Legea DUal

~ dor; lntregUI sa nu mal fie parf;

Vreau sufletul tau pur ~i ne-ntinat,
Destul ti-a fost umblatul prin lumea de pi/cat.
Vreau inima-ti fierbinte ea de foe,
Sa-mi poarte-n ve~nicie iubire ~i noroe.
P9 dori intregul sa nu mai fie parti,
in geografia vietii sa nu fim doua harti;
Sa fim aeeea~i unda alba de lumina,
Strajuind lubirea in timpii ee-or sa vina.
P9 vrea destinul tau sa eurga lini~tit
Ca raul pe eampie, ea vantul domolit;
Dar tu e~ti rau de munte. eu valuri repezite,
E~tivantul eare-anunta furtuni nebanuite.
Cand tinta este-aproape, grabirea-i neeesara;
La creanga eea inalta n-ajungi fara de scara.
Cand truda unei vieti sfar~e~te in Lumina,
Cerul i~i desehide paeea lui senina.
M. Emineseu - 1996
emet
CopyrightlO 1996 EdituraEmet
C.P243 Of.PI 3700 Oradea
-
--
D
AdamRamon
LegeaDual
~
emet
r
~.
Mireasii a sufletului meu
pe Eminescu sa-l ~tepti in taina,
In catedrala sufletului tau.
EI nu mai este astiizi pentru tine,
Dedit un drum deschis spre Dumnezeu.
~i pe lespedea alba a simtului curat,
Sa facembilantul locului ajuns. .
Iar pe altarul stant al con~tiintei noastre,
Sa lumineze pururi, Cel de nepatruns.
Prezenta nevazuta este 0 mare addnca,
Un ocean de unde, in ve~nica mi~care,
Ce-n zbaterea-i stranie a~teaptarabdator,
Picurii pribegi plecati in ~epartare.
Ce sf'anta este clipa cdnd picurul se-ntoarce
,Din lungul periplu prin lumi indepartate,
Cdnd unindu-~i fiinta eu mareIe Intreg,
Vibreaza-n armonia valurilor toate.
Ce ~tie nevolnica minte omeneasea,
De Saerul ce-o anima tara incetare.
Ce ~tie de Soarele iubirii tar-de margini,
Cdnd nu-~i eunoa~te Tinta, ce-o cheama pe carare.
Tu nu uita copila, nici maear oelipa,
De sflintul juramdnt tacut lui Dumnezeu.
Sa poti sa te intorei eu eo~ul plin de roade,
De cand te a~tept, mireasa a sufletului meu.
d - -- - - -r-....-..
AdamRamon
6
Sper sa nu-l contrariez prea mult pe cititor, sau sa nu
produc senzatie - in aceasta lume plina de "minuni" ~i de
"paranormal" - prin faptul ca am deschis lucrarea de fata,
cu versurile acelei entitati spirituale, care, in ultima din
nenumaratele sale intrupari in lutul terestru, a imbracat
pcrsonalitatea cunoscuta sub numele de Mihai Eminescu.
A~adarversurilede mai sus aPartinlui Eminescu- fiind
comunicate dualului sau in ziua de 14 ianuarie 1996 -
chiar daca omului, indoctrinat de ~tiinta~i religia secolului
XX, ii este greu, daca nu chiar imposibil, sa accepte acest
adevar.
Oricum a sosit momentul, prin intrarea in Era Varsato-
rului de Lumina, ca omul sa-~i schimbe mentalitatea ~i
obiceiurile, deoarece conform Mesajului christie: " Villul
nou nu se pune in burdufuri vechi, p~lltru ca burduful
crapa, iar vinul se varsa". A~adarEra Varsatorului supune
planeta Pamant, ~i pe locuitorii sai, la 0 ampla metamor-
foza - care nu va decurge tara dureri - iar omul se va
transforma in asemenea masura, incat ii va fi ru~ine~i sila,
de starea degradata in care se afla in prezent.
Omul i~i va schimba conceptiile, in ceea ce prive~te
Iumea ~i fenomenele din jurul sau, ~i va intelege ca scante-
ia divina - acel "picur" pribeag plecat in departare - nu-
mita spirit, sau entitate spirituala, este adevaratul sau Eu,
care, prin intermediul sufletului, se manifesHi in trupul
carnal, daruindu-i viata, sentimente, inteligenta, con~tiinta,
vointa ~i capacitatea de a comunica cu lumea ~i cu Divi-
nitatea. Aceasta scanteie divina, chiar daca este intrupata
in lut - formand impreuna cu sufletul ~i cu trupul carnal
fiinta numita om - poate comunica cu patria sa spirituala,
dar numai dupa ce ~i-a purificat sufletul, aducandu-l in
armonie cu Legile divine. A~adar lumea spirituaIa are
posibilitatea de a comunica cu omul, care este tot 0 entitate
spirituala, dar intrupata.
Nu ne ramane decat ~a ne straduim ca prin puritate,
prin supunere ~i umilinta sa dobandim pacea ~i armonia
sufleteasca, necesare pentru a fi in comuniune cu Parintele
ceresc ~i eu marile Lumini ale Cerului.
7
Ltgta dual
MaruI
"
Intreaga viata a omului - nu numai cea terestra dar ~i
ce.aeterna, spirituala - este determinam de doua relatii, de
o Importanta covar~itoare:comuniunea omului cu Tatal sau
creator ~ legaturacu dualul sau sujletesc.
Alaturarea eelor doua relatii, din punct de vedere al
importantei lor, poate suscita - la prima vedere - mdoiala
sau stupoare in eon~tiintaomului, mtunecam prin intrupa-
rea spititului in materia trupului carnal.
Daca patrundem mai adanc in esenta acestei probleme,
yom vedea ea, intr-adevar, sufletul omului atarna deasupra
valurilor intuneeate ale paeatelor sale, prin aeeste doua fire
- prin comuniunea cu Divinitatea ~iprin legatura cu dualul
sau sufletesc - ~i ca este deosebit de important sa se prinda
eu putere de cele doua relatii, daca nu vrea sa e~ueze ~i
dore~te sa se mantuiasca.
Sa analizam in continuare, mai amiinuntit, cele doua
relatii care determina ~i hotarase viata ~i destinul omului.
Pacatul initial - trufia ~i senzualitatea - a corupt ~i a
izgonit spiritul din starea pura in care se afla in Sfera
divina. Trufia I-a mlaturat de Taml, iar senzualitatea I-a
despartit de dualul sau sufletesc.
Cunoscand aeeste fapte, eoncluzia fireasca este ca
entitatea spirituala se va mtoarce la Taml - dupa ce va
dezbraca trufia, ~i se va contopi eu dualul sau - dupa ee va
dezbraca senzualitatea.
Nenumiiratele intrupari ale spiritului in materia plane-
tara, constituie calea de purificare, prin care sufletul omu-
lui va lepada orgoliul, fiind purtat prin multiple suferinte
~i umilinte. Acest drum se termina abia atunci cand spiritul
este dispus sa aecepte, tara nici 0 ~ovaiala, Vointa divina,
atunci cand iubirea, devotamentul ~i fidelitatea sa pentru
Taml ceresc sunt atat de puternice, incat n fac capabil sa
indure orice suferintii, tara sa cunoasca originea ei, tara sa
1"
L
AdamRamon
8
~tieca, de.fapt, el a generat cauzele acelei suferinte. A~adar
omul devme Om in momentul in care a dobandit puterea
sufleteasca necesara lepadarii de sine ~ieste destul de matur
pentru sacrificiul supremo
Drumul evolutiv al entitatii spirituale este foarte lung
~i anevoios, ea suferindmulte penitente pana cand va atinge
aceasta etapa, in care, se va putea intr-adevar numi Om.
Cand duhul se afla in faza copiIariei sale, cand spiritul
este inca primitiv, orgoliul - eel mai mare pacat care I-a
indepartat de Taml"':' este atat de putemic, in sufletul omului,
incat il determina la revolta ~i razbunare, lovind in toti cei
din jur care ii aduc cea mai mica ofensa - reala sau in-
chipuita - inmultind in acest fel cauzele care vor na~tetot
mai mulmsuferintape drumul vietilor sale, pe aceasmplane-
ta sau pe altele.
Dar pana la 'urma', suferintatot..mai acuta va inmuia
carapacea groasadinjurul scanteii divine, lasand sa patrunda
prima raza a Gratiei divine. Acesta este momentul in care
se petrece fenomenul mistic al acceptarii Vointei divine ~i
al pa~irii pe drumul de intoarcere in Sanul Tatalui iubitor.
IDdurareadivina reprezinta singura forta care poate de-
termina entitatea spirituala sa faca primul pas pe drumul
iluminarii. Dupa ce a mcut acest pas, duhul i~i recapata tot
mai mult vederea ~i devine 0 fiinta cu totul diferita de cea
veche: rena~te fn Christos, adica se na~te in lumea minu-
nata a Gratiei divine, lume in care chiar daca vietuia ~i
pana acum, era orb, surd ~i mort.
De acum inainte este receptiv la manifestarile Gratiei
divine, ~icu cat experimenteazamai mult acestemanifestari,
cu atat devine mai sensibilIa ele ~i in acela~i timp sufletul
ii este cople~it tot mai mult de sentimentul recuno~tintei ~i
ata~amentului fata de Tatal sau creator.
In srar~it, omul recuno~te ca intreaga sa viata - la fel
ca viata ~i existenta in general - sta sub auspiciile Iubirii
divine, ~i din acest moment simte nevoia sa se daruiasca
eu totul aeesteia, iar sufletul sau exclamiicu bucurie: "Tata,
ce pot sa-Ti ofer pentru bunatatea Ta nemarginim? Tot ce
am vine de la Tine, .fiindu-midaruit prin IndurareaTa sfiinta.
,
l
--- --.1 --. _.. _. ........
9 ugta dual
Viafa, ~are mi-e cea mai scumpa, 0 am de la Tine, prime~te
decl VIata mea, Ti-o daruiesc, dispune de ea dupa vointa
Ta sfanta!" .
Cand entitatea spirituala a atins aceasta etapa evolu-
tiva - in' care a ajuns sa descopere cat este.de meschina ~i
de marunta fata de nemarginirea Divinitatii - simte nevoia
sa exprime aceasta realitate prin faptele sale, dore~te sa
pecetluiasdi aceasta descoperire prin actiunile sale. Atunci
Tatal 0 trimite la 0 viatii de sacrificiu, in numele srantului
Adevar, intrupare in care va accepta un destin prin care i
se ofera ocazia sa dovedeasca - in focul suferintelor ~i a
torturilor provocate de sufletele primitive - iubirea sa pen-
tru Divinitate, demonstrand ca i~i iube~te Tatal mai presus
de orice, mai presus de propria sa viata. Nu condamna, nu
se revolta, chiar daca ~tieca sufera nevinovata, i~i accepta
destinul, pentru ca este con~tienta ca totul se petrece dupa
vointa sranta a Tatalui.Angajamentulluat inaintea-intruparii
- in lumea spirituala - are in aceasta viata de incercari, in
aceasta viata-examen, efectul unei sugestii posthipnotice, a
carei putere se exprima in suflet.
De-a lungul nenumaratelor intrupari, sufletul trece prin
procesul de purificare ~i de vindecare, eliberandu-se treptat
de orgoliu, pentru a realiza cOIl!uniuneacu Tatal sau,
intarindu-se tot mai mult acel fir care i1 leaga de Cer ~i
Divinitate.
Dar sa supunem examinarii noastre ~i cea de-a doua
relatie care i1conduce pe om la mantuire, ~i anume relatia
cu dualul sau sufletesc sau conexiunea dualii..
Dualismul este prezent in intreaga creatie, nu numai in
lumea fiinte10r pe care omul Ie considera vii - regnul
vegetal, animal ~i uman - ~i in care dualismul se exprima
prin cele doua sexe, ci ~i in lumile materiilor ~i energiilor,
care ~i ele tot din fiinte vii sunt alcatuite. In regnul mineral
~i in lumea energiilor - de la cele mai dure ~i pana la cele
mai subtile - dualismul se manifesta sub forma unor forte
active ~i pasive, manifestari ale unor fluide de natura elec-
trica sau magnetica, formatedin particule ultramicroscopice,
cu 0 incarcatura pozitiva ori negativa.
T
l
AdamRamon
10
A~~dar duali.snml este. e~ec~l creatiei, a involutiei,
proces In care un~tateas-a dlvlzat In doua parti imperfecte,
care ~manat~de. ~ubire, se. cauta, se intalnesc ~i prin ne-
numarate Clocmn se ~lefillesc, pentru a se putea imbina
devenind din nou unul. '
Lumea materiala este nascuta prin pacat, ea este produ-
suI pacatului, materia fiind un conglomerat inghetat allumii
gandurilor ~i sentimentelor entitatilor spirituale cazute.
A~adar este firesc ca materia - produsa de entitatile spiri-
tuale despaqite, ~i care au naturi diferite - sa cuprinda in
ea caracteristicile de baza ale celor doua jumatati duale, ~i
anume: natura activii sau mascu/inii ~i respectiv natura
pasivii saujemininii.
