Traducere Adriana Enache Francisco Candido Xavier

Tehnoredactare: Amitabha

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romdniei

XAVIER, FRANCISCO-CANDIDO
Eliberarea / Chico Xavier.- Bucuregti : Editura Ganesha, 2018
ISBN 978-60 6-87 42- 49 -6

t33

ELIBERAREA
Copyright @ 2018
Toate drepturile acestei editii in lirnba romhnd aparlin
Editurii Ganesha

de spiritul
Andre Luiz
Tel.0722264594
e-mail: contact@edituraganesha.ro
Rg web: edituraganesha.ro

Tiparul executat la:

Ganesha Publishing House
editura r
Tel: 021 -423.20.58, tel/fax 037 2.896.105 ganesna
e-mail contact@ganesa.ro, web: ganesa.ro
 Cuprins

LA PORTTLE DESCHTSE . . ..... . . ...7

1 - Ascultarea explicafiilor . . . . . . . . . .13
2 - Odisculie cu Instructorul. . . . . . . .29
3-Unacord ....45
4- intr-unoragbizar .........63
5 - Oproceduride seleclie ....79
6 - Observafii gi noi descoperiri. . . . . .95
7 -Opriveligtedureroasi ... 109

8 - O intervenfie neagteptati. . . . . . . I23

9 - Prigonitoriiinvizibili . . . ....... 137
10 - O experienfi de invilare ... . . . 149

11 - O experienlineprefuiti. . . . . . . 163

12-Omisiunedeiubire .... 177

13 - Ofamilie seintrunegte........ 195

14 - Un eveniment extraordinar. . . . 2II

15 - in sfirgitvine ajutorul . . . .. . . . 225

16 - Vrijitoriepericuloasi. . . ...... 23g

17-Asistenlifraterne.... .. 25L
18 - Cuvintele unui binefbcitor . . . . 265
19-Oleclieinestimabill ... 279
20 - Rendezvous ..... 293
12 Andre Luiz

Alungat de asemenea vorbe de sarcasm, peStisorul a

fdcut cdldtoria de intoarcere ;i s-a stabilit pentru totdeauna
in Palatul de Corali, asteptdnd cu rdbdare. Peste chliva
ani, o secetd teribild a devastat pdmhntul. Nivelul apelor
a scdzut, iar heleSteul in care trdiau acei pe;ti leneSi ;i
vanitoSi a secat, intreaga popula{ie pierind tn noroiul uscat.

Eforturile lui Andre Luiz*ir*o orurro lumind tn intuneric

seamdnd cu misiunea pe;tiSorului roSu.
inchntat de descoperirile sale dobhndite dupd multd
suferin{d Si conflict lduntric, gi care au implicat cdi infnite,
el se tntoarce in sfera Pdmhntului pentru a Ie spune foStilor
sdi tovard;i cd dincolo de micile spa{ii tn care ei trdiesc
strdluceSte o altd viafd, mai frumoasd ;i mai intensd, care
necesitd tnsd o dezvoltare individuald specificd, pentru
a cdldtori printre cdile tnguste ce conduc la o sublimd
iluminare.
Andre vorbe;te, aduce informafii, pregdtege,
ilumineazd...
Cu toate Aceste*, existd mulsi ,,peSti umani" care
zhmbesc gi trdiesc tn sarcasm Si indiferenfd in cdutarea lor
de ascunzisuri tranzitorii gi de larve efemere. Ace;tia se
a;teaptd ca dupd moarte sd gdseascd un Rai gratuit, plin
de minundlii uluito are.
Dar, Idsdnd la o parte mesajele lui Andre Luiz ;i ale
noastre - umili servitori ai Bundvoin[ei - Pdstorul Divin a
rostit aceste cuvinte nemuritoare cdtre toli cei care strdbat
calea vielii umane: ,,Fiecdruia dupd faptele sale".
Emmanuel
Pedro Leopoldo, 22 febraarie 1949
1
As c ul tarca explic afiilor
Eram adunali in marele auditoriu al unei institu{ii
educafionale. Ministrul Flacus ne privea cu un magnetism
pldcut, invitindu-ne si reflectim asupra cuvintelor sale.
Impreuni cu cdteva zeci de colegi venisem si ascult
prelegerea sa ldmuritoare qi nu era nicio indoiali ci urma
si fie de un interes profund.
Eram liberi sd punem oricdnd intrebiri legate de
subiectul in cauzi gi si folosim orice informalie rjevantl
pentru noul demers pe care urma si-l facem.
De multi weme auzisem comentarii cu privire la
coloniile purgatoriale, ce erau foarte bine organizate
pentru munca de ispigire pentru care fuseseri intemeiate,
aducind laolalti mii de suflete inliur,tuite acolo in urma
faptelor lor gregite. Instructorul Gubio, care era agezat
ticut lingi noi, ne permisese in cele din urmi si-l insofim
intr-una din aceste colonii uria;e.
Interesa{i de cuvintarea fluenti gi captivanti a
vorbitorului, i-am urmat cursul gindirii cu acea
t4 Andre Luiz Capitolul 1 - Ascultarea explicafiilor 15

