MANUAL DE POE ICA

PENTFU
-411/j-"/-
',"C011LELE ROM TI

REIIPLF, I\ 1:17,E LITIERE, NOTITE ISTORICE .

ADUNATE SI RINDUITE

DE

GIIEORGIIE ADAMESCU
PROFESOR LA GININAZIUL §INCAI".

s.
----xx=§=xx---

BUCURESCI
DEPOSE:. GENERAL .TIPGGRAPIA
,Libraria LA BISERICA ALBA E P 0 C A"
85 CALEA VICTDRIEI- 85 STR. CLEMENTEI 3
1S9.
www.dacoromanica.ro
 PREF A T A

De -3ci avem in literatura noastra didacticci vre-o

cite-va monuale de poetics pentru jcoalele secundare,am
incercat totiqt a face o noud lucrare nu stirs dacd pot
o lucrare nouclpe care o prqent onoratilor miei
colegt. Rird vre-o pretensiune de originalitate, am coutat
sd adun ce mi s'a pdrut potrivit pentru elevit Sri ele-
ode noastre, died o redactiune cit s'a putut mai in-
feleasci diverselor principii pe cart le-am aflat in aatorit
consultatt.
Iatd in scull plait/ ce am urmat si justificarea lui.
Pentru a satisface cerinta programer oficiale, am in-
ceput printr'o introducere, in care ..am tractat cite-va
chestiuni din esteticd mat necesare pentru studiul poeticet.
Tartea II o formea.zci versificatiunea, in care am dai
toad nomenciatura si regulele obictnuite, dar structura,
versalut romin am explicat-o intr'un Mod cu total deo-
sebit, mat le.znicioscredpentra icolart.
Partra III este studiul propriei .'zis al poeticei: ge-
le poetise.
www.dacoromanica.ro
IV

Am cdutat aci a lace din manualul ailed si tractat

teoretic ,s-i antologie. Net cred ca sistemul urmat
pinch aci la not de a avea icolariT aceimi carte de
citire pentru toate clasele este bun, cad profesorul nu
afla exemplele necesare pentru explicdrile sale. Carole
speciale de antologie ca auxiliar al poeticel au numat
poe.zif romingti (unit siiigurd are doud -tret exemple
streine) si este imposibil a vorbi de toate speciile poe-
tice mdrgininda-te la literatura noastrd. Apot e cert cd-
ministerul insu§t in alcdtuirea programer a avut in v-
dere ca lanoline de poetica,si retoricd sd fie un curs
pe scurt de literatura generals. Ain inceput fie-
care gen cit exemple sad revimate ; apot am tractat
reguiele cart se pot explica prin exemplele ce canoe-13de
jcolarul. Dupa aceea am pies cite-va analke literare
uncle ca model ca dupd ele set litcreze ,scolarul analkele
ce i se vor da, allele bump' literare de insele din scrii-
tort important! din a cdror citire se pot trage inseme-
nate foloase, depriikinclu-se incet, incet spiritul elevalitt
cif critica literard. La toate exemplele am pus note,
explicind termenif necunoscity jeolarulut (pentru a nu
pierde profesorul limp co explicarea, intrerupind citirea),
lucre ce am Prat gi in parlea teoreticd or! de cite or!
se pomeneoe un nume propriii set an =int tehnic ce
am socotit necunoscut pentrit feeler.
In fine studied fie-cdrat gen se termini co o no-
titd istoricd. Aci numat rar m'ain mdrginit la o simpld
in§irare de nume, de obiceig am preferit a vorbi despre
mar putint poet!, dar a vorbi mat mull despre et.

www.dacoromanica.ro
 V

Lucrarea se sfirielte cu un apendice bibliografic ca

sd se vazd pe deoparte toate kvoarele de cart m'am
servit; pe de alta cet cart ar voi sd urmdreascd mat
departe unele cestiuni sd aibd o indrumare 1). Spun
ici cd principals cdldtqd mt-a fost Poetica lut Hegel,
de ti n'am adoptat istoria genurilor ala cum o face el.
Cartea,va pdrea poate cam voluminoasd ; trebue insd
sd se lie seamd cd avem in acela§1 volum §i poe-
fiat p antologia. Cu chipul acesta scolarul va avea o
singard carte in loc de loud 2).

G. A.

www.dacoromanica.ro
 TABLA MATEERII

PARTEA I

INTRODUCERE IN STUDIUL POETICE.I

I. Necklet generate de catalog. Pat.
1. Estetioa. Frumosul. Plikerea estetie5 3
2. Frumosul, binele, adevitrul, utilul 7
3. Arta. Arta si stiinta 8
4. Frumosul si sublimul. Not despre citl-va termeni intrebuintatl
in caracterizarea impreslilor ce ne produo operele artistice 9
5. Artele 11
6. Poezia. Oonditiile poetulul 12
7. Poezia ql poetics. Importanta poeticel. Principalele tractate de
poetio5 15

II. Dizliunea poetic&

1. Principiul general al dictiuniT poetice 19
2. Regule generale 20
8. Epitete. Figurl. TranspozitiunT 27
4. Dictiunea poeticl romineascg 40

PARTEA II

VERSIFICATIUNEA
1. Varela ysi proza 51
Exempie de poezte in proz5 :
Descrierea grldinil Paradou de Emile Zola 53

www.dacoromanica.ro
VIII

Pao.
Dluartea armasuluT Dracea de Odobescu 54
Descrlerea BlirAganuldl de Odobescu 55
DescrIerea emit de Odobesou 58
Printre ruine de Volney 59
Dleditatiune de Volney 60
Ciutarea RominieI de Bglcescu 61
2. Yersificasiuneu preco-latind gi cea mode, na 61
3. ilfasurct 65
4. Elizinnea ai hiatul 66
5. Cezura 69
6. Inc3lcarea 71
7. Rima 72
8. License poetice 81
9. Ritmul versurilor rontinegtl 83
10. 1?itmul 2o istoria poeziel rominefti 91
11. Gruparea versurilor: Strofe. Versurf libere 94
12. Forme five de poezie 95
Exemple de acest fel de poeziY
Triolet de I. B. Hetrat 102
Sonet de Al. Sihleanu 102
Sonet de DI. Eminescu 103
Bonet de Al. Vlahutil 104
Lea deux corteges, sonet de Josephin Soulary 104
Sonetul lul Arvers 105
SantaCetate de Eliade Rldulescu 105
Gloss de Eminescu 106
Gazel de Cosbuc 109
Pantum de M. Dimitriadl 109
Versificatiunea poporan8 romineascli 110

PARTXA. III

GENIJRILE POETICE
Genuine poetice. Dezvoltarea for 119

GENIIL LIRIC
A. Exemple:
1. Psalm 103 in traducere liberg . 122
2. Psalm 103 tradus de Dosofteiu. 123

www.dacoromanica.ro
 IX

Pow,
3. Norul de Lucia Ackerman 125
4. Odd, in cinatea lul Hieron de Pinda 127
Z. El de Victor Hugo 132
Z. Oda la Mihain de Alexandri 136
7, Oda Osta9ilor romi, I de Alexandri 137
8. Le Schiller de ifeliade 138-
9. Compiinta de V. Rage 140
10. Elegie de Deparatianu 142
11. Vinul de Anacreon 143
12. Amor muticat de o albind de Anacreon 143
13. Bonet (din popor) . 144
14. Colind de flaciiii (din popor) 144
15. Coiled religios (din popor) 145
16. Cintecul miresel (din popor) 146
17. Oratle de felicitare (din popor) 146
18. Oratia eraciunii (din popor) 147
19. Doina de dragoste (din popor) 149
20. Doina de saracie (din popor) 149
21. Doina de jale (din popor) 149
22. Dana haiduceascii (din popor) 150
23. Doing de instreinare (din popor) 150
24. Mitul Fartunel de Denali, trad. 151
25. Muntil d5 T. Gauthier, trad. 152
26. Impartirea pamiutulul de Schiller, trad. 152
27. Hotarirea de Uhland, trad. 153
28. Mingiere in lacrimi de Goethe 154
29. Cugetiirl de Vlahattli 155
30. Din prag de Vlahutit 156
31. AI am nn singur dor de Eminescte 158
32. Te duel de M. Enainescu 158
33. Cinteo barbar de Coeuc 159
34. Noapte de varl de Coghtic 160
85. Lacul de Lamartine, trad. 161
36. Rugliciunea de Gr. Alexandrescu . 163
37. Cea din urml noapte in Roma de Ovidia 165
38. Chid Math de Manzoni, trad. 168
39. Dianel §i lul Apolon de Horapu, trad. 170
40. Iarna de V. Alexandri 171
41. Oaspetii primaverel de V. Alexandri 171
42. L'isolement de Lamartine 172
43. Isolementul, trad. 174
44. Izolarea, trod. 176

www.dacoromanica.ro
X

Fag.
45. Carmen saeonlare de Ilorapa, trad. 177
46. Lai Leopardi de A. Nam), 180
47. Dor gi jale de Nicoleanu 183
48. Turtueoa (din popor) r 184
49. Amgetg turturea de Enachila V8cdrescu 185
50. La targ de Ianeu Vdc8rescu 186

B. Regnle $i clasiftcari
Gen Brio. Odg . . . .....
I. Poezia religioas6 gi traditionalg
187
189
II. Poezia desoriptivg
III. Poezia eroicg
IV. Poezia filozoficg
V. Elegia
VI. Doing
......... 192
193
194
195
197
VII. Oda politica% 198
VIII. Epitalamul 199
IX. Oda ugoa A 200
X. Cinteoul 201

C. Analize literare:
1. Ucigagul fgrii voe de Alexandrescu 203
2. Tref margue>, analizg de G. Cogbuo 206
3. eColindul Arohanghelilorr, analizg de 31 Strajan 211

D. Istorieul poeziei liriee:

1. Poezia liric8 oientala 214
II. Poezia Lirica la Gee1 216
Poezia liric8 la Romani. 221
IV. Lirica medievala 223
V. Lirica popoarelor vomanice.
1. Lirica italiand 226
2. Lirica spaniula 230
3. Lirica francezd 232
VI. Lirica popoarelor germanice.
1. Lirica germana 23$
2. Lirica engleza. 241
VII. Lirica romina . . 243

GENVIL EPIC
A. Rezitmattil celor mai Insemnate epopeit
1. Ramayana . 256
9. Illahabarata 257

www.dacoromanica.ro
 XI

Pag.
3. Wade 257
4. Odysea 258
5. Eneida. 260
6. Chanson de Roland 261
7. Divine Comedie 261
8. Orlando furfoso. 262
9. Os Lusiadas, 263
10. Gerusalemme liberate 263-
11. Niebelungenlied. 264-
12. Gadran 264
13. Paradisul plerdut 265

B. Principiile genutlui epic:

I. Caracterul general al genului epic 260
II. Speciiie genulul epic :
I. Naratiunea epicd:
1. Crouton Rimatg. .f 267
2. Poema eroicg 268
3. Balada 268
4. Romania.. 270
5. Legenda. 270
Exemple:

Cintecul olopotulul de Schiller

Blestemul ointgretniul de Upland
.......
Oftirea luT Mavrogheni de Pitarul Hristache 272
273
279
Mircea §1 soli! de D. Bolintineanu. 181
Dan, ctipitan de plaid, de V. Alexandri 282
Corbea, baladh din popor 89

II. Epopea :
Definitiune. Diviziune. Subiectul . 296
Starea de civilizatie proprie epopeil 301
Regulele ¢i oalitgtile actiunir epice 303

Exemple de epinoade
Episodul luT Ugolino 307
Calui Troll din Eneida 310
Gradinlie Armidel din Gerusalemme liberate 312
Forma §i stilnl epopeil 31
Exemple de inceputurl Sri desnod3minte 318
Miraoulosul - 318

www.dacoromanica.ro
XII

Pao.
Exempla de diferite felur4 de min:el:los:
Din Iliada 320
Din Orlando furioso 322
Din Paradisul pierdut 321
Din Henriada 323
III. I'oema eroi-comicti. 324

Exempla:
Batrachomyomachia 327
IV. Bomanul Definitiune. Impgrcire 332
Nuvela . . 333

C. nalize literare:
1. Eneida., analizg de Paul Albert. 337
2. Dumbrava rosie., analiz3 de Ar. Densusianu 344
3. Tiganiada de Budai-Deleanu , 349

D. Istorienl epopeii
Popoarele orientale
Greet si Roman1
Evnl media
,.. ... 356
357
358
Epooa modern
Istorionl romanulul .. 360
362

GRATUL DRAMATIC
A. Reztunate :
1. Eschil. Triologia Orestia (Agamemnon. Choephorele. Eumenidele) 368
2. Sophocle. CEdip rlran 368
3. Euripide. Hecuba 369
4. Aristophane. Acarnienil 309
5. Aristophane. Viespile 369
6. Plaut. Trinumus 369
7. Terentiu. Heavtontimorumenos 369
8. Rotrou. Saint-Genest. 369
9. Corneille. Horace 370
10. Corneille. Le Cid 370
11. rano. Aminta 370
12. Guarini. Pgstorul credincios 370
13. Maffei. Meropa 371
14. Alfieri. Saul. 371
15. Voltaire. Mahomet . 371

www.dacoromanica.ro
 XIII

Vag.
16. Voltaire. Zaire 371
17. Racine. Atha lie 372
18. Mo ler& Lea Precienses ridicules 372
19. Moli2,re. L'Avare 872
20. Moliere. Bo lnavul inchipuit 373
21. Beaumarchais, Bgrbierul din Sevila 373
22. Victor Hugo. Le roi s'amuse 373
23. Victor Hugo Ernani 374
24. Shalspeae. Othelo, 375
25. Shakspeare. Regele Lear 375
26. Shakspeare. Macbeth 375
27. Shalzspeare. Hamlet 376
28. Cervantes. Viata din Algeria 376
29. Cervantes. Numantia 376
30 Lope de Vega. Roma aprinsg 377
31. Lope de Vega. Inteleptul In case sa 377
32. Lope de Vega. Na5terea Iul Orist 177
33. Calderon. Pantlica 5i floarea 378
34. Calderon. Medicul onoarel sale ti 378
35. Calderon. Vrljitorul minunat 378
36. Leasing. Minna on Barnheim 379
37. Schiller. Hotil 379
39. Schiller. Wilhelm Tell 379
39. Goethe. Iphigenia in Taurida 380

B. Prineipiiie genulul dramatic.

I. Principiile generale ale genulul dramatic.
1. Defittitiunea. Originea 380
2. .Regulele poezieT dramatice 382
3. Dezvoltaea actiuneT dramatice 386
4. Diclittnea dramaticlf. 388
5. Raportul operei dramatice eu publicul 393
II. Spe.ciile genului dramatic.
1. Tragedia 394
2. Comes/in . . . . 398
3. Drama. Melodrama 401
4. Poeziile dramatice insosite de 'mai,* 403
5. SpeciT secundare de poezie dramaticg - 405

C. Analize literare:
1. sCinna de Corneille, analizg de G. Merle'. 407
4. Macbeth de Shakspeare, analizii de H. Table. 410

www.dacoromanica.ro
XIV

Pap.
1. .Antigona de Sophoole anallz5 de G. Ilerlet. 413
5. 4Scrisoarea plerdutl de Caragiale analiztt de C. Dobrogeanu-Gherea, 415
3. <Tartuff3 de Moliere, analizi de LintIlhao+ - 410

D. Istorien1 genulni dramatic Eli al teatrulni

La popoarele orientale 423
2. La Greet 423
3. La Romani 429
4. Teatrul in evul-medill r 431
5. Teatrul neo-clasic 434
6. Teatrul romantic 440
7. Teatrul contemporan 456
8. Teatrul romin 459

GENIIL DIDACTIC
I. PRINCIPIILE GENERALE ALE GENIILIII 471
IL POEMA DIDACTICA.
A. Reznmate.
1. Georglcele 472
2. Arta poetics a lot B.,ileau 472

B. Specii. 475

C. Analize literare,
.Arta poetics a jut Horatiu., 477
III. SATIRA.
A. Rezumate gi exemple:
1. AvariT de Horatiu 480
2. Nobilimea de Juvenal 482
3. S'a supirat vicarul pe sat de Anton Bann 483
4. Alexandreseu Gr. Salim dubulul meu 484
5. Satira III de Eminescu 488

B. Principii generale 469

C. Istoricul.
1. Satira la Romani 489
2. Satira in RominY: Satira poporanl, Satira cults 492

D. Analize literare.
Plingerea nnut binikdil de Caputo, 4

www.dacoromanica.ro
 XV

Bag.
1V. FABULA.
A. Exemple:
1. Esop 503
2. La Fontaine. Les animaux malades de la peste 504
3. La Fontaine. Le heron 506
4. Tichindeal 507
5. Donia. Muses. Anteriul lul Arvinte 507
6. Alexandrescu. Pisica salbatIci 41 tigiul 509
B. Principii generale 510

C. Analize literare.
Le chine et le roseau, analizi de Batteux 512

D. Dezvoltarea fabnlei la cell vechi vi in moderni 516

V. EPIGRAMA.
A. Exemple.
1. UnuS autor clirui a I se Rinse versurile de Lebrun 526
2. Martial. Citre Linus 526
3. Boileau. Lul Corneille 526
4. I. B. Rousseau. Prezidentul tribunalulul Ware aprod 526
5. A. C. Cuza. UnuT poet - 526

Principii vi istoric 527

GEN17L PASTORAL
A. Exemple.
1. Theocrit. Moartea luT Daphnis

.....
528
2. Virgiliu. Titir §I Melibed 532
3. Vara la tart de Al. Deparatianu . 436

B. Principiile wi istoricul genulni 539

Apendice bibliograilc

www.dacoromanica.ro
 PARTEA I

INTRODUCERE IN STUDIUL POETICEi

www.dacoromanica.ro
 I

NOTIUNI GENERALE DE ESTETICA

1. ESTETICA. FRITMOSUL. PLACEREA ESTETICA.

Estetica, de la cuvintul grec aladaveg. (shut, in-

teleg) se defineste : stiinta frumosului si a artelor.
Fromosul a dat mutt de lucru cercetatorilor, pen-
tru-ca, prin natura et cu totul abstracts, aeeasta
notitme este primitoare de 'unite definitiuni. Dintre
diferitele definitiuni ce i s'au dat in cursul timpului,
aceea care a avid, mai mare inriurire in toate stu-
diile facute in domeniul artel, este teoria zisa pia-
tonica.
Teoria hu Platon ') se poate rezurna astfel :
Afars de lumea vizibila, in care traim, este o alts,
1) Piston, vestit filosof grec, elev al lul Socrate, a triiit nitre anti
429-347 a. C. A lisat mal multe opere, in earl a Mout ounosente unele
din ideile ronestrulul situ, intrebuintind ai forma cif:dogleg, obicinuith de
Socrate ; asttel: Crilon, Apologia h aT Socrat, Republica. etc.

www.dacoromanica.ro
 A

lume nevazuta in care se afla esentele ideale ale lua

crurilor. In locul obiectelor asa cum le vedern, sint
tipurile for ideale si perfecte astfel cum au esit din
gindirea divind. Fie-care din aceste tipuri a slujit
de model multimil de obiecte din aceeasi categorie.
Existd dar un fluvit in sine sari fluviti perfect, ideal; '
un arbore in sine, o cash in sine, etc. Acolo se and
binele, adevarul, frumosul in sine, pe earl omul le-a
reprodus cum a putut in actele si operele sale.
Prin urmare frumosul este un atribut al perfec-
fiunii divine, este absolut, unu fi nu diferit; el
ramine totdeauna acelasi, in toate timpurile, la toate
rasele, In toate artele.
Cum cunoaste othul lumea ideala? In afar% de
simturl, avem o facultate speciald care se numeste
«ratiune», care serva ca intermediar intre lumea
sensibild si cealalta lume. Tot ce face, tot ce pro-
duce omul 41 are modelul in lumea ideald. Cu atit
au fost artistii mal marl cu eft mal bine s'air mani-
festat inteinsil esentele divine ale lucrurilor.
Dar ce 1-atrage pe om cdtre lumea ideala. ? Il a-
trage faptul ca el a vazut-o °data si a trait inteinsa
atunci clod era numai spirit si cind jugul corpulul
nu-1 supusese.
Aceasta explieatiune nu este exacta, pentru cd,
dupd dinsa, ar trebui sa ldsam afara din domeniul
artel un mare numar de opere artistice de o netd-
gaduita. valoare. Ce este admirabil in cruzimile lul
Neron, in salbaticia lul Ugolino 1) in tipetele si in-

1) Pasagiul se alit reprodus printre exemplele de episoade la capitolul

genulul epic.

www.dacoromanica.ro
 5

sultele lug Aebile si Agamennon l)? Totusi Tacit,

Dante, Omer, ad facutreprezentindu-leopere ne-
muritoare. Ce e admirahil in grupa lul Laoroon ? 2)
Sa fie oare adevarat ca asemenea fapte sail chi-
purl din natura deviu frumoase numal pentru ca
slut imitate in arta ? De sigur ca nu, fiind-ca in acest
caz ar urma ca perfectia artel sa stea in desavirsita
asemanare cu realitatea si ar trebui ca nol sa pu-
tern judeca nunial despre acele opere de arta ale
caror modele din natura le cunoastem, ca sa facem
comparatie. Dar atunci culmea picturil ar fi fotogra-
fia. 'Atunci cum poate sa ne placa o opera in care
se infatisaza Aehile oil Odyseii, pe earl nn i-am va-
zut nicl odata, ha chiar persoane earl n'ail existat
nici odata ?
Definitiunea moderni a frumosulul este: o per -
cepliune care stimuleazd In nol viata sub cite-trele
ale sale forme deodata (sensibilitate, inteligenta,
vointa) si ne produce placere prin constiinta acestel
stimuldri generale.
Asa dar estetica, al cares oblect este frumosul,
trehue studiata dupa datele psichologiel, pe chid,
dupa eel veal, era in legatura directs cu metafizica.
Placerea produsa de frumos se numesce cplacere
esteticad>
Placerea estetica este o excitatiune a nervilor
sensibili, o stimulare care se produce atit in orga-
nele vietil fizice cit si in ale celel intelectuale.

1) VezI tot acolo Qi west pasagiii din Iliada.

2) Grupil statuarA celebrA pAstratA din antleitate, reprezentind pe Lao-
coon, preot din Troja in cele mai groaznice suferinte impreunA cu BIT sill,
incolAciti de §erpT groaznicl.

www.dacoromanica.ro
 6

Stiinta uu a ajuns pma acme sä determine locul

fie-krul fel de sensatiun! In creerl. Pentru cele de
sunet e demonstrat, iar pentru cele de lumina e
aproape sigur, ca se produc pride° unda sonora sail
luminoasa care face sa vibreze la unison fibrele ner-
vulul acustic sail optic. Sensatiunile sint simple sail
complexe, dupe cum rezulta din una sail mar multe
vibratiuni simultane.
De aci urmeaza ca cu cit va fi mai mare numarul
fibrelor puse simultan in rui§care, cu atit sensatiunea
va fi mai vie.
Ca sa fie placuta, sensatiunea. trebue sa alba, pe
linga intensitote: varietate. adica vibratiunile sa nu
fie monotone §i concordant? r, adica vibratiile sa nu
se neutralizeze intre ele.
Placerea egtetica depinde dar de om. e ceva Cu
totul relativ, adica variaza dupa oanienl, tarsi epoce;
nu e ce-va absolut, cum rezultil din teoria platonica.
Acest lucru 11 exprima foarte plastic poetul nostru
Vlalmta :
Si dac'al putut alege si 'ntrupa vre o icoana
Din desarta, viforodsa existeutel tale goana,
Cunt vrel to ca 4n pervazul altor minti, alta lumina
Inabracind-o, sa ramie tot icoana ta, senina?
Fie-care in ingusta -i minte rind va fi s'o prinda
Strimba si mototolita, ca 'ntr'un dot, prost de oglinda
Va vedea-o'n el patata de-a lul proprie prostie.
Placere estetica putem afla: 1) in caractere §i
fapte omene§ti, 2) in oblecte si fenomene din natura,
3) in produsele artelor.

www.dacoromanica.ro
 7

2. FRIDIOSUL, BINELE, ADEVARITL, IITILUL

Rapotul intre aceste notiuni nu este stdbilit in

mod neindoelnif..
Platon identifica frumosul cu binele. Modernil deo-
sebesc pe unul de celalt. Ideia binelul implied con-
ceptiunea unul scop, pe cind admirind frumuselea
unul oblect nu ma gindese la destinatia lul nicl la
a partilor earl Il compun. Kant 1) zice ca frumosul
ne lasa indiferentl in privinta existentti reale a
oblectului.
Litre frumos pi adeveir se face de ordinar aceasta
deosebire: Adevdrul este identitatea perfecta intre
idee 1i obiectul ; adevarul se adi;eseaza numal la
ratiune, pe cind frumosul se sinite, nu se judecd.
Ire obiceid se zice ca frumosul e diferit de util;
ziceni ca este frumos ceea-ce nu ne satisface nicI-o
trebuinta, pe dud util numim ceea-ce ue place in
vederea unei trebuinte. Daca prin trebuinta intelegem
numai nevoile corpulul nostru, nevoile materiale,
atuncl frumosul e deosebit de util. Daca insa tineni
searna §i de trebuintele intelectuale, atunci frumosul
ne satisface aceste trebuinte, deci merge impreund
cu utilul.

1) Vesta Alosof german (1724-1800), ale clrul opera prinoipale sint :

Critica raaiuui8 pure, Critica ratiunii practice. Important prin formu-
larea teorillor sale despre spatid gl timp si prin formularea teorieT etice
cunoscute sub numele de imperativul categoric al InT Kant.

www.dacoromanica.ro
 8

3. ARTA. ARTA §I §TIINTA

Arta este totalitatea produselor activitatil ome-

ne§ti earl realizeazA frumosul. Organizmul omenesc e
a§a constituit ca simte placere prin unele combinari
de Hull, de forme, de sunete, de color)", de miscall...
Realitatea cu feluritele el fenomene este sublect
§i al artel §i at §tiintei; deosebirea sta. nun-1M in
modul de procedare.
Stiinta constata adevarul in natura, 11 descrie, ii
clasifica intr'un sistem ca sit fie mai lezne de tinut
'unite. Arta reproduce acela§1 adevar, dar 11 izoleazit,
11 scoate din siruf de cauze §i efecte §i ni-1 da in
mod !impede cugetarii prin °chid, sau ureche.
Crima, de exernplu, poate fi sublect §i al unei
opere de arta si al unel opere de §tiinta. Omul cri-
minal al mai Lombroso §i Macbeth al lui Shakspeare
studiaza. ambele crinm, insa dip douit puncte de vedere
cu totul diferite. Visele 'Sint studiate in mai multe
carts, cum este lucrarea lui Tissie §i tot acest subiect 11
afiam in poezia ricigaqul farce voe de Gr.Alexandrescu.
In lucrarile de arty, gasim ce-va individual, izolat ;
pe chid in cele de §tiinta afiam nu un caz, ci o sums,
de cazurl, explicate §i comentate.
Uneort operele artistice au subiecte ce par cu totul
de domeniul fantaziel. Chtar in acestea se poate insa
gasi un fond cit de restrins de realitate, pe care a
elitdit apol fantazia artistului.

www.dacoromanica.ro
 9

4. FRIMOSIIL §1 SIIBLIMUL

DAm nurnele de sublim (de la latineste subkinis=

inall) la ceea-ce ulmeste prin marimea Intinderif sad
puterif. Primul se numeste sublim extensiv ; eel d'al
doilea sublim intensiv. Exemple 0 tale lungd, un
ses nesfirsit, o prapastie; o furtund pe mare.
In genere tot ce se poate Inchipui ford margiul
sad extraordinar de mare ne produce impresia subli-
mulul. Intunerecul absolut e sublim. Ceea-ce e dezor-
donat. poate maI lezne sd ne producd impresia subli-
mulul de cit cea-ce e regulat. Un fiuvid curgind
lini§tit va fi fruntos ; un fluvid care ar rupe arbor!,
ar lua case, ar distruge tot, va fi sublim. Cerul senin
va fi frumos ; cerul furtunos va fi sublim.
Asemenea unele fapte, sentimente, pasiuni ome-
'testi ne pot produce impresia sublimulul : navAlirea
lul Mihaid la Cdlugaren1 Intre rindurile Turcilor ; jerfa
lul Deciu Mus; arnoruI Iulief si al lul Romeo, en-
noscut din piesa cu acelasf mime de Shakspeare.
Cind astfel. de fapte skit Infalisate Ip opere de
artd, avem aceeasf impresie.
In productiunile literare deosebim sublimul de
cugetare si sublimul de sentiment.
Exempla clasic pentru sublimul de cugetare este
fraza din Biblie.: eZise Domnul sa fie lumina gi
lumina fu.'
Tot asa de eunoscutd este strofa din poezia lul

www.dacoromanica.ro
 10

Manzoni care celebreaza pe r apoleonl) si e intitulata

cCincl-Maiti,.
Iata-o si In original si fn traducere:
Ei st ;tomb : due secoli El ill spuse numele ; dol secoli
L'un oontro l'altro armati, -Carl se- luptan unul in potriva altula
SommessYa Jul si volsero Supwil as intoarserg at-re el
Come aspettando it fato; Ca §i cum qt-ar fi ligteptat soarta.
Ei fe silenzio, ed arbitro El le zise sit taeg gi ca judecittor,
S'asstse in mezzo a lor. Se aleza intre
Din Vlahuta :
SA nu mai reviti in viatA? NiciodatA? NiciodatA?
0!-I grozava vorba asta! Limba ne mai desghetata,
Henna ne mai incalzitA de situ-Uri si de idel!
Nit de moarte afacc Cittremur, ci de vecinicia et 2).
Zicem CA afiam exemple de sublim de sentiment clod
sentirnentele Infatisate ni se par a fi mat presus de
puterea omeneasca.
Sublimul sentimentulux iubiril de mama fl afiam
asa Infatisat la Deparatianu fntr'o mica poezie :
Erafi trei sArmanii, doi copil si-o mama,
Si piine... un singur codru 'ntr'o maraina
Mama-1 frinse 'n cloud. si dete pe rind
La fieste care cite o particea.
Mama, atunci copiii zisera plingind,
Tie ce-ti remine ? Vo!, raspunso ea.
Sublimul sentimentului iubiril de patrie 11 aliam
la «Muma lul Stefanp in poezia lui Bolintineanu, In
care aceasta trece peste dragostea materna zice :
Du-te la ostire, pentru tara morl
Si -ti va fi mormintu 'ncoronat cu floe!

1) Sd se vaza aceasta poezie intreagg Is exemplele de poezie lirieg.

2) Ylahutd, Diu prag.
3) Deparattanu (mort 1865) a scris un Volum de poeztT : Dcfrurl
amorurb §i o idila prin care e en deosebire cunoscut: Vara0a, tarA>.

www.dacoromanica.ro
 It

Acela§1 lucru in vorba clasic . a batrinului Horatio:

Ou'il mourut ! 2)
Nota.Definitiurti qi deosebira'. Cind vorbim de IncrarY
de arta sail de obiecte on feuomette sat fiinte din na-
tura, voind sa aratam irnpresia ce ne produc, intre-
buintarn diferiti tertneni, al caror int2eles nu e tot deauna
pe deplin la murit.
Frumuqe1 zicem unui obiect, noel' fiinte sau unei lucrari
do arta care name in parte neproducimpresia frumosului-
Delicat sail ginga, se nice despre ceea-ce place prin
micime si prin oare-care frumusete. Un om delicat, stil
delieNt.
Gratios se nice frurnosului infiltisat sub fo, me fine si
desvoltat in libertate, fart silinta. Se nice : umblet gra-
tios, dant gratios. 0 salcie e gratioasii.
Miscator se numeste ceea-se ne cauzeaza un sentiment
amestecat de intristare si de placere. Priveliste m*a-
toare; stil miscator.
Meiret, zicein despre o fapta salt lucru care se apropie,
prin oare-cari caractere, de sublim. Un incenditi poate fi
maret.
Solemn se nice despre un fapt care desteapta ideia
maiestartii si inspira respect. ca sentimentul religios. Sti-
lul lui Balcescu in cCintarea Rominiei* este solemn.
Uritul e contrarul frumosulul. El are valoare proprie
numai ca al doilea termen al until' dualizm care se Intl'.
neste pretutindeni in natura. In evul media, ca si in epoca
contemporana, s'a admis uritul in arta. El serveste ea sa
ne faca a intelege frumosul prin contrast.

5. ARTELE

Sub numele de «arta» intelegem de obiceiti ar-

tele frumoase in deosebire de artele practice.
Exprrsie din piesa luT Corneille Horace. eind bittrinni sill og unul
din Sit AI care as fupta intr'un duel au fratiT Curiatt clin Alba, a fugit,
se supilra gi atunel e intrebat: Dar ce weal sl facit In contra a trel I

www.dacoromanica.ro
 12

Artele practice ad de scot) sii product, obiecte cart

sa .ne satisfaca trebuintele materiale, cart adica au
un folos practic.
Arte le frumoase (Bele arte) ad de stop sä reali-
zeze frumosul.
Ele se Impart in cloud grupe : 1) ale vederil : ar-
chitectura, sculptura, pictura, cart se mat numese si
arte plastice ; 2) ale auzuluT : muzica, poezia, nu-
mite si arte ideate.
Toate artele slut infratite prin aceea 'ca toate 1st
propun sa. realizeze frumosul, insa fiecare dispune
de mijloace speciale.
Dintre toate, cea mat superioard este poezia, din
pricina intinderif domeniulut sift.
Prin ritm, prin vers, prin accent ea se apropie de
muzica. ; prin descriptiuni ea se adreseazd. ochilor si
poate da sensatimiT de forrnd si de coloare aproape
ca artele plastice. Ea; impreund. cu muzica, poate
exprima mat bine senlimente ; in fine numat ea din
toate artele are putere sa exprime &dirt, sa. se
adreseze de a dreptul inteligentet. Sculptura si pic-
tura pot provoca si ele &dirt, dar numat in mod
indirect, numal printr'o legatura de idel mat mult
sari mat putin depArtatd.

6. POEZIA. CONDITIILE POETOLIII

Cuvintul «poezieD (Ito:ist, facere, creatiune, de la

verhul zotsIv a crea) are mat multe acceptiuni.

www.dacoromanica.ro
 13

Poezie inseamna creatiune poeticd, adica formarea

unul tot inithipuit din elemente existente in naturd
sad in mintea omulul. In acest inteles ea se poate
aplica tuturor artelor. Se zice de exemplu : poezia
architecturil, a sculpturil.
Prin extensiune se da apoi privelistilor sail actiu-
nilor din natura cart realizeazd frumosul si in acest
caz vorba «poezie» e identica cu vorba cfrumos.x.
Ex: Poezia unel calatoril pe mare ; poezia unel fapte
mart; poezia unel furtunl.
Poezie inseamnd Inca o compozitiune, o Iticrare a
unul poet. Ex: In acest volum, slut zece poezil de
Alexandri.
In fine poezia este una din artele ideate, care a
fost astrel definitd. de Sehopenhauerl: Arta de a pone
fantazia in iniqcare prin euvinte.
OrI- ce om cu creerul Intreg. este, in unele momente,
poet, intru-cit emotiunea poetics este o exaltare a in-
teligentel si a intregii noastre fiinte mat presus de
cit starea obicInuita. Prin urmare orl-ce om emo-
tionat e poet. Cit timp insa aceasta emotiune rdmine
in sufletul lul, ea nu poate avea nicl un efect asupra
celorlalti oamenl. Decl poetulul, pe linga facuftatea
de a simti si de a fi miscat, i se cere si darul de
comunica emotiunea sa.
Acest dar nu se intilneste la toatd lumea si de
aceea poetic shit rail
Darul acesta a fost numit talent, inspiraliune §i
critich vechl 1 -ad socotit ca un ce divin.

1) Schopenhauer, vestit filozof german (1788-1860), care a formulat

teoria pesimizmulnl. A sods: Lumea ca voinLa gi reprezentalitme, Fun-
damental onoradel, etc.

www.dacoromanica.ro
 14

Boileau') incepe a sa cArta poetieaD grin urma-

tuarele versurI:
C'est en vain qu'ati Paillasse un terneraire auteur
Pense de ''art des vers atteindre la hauteur:
S'il ne sent pas du eiel 'Influence secrete,
Si son astre en naissant ne l'a forme po0e,
Dans son genie etroit il est toujours captif;
Pour lui Phebus 2) est sourd et Pegase 3) est retif.
Din credinta aceasta a rezultat §i vorha eunos-
cuta : poeta nascitar in opozitiune cu orator fit (sau
§i : fiunt oratores, nascuntar poetae).
Se intelege ea, fail a crede. intoemai ce spune
Boileau, e netagaduit ca poetul are un organizm
deosebit intru eit-va de al eelorlalti oarneni. Sensa-
tiunile for slut mai purternice-; marina for nervoasa e
mull ID sensibild dupa expresiunea lui Tainel
ti multe obiecte earl pe no1 ne lasd reel, pe el if
zgudue adinc.
Afars. de aceasta sensibilitate deosebita, am vazut
ca se cer poetulul §i alte conditiuni.
In primul rind se cere ea emotiunea din sufletul
1n1 sa fie destul de puternied pentru ca el sa sinita
nevoe a u exprima §i destul de preciza pentru ca
sd, poata fi reprodusa, in fine se cere sa fie sta-
tornied.
Iata de ce se cere aceasta din urma condithine.

1) Boiteali, poet francez (1630-1711).

2) PhAus, nume tlat zeulul Apollon, zeul soarelnI, care avea ¢i atri-
butul de conducittor al muzelor, decl inspirator suprem al poetilor.
Pegasul, creatiune mitologtezl greac8, e un cAl intr'aripat. El con-
duces pe poet:] la o flutinig de unde luau ace§tia inspirstiune.
4) Hippolyte Twine, istoric .1i critic de arta francez (1828 - 18931. A stns
foarte importante opere privitoare la teoria poeziel : Pleilosoplue de l'art.
De l'intelligence, etc., apol: La Fontaine et see fables, Histoire de la lit-
terature3 anglaise, etc.

www.dacoromanica.ro
 45

Cind event o emotie, cu cit e mai vie cu alit nu

situtim trebuinta §i Du putem s'o expriman in ace!
moment. Pentru a siniti aceasta trebnint, se cere
sa treaca, un timp ; deci In orl ce moment dud pee-
tul scrie ce-va este o intoarcere spre trecut ai me-
moria are rolul de cIpeteuie.
In rezumat, pentru ca poetul sa ne emotioneze
trebue sa aiba un spirit Inzestrat cu facultatea de a ob-
serve, de a conserve si de a inviaIn el o emotiune.

7. POEZLA. §I POETICA.
IMPORTANTA POETICET. CEIM MAI INSEM-
NATE TRACTATE DE POETIC

Critica socote§te In genere ca primele manifestari

artistice ale oamenilor at fost poezir; de. aci vorba
ca poezia s'a nascut odata cu °mut. Poetul Iancu
Araearescu 1) zice, In privinta aceasta,
Ca on -ce nem incepe.
TIMM prin poezie
Fiinta de-V prieepe
Mal ttrzitt, cind an Inceput se. se fact, cercetarI
asupra operelor produse de diver§1 poets, s'a Meer-
cat si formularea unor regale, unor principil, a canon
intrunire poari Durnele de poeticti (Kotytz.ii T±rni).
Folosul acestul studiu este foarte Insentnat. S'a zis
ca geniul Ware nevoe de regtle E drept ea cunos-
tiinte regulelor nu face pe nimenl poet ; totur DU
1) lancu Marescu (178G-1803) unnl dintre primly poet al secolulul
nostrn. Ss publlcat o colectiune de poezif la 1830. '

www.dacoromanica.ro
 16

trebue sd se ulte ca toate cunostiintele si toata cul-

tura in genere a unel generatiunI se bazeazd pe
cultura genefatiunil anterioare. A sti ce s'a scris
mal nainte este a to ajuta in drumul ce al sd fad.
De aceea poetica, in care aflam rezumatd experienta
atitor generatil de poet!, este un serios auxiliar
pentru cel ce va avea sd, scrie.
Horatin zice cd darul natural trebue sd fie ajutat
prin studin ca sd se produca opere de valoare:
Natura fieret laudabile carmen an arte
Quaesitum est. Ego nee studium sine divite vena,
Nee rude quid possit video ingenium : alterius sic
Altera poscit opem res et conjurat amice. 2)
Poetica are folos Si pentru eel earl vor sd ci-
teased si sit inteleagii operele poetice. Acestora le
inlezneste priceperea prin explicarea principiilor.
Cel d'intiiii tract at de poetica cunoscut pind acurn
este a lul Aristotele 3) la Greci. Lucrarea lul ni s'a
pastrat in mod fragmentar, adicit numal asernandrile
si deosebirile dintre poezia epicdsi cea dramatica si
regulele pentru comedie.
La Roman! Hora iu scrie catre amicil sal, fratii
Pisonl (ad Pisones), o epistold, pe care mat tirziti
criticii au numit-o eDe arte poetica fiber, (Carte
despre arta poetica). Aceasta nu e un tractat siste-
matic, ci o serie de povete adresate amicilor sal,
1) Horapu oelebra poet latin (64-8 a. C.) a soils poezil llrice, satirice
§i o serie de epistole, din carT face parte Qi oea o8tre Pisoni.
2) Versnrile aoestea sint astfel traduse de d. D. 011anesou (Ascanio):
S'a discutat adessorl de-T arta sad nature
Ce f9A3 poet iT marl. Ed zio oil. nu 58 'nvAt8tura
F8r'de talent rod bun, precum nioi geniul Moult;
Ci unul altuia indemn la luorull dad ma) mult.
3) Aristotele (384-322 a. C.) vestit filozof grec, elev al luT Platon 0
invdtdcorul luT Alexandra-oelMare...

www.dacoromanica.ro
 17

vorbind despre stil in genere, despre poezie, mai

ales despre tragedie @i comedie, etc.
In secolul XVI Hieronymus Vida') scrie latineste
«De arte poetica.. In secolul XVII avem lucrarea
lui Boileau «L'art poetique» i lucrarea Englezului
Alexandru Pope): «Incercare despre critics.. Se
maT citeaza lucrarea lui Iu liu Cesar Sca tiger') in
secolul XVI «Poetices libri VII» (sapte carts de
poetics), care e insa foarte putin cutioseuta.
In secolul nostru s'au scris multe luerdri de teorie
a poeziel, mai ales de care Germani. Vorn vita pe
a lul Hegel ) si pe a lul Richter5). Francezil se
ocupd mai mull cu versificatiunea, iar operele poetise
le studiazd mai mult raportindu-le la atitori, de cit
grupindu le in genurl. Cunoscutd e lucrarea lul Becq
de Fouquiere despre versificatia franceza.
La Romani primele incercari le afldm la Enachita
Vacarescue), si la Conachi7). Eliade Radulescu I pen-
tru prima oars a studiat, pe Hugh' regulele versifi-
catitmil, si regulele genurilor poetise. Mal tirziil d.
Titu Maiorescu a ficut o importantd lucrare intitu-
lata Poezia romina.
1) Hieronymus Vida, Italian din Cremona (1490-1566), episcop de Alba.
2) Pope, poet Ri filosof englez (1688-1744) a serfs: Incercare despre ont,7
o poem comicA ,,t(vila de pit(' rapittl, etc.
3) ScaUger (L483-1558) filolog invAtat, nSscut la Padua.
4) Hegel (1770-1831) lilolog german,_ intemeetornt unel teoriT care -Y
poarti numele.
5) Jean Paul Richter, scriitor german (1793-1825).
6) EntIchitti Vlicarescu (1740-1799), mare boer muntean, autorul uneI
Gramatici (1787), al mad IstoriT a impAratilor otomanl gl at unul numAr
de poesii. Cunosout mai ales prin testamentul situ poetic. La finele gra-
maticel sale a pus cite-va regale de versificatie.
7) Costache Conachi (1777 1849) vestit boer Moldovean, antor al ulna/
mare nunaAr de poezii, mai ales de amor.
8) Cartea lui Eliade se chiarnit : Curs intreg de poesie generale.

www.dacoromanica.ro 2
 II

DICTIUNEA I'OETICA

1. PRINCIPIUL DICTIIINII POETICE

In toate limbile poezia are intru cit-va privilegiul

unel dictium. deosebite. Neapdrat cit in diferite tim-
purl si la diferite popoare a variat si variaza aceasta
dictiune ; totusi se poate observa no caracter uni-
versal ce se tine de Insast natura condiliunilor mo-
rale pe cart le cere poezia.
Organele intelectuale an Intetni moment dat o anti-
mita. energie pe care o pot Intrebuinta. Pentru-ca
impresiunea poettduI sa, se transporte In sufletul
ascultatorulul sal cititorului, trebue so. se Inlezneasca
aceasta, transportare. Daca ant impune cititorulul o
mina, prea mare pentru a lntelege chiar sensul fra-
zelor, el va 11 prea putin dispus a prinde semnifiea-
Pea poetica. Limba find o combinere de senile sal

www.dacoromanica.ro
 20

de sunete pentru transmiterea gindiril, aceasta trans-

mitere nu imbue sa fie ingremata prin nimic. Dacd
sintem nevoiti sit citim o scriere inteo limbs streind
fara a cunoaste deplin acea limbd nu pricepem
fru muse tile literare.
Poezia individualizeaza si prin urmare sensibili-
zeaza idea, cad cu cit o expresie e mai generals cu
atit e mai abstracts si cu eft e mal individuals, cu atit
e mat concretd, mai sensibild. In virtutea acestei pu-
teri a poeziel am si zis ca ea poate sd rivalizeze cu
piclura si cu sculptura.
Principiul general at dictiunil poetice este deel :
economisirea puterilor sufleteei si ati(area lor ;
adicd poetul sa crute atentiunea cititoruluI facindu-1
sa inteleaga ce vra sa zica si sa-1 producd in ace -
lasl limp imagini earl sä-1 facd a intelege si ceea-ce
nu spune.

2. REGULE GENERALE

Regulele generale de observat pentru-ca limba

poeziel sa -si ajunga sropul stilt nrnidtoarele :
1) S?i intrebuinfcim cuvinte cart prin volumul safe
sunetul for se potrivesg mai bine cu natura icleii
ce au sa exprime.
De aeeea poezia pine atita pret pe onomatopei,
adica pe acele cuvinte sail grupe de cuvinte cart
imita sunete din natura sari pot exprima mai bine
un sentiment.

www.dacoromanica.ro
 21

Expresiunile earl imita sunete din natura se nu-

mese onomatopea.
Linguistil au dat o mare importanta onomatopeii.
Unit ail zis ca in imitarea sunetelor din natura se ga-
seste originea vorbirin cLimba celor d'Intiiti oamenl
a fost, zic el, nunial ecoul naturii in constiinta ome-
neasca..» Se Inte lege ca astlzl nu e en putinta sa rega-
sim suma onornatopeilor primitive carora cutare salt
cutare limba si-ar datori originea, totusi sint idiome
in earl amintirea procedarilor vechi se pastreaza.
Altil, neadmitind nici onomatopea nici interjectiunea
ea origine unicei a vorbiril, cred ca bite° parte re-
lativ mica a contribuit si onomatopea.
Poetil air Mart totdeauna uz de onomatopea, Ast-
fel Aristofan, poet grec '), vrind sa imite grilagia broas-
telor zice : sx=_xf 7.06'4^406.. Areste simple inter-
jectiunl Insa nu produc nici-o idee, de aceea Ovi-
dill, poet latin, avind aceeasi intentiune, face urma-
torul vers care ne arninteste zgomotul brostesc, dar
in acelasi timp spune ce-va :
Quumque sunt sub aqua, sub aqua maledicere tentant2).
Zgomotul pe care-1 face tropotul cailor 11 aftani in-
fatisat in diferite feluri. Asifel Virgiliu zice cunoscutul:
Quadrupedante putrem sonitu (weft ungula campum ").
Alexandri :
Deodata se aude un tropot pe pamint,
Un tropot de copite, potop rotopitor.
11 Aristofane, autor celebru de comediT, a trilit in sec. V inainte de
Gait.
2) Fiind sub apg, incearcg de sub apd sg vorbeascii de rtil.
3) Acest -yen s'a tradus asttel in romine§te, autindu-se a se halite
onomatopea latlna: .IInghia cu suuet de patru picioare strabate pe pu-
tred cimp..

www.dacoromanica.ro
 22

Bolintineanu:
Tropotti, bubue plain' Candaviel
Lingd Cavaia;
Caii se spumegd, pul al Moravie',
1-1Apind bataia.

Zgornotul luptel este astfel infatisat de dot poeti

al nostri.
Alexandri :
PAmintul ropoteste sub tropot do copite,
Vazduhul stralueeste de arme aseutite ;
Iar palosele albe. eloenindu-se 'n lovirt,
'ad foe, daft moarte eruntd, daft aspre zingheniri.
Emineseu :
Si ca noun)" de aramd si ca ropotul de grindenT
Orizonu 'ntuneeindu-1, vin sageti de pretutindern,
Vijiind ca vijelia si ea plesnetul de ploae,
'CAA ciinpul si de tropot si de strigftt de bdtae.
Onomatopea este armonie imitative de zgomote si
sunete. Poetic aft citutat rose, grin maestrite combi-
narl de vorbe, sit imiteze miscarl din nature, uneori
Alai- scene mai complicate. Cu chipul acesta trezesc
in dot anume sentimental ce voesc. Chid asemenea
imitatiune are de object no animal, no oni, un pei-
sagift, se numeste ipotipoza.
Deparatianu 1) ne infatiseaza astfel dararnarea uneT
case :
LuerAtoriI de pe sehele
Cu ciocane, en secure
Dad in ziduri foarte grele
Si 'ndesate loviturr.

1) In poezia intitulati DemolitinnT..

www.dacoromanica.ro
 23

Sar scintee de prin pietre.

Thor funingeni de prin vetre
Totul (fade zgomotos,
Un cutremur ti se pare
Ca 'n teribila-i turbare
Susu 'ntreg 1- arunca jos.
Alexandrescu ne arata in urmatorul chip cum va-
lurile Oltu lul izbesc zidurile minastiril Cozia :
Ale turnurilor umbre peste uncle stay Culcate,
Catre tarmul dimpotriva se intind, se prelungesc
Si-ale valurilor mindre generatif spumegate
Zidul -vechiti al minastirli in tadenta it izbesc.
Anton Pann ne da o frumoasa ipotipoza a unul cal
batrin:
Un imparar oare-care
Avea un cal batrin tare
Care pictoarele sale
Abia le tira pe tale
Si-abia putea roade finul
Ca st cojile batrinul.
Tot atit de bine reusita este ipotipoza liil Eliade,
prin care infatisaza sears la tail in poezia «Zbura-
torub :
Era in murgul serif .si soarele sfintise.
A puturilor cumpeni, tipind, par-ca chema
A satului cireada, ee grea mereo sosise
Si vitele muginde la jghiah intins pasta ;
lar allele adapate tragea in batatura.
In gemete de rnuma viteii for striga,
Vibra at serif aer de tauri grea murmura,
Zglobii sarind viteii, la tiger alerga...
2)'Sa ne ferim eft se poate de termeni generali,
pentru-ca euvintele proprii transmit mat lezne
ginclirea.

www.dacoromanica.ro
 94

Cu eit uu cuvint e mai general cu atit e mai

abstract si limba poeziel trebue s& concretizeze abs-
tractiunile
Mintea omeneaseil, printr'un proses propriu. stn-
diat de psichologie, formeazd dinteo multime de re-
prezen tari cu corespondent real in Daturas notiunea,
fard corespondent real si deci ce-va cu totul abstract.
Acest proses se petrece In inintea copilulul si se
continua cu cit el creste si dobindeste cimostiinte
mai multe despre lucruri. Cu eft copilul e ma7 mic
cu atit limba lul e mai concreta. Si ceea -ce se
intimpld cu copilul se intimpld Cu popoarele sau
clasele sociale. La popoarele sat) clasele mai putin
civilizate limba e mai conereta. Astfel, spun cerce-
tatoril ca salbatecil din America de nord au cuvinte
deosebite ca sa spue : a taia un obiect, a taia alt
obiect, dar n'atI cuvint care sa insemneze in genere
a VIM. Zulusil pot sit spue vaca roqie, vaca neagra,
vaca alba, cu vorbe deosebite ; nu pot Irma, sä exprime
ideia generals. Altii au vorbe deosebite ca sd arate
coada unui dine, coada unui miel, dar nu pot zice
coadii cu inteles general.
Cind copilul zice vorba «lapteD, el simte, gusts,
miroase laptele, pentru-ca copilul cugeta in icoand
materials. Cu timpul cuviutele fsi plerd icoana for
materials cu eft omul e mai cult cu atit se slu-
jeste de o limb& mai abstracts. Abstractiunile slut
pentru om o inleznire, dar arta nu e o inleznire, ci
o dificultate; de aceea pentru-ca poetul sa -ti dea
ce-va viii trebue sä se slujeased de acele cuvinte a
cdror icoand materials s'a ,sters mai putin,

www.dacoromanica.ro
 25

De aceea Cesar Boliac I), uuul dintre prozaturi1

nostri de frunte, desi a scris multe poezit, numai
intr'una a reusit, in «Sila», pe cind celelalte au M-
inas cu totul necunoscute din (anza numeroaselor
abstractiuni ce intrebuinteazd.
In poezia «Sila» In Joe de a zice: «la marginea u-
nui sat», ea sd ne produca si mai bine imaginea lo-
cuitorilor de cars voeste a vorbi, zice :
Intr'uu catun de laturi a unut sat mai mare..,
Ca sä ne spue cd n'aveati nenoroeiti1 nice foe de
ajuns, se serveste de vorbele eele mai proprii:
Si raza inginata venia dinteo lumina
De -o flacara 'n conitsa, ce vilaiiaa in Una,
Pe un useat cotor.
Deasemenea Alexandrescu, in fabuld «Toporul si
paclurea», in loc de a zice ca s'aii speriat arborii
cind au vazut pe Oran Cu toporul fu mina, el ne
spune nurnele fie-cdrui arbore ca sa, ne producd o
imagine mat reald:
Tnfani, poltini, ghindari se ingrozira foarte...
cE veunul din ai no§tri cu el ca sad ajute ?
Zise un stejar mare ce avea ani trei sute...
Alexandri, in poezia «Groza», stria. efectul nue'
frumoase strofe, punind ca incheere un termen ab-
stract dupa ce pusese o serie de expresiuni concrete:
1) Cegar Boliac (1831-18..), insemnat prozator, mal ales cunoscut ca
ziarist, a scris gl un insemnat numgr de poezif. A luat parte in milcarea
de is 1848 :21 a fost unul din exilati earl au stgruit energic oa Romind
de peste munti sg se impace Cu Ungurii. A saris artioole de archeologie
gi a coleotionat multe antichitAtf. A redactat ziare: Trompeta Oarpatilor,
Buciumul, eta.

www.dacoromanica.ro
 26

Oat-twill' bunt! An iarna bordeia-ml arsese

Si pe-un ger eumplit
Nevada cu pruncii pe (imp reintelsese,
(a)
N'aveant lad' de ltranet, nici tot de 'nveilit
(h) (c)
fir nicer putere, eram prliplidit.
(d)

Mizeria este perfect aratata prin gradatia (a), ()),

(c), (d), dar efeetul este stricat prin intrebuintarea
termenului general «prapadit».
3. Set Mutant a oqeza cuvintele in, frazei dnp?i
ordinea gindirii, cad altfel silim pe cititor sa piarzet
no limp ce ar fi necesar intelegerit, pins sa. schimbe
In mintea lat ordinea.
Astfel, Donici incepind o fibula. a sa en no dialog,
on pane in fruntea frazel propozitiunea anuntatoare
a vorbiril directe, ci ineepe chiar en ideia principals
din aceasta vorbire :
Ranzri sitneitos vecinev
4. zis Input eatre cue,
.Aceste tan de rau pline
<Le parasese §i ma due
1Vial departe in aceeasT poezie esie inversata fraza:
In Arcadia ferice
Este codru de trait.
Tot asemenea in proverhele poporulul se pone in
fruntea frazel elemental de la care porneste gindirea
si care se pare a fi eel mal important : Gura lumii
numal pamintul o astupa. Gura plicatosului adevar
greieste.
4). Set intrebuint4m tropi qi flguri, pentru-ca a-

www.dacoromanica.ro
 07

cestea inleznesc priceperea si impresia, punind gin-

direa fold in Tata de obiectul ye care vrem sä-1 a-
ratain gi anume fates de laturea pe care vrem s'o
ariitam.

3. EPITEM FIt uRI. TRANSPOZITLITNi

Sa examiniim in parte cite-va din mijloacele indi-

cate alit de principiul fundamental al dictiunil poe-
tice ell si de regulele generale.
Sensibilizarea ideilor se face in primal rind prin
epitete.
Un euvint singer e totdeauna mai vag, mai ab-
stract de cit Insotit de unit tau mai multe epitete,
earl if tarmuresc intelesul. Prin ajutorul epitetelor
zice Schopenhauer se poate restringe aproape
ping la intuitiune gencralitatea or'- curet notiuni.
Cunoscutele versurl ale 1111 Bolintineanu :
Pe o stincit neagra intr'un veclziic castel
Uncle tura 'n poale un riU mititel
si-ar pierde toata frumusetea, (lama, ar lipsi epitetele.
Minima efect produc epitetele din urmatoarea strofa
a Jul Alexandri :
Un mogneag atuncia cu o barbs lung?L
La Groza mergind
Scoase dot ban' netezi din vPchia sa pung6
Linga mort i5 puse mina -' sfirutind,
Mai face o truce si zise plingind...

www.dacoromanica.ro
 23

Idea absifacta un out a concretizat-o prin trel

trepte: 1) omul e batriu mosneag, 2) bdtrinul are
Barba, 3) Barba este lunga. Cu modul acesta avem
In fata un anumit chip de om, nu on -ce chip de om.
Eminescu ca sa ne arate o «bisericd ruinata». nu
se multumeste cu expresia simpla, ci adaugd o suma
de epitete earl completeazd imaginea
Biserica 'n ruina
Sta. cuvioasa, trista, pustie si batrina
Si prin ferestre sparte, prin usr tine vintul...

Asemenea la Vldbutd doud epitete artistic asezate

desdvirsesc imaginea camerif In care holnava se
sfirseste:
Cit parea de 'mbiltrinita 'n nem,blinzita mortit gbiara
Clad sub galbena lumina a uneT faelii de cearit
IsT da duhul, liniqtita ca un Mesia pe cruce...

In al doilea rind sensibilizarea se face prin tropi

si figuri. Efectul produs de vorbirea figurata se ex-
plied prin motive fiziologice. De ce ne place antiteza?
Pentru-ca un punct negru pe o Male albs impresi-
oneaza mai puternic ochiT de cit dacd Maid. ar fi vi-
na-td. De ce cautd poetil gradatiunea? Pentru-ca nol
nu putem ridica deodata o greutate mare, dar ridi-
chid greutatl din ce in ce mai marl putem ajunge
si la aceea care la Inceput ni se parea mat presus
de fortele noastre.
Dintre tropt si figurl mal mare importantd pentru
vorbirea poetica aii: metafora si comparatiunea; per-
sonificarea, apostrofa si alegoria ; metonimia si si-
uecdoca; elipsa si pleonazmul sati repetitiunea ; gra-

www.dacoromanica.ro
 29

datiunea; interogatiunea si exclamatiunea; iperhola;

antiteza.
Metafot a si comparatiunea trebue sdocupe primul
loc printre figurile poetice.
Comparatiunea pane fata in fats,. (loud idel pentru
a produce mai mare efect cind acea apropiere poate
sa destepte asociatiuni de idel mai noun, mai pu-
ternice.
Ea cuprinde dar trek elemente: 1) lucrul subject
di cugetarii noastre, zis res propria; 2) lucrul cu
care l-asemanam pe cel d'intiiii, zis res oliena ; 3)
semnul de asemanare sail termentil de apropiere,
zis tertium comparationis:
Ca robul ce cinta amar in robie
Cu lantol de brate un aer duios
Ca riul ce geme de grea vijelie
Pe patu-mi de moarte eti piing tinguios.
In acest exemplu, res propria este: sint pe patul
de moarte; res aliena este: ca robul, ca riul; ter-
tium comparationis este: plinsul holnavel ti gemi-
tul sail ciutecul trist al riului, al robulul.
De obiceiti tertium comparationis nu se exprima:
Ca un glob de aur Luna stralucla
(Luna stra'lucia corn straluceste un glob de aur)
r. pr. tert. comp. r. al.
paca termenil ce se compara sint de ace' earl de
obiceiu ne yin in minte alaturea, comparatia e ha-
nala. Astfel, n'ar produce nici un efect sa. zici:
dulce ca inierea, frumos ca o floare, sa, tiraqte ca
un carpe, etc. De aceea se cauta imaginl din sfere
de idel departate unele de altele si de aceea fiber-

www.dacoromanica.ro
 30

tatea poetulul este mare : el poate face comparatiunt

de Ia concret la abstract sail de Ia abstract la
concret.
Astfel Emineseu zice :
Stolue, stolurf tree prin niinte
Dulci iluzil, amintiri
Tiriesc incet ca green
Inintre negre, veal zidiri
Sail cad grele, mingitoase res propna
qi se gfarmti'n suflet trist j
Cum in picuri cade ceara 1. res aliena
La picioarele lui Crist.
Cel dol termeni shit luail dill sfere de idel de-
partate §i comparatia pornet3te de la abstract la
concret.
Tata' si exemple contraril, de la concret la ab-
stract
Pinzele indoife ale vasului care dormia pe apa sema-
naii cu gindirile indoite ale visului.
(Shelley)
Apa curgea cu repeziciunea
(Byrn,).
Le »rtEr etait solide et droit comme un 116ros.
(V. Ifeyo).
L'ocdan devant lui se prolongeait, immense
Comine l'espoir du juste aux pontes du tombeau.
(V. Hugo).

Aci res propria caste concret (Ooze. apA, zid, o-

cean) ; iar res aliena, abstract (visurl, fericire, eron,
speran (h).
Soarele rotund si palid se prevede printre non
Ca un vis de titter* printre anh trecatori.
(Ale.randri).

www.dacoromanica.ro
 3L

Res propria : soarele, concret ; res aliena: vis de

tinerete, abstract.
Daca se suprima din expresiune lucrul subject al
gindiril si se spune numal res aliens, atuncl avem
a expresiune metaforica. Superioritatea acesteia fata
de comparatiune sta in faptul ea, suprimindu-se forma
uramaticala a comparatiunil, imaginea devine mat
reata, mat vie. Emineseu descrie flora in aceste
versuri:
Unele albe, nalte, fragezi ca argintul de niusoare,
Alte rosii ca faratic, alte athastre, oclvi ce pling.
Imaginea e mai vie in ultimul viers de cat daca
s'ar fi zis : ca ochi ce piing.
Alexandrescu face o metafora ni o comparatinne
foarte reunite In urmatoarea strofa :
Apoi tainicile raze dind piezis pe o zidire,
Ce pe muche se ridica, local trist. nelocuit,
_Muffle a el ruins cu o palida. zirabire
Ca un vis ce se stre,coarel intr'un suflet pustiit.
In versul din urrna avem comparatiune ; in versul
al treilea avem metafora. Poetul voeste a zice ca
razele aging uor zidirea preeum ar minglia cine-va
pe altul. Ideia de atingere uparei este aci tertium
comparationis si, S'a suprimat si acesta ni res propria
ca sa capatam aceasta famoasa metafora.
Alegoria, apostrofa si prosopopea se deriva din
metafora.
Dupa ce am facia o metafora, daca continuant
ideia raportIndu-ne la terineuul figurat, capatant o
alegorie. Asa, bite° doina poporana, poetul zice:

www.dacoromanica.ro
 32

Cind exam in vremea mea

Umblam ca o pa scirea
Nu stiam ce-I dragostea.

itpoi famine la termenul figurat, exprimat aci

printr'o comparatie si care s'ar fi putut inlocui printr'o
inetafora, si continua vorbind despre pasare:
Nuina-un hot de vinator
Muse latul la izvor
t;i ma prinse de pictor
k;i m puse 'n colivie...
Alegoria joaca mare rol in productiunile poetice.
Avem chiar o categorie de opere care se numeste
.literature alegoricci.D Asa este parabola si fabula.
Cind Hristos vorbeste de semAnatorul care a aruncat
seminte si una a cAzut pe pia.trA, alta Intre learn-
clot, alta pe parnint bun, face o alegorie ea sa, inte-
leagg. cuvintul Dumnezeesc care a fost priceput de
unit .oamenl, de altil nu. Compozitie alegorich avem
si cind eitim fabula «Corbul si vulpead> Corbul vor-
beste cu vulpea ; dar prin aceste animate not lute-
legem pe omul lingnsitor si pe omul care se to de
pe lingusitorI.
Se vede de aci 0, din alegorie rezulta sl apostrofa
si prosopopea.
Prin apostrofa not ne adresilm animalelor si bi-
crurilor ca si cum ne-am adresa oamenilor ; prin pro-
sopopee (personificare) facem un pas mai departe :
dam viata, glas, putere de actiune animalelor, obiec-
telor, chiar ideilor si sentimentelor.
In poezia «Mircea la Cozia>> de Alexandrescu, poetul
face o apostrofa cind se adreseaza :

www.dacoromanica.ro
 33

°Rule, care-al fost martur vitejiilor trecute

si puternicl legioane pe-a ta margine-al privit,
Virtutl marl, fapte cumplite iti sint tie cunoscute,
Cine oar' poate sa fie omul care te-a 'ngrozit?
Apol face o prosopopee clod da glas Oltulul §i
dealulul:
Mircea! imi raspunde dealul. Mircea! Oltul repeteaza.
Acest sunet, acest nume valurile-1 primesc,
Unul altula it spune, Dunarea se 'nstiinteaza
Si-ale el spumoase unde catre mare it pornesc.
Alexandri In «Balcamil si CarpatulD infdtisaza dia-
logurl i actiuni ale celor doT munti, alegorie pentru
Turd Si Rominl. Aci alegoria se confunda cu perso-
nificarea.
Balcanul cel fanatic, impins de aspra lira,
Nu poate sa 'ngradeasca salbatica lul guru
Si zice cu trufie : «Carpatule vecine.
«De nu pleca-vel fruntea, amar va fi de tine!...*
Carpatul scoate un freamat teribil de urgie,
Miscind coama -T de codri ca leul in minie,
Si-n clocot lung raspunde : «Balcane-a ta trufie
«Arata ca. tu astazi cazut esti in pruncie...
«Al fost odinioara gigant prin inaltime,
«Amar prin fanatizmu-tl, puternic prin cruzime...
«Estl sters din cartea lumil tu care din vechitne
«Stal rezemat in somnu-tl de-o putreda marime!,..»
llfetonimia fi sinecdoca lnlocuesc o vorba, prin
alta in baza unuT raport necesar ce exista intre ele :
raport de cauza si efect, de contiitor si continut, de
tot si parte, de materie si obiectul facut din ea, etc.
Eminescu zice:
S'a imbracat in tale luciT cavalenil de la Malta...
in be de a zice cd s'afi imbracat In haine facute de
zale.
3
www.dacoromanica.ro
 34

Illure§ianu infatisazd puterea turceasca prin cyatc

gavial barbarei semi-luse,D semnul in locul lucrittfi
in semn at.
Elipsa gi pleonazmul se produc chid sufletul omu-
lul e plin de o durere, de o bucurie, de o supdrare
§i orf prescurteazd expresia spunind numal vorba
care pentru el e cea mal importanta orl repetd fie de
a dreptul fie cu alte cuviute ceea-ce iT zace la inimd.
Chid Dan (din poema lul Alexandri «Dan, capitan
de plait») se repede in contra Tatarilor, face urma-
toarea elipsd:
«In laturl, Litfe !»
Despot (In piesa lul Alexandri «Despot-Voda»), vd-
zIndu-se intlris, exclama :
Cum! mort in floarea vietil ! Cum ! Mort ca un misel !
Aci avem Si elipsd Si pleonazm.
Gradatiunea descompune ideia principald in parti
earl stall titre dinsele in raport de grad cktre grad.
Se intelege ca aceasta inlantuire Si dezvoltare a
pdrtilor se face in vederea unit punct culminant, la
care trebue sa ajungem, tar nu de la care sd plecam.
De aceea e natural ca gradatiunea sä fie ascendents.
Victor Hugo arata astfel in mod gradat nenoro-
cirile lul Napoleon :
Dernain e'est le cheval qui s'abat blanc d'ecume ;
Dernain, o mug:161.mA, c'est Moscou qui s'allume
La nuit comme un flambeau :
C'est votre vielle garde au loin jonchant la plaine;
Dernain c'est Waterloo ; domain e'est Sainte-H616ne ;
Dernain c'est le tombeau!
1) In primul vers vorbete despre 0 intimplare rea, ins putin insem-
natd ; in versul 2, 3, 4 vorbe§te despre teribilul dezastru al lui Napo-

www.dacoromanica.ro
 3

De asemenea Racine face urmatoarea gradatiune:

Presse, pleure, Omis; peins-lui Phedre mourante.
Uneori se pare ed. gradatiunea e descendents, ; insa
In fond tot ascendents, este. La Fontaine ca sa arate
Erica grozava a epurelui zice:
17n vint, o umbra, uu nimic de teams -1 fat sa 'nghete.
Aci fats de ideia principals, frica, gradatiunea
tre§te piny la punctul culminant «nimie», pentru -ca
acesta e cel mai mare grad de fried ce se poate
lnebipui: set to temi de nimic.
Interogatiunea si exclamatiunea pun ideia sub
forma de Intrebare salt sub forma exclamativA pen-
tru a produce mai mult efect,
Alexandri, plecind exilat din patria sa, voe§te sd.
spue ca «nu stie de se ya mai Intoarce». Aceasta o
exprima sub forma interogativd:
Cine stie, tine stie
Data 'mpins de-al soartel vint
M'oiu intoarce 'n veselie
SA sarut al tau pamint?
Bolintineanu, In Inc de a spune : «a trecur timpul
de barbdtie», Intreabd:
Uncle este timpul eel de hArbatie
Cind muna Rominul pentru datorie?

Exclamatiunea este §,i ea efectul unel porniri vio-

lente, inlet simtirl adinci: ea serva sa exprime bu-
leon in Rusia clad Rukill an dat foe Moscovei tit an atacat tot pe furl
pe Napoleon; spot amintetme lupta de la Waterloo in care a fost invins
pentru cea din urmiL omit de coalitia europeanS; in line pomenerite esilut
lui in insula Sf. Elena, undo a ¢i murit.

www.dacoromanica.ro
 36

curia, durerea, rogdclunea, blestemul, urarea de

bine, etc.
Alexandrescu blestema astfel pe un consul rus,
case se purtase foarte rdu cit statuse in Bucuresti:
Adio, lung adio si PArA revedere!
Departe, mult departe -Le du din tam Inca_
Pustiul Siheriei to asteaptd. Cu placere
Pdmintul sa to 'nghita si Dracut sd to la!
Racine aratd ast-fel rugdciunea lui Aman :
Par le salut des Alit's, par ces pieds que j'embrasse,
Par se sage viellard, l'honneur de votre race,
Daignez d'un roi terrible apaiser le courroux:
Sauvez Aman qui tremble a vos sacres genoux ! 1)
Iperbola exagereaza expresiunea, cad omul In tot-
deauna chid patima it stapineste cu putere, se simte
pornit sa, vazd toate lucrurile marite. Toti oamenil
sufer, dar fie-care crede c .nimeni nu sufera mad
mult ca el. Exact aceiasi situatie sufleteasca. ne pro-
duce bucuria mare ca si durerea.
Ast-fel, Alexandrescu zice inteun moment de mih-
fire cd viata lui a fost numal suferintd. si numeste
zilele lui

Copaci din mTezul end' ce vinturl IT cldtesc.

Minunat elect produce iperbola intr'o poezie daca
e intrebuintatd la momentul potrivit, adica dacd. e
destikl de pregalitd. mintea ascultatorulul ca sa. pri-
meased exageratiunea ; altfel e ridicula.
Antiteza este o comparatiune, insd. in loc pe a
1) Aman in piesa .Esther. de Racine se roagg de Esthera
neamul lul Israel.
. scape

www.dacoromanica.ro
 37

pane fata in fata termen1 ce se potrivesc, pune toe-

anal termeni opus!. Se mai zice si contrast.
Insult i1, to onor5.; strivestel, to adorn.
Alteorl termenil sint idel maI dezvoltate; cite o-
data shit chiar compozitiuni intregl bazate pe a»ti-
teza. Astfel este gSatira EL> de Eminescu, <Epi-
goni1), de acela§1, §. a. 1).
Tot in categoria metaforelor si comparatiilor tre-
bue sa punem sensibilizarea prin transpoziliuni. Chid
poetul crede ca o coMbinatie de cuvinte dintr'o or-
dine de idei infatipza o icoand materials prea §tearsd,
atuncl reeurge la o ordine de itlei a.iernanatoare ca
sa produca mat malt efect. Ast-fel el schimba o
sensatiune printr'o alts sensatiune, o sensatiune prin-
tr'un sentiment sail vice - versa.
1) Transpozititinea.sensattunilor.
Zola') inlocue§te. in urmatorul exemplu, o sensa-
tiune de vaz printr'o sensatiune de tact.
<,Et it ralentissait sa marche, it s'arretait meme deviant
«certaines nappes de lumidre avec le frisson delicieux
«que donne l'approche d'une eau fra'iche
In alt exempla din acelqf actor gasim o sensa-
tiune vizuala. in ]ocul unel senzatiuni auditive
Dans l'air molts et odorant de la piece les trois boa-
«gies ilamhaient ; et, con pant soul is silence, par 1'6troit
«escalier un soufle de musique montait: la valse, avec
«ses enroulernents de couleuvre, se glissait, se nouait,
<s'endormait sur le Lapis de neige.e
1) In .Satira I1I. avem antitea intre vitejia Qi patriotizmul Romini-
lor din timpul lui Mircea §i intre decedents din timpul poetulul. In Epi-
gonii+ event antitezi intre scriitoril vechT al notnri §1 cef din epoca
poetulul.
3) Emile Zola, mare romantier francez, intemeetorul scoalel natura-
liste, este cunosout prin descrierile sale amilnuntite.

www.dacoromanica.ro
 38

Eminescu, voind sa arate sensatiunea de auz pro-,

dusa de zgomotul mustelor, o schimba lute() sensa-
tiune de miros:
Umplu aerul varatic de mireazma si racoare
A pbpoarelor de muste sarbatori marmwitoctre.
De asemenea Vlahuta, in locul sensatiunil de vaz
pe care ne-o produce o lacrima in ochil cul-va, pune
sensatia de auz :
Ast-fel intelege cerul lacrima, lirnba, dureril ?
2) Transpozitiunea sentimentultu in sensatiune.
Flaubert 2), voind sa ne zugraveasca sentimentul do-
rintel, it schimba in sensatiune de vaz :
Il tournait clans son desir comme un prisonier dans
son cachot.
Zola schimba, sentimentul religios in sensatiune de
sete :
Alors elle allongea le con vers le crucifix comme quel-
qu'un qui a soif.
Eminescu, in locul sentimentulul pe care 1-ar avea
un invingator Iutr'o mare lupta, pune sensatia pe
care ar avea-o un one care ar zmulge o coroana. de
pe fruntea dusmanului:
Lauri' voiati sa zmulga de pe fruntea to de fier...
Vlahuta schimba, sentimentul de. intristare in sen-
satiune de vaz si auz :
Nu uezi to ea inditratu-tT e 'ntuneric ki pustiii
,57 n'apui cit de sinistru sunit-a groapa si-a sicriii
Glasul tinerete) duse si-al iluziilor sterse!
2) Gustave Flaubert (1821-1880) celebru romantier fiances. Despre a-
nest scriitor se vorbe2te la oapttolul romanulul.

www.dacoromanica.ro
 39

Tot asemenea sentimentul de regret in sensatiune

de vaz :
(Omni) se uita'n urma si-1 ample plinsul,
Cad tot trecuti. pare-o comoara
De fericire ramasa 'n drum.
Acelasi poet transpune inteuri mod admirabil sen-
timentul iubiril materne in sensatiune de tact :
Cael to stil ce farmec dulee-I sic -fi lipeqti pruncul de
[piept!...
Si cum inimaAT tresare cu -un scincit cind el to chiama
Sa-1 acoperi cu Tubirea si cu paza to de mama!
3) Transpozitiunea sensatiunii in sentiment. Victor
Hugo inlocueste sensatia de vdz prin sentimentul ce
naste vederea obiectului :
Les grands chars g(1,2nissants qui reviennent le soir...
sail :
Vers quelque source en pleurs qui sanglotte tout. bas.
Vldhutd schimbd sensatia de caldura in sentiment
de liniste:
In aer T-o caldurd lini§titd.
4) Transpozitiunea imaginil unlit element al natu-
rii in imaginea altul element.
Deparatianu, voind sd ne infatiseze un Ian intins
de grid ne vorbeste de imaginea ma'rii :
Spicul blond cu paiii de our
Stump tezaur
Pentru marl §i pentru mici.
Unduleazd 'n mii de vaturi
Intre uta/uri
De sulfina si d'aglicl.

www.dacoromanica.ro
 40

Vilibuta compara Intr'una din poeziile sale pe om

cu un calator pe mare i schimba imaginea maril
cu imaginea unul cimp:
Vislasce-aleargd impins in zare
De oarba sete a fericirii
Pe cimp de ape lard carare,
Omni e pururl prada-amdgirh.

4. DICTIIINEA POETIC/I ROMINEASCA

Sa vedem acum intru cit limbs romina prin forma

el (cuvinte, sumete, accentuare, grarnatica, sensurl)
poate fi apta a se conforma principiilor generale ale
dictiunil poetice.
In istoria poeziei fornine literare, din punct de ve-
dere al limbil, deOsebini trel momente principate co-
respunzatoare cu trel directium in linguistica noastra ').
Pe la inceputul secolulul nostru, in principate poe-
til se servlaa de o dictiune alcatuita parte din cu-
vinte imprumutate din poezia poporana, parte formate
de el de pe modelul limbilor streine, nial ales dupa,
grecete si frantuze§te. Ca reprezentantl al acestel
directil vorn cita pe Vticareei in Muntenia, pe Co-
nach,i of Beldiman in Moldova. Poeziile scrise In
aceasta periods aid cuvinte rorninqt1 vecln, dar nu e
cunoscuta valoarea poetica a cuvintelor. Ici-colo in-
tilnim versuri en expresiunl poetice, can ne .de§-
teapta imagiui vii, dar cele mal multe sint incarcate
1) Linguistics e,te §tiinV).

www.dacoromanica.ro
 41

de prozaizme. Aceasta nesiguranta se ohservti si In

poeziile until scriitor de mutt talent Vasile Car lova.
Prin al treilea decenia al secolulul nostru, seoala
latinista de peste munt11), inauguratil, de Sincai si
Micu, se introduce in principate.Principiile ei natio-
naliste aplicate In scrierl de istorie si de limbi£
entusiazmeaza. pe autoril de aci i deodatti tendenta
de a purifica limba se iveste nu numal in dictiunea
prozei, dar si in a poeziel. Neaparat, din acea epoca,
limba s'a imbogatit cu multi termeni necesarl si a
format dublete 2) interesante ;_ dar cea mal mare parte
din potopul de cuvinte latine introduce atunci, fiind
o creatiune artificiald, n'at putut prinde radileint si
aft disparut. Pentru poezie insa. In special rezultatul
a fost foarte rtiti. De atunci dateaza acel mare nu-
mar de poezii reel, pline de expresiuni abstracte,
car! poezil chid nu slat ridicule ne fac impre-
siunea unor articole de gazeta chinuite de cerilAele
versuluI. Ce-va mat rail Inca, curentul latinist pri-
mitiv a fost mal tirziu cornpletat prinIenn curent
Pali., si printr'uniil francez. Astfel, Eliade Radu-
lescu in primele sale poezil, sense inainte de 1848,
se servl de o limba curat romineasc6.. Model in
aceasta privintti este poezia eZburAtorul. Mal ttrziii,
voind s4 arate' cit mai mutt aserntinarea intro limba
roming. si cea italianh, are nenorocita inspiratia'sa
modifice poeziile sale vechi de pe teoriile sale lin-
1) latinista s'a produs pe la inceputul secolulul XVIII in Tran-
silvania. In ce prive;te limba, ea urmarla dovedirea latinitatiil limbil noa-
stre prim puriftearea el de elemente streine.
2) Dublete sint rorme ulterioare derivate dintr'o acelafil forma primi-
tive ins in epoce deosebite QI mind dect fizionomll deosebite, precum:
din latinescul virtutem avem romine§te virtute (cuvint vechifll gi virtute
(neologizm).

www.dacoromanica.ro
 4)

guistice mud. Aceasta se vede in colectiunea inti-

tulatd «Curs intreg de poezie generald.» Din cauza
aceasta Eliade a lost cu desdvirsire ultat ca poet,
de si afld adesea pasagil de valoare in ce a scris el.
151) alt reprezeutant al curentulul latinist, insd
latinist pur, este Andreiii 1ifure0anu, in ale cdrui
poezil intilnim expresiuni si constructium influentate
de limba latind. De aceea poeziile sale sint cu totul
necunoscute astaz1, gall de una singura scrisd la
anul 1848, in care intilnim totusi expresiuni nepoetice,
ca in versul:
Prin intriga i forfa, doloase nujloriri,
(pe care unit editor' 1-au schimbat in interesul vulgariz5ril:
Prin intriga si sili1, viclene uneltiri).
Alt scriitor care a avut o soarta identica cu a 1111
Muresianu este Cesar Bolliac, cunoscut ca poet nu-
mat printr'o singura lucrare «Sila».
Bolintineanu isi incepe cariera sa poetied sub
influenta literaturii franeeze. Prima sa poezie, imitatd
dupd Andree Clienier, «0 fatd tinara pe patul mortii»
ne prezenta barbarizme de felul acesta: «un aer duios»
in toe de «arie duioasd» «se all.te» in loc de «se
apleacd,» pe cind vorba adevarat romineasca «a se
abate > inseamnd «a apuca pe un drum deosebit».
Influenta curentulul francez s'a manifestat in poezia
cu deosebire la Alexandru Deparatianu, Alexandru
Sihleanu §i Mihail Zamfirescu, scriitorl cu talent,
dar ale caror opere tocmai din cauza limbil in
care erau sense au lost ldsate in timpul nostril
en totul in uitare. In scrierile ion afldm cuvinte
ea: «demolitiune» pentru «dtirimare», «msg.>, pentru

www.dacoromanica.ro
 43

«trece» [En june ce rasa in intimplare pe linga

foe]; forme ca : «aurorale» (privitor la aurora), «pas-
torale» (pastoresc) sad cuvinte goale de inteles pentru
Rominl ca : «splendoare», «candoare», «profum», etc.
In special Zamfirescu avea mare predilectiune
pentru cuvintele sonore si cu infatisare streind in
eit inteo poezie «Sub umbra» amesteed cuvinte pe
de a 'ntregul latinestl:
Sub umbra alarunt
Tuarum,
Protege-ma tu;
Al lunar parinte
Putinte
Spre bine ma du 1)
Reactiunea n'a intirziat a se nasle. Putem pune
inceputul el chiar in momentul In care seoala tali-
nista parea mat puternica. Reactiunea porni in nu-
mele bunuiul simt si victoria fu sigura si curtnd
cistigatd. «Razboiii latinizmelor!> fu strigaul gene-
ral; «Razboiti abstractitinilor!» fu slrigatul poetilor,
earl simper ca puternicele for emotitml nu se puteat
exprima in limba 1u1 Eliade sail a lul Laurian2).
Scoala cea noun, aratind raid, indica si rernediul :
cercetarea poeziel poporane. Cel care atrase mai in-
tiid atentiunea spre producerile poporului fu Aleut
Ruse, dupa al crirui indemn Alexandri aduna acele
«comorl nepretuite,» cum le numeste el, alcatuind co-
lectiunea sa de poezil poporane.
Alexandri insd nu se multumi a fi culegator : el

1) Sub umbra alarum tuarumsub umbra aripilor tale.

2) Eliade ei Laurian, dintre eel maI de frunte reprezentant1 al cultu-
lul latinist.

www.dacoromanica.ro
 44

impruninta de la popor si subiecte si expresiuni, Pri-

mete sale poezil, intitulate «Doine», slot lnspirate de
la popor si shit cea mal puternica dovadit despre ade-
yarn' ziselor sale, ca poetil, eel d'intiiu trebue sa res-
pinga ideile latinistilor. De aceea a si ramas Alexandri
toata viata intre eel mal energicl luptatorl impo-
triva puristilor. 0 blare-in-As a acestel teoril se
vede In, piesa sa «Rusaliile in satul lul CremeneD;
Directiunea aratata. de Alexandri a fost urmata dP
eel mai multi dintre poetil nostri urnctatori: Emi-
wescit, Vlahugi, Cogno, cum frIcuse - si contem-
poranul lui Alexandri Grigore Alexandrescu.
Studiul peziel si in genere at literaturii poporane
rornine da dreptate acester directiuni.
Popoff ul romin mita In stilul sari, negresit in mod
inconstient, sa. redea abstractinnile prin imagilll sensi-
bile. Poporul zice despre eel care se duce «departex., ca.
s'a «rips peste nand dri qi noua, marC» Clod se 'n-
timpla ce-va «repede» poporul zice ca. s'a intimpla.t
«cit as da °data, in amnarz,. Meta de veselie popo-
rul o exprima prin : chi rides ininia de bucurie,
Induiosarea 'o arata zicind :
La nafranur .se uita
Tainia-1 se despica.
Clod poetil culti s'aft Aervit de mijloace utilizate
de popor, ati realizat adevarate frumuseti.
laid rite -va exemple:
Ursan naval s'arunea in neagra Marline
Croind o kirk howl, prin deasa ei multime.
(Al exandri

www.dacoromanica.ro
 45

Tu ma utmestT padure.
Cind pe sub bolt1 tacute si pline de intuneric
Las pasit sa ma poarte si gindul sa ma fure.
(Vlahuia).
Venia cu fete si feciorl
Troznind radvanele rle era
Pe netede poteci de plain ;
La tot radvanul patra car,
Ba paint sort
(Co Ibex).

Pe linga aceasta, limbs noastra in genere inlez-

neste si alcatuirea, poetica.
Existenta formelor conjunctive la pronume si la
verbul a ft poate face sa se adauge sail sa se scads
o silaba, permite sa. se insiste sail sa se treaca mal
repede peste un asemenea cuvint:
Uncle -s sirurile ielare din viatg-ml sa le spun?...
(X'Inineecu).
Au fost ; acuin ei unde slut?
(Alexandri).
Si nime-'n urma mea
Nu -ml plinga la erestet...
De-asuprg-n1 teiul sfint
Sa-st scuture floarea...
(Emineaclu.

Vocalele putind, in majoritatea cazurilor, sa stea

alaturl la sfirsitul unel vorbe si la inceputul alteia,
inleznese alcatuirea versului mal mult de cit alte
limbl In earl hiatul nu e permis1):
Un sfint de-al cartff chip to temi
Abia to -aude cind it chiemi...
Nitscut Cu lumea inteun cias
El par'eti-i viul parastas
Al altor vremi.
(CogIic).

1) Veal despre hiat la paragr. cu acest titlu din versilicatie.

www.dacoromanica.ro
 46

Poetul poate face sinereze si diereze cind e Devoe

fn vers : vials se poate citi emit sat ; lua
se poate citi lit' a sad lu-a. 1).
Unele cuvinte pot primi accent pe o silaba sau
pe alta; de ad forme duple foarte pretioase pentru
poets: micrmur §i murmitr, trips §i aripa, ditlnian
§1 duman, vicltur §i vulticr.
In fine fraza romineasca. e primitoare de foarte
iimlte intorsaturi, din pricina ca nu avem o topica
fixa. FranceziT, in a caror limba locul partilor de
propozitiune este deplin hotarit, se pling de aceasta.
considerind-o ca. -o scadere din punct de vedere al
poeziel; ha el sperd ca va veni un timp in care se
va intelege necesitatea de a se stabili aceeasi ordine
in constructiunea si asezarea frazelor pe care o ur-
meazd gindirea, nu pe care o impune traditiunea
gramaticala. In romineste poetul poate sa. pue tot-
deauna in fruntea propozitiunii sail la locul ce i se
pare mal nernerit elementul de la care porneste gin-
direa sad pe care vrea sa-1 infatiseze inteun anu-
mit chip.
Toate acestea ne arata ca. limba romineasca dis-
pune de o sums de mijloace de a face expresiunea
cit se poate mai poetics. Studiind vnrbirea poporului
vom gasi adevarata vista, adevarara poezie a limbic.

1) SInerezg este pronmatarea a douit silabe ca lima singurd ; dierezi,

pronuntarea unel silabe ca della.

www.dacoromanica.ro
 47

INTREBARI BSI DEPRINDERI

I. 1. Ce este estetica? Cum se rezumg teoria platonicg despre fur-

mos ? Este exaotg tweastg teorie 7 Imitatiunea produce valoarea ar-
tistiel 9 Care este definitiunea moderng a frumosulul ?Ce este plgcere
esteticg ? Carl sint cerintele sensatiilor as sg produog plIcere estetiog ?
2. Ce deosebire este intre frumos Qi bine ? Ce deosebire- este intre
frumos §1 adevgr ? Ce deosebire este intre frumos §i util?
3. Co este arta? Ce deosebire este intre artg §i §tiintg, ?
4. Ce se intelege prin sublim ? De cite felurl e ? Cite felurl de su-
blim deosebim in operele de arts? Dati example I
N. Ce se intelege prin frumu§el? Ce numim delicat ? Ce numim
gratios ? Ce numim mi§oltor ? Ce numim mgret? Ce numim so-
lemn',? - Ce este uritul ?
5. In cite categoril oe deosebeso artele in genere ? Ce sint artele
practice ? Ce artele frumoase? Cum se impart artele frumoase ? In
ce report stall. artele? Care este mai superioarg ?
6. Carl sint aoceptiunile ouvintulul poezie? Carl sint conditiile poe-
tuluI ? Oe zice Boileau despre aoeasta ?
7. Oe este poetica §i in ce report stg ou poezia? Carl slut foldasele
acestuT studio ? Ce zice Eforatiu ? Carl sint cele mal insernnate tractate
de poeticg ?

II. 1. Care este principiul dictiuniT poetice?

2. Carl sint regulele generale ale vorbirli poetice? Ce este onoma-
topea? Ce importantg are onomatopea pentru originea limbilor ? Ce
exemple clasioe de onomatopee se =nose ? Ce exemple cunoa§tet1 din
limbs roming? Numal zgomote itnitg onomatopea ? Ce se nume§ce
1potipozg ? Ce exemple ounoe§tetl din literature roming ? Se pot in-
trebainta expresiunile abstracte in poezie ? Pentru ce sint neennoscute
poeziile lul Bolliao ? Ce example cunoa§tetl de expresiuni proprli?
Care este grelala lul Alexandri in poezia .Groza, ?
3. Ce sint epitetele? Ce exemplecunoaltetT? Care este explicatiu-
nea generalli a figurilor ? Ce este oomparatiunea? Carl sint elemen-
tele at ? Se exprimg totdeanna toate aceste elemente ? Care este oerInta
unel oomparatiuni bune ? MAT exemple de comparatiunl de la abstract
la concret §i de la concret la abstract! Cum se face trecerea de la
comparatie is metaforg ? De ce este uneorl de preferit metafora ? Ce
este alegoria ? Ce Stiti despre literature alegoriog? Ce este apostrofa ?
Ce prosopopea ? Datl exemple. Ce 041 despre metonimie 5i sineo-
docg? Cum se explicg elipsa §i pleonazmul ? Ce este gradatiunea?
Ce 5Stitl despre interogatiune gi exclamatiune? Ce este iperbola ? Ce

www.dacoromanica.ro
 48

este antlteza ?Ce sins transpozitiunile ? De cite felurl sint ? Dati

example.
4. Care este istoria poeziel romine0I din punot de vedere al dictiunit
poetice? Ce oaLitAtI speciale are limbs rornineascl pentru poezie ?

DEPRINDERI

I. SA se oaute ... exempla de onomatopee in poeziile coprinse in acest

manual.
2. SA se caute ... exemple de epitete bine puse gi de epitete nepotrivite.
3. SA se caute ... exemple de comparatiunf de la conoret la abstract,
de la abstract la eoncret ; comparatli neizbutite ; exemple de meta-
fort ; de alegorie ; de apostrofA ; de prosopopee; de metonimie ;
de sinecdocA; de elips3 ; de pleonasm ; de gradatiune ; de inte-
rogatiune ; de exclamatiune ; de iperbolA ; de antitezA.
4. SA se cerceteze din punot de vedere al limbil o poezie de Ianou YA
cArescu; o poezie de Deparatianu; o poezie de Eminesou; o poe-
zie de Co§nuo.

www.dacoromanica.ro
 PARTEA II

VERSIFICATIUNEA

www.dacoromanica.ro
 1. VERSE!". §1 PROZA

In toate limbile, poezia se exprima printr'o forma

proprie, care se numeste vers (de la cuvintul lath'
versus din verbul verto, intore, fiind-ca rindul se
Intoarce inainte de a se sfirsi linia de scris).
Pind in timpii modernif nici nu se patea inchipui
poezia ca separata de forma sa, de vers. De prin se-
colt') al 16-a Incoace s'au produs opere poetice scrise
in proza si In secolul nostru s'a discutat si in teorie
aceasta cestiune. Sint unit criticl earl considers versul
ca neaparat necesar si nu admit inirebuintarea prozel.
Ast-fel Schopenhauer zice ca metrul si rima slut, un
ve,tmint cu care fiind imbrdeat poetul, it e permis
a vorhi cum alt-fel n'ar putea-o face, si at;easta este
cauza Placeril noastre. Un vers bine rimat desteapta
pare-ea, .prin efectul sati, un fel de sentiment cd
ideia exprimata intr'insul ar fi existat de mal inainte
in limbs si poetul a avut numal sa o scoata la iveald.
El explica infiuenta ce exercita asupra cititorului
versurile prin faptul ca simplul sunet al cuvintelor
primeste, prin metru si rima, oare-care perfectiune,

www.dacoromanica.ro
 5

care ne produce iluziunea cd ar fi prin ele insele ceva,

ca ar fi un stop, iar nu un mijloc.
Adversaril versulul, prozatoril naturalist, cum e
de exemplu Zola, zic ca versul nu este apt a tra-
duce abundanta si mobilitatea gindiril moderne. Proza
nu e strinsd de piste regule ; prin urmare este libera,
Proza poate reproduce realitatea mai cu multa exac-
titate. Proza a (*Oat azl foarte multa mladiere in tit
se poate sluji de toate efectele versulul. Versul e ceva
artificial, care impledica gindirea si prin urmare tre-
bite sa dispard.
Adevdrul std, ca in multe cestiuni, la mijloc. Ar
fi o exageratiune daed am limita poezia numal la
operele scrise in versurl. Mal luta' shit o surnd de
opere din genul dramatic scrise In proza. : unele din
piesele lui Moliere ca Avarul ; parte din piesele lul
Shakspeare ; apol diverse scrierl mal micl carora le
lipseste numal forma de versurl pentru a. fi intre
cele mai insemnate poezil ale literaturil franceze,
rominestl, etc.
Pe de alta parte versul nu este o creatiune asa
de artificiall, cum sl-ail Inehipuit unit. Chiar filozofil
naturalists, earl isl bazeaza xereetdrile for pe fiziolo-
gie, ajung la concluziunea cti versul isI are originea
chiar In natura omului. Sub influenta unor senti-
mente puternice, gesturile noastre tind sa is o mis-
care ritmatd si vocea tot asemenea. Cu cit un orator
se Incalzeste si se pasioneaza cu alit vorbirea lui
devine ritmatd si muzieala. Orl-ce om In momente
de nenorocire sail fericire, capata In glas un fel de
mladiere care corespunde ea starea lul sufleteascd.

www.dacoromanica.ro
 53

Arta versului a fost si e sä fixeze si sa perfectio-

neze aceasta muzica a emotiunii.
Deci versul poate Insoti poezia, dar lipsa lui nu
pierde valoarea operel, precum nici faptul ca o corn-
pozitiune e In versurl, nu Insemneazd ca e poezie.
Exemple de poezii in proza : Martirii de Chateau-
briand ; pagini din romanele lul Zola; multe pasagil
din Ruinele de Volney; Cintarea Rominiei de N.
Balcescu, pagini .din scrierile lul A. Odobescu.

DESCRIEREA GRADINII <PARADOU,

de

EMILE ZOLA.

L'heureuse paix du Parauou, dormant au grand soleil,

empechait la degenereseence des espeees. Il y avait la
une temperature egale.,une terre que chaque plante avait
longuement engraissee pour y vivre dans le silence de
sa force. La vegetation y etait enorme, superbe, puissam-
ment inculte, pleine de hasards qui etalaient des floral-
sons monstrueuses, inconnues a la beche et aux arro-
soirs des jardiniers. Laissee a elle-meme, libre de
grandir sans honte, an fond de cette solitude que
des abris naturels protegeaient, la nature s'abandonnait
davantage a chaque printemps, prenait des ebats formi-
dables, s'egayait a s'offrir en toute saisons des bouquets
etranges, qu'aucune main ne devait cueillir. Et elle sem-
blait mettre une rage a bouleverser ce que l'effort de
l'homrne avait fait ; elle se revoltait, lancait des deban-
dades de fieurs au milieu des allees, attaquait les rocail-
les au flot montant de ses mousses, nouait au cou les
marbres qu'elle abattait a l'aide de la corde flexible de
ses plantes grimpantes: elle cassait les dalles des hassins,

www.dacoromanica.ro
 54

des escaliers, des terrasses, en y enfoncant des arbistes;

elle rampait jusqu'a ce qu'elle possedat les moindres en,
droits cultives, les petrissait, a sa guise. y plantait comme
drapeau de rebellion quelque graine ramassee en chemin,
une verdure humble dont elle faisait une gigan' esque ver-
dure. Autrefois le parterre, entretenu pour un maitre qui
avait la passion des fleurs, montrait en plates-bandes, en
bordures soignees, un merveileux choix de plantt-s. Au-
jourd'hui, on retrouvait les memes- plantes, mais perpe-
tuees, elargies en families si innombrables, courant une
telle pretentaine aux quatre coins du jardin, que la jai -
din n'etait plus qu'un tapage, une ecole buissoniere bat-
tant les murs, un lieu suspect oft la nature ivre ' avait
des hoquets de verveine et d'oeillet.

MOARTEA ARMASULUI DRACEA

de

A. ODOBESCU

Descaleca mai in graba sr sue-te 'ncoa; striga lui

Mihnea din capul searii si cu glasul nabusit de lacrami,
o temee cam trupesa, ce nu-I puteal nice nici tindra, nisi
umoasa,boerul socru, biet, trage ca salt' des sufletul
si mereii cere de domnia-ta a
Tata-ma indatd....; si Mihnea de§caleease, urcase in-
gusta si dreapta scara de piatra si, prin Undo intune-
cease, merges la odaia tatalui situ.
Cind deschise mica usa de brad, el zari pe batrinul ar-
mas uscat si galben, cu fruntea plesuva, cu barbs alba,
zdeind lungit pe spate pe o velinta alba, in capatiiul unur
pat ce tinea de o paste toata intinderea odail. Alaturi
ardea o lathe de ceara galbena, si un biet calugar bogo-
nisea pe slavoneste, dar cu glas slab, rugile agoniei; in
parete- o mica candela lumina o veche troita de lemn, si
mai ineolo pe ziduri stair rinduite, peste un zablatt vargat,
arme de tot felni. coifari, zale de fier, Warr, iatagane

www.dacoromanica.ro
 55

trunchiate si despueri luate de pe la dusmanil invinsi.

0 singurd arma, o ghioaga de fier tintuita, mare si grea,
buzduganul insusit slujhel de armas mare, sta asezata pe
velinta tlocoasa de-a dreapta bolnavului, si mina-I osoasa
dar slabita, printr'o miseare spazmodica a nervilor, rata
inca sa o Mice.
Cind Mihnea intra in odae. °chit unehissulut, afundati
sub cercul albit al sprincenelor, clipiril ca o candela ce
moare, si buzele-i vinetite soptira aceste euvinte :
Fatul mea !... fa inima viteaza !... nu te lasal... fit
«stilp teapan easel neastre si nu ingadui sa eada biata
«mosie parinteasea pe mina Oltenilor, pe-a Basarabestilor
0(trasni-i-ar Domnul din senin)! C-asa avem not lasat cu
eblestem de la most stramosi : pace si ragaz sa n'avem
«en neamul for eel urgisit... De-ti va da Domnul Dumne-
«zeit putere si tarie, sa nu crutt, sa n'aibl mild, ea niel
<de tine nimeni nu va avea mita chid te vor vedea in-
frint si tieait... Mina mea s'a mutat, nu mat poate ridica
«buzduganul asta, vechiul met] tovaras, bunul men prie-
«ten... is -1 acum to in miinile tale si proasca sa fact rind
uvei izhi cu dinsul in dusmanit nostri... Si Wail)! milal...»
Glasul i se curma, -ca un for i se strecura prin tot
trupul si ramase inelestat... Atuncl, in mijlocul acelel td-
ceri de spainia, prin care* treeea sutlarea mortii, 114 loc
de sunetul euvios al clopotelor, se auzi o zingietura in-
fundata de catuse si de lanturl. Erau bietil vecint robitl
si pusi in flare de raposatul armas, care zateati aruneatt
in fundul pivnitelor cetatuii sale si acum in mijiocul noptit
isT seuturail dureroasele for lanturt.
ApoT totul intro in tacere. Prin (plat abia se auzia ceva
suspinuri de femei si pe-afara vaetarea viforoasa a crivil-
tulut. Intunerecul domnia peste tot.

DESCRIEREA BARAGANITLUI
de
A. OpOBESCU

Si et' am crescut pe cimpul Baraganulut ! eft am

vazut tirdurile de dropil, cutreerind cu pas masurat si
cu capul atintit la paza acele sesurt fara margine, prin

www.dacoromanica.ro
 56

care aerul rasfirat in unde diafane subt arsita soarelui de

vara, oglindeste lerburile si balariile din departare si le
preface, dinaintea vederii fermecate, in eetatl cu mil de
minarele, in palate cu mii de incintari.
Din copilarie si eu am trait cu Tamadaieuil, vinatorl
de dropii din bastina, earl neam de neamul for au rata-
eit prin Baragan, pitulatl in carutele acoperite cu covergi
de rogojina si, manind in pas alene gloabele for de calusel,
rib dat math., ore, zile si luni intregi, imprejurul falnici-
lor dropiot, caora el le zit mitrepoliti,sati cind acestia,
primavara, se intetesc in lupte amoruase, sat cind, toamna,
of due turmele de put sa pasta tarinele intelenite...
Oare ce desfatare vinatoreasea mai deplina. mai netar-
muita, mai senina si mai leganata in (lulu si duioase vi-
sari, poate fi pe lume deeit aceea care o gusts tine -va
cind, prin pustfile Baraganului, caruta in care std culcat
abia inainteaza pe eat lard de urme? Dinainte-I e spatiul
nemarginit; dar valurile de iarba, cind inviate de o spor-
nica verdeata, cind of lite sub pirlitura soarelui, inn in-
sufla ingrlirea nestatorniculul ocean. In departare pe
linia neteda a orizontului, se profileaza ca mosoroale de
cirtite uriase, movilele a caror urzeala e taina trecutulul
si podoaba pustietatil. De la movila Neacsulm de pe ma-
lul Ialornith, pina la movila Vulturului din preajma Bor-
cel, ele stail semanate, in pre argul eimpiei, ca sentinele
mute si girbovite sub ale Ion batrineti. La poalele Ion
vuibeaza vulturil eel falnici cu late pene negre, precum
si eel surf, al caror doe ascutit si aprig la prada rasare
hidos din ale for grumazuri jupuite si golase. E groaznic
de a vedea cum aceste jivine se reped la stirvuri si se
imbuiba cu mortaciuni cind prin sohaturi pica de bnlesne
cite o vita din cirezi !
Dar caruta trece 'n laturi de area priveliste scirnoasa,
ea 'nainteaza incetinel si rataceste fara de tel dupa bunul
plat at mirtoagelor arominde sat dupa prepusul de vinat
al Tamadaianului carutas. .

De cu zorile, atuncl cind roua std Inca aninata de fi-

rele de learba, ea s'a pornit de la conacul de noapte, de
la coliba unchlasului marunt, caruta -I duce acum dorul
Baraganul intreg, si tocmai cind soarele e d'asupra amie-
milli, ea soseste la locul de intilnire al vinatorilor. Mai
idesea acest loc 6 o truce de piatra, strimbata din pioa
et, sau un put cu furca, adica o groapa adinea de unde

www.dacoromanica.ro
 57

se scoate apa cu burduful. Trebue sa fit la Paicu, in gura

Baraganului, sail' la Cornate le, in miezul, lul ca sa gasesti
cite o mica durnbrava de vechl tufanl, sub care sa ada-
postesc turmele de of la poale, iar mil si mil de cuihuri
de eiorf printre eracile copacilor. In orl-ce alt lot al Ba-
raganulul, vinatorul nu atla alt adapost, spre a imbuca
sat' a dormi ziva, de cit umbra carutef sale. Dar ce ve-
sele sint aeele Intrunirf de una sail doua ore, in care
tots isf povestesc cite isbinzl au faeut sail mai ales eraii
sa faca, cum I-a amagit pasare a vicleana, cum I-a purtat
din lot in loc si cum in sfirsit s'a facut nevazuta in sho-
ru-,1 prelungit.
Dupa repaus colinda prin pustii reincepe cu aceeasf
placers. Vinatorul improspatat prin somnul, prin minea-
rea si prin glumele de la conae, se aprinde din non de
ispita noroculuf; el cu ochii cauta vinatul, cu gindul sboara
poate catre alte dorurl ; dar simtirile-i sint in veci des-
tepte ; inima-I vegheata este mereil in miseare si uritul
fuge, fuge departe, din colo de nestatornica zare a ne-
marginitef eimpii.
Cind soarele se pleaca spre apus, cind murgul serel
incepe a se destinde freptat preste pustif, farmeeul tai -
nic al siguratatil creste si mal malt in sufletul ealatoruluf.
Un susur noptatic se inalta de pre fata pamintulul, din
adierea vintulul prin ferburf, din tiriitul greerilor, din mil
de sunete usoare si nedeslusite ca o slaba suspinare esita
din sinul obosit al naturii. Atunel, prin naltimile vaz-
duhuluI sboara cintind ale for doine, lungi sire de cocori,
brine serpuinde de pasari calatoare...
Dar cite una, una carutele sosese la tirla sau la stina
uncle vinatorii au sa petreach noaptea ; un hordeiu aco-
peril cu paetrestia si sovarul sint scumpe in Baragan,
cite-va saiele si olumurl pentru vice, o ceata de dulal
tepenl latrind cu inversunare si in toata imprejurimea un
miros gret de oaie, de ceapa si de rachifi: iata ad apostul
si streaja, ce le poate oferi baciul de I Radana sau eel
de la Renciii. Din acestea ega viniltorif sa-si intoemeasca
culeus si cina, data cum-va n'ati avut grija asT aduce
asternut si merinde in carute. Pe cind insa, pe sub sure
si la vatra hordeiului, ospatul si paturile se gatese, dupa
cum pe fie-care-1 taie capul, limbile se desmortese si prin
glume, prin risuri cu hohote, ele rascumpara lungile ore
de tacere ale zilel...

www.dacoromanica.ro
 58

Vinatori si carutasi., mirtoage si data', culcati tots la

pamint, dorm acum dust, la ROA !
Singure. stelele noptei se uita pe eer la dinsil ; el
and cu ureehile toata acea nenumarata lime de in..
seete ce- se strecoara prin ierburi, tiriind, scirtiind, flue-
rind, suerind si toate acele mil de glasuri se inalta cu
rasunet potolit in taria noptii, se limpezesc in aerul el
racoros si leagana in somnie auzul for aroma. Cind insa
vre-unul se desteapta si clipeste ochil, cirnpia i se infati-
seaza luminat de scinteile stralucitoare ale licurieilor ;
une-orl cerul se ineinge, pe alocurea in departare, de o
vilvoare rosiatica, provenita din pirjol si un stol intune-
eat de pasari se strecoara prin noapte...

DESCRIEREA ERNII
de

A. ODOBESCIT

Lucile vesele ale verii fugise, luind en sine jocurile pe

verdeata si plimbarile noaptea pe luna si acea multumire
sutleteasca ce nasce din razele mai ealduroase ale soa-
kelul, din mirosul balsamit al pajisteI inflorite, din ',dile
de nepretuite daruri ale rodirii. Omul, ea firea. zimbeste
cu soarele, se intuneea eu norii, s'alina eu seninul, se
turbura cu furtuna; ties-ce schimbare a naturii are un
rasunet in inima sa, fies-ce frunza ce eade ingalbenita
toamna, lash un dor in sutletu-i intristat.
E trista si urita iarna la tarn, cind crivatul viforos
urla peste eimpii, cind noril sac oeata intuneea cerul,
cind ploile reel desfunda pamintul, cind tarina-I goala si
napustita, dumbrava uscata si plugarul trinday. Apol in
lungile nopti de iarna, ce intunecime plina de groaza!
ce de sopte fioroase ! Vintul vijie si geme ca nisee jalnice
glasuri, ce pling din departare ; ploaea isbesce cu o in-
taritata staruire in paretil si ferestrele easel ; oblonul se
eletina si scirtie pe titinele-T ruginite ; focul buhue si
trosneste in camin si une-ori o pasare de noapte, gonad

www.dacoromanica.ro
 59

din adapostul el', de 6 sutlare mat viscoloasil a crivatului,

isT is sborul scotind un tipat sfisietor si tinguios. Intfacele
vaetarr ale firii mintea de sine se porneste pe cugetarf
mihnicioase, inchipuirea isi plasmueste vedenii cobitoare
si tot ce e mai trist in viata, toate restristile trecute,
toate temerile viitorulul se resfring ca umbre singerate
in oglinda inturiecata a inimii...

PRINT RE RUINE
de

VOLNEI 1)

Chaque jour je sortais pour visiter quelqu'un des mo-

numents qui co.ivrent la plaine; et un soir que, l'esprit
occupe de reflexions, je m'etais avance jusqu'a la Vallee'
des sepuleres, je montai sur les hauteurs qui la bordent,
et d'o6 l'oeil domine a la fois l'ensemble des ruines et
Pitrimensite du desert. Le soleil venait de se coacher ;
un bandeau rougeatre marquait encore sa trace a l'hori-
zon lointain des moats de la Syrie: la pleine lune a l'o-
rient s'elevait sur un fond bleuatre, aux planes rives de
l'Euphrate : le cie letait Or, Pair calme et serein ; l'eclat
motirmit du jour temperait l'horreur des tenebres ; la
fraicheur naissante de la nuit ealmait les feux de la terre
embrasee, les patres avaient retire leers chameaux; l'oeil
n'apercevait plus aucun mouvement sur la plaine mo-
notone et grisatre ; un vaste silence regnait sur le de-
sert; seulement a de longs intervalles on entendait les
lugubres ens de quelques oiseaux de nuit et de quelques
chacals..,. L'ombre croissait, et déjà dans le crepuscule
mes regards ne distinguaient plus que les fantOmes blan-
catres des colonnes et des murs.... Cos lieux solitaires,
1) Volney (Const. - Francois Chassebceuf) ngscut la 1757, wort la 1820,
scriitor renumit al Franbem. Operele sale oele mai cunoscute sint : Cotj-
ehisine an Citoyen, Les Blanes, scrisg cluing o algtorie prin Asia ming §1
prin Egipt, etc,

www.dacoromanica.ro
 KU

cette soirée paisible, cette scene majestueuse. imprime-

rent a mon esprit un recueillement religieux. L'aspeet
d'une grande cite deserte, la memoire des temps passes,
la comparaison tie l'etat present, tout eleva mon coeur it
des bautes pensees. Je m'assis sur le trove d'une colonne;
et la, le coude appuye sur le genou, la tete soutenue sur
la main, tantOt portant mes regards sur le desert. tantOt
les fixant sur les mines, je m'abandonnai a une reverie
profonde.

MEDIT A TIUICE
de

VOLNEV

Id, me dis-je, ici fieurit jadis tine ville opulente : ici

fut le siege d'un empire puissant. Oui ! ces lieux main-
tenant si desertsjadis une multitude vivante animait
leur enceinte ; une foule active circulait dans ees routes
aujourd'hui solitaires. En ces murs on regne un morne
silence, retentissaient sans cesse le bruit des arts et les
cris d'allegresse et de fete ; ces marbres amoneeles for-
maient des palais reguliers ces colonnes abattues or-
naient la inajeste des temples; ces galeries ecrouldes
dessinaient les places publiques. La, pour les devoirs
respectables de son culte, pour les soins touchants de sa
subsistance, affluait un peuple noinbreux ; la, une indus-
trie creatrice de jonissances appelait les richesses de
thus les climats, et l'on voyait s'echanger la pourpre de
Tyr pour le fil precieux de la Serique, les tissus moel-
leux de Kachemire pour les tapis fastueux de la Lydie,
l'ambre de la Baltique pour les perles et les parfums
arabes, l'or d'Ophir pour l'etain de Thule,
Et maintenant voila ce qui subsiste de cette ville puis-
sante, un lugubre squelette ! Voila ce qui reste d'une
waste domination, un souvenir obscur et vain! Au con-
tours bruyant qui se pressait sous ces portiques a sue-

www.dacoromanica.ro
 (31

cede une solitude de mort. Le silence des tombeaux s'est

substitue an murmure des places publiques. L'opulence
d'une cite de commerce s'est echangee en une pauvrete
hideuse. Les palais des rois sont devenus le repaire des
fauves ; les troupeaux parquent au seuil des temples, et
les reptiles immondes hahitent les sanctuaires des dieux L...
Ah ! comment s'est eelipsee tant de gloire 1 Comment
se sont aneantis tant de travaux t Ainsi done penis-
sent les ouvrages des hommes ! ainsi s'evanouissent les
empires et les nations !

CI NTAREA ROMINIEI
de i

NICOLAE BALCESCU 1)

I. Domnul Dunmezeul parintilor nos,tri induratu-s'a de

laerimile tale, tara mea! Nu WI indestul de smerita, in-
destul de chinuita, indestul de sfisiata! Vaduva de vitejii
tat., to piing' cu parul smuts si despletit pe mormintele lor,
precum fenaeile se jelesu pe mormintul mut al sotilor tor.
II. Neamurile auzira tipatul ehinuirii tale; pamintul se
anisca. Dumnezeti numai sa nu -1 fi auzit ? Razbunatorul
prevestit nu s'a nascut oare ?...
III. Care e mai mindra de cit tine intre toate tarile se-
manate de Domnul pre pamint ? Care alta se impodo-
beste in zile de sarbatoare cu flori mai frumoase, eu grine
maI bogate ?
IV. VerzT slut dealurile tale ; frumoase slut padurile
1) Cintirea Rominid este una din oele mat frnmoase produced ale
Ilteraturil romine. Este o poem in oars se infittseazi intreaga vlatii a
poporulul rornin, incepind cu luptele dintre Romani gi Dad. Tema este
aceasta: precum an dat in trecut RominiI cloyed de multi putere gi de
mart calitilti, aga sg, fad{ gr aoum, luorarea find scald, inainte sail pe la
1848. Am reprodus aci: introducerea, tabloul groaznicelor vidoril ale
Turcilor la venires for in Europa, splenclidul tablets al primelor infrin-
ged suferite de Turd fat!! de Rominl, indemnul poetic is mullet{ gi la
luptil, comparatia intre vremile vechl gi ode noun, in fine incheerea, care
e tot gip de fermecittoare ca gi introducerea.

www.dacoromanica.ro
 62

si dumbravile spinzurate pe coastele tale ; limpede si

duke e cerul tau; muntil tat se 'nalta trufasi in vasduh ;
riurile, ca un briu pestritat, ocolesc cimpurile; noptile
tale incinta auzul.. Pentru ce zimbetul tau e asa de trist,
mindra mea tarn?
V. Multe si frumoase Lurme past vaile; soarele milostiv
inrodeste hrazda; mina Domnulni te-a impodohit ca p'o
mireasil; livezile tale cele tntinse sint smaltuite cu tlori
felurite si belsugarea varsa avutiile sale peste cimpii...
0 bogata mea tura, Pentru ce gemi?
II

VI. Dunarea Katrina, birdita de parintiT tai, iti spala

poalele si-tI aduee avuth din tinuturile de unde soarele
rasare si de unde soarele apune ; vulturul din vasdull
egg la tine cu dragoste ca la pamintul sa'u de nastere;
riurile cele frumoase si spumegoase, piraele cele repezi
si salbatiee cinta neincetat slava ta... 0 tarajalnica, pentru
ce fata ti-e-imbrobodita?...
VII. Nu esti frumoasa, nu esti bogata ? copit multi
la numar, can to iubt-se ? N'ai cartea de vitejie a trecu-
tulul si viitorul inaintea ta ?... Pentru ce curg lacimile
tale?...
VIII. Pentru ce tresarT ? Trupul tau se topeste de sla-
biciune si inima-ti se framinta cu iuteala... Citit-at oare
in cartea ursitei ?.... Aerul se misea turburat.., vintul do-
goreste... Ingerul peiret ti sal aratat oare ?... Noptile tale
sint reel ; visurile turbbrate ea marea batuta de fur-
tuna... Ce-ti prevestesc?
IX. Priveste de la miaza-zi la miaza-noapte popoarele
ridieindult eapul... Gindirea ivindu-se luminoasa pe d'a-
supra intunerecului... gindirea ce zideste si credinta c40
da Lumea veche se -)ravaleste si p'ale el dal
matun Libertatea Se inaltal... Desteapta-te...
X. Mucenicit siugelui tau n'au zis oare: «Si Domnul va
scula pe unul dintre vol, care va aseza pe urmasii vostri
4aras1 in libertatea si puterea. lor...» Uitat -aT singele ce
curd prin vinele copiiIor tai ?... Mull eral mindra -odi-
nioara rind, cu securea in mina, cu raciula turcaneasea
pe crestet, to strigai: Ura! in Walla.. Peptul tail era
tare ca de otel ; palosul se tocia pe dinsul... Soarele se
'ntuneca de noril de pulbere ce ridicau razboinicif tai...
Xt. Poporul tau era indrasuet ca vulturul, ritzboinic si
trufas ca taurul salbatie... Ramasu-ti-a oare numal umbra
puteriI si aducerea arninte a vitejiei tale ?

www.dacoromanica.ro
 63

XII. Cum a slabit peptul tail de otel ! Mina to cea tare

cade de oboseala... si molesirea a intrat in locasul voi-
nicilor !...
XXXI. Pe riuri plutesc daramaturile pakatelor si bise-
ricilor .. Cu singele se scurge ramasita neatirnarii a doul-
zeei de popoare,.. Valurile isbesc spumegind valurile si
spurna for e singerata.., Pe talazul ce merge si se intoarce
un iatagan seinteiaza... se afunda... ese iarasi pe d'asupra...
si valul infiorat asvirla pe tarinurile noastre pe feciorii
spurcatului prooroc... «Alah ! striga el... asta e parnintul
fagaduit eelor cedinciosi.. »
XXXIII.
. ................
Vijie crivatul... se eleatina parnintul... .oa-
'Pena se isbesc cu oameni... 7alele cu fierul... pepturile
cu otelul... vitejib cad mortY in tarina... singele desfunda
pamintul... lesurile plutese pe riurf.. fumul pirjolului se
invirteste in toate partite ; strigarile luptatorilor si elan-
gaitul paloselor inerucisindu-se rasuna cu huiete... Ce to -at
facia, mare vizir ?... Unde-ti sunt voinicii, paso ru trot
Winn.? Vintul impotrivirii sfarima zahalele armasarilor
tai... Navala se trase inapoi, spaimintata de piepturi]e
goale ale vitejilor !...
Cine fuge colo in vale, cu briul tirindu-se dupa dinsul,
cu turbanul desfacut... cu pala de Taban plina de singe...
Sultanul... eel maret... eel groaznie !.... FugT acum sul-
tane... si erai imparatul imparatilor... numele tau ingrozia
mai mult de cit o ostire... pasib tremuratt trod to vedeafi
trecind... Unde sint cetele tale asa de numeroase ca si
Wile tale, ostasii tai mai multi la numar decit grauntii
nisipulul marilor ? Trasnetul pica din minile tale... nu-
mele tau de nebiruit peri... Fugi... si'n goana fugil tale,
capitanif tai nu mai pot eunoaste pe razboinieul voinic
ce incura armasaruf Inaintea Waller Cata inapoi, Sul-
tane !... Vezi comorile Asiel pradate... haremul tau pin-
Orli_ coil nechezind in cimpie de pe stapinii tor... cite
nume to von blesterna, o sultane fulgere !... 0 suta de mit
musulmam zac neingropati pe eimpuri!...
. . . . . . . . . . . . , .

Desteaptate, patria mea !..: Birue-tr durerea... E

LI.
. . . . ........
vreme ca sa esi din amortire, semintie a domnilor lumil!
Asteptl oare, spre a invia, ca stramosil tai sa se seoale
din mormint ? Inteadevar, inteadevar eT s'aft sculat si

www.dacoromanica.ro
 64.

tu nu i-al vazut... el au grail si tu nu i-al auzit... Cinge-ti

coapsa ta, cata si ascultd ! ziva dreptatil se apropie... toate
popoarele se misca... cad furtuna mintuirii a ineeput...
Vezi ea cu cit mai inult Ai pled capul, cu atit eel spur-
cati isI bat joc de time si sug singele tad... Din dreapta
si din stinga piticil si uriasil rivnesc ]a tine, orl cit de
slabd si sdrumicata esti.
LVII. Viforoase eraii vremurile cele vechl... dar oa-
menil se nasteaii tart_ pamintul era acoperit de dara-
maturi si de trupuri moarte... dar din acele cimpii ce
fumegati de pirjol si de macel, se inaltaii strigarl de hi-
ruinta si de libertate ! Titalosie si moarte slut si acum...
dar unde e lihertatea si biruinta 2... Ce-ar fi ajuns patria
astazi, dada stramosii nostri ar fi. dormitat si el..
. .
LIX.
. . . . . . . . . . . . .
Nu ti s'a zis oare prin gura unel slug a Dom-
. ...........
nului <cDumnezeul parintilor vpstri se va indura de la-
«cramile slugilor sale si va scula pe unul dintre voi, care
Ava aseza pe urmasA vostri iarasi in volnicia si puterea
dor de mai uainte ?>.>
LX. Deci timpul sosit-al... Semne s'ad ivit pe cer
pamintul s'a clatinat de bucurie... un blestem groaznic
s'a auzit despre apus si toate popoarele s'at desteptat!...
LXI. Cinge-ti coapsa, o tara mea... si;ti intareste
inima... Miaza-noapte si miaza-zi, apusul si rAsaritul s'aii
bat la lupta... urla vijelia... Duhul Domnului trece pre
pamint 1...

2. VERSIFICAREA GRECO-LATINA SI CEA MODERNA

Versul greco-Latin. se baza pe cantitate. Se socotla

cd. fie-care silaba scurtd are nevoe de o anumita du-
rata de timp spre a fi pronuntata. Aceastd durata
se numla mot-a. Silaba lungd era egala cu dour.

www.dacoromanica.ro
 65

scurte; deci avea nevoe de dou& more spre a fi pro-

nuntata. Din cauza acestel echivalente, In vers se
putea pune sail o silabd lung& sail don& scurte cu
valoare egala. Aceasta era una din cauzele varieta-
tit versului latin si grec.
Gruparea a dou& sail mai multe silabe alcatula
un .pes (picior). Dupd cum predomnia in schema unul
vers un picior sad altul, purta Si versul nume de
vers dactilic (dace, predoninla dactilul), iambic (dacA
predomnia iambul), trochaic (daca predomnia tro-
cheul), etc.
Cantitatea silabelor, elementul fundamental al ver-
sificaril 'alines% dispare In limba Win& vulgara.
Prin urmare limbile romanice, n&scute din cea vul-
gar& latina, 1111 au aceasta insusire ; ad accentul
joacd rolul predomnitor. Pe cind versul latin se de-
finia «o succesiune de silabe lungs si scurte asezate
dupa o anumita regulA», versul modern al popoare-
lor romanice se poate defini «o succesiune regulat&
de silabe intonate si neintonated>
Pe ling& accent, se adauga in versul modern un
alt element, necunoscut celor vechi, rima (despre
care se va vorbi intr'un pargr. special).

3. MASURA

Sub numele de masura se intelege numdrul sila-

belor din can e alcatuit un, vers.
Cele mai obicinuite masuri in cart se scrill ver-
5

www.dacoromanica.ro
 66

surile rominesti sing 16-15, 14-13, 12-11, 10-9,

8-7, 6-5. Se gasesc versuri si mai lung!, adica
de 18-17, dar numai rar se scrid asemenea versurl.
Se gasese si mai mid, dar acelea se Intrebuinteaza
in unire cu allele mai lung!.

4. ELIZIUNEA I HIA.TTIL

Intilnirea a doua, vocale din cari una sfirqefte

fi alta incepe un cuvint se flume.* Mat (de la
vorba latina, hiatus, deschizatura, pentru-ca gura sta
prea mull deschisa ca sa le pronunte).
In versificarea latina numai In foarte rare cazuri
se permitea hiatul, cu deosebire la interjectiuni
«0! et...z. Altfel, trebuia totdeauna evitat:
Ante martel et terras et quod tegit omnia coelum...
De asemenea In limba franceza hiatul constitue o
mare gresala contra armoniei. Se permite numal in
expresiuni indivizibile, ca: cet et tat etc.
In limba rpmind hiatul nu este totdeauna o gre-
sala in potriva armoniei, ci foarte adesea, precum in
vorbirea obicinuita.", si in versurl doua vocale stag
foarte bine alaturea. Poetul romin are inlez,nirea in
unele cazuri sail sa. .pastreze hiatul sag sa -1 inlature
dup. cum II cere masura sau ritmul versulul.
Sa ludm urmatoarele versiiri :
Peste tarmuri depArtate
VezW to riul calator

www.dacoromanica.ro
 67

Cum in valurl turhurate

Se azvirla din izvor?...
Pe-a lui maluri singurate,
Vezi cum vintul mugitor....
(Siltleanic)1

In versul 4 cele cloud vocale e §i a at Minas cu

sunetul lor intreg; s'a 'Astral decl hiatul. In versul
5 cele cloud vocale s'aU contopit ; decl s'a inlaturat
hiatul.
Inlaturarea hiatulul se poate face In doud modurl:
1) prin caderea unei vocale, 2) prin impreunarea
vocalelor inteun diftong.
AmIndoud. aceste mijloace pentru Inlaturarea hia-
tului poarta numele de eliziune.
Cdderea unei vocale, Se face dupd urmatoarele
regule:
I, din silaba in cade totdeauna cind poetul vrea
sa faca eliziune :
Si, 'ntelegi din a for arts
Ce e rau si ce e bine.
(Elninescu).

chid se Intilneste a cu a, u cu u, primul cade:

Si c'un hohot lung cadavrul it arunca 'n fata SfinteT...
(VIalguilf).

Ori poate-o frumusete l'a careia picioare...

(Bolintineanu)

cInd se intIlne§te a cu a sau o, primul cade:

Iat'o scoborind la vale...
(Ylahuid).

FAr'a patrunde noril care to tin in fasa.

(Alexandri).

www.dacoromanica.ro
 68

i din ,si inainte de a si o cade :

,5''ssts fault ca sa pricepern a trecutulul marline.
(Idem).

e din se, u din nu cad chid vorba urmAtoare

incepe cu a:
Saud in sinul noptil prin neagra'ntunechne.
(Iclem)
N'al grija, mai cllinane...
(Idem).

