Sunteți pe pagina 1din 8

Traducere Adriana Enache Francisco Candido Xavier

Tehnoredactare: Amitabha

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romdniei


XAVIER, FRANCISCO-CANDIDO
Eliberarea / Chico Xavier.- Bucuregti : Editura Ganesha, 2018
ISBN 978-60 6-87 42- 49 -6

t33

ELIBERAREA
Copyright @ 2018
Toate drepturile acestei editii in lirnba romhnd aparlin
Editurii Ganesha

de spiritul
Andre Luiz
Tel.0722264594
e-mail: contact@edituraganesha.ro
Rg web: edituraganesha.ro

Tiparul executat la:


Ganesha Publishing House
editura r
Tel: 021 -423.20.58, tel/fax 037 2.896.105 ganesna
e-mail contact@ganesa.ro, web: ganesa.ro
Cuprins

LA PORTTLE DESCHTSE . . ..... . . ...7


1 - Ascultarea explicafiilor . . . . . . . . . .13
2 - Odisculie cu Instructorul. . . . . . . .29
3-Unacord ....45
4- intr-unoragbizar .........63
5 - Oproceduride seleclie ....79
6 - Observafii gi noi descoperiri. . . . . .95
7 -Opriveligtedureroasi ... 109

8 - O intervenfie neagteptati. . . . . . . I23


9 - Prigonitoriiinvizibili . . . ....... 137
10 - O experienfi de invilare ... . . . 149

11 - O experienlineprefuiti. . . . . . . 163

12-Omisiunedeiubire .... 177

13 - Ofamilie seintrunegte........ 195


14 - Un eveniment extraordinar. . . . 2II

15 - in sfirgitvine ajutorul . . . .. . . . 225


16 - Vrijitoriepericuloasi. . . ...... 23g

17-Asistenlifraterne.... .. 25L
18 - Cuvintele unui binefbcitor . . . . 265
19-Oleclieinestimabill ... 279
20 - Rendezvous ..... 293
12 Andre Luiz

Alungat de asemenea vorbe de sarcasm, peStisorul a


fdcut cdldtoria de intoarcere ;i s-a stabilit pentru totdeauna
in Palatul de Corali, asteptdnd cu rdbdare. Peste chliva
ani, o secetd teribild a devastat pdmhntul. Nivelul apelor
a scdzut, iar heleSteul in care trdiau acei pe;ti leneSi ;i
vanitoSi a secat, intreaga popula{ie pierind tn noroiul uscat.

Eforturile lui Andre Luiz*ir*o orurro lumind tn intuneric


seamdnd cu misiunea pe;tiSorului roSu.
1
inchntat de descoperirile sale dobhndite dupd multd
suferin{d Si conflict lduntric, gi care au implicat cdi infnite,
el se tntoarce in sfera Pdmhntului pentru a Ie spune foStilor
As c ul tarca explic afiilor
sdi tovard;i cd dincolo de micile spa{ii tn care ei trdiesc
strdluceSte o altd viafd, mai frumoasd ;i mai intensd, care
necesitd tnsd o dezvoltare individuald specificd, pentru Eram adunali in marele auditoriu al unei institu{ii
a cdldtori printre cdile tnguste ce conduc la o sublimd educafionale. Ministrul Flacus ne privea cu un magnetism
iluminare. pldcut, invitindu-ne si reflectim asupra cuvintelor sale.
Andre vorbe;te, aduce informafii, pregdtege, Impreuni cu cdteva zeci de colegi venisem si ascult
ilumineazd... prelegerea sa ldmuritoare qi nu era nicio indoiali ci urma
Cu toate Aceste*, existd mulsi ,,peSti umani" care si fie de un interes profund.
zhmbesc gi trdiesc tn sarcasm Si indiferenfd in cdutarea lor Eram liberi sd punem oricdnd intrebiri legate de
de ascunzisuri tranzitorii gi de larve efemere. Ace;tia se subiectul in cauzi gi si folosim orice informalie rjevantl
a;teaptd ca dupd moarte sd gdseascd un Rai gratuit, plin pentru noul demers pe care urma si-l facem.
de minundlii uluito are. De multi weme auzisem comentarii cu privire la
Dar, Idsdnd la o parte mesajele lui Andre Luiz ;i ale coloniile purgatoriale, ce erau foarte bine organizate
noastre - umili servitori ai Bundvoin[ei - Pdstorul Divin a pentru munca de ispigire pentru care fuseseri intemeiate,
rostit aceste cuvinte nemuritoare cdtre toli cei care strdbat aducind laolalti mii de suflete inliur,tuite acolo in urma
calea vielii umane: ,,Fiecdruia dupd faptele sale". faptelor lor gregite. Instructorul Gubio, care era agezat
ticut lingi noi, ne permisese in cele din urmi si-l insofim
intr-una din aceste colonii uria;e.
Emmanuel
Interesa{i de cuvintarea fluenti gi captivanti a
Pedro Leopoldo, 22 febraarie 1949
vorbitorului, i-am urmat cursul gindirii cu acea
t4 Andre Luiz Capitolul 1 - Ascultarea explicafiilor 15