expectativ1 lnlelegitoare a elevului care ill doregte si

piardi niciun cuvint din invifitura primiti. O stare de
atenfie gi de seninitate se putea citi pe fefele tuturor celor
prezenfi. Fiecare suflet aflat in auditoriu era un candidat
pregitit si-gi asiste surorile gi fra{ii torturali in intuneric...
Solicitindu-ne intreaga atenfie, Ministrul a continuat
cu incredere:
Spiritele superioare care doresc si se angajeze in
-
munci substantiall gi consecventi in numele spiritelor
inferioare nu pot folosi aceleagi arme Precum acestea
din urmi. ln caz contrar, ele vor cobori la acelaqi nivel
cu acestea. Rigoarea aparline celor care oferi invifituri,
insi dragostea este insolitorul celor care slujesc.
regiuni de agonie reparatorie. lnsi asemenea fiinfe nu
$tim c[, cel mai adesea, educafia actloneaz| dinspre pot fi regenerate doar prin puterea cuvintelor. Ele au
periferie spre centru, lnsi adevirata munci de renagtere nevoie de un ajutor eficient, ce le poate modifica cursul
liuntrici se petrece in sens invers. Atit educafia, cit gi
vibra{ional liuntric, gi astfel si le fie ridicat nivelul de
renagterea liuntrici sunt hrinite qi controlate de forle
simfire gi gandire.
mentale aproape necunoscute.
Multi ginditori eminen{i au trasat instrucfiuni pentru
Mintea umani interac{ioneazl cl conceptele de putere salvarea sufletelor, dar considerim ci existd mai mult
mentali gi electricitate. Dar diferenla este ci, degi omul dectt suficiente asemenea scripturi in toate zonele
a invilat si controleze electricitatea ln procesul de cunoaEterii terestre. Acum avem nevoie de fiinle care pot
dezvoltare continui de pe PimAnt, el este aproaPe complet ghida glndirea umani citre tirAmurile superioare. A ne
inconqtient de puterea sa mentali. Iar aceasta ne conduce angajain acest demers stimulafi doar de valorile culturale
fiecare activitate din viali. ar insemna s[ ne bazim pe tehnocratie, ce urmiregte doar
Prin urmare, strict vorbind, nu existl tlrimuri infernale mecanizarea viefii; iar acest lucru inseamni distrugerea
conform vechiului model teologic - tirimuri ce sunt semin{elor bune ale unei viefi eterne, spontane gi
locuite in veqnicie de spirite rele din toate epocile. ln mul{umitoare.
schimb, existi sfere ale intunericului in care se aduni Niciodati nu s-a dus lipsi de mari politicieni gi de
conEtiinlele amorfite de ignoranfi, acestea fiind practic venerabili lideri. Ei rizbesc printre mullimile de oameni,
inghelate intr-o stare de trindivie condamnabili sau ii provoacl sau ii organizeazL in regimente. Dar nu
triiesc confuze in eclipsa temporari a propriilor lor uitali ci organizarea umani in sine nu rispunde nevoii
inclina{ii gi motivafii. Disperate gi rebele, ele au creat adevirate a fiinfei eterne.
L6 Andre Luiz
Pericle, omul de Stat care a dat numele unei epoci, a
realizat o munci educalionali constructivi cu grecii; cu
toate acestea, el nu le-a diminuat firea bitiioasi 9i pofta
de supremafie. in consecin!6, el a ajuns si sufere de o
mihnire cumpliti.
Alexandru cel Mare a organizat un imperiu vast gi a
intemeiat o civilizaJie remarcabili; cu toate acestea, el nu
a reugit si-gi opreasci generalii din a provoca conflicte
