Sunteți pe pagina 1din 7

Traducere: Adriana Aniscenco CHrooArnsrr

Tehnoredactare: Marius Toader


Coperta: Amitabha

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomAniei


Chico, Xavier
Cronici din lumea de dincolo / Chico Xavier. -
Bucuregti : Editura Ganesha, 2019
ISBN 978 -6 06 -87 42 - 43 - 4

.,
CROI.UCIDIN LUlvtE\
DE DI).LCOLO
Copyright @ 2019
Toate drepturile acestei edilii ln limba romhnd aparlin
Editurii Ganesha

dictati de spiritul

Humberto de Campos
TeL.0722264594

w gane sha e-mail: contact@edituraganesha.ro


web: edituraganesha.ro

Tiparul executat la:


Ganesha Publishing House
Tel: 021 -423.20.58, tel/fax: 0372.896.105
rHfrEslra
e-mail: contact@ganesa.ro, ganesa.ro 2419
Cupnrlts

25-5ocrate"."'" ""'141
26*-scrisoarec*'tretrisus. "'..14E
Cupnsnrs 27
- Celmraiilnportantrnesaj, "... " ' i53
28 -- Rd.spuns la o scrisoare . . . 159

Introclucere.... 29--Tiraatrentes. ".".'.164


...".....6 3CI
-- Frol-rlema tr*ngevitbfl" " ' " t7L
tr
- Dintr-olocuin!6alumiir3edinc*lo" . "... l0 31
-Elogiulrnunciterru.lui"
. ".176
2
- Scrisoarepentru"ceicare au r6mas . ".... ld 32-_AniversareaBraziliei ..'.180
3-Cr:piilorrnei .......21 33 ---O institufie venerahilh ' ' " 184
4
- inlocuinfamor{ilor "... " ". ZS 34 *- Scrisoare pentru ruarna . . 191
5- Iudalscarioteanul.... .. "..32 35 -- imi iau rirnas bun, . . . . . 196
5 -_ Celor care se afli tnci in intunericui nurni:i" " " " . . 38 Giosar. " . .246
7
- O <iulce cornpensatie . . . . . .4
8-Ded,incolodemorm6nt.... .....49
9--Oh! trerusatrilne!... Ierusallme!..... ..... ". 53
10--DespreFiratininga... "...58
ll.*Inimhdemama. ...63
12
-intrevedereaumbrelor. ...67
13 " " " " "..73
-Ziuapatriei
14- Un sceptic . " "... ".TT
15-Poruncainvft{Storului. ...83
16--TrecerealuiRichet .......89
l7-Hauptrnann" ".....95
18-_Casalsmael ".."..100
l9-Scrisoarechtre .." 1CI6
20
- Fetru,Apostolui . " Ilz
21-Mareleh,{isionar .. LIT
22-Legendalacrimilor.... " " I2Z
23--Scrisoarecleschis$c[tre ....... l2E
24--Pacea qiaelevirul " " "....Ii4
+
CnoNrcl DIN LUPIEA DE DINCOLO