expectativ1 lnlelegitoare a elevului care ill doregte si


piardi niciun cuvint din invifitura primiti. O stare de
atenfie gi de seninitate se putea citi pe fefele tuturor celor
prezenfi. Fiecare suflet aflat in auditoriu era un candidat
pregitit si-gi asiste surorile gi fra{ii torturali in intuneric...
Solicitindu-ne intreaga atenfie, Ministrul a continuat
cu incredere:
Spiritele superioare care doresc si se angajeze in
-
munci substantiall gi consecventi in numele spiritelor
inferioare nu pot folosi aceleagi arme Precum acestea
din urmi. ln caz contrar, ele vor cobori la acelaqi nivel
cu acestea. Rigoarea aparline celor care oferi invifituri,
insi dragostea este insolitorul celor care slujesc.
regiuni de agonie reparatorie. lnsi asemenea fiinfe nu
$tim c[, cel mai adesea, educafia actloneaz| dinspre pot fi regenerate doar prin puterea cuvintelor. Ele au
periferie spre centru, lnsi adevirata munci de renagtere nevoie de un ajutor eficient, ce le poate modifica cursul
liuntrici se petrece in sens invers. Atit educafia, cit gi
vibra{ional liuntric, gi astfel si le fie ridicat nivelul de
renagterea liuntrici sunt hrinite qi controlate de forle
simfire gi gandire.
mentale aproape necunoscute.
Multi ginditori eminen{i au trasat instrucfiuni pentru
Mintea umani interac{ioneazl cl conceptele de putere salvarea sufletelor, dar considerim ci existd mai mult
mentali gi electricitate. Dar diferenla este ci, degi omul dectt suficiente asemenea scripturi in toate zonele
a invilat si controleze electricitatea ln procesul de cunoaEterii terestre. Acum avem nevoie de fiinle care pot
dezvoltare continui de pe PimAnt, el este aproaPe complet ghida glndirea umani citre tirAmurile superioare. A ne
inconqtient de puterea sa mentali. Iar aceasta ne conduce angajain acest demers stimulafi doar de valorile culturale
fiecare activitate din viali. ar insemna s[ ne bazim pe tehnocratie, ce urmiregte doar
Prin urmare, strict vorbind, nu existl tlrimuri infernale mecanizarea viefii; iar acest lucru inseamni distrugerea
conform vechiului model teologic - tirimuri ce sunt semin{elor bune ale unei viefi eterne, spontane gi
locuite in veqnicie de spirite rele din toate epocile. ln mul{umitoare.
schimb, existi sfere ale intunericului in care se aduni Niciodati nu s-a dus lipsi de mari politicieni gi de
conEtiinlele amorfite de ignoranfi, acestea fiind practic venerabili lideri. Ei rizbesc printre mullimile de oameni,
inghelate intr-o stare de trindivie condamnabili sau ii provoacl sau ii organizeazL in regimente. Dar nu
triiesc confuze in eclipsa temporari a propriilor lor uitali ci organizarea umani in sine nu rispunde nevoii
inclina{ii gi motivafii. Disperate gi rebele, ele au creat adevirate a fiinfei eterne.
L6 Andre Luiz Capitolul I - Ascultarea explicaliilor 17

