinai se putea.
De acolo urma sa 0 ia pe "drumul obi~nuit" - 0 ruta utili-
zata de caravane- "spreMarea cea Mare care este in departare".
Din nou, geografia este recognoscibila din terminologia biblica,
fiindca Marea cea Mare este numele biblic pentru Mediterana.
Ajungand la Negev, in sudul LanaanulUl, Ul1gaDlt:slllIt:UUIC1 :>a
mearga spre vest, in cautarea a doi "stalpi". Acolo, i-a spus Ur-
shanabi, trebuia sa coteasca ~i sa ajunga intr-un ora~ numit Itla.
Se afla la 0 oarecare distanta de Mediterana. Dincolo de ItJaera
regiunea a patra a zeilor, zona interzisa.
Era ItIa "ora~al zeilor" sau ora~al oamenilor?
Evenimentele ~escrise de fragmentata versiune hitita a
epopeei indica faptul ca era un or~ comun. Era un ora~"sanc-
"\
I
j
...
/
232 / Zecharia Sitchin
1repte spre c(!r / 233
-.-.------
tificat", in care poposeau zeii care treceau prin apropiere. Insa ~i
oamenilor Ie era pennis accesul. Drumul catre el era indicat de
stalpi. Nu numai ca Gilgamesh s-;! odihnit ~i ~i-a schimbat hai-
nele, insa a obtinut ~ioaia zilnica pe care 0 aducea cajertfa zei-
lor.
Acest ora~ne este cunoscut din Vechiul Testament. Era 10-
calizat in sudul Canaanului.la intrepatnmderea cu peninsula Si-
nai, 0 poana catre Campia Centrala. Sanctitatea lui este data de
numele sau: Kadesh ("Sanctificatul"). Era distins de tizul sau
din nord (situat in ,mod semnificativ in apropiere de Baalbek),
care era numit Kadesh-Bamea (care, provenind din sumerianii,
inseamna "Kadeshul de la s13lpiistralucitori"). in vremea patri-
arhilor, era inelus in domeniul lui Abraham, care "a umblat '"Ia
Negev ~i locuia intre Kadesh ~i Shur".
Ora~ul,ca nume ~ifunctii. ne este cunoscut ~idin legendele
canaanite despre 2;ei.Sa ne amintim ca Danel i-a cernt lui EI un
mo~tenitor;astfel ca acesta sa-i pomeneasca numele pe 0 stela,in
Kadesh. Intr-un alt text ugaritic ni se.spune ca un fiu allui EI pe
nume Shibani (.,AI ~aptelea")- o~ul biblic Beer-Sheba ("Fan-
tan~ celui de-al ~aptelea") se poate sa fi fost numit a~a dupa el -
a ridicat un stalp comemorativ in d~ertul de langa Kadesh.
intr-adevar. a13tCharles V~lleaud. cat ~i Rene Dussaud,
care au inceput traducerea textelor ugaritice in periodicul Syria.
au c1iZDt de acord ca evenimentele din textele ugaritice se desfa-
~oar~"in regiunea cuprinsa intre Marea Ro~ie ~i Marea Medite-
ranii", peninsula Sinai. Zeul Ba'al. caruiaii placea sa pescuiasca
in lacul Sumkhi, mergea "sa vaneze in de~ertul Alosh", 0 zona
uo>v";U1.a"u uu ,",WIlIClI\rl~. HI't}. f\.~a cum arata VIfOlleaud ~I
Dussaud, exista un indiciu geograflc ce race legatura intre texte-
. .
Ie ugaritice ~i Exod: israelipi. conform Numerelor 33, au plecat
de la Marah (Iocul CDape amare) la Elim (oaza cu curmali) ~i
apoi la A/osh. . _ '
Multe alte detalii care plaseaza pe EI ~i pe alte zeit1itimai
tinere in teritoriul Exodului se gasesc intr-un text nurnit "Na~te-
rea nobilil?r ~i a l,11inunaplor zei". In deschiderea lor. versurile
localizeaza actiunea in ..de~rtul Suffim" - de~ertul care margi-
ne~te YamSuff (,,Marea Trestiilor") din Exod: '
Sa vina nobi/ii ~ifrumo~ii zei.
flU ,Printu/ui. Sa fie
1'1ora~u/ Urearii ~i Mergerii.
in de~ertu/ Suffim.
Textele canaanite ne ofera ~i un alt indiciu. Pe larg ei se
refe~ la capul pantheonului ca ;,EI" - supremul. cel mai nobil -
.mai degraba un titlu generic decat nume de persoana. Dar in tex-
tul mai sus amintit zeul se identifidi sub numele de Yerah, iar
sotia sa ca N(khal. "Yerah" este termenul semitic pentru Luna -
zeu cunoscut mai bine sub numele de Sin, iar Nikhal este trans-
, literatia semitidi pentru NIN.GAL, numele sumerian al sotiei
zeului LuniL '
Savantii.au avansat multe teorii referitoare la originea nu-
melui peninsulei Sinai. Dintr-o data.motivul devine cIar- fiind-
Fig. 104
... . -'". . -. "
__, _y_ 1'-- , "-1"-;-&'&'&--...,a .
Putem vedea (in Fig. 72) ca simbolul zeului in al carui te-
ritoriu ateIjza Discul inaripat era Semiluna. Descoperim ca in
zona exista inca un Ioc-cepow numele sotiei sale: Nakhl. .
~i astfel putem trage coneluzia ca Ii/mun era in peninsula
Sinai. '
o analiza a geografiei. topografi~i, geologiei, climatului,
fIorei ~i istoriei peninsulei Sinai va confirma identificarea noas- .
tea ~iva elarifica rolul peninsulei in afacerile zeilor ~i oamenilor.
234 / Zecharia Sitchin
---------------..
" TextelemesopotamienedescriuTilmunulca fiindsituat"Ia
gura" a doua cufsuri de apa. Peninsula Sinai are fOnTIaunui tri-
unghi cu varful in jos ~i incepe in locul in care Marea Ro~iese
desparte in doua - Golful Suez la vest ~i Golful Elat (Golful
. Aquaba)la est. Dadi intoarceminversreprezentariletinutului
lui Seth \inde se afla Duatul, obtinem 0 peninsula schematizata
ce are toate trasaturile peninsulei Sinai (Fig. 105).
Textele vorbesc de "tinutul muntosTilmun". Peninsula Si-
nai este alcatuita dintr-o zona sudidi muntoasa, un platou muri-
tos central ~i 0 zona nordica inconjurata de munti, care se nive-
leaza treptat printr-o zo"na colinara nisipoasa catre coasta
Mediteranei. Fa~iade pe coasta a constituit din vremuri imemo-
riale legatura dintre Asia ~i Africa. Faraonii egipteni invadau
Canaanul ~i Fenicia, precum ~i pe hititi. Sargon din Akkad sus-
tine ca ,,~i-aspaJat armele" in Mediterana; "tarile de la mare" -
cele de pe coasta Mediteranei - "de trei ori Ie-am incercuit,
Tilmun in mainile meIe a ajuns". Sargon II,' regele Asiriei in
Fig.'105
!repte spre cer / 235
secolul opt i.Ch., sustine ca a,cucerit 0 zona ce se intinde "de la
Bit-Yakirtpe taanul Marii Siirate ~i pana la grani~ cu Tilmuri".
.
Numele "Marea Sarat~"a supravietuit pana astazi ca nume evre-
iesc al Marii Moarte,- 0 aImconfirmare a faptului ca TilmuIi se
afla in apropierea ei.
Cativa, regi asirieni mentioneaza "Paraul Egiptului" ca
semn geografic marcant pentru expeditiile in Egipt. Sargon II il
listeaza imediat dupa cucerirea Ashdodului, ora~ul filistin de pe
coasta Mediteranei. Esarharddon, care a domnit mai tiirziu, se
lauda astfel: ,,Ampornit asupra lui Arza la Paraul Egiptului; I-am
pus pe Asuhili, regele lor in lanturi... Lui Qanayahm, regele Til-
munului, i-am cernt tribut." Numele':,Paraul Egiptului" este si-
milar cu numele biblic pentru marele wadi din Sinai (rauri in-
gustecareau apa numaiin anotimpulploios) nurnit WadiEl-Arish.
Ashurbanipal, care i-a urmat lui Esarhaddon la tronul Asiriei,
sustinea ca "am impusjugul de la Tyr, care este in Marea de Sus
(Mediterana) ~ipana la Tilmun care este in Marea de Jos (Marea
Ro~ie)".
in toate instantele, geografia ~i topografia Tilmunului se
potrivesc exact,cu cele ale peninsulei.
Cu exceptia unor variatii neobi~n~ite, climatul peninsulei
era in yremurile de atunci cel de astazi: un sezon ploios neregu-
lat ce dura din octombrie pana in mai, in restul anului fiind com-
plet uscat. Precipitatiile slabe 0 califica pe~tru categoria de~ert.
Cu toate acestea varfurile de granit din sud sunt acoperite cu
7;'in~(Hi i~m~ i~r in 7onp.lp. norciir.p. nivp.lul ::mp.i este fO:lrte nutin
sub nivelul solului.
Tipice pentru mare parte a peninsulei sunt wadi-urile. in
sud, ,apele ploilor se scurg fie spre est (catre Golful Elat) sau
(cea mai mare parte), spre vest, in Golful Suez. Acolo s-au for-
. mat cele mai pitore~ti wadi-uri, ca ni~te canioane. Dar majoritatea
apelor se indreapta spre nord prin Wadi EI-Arish ~i numero~ii sai
afluenti, care pe harta arata asemenea vaselor de sauge ale unei
inimi uria~e. in aceasta parte a Sinaiului, adancimea wadi-urilor
,.
t V'
I
,
..:::=;....-' cJ
E3'
,
!l
It
\--
;,;;,;--~---"'.~ "--~~""-~"
236 / Zecharia Sitchin
-..-._-----
variaza de la ditiva inci la cateva picioare, iar latimea de la .ca-
teva piCioarela 0 mila ~i mai bine dupa 0 ploaje serioasa.
,
Chiar ~iin anotimpul ploios, ploile sunt destul de neregula-
te. Ploi in rafaIa altemeaza cu perioade secetoaSe. Presupunerea
ca in acest sezon ~i in imediata lui apropiere necesarul de apa
este suficient este destul de iru?elatoare.~ s-a intamjJlatproba-
bil ~i cu israelitii care au parasit Egiptulla mijlocullunii aprilie
~i au intrat in Sinai cateva saptamam mai tarziu. Aflandu-se in
imposibilitatea de a.gasi apa necesara dupa cum se a~teptasera,
a fost nevoie de interventiaDomnului in doua rfulduri,pentru a-i
aratalui Moiseundepoatesa0 gaseasca.. .
Beduinii (nomazii loc11li), precum ~i alti calatori sezonieri
in Sinai pot repeta acest miracol, daca solul wadi-ului este bun.
Secretul consmin faptul ca in multelocuri, albia pietroasa a wa-
di-urilor se afla pe un teren lutos, care absoarbe apa ce se scurge
printre 'pietre. Cu putin noroc ~i ~tiintase poate descoperi apa la
doar cateva picioare de suprafata pamantului.
Acesta sa fi fost marele miracol tealizat de Dumnezeu?
Descoperiri recente in Sinai arunca 0 lumina noua asupra su-
biectului. Hidrologii israelieni, in asocie~ cu Institutul Weiz-
. mann pentru ~tiinte au descoperit ca, asemenea unor paTti din
de~ertul Sahara ~i unorn din Nubia, exism "apa fosila" - cama-
~iteale lacurilor preistorice din alte ere geologice~in adancimi-
Ie peninsulei. Rezervorul subteran are suficienta apa (s-a esti-::
mat) pentru a fi suficienta unei populatii ca a Israelului vreme de
" tJ; ,.I.. ..n. ~nt.n'7an.1n_c'" n.. m"i hin.. .1.. 1>000 iI.. milp n!'ltr:ttp
de la Canalul Suez pana la Negev.
De~i se afla la 0 adancime de aproximativ 3000 de picioa-
re sub pamant, apa este subarteziana ~i se ridica prin propriile
puteri paila la aproape 1000 picioare sub pamant. Forarile petro-
Here di~ campia de nord (la Nakhl) au dat in schimb peste acest
rezervor. Alte focari au confirmat 0 descoperire uluitoare: in plin
. de~ert, la indemana utilajelor de forajmodeme, se afla un imens
lac cu apa minerala!
44i
!!!!E!e.re cer / 237.
Ar fi putut rata nefilimii, eu tehnologia lor spatiala, 0 ase.,.
menea oportunitate? Credem ca aceasm ipoteza, mai degraba
decat modesta sapare asemenea beduinilor in albia unui wadi, a
a stat la baza "miracolului" infiiptuit.de Moise la indicatia Dom-.
nului. Ia toiagul cu care ai mcut minunile din Egipt, i-a spus
Domnullui Moise. Ma vei vedea stand pe 0 anWJIitastanca. Lo-
ve~teacea stanca ,,~idin ea va ie~iapa ~i oamenii vor bea" - su-
ficienta apa pentru intregul popor, precum ~i pentru vitele sale.
Ca maretia lui Yahwehsa fie recunoscum, Moise trebuiasa ia cu
el ~i martori, a~a incat minunea a avut loc in fata "batrfulilor
Israeli.dui". --
o poveste sumerianareferitoare la Tilmun relateaza un eve-
niment aproape identic; Este povestea unei perioade. nefericite,
cauzata de lipsa apei. Recoltele se uscau, animalele sufereau,
oamenii sufereau. Ninsikilla, sotia regelui Tilmunului Enshag,
s-a plans tatalui ei Enki:
I.
..
Ora~ul pe care ni I-aidat... .
Tzlrnun, or~ul pe care ni I-ai dat...
Nu are ape in rauri...
Neirnbiiiate sunt fecioarele.
Nici 0 picatura de apa nu se aflii in ora~.
Analizind problema, Enki a ajuns la concluzia ca singura
~olutie 0 reprezinta aducerea la suprafala a ape/or subterane.
Adancimea acestora era insamai mare decat se putea-realiza prin
simpla forare a unui put. A~a incat Enki a conceput un plan prin
'-'Ql'-' O)L.lU..UJ.l.l ':>U.1.1."'" 1"""1..1.'"''''.1.'''''''''''' u."" ""--'-' - . -" .. ~- --- ..
Tatal Enid i-a .raspuns jiiceiNinsikilla:
"Fie ca divinu/ Utu in cer sa se duca.
o racheta cu el sa ia la santi/ sau
$i din ina/firni s-o trirnita pe Pamant...
$i din izvorul apelor Pamantului,
EI sa scoata apa dinparnant. ..
'238 / Zecharia Sitchin
"___n_ h .__._
Astfel instruit, Utu/Shamash a dus la indeplinire planul:
Utu s-a urcat /a ceruri,
Cu 0 racheta de sanu-i /egata,
Din inaltimi spre Pamant a trimis-o...
Din ina/timi/e ceru/ui a trimis-o.
Prin pietre/e de crista/ e/ scoate apa,
Din izvoru/ ape/or Pamantu/ui
E/ scoate apa din pamant.
Putea striibate0 racheta.din cer pamantul ~i scoate la iveala
apa potabila? Anticipand scepticismul cititorului, scribul afirma
in inclieiere: ,,~i cu adevarat, a~a a fost." Miracolul a dat roade:
THmuna devenit 0 tara "cu recolte bogate pe campuri ~ihamba-
re plinecu grane", iar Tilrriuna devenit "port cu vase ~i cu ma-
rinari".
Paralelele dintre Tilmun ~i Sinai sunt duble: mai inta"i,exis-
tenta rezervorului subteran, al doilea, prezenta,lui Utu/Shamash
(comandantul spatioportului) in apropiere.
De asemenea, in peninsula Sinai se gasesc toate produsele
pentru care Tilmun era renumit.
Tilmun era sursa pentru pietrele pretioase de tipullapis la-
zuli, foarte apreciate de sumerieni. Este un fapt stabilit ca farao-
nii egipteni obtineau pietrele de turcoaz ~i malachit din Sinai.
Prima zona de extractie a turcoazului este numitii astiizi Wadi
Magharah - Wadiul Pe~terilor. Acolo fusesera sapate tuneluri in
IIUlIUIJIC WUUI-UIUI.I"I.}lUI, ""una U~ ~A}l&Va.a&'" ,,-a allu a-ull
loc numit astazi Serabit-el-Khadim. Inscriptii egiptene datand
din a treia dinastie (2700-2600 LCh.) au fost descoperite la
Wadi Magharah, confirmandu-se astfel ca egiptenii ocupaserii
minele ~i aveau acolo gamizoane permanente.
Descoperirile arheologice, precum ~i reprezentiirile mcute
de faraoni ale "nomazilor asiatici" capturati (Fig. 106), i-au con-
vins pe savanti ca la inceput egiptenii au atacat minele operate
de a1tii.'Intr-adevar, numele egiptean pentru turcoaz, majka-t
!!t!l!!~~P..1J!.E.~,. !.J...3~
-I
Fig.106
(dupa care au nurnit Sinaiul "Tara Mafkat"), se trage din verbul
semitic insemnand "a extrage". Aceste zone minere erau in do-
meniul zeitei Hathor, care era cunoscutii atat sub numele "Regi-
na Sinaiului" ~i"Regina Mafkatului". 0 mare zeitAa vremurilor .
, de demult, una .din primele zeite egiptene, ea a fost poreclita de
ei "Vaca"~i era reprezentata purtand coame (Vezi fig. 7 ~i 106).
Numele ei Hat-Hor, scris hieroglific ca un ~oim in interiorul unui
chenar ~, a fost interpretat de savanti ca insemnand "Casa lui
Horus" (Horus fiind reprezentat ca un ~oim). Insa literal ins em-
na "cas a ~oimului", ceea ce confirma concluZia noastra referi-
toare la locatia ~i functiile Tarii Rachetelor.
Conform Encyclopaedia Britannica, "turcoazul era obtinut
din Peninsula Sinai inainte de mileniul al patrulea LCh. in una
, din primele operatiuni miniere de mare importantii".La vremea
aceea, civilizatia sumeriana era de-abia la inceputurile sale, iar
:-~ ~~n n:i:-t<>nnll n'I"; ..r" ..1.. ""tpnt"t l1n milp.nill. r.ine ar fi
putut organiza atunci activitati1eminiere? Egiptenii spun ca este '
Toth, zeul ~tiintelor.
Prin aceasta, ~i prin desemnarea Sinaiului :zeitei Hathor,.
egiptenii imitau traditiile sumeriene. Conform' acestora, zeul
care a organizat operatiunile miniere ale zeilor a fost EnId, zeul
cuno~tintelor,iar Tilmun a fost oferit, din vremurile de dinainte
de Potop, lui Ninhursag, sora lui EnId ~i EnliL In tinerete, ea a
fost 0 mare frumusete, fiind ~i medicul ~ef al anunnakilor. Insa
240 I Zecharia Sitchin
.,A
Fig, /07
la batranete fusese poreclitii "Vaca" ~i, ca zeita a ~unnalilor, era
reprezentatii cu coarne de vaca (Fig 107).
Sinaiul era 0 sursa majora ~i pentru cupru, iar egiptenii se
bazau in special pe expeditii de jaf pentru a-I obtine. Pentru a
face asta, trebuia sa intre mai adanc in peninsula. Un faraon din
. dinastia a douasprezecea (epoca, lui Abraham) ne-a lasat acest
comentariu asupra actiunilor sale: "Am ajuns la frontierele tarii
striiine cu picioarele mele, umbland prin vai necunoscute, am
ajuns la capatullucrurilor cunoscute." Se liiuda,ca nu a pierdut
un singur om in aceasta actiune.
Explorarile rncute in peninsula de catre savantii israelieni
au scos la ivealii dovezi imbatabile a faptului ca "in vremeain-
ceputurilor regatului egiptean, in mileniul trei i.Ch.,Sinaiul era
ocupat de,triburi care prelucrau cuprul ~i triburi de mineri, care
au rezistat penetrarii egiptene in teritoriile lor (Beno Rothen-
berg, Sinai,Explorations 1967-1972). "Se poate considera ca a
existat 0 dezvoltare metalurgica deosebita... Erau mine de, cu-
__. ..L_' ___= "-: ~. _~ 1 ~.~ I
;:;.-';;'':'~-_':'-'T--,- ;-- -- r - __""'A_"'_'"__ v.....
intindeau de la Partile vestice ale sudului peninsulei pana la
rasarit la Elat in capul Golfului Aqaba."
Elat, cunoscut in vremurile Vechiului Testament sub nu-
mele de Etzion-Gaber, era intr-adevar "Pittsburgul (Galatiul)
Lumii Antice". Cu cca. douiizeci de ani in unna, Nelson Glueck
a descop~rit la Timna, la nord de Elat, minele de cupru ale
regelui Solomon. Minereurile erau duse la Etzion-Gaber, unde
erau topite ~i rafinate,,,intr-unul dincele mai mari, poate cbiar
1~.
~I
~--.
T1Y!E!,P':.!..Eer 12~,
,\
'.f;
cel":lai'mare, centre metalurgice" din antichitate (Rivers in the
Desert).
Descoperirile arheologice confirmii inca 0 data textele bi-
bike ~i mesopotamiene. Esarhaddon, regele J\siriei, se lauda cii
"Iui Qaniiyah, regele Tilmunului, i-am impus tribut". Qenifii
sunt mentionati in VechiulTestament ca locuitori ai sudului Si-
naiului, iar numele lor inseamna liter~1"fiet:ar,metalurg". Tribul
caruia i s-a alaturat Moise dnd a fugit din Egipt in Sinai era cel
al qenitilor. R.J'-Forbes (FheEvolution-of the Smith) a indicat ca
termenul biblic Qain (smith, "fierar'~) se tiage din sumerianul
KIN (",prelucrator").
Faraonul Ramses al III-lea, care a domnitin secolul unna-
tor Exodului, a consemnat invaziape care a rncut-o in tara,aces-
tor fierari cu centrulla Timna-Elat:
..,
Am distrus poporullui Seir, din, triburiIe Shasu. Am
sfiiramat corturile lor, averea..precum ~i toa~e vitele, fiirii '
numiir. Au fost pu~i in lan/uri ~i i-am adus in Egipt imde
i-am dat zeiIor, ca sc/avi in temple.
Mf-amtrimis oamenii in Tara Veche, la minele .de
alamii care sunt acolo. CoriibiiIe i-aupurtat intr-acolo pe
unii, iar allii au mers pe spinarea miigariIor. Nu s-a mai
auzit de 'asta, de cand a inceput domnia faraoniIor. .
Au giisit minele p/ine de alamii. Toatii a fost urcatii
in galere. Au fost trimise in Egipt ~i au ajuns cu bine. Au
fost fiicute griimadii infa/a palatului, 0 sutii de mii de /in-
goun. ~l Slraluceau ca aurul.
Am chemat tot poporulsii Ie vadii, ca pe 0 minune.
"
Zeii it pedepsisera pe Enkidu sa-~ipetreaca testul zilelor in
minele din Tilmun. A~aa conceput Gilgamesh planul dea lua 0
"barca de Egipt" !lide a pleca impreuna - fiindca "Tara Mine-
lor" !li"Tara Rachetelor" se aflau in aceea!liregiune. Identifica-
rea noastra se potrive!lte.
242 / Zecharia Sitchin
Inainte de a continua cu reconstituirea evenimentelor istorice
~i preistorice, este important sa subliniem concluzia noastrli ca .
Tilmun era numele sumerian pentro Sinaj. Pana de curiind, spe-
ciali~tii nu erau d~ acord cu aceasta idee, de aceea trebuie sa ana-
lizam opiniile contrare ~i sa aratam de ce sunt gre~ite.
o teorie, ai cicei primi avocati au fost P.B. Cornwall (On the
Location of Tilmun)., ideritifica Tilmunul (uneori transcris ,,Dil-
mun") cu insula Bahrein din Golful Persico Ea se sprijina mai
ales pe 0 inscriptie a lui Sargon II al Asiriei, in care mentioneaza
printre cei care-i plateau tribut pe "Uperi, regele Dilmunului", al
carui palat este ca un pe~te, la treizeci ~i doua ore duble departa-
re, in mijlocul oceanului din care mare soarele". Prin aceasta de-
claratie se intelege ca THmunul este 0 ~sula, iar savantii care
sustin aceasta teorie identifica "oceanul diit care rasare soarele cu
GolfulPersic".~i augasitca solutieBahrein.
Exista diteva scapari insa. Mai intfti,se putea foarte bine ca
numai capitala Tilmunului sa fi fO,stsituata pe 0 insula. Textele
fac distinctiaintre ora~ulTilmun ~itara Tilmun. In al doilearand,
multe texte asiriene descriu ora~e ca fiind "in mijlocul marii"
de~ieste vorba de ora~ede coasta sau situate pe promontorii (de
pilda Arvad pe coasta Mediteranei). Apoi, daca este vorba de
"oceanul de unde disare.soarele", nu s~potrive~tecu Golful Per-
sic, care se afla in sud, n':lin est. In plus, Bahreinul se afla mult
prea aproape de Mesopotamia, doar 300 de mile, ca sa fie vorba
de 32 ore duble de mers pe mare. In ~aseore de navigat; chiar ~i
agale, se poate acoperi 0 distanta mult mai mare.
o alta problema a identificarii Tilmunului cu Bahreinul 0
constituie produsele pentru care era renwmt Tilmunul. Cb1ar~l
in zilele lui Gilgamesh, nu tot Tilmunul era zona interzisa. Exis-
ta 0 zona in care erau osanditi oamenii la munca silnica, pentro
extragerea cuprului ~i pie.ti-elorpretioase. Asociat de multa vre-
me cu Sumerul, Tilmunul ii fumiza lemn de esente rare. Din
agricultura, el fumiza lumii antice ceapa ~i curmale.
Bahreinnu avea nimic din toate acestea, cu exceptia unor
curmale. Pentro aeluda problema, adeptii teoriei au dezvoltat un
Tlijite spre cer / 243
iT
l
~t
.PIA~ ~0
Fig. J08
raspuns complex. GeoffreyBibby (Lookingfor Dilmun) ~i altii
au sugerat ca Bahrein era un centro portuar. Produsele veneau
din alta parte.wa navele care aduceau aceste produse nu luau
totdeauna drumul Sumerului. Se opreau ~i desciircau marfurile
in Bahrein, de unde faimo~iinegustori sumerieni Ie preluau ~iIe.
aduceau in Sumer. Din aceasta cauza, spuneau scribii, ca produ-
sele veneau din "Dilmun", adica Bahrein: '
. Insa de ce navelecare strabateaudistanteuri~e nu mai
taceau... cativa pa~i, pana in Mesopotamia ~i desciircau in Bah,.
rein 0 marta ce trebuia sa ajunga in Sumer? In plus, aceasta teorie
este in contradictie cu alte afirmatii ale regilor sumerieni care ci-
tau corabiiledin Tilmun, alaturi de cele din alte tan, ca venind in ,
porturile lor. Ur-Nanshe, un rege din Lagash ce a domnit la doua
sute de ani dupa ce Gilgamesh a fost rege in Uruk, sustinea ca
,,mandrele corabii din Tilmun... imi aduc tribut lemn". Recu-
noa~tem numele Tilmun in inscriptie (Fig. 108) dupa pictograma
pentro ,,racheta". Sargon, primul conducator al Akadului, se lau-
da ca "in portul Akadului vin multe corabii din Meluha, corabii
din Magan. ~i corabii d41 Tilmun".
, In mod clar, corabiile aduceau produsele din Tilmun direct
in Mesopotamia, a~ cum economicul ~i logica 0 dicteaza. De
asemenea, textele antice vorbesc despre exporturile sumerie~e
;n ,..;1 n :_;.,..-: : t ..1 ___ .L ____" f ....
. .., , .I. -- ":r--- -- - .-,
branza ~i alte produse din Lagash catre Tilmun (cca. 2500 tCh.),
nu se mentioneaza insa alte transporturi catre vreo insula.
Unul dintre oponentii de fiunte ai teoriei este Samuel N.
Kramer (Dilmun, " The Land of Living ") care sublinia faptul ca
textele mesopotamiene vorbesc despre el ca despre un "tinut de-
pactat", care putea fi atins nu tara marl riscuri ~i primejdii. De
asemenea, el acorda 0 mare importanta faptului ca textele pla-
seaza Tilmun in aprop~erea a doua cursuri de apa, ~i nu in apro-
244 / Zecharia Sitchin
- ---
pierea sau chiar in mijlocul unui singur ocean. Textele acadiene
spun di Tilmun se afla inapi narati - "Ia gura a doua ape curga-
toare".
Ghidat de 0 altii declaratie, care spunea ca Tilmun era locul
"de unde rasare soarele", Kramer conchide mai intai ca Tilmun
nu este 0 insula, ~ial doilea, ca trebuie localizat undeva la est de
Sumer. Cautand spre est un loc care sa se potriveasca descrierii,
el vine cu ideea unui punet la intersectia Golfului Persic cu
Oceanul Indian. Sugestia sa este Baluchistan sau undeva pe
valea fluviului Indus. .
Ezitarea lui Kramer provine din faptul ca listele geografice
sumeriene nu listeaza Tilmunul in apropiere de astfel de tiiri
rasaritene ca Elam ~iAratta. in schimb, ei pun laolalta tarile in-
rudite Meluhha (NubialEtiopia), Magan (Egipt) ~i TIlmun.Apro-
pierea dintre Tilmun ~i Egipt este atestatii in povestea "Enki ~i
Ninhursag", unde numirea lui Nintulla ca "Domn in Magan" ~i
'a lui Enshag ca "Domn pe~te Tilmun" capata aprobarea celor
doi. Este de asemenea evident din remarcabilul text, scris ca 0
autobiografie a lui Enki, in' care sunt intati~ate' activitatile de
dupa Potop. Din nou, Tilmun este listat ~napropiere de Magan
~i Meluhha:
TariIe Magan ~i TIlmun
sl? uita la mine,
Eu. Enk;': trag barca TIlmun la coasta,
incarc barca Magan pana la cer.
reseu:u: uurt:' Utt::lYlt::tU,,,,t::t
Duc aur ~i argint.
in ceea ce prive~te apropierea Tilmunului de Egipt, lucruri-
Ie par clare, insa ce ne' facem cu afirmatia ca "ca s<:>arelerasare
din Tilmun"?
Raspunsul este foarte simplu: aceasta afirmatie nu exista.
Textele nu spun "acolo unde rasare soarele", ci "unde Shamash
urea ". Tilmun nu se afla deloc in est, ci era locul de unde UtulSha-
rTf!p-u:~cer /245
mash (zeul al carui $imbol era soarele, nu So~le ~i) wca la
cer cu rachetasa. Cuvinteleepopeiilui Gilgameshsuntfoarte clare:
La muntele lui Mashu a sosit.
$i ziua s-a uitat /a Shem-uri
Cum pleaca # cum vin...
Oamenii rachete/or vegheazii poarta...
Pe Shamash i/ apiira
Cum, e/ urea ~i coboara.
Acolo era, intr-adeviir, locul un~ fusese dus Ziusudra:
in Tara Riispantiei
in muntosu/ TI/":'u;,
Locul unde Shem-urile urea
L-au pus sa ~ada..
.
Aici - fiindu-i refuzatiipermisiunea de a wca inar-unShem
~i caumnd apoi numai sa vorbeasea cu Ziusudra - a ~it Gilga-
mesh pe muntele Mashu diDTilmun - Muntele lui Moise, din
peninsula Sinai.
Botani~tiimoderni au fost uiniiti de varietatea Rorei penin-
sulei, gasind mai bine .de0 mie de specii de plante, molte dintre
ele unice. Acolo unde exista apa - in oaze, sub suprafilta dunelor
de pe coasta sau in albiile wadi-urilor - copacii !jiarbu!jtii cresc
intr-un mod impresionant, adapmndu-se perfect la condipile cli-
. t ~..1 _ ___~__ _1_ C"I:__:..1..':
- 1'---- -0----
Partile nord~tice sunt cele care au constituit sursa cepelor
atat de -vestite. Numele dat de noi acestei specii,' sea/lion, poartii
in el pe cel al portului de unde era livratiiin Europa: Asea/on. pe
coasta Mediteranei. '
Unul din copacii adaptati celmai bine situatiei este acacia,
car~ ~i-a acomodat rata mariti a transpiratiei crescind numai in
albiile wadi-urilor.Profitand de umezeala de acolo, el poate triii
zece ani tara 0 picatura de apa. Es~ un copac al ciirui lemn era
--"-"_. --
246 / Zecharia Sitchin
Trepte spre cer / 2,!Z
,
ea, Ezechiel era bine familiarizat cu aceasta temii decorativii din
reprezentiirile mesopotamiene (Fig. 109).
Aliituri de discul inaripat (emblema celei de-a douiisprezecea
planete), simbolul cu cea mai mare ocurenta era cel al Pomu/ui
viet;;. In Der A/te Orient, Felix von Luschau a spus, inca din 1912,
despre capitelurile coloanelor ionice (Fig. 110a), precum ~i despre
cele egiptene (Fig. 1-1Ob)cii erau de fapt stiliiari ale Pomului vietii
in fonna unui curmal (Fig. 119c) ~i confirma 0 sugestie anterioara
confonn ciireia PomUt viepi ar fi fost 0 specie deosebitii a curma-
, lului. Tema curmaluhJi ca Porn al vietii a fost preluatii ~i de musul-
mani, putfutd fi observatii in moscheile din Egipt (Fig. 110d).
Multe studii importante, cum ar fi De Boom des Levens en
Schrift en Historie, de Henrik Bergema ~i The King and the Tree
of Life in Ancient Near Eastern Re/igi~n deWidegrenm au aratat
cii ideea ca unastfel de copac cre~te in laca~ul zeilor s-a raspan-
dit din Orientul Apropiat in intregul Orient, fiind 0 tema a tutu-
ror religiilor. .
. Sursa acestor reprezentari~i credinte erau consemnarile
sumeriene despre Taramul Viilor:
------
foarte pretuit.in an.tichitate.Confonn Vechiului Testament, din
el a fost construitii arca lui Noe, precum ~i ;lite componente ale
Tabemacolului. Regii sumerieni it importau pentru decorarea
templelor. ..' . .
Un alt copac onIniprezent in Sinai este tamariscul- copac
de marimea unui arbust care marcheaza cursul wadi-urilor, radii.
cinile lui patrunzand adanc in pamant pentru a gasi apa, putand
supravietui chiar ~i cu apa siiratiisau salcie. .
Totu~i, copacul prin definitie al Tilmunului antic era
curmalul. ~i acumeste cel mai important copac din punct de ve-
dere economic. Neavand nevoie de vreo atentie deosebitii; el
ofera beduinilor fructele sale, ciimilelorie fumizeazii ramuriie ~i
frunzele, trunchiul este folosit pentru constructii ~i foc, nimurile
pentru acoperi~uri, fibrele pentni franghii.
~tim din scrierile antice eii era exportat din plin. Curmalele
erau atat de mari ~igustoase incat faceau parte din meniul zilnic
al zeilor dirt Uruk (ora~ullui Gilgamesh), unde se specifica: "In
fiecare zi a anului, pentru cele patru mese ziIriice,trebuie oferite
zeilor 108 masuri de curmale de rand ~i curmale din Tara Til-
mun..." Cel mai apropiat ~i antic ora~era lerihon, al ciirui epitet
biblic era "Ora~ul curmalelor".