insl nu l-am gisit pe celestul paznic al cheilor. Confruntat


cu o asemenea decepfie, mi-am spus c[ regiunea celor
preaferici,ti se giseqte probabil in cine qtie ce cordilierl de
fJrwrn-$ LfficurrurA A LUMrr nori inaccesibili. Probabil c[ este un col1 de nai incAnt[tor,
in care fiecare zoni are un nume retrigios in expresia sa
NE ilINCOtO simbolici cea mai inalt[, ca, de exemplu, ,,Palatml Sr'itletelor
BinecuvAntatd' sau,,Bulevardul Puterilor Angelice'i Frobabil
c[ in inima acestui orag prodigios, intr-un patrat luxos, Sffinta
27 martie 1935 Cecilia cdnti Ia harp[, acompaniati de r"ln cor forrnat din
11000 de fecioare. Hle rhspAndesc arrnonii delicioase pentru
a leglna somnul fiicelor Acheronului 5i Nop[ii, pentru ca
1n timpui viefii, eredeam ci surprizele care ilagteapth
acestea si nu vinl cu securile lor incandescente gi cu viperele
pe un mort <lup[ ce-gi ]eapbd6 rbmigi{ele pirnd.nteqti
lor, sl hrlbure pacea celor care iqi uiti acolo suferin{ele, intr-o
aveau sb fie cu totul altele!
odihnl beatifici. Festivitili solemne qi s[rb[tori comemor6.nei
tr a fel ca un copil care merge pentru prima oari la o
evenimentele cele mai importante ale Bisericii sunt, probabil,
expozi{ie, mi-! imaginam pe celebrul paznic atr cheilor organizate periodic in aceastl regiune minunat[. Cu mare
palatetrnr ceregti. Sf6ntui Fetru imi apirea cu miinile pompl, papii dezincarnafi lin slujbe gi cintfl Te Deum-wl.
incruciEate sutr birbie, cu niste ochelari rnari pe vArful To{i sfinlii din calendar sunt prezenli. Sfrntul Francisc Xavier
nasului, la fel ca cei ai lui Nilo Peganha. Ca un bun poarti probabil acelagi veqm6nt zdren[uit cu care predica in
f,unctionar de birou, el ar fi parcurs cu ochii obosili gi India. Sfenhil iosif apare ca tAmplar, iar Sfantui Sebastian se
somnorosi rapoartele, h[rfile gi nigte cir{i imense cu
listele sufletelor care se intorc din sfera pdrninteascl.
VIi-l imaginarn ca pe un bdtr1nel care se {ine bine,
asemenea senatorilor din timpul rnonarhiei braziliene,
netezindu-gi rnusta{a gi venerabila-i barbi grizanatd.
Tot <ieruldnd firul arnintirilor, bunul apostol avea
s[-mi povesteasc[, poate, ceva nou, c6teva anecdote
referitoare la via{a lui conforrn cu versiunea populari,
fapte survenite pe vremea cAnd pescuia, cu rnulte
peripe{ii amuzante, cu copii de vArsta mea. Tinerele fete
gaiiieene din Sepphoris gi Capernaurn, cu buzele lor ca
rodiile coapte, erau creaturi ispititoare. Sfhntui petru
avea si evoce cu siguran{l aventurile lui trecute, lnainte
de convertirea la rloctrina Nazarineanului"
10 [1
-
Csrco Xavirn
CnoNrcr DIN LU&rlEA DE DINCor,o

infhtiEeazi in arrnura lui cle soldat rclrnan. Dezvaluindu-Ei


imi spuneam in sinea
mea: rabinii Sanhedrinului care
profilul de Madoni drilgu!1gi sever5 in acelaqi timp, Sfflnta
au pronun[at condamnarea lui Xisus Hristers ar dori cu
Clara apare sus{inutd de mAinitre minuscu-ie Ei lragile ale
arhangheliior; ca nigte trandafrri de carne blondl" in galerii
siguranli si aibl ve;ti despre Flitler gi furia sa irnpctriva
sornptuoase, sufiete respectabile ii reprezint* pe sfin{ii pe evreilor. n a rAndul lor, trupele prin{ului BisniarclG care
care Eiserica i-a inventat pentru hagiologia sa. au pierdut ultirnul rftzboi, ar elori sb cunoasc[ situalia
relafiilor franco-germane. Le voi spune atr:nci israeliliior'
Dar... n-arn grutut gdsi Raiuil
p<,rvestea cu steritrizarea, iar partizanltrtir: ilustrului fiu a.l [ui.
De aceea, mi-arn spus in cele din urm6 c5 opinia
Schoenhausen, problernele referitoare la plet-riscitutr elin
spiritigtilor este, protrabil, cea mai just[. Trebruia deci s[-i
liaar" Fiecare preafericit urma si vin[ sh-mi pun[ intrebiri,
int6lnesc pe eei care gi-au ahan<lonat carcasele pimAnte;ti
gi igi continud via{a.
la care eu urma sb rispund cu abilitatea unui arnator de