sdngeroase, ce au dus la pridiciune qi moarte.
Augustus cel Divin a unificat Imperiul Roman pe fundalii
solide, stabilind un program politic avansat in numele
tuturor, dar nu a reugit si alunge din Roma atitudinea
nebuneasci de stipinire cu orice pre!.
Constantin cel Mare, suslinitor al cregtinilor lipsifi
de aplrare, a oferit un nou standard de viali planetei;
cu toate acestea, el a eguat in a transforma atitudinea
detestabili a celor care duceau rizboi in numele lui
Dumnezeu.
Napoleon, dictatorul, a stabilit noi metode de dezvoltare
materiali pe intreaga planeti, in schimb el insugi a rdmas
prins in ghearele tiraniei, din cauza licomiei sale.
Pasteur, omul de gtiin{6, asprijinit gi a apirat slnitatea
trupului uman, dedicindu-se cu altruism combaterii
junglei microbilor; insi nu a reugit si-gi opreasci
contemporanii din a se ruina unii pe a$ii prin competifii
nemiloase, inexplicabile.
Ne confruntim cu o lume care pare civilizati la suprafali,
o lume care se manifestd zgomotos nu doarpentru cei care
predau Binele Dumnezeiesc, ci in special pentru cei care
il practici. Este absolut esenfial ca torenlii de compasiune
Capitolul I - Ascultarea explicaliilor 17
cereasci si cadi asupra izvoarelor de culturi din vlile
PlmAntului, ridicind munli de iubire gi abnegafie.
Hristos strilucegte nu doar prin inviliturile Sale sublime,
ci gi datoritlvielii Sale exemplare. Daci il urmim, trebuie
si avem curajul de a-i susfine qi salva pe ceilal1i, cobordnd
in cotloanele abisului.
Nu departe de acest loc de pace relativl, milioane de
fiinle triiesc in tlrimuri ale intunericului, in deziluzie
gi disperare, strigind dupi compasiune... De ce s5. nu
aprindem o luminl pioasi in noaptea in care sunt
cufundali flri ghidare? De ce si nu semin[m speran{d in
inimile celor care gi-au pierdut increderea in sine?
De aceea, in fala acestor colectivitili imense care se roagi
cu pirere de rlu pentru indreptare, ajutorul vindecitor
nu poate agtepta. Suntem spirite inci infinit de modeste
qi de imperfecte pentru a ne proclama brusc candidafi
pentru lumea ingerilor.
in comparalie cu mdrelia insondabili a milioanelor de
sori ce asculti de legile dumnezeiegti gi suverane din
intregul Univers, Plmintul nostru, cu toate tirAmurile
de materie ultra-fizici ce il inconjoari, este precum o
mici portocall la poalele munfilor Himalaya. Iar dacl ne
comparim cu sublimul spiritelor din ordinele superioare,
care guverneazhprin infelepciune gi sfinfenie, nu suntem
decdt o bacterie controlati de impulsul de foame gi de
magnetismul iubirii. Cu toate acestea, ridicafi la inlllimile
inteligen{ei, suntem bacterii care viseazi la o creqtere
personali nesfdrgiti.
in timp ce fiinlele umane - frafii gi surorile noastre - sunt
cuprinse de veneralie in fa{a atomului, noi, ca spirite in
afara corpului grosier, studiem aceeagi energie de pe un
nivel inimaginabil de citre gtiinfa plmAnteasci actuali.
Suntem cil[tori intr-o dezvoltare infiniti si de-abia
18 Andre Luiz
incepem si probim puterea mentali ce condilioneazd,
manifestirile in cele mai variate planuri ale naturii.
Deqi suntem inci supugi legii ce ne indeamni si ne