Cunnalul a fost adoptat .destul de devreme ca simbol reli-
gios in Orientul Apropiat. Psalmistul biblic promite ca drept
credinciosul "caun curmal va inflori". Profetul Ezechiel, in vi-
ziunea Templului din lerusalim reconstruit, I-a viizut decorat cu
,;heruvimi ~i curmali, ~i fiecare heruvim era intre doi curmali ~i
fiecare curmal era intre doi heruvimi". Aflandu-se la v'remea
It:Spt:l:LlV<1pHIllIt: t:AII<1I.ll<1UU~ll:U IOf\<1 ue oaOllomem am JUoe-
1i/mun,
Unde baba spune "nu sunt biitranii ",
Unde mo~u/ spune "nu sunt biitran ".
Sumerienii, mae~tri ai jocurilor de cuvinte, numeau Tara
Rachetelor TILMUN; tennenul putea sa insemne ~i "tara vii-
lor" fiintl('l:~ TIT tn!:1liInC!P~mn~ ~1 "i~t~" Dnrnnl ",;.4:11I,,;; _.-& :_ ...n
..
.. .
meriana GISH.TIL; de asemenea, GISH inseamna ~i obiect creat
de mana omului,astfel ca GISH.TILputea sa mai insemne ~i
"Vehicululvietii"- 0 racheta. .
~i in acta, deseori intiilnimreprezentati doi "vulturi" salu-
tfutd0 racheta,nu un curmal(Fig. 60). .
Legaturile devin ~i mai stranse, daca observam ca in arta
greaca omphalosul era asociat cu un curmal. Intr-o reprezentare
a oracolului de la Delphi putem vedea 0 replica a omphalosului
Fig.109
..
- --..
"'"-~..IIII ~- ~
248 / Zecbaria Sitchin
, : ~:::::::~:', -~:::::::~
"'-,,'
~
-
\\;~~)' .:~-" :-~)-r/- -'-, ,
~71Ij;,r\1'>
a
b.
d c
Fig. 110
plasati in fata templului, in apropiere de un cunnal (Fig: III).
Cum un astfel de copac nu cre~e in Grecia (savantii ~red ca),
este vorba de unul artificial din bronz. Asocierea oinphalosului
cu cunnaIuI ern probabil un simbolism de baZii,'fiindca' aceste
reprezentari se repeti ~i in cazul celorlalte oracole grece~ti.
Mai devrem.eam.aritat ci omphalosul servea drept legatura
, intre greci, egipteni, nubieni, canaaniti~i Dual.,Acum, am aratat
ci aceasti "piatri a splendorilor" ern legatiide cunnal- copacul
pun VWUI.
intr-adevar, textele smneriene ce insotesc reprezentari ale
heruvim.iloriocIud unnitoarele iocantatii:
Copacul maroniu allu; EnIci il fin in mana,
Copacul CilTf!' spune numiiratoarea, marea arma a
cerului. '
Ilfininmiinii.
Cunnalul, 11Ul1'ele copac aloracolelor; if fin in mana.
~
Treptespre cer /249
Fig. I/J
Oreprezentare mesopotamiana infii~ un zeu cefine in
mana un astfel de copac (Fig. 112). EI oferi Pomul vietii unui
rege in locul nurnit ,,Patruzei". Am int3lnit deja acest loe in tex-
tele egiptene: erau cei patriJ zei ai celor patru puncte cardinale,
aflati UingaScara spre cer din Dual. Am viizut, de asemenea, ~i
ca Scara spre cer sumeriana era asociati cu un cunnaI (Fig.-72). ,
Astfel incat nu maiavem nici un dubiu ci tinta ciutirilor
Nemuririi din antichitate ern un spatioport, aflat undeva in pen-
insula Sinai.
Fig. 1~2
XI
MUNTELE STRANIU
Undeva ~ peninsula Sinai, nefilimii i~i infiintasera spatio-
porml postdiluvial. Undeva in peninsula Sinai, muritorii - diti-
va ale~i numai, cu binecuvantarea zeilor - se puteau apropia de
un anumit munte. Acolo, "tnapoi", i-a spus un paznic om-pasare
lui Alexandru, "fiindca pamantul pe care calci e numai al Dom-
nului". Acolo, "Nu te apropia!" i-a ordonat Durnnezeu lui Moi-
se, "fiindca pamantul pe care calci e stant". Acolo, oameni-~oim
I-au atacat pe Gilgamesh cu razeIe lor, pentru a-~i da seama ca
nu era in intregime muritor.
Sumerienii numesc acest munte al intalnirilor Muntele
MA.SHU, muntele corabiei supreme. Pove~tiledespre Alexan-
dru it numesc Muntele Mushas - Muntele lui Moise. Identitatea
naturii ~i functiilor, cuplata cu numele identic, sugereaza ca in
toate cazurile este vorba de acela~i punct geografic. Se pare ca
raspunsulla intrebarea "care munte este?" devine foarte simplu:
nu este mootele Exodului, Muntele "Sinai", marcat in mod clar
pe hiirtile peninsulei, cel mai inalt varf dintr-un masiv de granit
aflat in sudul Sinaiului?
. -- - . 1 ...~_~___~
!...JAVUUlUI.1.1.l,io...}I..""'..,..'" v - --- -- -- - _..:..-
~i trei de secole prin sarbiitoarea Pa~telui evreiesc. Insernnarile
religioase ~i istorice ale evreilor sunt pline de referinte la Exod,
caIatoria prin pustiu ~i ajungerea ,laMuntele Sinai. Oamenilor Ii
se aduce aminte de fiecare data de teofanie, cand intregul popor
al lui Israel I-a vazut pe Dumnezeu pe mootele sacru. Cu toate
acestea, locatia muntelui este minimalizata, nefiicandu-senici 0
incercare de a se plasa acolo un laca~de cult. In Biblie nu exista
nici 0 incercare de intoarcere la locul aparitiei, cu 0 singura ex-
Treptespre cer / 251
cePtie: profetul Ilie. La cca. patru secole dupa Exod, el s-a salvat
omorand ni~te preop aizeului Ba'al pe muntele Carmel. Indrep-
tandu-se spre muntele din Sinai, s~a ratiicit in de~ert. Un Inger at
Dornnului I-a readus I-a viata'~i I-a pus intr-o pe~tera a muntelui.
Astazi, se pare, nu este nevoie de ajutorul ingerilor pentru .
a ajunge pe' muntele Sinai. Pelerinii modemi, a~a,cum au flicut
altii secole de-a randul, vin la manastirea Sf. Katarina(Fig.
113), numita astfel dupa martira Katarina din Egipt, al earui trup
a fost adus de ingeri pe varful care Ii pow numele. Dupa odih-
na de noapte, pelerinii incep ~aurc,eGebel Mussa ("Muntele lui
Mo~se"in arab!). Varful sudic al unui masiv ce se'intinde pe doi
kilometri in sudul manastirii este considerat "traditionalul"
Munte Sinai cu care soot asociate teofania ~i acordarea Legii
(Fig. 1l4).
Urcarea varfului este destul de dificila, insernnand 0 ascen-.
siune de cca. 2500 de picioare. 0 cale 0 reprezintii cele 4000 de
trepte sapate de calugari in munte. 0 alta, mai u~oara, dar mai
lunga cu cateva ore, incepe in valea dintre masiv ~iun munte din
apropiere numit dupa Jethro, socrul lui Moise, ~i urea gradat
pana cand ajunge la ultimele 750 d~ trepte ale primului drum. In
acea inters~ctie s-a intalnit Ilie cu Dornnul.
o capela cre~tina ~i un altar musulman, amandoua mici ~i
construite modest, marcheaza locul unde i-au fost date lui Moise
Tablitele Legii. 0 pe~tera din apropiere reprezintii "crapatuIil
stancii" unde I-a pus Durnnezeupe Moise cand a trecut pe langa
el. Un put aflat pe drumul ce coboara muntele'este considerat
locul unde Moise a adapat turmele socrului sau. Fiecare eveni-
1.1..\.011..&" 1.""6""U""" 8."" u _u _u -- --"-0-"-- --------
pe Gebel Mussa.
Din varful'lui Gebel Mussa se pot vedea celelalte varfuri.
ale inasivului din care face parte. In mod surprinzator. este mai
mic decat multi dintre vecinii sai!
Intr-adeviir, in sprijinullegendei Sf. Katarina, calugarii au
pus un sernnin manastire pe care este scris:
252 I Zecbaria Sitcbin
Fig. 113
Fig. 114
Altitudine
Muntele lui Moise
Muntele Sf Katarina
5012 picioare
7560 picioare
8576 picioare
Dacii suntem co~i astfel cii Muntele Sf. Katarina este
intr-adevir eel mai in3lt - de fapt. eel mai inalt din toata penin-
sula - ~i deci ales in mod corect de ingeri pentru a ascunde
trupul sfiotei, credinciosul nu pbate fi dedit dezamagit ca - in
~.'~.
Fig. 115
ciuda credintelor vechi - Dumnezeu nu a dus pe CojJiii lui Israel
pentru a Ii se arata ~i a Ie acorda Legea pe eel mai inalt munte.
Gre~ise Domnul muntele?
In 1809, savantul elvetian Johann Ludwig 'Burckhardt a
sosit in Orientul AprQpiat in numele Asociatiei britanice pentru
nmmnv::Irp::Inp~~nnp.ririi niirtilnr intp.rin:lrp.:lIp.Africii. Shloiino
obiceiurile arabe ~i musulmane, ~i-a pus. pe cap turban, s-a im-
.bracat ca un arab ~i ~i-a schimbat 'numele in Ibrahim Ibn Abd
Allah - Avram fiul servitorului lui Alah. A reu~it astfel sa cala-
toreasca incolo ~i-ncoaee in zonele interzise necredineio~ilor,
deseoperind templele egiptene de la Abu Simbel ~i ora~ul naba-
tean de la Petra, in Transiordania.
Pe 15 aprilie 1816, el a pornit intr-o ealatorie eu eamila din
Suez, la eapul Golfului Suez. Tinta lui era sa refacadnWlUl Exo-
254 / Zecharia Sitchin
dului biblic ~i astfel sa stabileasca identitatea corecta a muntelui
Sinai. Uimand ruta pe care caIatorisem israelitii, a mers spre'sud
pe coasta vestica a peninsulei. AcolQ, muntii incep earn de la
zece-douazeci de mile de coasta, creand o zona costala de~erti-
ca, taiata ici-colo de wadi-uri ~i cateva izvoare cu apa terma1a,
printre care unul elJl foarte vizitat de faraonii egipteni.
, Indrumulsau,Burckhardtnotageografia,topografia~idis-
tantele. A comparat conditiile ~i numele locurilor cu descrierile
~i numele din Biblie. La capatul platourilor, natura a plasat 0
centum de nisip, care separa platoul de centura nubiana, servind
ca 0 cale de traversare a peninsulei. Acolo Burckhardt a pomit
spre interior ~i dupa 0 vreme a luat-o spre zona granitica, ajun-
gand la manastirea Sf. Katarina dinspre nord (~a cum se face,
astazi prin rutele aeriene).
, Unele din observatiilesale sunt de un deosebit interes.
Zona produce curmale excelente. Calugarii trimit cutii mari ca
tribut sultanului la Constantinopol. imprietenindu-se cu beduinii
din zona, ace~tiaI-auinvitat la sarbatoarea Sf. Gheorghe, pe care
ei it numesc "El Khidher" - "ve~nictanarul"! '
Burckhardt a urcat pe muntii Mussa ~iKatarina ~i a cerce-
tat zona cu atentie. A fost fascinat in special de muntele Umm
Shumar - cu numai 180 picioare mai mic decat muntele Sf.
Katarina - aflat oarecum spre sud-vest de grupul Mussa-Kata-
rina. De la departare, varful sau straIuce~tein soare "cu cea mai
stmlucitoare culoare alba", datorita unor particule de mica din
rocile de granit, "formand un contrast uluitor cu r~~ul granitu-
lUlU OlD P,U\IlIJ JV4;)~ ~~~m}'."~ :"~' y:.:..~_:__ ;: ;~~~___I_":._.M
deosebita ca ofem0 viziune netulburataa Golfului Suez ("el-Tor
se vedea cu claritate") ~i a Golfului Aqaba (Golful Elat). In in-
scrisurile manastirii, Burckhardt a descoperit ca Umm-Shamar a
fost principalul' laca~ monastic. in secolul cincisprezece, "pe
acolo treceau caravanele de magari catre el-Tor, fiindca este cel
mai scurt drum catre port".
La intoarcere, a luat-oprin Wadi Feiran ~i oazele sale - cele
mai mari din Sinai.Acolounde wadi-ullasain urmamuntii~i
Trepte spre cer / 255
"
11
ajunge la ~ia costala, Burckhardt a urcat pe un munte ce se
ridica la 6800 de picioare inaltime - Muntele Serbal, unul dintre
cele mai inalte din peninsula. Acolo a gasit urine de peh~rini~i
numeroase inscriptii. Alte cercetari au aratat ca principalul cen-
tro monastic din Sinai a fost la Wadi Feiran, HingaSerbal- ~inu
la Sf. Katarina.
Cand elvetianul ~i-apublicat descoperirile (Travels in Syria
and the Holy La'nd),concluziile sale au ~ocat amt lumea ~tiinti-
fica, cat ~ipe cea teologica. Adevaratul munte Sinai nu era mun-
tele Mussa, ci muntele Serbal!
Inspirat de scrierile hii Burckhardt, contele francez Leon
de Laborde a venit.in Sinai in 1826 ~i 1828. Principala sa con-
tributie la cunoa~tereazonei au fost extraordinarele haqi ~i de-
sene. El a fost urmat in 1839 de artistul scotian David Roberts.
Desenele sale deosebite, in care imbina acuratetea detaliului cu
sclipiri ale imaginatiei, au fiicut mare valva intr-o epoca ce nu
cunoscuse inca fotografia. '
Urmatoarea calatorie i.n)portantain zona a fost fiicuta de
americanul Edward Robinson, impreuna cu Eli Smith. La fel ca
Burckhardt, ei au plecat din Suez pe spinarea camilelor, inarmati
cu cartea acestuia ~i haqile lui Laborde. A (ost nevoie de trei-
sprezece zile de primavara pentru a ajunge la Sf. Katarina. Aco-
10,Robinson a analizat cu atentie legendele calugarilor. A aflat
astfel ca la Feiran s-a aflat intr-adevar un centru monastic supe-
rior condus uneori chiar de un episcop, caruia manastirea Sf.
Katarina ~i alte a~ezarimonastice din zona ii erau subordonate.
Uln oocumenLt~ ~n puve:SUIl a aual \;a IIlWI\1I IVlU;);)4 'jII &.cual ma
nu au avut vreo importanta in primele secole cre~tine ~i ca su-
prematia manastirii aaparut de-abia in secolul ~aptesprezece,
cand celelalte comunitati monastice, nefortificate, au cazut pra-
da invadatorilor.Cercetand traditiile arabe; a aflat ca numele bi-
blice "Sinai" ~i ,,Horeb" erau complet necunoscute localnicilor,
ele fiind aplicate de calugari. .'
Sa fi avut dreptate ,Burckhardt? Robinson (Biblical Re-
searches in Palestine, Mount Sinai and Arabia Petraea) a desco-
,.'
-:-: ::--:~ ~ ~ I~ _ 811 I
256 I Zecharia Sitchin
- -.-
perit 0 serie de probleme legate de ruta propUs3de Burckhardt
ca fiind urmata de.israeliti ~i astfel s-a abtinut sa sustina teoria'
acestuia. '
Posibilitatea ca traditia inradacinata ce identifica Muntele
Sinai cu muntele Musa sa fi fost incorecta a constituit 0 provo-
care caceia egiptologul ~i fondatorul arheologiei ~tiintificeKarl
Richard Lepsius nu putea sa-i reziste. EI a traversat Golful Suez
cu vaporul, ajungand la el-Tor ("Tauml"), ora~ulport ce consti-,
tuia punctul de plecare al pelermilor cre~tini catre Sf. Katarina,
inainte ca musulmanii sa-I cucereasca ~i sa-I foloseasca drept
principala oprire ~ipunct de decontaminare in drumul spre Mec-
ca. in apropiere se afla muntele Umm-Shumar,pe care, din cand
in cand, Lepsius I-a analizat in calitate de "candidat" alaturi de
Mussa ~i Serbal. Oar dupa 0 cercetare atenta s-aconcentrat asu-
pra problemei la ordinea zilei: Mussa sau Serbal? '
Oescoperirile sale au fost publicate in Discoveries in
Egypt, Ethiopia and the Peninsulaof Sinai 1842-1845 ~iLetters
from Egypt, Ethiopia and Sinai, ultima incluzand (in traducere
din germana) textul integral al raportului catre; regele Persiei,
sub patronajul caruia calatorise. Lepsius a ridicat obiectii in ce
prive~temuntele Mussa aproape imediat ce a ajuns in zona: "Oe- ,
partarea acestei zone, distanta' fata de principalele drumuri din
zona ~i pozitia sa deosebita it fac perfect pentnl hermiti, insa
tocmai de aceea este inacceptabil pentru aglomerari umane."
Era sigur ca sutele de mii de israeliti n-ar fi avut cum sa supra-
,:::-':_M:: :''' nntplpMm:AAne intreaga perioada a ~ederiiacolo
(aproape un an). Traditiile monastice datau din seCOlUl ~ase, a
mai stabilit el, a~aincat nu era deloc'candidatul potrivit.
Muntele Sinai, a subliniat el, se afla intr-o campie de~ertica. '
in scripturi mai era numit ~i muntele Horeb (al uscaciunii).
Mussa era in mijlocul unui lant muntos. Pe de alta parte, zona de
coasta din jurul muntelui Serbal se potrivea mai bine - suficient
de .IargapentIlJa permite intregului popor israelit sa urmareasca
teofania. lar valea wadi-ului Feiran el1lsingura ce-i putea hrani
pe to,i, dimpreuna cu animalele lor. Mai mult, numai prezenta in
Trepte s~~ ceT;! 2~.?
i.;
aceasta zona ar fi justificat atacul amalekitilor (la Rephidim, in
apropiere de Muntele Sinai). in zona muntelui ~ussa nu se afla
nici un teren fertil care sa merite razboiu1.Moise a ajuns prima
data pe munte in cautare de pii~unipentru turmele sale; Ie putea
gasi la Feiran, nu pe,pustiul munte MU8sa.
Oar daca nu muntele Mussa, de ce Serbal? Pe Uingaa~eza-
tea "corecta" la,Wadi Feiran, Lepsis a gasit ~i 0 serie de dovezi
concrete. Oescriind muntelein culori vii, el a raportat ca a des-
coperit in varfu" sau ,,0 rovina, inconjurata de cele cinci varfuri
ale muntelui Serbal, care a1catuiesc0 coroana". in mijlocul ro-
vinei a gasit urmele unei vechi a~ezari. Acolo, sugereaza el, s-a
a~etat "Slava lui,Dumnezeu", in fata ochilor poporului lui Israel
(adunat pe campia din vest). Cat despre eroarea gasita de Robin-
son in ruta propusa spre Serbal de Burckhardt - Lepsius a oferit
o altemativa care corecta problenpl.
Cand concluziile prestigiosului savant au fost publicate, ele
au zguduit comunitatea ~tiintificade doua ori: mai intii el nega
identificarea muntelui Sinai cu muntele Mussa, votand pentru
Serbal; in al doilea, el ata~a ruta Exodului, luata paoa atunci
drept buna. -
Oezbaterea care a urmat a durat mai bine de un sfet de se-
col ~i a produs discursuri pro ~i contra ale altor cercetatori, prin-
, tre care Charles Foster (The Historical Geography of Arabia;
Israel iTJthe Wilderness) ~i William H. Bartett (Forty Days in the
Desert on the Track of the israelites). Ace~tia au adaugat suges-
tii, confirman ~i dubii. in 1868, guvemul britanic s-a alaturat Pa-
~_:.:_- r~:,l" t;nn ~I\nrl trimitand 0 expeditie pe scara larga in
Sinai. Misiunea sa, pe langa opera geodezica ~l de canare. erd uc
a stabili, 0 data pentru totdeauna, ruta exodului ~i locatia munte-
lui. Sinai. Grupul era condus de capitanii Charles W. Wilson ~i
Henry Spencer Palmer din Corpul inginerilor regali. Includea pe
profesorul Edward Henry Palmer, un cunoscut orientalist ~i ara-
bist. Raportul oficial al expeditiei (Ornance Sl4Vey of the Penin-
sula of Sinai) a fost largit separat de catre cei doi Palmer.
, ~. ~ ., ""l!r---
_ 'i'_ _":'1 --- ;. __ _~..' ---'-~-' ;"';.' .
258 / Zecharia Sitchin
---'-'-'--'--
Cercetatorii anteriori venisera in Sinai pentru perioade
scurte, mai ales primavara. Expeditia Wilson-Palmer a plecat
din Suez pe II noiembrie 1868~i s-a intors in Egipt pe 24 apri-
lie, 1869- ramanand in peninsula de la inceputul iemii pana in
primavara urmatoare. Astfel, una din primele descoperiri a fost
ca muntii din sud sunt foarte reci iama, iar zapada face tredito-
rile impracticabile. Varfurile inalte, precum Mussa ~i Katarina,
raman acoperite de zapada toata iama. Israelitii - care nu mai
v.azuserazapada in Egipt - au ramas in aceasta zona 0 iama in-
treaga. Cu toate acestea, in Biblie nu se face nici 0 mentiune
despre zapada ori macar despre frig.
In vreme ce capitanul Palmer (Sinai: Ancient Historyfrom
the Monuments) a oferit date rezultate din descoperirile arheolo-
gice (habitat, prezenta egipteana, inscriptii in primul alfabet cu-
noscut), sarcina profesorului Palmer a fostsa traga concluziile
grupului referitor la ruta ~i I~'munte.
In ciuda unor dubii, grupul a r~fuzat muntele Serbal, accep-
tand insa Mussa, dar intr-un alt fel. Cumin fata acestuia nu exis-
ta 0 vale suficient de larga in care sa se stabileasca israelitii, Pal-
mer a oferit 0 alta solutie: adevaratul munte Sinai nu era vaml
sudic al masivului (Gebel Mussa), ci eel nordic, l?as-Sufsafeh,
care da spre "imensa campie Er-Rahah, unde se pot stabili cel
putin doua milioane de persoane". In ciuda traditiei inradacina-
te, spune el, "suntem nevoiti sa respingem ideea ca varful Gebel
Mussa este mun~e~eLegii.
Parerile profesorului Palmer au fost curand criticate, spriji-
nit,. ~!l11 mnrlificatede altii. Nu peste mult timp, au aparut ~ialte
varfuri,Ptecum~ialteruteposibile. .
Insa era sudul Sinaiului singurulloc in care trebuia dutat?
Inca din aprilie 1860,Journal of SacredLiterature a publi-
cat 0 sugestie revolutionara, conformcareia muntele stant nu era
in sudul Sinaiului, ci trebuia diutat in platourile centrale. Anoni-
mul autor arata ca numele sau Bad(veth el-1ith, era foarte sem-
nificativ: insenma "Pustietatea ratiicitorilor", iar beduinii din
. zona explicauca acoloeste zona pe unde au umblat israelitii.
7rep!!-'!p"re ce,:.! 259
~1.'
Articolul indica un anume varf allui el-1ih ca fiind adeviiratul
munte Sinai.
A~ ca, in 1873, un geograf ~i lingvist pe nume Charles T.
Beke (care a explorat ~i cartat izvoarele Nilului) a pornit "in
cautarea adevaratului munte Sinai". Cercetarea lui a stabilit,-ca.
muntele Mussa a fost nurnit a~adupa un calugar din secolul pa-
tru pe numtrMussa ~inu dupa biblicul Moise ~i ca acest nume a
aparut de-abia de pe la 550. A mai aratat ca istoricul evreu Jo-
sephus Flavius (care a consemnat pentru romimi istoria poporu-
lui sau dupa caderea lerusalimului in anul 70) descria muntele
Sinai ca fiind cel mai inalt din zona sa, ceea ce exclude din start
Mussa ~i Serbal.
. De asemenea, Beke s-a intrebat cum ar fi putut porni israe-
litii spre sud ~i sa treaca de gamizoanele egiptene care pazeau
zona miniera. Intrebarea sa a ramas una din obiectiile ramase
tara r!spuns referitoare la localizarea sudidi a muntelui Sinai.
Beke nu va intra in istorie ca descoperitor al muntelui Sinai
cum ar indica titlul operei sale (Discoveries of Sinai in Arabia
and Midian). EI a ajuns la concluzia ca este un vulcan, aflat la
sud-est de Marea Moarta. Insa a ridicat multe intrebari care au
. eliberatspatiulpentru0 nouaviziuneasupraproblemei.
Cautarea muntelui Sinai in p1irtilesudice ale peninsulei era
legat1istrans de "trecerea sudica" ~"i"calea sudica" a Exodului.
Aceasta implica faptul ca israelitii au traversat literal Marea Ro-
~ie(de la vest la est) la sau prin capul Golfului Suez. Odat1itra-
versati, erau ie~iti din Egipt ~i ajun~i pe tarmurile vestice ale
t'\,.nincmlp.iSinai. Apoi au c1ilatorit spre sud de-a lungUl coastei,
au cotit-o spre interior ~i au aJuns la munleu: ~lI1aJ \a~.. " -
facut-o ~iBurckhardt). .
Trecerea sudica era 0 credintii inr1idacinatii ~i pfauzibilii, in-
taritii de unele legende. Conform surselor grece~ti, lui Alexandru
eel Mare i se spuses~ c1iisraelitii tra\TersaseraMarea Ro~ie la capul
Golfului Suez. Acoloa incercat ~iel sa imite trecerea.
Urm1itorulcuceritor cunoscut care a incercat sa imite fapta a
fost Napoleon, in 1799.In~nerii s1iiau stabilitca acolo unde Gol-
I
I
I
I
I
\
. I
2~9j~.~~-!_~~.!1i.,:!
ful Suez trimite 0 ,;limbiiuin interior, la sud de ora~ul Suez, exista
o panglidi submarina de 600 de picioare latime, care se intinde de
la 0 coasm la,ceahilta. Ba~tin~ii indrazneti 0 traverseaza la reflux,
cu apele ajungandu-Ie pana la umar. lar daca vantul de est bate cu
putere, podul submarineste aproape uscat. ' "
Ingineriilui Napoleonau calculatpentruimparatlocul ~i ~,
timpul potrivit pe~tru a-i imita pe israelieni. Insa'0 schimbare
nepreviizuma directiei vantulw a atras un val uria~, acoperind
podul cu peste ~apte picioare de apa in cateva minute. Marele
Napoleon ab~aa reu~it sa scape cu viatii.
Aceste experiente i-au convins pe savantii secolului noua...
sprezece ca acela este Locul Trecerii: un vant putea crea un
drum (aproape) uscat, iar 0 schimbare a directiei atestuia pd\ea
ineca filraprobleme 0 armata. Pe partea opusa a golfului, in Si-
nai, este.un loc numit Gebel Murr (muntele Amar) ~iin apropie-
rea lui Bir Murr ("Izvorul amar"), potrivindu-se imbietor cu
Mara, locul apelor amare intalnit de israeliti dupa traversare.
Mai departe spre sud se afla oaza Ayun Mussa - "izvorul lui'
Moise". Nu era urmatoarea oprire, Elim, amintita pentru raurile
sale ~i numero~ii curmali? Traversarea sudica piiI:easa se potri-
veasca perfect cu teoria rutei sudice, indiferent, de locul unde
avusese'loc schimbarea de directie spre interior.
De asemenea, se potrivea ~i cu ce se cuno~tea la vremea
acea despre, Egiptul antic ~i locaiizarea evreilor acolo. Inipla
istorica a Egiptuluiera la MemphislHeliopolis ~i sepresupunea
ca israelitii serveau ca sclavi in construirea piramidelor de la Gi-
zeh. De acolo, o.rum ducea aproape direct spre est, catre capul
UolfillUlSuez ~Ipemnsula Smal. "
Insa, pe masura ce descoperirile arheologice au inceput sa
umple gohlfile !1is-a alcatuit 0 cronologie mai corecm, s-a stabi-
lit ca piramidele fusesera construite cu cincisprezece secole ina-
inte de Exod- cu mai bine de 0 mie de ani inainte de chiar veni-
rea israelitilor in Egipt. Ace~tia, sunt de acord majoritatea
savantilor, lucrau probabil la constructia unei noi capitale pe
care faraonul Ramses II a construit-o injurullui 1260LCh. Era
i~
!repte Sl!re cer / 261
"J;
numiti Tanis ~i era localizati in Partile nord-:estice'ale Deltei.
Deci zona in care se aflau israelitii era in tinutul .Goshen, la
nord-est ~i nu in centrol Egiptului. ' .
Construirea canalului Suez (1859-1869) a fost insopm de 0
acumulare de date topografice, geologice, climaterice care au
confinnat ~tenia unei sparturi naturale care intr-o aim era
geologica unea Mediterana cu Golful Suez. Dm motive diverse,
aceasti sp3rturi s-a scufundat, lasand in urma un lant de ape
constiDd in lagunele ml~inoase ale lacului Manzaleh, lacurile
miciBaUah ~iTunsah ~iMarele ~iMicul Lac Amar. Toate aceste
lacuri au Costprobabil mult mai mari la vreniea Exodului.
Descoperirile arheologice au confirplat pe cele inginere~ti,
arii,tindca in an~chitate existasera doua "canale de Suez": unul
care lega inima Egiptului de Mediterana, iar al doilea de Golful
Suez. U11Dindalbiile naturale ale wadi-urilor, ele aduceau apa
potabili ~i pentro, irigatii. fiind ~i navigabile. Descoperirile au
confinnat ca a exlstat 0 granitii continua de apa in partea' esticii '
a Egiptului. ,~.
Inginerii de la canalul Suez au realizat urmatoarea diagrama
(Fig. 116) a s:qiuniinord-sud.a istmului, identificandpatru mal-
timi care .au servit in antichitate, ~a cum 0 fac ~i in prezent, ca
porti de i~ire m.. Egipt peste bariera de, apa (Fig. 115): . ' '
(A) intre. lagunele ml{qtinoase ale lacului Man-'
zaleh ~i Ballah - modernul or~ el-Qantara (.,palma ").
, (B) . intre lacul Ballah ~i lacul Iimsah - ora~u/
modern Ismailiya:
(~I In.rt: .U(;UI 11"'~U" ~I Ilflurc:;u:: LJUL n."'UI - LU-
noscut -din vremUl,'ilegreco-romane sub numele de Sera-
peum.
, '(D) , intre Micu/ Lac Amar # capul Golfului Suez
- un "pod de pamiint" cunoscut sub numele de ShalQuf.
, Prin aceste porti, un numar de rute leaga Egiptul de Asia
prin peninsula Sinai. Trebuie sa avem in minte ca traversarea
262 / Zecharia Sitchin
Fig. 116 .
Marii Ro~ii nu a fost premeditata: a avut loc numai dupa ce fa-
raonul ~i-Hchimbat gandurile cu privire la eliberarea israelip-
lor. Atunci le-a comandat Dumnezeu sa se intoardi de lamargi-
nea de~ertului(unde deja ajunsesera) ~i sa "tabere" la tarmul
marii. Deci, ei au ie~it din Egipt pe una din portile clasice, dar
pe care dintre ele? (Fig. 116)
De Lesseps, constructoruJ.'~efal canalului, a Iansat opinia
ca au utilizat poarta' C, la sud de lacul Tims$. Altii, ca Olivier
Ritte (Histoire de /'Isthme de Suez), din exact acelea~i date, a
tras concluzia ca este vorba de poarta D. In 1874, egiptologul
Karl Brugsch, adresandu-se Congresului International al orien-
tali~tilor, a identificat punctele geografice asociate cu sclavia
egiptenilor ~iExod in cOltUlnord':estical Egiptului. Din aceasta
cauza, spune el, poarta logica era cea nordica, poarta A.
A~a cum a reie~it, teori~ portii nordice era veche' de un
secol cand a lansat-o Brugsch, fiind sugerata in Hamenlneld's
Biblical Geography inca in 1796 ~i preluata dupa aceea de di-
ver~i cercetatori. Insa Brugsch, a~a cum au recunoscut pana ~i.
adversarii sai, a prezentat teoria cu ,,0 bogatie stralucita ~i ului-.
toare de dovezi coroborative din monumentele egiptene". Arti.
colul saua fost publicatanul urmatorsub titlul L'Ex()deet les
Mon~m~~~_E~l!tien~. n ~. ... _ _ .
.A.A... VVJ, ,~v & a. ... 1' \... ,.."'" U.VI -..", "'J .&..'.VI'. ..,.......
the Route of the Exodus) a identificat Pithom, ora~ul in care tra-
iau sclavii israeliti, in vest de Lacul Timsah. Aceasta ~i alte iden-
tificari au dus la stabilirea zonei locuite de evrei ca .intinzandu:'
se de la Lacul Timsah spre vest, nu spre nord. Goshem nu era in
nord-estul extrem al Egiptului, insa era alaturat barierei de apa.
H. Clay Trumbull (Kadesh Barnea) a oferit ceea ce de-a-
tund a constituit identificarea core~ta a punctuliIi de plecare al
p'epte spre. cerj]jj'}.
"
Exodului, Sucoth: era un loc,obi~nuitde inmlnire al caravanelor
la vest de lacul Timsah, iar poarta B era cea mai la indemana.
Dar nu a fost luata, a~a cum se declara in Exodul 13:17-18:
"Dupa ce a lasat faraon pe popor sa piece, Durn.itezeunu i-a dus
pe drumul care da in Tara filistinilor, macar c.aeramai aproa-
pe... ci Dumnezeu a pus pe poporsa faca un ocol pe drumul 'care
duce spre pustie, spre Yam Suff. " Deci, conchide trumbull, isra-
elitii,urmariti de faraon, au fugit prin poarta D, traversand apele
prin capul Golfului Suez.
. Pe masura ce secolul nouasprezece se incheia, savantii se
intreceau sa ofere solutia finala. Teoria "sudi~tilor" a fost asu;'
mata de' Samuel C. Barlett (The Veracity of Hexateuch): trecerea .
. s-a recut in .sud, drtjmul ducea spre sud, muntele Sinai se .afla
spre sud (Ras-Suftafeh). La fel de hotarnti,' savanti ca Rudolf
Kittel (Geschichte der Hebriier), Julius Welhausen (Israel und
Judah) ~i,Anton Jerju (Geschichte des VolkesIsrael) au oferit
opinia ca 0 traversare prin nord inseamna un.munte Sinai situat
. in nord. .