Omul, scufundat in adancul materiei ~i ciizut in intu-
nericul pacatului, nu ~tie nimic despre Legile cere~ti. EI
alearga de ici-colo, surd ~i orb, printre fenomene pe care
neputandu-~i-Ieexplica Ie nume~te"minuni" sau "fenome-
ne paranormale" - cu toate ca sunt cat se poate de normaIe
- straduindu-se sa-~i agoniseasca un capital, cat mai mare,
de ,,[ericire" ~i placeri trecatoare.
In aceasta foame de voluptate, in aceasta liicomie sen-
zuala - care nu este altcevadecat reminiscentasau zgura
legaturii duale, nostalgia dupa iubirea pe care a pierdut-o
- omul atribuie sexualitatii ~i bunurilor materiale 0 valoare
care nu corespunde cu realitatea, straduindu-se mereu sa
obtina tot mai muite placeri, sa acapareze cat mai muIte
bunuri, dar sa dea cat mai putin.
Orbit de iluzii ~i manat de dorinte ~i pasiuni, omul i~i
extinde din ce in ce mai mult mocirla lascivitatii, simturile
sale, din subtile, devenind tot mai dure, mai obtuze, iar
gre~elile pe care Ie savar~e~teil scufunda tot mai adanc,
sub incidenta legii cauzei ~i a efectului, sub puterea legii
kanllei, care dintr-o data ~i in mod brutal il va cople~i cu
suferinte, cu deceptii ~i chinuri.
lnelul suferintelor ~i al deceptiilor se va strange atat de
mult in jurul sufletului sau, incat nu va gasi nici 0 cale de
ie~ire, iar in cele din urma - dupa un timp indelungat, in
decursul miilor de intrupari, in care va experimenta nu-
11 Ltgta dual
meroase chinuri - 11va cuprinde teama, iar mai apoi pa-
catele, care au generat aHitadurere i}isuferinta vor trezi
dezgust in sufletul sau. . ,
Acesta este momentulin care incepe sa se trezeasca in
sufletul omului dorinta subtila dupa cineva necunoscuf,
dupa 0 persoana pura ~i fidela, in prezenta careia i~i gasei}te
pacea ~i armonia. Acesta este primul impuls, prima pene-
trare subtiHia simtului de atractie sufleteasca, nostalgia i}i
amintirea inconi}tienta~i dureroasa dupa iubirea pierduta.
De acum inainte, acest simt nou-nascut nu se lasa distrus,
el vrea sa traiasca ~i sa se intareasca, ai}tepmndclipa in
care va coplei}isufletul cu fericire.
Nai}tereaacestui simt nu este altceva decat inceputul
recunoai}terii~i intoarcerii in tegea duala, a intalnirii du-
alilor ~i a pa~irii lor pe drumul care ii va contopi pe veci,
prin mariajul ceresc.
Chiar daca cel in care s-a nascut acest simt va mai
gre~i impotriva sentimentului stant al iubirii, chiar daca va
avea momente de infidelitate, de acum inainte, orice culpa
va trezi in sutletul sau 0 cainta ~i 0 durere, care vor deter-
mina transformarea ~i purificarea sa, pana ce va ajunge un
copil sau 0 tloare alba de crin.
Din acest moment entitatea spirituala nu mai are linii}te
dedit atunci cftnd, printr-o iubire fidela i}i pura, ii este
devotata jumatatii sale sutlete~ti, sau atunci dind este de-
votata acelei idei, acelei misiuni sau cauze sfinte, pentru a
carei realizare a acceptat 0 viata terestra solitara i}isfintita.
Omul ii}iatinge maturitatea in iubirea duala, doar in
momentul in care trece examenul unei vieti prin care a
demonstrat ca, deasupra tuturor placerilor pamante~ti,
pretuie~te mai mult idealul din sutletul sau. El va deveni
apt de a-i}iintftlni dualul doar atunci cand - in situatia in
care nu i}tienimic de Legea duala ~i de mecanismele ei, i}i
nu e coni}iientcui sau pentru ce ii este devotat - va dovedi
fidelitate partenerului sau de vlata, chiar dadi acesta nu
merita, chiar daca in locul iubirii,oferite, nu are parte decat
de infidelitate, de suferinte i}ideceptii. De acum mainte el
va ramane devotat i}i fidel iubirii sale, cu toate ca este
I
AdomRamon
12
ad.emenit din alte pfu1:i,cu pUiceri~i bucurii pe care nu Ie
pnme~te de la partenerul sau.
O~ul care a dobdndit vointa ~iputere sufleteasca, ~iin
al Carol suflet s-a trezit simtul curat al iubirii, este matur
pentru comuniunea cu dualul sau, Tatal daroindu-I cu cea
mai mare binecuvantare: intQ/nireaeu dualul sau sufletese.
Jar ~nta~nireacelor doi va deschide in fata lor poqile unei
luml mmunate, pe care nici un ochi nu a vazut-o, nici 0
ureche nu a auzit-o ~i nici 0 inima nu a simtit-o.
Trebuie sa avem in vedere toate corelatiile, toate
inUintuirilecare sunt in raport cu Legea duala, pentru ca
violarea eiva dezliintui efecte drastice, a caror reparare
poate solicita mii de ani de suferinta.
Tatal nu vrea sa dea copiilor Sai decat fericire, dar
sufletul nu poate primi aceasta fericire decat in cazul in
care ~i-a dezvoltat organele suflete~ti necesare pentru a 0
percepe. De aceea sufletul trebuie sa devina umil ~i curat,
deoarece conform Mesajului christie: "Cei eu inima eu-
rata vor vedea pe Tatal", iar'sufletele care sunt in posesia
simtului dual "vor fi ea ingerii Tatalui in Rai H.
Revelatiile divine, materializate in Stanta Scriptura -
ca de altfel in intreaga Literatura revelata, nascuta in urma
comunicarilor primite din Cer - sunt sfinte ~i adevarate, ~i
atunci dind se refera la Legea duala: "Daea nu afi fost
fideli eu eeea ee nu este al vostru, oare cine v-ar ineredinfa
eeea ee este al vostru?"
Doar acelui suflet i se poate incredinta ceea ce este a
lui - perechea sa - care, in toate imprejurarile vietii, a
, ramas' fidel ~i sincer sufletului ce nu ii era pereche, pentru
ca amandoi sa aiba parte de 0 fericire pe care omul nu 0
viseaza.
. Stanta Scriptura cuprinde in sine toate legile spiritu-
ale, pe care omul nu Ie pricepe deoarece ii lipse~te simtul
transcendental. Stanta Scriptura este cartea care descrie
relatia omului cu Creatorul sau, ~i relatia dintre duali -
Legea duaU'i. cantarea Cantarilor, intr-un ton ~i limbaj
foarte um.an, exprima Legea duaJa, in care Fiul lui
Dumnezeu este Mirele, iar cei care II urmeaza - mireasa.
'3
Legiadual
Intr-adevar, luate in sens pur spiritual, aceste doua
elemente - mirele ~i mireasa - exprima eel mai bine Legea
duala, chiar dadi pe pamant aceasta lege se face simtita
doar prin sentimentul care leaga doua fiinte de sex diferit.
Simtul dual depa~e~tecu mult graniteIe sexualWitii ~i ale
sentimentului pe care omul it nume~te dragoste*.
Lucrarile de morala ~i filosofie care trateaza relatia
omului cu Divinitatea umplu rafturile multor biblioteci,
lnsa relatia dintre duali este invaluita intr-un adanc mister,
nefiind amintita aproape in nici 0 lucrare.
Motivul acestei taceri este foarte simplu: relalia dualii,
ca lege sufleteascii-spiritualii nu este cunoscutii de om,
deoarece el nu cunoa~tedecdt mariajul terestru - conside-
rat a fi sacru, $i sexualitatea - stigmatizatii a fi piicat.
Nu trebuie sa ne miram de acest fapt, pentru ca Cerul
nu ingaduie omului sa cunoasca Legea duala, atata timp
cat nu atinge acel nivel de evolutie - nu pe taramul cultu-
ral sau intelectual, ci pe eel sentimental- care sa-i permita
sa simta 0 deosebita ~i inexplicabila sete spirituala, din
care sa lipseasca tot ce este pamantesc, 0 sete dupa 0 relatie
de natura divina, care nu este nici mariaj terestru, nu este
nici sexualitate, ci este 0 stare sufleteasca cu totul diferita
* Deoarece limba romiina nu poseda, pana in prezent, termeni
distincti pentru delimitarea celor trei mari forme de manifestare ale
iubirii in planul terestru, n rog pe cititor sa fie ingaduitor ~i sa-mi
permitii sa intrebuintez, pe parcursul acestei lucrari, termenul de dra-
goste, pentru definirea acelui sentiment de atractie care se exprima
intre doi oameni, pe plan sufletesc, ~i care-i determina sa afirme ca
sunt indragostiti. Acest sentiment de dragoste, care poate include in
ea ~i sexualitatea, este superioara instinctului pur sexual, dar ea inca
nu este iubire, deoarece iubirea absoluta se exprima doar pe plan
spiritual. Simtul de iubire se manifesta pe plan fizic - prin atractia
sexuala, pe plan sufletesc - prin simpatie sau dragoste, iar pe plan
spiritual - prin iubire. Prin folosirea expresiilor "a face dragoste" sau
"a se iubi:', frecvent utilizate In vehicularea unor acte ~i simturi care
nu au nimic comun cu iubirea, cuvintele dragoste ~i iubire au fost
adiinc corupte, devenind foarte comune.
E
AdomRomoll
'4
~.i Indepartata_d~ ~cestea, 0 subtila presimtire, din care
hpses.c cu desavar~lre ura, constrangerea, senzualitatea ~i
gelozla, atat de caracteristice mariajelor terestre.
Pa.nac~nd sufletul omului nu se ridica la acel grad de
~vo.lut1ep~mc~re s.adobandeasca 0 vibratie capabila de 0
IUblrespmtuala, ehberata de tot ce este materie, omul nu
va cunoa~te Legea duala, tot a~aprecum orbul din na~tere
nu cunoa~te lumea culorilor.
Nu e de mirare ca omul, in general, nu are cuno~tinte
despre Legea duala, In situatia in care nu ~tie ~i nici nu
vrea sa ~tie nimic despre spirit, ba mai mult, In fata unor
probe incontestabile ale existentei lumilor sau sferelor
spirituale - In care sdinteia divina peregrineaza prin inter-
mediul cam~ilor sau a vehiculelor fluidice pe care Ie Im-
braca - omul zambe~te cu siguranta ~i cu pretcntia ca ar
cunoa~te viata cu to~te mecanismele ~i tainele ei.
Nici macar preotii sau credincio~ii care In paginile
Sfintei Scripturi nu citesc altceva decat despre lumea spi-
rituala ~i entitatile care 0 populeaza, nu vor sa auda de
spirite ~i nu accepta posibilitatea comunicarii omului car-
nal cu ele. Ei nu vor sa accepte decat posibilitatea entitatilor
demonice de a comunica cu omul, neacordandu-i Divinitiitii
n~ci0 ~ans~de a-~i bil1ecuvantacopiii ~i de a fi In comu-
mune cu el.
Cu toate acestea, omul are datoria sa respecte fiecare
preot ~i fiecare religie sau secta, pentru ca toate I~i au
menirea lor, sufletul omului opmnd pentru biserica de care
se simte el atras, pentru ca fiecare trebuie sa mearga acolo
unde Ii este locul, sa frecventeze acel nivel mental ~i sen-
timental, care corespunde vibratiilor sale suflete~ti, nivel
pe care 11poate Intelege ~i asimila cu con~tiinta sa, mai
mult sau mai putin evoluata.
Omul va experimenta adeviirata putere a Legii duale
doar dupa ce s-a convins ~i ~i-aInsu~it adevarul ca spiritul
este nemuritor, ca el evolueaza ~ise perfectioneazaprintr-un
~ir nestar~it de reintrupari, pana cand ajunge la momentul
unirii eu propria sa pereche, pentru ca impreuna sa se in-
tegreze 1n Legea duaHi.
. .....-.....-.
'5
ugm dual
" V~ata suflet<:as~aa epo~ii in care traim cunoa~te 0
adanca decadenta, m care rumele materialismului au aco-
perit totu~, iar !n~e~carile ~mului de a fi fericit, ~i lupla
pentru eXlstenta, l~l rezerva toate resursele sufletului. In
acest .efort de a acap~ra cat mai multe placeri ~i bunuri
mate~lale, omul - orbIt de obscuritatea ignorantei sale ~i
a~ur~lt de vacarmul generat de strigatele putemice ale pa-
slunllor sale - nu vede lumina spiritului, ~i nu aude graiul
sau delicat.
Insa tocmai atunci dind intunericul este mai profund -
Legea divina trimite pe pamant Lumina, atunci cand ma-
terialismul ajunge la culme - rasuna Graiul divinoIubirea
ocrotitoare a Tatalui a zidit ~i a organizat astfel univer-
surile, incat Ajutorul divin sa apara acolo ~i atunci cand
este mai mare nevoie de E1. Cel care nu a rostit cuvant,
aude ~i cea mai plapanda"~oapta, eel mai tacut suspin al
durerii, iar drept raspuns I~i trimite Gratia, sub 0 anumita
forma de manifestare.
Literatura revelata - care aduna in paginile sale comu-
nicari cere~ti primite prin intermediul unor persoane care
au atins 0 puritate deosebita, dobandind capacitatea clarau-
zului - face parte din aceste manifestari, care sunt adevarate
Daruri divine ~i care vor sta la b~za religiei viitoare, a
religiei iubirii.