intoarcem in planul fizic, am asimilat recapitullri qi lecfii
multiseculare pentru multe milenii.
Acum qtim cL spiritul uman, luat ca intreg, a
avut capacitatea de a raliona de exact 40 de mii de
ani... Cu toate acestea, cu acelagi imbold furios cu care
neanderthalii s-au omordt unii pe alli cu topoarele,
oamenii din timpurile moderne - considerate a fi epoca
glorioasi a puterilor lumegti - igi extermini fralii gi
surorile cu arme de foc. Cronicarii cAt de cdt inzestrafi cu
principii religioase consideri aceasti anomalie sinistri ca
fiind simpla indiritnicie a cirnii firave gi imperfecte, ca
qi cum trupul uman este o persoani in vegnicie diabolici.
Cu toate acestea, ei au trecut cu vederea faptul ci aceasti
materie densi este un intreg, gi el confine nenumirate viefi
inferioare ce trec prin procesul de dezvoltare, cregtere gi
eliberare.
Pe Pimdnt mintea funcfioneazi ca gi cum ar fi sedati
de narcoticele periculoase ale iluziei; insi o putem ajuta
si perceapi qi s[ realizeze faptul ci spiritul continui si
vibreze pe toate nivelurile existen{ei.
Fiecare specie existenti, de la cristale la fiinla umani,
de la fiin{a umani la ingeri, cuprinde in ea nenumlrate
familii de vie{uitoare ce opereazdpefrecvenfe specifice ale
Universului. Iar iubirea dumnezeiasci le atinge pe toate,
precum lumina soarelui care-l imbriligeazi pe infelept,
dar gi pe vierme. Totugi, cei care trec la o sferi mai inaltl
rimAn conectafi cu cei afla{i imediat mai jos de ei.
Regnul vegetal apeleazd la regnul mineral pentru a se
susfine gi evolua. Animalele folosesc plantele in cregterea
Capitolul I - Ascultarea explicaliilor 19
lor. Oamenii se ajuti unii pe allii pentru a cregte mental gi
pentru a-gi continua evolufia. Toate regnurile vielii - tot
ceea ce cunoagtem pe Pimant - se agonizeazl unele pe
altele, se tortureazi gi se devoreaz| reciproc, astfel incit
calit{ile spirituale s[ se dezvolte, si striluceasci gi si
reflecte lumina dumnezeiasci.
Invi{atul Ministru a fbcut o pauzd,lungi, ne-a privit cu
bunitate gi a continuat
- Insi... dincolo de condilia umani, dincolo de
limitele senzoriale care stipdnesc sufletul incarnat,
protejandu-l cu grijn printr-o vedere limitati gi o
capacitate binefbcitoare de a-gi uita trecutul, incepe un
vast imperiu spiritual lumea vecini a omenirii. Aici
siligluiesc milioane de spirite imperfecte, ce impart cu
vieluitoarele P[mAntului condiliile locuibile ale suprafefei
acestuia. Fiinfele umane aflate pe o lungime de undi
vibrafionali diferiti se folosesc de minlile incarnate cu
ajutorul a nenumirate grupuri de creaturi ce sunt la fel de
semicongtiente in responsabilitate Ei la fel de incomplete
in virtu{i precum fiinfele umane in sine.
Deoarece aduce laolaltl milioane de vieli embrionare,
materia este o condensare de energie, ce servegte
imperativelor unui,,sine" ce pr ezideazl asupra destinului
sdu. De la hidrogen la ansambluri atomice complexe,
puterea spiritului etern aclioneazd precum o maneti
de ghidare pentru protoni, neutroni gi electroni, de-a
lungul cdii infinite a viefii. Spiritul intrupat qi inzestrat
cu inteligenli diinuie in sfera umani intr-o regiune