Unul dintre cele mai puternice argwrienteale lor (acum.ac-
ceptat de catre speciali~ti)a fost ca locul unde au stat israelitii
cea niai mare parte din cei pairuzeci de ani cat au 'petrecut in
peninsul.aKadesh-Barneanu a:fost 0 oprire intamplatoare, ci 0
tinta premeditataa Exodului.A fost fermidentificatacu zona .
fertila ~in-Kadesis ("izvorul Kadesh") ~i oazel~ din nqrd~estul
SiIiaiului. Conform. Deuteronomului 1:2, Kadesh-Bamea era
situat "Ia unsprezece.zile de muntele Sinai". Kittel, Jerku ~ialtii.
au selectat muntii din apropiere de Kadesh-Barne~ca adevaratul
~
',tt'
111UJ.U.\.t tr.,J11101.
tn ultimul an al secolului nouasprezece, H. Holzinger (Exo-
dus) a oferit un compromis: traversarea s-a fiicut prin poarta C,
iar ruta ducea ,catre sud. Insa israelipi au cotit spre interiorul
peninsulei,inainte de a ajunge in zona minierapazita de garni-
zoanele egiptene. Ruta a trecut prin platoul central el- nh. Apoi
au luat-o spre nord, prin campia centrala, catre un munte Sinai
aflat in nord.
~~l_~~cl!~ri~ ~~~_hin
La inceputul secolului douazeci, atenpa s-a concentrat asu-_
pra unui alt aspect al problemei: care a fost rota Exodului?
Ruta antic~ pe coasm, pe care romanii 0 numeau Yw Maris
- Caleamarii - incepeala el-Qantara("A" pe barti). ~i era
presarata cu dune mi~catoare, era binecuvantati cu ape de-a lun-
gul intregului drum, iar curmalii crescand uluitor dinnioip ofe-
reau fructe in sezon ~i umbra tot anul. -
A doua rutii incepea la IsmaiJiya (B), IDeJgeaaproape paralel
cu drumul de pe coasta, insa la cca. 20-30 mile spre sod, prin
dealuri ~i munti. Cursurile naturale de apa sunt pupne; iar nive-
lul apelor subterane este foarte jos: puturile artificiale trebuie sa-
pate pana la adancimi.de sute de picioare pana a se gasi apa. Un
calator - chiar ~i in zilele noastre, chiar ~i cu ~ (autostrada
urmeaza drumul antic) - caIatore~teprintr-un adevarat d~.
Din cele mai vechi timpuri, calea marii a fost preferata ar-
matelor care aveau suport maritim; ruta de interior - ~i dificila
- era urmata de cei care doreau sa nu fie vizup de patrulele de
coasta. -
Poarta C ducea fie catre Ruta D, fie catre rutele gemene ce
pornesc din poarta D, prin lantul muntos, catre Campia CentraUi.
Pamantul tare ~i plat al acesteia nupermite albii de wadi prea
adanci. intimpul ploilor din iarna, unele wadi-uri ies din albie ~i
dau impresia unor lacuri - lacuri in d~! Aceste ape sunt
scurse aproape imediat prin tutul albiilor. Acolo, sapatuI poate
scoate imediat apa la suprafatii.
Ruta mai nordica ce porne~te din poarta D te conduce prin
tTec:ito~Te~ Giddi. dincolo de lantul muntos al camniei centrale --
la Beersheba, Hebron ~iIerusalim. Ruta mai sudica, prin treca-
toarea Mitla, poarta numele arab de Darb el Hajj - "Calea pele-"
rinilor". Aceastiiruta a fost printre primele utilizate de pelennu '!
musulmani din Egipt catre Mecca in Arabja. Incepea lingi ora-
~ulSuez, traversa 0 ffi~iede~ertica ~i mergea catre munti prin
trecatoarea Mitla, apoi prin campia centrala spre oaza Nakhl
(Fig. 117) unde fusese coristruit un fort, hanuri ~i fiot3ni pentru
pelerini. De acolo continua spre sud-est pentru a ;!jungela Aqa-
Fig. 117
ba in capul Golfului Aqaba, de unde continua p~ co~sta Arabiei
catre Mecca. -
Care din aceste patru traseeposibile fusese ales de israeliti?
Dup3 prezentarea "traversarii nordice" de ciitre Brughsch,
au apirut multe discutii despre dedaratia biblica referito~e la
"drumul spre tara filistinilo(' care fusese evitat, ,,macar ca era
mai aproape". BibJia ofera urmatoarea explicatie: nCaci a zis
Dumnezeu: - s-ar putea sa-i para rau poporului viizand_ razboiul,
~i sa se intoarea inapoi in Egipt." S-a presupus a~adar ca acest
"drum spre tara fiJistinilo(' era traseul costal (care incepe la
poarta A), drumul preferat de faraoni pentru expeditiile militare
~i comerciale, intarit cu foriuri ~i garnizoane. .
La inceputul secolului, A.E. Haynes, un capitan din Corpul
inginerilor englezia studiat drumurile din peninsula Sinai ~ire-
'- zerv~le de apa sub auspiciile Palestine Exploration Fund. in ra-
portul sau ..The Route of the Exodus" el a demonstrat 0 impre-
sionanti familiaritate nu numai cu scripturile biblice, ci ~i cu
opera cercetitorilor anteriori, mdusiv reverendul F.W. Holland
(care a vizitat Sinaiul de cinci ori) ~i generalul-maior Sir C.
<8 .. .._ _ ,.
Cll.I.'"'u \~"'" u """"UUI. v U"""~At.- "...~ . -- -r- ---
Campia Centrala)~ -'
, Cipitanul Hayn~ s-a concentrat asupra traseului neurmat.
Daca nu ar fi fost un mod la indemana ~i evident pentru a se atin-
ge scopuriJe israeJiplor, de ce a mai fost mentionat ca alternati- .
va? El a arlitat despre Kadesh Barnea -Ia vremea aceea acceptat
ca pntipremed.itati a Exodului ~ se afla intr-adevar in apropiere
de tr.iseul CO$tal.La fel, conchide el, muntele Sinai trebuia sa fie
in apropiere de acest traseu, fie ca el a fost urmat sau nu.
---
~. .--
?66 ~Ze~~ia .~hin
\Avandblocat traseul A, conchide Haynes, "probabil ca pla-
null'ui Moise a fost sa-i duca pe israeliti direct la Kadesh",cu 0
oprire pe muntele Sinai, pe ruta B. tnsa urmarirea egiptenilor ,~i
traversarea Marii Ro~ii au fortat un ocol pe traseul C sau D.
Campia centrala era intr-adevar "Pustiul ratacitorilor". Nakhl era
o oprire importanta in apropiere de mimtele Sinai, inainte sau
dupa acesta. Muntele insu~i se afla la cca. 100 de mile de Ka-
desh, distanta estimata de Haynes a fi egala cu cele "unsprezece
zile departare". Candidatul sau era muntele riallaq, un munte de
calcar "de dimensiuni impresiQnante"pe ramura nordica a Cam-
piei Centrale - "exact la jumatatea distantei intre Kadesh ~i Is-"
mailiyah". Numele sau, pe care it ortografiaza Yale~"este apro-
piat de biblicul Amalek, prefixul Am insemnand tara lui".
tn anii care au urmat, posibilitatea unei calatorii a israeli-
tilor prin Campia Centrala a ca~tigat' suporteri. l!nii' (ca Ray-
mond Weill, Le Sej()Urdes Israelites au desert du Sinai) accep-
tau teoria muntelui din apropiere de Kadesh. Altii (Hugo
Gressmann, Mose und s~ine Zeit) credeau ca israelitii au luat-o
de la Nakhl spre sud-est spre Aqaba, nu sprenord-est. Altii -
Black, BOOI, Cheyne, Dillmann, Gardiner, Gratz, Guthe, Meyer,
Musil, Petrie, Sayce, Stade - ,suntsaunude acordcuteQria,par-
tial sau total. Cand toate argumentele scriptice ~~geografice au
fost epuizate, nu mai ramanea decat 0 singura posibilitate. Tes-
tarea la fata locului. tnsa cum sa reeditezi Exodul?
Raspunsul a fost primul razboi mondial (1914-1918),-fi-
indca Sinaiul a devenit arena unor lupte importante intre brita-
.. ~. .. ~
U.l.~.t P'" u",,-v pu.a.."" ~.I. "' '"'.u. ,?J.:U.I..I.UP.I..J.VJ. 6'"".LUU"UU 1''''' U,", UILU. H'AI~".
canalul Suez.
Turcii nu au pierdut vremea ~i au" pornit la traversarea
peninsulei, iar britanicii s-au retras imediat din centrele lor admi-:
" nistrativ-militare de la EI-Arish ~i Nakhl. Neputand sa avanseze
pe "calea marii" cea u~oara, din acela~i motiv vechi, ca marea era
controlata de vasele iriamicului (britanicii), turcii au strans 22.000
de camile pentru a cara apa ~i proviziile necesare pentru a avansa
spre canal pe ~seul B spre Ismailiyah. in memoriile sale, co-
!.':!~"!p-re cer / 267
mandantul expedipei ~ce, .l)jemahP~a (Memoirs of a Tut:kish
Statesman, 1913-1919) a aratat ca ,,marea problema a operatiu-
nilor militarein de~ert,ca cel din Sinal, 0 constituieabsenta apei.
in afara de sezonul ploios, este imposibil sa traversezi pustiul cu
o forta expeditionara de 25.000 de persoane". Atacul sau a fost
respins.
Aliatii turcilor, germanii, au preluat problema. Posedfu1d
echipainent motorizat, au preferat terenul.solid al Campiei Cen-
trale. Cu ajutorul'ingineri~or hidrologi, au descoperit resursele
subterane ~i au creat 0 retea de puturi de-a lungul liniilor lor.
Ataclillor din 1916a e~uat.Cand britanicii au reluat ofensiva, in
.1917,au avansat petraseul costal. Au ajuns la linia de demarcatie
de la Rafahin februarie~i in cateva luni au cucerit lerusalimul.
Amintirile despre luptt?ledin Sinai ale generalului A.P. Wa-
veIl (The Palestine Campaigns) au atingere cu subiectul nostru
prin recunoa~terea ca generalul britanic estima ca inamicul nu
va gasi in campia centraHiapa peiltrn mai mult de 5000 de oa-
meni ~i 2500 de camile. Varianta germana este relatata in Sinai
a lui Theodor Wiegand ~i ~ generalului F. Kress yon Kressen-
stein. Lucrarile"militare sunt descrise pe fundalul ~erenului, cli-
matului, resurselor de apa ~i istoriei,cuplate cu 0 impresionanta
familiaritate cu toate cercemrile anterioare. Deloc surprinzator,
concluziile conducatorilor germani sunt identice cu cele ale bri-
tanicilor: nici 0 coloana de'oameni ~i animale nu poate fi tran~-
portata prin muntii de granit din sud. Dedicand un capitol spe-
cial Exodului, Wi~gand~i yon Kresenstein sustin ca "regiunea
ueoellVlussa nu poate II lUala In consloerare pentru laentltIcarea
cu munteleSinai".in opinialor- ecoulceleia lui Haynes- era
"monumentalul Gebel Yallelt'. Sau, adauga ei, poate, a~a cum
au indicat Guthe ~i alti savanti germani, Gebel Maghara, aflat pe
latura opusa lui Gebel Yallek.
. Unul dintre ofiterii britanici, devenit guvernator al penin-
sulei dupa primul.razboimondial, s-a familiarizatcu peninsula in
timpul indelungatului sau mandat mai mult decat oricine inaintea
sa. In Yesterdayand Todayin Sinai, C.S. Jarvis a confirinat di nu
268 / Zecharia Sitchin
--.......
exista nici 0 modalitate prin care popond israelit (chiar ~i in nu-
mar mai mic de 600.000 de persoane cum a s'ugeratW.M.F. Pe-
trie) ~i aniinalele sale ar 11putut calatori .- co atit mai PutIDrn-
maneaproapeun an- in zonagranitoasadinsud ". "
La argumentele cunoscute, el rDaiadauga unele noi. Deja
se sugerase ca manna care Serveain loc de p~e era' 0 ~ina
alba, lasata de 0 mica insecta ce se hranea co ~ de tama-
risc.1n sudul Sinaiului se gasesc foarte putini tamaric~i. in
schimb in nord, numiirullor e impresionant. Un alt aspect se re-
[era la randunicile care ofereau carnea. Aceste pasari migreazii
din zonele IC)rnatale, Rusia, Romania ~i Ungaria, in Sud3n (Ia
SUGde Egipt). Se intorc inapoi primavara. Pana in ziIele de 38-.
Uizi,btduinii prind cu u~urint3pasarelele obosite ce aterizeaza
dupa tra\Oer3art"a Mediteranei. Aceste randunici nu vin in sudul
~il1ajulu;~:.chiar dadi ar veni, nu ar putea zbura peste v3rfurile
0; Jalte ale muntilor de acoloo
intreaga drama a Exodului, insista Jarvis, a awt loe in no(-
dul Sinaiului. "MareaTrestiilor" era ,M~ Serbonica" (Seb-
khet el Bardawi/ in araba) de undc au pomit cafre 'sud-sud-est.
MunteleSinai era GebelHallal~ "un masivde"calcarde peste
2000 depicioare inalpme ce str.1juie~te0 campie aIuvionara'\
Numele muntelui in araba, explica ef, ins~ -"Legiuitul" - .
a~a cum se cuvine muntelui unde s~adat legea.
~ in anii care au urmat, s-au tacuf cercet3ri asupra subiectu-
lui de catre savantii de la Universitatea din lerusalim ~i altein-
stitutii ebraice de invatfunfuItsuperior existente in ceea ce pe
alUlll;l t:la ralt:Slllla. ~UlllDIDanu cuno~lm,ele OlDUce ~13le ce-
lorlaltescriphni,insoptede investigatiiatentela fatalocuIui,nu .
s-au gasit argumente in sprijinuI traditiei localizarii su(ijce.
Haim Bar-Deroma (Hanagev ~i Vze Gvul Ha'aretz) a ac-
ceptat teoria traversiirii prin nord, insii consider.1 ca apoi israeli-
tii au luat-o spre sud, prin Campia CentraIa, cafre un vulcanic
munte Sinai din Transiordani~. Trei savanp reputap. - F.A. Thei-
halber, J. Szapiro ~i Benjamin Maisler (The Graphic Historical
Atlas of Palestine.~Israel in Biblical Iimes) - au acceptat tmve(-
"a.. '.
" T~tJ!!~.e~l},~L?_~
,,)
sarea nordica, via tannurile Marii Serbonice. EI-Arish, spuneau
ei, era oaza de la Elim, iar muntele Hallal era muntele Sinai. .
Benjamin Mazar, in diferite scrieri ale sale ~i in Atlas Litkufat
Hatanach, a adoptat aceea~i pozitie. Zev Vilnay, un cercetator
. biblic care a sapat in Sinai ~i Palestina de la un cap la altul
(Ha'aretzBamikra), a optat pentru aceea~iruta ~ipentru acela~i
munte. YohananAharoni (The Land of Israel in Biblical Times),
acceptandposibilitatea unei traversiirinordice, crede ca israelitii
, au mersspreNakhlin CampiaCentrala,dar de acolo au pomit
catre un munte Sinai aflat in sud:
Pe masurii ce dezbaterea continua, a devenit cIar ca pro-
blemele nerezolvate erau urmatoarele: in ceea ce prive~tetraver-
sarea, dovezile neaga 0 traver~arenordica, insa in ceea ce prive~-
te muntele, dovezile neaga existenta unui munte sudie. Impasul
a atras atentia savantilor ~i exploratorilor catre' singurulloc de .
compromis: Campia Centrala. I.n 1940, M:D. Cassuto (Com-
mentmy on the Book of Exodus ~i alte scrieri) faciliteaza atcep-
tarea traseului central indicand ca traseul neurmat nu era "calea
marina", ci ruta B. in acest~ conditii, traversarea prin poarta C _
era in deplin acord c'u relatarea biblica - tara a fi nevoie de COD-
tinuarea calatoriei catre sudul peninsulei. . _
, Lunga ocupare de catre Israel a peninsulei Sinai, ca urmare
a razboiului cu Egiptul din 1967, a d@schisposibilitatea unor
studii ~i cercetiiri la 0 scara tara precedent. Arheologi, istorici,
geografi, topografi, geologi, ingineri au examinat peninsula
dintr-un capat in celalalt. De cel mai mare interes au fost cerc~-
"
"f'"
.",u" ",""up'"" 'u. uu l'-UUIC;UUC;I~ ,.."flU, LAp,urulluro' 1 YO/-l Y/ ~
~i alte lucrari),. majoritatea sub auspiciile universitatii din Tel
Aviv. Pe fii~iacostala nordica, multe situri vechi au scos la iveala .
"natura de punte" a acestei regiuni, In Campia CentraIa din nor-
dul peninsulei nu au fost gasit~ situri ale unor localitati vechi,
atestand ca era vorba numai de 0 zona de tranzit. Cfu1daceste ta-
bere au fost trasate pe harta, ele au fonnat ,,0 linie clara de la Ne-
gev spre Egipt, ~i aceasta trebuie considerata ca directie de mi~-
care in antichitate".
270/ Zecharia Sitchin
--..--.---...---.----.--
Impotriva acestor concluzii, Menashe Har~Elde la Univer-
sitatea Ebraica a lansat 0 noua teorie (Massq.'ei Sinai). R~vi~.
zuind toate atgumentele, al a aratat ca panglica submarina (vezi
Fig. 116) care existii intre Micul ~i Marele Lac Arnar este sufi-
cient de ridicatii pentru a putea fi traversata daca un vant sufla
apele de deasupra ei; a~adar, pe acolo avusese loc traversarea.
Apoi, israelitii au unnat drumul traditional catre sud, trecand de
Mara (Bir Murrah) ~iElim (AyunMussa) ajungand la tiirmurile
Marii Ro~ii ~i stabilindu-~itabara acolo.
Aici vine Har-EI cu marea sa inovatie: calatorind de-a lun-
gul Golfului Suez, israelitii nu au mers spre sud. Au mers numai
vreo douazeci de mile catre gura lui Wadi Sudr - ~i au unnat al-
bia wadi-ului catre Campia Cent~la, continuand de la Nakhlla
Kadesh-Barnea. Har-EI identifica muntele Sinai cu muntele
Sinn~Bishr care se ridica la cca.. 1900 de picioare la intrarea in
wadi ~i sugereaza ca batalia cu amalekitii a avut loc pe malurile
Golfului Suez. Aceasta sugestie a fost respinsa de expertH
militari israelieni familiari cu terenul ~i istoria sa.
Unde se afla atunci muntele Sinai? Trebuie sa reluamdove-
zile antice.
" Faraonul~in calatoriasa, mergea spre rasarit. Traversand
.bariera apelor, el se indrepta catre 0 trecatoare in munti. Apoi
ajungea in Duat, care ~a 0 vale ovalii inconjurata de munti.
"Muntele luminii" era situat in locul itl care raut lui Osiris se
despartea in doua.
Reprezentiirile pictografice (Fig. 16) arata cum raul lui
V;)I1I;) ,",Ule" PllI1U-V LV!"! U611"V!U.
Am gasit reprezentari similare ~i in Asiria. Sa ne alnintim,
regii asirienisoseau in Sinai din directia opusa din care veneau
faraonii: de la nord-est, via Canaan. Unul dintre ei, Esarhaddon,
a gravat 0 stela care tine loc de harta a propriei diutari a "Vietii"
(Fig. 118). Infiiti~eaza cunnalul - simbolul Sinaiului, 0 zona
agricola, simbolizatii de plug ~i un "munte sacru". In registrul
superior il vedem pe Esarhaddon la altarul zeitiitii supreme, in
apropierea Pomului vietii. Este flancat de semnul taurului -
'!'!!J!..~l!. spre c:!r / 27!
aceea~i imagine ("vitelul de aur>'), pe care ~i-Oconfectionasera
israelitii la picioarele muntelui Sinai.
Toateacestea nu vorbesc despre 0 zona cu varfuri de granit,
cum este in sudul Sinaiului. Mai degraba fac trimitere la nordul
Sinaiului ~i la dominantul WadiE/-Arish, al ciirui nume inseam-
na Cursul SOfului.Intre afluentii sai, intr-o vale inc()njurata de
munti, se afla muntele Sinai. .
Nu exista decat un singur astfel de loc in peninsula. Geo-
grafia, topografia, textele istorice, reprezentiirile pictografice -
toate indica spre Ctimpia Centra/a din nordul.Sinaiului. .
Chiar ~i E.H. Palmer, care a mers pana la a inventa varful
Ras-Sufsaffeh pentru a-~i sustine teoria, ~tia ca un de~ert ~i nu
un varf de granit era locul teofaniei.
"Conceptia populara despre Sinai", scrie el in The Desert
of the .xodus, chiar ~i in zilele noastte, pare sa fie un munte
izolat de care te pot1 apropia din orice directie. Biblia insa~i,
daca 0 citim~fiiraa lua in seama descoperirile moderne, sprijina
aceasta idee. Muntele Sinai este prezentat intotdeauna ca fiind
singur ~i imposibil sa te in~eli asupra lui."
Fig.JI8
272 I Zecharia Sitchin
---...------
Exista intr-adevar un astfel de de~ert in peninsula, recu-
noa~teel, insa nu este acoperit cu nisip: "Chiar ~i in acele pfu"ti'
care se apropie.cef mai mult de conceptia noastra de de~ert- un
ocean de nisip, margini de dune - nisipul este absent, jar solul
pare mai degraba asfaltat decat 0 plaja."
Descrlacampia Centrala.Pentruel, absentanisipului"voala"
imaginea. Pentru noi, pamantul tare insemna-ca se potriveaper-
fect pentru spatioportul nefilimilor.~i daca muntele Mashu mar-
cheazii poarta spatioportului,el trebuie cautat in apropierea sa.
Sa fi mers generatiile de pelerini in van spre sud?A inceput
venerarea varfurilor sudice 0 data cu cre~tinismul?Deseoperirile
arheologice indic~altceva, iarmultele inscriptii lasate de pelerini
de,toate religiile ~i din toate niileniile vorbese de&pre0 venerare
ce mergespre primele ajungeri ale omului in aceasta regiune.
Aproape ca iti vine sa vreisa fi existat doi "Munti Sinai"
pentru a satisface atat traditiile, cat ~i faptele. Nici aceasta nu
este un lueru nou. Chiar inainte de ultimele doua secole de efor-
turi pentru identificareamuntelui, numero~isavanti ~iteol(>gis-au
intrebat daca nu cumva marea varietate de nume folosite in Bi-
blie pentru Muntele Sacru nu indica faptul ca era vorba de doi
munti. Aceste nume includeau Muntele Sinai (din/in Sinai), care
era Muntele Legii; "Muntele Horeb" (Mtintele din/al Usciiciu-
nii); "Muntele Paran", care este listat i~ Deuteronomca muntele'
din Sinai de pe care Domnulli se infati~aseisraelitilor ~i"Mun-
tele Domnului", u~de,Dumnezeu i se aratase pentru prima data
lui Moise. .
~--C A'- _~~ __ _~__ _u ___~._ u_u._ _~._ _:""~_.
frabila. Paran era in pustiul din apropiere de Kadesh-Bamea,
posibil numele biblic pentru Campia Centrala, a~aindit muntele
trebuie localizat acolo. Catre aeest munte se dusesera israelitii.
insa muntele unde i s-a aratat Domnul pentru prima oara lui
Moise, "Muntele Domnului'\ nu putea fi prea departe de tara
Midiean, fiindca "Moise pa~tea turmele Ill,iletro, socrul sau,
preotul din Midian, ~i a purtat turmele spre pustie ~i a ajuns pe
muntele Domnului, pe Horeb". Midianitii se aflau in sudul Sina-
~
-----_.
.....
Trepte spre cer I 273
iului, de-a lungul Golfului Aqaba ocupindu-se Cll prelucrarea
alamei. "Muntele Domnului" trebuie deci sa se afle in pustieta- .
tile de acolo. .
Au fost descoperite sigilii cilindrice. sumeriene reprezen-
tind aparitia unei zeitati in fata unui pastor. Ele.it infliti~eazape
zeu aparand dintre doi munfi (Fig. 119), cu un copac in forma de
racheta in spatele sau - poate Sneh (" Tufi~ul in flacarl")' d~
relatarea biblica. Introducerea celor doua varfuri se potrive~te
referintelor biblice, care it nume~tedeseori pe Yahweh El-Shad-
dai - :leul celor doua varfuri. Apare deci 0 aIta distinctie intre
\ Muntele Legii ~iMuntele Domnului: primul era un munte solitar
in de~ert, celalalt era 0 combinatie de dona varfuri sacre.
Texteleugaritice recunosc ~iele un "munte aI zeilor tineri"
in imprejurimile Kadesh-ului ~i donavarfuri ale lui El ~iAshe-
. rah - Shad Elim, ShadAsherath u Rahim - in sudul peninsulei.
'a'. In acea zona la mebokh naharam ("unde incep dona cursuri de
apa"), kerev apheq tehomtam ("aproape de cbeia celor dona
marl") s-a retras Ella ban-anete.Textele, credem noi, descriu
varfulsudic ,alpeninsulei Sinai. .
Exista deci un munte-poarta al spatioportului in Campia
Centrala. ~i mai erau doUavarfuri in capatul sudic aI peninsulei
care jucau un rol important in venirile ~i plecarlle nefilimilor.
Erau cele doua varfuri care miisurau.
~..
Fig.U9
XII
PIRAMIDELE ZEILOR
~I ALE REGILOR
.
In salile British Museum se afta 0 tablitii de lut care a fost
descoperita la Sippar, "centrul de cult al lui Shamash din Me-
sopotamia. II intati~eaza stand pe tron sub un baldachin a dirui
coloana este sculp~ata in fonna de cunnal (Fig. 120). Un rege ~i
fiul sau ii sunt prezentati zeului de catre 0 alta zeitate. In fata lui
Shamash, a~ezata pe un piedestal, se afta 0 emblema mare a unei
planete care emite raze. Inscriptiile it invoca pe Sin (tatal lui
Shamash), pe Shamash insu~i ~i pe sora sa, Ishtar.
Tema scenei - prezentarea unui rege sau preot unei zeitati
importante - este una familiara ~inu creeaza probleme. Ceea ce
este unic. ~i uimitor in aceasta reprezentare sUnt cei doi zei
(aproape lipiti unul de ceHiialt) care, de undeva din afara locului'
de unde are loc prezentarea, tin (cu doua perechi de maini) doua
franghii legate de emblema celesta.
Cine sunt cei doi? Care este functia lor? Sunt situati identic
~i, daca este a~a, de ce trag de doua franghii ~i nu de una? Unde
sunt ei? Care este legatura lor cu Shamash?
o .. _. _ .. . _. ..
_&,t"-., ""'- Y."-' - , ---J-
decatorul supremoHamrnurabi, regele babilonian fairilos pentru
codul sau de legi, se reprezenta ca primind legile de la un Sha-
mash aftat pe un tron. In scena descrisa mai.sus, cei doi zei erau
~i ei legatl de acordarea Legii? In ciuda speculatiilor, nimeni nu
a putut oferi pana aculn vreun raspuns.
Solutia, credem noi, a stat tot timpulla indemana, chiar in
British Museum- nu insa printre lucrarile din Asiria, ci in sec-
tiunea egipteana. Intr-o camera separata de mumii ~i alte rama-
Treptespre cer /275
-~~~
.
~
w~
~.,.', ., ~ .
Fig. J20
-~=:-=~...
.,:"."'..
, ~,
Fig. 12J
~iteale mortilor ~imormintelor lor, sunt expuse pagini din papi-
rusurile inscrise cu Cartea morti/or, iar raspunsul se afta acolo,
sub ochii tuturor (Fig. 121).
Este 0 pagina din "papirusul Reginei Nejmet" ~idesenul in-
fiiti~eazaetapa finala a caHitoriei faraonului in Duat. Cei doi-
sprezece zei care trag barca prin coridoarele subterane I-au adus
in ultimul coridor, Locul decolarii. Acolo, "Ochiul ro~u al lui
Horus" it a~teapta.Apoi, dezbracat de hainele pamante~ti Fara-
276 / Zecharia Sitchin
onul unna sa pomeasca laCer. Zeii stand in doua grupuri se roa-
ga pentru sosirea sa cu succes pe Steaua Nepieritoare. .
Acolo, tara nici 0 indoiala, se afla cei doi zei care trag de
franghie!
Farn concentrarea dinscena sumeriana, cea din Cartea mor-
ii/or iiinfiip~eaza pe cei doi zei nu suprap~i, ci chi1Jfla capete
diferite ale sceneL Ei se afla in mod elar in afara coridorului sub-
teran: Mai mult, ambele locuri in care se afla zeii sunt marcate de
cate un omphalos a~ezat pe 0 platfonna. ~i, a~a cum indica de-
senul, cele douazeimti nUtrag pur ~i simplu de corii, ci masoara.
Descoperirea n-ar trebui sa surprinda: nu descriu versetele
din Cartea morlilot ca faraonul intalne~te zeii care "tin franghia
in Duat', zeii care "tin franghia ce masoara"? .
Un indiciudin CarteaIUIEnoh ne vine in minte. Acolo, daca
reamintim, serelateaza ca a fost luat de un Inger care I-a dus sa
vizfteze paradisul terestru din apus, unde a vazut "in acele zile
ce franghii lungi Ii se dadeau ingerilor c.are~i Ie puneau pe aripi
~i plecau spre nord". Ca rnspuns la intrebarea lui Enoh, ingerul
i-a explicat ca "s-au dus sa masoare... vor aduce masurile celor
drepti intre drepti... aceste masuri vor d3 secretele Pamantului".
Fiinte inaripate plecate spre nord sa masoare... Masuri ce
vor dezvalui secretele PamfuItului... Dintr-odam, cuvintele pro-
fetului Habakuk rnsuna in urechile noastre - cuvinte ce descriu
aparitia Dommilui din sud, mergand spre nord:
Domnul vine de la sud,
Cel slant vine din muntele Paran
t..- --"1' - --- -. If- u._r-_ "ey.'" ...--
mantul.
. .'
Stralucirea lui este ca lumina soarelui, din mana Lui
pornesc raze ~i acolo este ascunsa taria Lui.
lnaintealui mergecuvantul, .
$i scanteile in urma sa.
Se opre~te ~i masoara Pamantul, prive~te # face
neamurilesa tremure. .
1;:"",
{
~
Trepte qJTe cer I 277
'.1,'
Era masurarea Pamantului ~i a ,,secretelot' sale legam de
zborurile zeilor prin cer? Textele ugaritice adauga 1Dlindiciu,
spunand ca Ba'al ,,0 franghie tare ~ielastica a intins ce se intinde
pana la cer in sus ~i scaunullui Kadesh'injos".
Ori de cate ori textele vorb.escdespre un mesaj al1Dluizeu
catre altul, versurile incep cu cuvantul Hut. Savanfiiau presupus
ca' este vorba de 0 fonna de atragere a atenpei, ceva de genul
,,ma asculti?" insa tennenul poate insemna, literal, ~i "eoarda,
funie". in mod semnificativ, in egipteana termenul mai are ~i
sensul de a "intinde,' a se extinde". Heinrich Brugsch, eomen-
tand un text egiptean ce se'refern la bataliile lui Homs (Die Sage
von der gejliigten Sormenscheibe) a ara!at ca Hut era 1Dlnume
geografic - I.aca~ulintinzatorilor aripilor, ca ~i numele ID1Dltelui
in care a fost inlantuit Horus de ditre Seth. ,
in reprezenmrile egiptene (Fig. 121) ale la~ui celor doi
masuratori divini sunt localizate "pietrele oraculare". ~i Baal-
beckul era un loc in care se afla 0 astfel de piatrii, ce putea ea-
. liza functiunile Hut. 0 alm piatrii era la Heliopolis, o~ul gea-
man al Baalbeckului, Baalb~kur era Platforma de aterizare a
zeilor; franghiile din reprezentarea egipteana emu legate de 10-
cui decoJariL Dumnezeu - nurnit de HabakUk prin varianta El-
masura Pamantul in timp ce zbura de la sud la nord. S1Dltaces-
tea nurpai coincidente, ori paqi ale acelui~i puzzle?
. Avemapoi reprezeI?-tarilede la Sippar. Nu S1Dlt stranii daca
ne gandim ca in vremurile de dinainte de Potop. Sumer era,
taramul zeilor, Sippa~era spatioportul aOllnnalcitor, iar Shamash
1 4-..1 ...x... T_ ~ __~:__ ~_ ':_~ ~.
"- .:,-_.:.., ---------
. devine elar: franghiile lor m~urau calea pana fa spafioport.
Sa ne reamintim cum a fost infiintatSippar, cum a fost de-'
t~rmiJ.lat10cuIprimului .~patioport, cu cca. 400.000 de ani in
unna.
Cand Enlil ~i fiii sai au p~t sarcina de a crea1Dl spapo-
port pe Pamant, in campia dintre cele dona riuri a fost rncut un
plan special. A fost ales locul spapoportului, determinata calea
de rulaj.~iconstruitefacilimtilede controlal zborului.Pe baza
278 / Zecharia Sitchin
_._--
celei mai proeminente trasaturi a Orientului Apropiat - Muntele
Ararat- a fost detemiinat un meridian care trecea prinacesta. A
fost detenninaUi 0 cale de aterizare, cu un unghi lejer de 45,
depart~ de inaltimile care ar putea incurca. La intersectia celor
doualinii unna sa fieconstruit~ippar- "Ora~ul pasarilor".
Au fost infiintate pe acea diagonala cinci a~ezari, echidis-
tante una fata de cealaltii. Punctul central - Nippur "Locul ras-
pfurtiei" - servea ca centru de control al zborurilor. Celelalte
a~ezari marcau. un coridor de aterizare in fonna de sageata.
Toate liniile duceau catre Sippar (Fig. 122).
Toate acestea au fostmaturate de.Potop. Dupa acesta- cca.
13.000de ani in unna ramasese nuinai platfonna 4e aterizare de
1. Erldu
,2.La,..
3. Nippur
4. Bad. Jlblra
6. Larat
8. Sippar
7. Shuruppat
8. Lagash
"
Or... dupllunclil
. Spalioport
.Controlul mislunll
Oln .fara coridorulul de zbor
Fig. 122
'J
'!!epte spre cer / 279'
la Baalbeck. Pani la construirea unui nou spapoport, toate deco-
lanle ~i aterizarile trebuia realizate de acolo. Sa credem acumca
anunnakii s-au multumit numai cu asta ~i s-au bazat pe calitiiti-
Ie pilotilor lor pentru a ateriza pe 0 platforma ascunsa de doua
varfuri muntoase ori este mai nonnal sapresupunem ca au incer-
cat sa construiasca cat mai repede posibil un coridor de aterizare
spre Baalbeck?
Cu ajutorul fotografiilorPiimantuluiluatede navetele NASA
putem vedea Orientul Apropiat ~a cumI-auvamt anunnakii din
navele lor (Fig. 123). Acolo, un punct inspre nord era Baal-
beckul. Ce puncte trebuie alese pentru a fonna un coridor de ate-
rizare triunghiular? La indemana, spre sud-est se afla varfurile
de granit ale muntelui Sinai. Printre ele se afta eel mai mare van
al sau (numit as'taziSf. Katarina). Putea servi ca punct natural de
ghidaj pentru directia sud-estica. Dar care era contrapunctul de
unde sa se traga latura nordic~ a triunghiului?
La bordul navetei Supraveghetorul- "Masuratorul divin" -
a privit la panorama de dedesubt, apoi ~i-astudiat hartile. In de-
partare, dincolo de Baalbeck se afta Araratul. A trasat 0 linie
dreaptii din Ararat spre Baalbeck, intinzand-o pana in Egipt.