Dupa ce am adunat ~i organizat materialul cuprins in
aceasta carte, mi s-a parut di am in fata un mar, asemana-
tor celui din Pomul Cunoa~terii, pe care, de data aceasta,
Adam 11ofera Evei. Prin acest mar simbolic doresc sa-mi
exprim respectul, admiratia ~i gratitudinea fata de toate
Evele, indiferent ca sunt mame, sotii sau iubitc.
Prin acest mar ii propun femeii sa guste din iubirea
spirituala, pentru ca prin intermediul ei sa se ridice ~i
barbatulla nivelulintelegerii Adevarului, iar Iubirea spiri-
tuaUi sa se inalte peste iubirea falsa ~i ademenitoare.
Consider ca in aceasta epoca de emancipare a femeii
- in care i se propune acesteia "libertatea" pe care 0 are
barbatul- a sosit"momentul de a fi ridicat valul ce acopera
Legea dualitatii. In loc sa fie promovata moralitatea, ideea
- u ._.._.
AdamRamon
76
di barbatului, ca ~i femeii, nu ii sunt permise acte ce con-
travin Legii divine, ~i ca el trebuie sa fie fidel ~i sa-~i
limiteze orgoliul, egoismul ~i pasiunile, in loc sa fie ridicat
barbatul la puritatea femeii, se tinde spre emanciparea*
femeii, spre "eliberarea" ei din fragilele zagazuri ale
moralitatii.
Dar nici acest fenomen nu este tara un rost, pentru ca
scena tristii oferita de femeile nefeminine ~i de barbatii
nebarbati, are menirea de a trezi in sufletul celor evoluati
aversiunea fata de pacat ~i aspiratia spre 0 viata curata.'
Printr-o viata curata nu trebuie sa intelegem, neapiirat,
o asceza absoluta, dar relatia dintre barbat ~i femeie tre-
buie sa stea sub auspiciile celor trei insu~iri suflete~ti de
bazii: iubirea adevarata, fidelitatea tota/a - in fapta, in
simt ~i in gandire, ~i puritatea mora/a ce rezultii in mod
natural din primeIe doua insu~iri.
Cu acestea am ~i ajuns in pragul intelegerii simtului
dual. Nu este deloc u~or sa i se prezinte omului carnal, 0
imagine fidela asupra iubirii duale, pentru ca el are tendinta
sa confunde simtul dual cu mariajul terestru, cu dragostea
~i atractia sexuala.
Cu toate ca nici una din aceste trei forme de mani-
festare ale omului carnal nu este 0 exprimare fidela a Legii
duale, ele au ceva comun cu ea. Astfel ca mariajul terestru
este 0 exprimare vulgara a Mariajului ceresc, a sfintei legii-
turi duale pecetluite de Tatal creator, care va reuni candva
* Programul de emancipare a femeii a fost nascocit ~i pus la cale
de barbati, cu scopul de a exploata ~i mai mult femeia. Daca inaintea
acestei pretinse emancipiiri, femeia avea doar responsabilitatea ciiminu-
lui, ingrijindu-~i copiii ~i familia, prin "dezrobire", ea ~i-a asumat
sarcini noi - care este adeviirat cii ii dezvoltii anumite calitati intelec-
tuale - dar dorinta ei de a face carierii ~i de a se afinna pe plan politic
sau profesional, se reflectii in mod negativ asupra sufletului ei, ~supra
copiilor pe care i-a niiscut, ~i in general asupra familiei. in traditia
popoarelor ~i a civilizatiilor de mult apuse, femeia forma nucleul
familiei, iar prin forta ~i caldura ei sufleteasca, ii aduna pe toti cei
dragi, constituind centroI in jurol ciiruia ace~tia gravitau.
I
..
11 L'gea dual
cele doua suflete despartite. Dragostea este 0 manifestare
degradata a Iubirii absolute, care se reflecta obscur in su-
fletul omului pacatos, cazut departe de Sfera divina. In
ceea ce prive~te atractia sexuala, ea este 0 exprimare, in
trupul carnal, a legaturii spirituale, nostalgia dupa acea
stare sufleteasca, in care cei doi formau un singur corp,
este 0 manifestare ce urmeaza fidel legile naturii.
Iubirea duala, Iubirea absoluta, este deasupra acestor
manifestan pamante~ti,ea fiind sacra ~ideci cu mult superi-
oara in vibratie. Sim!til dual pur il intalnim exprimat in
veneratiape care 0 simtimfata de Stanta Fecioara,in respec-
tul pe care cavalerii Evului Mediu il acordau femeii ~i in
onoarea cu care lictorul* pleca fascia**in fata femeii insar-
cinate, chiar daca aceasta provenea dintr-o casta inferioara.
Toate aceste sentimente nobile sunt insa reunite ~i am-
plificate in sim!til care leaga sufletul mirelui ~i a miresei,
in feri~ireape care 0 resimt doar la simpla speranta a reve-
derii. Intreg acest buchet de simturi - dispensate de orice
referiri trupe~ti - se apropie de fericirea care reune~te cele
doua jumatati suflete~ti, bucurie care ii face pe cei doi in
stare de orice sacrificiu - in favoarea partenerului sau - ii
face capabili sa dea tot ce au mai bun in suflet, nu numai
spre binele celuilalt, ci in favoarea acelui tel comun pe
care ~i I-au propus ca misiune a vietii terestre, sau Ie-a fost
impus de Vointa divina.
Cei doi duali nu sunt in stare sa intreprinda 0 lucrare
de 0 valoare deosebiHi,decat dupa ce s-au intalnit. Pana in
momentul in care cele doua jumatati sunt separate, pana
cand cele doua suflete neimplinite ratacesc solitare pe
drumul vietii, nu vor produce decat Iucrari neinsemnate ~i
* Persoana care insotea in anumite ocazii, pe inaltii demnitari
romani, mergand inaintea lor ~i purtand fasciile.
** Simbol al Imperiului Roman, format dintr-un miinunchi de
nuiele de mesteacan, legat cu 0 curea, avand la mijloc, in partea
superioarii, 0 secure.
AdamRamon
18
superficiale. Con~tientizarea ~i dezvoltarea iubirii duale
necesWi multa truda ~i suferinta ea fiind rezultatul unei
evolutii de lunga durata, echival~nta cu mantuirea.
Legea duala este motorul evolutiei spirituale, care ne
poarta pa~ii pe drumul mantuirii, iar cei care 0 respecta vor
putea sa scurteze acest drum ~i vor reu~i sa transforme
chinuriIe ~i suferintele vietii terestre, in armonie ~i fericire.
Omului nu-i ramane decat, pe langa legatura care trebuie
sa ~cupe loeul de frunte in viata sa - ~i anume relatia cu
Divrnitatea, eomuniunea eu Tatal Creator ~i implinirea
Legilor Sale - sa intretina legatura duala ~i sa respeete
toate comandamentele Legii duale.
Nu eonteaza dacii aceastii carte nu va fi inteleasa de
majoritatea oamenilor - multi nu vor intelege absolut nimic
din ea - pentru ca a fost scrisa pentru cei care au urechi ca
sa auda ~i ochi ca sa vada, pentru cei cu organ~le spirituale
trezite ~i dezvoltate pentru receptionarea ~i asimilarea
adevarurilor esoterice, cunoscute doar de marii initiati.
Cei care azi inca zambesc cu ironie In fata acestor
adevaruri, cei pentru care materia reprezinta suprema sursa
de bucurie ~i fericire, vor ajunge ~i ei odata sa aspire la
ceva mai bun, iar in acel moment Gratia divina Ii se va
revela sub 0 forma inteleasa de ei. Dar ahmci vor regreta
timpul pierdut ~i ignoranta cu care au trecut prin viata
terestra, a~a cum ~i azi regreta multi, ca nu au pa~it cu
mult mai devreme pe cal~a Adevarului ~i a lubirii.
A~adar aceasta carte nu ii vizeaza pe cei care inca
merg pe drumurile piimantului, ea se adreseaza doar celor
care au ales Cararea de lumina, celor ale~i pentru a fi
salvati in etapa actuala. . .
Cerul, Intotdeauna rabdiitor cu cei care s-au intrupat in
materia pamantului ~i sunt domici sa deseopere Adevarul,
va veghea mereu asupra celor angajati, in mod con~tient,
pe drumul de intoarcere, oferind de asemenea celor insetati
de Adevar raspunsuri la problemele care ii framanta.
Sper ca ideile abstracte ale Legii duale sa fie asimi-
labile de catre q,mulin care exista dorinta de a cuno~te~i
de a se corecta. In mod normal omul - tara ca el sa posede
..-
'9 Legeadual
capac~tatitranscen.dentale- ar trebui sa inteleaga deja, doar
pnn slmpla sa ratmne i contiinta, ca ii face singur rau
daca se opune Legii morale sau Legii divine, pentru ca
astfel atrage suferinta in viata sa spirituala, iar mai devreme
sau mai tarziu n vor ajunge, i in viata terestra, seria efec- _
telor nedorite, care il vor tulbura in savurarea placerilor
umane, in favoarea carora a incercat sa se eschiveze de sub
i~identa Legilor divine.
. '".Menireaacestei drti este ca cititorulsa inteleaga,ca
moralitatea bazata pe Legile divine este factorul care pro-
pulseaza sufletul pe calea evolutiei, i ca 0 viata traitii sub
auspiciile Legii duale, genereaza rezultate de 0 valoare
deosebitii..Aadar - in diteva cuvinte, i intr-un limbaj
comun - nu merita sa Jim rai sau sa producem raul.
Dad omul ar cunoa~te ~i ar respecta Legea duaUi,
societatea umana ar face un salt uria~~i odata cu ea ferici-
rea ~i bunastarea omului ar atinge culmi nebanuite de ella
ora actuala.
Pentru ca, prin intermediul suferintei, omul a atins 0
oarecare maturitate spirituaHi, iar lucrarile publicate pana
in momentul de rata exprima periferia Legii duale, fiind 0
interpretare vulgara, care incita la sexualitate, consider
necesara aparitia acestei carti.
Bineinteles ca aceasta lucrare fiu reprezinta decat 0
modesta introducerein tainele Legii duale - cartea fiind
departede a fi exhaustiva- dar impreunacu alte lucraride
factura asemanatoare, vor constitui caramizile ce vor inalta
pe pamant Templul Marelui Adevar.
Intrucat vietuim intr-o lume confruntatii cu un real
deficit de morala ~i fidelitate, in ceea ce prive~te relatia
conjugala, lume in care legatura dintre cele doua sexe se
intemeiaza doar pe interese materiale ~i placeri fizice,
constatfmdu-se 0 degenerare ~i pervertire totala a Legii
duale, ~i aparand totodata idei ~i conceptii care tind sa
transforme, tot mai mult, iubirea in senzualitate, se impune
necesitatea con~tientizarii omului ca, intr-adevar, Iubirea
este legea care sta la baza creafiei, ~i ca doar prin ea ne
vom intoarce in Sdnul Tatalui iubitor.
.--.-..-.-.---...
AdamRomon
20
A~adar acest mar i~i propune sa "ispiteasca" sufletul
feminin - ~iprin intermediul ei pe cel masculin- sa cunoas-
ca iubirea adevarata. Cartea va incerca sa prezinte sufletul
feminin in lumina unei conceptii noi, prin care orice bar-
bat, care poseda 0 gandire obiectiva ~i lucida, situandu-se
pe 0 treapta superioara a evolutiei spirituale, sa accepte ca
in mana sotiei - devotata ~i gata oricand sa se sacrifice
sotului ei, ~i in mana mamei - angajata intr-un continuu
sacrificiu ~i efort pentru educarea ~i cre~terea copiilor sai,
se afla cheia fericirii umanitatii viitoare, cheia evolutiei
sufletului masculin, imbogatirea vietii afective a barbatului
~i prin aceasta posibilitatea propriei sale mantuiri.
Adevirul - rlQ~
Sufletul omului este cople~it de teama, de sentimente
ostile ~i de revolta atunci cand i se vorbe~te de responsa-
bilitatea pe care 0 are, ~i de datoria sa de a se incadra in
limitele unor legi. Este firesc ca omul ignorant ~i superfi-
cial sa se manifeste in acest fel, deoarece in con~tiinta sa,
legea nu reprezinta altceva decat 0 povara care ii ingrade~te
libertatea, 0 obligatie care atrage dupa sine restrictii ce ii
limiteaza aspiratiile~iposibilitatilede a-~isatisfacedorintele
terestre, rapindu-i "libertatea" ~i "fericirea".
Aceasta conceptie gre~ita il urmiire~te pe om, ca 0
umbra, in gandurile ~i sentimentele sale, pana in momentul
in care recunoa~te Adevarul, care, asemenea unei oglinzi,
ii reflecta cu obiectivitate individualitatea, Eul adevarat.
Omul va descoperi in acest fel ca personalitatea sa, eul sau
inferior este plin de dorinte, de pasiuni, de metehne ~i de
preocupari care nu fac decat sa-l rataceasca.
Adeviirul este lumina perfecta care reflectii realitatea.
EI nu se poate falsifica, ~terge sau distruge, pentru di este
Adevar. Daca este sustras doar un fragment, oricat de mic,
din Adevar, survine moartea.