tranzitorie meniti nevoilor sale de progres gi perfecliune,
in care protoplasma ii oferi uneltele pentru munci,
dezvoltare gi expansiune. Cu toate acestea, in acelaqi
spa{iu materia se extinde pentru a-gi asuma alte stlri, in
 20 Andre Luiz
care mintea dezincarnati, in cilitoria sa de dobindire
a cunoagterii qi a virtufii, rimAne prinsi in sfera fizic6,,
ciutdnd si o domine gi sd o absoarbi, stabilind astfel un
conflict imens de gAndire, de neconceput pentru fiinlele
umane obignuite.
Frustrafi in aspiraliile lor de stdpanire degart[ asupra
locuinfei lor paradiziace, birba{i gi femei din toate
climatele gi cMlizaliile se intilnesc gi se ciocnesc in aceasti
regiune, ln care activitilile lor pdmAntegti continui aga
cum s-au obignuit. Ei aleg s6 domine asupra Pdmdntului,
ca gi cum ar fi singura fericire demni de cucerit. Din
cavzapermanentei discordii dintre ei, acegti copii rebeli ai
Providenlei cautd si discrediteze mirefia dumnezeiascl,
iar prin aceasta iqi stimuleazi puterea autocraticl
a inteligenfei lor rebele gi vanitoase. Ei cauti si se
foloseasci de activiti{ile lor pimAntegti pentru a perpetua
la nesfirgit ura, rebeliunea, vanitatea gi criminalitatea, ca
gi cum planeta, in manifestarea ei inferioarl, ar fi singurul
paradis care nu s-a supus complet toanelor lor. inrobili
de propria lor ignoranfi, in care frica, viciile, cruzimea,
suferinta qi persecutarea reciproci le distrug for{ele gi
Capitolul 1 - Ascultarea explica{iilor 2l
le irosesc timpul, ei nu-gi dau seama cdt de gravi este
condilia lor.
in afarl de dragostea adevlratl, fiecare uniune este
temporari, iar r[zboiul va fi mereu starea naturali a celor
care persisti in rebeliune. Un regat spiritual divizat gi
torturat inconjoari experienfa umani din toate direcfiile,
iar scopul lui este de a-gi miri tirimul permanent de
tiranie si putere.
$tim c[ Soarele emite radia{ii care susfin viala la milioane
de kilometri deplrtare. Indiferent de condiliile materiei
in care suntem cufunda1i, trebuie s[ ne amintim ci cele
mai rudimentare forme de existenli din sistemul nostru,
de la vArfurile pline de soare pani la pegterile cele mai
adinci, sunt supuse influenlei sale.
La fel ca in cazul rnarilor corpuri ceregti, din punct de
vedere spiritual suntem gi noi pe calea citre apogeul
evolufiei gi experimentim radiafiile emise de fiecare
dintre noi. in acest proces variat de intersectare, atracfie,
magnetizare gi respingere, lumile gi sufletele progreseazi
intr-o colectivitate universali.
in aceasti realitate activitatea noastri pimd.nteasci se
desf5goari intr-un cimp de influenfe pe care nici micar
noi, spirite aflate in t[rdmuri superioare, nu le putem
in{elege intru totul.
Incapabili de a se ridica din mormAnt direct citre
Ceruri, aceqti copii ai disperlrii s-au organizat in vaste
colonii de uri gi decldere morali, luptAndu-se pentru
controlul asupra Pimintului. Ca gi noi, ei de{in un mare
gi nepreluit patrimoniu intelectual; iar precum ingerii
cilztt[i ai $tiinfei, ei cautd mai presus de toate degradarea
procesului dumnezeiesc care ghideazi evolu{ia planetari.
Adanc inridicinali in pasiuni intunecate ce le distrug
congtiinla, spiritele ale ciror minli sunt inrobite de