:',
'If'
Fig.123
Fig. 124
A luat apoi compasul. Cu Baalbeck ca centru, a trasat un
arc peste eel mai malt van din peninsula Sinai. Acolo unde se
intersecta cu linia Ararat-Baalbek, a facut 0 cruce in interlorul
unui cere. Apoi a desenat doua linii de dimensiuni egale, una le-
gand Baalbeckul de virful din Sinai, cealalti cu locul marcat de
cruce (Fig. 124). .
Acesta, a spus el, va fi corldorul de aterlzare care sa ne con-
duci directIaBaalbeck. .
Oar, domnule, a replicat cineva de la bord, acolo unde ati
fiicut crucea nu se afli nimic!
Atunci vom rldica acolo 0 lJiramidii..
A avut loe 0 asemenea conversatie? Sigur nu vom putea ~ti
niciodati (poate doar sa fie descoperlti 0 tabliti care a consem-"
nat evenimentul). Nu am fiicut decat sa transformam in dialog 0
serle de fapte uluitoare, insi care nu pot fi negate:
Treptespre cer I 28!
. Platforma unicii de fa Baalbeck a fost acolo din
vremurile de demult ~i se aflii incii intactii in enigmatica
ei imensitate; .
. Muntele Sf Katarina se ajld incii acolo, ca eel mai
mare varf din peninsula Sinai, inviiluit din cele ma; vechi
timpuri (aliituri de geamiinul siiu Mussa) in legende des-
pre oameni # zei;
. Marea piramidii de la Gizeh Ii cele douii tovari4e
ale sale, dimpreunii cu Sfinxul se aflii exact pe linia Ara-
rat-Baalbeck; ~i
. Distanlele de la Baalbeck fa Muntele Sf Kmarina
~i ceapanii lapiramida de la Gizeh sunt egale.
1
Aceasta, subliniem, este numai 0 parte a retelei - construiti
de anunnaki in legaturi cu noullor spatioport. Astfel inc3~ indi-
ferent dacii acea conversatie a avut sau nu loe, sunteIil.siguri cii
~a au apiirut piramidele in Egipt.
Exista multe piramide ~i structuri piramidale in Egipt, mar-
cand peisajul de la Delta Nilului in nord pauii in Nubia. insa
atunci dind se vorbe~tede Piramide, imitatiile, variatiile ,i ,,mi-
nipiramidele" din vremurile ulterloare sunt omise, turi!ltii ,i sa-
vantii concentrandu-se numai asupra eelor peste douazeci de pi-
ramide despre care se crede ca au fost construite de faraonii
vechiului regat (cca. 2700-2180 i.Ch.)! Acestea, la randullor,
constau in doua grupurl distincte: eele identWcate cu conduci-
torli celei de-a cinr.PII<::i !>"..." ~; :: ~--.:___ :: :: :..,~"'u,
Pepi), care sunt elaborat decorate ~i inscriptionate cu renumitele
texte ale piramidelor ~i vechile piramide, atribuite dinastiilor a
treia ,i a patra. Acestea din urma, prlmele, sunt eele mai stranii.
Mult mai marl, mai solide, mai corecte, mai bine realizate decat
cele care Ie-auurmat,ele sunt ,i eelemai misterloase- fiindci
nu contin nici un indiciu asupra modului cum au fost construite.
Cine le-a construit, cum le'::aconstruit, de ee ,i chiar cind - ni-
meni nu poate spune. Existii numai teorli ,i presupuneri.
282 / Zecharia Sitchin
~-_._-
jManualele ne spun ca prima piramida a fost construita de
un rege pe nume loser, al doilea faraon al celei de-a treia dinas-
tii (cca. 2650 i.Ch. dupa majoritatea indiciilor). Alegand un loc
la vest de Memphis, pe un platou ce a servit ca necropola (ora~
al mortilor) a capitalei, ell-a instruit pe stralucitul sau arhitect
numit Imhotep sa-i construiasca un mormant care sa fie mai pre-
sus de toate cele precedente. Pana atunci, obiceiul era sa se sape
o groapa intr-un teren stancos, sa fie depus corpul regelui, apoi
acoperit cu 0 stanca orizontala gigantica, numita mastaba,.care
in timp a crescut in dimensiuni. Ingeniosul Imhotep; considera
unii savanti, a acoperit mastaba originala cu strat dupa strat de
. mastabe mai mici, in doua faze (Fig. 125a), obtinand 0 piramida
in trepte. Pe langa ea au fost construite 0 multime de cladiri
functionale - capele, temple funerare, depozite, adaposturi de
sclavi etc. Intreaga zona a fost apoi inconjuratii cu un zid uria~.
. Piramida ~i ruinele unora dintre cladirile-anexa mai pot fi vazute
~i azi (Fig. 125b) la Sakkara - un nume ce se crede ca it onora
pe Seker, "Zeul ascuns".
Regii care i-au urmat lui loser, explica manualele, au apre-
ciat ideea ~i au incercat sa-I imite pe loser: Probabil Sekhem-
..-I -'"
JE... .~ .-4.
-
Fig. 125
"'T
-!rep~~spre ~r / ~~
khet, care i-a urmat h.ii:Zoser latr6n, a inceput constructia celei .
de-a douapiramide,tot la Sakkara.Nu a re~it, din motivene-
cunoscute(probabilfiindcanu mai era Imhotep).0 a treia pira-
midain trepte- mai degraba' rama~iteleinceputurilorconstruc-
tiei ei - a fost descoperitiiintre Sakkara~iGizeh. Mai mica
decat precedentele;este atribuitain mod logicurmatomlui fa-
raon, numit Khaba. Unii savanti consideraca au mai existat
doua-trei incercari de construire a unei piramide de catre faraoni
neidentificati din a treia dinastie, toate e~uate. .
Am ajuns acum la cca. treizeci de mile sud de Sakkara, in-
tr-un loc numit Maidum, pentru a gasi piramida considerata Uf-
matoarea cronologic. In absenta dovezilor, se presupun.e ca a
il
11
Fig.126
I
284 I Zecbaria Sitchin
fost consttuita de UI1I1itorul famon, numit Huni. Datorita unor
dovezi circumstantiale se considera ca el doar a inceput-o, ea
fiind terminata de succesorul sau, Sneferu, care a fost primul
rege at celei de-a patra dinastii.
A fost inceputi, asemenea predecesoarelor, ca 0 piramida
in trepte.lnsa din motive care raman total necunoscute ~ipentru
care nu ex.isti nici macar teorii, constructorii au decis sa 0 facii
o piramida ,,adevarata", adica sa-i ofere laturi drepte. Asta in-
semna punerea unui strat de pietre indinate in unghi (Fig. 126a).
Tot din motive necunoscute, afost ales un unghi de 52. Dar,
ceea ce trebuia sa fie prima piramida adevarata s-a dovedit un
.eeclamentabil. Aflate intr-un unghi precar, pietrele au inceput
sa cada i ceea ce a ram3s a fost 0 parte a miezului sau, cu un
munte de resturi in jurullui (Fig. 126b).
Unii savanti (precwn Kurt Mendelssohn,.The Riddle of the
Pyramids) sugereazi di Sneferu construia in acela~i timp 0 alta
piramida, la nord de Maidun, in momentul prab~irii primeia.
Atunci arhitecpi sai au schimbat rapid unghiul in timpul con-
structiei. Unghiul mai mic de 43 a redus masa ~i inaltimea pi-
ramidei asigurind 0 mai mare stabilitate. A fost 0 decizie inte-
leapti, fiindcii piramida - numita Piramida inclinata (Fig. 127)
- este inca in picioare.
incurajat de succesul sau, Sneferu a ordonat construirea
unei alte piramide Ianga prima. Este numita Piramida Roie,
dupa nuanta pietrelor. Se pare ca a insemnat realizarea imposibi-
lului, 0 forma triunghiulad ridicandu-se de pe 0 baza patrata.
:.._~_::__~ =.-:-' ; ~tiu1\'\1\ tiP.nicioare fiecare, iar inalti-
mea este de 328 de picioare. Triumful nu a fost realizat tara 0
Fig. 127
Trepte spre cer I 285
mica ~laciune: in locul unghiuluiperfect de 52, laturile acestei
primepiramide clasicesunt inclinate la un mai sigurungbi de 440.
. .
Am ajuns acum, sugereaza savantii, la apogeul construirii
de piramide in Egipt.
Sneferu a fost tatallui Khufu (pe care istoricii greci it vor
. numiCheops).S-a presupusca fiul a continuatrealizariletata-
lui, construind unnatoarea piramida adeviirata- numai ca mult
mai mare: Marea Piramida de la Gizeh. Sta maiestuoasa alaturi
de alte doua mari piramide, atribuite unna~ilor sai, Chefra
(Chenen) ~iMenka-ra (Mycerinus); cele trei sunt inconjurate de
piramide satelite mai mici, temple, mastabe, monninte i unicul
Sfinx. De~i atribuite unor conducatori diferiti, cele trei (Fig.
128)au fost planuite ~iconstruite ca un grup coerent, perfect ali-
niate nu numai cu punctele cardinale, ci ~i una cu alta. futr-ade-
..8 ~
tr
,. -
aa . D .'!
D
l&t
DDD0
0
~
DDL~ ..::;::,. .''i."".
DO nO
'U~~~ ~.~ ,,:0-::.
o . D.. ODDd" :.:,.. ::"
D UngO
il
Drii'1! "'
1
-- ~ l!2
.. =::'
l1
DDOOOIJ/:oO
1
ft - ~A.:::.. ~~,::::::
. 0000000 a " ~ _":::''''__
IIIODeD: . ~::::_...
100 1R. DDDDD D! :, ..;.;
. 0 4Y '. D IF I r ~~ Uf111f 10
--. '- ..II..; .~ .:." .
~"", wa_ . . ,_, ,", .
T ~. ~'::::,-:~/.::'?tr aJj'ltItiOQQQ:
0 Db t~ ___
rxI
-:'.
O
n I
IJ
'; =: ''':=:;, 0 lhI..
f. --~ ~
~ ~ ~
,I ~.-~M" ,
-1!
f
lL B)J Da~
~
O- ~
~..:fo" D10 odD
IJ)[)~ .::
-- D~
~ -''''' ,"...""",.'''" ,''-l!l1J
~ --
~.
Fig. 128
286/ ZechariaSitchin
-. --
var, triangulatiile care incep ~u aceste trei monumente pot fi ex-
tinse pentru a masura intregul 'Egipt - chiar intregul PAmant.'tn
vremurile modeme, acest lucru a fost realizat pentru prima om
de inginerii lui Napoleon: ei au selectat apexul marii piramide ca
punct focal din care au triangulat ~i cartat Egiptul Inferior.
Acestlucru a fost u~urat~ide descoperirea faptului ca locul
se afla, intentionat sau nu, aproape de paralela de treizeci de
grade (nord). tntregul complex de la Gizeh a fost construit pe la-
tura estica a Platoului Libian, care incepe in Libia in vest ~iajun-
ge pe malurile Nilului. De~i numai la 150 picioare deasupra oi-
velului riului, situl de la Giza are 0 vedere neobstructionata,
dominanta, catre cele patru puncte cardinale. Marea piramidii se
afla chiar la marginea platoului. La doar cateva sute de metri
spre nord sau est, 0 asemenea constructie ar fi fost imposbila.
Unul din primii savanti care a facut masuratori precise, Charles
Piazzi Smyth (Our Inheritance in the Great Pyramid) a stabilit
ca centrul piramidei se afla la latitudineade 2958'55"- cu
aproape 0 ~esimede grad de paralela de treizeci de grade. Cen-
trul celei de-a' doua piramide se afla la nUmai treisprezece se-
cunde (13/3600 de grade) mai la sud.
Aliniamentul cu punctele cardinale, inclinarea laturilor la
unghiul perfect de 52 (la care inaltimea piramidei in relatie cu '
circumferinta este aceea a unui radian de cerc cu cerul) baza pa-
trata puse pe 0 platforma perfect nivelata, toate vorbesc despre
inaltul grad de cuno~tinte matematice, astronomice, geometrice,
geogratlce ~l, aeslgur, arnlleClUCCi ~l \';UII~UU'-\U, }ll'-'-UlU'l~""1""
citatile administrative de a mobiliza forta de munca necesara
executarii unor asemenea proiecte pe termen lung. Uluiala cre~te
daca realizAmcomplexitatea interioarelor ~i precizia galeriilor,
coridoarelor, camerelor, deschizaturilor facute in piramide,
intrarile ascunse (totdeauna pe latura nordica), sistemele de in-
cuiere - toate nevazute de afara, toate in aliniament perfect cu
celalalt, toate executate in ace~ti munti artinciali pe masura ce
erau construiti strat dupa strat.
--, ---
J
Treptespre cer / 28~
De~icea de-a doua piramidii este cu numai foarte puiin mai
mica dedit prima, "Marea Piramidii" (inaltime: 470 ~i 480 pi-
cioare, laturile 707 ~i respectiv 756) a fost cea care a captat
intreaga atenpe a savantilor ~i amatorilor. A fost ~i mai riimine
inca cea mai mare constructie de piatra din lume, find construita
din aprox 2.300.000 - 2.500.000 de blocuri de calcar galben
(miezul), calcar alb (inveli~ul) ~i granit (camerele interioare ~i
galeriile, acoperi~uletc). Masa totala, estimata la cca.93 de mi-
lioane picioare cubice, cantarind aproximativ 7 milioane tone,
depa~e~tegreutatea tuturor catedralelor, bisericilor ~i capelelor
construite in Anglia dupa cre~tinare.
Piramida este ridicata pe 0 platforma artificiaHi,ale carei
colturi sunt marcate de orificii tara vreo functie clara. tn ciuda
trecerii mileniilor, a schimbarilor continentale, a rotatiei PAman-
tului, a cutremurelor, a greutiitii imense a pira~idei insa~i, rela-
tiv subtirea platforma (mai putin de douazeci ~i doi inci) este
inca nevatamata ~iperfect dreapta: eroarea~linierii sale este mai
mica de 0 zecime de inci pentru cele 758 de picioare cat masoara
laturile.
De la distanta, Marea Piramida ~i cele doua tovara~e ale
sale par piramide perfecte, insa daca te apropii vezi ca ~i'ele sunt
un fel de piramide in trepte, construite strat peste strat de piatra,
fiecare mai mic decat cel de dedesubtul sau. Speciali~tii au su-
gerat ca Marea Piramida ar fi de fapt 0 piramida in trepte, con-
struita astfel pentru a sustine 0 mare presiune verticala(Fig. 129).
Ceea ce ii ofera, aparenta de luciu 0 reprezinta pietrele cu care
!':lInt :I~nnpritp I!ltllrilp ~!lI.. A".."t.." "" f'"..t ;...,1 ;0; A ;;
. - .
cucerirea araba, fiind utilizate pentru construirea ora~ului Cairo.
Unele dintre ele au fost descoperite pe 0 portiune din varful celei
de-a doua piramide, iar altele la baza celei marl (Fig. 130).Aceste
pietre sunt cele care detennina unghiullaturilor piramidelor. Sunt
cele mai grele pietre utilizate la constructia piramidelor. Cele
~ase laturi ale fiecarei pietre au fost cioplite cu atentie, astfel
incat sa se potriveasca perfect, nu numai cu "miezul" piramidei,
ci ~iuna cu cealalta.
288 / Zecharia Sitchin
Fig. 129
Piramidelor de, la Gizeh Ie lipse~te astazi ~i apexul, care fu-
sese construit in forma de piramidion ca obeliscurile. Cine, cand
~i cum le-a scos nu se ~tie. Se ~tie, totu~i, ca la un moment dat,
aceste apexuri erail construite din granit in forma ben-ben-urilor
de la Heliopolis ~i erau inscriptionate. Cel al piramidei lui
Amen-em-khet de la Dashur, care a fos1,descoperit ingropat in
aproplere ae plramlGa \rlg. U I}, pW'la ~IIlUl~lIla glUUUIUI IUc1U-
pat ~i inscriptia:
Fafa rege/ui Amen-em-khet este deschisa.
.Ca sa ajunga /a zeu/ Munte/ui Luminii .
Cand /a cer va p/eca.
Cand Herodot a vizitat piramidele in secolul cinci, nu men-
tioneaza apexurile, insa laturile erau acoperite ~u pietre ~Iefuite.
----
!repte spre cer / 289
Ca ~i altii inaintea lui, s-a iritrebat cum au fost construite aceste
monumente - numarate printre cele ~apte minuni ale antichitatii.
"Ghizii" sai i-au povestit ca a fost nevoie de 100.000de oameni,
inlocuiti la fiecare trei luni, ~i,,zece ani de asuprire" numai pen-
tru a construi drumul spre piramida, astfel incat sa poata fi aduse
pietrele. "Piramida insa~i a fost construita in douazeci de ani."
Herodot a fostcel care a transmis informatia ca faraonul care a
ordonat construirea piramidei a fost Cheops (Khufu). De ce ~iin
ce scop, nu spune. ~i Herodot atribuie cea de-a doua piramida
lui Chefren (Chefra), "de acelea~idimensiuni, cu exceptia faptu-
lui ca i-a coborat iniiltimea' cu patruzeci de picioare". EI mai
spune ca ,,~i Mycerinus (Mekara) a lasat 0 piramida. insa mult
mai mica decat a tatalui sau"- implicand,fiira a 0 declara insa,
ca este vorba de a treia piramida.
In secolul unu, ~eograful ~i istoricul roman Strabo a con-
semnat nu numai 0 vizita la piramide, ci ~i intrarea in Marea Pi-
ramida, printr-o deschizatura ascunsa pe latura nordica. Patrun-
zand printr-un coridor ingust el a ajuns la un zid, asemenea
turi~tilor greci ~i romani dinaintea sa. .
Locatia acestei intrari a fost uitata in secolele ce au urmat,
iar cand in 820 califul AI Mamoon a incercat sa patrunda in
piramida, a angajat 0 armata de fierari, constructori ~i ingineri
pentru a sparge piatra ~i a construit un tunel spre interiorul pira-
midei. Motivele sale erau atat curiozitatea ~tiintifica, cat ~i do-
rinta de a gasi comoara. Se spunea ca in piramida emu ascunse
din vremurile de demult "arme care nu ruginesc", 0 "sticla care
~ :I : t ,..." 1..;; : : _1__=_1 :
1
... _ I 7'" _
Spargand pietrele prin incalzire ~i racire brusca, cioplindu-Ie,
oamenii lui Al Mamoon au avansat in interiorul piramidei
centimetru cu centimetru. Erau gata sa renunte cand au auzit ca-
zand 0 piatra, .ceea ce indica 0 cavitate goala dincolo. Cu vigoa-
re renascuta ~i-au croit drum in coridorul de coborare (Fig. 132).
Urcand pe acesta, au ajuns la intrarea original ace fusese astupa-
ta din afara. Coborand, au ajuns la scobitura de care vorbise .
Strabo. Era goala. Un tunel care pomea din ea nu ducea nicaieri.
~-'c_'~-'.~'iii'i"=
290 / Zecharia Sitchin
\
"~\i
.
':
)
""
. '
. \ . .'~ .
: > ~-'"
.......
Fig. 130
In ceea ce-i prive~tepe cercetatori,eforturilefuseserain
van. Toatecelelalte piramide, in care se intrase de-alungul seco-
lelor, aveau aceea~i structura interioara: un coridor descendent
care ducea intr-una sau mai multe camere. A~aceva nu exista in
Marea Piramida. Nu erau secrete care sa fie dezvaluite.
Insa soarta a vrut altfel. Oamenii lui Al Mamoon au reu~it
sa croiasca un tunel pana in coridorul descendent. Avea 6 forma
. cluaata, mungmUiara. L-ana s-a exammal CUaU::Il~u:~ lavallUl, :s-a
:\\..
~~~.
.
"
.
..
Fig. 13/
Treptespre cer /291
Fig. /32
descoperit ca piatra servea pentru a ascunde un bloc de granit po-
zitionat la un unghi fatii de coridor. Ascundea el intrarea intr-o
camera secreta - una care nu mai fusese vizitata vreodata?
Nereu~ind sa mute sau sa sparga. blocul de granit, oamenii
lui Al Mamoon au sapat in jurullui. A reie~it insa ca acest bloc
era doar unul dintr-un ~ir de blocuri de granit, urmat de altele de
calcar, ce ascundeau un coridor ascendent - incllnat la ace.lea~i
unghi de 260 ca ~i coridorul descendent (exact jumatate din in-
clinarea piramidei). Din capatul coridorului ascendent (Fig. 133),
un coridor orizontal.ducea catre 0 camera patrata cu un acoperi~
inclinat ~i 0 ni~a neobi~nuita in peretele estic. Aceasta camera se
afla exact pe axa nord-sud a piramidei - fapt a carui semnificatie
~
1
,
'.
,"
.'
'...,
:~
Fig. /33
".,."-~.~ '-~
292 I Zecharia Sitchin
-------
Fig. 134
nu a fost descifrata inca. Camera a ajuns sa fie cunoscuta sub nu-
mele de "camera reginei", insii justificarea este mai degraba ro-
mantica, decat bazata pe ceva concret.
La capatul.coridorului ascendent se intinde 0 galerie. mare
de cca. ISO de picioare, la acela~i unghi de 26 cu 0 constructie
precisa (Fig. 134). Podeaua sa joasa este flancata de doua rampe
pe intreaga sa hmgime. in fiecare rampa sunt taiate 0 serie de
deschizaturi la distante egale, fatii in fata una cu aIta. Zidurile
galeriei se ridica la cca. 18 picioare, pe ~apte niveluri, fiecare ni-
vel fiind CII trf~i in~i ip~it in "f"M f'<2t:>-1.. ..ronn..ln 1 __.0.'_1~.. -~.
-
galeria se ingusteaza spre tavan. Tavanul ac~steiaare exact ace-
ea~i latime cu podeaua dintre rampe.
La capatul de sus al galeriei se afla 0 platforma formata
dintr-un bloc de piatra. Ea da intr-un coridor jos (numai 3,S pi-
cioare inaltime) ce duce intr-o anticamera de 0 constnictie spe-
ciala, fiind echipata cu un scripete care printr-o simpla manevra
(tras de franghie?) poate ridica ~i cobori trei ziduri de granit ce
blocheaza trecerea.
Fig.135
De acolo, un coridorde iniiltime~iIatimesimilare cu anterio-
rul conduce intr-o camera construitii din granit ro~u - ~-numita
Camera a regeIui (Fig. .13S).Era goala, cu exceptiaunui bloc de
granit ce voia sa sugerezeco~ciugul.Lucriituraprecisiiincludea loc
pentruplacade deasupra.Dimensiunilesaledemonstreaziiavansate
cuno~tintematematice.insiiera complet goI.
Atunci, tot acest munte de piatra a fost ridicat pentru a
ascunde un co~ciuggol intr-o camera goala? Unnele de.tortii ~i
consemniirilelui Straboatestiidespre coridorul descendent ca mai
fusese vizitat, ~i, daca a existat vreo comoarii, ea fuse;sede mult
luata. insa coridorul ascendent nu mai fusese calcat inainte de
oamenii lui Al Mamoon. Teoria spunea ca piramidele fusesera
construite pentru a adaposti de-in~i mumia faraon~ui ~i co-
morile ingropate 0 dati cu acesta. Astfel, inchidereatreceriIor s-ar
fi facut imediat dupa plasarea mumiei. ~i to~i, in piramidii nu
se afla decat un sicriu goI.
De-a lungul timpului, alti conducatori. savanti.aventurieri
au intrat in piramida, au cercetat-o, descoperind aIte tdisaturi ale
structurii sale interioare - printre care ~i douii conducte pe care
unii Ie co~sidera pentru aerisire (Pentru cinelce?) sau pentru
observiiri astronomice (De ditre cine?). Cu toate ca speciaIi~tii
continua sa se refere la co~ciugul de piatrii ca la unsarcofag
(miirimea lui poate adaposti cu ~urinta un corp uman), fapt este
ca nu exista absolut nimic care sa sustinii ideea ca Marea Pira-
midii era un mormant.
294 / Zecharia Sitchin
-----..---------
Intr-adevar, teoria ca piramidele au fost construite pentru a
adaposti monnintele faraonilor nu se sustine.
Prima piramida, cea a lui Zoser, contine ceea ce savantii in-
sista sa numeasca doua camere mortuare, acoperite de mastaba
initiala. Cfuld au fost desfiicute prima data de catre H.M. yon
Minutoli, in 1821, el sustine ca a gasit inauntru parti dintr-o
mumie ~i cateva inscriptii purtfuld numele lui Zoser. Pe acestea,
pretinde el, le-a trimis in Europa, insa" s-au pierdut pe mare. in
1837, colonelul Howard Vyse a analizat camerele cu mai muM
atentie ~i a spus ca a descoperit un "monnan de mumii" (au fost
numarate optzeci) ~i a ajuns la 0 camera "ce purta numele regelui
Zoser", inscriptionat cu vopsea ro~ie. Un secol mai tarziu, arheo-
logii au descoperit fragmente dintr-o teasta ~i dovezi ca "exista
posibilitatea sa fi fost un sarcofag de lemn" in camera de granit
ro~u. in 1933, J.E. Quibell ~i J.P. Lauer au descoperit galerii sub-
terane aditionale sub piramida, unde se gaseau doua sarcofage
care insa erau goale.
Acum se accepta ca este vorba de inmonnantari "abuzive"
prin introducerea unui mort dintr-o epoca ulterioara. Dar fuse"se
Zoser insu~i inmonnantat in piramida ; a existat vreodata 0 in-
monnantare "originala"?
Majoritatea speciali~tilor se indoiesc ca Zoser ar fi fost in-
gropat in piramida. Se pare ca el afost ingropat intr-un mbnnant
magnific, descoperit in 1928 la sud de piramida. Acest "Monnant
Sudic", a~a cum a ajuns sa fie recunoscut, putea fi atins printr-o
galerie al carei tavan imita eurmalii. Conducea la 0 u~a simulata,
De iumatate deschisa, prin care se intra intr-o imensa deschizatu-
ra. Mai multe galerii duceau catre 0 camera subterana conslruna
din blocuri de granit; pe unul dintre pereti trei u~i false aveau
inscriptionate imaginea, numele ~i titlurile lui Zoser.
Multi egiptologi considera acum ca piramida era numai 10-
cui simbolic al ingroparii lui Zoser ~i ca regele a fost ingropat in
bogat decoratul monnant sudic, acoperit de 0 suprastructura rec-
tangulara cu 0 camera concava care continea capela, exact a~a
cum este reprezentat in unele desene egiptene (Fig. 136). .
--- .-
"T
.
,
'ft!!pte s.~e cer / 295
Fig.J36
Piramida in trepte care se presupune a fi fost inceputa de suc-
cesorul lui Zoser, contine ~i ea 0 "camera de ingropare". Ada-
postea: un "sarcofag" de alabastru, care era gal. ManUalele ne spun
ca cel care a descoperit camera ~i sarcofagul" de piatl"a (Zakarla
Goneim) a ajuns la concluzia ca ea fusese sparta de jefuitori,
care au furat mumia ~i celelalte lucruri dinauntru. Insa nu e pe
de-a-ntregul adevarat. De fapt, Goneim g~sise monnantul inchis
~i sigilat eu teneuialii ~i rama~itele unei coroane de vase useat
~ezatii deasupra sarcofagului. A~a cum ~i- a amintit el. "speran-
tele noastre erau foarte marl, insa, cfuld am deschis sarcofagul,
era gol ~i nefolosit". Fusese ingropat cineva acolo? Daca unii mai
sunt inca inctinati sa raspunda da, altii sunt convin~i ca piramida
lui Sekhemkhet (a fost descoperita 0 inscriptie ce atesta aceasta
identificare) era numai un cenotaf (un monnant simbolic gol).
~i a treia piramida in trepte, cea atribuita lui Khaba, contine
o "camera funerara". A fost gasita complet goala: nici 0 mumie,
II1\"III1C1\,.ClI WJ ;)C11\,.UJCll;. ruU';;UJUl;U ClU IU'WULUI\,.ClL III CI}lIV}lJ\"J"'CI "'.
rama~itele subterane ale unei alte piramide, neterminate, despre
care se crede ca ar fi fost inceputade succesorullui Khaba.
Structura de granit contine un neobi~nuit "sarcofag" oval, incas-
trat in podea (asemenea bailor modeme). Acoperi~ul sau era in-
tact, sigilat cu ciment. Nu era nimic inauntru.
Au mai fost descoperite rama~itele altor trei piramide, atri-
buite faraonilor din a treia dinastie. La una dintre el, substructu-
296 I Zecharia Sitcbin
ra nu a fost inca explorati. In alta, nu a fost gasita 0 camera mor-
tuari. In cea de-a treia nu existi nici 0 urma de ingropare.
Nu a fost gasit nimic in "camera funerara" a pi~dei pra-
bu~itede la Maidun, nici macar un sarcofag. tn schimb, Flinders
Petrie a gisit fragmente ale unui co~ciug de lemn, pe care le-a
proclamat rim~itele co~ciugului mumiei lui Sneferu. Specia-
li~tii Ie considera ram~itele. unei inmormantari abuzive, mult
ulterioare. Piramida de la Maidun este inconjurata de numeroase
mastaba din timpul dinastiilor trei ~ipatru, in care erau ingropati
m~brii familiilor regale ~ialte VIP-uri ale vremii. Piramida era
legati de 0 structuri mai joasa (un ~a-numit templu funerar)
care acum este acoperit de apele Nilului. Probabil ca acolo, la
adipostul apelor sacre al fluviului, a fost ingropat faraonul.
Urmitoarele doua piramide sunt ~i mai jenante pentru
sustiriatoriiideii de p~di-monument funerar. Cele doua pira-
mide de la Dahshur (cea inclinati ~i cea ro~ie) au fost construite,
ambele, de Sneferu. Prima are doua "camere funerare", cealalti
trei. Toate pentru Sneferu? Daca fiecare piramida a fost constru-
iti de un faraon pentru a-i servi drept mormant, de ce a construit
Sneferu doua? Nu mai este nevoie sa spunem ca toate camerele
sunt goale, neexistand Dicimacar un sarcofag. Dripa 0 serie de
excavatii ale Serviciului Antichitifii egiptene in 1947 ~i apoi in
1953 (mai ales in piramida ro~ie), raportul declari ca ,,DUa fost
gisiti nici 0 urma de mormant regal".
Teoria ,,0 piramidi pentru fiecare faraon" sustine ca urma-
toarea a fost construita de fiullui Sneferu, Khufu. ~i, conform
lui Herodot ~i istoricilor romani, este vorba de Marea Piramidi.
r" 1_ __1_ ~ . .. - - ~ .
~ --0 ,, a_ u "''''6''''.1.'''.1 , Io3U,11.. CUG1~.
Nu ar fi trebuit sa fie 0 surpnza, fiindca Herodot scrisese ca
"apele Nilului, conduse prin canale speciale, inconjoari 0 insula
pe care se spune ca s-ar afla corpul faraonului Cheops (HiStory,
vol. n, p. 127). Atunci, mormantul faraonului se afla undeva mai
la vale, aproape de Nil? Nimeni nu poate ~ti.
. Chefta, ciruia ii este atribuiti a doua piramidi, nu a fost suc- .'
cesorul imediat allui Khufu. Intre ei a domnit faraonul Rad~(
~
I
Trepte spre cer I 297
vreme de opt ani. Din motive care scapa speciali~or, el ~i-a ~es
ca loe pentru piramidi un sit aflat la 0 oarecare distanti de Gizeh.
Aproape de jumiit3tea Marii Piramide, continea ~i obi~nuita "ca-
mera funerari". Cand a fost deschisa era goala.
A doua piramidi are doua intriri pe latura nordica, in loeul
obi~nuiteiintriri unice (vezi Fig. 129). Prima incepe - 0 alti n-
saturi neobi~nuiti pentru 0 piramidi - din afara piramidei ~i duce
catre 0 camera neterminati. Cealalti duce catre 0 camera aliniati
cu apexul piramidei. Cand a fost deschisa in 1818 de Giovanni
Belzoni, sarcofagul de granit a fost gisit gol, iar capacu1 sau spart
pe podea. 0 inscriptie in araha atesta spargerea camerei cu secole
inainte. Ce gisisera arabii, daca gisiseri ceva, nu se ~tie.
A treia piramidi de la Gizeh, d~i mai mica decat celelalte,
posedi multe trisaturi unice sau neobi~uite. Miezul ei a fost con-
struit din blocuri de pian mai mari decat al celorlalte. Primele ~-
sprezece straturi de jos nu erau construite din calcar, ci din granit
masiv. La inceput a fost construiti ca 0 piramidi ~i mai mica, apoi
i-au fost dublate dimensiunile (Fig. 129). Ca rezultat, are doua in-
triri folosibile. Confine ~i 0 a treia intrare "de incercare", netermi-
nata de constructori. Din numeroasele sale camere, cea demna de
a fi numiti "camera funerari" a fost cercetati in 1837 de Howard
Vyse ~i John Perring. Au gisit in interiorul ei un sarcof.1gde bazalt
minunat decorat. Ca de obicei, era gal. Oar in apropiere Vyse ~i
Perring au descoperit rama~itele unui sarcofug de lemn ce purta
numele regal "Menkaura" ~i ~itele unei mumii, "posibil a lui
Mekara" - 0 confinnare directi a afirmafiei lui Herodot ca a treia
piramidi aprtinea lui ..Mvcerino!';". Mi'i~lIriUnril..,..., h"'_ "n ..1-
monstrat insa ca ea dateaza din perioada saitica - cca. 60 i.Ch. (K.
Michalowski, Art of Ancient Egypt); rim~itele mumi1icate sunt ~i
mai recente, datfuld din perioada ~tina.
Existi 0 oarecare neclaritate asupra faptului daca Menkara
a fost sau nu succesorul direct allui Chefra, insa succesorullui
a fost in mod sigur Shepsekaf. Care din piramidele n1mase ne-
terminate apartin acestuia (ori din cele a caror construcpe a fost
atilt de slaba incat n-a rezistat timpului) nu se cuno8fte. Se ~tie
'I
298 I Zecharia Sitchin Treptespre cer I 29~
.: .:;.,.-;'{.6-:.J
~:-:;/"-1/
Neferirkara, ce i-aunnat la tronul Egiptului, ~i-a construit
complcxul funerar rit departe de cel al lui Sahura. Camera din
piramidasa incompleta (sau ruinata) era goal!. Monumentele
succesorului s!u nu au fost gasite. Unnatorul rege a construit 0
piramida din cariimidade lut ~i lemn, fiind gasite numai vagi ra-
ma~ite. Neuserra, care a unnat, ~i-a construit piramida in apro-
piere de cele ale predecesorilor sai. Contine doua carnere - nici
una cu vreun semn al vreunei inmonnantari. Insa Neussera este
mai cunoscut pentru templul sau, construit in fonna unui obelisc
inaltat pe un trunchi de piramidii (Fig. 139). Obeliscul se ridica
la 118 picioare, apexul fiind acoperit cu alama.
Piramida faraonului unnator nu a fost 'descoperita. Cea a
succesorului acestuia a fost identificata abia in 1945. Continea
obi~nuitacamera, care era goala.