I
21
L'Sea dual
In limba ebraidi adevar sau moarte se serie 1'IQ~.Pen-
tru se~sul ~e adevar, euvantul se eite~te eu 0 voeala, eare
se ~e..nepnn!r-un punet pus sub aleph M, iar daea este
OI~llS~aeeasta voe~la,.euvantul Inseamna moarte. A~adar
pnn 19norarea unUl slmplu aspeet din Adevar ehiar ae
dimensiunea unui minuseul punct, adevarul devi~c moarte.
A~evarul cuprinde In sine tot ceea ee a fost, este ~i va
fl, decl Adevarul este etemitatea. El pastreaza binele ~i
ftumosul, trezind la viata ~i reveland tot ceea ce trebuie sa
iasa la suprafata ~i sa fie cunoscut In ~irul nestar~it al
posibilitatilor vietii.
Fiecare entitate spirituala este euprinsa In Adevar, ea
constituind 0 parte m~i mica sau mai mare din El, prin
simplul fapt ea exista. Intreaga creatie, tot ce exista, se afla
sub incidenta Legii adevarului, -este deei In Dumnezeu,
pentru ca Dumnezeu este Adevarul. Ceca ce nu exista dar
are aparentade a fl, este minciuna, este eroarea sau moartea,
o umbra a Adevarului, un nimic tara putere ~i tara 0
existenta vc~nica.
Dar totu~i puterea acestui nimic slab ~i efemer, face ca
sufletul omului sa devina infirm, silindu-Ila lungi eanoane,
in decursul miilor de Intrupari ~i peregrinari prin materia
planetelor din cuprinsul eelor p~tru universuri. Canoane
care pana la urma 11vor determina sa inteleaga, ea eeea ce
considera el a fi adevar, nu este altceva decat umbra aees-
tuia, eeea ce i se prezinta a fi realitate, nu este dedit iluzie
- care de eele mai multe ori II seduce ~i II Inrobe~te prin
formele ei deosebit de pHicute- iar ceea ce considera a fl
viata nu este dedit moarte.
, Omul este un spirit cazut, pentru ca ~i-aIntors fata de
la Creatorul sau, s-a ratacit In valea umbrelor, In ale carei
adancimi cauta acea fericire pe care a pierdut-o ~i care In
Sdnul Tatalui sau era 0 stare normala, avand In vedere ca
originea omului este divina.
Iluzia Incearea intotdeauna sa imite Adevarul, mai bine
zis Incearca sa copieze - mai mult sau mai putin fidel -
fericirea adevaraHi~i etema, dar tara sa fie capabila de a
o reali.za.
-. -. - --
-..' ---r- - .._--
AdamRomon
22
Aflat la ln~~pu~uldrumului sau pe scara evolutiei spiri-
tuale, o~1U!, c.al~u::l~~e un suflet imperfect ~i de 0 gandire
s~perficla!a ~l ratac~ta,se multume~te cu aparentele ~i ilu-
Zllle. La l.nceput fimta sa este intr-adevar cople~ita de 0
oarecare senzatie de fericire, dar in momentul in care vrea
sa-~i insu~eascaaceasta fericire ~i incearca sa faca reala ~i
constanta aceasta imitatie a Binelui, Frumosului ~iAdeviiru-
lui, constata ca totul a fost 0 himera, 0 amagire, un adevar
fals, care avea 0 infiiti~are frumoasa, dar care acum se
destrama sub privirea sa.
Acesta este momentul in care omul constata ca a sufe-
rit 0 deceptie, ~i de aici inainte contesta Binele, Frumosul
~i Adeviirul, acumuland in sufletul sau veninul ~i amaraci-
unea cu care mai tarziu va incerca sa ucida orice posibili-
tate ~i idee promitatoare de fericire. Dar el nu se va opri
aici, pentru ca deceptia ~i durerea acumulata 11vor deter-
mina sa nimiceasca ~i din sufletul celor care traiesc in
jurul sau, posibilitatile ~i ideile aducatoare de fericire.
Daca omul nu ar fi atat de adancit in ratacirile ~i
de~ertiiciunile sale, el ar gasi cu mult mai u~or drumul
Gratiei divine, care se reveleaza intotdeauna cautatorilor
Adevarului, celor care cauta Legea divina ~i implinirea Ei.
A cluta Adevarul inseamna sa nu te multume~ti cu
aparentele, ci sa cauti realitatea ascunsa in spatele iluziei,
~i sa recuno~ti astfel minciuna ~i scopurile sale.
Dadi minciuna a ereat iluzia, pe care a fost in stare sa
o coloreze, sa 0 parfumeze ~i sa 0 imbrace in forme prin
care sa devina deosebit de ademenitoare, inseamna ca a
avut un scop precis. Oar ce alt scop poate sa aiba iluzia
decat acela de a ispiti ~iamagi sufletul omului, promitandu-i
obtinerea unor rezultate ~i stari de fericire, pe care Ie pose-
da pe cand se afla in Sfera divina, dar de la care acum a
cazut foarte departe. Astfel, sufletul omului este mereu
amagit, el crezand ca placerile ~i 0 buna situatie materialii
11vor elibera de acele realitati dureroasesub greutatea carora
se zbate ~i se ruineaza.
Minciunava incercamereusa imite- bineintelesim-
perfect - Adevarul, iar daca exista 0 iluzie care incearca sa
- ___ d _H __ _ I:" d.. d_
23 Legta dual
imite reali!ate.a,~seamna ca exista 0 realitate, ~i ca ea se
P?ate dobandl pnn cunoa~terea ~i respectarea Legilor di-
vme.
Legile divine ne poarta pe cararea de lumina spre
Adevar ~i Viata. Adevarul se dobande~te prin Viata; iar
Viata i~i dezvaluie frumusetile, devine perfecta, frumoasa
~i benefica, prin cunoa~terea ~i respectarea Legilor divine.
Sufletul omului a devenit infirm din cauza pacatului,
de aceea el este orb In fata frumuseti10rvietii ~icu atat mai
mult, este incapabil sa valorifice in folosul sau, resursele
~iposibilitatile vietii. Cu toate suferintele ~i greutatile vietii
camale, multe valori indintatoare ~i benefice sunt ascunse
sub praful de~ertaciunilor ~i al ignorantei, care acopera
drumul vietii terestre. Omului nu ii ramane decat sa curete
aceste valori de noroiul ratacirilor ~i de impuritatile paca-
tului, iar ele vor straluci, luminandu-i viata terestra cu
bucurii ~i binecuvantari cere~ti.
Cata fericire ~i bucurie ar inunda viata planetara, daca
omul ar recunoa~te valorile adevarate ~i eteme. Dar el
prefera baloanele de sapun frumos colorate, care se sparg
imediat ce lncearca sa ~iIe insu~easca,construindu-~iferici-
rea pe ceva ce se destrama, pe iluzii efemere, in loc sa
recunoasca Legile adevarului ca fiind 0 autoritate incorup-
tibiHi ~i invincibila, de sub a carui-putere nu se poate ni-
meni sustrage.
In reteaua Legilor divine, care se impletesc intre ele,
Legea dual ocupa un loc de frunte, ea fiind firul guvema-
tor, din care pomesc nenumarate ramificatii, care se unesc
cu multe alte legi, pentru a colora, armoniza, ~i purifica
acele simturi care se odihnesc, inaccesibile, in adancul su-
fletului uman.
Legea dualitatii este 0 forta cu puteri inimaginabile ~i
misterioase, guvemand deopotriva asupra formelor de viata
superioare, precum ~i asupra celor inferioare. Pe cand in
f()lmele superioare - ale entitatilor care traiesc in comuni-
une cu Tatal creator, in iubire, in daruire ~i intr-un devota-
ment absolut fata de EI - Legea dual se manifesta sub
forma de bucurie, fericire ~ipuritate stdilucitoare,in formele
AdamRomon
24
de viata inferioare, ea se manifestaprintr-o f0rta eu 0 putere
de epnstrangere ee raseole~te totul asemenea unei furtuni.
In lumea terestra Legea dualitatii se manifesta aseme-
nea unui torent ee nimiee~te ~i ingroapa sub ea atat uratul
e~t ~i frumosul, lasand sa se vada ~isa se exprime paeatele
~l metehnele sufletului, vaeeinandu-i ranile eu germenele
rataeirii care 11indeparteaza ~i mai mult de Adevar, ~i
rncandu-l ~i mai rau, pentru a genera un infern de dureri ~i
suferinte. Dar acest foe de dureri ~i suferinte nu are alt
seop decat de a determina sufletul ratacit sa cauteAdevarul.
De obicei suferinta 11conduce pe om la Adevar. Oricat
s-ar feri el de obstacolele grele ~i infrico~atoare, oricat ar
dori sa ocoleasca suferintele, mereu se confrunta cu ele, ~i
acest lucru se intampla pentru ca acestea nu sunt stari ~i
cauze externe, ci imagini reflectatedin interiorul sau, imagi-
ni in care au fost surprinse destinul ~i starile pe care omul
~i le-a construit, avand ca baza principiile prin care ~i-a
conqus sau a dorit sa-~i conduca viata terestra.
In lumea efemera a planului fizic, omul poate sa atinga
adesea ceea ce dore~te, chiar ~iatunci cand conceptiile sale
nu sunt corecte. Insa Legile divine, eterne ~i inviolabile,
scot inevitabil la suprafata acele rezultate pe care omul
le-a creat prin sentimentele,gandurile~ifaptele sale. Aceasta
este imaginea care in cursul vietii omene~ti sta ca 0 fatali-
tate imuabila in fata omului, ~i de cele mai muIte ori ea se
manifesta, gasind 0 posibilitate de exprimare, tocmai in
momentul, in imprejurarile, in care omul este condus de
alte principii, schimbandu-~i vechile conceptii de viata ~i
propunandu-~i un alt tel.
Aceste rezultate sau efecte vor lovi in om tocmai in
acel moment in care se a~teapta mai putin, pentru ca el a
uitat de raul pe care I-a produs, fiind mirat ~i ofensat ca
atunci cand el face binele, este rasplatit cu raul.
Tot ceea ce este benefic este simplu, pur ~i clar, este
deci natural. Prin urmare ~i Legea dualismului este atat de
simpla, este atat de curata ~i de clara, incat cei cu 0 inimii
curam0 accepmcafiindunadevarnatural,a caruiintelegere
vine de la sine.
r
.--..--.-.-----
to
25 Ltgta dJJaJ
Dar pentru omul dizut, pentru eel care violeaza, aproape
zilnic, Legea duala, gre~indimpotriva ei, aceasta lege este
o mare taina pe care nu 0 poate intelege. Din acest motiv
omul se revoWi impotriva ei, incearca sa se eschiveze de
sub puterea ei, sa 0 denigreze, sa 0 nege, declarand-o ca
fiind superflua.
J'ntr-osituatie ~i mai dificila se afla omul care incepe
sa cunoasca doar coaja, doar straturile exterioare ~ivulgare
ale Legii duale. Acesta este momentul in care el incepe
sa-i cunoasca doar schema de functionare ~i principiile de
baza, .acceptand-o ca fiind 0 realitate, ~i incercand sa 0
inteleaga ~i sa ~i-o insu~easca prin natura sa pacatoasa,
prin propria sa lume de simturi obscura ~i impura, cazand
~i mai departe de intelegerea realitatii, gasindu-se intr-o
situatie mai grava decat inainte de a 0 cunoa~te.
* * *
Misterul atractiei dintre barbat ~i femeie a preocupat ~i
va preocupa mereu imaginatia omului carnal.
Din momentulin care, prin evolutia sa, sufletul omu-
lui parase~testarea primitiva, de un profund materialism ~i
de 0 animalitate feroce, iar simturile sale suflete~ti purifi-
cate se exprima ~i se reflecta, prin culori stralucitoare, in
intentiile, preocuparile ~i dorintele sale, relatia dintre bar-
bat ~i femeie este transmutata tot mai mult din sfera fizica
in sfera sufleteasca, iar acele dorinte care ii atrag pe cei doi
se manifesta tot mai mult in planul sufletesc, sentimental.
Din acest moment sufletul intuie~te ca are 0 jumatate a
carei lipsa 0 simte tot mai acuta, ~i fiidi de care viata lui
este incompleta ~i lipsita de tel, dorintele ~i sperantele sale
ram~and neimplinite.
In sufletul care se gase~tepe trepte mai inalte de pu-
ritate; acest dor i~i gase~te exprimarea ~i se manifesta tot
mai mult in lumea sa interioara, in lumea ideilor ~i a prin-
cipiilor sale spirituale, pe care 0 coloreaza ~i 0 inalta tot
mai sus. Acest om nu se mai simte singur, pentru ca sufle-
tul sau s-a unit cu intreaga creatie, prin foqa de atractie a
... ... -- ".1: .u___..
AdamRomon
26
Legii iubirii, simtindu-se una cu Creatorul sau ~i cu fiecare
fiinta a creatiei. EI devine om cosmic, omul care a dezbra-
cat limiteIe vietii terestre, omul care simte ca apartine intre-
gului cosmos, ~i nu dore~te sa-~i limiteze apartenenta la
personalitatea sa actuala, la familia, natiunea sau rasa in
care s-a intrupat in actuala sa viata terestra.
o viata superioara, cu un continut bogat, este traim
doar de sufletele armonizate, a caror activitate se des~oara
in cadrul Legii adevarului, care impreuna cu puterea Legii
duale conduce sufletul la 0 stare de pace ~i armonie. Cu
cat sufletul a cucerit mai multa pace ~i armonie in adan-
curile sale, raza spiritului va lumina mai departe necu-
noscutul, iar aceasta lumina va atrage perechea sa su-
fleteasca- chiar daca una dintre ele este intrupampe pamant
iar cealalm, eliberata de trup, se afla in Cer - pentru ca
dizolvandu-se intr-un fascicul de lumina stralucitoare, sa
strabata impreuna drumul nesfiir~it al vietii eteme.