Arn chutat atunci sh iau legfttura cu grupul brazilienilor '":ancanuri, obignuit cu pllcerile r[utlcioase ale bflrfei.
emigrafi pe lurnea cealalti. $i de data aceasta, idealizam insl rni tnqelarn cornplet! Nirn[nui nu-i pdsa de
ParnAnt gi de cei care tr[iesc acoio.
Totuqi, cei r[magi pe Pbmdnt pot s[ fie linigti{i. Este
aclev6rat ci nu l-arn intilnit pe Tat6l cel Vegnic din
grar.urile catoiice, cu lunga lui barb[ albl ca z*pada"
rnitisoasl qi catifelatil, dar nu l-arn int$lnit nici pe diavol.
De inclati ce am redevenit congtient, am fost condus
intr-o locuin{d confr:rtabill, asemftnltoare cu resedin{a
Charloffe, la Botafago, iui Bernardelii de pe plaja din Cr:pacabana. Ai fi zis c[
acolo unde era invitatd c o aba{ie din Stiria; aspectul siu impozant gi grandios
spuma societdiii cariocus rn-a uirnit. in analele acestei mari regedinle din lumea
din ultimele decenii ale ,lc e{incolo nl-am apucat sd eaut vegti despre PbmAnt,
celei de-a doua dornnii, pe Am exarninat c6r[ile in format in-folio. Totugi, nu arn
wernea c6nd reuniunile 1i;rsit acolo nimic referitor la sfinlii de la curtea celestl,
erau compuse din nobili :r$a currl imi imaginarn, nicio a\uzie la Mefistr:fel, sau la
proprietari de sclavi , cl damnat. Nu era cunoscutd nici povestea fructului
care ofensau simplitatea ,rprit. condarnnarea ingerilor rebeli, mitul Potopului,
monahali a paiatului Saint rrirnitoarele viziuni ale evanghelistului din Apocaiipsi.
Cristophe" llr-' Fbmint, religiile suferi foarte mult de abuzuL de
s :.irrriroluri. in aceste documente, rate erau faptele care
Originard din Ftio de |aneiro. N"t.
tn ('r)respundeau cu cele afirmate de ele.
|.,.
1J
{n
Cnlco XnvrEn Cirourcr Drr.{ LUMEA DE DTNCOLo

Din ceea ce arn putut observa in tirimul de dincolo, cu o indulgenli din care r[zbate triste{ea ei de fecioari
lumea noastrh este extrern de insignifianti. Mi consolez lipsiti de iubire, in timp ce eu repet literele alfahetului,
totugi c[ printre toate fetele noi pe care le-am intilnit, arn indicindu-le: A, B, C... A, B, C, D, E.".
ghsit gi cAliva prieteni vechi. Ah! Durnnezeul rneu,luminosul alfabet pe care il inv[!
in primutr rdnd l-am gdsit pe Emiiian, complet transformat, ircurn este cel al cilrfiior naturii, pe care erninen{ele Taie
chiar daciuneori face in agafelincdt s6-mi aparltotburtos, cu le-au scris cu peni!6 de aur. Fi astfel ?nc6t s[ redevin copil,
aerul iui curn.secade, la fel cum era cAnd igi prirnea prietenii, sa pot in{elege lecfia pe care $ri-o predai! Ast6zi, recitind
de Fagte, qi vorbea cu ei despre viaia de zi cu zi" capitotrele gloriei Thle, gtiu de ce spinii gi iasa,mia, cedrii gi
Copiii rnei - exclami el uneori, la fel cum bumienile cresc pe F6mAnt,
-,,Ah!
fbcea odinioar[ mi-ar pldcea s5 mi tra.nsform in ornul de ce in casa Ta, cei buni gi
-
invizibil al lui Wells gi si cobor la Rio s[ le dau citeva cei rhi sunt primili laolaitd.
paln,e bandiqilor de pe FdmAnti' I)oamne, ml aduc din
Apoi, cu gra{ie, ca gi cum ar goli nigte pahare pentru a lume nicio ofrandi pentru
umple butoiul Danaidelor6, frunziregte caietul celor mai a-J'i slivi mbrefia! Nu am
recente anecdote ale sale. clecdt o inirni epuizatl s[
'Iotugi, via{a in iurlrea de dincolo nu este la fel ca cea de simti gi s[ batl ca un vas
pe Plmint. Noi preocupiri gi noi orizonturi. Situafia rnea al nelegiuirilor. Dar in ziua
este cea a unui s[rrnan pacient care se gdsegte dintr-o dati in care i1i vei aminti de
singur, intr-o luxoas[ staliune termali ale clrei cheltuieli rnizerabilul plcbtos care
sunt plitite de prieteni. in timpul convalescenfei mele,
'tb contempli in sfhntul
studiez si meditez. in timp ce inima mea parcurge
'fiu rnister ca pe o torji
diferitele pagini ale compendiurnului infinitului, ea bate de lumini eterni in jurul
la fel de tare ca cea a unui tAnlr student. careia danseazi sorii ca
Md simt intorcindu-m[ in copillrie. Ml incall cu nigte licurici apringi in
micii rnei sabofi, imi pun pantalonii scurfi, rni irnbrac noapte, inchide-Ji ochii
nrilostivi faln de slibiciunile
in vitezi, cu acea rea-voinfd a biiefilor incorigibili. Dup[
areea,mil rerrid in fa{a invl{ltoarei Sinha, care rnl privegte
nrele gi lasi s[ cadi in
rrceasti fiinll imundi care
6 in rnitologiagreachDanaidele erau cele 50 de fiice aie lui Danaos, regele sunt o ridlcinb de crin alb.
Argosului. Ele au fost forlate sd ia in cisitorie pe cei 50 de fii ai fratelui Atunci, Doamne,la fei cum
tatilui lor, Aegyptos, regele Egiptului. Sfbtuite de tatil lor, igi sugrumi solii rrri-ai iluminat deja ochii
in noaptea nunfii. Pentru fapta lor au ajuns in infern gi au fost pedepsite si
urnple vesnic un butoi fbri fund.
,'irre pldng, vei planta crinul
lrxpr-esia Butoiul Danaidelor este adesea folositi, insemnAnd o munci l,iicii in inima Inea, care
z.rl;rlrriti, o risipd fdri de sfdrqit. inca suferl;i iubegte.
t4
flnor'+rcr DIN LUMSA DE DrNCor.o