Piramida lui Unash - ultimul din dinastia a cincea, sau,
cum prefera unii, primul din a ~asea; a marcat 0 importanta
schimbare a obiceiurilor. Acolo a descoperit Gaston Maspero
pentru prima data (in 1880) textele piramidelor, Inscriptionate
pe zidurile camerelor ~i coridoarelor. Piramidele celorlalti patru
conducatori din dinastia a ~asea(Teti, Pepi I, Memera ~i Pepi II)
au imitat-o pe cea a lui Unash, atat in ceea ce prive~te construc-
tia, cat ~iin ceea ce prive~tetextele. Au fost gasite sarcofage de
bazalt sau granit (Fig. 140).Erau toate goale, cu exceptia celui
allui Meplera, in care s-a gasit 0 mumie. S-a demonstrat ulterior
ca era vorba de 0 inmonnantare abuziva.
Unde au fost ingropati regii dinastiei a ~asea?Mormintele
re2ale ale ace!;tei tiin~~tii r~ c::i rplp "I", "",I",; t"'..;~ M _&1___
in sud, la Abydos. Acest lucru ~i celelalte dovezi ar trebui sa
demonstreze ca piramidele nu au fost monninte adevarate, ci
cenotafuri. Insa credintele vechi se schimbii greu.
Faptele spun contrariul. PiramideleVechiuluiRegat nu con-
tin un monnant fiindca nu cu scopul acesta au fost ele construi-
te, sa adaposteasca un corp al unui rege. In calatoria catre Ori-
zont a faraonului, ele erau construite ca semne pentru a-i ghida
Ka-ul catre Scara spre cer - la fel cum piramidele ridicate odata
Fig. 137
Fig. 138
Fig. 139
insa ca nu a fost ingropat acolo, ci sub 0 mastaba monumentalii
(Fig. 137) a carei camera funerara contine un sarcofag de granit.
A fost insa atacta de iefuitori si nu a mai ramas nimic.
A cincea dinastie care a unnat a inceput cu Userkaf. ~i-a
construit piramida la Sakkara, in apropiere de complexullui Zo-
ser~A fost violata atat de jefuitori, cat ~i de inmonnantari abu-
zive. Succesorul sau (Sahura) a construit 0 piramida la nord de
Sakkara (Abussirul de astiizi). De~iuna dintre ceIe mai bine pas-
trate (Fig. 138), nimic nu a fost gasit in camera sa funerara.
Templele ~idecoratiunile indica insa faptul ca monnantul sau se
afla in apropiere.
300/ ZechariaSitchin
de zei au servit drept semn de ghidaj pentru zeii care "umblau
prin cer".
Faraon dupa faraon, credemnoi, au incercat sa imite nu pi-
. ~
ramida lui Zoser, ci piramidele zeilor, cele de la Gizeh.
Principalele piramide din Egipt
Fig. 140
...,..,-
I
t
XIII
FALSIFICAREA
NUMELUI FARAONULUI
Falsifi~area nu este un fapt neobi~nuit in arta ~i comeq.
Cfu1deste dezvaluitii, poate aduce blam ~i pierderi iinanciare.
Sustinuta, poate schimba istoria.
Acest lucru s-a petrecut, credemnoi, cu Marea Piramida ~i
presupusul ei constructor, faraonul numit Khufu.
Reexaminarile sistematice .~i~tiintificeale structurii arheo-
logice a piramidelor excavatein graba cu un secol ~ijumatate in
urma (de multe ori de catre cautatorii de comori) a ridicat nume-
roase intrebari cu privire la unele din primele concluzii. S-a sus-
tinut ca epoca piramidelor a inceput cu piramida in trepte a lui
Zoser ~i a fost marcata.de progrese succesive spre adevarata pi-
ramida, care a fost in cele din urma realizata. Dar de ce era amt
de important sa se obtina 0 piramida adevarata?Daca. arta con-
struirii piramidelor a progresat de-a lungul vremii, de ce pirami-
dele ulterioare celor de la Gizeh sunt inferioare acestora ~i nu
superioare, cum ar fi logic?
Era piramida lui Zoser modelul pentru celelalte sau era ea
insasi 0 imit:ttip. !llInlli mnrl..1 "nt ;n~') C'~..~_::: :..J:_: _: r-:
ma piramida in trepte construitii de hnhotep deasupra niastabei
"era acoperitii cu pietre de calcar ~Iefuit"(Ahmed Fakhry, The
Pyramids). tnairite ca operatiunea sa fi fost incheia~, el a conce-
put 0 altii modificare - construireaunei piramide ~imai man. To- .
~i ~i aceastii din urma piramida a fost cioplita astfel incat sa dea
impresia de piramida adevaratii. Tencuiala, descoperim de misiu-
nile arheologice ale universitiipi Harvard conduse de George Reis-
ner, a fost mcutii primitiv, din caramida.
302 / Zecharia Sitchin
.-----..----
Pe cine incerca atunci sa imiteZoser? Unde viizuseImhotep
o piramida adevarata deja construita, cu laturi line ~itencuiala de
calcar? ~i 0 alta intrebare: daca este adevarataactuala teorie, cum
incercarile de la Maidum~i Sekkarade a construi 0 piramida cu
inclinarea de 52 au e~uat,iar Sneferu a trebuit sa "tri~eze"pen-
tru a construi "prima" piramida adevarata, insa cu unghi de nu-
mai 43 - cum a ajuns fiul sau sa construiasca 0 piramida mult
mai mare, cu unghiul precar de 52 - ~i chiar tara probleme?
Oaca piramidele de la Gizeh erau doar piramide "obi~nuite"
in lantul de piramide succesive - de ce fiullui Khufit, Radedef, nu
~i-a construit piramida alaturi de cea a tatalui sau, la Gizeh? Se
presupune ca la vremea respectiva celelalte doua piramide nu erau
inca ridicate, deci flul avea intreg loculla dispozitie. ~i daca arhi-
tectii ~i inginerii tatalui sau reu~isera sa construiasca Marea Pira-
mida, chiar nu mai ramasese nimeni care 'sa-I ajute pe flu sa con-
struiasca una macar la fel ca a tatalui ~i nu "amarata" de piramida
din care au mai ramas vagi rama~ite?
Faptul ca numai Marea Piramida poseda un Coridor ascen-
dent sa se datoreze numai faptului ca a fost atat de bine ascuns
pana in 880 d.Ch. astfel incat imitatorii, ne~tiind de el, nu I-au
inclus in proiectele lor?
Absenta oricaror insemne hieroglifice in cele trei piramide
de la Gizeh este un alt semn de intrebare. James Bonwick, cu un
secol in urma, spunea (Pyramid Facts and Fancies): "Cine poate
fi convins ca egiptenii ar fl lasat astfel de monumente tara macar
"'.. ..J___=_x
v && rr..- --. ---
-: ft.." O""U '1r1Au'ir:Jtim~"i~ri ~i ~~ri-
sului, umpland pana ~i cea mai mica cladire cu hieroglife?" Ab-
senta, se poate presupune, se datoreaza faptului ca, fie piramide-
Ie au fost construite inainte de dezvoltarea scrisului hieroglific,
fie au fost construite de altcineva.
Exista ~ialte argumentecare sprijinaideeanoastraca, atunci
cand Zoser ~i urma~ii sai au inceput constructia piramidei, ei
imitau un model care exista deja: piramidele de la Gizeh. Ele nu
erau imbunatatiri ale eforturilor anterioare ale lui Zoser, ci pro-
'frepte sp[e cer / 303
1
totipurile pe care acesta, ~i faraonii care i-au urmat, au incercat
sa Ie imite.
Unii savanti au sugerat ca ,piramidele-satelit de la Gizeh
erau de fapt modele la scara (cca. 1:5), utilizate de antici exact
cum arhitectii de astazi utilizeaza modele la scara pentru eva-
luare. Se ~tie acum insa ca ele au fost adaugate mai tfuziu. To-
tu~i,credemcd a exis~atun modella scard: a treiapiramidd, cu
evidentele sale experimente structurale. Abia apoi au fost con-
struite celelalte doud de cdtre anunnaki. pentru a Ie servi ca
puncte de reper.
Oar ce este cu Menkara, Chefra ~iKhufu, care, conform lui
Herodot, sunt constructorii acestor piramide?
tntr-adevar, ce e cu ei? Templele ~i anexele asociate cu a
treia piramida poarta dovada faptului ca, intr-adevar, constructo-
rul lor a fost Menkara - dovezi ce includ inscriptii purtfu1dnu-
mele sau ~i diteva statui deosebite ce-I intati~eaza imbrati~at de
Hathor ~i alte zeite. Oar toate acestea atesta ca Menkara a con-
struit structurile auxiliare, asociindu-se singur cu piramida - nu
ca ar fi construit-o el. Anunnakii, in mod logic, aveau nevoie
numai de piramide, nu ~i de temple in care sa se venereze ei in-
~i~i.Numai un faraon avea nevoie de un templu funerar ~i un
templu mortuar ~i de celelalte structuri asociate cu calatoria sa
spre viata de apoi.
tn interiorul celei de-a treia piramide nu se afla nici 0 ins-
criPtie, nici 0 statuie, nici un zid decorat. Numai precizie auste-
ra. Singura marturie care se pretindea ca exista s-a dovedit un
blut: rragmenIul oe sarcolag ut: It:JlHI I,;UJlUI1ICICIUl lY.a\';U1\.a.1a p'"
el era cu doua mii de ani mai "tanar", iar "mumia" era din epoca
cre~tina.Nu exista absolut nimic care sa sprijine teoria ca Men-
kara - sau orice alt faraon - ar avea vreo legatura cu construirea
piramidei.
Adoua piramida este de asemenea goala. Statui purtand
cartu~e (rame ovale in interiorul carora era inscris numele unui
rege) cu Chefra au fost descoperite doar in templele din apropie-
I
,I
I
-- -,-
T,.-woo
304 / Zecharia Sitchin
rea piramidei. Dar nici aici nu exista vreo indicatie ca el ar fi
construit-o.
Dar Khufu?
Cu 0 singura exceptie,pe care 0 vom demonstra ca unJals
proverbial, singura sustinere ca el a construit Marea Piramida
vine de la Herodot (~i, pe baza lui, de la istoricii romani). Hero-
'dot il descrie ca pe un conducator ce ~i-achinuit poporul vreme
de treizeci de ani pentru a construi piramida. Totu~i,dupa cele-
lalte surse, Khufu a domnit numai douiizeci ~i trei de ani. Daca
era un constructor atiit de mare, cu meseria~i de frunte ~i arhi-
tecti geniali, unde sunt statuiIe sale, unde sunt celelalte monu-
mente?
Nu existii.Din aceastiiabsentiise pare ca el nu era un ctitor
de seama. Insa a avut 0 idee geniaIa: credinta noastra este ca,
vazandpiramideleprabu~itede la Maidun, piramidainclinatiia lui
Sneferu, i-a venit 0 idee. Acolo, la Gizeh, se aflaupiramideleper-
fecte. N-ar putea sa Ie ceara zeilor permisiuneade a a~ la una
din ele templul sau funerar necesar pentru caJatoriaspreViata de
Apoi?Nu se aducea nici 0 atingere sanctitiitii piramidei: toate
templelese aflaulangaea, aproapeinsa flir3macarsa 0 atinga.A~
a ajuns Marea Piramida sa fie cunoscutiica piramida lui Khufu.
Succesorul lui Khufu, Radedef, a respins ideea tatalui sau
~i a preferat sa-~iridice propria piramida, asemenea lui Sneferu.
Dar de ce s-a dus la nord de Giza ~i nu ~i-a construit-o langa a
tatalui sau? Explicatia este foarte simpla: promontoriul de la
::~_:_ __:. .J_;_ M..:--nt ..1...,...1.. trp.i vp.c.hi niramide si de struc-
turile-anexa ridicate de tatal sau...
Viizand e~ecullui Radedef, urmatorul faraon a preferat so-
lutia lui Khufu. Cand a.sosit vremea sa aiM nevoie de 0 pirami-
da, nu a vazut nici un inconvenient in a-~i apropria urmatoarea
piramida libera, inconjurand-o de temple ~i sateliti. Menkara,
succesorul sau, s-a legat ~i el de ultima piramidii ramasa libera.
Cand piramidele gata mcute s-au ocupat, faraonii care au
urmat n-au avut alta solutie decat sa ~i.leconstruiasca singuri...
Treptespre cer / ~05
Ca ~i cei dinaintea lor, eforturile s-au soldat cu e~e~uri sau imita-
tii nereu~ite ale modelelor.
La prima vedere, teoriJl conform careia Khufu, ca ~i ceilalti
doi, n-are nimic de-a face cu piramidele asociate cu ei pare prea
indrazneata. Nu este a~a. Ca dovadii ilvom aduce pe Khufu in-
su~1.
Problema daca faraonul Khufu a construit sau nu Marea Pi-
ramidii i-a framantat pe speciali~ti de un secol ~i un sfert incoa-
. ce, de la descoperirea. singurului obiect care il mentioneaza pe
Khufu in legatura cu piramida. Surprinzator, insa, se afirma ca
nu a construit-o: exista deja la vremea cti1'Jda inceput el domnia!
Dovada este 0 stela de calcar (Fig. 141) care a fost desco-
perita de Auguste Mariette in anii '50 ai secolului trecut in rui-
nele templului lui Isis, aproape de Marea Piramidii. Inscriptia
este un monument autolaudativ al lui Khufu, ridicat. pentru a
comemora restaurarea de catre el a templului lui Isis ~i a imagi-
nHor ~i emblemelor zeilor aflate in templu. Versul de inceput il
identifica pe Khufu mra nici un dubiu prin cartu~ul sau:
f~~t~(e)})~f
Ankh Hor Mezdau Suten-bat KhuJu tu ankh
TraiascaHorus Mezdau (lui) Rege (al) Khufu, ii e
Egiptului Superior $i Inferior data viala!
Dupa introducerea obi~nuita,urmeaza declaratia exploziva:
~ ~ ~ J" 8..A
"'-- I J.. X....
EIaJondat Casa lui Isis, Staptina Piramidelor
<=> c-:J 9 1.. ~
-= I JlJr_
tanga 'Casa Sfinxului.
Conform acestei inscriptii de pe stela (aflata la muzeul din
Cairo), Marea Piramidii era deja acolo la intrarea in scena a lui
Khufu. .
1
Stiipana ei era zeita Isis ~ apartinea acestei zeite, nu lui
KI1Ufu.Mai mult, ~i Sfinxul - care a fost atribuit lui Chefra, care
,...,.,~....
;=: ,...,~~,..~:~~:7~,.~'"f.~i ~~~ , ,c~~~'~~='!3"::r'Wl' - ~...---
Fig. 141
l-ar fi construit impreuna cu a doua piramida - era deja la locul
lui. Continuarea inscriptiei localizeaza sfip.xul cu acuratete ~i
consemneaza faptul ca 0 parte din el a fost deteriorata de trasnet
_ deteriorare vizibila ~i astiizi.
Treptespre cer / 307
Khufu afirma in continuare ca a construit 0 piramida pentru
printesa Henutsen "langa templul zeitei". Arheologii au gasit
dovezi independente ca cea mai sudica dintre cele trei mici pira-
mide ce flancheaza Marea Piramida - cea mai apropiata de tem-
plullui Isis - era dedicata lui Henutsen, 0 sotie a lui Khufu. To-
tul in inscriptie se potrive~tecu faptele cunoscute. tnsa singura
piramida pe care pretinde ca a construit-o Khufu estecea mica a
printesei. Marea Piramida era deja acolo, ca~i Sfinxul (ca ~i ce-
lelalte doua, prin extensie).
Teoria noastra este intarita daca citim mai departe inscrip-
tia, care nume~te Marea Piramida "Muntele vestic al lui Ha-
thor":
~,
Traiasca Horus Mezdau.
Regelui Egiptului Superior ~i Inferior, Khufu,
Viafa i-afost data.
Pentru mama sa Isis, Divina Mama,
Stapana " Muntelui vestic allui Hathor",
A jacut aceasta inscripfie.
I-a dat 0 noua of randa sfanta.
I-a construit un templu de piatra
$i a reinnoit zeii care se aflau acolo.
Hathor, sa ne reamintim, era stapana peninsulei ~inai. Daca
eel mai inaltvarf al penins:ulei era Muntele Estic, Marea Pirami-
da era Muntele Vestic - cei doi functionand ca puncte de reper
01\.- \.tVIIUVI U.1UJ u\.t Q."\wIlJLtU.1 \of.
Aceasm stela poarmtoate semnele autenticitatii.To~i, sa-
vantii la vremea descopeririiei nu au fost in stare sa accepte con-
cIuzia inevitabila.Neindraznind sa distruga intreaga structura a
piramidologiei, au proclamat aceasmstela unfals. - ,,0 inscriptie
facuta mult dupa moartea lui Khufu" (ca sa-l citampe SelimHas-
san, Excavationsat Giza),invocandnumeleacestuiapentru a spri-
jini pretentiilepreotilor locali".
308 / Zecharia Sitchin
James H. Brea~ted, a dirui Ancient Records of Egypt este
opera de ciipatai in ceea ce prive~teinscriptiile egiptene, scria in
1906 ca ,,referinta la Sfinx ~i la templele de langa el in vremea
lui Khufu a facut din acest monument un obiect de mare interes.
Aceste referiri ar fi de cea mai mare importantii daca moriumen-
tul ar fi contemporan cu Khufu, insii dovezile ortografice it da-
teaza cu certitudine muIt dupa aceea". Nu este de acord cu pare-
rea lui Gaston Maspero, un egiptolog de frunte at epocii, ca, de~i
poseda 0 ortografie ulterioara, stela este 0 copie a unui original
autentic. In ciuda dubiilor, Breasted include stela printre monu-
mentele dinastiei a patra. lar Maspero, in cuprinziitoarea opera
The Dawn of Civilization ii accepta continutul ca redand date
reale din viata ~i activitiitile lui Khufu.
De unde atunci reluctanta acceptiirii ei?
Stela a fost consideratii un fals fiindca cu numai un deceniu
in urma identificarea lui Khufu cu ctitorul Marii Piramide fusese
stabititii defmitiv. Dovezile hotaratoare erau ni~te semne cu vop-
sea ro~ie descoperite in camerele sigilate de deasupra "Camerei
regelui", care pot fi interpretate ca semne ale constructorilor fa-
cute in al optsprezecelea an de domnie allui Khufu (Fig. 142).
Cum in aceste camere nu s-a intrat pana la descoperirea lor in
1837, semnele trebuia sa 'fie autentice ~i, dacii stela oferea infor-
matii contrare, insemna ca ea este falsa.
Dar daca analiziim circumstantele descoperirii semnelor cu
vopsea ro~ie' ~i cercetiini cine au fost descoperitorii lor - 0 an-
cheta ce nu a mai fost facuta pana acum - concluzia care trans-
mlrf~p.~teclara: dacii exista un fals. el a avut 19Cin A.D. 1837, iar
falsificatorii nu erau "preotii locali" ci doi (sau trei) englezi tara
scrupule. ..
Povestea incepe cu sosirea in Egipt pe 29 decembrie 1835 a
colonelului Richard Howard Vyse, "oaia neagrii" a unei familii
aristocratice engleze.La vremea respectivii, multi ofiteri ai arma-
tei regale se distinsesera ca "anticari", cum erau numiti arheologii
pe vremea aceea, citind articole in fata distinselor societiip ~i pri-
mind aclamarea pubticului. Daca Vyse avusese ~a ceva in minte
j
1
Treptespre cer / 309
la sosirea ip Egiptnu putem ~ti, cert este ca. vizitand piramidele
de la Gizeh, a fost prins de febra descoperirilor zilnice de catre
speciali~tisau ne. A fost incantat in mod deosebit de pov~tile ~i
teoriile unui anume Giovanni Battista Caviglia, care cauta 0 ca-
mera ascunsa in interiorul Marii Piramide.
In ditevazile, Vysea fost de acordsa-i ofere lui Caviglia
fondurile necesare, daca il accepta in calitate de codescoperitor.
Acesta a respins oferta, iar Vyse, ofensat, a plecat spre Beirut la
sfar~itul lui februarie 1836, pentru a vizita Siria ~iAsia Minor.
Insii lunga ciiliitorienu i-a stins setea aprinsiiin Egipl In loc
sa se intoarcii in Anglia, .el a revenit in Egipt in octombrie. La
vizita precedentii se imprietenise cu un intermediarpe nume l.R
Hilt, la vremea respectiva superintendent la 0 topitorie. Acum a
a.\
f
L..
I
,
I
. I
..0-. !
,
'-
'.
f 0-
partea de nord
-._-
310 / Zecharia Sitchin
-- ..
fost prezentat unui anume "domn Sloane", care i-a ~optit ca ii
poate face rost de unfirman - un decret de concesiune- de la gu-
vernul egipteanpentru a capata drepturi unice de excavatii la Gi-
zeh. Astfel srntuit, Vyse a mers la consulul britanic, col. Camp-
bell, pentru documentelenecesare. Spre marele sau ~oc,firmanul
ii numea codescoperitoripe Sloane ~iCampbell ~ipe Cavigliaca
supraveghetor al lucrarilor. Pe 2 noiembrie, dezamagit, Vyse a
plecat intr-o calatorie. in Egiptul Superior, dupa ce "am platit
subscriptia mea de 200 dolari".
A~a c~m afirma el in Operations Carried on at the Pyra-
mids ofGizeh in 1837, s-a intors pe 24 ianuarie 1837,,nerabda-
tor sa vad ce progrese fusesecarncute". tnsa, in loc sa caute ca-
mera ascunsa, Caviglia ~i oamenii sai dezgropau mumii din
mormintele din jurul piramidelor. Furia lui Vyse s-a mai potolit
. numai dind Caviglia.a spus ca are ceva sa-i arate: inscrisuri ale
constructorilorpiramidei! .
Excavatiile de la morminte scosesera la iveala faptul ca,
. uneori, constructorii marcau cu vopsea ro~ie pietrele care urmau
sa fie cioplite. Caviglia spunea ca gasise astfel de insemniiri.la
baza celei de-a doua piramide. Examinate cu atentie, ele s-au
dovedit a fi numai dislocari naturale ale pietrei.
Dar Marea Piramida? Caviglia cerceta acolo pentru a afla
unde duc "conductele de aer" ce pornesc din "Camera regelui"
~i era mai convins ca oricand ca exista 0 camera secreta undeva
mai sus. Un astfel de compartiment, la care se ajungea de-a
,. - - -- .J ~.. ~_ 1"7t::<:,.I", 'll.T..th",ni..l n~"i,u," (Fiu
...,-y ,
143). Vyse a cerut ca lucrarlle sa se concentreze acolo. A fost su-
parat sa afle ca ceilalti doi erau mai interesati de mumii, care la
vremea respectiva erau cerute de orice muzeu. Caviglia mersese
pana acolo incat pusese unui mormant descoperit numele de
"mormantullui Campbell".
Hotarat sa preia el comanda, Vyse a venit de la Cairo la pi-
ramide: "Normal ca voiam sa fac ~i eu ni~te descoperiri inainte
de a ma intoarce in Anglia", a admis el in jurnalul sau pe 27 ia-
c.m.. hli
o.Yi8On
,.
1
Fig. 143
nuarie 1837. Spre marea cheltuiaUi a familiei sale, era plecat de
acasa de mai bine de un an.
In saptamaniie care au unnat, disputa sa cu Caviglia s-a as-
cutit. Pe II februarie cei doi s-au certat violent. Pe 12, Caviglia
a rncut doua descoperiri importante in monnantullui Campbell:
un sarcofag inscriptionat cu hieroglife ~i semne ale constructo-
rilor pe peretii monnantului. Pe 13, Vyse I-a concediat pe Ca-
viglia ~i i-a cerut sa paraseasdi zona lucrarilor. Acesta s-a mai
intorS 0 singura data, pe 15, pentru a-~i ridica lucrurile. Ani dupa
a.ceea, a lansat acuzatii vehemente la adresa lui Vyse, pe care fa-
nii acestora nu vor sa Ie detalieze.
Era vorba de 0 disputa reala, sau Vyse s-a folosit de prjlej
pentru a scapa de Caviglia?
S-a aflat apoi ca Vyse intrase in secret in Marea Piramida
in noaptea de 12 februarie, insotit de un anume John Peering.-
Un inginer de la Ministerullucrarilor publice ~i incepator in ma-
terie de egiptolo,gie - pe care Vvse iJ cllnm:r.miPnnn int..rnoo",,.1;..1
IUIHIlI. Cel doi au examinat 0 crevasa enigmatica ce aparuse in
blocul de granit de deasupra camerei lui Davison. Cand s-a im-
pins inauntru 0 trestie, aceasta a trecut dincolo. In mod cert, aco-
10 se afla un spatiu gol.
Ce planuri ~i-au rncut cei doi in acea noapte? Nu putem
decat ghici din desrn~urarea ~Iterioara a evenimentelor. Caci
Vyse I-a destituit pe Caviglia ~i I-a angajat pe Peering. In jur-
nalul sau, Vyse nota: "M-am decis sa continuu sapaturile in ta-
312/ Zecbaria Sitcbin
- .
vanul camerei lui Davison, unde cred ca voi gasi un apartament
sepulcral". tn timp ce Vyse cheltuia din ce in ce mai multi bani
cu cercetarile sale, diverse personalita1i au venit sa inspecteze
mormantullui Campbell. Vyse nu prea avea ce sa Ie arate in
interiorul piramidei. Frustrat, Vyse a cerut oamenilor sai sa cer-
ceteze Sfinxul, tara rezultat. A~aca ~i-aconcentrat din nuu aten-
1iape camera ascuns!.
pe la mijlocu1 lui martie, Vyse s-a confruntat cu 0 noua
problema: alte proiecte ii amgeau pe oamenii sai. A dublat sa-
lariile acestora, daca lucrau zi ~i noapte. i~i dadea seama ca nu
mai avea timp. Disperat, Vyse a renuntat la orice precautk: ~i a
inceput sa foloseasca explozibili, pentru a-~i face astfelloc prin
blocurile care ii blocau trecerea.
Pe 27 martie, muncitorii au reu~it sa taie 0 midi intrare prin
blocurile de granit. Ilogic, Vyse I-a concediat pe ~eful acestora,
un anume Paolo. A doua zi, Vyse nota: "Am introdus 0 lumana-
re prin intrare ~i am fost emotionat sa descopar ca acolo se afla
o camera de 0 constructie asemanatoare cu cea de sub ea." Des-
coperise camera ascunsa! (Fig. 144).
Folosind praf de pu~ca pentru a largi intrarea, Vyse a pa-
trons inauntru pe 30 martie - insotit de dl Hill. Au examinat-o
cu atentie. Era inchisa ermetic, tara nici 0 deschizatura. Podeaua
Treptespre cer / 313
Fig. 144
era formata din latura neprelucrata a bloeului de granit care
constituia acoperi~ul camerei lui Davison. ,,Peste tot era depus
un praf negro, care marca urmele de p~i." Natura acestui praf
("care avea 0 oarecare iniUtime")nu a fost explicata. "Tavanul
era lustruit cu grija ~i avea cele mai fine imbinari." Era clar, nu
se mai intrase niciodata in aceasta camera. Ins! nu continea nici
sarcofag, nici vreo.comoara. Era complet goala.
Vyse a ordonat liirgireaintrarii ~iI-a anuntat pe consul ca a
nurnit noul compartiment "camera Wellington". Seara, "au sosit
dl Perring ~i dl Mash, cu care am mers inauntru ~i am tacut di-
ferite masuratori ~iastfel am descoperit semnele". cat noroe!
Erau asemanatoare cu semnele descoperite in mormantul
de langa pirarnida. intr-un fel sau altul, Vyse ~i Hill nn Ie obser-
vasera cand examinasera cu atentie camera prima data. Insa in-
sotiti de Perring ~i Mash- un inginer civil prezent la invitatia lui
Perring - au fost patru martori la descoperirea unica.
Faptul ca aceasta incapere era identica cu camera lui Da-
vison a dus la presupunerea ca ar mai exista 0 camera deasupra
ei. Far! a da vreun motiv, Vyse I-a dernis pe celalalt maistru ra-
mas, numit Giachino. Pe 14 aprilie, consulii britanic Iii austriac
au vizitat situl. Au cerut sa se faca ni~tecopii dupa semnele con-
structorilor. Vyse i-a pus pe Perring ~i Mash la treaba - ins! le-a
cerut sa inceapa cu cele din mormantullui Campbell. Cele din
Marea Piramida puteau sa mai ~tepte.
Folosind tara jena praf de p~ca, a intrat in compartimentul
t1.. iI~ ,,:-- M__- _: '::_:::"'cLVU \UWlm ill onoarea lordului Nel-
son) pe 25 aprilie. Era la fel de goalii ca ~i celelalte, co podeaua
acoperita cu rnisteriosul praf negro. Vyse a relatat ca a descoperit
"cateva semne [acute cu ro~u, mai ales pe zidul vestic". Tot timpul
Hill intra ~i ie~a din camerele nou-descoperite, pentru a inscrie in
ele (cum?) numele lui Wellington ~i Nelson. Pe douiizeci !1i~pte,
HilI- nu Perring sau Mash - a copiat semnele. Vyse reproduce in
cartea sa numai pe cele din camera lui Nelson, nu ~i pe cele din
camera Wellington (Fig. 145a).
a
1
I
\
rig. 14:1
Pe ~apte mai au intrat in acela~i mod intr-o alta incapere
deasupra celei a lui Nelson, pe care Vyse a numit-o temporar
dupa Lady Arbuthnot. Jumalul nu face nici 0 mentiune despre
sernne, de~i au fost gasite ulterior 0 multime. Ceea ce era uimi-
tor la acestea era ca ele contineau cartu~e- ceea ce nu putea in-
sernna decat nume regale (Fig. 145b). DescoperiseVyse numele
faraonului care construise piramida? .
Treptespre cer / 315
Pe 18mai, un anume dr. Walni "a cerut 0 copie dupa sem-
nele descoperite, pentru a fi trimise dlui RoseHini",un egiptolog
specializat in descifrarea numelor regale. Vyse a refuzat cererea
categoric.
A doua zi, in compania lordului Arbuthnot, a unui anume
Brethel ~idomn Raven, Vyse a intrat in camera Lady Arburthnot
~i cei patru au comparat "desenele dlui Hill cu cele din Marea
. Piramida, semnand apoi pentru acurate.tea acestora". Curfutd, s-a
patruns ~i'in ultima camera, in care s-a gasit de asemenea un car-
tu~ regal. Vyse a plecat apoi la Cairo ~i a inmanat copiile auten-
tificate ale inscriptiilor, pentru a fi trimise la Londra.
Treaba lui era tenninata: giisise camere necunoscute ~i dovedi-
se identitatea constructornlui Marii Piramide, fiindcii printre c~ele
giisiteseaflaunulpecareerascrisKh-u-f-u~1.
Pe aceasta descoperire se bazeaza ~i acum manualele.
Impactul descoperirilor lui Vyse a fost imens ~i acceptarea
lor asigurata, dupa ce a reu~itsa obtina confirmarea de la exper-
tii British Museum.
Cand anume au ajuns copiile f;icute de Hillia British Mu-
seum ~i cand anume a sosit analiza lor la Vyse nu se ~tie~Insa
opinia muzeului (exprimata de expertul Samuel Birch) consti-
tuie partea centraHia insemnarii din 27 mai 1837. in ea specia-
listul confirma ca numele de pe cartu~poate fi citit !?ica khufu.
Deci, a~acum scrisese Herodot, Cheops era constructorul Marii
Piramide.
Insa in entuziasmul care a urmat, nu s-a acordat prea mare
-:Jt~"t;A rnnl"OoI",.. : 1_: 1; : .J_ n_~ _1
.-- --- -- ----
. .
~i indiciul care ne-a condus la demascarea imposturii: gre~eala
de incepator a falsificatorului.
De la bun inceput Birch a fost incurcat de ortografiamultora
dintre semne. "Simbolurile trasate in ro~u de sculptor sau con-
structorpar a fi semne ale ziditorilor", observael in paragraful de
inceput. Apoi urmeaza: "Cu toate di nu sunt foarte lizibile, fiind-
ca au fost scrise cu caractere semihieraticesau hieroglife liniare,
ele contin catevapuncte de un interes deosebit.. ."
316 / Zecharia Sitchin
.-------
Ceea ee I-a nedumerit pe Birch eraca semnele care datau
de la ineeputul celei de-a patra dinastii au fost fiieute cu.serisul
care avea sa apara cu un seeol mai tarziu. La ineeput sub fonna
de pictograme - ndesene serise" -, serierea hieroglifiea necesita
un talent deosebit ~i antrenament, astfel ea, in timp, in tranzae-
tiile eomerciale a ineeput sa fie utilizat un seris simplifieat, mai
liniar, eel numit mai devreme hieratic. Simbolurile hieroglifice
deseoperite de Vyse apartineau unei perioade ulterioare. Erau de
asemenea ~i foarte indistinete, Birch inmmpinfuldmulte difieul-
tati in a Ie citi: "Semnificatia hieroglifelor de dinaintea preno-
menului, in acel~i scris liniar ca al cartu~ului, sunt difieil de
interpretat... Simbolurile care unneaza numelui nu sunt niei ele
foarte clare." Multe dintre ele pareau scrise "hieratic" - dintr-o
perioada ~i mai ulterioara decat scrisul semihieratic. Unele sim-
boluri erau neobi~nuite, nemaiaparand ~i in alte inscriptii din
Egipt: "C~ul lui Suphis (Cheops), este urmat de un semn
hieroglific ciiruiaeste greu sa-i gase~ti 0 paralela." Alte simbo-
luri erau "Ia fel de dificil de interpretat".
Birch a fost uimit $i de ,,0 secventa curioasa de siniboluri"
din camera cea mai de sus (numita de Vyse "camera Camp-
bell"). Acolo, simbolul hieroglific pentru "bun, gratios" era uti-
lizat ca numeral- uzaj niciodatiiinmlnit inainte ori dupa. Aceste
numerale ar fi trebuit sa insemne "al optsprezecelea an" (al dom-
niei lui Khufu).
Nu mai putin nedumiritoare erau simbolurile de dupa car-
t..!: c:r.ri!;e in acelasimodliniarca ~iacesta".Bircha presupus
ca este vorba de un titlu regal, de npw "C~I111C11 ma "::..=I:>:r:_:
Superior ~i Inferior". Singura paralela pe care a putut-o gasi a
fost cea "a unui titlu ce apare pe monnantul reginei Amasis" din
perioada saitica. Nu a mai mentionat ca Amais domnise in seco-
lul ~e i.Ch, cu peste doua mii de ani mai tarziu decat Khufu!
Cel care miizgalise semnele descoperite de Vyse utilizase
deci scrisuri din perioade 'diferite, ~ici una din ele insa nefiind
cea a lui Khufu, ci toate din perioade ulterioare. De asemenea,
cel care Ie serisese nu era deloc familiarizat cu asta: multe hie-
Trepte '''Pre eer / 317
roglife sunt fie neclare, fie incomplete, fie gre~it plasate, gre~it
utilizate sau complet necunoseute.
(Analizand inscriptiile un an mai tarziu, reputatul egiptolog
gennan Carl Richard Lepsius a fost ~i el uluit ca inscriptiile "au
fost trasate cu vopsea ro~ie in maniera cursiva, incat par semne
hieratice". Unele dintre' hieroglife sunt total necunoscute ,,~i nu
pot sa Ie explic".)
Intorcandu-ne la principaluJ subiect pentru care i se ceruse
opinia Jui Birch, numeJe faraonuJui, acesta a aruncat bomba: nu
era un singur nume, ci doua!