Pericle, omul de Stat care a dat numele unei epoci, a cereasci si cadi asupra izvoarelor de culturi din vlile
realizat o munci educalionali constructivi cu grecii; cu PlmAntului, ridicind munli de iubire gi abnegafie.
toate acestea, el nu le-a diminuat firea bitiioasi 9i pofta Hristos strilucegte nu doar prin inviliturile Sale sublime,
de supremafie. in consecin!6, el a ajuns si sufere de o ci gi datoritlvielii Sale exemplare. Daci il urmim, trebuie
mihnire cumpliti. si avem curajul de a-i susfine qi salva pe ceilal1i, cobordnd
in cotloanele abisului.
Alexandru cel Mare a organizat un imperiu vast gi a
Nu departe de acest loc de pace relativl, milioane de
intemeiat o civilizaJie remarcabili; cu toate acestea, el nu
fiinle triiesc in tlrimuri ale intunericului, in deziluzie
a reugit si-gi opreasci generalii din a provoca conflicte gi disperare, strigind dupi compasiune... De ce s5. nu
sdngeroase, ce au dus la pridiciune qi moarte. aprindem o luminl pioasi in noaptea in care sunt
Augustus cel Divin a unificat Imperiul Roman pe fundalii cufundali flri ghidare? De ce si nu semin[m speran{d in
solide, stabilind un program politic avansat in numele inimile celor care gi-au pierdut increderea in sine?
tuturor, dar nu a reugit si alunge din Roma atitudinea De aceea, in fala acestor colectivitili imense care se roagi
nebuneasci de stipinire cu orice pre!. cu pirere de rlu pentru indreptare, ajutorul vindecitor
nu poate agtepta. Suntem spirite inci infinit de modeste
Constantin cel Mare, suslinitor al cregtinilor lipsifi qi de imperfecte pentru a ne proclama brusc candidafi
de aplrare, a oferit un nou standard de viali planetei; pentru lumea ingerilor.
cu toate acestea, el a eguat in a transforma atitudinea in comparalie cu mdrelia insondabili a milioanelor de
detestabili a celor care duceau rizboi in numele lui sori ce asculti de legile dumnezeiegti gi suverane din
Dumnezeu. intregul Univers, Plmintul nostru, cu toate tirAmurile
Napoleon, dictatorul, a stabilit noi metode de dezvoltare de materie ultra-fizici ce il inconjoari, este precum o
materiali pe intreaga planeti, in schimb el insugi a rdmas mici portocall la poalele munfilor Himalaya. Iar dacl ne
prins in ghearele tiraniei, din cauza licomiei sale. comparim cu sublimul spiritelor din ordinele superioare,
care guverneazhprin infelepciune gi sfinfenie, nu suntem
Pasteur, omul de gtiin{6, asprijinit gi a apirat slnitatea
decdt o bacterie controlati de impulsul de foame gi de
trupului uman, dedicindu-se cu altruism combaterii magnetismul iubirii. Cu toate acestea, ridicafi la inlllimile
junglei microbilor; insi nu a reugit si-gi opreasci inteligen{ei, suntem bacterii care viseazi la o creqtere
contemporanii din a se ruina unii pe a$ii prin competifii personali nesfdrgiti.
nemiloase, inexplicabile.
in timp ce fiinlele umane - frafii gi surorile noastre - sunt
Ne confruntim cu o lume care pare civilizati la suprafali, cuprinse de veneralie in fa{a atomului, noi, ca spirite in
o lume care se manifestd zgomotos nu doarpentru cei care afara corpului grosier, studiem aceeagi energie de pe un
predau Binele Dumnezeiesc, ci in special pentru cei care nivel inimaginabil de citre gtiinfa plmAnteasci actuali.
il practici. Este absolut esenfial ca torenlii de compasiune Suntem cil[tori intr-o dezvoltare infiniti si de-abia
18 Andre Luiz Capitolul I - Ascultarea explicaliilor 19