,,ln fbnd, sunt mul{ulnit gi liniqtitl'


Apoi, referindu-se la exilui s[u, zise:
2
,,Este scrisoarea mea cle emaneipare din sclavie...
ScnlsoAng t\curn pot si m[ duc urnde weau."
(loroana era prea grea pentl"u fruntea unui monarnr
pENTRU cEI cARH AU nAnqas
republican" Celcr care, in iume, imi vcrr pune intrebhri despre
poziiia mea in fata rnorfii, le voi spune cb exilul a avut pentru
rnine lnsemnhtatea unui 13 Mais pentru cclpiii Angolei"
28 msrtie 1935
Moartea nu a venit si-mi caute sufletui atunci cincl
ircesta se complhcea in faldurile aurite ale ih.rziei. Coasa ei
in vechiul palat Boa Vista, in fiecare simb[ti, Petru al
nu rni-a t6iat elanul tinee'efii gi al reveriilor- ei" I-a ora.la care
il-lea al Braziliei acorda audienfe poporului. El il primi
ca a venit, nu mai aveafit decAt zflpada albd a phruiui rneu
intr-o zi pe un bitrdn negru cu plrul alb, a eirui fa{i
sa o las sI se topeascl la soare. Frigul glacial al deziluziiior
ridatl de frigul iernilor exprima o irnens[ suferinli gi
rnele avea nevoie de focul reaiitSfii pe care moartea o
purta urmele multor tratamente rele.
seamflni in drumul ei cu coasa ei retezdtoare. La fel ca
,,Ah, marele meu don'ln, spuse omul nefericit, cit de Ahile, am rezistat atacului ei cu eroismul neimblinzit al
greu este si fii un sclav!".j' cehd care igi vede zidurile gi bastioanele distruse. Dup[
lmpdratul mlrinimos iqi privi propriile m6ini, obosite numlrul de termofoare care erau in jurul rneu, o vedeam
de treburile conducerii stahllui, qi le compari cu cele ale
interlocutorului s5u, ridate de calozitilile dobAndite in
asprele munci aJe senznlelorT, Ei pe un ton emolionat, ii
spuse! pentru a-l linigti:
,,Oh! Copilul meu, ai rilbclare! $i eu sunt sclavul
datoriitror rneie gi treLruie si-{i spun ci acestea sunt foarte
grele.". Nenorociriie tale se vor micgora..."
$i a poruncit ca negrul si fre eliberat"
lviai tdrziu, la inceputtil exilului siu, monarhul a
prirnit vizita fostr"elui siu rninistru, la bordul navei sale,
Alagoas. La primele interpeidri ale vicontelui Ouro Preto,
eminentul exilat r[spunse:

' in epoca Braziliei colonial e, senzala eraalocuin{i mare destinat[ sclavilor


(.r|r- rlunceauin fabricile de trestie-de-zahdr qipefazende (planta{ii) sau care liernnarea le.qri de aur din 13 mai 1888, care a pus eapit sclaviei negrilor
:i('r v('iru in casele stipdnilor lor. N.t. ,lrrr Brazilia. N.t.