Cite-odata poeii, avind nevoe ca versul sd fie mai

scurt cu o silaba, Jac sd cadd si alte vocale. Ver.
surile acelea slut gresite :
C'orl-ce dor de libertate a pTerit, s'a stins din vol...
(Idem).

Nu se poate admite caderea lul a inainte de o ;

armonia sufera. Tot asernenea ar fi gresite eliziunI
de felul acesta: tort -ce intiniplare =la ori-ce 'ntim-
plare ; nou'ani pond ant
Formarea diftongului. Cind vocala prima', este o,
e, i, u, iar a doua este a, atunci se formeazd dif-
tong, devenind cea d'intliii semisolid :
Din eimp, de- acasa, de la plug... (Alexandri)
Pentru a patrieI lubire.,. (Idem)
De-odat'o sebija de obuz,
Traznind, minca-o-ar focul.:. (Idem)
Cind e se Intilneste cu o se face semison:
D- data o schija de obuz...

Substantivele articulate cu art. 1 si la plural cu

cind stet inaintea pronumelor conjunctive si Main-
tea formelor atone ale verbulul v fi, pot sd plarzd

www.dacoromanica.ro
 69

articolul Si sa formeze diftong cu vocala urrnatoare:

Riu -T viata-mi sbuciumata. (Sihleanu)
[riu(1) I]
Ah! ochi-mi shit plin de scinteL. (Alexandri)
[ochi(1) mu]
Am zis ca poetul se poate servi de unul din aceste
mijloace pentru inlaturana biatului sail poate si
lase vocalele libere. Sint totusi cazurl chid eliziunea
se impune. Aceasta se intimpld chid yin in contact
mat ales a cu a, o cu u, o cu a safi clnd slut fret
vocale una dupd alta. Versurile cu astfel de fiat shut
lipsite de armonie.
De asernenea trebuesc evitate tmele diftongarl si-
lite, cu deosebire cind stint pe aldturi sunete conso-
nantice ce produc cacofonie.: cu-accente, lata un,
moartea-o pdrere de raft, etc.

5. CEZURA

Versurile mai lungl, de la cele noun, silabe, nu se

pot rosti Intregi fa'ra un repaos de care simtim nevoe.
Acest repaos se nurneste cezurti (de la vorba la-
End caesura din verbul caedo, taiil, pentru-cd repao-
sul acesta tae oarecum versul).
Cezura desparte versul in cloud parti, ce se nu-
mese emistichuri (din vorbele grecesti yea jumdtate,
orEzoc vers).
Cind avem versurl de 16-15, 14-13, 12-11, 10-9

www.dacoromanica.ro
 70

emistichurile slut egale numat In versurile cu nurndr

sot de silabe, iar in cele cu numar nesot emistichul
al doilea are o silabd mat putin.
FetT frumosT cu par de aurfi, zmeT cu solzil de otele...
De trecT codri de arama,ll de departe vezT albind...
(Eminescu).

Parea ca printre nourT s'a fost deschis o poarta...

AMA couture triste / si umbre as ramas...
(Idem).

On unde veT merge sa calci, o tirane,

Sit eget pe un cadavrui si 'n visu -tT sa-1 vezT...
(Bolintineanu)
Purtind cofita cu apa rece.
Pe al sal umeri albs, rotunjorl...
(Alexandri)

Regula generald pentru -asezarea cezuril este ca

inaintea repansului ad fie o silabd neintonatd. Sint
rare formele de versurl in earl aceasta silabd e in-
t onata. Ca regula secundard, nu cu aceasi rigoare
respectata de poetl, este ca repaosul sd nu desparta
cuviute prea strins unite prin inteles si mat ales prin
gramatiert..
Prepozitia nu trebue nicl °data separata de nu-
mele el. Ar fi gresit un vers cu, repaos astfel:
si de , ming...
Auxiliarul nu trebue despartit de verbul principal.
Ar fi gresit :
.., am sa vad...
.e. ucis volt fi...

UneorT versul are, dupd inteles si pentru efect,

un alt repaos afard de cel principal. In acest caz, ne

www.dacoromanica.ro
 71

oprim la repaosul Intentionat si prea putin la cel

obicInuiL Facem decl doua pauze. Ex :
AscultatT !.,. ,/ Marea fantoma i face semn da o porunca...
(Alexandrescu).

Alta data punchatiunea si sensul ne oblige sa

renantam la repaosul obiclnuit ea sa facem In locul
lul alte doua repaose spre inceput si spre finele
versulul:
Iehova ?.. eroti din bazmul Bibliel ! I Iadul cu muner,..
(Trlahup).

In aceasta privinta libertatea poetulul este mare,

cu conditiune sa Au cake nirIodata regula generala.

6. INCALCAREA

Se da nurnele de inctilcare (dupe vorba franceza

enjambement) faptulul ed vorba de la sfirsitul unut
vers e asa de strins legate prin seas cu vorba de-
la Inceputul versulul urmator Inclt repaosul ce se
face la finele versulul trebue neaparat suspendat.
La FrancezI incalearea este considerate ca o mare
gresala.De aceea Boileau, In cArt poetique,>, aratind
meritele poetulu! Malherbe pen tin dezvoltarea poe-
ziel franceze, mal ales prin perfectionarea forme!,
zice intre allele :
Les stances avec grace apprirent a tomber
Et le vers sur le vers n'osa plus enjarnber.
La no!, poetul are mai multa libertate In aceasta

www.dacoromanica.ro
 72

privintd. In primele timpuri ale poeziel noastre, pentru

cd versurile se calmu batindu-se tactul §i facindu-se
simtit repaosul de la, finele versulul, incalcarea era
inlaturata. La poetil veal al nostri intilnim mal rar
asemenea exemple.. La eel modernl insd, incalcarile
se fac mai des, fara ca prin aceasta poezia sd, fie
greOta.
Fulgerele adunat-au contra FulgeruluT care
In turbarea-i furtunoasa a cuprins pamint si mare...
(Eminesett)

Luna galesa, 'n 'vazduhuri de apurun plutitoare

Revarsa atita farmer si 'n asa sfinta splendoare
S'aratci vederil mole...
rzahairi)
Cu Coate acestea, nu e ilimitata libertatea aceasta
ce se acordl. poetilor. Se considera gres,ite versurl
carl ar uni prin trecere de la unul la altul : conjunctia
cu substantivul sau and vorbd, prepozitia cu numele,
auxiliarul cu verbul principal, pronumele monosilabe
cu alte vorbe cu earl se pronuntd impreund cu un
singur accent.

7. RIMA

Istoricul rimei. Rima, dupa. unii vine din cuvintul

latin rhytmus ; dupa altii, §i e mal probabil, de la
cuvintul german vechiii Rim. Acest nume se da mai
intiiu versurilor cu silabe numarate, fdrd cadenta
dar cu potrivirea silabelor finale.
Odinioard, se atribula rima Arabilor, carl ar 'fi in-

www.dacoromanica.ro
 73

trodus-o in Europa pe la inceputul secolului VIII,

cind all cucerit Spania. Aceasta opiniune insa s'a
pardsit cind s'p. vdzut ca Inlatina decadenta s'ati facut
versurl rimate. Mal mult Ina., se pare cd chiar in
latina clasica incepuse sa se arate cele d'intiid ru-
dimente ale rimel in versurile numite leonine, adica
acelea in earl' o parte a versulul se sfirOa cu sunete
la fel en cealaltii. parte. Aceasta se intimpla cu deose-
bire in pentametre, din cauza constructitmii acestora.
Exemple din Ovidid :
Est mihi sollieitae tempore facta viae...
Plus habet infesta terra timoris aqua...
Scribere se rigidas ineutiente minas...
Cel mal vechiti cintec rimat este de la inceputul
secolulul VII (628) in onoarea 1u1 Clotar, care se
luptase contra Saxonilor:
De Chlotario canere est rege Franeoruin
Qui ivit pugnare cum gente Saxonum...
La inceput potrivirea sunetelor era foarte putin
simtitd. Si versurile lasad mult de dorit ; dar mal
tirzid se fdcurd. versurl corecte si cu rime bine al-
cdtuite, cum este cunoscutul cintec religios, care in-
cepe cu versurile :
Dies irae, dies illa
Solvet seclum in favilla....
Se poate zice ca de prin secolul IX incepe rima
sä capete o importantd deosebitd. La inceput se fd-
cead mal mult monorime, pint, prin secolul XIV.
Med in germene chiar in poezia latind, rims a
fost dezvoltata de popoarele germanice.
Rima §i asonavta. Se dd. de obiceid numele de

www.dacoromanica.ro
 74

rima potrivirii gcomplete» de sunete, iar potriviril

incomplete i se zice casonantdv.. Sa vedem dar care
este limita intre una §i alta.
Definitiunea rimel este : potrivirea sunetelor fi
nale din cloud sail rraa multe versurf, incepind de
la ultima vocald accentuate.
Exemple :
Zmulge dupa fats valul trist §i jalnic....
Ziva mintuiril, soarele eel falnic....
(Siltleanti)

Aci de la a pins la fine toate sunetele se potri-

vese.
Un glas in mulkime teribil gems
Si ceata inferna indatn taco....
(Bolintineanu)

Aci se potrive§te numai u, pentru ca e ultima vo-

cala accentoata Si dupa ea nu mai urmeazd nici un
alt sunet.
In pe§tera Carpatilor
VezT templul Pacinatilor....
(Bolintineanu)

Aci se potrivesc de la a toate sunetele.

Dacd vre unul din sunete de la vocala accentuatd.
incolo nu se potrive§te, atunci avem o asonaniti :
Oare-aceasta infruntare si batjocura. si ran
'o sk alba rAsplatire de in dreptul bumnezeti
(C. Negruzzi).

Solmanele ce umb/ei
Cu forma ca o
(Bolintineanu)

Dace,, afard de sunetele cerute de definitia rimel,

se mar potrivesc si alte cite-va dinainte, atunci rima

www.dacoromanica.ro
 75

se chiamd prisositoare sat bogata (rime riche). Dacd

se potrivesc numat sunetele cerute de definitie, rima
se chiamd corectd sat suficienta. Francezii o nu-
mese, dar fard cuvint : rime pauvre.
Fericit acel ce calca tirania sub picioare,
Care vede 'n a lui tara libertatea re'nviind
Fericit, maret acela care sub un falnic soare
Pentru patria sa moccre
Nemurire mostenind.
(Aiexandri)

Deschide-te morminte ! da-mT drumul sa -mX razfran'.

Cadetl infame ziduri ! A, Doamne! sint nebun....
Cdlexandri)

Si prin ferestre sparte, prin us,1 tine vintul

Se pare ca. vrajete si ca -i auzi cuvintut....
(Eminescu)

Speciile rime'. Am vazut ci, ultima vocala ac-

centuata are rolul hotaritor la rims.; prin urmare
vom avea atitea specit cite locurl poata ocupa vo-
cala tonick In limba romina tonul poate fi pe ul-
Hind, pe penultimd, pe antepenultimg. De aci trel
felurl de rime :
ultime:
penultime: ,

antepenultime:
In. limba francezd nu pot fi de cit doud feluri de
rime, pentru-ca. accentul nu poate sta de cit pe ul-
tima sad pe penultima cind vorha se sfir§e§te cu e
mut. El le numesc «rime feminine», pe cele cu ac-
centul pe penultimd §i «rime MasculineD pe cele cu
accentul pe ultima.

www.dacoromanica.ro
 76

Italienil au acelasi sistem ca la nol si le numesc :

rime ctrunchiate, plane si sdruccioleD.
In limba romina avem o cateorie de cuvinte cart
poarta accent pe a patra silaba :
Dimbovita, epurilor
Ialom'L CL, zicerile
Toate aceste cuvinte in vers primesc un accent
secundar pe penultima sau ultima si intra in cate-
goria rimelor penultime sau ultime:
Un palos in ming-I da
Si din gura cuvinta
rlate tu marginile
Eti sd hat mijloace16...
(Foes. pop.)

Versuri albe. Versurile earl Wad rima nici aso-

nanta se numesc <versurl albe».
Cint armele romine si cApitanul mare
Ce 'nvinsera pAginil si liberal% tara.
Nepleritoare farm& trecuse peste Istru,
Peste Carpatr trecuse de glorie ineinsa..,
(Eliad Radulescie)

Nu credeam sg. 'twat a muri vre- odatA.

Pururi tinar, infasurat in manta -mi,
OchiT miel nhltam visatori la steaua
SinguratAtil,
(Emineacu)

Rima in poezia romineascet. Cele d'intlit Weer-

call de poezie romineasca culla se fac in secolul
XVII. Mitropolitul Dosofteit si Minn Costin sint dar
primil poets. Versurile for au rimy. foarte pulin co-
recta.: aproape peste tot numal asonanta:
Si tu mihnit suflet grija to cuprinde
De ti -au mihnit hirea si fata nu-ti ride...
(Dosoftaiii)..

www.dacoromanica.ro
 77

Poezia moderna, care incepe cu poetil de la finele

secolulul trecut si din primele decenil ale secolulul
nostru, ne infatisaza mat multe epoce din punct de
vedere al importantel ce se da rimet.
La primit poets (1780-1830) corecteta rimel nu se
observes. pentru-ca el se conduceati dupes versurile
poporane, in earl perfectiunea rimes nu e cantata.
Astfel vom gasi la Iancu Vacaresen «sdnatatean ri-
mind cu «bundtate» ; la Beldiman «aduc» cu cIungD,
«voastra» cu vroastd» ,; etc.
Mal tirziii, perfectionindu-se poezia, rima incepe
sa capete din ce In ce o importanta mat mare.
Alexandri, Bolintineanu, Alexandrescu, s. a. se silesc
a gasi rime cit mat bune, chlar rime bogate. Aceasta
tendenta se desavirseste de catre poetil adunati in
jurul revistet qLiteratorulb (pe la 1880) earl pun
principiul ca cu atit va fi poezia mai frumoasa cu
cit va fi rims mai perfecta. De aceia ei pun ca con-
ditiune pentru rima suficienta ultima potrivirea nea-
parat a consoanel care precedes vocald. Dupes aceasth
teorie, erail gresite versuri ea :
De cit zidire 'nalta, de cit paid frumos
Cu stralucire fnulta, dar fail de fo/os...
(Ciriam).

Trebuia sa fie numat astfel :

Cum omul, cit sä fie in toate savirlit
Pe negindite cade sau piere insfir§it...
(ldem)

Dorinta de a cauta rime prisositoare a adus mo-

natonie, eaci usor gdslati poetil sa rimeze aceleasI
forme de la doua verbe sati de la doua nume.
0 reactiune In contra acestel monotonic se face de

www.dacoromanica.ro
 78

Eminescu si de eiti-va dintre scolaril si imitatorii

lul. La Eminescu rims e adesea incorecta, dar In
destul de multe cazurl aflam rime cu totul neastep-
tate sail ehiar neobicinuite :
De la Nistru pin'la Tisa
Tot Rominul plinsuoiii,to...
Aci simetele rime] din versul al doilea alcdtuesc
trel cuvinte si a-easta neasteptata potrivire ne pro-
duce placere.
Asemenea, rime ca urmatoarele
De-oiii adormi curind
In noaptea uitarii
Sa ma duceti Wind,
La marginea marg..
S'a stins viata falnicei Venecii...
Patrunde luna inalbind parefiL.
Privitor ca la teatru
Tu in lume $A. to 'nehipui;
Joace unul §i pe patru,
Totu0' to ghici-vel
Cu toate greselile de versificatiune ale lul Emi-
nescu, el are meritul cd a introdus rime noun, schim-
bind prin aceasta monotonic din versurile poetilor
de mal nainte.
Dispozifiunea rimelor. In privinta modulus cum
suit asezate versurile din punct de vedere al rime'
deosebim :

aa
1) Rime imparechiate, cind rimeaza doud cite
cloud .

b
1)

www.dacoromanica.ro
 79

E privighetoarea dulce, rare spune cu ulmire (a)

Tainele inimil sale, visul el de ferieire... (a)
Lumoa'ntreaga sta patrunsa de-al el cintec Para name. (b)
Maeul singur, ros la fata, doarme dus pe ceea lume. (b)
(Alexandri).

2) Rime incrucipte, cind versul prim rimeaza cu

al treilea i al doilea cu al patrulea :
a

ab b

Pe cerul nalt lueeste un rid albiti de stele, (a)

Ce curge spre Moldova din tainicul nolan. (b)
Ca tiota luminoasa, lueeferii prin ele (a)
Cutreera la umbra cerescul ocean. (b)
(Alexandri).

3) Rime imbratiqate, dud cloud. versurl care ri-

meazd intre ele slut despartite prin alte doua sad
trel cart de asemenea rimeazd intre ele
a
b
1)
a
Luindu-st cursul pacinic, din nod se'ndreapta Rinul (a)
Prin sate si orase, prin muntl si vat frumoase ; (h)
Nepasator gigantic de timpuri furtunoase, (h)
El pasa cu mindrie, cad a invins Destinul !... (a)
(Alexandri).

4) Rime amestecate, cind nu se pastreaza nict o

ordine in asezarea versurilor cart rimeazd intre ele.
Un tdran la tirg se duse
Peste vrind a tirgui
*'alegindu-si un crap mare,

www.dacoromanica.ro
 SO

Fara alto cercetare,

Serios pe loc se puse
La coada a-1 mirosi
(C. Billacescu).

Se numeste monorima o poezie care are o singura

rims de la Inceput pink, la sfirsit. Asemenea corn -
punerl shit Insa mai mult exercitil de iscusinta pen-
tru versificatoril dibacT si mai toate lipsite de valoare
poetica.
In poezia noastra poporand afiam repetarea rime
intr'un anume punct al povestiril in mod neIntentio-
nat, producInd in chipul acesta un efect deosebit prin
armonia acestel repetitiuni.
Fetisoarea lui,
Spuma laptelui!
Mustaciora lui,
Spicul griului !
Perisorul lui,
Pana corbului!
Ochisoril luT,
Mura cimpului!...
(Miorita).

Ea meret mergea De mi-1 cloncAnla.

Pina ajungea; Dar el ce-mi fAcea ?
Colo se punea Arad mi-1 lua
*i in jos privia, i 11 incorda.
Pe el mi-1 zAria Atunci ea graia:
i mi1 cunostea Nu ma sageta
*1 ea incepea CA sint maim ta...
(MaTca biltrind).

Gasim si poezil Intregi earl shit monorime. Astfel

este falmosul cintec a 10 Stefan, reprodus de Alec-
sandri In poema eDumbrava rosieD.

www.dacoromanica.ro
 81

CINTECUL LUI STEFAN

@Wan. Stefan, Domn eel Mare Bratul lui grit 'ncetare

Seaman pe lume nu are Bate hordele Mare,
De oit numal mindrul soarel Bate oetele maghiare,
Din Suceava oind el sare Bate Lecil din fugs mare,
Pune pleptul la hotare Bate Turd pe zmel &flare,
Ca un zid de apiirare I §1-1 scute§te de 'ngropare
Lumen 'ntreagit stit 'n mirare I
Tara-I mica, Cara -1 tare
Si vrfijmavul spor nu are 1

8. LICENTE POETICE

Se da numele de clicente poetice» unor intrebuintarI

de cuvinte sail wail de parti ale propozitiunil sail
unor schimbarl de regule gramaticale permise numal
poetilor. Horatiu in cArta Poetica2. a stabilit acest
privilegitt prin cunoscutele versurl :
Pictoribus atque poetis
Quid libel audendi semper fuit aequa potestas.1)
Fara indoiala, limba poeziel trebue sa se deose-
beasca de limba prozel ; dar de aci nu urmeaza ca
poetul In interesul masuril sail al rimel poate sa
schimbe regulele fundamentale ale gramaticel. Toe-
maI In greutatea de a impaca §i cerintele versulul Si
cerintele vorbiril corecte sta meritul celul care face
versurl. Unil scriitorl de poetica au adunat diverse
gre§ell comise de poetI §i le-au apzat in diferite ca-

fj §i poetilor le-a font totdeauna deopotrivii ingitcluit as in-

drAzneasoti on -oe
6

www.dacoromanica.ro
 82

tegorii, numindu-le elicente poetice}. Altii nu admit

licentele 2).
In ceea-ce privete limba noastra, vom spune ca
numal de acelea§1 mijloace de care se serve§te scrii-
torul in proza, cind face proza poeticd, numal de
acelea se poate servi si cel ce scrie versurl. Poetul
pune pronumele posesiv inainte :
Si pe ale tale rude cu drag s'adapostesti,
(Alexandri)

Acela§i lucru 11 face §i prozatorul :

Movilele stall semanate in prelargul cimpiel, ca
sentinele mute si girbovite sub ale for batrineti.
(Odobescu).

Poetul poate pune auxiliarul in urma verbulul

principal :
Repezit-am ochii meT, etc.
(Alexandri).

Acela§i lucru it poate face §i prozatorul :

Trupul tail se topeste de slabiciune gi inima se fit-
minta cu iuteala... Citit-ca oare in cartea destinolul?
(Bdlcescu).

Prin urmare lice* poetica nu exists Si tot ce

socotesc unit ca atare trebue privit ca gre§eald. Dacd
frumusetea expresiunilor, dacd fondul operel vor a-
yea pentru no) un farmec deosebit, vom erta gre-
§elile, dar nu le vom transforma in regula.

2) Astfel Theodore de Banville la capitolul intitulat .Licences poeti

queg saris numaI vorbele urraitoare : .11 n'y en a pas..

www.dacoromanica.ro
 83

9. RITMIJL VERSURILOR ROMINEVI

Versul rominesc se bazeazd pe ritm, adica pe suc-

cesiunea regulata si armonioasa a silabelor accen-
tuate si neaccentuate.
Fie-care cuvint poseda in vorbirea obicinuita un
accent tonic. Acest accent e bine simtit la cuvintele
disilabe sail polisilabe, cart at una din silabe pro-
nuntata mai apasat. Dintre monosilabe, unele all ac-
cent tonic, altele n'aii si formeazd cu vorba prece-
dents sad urmatoare o singura unitate din punctul
de vedere al tonului. Asemenea cuvinte se numesc
atone.
Sint atone in limba romind :
1) Conjunctiile:
sail vii se citeste sauvii
ca si copii
2) Prepozitiile:
de mine se citeste demine
ca si senine
3) Pronumele personale conjunctive (se intelege,
nu vorbim de cele asilabe, cad acelea nu pot fi. de
eft atone, lipsindu-le vocala plenison4) :
imi nice se citeste imizice
ca si f erica
dude se citeste dute
ca si rude
4) Adverbul mai in comparative si superlative:
mai bine se citeste maibaui
ca si oricine

www.dacoromanica.ro
 84

5) Articolele un, al si cel :

un om se citeste unom
ca si acum
al midi se citeste almeu
ca si ecou
6) Verbul a fi fn formele ii, e:
e bine se citeste ebine
ca gi vecine
7) In formele compuse ale verbelor, auxiliarele
shit atone:
am fost se citeste amfost
fost am fostadi
8) Toate celelalte cuvinte monosilabe pot fi atone
saa Intonate, dupd cum sere intelesul propositiunii :
eu sei plec se citeste eustiplec! sat eusii plec!
In primul car pronumele eu este aton, pentru cd
intentiunea vorbitorului e sa apese pe plec ; iar in
al doilea plec este aton, pentru c vorbitorul vrea
sa atraga. luarea aminte la et.
Regula generals a ritmulul versurilor rominesti este :
1) toate silabele cart in vof'birea obicinuitti sint into-
nate sa fie intonate §i in vers ; 2) nici un cuvint care
e prin natura lui aton sd nu primeasca accent in vers.
Fie-care vers rominesc are un numar de accente
ritmice. -Ca sd aflam acest numar de accente, trebue
sa. descompunem versul ce avem de cercetat In grupe
silabice. Aceste grupe se pot reprezenta astfel :
(a)
(b)
=
(e)
(d), _
www.dacoromanica.ro
 85

Foarte rare-orl aftdm o grupa de patru silabe cu

un singur accent.
Vom lua toate masurile de versurl.
Versul de doud silabe va avea sau constructia (a)
sail (b).
Versul de trel silabe va avea sail constructia (c)
sail (d).
Versurl de indsura aceasta slut insa foarte rare.
Versul de 4 silabe va avea schema:

1
-
Mie dati-mT valea verde
Uncle pierde...
1 3

Versul de cinci silabe va avea schema:

--
Si tine
--
stie
2 4
Versul de §ase silabe va putea sd fie alcatuit in
patru feluri :
1)
.-.---I--- IL. 1MA vine valul... 3 5
2) MaT am un singur dor...
I ___ I
,
2 4 6
3) In lini§tea serif..,
2 5
4) Mihnea inealeca
H i 4

Versul de cincl pastreazd exact alcatuirea celul

www.dacoromanica.ro
 86

de §ase avfnd numal o silaba mal putin. Aceasta se

reprezenta In schema punindu-se In parentezd ultima
silaba :

= -H I =( -)
Aceasta schema serva pentru versul de 6 alter -
nind cu 5 :
Calul sat tropota
1 4
Fuge ca vintul ()
1 4
sau :
Muge vintul aspru
1 3 5
Muge 'ngrozitor ()
1 3 5
Versul de 7 alternInd cu 6 are urmatoarea alca-
tuire :
-I AI plans §i to °data
2 4
I

6
(-)
ES zati nu pot sa cred ()
2 4 6
Versul de 8 -7:
1) I

2)
()
= I
1) Mergeam pe cal salbatice
I

2 4 6
Main adapostire ()
2 4 6

www.dacoromanica.ro
 87

2) Scumpd tarn si frumoasd,

1 3 5 7
0 Moldovo, tara mea! ()
1 3 5 7
3) Dar unde merge-acest popor
2 4 6 8
Ce nu maT are 'n lume ()...
2 4 6
Versul de 9-8 are urmatoarea seheing :
= I --- I= I = (--)
San : I

Si de-ar fi fost lasat prin lume

1 I H
2 4 6 8
SA treei ca on -ce om de rind ()...
2 4 6 8
Versurile earl an mdsurI maT marl, adica 10-9,
12-11, 14-13, 16-15 shit toate aleatuite din dour,
emistichurl cart an constructia versurilor simple de
6, 7, 8.
surile de 10-9 vor avea urmAtorul ritm :
it 1 .t _ II _ _L _ I _l__ (_.)

Purtind eofita // cu apd rece

2 4 2 4
Pe ling junii // semanatori...
2 4 2 4
Versurl de 12-11:
Zmulge dupa fatal/ vdlul trist si jalnie
11 3 5 1 3 5
Drag pdmint al tariT // cu amar nutrit...
1 3 5" 3 5

www.dacoromanica.ro
 88

sail:
0 temnit(a) adinall imi e loeuinta,
i- 5 2 5
Prin negre, prin dese ll zabrele de fier...
2 5 2 5
Yersuri de 14-13 :
De§teapta-te Romine : // din somnul eel de moarte
2 4 6 2 4 6
In care te-adincira ll barbaril de tirani...
2 4 6 2 4 6
Versurl de 16-15 :
ZorI de ziva se revarsa ll peste vesela natura
1 3 5. 7 I -3--i. 71
In curind i el apare 11 pe-orizonul aurit
1 3 6T Tk 5 --''T
Acestea sint obicinuitele ritmurl In carI se serif'
poeziile- rorninetl. Poetil intrebuinteaza §i alte feL-
rite combinatiunl, mind emistichuri de masPr deo-
sebite §i impreunindu-le spre a da na§tere unul noti
fel de vers. Hail chlar ail fntrodus forme de vers ne-
obicinuite in romine§te, cum e endecasilabul Haiku,
pe care 1-a intrebuintat mat intliti Eminescu in so-
netele sale, apol Vlahuta i Co§buc in traducer! ;
S'a stins viata fainted Veneta... (Emineacu)

I 4 -16-18 lid
Vuind s'azvirl suvoaele de vale... (171ahui29.

2 1 4 68 ITO
www.dacoromanica.ro
 89

Cum halm musell cel flamind din pine... (Co1buc).

2 1 6
I8 8 10

Citi -va poetl ail incercat sä introduca si exame-

trul si pentametrul latin in limba roming. si, In lipsa
cantitiltil, ad dat silabel accentuate rolul silabel
lungi, iar celel atone rolul silabel scurte. Asemenea
Incercari shit insA gresite din fundamental for, cad
faptul cel mai important, pe care se baza varietatea
versurilor latine, era posibilitatea schimbaril a cloud
silabe scurte prin una lunga si vice-versa si aceasta
nu se poate face en silabele tonice si neintonate. De
aceea exametrele rominesti sint foarte monotone.

EXEMPLE DE EXAMETRE ROMINE*Ti

Intrista/toare po/vestl ne/spus de lu /bite 'ntr'o / vreme 1)

Nu mai (Treat! a-mi vorbi de zinele voastre cu steme,
Mindre palate, viteji si cal ce mi ninca jaratic
Stinsu-s'aii toate de veci! Copilul de-atunci, nebunatic,
Nici nu mai cred cA sint eli, atit mi se par de streine
Sfintele meleamintiri §i lunaile voastre senine
Glasuri atita de dulci zadarnic mai vin sS ma theme,
Intristatoare povesti nespus de White 'ntr'o vreme.
(A. Ylalsup1).

Dupa ce / zeil ga/sira cu / cafe s / surpe pu/terea

Asiel Para. de vina stirpind poporul lul Priam,
Ilion da& -a pierit si 'n fum scufundatu-s'a Troia,
Desmosteniti s'alergana cautindu-ne goale tinuturi,
Nol straduiram. minatl de semne din cerurl. Cladiram
Pieta sub rnuntele-Antandros si sus prin padurile Idol,
Nestiutorl in ce parts ne vom duce si uncle ni-e tinta.
(G. Cogbuc, Trad. Eneida).

1) In poezia intreagii este menet% singurit form de exametra.

www.dacoromanica.ro
 90

Regula generald este ca acela§1 ritm sd se pas-

treze In toata. poezia, Did ca aceasta sd implice Si
pastrarea aceleia§1 mdsurl; prin urmare poetul are
libertateapentru a produce mai multd variatie
sä amestece versurl de diferite mdsurl :
Somnoroase pasarele (8)
Pe la cuiburl se adund, (8)
Se ascund in rdmurele (8)
Noapte bund (4)
(Eminescu).

Unii poets au schimbat chiar ritmul de la un vers

la-altul, pdstrindse intelegein toate strofele a-
ceia§1 combinatiune. Astfel Eminescu zice :

- -I -I--
De-oin adormi curind

In noaptea uitdrii

Si; and ducetl Wind

La marginea marl!,
Nu void sicrid bogat
Fdclie 8i flamuri,
Ci -mi impletitT un pat
Din tinere ramurl
Sd-mi fie soinnul lin
Si codrul aproape
Sd am un cer senin
Pe 'ntinsele ape...
0 neobicinuitd combinatiune de ritm ,Si masurd a
facut V. D. Paun in poema sa .zSihastrul,» in care
se servd de o strofa astfel alcatuitd :

www.dacoromanica.ro
 91

I I I II ' I I

I I. I ( )

Versul prim are emistichul I din 8 silabe, ca Si

cum ar fi vers de 16; cel d'al doilea din 6, ca O.
cum ar fi vers de 12; iar cel scurt pare a continua
primul emistich at versulu1 precedent :
Astfel din acele negurI ropotia un tunet

I I -'-' 1 1 I -2- 1

Cind salbatie, cind domol

I I I

*i stropT marT de ploae rece se spargeaii cu sunet

In vazduhul gol.,
Clips dupa clip., trAznet, grindina i ploae
Intunereeul rAzbesc :
Ca topite pTetre selimpe, undele siroae
In vazduh sclipesc.

10. R11111:11 IN ISTORIA POEZIEf R031.INEUT

In poeziile anterioare secolulul XIX sail sfiritului

sec. XVIII ritmul e cu totul nefnteles.
De -exemplu, Dosofteiii In traducerea psaltirel (sec.
XVII) niciodata nu cauta ca ritmul primuluI vers
sa, corespunda cu ritmul celor urmatoare.
Astfel zice:

www.dacoromanica.ro
 92

In ce chip dere§te cerbul de fintina

I 3 I II I (3)
-
Versurile aceste de ,case in fie-care emistich tie-
hue sä alba neaparat un accent principal pe silaba
5 si Inca un accent care poate fi pe1 sail pe 3. Ar
trebui ca acela§I ritm sa se pastreze In toata poezia;
1nsa Intfinim versurl ca acestea, in earl ritmul e cu
totul schimbat.
Miselul mien suflet de tine 'nseteaza
(I) 2 3 5 (1) 2 (3) 5

Aci silaba 1 si 3 rdmin fara accent pe clnd se da.'

accent silabei 2, ceea ce este contra ritmului adoptat
Cam acelasi lucru se intimpla si la primii nostri
poets moderns: Vacarestil, Conachi, Beldiman. Se
vede, citind lucrarile lor, ca el se multumlaii sa nu-
mere silabele versului uneorl tinind seama de emis-
tich, alteori ultind si regulele acestula, dar ritmul este
cu totul lasat la o parte.
Printre poetic vechi, trebue sa mentionam din punct
de vedere al versificatiel pe Ion Budai Deleanu, care
a compus pe la inceputul secolulul nostru, o poems
eroi-comics : .Tiganiada.z. El ne da strofe de sase
versurl, in combinatiunea urmatoare :
ab
a
b
c
c

www.dacoromanica.ro
 93

Versrile au masura de 10, toate cu rimy. penul-

lima. Ideia unel succesiunt regulate de silabe tonice
Si neintonate lipseste cu totul, precum si impartirea
In emistichurl, cdcl dupa a 5-a silaba., in uriele ver-
surl se poate face repaos, in cele mat multe nu.
Primul poet la care incepe sä fie inteles putin rit-
mul este Vasile Cirlova «Pdstorul intristab are
versurt de 10, impartite regulat In emistichurl avind
numal la a 4-a silabd un accent principal, iar Incolo
vorbe earl te-ar sili sd aceentuezt pe a 3-a, dar ifind
aceasta asa de apropiatd de cea cu accentul eel mal
important, emistichul ti se Infatisaza cu un singur
accent si prin aceasta versul devine foarte curgator,
concretizind cit se poate de bine melancolia dulce,
pe care o Infatiseazd a ci poetul. cRuinele TirgovisteI»
lasd de dorit ca ritm ; dar cInserarea» e foarte co-
recta, in versurl de 14-13, cu accente pe silabele
2, 4, 6.
Eliade are multe gresell de ritm; mal corecte shit
versurile in cZburatorul».
In aceasta stare de lucrurl se explica efectul extra-
ordinar produs de poezia lul Bolintineanu c0 feta
Undid. pe patul mortilD Si de ce insult Eliade vor-
beste cu admiratie despre acea 41411 caden-tareo care-I
fermecd. In adevar Bolintineanu se aratd. de la in-
ceput un mester iscusit In facerea versurilor. El a
scris in versurile de 14-13 sail de 12-11, dar a
Intrebuintat sr versuri cu rime antepenultime ne-
obicinuite pe atunel (cum e In 'Mihnea Si Babal,)
Cu totul contrariu lul Bolintineanu este Grig ore
Alexandrescu, care de §i a scris poesil de o va-

www.dacoromanica.ro
 94

Mare cu totul superioaran'a reusit sä ne dea poate

nici o poezie in care ritmul sd nu sufere macar cite-va
gresell.
Alexandri, care a fost numit «rege al poezieli, n'a
dat destuld ingriiire ritmului, asa ca. in «Paste lath>,
cele mat desavirsite creatiuni ale lui, tot afidm gresell.
Mal dibaci versificatori sint Alexandru Sihleanu,
Alexandru Deparateanu, Mihail Zamfirescu (1850-
1870). In acelasl timp tehnica versului se perfec-
tioneaza, dar punindu-se prea mare pret pe forma,
ideia se lase pe al doilea plan. In felul acesta ni se
prezintace-va mai tirziiiscriitorii grupatl In jurul
revistel LiteratorulD, corn este d. Al. Macedonschi ;
de aceea Eminescu, ale caret prime incercari lase
mult de dorit ca aleatuire de vers, este socotit mult
mai pe jos de cit valoarea lul reala. Mat tirzit insa
cind, pe la 1885, Eminescu incepe a fi pretuit, gre-
selile lul de forma ce i se tarty pentru frumuse-
tea stilulul devenira regule pentru incepatori si
poeziile produse pe atunci, slabe ca fond, sint slabe
si ca versificare.
De citi-va ant incoace, critica a cautat sa stabi-
leasca mat bine importanta formel, asa ca azl nu se
mai crede nici ca poetul is' poate permite a face
versurl rele nici ca eel ce fac versurl bone sint poets.

11. GRUPAREA VERSURILOR

Gruparea versurilor se face in diferite chipurl. Sint

poezil cars nu ad nici o diviziune in grope ; altele

www.dacoromanica.ro
 95

au diviziuni marl in capitole; cele mai multe au grupe

mica. Acestea se numesc strofe pentru poezia Erica
(de la vorba greaca crcp6<pco, intorc) sail stante. Daca
poezia e cantata, se numesc cuplete.
Cea mai mica strofd este alcatuitd din doud ver-
suri Si se nume§te distich ; cea compusa din trel se
nume§te terrine; cea formats de patru se nume§te
cu vorba franceza quatrain. Strofele pot fi Inca for-
mate din 5, 6, 7, 8, 9, 10 versuri.
Strofele se numesc regulate, cind toate din aceimi
poezie sunt la fel alcatuite Si neregulate in cazul
contrarit.
Dacd in wzarea versurilor nu se pfistreazd nici
regula masuril, adied de a se intrebuinta o anumith
masurd sail a se alterna dupd un anume plan, atunel
poezia se zice ca e scrisd in versuri libere. In lite-
ratura poporana intilnim foarte des poezil scrise in
versuri libere. In poezia literara mai ales fabulele se
scrid in asemenea versuri.

12. FORME FIXE DE POEZII

Sint poezil cars au forme anumite, alcdtuite dupa

regule particulare.
1. Refren se nume§te un vers sail mai multe cars
se repeta dupa fie-care vers sail dupd fie-care grupa.
REFREN
Frunzulita trei smicele,
Draga bei !

www.dacoromanica.ro
 96

Leaga calul de zabrele,

Drag& ba'efele!
Intri'n casa, nu to teme,
Dragd bdefe/e!
Ca de clue teai temut
Dragd bdefeie I
S'a dus §i n'a may venit,
Braga baefeie
(Din popor)

2. Trioletul se compune din Bona strofe de cite

patru versurl, avind schema urmatoare :
a d
b e
c a
a b
3. Rondoul se compune din trei strofe cu urma-
toarea combinatiune :
a
b g
f i
j
c
d
e
aIm
h

n
1

aI
In tot rondoul trebue sa fie acelea§1 rime. Iola un
exemplu de Voiture 1), care spune tocmal regulele
acestul fel de poezie
a Ma foi, c'est fait de moi ; car Isabeau 2)
b M'a conjure de lui faire un rondeau.
c Cela me met ea une peine extreme.

1) Voiture, poet francze care a tr5it intro anil 1598-1648.

2) Isabeau, nume de femee ; aoelagl oa Isabelle.

www.dacoromanica.ro
 97

d Quoi ! treize vers ! huit en eau, cinq en erne.

e Je lui ferais aussitot up. bateau.
f En voila cinq pourtant en un monceau.
g Faisons en sept en invoquant Brodeau,
h Et puis mettons par quelque stratageme :
a RMa, foi c'est fait.
i Si je pouvais encor de mon cerveau
j Tirer cinq vers, l'ouvrage serait beau.
/ Mais cependant me voila dans l'onzieme,
m Et si je crois que je fais le douzieme,
n En voila treize ajustes de niveau.
a Ma foi, c'est fait !
Despre aceasta forma de poezie zice Boileau :
Le rondeau, ne Gaulois,2) a la naivete.
4. Sonetut, cel mal important din poeziile cu forma

bba dcc dcc

fixa, se compune din patru strofe: doua, de patru;
doua de trey versurl :
a a
b
b
a
Boileau a dat ast-fel regulele sonetului :
On dit, a ce propos, qu'on jour se di eu bizarre, 3)
Voulant pousser a bout touts les rimeurs francois,
In yenta du sonnet les rigoureuses lois.
Voulant qu'en deux quatrain de mesure pareille
La rime avec deux sons frappat huit foi l'oreille
Et qu'ensuite six vers artistement ranges
Fussent en deux tercets par le sens partages.
Surtout de ce poeme it bannit. la licence :
Lui-metne en mesura le nombre et la cadence,

1) Brodeau Victor, mort la 1540, poet frames pu %in ounoscut.

2) Gaulois, adiol din Gaits, vechia numire a Frantef actuale; ded este
de origine francezit.
3) Apolon, zeul pqezieT, oonduoiitorul muzelor.
7

www.dacoromanica.ro
 98

Defendit qu'un vers faible y put jamais entrer

Ni qu'un mot deja mis °sat s'y remontrer,
Du reste it l'enrichit d'une beaute supreme :
Un sonnet sans defauts vaut seal un long poeme.
Mais en vain mille auteurs y pensent arriver
Et cet heureux phenix 1) est encore a trouver...
Se intelege, importanta pe care o dd Boileau so-
netulul este prea mare, pentru cd frumusetea unul
poem cu o dezvoltare mat lungd nu o formazd nu-
mat me§te§ugul versificaril, ci §i conceptiunea gene-
raid impreund cu combinarea detaliilor.
Sonetul se considers nascut In Sicilia prin secolul
XIII; altil 11 socotesc inventat de insu§1 Petrarca,
poet italian, care §1-a fdcut un nume prin sonetele
sale. Cultivat de poetil pleiadel 2) el ramase in onoare
ill Franta in secolul XVII, dar in veacul urmator fu
lasat in uitare.
In secolul nostru o sums de poets francezi §i streinl
an scris sonete. Vom cita dintre Francezl pe Mussel,
Baudelaire 3), Josephin Soulary% care a publicat eso-
nete umoristicez., din care face parte Si cunoscutul
,Les deux corteges». Asemenea Arvers 5) s'a facut ce-
lebru pri ntr'un singur sonet, care §i poarta acest
nume caracteristic q4Sonnet d'Arvers,. La German(
s'a distins Riickert% care a publicat la 1814 o colec-
tiune de sonete celebre, satirizind dominatiunea lul
1) PlAnixfenix, pasgre inchipuitg de mitologie, unicii in felul sSd,
oars muria si se renS8tea din propria-1 oenusg. In inteles figurat, le=
inseamng ce-va ou totul rar gi moil de aflat.
2) Sub numele de pleiadg se inteleg poetil francezi din secolul XVI,
earl all de principal reprezentant pe Ronsard. (Se va vorbi is istorimal
poeziet Brice).
3) Baudelaire, poet francez, a trgit intre snit 1821-1867.
4) 5. Soulary (1815-1891) poet francez ounosout.
5) Arvers, poet franoez, puffin ounosout (1806 1850).
6) Ruckert Frederic (1789-1866) poet gi orientalist german.

www.dacoromanica.ro
 99

Napoleon in Germania.
Sainte-Beuve a compus un sonet in care sint in-
siratl toti autori1 cari s'aiI distips in acest gen in
diverse tart.
La not, multa vreme se cita ca singur exemplu de
sonet, unul scris de Al. Sihleanu. Mal tirzin Eminescu
Si Vlahuci facura o serie de compuneri de acest fel
Si in timpul din urma aceasta forma de iersificatiune
este foarte raspindita.
5. Balada, poezie lirica, se compune din trel strofe
egale, cu refren si o concluziune care confine si re-

aba aba
frenul_
Schema este urmatoarea ;
a

b a a
b
b
a

a
b
b a
b
a -'--b

a b

Rb Rb Rb
aa R b

Concluziunea se adresa de obiceid unul principe

Bali rege.
Exemplu de autor care s'a distins ca scriitor de
balade este poetul francez Francois Villon 1) (Ex:
«Ballade des Dames du temps jadisr,).
6. Terfind (italieneste term rima) este o forma
'de origine italiana, alcatuita dintr'un numar nedeter-
minat de strofe de trel versurl, avind rimele com-
1) Villon a trill intre anti 1431-1484.

www.dacoromanica.ro
 100

binate a§a ca versul de la mijloc rimeazd cu primul

abc cdc dde efe gff g

Si al treilea al strofel urmatoare

La urma e un vers care rdmine singur.

Se crede ca aceasta forma s'a introdus la Francezi
prin secolul XVI §i ca exemplu vom cita dintre poetil
modern! pe Theophile Gautier I). La no! priutre cel
d'intiit cari s'ati incercat in asemenea specie a fost
Eliade Radulescu (Ex. Santa Cetate), insd in timpul
cind limba lul era incArcata de latinizme ; de aceea
au §i ramas necunoscute incercarile lu! In aceasta
privintd.
7. Glosa este o poezie alcatuitd din atitea strofe
cite versurl are prima strofa plus doud. De la strofa
a doua pins la penultima fiecare explica pe rind
cite un vers din prima Si acel vers it formeazd con-
cluziunea. Strofa ultima cuprinde versurile din prima
dispuse in ordine inversa.
In poezia romina cunoscutd este «Glosaz. de Erni-
nescu.

ba ac da ae
8. Gazel, poezie mica, introdusa de la Arab!, este
compusa din distichurl, avind schema urmatoare
a
a
Asemenea poezil at! scris G. Co§buc Si Eminescu.
9. Pantum, o specie de versurl intrebuintata In

1) Theophile Gautier, poet §i critic franoez, 1811-1873.

www.dacoromanica.ro
 101

Malaesia. In frantuzeste s'a distins Theodore de Ban-

vile ') cu asemenea forma de poezie. La nol s'aa scris
pantumuri de Mircea Dimitriadi. Alcatuirea lui deo-
sebita sta In aceea ca fie-care strofd (strofele sint de
4 versurl, Insa far& numar hotarit) Incepe cu versul
al doilea al strofel precedente :
R a R' b R" c R'" d
R' b
ab R"bc c
R'" d
c
d
d e

e etc.

1) Theodore de Banville (1823-1891) a eerie mult: Odea funambuteaquea,

Lea Cariatides, Socrate et ea femme (comedie, traciasit qi in romine§te),
Lea camdea parieiena, etc.

www.dacoromanica.ro
 102

EXEMPLE DE POEZII
atT

FORMA vim&

TRIOLET
de
I. B. HETRATI)

In versuri scurte si usurele

Tesind un sir de triolete,
Te rog sa nu crezi ca-s margele
In versuri scurte si usurele.
Tu inima-mT s'o catT in ele ;
Cad vreali cum este sa s'arete,
In versuri scurte si usurele
Tesind un sir de triolete.

SONET
de
AL. SIHLEANIT

Peste tarmuri departate

VezI to riul calator
Cum in valurT turburate
Se asvirla din isvor ?

Pe-a luT malur! singurate

VezT, cum vintul mugitor
Misca trestia s'o bate,
Suerind incetisor ?

Dung : M. Strajan, Poetioa.

www.dacoromanica.ro
 103

Riu-I viata-mi sbuciumata,

*'acea trestle miscat:i
E-al meb suflet dureros :
Viitorul, ce m'WeaptA,
E pustia cea desearta
Dupa malul nisipos.

SONET
de
M. EMINESOU

S'a stins viata falnicel Venetil,

N'auzl cantgri, nu vezi lumini de- baluri;
Pe scArl de marmura, prin vechl portalurT
Phtrunde luna, inAlbind pAretil.

Okeanos se plinge pe canalurT,

El numa'n veci e 'rt floarea tineretil,
Miresel dulci i-ar da sutlarea vietil.
Isbes.te 'n ziduri vechY, sunind din valuri.

Ca 'n tintirim tacere e 'n cetate.

Preot rAmas din a vechimiI zile
San Marc I) sinistru miezul noptil bate.

Cu glas adinc, cu graiul de Sibile,

Rosteste lin in clipe cadentate:
<cNienvie mortis e 'n zadar, copile !»

Bisericti eelebri din Venetia.

www.dacoromanica.ro
 104

SONET
de
AL. VLAHUTA

Dar nu 'ntelegi, cfi e cu neputintg

0 clipg sA mai gust din cele duse ?...
Cu farmecul durerilor rgpuse.
Din preajmg-mi ftlgT, de§artg ngzuintg!
AstimpArg-te, dor de vreml apuse,
Prilej de nesfirsita suferinta !...
S'a stins, cum nicl n'ar fi avut fiinta,
Frumosul vis, ce-atit de drag imi fuse?
Uitare, vin, cu linis,tea to duke,
Zi gindului ca -T ceasul sfi se duke:
E noapte, stinge lampa amintirii;
Lumina-1 bate 'n cripta de morminte...
Intunec'o, s'adorm de-aci 'nainte,
C'am zis de mult adio fericirii!

LES DEUX CORTEGES

de
JOSEPHIN SOULARY

Deux corteges se sont rencontres a l'eglise.

L'un est morne, it conduit la Mere d'un enfant.
Une femme le suit, presque folle, etouffant
Dans sa poitrine en feu le sanglot qui la brise,

L'autre, c'est un bapteme. Au bras qui le defend

Un nourrisson begaye une note indecise;
Sa mere, lui tendant le doux sein gull epuise,
L'embrasse tout entier d'un regard triomphant.

www.dacoromanica.ro
 105

On baptise, on absout, et le temple se vide.

Les deux femmes alors, se croisant sous l'abside,
Echangent un coup d'oeil aussitot detourne

Et, merveilleux retour qu' inspire la priere

La jeune mere pleure en regardant la biers,
La femme qui pleurait sourit au nouveau-ne.

SONETUL LUI ANVERS

Ma vie a son secret, mon Arne a son mystere:

Un amour eternel en un instant concu,
Le mal est sans espoir; aussi j'ai du to taire,
Et celle qui l'a fait n'en a jamais yien su.

He las! j'aurai passe pros d'elle, inapercu

Toujours a ses cotes et pourtant solitaire;
Et j'aurais jusqu'au bout fait mon temps sur la terre
N'osant rien demander et n'ayant rien recu.

Pour elle, quoique Dieu l'ait faite douce et tendre,

Elle ira son chemin, distraite et sans entendre
Ce murmure d'amour eleve sur ses pas.

A l'austere devoir, pieusement fidele

Elle dira, lisant ces vers tout remplis d'elle:
Queue est done cette femme? Et ne comprendra pas.

SANTA CETATE
(fragment)
de
ELIADE-R.

Cetate! Rezident' imperials

MireluT popol, d'angel1 custoditA
Tind cereascA si universals!

www.dacoromanica.ro
 106

Profetil te-au visat tree fericita,

Cristu ti-a pus piatra angulara,
Evangelistul te-a vazut urzita.

Tie martini singele-sl varsara,

brepti inteleptii, veril Cristianil
Spre a to 'naltare mutt pl laborara ;

Gall[, Angli, Ita lien!. Poloni, Germanil,

Maghlarl, Domini, de popoli milioane
Jos ail surpat si idol! si tirana.

Au spulberat tiare si coroane ;

Cu-al for singe 4i-ait framintat cimentul
1i -ti inaltara primele coloane.

Candid, august, frumos ti-e pavimentul!

Vazut-am splendoarea-tl. Frint e Pacatul
In drept mirele vine cu testamentul.

Descbidetl portile. Intro Imparatul!

GLOSSA
de
EMINES cu

Vreme trece, vreme vine,

Toate-s vech! si Doug. toate ;
Ce e rah si ce e bine,
Tu te 'ntreaba. si socoate;
Nu spera si nu a! teams,
Ce e val ca valul trece;
De te 'ndeamna, de te chiama.,
To ram!! la toate race.

Multe tree pe dinainte,

In auz ne sunh multe;

www.dacoromanica.ro
 107

Cine tine toate mute

Si ar sta sa le asculte!...
Tu aseaza-te de-o parte,
Regasindu-te pe tine,
Cind cu sgomote desarte
Vreme trece, vreme vine.
Nici incline a el limbs
Recea cumpan'a gindiril
In spre clipa ce se schimba
Pentru masca fericirii,
Ce din moartea el se naste
Si o clipa tine poate;
Pentru cine o cunoaste,
Toates vechi si nona toate,
Privitor ca la teatru
Tu in lume sa to 'nchipui;
Joace unul si pe patru.
Totusl to ghici-vel chipu-I;
Si de plinge, de se cearta,
Tu in colt petreci in tine,
Si 'ntelegi, din a for arts
Ce e rat si ce e bine.
Viitorul si trecutul
Sint a filet' doua fete
Vede 'n capat inceputul.
Cine stie sa. le 'nvete.
Tot ce a fost or' o sa fie,
In prezent le -avem pe toate;
Dar de-a for zadarnicie
Te intreaba si socoate.

Cael acelorasl mijloace

Se supun cite exists,
Si de mil de ant' incoace
Lumea-1 vesela si trista;
Alte mast', aceeast piesa,
Alte guri, aceeasi gams;
Amagit atit de-adese,
Nu spera si nu al teams.

www.dacoromanica.ro
 108

Nu spera cind vezi mizeril

La isbinda %chid punter
Te-or infrece natarAii,
De aT fi cu stea in frunte.
Teams n'al, cAta-vor iaras1
Intre dinsiT sa. se piece,
Nu le prinde for tovaras;
Ce e val, ca valul trece.

Cu un cintec de siren
Lumea 'ntinde lucil mreje,
Ca sa schimbe-actori 'n scent
Te momeste 'n virteje;
Tu pe-alAturi te strecoara,
Nu baga nici cbiar de samA,
Din cArarea to afara,
De te 'ndeamna de te cheamA.
De tp-ating, sa ferl in laturi;
De hulese, s tad din gura ;
Ce mai vrei cu a tale sfaturi,
Daca stir a for rnAsurA?
ZicA tort ce vor sa zicA,
Treaca 'n lume tine o trece;
Ca sa nu 'ndrAgestl nimicA,
Tu nimbi la toate rece.

Tu Muni la toate rece,

De te 'ndeamna de 'le chiam5;
Ce e val, ca valul trece,
Nu spera si nu aT teatnA;
Te intreabA si socoate
Ce e ran si ce e bine
Toate-s vechl si noua toate,
Vreme trece, vreme vine.

www.dacoromanica.ro
 109

GAZEL
de
COVATC1)

Picuril cu strop de Strop

Fac al mgrilor potop.

Zilnic cite-un spic adung

curind to aT un snop.

Fit stejar sg crestl In Mull,

Nu Malt si slab, nu plop.

Fd cit potT si las' sg ridg

Cel ce sar viata 'n hop...

PANTUM
(fragment)
de
MIRCEA DIMITRIADI

(R) Din alte vremT perite, a mea inchipuire, (a)

(R') Usor de pe vedere zabranicul mi-1 Ta; (b)
Cind sufletul tresare vrgsmas ne'nvins de fire, (a)
Zarindu-se in tara ce-o data-1 incalzia. (b)
*
* *

(R') Usor de pe vedere zabranicul mi-1 Ta (b)

(R") PlAcutd, Amintirea de nopti cu lung pling; (c)
Zarindu-se in tara ce en II incalzia, (b)
Te strigg al mea suflet sub ulmif din grading. (a)

t) Citat de M. Strajan in Poetioa.

www.dacoromanica.ro
 110

(R") PlacutA, Amintirea de noptl cu luna plina, (c)

(R1 Mi-arata peisagiurl prin care am trecut; (d)
Te strigA al met sutlet sub ulmil din gradina: (c)
Tu, coasta din fapturA-MI si hit din al met lut. (d)
***
(R1 MParatA peisagiurl prin care am trecut (d)
(R') Muntl, val, prApastill, ape de raze mil scaldate : (c)
Tu, coast din faptura-ml si lut din al met lut ; (d)
In raiurl sA reintru spAlat d'orl-ce pacate. (e)
* **
Munti, vAT, prApAstii, ape de raze mil scaldate
Iml Pura Purgatoriul nemerniculul gind
In raiurl sA reintru spalat d'orl -ce pacate
Iml duel d'acuma pasil spre culme, surizind...

13. VERSIFICAREA POPORANA ROMINA

Poezia poporand. Poezia poporand este o compo-

zitiune poetics al carul autor e necunoscut. Cind se
produce un eveniment mare, care impresioneaza po-
porul, poetil poporanl if pinta. cum Olt §i se pricep
el, variind dupd loe §i limp. Ast-fel se produc dife-
rite ciclurl, adica un numar de poezil relative la
acela§1 subiect.
Poezia poporana se conserva prin traditiune °raid.
De multe orl versul poporan e cintat §i uneorl se
potrive0e §i cu masura dantulul.
Poezia poporan ne vorbe§te despre vitejiile §i su-
ferintele parintilor nostri §i ne Infati§azd. uneorl mal
bine de eft cronica viata vremilor trecute.
Forma poeziei. Poetil poporanl au, In aleatuirea

www.dacoromanica.ro
 111

versurilor, o surd de mijloace de Infrumusetare sari

de inlesnire, pe cari poetic cultl nu le pot intrebuinta,
Vom In*a aci pe cele mai importante :
1) Rimele shit foarte neingrijite. Nu se tine seamd
sä alterneze cele penultime cu ultime. Sint compu-
neri intregl carl ad numal un fel de rima.
2) De multe on nu slut rime In adevdratul Inteles
al cuvIntulul, ci numai asonante; uneorl ramin ver-
surf fora rimy.:
Pe Argq in jos
Cu turma at fost.
3) Totdeauna cuvintele accentuate pe antepenul-
time §i uneorl chiar cele pe penultimaprimesc pe
ultima un accent secundar, care faciliteazd rima :
Vinerea spre Simbatti
Iordachi se bucurci.
4) Nu se pastreaza aceea§i masura inteo poezie,
ci diversele masurl alterneaza cu multi. libertate :
La nimen1 n'avem i ora$e §i sate
Seamd sd ne dam. De departe
Multe mart am trecut Am colindat
Multe tart am bdtut Si niment searna nu ne a luat
5) Se intrebuinteaza (les articolul impropriu sail
adjectival acolo unde punerea articolului propriu ar
strica masura :
Iar cel Ungurean
.2; cu cel Vrincean
Mari se vorbird
se eatuira...
6) Dativul etic este Intrebuintat adesea pentru
completarea versulul sad pentru eufonie :

www.dacoromanica.ro
 112

Apol mi-1 lua

De mi-1 inP4a.
7) Conjunctiunea ell se intrebuinteaza des inaintea
vorbelor fart. vre-o functiune sintactica, ci numdl
pentru completarea versulul sad pentru eufonie :
El a mi-si ridea
s'apropia...
8) Cind ritmul versulul o cere, se intrebuinteazd
substantivele in forma nearticulatd in locul celei
articulate :
Ingerl de-ml afla
Jos se cobora
9) 0 particularitate de forma a poeziel poporane, care
slujeste in acelas time si pentru ajutorarea memories
aceluia earl povesteste sad clad, este interogatiunea.
In cursul unel naratiuni cind poetul are sä spina
un lucru important 41 dd minces un fel de odihnd
si in acelasl timp atrage si mal niult atentiunea
ascultatorului, formulind o intrebare :
i din gur6. ce-1 spunea?
Pira cum 41 a*ernea?...
10) Tot pentru ajutorarea memories este intrebuintat
si mijlocul pe care 1-aflam si in poemele omerice :
de cite on intr'o naratiune poetica se vorbeste despre
erot, i se dad toate epitetele. De cite oil se vorbeste
despre mesterl in balada Mindstirei Arges se zice :
Nona zidarl
Nona me§terl mars
91 Manole zece
Care mi-i intrece.

www.dacoromanica.ro
 113

11) Pentru eufonie se intrebuinteaza des consuna

d ca In 1. italiand d: ed io=e io Earl v in 1. greacd
siaEv p. etaE sad cum se intrebuinteaza, b si x in 1.
latind la prep. ab si a, ex §i e :
Cu for! de d-argint.
12) Ritmul versurilor poporane este cu totul de-
osebit de al celor culte. Intr'insele mi se pot deo-
sebi asa bine grupe silabice; ci numal un numar de
accente, earl ins, nu pastreazd acelasl be in toate
versurile:
Colo 'n tara munteneasca
1

___
1 3
3
Tara dulce romineasef
Ca si cea moldoveneascd _
7
7

,
3 7
__ _
In oral la Bucuresti
3 7

2
_
Sint curt! nalti si donmesti...
3
Buc_atele tale-mi
2 5
*i de oaspetl iml e drag...
plac
7
7

3 5 7

INTREBART §1 DEPRINDERI

1. De uncle vine vorba vers? Versul este absolut necesar poeziel?

Ce p8rerl stitT in aceastit privintii? Dati example de prozii poetical.
2. Ce deosebire este intro principiul versidaril greco-latine si al oelel
moderne?
S. Ce se intelege grin m8sur8? Carl sint cele mai obicInuite mAsuri
in limba rominii?
8

www.dacoromanica.ro
 114

4. Ce este hiatul? Ce §titT despre hist in versificarea lating Qi fran-

oezil? Ce ?tits despre hist in versif. roming? In cite chipuri se inlg-
turg Car? sint principalele regule pentru cAderea vocaleY?
Cum se formeazit diftongul?
5. Ce se nume?te oezurg? Ce numim emistioh? Sint egale emisti-
churile? Care e regula generalg a oezuril?
6. Ce este inalcarea? Ce zio Franoezil despre aceasta? Cum este
pvivitg in vershloatia noastrg?
7. Care e originea ouvintulul rimii? Cum as define?te rims? Ce este
asonantg? Ce este Anal corectit §i rimii prisositoare? Carl sint spe-
Wile rime?? Ce numim versurl albe? Ce stit1 despre rim in Istoria
poezieT romine§0? Cum se face dispozitiunea rimelor ? Oe se numevte
monorimg?
8. Oe numim licente poetioe? Ce zice Horatlii? Cum s'a inteles ohes-
tiunea aceasta de diferitl critic!?
9. Pe se se bazeazg versul romin? Ce este accentul tonic? Carl au-
vinte sint atone in limbs roming? Care e regula general a ritmulul?
Oar? Sint schemele mAsurilor obiolnuite? Ce alte ritmurl se mai intre-
buinteazg in poezia roming? Ce combingri de m3surl gl ritmurl on-
nowitett ?
10. Cum s'a inteles rltmnl de °Mrs diferitY poetl rominY in oursul tim-
pului?
11. Cum se grupeazii versurile? Ce numim strofii? stantl? ouplet?
Cum se mimes° strofele de pe ntimitrul versurilor? Ce numim versuri
libere ?
12. Ce numim refren ? Ce triolet? Ce rondon? Ce zice Boileau
despre rondou ? Care e structure sonetulul? Ce zice Boileau despre
sonet? Care este originea sonetulul? Ce autorl ma? insemnati de so-
nete ounoqtell din lteraturile streine? Oe §titY despre sonet in poezia
roming? Care este schema baladeT? eine s'a distills la Prancezl ca
scriitor de balade? Ce este tertina? Ce stitl despre originea aoesteI
forme ? Ce este gloss? Ce este gazelul? Ce este pantumul?
13. Carl sint partioularitlitile vtrsificatiunil poporane?

1) Se va indica milsura pentru fie-care grupt

din versurile urniatoare:
1. Loouinta mea de varg
E in tart{
Aoolo en vreaii sii mor
Ca un future pe Hoare,
Beat de soars
01 profam incintAtor.
(Depbrlitianu).
2. Sonmpl Ord Qi frumoasit,
0 Moldovo, tare inea!
Clue pleaoki gi to last{
E cuprins de jale Brea!
(Alexandri).
3. Rilnit in bgtae soldatul anise
Si'n putine zile chinuit marl,
Departe de-o mural{ care it orescuse
Si care -1 iubi.
(A!exandrescu).

www.dacoromanica.ro
 115

4. S'a stins viata falniod Venetli,

N'auzi cintgrl, nu veal luminl de balnri.
(Eminescu).
5. Smulge de pe fat viilul triet gi NM°,
Drag pgmint al Orli, on amar nutrit.
(Sihleanit).
6. Ce la ce se bate pentru a lug tar
Are zeoe brate, zeoe Mina! are,
Inime de foe.
(Botintineanu),
7. Mliret, adino gi luoin, alestoreste Rinul
Prin muntl en fruntea albg, prin val ou lunol frumoase.
(Alexandri).

8. In miliooul phduril este-o poTang lungg

§1 largit, ce foegte de oamenl oa un roiii...
(Alexandri).

9. Lac oglindg 'n nepitsare §i 'n eternit lini§tire!

Cred cg ea vlizut-al multe gi-al rimas in neolintire;
Dar o olipg de-al resfringe starea sufletulul mien,
Te vei turbura indatg Cal 8 turbure meren.
(Veronica Miele).

10. Tirteu al mortil, Leopardi, oopil in doliti z6mislit,

Poet martir, poet de jale, o suflet veolnio amiirit
(Naum).
H. Mihnea inoaleog, calnl sgd tropotii,
Fuge oa vintul.
(Bolintineanu).
12. E lung eel gir de osinditi.
Pe vingta for fatg
Necontenit sint
De-un crivgt plin de ghlatil,
Iar pe-al for trop de singe ud
Des oade biolul crud.
(Alexandri).
13. In goana rabnlul un sol,
Cu friu 'n dintl oapul gol
Rgsare, oregte 'n zgrl venind
§i zgrile deabia-1 ouprind
5 Wurnag-I corbib cronodnind
Aleargg stol.
(G. Co$batc).
14. Vine de la munte iarna la cimpie,
Aducind in poalli zile de urgie...
Vie!
(Alexandri).

www.dacoromanica.ro
 116

15. Auzl to in oale

Pe vale
IIn ointec Yuba
iyo tioaptii plAoutii,
Plerclutil
Pe cimp indorit?
(Ma. Zamftrescle).

2. Sti ee dal, cite can exemplu pentru fie -care din

mtisurile obicinuite.
3, Se va ctiuta un exemplu pentru mascara de
16 combinatti cu 8 Si 7.
4. Se va ctiuta un exemplu de mitsura 11 cu 11.

EXERCITITI GENERAL DE VERSIFICATIE

Se vor examina diferite poeziT din cele afiate in cartea de fatI, rgs
punzindu-se la urmiitoarele intrebarl:
1) Ce ing.sarit ad versurile ?
2) Eliziunea este bine fiioutl ?
3) Este Meal prin diftong sad prin oontopire ?
4) Sint hiaturl nepermise?
5) Cezura este bine mezatg?
6) Se ailii inoitlogri greflite.?
7) De co specie sint rimele?
8) Sint rime prisositoare?
9) Sint rime grefiite?
10) Care este dispozitiunea rimelor?
11) Sint grettell gramaticale ?
12) Ce ritm ad versurile?
13) Carl sint versurile ou ritm grevit?
14) Cum sint grupate versurile?

www.dacoromanica.ro
 PARTEA III

GENURILE POET10E

www.dacoromanica.ro
 UENURILE POETICE

Pentru lnleznirea studiului si a cercetilrilor cri-

tice, totalitatea compunerilor poetice s'ati impdrtit In
diferite grupe dupd, caracterele tor. Grupurile aces-
tea se numese genurf.
Genul Uric cuprinde acele poezil In earl subiectul
e o stare sufleteascd. prezenta.. El este poezia su-
biectivti, adicd, exprimd. lumea intern.: sentimentele,
contemplatiunile si emotiunile sufletulul. Inteinsa ne
apare gindirea sail simtirea personal, fie In reali-
tate a poetulul, fie streind, dar exprimatd ca a sa
proprie.
Genul epic cuprinde acele poezil al cdror subject
e alcatuit din o serie de fapte ce se dezvoltd in tre-
cut. El este poezia obiectivt t: expriml o actiune
in toate fazele el, provocate de niste anumite ca-
ractere si de Intimpldri exterioare cart introduc o
serie de complicatiunl inteinsa. Cintatorul unel ase-
menea poezil nu ni-o Infdtisazd ca propria sa con-
ceptiune nicl ca expresiunea inspiratiel sale perso-

www.dacoromanica.ro
 120

nale, ci toate evenimentele par cu totul independente

de el.
Genul dramatic cuprinde acele poezil cart intru-
nese In sine si obiectivitatea si subiectivitatea. Ele
sint objective intru cit ne prezenta o actiune ce se
desfasoara Inaintea ochilor nostri si nu Infatisaza
propriul suflet al poetulul; sint subjective intru eft
indivizit singuri shit pull, prin propriile for pasiuni,
sa conduca evenimentele, sat sä le sufere urmgrile.
Autorul dispare cu desavIrsire pentru a ne lasa di-
naintea ochilor numai actiunea.
Acestea skit genurile principale ale poezieT ; dar
de vreme ce ea nu exclude nimic din ce este al
omului, si speculatiunile filozolice si natura exteri-
oara pot da subiecte lucrarilor poetice. De aceea
mal deosebim dola clase de poeziI :
Genul didactic, cuprinzind acele lucrarI earl au de
scop a produce, prin mijloace poetice, convingerea
despre anumite adevaruri sat a da regule de purtare;
Genul pastoral, cuprinzind scrierile ce se rapoarta
la viata de Cara, cu toate detaliile, privita in con-
trast cu viata orAseneasca.
Neaparat el intre aceste diverse grupe de poezil
shit puncte de trecere, shit productiuni earl at ca-
ractere imprumutate si de la un gen si de la altul ;
aceasta ins& nu vatama intru nimic clasificarea, de
vreme ce In operele naturil nu fntilnim o solutiune
de continuitate.
Ce fel de raport cronologic exist intre aceste di-
verse genurl? Discusiune s'a fAcut asupra celor douA
prime categoril. Fost-a Maid lirica sail epica ?

www.dacoromanica.ro
 121

Unil zic ca omul intik' a cintat intimplarile ex-

terne, de vreme ce acestea sint mai u§or de consta-
tat, i mai tirziii a procedat la analiza propriulul sail
suflet, fdcind poezie Erica.
Altil sustin, din contra, ca poezia lirica nu insem-
rieaza analiza sufletulul, ci numal manifestatiunea
sentimentelor §i cugetarilor §i deci nu e nevoe sa
presupunem o stare de mai mare dezvoltare intelec-
tuald pentru poezia liricd de cit pentru cea epica.
Lirica primitive s'a mdrginit la exclamari de durere
sad de bucurie sail de admiratie pentru divinitate.
Omul, cit de sdlbatic, fats, numal cu natura, poate
produce poezie 'fried. Epica din potriva cere grupari
de oamenl, ciocniri de pasiuni i de interese. Deci
ea s'a dezvoltat in urma celeilalte.
Poezia dramatics, didactics. *i pastorale s'aii pro-
dus mai tirziti in socidtdti civilizate.

www.dacoromanica.ro
 GENUL LIRIC
A. EXEAIPLE

PSALM 103

Bine-euvinteaza, suflete al mien, pe Iehova! Binecu-

vinteaza, suflete al naleu. pe Iehova i nu ulta toate bi-
nefacerile lul! cel ce larta toate fara-de-legile tale, eel'
ce vindeca toate boalele tale.
Iehova, Dumnezeul mien, maritu-te-ai foarte. In slava
§i stralucire to -al imbracat, tu eel ce cu lumina te-aI in-
valit ca i cu o 'Pantie ; cel ce al intins cerul ca un co-
vor ; eel ce cu ape zidit-al lacuintele tale cele mal de sus;
eel ce din norl fael carul tail; cel ce plute0l pe aripele
vintului; eel ce fad vinturile trimi0i MI §i focul arzator
il supui poruncilor tale !
Tu al intemelat pe temeliile sale pamintul, pe care
veacurile in veac nu-1 vor clati. L -aT acoperit cu adineul
ca §i cu o haina. Apele eras nemi§cate pe virful munti-
lor: mustrarea to le a pus pe fuga; glasul tunetulul tail
le-a facut sa tremure de spaima. Indata muntil s'a'd ri-
dicat §i vaile s'ati plecat spre locurile in car! tu le-al
intemelat. Pus -a1 hotare peste earl sa nu treaca, sa nu
se intoarea spre a aeoperi pamintul.
Trimis-al izvoarele in 'vai i apele for se strecoara prin-
tre munti. Aci se dapa fiarele eimpiel. Magarii salbatici
i0 potolesc setea lor. Aproape lacuese pasarile cerului,
earl fac sa rasune glasul for printre ramuri. Tu adapI
muntii cu apele tale din cer ; cu roadele luerurilor tale
saturi pamintul.
Tu fad sa creasea iarba pentru vile §i verdeata pen-
tru trebuinta omulul. Tu scot! piTnea din parnint §i vinul
ce vesele0e iniina omulul i untdelemnul care -1 bucura,
ungind fruntea sa.
Tu al sadit padurile 0 tedrii Libanulul, unde pasarile
10 vor face cuIbul. Cocostireil vor locui brazil, caprioa-

www.dacoromanica.ro
 123

rele muntil eel fnaltT, iar soareeil de munte se vor add-

posti printre stincl.
Tu al faeut luna ca sd se masoare vremea si soarele
care-sT cunoaste timpul apusului sad. Faeut-al intunere.
eul noptii, in e tre sa se miste toate fiarele pdduril; puil
de led mugese dupa prada, eautind de la. Dumnezeti min-
carea lor. Soarele rasare: el se ascund si se mica in
vizuinile lor. Omul ese la lucrul sad pins seara.
Ce frumoase shit faptele tale, Doamne ! Toate cu lute-
lepciune le-al facut ; plin este pamintul de bundtatile tale!
In marea intinsa si largd sint pesti Para numSr, marl
si mid si balaurul pe care 1al fdeut ca sä se joace intr'insa.
Toate pe tine to asteaptd. ca sd le dal hrana la timpul
lor. Le dal, ele adund; deschizi mina ta, ele se satura
de bunatati. Ascunzi fats ta, ele se nelinistesc. Le lel
suflarea, pier si se reintore in pulbere. Trimitl duhul tad,
ele din nod se fac ; asa tu inoesti fata pdmintulul.
Veclnica fie rndrirea lul Iehova ; bucure-se de faptele
sale! Priveste spre pdmint, si aeesta se cutremurd; atinge
muntii, si el fumega.
Cinta-void 1111 Iehova in toatd viata mea. Cinta-void
Dumnezeului mied cit void trai.
Plaeuta fie-1, lauda mea! El e bucuria si norocirea
mea. Plara pacdtosii si eel nelegiuitl sä nu mai fie ! Bi-
ne-euvinteaza, suflete al ruled, pe Iehova ; laudati toti pe
Iehova!

ACELA*I PSALM TRADUS DE DOSOFTER1

PSALM 103
Sufletul Tilted ura bine De luereazd pind'n sari
Lul Dumnezed cum sd vine Zi de Tama si de yard.
zi, Doamne sd tralased Pentr'aceea, Doatnne sfinte,
Marirea ta si sä creased. Sa fib marit de mainte
Sa te'mbraci cu marturie De lueruri ce-al facut mare
Cu framsete si tdrie, Cu sfat bun, cu asezare
Ca tu te'nvesti cu lumina Pamintul ii plin de fapte
Ca soarele 'n zi senina Ce-al fAcut cu bunatate

www.dacoromanica.ro
 124

Si -ti-aT tins cerul ea cortul Si marea eitu-T de lath.

De 1-al inframsat') cu totul Si larga si desfatata
Si i-al pus d'asupra ape Inteinsa se tin lileri mulls
Din tinsorl sit nu se scape. Jigitnil marl si mitnunte.
Nuoril ti-al pusu -ti scarf Presto lucia de genune 7)
Cind vel 2) sit coborT in tara.3) Tree corabil cu minune
Cali itT sint lutI ca vintul Acolo le vine toana
De merg uncle ti-T cuvintul De fac chitil Joe si goant.
Si ca gindul merg de tare Si toate la tine cauta
ingeril till eel calare SA le dal hranA bogatii
Si pedestrimia ca focul SA-sT stringa si sit -sl culeaga
Miarge strtlueind cu totul. Ce le-al dat cu voe large.
Tu'ntemeezl cu cuvintul Cindu-ti deschizi sfinta mint
De stiff nemutat parnintul, Atunci toata lumea-1 phut
Tu i-al datu-i de mainte De bieug si de dulceata8)
Prapastla de 'mbracaminte Si -sat petrec totl bine'n viata.
Si slit gala se. te-asculte Si cind t-aseunzl fate. sfinta
Sit dea apa preste munte Toata lurnea se spanninta.
Si de sfinta to porunca Cind le Tel duhul s'or stings
Va fugi din deal la lunca, Si la 'tarna for s'or stringe.
Ca va mearge detunata Duhul tall cind li-T trimite
De glasul tati inspaimata Se vor zidi ca mainte
Si muntif si dealuri nalte Si cum ti-al datu-ti cuvintul
S'or ivi si eesurl late Vel inoi tot pilmintul.
Pre locul ce sint urzite Si sa-ti fie, Doamne sfinte,
Cind i-al facut de mainte Slava'n veel ca si mainte.
Si le-al pusu-le hotara Dumnezea Sind bun va pune
SA. nu dea din loc afara, De lucrurl ce -au facut bune
Ce se. -1T tie 'ntreg cuvintul Ca de sfinta to catitare
SA nu 'mpresure pitmintul. Pamintul tremura tare
Tu trimitl ape prin Mari') Si din munte merge para.
De curt printre munti rani% 6nd pogori sit vezi in tart,
De. se toate herT9) adapt Si-ti voia cinta, Doamne, 'n
Si le prisoseaete apt
..... [vlata.
In custul mleti cu dulceata ;9)

11 Infribmgat=--infrumusetat.
2) Vel voe0.
31 In tall= pe ptimint.
4) Mainte =mat nainte.
6) Tin=noroift, mooirii, ouvint putin uzitat ae.
6) Hell= hiere= hlare=--- flare. Vers ou inverslune neadmisi azi.
7) Genune haos, priipastie.
8) 136;ug= belpg.
9) Oust = existenpl.

www.dacoromanica.ro
 125

Luna al fAcut cu raza Cintati -voin, D-zet sfinte,

Sli creasca'n vremi si sa scaza Domnului mleA de mainte.
Si soareleli nemeria§te Pinti ce voiu fi cu viata
Apusul ce odihninte. A voiu cinta fifrd greata.
D'intunerec fece0 noapte 4) Si sa -ti placa, Doamne sfinte,
De es gadinile toate. Bietele mele cuvinte,
Lupil urla §i scineeazA SA mA bucur in tot bine
Cind spre vinat se gateazA De Dumnezeii, cum sa vine,
SA-0 ceae §i sA-§i rapasca Ca sa piae cu °earl
De la Domuul sa-i hraneasca Toti pizma§ii tAl din tarn.
Pina dnd rasare soare Si ceia ce-s fAra lege
De merg cine§i la'nchisoare 3) De pre pamint se vor terge
Si omul fill de great 4) SA nu scape nice urmA
Ese 'n treaba dimineatA. Ca sA-I tergi dintr'a to turma.
(Dup8 Editiuflea Academia Eomine 1887).

NORUL
de
LUCIE ACKERMAN

Ridicati privirea ! Et is, cel ce tree deasupra voastra...

Diafan, u§or §i liber pe un cer de tot senin.
Cu aripa mea deschisA, a§teptind vintul sA sufle
MA cufund §i plutese lin.

Colorat pe rind de sarl si de zorile de aur,

MA preumbl' §i stind deasupra ca un ratacit miraj, 5)
Atmosferica oglinda sclaimbAtorul ris al zilei
Reflectez pe al' mei obraji !

La sfir§itul ail sale ma'ntilne§te mindrul soare

A§ternut cu orizontul ce eu ochil mei aprind...
Cu sagetile de aur... mit sageta al zilei rege...
In spre alte luml pornind.
1) Feees1=flow}1, formA archaicl.
2) S oeae=s1 °earl.
8) Cines1=11e-oare. Merg fle-care la ascunzAtorile lor.
4) F4r5 greatil=fArl grijA.
5) Preumbl' = preumblu. Eliziune nepermisl.

www.dacoromanica.ro
 126

Si Cind luna ginditoare din cortejul sail de stele

Peste lumea adormitd lasd ochit stind pe gindurl
Pe a el frunte inghetatd las atuncl a mole valurl
Sail le rup tot rindurl, rindurt!

De departe aT crede-o iota ce pluteste sfardmatd

Cind. ca fulgerul de lute, atmosfera despicind,
Uraganul pe-a mea prora neagra si neapropiatd
Se aseazd bubuind !...

In cimpiile etere este cimpul luptel mele,

Moartea si ruina miejucdril adesea'mT slut...
Grindina o port cu mine, si eu a fulgerulul hidra
Pot sa sfarm negrul pamint !...

Pe ogorul pEn de sete, ma imprdstil eti in unde,

Ride Carina voioasg, ride parfumatul crin.
Eil fac spicul ca sd creased In ogoarele intinse,
TotI in urma -mI se inchin !...

Cind tree, totul inverzeste sub a mole umezi pasuri;'

Brazda, care se imbatg, naste lanul aunt.
Daed-s unda, alerg;de-s sevg, circulez prin verdea plintg.
Niel o data ostenit !...

Un larg fluviti ma primeste, si ail curg voios cu dinsul

Ca o viva merg prin sinul continentelor adinci,
Pe intinse si largi sesuri unda mea caldtoreste
Safi se umfid printre stinci!

Si nimic nu ma opreste in avintul meti de fulger

MA supun cu multumire furiosului eurent...
Ca o dungy colosald de lichid, sbor in spre mare
Prin mgnosul , continent.

Ocean ! al meti pdrinte, iaed vii, desehideAl sinul.

Valul tau imens acuma, l'a mea voce a raspuns,
Iat6-1; unda mea de fried se retrage spaimintatd
Cind pe malu-ti a ajuns L.

www.dacoromanica.ro
 127

Oceanica-ti iubire pe-al tad pat azi ne adung.

Lingg stincile-ascutite, sag pe nisipupl moale;
Nol de-acuma vom incepe jocul nostru fgra margin,
Vintul, furiile sale,

Darn. soarele spre mine lasind splendida-T privire

M'a descoperit acuma de abizul tn.0 amar,
Si puternica lul razg fruntea mea gingas sarutg,
In vazduh, iatg-mg-s iar !...

Niel odata:un teas de tihng !... Un minut ping. acuma

N'a putut sil se opreaseg al materiel lung drum....
Si natura descompune ceea ce.a compus °data,
Strict ce-a zidit acum !...

Tot se schimbg; alto forme nasc sub harnica el ming,

Pretutindeni e miscare in eternu-T, lungu-i mers,
Si in cercul fart margini a schimbgrilor de forma...
1VIkca largul univers.
(Tradus de Grigariu).

0DA IN CINSTEA LUI HIERON, TIRANUL SYRACUZET,

INVINGATOR LA. JOCURILE OLIMPICE
de
PINDAR

Strofa I
Peste toate puterile firii mai .mare este apa, ti intre
mgretele bogatii, aurul strglucete ca un foc in intune-
recul noptiT. Dar dacg, Spirit al mien, vrei sg. cinti lupte,
nu cg to lumina mal orbitoare ca a soarelul §i nu crede
cg pentru versurile mole s'ar piltea ggsi ceva mal stra-
lucit de cit jocurile °Doyle°. Aceste jocurl dag intelep-
tilor inspiratI de Muze 1) materie pentru cintecele Ins ;
1) Intelege pe peep'.

www.dacoromanica.ro
 128

ele le dezleagl limba si-T face sit aducg laude fiului lui
Chronos 1) ; ele le deschid usile bogatului si mAretului
palat al lui Hieron 2).

Antistrofa I
Acest print, care stapineste cu dreptate noroadele bo-
gatei in of Sicilii, a cules cea mai curata Hoare a tuturor
virtutilor 2); mare plAcere II face frumusetea poeziel si
a muzicel si mai ales melodioasele cintece pe car! le cin-
tam la masa celor lubiti de noi. 4) Curagiti ! 5) Ia lira ti,
daca te insufleteste focul pentru Pisa 6), daca te simti rapit
cind vezi calul cel ager, fiirii ca pintenul sA-1 atingl, zbu-
rind pe marginea Alpheului 7) si ducind pe stapinul situ
la izbinda,
Epoda I
cintA pe regele Siracuzei, podoaba alergarilor! Pentru
el apare gloria in puternica colonie a Lidianului Pe-
lops 8); Pelops, pe care 1-a Whit zeul cuprinzAtor al pa-
mintului, puternicul Poseidon, dupa ce Clotho I-a scos
din vas Ora path, imbodobit cu un umar de fildes2). Mi-
nunile sint numeroase; dar adesea se zvoneste despre

1) Zevs. S'a pomenit aoi, pentrn ck or! oe odk eroic8 trebula a in-
ceapit cu laude adresate zeilor.
2) Hieron era flu! lui Dinomene, regele Siracuzel, §1 invinsese pe Thra-
syden, victorie care di{ subieotul acestel ode.
3) Expresiune figaratii pentru a zioe: posed toate virtutile.
4) Tipul cintiiretilor in acest fel este Demodoo din poemele omerice.
5) De eel se adreseaza din Twit spirltulul situ, socotindu-se ca o pa-
rentezil cele spuse despre Hieron.
6) Pisa sail Olympia, localitatea uncle se Hiceaii aceste jocarl. Metoni-
mie loon! pentru oe se petrece in ace! loc.
7) Alpheul, fluvin in Elide.
8) Pelops era flu! lui Tantal; Tantal era regele Lidiel; de aoi epitettil
de Lidian.
9) Altminnea la legends 1111 Tantal §i a Sul Pelops. Tantal era nn
bogat rege al Lithe!, care era primit in sfaturile zeilor ; dar s'a flout
nevrednio de aceastii onoare, divulgind uncle secrete gi in nrmii prin
comiterea noel crime ingrozitoare. Chlemet pe totl zeil is mask ¢t le dete
sit mitnince oorpul flulul sthi, Pelops, pe care it Haase in Imoltele. Zeti
vAzind aceasta, refuzarl sii natininoe, afard de Demetra, care in dorul
dice! sale Persephone, pe care o pierduse mind no umir. Didatk zeil
hottriri si aduck is visit pe Pelops ig insitroinarii pe Clotho, nna din
Paroe, sii pima la loo buolitelele ¢i in Seoul umkrului mincat %curl u-
nul de 111dee. Pentru aceastk fapti a fost Tantal pedepsit crud de zel.

www.dacoromanica.ro
 129

multe felurl de minuni si mat totdeauna o mestesugita

tesatura de mincluni impresioneaza mai mult de tit
adevArul.
Strofa II
Poezia, care farmeca tot ce atinge, face sa pares vred-
nice de credinta intimplarile eele mat de necrezut ; dar
vremea, martor luminat, odatti si-odata tot aratd. adeva-
rul. Poate omul sa spue lucrurl frumoase despre divini-
-WIT,cad' gresala e mat mica. Fid al lul Tantal, void
vorbi despre tine altfel de tit eel dinainte ; cind fatal
tat cheroes la o rnasa religioasa pe zei In scumpul Sipy-
los,1) dindu-le prin aceasta un schimb, zeul cu bogat
trident 2) te-a rapit,

Antistrofa II
arzind de dorintA in suflet, ca sa te duca pe un carile
our in palatul inalt al prea inedrcatulul de cinstire Zevs,
unde intr'un timp mat in urmd veni ci Ganymede 3) spre
acelasl slujbA. Cind insa te-al facul nevAzut si cind slu-
gile. dupes multa cautare, nu te adusera mumei tale,in
data unul din vecinil rat de gurd spuse in ascuns ed, lingd
apa colcotitoare pe foc, zeil ti-ad. Mat membrele cu en-
titul si, imprejurul mesei, si-ad impartit carnea to si ad
mincat-o.
Epodes II
MI-e cu neputinta sA zest ca vre-unul 4) dintre fericiti 5)
a lost asa de minedelos. Nu cred. Pedeapsa vine adesea
asupra celor ce vorbesc de rad. Dar data stdpinil Olym-
pulur au cinstit vreodatd pe vre-un muritor, acela a lost
Tantal ; dar el nu putu sa poarte asa mare fericire, ei,
prin mindria sa, se alese cu o pedeapsd ingrozitoare
tatal zeilor 6) spinzurg d'asupra capulul lul o stineg. nein-

1) Numele unul orat al Lidiel, in care locufa Tantal.

2! Poseidon.
3) In deobtte se ttie oS Ganymede a tritit inaintea lul Pelops ; aci
vedem oontrariul spus de Pinder. filujba lu! Ganymede era sit dea la
masil zeilor.
4) Aluziune la Demetra, al (Axel fapt raportat de legendit nu-1 orede.
5) FericV e unul din epitetele prin car! Grecii veal intelegeafi pe zel.
6) I1 al lug, old Tantal era Mil luf Zevs.
9

www.dacoromanica.ro
 130

cbipuit de mare, pe care voind totdeauna s'o depArteze.

de capul sail nu poate sa. guste ferieirea.i)

Strofa III
Aeeasta viata crude si veelnic nenorocita indurA lel,
alAturl de alti tree 2) vinovati, pentru c rApind de la
nernuritorl nectarul si ambrozias)prin earl ei it fAcuse
nepleritorle dete tovarasilor sal. Dar daca un om na-
dajdueste sA scape de zeti,4) facind ceva, se insala.. De
aceia nemuritoril aruncarA pe fiul MI Tantal in mijlocul
rases putin-traitoare a oamenilor. Cind ajunse in iloa-
rea virstei si eind o barba neagra i-acoperi barbia, se
gindi la o casatorie pusa la intrecere 5)

Antistrofa III
si voi sA dobindeasca de la regele Pisei pe fiica-sa,
glorioasa Hippodamia. Venind singer noaptea pe tarmul
maril eel albe, chema pe zeul eel cu trident frumos si
cu zgomot inspaimintator. Acesta veni in picioarele lul.
Atunci ii zise : «0 Poseidon, daca darurile placute ale
zeitel Cypris 6) au pentru tine vre-un farmec, opreste
lancea de aramA a lul ffnomaos, du-ma in Elida 7) pe
carul eel mai lute si dil-m1 izbinda. cad, fiind ca a omo-
rit trel-spre-zece barbatl earl dorlat pe fiica-sa, aminA
casatoria

1) In privinta pedepsel lu.1 Tantal sint diferite versiunl in mitologia

greacit. Unacea mai ritspinditlspune ci< sta intr'un rift a elm! apit
venia pint{ la git Qi, find mere( insetat, cum cerea sit bea, apa se re-
tritgea §i nu putea sit-§1 potoleasol setea ; asemenea erail pe mal arborl
inelroatT de fruote ¢i indatit oe voia sit mitninoe ramurile se retrlgeafi.
Alta spune el sta legat de rallni pe muntele Sipylos.Alta, pe care o
dl aei Pinder, spune el stl d'asuprl-1 o stinol gata sit cazit la ori ce
moment.
2) CeilaltT trel osindit!, la earl face aluzinne poetul, sint: Talon, Si-
syph Ql Tityos. Talon find eit insultase pe Hera, era legat de o roatit
in fiaoltri §t invirtit neinoetat. Sisyph era osindit sl ridice o stinel
pint{ in virfnl nnul deal §1, oind era aproape, platra °idea jos. Tityos .
era legat Qi din fioatul luT mince( neinoetat do! vulturl.
3) Ambrozia era mincarea zellor 41 nectarul blutura lor.
4) Divinitatea in genere.
5) Regele (Enomaos flglduise el va da pe flea, sa in cilsittorie on! it
va invinge is joeurl.
6) Name dat Aphrodite!, zeita frumuseteT.
7) Tara in care era Pisa, uncle se tineafi jocurtle olimpice.

www.dacoromanica.ro
 131

Epoda III
flicei sale. Fricosul pu se duce la o primejdie mare
Oar, fiind-ca tot trebue sa murim, de ce sa stain in intu-
nerec, petrecind zadarnic o batrinete fara nume si fara
parte la glorie ? Ea voiti incerca aceasta lupta si to &APT
sfirsit bun.), Astfel vorbi Pelops si no vorbi degeaba.
Zeul, impodobindu-1, 11 dete un car de our si niste neo-
bositl cal cu aripl.

Strofa IV
Invinse puterea lui CEnornaos si luA pe fata de sotie.
F.a nascu sase fit conducator1 al poporului si iubitl de
virtut1 1). Acum e onorat en marete jertfe de singe),
odihnindu-se lingfi albia Alpheulul, avind un mormint,
in jurul caruia s'adunA lumea linga un altar cercetat de
totl streiniT 3). Ast-fel gloria jocurilor olympice strain-
ceste departe in cariera lul Pelops 4), unde se lupta lu-
teala picloarelor si munca pentru faptele indraznete ale
puteri15) si invingatorul are pentru toad{ vIata o liniste
dulce ca mierea,

Antistrofa IV
resplata a muncil sale. Fericirea de toate zilele este
cel mal mare bine pentru orl-ce om. Trebue dar ca eft,
dupfi legea ecuestra, sa incoronez pe acesta cu un cintec
eolian. Sint incredintat ea nu pot impodobi, cu intor-
saturile celebre ale imnelor mele, mai bine pe nimenl
alt dintre oamenii din zilele noastre, care sa reuneasrli
intr'insul dragostea lucrurilor marl si stralucirea, puteril.
0, Hieron, un zeli puternic privigliiaza la izbinzile tale
§i, de nu to va parasi curind, nadajduesc pentru cinte-
cole si laudele niele o cale noun.

1) Din moment ce la Grecl virtutile eras personificate in mitologie,

aceastli expresinne a naturalA.
2) I se lertfla un berbeo negru.
3) Pansanias spune °A in fie-care an se Ikea sArbAtoare in Elida in
amintirea lul Pelops.
4) Adicti: cariera, in care luptase Pelops.
5) E vorba de alergAri 1}i de luptele corporale.

www.dacoromanica.ro
 132

Epocla IV
si maT placuta Inca, cind voiti veni pe un car lute sa
te celebrez la pieloarele stralucituluf Chroniosi). Muza
nutreste in mine o vie si puternica inspiratie; altil
In alte lucrurT sint marl In virful mariril sint regiT:
nu te ulta maT departe. Fie ca to tot inainte sa mergi
in 11+; Tar eti sa ma amestec cu invingatorif, facindu-
ma prin dibacia mea cunoscut printre toti Elenil din
toate partile.

EL
de
VICTOR .111100

rt:tais geant alors, et haut de cent coudees.

Buonaparte.
I
Tot el si el on uncle... in gbiata salt in para.
Imaginea sa vecinic gindirea-mi infioara.
El varsa'n al mei suflet un nmlt ceresc avint,
Eti tremur, pe-a mea buza s'adun cuvinte sume
Cind plin de stralucire giganticul sau nume
Cu'ntreaga Jul splendoare apare 'n al mea cint.

Aid, vad cum indreapta ghiulele ce tuna ;

Colo sfartnind poporul, pe regl mist rasbuna;
soldat, puterea tribunilor smulgind;
Si colo, consul Uttar, tacut adinc veghiazit
La visurT de imperiti ce globul minuneaza,
Sub pletele luT negre stind palid, cugetind !
ApoT Cesar puternic, cu fruntea trist plecata.
De pe un deal conduce o lupta ineruntata
Fagaduind onorurT la bravi! sal soldat!,
Dind semn sa verse tunul luminT ucigatoare,
1) Munte aproape de locul unde se aces))) jocurile olimpice.

www.dacoromanica.ro
 133

Aprinde mil de inimi prin sufletul sail mare,

Maret, senin, cu °chit de fulger luminati.

Apol cazut la dustpan ce-1 ride si muneeste

Cu bratele crucise pe sinu-1 ce svieneste,
Strainilor ca jertfa, ca un nenorocit
Sta. biruit, cu fruntea in nori, plecatit, rece,
Primblind pe locuri unde furtuna numa! trece,
Gindirea luT, Rotund in vecI fara sfirsit.
Cit e de mare-atuncea, cind geme'n inchisoare,
Puterea lul sdrobita, s'apol ,dat in uitare
Intr'o durere sfinta tot dreptul salt si-a pus.
La pasil lul pamintul intreg se inspaiminta,
S'apol in Sant-Elena murind, el se framinta
Ca intr'o cusan care monarehii rat expus!

II

La Roma, peste care domneste o conclava,')

La Elba, salt prin muntil eef inegriti de lava,
La vesela Alhambra, la Kremlin it vad eti;2)
El este pretutindeni!.... La Nil iml reapare...5)
Egipetul arunca ]umini din al salt soare,
Din Orient rasare puternic astrul sat.

Invingator, de slava stralucitor si mare

In a minunel tarn ca o minune-apare !
Seikil tint emirul cel tinar nesupus, 4)
Poporul avea teams de armele-1 cumplite,
Sublim, el aparuse prin tribur1 ingrozite
Un Mahomed mai aprig venit de la apus.

Trecutul salt apare in mindra for fe'rie ; 5)

Arabe corturr pline sint de-a lui vitejie.
In BeduinI tovaras1 el afla'n ori-ce Joe;
') ConolavX, oonsiliu de episoopi.
8) Aluzinne la riisboaele la Napoleon in Spania, in Rusia.
8) Aluziune la expeditiunea lul Napoleon in Egipt.
4) Se vor observe gregelile din acest vers.
') Fe'rie, eliziune nepermisk pentru feerie.

www.dacoromanica.ro
 134

Privind spre formal nostru, copiii nebunateci

Cu tobele franceze port pasii for salbateci;
La numele sAti caii nechiaza, sbor cu foe.

Adese-ori el vine adus de uragane

A contempla pustiul si de nasip oceane..
MAreata piramidd luind drept piedestal;
Acolo trezind umbra-I sepulera cea adinca
Ca pentra b ft ilie, invie asta-zi Inca
De patru-zeci de veacuri-treeutul triumfal-.1)

La glasul situ tot veacul se scoala ea sa-1 vad6.;

lel poarta unul sceptru, dincolo altul spada,
Satrapii, faraonil si magic, popor mut,
.Red, impietriti, de-a rindul iT numiiril, priveste,
Toti par'ea se'nchin fruntii trufase, ce-1 uimeste
Si fac, regelul vecinie, o curie din trecut.')

Toate sub pasul astei fiinti neperitoare

Sint monument !... NAsipul sub el piatra apare;
Assur poate sa fie tot de Misip cuprins3)
Si crivatul zadarnic aripa-I s'oboseaseal..
Picioru-I lash urma ce'n veci o si tralasea
Adinc sapata'n fruntea pustiului intins.

III

Istorie, poezie, a voastra inaltime

El. au Mins, si asta-zi in aste lumi sublime
Nimic nu vac/ mai mare de cit numele situ ;
Spre hiudA. sail blastem cind imi apart veodata,
Multe eintAri sbor tainic pe buza-mi infocata
Napoleon... esti Soare si eil .Memnon at tan ! 4)
1) Abiziune la discursul tinut deNapoleon-Oltre soldatl in expedltiunea
din Egipt: ,Din virful acestor piramide patru-zeci de secole vi; con-
templg..
2) AdicA : inconjoarl pe Napoleon cum nobilii inconjuraii pe regii din
trecut.
3) Assur, iiul lul Sem, fondatorul legendar al regatulul AsirieT. Aci nu-
inele propria de persoana are intelesul numeluT tiiril.
4) In Egipt se ridicase lui Memnon, personagiu fabulos. din legendele
entice, o statuA devenitii celebril. eind-gazele soarelul cldeau, in inijlo-

www.dacoromanica.ro
 135

Tu, domn pe-a noastre timpuri, esti inger, demon poate !

Aevila ta in sboru-i ne urea sus. departe,
Chiar ochiul ce s'ascunde, to vede necurmat.
Tablourile noastre port umbra ta viteazd ;
Tot Bonaparte-apace tfteut sad plin de raze
Pe pragul veemiciel, mdret, neclAtinat.

Ast-fel prin locul unde vezuviul domneste.

Neapoli, Portiei, strainul rataceste,')
Viseazd si atinge cu push' ginditori
A Ischiei flort blinde ce'n unde meloclioase
optese ca plinsul unei sultane amoroase
Si pare un glas tainic sburind de printre flori;

De-atinge pe la Poestum augusta colonada,

La Puzzol de asculttt vr'o duke serenadd
Ce cinta tarantela sub vre-un zid tosean, 3)
Sad de trezesle'n treacat morniile bizare,
Pompeia, trup re zace dintr'un oras ce aware
Inddusit °data de edtre un vulean ;

De merge'n Pausilippe cu barea ce s'avintd,

Din care marinarul pe Tass lui Virgil einta ;4)
De merge tot sub arbori, sub cern]. linistit,
Neincetat el vede de prin paduri si deaturi
De pe cimpia verde sail da pe-a mdrii maluri
Pe uriasul negru lucind in nesfirsit !...
(Traducere de P. V. Grigoriu).

oul zilel, pe aceasta statug, se auzIaii sunete armonioase. Versul de act

insemneaza: preoum statue sub influenta razelor solare da sunete ar-
monioase, tot ast-fel poetul sub infienta faptelor gloriosse ale erouluf
face poezif frumoase.
1) Portia, ora:, din sudul Italiel aproape de Neapole.
2) Ischia, insulg la intrarea golfulul de Neapole.
3) Tarantela, dant Italian.
4) Pausilippe, munte lingg Neapole unde e mormintul inl Virgiliu.

www.dacoromanica.ro
 136

ODA LA MIHAIU V1TEAZUL*)

de
V. ALEXANDRI

MArire, adorare, ingenunchere tie

Gigant din alte timpuri, fruntas intro EroT!
Mihaitt! frate de arme cu dalba vitejie,
Oaspe de bronz scamp nog., sosit iar printre nol!
Pe 'ntinsul tAriT astAzi e splendida serbare;
Copiii se shut oameni, bAtrini 'ntineresc.
Chiar tarna din morminte s'animA si tresare,
Si umbre inarmate prin aer se 'ntrunese.
AZI noi, RominT, cu totil patrunsi de-o noun viata,
Umbriti de al tail nume feeric, legendar
Cu-o falnica uimire stam, to privim in fatA,
CAcT tronul tau prin seculi a devenit altar,
i vulturul cu shorn -i din cerurT to 'nettnunA
Tintind in zare ochil l'Apus, la Rasarit,
i codril, antic' marturl de gloria strAbunA,
'e misea 'n sgomot mare de freamAt otelit !
«Ce este 'n Rominia? Ce vifor o pAtrunde?,
Intreaba pe Danubih Balcanul spAriat.
«Sint Paste le romine ! Danubiul raspunde,
«Priveste ! Mihalt Bravul in bronz a re'nviat
August era' a earul memorie augustA
..
Trecut-a peste secull cu margine ingustA
Si s'a inscris in raze pe fruntea omeniril
Afara din domeniul ultaril s'a peiril!
Precuin odinioara pe toti electrizal
Cu glasul si orhirea-ti de-Arhangel, o! Mihaln,
Priveste impregluru-ti cum vine 'ntreg poporul,
Cum vine sa admire in tine Salvatorul.
VezT cum tara fence de-a exista pe lame
Se simte 'ncoronata cu falnicul tail nume I
MihaTti, devina laras1 sub eerul stramosest
Echoul prea- puternic de glas dumnezeese

1) Poezie sorisl ca prilejul inauguaril statuel eroulut

www.dacoromanica.ro
 137

'aprinde Tar scinteia de- antics vitejie

In not carif aducem ingenunchere tie,
Gigant din alto timpuri, fruntas intre erol,
Oaspe de bronz, scump noun, sosit Tar pintre not!

ODA. OSTA*ILOR ROMIIVI

de
V. ALEXANDRI

JunT ostasl aT Wit mele, insemnati Cu stea in frunte!

Dragil mei vultanl de cimpurl, dragil met soimani de munte!
Am cintat in tinerete strAmoseasea vitejie,
Vitejie fara seaman pe-acel timp de grea urgie,
Ce la vechiul nostru nume ail adaus un renume,
Dus pe DunArea in Marea si din Marea dus in lume!

Vin acum, la rindul vostru, sa v'aduc o inchinare,

Vin cu inima crescuta si cu sufletul mat tare,
Ca erol de marl legende, yin sa vA privesc in fats,
Ce-ati probat cu-avintul vostru lumil pusA in mirare
CA din vultur vultur naste, din stejar stejar rAsare!

De la Domn pin' la opinca, dust de-o soarta norocoasl,

V'atl legat in logodire cu isbinda glorioasa
S'atl fAcut ca sa pricepem a trecutulut mArime,
MAsurindu-va de-o seams cu-a stramosilor naltime,
'aratind, precum prin noun naindrul soare se arata,
Cine-am fost odinioarA, tine Tar vom fi o-datA!!

SA trAitl, feciorl de oaste! Domnul sfint sa vA ajute

A strabate triumfalnic in cetati si in redute,
Ca la Rahova cu tunul, ca la Grivita cu sborul,
Ca la Plevna, unde astAzi eel intain AT pus piciorul,
Infruntind pe Osman Gaziul si prin fapt de barbiltie
Ridicind o tarn mica peste-o mare 'mpArAtie!

www.dacoromanica.ro
 138

O viteji de vita veche! Auziti in depirtare

Acel vuet tara nume, ce rasund ca o mare?...
Sint batilile de inimI al intregui-f neam al nostril,
Ce aduna zi si noapte dorul luf cu dorul vostru;
Sint varsarile de lacrimi pentru -acel care se stinge,
Sint urarile voioase pentru-acel care invin.e!

0! Romint, in fata voastra, colo 'n tainica cea zare,

Vedett vol o raza vie, care 'ncet, inset rdsare,
Strabatind prin umbra deasa de lungi semi]. adunata ?
E voiosul fapt de zitra mull dorita, mutt visata,
E lumina re'nvierif, e lueeafdrul sperdrif,
E triumful luptel voastre, soarele neatirnarif !

Dragif mei! din focul luptei oteliti and v'eti intoarce

La camin, unde Rominca astep!ind, suspind, toarce,
Tot poporul: rudd, flute, sort, mama si parinte,
Ca la Domni, cu pini si sare, vor esi voua 'nainte,
Cadi din vol fieste-care poarta 'n frunte o cununa
Si de gloria de astazi si de gloria strabuna!

Pas dar! pas tot inainte! timpul veehiti din noa zforeste!
Viitorul Rominief dat-ati mugur, ce 'neolteste!
O copii! de voi sint mindru, simt acea mindrie mare
Care creste cu marirca unui neam in desteptare.
Mi-am vazut visul Cu oehii, de -acum pot sa mor ferice!
Astazi lumea ne ennoaste: Romin zice, Viteaz zice.

LA SCHILLER
de
ELIADE

Intro al till al fost, 0 Schiller,

§i al tai nu to -au ounoscut.
Este o vieata rnoarta. precum s'o moarte vie ;
Ci este si vieata ce nu tnaf are moarte.
Unif prefer pe una si altif aleg alta.

www.dacoromanica.ro
 139

E trista-a otheniril fatale, crude soarta!

Prin chinuri si privath si lupte si amarurt,
Prin forty -asalt eroic, sa ia cetatea sing,
A cerului imperid, si vera libertate.

Nlult suferisT, o Schiller, si lupta avust mare,

Cad' lungd e durerea si ferieirea &mad,
Si strimta, si spinoasa e a cerulm earare, --
Si greii, inert e eorpul,greti dreptul la vie*?

Du sareina, o suflet, du corpul dup. tine,

In sus pe calea strimta cu filii, cu eonsoarta;
Te lupta en Ananga, ca aspra ne-avere,
Cu limbele de searpe, en oehl de vasilise,
Calumnia, minciuna, invidia, tradarea,
Cu forta impilarei, eu reaua tir nie!

In sus pe calea strimta nice api, nit! merinde,

Niel unde sa-ti pled capul la frigurile 1entet,
Si lupta-te d'a pTode!
Avust de adversar pe om, s'atit ajunge.
Te iarta sa-I fact real, iar biuele Mel mort;
Insultd-1, te °nor& ; striveste-1 te adora;
DA-1 glorie, onoare; te 'mpila de ultragia;
Da4 patrie, da-I mime, ea el respatriaza ;
Dad adevar, dreptate; calomnia ti-e partea.

E orb si-1 daY lumina? El vede cite n'ai;

E mut si-1 fact cu limba? Te musea ca vipera,
DA-1 viitor, vieata, ca -ti ia el si treeutul;
Realty -1 piny la tenor!; de via te-afunda in iad;
Acesta e pacatul sad °mu] eel cazut.

Mat Inuit de tit eroics ti-a fost, Schiller, asaltul :

E lupta de arhangel, trimnful de martir;
Ah! rece este piatra incinsa de enroana.!
Ci minele de virgin" ii daa asta-zi vieata,
S'o reincalzese atita tit flacareaza inimi
Si laerimile dung,

www.dacoromanica.ro
 140

Cintati, vii gill, drepta tea

'a Tore impArtire.
Datr partea la poet !
CintatT azr libertatea
O'a omulul unire,
tioare la profet !

Si repetitT in corurt, prin mil de miriade,

Germania intreaga, America, Anglia ;
liasune tot pamintul onT uncle e om liber ;
Cintati patria, onoarea, virtutea, libertatea,
Tot ce adorn Schiller; cintatT pe Dumne;lea,
Ce scapA inocenta si focului da crima.
Suspinele luT Schiller in coruri repetati.

CON*TIINTA
de
V. now)

Cain cu aT sAi fir, incinsT cu pie! de bestil,

Cind palid, spulberat in mijlocul tempestei,
Fugise dinaiutea fete! lui Iehovah,
Sinistrul om ajunse pe timp cind insera
La poala until munte in sesul eel intins.
Tot grupul dimprejuru -!, de oboseala 'nvins
Ii zise: «aci, parinte, dormim cite-va oare».
Cain, veghind, gindia, l'a inuntelul picioare;
i ridicindu-sr capul spre boltele funebre,
Vazu uu °chit deschis, lucind intre tenebre
i care, tints, 'n umbra la dinsul se uita.
Sint prea aproapeo, dise Cain ce tremura;
i, desteptindu-s1 flit, sotia obositA,
El incepu sa fug pe calea nesfirsita ;
Fugi tree -zeci de zile, ITO-zed de noptT fugi,
Far'ca sa zicA o vorba, el palid rAtAci.

www.dacoromanica.ro
 141

La on ce vuet, Cain coprins de reel for!,

Fara sa."ntoarca capul mergea. AT sal feeiori
Urmaa, fara repaus; somn nu puteati gusta,
Pins au ajuns la malul ce marea spumega
In locul, care'n urma Assur a fost numit.
.Ss stain aci. Sintem arum l'a lumei tarmuri!»
Si vrind sa sada Cain, vazu pEn de cutremur,
Ace lasi °chill, in ceruri deasupra-1 stind desehis.
«Aseundeti-ma, fiilor!D Cain atunel a zis.
Cu degetul pe buze, toti fiii privind stair,
CUm tremura strabunul en jale se uitah.
Cain vorbi cu label, capul celor ce merg
Sub Satre de pei aspre si in pustit petrec :
«Intinde'n asta parte pinza din satra tau.
Si mobila cladire intinsa acum sta
Cu plumb fixata Inch de-o greutate mare.
.Tu nu mai vezi nimica?» fan o intrebare,
Tsilla, fetita blonds, ce-i duke ca un vis
*i Cain II raspuuse : .tot vaz oehiul deschis.»
Iubal, capul acelor ce tree din sate 'n sate
Cu trimbite la gull, cu tobe spinzurate,
Zise: «eu sti-voiti bine o stavil'a gasi.»
De bronz fficu el ziduri. Cain se oplosi.
Dar tot vazu el orhiul spre dinsul ea. tinteste,
Henoh zise: .Cetate de tumor! trebueste
Teribila si mare, cu zid nestrabatut
De care sa s'apropie nimic n'ar fi putut.
.Sa o cladim s'apoi in jur o vom inchide.>
Cetate monstruoash. de o data se decide,
Toti se gatesc s'asculte d'a lui Henoh cuvinte.
Atuncia Tubaleain, ferarilor parinte.
Mai nalt cladi cetatea de cit vulturi sburati.
Pe rind lucra el, fratii pe sesuri alungati
Pe fiii lui Seth, si Inca pe fiii MI Enos
Crapind °chit' la care trecea sub ziduri jos
Si sara, cu sageata, spre stele el tintiati !
(n locul satrei iatti graniturl se cladiah
qi stineile cu noduri de fer erati legate,
*1 se parea ea-s ziduri din laduri desgropate.
A turnurilor umbre tot sesu 'ntunecati
Si zidurile groase cit muntele ereati
.Domnul aid nu intra» pe poarta era scris.
Cind zidurile toate cu ziduri s'ati inchis

www.dacoromanica.ro
 142

S'ati pus strabunii 'n natjloe, in turn de peatra groasA

Si el sta tot lugubru si tot cu fata 'ntoarsa..
«Parinte, zise Tsilla, ochiul n'a disparut?»
«Nu, ii raspunse Cain, tot eolo l'am vadutd>
Zise apol: «et vreati in groapa sa traesc
Si singur, ca 'n morminte, d'acum sa ma gAsese
Nimie,,sA nu ma vada, sa nu mar Vad nimic
SA soap ast-fel odata de ochiul inimic..
Sapat-au fiiT groapa. Sub bolta -'ntuneeata.
Cain intra'n umbra de soare respectata,
Si cind se 'nchise bolta de tot pe fruntea sa,
Ochiul era in groapa, la Cain se uita.
Trad. de Y. Pogor

ELEGIE
de
DEPARATIANIJ

Imparate cerese, minglitorule

Vintul ce'n arbori plinge cind trece,
Zgomotul frunzel de pe vAleea,
Clopotol serer, aerul rece,
Greerul toamnel... toate plingea!

«PalidA toainnA»,zicea poetul,

«Crud°, to scuturi selba de fob,
«Si de ghirlande si de buehetul
«Florilor bele eimuul despoi!»

«0! bAtrinete,5> zicea el kirk',

«Tu stingi sperante, visurl, amor!
«Din bietul sutlet, vaT! fad sa-piarl
«Tot ce 'ntearipa pe muritor!

www.dacoromanica.ro
 143

<<Moarte tirana, to iei din lume,

«Tot p'aI mai tineri, p'al mai frumosi,
.:ZmulgT copilasii de ling mume,
«Crut.l.pe batrinii nepu inciosi!»

Vintul ce'n arbori plinge cind trece,

Zgomotul frunzei de pe vlilcea,
Clopotul serei, aierul rece,
Greerul toamnei, toate zicea:

«Cel ce is pruncii de ling. mume,

«Frunza din arbori, floarea din viii,
«El, o poete, a pus in lume
«Ca s'o console, poetii sal!»
Roll de Vede.

VIN UL
de
ANACREON

Ploaea bea pamintul negru,

Si copaeii sucul sail:
Riul e Mut de mare,.
Soarele pe mare o bea:
Prieteni pe mine oare
De ce mg. mustrati cind bet?

AMOR MUSCAT DE ALBINA

de
ANACREON

Intr'o zi la o albinA,
Care 'n roze s'a culcat,
Amor, nebagind de seams.,
Ea la deget la muscat.

www.dacoromanica.ro
 144

Deci plingind in fuga mare

El la muma sa vni,
La Venera cea fiumoasg,
Si ast-fel se tingui:
e Mama, mama, mor, un carpe,
M'a muscat, cu-aripi si mic,
Veninos cgrui la targ
Oamenii albing.-1 ziep
Amor, de un ac de albina
Daca mori, te prapadesti,
Zise ea, ce crezi cg. sufar
Cei pe care to -1 ranesti?

BOCET

Scoalg, sufletele, scoala Nu tgeea, nu ma rapune:

Scoala. sa vedein ce boala, Ca de rind nu ti-este bine
Ce boala te impresoard Nu te-al mai uitat ia mine.
Te doboarg, Ci te uita cu-ochisoril
Te omoara. Lacrimile plinsorii
Scoala, imi spune si mie -S6.-ml vezi suspinul cum ese
Ca sA -ti caut doftorie, Din piept cu sughituri dese.
Scoala, un cuvint imi spune,

COLIND DE FLACAU

La stilpul din grajd Si pe el mi-1 tin

Sta naurgul legat, Patru aprozei,
Legal si 'nfrinat. Doi de dirlogei
Mu It nu sig. legat, Doi de dalbe scari,
Ca pe el mi-1 scoate Dar al cincilee,
Si frumos mi-1 bate Ce stg.din i-era,
Frumusel pe spate Tinarul ( )

www.dacoromanica.ro
 145

Pe spate mi-1 bate Sticla lunecoasa ;

Si mi-1 netezeste El s'ag razghinat,
lain gura-i griteste: Jos cg mi-au pleat.
Pasti, murgule, past!, Eu nepotcovit
Past'. sa mi te 'ngrasi, Nainte am esit: .

Ca am sa te vinz La tot' am placut

In tirg Ja Buzau Fala ti-am facut
Pe chile de grill, Si tie
Valurl de postav Si rnie,
Manta ca sa -ml lac, Tie de viteaz,
Oastea sa -m' imbrac. Mie de cal bun.
Murgul d'auzia, Tinarul ( )
Din gurg-I gram: La murgul priveste
Drag stapin al midi Din gura-I graeste :
Dat de Dumnezeti, Pasti, murgule, pasts,
De ce sa mg vinzl? Pastl sa mi te 'ngrasi,
Mai adu -ti aminti Ca ea nu te vinz,
Ca-an la Boboteaza, Ci te ispitesc
Cind preoll boteazg, Si glume glumesc...
Lumea crestineaza,
Eu m'am intrecut Tingrul ( )
Cu cincizeel de cat Mindru si frumos
Tot cal nemtesti, Ca un brad stufos
Tot cal potcoviti Fie -m' sanatos
Bine 'nchinguiti Cu tata,
Eu nepotcovit Cu mama,
Si'nechinguit, Cu frati,
La 'ntreacat te-ai luat Cu surori
Pe ghlata lucloasa Si cu not cu to'.

COLIND RELIGIOS

Iel in ceste curti Sint tot mese 'ntinse,

Si 'n ceste domnil
dint tot case 'nalte
IYalte
Minunate.
La mijloc de case
Faclii albe-aprinse,
La un colt de masa
Scrisu-I jelturel
Jelt de aurel.
Cine sade 'n el?
10

www.dacoromanica.ro
 146

Bunul Dumnezeti. Cu miros

Mai d'a rind cu el
Scrisu-I jelturel
Jelt de argintel.
Cine sade 'n el?
Sade mos CrAciun.
Mai d'a rind cu el
Serisu-1 jelturel
Jelt de chiparos
Frumos.
Cine sade 'n el?
Sade stint Ion
% i d'a rind cu el
Scrise-s jelturele,
Je 'turf maruntele
Sed sfintii pe ele:
Beti si ospateaza...

CiNTECUL MIRESET

Taci, mireasa, nu man plinge,

Inimioara nu-t1 man fringe
CA la maicA-ta to -ohi duce
Cind s'a 'ntoarce
Gina 'ncoace
Si a face
Jugul
Mugur,
Tinjelele
Viorele
StrAmAnArile *)
Floricele.

ORATIA DE FELICITARE

Ceas bun
Noroc sA vA trimita
Milostivul Dumnezen.
Asta-a dumnevoastrA rale
SA fie cu stirea sfiintiei sale,
Dumnezeti sit vi{ daruiasca

1) Nuelele.

www.dacoromanica.ro
 147

Hrana din roua de sus

Si din grasimea pamintuluf de jos
Taria lot Samson,
Bogatia lul Joy.
Frumusetea luf David,
Intelepeiunea Jul Solomon,
Sterna erdiasea,
Coroana 'mparateasea,
Scaun domnesc
i toiag stApinese.
i asa sit trait!,
Sa facet'. fif si fete
Sa fitl pomand parintilor,
Bucuriaf ratilor,
Lauda vecinilor
Si gazda oaspetilor
Si lul Duinnezeil eel stint
Cu roada pe pamint,
Ca ed nu slid a ura.
Dar Dumnezed se va 'ndura.

ORATIA ERTACIUNIT

Mamie si puternieul Dumnezeil

Cel ee a facut eerul si pamintul
Si a 'mpodobit cerul cu multi luminatori,
Iar pamintul 1-a 'mpodobit cu florl,
Cind vazu ca n'ar fi de loc bine
SA fie lumen far'de stdpinitor,
Lull tdrind en infinite Sfintiet -sale
Si zidi pe stramosul nostru Adam
Si-i sufla duhul sail eel slut
Si-1 faeu om vial pre pamint,
$i vazind Dumnezeti ea nu e bine
sa fie omul singur numal in sine,
Cu greti somn pre inos Adam adormi.
Si. luind din coastele tut o coasta,
Zidi eu ea pe Eva, stramoasa noastra,

www.dacoromanica.ro
 148

Tar dupa ce-o zidi ii destepta

Si aratindui-o it intreba:
Cit dormisl, Adame, avusi vr'o visare ?
Am vazut, doamne, o prea frumoasa floare
Si mi se pare ea., de ini s'ar darui,
Nici n'asi mai imbatrini,
Niel n'as1 mar muri.
Aratindu-i-o, Dumnezeu i-o si darui ;
De aeeea din neam in neam si din ruda in ruda
Totl oamenil de la dinsil s'ati tras ruda
Si obiceitil insotiril a ramas
T'in'a venit vremea si l'acestl insotiti.
SA-I ertati, socri si nuni, si sa-I blagosloviti
Precum a blagoslovit Adam pe Avram cu Sara
Si Sara pe Tacov si cu Rahela...
Sa -T ertati si sa -1 blagosloviti
Precum Isus Hristos la Cana- Galileei
A blagoslovit apa de s'a prefAeut yin.
Si iarasi se mai roaga de d-voastra,
NunT marl
Si socri marl
Si boeril de prin prejurul mesei,
$6-1 ertati si sA4 blagosloviti
Cum a blagoslovit D-zeti pe Aron
Cind toiagul in mina I-a 'nfrunzit
De doisprezece anT !End useat ;
Pentru-ca ertaclunea si blagoslovirea parintilor
Intarese casele fiilor ;
Ca sA va bucurati d-voastra de dinsil
Si d-lor sa se bucure de fiT
Si sa va tralascA pina la cinstite batrinetT.
Asemenea rna rog de d-voastrA
Ca, dupA smerita -mI rugaciune,
SA le daruiti dumnealor ertaeiune.

www.dacoromanica.ro
 149

DOINA. DE DR A.GOSTE

Verde foae si-o lalea, Puse latul la izvor

Cind eram in vremea mea Si ma prinse de picior
Umb lam ca o pasarea, Si ma puse 'n. colivie,
Nu stiam ce-I dragostea. Numai inima mea stie,
Numa-un hot de vinator Mai mult moarta de cit vie.

DOINA DE SARACIE

Foae verde usturoih,

De cit sluga la ciocohi
Mai bine cioban la of
Cu eapu/ pe mosoroia.
Foieica lemn uscat,
De cit sluga si argat
La strein si la hogat
Mal bine vAcar in sat.
1'oae verde de pe
De cit la ispravnic sluga.
Mai bine imbracat in gluga
Cu Oitele la strunga.

DOINA. DE JALE

Foicica macului, Jelui-m'asi chnpuluT,

Jelui-m'as1 si n'am dui ;
Sii and jelui viutulul,
Vintului, crivatului ?
Bate vintul
Arde cimpul
IinT lasa jalea si gindul.
Cimpului si drumulul.
Dar mi-e cimpul pustiit,
Tot de jalea mea pirlit.
Je1ui-m'as1 drumului
Drumului pustiului,

www.dacoromanica.ro
 150

Dar nici el n'are putintA ; Si pe mine nu ma vede,

Chinul met" Ware credintA. Nu ma vede nu ma erede_

Jeluisn'asi codrului, Foae verde mar pitic,

Codrului voinicului: Nu mai zi Macau nimie,
Codrul are frunza verde N'ai pierit cit al fost mic,
Dar arum cind esti voinic?

DOINA. DE INSTREINARE

Frunzii verde de cicoare, Vat de yin

Bata -o crucea ursitoare
Si ar topi-o sfintul soare,
Ca mi-a ursit cu urit
Sa tin singur pe pimiut ;
Din elti am iuhit pe lume,
SA le still numai de nume,
Din toll eel ce ma iubian
Si cu drag ma desmierdan
Nici unul sa nu traiasca,
PAmintul sa-1 inveleasct
Vat de pelin,
Val de voinicul strein,
Ca un mar sing''r la drum:
De rodeste
Nu-t 'prieste,
Ba spre ran it foloseste :
Citi drumeti cAlatorese
Toti in el sburiitoresc,
CrAngile ca i le fring,
Tulpioara cu foc plinge
Chiar cu lacrime de singe.

DOINA HAIDUCEASCA.

Stan in drum si ma gindesc Numai pluguletul met

Ce st m'apue sa muncese L-a 'nt.elenit Dumnezen;
Piinea sa-mI agonisesc, CA doi bet, re-i avuseiti,
Copilasii sa-mi hrAnesc ? Ce vrerni grele-i repusein :-
Intristat, pe gindurl pus, Si mA rugal de bogati,
Ma suit pe deal in sus Can at hot si argati,
Si, °chit rind mi-am intors, Saant dea boil intern' ceas,
MA uitai pe vale 'n jos. Sa ar si en lee d'un pas.
VAzul otunenh arind Dar in zadar m'am rugat
Cu plugurile in rind ; CA 'n seam& nu m'ali bagat

www.dacoromanica.ro
 151

Atunci si eti mii 'ntorsei «SA trag brazda draculul

Si intru sine -mi zisel:
«Dar'ar bunul Dumnezeii
«SA unable si plugul men;
«SA pui sA 'mbrilsdez ales
«Unde-o fi cringul mai des
«Din mal susul dealului
«Ping. 'n capul satului
«Drept usa bogatului!»;

MITUL FIJRTUNII
de
N. LENAII

Pe patul el pacific mita, nemiseata

Marea cea adincit zace rasturnata,
Nici o salutare malului soptind;
A undelor pulsuri stair inAbusite,
Schinteile sarei sboarA nesimtite
Ca pe fata trista unui om murind.
0 singurA. frunza pe mal nu tresare,
Ca'mpetritf copacil stall in ascultare
Nu se misc'o unda on un vint usor.
Soarele sfirseste zilnica sa cale.
Acuin imprejurul linistei mortale.
Ale noptii umbre negre se'nfAsor,
Cind de-odata'n poala cerului s'arata
GrAmada de nouri neagra, indesatA
Rasuflind in spatiii surde, lungi urlAri ,
Se smuncesc, se'nalta, yin cu rapAjune
Si'n grozave grupe grele de furtune
Se insirA 'n jurul adormitei marl.
Cu voce de tunet stranie, adinca
EY intreabA marea : «mai traesti to Inca ?»
Si sbucnesc in lacrimi en don ne'mpAcat.
Cu for si tremur el improasca raza
Pe culcusul pacific si privesc sa vaz A
Daca muma mare sufletul si-a dal?!
Nu, ea nu e moarta! Din somnu4 tresare
L'a fiilor plingeri si strigArI amare;

www.dacoromanica.ro
 152

Copiii cu muma in rapirea for

Se revad en dulce si se'inbrAtisaza
Si dantind sAlbatic, vesell intoneazA
Si cornl furtunil un cintec de amor.
Trad. de ill.. Pompiliu.

MUNTII
de
TH. GAUTIER

Iubese munt11 eel falniel. cu virfurY desgolite,

Plinta pe el nu pune picioru-T friguros ;
Si plugal, dae'ar merge pe spetele 'nalbite,
S'ar sfArima indatt de capul for petros.
Aice nu vezi vite, nicI griu si nici secant,
De om, de a lin numea,... nisi nu s'a pomenit,
In aer pur si liber sbor vulturil spre sarA...
In echo se aude un cintec de bandit.
Muntil n'aduc foloase, nici grast bogatie,
Au numai frumusete, si nu-1 de ajuns, dar et,
Tot II prefer la eimpii eel plinl de avutie
Unde, de cer departe, nu simt pe Dumnezet.