incepem si probim puterea mentali ce condilioneazd, lor. Oamenii se ajuti unii pe allii pentru a cregte mental gi
manifestirile in cele mai variate planuri ale naturii. pentru a-gi continua evolufia. Toate regnurile vielii - tot
Deqi suntem inci supugi legii ce ne indeamni si ne ceea ce cunoagtem pe Pimant - se agonizeazl unele pe
intoarcem in planul fizic, am asimilat recapitullri qi lecfii altele, se tortureazi gi se devoreaz| reciproc, astfel incit
multiseculare pentru multe milenii. calit{ile spirituale s[ se dezvolte, si striluceasci gi si
Acum qtim cL spiritul uman, luat ca intreg, a reflecte lumina dumnezeiasci.
avut capacitatea de a raliona de exact 40 de mii de Invi{atul Ministru a fbcut o pauzd,lungi, ne-a privit cu
ani... Cu toate acestea, cu acelagi imbold furios cu care bunitate gi a continuat
neanderthalii s-au omordt unii pe alli cu topoarele,
oamenii din timpurile moderne - considerate a fi epoca - Insi... dincolo de condilia umani, dincolo de
limitele senzoriale care stipdnesc sufletul incarnat,
glorioasi a puterilor lumegti - igi extermini fralii gi protejandu-l cu grijn printr-o vedere limitati gi o
surorile cu arme de foc. Cronicarii cAt de cdt inzestrafi cu capacitate binefbcitoare de a-gi uita trecutul, incepe un
principii religioase consideri aceasti anomalie sinistri ca vast imperiu spiritual lumea vecini a omenirii. Aici
fiind simpla indiritnicie a cirnii firave gi imperfecte, ca siligluiesc milioane de spirite imperfecte, ce impart cu
qi cum trupul uman este o persoani in vegnicie diabolici.
vieluitoarele P[mAntului condiliile locuibile ale suprafefei
Cu toate acestea, ei au trecut cu vederea faptul ci aceasti acestuia. Fiinfele umane aflate pe o lungime de undi
materie densi este un intreg, gi el confine nenumirate viefi vibrafionali diferiti se folosesc de minlile incarnate cu
inferioare ce trec prin procesul de dezvoltare, cregtere gi ajutorul a nenumirate grupuri de creaturi ce sunt la fel de
eliberare.
semicongtiente in responsabilitate Ei la fel de incomplete
Pe Pimdnt mintea funcfioneazi ca gi cum ar fi sedati in virtu{i precum fiinfele umane in sine.
de narcoticele periculoase ale iluziei; insi o putem ajuta
Deoarece aduce laolaltl milioane de vieli embrionare,
si perceapi qi s[ realizeze faptul ci spiritul continui si materia este o condensare de energie, ce servegte
vibreze pe toate nivelurile existen{ei.
imperativelor unui,,sine" ce pr ezideazl asupra destinului
Fiecare specie existenti, de la cristale la fiinla umani, sdu. De la hidrogen la ansambluri atomice complexe,
de la fiin{a umani la ingeri, cuprinde in ea nenumlrate puterea spiritului etern aclioneazd precum o maneti
familii de vie{uitoare ce opereazdpefrecvenfe specifice ale de ghidare pentru protoni, neutroni gi electroni, de-a
Universului. Iar iubirea dumnezeiasci le atinge pe toate, lungul cdii infinite a viefii. Spiritul intrupat qi inzestrat
precum lumina soarelui care-l imbriligeazi pe infelept, cu inteligenli diinuie in sfera umani intr-o regiune
dar gi pe vierme. Totugi, cei care trec la o sferi mai inaltl tranzitorie meniti nevoilor sale de progres gi perfecliune,
rimAn conectafi cu cei afla{i imediat mai jos de ei. in care protoplasma ii oferi uneltele pentru munci,
Regnul vegetal apeleazd la regnul mineral pentru a se dezvoltare gi expansiune. Cu toate acestea, in acelaqi
susfine gi evolua. Animalele folosesc plantele in cregterea spa{iu materia se extinde pentru a-gi asuma alte stlri, in
20 Andre Luiz Capitolul 1 - Ascultarea explica{iilor 2l