Era posibiJ ca doi regi sa construiasca aceea~i piramida? ~i
daca da, cine erau ei?
CeJe doua nume regale ce apar in inscriptii nu erau necu-
noscute: "EJe fusesera deja gasite in monninteJe functionariJor
aceJei dinastii'" adica a patra, ai carei faraoni se considera ca au
construit piramida. Un cartu~ (l46a) a fost citit Saufou ori Shou-
fou; ceJaJalt (146b) includea berbecul, simboJ aJ zeuJui Khnum,
~i insemna Senekhuf sau Seneshoufou. ' ,
Birch noteaza ca "un cartu~similar cu ceJ care apare prima
data in camera Jui WeJlington fusese publicat de WiJkinson,
Mater. Hieroglyph, Plate of Unplaced Kings E, precum ~i de Ro-
seUini, tom. 1. tav. 1,3, ~are cite~te componenteJe saJe fonetice
ca Seneshufo, despre care nume Wilkinson presupune ca in-
seamna frateJe Jui Suphis".
Ca un faraon continua piramida inceputa' de predecesoruJ
sau este un fapt aCceptat de egiptoJogi, vezi cazuJ Maidun. Sa fie
~c:t~ fSvnJit"'2ti~ ~ Ann;; "" ,.." " ;:"_ ~ __~.u__ . n .
J _ , ~ _ ,
insa nu in cazuJ nostru.
Aceasta imposibilitate vine din JocuJ unde au fost pJasate
ceJe doua cartu~e (Fig. J47). C~uJ care se presupune ca apar-
tinea Plramidei, ceJ aJJui KhufulCheops, a fost giisit in camera de
sus, cea numita a Jui CampbeIJ. CeliiJalt c~ (citit astiizi
Khnem-khuj) apare in camera WeUington ~i lady Arburthnot (nici
un cartu~ nu se afta in camera lui NeJson). Cu alte cuvinte, ca-
mereJe mai de jos poartii numele faraonului care a domnit dupa
------
~~~
..""--- :.~~~-
318 / Zecharia Sitchin
------
,
eel care are cartu~ul in camera de sus! Cum 0 piramida nu poate
fi construita decat de la baza in sus, rezultii ca Cheops, care a
domnit inaintea lui Cheffen, a terminat 0 piramida inceputii de
succesorul saul Ceea ce e evident imposibil.
Considerand ca este posibil ca cele doua nume sa fie ale
regilor numiti de listele egiptene Suphis I (Cheops) ~i Suphis II
(Cheffen), Birch a incercat sa rezolve situatia lansand ipoteza cii
amandoua numele aprtineau lui Cheops - unul fiind numele sau
real, celalalt "prenomenul". Insa concluzia lui finala a fost ca
"prezenta acestui al doilea nume reprezintii cea mai stanjenitmire
problema dintre toate cele pe care Ie implica aceste inscripfii.
Problema celui de-al doilea nume a ramas nerezolvatii pana
la expeditia de cercetare a unuia dintre cei mai de frunte egipto-
logi englezi, Flinders Petrie, care a petrecut luni intregi cerce-
tand piramida. "Cea mai simpla solutie este sa consideri ca acest
rege (Khnem-Khut) este identic cu Khufu", a spus Petrie in The
Pyramids and Temples of Gizeh, oferind insa multe argumente
enuntate de majoritatea egiptologilor impotriva acestei teorii.
Din motive nespuse, arata Petrie, cele dO!lanume apartin la doi
regi diferiti. De ceapar ele in Marea Piramida in locurile care
apar? Petrie crede ca singura solutie ar fi ca cei doi sa fi fost
coregenti, domnind impreuna.
Cum nu au fost descoperite argumente in favoarea ipotezei
lui Petrie, qaston Maspero scria la un secol de la descoperirea
lui Vyse ca "existenta celor doua cartu~e in acela~i monument a
u. ---, _..IoA ;..,.lI..,...;stl1"; puintnloJ7i1or" (The Dawn ~r Civiliza-
tion). Problema creeaza ~i acum incurcaturi.
Dar solutia existii, credem noi, daca incetiim sa mai atri-
buim semnele constructprilor antici ~i analizam faptele.
Piramidele de la Gizeh sunt unice, printre multe alte ca-
racteristici, ~i prin absenta totalii a inscriptiilor de 'orice fel - cu
extraordinara exceptie a celor descoperite de Vyse. Daca con-
structorii nu s-au jenat sa faca insemne in blocurile de piatra
ascunse in compartimentele de deasupra "Camerei regelui", de
!I~!o:
- -..,..,-
nl
K~J'I
~{I~
a
~&
~
~~~'~
I
;W~f4
. W:ff.'%~~fff~~'~~f#.~
I
~
1('~6 ,-,~/I,:W7,~~.~4.~~{;~if;.~'~:: ~~ tif"~;~~::?~.i": \.::: ;~:
f"'0;':.~(I;"1"'0..1.~~..,,; ,. '/"" :0 ../., . /.
~, ~:;;~~;'~~;~t~~I:tj~1 ;
[~,j~~
b
.1 ,..:.W~. ~ '. '. '." " Z-I. , '-".l,'
. "1.'4" .=.;.~:.~.,,~..~,,~;4:1/~~"'R;,. .'~ . ./..i..~;,I': 4:,;:;{';:i:,~:;'i~;~:;l"%
Fig. 146
ce nu exista nici 0 astfel de inscriptie in camera descoperita de
Davison in 1765- ci numai in cele descoperite de Vyse?
Pe langa semnele descoperite de Vyse, au fost gasite ~ialte
inscriptii ale constructorilor in diferite compartimente _ linii de
pozitionare ~i sageti. Toateau fost desenate a~acum ar fi de a~-
teptat, cu partea corecta in sus, fiindca atunci cand au fost dese-
320 / Zecharia Sitchin
nate, incaperile nu aveau inca tavan: constructorii puteau sta in
picioare ~i desena semnele tara a fi stanjenip. Dar toate inscrip-
tiile - desenate peste sau in jurul semnelor constructorilor (Fig.
145)sunt fie invers, fie verticale- de parca cel care Ie mcusen-ar
fi avut spatiu suficient ~i a trebuit sa se apiece sau sa se ghemu-
iasca (inaltimea incaperilor varlazi de la un picior ~i patru inci
la patru picioare in camera lady Arbuthnot, de la doua picioare
~i doi inci la trei picioare ~i opt inci in camera Wellington).
Cartu~ele~i titlurile regale mazgalite pe pereti sunt impre-
cise, primitive ~i prea mari. Majoritatea cartu~elor au doua pi-
cioarejumatate pana la trei picioare lungime ~i un picior latime,
ocupand cea mai mare parte a blocului de piatra, de parca cel'
care Ie scria avea nevoie de orice tarama de spatiu. Sunt astfel in
contrast cuprecizia ~idelicatetea ~iperfectul simt al proportiilor
prezente inscrisul antic veritabil, dupa cumreiese ~idin adevara-
tele semne ale constructorilor gasite in acelea~i compartimente.
Cu exceptia ditorva mazgalituri in coltul zidului estic al
camerei lui Wellington, nu au mai fost gasite inscriptii pe zidu-
rile estice ale celorlalte camere, nici alte simboluri (altele decat
simbolurile originale ale constructorilor), cu exceptia catorva
linii ~i a conturului partial al unei pasan descoperite in camera
Campbell.
Este ciudat, mai ales daca se ia in considerare faptul ca
Vyse a patruns in camere prin zidurile estice. De parca vechii
. constructori ar fi ~tiutasta ~iastfel nu au mai mcut nici un semn,
decat pe zidurile care vor ramane intacte?Nu sugereaza acest
lucruca nla~g(111"UlUI a p.."' ~ : ___:_c . ~ ::; ..~-"':; ~ntr,:llrr1
~i nu pe cel deteriorat?
Cu alte cuvinte, nu este rezolvam problema noastra daca
admitem ca inscriptiile nu dateaza din antichitate, ci au fost m-
cute dupii ce Vyse a intrat inauntru? .
Atmosfera care a inconjurat operapunile lui Vyse este cel
mai bine descrisa de insu~i colonelul. Peste tot in jurul pirami-
delor se mceaumarl descoperiri, insa nu ~iin ele. Mormantullui
Campbell descoperit de detestatul Caviglia era plin nu numai cu
i
!
!
i
j
I
J
j
i
I
Fig. 147
obiecte si mumii, ci ~i cu inscriptii. Vyse devenise disperat sa
faca ~i el 0 descopenre. In cele am unua a Udl pc:m; "au.".";,,
.pana atunci necunoscute, ins a ele nu erau decat copii ale alteia
descoperlta mai inainte (a lui Davison) ~i erau complet goale.
Pentru ce sa fie onorat, pentru ce sa fie amintit?
~tim din cronica sa ca il trimitea in fiecare zi pe Hill sa ins-
criptioneze camerele cu numele ducelui de Wellington~iale ami-
ralului Nelson, invingatoriilui Napoleon. Credemnoi ca noaptea
Hill a inscriptionat piramida ~i cu numele "constructorului ei".
-- --
322 I Zecharia Sitchin
.---
"Celedoua nume regale, a aratat Birch, au fost descoperit~
deja in mormintele funcponarilor din a patra dinastie sub care fu-
sesera construite aceste piramide." Artizanii faraonului ~uno~- .,
teau cu sigurant! numele corect al acestuia. tnsa in anii treizeci
ai secolului trecut egiptologia er~ inca in frageda pruncie ~i
nimeni nu ~tiacu certitudine care era semnul corect al faraonului
numit de Herodot Cheops.
A~a indit Hill - probabil singur ~i mai mult ca sigur ca
noaptea - a intrat in nou-descoperitele incaperi. Utitizaod vop-,
sea ro~ie, la lumina tortelor, aplecat sau ghemuit, s-a chinuit sa
copieze hieroglifele dintr-o sursa oarecare. ~i a copiat semnele
care is-au parut lui adecv~te. tnsa in cameraWellington~iin cea
a lady Arbuthnot a scris numele nepotrivit.
Cu inscriptii ale numelor regilor din a patra dinastie apa-
rand la tot pasul in mormintele dinjurul piramidelor, de unde sa
~tie Hill care era cel corect?,Necunoscator al scrisului hierogli-
fic, trebuie sa fi luat cuel 0 carte de unde sa copieze simbolurile.
Singura carte mentionata in mod repetat de Vyse injumalul sau
este cea a lui sir John Gardner Wilkinson, Materia Hyerogliphi-
ca. A~a cum spune in pagina de garda, doreasa-I familiarizeze
pe cititor cu Pantheonul ,egiptean ~i cu succesiunea faraonilor
din cele mai vechi timpuri pana la cucerirea lui Alexandru, Pu-
blicata in 1828- cu noua ani inainte de asaltullui Vyse impo-
triva piramidelor - era cartea de capatdi a egiptologilor britanici.
Birch declara in raportul sau ca un "cartu~similar... a fost
publicat de Wilkinson in Mater. Hierog/yph.". Avemdeci in mod
clar sursa cea mai probabila a cartu~uluiinscris de Hill in prima
1,;C11I1Cli1 \ VYCll1l1~LUI1) uC/OI,;UpellU1ue v yse \rIg. l"OD}.
Cercetand cartea lui Wilkinson ni se face mila de Vyse ~i
Hill: textul ~i prezentarea sunt dezorganizate, placile care repro-
duc cartu~ele sunt mici, prost copiate ~i prost tiparlte. Wilkinson
nu era sigur nu numai in ceea ce prive~te citirea numelor regale,
ci ~i a manierei in care inscriptiile trebuie transcrise in scrisul
liniar. Cea mai acuta problema se refera la semnul discului, care
pe momimente apare fie ca solid e, fie ca sfem, 0, iar in scrisu)
7fepte spre cer I 323
~-rA~
~
a b
Fig. 148
liniarca un cerc cu un punctinauntru<!).tn carteasa transcrie
numeleregalecandcu un disc solid, caodprintr-uncerc cu un
punctinauntru. ' '
Hill a urmat indicatiile lui Wilkinson. tnsa toate cartu~ele
apaqineau famitiei Khnum. Temporal, se pare ca paoli pe 7 mai
fusese inscris numai c~ul "berbec". Apoi, pe 27 mai, caod s-a
intrat in camera'lui Campbell, a fost gasit cartu~ul cu pricina,
insemnand Kh-u-f-u. Cum se explica miracolul?
Un indiciu este ascuns intr-o insemnare din jumalul lui
Vyse, dedicata faptului "ca nu a fost gasita nici 0 inscriptie" in
piramida. Vyse noteaza insao exceptie: ,,0 parte a c~ului lui
Suphis, gravat pe 0 cammida maron, de ~ase.pe patru inci.
Fragmentul a fost scos dintr-o colina din partea nordica pe 2
iunie." Vyse reproduce 0 schita a fragmentului (Fig. 148a).
, De unde ~tia Vyse ca aceasta era 0 parte din cartu~ullui
Suphis - chiar inainte de confirmarea de la British Museum? EI
vrea sa ne convinga ca este din cauza ca il descoperise mai de-
vreme (Fig. l48b) in camera lui Campbell.
Aici apar suspiciunile. Vyse sustine ca' piatra cu cartu~ul
partial a lui Khufu a fost descoperitii pe 2 iunie. tnsa intrarea in
jumal este datata 9 mail Manipularea datelor trebuie sa ne faca
-~ 1-- _:: 1 " '" _n"'~nl A4t<1"''''ftO..tt;", I;)F~"t;;I ni"'IJImil'lp.i C!p
. _. -
corobora cu cel descoperit anterior in piramida. Dar datele su-
gereazii ca situatia e invers: Vyse realizase pe 9 mai - cu opt-
sprezece zile inainte de descoperirea camerei lui Campbell -
cum trebuie sa arate cartu~ul.tntr-un fel sau altul, el ~i Hill ~i-au
dat seama ca gre~isemnumele lui Cheops.
Aceasta descoperire explica naveta zilnicii la Cairo, intr-un
moment caod prezenta lor era necesara la piramide. Credem ca
"bomba" explodatii 0 reprezinta 6 alta carte a lui Wilkinson,
324/ Zecharia Sitchin Trepte spre cer I 325
rif--- .!II~ (,I) r:1
lfJ ~,~~~,~
iill i;.11~~
~I
~
te prime doua nume sunt ale lui Suphis, sau eel de-al doilea este
al ctitol"U;lui unei alte piramide".
Ce mai ramaneade fiicutpentruVyse ~iHill?WiIldnsonIe-a
dat un indiciu, pe care s-au grabit sa-I urmeze. Cele doua nume,
scria el, "apar ~ipe muntele Sinai".
Oarecum inadecvat - lucru comun in opera sa - Wilkinson
se referea la inscriptiile descoperite nu pe muntele Sinai, ci in
zona minelor de turcoaz din Sinai. Inscriptiile au devenit cu-
noscute in vremea aceea gratie magnific ilustratului Voyagede
['Arabie Petree in care Leon de Laborde et Linat descria penin-
sula Sinai. Publicat in 1832, desenele includ reproduceri dupa
monumentele ~i inscriptiile din zona miniera, Wadi Maghara.
Acolo, faraon dupa faraon ~i-auinscris in piatrii realizarile obp-
nute in apararea minelor de nomazii asiatici. Una din inscriptii
(Fig. 150) include cele doua cartu~ede care vorbea Wilkinson. .
Vyse ~i Hill n-au avut nici 0 problema in a gasi un exem-
plar din lucrarea lui Laborde in Cairo, unde franceza e la ea aca-
sa. Desenul parea sa raspunda dubiilor lui Wilkinson: acela~i
faraon avea doua nume, unul scris cu un berbec ca simbol, cela-
lalt tara. Astfel, pe 9 mai, Vyse-Hill-Perring au aflat ca mai tre-
buie fiicut un cartu~~i cum trebuia sa arate e1.
Cand s-a intratin cameralui Campbellpe 27mai cei trei ~i-au
zis probabil "Evrika" ~i astfel a aparut pe eel mai inalt zid (Fig.
146a) cartu~ul corect. Faima, daca nu ~i averea, era asiguratii
pentru Vyse. Cat despre Hill, nu a ramas cu mana goala.
Cum putem fi siguri ca a~a au stat lucrurile la mai bine de
unsecol si iumatate?
Foarte simplu. Fiindca, asemenea tuturor falsificatorilor,
Hill a fiicut, ca cirea~a pe tortul gre~elilor sale, 0 gafii pe care
nici un scrib antic n-avea cum s-o faca.
A~acum s-a dovedit ulterior, ambele caqi-sursa (Hierog[y-
phica lui Wilkinson ~i Voyagede Laborde) contineau emri. tn-
crezatori, falsificatorii Ie-au inclus in inscriptiile lor.
Samuel Birch arata in raportul sau ca hieroglifa pentru Kh
(prima consoana din numele lui Kh-u-f-u), care este. (repre-
2. Numba.KhufusauChembes
4. Shafta,KhatrasauKephren
7, 8. Nfemphissau Ptah
(Depe pietrelede ltingiipiramide)
Fig. 149
Manners and Customs of the Ancient Egyptians. Publicatii la Lon-
dra mai devreme in anul acela (1837), ea a ajuns la Cairo in pro-
babil acele zile tensionate. $i, de data aceasta tiparita ~i organi-
zata mult mai bine, reproducea intr-un capitol dedicat sculpturilor
ambele cartu~e cu "berbec" pe care Vyse-HiIIle copiasera - ~iunul
nou, pe care Wilkinson il citea "Shufu sau Suphis" (Fig. 149).
Noua prezentare a lui Wilkinson i-a ~ocat mai mult ca sigur
pe Vyse ~i Hill, fiindca acesta se razgandise asupra cartu~u1ui
(Nr. 2). Acum il citea "Numba-khufu sau Chembes". Aceste
nume, explica el, au fost giisite in piramidele din apropierea Ma-
rii Piramide. Cartu~ul Ia este eel care "inseamna Suphis sau,
cum era scris in hieroglife, Shufu sau Khufu, nume convertit cu
u~urintii in Suphis sau Cheops". Deci, acesta era numele corect
care trebuia inscris!
Atunci al cui este cartu~ul or. 2? Explicand dificultiitile de
identificare, Wilkinson admite ca nu se poate decide "d3ca aces-
I. a, b - numele lui Shufu sau Suphis
3. Assekaf sau Shepeskaf
5, 6. numele lui Memphis
Fig. 150
- :...._-
326 / Zecharia Sitchin
Trepte spre cer / 327.
~
~---_._-
/ B ~ .\\
,~~~I . Jo..2 __o' .
~I~
,.
~
,.
{~
I ~ .
i Y/ II
j'iL fl
-I ~I
'~I
~!.
'~-'"~
Astfel reprezentarea lui i-a tacut pe Vyse ~i Hill sa inscrip-
tioneze nwnele lui Khufu cu simbolul Oiscului solar (Fig. 146a).
ins a acesta era simbolul hieroglific ~i sunetul fonetic RA, zeul
suprem al Egiptului! Ei scrisesera nu Khnem-Khuf, ci Khnem-
Rauf, nu Khufu, ci Raufu. Utilizasera nwnele marelui zeu inco-
reet ~i van. in Egiptul antic acest lucru era 0 blasfemie.
Era 0 eroare de neconceput pentru un scrib egiptean din
vremea faraonilor. A~a cwn monwnente ~i inscrippi atesta in
mod clar, simbolul pentru Ra 0 ~i simbolul pentru Kh. erau
totdeauna corect utilizate - nu nwnai in inscriptii diferite, ci ~i
in aceea~i inscriptie.
Oeci incurcarea lui Ra cu Kh este 0 eroare earenu avea
cwn sa fie comisa in vremea faraonilor. Numai un,.strainde hie-
roglife, un strain de Khufu ~i un strain de cople~itoarea adoratie
a lui RA ar fi putut comite 0 eroare'atat de grava.
Adaugat la tot restul de erori comise, credemca aceasta de-
monstreaza tara mgada ca Vyse ~i ajutoarele sale, nu construc-
torii originali ai piramidelor, au scris inscriptiile din Marea Pi-
ramida.
Oar, se poate intreba cineva, nu era nici un rise ca un vizi-
tator neutru, cum ar fi consulul Angliei sau cel al Austriei sa se-
sizeze ca este vorba de inscriptii proaspete ~inu de unele antice?
Raspunsul apare chiar in cartea unuia dintre cei implicati, Per-
ring (The Pyramids of Gizeh): vopseaua utilizata in inscriptiile
antice, scrie el, "era 0 compozipe de ocru nwnit de arabi mo-
ghrah care se mai folose~te~iastazi". Nu numai'ca aceea~i vop-
sea era disponibila, ci ~i "modul de pastrare al acestei vopsele
p.~tp. ~t!it ne hlln i'nr.ateste vreu sa distinfli 0 inscriptie fQcuta ieri
de una de ilcumtrei mii de ani ".
Macar de cemeala erau siguri falsificatorii...
Erau Vyse ~i Hill - posibil cu consimfiimantul tacit allui
Perring - capabili moral de un asemenea fals?,
Circwnstantele in care Vyse s-a lansat in aventurile sale,
tratamentul aplicat lui Caviglia, cFonologiaevenimentelor, in-
darjirea de a obtine 0 descoperire majora pana cand nu ramanea
'\
I
zenmnd 0 sita), "apare in lucrarea dlui Wilkinson nedistincmde
cea a discului solar". Hieroglifa Kh trebuia sa apara in toate car-
tu~elecare au fost inscriptionate in camerele de jos. Insa nicio-
data nu a fost uti/izat simbo/u/ corect. tn locul consoanei kh a
fost folosit pretutindeni semnul pentru. discul solar. Cel care a
tacut inscriptia a tacut aceea~i eroare ca ~i Wilkinson...
Cand Vyse ~iHill au Iacut rost de cartea lui Laborde, ne~
dumerirea lor trebuie sa fi fost ~imai mare. Reprezentarile pe
piatra reproduse de Laborde includ cele doua cartu~e, Kh-u-f-u
la dreapta ~iKhnum-kh-u-f la stanga. tn ambele situatii, Labor-
de - care admite ignoranta sa in materie de hieroglife - reda
semnul Kh ca un cerc gol 0 (vezi Fig. 150). (Simbolul kh a fost
scris corect .! in piatra, a~a cum atesta toti speciali~tii - vezi
Lepsius Denkmii/er, Kurt Sethe Urkunden des A/ten Reich ~i
The Inscriptions of Sinai de A.H. Gardiner ~i T.E. Peet. Laborde
a tacut 0 alta gre~eala: el a reprezentat ca inscriptie a unui fa-
raon, cu doua nume regale, ceea ce de fapt sunt doua inscrippi
alaturate, a doi faraoni diferiti, cu doua tipuri de scris diferite,
a~a cum se vede in Fig. 151.
Fig,151
,I
328 I Zecbaria Sitchin
tara timp ~ibani vorbesc despre.un caracter capabil de a~aceva.
Cat despreHill- ciiruiaVyse ii multume~tein ne~tirein prefap
- faptul di era superintendent intr-o topitorie de alama cind I-a
intilnit pe Vyse ~i dupa evenime~te era proprietarul unui hotel
in Cairo spune, credem, totul. Cat despre Perring,. un inginer
civil devenit egiptolog, hm, mai bine sa lasam evenimentele sa
vorbeasca de la sine. Fiindca, incurajata de succes, echipa lui .J,
Vyse a mai pus la cale 0 in~eHiciune,daca nu chiar doua...
'Tot timpul cat a lucrat la Marea Piramida, Vyse a continuat
cu inima indoita lucrarile incepute de Caviglia la celelalte doua
piramide.lncurajat de faima ca~tigata,Vyse a decis sa-~iamine
intoarcerea in Anglia ~i sa-~iangajeze eforturile in descoperirea
secretelor celm-Ialtepiramide.. .
Cu exceptia unor semne pe ni~tepietre, pe care insa savan-
tii Ie-au considerat ca fiind din exteriorul ~i nu din interiorul ce-
lei de-a doua piramide, nu s-a mai gasit nimic important acolo.
{nsain interiorul celei de-a treia piramide, eforturile sale au fost
raspIatite. La sflir~itul lui iulie 1837 .,- a~a cum am mentionat
mai devreme - oamenii sai au patruns intr-ocamera sepulcrala,
gasind acolo un sarcofag minunat decorat, insa got (Fig. 152).
Inscriptiile arabe de pe pereti demonstrau 'ca aceasta pifamida
fusese "foarte frecventata". .
~i, to~i, in aceasmpiramida atit de circulata, Vyse a reu-
~it sa'gaseasca dovada constructorului ei, 0 reu~itiice 0 egala pe
cea anterioara. .
intr-o camera rectangulara pe careVyse 0 nume~te"aparta.,.
mentul cel mare", au fost gasiti munti de gunoaie alaturi de gra~
tlttun aralJe. vyse' a aJuns'la conCIUZlaca aceasta camera "era
destinata probabil ceremoniilor funerare, ca cele de la Abou
Simbel, Teba etc." Cind gunoiul a fast curatat,
a fost descoperita cea mai mare parte a capacului
sarcofagului... ~i, aproape de el, fragmente dintr-o cutie
de mumie (inscriptionata cu hieroglife, printre altele, cu
cartu~u.llui Menkahre), impreuna cu parti dintr-un sche-
I i:
.$
~I
.~
i/L,
J'
.,
"
1;ti
Trepte spre cer I 329
f . >::. .;'..,
.
:.r.~r='_
~
. -,,~
~
,..
, ..L;":O .t."~ . ..~~.\:~~...I.. - ."
, j_.~' >~:f;.~~~~~~'.~~
. .,.,~ .:\.Y0... c,.,
~
'''~_:-
~/' :. ,._,;,\'_,,!"~'''._-'_.. ".-.0 ':.-~fS...;-.
.. . ;:W :P"'
..
~-"".:'
.
',~::..'
/:_ '.:.:;.,p-.. \. - r~~-;':..')j; 0-. ,..~...
. '/..
.
'
.
"~;i1[~
.
-i<'
.
'f
..
' . -.
.
'
.
.~..
.
..
p . .r > ;'.:{.~~:~i.:~;~~:~""': . -.<~
. ~. l1~" .f".lrr: -~~~;>.,,-,< '-' ~...,
J j ;~:-',~~:' .~.~~J;.~~;~.- <. <'.'
. .. 4itl'.c.i~ .jf'1 . ~"'" " .. .
, ;. ~ I.,':"r;-:f.'.. ~d;C" .'.. ~'t... . 'h,
I. -"J#..:,.. -.J'.~."~' ,-' 'i'
. .' t't/> ,',.-f'~ ~:. ""'" . '.
;(J
" .
... ,,_ '. .;-;:r' ,.", " ",' ",".' .", ..\ ~ . .
"i" Ijf!:jf:~:'?Ji~,'':, ..,;;
.
/
__ .~.,:".\j;;:"'h~" ' . .,-..i1.., .'.
.' ~> " '''''',' , ~''!':''..,.c!.
.. f" I .~. ,...~- ::t'7~ , :_'r,. .' .,...
f~', ';'.~:"~" .I .../':'.~' '.~' ,.~>~~~.. ")~: :.1' ..
.\. (... ..~, ~'QJ:!~1.. ......
~, ~!. ~.~ ,JL.".'r.~~ ': . d1'
~i1:i~~<:::,<- _"j . ::~~::f~~J~L~
~
~~'j',:?.:~d~""::\ r ".,
, .:~~'
I.
'
..
' ,.'.. '. ...,<;,. ,.,
.
-j "''''';e
.
'';' .
: .~~. :.:'" 'fl'- " ~. "'~,' '~~ .r:n ..J~>: "'4 ;i'Mi.j'' .:. "'. -' "
,'''';4:;!:L' ~' ' ' f' ; -'~:'~1W~ttK\~!"'"
', \ -' ':,~ ' ';~:t:;::~i~f
.. .""'" ~. ,~,;t~ I
"...,...:<,,
~
.,> ;.,', ,".\~'<- .'}'..
. f' . '~!.1"
~ .,' "'f.~.~.
.;~ _. - . i~:
:A'''';
~
:. ~.
Fig. J52
let constand din coaste ~i vertebre, cu oasele de la picioa-
re invelite intr-o panza galbuie..,
o buna parte din capac # din oasejUseserii insa arun-
cate 0 data cu gunoiul.
Se pare deci ca, din moment ce sarcofagul nu pulea
fi mutat, cutia de lemn ce continea mumia fusese dusa in
camera cealalta pentru examinare. ' '
--,.~,_., --.' -. _.-
330/ Zecharia Sitchin JIll Trepte~re cer /331
, Fig. .153 .'
Acesta era deci scenariul intuit de Vyse: cu secole mai ina-
inte, arabii patruDsesera in camera sepulcrala. Au gasit sarcofa-
gul ~i i-au scos capac~l. Inauntru era 0 mumie in interioiul unui
co~ciug de lemn - mumia constructorului piramidei. Arabii Ie-au
dus in camera cealaltii pentru aJeexamina. Aici gasise Vyse rama- .
~itele ~i un fragment de lemn (Fig. 153) pe care era inscriptionat
c~u1 ce insemila ,,Men-ka-ra" - chiarMikerinos de carevorbe~-
te Herodot. Dovedi~e identitatea constructorilor a doua piramide!
.Sarcofagul s-a pierdut in drum spre Anglia. Insa cutia mu-
miei~i oasele au ajuns in Anglia, unde Samuel Birch a reu~it sa~
examineze inscriptia. Curand ,el ~i-a declarat dubiile: "Morman-
..,1 1,,; 1I.A",.~rinn<:" ~ 'mll<; p.1. umanifesta considerabile diferente
de stil" fata de monumentele dinastiei a patra. Wilkinson, pe de
aha parte, aacceptat-o ca dovada a identitatii constructorului ce-
lei de-a treia piramide, insa are dubii referitoare la mumia insa~1.
Stofa in care era infii~uratii nu parea atat de veche. In 1883, Gas-
ton Maspero a declarat ~i el: "Aceasta cutiede lemn Jiu apartine
. dinastiei a patra", insa a pus-o pe seama unei restaurari fiicute in
dinastia adouazecea. In 1892, Kurth Sethe a illsumat majorita-
, tea opiniilor,afirmand ca "nu putea fi fiicut decatdupa a doua-
zecea dinastie".
.fi
.~
. "
..
A~acum se ~tieastiizi,nicicutia mumiei,niei oasele nu
apartineauinmormantariioriginale.,In cuvintelelui).E.S. Ed-
wards (The Pyramids of Egypt), "in camera sepulcrala, col.
Vyse a gasit ni~teoase ~i capacull.lIluico~ciugantropoidins.;.
criptionatcu numelelui Mycerinus.Capacul,care acumse ana
la BritishMuseum,nu ar fi putut fi fiic,:,t in vreIIiealui Myceri-
nus, fiindcautilizeazaun model care nu a fost folosit'decatin
perioada saitica.Testele cu carbon radioactiv au aratat ca schele- .
tul apartiIie inceputu1uiepocii~re~tine". ' . -
Negarea autenticitatii descoperirllor nu' spune insa Iiimic
despre ceea ce ne intereseaza pe no1.Daca rama~itelenu erau ale
unei Inmormantari initiale, atunci apartineau uneia abuzive. tnsa
in acest caz, ar fi apartinut amandoua aceleia~iperioade. Nu era
cazul aici: cineva a Juat 0 IIiumiedintr-un Joc ~i un co~Ciugdin
aha parte. Concluzia inevitabila esteca avem de-a face cu 0
frauda arheologi9a deliberata. .
Sa.fi fostoaie numai 0 coincidenta, sa fi existat doua ingro-,
pari abuzive? Este indoielnic, datfiind ca co~ciugu1poartii car-
tu~ul lui Men-ka-ra. Acest cartu~afost gasit pe statuile ~i tem-
plele din afara piramidei, insa nu ~i inauntru ~i este probabil ca
fusese gasit in imprejurimi. Atribuirea co~ciuguluiunel perioade
ulterioare sedatoreaza nu numai modelului, ci ~i faptulUi ca pe
el este inscriptionata 0 ruga catre Osiris din Cartea Morti/or.
. Asemanar~acu cele din dinastiaa patra a fost consideratare.;
marcabila, pacaIindu-l pe Birch. Cu toate acestea,. nu putea.fi
u"'.."'" ~4 ",' "4C"t-nUrIIr4 ~n t-i~...uJ rlin"'-lC'..i~i "'-I.:Inl1~"7~...i ~Cli ,,~C',:a'3 nin
,-
listeJe regilor ~tim ca al optulea faraon al dinastiei se numea
Men-ka-ra~i-~i scria numele intr-un mod similar.
Este clar ca cinevaa g~sitco~ciugulin apropierea piramidej.
Importanta lui a fost realizatii imediat, fiindca - ~a cum spune
Vyse insu~i- gasise luna precedentii numele lui Men-ka-rascris
cu vopsea ,ro~iepe acoperi~ul piramidei din mijJoc din 'grupul
ceJor trei piramide mici, la sud de a treia piramida. Probabil ca
asta le':'adat ideea sa-l "descopere" in a treia piramida.. . .
i(
33.2/ Zecbaria Sitchin
Creditul pentru descoperire a fost pretins de Vyse ~i Per-
ring. Cum insa au lansat frauda, tara ajutorullui Hill?
Inca 0 datii, jurnalul lui Vyse trimite la adeviir. "Nefiind
prezent cand au fost descoperite (relicvele), i-am cerut dlui Ra-
ven sa serle0 relatarea descoperirii"ca martor independent.Cum-
va apiirut chiar la fanc, Raven, care it nume~tepe Vyse "sir" ~i
semneaza scrisoarea de autentificare cu "umilul dumneavoastrii
servitot', atestii urmatoarele:
Curil1ind gunoiul din. camera cea mare, dupa ce oa-.
menii angajap au avansat spre col/Ul sud-estic, au fost
descoperiie cateva oase dedesubtul gunQiului. Apoi au
fost giisite alte oase # parp de.co~ciug. Altele nu mai erau
in incapere.
Am pus atunci sa se exq,mineze cu atentie gunoiul
scos, giisind cateva fragmente de co~ciug. . -
Nu au mai fost giisite alle parti, de$i intregul loc a
fost cercetat cu atenlie pentru aface co~ciugul cat mai in-
treg cu putinla.
Acum ne putem da seama mai bine ce se intamplase. Ca-
teva zile, oamenii au scos gunoiul, cercetandu-l cu atentie, tara
a gasi nimic. Apoi, in ultima zi, cand numai coltol sud-estic al
incaperii mai ramasese de curatat, au ~ost descoperite cateva
oase. S-a sugerat apoi ca gunoiul care fusese scos sa fie reexa-
minat, nu examinat, ci RE-examinat, ~i, surpriza, se gasesc alte
oase ~l ~dgmt:Ult: ut: \';U~\';IU~: . .
Unde era restul parplor? Cu toate ca necare colti~or a fost
cercetat cu ~tentie,,nu s-a mai gasit nimic". A~aca, daca nu cre-
dem ca bucatile lipsii au fost luate casuvenir de-a lungul seco-
lelor, mai ramane ipoteza ca cel care le-a adus inauntru a adus
numai cat era necesar pentru descoperire: un co~ciug intreg fie
nu era disponibil, fie era prea periculos de prezentat.