Entitatea spirituala care a fost intr-o oarecare masura
luminata de flacara Adevarului, va accepta orice intrupare,
va accepta suferintele ~ivicisitudinile vietii terestre, dar nu
va accepta ca viata ei terestra sa fie frustrata de lumina
Adeviirului, atata dit a putut ea asimila.
Chiar daca straluce~te prin sfera sa intelectuala, chiar
daca reflecta unele adeviiruri divine - exprimate intr-o forma
umana perfecta - omul nu poseda acele adevaruri decat in
momentul in care Ie inoculeaza in sfera sa sentimentala,
atunci cand acele adevaruri exista ca certitudine ~i sunt
ancorate ca legi, in sfera sa afectiva. A~adar cuno~tintele
asimilate doar prin intelect apaqin inveli~urilor exterioare
ale sufletului ~i nu intra in patrimoniul con~tiintei omului.
Dupa ce omul a dobandit certitudinea unui adevar in
lumea sa afectiva, dupa ce a concentrat* ~i asimilat prin-
cipiile ~i legile cristalizate ale acelui adevar, acesta se in-
oculeaza pentru totdeauna in instinctul sau, in legea sa.
* La fel cum 0 lentila convergenta concentreaza razeJe soarelui
intr-un punct in care este capabila sa genereze 0 temperatura inalm.
I
27 Ltgca dual
Dupa ce a dobandit certitudinea adevarului respectiv,
sufletul II va inregistra in interiorul sau sub forma unei
legi, care se va constitui intr-un centru i~ jurul caruia vor
gravita fortele naturii sale, aflate intr-o perpetua mi~care
de transformare ~i regenerare. Metamorfoza acestor forte
se va derula in a~afelincat natura sufletului sa fie generata
dupa principiile pe care Ie dicteaza Adevarul.
. Candsufletula atinspunctulin careincepesa semene,
intr-o oarecare masura, cu Omul Isus Christos - cu Cel pe
care Tatal creator i I-aprezentat ca Model, trezindu-i nostal-
gia dupa starea din Rai, ~i evocandu-i figura Celui perfect,
a Celui bun, adevfu-at,frumos ~i etern - sufletul asimileaza
Adevarul in mici particule afective, legiferandu-Ie in ce-
lulele sa.lesuflete~ti. Din momentulin care incepe aceasta
metamorfoza, sufletul pa~e~tepe cararea de lumina.
Dar pana cand sufletul ajunge aici, pana cand, dupa
multa truda ~i suferinta, con~tiinta accepta Adevarul, su-
fletul gre~e~te~i ditace~te pe carari false, angrenat fiind
intr-p mare risipa de energie.
In confruntarile vietii, care ii produc cand durere, cand
suparare, cand nemultumire, cand nerabdare, omul se
gase~te intotdeauna fata in fata cu el insu~i.
Sentimentul dragostei poate ~i el sa gre~easca, ~i de
cele mai multe ori 0 face,pentru Cain aceasta lume insta-
bila - in care omul se confrunta cu multiple incerdiri, ~i de
cele mai multe ori se lasa condus de interese materiale sau
de senzualitate - iubirea nu se poate implini ~i nu poate
satisface acel ideal, acea fericire la care aspira sufletul.
Omul poate adesea sa gre~easca, chiar daca este con-
dus de intentii nobile. Ace~ti oameni sunt asemenea copii-
lor care inca nu stapanesc bine scrisul, dar imediat ce au
observat gre~eala fac corecturile necesare. Cand un astfel
de suflet observa ca a pricinuit 0 durere, 0 paguba sau un
regres unui semen de-al sau, este gata sa corecteze raul
produs, iar eel pagubit sau ofensat ar trebui sa-l ierte ~i sa
uite. Puterea de a ierta este una din atributele principale ale
sufletului care a pa~it pe Drumul christie, al omului care
are pretentia de a cunoa~te macar 0 farama din Adevar.
AdamRamon
28
. . S1;1fletul c~~ ~i-a constituit forma ~i structura dupa
l~el ~l c~nceptll pam~te~ti, elaborand principii pe baza
car?ra ~l-a lansat senttmentele, gandurile, sperantele ~i
donntele, este supus oricand pericolului de a suferi 0
deceptie. Omul care i~i cauta fericirea ~i pacea in oameni
in diferite lucruri sau in principii de viata terestre, va suferi
neaparat deceptii, pentru ca lipsurile ~i lacunele sale, care
~teapta sa fie completate, nu pot fi suplimentate sau echili-
brate de nici 0 alta fiintii sau obiect material.
Omul care ~teapta completarea lacunelor ~i corecta-
rea defectelor sale de catre un alf suflet, acela nu ~i-a
constituit inca 0 conceptiereala asupra Divinitatii, conceptie
pe care fiecare om trebuie sa 0 perfecteze in interiorul sau
cel mai intim. Omul sa nu a~tepte niciodata ~i sa nu aiba
pretentia ca partenerul sau sa-i completeze carentele
suflete~ti, acele calitati care ii lipsesc ~i care sunt chemate
sa serveasca fericirii ~i satisfactiilor sale, ci sa-~i descopere
lacunele ~i sa Ie umple cu acea Lumina pe care Tatal 0
diiruie~tetuturor celor care - angajati con~tient pe drumul
evolutiei - cauta Adeviirul.
Pana cand sufletul omului are numeroase lacune, dar
pretinde ca partenerul sau de viatii sa fie perfect ~i sa-l
inconjoare cu 0 dragoste totala, pana atunci va suferi
deceptii. Propriile lacune, asemenea unor tiare infometate,
vor sta sa-i devoreze sufletul, ~i nu pot fi completate de
sufletul partenerului san, caci chiar daca acesta ii ofera 0
dragoste plina de sacrificii ~i diiruire, 0 dragoste totala care
il secatuie~tecomplet pentru acea viata, omul imperfect tot
nu va fi mai bogat suflete~te, nu va fi mai bun. Dragostea
poate aduce sacrificii, dar nu poate corecta gre~elilealtuia,
astfel ca fericirea, satisfactia ~i implinirea se lasa a~teptate.
Daca cineva cIa mereu, tara sa primeasca altceva in
schimb decat vibratii negative, care ii consuma energiile
suflete~ti - la fel cum otrava descompune din punct de
vedere chimic anumite elemente - aceste vibratii negative
nu vor produce decat distrugeri in suflet. Sentimentele ~i
actiunile ostile, atacurile violente p~trundin sutletul rabda-
tor, il violeazii ~iumple cu otrava, transformand ~i nimicind
r--- - - - -- _u .---
29 Ltgta dual
pHipandulsentiment de iubire. Oici chiar dadi in sufletul
rabdator exista iubire, aceasta nu poate fi perfecta.
De aceea este necesar ca omul sa vietuiasca intr-o stran-
sa ~istanta comuniune cu Tatal sau creator, intr-o nestar~ita
rugaciune, pa~ind mereu inainte pe drumul vietii ~i
lasandu-se condus de Graiul iubirii sfmte, care in clipele
sublime ale extazului mistic ii cople~esc sufletul cu pace,
cu sentimente ~i cuno~tintepe care nu Ie va giisi in niciuna
din laboratoarele, bibliotecile sau bisericile pamantului.
Daca yeti trai astfel, yeti raspandi in jurul vostru
semintele raiului ceresc, care, chiar daca vor cadea pe un
pamant stancos ~i steril, nu vor produce distrugerile obtinute
de cei care au semanat ura.
Taina dualitatii
,
Omul nu se poate descoperi pe sine, tara a se desco- -
peri in relatia cu Creatorul sau. Cand el ajunge sa se cunoas-
ca pe sine, pa~ii sai sunt pe drumul perfectiunii, pe drumul
de intoarcere in Sanul Tatalui iubitor.
Cu cat este mai aproape de tintii, pe masura ce se
apropie de idealul sau, suferintele omului se imputineaza.
Prin eliberarea de suferinta nu trebuie sa ne inchipuim ca
omul este scutit de atrocitatile vietii terestre, ci ca el a
ajuns la 0 stare de con~tiintiiprin care nu considera nimic
ca fiind suferinta, cunoscand ~a orice durere este reversul
faptelor ~i gandurilor sale. In acest grad de evolutie,
con~tiintasa este atat de treaza ~i de ancorata in Divinitate,
incat ~tie ca tot ceea ce - in Cer ~i pe pamant - nu vine
de la Tatiil, trebuie sa piara, sa se nimiceasca. Con~tiinta
intelege, de la aceasta inaltime spirituala, ca suferinta tine
doar pana cand se arde pacatul, pana cand sufletul este
purificat de toate erorile cu care s-a hranit de-a lungul
multiplelor sale vieti terestre. Atunci, in contul acestui
sublim ~i mare! ideal de intregire cu dualul sau sufletesc ~i
AdamRamon
30
de c~:mtopirecu Divinitatea, nici 0 suferinta nu mai este
con.slderata ca fiind suferinta, ci este apreciata ca un foc
punficator, in care sufletul arde con~tient pentru a atinge
Idealul ce se a~teapta cucerit.
Pacatul a fost aruncatdin fata Tatalui, insa n-a fost
nimicit. Pacatul exista, chiar daca exista departe de El.
Acolo unde locuie~tepacatul, toata natura este infectata de
ratacirile sale, totul este degenerat, fiind 0 manifestare a
naturii sale deciizute.
o astfel de casa a celor ciizuti este ~i planeta Pamant.
Tatal, prin marea Sa iubire ~i intelepciune, a alcatuit
principiiIe care stau la baza existentei ~i sustinerii planetei,
de a~a natura incat sa-i determine pe oameni sa caute
inaltarea suflAeteasca, sa caute drumul de intoarcere in Sanul
Sau iubitor. In acest scop apele ies din maluri, bolile, raz-
boaiele ~i cutremurele* nimicesc ~i aduc suferinta oame-
nilor, animalelor ~i plantelor, pentru ca omul sa inteleaga
zadarnicia trudei sale, sa inteleaga vocatia ~i rostul
indepartarii sale.
In decaderea ~i degradarea lor sufleteasdi, cei mai multi
oameni spun deschis ca ei n-au nevoie de Dumnezeu sau
efiAcesta nici riu exism, edudindu-~i ~i cresdindu-~i copiii
in aceste conceptii gre~ite.In conditiile acestea, in proportie
cu cre~terea numarului celor care II neaga pe Dumnezeu,
cresc ~i suferintele ~i necazurile pe pamiint.
Suferintele ataca sufletul, iar de aici se reflecta asupra
trupului carnal ~i a organelor sale, pentru ca Adevarul, care
exista pretutindeni, sa-~i poata face loc spre spiritul ce sta
intemnitat inauntrul trupului.
* Energiile Erei Varsatorului, in care am intrat deja, se indreapta
atat de putemic asupra Pamantului, incat tot ceea ce nu este in
rezonanta ~i armonie cu ea, va fi supus nimicirii. Aura neagra a
planetei Pamant, care este a noastra, a tuturor oamenilor, va fi dis-
trusa de energiile purificatoare ale noii Ere. Aceste mase de intuneric
se vor pune in mi~care ~i se vor intoarce asupra producatorilor siii,
fiecare om fiind silit sa bea propriul sau pahar, tara sa primeasca nici
o picaturii din paharul altuia.
[
!:
3'
ugta dual
Doar sp~ritul.poate lua cunotinta de cuvantul i che-
marea A~eva.ruIUl, pen~ruca la randul sau spiritul sa dicte-
ze contllntel omenetI ca e necesar sa puna originalul in
locul copiei.
Cand con~tiinta omului ajunge in acel stadiu al dez-
voltclrii sale, in care poate inregistra mesajele spiritului,
omul dobande~te puterea de analiza ~i autoanaliza. Cu
aceasta etapa a dezvoltclriisale, omul intra intr-o noua serie
de suferinte, pe care. Ie suporta mai con~ti~nt, tiind eel
acestea sunt focul punficator al tuturor falsitatilor, erorilor
~i ticalo~iilorsale adunate de-a lungul existentelor terestre.
Pentru a se lefui ~i transforma intr-un diamant stralu-
citor, necesar propriei sale mantuiri ~i fericiri, spiritul ia
chip de om pe pamant. Pamantul populat cu oameni este
cel mai prielnic loc de manifestare a tuturor pomirilor laun-
trice, bune ~i rele, astfel incat de la escroc ~i pana la sfiint,
fiediruia ii stau la indemana mijloacele cele mai prielnice
de a-i.varsa continutul in fata celorlalti. Aici binele su-
blim fuzioneaza cu raul eel mai grotesc ~i din nesfiir~italor
fuziune, fiecare extrage propria experienta, culegand cu
fiecare ocazie recolta boabelor pe care le-a semanat.