IMPABTIREA PAMilsiTULUT
de
SCHILLER

Care oamen1 Joe sfintul BAtrinT, tinerl de orl ce clast

Sus din ceruri a strigat:
Iat' -al vostru e pamintul.
Pentru vol it am treat.
Ca eternA mostenire
SA-1 avetr si st-1 pAstrat1.
Dar cer dreapta impartire
Intre vot ca intre fratt.
La olaltt sail seulat
Si aleargA si se 'ndeast
Gata tot' la aplicat.
Plugarul in stapinire
Ia parnintul de, arat ;
Vinatorul cu grAbire
hart 'u codru la vinat:

www.dacoromanica.ro
 153

Negustoru ingramadeste De pluteat in ratacire

Tot ce- 'ncape 'n pravalii ; Pe a viselor uncle
Ear egumenul opreste De ce asta tinguire !
Vinul eel in al veehiti din vii ; Atunci Joe ii raspunde.
Rogele pe tron s'aseaza Unde aT fosttu dud pamintul
Inchizind rohatei. sosea Oamenilor a fost dat'?
glas mare proelameaza: La tine am fost en gindul,
Zeeiuiala e a mea! Zise acesta inspirat,
Mai tiriiu, dupa ce total Ochiul met se indreptase
De mutt s'a fost impartit Spre ehipuri dumnezeesti,
Iata'n urma si poetul Iar auzul ascultase
De departe a venit. Armoniile ceresti ;
El prive.ste cu mihnire Iarta-ml miutea -mT im b Math
Tot ce 'n juru-i se afla De chipul tau stralucit,
CAci tot fail osebire CA, in ginduri cufundata,
Val! stapinul isi avea La viata n'a gindit.
gal sa fiu, amar de mine! Ce-I de faeut ? lumea toata
Dintre toti nedreptAtit, Oamenilor este data,
Ea care mai mull pe tine Negot, codru si pamint
Dintre oameni to -am slava ?>> Ale mele nu mai sint.
Cu aceasta tinguire, Dar de vrei a to viata
Ce 'n glas mare a pronuntat, A petrece intr'un vis
Invocind Dumnezeirea, Chid vrei, spre carte 'nalta;
Jos la Iron s'a aruncat. Cerul nu-ti va fi inchis.
09.

HOTAR:IREA
de
L. UHLAND

Ea vine'n 'vale sub movilg. Cind vine, floarea stii plecatg

Am sg-1 argt ouragiul raefi, Si pgsgrl cint ata votes,
De ce sg tremur de. o copilg, Nature 'ntreg' amor 1-aratg,
Ce nimgrul nu face rilt? De ce eu singur sint fricos?

Tots o salutg cu plguere Am plins ou inima intristatg.

EU singur tree, nu indrgsnesc Lung/ noptl, (And stele se ivesc,
91 nu ridic a mea vedere, N'am cutezat sit-1 zic vre-o data
O stea frumoasg stL privese I Cuvintul duke <te itibesc+.

www.dacoromanica.ro
 154

Am sit m'ariez pe-scele trunchinrY Eu vreu. Ce spaimii mg pgtrunde I

Pe acolo trece negrelit Ea vine, poste m'a zgri !
'am sit-1 vorbeec ca printre vtsurT, Hal bine 'n tuff; m'olu ascunde,
Cg-T tot ce 'n lume am iubdt. kit oum ea trece vofu privi.
(N. Schelitti).

MINGIERE IN LACRIMI
de
GOETHE

De ce amice esti mihnit, Fii sprinten dar si cu euraj,

Cind veseli toti ne am strins? Esti tinar, plin de foe.
Eu dupa °ebb tat cunose : In anii tai on unde ajungi
De sigur to al plins. Cu amor si cu noroc.

«*i daeam plins, retras de voi, «Ah nu, acolo n'am s'ajung!
Am plins de chinul grew, Sts Area sus ca sit sper,
Si lacrimi curg asa de dulci, Luceste blind s'asa frumos
Alin sufletul men.. Ca steaua cea din cer»,

Amicii taT voios to rog De stele sa ne bucurAm,

In sinul for sit vii, Iar nu sh le dorim.
Si on -ce 'n lume al perdut, Si cu plilcere noapte' ades
Mahnit sit nu mai fit La ele sit privim.

«Strigati,vuiti,dar sA vii spun «Si cu plAcere zile Intregi

Ce patimese nu pot, Privese ades la ea;
Ah nu! ea n'am perdut nimic, Lasati, ea noptile sa piing
De si-ml lipseste tot . Cit inima mea vrea*.
(N. Schelitti).

www.dacoromanica.ro
 155

CITGETARI
de
VLAPIEV.

Vislas, ce-aleargg, in:mins in zare Unde-s acele limanurl sfiute,

De oarba sete a fericiril, Chinni amarnic sit mid omoare
Pe cimp de ape fArA cArare, Nig inainte! Mat inainte!
Omul e pururl prad'amAgiril; Ii soptese glasurl amigitoare

MA soils e dorul sit sid agate Si omul trece pe 'ntinsa mare

Numal de umbre si de nAluce, Cu valurl repezl $i ape-adincl,
Ce'n a Jul veelmo intinse brate Calgtor, vecinic in nergbdaro,
Zadarnic ceareg sa le amuse. Impine dg vinturl, lovit de stino

cind vieata abia T-o razg, Tirzid, nind simte °A e aproape

Atit de slabg sf treogtoare, Clipa, in oare valul, sub diusu
Cind tie bine cA 'nainteazg SA se desfang Qi sti-1 ingroape,
Inspre-a peirel de reel vgltoare, Se ultiVn urmA, sI.1 umple plinsu

De oe visleite si se repede, Clef tot trecutu-I pare-o comoarg

Cu-atita pripli r3l nerabdare, De fericire, remasA'n drum.
Dup'u nAlueg de foe, ce-o vede Pin' si durerea-I .de-odinioarg
Fugind in noapte-T, din zare 'u zare? Piing de Tarmac o vede-acum.

Asta-T ascunsa vIetil dorintg, Si nu se 'ndurg sit se despartg

Ce'n spre repaus veoTnio o'mpinge: De-atitea visurl vestede fol,
0e-co lumina i-e suferintg; Ui 'n nAzuittad oarbA, desartg,
So Apare-1 noaptea 'n care Se stinge! DA sit-s1 intoarel barns 'napol...

TremurAtoare, vieata bate (Copilce umbla s'adune stele

C'o fricA oarbg. Qi Le'nteleasA De pe oglInda blindelor ape)
La poarta pitch neturburate, Dar cad trudite bratele-1 grele,
Din care omul n'a vrut sa iasg; Cirmg Qi visle lasind sad scape!

CAcT ohinul vietil, nine 1-ar cere? Gindu-T adoarme iA nemiscare,

Ce stea de sine's1 s'ar mai aprinde, OahiT s'acopir, stinsl, sub pleeape --
Cind ar sti bine ca -I o durere A. nedintif eterng mare
Din intuneric a se desprindel.. Vella, desface ca sA-1 ingroape;

Uncle mg ducetT, vistirl desarte? egeT, ruptT din vain -T, s'asvirl in scare
De ce, luceafar, te-afunzl in zare, Nenumaratil strepl de vieata,
Mg 141 in urzng-tI tot mel departe. Sin al el haos, recad cind moare
Pe oimp de ape firg cgrare? ulipa, de care, lacoml, s'agata 1

www.dacoromanica.ro
 156

DIN PRAG...
de
VLAHUTA

0, dar e miselnic lucru singur zilele sa -ti curmi!

Ce grozav imi vinturi mintea si ea ce'ndirjire-m1 scurmi
Fundul gindurilor mele, moarte cind iti stab in fats.
Simt eanebunesc... Ma tulburi. Fugi cu neagra ta povata!
Inteleg, imparatia ta, cu vecinica-1 odihna,
Este singura-mi scApare.-0 sa fit acolo 'n Una:
Niel urit, nisi dor; niei cobea neprielnicelor ginduri
N'or mai rdseoli cenusa rece tintuita 'n seinduri.
In sicriii dormi scam de peatrd.Nici un sgomot, niel-o
[grija ;
V armii nu to mai intreabk, de-al fost aur, de-al fost schija.
Cap de genifi, on de vita tot o hired scofalcita,
(ball. batjoeoritoare gura pururea rinjita.
S'o sa dorm, in intuneric si in liniste eterna.
N'o sA--ml pese capataiul de-mi va fi petroili on perna.
De-mi va putrezi sicriul \si gateala de pe mine,
Pentru galbenele'mi oase nu va fi niel rats, niei bine.
Neastimparatil soared, daca 'n eapul med si-or face
Curb, nesupdratl de nimeni, vor petrece-aeolo 'n pace.
Poate-o lacrima, pe peatra ce-mi va coperi mormintul
Va cadea din oehii mainii poate scutura -va vintul
tlitisorii veunei salcil peste' groapa mea tot una.
Plins de mama, plins de ereangd.... tot nimic eft nu void sti,
Fie ca 'n senin, on nolo!, va sta soarele on lima,
Fie ca va da zapada, on -ca iarba va 'nverzi
Insa, uite, ma 'nspaiminta intunericul de veci,
.1-Ne 'ntreruperea acestel linisti impetrite-reel.
Sä nu mai revin in viata niel-o-data?.. Nici-o-data!
0, -i grozava. vorba astal.. Limba ne mai desghetatd,
Huma ne mai inctilzitd.de.sitntiri si de ide!!
Nu de moarte ma eutrernur,ei de veciniciea er,
Viforoasa mi-e vieata, si desarta si amara.
Ce trudit ma simt sub cruda suferintilor povara!
Mi-I grew capul, ca de-o noapte, lunga, dusa 'ntr'o orgie.
Parc' as A de-un veac pe lume .. 0 paragind pustie...
Sputheratu-mi-s'a pin' si scrumul visurilor mele.
tfaeum gindurito toate. ca de plumb, mi le simt grele.

www.dacoromanica.ro
 157

MI-a remas inima rece si 'mpetrits de durere,

Si mi -1 silt de-un prietin, de un euvint de mingiere,
De-o privire, ce-mi zimbeste vesela, de mine insumi.
As voi sit nu-mi intrebe nimeni cugetul si plinsu-mi,
Ca un vintprintre ruinesimt ca-mi vijie 'ntre rumple...
E'ntuneric si cenusa...Tot astept sit mi se 'ntimple
Vr'o nenorocire eruda, ca sit ma mai miste-o leaca,
St mai fulgere in noapte -mi, "ca uritul sa-ml mai treaca.

Ca sit mor!... SA ma intunec pe vecie ?... Prea e crud.

Sa nu mai gindesc nimica, nici sit vad, nici sit and ?
Sa nu mai primesc vapaea soarelui de primavara,
Ori sa'ml racorese vieata la un amurgit de saris,
Si ss mai ascult, pe ginduri, doina trisea de la MA,
. . . . ..... .
Dri duiosul plus al apei, sopotind noaptea pe girla?
. . . . . . . . . . . . .

A, e negrait de lesne sit -ti repezi un glont in creer!...

Dar pe cer scintee luna, dar in iarba cint'un greer,
E-o miscare, e un farmee care 'n veci nu se mai curma...
Si rind to intorci si eugeti, lung privind ce lasi in urma,
Simti ea nu-I chip ss to saturi, c'a trai i-o fericire.
Primesti on -ce suferinta dar eterna nesimtire,
Nu. Durerea are-un eapat.Moartea-ti zice: Nick odata.
ARA viata?... ant lume?... I-o povnste minunata;
Insa, ca sA-I dea crezare, in veci mintea-m1 n'o sa poata.
En o lacrima de-aicea nu'mi as da-o, pentru toata
Nesfirsita fericire din vieata de apoi.

Cite-va lopeti de terns... Remii terns si gunoia!

Bine e sit stiff, la moarte, ea o dunga lasT un nume.

C'ai sapat la zidul noptii c'ai muncit sa-ti scoti in lume
Din al creerului sbucium, ca pe-un diamant, ideea.
Lima fi.-va-ti cunoseuta pe-unde ti-ai purtat scinteea...
0 scintee 'n alergare e o rats... Mingiere!..
Dulce-i sit tT -o ,stiff la fundul vietii pline de durere.
Ah, fugiti ginduri nebune, soli ai negrului mormint!
Nu ma'ndur. Pe cer sint stele, tlori si paseri pe pamint.
S'apol e miselnie lucru, singur zilele sa-ti curmi...
Ti-I zadarnica ispita, moarte, o degeaba'mi scurmi

www.dacoromanica.ro
 158

Si 'Tur mal vintur! mintea, 'n laturr, fug' cu neagra ta

[povata!
Inaintea mortil mele, moartea dragostel de viata.

MAT AM UN SINGUR DOR

de
M. EMINESOU

Mai am un singur dor : Alunece Luna

In linistea serif
Sa ma lasatl sa mor
La marginea maril ;
Sa-mi fie somnul lin
Si codrul aproape,
Pe 'ntinsele ape
Sa am un cer senin.
Nu-mi trebue flamuri,
Nu voiti sierin bogat,
Ci-ml impletiti un pat
De tinere ramuri.
Si nime 'u urma mea
Nu-rmm plinga la erestet;
Doar toamna glas sa dea
Frunzisulul vested.
Pe eind cu zgomot cad
Izvoarele intr'una,
Prin virfurI lungi de brad.
Patrunza talanga
Al serif rece vint ;
Deasupra-mi teiul stint
Sa-si scuture ereanga.
Cum n'oin mai fi pribeag
De-atunel inainte,
M'or troeni cu drag
Aducerl aminte;
Lueeferi ce rasar
Din umbra de cetini,
Fiindu -mT prieteni,
0 sa-mI zimbeasca Tar.
Va geme de patem!
Al maxi! aspru cint...
Ci eu voin fi pamint
In singuratat e-mi.

TE DUCT
de
M. EMINESCIT

Te duel ani de suferintI Si nu e blind ca o poveste

N'or siX te vazit oohi-ml tri§tf, Amorul mien eel dureros ;
Inamoratf de a ta filntd Un demon sufletul mien este,
De cum zimbetti, de cum te mi§p. Un chip de marmura frumos.

www.dacoromanica.ro
 159

In fatl farmeoul paloril Puteam numiri defilmitoare

§i ochl ce scintee de vii, In gindul mien sill isoodeso
Sint urned infiordtoril Si te uram Cu 'nviergunare,
De lingugiri, de viclenil. Te blestemam,clot te iubesc.

Te duel gi nil n'o si-mi mai pari De aeum-nici asta nu-ml rimine
De arum de ziva cea de eri, Si n'o Si am ce blestema
CI nu am fost vidind Tani Ca ad va fi ziva de mine,
Neinduratelor dureri.. Ca mini toti anil s'or urma:

0 toamid care intirzie

Pe-un istovit gi trist izvor,
De asuprit-1 frunzele pustie,
A mele visuri care Dior

CiNTEC BARBAR
de
G. 00.pIIC

Vol lagi dititori de 'porunci, Din Istria vom face Orin.,

Mai rideti I Nevolnici turmit,
Mal rideti, of -I risul din urml!
S'apropie ziva I i- atunoi
Vedea-veti, silbateci barbari,
Cimpiile voastre 'necate
De vuetul multor armate,
Ca vuetul apelor marl
Veni-vom Ca 'n ziva de-apol;
Va plinge cu hohote zarea
De earl., de cal, de strigarea
Multimel pornite spre vor!
SA-1 umpli, Romano, au Singe,
Cu lacrimi pe care le-or plinge
Nevestele neamuld tin!
Si nu vel putea sd maT pus
In girurl infrinta-ti armati
1.-om face si lie odatil
Toti oorbil gi luphT situ!!
Clol vultur si fii, un colos,
Cu aripi de repezi furtune
Si cuibul in ter de 1-al pune;
De-acolo nol da-te-vom jos!

Egi-vor din negru piimint Ce-I yin sfigia-vom in dintl;

In zale de-argint cavalerii
Puterniol ca grindina veril,
Si roibli cu raffle 'n vint
Vor trece 'n silbatec galop
Spre Roma 141 miel vor fi lell,
Fugi-vor de spainal migeii
Cupringi de pornitul potop
Spre Roma I CSlcind pe cohort/
Resbi-ti-vom colosul de-aproape
Si nu va ft tine si 'ngroape
Multimea cea mare de morti!
Aprinde-vom templele tale;
Vom nagte pustiul in °ale ;
Vom face pe -aT vogtri pirinti
S'ascundi trufagul lor chip
In togi, plingind de rugine,
I-om trece sub furci oaudine,
I-om pune cu fruntea 'n nisip.
Si ftirti de mill, oSlil
In fage strivi-vom poporul,
Si mindri vom pune picioru
Pe gitu 'mpiratilor til !

www.dacoromanica.ro
 160

Vom face cit cerul de 'nalt Ah, dao' am putea mhzura

hiormanul cadavrelor emote Pre cit ni-e de plin6 masura,
tii munte vom puns pe munte Ne vel cunoa§te to ura
Si cerulul da-vom asalt. In ziva din urmit a to I
Pe-al vostru Zamoixe- pigmed CA ditch vol totl ati muri
L'om Trinde de barb 'nhatindu-1 De spaimele mortil 'nainte
Cu tronu -i en tot resturnindu-1 De-al nostru sosit, din morminte
Din cer, citel acel Dumnezeu V'am sooate de-ori unde vets dl
Ce Iasi{ pe-al vostru pamint ySi resbunlitoarelor sortl
S6 creasci atita urgie, Le-am face on palma dreptate
Acela nu poate sit fie Cltol fetele voastre le-am bate,
Niel mare, Mel tare, nici sfint. Scuipindu-tl pe ftii tai morti I

NOAPTE DE VARA
de
G. COSB110

Zitrile, de farmeo plane, Focul e 'nvelit pe vatra

Strillucesc in lumini§; Iar opaitele-aft muilt,
Sboarl mlerlele 'n tufi§ Ai prin satul adormit
qi din codri noaptea vine Doar' vr'un eine 'n somn mal latrit
Pe furi§ Ritgu§It.

dare cu poverl de munch Eat'ol PIMA, de spre munte

Vin 'Meet §I soirtiind; Ese luna din br6clet
Turmele s'aud mugind, Si se naltlt 'ncet-inset,
fittc611 yin pe lanai Ginditoare oa o frnnte
Haulind. De poet.

Cu cofita, pe 'ndelete, Ca un glas domol de clopot

Vin neveste de la rift ; Sund codril marl de brad;
qi cu poala prinsd 'n brie Eitmie valurile cad,
Vin cintiud in stoluri fete Cum sit abate 'n dulce ropot
Dela grill. Apa 'n vad,

De la girll 'n pilcuri dese Dinteun timp ¢i vintul tace ;

Sgomotoig oopiil yin: Satul doarme ea 'n mormint
Satul e de vuet plan ; Totu-I plin de Dahul sfint:
Fumul alb alene ese Lini§te 'n vlsdnh §i pace
Din oSmin. Pe pAmint,

Dar din ce in ce s'alina Numal dorul mat colindh,

Toate sgomotele 'n sat, Dorul tinitr gi pribag.
Muncitoril s'au culaat. Tainic s8 'ntiinelte 'n prag,
Liniltea-I scum deplinit Dor cu dor al se cuprindA,
'noptat. Drag cu drag.

www.dacoromanica.ro
 161

LACUL
de
LAMARTINE

Ce fel? Impinsl intr'una spre tArmurl tot streine

Tiritl in noaptea 'n care pe veel vom adormi,
Pe oceanil atitor veaenrI nu ne putem in fine
Opri mdcar o zi?

De-abia un an se duse, §i ling'a tale value,

0 lac, pe care dinsa te-a pdrdsit sperind,
Vezi? singur stall acuma pe piatra de pe ma/tut
Unde-al vdzut-o stind.

Muglal tot ca si astAzi sub stinca ce te-aseunde

Te sfarimal tot ast-fel isbindu-te de ea,
Iar vintul la picioare-I tot ast-fel de pe unde
Lua spuma §i-o ducea.

0 data, intr'o sears, itl mai aduci aminte!

Plutiam. Din departare d'abia se auzia
Lopata minind luntrea sA lunece inainte
Pe unda-tl ce §optia.

D'odatd, ca din ceruri, o dulce melodie

Facu sd se dWepte ecoul de pe mal,
TAcurd a tale unde, iar vocea scumpd mie.
Rosti din val in val:
e0 timp! curmeazd-ti sborul! §i vol, senine clipe,
Curmatl al vostru drum!
q.Lasati din fericirea ce 'ntinde-a el aripe
SA bem §i no! acum.

ACAcT sint destul pe lume ce n'ad asta dorintd,

Destui nenorociti;
oLuati-le cu viata intreaga suferintA,
Uitatl pe fericitl!
11

www.dacoromanica.ro
 162

«Dar in zadar sint toate si ruga -mI e pustie,

CicI vremea se grAbeste.
«Efi, cu nAdejdea 'n suflet, zic noptiT sg 'ntirzie
Si ea se risipeste.

«SA iubim deci! Din viatA sA guste fie -care!

Iubiti! SA ne grAbim!
«Seapare n'are omul, si timpul ttrm nu are:
El curge, not murim!D

Timp plin de gelozie, se poate un &as, pe care

In seumpg fericire amorul 1-a schimbat,
sa sboare tot cum shoal% o org de 'ntristare
Dintr'un trecut uitat?

Si cum? Plecam din viatA far'a lAsa vr'o urmg?

Cum? Pentru tot-d'auna? Se stinge totu 'n nol?
Tot ce ne dete vremea si tot ca ea ne curmg,
Nu ne mai dg 'napoI?

Neanturi, vecinieie, trecut, adinci abisuri

Ce faced vol eu anil pe careI inghititl?
Ne mai redati veodata acele scumpe visuri
Ce zilnic ne rapitl?

0 lac! stinci mute! pesteri! 'Achill: in adormire!

Vol, care 'n mersul vremii muriti si re'nviati,
Pastrati din astg noapte o duke amintire,
Macar alit pAstrati!

Piistreaz'o pe furtung, piistreaz'o eind seeing

E bolta, si pe dealurI chid prinde-a se nopta,
Si 'n brazil de pe tarmuri, si 'n stinca ce se 'ncling:
Incet d'asupra ta.

SA-o alba si zefirul ce -adie si se duce,

Si sgoinotul, din maluri in maluri rgsunind,
Si fruntea argintata a lunel ce straluce
D'asupra ta trecind.

www.dacoromanica.ro
 163

Si vintul care geme ca o 'ntristata lira,

Si aerul, in care parfum e raspindit,
Tot ceea ce s'aude, se vede, se.respira.
S. zien: can iubit
(Traducers de Haralamb G, Lecca).

RUGACIUNEA
de
GRIGORE ALEXANDRESCTJ

Al totuluT parinte, tu a earui vointa,

La lumi ne'nfiintate al daruit fiintA,
Stapine creator !
Putere Para margin), izvor de vecinicie,
Al carufa sfint nume pamintul nu it stie,
Niel omuf muritor!
DacA la cer se aude glasul fapturi) tale,
Fa ca in tot-d'auna pe a virtutii cale
Sa merg nestramutat.
Cind soar'a ma apasa, cum si clad imi zimbeste,
Cind vesela m'ajuta. cind asprA ma goneste,
Sa pocit fi ueschimbat.
Mindria 'n fericire sa nu ma stapineasea,
Mihnirea in restriste sa nu ma umileasca,
Dreptatea sa o stiA.
Coustiinta sa-mI fie cereasca to povata,
Prin ea tu ma'ndrepteaza si clad gresese ma'nvata
Cum trebue sa fin.
FA sa doresc de obste al omenirii bine,
SA ma cunosc pe insu-rnl, si p'altul de eft tine
Sa nu am Dumnezeu.
La oameni adevarul sa -1 spun far% sfialA,
De eel ce rau il face, de cela. ce ma'nsala
Sa nu imi razbun en.

www.dacoromanica.ro
 164

Si fa ca tot-d'auna al melt suflet sa vaza

Lumina asteptata, a nemuriri! raza,
Dincolo de mormint,
Acolo unde viata cea veclniel zimbeste
Sarmanului acela ce 'n viata. patimeste
Gonit p'acest pamint.
Stitt cum ca luinea noastra, intre globur'le multe
Ce sint pentru marirea-ti eu un euvint %cute
Dupa un vecinic plan,
Nimica inainte-ti nu poate sa se creaza,
C'asa de putin este, s'atita insemneaza
Un val in Ocean.
Cunosc cu toate acestea si vaz Cu 'ncredintare
Ca'n fapta cea mal mica si 'n lucrul eel mai mare
De o potriva 'esti,
a la a to dreptate nu este partinire,
Ca ingrijestl de toate, ca. fara osebire
S'asupra mea privesti.
Cu tunetul din ceruri to ocolestl pamintul
Infloresti cu natura si racorestl cu vintul,
Esti viata ce ne al dat.
Asculta dar, stapine, supusa rugleiune
Ce sufletul o 'nalta, ce inima depune
La tronu-ti ne'ncetat.
Pina 'n ceasul din urma amorul tan sa-ml fie
Comoara de nadejde, de dulce bucurie,
Izvor de fericiri,
El singur sa-mi stea 'n fata in acele minute
Cind planurl viitoare si amagir! trecute
Se sterg ca naluciri.

www.dacoromanica.ro
 165

CEA DIN URMA NOAPTE IN ROMA

de
OVIDIII

Cind imi aduc aminte icoana noptif triste

Ce 'n Roma pentru mine cea de pe urma-a fost,
In care atite lucrurt iubite parasit-am,
*iroaele de lacrami tot eurg din ochii met.
Era aproape ziva cind Cesar poruneise
De tara mea departe, departe sa ma due.
Plerdut imi era capul, nisi timp de pregatire
N-aveam: intirzierea timpise mintea mea.
Nu ml-am ales nici robii, surgunuluT tovara§1,
Niel hainele ce trehut pentru un isgonit;
Stam impietrit ca omul care, lovit de trasnet,
Trae§te, §i el seama de viata sa null a
Dar cind durerea insas1 goni din suflet cewta
Si siniturile iarW pe 'neetul mi -au vent,
Vorbiiu, de duca gata, mihnitilor prietent,
Ce dintre multi dot numal cu mine mai eras.
Sotia-mi mult iubita, de-amar nemingiiata,
Plingind stringea in brate-f pe sotu-I ce plingea.
In Africa departe era a mea copila,
A tatalui ursita cumplita nestiind.
Ori unde-p arunci ochii e jale si durere,
Cum e child due la groapa pe-un om de multi jelit.
Pling moartea mea bArbatit, femeile, copiii,
Un colt nu e in casa de lacrami neudat.
De pot un lucru mare cu unul mic s'aseaman,
Cind Troia fu cuprinsa asIfel de fata-avea.
.Si oamenil §i ciinil dormlati acum in pace,
Iar Luna sus pe cerurt mina fugarii sal.
Spre dinsa 'naltind ochii s'apol spre Capitolit,
Ce in zadar cu casa-m1 alaturea era:
.x0 zeitati vecine, ziseiti, lacasuri sfinte,
«Pe care 'n veci de-aeuma et n'oit st va privesc,
<=Vol zeT at Romer mindre, ce parasese eti astazi,
«In lunga vecinicie cu bine ramineti!
'a lUnit, desi degeaba 'n mina mai lag scutul.
«Seapati de cruda lira mAcar surgunul met!

www.dacoromanica.ro
 166

«Lui Cesar ratacirea ce m'a 'nselat pe mine

«Spuneti-i-o: gresala-mi drept vina sa n'o la.
«Ce slit! voi tot! sk stie si eel ce-mi da pedeapsa:
«Nu pot fi neferice de 'mpac pe acest zeu.»
Astfel, rugat-am zeil, mai mult insa sotia
Cu vorbe 'nadusite de gemat 1-a rugat.
Ea stind ingenunehiata, cu pArul dat pe umeri,
S a deilor de cash altare sarutind,
Rugatu-i a de mine sa rad indurare;
Dar in zadar; Penatii1) erati nesimtitOri.
Iar noaptea 'nainteaza, nu-i chip de 'ntirziere;
Pe ceruri Ursa ' ntoarce acuma carul sat.
Dar ce sa fac? Ma tine iubirea dulce-a
E noaptea de, pe urma ce-aiee mai petrec.
De cite or!, ad.! zis-am eti robilor: «Ce graba?
Ginditi-vk de unde plecam si in ce loc!«,
De cite or! mintit-am ca mi-se hotarise
Un cea pentru plecare ce-ar fi mai potrivit.
Pasiiti de trel ori pragul, de trel ori insa pasul,
Unit cu al meti suflet, se 'ntoarse inapoi.
Luindu-rni ziva bunk, ades vorbiam iar multe.
Ades ca de plecare pe tot! ii sarutam:
Apol porunci darn iarasi, ma inselam eti insurni,
Privind cu ochii toate ce 'h urma mea lasam.
«Ce graba? atunci strigat-am, nu merg eti in Scitia
«Si nu las oare Roma? Am drept sa zabovese.
«Viti, pentru tot-d'auna oil pierd sotia -m! vie
«Si rasa si dintrinsa tot ceea ce mice stump.
«Prietenii pe care eti i-am iubit ca fratil,
«Cad pentru mine-avut-at credinta lu! Tezet,2)
«Sa-1 string la piept, cad poate voit mai stringe inch;:
«Ca un cistig e ceasul ce -acuma mi-se da.»
Sa 'ntirziiii nu e vreme. Las vorba nesfirsita,
Si 'mbratisez pe aceia care-mi erati mai scumpi.
Pe rind vorbim si plingem, stralucito rasare
Luceafarul pe ceruri, stea trista pentru no!.
Din mine parea hilnic o parte -! deslipita,
Simt pare& mi-se rupe ceva din trupul met.

1) Penata erail self familiel.

2) Tezeii, un emu din mitologia greacit, a fost foarte prieten cn Pirl-.
toil, regale Lapililor. Prietenia for e tot a§a de celebrit ca Qi a luI Oreste-
§i

www.dacoromanica.ro
 167

Astfel gemut -a Metiu cind pentru-a sa vinzare 1)

Lath sfisiat in patru razbunatoril cal.
Ai mel strigari atuncea si gemete inalta,
Cu milnile lovindu-si adinc mihnitul piept.
Tara sotia scumpa, lipita de-al mei umerl,
ImT zice cu glas jalnic -de plins inadusit:
«Nu, nu, ah! nu te duce, vom merge impreuna,
«Voit fi si et cu tine sotie de surgun;
«E una calea noastrA spre tara 'ndepartata,
«Corabiel povara prea grea et nu volt fi.
d Pe tine te alunga a lui Cesar minie,
«Pe mine, datoria si dragostea de sot.a
A ceasta si 'nainte ea Inca incercase;
Cu greil induplecata de mine s'a lasat.
Cale pragul sat mai bine sint dus ea la 'ngropare:
Nerasa imi e barba si paru 'n cap zburlit.
De ea aftait in urma ca, moarta de durere,
Vederea i-se stinse si la pamint cazu.
Cind se trezi, cu parul in neorinduiala,
Si trupul sat ca ghiata I T radica de jos,
Pe dinsa 'ntiiii se plinse, apoi Penatii nostri.
Chemind ades pe nume pe sotul el MO.
N'ar fi jelit ea altfel de-ar fi vazut gatite
Spre ardere sail trupul copilel sat al met.
Vroi sa moara, chinul vrind astfel sa sfirsasea,
Dar numal pentru mine viata mai pastra.
Traiasca si pe sotu I meret sa.-1 tot ajute
In lipsa lui, cad astfel ursitele-at vroit.
(Trad. de St. VirgolicT).

1) Idetin Sufetiu a fost sfigiat de oat, in urma poruncil regeluT Tullu

Hostiliu.

www.dacoromanica.ro
 168
CINCT MAIO.
de
ALESSANDRO' MANZONI
A fost!... In nemiscare
Cind corpul II ramase
De sutletu-1 eel mare
Pustin, si vestea trista
Ca trasnetul ce pica
In lume rasunase,
Atuncea de mirare,
De jale si de frica
Pamintu 'llcremeni.
Gindindu-se 'n tacere
La ceasul cel din urma,
Cind omulu! viata
Fatal i se preeurma,
Nu stie de veodata
Tarina-1 singeratii
fun pas ca-al lul puternic
Calcata. va ma! fi.
Pe tronu-1 in splendoare
Eti 1-am vazut. Deplina
Pastrain atunci Were.
Cind soarta schimbatoare
L-a rasturnat, ca'n urma
Din not sit -1 aridice
*'apol sit cada iara,
In sgomotul de glasur!
Ce-atuncea rasunara
Al vocii nide sunet
Au n'am amestecat.
Curat de lingusire
Precum si de insulte
Nevrednice, murdare,
Acum cind vad ca piere,
www.dacoromanica.ro
Ca pentru vecl apune
Atita stralucire,
I'nnalt la groapa asta-z1
Un cintec, care, poate,
In lume va ramine
D-a pururi neuitat.
Din Alp! la Piramide,
Din Rin la Manzanare.
Din Scila la Tanai,
De la ocean la mare,
A mintil lul scintee
Ca fulger a sclipit.
Fu glorie-adevarata?
Sentinta-anevoiasa
Urmasilor se cade
S'o dea. Mini de sfialit
No! fruntea 'n jos plecata
S'o tinem innaintea
Artistului din ceruri
Ce urma cea mai mare
Din mintea -T creatoare
In el a 'ntiparit.
Cuprins de un gind mare
i ars adinc in suflet
D'o nouit framintare :
De dorul de domnie,
Un vis indeplineste,
Pe care nebunie
Era sit -1 fi sperat.
Asa trecu prin toate
Avu in parte -! gloria

Ce creste in primejdii,
ifuga si victoria,
Domnia s'amdritul
Exil. In cloud rindurl
Cazu, dar doboritul
Din pulberea nemernica
De doua on fu iarasi
P'altare ridicat.
Veni sa se arate
Si numele isl spuse,
Si 'ndatd doua veacuri
Se 'ntoarsera supuse
Spre el, ca spre destinul
Ce parca-I asteptase.
Tacere le impuse
S'arbitru intre ele
.11 laret se aseza.
Pieri. Trindava ziva
Ramase sfisiata
D'o rand ce arata
S'invidie adined
Si mild Para margini
Si ura 'nviersunata
S'amor nemingiiat.
Precum s'aduna unda,
Se 'nvolvora s'apasa
Pe capul celui care
S'afunda in vultoare.
Si in desert si 'ndreapta
Privirea-I doritoare
Spre tArmul departat,
Aducerile-aminte
Asa se gramadira.
In sufletu-1. In urma,
De cite orl nu vruse
Urmasilor sa lase
De el destainuita
Viata-1 uriasa,
www.dacoromanica.ro
169
Si mina-1 ostenita
Pe paginl a cazut.
De cite ori, cind ziva
Desarta. scapatase,
Cu gene aplecate
Pe ochii lul de fulger,
Cu brate 'ncrucisate
Pe ginduri nu ramase,
In zilele trecute
Cu mintea lul pierdut.
Vedea ca'n vis ostirea-T
Sub corturi rinduita,
IsT auzia comanda
Sunind insuiletita,
Zaria prin fum soldati -T
Sburind ascultatorl.
Sdrobit d'un dor prea mare,
Energicul luT suflet
CAzu in disperare.
Din cerurT ins'o mina
Cu mild se intinse
Si -1 duse in alt aer
Sit poata respira;
S -1 duse pe-a sperantil
Poteca inflorita,
La loc de vecinicie,
In care e saditd
Rasplata care .ntrece
Dorinta omeneasea,
Iar gloria trecuta
Un fum e, un nimic.
0, bine-facatoare
Credinta, la triumfurl
D'a pururea deprinsa,
In cartl neperitoare
Inscrie-1 si p'acesta,
Cad la neintrecuta
 170

Golgotei desonoare Blestemul s'amuteasca,

0 ast-fel de 'naltime
Pin'azi nu s'a plecat.
In jurul obositei
Tarine sa lipseasea
euvintele de hula,
Cad Dumnezet, acela
Ce 'nalta si cufunda,
Sdrobeste si mingle,
Pa patu-1 singuratic
Alaturi s'a culcat.
(Traducere de N. Tincu)

DIANE' SI LTA APOLLON

de
HORATIII

Gingase virgin romane pe Diana o eintatT,

Vol baeti pe Cyntianul 1) eel pletos sa-1 laudatT
Si pe mama for Latona, cea atita de iubita
De Parintele ceresc. 2)

Fetelor, slavitl pe zina cu izvoarele 'ndragita,

Zea coamelor de codri cu cari Algidul 3) umbros,
Cragul 4) totdeauna verde, Erymanthul 5) neguros
Fruntile-s1 impodobesc.

Vol, in corurT valea TempeT laudati, copii, merely,

Delos, leaganul lul Phoebus, 6) umarul albulul zed,
Unde straluceste arcul si cu lira cea frateasea
Prin eintarl le inaltati.

1) Cyntianul e un supranume al luT Apollon.

2) PArintele ceresc = Jupiter.
3) Algidul, munte lingA Boma.
4) Munte in Lycia.
5) Munte intre Arcadia 121 Elide.
6) Phoebus=Apollon.

www.dacoromanica.ro
 171

El, patruns de rugs voastrA. pe popor o sä-1 fereascti

Si pe Principe le Caesar 2) de rAzbeiu 'ngrozitor;
Crunta foamete si ciuma le va duce Persilor2)
Si Britanilor spurcati.
(Trad. de D. C. 011attescu.

TARN A
de
V. ALEXANDRI

Din vazduh cumplita lama. cerne noril de zapada,

Lungi troene cAlatoare adunate 'n cer gramada;
Fulgil sbor, plutesc in aer ca un roiii de fluturi albf,
Raspindind nor! de gbiatti pe al tariff umeri dalbi.

Ziva ninge, noaptea ninge, dimineata ninge iara

Cu o zale argintie se imbraca mindra tarp.;
Soarele rotund si palid se prevede printre nori,
Ca un vis de tinerete printre ani1 trecatori.

Tot e alb, pe cimp, pe dealuri, impregiur, in departare,

Ca fantasme albe plopit insirati se perd in zare,
Si pe 'ntinderea pustie, fora urme, fail drum,
Se vad satele pierdute 'sub elabuci albil de fum.

OASPETIt PRIMA.VERIi
de
V. ALEXANDRI

In fund pe cer albastru, in zarea departata,

La rasarit sub soare, un negru punct s'arat6:
E cocostircul, tainic in lume calator,
Al primaveril duke cubit prevestitor.
1) Octavian August.
2) Per inseammt aci Parp.

www.dacoromanica.ro
 112

El vine, se inalta, fa cercurT line sboara

Si repede ea gindul la cuibu-I se coboara;
Iar copilasiT veseli, cu pieptul desgolit,
Alearga, sar in tale -I si-T zit: Bine-aT sosit!

In aer ciocirlia, pe case rindunele

Pe crengile padurii un roil'," de pdsarele
Cu-o lungs ciripire la soare se 'nealzesc,
Si pe de-asupra baltil nagitil se 'nvtrtesc.

Ah! iata primavara cu sinu-I de 'verdeata!

In lume-I veselie, amor, sperare, viata,
Si cerul 7i pamintul preschimba sarutari
Prin raze aurite si vesele eintari.

L'ISOLEMENT
de
LAMARTINE

Souvent sur la montagne, a l'ombre du vieux chene

Au coacher du soleil, tristement je m'assieds;
Je promene au hasard mes regards sur la plaine,
Dont le tableau changeant se deroule a mes pieds.
lei gronde le fleuve aux vagues ecumantes ;
II serpente, et s'enfonce en un lointain obscur;
La le lac immobile etend ses eaux dormantes
Ou l'etoile du soir se love dans l'azur.
Au sommet de ces moots couronnes de bois sombres,
Le crepuscule encor jette un dernier rayon;
Et le char vaporeux de la rein e des ombres
Monte, et blanchit déjà les bords de l'horizon.

Cependant, s'elancant de la fleehe gothique,

Un son religieux se repand dans les airs:
Le voyageur s'arrete, et la cloche rustique
Aux derniers bruits du jour mole de saints concerts.

www.dacoromanica.ro
 173

Mais a ces dour tableaux mon Ame indifferente

N'eprouve devant eux ni charme ni transports;
Je contemple la terre ainsi qu'une ombre errante:
Le soleil des vivants n'echauffe* plus les morts.

De colline en colline en vain portant ma vue

Du sud a l'aquilon, de l'aurore au couchant,
Je parcours tous les points de l'immense &endue,
Et je dis: «Nu lle part le bonheur ne m'attendv.

Que me font ces vallons, ces palais, ce chaumieres,

Vains objets dont pour moi le charme est envole?
Fleuves, rochers, forets, solitudes si chores,
Un seul etre vous manque, et tout est depeuple!

Que le tour du soleil ou commence ou s'aeheve,

D'un coil indifferent je le suis dans son tours;
En un ciel sombre ou pur qu'il se couche ou se 'eve
Qu' importe le soleil? je n'attends rien des jours.

Quand je pourrais le suivre en sa vaste carriers,

Mes yeux verraient partout les vides et les deserts:
Je ne desire rien de tout ce qu'il eclaire;
Je 13 e demande rien a l'immense univers

Mais peut etre au dela des homes de sa sphere,

Lieux oil le vrai soleil eclaire d'autres cieux,
Si je pouvais laisser ma depouille it la terre,
Ce quo j'ai tant rove paraitrait a mes yeux!

LA, je m'enivrerais A la source oil j'aspire;

La, je retrouverais et l'espoir et rumour,
Et ce bien ideal que touts &me desire,
Et qui n'a pas de nom au terrestre sejour!

Que ne puis-je, porte sur le char de l'aurore,

Vague objet de mes voeux, m'elancer jusqu'a toil
Sur la terre d'exil pourquoi rests -je encore?
Il n'est rien de commun entre la terre et moi.

www.dacoromanica.ro
 174

.Quand la feuille des bois tombe dans la prairie,

Le vent du soir s'eleve et l'arrache aux vallons;
Et moi, je suis semblable a la feuille fietrie:
Emportez-moi comme elle, orageux aquilons!

IZOLEMENTUL
de
LAMARTINE

Adesea on pe munte, rind soarele apune,

Sub vechiti stejar la umbra asezu-md 'ntristat,
Si 'n jos peste cimpie, vederea-mi se rdpune,
Vazind cum se destinde cu 'ncetul si treptat.
Aicea riul spumy in undele-I muginde 1

Si serpue, se perde in depkrtat obscur,

Co lo-st destinde lacul apele lui dorminde
Pe care-a serei stela se 'nalta in azur.
P'a muntilor 'nalti cultne de arbori coronata
Crepuseula-si aruned al siiii ochiu rubinos,
S'a umbrelor regind din earn -I aburos
Albeste orizonul pe marginea-1 arcatd.

In eestea se avintd din gotica-i turana

Religiosul vuet in aerul deser
S'aresta cAlatorul, si rustica eampand
Cu-a zilei uet face un mistic, shit concert
Ci sufletu -mi, aceastA panorama 'nduleitd,
E rece; awl nu simte pldeere pre Or-flint;
El inainte-mi este o umbra rdtdeitA;
Ast soare nu 'ncAlz,este pe eel ce nu mai sint.
Colinele d'a rindul le fail, and uit la toate,
Din sud in miaza noapte, d'apns la rdstirit,
StrAbat intregul spatift si vaz cd nu se poate
Ferice eu on unde mai mull a fi ursit.

www.dacoromanica.ro
 175

Spre, ce-ml sint bune aste palaturT on cabane

Objecte pentru care eil nu maT pot fi viti?
Dumbrave, thug, stince, or fericiri arcane?
Lipseste o si totul e pustiu.

Fact -se zi sau noapte, nalte-se orT coboare

Soarele, efi la dinsul ma uit c'un ochiti strain;
Fie ceru 'n tempests, negurg or senin,
Zile n'astept d'aicea. Ce'mi pasg de ast soare?
Cind asi putea in drumu-1 sä-1 insotesc vr'o data
AT meT ochI pretutindenT desertul ar vedea;
Aci dorinta-mi insa la toate e 'neuiatg:
Nimic nu cer din lume, nimic nu vol avea
ri dincolo d'aceste inflacarate sfere,
Loc unde lumineaza soarele-adevarat,
Cind mi-asT lasa aicea lutoasa despuiere,
Acolo mbar fi fats ce-atita am visat.
A sg. mg 'Baba acolo 'n sorgintea racoroasa
Voiti reafla acolo sperantg si amor!
S'acel ideal bine la anima setoasa
Ce n'are nicl un nume in traiul muritor.
Pe carul Aururei sg svol ping la tine
De ce nu pot, o scumpe locuitor ceresc?
In locul de exiliu ce ma maT ratAcesc ?
Nu e nimic d'amestec intro pamint si mine.
A arborilor frunza eind cade 'ngglbenitg,
Al semi vint se 'nalta, o sufig s'a svolat
Si eu sint ca o frunza palidg vestejita;
0 vinturl tempestoase, de ce nu m'ati luat?
(Trad. de K. Eliatie).

www.dacoromanica.ro
 176

IZOLAREA
de
A. de LAMARTINE

Adese-orl pe munte cind soarele asfinteste

Sub umbra mmi arbor ed trist ma odihnesc,
Privirea mea perduta prin cimpuri rataceste,
Prin vaile frumoase ce lin se prelungesc.
Aci vueste-isvorul cu valuri spumeginde,
El curge, serpueste in vale misterios,
Colo intinde lacul apele Jul dorminde,
Din care steaua noptil se 'nalta in cer voios.
Si ziva trist arunca o ultima lumina.
Pe-al muntelul virf negru, de codriaeoperit,
Iar Luna majestoasa, a umbrelor regina,
Se 'nalta si luceste duios la rasarit.
Aud in turnul gotic cum clopotul vueste,
Si 'n ceruri cum se 'nalta un duke, sacru tint,
In drum sta calatorul gi clopotul uneste
Cu-al zilei ultim vuet concertul sad prea sfint.
L'aceste vii tablduri a mea Inima mute,
Niel dor nici migiere, n,imic nu mai simtesc,
Ed sunt in asta lame o inima perduta,
S'a soarelui mil' raze pe morti nu incalzese.
lain munte 'n munte ochiul zadarhic se indreapta,
Spre sud, spre nord el call, spre apus si rasarit
Si simt ca fericirea aid nu ma asteapta,
Ori uncle a mea privire o plimb in infinit.
Palaturi marl si mindre, hordeiurl, val si sate,
Nu simt Mel o placer°, en vol ca sä mal fid,
Vol codri, stinci, isvoare si to singuratate,
Un Inger va lipseste si-nal pare tot pustid.
Cind soarele a sa cursa ineepe sat sfirseste
Ed i1 urmez in tale -I cu-un ochid nepasator,
Nu-ml pasa cind rasare si cind el asfinteste,
De la a sale zile n'astept vr'un viitor.
Asi urea sa sbor cu dinsul in curse ce urmeaza:,
Sa vad numal desertul in farmecul meu mers,
Ca nu doresc nimica din tot ce lumineaza,
Nu-mi poate da nimica imensul univers.

www.dacoromanica.ro
 177

Dar poate mar departe din sfera-T strlueita,

Si undo un nal soare pe un alt cer s'a 'naltat,
Lasind in lume trupul si viata marginita,
Coro voia vedea sigur acea ce-am visat.
Aco lo sa s'adape si inima voeste,
Aco lo-I gasi Immo! sperant', amorul sfint,
Si idealul cela ce suftetul doreste
i care n'are nume aice pe pamint!
Pe aripele aurorei asT urea sa sbor la tine,
Dorinta ne'nteleasa a sufletuluT met,
Nu -T nici o legatura tntre pamint si mine,
Si exilat in lume de ce asi mai sta ea?
Cind frunza de pe arbor! jos pica 'ngalbenita,
Al noptil vint o salts prin vat si prin cimpil,
Si et ce saman tocmal cu frunza vestejita,
Rapiti-mil o vinturT, cu-a uoastre vijelil!
(Traducere de X SchelittO.

CARMEN SA CULARE
de
HORATItl

Oh! Phoebus! to Diana, a codrilor Regina!

Pareche mull inbita, isvoare de lumina,
Podoabe minunate ce stralucitl in cer ;
Dati rugaciunil noastre prielnica-ascultare
Indeplinind-o astazi la stinta Sarbatoare,
Cind -potrivit scripturii Sibylele ne cer 9
Ca tine' feciorelnici si nobile virgine
Protectorilor Romei cu mindrele-i coline 2)
Sa 'nalte o eintare !
Manos si falnic soare ce zilel dal lumina,
Si'n carol tali de our pe bolts mull senina,
hisparl si vii Tar tinar si bun de ne'nealzestl;
Dea Zell, de cit Roma sa nu mar intilnesti
Putere 'n veci mar mare!
1) Sibylele = albyline, in earl Romani! credead el ask() pre -
Vesttt viltorul.
2) Aluziune la cele tlapte dealarf pe carT era clitdita Roma. (Nota Trad).
12

www.dacoromanica.ro
 178

Si tu, ce Cu blind* sosesti la time a nume

Sit scot! din sin copiii, bun! de venit in lume
Ilithio, 1) Lucino de-ti place-a to numi
Zeita, Genitals, 2) prielnic mroteste
Pe mame si copiii cu bine fa-1 a creste
i da-le Ears numar putere a se 'nmulti;
Asa statornic cercul de anT o suta zece
Ayuce-va multimii ce ride si petrece
Aceleasi eintut sacre si aceleas! sarbatori
De trei on in zi alba si inoaptea de trots ori!
Iar voI, eterne Parce, cu vorba nesmintita,
A came povestire °data faurita,
Mergind s'adevereste de soarta neeurmat,
Adaogati acuma la cele cistigate
Si alte bunuri noua!Cimpiile bogate
De holds si de turme, pe capul nestimat
Al Cereril sa puns cumin! de spice Aline,
lar apele si vintul tngrase-le cu bine!
Apo llon, blind si duke, de- oparte areu-t1 purse
*'ascult'a tinerimil Romane rugaciune!
Regina printre stele cu discul argintiti.
Oh ! luna tu, asculta al fetelor grain. vin ! 4)
Si data Roma este a voastra asezare
Si cetele Trojane, sub tainica. 'ndemnare
Ce -ati dat-o, minecat-ail pe-al Etrariei mal
Si parasindu-s1 tara si vetrele strabune,
titindu-st Zeit case!, purtatl de vinturi bune
Venit-au cu /Enea, scapat de-al Morti! vat;
Si data fara teams deschisu -]e -a el cale
Prin foeurile crunte a tristel tali! sale,
Pergamului fatal
*i le dadu aicea mai mult de cit perduse;
Puternici Zei ! junimii cuminte si supuse
De)" harnice deprinderl, Tar batrinetil dat!,
In linistea-I, odihna, si Zel. Imparatie
Poporului lu! Romul sa-1 (fat' si 'n bogatie
Cu gloriile toate, erol nenumaratl!

1) Ilythia, until din supranumele Diane!, cind se socotia oa priveghiind

la na§terea copiilor.
2) Lucina, Genitalanume date Diane! oa zeitil a Iuminel §t a nalterli
copiilor.
3) Jocurfle seculare tineag trel zile ¢i trei nopti. (Nota Trad).
4) Aoest vers este adresat Diane!, care persontfica Dina.

www.dacoromanica.ro
 179

7- Iar celuT ce se trage din vita stralueita, 1)

Din Venus si Anehise, la ruga luT smerita,
Ducindu-va ca jertfa doT tineri albT juncanl,
Sa-T dati on ce v'o care, cad seaman el nu are
In lupta cu vrajmasiT, si-1 plin de indurare
Cu cei ce cad in mina-i invinsi, dintre dusmanT.
De mult stiipin el este pe tarmurl si pe ape!
Din bratul lul puternic eel Parth n'o sa mar scape,
El tremura acuma de-a Romel largi securl;
De mult si Indianii si SchitiI, alts data
A tit da mindri dusmanl, sub mina-T ferecata
Ca sa-T asrulte voea, alearga din padurT!
De mult Onoarea, Pacea, Increderea antica,
Virtutea si Credinta. ce stall ca o nimiea
De lung Limp parasite, arum Tar se ivese
Si Abundanta varsa din Cornul eT ceresc
Pe nor, conmara-T toata!
Dar Phoebus Augurul, in mina cur luceste
Lin arc pfin de lumina, el care se iubeste
Cu cele noun Muse si stie-a vindeca
Cu mestesug prielnie a trupulul bolire ;
Pe Palatin deasupra sa 'ndrepte-a Int privire
Si cu noroc sa duel, prin bunatatea sa,
Romana-Imparatie si Latiul s'ajungii.
La veacuri fart numtir de fericire lunga,
La timpurl de marire!
Diana ce Algidul si Aventinul tine
Sa 'ndeplineasca ruga Pontifilor si 'n bine
Sit is al tineriniii glas blind si rugator!
Dar Joe si totT ZeiT ne-ad ascultat cintarea.
Aceasta e speranta, aceasta-T consolarea
Statornica si buna, ce feciorescul chor
Isi da, plecind acasa, el ce-a 'nvatat sa cinte,
Lul Phoebus si Dianel azi laudele sfinte ! 2)
(Traducere de D. C. 011tines,u).

1) August era socotit cit avea aceastit origine.

9) In anal 455 a. Cr. Wart infiintat la Roma jocurile seculare, call se
celebrail la 110 anl.

www.dacoromanica.ro
 180

LUI LEOPARDI
de
A. 1,1 AIIM

Tirtet 1) al Mortei, Leopardi, copil in dolid

Poet martir, poet de jale, o suflet vecinic amarit !
In pieptul tali, adinc vulcan al suferintelor lumesti,
Ca flacarile arzatoare se 'nchid durerile omene0i;
Apor, ca lava ce s'arunca, virtej de foe in a sa cale,
Sub cerul bintuit de vinturi zbucnesc blestemurile tale
51 spulbera fara de mild, var ! far'de preget pustiesc
Iubiri, credinti mingiitoare, sperantele ce ne zimbese,
Tot ce-a visat pe lume omul, o lacrirna, un blind cuvint,
Tot ce-1 mai leaga de viata, tot ce-1 mai tine pe pamint.
Tu, ea pe-un prune fara de mama, gol 0 de sinu-I parasit,
Nevinovatul nostru suflet cu ochill de sceptic impietrit.
Il zmulgi, cruzime neauzita, si c'o nespusa bucurie,
Ca pe-co netrebnica sortire, l'arunci pe termuxa pustie !....
Atunci Raul te saluta, Iadul incepe-a te cinta,
Se 'nfioara creatiunea de infernala crima to !

0 negreit ! a fost adinca, amara-a trebuit sa fie

Taina durerilor nespuse §i trist' a to copilarie,
De n'ai pastrat macar de-atunce, din timpul singur fericit,
0 suvenire de repaos gindului tau neodihnit !
Cum?... n'ai avut nimic in viata ?... in leagan, prune,
n'ai auzit
Ineintatorul glas de mama... zimbetul el nu 1-ai MIA ?...
Caci peniru tine tot e negru : trecut, prezent §i viitot ;
Nimic, nimic nu'nveseleste chipul tau palid ginditor !
Niel ochiul ginga§ei fecioare aprins de focul lubitor,
Tainicul freamat al dumbravii, al vulturului falnic zbor,
Nici cintecul privighetoarei chid rozele au inflorit,
Nature 'ntreaga'ntinerita, thei ea nu te-a adimenit 1...
S'al fost cu lacrimile tale, in veacul nostru torturat,
Un Dante fara de credinta, un Byron mai neimpacat !

1) Despre Leopardi se vorbeflte is istorionl poeziel lirioe. I se zioe Ti1-

teu al Mortil, Sind-og el a fgout un imn oelebru adresat Diortii.

www.dacoromanica.ro
 181

SA Itind acutna se coboarg priveste, sesul este plin,

Tineri feciorT, tinere fete cu duke glas, cu blind suspin,
Parechl ce ating abia pgmintul, se string si zbor dust
ca de-un vis,
Ale Italiel frumoase, gradinl frumoase s'at deschis.
Priveste pajistea'nverzitg, Meet se elating la vint,
*i cite stele sint pe ceruri atite nor! sint pe pitmint;
Incep misterele de noapte, s'aude grierul de sari.,
Zburdalnic se intrec zefiril, zburind prin papura usoarg;
Jar muntil furnegg molatec... turma soseste sub stejar,
Apune falnica lumina, focul s'aprinde pe altar,
Utnbrele tree ratacitoare prin vAile intunecate,
A lune! raze sit-glucose cu drag pe veclnica cetate.
Dar ce ! privirea to se'ntoarce, ochiul se'nchide cu fior,
Nimic, nimic nu'usenineaza chipul tat palid, ginditor !...

In dosul culmilor brumoase, privest'-: o razg s'a ivit,

Misterioast 'ncet patrunde prin spatiul intunecit;
Lumina vesela tot vine, ea se mgreste si tot vine,
Plutasil veseli ridic lantul Igsat in undefe senine;
Ii vezi arum in depArtare pe marl adinci calgtorind,
Iar Scylla geme si Caribda victime az! ne ma! avind,
In Orient, o Leopardi, in Orient nava porneste !
Vino cu no!! vino acum... un vint ferice ne'nsoteste :
Vasul Malta paste ape surguciul sau tremurgtor,
Gilgie fumul pin' la ceruri! Vezuv pe mare plutitor,
Sub pieptul sat unda se pleaca, el taie valul cu dispret,
Asa se pleaca calul ager sub iscusitul eglgret !
0 vino, Leopardi, vino ! in sferele strAlucitoare.
Lgcas al tainelor divine s'al umbrelor nemuritoare !
Sus... de pe stincile abrupte, pe Osa 1) si pe Pelion
Vom admira in,depArtare intlacgratul orizon!
Pe locurile necalcate a Pieridelor 2) fecioare,
In Tebaidele entice, pe Nilul targ de izvoare,
Sub zidurile in mine arse de fulgerul luT Joe,
Undo 'n genunchl si astazl plinge umbra lacrAmatoarel
Troe !
In tabara de la Scamandru3), noT epopea vom Ceti I
0 citi erol aid perira !.., cenusa for vom rdscoli !
1) Osa ri31 Felton, muntl in Tesalia.
2) Pferidele= kluzele.
3) Scamandru care trecea prin Troia.

www.dacoromanica.ro
 182

Cu ramurl de maslin in mina, in coruri sacre vom cinta

Printre efebi ! La Eleuzina misterele vom celebra!
Apoi, spre portile Tebane, in tale sfinxul ') vom ghici,
Ne vom primbla pe sub portico, la Partenon ne vom sui ;
Invingatorl, ne vom intoaree din Creta mindri cu Tezeii
Vom mingiia pe Niobea 2), vom dezlega pe Prometefi ! 3)
Elida 4) chiaiuA tinerimea la gratioasele serbarT,
Desehide cercul biruintel olimpicelor alergari.
Apoi, la riul de sclavie, acolo voin ingenunchia,
Vom plinge cu profetii jalnicT, Sibilele vom intreba
Unde sint veacurile stinse, popoarele unde s'at dus ?...
SatrapiT, Faraonil, Magil ?... la Rasarit on In Apus ?...
Ramin de -arum pentru vecie, ramin uitate in mormint ?..
La ce -au venit ?... de ce s'ait dus ?... au si£ mai vie pe
pamint
Safi nu ?... sfirsitu-s'a cu ele ?... cu not tot ast-fel dar
va fi ?...
0 Leopardi ! Leopardi ! mister ! mister infrieosat !...
Acuma vad !... de desperare, ochiul tail arde cu fior,
Spre ceriu stu gata sa zbucniasea blestemul infiorator !
Creatiunea to revolta ; ea tortureaza gindul tltu :
Ai vrea sa stil ce-a fost, ce-1 Moartea, si cc va fi, ce-I
Dumnezeil ?
De ce atita rdu pe lame ? si ce am fault sa-1 meritam ?
Si pentru ce durerea, moartea, cind n'am cerut sa existam?..

0 daca'n be de a ta revolta si dacA'n be de a blestema,

Ne da un imn de mingiere elegiaca lira ta,
Si versurile tole pline, melodioase si sonore,
Eeo cerese, manunchifi de our din ninbul mindrel A urore,
Sau eintecul de libertate, al patrief ceresq odor,
Ce face de resuna scutul eroulul invingator,

1) Aluzinne Is legenda luT Oedip., care, apropiindu-se de portile cetliti/

Teba, a gh1eit ghieltoarea pus& de sfinx gl a seipat cetatea de nenoroei
rea de care suferia de atita vreme.
2) Niobea, persoang din mitologia greaeg. Avea 12 eopil §1 din eauza
gelozieT Latonei, muina Apolon §i a Diane!, aeetiti dol zel ait sAgetat
pe toll copill. Ea de durere s'a prefilcut in star de piatra.
3) Prometeu a furat focul din cer ai drept pedeaps& a fost legat de
o sting din muntele Caucaz.
4) Elida, tinut al Greeiel in care se serbaii jocurile olympice.

www.dacoromanica.ro
 183

A lui Pindar accente savre pgsind pe-a biruinteT tale,

Cind sfarma si le-arunet, fiber, Spartacus 1) lanturile sale,
Anacreonticele glasurl de veselie si amor,
Momente rani de fericire in traiul nostril trecator,
Cite durerT si cite laerimi, si suferinti al fi-alinat
In jurul tail, o Leopardi, cite sperante aT fi 'naltat,
i cite dorurl tainuite si cite jalnice cainti,
Cite curajurl umilite, tremuratoare constiinti,
Palide frunti nemingiete, sarmani de lume si de cer
Ce singurT still a for durere si singuri tae, si singuri pier!

Cine te-a pus aceste tame sa le atingT, sa le ghicesti,

Copil sumet si indaraptnie, tine te-a pus sa le-adineestl?...
Da !... aT vroi cu bucurie, eel de pe urma pe pamint,
Funebra urn'a Omenirel s'o duel cu Pala la mormint !

DOR SI JALE

NICOLEANTJ

Dad. soarta ne 'mpdeatd, sat a cerulu! minie

Te-a ursit sa zacT in lacrimi, in durere si 'n selgvie
Pe-un pamint al carul soare luminos si strillueit
Te desteaptg si te eulea, desolat, desmostenit
Si pe care umbra noptil nu se 'ntinde nu se lass
De ea numaT ca s'adoartna desperarea (:e te-auasa,
Nu-T asa ca plin de jale si eu oat( la pamint,
SWAT ca patria e 'n cerurl, libertatea 'ntr'un mormint ?
*I trod obosit de lume, intr un limp de nesimtire,
Din amor sat din credintg pentru-o mare suvenire
AT voi, caleind tarina unel falnice ruins,
Pe altarele virtuteI sa te pled si sa to 'nehini ;
Dar vazind ca pretutindenT pacea mortii predomneste
Ca nicl umbra nu se misca, nieT un suflet nu vorbeste,
1) Spartaous, personagiii din istoria Rome. A fost in fruntea solavilor
id ad pornit.in contra Rome un faimo r/zboid civil cunosout sub
cameo de 4razboiul solavilor..

www.dacoromanica.ro
 184

CA nu vezi mgcar o cruce 'sad o palidg lumina

Priveghind In mezul noptil pi-o eroick Jai-fa
Nu-1 asa c sung cu IgcrimT, plecind fruntea la pamint,
CA marirea este 'n cerur! si virtutea 'ntr'un mormint?!
Toate tree, Coate se schimbg, ziva 'n noapte se preface,
Bucuria se renaste, plinsul si durerea tace;
Dar nimic nu poate stinge, dintr'un piept nenorocit
Suvenirea si dorinta pnuT timp ma! fericit.
Ast-fel tristg Rominie, intorcind a mea privire,
Cu suspin mi-aduc atninte de trecuta-tI fericire,
Cind prin drept si prin valoare strAlucind mgreata 'n lume
Nu erg numal o forma, un gol, un zadarnic nume,
Cad in inimi si 'n ngravurl, in limba si 'n cugetare
Se simtia ferbind puternic romineasca to suflare.
In zAdar, coprins acuma de-a to mare suvenire,
Plin de vechia barbAtie si de-a faptelor mArire,
In zadar ascult si cant, stag in loc si mg gindesc,
Rominie, tarn scumpg, nicairl nu to gAsescl...
Negresit si-acum Carpati- desvelesc o mindra frunte
Si-acum floarea creste 'n vale, buciumul rAsung 'n munte
Si din culmea ridicatA unde ochiul se opreste,
Aud Oltul cum suspina, si Dungrea cum mugeste;
Insd unde sint eroil i Naloarea In diving ?
Unde!I vechia 1ibertite? Undel ila, de regina?
Si-acel piept si-acea virtute si-acel singe stramosese
Ce dati cerulu!, naturii, trup si suflet rominesc ?
Au perit, s'an dus cu timpul! AzI, pe-acest pamint tacut,
Glasul patriel romine e un glas necunoscut!...

TURTURICA
(poezie poporan!)

A mgritg. turturicg
0! sirmana, vai de ea 1
Cit rImine singurica,
0! sirmana, vai de ea!
Zboarg tristg prin pustie,
Mal inult moartg de cit vie.

www.dacoromanica.ro
 185

Cit traeste tot jaleste,

Cu alta nu se'nsoteste!
Trece prin padurea verde,
Dar ea pare ca n'o vede.
Zboara, zboara pinA cade
Si pe lemn verde nu sade.
Iar (And sta cite-odata,
Sta pe ramura useata.
Orl se pune pe o stinca
Si niel bea nisi nu maninca.
Unde vede apa rece,
Ea o turburA si trece ;
Unde vede-un vinAtor,
Cate el se duce 'n zbor.

AMARITA. TURTUREA
de
ENACHE vAchtEscu

Amarita turturea Trece prin padurea verde

Cind ramine singurea *i se duce de se perde;
Cad sotia si-a rapus Sboara pina de tot cade,
Jalea el nu e de spus. Dar pe lemn verde nu sade;

Cit traeste, tot jaleste Undo vede vinAtorul,

i nu se maT insoteste! Acolo o duce dorul
Trece prin for!, prin livede; Ca s'o vaza, s'o loveasca,
Nu se uita nisi nu vede. SA nu se mat pedepseasca.

Si chid sead-e clte-o data Cind o biata pasarica.

Tot pe ramura uscatA; Atit inima 1s1 strica
imbla prin dumbrav'adincA; In cit doreste sd moara
Niel nu bea, nici nu maninca. Pentru a sa sotioara;

Unde vede apa rece, Dar eti, om de nalta fire,

Ea o turbura si trece; Decit ea maT cu sirntire,
Uncle e apa mai rea, Cum poate sA-mI fie bine?..
0 maT turbura si bea. Oh! amar si vaT de thine!

www.dacoromanica.ro
 186

LA. TARA
de
IA.NCII VICIRES013

Se intinde o cimpie Cu o munca prea puting,

De sub poale de Carpatl, Pi Ida darn la muncitorl.
Cimp desehis de vitejie
La Rominil laudati.
Cind cu mrejl amagitoare
Vii prindeam paserl din sbor,
Sinpaturl sint de o parte Cind prin tevi fulgeratoare
D'un oral ce a domnit, Cu plumb leasvirliam omor.
0 girlitg 'neoael desparte
Un ering foarte inveselit.
Cind eu ciinii prin padure
Vulpe, epure frjcos,
Acolo eu am eAseioara Lupul naravit sa fure
Pe km yid de delisor; II raniam maT cu prisos.
Curge 'n vale o upload ,
Murmurind ineetisor.
Munch, lupin, ealarie,
Jocurl, umblete pe jos
In potrivg, smaltuite Ma'ntaria eu veselie
Dealurl altele se vrtd Si-ml da'nvedeat folos.
*In valeelele 'nflorite
Mieil past, alerg, jot, sed.
Curatia si mgsura
Masa mea impodobia,
Lgsind ale lumil mare Multunfia stoniac, oehI, gura,
Giusti, nadejdl si fumurl secs, Dar ma. satura d'abia.
Amagirl cu-incredintare,
Vrgjmasi cale, prieteni reel,
Musele,e e-mT sint dragI foarte,
Aveatt ore hotarit,
Acolo cu sanatate, Cind cu eel care Wail moarte
Cu repaus insotit, Ma 'ntilnla numaI de cit.
Toata-a vietil bunAtate
Dobindiam ea imultit.
Cu nespusa for dulceata.
Mintele mi le 'multia,
Cind la vie, la gradina, Mina, duh, °chi, limbs, viatg,
Cind la (Amp de multe orl, Toate mi le 'nsulletia.

www.dacoromanica.ro
 187

D'anaarunt privind faptura, Ce marire se cuvine

PlanetT, rasarll, apus, La unul ca el i-o darn
Stam gindind, asa natura Si'nsumi multumit cu mine-
Cine-ar fi-invirtind de sus. Ma duceam de ma culcam.

B. ilEGITLE SI cLA.sufacARI

Sufletul omului este fondul poeziel lirice. Ea ne-

Infatisaza omul, ca individ, pus in situatiunt diferite,
cu judecatile sale personale, cu bucuriile, cu durerile,
cu admiratiunea sa. Intreaga viata omeneasca, sub
toate manifestarile el, este subiect al poeziel lirice,
intru cit o vedem asa cum se reflectd in sufletul unei
persoane.
Genul acesta s'a numit ulirie peutru-ca. in antici-
tate in genere poeziile si in specie cele cu caracter
personal se cintaii, insotite de lira. Asa, la Grecl, eel
mai vechi poetl, poetil legendarl, Orpheu, Museu,
Amphion, ni se infatisaza cintind cu lira. Cu lira Or-
pheil imblinzia fiarele ; cu lira Amphion facea pie.
trele sa salte si sa se aseze spre a forma zidurile
cetatil ce avea sa se numeasca Teba.
Expresiunea cpoezie liricaY, nu se intrebuinta de-
eel vechi. El, flied -ca aceste poezil se cintase mai
inainte, le numira ode (grec. fp&ij; lat. ode, es). La-
tinii aveau si termenul carmen.
Astaz1 cuvintul oda are doud intelesurI unul,
dupa cei vechi, inseamna orl-ce compunere de gen
Eric; altul insemneazd numal o parte din aceste po-
ezil si anume acelea earl au un subiect de o impor-

www.dacoromanica.ro
 188

tanta mare, cum ar fi admiratiunea pentru privelis

tile naturil sat pentru faptele vestite ale oamenilor
sat meditatiunile despre problemele vietil si ale lumil.
Boileau Inte lege sub numele de oda: a) poeziile
earl clnta divinitatea, b) cele cari cInta dibacia la jo-
curl, c) cele can celebreaza faptele vitejestl, d) cele
ce admire frumusetile naturil, e) cele -earl cInta pe-
trecerile Si amorul.
Vedem dar ca Boileau, de si a dat un inteles des-
tul de larg cuvintulul odd, a lasat afarA din dome-
niul el elegia.
Not vom Intrebuinta termenul mal obicinuit si mal
cuprinzitor de «poezie
Acest gen cuprinde un Insemnat numar de specil
si de subspecil. Unele sint specil principate, altele
secundare.
Intre speciile principale cuprindem : poezia reli-
gioasd pi tradiionald, poezia descriptivd, poezia
eroica, poezia filozoficd, elegia §i doina. Grecil con-
siderail Inca o specie de odd: oda politics.
Acestea se numesc principale din cauza importau-
teI subiectulul; cad ele ne Infalisaza credinte reli-
gioase, admiratia cAtre natura, eroizmul, cugetArl fi-
lozofice si suferinta omeneasca.
Cele secundare sint epitalamul si oda upard

1) L'ode, avec plus 'a '4elat at non moms d'energie,

Llevant jusqu'au ciel son vol ambitieux,
Entretient dans ses vers commerce avec les dleux.
Aux athletes dans Pise elle ouvre la barriere,
Chance un vainqueur p udreux au bout de is carriere,
Merle Aohile sanglant aux bords de Simois...
Elle peint les festins leg danses et lea ris...
Son style impetueux souvent marche au hasard
Chez elle an bean desordre est un effet de raft.

www.dacoromanica.ro
 189

Ele se numesc astfel, pentru ca subiectele for ad

importanta mat mica si sint mat mutt cintece usoare,
vesele si departate de marile probleme si de puter-
nicile sentimente cars ad agitat si agita sufletul
omenesc.

I. POEZIA RELIGIOASA. §I A.DITIONALA.

Forma cea mat importanta, a acestel specil este

imnul sau oda sacra : acea poezie care cinta divi-
nitatea sau orl-ce subiect relativ la religiune. Nea-
parat ca. ea a trebuit sd se dezvoIte cu mat mare
stralucire acolo unde cauza producatoare a lost mat
puternica. De aceea nu gasim nicairl mat frumoase
exemple ca la Ebrel, poporul care toata viata 9i-a
trait-o considerindu-se ca neam ales al lul Iehova,
care n'a facut nisi un pas fail sa intrebe divinitatea
cea egoista faurita de dinsul, care a atribuit grese
lile sale politice vointil de a-I pedepsi ce arata di-
vinitatea adorath.
Dup. (hush vin Grecil si in al treilea rind Ro-
manic, ale cdror producerl sint putin inspirate si mat
mutt tnestesugite.
Negresit c. toate acestea trebue sa be judecam
dupd starea de culturd si de credinta a mediului in
care s'aii produs.In genere, poeziile moderne din
aceasta specie sint putine si cu cit spiritul cerceta-
tor stiintific a luat locul credintei cu alit asemenea
producerl sail rarit si chiar cele vechl ne lash red,
pentru ca. comunitatea sufieteascd ce exista, cind

www.dacoromanica.ro
 190

s'ail Writ, Intre poet si ascultator, azi a disparut,

Totusi, din punctul de vedere istoric, trebue sit cu-
noastem imnele si sa le examinam.
Asa, in psalmul 103 al lei David intilnim cea mai
stralucita glorificare a creatiunil. In adevar, acesta
si este unul din cele mai reusite, Impreuna cu prea
cunoscutul cMilueste-ma,Dumnezeule.» Acest din urma
este rugaciunea de ertarea omulul plin de pacate, este
umilirea desavarsita inaintea puteril devine. Umili-
lirea aceasta este pe deplin naturala, dud Iehova
este ziditorul IntregiI existence, precum naturala
este si dragostea ce i se arata chid el ciarta farm
de legile» omulul, «vindecaboalele» omulul. In psal-
mul 103 poetul-rege arata alit maretia generala a-
creatiunii cit si in parte diferitele aspecte ale naturil ;
toate Infatisate din punctut de vedere al nernargi-
nitel puteri pe care o are Dumnezeri alit In crearea
cit si in stapinirea operelor sale: cerul e un covor,
iar lumina este omantie cu care se Investminta
Domnul. El Insa nu numal a facut toatefiintele ca sa
le lase apol in voia lor, ci pe tot minutul are in
mina soarta lor, viata lor. Cu un accent sublim
concretizeaza poetul aceasta idee zicind «Deschizi
mina ta, ele se satura de bunatati. Le iei suflarea
pier si se reintorc in pulbere.»
La Greet, pe linga imn, mai erau cloud felurI de,
poezil religioase ; peanut si ditirambul.
Peanut (gr. IC ott6:0 este an imn adresat lui Apol-
Ion in aducm ea aminte a izbinzil 110 in contra sar-
pelul Python. Era un cintec de veselie, ce se cinta
primavara, pentruca Apollou era si zeul soarelul.

www.dacoromanica.ro
 191

Era alcatuit din fraze scurte de multumire Si avea

des repetat refrenul: is Hativ. Se asemanail cu cln-
tecele pe carile intona copiiiromini la tail primavara,
jucInd pe prispa easel :
Esi snare
Di 'nchisoare
De 'neglze§te
Oase goale....
Se pare Msg. ca Intelesul de «multumire adresata
soarelui cake vindeca» s'a modificat extinzindu-se,
cad la Omer allarn numele de pean dat ori-cgrui
cIntec de bucurie, cum este cel cintat de Achile
dupa-ce omoarg pe Hector.
Ditirambul (gr. 6c19.6pap.6oc) era imn cintat In cin-
stea lul Dionisos, zeul vinulul, cum §i pentru petre-
cerile zgomotoase In care se cguta mull licidul pa-
tronat de acest zeu.Romanil imitat acest fel
de poezie.Modernil ail imitat acest fel de compu-
nere pi cu Intelesul vecliiu §i cu Inteles schimbat,
numind astfel poeziile In care se cinta gloria, ma-
jestatea divina sail maretia justitiel. In literatura
romineasca se da ca exemplu de ditiramb poezia lui
Alexandri : Ginta latind.
In literatura poporulul romin avem o subspecie
particulars de poezie religioasa Si traditionala: co-
lindul.
Colindele se numesc astfel, pentru ca eel earl le
cInta sail le recita colinda din casa In casa la anu-
mite epoce ale anulul: in ajunul Craciunului §i in
ajunul zilel de 1 Ianuarie. Subiectele acestor colinde
shit foarte variate. Cele mac multe se ocupa cu di-
verse miturl religioase sail povestesc traditiuni din

www.dacoromanica.ro
 192

vremile trecute, mat ales relative la viata de fami-

lie sad la viata cImpeneascd. Colindatoril tin tot-
deauna seama de persoana careia se adreseaza §i
aleg -colinde de Uttar pentru tinerl, colinde de batrin
pentru bdtrint §i tot astfel gasim : colinde de mire,
de mireasa, de Insurdtel, de vdduva, de fatd, etc.
0 traditiune importanta pe care o intilnim In
multe colinde este vintitoarea cu oimf ; de aceea
unit criticI ad facut din aceasta o categorie speciald
sub numele de colinde vintitore§t1
Pe lingd acestea mat avem Si colinde istorice,
despre earl se va vorbi la genul epic.

II. POEZIA DESCRIPTIVA

Cinta frumusetile naturil In moduli cunt acestea

impresioneaza pe poet. Dacd natura singura formeaza
fondul' unel asemenea opere, ea va fipoezia descrip-
tiva, ; daca sint amestecate reflexiunt de
natura religioasa sad de naturd filosofica., atuncl se va
numi descriptivti religioasti sad descriptivti filozoficti,
In aceasta categorie third §i pastelurile, pe cart
unit critic' le claseaza In genul pastoral. Pastelist nu
are insd In vedere numal viata de la tardcum face
poezia pastoralanict nu urmare§te stabilirea vre-unel
antiteze Intre viata ord§eneascd §i cea taraiteascd,
ci tracteazd subiecte foarte varil ; nu pune pe scend
-Want pentru a ne arata viata, convorbirea, ideile
lor, ci cind aceasta se Intimpld poetul are In vedere
numal naturalul tabloulut.
In literatura romina, Vasile Alexandri §i-a facut
un nume prin «Pastelurile» sale. In prima poe-

www.dacoromanica.ro
 193

Lie din aceastd. colectiune, «Seri le la Mircestlx., el

se zugraveste pe sine -s!, ne aratd. cum IsI petrece
seara la mosia pe care a cintat-o de atitea or!. Ta-
blourile din pdrete, amintirile ce acestea II desteapta
sate as6ciatiile. de ide! car! II aduc In fatd caldtoril
de de mult, simtiminte, fapte trecute ale sale sat%
ale amicilor sal : iata. ce formeaza subiectul paste-
luluI de care vorbirn, de unde se vede di este o pro-
ductiune ce indepline§te toate conditiile genulul firic.
Un exemplu In care se vede bine caracterul poe-
zie1 descriptive In fleosebire de cea pastorald este
cCaderea RinuluiD de Alexandri. E drept cd gasim
aci un fond filozolic istoric : ideea ce, Franta cazutd
dupd rdzboiul din 1870 s'a ridicat Indata spre ma-
rea mirare a Germanilor Invingatorl ; cu toate aces-
tea partea maY mare a acestei lucrarl este descrierea
falmoasei cascade a RinuluI :
Si valurl peste valurf s'azvirl spumegatoare
Se sparg tipind in her qi herb scotind scinter
Si pulberea de apa, alias plutind la soare,
Se 'ncinge, ca o nimfa, cu bria de curcubel.
0 aspra clocotire, o crunta detunare
Anuntli catastrofa si 'nsufla reel for!.
Jar muntii de zapada treziti in departare,
Privind acea cadere, isl pun un val de nor!...
A mai scris pasteluri si N. Beldiceanu.

III. POEZIA EROICA SAD. ODA EROICA

Aceasta are de subject admiratiunea poetului pentru

faptele marI ale oamenilor sub or! -ce raport, fie ale
indivizilor in parte, fie ale natiunilor. Partea nara-
ia

www.dacoromanica.ro
 194

Eva ocupa un be mic, numal intru cif slujeste ca

sa explice laudele aduse si entusiazmul produs de
acele fapte. Tot aci infra si poeziile cart cuprind un
Indemn la_asemenea fapte. Poeziile cart Indeamna.
la lupta se numesc de obiceiti ln,afr§uri.
Ast-fel Victor Hugo In poezia El, adresata lul Na-
poleon, exprima nemarginita lul admiratie pentru
acel on] atit de extraordinar dotat de natura §i slujit
de noroc ca nici un alt muritor. Faptele diverse ale
MI nu Sint povestite cu deamanuntul ; ast-fel ca tine
nu cunoa§te viata lul Napoleon nu poate Invata de
ad' evenimente istorice, ci vedena numaI scurte re-
capitularl ale IntImplarilor, uneorl numal aluziunl.
P artea importanta o formeaza apretierea poetulul
despre faptele eroulul, entusiazmul lul care-1 face
sa declare ca nimic- pe lume nu-1 poate egala §i sa-1
numeasca chiar Soare.
Pe cind aci poetul se ocupa de un singur individ,
Al exandri In .Oda Osta0or1RorninI» are ca subiect
ntreaga armata romIna §i baud faptele el colective.

IV. POZIA FILOZOFICA

Po ezia filozofica dezvoltd meditatiunl despre dife-

rite probleme ale vietil, ale stiintiI, privite din punct
de vedere personal al poetulul, care nu cauta sa ne
nvete sat sa Lea cercetarl despre un subiect, ci
ne arata starea lul sufleteasca fats, de acel subject.
Schiller In poezia sa «Impartirea PAmIntululp dez-
volta ideea cd poetul, de §i In lume are o parte ne

www.dacoromanica.ro
 195

insemnata de bucurie st multumire, ba adesea este

dispretuit, persecutat de contemporanil sal, este to-
tusl multumit in sine cad se Malta cu mintea mat
presus de cellaltl Oamenl. i aci poetul trebue luat
intr'un inteles ma! general : cugetatotu,/, acela care
fst Inchina viata sa stiintel, literaturil, artel si care
1st gaseste in sine rasplata silintelor sale. Ca sä
dezvolte ideia aceasta, poetul presupune o vreme
cind Dumnezeti a chemat pe oamenl sa le dea mij-
loace de train dupa ocupatia lor. Tot! alearga la che-
marea aceasta si tot ce era bun, tot ce era mul tu-
mire lumeasca se imparte. Poetul ramine la urma,
Dumnezeti nu-I mat poate da nimic, pe pamint nu
mal e parte pentru dinsul, dar... it ramine Cerul.

V. ELEGIA

Elegia (de Ia cuvintele grecestl g ! vat ! si Miu)

'zit!) a Insemnat la origine un cltec de jale ; mat tir-
ziti Insd a capatat un inteles mat larg : distichul
elegiac, compus dintr'un exametru si un pentametru,
se intrebuinta si pentru imnele razboinice. Horatiu
.zice despre aceasta in Arta sa poetica :
Versibus impariter junctis quaerimonia primum
Post etiam inclusa est voti sententia compos.
Quis tamen exiguos elegos emiserit auctor
Grammatici certaut et adhuc sub judice lis est(1)
1) Traduse ast-fel de d. 011itneseu :
Durerea la 'nceput gi apol duloasa buourie.
In versurl inegale ad dat deplIn avintul lor.
Se ceartit dasoaliI eland pe blindul autor
Al elegieb vi tot stag on prioina inourcatii.

www.dacoromanica.ro
 196

Boileau cuprinde sub numele de elegie si poezia

de jale si poezia de amor, fie veseld, fie tristd:
La plaintive elegie en longs habits de deuil,
Sait, les cheveux epars, gemir sur un cercueil,
Elle peint des amants la joie at la tristesse;
Flatte, menace, irrite, apaise une maitresse.
Mais pour hien exprimer ces caprices heureux,
C'est peu d'etre poate, it faut etre amoureux,
Este clar ca aci Boileau, cind vorbeste de elegie
ca exprimind jalea §i zice cd ea «geme de asupra
unui cosciug» face o simpla figura poetica, nu lute-
lege el numal moartea unel fiinte scumpe poate sa
dea subject unel elegil. Ast-fel Ovidii in cea Mai
frumoasa din «Tristele» sale e Ultima noapte in
Roma» nu jeleste moartea eul-va, ci jeleste nenoro-
cirea ce-1 loveste si care i se pare tot asa de grea
ca si moartea. Poezia lui Nicoleanu cDor qi 'Jule,
este o elegie In care poetul nu vorbeste de moartea
unel persoane, ci de starea nenorocita a tariff sale,
de uitarea vinovata a faptelor din trecut, de ingra-
titudinea Ltd de cel ce se jertfesc peutru natiune.
Amorul poate da .subiect mai multora din speciile
genului tide. Cind aceasta pasiune va agita cu putere
sufletul unui om va produce dureri, suferinte
marl, vom avea elegie erotica. Asa este poezia lui
Erninescu eTe duel)). Aci vedem cd dragostea poe-
tului este neobicinuit de mare si ca vicleniile femeil
nu-1 departeazd de dinsa, ci cu eft ea e mai vino
vata, mal vrednica de blestemele lui, cu atit o iubeste
mai mult. De cite on n'a zis ca ar fi mai bine sd
n'o mai vaza, ca ar vrea s'o uite ! Cind ins/ momentul
acesta se apropie, Ii pare rtiii de trecut, pare a re-

www.dacoromanica.ro
 197

greta chiar chinurile ce-1 pricindia, cdel fdrd dinsa

viata li e o povard si visurile-I toate se due ca frun-
-zele arborilor gonite de vintul toamnei.
Tot ca elegil cu inteles special de cintece jal-
nice vom cita Inca. poeziile ee se cintd de popor
la mortl fie in timpul eft std. cadavrul In easa, fie
in drumul spre cimitir, fie in momentul ingroparil.
Asemenea cintece afiam la Romani sub numele de
Nenii (neniae), in earl se invoca divinitatea si se
arataii calitatile mortulul, la Grecl sub numele de
Threne (40ot) si la Rominl sub numele de Bocete
sad Verquri la morti.
Acestebocete, earl laudd calitatile mortuiul sad piing
nenorocirea celor ramasl, se eintd pe o melodie mono-
tond fie de cdtre rudele mortuluI, fie de care fennel
platite inadins. Ventru poporul nostru jelirea aceasta
are o mare importanta, se soeoteste ca o conditiune
indispensabild pentru odihna sufletulul raposatului ; de
aceea nu se poate inchipui o nenorocire mal mare, un
Western mal ingrozitor de cit sd moard cine-va nejelit
§i, cind intilnim in literatura poporand poezil earl
depling pe orfani sad pe eel ratacitl intre streini,
tot-d'auna aftun nota aceasta : cd nu va avea cine
sd-1 jeleasca.

VI. DOINA

Dolna este poezia Erica proprie poporului romin,

este poate dintre producerile lul cea mat plina de
frumuseti, dar in lot cazul cea mal caracteristied.

www.dacoromanica.ro
 198

Dolna se cinta totdeauna pe o melodie tristd, care

se potriveste de minune cu nota comund a acestor
poezii: melancolia. Subiectele ei slut felurite: 1nstrei-
narea, dorul de tarn, amorul, suferintele din cauza
saraciei, vitejia, etc. Poporul insusl cunoaste impor-
tanta acestui cintec si ne spune ca in toate ocaziile
cinta dolna, ea doina-1 exprima bucuria, jalea, min-
gierea lui, ea ea e viata lul.

VII. ODA POLITICA

Oda politica este o specie de poezie Erica pe care

o aflarn la Greci. In luptele inviersunate dintre ce-
tap si mai ales dintre partide se amestecad poetl
de talent cad isi exprimaii ura for fata de dusmanit
politicl cu o vehementa care inaIta producerea for
pins la lirizmul ce insufleteste de obicein poezil cad
celebreaza patria sad ideile marl. In literatura 'no-
dernd afidm id-colo produced de acest fel ; asa am
putea cita esonetele euirasatez. ale lui Ruckert in
contra lui Napoleon I); in cele mai multe cazurl insa
asemenea lucrari se elaseazd intre satire. In litera-
1) Iatg unul din cele mai frumoase dintre aceste sonete:
Ce luorezi, fierare, cu ciocanul tiiii ?Lanturi I In lanturf, vatl ti se
string bratele tale.Semgngtorule, de ce semeni? Ca sit culeg roadele I
Roadele sint pentru tirani; pentru voi numai larbg.
Vingtorule, dupg ce alergl? Dupg o cgprioarg. Ca ele sinteti gi
rot urmgritl.Ce irnpletevtl acolo, pescare? Impletesc o plasg ca Ski-Mt
soot pegti de hrang. Plasa mortal v3 prinde ou sutele pe vol
Pe cline legeni acolo, femee?Pe fiul med. Da, oa sg se Ilia mare
ti sg des bratele sale spre slujba duiRanulul.
Poete ce emit ? Santa eu singe rutinea poporulul mied clizut is
sclavle Ql care tot mai trgetIte.

www.dacoromanica.ro
 199

tura romina Eminescu in partea a doua diu <<Satira

HID a dat un exemplu teribil de asa poezie, arat1nd
pins{ unde poate duce ura politica pe un om patimas.

VIII. EPITALAMUL

Epitalamul (de la vorba greaca imi5aXip.tov) este

o poezie facuta cu prilejul unel nunti sail in cinstea
a dos tinerl casatoriti.
Epitalamul elas-ie a fost cultivat cu deosebire la
Greci, de unde a trecut prin imitatiune la Romani.
Si citeaza ca example celebre : epitalamul in onoa-
rea Elenei ,si a lui Menelai, facut de Theocrit§i
Nunta Tetidei Si a lui Palau') facut de Callimach.
La Romani se cunoaste ca lucrare mai buns de a-
cest fel epitalamul Jul Catul: In nuptias Iuliae
et Manlii (La nunta Tuliel si a lul Manliu).
La cel vechi epitalamul avea mare importanta si
cuprinde totdeauna s o parte religioasa, pentru ca
.!,

ei aveatl si o divini ate numita Ilymenoeus, care

privighia in special casatoria si pe care o invocatl
poe(il. La moderns epitalamul a disparut aproape cu
totul ; d'abia se mai produe cite °data cu ocazia a.-
satoriei vre-unui suveran asemenea lucrari, dar ni-
mic de seam& nu se cunoaste de acest fel.
0 specie de epitalam aflam insa la poporul
nostru Intre oratiile de nunta.

2) Personage celebre din mitologia greaoti. Tetis era o nimfd. Din cg-
stitorla el ou Pelefi s'a ngsout Aohile, faimosul eroil din rAzboitil trolan.

www.dacoromanica.ro
 200

Sub numele de coraiii de nuntei) se MO lege tot

ce se cInta cu ocaziunea mei casatoril. Unele pro -
ducerl slut de gen liric, allele de gen dramatic.
Atit cu ocaziunea logodnel cit si cu ocaziunea !nin-
th se schimbd dialogurl intre tineril «colacer1» sati
«vornicel, ai mirelui si al miresel. Duph cununie,
dud se face asa numita «masa cu clan>, se Indepli-
neste formalitatea ertaciunii. Unul din vornicel re-
cita o oratie cu subject religios, terminInd c,u ruga-
ciunea (Aire parinti de a erta greselile tinerilor cart
atunci es din casa parinteascd. Tatd1 da bine cuvin-
tare printeo altd oratie. Aceste (loud oratil, impre-
und cu «cintecul mireseD> slut poeziile iirice rostite
cu ocaziunea casaloriel.

IX. ODA II50AIA

Sub acest titlu se grupeazd toate poeziile cart In-

tr'un stil usor, putin emotional, tracleazd subiecte de
o Importantd mica. Francezil &Ai acestel specil nu-
mele de poezie moard, fugitiva sat eode badineD.
Asa dar infra In aceasta categorie :
1) Poezia anacreontica, de pe numele poetulul
grec Anacreon, care are numal subiecte relative la
amor si uneorl la veselia petrecerilor.
2) Hora, poezie proprie poporulul romin alcatuita
pe o masurd potrivita cu` jorul si cintata In timpul
dantulul.
3) Cintecele de joc cart In sotesc jocul ce fel ar fi.
4) Madrigalul, o mica compozitiune poetics, in

www.dacoromanica.ro
 201

care se exprima ce-Ya simplu si delicat. Boileau a

zis despre aceasta :
Le madrigal, plus simple et plus noble an sort tour,
Respire la doucenr, la tendesse ,et Um-flour. (3)
5) Aciostichul (din vorbele grecestl axpov virf si
Itizog vets), este o poezie aleatuitd asa ca literele
initiate ale versurilor sl dea un nume. De obieeiti
se cuprinde inteinsa un compliment, o urare la a-
dresa persoanel al carer mime e aratat de initiale.
Iii literatura romind Conachi este cunoscut prin a-
crostichurile sale de amor.

. CiNTECEL

In literatura modernd, cind o poezie se scrie cu

scop de a fi Insotita de ranzied si se cInta, se chiarnd
cintec. Acesta nu formeazii o specie a genului Uric.
Subiectul lui poate sd apartie ori-citireia din speciile
rnentionate, afara de poezia filozoficd, deseriptiva si
oda politica, cart prin natura for prea serioasa si
prea putin potrivita ca entusiazmul, nu se aliaza cu
muzica.
In literatura franceza s'a distins prin poezil scrise
pentru muzica Beranger (Chansons) ; In cea gerrnand
Goethe (Lieder); in cea romind Alexandri.
(3) I atit un exemplu de madrigal:
Eft to -am tuba, copilg, gl inch to iubesc
Si clacit lumea 'ntreagit ciud-va s'ar nirut
pulbere s'ar face gi praf triste ratite
Amoral men ea parit din ele-ar izbucnt.

www.dacoromanica.ro
 202

TABLOU SINOPTIC AL GENULUI LIR1C

Imn
I. Poezie religioasa 1 Ditiramb
si traditionala Pean
k Co lind
Descriptivg proprin-zisil
Descriptivg-rellgioasn
II. Poezie descriptiv Descriptivg-filozofwg
k Pastel
III. Poezie eroica.
IV. Poezie filozofica.
0 Elegie proprlii-zisg
H Nenil
V. Elegie Jale
1 I Threne
k Bocete
H t Amor
VI. Doing..
VII. Oda politica.

g VIII. Epitalam J Epitalam clasio

t Oratil de nuntg
O

Anacreonticg
co Horn
IX. Oda upara 3 Cintec de lee
W
. I
; Madrigal
GL, t I. Acrostich

www.dacoromanica.ro
 203

INTREBARI BSI DEPRINDERt

Ce cuprinde genul liric?De unde cuvintul 41iric.? Cum numiall Ro'

maul!, oum Greed aoest gen de poezie ?Ce inteles are ouvintul odil?
Ce intelege Boileau sub numele de odd?
I. Ce este imnul?La oe popoare s'a dezvoltat aceastil specie mal molt?
Ce importantg, an azl aoeste poezil?Ce exemplu cunoagtett ?-0e era pe
anul?Cite intelesurl a avut?-0e era ditirambul?Care e intelesul mo-
dern ?Care e intelesul general al ouvintulul colind ?-0arT colinde fac
parte din genul lirio ?
IL Ce este poezia descriptivit ?-0e este pastelui ? Prin ce se deosebesc
acestea de poeziile pastorale ? Ce §titl despre pastelurile lul Alexandri?
Ce exemplu ounoa§teti de poezie descriptive?
Ce este oda eroicii ?Datl exemple.
IV. Ce este poezia, fllozoticii?Care este procedarea poetulul in ase-
menea poezie?
V. Ce inteles a avnt elegia ?-03 zice Horatio ? Ce cuprinde Boileau
sub numele de elegie?llati exemple.In oe chip amorul e subiect de
elegie ? Ce se ma! ouprinde Intl sub numele de elegie ?Cum se nu-
mian ointeoele de la mortl la Greet la Roman!? Cum se numeso la no!?
Ce important dit poporul nostru versurilor de la mort1 ?
VI. Ce este doina ?
Ce se intelege prig oda politicii?Ce exemple moderne ounoaVel
earl sit aibit caraotere ea ale ode! politioe ? Ce asemenea exemplu eti-
noaQteti in literatura rominA ?
VIII. Ce este epitalamul In inteles general ?Ce itiliI despre epitalamul
clasio?Cum era privit epitalamul la eel veohl gi cum la modern! ? Ce
sint oratiile de nuntil? Cari oraVI fac parte din genul line ?
IX. Ce se grupeazd sub titlul de °di ugoarii?Ce nume it dad Fran-
cezil? Enumitratt subspeolile din aceastA oategorie.
Ce se intelege sub numele de cintec 7-0e autorl ounoatiteti ?

C. ANALIZE LITERARE
ANUL 1840
Poezle de GR. ALEXANDRESCII
Analiza literar4

Grigore Alexandrescu a facut aceasta poezie la 1840.

Este o poezie filozoficil, in care poetul se adreseaza anu-
lul asteptat si, reamintind ceea-ce de obiceiti se zice in
asteptarea until an notl, declara ea el nu mai are ase-
menea iluzil:

www.dacoromanica.ro
 204

ea stipinim durerea care pe om supune,

sa asteptim in pace al soarteT ajutor, ,
Clot oine "tie oare li eine iml va spune
Ce o sa aduci ziva sad anul viitor?
Si el a zis, ca copil, ea in anul viitor va fi mal bine,
dar anul a venit fara sli realizeze nicl una din nadejdile
anului trecut:
AEA zice tot omul ce 'n viitor trie§te,
Ala zioea odati oopilitria mea;
Si an an vine, trece, li alt an il motItenefite
Sl ce nadejdt di unul acelalalt le ia.
De aceea isT aduce aminte cu durere de viata lug tre-
cut i si gaseste ca prea putine zile ar dori sli le traiasea
din nou, cam :
A fost numa 'n durere varietatea lor.
Cu toate acestea, chid este vorba de anul 1840, el 1;1
schimbli gindul, pentru-ea in intreaga Europa era o mis-
rare culturala si politica din care se puteari prevesti eve-
nirnente marl si tocmal aceste eveniinente inspirit lul
Alexandrescu aeeasta poezie, una din cele mai frumoase
ale literaturil romine.
Partea a doua a lucraril se incepe cu o apostrofa catre
1840, cerindu-i sa realizeze reformele atit de mult astep-
tate si sa aducli o turma si un pastor :
0 an prezis atita, mitret reformatorl
Incept, prefit, reformi tti imbunititteazi,
Aratit semn acelor ce nu voeso sit creazi,
Adu fira zabavi o turmi li un pastor.
RO turma» insemneaza egalitatea, desfiintarea bariere-
lor dintre popor si popor si prin urmare incetarea acelul
<Nein groaznic. razboiul de care vorbeste autorul in
anal lucrare a sa cMircea la Cozia.. E natural insa si ne
intreblim de ce zice: csi un pastor»? Nu cum-va poetul
an avea ca ideal o monarhie universals? De sigur ca nu.
Spiritul democrat si liberal al lug klexandrescu, viata lui,
in care a fugit de onorurile ce ar fi putuf caplibi, mai
ales rind Domnitorul Bibescu it avea la mare cinste oil
intreba cam in serios, cam in gluma daci nu vrea
sli fie °poetul curtil», onoare pe care el a refuzat-o; acest
spirit si aceasta viata nu ne permit a credo el el a voit
Si vorbeasca de o monarchic. Mal mull inch;, in chiar po-

www.dacoromanica.ro
 205

ezia ce analizam el zice ea ar trebui sä se piarzg °data

ideia cg lumea s'a dat mostenire despotizmului. Ar fi deci
o fundamentals; contrazicere in insas1 eonceptiunea poe-
tulul daca am admite Iucrul acesta. El s'a gindit de sigur
la cuvintele lul Crist, care a inteles prin turma un popor
unit prin credin fit , supus numai pastorului sufletesc, a-
dick lui Dumnezeil.
Dupg apostrofa catre anul 1840, poetul deserie in ci-
te-va versurl admirabil reusite starea societatii din acel
thnp, stare care lasso mult de dorit:
Ici umbre de noroade se vitd ocirmuite
De umbra unor pravili ogIcate, siluite
De alto ma! micl umbre, neinsemnati pitie.
Orl-care sentinlente inalte, generoase
Ne par oa nigte basme de povestit frumoase
§i tot entusiazmul izvor de idei mici.
Politica adinoit std, in fanfaronadg
gtiinta viecii in egoizm cumplit ;
De-a omului mitrire nimic nu cid dovadg
kg numai despotizmul e bine intgrit.

Minunat efect produce repetitiunea euvintulul umbra si

ne dg perfect idea pe care vrea sg ne-o facst poetul des-
pre societate, despre state, in can totul este artificial si
eel cari guverna sint niste piticl farg insemnatate ; toti
urmarese numai folosul personal, iar sentimentul si ideile
generoase sint considerate ca basme ; politica sta in Ian-
faronadii, stiinta vietil e egoismul si din toata aceasta
ruing moray trage folos numai despotizmul care e bine
intarit.
In asemenea situatie este foarte naturalg credinta poe-
tulul ea reforma acestel luml ar fi co minunes, dar e tot
asa de naturalg indoiala lul
Dud ins/ piistorul ce to ni 1-al alege
Va fi tot oa pdstoriI de cari avem destui,
Atuncl... Iasi{ in starea-1 bdtrina tiranie,
La daruxfie tale eii nu stint bucurie...
Si inchee cu un vers devenit celebru.
De 'mbungtittiri rele cit vrel sintem site.
Cruda ironie la adresa celor ce voesc sä facg eu orb-ce
pret legl noug, pretind ca imbunateifesc, pe cind in rea-
litate el stria, dar 1st' pot maguli vanitatea, crezindu -se
«reformatorl !

www.dacoromanica.ro
 206

Ce.I pad bietei turme, M veal nenorociti,

Sit Ole de oe mint{ va fi mIcelirita
§i clacli are until sail multi aplisgtorl?

In ultimele strofe ale poeziel autorul cauta sa explice

pare casituatia lul sufieteasea. De ce se maga anulul
1840 sa. imbunatateasca starea de lucrurl a societatil ?
AceastA intrebare poate veni on -cui si poate c6 ar credo
cine-va di din egoism o face, gindindu-se la interesul
sail personal; de aceea declarA ca nu cere nimic pentru
sine, ha chiar zice:
Cacti nnmal asuprii-ml nu post s'adncf vr'nn bine,.
EA riz de a men durere 121 o dispretuesc!
DupX suferirl multe inima se impletretite ;
Lantul ce in veal ne &pia ultitm cit e de greil;
Raul se face fire, siratirea amortegte
*1 trAesc in durereca 'n elementul men I

Oinul se invata si cu raul ca si cu binele; de aceea si

el s'ar putea invAta cu nenorocirea lul personahl, dar ar
dori sa vaza. multimea scapata si anal ales an voi sa
piarza idea
CA lumen moltenire despotilor s'a dat.
Acest vers e de o energie deosebita ; dar in primele
editiunl ale poeziilor sale a trebuit sA-I schimbe din pri-
cina censurii ast-fel :
Cg lumea mo§tenire 'ntimpllirilor q'a dat.
Clad an veni asemenea vreme fericita, ar pleca bucu-
ros din fume, lasind fericirea acquia ce o are, iar fiin-
telor iubite lasindu-le suvenirea lul.

TREI MAWRI
ANALIZA
de
G. CO 9 l3IIC

Inteleg cu vorba mars tin cintec revolutionar si de lupta.

In literatura noastrA sint fret" marsurn until scris de
Vasile Cirlova la 1834 si cunoscut sub numele marqul
lai Carioca, altul scris de V. Alexandri si cunoscut sub

www.dacoromanica.ro
 207

numele Deqteptarea Rominiei, iar a1 treilea Ra staid

sail Desteapta-te Routine, scris de Murasanu. Amindona
aceste serise la 1848.
Unul e scris in Muntenia, altul in Moldova si al treilea
in Ardeal.
Imprejurarile politice si sociale earl at naseut marsul
lul Carlova an fost cu totul felurite de acele earl au nAs-
cut pe cele-l'alte doua. marsuri. Nurnal aceste doua pot
fi numite cu adevilrat citece de lupta, pentru ca snit re-
volutionare si s'ati nascut in vrelm de rascoala. La urma
urine! insa, data Alexandri si Murasanu at avut de gind
sa resumeze losinea rasvratitilor si sa scrie un cintee ca
&lions, enfants de la patrieD al Francezilor, or! ea qEs
geht ein Ruf wie Donnerhall0 al Prusienilor, orl ca
«Talpra magyar, lit a h3zaD al Unguriloratunci amin-
doui si-at gresit cararea. Fondul li-e prea putin energic,
iar forma prea nepotrivita.
Dintre toate trele marsurile, eel mai sArac in idel e al
luT Alexandri, eel mai bogat al Jul Murasanu. Acesta e
si eel mai energie in fond si eel maI limpede in concep-
tiune. Si pe cind cele l'alte dolia sint unilaterale in tin -
guirl sip corer! si se invirtesc pe lingA interese locale,
margul Int Murasanu ,seeate la iveala interesele generale
ale Rominilor_ de pretutindeni. Tot! trel poetii cer intiit
de toate unire, dar o inteleg in trel feluri: Carlova ape -
leazA mm ales la unirea partidelor din Muntenia, Alexandri
mat ales la unirea principatelor, iar Murasanu la unirea
in_enget si simtirl a tuturor Romindor <din patru un-
ghiuri . Alt lucru pe care-1 cerdar numal dour dintre
dinsiie libertatea de sub jugul strAinilor. Carlova nu
core libertatea, nu pomeneste nimie despre ea. poate ea
nu i-a ingaduit vremea de atunci sA rosteasea aeeasta
vorbA urgisitA si de Rust si de Turd si de Austriecl,
earl se uitat chioris uniT la altii de dragul Rominiel. Al
treilea lucru pe care -1 cer, dar iarasI numai doul din-
tre ele mdrirea sat slava, cum if zic el. Murasanu nu
cere mArire. i tocmal fiind-ca nu o core si nu-s1 formu-
leaza ideile incintat a priori de marire, conceptiunea
marsuluT sat e feritA de falsitatea rnarsului celor Patti
doul. In schimb insa el core ee nu cer eel Palti doul
revindicArl politico si economice, respectarea limbil na-:
tionale, respectarea religiunii noastre, ba cere sA tiro
proprietari! DunAril, pe care ne -au furat-o Rusil si Aus-

www.dacoromanica.ro
 208

tried'. El nu cere reforme Ca Alexandri, ci revindecai

de d rep tun.
.Carlova a scris o rugdeiune, Alexandri un indemn, Mu-
rilsanu un protest.
Am spus ea Alexandri si Carlova cer slavl. Carlova
de Base oil face apel la slava (str. 2, 6, 8, 12, 11 si 15)
si justified lupta Rominilor prin :
Europa simte
Pe oe tale atl intrat
iar Alexandri prin :
Lumea 'ntreagg al priveascit
O in Cara romineasea
Mal trAeso inca Rominl.

Versurile acestea si intreg substratul poesiilor iti lass

impresia ca poetic chiama pe Romini sa se bats asa de
fudulie, de ochiT lumit, ca sa mane de rusinea ca lumea
ii crede last, ea. <Tina cind sa ereadA lumea, ca ori-ce
dor de libertate a pent, s'a stins din vot,) ? (Alexandri).
Asta e fals ! MurAsa.nu indeamna pe Romint sa se lupte
fiind ca e nevoe, e cutitul la os, cad Austriacii le rapese
limba, Rusil_Muldova, Tureit catolicismul religia. Ta-
ranul n'apued parul, numal ca s'arate ca e voinic si el ;
si cind it smulgl piinea din mina Ilamindului, el nu se
luptil ca sa dovedeasca lumii tit e de cavaler, ci pentru
alte cuvinte.
Minatl de aceasta falsitate de coneeptiune. Alexandri
si Carlova 1st inchee marsut foarte nepotrivit : Carlova
plinge de fericire ca vede si ziva slavet, iar Alexandri
face rellectil filosofice dud esti la gura month ! fe-
rieeste si el ziva slavel, ba filgadueste Rominilor ca its-
plata a luptel nemurirea :
Fericit, milret stela, care sub al slavel soare
Pentru patria sa moare,
Nemurirea dobindind

Slaba nadejde cu nemurirea. Pentru nemurire se bat

regil, dar popoarele se bat pentru «eeI in mina nu-1
minciunA». Cu fAgAdueli de nemurire nu scotT pe taxon mid
macar din easa. Dar fagaduiala ea n'aT sa mat fit sluga si
ea, vet pune si to mina pe peticul de pamint pe care ti

www.dacoromanica.ro
 209

rapit strainil astea sint socotell ma! de acasa. Iar Mu-

rasanu in acest chip 10 inchee marsul.
Punctul de plecare al lul Cirlova e : sa ne batem pentru
glorie. Alexandri 1-a primit. Al lul Murasanu e : sa ne
batem. cad all-fel perim. Tata de ce zic ca. Alexandri si
Carlova au conceput fals trebuinta uneT revolte sail a
reformelor. Reformele pe earl le fad numaf ca sa tiT pas
cu lumea, sunt saracie lucie. Bine inteles: Alexandri stia
acest lucru, dar in poezie hic salta!
La intiia citire ti se pare, ea tustrele marsurile sint
una si aceiasT poesie. Au multe idel comune, inlantuire
de idel la fel, ba chiar versuri aproape identice si foarte
multe vorbe intrebuintate de totl trel poetif. E adevarat,
ea acelasi subject to mina la aceleasi idel, dar aid e
alt-ceva.
Carlova publicase poesia la 1834, si ea a fost in curind
uitata. La inceputul anulul 1848 George Barit o repro-
duce in eFoaia pentru minte, inima si literaturao (N-rul
de 1 Ianuarie). Dupg o luna Alexandri isi scrie marsul
sail, publicindu-1 ciuntit in Moldova, dar in intregime in
aFoaia pentru mintev (N-rul de la 24 Main). Aeeasta
foaie era pe atund principala gazeta a Rominilor si fiind
ca aparea in Ardeal, putea sa vorbeasca liber despre
Rust si Turd. Dupa o luna de la publicarea poesid luT
Alexandri, is1 publica Murasanu marsul safi tot in aceiasl
foaie (N-rul de la 21 Iunie).
E probabil, ea Alexandri n'a cunoscut marsul luT Car-
lova inainte de a fi publicat in Foaia lul Barit. OrT cum
Insd, un inert] e vadit: Alexandri si-a scris poesia sub
influenta poesiel lui Carlova. AceleasT ides, aceiasi con-
eeptiune, aceiasi forma a versurilor. 0 singura idee SLIM
n'o are Alexandri, ideia care a harazit lul Carlova cea
ind.T splendida strofa; alusiunea la originea Rominilor,
glorilicarea trecutului si apostrofarea umbrelor marete
ale fostilor Rominl. Ideia asta o rein Murasanu, accen-
tuind-o cu mull mai energic, poate prea exagerat.
Totl trei poetil Incep la fel.
Carlova :
lag vremea rale §i mare, armele sit le 'naltatI,
Alexandri :
late oeasul ce degteaptit din adinca letargie
14

www.dacoromanica.ro
 210

Murasanu :
Deeteaptg-te, Romine, din somnul oel de moarte...
Aoum orl nioT o datk...
Chiar ideia cu somnul o au tot! trel: Carlova cu greil
somn v'a stapinit», Alexandri : «voi ce stati in adormire»,
Murasanu ; odin somnul eel de moarte». Ideea oacum orl
nicT o data» e exprimata numal de Murasanu asa (poate
a imitat pe Pettifi al Ungurilor, care isi incepe marsul
cu: Desteapta-te maghiare, a sosit vremea: acu ori niel
o data), de Carlova cu «iata vremea», iar Alexandi face
repetitil nepoetice zicind : iata veacul ce desteapta (str. 3)
iata vremea v'a sosit (str. 4) iata ceasul de fratie (str. 8) etc.
Versul lu! Carlova :
Ca a mergetl ou pas mare Ware slavg neinoetat
e redat aproape intoemai de Alexandri :
Ea pgseste ou pas mare ciitre un tel de mutt dorit
Tot asa versurile luT Carlova:
Pe cimpia romineasog tot tgoere ping cind ?
etc.
sint pricina ca Alexandri are strofele cu:
Ping oind in tars noastrg tot strginnl sg domneascg?
etc.
Versul lu! Murasanu «ea 'n aste miinT mal curge un
singe de Roman» e versul lu! Cirlova : cinca curge prin-
tre vine acel singe stiamosesc»; iar versul : da care sa se
inchine si cruzil tai tiranT» e tot a lul Cirlova : einaintea
to tiraniT salt apiece fruntea lor».
La toti trel gasestl o multime de expresil la fel, ca
lmina de ajutor» coarba tiranie» etc. Alexandri, cum am
ma! spus. a luat ehiar si forma strofe! lu! Carlova (5 ver-
suri in strofa, cele d'intiia lung!, de 16 si 15 silabe, cele
din urma semistihurT de 8 silabe, cu rime imbratisate)
avind aceleasi defecte in conceptiune si versuri sl expresil
imprumutate. Murasanu e mai deosehit si in fond si in
forma a scapat de defectele celor altT don't, insa cit de
colo se vede ea intr'o ureche IT soptea versuri Alexandri
si in cea l'alta Carlova.
Dintre mar.surl numaT a lul Muraseanu a avut norocul

www.dacoromanica.ro
 211

sa se populariseze, pentru multe cauze. De o parte e

eel mai energic *i mai basat pe cereri reale, de alta
parte e de un interes general rominesc. S'a adaogat, ca
avu fericirea sh, i se dea o melodie nu artistica §i prea
cu scoala au probabil o asemenea melodie ar fi dat
uitaril rnarsulci una traganata si tinguita ca melodiile
doinelor noastre.

C OLINDA ARHANGHELILOR I)
Anallza Metall
de
M. STRAJAND

01 Ler, d'ai Ler of Doamne, Srintul Petru d'a plecat,

Sus in slava cerulul,
La poalele raiulul.
La scaunul Domnulul,
La scaun de iudecatg,
Dude s'adung lames toat!,
Masa mindra mi-e intinsa,
till de sent! masa-1 ouprinst:
De Ioan, sfint Iohn,
De Die, sfint Ilie
Si de Petrn, sfintnl Petru,
Cu totl sflntil de a'mpreung
Ospiltind in voie bung.
Iota Domnul cg venia
lt3i la mast se punea,
Piine, vin, blagoslovia
Si incepea de-ml gi mines.
lmI minoa, orT nu-ml mines,
Ca ochi stint! de arunoa,
De departe ce vedea?
Pe archanghelnl Gavril
SI pe sfintul Mihail,
CA-mI venia, mereil venia
Si la masa d'ajungea
Drept la Domn ingenunohia,
Genunohia qi se rugs
Si din gurg. zioea:
Stire-al Doamne, on on !tai
Cite 'n raid s'ad intimplat,
Ce am vazut §i cite am fapt?
Sfint Die l'a urmat,
Sfint loan ca ne-a lgsat;
Idolii undo ad aflat.
Drept is raid naval ad dat
Sl 'nguntru o'ad intrat
Si tot raiul c'ad pradat
Luat-ad raiulul oununa,
Luat-ad luna au lumina;
Luat-ad idol! zorile,
Zorile Cu razele;
Luat-ad idoll stelele,
S'elele ou florile;
Luat-ail idoll soarele,
Soarele odoarele;
Luat-an idoll qi ad luat
Scaunul de jade:mita
Undo se adunt lumea toatii
Si in lad cit le-ad carat,
Raiul de s'a intnneoat,
Iadul de s'a luminat.
Am luptat, cit am luptat,
Idyll! ea nu le-au dat,
ttli am venit at to vesum,
Rugg sfinta sail jertfim,
Ajntoare at ne dal,
St to intorcl ou nol is raid
Domnul sfint, unde auzia,
Semn la 814 el mill faces,

1) De obicein se zice .collnd,.

www.dacoromanica.ro
 212

Ochl la ineell earunca Si ou sfintul Mihail,

$t -ml pleca de se ducea El in iad duel antra,
Mal intiid sfintul Die Tot in brate apuea
CA e sfint mal ou tarle, §i la raid LA-ml aducea
Al douilea sfintul Petre, Sfinta lung. ou lumina,
kit bat idolil Cu seta. Zorile ou razele
Stelele ou florile,
Soarele ou odoArele,
Hai, Ler of, hai Ler oi, Doamne, soaun de judeoatli,
Plead loan botezind, Uncle se stringe lumea toatl,
Sant Ilie fulgerind, §i la raid oil mi ji pleas
Sfintul Petru ploi bAtind: ka in raid le a§eza.
fill, la iad and ajungea, 'foul de se intuneca,
Stint the oil trAznea, Raiul de se lumina;
Sfintul Petre -! blestema, Ri la Domnul se intoicea
Sfint Loan el boteza, St ou glas it Muds:
Idol!! se inspiiiminta, Fie Doamne voia ta,
In genunche ca -ml cAdea Fie impArAtia ta
Qi botezuluf se da. Acura gi de apururea!
Iar arhanghelul Gavril La anul qi la multi ani I
Aceasta e o colinda mitologicd. Sub nume si idel crq-
tine ea cuprinde personificarea puterilor naturil.
In slava cerulal
La poalele raiulul,
Masa mindrl 'ml-e intinsA
§i de stint! masa-I ouprinsA,
sunt versurl, earl nu pot avea de cit Inteles simbolic
ca personificarea lumineT cere§ti; si in acelW limp ele
ne dad icoana until ospat de nature, mai mult omeneased
de cit dumnezeiased, mac mult pdgind sad politeistA de
cit cretind. Pentru cd attest banchet ne amintes.te mat
curind modul de viatA al zeilor °limpid de cit al duin-
nezeulul crWin.
Iar scaunul de judecata la poalele raiulul, unde se a-
dund lumea toatd, ne dWeapta suvenirea vechel datine
patriarchale de a face judecata §ezind pe scaun la poarta
ease.
Alarn.a ce educe archanghelul Mihail in mijlocul aces-
tel petrecerl ca, dupd plecarea din raid a luT Petru, Ilie
§i Ioan, ad venit idolil si
drept in rain nAvall ad dat
§1 tot raiul 1 -ad prAdat;
luat-ad raiulul cununia
luat-ad luna ou lumina
zorile cu razele, stelele cu florile, soarele cu odoarele,
In cit s'a intunecat raiul, §i iadul s'a luuiinat; apoT in-
eeperea luptel in contra idolilor, cu ajutorul stintuluT Ilie

www.dacoromanica.ro
 213

care fulgera si trasnea, a sfintulul Petru care batea plot,

si a sfintulul loan care convertea idolil botezindu-i,
toate acestea formeaza un frumos tabloa alegoric al lup-
tel intre puterile nature' in timpul unel furtune. Lupta
se termina eu invingerea idolilor si cu recucerirea si
readucerea in rain a odoarelor rapite.
Dupa revolutiunea elementelor si intunerecul unel vi-
jelil, eerul se inseninli si se ivese din not!, noaptea ste-
lele si luna, dimineata zorile, ziva soarele si cu razele
sale, earl inveselese florile si toata fliptura.
Versurile acestel colinde ne aduc aminte de luptele
eintate in imnurile vedice, intre Indra, zeul luminei, si
Ahi sail Vritra, demonul intunerecului. Deosebirea este
numal, ca. in imnul vedic Vritra, isbit de fulgerul lul In-
dra, este sfisiat in bucati si singele lul uda pamintul sub
forma unei ploT roditoare, air in colinda cresting idolil
invinsI nu sunt ucisT, ci, caindu-se de rautatea for sint
intorst la calea binelui.
Sint de relevat apoi figurile simbolice ale archanghe-
lilor Mihail si Gavril, eapii cetelor ceresti, ale idolilor
earl, ca si smeil si balauril basmelor, ce turbura si intu-
neca natura, de pare ea. a voi sli o nianiceased, sunt sfari-
matt de puterea fulgerelor si alungati de razele soarelul.
0 figura nu mai putin interesanta este a sintulul Die.
El ne aduce aminte de tipul lui Vulcan din mitologia
greco- latina si a luI Trachtri din mitologia indiana, din
ear' unul faurea fulgerele lul Joe in contra Titanilor, al-
tul ale lul Indra,
In aceasl a colinda, ca in toate colindele solare, vedem
dee!, cum sub forme si nume sehimbate, s'a pastrat fon-
dul uneia din eele mai vechl traditiuni religioase, modi-
ficata de spiritul religiunii crestine, si tocmal prin aceasta
mai departata de intelesul sat primitiv.

INDRUMARE PENTRU ANALIZA LITERARA.

I) Cine este autorul poezil? Daca este putta ounosout se daii citeva
notice biografice tbarte pe scurt.
2) De ce specie este poezla? Dacit e necesar se spun cite-va idel gene-
rale despre aces specie. Dacii poate fi dubin pentru clasiticarea poezlel,

www.dacoromanica.ro
 214

attinci se aratit earl sint grupele on earl are caractere immune ti se

cants a se stabiii intr'una din grupe, ardtindn-se motivnl.
3) Care este tema poeziei? Importanta temel ? Daca se poate, se spune
pentru ce a ales poetul aces thrall : orl imprejuritrile in cart a trait 1-a
indemnat, orl fires sa, orl atentia ce se da in genere acelei teme.
4) Pelle principale. Se lad pe rind ideile principale, reproducindu-se
ohiar versurl intregl ti flicind sit apard tranzitiunea de in o idele is alta,
°bier deed aceasta tranzitiune nu este exprimata de poet. Fie-care idee
se explicit, i se area frnmusetea, se compard cu altd puezie din litera-
ture romind sad din vre-o literaturd streind ou subject analog, fle pen-
tru a se ardta a poetul s'a inspirat de acolo, fie pentru a se arias ca
a spus mat bine orl mat rail de cit anal.
5) Forma poeziel. Se va caracteriza versifloarea poeeie, apol se va,
vorbi despre stil: oalltetl, Sgurd.

D. IsTomo-um, POEZIEI LIRICE

I. POEZIA LIRICA ORIENTALA

Poezia lirica orientald nu ne Mclean-ma nick la in-

dependentd nick la libertate. Con§tiinta personald se
vede absorbitl. In contemplarea fenomenelor naturil
Si exprimata In aceasta stare. Neputind sd se spri-
jine pe ea Insd§T, se pierde In fata ideil care re-
prezinta puterea i substanta lucrurilor. De aceea
se Indreapta spre acea putere fara ca s'o ajungd si
poezia nu e alit exprimarea poetics a unek &dirk
libere, ci mat mull descrierea contemplatiunik naive
In care poetul se afla. Nu vedem sentimentele inti-
me ale poetuluk fata de obiecte §i de situatiuni, pen-
tru el se scoate la iveald micimea Int fats. de a-
cestea; de aceea poetul este Intr'o continua admira-
tiune, care face ca imaginatia luk sd piarza masura
§i sd nu poata exprima In mod pozitiv obiectul sat,
pentru cd acest object este fiinta supreme, infinite.

www.dacoromanica.ro
 215

si aceasta nu poate sa se reprezente prin forme

anumite.
De acea in genere poezia orientala este religioasd
Cind intilnim subiecte de alts naturd, tractarea
for este influentata de aceleasi principil. In fata iu-
bitel daca e vorba de poezia erotica, in fata vi-
nuluidaca e vorba de poezia bachica, in fata e-
rouluidaca e vorba de poezia eroica poetul grd-
rnadeste tot ce imaginatiunea lul poate sd faca mare,
puternic, frumos si se vede mic, dispare in fata
obiectulul cintat.
Asa dar poezia orientald e mai obiectiva, mai
descriptivd si mai putin personals.
In India gasim imne in onoarea zeilor, cum sint
mai ales cele din epopeele «Mahabarata» si «Ra-
majanaD.
La Ebrei gasim o minunata dezvol tare a liricel
religioase. Cele mai stralucite exemple sint «Cintarea
Cintarilorp pe nedrept atribuita luT Solomon 1)
gPsalmib 1111 David 2), «PlingerileD but Ieremia 3)
Poezia arabicei s'a dezvoltat cu deosebire inainte
de Mahomet. 4) Ea cinta ospetele, vitejia, amorul.
1) Solomon, Elul lul David, a domnit intre 1016-976 a. O. I se atri,
bue, pe lingg o insemuatg colectiune de maaime (Parimiile lul Solo-
mon), gi celebra poezie 4Cintarea Ointgrilor>,epitalam simbolic. S'a tra-
dos in mate limbile. In romine§te Eliade 1-a tradus pe la 1845 in Cu-
ller de ambe sexe.; apol on ocazinnea ogsgtoriel M. S rtegeinT a fient
o adaptatiune tot sub titlul de .eintarea ointgrilor adaptata la Mental
conubiu al Prinoipelul Carol on Principesa Elisabeta*.
2) David, regeie Iudeilor, wort la 1016 a. Or. este autorul unor PsalmT,
earl se considerg oea ma" desgvlirsitit manifestatlune a poeziel lirine re-
ligioase. Colectiunea aoestora, sub numele de Psaltire, face parte din ogr-
tile sfinte primite de religiunea creating. In seoolul trecut §i in seoolul
nostru multora din seep' psalml li s'a adaptat muziel de eei ma" insem-
MAI compositor"
3) Ieremia, profet ebreu, intre anal 629-586 a. Cr. Deplinge nenoro-
eirile viito are ale IerusalimuluT.
4, Mahomet intre anal 969-632.

www.dacoromanica.ro
 216

Mai tirziii §i-a continuat existenta inteun colt opus

al lumil, in Spania, unde Arabi' fundard un imperil)
§i infati§ard lumil o civilizatiune insemnatd, care n'a
rdmas lard. inriurire asnpra vieth Si literaturil popo-
rulul spaniol.
La Per$ poezia liried are ca forma mai obicinuita
gazelnl. Ea a inflorit in secolul XIV. Poetul eel ma'
de frunte e Hafiz.
De Ia Egipteni ni s'au pastrat in inscriptiuni cite-
va imne la adresa zeitatilor lor.

II. POEZLA. LIRICA. LA GRECT

Grecii sint poporul cel ma' poetic al anticitatli.

Aceasta provine din insd.§I natura pdmintulul ce lo-
cuiad §i din clima peninsuleI. Tara for tines mijlocul
bare caldurd si trig, intre pustiile imposibil de cul-
tivat §i intre o productiune peste fire abundanta ;
intre un cer vecinic inorat §i 111I cer vecinic senin.
Acolo viata poporulul fn statulete separate desvolta
spiritul de libertate §i de independents; acolo socie-
tatea era aka organizata In cit tot' cetdtenil statulul
puteau sd-§1 petreacd timpul ocupindu-se numal cu
poezia §i cu gimnastica, fiind-ca de tot restul vietil
fugrijau selavil. In tara Grecilor poeth erad glorifi-
cati ca §i generalil eel marl. Se poveste§te ca Ate-
niemil earl se aflad tocmal In rdzboiii cind muri pw
etul dramatic Sopochle 9, -cerura inimicilor un armi-
1) La anul 405 inainte de Crist.

www.dacoromanica.ro
 217

stitiu ca. Intreg poporul sä poata participa la Inmor-

mIntarea acestul poet. Grecil adorail frumusetea, alit
fiziea cit si morals. Dacd poetilor §i pictorilor li se
inaltad statue §i chiar temple, vedem ca oamenil
frumo§1 §i voiniei erati ciutati cu molt entusiazm
cind izbutlau sa fie ale§1 la concursurile pentru fre-
musete sad pentru puterea §i exercitiul fizic.
De aceea nu mai lntilnim In poezia greacd acel ca-
racter vag §i nehotarlt al poeziel orientale. Adoratorl
al formelor, personificind totul cu tendenta for cdtre
antropomorfizm, poetil greci, dotatl cu fa cultatea omu-
luI nerafinat de a privi tot ce i se infatis.eaza cu un
ochiti mat via de cit omul civilizat, ne daft luerdri
In care principalul caracter e plasticitatea.
Primil poet! al Grecilor furs preotl §i prima forma
a poeziel fu imnul. Cintaretil, numitl aezi (a boa),
tot-d'auna Insotiati cuvintele for de muzica instru-
mentals. Forma cea maI perfectionata a acestor in-
strumente a fost lira.
Cel maI vechl poet' sint persoane legendare, ca
Orpheii , Museii , socotitl originarl din Tracia; iar poe-
ziile primitive erail alc'dtuite din repetarea num elul
zeulul Insotit de diferite epitete pline de lauds 1).
Cele mai departate urine pozitive de poezie Erica.