Laudati pentru aceasta mare descoperire - colonelul a fost
avansat la gradul de general-, Vyse ~i Perring au mers la pira-
Tre~!.2!e cer /333
",.1
mida in trepte a lui Zoser pentru a gasi 0 piatrii cu numele
acestuia.;..cu vopsearo~ie,desigur.Nu existiisuficientedetalii
dacii ~i aici e vorba de un fals; Insa este chiar incredibil ca ace-
ea~iechipa sa descopere numele a inca unui constructor de pira-
mide.
(Daca majoritatea egiptologilor au acceptat tara prea marl
analize concluzia lui Vyse, sir.Alan Gardiner sugereazii eaare
dubii asupra subiectului. tn Egypt of the Pharaons, el reproduce
c~ele regale, aratind difere~tele intre hieroglifete pentru Ra
~i cele pentruKh. Cartu~ultui Cheops,.scrie el, ,,8-a gasit in
mormintele familie. sale, ale nobililor, precum~i-inunele scrieri
ulterioare". Ciudatii prin absenta sa este inscriptia din Marea Pi-
ramidii... La fel, sir Alan omite ~i descoperirile lui Vyse din a
treia piramidii, de fapt, numele lui nici nu e mentionat.)
Daca nu existii nici 0 dovada ca piramidele de la Gizeh au
fost construite de vreun faraon, nu avemnici un motiv sa suspec-
tam ca afirmatia stelei di ele se aflau acolo cand Khufu a re-
.constituittemplullui Isis nu esteadevarata.
Nu mai este nimic care sa contrazica teoria noastrii ca aces-
te piramide au fost construite.de "zei". Din contra, totul sugerea-
. zii ca ele nu erau pentru uz uman.
. In continuare yom arata cum ele erau pm:tea sistemului de
ghidaj al nefilimilor.
'r."
'f.1
"
XIV
PRIVIREA SFINXULUI,
In timp, piramidele de la Gizeh au facut parte din Coridorul
_ de aterizare avand ca plinct focal varfurile diQArarat, incorporau
Ierusalimul~acentrude controlal zborurilor~ighidauvehicu-
lele spatiale catre spatioportul din Sinai. '
La inceput, piramidele au constituit numai puncte de reper,
numai prin virtutea locatiei, aliniamentului ~iformei. Toatepira- '
midele, am vazut, erau la origine piramide in trepte - imitand zi-
guratele din Mesopotamia.tnsa, cand"zeii care au venit din ~er"
au experimentat laGizeh un modella scara (a treia piramida), au
descoperit ca silueta ziguratului ~i umbra pe care 0 arunca asu-
pra pietrelor ~i nisipului mi~cat de vant sunt prea cetoase ~i ina-
decvate pentru a servi ca punct de Teper.Tencuind miezul in ,
trepte ~i 1,ltilizandpentru asta calcar alb, s-a creatun joc de lu- .
mini $i umbre care ofera 0 orientare clara. . '
tn timpulunei calatoriicu trenuldin 1882,RobertBallard
a observatca datoritaaliniamentului neschimbatal piramidelor
se poate determinalocatia ~idirectia foarte u~or (Fig. 154).
Dezvoltandaceastiiobservatiein The Solutionof the Pyramid
rroOlem \i::>OIU,lela proDlema plramlOeIOr), el a aralal ca plraml-
dele sunt aliniate una fata de cealalta pe principiul pitagoreic al
triunghiurilor echidistante, cu proportia de 3:4:5. Piramidologii
au observat de asemenea ca umbrele facut~de piramidepot servi
ca ceas solar, directia ~i lungimea umbrelor indicand momentul
anului ~i al zilei. '
~i mai important insa era cum ii apareau siluetele ~i umbre-
Ie piramidelor unui observator aerian. A~a cum aratii fotografii-
------
TreE!!!..!Erecer /335
~
~
,.
:" Fig,154
, Ie aeriene (Fig. 155), forma perfecta a piramidelor arunca '0
umbra care seamana cu 0 sageata, servind.ca indicator. '
Cand totul era gafu pentru infiintarea spatioportului, s-a
descoperit ca este nevoie de un Coridor de aterizare mult mai
"i'!
';
336 / Zecharia Sitchin'
..-------------
lung dedit cel de la Baalbeck.1>entru!ipatioportulprecedent din
Mesopotamia, anunnakii (biblicii nefilimi) au ales muntele Ara-
rat ca punct focal. Nu este de mirare ca, din acelea~i considera-
tii, I-au ales ~ipentru noul spatioport.
Pe masura ce tot mai multe "coincidente" de triangulatie ~i
perfectiune geometrica erau descoperite la piramidele de la 6i-
zeh, ele eraustudiate cu ~imai mare atentie de speciali~ti.La fel
'"om descoperi ~i noi analizand noul Coridor de aterizare con-
stl1lit de anunnaki. Daca viirfurileAraratului au servit ca punct
focal. }Jentrunoul coridor de aterizare, atunci nu numai linia
lIord-vestica,ci ~i cea sud-e~ticatrebuia sa se focalizeze in Ara-
rat. lnsa unde era aricorat celalalt punct, Sinaiul?
Muntele Sf. Katarina se afla in mijlocul unui masiv.de var-.
furi asemanatoare, de~imaijoase, de granit. Ciindmisiunea con-
dusa de cei doi Palmeri a ajuns acolo, au descoperit ca, de~i cel
mai inalt, muntele Sf. Katarina nu putea fi utilizat ca semn geo-
dezic. In locullui, misiunea a ales muntele UmmShumar (Fig.
156), care la 8534 picioare este aproape geamiincu Sf. Katarina
(pana la raportul misiunii, toata lumea credea ca el este cel mai
inalt munte). Spre deosebire de Sf. Katarina, el este singular ~i
greu de confundat, Din viirfurilesale pot fi vazute ambele gol-
furi. Panor~a este neobstructionatii catre vest, nord-vest, sud-
~?(
~J.: o:~'~~:'~~~_~;
.),. ......
;a\ ,;:~".~.-~
.
Fif[./56
- ~._.._._---
!.'!te spre cer /}l?
vest ~iest. Din aceste motive a fost selectat ca punct focal pentru
observarea ~imasurarea peninsuJei.
Muntele Sf. Katarina ar fi fost un bun de Condor de ateri-
zare catre Baalbeck, insa pentru punctul focal Ararat era nevoie
de ceva mai potrivit. Din acele~i motive ca ~ilnisiunea Pahner
credem noi ca au ales anunnakii muntele Umni Shumar ca an-
cora a laturii sud-estice a coridoruJui de aterizare.
Multe aspecte ale acestui munte ~i ale localizarii sale sunt
extrem de interesante. Pentru inceput, numele sau - uimitor sau
semnificativ - inseamna ,,mama SUmerului". Este titluJ acordat
in Ur lui Ningal, sotia lui Sin...
Spre deosebire de Sf. Katarina, care se afta in mijlocuJ ma-
sivului muntos, fiind dificil de atins, Umm Shumar este situat la
marginea masiv'ului.Pe plajele Golfului Suez din apropiere se
afla numeroaseizvoaretermale. Acoloi~ipetreceaAsherah iemi-
Ie,locuind"Iangamare?"De acoloseajungefoarterepede pe mun-
tele Unun Shumar - 0 calatorie descrisa foarte viu in texteleuga-
ritice ce povestesc intalnirea dintre Asherah ~i Ella muntele sau.
La cateva mile in j<>.s pe coastii se afta eel mai important
port al peninsulei, el-Tor.Numele - altii coincidenJi? -inseam-
na "Taurul", care era epitetullui EI. LocuJ a servit ca port din
ceie mai vechi timpuri ~ine intrebam daca nu cumva este vorba
chiar de ora~ulTilmun (deosebit de tara Tihnun) de care vorbesc
textele sumeriene, Este posibil sa fie portuJ unde. pliinuise sa
ajunga pe mare Gilgamesh ~i de unde t()V~uJ sau Enkidu pu-
tp~ c~ CP 1'111, ; 1~ m1ftP1p ,.fin ~n..n~;p~ (UftrlA .j;U~P"A ,..nnrll'llrnn.,.t
la munca silnica pe viatii), in timp ce el putea ajunge la ,,Locul
de aterizare, de unde se ridica Shem-urile".
Varfurile masivului de granit poartii nume care te pun pe
giinduri. Unul are numele "Muntele mamei binecuvantate".
Langa Umm Shumar se afla muntele Teman("Sudieul"). Nume-
Ie ne aduce aminte versetele lui Habakuk: ,,EI de la Teman va
veni... Se opre~tesii miisoarepiimantuf'. .
338 lZecharia Sitchin
Se referea profetul la muntele ce inca mai poarti acest '
nume? Cumnu mai existi vreun munte cu acel~i nume, identi..
ficareapareplauzibila: .
Se incadreazi muntele Umm Shumar in Coridorul de.ateri-
zare ~iin reteauade centresacredezvoltatede anunnaki? .'.
Noi credem ca acest mtinte a fost utilizat in locul Sf. Kata-
rina la crearea coridorului de aterizaie, functiommd ca ancora
pentru linia sud-estica a coridorului. Dar daca este a~a, care era I'.
ancora complementara pentru linia nord-vestica?
Nu este 0 coinciden~ credem noi, ca Heliopolisula fost con-
struit unde a fost construit.. Se afla pe linia original a Ararat-Ba-
albeck-Gizeh. Este insi localizat astfel incat sa fie echidistant fata
. de Ararat ca ~i UmmShumar!Locatia saa fost deteiminati prin
misti.rarea distantei de la Ararat'la Umm Shumar - apoi marcand
punctulechidistant pe linia Ararat-Baalbeck-Gizeh (Fig. 157). .
Pe masura ce des~uriimimensa retea de varfuri natUrale ~i
. artificiale creata de nefilimi, trebuie s~ ne punem intrebarea daca
Fig. 157
t:t8.;:
J;
,11'-'
Ir'
ij
1reptespre cer / 3}9 .
!;-
acestesemneindicatoareau fost alesenumaipentru tIisaquile
lorfizice~idacanucumvaerauechipatecuinstrumentede-ghidaj.
.Canda fost descoperitaprimaperechede conductedinca-
mereleMariiPiramide,s"'acrezutca serveapentruintroducerea
alimentelorcelorcare se presupuneaca au fost inchi~ide vii 0
dati cu faraonulmort.CandVysea curatatunadin conducte,a
fost izbit in fata de "aer cufat". De atunci,ele au fost numite
"conducte de aerisire". tn niod surprinziitor, aceasta idee afost
respinsa intr-o prestigioasa publicape acadenuca (Mitteilungen.
des Instituts fir Orientforschung der Deutschen Akademie der
Wiessenschaftenzu Berlin). Cu toate ca institutul ~c~demic nu
era inca dispus sa renUlitela teoria piramida-monument funerar,
Virginia Trimble ~iAh~x~der Badawy au aratat in numarul din
1964ca "aceste conducte de aer" au funcpuni astronomice, fiind
"tara nici un dubiu" inclinate cu 10fata de stelele circumpolare":
Fiiriiindoiala ca directia ~iinclinapa 'conductelor a fost pre-
meditatioUn alt fapt insa este ~i mai uluitor. Odatii c~nductele
curiitate, s-a descoperit ca temperatura in camera regelui ramane
constant~ la 680Fahrenheit, indiferent cum este vremea 'afara. '.
. .
Toate aceste descoperiri I-au tacut pe B.P.Jomard (membru al .
echipei de savanti aUui Napoleon) sa sugereze cii "mciiperea re-
gelui" ~isarcOfagulacesteia nu erau utilizate pentru ingropare, ci
pentru stabilireaunititilor de masurii pentru greutate ~i distante.
Jomard nu-~i putea imagina - in 1824 - alte.instrUmente
delicate de ghidare decat obi~nuitelemetru ~i kilogram. Astiizi
~w~~ .'
Multi au considerat ca scopul camerelor de deasupra ,~Ca-
1111;;11;;1lC;CC;lUl aVl;;au lUIUI UI;; a u,?wa PII;;;)IWIl;;a 111 \,,4111l;;la. UI;)a
in cea a reginei, acest lucru s-a tacut printr-o masa de piatra ~i
mai mare, nemaffiind nevoie de asemenea compartimente. Cand
Vyse ~i oamenii siii au intrat in aceste compartimente au fost
uimiti ca de acol<>se putea auzi fiecare cuvartt rostit in oricare
parte a piramidei. Cand Flinders Petrie (The Pyramids and the
Temple of Gizeh) a examinat cu atentie "Camera reg~lui" ~i sar-
cofagul din ea, a descoperit ca erau construite in conformitate cu
340 I Zecharia Sitchin
teoria triunghiurilor perf~cte a lui Pitagora. Pentru a taia sarco-
fagul dintr-w bloc de pian a fost nevoie, estirneaza el, de un
fierasnu cu lama de nona picioare ~icu v3.rfurileacesteia din
diamant. Pentru a-I scobi, a fost nevoie ca ciocanele sa fie apli-
cate 'cu presiune de aproximativ doua tone. cum s-a realizat
acest lucm nu se ~tie. ~i care era scopul? A ridicat. sarcofagul
pentrua vedeadacanuascundecevadedesubt. Cand a fost lovit,
el a scos un sunet gray, ca de elopot, ce s-a reverberat in intreaga
piramida. Aceasta particularitate fusese raportata ~i de alti'
cercetatori. Sa fi fost atunci "Camera regelui" ~i "sarcofagul"
emititoare de sunete sau camera-ecou? ,
in zilele' noastre, echipamentele de ghidare emit semnale
electronice care sunt prelucrate la bordul navelor, semnalizand
orice deviere de la curs. Se poate presupune ca, dupa pierderea
celorlalte cu ocazia Potopului, imediat ce a fost posibil au fost
aduse altele. Repre~ntarile egiptene ale purtatorilor de franghie
(Fig. 121) arata ca 0 ,,Pian a splendorilor" era instalata in am-
bele puncte de ancorare ale Coridomlui de aterizare. Opinia
noasn este ca diferitele camere ale piramidei serveau la 'ada-
, postirea acestor echip3\llentede ghidaj ~i comunicatii.
Era Shad El- ,,muntele lui Ef' - echipat in acela~i mod?
Textele ugaritice utilizeaza invariabil expresia "a patrons in
Shad-ullui EI" cand descriu venirea altor zei in fata lui El "in
cele ~apte camere". Aceasta presupune ca aceste camere sa fi
fost in intenorul muntelui -ca ~i cele din muntele artificial re-
prezentat de Marea Piramida. ,
Istoricii din primele secole cre~tine spun ca oamenii care
loclliall in Sinai si la ImInitaCllPalestina si Arahia de nord ado-
Fig. 158
'Ii"
:,.
Trepte S'pre_ce~L341
,
'~
raupe' zeul Dushara (,,zeul muntelui") ~i pe sofia lui AI/at,
,.Mama zeilor'. Ei erau desigur EI ~i sotia sa Asherah. Din feri-
cire, simbolul sacm allui Dushara, a fost reprezentat, pe 0 mo-
neda de guvematorul roman al provinciei (Fig. 158). In mod
curios, seamana cu camerele din Marea Piramida- 0 scari incli-
nata ("Coridoml ascendent") ducand catre ofamera intre pietre
masive ("Camera regelui"), avand deasupra alte camere. .
Cum "Coridoml ascendent" era inca bine ascuns cand au
intrat oamenii lui AI Mamoon, intrebafea este: Cine in antichita-
te a ~tiut de existenta lui? Raspunsul nu poate fi decat: arhitectii
~i constructoriipiramidei. Numai eiputeau duplica constructia
la Baalbeck sau in muntele lui EI. ' " '
~ a ~i fost ~i, de~i muntele Exodului se afla in alta parte,
in jumatatea nordica a pemnsulei, popoarele din zona ,au trans-
mis din generatie in generatie legenda muntilor sfinti din partea
'sudica; mUntiicare, prio inaltimea ~ipozitia lor, erau indicatoa-
tele celor care ,,zburau prio nori". '
C3nd s-a infiintat primul spatioport in Mesopotamia, calea
de aterizare era de-a lungulliniei centrale a coridomlui de ateri-
zare. De-a lungul acestei linii centrale se ~a centrul de <0001al
zbomrilor, Iocul tuturor echipamentelor de comunicatie ~i ghidaj
~ial tuturor informapilor legate de zborurile spatiale. .'
Cand anunnakii au aterizat pe Pamant ~i au infiintat spa-
fioportul, centrul de control al zborurilor era la Nippur, "Locul
, raspantiei". Incinta sacra (,,zona interzisa") era sub conOOlul ab-
solut allui Enlil. Era numii KI.UR ("o~uI Pamant~~). In mijlo-
cullui, pe 0 platfoI1'niridicata se afla DUR.AN.KI - ,,Legatura
Cerulwcu pamantur'. hra, cumspun textelesumenene, "un SIalp
inalt ce ajungea pana la cer'. Pus pe 0 "platform3 ce nu poate fi
rastumata", st3lpul era utilizat de Enlil ~,saporunceasca".
Toti ac~ti termeni sumerieni sunt incercan de a descrie
~fisticatele antene ~i echipamente de comunicafii, dupa cumne
putem da seama dupa ortografierea numelui lui Enlil: era repre- .
zentat ca un sistem.de antene mari, aeriene, ~i0 structuri de co-
municafii (vezi Fig. 52).
',,"
"!,
.342 / Zecharia Sitchin
in aceasta ,;ca~a nobiHi" se afla 0 camera misterioasa, nu-
mita DIR.GA - insemnand literal "Camera intunecata, ca 0 co- .. .
roana". Numele acesta neaduce in minte "Camera regelui" din
Marea Piramida.In DIR.GA, Enlil tinea pretioasele "Tablite ale . . .
destinului"in care erau stocate infonnatiiledespre zborurile
spatiale. Cand un zeu a furat aceste tablite,
. moarte erau formulele divine.
Lini~tea s-a intins peste tot. Tdeerea domnea...
Strdlucirea. templului murise.
In DIR.GA Enlil ~i asistentii sai pastrauhaqile cele~te ~i.
"au adus la perfectiune" ME-ul - un tennen denotfuld instru-
mente ~i functiuni astronautice. Era 0 camera
misterioasd ea eterul eel de sus,
Ca Zenitul Cerului.
Printre aleei embleme...
Ste/r~/eii erau insemn.
ME-ul e dus la perfeefiune.
Cuvintele sale sunt porunci...
Cuvintele lui sunt oraeole divine. ...
Un centru de control al misiunii trebuia infiintat ~iin SinaL
Unde? . .
. Raspunsul nostru este: la Ierilsalim.
Stant pentru evrei,. cre~tini ~i musulmani deopotriva, insa~i .
aUUV.)1o;;la o:>a,o;;o:>Lo;; lu\,w\,aLd \;U Wi UU:>lCI JJCl'ilJJUlIUCan IneXpll-
cabil. A fost ora~sfiint inca dinainte ca regele David sa-~istabi-
leasca acolo capitala ~i Solomon sa construiasca Templul. Cand
patriarhul Avraama ajuns la portile sale, era deja'un centru re-
cunoscut al lui ,,EI, Cel dt'ept pes~ Cer ~i Pamant". Cel mai
vechi nurne cunoscut este Ur-Shalem- "Ora~ul cercului com- .
plet" - un nume ce sugereaza 0 asocierein probleme orbitale sau
cu Zeul orbitelor. Cat despre cine a fost Shalem, savantii au
~
.j"
j
.- ~-
Trepte spre cer / 34~
oferit mai multe teorii: uniidintre ei (de ex. Benjamin Mazar in
Jerusalem before the David 'Kingship) cred ca este nepotul lui
Enlil, Shamash, a1tii it prefera pe fiul lui Enlil, NiIiib. In toate
teoriile, asocierea radacinilor. letusalimului cu Mesopotamia
esteindiscutabila. . . .
De la inceputurile sale, lerusalimul cuprindea trei varfuri
. muntoase.De la nord la sud erau:mUnteleZophim, muntele
Moriah ~i muntele Zion. Aceste nume vorbesc despre functiile
lor: cel mai nordie dintre ele era "Muntele observatorilor" (este
nurnit in engleza MunteleScopus); cel din mijloc era "Muntele
directiei", iar cel mai sudic era "Muntele semnalului". tncamai
"poarta aceste nume, in ciuda tr~cerii mileniilor.
Vaile lerusalimului poarm ~i ele nume semnificative. Una
din ele este numita in Isaia Valea Hizzayon, "Valea viziunii".
ValeaKidron era numita "Valea focului". in ValeaHinnom (Ge-
henna din Noul Testament), confonn legendelor,era 0 illtrare in
lurneS:' subterana, marcata de 0 coloana de Jum ce se ridica intre
doi palmieri. lar ValeaRepha'im era nurnita dupa "Doctorii di-
vini" care, confonn textelorugaritice, erau sub obladuirea zeitei
Shepesh. Trad\1cerilear~aice ale Vechiului Testament ii nu-
mes,c;,eroi". Prima traducere in'greaca a VechiuluiTestament 0
nume~teValea Iitani/or. '. .
Dintre muntii terusalimului, Moriah era cel mai venerat.
Cartea Genezei spune ca spre Moriah i-a dus Domnul pe Avra-
am ~iIsaac, cand a fost pusa la incercare fidelitatea primului.
Legendele evreie~tirelateaza ca Avraam a fecunoscut muntele,
fiindca a vazut peel ,,0coloana de fum ce se intindea pana la cer
~i un nor greu in care se vedea Slava lui Dumnezeu". Acest
limbaj este aproape identic cu cel biblic care descrie coborfu-ea
Domnului pe muntele Sinai. .
Marea platfonna orizontala de pe muntele Moriah - ce
aminte~te de ce~ de la Baal~ek, insa mult mai midi - a serVit la
construirea Templului de'la lerusalim (Fig. 159). Acum este
ocupata de altare musulmane, cel mai renumit fiind Moscheea
Stancii. Cupola a fost adusa de califul Abd ai-Malik (secolul
344 / Zecharia Sitchin
----.-----
. Fig. 159
. .
~aptedCh.) de la Baalbeck unde decora un altarbizantin. Ea a
fost pusa pe 0 ~tructura octogon~la, construita in juruI Pietrei
Sfinte: 0 piatrii uria~acareia i-au fost atribuite virtuti magice din
vremuri imemoriale.
Musulmanii cred ca de pe acea piatrii a fost ridicat la ceruri
profetul Mohammed. Conform Coranului, .Mohammed. a fost
luat de la Mecca'la lerusalim de ingerul Gabriel, cu 0 oprire pe
muntele Sinai. Apoi a fost luat de inger la ceruri, urcandu-I pe 0
,:Scara a luminii". Trecand prin cele ~apteCeruri, Mohammed a
ajuns inaintea Domnului. Dupa ce a primit poruncile divine, a
fost adus inapoi pe Pamant, cu ajutorul aceleia~iscari,ajungand
pe Piatra Sacra. S-a intors la Mecca - tot cu 0 oprire pe munte.le
Sinai - pe calul inaripat at ingerului.
. CaIatoriiin OrientulApropiatau aratat ca PiatraSacraeSteun
cub perfect taiat, cu colturile orientate exact spre cele patru puncte
car<nnaIe.f\STaZIse poate veaea nunuu oij>roDaoua) pane supe-
rioara a acesteia, ipoteza formei perfect cubice acwn ascunsa vederii
fiindjustificata de legenda ca Marea Piatra de Ia Mecca, Qa 'aba, fu-
sese meum(dupa instruqiunile divine) dupa Piatra Sacra.
Din poqiunea vizibila, se poate observa ca piatra a fost
prelpcrata diferit pe fiecare latura, gaurita pentru a formadoua
tuneluri ~i scobita pentru a se face un tunel ~i camere subterane.
Nimeni nu ~tie scopul acestor lucrari ori cine le-a executat.
,~~..~,
",;.
Trepte sp~ cer / 345
~tim insa ca primul Templu'dela lerusalim a fost-construit
de regele Solomon pe muntele Moriah in locul ~i ~d in-
structiunile date de Dumnezeu. SfiintaSfintelor a fost construita
pe Piatra Sfiinta. .
Sugestia ca lerusalimul era Uncentru de cornunicatii divin
este intarlta ~i de termenul utilizat in Biblie pentru a numi "au-
rul" cu care era acoperita "Casa", dvir : literal "vorbitor".
Aceasta sugestie nu e chiar amt de deplasata pe cat pare. Notiuni
despre 0 astfel de comunicare nu erau deloc straine Vechiului
Testament. De fapt, posedarea de catre Dumnezeu a acestei ca-
pacitati,precum~ialegerealerusalimuluiau fost considerate0
atestare a suprematiei acestora.
"Voi raspunde din Cer, iar ei vor raspunde de pe Pamfult" i-a
spus Yahweh profetuIui Hosea. Amos a proorocit ca,~Yahweh de
pe Zion va tuna, de la lerusalim glasul sau se va auzi". lar psal-
mistul spune ca, atunci canq Domnul vorbe~te de pe Zion, glasul
sau.este.auzit de la un capatla altuI al Piinlantului:
Dumnezeu a vorbit,
$i Pamantu//"a chemat,
de /a rasarit /a apus...
Cerurile de deasupra /e-a chemat,
~ipe Pamant. .
I
Ba'al, zeul facilitatilor de.la Baalbeck, se lauda ca vocea sa'
putea.fi auzit la Kadesh, ora~ul de la granita cu zona interzisa a
zeilor dirt peninsula Sinai. Psalmul 29 ofera lista unom din locu-
me oe pe ramant unoe se pmea auzi vocea IUIYahweh, pnntre
care ~i Kadesh ~i "Locul cedrilor" (Baalbeck):
G/asu/ Domnu/ui rasuna peste ape...
G/asu/ Domnu/ui sfarma cedrii...
G/asu/ Domnu/ui face sa se cutremure pustia
G/asu/ Domnu/ui face sa tremurepusiia Kadesh.
.
----------..
-
346 / Zecharia Sitchin
-----
'Capacitatiledobanditede Ba'alcand a.instalat,,Piatrasplen-
dorilor" la Baalbeck au fast descrisein. textele ugaritice ca abt-
Iitatea de a pune ,,0 buza in Cer ~iuna pe Pamant". Simbolul
mecanismelor de comunicatie, a~a cum am viizut, erau porum-
beii. Atatsimbolismul,cat ~ifunctiilesuntincorporatein verse-.
tele psalmului 68, care descrie-sosirea in zbor a Domnului:
Cantati lui Dumnezeu,cantafi Shem-ul Lui!
Facefi drum celui i::einainteaziipfin nori....
Un cuvant spune Domnu/, .
$i femei/e aduciitoare de ve~ti bune sunt 0 mare o~tire.
impiiratii o~tirilor Jug, Jug, .
$i cea care riimane acasii imparte prada.
. Pe cand voi vii odihnifi in mij/ocul stau/e/or,
Aripile porumbelului sunt acoperite cu argint
$i penele lui sunt acoperite cu aur.~. .
Carele Domnulu(se numiirii cu douiizeci de mii; cu
mii # mii; .
Domnul este in mijlocu/ lor veninddin Sinai.
. Piatra splendorilor de la lerusalim - "piatra testamentului" .
sau "piatra marturisirii" in cuvintele profetilor- era ascunsaintr-o
camera subterana. Aflam asta dintr-o lamentatie pentru pustiirea
'Ierusalimului, candYahwehse suparase pe poporul sau: .
Palatul este pustiit de oameni,
, .,,..,; 'f. / ~\
- ~- \T"'/
"Piatra care miirtu1:ise~te ".
Pe~tera Ve~nicei Miirturisiri
S-a umplut cu miigari siilbatici
$i oile pasc acum acolo.
La restaurareaTemplului de la lerusalim, promit proorocii,
"cuviintullui.Yahwehde la lerusalimva pleca". O~ul va fi resta-
bilit ca centru ai lumii, invidiat de toate popoarele. Reproducand
. -----..---.- -. -_.-
,\;:
.,~j
!repte spre~cerI-J4J..
!\t,
promisiuneaDornnului, Isaia a asiguratca nu numai ca "piatra
martutisirii" va fi restaurata, ci ~i functiile ei ,,masuratOijre": '
latii,
Pun. ca teme/ie in Zion 0 piatrii
. 0 Piatrii care miirturise~te,
.0 piatrii de pref, piatrii din capul unghiului c/iidirii
Teme/ie puternicii.
Ce/ ce are credinii'i
Nu va riimane fiirii riispuns.
Voi face 0 lege neprihiinitii
$i din dreptate 0 cumpiinii..
Ca sa fi servit ca Centru de control al misiunii~lerusalimul
- ca Nippur - trebuia sa fie situat pe lunga linie centrala.. bisec-
toarea Coridorului' de aterizare. Traditlile stravechi confirma
aceasta pozit~e~i dovezile indica faptul ca piatra smnta era cea
care marca centrul geodezic precis.
Traditiile evreie~ti consideralerusalimul "Burlcui Paman-
. tuhii". Profetul. Ezechiel se refera la poporul lui Israel ca
"locuind in buricul pamantului". Cartea.Judecatorilor relateaza.
un incident ciindoamenii coborau din munti din directia "Burl-
cului Pamantului". Termenul, a~acum am viizut,insenina ca le-
rusalimul era centrul de comunicatii, de unde se "trageau sfori-
Ie" ditre celelalte puncte ale Coridorului <leaterizare. Nu este 0
i"'n1n,...irl4nt;; ,..;; tA,""""aonll1 .0.1,.9",,;,...~.o.n""'" ;", ,...rn_..x .0...", 171-.,._
, Sheti 'yah- termen care, sustin inteleptii, insemna "piatra de pe
care era impletita lumea". Termenul sheti este intr-adevar un ter-
,~ men ref~ritorla impletit, "andrea". Era untermen potrivit pentru'
Piatra care. marca locul de unde pomeau "sforile divine" care
acopereau pamiintul ca 0 retea. .'
Oricat de sugestive ar fi aceste legende ~i denumiri, proble-
ma care ne intereseaza este daca lerusalimul se afla pe bisectoa-
rea Coridorului de aterizare.
,'W'. ff ----
348 / Zecbaria Sitchin
Fig. 160
Raspunsulclar este ca da. lerusalimu/se ajla exact pe
tlceasta linie! '
La fel ca in cazul piramidelor de la Gizeh, ~i aici desco-
perim numeroase ~i curioase aliniamente ~i triangulatii. ,
lerusalimul se afla exact /a lntersec/ia liniei Baa/beck~Sf
Katarina cu linia centralii a culoaru/ui de aterlzare din Ararat.
Heliopolisul este echidistant fa/a de lerusalim ~i munte/e
UmmShumar. "
lar diagonalele trase din lerusidim la Heliopolis ~i la Umm
Shumar formeaza un unghi de exact 45! (Fig. 160) , '
Legaturile dintre1erusalim, Baalbeck (Creasta lui Zaphon) ~i
liJZeh tMempms} erau CWIU~CU~t; ~l Cd1Ua.~1U u"' u::.., :,::,::v_.
Mare este Domnu/ ~i mare Temp/u/ Sau
Din or~u/ Domnu/ui,
Din munte/e Sau Sfant.
La Memphis El este iubit.
Bucuria intregu/ui Pamant,
a Muntelui Zion,
A Crestei /ui Zaphon.
','
,I
I
Treptesp~ co / 349
lerusalimul, se explica in Cartea Jubileelor, era unul'dintre
cele patru Lac~uri ale Domnuluipe Parnant: "Griidina etenii- '
tatii" din muntii cedrilor, ,,Muntele de la rasarit", adici muntele
Ararat, muntele Sinai ~i muntele Zion. Trei dintre 'ele erau in
"Tara lui Shem", fiullui Noe, din care sunt descendenp patrlar-
hii biblici. Toate erau interconectate: "
Gradina Eternitapi, cea mai sfanlii,
este Lac~u/ Domnu/ui. ,
$i munte/e Sinai, din mij/ocul.de~ertU/ui, ,
$i munte/e Zion, din mij/ocul Buricu/ui Piimtintu/ui,
E/e au fost flicute locurisftnte,
UNUL CU FATA LA CELALALT.
Spatioportul trebuia sa fi fost localizat undeva de-a lungul
"liniei lerusfllimului. Acolo' se afla ultimul punct de reper:
"Muntele Sinai, in mij/ocu/ de~ertu/ui. "
Aici, credemnoi, intrain scenaliniape care0 numimnoi
paralela de treizeci de grade. ' ,
. ~timdintexteleastronornicesumerieneca cerurilede dea-
supraPamantului erau despiirtite in: "calea" nordica (atribuita
lui Enlil), cea sudica (atrlbuita lui Enkl) ~i 0 larga banda centrala
(atribuita'lui'Anu). Este riatural sa presupunem ca linia de de-
marcatie intre cei doi frati rivali a fost stabilita dupa Potop,cand
Pamantul a fost impiirtit in patru Regiuni. Paralelele de treizeci
de' grade (nord ~i sud) ser\reauca linie de demareatie.
J;'~ rt. ~irnn1;; ,.ninl'i...l,:30nt~ nri l1n ,...n1'nnrn1'Tli~ ,-IplihPr;at Intrp
cei doi frati ~i fiii lor ca in fiecare dintre cele trei regitmi oferite
omenirii ora~ul sacru se afla pe paralela de 30"?
Textele sumeriene afirma ca "atunci cand regatul a coborat
din Cer pe Parnant" dupa Potop, ,,regatul a fost la Eridu". Eridu
era aproape de paralela de 30, amt cat permiteau apele mla~ti-
noase ale Golfului Persico Daca centrele administrative seculare
ale Sumerului s-au schimbat de-a lungul timpului, Eridu a ralnas'
centrul sacru pentru totdeauna.
,
I
~___ I
350/ Zecharia Sitchin
$i in a doua Regiune(civilizatiaNilului)capitalaseculara
s-a schimbat de-a 100801timpului. Insa totdeauna Heliopolisul a
ramas ora~ul stant. Textele piramidelor recunosc legaturile sale
cu alte centre .~inumesc pe vechii zei "St!panii celor doua alta-
re". Cele doua altare gemenepurtaunumelestranii (pre-egip-
tene) Per-Neter("Locul de unde au venit gardie~ii")~iPer-Vr
("Locul de unde au venit Vechii"). Hieroglifele lor sunt foarte .
vechi.
Aceste altare aujucat un rol major in succesiunea faraoni-
lor. In timpul ritualurilor, conduse de preotii Shem, incoronarea
noului rege ~i admiterea sa in "Locul gardienilor" din Heliopolis
coincidea cu plecarea spiritului regelui decedat, prin u~aestica
falsa, catre "Locul de unde au venit Vechii".
$i Heliopolisul era localizat tot in vecinatatea paralelei de
treizeci de grade, pe cat permitea delta Nih,llui.
Cand a urmat a treia RegiUne,cea din Valea Indului, cen-
trul secular a fost pc tarmurile Oc~anului Indian. Insa centrul
sacru a fost ta'sute de mile spre nord -la Harappa - chiar pe pa-
ralela de treizeci de grade.
Imperativul paralelei de treizeci de grade se pare ca a
continuat in mileniile care au urmat. Pe la 600 i.Ch., regele per-
san a ridicat un ora~"stant pentru toate popoarele". Locul ales
pentru constructie era unul pustiu ~inelocuit. Acolo, in mijlocul
pustietatii, a fost ridicatA0 imensa platformii. Pe ea au fost cla-
dite palate ~i temple cu multe altare - toate onorandu-i pe zeii
..1:- ~1~"..1 ~ : ~ ft:'.n I,/;I \ n ,,;; on nnmit nr<l<1nl PD"~Dn,..J;~
("Ora~ul per~ilor"). Nimeni nu locuia acolo. Era numai pentru
siirbiitorirea anului nou, in ziua echinoctiului de primiivara.