le irosesc timpul, ei nu-gi dau seama cdt de gravi este


condilia lor.
in afarl de dragostea adevlratl, fiecare uniune este
temporari, iar r[zboiul va fi mereu starea naturali a celor
care persisti in rebeliune. Un regat spiritual divizat gi
torturat inconjoari experienfa umani din toate direcfiile,
iar scopul lui este de a-gi miri tirimul permanent de
tiranie si putere.
$tim c[ Soarele emite radia{ii care susfin viala la milioane
de kilometri deplrtare. Indiferent de condiliile materiei
in care suntem cufunda1i, trebuie s[ ne amintim ci cele
care mintea dezincarnati, in cilitoria sa de dobindire mai rudimentare forme de existenli din sistemul nostru,
a cunoagterii qi a virtufii, rimAne prinsi in sfera fizic6,, de la vArfurile pline de soare pani la pegterile cele mai
ciutdnd si o domine gi sd o absoarbi, stabilind astfel un adinci, sunt supuse influenlei sale.
conflict imens de gAndire, de neconceput pentru fiinlele La fel ca in cazul rnarilor corpuri ceregti, din punct de
umane obignuite. vedere spiritual suntem gi noi pe calea citre apogeul
evolufiei gi experimentim radiafiile emise de fiecare
Frustrafi in aspiraliile lor de stdpanire degart[ asupra dintre noi. in acest proces variat de intersectare, atracfie,
locuinfei lor paradiziace, birba{i gi femei din toate magnetizare gi respingere, lumile gi sufletele progreseazi
climatele gi cMlizaliile se intilnesc gi se ciocnesc in aceasti intr-o colectivitate universali.
regiune, ln care activitilile lor pdmAntegti continui aga in aceasti realitate activitatea noastri pimd.nteasci se
cum s-au obignuit. Ei aleg s6 domine asupra Pdmdntului, desf5goari intr-un cimp de influenfe pe care nici micar
ca gi cum ar fi singura fericire demni de cucerit. Din noi, spirite aflate in t[rdmuri superioare, nu le putem
cavzapermanentei discordii dintre ei, acegti copii rebeli ai in{elege intru totul.
Providenlei cautd si discrediteze mirefia dumnezeiascl, Incapabili de a se ridica din mormAnt direct citre
iar prin aceasta iqi stimuleazi puterea autocraticl Ceruri, aceqti copii ai disperlrii s-au organizat in vaste
a inteligenfei lor rebele gi vanitoase. Ei cauti si se colonii de uri gi decldere morali, luptAndu-se pentru
foloseasci de activiti{ile lor pimAntegti pentru a perpetua controlul asupra Pimintului. Ca gi noi, ei de{in un mare
la nesfirgit ura, rebeliunea, vanitatea gi criminalitatea, ca gi nepreluit patrimoniu intelectual; iar precum ingerii
gi cum planeta, in manifestarea ei inferioarl, ar fi singurul cilztt[i ai $tiinfei, ei cautd mai presus de toate degradarea
paradis care nu s-a supus complet toanelor lor. inrobili procesului dumnezeiesc care ghideazi evolu{ia planetari.
de propria lor ignoranfi, in care frica, viciile, cruzimea, Adanc inridicinali in pasiuni intunecate ce le distrug
suferinta qi persecutarea reciproci le distrug for{ele gi congtiinla, spiritele ale ciror minli sunt inrobite de
22 Andre Luiz Capitolul 1 - Ascultarea explicafiilor 23