Pe aceastii planeta, adevarul, binele ~i frumosul este
ve~nicdevorat de rau, pana cand intr-o etapa viitoare, raul
umflat de atata bine, va exploda, tadindu-se tandari, iar
binele va fi azvarlit din el ~i va dainuiin ve~nicie. Atunci
nimeni nu va ti ce este boala, ce este suferinta i crima.
. Omuluiii sta in putinta sa grabeascasau sa intarzie-
fata de termenul stabilit - sosirea acestor timpuri. Secretul
consta in. puterea omului de a se intoarce la el insui, de
a se intelege pe sine, i prin sine sa inteleaga Divinitatea,
sa inteleaga vointa Tatalui.
Spre sfiiritulvietii tere8tre aproape fiecare om ii zice:
"Imi pare ca viata a fost un vis". Cu toate ca aproape toti
oamenii constata ca, intr-adevar, totul trece ca un vis - in
aceasta tara a viselor ia umbrelor - este foarte mic numarul
celor care tiu talmaci acest vis. Majoritatea oamenilor
padisesc viata terestra la fel cum cad frunzele de salcie in
apa, tara sa tie de ce cad i tara sa ~tie unde vor ajunge.
u _u u_ ___ _
AdamRamon
32
Aceasta din cauza di pe pamant legile Adevarului sunt
Inchise, soot oculte, omul necunoscand ce a mai fost sau
ce va fi, asemenea vantului pe care nu-l ~tie de oode adie
~i Incotro se indreaptii.
Tainuirea cuno~tintelor privitoare la viata ~i la sferele
spirituale ale Pamantului, soot atribuite tocmai acestei pla-
nete, pentru ca aici este locul de experiment in care fiecare
suflet sa poata exprima ceea ce este in interiorul sau, ~i
pentru ca pamantul sa-i ofere fiecaruia un cadru cat mai
natural de a se manifesta, fie ca diavol, fie ca inger.
Legea care opre~tefurtul, a aparut in urma infractiunii,
in urma savar~irii furtului. De aceea multi oameni nu fura,
pentru ca exista legea. In acest caz trebuie sa ne dam sea-
ma ca exista 0 mare deosebire intre cei ce fura - de~i ~tiu
ca violeaza legea, intre cei ce nu fura - numai pentru ca
exista legea, ~i intre cei ce nu fura - pentru-ca nu i-a
indemnat simtul s-o faca, nici inainte de a aparea legea,
dar pici pentru ca ea exista in prezent.
In acest fel entitatea spirituala da examen in fata
Divinitatii, pamantul avand legi oculte, pentru ca omul
sa-~i exprime in voie sentimentele, simturile ~i gandurile.
Cand insa vine vremea sa i se puna omului in fata
legea, el nu va face altceva decat sa se confrunte cu el
Insu~i ~i atunci I~i va cunoa~te adevarata valoare.
De aceea omul poate trai pe pamant departe de Tatal,
negasindu-L ~i savar~indtoate ticalo~iile. Omul poate trai
pe pamant amintindu-~i doar uneori de Dumnezeu ~i
reprezentandu-~i-L eronat, din lipsa de cooo~tinta, caci
bisericile ~i preotii nu cunosc nici ei Adevarul. Dar tot pe
pamant, omul poate trai in comuniune cu Divinitatea ~i In
deplina c,!no~tinta de prezenta Sa, de. tainele ~ale.
Tatal I~i face simtita prezenta In sufletul omului care
cheama numele Sau, intelepciunea Sa, lumina Sa, haml ~i
darul. Sau. Dar sufletultrebuie sa fie atent ca sa sesizeze
aceasta prezenta subtila, sa analizeze felul in care gan-
durile sale dobandesc lumina, felul in care diferitele feno-
mene primesc explicatii ~i cumpovara ~isuferinta se trans-
forma din jug in colier.
[
..
33
ug(a dual
~entru a atinge aceasta treapta evolutiva, omul are
neVOIede un al ~aselea simt. Simtul perceperii existentei
sale, ca om, ~i a existentei lui Dumnezeu, ca Demiurg al
tu~or fiipturilor ~i lucrurilor.
In general oamenii nu-L inteleg pe Dumnezeu, pentru
ca nu inteleg rostul vietii ~i al suferintei. Eise roaga la
Dumnezeu pentru a fi scapati de boli ~i de suferinta. Ni-
meni nu se roaga: "Doamne, da-mi 0 suferinta prin care sa
pot curata tot raul de pe haina mea sufleteasca, pentru a ma
putea intregi dit mai degraba cu dualul meu, pe care de-o
ve~nicie it caut, din suferinta in suferinta, ~i sa ajung tot
mai aproape de Tine, ca sa ma pot adaposti din nou in
Lumina Ta stanm". A~a ceva nu cere nimeni, cu toate ca
telul vietii terestre este de a ne purifica prin suferinta, de
a invata .lectia iubirii, prin care sa ne integram in armonia
cosmica.
Omul, necunoscandu-~i propriul ideal, ca~tiga foarte
putin intr-o viata terestra ~i din aceasm cauza entitatea
spirituala repem vietile carnale, aparand pe pamant mereu
in alta ip.ostaza,pentru a experimenta pe un teren cat mai
vast. Dar omul irose~te 0 mare parte din viata terestra
adunand lucruri pieritoare, pe cand spiritul trebuie sa se
prezinte, dupa moartea trupului carnal, cu rezultate spiritu-
ale ~i suflete~ti, cu cuno~tinte exacte despre viata ~i uni-
vers, cu ganduri ~i sentimente de iubire.
Fiecare om aduce cu ella intrupare, poarta in adancul
sau launtric, lumina lumii de dincolo de mormant. Aceasta
lumina ar trebui sa arda ~i sa lumineze in fiecare suflet, in
fiecare con~tiinta, insa aici, pe pamant, in lumea dominata
de legile materiei, unde se intalnesc, se atrag ~i se resping
fel de fel de valori ~i nonvalori omene~ti, omul se vede
deseori in~elat in sperantele sale, se deceptioneaza, cand
fiicandbinele, s-a intors asupra sa raul, ~i atunci procedea-
za fiecare dupa cum crede ca va putea rezista, actionand
dupa principiile care it reprezinta ca esenta umana.
De obicei, pe pamant, prin existenta ~i manifestarea
diferitelor grade spirituale de oameni, de la eel mai pri-
mitiv ~i pana la eel mai pur in simtire, finalitatea exper-
r.. ....---
AdamRomon
34
imentului vietii de a~anatura rezulta, indit 11constrange pe
fiecare sa se interiorizeze, sa se confrunte cu sine Iii Sa-Iii
P!opuna.ca ideal, I?ropriasa perfectare, ignorand suferintele
iiIltpsunle celor dmJurul sau. Omul ajunge sa nu mai aiba
incredere in nimeni Iiisa nu mai a1jteptede la nimeni nimic.
Iubirea este manifestarea vointei Tatalui, prin care I~i
cheama acasa copiii indepartati ~i rataciti. Vrand-nevrand
omul intra pe fiiga~,pentru ca nimeni n~ se va intoarce la
Creator prin celalalt, ci numai prin el insu~i. Daca Divini-
tatea n-ar organiza aceasta intoarcere, omul n-ar face-o
niciodata singur. De~i aceasta organizare se petrece sub
ochii tllturor, fiecare fiind. implicat in ea, cati oare 0 pot
expHca ~i cati 0 accepta ca fiind buna?
Astrel in haosul acestei lumi, numai sufletele care se
lasa patrunse de Dumnezeu ~i doresc comuniunea cu EI,
pot strabate intunericul vietii terestre, luminati-de propria
lor lumina launtrica in care straluce~te Sfiinta Treime cu
puterea Ei. Unii merg prin bezna vietii cu lumina aprinsa,
dar majoritatea merg cu ea stinsa. Cand Lumina alba a
Sfintei Treimi patrunde in suflet, este clipa smnta in care
sufletul se invioreaza, se inalta, generiind simturi nobile ~i
dorinta de a face ordine in propria sa viata, in viata vehi-
culelor in care sal~luie~te.
Fiecare om e destinat ca servind umanitatea sa-~i
serveasca sie~i. Numai in mijlocul altora, omul se poate
cunoa1jtepe sine, i~i poate compara aptitudinile ~ivalentele
suflete~ti.Astfel ca nu aceia sunt sfinti in fata Tatalui care
se retrag in colibe mizere, departe de lume, ca sa nu cada
in paca! ~i in ispitiri, ci smnt este acela care poate pazi
Legile Cerului in mijlocul omenirii, slujind umanitatea cu
toata daruirea, cu toatii iubirea.
Oamenii au pe pamant acela~iscop, inaintarea, evolutia,
perfectionarea. Fiecare i~i realizeaza telul mergiind pe
drumul sau. Cu toate ca oamenii merg spre Tatal creator,
fiecare cu ceea ce a adunat, totu~i ei merg in grup, in masa.
Din grupul respectiv fac parte elltWiti spirituale care au
acelea~i atribute, cele care au ca~tigat, de-a lungul
r
1.
=
35
Legta dual
existentelor lor, acelea~i calWiti sau aptitudini, numite
afinilafi suflete~ti.
Sub imboldul iubirii, se reflecta in exteriorul trupului
carnal 0 aura luminoasa, care exercWi 0 putere de atractie
asupra sufletelor care au aceea~i calitate, aceea~i frecventa
vibratorie, aceea~i luminozitate ~i intensitate.
Acesta este motivul pentru care se Imprietenesc In
diteva clipe doi hoti, doi arti~ti, doi oameni de ~tiinta etc.,
fiind atra~i unul spre altul de calitatea inferioara sau supe-
rioara a sufletului lor, determinata de sentimentele ~i gan-
durile pe care Ie nutresc, ~i care Ii aduc Intr-o stare de
inaltare sau dedidere.
bin aceasta realitate, omul Wdaseama ca are nevoie
sa se interiorizeze, sa se izoleze de ceilalti, numai in ma-
sura in care aceasta interiorizare ii serve~te la completarea
lipsurilor sale suf1ete~ti,a golurilor, a regasirii propriei sale
individualitati ~i nicidecum pentru a se crede mai presus
de altii ~i a-i dispretui. Omul ajuns pe acest podium, este
chemat sa-i iubeasca ~i sa-i ajute pe cei din jurul sau, sa
inteleaga neputinta lor, ~i lipsa de cunoa~terea Adevarului,
care planeaza asupra umanitatii.
Din cele aratate mai sus rezuWica este necesar ca intre
oameni sa se realizeze suduri suf1ete~ti,prietenii adevarate,
care, cu.cat sunt mai spiritualizate; cu atat constituie forte
mai puternice de inaintare pe drumul evolutiei.
Prietenia, aceasta sudura sufleteasca, pentru a fi dura-
bila ~i folositoare, trebuie realizata intre entitati spirituale
care au acelea~i afinitati suflete~ti, acelea~i preferinte~
acelea~i dureri ~i dorinte. Prin asemenea suduri, entitatile
spirituale merg alaturi, iar atunci cand se asociaza, con-
duse doar de spiritualitate ~i fiind dezinteresate una fata de
cealalta, aceasta prietenie este de mare folos ~i este bine-
cuvantata de Dumnezeu.
Ciind doua sau mai multe entitati spirituale se imprie-
tenesc, avand In vedere unele interese materiale sau pHiceri
senzuale, aceste prietenii sunt false. Aceasta asociere
neintemeindu-se pe afinitati suf1ete~ti, pe asemanari de
caracter, este sortita e~ecului ~i duce la deceptionarea celor
AdamRamon
implicati in ea. Ca urmare apar conflicte care due la divul-
garea In public a unor intimitati sau confidente, incredintate
pe timpul cand "lucrurile au mers bine", sau pot duce la 0
stare in care unul dintre parteneri sa adopte 0 atitudine
slugamica fata de celalalt, ca 0 consecinta a faptului di, pe
cand erau prieteni s-a pus singur in mainile sale, cu toate
slabiciunile, ca mielul care din necuno~tinta ~i lipsa de
maturitate se pune singur in gura lupului.
Viata este cea mai inalmfilosofie, cea mai inalm~coala,
eel mai iscusit pedagog. Cand ea tine cu tot dinadinsul sa
dea omului 0 lectie, i-o preda de a~amaniera, incat acesta
nu () uita niciodata.
Omul invata multe pe pamant, dar cele mai folositoare
temt~sunt cele prin care Invata iubirea, care, cu toate ca
este cea mai importanta lectie, se invata eel mai greu.
Iubirea este singura foqa care poate UQicandva cele
doua suflete, care se cauta. Dragostea fizidi, sexualitatea,
nu va constitui niciodata acea foqa necesara pentru a-i uni
pe cei doi. Numai iubirea pura, sufleteasca, poate conduce
la unirea a doua entitati spirituale. 0 sudura bazata pe pura
spiritualitate, va da celor doua suflete 0 foqa mult mai
putemica in atingerea idealului lor, decat 0 legatura im-
pregnata cu sexualitate,In care gelozia ~idorintade a poseda
pe c~lalalt, va aduce ura ~i dispret in sufletele celor doi.
In vederea dobandirii foqei de propulsare necesara
candva unirii dualilor, sufletul trebuie sa devina un teren
fertil pentru cultivarea ~icoacerea iubirii. Conditia esentiala
ca sufletul sa devina apt pentru a cultiva simtul iubirii, este
ca el sa devina tot mai despovarat de pacate, de ticaIo~ii,
de gre~eli, cu alte cuvinte sa devina din ce in ce mai pur.