Atunci regele ~i suita veneau ~colo. $i el era localizat langa pa-
ralelade 30. .
Nimeninu ~tiecanda fost fondatLhasainTibet - ora~ul
sacru al budhismului. Dar este adevarat ca Lhasa - ca ~i Eridu,
Heliopolis, Harappa ~i Persepolis - se afla pe... ati ghicit, para-
lelade 30(Fig. 162).
1repte spre cer / ~51
'I;
..
.
':j
Fig. 161
,~.
A. GIZ8.HeliopoUs
B.Eridu
C . Persepolls
D . Hereppa
E. lhe88
"
Perelele 30- E
Fig. 162
Importanta acestei paralele dateazii din zilele Coridortdui
de aterizare, cand miisuriitoriidivini au determinat situarea pira-
. midelor de la Gizeh tot pe aceastA paralelii. Ar fi renuntat atunci
"zeii" la aceasta paralela cand a fost vorba de cea mai importan-
ta constructie a lor, spatioportul?
~._~
352/ Zecharia Sitchin
-----------
Fig. 163
Aici este moment'ul sa cautam un ultim indiciu al enigmei
din Giza ramasa neabordata"7"Sfinxul. Corpul sau este de leu
culcat, caput de om, purtind insemne regale (Fig. 163). Cand ~i
-'--- -""1
.
--
~
--- j. - I. . !
-, .. - .. - .-
I
I
I
j'
Fig. 164
Treptespre cer / 353
', l ~
de catre cine a fost ridicat? ~i de ce este unde este, singur, ~i nu
altundeva? A cui imagine 0 poarm? Care este rostul siu?
. intrebarile sunt multe; raspunsurilemai pufine. par un lucm
este sigur:privirea sa este apntitd de-a /ungu/ para/e/ei de 30.
Acest aliniament precis ~i privirea indreptata spre est de-a
lungul paralelei au fost subliniate in antichitate de 0 serle de
structuri care se intindeau in fata Sfinxuluispre est (Fig. 164).
Cand Napoleon ~i oamenii sai au ajuns in Egipt in secolul
optsprezece, numai capul ~i umerii ii ie~eaudin nisipul de~ertu-
lui. tn .aceasta stare a fost cunoscut ~i reprezentat in cea mai
mare parte a.secolului care a unnat:A..fost nevoie de sapaturi
repetate pentru a scoate la iveala marimea sa colosala (240 de pi-
cioare lungime, 65 de picioare inaltime) ~i fonna, pentru a con-
finna ce scrisesera istoricii antici: ca era 0 sculpmra dintr-~ sin-
gum bucata, .acuta direct din stanca de cine.~tie ceouria~.
Capitanul Caviglia, eel indepartat de Vyse, a fost eel care a scos
la iveala cea mai mare parte a corpului sau, precum ~i templele, .
sanctuarele, altarele ~i stelele care au fost rldicate in fata lui.
C~tind zona din fata sfinxului, Caviglia a descoperit 0
platfonna care se intindea de ambele parti ale sfinxului ~i mer-
gea spre est. Sapand cca. 0 suta de picioare in aceasmdirecfie;<a
descoperit 0 scam spectaculoasa cu treizeci de trepte, in capatul
careia se afla 0 terasa ~i minele a ceva ce semana a amvon. La
capatol estic al terasei, cca. patruzeci de' picioare, unna ~ aIta
I
.I
or
1
'y".
Ii ,I
.
Fig. 165
-
354 I Zecharia Sitchin
~--
scara de treizeci de trepte. Ele se ridicau la atela~i nivel cu capul
sfinxului.
Acolo era ridicata 0 structura al carui principal scop era sa
. poarte doua coloane (Fig. 165), situate astfel incat privirea Sfin-
xuluisatreacaexact printreele. . .
Arheologii considera ca ruinele sunt din vremea romanilor.
Oar, ~a cum am vamt la Baalbeck, romanii doar aU.infrumuse-
tat monumente ce datau din ere anterioare. Se cunoa~teacumca
grecii ~i romanii au continuat trarlitiile faraonilor, venind sa
omagieze Sfmxul, lasiindin uima lor inscriptii. Ei afirma credin-
ta, continuata ~iin vremea arabilor, ca Sfinxul era opera.zeilor
in~i~i. Era considerat ca proor()cind 0 era viitoare de pace. 0
inscriptie a cunoscutului imparat N~ro il nume~te,,Armachis,
Supraveg!1etorul ~iSalvatorul". .
Fiinddi Marele Sfinx a fost construit pe drumulcare duce
',spre a doua-piramida, speciali~tii au conside~t ca a fost con-
struit tot de Chefra ~i ca poarta chipul acestuia. Ideea a fost
preluata de toate lucranle de gen, de~i inca din 1904 E.A. Wallis ..
Budge, la vremea respectiva responsabil cu departamentul egip:--.
teano-asirian de la British Museum, a aratat tara echivoc (The
Gods oj the Egyptians) ca aceasta statuie "era deja finalizata in
zilele lui Kba-f~ra,sau Kbefren. Probabil ca fusese realizata cu
mult timp in urma, datiinddin perioada arhaica".
A~a cum arata stelaamintitamai devreme, Sfinxul se afla
aco~o~i in zilele lui Kbufu, predecesorullui Khefren. La tel ca
. ~ ... 41 _~,T't c._ __ I J:!! ___ ~_..J__:::: _':...:
_ata.--tA.-- --r- --7"'- --: --
pului dinjurul Sfinxului. Din acest lucru se poate deduce ca este
un monument deja vechi In vre~ea sa. Cealt faraon a construit,
atunci, Sfinxul ~i ~i-aimpus imagines:in aceasta statuie?
Raspunsul este ca nu este imaginea.nid unui' faraon, ci a
unui zeu ~i,dupa toate probabilitatile, zeii; nu faraonii, I-aucon-
struit. -. .
Intr-adevar,numai ignoriindinscriptiileantice sepoate con-
sidera altfel. 0 inscriptie romana, ce n.ume~teSfinxul "Calauza
.
.
Trepte spre cer I 355
divina",afirmaca.~,fo~ ta nemuritoareesteoperazeilor".Un
poem' grec 3;firmii:
Chipul tau maret.
Zeii Ii I-au jaurit. ..
Vecinpiramidelor te-au pus...
Monarhceresccu degetece... .
Divina calauza din Tara lui Egipt.
. In stela_ sa, Khufunumea Sfinxul"pazitorul1uiAeter, ce
paze~te viinturile cu privirea sa". Era in mod elar vorba de
imaginea unui zeu:
. Acest chip d,ezeu
Va ramiine in eiernitate.
Mereu (:uJata lui.
Spre riisarit indreptata.
~.
In inscriptia sa, Kbufu mentloneaza ca un sicomor batran ce
se afla liinga statuie a (ost dariimat "ciind zeul Cerului a coborat
in tara lui Hor-em-Akhet', ,,zeul-~oim al onzontului". Acesta
este cel mai frecvent nume al S~ului in inscrippile faraonilor,
celelalte epitete fiind Ruti ("leul") ~iHul (probabil "ve~nicul").
tn secolul nouasprezece au avut lac numeroase excavatii,
bazate pe legellde populare arabe care sustineau existenta. sub
sau in.camerele aflate in interiorul sau a'unei comon. Caviglia,
~!':~r.nm'~m v:i:7.1It. veni!'\ein zona niiamidelor in cautarea unei
"camere ascunse". Dupa ce a e~uat in piramide, s-a apucat s-o
caute in Sfinx.~i Perring a tacut o' insercare, tail}d cu focta 0
gaura adiincain spatele Sfinxului. .
Chiar ~i cercetatori mai respons.a~ili, c~ ar. fi Auguste
-Mariette in 1853, sustin existenta unor tamere in ititenor. Ipo-
teza a fost intanta de insemnatea istoricului roman Pliniu care
spunea ca Snnxul contine ,,mormiintul unui faraon pe nume
Harmakhis".~i de faptul.ca multe reprezentarl intati~eaza Sfin-
..I
356 / Zecharia Sitchin
'\,
xul pe 0 structura de piatIi. Cercetatorii au presupus ca dadi sta-
tuia ins~i, a putut fi acoperita de nisipurile de~ertului, la fel ar fi
putut fi ~i structura pe care acesta este a~ezat.
Cele mai vechi inscrippi par a'sugera di in~-adevar a existat
nu una, ci doua incinte sub Sfinx - in ele inrindu,.se probabil prln-
tr-o ~a secreta. Un iinn din dinastia a optsprezecea dezvaIuie ca
cele doua incaperi de sub Sfinx serveau ca centro de comunicatii!
Zeul Amen, spune inscrippa, asumandu-~i functia de Hor-
Akhti, a primit "soot in inima lui, porunci pe buze... ciind intra in
cele doua pe~teri care sunt sub picioarele lui (Sfinxului)." Apoi,
Un mesaj trimite,ceru/,
.La He/iopolis este auzit,
~i este repetat /a Memphis de Fala pnstitii.
Estefacut cu scrisu//ui Toth, ' ,
vorbind despre ora~u//ui Amen (Teba)...
Fig. 166
.~ _I .
TrJ!P..tespre er / 357
Din Teba sosqte riispunsu/.
Porunca se dii... mesaju/ e trimis..
Zeii se supun poruncii.
In zilele faraonilor se credea ca, de~i e construit din piatra,
'Sfinxul putea vorbi Ijiauzi.lntr-o inscriptielunga pe Qstela (Fig.
166) ridicata de Thothmes IV (Iii inchinata emblemei Discului
inaripat), regele spune cii Sfinxul i-a vorbit ~ii-a preiis 0 domnie
lunga Ijiimbel!juga~ numai dacii va indepiirta nisipul ce it aco-
perea. intr-o zi, pe dnd se afla la viinatoare, el a ajuns "pe
drumul divin al zeilor" care ducea din Heliopolis la Gizeh. Obo-
sit, s~a3IjCzatsa se odihDeascii la umbra Sfinxului. Loeu1 se numea
"Minunatull()c al ;neeputurilor timpu/ui u. In somn, "mareata
statuie a Creatorwui" (Sfinxul) a inceput sa-i vorbeasca: ,;Sunt
striimo!ju1tau Hor-em-Akhet, cel care I-a rncut pe Ra-Aten."
Multe ;,Tiblite ale urechii" ~i reprezentiri ale Porumbeilor
gemeni - si,mbolasociat cu oracolele - au fost descoperite, in
templele din jurol Sfinxului. ~i ele 'atesta ideea ca Sfinxul putea
, translnitemesajeledivine.Cu toate ca eforturilede a sapa sub
Sfiilx nu au dat rezultate, nu se poate exclude posibilitatea exis-
tentei camerelor in care zen intrau "cu poruncile pe buze".
. Este clar din multe texte funerare ca S,finxulera considerat
"caIiuza divini" care it condueea pe decedat de la "ieri" spre
,,miiine". Inscrippile de pe eO!jciuge,menite sa-l ajute p~ cel
mort in cii1itoriade-a lungul "Caii u~ilor ascunse", indica faptul
ca ea incepea de 1a Sfinx. Invocand Sfrnxul, Vrajile sustin ca
,.., '1 ~ t__~ a._ c't~___u1 ..1 1-1... x" ~x1::...""'-:....
.,.,--- :.~.:._- C -_: " . ...
incepea ciind hor Akhet - Sfinxul- poruncea "Treci!... Desenele
din Cartea eelor douii em, ce ilustreazacalatoria, arata ea de la
punctul de_plecare de 1aGizeh existaudoua drumuri spre Duat.
in calitate decaIauza divina, Sfinxul este deseori reprezen-
tat conduciind Barca celesta de la "ieri la maine". In acest rol era
asociat en zeul ascuns at TiIfunului subteran. Astfel, sa ne rea-
mintim (Fig. 19), este reprezentat simbolic flancand camera er-
metica a zeului Seker din Duat. .
358/ Zecharia Sitchin
~
.. Textele piramidelor ~i Cartea ~ortilor se refera la Sfinx ca
la "Marelezeucare deschidepoqile P~tului" -0 ftaza ce poa-
te sugera ca Sfinxul de la Gizeh, care "deschidea drumul" avea.
un "gearnan" in apropierea Scmi spre.cer, care "deschidea por-
tile Pamantului". Aceasta posibilitate poate fi singura explicatie
(in absenta altora) a unei vechi reprezentari a ~alatoriei faraonu-
lui catre Viata de apoi (Fig. 167).Incepe cu un Horus culcat, pri-
vind catre Tara Curmalilor unde se afta un vas ciudat ~i0 struc-
turAce seamanacu ortografiereasumerianaa-numeluilui EN.LIL
(vezi fig. 52). Un zeu intfunpinandu-lpe faraon, mai apar un Taur
~i 0 Pasare a Nemuririi, urmate de ni~tefortificatii ~iun grup de
simboluri. La final, simbolul pentru "loc" apare intre semn~
. pentru Scara spre cer ~i un Sfinx ce prive~te in direclia opusa!
o stela ridicata de ~a-Ra-Emheb, care a coordonat restau-
rarile Sfinxului, contine semnificativeversuri inchinate acestuia.
Simetria cu psalmii biblici este uimitoare. Inscriptiile mentio-
neaza intinderea unor corzi "pentru plan", facerea unor "lucruri
secrete" in tarfunul subteran. Vorbescde "traversarea cerurilor"
intr-o Barca cereasca ~i despre un "loc protejat" in "de~ertul di-
vin". Folose~techiar ~i tennemil ShetUa pentru a numi "Lo.cul
Numelor Ascunse" in De~ertuldivin:
Slavii lie, Rege al Zeilor;
. Aten, Creatorul
Fig. 167
Irepte sp~_ cer / 359
-'(
Tu intinzi corzile pentru plan,
tuai JOcut-pamantul...
Thfaci lucruri secrete in Lumea Subterana.. .
Pamantul este sub carmuirea ta,
Tu ai JOcut cerul cu iniil1imile sale...
Tu ai construit pentru tine un loc protejat
in De~ertul Divin,. cu numele ascunse.
Teridiciziuaimpotrivalor... .
Te ridici minunat...
Th traversezi cerurile cu un vant bun...
Tu traversezi cu barca cerurile...
Cerul se bucura,
Pamantul canta de bucurie.
Oamenii lui Ra se roaga infiecare zi,
El iese triumJOtor.
~
Pentru proorocii evrei, Sheti - Culoarul cen.tral de zbor ce
trece prin lerusalim- era Culoarul Siant, directia in care trebuia
privit:"Fiindcade acoloveneaDomnulde pe lIlunteleSinai." .
Dar pentruegipteniShetUaera "Loculnumelorascunse".
Era"De~ertulDivin"- care este exact sensultennenuluibiblic
de De~ertulKadesh". ~i, confonn inscriptiilor,"corzile" se intin-.
deau de la Sfinx. Acolo, Paraemheb il vAzusepe regele zeilor
ridicandu-sefa cer. Cuviritelesunt aproape identice cu cele ale lui
Gilgarnesh'la sosirea pe muntele Mashu, "unde in fiecare zi se
ridica Shem-urile,ce pleaca ~ivin... Sharnashurea ~i coboara".
~-- r 1 :--~~~:~.. T " 1..I nl<irii rp.i ~:lre trebuia sa aiun-
ga acolo erau calauziti de Sfinx, fiindca privirea lui era spre est,
exact de-a lungul paralelei de treizeci de grade.
La intersectia celor doui lioli - lioia lerusalimului ,i
paralela de treizeci de grade - se aflau PorfileCer~lui: Spa-
tioportul zeifor. .
Intersectia se aft! in Campia central! a Sinaiului. A~acum
este reprezentat Duat in Cartea Mortilor, este intr-adevar 0 cam-
pie ovata, inconjurata de munti. Este 0 vale vasta, ai carei munti
360/ Zecharia Sitchin
inconjuratori sunt separati de ~apte trecitori - ~ cum este
descris in Cartea /ui Enoh. 0 campie plana, ale carei caracteris-
tici naturale reprezentau.opozitie ideala penbu aterizare.
Nippur, am aratat (vezi Fig. 22),.era punctul focal al unor
cercuri concentrice, aflat la distante egale de celelalre centre.
Acela~i lucru, nu fu-a uimire constatam, este valabil ~i,penbu .
lerusalim (Fig. 168): .
. Spafioportu/ (SP) # Locu/ de aterizare de /a Baa/-
beck (BK) se ajla in perimetru/ unui cere interior,for-
mand 0 serie de insta/alii vita/eajlate echidistant de Cen-
tru/ de control de /a lerusa/im (JM); .
. Punctu/ geodezic a/ Umm Shumar (US) ~i He/io-
polisu! (HL) se ajIa in perimetru/ cercu/ui exterior, mar-
cand tot 0 pereche echidistanta de Ierusalim.
Complemnd harta, reteaua conceputii de anunnaki ni se
dezvaluie clar in fata' ochilor ~i suntem fasciDati.de precizia,
simplitatea ~igeniala combinatie dintre geoDietriade bazi ~iele-
mentele naturale:
. Linia Baalbeck-Sf Katarina ~i lima Ierusa/im-He-'
/iopo/is se intersecteaza /a un unghi de 45; Cu/oaru/
centra/de zbor bisecteaza acest unghi cu precizie 22.5.
Coridoru/ de zbor esteprecis /ajumatatea acestui uhghi .
(11,25); .
. JpUI'UpUf IUI, .>UUUJ JU J"J~' ..~..., ...WOO ...~..., .....
zbor # para/e/a de treizeci de grade, era echidistant fala
de He/iopo/is ~i UmmShumar. .
Sa fie numai un acciderit geografic faptul cli Delphi (DL)
era echidistant fata de Centrul de control de la Iertlsalim,ifati
de Spatioport? Simpla coincidenti cli latUneaunghiulari a co-
ridorului de zbor era de 1l,25? Ca un alt coridor de zOOrde
11,25 lega Delphi de Baalbeck?
'1/
."
'.~..
-:F
.~ ;'
d~1
...
Trepte spre cer / 361
"I
. Centrul de Control al Misiunii
o SliatH>port
rr.:~
Fig. J68
Simplicoincidentimptulca'liniilecareleagaDelphideleru- .
salim ~ioaza de la Siwa (SW) - centrol oracolului lui Amon la care
fi:-~orlihit A1p.x~nrlm ~ ~ilmPii- fonnea7.3. un un~hi de 45? .
Erau celelalte centre sacre ~i sedii ale oracolelor. egiptene
~ezate dupi voinp regilor ~i capriciile Vaii Nilului, sau erau
aliniateCOnfOIlD grileinefilimilor? .
intr-adevir, dacli analizimaceste centre, putem acoperi
~or barta Pim3ntului. Nu de acest lucru voia sa profite Baal.
ciind ~i~astabilitla Baalbeck un centro 'ilegal?Fiindca scopul
s8Uera de a cOm1,U1ica ~i domina nu doar tinuturile invecinate, ci .
intregul PamanL
,
362 / Zecharia Sitchin
~--~---
Acest lucruera cunoscut~i de Zeulbiblic; fiindcaatunci
cand lov i-a cernt sa-i dezvaluieminunilePiimantuluii-a ras-
punsla intrebiirip~n intrebiiri:
Te intreb pe tine ~i tu sa-mi raspunzi,
Unde te aflai cand amficut Pa11iantul?
Spune, daca ai ~tiinla,
Cine a mllsurat Pamantul ca sa se cunoaSca?
Cine I-a cantarit?
Cine i-a ridicat inllllimile? ,
Cinea pus pietrele aela col/UrilePamantului? ,
Acest lucru. raspunde Yahweh insu#, au fost fiJcute
Cand stele diminepi se bucurau
$i toli fiii lui Dumnezeu cantau de bucurie. -
Ornul,_ a~a cum am vazut,nu avusese nirnic de-a face cu
asta. Baalbeck, Piramidele, spatioportul, toate erau numai pentru
zel.
, Dar ornul, neincetand sa cau~eNernurirea, nu a incetat sa
urmeze privirea Sfinxului.
Fig. 169
. 'I"
;f
,;\<
... };
r:.
;,
~ .~.-.
SURSE
Pe langii lucriirile mentionate special in text, unn.iitoar~le lucriiri au
servit ca documentatie pentm aceastii ~e:
STUDII ~I ARTICOLEDIN PUBLICATIlLE URMATOARE
Agyptologische Forschungen (Hamburg, New York)
DerAlteOrient(Leipzig) , -
American Journal of Archeology (Concord, N.H.)
Americanjournal of Semitic Languages and Literature (Chicago)
American Philosophical SQciety. Memoirs (philadelphia)
Analecta Orientalia (Roma) ,
Annales du Musee Guimet (Paris) ,
Annales du Service des Antiquites de rEgypte (Cairo) .
Annual of American'Schools of Oriental Research (NewHaven)
Annual of the PalestineExploration Fund (Londra) ,
Antiquity (Cambridge)
Archae.ologia(Londra)
Archivfiir Kreilschrififorschung(Berlin)
Archivfii Orientforschung (Berlin)
, Archiv Orie"talni (praga) , "
TheAssyrianDictiorimyof the-OrientalInstitute. Universityof Chicago(Chicago)
Assyriologische Bibliothek (Leipzig) - , .
Assyriological Studies oj the OrientalInstitute. Universityof Chicago (Chicago)
Babylonica (paris)
Bei/rage zur Aegyptischen Bauforschung und Altertumskunde (Cairo)
Beitrage zur Assyriologie und semitischen Sprachwissehschafl (Leipzig)
Biblical Archaeological review(Washington) . .
Bibliotheca Orientalis (Leiden)
British School of Archaeolol!Vand El!VDtianre.~earr.h. Ar.r"~nf P"hlirnli,.".
(Londra) , , '
Bulletin de /'institutfrancais ifarcheologie oreintale (Cairo)
Bulletin of the American School of Oriental research(Newhaven)
Cuneiform Textsfrom babylonian Tabletsin the British Museum (Londra)
Deutsche Orient-Gesellschaft. Mitteilungen (B~rlin) .
Deutsche Orient-Gesellschaft.Sendschriften (Berlin)
Egypt Exploration Fund. memoirs (Londra)
Ex Oriente Lux (Leipzig)
France: Delegation enperse. memoires (Paris)
i
.i
~..
364 / Zecharia Sitchin
France: Mission Archeologique de Perse, memoira ~s)
Harvard Semitic Series (Cambridge, Mass.)
Hispanic American Historical Review (Durbam, N.C.)
Iraq (Londra)
Imperial andAsiatic QuaterlyReview (Londra)
Institut Franfais d'Archeologie Orientale, Bibliotheque d'Etude (Cairo)
Institut Franfais d'Archeologie Orientale, Memoira (Cairo)
Israel Exploration Society, Journal (IerusaJim)
Jewish PalestineExploration Society, Bulletin (Ierusalim)
Journal of the American oriental society (NewHaven)
Journal of Biblical Literature and Exegesis (philadelpbia)
Journal of CuneiformStudies (NewHaven and Cambridge, Mass)
Journal of Egyptian Archaeology (Londra) .
Journal of Jewish Studies (Oxford).
Journal of Near Eastern Studies (Chicago)'
Journal of the Palestine Orientai Society QerusaJim)
Journal of the Royal Asiatic Society (Londra)
Journal of Sacred Literature and Biblical,Record(Londra)
Journal of the Society of Oriental Resf!Qrch(Cicago)
Kaiserlich Deutschen Archaelogischen Institut, JaIrrbuch(Berlin)
Konigliche Akademie der WlSsenschaftenzu Berlin. Ablumdlungen (Berlin)
Leipziger Semitische Studien (Leipzig)
Mitteilungen der altorientalischen Gesellschaft (Leipzig) ,
Mitteilungen des deutschen Instituts fiir iigyptiSche Alerums~de in &i1O
(Augsburg ~i Berlin)
Mitteilungen des Institutsfiir Orientforschung(Berlin)
Orientalia (Roma) ,
Orientalistiche Literaturzeitung (Leipzig)
Palestine Exploration Quaterly (Londra)
Preussischen Akademie der Wiessenschaften.Abhandlungen,(Berlin) ,
Proceedings of the Society of Biblical Archaeology (Londra)
Qadmoniot:Quaterly for the AntiquitieS of Ertz-Israel anti Bible Lands
(Ierusalim)
n._ ." . ,.J'"". .
.. r 0.- -- - ...--"'-"'-0- -b.TI' ....
assyriennes (Paris)
Revue Archeologique (Paris)
Revue d'Assyriologie et d,'archeologie orientale (Paris)
Revue Biblique (Paris) .
Sphinx (Leipzig)
Studia Orientalia (Helsinki)
Studies in Ancient Oriental Civilizations (Chicago)
Syria (Paris)
Tarbi;: (Ierusalim)
.,
"
'!i'.
,.r
"
,'to
1
{.,,'
"
\1
.,
',' ,..{
Treptespre cer / 365
.
Tel Aviv, Journal of the Tel Aviv University Institute ofA~eology (Tel-Aviv)
1hmsaclions of the Society of Biblical Archaeology (Londra)
Unterschungen zur Gesischte und Aterumslcunde Aegyptiens (Leipzig)
Urlcunden dos iigyplischen Altertums (LCipzig)
Vorderasiotisch-Aegyptischen Gesellschaft, Mitteilungen (Leipzig)
Vorderasiotische Bibliothek ~ipzig)
Die Welt des Orients (Gottingen)
Wiesenschaftliche Veroffentlichungen der Deutschen Orient-Gesellschaft
(Berlin ~i Leipzig)
, YaleOrientalSeries.babylonionTexts(NewHaven)
Yerusalyim. Jouf7}Ol of the Jewish Palestine Exploration Society (IerusaJim) ,
Zeitschriftfiir iigyptischeSprache und Altertumslcunde(Berlin) ,
Zeitschriftfiir die altentestamenlliche W'lSsenschaft(Berlin ,i Giessen)
Zeitschriftfiir AsSyriologieund verwandte Gebiete (Leipzig)
Zeitschrift der Detsche morgenliindische Gesselshaft (Leipzig)
Zeitschrift der detschen Palaeslina-Vereins(Leipzig).
Zeitschriftfiir Keilschriforschungund verwandte Gebiete (Leipzig)
Zeit$chriftfiir die Kunde des Morgenlandes (Gottigen) ,
.1 OPERE INDIVIDUALE
Alouf, MM.: History of Baalbek (1922)
Amiet. P.: La GlyptiqueMesopotamienne Archaique (1961)
Antoniadi, E.M.: L "Astronomie Egyp.tienne (1934)
Avi-Yonah, M: Seftr Yerushalaim(1959) .
Babelon, E.: Les Rois de Syrie (1890)
~: Les Collections de Monnais Anciennes (1897)
~: 7raite des Monnais Greques et Romaines (1901-1910)
Bauer, H.: Die alphabetischen Keilschrifttexte von Ras Schamra (1936)
Borchard, L.: ~ie Entstehung der Pyramide (1928)
Bourguet. E.: Les ruines de Delphos (1914)
Buck, A. de: The Egyptian Coffin Text (1935-1961)
Budge, E.A.W.: TheAlexander Book in Ethiopia (1933)
~. "''':UP"''" ;) fie:!:,,": \ 1:1\10J
~: The Egyptian Heaven and Hell (1906)
'-: Egyption magic (1899), .
~: The Gods of the Egyptians (1904)
~: TheHyslory of Alexander the Gretll (1989)
~: The Life and Exploits of Alexander the Great (1896)
~: Osiris and the Egyptian Resurrection (1911)
Budge, E.A.W.: and King, L.W.:Annals of the Kings of Assyria (1902)
Capart. J.:Recueil de Monuments Egyptiens (1902)
.-: Thebes(1926)
- - .---
.
366'/ Zecharia Sitchin
-~.'-~_.
Cassuto, M.D.: Ha'Elah Anath (1951)
-: Penish al SeferShemoth (1951)
Contenau, G: L 'Epopee de Gilgamesh (1939)
Davis, Ch.H.S.: The Egyptian Book of the Dead (1894)
Delaporte, L: Catalogue des Cylintires Orientaux (1910) ,
Delitzsch, F.: Wo Lag Das Paradisese? (1881)
Dussaud, R: Notes de Mythologie Syrlenne (1905)
-: Les Decouvertes de Ras Shamra (Ugarlt) et l'Ancien Testament (1937)
Ebeling, E.: Realixikon der Assyriologie (1928-1932)
Eckenstein, L.: A History of Sinai (1921)
Emery, W.B.: Excavations at Saqqara (1949-1958)
Erman, A: A Handbook of Egyptian Religion (1907)
-: Aegypten und Aegyptisches Leben im Altertum (1923)
-: The Literature of the Ancient Egyptians (1927)
Falkenstein, A: Literarische Keilschrifttexte aus Uruk (1931)
Faulkner, R.O.: The Ancient Egyptian Coffin Texts (1973)
-: The Ancient Egyptian Pyramid Texts (1969)
Frankfort, H.: Die Akropolos van Baalbek (1892)
Friedlander, I.: Die Chadirlegende und der Alexanderroman (1913)
Gaster, Th.H.: Myth. Legend and Custom in the Old Testament (1969)
Gauthier, H.: Dictionnaire des Noms Geographique (1925)'
Ginsberg, L: Kitbe Ugarit (1936)
-: The Legend of the Jewes (1954)
-: The Ras Shamra Mythological Texts (1,958)
Gordon, C.H:: The Loves and wars of Baal and Anat (1943)
-: Ugaritic Ha,..dbook (1947)
-: Ugaritic Literature (1949)
Gray, J,: The Canaanites (1965)
Gressmann, E.: Altorientalische texte zum Alten testament (1926)
Grinsell, L.v.: Egyptian Pyramids (1947)
Heidel, Am: The Gilgamesh Epic and Old Tetament Paralells (1946)
Hooke, S.H.: Middle Eastern Mythologie (1963)
Hrozny, 8.: Hethitische Keilscrifttexts aus BoghazlWy (1919)
- -. 0 ' o._.._ ., ,. ___ J 1:" /1nnn\
, 1 ...:- '" ., ..
-: Das Gilgamesh-Epos in der Weltliteratur(1906, 1928)
Jequier, G.: Le livre de ce qu'ilya dans I'Hades (1894).,
. Kazis, U..: The Book ofGests of Alexander of Macedon (1962)
Kees, H.: Aegyptische Kunsts (1926)
Kenyon,K.M.:Jerusalem(1967) . .
Kraeling, E.G. (Ed): Historical Atlas of the Holy Land (1959)
Kramer, S.N.: Gilgameshand the Huluppy 1ree (1938)
-: Sumerian Mythology (1944)
Landon, S.: Hystorical and Religious Texts(1914)
.~;
. Trep!!!..!p.':~-E~r{}~?
-: The Epic ofGilgamesh (1917)
Leonard, W.E,:'Gi/~amesh (19]7)
Lefebure, M.E.: Les Hypogees Royaux de Thebes (1882)
Lepsius, K.R.: Auswahl der wichtigsten Ur/cundendes Aegyptischen Atertwns (1842)
-: Konigsbuch der Alten Aegypter (1858)
Lesko, L.H.:TheAncient Egyptian Book of the 1Woo Ways (1972)
Lipschitz, 0.: Sinal (1978)
LuckenbiIJ, D.D.: Ancient Records of Assyria and Babylonia (]926-] 927)
Meissner, 8.: Alexander und Gi/gamesh (1894)
Mercer, S.A.8.: Horus, Royal God of Egypt (1942)
Meshel, Z.: Derom Sinai (1976)
Montet, P. Eternal Egypt (] 969)
Montgomery, J.A. and Harris, RS.: The Ras Shmaia Mythological Texts (1935)
Miiller, c.: Pseudokallisthenes (1846) .
Naville, H.E.: Das aegyptltsche Todtenbuch (1886), ,
Noldeke, Th.: Beitriige zur Geschichte des Alexanderrpmans (1890)
Noth, M.: Geschichte Israels (1956)
-: Exodus (1962).
Obennann, J.: Ugaritic Mithology (1948)
Oppeheim, A.L.: Mesopotamian Mythology (]948)
Perlman M, ~i Kollek, T.: Yerushalayim (1968)
Perring, J.E.: The Pyramids of Gizeh fivm Actual Survey and Measurement (1839)
Petrie, W.M.E: The Royal Tombs of the FirSt Dynasty (1900)
Poebel, A.: Sumerischen Studien (]921) ,
.Porter, B. and Moss, R.L.p.: Topographical Bibliography of Ancient Egypt (1951)
Pritchard, James b: Ancient Near Eastern Texts Relating to the Old Testa"!ent
. (J 969)
Puchstein, 0.: Fufhrer durch die Ruinen von Baalbek (1905)
-: Guide to Baalbek (1906)
Puchstein, O. and Lupke, Th. von.: Baalbek(]91O)
Rawlinson, H.C.: 'The cuneiform Inscriptions of Western Asia (186] _] 884)
Reisner, G:A.: Mycerinus. The Temple of the 3rd Pyramid at Gizeh (1931)
Ringgren: Israelitische Religion (1963)
Rothenberg, B and Asharoni. Y: r;nd',~ Wi/AprnD.. (l0#;1\
Kouge, E. de: Recherches sur Ie monuments qu 'on peut altribuer aux six pre- .
mieres dynasties de Manethon (1866)
~chott, A.: Das Gilgamesh-Epos (1934).
Schrader, E. (Ed.): Keilinscriftliche Bibliothek (1899-1900)
Soden, W. von: Sumerischen und Akkadische Hymnen und Gebiete (1953)
Smyth, C.P.: Lift and Work at the Great Pyramid (1867)
Thompson, RC.: The Epic ofGilgamesh (1930)
Ungnad, A.: Die Religion der Babylonier lind Assyrer (] 921)
--: Das Gilgamesh Epos (1923)
I
I
I
I
I
./
"
I'
"
i
i
'
'I:
~~
.
,
"
368I Zec~aria Sitchin
-: Gilgamesh<Epos;undOdys~ee~23)" ,
Ungnad~, ana qt'esstnam1.H.: Dos Gilgamesh-Epos.(191:9)
Vandler,J:: Mcint!eJd'Arthio.log{eEgyjJliel/fle (19~2)'
Yltolleaud;Ch.:.Ladiesse 'Anat.(193&) ..' ",
-,: La UgeruJephenicienne de 'Danel (1936)1
Volney, C.F.: 'J}-avels'Jrough Syria, (787),. 1 .
..Wainwright, G.p".:TheSfyRelig;oPlIiiiAncient. Egypt(1938)
W~idner;E:F.:Keilscriftie:iteaf!SBog/toZkoy(196t), I .,
Wiegand, Th.:Baalbek(1921-1925). , ~. "
Wol.oohijan, ~M.:The RO\md~e of Illexdnder. *Gn!Ot 'by ,P~eudo-(Allis"",
, thenes (1969) , " ".
Zimmem, II: Sum!'lersche Kultliedet:, (1913). /'
f ;,.
,~:;.~
" ,
J "
~ , .\
,~
, ......
~
t"" ;;1
'.(
~~ .
1\'"
.,
..P
-.., 'M:,
;..j,"
"
1.1
.
-.. .._~ ' ~ .--';";"" ;. .,.
..~~,
~
,~
,