rilzvrltire cauti in zadar si submineze Armonia cltre desivirgirea spirituali,


Dumnezeiasci, creind chisturi de viafi inferioari pe cintind imnuri glorioase ce
Plmint. Ei cunosc nenumirate moduri de a tulbura, laudl viala in intregul ei -
rini, distruge gi intuneca. Ei subjugi lucrarea benefici munca valoroasi, nemurirea,
a reincarndrii in mari sectoare de ispigire, gi se folosesc frumuselea gi speranla; dar
de factori de discordie impotriva fiecirei personificiri existl qi un alt flux, unul
a scopurilor sublime pentru care Dumnezeu ne-a creat intunecat qi plin de suferinli,
acliunile. care linteEte si coboare
Birbalii gi femeile care, in momente de parf iali desprindere in cotloanele intunecimii
de trupurile lor, au reuqit si perceapi existenla acestor spirituale, imprigtiind neca-
spirite rebele, s-au intors rapid in trupurile lor, infricogali z:uri, descurajare, discordie,
de priveliqtea teribili, gi au rispindit ideea unui iad crud umbre, gi care plltegte tribut
gi ftrn margini, care ne agteapti in zone sinistre dupi morfii.
moartea frzicl. Deoarece suntem inci spirite imperfecte, ii urmim pe
Inspirindu-se din teologia tradilionali, mintea cei cu care rezonLm gi culegem fie roadele ascensiunii gi
copilireasci, insufle{itl de tandre{ea paterni a ale victoriei, fie daunele declinului s,i ale egecului, fiind
Providenfei, nu ar putea niciodati si infeleagi esenla controlali de spirite inteligente mai puternice decit noi gi
realitlfii spirituale care ne guverneazi destinele. care se afll aproape, in zonele de progres sau de declin in
Pu{ini in}eleg ci moartea este doar o modificare a care ajungem prin propria noastri frecven![.
trupului; chiar mai putini sunt aceia - degi sunt dintre De aceea, iadul este o chestiune de direclie spirituali,
cei mai invllali oameni religioqi - care sunt suficient
Satana este inteligenfa pervers[.
de in{elep}i si triiasci in acest vas fizic (trupul uman)
conform principiilor superioare pe care le-au adoptat. A Riul reprezinti pierderea timpului cu lucruri inutile sau
venit wemea si proclamim vechile adeviruri urechilor folosirea energiei in scopuri contrare menirii orinduite
bitrine gi noile adeviruri urechilor tinere ale inteligenlei de Dumnezeu.
lumeqti. Suferinla semnifici repararea sufletului sau o leclie
in calitate de moqtenitori prezumtivi ai coroanei cereqti, repetati.
fiin{ele umane sunt propriile lor cdliluze de-a lungul in orice caz, sufletele cilzute, indiferent cine sunt ele, nu se
ciii evolutive. lntre spiritele apropiate de starea angelici afli intr-o cursi spirituali care si le condamne la o lincezire
gi primitivii incl limita{i de irafionalitate se afli mii de veqnici intr-o stare de nebunie, la o condilie complet
niveluri qi de frecvenle ocupate de raliune qi sentimente de lipsiti de simlire, ca parte a colectivitilii dezincarnate.
o foarte mare varietate. Existi un flux luminos gi minunat Nu, ele interfercaz| cu mullimile terestre qi au o
de spirite incarnate gi dezincarnate care se afll pe calea puternici influenli asupra multor case qi administrafii.