l6 11
Cnrco Xevrsn CnoNrcr DrN LUMEA DE DrNcoLo

venind aproape in fiecare zi...In timp ce mi priveam in IosiP, in timp ce eu abia reflectam lumina stelelor imensului
pupilele de foc ale ochilor ei, ii ceream si fie ingiduitoare. meu crepuscul. in ora la care m-am striduit si mi abandonez
Ea imi suridea, in chip de promisiuni reconfortante. resemnirii, prima gi ultima floare a celor care stribat degertul
Totugi, nu-i puteam ghici profundul mister, pentru ci incertitudinilor viefii, moartea s-a apropiat de patul meu
indoiala imi obseda sufletul gi imi tulbura raliunea,la fel cu blandele, ca atunci cind te temi si nu trezegti un copil
ca tentaculele unei caracatife. bolnav. A agteptat si fie acoperite cu anestezie toate ferestrele
in aceasti bucurie ciudati, mi simleam tras in jos de qi interstifiile sentimentelor mele. $i atunci cAnd in creierul
suferinfi, asemenea unui gladiator purtAnd o cununi de meu s-a produs un haos absolut, a rupt lanlurile care mi
trandafiri. re{ineau din dragoste pentru ceilal$ condamnali, frafii mei
de inchisoare,prizonieri ai viefii. Am adormit in brafele ei ca
Tiiumfam asupra morlii gi la fel ca Ajax, mi-am cules
ultimele sperante de pe stinca durerii, sfidand tridentul imbitat de mdinile unei zeife. Atunci cind m-am trezit din
acea letargie temporari, am inleles realitatea vielii pe care o
zelor.Vigilenfa mea excesivl a fost o sursi de insomnie care
mi-a ruinat linigtea ultimelor zile. Persecutat de surditate, negasem, dincolo de oasele acoperite de carne.
ochii mei se stingeau, la fel ca ultimele lumini ale unui vapor ,,Humberto!... Humberto!..., a exclamat o voce
care se clatini pe o mare agitatn in ticerea noplii. Asemenea indeplrtatl, primegte cele ce [i se trimit de pe Pimdnt!"
unei umbre pilpiind in intuneric, nu m-am dat inapoi in fafa Contrariat, am holbat ochii cu oroare:
abisului. Firi sl[biciune, m-am aruncat in lupta nu pentru ,,Nu! Elogiile nu mi mai intereseazl acum gi nici
a-l respmge pe maun pe rubricile necrologice din ziarele de aiurea.
coastl, ci pentru a-mi ridica
foane sus inima tiiatl in - Te inqeli, imi repeti ea, omagiile conven{ionale nu urci
pani aici. Ipocrizia este ca anumifi microbi a cilror durati
pietrele drumului, ca o
de viafi este efemeri. Primeqte rugiciunile din piepturile
carte plini de enperien{e
sufocate pe care le-ai pitruns cu indemnurile ;i sfaturile tale,
pentru cei care vor veni
ele se inal$ acum cltre Dumnezeu pentru a-!i mullumi.
dupl mine, sau ca taz.a Suferin{a ii trimite inapoi inimii tale dulceafa mierii!"
luminoasi pe car€ paznici
farurilor o proiecteazi pe Atunci amvizut coborXnd, nu gtiu de unde, brafe intregi
suprafala apelor pentru de flori imb[titoare, ca o brumi strilucitoare. Apoi, mi-
a preveni ciocnirea cu am auzit sdrmanul nume pronunlat in rugiciuni lesute din
recifurile periculoase ale blandele gi bunitate. Ah! Nu arnvdzut cerul gi mu(imea sa
oceanului. Numerogi sunt de preafericifi, dar Dumnezeu primea aceste rugiciuni in
cei care au crezttt c[ eram universul Siu de stele fermecate,la fel cum ostia simbolicl
la fel ca Benoit de Labre,
ros de lepri qi de viermi, 'v Benoit-joseph Labre, niscut pe 26 mafiie 1748 la Amettes, in regiunea
Artois, mort pe 16 aprilie 1783 la Roma, a fost un francez flri adipost.
tirandu-mi cu strachina lui Canonizat in 1881, el este unul din sfintil Bisericii catolice. N.t.
t9