TataI I-a creat pe om astfel incat in timpul vietii sale
terestre sa-~i intalneasca jumatatea care-i completeaza su-
fletul, pentru ca sufletul sau oricand ~i oriunde ar fi simte
mereu ca ii lipse~e ceva, pana in momentul in care devine
matur pentru iubirea dualii.
Sufletele duale trebuie sa fie' maturizate ~i pregatite
pentru intalnirea lor. Dadi se intalnesc doi dualineevoluati
in a caror parte periferica a sufletului s-au acumulat rezul-
37 Legtadual
'.
t~tele gre~elilor, ratacirilor ~i dorintelor perverse, durerea
~l osteneala miilor de ani de truda ~i Incercari, Ii va despaqi
~i Indeparta pe unul de ceIalalt. Chiar daca au fost mo-
mente In viata lor, In care iubirea i-a unit, mtr-o masura
mai mare sau mai mica, ruperea ei violenta, despaqirea
brutaHi lasa 0 mare durere In sufletul lor.
Puterea iubirii ~i sentimentul de iubire cre~teIn raport
cu perfectiunea, cu puritatea sufletului. Prin manifesmrile
sale, se observa cu u~urinta la un om graduLde degradare
sau de puritate sufleteasca. Cu cat sufletul este mai pacatos
~i mai decazut, cu atat omul se manifesta mai dur, mai
violent ~i mai agresiv.
Pacatul ~i ratacirea nu favorizeaza simtul divin al iu-
birii duale, Intotdeauna iubirea fiind cea care sufera, In-
trucat pacatul este agresiv ~i puterea pacatului - atata timp
cat sufletul este robul sau - este mai mare dedit simtul
slab de iubire pe care omul, abia este In stare sa-l exprime.
Pacatul este ofensiv, este Intr-o ve~nica activitate, el
neputand ~a fie pasiv niciodata, pentru ca daca ar fi pasiv
Legea adevarului l-ar distruge, facaud imposibila manifes-
tarea lui In suflet. Din acest motiv pacatul nu lasa In pace
sufletul omului, acesta fiind Intr-o perpetua agitatie ~i ac-
tivitate, speculand ~iframantandu-~imereu mintea. De cele
mai multe ori aceasta activitate -nu are alt rezultat decat
distrugerea sferei mentale, ~i mobilizarea sufletului Intr-o
ve~nica agitatie, care, mai repede sau mai mrziu, va pro-
duce alienarea. .
Daca privim putin In jurul nostru nu vedem decat su-
flete bolnave, oameni care I~i irosesc energia ~i timpul In
activitati fizice de~arte, neglijand aspectul sufletesc ~i spi-
ritual al vietii terestre, neglijandu-~icopiii ~i familia. Ace~ti
oameni sunt asemenea unor ceasuri, care, de~i merg, nu
arata niciodata ora exacta.
Sufletul bolnav, sufletul pacatos Intotdeauna dore~te
ceva, mereu speculeaza ~i i~i framanm mintea cum sa se
sustraga de sub puterea legii ~i cum sa obtina cat mai u~or
~i cat mai multii putere, bogatie ~i apreciere din partea
celor din jurul sau. El este mereu nervos, fiind angajat
AdamRomon
38
int~-ope~etua cautare a ceea ce pare ca este mai placut ~i
mal atracttv in aceasta viata efemera.
Nervozitatea este boala secolului XX, iar medicii
pamantului, neputincio~i ~i cu resemnare, afirma: "Omul
nu este de vina ~i nu raspunde de faptele sale criminale,
intrucat este alienat sau este prea nervos".
Aceasta stare degradata este urmarea indepartarii omu-
lui de Divinitate. Comuniunea omului cu Creatorul sau ar
aduce speranta, lini~te ~i pace sufleteasca, ar aduce acea
cunoa~terecare ii ofera omului stabilitatea ~i increderea in
tot ce este adevarat, bun ~i frumos.
Omului increzator in Tatal ceresc nu ii sunt urgente
propriile sale teluri, pentru ca poseda puterile suflete~ti,
care ii ofera rabdarea ~i lini~tea, aducatoare de impliniri.
Omul aflat intr-o permanenta criza de timp, ve~nic
nervos, produce in mediul sau 0 vibratie mereu activa, care
va corupe pe cei din jur. Cei care stau in preajma acestui
om devin ~i ei agitati pentru ca natura umana incearca
instinctiv sa adopte 0 atitudine de autoaparare in fata
ve~nicei agresivitati. Apararea in fata ostilitatilor solicita
un mare consum de energie nervoasa, care va prejudicia
sfera mentala, dand na~tere la 0 stare nervoasa identica cu
a generatorului.
Pacatosul este mereu nervos, mereu agitat, mereu i~i
sfarma mintea cu problemele lui ~i cu problemele altora.
Pentru el chiar ~i lucrurile neinsemnate devin lucruri de
mare importanta, apreciind ca intamplarile cotidiene sunt
adevarate evenimente istorice.
Prin natura sa, prin fluidul sufletesc pe care 11revarsa
asupra celor cu care vine in contact, omul degradat suflete~te
devine insuportabil, atat celor din jurul sau, cat ~i lui insu~i.
EI nu-i poate suporta pe altii, dar ~i mai trist este faptul ca
uneori nu se suporta nici pe sine. Actionand ~i venind
mereu in contact cu un suflet pur, i1poate otravi pe acesta
treptat, cu veninul sau sufletesc, imbolnavindu-l.
Nervozitatea imbraca forme atat de variate pe cat de
variate sunt ~i cauzele care 0 genereaza, pentru ca ~i cau-
zele sunt multiple in conditiile in care fiecare suflet incearca
- -.. ..- ..
39 Lrgea dual
sa se adapteze mediului sau, in functie de instinctul sau de
conservare ~i de puterea sa suflete~ca.
Un ~stfel de om angajat intr-o ve~nica activitate, pro-
d.uce,pnn faptele sale, pagube in natura in care vietuie~te,
~~produce, prin vorbele ~i gfu1durilesale, pagube suflete~ti:,
dlstrugand acele valori de care mai tarziu - cand totul s-a
naruit in jurul sau - el insu~i ar vrea sa profite.
De aceea trebuie ~tiut ca dupa cum exista boli trupe~ti
contagioase, tot astfel exista ~i boli suflete~ti contagioase.
Mereu cei bolnavi imbolnavesepe cei sanato~i~idin aceasta
eauza viata terestra a devenit sufocanta ~i foarte greu de
suportat. Aceasta este cauza pentru eare nervozitatea este
boala secolului ~i fiind 0 boala a sufletului, medicina nu-i
gase~te leacuI.
Majoritatea oamenilor sunt foarte impulsivi, provoefu1d
decaderi in sufletul eelor din jurul lor. lntotdeauna nervo-
suI eonsuma 0 mare eantitate de energie ~i conform legii
echilibrului din natura, aceasta pierdere de energie se cere
suplimentata ~i reechilibrata. Aceasta energie maniosul 0
ia incon~tient de la cei din jurul sau, epuizfu1du-ifinal-
mente pana la completa imbolnavire. Astfel se intampla ca
intr-o institutie condusa de un nervos excentric, toti subal-
temii ar dori sa-~idepuna cereri de demisie. Ei simt in- .
stjnctiv ca sunt epuizati energetic in fata unui asemenea
om.
De aceea, omul trebuie sa caute anturajul celor lini~titi,
a oamenilor cu 0 inalta vibratie launtrica, pentru ca pacea
pe care ace~tia 0 emana sa treaca asupra lor. Cum insa
viata nu prea poate oferi omului aceasta ~ansa, blfu1dul
nostru Mantuitor este Cel care supline~te fortele suflete~ti
pierdute, risipite in valtoarea vietii terestre. Nu trebuie decat
sa ne prindem cu putere de El, sa fim intr-o permanenta
stare de rugaciune sau comuniune cu El.
Cei care au pa~it pe Cararea de lumina dau dovada de
o adanca pace, stapanire de sine .iarmonie sufleteasca,
dovedind in toate imprejurarile ca 11au ca model pe Isus
Christos, ~i ca implinesc Legea iubirii.
AdamRomon
40
!otul tr~buie echilibrat ~iregenerat, dici altfel omul se
pustle~te. Cand omul este in comuniune cu Divinitatea Ea
lasa fiecaruia tot ceea ce ii lipse~te, ii da toata indircatura
de vitalitate necesara, pentru ca sa poata deveni 0 fiinta
activa ~i echilibrata.
Invocand in orice imprejurare prezenta blandului nos-
tru Mantuitor ~i stand cu umilinta in fata Tatalui, se ras-
fling vibratii de armonie asupra fluidelor terestre, dandu-Ie
un acord sublim. lar ceea ce se intampla intr-un punct al
globului terestru vizeaza toate punctele Pamantului, chiar
toate punctele creatiei.
A~a cum toti oamenii sunt ziditi din lut, din apa, din
aer ~i din foe divin, toti au acee~i putere unii asupra al-
tora, prin actele vietii lor. Cand unul face un bine it resimte
intreaga creatie ~i tot a~a ~i cand face un rau. Cei ce il
iubesc p'e Isus Christos ~i au pretentia ca il nrmeaza, tre-
buie sa il urmeze in modelul viu pe care ni L-a lasat ~i nu
prin vorbe, caci nu intotdeauna ceea ce face omul este in
acord cu legile Cerului ~i ale pamantului.
Omul ori este con~tient, ori nu, incalcarea Legii aduce
la timpul oportun pedeapsa. Nu ca ~a vrea Tatal, ci pentru
ca a~aeste mcuta Legea, ~i pentru ca Tatal insu~i se mi~ca
~i actioneaza in cadrul unor Legi imuabile.
Spre deosebire de sufletul deciizut, degenerat ~iplin de
toate ticalo~iile, sufletul pur, sufletul care a descoperit in
fiinta sa Divinitatea ~iin Divinitate s-a regasit pe sine, este
calm, lini~tit ~iimpacat amt cu cei din jur, amt cu el insu~i,
cat ~i cu lucrurile care nu aduc nici un folos. Nu se mira
de nimic, nici de lucrurile mici, nici de cele mari, nici de
bucuriile, nici de durerile altora, pentru ca el cunoa~te
originea lor, ~tie di tot ce se intampla intre oameni nu este
altceva decat efectul unor cauze, iar cei implicati nu sunt
decat cauzatori.
Cu cat sufletul omului se afla pe 0 treapta mai inalta
de puritate, cu amt el este mai imun in mijlocul celor
bolnavi. Aceasta datorita faptului ca puterea lui de vibratie
este de 0 intensitate amt de inalta, incat vibratiile sufletelor
bolnave nu 0 pot ajunge. Un astfel de suflet, prin contact
,..
--. -- -. .,. -- .- -- -- . . -- - "I'" '-. -~ -- - - . ----_.-
4' Ltgta dual
CU0 persoana a ciirui suflet este otravit de fluidul de rau-
tate al Qamenilor- In mijlocul carora traie~te sau a trait -
are putere tiimaduitoareasupra celuilalt tocmai prin puterea
vibratiilor sale suflete~ti. Aceste fluide de natura magne-
tica ~ipurtatoare a unor vibratii superioare, au puterea -"ca
prin privire, prin atingere eu mana sau pur ~i simplu prin
faptul ca persoanele stau una In preajma eeleilalte - sa
patrunda In corpul sufletesc bolnav, vitalizandu-l ~i
lnviorandu-l, canaliziindu-l spre lini~tire, spre ie~irea din
nervozitatea pe care a contactat-o de la cei care I-au otravit.
Sufletul aflat pe cele mai lnalte trepte ale puritatii, are
legaturi permanente cu Cerul. El va trai foarte lini~tit ~i l~i
va executa misiunea In mijl{}Cul neurastenicilor, pentru ea
are puterea interpretariisuflete~tia manifestiirilor~irabufui-
rilor celor bolnavi, Ii lntelege ~i Ie poartii mila, rugiindu-se
pentru tiimaduirea suferintei lor.
Cei care sunt doar pe primeIe trepte ale puritatii
suflete~ti - In a caror suflet vibreaza doar dorinta de or-
donare a vietii, a eliberiirii de sub teroarea impulsurilor
pacatoase, Inca nefiind cunoscatori ai Adevarului sublim
ce-i lnconjoara - 0 duc mai greu in mijlocul nebunilor, pe
de 0 parte, pentru ca vibratiile lor suflete~ti au 0 frecventa
mai apropiatii de a celorlalti, iar p~ de altii parte, pentru ca
de~i au vointa eoreetarii ~i a perfeetionarii, trebuie mereu
sa faca. apella echilibrul sistemului lor nervos.
Realitatea este ea la fieeare atac din partea celor eare-l
lnconjoara, sufletul manifestii tendinte de apiirare.Astfel, 0
vorba dura, vulgara, eu sensuri multiple ~i de ironie, un
gest sau 0 privire ostila, ori chiar lipsa unei priviri, toate
sunt atacuri adresate sufletului. Cu cat aceste atacuri sunt
mai dese, cu amt sufletul atacat apeleaza mai des la sistemul
nervos ~i astfel omul, de~i are intentii bune ~i vointii de
corectare, se simte mereu sub nivelul vointei sale, se simte
mereu dereglat.