1) Tata 'an exemplu de poezie primitiva:

Zevs e eel d'intinil
Zevs trAznitorul este oel din urmit)
Zevs este virfull
Zevs este mkjlooull
Zevs este temeiul pgmintului gi al cerulul instelat )
Zevs este sulietul intregel sufi rlI
Zevs este puterea foculul neostenit!
Zevs este soarele gi luna!
Zevs este regele 1
Zevs este stapinul tnturor lnorurilor

www.dacoromanica.ro
 218

slnt imnele Ornerice, atribuite pe nedrept lul Omer.

Sint adresate diverselor divinitatl.
A doua forma a poeziel grece este elegia In It* les
targ. Cel mai Insemnati reprezentanti stilt Tirteu si
Solon.
Figura lul Tyrteu') ne a fost transmisd Intr'un chip
curios de traditiune. Spartanii, dupd porunca oraco-
lulul, cerurd de la Atenieni un comandann si acestia
le trimiserd In ris pe Tyrteu, eun &scat schiop.
Unit autorl cred cd prin expresiunea cdascal» se In-
telege nu Invatat ir, ci un poet mare, care avea o
Intinsd reputatiune si era urmat de multi elevi; iar-
epitetul de .zschiop» s'a atribuit persoanel lul dupd
felul versurilor : fiind-ca distichul se compunea din
doud versurl inegale, s'a zis cd versurile slut schioape
si de aci cu vremea s'a zis si poetului schiop. Orl-
cum sd fie, el a facut Sp irtanilor servicil reale, cdcl,
prin sfaturile si poeziile sale, a sties certele dintre
el si i-a Indemnat sa lupte cu totil pentru independentk
Legiuitorul Solon) §i-a fdcut mare renume si prin
elegiile sale, dintre earl cea mai importantd este
aceea care a provocat luarea Salaminel. Atenienil 4),
vazInd cd. nu pot, dupd multe Incercari, sd la insula
Salamina din stapinirea Megarenilor, hotarird ca ni-
meni sd nu mai provoace un razboiti ce se stia di-
nainte ca are sa fie nenorocit pentru provo-
catorul va fi pedepsit cu moarte. Solon, voind a scapa
patria sa de rusine, se prefacu nebun si recita In
1) Nu se stle exact intre ce ant a tr8it.
2) Spartanif avead on Mesenienfi un al douilea rgzbord (zis mesenic)
intro anti 684-608 a. Or.
3) Solon intre anti 640-559 a. Cr.
4) La anul 604 a. Cr.

www.dacoromanica.ro
 219

fata cetatenilor o elegie, care iI inflaeara inteatita

In cit pornird cu total §i izbutira sd Ia Salamina.
Din aceasta elegie, ca Si din altele ale lul, ne -au
Minas numal prea putine fragmente.
0 alts, forma este oda pollticti. A inflorit in °ra-
pt Lesbos §i are ca reprezentant principal pe Al-
ceu 1). Aristocrat din na§tere, el s'a aratat duvnan
neImpacat al demoeratilor §i stapinit de cea mai
puternied patima, care 11 face de o violenta extrema. 2)
Poezia de amor s'a dezvoltat foarte mult la Greci.
Cel mai insemnati poet! salt : Sappho i Anacreon.
Poetesa Sappho 3) a trait la Lesbos si a ei§tigat
prin poeziile sale un mare renume, care a persistat
pind In ultimii timpl al greeitatil, de si operele el
s'ati plerdut.
Anacreon 4) a trait multa vreme la curtea tiranu-
lul Policrat din Samos pins chid protectorul sad fu
omorit. Atuncl trecu Ia Atena. Din poeziile lul s'ati
pastrat putine, dar In timpil posteriori i s'ati atri-
buit foarte multe. Spirit temperat, el nu la nicl o
data subiecte marl, ci numal lucrurl uoare. Chiar
elnd tracteaza subiecte ce ar fi accesibile de o dez-
lantutire de patimi, el procedeaza ca In gluma. In tot,
ne apare ca un om fericit, care petrece §i ride Si
pe care it distreaza chiar mizeriile vietil.
Oda eroicii se dezvoltd cu Simonide din Ceos 5).
In timpul lul diferitele jocuri luara un mare avant
1) A tritit in sec. VII a Cr.
2) La moartea unit! rival exclamd : +loam e momenta! de a bea §i
de a ne veseli, ogoI Marsylus a murit I.
3) Sappho, pela 668 a. Cr.
4) Anacreon, pe la 640 a. Or.
5) A triilt pe la 560-471 (1).

www.dacoromanica.ro
 220

si Invingatoril erati sarbatoriti de popor, ha li se ri-

dicatt chiar statue. A Irebuit dar ca si poezia sa le
dea tributul sail de admiratiune. Pina la Simonide
tot ce se anta Invingatorilor se marginla la cite -va
versuri, in earl se repeta nu mete for insotit de oare-
cari epitete. El a dat forma literary acestor laude'
a Felfectiollat specia de poezie care se numla
7rtvxtct. Mai simplu de cit Pindar, a stint Insa sa
celebreze pe luptatoril pentru patrie prin versuri
pline de inima. ')
Cel ce ridica oda eroicit la cea mai mare Inaltime
In Pindar 2). A trait In Teba si scrierile lui ati fost
asa de pretuite In cit Alexandru eel Mare, cind a
darimat Teba, a crutat casa poetului. Odele lul tri-
umfale ni s'ati pastrat i mpartite In patru categoric :
olympice, pitice, istrnice si nemeice, de pe numirea
jocurilor la care se referiati si cu prilejul carora
era u facute 3).
In genere in odele lul Pindar se pot distinge patru
puncte : 1) laudit pe Invingator, 2) lauda familia mai,
3) lauds patria lui, 4) lauds pe zeii protectori.
Versificatiunea Jul are ceva particular. Versurile

1) Iani un pasagiii : Mormintul for e.un altar ; modul cum aft mu-
rit e un panegtric; epitaful for nu se §terge nict de vreme nici de rugini.
2) Pindar a trait intre an)! 522-442 a. Cr.
3) Jocurile olympice emu cele mat vecht. Se celebraii Ia Ile-care pa-
tru ant la Pisa sad Olympia in Elida. Aci se adunaii Greeti din toate pro-
vIncille. Se fleeafi alergArl, aruncitrl cu discul )11 ou sitgeata Fii lupte.
Jocurile pitiee se celebrati tot cam la patru anl Ia Delphi in aducerea
aminte a victonel mut Apollo contra qarpelut Piton. La inceput era an
simplu concurs intre poet! Ql muzicantl. Jocurile istmice se tineaii in
istmul de Corint aproape de un templu al lut Poseidon. Se fAceaii intre-
cert §i lupte. Romanil au conservat aceste jocuri t t le-aft dat o mare
striiluoire, adlogind vi vinAtoarea. Jocurile nemeice se tlneaft in ormul
Nemea din Peloponez. Se tineail la trei sail cinci ant §1 instituirea for
se atribuia Int Eracles in amintirea invingeril 1:ului din Nemea.

www.dacoromanica.ro
 221

nu slnt regulate. Probabil ca. principiul pe care se

hazel era Insotirea muzicel. Ode le pindarice erati Im-
partite In sectiuni alcaluite din trei 0111 : stroll,
antistrofd, epode. Aceasta impartire depindea de
mi§cdrite pe earl le faceail tineril ce cIntatt odele lul
In jurulaltarulul.
Entusiazmul, Indrazneala, strdlucirea stilulul slut
calitatile earl au facut sd. fie admirat de toatd. anti-
citatea *i earl au ndscut aceste versurl ale lul Ho-
ratiu : cA voi cine-va sti rivaliseze cu Pindar este
a se ind.qa pe aripele de ceard. lucrate de Daedal ca
sa. dea un nume mdril transparenteD.
Mai tirziti poezia lirica a Grecilor decade. In epoca
alexandrind. 2) se distinge Callimach 3), care Insd e mat
mutt nte§teugit de cit emotional.

III. POEZIA LIRICA LA ROMANI

La Romani poezia lirica s'a nascut prin imitatiune.

Popor razboinic §i serios, obicinuit cu gravitatea
limbii §i a ideilor din inscriptiunl §i texte juridice,
Romanil se tinura. totdeauna de idealul pe care Vir-
giliu 1-a indicat In Eneida
1) Sa intri in luptg ou Pindar, o Iullu, insemneazg
In aer sus ridicA-te ea fiul lui Daedal
Cu aripe de merit 'n zbor ql-al marilor cristal
Cu numelell din nod boteazg.
(Trad. 011anescu).
2) Sub numele de epocii alexandring intelegem nitimele patru secole
ale eret antecreutine cind literature greace s'a dezvoltat nu in Grecia
propriii zisg, ci in Asia (Pergam) qi. in Africa (Alexandria).
3) A trait in secolul IV a. Cr.

www.dacoromanica.ro
 922

Tu regere imperio populos, Romane, memento! ')

De aceea nu s'au preocupat de poezie §i, rind cul-
-tura societatil a simtit nevoe de ea, a fost Introdusa
modificata negre§it de la Greet. Acest lucru 1-a
-spus Horatio, aratind ca Grecit, supusi politice§te,
§i-at razbunat pe Romani, supunindu-I din punct de
-vedere literal.:
Graecia capta ferum victorem cepit et artes
Intulit agresti Latio... 2)
Cea mai mare parte a poeziet lirice romane este
.erotica. Asa a scris Catul, 8) cunoscut cu deosebire,
prin epitalamele sale (In nuptias Iuliae et Manlii),
Propertiu 4) §i Tibul. 5) i operele lul Ovidiu 6)
sint in majoritate erotice, mai ales colec(iunea inti-
tulata aAmorum libris §i Inca aflam in ele mat mult
libertinagiu de cit pasiune §i poetul ne apare sen-
sual §i vulgar §i mai putin sinter de cit Tibul si
Propertiu ; cu toate acestea a lasat §i lucrari de alt.
natura. Cunoscute sint elegiile sale adunate in co-
lectiunile Triste §i Pontice, in cari descrie nenoro-
cirile sale din timpul exilului.
Cel mat Insemnat poet liric roman este Horatiu. 7)
El imita pe Greet, mat ales pe Sappho, Alceu si
Pindar, dar §tiu sa dea si 0111 originale. Mat mutt

1). Romane, gindefite-te o8 trebue sa stapinesti lumea prin putere.

2). Greoia invinsa a levies pe iierosul invingator §1 a introdus artele
in Laliul oel cimpeneso.
3) Catul s'a nasout la 86 a. Cr. Tot el a imitat Qi oelebrul epitalam at
Jul CallImach.
4) Propertm s'a aseut la 62 a. Cr.
5) Tibul a murit la 19 a. Cr.
6) Ovidiu s'a nasout la 43 a. Cr.
7) Horatiu a trait intre anti 64-7 a. Cr. Operile lul s'ah tradus romi-
ne§te de d. D. C. 011anescu.

www.dacoromanica.ro
 223

Inca, cele mat reunite §i cart furl mai admirate din

odele Int slut cele in cart cintd. fapte r6mane con -
temporane. El cintA amicitia, amorul, dar cintA si pe
zel, cintA pe eroil patriet sale §1 in ((Carmen saecu-
lare» ureazd ca tara sa s'ajunga stapina lumii. l)

IV. LIRICA MEDIOEVALA

Popoarele barbare, cart venird rind pe rind din

Asia §i furd una din cauzele caderit imperiulut ro-
man, schimbarA cu desavir§ire infatisarea vietil so-
ciale In Europa. In locul organizdril centralizAtoare
a Romanilor, In loc de un stat sail cite-va state in-
tinse §i puternice, vedem o surna infinitd de castele,
de teritorit marginite guvernate de stdpinitort lubi-
tort de cucerirt si de viata agitate, §i rAtAcitoare.
AceastA noun societate a trebuit sa aiba si o noua
poezie. Sublectele poeziet lirice medioevale se pot
reduce la patru puncte : amorul §i cultul femeit,
razboinl, religiunea §i critica organizdril sociale de
atuncl.
Tara unde s'a dezvoltat cu deosebire lirica evulut
meziii §i a ajuns la o strAlucire mare a fost partea
de sud a Frantel numitA Provence.
Aceasta. regiune a slat multd vreme despartita de
restul Frantel §i multe din nenorocirile, Invaziile
streine §i rdzboaele civile n'at necAjit -o.
1) In altii odg sloe: Dea zeal oa soarele in oursul nu intil-
neasoA in 'red putere mat mare oa a Rome1,

www.dacoromanica.ro
 224

Primil poet! provencall fury asa numiti! juglars

(joculatores), niste cIntarett popular! cart mergead
din castel In castel, cintad, recitad poezil si faceati
diferite scamatorit, uneori chiar jucad ursul ca Ti-
ganil nostri. Nu se putea petrece fara ca unu sad
mat multi de acestia sä fie chematt spre a desfata
adunarea. Cu cit lumea castelelor feudalesi mat
ales societatea doamnelor si domnisoarelor se cul-
tiva, se rafina, cu atit poetil ratacitorl pierdead din
valoarea lor, nu ma! erati primitt cu asa buns voin-
ta ca mat nainte, pentru ca Incepe treptat sa se ri-
dice poett dintre nobilt sau si dintre burghezl, dar
cu o poezie ma! galantd, ma! poleita. Aceasta noun
class de poet! se numesc troubadours. Trubaduril
tractad si suhiecte razboinice, laudind pe diferitl ca-
valert din timp, si satirice. dar se ocupail mat ales
cu amorul, Incit poezia provencala deveni sinonim
aproape cu poezia amoroasa si priori numele de gai
saber (gai savoir).
Poetil nu se multumlad a recita sad cinta ope-
rele for ; et se luau adesea la intrecere, tractind dot
sad mat multi acelasi subiect. eicest concurs se pe-
trecea In fata unor adunart alcatuite mat ales de
doamne. i fiindca, dupd cum am spus, poezia pro-
vencala era mat ales amoroasa, aceste tribunale
poetice primira numele de cours d'amour. Poeziile
astfel Infa(isate se numiati jeux-partis (jocs partits)
sad tensons. 1)

1) Jen-parti era un concurs in care un poet inftitl§a confratelni sau

doul opiniunT contradictoril, din care ayes sa aleagii una, Tar eel d'intini
sustinea pe (lea rAmasii. Tenaon era un concurs in care doul poeti nom-
punead alternativ cite o strofa.

www.dacoromanica.ro
 225

Speciile principale ere" cansos (chanson) §i sir-

vente. Sub prima numire se intelegead poeziile scri-
se in cinstea lui D -zeu, §i a temeilor ; sub a dbua
se intelegean satirele, mai ales politice §i la adresa
clerului.
Existed §i diferite subspecii. 15e asemenea se deo-
sebiaii multe soiuri de poezii dupa feful rimelor, dupa
dispozitiunea lor, ajungind pin" la combindrile cele .
mai capritioase cell poate inchipui cine-va.
Din Provence, adica din limba numita d'oc, poezia
Mica trecu in limba d'oil, in care se deroltase mai
ales poeziile narative §i poetil se numiat trouveres.
Acesti truveri furl, §i oameni sdraci §i persoane
din, clasa bogata §i puternica a feudalilor. Astfel fu
Thibaut, comitele din Champagne 1), mai apol rege
al Navarel; ast-fel in Charles d'Orleans 2) si Villon. 3)
Si la nord caracterul poeziei lirice e acelea§1 ca
in sud.
In genere poezia 'fried medioevald in Franta avu
cea mai insemnata dezvoltare in sec. XIXIII. De
aci fncepe decadenta.. Aceasta decadent, i§i are ori-
ginea fn insu§1 felul poeziel. Iubitori peste masura
al formel me§tepgite si alcdtuind poezia for mai
mult din galante §i delicate jocnri de cuvinte de cit
din expresia puternica a sentimentului, poetil ace§tia
cazura In conientionalizm, care distruse toatd, viata
operelor.

1) A trait intre aniT 1201-1253.

2) Principele Charles d'Orleans a trlit intre anti 1391-1465.
3) Ninon, 1431-1463, a dus o viatit foarte zylpaiatii gi plind de even-
turl; a font chiar hot gi asasin.
15

www.dacoromanica.ro
 226

V. ,LIRICA POPOARELOR ROMANICE

Linea modernd este In genere mat romantics de

eft cea antics. Ea trece prin faze diferite dupa dife-
ritele imprejurdri culturale in cart s'ad aflat popoa-
rele moderne.
Trecerea de la lirica medio-evald la cea moderns
o formeaza Italianul Petrarca, ales carui opere all
fost admirate §i imitate nu numifi de compatriotii
sal, ci Si de natiunile celelalte.
Vom studia lirica moderns pe rind la popoarele
romanice . Italieni, Francezi, Spanioll.

I. LIRICA ITALIANA.

Petrarca 1) era un Florentin exilat de tinar din pa-

trie din cauza certelor politice si luptelor neimpAcate
dintre partide. Ffind nevi:fit sall paraseasca patria,
se duse la Avignon, unde parintele sad ocupa o func-.
tiune. Aci cunoscu o tinara, Laura, care se spune cd
facea parte din una dintre cele mat insemnate familii
nobile ale tinutulul Aceluia. Petrarca o iubi cu mare
ardoare, in timp de vre-o douazecl de ant Si o plinse
indelungata vreme dupa moarte. Pentru ea scrise
cele mat insemnate din productiile sale, poezil lirice,
mat toate sonete, cuprinse In colectiunea numitd can-

1) Petrarca a trlit intre anti 1304-1374. El a sorts multe opere in

limbs lating: Litterae de scriptis veterie indagandis, .De libria Ciceronis
Ad Posteritate,n, Africa, poem epic in care vorbe§te de victoriile lul Scipio
Africanul eel d'intiiii. Aceasta era consideratg de el drept cea mat Im-
portantg operg,

www.dacoromanica.ro
 227

.zoniere. Aceasta se divide in dilua: (Rime in vita di

Laura) poezil adresate Laurel in timpul vietii ; (Rime
in morte di Laura) poezil pentru Laura moartd. Bu-
catile primer pdrti sint expresiunea -sentimentelor lul
In fata diferitelor intimpldr1 in legaturd cu amorul
sad si cu iubita sa. In unele ne apare. ca un ina-
morat sensual, ardtindu-ne in vorbe infldcarate fo-
cut patimel sale. In 'allele din contra cu un spirit
care aleargd chip, ideal si spunindu-ne ca dragostea
sa este pull si sfintd. Om cu o culturd foarte in-
tinsa, un adevarat savant pentru timpurile acelea,
Petrarca strecoard o sums de cugetari filozofice in
scrierile sale. 1)
Bucatile pdrtil a doua slut elegil, fn cart plinge
pe Laura.

DInt aoi doug sonete de Petrarca:

In ce parte a oerului, in care Idee era modelul dupg care Natura a
-creat aoest ohip prin care voegte sg arate aid jos oe ar putea sit fang
nolo sus? -
Ce nimfg in fintini, oe zeltii in pgduri FiVa desaLcut vre-o datg un pgr
de our mar frumos? Ce alt suflet poate avea, atitea virtutl?
In zadar va oguta o frumusete duranezeiasa acela care nu I-a vgzut
.ochui el °Ind Ii intoaroe on nespusg gratie.
Nu poate sg gtie cum ferizegte amorul, idol cum omoark acela care
,nu -1 ounoagte dulcile el suspinurl, glasul el duloe gi duloele el zimbet.

***
Mergind tot inainte, al med ochiu rAtgoegte
In urmg, oath Cu total trupu -mi e obosit,
NumaT aga silrmanul pntere mat primegte
SI mettrgg inainte de ohinuri amgrit.
Apot, gindind la dnloea comoarg ce -mi lipsegte,
La sourta mea viatg, la drumul nesfirgit,
PAtzuns de grea durere al med pas se opregte
Si °chi! Anti de laoriml iY pleo neoontenit.
S'o indoeall-ml vine in plinsul matt ferbinte.
Aoeste membre nsoate, lipsite de putere;
Departe de a for suflet cum pot a vietui?
Amorul iml rgspunde : dar null aduci aminte
CA pe pgmint amantil ad duloea mingiere
De piedloile lumel a nu se 'nlantui
Trad. de G. Palau.

www.dacoromanica.ro
 228

Acest sentiment, care, du pa nioartea Laurel si poate

si in timpul vietil, s'a nutrit prin sine insusI, e de-
sigur ceva excesiv. Aci sta germenul decadenteI care
avea sa se deivolte in imitatoril sal. Renumelc Jul
a fost foarte n are si veacurl s'a scris in genul po-
eziilor sale lucru pe care Francezil 1-ah nurhit p4-
traquiser. Orl ce With. se credea dator s, cinte o
frumusete inchipuita. si cu cit aceasta era mai de-
parte de realitate cu alit si poeziile lul erail mal
slabe. Acest fapt se intimpla des in istoria litera-
turil. Probii la noi, unde, vazindu -se succeAul poe-
ziilor plingatoare ale lul Eminesch, toil imitatoi it
si ail dat canna Sa fact, la fel si astfel se justifica
apostrofa pe care le-a adresat-o-Vlabuta :
Tr4ti poeti ce pling §i cintA suferinti inchipuite.
De aci incolo poezia lirica italiana decade, margi-
nindu-se sa imiteze, une or! chiar sa copieze pe
Petrarca.
Lips* de originalitate, poetil cauta sd fact, spirit.
Purizmul si stilul undiat caracteriza mal ales pro-
ductiunile acestul timp. Reprezentantul cel mal in-
semnat al acestel poezil decadente este napolitanul
Marini (sail Marino), care a trait multi, vreme in
Franta, ilk societatea Pretioaselor si pe care unit cri-
tic! 1-ad numit emarele corupator al gustului la Ita-
lienis ). Insect titlurile compunerilor sale ne previa

1) Marini a trait intre anti 1509-1625. A fost foarte pretuit §i onorat

in diferite oraqe ale Raid pe unde a trait cite citt-va an!. Iatti esemple
de stilul sau. Un nas e ltindat ast-fel: .Lin ediflcift alb, care ridica un
zid intre douit cimpil de ziipeclit purpurie ft Nbite ochl:. se gd-
se§te scris in negrul pupilel ooliilor sal: so' e soarele..

www.dacoromanica.ro
 229

despre ce Voniafia inteinsele : 1'luere, Risuri, Laude,

Sonde polifemice, etc.
Pe la jumatatea secolulul XVIII se incepe renas-
terea poezieT italiene si Ja'inceputul secolulul 'nostru
se product dot poeti de o valoare cu totul superi,
oars: Manzoni si Leopardi.
Manzoni ') fu un spirit entusiast, un crestin fer-
vent care surprinse prin Imnele sale scrise cu situ-
plitatea si sinceritatea adevaratului credincios si in
acelas1 tulip fu un patriot. Infocat. ederea sa in
F,ranta naseu inb..'insul mare' simpatie in cit se facu
ecoul adesea al evenimentelor de acolo si plinse in
versurl duloase tristul sfirsit al lui Napoleon (in bu-
cata Cinque Maggio 1821). Pentru patria sa fu un
cintator plin de caldura sr un profet inspirat. Adinc
impresionat de soarta unui popor mare, numeros,
dotat cu multe calitatl si care sta imbucatit in in-
finite provincii, sfisiate intre ele prin ambitiunea
unui rege sail a unor demagogl fara scrupul,el
striga: «Nu vom fi liberi pina nu vom fi o natie.
De aceea sa nu mat fie despartire intre Italia si Ita-
lia !n Manzoni fu poetul care personifica gindurile
Italienilnr moderni, ale acelora cart aveall sa se lupte
sub steagul lui Garibaldisi pentru aceasta fu foarte
pretuit de contemporanit sal.
Leopardi este 2) opus cu desavirsire lut Manzoni.
El personifica dezgustul, peSimizmul. Cocosat si bol-

1) Alexandru Manzoni a trAit intre anti 1785-1872. Celebrn prin ro-

manul sAd Logodnicil (1 promessi sposi).
2) Giacomo Leopardi : 1798-1837. A sorts gi prozA : Opuscule morale
CuyetlIrT,.etoi ¢i versurl: La Italia. Infinitul, La monumental 114 Dante,
_Amoral sf moartea, etc.

www.dacoromanica.ro
 230

naviclos din cauza prea multel ocupatiunl cu studiul,

el se vede tint de o filozofie ciudatd, care distruge
orl-ce sperantd, orl-ce ideal pentru sine, pentru pa-
trie sat pentru omenire. Nemultumit ca s'a ndscut
In lume ca sd sufere si el §i sa vazd suferind pe
altil, el n'are altd dorinta de cit sa moarda si fa-
cut un imn Mortilsa dispard In infinit, «acea mare
In care i s'ar parea foarte dulce sa lac& naufragitib.1),
Alaturl cu acestl dot se socoteste intre Inuit poeti
at Italiel Carducci, supranumit Musset al Italiel 2).

I. LIRICA SPANIOLA.

Cea mai veche manifestare a poezieT spaniole este.

poezia populara.
Poezia culla se incepu In secolul XVI prin influ-
enta literaturil italiene §i In special prin influents
lut Petrarca si a Int Dante. Aceasta imitatiune Insa
a Intimpinat destule criticl si citi7va scriitorI at Mutat
sä dea poezieT mai multa coloare locald atit prin a-
legerea subiectelor cit si prin forma, Intrebuintind un
vechiu sistem de versificare nationals si renuntind
la endecasilabul italian care fusese In mare cinste
la mai totl poetil spanioll.
Cet mat !men-mall poeti din aceasta epoca slut t
Fernando de Herrera si Teresa din Avila.
Fernando de Herrera') a scris ode eroice si ode
1) Pentru oaracteriatica poezieT luT Leopardi s8 se citeasca Eti a se ex-
plice poezia .Lul Leopardi. de Naum.
2) Giosue Oarducci, nascut la 1836. Cunoscut prin 4Imnu1 Mitre Diavol..
3) Herrera a trait pe la 1500-1597. Poezille sale celebre sint : Despre
victoria de la Lepanto gi Elegie catre soma.

www.dacoromanica.ro
 231

religioase, eautind sa se inspire din genialele pro-

ductiunl ale lul Pindar si ale regelul David. Preot
credincios, el scrise poeziile sale cu profunda, since-
ritate, ceea ce-I atrase admiratiunea contemporanilor
sal, earl ii deterd epitetul de divin.
Teresa din Avila ') numita. Sfinta Teresase fact'
ealugarita si's1 petrecu toga. viata pentru pro$ga-
rea credintel, gasind in acelasl timp vreme ca sa
compuna un mare numar de poeezii in earl zugra-
veste sublimitatea religiunil si a .dragostel pentru
D-zeit si, In trasuri satirice, ataca pe ceI puternicl
cari nu aseultd poruncile Jul D-zeii. Desi persecutata
de inquisitiune, nu numal ca nu-sl micsora entusias-
mul religios, dar Inca deveni si mai infocata, ast-fel cd.
dupe, moarte fu canonizata, ba chiar In proclamata pa-
trona Spaniel. Principalele sale lucrarl shit: « Castelul
interior» §icCalea catre perfecfiune». Conceptiunea el
poetica este un desavirsit exemplu de misticizm. Ea
cade in extaz, simte cum se vede treptat, treptat
1) A trAtt intre anal 1516-1582. Iatif un sonet al acestei poete:
Nu Cerul pe care 1-al fligiiduit ea rgsplata credintel mele
Dog face sg, te iubesc,
Nu Iadul ou flacArT groaznice
DIS opreite Weft legea.
Nurnal tu, Doamne, te apropil de sufletul med,
Tu, pe care te vSd tintuit pe acel lemn ticglos,
Corpul tgii plin de singe cere dragostea mea.
Dragostea mea o daii Dumnezeulul care suferii at moare pentru mine
Ce -mi pasii de comorile nenitirginiteT tale puterl?
Fifa{ tape toate darurile n'ai niul un farmec.
Pe tinesingur te cant; pentru tine instill te Wiese.
dacg n'ar fi Iad, Doamne, tot m'a§T teme de tine:
1clacl n'ar it Cer, Doamne, tot te a§I iubi
IAA fried, MAI nildejde, cum te iubesc astfizi

www.dacoromanica.ro
 232

deslipindu-se de lumen materiala pentru ca sd se

inalte la Christos. pe care hl crede mirele .sdu..-4(StInd
fn meditatiune, zice dinsa, ml-aparu Dumnezed Fin!.
Intinzindu-ml mina, 1m1 zise : Priveste urma cuiulul.
De acurn nainte vet fi sotia mea. Onoarea mea o vet
privi nu numal ca un lucru al creatorulul, ci ca un
lucru al sotulu! tan*.
Ateasta poezie isi Incepu decadenta prin operele
lul Luiz de Gongora 1). Acesta hid ca principitt al
poeziel fineta si exagerarea cugetarit si a expresiunil.
Toed cazna lul era sä caute rnetaforele eele mat
I ndrdznete, cele mat extravagante si sä le exprime
prin cuvinte mat vechi, esite din uz si prezentate in
Intrebuiniarl cu totul ciudate. El scrise poezit amo-
roase, eroice, etc.
Cu acest sistem fact' scoald si de atuncl s'a dat
modulut de a scrie umfiat numele de gongorizin.
In secolil urmatorl poezia decadeIn speciepoezia
Erica spre a se ridica din noti In secolul nostru
prin multe productiunl de natura epica si pastorald.

3. LIRICA FRANCEZA.

Epoca modernd se incepe la FrancezI printr'o serie

de prefacer! si turburarl provenite din cauza certelor
religioase. Noua stare de lucrurl care Incepe cu sec.
XVI, iidiearea regalitAtil, a produs si o florid poezie,
Infiuentata de curente multiple si varil, dintre earl
cele maI puternice shit : influenta eVulul meziu, in-

1) Intre anti 1561-1627.

www.dacoromanica.ro
 233

fluenta anticitatil scoase la lumina prin rena§terea

literary §i artistica.
Poezia medio-evald se sfirse§te prin operele lul
Clement Marot, care scrie cu gratie si cu spirit, da
cu putin fond 1).
In timpul 1111 se ridicd o noug directiune literary,
asa numitul clasicizm sad maI corect neo-clasicizmul,
care stdpine§te mi§carea cuIturala din Franta ca
si in cele-l'alte state europenepina pe la Inceputul
secolului nostru.
Aceastd directiune 1§1 gase§te cea mai stralucita
expresiune teoretica In lucrarea lul Ioachim du
intitulatd «Defense et illustration de la
Bellay 2)
langue francoyse,
El isl propune sa apere limba francezd contra
celor earl o dispretuian intrebuintInd numal latineasca
§i sa arate ca se pot scrie §i In frantuze§te opere
de valoare. Pentru aceasta trebue ca scriitoril sa
§tie bine limba greacd §i Wind. §i sa imite operele
grece §i latine. Nu e destul pentru poet sa fie no.-
tural ; ci trebue sä aiba In vedere modelele.
Cu asemenea teoril negre§it ca nu se puteall face
luciktri marl §i in adevar neoclasicizmul ca lirica a
fost slab. Poetil cart aplicard la inceput teoriile sus-
tinute de care Du 9ellay furl .numitl in total la pie -
'lade. Cel mal insemnat fu Ronsard,') poet de talent,
Bar care n'avu succes cu operele sale, pentru cii
1) Clement Marot, a trlit intre aniT 1496-1544.
2) Du Bellay a murlt la 1596. Luorarea sa orltia .La Defense,. a ap5-
rut la 1549.
3) Pierre de Ronsard (1524-1535) se consider3 intemeetorul §coaleI
care se va nural olasicizm.. Principalele publicaliunt de poezil lirioe.
Les Odes, Lea Amours.

www.dacoromanica.ro
 234

cereau o specials preparatiune ca sa le intelegl si

pentru ca n'a stint sa uninuiasca destul de bine limbs.
pe Care voia s'o facd dupa teoriile sale de purizm.
In secolul XVII avem de citat pe Malherbe i)
care s'a facut cunoscut prin cite.va elegil 2) in care
gasim strofe cit se poate de sincere. Este impor-
tant mal ales prin perfectionarea versificatiunil, din
care cauzd Boileau a zis despre el :
Eufin Malherbe vint et le premier on France
Fit sentir dans les vers une juste cadence...
Secolul XVIII produce un singur poet mare, care
se tine de curentul clasic Andre Chenier. 3) Spirit
entusiast iubitor de libertate si doritor de bine pen-
tru patria sa, Chenier are in operele sale doua di-
rectiuni bine definite ; inainte de revolutiune se vede
seninat ate in scrierile sale. In timpul revolutiel se
vede entusiazmul pentru ideile cele noun, mal tirzin
indignarea contra exceselor revolutiunii. El credea
ca miscarea trebuie sa aiba de stop numal a da
Franciel libertate. Indata ce conducdtoril el ad deviat
din calea cea dreapta, a voit sa se opuna, s opreasca
torentul, dar n'a putut si opozitiunea WI 1-a dus la
esafod.
In secolul nostru poezia franceza este caracteri-
zatti mai ales prin introducereaideilor filozofice. Cel

1) Francois de Malherbe (1555-1628). Prima publioatiune : Les Lames

de Saint-Pierre ; apol o sumA de luorarT ce s'ati adunat mat tirziii in
mat multe 'volume.
2) Cea mat ounosontii este: Consolation a 2w-,t Du Mier.
3) Andre Clienier (1762 1794) a scris: Eglogues,Iambes,Elegies. Ce-
lebrii este elogia: La jeune Captive, de pe care Bolintineanu a imitat: 0
fats tinttvS pe patul mor1iT tit Us attar romin ntort in streinatate.

www.dacoromanica.ro
 E.)35

mai insemnati poeti lirici francezi sint Lamartine,

Alfred de Musset, Victor Hugo.
Lamartine 1) ne infatisazd o filozofie religioasa
inspirata mai ales din crestinism teoriile Jul Platon.
D-zed se gaseste in cer, p e pamint, pretutindent ;
dar este superior gindiril o menesti, superior naturil,
«l'infini seul est la forme de Dieu». Ideia lui D-zeir
este ratiunea existentei 2) Si tot ce traieste se con-
duce de acest principitt fard sä stie. Lumea se schimba.
pe fie care zi, idealurile de azi nu v or mai fi idea-
lurl miine 8).
El a cintat -patria, omenirea, dorinta de progres,
libertatea, amorul, dar toate cu o lini§te §i cu o se-
ninatate care te pdtrunde. «Versurile lui te fac sa te
«gindesti la nopti luminate de bind, la adieri de vint,
«la poled umbroase in earl d'abia patrund razele
«soarelui prin local liber dintre frunze» 4).
Alfred de Musset 6) minuitor foarte dibacid al
versulul 9, are in poeziile sale multd seriozitate,
1) Alphonse de Lamartine (1790-1869) a fost soriltor mare §1 om politic.
La 1848 a fost chiar iteful guvernulul provizorid. A scris mutt, dar spre
finale ietiT scria ca sit se intretle, de acmea fAcu multe luorArl slabe.
Prihoipalele opere : Meditations poetigues, Xouvelles meditations pod-
tigues, Harmonies patigues. Joselyn.
2)Dieu I Son idee o'est la raison de Petre.
3) L'humanitd ne vit pas dune idea,
Elle eteint cheque soar celle qui Pa guidee ;
Elle en allume nne autre a l'immortel flambeau.
Comme ces morts vetus de leer parure immonde,
Les generations eniportent de ce monde
Leurs vetements dans le tombeau.
4) Avt carticterizA pe Lamartine criticul francez Guyau. Principalele
lucriiri ale acestuT critic sint: L'art au point de cue sociologigue, Les
yroblentes de resthetique contemporaine.
5) Musset (1810-1857) a scris pe lingit allele, gi o aerie de poezit, de-
venite oelebre V Imitate in multe literaturl, intitulate Nuits: de mai, do
decembre, d'octobre. La noT s'a soils poezif Cu title acesta §i in aoest
gen de Al ! Afacedonsolli.
6) De la el avem versul :
Le dernier des humains est celui qui cheville.

www.dacoromanica.ro
 236

mita adineime inspirata din problemele asupra

vietil §i asupra soartel omulul. Omul e destinat su-
ferintil 1) §i suferinta it Malta, it inobileazd. Aldturl
insa de cugetatile filozofice adincl intilnim .lucruri
u§oare, vesele, cart ne fac efectul unul copil capri-
tios. De alt-fel ne Si spune ea poezia este «Chanter,
rire, pleurer, seul, sans but, an hasard...» Si, cu
aceasta naturd, de §i :se intristeaza de nenoroeirl,
de §i protestd. contra nedreptdtilor, totu§I nicl o data
nu disperd. Uitarea §i speranta sunt tot d'auna min-
giierea lul §i zice ed. trebue sd fie §i a omeniril, cad
singura §tiintd. statornica este : «marcher toujours
et toujours oublierD.
Victor Hugo 2) este poetul Eric cel mal iubit de
poporulfrancez. El exprima in operele sale cele mai
variate sentimente, cugetari, personificind, am pu-
tea.zice toata gindirea limpulul. Crede in D-zeid,
crede in triumful binelul Si al dreptdtil; socote§te
religinnea ca neaparat necesard omeniril, pentru cd.
D-zed, orl-cum ar fi reprezentat, este iubirea §i iu
birea e prineipiul vietil in tot universul. Hugo, pa-
sionat §i violent In primele sale poezil, maT tirziti
se arata blinds §i ingdcluitor. Omenirea nu poate st
existe de cit prin fraternitate §i prin dreptate.
Ace§t1 trel poet1 sint eel maT de frunte al §coaleI
literare ce se intemeid la ineeputul secolulul sub nu-

1) L'homme est un apprenti, la donleur est s6n maitre.

9) Victor Hugo (1802 1885), de §i n'a fost om politic, a luat toting
parte in politicii, a ocupat inalte demnitatl. Se oaracteriza prin ura con-
tra lul Napoleon III (in timpul imperiulu! &Irma a tritit in Emil); de aci
pentru contrast admiratiunea acre Napoleon I. Prinoipalele pu-
blicatiunl krioe : Les Odes, Les Orientales, Les feuilles d'automne,
Les voix interieures, Les rayons a les ombres, Les Chants du Cr&
puscule.

www.dacoromanica.ro
 237

mele de «romantizno, care-s1 propunea in ,primul

rind sy reformeze limba poezie1, inlocuind termenil
generall si pexifrazele cu termen1 si expresiuni propri1,
apol sä libereze pe poet!, de conventiunile multiple
la care.X sills clasicizmul.
Alatur1 cu acestia mal citam pe Theophile Gau-
thier') §i pe Beranger2).
Romanticil s'an. ocupat si cu studiul versificatiunil
si uni1 intre continuatoril primilor maestri au cautat
sa perfectioneze eft mai mult mestesugul faceril ver-
sului si sa capete o dibacie extraordinary..
Cultul acesta al former este infatisat in operele
asa numite cocas parnasiene. (Ecolsau poesie pars
nassienne). Aceasta tendinta a avut raul ca Unit aft
dat toata silinta pentru forma, uitind fondul, cum a
fdcut Thdodore de Banville 3) pe care un critic 1-a
numit «acrobab>, in versificatiune. Avem. totusI ald-
turt cu dinsul si poet1 de talent, ca Baudelaire 4) a
cdrui opera este stapinita de ideea mortil si al cdru1
sill tinde Spre simbolizm ; ca Leconte de Lisle 5),
poet .pesimist, dotat cu o extraordinary putere de
deocriptune ; ca Sully Prudhomme 6) poetul filozof
prin excelentd, care a dat expresiunil ideilor o mare
limpezime, §i rationapentelor, o ordine riguroasa.

1.) Gauthier (1811-1872) a publicat intre altele Emaux at Cronies, co-

lectie de poeza lirioe. El a saris ji Histoire du ronsantiente>.
2) B6ranger (1780-1857) 0-a cApiltat prin ..Cintecele. sale o mare glo-
rie, mal mare de oit avea insmil Hugo in timpul stela. Clolectiunea
Chansons,
3) Th. de Banville (1823-1891) a publicat intre altele : Cariaticles,
Stalactites; Odes funambulesques.
-
4) Oh. Baudelaire 1821-1867. Principals ooleotie. La fleurs du vial.
5) Leconte. 4e Lisle (1820-1894) a saris: Itentes antiques, Foentes
barbares, Poemes tragiques.
6) Sully PrudhoMme (Misc. 1839): Stances at poenies.

www.dacoromanica.ro
 238

Pe cind Leconte de Lisle 1st cauta inspiratiunea

In istorie, jar Sully Prudhomme in filozofie sj in stiintd,
incwe a se ivi un curent nod: poezia naturalist&
care cautd sa ne infatiseze viata de toate zilele sub
toate aspectele, chiar cele mal triviale.
Dupd lucrdrile Jul Coppee 1) care azi se bucura
de mare glorie in Franta, 1st facu un nume Riche-
pin 2) care exalter, copierea naturil in cit citindu-1
ItI pare rail ca, la un poet care alege asemenea su-
biecte gaseste un talent asa de insemnat.
In anil din urma poezia francezd sovaeste intre
scoala naturalista si intre simboliqU sad decadenti.
Dintre acestia Verlaine 3) §i Mallarme 4) slut cel
mal insemnatt. Caracteristica acestel directiunl este
obscuritatea expresiunil si cautarea situatiilor si
vorbelor bizare.

VI. LIRICA POPOARELOR GERMANICE

Vom studia pe rind lirica celor doua principale

natiunl germanice.

1. LIRICA GERMANA

In secolul XII §i XIII lirica german& se dezvolta.

la curtile feudale, avind ca subject : femeia si amo-

1) Francois Coppee, membru al Academia a Buis : Intiraitds, Lee

Humbles, Pastes.
2) Jean Richepin: La Chanson des diteux, dupg care a fost osindit is
inehisoare penifu versuri !morale ; Lea Blasphtnes.
3) Verlaine (1844 -1896) : Fames saturniens, Parallelement.
4) Mallarme: Vert et prose.

www.dacoromanica.ro
 239

rul, religiunea si organizarea social.. Poeziile din

acel timp furl. numite Minnegesang, la inceput a
moroase ; Tar poetic ce le cigad se numead Minne-
singer. Trecerea de la lirica medioevala la cea mo-
dern a o forrneaza acele corporatiuni poetice numite
Meistersinger, cars stapinira direct In sec. XV si
XVI intreaga miscare poetic, germane.. Membril a-
cestor corporatiunl trecead printr'o serie de grade
pind se ajunga la titlul de poeti §i de maestri.
Avead up. consilid de critics si un cod muzical si
poetic, pe care nimenl nu putea se. -1 calce. Cel mat
insemnati dintre- acestl poeti furl Hans Sachs 1) §i
reformatorul Luther 2,) de la care posedam un In-
semnat numar de imne religioase insotite de muzica.
Odata cu reforma se introduse obiceid ca subiectele
preferite de poeti sa fie religioase.
Poezia noug. germana se incepe cu Klopstock 2)
care sense multe bucatl in earl cinta amorul, dar
isT facu renume prin odele sale patriptice. In ace8tea
glorifies{ muza germane,, limba germana, dragostea
si sacrificiul pentru patrie, toate inteun timp In
care imitatiunea streinatatil era un curent foarte
puiernic. De aceea a avut printre contemporani o
mare trecere si posteritatea i-a 'Astra mare vene-
ratiune.
Alaturi cu dins* sint eel dol poeti, cel mat cele-
bri al poporului german : Goethe si Schiller, earl ad
dat si poeziel lirice productiuni de un merit superior.

1) Hans Sachs a triiit intro anif 1494-1576.

2) Luther : 1183-1616.
3) Klopstock : 1724-1803.

www.dacoromanica.ro
 240

Goethe 1) scrie In dezvoltare scurta subiecte de na-

turl diferite, zugravind amorul, patria, durerea, tur-
mentele fncllipuiril, toate cu o putere de emotiune
care rar se Intilneste. Ca exemplu telebru se citeaza.
gRegele Duhurilor
Schiller'-) ne-a lasat o serie de balade, In car' na-
reaza In mod direct sati In mod alegoric diferite In-
tImplari pentru ca sa alba ocaziunea sa presare re-
flexiuni filozofice. Aeeste poezil a i Si din caracte-
rele genulul epic, formind oare-cum tranzitia Intre
acestea. 5)
Pe la Inceputul secolului nostru se ridica In lite-
ratnra german& scoala asa numita romantics. Ea
se caracteriza prin aceea ca da o mare importantA
visurilor, scoate la iveala fantome, se cufunda numai
In domeniul inchipuiri'si proclama independenta ab-
solute a cugetari'.4)
Dintre poetil ma' nob al Germanilor vom cita pe
Heinrich Heine, 5) un evreti botezat, care din cauza
sehimbariI de credinta dobindi un fel de neincredere
fata de ambele religiuni. German de riastere, crescut
Insa In Franta, el amesteca in scrierile sale spiritul
viii si aplicarea la ironie a Francezulul cu seribzita-
tea Germanulul. Gauthier a zis despre el ; «Era tot
deodata vesel si trist, sceptic si credincios, duios si
1) Goethe (1749-1832) e Oonsiderat ea until din geniile omeniriY. A, scris
in toate genurlle literare, a fost om politic, a float oeroet6rl asupra
naturale, etc.
2) Schiller (1759-1805) este socotit eel mai 'national dintre maril poeti
germanY.
3) De aceea se va vorbI despre ele la genul epio. .
4) Intemeetorul teoretio al aoestel lcoa]e este Wilhelm de Schlegel
(1767-1845).
5) Ernie Heine (1800-1856): Cartes cintecelor (tradusAt2iin romine§te),
Poezif noulf,eto .

www.dacoromanica.ro
 241

crud, sentimental si batjocoritor, clasic si romantic.)

Exemplu mai cunoscut: '<Dot grenadiriz..
Dacd Heine a exercitat o mare influentd asupra
tinerimil germane, al .turf cu dInsul ad apArut ope-
rele altor poeti Ca: Riickert, cunoscut prin sonetele
sale, Dhland1) autor al unul Insemnat numar de
poezil lirice cu element narativ, Lenau 2) poet pe-
simist.

2. LIRICA ENGLEZA

Cei mai Insemnati poeti brief englezi shit : Burns,

Shelley si Byron, car In timpul nostru' Tennyson.
Scotianul Burns 3) e uu Oran care a trait in
mijlocul naturii. a muncit ca on -care altul, a avut
putind invataturd., dar puternica sa simtire, sinceri-
tatea emotiunil ad dat poeziilor lui un farmec deo-
sebit, care 1-a fdcut cunoscut Si admirat in timpul
sail, cum it admird Si azi on -ce Englez care poate
fnvifige dificultatile dialectului In care a scris. A
facut poezil amoroase si satire la adresa celor bo-
gati si la adresa preotilor, dar viata desfrInata pe
care a duso si mai ales betia 1-a prapadit de tindr. 4)
1) Uhland (1787-1862) foarte cubit pentrn oaraoterul silo ql pentrn dra-
gostea de patrie.
2) Lenau (1802-1850): Poezi7,Poezi1 noun. A des o viatit foarte zvin-
=rata, a merit nebun.
3) Intre anti 1759-1796.
4) Iatti o poezie de Burns :
Wiwiteinne
Tu, oauzl neounosoutit 121 a tot puternied a speranteT si a temeriI male I
Tu, in fats Axel& poate mat nainte de un (leas ml void infliti§a.
16
www.dacoromanica.ro
 142

Lord Byron 1) se nascu la Londra dintr'o familie

foarte veche, dar foarte cunoscuta prin reaua pur-
tare a rnultora din rnembril el, carl fusese Witt
de caracterul for pasionat adesea pins la crima. Mo§-
tenind o asemenea dispozitiune, fiind schiop Si din
cauza aceasta luat In rIs de colegi, el arata mare
ura pentru omenire, dezgust Si Inclinare spre me-
lancolie, caractere pe earl le regasim In poeziile sale,
In carl durerea formeaza subiectul de capetenie.
Poeziile sale sint mal toate scrise In ton epic, dar
personalitatea lul reese In tot momentul In cit vezl
bine ca nu povestqte durerile altora, ci propriile lul
durerl Si impresiuni triste, fie-la vederea celor petre-
cute In jurul Ma fie la aflarea celor petrecute °data,
fapte pe care ni le face cunoscute istoria.
Ura lul pentru omenire nu pornla Insa dintr'un
sentiment de egoizm, cacl vedem ca Indata ce Grecil
Incep la 1821 razboiul for pentru independenta, alearga
sa se lupte acolo Si moare pe pamIntul pe care-1
cintase atita al Eladel.
Shelley 2), amic cu Byron, trai Si el ratacind de-
parte de patrie §1 muri final% Spirit iubitor de liber-
tate §i independenta, Shelley lass un Insemnat nu-
mar de lucrarl in earl se vede o simtire puternia.
Amicil ,Si admiratoril sal i -au pus ca epitaf pe mor-
Dacg m'am I./tacit pe cgrgrl pe earl nu trebuia sS umblu, precum lint
221 spune sutletul mien;
Tu sal cat mi-al dat pasiuni nepotolite qi violente Ai glasul for plin de
vrajg m'a condus adesea la Aft.
Daog din slabioiune omeneascg am gresit, Tu, BanState supremg, as-
cunde-mi greselile in umbra intunericulul.
Daeg ea stitntg am grerift, singura apdrare este bungtatea to @t §tiu
el to ertt totdeauna.
1) Intre Buil 1788-1824. Byron a murit la lupta de la Misolonghi.
2) Shelley a trilit intre and 1792-1822.

www.dacoromanica.ro
 143

mintul sail de la Roma : «Cor cordium» §i 1-au pro-

clamat «poetul poetilon>.
Tennyson 1), a fost poetul cel mai cunoscut al An-
gliei, In anil din mind, mal ales ca s'a bucurat mull
timp de WW1 de «poet laureab> al curtil. In poeziile
sale sad Infdtiseazd sentimente personaleca elegia
la moartea unul amicsad chestiuni filozofice ; dar
e cu deosebire important prin aceea ea a cautat sa
dea o forma noud vechilor subiecte nationale.

VII. LIRICA ROMiNA

Primele Incercari In lirica romina cultd se fac in

secolul XVII de catre Dosofteili 2) prin traducerea
psalmilor si de ea-1.re Miron Costin prin cite-va
poezil istorice gi prin poemul filozofic «Viata lumil.»
Nu putem Insa Incepe istoricul liricel noastre de eft
cu sfirsitul secolului trecut si cu primil ani al seco-
lulul actual.
Doezia romInd are ea incepatori In Muntenia pe
Vdcaresti, In Moldova pe Conachi.
Familia Irti care§tilor, una din cele mai veclil ale
principatulul roman, produse o serie de poeti, cart
furd foarte cunoscutl Si apretiatl In cercul putin In-
tins al cititorilor de atunci, mal ales Intre bolerl
Dintre acestia vom cita pe Enachilti ractirescu 4)
1) Alfred Tennyson : 1809-1892.
2) Dosoftelii, vestit Mitropolit al Moldova s'a nliseut cn citlva anT ina-
hate de 1630 §1 a murit la 1711.
3) Miron Costin, vestit cronioar moldovean, a trait intre aniT 1633-1691.
4) Enlichlti sau Enache Vaciresou a trlit intre 1740-1799.

www.dacoromanica.ro
 244

om cu o culturd intinsd, autor al until insemnat nu-

mar de poezil, dar toate cu putind simtire si inspi-
rate din grecete. Ca mal build se poate cita: «Ama-
rad turturea%). De la dinsul avem §i acel falmos
testament in versurf.1) Cel mai insemnat este Iancu
Vadvrescu, 2) care se Mtn cunoscut Inca de tindr prin
compunerea unor versur1 grece§t1 §i apol prin "sti-
hurile pecetii, 8) facute pentru condica lui Caragea :
A ! de-ar putea a ne dobindi
*i cite avem pierdute,
Atunci ce inimi n'ar grai,
Ce gun ar mai sta mute ?
Atunci si acel corb sarman
Iar aquila s'ar face
Si or! -ce Romin ar fi Roman
Mare 'n razboiti si 'n pace.
El sense poezil de* diferite specil: amoroase, elegil,
poezil patriotice, filozofice, multe in earl cinta fru-
musetile naturil, putine inspirate din credintele po-
pulare. Poeziile sale n'ad valoare mare, dar sint
importante pentru timpul in care a scris. Grigore
Alexandrescu 1-a caracterizat asttel:
Tu care a! fost din pruncie al Muzelor favorit
Si ca stramoseasca avere geniul al mostenit,
intator al primaverei, ce a! darul a placea,
A fi nalt cu deslusire, simplu Para a cadea,
Care lueruri mid de sine stil sa to maresti frumos
*i sd nu ziel nici o data cuvint ce ar fi de prisos.

1) Urmasilor mie1 T808re§t1

Las voua moiltenire
Cre8terea limbeI romine8ti
8,1-a patrlei olnstire.
2) Iancu 178o8resou: 1786-1863.
8) In seoolele treoute §i in primele decenii ale seoolulul nostru oele
mal mnite e8rt7 se tipariaa sub ausploille domnItorului; de aceea purtau
pe verso al copertel poet's tiriL In josul peoetiel se sedan versurI nazi
de obit:Till eras nl8te banale laude is adresa DomnuluI.

www.dacoromanica.ro
 243

Aeeasta admiratiune, desigur nejustificatd, se ex-

plied prin ceea ce spune mal departe Alexandrescu
in aceea§1 Epistoler 1) :

Sint mult mat vrednicT de s1av ace care au fltcut

In stiinti sat mestesuguri fericitul Inceput
De cat eel ce dupa dinsiT st de dinsii indr,eptatI
At ajuns desavirsirea de exempluri ajutati.
Cam de aceea§1 valoare ba poate mai mica
este in Moldova Costache Conachi, 2) care a scris
mal ales poezil amoroase in versurl monotone §i
foarte rar cu vorbe expresive. Intreaga lul viata ni
se infati§azd din lucrarea lul ca inchinatd amorului,
un amor nestatornic Si zglobiu.
Tot pe la Inceputul secolulul trai dar din neno-
rocire putin un poet de talent deosebit Vasile Cir-
lova, 3) suflet simtitor, entuziast, putind exprima
bine cugetarea si dacd n'ar fi avut sa lupte cu ne-
siguranta limbil §i ar fi trait mai mult ca sä se per-
fectioneze ar fi fost unul din poetil eel mal marl. In
putinele lul producerl vedem ca 1-a impresionat fru-
musetea naturil, 1-a fermecat gloria trecutulul (cRu-
inele Tirgovi§teik9 §i, increzator in viitorul natiel
sale, a salutat in versurl viguroase ridicarea stea-
gulul roman, trod s'a infiintat pentru prima oara ar-
mata romind. In secolul nostru duper 1831. 4) Balcescu
zice cu admiratiune despre dinsul: eFloare a poezieT,
June cu inima de foe, ca o comets trecatoare, to

1) Epistol3 'Mitre Iancu VlicgrdSou.

2) Costache Conaohi a trait intre anal 1777-1849. Poezille sale s'ati pa.
bllcat intr'un volum: W.I...
oezil, aloatuirl si
3) Cirlova a trill intre anal 1809-183...
4) +11dargu1 Wire romine...

www.dacoromanica.ro
 246

straluci§i un minut peste Romania ulmita §i incintata

de lucirea ta. 0 moarte crudd to rdpi fa'ra vreme ;
dar apuca§1 a ne lasa o lacrima fierbinte pentru glo-
ria trecuta §i o scintee dataloare de viatd pentru,
viitor. Cintarea ta sublima asupra ruinelor Tirgovi§-
tel puse pecetea veciniciet asupra-le §i ni le va pas-
ha chiar chid pustiirile anilor le vor §terge cu totul
de pe pinta».
Dintre poetic perioadel de rena§tere 1820-1860
eel mai Insemnati slut : Muresianu, Alexandrescu,
Alexandri, Bolintineanu.
Mure,ianu ldsat un volum de poezii, dar cele
mat multe slut slabe : inspiratia saraca §i limba In-
carcata cu neologizme §i barbarizme. A reu§it Ins&
Intr'o poezie sd Intrupeze Intr'o forma frumoasa ide-
ile cart agitati pe Rominil de peste munti la 1848
§i cart In parte agita §i azi Intregul neam rominesc
Cu «Rdsunetul» sail «Marv' anuluT 1848» a facut
ceea a facut la Francezi Rouget de Lisleautorul
Marsiliezel: lucrarea lui a devenit imnul national
al Roliilnilor. LasInd la o parte muzica, In ce pri-
ve§te versurilerolul capatat nu e nemeritat. A a-
ratat cu expresiuni fericite durerile trecululut, «oarba
neunirev'ciataganulyccnuta»«despotizmulD §i a
chemat apol la lupta pe fratil sat, conjurIndu-I sä
nu lase a mai reveni acele nevol §i le-a ardtat idea-
lul maret care Incalze§te inima oil cdrui RomIn
unirea tuturor din patru ungbiurl §i pentru acest
ideal le-a spus sau sd. Invingd cu glorie sau sd
moard cu glorie.
1) Intro anil 1816-1863,

www.dacoromanica.ro
 247

Gr. Alexandrescu 1) ne a Idsat un insemnat nu-

mar de poezil lirice, in earl se vede o simtire pu-
ternicd, exprimata in mod foarte plastic, avind insd
defectul ca neglige forma versurilor : umpluturl,
accent ritmic gresit, emistichurl gresite, silabe lipsd.
El simte adined durere pentru durerile omeniril si
ar voi s'o vazd fericitd, ar voi ca tirania sd inceteze
si libertatea sd se intinzd. peste tot 2). Daca ochiul
Jul profetic priveste viitorul, Alexandrescu se uitd,
si la 'recut, descopera acolo vremurl bune pentru
poporul sdu, vremurl In carl curagiul si vitejia erau
pretuite, cind trd,iau erolce ail devenit pentru noi
piste flinte legendare in cit ne miram si ne indoim
une orl daca au existat in adevar 3). Desi admird
gloria trecutd, uneorl aceastd. problemd, a gloriel it
tortura si spiritul lul cercetator se intreabd ce slut
oamenil marl ? si vede ed adesea slut indemnati in
faptele for de pornirl cu totul egoiste, ha uiie -orl
ceea ce no! laudam ca «virtuteD vede izvorind din
,patimID 4)
Religiunea i-a inspirat uneorl poezil frumoase 5)
asemenea ainorul a fost subiectul citor-va poe-
ziI nu tocmal reunite. 6)
Bolintineanu 7) a seris multe poezil cart ail fdeut
mult efect asupra contemporanilor sal nu atit prin

1) Intre 1812-1885.
2) In poezia <Jinni 1840. Vezi analiza literarg.
3) In poezide: Mircea la Uozia, La Tismana.
4) Meditatie..
5) Candela., .Ruggeionea..
6) Cele mal ounoseute : .a§reptarea., .Nu a to moarte.Foarte
populare sint inog din puezdle lui: .Cftnele farg
VO4.
7) Bolintineanu: 1819-1872.

www.dacoromanica.ro
 248

limba Intrebuintata si prin reflexiunile ce aftam In-

tr'insble cit prin iubirea de patrie ce se vede si prin
delicateta simtirilor,lucru care nu se vedea la poe-
tit ce scriau in timpul lui sa& scrisese mal nainte.
Prima epoca a vietil sale e cea mal stralucita.
Poeziile sale pur lirice shit intitulate ,,Revera,>,
cuprinzind mai ales elegil, cIteva poezil filozofice si
unele amoroase. f)
Se mai afia poezil lirice In coleetiunea intitulata
Florile Bosforuluiz., in cart toate sublectele sint
orientale si scenele se petrec in special in Constan-
tinopol.
Poeziile Insa cart ball ridicat asa de sus reputa-
tiunea sint cLegendele istorice,>, in earl elementul
fide e Impreunat In masura egala cu cel narativ.
Alexandri 2) §i-a Inceput cariera poetic& inspirin-
du-se, din productiunile poporului, publicind cDoinez.,
subiecte din popor si in forma populara 3). Aci ve-
dem pe haiduc, Rominul aprins de setea libertatil,
a dreptatil -Si a fratiel, cu sufiet nobil si generbs.
Vedem lupta Intre amorul filial, amorul patriel si
amorul fetel pentru iubit 4) sad ni se zugravesc cu
o deosebita dibacie obicelurile simple ale poporului.
Odata cu acestea publics (L'acranzioarelel,, lucrari
de natura cu totul personals, in cart amorul predo-
mina. Din acestea fac parte : (Dedicatie» cunoscuta
si devenita popular& sub numele de gStelutaz«Cin-
tec de fericirex. s. a.

1) Ma ounescutl : 0 fats tin/4A pe patul ntortil.

2) Intre anil 1821-1890.
3) Mal ounosoute: <Doina.,.Soya Qi hotul.,.Andril Pope; --.Groza..
4) <Ceasul rein.

www.dacoromanica.ro
 249

De aci incolo toata viata sa de scriitor si-o inchinv

patriel, luind parte Si ca om politic mal la toate fap-
tele importante ale istoriei contemporane.
Nevoit sa se exileze la 1848 el plinge aceasta
tlespartire in versurl duioase:
Cine §tie, tine §tie
Daca 'mpins d'al soartei vint
M'oit intoarce 'n veselie
SA sArut al tau pamint ?..
La 1844 serba dezrobirea tiganilor, acest mare
act care face deosebita onoare generatiei de atunci,
tad in adevar robia acestoracum zicea un contem-
poranera o pats rusinoasa pe fruntea Moldovel.
La 1859 chid i Muntenil Si Moldovenil ardeaft de
dorinta sa poata aleAtui o singura tars, el fu acela
care traduse in versurl aceasta gindire generala,
prin Hora unirif:
Hai sa dam mina cu mina
Cei cu inirna romina!
SA 'nvirtim hora fratiel
Pe pamintul Rominiel
Mal tirziu apar «Margeiritarele,, in cart se vede
tinerete in simtirl, dar prea mare dragoste pentru
cuvinte dezmierdatoare.
Dupa ce cintase in «Legende)poezil epiceglo-
ria trecuta, cinta In «Ostasif no§triD gloria solda-
tilor Romani cart, prin singele varsat pe cimpiile
Bulgariel, asigurara statulul independenta.
Alexandri a pasit pe calea publicitatil intr'o epoca
in care poezia devenise .o necesitate sociala 91 tine
se incerca era incuragiat. Iata ce ne-a spune C. A.

www.dacoromanica.ro
 250

Rosetti1) despre acest timp cOri care june a stat

si a admirat un minut o rasura in inflorirea el, a
stea schinteind si apoi cazind si pierzindu-se In spa-
tiii, un vat trecind cu repegiune peste alte valurl ca
sg piarg revarsindu-se pe nisipul tarmurilor ; on -care
a simtit inima tresaltind la un cuvint patriotic sail
la vederea unel femel si a putut spune in cite -va
cuvinte cadentate ce a vazut si ce a simtit eti
shit poet, a strigat... Si multi aplaudararn si-1 con-
sacraram poets.'
Alexandri aducea o nota noug ; aducea, pe ling
sinceritatea simtirii, o forma plina de farmec, cu-
vinte potrivite cu ideile, cuvinte sugeratoare de ima-
gini si mal presus de toate o limba curatg, mare
lucru pentru acel timp, in care purizmul cu diferi-
tele lui manifestatiuni era in mare cinste.
Toatg* poezia lul este reflexul vietil si caracteru-
lul lul. Fericit in viata, cunoscind mizeria si nevoile
numal de departe, vesel tot-deauna, el a transmis
operelor sale acea veselie care to incinta, acea ti-
tierete si fericire, earl vor face din ele un adevarat
tezaur pentru literatura raining. De aci nu urmeaza.
Insa ca e lipsit de energie, ca entusiazmul nu se vede
in poeziile lul. Citeased cine-va cGrozaD, cPahod na
Sibir) s. a. si va vedea city adincime de simtimint.
Alexandridupg caracteristica lul C. A. Rosetti,
a avut mindria strabunilor, a cunoscut limba flori-

1) C. A. Rosetti (182...-1885) nnul din fruntaiiI politbsT al regenergriT

noastre nationale. A Mout el insu§T poeziT, publicate in eolectia : .SarIerT
din innate qi din aril.. Canoseute slut : CAniala fericituluT>, Tu-Dal
zieeal odatib,

www.dacoromanica.ro
 251

lor, a vintulul si a riurilor, a personificat energia

unui popor care renagte.
A treia perioada in istoria poeziel noastre (1860
1880) se caracteriza prin o idee generala contrarie
celei dirt perioada anterioara. Pe cind poetiT din pe-
rioada 1840-1860 slut plini de entuziasm si incre-
zatorT in viitorul taril noastre, ceilaltl sint din po-
triva. deceptionatI, scirbitl de viata. Se intelege, sint
Inca un numar de elevl al lui Bolintineanu ca G.
Crelianu 1, H. Grandea 2), earl fac poezil patrio-
tice, alaturl cu poetiT fantastici Sihleanu, 3), Mihail
Zamfirescu 4), §i Deparafianu 5), al arta talent e-
cu totul umbra de incorecteta limbiT ; dar top acestia
stilt porti de un rang inferior.
RepTesentantil eureutulul celul noir shit Nicolae
Nicoleanu d) Roneti Roman 7) si Mihail Eminescu 6).
Am putea sa numim pe acestl poetl pesimistI, dar
se vede din operele for ca nu le a lipsit placerea
vietil, ca au avut dorinta sä lucreze si eT cu ce-va

1). Creteanu :" 1829-1887. Volumul sgu e intitulat: Patrie ass tibertate.
A Post magistrat.
2). Grandea, aetualmente profesor la Bacilli, a publicat in anal... o co-
lectie : osotie.
3). Alexandra Sibleanu: 1834-1857. Colectia e intitulatg : ArtnoniT intime
Cele mai ounoscute poezil : .Logodnicil
4). M. Zamfirescu; 1839.1878. Prineipalul velum: Cintees fi Elegant
Mal imost:J.1"e poezil: .Balada Nebunilor", Somnolenta".
5). Alexandru Deparatiauu : 1835-1865. Volumul de poezil; Dorurl si
amorarT. Cele mal ounosoute: novi sub sole", :Vara la Tail
6). Nieolae Niooleanu: 1833-1871. A. fest profesor tti funetionar A murit
nebun. Coleetla poezillor sale intr'o bro§urg sub Initialele N. N. Expre-
s1unea energieg, argtind multg sinatire, dar adesea nemgsurat, uneorl
vulgar. Cele mal eunosoute Dor :21 Jade., vietimg..
7), Ronetti Roman a publieat la 1878 o poem .Radtt,. N'a mal serfs
aproape nimie de atuncl.
8). Eminescu: 18,1889 Primele poezil s'ag-publiest in revista Familia"
Cele mal multe in l ..Convorbiri literare". Volumul a apgrut chlpg moartea
poetulul. Cele mal ounosoute Venere Efi Madong",.Epigonfi",.Mortua
est.,--dmparat tit proletar.,.Satirele",..Lucealgrul".

www.dacoromanica.ro
 252

la marirea patriei, dar Imprejurarile sociale in le-

gatura de sigur cu starea la personal, i-an facia
sa vaza numaI partea rea a vletil, tar trecutul Writ,
pe care 1-admira si et cum II admiral si poetit din
epoca renasteril, nu mat -serva ca un Indemn, ci ca
un motiv de regret, regret cu atat mat mare cu cit
le lipseste increderea in viitor.
Nicoleanu §i Ronetti Roman au scris putin ; Emi-
nescu Insa a scris mult si a a% ut mita influenta
asupra scriitorilor tinerl din ultiniit anI.
0 Insemnata parte din poeziile tut Eminescu sint
erotice. Iubirea lul nu e vesela, chiar cind nu intim.-
pina piedicI, e violenta si numal frumusetea naturil pe
care a Inteles-o si a zugravit-o intr'un mod maestru
da cite -va tonuri mat blinde In acest tablon intune-
cat. Atte poezil shit filozofice, exprimind dezgustul
de viata si de aci pornind cu mintea catre marile
probleme ale existentel. Ce este viata ? Nebunie ;
un vis searbad, care ar fi mat bine sa Inceteze. .

Si cu aceasta poezie a deznadejdil Eminescu a

fi cut scoala. S'a vorbit si se vorbeste Inca de .lcu-
rentul Erninescuv. Influenta int, dupa unit, se dato-
reste taptulul ca pesimizmul lul a gasit un ecou In
sufletele generatieI actuate, pentru-ca el a stint sa
dea Inteo forma reusita fondul comun de gindire ;
dup. altil, aceasta influent, s'a produs din cauza in-
altelor calitatl ale operelor sale : cunostiinta adinca a
sufletulul omenesc, iubire catre natura, limba road-
neasca plina de fruniusett.
Cel mat Insemnatt elevi at lul Eminescu slut :
Vlahuta, 0. Carp si Traian Demetrescu.

www.dacoromanica.ro
 253

Vlahua 1) nu e numal un continuator al lui Emi-

nescu, ci §i un admirator, carelntre primele poezil
adreseaza una maestrului sat, acea gvapae de lu-
minaD, care singur a suferit pentru tots 2). Multe
rele vede Si Vlahuta fn viata, dar are dragoste de a
trai mai mull ca Eminescu. Poet de talent, are Insa
delectul ca nu s'a putut scapa de gre§elile de forma.
ale Ini Eminescu. In timput din. urma a cereal prin-
tr'o poezie cUnde ni sint visatoril ?s sg. Indemne pe
poets a parasi nota plIngatoare §i a Imbarbata prin
lira for lupta pentru adevar Si pentru bine.
0. Carp 3): e mai mull filozof. Se vede In opera
lui omul de §tiinta, care a adIncit problemele, le-a
cunoscut prin propriile sale studii qi deci nu slut
numai ca ni§te ecouri departate din gindirile altora..
Traian Demetrescu 4) este un suflet de o delica-
teta extrema, care tie sä zugraveasca de minune
detaliile §i, lute° forma, corecta, sa. ne faca a lute-
lege nuantele sentimentelor. Din nenorocire a murit
tInar Si n'a putut ajunge la completa dezvoltare a
talentului salt.
De citi-va ani pare a se ivi un noii curent, care
poste va da Infatiprea unel epoce noun In poezia

I) Alexandru VIghutg a publioat doug volume de poezil: Poezir,Iabire

Tot primul riimine superior. Cele mai cunosoute poezil : <Dormi tuba°.
dooang,,<Einiste..
2) -,S1 to sg'nclarl toatg durerea
Pe care lumea n'o mat simtg.
3) 0. Carp este pseodonimul d-lul George Prooa, doctor in medioing.
A publioat poezille sale prin ziare $i reviste; ping scum n'a apgrut
velum. Mal ounoscute: <ZEternItas.,.Rindunelub, un.
4) Traian Demetresou (18...-189...), originar din Cralova, a debutat sub
direotiunea lul Al. Macedonski. Mal tirzid a clutat sg devie mai Tiber in.
oreatlile sale ti a cautat se adopte limbs lul Eminesou. Mal multe bro-
surf Se 'poezil: PoeziY, Freamate... Cele mal ounoscute :

www.dacoromanica.ro
 254

romind: opera lui Cofbuc. 1) 0 lume cu totul deo-

sebitd, lumea tdranilor, este zugravita cu un rar ta-
lent in poeziile lul. In ele simtim aerul curat, sand.-
tatea locuitorilor de la mute, inima calda §i dorinta
de viatd. Aci intilnim accente de barba(ie, indemn
la muncd, la luptd, niciodata descuragiare. Simplici-
tate naivd, spontaneitate §i fragezime a sentimentelor,
alaturi cu putere bdrhateasca §i cu multa realitate
In imagini : acestea caracteriza opera lul Co§buc.
Poezia decadenta a fost incercata la nol de o serie
de linen scriitori, dintre cart eel mai insemnat este
Al. Macedonski. 2) Acesta, de Si publicase la Ince-
putul carierel sale un nurnar de lucrari din earl se
vedea ca are talent, in timpul din urnia a alunecat
a§a de mult spre poezia simbolistd (pe care a voit
s'o sustie §i teoretic) in cit poeziile sale au devenit
ni§te simple jocurl de versificatiune.

INTREBARI
I. Care este oaracterul poeziel lirice orlentale 0 La oe popoare orl-
entale avem poezil lirioe mat importance?
II. Care este caraoterul genera] al poeziel grece si cum se expliol?
0e §titl despre poezia greacA primitivA 0 Carl sint speciile ce s'at dez-
voltat on deosebire la GrecII Cine reprezintii elegla? Ce §t111 despre

1) G. Co§buc, de origine dintr'un sat de lingA NiisAud (TransilvanIal

este azi considerat intre eel me marl poeti al noltri. Academia 1-a onorat
cu marele premid. de 12000 lel, oare s'a oferit luta lul Alexandri qi a
doua oarA lul Odobescu. Colectiile sale : Balade Fire de tort.
Cele mai cunoscute poezil: +Clete() barbar..Noapte de varA.,+Vrem
pamint., Nunta Zamfirel.,+El Zorab.,
2) Al. Macedonski, fiul generalulul Macedonski, a condus cit-va timp
revlsta Literatorub,, care provooase o rai§care literaril in tail. A pu-
blicat pe la 18... un volum de Fossil; acum de ourind un at doilea vo-
lum: Excelsior.

www.dacoromanica.ro
 255

Alceu? Carl sint cel mal insemnatl poetY prin lirica de amor ? Ce
eras epiniciile ?Cine a flout primele perfectiondri?Cine le-a dat strg-
luoirea cea mal mare? Ce 041 despre versificatia lui Pindar? Cum
este poezia greed in perioada alexandring?
III. Care e caracterul liricel romane? Cart sint eel maY insemnati
poet? ? Ce stitl despre Horatiu?
IV. Prin ce se oaracterizg poezia liricg din evul mediu? Uncle s'a
dezvoltat Cu deosebire? Carl sint prim?? poet?? Ce era(' ourtile de
amor Qi trubadurii? Ce eraii truveril? Ce poeti eunoatteti?
V. 1. Carl sint cel mai insemnati poet? lirier italieni? 2. (Ind s'a
dezvoltat mai mult lirica spaniolg Qi carT sint poetil? 3. Cind se waste
clasicizmu.1 in Franta? Ce era pleiada?Ce poeti minoasteti?Ce di-
rectie llterarg dIrimI clasicizmul? Carl sint reprezentantil romantiz-
mulul? Ce stitl despre lirica francezg contemporang?
VI. 1. Cum s'a dezvoltat poezia germang in evul media? Cine re-
prezentg renalterea spiritulul german? Carl sint poetil Berman? eel
ma? marl? Cine i-a continuat ? 2. Carl sint eel mai insemnatl poetf
brief englezi?
VII. Cite perioade se pot deosebi in lirica roming? Carl sint poet??
de la finale secolulul treout gi inoeputul secolulul nostru? Carl sint
poet?? epocel de renastere?Cine reprezentl curentul pesimist ?Ce alc
parent non pare a se na§te? Avem poezia decadentA?

www.dacoromanica.ro
 256
a

GENUL EPIC
A. Rezumatul celor mai Mserrm.ate epopei

RAMAYANA

Aceasta poem/ este ultimul episod al luptel dintre zel,

ajutatl de geniile bune, vsi dintre geniile rele, in fruntea
cgrora se alit Ravana.
Spiritele demoniace fusese in adevar invinse, dar Ra-
vana ceruse de la Brahma, dfiinta existents prin sine
insgsl*, sg nu -1 poatg omori niel un zed, nicl un genite,
iar Brahma it aeordase aceasta, pentru-el. Ravana se su-
pusese la multe chinurl prin earl meritase favoarea.
Duh rah insg, Ravana s'a sin* de invulnerabilitatea
sa ea si fact rad si zeilor si oamenilor. Atunel se due
zeii la Brahma si-1 roagi st pue capat acestel nenorocirl
universale. Sfiltuindu -se, el bags de seams el Ravana
ultase sa ceart a fi scutit si de lovitura vre -unui om; deci
un om putea sg-1 omoare. Se intelege insg el era greti
sa se gaseasel- omul; de aceea primeste zeul Visnu sit
se incarneze in fiinta omeneascg, dupg propunerea lul
Brahma.
In timpul acesta regele Daearata cerea zeilor sg-T dea
fiT.Visnu se inearneaza ca fia al mut' Dacarata si is nu-
mete de Ramd eroul poem el. Pentru ca st poata avea
el si tovarAsi vrednicT, zeiT ereazt o generatie de oamenl
sAlbatiel sad maimute, earl se puteafi metamorfoza.
Rama creste, primeste de la zel acme supraomenestl
si is de sotie pe Sita, ngscuta dintr'o brazda sapatit pen-
tru sacrificiti. Dupl. putin limp, se vede insa dezmostenit,
dupg indemnul mumel sale vitrege. Atunci se duce in
exil in padurI, insotit de credincioasa-I Sita. Afiindu-se
aci, Ravana care domnla in insula Lanka (Ceylan) II
rapeste pe Sita.
Aceasta rApire este nodul actiunil.
Rama se aliaza cu oamenii salbatiel $i fac un pod ca
st treacg in insult. Incepind lupta, niste serpi tin legat

www.dacoromanica.ro
 257

pe Rama, care scapit numal cu ajutorul pasariT Garuda,

mineatoarea de serpl.
Atunel se reped ambit eroT la atac. Ravana, prin pu-
terea magie!, isT facuse un car de foe. Zeul Indra, vazind
pe Rama in pozitie inferioara, fi trimite si luT un car si
arme. Lupta e ingrozitoare; in fine, cu o sageata capatata
de la Indra, Rama ucide pe Ravana si, victorios, se in-
toarce cu Sita, pe care o purifica prin foe.

MAHABARATA

Erau dol imparatT frati Pandu si Dhritarasthra. Panda

avea eincl fit, tar celalalt o suta de fiT. Fill lul Dhrita-
rasthra daft foc palatului luT Pandu si fiii acestuia fug in
paduri. Peste eit-va timp insa sint chemati de unchiul
for si pusl stlpinT peste diverse OAT ale imperiului.
Unul dintre dinsii pierde la joc puterea si atuncla, im-
preuna cu fratil sal, se refugiaza Alin not in paduri.
Aflindu -se aci, flit 'al Pandu se aliaza en un rege veein1
care le (la un ajutor mare. Cu acest ajutor, eondusl de
Yudhishthira care pierduse puterea la joc hiving pe
Dhritarasthra izgonesc impreuna cu toata familia luT.
Atuncl Yudhishthira abdica, lasind fratiler sal toata
puterea si se duce la zeul Indra.
Poema se sfirseste eu apoteoza eroulut.

ILIADA.
Iliada povesteste un episod din razhoiul troian. Aga-
memnon lua3e captiva pe fata unul preot al lul Apollon
de la Troieni. Apollon dete ciuma in oaste si oracolul
ceru ca Agamemnon sa inapoieze captiva. Acesta se in-
voieste, dar eu conditia de a lua pe Briseis, captiva but
Achile. Atunci Achile se minie si hotaraste sa nu mai is
parte la lupta. Se retrage in vasele sale cu Mirmidonil
sal si eu amicul sat Patrocle, dupa ee rugase pe muma-
sa Thetis sa nu-1 lase nerazbunat.
Agamemnon cu aliatil reincep lupta, dar se simte cu-
17

www.dacoromanica.ro
 258

rind lipsa lu! Achile, cad de unde pind aci Acheil ame-
nintail zidurile cetdtil, acum sint nevoiti sa se retragd si
si aibif grija de tabdra lor. Pentru acest scop fac un zid
si un sant.
Dupd un seurt armistitiu, se jail din nod la luptd. si
Hector ajunge cu Troienii pind la sant. In aceasta situatie
nenorocitd, Acheil trirnit la Atli le, dar el rdruine nein-
duplecat. A doua zi Acheil sint si mai rdd bdtutl, santul
cbiar e trecut si el nevoitl sd fugd in cordbil. Achile nicl
arum nu se domoleste, dar lash. pe Patrocle, cu armele
sale, sd mearga la luptd. Acolo Patrocle e omorit si ar-
mele sint luate. *Urea ajunge la Achile, acesta nu putea
acum sii mearga in luptd ; de aceea se margini deocam-
data sd. racneascd. de trel orl si sd inspaiminte ast-fel de
trel or! pe TroienT.
Amin ultase minia si yob, numaI sa razbune pe ami-
cul sad Patrocle. Se rugd de mama sa sA intervie pe linga
Hephaistos ca sd.-I fabrice alte arme si apoi puse la cale cu
tot! conducatoril Acheilor planul de luptd. A doua zi, in-
vestit eu armele sale, se repede, omoard pe tot! capi!
Troienilor si in urmd..si pe Hector, pe care-1 tiraste legat
de car in jurul cetatii. Intorcindu-se apo!, se ocupd cu
ingroparea potrivitd pentru Patrocle si cind bdtrinul Priam,
tatal lu! Hector, veni sd cearu cadavrul fiulu! situ, 1-1 dete.

ODYSEA

Pc cind tot! AcheiT, car! se luptase la Troia, se intor-

sese la casele lor, Odyseu singur sta departe de patrie,
retinut de Nimfa Calypso. FAcindu -se un consilid al zei-
lor, ford. Poseidon, Atene intrebd pe Zevs : de ce aceastA
soartd s'a rezervat inteleptulul Odyseu? Zevs rdspunse
cd. Poseidon it persecutd, fiind cd. a lasat orb pe fin' sad
Polyphem ; dar zeul mdrilor va trebui sd-1 erte cind vor
stArui tot! ce!-laltl.
In urma acestu! sfat Hermes e trimis sa porunceased
nimfe! Calypso a ltsa liber pe Odysed, jar Atene se duce
in Itaca, patria lul Odysed, unde se afia sotia lui, Pene-
lope,pe care o suma de petitorl o silead sii aleagd unul,
zicind cd, sotul el a murit, pentru ca sa indemne pe
Telemac, fiul e!, a piece in caul area tatdIul.

www.dacoromanica.ro
 259

Telemac pleaca la Pylos la regele Nestor si apol in

Lacedemona ca sa se inforineze despre tatal sat. Nu
poate ins& afla nimic sigur.
In timpul acesta Odyseii pleaca din insula Ogygea, a
nimfel Calypso, si merge cu bine pe mare ping la un loc,
cind de odata Poseidon it baga de seams, stirneste o
furtunA.si sarmanul d'abia scapa. inteun &ski din insula
Pheaeienilor. Din fluviu patrunde intr'o padure unde se
culea. De °data e desteptat de strigatele unor tinere,
cari venise impreuna en Nausicaa, fata regelul, sa spele
stofe si sa se joace. Ele it condue la palatul regelul
Alcinoos, care it primeste eu mare bucurie. Se fac mese
si jocuri si hotarasc batrinil regatului sa-1 dues in
patrie. Mai nainte de plecare insa it maga tots sa po-
vesteasca intimplarile ca1atoriei sale de chid parasise
Troia.
El spune cum a plecat de la Troia, cum a pradat un
oral al Ciconienilor, earl i -au ucis o parte din tovarasi,
cum a vazut tara fericita a Lotofagilor, de unde tovarasil
nu voiafl sa mai piece, cum in fine a ajuns intr'o insula
aproape de tam Ciclopilor. A luat atunci 12 din insoti-
torif sal, a mers in pestera lul Polypthem, regele Ciclopi-
lor, care a mincat citi -va din ei; dar Odyset 1-a imbatat
si i-a ars ochiul, apol a fugit. Atunel Polyphem s'a rugat
de tatal safi Poseidon sa -1 razbune si de aci porni toata
ura zeului contra lui Odyseti.
Ajungind la Eol, regele vinturilor, acesta i-a dat inteun
burduf toate vinturile inehise, afara de eel necesar ca sa
miste pinzele. Peste noapte insa tovarasil desfac burdu-
ful si se stirneste o furtuna care i-arunca la Lestrigoni
earl le and vaseleafara de unulsi omoara multi dintre
dinsii. Ajung apoi la vrajitoarea Circe, care preface pe
tovarasil sal in purcei dar Odyseti primeste de la Her-
mes o buruiana fernmeata, asa ea scapa, se imprieteneste
cu Circe si readuce la forma omeneasea pe tovarasi. De
aci vola sa piece in Itaca, dar vrajitoarea i1 invata sa
ntearga mai intaifi in Iad ca sa consulte sufletul lul Ti-
resias. Patrunde in Iad, vede pe Tiresias si pe alte per-
soane moarte, ca mums -sa, Agamemnon, s. a. ApoT pleaca.
Scapa de seductiunea Sirenelor, scapa de Sella si Caribda
si ajunge in Sicilia (Trinacria). Aci tovarasil sal fac gre-
sala de a se atinge de turmele soareluT si indata ce

www.dacoromanica.ro
 260

plead. vasul e spart, tots tovarasii morti si de acolo sin-

gur ajunge in insula Ogygia.
Astfel povesti Odysed si dupa aceea Pheacianil it du-
sera in Itaca. Aci Atene it intimpina si-I da forma unuT
cersetor, iar ea se duce sa aduca de la Sparta pe Telemac.
Telemac soseste si tatal sail i se face cunoscut. Merg
Impreuna la palat. Penelope primeste bine pe strainul
cersetor si-f spune ca a doua zi va lua pe aceea dintre
pretendenti, care se va servi maT bine de arcul 1111 Ody-
sea. Acesta if zice ca fac bine. A dotta zi cersetorul cern
voe sa inceree si el, cad pretendentil nu puteati sa in-
tinzd arculsi loveste la tinta. Aped, impreuna cu Tele-
mac si Cu citi -va servitorf, omoara pe pretendenti si se-
face cunoscut in fine sotiel sale.

ENEIDA

Cuprinde 12 cartf. Enea, plecind din Sicilia, e perse-

cutat de Junona, care indeatnna pe Eol sa stirneasca fur-
tunf In contra-I, si protegiat de Neptun si Venus, mama
sa. Furtuna 1-aruncA pe Omit Africel in Cartaginea. Di-
dona, regina, care fusese instiintata de zel za-1 primeased
bine, if da toata cinstea cuvenita si apol it roaga sa po-
vesteasca mvoile pe earl le-a indurat piny sa ajunga acolo.
Enea povesteste cum an luat Grecil Troia, cum ad
ars-o, cum a seapat cu tatal sad Anehise ; apol a mers
cu tovarasiT sal' in Tracia ; aci s'ati argot diferite mi-
nun! earl 1 -au indemnat sa piece. S'ad dus in Delos,
unde penatil i-au spus ea sfirsitul calatoriel trebule
sa fie Italia. Spre aceasta tinta ad pornit si ad venit,
dupa cite-va ratAcirf, in Sicilia, de unde furtuna i-a arun-
cat pe tdrmul Afrieei.
Didona se inamoreaza de el cum si Enea de ea. Dar
zeil poruncesc sa piece si ea se ucide.
Venind din nod in Sicilia, lass o parte din tovarasT si
merge sa consulte sibila de la Cume, care it introduce in
Infern.
Porneste apol Enea cu al saY ajung in Cara lul Latinus,
care it primeste bine, dar un alt rege, Turnus,care dis-
puta cu Enea pe flea lul Latinus, numita Laviniaataca
pe Troienl. Zeil se consulte si hotardse sa lase pe lup-

www.dacoromanica.ro
 261

tatorl in puterea lor. Lupta continua. Enea e rdnit in-

tr'un rind, dar Venus il scapa. Apol se da o lupta finala,
in care Turuus e omorit si Enea ramine stapin pe situatio.

CHANSON DE ROL AND

Carol eel mare este invingatorul Spaniel. Numai Re-

gale Marsilus in Saragosa nu e invins. Acesta se gin-
deste sa insele pe Carol si trimite soli, zicind ca voieste
sa se supuna, dar sa-1 trimeata si Carol un ambasador.
Ganelon e insarcinat sa mearga acolo. El se involeste
la tradarea luT Marsilus. Acum armata franceza incepe
sa se retraga; in ariergarda era Roland comandant. Cu-
rind oastea hi! e atacata. Un amic if spune sa sune din
corn ea sa audit Carol, el nu vrea. Lupta incepe. Cad din
amindoua. par tile. Roland, obosit, simte ca moare. Suna
din corn. Carol vine si-1 vede mort. SaraciniI sint batuti.
La intoarcere tradarea luI Ganelon e descoperita si el
pedepsit.

DIVINA COMEDIA.

Dante rataPind pe drumul vietil, se pomeneste la in-

trarea unel padurl intimpinat de trei flare salbatice. De
ele scapa, venind umbra poetului Virgiliu, care-I la de
mina si-1 duce dinaintea unel, port! marl pe care sta. scris:
gPrin mine ajungl in cetatea suferintelor, prin mine ajungi
a la durerea vecinica, prin mine xnergi la neamul osindi-
«ttor... Lasatl nadejdea vol earl intrati aid)). Era Infernul.
Patrund inauntru si-1 viziteaza tot.
Infernul este ca un fel de munte cu virful in jos, al-
catuit din noua cercurl asezate in spirala. In aceste cer-
curl sint asezati pacatosil de diferite categoril si en cit
se co_boara spre vixf cu atita aflii pe eel cu pacate mai
marl si prin, urmare si cu pedepse mai marl. In primul
cerc sint eel earl in viata for n'aii facut nicl raft nici bine.
In al doilea yin eel earl s'aii lasat sa fie tiriti de simturl si
aci Dante intilneste pe Francesca de Rimini, care-se inamo-
rase de fratele barbatului el si care acum se pedepsla
pentru aceasta crima. Acesta e unul din episoadele ce-

www.dacoromanica.ro
 2G2

lebre ale epopeil. Afld apoi,,, in cercurT suecesive, pe

mincaciosl, pe risipitorl, pe avarl, pe sarlatani, pe ipo-
criti. etc. In al noulea core afla Dante pe tradatoril de
amid si de patrie, intro earl si Ugolino, care minca ere -
eril episcopului Ruggieri (Roger). Alt episod celebru.
In fundulul Infernulul sta Diavolul.
Esind afar din Infern, Dante si Virgiliu merg in Pur-
gatoriu, care e un munte cu virful in sus. Se urea pe
el si vad diferite persoane earl sint pe tale de a se
purifica de greselile lor. Merge piny la virf ingotit de
Virgiliu si de Statiu. Acolo acesti dd. nefiind crestini, nu
mai pot inainta ; un anger vine si purifica pe Dante,
Beatrice se aratasi ea it conduce de aci inainte in
Paradis.
Paradisul este alcatuit din multe ceruri, fie care ter
intr'o planeta. In primul plan se afla sapte planete, in care
stall eel resplatiti pentru fapte bune ; deasupra se afla
sfera stelelor fixe si d'asupra Empireul. Toate se minca
veeinic si toate sufletele traesc intr'o fericire vecinica,
in mijlocul und armonit si luminl nesfirsite. Si Poetul
cade in extaz cind a vazut toate acestea.

ORLANDO FURIOSO

Regil din Africa s'ati hotarit sa distruga Franta si Pa-

risul. Units cu Saracenil din Spania, el ataca cetatea, o
reduc la ultima extremitate, dar Carol col Mare II invinge
si gonindu-1, se intoarce acasa cu to razboinieil sal ea
sa serbeze victoria.
In acest limp se petrece lunga si complicata intimplare
pe care a povestit-o Ariosto si a carer principal erofi
este Roland (Orlando), nepotul lui Carol eel Mare.
Orlando si Rinaldo (Renaud) cer mina reginel Angelica ;
dar Carol fagadueste ea o va indemna sa ia pe eel ce se
va arata mai viteaz in lupta cu. paginil.
In primele lupte crestinil sint invinsl si Angelica fuge.
Renaud se ia dupa dinsa, dar Carol it chiama si-1 trimete
in Anglia dupa ajutor. El se duce, scapa pe fica regelui
Scotiel de o nenorocire s,i se intoarce cu mare oaste.
In timpul acesta Roland alearga si el dupa Angelica ;
Carol trimete pe un amie al nepotulul sail sa-1 canto ;

www.dacoromanica.ro
 263

sotia aceluia pleaca si ea sa-s1 caute sotul. Aceste aler-

gar! si cautarl sint pline de tot felul de peripetil, lupte cu
vrajitorY, cu balauri, etc.
Para lel cu amorul celor doff eroi crestinf pentru Ange-
lica este amorul lui Roger, comandant pagin, pentru Bra-
damante, sora luY Renaud. Pe ea o mita peste tot, tre-
(Ind prin' tot felul de pericole.
Parizienii, disperati, dati foe cetatil, dar o ploae cade
Si.! scapa de moarte. Atunci vine si Renaud cu armata.
Paganii sint invinsl, cu ajutorul lui Dumnezen, de care
Carol se rugase mult.
In timpul acesta Angelica, renuntind la onorurile la
earl i-ar ti dat drept pozitiunea el de regina, se casa.to-
reste cu Medor si pleaca in India.
Auzind aceasta, Roland se infurie, inebuneste. De aci
numele poemei. Alearga nebun prin Europa si prin Africa,
piny cind Astolph, principe din Anglia, II recta ratiunea,
pe care o aflase intr'o stieluta.
Atunci Roland se lupta contra Saracenilor, car! in cele
din urind sunt invinsY.

OS LUSIADAS

Vasco de Gama naviga spre India si era aproape sa

ajunga. Zeil se aduna ca sa hotarasca in privinta cereril
Jul Bacus, care nu voia ca Vasco sa ajunga in India, Ve-
nus scapa pe Portugezi de toate eursele intinse de Bacus
si Vasco de Gama ajunge la un rege, care-I primeste
bine si-1 ospateaza. Rugat d) el, povesteste din istoria
tariff sale si peripetiile calatoriei. Dupa cite-va calatorii
si primejdii se intoarce aeasa.

GERUSALEMME LIBERATA

Cruciatii sint in Palestina sian luat Antiochia. Sulta-

nul din Ierusalim atita din non lupta. Godefred de Bouil-
lon conduce razboiul si inainteaza contra zidurilor. Dia-
volul le micsoreaza izbinda. In timpul acesta Artnida, fata

www.dacoromanica.ro
 264

sultanului din Damasc, care era vrajitoare, face pe citi-va

comandanti eruciatl sa paraseasea lupta. Renaud cere
rolul unuia din eel plecati si, flind refuzat, pleacg. Lupta
se continua, mor multi din capil cruelatilor §i in fine se
hotgra§te un noti atac, dir acesta nu se poate da de cit
cu ajutorul luT Renaud, cad numaT el putea sg intro
intr'o padure fertneeata sa la lemne. Renaud este gasit
in insulele Fortunate ling. Armida. El vine, desface far-
mecul, cruciatil fac tumid, se luptg si Ierusalimul este
liberal din puterea Saracenilor.

NIEBELUNGENLIED

In tara Burgunzilor, la Worms, domnia regele Gun-

ther, care avea dot' frati, un vasal viteaz Hagen si o tlica
renumitg de frumoasg Kriemhild. 0 core Siegfried, fiul
until rege de la Rinul inferior. Acesta pune conditia ur-
matoare : SA se duca el sg invinga in lupte in numele
luT pe regina Brunhild ea s'o poatg. lua Gunther de sotie,
cam ea spusese cg va lua pe cine o va invinge. Siegfried
se duce, o invinge §i se fac odatg doua nuntl : a lul Gun-
ther cu Brunhild, a lul Siegfried cu Kriemhild.
Dupg multA vreme, la o petrecere Kriemhild spune ca
nu Gunther a invins pe l3runhild, ci barbatul sat. Brun-
hild sg gindecte de atunci la o rAzbunare §i odata la vi-
natoare Hagen omoarg. pe fur4 pe Siegfried.
Vgduva Kriemhild se gindeste si ea acum la razbunare
si peste malt timp primecte a deveni sotia lul Etzel, re-
gele Hunilor. ca sg poata fl maT bine in stare sg-si exe-
cute planul. La o serbare vine si tatgl sail. Toti sint
omoriti afarg de Hagen, care §tia undo e aseunsa o co-
moarg. Nevrind insg sg spule, e omorit si el. Atunci un
bgtrin omoarg pe Kriemhild.

GUDRUN

Hagen, fiul regelul Mandel; e luat de un vultur §i dus

in tr'o insult. depgrtatg, undo afla pe Hilda, printes1 In-
diana, ajunsii acolo tot in acela§1 mod.

www.dacoromanica.ro
 265

El se casatoresc, yin in tara lui Hagen si an o fiTca

Hilda, care fuge eu regele Frisonilor. El au o copild nu-
mita Gudrun foarte frumoasa. Se logodeste cu Herwig,
un flu de rege, dar un a lhil o fura si, fiindca ea ramase
fidela logodniculul ei, fu tractata cu mare eruzime in
limp de 13 any si push la muncl grele. 0 gaseste asa fra-
te-safi care vine eu armata s'o scape. Invinge pe Nor -
manzl, al caror rege ,era rapitorul dar pe urma se
face impacaciune prin patru casatorii: Herwig cu Gudrun,
rapitorul (Hartmut) cu o arnica a lui Herwig, sora rapito-
rulul cu fratele Gudrun-el sf sora lul Herwig cu un alt rege.

PARADISUL PIERDUT

Diavolul se hotaraste sa atace opera lui D -zefi. D-zea

stie indata ea el are sa insele pe om. De aceea hotaraste
ca fiul saa va merge dupa ce se va fi intimplat sa
salveze Jumea. Diavolul se introduce sub forma unui cor-
moran (an soia de pasere cu gitul si picioarele foarte
lung° si vede paradisul, pe Adam si Eva si in vis insutia
Evei ideia de a minca din pomul oprit. Archanghelul Ga-
briel goneste pe Diavol si apoi Raphael instiinteaza pe
Adam ea Diavolul e vrajmasul lui Darn si al lor, le ex-
pliea crearea lumi! si eaderea Dracilor. Diavolul se in-
toaree, se face sarpe si insala pe Eva, facind-o sa ma-
nince un fruct din pomul oprit. Adam, vazind-o plerduta,
maninca si el. Adam si Eva se roaga de fiul lul D-zed
sa fie ertati. El sint ertati, dar sint gonitf din Paradis.

www.dacoromanica.ro
 266

B. PRINCIPIILE GENULUI EPIC

CARACTERUL GENERAL AL GENTILI EPIC.

SPECIILE GENIILIII

Sub numele generic de epos sad poezie epic& se

intelege povestirea unui fapt. 0 persoand sari mat
multe lucrind in vederea unui scop, intimpinind o
serie de obstacole, miscindu-se inteun punct al na-
turil §i intr'un media social : aceasta formeazd fondul
eposului.
Acest gen poetic a existat din timpuri foarte vechl
Si a avut o sums de forme, a suferit o suml de-
transformarl. Schimbdrile acestea au dat speciilor
atita independents si asa de multe caractere parti-
culare in cit numal critica istorica poate intrevedea
oare-cars puncte comune.
Sub numele de gen epic cuprindem : naratiunea
epica, epopea, poema eroi-comics §i romanul.

I. NARATIIINEA EPICA

Productiunile car! poarta numele generic de nara-

Jiuni epice sint sad fragmente de epopee sad epopel
In mic sat poeziT in cart infra Si o insemnata parte
liricd. De a-ceea naratiunea epica formeazd pe de o
parte tranzitiunea de la genul liric la genul epic ;

www.dacoromanica.ro
 267

iar pe de alta form eazh. punctul de trecere Intre ir-

torie ea gen al prozel si Intre epics, gen poetic.
Deosebim ca speeiI ale naratiunil epice :
1) Cronica rimata este o povestire in versurl a
diferitelor evenimente lard leghturd tie cauzalitate
si fare vre-o calitate poetich.. Cu deosebire s'a dez-
voltat acest gen de scriere la poporul german prin
secolut XIIXIV, luse in timpul acela fiind margi-
nith toata eultura h studiul limbil latine si nefiind
destul de cultivate limba gen-nand, aceste cronici se
scrian in latineste. Astfel este Cronica timpului im-
peiratilor gi papilor pi a multor altor materii
apol o curioash lucrare nurnita Cronica lui Ottokar
din Styria alcatuita din mal mult de o silt& de
mil de versurl. In aceste cronici sail gasim diverse
legende crestine ,amestecate cu credinte magice si
deprinderl cavaleresti sail gasim descrierl amanan-
tile ale diverselor 'bdtalit.
In literatura noastrd cronica rimata s'a dezvoltat
putin, pe la inceputul secolulul nostru. In primul
rind vom cita pe Zilot Rominul, pseudonim sub care
se ascundea Stefan Fa nufei 1). El a scris despre di-
feriti domnl, ea Moruzi, Sutu, Ipsilante, etc. A scris
despre Revolutia din 1848, luind aphrarea reactiunil
si ocarind pe revolutionarl.
A doua eronied rimata este a Pitarului Hrista-
care a povestit cea mal insemnata parte a
che 2)
domniel Jul Nicolae Mavrogheni: gPovestea mavro-
gheneasch.x. Versurile lui sint slabe ca putere poe-

1) Intre ant? 1780 -1850 ( ?)

2) Nu se tie exact Intre ce aril a trgit.

www.dacoromanica.ro
 268

tea, dar ne dal) adesea pasage de o naivitate plind

de farmec.
Cu mult mar pretentioasa este lucrarea vornicului
Alecu Beldiman 1) intitulata «Tragodia san mar bine
a zice Jalnica Moldovei intimplare la 1821.D. Dupa un
inceput patetic, urmeazd povestirea evenimentelor
Inteun stil searbad, mult inferior lul Hristache.
2) Poema eroica este o epopee in mic. Ea.poves-
teste un fapt istoric al unui emir; dind o Intindere
potrivita, complicind cu foarte putine detalil fondul ;
uneorl idealizind persoanele, dar neintroducind "lief
°data elemente supranaturale. .Astfel, in «Dan Ca-
pilau de plaid b poetul ne povesteste cum acest ba-
trin s'a luptat contra Tatarilor, cum a fost prins de
Hanul for si cum prin purtarea sa si-a atras admira-
tiunea dusmanului. Vedem ed alit Dan eit si Ursan,
amicul sau, sint vitejl fail seaman, isI fac drum prin.
tre dusmani, dar nu vedem vre-o fiinta In afard de
nature care sä intervie ca sä le dea ajutor.
Exemple de poeme eroice avem in literatura noa-
stra : Aprodul Purice de Costache Negruzzi ');
Dumbrava Rofie, Dan, Cdpitan de plaid de Ale-
xandri ; Andreid sau Luarea Nicopolei de Bolinti-
neanu,
3) Balada epic?, (spre deosebire de cea lirica) este
o compozitiune poetica. In care se povesteste o in-
timplare nu prea complicate si relativ seurtd, dar al
carer erol se inked Intr'un meditt de inehipuiri corn-

1) Mort la 1825.
2) Costache Negruzzi (1808-1868) unul din eel maY marl prozatorY aT
Roittri. A serfs §i poezii. Putinele poezil originale sint slabe; mar impor-
tante aint tradueerlle din V. Hugo ill din Antioh Cantemir.

www.dacoromanica.ro
 269

binate cu cit mai multe maestrie. De obiceiti gdsim

un personagiii istoric amestecat in intimplari supra-
naturale. Une -orl ins chiar persoana principals{ este
imaginatd.
Aceasta forma de produc(iune epicd s'a dezvoltat
si In literatura cult& si in cea poporana.
In literatura cultd ea a inflorit cu deosebire in Ger-
mania in a doua jumatate a secolulul XVIII si s'aft
distins patru marl poeti: Burger, Schiller, Goethe Si
Uhland.
Burger 1) se considerd pdrintele baladeT germane.
El introduse pe lingd partea pur narativa si o parte
descriptive Si prin amestecul dialogulul dete acestel
forme literare un farmec deosebit.
Schiller, se apropie mal mull de poezia Erica prin
baladele sale, cad multe slut numal en fond filozofic
Si cu prea putine caractere epice (de exemplu fal-
moasa poezie Cintecul Clopotulul); aftam insa si lu-
earl adevarat epice, precum: Cufundatorul, s. a.
Goethe Si Uhland detera o mal mare importanta
pArtil narative din baladele lor.
In literatura noastra poporind s'att produs o serie
de cintece epice carora li s'a dat numele de balade
Si pe earl poporul le numeste cintece batrinefti.
Se impart in patru categoril, dupd felul subiectulul
tractat : solare Si superstitioase, istorice, domestice,
haiducesti.
Cele solare ci superstitioase tracteazd diferite su-
perstitiunl si mituri, cum este cunoscuta baladd.
«Mierla qi Sturzul», pe tare o aflam in multe din
1) Intre anti 1748-1794.

www.dacoromanica.ro
 270

literaturile europene. Sturzul, nebun de amor, ur-

mdreste pe Mier la, care suferd diferite metamorfoze
ca sä scape de el. Acesta is si el diferite forme ca
sd nu o plarza : daed se face ea apd, el se face peste ;
dacd se face ea turtd, el se face cleste, etc. In unele
variante cele cloud paseri sint «Cucul si TurturicaD.
Cele istorice povestese diferite evenimente istorice.
Asemenea povestirt aflam si in unele colind,.. In ge-
nere numdrul acestor fel de productiunt este foarte
redus.
Mal numeroase sint cele domestice, cart ne arata
'Fiala de familie in diferite epoce ale trecutulul nostru.
Cele mat numeroase si mat frumoase ca putere po-
etica slut baladele haiduceqti. Haiducil nu slut con-
sideratl de popor ca hotl, ci ca niste luptatorl pentru
scaparea neamulut de robie. Unit se lupta cu clocoil
sail cu Grecil; sint MM. citi-va earl fac expeditiuni
In contra Turcilor.
4) Roman4a este o produetiune epicit poporan d
care tot-deauna se inso(este de cintec. Ea s'a produs
cu un efect mare in Franta si in Spania. Aci cu
deosebire aflam o abundanta extraordinard de ase-
menea compunerl.
Sub numele de Romancero, colectiunile acestea
ne dad diversele poeme epice ale poporulul spaniol,
relative la eroil for nationals, dintre cart cel mat
insemnat este El Cid. (Eroul care figureazti in tra-
gedia lul Corneille cu acelast nume).
5) Legenda, de la vorba latina legenda, care trebue
calla, era odinioara pevestirea vietit unul dint, pen-
tru-cd aceste povestirt trebuia sd fie citite in comu-

www.dacoromanica.ro
 271

nitatile religioase. Prin extensiune s'a dat acest

Dunne ori-carer povestirl fabuloase. In evul media s'a
cultivat malt soiul acesta de povestire si de unde,
la fnceput, se margintail la Insirarea chinurilor dife-
ritilor sfifitl, cu timpul au coprins si intimplart si
fapte istorice pozitive, dindu-le Insa coloarea fantastica.
In literatura noastra sint cunoscute Legendele is-
torice ale lut Bolintineanu.
El a luat diverse traditiunt din Neculce si din alts
cronicarl si le-a dezvoltat In poezil de obiceid scurte,
ce se disting prin sobrietatea descriptiunilor si prin
sententele ce se gasesc presarate la fie-care pas.
E drept ca tocmal prin aceasta capata o Infatisare
maestuoasa, ca multe din sententele lut au devenit
maxime, ce se citeaza tot-deauna ; dar tot de aci a
rezultat raceala si lipsa de vtata.
Si de la Alexandri ne-at ramas cite-ira legende.
Scrise cu mat multa animatiune de cit ale predece-
sorului sat, sint totusl slabe fata de alte lucrarl de
gen epic ale sale, poemele epice. (Legenda RIndu-
nicat, Legenda Cioctrliei).
De si Bolintineanu a capatat cel mar mare renume
prin acest fel de productiuni, el nu e la not parin-
tele genuluf ; cel care a dat mat Intlia IncercarT de
legende este marele liric Grigore Alexandrescu, dar
tocmal inclinarea tut spre meditiune si numeroasele
reflexiuni filosofice fac ca poeziile lut de acest fel
numal Intr'o mica parte sd se tie de genul narativ.

www.dacoromanica.ro
 272

EXEMPLE DE NARATIUNI EPICE

OSTIREA LUI MAVROGHENE

de
PITARUL HRISTACHE

La leatul opt -zeel si opt Dupa ce le fAcu lean.

Dete spaimA in norod II maT puss la o treahA:
Auzindu-se cA vine Ca sa 'nvete si mustra
Oaste turceascl. multime, SA stie sa dea cu pusca.
Avind TurciI si TatariT Apo! sa stal si£ privestt
Groaznic razboiti cu MuscaliT. i cu drag sii pomenestl
Deel iarasT luarAm veste e Rominasil volute):
De rAzmiritA cA este. Inca ltati tot! cu opinel!
Peel pinA Turcil sosi SA. to fi dat la oparte
El eitti vreme a gAsi SA vezi regale curate,
SA stringd si de aid Cit erait de drAgalasi
Vr'o suing de voinic! Si nAseuti a fi puseasi !
SA dea o ajutorinta Se infra cine-I vedea
La aceastA rAsmirita. Si gura la ei casca,
Oaste incepu a stringe De asa mustra curatA
Pentru vllrsare de singe: Se tot mira lumea toad{,
Tot! condoratiT 1), cizmarii, Cum mergeau pest.e cimpie
Precupetir, circiumaril, Mindri si cu veselie.
Osebit Romini de tarn GreciT, ca niste mAgarT,
Ce -I strinsese de pe earl Se mira de opincari,
Pi le fact' baerac 2) Care de cind Wet nAseut
upil cum 1-era pe plac, Pusca in ()chi n'ad vAzut,
FAeindu -1 tot cete, cete, Pe care -I credea misei,
Inarmatl Cu pusci pe spete, Neslujindu-se cu eT,
Rinduindu-le si leafy CM el, rind venla in tariff,
NumaT ea sit facA treabA. Intra cu oameni de-afarA
Iar pe Rominif de tail, Bunt' pentru ostasie
Ce -I strinsese de pe-afarA, Nu eredeati Romini sA fie

1) Pantofarl.
2) Steag.

www.dacoromanica.ro
 .273

Si-acum in oaste de-T punea Si-i trimise la Focsani

Mai multA fall fAcea. Sa dea rAzboiti in Muscall.
Tar dupa acestea toate Boeril, pleeind, se duse,
Vazuram cy alte scoate Piny la Buz AA n'ajunse
Dete strajnica porunca Si trimise set se 'ntoarca,
Doerilor sl se string Zabava sa nu maT faca.
La curte, tot! inarmat!, Nu T trimitea d'alt ceva,
Pe cal bun! incAleeati, Numai firea le-o 'nc rut
Cali! dupA ce veni Ca set vazy cum s'aratA:
De rAzboi IT sfAtui Supusi sail bainT de-odatA.

CINTECUL CLOPOTULUI
de
SCHILLER

In pamint tare stet infepenita

Forma de huma arses in foc,
Azi pentru clopot ziva-i menital
Copii! la lucre! Ce stag. pe loc!
Hat! sudori calde
Fruntea set scalde,
Lucrul set facti maistrului num, e;
Dar de sus vine harul in lucre.
Lucrulul greA care no! it pregatim,
VorbA grea cu dreptul i se potriveste;
Daces noT cu vorbe bune o insotim,
Atunel mai voioasA munca nainteste.
Sa luam dar seam cu ingrijire mare,
Ce poate o putere slaba intocmi;
Despretuit trebui omul m4e1 care
In veci la ce face nu tie gindi.
Asta pe om poate set -1 impodobeascA,
De acea is.T are judecata sa,
Pentru ca in peptu-1 adinc set simteasca
Lucrul ce cu mina luT a face vrea.
Repede lemne de brad luati
Bine uscate gi 'n foc le daft
Pentru ca para greit apasatic,
In aura hornet groaznic set batii.
is

www.dacoromanica.ro
 274

Arama ferbeci
Cositor puneti
Cleioasa schija in scurgeri line
Sa se strecoare cum se cuvine:
Ce 'n adinca groapA In pamint sapata
Poate cladi mina de foe ajutata,
Clopotul de aceasta, sus din casa sa
Nona marturie cu glas ne va da.
Tai-va al nostru lucru mita. vreme,
Si ale multor oamenT urechl va lovi,
Ai mult impeunA eu eel tristr va genie
Mu lt al rugaciunii grain va ins oti.
Ce jos pregateste soarta schimbatoare
Omulul ce nWe pe acest pamint,
Ese din eoroana asta lucitoare
Ce tot mai departe suns cu glas stint.
Va'd be§ici albe in sus cum sar ;
Bun ! in mi§care masele par.
Jute cermet sa asvirlim,
Ast-fel topirea not o grabim.
Spuma afaral
De tot sa, piard
Pentru ca schija fiind curata
Curat ai glasu-i a fi sa poata
Cum incep (elide a se pa'r/i!
Vargufa 'na'untru eft ant. sa moi ;
Daca stecloasa ese 'napoi
Spre turnat schija gata va fl,.
Hai! copii nu stag
Dggraba cercafr,
De poate face ceea ce-i tare
Cu ce-I slab, buns impreunare.
Fragedul cu asprul in unire stind,
Si ce e putenic cu cea ce-T blind,
Din a for unire nasc sunete bune
Sa vazg. dar eel ce venic se insotesc,
Inimele dacd bine se unese,
Nalucirea trece, cainta ramine.
Mindre ghirlande impodobesc
Sinul mireseT eel fecioresc
Cind schija in aer rasunatoare
Pe oaspetT cheama la slirbatoare...

www.dacoromanica.ro
 275

13arbatul are de datorie

Cu viata 'n lupta veeinic, sä fie;
trebue sa amble si sa lucreze;
SA intoemeasca, sa rasadeasca
Roada s'adune cu harnicie,
Cu ghibacie sa indrazneasca,
Catind norocul ca sad vineze.
Curg in nesfirsire atunel darurile,
Pretioase-bun,uri ample coserile,
Locul se intinde, eresc incaperile
Sotia scumpa si credincioasa,
Fii lor gingasi muma duioasa,
0 eirmueste vesela casa.
Cu intelepciune ea stapineste,
In casa Wale le chibzueste;
Pe fete invata la ascultare
Pe baiat duke 11 sfatueste,
Si tot-d'auna stair, in miscare
Milne le mumei sirguitoare.
Muhia cu simtm-1, de rinduiala,
Mareste a easel chiverniseala.
Lazi mirositoare de comori sint-pline,
Fire le se 'nsira repede pe fus,
Alb ca Si omatul in curate scrine,
Inul sta in teancuri poste line. pus.
Cu binele, lustrul, frumosul s'uneste:
Vecinic sotia nu s'odihneste.
De pe culmea easel in lunga Ware,
Tata]. 1st intinde oehi'n departare,
A lui fericire vesel numarind;
El priveste stilpil in afara stind,
urele cu pine ticsit incarcate,
Si a lui cosere de inana atirnate
Prin a sale lanuri vintul suflind ]in ;
S'ast-fel sefaleste de incredere plin ;
Fare ca pamintul pe a lul temelie,
Sta a -easel mele mare* mindrie,
Scutita de a soartei crude amagiri!
Votusi cu ursita cea des schimbatoare,
Cine poate face trainicl insotiri ?
-Cad nenorocirea grabnic pasul are.
Bun ! schija poate a ft turnata,
Frurnos frintura e coiforata,

www.dacoromanica.ro
 276

Dar not sei curcja n'o vorn lasa,

Pink la cerurf not ne mn ruga,
Dopu 'n sus jute!
Domnul sa ajute!
Cu [um, prin toartei ea isi face loc_
cade in valuri negre de foc.
Cu puterea-I focul omulu! prieste,
Cind o privighiaza si o domoleste
Si cite el face si cite formeaza
Puterit aceste ceresti datoreaza.
Dar e 'ngrozitoare puterea cereasca
Cind a el cAtuse poate sA zdrobeasel.
Auziti glasul din turn, cnin sunk?
E o furtunk.
In flacArT pare
Ceru 'nvelit;
Dar nu-I al zilei foe stralueit!
Ce zgomot mare
Tuna pe drum ?
Ahura sbor.
Para se 'nalta pe stilpil de fum
Pe de asupra ulitelor,
lute ea vintul in sus crescind
Ca din a hornet gura esind
Aerul arde, birnele pirie,
Usile crapA, sticlele sfirie,
Copiii tipk, rAtacese mamele,
Piing dobitoacele
Sub dArmAturt
Toti fug, aleargA, seapare cats,
Noaptea ca ziva e luminata,
Minele'n lanturi lung! se unesc:
Pe intrecute
Cofele sboarA : in aer iute
Valuri de apA sar si tisnesc,
Furtuna vine infuriate,
Vijiie, urla, flacare cats ;
Prin roade uscate para plesneste,
Cade'n eosere plin incareate,
i peste a easel birne uscate;
Cu a et suflare par'ca voeste
Intreg pamintul in sus sa-1 smulgl,
Si sA-1 rApeaseA in a et fugl.

www.dacoromanica.ro
 277

Ea se lungeste pe cer mered

Ca si un smeti!
Fara sperare
Omul cerestiT vointi supus,
Uimit priveste si'n nerniscare
Cum a sa munca toata s'a dus.
Pustiit de foc
Stiff intinsul Mc,
Vijeliel crude patu ingrozitor,
In. bortele goale a ferestrelor
Spaime lucuesc,
Si norurl din eulmea inaltimii for
In nauntru privese.
Omul cu jale
Inca o data
Spre groapa cata,
Unde zac toate mundle sale.
ApoT is voios in mina bap] sad de calator
Mu lte i-a rapit lul focul salbatec si ingrozitor :
Dar o dulce mingiere fata lui inveseleste:
El numara imprejuru-I capetele ce iubeste:
O cereasch bucurie! niel uu cap scum') nu lipseste.
Clopotu 'nsoteste trist si plingator,
In drumu-i de pe urnaa. pe un caliitor.
Ah! e sotia cea molt duioasa,
Ah! este muma cea credincioasa,
Ce domnul negril imparatil
Din brate-o smulge sotulul eT,
Ce 'n floarea vietii ea IT nascuse
Ce ea la pIeptu-I cu 'ndulosare
Crescind, voioasa munia o vazuse
Ah! ale casiT verigi hibite,
Pentru vecie sint dezunite;
Cad nitre umbre locasu-if are
Ea, ce a easel murna era;
Lipseste dulcea-i ocirmuire,
Si neadormita eT ingrijire,
In goala casa va rasuna.
Lute! acum forma puteri sfirma,
Cad irnplinit -a menirea sa.
Inima, ochiul sa stea uhnit,
De lucrul care bine a efit.

www.dacoromanica.ro
 278

Ciocanu
Mantaua sdrobig!
Baca vrem schija s'o ridicam
In bucag coaja sit stet- rimam.
Cad forma stapinu/ poate sa o strice..
Cu luare aminte, si cind timpu4 ice
Dar val! cind arama in riurI de part,
Ea singurA rupe ale sale Bare:
Cu pocnet de tunet, orbeqte, eiudoasa,
Ea in sus asvirle plesnita el Casa;
Pare a fi o guru deschisa. de\iad;
Toate dinainte -i S'aprind, pier i cad.
Nu poate aeolo vr'o forma sit nasca,
Uncle puteri oarbe domuesc fart flu
Binele nu poate ca sit infloreasca
Cind poporul singur sfarma lantul sail.
Amar! cind materii de foe 4atatoare
P'incet in oras,e s'ati ingrarnadit;
Si poporul-sl rupe fierul cu 'ntairitare,
Si s'ajuta singur intr'un chip pumplit.
s
Hai! copil intrati
...
Inuuntru Cu toti si in rinduri stati,
Clopotul nol astAzI vrem sit -1 botezam!
AConeordia» fie numele re-I dam.
El vecinie la duke si sfinta unire
Sa theme coxnuna plina de Mike.
Aceasta .sit -I fie singura chemare,
Lui orinduita de al sail facator ;
Sus de asupra vietii noastre sehimbatoare
Pe cerul albastru, sub tort zimbitor,
Aproape de tuoet in \reef sit pluteasca,
Cu a stelelor lume sit se margineasea.
Si el sit ne fie glas din cer trimis,
Cum este gramada Ineeferilor
Ce insotesc anul en cununi ineins
Marind pe al lumel bun stapindor.
Numal peniru lucruri marl si traitoare
SA elating. limbs frumos surtatoare;
Sicu aripi repezl pe el ceas en ceas,
SA loveasc' al vremel nenbesit pas.
Soartel sit 'mprumute glasul situ frumos

www.dacoromanica.ro
 ,n9

De si Part suflet, Pert 'nduiosare,

El st insoteascg cu a Jul miscare
Jocul vietii noastre greil si schimbgelos.
Si precut') auzul nostru fdrii veste
Aunetu-I atinge s'apol plere in vint
Ast-fel el s'argte a nimic nu este
Statornie din cite avert' pe pgmint!
Funia tare cu tofii trageti,-
Clopotul din groapei afar& scoateti;
Imparafia sunetului
Vazduhul fie locasul lui.
Hai ! repede .sus!
In miscare-i pus.
In tirg s'aduct. tot veselie,
Pace, intdiul sunet s& -i fie.
(S. G. rirgolicY).

BLASTEMUL CANTARETULUI
de
L. IIHIAND

Falnic, mindru. in vechi timpurT, un caste' se inglta.

El departe peste turnuri pin la. mare stralucia,
Si in jur gratlinii frumoase miros dulce respindiat,
Unde ape rgeoroase sus in cer voios saltat.
Sta acol'un mindru rege, aprig, crud, victorios,
Pe al sat trop sta asa galben, trist, tacut si fioros.
Ce gindea el era groazg si urgie ce privia,
Ce seriea el era singe, era moarte ce vorbia!
La acel caste! odata se dueeati dol cintaretl,
Unul alb de anil vietii, altul blond cu peril cretf,
Tar bgtrinul cu a sa harpg pe un cal ornat sedea,
Lingg dinsul pfin de viatg, sprinten junele mergea.
Junelul bgtrinul spline: «SA fiT Bata seumoe fit.
SA gindestl l'a noastre cinturi, st dal tonul eel mal vitt,
<Cu putere, cu iubire si (Were sa cinthm,
Pe al regelui crud sullet, trehue azi st 'nduiosgm»
Sus in sala cea mareata cintarett acum stat,
Crudul rege si regina pe-a for tronur! s'asezat,

www.dacoromanica.ro
 280

Regele luceste falnic ca un fulger printre nor l,

Duke, blinda e regina ca lumina cea din zori,
Incepu_ pe-a sale strune lin batrinul a cinta,
Licit duke si ma) dulce tonu'n suflet strabatea,
Si at junelui glas tare rasuna in jur frumos;
41 batrinulul vueste pintre einturl misterios,
Amindol de dor, iubire si de timpuri mindre tint
Cint credinta, libertatea, tot ce'n lume este stint,
Cint de toate arele duke, ce pe om it fericesc,
Cint de toate acele nalte, ce pe om insufletesc ;
Curtisanii in core mare, toti uimiti nu mai glumia0,
Si at regelui rezboinici se inchin la Dumnezeh,
Jar regina incintata de placere, dor divin,
Cintaretilor arunea rosa duke de la sin.
«Vol mi-ati inselat poporul si femeea mi-at) rapit?»
Striga. furiosul rege, trupu-i tremura cumplit,
Spada-1 sboara ca un fulger si pe tinar strapungea,
Si in loc de dulce cinturl singe ros din pept curgea.
Ca de vinturi. de furtune tot poporul e gonit,
In a maisteruluI brate Acel june a murit.
A sa mantie batrinul o arunca peste el,
Si pe calul sou it pure s'apol ese din castel,
Dar la poarta cea inaltA cinteretul s'a oprit,
El apued a sa harps, tot ten lume a iubit,
De o marinueo sdrobeste s'apoi striga desperat,
CA prin tot castelul mare groznic voce a resunat!
qBlastam voua, bolte mindre ! Niel odat'un duke chit
SA nu sune 'n aste ziduri si pe-acest fatal pAmint
Nurnai gemete, suspinuri pe -aici trist vor rasuna,
Pina duhul resbunaril in picioare va calea,
Blastamate fit) gradine, ce sub con va veselitl,
Voua va arat ist Unar palid, mort, ca sa-1 privitT,
Ca sa vestejit) ca dinsul si sa sece on ce isvor,
Si sa fit) triste pustiuri, colb si piatra'n viitor!
Blastam tie ueigase, al eintarii crud calAA !
Dupa glorie aspira in zadar sufletul tau.
Al tail nume'n noapte eterna a sa fie asvirlit,
S'al sa per) ca o suflare aruncata'n infinit!»
Ast-fel a strigat batrinul, sus din cer 1-a ascultat,
Bolte mindre, si castelul, tot in jur s'a darimat,
0 colina. aminteste o splendoare ce a trecut,
Si aceasta peste noapte in tarina a cazut.

www.dacoromanica.ro
 281

Si in loc de flori, grAdine, vezi in jur numal pustil

Nid un arbor nu da umbra, riul stied pe eimpii,
Si de rege nu s'aude nicl un cint frumos, maret!
S'a perdut in noapte-eterna, bldstemat de cintaret!
(Trad. de Isr. Schelitti)

MIRCEA SI SOLII
de
D. BOLINTINEANII

Intr'o said. 'ntinsd printre capitani,

Sta pe tronu-1 Mircea inearcat de ant'
Astfel printre trestil tinere 'nverzite,
Un stejar intinde brate vestejite.
Astfel dupd dealuri verzi si numal for!,
Stdbatrinul munte albit de ninsorl.
Curtea este plina, tara in miscare,
So 11 trimisi de Poarta yin' la adunare.
Toti stall jos: mic, mare, tindr si batrin...
Era nobil omul cind era romin.
So El daU firmanul. Mircea it citeste;
Apoi, cu marire, astfel le vorbeste:
Padisahul vostru, nu ma indolese,
Va sa faca tara un pdmint tureese.
Pacea ce-mi propene este o 5clavie,
Pind cind Rominul sa se bath' stie !
La aceste vorbe sala-a rdsunat.
Dar un sol indata vorba a luat:
Tn, ce inteaceasta natie crestind
StrAlucest1 ca ziva intr'a sa lumina,
Tu, o Doamne, cdrul patru tart se 'nehin,
Allah sa to tie, dar esti un hain!
In murmure surde vorbele-I se'neacd;
Cavaleril trag spadele din teaca.
Mircea se 'ndrepteaza iute catre el:
Respeetati solia, capitanil mei!
Apoi catre solii Portif el vorbeste:
Vol, prin can *abut astdzl ma cinsteste,
Mircea se inclina de ani obosit;
LIM al sail suflet nu e 'mbatrinit.

www.dacoromanica.ro
 282

DchiI sal sub gene albe si stufoase

Cu grett nag indreapta sagetI veniuoase-
Dar cu toate-acestea fieru-I. va lovi,
S'albele lul gene Inca n'or clipi..
Cela ce se bate pentru a lul tara,
Sufletu -T a focul soarelui de vara.
Mergeti la Sultanul care v'a trimis,
N'or ce drum de pace spunetl c e 'nehis!
ApoT catre curte Domuul se indreapta.
Fericirea tarel de la not s'asteapta,
De desearte vise sa nu ne 'nselam:
Moarte si sclavie la streinl aft m.
Viitor de our tara noastra. are
Si prevail prin secoli a el inaltare,
fnsa mai 'nainte trebue sa stim
Pentru ea cu totil thartiri sa rnurim!
Cael lard aceasta lantul ne va stringe
Si nu vom sti inca niel ehTnr a ne plinge!