22 Andre Luiz
rilzvrltire cauti in zadar si submineze Armonia
Dumnezeiasci, creind chisturi de viafi inferioari pe
Plmint. Ei cunosc nenumirate moduri de a tulbura,
rini, distruge gi intuneca. Ei subjugi lucrarea benefici
a reincarndrii in mari sectoare de ispigire, gi se folosesc
de factori de discordie impotriva fiecirei personificiri
a scopurilor sublime pentru care Dumnezeu ne-a creat
acliunile.
Birbalii gi femeile care, in momente de parf iali desprindere
de trupurile lor, au reuqit si perceapi existenla acestor
spirite rebele, s-au intors rapid in trupurile lor, infricogali
de priveliqtea teribili, gi au rispindit ideea unui iad crud
gi ftrn margini, care ne agteapti in zone sinistre dupi
moartea frzicl.
Inspirindu-se din teologia tradilionali, mintea
copilireasci, insufle{itl de tandre{ea paterni a
Providenfei, nu ar putea niciodati si infeleagi esenla
realitlfii spirituale care ne guverneazi destinele.
Pu{ini in}eleg ci moartea este doar o modificare a
trupului; chiar mai putini sunt aceia - degi sunt dintre
cei mai invllali oameni religioqi - care sunt suficient
de in{elep}i si triiasci in acest vas fizic (trupul uman)
conform principiilor superioare pe care le-au adoptat. A
venit wemea si proclamim vechile adeviruri urechilor
bitrine gi noile adeviruri urechilor tinere ale inteligenlei
lumeqti.
in calitate de moqtenitori prezumtivi ai coroanei cereqti,
fiin{ele umane sunt propriile lor cdliluze de-a lungul
ciii evolutive. lntre spiritele apropiate de starea angelici
gi primitivii incl limita{i de irafionalitate se afli mii de
niveluri qi de frecvenle ocupate de raliune qi sentimente de
o foarte mare varietate. Existi un flux luminos gi minunat
de spirite incarnate gi dezincarnate care se afll pe calea
Capitolul 1 - Ascultarea explicafiilor 23
cltre desivirgirea spirituali,
cintind imnuri glorioase ce
laudl viala in intregul ei -
munca valoroasi, nemurirea,
frumuselea gi speranla; dar
existl qi un alt flux, unul
intunecat qi plin de suferinli,
care linteEte si coboare
in cotloanele intunecimii
spirituale, imprigtiind neca-
z:uri, descurajare, discordie,
umbre, gi care plltegte tribut
morfii.
Deoarece suntem inci spirite imperfecte, ii urmim pe
cei cu care rezonLm gi culegem fie roadele ascensiunii gi
ale victoriei, fie daunele declinului s,i ale egecului, fiind
controlali de spirite inteligente mai puternice decit noi gi
care se afll aproape, in zonele de progres sau de declin in
care ajungem prin propria noastri frecven![.
De aceea, iadul este o chestiune de direclie spirituali,
Satana este inteligenfa pervers[.
Riul reprezinti pierderea timpului cu lucruri inutile sau
folosirea energiei in scopuri contrare menirii orinduite
de Dumnezeu.
Suferinla semnifici repararea sufletului sau o leclie
repetati.
in orice caz, sufletele cilzute, indiferent cine sunt ele, nu se
afli intr-o cursi spirituali care si le condamne la o lincezire
veqnici intr-o stare de nebunie, la o condilie complet
lipsiti de simlire, ca parte a colectivitilii dezincarnate.
Nu, ele interfercaz| cu mullimile terestre qi au o
puternici influenli asupra multor case qi administrafii.