DAN, CAPITAN DE PLAID

de
V. ALEXANDRI

Prunzti, verde de milaid,

Cole merge sus is raid?
Merge Dan, Voiman de plaid.
C'a ucis el multi duijmani,
Tin Vizir ¢i palm Rani,
Frunzd verde lemn de brad,
Cine merge jos in lad ?
Merg Tiitaril 11T Murad,
C'ad rids in zi de Maid
Pe Dan, Glipitan de plaid!
(Frarix. de citdtc 2 (I o
I
Batrinul Dan traeste ca seimul singuratic
In pestera de stinea, pe-un munte paduratie,
Privind cu veselie cum soarele rAsare
Dind viata luminoasa cu-o caldA sarutare.
Privind cu jale lung, turn soarele apune...
Asa si el apusa din zile marl si bune!

www.dacoromanica.ro
 283

Vechig pnstnic, ramas singur din timpul sati Mara,.

Ca 'pe un gol de munte o stinea solitara,
Dineo lo din morminte el .trist acum, priveste
0 tainica fantasma ee 'n zare s'adineeste,
Fantasma dragalase a ,verdel tiuereti
Ce -fuge de rasuflul geroasei batrineti,
Si zice: «Timpul rece apasa-umarul coed
«Si cif m'afund in zile tot sirnt ea 6 mai-grew!
«0 ! lege-a nimiciril, o lege nemiloasa!
«Cind, Bind s'a toci oare a vremii lunga coasal»-
Apol el pleaca fruntea si cade 'n. visare,
Iar muntil albi ca dinsul se 'nelina 'n departare.

II

Battinul Dan acculta graind dot' vechi stejari

Creseuti dinteo tulpina pe culmea cea de munte
S'avind ca o coroana un seeol pe-a for frunte.
«0! Prate, ziee unul, un vint in miez de noapte
Adusu-mi,a din vale lung vaet, triste soapte!...
<E sabie in tara! au navalit Tataril!
«S'acum in balti de singe ssi joa.c5. arinasarii!»
«Asa! raspunde anti", cold in departare
«Zarit-am asta ncrapte pe cer lumina mare!
<Ard satele romine! and holdele 'n eimpil!
«Ard codrii!... sub robie cad fete si copil,
«*i 'n fumul ce se 'nalka cu larme sgomotoase
Sbor sufiete gonite din trupurisingeroase!»
Batrinul Dan aude, suspina si nu crede!
Dar lata ca pe eeruri din pattu parti el vede
Trecind un stol de vulturi urmati de uli gramada,
Atrasi in orizonuri de-a mortis rece prada.
Un fulger se aprinde in ()chi' lui pe to(t,
<La lupta,- Dane! tara-i in jeaf, -tara-1 in foe!»
Batrinul' Dan desprinde un palos vechin din elfin.
Si palosul lueeste voios in mina his,
Batrinul Dan pe sinu-i apasa a lul mina
Si simte ca tot bate o inima romina.
EL zice cu mindrie, naitind privirea 'n sus:
«Pe inima si palos rugina nu s'a pus.
«0! Doamne, Doamne sfinte, mai da-mi zile de train,
<Tin ce-oiti strivi toti lupii, toti serpii de pe plain 1,

www.dacoromanica.ro
 984,

«Fa to sa-mY para. numal atunci palosul gret

«Cind inima 'nceta-a sa bata 'n peptul mra.
«S'atuncl inima numul dea bate sa incete
«Cind voiu culca sub tarna a dusmanilor (fete!»
Apot el stringe chinga pe sdravenele-I sale,
Isi face-o cruee, pleaea si se coboara 'n vale.

Ill
In scurtele zestimpurl (find soarele declin
Si noaptea pune sterna feerica, stelina,
E un moment de pace in care, neoprit,
Se perde doru 'n umbra amurguluI mahnit.
Atuncl zareste ochiul minunile din basme,
Ace le legioane de tainice fantasme
Care 'ntre zi si noapte apar in loc oprite
Cu mantil lungi si albe de-a lungul invalite ;
Asa apare 'n sesurl maretul om de munte
Calcind cu past gigantici pe urme mal marunte!
Nu still de el copacii tineri, crescuti pe maluri,
Dar riul it cunoaste si scade-a sale valurl
SA teaca inainte viteazul Dan la lupta.
Si ast-fel tot el pasa pe cale ne 'ntreruptii,
Pin' ce soseste 'n seam la casa lab Ursan.
Om aspru care doarme eulcat pe-un buzdugan,
Ursan, pletos ca zimbrul, cu peptul gros si lat,
Cu bratul de barbat, cu pumnul apasat,
E scurt la grain, naprasnic, la chip intunecos.
El e de peste Milcov pribeag misterios,
TotT caril stiti de dinsul spun mune, dar soptind
Si tale de-o zare it ocolese grabind,
De sit place sa creasca sirepe hergheliI
Reslete pe intinsul cimpiilor pustil.
Drumetul intro, zice:«Bine-am gasit Ursane ...
Un aspru glas raspunde:«Bine-al venit mtos Dane!
«Ce vint to aduse aice ?'
«Vint rail si de Wire!
«Ne ealc paginil, frate, si tara-I la peire!»
Ursan tresare, geme, s'aprinde 'n gindul sati.
Dan zice: «De pe munte venit-am sa to inn,
«Sa mergem.»

www.dacoromanica.ro
 285

«Dar; sat inergem! adaoga Ursan!»

Si mult cu drag priveste grozavu -T buzdugan.
Apoi un corn apuea si bueiuma in vint.

IV

De-odala se aude un tropot pe pamint,

Un tropot de copite, potop rotopitor!
Ursan cu al sail oaspe in fund, spre soare eata.
Si vac' sub cerul lucia in zarea 'nflacarata
Sburind o herghelie de armasarl smeiosl
Cu coamele in vinturT, cu ocbiT scinteiosi,
Si 'nfiorind cimpia de-o aspra nechezare.
Un voinicel in &are pe-un alb fugar calare
IT mina cu'n harapnic ee 'n urma for poeneste
Si ca un sarpe negru prin aer se 'nvirteste.
Ursan le-atine calea si tail stall po lot,
Apoi catre voinicul ce poarta busuioc
El zice: «Fulgo! prinde -mT pe murgul eel tintat;
«Mos Dan si eft la Nistru ne ducem pe luptat!»
«Dar et, intreaba Fulga, ell sa nu 'ml core puterea?
«Tu sa ramil aice, ca sa-rnI pazesti averea.<
Frumos odor e Fulga! si nalta-1 e faptura!
Sub genele I umbroase doT ochi lucesc ca mura,
Si parul sati de our in ereturi lungi sd lasa
Ca pe strujanul verde un caier de matasa.
Voinicul e viteaza copila-a luT Ursan.
Ea intra 'n herghelie cu pasul indraznet
Si merge drept la murgul salbatic si raslet...
Ursan cu Dan batrinul, arzind de mare foe,
Incaleca si 'n umbra dispar ca intr'un nor.
Iar Fulga-I urmareste cu sufletul in dor.

0 tints de lumina prin umbra via inoata,

Ea creste, se inalta pe zare ca o roata
Si umple de vapaie eerestile abisurl.
PadurI, movile, riuri apar cazute 'n visurT,

www.dacoromanica.ro
 286

Dar feu] de la munte si vierul de pe vale

Diu vad prin vis de singe de cit Moldova 'n jale:
«E rosie luna ! zice din doT eel mai batrin.
cE luna insetata de singe de 'Agin!),
Raspunde eel mai aspru... Si puil for de smei
Se due tragind doT spectri de umbra dupa el
Se due virtej ea gindul plecat in pribegie,
Se due pin ce -a for umbra intinsa pe cimpie
Le trece inainte, si pin' ce se lovese
In °chi cu faptul zilei... atunce se oprese.
Si lath -I pe o eulme nocturnil calatori,
Lucind sub will palid in mantie de zorN
ET lasa jos pe coasta sa pasta armasaril
Si stall privind in vale cum fax pirjol TatariT.
Cinci sate and in flacari pe cimpti si fumul for
5e 'ntinde ca o apa, pluteste ca un nor,
De-a-lung pe sesul umad, si sboara sus in aer
Ducind cu el un vuet de larma si de vaier.
Prin fum se zarese umbre fuginde, ratacite,
Copil marunti si maine si fete despletite,
Si cal scapatI in fuga si cinT si boi in turme
Gond,' de Tatarimea ce mica pe-a for urine.
Dan rice: «Mal Ursane! acolo e de noT!
«Aeolo ride moartea in erineenul rasboin,
«Acolo sa dam proasca, sub oehiul eel de sus,
«Tu despre faptul zael si eu despre apus,
Si tale sa desehidem prin aprigut dusman...
«La lucru -acum, fartate! la lucru, mai Ursan!
«Amin, si Doamne-ajuta !>>Ursan voios raspunde,
Si 'n gloata fie-care ca viforul patrunde.

VI
Ursan naval s'arunca in neagra Tatarime
Croind o pirte . larga prin deasa el multime
Sub mina-I busduganul, unelta de peire,
Ca on balaur face in giuru-1 o retire,
Un cere de moarte 'n care miler de tine -i Prins!...
Sarmanu 'nebide oehil si soarele-1 s'a stins!
In laturi, inainte, In urtna-1 totul. moare I
Sbor creeril din tidve sub ghioaga sdrobitoare,
Si 'n urma, si 'mprejuru-1, si 'n laturi semanate,
.lac Sute de cadavre cu capete sfarmate.

www.dacoromanica.ro
 287

Si ast-fel ne'mpacatul Ursan moral luereazg

Si spre Apus priu singe morel inainteaza.
Ca dinsul, Dan batrinul, erod intinerit,
Tot vine dupa palos spre mindrul rasarit.
El infra si se 'ndeasa in gloata tremurinda
Ca junghiul eel de moarte in inima plapinda,
Si palosul ce lute ca fulger de urgie
Tot eade 'n dreapta, 'n stinga si taie 'n came vie...
Si ast-fel ambit oaspet1 al mortil ne 'npacate
Cosese la vieti in floare pe straturi singerate
S'ajung ei Ltd 'n fats prin apriga furtuna,
Si armele lor ude erucis le impreuna.
«Noroc tie, Ursane!D
«Si tie,-tot noroc In
Dar n'a sfirsit euvintul Ursan si cads 'n be
Strapuns de o sageata ce '1 intra 'n pept adinc :
El seapa buzduganul, se pleaea pe oblinc
Si greii se prabuseste c'un gemat de pe cal.
0! Dane Capitane! puterile-ti slabesc
Si noril pe de-asuprat1 trecind se invartese:
. . . ...... .
Tu mori! si Tatarimea s'apropie de tine !
. . . . . .

VII
Gliiral a trecut Nistrul in not pe calul sae.
Luind pe Dan ranitul ca prada si trofeil.
El merge de se f'nehide in cortu-I, umilit,
Precum un lup din codri ce-a fost de einl gonit,
Trei zile, trei noptl Hanul nu gusts 'n suflet pa ce.
Intins ca un cadavru jos pe covor, el zace,
Dar rind ravine, palid, din lunga-I desperare,
In ochil lul tree fulgerI de erunta rasbunare.
El striga sa-1 aduca sub coil pe Dan batrinul.
De si ceprins de lanturl, m <ret intra Rominul !
Ghlaur ! zice Tatarul cu inima haina,
« Ce simte firul erbel cind coasa e vecina ?
« Ea pleaca fruntea 'n pace,raspunde Capitanul,
«Cad' are sa, renasca mal frageda. la anul !a
Ghirai cade pe gindurI lasindu-s1 capu 'n pept,
Si imblinzindu si glasul: «0! Dan, qm intelept I
«Te still de mult pe tine, cunosc al ta.4 renume
«Din graiul plin de lacraml orfanilor din hullo.

www.dacoromanica.ro
 288

«Pe multi Mart cuprins-ai de at inortil reel fort!

«Acura iti veni rindul si tie ca sg. mort,
«Priveste! linga 11sd caldul to pindeste
Cu streangul si cu pala ce in mina-I zinganeste,
«Un semn si capu-ti sboarg la clint si la vulturi,
«Si sufletu-ti se perde in lumea de ghiauri.
«Dar insa imi fat mild de ant si de a ta rninte,
«Gindind la barinetea ce-apasd-al met pdrinte,
«Si vreau, en daruri multe, pe tine a to erta.
«De vrei tu sd to lepezt arum de legea ta!»
Crestinul Dan, bgtrinul cu suflet luminos,
Ina ltd a lui staturd si zice maiestos:
«Ceahlgul sub furtuna nu scade mosunoiti!
«Eii, Dan, sub vintul soartei sg sead pagin, nu void.
«Dect nu-rni convine viata miselnie cistigata,
«Niel pata far' de legel in fruntea mea sapata.
«Rusinea-I o rugina pe o arma de viteaz,
«Un venue ce manineg albeata din obraz.
«Cut place sd roseaseg, roseaseg... of nu vrad
«Niel: path pe a inea arma, Mel pe obrazul met',
«Alb am trait un secol pe plaiul stramosesc,
«Si vread cu fata alba senin sd and sfirsese,
«Ca dupa o viatd lunga, ferita de rusine,
«Mormintul men sd fie eurat si alb ca mine!
«Asa m'a deprins Stefan, usoara terna-1 fie!
«La train Para mustrare si Para prihanie.
«Nu-int trebue a ta mild, nu vreall a tale damn"
«Tu imi intinzl o cupg mult plina de amarurl,
«Depart° ea de mine!... mai drept e ca sg mor!...
«lar dacd at tu cuget si-tl pasa de al mai dor,
«Gbiral! and lasg, lasg in ora mortei grele
«Sa mat sgrut °data pamintul tdrit mele.D
Uimit, Ghiral se seoala, cu mina hit desface
Unelta de robie sub care leul zace,
Cumplitul lant ce-1 leagd cu strinse nodurl sute,
Si zice grabnic: «Tata, lea calul met si du-te
Bgtrinul Dan ferice se duce, Nistrul trece,
Si 'n aerul Moldovei se umfig peptu-I reee,
Ci inima mut crest°, si ochi-I print de jale
Cu drag privesc prin lacrami podoaba tg.rit sale
Sgrmanu 'ngenunchiazd pe iarba ce straluce,
Isi pleaca fruntea alba. smerit isi face truce,

www.dacoromanica.ro
 289

Si pentru tot-d'auna saruta ca pe o moaste

Pamintul ce tresare si care-I recunoaste...
Apol el se Intoarce la Hanul, intra 'n cort,
Susping, sovaeste sipalid cede mort!
Iar Hanul, lung privindu-1, rosteste cu durere :
40! Dan viteaz, ferice ca tine care plere,
A.vind o viata verde in timpul tineretif,
4c*i alba ca zapada In iarna batrinetil!,..

COBBEA
BALADX DIN POP611

Foicica maracine, 'n temnita de cind seade ?

Ascultati, hoer!, la mine De noua an! jumatate
SA va spuiti pe «Corbea» bine. *'alte tret zile de vara:
Frunza verde pelinita Numele-I merge prin tara.
Zace-mI, zace in temnita, AzI e sfinta Simbata
Pus de Yoda *tefanita, Wine mi e Duminica,
Zace-ml Corbea viteazul, Chiar Duminica cea mare,
Zace -mi Corbea haiducul. Zi de sfinta sarbatoare.
In temnita la Opris Es din sfinta manastire,
Unde-mi zace Corbea inchis, De la sfinta leturghie
*eade 'n apa Tot! boerii la plimbare
Pina 'n sena Bi Voda la vinAtoare.
i 'n noroiti FrunzulitA lemn uscat
Pina 'n turloia, ha., mare, s'a 'ntimplat
Cu lacate pe la usa, CA chiar maiculita Corbii,
Cu miinl d'albe In cAtuse, Fugita 'n tara Moldovil
Iar la git pecetluit Baba
Cu cinci Eire de argint, Slabs
Cum n'am vazut de cind sint. Si 'nfocatA,
Frunzulita trei foI late, 15ar la minte
De ce in temnita-mi sade? Inteleapta,
Pentr'un palos ferecat La cuv.nte
Numal in our imbracat, Propiata
De nu still tine furat; Si 'n zarafir imbracata,
Pentr'un rosin bidivill 'Vr'o trel patru ousoare
Cal nebun, rosin sglobia, Duce Corbi! la 'nchisoare
Ce a fostprins de prin pustit. Bi 'n temnitA de mincare.
19
www.dacoromanica.ro
 290
Lua tirgul
Tot d'alungul
Si uliti d'a curmezi§ul,
Pe unele
Se 'ndrepta,
P'altele
Se rAtacia,
Pin' la temnit'ajungea.
Iar, data mill ajungea,
Baba
Slabs
Si 'nfocata,
Dar la minte
InteleaptA,
La cuvinte
Propiata,
Cu zarafir imbrdcata,
La fereastra s'aeza
Si din gull tot striga:
Corbeo, maicl, aid 4*1?
Corbeo, maid, mai trAeV.I?
Spuneml, maid, de qt1 viii
Spune maiebil, ca sA §tin;
Ca, d'eI fi, maicuta, mort,
SA daii la popii de un ort,
Cu popa sa to citesc,
De porneni sit-ti ingrijesc!
Corbea, dac'o auzia,
Glasul ca-1 intelegea
Si din gurA-1 raspundea:
Maica, maiculita mea,
Maica, par'cA tot sint via,
Dar numai sutletumi tin,
In temnita m'am uscat,
CA 'n ea, de cind am intrat,
Din chica ce mi-a crescut
Mi-am fAcut
De a§ternut,
Cu barba m'am invelit,
Cu mustati m'am stergarit.
Aicea, cind am intrat,
Ce-am vazut, cind m'am uitat? Jute 'napoT se 'ntorcea,
www.dacoromanica.ro
Bijbiiati
erpoaicele
Si erean
Ca acele
Broa§tele
Ca nucile,
Napircl ca undrelele
Acum sint serpoaicele,
Maica, sint ca grinzile,
Broa§tele
Ca plostile
Si nApirel ca butile.
De cind, maica, am intrat,
Pic de yin n'am mai gustat,
Somn nu m'a mat.apucat.
Pe toate ea le-am rabdat
Si pe toate least rabda,
Ike n'ar fi una ma! rea,
C'o drticoaicA
De serpoaica
Bat'o Maica- Precista
S'a incuibat in barba meit,
Ea, maid, ea mi-a ouat,
Ouale §i le-a lasat
In fundul salvarului,
Fundul posunarului;
In sirml meu c'a clocit
Si puil else colacit ;
In sinul met ca stiff cres.te
Si de coaste ml ciupe§te,
Unde. maica, se zgireWe
Inimioara mi-o raceste;
Unde, 'mica, se intinde
Inimioara mi-o coprinde!
MA-sa, daca-1 auzia,
Va -sa, _mare, ceml fAcea ?
Niel o clip& nu pierdea,
Ci de graba ca-mi pleca,
La cireiuma se ducea,
Mina p'o cofa punea,
Cinei-spre-el oca yin turna,
 291

La fereastra eo ducea Cind es Domni lavinatoare

Si 'n mina Corbin eo da. Si boieril la plimbare.
(iorbea, dacd mi-o vedea, Tu, maicuta, sä to dud
Tocmal din adinc ofta, Si pe Voda sa.-1 apuci.
Debit la cer indrepta, De departe s& 'ngenuchl,
La Dumnezeil se gindia, Mina, poala sa-I saruti,
La Dumnezeil se uita. De d'aproape sä to rogt
Dumnezea eä se 'ndura Si din gura to sa-I zici:
Dumnezeil rnvrednicia Iarts, Doamne, Stefan Voda
Si putere ca-I dadea. elarta, Doamne, pe Corbea,
El, data se odihnia,. C'o da bir ca birnicil,
Cu °chi negri se uita Galeata ca nemesis,
Cofa cu mina lua, Banetul, ca vamesif
Intr'o parte se lasa, Do ft 'n rind cu boieril !
Cain intr'o Ana u-te, maid, si to 'ntoarce,
Se da, Doar minia i s'o 'ntoarce.
Cofa la gura Baba, unde-1 auzia,
Ducea, Baba nu mat astepta,
Buze pe cola Chiar atuncia se ducea,
Punea Drumul 1111 Voda-T tinea,
Si, din cofa cind sorbia De departe 'ngenunchia,
Tocma 'n fund ca-I rasufla. Mina, poala 'I saruta
Si, cind cofa arunca, De d'aproape se ruga
f, este cap cofa eind da, Si din gull mi-I zicea:
Pas -spre-ce hott dobora Iarta, Doamne Stefan-Voda
Si pe be is omora. larta. Doamne pe Corbea,
Apoi cu ma-sa vorbia Stefan-Voda 'ntelegea
Si din gura ce-I zicea? Unde baba '1 atingea,
Maica. maicnlita mea, Si n gura mare's zicea:
Nu '1 pacat de vieata mea ? Baba
Stati in teinnita bagat Slabs
Pentr'un palos ferecat, S"nfocata
De nu still tine furat, Asculta, babo, la mine
Pentru rosul bidivin, C'o sa-tt spuiti de Corbea inbe,
Pentru rosul meal zglobia: Azi e sfinta Simbata,
Alta villa nu mai stia, Milne e Duminica,
M'am gindit, Chiar Duminica cea mare,
M'am rasgindit Zi de ' sarbatoare
Si iata ce-am planuit: S'al sa flt d'o soacra mare.
Az! e sfinta Simbilta, Lui Corbea pecetluit
Milne e Duminica, Cu tints litre de argint,
Chiar Duminica cea mare, Fat& mare i-am gasit,
Zi de sfinta sarbatoare,

www.dacoromanica.ro
 292

Frumoasa cum nu e 'n lume, SA ma cunune cu ea,

S'o chiama, babo, pe nume SArAcut' de vlata mea.
Jupineasa LAutaril
Carpena, Cine 'ml sint?
Adusa Vulturil,
Din Slatina, Ce sboard 'n vint
Numal din topor cioplita Cu penele zugrdvite,
Si din barda bArduita, Cu boturi de pletre scumpe,
Pe la virf cam ascutitA, Cu picloare
Pe la mijloc e strujita, Gdlbioare
La -Wiping vAruitA, Si de singe rosioare.
Pentru Corbe-al tau gAtitA. 1414 -sa, unde '1 auzia,
Babo, am mai ingrijit Imi ofta
LAutarl de T -am tocinit, Si imi plingea,
Lautarl de Bucuresti Cu pumnil 'n cap se bdtea,
Pe galbeni impArAtestl, Iar Corbea ce mi-I zicea?
Cu papucil Las a. maica, boeetul
Galbiori, Ca sd nuAl plerzl cumpatul,
Cu ceacsiril Ca de pdcatele mete
Rosiori, Oid da seama ea de ele.
Cind II vezl to infiorl, Vdz ea nu vrea Dumnezeil
Si to cutremurl sA mori! Ca sit scape rosul meti:
it era ea de Miring, D'o scdpa el, ma due eti.
Sdria mai ca o copilA De vrel, mated, ea sd soap,
lntr'o fogy alerga Du-te lute si de grab,
Si la Corbea se ducea. Du-te 'n teara Moldovil,
La temnitA ajungea, Du-te la grajdul Corbit,
De fereastrA se lipia, La groapa en sapte nucT,
Tote i-le povestia. Pe rosul sit mi'l aducl
Corbea, data 'ml asculta, Desselat
Corbea greil se necAjia Sri clestolat
Si oftiad 11 rAspundea: Ca paunul nerotat;
Ci tad, malcd la nalba, i, cu el de- tel intoarce,
Ca asia e femeia: SA vii la oral in coace
Poale lung si minte scurtA, Pe Vodd, de l-o vedea,
Judecata mai mArunta, La suflet lo sAgeta:
Jupineasa El pe mine m'o ebiama
Carpena, SA-r fncalic pe rosul
Adusa Ca sa-1 vaza umbletul.
Din Slatina Baba pe rosul lua,
Nu 'ml -e, maieA sotia, De capastru-1 edema,
Ci 'ml este. mated, teapa La oral ca-mI ajungea.

www.dacoromanica.ro
 293

Cind pe ulita intra Tot cu rosul dupa ea,

Rosul, mare, rincheza: Si mergea, mare, mergea
Negustorl se spalminta, Pin' la curte-mi ajungea
Boi6r1 afarA-m! esia, Dar la curie ce erea,
Teti de Corbea ca-m! vorbia Dar la curte ce gAsia?
Si din gurA mi-si zieea: Voda'n palm° ca batea,
Par'c'ar fi scapat Corbea! Divan mare e'aduna;
Cine pe baba 'ntilnia, To-kr boeriT ca -sT chema,
Cine pe rosul vedea Toti boeril tail vinea
Tot meren ea-ml Intreba: Ca sA 'nsoare pe Corbea.
Nu -tl e rosul de vinzare IacA, mare, se 'ntimplii
SA.ti dam galbeni si parale, Ca si baba mi-sf trecea
On sA fad d-un schimb cu noi, Stefan-VodA de-1 vedea,
Pentru unul sa-ti dam doi, De fereastra
Ti-am plini pins la trel! Se lipia,
Dar baba ce raspundea, Barba 'n gurg.
Dar baba ee le grAia? Sumetea,
Nu m! -e rosul de vinzare, La boeri ca-1 arAta.
Nu mi-e rosul de schimbare, Rivna In suflet le intra
Ci ml-este de darufala Si el, mare ce-mT facea I
CuTo da pe Corbe'-afarA! Slugulitele to avea,
Negustorl, rind auzia, CAlarasiT ce -! slujea
Boieri, cind intelegea, El la baba -T trimetea
Babel, mare, raspundea: Ca sit intrebe pe baba
Du-te, babo. la naiba, De-1 e rosul de vinzare
Nu ti s'ar plini vorba! Dar baba ce raspundea?
Cind erea Baba una c'o tinea:
Corbea prin tart Nu'mi-e rosul de vinzare,
Ne facea Nu'ml e rosul de schimbare,
si de °mirk Ci-mi este de dAruialA
CA data ne jefuia Cul mio sta pe el cAlare,
Si data ne imuia, Voda, dac'o auzia,
Grind IT mai ziceam ceva, BoeriT, clael vedea,
MAciuea ca -m! scutura Pe slujbasi cA. trimetea
Si de spete Sa 'ncalece pe rosul,
Ne indoia ; Sa le arate umbletul
Si neveste CA le a rimnit sufletul,
ICTe rApia Slugl la rosul se dm:ea,
Si cu ele Slug! la el nAvalA da,
Se plimba Mina pe dirlog! punea,
Foicica s'o lalea, Pe spate mi-1 netezia,
Baba id, baba colea, De sea ca se sprijinea.
Baba-mi bate ulita Rosul nimic nu facea,

www.dacoromanica.ro
 294.

Far' de mime c'astepta Corbeo, nu mat suspina,

Calaretul cind saria, C'a sosit si ziva ta;
i. i'atunci bine ca-I venia Ca azi mi-te-om cununa
departe 'I asvirlia, Ca sa jocl la nunta ta.
art pe jos it asternea. Pin' s'o gati mireasa
Trinti o data, de doua, Ia 'ncalica pe rosul
Trinti, mare, pin' la noun, Dar Corbea ce -I raspundea
D'aleI, Doamne S. tefan-Vod aSi din gura ce-I zicea?
Copil esti Cum o vrea Maria ta,
On tot mat crests Dar sa 'ncalie n'oiri putea
Nu-ti mat farima oastea, Ca mi-e legata mina ;
Ca nimeni n'o 'ncalica Iar, d'al Meg c'oitt scapa,
Afar' numaI de Corbea! Zi sa-ml lege
El singur l'o 'ncalica Pe dreapta,
tefan-Voda. mi-auzia Sa-mi deslege
*i din palme ca-mi batea, Pe stinga
Porunca la slugt dedea *i, chid vorba 'st ispravia,
Ca s'aduca pe Corbea Stefan-Voda poruncia
CAT asteapta si curtea, Si pe stinga-I slobozia.
*i curtea si mireasa. Corbea, mare, ce facea?
Slujitoril ca-ml pornia Iar la Voda se 'ntorcea
*i pe Corbea ea-1 scotea, *i din gura-i mat zicea :
i pe Corbea '1 aducea Sa 'ncalic, Maria ta,
Pe doua roate de plug Teams mi-e ca n'oiu putea.
Cu lantusul pus la git Cind pe rosu. 'ncalicain
*i la piept pecetluit Miinile 'n catusi n'aveam
Cu cinch litre de argint, Niel ereana pecetluit
Cum n'am vazut de cind sint. Cu chief litre de argint
Corbea, 'n carte cind intra De la piept si pin' la git,
Cocoane se spaiminta tefan-Voda, d'auzia,
Boierit cruce 'si facea Stefan -Voda poruncia,
De urit ce mi'l vedea : Pe toate le farima.
Barba Inealica! ii zicea.
I-bate genuchiul, Corbea, mare, i raspundea:
Chica Cind pe rosu 'nealicam
I-,hate calciiul; Frumusel ca ma tundeam:
Barba si mustatile iladeam
I-acopere miinile ; Barba
Genele, Voiniceste,
Sprincenele Lasam
1-nlasoard bratele. Chica
AtuncI Voda, de-1 vedea, Haiduceste,
Ce din gura cal zicea : Dar acum nu ma cunoaste

www.dacoromanica.ro
 295

Si. la mine nu se lasa! Zavoraste-tI

Stefan-voda ce facea? Curtile
Stefan-Voda poruncia Si inchide-t)
Si pe Corbea ca-1 tundea, Portile
Si pe Corbea ca.-1 radea. De la poarta cea mai mica
Corbea pe rosul privia Pin'la poarta cea mai mare,
Si din gull ce zicea? Fiind'ea Corbea e calare ;
Gata sint. Maria ta, Si 'ntaresee-ti
Dar stir, Doamne, at nu stir Strejile ;
Cind pe rosu 'nealicam SA to lase grijile ;
Ce fel de haIne purtam ? Pune, Doamne, dorobanti
tefan-Voda, d'auzia, Mai maruntl si mai inalti,
i mai mult se 'nfierbinta, SA dati rosului drumul
i mai mult la cal poftia. SA v'arate umbletul,
Hamele De ti-e drag ca sufletul !
Ca-si desbrdea, Ctefan-Voda se 'ntorcea,
Armele u boierl se sfatuia.
Ca mill' scotea Si boieril ce-1 zicea?
Si Jul Corbea, le- arunca. - Bac'aI face, Doamne, asa
Ci incalica! II zicea. N'are pe unde scapa
Corbea mare se pleca CA nu'i uciga-1 crucea!
Corbea, mare, le'mbraca, Stefan-Voda i-asculta
De rosul s'apropia. Si porunca poruncia ;
Cruce mare ca-si facea Strejile
El la rosul se ducea, Ca IntAria,
Frumusel ca.-1 netezia, Portile
Haiduceste-T fluiera, Ca incuia,
Tar rosul ca-I rincheza. Curtile
Picioru 'n seal% punea, CA Avora
Dar piciorul lath Corbea ca. 'ncerca,
Nu 'nearrea, Tata. Corbea ca'mi pornia.
S'atunei semnul Drumul rosulul cind da,
CA-I facea: Brazda neagra ravarsa ;
Rosul, mare, 'ngenunehia Cu eopita cind lovia,
Pina Corbea Pietrele ca scapara,
'Nealica. Brazda rosin varsa ;
Toata curtea 0 data curtea 'nvirtia,
Se mira! Tar, cind fu d'a doilea,
Dar Corbea ce mai facea? Printre lume se baga,
Catre Voda se 'ntorcea De ma-sa s'apropia,
Si din gura-I mai zicea: Mina pe mA-sa punea,
D'al ei,Doa mne Stefan-Voda ,D'a'ncalare-o arunca,
De ti-e Ilica e'oiti scApa, Linga el c'o aseza.

www.dacoromanica.ro
 296

Si-mi pornia, mare, pornia Pe rosul

urtea mare de 'nvirtia Ca-1 sprijinia,
Dar, pe cind se invirtia, Pe rosul ea-1 repezia,
Ochi-sT negri d'arunca, Si roqul ca -nit sforgia,
Zid d'a curmezi§ lint sta. Dineolo de zid saria
Si, cind bine ca-t venia, Cu Corbea si cu ma-sa:
Linde zidul Toata curtea 'marmuria.
Nalt erea,

IL EPOPEA.

Definiliune. Epopea are de subject o actiune tre.

cuta, un eveniment care, in nemArginita intindere a
acestor circumstante §i In bogatia raporturilor sale,
cuprinde o lume intreagd, viata unel natiuni si is-
toria noel epoce intregl.
Diviziune.Epopeile sunt de cloud categoric: na-
turale sau poporane §i artificiale salt artistice.
Epopeile naturale sint produse in mijlocul natiunil
prin colaborarea poporulul intreg. Diferitele parti
traesc izolate pins cind se ive§te un culegator care
le aduna §i le da o forma, o infdt4are generald.
Ast-fel, la Indieni Mahabarata §i Ramayana, la Greci
Iliada §i 0 disea, la Germani Niebelungenlied §i Gudrun.
Epopeile artificiale sint produse de un poet cult
dupa principiile salt regulele scoase din studiul celor
poporane.
Asa avem la Romani Eneida lui Virgilid, la Ita-
lien1 Orlando furioso facuta de Ariosto, Gerusalemme
liberata de Tasso, la Englez1 Paradisul pierdut de
I. Milton, etc.

www.dacoromanica.ro
 297

Cite o data uncle din poemele artificiale fiind scrise

In tonul si dupa ideile poporulul, se raspindesc
foarte mult In popor si devin populare.
Astfel sint, in literatura noastra, naratiunile des-
pre Arghir si Elena de Ioan Barac, s. a.
Subiectul. Actiunea epic& Subiectul epopeil tre-
hue sa fie o serie de fapte omenecti, adica. omul
stt fie centrul in jurul carula sa se grupeze toata
opera. Epopea arata pe om asa cum e, cu defecte
si cu calitatl. Poetul nu ascunde nicl o data scade-
rile eroilor, ci ni le infatisaza, marind tot-d'auna si
partea vrednica de lauds ca si cea vrednica de de-
faimare.
cTotalitatea credintelor si ideilor unul popor, spi-
ritul lul aratat sub forma unul eveniment real, care
e tabloul yin al lui, iata ce constitue fondul poerneI
epice proprin zise. La acest fapt general se rapoarta
pe de o parte constiinta religions& a tuturor adeva-
rurilor profunde ale spiritulul omenesc ; pe de alta
vlata politics, civils si domestics, pins la obicelu-
rile si trebuintele materiale si la mijloacele de a le
salisface. Toate acestea sint inviate in epopee prin
combinarea cu actiunile si caracterele persoanelor ;
cad, pentru poezie, adevarul general exists numal
sub trasurl individuale si eu o infatisare vie. Un
asemenea subiect, care cunrinde o lume intreaga. si
totusI se concentrs lute° actiune individuals, trebue
sa se dezvolte intr'un mod linistit, fall a se grabi
ss ajunga la deznodarnint, cum face actiunea dra-
matics. Cu chipul acesta nol putem admira mersul
impozant al evenimentelor, cum si partile de detalil,

www.dacoromanica.ro
 298

descrierile si episoadele. Prin urmare desfasurarea

poemei este o inlantuire regulata, dar nu strinsa ;
unitatea std. In fondul subiectulul epicd> (Hegel).
Ast-fel Ramayana ne Infatiseaza epoca acela mare
din istoria Indiel, cind Arienil din nord s'aii coborit
spre sud, fapt care a trebuit sd se produca cu mare
rasunet si sd. impresioneze adinc toata lumea. E
dar aci o epoca mare concretisatd In evenimentul
real al expeditiuni1 MI Rama ca sd. scape pe sotia
sa din mina regelul de la sud.
Iliada si Odisea reprezenta timpurile preistorice
ale Grecilor.
In ele vedem organizarea societatel primitive gre-
cesti, credintele for in privinta zeilor, viata sociald,
rolul femeil, starea de civilizatie din punet de ve-
dere material, adica industrie, comerciii, agriculture,
etc. Toate acestea sint ardtate sub trasurile indivi-
duals ale lul Achile, Agamemnon, Ajax, HectOr,
Paris, s. a. in Iliada; ale lul Odysed, Telemac, ale
Penelope1, s. a. in Odysea. Evenimentul real In Iliada
si Odysea este emigrarea Eolienilor in Asia, unde
intimpinard diverse state grecestI de mai nainte
formate, cum era statul Troian. Pentru a se putea
stabili aci, se incepura o serie de lupte, cart tinurd
mult si provocard. multe schimbarl in viata politica
si socials. Aceste zguduirI indelungate au dat nas-
tere legendei razboiului Troian, pe care bogata ima-
ginatiune a poporulul grec a impodobito cu deta-
Iiiie cele mal poetice.
Din aceasta legends fa c parte subiectele Iliadel
Odyseel una reprezenta un moment din timpul lup-

www.dacoromanica.ro
 299

tell alta reprezentg un moment dupg sfirsitul luptelr

dup. caderea Troiel.
In jurul acestor momente. care mint fapte petre-
cute in realitate, nu fictiunI ale poetulul, se grupeazg
o suma de elemente earl alcatuese actiunea epica.
In primul rind gasim credinta religioasg, cu toate ma-
nifestarile el, ping la cele mal mid detalil ale cul-
tulul. Religiunea din poemele omerice nu este reli-
giunea unel societal primitive, ci a unel societati
cultivate si bine organizate. Zeil shit in continua
prefacers, si In continua miscare; el afi toate defec-
tele si calitatile omulul, numal in masurg mal mare,
si se bucurd de nemurire, fucolo traese ca oamenil
si cu oamenil, fail parte la neintelegerile si luptele
lor. Oamenil cunosc marile lor puterl si natura lor
razbunatoare ; de aceea se tern de dinsil, be aduc
s lerifich sicum s'ar purta en un dusman vecinic
amenintator cauta toate mijloacele ca sag insele
si si;, scape de dinsil.
Viata politica si eivila a Grecilor din acel timp
ni se arata pe deplin lamuritg in poemele omerice.
El ne apar ca o societate destul de civilizata : se
ocupg cu agricultura si cu cresterea vitelor, dar se
ocupg, si cu comerciul, deel e o societate care fueling
a trece de la traiul agitat al luptelor si emigrari
lor, la traiul linistit al statelor asezate si industrioase.
Viata de familie o cunoastem din aceste doug e-
pope In toate detaliile. Capul familiel are autoritate
suprenia; dar indatg ce nu mal e puternic, isl pierde
toata importanta. Femeia este conducatoare vietil
caznice ; std In mijloeul sclaveior si luereazd la cele

www.dacoromanica.ro
 300

tiecesare easel. Familia e in faza de monogamie, dar

femeia are pozitiune inferioara fata de barbat. Cind
se respinde§te vorba ca Odysed a murit, Penelopa
e obligati{ sa se casatoreasca si petitoril Incep a
veni In casa, consumind in prinzurl o parte din a-
verea lul Odyseil. Numal gratie uneltirilor el diverse
Mire care este faimoasa pinzaramasa celebra pina
azi rewte sa amine raspunsul ce avea sd dea
pina sose§te sotul el din lungs ratacire ce fusese
nevoit sd sufere.
Obiceiurile §i trebuintele materiale ale vietel in-
time de familie le gasim amanuntit descrise In poe-
mele omerice. Ospitalitatea acelor greci vechi ne a-
pare ca un fapt foarte curios. In adevar casa orl -cul
era deschisa streiniloi', earl se instalat ca la el, erait
11111141 §i onoratl si numal dupd trel zile putea gazda
sa Intrebe pe oaspete tine este §i de unde vine.
Mincarea, mobilierul, imbrdcamintea slut asemenea
cu toate detaliile infati§ate in aceste poeme.
Prin urmare Intreaga lume greacd de prin seco-
lele XIIX a. c. traeste In epopeile omerice. Poe-
tul nu considera Insd interesanta de descris aceasta
lume in sine; nu un studid de moravurl intilnim
Intr'nsele, ci ea toata servete drept cadru pentru
actiunea individuald care formeaza miezul epopeil.
Individul central este In Iliada Addle, in Odysea
.0dysed; el formeazd firul conducator in acest haos
al vietil epice. Actiunea in care el Tat partea de ea-
petenie se dezvoltd incet, lasind loc descriptiunilor
si episoadelor, ce ocupd o mare parte din intinderea
acestor opere.

www.dacoromanica.ro
 301

Un alt exemplu de epopee este jetusalemme libe-

rata 1111 Tasso. 3redintele si ideire tuturor popoa-
relor crestine In epoca de entusiazm si de eferves-
centa religioasa slut intatisate sub forma evenimen-
tulul real care e prima cruciadd. Organizarea politica
a statelor, acea r esfIrsita fragmentare a puteril ce
aflam In evul medin o aflam In poema lul Tasso.
Viata Ole familie, obiceiurl, toate shit descrise aci ;
Insaca si In Iliada,formind numal cadrut actiunil
individuale pe care o Intreptinde Godefred de Bouillon r
liberarea sfintulul mormint din stapInirea Musulma-
nilor.
Tot viata evulul inedin, tot lupta intre paginl si
crestinl ne arata si Orlando furioso a lul Ariosto, dar
el alege un alt moment, alege momentul In care cre-
dinta crestina proprin-zisa lncepe sä se amestece cu
vrajitoria.

STAREA DE CIVILIZATIE PROPRIE EPOPEIt

Raporturile vletil morale, orginizarea familie1 sr

a societatil in razboin sad In pace trebue sa fi ajuns-
la un grad de dezvoltare si de perfectiune ; Insa toate
principiile vletil sa nu fie stabilite si impuse prin
legl, ci sa para ma! mult ca se nasc din fondul na-
tural, din caracterul moral al persoanelor. 0 socie-
tate prea perfectionata si organizata cu legl, cu ar-
mata, cu politic, etc. nu se potriveste cu actiunea

www.dacoromanica.ro
 3O

epics. Omul trebue sa fie Inca aproape de natura

prin toate obicelurile, prin toata viata sa.
Asa, de exemplu in Iliada, Agamemnon este rege
peste tots regii, dar ceilalti ad destuld independents;
ba chiar Achile se poate retrage din lupta, find su-
ydrat, si prin aceasta pune in primejdie soarta Achei-
lor §i nu reintrd de cit atuncl cind 11 sile§te un motiv
cu totul personal : moartea amiculul sail Patytcle.
In Orlando furioso, Roland §i Renaud daca nu vor
nu ascultd de Carol cel mare §i se due la luptd cit
limp it sile§te interesul personal : speranta de a ca-
pia mina Angelical; iar cind Angelica fuge, fug
amindoi din tabdra cre§tind, ca sa o gaseascd.
Cind se vorbe§te de starea sociala, proprie epo-
peil, se intelege nu infatkarea lumil intregl, ci a
unul singur popor.
In Iliada §i Odysea este lumea Grecilor; povestea
Niebelungilor vorbeste despre lumea Germanilor in
primele secole ale epocel cre§tine.
In fide aceasta forma generala a societatil pe care
o intilnim in epopee trebue infatkata nu in stare de
linkte si de pace, adica nu trebue descrisa pentru
sine, ci cata sd serve ca baza pentru evenimentul
rdzboinic care se dezvoltd in epopee.
Ast-fel Iliada si Odysea se rapoarta la rdzboiul
troian, sint episoade din acel razboid. Acela§1 Meru
in Ramayana. Poema lui Tasso, a lul Camoens, a
lui Ariosto, toate sint povestirl ale evenimentelor
rdzboinice.
Chiar in Divina Comedia a lul Dante, care rea-
lizeazd mal putin cerintele actiuuil epice, tot avem

www.dacoromanica.ro
 303

un fond razboinic, intru cit e o lupta : lupta inceputa

tle la caderea Dracilor din Cer Si continuata in toata
viata omulul pe Want, lupta intre bine Si rad, al
carel ecoil este insasi poema.

REGULELE BSI CALITXTILE ACTIUNIT EPICE

Epopea find un gen care azi nu mai are mani-

testarl, tot ceea ce se spune ca regula despre dinsa
sint mai mult o serie de observarl generale, earl ne
explica exemplele ce avem, de cit o lege, pe care
s'o pilzeasca poetil earl ar scrie azi epopel. Dovada
e faptul c, toate incercarile de a se face epopel in
timpul nostru au rilmas zadarnice §i, cind voim a
intelege toatA splendoarea acestui gen, avem nevoe
tot de Odysea, Iliada, §. c. 1. Gel d'intiiii care a for-
mulat regulele genulul epic este Horatiu in epistola
sa Arta poetica; dupe. dinsul Boileau.
Calitatile de cApetenie ale unel actiuni epice sint
dour : 1) unitatea si intregimea; 2) interesul §i mA-
rimea.
1) In fie-care epopee trebue sa fie o singurA
actiune principala Si un singur end principal; deci
trebue sa, avem unitatea actiunil, unitatea persoa
nelor epice.
In marea intindere a unel epopel, in mijlocul ace-
lor variate si complicate imprejurari, se regaseste
un punct de la care plead totul, pentru-ca tot ce

www.dacoromanica.ro
 304

alcatueste o epopee este punerea In lucrare a mal

multor forte pentru ajungerea unul anumit scop.
Acest scop unic este unitatea actiunil, dar el im-
plica si unitatea persoanelor, pentru-ca, un scop nu,
poate fi urmarit de eft de un om.
De aci rezultd. si Intregimea. 0 epopee are Intre-
gime clad se vede In ce Imprejurarl s'a "lased scopul
urmarit si cum eroul a devenit persoana de capete-
nie a actiunil: chid se vad toate fazele prin carl a
trecut actiunea si in fine end scopul este ajuns.
Acest fel de sfirsit este neaparat necesar, de a-
ceea poarta numele de dentodetmint epic In deose-
hire de cel tragic. Deznodgmintul epic ne aratd, pe
era' invingator ; cel tragic ni-1 arata Invins.
In Iliada unitatea actiunil s,i a persoanel o form eaza
mina lui Achile. Aci vedem cauzele acestel mlnil,
rezaltatele dezastruoase pentru Ache' : iata unitatea
acestel poeme. DeznodamIntul este epic, fiind-ca Achile
invinge pe Hector, rasbunind pe amicul sdu Patrocle.
In Odysea eroul de capetenie este Odisett ; scopul
urmarit este set ajungd acasd. Acest fapt, care n'ar
prezenta nicl o importanta, devine In adevar o pro-
blema cind vedem ea zeil vor sa lmpiedice aceasta
ajungere. Pus In lupta cu o suma de nevol, Odysett
devine un eroti epic. Scopul lul este realizat, pentru-
ca ajunge In Itaca si ornoara pe petitoril Penelope,
Tot asemenea In Eneida. Scopul lul Enea este sa
fundeze un stat In Italia. Ca sa ajungd la acest scop,
el sufera o suma de rataeirlca In Odyseasi apol
sosind pe pamintul Italiel are sa. lupte cu un mare.
nutriar de inimiclca in Iliada.

www.dacoromanica.ro
 305

In Cintecul Jul Roland unitatea este pdstratd, dar

intregimea suferd, fiind-ca Roland moare ; e satis-
fAcutd In parte aceasta cerinta prin rdzbunarea lul
Roland, dar aceasta razbunare se face dupd moartea
eroulul.
Dacd unitatea este o cerinta atit de imperioasa,
cum se explica lungimea cea mare a epopeilor? N'ar
trebui ca poetul sd se grabeasca a ajunge la resul-
tat si atunci de ce s'ar recomanda epopeil ca mersul
sd fie incet ? Lungimea cea mare a epopeilor se ex-
plied prin episoade.
Episoadele sint actiunl secundare earl se intilnesc
in cursul unel epopel. In ele poate figura eroul prin-
cipal al poemei sail persoane secundare sail chiar
persoane earl in mersul general al actiunil n -all Mei
un rol.
Episoadele all de scop scop sd lamureasca mer-
sul general al actiunil sail sa odihneasca atentiunea
prea incordatd a ascultatorului.
Aceste episoade se scrid cu cea mai mare ingri-
jire a stilului ; de aceea unele din ele au devenit
celebre si sintseparattot asa ae cunoscute ca si
poema Insa-0. Exemple : Inmormintarea Jul Patro le
in Iliada ;Calul Troil in Eneida ; Gradinele Armi-
del in Gerusulemme liberata.
2) Epopea trebue sd aiba un subiect mare si plin
de interes, care sd ne destepte admiratiunea. De aceia
subiectele din lumea antic, sint mai potrivite pentru
epopee de cit cele din lumea moderns, pentru-cd
sint mai departate si nesiguranta in privinta deta-
Iiilor dd poetulul o mai mare libertate. Asa este

20

www.dacoromanica.ro
 306

Iliada §i Odysea ; a§a este Eneida. In poema lul Vol-

taire eHenriade2. faptele slut prea cunoscute, prea
pozitiie, last putin loc imaginatiunil; de aceia po-
ema n'a avut un succes potrivit cu asteptdrile poe-
tulul ,Si Insult el a zis : Le francais n'a pas la tete
epique.Lucan, poetul roman, a povestit In «Phar-
sala) lupta lntre Cesar Si Pompeia IntImplata cu
100 de ani Inaintea timpulul in care scria de aceia
a trebuit sd se tie prea aproape de istorie §i epopea
lul n'a avut succes.
Prin urmare epopea trebue sä ne dea o actiune
mare prin urmarile eI asupra unul popor §i intere-
santa prin greutatile pe care a avut sd le IntImpine
eroul pentru all ajunge scopul

www.dacoromanica.ro
 307

EXEMPLE DE EPISOADE

EPISODUL LUI UGOLINO

(DIVING COMEDIA)

Trite() spe]unca am vAzut apor, in tale,

Doi oameni inglietatl; mar sus sta unul
Rozind pe cel ce sta mar in spre vale.
Cum lacom muses eel ftamind din pine,
Asa-I musca din cap, sfArmindu-I oase,
Cu riset crunt si cu pornirl pagine
Lingind de singe buzele Reirboase
Ca Melanip in vremile batrine,
Lind lui Tvdeu intregul cap i-I roase.
«0, tu, care-y. ardti grozava urg.
Prin muscaturi atit de bestiale,
SA-mi spur, de ce-I aceastA museatura?
De ar vr'un drept s mergi p'aceastg. care,
SA-ml spur de ce? Prin a dreptatir gura
Vesti-voiA lumil blingerile tale!»
El ridicind seirbrisu-i cap spre mine,
-Cu pletele care-I cgdeail pe spate
Isi sterse buzele de singe pline
Si zise-apor: gDUrerl nemgsurate
Iml umplu sufletul, gindind, strAine,
La chipul cum MAI spuiu cele 'ntimplate.
Dar spusa mea va fi d'acum izvorul
Rusiner pentru eel ce prin tradare
M'a dat peirif, revoltind poporul.

www.dacoromanica.ro
 308

Nu stiti aid tine esti, an stifi nici care

Ti-e umbletul p'aici, care ti-e dorul,
Dar to esti Florentin, earn mi se pare.

Sint Ugolino, si ma slid Pisanii,

Acesta este Roger linga mine,
Si iata de ce-1 fac sa-01 plinga anil.

In urma planurilor lui meschine,

De s,i mi-era amic, m'at prins dusmanii
Si 'nchis et m'a0 ucis, cum stiff to bine.

Dar poate nu stiff tot; sa-ti spun eti toate,

Cum am murit asculta si du -ti seamy
0 moarte mai grozaya de se poate.

Un cull) infect, care d'atund se chiama

Al foamel, un mormint al multor gloate
De mai tirziti, un be ce 'nspira teams,

Acolo multe luni a stat zavorul

Pe usa mea, piny ce 'n vis odata
Ca via eu mi-am vazut tot viitorul.

Parea ea Roger cu o 'ntreaga teats

De dill dresati, facea pe vinatorul,
Trecea prin vat' in goana lui turbata,

Gualandi ea alts cini. pe alts cale

Lafoanehi si Sismondi ca paginil
Goniau un hip cu put, din deal in vale
i lupil obosead, si 'n urma cinii
I-au prins si atunci cu dintil plini de bale
I-au rapt si le-au mincat apol plaminil.
M'am desteptat. De foamea peste fire
PlingeaU copiil 'n somn de dimineatl
De nu 'ntelegi grozava presimtire

www.dacoromanica.ro
 309

Ce m'a cuprins atund, tai esti de ghiaka,

Esti prea tiran, de n'aI compatimire:
De nu plingi tu acum, cind plingl in viata?

Erat destepti si ei; sosise ceasul

Clod ne-aducea din timp in timp mincare,
Si cind am auzit la poarta pasul

CA pun pe poarta mea zAvor mai tare

Mi-a 'ncremenit privirea 'n ochi, si glasul
In piept mi s'a topit de desperare.

VAzul tabloul sortil dintr'odatA.

Dar el plingeatii, si Anselmino-mi zise !
De ce to uitT asa la mine? Ce at tatA?D

Dar et n'am plins; durerea mA 'thpietrise

Si-am stat tAcut o zi si-o noapte toata;
Si-a treia zi, cind rosu se ivise

Un soare cald p'a dealurilor coame,

i -o raza, rAtAcind, ne-albi pAretii,
Be slab! copiil met pareati fantome

Eti mi-am muscat in mini, si atunci baetil,

Crezlnd ca-MT mAninc minile de foame
S'au ridicat plingind cu hohot, bletii:

«Nu ne-ar durea mai mutt, de cit ne doare,

De ni-al minca pe nolo le-a fost cuvintul,
«Tu ne -al dat carnea, tu! Nu-I a to oare?»
Si-o zi, si altA zi, eli ca mormintul
RemAsei mut si 'ncremenit d'oroare,
0 cum nu ne-a 'nghitit atund pamintul!
Si-a eincea zi, cu vocea inecata
CAzu de foame Gaddo lingA mine,
Strigind; «De ce mA Iasi? AjutA -mi, tata

www.dacoromanica.ro
 310

Si cum to vfid in fata mea, asa, straine,

Eu mi-am vazut pe fill mei °data.
Murind de foame 'n jurul med. Si 'n fine

Cazui peste copii, pierzind puterea,

Si doufi zile 'ntregi i-am plins, d'arindul
Si foamea mi-a fost moartea, nu durerea!

A 'zis, privind spre Roger si 'nhatindu-1

De cap en dintii iaras,I ca un tine
Ii rupe os de os din cap, sffirmindu -1.
(Trad. de G. Cogbuc).

-CALUL TROI1
(ENEIDA)

Regil danaicl in scurgerea multilor ani, isi durarfi

Mare cit muntil un rat, prin nobila arta a Minervei.
Coastele nalte cu scindurl de brad le podesc, si fatarniel,
Vot aLintoarceril in pace-1 nunlese. Acesta fu svonul.
Msg. 'n ufiuntrul eel gol s'ascund pe furisul vitejil
Cei prin sortire naimii 1, si 'n jur prin tficutele colturl.
Pintecul set urias e pfin de 'narmatii rasboinici.
Foc de minie Laocoon vine strigind de departe :
Credeti, nemernicl, ca Greed' sint dust? Si v'a prins nebunia?
Credety, ea fara sa umble cu ginduri misele, va face
Greculvr'un dar? Vol asa mi-i cunoastetipe Grecl si pe-Ulise?
Orl sint ascunsi Mirmidoni inarmati in lemnul acesta,
Orl anumit e gatita unealtd 'mpotriva eetatii,
Ca sd ne vada de sus prin locasuri ; de sus sa ne-atace
On cfi s'ascunde vr'un alt-fel de rail : nu credeti vol calul !
Fie ce-o fi: mi-e teams de Grecl chiar dindu-ne darurl.,
Dar o priveliste jalnic'acum si cu melt mai grozava
Se desfasoara, 'ncingind cu fiorl zapacitele piepturi.
Preot sortit lui Neptunus, Laocoon taie pe maluri
Taurul groaznic, jertfindu-1 pe sfintele vetre 'n altare.
Iata pe-al apelor lucid tdeut, vin repede 'n cercuri
Fara masura de marl dol serpi (chiar a spune mi-e groaza!)

www.dacoromanica.ro
 311

Repezi prin value se 'ntind si dirarea li-e tints spre maluri

Pieptul le ese din apg si-umflatg de singele vinit
Creasta si-o poartg pe sus iar trupul si-1 joaca prin app.
Rostogolind isl sgircese si-M intind uriasele spete.
Apa se sbate cu vuet si spumega iata-T pe malue !.
Ochil le scapara foe si le fulgerg rosil de singe;
*uerg serpil. cu limb! tremurate lingindu-sT gitlejul.
Galbenl de spalma Trojeni! s'ascund. Tar serpil de-adreptul
Pleaca spre-altare, spre preot, si 'ntiiti se 'nclesteazg. 'm-
[prejurul
Celor dol mid copilasT, stringindu-le trupul in eercue.
Se 'neolacese si le musca din came cu dintiT puternici.
InsusT pe tatiil acum, alergind cu si geata s'ajute,
Repede-1 prind si 'mpletesc imprejuru-Iscirboasele noduri,
Spetele negre de sole IT incing de doue or! trupul,
Gitul de doug or!, stind eu grumazil si capul in aer,
Bietul se lupta din mini s i 'nlgture strinsele nodurT ;
Piing de bale murdarl si de vinete-otravue i-e fata.
Muget, nebun de durere. ridicg sgrmanul spre ceruri,
Ast-fel un taur ranit, rind scapa de preotl mugeste
Insit din uring-1 toporul isbit IT resgudue ceafa...
Insii cu repede mers fug serpil spre culmea cetati!,
Repezi alearga la templul mihniteI Tritonis, si-acolo
Repezi sub scutul boltit el s'ascund, la picioarele Zina
Groaza napraznic'acum a rgsbit speriatele pieptur!,
Tremura tot,. «A spasib> el strigab. 1Laiicoon vina,
Vrednic de dinsa, cad el pingarit-a sfintita cladire,
Calul Zeitel isbindu-1 de sus cu netrebnice suliti.
Chipul sa-1 ducem, eT striga, la templu, si mare! Zeite
Rug! de ertare sg-1 darnD
Zidul curind it tgiem si deschidem cu grabg si poarta.
TotT ca la muncAll sufulcg. vestmintul; si roate no! punem
Calulu!, jos sub copite; si 'n jurul grumazilor funil
Groase, de cinepg. Into spre zidurl se urea fatalul
Cal, indesat cu osteni; si eopil si fecioare 'mprejuru-T
Cinta, si vesell el sint sg 'ntinda de funiT si
Calul tot sue, egzind prgbusit in sgrmana cetate.
Ilion, Zeilor cuib, cetatuea strgmosilor nostri !
Mare 'n rgsboaie, dardanico tu! De patru or! calul
Stete la pragurl oprit, si de patru or! golu -! sunat-a
De-arme cu zgngat. Dar not orbit! de prostie, ne ducem,
Seamg nimic nu bagam cu monstrul periril 'n cetate.
Iatg, vesteste-ne-acum de perirea ce vine, Casandra,

www.dacoromanica.ro
 312

Dar dup'al Zeilor sfat niel cind n'o crezura Trojeni!.

Nol ehiotim in cetate sarrnanii, si trecem in chiot
Ziva din urma, 'thbraeind si ternplele sfinte cu frunze.

Ceru 'ntr'aceea s'apleaca, si Noaptea se 'nalta din mare;

Umbrele-I mart navalesc si pamintul si cerul si multa
Grecilor nelegiuire. Si 'n jur in cetate Dardanit
Zac ametit!, si sub somnul rasbate-obositele trupuri.
Iata 'n gatite corabil, din Tenedos plead( falanga
Grecilor, noaptea plutind prin galbena liniste-a lunel,
Ca lea tinind-o spre malul stiut ; si WA pa vasul
Regelui flacari s'aprind, si Sinon, pazitul de Zeil
Nostri protivnict, acum ii deschide din bone pe Greci!
Cei ce s'ascunsera 'n el. sSi deschis i revarsa prin noapte
Calul, in stolur1: si vesell din goala 'neapere scoboara
Duel! Stenelos, Tesandros nebiruitul Ulise,
Tot! lunecind pe tacutele sfori; si-Acarnas §i Toas,
Pirhus ape' din Ahile nascutul si 'n urma Mahaon,
Menelas ; ese si-Epeos, chiar el, claditoru 'nselarif.
Intl navalesc in cetatea de somn si de vin ametita
Repezl ucid pe strajerl, si prin poarta deschisa vin repezi
Sotil de -afar( si'n pripa se string in vorbitele stolurl.
(Trad. de G. Copuc)

GRADINILE ARMIDEI
(GERUSALEMME LIBERATA)

La esirea acestor alee serpuitoare, gradina desvalue ve-

deril visitatorilor aspectul sell incintator. Apele linistite,
riurile limpezi, fiuviurile, cimpiile, arbustii, dealurile, val
umbroase, paduri si pester! cuprind tot intr'o singura pri-
vire. Si ceea ce mareste valoarea acestor nepretuite fru-
musett este ca arta care a facut totul nu se arata.
S'ar crede, atit simp]itatea ascunde arta, ea ornamen-
tele si pajistea par naturale. Natura pare a fi voit intr'a-
dins a imita arta, careia servo de model. Aerul nu e mal
putin de cit restul supus vointelor ArmideI, aerul care
face sa infloreasca arboril. Florile si fructele sint nesfir-
site; pe dad unele inflorese, altele se coc.

www.dacoromanica.ro
 313

Pe acelasi trunchil, intre aceleasi frunze, unele smo-

chine se pirguesc alAturi de allele care abia infloresc.
Mgrul crud si marul copt atirng p'aceeasi craeg unul in-
galbenit. cellalt Inca verde.
Pe inaltimele grgdinilor celor mai expuse la scare, vita
isi intinde cradle sale pline de frunze care vegeteaza. Icl
ciorchini sint Inca in floare, alaturi de altele care stralu-
citoare ca aurul si rubinul sint deja coapte.
Paseri incintatoare sub umbra frunzisului fac sg resune
aerul prin cintecele for fermecatoare. Aerul murmurs si
miscl unda si frunza.
Cind paserile inceteaza cintul ler. aerul le tine ecoil;
cind ele data, murinurul sal e mult mai usor. Fie intim-
plare sail farmec, aceastA musicg aeriang insoteste safe
repeta accentele lor.
Printre aceste pasert se deosebeste una prin varietatea
culoril penelor el. Ciocul el are strglucirea purpurei; cin-
mul el se aseamana cu al omulul. 1sT continua cintul sell cu
atita arta cA este o adevgrata minune. Celelalte tac pen-
tru a o asculta impreuna cu vintul care inceteaza sgo-
-rnotul sad. (Trad. de M. I.)

FORMA §1 MUM EPOPEIT

Planul unel epopei se compune dirk urmdtoarele

partl: invocatiunea, expositiunea, naratiunea, dezno-
damintul §1 episoadele.
Invocafiunea este o rugdciune adresatd 'unel di-
vinitati sail puterl supra-naturale cerindu-1 ajutor In
expunerea faptelor sail inspiratiune.
Exposiliunea este arAtarea pe scurt a subiectulul
epopeiI. Une-orl invocatiunea se face prin acelea§1
versuri cu expositiunea.
Narafiunea este in§irarea diverselor faze ale ac-
liunil epice. Aceasta blirare se poate face Ii doud

www.dacoromanica.ro
 314

felurl, prin urmare deosebim cloud feluri de naratiuni

naratiune simpla §i naratiune complexa.
Naratiunea se nume§te simpla cind poetul in§ird
faptele in ordine cronologica urmarind pas cu pas pe
eroul sad dupd cum se dezvolta evenimentele. Astfel
in Iliada vedem mal intai causele miniei lui Achile,
imprejurarile in care a isbucnit aceasta minie Si rind
pe rind toate urmarile acestul fapt asa cum s'ail pe-
trecut.
Naratiunea se nume§te complexd cind poetul in-
cepe povestirea sa nu cu inceputul actiunel epice, ci
cu un punct oare care din mijlocul acestel actiunl,
rd.minind ca mal tirzid intr'un chip oare care sä ne
pue poetul in cuno§tiinta en ceea ce s'a intimplat
inaintea momentulul initial al epopeil sale. 4a face
poetul in Odysea. El incepe (And Odysed se afid fri
mijlocul ratacirilor sale aniline pe chid era in insula
Ogigia retinut de Calypso. Numal mai tirziti aflam
not ce s'a intimplat eroulul pind in acest moment.
Desnodcimintul este incheerea actiunil epice.
Episodete shit actiunile secundare.
Stilul epopeil trebue sä fie potrivit cu subfecul ;
sd fie majestuos §i bogat,

www.dacoromanica.ro
 315

EXEMPLE DE INCEPT:MIRY §I DEZNODAMINTE

Diada :
Cinta-ml muzA, minia lul Achile fiul luT Peleit, minie
neinduplecatA, care pricinui multe nenorociri Aeheilor,
care trimise in Intern sufietele unuT mare numar de eroT,
Tar corpurile for le asvirli la corbi si la chill. Astfel se
implini vointa lul Zevs din momentul in care se dezbi-
nau printr'o ceartA fatala Agamemnon, regele oamenilor,
si Achile, seoboritorul din zel.
Odysea:
MuzA, cintA -mi pe eroul renumit prin iscusinta sa,
care, dupA ce distruse zidurile sfinte ale Troje1 rataci in
toate partite, strAbAtu cetAtI numeroase si cunoscu obi -
ceiul multor popoare. Pe Whirl', chinuit de griji sfisie-
toare, el se lupta impotriva celor mai groaznie nevof,
nAdAjduind sA-s1 scape viata si sA-s1 conducA tovarAsil in
patrie. Cu toatA silinta ce-si date, el nu-1 putu conduce
pink aeolo ; pierira en totil victinie ale imprudentel lor.
Nebunil! indraznirA sa manince turinele inehinate Soa-
relul si de aceea, zeul se supArk 3i.1 facu sa piarA. ZeitA,
flick a luT Zevs, spune-ne povestirea Tntimpldrilor vred-
nice de amintire ale acestui emit
Eneida :
Lupte vA eint si pe-osteanul ce-odata din cimpil trojanici
Dus de meniri a sosit in pamintul ital la Lavinii
Cel de pe mat. 11 zvirlirk prin tar! si pe- adincur! inteuna
Zeit cit limn a tinut minia mihnitel Iunone.
Patimi si lupte a 'ndurat, in Latium pink s'aducA
ZeiltrojenT si temeluri sa-si pang. cetatif din care
Neainul latin a purees si poporul albanic si Roma.
MuzA, vesteste-ml temeiul, din care cAlcare-a poruneil
Ast-fel de multe dureri s'aduca vrAjmasa regina
Celul mai vrednic hkrbat, amaruri atitea gatindu-1?
Patiml atitea de marl' s'ascundk sub plepturl chiar ZeiT?
Diving comedie:
Dante nu incepe poema sa cu invocatiunea si exposi-
tiunea in cintul I. Aei ne spune poetul ea intr'o seat%
s'a rktlicit intr'o pAdure si voind sA gAseasa drumnl pen-

www.dacoromanica.ro
 316

-Ern intoarcere a vazut in fata sa o colina si de odata i-au

esit inainte trei animale selbatice : o pantera, un leg si
o lupoaica. Pe cind sta inspaimintat si nu stia ce sii face
II apiiru in intunerecul noptiI o umbra cu forma ome-
neasca.«Cine esti ? intreaba Dante ? gAm fost, ras-
punde umbra, un poet, care am cantat pe fiul luT Anchise
care a plecat de la Troia ca sa intemeeze in Italia un po-
por not.» Atunci Dante se rugA de Virgin, cad umbra
-era a acestul poet, sa-1 conduca unde-va ca sa scape de
acele flare. Atunci Virgiliu ii propune sa-1 duca in impe-
riul mortilor si ast-fel porneste Dante cu calauza sa spre
lumea cea-lalta De ce a ales poetul toemal pe Virgiliti de
eonducator? Virgiliti este un pagin, jar Divina comedic este
cea mai desavirsita poema religioasa crestina. Pricina o ga-
sim pe de o parte in renumele do care s'abucurat opera lul
Virgiliti in tot tiinpul EvuluiMedM, pe de alta in faptul ca.
Virgiliti a fost socotit de catre scriitorii crestini ca un pro-
fet care a previizut nasterea lul Crist. Asa s'a interpretat
versurile luT din egloga adresata lul Pollio, in care spune
ca se va nast9 un copil ce va da lumii epoca de aur.
Tocmat in al doilea cint se adreseazA poetul catre muze
-zicind: cAjutati-ma, MIA, geniul copil al cerulul nobileaza
cu augusta to originA cintecele pe care mi le inspiri.»
Naratiunea propriu zisa incepe d'abia in cintul al treilea,
la inceputul caruia ne spune cu a ajuns la poarta infernului
pe care a vazut scrise acele cuvinte teribile: gLasati onf ce
sperante voi car! intrati aci !»
Orlando furioso:
Ariosto incepe primal cint al poemei sale Orlando fu-
rioso» expunindin cite -va euvinte subiectul lucraril: 'X Sex
incintator, mindri cavalerl, amoruri, lupte, galanterie pe
vol vii chit». El spune apoi dupe aceasta apostrofa ea va
vorbi despre intreprinderea indrazneata a lul Agramant
care a pornit din Africa in fruntea unel marl armate de
Maurl ca sa having pe Carol imparatul Romanilor. Poe-
tul anuntli ca va vorbi si despre celebrul Roland (Orlando)
si ne spune lucruri necunoscute pine atunci cum acest
erot intelept a fost chinuit de un amor nenorocit pinli
la nebunia cea mai furioasa.
El si in alte cinturt ale poemei sale arata importanta su-
biectulul ce trateaza si in cintul al III face o adevarata
invocatiune dare muze zicind : =de ce numl data, muzelor,

www.dacoromanica.ro
 317

lira lui Apo lon, de ce nu-mi datt un stil de atu ca sa

sap pe marmura neperitoare pe eroii ce .vroiti sa eint.
Ciutura rapita:
yolit cinta minia pe care a aprins-o odinioara in no-
bile suflete omenesti o pacatuasa si nenorocita galeata
de lemn. Apolon, zea al versurilor, spunenal acest raz-
boitt ingrozitor si ciudatele lut evenimente. Tu care at
vrut sa fit poet, vino-mi in ajutor si tine-ma de mineca.
Le Lutrin :
Je chante les combats et ce prelat terrible
Qui, par ses longs travaux et sa force invincible,
Dans une illustre eglise exercant son grand choeur,
Fit placer a la fin un lutrin dans le choeur,
C'est en vain que le chantre abusant d'un faux titre
Deux fois l'en fit titer par les mains du chapitre;
Ce prelat sur le bane de son rival altier
Deux fois le reportant l'en couvrit tout entier
Muse, redis-moi done quelle ardeur de vengeance...
De ces hommes sacres rompit l'intelligeance,
Et troubla si longtemps deux celebres rivaux ?
Tant de fiel entre dans l'ame des devots ? ')
L'Henriade :
Je chante ce heros qui regna sur la France
Et par droit de conquete et par droit de naissance...
Descends du haut des cieux auguste verite
Repands sur mes &nits ta force et ta clarte.
Mihaida:
Cint armele romine si capitanul mare
Ce'mpinsera paginii si liberara tara.
Rasbunatoare spaima trecuse peste Istru,
Peste Carpati trecuse de glorie incinse,
Si told Rominii 'ntr'una unira sub un sceptru,
0 aquila. o lege, cum are ca sa fie.
0 muza 'mbarbatata. ce'n Elicon n'al nume,
Ce snarele dreptatil to 'ncinda si to 'nspira !
Mull sa fie buza nrofana ce to chiama.
Si. arnageasea omul si Cerul sa insulte.

1) Aoest din urmg vers traduce oelebra expresiune a MI Virgilin

Tantaena animie eaelestibus irae !

www.dacoromanica.ro
 318

Eroica to lira acorda cu Unirea

F5 sä-1 auz vibrarea a coardelor sonore ..

MIRACULOSUL

De si omul formeaza fondul epopeil, totusl In toate

lucrarile de acest fel intilnim si puterl supraome-
nesti, supranaturale.
Intervenirea unor puterl supranaturale in actiunea
epica se numeste miraculos
Dupa felul acestor puterl supranaturale, se deose-
besc patru felurl de miraculos : pagIn, crestin, ma-
gic si filozofic.
1) Miraculosul ptigin este intervenirea zeilor din
religiunile politeiste In actiunea epicd. Acest fel de
miraculos IF gdsim in Iliada, Odysea, Eneida, etc.
Religiunea grecilor era antropomorfica. Zeil title].
Intocmai ca oamenil; eraii agitatl de aceleasi pa-
s-hull ; se slujiad de aceleas1 mijloace.
In Iliada, din primul tint poetul ne spune cd prin
mania lul Achil s'a implinit voinfa lui Zevs. Apol
se intreaba : ce zed a provocat cearta intre Achile
si Agamemnon ? Apollon a fault aceasta. El a trimis
pests in tabara Acheilor si apol Achile s'a miniat.
Dupa ce se face ruptoarea intre cele doud cape-
tenil acheiane, Thetis, muma lul Achile, se duce in
Olymp. Aci gdseste pe fiul lul Chronos si, imbrati-
sindu-1 genunchil, 11 maga sä razbune pe fiul el, a-

www.dacoromanica.ro
 319

did sä dea victorie Troienilor pins cind Acheit se

vor pleca inaintea acestuia. Zevs it raspunde, dupa
multi{ gindire, ca-1 va Indeplini cererea, dar sä fugd
ca sa n'o vaza sotia sa Hera, care si asa II acuza
Tie dfnsul ca favorizeaza pe Troient. Pupa aceasta
convorbire, Zevs infra In palatul Int, hitt zeil se scoala
cu respect, dar deodata II apostrofeaza sotia sa, zi-
cIndui : pentru-ce urzestl comploturt si nu-mi fact
cunoscute si mie planurile tale ?Sint planurt, rds-
punde parintele zeilor, pe cart niment afara de mine
nu trebue sa le stie.
Dar Hera se suparti. §i, ca o femeie cialitoare, II
zice : N'am vazut ed ca. at vorbit cu Thetis? Fireste,
i-el fi fdgdduit sä Infringt pe greet.
Bd,rbatul sail o cearta pentru aceasta Indrazneall,
si o ameninta ca o va lovi asa de tate in cit n'o
va scdpa nici until din- zeit Olympulut.
Hera, speriata, tace si numat glumetul Hephaistos
o mat Inveseleste putin, dIndu-1 o cupa cu nectar.
Ce poate fi mat omenesc de cit aceasta scend ?
Si tot asa ni se prezenta zeit In toga Iliada : el
intervin In actiune luind unit partea Acheilor, altil
pe a Troienilor.
In Odysea Poseidon persecute. pe Odysed pentru
cd. a omorit pe fiul sail Polyphem. Il urmareste si-1
azvIrld fir locurt rele. Zeit se consultd si hotdrasc ca
nimfa Calypso sa lase pe Odysed sä piece. Atene
urmeaza pas cu pas pe fiul Telemac, luind forma
unul MUM : Mentor.
2) Miraculos magic. Exemple : In Orlando Fu-
rioso ; este combinat cu miraculos religios crestin In

www.dacoromanica.ro
 320

Gerusalemme. Puterea supranaturala e reprezentata

prin farmece, descintece, vrAjl :
3). Miraculos ereftin. Exemple : Divina Comedia
Paradisul pierdut.
Crestinizrnul poate fi ma! putin potrivit pentru-ca.
antropomorfizmul are rol aproape nul. Camoens In
Os-Lusiadas a alergat la miraculos pagan, in care a
amestecat si putin crestin.
4) Miraculos filozofic. Ex. Henriade. Personifica
diverse virtutl §i ide!, Ca : Adevarul, Dreptatea etc.

EXEMPLE DE MIRACULOS

ILIADA
Zell §i rilzboinicif erag cufundati intr'un somn adinc ;
numal Zevs nu gusta dulcea placere a somnulul, se gin-
tha cum sd onoreze pe Achile §i sa piarza multi Achel
ling vasele lor.
Se hotgri sä trimitil fiulul luT Atreil (Agamemnon) un
vis seducgtor..
Visul zburg repede spre vasele Acheilor §i, luind chi-
pul lul Nestor, zise lul Agameninon :
Un conduegtor care are in mina soarta atitor po-
poare nu trebue sä pTarzA toga noaptea in somn. Ascul-
tg-mg, sint trimis de Zevs,care mgcar ca e departe de
tine, se intereseaza de soarta to i-T pare rail de relele
tale. Inarmeaza indatg pe Acheil cel voinicl si maza-T
pentru lupta : to vet face curind stapin peste zidurile
cele marl ale IlionuluT. Nemuritoril locuitori din palatele
Olympulul sint acum totT de o parere: Zevs i-a induple-
cat pe tot!. Prin vointa lui Zevs nenoroeirl marl ame-
ninta Troia...

www.dacoromanica.ro
 321

Vorbind astfel, visul se depArtA si-1 last plin de o spe-

rantt ce n'avea st se implineasca. Credea et va pune
mina- pe Troia. Nu stia, nenorocitul, ce gind avea Zevs:
nu stia et el, indemnind la groazniet luptil, pe TroienT
si pe Achel urea sa le aduck nenorocirl neut. si chinurl
noun.
((lint II)

PARADISUL PIERDUT

A tot puternicul Parinte, de sus din Empireu, uncle lade

pe inaltul stir trop, s1-aruncase ochil aci jos ca sail ad-
mire opera... Vazu mai intaiti pe pilmint pe primil nos-
tri parintTsingurl pe atuncl din tot neamul omenese
asezatT in grAdina fericita, gustind trite° singurttate fer-
mecAtoare nemuritoarele roade ale bucuriel si ale amo-
rulul. Vlzu apol Iadul si pe Diavol gata st se lase pe
suprafata lumil...
Observindu-1 cu puternica-1 privire care vede trecutul,
prezentul si viitorul, vorbi ast-fel fiulul stti:
0, al mien singur fit, vezi ce infuriat este dusma-
nul nostru. Niel hotarele puse de mine, nicl verigile Ia-
dului, nicl lanturile grAmAdite pe el nu-1 oprese ; asa1
mint nestiturata-T furie de rtzbunare, care tot pe capul lul
are st caza. Iata-1 cum isT indreaptt zborul cAtre lurnea
cea de curind ziditt, cum merge spre om cu gind st.-1
zdrobeaset prin putere or! st-1 ispiteaset prin vielenie
si ispita va avea izbindt. Omul va asculta mingierile -i
mincinoase si va uita de porunca pe care i-am dat-o si
de ascuitarea PagAduitt. Asa va cadea el ; asa va cadea
tot neamul luT...
lar Fiul vorbi ast-fel tattluT:
Fact-se voia ta, PArinte, cad to esti stapinul tutu-
ror luerurilor Si singur drept judeettorm Dar vrel st-t1
I ...............
distrugi insutl creatiunea ta.
AT zis, Parinte, et omul va gtsi ertare. Dar nu i
se vor da si mijloacele ? WA-ma, mt dat all pentru el :
viata mea pentru viata lu!; pe mine last st caza minia
ta. Socoteste-mt om si volt pleca de la sinul tau. Volt
muri pentru el multumit... Dar dupt ce void fi plait
21

www.dacoromanica.ro
 322

aceasta datorie sa nu ma Iasi in prada necuratulu! mor-

mint. Voiii esi invingator si void supune pe invingatorul
mleu si in lanturf void lega puterile intunerecului.
(Cintul III)

ORLANDO FURIOSO
Lupta cu vrajitorul

Sosira condusi de un pitic dol cavalerf; unul era Gra-

das, regale din Sericana ; altul se chiema Roger, tindr ca-
valer destul de vestit.
Au venit sa se bata cu stdpinul acestui eastel, zise
piticul.
Gradas trimbitd de cite-va orf asa de tare incit ram sa
rasune stincile in departare. Deodata portilo castelulul se
deschisera si se arata un caValer inarmat, Mare pe un
cal cu aripi.
Ca un cocor, care la inceput se 'idled de la pdmint cu
mare greutate si numal putin cite putin isf is zborul, tot
astfel vrajitorul parea ca se ridica incetisor; dar deodata
se ridica cu asa futeala in cit ar fi intrecut pe vulturul
cal mai indraznet. De acolo de sus se repezi ea un fulger,
lovi cu lancea pe Gradas care n'avu timp sit observe lo-
vitura. Acesta date o lovitura care lovi numai aerul pe
cind calul situ fusese culcat la parnint de puterea izbituril.
Urcindu-se repede in nor!, vrajitorul izbi cu repeziclune
si pe Roger, care se uita la Gradas. Roger se incovaid
si, cind se intoarse sit raspunza si el loviturii, dusmanul
sad era departs spre cer. Astfel vrajitorul if lovi rind pe
rind pe fie-care, far acestia nici nu-1 putead atinge.
Asa se ltipta pina catre seara.
Spre seara afurisitul vrajitor desfasura o bucatA de ma
tase cu care era invAlit scutul situ si deodata se arata asa
de stralucitor scutul acela incit luii °chit celor dof raz-
bolnici, car! cazura la parnint lipsiti de eunostiinta.
(Cintul I.)

www.dacoromanica.ro
 323

LA HENRIADE

Clement dans la retraite avait, des son jeune age,

Porte les noirs acces d'une vertu sauvage.
Esprit faible et credule en sa devotion,
11 suivait le torrent de la rebellion.
Sur ce jeune insense la discorde fatale
Repandit le venin de sa bouche infernale.
Prosterne, cheque jour, an pied des saints autels,
it fatiguait les cieux de ses vceux criminels.
On dit que tout souffle de cendre et de poussiere,
Un jour it prononca cette horrible priere
Dieu, qui venges 1'Eglise et punis les tyrans,
Te verra-t-on sans cesse accabler tes enfants,
Etd'un roi qui t'outrage armant les mains impures
Faioriser le meurtre, et Muir les perjures ?
Grand Dieu! par tes fleaux c'est trop nous eprouver ;
Contre tes ennemis daigne enfin Velever:
La discorde attentive, en traversant les airs,
Entend ces cris affreux, et les porte aux enters.
Elle amene a l'instant, de ces royaumes sombres,
Le plus cruel tyran de l'empire des ombres.
Il vient, le fanatisme est son horrible nom :
Enfant denature de la religion,
Arnie pour la defendre, it cherche a la detruire,
Et, recu dans son sein, l'embrasse, et le decbire.
Ce fat dans ce terrible et lugubre appareil,
Qu'au milieu des pavots que verse le sommeil
11 vint trouver Clement au fond de sa retraite.
La superstition, la oabale inquiete,
Le faux zele enflamme d'un courroux &latent,
Veillaient tous a sa porte, et l'ouvrent a l'instant.
Il entre, et d'une voix majestueuse et fiere :
Dieu recoit, lui dit-il, tes vceux et to priere;
Mais n'aura-t-il de toi, pour mite et pour encens,
Qu'une plainte eternelle, et des vceux impuissants ?
Au Died quo sert la ligue it faut d'autres offrandes;
Il exige de toi les dons que to demandes.
Si Judith autrefois, pour sauver son pays,
N'ent offert a son Dieu que des pleurs et des cris;
Si, craignant pour les siens, elle eat craint pour sa vie,
Judith eat vu tomber les murs de Bethune.

www.dacoromanica.ro
 324

Voila les saints exploits que tu dois imiter,

Voila roffrande enfin que tu dois presenter.
Mais tu rougis deja de ravoir differee...
Cours, vole; et que to main dans le sang consacree,
Delivrant les Francais de leur indigne roi,
Venge Paris, et Rome, et l'univers, et moi,
Le fantOme. a ces mots, fait briber une epee
Qu'aux infernales eaux la haine avait trempee;
Dans la main de Clement it met ce don fatal;
Il fuit, et se replonge au sejour infernal.
Trop aisement trompe, le jeune solitaire
Des interets des cieux se crut depositaire.
11 baise avec respect ce funeste present;
Il implore a genoux le bras du Tout-Puissant;
Et, plein du monstre affreux dont la fureur le guide,
D'un air sanctifie s'apprete au parricide.
Dans l'ombre de la nuit, sous une votte obscure,
Le silence a conduit leur assemble(' impure.
(Cintul V).

III. POEMA EROI- COMICA

Poema eroi-comicA atribue fapte si vorbe pe earl

le gasim In lucrarI serioase unor persoane earl nu
slut Did-de-cum in stare sit le realizeze sail chlar
unor flinte inferioare, unor animale; uneorl fapte lip-
silo de on -ce irnportanta slut tractate dup . Coate re-
gulele epice.
In literatura veche gAsim o singura, productiune
de aceastA, natura: cBatrocomyomachiax, saA lupta
broa§telor cu soarecif, atribuita lul Omer, tocmal
autorulul celor mai renumite epopel serioase.
In literatura moderns poezia eroi-comicA incepe
prin productiunile poporane franceze: ((Roman de
Renartx, §i a§a. numitele ((Fabliaux».

www.dacoromanica.ro
 325

Ca Si In aitticitatea greacd, unde, dupd poemele

epice serioase, se na§te poema care cinta cu aceea§I
vehementa lupta Intre broa*e Si '§oarec1,tot astfel
In evul medid la Francezi alaturl cu epopeile grave
§i poate chiar din acestea se nasc epopeile cornice,
pentru-ca gasim intre diver§il adevaratl erol §i per-
sonage cornice. Cea mai Insernnatd productiune de
acest fel este «Le Roman de Renart>, alcdtuit din o
sums de povestirl in cart anirnalele figureaza ca erol
in loud persoanelor omene§t1. Prin secolul XII Weep
sa se produca aceste povestiri. Ele se regasesc Si la
popoarele germanice («Reinecke Fuchs1,), precum si
inteo opera scrisd latine§te («Reinardus Vulpes»).
Autorul In prolog recomandd atentiunil povestirea ce
are sd urmeze :lungul rdzboid Intre Renart (Vulpea)
Si Isengrin (Lupul). Amindoi nascutl odatd. din apa
mdrii pe care Adam §i Eva ad lovit-o cu un beti§or
magic dat de Dumnezed,Traiesc mat Intlid In bung
pace, dar mat tirziii se ceartd si Incep lupta grea
Intre el.
Sub numele de «Fabliaux>) se Inteleg povestirl
scurte cu sublecte variate (din viata sfintilor, din
antichitatea profand, din mitologie) produse prin se-
colul XIII, zugravind, unenrI In mod licentios, obice-
lurile timpului.
Ca productiunl artistice, nu poporane, de acest gen
cele mat insemnate sint: cLa Secchia rapita. (Ga-
leata rapita) de .Alexandru, Tassoni, povestind cum
locuitoril din Modena as intrat in Bologna Si au rd-
pit gAleata de la o fintina; de aci a ndscut un rdz-
bold indehngat, prin care s6 satirizeazd luptele din

www.dacoromanica.ro
 326

tre diversele state italiene,<< quvita cre par rapitd»

de Alexandru Pope, poet englez, povestind lupta In-
tre doud familil din cauza unel suvite de par pe care
o rapise un Mar de la o tinard.-1Le Lutrin» (strana)
de Boileau, povestind luptele dintre un preot si un
cIntdret pentru o strand pe care preotul vrea s'o
pue In biserica, far cintdretul vrea s'o scoatd.
In literatura romind deosebim mat multe categoril
de productiunl eroi-comice :
1. Productiunl poporane nescrise: «Pa§tele Tiga-
nilor», eBiserica Tiganilor» §i diverse povestid des-
pre Pei cald. Acest persontigid poporan poarta diferite
numirl si ni se prezinta sub cloud aspecte: aspect de
prost si In acest caz se confundl. cu Deadu-Ivan, e-
roul unor povestiri despre Sirbl ; aspect de rdutaclos
si In acest caz poartd si nlimele de Pepelea si se
confunda uneort cu Nastratin-Hogea, erod comic In-
trodus la not de la Turd. Aceste diverse subiecte
aft fost adunate si redactate In versuri sad in prozd
de diferiti scriitort.
Astfel a fdcut Anton Pann (in «Povestea Vorbel»),
Ispirescu (in «Znoave»), T Sperantd (in 4 AneedoteD),
P. Dulfu (in «IntImplarile Int Pacald»).
2. Prod uctiu ni poporane sense : «Tilu Buh-Oglinday,
de origine germand, In care vedem pe acest emu
(Til Euleuspiegel), tipul omulul sirtt, punlnd intre-
barl foarte curioase, prin cart reuseste sd duca o
viatd In mare abundantd si sd. scape de multe in-
curcaturi. 1Nastratin Hogea» a fost o persoand
reald, un mare Invatat, dar a luat in imaginatia Tur-
cilor un caracter comic. Astfel s'ad transmis despre

www.dacoromanica.ro
 327

dinsul o sums de povestiri. pe carl le-a adunat si

le-a versificat Anton Pann.
3. Productiuni semi-poporane, adica scrise de anu-
miti autori si raspindite In popor: «Leonat §i Do-
rof atm> de Vasile Aron. E un dialog comic intre un
betiv @i sotia sa.
4. Productiuni culte: « pganiada» de I. Buda-
Deleanu. (Sa se vaza analiza acestel poeme);--q Tan-
dalidaD de Heliade Radulescu.

BATHRACOMYOMACHIA
SAI1 LTJPTA BROAFELOR CU §OARECII
(Atribuit5 Ira Omer)

Ineepind, mai intliti rog sa vie in inima mea ceata muselor

din Elicon pentru cintecul ce acurn. 11 pusei in scoarta pe
genunchii mei, rugindu-ma sa ajunga in urechile tuturor
oamenilor rasboiul nesfirsit. sgomotosul lucru al lui Marie:
Cum soarecii se luptara cu voinicie cu broastele, imitind
fapte de giganti, oameni naseuti din pamint. Dupa cum fu
vorba intre muritori, ast-fel a fost inceputul.
Un soarece setos, odata, scapind din primejdia unel mite,
isT puse moalea sa barba Inteo beta de aproape, ea sa se
sature de apa cea duke ca mierea ; pe dinsul it vazu un gu-
raliv baltean, si i vorbi o ast-fel de vorba :
Straine, eine esti? de unde aT vent la mal, eine te
nascu? Spune-mi toate adevarat, sa nu te atlu cu minciuni,
cad data te void cunoaste de prieten vrednic, te von) duce
acasa, si-tl voiti da multe si bune daruri de ospetie. Eu sint
craiul Falca-umflata care suet cinstit prin ball& fiind Domn
peste broaste tot-de-a-una, si fiul lui Namoleanu si al
Hydromedusei. Te vad si pe tine ca esti frumos, voinic
mai presus deeit eel lalti cral care poarta buzduganul, si ea
esti si la rasboitt bun luptator. Dar aide, spune-mi iute
neamul tau.

www.dacoromanica.ro
 328

Lut iarasT iT raspunse si i zise FardmAturescu:

«Prietene, de ce eerce tea neamul met!? el este cunoscut
la tot! oamenii locuitorl al Asie! si Europe!, si la zeii nemu-
ritort si la pdsdrile cerestl. Et ma numesc Fdramatureseu,
si sint bdeatul marinimosulul meti tatd MAnincil-pine, iar
m am a mea Linge -fdinit este !ilea craiului Roade-calciit, si ma
ndscu in colibA, si ma crescu cu mincdr1, cu smochine si cu
mid si cu felurite bucate. Dar cum vreT sd and fact prieten,
pe mine care nu-t1 samAn de be in fire ? cad viata to
este in apA, iar et am obiceit sd mAnine cite manned si
oamenil; nu-mt este necunoscutd pinea de trei or! mdci-
nata ; niel pldeinta eu foile subtirt, si cu mult susan pe
deasupra, niel bucata de la colt, nit! zerul cu alb invelis,
niel casul de curind inebegat din lapte duke, aid buna
prajitura cu miere pe care si fericitii (zel) o doresc, nici
cite gatesc bucatarit pentru mesele oameniler, umplind
oalele cu fel de fel de zemurl. Nict-o-datd nu fug de vuetul
eel rail al rdsboiulut, ci indatd intrind in lupta ma amestec
cu cel care se lupta inainte. Nu ma tem de om, de si are
mare trup. Dar mai cu seams cloud lueruri sunt pe fata
pAmintulut, de care and tern, Uliul si Mita care ml-adue
mare nenorocire, si trista capeand, unde este vicleana
moarte. Dar mai mult ma tem de mita., cind este vre-una
foarte bund, twit si and cauta cind ma ascund in bortd. Nu
indnine ridichl, niel varzd, niel dovlec , nu past prin frunze
verzi, nici prin telind ; cdcl aceste sint mincdrile voastre,
care locuiti in bath..
La aceasta surizind, Falcd uniflata I! rAspunse:
«Straine, foarte to fdlesti. Sint si pe la nol prin
band si pe useat foarte multe minuni de vAzut. Cad fiul
lut Cronos a dat broastelor cloud feluri de viata, sd aveni
locuinte deosebite in (loud elements:4 sd sarim pe uscat
si sd ne ascundem trupul sub apd. Si dacd vrel sd cu-
nostl si pe acesta, este usor. Te ridic pe spate, si to
tine-te de mine, sit nu peri aid o data ea sit ajungi
voios la casa mea.
Ast-fel zise sin intinse spatele ; iar el foarte iute se
suise pe ele, cu o sdriturd usoard, si-sf puse labele im-
prejurul gitulut celuT moale. Si mai intil se bucurd, cind
vazu limanurile vecine, petreeind cu inotarea lut Faled
umilata ; clad insd incepu sd se ude de valurile purpuril,
vArsind multe lacrAmi it paru rail cu o poedintd nefolo-
sitoare, isI smulgea pdrul de pe cap, si de nedeprindere

www.dacoromanica.ro
 329

IT batea inttuntru inima, si voia sä se uite pe uscat, si

gemea grozav desila grozave! frici.
Dar de o data li se arata o vedenie grozavit pentru amin-
do!, un sarpe de apa. ce avea gitul sat drept de asupra
ape!. Pe acesta vazindu-1 Fa lea umflata, se dadu in fund
Para sa 8e gindeased de loc ce fel de tovards era sit plait
prin Mita. Se cufunda dar in fundul baltil sit scape de
neagra soarta, iar el cum fu lasat, indata eazu cu fata in
sus in apa, si-s1 stringea miinele, si perind clampania din
dint!. De multe orl se cufunda in apa, de multe orI iardsi
dind din picioare se ridica in sus ; dar nu era cu putinta sa
scape de moarte ; iar peril lul udindu-se IT dadeau multd
greutate. si perind in BA vorbi niste ast-fel de vorbe:
«Paled umflata, thcind aceasta n'al sascapl de zel, pen-
tru-ea m'al aruncat de pe trup ca de pe stinca, ca sa ma
inee. Ticalosule! pe useat n'aifi fost mai tare de cit mine la
toate luptele, si la lupta dreapta si la alergatura dar m'aI
amagit si m'al aruncat in apa; are Dumnezet oehlrasbuna-
torl! AT sit dal soma la oastea soarecilor si nieT nu velscapa.*
Aceste zicind, 1sT dadu duhul in apa ; dar pe el it vazu
Lingo Talger, care sedea pe malurile eele mol si alergind
dadu vests la sorecl. Iar eT, cum atlara de moartea lul, pe
tot! ii cuprinse o cruda minie, si atuneT poruncira la craiul
for sa-T theme in zorl de zi in adunare, la casele lul Ma-
ntled piine, nenorocitul tail al lulFardmaturescu, care era
intins cu fata in sus prin baltd. Des de dimineata dar cum
venira in grabs, se scula intil Maninca-piine, ininiat pentru
bdiatul sat si vorbi :
cPrietenilor, de si et singur am suferit multe ne-
norocirl de la broaste, insa o south se pregateste pentru
tot!. Dar et sint nenorocit, pentru-ed treT Met! am perdut.
Dar aidetl sit ne pregatim si sa esim in contra lor,
inarmindu-ne trupul cu tot felul de armed>
Aceste zicind indupleed pe tot! sa se inarmeze. Marte,
care are grija razboiului, iT inarma. Iar broastele cum
simtira, esira afara din apa, i adunindu-se la un loc ti-
mud sfat pentru caul razboit.. i pe rind el cautat de
undo vine cearta, si ce este sgomotul, veni de aproape
un sol purtind in mini un buzdugan ca sa vesteasca ves-
tea cea rea a razboiulul, si vorbi :
«Broastelor ! SoareciT in desperare m'ati tramis sit
va spun ca sa vd gatiti la razboit si la lupta ; eael at

www.dacoromanica.ro
 330

vazut pe apa -pe Fararnatureseu, pe care-1 °moil craiul

vostru Falea-umtlata; luptati-va dar citi sintetl eel mai
voinici intre broaste.»
Ast-fel zicind, declara razboiul ; iar vorba soarecilor
intrind in urechile for turbura mintile mindrelor broaste,
si fiind-ca ele horocaiail, Falca-umtlata le zise seulindu-se
«Prietonilor, n'am omorit eft nici un soarer, nici nu
1-am vazut chiar perind; de sigur s'a inecat jucindu-se
lingo baltf, vrind su imiteze inotarile broastelor; si ei,
ticalosh; acuma nth ocarase pe mine, Ara sA flu vinovat.
dar aide sa cautam un mijloc cum sit nimicim pe vicleniT
soared. Eu dar va void spune, cum mi se pare ca este mai
bine. Inarniindu-ne trupurile eu arme, sa shim toate pe
marginea ripelor, si cind vor esi sil se repeadf asupra
noastra, sa aputain de coifuri pe on -cine s'ar apropia si
ar veni inainte si sf -i aruncam drept in balta chiar cu
armele. Cad ast -fol ineeindu-1 in apa pe el care nu still
sA inoate, vom ridica acolo bucuros trofeul de moartea
soarecilor,»
Ast-fel zicind, imbraca pe toti cu arme, pulpele for be
acoperi cu frunze de nalba.; peptare avead din loboda
verde si lath, si frunze de varzf prefacurd bine in sm.
turf, iar de lance isi potrivi fie-care cite -n frunzii lunga de
papurf ascutita, si coifurile de meld subtirt le acoperiad
capetele. Inarmindu-se dar, stain& pe niste maluri inane,
si miscad laneile, si fie-care era piind de inima.
Iar Joe, cheruind pe zeT in cerul cel stelos si arAtindu -le
multimea rfsboiulul si pe puternicii luptatorl, care erat
multi si marl si purtad land lungi, precum inaintoazd osti-
rea Centaurilor si a Gigantilor (cad ast-fel yenta ostirea
broastelor ca a Gigantilor: si soarecii emit de o potriva. en
mindrii Centauri) duke rizind intreba care dintre henturi-
torT ajuta broastelor sad soarecilor si zise catre Atena :
«Copila, to veT duce oare sA dab ajutor soarecilor ?
cad toti sar tot-de-a-una pe la biserica ta». Ast-fel zise
fiul lui Cronos. iar lul it zise Atena:
«Tata, nicT o data ed .n'asT merge dad ajutor soarer
cilor chid ar fi apasati, pentru ca mi-ail facut multe rele
stricindu-mi coroanele si candelele pentru untul de lemn;
si ceea-ce mi -au scut, malt ma superA in mint°. Dar ast-fel
nicl broastelor nu asi voi sa dad ajutor; cad Mel ele nu
sint cu mintile sanatoase ; deundzi cind and intorsei de
la rasboid, fiind prea ostenita si avind trebuinta de somn,

www.dacoromanica.ro
 331

cu sgoinoted for nu ma lasara nicT sa incbid ochil citusT

de putin. Toti dar sa petrecein din cer privind hartay.
Ast-fel zise ; si i se supusera totl cei-lalti zei, si toti im-
preund intrara intr'un loe, si e seoborira jos doT soil ca
sä aduca semnul rasboiului. Si atunci tintaril cu marl
trimbite, trimbitard grozav cmcnirea rdsboiuluT ; Tar din
cer tuna Joe fiul lul Cronos dind semnul rdului rasboit.
Intra-ih-borta lovi eu lancea pe Namolescu, si infipse in
pept puternica sa lance, si cazind Yl rapi neagra moarte
si sufletul ii sbura din trup, iar Manined-piine miniat din
in ma omori pe Lesculescu si pe eraiul Guralid. Jar BO-
teanu vazind zacind pe Guraliu, ajungind pe Intra-in-bortd
it lovi la mijlocul cefei cu o peatra ca de moara, si
intunericul ii acoperi ochii.
Linge-Talger ucise pe nepatatul Glodilicl navaliad asu-
pra luT cu lancea si intunericul ii acoperi °chit. far Papa-
praf uitindu-se, trase de picior pe Prapureanu si-I ineed
in balta, tinandu-1 en mina de, ceafd
Fiul luT Cronos arunca fulgerul arzdtor, mai tntai tuna,
si dating. marele Olymp, iar pe urma invirtind arunca
fulgerul, grozava arm& a luT Joe, si el sbura din mina
stapinulul si lovi si, sperie pe toate broastele si pe tot):
soarecil, dar nici ast-fel nu putu sa opreasca ostirea soa-
recilor, ci el mai mult doreau sa nimiceasea neainhl broas-
telor luptatoare, data de pe Olymp nu i-ar fi fost mils
de broaste fiulul lui Cronos care indata atuncl trimise
broastelor ajutor. Venira dar indata eel care se numese
raci, cu spatele de ilah, cu buzele inclestate care umbla
strimb, intortochiatl, cu gurile de foarfeei, cu pele de om,
cu fire de om cu spetele largi, straluciti pe spete, incru-
cisati cu minile intinse, care se Wta din piept, cu opt
picioare, cu doua capete, fara mini; aeestia incepurd sa
tae cu gurile cozile si picioarele si miinele soareellor si
sa indoeascd lancile; de care se si speriara fricosii soa-
reci, si nu putura sa se impotriveasca, ci o luara la fuga,
apuse in sfirsit soarele si lupta crincena se sfh.si intr'o zi.
(Trad. che L Caragiani)

www.dacoromanica.ro
 332

IV. ROMANITL

I. In deosebire de cronici, earl se scriaa In evul

mediti lii limba latina, s'a dat numele de roman po-
vestirilor scrise in limba vorbita de poporatiunile
din -Wile romanice si derivata din limba latina.
Asti zi prin roman se Intelege un gen literar care
studiaza viata societatil si in care aflam fictiunea a-
plicata la istorie.
II. Cele mai insemnate specil de romane shit :
1) Romanul istoric, care imprumuta persoanele
principale si faptele mal.insemnate din istorie si in-
venteaza detaliile.
Ex.: Salambo de Gustave Flaubert descrie viata
politics si sociala din Cartagina.
2) Romanul pastoral,care zugraves,te viata pi s-
torilor sau a oamenilor de la tarn.
Ex.: Daphnis qi Chloe de Longus.
3) Romanul didactic, care dezvolta un subject
instructiv sub forma unei povestiri inventate.
Ex.: Voyage au centre de la terre de Jules Verne
studiaza stractura scoarta pamintulul, imaginlnd o
calatorie prin gura until vulcan pins in adincul pa-
mintului.
4) Romanul umoristic, care bazeaza pe fapte
putin insemnate observari interesante si originale.
Cunoscut e in aceasta privinta englezul Cowper.
5) Romanul satiric, care printr'o povestire ale-
gorica face satira moravurilor timpului.
6) Romanul epistolar, care ne face cunoscutti

www.dacoromanica.ro
 333

actiunea prin epistole schimbate Intre persoanele

principale ale povestiril.
Ex.: Werther de Goethe.
7) Romanul intim, care analizeaza pasiunile ,Si
sentimentele omene§ti.
Ex: Crima fi pedeapsti de Dostojevski.
8) Romanul de moravurf, care da un rol mat
mic actiunil pentru a ne Infati*a starea unel socie-
tatl Intr'un moment dat.
Ex: David Copperfield de Dickens descrie via(a
claselor muncitoare.
9) Romanul spaniol -de capa y espada (de cape
et d'epee),care introduce persoane cu caracter 1.62-
boinic Si doritoare de aventurl.
Acest gen s'a dezvoltat foarte mutt In Spania, de
unde vine Si numele, Si prin imitatiune In Franta.
Ex: Gil -Bias de Santillane de Lesage.
III. Ca fragment de roman sal ca roman In mic
se poate socoti nuvela.
Nuvela este un studil scurt de moravurl, de sen-
tiwente sail de caractere, o fntlmplare simplil stens/
Intr'un cadru strimt.
Ea la Inceput era tot una cu bazmul sail povestea
fantasticil. Boccacio cu at sal Decameron, prin forma
glumeata, a adus-o la realitate. In Italia Si In Spania
s'a dezvoltat mull In secolele trecute; In Franta mat(
putin. In secolul nostru IDSA a luat In Franta ca §i
In celelalte Carl o dezvoltare foarte Intinsil. Mal toil
romantieril marl al scris nuvele.
In Anglia renumite sint «Pove§tile de la Cantor-
beryz ale lul Chaucer (sec. XIV). In secolul nostru

www.dacoromanica.ro
 334

s'ati scris mite, ca si in Germania. In America

sail produs celebrele nuvele extraordinare ale lul
Edgard Poe.
In literatura noastra nuvela a luat o mare dezvol-
tare si putem nice ca. in aceasta specie s'ati produs
lucrari de valoare. Prime le nuvele in literatura ro-
mina in adevaratul inteles sint ale lul Costache
Negruzzi : eAlexandru Lapusneanu», una din cele
mai importante scrieri ale intregii noastre literaturl.
Dintre nuvelistil ce ati avut mai mult succes vom
cite pe : loan Slavici " Nuvele din popor> ; Nicolae
Ganea eNuvelez.; Barbu de la Vrancea «Sulta-
nica, s. a.; Iacob Negruzzi gCopii de pe natura;
Alexandru Odobescu cMihnea Voda, (Doamna
Chiajnaz.; I. A. Bratescu-VoineVi, care a publicat
nuvelele sale in "Convorbirl Literarez..

www.dacoromanica.ro
 335

GENUL EPIC
(TABLOU SINOPTIC)

1. Cronica rimatii
2. Poema &eta
I. Naratiunea epicft 3. Bala&
4. Romania
5. Legenda
I

Epopel natnrale.
II. Epopea
. Pi 1 Epopel artificiale

III. Poema eroi-eomica.

a
0
I 'storks
X
Pastoral
W
Didactic
(2.) I Speciile Re. i Ilmoristio
IV. Romanul { manuluT Epistoler
Intim
I De moravtirl
I
1 Spaniel
I.
}Tuve la

www.dacoromanica.ro
 336

ISTORICUL EPOPEII
(TABLOII SINOPTIC)

Indieni : Mahabarata, Ramayana

Popoarele orientate
Pet*: Sah-Nameh
I Grecl ft Poems le omerice
Poetil otolia
Grath §i RomaniT Enntu, Naeviu
1 Romanii Virgilin
Luoan, shins Italians

f ProductiunT epice J ossian

1 necretine 1 Scald: Edda
NationaleVilidebelungenlied,Gudrun
Evul media 1 Rellgioase: Divine Comedia
ProductiunT Clain' lul Carol eel mare
I epicecrWine 1Ciolul mul Arthur
Cavalere§ti Cic lul lul Amadis
I Roman de la Rose
I t Ciclul antic,

{ pMaressadliasda
I Popoarele germanice ul pierdut
La Henriade
Avanoana
I Popoarele romanice gsrlanuclsoind:aSmorato
'Orlando furioso
Epoca moderns 1 (La Gerusalemme liberate
I Poeme devenitefArghlr II Elena
populace Risipirea Ierusalimulul
I RominT Mlhaida
Poeme literare { DTraianida
ragoeida
1 1 Neer..

www.dacoromanica.ro
 337

INTREBARI
Care e caracterul general al genuluf epic?
I. Ce este naratiunea epicit?-1. Ce este cronica sincatil,?-17nde s'a
dezvoltat en deosebire acest gen de soriere 9Ce scrierl de aoest fel
avem in literature noastrA9-2. Ce este poems eroiod. Ce exemple ou-
noefitetf 3. Ce este balada epia?-0ind si is oe popor a inflorit on deo-
sebire aceastd, specie 9Ce stiti despre baladele noastre poporane ? -4, Ce
este romanta ? 5. De unde vine verbs legendii §i oe intelesuri 4 avut?
Ce legende avem in literature noastrA.
II. Ce este epopea ? De cite feint./ sint epopeile 9Ce fel-este subieotul
epopeiI9Dati exemple? Care este stares de civilisatie potrivitii Cu epo-
pea? Cum este in Illada §1 Odysea?Cum in alte epopel? Cad sint ca-
litiitile de ciipetenle ale unel aotiunf spice 9Ce este unitazes, ? Ce intre-
gimea1Com este deznoddraintul epio?flit se oerceteze cam este satis-
fitoutii unitatea in diverse epopet Ce sint episoadele 9Ce exemple on-
noa§tet1?Ce linti despre stilul epopeil? Cite piirtf deosebim intr'o epo-
peelCe este miraculosul 9Cite specif deosebiti 9Dati exemple.
Ill. Ce este poems eroi-comio19Glisim in literature veohe o produo-
tiune de acest fe19Cum inoepe aceastii spdoie in literature moderna 9
Ce ouprinde Roman de Renart? Ce se intelege prin Fabliaux? Carl
sint cele mai insemnate produotiunT artistice eroi-oomioe 9Cite categoril
de produced eroi-oornice deosebim in literature rominii?EnnmArati-le.
IV. De unde vine numele de roman 9Ce se intelege prin roman ?
Carl sint cele mai insemnate specil de romans? Ce este nnvela 9Cum
e'a niiscut ea ? Ce autori ounoa§tet1 in literaturile streine9Ce autorl
in literature rominit ?

C. ANALIZE LITERARE
rNEIDA
Anglia de PAUL ALBERT

Virgiliu n'a dat ultima corectura operel sale, insa el n'ar

fi schimbat-o in intocmirea generala si in partile marl.
Eneida este dar epopea asa cum si-a inchipuit-o si a ese-
cutat-o el. Asteptata multa vreme de contemporani, salu-
tata dinainte ca superioara IliadeI, admirata, imitati . co-
mentata in veacurile urmatoare si in tot evul media, laudata
de catre facatoril de tratate si de criticil tuturor timpurilor
ca modelul perfect si ca tipul epopeel ; dela incepotul a-
cestui veac Eneida a fost push pe o linie mult mai joash.
Vestita teorie a lui Wolf despre epopeile poporane, fructul
unei inspiratiunl colective si libere, a inaltat intr'un mod-
esceptional epopeile omerice si a coborit opera lui Virgiliu.
Este o creatiune artificiala, s'a zis, o compositiune de om
22

www.dacoromanica.ro
 338

erudit, de inirare versificata, insa marea suflare epica tre-

bue s'o cautana aiurea. Astazi at cam exit din curs aceste
aprecieri escesive, earl amagesc inchipuirea, dar can nu
pot sustine o cercetare constiincioasa. Nu este Did o opera
poetics, in care sa nu se vada arta; dar in ce mxssuri si prin
ce mijloace a reusit arta a esprima fruntosul si adevarul ?
iata adevarata cestiune.
Cind Virgiliu a compus 'Eneida, Roma n'avea epopee;
pentru ca nu se poate da acest nume povestirilor istorice
in versurl ale lul Naevius sat Ennius ; dar se faeusera
si se faceat in fie-care zi numeroase incercan in acest
gen. Un instinct aseuns spunea unora, ca on -ce epopee
demna de acest mime trebue sa fie inainte de toate na-
tionala. Cicerone cinta pe Marius si propriul sat consulat ;
Terentiu Varro Atacinul cinta rasboiul lul Cesare in contra
Sequanilor (De Bello sequanico) ; Hostius povestea in ver-
surl rasboiul din Istria; Alpinus lull ca subiect al cintu-
rilor sale faptele rasboinice ale lu! Pompeiu. Intre amicii
lui Virgiliu, Valgius, Rufus, Rabirius, si in urma Varius,
cintati marile evenimente. de can lumea era inca. sgu-
duita, moartea lul Cesar, bataia de la Actin. Altil din
contra se reintorceat la traditiunile timpurilor eroice,
imitaii dupa ciclici cutare sat cutare epopee vechie, Cin-
turtle cipriace, Argonauticele, Etiopid, Reintoarcerea lui
Menelas qi a Elenei. Dar Bid unii nici altil n'aft deseo-
perit un subject inadevar national, care sa tin& tot-deodat.i.
de epoca eroica, isvor nesacat de poesie ma-reata, si de
epoca contemporana. Virgiliu a aflat acest subiect in
Eneida.
Enea joaca un rol important in Omer. Min al Vineril,
aliat in! Priam, aratat deja in Iliada si in imnul omeric
catre Afrodita ca un °rot chemat de ursita la intreprin-
der! marl si rnisterioase; dupa traditiunile poporane ale
Italiel el era privit ca strabunul fundatorilor Rome!.
Crutat de Creel dupa luafea Troiei, el a ratacit prin Tracia,
prin Arcadia si in urma s'a stabilit in Italia. Aceasta.ere-
dinta generals a fost adoptata de Dionisiu din Halicar-
nas, de Titu Liviu, de vechil poet! Naevius si Ennius.
Iuliu Cesar declara cu glas mare in elogiul funebru al
matusel sale Iulia, ea familia sa isi trage originea de la zei
prin Iul, Enea si Venus. Virgiliu n'a, fost dar de cit inter-
pretul simtimintulul tuturor alegind ea subject al epopeil
sale povestirea ratacirilor si pataniilor lul Enea, sosirea

www.dacoromanica.ro
 339

In! in Italia, ras boaiele purtate act si triumful lui. Pe

ling& aceasta, subiectul ales era de minune potrivit pentru
o epopee. Prin urmare in aceasta privinta nu se poate
refuza poetulul meritul inventiunii si deplina potrivire a
alegeril.
Dar, se va zice, in executare s'a aratat mutt ma! putin
original ; se gasesc pe fie-care pagina urme invederate
de imprumuturl ; Omer, Apollonius din Rhodos, poetil
tragic!, sunt imitati, tradusi chiar fara sfiala. Vom spune
mai mult, ea nol am pierdut un mare numar din isvoa-
rele, la earl se adapa Virgiliu: Arctinos, Lesches, Panya-,
sis, Antimac si mitt poet! della mal multi poet' alesan-
drini, tragedil din earl nu eunoastem de cit titlurile, si
in sfirsit Naevius, Ennius si toti inaintasii for latini. Dar
ce insemnatate au toate aceste imitatiunl de arnanunte
intr'o opera asa de intinsa, daca prima conceptiune este
originala, data inspiratiunea este energica si adevarat ria-
tionala ? Cad nu se poate nega, Virgiliu n'a gasit nit!
in Omer, nit! in poetil ciclicl marea idee a Rome!, pe
care ursita o inalla ca sa fie regina lumel, idee care este
unitatea si viata epopeei sale. Mai mult inea..Orner re-
presentase in epopeile sale, de o parte enlusiasmul raz-
boinie, marile batal facute departe de patrie prin eroil
aventurosl, de alts parte nesfirsitele nenorocirI si ispite
ale reintoarceril. Poetii cielici, fie prin imitatiune, fie in-
demnatl de un instinct firesc, urmasera si ei in compo-
sitiunile for aceasta indoita impartire, unit alegind cutare
episod din razboiul troian, altil cintind reintoarcerea cu-
tarui emu la canrinul sau Virgiliu a intrunit in epopeia
sa acest dublu eurent epie. Primele Base cart! pureed din-
tr'o invederata inspiratiunea Wised, cele din urma Base
se apropie maT mult de Iliada. Dar opera pastreaza in
intregul sau o unitate de ton si de coloare, pe care nit!
o imitatiune de arnanunte n'a putut-o schimba. Marea
imagine a Romel domina si absoarbe totul. Poetul nu
si -a putut inchipul patria sa domnitoare a natiunilor fara
de a intrupa asa zicind geniul si gloria el intr'un om.
Acest om a fost August, impaciuitorul lumel, mostenito-
rul lui Cesar, urmasul lui Iul si al zeilor. Aceasta este
partea, prin care epopeia virgiliana, ramura deslipita din
vechia tulpina epics fu in adevar nationals, contempo-
rana si vie. Poporul insusi primi aceasta identificare a
patriel suverane a popoarelor cu August, si Eneida, do-

www.dacoromanica.ro
 340

rita cu atita nerabdare de tot!, eruditT, literati, popor de

rind, fu imbratisata de tot! ca marelesi neperitorul monu-
ment al marirei romane. Cit pentru imitatiuni, unele spi-
rite rati dispuse si pismatarete le semnalara in adevar ;
dar ce le pasa contemporanilor? .Originalitatea majes-
toasa a intregulul e4tiga totul. *i de alt-fel Virgiliu n'a
pretins nici °data a ascunde imprumuturile sale : imitatiu-
nea era ca si o lege a literature! latine.
Cu toate acestea trebue a recunoWe, ca o lecture con-
tinuata a Eneidel ne lass adeseori rat! §i nepasatori.
Ideia Rome!, perspective destinelor poporuluT rege, care
lucra alit de puternic asupra inchipuiril contemporanilor,
pentru modern! se reduce adeseori la o curata abstrac-
tiune. Patriotismul virgilian nu mai multume§te spiritul
unui modern; noi avem un ideal mai inalt, §i cetatea re-
gina a Tumel prin cueerire nu e in °chit flop! cetatea
universals. Coneeptiunea generals a operei, ori cit de
inalta este, n'ajunge sa insufieteasca toate partite el. Ar
trebui, ca persoanele sa alba o existents proprie ; ca prin
faptele lor, prin pasiunile lor, prin suferintele lor sa
pars adevarati! contimporan! §i frati ai eroilor lui Omer,
§i sa aiba Inca acel caracter ideal, care printre deosebi-
rile de loc §i de timp sa lase a se recunoaste omul. Dar
sutletul lui Virgiliu era mai mult delicat de cit eroic.
Inchipuirea sa n'a putut reproduce nic! ()data coloarea
vie a acelor epoce violente, cind puterea era singurul
drept recunoscut, cind razboiul §i prada erai singurele
ocupatiuni ale eroilor, ale acelor oameni pe car! Joe,
zice Omer, gii fa cuse a tra'i din tinerefe pine la beitri-
nete in sinul luptelor singeroase, pink cind fie -care peria,
intrinsele.> Timpuri de tier si de arama, fara dreptate §i
fail de mila, inse de o poezie Pars asemanare, ca tot ce
e sinter si puternic. Omer zugravise cu energie §i sim-
plitate acele timpuri si de ahia induleise ici si cold unele
trastu 1 ale tabloului. Virgiliu nu era facut pentru ase-
meni scene de macel. El urgisea acel Infiorator drept al
razboiulu! §i al puteril. .-iducerea aminte de pustiirile
Italiel inchideafi imaginatiunii sale or! ce reintoarcere
eatra asemeni grozavii, chiar si in regiunile fantastice
ale trecutulul. De aci panda si recea figura a lui Enea.
El e aruncat intro lume, care nu e facuta pentru el. In
contra vointei sale Si ca sa urmeze ursita vine el sa is
in stapinire pamintul Italie! ; in contra nature! sale cauta

www.dacoromanica.ro
 341

e1 sa smulga de IMO. Turnus pe Lavinia, care-1 iubeste

pe acesta si lui it este nepasatoare. In contra firer sale
se luptA el cu inimicit set, pe cart it restoarna ; el ar voi
sa le intinda mina, sa-I ridice, sd inceteze acest rilzboia
infiorator. El pare o unealta in minile ursitef. Me lance-
lie si resignat, el se lasa a fi iubit de Didona si o para.
seste la prima comanda a zeilor. Nobile si triste cuvinte :
.S'unt lacrima e rerum et mortalia tangunt!»
Un sinAimind adinc de pietate de gravitate, toate calita-
tile serioase ale Romanulut, cap a] unul mare imperid:dar
lips& de avint, lipsa de energie, nimic violent si neimpacat
in ura sa, nimic in sfirsit din cea c3 caracterizeaza pe un
aventurier invins, care cauta noroc si pe care lungile su-
ierinte l'ad facut fara mild si fa, & dreptate. Majestatea rec,
a ha August s'a coborit peste liniamentele eroulut troian,
si Virgin a varsatinca in sufletul tut propria sa seusibili-
tate si acea vaga melancolie, care era in sine insusi.
Afara de acestea, Enea este isolat in epopee ca Au-
gust pe tronul linet. Curagiosul Gyas, curagiosul Clo-
anthe, credinciosul Achate nu suet flinte vietuitoare. Undo
este varietatea, undo este miscarea Iliadei, acea arena in-
tinsa, uncle fie care emu vine la rindul sad si .loveste ma-
rile sale lovituri? Singura persoana interesanta in epopeia
virgiliana este Turnus. invederata reminiscentaa lui Achile
omerie, in care un comentator modern a crezut a reatla pe
Antonin !
Aceasta e principala nedesavirsire a Eneidei. Adevarul
istorie, care este asa de aproape de adevarul poetic, lip-
seste. In zadar am cauta cea ce numim astazi coloare lo-
cale : chiar in descrierile asa de savante ale Italiel vecht e
tot Roma in fondul tabloulut. Aceasta e insusirea, care dd
literaturel latine, atit de slabs prin inventiune, o insemnata
originalitate. Plant si tragicit irnbracad pe eroit for greet
ca pe niste romans; Virgiliu a ramas credincios traditiunel
literare a acestor inaintasi al sat, de ca i se departeaza in
atitea alte privinte. Ast-fel a conceit& si esecutat Racine
tragediile sale, asa de adevarate din punctul de vedere
uman si general, insa asa de contra' e istoriei si asa de putin
antice.
Zeit Eneidel n'aii o personalitate mat puternieil do cit
eroit sat. Geniul roman, lipsit de inventiune, n'a stiut crea
miturl poetice. Virgiliu a trebuit sit imprumute de la greet
caracterul, rolul si pasiunile, earl le atribue zeilor sal. Ju-

www.dacoromanica.ro
 342

piter al sad, Junona, Venus, sunt cu total omeriel cu

mat multa majestate, cum se cuvine unor romanT. Cit
peutru divinitatile indigene, cu tot geniul sad el nu le-a
putut da viata. care le lipsea.
Insa daca Virgiliu n'a putut reproduce partite marl
ale epopeei primitive, el a (treat modelul epopeeT mo-
derne, ma! putin naiva si mat putin puternica, dar mai
adinca si mat umana. In Omer nu este nimic, care sa
se apropie de cartea a.IV si VI a Eneidei. Aceste ad-
mirabile analize ale pasiunil, aceasta eloquentA si aceasta
flacara, atita gratie, tarie si adevar, iata triumful nepe-
ritor al originalitatil Jul Virgiliu. Cartea VI intreaga este
de o mgretie lard asemanare. Legende populare, coneep-
tiuni filosofice sublime, tablourT strdlucite de minunile
ce viitorul le pastreazg urmasilor lul Enea : toate stra-
lucirile sunt intronite in aceasta pieturA indrasneata a
misterelor din lumea infernulul, Prin acestea a uimit
Virgiliu inchipuirile evuluT media, atit de ingrijate de
cea-l'alta viata. Dante it lug de conducator in calatoria
sa prin lumile supranaturale.
Pentru a aprecia drept originalitatea si suprema fru-
museta de stil a luT Virgiliu, trebue a citi pe Lucretiu,
care a scris abia cu o generatiune Inaintea in!. In Vir-
giliu toate archaimsele, toate formele aspre, toate conso-
nantele barbare, toate defectele unel versificatiunl neco-
recte au disparut. Versul lut Lucretiu nicT nu se poate
asemana flesibilitatii si armonie1l usoare a acestel nouT
poesiT. Ea se tlesvolta lin prin o miscare asezata si gra-
tioasa; espresiunea este eleganta fard afectare, infrumu-
aetarile sunt alese si simple. Limba, framintata prin
multa deprindere, are intorsatura fireasra si dulceata
limbel eline. Comentatorii ne spun it de incet stria
Virgiliu. cu ce asprime 1st revedea si indrepta Para ince-
tare versurile. Acesta este semnul distinetiv al scoalel
tole none. Cei vechl despretuiati rasatura, ziee Horatio ;
scriitorif din veacul tut August urmaread cu staruintA
perfectiunea limbo!, care rar le-a fost refuzata. In corn-
punerea frasei domneste o egala distributiune de umbra
si de lumina, o masura si o proportiune aleasa, o no-
bleta fireascA, o simplitate fgra injosire: curs, diligentia,
aequalitas, zicea Quintilian, esactutate, eleganta, unitate
de coloare si amestee savant de nuante. Dar aceasta in-
grijire minutioasa a forme! nu atinge intru nimic espan-

www.dacoromanica.ro
 343

siunea sinitilnintuluT, miscarea insuftetita a stilulul. Ideile

nobile, irnpresiunile rapezi sau adincl ale pasiunil, se
traduc intr'o dictiune frumoasa si naturala. Cititorul ur
meaza faral incordare indemnul dat spiritulul: arta e de-
sa virsita dar nu se vede.
Nu este in toga. anticitatea un scriitor care sa fi avut
asupra imaginatiunii -oamenilor o inriurire asa de adinca
si asa de indelungata ca Virgiliu. Eneida devine arse-
nalul universal de espresiuni, de frase artistice, de
maxime morale, de tome pentru declamatiune. Se fac
dupa ea centoane ') si antologil. Aspiratiunile nobile si
misterioase ale acestul suflet inalt, care pare a pluti
intre Olimp si ceriul crestin, sunt privite ca niste reve-
latiunT profetice. Pentru Virgiliu se formeaza un ndeva-
rat cult ; el este un fel de mag, un vrajitor, un cunos-
cater al viitoruluT. Versurile lul ajung sa fie tot atitea
oracule (sortes virgilienae). Ruina imperiulul roman de-
parte de a opri desvoltarea acestel legende religioase, IT
da o noua energie. Tot evul media se inchina cu ado -
'ratiune inaintea acestul fermecator, care este in acelasT
timp profetul si savantul universal. Renasterea nu-i is
acest caracter supra natural, de cit pentru ca sa faca
din el intiia si cea mai Walla autoritate. Tratatele de
epopee si epopeile se fac dupa modelul Eneidel. N'a
fost nici o data o glorie mai stralucita sr mai curata,
nici o data posteritatea n'a contopit atit de intim in ad-
miratiunea sa pe om si opera luT.
(Trad. de 34 Strajan).

1 Centon (lat. cento-nis) era titlul unei poesil sail poeme compuse cu
versurl imprumutate din alte poeme.

www.dacoromanica.ro
 344

DUMBRAVA ROSIE
Ana Itzit literati{ de Ar. DENSIISIANII 1).

Stefan eel mare bate pe Albert regele Poloniel si cu

prinsii ara un camp si seaman& padure. Acesta este scurt
si simplu subiectul poemeT, ce publica mai de curend.
V. Aleesandri sub numele de Durnbrava roqie. In cele
patru eanturi dintaiu allam pregatirele de resboit si ca-
talogul ostilor indatinat in epopeia. Tot de pregatirele la
resboiti se tine si euventarea lut Stefan la ostasT. care
imple cantul al cincelea. In al seselea cant poetul descrie
asaltul, cum zice dinsul, si numal in al septelea vine
lupta, in al optulea este aratut, cum adeca Stefan ara
cu eel prinsl un camp si seamena. padure.
Miedul unei poeme epice este fapta eroica, toate cele-
lalte imprejurarl au sa se inverteasca in jiurul acestuT
centru ca planetiT in jurul soarelui, si prin urmare si
inarimea for trebue sa stee in proportiune cu maxi-
mea punctulul central. A face inse pregatirl atat de marl
in 5 canturl pentru o lupta atat de shnpla si seurta pe-
treeuta in doue mid canturi, este a nesocoti cu totul si-
metria. Daca poetul se tinea de istoria, adeca concentra
si deseria lupta sub muril Suceve!, pe care o impresurase
Albert, fart ca salt stinghereasca esecutarea ideil de
predilectiune cu Dumbrava rosin : de-o parte putea aduce
simetria_in opera, de alta parte ajungea la oare -care plas-
ticitate, care -I lipsesce, cacT toata lupta planeaza oare-
cum in aer. fart teren, fart realitate.
II.
Puterea poetulul se cunoasce in crearea persoanelor.
in depingerea caracterelor. Care suet persoanele, ce se
disting in aceasta poema? In a cut mant pune poetul
esecutarea faptelor? Cel ce a cetit poema, dar tot-odata
scie si istoria va respunde usor: Stefan! Acest respuns
inse nu se razima pe poema, nu rezulta din ea, ci in a-
lard de poema, din istorie. Da aceasta poema in mama
1) Aceastit analisg criticit s'a publicat mat WWII la 1872. S'a plstrat Qi
ortogratia textulut.

www.dacoromanica.ro
 345

unul strain. care n'a audit nimic de numele lul Stefan;

roaga'l s'o citeasca si sa-ti spun cine-I eroul. El va dice
ea croft nu vede pe nici unul, vede runnel luptatori d. e.
pe Balaur, care spulbera creerii luT Crodeh, pe Cornan si
pe Velcea, cart amendoi pandesc pe Biela apt)/ pe Ne-
grea, care lass en pelea intreaga pe un alt «bun viteaz
ea elv s. a. Aeestia, departe de a fi eroi, sunt nisce lup-
tatorl de rend din earl nisi unul nu corespunde la laudele
ce li se del in catalog.
Stefan apare in poema numal in doue actiunl, data se
pot numi asa, unde tine cuvintare la ostasT, si alts -data
unde ara campul ; actiunea lui inse aid' se marginesce in
Si domnul Stefan insugl, on fruntea in sudoare,
Asista pe un cal negru. sub nn atejar frunzort.

Din o cuventare si din o sedere la umbra anevoid,

credem, se va putea afla caracterul cuiva, si cu atit mai
putin se va putea scoate un erou. Dar, va zice cineva,
Stefan a condus oastea, sub conducerea luT s'a reportat
.invingerea ; el este cunoscut ca emu.
Este fatal inse ca din poema nu se vede chiar nicT a-
ceasta conducere, din contra cum se va arata mai in jos
Stefan nicl nu scie tine a invins, cum s'a castigat lupta ?
Cetitoriul cunoscatoriti de istoria sail care a cetit notele de
la calcaiul poelnel poate presupune, ca Stefan a condus oas-
tea ; aceasta presupunere inse ne duce la istoria, pe cand
eroul' trebue so'l vedi in poema, altul este eroul istoric
si altul eel epic. fn istoria invingerea este. tot-deauna
a comandantului; el este eroul, el se incununa. Nu ast-
fel in epopeia, si peste tot in poems. Agamemnon a
putut conduce oastea greacti inaintea Troiel eroul inse a
fost si a remas in Iliada divinul Achile. Godefrid conduce
cruciatiT, eroul inse este Rinaldo. Stefan este cunoseut
ca erou. Asa este. Poate fi el inse eroul and poeme,
in care nu face nimic eroic ?
Revenind mat pe larg la cei-lalti pretinsi eroi, arnintig
cu numele ici-colea prin poema, el nu sunt decal simpli
luptator!. Poetul dice:
TotT oamenT tars de ve'nli gi otelitl in foc,
Dap/lug ail trAl traiul in timp de voinicil
da manii ou moartea flea tritra din loc.
El poartil. pe-a for frunte, pe a lur brate groase

www.dacoromanica.ro
 346

plepturi brazde multe, hieroglife sante

Cu paloilul siipate, ce spun si-aduc aminte
De lupte uriatle ¢i fapte glorioase 1
Ri fle-oare 'n viatl ti-a cli§tigat un nume,
0 falnicii poreclit, un titlu de striimo§.
Mihul, Blinn de codru, Balaur, Alimoq,
Ursul 4l Pali dalbl, Grozan §1 Sparge-lame;
Erol din veohi balade, ce s'aft pistrat in mints
Trecind in moqtenire la SI de is plrinti.

In poemele epice nu se deserit, ci se aiatti earacterele

prin actiune
Va intelege orl..eine., ea no ne-am putut retinea mirarea,
cind la lupta, in loc de eroii de vechi balade, -vedem ca.
se arunca barinul CirjA, care, cu 1oate ca poetul zice eA
are la lupta bratul tineretil, totul alege a se retrage din
luptA la o parte, dimpreuna cu inimicul s &u Toporski, si
se pun amindol linistiti la vorbA pine trece lupta. Ter-
minindu-se lupta, inteleptul Cirja se duce lute si eel din-
WA in Stefan, care, cugetind, cd el a fost eroul invinga-
tor, i zice :

...Ani multi CirjAl tu fall rai-af flout,

Ca tine Heil neamul viteaz priceput.

AceastA imprejurare aruncA in poem& o umbra groasa

si asupra lui Stefan, Cirja a stat dosit in timpul luptel,
Stefan II multameste, cad' a ei§tigat invingerea, §i.-1 an-
meste emit Asa darA Stefan n'a stiut ce-a fActit Cirja,
prin urmare Stefan inca n'a fost pe cimpul luptel, sl po-
etul are nefericirea nu numal sA lase eel putin lucrul
turbure, dar ne da probe neindoioase, cA. Stefan necum
se fie in lupta, cum se cere dela un eroti, dar nisi nu
s.tie nimic ce s'a intimplat. Aceasta este prea crud pen-
tru Stefan, prea lovitor pentru poet.
Nu mai putin curios este, ea poetul la cAlciiul poemei
in note ne spune din istorie, eA in aceasta luptA ,spierira
multi din neamul Toporski, §i apol totu0 Toporski nu
mune cA nu piere, dar niei prins nu devine, cad' Toporski,
vazind caderea oastel sale polone, zice care CirjA :
Eatl-mli 'twins... 01 Cirjii de-aoum sint robul tad.
Rob, tu ? nu mi-ar ierta -o prea sintul D -zed,
Cind un popor de oamenf, se 'nohinA tie, rate,
Un tu, §i-un eu, Toporski, nu cade in robie.

www.dacoromanica.ro
 347

Toporski Bede dosit, asa zicind, in tufa, si striga: ia-

tA-ma invins! Cirja se scoala de linga Toporski si ziee:
iatA-ma invingator! dar iatu sint mArinimos, 't1 las viata,
si-ti clat drumul Tiber, cad oil si tu...
Pe Stefan '1 infAtiseazA ca emu numal in cuvinte, si
mat 'nth" ii face poetul o mare si lunga laudA :
Iat.1-1 °grunt, dar limit bgrbat intre barbag,
Ca muntele Ceahlgui prin muntif din Carpatll
El intruneste 'n eine o tripld maTestate
Aeea care-o dal ant'' is con tiing curate,
area care resfringe a tronuluT splendoare,
Si-acea intlpgritit de falma 'nvingitcare.
Timpul i-ad pus corona de-argint, tiara, de aur.
Si gloria mareit 1-atii pus cannel de lean
Pe falnicil sel umeri, cu anil, slut cladite
Isleperitoare saroinT de fapte strilluoite,
Dar, anT §1 fapte, Stefan nu simte-a for povarg
Ogel drogostea moliel, oa sfinta primgvarg,
In sinu.1 infloreqte st it intinereste
Pentru ealvarea Berl', dud tare pgtime§te.
Emit On de luming, el e menit in lame
Pe secolul ce-1 vede se saps al sell nume
Si se respindo raze pe sec.:tit viitorT
Preoum un Beare splendid oat sparge deli) nor'.
FiintA de-o naturg gigantiog, deving,
El e de -acel la care istoria se 'oohing,
De -ace' care prin lume, sub pall' Tor, oit merg,
Las urme uria!e, ce'n Teel nu se ma! liter&
A egrora legendit in depgrtgal se 'ntinde
'nohipuirea lumei fantastic o aprinde.
glgret, in a sa umbrg un timp intreg dispare
Cad D-zed pe fruntel a sorts: TN vel fi mare!

Dacu poetul reminea la cele doua versurl dintii6, Stefan,

deli rat% fapte in poems, reminea in inima cetitorului in-
valit in oare-care marire neguroasa, ea si Ceahlaul in nor!.
In descriere poetul ne repeteaza, cu variatiuni de vorbe
si expresiunT aceleasi ide!, care se cuprind in cele doua
versuri durthu. Poetul pune sese-zeel si sese versuri in
gura luT Stefan ea cuvintare eatre ostasi. Pentru un ora-
tor, pantru un advocat, ar fi la locul sell, pentru un eroti,
pentru un Stefan inse, care vorbesce prin spada, al earui
foc si agerime oratoricA stA in aseutisul sable!, ni. se pare
o evangelie in moara. Cite-va cuvinte scurte si indesate
ca si lovitura spade!: aceasta este oratoria adevaratulul
erot. Cine vorbeste mult face putin, si aid poetul a re-
esit de minune in caracterisarea lui Stefan al sell, nu al
istoriei.

www.dacoromanica.ro
 348

Se vedem executarea diverselor part): ale Poemer. Par-

tea cea mai insemnata a poemai este «luptco, sat cintul
al VII. Zie insemnata, pentru ca din aceasta putem en-
noaste puterea poetulul. Vedem chTar la inceput, ca. To-
porski si Cirja se fac a se rapezi unul asupra altuia cu
cetele for alese, amindoi schimba cite-va cuvinte Mudd.-
roase si
Toporski! din no! unul e serfs se I:Orli-Mee:
Ori tu, onT en; sus pals si yin' la luptii dreaptA I

mai schimba vre-o 21 versurl in earl se lauds el in de

ei si apot
...amindoI bAtriniT de-o parte s'ad retras.

Ce inseamna atita lauds din care nu se alege nimic9

Niel macar nu se incearca la lupta! Si indatd in versu-
rile urmatoare poetul zice:
Pe loo ambele (ite aprins electrisate
Scot paloscle 'n soars o'un freamAt de otel.
Ochirile pin aer se 'ntimpinA 'noruntste
Cad fie-care alege un dusman pentru el etc.

Dupd-ce Toporski zicind in fata oastei dare Cirja:

Yin' colea line{ mine, si nu DT dusman mie
Mel virsta intre oamenl etinge-orl-oe auvn6nie

se retrage in intimitate cu Cirja de-o parte, puteati oare

cetele for sa se aprinda, sa se electriseze de rninie sail
furie, puteat ele sa-si incrunte ochirile, sa se macelareasca
intre sine, rind vad pe capitanil for imprietiniti? Apo!,
care este motivul retragerel lor?
Mc/ virsta intre ()smog stinge.orT.oe du!mAnie

zice poetul! Ce, eind dusmanii sint batrini atunci nu mai

sint dusmani, nu trebue sa se mai lupte, ba poki sa devil
si vinzator al patriel tale, esind, fugind sat retragindu-te
ca Cirja? Minunat eroism in o poema eroica!
Dar mai multi, poetul s'a incureat si s'a contrazis in
descrierea luptel, in ell, la o lupta atit de simply si

www.dacoromanica.ro
 349

seurta, trebue sa-T adinirl totala lipsa de orientare. In

cintul VI (asaltul) Rominii bat pe Poloni si qpun picioru
in lagarv. Cite-va versurl mai injos se zice, ea Rominii
°rat in lagar, in eintul VII iarasi ca Polonil erati alun-
gati in tabard., si pentru a incorona aceasta confusiune
1a urma se zice, ea
Rominil, anti de Stefan, in Isar se isbesa!
Dintre toate maT bine a succes poetulut catalogul oasteT
romine, din care Ins cu toate acestea nu lipsesc imper-
fectiunl de forma si unele idel crude. Este insa curios,
ea nu s'a marginit a face numai un catalog al acestel
oaste, ci fail 'lid un motiv, a facut doud, ba chiar Ire)"
cataloage.

TIGANIADA
Analizt1 literard

Poetul incepe adresindu-se muse care inspirase luT

Homer lupta dintre soared si broaste. ApoT, tot adresin-
du-s6 muses face expositiunea subiectulul.
Zi cum vrurg tiganil sit atone
Cral ti tare de motie :
Cum ineinserli armele viteze
Ba in ce chip ti on ce barbItie
Oblioind ad Turoil vor sil. tae.
Dar spot prin o gilceavii amarS
Totl earl inaotro se impriittiarii

Fiind Domni in Muntenia, Vlad Topes, si atlind ea Tur-

ell vor veni sa-1 atace, s'a gindit cis Tiganil ce se Oa in
tars. ar putea sa serve Turcilor de spionl. De aceea, dupa
ce dete ordin locuitorilor sa se retraga spre muntI, chema
toti tiganiI si le spuse ca-I va organza intr'o armata. In-
sirarea diverselor eete tiganesti cu comandantii for pa-
rodiaza insirarea armatelor in Iliada.

www.dacoromanica.ro
 350

Dupd ce le tine Vlad-Tepes un discurs, ii inarmeazd,

dar mai inainte de a porni, Tiganil se roagd sa le dea
niseal soldati sa -I pdzeascd pins acolo. Aceasta trasurd
comica o regdsim in literatura noastrA4poporand in po-
vestirea organizarei unei armate de Evrei, car! ar fi mers
cu mutt drag la batae, dar ad cerut eiti-va oamenT car!
sa -I apere de chi!.
Plecind cu oastea de paza, tiganil se indreptard catre
locul unde trebuiat sa-si aseze tabara. Toatd greutatea
in acest drum era imprejurarea cu bucatele venTaii in
alma armatel si fie-care sta inddrat ca sa fie mai mai
aproape de car pentru ora minedrii.
Vdzind aceasta, conduedtoril for aseazd carele inaintea
armatei asa ca toti acuma merg foarte iute. In timpul
acesta Vlad Tepes se imbracd turceste impreund cu un
numar de soldati si ese inaintea armate! tigdnesti. Ti-
ganil se sperie si ter cu umilire iertare, zicind cit n'au
nimic cu Turcii, si ca fiiiii voe i-ad inarmat. Vlad Tepes
rise de acestea. IT certa pentru miselia for §i le spuse sa
nu mai fad! alt! data asta si sit lupte dacd se vor intAlni
cu dusmanii. Tiganii plecarii inainte incurajati. Diavolul
vrind sit riza de tigani produse in naturd un zgomot
mare in cit tiganii alergara sa se ascunda, prin gropi,
balti. 0 parte din el deter! peste o dread& de bol si dupa
indemnul unuia din comandantil for se repezirii strigind
ura, ura! ca sit lupte cu cireada de bed. Pupa multe in-
timplari, TiganiT ajung intr'un loe ca sa stabileascd acolo o
Lard a lor. Aci se aseazd la sfat si unul intreaba ce greu-
tate are un Vodd ? Sta toatd ziva, manincd, si alt-ceva
nimic. Tot asemenea gdsesc ca boerii si eel alti functio-
narT n'ad nisi o treabd, si de aceea cred ci; indatd pot
sa. organizeze statul, dar rind a fost vorba sa se aleaga
tine sa fie domn, cum, sa fie dregAtorT, s'ad luat la cearta
si s'a dat o bathe in cit totT Tiganil au luat-o la fug!.
Aceasta este actiunea principal! din poema lu! Buda! De-
leanu, dar, de si cam sufere unitatea, el nu se mArgineste
la aceasta actiune, ci intercaleazd intro diversele OAT
ale povestiril prineipale o alta secundara: expeditiunea
unul nobil tindr, Becikerek.

www.dacoromanica.ro
 351

II

Aceasta a doua actiune e seeundara. Dovada, ca in ex-

pozitiune nu se vorbeste despre ea, ci numal de expe-
ditia Tiganilor. De altfel insusi simte lipsa de legattira
intre aceste doua actiuni, cad spune intr'o notA : ePre-
cum vad, autorul impletind aceastd deosebitd istorie la
istoria cea de frunte a figanilor a vrut sa fats asemenea
altor poetici, care la povestile sale amestecd unele ce nu
se tin de firul istoriel cei de frunte. Acest fel de istoril
virite se numesc episoade. Cu toate acestea minunat aflu
in nebunia lui Becicherec, care se cede a fi scrisd numai
pentru Ardeal.s.
In acest «episod», cum it numeste autorul, s'a inspirat
evident din Don Quijotte al lui Cervantes.
Era un Ungur viteaz 4Becicheree Istoc din Uram Hazav,
care se credea descendent dintr'o familie mare si era
doritor sa fats ispravi cavaleresti :
Beelchereo se trligea dInteo vita
Despre strAmokul lui iigiineasc6 ;
ljar mo§a-siiu ajunsese in spits
De nemekd printr'o carte domneasci,
Caol multi ani ou lguta gi tindale
Desiati ourtea Mgriel Sale.

In aceasta stroll pe de o parte atlam o satira la adresa

nobilimii ungurestl, pe de alta un inceput de legaturA al
actiunii episodice despre Becicheree cu actiunea princi-
pal& despre Tigani.
Eroul Becicherec, ca si eroul hi Cervantes, iss indoapa
mintea copilareasca cu povesti vitejestt si mai ales cu
Alixandria. Ideea ca. tintra Angelina, pe care o iubise
el, fusese rapita de un zmea si inchisd intr'o cetate, 11
indemna sa porneasca intro intreprindere mare spre sea-
parea el. Pentru acest scop se imbrAca intr'o camasA de
zale, isi puss in cap o caciula qmitoasav in loc de coif
si incinse o sabie lungs,
Care in pod sub strasinl era arunoati,
De ruginA era cam strioata
§i gred se putea sooate din teaci;
II lipsea un scut si o sulita. Ia o tava mare de aramA ;
fss face si o sulita si apoi se adreseaza unei slugi, Bucur,

www.dacoromanica.ro
 352

cerindu-1 sa-1 urmeze ca scutier: Acesta reprezenta, ca si

Sancho Panca, bunul simt natural. De si bietul om se
cam codia, dar, amenintat de stapinul sat, se duse in
grajd si insela calul :
bra in grajd un armitsar bltrin
.orecill, ouT Qi coama-T please
iii anevoe putea roade fin; ,)
Ducipal de molt aou -1 ohmage,
CAcl, preoum istorla luT spuse,
§i Alexandru un Ducipal avuse.
Ast -fe] pornira.
Trecind printr'o padure, Becicherec vede printre pomi
un balaur. Cere arena de la scutier, descaleca si se duce
spre fiara, dar cind se repede, aluneca pe niste lemne
putrede si cede jos. Balaurul fuge dire Bucur, care, de
frica, se facuse mititel intre cat. Ridicindu-se in sus, Be-
cicherec zaxeste d'asupra unel stind o zinc. Atunci
darunca sulita de la sine si ingenunchiind» II spuse cum
a Tuba pe o tinara pe care i-alb rapit-o zmeil si o ruga
sa-1 spue unde este casa in care locueste Angelina.
Zina era o Wand. tinara care venise sa is apa de la
un izvor si balaurul era o pisica. Pricepind fata nebunia
lui Becicheree if raspunde ca Angelina lui nu e la zmei,
ci se afta intro sfinta minastire, unde petrece jelind de
dorul lin. In schimbul acestei destainuiri, ea ii cere sa-I
lase pe Bucur ca argat. Se intelege, Becicherec primeste,
cu toata protestarea nenorocitului scutier. Aci autorul
gaseste ocaziune sa satirizeze raporturile dintre clasele
sociale stabilite de legile unguresti :
4Nu to el en -s nemeg, card
Tu Rwnin plouat §i iobagiul naeil ?
Domnul pe lobagiu poate sit omoare,
$ it.1 vindit gi, dupl ougetul situ,
Cu dinsul sit tacit ce voe§te
Ala pravlla noastri grle§te.

1) Aceastit expresiune tip de plastic/ o intfinim la Anton Pann intr'un

frumos exemplu de ipotipozit:
Tin imp /rat oare-oare
Avea un cal bittrin tare
Care pioioarele sale
Abia le tira pe cale
$1 abia putea roade finul
Ca IJ cojile bgtrinul.

www.dacoromanica.ro
 353

Bucur, zis si Halcu, se supArd, ocardste si in urind con-

vinge pe stdpinul sad salt schimbe ideia. Astfel, impd-
cati, pornese iar amindol sa caute mindstirea in care se
Oa Angelina.
La inceputul cintulul VII autorul face o lungd satira
la adresa nobilimil din Ungaria :
La noT noblu e flew care,
Sit albi oit inima
Lea vre-o hirtoagii domneasott are.
Apo! Becicherec se luptd cu un Tigan care alerga calare
salt caute pe iubita sa si pe care it socoteste drept un
zmeti, poate chiar cel ce va fi furat pe Angelina. In aceasta
luptd e scdpat de sluga sa. Tot de sluga sa e scdpat cind
se intilneste cu intreaga armatd a Tiganilor, cdrora Haicu
le spune ca stdpinul sad e ceva minunat care nu se teme
de o mie. Tiganil it lasd in pace si-1 privesc cu vault
respect.
Aci este punctul cel mat serios al atingeril intre ac-
tiunea episo'dicA, de care ne ocupdm, si intro actiunea
principald. Cum se vede, legatura este foarte slabd si se
poate eonsidera ca un episod strein de subiect, interca-
lat numai pentru varietate. Budai Deleanu n'a avut in
vedere numal aceasta, ci si satira la adresa nobilimil din
Ungaria.
Episodul se sfirseste (cintul X1) prin intoarcerea acasd
a celor dot erot, cad un glas de om esi dintr'un fagca
in Enetda lui Virgilsi le spuse ca Angelina este moartd.

III
In earl de actiunea episodic de care ne-am ocupat,
este o alta mat strins legata de cea de capetenie intru
dit la ea la pane unul din croft principal!.
Sub impresiunea legendet razboiului troian, provocat
din pricina unei femel, autorul ne arata pe o tinard, Ro-
mica, logodnica unuia dintre conducatoril Tiganilor, Par-
panghel. Aceasta este rdpitd, insd nu de un om. ci de
insust Diavolul, care voia sa produca ceartd in tabdra ti-
&teased ; astfe] cearta pentru o femee care este alit
cauza intregului rdzboid troian, cit si cauza celebrulul
episod al miniei tut Achilese regAseste in, poema mut
Deleanu. Cind se rdspindeste vorba despre rapiroal fete!,
23

www.dacoromanica.ro
 354

unul din Tigani propune sit mearga s'e caute, altul se

opune acestel ide!. De aci cearta zdravana. Parpanghel o
cauta pe aproape de tabara, dar negasind-o, se trinteste
la pamint si plinge cu lacrimi amare, ba chiar s'ar fi
emorit dacii ar fi avut cutit la sine or! de ar fi fost pe
aproape vreo apa. Cu asemenea gindurl framintinduil
mintea, adoarme si se vede alaturl de Romica intr'un
palat fermecat. Uimit de ceea ce vedea, ramase si mal
uimit cind fata disparu de linga sine, iar el se trezi in-
tr'o balta :
Iar Tiganul on -multi trucll
Abia se rioaa din blltoacA
Phu, de tinti, et Cu haina ;
Tot trupu-Y tremnrd Qi joacit
De spalma ¢i osteneala treoutg
si lung stele au gura mute.

Un alt apisod este tot opera Diavoluluisi o satira la

adresa calugarilor. Diavolul la, chip de fata i ducindu-se
la o minastire spune ca e ratacita si cere ospitalitate.
Calugaril o primesc, dar se incepe intro el mare cearta
si batae pentru acea tinara, care nu era de cit Diavolul
care luase forma aceasta.

IV

cif cercetam acum miraculosul ce intilnim in aceasta

poema. Este miraculos magic amestecat intru cit-va cu
oare-carT credinte crestinesti, mai ales privitoare la sfinti.
Diavolul are rolul de capetenie in acest amestec in ac-
tiunea Tiganilor. El produce halucinatil diverselor per-
soane, el ajuta pe Turd in contra crestinilor. Ati ins si
crestinil sprijinitorl. Sfintul Spiridon, vazind din (ter cum
Turcil rapun pe Crestinl, credo c f ar fi bine sA intervie
in favoarea Muntenilor. Sfintul Dumitru si cu Sfintul
Gheorghe propun indata sit mearga in mijlocul lupte!,
dar Sfintul Spiridon se cam codea, did el nu vazuse nicl
un razboia. Pornesc deci sfintil la batae, dar Sfintului
Spiridon iT venea greil si. mearga pe jos, ar fi fost mal
bine pe cal sail chiar pe magar. Norocul IT scoate inainte
o magarita, care-I spune : «Efi sint asina lu! Varlaam.a
Prin aceasta autorulcam insusit marturiseste in nota
a voit sa insulte si calul Pegas din poemele ornerice si

www.dacoromanica.ro
 355

-s'a servit de legenda cretin a acestei magarite. In ade-

var se §tie 0 Varlaam, fiind inca pagin ski mergind ca-
lare pe o magarita ea sa persecute pe cre§tini,i-a e§it in-
gerul inainte §i animalul n'a mal voit sa inainteze, ci a
zis cil glas de om : cDe ce ma bati!D
Ca §i in poemele omerice, lupta nu se da numal intre
'Turd §i Cre§tini, ajutati unil de Dracl cel-lalti de Sfintl,
ci chiar intro aceste fiinte supranaturale se produce o
lupta; ba chiar Sf. Mihail trage o palm& Diavolulul, iar
Sf. Dies trazne§te §i tuna tip. de tare in cit tot! Draeii se
inspaiminta,
Magia este reprezentata prin Brindu§a muma lul Par-
parghel. Ea, vazind disparitiunea fiulu! Ma, se apuca sa
fats fermece. Ia doua frine de lino fermecate i le sop-
te§te ceva din ging.. De o data apar doua jigan i cu aripi
-§i cu coade lung! cirligate. Le leaga cu frinele §i le in-
hania la o carat& care apare in aer. Ast-fel pleaca cu el
ca sa afle undo e Dui saii.

In prefata poemei acesteia autorul ne spune ca a voit

sa incerce a compune in limba romineasca stihurT cum
slut in alto limb!. Incerearea e vrednica de lauds pen-
tru ca in vremea aceiape la 1800poezia romina se
afla inteo stare foarte inapoiata. El s'a inspirat, e drept,
din poemele omerice parodiind principalele puncte cum
§i din poemele eroi-comice din literaturile streine, dupa
cum singur marturise§te ; dar a cautat sa introduca pi
elemente originate. Fo,ndul este rominesc: expeditia Ti-
ganilor in timpul lui Vlad Tepe§; iar toata infati§area
acestui norod este intocmal cum o afiam in literature
noastra poporana. 0 sums de detalii sint de asemenea
originale. Satira la adresa nobilimi! ungure§t1 §i la adresa
calugfrilor este plina de haz §i poate de teams nu §i-a
spus numele, ci 1 -a dat sub pseudonimul Leon Dianeu
(din care prin anagrams putem gasi pe Ion Deleanu).
Poema e scrisa in strofe de cite ease versuri, avind
ea alcftnire de rime:
a
b

www.dacoromanica.ro
 35'6

a
b
-C
C

Versurile sint foarte neregulate, unele au zece, altele

unsprezece silabe ; rim ele ins in genere corecte. Ceea
ce face meritul acestei poems este. pe ling% conceptia
general% §i conducerea intrigei, stilul minunat, expre-
siunea plastid. §i coloratg ce intilnim la tot pasul.

ISTORICUL EP OPEII.

1. Dintre popoarele orientale, numaI la Indieni §i

la PersI ggsim epopel ; la celelalte genul epic este
redus la alte forme mai simple.
Mahabarata qi Ramayana ne clan spectacolul ima-
ginatiunil indiene in toatd splendoarea ei. Actiunile
omene§ti, care formeazd fondul povestirelor epice,
se confundd cu ale zeilor incarnati, a cdror existent/
este oare cum intermediary intre natura diving §i
omeneasca. Unitatea planului lasd in multe locurl de
dorit, din cauza nenumeratelor §i lungilor episoade
introduse fait nici-o masura §i Ara nicl o proportiune.
Autorul Mahabaratel este Viasa1); iar al Rama-
yanei este Valmiki 2).
La Per§I gasim o poema colosall eqah-Nameh, 3)
a lui Firdusi4) In care se cinta istoria Per§ilor din
1) Nu se §tie nimic despre vista luT, nici epoca in care a trait.
2) Necunosouta epooa in care a trait.
8) Cartes Regilor.
4) Furdusi e supranumele lul Abul-Casen-Mansur §i inseamna : eel din
Paradis. A trait intre anff 940-1020 d. Cr.

www.dacoromanica.ro
 357

timpurile cele mai vechl pind in epoca Sasanizilor

Aci se gase§te toata mitologia Si toata viata popo-
ruluI persian, dar lipsind un erou, lipse§te §i unita-
tea cernta epopeil.
2. La Greci gasim cea mal inaltd expresiune a
artel epice in poemele omerice 2) Pupa ele se arata
poetii ciclici 3), cars sint inferiors, pentru-ca nu mal
cautd sd povesteasca o actiune marginitd §i circum-
scrisa, ci vor sa imbrati§eze totalitateh evenimentelor
de la originea poporului grecesc. Cu chipul acesta gd-
sim din ce in ce mat putind poezie in operele epice;
poetic ciclici despar pentru a face loc logografilor
cu care se incepe genul istoric al prozei.
Romanii imitard pe Greet §i in acest gen, pentru
ea scrierile lul Naevius 4) Si Ennius 5) despre pri-
mele timpur1 ale Rome1 sint inceputurl de istorie,
iar nu de poezie epics.
Virgilii °) lud in Eneida ca model Iliada §i Ody-
sea. Prin aceasta poems el voia ss glorifice originea
poporului roman, aratind cd se trage din Troieni. In
primele §ase carp 1a idela OdyseeI, pentru-ca ne a-
rata rdtacirile lui Enea, pins cind sd debarce in
Italia ; in celelalte §ase regasim Iliada, pentru-cd
vedem luptele lul Enea pind sä fundeze statul eel
nor', pe care it a§teapta un viitor alit de stralucit.
De §i nu pe deplin originals, Eneida e o lucrare de

1) Dinastle oe a domnit in Persia din secolul III ping in VII d. Chr.

2) Mafia gi Odysea sint atribuite lul Omer. tins oritlal contestA ()xis-
tenta aoestel persoane; altif admit dol autorT deosebitl; allil o singuri
persoanl. :Tar fl produs aceste poeme prin smoolul X inaintea erel cretAine.
3) CitAm dintre acei2t1 poetl pe Arctinos, Stasinoe, Lesches, etc.
41 Mort pe la 199 a. Cr.
5) Ennius (240 170 a. Or.) a saris: Annales
6) Virgillu a trAit intre anil 70-18a. Or.

www.dacoromanica.ro
 358

mare valoare, pe care contemporanil au admirat-o,

in cit Propertiu a pus-o mal presus de Iliada,ba
chiar in evul media a asigurat autorulul el u tral-
flied. celebritate.
Dupa Virgilin s'ati saris Si alte poeme, fara Ins
ca vre-una sd poata ajunge Eneida. Astfel: Lucan, 1).
scrie Pharsala, celebrind lupta dintre Caesar §i Porn-
peid ; Silius Italicus 2) scrie Punka, in care cintl
razboaele Romanilor cu Cartaginezil, etc.
3. Viata cea noun a evu/ui medial a fost proprie
pentru producerea unel epopel. La popoarele noun
care se ridica acuma putem deosebi resturl epice din
timpurile anterioare cre§tinizmului§i epopel cre§tine.
Dintre cele de prima categoric cele mai insemnate
sint poemele scoliene atribuite tel Ossian, 3) in cart
se descrie viata eroica, plina de a venturl, a vechilor
poporatiunI din acele tinuturl. Nascute sub cerut
nordic acoperit de norl Si de ceata, aceste poeme
slut si ele intunecate Si zugravite cu colorile cele
mai negre.
La popoarele scandinave shit colectiunile numite
Edda, reprezentind in mod simbolic mitologia for
salbatica, Insa cu multd. obscuritate §i cotifuziune.
Ele se cintati de poets ambulanti, numitl Scalzi.
Productiunile epice medievale cre§tine se pot clasa
in trel grupe : a) poeme rationale ; b) poeme religi-
oase ; c) poeme cavalere§ti. Dintre acestea, una sin -
gura, poeme lul Dante, este artificiald ; celelalte sint
poporane.
1) Marcus Annaens Lucanus a trait intre anif 39-63.
2) Silius Italians intre anil 25-101 d. Cr.
3) (Asian a trait in sea. III d. Cr.

www.dacoromanica.ro
 359

Dintre poemele nationale, vom cite romantele spa-

niole cart alcatuesc ciclul Cidului si cart sint numal
fragmente de epopee si apol doua mart lucrari ale
poporulul german, Nie6elungenlied §i Gudrun, ce
se compara cu poemele omerice. Ele ne daft brga-
nizarea familiel, amorul dintre soil, raporturile de
vasalitate, eroizmul, in fine Intreaga viata a socie-
tatil germane medievale.
Cea mat Malta, expresie a poemel religibase este
«Divina Comedian a Jut Dante. 1) Ea are ca teatru
infernul, purgatoriul si paradisul si drept centru ge-
neral pe Dumnezeu Ynsusl. Intreaga existenta se ga-
se§te reprezentata aci. In chinurile sail in rasplati-
rile din lumea cea read se refiecta viata lumii acestia.
Mal omeneasch si mat plastics in gInfern,, infati-
sarea generala devine mat spiritualizata In «Purga
toriu», pentru a se ridica In a treia parte <Tara-
disub> la cele mai inalte conceptiuni ale gindiril ome-
nesti din acel limp, pentru ca (4)aradisub> in special
reprezenta intreaga filozofie cresting a evului-mediii.
Cele mat numeroase productiuni epice medievale
sint cele cavalerestl. Actiunile reprezentate aci sint
faptele unul anume individ ; prin urmare persoanele
shit cu totul independente si diversele poeme au
Intre ele legatura numal pentru ca se rapoarta la o
persoana principala. Ast-fel deosebim mat multe
cicluri (grupe de poeme relative la aceeasi per-
soana) : Ciclul Carlovingian povesteste ispravile lul
Carol cel mare si ale generalilor sal. Dintre aces-

4) Dante Alighieri a trait intre anil 1265-1321.

www.dacoromanica.ro
 360

tia cel mai insemnat este Roland, in privinta earuia

s'a ,scris In frantuzeste o poema intitulata «La Chan-
son de Roland.» Cic/u/ lull Arthur povesteste in-
treprinderile regelul Arthur si ale sotilor sal, numiti
«Cavalerii Mesel-rotundez (de la table ronde), adica
Intreaga viata a cavalerilor englezi §i nor manzi :
cultul femeil, fedelitatea vasalilor Si cautarea poti-
rulni care coprindea singele lul Christ, asa zisul
«Saint-grath. Ciclul lul Amadis, povestiri cava-
leresti fantastice, desvoltate cu deosebire, In Por-
tugalia Si Spania.Roman de la Rose, poema ale-
gorica. produsa In nordulTrantel prin secolul XIII.
Ciclul antic, coprinzind traditiunl din lumea veche,
cele mal putin originale din toate productiile evului
media. Cele mai insemnate subiecte sint : rasboiul
Troel, Alexandra cel mare, fapte din istoria Romer.
4. In epoca modernd avem numal poeme artifi-
ciale.
La popoarele germanice cele mai cunoscute lu-
crarl slut r Messiada scrisl. de Klopstock, 1), cin-
tind patimile mintuitorului, lucrare silita, in care
se vede prea mult sfortarea ce she dat ca sa co-
munice cititorilor printr'un stil nalt sentimental sfin-
teniel subiectulul. Paradisul pierdut al poetulu
englez Milton 2), [inferioara. operel lul Dante ca
profunditate de cugetare, dar foarte interesanta prin
perfectiunea stilulul.
Popoarele romanice as fost mal bogate in epopel de

1) Klopstock : 1742 -1808.

2) Milton : 1608-1674. A Moat rol politic M timpul revolutiunil din..
timpul Jut Carol I : a fost secretarul 1M Cromwell. In urm8 a orbit si a
indurat multe suferinte.

www.dacoromanica.ro
 361

aceasta natura. Voltaire 1) scrie cLa Henriade), cin-

find pe Henric al IV, dar face o lucrare cu totul lip-
sita de viata, pentru ca evenimentele povestite erail
prea aproape de epoca autorulul si pentru ca miraculo-
sul filozofic ce intrebuinteaza nu dadea naratiunil
!Act o ealdurd.La Spanioll Don Alonzo de Ercilla 2)
scrie cAraucana) cintind luptele Americanilor din
sud in contra Spaniolilor care-1 cucerise. La Por-
tugezI Camoens 3) scrie "Os Lusiadas) sau istoria
Luzitanilor, adica a Portugezilor, intrebuintind mira-
culos crestin combinat cu cel pagan. La Italieni
viata cavalereasca cu intreprinderile el romantice
o celebreaza Bojardo 4) in «Orlando in amorato» si
Ariosto 5) In "Orlando furiosob, iar aceiasl viata
cavalereasca, insa indreptata. spre indeplinirea unul
scop religios o aflam in stralucita epopee a lui Tor-
quato Tasso 6), cGerusalemme liberataD
In literatura noastra epopea s'a dezvoltat asa de
putin Melt numai ca interes istoric trebue sa cita'm
.diversele incerearl in acest gen.
Din produetiunile artificiale devenite poporane cele
mai insemnate slut lucrarile lui Ion Barac: 7) «Is-
toria prea frumosului Arghir §i a p-ea frumoasei
Elena», povestire alegorica, sub care s'ar intelege
cucerirea Ardealulul de cake Traian; «Risipirea

1) Voltaire, poet fi prozator oelebra, a tritit intre toil 1694 1778.4Dpe-

rele lul an avut mare inluentl asupra spiritelor in sec. XVIII.
2) Ercilla : 1526-1695.
3) Camoens : 1524-1579.
4) Matteo Bojardo : 1430-1494.
5) Ludovio Ariosto : 1474-1633. Afarl de poemg, a mai scris satire,
conets etc.
6) Torquato Tasso 1544-1596.
7 Ion Barac a tipgrit pe Arghir la 1800 gi Risipirea la 1821.

www.dacoromanica.ro
 362

Ierusalimuluicn poemd istorica foarte slaba, dup&

naratiunea lul fosephus Flavius.
Cel dfintfin care a Incercat sä faca o poemd epicd.
literara a fost Heliade-Reidulescu 1) care a scris-
cMihaida), Ws& numal cloud cinturi (in versuri albe).
S'a mal facut o Incercare nereusita de d. Bumbac 2),
din Bucovina: (Drag° ;Map, cintInd descalecatul Mol-
dovel, gall de a lul Bolintineanu eTraianida», una
dintre cele mal slabe lucrarl a le lull. Mal important&
este opera d -lul Aron Densuqianu: 3) «Negriada»,
care povesteste venirea lul Radu-Negru din Fagara5,
spre a funda principatul Munteniel. Aci autord a cä-
utat sd intrebuinteze ca miraculos mitologia noastra
poporand, care s'ar putea reconstitui dupa balade,.
basme, descintece.

IS TORICUL ROMANI:Me

Romanul, de-si ca gen separat si cu caractere spe-

ciale este cu totul modern, abia din secolul nostru,
totusl is1 are originea din titnpuri foarte vechl, gk-
sindu-se in germene chiar In epopee.
La Greci, dupd perioada omerica, Weep a se pro-
dude romane lard ca numele s& fie cunoscut,
adica povestirl fantastice, in cart scriitorul nefiind

1) freliade . 1.8(12-1872.
2) Dsa a redactat o revistl <Aurora>.
3) D. Ar. Densulianu, prof. la Dniversitate din lag!.

www.dacoromanica.ro
 363

obligat a. se Linea strins de forma poetica, putea sa

dea zbor liber imaginatianii sale. Astfel Dicearchos
povesti o edlatorie inchipuiti sub titlul: «Ce se vede
dincolo de insula Thule». Tot astfel scrise si Plu-
tarch 1) povestea Icaromenip), In care I inchipue
ex zboard. pe deasupra lumil si vede toate cite se
intimpld intre oamenl si intre zei.
Pupa acest roman ex..lusiv fabulos se produce, in
urma epocei lui Alexandru, romanul istoric, mai ales
sub impulsul vietil aventuroase a acestut mare erofi.
S'ar putea considera ca un asemenea roman istoria
lui Quintus Curtius : «Vista lui Alexandru). Ala-
turi cu aceste opere literare se produc in popor di-
verse povestiri despre falmosul 4Macedoneanz., ames-
tecinduse. iaptele istorice pozitive cu intimplari ima-
ginate, adesea bizare, ca lupte cu monstri, s. a. Din
aceastd epoca este si romanul lui Longus 2) intitulat
Daphnis si Chloe), pictura a sentimentelor naive,
insa uneori din partea for licentioasa.
La Romani tocmat in timpul decadentei apare acest
gen si s.! pot cita putine lucrari, dintre earl mat cm
noscute slut: «Satgricon» de Petronius Arbiter ')
§i «Mtigarul de aury imitat de Apulejus 4) dupd.
greceste.
Cu epoca bizantina lspare romanul mistic si crestin,
a caret cea mat insemnata expresiune este cPoves-
tea lui Varlaam qi _Masai», tradusit si in limba ro-

1) Piustarch : 50-120.
2) Longus romantier gm, din see. V d. Cr.
3) Petronius Arbiter a murit in anul 66 p. Cr. Posedgm din lucrarea
luT numal o serie de fragmente.
4) Apulejus a trgjt in pee. II d. Cr.

www.dacoromanica.ro
 361

mina tocmal In secolul XVII de catre Udriste Nus-

turel.
In evul media romanul se confunda cu epopea pen-
tru a se ridica, pe la finele acestel perioade, ca gen
separat. Operele carl formeazd trecerea, de la epopee
la roman sint cloud. marl lucrarl umoristice-satirice,
una produsd In Franta, alta In Spania: (Gargantua
et Pantagruel, de Rabelais Si glriata §i faptele is-
cusituluf cavaler don Quijotte de la ManchaD de Mi-
guel Cervantes Saavedra. 2) Tot la finele evului me-
dia se naste si nuvela prin povestirile licentioase ale
lul Boccacio 8) sub titlul «Il Decamerone,.
In secolul XVII s'at prod-us In Franta vre-o cite-va
romane cu succes pe atunci, dar In genere emu
picturl exagerate ale vietil idilice inchipuite de scri-
itoril ce traiat la curtea regeascd. A venit tnsu «Ro-
man comigue, al lul Scarron, 4) care a readus
intim clt-va lumea la realitate.
Romanul merge In Franta pe calea unel marl in-
florirI. In secolul XVIII se disting Voltaire si Le
Sage 5); tar pe la fine straluceste g La nouvelle Ie-
loise, a lul J. J Rousseau 6), dupa care s'a ,inspirat
Goethe ca sä scrie Werther, Chateaubriand 7) ca sä
scrie Rene, M-me de Stael 8)' ca sd scrie Corinne.
Acelasl lucru se 11'1111:n1)1d InItalia, In Spania, In
1) Rabelais: 1495-1553.
2) Cervantes: 1647-1616. Romanul luY s'a tradus in limbs romin8 de
St. v8rgoliol (publ. in Convorbirt literare).
3) Giovain Boccacio : 1313-1376.
4) Scarron: 1610-1660.
6 )Le Sage : 1668-1747. A sorts: Diable boiteaux, Gil Blas, Turoaret.
6) Rousseau : 1712-1778.
7) Chateaubriand 1767-1848. A sorts : Genial crestinismului, Martiril, A-
tala, eto. Prima sorters s'a tradus si in romineite.
8) D-na de Stael : 1766-1817. Principalele luortirY : Corinne, Deiphine.

www.dacoromanica.ro
 365

Anglia, in Germania; ast-fel cd se poate zice cd. ro-

manul este, alaturl cu istoria, una din cele cloud carac-
teristicc literare ale secoluluiXIX.
Dup. ce avu city. -va vreme cautare mare In Franta
romanul istoric mai ales prin influenta traduceriT
romanelor lul Walter Scot din limba englezd se
ndscu romanul de moravurl cu Balzac.
Honore de Balzac 0) aldturl cu Eugene Sues) Si cu
Alexandru Dumas fatal 3), este unul din maestri
romanulul in Franta ; am putea, zice, cel mal insem-
nat. In operile sale a analizat, a disecat sufletul ome-
nese Si intreaga noastrd. civilizatiune. Viata de pro-
vincie, viata burgheza, viata pariziand, toate at trecut
prin cercetarea lui in acea succesiune de opere inti-
tulate la Comedie humaine, ca Si cum ar fi voit sa
facd. un pendent lul Dante care scrisese Com edia
Cel- l'altT romantieri marl aT Frantel furd. d-na George
Sand 4), AlexandruiDumas fiul 5); apol Emile Zola
intemeetorul scoalei naturaliste, autorul celebrel seril
de romane «Les Rougon Macquarts, studio asupra
obiceiurilor societatil franceze in timpul imperiulul
al doilea §i o ilustratiune uneorl cam fortata a
teorieI ereditatil, je care o rezumd In «Docteur Pas-
cal) ; Jules Verne 6), autorul romanelor stiintifice;
Alphonse Daudet care a scris, intre allele cele-
brele romane humoristice despre Tartarim, «L'im-
1) )1, de Balzao 1799-1850.
2) Eugene Sue: /1804-1857. A soris Jell errant (trades * in rominefite),
Mysteres de Paris (traduse * in romine3te).
3) Al. Dumas : 1803- -1870.
4) D-na George Sand (Aurore Dupin): 1804-1876.
6) Al. Dames iils: 1824-1896.
6) Verne (Misc. 1828) Ging semaines en ballon, Voyage autour de monde,
en 80 fours. Autour de la lime, eto.

www.dacoromanica.ro
 366

snortel,4 in care a satirizat Academia. Francezd, etc.

Printre iomanele cart s'all bucurat In Fran,,a de mare
renume stnt §i ale lul Victor Hugo: Les Mise-
Tables', eNotre Dame de Paris), etc.
In Anglia eel mat Insemnati reprezentany at acestut
gen sInt : Dickens 1), care sudiazd mat ales viata
claselor muncitoare ; Thackeray 2), care a scris ro-
mane satirice.
De asemenea In Germania s'a dezvoltat mult roma-
nul sub diferite forme : (Hoffmann 8), Auerbach 4),
Gutzkon 5), §. a. stnt reprezentantil de frunte.
In America _Fenimore Cooper 5), care a povestit
vpisoade din rezboiul independentil.
In Rusia: Gogol 7), Turghenief 8), Dostojevski 9),
Tolstoi shit considerate ca maestril genului, ale cdror
opere all trecut de hotarele patriel for Si aii facut
§coala, all provocat multe discusiunt §i In cele-ralte
-tart culte ale Europel.
La not s'a dezvoltat putin acest gen. Intre primele
Incered.ri, nereu§ite trebuc sd punem romanele
lui Bolintineanu: «Elena) Si Manoil», roman In
scrisorT. Important& este scriere lul N. Filimon10)
4Ciocoil vechi Si nolv, (din care a scris numat prima
parte eCiocoil vechl)), admirabila pictura a societgtit

1) Carol Dickens : 1812 1870.

2) Thackeray 1811-1863.
3) Hoffmann : 1776-1822.
4) Auerbach : 1812 -1882-
5) Gutzkow : 1811-1878.
6) Cooper : 1789-1851.
7) Gogol : 1810 1852.
8) Turghenieff : 1818 1883-
9) Dostojevski : CrimA ¢i pedeapsA.
10) N. Filimon : 1819 1865.

www.dacoromanica.ro
 367

romine§ti de la finele epocel fanariote. Dintre produc-

Aiunele mai noun, vom cita: «Mihaiti VereanuD de
Iacob Negruzzi ; «Brazi i Puiregaiio de Nicolas
Xenopol; «Dan) de Alexandra Vlahulci.

INTREBART
I.-1. La care popoare orfentale gdsim epopel? Ce fel sint poemele
bIahabarata el Ramayana?Cine sint autoril acestor poeme ?Ce poem
afilim la Perql.?-2. Ce pomp afitim la Greet ?Ronianil sint originalI
in acest gen? Ce s000teau Romanil despre Eneida? Ce poeme s'afi
mal saris dupd Virgiliu 2-3. Evul medifi foot -a favorabil epopeil? Ce
poeme ounoatitet1 la SootienT, la popoarele Scandinave ? Cum se olasified
epopeile medievale oreXtine ?Ce example se ounoso din fie-care grupii?-L
4. Ce poeme artifioiale avem la popoarele germanice? Ce poeme la po-
poarele romanioe.El'a dezvoltat epopea in literature noastrd ? Ce in-
cerodr1 ounoa§tetl?
IL Oind s'a nOcut Romanul? A existat is eel vechi? Ce example
13e ounoso la Greol? la 3tornanT1Ce fel de roman aflim in epoca bizan-
tind ?In evul mediu se produo romane?Ce se life despre romanul in
Franta in seo. XVII ? Clue a saris roinane in Franta in seo. XVIII?
Carl slat eel mal insemnatl romantienl francez11Carl sint romantieril
eel real insemnatl la Engletl? la Germanl? la Rull? in America ? La
not s'a dezvoltat acest gen?

www.dacoromanica.ro
 368

GENUL DRAMATIC

A. REZUMATE

Eschil. Trilogia: Agamemnon-Choephorele-Eumenidele.

(Orestia). 1. Semnalele stabilite prin focurl ad anuntat la
Argos (patria lul Agamemnon) luarea Troiei. Clytemnes-
tra, sotia hi!, se bucura de sfirsitul lupte!. Vine Agamemnon
cu sclava sa Casandra. Aceasta era profetesa si stia ca
are sa i se intimple nenorocire. Clytemnestra, indata ce
vine in palat sotul sad si cu sclava, iirucide si palatul se
deschide aratind-o in mijlocut victimelor sale. Ea soco-
teste ca a indeplinit o dreapta razbunare pentru flea sa
Iphigenia, care fusese sacrificata la altarul Artemide'.
2. Oreste, fiul In' Agamemnon, voeste sa razbune pe
tatal sau, dupa indemnul lu! Apollon Delphicul. Vine ca
strein la Argos afta pe sora sa Electra, care mergea cu
sclavele troiene sit faca libatiunTde aci numele piesei
si omoara. pe Egisth, amantul mamel sale, si pe Clytem-
nestra. IndatA inebuneste.
3. Persecutat de furilEumenide Oreste rataceste din
loe in loc pina cind Pallas Athene be imblinzeste, cladin-
du-le un templu.
Sophocle. ('dip tiran. Laios, regele Tebel, fusese omo-
rit in padure nu se stia de tine. Sphinxul persecuta pe
Tebani. Creon care conducea afacerile Tebel, promite
tronul si mina Iocastei, regina vaduva, cut' va scapa
tara de acest flagel. (Edip o scapf si devine tiranul Te-
be'. 0 cluma persecuta atunci Teba. Aci incepe piesa.
Un batrin ghicitor spune ea trebue sa se fi intimplat o
crima care sa fi suparat pe zel. Cercetindu-se se desco-
pelt ca. (Edip era, fiul lui Laios. In adevar fostul rege
avusese un fiii si la nastere oracolul spusese ca acel co-
pil va omori pe tatal sad si va deveni sotul mamel sale.
De acela a si fost trimis sa fie uds in padure. Cel in-
sarcinat cu omorul a avut mild si 1-a legat de un arbore.
Aci 1-a gasit un rege vecin si 1-a crescut. Facindu-se mare
a consultat oracolul si a afiat acelat.1 lucru. Atunci, ere-

www.dacoromanica.ro
 369

zind ca regele acela e tatal sau. fugi ca sa nu poata in-

deplini porunca oracolulul. Pe drum Intini pe La los, se
certa cu servitoriT acestuia si-1 omori. Mai tirzia ajunse
rege si sot al mameT sale. At lind ce a facut, fgra yob.
sa isT scoate ochi!, Tar Iocasta se sinucide.
Enripide. Hecuba. Hecuba e luau selava de la Troia
cu fiica sa Polyxene. Aceasta e sacrificata de Ache! pe
mormintul lul Achile. Un flu al el, Polydor, fusese orno-
rit de Polymestor, regele Trade!, si ea isT razbuna sco-
tindu-T ochii.
Aristophane. Acharnienif. Scene se petrece in timpul
razborului intre Atenieni si Lacedemonieni (peloponeziac).
Tribul Acharnienilor era foarte infuriat in lupta contra
Spartanilor. Unul din el' se gindeste el ar fi bine ca raz-
bolul sa inceteze si, fiindea oamenil politic! nu vor, face
el personal pace cu Lacedemonienii. Razboiul continua.
Un general pleacti cu trupe la lupta; Tar cetateanul pa-
cific pleacg la o petrecere. Peste putin se intorc: unul
rant si tipind, altul beat si jucind.
Aritophane. -Respite. La Atena once om de in 30 de
an! avea drept sa fie ales in tribunal, care se schimba
anual. Frail multi carT alergat dupg aceasta onoare si
dupe diurna. Philocleon batrinul e un asemenea tip. Fiul
sau it inchide si nu-1 lase sa se (Inca la judecata si, ea
sa-1 impace, it pune sa judece procesele din case, cum e al
unul cline. c ire furase o bucata de brinza. 11 achita fare
sa vrea. Apol devine om vesel.
Plant. Trinumus. Un batrin pleaca in cAlAtorie si lase
acasa un flu si o flea, in grija unul amic batrin. Fiul
cheltueste tot si vrea sa vinza case. In ea se aftg as-
cunsa o comoara destinata a servi ca zestre fete!. Ami-
cul, ca sa nu lase a se prapAdi aceasta avere, cumparg
el. Tatal se intoarce. Iarta pe fig, care prornite a se in-
drepta.
Terentin. Heavtontimorurnenos. Un batrin nu voieste
a lasa pe fiul sau aproap de o fats pe care o TubTa Acesta
se duce in Asia, unde se face soldat. Tatal se caieste cg
si-a depgrtat flu si se pedepseste singur. de aci numele
piesei.Dar fiul revine, se ascunde de fatal sau, e des-
coperit si se aftg ca iubita luT era fata unul amic al ta-
talni, ast-fel ea o is de sotie.
Rotron. Saint-Genest. In timpul (in! Diocletian) perse-
cutiilor crestinilor Genest era seful unei trupe de actor!.
24

www.dacoromanica.ro
 370

0 data jucind chiar in fata imparatulul o piesa in care

avea rolul until martir crestin, s'a simtit ass de adine
patrons de sentimentele persoanel pe care o juca in cit
a deelarat ca voeste sa se fats cretin si sa sufere mar-
tiriul. Asa s'a si intimplat.
Corneille. Horace. In timpul domniel lul Tulin Hostiliu,
Roma era in lupta cu Alba-Longa pentru suprematie.
Armatele venind fata in fata, dupa indemnul oracolului,
hotarira ca fie-care cetate sa aleaga trei tined si cetatea
al carol alesi vor fi ucisi, sa se supuna de buns voie
celel ralte. Roma alege pe trel Horatil, Alba pe trel Cu-
riati. Until din Horatit avea de sotie pe Sabina, sora Cu-
riatilor, iar Camila, sora Horatilor, era logodnica unuia
din Curiati. Se incepu lupta. 0 romana anunta batrinulul
Horatiu ca dol fil sint morti si al treilea a apucat fuga.
Batrinul se indigneaza si zice ea datoria aceluia era sa
rnoara. Sfirs,indu-se lupta, Valerit e tritnis sa anunte ca
Roma a invins : Horatit a ornorit pe eel fret Curiati.
Invingatorul se intoarce in triumf, dar sore lui it pri-
meste eu blesteme Bind -ca ii omorise logodnicul. El, in-
furiat, o omoara. Valeriu, care iubise pe Camila, it acuza,
dar tatal lul it apara. scapa.
Corneile. Le Cid. Rodrigo (Cid) si Chimena se iubesc,
Tata' Ka Rodrigo, esind dintr'un consilid, cu prilejul ca-
ruia fusese numit guvernor at printultil regal, se duce
la tatal Chimenei ca s'o tears in easatorie pentru fiul
sat. Tatal el, inldriat ca nu fusese el numit. it insulta
palrnueste. Rodrigo omoara in duel pe batrin.,Atunci
ei-1
Chimena, eu toata iubirea el, cere de la Rege razbunare.
Regele refuza, dar un rival a] lit Rodrigo se °fora a o
razbuna. Lupta se ineepe si acesta, invins de Rodrigo,
alearga la Chimena, depunindu-1 sabia la pieioare. Ea
erode ea Rodrigo a fost omorit si se intristeaza, dar
vede in urma ed iubitul el scapase si Regele ii easato-
reste.
Tasso. Aminta. Pastorul Aminta iubeste pe Sylvia. tit
nara vinatorita, care insa nu-1 vede de loc bin_ e. Aces-
amor e ajutat de doul personage foarte dibace in intrigl;
insa toate shit zadarnice; ehiar scaparea Sylviel dintr'o
mare pritnejdie de catre Aminta e zadarnica. De o data
Aminta aude ca. Sylvia a merit si se arunca intr'o prapa-
stie. Atuncl Sylvia simte pentru el mila si apoi amor.
Goarini. Il Pastor lido. (Pastorul credincios). 0 paste-

www.dacoromanica.ro
 371

rita, care se crede de nastere obseura si descoperg apol

ca e de familie mare, iubeste un pastor. Avesta face toate
sacrificiile. merge si la moarte pentru ea. 0 rivals scor-
neste tot felul de intrigl si pastorita e aproape sd fie
osindita la moarte ; dar un oracol descoperg inoeenta el
si e scapata.
Maffei. Meropa. Regina Meropa crede pe fiul sau mod
si descopera pe un tinar pe care-1 banueste de aceasta
crima. Vrea sit-1 omoare, dar imprejurOrile o opresc. In
fine descopera ca acela e fiul sail si-T da tronul.
Alfieri. Saul.Regele Saul, in starea de enervare in
care se and, a adus pe David la palat ca sg-1 linisteascd
prin cintecele sale. Marele preot it acuza ca conduce ran
statul. David imbuneazg pe regele supArat. Dar marele
preot blestenid pe Saul fiind-ca nu urea sg asculte de
poruncile lul D.zel. Nebunia lul Saul creste si in mijlo-
cut armatel invinse se omoarg.
Voltaire. Mahomet. Mabomet si-a rgspindit doctrinele
sale, dar ele nu an ajuns Inca a fi primite de tot' Arabi'.
VrAjmasil sal in frunte cu Zopir seicul din Meca 11 go-
nise de aci si de acea el se dus, se la Medina. unde era
imbratisat si sgrbatorit de tots. Un tinar si o tinara, cres-
cuti de midi de Mahomet, fusese luatI si adusl in Meca. El se
iul;ean. dar pe fata o lubea si Mahomet. Facindu-se armis-
titin, Mahomet vine in Meca spre a tacta de pace si
indeamna pe Seid (tinarul) sa ornoare pe Zopir.Dupd ce it
loveste, afla §i Zopir si Seid cx fata (Palmira) si tinarul
erau copii lul Zopir, care fusese rdpitl de midi: Maho-
met otraveste prin credinciosul sati Omar pe Seidsi spune
amorul sat Palmirel. Ea se sinucide si revolta poporul,
dar Mahomet aratindu -se ca inspirat de divinitate, 11 linis
teste. Palmira ii zice inurind : Tu dois regner ; le monde
est fait pour les tyrans.
Voltaire. Zaire. Actiunea se petrece prin secolul XIII
in Jerusalim. Zaira este o tinara sclava care, desi fusese
cresting, a imbratisat religiunea musuiwana. fiind-ca iubia
pe Sultanul Orosman. Acesta o iubia si el si voia s'o
inalte la la rangul de Sultana. Nerestan, care era prizo-
nier, fu liberat cu o multime de crestinl, afara de Lusig-
nan, bgtrinul rege al Jerusalimului. Sultanul observg ca
Nerestan arata interes pentru Zaira, dar nu putea sti fie
gelos. Nerestan era fratele Zaire' si Lusignan tatal el,
lucru pe care nu-1 stia la inceput, dar pe care it afla mai

www.dacoromanica.ro
 372

tirziA si amid stgrufe pe Rugg Sultan ca sa libereze si

pe Lusignan. Pe eind Zaira cugeta la sfatul fratelul sit,
ce o indemnase sit se boteze, Orosman i-anuntd cA totul
e gata pentru cAsAtorie. Ea refuzg. si spune cit adoua zi
IT va descoperi secretul. Dind peste o scrisoare adresatg
Zaire! de la Nerestan, Sultanul crede cg are un rival si
ca sa se incredinteze, o trimete Zaire! ca si cum n'ar fi
citit-o. Ea se duce la intilnire si primeste foarte bucu-
ros pe fratele el. Sultanul in primal moment o ucide,
dar auzind cg. Nerestan o numeste «sora meal, se sinucide.
Racine. Athalie. Athalia, fiica regelul tribulul Israel,
luase in egsgtorie pe Joram, regele tribulul Iuda. Fiul for
Ochiosias, domni numal un an si muri; atunc! Athalia
is! omori nepotil ca sA pule ea mina pe tron. Numal unul
singur, Joas, fu scapat si crescut inteaseuns de care so-
tia Marelul- Preot. Un vis grozav avind intr'o noapte, se
duse in templu si vazu un copil semAnind cu eel ce i se
argtase in vis. Il ceru Marelul-Preot, el i1 fagAdui si chid
se duse in templu, acesta impreung cu Levitil o ucise
si deterg tronul luT Joas.
Moliere. Precieuses ridicules. Dol tinerl merg in easa
unuT negustor, om simplu, care avea o fatA si o nepoatg
ca sA se cgsgtoreaseg. Fetelor insg nu le place 'lie! unul,
pentru eA ele erati nis e spirite exagerate si doritoare
de a maimuti pe Pretioase. Atunci hotAresc amindol tinerii
sg-sl razbune si imbracA. pe dol servitor! in haine de no-
bill, ST invatA sA vorbeascg. intr'o imitatiune a lirnbil pre-
tioaselor trim!! la cele douA fete. Ele primesc pe ,a-
cest1 fals,T nobill cu cea mal mare cinste si declarg cA a-
cestia sint idealul lor. La urmg lucrul se dg. pe fats si
fetele se tamAduese de aceasta boalg a exagerAri!.
Moliere., L'Avare. Harpagon nu lubeste in lume de tit
banil si pe sine. Din aceasta cauzA vede in servitoarea
si chiar in copil sal ininticT si spionl. Fiul sail se rui-
neazg prin imprumuturf pe la eAmAtarl. Amantul fii-
eel sale se aflit deguizat ea valet al lu! Harpagon,
care, fiind vaduv se hotAreste sA se insoare. Aleasa lul
e saracg, dar are multe calitAtT, descoperg insg eg e lu-
bitg de fiul sad si it lubeste. Ar fi disputat-o fiuluT sat],
dar scum e ocupat cu aflarea "mei cutii cu banT care i
se furase. Se descoperg ea biltrinul destinat Ca sot fiicel
sale e tatgl iubitului el si al fete! White de fiul lui. Har-

www.dacoromanica.ro
 373

pagon,regasindu-sT cutia, consimte bucuros la casatoria

iiicel si fiulut sat, renuntind la a sa.
Moliere. Le malade imaginaire. Argan, care is! inchi-
puleste cA e foarte bolnav si traleste numal cu medica-
mente, voleste sa casatoreasca pe filea sa cu fiul unul
medic in care avea mare incredere si care de asemenea
.avea sa fie medic. Ea, disperata, prefera sa se ducA la
minastire, fiindea iubea pe alt tinar. Necajit, chiama no-
tarul sill face testamentul, lased sotiel sale de a doua,
tare it lingusia dar nu-1 lubea, o suma insemnata (20000
fr.) Mal tirziti, necajit ca fratele sail nu vrea sa-1 creaza
ca e bolnav, sa ceartA cu farmacistul si cu medicul. Atunci
servitoarea se deguizeaza in medic si-I da o consultatiune.
Apol spune ca pentru a convinge pe fratele lul cit it lu-
beste nevasta, sa se fael mort si sa. i se dea de slim. Ea
arata mare bucurie cA a scapat de el, la care vorbe Argan
se ridicA si o gom-ste pentru tot deauna din casa sa. Ser-
vitoarea chlama. la aceiasl scenA si pe fata; ea e dispe-
rata ; se aruncA la picioarele tatalui sift, cerindu-I ertare
de necazurile ce-I Meuse. Asemenea plinge si tinarul care
o Iubea. Argan, convins de bunele sentimente ale copiilor,
it easatoreste eu o conditie: ca Cleante sa se faca medic.
Beaumarchais. Barbier de Seville. Un tinar senior spa-
niol, contele de Almaviva, lubeste pe o tinara, Rosina,
-care la inceput nu-1 cunoaste. Ea era pazita de tutorul el
Bartholo, un medic batrin, care voTa s'o la de sotie. Con-
tele plerde nadejdea de a o mat vedea, dar se intilneste
,cu tin fost valet al sat, Figaro, care acum se afla in ser-
viciul lui Bartholo ca barbier, si care iI ofera serviciile
sale ca sa poata patrunde la Rosina. Contele, dupa sfatul
acestuia, se schiniba in haine de soldat si intra la medic
eerind gazduire, ca sa poata da cu chipul acesta fetel un
bilet. In alt rind patrunde, dindu-se ca elev al profeso-
ruin! de muzica. Don Basilio. care da lectiuni fete, si a-
tunci hotarasc modul cum are s'o fure. Batrinul medic
la urma, vazInd el tot ce Mee e in zadar, consimte la
casatoria Rosinel cu contele de Almaviva.
Victor lingo. 'Le roi s'amnse. Regele Francois I lubeste
pe flea lui Tribo let, bufonul curtiI, fara ca acesta sa stie.
Regele pune maT multi oamenl sa o rapeasea si sa i-o
aduca. La rapire contribue si bufonul, fara vole, fiind le-
gat la ochi; dar cind afla ce Meuse se hotaraste sa raz-
bune onoarea fileel sale. 0 trimite in haine schimbate in

www.dacoromanica.ro
 374.

alt ores, Tar el se invoieste cu un oare-care Saltabadil sd

omoare pe Francois, dud va veni in case suroril acestula
ca de obieeih. 0 intirnplare nenorocita face ca Saltabadil
sg omoare afar pe flea luf Triboulet, care pleease in
bathe barbatesti siintrase in casa acela sg cearf adfpost.
Cadavrul e dat luf Triboulet, care avea sg-1 arunce in
Sena. Piesa se sfirseste cu disperarea ace -tuTa dud des-
coper4 pe in-AV fi cfi-sa. mearta.
Victor lingo. Ernani. Ernani se Meuse bandit ca sg
rgzbune pe tat3l sari care fusese omorit din ordinul lul
Don Carlos, regele Castiliei. El labia o tingrg foarte fru-
moasg, Dona Sol, care sedea la unehlul sat', fiind Tubita
si de acesta. Dona Sol se intilnea Cu Ernani la o orb.
hotgritg din timpul noptif. Intr'una din nopti Don Carlos
se introduce in casa unchiuluf si incepe sg se bata in
duel cu Ernani; insg sint surprinsl de unebiu. Don Carlos
se aratg tine e si atunel unchiul (Don Ruy) incepe toni
core ertare. In vreme ce Don Carlos vorbia du Don Ruy,
Dona Sol spune lid Ernani sA vie a doua noapte s'o Ta
si se fuggy. impreung. Don Carlos Msg. i-ands si vine el si
voieste a o rapi. Intervine atuncl Ernani si leagg oamenii
cu earl venise Don Carlos, dar luI if dif drumul, fiinded
regele nu voise si se bath. in duel si Ernani nu voise sg-1
asasineze. Regele, seip t, trimete armatli care ucide banda,
dar Ernani seapli. Dupli citva timp Dona Sol e gata sa
se mg.rite CH Don Ruy. Ernani vine in bathe caluggresti
si core azil batrinaluf ; dar vfzind pe Dona Sol gata de
nuntli, voieste sg. moarg. si spune tuturor valetilor ea s'a
pus pret pe capul 1n1 si deel tine vrea sg erstige sg.-1 lege.
Atunci atla si regele eg in case luf Don Ruy este Ernani,
vine cu armatli, it care, dar acesta refuzg si Regele Ta
eaptivg. pe Dona Sol. Dupg p,ecarea aeestora, Don Ruy
vrea sg, omoare pe Ernani, dar descoperind ca Tubese a-
mindol pe Dona Sol si cli Regele le e rival, se hotfrfsc
se omoare pe Rege, dar Ernani se, declarli gala a muri
oricind if va sere Don Ruy. Don Carlos devine impgrat
al GermanieI si deseoperg o conspiratiune care voia sg-1
omoare si din care faeea parte si Ernani. Impgratul if
larta pe to-kr, si luf Ernani if redg toate titlurile de nobil
si pe Dona Sol. El se casatorese, dar chid, dupli bal,
volau sd se duel in camera lor, apare Don Ruy, cerind
Jul Ernani sa. moarf. Dupg ming ezitare, se otraveste
Dona Sol si Ernani, Tar batrinul se omoarg si el.

www.dacoromanica.ro
 375

Schakspeare. Othelo. Othelo era un maur care servia

Venetiel ca General si repurtase multe victoril. Pe cind
trebuia sll place contra Tureilor earl inconjurase insula
Cypru, rApeste pe flea unul nobil venetian. Brabantio re-
clang. Senatulul, dar Desdemona fiind adusA de fatA. de-
clarA ea a plecat de bunavoie din casa pArinteasclt. Othelo
plead. cu Desdemona in insula Cypru. care scgpase de
Turd. si se stabileste acolo ca guvernator. Cassio, loco-
tenentul generalului, fiind scos din functiune din calm
instigatiunilor lui Iago, adjutantul lul Othe lo. se roagg de
Desdemona sg intervie pe lingA Othe lo a-1 integra in func-
tiune. Iago profitA de aceasta si introduce Windt in su-
fletul Maurulul; mai tirzig hind o batistA a DesdemoneT
si dind-o lul Iago intgreste bAnulala si convinge lie Maur
eg. sotia sa este vinovata. Atunel Othelo se decide sg. u-
aide pe Desdemona, insgreinind In neelasT timp pe Iago
si; omoare pe Cassio. Desdemona moare ingtisitg. de 0-
thelo. dar Cassio a numal rgnit. Sotia lui Iago descoperg
Mauru lui nevinovAtia Desdemonei si atunci el se sinucide
linga cadavrul lubiteT sale. Guvernul insulel este inere-
dintat lui Cassio.
Shakapeare. Belle le Lear. Regele Britaniel -Marl, Lear,
din cauza bAtrinetelor se hotg.raste sA abdice in favoarea
fileelor sale, dind fie-cgrela cite o parte din regatul sag.
Dar mai 'nainte voTesle ca ele sa-Si exprime prin. vorbe
Tubirea ce o au pentru dinsid. Cele douA mai marl se
intrec in a-1 lingusi ; cea mai midi nu voieste sit faeg
asta, ci spune el Tubirea de tatg se va inicsora poate ca-
satorindu-se. Acest ritspims supgra. mull pe rege. 1! '1 o
dezmosteneste si o blestemg, Tar regatul it imparte intre
celelalte, pe earl le marita cu doT duel. El, eu o gardg
de 100 de oameni. avea s ssza cite o lung. .pe rind la
fiicele sale. Cordelia, cea mai mica, pargsita de plrintele
el, e luatg. de regele Franciel. In curind bItrinul rege
le tractat rag de ambele fiice si inebuneste de disperare.
Cordelia vine cu armata francezit spre a razbuna pe ta-
tgl sag, insg este bAtutg si in urmil omorttg. Sora cea
mai mare °moat% pe cealaltg, fiind-ca amindouit iubesc
pe acelasi persoang. apoi se omoarit si ea.
Shakspeare. Mvcbeth. Macbeth, rudg eu regele (Duncan)
Scotiel, ocupit functiunT militare importante in aceastit
targ. Intorcindu-se ()data invingg.tor de la o rAscoalit, tree
vrAjitoare i-au exit inainte si T-au prezis ca va ocupa

www.dacoromanica.ro
 376

inch o functiune inalta si in fine va deveni rege. Indaid

ce ajunge la castelul situ primeste instiintarea cd e inal-
tat la rangul prezis de vrajitoare. Atuncl II rnunceste am-
bitiunea de a deveni si rege. Nevasta-sa it indearima si
mai mult la aceasta si se hotarasc a omori pe rege, (care
toemal venise la el in castel), cad fiind ruda Macbeth
mostenea tronul. In adevar it omoara, devine rege; dar
constiinta incepe sa-1 mustre, e nevoit sa comity si alte
omoruri, vede fantome cari ii turbura linistea, somnut
it paraseste. Sotia sa devine somnambula, chinuita de re-
rnuscare si moare. Macbeth e invins in lupta cu un pre-
tendent la tron si hi fine e omorit.
Shakapeare. Hamlet Hamlet e print in Danemarca.
rata' sat murise int'un chip misterios si mama sa se
ea:.atorise cu unchiul sail. Aceste lucruri il penalise foarte
mult pe Hamlet, naturA nervoasa si impresionabila peste
mAsurA. Intr'o noapte fantoma tatAlul situ i se arata si-i
spune ch a lost omorit de care regele actual in compli-
citate cu sotia fostulul rege. De atunci cauta sa razbune
pe tatal sau in on ce chip. Se preface nebun si prin a-
ceasta chiar isi ese din lire. Pune piste actors sa joace
o comedie in care se petreceat fapte analoge cu cele de
la moartea tatalui sAfi. Regele se turburA, suspenda re-
prezentatiunea. Hamlet, convins ea fantoma avea drep-
tate, alearga sA omoare pe criminalul sat unchit, dar it
gaseste rugindu-se sica sa nu se duca in rain illasa.
Cearta aspru pe muma-sa, dar nu o pedepseste. °moan&
pe tail" Ofeliaiubita luicare era un spion pe ling&
dinsul; apol face pe Ofelia sa inebuneasca si sA se si-
nucida. In fine, dupa multe fapte, in care se vede de-
menta, e omorit intr'o lupta eu fratele Ofeliel, dar inaiute
da a muri ucide si el pe regele si pe regina.
Cervantes. Et trato de Argel. (Viata din Algeria). 0
descriptiune a vietil captivilor din Algeria (sec. XVI); o
serie de scene far& legatura dramatics intre ele, cum an
fi intilnirea lui Cervantes cu niste tovarasi earl povestese
manikin' unui preot, apoi incercarea unora de a fugi, s. a.
Pe linga. persoanele omenesti ale piesei, apar si figuri
alegorice, ca Necesitatea, Demonul, Ocaziunea.
Cervantes. Numancia. Cetat- a Numantia e inconjurata
de Romani, earl erau in numAr foarte mare, pe cind
gurnizoana se alcatuia dintr'un numar foarte mic de os-
tasi. VAzind Romanis ca nu pot supune cetatea prin nits

www.dacoromanica.ro
 377

un mijloc, se hotgrasc s'o sileaseg. prin foame. Atunc! Spa-

pia in forma unel femel vine si se plinge la riul Duero
de nenorocirea ceigtil sale. Acesta spune cg in adevar
tetatea va egclea, dar nenorocirea ce va egclea asupra Ro-
manilor mal tirzi& o va razbuna cu prisos. Asediul con-
tinua. Unul dui-g. altul Numantinii mor si piesa se sfir-
seste cu scene sinucideril ultimulul locuitor, un Unar
care tinea cheile cetatii si care se aruneA din virful unu!
turn.
Lope de Vega. Roma abrasada. (R. aprins6). Neron im-
preung cu Agripina omoara pe Claudiu si ajunge apo!
impgrat. Domnia lui e cit -se poate de blinds si de
dreaptA. Deodata insl earacterul i se schimba si.devine
violent si crud. Aceasta noug. feet a vietil lul se incepe
prin omorul pentru o tinAra, la ferestrele cgreia se duce
noaptea ca sa-1 einte, intoemai ca un hidalgo spaniol, se
luptg. cu niste oamen! car! 1-atacg noaptea si omoarg. unul.
Urmeazd apol alte crime ale lul, ca omorirea mumei sale,
persecutarea crestinilor, uciderea Jul Seneca, a WI Lucan
si piesa se terming. cu arderea Rome!.
Lope de Vega. El sabio en su casa. (Inteleptul in casa
sa). Fiul unul carbunar s'a egsatorit cu fata unui mosier
bogat si traieste bine, respectat de tot!. tin amic it sfa-
tueste sit ducg. o viatg mai deschisg, mai luxoasa, ca un
hidalgo. El refozg, pe cind amicul sail se incurca in o
sumd de intimplgri nenorocite pentrn el si In urmg vine
tot la dinsul sa-1 eearg. sfaturl. Morale lui e aceasta: sa
nu cauti a to ridica prea mult, ci sa to multnmestl a it:
minaa in conditiunea in care to afiT, cad numal asa estl
ferjcit.
Lope de Vega. El nacimiento de Christo. (Nasterea
lu! Christ). D -zed sfirsise creatiunea si Adam cu Eva
sedea& in Paradis. Diavolul indeamnA pe oameni sil
calce porunca diving.. Fecioara Maria apare, goneste pe
oameni si aruncg pe Diavolul in Infern. Apol fiul lul
D -zed si cu TatAl se consult& cum sit scape pe om. Se
hotgreste cum s se intrupeze fiul in Mesia. Dracul, PA-
catul, Moartea se bueura ea ele stgpinesc lumea, dar
Gratia Divina apare si goneste pe acestl dusmani. Lu-
mea multumeste. Apo! la Betleem vine pastorul Josef cu
Maria si, neavind lot in han, se culca in iesle. Aci se
naste Christos, pe care 1-anunta ingerii si apol, dupg. ce
-se inchin& pastoril, yin si eel trel Magi.

www.dacoromanica.ro
 378

Calderon. La bands y la for. ( Pantlica si floarea) La

curtea ducelui Florentei doua doamne dad unul cavaler
una o pantlica, alta o floare. Ambele sint cu voal incit
nu le poate distinge. De aci ineured.turl luind pe una
drept alta. Interesele de curte it obliga sa se arate mar
galant fata de o a_ trela. De ad incureatura noun. In
nrmit se vede care din dame it iubeste si piesa se stir-
seste cu bine.
Calderon. El medico de su hortra. ( Medicul onoarer
sale). Un cavaler spaniol se insoara err o tinara, pa
care o placea inainte fratele regelui. Acesta voia s'o con-
vinga sa fuga. Ea vrea sa-i scrie o scrisoare ca sa-1 de-
cida sa nu mar caute s'o vaza. Sotul o surprinde cind
stria si socotind-o neeredincioasd, if da cloud ceasuri de
viata si IT spune sa se pregateasea a muri. Cavalerul vine
cu un chirurg legat la ochr, pe care-1 sileste sa omoare
pe female. El o omoara, dar esind pane un semn de
singe pe 11s% ca sa stie unde a fost. Imediat reclama re-
gelul. Cavalerul tagadueste ea ar fi vinovat. Regele it si-
leste sa la in casatorie pe o fats, careia iT fagaduise si
pe care o uitase. El se supune dar IT aminteste cd a fost
medicul onoarel sale. Fata raspunde ea dad. viata el e
bolnava s'o tamaduiasea.
Calderon. El magico prodigioso. (Vrajitorul minunat).
Cyprian in Antiochia, devenit sfintul Cyprian, e pagin si,
intr'o zi de sarbatoare pentru Jupiter, el s'a retras aeasa
ca sa se gindeasea la existenta divinitatii supreme. Dia-
volul care nu voia acest lucru, i se arata sub figura unur
cavaler invatat, ce vrea sa discute cu el diferite chestiuni.
Iau ehestiunea divinitatil. Cyprian it combate dupa toate
regulele scolastice, dar diavolul invins, se hotaraste a in-
cerca prin puteren I entatiunii. Dor amid al lui se bat in
duel pentru o fats. El vrea sa-I impace si mergind la
acea tinara se inarnoreaza de ea. De aci incepe intriga
diavolulur. Intr'o sears ambit tineri yin la fereastra iu7
biter. El nu se vad unul pe altul. Diavolul sub figura
unul cavaler se coboara din balconul el (Justina) cu o
scar% de matase in vederea amindorura. Fie-care crede
ea eelalt a fost eel ce s'a scoborit. Se bat in duel, dar
se conving ea nits unul nu e vinovat si renunta amindoi
la fats, tocmai cind Cyprian venise sa-T despartd. De
atuncl Cyprian se da cu totul diavolului ca sa dobin-
deasca amorul fetes. Tentatiunile diavolului sint inutile ;

www.dacoromanica.ro
 379

ba Cyprian se face crestin. dovedind ca si Justina e

crestina. Ambil sint osinditi la moarte si diavolul apare,
marturisind ca martiriul lor le va asigurafericirea eterna,
Lesaing. Minna von Barnhelm. Un ofiter prusian, ve-
nind in Saxa, in timpul razboiultil de sapte ani ca srt is
contributiunea unuI canton, vazind ca locuitoriI n'at ban!,
dadu din averea sa personala. Aceasta fapta fu laudata
de toti si o Ltd tinara se logodi cu el. Razboiul insa ii
desparti. In razboiti e ranit, acuzat sub diferite pretexte,
isi pierde gradul si traeste sarac in Berlin, fiind nevoit
a vinde chiar inelul de logodna. Minna pleaca sa -1 caute,
it gaseste, dar el nu vrea s'o mai ia, fiind-ca se afla in
mizerie. Ea atunci spune ca a fost dezmostenita de un-
chiul sad. El se credo dator s'o sprijine si o ia. La urma,
vine si un ordin al regelul care restabileste onoarea mi-
litara a ofit.erulul.
Schiller. Hof& Actiunea se petrece in timpul feuda-
lismulul. Contele de Moor trimisese pe fiul sad Carol in
Leipzig ca sa studieze. Aci se dadu la placeri si facu o
suma de datoril pe socoteala tatalul sad. Contele insa
tot it iubia si astepta sa se indrepte si sa-1 ceara iertare. ,

,Fratele mai mic, Frantz, insa, voind pe de o parte sa

mosteneasca pe tatal salt, iar pe de alta sa ia in casato-
rie pe Amalia, vara for si fubita lul Carol, trimite aces-
tula scrisori foarte aspre ea din partea batrinului si atunel
Carol pierde speranta de a se mai intoarce acasd si se
uneste cu o ceata de tined depravati, formind o handl
de hot!. In urma Frantz anunta, printr'un trimis, pe conte
si pe Amalia eä a murit Carol, la care veste batrinul se
bolnaveste, iar Frantz it inchide inteun turn, raspindind
vorba ca a murit: ast-fel isi ajunge seopul. Carol in urma,
se ardta. Amalie!, descopera pe tatal sari si pedepse§te
pe vinovat, inchizindu-1 in local acestuia. Trebula insa
sa tie juramintul ce facuse hotilor, tovarasi a! sal ; omori
si pe tatal sad si pe iub to sa. Nevoind sa mal traiasca,
se dete si el pe milnile justitiei.
Schiller. Vilhelm Tell. Ducele Austriel Albert (1mparat
al Germaniel 1298-1308 sub titlul de Albert I) a crezut
bine sa considere Elvetia ca provincie direct supusa im-
periulul si a trimis niste guvernatori cruzi, intre car! si
Gessler. Tirania for nu putea sa fie suferita de patriptii
elvetienT. De aceia cantoanele Schwitz, Uri si Unterwald
se pregatesc la o revolutie. Sufletul miscaril este Tell,

www.dacoromanica.ro
 380

care si omoara pe Gess ler. Revolta izbucneste si cantoa-

nele isr capatd libertatea.
Goethe. Iphigenia in Taurida. Iphigenia, flea lul Aga-
memnon si a Clytemnestrei, fu scApata de Diana de la
moarte si sta in Taurida ca preoteasd a zeitel. Oreste
care ommise pe mama sa si era persecutat de furl!
trebuia sa fure statua Dianel de acolo si s'o duca la Del-
phi, cad asa IT spusese oracolul ca va scdpa. Pleacd deer
Oreste si cu amicul sat Pylade. Indata ce ajung shit
prinsi al dusl inaintea preoteser, care trebula sa sacri-
fice zeitel pe orice strein. Fratele si sora se recunosc. Se
hotardsc a fugi, dar sint prinsi si regele iT iartd numai
&pa intervenirea MinerveT, si le cid statua.

B. PRINCIPIILE G-ENTJIATI
.DRAMATIC

I. PRINCIPIILE GENERALE ALE GENIILIII DRAMATIC

1. Definitiune. Originea.

Poezia dramatic, este genul eel mal complet. Ea

ne arata o actiune intreaga indeplinindu-se in fata
noastra, actiune pornita si din vointa si din pasiunile
si din caracterul persoanelor ce o reprezinta,
Aceasta poezie este produsul unel civilizatiuni inain-
tate si reuneste intru cit-va in sine si principiul
epic si cel liric. Trebue sa avem, ca in epopee, un
eveniment; dar acest eveniment nu e produs de cir-
cumstantele externe, ci mai mult de vointa si de
caracterul persoanelor. *i in drama ca in poezia lirica,

www.dacoromanica.ro
 381

avem manifestarl de sentimente ; dar acestea nu se

marginesc la Infatisarea unel stars sufiete§tI ca atare,
ci ne arata ce directiune poate sl is actiunea omulul
sub impulsiunea unui sentiment oare-care.
Originea poeziel dramatice se gasete In serbarile
religioase. Vom arata cum s'a nAscut la Greci.
Introduclndu -se ceremoniile religioase In onoarea
lui Dionisos din Megara Si din Corint la Atena de
cltre Lasos din Ermiona, aceste ceremonii 'tiara a
dezvoltare foarte mare. Emit anume patru sarbator1
pe an in onoarea acestul zeu: Dionisiacele cele midi
cam In luna lul Decembre, Leneele cam In luna lul
Ianuarie, Anthesteriile cam In Februarie §i Dioni-
siacele cede marl prin Martie. La acestea: din urmA
participati toil locuitoril Aticei.
Cele mal Insemnate Ins& din toate erati Antheste-
riile, earl tineau trei zile. In prima zi se schimbait
vasele vinulul Si petrecea loath lumea Intr'o perfect&
egalitate, fiind admi§1 Si sclavil. Se Si obiclnuia s&
se zic& seara de catre un pristav: cPlecatl, sclavilor,
nu mai sint 4Anthesteril !> (a6paCe, Kapec, ol'Ase
'Avkaryjpca.). A doua zi se facea un mare banchet
public §i multimea se gramAdia, purtind coroane pe
cap, sub porticele templului. Inlauntru se facea cere-
monia misterioasa a casAtoriei lul Dionisos cu femeia
lul Archon hasyleus. Dionisos fiind nu numal zeul
vinuluI, dar zeul _Intregei productiuni a pamIntulul
decl foarte important pentru agriculture, serbarea.
aceasta Insemna ca zeul productiunil s'a legat su fie
pentru un an favorabil Atenei. In a treia zi se prac-
beat uzurI religioase, earl nu ne intereseaza direct.

www.dacoromanica.ro
 382

La toate aceste sarbatorI, multimea cinta in cor

in cinstea zeuluI cintece, earl se numlad ditirambe.
De aci s'a nascut drama, poezia dramatics..
Indatd ce, la serbArile religioase, s'a cintat si lauda
altul zed sad altel personalitAtI oare-care, drama si a
luat nastere. Acest lucru s'a intimplat la Siciona,
.dupa cum ne raporteazd Herodot, unde s'a. cintat,
pentru Adrast, eroul national al Sicionienilor. Acest
obiceid s'a generalizat, asa in cit la sdrbatoarea lul
Dionysos nu se pomenia nimic despre el. De aci
rdmasese di un proverb : «Nimic pentru Dionysos>,
(o;.,a61, it* AtOvuatv), care se zicea cind cine-va nu
era in chestia ce.si propusese.
Forma definitive o cdpdta drama la Atena prin
Thespis, care introduse andscile sj facu un actor deo-
sebit de cor.

2. Regulele poeziei dramatice.

1. Unitatea. Poezia dramatics, fiind prin natura el

mai putin intinsa de cit cea epics, se intelege cd
unitatea, care se cere si epopeil, va fi mal stricta in
drama.
Unitatea poeziei dramatice se subdivide in : unitate
de actiune, de loc si de timp.
Cel d'intlin care a stabilit regulele tragediel este
Aristotele in «Poeticas. sa.
El spune cd trehue ss avem unitate de subject,
jar nu de persoand, cdcl se poate ca actiunile until
om sd. fie diferite sl sd, nu se poata reduce la uni-

www.dacoromanica.ro
 383

'tate. Trebue decl ca actiunea sä fie una singura Si

intreagd si diversele ei partI sä fie astfel legate intre
din sele in cit lasindu-se una la o parte Intreaga al-
cdtuire a operel sd se distruga.
In alt loc, comparind epopea cu tragedia, spune
cd, pe cind epopea n'are limita de timp, tragedia trebue
sa cuprinza timpul «unui drum al soarelui». Unil
comentatorI au inteles prin aceasts expresiune o zi
intreagd, altil cred din contra ca eel mult doud-spre-
zece ore se acorda poetulul si ca idealul ar fi sa se
intrebuinteze pentru reprezentare atita timp cit ar
trebui in realitate pentru Indeplinirea actiunii.
Boileau a exprimat regula celor trel unitatl in
urmdtoarele, versuri :
Qu'en un lieu, qu'en un jour, un seul fait accompli
Tienne jusqu'a la fin le theatre rempli.
Unitate de loc, despre care de alt-fel Aristotele nu
vorbeste nimic, cere ca toata actiunea sas se petreaca
in acelasI loc. Ast-fel in «Athalie» a lul Racine toate
scenele se desfasura in vestibulul apartamentuluI
marelul preot. Acest lucru lass sd se vazd prea mult
artificialitatea procedaril si uncoil e absurd. Ast-fel
in «Cinna» a lul Corneille in acelas loc spune Cinna
Emiliel despre conspiratiune ; in acelas loc se con-
sultd. August cu ministri ; in acelas loc August larta
pe ca care voiasd-1 omoare. In «Cid» tot acolo se
ceartd batrinii, tot acolo Chimena cere dreptate rege-
lul, tot acolo povesteste Rodrig ispravile sale, tot
acolo Rodrig si cu Chimena fsl dezvaluesc amorul lor.
Unitatem de timp cere ca toata actiunea sa se
petreaca In timp de eel mult 24 de ore.

www.dacoromanica.ro
 384

Unitatea de actiune cere ca sa fie o singura fapta_

principala, o singura persoana principala. Ast-fel, fn
«Regele Lean> toata piesa urmareste dezvoltarea ne-
buniel batrinului rege. In «OteloD actiunea principala
e gelozia Maurulul si toate actiunile secundare con-
tribuese la explicarea acestel actiuni.
Cea mat importanta este unitatea de actiune, cad
cele-l'alte fdrmurese prea mult activitatea poetului.
Unele actiuni au nevoe de mat mull timp ; allele de
inai putin ; deci nu pop stabili un num dr de ore
Apol «entractelep represints timpul de la un act la
altul, adica de la un punct principal la altul al piesel ;
deci in acest interval se poate presupune ca se in-
timpla un numar de actiuni secundarei deci pot trece
zile si chiar ant de la un act la altul.
2. Adevdrul sad verosimilitatea. Actiunea drama-
tied poate fi sau un fapt care s'a petrecut in reali-
tate sail un fapt inchipuit.
«Fapt petrecut in realitateD intilnim in piesele isto-
rice. Acestea trebuie sa fie adevarate, adica sa ne
infatiseze persoanele si punctele principale asa cum
se cunosc din istorie. Se intelege ca detaliile, lega-
tura dintre fapte, ramin la libertatea poetulul, care
le poate injgbeha cum voeste. In piesa «Vilhelm Tell
a lul Schiller intilnim lupta pentru libertate a can-
toanelor elvetiene asa cum o cunoastem din istorie.
Corneille in prefata piesel sale «Cinna* aduce cita-
tiuni din autoril latini ca sa arate ca faptele ce infa-
tiseaza s'aA petrecut in realitate ; ha chiar cite-va
din vorbele pe cart le spune August se regasesc intr'o
scriere istorica. §i nicl nu ne putem Inchipui alt-fel.

www.dacoromanica.ro
 385

Am ride daca ne-am gindi la o piesa in care Mihaiti

Viteazul ar fi un tinar slab, iubitor de poezie si traind
in societatea damelor de la curte ; dad. Traian ar fi
invins de Dad si fugdrit ; dace. Napoleon I ar fi uu
om lipsit de energie si de indrazneala ; etc.
Dad, persoanele si faptele on shit istorice sad dacd
sint numal intr'o legatura depArtatd, cu evenimente
istorice cunoscute, atund se cere ca faptele sa fie
verosimile. Ca sa Indeplineasca aceastd, cerinta, trebue
an vedem posibilitatea si necesitatea faptelor.
Un lucru trebue observat cd nu ort-ce fapt care
face parte dintr'o actiune poate fi pus pe scent.. In
epopee, in roman orl-ce fapt se poate povesti ; dar
in poezia dramatics trebue sa ne gindim la repre-
zentare in primul rind, cdci aceasta e destinatiunea
genului dramatic. Si Aristotele si Horatio ail atras
atentiunea asupra acestul lucru, spunind cd poetul
dramAtic trebue sä aleagd faptele. De aceea actiunea
unel piese se petrece parte in fata spectatorilor pe
scend, parte afard, si aceasta se povesteste apoi de
un actor la un moment bine potrivit.
Asa, de exempla, In piesa Agamemnonx a lul
Eschil vedem ea Clytemnestra infra in palat cu sotul
sad si acolo se aude un tipat, acolo 11 omoara. In
piesa cOedip tiran» a lul Sophocle, clod persoana
principald se convinge de crima sa, Ysl scoate °chit ;
dar actorul ese din_ scend tipInd si se intoarce cu
ochil scosl : acest fapt nu se petrece In fata specta-
torilor. Acelasi lucru in Hecuba lut Euripide cu
scoaterea ochilor Jul Polimestor.

25

www.dacoromanica.ro
 386

3. Dezvoltarea actiunii dramatice.

Intinderea unel opere dramatice este mai mica

de cit a unel epopel, pentru ca o suma. de detalii,
cum sint descriptiunile, se lass cu totul la executi-
unea teatrala.
Pe cind epopea se dezvolta Incet, drama din
contra se grabe§te sa ajunga la catastrota finalk.
Episoadele decl vor avea un rol mult mai mic aci.
Ele vor fi permise numai data Indeplinesc conditi-
unea sa contribue la Inodarea sail la descurcarea
actiunil.
Aetiunea dramatics trebue sa, se dezvolte In mod
natural; sa, aiba inceput, rnijloc i sfir§it. Deli s'ar
parea ca acest lucru se intelege de la sine, indepli-
nirea acestul principiil nu e tocmai lesne ; caci ante-
cedentele unui fapt sint multe si uneorl to potl in-
§ela pentru punctul din care trebue sa incept. In
piesa cAgamemnonm a tut Eschil poetul incepe In
momentul in care se a§tepta Intoarcerea regelui.,Aci
era punctul de plecare necesar pentru Intel esul celor
ce aveail sa urmeze; ar fi gre§it decl dad. ar fi ill-
ceput cu rolul jucat de Agamemnon in razboiul fro-
ian on cu cauzele acestui razboiil. Stir§itul actiunil
este indeplinit chid toate punctele principale ale in-
trigil sint rezolvite astfel in cit curiozitatea noastra
sa fie satisfacuta. Nu trebue impinsa prea departe
aceasta dorinta de a satisface curiozitatea : adica sa
nu ne ocupam de toate persoanele aratind soar a i
celor mai mkt De indata ce conflictul e sfirit,piesa
trebue sa se stir§easca: tot ce ar urma dupa acest

www.dacoromanica.ro
 387

moment ar fi de prisos. In «Otheloz., cind vedem ca

Maurul, aflind nevinovotia Desdemonel, se sinucide,
sIntem lamuritl pe deplin si de soarta celorlalte
persoane nu ne mai Interesdrn. De aceea si poetul
numal Intreacat ne vorbeste de numirea lul Cassio
ca guvernator al Cyprulul si se opreste. In (Le Rois
s'amuse) cind vedem cd regele a scapat de moarte
si asistam la dureroasa seen& In care Triboulet isI
descopera pe fiica sa In sac, curiozitatea ne e satin-
acuta si nu ne mat intereseaza sä stim ce a flcut
regele dup. aceea.
In privinta numarulul actelor, Horatiu recornanda
sgt fie cincl, dar asta-zI este absoluta libertate In
aceasta privinta. Niel un poet n'a mers maY departe
Insa de 5-6 acte; iar pentru Inleznirea schimbaril
loculul de actiune in teatrul modern s'a stabilit tabloul.
Se numeste dar act o parte din piesa care are un
punct capital din actiune si un anume decor. Se nu-
meste tablet o parte de act In care se schimba deco-
rul. Actele si tablourile shit alcatuite din scene. Se nu-
meste scena totalitatea actiunil petrecute Intre cloud
sat maY multe persoane ping. chid una pardseste scena
sat vine o alta noud.
Data piesa are cinci acte, primul expune subiec-
tul ; al doilea si al treilea prepare si conduc conflictul
pind la momentul cel mai Insemnat ; al patrulea arata
izbucnirea conflictulul si al cincilea rezolva toata
intriga.

www.dacoromanica.ro
 388

4. Dicliunea dramaticci.

Sub numele de dictiune dramatica, se lute lege

totalitatea vorbirilor diverselor persoane ale unel
drame. Ea trebue sa fie naturals, dar trebue sa tie
seama si de conventiunile teatrale. Excesul si 'lite&
parte si intealta ar fi stricator ; cacl nu ne putem
Inchipui oamenl earl ss vorbeasca fare dInsil cum
de exemplu vorblati personagiile din tragediile cla-
sice franceze, dar, data dictiunea- teatrala ar lua
de model numal ceea ce vorbesc deiobiceid oamenil
'Mire dinsii, atuncl ar deveni cu totul prozaica si lip -
sits de interes.
Principalele forme ale dictiunel dramatice shit. :
corul, monologul si dialogul.
Corul, caracteristic poeziel dramatice grecestI, era
eIntat de un numar de actorl, cart reprezentau colec-
tivitatl : poporul dintr'un oral, sclave, batrInl, etc.
si ale caror idel venfail In conflict cu vorbirea per-
soanel principale de pe scena sad fl dadeall dreptate
orl aratad jalea fata de nenorocirea aceleia.
Monologul este aratarea staril sufletestl a unel
persoane Intr'un moment al actiunil dramatice. Mo-
nologul s'a considerat de multi. criticl ca nenatural,
cd.cI in realitate un om nu vorbeste singur. Se In-
telege ca, In mod absolut, aceasta forma a dictiunif
dramatice este neadmisibila, dar atuncl neadmisibil
ar fi si corul, cael In realitate oamenil nu child. Tre-
bue Insa sa facem parte si conventiunil teatrale care
se inchee In mod tacit Intre actor si spectator. Data
Insa se admite In principid monologul, e7 trebue sa

www.dacoromanica.ro
 389

fie mai mult exploziunea pasiunilorsi ca atare trebue

sh fie scurtde cIt Insirarea unor combinatiuni si
meditatiuni filozofice, cum se IntimpId de multe ori.
Cu toate acestea shit monologurt destul de lungT,
cart at devenit celebre ca bucati literare a parte, prin
frumusetea for proprie. Asa skit foarte cunoscute :
monologul Jul August in piesa Cinna a lul Corneille ;
monologul lui Hamlet din piesa cu acelasi nume a
Jul Shakspeare ; monologul mut Carol-Quintu din Her-
nani de V. Hugo.
Monologul n'a existat la Greci, pentru-ci# acolo nici-
°data actorul nu era singur, ci totdeauna se afla pe
scend coral, care rdspundea Intrebdrilor hi on co-
menta zisele lul. Monologul s'a nascut la Romani,
pentru-ci acestia at imitat teatrul grec, dar at su-
primat corul ; in cit la dinsit actorul se afla singur
pe scent. si vorbia cu sine.
Sub numele de monolog se mai Intelege si o mica
piesd cu o singur persoana Aceasta e- productiune
cu totul moderna si s'a desvoltat cu deosebire In
Franta. Uneorl aceste monologurl at si cIntece. Se
nurnesc atuncl canfonete.
Dialogul este convorhirea intre mai multe per-
soane. El este cea mai desavIrsitA forma a dictiunii
dramatice, cAci permite persoanelor sd-st exprime
sentimentele, scopurile lor, caracterul lor ; Intr'un cu-
vint, el conduce actiunea.
In privinta masuril versurilor Intrebuintate In poezia
drarnatica nu se poate stabili o regula. Grecil titre-
buintaii versurl lungl in monolog si dialog si ver-
suri scurte In coruri. Francezil se servesc de ale-

www.dacoromanica.ro
 390

xandrin. La noT in genere poetii fac uz de versurile

de 14-13 silabe. Mu lte piese se scriti in proza, fari .
pierde prin aceasta valoarea poetics.

EXEMPLE DE MONOLOGITRI

MONOLOGUL LUI HAMLET

A fi sau a nu fi? Aceasta este intrebarea.

Este oare mai mobil ca un suflet curaglos sd sufere lo-
viturile soartel celei rele sari. inarmindu-se in contra a-
cestui potop de nenorocirT, sd le pue capdt?
A muri? A dormi, nimic altceva si in acest somn a
zice: punem sfirOt suferintelor suflete$1 §i miilor de du-
reri ce sint legate de acest morman de pamint! 0! Iatd
o izbinda pe care tot omul trebue s'o doreasea.
A muri ?... A dormi. A dormi? A visa poate... A! Iatd!
Aci este toatd greutatea. Stim no! ce visuri vom avea in
acel somn al mortii, dup'd ce vom fi asvirlit departe,
ve§tmintul existentel noastre pAmintetl?
La acest lucru trebue sd eugetdm mereil. Si tocmai
aceastd cugetare face sd fie lungd, prea lungd, viata unu!
nenorocit.
CAcT, deed e vorba, tine ar voi sd sufere intepAturfle
ti insultele lumiT, nedreptAtile apasatorului, reaua pur-
tare a cella mindru, suferintele amorulul dispretuit, ciu-
datele drumurl ale legi!, obrAznicia celor puterniel qi dis-
pretul ignorantei pentru merit si rabdare? Cine ar voi
sd le sufere, cind ar putea cu virful unut cutit sd dobin-
deased. odihnd?
Cine ar voi sd duel In spinare, gemind, povara uneT
vieti supardtoore, deed n'ar fi teama despre un ceva ce
se aild dincolo de hotarele existentel, in tinutul de unde
nu mal vine tine s'a dus °data?
Iatd ceea ce ne turburd vointa §i ni-o slAbeVe; iatA ce
ne sileste sd suferim durerile prezente in loc de a alerga
dupd ni§te rele pe carT nu le cunoaVem.

www.dacoromanica.ro
 391

Astfel contiinta ne face Iasi ; astfel ea aruncti peste

cea mai puternica hotarire a noastra valid Indoelil §i pune
stavila oricarel incercarT, zadarnicelte once actiune.
Dar... tacere! Iata frumoasa Ofelia.

MONOLOGUL LUI AUGUST

ACT. IV. SCENA II

Ciel, a qui voulez-vous desormais que je fie

Les secrets de mon awe et les soins de ma vie ?
Reprenez le pouvoir qua vous m'avez commis,
Si donnant des sujets, it *ate les amis,
Si tel est le destin des grandeurs souveraines
Que leurs plus grands bienfaits n'attirent que des haines
Et si votre rigueur les condamne a cherir
Ceux que vous animez a les faire peril.
Pour elles rien n'est sar : qui peut tout doit tout craindre.
Rentre en toi-meme. Octave, et cesse de to plaindre.
Quoi ! tu veux qu'on repargne, et n'as rien epargne !
Songe au fieuve de sang on ton bras s'est baigne.
De combien ont rougi les champs de Macedoine,
Combien en a verse la (Waite d'Antoine,
Combien celle de Sexte. et revois tout d'un temps
Perouse au sien noyee, et tous ses habitants ;
Remets dans ton esprit, apres tant de carriages
De tes proscriptions les sanglantes images,
Oa toi-meme des tiens devenu le bourreau,
Au sein de ton tuteur enfoncas le couteau,
Et puis ose accuser le destin d'injustice
Quand tu vois que les liens s'arment pour ton supplice.
Et que par ton exemple a ta peste guides,
Its violent des droits que tu n'as pas gardes :
Leur trahison est juste, et le ciel l'autorise.
Quitte ta dignit comme tu l'as acquise :
Rends un sang infidele a l'infidelite,
Et souffre des ingrats apres l'avoir ete.
Mais que mon jugement an besoin m'abandonne !
Quelle fureur, Cinna, m'accuse et to pardonne?

www.dacoromanica.ro
 392

Toi, dont la trahison me force a retenir

Ce pouvoir souverain dont tu me veux punir,
Me traite en criminel et fait seule mon crime,
Releve pour l'abattre un trOne illegitime,
Et, d'un .zele effronte couvrant son attentat,
S'oppose, pour me perdre, au bonheur de l'Etat ?
Done jusqu'a l'oublier je pourrais me contraindre!
Tu vivrais en repos apres m'avoir fait craindre!
Non, non, je me trahis moi-meme d'y penser
Qui pardonne aisement invite a l'offenser;
Punissons l'assassin, proscrivons les complices.
Mais quoi! toujours du sang, et toujours des supplices!
Ma cruaute se lasse, et ne peut s'arreter;
Je veux me faire craindre, et ne fais qu'irriter.
Rome a pour ma ruine une hydro trop fertile:
Une tete coupee en fait renaitre mine,
Et le sang repandu de mile conjures
Rend mes jours plus maudits, et non plus assures.
Octave, n'attends plus le coup d'un nouveau Brute :
Meurs, et derobe-lui la gloire de ta chute ;
Meurs: tu ferais pour vivre un lache et vain effort,
Si tant de gens de coeur font des voeux pour ta mort,
Et si tout ce que Rome a d'illustre jeunesse
Pour to faire perir tour a tour s'interesse ;
Meurs, puisque c'est un mal que tu ne peux guerir ;
Meurs enfin, puisqu'il faut ou tout perdre ou mourir.
La vie est peu de chose, et le peu qui t'en reste
Ne vaut pas racheter par un prix si funeste;
Meurs, mais quitte du moins la vie avec éclat.
Eteins-en le flambeau dans le sang de l'ingrat,
A toi-meme en mourant immole ce perfide:
Contentant ses &sirs, punis son parricide ;
Fais un tourment pour lui de ton propre trepas,
En faisant qu'il levoie et n'en jouisse pas;
Mais jouissons plutOt nous-meme de sa peine ;
Et, si Rome nous bait, triomphons de sa haine.
0 Romains! 6 vengeance ! 6 pouvoir absolu!
0 rigoureux combat d'un coeur irresolu
Qui fuit en memo temps tout ce qu'il se propose !
D'un prince naalheureux ordonnez quelque chose.
Qui des deux dois-je suivre, et duquel m'eloigner !
Ou laissez-moi perir, ou laissez-moi regner.

www.dacoromanica.ro
 393

5. RAPORTUIR OPEREI "DRANATICE CU PI:113MM

Celelalte productiuni poetice se adreseaza publi-

cului cititor care judeca despre valoarea operelor
departe de autor si nu au mijlocul de a manifesta
imediat si in mod colectiv impresiunea primal. Poe-
tul dramatic isl prezenta luerarea in fata unul nu-
mar de spectators earl au sa se pronunte in acel
moment chiar data le place sail nu. Publicul ce a-
sista la o representatie este format din indivizi cu
diverse culturi, cu gusturl diferite, cu inclinaiunl
foarte variate. De aceea poetul dramatic ors tine
seams de public si atunci talcs peste multe regule
ale artel sail se Conduce de principiile stricte si dis-
pretueste publicul, dar in acest caz risca sa nu aiba
nici un succes.
De aci rezulta ca poetul dramatic trebue sa stie a
gasi lima de mijloc. Cu cit un autor va tracta su-
biecte de o importanta mai generala cu alit opera
sa va fi mal durabila. fiats IDA.' se va margini la
ideile si caracterele unel clase sad unei natiunl sail
unei epoce va avea o existenta mai putin trainica.
Piesele lui Calderon de la Barca sail ale lul Lope de
Vega, foarte interesante pentru Spanioll, uneorl im-
portante Si ca valoare literara, n'ail putut trece ho-
tarul patriel for cu un succes mare, pentru ca s'ati
tinut prea strict de caracterul spaniol, de moravurile
Si credintele spaniole. Nu mal departe, In Franta
aceste opere au cazut de cite ors s'ati facut incer-
cart de a le reprezenta, pentru ca nu se potriviati

www.dacoromanica.ro
 394

cu spiritul si cu ideile publiculuI din partea cealaltd

a Pireneilor. Cu total altfel s'a IntImplat en piesele
lul Shakspeare : ele au avut succes peste tot, si In
tarile latine ca si In cele germane, si astazI Inca
publicul le ascultd cu pldcere, actoril fsl fac o glo-
rie din interpretarea rolurilor shakspereane, pentru
el autorul a luat partea generald. partea omeneascci
a fie-carit pasiunl, a fie -sari[ Inclinarl si, cu toate
ca uneori a exagerat hicrurile, a stiut sä prezente
fondul sufletesc ce se regaseste sub orb -ce cultura,
sub orb -ce moravuri, sub orl-ce clima, sub orb -ce
organizare sociald.

2. SPECIILE GENULUI DRAMATIC

1. Tragedia

1. Tragedia se defineste de obiceifi : reprezentarea

unei actiunl eroice si nenorocite.
Aristotele In ePoeticao sa spune ca scopul trage-
dies este sa destepte mila si teroarea si sa purifice
pasiunile.
S'a discutat mult despre conditiunile ce trebue sa
Implineascd subiectul tragediel si cum sa fie dezvol-
tarea lul pentru a Indeplini principiile puse de Aris-
totel. Eroul nu trebue sa fie un personagid prea
virtuos care sa cazd din prosperitate In adversitate,
pentru-cit atunci spectatorul ar ajunge la concluziunea
ca virtutea nu to scapa de nenorocirl si decl n'ar

www.dacoromanica.ro
 395

mal crede ca e bine salt stapineascd pasiunile. Acest

principiti just n'a fost totdeauna respectat. In evul
mediu teatrul ne infatisazd suferintele tut Cristos ;
iar in tragedia neo-clasica se fac multe lucrari con-
trare acestui principiA ; ba char Corneille discutd
teoria si o gaseste neintemeiatd. De asemenea nu
trebue ca eroul sa fie prea r u, cad atunci nu mai
poate destepta mila. Tragedia greacd si cea neocla-
sta. modernd cerea Inca sA fie persoanele principale
alese dintre regi si dintre eroi, cad cu chipul acesta
impresia produsa spectatorului e mal puternicA. El
zice cA dace, regil prin pasiunile for ajung sa sufere
cele ce se vac] pe scenA, cu alit mai mutt va suferi
un om de rind ; decl tots trebue sA caute stapini
Ind inaril e sele.
Sfirsitul tragediel este in regula general& neno-
rocit ; de aceea si poarta numele de deznodeimint
tragic in deosebire de cel epic, in care eroul ist
ajunge scopul.
In tragedia greaca destinul avea un mare rol in
dezvoltarea actiunil. Cu toate acestea poetii nu pier-
deaf" din vedere pie' pasiunile. Astfel vedem in piesa
lui Sophocle tCEdip tiraro, care e cea mal desavir-
sita dovadd de mint predomnitor ce avea destinul.
Corneille spunea ca aceastA piesd nu se potriveste
cu prineipiile lui Aristotele, de-si el o da de exemplu,
cad el nu stie cA amide pe tatAl sail, nu stie cA
regina din Teba e mama lui. Altil insa cred cA
Aristotele, ca si Sophocle, a inteles altfel. Nicl pari-
cidul, nici incestul nu aduc pedeapsa cumplita a lui
tEdip, ci pasiunile lui, curiozitatea si violenta. De

www.dacoromanica.ro
 396

De aceia s'ar parea nedreaptd acuzatiunea pe care

Voltaire o pune in gura eroulul in piesa sa «CEdipe»:
Impitoyables dieux; mes crimes sont les votres
Et vous m'en punissez !
In tragedia neo-clasicd destinul nu mai are rolu1
din cea greacd. Aci mai mult pasiunile imping pe
om la actiuni rele earl I-aduc nenorocirl, suferinte
grozave.
2) Pasiunile pe can le afiam cu deosebire ilustrate
In tragedil sint: ambifiunea, razbunarea, amorul.
Unii cred cd nu se poate tragedie lard amor. 0
regula absolutd nu se poate da. Avem de exemplu
«Athalie» si «Merope», cloud capo-d'opere, fdrd sg in-
tilnim acest sentiment. E drept ins& cd in genere
tragediile it ail. Voltaire zice: a cauta sd introducl
aceasta pasiune in on -ce tragedie este dovada unui
gust decazut; insd ar fi nerational a-1 inlatura. Gre-
sala multor tragici este cd-eroil for ne prezenta mai
mult galanterie de cit amor, Pentru a fi vrednica de
tragedie, aceasta pasiune trebue sa fie nodul nece-
cesar al piesel. iar nu introdusd numal pentru va-
riatie, Filozol _.1 francez mai adaugd Inca un prin-
cipiii: sad sd conduca amorul la nenorocirl si la
crime ca sd se vazd cit e de periculos; sau sa in-
vingd. virtutea In contra amorulul ca sd se' arate ca
nu este invincibil. Aceeasi recomandafiune ne dd. si
Boileau in Arta poetica
Et que l'amour, souvent de remords combattu,
Paraisse une faiblesse et non une vertu.
3) Aristotele imparte subiectele tragediilor in cloud

www.dacoromanica.ro
 397

categoril: simple si complexe. Se numesc simple ac-

tiunile earl, hind unitare, sfiqese fara recunoastere
si fare peripetii ; se numesc complexe earl au si pe-
ripetil si reennoastere sail una din acestea.
Peripetia este st.himbarea scarlet bune In soarta
rea. Recunoagterea este o schimbare, facind pe un
erot se treaca de la ignoranta la cunostinta unui
rapt, aduce sail ura lul fate de altul sau prietenia,
decl face pe eroii nenorocit sau fericit.
Tragedia grease cuprinde urmiltoarele partl prin-
cipale: prologul, episodul, exodul si corul.
.11-ologul este partea de la Inceputul unel tragedil.
Ea prepare intelegerea subiectulul si atrage aten-
tiunea spectatorilor pentru importanta actiuniI ce se
va desfasura inaintea lor.
E pi odul este toata partea ce se spune de actorl
Intre doud cintece ale corulul ; decl aceasta e partea
principals, fondul tragediel.
Exodul este partea fined pe care o spun actoril
inainte de a esi de pe scene.
Cintecele corulul eraii sail scurte, din cite -va rin-
durl ; sau lungs si atunci aveaa Infatisarea unor ade-
varate bused lirice, impartindu-se in strofa, antistrofa
si epoch.
4) Multi, vreme tragedia a fost singura forma a
poeziel dramatise serioase. Ea .avea si ealitatl marl
si defecte. Considerate din punct de vedere al fru-
musetil poetice, tragedia ne apare cu conceptiuni
marete, cu erol majestuosl, cu stil elegant si ener-
gic. Din punct de vedere dramotic Insa, tragedia are
un mare defect, pentru ca -1 lipseste actiunea. Per-

www.dacoromanica.ro
 398

-soanele vin pe scend mai mull ca sa povesteasca

.crimpee din actiune, petrecute afard din scend, iar
nu sä facd Insele acele diverse pArti de actiuni.
De aceea pe cit sint de placute la citit, pe alit ne
.spar nenaturale si artificiale la reprezentatiune chiar
operele celor mai marl tragicl.

2. COMEDIA.

1) Comedia pune pe scena vitiurile si ridiculele

noastre. Se Intelege cd, un vitiu sad. o patirnd. pot
forma subiectul unel tragedil, fiind-cd pot sd dea
nastere la urmari grave, nenorocite. Acelasi lucru
insa se poate infatisa intr'o comedie, dintr'un alt
punct de vedere. Gelozia poate fi fondul unel Ira-
gedii, clack' se produc urmari serioase, cum e de
exemplu, In «0 Lb elo 2. de Shakspeare. Aci gelozia e
tragicd; in «Barbier de Sevillex, gelozia lui Bartholo
este comica. Avaritia lui Harpagon («L'Avarez. de
Moliere) este comica, dar avaritia lu) Pygmalion (din
piesa cu acelasi nume de d. Bengescu-Dabija) este
tragica, fiind-ca acest rege al Feniciel, din pricina
acestei patime, nenoroeeste familia sa, nenoroceste
statul, face pe sora sa Didona .sd fuga din patrie,
aduce pe fiul sad la asa disperare in eft voeste sä
devina paricid.
2) Aristotele in Poetica sa, defineste comedia :
«imitatiunea oamenilor celor raiz., insd. adauga :

www.dacoromanica.ro
 399

«intru cit sint ridicull, cad ridiculul este un defect,

o diformitate AA, durere §i care nu distruge per-
soana care o are». Prin urmare el In Miura din tea-
trul comic tot ceea ce poate produce oroare, aver-
shine sad mill precum §i tot ce este prea serios
sat prea auster. El poate primi un subject gray
sal serios Intru cit se privelte din punct de vedere
ridicul.
3) Scopul comediel este sa Indrepteze relele de-
prinderl §i ridiculele persoanelor sad ale claselor
sociale. Se lute lege cd ridiculele snit de cloud felurl:
naturale sad capatate prin Invdt rat. Menirea aces-
tut gen literar este sd nu atingd pe cele d'intliii,
de cart omul nu e responsabil §i a caror luare In
ris este o cruzime, ci sd se ocupe de cele-l'alte, fie
pentru a le lndrepta, fie si numal pentru a le
pedepsi.
4) Boileau, In Art poetique, a ardtat ast-fel rolul
comediel:

Le comique, ennemi des soupirs et des pleurs,

N'admet point en ses vers de tragiques douleurs;
Mais son emploi n'est pas d'aller, dans une place,
De mots sales et bas charmer la populace...
5) Marmontel a stabilit cd comicul este de trel
felurl : comic nobil (le haut comique), comic bur-
ghez (comique bourgeois} §i comic popular (bas
comique).
Comicul nobil Intat4azd moravurile celor marl,
cart izbesc mat putin vederea prin ridiculele tor,
pentru ca. In genere oamenil din clasele inalte sint
mat deprin§1 cu forma.

www.dacoromanica.ro
 400

Comicul burghez ne aratd moravurile burgheziel

pretensiunile si purtarea lauddroasd a oamenilor din
aceasta categoric.
Comicul popular ne aratd depriuderile poporulut,
viata, glumele tut. Acesta nu trebue confundat cu
comical grosolan, de care s'ail servit unit autorl
In genere In comedil se afid rar separate aceste
specil de comic ; ele se gasese de obiceiii. ameste-
cate. Dar Ins41 Impartirea lul Marmontel este azt
numal de interes. istoric si nu ne mat conducem de
dinsa In judecarea operelor cornice.
6) Deosebim mat multe specil de comedil:,
Comedia de intrigti este o inlantuire de intim-
plant glumete cart Intretin desteapta atentiune a pri-
vitorulut si produc Incurcaturt cart se complied pInd
la deznodarnInt. Se Intelege el deznodamIntul unet
comedil trebue sä fie tot-d'auna vesel. Ast-fel este
«Le malade imaginaireD al tut Moliere.
Comedia de caracter ne Infatisazd un caracter,
din a can't coliziune cu Imprejurart diverse rezulta
toata'. dezvoltarea actiunii. Exemplu: «L'AvareD at
lul Moliere, «Misauthropes de aceleasl.
Comedia de tnoravurf ne reprezenta viata unet
societati, unel clase sociale, etc. De exemplu, «Les
precieuses ridicules' de Moliere ne arata viata socie7
tatel feminine burgheze care voia sd invite deprinde-
rile societatil Inane de la curtea regilor francezl.
In genere nu afid.m comedil de un singur fel, ci
le gruparn lute° categoric sail Intr'alta dupd. Insu-
sirile predomnitoare.

www.dacoromanica.ro
 401

3. MAMA. MIALCZIRAMA.

1). Al treilea gear de poezie dramatica tine 'mijlo-

cul intre tragedie si comedie. Acestui gen i se d&
numele de drama-, dar a trecut In cursul timpulul
prin mal multe faze.
2). La Greci gdsim drama satyricti, in care un
subject serios si de aceiasl categorie cu subiectele
tragediilor, este tractat in mod comic prin interve-
nirea in ac(iune a satyrilor. personage mitologice
ce fd.ceati parte din cortegiul lul Dionisos. Ne-a rd-
mas o singura lucrare de acest gen : eCiclopulo al
lul Euripide.:Aceasta ne reprezenta episodul lul
Polyphem, care a mincat pe o parte din tovardsii
lul Odysetl si caruia apol Odyset i-a scos ochiul.
3). Tot la Greet si de aci la Romani gasim o altd
specie numita tragi-comedie. Despre acest fel de
lucrarl Seneca spune : «Habent aliquid severitatis et
sunt inter tragoedias et comoedias mediae. (Au
oare-care seriozitate si tin mijlocul intre tragedil si
comedil). Ce exemplu avem «Amphitruo» de Plaut,
precedata de un prolog, in care Mercur zice intre
allele: «Faciam ut commista sit Tragicomoedia).
(Void face sd fie o tragi-comedie amestecata).
Aci spar zei si regi, ca in tragediile grece, dar
frtilnim si figura comica a lul Sosiu, care vine acasd
de la rdzboiti si an la poartd pe Mercur avind
chiar figura sa. De aci, o scend de o putere comic&
extraordinara.
4). Sub numele de tragedie burghedi (tragedie
26

www.dacoromanica.ro
 402

bourgeoise sail comedic larmoyante) s'a produs In

Franta prin secolul XVIII o specie de poezie dra-
matica In care se combina elementul comic cu cel
tragic. Cu deosebire La Chaussee ) a raspindit acest
gen. Aceasta inovatiune a Intilnit multe critic!. Vol-
taire, care mai lutiiil a scris opere de acest fel,
ma! tirziii a indreptat asupra-le verva lul satirica.
Asa, el zice :
Souvent je Mille au tragique bourgeois,
Aux vains efforts d'un auteur amphibie,
Qui &figure et qui brave a la fois
Dans son jargon Melpomene et Thalie,
Diderot 2) a cautat sa formuleze teoria genulul, ex-
plicind opera sa Le Pere de famille, 0 a zis ca a
voit sa compue o drama care sa tie mijlocul Intro
cele doua genur!, servindu-se de mijloacele amindu-
rora.
S'a ma! distins In acest gen qi Beaumarchais 3).
5) Drama romantics, reprezentata prin piesele lul
Shakspeare §i prin ale lul Victor Hugo, cum si prin
mare parte a teatrulul spaniol, porneste de la ideia
ca teatrul trebue sa Infat*ze realitatea si In reali-
tate Mel odata elementul comic nu 8 perfect separat
de eel tragic. In «Le Roi s'amuse» este o parte tra-
gica: moartea fete!, durerea tatalul, etc.; dar Intreaga
vlata de la_ curie, Infatisarea lul Triboulet, etc. slut
cornice. In «Hamlet» fondul e. tragic, sfiritul de ase-
menea, precum §i cele ma! multe peripetil ; dar in-
tilnim figura comics a lul- Polonius.
1) La Ohaussee: 1692-17E4.
2) Diderot : 1713-1784.
3) Beaumarchais: 1732-1799.

www.dacoromanica.ro
 403

6) Melodrama, dupe etimologie, este o drama in

suite de muzica. Se obiclnuia In adevar odinioara
ca In timpul reprezentarii unora din piese, orchestra
se cinte fncet si prin aceasta sa dea si dictiunil ac-
torilor un accent plingator. Astazi insa partea muzi-
cala a disparut si a ramas acest nume pentru pie-
sele a cdror actiune este serioasd, complicate prin
'neared-WA felurite si exagerate, combinate cu ma.
estrie de poet ca sa -1 iasa socoteala si cari se ter-
ming. cu Invingerea vitiulul de catre virtute. Aseme-
nea piese, cart tin incordata atentiunea spectatorilor,
mai ales a oamenilor earl nu cautd multa analiza. si
a copiilor, au un deosebit succes la teatrele de ma-
hala din Paris. Exemplu : Les deux Gosses, tradusa
romineste sub titlul: Copiil parasiti.

4. POEZIILE DRAMATICE INSOTITE DE MUZICA

1) Opera este o drama destinata a fi cintata. Ea

s'a nascut in Italia, Cara clasica a armoniel. De aci
a treed in Franta si in Germania, dar numai in a-
ceasta din urma a luat o dezvoltare mai mare, care
ar putea rivaliza cu -opera italiana. Deisi partea de
capetenie intr'o asemenea producere este ciatecul,
totusi libretul, adica poema pentru care s'a tacut
muzica, nu poate fi o Inerare lipsita de valoare lite-
rara. Cele mai frumoase opere au avut adesea li-
brete sense de poeti marl. Astfel : Lucretia Borgia

www.dacoromanica.ro
 404

de Donizetti are libretul scris de Victor Hugo; I Mas-

nadieri de Verdi are libretul scris de Schiller; 17
Barbiere de Rossini fl are scris de Beaumarchais.
In timpul din urma cel mai renumit compozitor in
acest gen este germanul Richard Wagner, a carui
muzica, primita eu entusiazm in Germania, a Post
ridiculizata si dispretuita in Franta la inceput, dar
de cit-va timp capata din ce in ce mai mare popu-
laritate.
Opera se compune din recitativ, arii si cor. Re-
citativul expune elementul dramatic, de aceea ma-
&lira muzicala e malt putin riguroasd. Ariile expun
elementul liric .Si slut de diferite feluri dupd numa-
rul persoanelor -earl le eiecuta: (solo, duet, terzet,
quartet). Corul este cintecul executat de un numAr
mare de persoane, reprezentind: o trupd, o ceata de
locuitorl, etc.
2). Opera comic Si opereta se deosebesc de opera
prin faptul ca muzica este atnestecata cu dialog
vorbit si prin faptul cd, subiectul e In genere comic.
Intre opera comica si operetd, deosebirea este ca.
aceasta din urnid e mai simply 0i subiectul mai
simplu. Muzica este usoara, vioaie, potrivita cu su-
biectul. Ambele aceste specil s'au dezvoltat cu deo-
sebire la Francezi. Exemple: Si f dais roi de Adam
(opera. comica), La Mascotte de Audran (opereta).
3. Vodevilul este o specie cu totul franceza. Boi-
lead in Arta poetica zice:

Le Francais, nemalin, forma le vaudeville,

Agr6able indiscret, qui, conduit par le chant,
Passe de bourhe en bouche et s'accroit en marchant

www.dacoromanica.ro
 41:1

La liberte francaise en ses vers se deploie :

Cet enfant du plaisir veut naitre dans la joie.
In secolul XV in Normandia un oare-care Olivier
Basselin, cintaret vesel, capata mare popularitate.
Cupletele lul glumete, se raspindira foarte repede
sub numele de vaux-de-vire de la «Val de Vire,
unde locuia autorul. De aci se forma cuvintul vau-
deville. Astdzi se intelege prin aceasta o piesa al-
catuitd, In cea mai mare parte de dialogurl vorbite,
intrerupte din dud in chid de cuplete cintate pe aril
cunoscute, nu originale ale autorului plesel.

5. SPECIT SECIINDARE DE ITEZIE DRAMATICA.

1). Farsa este o comedie in care nu afidm nici

caracter, nici studio de moravurl, nici vre-o intrigd,
bine motivata, ci o serie de ineurcdturt vrednice de
ris, provocate de un incident de nimic §i a cdror
imposibilitate se vede la cea mai mica observatiune.
Exemplu : Les fourberies de Scapin de Moliere, Vale
carnavalulul de Caragiale.
2). Parodia este o imitatiune ridicula a unei lu-
crarl serioase. Ea trebue scrisd cu mult spirit, pen-
tru ca scopul el este sd arate gre§elile unor opere
importante sad sä facd o satird sub acest aspect
seriog. Exempla ; Hamlet in mina Turcilor ridicu-
lizeaza pe actoril de provincie earl se Incearca sä
joace piese mai presus de puterile lor.

www.dacoromanica.ro
 406

3). Feeria este o pies care ne Infatisazd actiu-

nea prin masindrif schimbind in multe si felurite
chipurl decorul si arattlidu-ne persoanele cu costume
variate si foarte luxoase. Se trite lege ca subiectul
unel asemenea piese trebue sd fie luat din lurnea
supra - naturals. Ex. aFata aerului».
4). Proverbul este o mica piesa in care se dez-
volta' o idee ingenioasa, de obiceiii uu proverb.
Exemplu : Concina de Ai exandri,Iadeg de Al. Ma-
cedonschi.
5). Piesele cu scene separate (pieces a tiroir) ne
Infati§eaza scene lipsite de legatura hare ele. Ast-
fel este cunoscuta comedie a lul Moliere : Les Fa-
cheux, In care fie-care scend este un cap d'opera,
dar una cu alta nu se leaga.
6). Revista este tot o asemenea compozitie dra-
mailed. Ea se numeste ast-fel pentru ca etrece in
revista», Infalisaza rind pe rind evenimentele din-
tr'un an. Ex.mple.: «Nazat» de I. C. Negruzi si D.
R. Rosetti.

IN TREBARI
1.-1. Ce ne aria poezia dramatteli 7Oare este originea poezier dra-
matice 7
2. Carl sint regulele poeziel dramatics 7Cum se subdivide unitatea
Cine a stabilit regula unitdtii 7Ce zice Boileau 7Care e mai importana
? 7
din cele trei unitAti Ce este adeviru17Ce este verosimilitatea Orl-ce
fapt poste ft pus pe scent{ 7Ce zic oriticil vechi?
3. Cum e intinderea dramel fatil de epopee7Cind este intreag4 so-
tiunea dramaticli 7Cum se numeso subdiviziunile unel piese 91 ce re-
gale se dad ?
4. Ce se intelege prin dictiune dramaticii 7 Carl Sint principalele forme
ale dictinnil dramatice 7Ce este eorull Ce este monologul 7Cite in-
telesurl are ? Cind s'a nlisout monologul 7-0e eel de versurl se intro-
buinteazd in piese ?

www.dacoromanica.ro
 407

5. Ce putem spune despre raportul intre poem5 dramatia §1 public ?

II.-1. Cum is definwe tragedia ? Ce zice Aristotele1Ce conditiunt
trebue sii indepllneascil subiectul tragedie71Cum e sar§ital tragedies?
Ce rol are destinul in teatrul grec ?Ce rol in teatrul ileo-olasic?Ce
pasluni earn ca deosebire ilustrate in tragedil 2Cum trebue sit fie amo-
rul in tragedie ? Cum imparts Aristotele subieotele tragedlilor SCe este
peripetia ?Ce este recunoagterea1-0e piirtl ouprindea tragedia greact4?
Carl sint calitiltile qi defectele tragediel?
2. Ce.este oomedia ?--Cum o dennevte Aristotele? Care a soopul no-
mediel? Cum a arittat Boileau rolul comediel?-0e impArtire a stabilit
Marmontel gi ce valoare are ea ? Cite specil de comedil deosebim?
3. Ce se intelege prin numele generic de dramii1Ce faze a avert 5
Inunagrati-le 55 datl exemple.
4. Ce este opera?--Din ce ee compune opera? Ce este opereta ? Opera
comics( ? Ce este vodevilul ? --Care-I este originea ?
5. Ce este farsa? Ce este parodia?Ce este feeria 7Ce este prover-
bul ?Ce sint piesele ou zcene separate? -0e este revista?

C. ANA LIZE TATERAILE

CINNA Dr CORNEHIE
Aftadzil Ziterard
de
GI/STAVE MERLET

Roznmat : In tirripul stApiniril MI Octavian August se

formeazA. o conjtfrakiune condusa de Cinna, nepot a1 lui
Pompeiu, de Emilia, fata untria ce fusese proscris in tim-
pul triumviratttlui lul August (C.' Toranius) si de Maxim.
August socoteste pe amindoi acestia drept amid si cu el
se sfAtueste dacA trebue sA tie singer puterea sau sA o
dea senatulti. EL it sfatuesc s'o pastreze. August le face
tot felul de servieii. Cind i se descoperA conjuratiunea,
se mire grozav si se intristeaza cA tocmai aceia atrora
le-a factit bine il vor moartea. Se gindeste ce sa facA :
sag- pedepseasea sail nu ? Sotia sa Livia it sfatueste sA -Y
erte. Intiiu nu urea, dar pe urma se decide. ChiamA pe
Cinna, TY arata ell a fost de nedrept. Cind vorbia cu el,
afl cA si Emilia, pe care o crescuse el, era in conjuratie.
Atuncl ii iarta pe tots si casatoreste pe Cinna cu Emilia.

www.dacoromanica.ro
 44)8

Adevaratul subject al piesel este Clemenfa lui August

si interesul principal nu se leaga de Cinna saii de Emilia
al caror amor si furie servesc numal ca sa arate lute o
lumina ma! desavirsita o figura eroica. In primul act
pare a ne unim cu nepotul lul Pompeiu impotriva unui
uzurpator ce ne este infatisat ca un calaU al Romanilor.
-De la actul It insa simpatiile noastre incep a se schimba.
Trecem de partea suveranului, pe de o parte pentru ca
vedem insu-s" inimical sad ca-1 indeamna sa tie domnia,
pe de alta pentru ca-1 vedem asa de increzator in niste
tradatorT.
Poetu] a transfigurat pe eroul set. E drept ca el nu
a ascuns cruzimile In! Octavian, cad Cinna ne face un
tablon patetic de si cam declainator ale macelurilor care
au stropit cu singe cele d'ntii trepte ale tronuluT imperial.
Vedem insa ea tiranul din primul act devine in al doilea
un intelept care poate sa se ridice mai pre sus de am-
bitiuuea sa si sa dispretuiasca o putere care - 1-a costat
prea stump. Aratindu-se gata sa o paraseasca de buns
voe in interesul public, se arata tome." atuncl mai vred-
nic de rangul suprem si ne face s11.4 ertam purtarea lui
in razboaele civile in schimbul gloriel ea a tamaduit
relele rezultate dintr'insele.
Cind afla conjuratiunea urzita in contra-1 tocmal de
cel pe care-1 socotea amic, it vedem dureros miseat de
gindul ca inspira. ura.. Uitind propria sa primejdie, nu
flume se intristeaza de o tradare neprevazuta, dar pare-
rile sale de rad it stapinese inteatita in cit da dreptate
asanilor sal. E adevarat ea urmeaza dupa aceasta ideea
asbunarif si ea natural" reia drepturile, dar purtarea
lui este cu totul omeneasea si numal victoria capatata
prin lupta este ineritorie.
Si in adevar pornirea nobila capata un triumf asa de
mare in cit gasim ehiar ca duce la exces clementa sa. S'a
bbiectat insa ea nu trebuia sa umileasea pe Cinna prin
aceste vorbe:

Ta fortune est bien haut; tu peux oe que tu veux,

Mais to ferais pitie meme a oeux qu'elle thrite,
Si je t'abandonnais a ton pea de merite .

S'ar mai putea adaoga ca schimbarea lul August este

prea brusca. De unde la inceput rezistase rugaciunilor
Livid', se schimba de o data pentru niste ratiunl morale

www.dacoromanica.ro
 409

pe care nu le cuno§team. Par'ca am fi voit sa asistam

§i no! la lupta din sufletul luT.
Dupa August, Emilia ne atrage ma! mult privirea.
Aceasta este, in operele in! Corneille, prima aparitiune a
acelor personage femenine carora le d1 un suflet mai
mult de cit barbatesc. S'a zis de unit critic! ca. Emilia
este defectul principal al piesei. E incontestabil o sla-
biciune. De ce cere ea iubitulul el o razburtare §i un
omor ? Sint doug-zeci de an! de cind tatal el Toranius a
cazut in timpul proscriptiunilor. E crud acest lucru, dar
nu trebue sa uitain ca. August a cautat sa repare aceasta
nenorocire. De aceea nu prea intelegem furia lice! sale
adoptive, mai ales cind o vedem ca prime§te binefaceri
de la acela pe care vrea sa -1 asasineze.
Foarte putin simpatic ne este Cinna, cad d aca fana-
tizmul nu dezonora pe un erog, cind e mare, nu putem
admite injosirea §i perfidia. In momentul in care August
nu §tie ce trebue sa. facg §i se consulta tocma! cu Cinna
data n'ar I bine sa lase puterea, acesta IT zice:
Que l'amour du pays, que la pito vous touohe ;
Votre Rome & genoux vous parle par ma bouohe.

Dec!, inteun mod ipocrit, 11 indeamna sa nu lase pu-

terea, pentru cg aceastade §i ar fi dat Rome! libertate
dar 1-ar fi impiedicat sal! rAzbune.
E adevarat ca. mai tirzit fault luT de conspirator se
stinge, ba complotul prin care data glorie i se pare an
atentat mi§elesc. Dupg ce refuzase mai intiiii libertatea
din partea unlit tiran, zice apol ca este o onoare a fi
sclavul dui Octavian.
Asemenea contrazicerl nu vatarna legea unitatil care
se impune unu! caracter principal? Aceasta vina i -au
adus-o multi critic!.
E bine observata aceasta nestatornicie ; totusi, de 0
nu e eroica, este omeneasca, potrivita cu sufletul unul
tinar inamorat. Corneille n'a voit sa ne arate un republi-
can neinduplecat, ci un inamorat al earn! caracter e tot
ma de slab ca 0 inima.
Despre Maxime putin se poate spune. Are in adevar
un moment bun cind sfatue§te pe August sa abdice ca
sit se dispenseze el de un asasinat, dar ma! tirzig la§ita-
tea luT it face odios §i amorul, ridicul.

www.dacoromanica.ro
 410

Livia este infatisata ca geniul bun al lul August. In

aceasta Corneille se deosibeste de Tacit, Bare neo infa-
tisaza funesta pentru familia Cosa si pentru stat. Cu
toate scandalurile vietil sale, nu e anal putin adevdrat
insd ca a contribuit sa schimbe pe' Octavian in om politic,
sa.-1 Invete eel putin diplomat's si rezerva...
Ca incheere, dad. sint gresel I in coneeptiunea piesel
Cinna, cum sa nu le ertarn poetulul care a stint mai
bine ca on -care altul sa ne stoarea lacrimi, nobile pe
earl durerea nu le insoteste si earl sint duiosia admira-
tiunil si izbucnirea entusiazmului ?

CARACTERUL LUI MACBETH

Anatizit
de
H. MAINE

0Maebeth este povestea urea monomania.

Profetizarea vrajitoarelor s'a prins in spiritul lul Mac-
beth ca o idee fixa. Putin. cite putin, aceasta idee corupe
pe cele-l'alte si transforma tot omul. Mereil e stapinit de
ea ; uita pe totl generalil cad sint cu el si earl 1-asteapta,
intrevede par'ea in departare ca intr'un haos vedenil sin-
geroase.
De ce sd mg snpun acestei ispite care -ml ridicit peril pe cap de groazi
Fit face ca inima'mea si sari §i sii se loveasolt in toate pgrtile?... Gin-
Urea mea, in care omorul e numal imaginar pint{ acorn, ma de tare
egudue toati flinta mea de om in cit aoliunea este inithullita de grija
a§teptiirti §i este numal meat ce nu e.

Asemenea vorbe sint halucinatiunl. Halucinatiunea de-

vine completa cind nevasta lul it decide la asasinat. Vede
in aer un pumnal patat de singe. Creerul sail se umple
de fantome groaznice, pe earl nu le ar fi produs imagi-
natiunea unul ucigas vulgar si earl ne arata un suflet ge-
neros sclav al fatalitdtil si capabil de parere de rail
...Ucide si se intoarce leganindu-se pe picioare, zapacit

www.dacoromanica.ro
 411

ea un can beat. Ii e groaza de miinele-i pline de singe,

de miinile-1 de calgii. Marea intreaga ar putea se curga
peste ele si nu le ar sterge coloarea omorului. AMiinile
acestea imi scot ochii!» Se leaga de un cuvint pe care
1-au pronuntat payitorii somnorosi de la usa regelul. Ad
zis : Amin !
De ce n'am putut sA zits si efi dui:4 din§iT? De oe n'am putut sit zits
Amin? a.veam multi{ nevoe sA fid bine-ouvintat gt Antinmi s'a oprit in git.

Odatd cu aceasta un vis straniq it chinueste, prevedere

grozava a pedepsei. Pe rind vinele i se bat cu putere si
singele fierbe, aude strigind :
Na maY dormi... Macbeth omoarA somnul, nevinovatul somn, somnul
care gone§te coats grijilor, mormintul flecgrel zile, balsamul sufletelor
rAnite, cm' hranA a vletli .. Macbeth nu va mai dorms h.. Mac-
beth nu va mai dormi I...

Ac asta nebuna idee repetata neincetat rasuna in cree-

rul sdu ca bataile monotone si des repetite ale until
clopot. Ratiunea incepe sa-1 paraseasea; toga puterea
gindiril lui hu face alta de cit tara voia lui sa tie
mereii prezenta icoana omulul pe* care-1 asasinase.
Sli-mi ounoso fapta I... Mal bine nu m'a.§1 ounomte pe mine insu-rni.

De aci 'ncolo, chid frigurile spirifului sail se mai poto-

lese, pare un om istovit de o 4boala lungs. Este starea
de prostratiune a maniacilor zdrobiti de azeesele lor.
DacA atI it merit on un etas inainte de aceastil intimplare, agX fl trilit
o vistA fericitA, de maim 'nainte numal e nimio serios in soarta mea..
Vinul vietel a fost coos Qi drojdia a rdmas pe fundul butoiului...

Cind repaosul mai da ce-va putere membrelor lul, idea

fixa it zgudue din nod si-1 impinge mai departe... Cu
cit a facut mai mult cu atit are su facd mai mult.
.A.131 mers alit de departe in singe in oft ar 11 tot ass de desgustAtor
sA nlA opreso in drum pre oit ur fl a>1 ajung la tArmul oelAlalt.

°moat% ca sa pastreze cistigul omorurilor sale. Fatalul

«cerc de mil.* 1-atrage ochii ca o patra magica si, ca

www.dacoromanica.ro
 412

printr'un fel de instinct, doboara toate capetele pe car!

le zAreste intre coroanA si eL
Pune sa omoare pe Banco si In vremea until mare
banchet i-se aduce vestea ca a fost ucis. Suride si inchin&
in sAnAtatea lul Banco.
Deodata, ranit de constiinta sa, vede umbra omului
ucis; cad fantoma pe care o aduce Shakspeare pe scene
nu este o marina de teatru.
Cu muschil crispati, cu ochil dilatat!, cu gura intredes-
chisa de o groaznica spaima, it priveste cum mica
singerosu-i cap si striga cu o voce ragusita care se aude
numai in azilele de nebuni:
Tritit-te, to rog I VezlI 01 Ce zioY? Dad{ mormintele noastre ar asvirli
a§a pe eel pe earl A inmormintlm, atund monumentele noastre ar fi
numal mese intinse pentru vulturi. Du-te 1 fugi din ochil mei! Oasele
tale n'afi mdcluvi, singele t>bd e inghetat, octal tiff n'ad striilucire

Tremurind cu un epileptic, cu dintii strinsl, cu spume

la gura, se simte sfirsit, membrele i se agitA de convul-
siuni si un racnet nabusit i se prinde de git, Ce bucurie
poate sa mai alba un om pe care-1 chinuiesc asemenea
visuri? Cimpia pe care o priveste de la inaltimea castelului
sag e un cimp de morn. Scotia este un cimitir. Sufletul
sat este On de seorpi!. S'a imbatat de grozavii si mirosul
singelui 1-a dezgustat de toate celelalte lucruri. De acum
calca zimbind peste cadavre; de acum moartea ca si
viata if e deopotriva, cad deprinderea ucideri! I-a pus
afar& din omenire. I se anunt& c& sotia sa a murit.
Trebuia sit moan; mai tirziu; atuncl ar fi fost vreme pentrit asemenea
§tire... Vista este o umbril allttoare, un nenorocit actor care se chinu-
e§te un olas pe wens, luY fi pe care pe urnal nu-1 ma auzi. Este o poveste
spusit de un idiot, plini de zbuciumArI §1 de furie§i care n'are nisi un
inteles.

Ii rAmine credinta fixa in destinul sag.

Atacat de inimici, se lupta,-avind grija nurnai de pre-
vestirea vrajitoarelur, sigur cd va fi invulnerabil pins nu
se va arata omul anuntat de diilsele. Gindirea lui de
acum nainte traeste in lumea supranaturala si p ina
la eel din urma minut el se duce inainte cu ochil tint&
spre visul care 1-a stapinit de la primul pas.

www.dacoromanica.ro
 413

ANTIGONA DE SOPHOCLE
Ana licit Literarit
de
GUSTAVE MERLFm

[Rezumat : Polynice s'a luptat contra Tebel; fratele

sad Eteocle a aparat-o. Ambi! ad murit. Creon da or-
din ca Polynice sa ramiTe neingropat. Aceasta era cea
mai mare pedeapsa pentru. Grecii vech!. Antigona, sora
lul, se duce si pune pe ascuns tarina. E descoperita si
osindita la moarte. Dar fiul lul Creon, care era logodni-
cul el se ucide si el; apoi si mama sal
Antigona ne infatiseaza drama iubiril fratestl. Stb lo-
vitura imprecatiunilor lul Oedip, Polynice sigur de a
pieri cu Eteocle, rugase pe sora sa a-I inmorminta cit
mai in graba. Acestel noua datoril se devote Antigona,
caci eel deul fratl aI el se ]ovine de moarte, si regele
TebeI, Creon, a decis ca corpul lul Polynice sa nu fie in-
gropat in pamintul unde purtase sabie si-1 pustiise cu
foc. El voia sa fie dat prada clinilor si vulturilor.
Antigona care stia aceasta alearga pentru a asigura
scumpelor ramasitl pacea mormintulul. Aceasta, pentru ca
in ochiT celor vechI observarea datinelor inmormintaril era
prima din obligatiunile re]igioase.
Fara rug sad cenotaf I), nu era odihna pentru suflete.
Naufragiatele Styxulul, se vedeat cu desavirsire gonite.
Aceasta temere devenise ingrijitoare pentru tale mai
incercate curagiurl. Nu se putea fara pacat a se impune
o asemenea infamie cetatenilor sat rudelor, si refuzul de
imormintare avea atuncl o importanta tragica. Tata pen-
tru ce Antigona, voind sa imorminteze pe Polynice,
se devotase cif inima unel virgine crestine, infruntind
martiriul, in speranta de a smulge infernulul un suflet.
Aceasta reese din pcena induiosetoare, unde ea in-
treaba hotarit pe sora. sa Ismena dad. o va ajuta la inde-
plinirea vointei sale, si se revolta contra slabiciunilor
care se inspaiminta in fata unul pericol. Dispretuind
c
1) Mormint gol, monument rldicat in onoarea until mort al ogre corp
nu s'a putut afia.

www.dacoromanica.ro
 414

acest brat nesigur, increzdtoare, inteinsa, ea infrunta sin-

gull Urania lui Creon, care, pe temeiul ratiunii de stat,
promulgA singur cu emfasa sentinta luT de despot fana-
tic si marginit. Dar on -cit s'ar infasura in purpura sa
de parvenit acest rege de erl, amenintarile lul nu pot
intimida o inima ce dispretueste moartea.
Executiunea a fost, tot asa de repede ca si gindirea ;
cad unul din pdzitorii cadavrului istoriseste cd in mij-
locul unei cep' provocate de furtund a surprins pe An-
tigona savirsind ceremonia unei immormintari interzise,
varsind libatiunl sacre asupra resturilor proscrise pe
care mina ei le ascunsese sub un v41 de praf. Nobila
culpabild sta senind si mindrd, gata a suferi cu curagiu
interogatoriul in care, Ara a se ingriji de sldbiciunea co-
rului ale carui buze sint inclestate de o servild tdeere,
prin vorbirea sa indrasneata deseoperp pentru intiia
oara hunii inviolabila autoritate a acestor legt eterne
car!, sapate in minte si constiintd, judeed dreptatea oa-
menilor si sint neperitoare ca cavintul Dunanezeesc.
Atit de mare e ascendentul entusiasmului ce produce
ed chiar Ismena, naiscata de aceasta, cere si pentru dinsa
o parte din periculoasa onoare si se proclama complicea
ei. Dar fie rigoare, fie mild, sora sa refuza aceasta tirzie
cooperare si lasind-o sä &Masa.. cere pentru dinsa singurd
gloria supliciulu!. Acest nemuritor dialog oferd admira-
tiunii noastre raspunsurl demne de acele virgine crestine.
care mai tirziu vor primi Ara teamd hotezul singelui, si
de acele nevinovate vietime, earl in cursul vremii, vor
pen pentru credinta, dreptate si tara, de la Cecilia si Eula-
ha pind la Ioana d'Arc, consolatd de vocile- sfinte pe earl
le-a auzit fu mijlocul flacarilor supliciulul el. 0 altA non-
tate semnaleaza aceastd drama tot fle-odata religioasa,
filosoficd si politica ; acesta este rolul p-jumatate romantic
al celul mai tinar copil al lu! Creon. Enron, care, logodit
eu Antigona, ceared sd o apere si sa o scape. Dar pentru
a-I apdra causa, el invoacd numal dreptatea si frumusetea
inorald a unui act care place Zeilor. Rugdciunile sale insd
slujesc numai sa infurie mai mult pe un tiran ratdeit
de deljrul miniel si al mindriei; *cad el ordond ca Anti-
gona sa fie ingropata de vie intro pesters sdpata Intel)
stinca.
Fata cu aceasta cruzime rafinatd. Antigona nu mai poate
sd-si stApineasca laerAmile si sd pastreze o frunte senind:

www.dacoromanica.ro
 415

nu, Grecia n'a cunoscut acest stoicism Roman care irn-

pietreste natura sau o distruge. Dar acum, fiorif care
sint resultatul instinetulul vietii sint cu atit mai miscatori
cu cit victima este in mod nedemn parksitk de Cor care
reprezinta slabiciunile multimii. In be de a-I intari Cu.
ragiul si a exprima respectul, o renega si o batjocoreste.
, Ba merge pink a o invinovati ca si-a patat nasterea sa.
Ea merge dar printr'o dureroasa tale OITA temnita
care o va inghiti pentru tot-d'auna.
Dar Nemesis va avea si ea rindul el. Ea, grin glasul
Jul Tiresias, anunta rasbunarea divina. Croon, ca si Oedip
mai intii it insults si.1 maltrateaza ; dar, dupa plecarea
profetulul, sub lovitifra unel temeri care semana a re-
muscare, ar voi sa retracteze ordinele sale barbare, sa
ridice un mormint lui Polynice si sa libereze pe An-
tigone.
Dar nu mai este vreme. Totul este sfirsit. Deschiza-
tura ingrozitoare a mormintului iT arata pe viclima sa
moarta in adevar in bratele lui Emon, care, acoperind-o
cu laerami, scuipa in obrazul tatalui sau si. subt ochil
lui, se strapunge cu o sabie.Dar nu este numal kilt ;
eke cind regele infra in palat cu cadavrul copilului el
vede pe Eurydice, sotia sa, care, blestemindu-1, se omoara
pe altarul easel.
(Trad. de M. 1.)

0 SCRISOARE PIERDUTA
Analiza literar6

de
C. DOBROGFANU- GHEREA

Talentul Jul Caragiali si-a gasit expres iunea sa cea ma

desavirsitil, a dat roadele cele mai frumoase, in a treia
corn edie, in 00 scrisoare picrdutay.
Intriga acestei comedif e cit se poate de simpla. Zoe
Trahanache, nevasta a doua a lui Zahariea Trahanache,
m are proprietar si capul unei partide politico, pferde o
scrisoare de amor scrisa catre Tipatescu, prefectul ju-

www.dacoromanica.ro
 416

detului. Aceasta scrisoare cade in mina until opozant,

Catavencu, care se foloseste de ea ca de un instrument
pentru a fi ales deputat.
Aceasta e esenta intrigei politice, dace putem sa ne
exprimam asa. Cit despre intriga amoroasa ea e mai
aceea-si ea si in eNoaptea furtunoasai>. In cNoaptea fur-
tunoa-aii avem pe Titirca, Veta, Chiriac; in scrisoarea
pierduta, pe Trahanache, Zoe, Tipatescu. Dupe cum Ti-
Urea are deplina incredere in Chiriac, facindu-1 straja
gambituluT de familisti>, onoarel sale de familist ; tot asa
si Trahanache are ineredere deplina in Tipatescu.
Cu aceasta intriga simpla politica §i amoroasa, Caragiali
a stint sa creeze nu numal o comedie mare de moravuri,
dar si una din cele mai singeroase satire politico-sociale.
Aici satira e mai adinca, mai serioasa, aid nu mai e vorba
de ridiculizarea naivitat for politico ale unul mahalagiii,
cum e conu Leonida, ci de functionarea intreguluf sistem
constitutional reprezentativ in conditiuni special romi-
nesti. Aici satira e mai ascutita, mai serioasa; dupe un
ris homeric ea ne provoaca alto sentimente, earl numal
a ris nu seamana. Cad cel care cugeta de multe on sub
forme caraghioase vede un fond care merita o intristare
adinca.
Si in adevar sa, adincim putin mai mult aceasta piesa.
Iata -1 pe Trahanache, insult, prost ea o clubota. dar bo-
gat: acesta e representantul marilor proprietarT. 'all pe
Tache Farfuridi, de trampa luT Trahanache, avocat, care
face politica. Tot bagagiul luT politic sta In cite-va fraze
desarte, ba are si un program politic care se resuma, in
urrnaroarele : sa se revizueasca constitutia, dar sa nu se
schimbe nimica. Brinzovenescu, avocat, prietenul lui Far-
furidi, e si mai ce-va de cit. Farfuridi. Lul Brinzovenescu,
Farfuridi i se pare un politic prea aprins si de un tem-
perament periculos si de aceea il,trage mereh de mineca
repetind : «Tache, fiT cumintev. Despre aceasta treime
Trahanache zice: gNol trel sintem stilpil puteril, proprie-
tarT, membril comitetulul permanent, aT Comitetulul elec-
toral, aT Comitetului scolar, aT ComitetuluT pentru statua
Jul Train etc.»
Capul partidului pretivnic e Catavencu. Acesta e mai
destept de cit cel-lalti, plin de initiativa si de energie.
In schimb lima e un plastograf, un falsifical or de polite,

www.dacoromanica.ro
 417

om fart cel mal mic scrupul. Pentru el toga politica se

reduce la cariera si la apetiturl.
Madam Trahanache duce in adevAr politica judetulul
in locul venerabilului Trahanache. Politica pentru ea, cum
se si cuvine unel cucoane Zoitica, e o petrecere onT un
mijloc de-a urma intriga amoroas& cu Tipatescu. Nu
principiile, dar char simple scrupule politice II' par niste
fleacurl, niste nimicurl, demne de copil, Tar nu de oameni
seriosT. Ea e sincer revoltatA contra lul Tip&tescu care
«nimicurile politico, (propria el expresie) indrAzneste s&
le pue maT pre sus de linistea el.
Dandanache, un batrin ramolit, idiot, e candidatul ad-
ministratieT, se alege chiar deputat tot prin amenintarea
de a publica o scrisoare de amor a unei inalte persoane :
lucru ce doreste, dar nu reuseste se fad, Catavencu.
Reprezentantul administratiunei, e prefectul TipAtescu.
Ca prefect, bate lumea, face alegerl cu MMus!, aresteaza
°amen! ca sa. capete inapol o scrisoare de amor, da voe
politaiului sd la mita, numal sA-1 fie luT cu credintA; see-
festreaza telegrame si dA ordine ca s& nu se expedieze Did
o telegram& far& stirea sa si toate acestea le face cu atita
seninatate de suflet, in cit al crede, ca nisi nu poate fi nicT
nu trebule sa fie altmintrelea. Cind vine de la telegraf si
spune Zoitel, a a dat ordin sl opreasca toate telegramele,
spune cu atita liniste, in cit s'ar 'Area c'a dat ordin slugel
sa -1 fact ghetele. Si cu toate acestea din toatA compania
onorabila din «Scrisoarea plerduta* par' ca. tot Tipatescu
e ma! om de cit altil. Ingrozit de toad{ coruptia politico-
sociald care se desfasoara inaintea sa, Tipatescu strigA :
cCe lume, ce lume, ce lunae!...,> CA Tipatescu e nevoit sa
strige plin de desnAdejde «Ce lume, ce lume!v aceasta
e poate cea mal dureroasa parte a satire!, caracteristica
pentru intreaga vlata politica din 4Scrisoarea plerdutto>.
Trahanache, un om, cum am zis, insult, naiv, foarte mar-
ginit, dar om cinstit in daraverile lul personale, zice :
oInteleg, sa zis, pentru politick uncle e in joc enteresul
tAreT, ca or! -care roman, a incercat omul, ca sa to forteze
adica pentru -ca to stie ca VT la onoarea Zoitichil, ca prie-
ten ce-ml est1,a facut plastografie*. Din aceste cuvinte
incoherente ese morala politica, no numal a hi! Traha-
nache, dar a tuturor oamenilor politic! din 1Scrisoarea
pier dut& u.
Revoltat grozav pentru neonestitatea luT Catavencu in
27

www.dacoromanica.ro
 418

daraverile lul bttnetT, pentru fal§ificarea girurilor la polite,

Trahanache admite insa ca or! -care roman sa faca. «pla-
stografie,, iniselie, cind e vorba de politica de lenteresul
Orel*. Dandanache ramine cu gura cascata de mirare cind
Zola II zice ca, odata ales deputat, trebue la rindul luX
sa se tie de cuvint §i sa intoarca scrisoarea de amor acelel
inalte persoane cu a card ajutor s'a ales. «Cum se poate
Conita mea, s'o dat inapoi ? S'ar putea sa fae asa prostie ?
Mai trebue §'alta data... to un caz iar... pac ! la Rasboiul»
Necinste, mi§elie, lipsa de scrupule sint norme de purtare
§i de intelepciune cind e vorba de politica, de « entere-
sul tarei,. Mal sint inea doua persoane in «Scrisoarea
perduta, : cetateanul turmentat §i Pristanda. Cetatea-
nul turmentat n'are nume propriti. §i a §a §i trebue
sa fie, cad cetateanul turmentat in comedia luT Caragiale
e o simbolizare a majoritatei alegatorilor. Cind prefectul
Tipateseu e nevoit salT ealce pe inima §i sa recomande
cetateanulul turmentat sa aleaga pe Catavencu, it apo-
strofeaza cu urmatoarele cuvinte : «Pentru ea estl un om
vitios, betiv, pacatos... trebue sa dai votul lui onorabilul
d. Catavencu... Pentru-ca Inca o data la alegatorT ca d-ta
cu minte, cu judecata limpede, cu simt politic, nu se poate
mal bun reprezentant de cit d. Catavencu». «Si maT bun
prefect de cit d. Tipatescup ar fi putut sa adaoge cu multi{
dreptate. In adevar insa cetateauul turmentat al luT Ca'
ragiale nu e nici vitios, nici pacatos, ci ignorant §i prostit.
Catavencu it imbata cu rachiu, Farfuridi §i accla-si Cats-
veneu it imbata §i maT rau cu vorbe, prefectul are pentru
el ehardaul luT Petrache, §i cu toate acestea cetateanul
e unicul om adevarat cinstit din toata piesa.
Cind de a doua oar% gases,te scrisoarea cucoanel Zoitel
§i i-o aduce a casa, Catavencu, mirat §i revoltat de prostia
cetateanulul, II spune: «Nenorocitule ! Ti-ai aruncat no-
rocul in girla : to faceam om !» Cetateanul, care tie §i el
foarte bine ce folos putea sa trag% facind miselie cu
scrisoarea, raspunde hotarit : «Nu puteam... andrisantul
cu domiciliul cunoscut (arata pe Zoe).» Cit de departs
sint tot! ace0.1 Trahanache, Catavencu, Dandanache, Ti-
pateseu de la aceasta pricepere a datoriei, de la acest
simtimint de dreptate "§i onestitate. Aid avem una din
cele ma! fericite creatiurel ale lui Carageali.
Politaiul G. Pristanda lingumte, se Urge, minte, se injo-
se0n, mijlocmte in afacerl, ca om al prefectului, asculta la

www.dacoromanica.ro
 419

usile si ferestrele oamenilor, bate, aresteaz llegal, string()

batausif, e gata sa tradeze azi pe acel caruT i-a servit TerT.
Uncle e cauza acestel activitati atit de febrile, atit de nesa-
natoase si vatamatoare; oare cauza e chiar caracterul lul?
Pristanda insu-s1 o explica. e*i la mine, coane Fanica. sa
trait,[, gret de tot... ce sa zie ? Famelie mare, renumeratia_
mica, dui% buget, coane Fanica. Iaca d'aia nevasta-rnea zice !
mai roaga-te si to de domnul prefect sa-tf mareasca
leafa ca to prapadesti de tot... Nona copiT, coane Fanica,
sa traitl! Nu maT putin... Statul n'are idee de ce face
omul acasa, ne core numal datoria ; dar de ! noua copiT
si opt-zecT de lei pe luna famelie mare, renumeratie
mica, dupl. buget!» In acest mic monolog, admirabil
de natural, atit de caracteristic pentru Pristanda, se arata
of o data si mobilul ce-1 misca si cauza intregel lul ac-
tivitatT. Ca un refren, care face pe uniT sa rid& cu hohot,
tpe altil sa rida cu lacrimi, Pristanda repeta mereii gfa-
melie mare, noua copiT, unsprezece suflete, renumeratie
mica...,

TARTUFFE DE MOLIERE
Analizd literary
de
EUGENE LINTILHAO

[Reznmat: Un blot om, Orgon, face eunostiinta cu un

oare-care Tartuffe, pe care, vazindu-1 sarac si foarte iu-
bitor de Dunmezeil, it la la sine ca sa-1 ajute. Familia sa
nu vede cu orhi bunT aceasta, dar el nu asculta sfaturile
nimanul si continua a se arata si maT statornic protector
al lul. Tartuffe, prin sarlataniile sale, izbuteste a prosti
intr'atita pe Orgon In cit acesta se invrajbeste cu fami is
si dezmosteneste copiii, facind chiar casa in care sedea
donatiune lul Tartuffe. Stapin pe situatie, falsul drept-cre-
dincTos Incepe a se da, pe feta. Voeste a insela pe sotia
lul Orgon. Aceasta descopera barbatultd, care la inceput
nu vrea sa creaza, dar se convinge in fine. find insa vrea

www.dacoromanica.ro
 420

sa -1 dea afara din casa, Tartuffe ST raspunde: ba d-ta al

sg. esT! Ar fi fost deci bietul am aruncat pe drumuri, data
regele nu auzla si nu da ordin sa fie arestat inselltorul].
Comics este nerozia Jul Orgon, care nu vrea sa creazd
ca e inselat, de si pentru orl -cine ar fi fost probe des-
tale. El incepe sh se convingl nmnal cind e sub mash §i
cind Tartuffe, silit de iscusinta unel feinel cinstite, in-
drazneste sg. zied :

Qu'est-11 besein pour lui du coin que vous prenez?

Crest un homme, entre nous, a inenez par le nes,

Iata ce-1 lurnineaza.Atunci nurnai, el se desteaptl. Aceasta

desteptare tithe este insg mai curioasa de tit a fost or-
birea JuT. De °data, acest tiran egoist si incapltinat nu va
mai dh dovada de prostia lul, rad °data inselat de un
siret, el nu va maT voi sti creada nieT chiar pe oamenil.
cinstiti, De sigur el este demnul fin al d-net Pernelle,
aceasta rautaeioasa si nesuferita persoana, care nu apace
de cit de doul oil, la inceputul si sfirsitul actiunul, ins&
atunel toemal la momentul potrivit. Cad in aceasta fur-
tunoasa intrare unde se sbuciuma dorul sAti de a face
sgomot, ea este tot asa de vesell tit si in cealalta sceng.
unde, mai inclpAtinata de cit era chiar fiu-sati, ea it dis-
perg la rindul el prin necredinta maniacs a neroziel el.
Dar sa mergem mai departe spre a dovedi ca la Tar-
taf chiar odiosul nu strica ridicolulul. In adevar sub
masca sa, trAdltorul, ce este atit de urit, nu inceteazA de
a fi comic, fie si numal prin nerusinarea parvenituluT pe
care o amesteco in vicleniile sale.
Dar ceea ce ne inveseleste mai cu seams este nerusinata
sigurantl ce arata. Atuncl cind, sigur de a tot puternicia
sa, vede ca s'a inradacinat in casa lul Orgon, el plerde
on -ce cumpat si este o plleere a-1 vedea cum sin-
gur devine, prin indrAsnelile sale, cauza propriel sale mini.
AT zice. ea in desfAsurarea infamiilor lui, acest mizerabil,
face arts pentru arta. Cu city indrAsneala tine de Ma cele
mai nevinovate distractil, pe cind el de la placeriJe cele
marl nu se da napol! Se vede tit de colo ca vrea sa-si
bath joe de oameni cind IV face o vinl ea a omorit prea
cu furie un purice ? De asemenea nu-si pierde de loc
cumptitul cind sta de vorba cu unul pe care nu-1 poate

www.dacoromanica.ro
 421

insela en strimhaturile sale si scoate de odata ciasornicul

ca sa alba motiv de a pleca, zicind :
II est, Monsieur, trots heures et demie
Certain devoir pieux me demands lit-haut,
Et vous m'exouserez de vuus quitter sitot.

Se vede c& victorii usoare manse mindria acestui aven-

turar. Fiind-ca inselase foarte lesne pe o seam& de prostl,
arum crede ea nu mal e nevoie sa se arate prea dibacit
in sarlatauia sa. Odata sigur de Orgon, el crede ca-s1
poate permite nepedepsit on -ce indrasneala si devine asa
de indraznet in cit se tradeaza surgur.
Inselind pe altii, ajunge sa se insele pe el insusi; ceea
ee explicit apropiata sa cadere, cad stint e ea ingimfatil
1st fring gitul la cel dintilt pas. gresit.
Ocasnmile deci de a cadea nu vor lipsi unul ipocrit
muncit de pofte ordinare; cad de si el pare blind si se
preface duke cind trebue, in realitate intrebuinteaza
mingierile numai ca sit insele pe prostl ; in fond el este
o fire aprinsa, muncit de pofte earl au sit fact. explosie.
Acest rigorist, care socoteste ca o crimit pinit si balurile,
pina si visitele, se va arata de odata impins de sensuali-
tatea sa, nerabdator si brutal. El se grabeste ehiar prea
mull a pune in actiune faimoasa sa maxima :
Le Wel defend, de vrat, oertains oontentements;
Mats on trouve even lui ties a000mmodements;

i unit 1 -au invinuit de aceastit graba; dar fitrit dreptate

dupa nol : cad pe scenic orele iI sint numarate. N'are
vreme de plerdut ca arate puffin cite putin patima
sa si sit se insinueze fail ea O. se bage de seanaa. Din
aceasta pricina va intrebuinta procedarl pripite pe earl
nu putem sit le numim nedibacii. In adevar, noT asistitm
numal la isbuenirea finalit a sbuciumarilor sale subterane;
si daeh aceasta pare bruscit, pricina e ca poetul, din
lipsit de spatit, n'a putut sit ne arate toate intimplarile
preliminare. Fara indoiala ea Tartuffe nu sl-a propus din
prima zi a seduce pe femee, a se easatori cu fata si a
desrnosteni pe baiat. Opera lul s'a pregittit zi cu zi; Mo-
Here ne aratit numal ceasul asaltulul, cind Tartuffe, fiind
sigur ea Orgon este un om pe care lesne II dud de nas,
avind si donatiunea in busunar si sigur dee! de viitor,

www.dacoromanica.ro
 422

risen o ultimo. infamie. De altthintrell, admitind chiar cfi

aceasta tentativa de seductinne este o imprudenta, ea nu
contrazice de loc verosimilitatea morals : cad eel per-
vers,I pot face greseli ca §i sfintii. Ar fi chiar fals a zice
ca in aceasta intilna convurbire unde el se crede sigur,
caracterul sad o §ovaeVe. Nu; masca nu se da la o parte
de cit pe jumatate : dovada limbagiul sad atit de potri-
vit cu practice cazui§tilor a) celor mai subtilll
De aceea zice :
Selon divers besoins, it est une science
D'etendre les liens de noire conscience,
Et de rectifier le mal de Faction
Avec la puretd de notre intention
Iata adevaratul discipol al maetrilor earl profesad
atuncl arta de a salve aparenta.
Cind a jefuit un copil, isi justifica aceasta inplaciune
zicind :
Et si je me reams a recevoir du Ore
Cette donnation qu'il a voulu me faire,
Ce n'est, a, dire vrai, que paroe que je orains
Que tout ea bien ne tombs en de meohantes mains?

Cu toate acestea nuante care mic§oreaza unele stralueirI

prea repedl, trebue sa spunem ca Moliere dd une on figuril
lui Tartuffe mal multa stralueire §i actelor sale mai
multi; pornire de cit ar suferi o strict. copie a realitatii.
I se intimpla chiar sa exagereze, dar aceasta se impu-
ne une on pietorulul care urea sa ne produca o amin-
tire netearsd. Pentru ca eroul situ sa devie popular, el
trebuia sa-1 arate /mare de la inceput ca sä poata atrage
toate privirile asupra-l. In aceasta el urmeaza legile op-
tied teatrale. Vulgaritatea vietit de- toate zilele ar fi fost
prea mesehina sub focul rampei. Necesitatile perspecti-
veI dramatice cereal aqa dar proportiuni superioare mer-
sulul comun al obicInuintel zilnice,
(Trad. de M. I.)

1) Casuist, teolog care expliol diverse cazur1 de con§tiintl.

www.dacoromanica.ro
 423

III. ISTORICUL GENTILI:1i DRAMATIC *I AL

TEATRULIIT

1. LA POPOARELE ORIENTALE
La popoarele orientate genul dramatic a avut o
dezvoltare putin insemnatd, fiinccl con§tiinta libe-
rel personalitatt Si a independentel individuale nu
s'a desvoltat In ajuns ca sä se poata exprima Inteun
Mod dramatic.
Pe ling& aceasta, puterea fiintel supreme, careia
se supune orl-ce creaturd este prea absoluta i nicairl
ca aid fatalismul nu s'a manifestat cu atita putere.
Oare-carl inceputm4 dramatice gdsim la Chinezi
§i la Indienl. La Indienl cea mat insemnata lucrare
dramaticd este drama pastorall Sacuntala scrisd
de poetul Calidasa. I)

2. LA GRECI

Am vdzut cd la Greet genul dramatic s'a ndscut

din serbarile religioase facute in cinstea lul, Dyoni-
sos. Cele cloud forme ale dramel furl tragedia i
comedia.
Cuvintul ctragedie» vine de la vorbele grecet.1
Tparc s,i ?pal) (tap Si cintec) pentru cl se jertfla pe
altarul Zeulul un tap.
1) A trdit pe la 50 a. Cr. Drama aceasta s'a tradus in rominette de G.
Coptic.

www.dacoromanica.ro
 424

Nume le comedies s'a explicat In cloud feluri :

Aristotel a spus ca. vine din dop.ii (sat) si (i27)
(clutec) epentru cd cel comedianl nefiind pri-
mill In oras, jucati In sate». Alta cred cd vorba "co-
medie» vine de la ubpoc (ospat) ssi ihde, pentru ca
partea vesela a serbarel era de sigur In timpul os-
patului si dupd ()spat.
Am vazut ed. forma definitiva a dramel se stabili
de catre Thespis Intemeetorul tragediei.
Dupe, dinsul Phrynichos 2) scrise o suing de Ira:
gedil, dintre can cea mai Insemnatd este <'Luarea
Miletului», despre care ne vorbeste Herodot, spu-
'And cd a facut lumea se plingd, din care pricind a
fost osIndit la o amends simtitoare.
Vine apoi Eschyl a), care este socotit pdrintele tra-
gedies grecesti. Aceasta judecata poate fi adevarata,
dar nu ne putem rosti cu siguran(a pentru cis ope-
rile predecesorilor sal, nu ni s'atl pastrat.
Tragediile acestea se reprezentati la serWrile Dio-
nysiace, facIndu-se un fel de concursurl si autorul
celei mai bune tragedil era Incoronat.
Eschyl a facut In teatrul grec reforme foarte In-
semnate. El micsord rolul ehorului; puse pe scene,
dour actors, ba chiar fief, pe eInd ping. aci aparea
totdeauna un singur personagiti, care prin convor-
birea cu corul, fie ardta desfasurarea ac(iunei; In
fine Inlaturd omorurile de pe scend. Pe ling% acestea
a pus sd se orneze scena, a Intrebuintat masini earl

1 A trait in seo. VI inainte de Cr.

2) A trait in Atena in seo. VI inainte de Cr.
3) A trait intro anti 525 -416 a. Cr.

www.dacoromanica.ro
 425

ridical sau coboraii pe zel, a pus sa se picteze mds,-

ae ,Si a dat actorilor haind lunga §i coturn (incal-
Adminte cu tal pa foarte groasd, ca sa inal(e pe actor).
Eschyl a reprezentat unele din piesele sale gru-
pate cite trel. Aceasta grupare se numia trilogie.
Nu §tim care este explicatiunea acestul obiceit ; ye-
dern insa eh unele piese din trilogil n'aii intre ele
degaturd de fond, altele ali. Ada este trilogia inti-
tulatt OrestiaD , cornpusa din : «Agamemnon»,
Choephorele, «Eumenidele=7.
Sophocle urmapl lui Eschyl, n'a urmat sistemul
trilogiilor ; de aceea a trebuit sd dea mal multi, uni-
tate pieselor sale Si o dezvoltare mai intinsti. Yarn
cita ca exemple : «Oedip tiranD, «Oedip lac ColonaD,
«AntigonaD
Euripide 2), al treilea tragic mare grec, ne repre-
zenta in piesele sale despartirea nitre elementul di-
vin §i uman, cart eraii pink, aci impreunate. ZeiI lul
sint ni§te pure fantazil pentru public, dar cu chipul
acesta §i prin reducerea actiunil destinulul, el se si-
leste a face mal adinca analizd sufletuluI omeuesc.
Dace, purse pe vre-un dens ex machina sa taie nodul
tragedies, o face pentru-ca n'are cum sa sfir§easca
altfel. Exemple: «Iphigenia in Tauridax , s) «Hecubaz..
Baza generald a subiectelor tragedies grece o for-
meazd starea sociall infat*td, iu epopee virsta e-
roica ; de aceea s'a §i zis cti operele lul Eschyl sint

1) Sophocle a trait intre anti 495 -405 a. Cr.

2) Eurtipide a trait intre anti 480-406 a. Cr.
3) Iphigenia era preoteas8 a Artemidel in Taurida. Fratele el Oreste
on amicul lnl, Pylade, sint &dust inaintea el oa si fie sacrificatl. Ea iY
°rata qi fuge ou el departe de templul mite,

www.dacoromanica.ro
 426

resturi din banchetul lul Homer, adica sint frag-

mente de poezie epica dezvoltate dupa principiile
genulul dramatic.
In tragediile grece deosebim done element& : co-
rul, care reprezenta constiinta morala, si eroii tra-
gia
<Corn' apartine epocel in care legile civile si o ju-
risdictiune bine stability nu reguleaza Inca dezvol-
tarea libertatil individuate, In care inclinarile diverse
se daft pe fata cu toata energia, dar echilibrul vietii
sociale ramlne Indestul garantat de loviturile teri-
bile ce pot fi provocate de energia caracterelor e-
roice, (Hegel).
Eroil tragici produc conflicte, earl se desfasoara, In
producerea dezlegarea tor, inaintea spectatorilor.
Cercul subiectelor tragice nu e prea intins. Ast-fel
la Sophocle Intilnim coliziunea intre idea de stat si
de familie, Intre viata sociala si drepturile naturil.
Asa este In «Antigona, : iubirea suroril pentru fra-
tele sail, pe care nu vrea sag lase fara ceremonia
Ingropaciunii, se loveste cu interesele statulul, caruia
Polynice i-a fost dusman. De aci toata desta§urarea.
actiunit.
Care e cauza urn Clytemnestrel In contra sotului
saii Agamemnon, ura care da nastere tuturor peri-
petiilor din trilogia lul Eschyl ? Cauza este ca, In
conflictul dintre dreptul statulul si dreptul naturil
(succesul expeditieT troiane si iubirea tatalui pentru
fiica sa) Agamemnon sacrificase pe cel din urma si
jertfise pe fiica sa Iphigenia.
0 a doua idee pe care o Intilnigi la tragicil greci, in

www.dacoromanica.ro
 427

special la Sophocle,este persecutia sorter pe care o afiam

in doud opere perfecte : Ediptiran §i Edip la Colona.
Se intelege cd fn asemenea conflicte tragice eroil
sint §i culpabill Si inocenti. Daca un om se zice cul-
pabil cind a ales in mod arbitrar o tale rea, atuncl
personagele tragediilor greceti sint inocente, pentru
cd ele lucreaza silite de pasiuni, cari nu mar permit
alegerea. Cu toate acestea fapta resultata dintr'o ca-
uza safi alta fiind vrednicA de pedeapsd, zeil daft
pedeapsd Si de aci result. suferintele indurate de
erofi, earl ni s'ar pdrea noul nedrepte.
2. Inceputul comediel grece se atribue lul Susari-
on din Megan& 1) car e introduse episodul. adica a
parte de recitare In care se povestiati intimplarl
cornice intre doue cintece. Mar tirziti se adaose pa-
rabasa si cordax. Parabasa era un discurs intro-
ductiv in care se spuneat felurite glume unele pri-
vitoare la subiectul piesel, altele cu totul straine.
Cordax era dantul executat de cor in tot timpul re-
presentatiunii.
In dezvoltarea comediel la Greci se deosibesc trel
faze : comedia veche, medie, noun.
Comedia veche punea pe scend persoane ce &gad
in timpul acela, cu numele for Si cu o masca ce in-
fati§a chipul lor. Chiar oameni ca Socrate, Euripide,
nu scapd de batjocura acestor piese. Se intelege
insa ci o asemenea stare de lucrurl nu putea fi in-
de aceea s'ad luat dispozitiuni
gdoluitd. de legi ;
ca sä se impiedice atacurile la adresa persoane-
lor. La aceste dispozitiuni face aluziune Horatiu (in
1) Contemparan on Thespis,

www.dacoromanica.ro
 428

Arta poetica) zicind : ecorus turpiter obticuit, sub-

lato jure nocendio (corul a tacut cu ru§ine, luindu-
i-se dreptul de a ataca persoanele).
Cel mat insemnat reprezentant al acestet faze este
Aristophane 1) socotit §i eel mai mare comic at
Greciet. El ridiculizeaza in fata spectatorilor prosti-
ile poporulul, nebuniile oamenilor de stat §i ale ge-
neralilor, operele literare Si ideile filozofice. Cu de-
osebire ride de Socrate, pe care II cofunda cu so-
fi§tit 2), de Euripide, ale Wirt tragedit le socotete.
lipsite de orl-ce valoare 3). Niel religiunea nu scapg,
de atacurilelut Aristophane. Antropomorfizmul zeilor
Greet care II apropia prea mult de .scaderile nea-
mulut omenesc, e considerat de el ca nepotrivit cu
marimea ideil religioase abstracte §i deci vrednic
de ris.
Exemple din comediile Int : eAcharnienib,
«Norii,» 4) Viespile,, cBroageleD 5).
Comedia medie nu mat ataca persoanele pe fa a.
ci recurge la travestirt §i la aluziunt destul de tran-
sparente. Nu ni sail pastrat piese intregi de la po-
etil acestet direc(iunl ; §tim, din fragmentele cunos-
cute, ca subiectele cu preferentl Infatipte erair
scoase din viata curtezanelor, din traiul gastronomi-
lor §i din ura In contra Macedonenilor. Cel mat. In-

1) Aristophane a tritit in seaolul V a. Cr.

2) In piesa NoriI>.
3) In piesele .AcharnieniI. Qt <SIrbittorile Cerer114.
4) 0 mare greealit comae poetul in aceastli piesA: zugriive§te pe Soorate
cu oaracterele soegtilor, pe cart toomal el ft combltuse on multi verv5.
5) .Broasteles gloriffol pe Eschil, pe care-1 proclamA eel mai mare
tragic §1 tAgAdue§te orl-ce merit WI Euripide.

www.dacoromanica.ro
 429

semnati reprezentantl al comediel media sint : Anti -

phane §i Alexis.
Comedia noud are In vedere nu anumite persoane,
ci anumite deprinderl rele, vitil, pornirl ridicule,
etc., de aceea e mult mai general §i de aceea a si
putut trece cu u§urinta la Romani, nefiind vorba de
fapte Si persoane numal din lumea greaca. Cel mal
insemnatl autorl sint : Menandru 2) Si Philemon 2).

3. LA. ROMANI
La Romani prirnele manifestatiunl rudimentare ale
genulul dramatic shit : Atelanele ,Si Fesceninele,.
alaturl cu jocurile de circ si cu luptele gladiatorilor.
Atelanele, introduse din orasul osc Atela, erad
procesiuni cornice executate de cete de tinerl Imbra-
cap cu haine felurite §i spoitI pe fatd. EI cintati Si
se luptafi Intre el.
Fesceninele emir sarbAtori tarane§ti, cu ocaziunea
cdrora se reciter dialogurl In versurl, coprinzind pe
ling& glume nevinovate §i atacuri la adresa persoa-
nelor cunoscute: A trebuit si aci, ca §i la Atena, sa
intervie legea ca sd opreased abuzul.
Genul dramatic propriii zis Incepe la Romani prin.
irnitatiune. Livius Andronicus 3) din Tarent se con-
sider% Intemeetorul teatrultfi roman. El traduse dupd
tragicil greet §i avu mare succes cu reprezentatin-
nile sale.

1) Menandru a trAit intre anlI 942-290 a Or.

2) Philemon a triiit in secolul III a. Cr., contemporan cn Menandru.
3) Pe la anal 240 a. Cr.

www.dacoromanica.ro
 430

Intemeiata astfel, poezia dramatica lua o dezvol-

tare destul de Insemnatd, manifestindu-se ca trage-
die, comedie sail ca amestec al celor cloud elemente.
Tragedia era de dour. felurl : Palliata, de la cu-
vintul gallium (manta greceasca) se numia aceia
care lua cu totul subiectele sale din literatura greaca.
Asa a scris M. Pacuvius §i Seneca 2)Praetexta,
carede-si se inspira dupe, model ele grece, avea subiecte
romane si persoane romane, mat ales istorice. Ase-
,rnenea opere a facut Naevius §i Attius 1).
Comedia a avut faze felurite.
Se numia comedia palliata, cea care lua subiecte
din greceste. Asa all scris : .Plautus 5) Terentius 6)
ecilius Statius 7).
Se numia togata comedia care avea subiecte ro-
mane. Aceasta se deosebia In mal multe specil : a)
trabeata 8) era comedia care infatisa moravurile so-
cietatel Inalte ; b) tabernaria 9) era comedia care
1) Paouvius a murit la 130 a. Cr. Clam din tragedille sale : Duloree-
lee (Oreste solav).
2) Avem in literatura latini doT soriitorl ou aoest nume: Marcus An-
naeus Seneca, zis Retorul el Lucius Annaeus Seneca, zis Filozofal, Sul
lul. Tragediile ce ni s'ad transmis noun sub numele lul Seneca se zthe
.ca sint ale unul S. Tragical. 85 Se acesta alts persoana de oit Filozoful?
unit ored astfel ; altil ored on e nun ei acelael om. Seneca Filozoful a
trait intro anIT 3-65 d. Or. Iata titlurile tragediitor de earl vorbim:
Hercule furios, Thyeste, Phenicienele, Hippolit, Oedip, Troienele, Medea,
Agamemnon, Hercule pa Oeta, Octavio.
3) Piesele lul Naevins s'aft Picot pe la 236 a. Or.
4) Attius s'a niiscut pe is 170-160 tt, Or. Clam din tragediile sale :
Brutus, Deoius, Marcellus.
5) Plant (intre 224-184 a. Cr.) este intre eel marl antorl dramaticT,
romanl. Ni s'afT pastrat multe comedil de ale luI : Amphitruo, Captivi,
Aulularia, Cumuli°, Menechml, Miles gloriosus, Poenulus, Rudens, Tri-
numus.
6) P. Terentius Afar (194-158 a. Cr.) ne a lasat ease comedil Andria
Ileavtontimoroumenos, Phormio, Heoyra, Adelphi, dupit care s'a inspi-
rat Moliere °find a sees L'ecole des Maris,
7) Cecilius Statius mort la 165 a. Cr.
8) be la ouvintul trabea, hainii alba, impodobita on bande depurpurn.
9) De la cuvintul taberna, clog saraca.

www.dacoromanica.ro
 131

Iua subiecte din viata pop orului; c) rhinthonica3°)

era o eomedie in care se amestecat si divinitati si
se dezvoltat legende mitologice.
In comedil togate a excelat .Afranius 1).
Pe linga acestea Pomponius i Novius at stu-
diat vechile forme poporane ale Atelanelor si le-at
perfectionat, Wind dinteinsele lucrari vrednice a
se reprezenta.
0 altd forma a comediel romane este minvtd, imi-
tat dupa greceste. Mimele erat mid comedic realiste
In cart se infatisa viata claselor populare, sentimen-
tele, conversatiunile lor. Cu asemenea lucrari s'ati
distins Decimus Laberius 2) §i Publilius Syrus 2).

4. TATRIJI, iN EVUL MEDIU

Teatrul vechiti greco-roman fost darimat de cres-

tinizm, pentru -ca era socotit ca o scoala de corup-
tiune ; dar, cu timpul, demi crestin se convinse ca,
pentru propagarea si pastrarea eredintei, pompa ex-
terna a serviciului divin este foarte necesard. Astfel
se introduse In cultul crestin elementul dramatic
pe care-I avusese eel pagan si pe care noua reli-
giune it darimase.
Astfel genul dramatic se nascu, in evul mediu, in
1) be in miracle Jul Rhinthon din Tarent, care introduseoe la Roma
acest 4e1 de piese.
2) Deoimus Laberins : 105-43 a. Gr.
3) Publilius Syrtis pe la 50 a. Cr. In primal seaol dupli Cr. s'aii extras
din piesele lal o aural de maxime, earl aft foot foarte ounosoute in evul
media.

www.dacoromanica.ro
 432

biserica si prin biserica. Forma primitive a drame-

lor a fost forma pompelor religioase destinate sa ce-
lebreze amintirea scenelor evangelice printr'o repre-
zentatiune directa sad alegorica.
Asa s'a IntImplat la toate popoarele din apusul
Europel.
Cele d'Intiiil manifestarl ale teatrulul medio-eval
sint numite «misterez §i amiracole,, mid piese cu
subiect mal Int !hi pur religios, apol mixt, prin in-
tvoducerea elementulul profan. Ele se jucat. In bise-
rica la sarbatorl marl, apoi pe strada, dinaintea bi-
sericel si, cu schimbarea locului, s'a scbimbat cu In-
cetul si caracterul lor, emancipindu-se treptat de ele-
mentul religios, pima cInd ad devenit cu totul profane.
Astfel In Italia se distinse ca autor Feo Belcari 1)
cu piesele sale numite acolo rappresentazioni. In
Franta Rutebeuf 2) scrise eLe miracle de TheophileD,
istoria unul preot carell vinduse sufletul Draculul
si a fost scapat prin intervenirea Maicil Domnulul.
La Englezl asemenea reprezenthrl ere" foarte gus-
, tate de popor, care se gramadia prin piete, unde
actor' ambulantl improvizad o scend sill aratati ta-
lentele lor. La Germani poezia dramatics a avut
forma religioasa. In tot cursul secolulul XV si XVI
si ca autorl s'ail distins : Hans Rosenbliit, Hans.
Foltz si Hans Sachs 3).
A doua laza a teatrulul medioeval este drama pro-
fana, care poarta diferite numirl: cuplete, moralitati

1) Belcari, pe la 1449.
2) Rutebenf a trlit in secolal XIII.
3) Hans Sachs: 1494-1576.

www.dacoromanica.ro
 433

farse, etc. Ea se dezvolta cu deosebire In secolul

XV la Spanioll si la Fiancezi.
La Spanioll sint celebre doug lucrri: cCupletele
lust Mingo RevulgoD (Cop las de Mingo Revulgo), sa-
tira sub forma de egloga, in care dol pastors unul
numit Mingoreprezentind clasa avuta si inalta a
societatil si eel d'al doilea reprezentind clasa saraca,
discuta organizarea social& A doua : «Tragi-contedia
lui Calist fi a ltfelibeeb>, (Tragi-comedia de Calixto
y Moelibea), piesa cu 0 intriga foarte complicate.
Calist iube*te pe Melibea. Celestina, o vrajitoare ba-
trina, se introduce in casa fetel §i mijloce*te Intl'.
nirea tinerilor. Din cauza impartirii.banilor intre ea
si oamenil' de earl se servise, Celestina e ucisa. Ca-
list, ufinarit de tovarasil el, mare cazind de pe o
scar* Melibea se sinucide §i piesa se sfirse§te cu
gemetele batrinutui tata linga cadavrul fiicel sale. In-
triga e dibacia condusa, caracterele sint zugravite cu
energie, dar sint foarte multe pasagil licentioase.
In Franta se produc In sec. XV foarte multe lu-
crarl §i se deosibesc piesele serioase de cele cornice.
Cele d'intiiii se numesc «mistereD; cele-l'alte: cfarse»,
tmoralitatb, csotib.
Dupa subiectele lor, misterele se impar(lail in tret
eicluri : 1) al testamentului vechiii, 2) al testamentului
noir, (din care s'a pastrat cLa Passion, prelucrata
mal tirzid de diver§1 autorl), 3) al sfintilor.
Misterele expuneari spectatorilor, istoria credintil
lor, infatisair o drama mareata : suferintele lor din
viata aceasta, sperantele pentru viata viitoare, lucrurl
de natura a umplea sufletul acelor credinciosl de o
28
www.dacoromanica.ro
 434

adinca si pioasa emotiune. Executiunea acesteI idel

Insa a fost slaba prin difuziunea stiluluI si prin abu-
zul comiculuI ; ast-fel cd misterele au devenit un
haos In care se amestecaii Inger' si demoni, regi si
popoare, oamen1 bunt si hop. Trecerea prea repede
de la rfs la plias a avut un rezultat curios : popo-
rul s'a deprins sa. rIzd si ajuns sä riza si de' partea
tragica. Aceasta a flcut ca sd se opreasca de guvern re-
prezentarea lucrurilor sfinte. Locul actiunil se schimbd
de zece doud-zecl de on l, dar scena nu se schimba,
cdcl toate diversele locurl shit reprezentate prin
semne conventionale. Actiunea e coatis& de mira-
culos. Autoril cauta numal efectul momentan fdra
sä se preocupe de valoarea operel.
Prin moralites se Inteleg piese cu caracter variat,
gray si comic, avInd totdeauna intentiunea de a da
regale de purtare fie In mod direct fie In mod alegoric.
Farsa este o piesa mica. exclusiv comicd, avind
de scop numal ridieulizarea vietil zilnice, far& vederl
morale sail filozofice. Exemplu de asemenea piesa,
este «L'Avocat PathelinD.
Sottie va s& zicd piesd jucatd de sots. Ele au exit
din acele indecente petrecerl numite «fetes des fous,,
cart dezonorara biserica pita la jumatatea secolulul
XV. Erati o satira violenta la adresa societAtil Intregl.

5. TEATRUL NEO-CLASIC

Sub numele de eneo-clazicisno Intelegem toatd,

miscarea literary produsa in apusul EuropeI sub in-

www.dacoromanica.ro
 435

fluenta culturil si artel greco-romane art tata lumil

prin renasterea.
La Italienl transitiunea de la mistere la teatrul
modern u formeaza Angelo Poliziano sail Po Ma-
nus 1) cu tragedia sa Orpheo, cea d'intiia opera cla-
sica scrisa pentru teatru.
Autorul la tegendele antice relative la OrfeU, le,
prezenta rind pe rind, variind dialogul cu cintece.
El face primul pas al teatrulul care imita clasici-
tatea si acest lucre trebuia sa fie prima cu mare
entusiazm de toata lumea, cad' renasterea era In
toata a el splendoare si studiul, cunoasterea anti-
citatil preocupa pe toti. In aceasta tale fu urmat de
Trissino, 2) care se face cunoscut cu Sophonisbe, su-
bject imprumutat din Tile-Livia. 3) Sophonisbe fiind
flied silita de Romani a urma soarta primulul bar-
bat Siphax, invins de el, ear nu pe a he Massinisa
al doilea barbataliat cu Rornanil, bau otrava.
Tot in secolul XVI se incepe si comedia, anume
printr'o lucrare a lul Machiavelli 4) «Mandragora:.
§i prin «Cassariax. a lul Ariosto 9 pies. inspirata
din comedia Latina si in special din Plaut. In Au-
lularia lul Plaut toata intriga piesel se invirteste
in jurul unel pirnal cu bare (aulula) pe care un sclav
o turn unul avar. In piesa lul Ariosto o cutie (cassa)
e furata de la _un batrin pentru fiul acestuia, care
voia sd cumpere o sclava. Tot din Aulularia s'a ins-
pirat si Moliere in piesa sa L'Avare.
1) Pseodonim al lnl Angelo Ambrogini: 1454-1494.
2) Trissino : 1478-1660
3) Titn-Liv. XXX,12-15
4) Machiavelli: 1469-1630. Celebrn prin opera sa .Prinolpele..
Ariosto, oelebru oa poet epic : 1474-1533.

www.dacoromanica.ro
 436

Tot in secolul acesta se naste Si un al treilea

gen de drama: pastorale. Ea se datoreste lut Tasso.
Lucrarea principala este Aminta.
Secolul XVII fu o epoca de decadenta. Guarini 1)
continua pe Tasso, cu « Pastor Fido» §. a.; dar cel
mat multi scriitort imitard pe streini si In special
pe Spanioll.
Secolul XVIII fu Insa mat fericit pentru teatru.
Maffei 2) se ridica In contra imitatiunilar si tradu-
cerilor atit cu criticele sale, cat si cu tragedia sa
Meropa. El, luind povestirea lilt Plutarch, a adaus
un element nott, presupunind ca Egist nu stie ca e
fin de print; prin aceasta prelungeste interesul si
produce o serie de per noun 8). Metastasio 4)
inaugureaza melodrama. Goldoni 5) scrie comedic
asa de apretiate de contemporant In cat fl supranu-
mesc Molierul Italiet. Gozzi 6) readuce si da o
forma literara vechet commedia dell'arte, In care se
lasa lihertate actorilor sa completeze dialogurile.
Alfieri 7) scrie tragedit cu tendinta politica, laudind
pe eroil independentl si ocorind pe tiranl. Senti-
mentul dramatic e foarte puternic la el. Punted
persoane putine si focIndu-le sa se exprime In fraze
scurte si taxa, tirade, el voidsa-0 arate puteriiica
ura contra claselor stapinitoare. Ast-fel produse

1) Glanbattista. Guarini: 1537-1612.

2) Maffei : 1676 -1756.
3) 'rattail{ de Voltaire : Merope.
4) Metastasio : 1698-1782.
5) Carlo Goldoni: 1707-1793. Din piesele sale : Minoinosul, Avarul,
Moliere.
6) Carlo Gozzi: 1718-1806.
7) Vittorio Maori: 1749 1813. Ounostut gi printr'un traotat in prort
.Despre Tiranie,-. Din piesele sale a tradus Aristia Saul,

www.dacoromanica.ro
 437

Virginia, Saul, Antigona §. a. Zicea ca. oarnenil

trebue s invete la teatru a fi liberl, generosi, pa-
sionatl pentru virtutea adevdrata, nerAbdAtorl fats,
de ori-ce violenta, iubitorT de patrie, cunoscatori al
drepturilor lor.
Nicaerl ca la Francezi n'a. luat teatrul neoclasic
o dezvoltare asa de mare si forme alit de caracte-
ristice si tipice. Epoca strAluciril celel mal marl a
acestul teatru este secolul XVIII. Acum se dezvoltd
sit tragedia si comedia. Cel mai insemnati tragici
sint : Rotrou, Corneille si Racine. Cel mai mare
scriitor comic este Moliere.
Lucrarea de cApetenie a WI Rotrou 1) e: Saint
Genest. Originalitatea situatiunilor este exprimata
prin versurl de o frumusete remarcabilA. Dupa cite-
incercari slabe, Corneille 2) dete la lumina Le Cid,
cea maT strAlucitA manifestatiune a geniulul francez
in poezia dramaticA. «Nimeni, zice un critic, nu ail .
tase, pind ad. o intrigA mat interesantA, nu zugrA-
vise mai bine miscArile sufletulul. nu infatisase maT
bine entusiazmul tineretel si al amorulut in lupta
dintre datorie si pasiunez. Aparitiunea acestel opere
a produs multe discusiuni, la earl all luat parte cel
maT insemnati scriitorl a! timpului, ba chiar cardi-
nail! de Richelieu, dupd. indemnui cArnia Academia
avu sd. se pronunte In aceasta chestiune cunoscutA
sub numele de querelle du Cid. Se zicea ca su-
biectul n'are Did o valoare, clt infringe multe regule
artistice, ca versurile sint rele. In realitate n'a fost

1) Rotrou : 1609-1650.
2) Corneille : 1606-1684.

www.dacoromanica.ro
 438

vorba de nicl un principitit de arta, ci a fost numaf

gelozia unor rivali lipsitl de talent, pe earl i-a spe-
riat o opera alit de valoroasa. «Le Cidr, a dat forma
definitiva a teatrulul neuclasie, stabilind prineipide
fondamentale : 1) cd eroul tragic 41 formeazd soarta
dupd hotarkile vointel sale, cd deci esenta trage-
diel trebue s'o aleatuiasca lupta dintre pasiuni di-
verse si diverse vointe ; 2) cd persoanele puse pe
scend nu reprezenta pe indivizii istoricl al caror
nume 11 poartd, ci reprezenta un adevar general
omenesc; s'ar putea numi orl-cum persoanele, s'ar
putea schimba locul actiunil orl-cum si desfdsurarea
tragediel ar raminea aceiasl.
Dupd aceasta piesa Corneille scrise : Horace, Cinna,
Polyeucte, §. a. Este si autorul unel comedil Le
Menteur imitatd dupa lucrarea spaniold a NI Alar-
con: Adevarul banuitor. (La verdad sospechosa).
Jean Racine 2) a 1m prumutat subiecte din tea-
trul greco-roman sau din istoria antica, dar sub In-
fatiarea persoanelor si faptelor din alte timpurl a
reprezentat epoca sa si persoanele de la curtea re-
gilor francezl. Culoarea loeala este cu totul sacrifi-
can., Intilnim adesea anahronizme ciudate, pentru-ca
el n'avea. In vedere adevarul istoric, ci voia sd In-
fatiseze niste caractere si pasiuni generale earl pot
exista orl undo si orl-cInd, si, pentru cd era la mod&
In teatru sä se scrie subiecte antice, a luat si el

1) Polyencte este ginerele until p Cgin, guvernator at unel provincil din

Armenia. Se face orestin pe asouns: o data insa se di pe fati Qi sdro-
be§te zeal. E osindit la moarte, dar entusiazmul s8u face gi pe solia sa.
si primeasci murcirlul §1 ohiar pG socrul sm.
2) Racine: 1539-1698.

www.dacoromanica.ro
 439

asemenea subiecte. El scrise : Bajazel, Mithridate,

Phedre, etc. §i comedia Les Plaideurs, imitata dupd
cViespilex. de Aristophane.
Suparat de numeroasele critics ce i se aducead de
unit admiratorl al tragediilor lui Corneille, Racine
nu mai scrise multi, vreme. Totusi viata lui de poet
nu se termind cu acest repaos. Spre sfirsitul el, scrise
doud lucrari de mare valoare Esther *i Athalie, care
e considerate drept ccapo-d'opera tragediei franceze».
Moliere (Jean-Baptiste Poquelin) a fost actor si
ni autor 1). In opera sa se arata censorul contempo-
ranilor sal din toate punctele de vedere : literature,
politica, credinte religioase si filozofice, deprinderl
sociale, sentimente.
In cMisanthrope2., cLes Femmes savantes» critica,
stilul pedant, umfiat. bazat numal pe jocurl de cu-
vinte, ce se IntIlnia la multi scriitori admirati de un
mare numAr de cititori. In c Tartuff 63. a caracterizat
Inteun mod genial pe ipocrit, aratInd cd sub masca
sentimentulul celui mai malt, sentimentul religios,
se produc faptete cele mai mizerabile. In «Le Bour-
geois gentilhomme) c Georges Dandito «Malade
imaginaire),cL'Avare,z da lectiuni pline de adincl
Invataturi filozofice pentru raporturile dintre tats, si
dintre sot si sotie, etc., InfAtisInd caractere di-
fill,
verse, credinte, start sociale.
Pe ling¢ adincimea filozofice, a pleselor sale, ele
au ni meritul de a fi foarte vesele. Era asa de std.-
pin pe toate mijloacele de a produce scene cornice
perfect reunite, In cit uneorl si-a facut plftcerea se.
1) Moliere: 1622-1678.

www.dacoromanica.ro
 440

scrie lucrarl in earl nu urrndreste nic1.0 idee mare,

ci voeste numal sd distreze pe spectators, s& -1 facd.
ss riza.
Spre a termina cu teatrul clasic francez trebue sä
citam pe Voltaire. El in o parte a operel sale dra-
matice se tine de obicelurile si de sublectele clasice;
in allele ni se Infatisazd cu totul original, punind pe
scena erol necunoscuti piny atuncl si introducind dis-
cusiunl filozofice. Desi In unele intilnim multd mis-
care dramaticd; in cele mai multe este rece si gol,
are multe scene slabe, lipsite de interes dramatic §i
conduse de intimplatoarea potrivire a rimel. Cele mai
insemnate tragedil ale lui sint : «Ilferope),«Maho-
met»,cBrutus), etc.

6. TEAT UL ROMANTIC

1) ROMANTIZMUL IN FRANTA

Desi directiunea romantics a influentat literatura

dramatic& In cele mai multe din statele din Apusul
Europel, In Franta insa aceastd directiune a fost sus-
tinuta si teoretic si a dal nastere la discusiunl foarte
aprinse si la lupte inversunate intre partizanil aces-
tel scoale si partizanil neoclasicizmului.
Cum s'a nascut romantismul?
Pe la 1820 se formeazd in Paris un fel de socie-
tate literary, luptind contra directiunil atuncl in vi-
goare si avind ca organ publicatiunea periodic& cLa

www.dacoromanica.ro
 441

muse francaiseD. Cel mai insemnat barbat al acestu1

erc era Chateaubriand. Societatea aceasta s'a disol-
vat curind, dar ideile propagate incepura salt face
drum si pe la 1827 se formeaza asa numitul <<Ce-
nacle> in jurul lul Victor Hugo. Acestia declare pe
fata ca vor sa inaugureze scoala romantics si tot in
acest an apare si manifestul scoalei celel noua: pre-
fata piesel Cromwell.
Istoria omeniril se poate impgrti in trel marl di-
viziunl: timpurile preistorice, anlithitatea si timpu-
rile moderne. Cele d!intiiii an' avut ca literatura ea-
racteristica. poezia Erica, antichitatea a avut poezia
epica, timpurile moderne au teatrul. Antichitatea n'a
tinut seams de cit de frumos si frumosul a cautat
sa-1 reprezinte in arta. In timpurile moderne a in-
ceput sa iasa la iveala un element nod, care In an-
tichitate se Oa numal In germene: grotescul. Acest
element joac& un rol important in viata si In arta.
Timpurile moderne all drept cea mai inalta expre-
siune in literature pe Shakspeare, care personifica
drama si acest Shakspeare da grotesculul locul ce
se cuvine cad drama reprezenta oameni si trebue
sa se tie de nature, face piese in earl eele doua
tipuri, frumosul si grotescul, shit combinate.
Astfel se dArima unul din punctele neoclasicizmu-
lul: ca arta nu trebue sa reprezinte de eft tipul fru-
mosulul.
Alt punct este regula numita a celor trel unitati.
Singura unitate natural& este a actiunii. A loculul e
imposibila, cad e imposibil a admite ca tot in ace-
tasl sada yin actoril in toate imprejurarile earl alca-

www.dacoromanica.ro
 442

tuesc actiunea dramatic& Unitatea de timp 24 de

ore e tot atit de putin solid& cad, actiunile pie-
selor find diferite, urmeaza ca diferit trebue sd fie
§i timpul dat fie careia ca sä se desfasure.
Alt precept al neoclasicizmulul este : imitarea,mo-
delelor §i pazirea regulelor. Dar earl modele? cele
depe earl sail fdeut regulele? sail cele ce s'ati facut
depe regule ? cele sint ale antichitatil si an-
tichitatea nu se potriveste de loc cu spiritul timpu-
rilor moderne. Cele moderne sint imitate depe antics
§i ce poate fi o imitatie a imitatiel? S4 ldsam dar
sistemele la o parte. Nu exists regula, nu exist&
model. Geniul ghiceste, nu invata. Poetul trebue sä
is sfat numal de la naturd, de la adevar si de la in-
spiratiunea sa.
Acestea sint, in putine cuvinte, ideile din mani-
festul lul Victor Hugo.
In rezumat argumentele aduse contra neoclasiciz-
mulul sint :
1) Neoctasicizmul este o tiranie a spiritului qi a
negatinne a puteritor creatoare.
Incepind dup.. Amyot, Rabelais, Montaigne 1) si
mergind pina la Chateaubriand, Victor Hugo si Ho-
nore de Balzac, neoclasicizmul In Franta tiraniseste
spiritul prin influenta ce exercitd asupra limbil. Vo-
cabularul se imputineazd din ce in ce, excluzindu-se
totl termenil de eruditiune specials §i aceia call nu
se intrebuintan in cunversatiunea obicinuitd. In acest
chip limba sdraceste Si se decoloreazd, cuvintele pro-

1) Adecil din sec. XVI pia la finele sec. XIX,

www.dacoromanica.ro
 443

pril es din uz si orl-cine cInd scrie cauta sd Intre-

buinteze termenil eel max generall si Buffon pune ca
Malta regula de stil Intrebuintarea termenilor gene-
rall chlar pentru lucrurile particulare. Gramatica se
modified In acelasi sens ca si dietionarul; nu se per-
mite a se aseza vorbele dupe ordinea variabild a irn-
presiunilor, cise dispuneaii dupe ordinea ideal., fixatd
si neatacabild.
Prin purizmul sail, prin dispretul catre cuvintele
propril, stilul clasic este incapabil a zugravi si a In-
registra infinitele detalil ale experienta
Pretentiile legiuitorilor artel ajunsese nesuferite.
El credeau ca numal imitind pe eel vechi se pot face
opere de valoare si negail individulul din epoca for
orice putere creatoare. Ultad Insa cd operele antice
alit de laudate de dInsil nu s'an produs de autorl
earl all avut sli se supue la regule multe. Ultan de
asemenea ca. fie-care epoca are anumite Imprejurarl
call II daft un caracter special, Imprejurarl de na-
tura politica, religioasa, economica; mai departe fie
care tarn adaugd pe lingd acestea, Imprejurarl geo-
grafice, climatice, etc. Este dar natural ca fiecare
epoca si lard sa. producd ceva dupa ale sale condi-
tiuni propril de existent..
2) Neoclasicizmul este antidemocratic Si antina-
ional.
Spiritul neoclasic se stabili In acelast timp cu mo-
narchia regulatd si cu conversatiunea -cloplitd. Este
tocmai opera publicului noti, format de noul regim si
de noudle moravuri, adica opera aristocratiel stalk,
nite de monarchie, a oamenilor de bun neam, instruiti

www.dacoromanica.ro
 444-

i bineereseuti, cad, inlaturatt de la actiune, 10 pe-

tree tot timpul tilt Intrebuinteazd puterile mintil In
conversatiunl de spirit si citesc opere serise in acest
sens: In sec. XVII se numesc cies honnetes gens» si
catre el se adreseazd orl care scriitor. Moliere sta-
bileste ca o dogma pentru poet si autor In genere
cd trebue sa studieze gustul curtil, cad numal acesta
dd botarirl asupra carora obiectiune nu se poate face.
Oricine, avInd bun simt natural si traind In relatiuni
cu lumea bunk poate sa-s1 formeze un mod de a ju-
deca, care pretueste mal mult de cit toate sententele
pedantilor. Acela-sl Meru In sec. XVII. Voltaire ne
spune ca fats cu rnultimea cea mare de ignorantl si
prost1 se ea .cla bonne compagnieD, oamenl bogati,
instruiti, politicosi. Pentru el au lucrat tots scriitoril
marl, cad el dati reputa %iunea.
Se vede de aci cd arta neoclasied trebuia sä fie
antidemocratica. Era antinationala, pentru ca se in-
spira de la o lume cu totul streind de poporul francez.
3) Neoclasicizmul este contra naturii.
Intr'un caracter viii shit (loud felurl de trasurl :
unele, putin numeroase, comune tuturor indivizilor.
-din clasa sa, pe cart mice eititor le poate intelege
lesne ; altele, foarte numeroase, Carl ti apartin nu-
mai lul si earl se Inteleg cu oare care sfortare. Arta
clasica se ocupa numal de cele d'Intaid, sau stergind
pe cele din }Irma sau reducindu-le la un rol secundar.
Ea nu face indivizl, ci caractere generale : un rege,
regina, un confident,. un preot, etc. avind cite o
pasiune generals: amor, ambitiune, fidelitate sau
perfidie, asprime set blindete, rautate sau bundtate

www.dacoromanica.ro
 445

-naturala. Circumstantele de timp sail de loc, cart

contribuesc ca sd divers,jfice pe om, sint lasate cu
to+ul la o parte. In tragedie scena e pretutindeni si
totdeauna sail mat bine In Mel un secol si Media
Un palat, un templu, o stradd fdrd caractere speciale ;
costume nict franceze, nicl streine, nici vecht, Met
moderne; iar pe de asupra stilul nohil unified qi ca-
racterele cele mat opuse. Particularitatea individuald
este adesea chiar in comedie lasatd la o parte. De
multe on nu ni se spune starea sociald a unet per-
soane, averea ; nu ni se arata calitdtile fizice. Ade-
sea n'ail nict nume proprit, ci cite un nume 'care
reprezinta o calitate, cum se facea in comicil latint
ca Plant, care imita comedia greaca noud. Acolo
Megaronides si Callicles nu pot fi de cit niste ba-
trim cum se cade ; Euclio un om bine reputat ; Me-
gador un om cu mare avere. Caracteristica perso-
nald lipseste. Toate detaliile omului sint in afara de
codu] clasic.
Spiritul clasic are defectul original cif e strimt si
cu eft se inspira din el talente mat mid cii atit de-
vine si mat strimt. In sec. XVIII el nu putea sa re-
prezinte omul viii, cum este in natal* ci se reducea
la abstractiuni. Pentru neoclasict nu inseamna ni-
mic acea diferintd prodigioasa care deosebeste pe
oamenil din doud secole sail din cloud. rase. Elen,
crestin din primele secole, barbar, om feudal,tott
ne apar in arta for cu acelast corp, cu aceeast fizio-
nomie.
Va sd zica neoclasicizmul proclamd conventiona-
lismul, lasind cu totul la o parte natura.

www.dacoromanica.ro
 446

4) Neoclasicismul este contra progresuluf.

Ele Intorcea omenirea spre sursele vechl §i nega
prin aceasta progresul. Orl cum s'ar judeca istoria,
faptele ce ea ne poveste*te ne reprezenta un niers
treptat catre mal bine. Fie-care epocel trebue sd se
foloseasca de experienta §i de roadele epocel ante-
rioare. Evul meziu, cam dispretuit mult timp de catre
istoricl, a fost cu desevar§ire ignorat de neoclasicism.
0 mie de and lasatI la oparte din istoria omeniril,
cuprind esplicarea multor trdsurl ale vietel moderne,
cad In acele timpurI s'ad format statele *i paralel
cu desvoltarea vietil so ciale Si politice, legate de
conditiile economice, a niers §i desvoltarea literatu-
rii §i a artel. Fata cu trebuintele societatii in care
trdim, fata cu progresele realizate de ea, trebue so-
cotita arta §i literatura. Neoclasicismul nu vrea sd
stabileasca nicl o legaturd intre prezent §i un trecut
mal apropiat, ci merge la o epocel foarte depArtatd,
ale Orel legdturl cu actualitatea s'at rupt on s'ail
modificat prin imprejurdri ulterioare.

In genere obiectiunile earl se aduc contra neocla-

sicismulul slut bazate pe serioase observatiuni; nu
urmeaza insd cd tot ce s'a spus de noua doctrind
literara este fara eroare.
Nu vom vorbi de exageratiune, cdcl ea este carac-
teristica orI-cdrei lupte Si nu e deci de mirare a o
gdsi In ambele tabere.
Manifestul romantismulul, punind lntr'o apd toata
lumea cre§tind dela Cristos pind la nol, Si confun-
Alind-o fntr'o singurd numire, nu avea sd opue Gre-

www.dacoromanica.ro
 447

del si Romel de cit evul meziti. Prin urmare darima

un ideal ca sä pue altul In loc.
Romantismul ridicindu-se contra modelelor fara
exceptiune, lasa tot folosul ce trage omul din ex-
perientd §i aducea arta In pozitie de a Incepe la fiece pas.
Apol, plecInd dela acest punct §i dela chestiunea
frumosulul, coala aceasta era snag sd ajunga la o
contrazicere. §i iatd. cum : Scoala clasica facIndull
un ideal strimt, a lasat atard multe frumuseti ade-
varate si n-a inteles ca frumosul §i urItul sint a-
cela§1 lucru care poate sa intre ca moment In «ideea
coneretan a frumosulul, trebue sä fie deci un nfidoc,
nu un scop. Romantismul ridica prea sus imp3rtanta
elementulul negativ, facInd din grotesc un corelativ
necesar al frumosulul. De aci urma ca dacd urItul
Si frumosul au drept egal la preferenta artistulul, a-
tunci arta trebuia sa reproduces realitatea. La aceasta
concluziune se ajungea natural Si prin acest mod de
judecata §i prin negatiunea modelelor.
Victor Hugo Insa nu voe§te a prinii eoncluzia
naturals, ci cauta a stabili o Iimita intre reali-
tatea naturii §i realitatea artel. Contrazicerea nu poate
s'o Inlature, cdci In loc de a preciza prin argumente
acea limits; el se servqte de cunoscuta metaford :
«Drama romantics este o oglinda In care se refiectd
natura, dar nu _o oglinda obicinuitd, ci o oglinda de
concentrare care, In loc sä slabeasca razele primite,
le adund, le condenseaza §i dintr'o lumina slabs face
o adevaratd. &card.*
Explicarea insa rdnilne purl figures de retoricd.
Cei mai Insemnatl autorl romanticl francezi slut,

www.dacoromanica.ro
 448

in germ!. dramatic : Victor Hugo, 1) Dumas pere, 2)

Vigny, 3) Musset. 4)
Resultatul teatrulul romantic n'a fost stabilirea
noulul gen de drama, ci numal darimarea tragedieT
clasice. El a distrus tot : unitatI, conventiunl, stil;
dar in schimbul acestei daramari generale, n'a treat
nimic. Tragedia era iniposibild, drama istorica nu
avea vial /, drama de pasiune s'a refugiat in teatrele
populare, unde succesele sint foarte ware; din toate
acestea a rezultat ridicarea comediel, care pare a fi,
in Franta, singura manifestatiune serioasa, a genulul
dramatic in ultimele deceuil ale secolulul.

2) TEATRUL LUI SHAKESPEARE

Am vazut ca Romanticii, sustinind noua for teorie

despre arta dramatica, luati ca model pe poetul englez
Shakespeare 5). SA cercetam deci opera acestul mare
dramaturg.
Dona sint punctele de capetenie in cart teatrul Id
se deosebete atit de tragedia veche cit §i de cea
neo-clasica.
1) Neo-clasicil reprezenta numal obiceiurile no-

1) Cele mal insemnate drame ale Int Victor Hugo: Cromwell, Marion
de Lorme, Marie Tudor (trad. de Coast. Negruzzi), Hernani (care a dat
subiectul operel ou ace's* nume), Le roi s'amnse (care a dat subiectul
operel Rigolleto), Buy -Bias.
2) Cele mal insemnate drame ale lul Al. Dumas pere: Kean, M-elle de
Belle-Isle, Antony, Chiotine,
3) Alfred de Vigny: 1797 -1663. Cea mal ounosoutii din operele sale :
Chatterton.
4) Din piesele' sale clam: Caprice, Le chandelier, On ne badine pas area
l'amour.
5) Shakespeare : 1564-1616. Tub critic! ored oh nu el este autorul pie-
selor oe ni s'ed transmis sub numele lug ci filozoful Bacon (1560-1626).

www.dacoromanica.ro
 449

bile, se feresc de persoanele de jos si stiti sd. pas-

treze chiar In momentul celei maY marl dezlAn-
tuiri de pasiuni buna-cuviintd de societate cu toate
detaliile el. N'aI sd gasestl In operele for cuvinte
vulgare sail familiare ; naivitatea vietil intime este
cu desavIrsire exclusd. Shakspeare din contra ne arata
omul asa cum este fall a crede cd ce-va dintrInsul
se poate lasa la o parte si eautd sd zugrAveased na-
tura In cele maY mid detalii. Aratindu-ne pe om In
toate chipurile si In toate situatiunile : la masa, la
joc, la betie, In nebunie, In boald etc., ne permite
sd -I vedem toate sldbiciunile si diformitatile. Dacd
eroil lui slut In multe piese regi si oamenl sus pull,
aceasta o face ea sd multumeased gustul publiculul,
cad alt-fel regil lui slut oamenl ce traesc si vprbesc ca
toatd lumea. Vorbe grosolane si actiuni crude Intilnim
In multe din piesele lul Shakspeare. Ast-fel In «Romeo
fi Julian dud Capuleto voeste sd marite pe Tulia
dupd un vAr al el si ea se opune, o cearta spunIndu-i
cuvinte de o violentd extrema: cdu-te, cerseste pe
uliti, cad nu maY esti fata mea.x. In «Regele Lears.
ducele de Cornuailles scoate ochii ducelul de Glo-
cester pentru cd rarnasese credincios regelul. Nu stim
cum vor fi representat actoril timpulul aceasta seen/. ;
astd-zi Insa dud se reprezentd aceasta piesa, scena
de care vorbim se petrece In culise, cad asa cum
o spune poetul englez (ducele de Cornuailles crapa
ochil dusmanului sail, cu tocul cismel) ar fi imposibild.
2) Tragedia clasicA Incepea dintr'un moment in care
actiunea era ajunsa la asa punct In eft peripetiile
trebuia sd se desfasoare cu mare repeziciune piny
29

www.dacoromanica.ro
 450

la catastrofa ; de aceea sint si scurte piesele vechi:

In cAgamemnon» de Eschyl ne aflam la inceputul
piesel In momentul in care Clitemnestra e hotarita
sa-si rasbune in p riva barbatului sau pe care it
astepta de la Troia si toata actiunea urmatoare se
precipita spre desnodamint. Poetul ne lasa pe not
sa ne Inchipuim cum s'a dezvoltat treptat aceasta
ura a Clitenmestrei si cum a ajuns la hotd.rirea fa-
tald. In «Edip tiran» de Sofocle actiunea care se
desfasoara inaintea spectatorilor incepe In momen-
tul in care toate crimele lui (Edip eraii de mull sd-
virsite, zeii trimisese pedeapsa peste Tebani si toata
piesa se margineste sa, ne arate cum a cazut neno-
rocirea din urma peste capul eroului cum si-a luat
pedeapsa scotindu-si singur ochil; dar nu ne spune
nimic despre cele ce au precedat, ast-fel In cit pu-
tern zice cd. aftdm in aceasta tragedie numal momen-
tul culminant fara sd ni se arate cum s'a pregatit
acest moment. Cu totul din contra procedeaza Shaks-
peare. El prezenta spectatorilor actiunea din mo-
mentele cele mai departate de punctul culminant
pentru ca In fata for sa se desfasoare rind pe rind
toate peripetiile. In Othelo)) autorul incepe in mo-
mentul in care Maurul, inamorat de fata lui Bra-
banzio, o rapeste de la tatal sail. 0 insemnata, parte
a piesel ne arata amorul lui Othelo si numal a doua
parte ne aratA gelozia, care este fundamentul acestei
opere. Sub ochil nostri se produc cele mai depar-
tate cattze ale momentului deciziv ; sub °chit nostri
se naste si creste patima pe care o vom vedea la
sfirsit cum chinueste cu cele mai grozave torturi pe

www.dacoromanica.ro
 451

Othe lo si cum face sa piara nevinovata Desdemona.

In <MacbethD terra este : mustrarea eonstiintel. A-
ceasta insa formeaza numal ineheerea piesel. La in-
ceput vedem pe generalul Macbeth rizind de predic-
tiunile vrajitoarelor; deci intra In actiune fora sa fie
nimic in sufletul lul care sa ne prevesteased pe cri-
minal. Cind cea d'intiid fagaduinta a vrajitoarelor se
implineste, isl nice in mod natural ea bine ar fi sa
se implineased si cealaltd : sa devie rege. Nimie nu-I
spune Ins& cum s'ar putea intimpla aceasta. Trebue
ca &es lul slabs, caracterul lu1 nedecis sa se influ-
enteze de stdruintele neincetate ale satief sale, care
ne apare ca o naturd impetuoasd, en o energie de
vointa ce contrasteazd cu nedeciziunea sotulul, pen-
tru ca el sa dea lovitura, sa ueidd pe rege. Cita in-
doiald la dinsul pind la realizarea faptulul, ce ve-
denil ingrozitoare, de cite orl cearea sa intre si pi-
cloarele par'ca refuza sa -1 treaed dincolo de swag !
Ca un copil, se teme de faptul ca n'a putut sa ziea
vorba «AminD si de aci scoate presupunerl nenoro-
cite pentru viitor. Dupa ce crjma este indeplinita,
moment cu moment vedem cum it cuprinde mustra-
rea de cuget; cum, pentru ca s'aseunza crima d'In-
tlid, comite pe a doua si asa mal departe pind eind
toata starea Jul nenoroeita fl eopleseste inteatita in
cit ar dori sd moara ca sa se sfirseasca odata chinul
ce a cistigat ilr locul fericiril visate.
Shakspeare 1) a lasat multe piese. Cele mai cunos-
cute sint: «Romeo Si IuliaD, istoria unul amor extra-

1) Shakspeare a trgit intre ani11564-1616. Sint oritioT earl aiu ope-

rele cunosoute sub numele lul nu ar fi sense 4e dinsul, of de Bacon.

www.dacoromanica.ro
 452

ordinar §i nenorocit;«Regele Learx, analiza nebu-

niel, bazata pe un fapt pe care-I intilnim in multe
literaturi §i la nol inteun bazm povestit de Ispirescu
«Sarea in bucate> ;«MacbethD;--«Othelco;zHam-
letD, o lucrare cludatd, pe care multi critic:I ail de-
clarat eh nu o inteleg, infatisarea unel boale ner-
voase extraordinare. Un tindr, flu de rege, traind In
fericire §i in petrecerl, se desteapta la viata printr'o
imprejurare care-1 uime§te atit In cit II schimba cu
totul firea : casatoria mamel sale cu unchiul sail.
Faptul it turburd, it face sa intrevaza o crima si, cind
se incredinteaza ca a fost crima, cautd rdzbunare ;
dar boala lul, deprinderea de analiza sufleteasca a-
supra sa si asupra lumil inconjuratoare i1 face sd
ezite, sa amine, sa facd fapte cart sa indreptateasca
pe cel dinprejur a-1 considera nebun §i, dupa o se-
Tie de incurcaturi, sä nu afle chip de rdzbunare de
cat atunci cind si viata sa e sfirsitd. Despre o ase-
menea boala vorbeste cu o deosebitd maestrie Guy
de Maupassant in romanul «Sur l'eauD.

3. TEATRUL SPANIOL

Teatrul spaniol in cea mal insemnata epoch a dez-

voltdril sale (secolul XVI) are multe din insu§irile
romantizmulul, fara ca sa fi fost vorba pe atunci de
o asemenea teorie, de §i'In parte se aseamand ideile
sustinute de critical romanticl francezi cu cele sus-
tinute de Lope de Vega in opera sa «Nona arta de
a face comedit»
Scriitoril dramaticl eel mai insemnati stilt : Cer-
vantes, Lope de Vega, Calderon de la Barca.

www.dacoromanica.ro
 453

Operele principale ale lut Cervantes sent : « Viaia

din AlgeriaD (El trato de Argel) Si «Numantial.
(Numancia).
Lope de Vega 1) a scris un numAr colosal de piese, a
fost poate eel mai productiv din totl scriitoril lumil.
Se numara cam la 1070 piesele lot. Acestea, ca mai
tot teatrul spaniol vechiii, sint drame in earl ele-
mentul comic se amesteca cu eel tragic. Unele sint
comedil de moravurl ; altele at subiecte istorice
«Roma aprinstiz y, (Roma abrasada), «Lumea mud
a lui Columb» (Nuevo mundo de Cristobal Colon) ;
altele sint religioase «Naeerea lui Crisis (El Naci-
miento) ; altele in fine ail subiecte din vlata de toate
zilele. Pent ru el principalul lucru e actiunea, ear
caracterele 11 preocupg mat putin. Nict o-data nu-§1
propune a desvolta o idele I'n piesele sale Si pictura
sufietulul e ceva cu totul intimplator. Preocupat
numal de efect, el nu dezvalete in dialog caracte-
rele, ci numal conduce actiunea prin ele, sacrificA
pot rivirea subiectulu1 i probabilitatea, sacrifice{ is-
toria §i geografia.
Dintre urma§i1 i elevil lut vom cita pe Tirso de
Molina, 2) cu «Don Juan2., imitat de Moliere ; Guil
hem de Castro 3) cu «El Cid,>, imitat de Corneille ;
Alarcon 4) cu «La verdad sospechosaD, imitat de
Corneille.
Calderon 5) a acris multe piese. Unele au subiecte
1) Felix Lope de Vega Carpi° (1562-1035) a soils iti teorie dramatia:
Nous art5, de a face piese (Nueva ante de haoer oomedias).
2) limo de Molina este pseudonimul Id Gabriel Tellez: 1570-1648.
3) Guillmin de Castro y Bellvis a scris, intre altele : Junetea lul Cid
(Las mocedades del Cid).
4) Juan Ruiz de Maroon y Mendoza, mart is 1689.
5) Pedro Calderon de is Barca : 1600 1681.

www.dacoromanica.ro
 454

religiose, ca eDivino Orpheo., o alegorie a faceril lu-

mil, a caderil omulul si a salvdril WI de Hristos,
ca vVreljitorul minimal» (Magico prodigioso), s. a.
Altele sint piese de intriga. Allele in fine sint piese
clt subiecte sociale, istorice, etc. Adevdrul istoric
si geografic e totdeauna sacrificat. Coriolan e un
general care trdieste in vremea lui Romulus. Duna-
rea desparte Rusia de Suedia. Toate aceste nepo-
triviri sint considerate si de el ca absurditati, dar
le pune pentru efect. Caracterul national si individual
nicl o-data nu e pastrat.
4) GOETHE SI SCHILLER
Romanticil din Germania, Novalis (pseudonimul
lui Fr. de Hardemberg), fratil Schlegel, Tieck, Kleist
§. a. au si el aceleasi idel ca si eel din Franta, adicd
mare predilectiune pentru evul media, In care infio-
rIa poezia legendary si.romanele cavaleresti, de unde
si numirea de oromantica» data scoalef literare in-
temeiata de dinsil. Acestia au tagaduit marilor po
eti Goethe si Schiller dreptul de a se cosidera par-
tasi al acestei scoale, macar ca multe din principi-
ile romantizmului se gasesc sus(inute in scriticile lui
Schiller si realizate In nnele din operele amindu-
rora, mai ales ale lui Schiller.
Teatrul german, dupa -ce in curs de aproape cloud
secole, imitase pe strain' si mai ales pe Francezi,
intrd pe 6 cale nand prin lupta Intreprinsd In sec.
XVIII de catre Lessing 1). Acest mare critic si-a
1) Lessing: 1729-1781. Operit critic/ oelebri, earl de Dramaturgia, este
La0000n.

www.dacoromanica.ro
 455

propus sd reformeze teatrul si prin cercetari teore-

tice si prin exemple practice. Teoriile sale sint con-
centrate in «Dramaturgia», colectiune de observari
relative la vre-o cincl -zeci de piese. Operele sale
dramatise mat insemnate sint : «Emilia Galotti*,
«Mina de Barnhelm*,eNathan Infelepled,
Cea mai inalt expresiune a teatrului german
sint : Goethe si Schiller. El introduc in drama, ca si
Shakspeare, relatiunile obicinuite ale vietil civile si
private, pe care teatrul vechiii le inldtura. De aci
nu urmeaza insa cd motivele actiunilor din piesele
acestor scriitori sint banale si lipsite de interes.
«Faust» al lui Goethe prezenta una din cele mai
marl idei cart aft agitat mintea7eugetatorilor din ati-
tea generatil : marginirea stiintil omenesti si impo-
sibilitatea de a da si multumirile liamintesti celul
ce i se consacra. De asemenea in «Hofii» de Schiller,
Carol Moor se revoltd in contra ordinel sociale 4i,
brit la crimp, de rautatea celor can it fac s, sufere,
ist propune sd lupte prin mijloacele cele mai sin-
geroase, dar cade invins, incredintat el aceasta luptd
a individulul este inutild.
Apol caracterele pieselor acestor poeti ni se pre-
zenta inteo mare complicatiune diametral opusd sim-
plit tit ce intilnim in tragedia greaca. In fine dez-
noddmintul dramelor for are mai totdeauna in vedere
triumful legit morale. In «Vilhelm Tell* de Schiller,
invinge curagiul lui Tell in mareata luptd pentru li-
bertate. In «Intrigd fi Amor* de acelasi, virtutea
burgheziel ese invingatoare Ltd de coruptiunea aris-
tocratiel. In «Miff» Franz Moor, omul care trdeste

www.dacoromanica.ro
 456

potrivit cu legile societatil, dar se serveste de din-

sele ca sd-§1 satisfaca dorintele naturil sale perverse,
este zdrobit la urma §i nu cf§tigd. nimic din toatd
purtarea sa ipocrita. In «Torquato Tasso* a lui Goethe,
dupd nevoile prin earl trece poetul italian, regdse§te
lini§tea §i multumirea, convins ci omul trebue sail
stapineasca pasiunile.
Principalele piese ale ha Goethe : 4 Goetz de Ber-
lichingen»,-4Torquato Tasso,eFaust», eIphige-
nia in Taurida* (cu subiect antic).
Principalele piese ale lul Schiller : « a Ffotil».eIn-
trigtt §i Amor»,e_Don Carlos*,eMaria Stuart*,
eFecioara din Orleans*,eVilhelm Tell*,--eLogod-
nica din Messina* (cu subject modern, dar cu con-
struc(iune dupa cel vechl, eau-Enid sh arate puterea
destinului).

7. TEATRTJL CONTEMPORAN

1) In timpul perioadet neoclasice teatrul se rezuma

in tragedie. S; coala neoclasicd. era intoleranta, cdutind
sa supue legilor sale chiar spiritele mai independents ;
iar dace, vre-un autor incerca sd le Infringd, era soco-
tit ca un spirit, ciudat, incoerent ; ba chiar ca un om
periculos. 0 rena§tere a artel dramatice se intimpld sub
formula romantizmului. Aceasta §coala noud aduse li-
bertatea, dar, de §i fdgadula ci{ va pune pe scend
adevarul pasiunilor Si vietii omene§ti, an putu sd
se sustie, ci ci zu dupa scurtd vreme, pentru -clt se
vedea ca. este o creatiune artificiald.
Ce se va ridica acum in locul dramet romantice ?
Zola, In studiile sale critice despre teatru, spune

www.dacoromanica.ro
 457

cd, deli pins acum nu s'a ivit un scriitor ilustru ca

sä formuleze definitiv conceptiunea noun a genului
dramatic, faptele indreptatesc a crede cs aceasta con-
ceptiune este cea naturalist& Scoala cea noun tre-
hue sä procedeze cu totul contrarit de cum proceda
neoclasicizmul §i romantizmul. In tragedia neoclasica
*i in drama romantics persoanele nu sint de cit per-
sonificarea unor abstractiuni : una e patriotizmul,
alta e superstitiunea, alta e amorul, etc. Teatrul na-
turalist trebue ss is un organizm omenesc complex,
pe care sa-1 analizeze ; sd nu caute poezia in trecut,
In o epocs mai departata orl mai apropiata a isto-
riel, ci s'o caute in prezent, in lumea in care traim
cu totil.
Zola are dreptate chid spune cs nu se pot for-
mula principiile unei §coale care ar domni acum in
teatrul francez, pentru-cd incercarile shit foarte fe-
lurite Si tot a§a de felurite sint §i tendentele scrii-
torilor. De aceea ne vom margini a indica pe eel
mai Insemnati scriitorl.
Comedia ward, bazats mai mult pe intriga, sub
care uneori se ascund observari de filozofie practicd
foarte importante, are ca reprezentant de frunte pe
Labiche 1).
Comedia socials filozoficd o reprezenla Emile An-
gier 2) Si cu deosebire Alexandre Dumas Ells. Acesta
are totdeauna In piesele sale o tezd pe care voe§te
s'o sustie §i toatti lucrarea apare in ultima analiza
1) Labiohe, 1815-1888. Calm : Chapeau de pante (tradus8 in
romine§te sub titlul : Hal ou nunta), Voyage de Mr Perriehon, Celimare
le bier -aitne, La Cagnotte.
2) Augier : 1820 Cit8m: Gabriele.

www.dacoromanica.ro
 458

ca o pledoarie in favorul uneT idel. Impresionat in

mod_ dureros de descompunerea sociald, a timpulul
nostru, produsa mat ales prin dezorganizarea familiel,
el ataca banul, care vitiaza institutia cdsdtoriel, a-
:Lac/. moravurile disolvante earl scuzeazd. reaua pur-
tare a barbatulul; atacd, educatiunea care nu pre-
gateste nici pe tindr Did pe fata pentru datoria caz.
nica, atacd legile cart slut nedrepte cu femeia si dad
prea multe foloase barbatului.
Dintre piesele mat cunoscute citam : «La Dame
aux CameliasD,«Le Demi-Mondeo,«Le Fils na-
tureb, «Le per° prodigueD, «Denise,,«Fran-
cillonx..
Un punct important din miscarea literark actuald
in Franta este asa numitul «Teatru liberD, intemeiat
de Antoine. El a voit sd pue in practica ideile lul
Zola, introducind naturalizmul pe scend. N'a reusit pe
deplin cu incercarea so, cad arta realista sad natu-
ralista prezentatd aci a devenit grosoland si dezgus-
tatoare. Un lucru bun a rezultat insa : «s'a inocu-
lat actorilor si unel parti din spectator) sim4n1 ade-
vdruluf imitatiunii dramaticex..
2) In lumea germanica dot scriitorl dramaticl s'ad
distins : Hauptmann si Ibsen.
Gehart Hauptmann a scris: «Inainte de rasci-
ritul soareluam, in care . studiazd, vitiul belief in me.
din! taranesc «Serbarea Pdcit,, studid asupra
vietil de familie in lumea burgliezd bogata ; «Oa-
menii singurateciD, ciudata infati*are a unul tinar
in sufletul cdruia se luptd, idel contradictoril, orga-
nizarea sociald actuald si ideile socialiste, din care
luptd, rezultd, un fatal dezechilibru sufletesc.

www.dacoromanica.ro
 459

Henric Ibsen, poet danez, a devenit celebru prin

dramele sale, scrise in adever cu multi{ originali-
tate, dar lipsite cu totul de actiune §i inftiti§ind In-
tr'o reproducere prea fidell. cele mal groaznice di-
formitati ale vietil omene§tl. Cele mal cunoscute :
«Rosniersholm. « eCopilui Eyolf..
Aces,tia reprezentd naturalizmul, punind in prac-
tied ideile exprimate de unit critics francezi, cum
e Zola.

8. TEATRUL LA ROlidiNI

1. GENUL DRAMATIC POPORAN

In literatura poporand romina genul dramatic este

reprezentat prin: vicleim si stea, prin colinde, prin
oratit de nuntd. Putin aparent in colinde, mai ma-
nifest In stea §i in oratil, elementul dramatic ni se
infati§eaza in deplina dezvoltare in vicleim.
Dintre colinde, colindul cu plugul san cplugworulb
este o specie primitivd, de gen dramatic. Un cor al-
cdtuit de tinerl merg din cash. In cash, in ajunul a-
nulul noii §i unul din el, care reprezenta pe coregul
grec, recite o poezie cu sublect agricol, prin care
ureaza an bun celor din casd; din eind in cind se
opre§te §i, exclamind: «Minati, copil!*, corul raspunde:
«Hii ! Hil

www.dacoromanica.ro
 460

Ora Vile de nunta cnprind un mai puternic element

dramatic. In ziva nuntil mirele vine la casa miresei
insotit de un numeros cortegiii. Citi -va tineri vor-
nicel alearga inainte Si shit Intimpinati de vorni-
ceil miresel. Atuncl Weep lungs dialoguri alegorice,
presarate cu glume, earl se sfirpse dupa o Scurta
simulare de lupta.
Steaua n'are dialog; are numal cor. Ea reprezenta
steaua care a ellauzit pe eel trel magi sd gaseasca
locul na§teril lui Hristos. Corul cinta diverse cintece,
ale caror subiecte se pot reduce la trel grupe: a) ctn.
tece relative la persoane §i evenimente biblice: b)
psalms versificati; c) cIntece eshatologice, adica trac-
tInd despre moarte, iad, viata viitoare, intru eft se
stie ca Hristos a fagaduit omentrii ca o va mintui
de pacatul originar.
Vicleimul este o mica piesa, in felul misterelor
din apusul Europel, alcatuita din doua 041 azi
unite, altadata avind existents cu totul separatd:
partea religioasa §i partea profana.
Partea religioasa e o mica actiune jucata de citi-va
actorl. Persoanele sint: Trod, Ofiterul, trel cral, un
prune. In Imparatia lul Trod se gasesc trel oamenl
suspectl, earl sint adusl de yin ofiter Inaintea suve-
ranulul. La intrebarile lul, el rdspund cd slat trel
cral, Baltazar, Melchior si Gaspar, §i se due sa se
inchine noulul imparat al lumil, lul Hristos. Trod ride
de el, spunindu-le ca Hristos nu mai exists, fiind-ca,
din porunca sa, ati fost Watt toil pruncil cde trel
ani si mai In jos». Aratind el Incredere In indicatiu-
nea steles conducatoare, lrod it ameninta ca-I va u-

www.dacoromanica.ro
 461

cide.In actul al doilea al acestel mid piese apare

un prune care spune tot ce are sa se intimple lute
Hristos, patiml, moarte, inviere. Imparatul, suparat,
it ucide; dar pina la sfir§it devine Si el crezator in
Hristos.
Partea profand e formats de jocul papufilor, mic
teatru de papuO, cum e la Francezi Guignol §i la
Italieni Pups zzi. Scena se petrece bite() gradina prin
care defileazd diverse tipuri, ale caror dialogurl saa
monologuri alcatuesc cite-via scene lipsite de legatura
intre sine. Vedem o cearta dintre un iaurgiu §i un
bragagiu; apol o satira la adresa vinatorilor :
Ghindg vingtorul
Care 'mpuscg cu mosorul.
Vedem dup. aceia un Ovreiti fricos §i laudaros ; un
tigan hot:
Nol tiganT cu m estesug
Sg trgim tot din belsug
Cit or fi curcani prin sat
Si gaine de furat.

Scenele de la urma ail oare-care legatura de sue-

cesiune in timp intre sine. Apare un Muscal, care se
cearta cu un Turc §i Turcul e batut §i ucis. Sosesc
atunci popa Si dascalul ca sd-I faca cuvenita slujba
de imormintare. _ Dupa -ce cauta pe mort prin baffle
,Si vad ca n'are bani, se grabesc sa termine slujba:

Zi-T mai curind condacul

Ca sA-1 is mai lute dracul.

Dupa ce sfiresc, chiamd pe Stan groparul, care

www.dacoromanica.ro
 462

vine ametit de bauturd Si incepind sä sape se mirk,

ea nu-1 spore§te luerul si exclarna:
Onl-ea pamintul e inghetat
Orl-ca tirnacopul e cam beat...
Jocul papu0or se termind cu aparitia unel babe,
care saint& pe spectatOrl §i, inainte de a se desparti,
le cere :
Un ban
Pentru suliman.

2. TEATRUL ROMiNESC CULT

1) Cea mat veche mentiune de o lucrare drama-

tica romineasca o aflam la istoricul german Sulzer.
El spune ca la o nunta saseasel in Bra§ov, pe la
finele secolulul trecut, s'a reprezentat o farsa romi-
neasca avind ca subject tot o nunta. Tot in Transil-
vania s'a scris dupd 1777 o tragedie avind de subject
uciderea lul Grigore Ghica.
In genere pe la sfir§itul veaculul trecut Si in pri-
mele decenil ale celul actual toata mi§carea drama-
tied in principate se rezuma in cite-va trupe straine,
germane, grece§ti, frantuzescl, cart venial din chid
in and sa dea reprezentatiunt.
2) Cel cart facura. primele incercart pentru a re-
prezenta piese in limba romina fura: In Moldova
Asachi 1) §i In Muntenia Loan Pica rescu 2).
1) George Asaohi (1788-1871 L Finl pierdnt, drann(; Mirth gi Hloe,pas-
torall ; Petra Rareg, draniA; Tiganil, Mill; Elena Dragog, dramtl; Tur-
moil Butuldf.
2) loan VAcAresou: 1786-1803.

www.dacoromanica.ro
 463

La 1816 Asachi organiza la Iasi in saloanele lul

Costache Ghica Tun teatru de societate, care se des-
chise cu pastorala rMirtil §i Hloen prelucratd. de
Asachi dupa Gesner si Florian. Succesul acestor re-
prezentatiunl a fost foarte mare si de aceea Asachi
a dedicat printulul Ghica si doamnel Subin, carl ti-
nuse rolurile principale, o poezie pe care a citit-o fn
public si in care le aducea marl laude :
In un limp de ovelire, pe cind limba cea Romina,
Din palaturl intarita, se vorbia mime la stina,
Nobili voIde neam si cuget sfarimind a sale fere
AtI vorbit intal c'aceia ce ne deli pine si miere,
Si 'n idil acest vadit-ati c'alor inirnI nu sint mute
La respect, la cunostinta, la amor si la virtute.
Pirga scenes nationale, cu drep voul se cuvine
Amintire sa va fie a junetilor senine.
Picatura, de si mica, ce pe o stinca picureaza
Face 4111111 o tale, care dupa ea urmeaza.
Iancu Vdcarescu la 1818 dete o asemenea repre-
zentatiune cu scolarii de la Sf. Sava.
Peste vre-o zece and (1828) Vacarescu publica Ira-
, ducerea tragedies Britannicus a lul Racine.
3) Tot cam pe atuncI Eliade cu Costache Golescso
incerca, dar fart izbinda, sä fact o societate cu stop
de a se alcdtui un teatru. Aceasta societate, la in-
ceput politica si secretd, se dete pe fata si deveni
Societatea filarmonica, intemeind prin. cotizatiile mem-
brilor o scoald de muzica si declamatiune. Scoala
aceasta dete roade foarte bune. In August 1834 se
tinu primul examen, in fata unul numeros public.
Solemnitatea se deschise printr'un discurs al lul
Eliade, directorul scoaleI. Dupa ce expuse in scurt
istoricul societatil filarmonice, el ardta cit de impor-

www.dacoromanica.ro
 464

tanta pentru dezvoltarea culturald este arta drama-

tied §i cite conditiuni se cer unul actor bun. Cind
vor disparea prejuditiile ce le au toil in privinta
acestel cariere, cind guvernul va da ajutorul sad §i
va face ca ea sd devie o ocupatiune sigurd, atunci
fdrd indoiald ca tinerl cu mal multd cultura se vor
devota teatrului. Dupl. discursul directorulul se pre-
zentard elevil sub conducerea profesorilor lor, Cos-
tache Aristia pentru declamatiune §i Bonjianini
pentru muzica. Se cintard maT multe bucati §i se
jucd piesa «Mahomet sau FanatizmulD , tradusd.
dupa Voltaire de Eliade.
°data cu aceasta incercare se indemnard si multi
scriitori sd traducd piese, pentru-cd succesul el in-
trecuse toate Weptdrile, mai ales tinind seama de
slabele mijloace de cart dispuneati actoril. Ce pu-
teat' face dupa o pregatire de 6-7 lunT, cind, pre-
cum ne povestesc oamenl din limp, Mara care juca
rolul femenin principal, Ralita Mihalache, nu §tia nicl
sd citeasca la fntrarea in §coala ?
In anul urmator se deterd reprezentatiunl regulate
sub conducerea unel comisiuni (Filipescu, Cimpi-
neanu. Eliade si Petrache Poenaru).
4) Un pas inseinnat face teatrul rominesc in Mol-
dova cind, la 1840, se incredinteaza directia teatru-
luI din Iasi unel comisiunl compuse din : Alexandri,
Costache Negruzzi §i Cogalniceanu. .

Aceasta sarcina impusd celor trel barbatl fT sili

sd devie autorl dramatics. Ca sd ridice institutiunea
a cdrel soartd li se incredintase, eI tradusera, locali-
zara, scriserd piese de tot felul. Aveail sd lupte insa

www.dacoromanica.ro
 465

cu multe greutdti, pe earl InsusI Alexandri le rele-

veazd, Inteo scrisoare: a) lipsa de libertate in litera-
turd ; b) sardcia limbil romInesti ca sä fie Intrebu-
intata. In teatru, cad piesele de mal Inainte erati
scrise intr'o limbs Ingrozitoare ; c) lipsa de actors
cart sä Inteleaga rolurile, cad eel mat multi erat
caraghiosI de Mehl orl rite turbatl earl speriau
copiil; d) lipsa de decorurl si de costume ; e) lipsa
de gust a publiculul.
In ciuda tuturor acestor greutati, directoril luptard
si obtinurd succese.
Mal tirziu venind Millo 2) care studiase la Paris
arta dramatic,, de si familia vola sd-I Impiedice a
Irnbratisa o cariera atit de desconsiderata pe atunci,
teatrul merse si mai bine. El scrise piese; crew
rolurl, apol lu6. directiunea teatrulul.
2) Mateili. Millo : 1813 - 1.89... Pgrintele siill era nn boer de primul rang
si rudeniile sale (=pail marl posturl in Barg. Aoestia doriaii ca sijunele
Matein s8 intre in asemenea post is Minister. El insg plea la Parts, unde
petrecu 11 and in studiul artel teatrale. Dupg 11 and se reintoarse in pa-
tria sa, Moldova, ou Ultima insufletitii de un victor mai ferioit gi ou su-
fletul incintat de a putea concurs ou toate puterile sale is inaintarea si
inflorirea artei teatrale intre confratil de aoela-3l singe. Ourind insg fu
amggit in aspirattunile sale. 1Jnohul situ era ministru li prejuditiile ob-
scure oe domniau in publioul de atunol despre soeng, le nutria si dinsul.
Acele prejudicil exagerate de ambitiunea si vanitatea sa boereascg
nu-I permiteaft a vedea pe nepotul situ pe soeng.
Junele artist null putu dar realiza dorinta sa cea mai sublimg. Tot
oe putu face, fu eg ceru voe pentru directiunea teatrulul. Aoeast8 con-
cesiune i se dete sl junele Millo oonduse 2 and de zile teatrul din Iasi,
flrg oa sit fl imbrgoat eel putin o datg cotarnul seenei. Inima lnl ardea
de dorul de a puns si dinsul taleutul still in folosul artelor; de multe
ori era aproape sit braireze toate pretentiunile li ideile vane ale inalte-
lor sale rude si s8 anunte intr'o zi primul sail debut.
In urmg lupta aceasta se flat in favorul aspiratiunilor sale; emorul
de art invinse toate considera>;innls1 junele artist hotgri seara
in care avea s8 se prezinte prima org pe soeng.
In sears hotgritli teatrul era plin de servitoril rudelor sale, care con-
form ordinelor primite intirapinarg oil fluergturi pe tingrul actor. Aoest
incident fatal nu descuragiii. de loo volute. lui Millo. El 'Arils! Moldova
li treou in Muntenia, made juog mal intiili intr'un oral provincial, car
apol nu peste mutt limp se angaj8 in teatrul din Bucurelti, nude jucg
ping in vara anulul 1868. (Y. Gr. Pop, Conspect).
30

www.dacoromanica.ro
 466

In acest timp scrise lio piesele : «Baba Bina»,

,,Poetul Romantic», «Postelnicul Sandu Curcap
luerarl interesante pentru succesul ce au avut atunci,
deli lipsite de valoare literard.
Alexandri compuse o serie de monologuri cu cin-
tece. Monologul, nu ca parte de piesa, ci ca lucrare
de sine stdtatoare, s'a introdus la nol pe Ia mijlo-
cul secolului, de la Francezi. Acest gen de opere
dramatice a luat in Franta In timpil din urma o
dezvoltare foarte mare, mai ales prin talentul de
povestitori al fratilor Coquelin. La Doi. de la Ale-
xandri, nu s'ail mai scris- asemenea opere, cad in-
cercarile fd.cute_ in timpul din urma au fost destinate
exclusiv sa fie cintate in cafenele. Alexandri inti-
WM. scrierile sale de acest fel «Cintecele ComiceD.
Vom cita : «Hercu Bcccegiul», «Kera Nastasia»,
«Barbu Ltiutarul», §. a. Tot atunci scrise Alexandri
si vre-o cite-va comedil si vodevilurl : «Nunta farti-
neaseCt», «Lipitorile satelor», «Millo Director»,
s. a. Cea mai insemnata este : «Coana Chirita in
Ia0 sau cloud fete qi o nineacti», admirabil tablod
al societatil din timp, in care e desdvirsit zugravit
tipul cucoanel de Ia tars, venind in Iasi cu doud
fete «Aristita si Calipsita... tinerele, curatele, cu
frantuzeasca lor, cu cadrilul lor, citite, pricopsite,
iconoame, etc.o> dupd cum le recomanda mama for
de cite on venea ocaziunea.
De la Costache Negruzzi, care a tradus cite-va
piese din frantuzeste, avem o lucrare originald : «Muza
de la Burdujeni», in care ni se arata tipul unel bd.-
trine cochete, ce nu intelege ca virsta trebue sa-I

www.dacoromanica.ro
 467

schimbe deprinderile si dorintele,--si in acelasi timp

o satira le adresa ce]or earl arnestecat frantuRizme
sati latinizme in vorbire.
5) 0 erg noun se deschide teatrului rominesc prin
zidirea in sBucuresti a Teatrulul National in 1852
Acosta fu condus mal intlig de actors - director) de
trupd, cdrora li se inchiria localul, cum a fost Pas-
caly. Mi llo; apoi la 1877 se institui o so ietate dra-
matted. alcatuita din actors de mal multe categoril
sub conducerea unui comitet nunfit de stat.
Aceasta este si organizarea actuald a Teatrulul
National. Ca actor! principal) vom cita pe : Mil lo,
Pascaly, Caragiale, Dimitriadi.
De si teatrul a prosperat, imbundtatindu-se toate
mijloacele artistice, perfectionindu-se jocul actorilor,
etc., totusi literatura dramatics s'a dezvoltat prea
putin.
Bolintineanu scrise cite-va piese, insg, fsr. infenti-
une de a fi reprezentate : «Stefan Voold cel berbanh,
1111-ihaiii-Viteazul condemnat la moarte»,etc.
' B. P. Hasdeu, scriset in versuri cRazvan qi Vi-

dra», drama istorica cu multe calitati de scend si

de stil.
V. A. Urechia ne dete : .Oda la Elisap, «Vor-
nicul Bucioc», «Porcarul qi Maria saD, «Fidan-
pia imperatoruluiD, scrisd cu ocaziunea cdsd.toriei
M. S. Regelui,eillarfialD, etc.
Cel mal productiv scriitor in aceasta ramura a
fost tot V. Alexandri. Pe 'MO. piesele mai veal
earl se reprezentau cu mult succes pe scena. Tea-

www.dacoromanica.ro
 468

trulut National, Alexandri scrise minunata sa come-

die : «Boer/ §i Clocob ; apol abordd un gen nod :
drama istoricd. In acest fel produse Yntiiu o pies, cu
subiect national «Despot-Voda», apol doud lucrari
cu subiecte din istoria roman, : «Fintina Blandu-
ziefD Si Oviditi».
6) In timpul din urma (1885-1895) Bengescu-
Dabija scrise tragedia sa romantics. «Pygmalion),
piesd, de mare spectacol, uneort cam declamato-
rie, dar presarata cu pasagit de o deosebitd, valoare
poetics.
Cel mat Insemnat scriitor dramatic din acest time
este I. L. Caragiale, de la care avem o mica
piesd «Conu Leonida fatti cu reactiuneav; cloud co-
medil de moravurt : «p scrisoare pierdutax. §i <<0
noapte furtunoasa»; o farsd plind. de spirit «D'ale
carnavaluluiD; o drama «Net pastea».
Actoril principal' cart au creat rolurile de cape-
tenie In piesele acestor autort snit : Iulian, Mano-
lescu, dna Aristila Romanescu Si d. Const. Nottara.

www.dacoromanica.ro
 469

GENUL DRAMATIC
(TABLQU SINOPTIC)

Tragedie antiog.
Tragedie
Tragedie moderug.

Comedie de oaraoter.
Comedie Comedie de moravurt
Comedie de intrigg,

H Aramg satiria.
Tragi-oomedie.
Drama Tragedie burghezg.
{ Drama romantiog.
go Melodramg.
41
Opera
Operg coming
Poezii dramatise insotite de muzicA OperetA
Vodevil
rW

Farsg.
Parodie.
Feerie.
Sped! secuudare Piese cu scene separate.
Proverb.
Revistg.

www.dacoromanica.ro
 470

INTREBARI
1. Ce dezvoltare a avut genii dramatic la popoarele orientate ?
2. De uncle vine numele tragediel Qt al comediel? Oine a intemeiat
tragedia ? Carl sint merit tragic! greet?. Prin ce se oaracterizA fie-
care ? Prin ce se earaoteriza tragedia greacA ? Ce vtiti despre inee-
putn1 comediel grece ? Cite faze deosebim in dezvoltarea comedic,'
la Greet?
3. Carl slut primele manifestatiuni ale genulul dramatic la Romani 7
Ce ttitl despre Livius Andronieus? De cite felon' era tragedia la Ito-
manl? Carl aunt principalll repreantanti? Cite specil de comedil
cunoaste1 gf clue s'a distios ca autorl?
4. In ce raport a stat crefltinizmul on teatrul? Cam s'a schimbat
sitnatiunea ? Cum se ineepe teatrul religios? Ce anted cunoaqtetl
dtn evul mecliii 2 Carl la flatten!? Carl la German!? Carl is Spanioll?
Carl la Francezi? Ce erad misterele ? moralittitile ? farsele ? sotiite?
6. Ce se intelege prin neoelasteizm? Cum se incepe teatrul neo-ela-
sic in Italia? Carl sint autortl eel mat insemnatl in tragedie ? in co-
medic? Oind se naqte drama pastorali) ? Ce autorl ounoa§teti in
seeolul XVIII? Code a lost cea mai mare strilducire a ttatrulul neo -
clasic? Carl sint eel mat insemnatl tragic! franoezi? Ce inseramitate
are La Cid? Ce a scris Racine? Care a earacteristioa pieselor tut
Moliere ? Ce scriitor dramatic mare avem in sec. XVIII is Franeezt
6. 1) Cam s'a naseut romantizrnul? Ce sa cuprinde in prefata de la
Cromwell? Carl sint argumentele aduse contra neo-olasieizmulul? -
In teoria romantio3 slut erorl? Carl slut dramaturgil romantk frau-
eezl? 2) Prin ce se deosebe3te teatrul lul Shakspeare de tragedia ve-
ohe tit de oea neo-clastel ? Carl slut prineipalele piece ale WI Shaks-
peare? 3) Care este earaetern1 general al teatrulul Spaniol ? Carl sint
principals! muted ? 4) Cine a intemeiat romantizmul in Germania ?
Care e rolul lul Lessing in istoria teatralul german? Care e caracte-
ristica teatrulul lul Schiller Qi Goethe?
7. Care este azi situattunea dramel ea gen literar? Carl sint eel mat
insemnati autorl dramatic! la Franoezl? Carl in lumea germanicA ?
8. 1) Avem in literatura noastrit poporann preclueerl de gen dramatic? -
2) Care este cea mat veehe mentiune de o luorare dramatteli in romi-
nette? Cfne a Mout primele meereitri de teatru in Moldova It in Mun-
tenia 3 Care a fost actiunea BooietAll filarmonice? Ce progrese Wad
Wirt in Moldova sub ctireetia Alexandri, Negruzzi, CogAlniceanu ?-0ind
se desohide pentru teatrul roman o erg nonA? Carl sint arthltil? Cari
sint autoril? Care este situaVunea in snit din urmA ?

www.dacoromanica.ro
 471

GENUL DIDACTIC

PRINCIPIILE GENERALE ALE GENULIA.

«Cind o idee generald, a carer dezvoltare prezenta

un tot sistematic, e conceputa de spirit cu caracte-
rul sad abstract si in acelasi timp este expusa intr'o
forma si cu impodobirl imprumutate de la arta, ,a-
tuncl se paste poezia didactica». (Hegel)
Ea se considers ca un gen poetic accesorid si are
de scop sa invete pe cititor un adevar general. Pla-
cerea estetica, pe care celelalte genurl cautd s'o des-
tepte in primul rind, este aci subordonata ideil de
a instrui ; prin urmare ea difera de o lucrare stiin-
tifica prin _forma adoptatd. Aceasta forma aseunde
intentinnea poetului si face ca invatamintul pe care
voeste sa -1 dea el, sa se strecoare usor si faro pre-
tensiune in mintea cititorulul.
Speciile genulul didactic sint poema didactics,
satira, fabula, epigrama.

www.dacoromanica.ro
 472

POEMA DIDACTIC A

A. HES-Li-MATE

GEORGICELE

Georgicele lul Virgiliu sint alcAtuite din patru cinturi,

al eAror subiect it spune ehiar el in expozitiunea poemeI:
Quid facial laetas segetes, quo sidere terrain
Vertere, Moecenas, ulmisque adjungere vites
Conveniat, quae cura bourn, qui cultus habendo
Sit pecori,' apibus quanta, experientia parcis
Hine canere ineipiam.
Cartea I se ocupg dar cu agricultura ; a doua cu cub
turii viteI; a treia cu crqterea vitelor; a patra Cu cul-
tura albinelor.
Cele mai inseinnate pasagil din aceastA poemA shit :
descrierea epizootiel (cintul III) si episodul luT Aristeu
(cintul IV).

ARTA POETICA A LUI BOILEAU

L'Art poetique alcAtuitA din patru cinturi tracteazA o

surng de chestiunT literare, dind regule §i criticind, fie
mat pe larg fie prin aluziunl, diverse opere din timpul
acela. Este inspiratA dupg Horatiu, Epistolg egtre Pisont,
din care sint imprumutate pe de a'ntregul unele versuri,
dar materia e tractatg cu mat rnultg sistemg.
In cintul I aflAm regule generale de stil. De aciincepe
studiul diverselor genurl poetice. In cintul II vorbeste
despre idilA, elegie. odA, sonet, epigrams, despre satirg
§i despre vodevil. In cintul III dg regulele tragediel si
sehiteazg istoricul el la Greet; apol vorbes,te despre epo-

www.dacoromanica.ro
 473

pee, iar dupl. aceasta despre comedie, asezare de tot ne-

justificata. Cintul IV da sfaturi in privinta alegeril subi-
ectulur.
Reproducem ad pasagiul privitor la comedie:
Des succes fortunes du spectacle tragique
Dans Athenes naquit la comedie antique.
La le Grec, ne moqueur, par mille jeux plaisants,
Distills le venin de ses trais niedisants.
Aux acces insolets d'une bonffonne joie
La sagesse, l'esprit, l'honneur furent en proie.
On vit par le public un poete avoue
S'enrichir aux &pens du merite joue;
Et Socrate par lui1 dans un chceur de nuees
D'un vil amas de peuple attirer les huees.
Enfin de la licence on arreta le roars:
Le magistrat des lois emprunta le secours,
Et. rendant par edit les poetes plus sages,
Defendit de marquer les noms et les visages.
Le theatre perdi son antique fureur;
La comedie apprit a rire sans aigreur,
Sans fiel et sans venin sut instruire et reprendre,
Et plut innocemment dans les vers de Menandre.
Chacun, peint avec art dans ce nouveau miroir,
S'y vit avec plaisir ou crut ne s'y point voir:
L'avare, des premiers, rit du tableau fickle
D'un avare souvent trace sur son modele;
Et mille fois un fat finement exprime
Meconnut le portrait sur lui-meme forme.
Que la nature done soit votre etude unique.
Auteurs qui pretendez aux honneurs do comique.
Quiconque voit bien l'hornme, et d'un esprit profond,
De tant de cceurs caches a penetre le fond;
Qui sait bien ce que c'est qu'un prodigue, un avare,
Un honnete-homine, un fat, un jaloux, un bizarre,
Sur une scene heureuse it peut les staler,
Et les faire a nos yeux vivre, agir et parley.
Presentez-en partout les images naives;
Que chacun y soit peint des couleurs les plus vines.
La nature, feconde en bizarres portraits,
Dans chaque ame est marquee a de differents traits,
Un geste la decouvre, un rien la fait paraitre.

www.dacoromanica.ro
 474

Mais tout esprit n'a pas des yeux pour la connaitre.

Le temps, qui change tout, change aussi nos humeurs;
Cheque age a ses plaisirs, son esprit et ses mceurs.
Un jeune homme, toujours bouillant dans ses caprices,
Est prompt a recevoir l'impression des vices ;
Est vain dans ses discours, volage en ses desks,
Relit' a la censure, et fou dans les plaisirs.
L'age viril, plus mur, inspire un air plus sage,
Se pousse aupres des grands, s'intrigue, se menage,
Contre les coups du sort songe a se maintenir,
Et loin dans le present regarde l'avenir.
La vieillesse chagrine incessament amasse;
Garde, non pas pour soi, les tresors qu'elle entasse.
Marche en tous ses desseins d'un pas lent et glace;
Toujours plaint le present et vante le passé;
Inhabit° aux plaisirs dont la jeunesse abuse,
Blame en eux les douceurs que l'age lui refuse.
Ne faites point parler vos acteurs au hasard,
Unvieillard enjeunehomme ,unjeune homme envieillard
Ltudiez la tour et connaisstz la ville:
L'une et l'autre est toujours en modeles fertile.
C'est par la. que Moliere, illustrant ses knits,
Peut-titre de son art eat remporte le prix,
Si, moms ami du peuple, en ses doctes peintures
Il n'est point fait souvent grimacer ses figures,
Quitte, pour le bouffon, l'agreahle et le fin,
Et sans honte /a Terence allie Taharin.
Dans ce sac ridicule oa Scapin s'enveloppe,
Jo ne reconuais plus l'auteur du Misanthrope.
Le comique, ennemi des soupirs et des pleurs,
N'admet point en ses vers de tragiques douleurs ;
Mais son emploi n'est pas d'aller, dans une place,
De mots sales et has charmer la populace.
Il faut que ses acteurs badinent noblement;
Que son nceud bien forme se denoue aisement;
Que l'action, merchant on la raison la guide,
Ne se perde jamais dans une scene vide;
Que son style humble et doux se releve a propoS:
Que ses discours, partout fertiles en bons mots,
Soient pleins de passions finement marniees,
Et les scenes toujours l'une ii l'autre Rees.
Aux depens du bon sens gardez de plaisanter
Jamais de la nature it ne taut s'ecarter.

www.dacoromanica.ro
 475

J'aime sur le theatre un agreable auteur

Qui, sans se diffamer aux yeux du spectateur,
Plait par la raison seule, et jamais ne la choque.
Mais pour un faux plaisant, a grossiere equivoque,
Qui pour me divertir n'a que la salete,
Qu'il s'en aille, s'il veut, sur deux treteaux monte,
Amusant le Pont-Neuf, de ses sornattes fades,
Aux laquais assemblees jouer ses mascarades.

B. SPECII
Poema didactics tracteaza un subject oare-care,
dind regule ti prineipii diverse. Se cere ca subiectul
unel asemenea poenie sä fie interesant, sa fie tractat
en ordine i cu metociA, insa, daca una din calitd-
tile principale este claritatea, alaturi cu ea trebue
sa punem varietatea Si vioiciunea stilulul, pe care
trebue poetul cit mai mult sa -1 impodobeased-.
Dupa subiectul tractat, deosebiln :
1) Poema filozoficei , cum este De Berum Natura
a MI Lucretia (T. Lucretius Carus ').
In aceasta poems, scrisa In ,cease carp, se dez-
volta teoria filozofiel a lul Epicur. Din nimic nu se
face nintic (ex nihilo nibil) ; in natura, exists numal
spatid Si materie. Materia este facuta din elemente
indivizibile _atoms macar ca ele, fiind prea
subtiri, nu se pot constata prin sim(urile noastre.
Atomii acestia sint iti continua prefacere, dind Das-
tere feluritelor corpuri din naturd. In legatura cu
aeeasta teorie shit tractate o sums, de cestiuni de o
1) Cam intre anir 98-55 a. Cr.

www.dacoromanica.ro
 476

importanta capitals : care este natura sufletulul, ce

este amorul, cum s'a dezvoltat civilizatiuuea in ome-
nire, etc. Vorbind despre izvoarele termale ce es din
pamint si despre vaporil lor, pomeneste si despre
boalele contagioase si, cu ocaziunea aceasta, descrie
falmoasa pests din Atena din timpul razboiului pe-
loponeziac. Acest pasagiii este cel mai cunoscut din
toata lucrarea lul Lucre(iu.
2) Poema religioasd, cum este : «La Religion» de
Louis Racine 1) si Theogonia, (genealogia zeilor)
de Esiod (contemporan cu Omer).
3) Poema agricola, cum este : «Lucrari §i Zile»
(Epya %xi 11(1.6pac) de Esiod si «Georgieele de Vir-
giliu.
4) Poema literard, cum este «Arta poeticaz de
Boileau. In literatura romina: «Arta de a citi» de
T. M. Stoenescu.
5) Poema astronomica, cum slut ale lul Aratus
(sec. III a. Cr.): Fenomenele (cDouvatieva) si Prognos-
ticurile (Loa-111sta).
6) Poema glumeaid, cum este cLa Gastronomie»
a 10 Berchoux. Cuprinde regule despre mincare,
despre prepararea felurilor, despre serviciul me-
sei, etc.
Tot aci trebue sa clasam si Epistola poetics, in
care se tracteaza diverse subiecte sub forma epis-
tolara.: «Ars poetica ad Pisones,) de Horatiu. In li-
teratura romina citam epistolele lul Grigore Alexan-
drescu.

1) L. Racine : 102-1763.

www.dacoromanica.ro
 477

Unit criticl claseaz1 aldturi de poema didactica si

poema descriptivii, care a inflorit cu deosebire In
Frarita prin Deli lle, dar a avut putin efect si o foarte
mica valoare literare.

ARTA POETICA A MA HORATIU

Analizit literary
de
ALEXIS PIERRON

Acest tiUu de Arta', poeticti e rat gasit si ne face sa

scuzam pe Horatiu de o multime de greseli de care e ino-
cent, sat care i se %Eta, daca se gindeste cine-va ca el
n'a avut pretensiunea sa scrie o poema didactica, ci sa
vorbeasea de literature cu doll! amid. Arta poetica, in
cugetul lui Horatiu, a fost puma! Epistola dare Pisoni.
De aeeea totul e aruncat cam la intimplare si ameste-
cat. Convorbirea aceasta are insusirile celor-l'alte convor-
biri ale lui Horatiu. Nu eautati ceea-ce n'a voit sa dea
poetul. Nu va speriakT ca id, colo .rupe firul eapritios al
eugetarii, ca se leaga une-ori de un cuvint, dezvolta prea
mult o idee secundara si se intoarce la subiectul dina-
inte dupe lung! ocolurl si dupa numeroase digresiuni.
In fond el este meret in subiectul principal ; ne apare
in tot inomentul ca un povatuitor cu gust cultivat, ca un
Mentor literar. Boileau da, el a avut pretensiunea se face
un cod al poeziel. Poema lui Horatiu nu este, cum pre-
tind unii critic!, o gramadire de bucatele dintr'o opera
aleatuite cu multh eruditie, pe car! copistil le -au asezat
cum a vrut si le au modificat prin felurite adause, inter-
vertirl si supresiunT.
Arta poetics are toate calitatile celor-lalte epistole ale
lui Horatiu, dar in unele partl este superioard, cu tablo-
uri mai interesante si mai desavirsite. Sint Insa si defecte
importante: cite -va gresell de gust si de stil.
Imaginele de la inceput, de exemplu, sint lipsite de

www.dacoromanica.ro
 478

preciziune §i de claritate. E foarte grey a intolege cum

un pictor punind un cap de om pe un glt de cal §i adu-
nind membre diferite acoperite cu pene felurit colorate
poste face o figura de femee frunioasa ca bust si care sa
se termine in forma unul peste.
tin cap de om cu un git de cal un plater d'ar legs.
.Si unul trup on febtriml de membre de i ar da
Vestmint de pene 'mpestritat asa eg o femee
Cu piept frumos in negru trunehid de poste sg se 'lichee;
Asemed monstru de a-tl vedea, v'atl stgpini
De ris? Tot act -fel, o PisonL sl credeti el va 11
cartes '11 care s'ar ails imaginT delirate
Ca visele de om bolnav, lipsind de unitate
Dintru 'neeput ping 'n sfirsit.

Horatiu pune unde-va fata de primele versurl ale lut

Omer (Odysea) versul prim al nu slit caret epopei cielice:
Bit nu incept cum incepu un ciclio cintgret :
Cinta-voiti soarta luT Priam, si acel rgzboifi mgret,
Cita ce minuni ne mat potl da elscind asa o gurg ?
Gem muntii de durerl euprinsT Qi ease o stirpiturg!
Cu cit mai bun si ma! dibacin e simplul inceput:
40 mush., cintl-ml pe acel emit care a vitzut
Cglerea Trojel Qi^a oiliest titri matte gi popoare,
Naravurile cercetind..

Preferenta sa pentru poetul care nu intreprindc nimic

nova ratiune nu are nevoe de multa justificare, macar ca
ar putea cine-va sa stea la indoiala data poetul ciclic de
care vorbe§te fagilduWe prea mult. Nu stiti insa cum sa
ne explicam curioasa expresiune prin care crede ca a
caracterizat scopul lui Omer :
La dinsul urinAteare
Nu-s negari doar dupg luminT, of 11acgrl dupit fern 1)

Asemenea greselt sint insa de o importanta prea mica

fata de marele numar al frumusetilor ce avem deadmirat
in aceasta poema.

1) Versurile Sint in traducere fleute de d. D. C. OlIgneseu.

www.dacoromanica.ro
 479

POEMA DIDACTICA
(TABLOII SLNOPTIO)

Filozofica
Religioasa
Agricola
Literary
Astronoraica
Gime*.
Epstola poetics.

INTREBARI

I. Ore se intelege prin gen didactic ? In ce raport std oa celelalte

genuri? Ce specil cuprinde ?
IL Ce este poema didacticii ? Ce specil deosebim? Ce exemp ?e
ounoilteti ?Ce mal punem in aceastg specie ? Ce mai claseazit unil
critiol ?

www.dacoromanica.ro
 480

SATIRA
A. REZUMATE I EXEMPLE

AVARII
Satirk do HORATIII

Cum se face, Mecena, ea nimenl nu trAeste multurnit

cu conditiunea pe care i-a dat-o vointa luI sat i-a adus-o
intimplarea si lauda pe acei cari se alld in alte conditiuni?
«0 fericiti negutatori zice militarul incareat de ani, cu
membrele frinte de multA. munca. Din contra, negutatorul,
cu nava supusa azvirlitoarelor vinturi, zice: cMilitia este
mai buns, eaci ce? se (IA atacul si intfun minut on vine
moartea cea repede on vesela victories.
Cunoscatorul dreptului si legilor lauds pe agricultor rind
jaluitorul sosit cu noaptea in cap iI bate la poartA.
Cel care s'a pus garant si e adus de la tariff in oras
soeoteste fericiti numal pe oraseni.
Exemplele de acest fel sint asa de multe in cit ar putea
sd osteneased chiar pe Fabit eel flecar. Ca sd nu tit mult
cu acestea, ascultd ce vreat sd zic.
Dar un zed oare-care ar zice: «Iaca,. et voit face acum
ce voiti : tu, care esti acum soldat, vei fi negutator ; tu
care esti legist vel fi Oran ; vol de aid si voi de cold
schimbati-va rolurile. Haide! De ce statl?x, N'ar voi nimenl,
de si ii s'ar da putinta sA fie fericiti. Cum dar sa nu se
supere Jupiter si sd nu spue ea pe viitor nu va mai as-
culta asa lesne cererile oamenilor ?
De aci inainte nu mai riz ca eel cari fac glume, mdcar
ca... ce opreste a spune adevarul rizind ? Asa fac dasealii
eel prieeputi, carl daii copiilor cite o placinta ca sit in-
vete mai lesne primele eunostiinte. SA cautam totus,i a
vorbi serios.
Cel care rostogoleste greul pAmint cu plugul eel tare,
circiumarul sarlatan, militarul, marinarii earl alearga in-
drasneti pe twia mares, toti zic cd ei de aceea indura

www.dacoromanica.ro
 481

munca spre a se odihni cind isI vor agonisi de mincare,

precum harnica furnica (eaci ea le serva de exemplu)
apnea in gura on -ce poate sa apuce si face graraezi,
fiind chibzuita si gindindu-se la viitor. Dar ea indata ce
a venit lama nu mai ese din gaura nicairi si se folo-
seste cu intelepciune de proviziunile adunate mai nainte;
pe dud pe tine nisi vara cea calduroasa nu te depar-
teazA de la eistig, nici focul, nici apa, nici sabia, nimic
nu-ti sta impotriva, numal sa nu fie altul mai bogat de
cit tine. La ce-ti foloseste sa te duel plin de Ilica si sa
ingropi pe furis in pamint o gramada de our sat de ar-
gint? Daca aT lua dintr'insa die pe trebuintele tale. ar
ajunge un pacatos de as. Si daca nu fad aceasta, la ce
ti slujeste gramada adunata ? Tu ai sa treed o suta de
mil de masuri de grit la aria ta, dar stomacul tau n'are
sa manince mai mult -de cit al met. Semeni cu un sclav
care ar duce in spinare sacul cu piine si el nu s'ar
alege cu nici o bucatica...
Dar e placut, veT zice, sA iei dintr'o grarnada mare.
Daca to lei din gramada tot cit luam nol din puti-
nul nostru, atunel ce pret mai mare are hambarul tau
de cit cosuletul nostru ?..
0 buna parte din oamenl, amagiti de o pofta insela-
toare, zic : «Niel o data nu aT destul, cad lumea te pre-
tueste pe cit ai». Ce sa-I fad? 11 lasi sa devie mize-
rabil, pentru-ca asa vrea el. Se tine minte ca era q data
la Atena un sgircit care era obicinuit a dispretui ast-fel
vorbele poporului: «Poporul mil fluerA, dar eu aplaud
acasa cind viz banil in ascunzatoare,. Tantal, muncit de
sete, in zadar cearea sa guste fluviul ce fuge de la bu-
zele sale.
De ce rid ? Schimbind numele, povestea vorbeste despre
tine. Tu dormi cu gura cascatA peste sacii adunati din
toate partile si esti nevoit sa-1 aped ca pe niste lucruri
sfinte si sa te uitl la el ca la niste ablouri.
Nu slit' la ce slujeste banul? SA cumped piine, varza,
yin... Ce ! ItT place sa pazesti inghetat de frica.noapte si
zi, sa te teml de hotj, de foe, de ,ervitori? De cit asa
bunatAti. mai bine lipsa! Asi vrea a fin sarac. Daca te
apuca niscal friguri or! alts boala te trinteste la pat, cine
o sa stea la capatiiul tau, cine o sa -tI dea doftoriile, cine
o sa indemne pe medic sa te vindice mai iute? Niel ne-

31

www.dacoromanica.ro
 482

vasta, nici copilul nu te iubeste ; yecinii si cunoseutil

te urase...
Pune-t1 hotar si mai eonteneste munca indata ce al
capktat ceea-ce urmArial. Nu face ca un oare-care Unami-
diu. Povestea nu e lungs. Bogat, de putea sal! mAsoare
banil nu s% -I cintareascd, asa era de zgircit in cit nu s'ar
fi imbracat niel-odatA mai bine ea un servitor si se temea
sA nu moard de foame. Ce a folosit ? 0 liberta 1-a tdiat
in cloud cu o secure.
stunt! ce ma sfAtuesti? SA trAesc ea Maenius, ca
Nomentanus ?
Daea te opresc sA fii avar, nu te indemn sa fil risi-
pitor si stricat. Este o masurd in toate lucrurile ; slut
niste limite hotarite dincolo si afar% de care nu poate fi
nimic drept.
(Din Satira I Cartea I.)

NOB IL IM EA
de
JUVENAL

Ce dovedesc titlurile si semnele de nobleta ? La ce -ti

foloseste, 0 Ponticus, ca te-ai nascut din singele cel mai
nobil, ea poti ardta cu mindrie chipurile multor stramosi:
pe Emilil pe carul for de triumf, pe Curil taiatl in ha-
tAlii, pe un Corvin ni% mind, pe un Galba lard nas si
Para ureehi ? Ce ispravi fact cu busturile afumate ale unui
dictator sail ale unui sef de cavalerie, dacA urmAritoril
unor asemenea strAmosl due o viata nerusinata ; dacl, fn
fata chipurilor acestor oameni rdzboinici, isi petrec nop-
tile jueind si se culca la revarsatul zorilor, tocmai la
clasul cind ace! stramosi porniad contra inimieulul cu
steagurile ridicate ?
De geaba se grAmadesc in atrid figurl vechi de ceard ;
e numal o singurd, o adevArata nobletd : virtutea.
Fi! prin moravurile tale un Drusus, un Cossus, un Paul
Emiliu. Numele tali cel bun sA stea inaintea imaginilor
pArintilor tai. Vorbesti, te port! ca un om integru, ca un

www.dacoromanica.ro
 483

pin cu totul drept ? Te socotese nobil. Fie -ti tats, Silanus

sau on -tine altul, to consider un cetatean rar, cred ca
patria e mindra cu un asemenea fit §i bucuria mea e tot
kip de mare ca a Egiptenilor cind gasese pe Osiris. Cum
pot insa sa numesc nobil pe un om nevrednic de nate-
rea sa §i care are numaI Aneritul ca poarta un nume
ihistru? Cite odata, in batae de jot zicem unui pitic ca
e un Atlas 1), unui negru ca e o lebeda, uneI fete schi-
loade ca e o Europa 2), unor ciinI prapaditl, cars d'abia
se liras; be zicem Leopard, Tigru, Leu... Baga de seamy
sa nu meriti si to tot ap. numele de Creticus sail de Ca-
merinus !
(Din Satire VIII).

S'A SUPARAT VACARUL PE SAT

(Anecdotd veraificat6)
de
ANTON PANN

Un vacar adese tot se minia,

De care satenil nimic nu §tia.
A§a el o data iar s'a miniat
Si o zi intreaga nimic n'a mincat.
eara data vine la nevasta sa,
Cu parere 'n capu-1 ca lumil pasa,
0 'ntreba zicindu-1: ce zicea prin sat ?
Le pasa de dinmil cad el n'a mineat ?
Nevasta lul care era ca si el,
Prea cu minte mare ca de copacel,
IT zise F zAii nu stiu, el riu mi -a vorbit,
Poate si pe mine s'o fi necajit,
Ca c41 cu carul pe la not trecea
Asupra-mI niei ochii, nu .1-1 intoreea :

1) Atlas, nn uriat din mitologia veohe. Se credea a el tine global pit-

mintului pe umere.
2) Personagiu mitologie: fatA de o frumusete remaroabill.

www.dacoromanica.ro
 484

Ci-si biciuia mil, boil isT batea,

Ca cind de la dinsil necazu-s! scotea.
Fie, el iT zise, tot nu ma impae,
Nu mantic nici miine, ca sa vIz ce fat_
Asa el se duse ca un sec si prost.
Seara iar intreaba ce au zis de el I
Si ea it respunde tot ILI acest fel,
.E1 iar se 'ntgrita cum o auzi,
Si nu rognine, zise, niel a treia zi.
Dar resbindu-1 foamea n'a mai intrebat,
Ci II pArea miere codrul eel uscat.

SATIRA DURUM. MiEU

de
GR. ALEXANDRESCU

Tragetl tot! cite-o carte! Domnule, esti cu mine,

Sezi ma rog impotriva, §i vecli de joacg bine,
Dar ti-am spus eueonita, el et din intimplare
Niel bine, nici nebine nu pocit sa fac cercare.
Am cuvintele mele ; aste joeuri placute,
Cu voia dumi-tale, imi sint necunoscute.

Nebun eine teo crede, vrei sA to ruggin poate

Astazi chiar si copiii stiu jocurile toate.
Veacul inainteazg. Care ; vedI ea tl-e rindul;
Dar ce facusl aeolo! uncle Ai este gindul ?
Cind et am dat pe Riga, bap cu alta mai mare?
Ast-fel de nestiinta e lucru de mirare !

Asa-ml zicea dgunazi, eu totul suparatA,

0 dant ce la joeurl e foarte invatatg.
Apol soptind pe taing cu cite -va veeine
Vedeti, zise, ce soarta, si ce pacat pe mine ?
Doug greseli ca asta, zat, sufletul mi-1 scot,
A! ce nenorocire ! ti/a. chke, ce idiot!

www.dacoromanica.ro
 435

Vino acum de fata si still la judecata,

Tu care le fact astea, fiinta Area ciudata,
Spirit, ce joci o rola in lumea trecatoare;
De ce treaba-mi esti bunt;, putere ginditoare,
Cind nu pociti la nimiea sa ma ajut cu tine,
Cind nu to -al deprins inca nici- vistul sa-1 joci bine?

Nu mai esti tu acela care 'n copilarie

Stiai pe din afara vestit' Alexandria,
1 viata ciudata a unul Crait cu minte,
are lass pe dracu fara incaltamite?
Tu care, mai in urma, rizind d'aceste toate,
De rost puteal a spune tragedil insonnate,
Meropa, Atalia, si altele mai multe,
Declamindu-le toate cod vrea sa to asculte ?

Negresit, iini vet ziee, tiu minte ce itni place,

Dar cartile cu mine nu pot sa se impace,
Mai lesne pociti a spune hotiile urmate
La zece tribunate sub nume do dreptate.
Mai lesne pociti sa numar pa degetele mete
Citi sfinti avem pe tuna si cite versuri rele,
Decit sa bag de seams ce carte nu e data,
A cut este mai mica si cine o sa bats.
Cind sunt in adunare, n'am alta. mullumire,
Decit sa se deschiza sujeturi de vorbire :
Atunci sint gata, fiber, ascult, si cu placere,
Tusese, zimbese, me leagan, si-mi daft a mea parere.
Frumos raspuns! Asculta: pe cit mie imi pare,
De lume, de naravuri at slabs incercare ;
Trebuie sa stil jocul, si dantul ce-ti lipseste,
Si niste mici petreceri ce se zic romineste
.docuri nevinovateA. Nevinovate fie,
Macar ca vial destule din ele pot sa vie
Trebue sa fad pasuri si eomplimente bune ;
La vorbe serioase cind altil se vor pune
SA n'asculti, sa spul glume, sa scoti la jucarii,
Si pin a ride altil sa rizi tu mai intiiii.

1) Arghir, eronl poemeT oe poartT numele lul, a furat de la dracu 0

pereehe de papuol, earl slugiau drept aripl aoelul ce se incalta cu din§11.

www.dacoromanica.ro
 486

Vezi domnisorul cela care toate le stie,

Caruia vorba, spirit, il sta in palarie,
In chipul de-a o stoats cu gratil prefacute?
Halne le dupe dinsul sint la Paris cusute:
Singer ne'ncredinteaza. Lorneta atirnata,
Este si maT streina, de-o forma minunata. ;
Vrea s'o cumpere Printul, dar ca un °In cu minte
Dumnealui o tocmise ceva ma! inainte.
Cind le-a spus astea toate, o is la octal, priveste
Chiar pe dama aceea eu care- atunci vorbeste ;
I-o da in nas, se plena., si in sfirsit o lass,
Zieindu-1: Ce lorneta! te arata ma! frumoasa!

Fiesl tine cunoaste, ce cap tinarul are ;

Dar pentru ea da bine din mini si din pieioare,
i trinteste la vorbe fara sa se gindeasca,
Am vazut multa lume cu duh sa-1 soeoteasca.
Iata de ce talente avem no! trebuinta!

Dar tu, care ultl lesne, spirit far' de stiinta,

Socotest1 ca pot' oare, prin alt-fel de mijloace,
Aratindu-te 'n lume vre o figur' a face ?
Pretentja aceasta mi s'ar parea ciudatd.

Cind pe la nunte, baluri, ne ducem vre o data.

(Cad din nenorocire puternica natura
Ne-a unit impreuna eti-o strinsa legatura),
Riz vazindu-te singur, si inteun colt d'o parte,
Par'c'aI fi mers acolo ca sa compuT o carte,
Iar nu ca sa te bueurT cu lumea dimpreuna.
Daca vr'o coconitd, frumoasa, dulce, buna,
Crezind ea ne prefacem, ne'ndeamna, ne pofteste,
Ne la la jot, gresala-T indata sT-o plateste:
Rar sa se afle dama de mijloc asa tare
Ca sa n'o fac sa eaza la tea d'intal miseare.
Asta itT e talentul si darurile toate!

Cit pentru darul vorbel, ce crezl ea it al poate,

E nurnal o parere; itT cell) si ertaciune,
Ca nieT pentru prieteni minciuni nu voiti a spune.

www.dacoromanica.ro
 487

AdevArat, se 'ntimpla sa zici pe la soroaee

Cite o vorba douA, care la unii place.
In cite rinduri insa distractiile tale
Te fac sa scot' cuvinte ce nu ar fi cu cafe!
SA super' din gresala persoane insemnate,
Ba Inca cite -odata si dame delicate.
Rizind d'acele (lona, statornica pereche,
Care isi petrec seara soptindu-si la ureehe ;
De cele-lalte patru contese ideate,
Umflate de pretentii si vrednice de jale,
Pe care daci£ printul le ia la bal de mind,
Nu mai vorbesc cu nimeni cite o sAptArning.
AstAzi rizi de-o pedanta, mine de-o pretioasg.:
Zici de una ajunsa in virsta cuvioasa,
CA atestatul vremel nu va sa -1 priimeasca ;
Si de-alta ce iubeste de cinste sg. vorbeascA,
Ce lauda virtutea si'n vecT ti-o pomeneste,
Zici ca e virtuoasa cit stim no' evreeste.

Greselile acestea it' fac un urit nume.

Tu stiff ce se intimpla cind se aude 'n lame
CA einevasT s'apuca defectele s'arate,
Multi scot subt al lui nume minciunl nenumArate.
S'a vorbit lute° casa de un fanfaron mare,
Declamind sentimente ce sigur nu le are,
Care la lot ar pune suflarea omeneaseg,
Cind cineva cu dinsul ar vrea sA o tocmeasca;
S'a zis ceva de Iancu, de Stan, de Laurescu;
Cine le-a scos acestea? Le-a scos Alexandrescu.
Far'a zice nimica, singura to zinibire,
De te-I afla de fats, e o 'nvinovatire.
In zadar to port' bine si lauzi cite-odata,
Chiar lauda in gurd-t1 de satira-i luata.

Asa, in loc sa criticT gresalele streine.

In loc sa rizi de altil, mai bine ridi de tine.
Invata dantul, vistul si multe d'alde alea,
Iar, de vreI sa fad versurl, ia pildA de la Pralea 1).
Ed. 1842, 1847, 1863.

1) Pralea, tradueitorul Psaltirel in versurl.

www.dacoromanica.ro
 488

DIN <SATIRA III*

de
EMINESOTJ

Au prezentwl nu ni-I mare? N'o sa-mi deie ce-o sa cer

N'o sa atlu intre-al nostri vre-un falnic juvaier ?
Au la Sybaris nu suntem linga capistea spoielil?
.Nu se nasc gloril pe slrada si la usa eafeneliT ?
N'avem oamenT ce se lupta cu retoricele
In aplauzele grele a canaliel de ulitl?
Panglicarl in ale tariff care joaca ca pe funii,
Masts cu toate de renume, din comedia minciunil?
Totl pe buze au virtute, iar in el moneda calpa,
Quintesenta de mizeril de la crestet pins 'n talpa!
Dinteacestia tara noastra isI alege astazi solil !
Oameni vrednici ca sa saza. in zidirea sfintei Golil
In earnest cu mined lunge si pe capete scufie,
Ne fac leg! si ne pun birurl, ne vorbesc filozofie,
Patriotil! Virtuosi!. cititori de-asezaminte,
Undo spumega desfriul in miscarl si in cuvinte,
Cu evlavie de vu]pe, ca in strana, sed pe
i aplauda frenetic schime, cintece si jocuri.
,t apoi in Sfatul Tarn se adun sa se admire :
Bulgarol cu ceafa groasa, Grecotel cu nas subtire
Toate mutrele acestea sunt pretinse de Roman.
Toata Greco-Bulgarimea e nepoata luT Traian.
Spuma asta 'nveninata, asta plebe, ast gunoiti
Sa ajung' a fi stapina si pe tara si pe not ?
Tot ce 'n tanile vecine e zmintit si stirpitura,
Tot ce-I insemnat cu pata putrejunil de natura,
Tot ce e perfid si laconi tot Fanarul, tot! ilotil,
Toll se scutura aicea si formeaza patriotii,
In cit fonfil si flecaril, gagautil si gusatii,
Balbaiti cu gura strimba. sint stapinil aste! natil!
Vol sintetl urmasil Rome!? niste rest si niste famem !
I-e rusine omenirel sa va zica voua oameni !
Si aceasta ciorna 'n lume si aceste creator!
Niel rusine n'at sa lei() in zmintitele lor gun
Gloria neamului nostru spre-a o face de °call,
Indraznese. ca sä rosteasea pin' si nuinele tat, tara!

www.dacoromanica.ro
 489

B. PRINCIPII GENERALE
Satira este o compozitiune de gen didactic care
ne dd invdtdturl morale. rizind de defectele si vitiile
camenilor. Ea combate in genere moravurile corupte
ale societAtil §i rdzbund prin aceasta virtutea, corn-
bate pe scriitorii raf aratind ridiculul la care se ex-
pun, luptd contra tiraniel celor puternici.
Satira poate fi, dupd modul cum priveste subiectul
sail, de doud felurl: a) glumeafa, b) violenta.'
Dupa felul sublectului, deosebim : satira politica,
literara, morals.
Mal deosebim Inca: satira generals §i satira, per-
sonals, dupd cum atacd pe o anumitd persoand on
o class sociald sail o societate Intreaga.
Nurnele el vine de la vorba latina satura, adiectiv
devenit substantiv din expresia satura Manx (tavd
amestecatd). Se obicinuia la Romani sd se ofere ze-
ilor fructe diverse. Mira cum aceste fructe erau
amestecate, asemenea amestecate erau la inceput
i cele tractate inteun gen literar cave de atuncl se
numi satura ; de aci satira.

C. ISTORICI71.4

Satira, ca gen literar, apartine Romanilor ; de a-

ceea a zis cu dreptate Q uintil i an : Satura gulden?,
1) Intre miff 42 120 d. Cr. A soils: Institutiones Oraturecti.

www.dacoromanica.ro
 490

tota nostra est .La Greet a existat productiuni cu un

scop apropiat de al satirel, asa numitil «Iambiz, cum
sint al lul Archiloch, despre care ne vorbeste Ho-
ratiu In Arta poetics:
Archilocum proprio rabies armavit iambo... ; I)

a estea insa faceat parte din genul Eric.

Prim ele manifestatiunl ale acestul gen le aflam in
productiunile poporane ale Romanilor. Istoria ne
spune ca poporut roman era asa de inelinat spre
luare in ris, deel spre satird, in eft chiar generalii
nu scapail de glumele adesea foarte intepdtoare ale
soldatilor lor. Asa lul Caesar comandant de altfel
foarte lubit i se adresara multe satire, din can
unele se serisera pe diverse monumente publice in
ziva cind el intra triumfator in Roma.
Primul poet care dete satirel un earacter particu-
lar si forma literard fu Ennius de la dinsul insa
avem prea putine fragrnente ; deel nu ne putem da
seama bine de valoarea operelor lul. Acela care,
dupd marturia scriitorilor latini, si.a. cistigat adeva-
rata glorie cu satirele a fost Lucilius 2) Quintilian
zice ea chiar In epoca lul August eraii multi earl
puneau scrierile acestuia mat presus de ale tuturor
poetilor. El traeste in epoca in care se ineepuse
transformarea moravurilor soeietatil romane si se
arata partisan al vechilor virtutl, pe earl le apara
cu multa vigoare, infiTerind decadenta din timpul sAti.
Horaliu ne-a lasat doua cant de satire, socotite
1) Furls a inarmat pe Archdoch cu iambul inventat de el insu2i.
2) Luedius: 180 103 a. Cr.

www.dacoromanica.ro
 491

Mitre capod'operele literaturil latine. El este un filo-

zof epicurean (se numeste singur in glumd : Epi-
curi de grege porcus.) care ride de vitiile si ridicu-
lele contemporanilor sal si di sfaturl pentru blind
purtare. Buna purtare este, dupe el, calea mijlocie
in toate : caurea mediocritas» ; de aceea batjocoreste
pe desfrinatii eel marl, ca si pe oamenil cu principil
prea austere, cum eras stoicil. Rar intilnim la el accente
de revolts si de indignatiune. Fericit de soarta sa
§i nedorind nimic mal mult de cit are, el se aratd
totdeauna foarte ingaduitor cu greselile altora.
Persiu 1) este un satiric filozof, reprezentind toe-
mal curentul opus lig Horatiu, adica doctrina stoica,
pe care o invatase de la profesorul sau, celebrul
Annaeus Cornutus. El, se ocupd de literature, de viata
oamenilor de stat, de educatiune,fd 'Ind din satird mal
mult o tribund politica. Operele sale nu sint destul de
cunoscute, din pricina stilulul greoiti in care sint scrise.
Juvenal 2) e cu totul deosebit si de Horatiu si de
Persiu. El reprezenta prin excelenta satira violenta,
plind de indignatiune, pe clod Horatiu era glumet ;
pe de altd parte reprezentd satira personals, pe cind
Persiu vorbia despre vitiI in general. Adinc rata
in suflet de ceea-ce vedea in jurul Mit, de parvenitl
de delatorI, de intrigantl, de femel perfide, de poetl
lingusitorI, de filozofi earl predica morala pe cind
el sint oamenil cel mai nerusinatl, Juvenal se de-
cide a lua ebiciul satirela ca sd loveascd aceastd
lume si exclama :

1) Persiu: 34 62 d. Cr.
2) Decimus Iunius Juvenalis : 42-120 d. Cr.

www.dacoromanica.ro
 492

Si natura negat, facit indignatio versus')

Incep Ind de prin secolul XVI s'a dezvoltat la po-
poarele moderne satira imitata dupa cea Latina.
La Fiancezi, dupa Regnier 2), scrise satire Boileau,
Voltaire, Gilbert 3), etc.
La Englezi cel mai Insemna(1 reprezentantl al ge-
nulul slut: _Dryden 4) §i Byron. La Germanl fsl -asi-
gurara celebritatea prin asemenea scrierl Hagedorn
§i Rabener, la Italienl Ariosto, Salvator Rosa 5),
_Pietro Aretino 6), s. a.

3. SATIRA LA ROMINI

1. SATIRA POPORANA
Motenita de la Romani ca specie, satira poporulul
roman se manifests prin : a) poezii satirice propriii
zise ; b) anecdote saii. zvoave; c) strigaturt suit cin-
tece de hord (acestea s1nt piste satire de o fntin-
dere mai mica, char de tre1 sat. pafru versurt) ;
d) proverbs, pentru ca In ele nu gasim numai idel re-
lative la 1ntelepciunea In vlata., ci gasim si rezumate
ale unor povestirl, earl suit satire. Exemplu: «Ba e
tunsa, ba e rasa
Tot materialul satirel noastre poporane se poate
grupa astfel : 1) Satire la adresa popoarelor conlo-
1) Daeli natura se opuna, indKmarea mea va face restul.
2) Mathurin Regnier : 1573-1613.
3) Gilbert: 1751-1780.
4) Dryden : 1632-1700. Ounoscut §1 ea poet dramatic.
5) Salvator Rosa a fost 31 pictor celebru: 1615-1673.
6) Aretino : 1492-1557.

www.dacoromanica.ro
 493

cuitoare sati vecine ; Tigani, Evrel, Ungurl si Sasi,

Bulgari si Sirbi, Greet; 2) Satire sociale.
1) Dintre toll streinil cu earl poporul rominese a
fost in contact in cursul timpului, desigur M. Tiganii
sint eel cart ocupd local de capetenie in productiu-
nile lui satirice. Tiganul nu e prost, dar se face ca
sa, traga folos din aceasta si mai ales ca sd fure.
Hotia si lenea am putea zice cd sint trasurile carac-
teristice ale Tiganulul reprezentat in satira noastra.
Tiganul mai e si fricos, insa foarte fudul. Se laud&
totdeauna ca e curagios si ea. nuI past, de nimie ;
de multe on rabda o neplacere ca sa-s1 satisfacl o fu-
dulie. Data se vede Ocala de ROmin si pricopsit cu o
plash. in loc de Maria, el se tine fericit si, tremurind,
se infra de gerul ce vor fi suferind cel gol, (lac& lul,
care este asa de bine adapostit, it clantanesc dintil.
Evreul de asemenea a dat nastere unui num4r de
anecdote, zicatori si poezil. Trei sint mat ales punc-
tele de plecare cart all produs aceasta parte a lite-
raturil noastre: 0) opozitiunia diametral, intre i eli-
giunea Evreului si a Rominului, b) frica pe care o ma-
nifest& Evreul, c) spirit ul comercial si dorinta de cistig
cum si exagerata economie practicata de Evrei, ceea-
ce a contrastat cu caracterul nepasator al Rominului.
In al treilea rind yin Sirbii fi Bulgara In ge-
nere poporul -confunda aceste doue natiuni si le sa-
tirizeze in acelas chip. De obiceiti Sirbul sail Bul-
garul e considerat ca tipul prostiel.
Sa'irele si anecdotele cu privire la Unguri fi la
Safi se gasesc cu deosebire la fratil nostri de peste
munti. Ungurul e prost, nu e viteaz, dm' e de o fu-

www.dacoromanica.ro
 494

dulie fora pareche Si laudele lul sint mal pre sus

de orl-ce inchipuire. Sasul este la Rominil de peste
mun(l un tip analog cu al Sirbului de la not
Grecul are In literatura noastra poporana, urma-
toarele trasuri caracteristice : fire rea, lingu§h4, in-
§elaciune §i lauds..
2) Satira sociald se Indrepteaza in potriva femei-
lor lenep, rele cicalitoare Si cele ce se sulimenesc;
In potriva barbatilor lene§I, hetivl si rat eu femeile ;
Inpotriva popilor ignorantl, interesati Si inclinait spre
hotie ; In potriva avarilor, ambitio§ilor, calomniato
rilor, etc.

2. SATIRA CULTA
Cea mai veche satird literara este : «Istorie ce aft
scos domnilor qi boerilor», care circula In maims-
scris pe la finele secolulul trecut (1773 §i urm.) Ride
de boieri, earl din cauza multelor cheltuellajunsese
saracl. Aceasta e o pedeapsa dumnezeiascd, pentru
ca el n'aveati Did o dragoste de Cara :
Lautaril le cinta
Grija tariff nu purta.
In secolul nostru satira a fost foarte cultivate in
toate speciile.
Vasile Fabian Bob 1) Iasi{ doue satire : "Moldova
in 1821» §i "Geografia Tintirimulub, neterrninata,
In care descrie In mod satiric lumea ceialaltd.
Paris Momuleanu 2) In colectiunea sa "Caracte-
1) Vasile Fabian Bob: 1795-1836.
2) Barbu Poris Momuleanu : 1794-1837.

www.dacoromanica.ro
 495

ruri, ne da o serie de satirenu tocmal reusite

infatisindu-ne diferite vitil sad pasiunl : cAmbiliosul»,
.,,Sgircitul», «Risipitorul», etc.
Eliade a scris multe satire, parte literare, parte
politice. In toate i se poate imputa tonul prea per-
sonal. Vom cita : cFigaro qi Don Pascale», «Gin-
tecul Ursului», la' adresa unui agent, rus Duhamel
venit in Bucurestl In 1848.
Grigore Alexandrescu a lasat un nun-1dr de satire,
earl air fdcut mull efect in timpul publicaril si chlar
azi citindu-le aftam in ele multe frumuseti. El sad
la tonul furiel, al omului virtuos deznadajduit de iz-
binda vitiulul, al nenorocitulul asuprit pe nedrept,
oil glumeste, spunind in mod vesel lucruri earl bi-
cluiesc sad o stare politica on sociald sad un anu-
mit fapt izolat. In cConfesiunea unui renegat» lo-
veste cu cea mai mare cruzime pe acela cart JO
schimba convingerile foarte des chid pot sä capete
prin acest chip foloase. In «Adio» un model de
satird blestema cu accentul urel celei mai grozave
pe un consul:
Adio, lung adio si fail revedere
Departe, mult departe te du din tara mea!
Pustiul Siberiel te asteaptg cu placere
Pamintul s5. te 'nghita si dracul sä te ia.
In gSatira duhuluf mieii» poetul satirizeaza soci-
etatea si educatiunea din acel timp. Ne infatiseazd
o convorbire intre dinsul si spiritul sad. Certat de
cite-va cucoane Intr'o adunare pentru ca nu stia sd
joace cart', incepe sa ceard socoteald spiritulul pen-
tru aceasta, acuzindu-1 ca nu -1 slujeste la nimic si

www.dacoromanica.ro
 496

incepe s& spunk ce ar trebui sd faca spiritul sail si

in aceasta enumerare este satira. Aci ne va vorbi
despre asa numitele wetits jeux innocentsD, despre
domnisorii imbracati dupk, ultima moda de la Paris,
earl indruga la vorbe f &r& sd se gindeasca si cart
din pricina aceasta sint pretuitl de cucoan, -despre
acele femei cart crezindu-se aristocrate se ulta cu
ochil mid la toga lumea :

Pe care daca printul le la la bal de mina

Nu mat vorbese cu nimenl cite o saptamina

si despre alte ridicule ale timpulul skit.

Tot in. asa mod indirect ride el de incercarile de
reform& de pe la 1858, adresindu-se Cometel si ce-
rindu-1 sk nu prapadeasca pamintul, ci sä dea un
ragaz de zece mil de ant ca sk se spolasca legile
din tara Romineasca.
Constache Balacescu, spirit eminamente satiric,
ne-a lasat o lungl lucrare intitulata «Fd-md, tats
Ali seaman, bicluind In conversatia dintre un t.tt-
ran si fiul sail pe care 1-aduce la Bucurestl ca sk.-1
procopseasca multe rele ale staril de atuncl (1845).
Bolintineanu, in partea ultima a vietil sale, in-
triad in politic., scrie multe satire, mal toate In in-
teresul luptelor sale. Colectiunile de asemenea satire
se numesc: cNemesisx., 4Bolintiniadelei), cE,meni-
dele», .%111-enadele». Sint multe, dar in genere prea
personale, scrise cu ton de pornire §i adesea proza-
ice: seamana mal mutt a articole de gazeta de cit
a satire in versurl.

www.dacoromanica.ro
 497

Eminescu are intre poeziile sale patru pe cart le-a

intitulat Satire. Nicairl el nu is tonul vesel, ci tot-
deauna vorbe§te in modul cel mat serios, adesea pfin
de urd Si ironiile ce face cite odata sint prea rele
ca sa -ti provoace risul.
In prima satira : dupa o parte filozofica in care
dezvoltii filozofia budhistd, poetul cerceteaza viata
omulut de §tiinta, declarind ca e o in*are de nevol
lard nicl o rtisplata. nict In lumea aceasta, nici dupa.
moarte. Nimeni nu-t pretue§te lucriirile, cite cine-va
de abia le aminte§te «trite° nota prizarita sub o pa-
gind neroadd;r, dupd moarte discursurt in cart vre-un
mititeb> cautd sa se scoata in evidenta, iar poste-
ritatea nu-I cerceteaza operile, ci-I scotocete viata
ca sa arate ca a fost §i el om ca tott oamenit.
In satira a doua arata ca poetul nu e nict odata
pretuit §icu tonul personal declara unut amic ca
nu voe§te sa scrie de teams ca sa nu-1 laude coa-
menit din ziva de astath, cad aceasta 1-ar mihni.
In a treia Si a patra intilnim doud antiteze : intre
vitejia romineasca din vremea lul Mircea §i decd-
derea din timpurile noastre; intre viata fericita poe-
tied, de la 1400 si viata materialists, interesata din
epoca. noastra. Ambele de §i bine scrisenedrepte
§i nefundate. Progresul facut in toate directiunile e
tagaduit de el-§i ne prezenta sub o lumina exagerata
ce avea bun viata trecuta.
N. Ortiqeanu1) a scris toata viata sa satire poli-
tice. Uncle din primele au un ton mat general, cum
este 4,Plingerea unui bini§lifiD;dar cele mat multe
1) Mort aoum city -va ant.
32

www.dacoromanica.ro
 498

din urma. shit Si politice si personale, relative la

evenimente putin cunoscute §i pline cu aluziuni la
fapte Si oamenT din timpul cInd au Post sense, ast-
fel ca nu se pot Intelege fare comentaril.

SATIRA
(TABLOIT SINOPTIC)

-
I Glumeata
1 Violent.
Politic&
Literary.
Moralg
I Personals
I General&

tNTREBARI

I Ce este satira ? Din cite puncte de vedere se poate impgrti §1 cum ?

De uncle vine numele de satire?
II OgruT popor apartine satire ca gen IA existat la Grecl?CarT sint
primele manifestgrI ale acestul gen?Care poet i -a dat formilliterarg?
Ce a serif; Horatiu?Ce fel site satire Int Persin 2Prin oe se oaracte-
rizg opera luf Juvonal?Cane a scris satire la Francez1 ?-0ine la Ger-
manl? la EnglezT?
III 1, Prin ce se manifestg satire poporanI roming?Cum se gru-
peazii materialul satirel noastre ? Cam infltisazg satire noastrg pe Ti-
gan1 pe Evred? pe SIrb gi Ealgar ? pe Ting= 12i Sas? pe Grec? Ce este
satire socialg ?
2. Care e cea maT veche satirg literarg?Cine a saris satire in seoo-
lnl nostru?Carl sint oele mat insemnate satire ale WI Alexandrescu?
Ce a saris Costache BIllIcesamCe valoare au satirele luT Bolintineanu?
Ce ouprind poeziile jut Eminescu intitulate satire? Ce §titl despre N.
Orii§anu ?

www.dacoromanica.ro
 499

C. ANALIZE LITERARE
PLINGEREA UNUI BINI*LIU
I
Se zice totdeauua ca gloria actorilor este cea mai tre-
catoare ; mull succes in timpul cit talentul le e in floare,
uitare deplina indata ce parasesc scena. Cam asa este si
soarta scriitorilor pe earl' i-a preocupat politica momen-
tului, chiar dace se recunoaste inteinsil un talent ce ar
fi putut sa. se ridice mai pre sus de succesul zilel.
Ast-fel s'a intimplat cu Nicolae Orasanu, mare talent
satiric, temperament de poet, care inveselia cu glumele
sale orl -ce adunare de prieteni El a alimentat- ziarele
umoristice in curs de 10-15 anT si, in vremurl trod in
contra poesiel guralive erail legi foarte severe, nu rare orl
a suferit inchisoare. Se povesteste ce era asa de deprins
cu aceasta in cit, indata ce publica vre-o poezie mai vio-
lenta. isi lua asternutul si pornea la Vacaresti.
Dar s'ar pune poate 1ntrebarea : ce va raminea din
opera lilt ? Felul scrieril luT il face sit nu mai fie gustat
-e.g. Trebue sa cunoasca. tine -va in detalii toate faptele
politico, toate numele si poreclele personalitatilor din
timpul acela ca se inteleaga ironia, batjocora uneori gro-
solana, alteort foarte fina si plina de aluziunl pe earl azi
nu le maT potT ghici. Istoricul care va voi sa cunoasea
ideile si moravurile timpulul va gasi pretioase informa-
tiunl in satirele luT Orasanu; istoricul literar va trebui
s -a -I insemneze un Joe in dezvoltarea poeziel romine, eaci
de sigur valoarea lul Orasanu este cu mult superioara
satirelor luT Bolintineanu care si el a scris satire po-
litico pentru moment si sta alatvri cu a lul Grigore
Alexandrescu si Costache Balacescu. E drept: ca satirele
Jul Alexandrescu vor putea sit traiasca in citirea eurenta
mai mull de cit ale MT Orasanu, dar aceasta vine in pri-
mul rind de la felul subiectelor : Alexandrescu are teme
generale ; Orasanu are teme individuate, tome de moment.
Intilnim insa si intro scrierile acestui din urma satire
generale. Asa este cea intitulata: «Sarntana vreme veche,
plingere patetica a mud biniglia».

www.dacoromanica.ro
 500

lI

Repedea schimbare in inteaga noastra viata operat6

dup . epoca dinte 1848-1859 e plina de interes pentru
cereetatorul moravurilor si de sigur ca dace un strein
ne-ar fi vizitat in secolul nostru de doua or!, pe la 1840
si pe la 1870, ar fi ramas mirat de deosebirea enormt.
titre tara noastra in aceste doua momenta. Se inkelege
insa ca tot ce se face repede are cusururi mai multe. R
evident ca alt-fel se va prezenta mica noastra civiliza-
tiune facuta cam in pripa si altfel civilizatiunea unui stat
mare stability printr'o desvoltare inceata si normala in
curs de secole. Caracteristic pentru tranzitiunile repezi
este contrastul intro trecut si prezent, contrast viii pe-
care-1 intilnim in deprinderI, in viata zilnica, in aplica-
rea legilor, in vorbire, in credinte si ides. Cogalniceanit
zisese in discursul la alegerea lul Cuza: "La legl noun
oamenI noiv. In a (loyal. s'ati produs °amen' nol, dar au
ramas si eel vechi, adesea s'a impus colaborarea Ion si
in tot cazul omul de erl si omul de azi air trait mult
timp alaturI.
Contrastul de care vorbirn era pe la 1859 foarte pu-
ternic. In acest an scrie Orasanu poezia de care ne ocupam._

III

Poetul ne infatisaza pe un batrin care traise in ultimil

anl al epocel fanariote si in epoca Regulamentultif or-
ganic si care isI exprima adinca sa nemultumire pentru
schimbarea intimplata. in tara noastra, care de la arde-
rea Arbontelogief parea pornita pe un drum not. Pen-
tru ea mg desavirsita sa fie icoana acestul om al treeu-
tulul, poetul a cautat sa scrie in limba timpuIuI. Fie-
care vers e incarcat de turcizme si grecizme, unele cu
desavirsire esite din uz si ne mal cunoscute asta-zi, si
tocmal faptul ea, citind, nu intelegI toate vorbele, este
de un extraordinar efect poetic, a! deplina iluziune ca
star de vorba ea un individ din trecut, cu un batrin pe
care nenorocirea 1-a facut sa-sl prelungeasca zilele ca sa

www.dacoromanica.ro
 501

vaza stricarea 061, disparitiunea tuturor institutiilor cu

-earl' era deprms din copilarie, sa vaza cum vintul timpru-
lui celui not caul& sa-I sae si ideile ce-I eraa atit de
scumpe.
Sgr-mang vreme veche, vestitli 'n chilipiruri,
In ma de marafeturl, rusfeturi si gheliruri,
Bogatg 'n evghenie Qi 'n oiracladisealg,
In sumg de mansupuri sl in chevernisealg,
Cind punga, pozgnarul, climara si ohiar case
Sta doldura de zahgr, oafele, baclavale...
Cind slujba-era moste: geed dintr'insa stare.
Atun,la, da, atunola era bine de viatg

Asa ineepe si pe acest ton si in acest stil urrneaza

poezia. Tot asa a procedat si Nicolae Filimon in cunos-
cutul sail roman de moravur.,xCiocoil vechi*, in care in-
trebuinteaza sums de termenl din vremea lui Caragea in
cit al nevoe de note ca sa intelegi unele fraze.
Dupe o patetiel introdueere de nature generals, boerul
incepe a povesti amintirile sale propril. Si el incepuse
ca fecior, ceiocoitio, intr'o case boereasca, si el stersese
talerele si tinuse cureaua la butell, si el purtase ciuhu-
cul boerulul si acum iata-1 bogat, mare, respeetat de
tots in cit numal ca prin vis II tree pe dinainte intim-
piddle din copilaria si tineretea sa si departarea le
sterge partile mai intunecoase si le infatiseaza intr'o
lumina plaeuta.
Si-a ineeput cariera politics prin a fi zapcia. Si-a urn-
plut camara cu de ale bacaniel, si-a umplut cotetul
cu pasarl:
La mine bunul plgsii, la mine se afla
Si pungulita-ml seaog orestea si se umfla.

SarmaniI taranT pull sub obladuirea lui! Batae zi si

noapte, jaf, groaznice impliniri de biruff, inehisoare «la
gros si la blithe*: iata partea lor, iata pe ce se into-
meia toga prosperitatea zapciulul.
Si mil sa se plinga? La divan, undo aveau sa se duce
ecu rogo,jina in cap si cu jalba in protaps aveaa sa in-
tilneasca pe protectoru] asupritorulul for :
Si apol boerul mare, boerul get-beget
Stia cum merge treaba, stia de marafet.

www.dacoromanica.ro
 502

Asa sia f'cut treaba, a pus haul de o parte si cind

protectorul 1a parasit a devenit si el boe si, la rindul
hi, a protejat si el pe altii.
Si acum ce spectacol ingrozitor ! Boeril au ajuns otrepe.
Totul s'a distrus ! Si laerimi amare vars1 batrinul ev-
ghenist pe ruina trecutului... Un lucru it supAra insa mai
mult de cit toote :
Dar Mornl cel rod mare de care to mit mir
E og ea, ca Qi mojicil, boeril plitteso bir.

Sfirsitul acestel jelanil este caracteristie. Poetul s'a

arlttat de o patrundere deosebita. cad boerul nu vrea sa
creaza eh trecutul s'a dus pentru tot-d'auna. De si evi-
denta ii arata cO. lovitura de moarte a primit tot ce a
fost vecbiu, ca al6.turl cu dinsul trae§te o lume nouA, ca
poate chiar copiil lul sint dintre aeesti <cafurisitio bonju-
riqt1 earl au stricat toate, totusi par'ca sufletul lui ii mai
spune ceva si un ecou departat il face sit exclame eu
lacrimile in ochl :
Siirmanit vreme veche, cind, dragg, o sit mal vil
Cu bratele deschise la bieVI binitglil?

www.dacoromanica.ro
 503

FABULA
A. EX EMP L E
PISICA SI COCOSUL
de
ESOP
Pisica prinzend pe cocos, si vrind ca pentru cuvioasa
causa sa-1 manance, it invinovatia, zicind : Ca le vine
gred omenilor, pentru ca striga neptea si nu-I lasa sa
dorms. El il rdspunse ca pentru folosul lor face aceasta,
ca oamenil sa se destepte de tinapuriii si sa apuce de In-
crnl lor. Pisica totusi ii invinovatia si zise : Macar de al
aT aye to si alte multe respunsurl bune si adevarate, en,
totusi nu void ramine flamanda, si ast-fel 1-a mancat.
INV/4.4117RA
Aceasta fabula insemneaza : ca firea rea de bursa voie pa-
catueste, si daca nu cumva sub chip bun si adevarat nu
poate face aceasta, totusi gindeste si incearca sa fad. raul.

VULPEA
de
ESOP
Vulpea primlendu-se in cursa (lat), a scapat taindu-si
coada si acurn de rusine gindia mat bine sa nu mai trd-
iasca. Deel s'a gindit ea sa sfatuiasca si pe celelalte vulpi
sa -sI tale coada, ca cu raul de obste st-et aseuncla rusinea
sa. Si fiind ele la un ke adunate incepe a sfatui pe cele-
lalte, cd nu numal nu se cuvine aceasta madulare, ci si
este sarcind indesert acatata. Atuncl una dintre vulpi
rsapunzind zise da sireata mai esti, de nu t'ar folosi
tie acesta, nu ne -aT da sfat sa facem si nol asemenea.
INVA.TA.TURI

Aceasta. fabula. Invata : ca oamenil eel ral nu pentru ca

le vread binele, dad celor de aproape aT lor sfat sä Mca
ceva, ci pentru folosul lor.

www.dacoromanica.ro
 504

LES ANIMAUX MALADES DE L PESTE

de
LA FONTAINE

Un mal qui repand la terreur,

Mal que le Ciel en sa fureur
Inventa pour punir les crimes de la terre,
La peste (puisqu'il faut l'appeler par son nom),
Capable d'enrichir en un jour l'Acheron 1)
Faisait aux animaux la guerre.
Its ne mouraient pas tons, mais tous etaient frappes;
On n'en voyait point d'occupes
A chercher le soutien d'une mourante vie;
Nut mets n'excitait leur envie;
Ni loups ni renards n'epiaient
La deuce et l'innocente proie:
Les tourterelles se fuyaient;
Plus d'amour, partant plus de joie.
Le lion tint conseil et dit: «Mes chers amis,
Je crois que le Ciel a permis
Pour nos peches cette infortune.
Que le plus coupable. de nous
Se sacrifie aux traits du celeste courroux;
Peut-titre it obtiendra la guerison commune.
L'histoire nous apprend qu'en de tels accidents
On fait de pareils devaiments.
Ne nous flattens done point ; voyons sans indulgence
L'etat de notre conscience.
Pour moi, satisfaisant mes appalls gloutons,
J'ai devore force moutons.
Que m'avaient-ils fait ? Nulle offense.
Meme it m'est arrive quelquefois de manger
Le berger.
Je me devofirai done, s'il le faut ; mais je pense
Qu'il est bon que chacun s'accuse ainsi que moi;
Car on doit souhaiter, selon toute justice,
Que le plus coupable perisse».
--. «Sire, dit le renard, vous etes trop bon roi ;
Vos serupules font voir trop de delicatesse.
Eh been! manger moutons, canaille, sotte espece,

www.dacoromanica.ro
 505

Est-ce un peche ? Non, non. Vous leur files, seigneur,

En les croquant, beaucoup d'honneur ;
Et, quant an berger, l'on pent dire
Qu'il etait digne de thus maux,
ttant de ces gens-la qui sur les animaux
Se font un chimerique empire.,
Ainsi dit le renard ; et flatteurs d'applaudir.
On n'osa trop approfondir
Du tigre, ni de l'ours, ni des autres puissances,
Les moms pardonnables offenses.
Tons les gens querelleurs, jusqu'aux simples matins,
Au dire de chacun, etaient de petits saints.
L'ane vint a son tour et dit: 0J'ai souvenance
Qu'en un pre de moines passant,
La faim, l'occasion, l'herbe tendre, et, je pense,
Quelque diable aussi me poussant,
Je tondis de ce pre la largeur de ma langue.
Je n'en avais nul droif, puisqu'il faut parler net.,
A ces mots. on cria haro 2) sur le baudet.
Un loup quelque peu clerc prouva par sa harangue
Qu'il fallait devouer 8) ce maudit animal,
Ce pole. ce galeux, d'ou venait tout leur mal.
Sa peccadille fut jugee, un cas pendable.
Manger l'herbe d'autrur ! quel crime abominable !
Rien que la mort n'etait capable
D'expier son forfait. On le lui fit Bien voir.
Selon que vous serez puissant ou miserable,
Les jugeinents de cour vous rendront blanc ou noir.

1) L'Acheron, Ravin in Infern.

2) Ilaro, strigia de aeuzatiune.
3) Devouer, a saeriflea.

www.dacoromanica.ro
 506

LE HERON
de
LA FONTAINE

Un jour sur ses longs pieds allait je ne sais ou

Le Heron au long bee emmanche d'un long cou ;
11 cOtoyait une riviere.
L'onde etait transparente ainsi qu'aux plus beaux jours.
Ma eommere la carpe y faisait male tours
Avec le broehet son compere.
Le Heron en eilt fait aisement son profit:
Tous approchaient du bord, l'oiseau n'avait qu'a. Prendre ;
Mais it crut mieux faire d'attendre
Qu'il eat un peu plus d'appetit :
11 vivait de regime et mangeait a ses heures.
Apres quelques moments, l'appetit vint : l'oiseau,
S'approchant du bord, vit sur l'eau
Des tanehes qui sortaient du fond de ces demeures.
Le mets ne lui plut pas ; it s'attendait a mieux,
Et montrait un gout dedaigneux
Comme le rat du bon Horace :
<<Moi, des tanehes ! ditil ; moi Heron, que je fasse
Une si pauvre there ! Et pour qui me prend-on ?»
La tanche rebutee, it trouva du goujon.
«Du goujon ! c'est bien la le diner d'un Heron!
J'ouvrirais pour si peu le bee ! aux dieux ne plaise !»
Il l'ouvrit pour bien moins: tout alla de facon
Qu'il ne vit plus aucun poisson.
La fain le prit ; it fut tout heureux et tout aise
De rencontrer un limacon.
Ne soyons pas si diffieiles :
Les plus accommodants, ce sont les plus habiles.
On hasarde de perdre en voulant trop gagner.
Gardez-vous de rien dedaigner,
Surtout quand vous aurez a peu pres votre compte.
Bien des gens y sont pris. Ce n'est pas aux herons
Que je parle : ecoutez, humains, un autre conte:
Vous verrez que chez vous j'ai puise ces legions.

www.dacoromanica.ro
 507

VULTURUL SAGETAT
de
TICHINDE eL

Un vultur sezind intr'un be inalt, pindea doarit si-a

vina ceva de prinz ; Disk cum adesea-ori se intimpla, ca
acela carele urea pe altil sa vineze, pe sine insu-si se
vineaza, si carele porneste dupa lina altora ne fiind
smulsa, el insusI vine acum tot tuns. Un vinator, fiind
aci oare-unde ascuns, a sagetat pe vultur. Ah! al mei"'
amarit vinat, ah pe tine to -am asteptat eti aicea ? incepu
jumatate mort fiind a grai vulturul sie. Dar cind Inca
vazu la capAtul codoritel (sulitei) pene de vultur, zise :
ticalosul de mine! sfirsindu-ti viata au doarl insusl penele
mele Ina omoarA ? Nu mi-e atita jale pre sageata, cit
iml e pre penele mele.
Invafeitura. Omul eel nedrept si rece este aseinenea
vulturulul fabulei acesteia, cad tot gindeste si iscodeste
sill bate capul cum ar face rail altuia pina cind cade el
insusi in rail, apol atunci plinge si se vaeta. Cu dreptul
se plinge vulturul spre penele sale, ca nimic nu e umului
mai cu jale, de cit cind patime§te de la at sat §i de la
neamul sail ; tine ti-a sees °chit ? fratele ; pentru acela
a§a afund, zit batrinil.

MUSCA
de
A. DONICI

De la arat un plug
Venia incet sprp easa,
Si la un bog pe jug
6 muscA s'asezase;
Iar el spre-intimpinare
0 alts musca-n sbor

www.dacoromanica.ro
 508

Ii face intrebare:
oDe unde, drag& sor?
-4<*i malintrebl de unde?
El musca II rgspunde
C'un aer supgrat.
Ati nu pricepl ce facem?
Nu vezl ca not ne intoarcem
Din cimp, de la arat !u
Spre laud& desarta
Multi zic: not am lucrat,
Cind el luereaza in fapta
Ca musca la arat.

ANTIRIUL LUI ARVINTE

ae
A. DONICI

Arvinte coatele l'antiriti rosese:

Dar n'a stit mult sä socoteasca
Si far& sä-'" pese,
Se puse sa.1 eirpiasca;
Iar pentru petici de cirpit
Din mined a taiat ca o a patra parte,
Si antiriul 1-a gait
Cu minicile asa scurtate,
In cit or care it vedea,
De el ridea.
Vazind aceasta, el a zis in gindul sAti:
aLgsati ea doara nu slut asa de nAtarn,
Vr'un lucru mare nu-1
SA-ml tai eti poalele de pe la antiriti,
Si minicele sä le puf
kal lung.'" de cit era.,
A zis si a fAcut.
Dar lumea se mira,
CA antiriul lul era acum prea scurt,
Si nu s'asemana nici cu un bun mintean

www.dacoromanica.ro
 509

Ades se 'ntimpla tinerl de neam,

Carl' 'neureind averea lor,
Tot cu-aceiast minte
S'o indrepteze vor...
S'ajung ca si Arvinte.

PISICA SALBATICA. SI TIGRUL

de
ALEXANDRESCII

Un cotoiti sau pisica.

Din dona nu slid care,
Niel' mare nicl prea mica,
Dar foarte mincatoare,
Si din soiul acela ce 'n padurt. locueste,
Si pe copact traeste,
Vazu un tigru mare
Trecind pe o curare.
De sus de pe ghindar unde era urcata,
Pisica socoti
Ca poate aI ingrozi,
Si fara a pierde vreme se adresa indata
La tigrul ce trecea,
Fara a o vedea.
«Ia stai ma rog putin, jupine de pe jos,
Care to socotesti
Ca nu still tine esti ;
Mindria ce arati cu nor e de prisos:
Stiff din ce neam ma trag, si ca stramosif met
Sint fit de Dumnezet
Nemuritoril tots, din cer cind au fugit,
Subt name de pisici in lume all trait,
Preotil eghiptent in templuri II slavesc,
Si niste tigril mid cu not se potrivesc b>
«Daea stramosil tar cu tine semanati,
Negresit erall pro,,-ti citi for se inchinaa,
Raspunse tigrul mai; iar data au avut

www.dacoromanica.ro
 510

Vr'un merit cunoscut,

Ceva dumnezeesc,
Atuncl eti to caese
i pentru starea to de mila sint patruns,
Cad d'or fi cite spill, zAu, prea rAu at ajunsD.
De si multi au zis-o ea tot o mat zic:
Gloria strabuna pe stramW cinstete :
In zadar nepotul cu ea se fdleste
Cind e, cum se intimpla, uu orn de nimic.

B. PRINCIPII G-ENERALE

Fabula sat' Apologul (azaoyoc) este povestirea

unel actiuni alegorice atribuite mal ales animalelor
si care are de stop sa ajungd indirect la o conclu-
ziune morala si instructivd.
La Romani euvIntul fabula avea Intelesul de ae-
fiune; ast-fel Horatiu In Arta poetied vurbind despre
poezia dramaticli o numeste cfabuld»; mai tirziil Insa
aflam acest cuvint cu Intelesul modern.
Fabula se produce din observatiunea unui fapt din
nature, cu deosebire din viata animalelor, punindu -se
In raport cu viata omului. Prin urmare fabula trebue
sa se bazeze pe o reprezentatiune fidela a faptului
petrecut In naturd pentru ca prudenta omului si
poata scoate de aci o reguld de purtare si o Inva-
tatura morala.
De aci urmeaza ca Intr'o &bull deosebim doub
elemente : 1) alegoria §i 2) morala Tabula Calita-
tea esentiald a alegoriel din fabula este naivitatea
si simplitatea, pe ling care se cere cunoasterea

www.dacoromanica.ro
 511

exacta a deprinderilor animalelor care Indeplinesc

mica actiune din fibula. Mora la fabulei trebue sA. re-
zulle direct din cele spuse in alegorie.
Acest element poate sA. lipseaseg. Cind figureaza,
trebue sl fie exprimata pe scurt numal cu scopul
de a intari eeea ce rezulta din alegorie, iar nu ca sA
explice pe larg cele cuprinse In primul element.
Ast-fel poetul Alexandrescu in fabula intitulata coa-
recele si pisicay, face o mare gre§ala dezvoltind
prea mutt morala. Pupa ce zice destul de bine :
Cotoiul eel smerit
E omul ipocrit...
adaoga versurile urmatoare, earl strica tot efectul :
Eli prin cotoiul acesta
SA vA arat m'am silit
Icoana adevaratA
A omulul ipocrit.
S'a discutat mult despre ideile earl figureaza in
morala fabulei. In genere se considers{ cA fabula re-
prezenta stiinta practica a vietel In deosebire de alte
productiuni didactice care reprezenta stiinta teore-
Ea. SA. luAm ca exempla cunoscuta fabula a lul
La Fontaine cLe chene et le roseaux.. Aci vedem el
trestia. cea _slaba se apleaca si scapA de peire, iar
stejarul rezista furtunel si e sdrobit. In nature, un a-
semenea spectacol se vede adesea si in privinta rea-
MAW faptelor tabula nu lasl nimic de dorit. Care
este insa invAtamintul moral ce rezulta din aceasta
Tabula? SA fie aceasta o lectiune bung. de urmat :
ca in lumea aceasta cel care se pleaca isbuteste si

www.dacoromanica.ro
 512

eel care rezista e sdrobit ? In cunoscuta fabuld. c Cor-

bel §i vulpea», lingusitorul isbuteste sd insele pe eel
naiv si sA-1 is bucatica din gull. Ar urma de aci
cd fabula recomandd sd fit umilit, sd fiu lingusitor ?
De sigur cd nu, pentru cd morala tabulet este tot-
deauna constatarea unul fapt, dar nu tot-deauna o
regula de urmat.

INTREBARI
Ce este fabula?Ce inteles ayes la Romani onvintul fabuld?Ce ele-
mentc geosebim in labnlii?Ce se poate sloe despre morals fabulel?

C. ANALIZE LITERARE
STEJARUL SI TRESTIA
Analiz5 literarti
de
BATTEUX

La Fontaine punea in rindul celor mal bune fabule

ale sale pe acea a stejarulul §i trestieT. Inainte de a o
citi sii. incercam a afla, cari ar fi ideile ce natura ne
prezenta despre acest subiect. Sa mergem inainte, ca s.
vedem daea autorul va urma aceeml cale ca noT.
Indata ce ni se spune despre stejar §i trestie sintem
isbitl de contrastul intre mare §i mic, intro tare si slab.
Iata ideia care ne este data prin insus,T fitful fabulei;
am fi surprin§1 data In naratiunea poetulul am afla con-
trariul acestei idol, ea adica se atribue trestiel taria §i

www.dacoromanica.ro
 513

marimea, iar stejarulul micimea si slabiciunea ; am re-

clama drepturile nature! si am zice ca ea nu e bine
representata, nu e bine imitata ; autorul e dar legat prin
acest singur titlu.'
Presupunind ca aceste doua plante vorbesc intro sine,
intelegem ca stejarul trebue sa vorbesca cu sumetie si
incredere, trestia cu modestie si simplitate ; insas! na-
tura cere aceasta.
Insa cum se intimpld tot-d'auna, ca ace! cari iaii un
ton sumet, sint prostl si ca oamenil modest! ail drep-
tate, n'am fi surprinsT Mc! contrariat! de am vedea su-
metia stejarulul pedepsita si modestia trestle! crutata.
Dar aceasta idee e invblita in imprejurarile lulu! eveni-
ment, care Inca nu ni-1 incbipuim. Sa vedem cum it des-
volta autorul :
Stejarul zise intro zL trestleT :
.A3 ouvint de a aouza natura.

Vorbirea e directs si vie, ineeputul e dramatic; cre-

dem a auzi pe insisI actoriI. Al doilea vers coprinde
propunerea subiectului si arata care va fi tonul intregeT
fabule; stejarul arata deja siintimint si compatimire, insa
acea compatimire sum eata, prin care cine-va da. celui
nefericit sa inteleaga superioritatea fats cu el.
0 pgsgricg pentru tine este o grea povarg

Aceasta idee de' slabiciune este vie si foarte umili-

toare pentru trestie, ea este un fel de insults.
eel mai mio Tint, care
Inoreteqte fata apeb,
Te apleaog la pgmint.

Este aceeasi Zugetare, subt o alts imagine. Poetul nu

ration eaza de eft prin exemple; acest mod da expresiune
este eel maI sensibil, pentru ca se adreseaza inchipuiril
si judecatil tot de o data. Aceste versurl sint dule1; se
pare ca stejarul se coboara la tonul de bunatate din
cauza mile! pentru trestie. El vorbeste de sine cu totul
alt-fel.
.Fruntea mea insg, asemenea CaucasuluT,
NemultumitiL de a opri razele soarelul,
Infruntii puterea vijeliel.
33

www.dacoromanica.ro
 514

Ce nobtetd in imagini! ce mindrie in expresiuni! Frun-

tea mea ins t, turnurd pompoasa ; asemenea Caucasulni,
comparatiune iperbolica ; de a opri, inseamna un fel de
domnie si de superioritate, asupra Cul ? asupra soarelui
insusi ; a infrunta, nu inseamna, numal a se opune, ci
a se opune cu dispret. Aceste trei versurl formeaza un
contrast cu cele trel de mai nainte alit in privinta ar-
moniel cit si a ideilor.
Totul itl este crivgt, totul mi se pare zellr.

Stejarul revine asupra paralelei sale atit de magulitoare

pentru amoral sat propriii, si pentru a o face mai sim-
tita o reduce la cloud scurte propositiuni : Totul pentru
tine e erivq, mie totul mi se pare zefir. Contrastul e obser-
vat pretutindeni, pand si in armonie : Totul imi pare zefir
e mult mai dulce de eft: Pentru tine totul este crivai.
Scurtimea frazei o face cu atit mai energica.
Cel putin dacg to al naste la adgpostul frunzisulut
Cn care en aooper veciniitatea,
N'ai avea atita de suferit;
En to -asl apgra de fartung.

Sumetia stejarului e saturatd, el is iardsi intdiul ton

de compatamire. Cita pldcere a-s1 atribui clne-va rolul
de protector.
.Dar to rgsarl de cele mal adeseorl
Pe umedele marginT ale doraniel vinturilor.

Aceasta turnurd e poetics si Inca char de poezie in-

alta, ceea ce nu sede ran in gura stejarului.
.bTatura mi se pare foarte nedreapth ou tine!

Aceasta e concluziunea care o pronunta stejarul, cu un

ton de mild, care indatoreazd.
Asteptam eu nerabdare rdspunsul trestiel. La Fontaine,
care a stint destepta interesul, il va sti si multami. lids-
punsul trestiel va fi polit, inse sec si aceasta nu ne va
surprinde.
Compltgrairea ta, argspunde planta,
Vine din o inimii bung.

www.dacoromanica.ro
 515

Acesta e contrariul adevdrulul; trestia n'a voit a-I spune

ea, ea vine din sumetie, ci a dat numai sd inteleagA ca
ea a examinat §i a vazut isvorul; stejarul trebuia sä in-
teleagd aceste vorbe. Cele ce urmeaza sint sod si a-
menirrtatoare :
.Dar pIrliseste aceasti grije :
Vintnrile-ml sint mai putin de temut de cit tie.
Eu m6 indoeso :21 nu miiirup. Tu ping aoum
AY resistat, gra a strimba spinarea,
Cumplitelor lovitnri;
Dar sit vedem sfir§itul..

Incheierea nu e lungs, dar 3ste energiel. Actoril nu

mal au nimic a-sT zice ; poetul trebue si. termine nara-
-tiunea. El ea tonul istoriel si descrie o furtuna furioasa
Zioind aceste vorbe,
De la marginea orizonului aleargii ou furie
Cel mai oumplit din fiii
Ce nordul a purtat pial atunot in pinteoele sale.

Vintul vine de la extremitatea orizonulul cu o rope -

ziciune creseinda ; aci este o imagine. In loc de a zice
vintui suflal de la nord, poetul 11 personified si astfel in-
nobileaza ideia.
Arborul resist/4 trestle se pleacK.

Tata eel do! actor! in situatiune paralela.

Vintul i¢1 indoie§te puterile,
Aga in out desrlidiMineazii stejarul,
Al clrui cap se inalta pAnii la cer
till ale (Arai pioloare atingeafi de imperial mortllor

Aceste versurl sint frumoase ; antitesa §i iperbola, care

se afla in cele-doua din urma, le face sublime.
Poetul, cum vedem, a urmat ideile ce subiectul pre-
zenta de sine §i in aceasta stA adevarul naratiunii sale.
Insa el a §tiut a imbrAca fondul cu toate podoabele ce-I
convenlan ; si in aceasta stA frumuseta fabulel. Cugetarile,
espresiunile, intorsAturile sale sint in deplina armonie
cu subiectul; toate pi rtile sint la locul for §i legate intre
sine prin ordinea logics a cugetarilor §i prin forma sti-
lului. Prin aceasta ele ne prezentA un tablou al artel in

www.dacoromanica.ro
 516

care totul e gratie §i adevdr. Adauge la aceasta simtamintul

care dornnete pretutindeni, care insuflete§te totul de la
un capat la celalt. Aceasta bucata are tot ce se poate don
pentru o fabula perfecta.
(Trad. de M. Strajahl.

D. ISTORICIM FABULEI

Nu se poate spune cu siguranta and a inceput sa

se desvolte fabule. Cele mat vechl urme de fabule
le afiam in literatura Ebreilor. Se §tie ca profetul
Nathan, voind sa convinga pe regele David cit de
criminale sint unele din faptele lul, s'a servit de o
fabula.
Se zice In genere ca fabula s'a uascut In epocele
In cart libertatea cuvintului era cu totul oprita si,
pentru cd. tiranil nu puteaU sa fie combatuti alt-fel,
erau infati§ati sub figura diverselor animale sail plaute.
In modul acesta au Inteles tabula multi fabuli§tt §i
Alexandru Donici a exprimat ideea aceasta in lucrarea
intitulata 'Infiintarea fabulel». Aci vedem ca adevarul
care din fire era gol a intrat fara veste intr'un palat
imparatesc §i a spus imparatulul vorbele acestea :
Tu nict cum nu at durere
Pentru pamintenit tai ; ,
Cet mat mart to magulesc
Si norodul jefuesc :
Legile itt sint cd.lcate...
Aceste cuvinte ale adevarulut nu sint ascultate ;
ba Inca imparatul se supara §i striga :

www.dacoromanica.ro
 517

Esi afara, esT afara

Golule nerusinat.
Dati1 iute jos pe scara!

Mai tirziu insa adevdrul s'a imbrAcat cu «vesminte

impruinutate de la minteD si atunci a patruns in
palat, ba cbiar a convins pe impArat sd facd. toate
IndreptArile pe care le spusese de la inceput.
Se intelege ca aceasta este explicarea fabulei cu
stop politic ; sint insa fabule cars se rapoarta la viata
sociald si acelea nu mat au aceiasi explicatie. In acest
caz poetul care e si moralist, adopta forma literary
a fabulei pentru ca morala sa sd fie citita mat cu
placere. Asa ne spune La Fontaine:

Les fables ne sont pas ce qu'elles semblent etre.

Le plus simple animal nous y tient lieu de maitre.
Une morale nue apporte de l'ennui.
Le conte fait passer la morale avec lui.
En ces sortes de feinte, it faut instruire et plaire,
Et conter pour conter me semble peu d'affaire.
C'est par cette raison qu'egayant leur esprit,
Nombre de gens fameux en ce genre ont ecrit.

Patria fabulei se considerd a fi India. Cea mat veche

colectiune de fabule ajunsa la not este 4Pancia-
Tantraz, atribuita lui Vimu-Sarma care este cuno-
noscut bled sub numele de Bidpay saq Pilpay. El
a trait pe la anul 1000 sail 1500 a. Cr. Dup. colec-
tiunea aceasta s'a %cut prin secolul III al ere! crestine
un 'extract sub titlul «Hitopadescv> (InvatAturd folo-
sitoare).
La Greet acest gen literar este reprezentat prin
Esop (Araunro4.), persoand legendary in jurul careia

www.dacoromanica.ro
 518

s'afi grupat povestirl de tot felul. Cea mal cunoscuta

biografie a lul este de prin secolul XIII (Planudes).
Dupa Esop s'a inspirat seriitorul roman Phaedru
care a trait pe timpul lul Tiberiu si care ne a ldsat a
lucrare intitulatd : e Phaedri Augusti liberti fabulae
esopianae» 1).
El ne spune cd a luat materialul lui Esop si 1-a pre-
lucrat. latd cum intelege Phaedru importanta fabulei:
Duplex libelli dos est; quod risum movet,
Et quod prudenti vitam consilio monet 2).

Niel un scriitor n'a atins !ma in acest gen perfecti-

unea la care a ajuns La Fontaine'). Acesta, dupa cum
zice Taine, zugraveste pe scurt exteriorul animalelor
dar se ocupa mult de caracter. El este un istoric al
sufletulul si nu al corpulul. Ca sä arate ochilor acest
sufiet, el II dd sentimentele si conditiunile omulul; dar
acest amestee de naturd omeneascd nu sterge natura
animald, ci o pune in evidenta si capitolul de zoologie
este adevdrat numai pentru ca este o comedie de mo-
ravurl. Asa a inteles lucrul poetul insusi cInd a definit
opera sa :

Une ample comedic), a cent actes divers,

Et dont la -scene est l'univers.

1) Phaedru : intre aniT 30 a. Cr. 44 d. Cr.

2) Menirea aoestei e5rt1 este indoitii : sii provoace risul printr'un slat
prudent, sit sfittuTasolt vials.
3) Jean de La Fontaine : 1621-1695.

www.dacoromanica.ro
 519

3. FABULA LA ROMild

1) In literatura poporana romIna avem o carte spe-

ciald de fabule : = Viola fi pildele lui Esop», cu-
noscuta sub numele mai simplu de «Isopie.x. Viata
lui e o serie de povesti orientale de diferite origini,
grupate in jurul unul personagin legendar, ce repre-
zenta istetimea. Ea se atribue pe nedrept cdlugaru-
lui Maxim Planudes (sec. XIV).
Esop e un sclav frigian mut, dar foarte istet. Ca
exemplu de istetime este intImplarea urmatoare. 0
data avind sa piece cu mai multi tovarasi la drum
si impartind intre dinsil sacil ce trebuia sa-1 dud
la spinare, Esop a ales sacul cu piini, de si era mutt
mai gred de cit toate cele-l-alte. Tovarasil sal au
ris de dinsul, zicind ca s'a pacalit, dar pe fie-care
zi sacul devenia mai usor, pentru ca se thincati pii-
nile, iar cel- 1 -altl as purtat pina la sfirsitul calato-
rie1 aceiasi greutate. CumpArat de filozoful Xant, cd-
pata curInd libertatea, dupd staruintele Samienilor.
Mai tirzid ajunse om mare la imparatul Vavilonului
si lua eopil de sufiet pe unul numit Enn. Acesta a-
dresa piri mincinoase la imparat si Esop fu osindit
la moarte. Scapat de un amic, el stete multa vreme
ascuns. Odata imparatul din Eghipet Nectenav tri-
mise soli la imparatul VavilonuluT spunindu-1 ca, de
nu-1 va gasi niste mesteri cars sa-1 faca un edificid
in aer, va veni cu oaste asupra lui. Atunci Esop se
arata si scapa din incurcatura pe imparat. El moare
la Delphi, caci, mergind acolo si nefiind onorat pre-
cum i se cadea, is in ris pe locuitorl si acestia, ca

www.dacoromanica.ro
 520

sa-si razbune, 11 pun in sac un vas sacru si, acu-

zindu-1 de hotie, 11 osindesc la moarte.
Pe linga povestirea vie it lui, mai sint in aceasta
carte poporanA o sums de maxime si fabule. Fie-care
fabula este insotita de morals, dezvoltata pe larg.
Anton Pann a cules si el multe .fabule din gura
poporulul, pe earl le -a publicat versificate in cartea
lui «Fabu, le §i istorioare». Interesante sint unele din
acestea pentru a studia migratiunea fabulelor. .A st-
fel, cea intitulata «Soarecelen ne spune ea un soa-
rece, vrind sa se Insoare, a edutat o fall de neam
foarte Malt si, vAzind ca soarele e lucrul eel mai
mare pe pamint, s'a dus sa ceard pe fata soarelul.
Soarele i-a spus el in adevar e mare, dar un nor Il
poate Intuneca. Soarecele alearga la nor ; dar afia
ca si pe nor II goneste vintul. Alearga atunci la vint;
dar aft. ea cetatea rezista bataii vintului. Alearga
deci la cetate; aci afia insa ca soarecil pot sa roaza
temeliile cetatil; prin urmare tot neamul soricesc
este mai puternic de cit toate din lume. Aceasta fa-
bull afiata la poporul nostru, se poate urmari pinl
in colectiunea Indiana 4Panciatantra., .
2) In literatura culla cea d'ntliu lucrare scrisa in
genul fabulei este «Istoria Ieroglifica» a lul «Du-
mitru Cantemir 1). Acesta, voind sa vorbeased des-
pre luptele familiilor boeresti din Muntenia si Mol-
dova, vorbeste de.spre done imparatil de animale:
imparatia Leulul (Moldova) si imparatia Vulturului
(Muntenia).
Pupa dinsul, eel mai vechifi fabulist este Dimi-
1) D. Cantemir, prinoipe al Moldova : 1673-1723.

www.dacoromanica.ro
 521

Erie Tichindeal, care a tiparit la 1814 cartea:

«Filosofice Si politice prin fabule in,vafaturi mo-
rales, lucrata dupe scriitorul sirb Dositeiil Obrado-
vicl. Sint scrise In proza si all scop pur didactic.
Contrar prescrierilor lui Aristotele, el amesteca si
direct pe oameni In fabulele lui. Dupg, fie-care fa-
bull, a care' dezvoltare este In general scurta, ur-
meaza o cinvdtaturaD, care pare a fi scopul sail
principal. Invataturile lui nu se marginesc la tema
fabulel, ci shit adevarate discursuri morale sau po-
litice, car° all. de isvor patria si rominizmul, poli-
tica romind fats, cu celelalte natiunl rivale. El ride
de curtezani si de lingusitori; ride de aristocratil
cari se fdlesc en meritele stramosilor pe cind el sint
nulitatl si zice: cDe bun neam grit numal faptele
bune ale oamenilor.x. El sfatueste pe fratil sal sa.
Invete, A. se lumineze, ca. lumina e luminarea
mintil, care ne arata Ilona adevarul, car intunerecul
credintl deserte faced> La fie-ce ocaziune el se arata
Infidcarat partizan al cauzei rominismului si zice
Intr'una din invataturile sale aceste cuvinte earl all
ramas celebre: qMintea, marita natie daco-rominea-
sea in Banat, in Tara Romineascd, in Moldova, In
Ardeal, In Tara Ungureasca! cind te vel lumina cu
Invatatura cu luminatele fapte bune, to te vel uni;
cad Dumnezeil si dreptatea vrea cu vremea sa-sl is
fie-care ce este al MAD.
In secolul nostru mai tots poetic all scris citeo
&hula, done, unit all tiparit chiar volume, totusi
putine all o valoare deosebita.

www.dacoromanica.ro
 522

Asachi 1) sense «Fabule versuite» slabe §i ca in-

teres ai ca stil.
Seulescu, Indemnat de exemplele fabuli§tilor marl,
urea sA scrie §i el pentru Cara sa, dar spiritu-I
pedant face sä n'aibd nicl o valoare Incercarea lul.
D. Urechia le-a numit «fabule scilciate».
Eliade scrise multe fabule earl fi cura efect in
timpul lul, dar azl au numat interes istoric, pentru
cd, el nu le-a scris cu stop literar, ci cu stop politic,
de aceea Mcl nu le putem Juke lege fall a cunoa§te
starea lucrurilor din timpul acela. Cunoscutul subiect,
tractat de tots fabuli0i1, «Corbul Si vulpea» e dez-
voltat de el la 1829, InfatiOld prin corb pe Romin1
§i prin vulpe pe Rusia. Aceasta fabulA e: «Corbul
§i vulpea cum a fost». Peste cltI-va ani scrie a
adoua fabulA «Corbul §i vulpea cum este», In care
schimbA fondul, punind pe corb sa manince intiiu
In liniste brinza Si sd zicA apol :
He!! a fost pe cind a fost,
Pe cind era tata prost,
CA vulpea c'o zieatura
Ii §tergea cas,u1 din gurd;
Dar arum e altcevav
Gura nu mai pui pe eq.
0 fabulA care a facut mare zgomot In timpul sad
este: «Meice§ul §i florae= ). In 1844 o societate ru-
seasca trimite pe Trandafilof sd. cearA voe de la
guvern a exploata minele cu lucratori rust. Acest
lucru ar fi permis un amestec §i maI mare al Rusiel
In afacerile lard. Bibescu, Domnul Munteniel, favo-
1) George Asachi: 1788-1871.

www.dacoromanica.ro
 523

rabil acestel idea, consultd obsteasca adunare. AtuncI

Eliade Imparti in manuscris (anonim) fabula sa si
adunarea respinse propunerea Domnitorulul. Poetul
ne infatisazd o gradina cu flori (Rominia) in care un
maces, numit «Trandafir cu of in coadd» (Trandafilof),
care avea pe lingd, dinsul pir (Rust), fa aruncat de
crivat si voi sd ramie in tre flori. Gradinarul (Bibescu)
voia sa -1 sadeasca in pdmint ; florile protestard, el
rezista, dar veni un vint din apus care tidied mdcesul
bi -1 azvIrli departe.
Cel mai insemnati fabulisti sint. Donicl si Alexan-
drescu.
Dania 1) nu e tocmal original; s'a fnfiuentat prea
mult de fabulistul rus Kriloff, ale cdrul lucrAri cite
°data le-a tradus pe de a'ntregul. La inceput el arata
scopul fabulel, spunind ca Adevarul gol, orl-cit de
valoros ar fi, nu e pritnit bine nicairi, ci poate intra
numai:
Cu vestminte
Imprumutate de la minte.
Pe functionaril abuzivi ni-1 aratd in chipul vulpel
cu «pufusor pe botisor» («Vulpea si Bursucul»). Dar
acesti functionarl nu sint totdeauna eprigonitl», cum
se plinge vulpea, ci stilt adesea protegiati ca favo-
riti al guvernelor. De aceea ne intatisazd el pe E-
lefant ca domn («Elefantul in Domnie») spunind lupilor
prinsi cu mita in sac:
VS hotardsc de-acum de oae o pelicica
Si nicl un par maT mult nimicit.
1) Alexandra Donlon 1806-1866.

www.dacoromanica.ro
 524

Relativ la clasele dezrnostenite earl nu luau parte

la viata statulul si despre a cdror soarta hotdrati
ceilalti, ne arata o adunare obsteascd, in care avea
sd se hotArasca despre soarta oilor si din .carl toc-
mai oile lipsiag. Pe patriotil de vorbe si pe eel earl
se laudd cu meritele altora, it Infatiseaza printr'o
mused («Musca») ce std. pe cornul unul boil de la
plug. «De unde vil?» o intreaba alta.--«Nu vezi ca
venim de la arat!» i tot la laudarosi si la fanfa-
roni face aluzie cind ne infatiseaza cele cloud. polo-
boace («Dona poloboace»), din earl unul plin venia
Incet, iar eel got facea zgomot de-ti lua urechile.
Grigore Alexandrescu e mult mai original, pen-
tru-cil unele subiedte nu se gasesc tractate la nicl
un alt fabulist si pentru-ca si cele cunoscute shit
tractate cu multa libertate. Cele mat multe din lu-
crarile hil s'ar putea reduce la doud idel : vanitatea
si fatarnicia.
Amilrit de nedreptatea lumil, el ne infatisaza pe
leu («Dreptatea leulul») care pune pe epure sa se jert-
feasca drept «cel mat tare», fabuld inspiratd dupd
La Fontaine «Les animaux malades de la peste»,
dar tractate in mod diferit. Prin figura unul dine ne-
norocit («Ciinele izgonit») ne arata cit e de pretuit o-
mul dud e la putere si cit de dispretuit rind cade.
Ne vorbeste despre eel care se cred nobill («Catirul
care-sl laudil nobilitatea» si «Pisica sdlbatica si tigrul».),
cum si de cel ajunsl earl nail pe rudele for si nicl nu
vor sa le stie («Bout si vitelul»).Alexandrescu ne apare
si In fabulele sale, ca un adevarat democrat, dorind
egalitate deplina si rizind de eel earl o voesc numal cu

www.dacoromanica.ro
 525

eel marl («Cline le *i catelul»); dar In acelasl timp pre-

vine pe popor sä se fereased de acel earl arunca tot-
deauna vorbe marl §i earl In realitate vIneazd numal
ci§tigulpersonal.Ne infdtisazd(«Vulpea liberald.») pe o
vulpe care face paradd de liberalizm, dar se Ineaca
cu un os pe care i-I dd stApinirea. Intr'o and. fabula
(«Uliul §i gainile») ne arata cum foarte adesea ace§tI
arlatanl reusese In fntrepriuderile lor.
Au mai scris fabule: Costache Carp, Gheorghe
To 'tutu, Const. Bala cescu, George Sion., §. a.

NTREBARI

Cind a inceput sa se dezvolte fabula ? Care este explioarea fabulei

politioe? Care e rolul fabulel eooiale? Care e patria, fabulel ?
eine a scrim fabule la Greci ? Ce soriltor s-a inspirat dupl Esop la
Romani? Clue a considerat drept eel mai mare fabulist ?
Avem fabule in literatura noastrii poporan10Ce §titi despre Esop ?
Ce importantg ad fabulele WI Anton Pauli 9
Care e prima luorare sorisa in genul fabulei in literatura noastrit ?
Ce a scris Tiohindeal? Ce fabutisti avem in .seoolui nostru ? Carl
sint eel mai insemnatT 9 Care e caraotsrul fabulelor lul Eliade 2
Ce §titi despre Donlon Ce tracteazd fabulele lul Alexandresou 1

www.dacoromanica.ro
 526

EPIGRAMA
EXEMPLE

On vient de me voler!Que je plains ton malheur!

Tous mes vers manuscrits...Que je plains le voleur!
(Lebrun)

Dimidium donare Lino quam credere totum

Qui mavult, mavult perdere dimidium.
(Martial)
Apres l'IAgesilas,,
He las!
Mais apres l'cAttilax.,
Ho la!
(Boileau)

Prezidentul Tribunalului cc tre aprod:

VezT, aprod, de fa tacere,
Nu putem nicT sa vorbim;
Judecaram opt procese
Fara sa le auzim.
(DupS I. B. Rouseau)

Unt poet
4M'am lasat de poeziev
Spill la lume ne'ncetat.
Lumea spune ca de tine
Poezia s'a lasat.
(A. C. Cuza)

www.dacoromanica.ro
 527

B. PRINCIPE!" I ISTORIC

Intelesul primitiv al cuvintulul epigrama a fost

-ainscriptiune) (i7rEypapicc). Pe diverse monumente se
scriat cite-va versuri earl art tat menirea acelul mo-
nument sad II facead o scurta descriptiune. Mai tir-
zili s'a scris pe monumente cugetari fugitive, jocuri
de spirit, cart n'avead nimic a face en obiectul Insu§1.
La Romani epigrama a luat un inteles nod, apro-
piinduse de satira. Epigrama este decl o mica corn-
pun ere de patru§ase versuri in care se exprima
o cugetare spirituals; si intepatoare ; insa intepatura
trebue sa fie fina. De aceea fineta este calitatea fun-
damentala a stilulul epigramel.
Boileau zice :
L'epigramme plus libre en son (tours peu borne,
N'est souvent qu'un bon mot en deux rimes °rue.

INTREBARI

Care e intelesul primitiv al cuvintulul epigraml ? 9t ce popor a

clpAtat intelesul ce are pia tal? Ce este epigrams ? Cum a de-
l:Witco Boileau?

www.dacoromanica.ro
 528

GENUL PASTORAL
A. EXEMPLE
MOARTEA LIA DAPHNIS
de
THEOCRIT

Thirsis
Cgprare, duke e murmurul apelor si freamatul brazilor
de pe la isvoare, dar si tu duke cinti din finer. Dupg
Pan potl sa el al doilea premiu; tie ti se cade sa et
edul; carnea de ed esto frumoasg, pinA cind ajunge a
da lapte.
Cciprarul
Oiere, glasul tali este mai duke de cit apa care se
varsg jos pe inaltimea inaltei pestere. Data muzele vor
lua ca dar un berbec, tu "vet lua ca premiti un miel su-
gar, iarg data for le va plgcea sä is un miel, tu vel lua
0 oae.

Thirsis
FiT bun. caprara, in numele nimfelor, fit bun de sezi
colo pe acea Rang movilg unde sint maracinele, si cinta
din finer ; iar in acest restimp eu itf vol paste caprele.

Caprarul
Nu-I vole oiere, n'avem voe sa eintam din finer in
miaza zi. Ne temem de Pan; cad de sigur acuma este-
ostenit de vinat si se odihneste; el este cumplit, si tot-
d'a-una o fiere amara 11 sta in narl.
Dar apol tu, Thirsis, cintai odata nenoroeirile luf Daph-
nis, si aT intrecut si muzele pastoresti. Vino sg. sedem

www.dacoromanica.ro
 529

sub ulm dinaintea icoaneT lul Priap si a zinelor isvoare.

lor, unde este si scaunul cel pastorese si stejariT. Si daed
veT cinta precum odinioard cind al cintat si to -al mdsu-
rat cu Chromis eel din Libia, itI void da o caprit care
fatd. cite dol ezl, ca sd o mulgi de trel orl pe zi, o ca-
prd care, desi are dol ezl, cu toate aeestea potT sa umpli
doss gAleti ; itI void da si o eupd adined pardositit cu
eeara dulce, cu cloud cozl, de curind fdeutd si Inca mi-
roase a sdpdturd, Pe la buzele eT serpueste volbura, vol-
bura imbroboditd eu for! aurite ; iar invirtitura ei ser-
pueste veseld de rodul el gdlbior. Inlduntru este sdpata
o fewee, lucru Dumnezeese, gatita cu un peplu si cu o
cordea pe cap. Iar inaintea eT niste bArbati cu pdrul frumos
OM se ceartA intre el, altul de id, altul de colo; dar aceasta
nu1 atinge mintea, une-orl se uita rizind la unul, altd
data si-aruned mintea la altul. Si eT cu ochii umtlati de
dragoste muncesc de geaba.
Dupa aceasta este spat un pesear bdtrin si o pesters
stincoasd, pe care en grabire batrinui tirie un mare nd-
vod ca sd-1 arunce si pare un om vrednic ce-si pone
toate puterile ; ai ziee el peseueste cu toatd puterea md-
dularelor sale asa de tare i s'ati umflat din toate partile
vinele de la git, de si este edrunt si puterea MI este
vrednied de tinerete.
Putin mai departe de barimil pescar este o vie, frumos
inedreata de strugurl rosietiel pe care o pAzeste un copil
mititel, care cede pe gard. Ling el pe o parte si alta
slut cloud vulpl, din care una umbld ineet, ineet prin rin-
durile vitelor si mAnined tot ce-I de mincat, iar eealaltd
face toate vicleniile la traista lul, si ziee ed n'are sd dea
pace copilului pind. cind nu -si va asigura gustarea. Iar
el impleteste un frumos paner de prins ldeuste. eu sp:-
curl de grid, si nu -T prea pasd atita nisi de traistd, nisi
de plinte, cit se bucura de impletiturd.
Din toate. pdrtile dupe! jur imprejur se intinde un spin
moale, o minune Eolied, sewn care ti-ar ulmi inima. Eu
ea sd-1 cumpar am dat luntrasulul Calydoniu o caprd si o
turta mare de easeaval facutd de lapte alb. Si pind aenma
nicl n'ati atins-o buzele mele, ci este neatinsd. Aceastd
cup. foarte usor ti-as ddrui-o, dacd tu, White, imi veT
cinta doritul cintee. Si nici nu to pizmuesc, aide dragd ;
cad de sigur n'aT sd pdstrezi cintecul pentru Hades, unde
se WU. toate.
34

www.dacoromanica.ro
 530

Thirsis
Incepeci, iubite muze, incepeti cintecul pastoresc. Eti sint
Thirsis cel din Etna, si glasul lul Thirsis este dulce.
Unde eratl oare, nimfelor, unde eratl cind Daphnis so
topia ? Prin vane frumoase ale Peneulul sati ale Pindulul?
tact de sigur nu vA tineat,I de marile ape curgatoare ale
riului Anap, nict de virfurile Ethel, niel de sfinta app. a
Acidelul.
Incepefi, iubite muse, inceperi cintecul p'dstoresc.
Pe el 11 plinserA eu urlete sacalil, it plinsera lupil, it
plinsera si lei! din pAdurl, cu muri.
Inceperi, iubite muze, incepett cintecul pastoresc.
La picioarele lul plinsera cu jale multe vac!, multi ta-
urT. apol multe vitele si vitel.
Inceperi, iubite muze, inceperi cintecul pastoresc.
Intiiu si 'ntliA veni din munte Mercurio si zise :
gDaphnis, tine te neeAjeste? pe tine, drags, iubesti
asa de tare ? itT ziceati mal inainte boar '), dar arum parl
a fi caprar 2)2..
Inceperi etc.
Venal vaearir, venira oeriI, venirA capraril : tot! it in-
trebat ce rat pati
Veni Priap si zise :
cNenorocite Daphnis, de ce te topestl tu ? Dar si
fata cutriera cu picioarele pe la toate isvoarele si la toate
padurile eautindu-te.»
Incepeft etc.
«Esti un om foarte greoiti la dragoste si neprieeput.,
Dar for nimic nu le raspunse vacarul, ci 1 I sfirsia
dragostea cea amarA, implinla sfirsitul ursitel.
Incepeff etc.
Veni insasi plAcuta Afrodita rizind pe ascuns, rizind
insa err o grea mine si zise :
cDar tu. Daphnis, te mindrial cu vet dobori dorul,
nu te-al doborit oare tu insutT cu dorul eel greil
Incepere etc.
El dara IT raspunse si Daphnis :

1) Boar, plizitor de bol. Aoefitia eras eel mai de frunte dintre tots
pitstoril.
2) Plizitorul de oapre era inferior.

www.dacoromanica.ro
 531

«IsTesuferita Afrodita, pismasa Afrodita, Afrodita de

oameni urita, zieT acurna ca on -ce soare a apus pentru
not ? Daphnis si in Hades va fi o durere rea pentru dor !
Ineepey, etc.
«Nimic nu are aface vi carul cu Afrodita ; du-te la Ida,
unde munteanul Adonis paste frumoa-ele ol».
Incepefi etc.
«Du-te iardsi si cata sd staff aproape de Diomede si spune -l:
«Arn invins.pe vacarul Daphnis, lupta-te dar cu mine.»
hicepeci, muse etc.
.0 lupt, o sacalI, o urs1 cu eulcusurt prin muntI, ra-
minetl sanatosl ; et vacarul Daphnis nu mai sunt prin pa-
durl, nu mai sint prin dumbravi, ni(l in rediurile sfinte.
Barnii sanatoasa Arethusa, si riurl care varsati frumoasa
voastra apt in Thimbris.
Incepefi etc.
«Eti sint acel Daphnis care pasieam aid vacile, Daph-
nis care adapam aid taunt si vitelele.
1ncepe,f etc.
«0 Pan, Pan, orT unde esti sat prin muntil eel mart at
Lyceulul, sat cit to plimbi prin marele Menal, vino in
insula Sicilia si lasa inaltimea Elicel si mormintui eel
nalt a luT Licaonide, mormint de care si fericitiI se infra.
Incetafi, muse, incetafi cintecele pastore$I.
«Vino, stapine, si is acel fluor frumos, care miroase a
miere de ceard deasa, si care se indoae pe la buze. Ca.ci
et acum sint tirit de dor in Hades.
cetafi etc.
«Amin maracinT purtatl crini, purtati si vol spin!, si
frumosul nerds sd infloreaseA pe juneapin I). Intoarea-se
toate pe dos, si bradul sa dea pere, cind Daphnis moare,
si pe cirri goneasea-1 cerbil, si bufnitele din muntl sa
se niasoare in cintec cu privighetorile.»
Incetafi etc.
*i el zicind atita, inceta ; far Afrodita voia sa-1 ridice ;
dar tot inul ursitelor se sfirsise, si Daphnis trecuse apele,
si valvartejul acoperi pe omul iubit de muze si neurit
de nimfe.
Incetaft etc.
Si to di; -ml capra si cupa, ca sa mulg intr'insa si sa
inchin muzelor.

') Se ande 0 sub forma jneapan, brad tindr =juvenis pinus.

www.dacoromanica.ro
 532

0 ! Salutare, de multe on salutare, muzelor; eu si in

urma voifi einta mai dulce pentru vol.
Caprarul
Sa ti se umple de miere frumoasa to guru, Thirsis, sa
ti se umple de faguri de miere, si sa maninci dulcea
smochina din Egil, cad' in adevar tu dr* mai bine de
cit greerul.
Iata-ti cupa ; uita-te. draga, ce frumos rniroase, ti-ar
parea ca este spalata la isvoarele Orelor. Vin aici, Kissetha;
si tu mulge-o.
(Trad. de I. Caragia.i).

TITIRUS SI MELIBCEUS
de
VIRGILIII

Melibceus
Titire, tu sub frunzisul boltuit al until fag
Staff cu fluerul tau dornic si cinti doinele cu drag,
Dar not scosi din tara noastra ratacim prin tarl staine.
Imbatat d'o umbra duke, tu doinesti alit de bine
Si 'nveti codrii sit raspunda eintului duios al tau!
Titirus
Mi-a faeut un Zeu aceasta ! El va fi d'apururi Zeu
Pentru mine, Melibeeus. Si cit voiu trai sub soare,
Pe altarul lul junghia-voih oriel si tinere mioare.
El mi-a dat deplina voe sa pasc turmele, sa fac
Tot ce vreah, sa zic din fluer-eintecele care-mi plac.
Illelibceus
Nu Le pismuesc de asta ; dar ma mir si. eh de una,
Pentru ce p'aceste cimpuri ni s'a pripa.sit furtuna,

www.dacoromanica.ro
 533

Si de ce-T atita zgomot ? Uite, insu -mi eu mihnit

Imi port caprele putine p'acest cimp nenorocit;
Abia duc acum o capra : colo 'n alunis d'o parte
A Mat dol iezT, seamana, gemenT dragT menitT la moarte !
Au ramas acolo iezil intre stincl! Acest mar
Mi 1-a prevestit adese traznetul in vr'un slejar.
Ins4 Zeul, cine-1, spune-m1 ! Zeul tati cum se numeste ?
Titirus
N'aT vazut tu inca Roma! Ea credeam copilgreste
Ca acest oral e intocmaT ca orasele la not
Ast-fel mieii sint asemeni oilor, si sint tot 01,
Ast-fel seaman& cateil cinilor ; si-I cu ertare,
Ca atita mi-era mintea, sa alatur mic cu mare.
Dar acest oras sta mindru si-I atit de urias!
Peste toate cele-l-alte se ridic' acest oras
Ca stejarul cel puternic peste edera din tale.
Melibceus
Titirus, ca sa vezT Roma, ce -au fost pasurile tale ?
Titirus
Libertatea, Melibceus ! Mi-a surfs tirzift de tot.
Alb mi-e parul, barba alba, si d'acum nu ma socot
Om intreg intr'a puteriT, dar ea mi-a suris ! Si iata,
Dup' un veae de asteptare, pentru vecl ea mi s'arata :
De cind am pe Amarilis, Galatea mea s'a dus.
Pin' aveam pe Galatea lucru verde fie spus
Nu era lid o nadejde s'ajung liber, sa-ml fac stare,
Macar am jerlfit din turma vr'un berbec ales de mare
Si 'n oras am dus adese casul eel mai bine stors,
bar cu haul ea nicl °data din oras nu m'am intors.
Melibceus
Ma miram pa, de ce, trista ratacial pe la izvor
Si plingeaT ,tu, Amarilis, chemind Zeil 'ntr'ajutor !
Titirus era departe! Cimpul noted si izvorul,
Brazil tai si vita vier, Titirus, toate-ti duc dorul,
Cind estI dus !

www.dacoromanica.ro
 534

Titirus
E grea robia. N'am putuf de ea sit seal),
Nu stiam un chip anume ; si nici nu-mi trecea prin cap
Ca un zet era aproape sa-mi aduea zile bane.
Si en 1-am vazut in Roma, 1-am vazut ! Frumos si june,
kelibceus Si-n tot anul p'altar jertfe am sa-I pui,
Cind de trei on patru zile tine sarbatoarea lul.
El mi-a zis actste vorbe, eelui cu durere lung :
c(Mergi,baete, paste-ti turma! Creste-ti oisi dg. -le-n strunga!,,

Melibceus
Fericit esti tu! Cimpia este-a ta d'acum! A ta!
L un petet mic, batrine, a pietros, nu-1 poti ara
Si la mijloc e mocirla cu trestis si-atit e bine!
Este-al tau si, on -cum este, el ajunge pentru tine.
Mioritele bolnave nu vor paste 'n loc strain
Iarba neobicinuita ; si nici turmele ce yin
Ca sa pasea 'nvecinate, nu-ti vor face suparare
Sa to tern! ea au vr'o boal& on vr'un rall de 'mprurnutare.
Fericit esti tu! Tot traiul it! va fi de-acuma drag,
Vol doini duioasa doing prin padurile de fag,
Si din streapatul padurei vel pricepe ferieirea!
Uite-aicl, isvorul vesel, murmurindu-ti adormirea ;
Gardul colo, ping. 'n fundul tarinel! 0, mindru ce-I !
Si de zumatul d'albine pline-s fiorile de tea !
Uite stinca napustita peste vai ametitoare
Si pe deal auzi cum sung toarfecile muncitoare
A vierului ; si 'n frunza ulmului bogat de Hod
Turturelele 'ndragite jalnic gunguresc in zorf !

Titirus
Mal intlid va fi pe eeruri luna 'n drumul el intoarsa,
Mai intiin esi-vor pestii pe uscat, din marea stoarsa,
Si, schimbind intreaga fire si al vremil eapatiin,
Mal intiiu va bea din Tibru neamul scitic, mai Junin
Va bea apa Teutonul dintr'a Partilor isvoare,
De cit eft sa uit veodata p'acest Zen, al doilea soar e.

www.dacoromanica.ro
 535

Melibceus
Alt. dar not! Care ni-e soartea? SA ne perdem rAtAciti
Unit 'n Africa setoasa, alti! 'n lama pe la Sebitt
Or! la serbadul Daxes, ori in noaptea 'ndepartitreT
Chiar la marginile lumif, la Britan!, la robi! mArii.
Mai vedea-voiii eti veodala colnicul unde-am crescut,
Si coliba cea sAracA cu pAretit slabl de lut
i cu glit acoperita ? Mai vedea-te-voi0 pe tine,
Lunca satului, Cu lanul eel cu spicele putine,
Dar destu] d'ajungatoare sa nu mor de foame 'n drum!
Cel mat prapAdit rasboinie e stapinitor acum
Peste-atite lucruri scumpe inimel din not! Si lanul
Cel muncit cu ant de zile ni 1-a pustiit dusmanul !
Ce-1 al nostru? Tu, invrAjbire, ne-at dat mortil si pe not !
Am muncit, ei pe-a cut seaml ? Pentru eine ? Biete oT,
Duceti-vA! Si vol capre, fericite 'ntealta vreme,
Duceti-va! Nici-odatA d'aeum nu ma voiti mat teme
CA prApastia v. 'nghite, rind s.ritt pe stinet in joc!
Nu voiu mat vedea spelunea! Nu voiti mai avea noroc
SA v'aud sbieretul vesel, cind din salcia plecatit
VA taiii crengile amareniei-odatA, niet-odatA !

Titirus
Asta-sears, Melibceus, vino la coliba mea.
Dorm! en not, itt vom asterne pat de fin. Si vet avea
Din ajuns si eas si poame. Vino; din camine fumul
Ese alb, si tot mat negre umbrele ne-acoper drumull).
(Trad. de G. Coptic).

1) Publicatii in ..Intologia de I. Manliu.

www.dacoromanica.ro
 536
VARA LA TARA
de
DEPARATIANIT
Locuinta mea de vary
E la tars : Cu not pace ;
Acolo eil voig sa mor
Ca un fluture pe floare,
Beat de soare
De parfum §i de amor.
Acolo e fericirea
Si iubirea
Timpulul patriarchal;
Viata ce aci s'ascunde
Curge 'n unde,
Curge 'n unde de cristal!
Ale soarelul copile,
D'albe zile
De Cuptor §i Cirecar,
Ca pe n4te surioare
Pe fecioare
Din colibl le chiam'afar'.
Si ca roiul de albine,
Pe coline
Pe vilcele, pe cimpil,
Toata ziva mi se 'ncura
Si murmurs
Copilite si copiT !
Sfinta poezie 'n manta
Radiants
D'alb, de rocu si de-azur
Investminta deal si vale
Cimp qi cale :
Nu lass nimic obscur!
www.dacoromanica.ro
Numal vara cerul face
Numai vara ochiul meg
Vede 'n raze §i 'n lumine
Toate pline
De mila lut Dumnezeg !
Plaiul verde de zmaralda
Mi se scalds
Ca o nimfa 'n rig divin
De junete si viata
Ce-o resfata
Si-1 saruta d-albul sin !
Si cum unduly pe spate,
Resfirate
Bucle blonde la virgini,
Ca miresele cu mini,
Cind zefiril
Zbor cu ele pe colini,
Spicul blond cu pale de- aur,
Stump tezau
Pentru marlsi pentru mitt,
Unduleaza. 'n mit de valuri
Intre maluri
De sulfing. §i d'aglici !
Astfel bazmele-azurate
Si 'nstelate
Cu-al for cer de Oriint
Spun ca'n tarile 'ncintate
Sint bogate
Marl de our si d'argint,
 537
Si prin holdele splendide,
Joe silfide
Cu piciorul de copil,
Zvelte, agere, usoare,
Surioare
Cu Camila let Virgil...
TragetT dantul pe razoare
0 ! fecioare
Cu privirile ceresti!
Dan till, cintecul si-amorul
Sint izvorul
Fericiril omenesti !
Insasl umbrele Obscure
. Din padure,
Invelite 'n giulgiul for
Sar pe sumbra Marie
Intr'o mie
De 'nvirtirl Inteun picior.
Si. cind noaptea pe poene
Cint'a lene
Melancolicul pastor,
Nu stitl ielele cum danta
Si se lanta,
Irobatate de amor!..
0 ! gratioase idile !
In ce zile,
In ce nopti ati inflorit
D'asa odorT Tninunate,
Parfumate,
Din fruntea but Teocrit?
N'atI inflorit vol in ora,
Cind e hora
Elfilor inamorati,
Cu praf de-aur p'aripele
Si de stele
Ca 'mparatii 'ncoronatl ?
www.dacoromanica.ro
Cind angelicele cinturi
Peste vinturf
Se inalt de pe eimpii,
Rapese verging floe si raze
In extaze
D'ale verel poezil ?
Niel un limp aurorale
Pastorale,
Niel un timp,versuri eeresti
Nu da ca vara splendoare
Si candoare
Poeziel omenesti!
Si pentru asta eu, vara,
Iubesc tara,
Pentru asta volti sa mar
Ca un future pe Hoare,
Beat de soare,
De parfum 0 de amor !
Moara tontil in palate
Imbrlicate
Cu covoare d'Ispahan,
El, ce chiem pietrele triste
Ametiste
Si parintepe tiran !
Tontil, cart pentru o mina
De tarina
IsT daii singele din di,
Fac din crincenele crime,
Inaltime,
Si din demonl Dumnezel!
Mie dati-mi valea verde,
Uncle pierde
Omul negrele gindirt,
Unde-tl uitt de infamia
Si sclavia
Auritelor zidirl !
 538

Nu mar void s'aud de tine Vede, toatd. 'nvatAtura

Face bine Ca e gura,
Sat de tine face rail: Si stomachulfilozof !
De la mic ping. la mare
Fie-care Gurd d'om, gull de dine
E vietimd sat caldt. Cere piine!
FiT tiran, Mbar, pdgin
Lumea noastra e un mare Numal gura s'aiba
Stirv, din care Om sat dine,
Mil de bestir se nutresc : Te eunoaste de stdpin !
Mil de pasdri si de flare,
Ce prin ghiare Datl-ml dati-mivalea verde
Impart hoitul omenesc! Unde pierde .

Omul negrele gindiri ;

Val !. si cum i T bate pieptul Unde-t! uitl de infamia
Inteleptul Si sclavia
Care zi cu zi cirpind Auritelor zi.diri,
Ale sale zile pline
De suspine, Unde, mindra pasaried.
Vede mintind! Se ridica
Pina 'n cerul luminos.
In Paris,inLondra,'n Viena Si, din ceru-I plin de soave,.
De la Sena Cu oroare
Pin'la marea de Azof, Abia vede omul jos !...

www.dacoromanica.ro
 539

B. PRINCIPIILE I ISTORICITIA
G-ENITIATA

4Poezia pastorali, este imitatiunea vletil cimpe-

nestl In scene earl ne-o reprezenta cu tot farmecul
posibil» (Lefranc).
Cei. vechl dadeati acestel poezil numele generic de-
idild (zieia)dov, deminutiv de la er.aw, imagine). La in-
ceput idila insemna o poems micA, orl-care ar fi fost
cuprinsul el. Mal tirziii s'a specializat la intelesul de
"ce -va Incintator», poezie In care se cants lucrurl fru-
moase de la tars, frumusetl naturale.
Aceasta poezie se naste In epoce de multa civili-
zatie si de mare dezvoltare a literaturil, and oamenil
nu se mal pot Manta nicl de istorie nici de prezent.
Atunci se celebreazA vlata de la tars si se Infati-
seaza In niste colon exagerate, lAsIndu-se la o parte
tot ce poate fi rsu, urit, astfel ca sa se poata zice
ea Deparatianu:
Acolo e fericirea
Si lubirea
Tiinpului patriarchal;
Viata care aci s'ascunde
Curge 'n unde,
Curge 'n unde de cristal...
Grigore Alexandrescu a ris de exagerarile acestul
gen intr'una din epistolele sale, In care descrie pe-
trecerea sa la tars :
Turme de 01 sint multime, insa Inca n'am gasit
Un pastor ca in idile, un cloban de pizmuit.

www.dacoromanica.ro
 540

Si nu stia cum in vechime atitT marl biruitorT

Paras Tat avere, slava si traTaii Intre pastor!.
Nimfele le vezi desculte, imbricate 'n pie! de oT,
Pastoritele pe viscol, pe furtuna si pe ploT
De a for ticalosie ocolite ca d'un lant
ItT ridica toata pofta de a maT face vre-un romant...

De obiceitit se deosebesc doud specil de poezil pas-

torale:
1) Egloga sat bucolica Infatiseazd o mica actiune
dramatica si un dialog.
2) Idila cuprinde numaI descriptiune.
Acest din urund termen are uneorl §i Inteles mult
ma! larg.

Cel ma! Insemnat poet pastoral este Theocrit. in

poezia greaca aflAm si inainte de el pasage pasto-
rale, dar el face un gen separat. Theocrit (pe la 300
ante Cr.) a trait In strinse legaturl cu pastoril din
Sicilia, a observat viata si obicelurile lor, a adtmat
clntecele si poeziile for poporane, a lasal la oparte
unele lucrurl si a poleit pe cele ce le-a socotit prea
aspre si a facut astfel poezil pline de frumuseti.
De la dinsul avem peste 30 de poezil intitulate
4idileD. In ele ne Infatiseazd scene pastorale, dialo-
guff Intre pazitoril de vacl, de capre, de 01, aratin-
du-ne cum vietuiati simplu, dar multumitl. lntere-
sante slut disputele for artistice, cunoscute sub nu-
mele de cinturi autebeice. Tata cum se facea un ase-
menea cintec. Unul din pastor! Incepe, spunind o
idee oare-care ; celdlalt trebue sd exagereze lucrul
si sd spue o idee analogd sad opusa. Primul poate
sä continue subiectul sat sd-1 schimbe si cel d'al

www.dacoromanica.ro
 541

doilea trebue sd-1 urmeze. Astfel cintl el ping. cind

arbitrul declard eine a biruit.
In unele idile Theocrit dezvolta legende poporane,
din earl mai insemnate sint cele relative la Poly-
phem si la Daphnis.
Polyphem, cunoscut din Odysea, este ciclopul pe
care 1-a orbit Odyseu. Se tie ed. cielopil erad u
Oast cu un singur ochiii in mijlocul fruntil. Intr'una
din idile poetul ne vorbeste despre iubirea udel nimfe
a maril, Galatea, pentru el, dar el se face el nu
bags de searna. In alta din contra Polyphem e dis-
perat ca Galatea nu-I mai lubeste si clad ca sa se
mingle.
Daphnis e un pastor cu multe turme si poet.
rfind-ca s'a mindrit ca poste rezista amorulul, zeita
Aphrodita incepe lupta contra lui. Il inspird amor
pentru o Ltd, care 'la rindul ei lubeste pe pastor ;
dar el nu voeste sä se duel la dinsa si sufera. alit
Theft moare. Toata natura intristatd plinge znoartealut
inspirindu-se dupd poetul grec, a scris
zece egloge, cunoscute sub titlul de cBucolicez, Infe-
rioritatea operel scriitorului roman std. in faptul cd
a intrebuintat prea des alegoria si una din conditiu-
nile esentiale ale genulul pastoral este A. nu fie a-
legoric. In prima egloga Titirus, unul din persona
giile earl dialogeazd, este insusi poetul, care gaseste
in chipul acesta ocaziune sa aducd multumiri lul Au-
gust pentru el-1 inapoia se mosia parinteasca it nu-
meste czedb. Apoteoza_lul Daphnis din egloga V este
socotita ca aPoteoza Int Caesar In, egloga IV vol.-
bind despre copilul ee avea sa, dobindeasca in cu-

www.dacoromanica.ro
 542

rind Pollio, zice ca acest copil anunta o era noua

pentru omenire, o adoua virsta de our a lui Saturn.
Scriitoril cre§tini din evul media all valut aci o pro-
fetizare a na§teril lul Crist si de aceea s'a bucurat
poetul latin de multa trecere in acest timp, de aceea
1-a ales Si Dante tocmal pe el ca sa-1 conduce, prin
Intern i prin Purgatoriti.
In literatura noastra s'a produs puline lucrari de
acest gen. Citeaza unit «Pastelurile» lui Alexandri,
earl tin Ms . mat bine de poezia liricaSi poezia lui Al.
Deparatianu «Vara la taraD, minunata idild in prima
parte, lar in a doua o adevarata, poezie filozofica.
Neat numal ca are prea multe franluzizme.

INTREBARI

1. Ce este poezia pasters110- Ce inteles avea /a eel veolg ouvintul

icillg1 Clod se na§te toseast B poezie?
2. Cite speeil de poezie p VA:oral/ deosebim ?
3. Care e eel inal intenniat poet pastopil ? Cam se caracterkg opera
Ini?Carf slut cele mai inseminate legende poporane dezvoitate de el ?
Ce a sorts Virgil/2 ICe putent zice daeii oompargrn pe Theoorit on Vie-
gilin ?Avem aterakenea producer' in literature routing?

www.dacoromanica.ro