Acest om l~i da seama de realitatea lnconjuratoare, dar
nu se poate sustrage de sub puterea ei. Unui astfel de suflet
nu-i lipse~te decat cunoa~terea legilor suflete~ti, prin care
se poate explica ~i se poate cunoa~te pe sine. Dar cum
A.damRomon
42
aces.teLegi. sunt inchise ~amenilor de ditre legile paman-
tu~Ul,n~allndurarea l~l Dumnezeu poate actiona.asupra
lUlca.sa-l salveze, numal Tatal ceresc poate sa-l ridice sau
il. l~sa sa-l degenereze ceilalti ~i sa mai adune puteri in
vlettle urma!oare.
Semnul Indurarii lui Dumnezeu, pentru un spirit doritor
de a se salva din bezna pamantului, este ca Divinitatea il
face cunoscator - intr-o masura mai mica sau mai mare -
al tainelor Adevarurilor Sale, dupa gradul evolutiei ~i a
intelegerii spiritulqi respectiv. Daca acesta se va prinde eu
toam nadejdea de Indurarea ~i lubirea Tamlului - care lu-
creaza in fieeare suflet - drumul euratiei ~i a perfeetiunii
sale suflete~ti se va desta~ura eu mai putina suferinta ~i eu
mai mulm intelegere.
Cand sufletul omului ~i-a pus toata nadejdea in Taml
~i eu El aUituri i~i duce traiul zilelor, pamantul se trans-
forma din iad intr-un adevarat rai, caci omul va intelege
care sunt adevaratele comori, ~i se va zbate dupa ca~tigarea
lor, in timp ce altii i~i risipesc zilele intr-un haos continuu,
tara sa ~tie care lucruri sunt folositoare ~i care nu.
Pamantul tocmai din acest motiv este locul eel mai
potrivit pentru ca~tigarea valorilor suflete~ti ~i spirituale,
pentm di pe el sunt amestecate tot felul de suflete, de la
cele mai apropiate de fiare ~i pana la cele mai apropiate,
in puritatea simturilorlor, de Dumnezeu. Astfel ciocnindu-se
~i cizelilndu-seunii de altii, cel bun se fortifica, iar cei rai
vad manifestarea celui bun ~i mai imita ~i ei cate putin
insu~irile acestuia.
In viata spiritualii, traita in sferele cere~ti, aceasta ci-
zelare nu este posibiUiintrucat entitatile traiesc In planuri
spirituale specifice, in functie de afinitatile lor, ~i dupa
aceIea~iatribute care Ie caracterizeaza ~i Ie separa in sfere
spirituale concentrice, dar bine delimitate. Acolo criminalii
traiesc intr-o sfera, hoWintr-o aWisfera, fiecare traind sub
tortura simtului pe care I-a produs.
Daca in dorul lor, unul pentru celiUalt, doua suflete
imperfecte, care sunt duali, se intalnesc ~i ca oameni car...
nali ajung in calitate de sot ~i sotie, yor duce cea mai
43 LtgtQ dual
insuportabiHi viata unul eu altul, tocmai datorita mcarca-
turii pacatelor care i-au decazut. Paeato~i fiind amandoi,
mereu se vor manifesta violent unul fata de altul ~i din
subcon~tientva rabufni mereu durerea pe care au suportat-o
la despaqire. Astfel tot ce face unul devine 0 durere pentru
celalalt, distrugandu-se reciproc.
Din acest motiv entitatile spirituale amana mereu
convietuirea cu dualul lor sufletesc, preferand fiecare sa
fadi pro?e cu alte entitati, pentru a ca~tigaputerile de care
au neVOle.
Dualii aflati pe 0 treapta Inaintata de spiritualitate -
sufletele lor fiind suficient de pure ~i dispunand de puteri
ca~tigate cu alte entitati, In vieti anterioare momentului
Intalnirii lor - vor convietui pe pamant, ducand traiul eel
mai fericit. Ele se vor iubi pana la star~itul vietii terestre,
~i mai cu seama dincolo de aceasta, In sferele cere~ti, unde
sufletele lor Impletesc din iubire frumusetea clipei con-
topirii fiintei lor.
Divinitatea acorda ~i astfel de posibilitati. Oamenii Ie
vad, dar neputandu-Ie da 0 explicatie, ori Ii admira pe
ace~ti fericiti, ori Ii invidiaza.
Entitatile spirituale, Inainte de a se intemnita intr-un
trup carnal, pe pamant, I~i iau-un destin de 0 a~a natura
incat sa-~i poata curata cea mai mare parte a gre~elilor ~i
sa fie In masura sa-~i completeze lipsurile. Din aceasrn
eauza nici un destin nu este u~or, motiv pentru care unii
cad sub povara lui ~i nu mult adauga la cele ce-i lipsese,
In timp ce a1tiise completeaza ~ichiar aduna ~iplusuri' fatii
de ceea ce ~i-au propus.
Sa ne plecam cu supUllere,~i umilinta In fata Sfintei
Treimi, cerandu-i sa ne Incarce eu puterile necesare, pentru
a putea strabate drumul pe care n avem fiecare de urmat,
indeplinindu-ne misiunea ter~stra, ~i platindu-ne datoriile
de pe rabojul vietilor trecute. Iti multumim Tata creator ca
prin mtrupare ne oferi posibilitatea de a ne repara gre~elile
trecutului, pentru ca demni sa putem sta in fata Fiului Tau
stant, Isus Christos. Amin!
->
..
AdamRomun
44
Simful dual
Pe parcursul vietii terestre mtalnimadesea oameni
care.,.- chiar dacapentruscurt timp- pareaua fi fost OOiti
prin iubire. Aceasta iubire insa nu era 0 atractie spirituala
sau sufleteasca, ci 0 atractie fizica, nascuta prin organele
de simt ale trupului carnal, la originea ei stand calitati
exterioare, fizice, sau diferite interese materiale. A~adar,
iubirea lor era stralucirea falsa a ooei iubiri artificial con-
struite prin defectele ~i patimile celor doua suflete.
De obicei aceasta a~a-zisaiubire, nu are 0 viata lunga,
deoarece continutul ei este mistuit de ve~nicele atacuri ~i
ciocniri ale imperfectiunii celor doua suflete, dragostea
transformandu-se in contrariul ei - in ura.
Daca dragostea care se infiripa mtre doi oameni este
degradatii prin sexualitate, este inevitabil ca, pe parcursul
timpului, acea simpatie sa se transforme in repulsie ~iura.
Pentru ca ura nu este altceva decat sentimentul care in
forma ~i materia ei originala era dragoste trupeasca, iar
acum a devenit zgura ~i contrarietate*.
Dupa incercarile multiple pe care pamfu1tul Ie ofera
omului, sufletul acestuia i~i va dezvolta increderea ~i iubi-
rea fata de jumatatea sa, chiar daca, deocamdatii, acestea
se dezvoltii in viata exterioara a simtmilor fizice. Cfu1d
sose~te momentul in care viata va pooe la grele incercari
iubirea ~i increderea, sufletul se va stradui ca prin interme-
diul credintei sa-~i salveze sentimentele eteme, care soot
ale lui ~i pe care Ie va duce ~i in lumea spirituala.
Omul care crede in viata ve~nicaa spiritului, in etemul
Adevar divin, ~i in Legea imuabila ~i inviolabiHia Tatalui
creator, trebuie sa dezbrace ~i sa distruga tot ceea ce nu
este perfect, tot ceea ce nu este adevarat ~i nu este divin -
* TennenuI de contrarietate exprimii tot ceea ce tine de intune-
ric, de eroare ~i de simturi demonice.
i"
I
-- --- _..---
45 Ltgta dual
adica ~otceea ce nu vine de la Tatal - ~i sa-l inlocuiasca
c~ Iublrea, A<!.eviirul ~i Vointa divina, cu acele Damri di-
vIDecare fac sa straluceasca in sufletul sau bucuria ~i ferici-
rea, care il unesc pentru ve~nicie cu Divinitatea.
Pana cand nu se afla intreaga creatie in comuniune cu
Divinitatea, lupta ~i suferinta continua, pentru ca ceea ce
nu prqvine de la Tatal trebuie nimicit, chiar daca sufletul
s-~ a~~~t ~i tine mult la ramcirile sale, pentru ca ideile ~i
pnnclpllie false nu au dreptul la existenta.
Fiind creat de spirit, raul traie~te ~i exism cerandu-~i
locul ~idrepturilein creatie, luptiindpentru viata ~iexistenta.
Dar pentru ca raul, cel ce s-a indepiirtat de Taml, este
ata~at de viata, ideile ~i principiile infectate ~i pervertite
produc in natura ~i in suflet transformari, degenerari ~i
denaturari care au dat na~tere la 0 aIm directie de evolutie,
prin care omul - spirit sau intrupat in materia terestra -
animalul, vegetalul sau mineralul, intreaga creatie, intregul
val de viata creat, sufera pana in momentul in care renunta
la aceste principii ~i idei contrare, refUzandorice asociere
cu ele.
Starea entimtii spirituale este mai dureroasa decat cea
a omului intrupat, pentru ca ea vede ~i este con~tienm, in
fiecare moment al existentei sale, de efectul penibil al
ratacirilor sale. Cu toate ca i~i recunoa~tegre~eala, cu toate
ca i~i vede ratacirile ~i injustetea ideilor, nu se poate eli-
bera de ele pana in momentul in care trece peste anumite
probe, sufera ciocnirile necesare, dupa care Adevarul va
triumfa in sufletul sau, invingand eroarea ~i minciuna.
Pentru acest scop entitatea spirituala trebuie sa devina om,
trebuie sa coboare intr-un trup carnal, prin care sa-~i traias-
ca viata terestra, intr-un vis obscur, prin care acele situatii
~i stari care stau in fata sa ca realimti, sa fie rezolvate prin
arsenalul de vointa, iubire ~i inteligenta acumulat in inte-
riorul sufletului sau. Prin trupul carnal al entitatii spirituale
coborate in materia terestra, sunt chemate sa razbata acele
energii, principii ~i idei, pe care cu atata grija le-a strans,
depozitat ~i inmultit in timpul existentei sale in lumea
spirituala.
l.
H T"------
-. - -- - -."
AdamRomon
46
. ~~~darv!ata fiecarui om este 0 ocazie care-l expune
clocI?-1flI~r. Flec~re.om.i~i dii.seama dit de putin poate el
finahza ~l cucen pnn bmele ~l adeviirul acumulat in sufle-
tul siiu, in acest curent de viatii illfectat de riitiiciri.
Cu toate acestea binele este mereu la indemana omu-
lui. Tatiil nu I-a piiriisit pe om in incerciirile ~i examenele
sale, nu I-a Hisatrarii sprijin, dandu-i intotdeauna un Semn
de viatii din partea Sa. Sufletul trebuie sii fie atent la acest
Semn, trebuie sii recunoascii aceastii Razii luminoasii veni-
tii de la Tatiil, pentru cii nerecunoscandu-L, va ciidea prea
departe de menirea sa.
Cuvintele Mantuitorului nostru, Isus Christos, au rii-
mas printre noi panii azi: " Cine crede este viu $i are via/a
ve$nica. iar cine nu crede este mort, chiar daca traie$teu.
Este mort pentru cii nu-~i poate duce mai departe rezul-
tatele, succesele viefii sale, dedit pe cele al~ mortii.
Sunt de compiitimit oamenii care cu toatii bogiitia
Adeviirului revelat ~i in fata unor autentice comuniciiri
cere~ti, riiman ignoranti in fata Inanifestiirilor divine, nea-
cordand atentie lumii spirituale de unde vin ~i unde se vor
intoarce odatii, ~i ale direi legi sunt datori sii Ie respecte,
atat in viata terestrii, dit ~i in cea spiritualii, dupii dezbrii-
carea trupului carnal. Toatii lumea poartii in sufletul sau
nostalgia ~i misterullumii spirituale, care va triumfa odatii
asupra principiilor ~i ideilor riiH'iciteale materialismului.
Pana dnd entitatea spiritualii tdiie~te 0 viatii intrupatii
in materia planetei, 0 viatii triiitii sub incidenta legilor te-
restre, a diferitelor situatii ~iconflicte ivite in urma relatiilor
cu semenii siii, omul se va confrunta cu nenumarate
posibilitiiti prin care poate gre~i ~ise poate ditiici. Gre~eala
sta la indemana fieciirui om, ~i a celui care este condus de
cele mai bune intentii. Chiar ~i printre cei care trudesc ~i
se striiduiesc impreunii pentru atingerea unui tel comun,
existii posibilitiiti multiple ca sii ajungii in conflict unul cu
celiilalt.
Astfel cii oamenii ajung foarte u~or sii se invriijbeascii,
inviiluindu-~isufletullntr-o ceatafluididi densii ~i cenu~ie.
Aceastii ceata sufleteasca trebuie luminatii ~i striipunsiide
1
.1.
...,-.- .- . --
47
Ltgta dual
flacara iubirii, care sa arda ~i sa lumineze fiecare suflet cu
Intelepci.~.mea ~i adevarul care ne arata drumul spre T~tal.
Daca aceasta flacara se stinge, dualii nu se pot recu-
noa~te, pentru ca In aceasta lume ireala ~i iluzorie, aflata
su? semn~l contrarietatii, iubirea este singurul lor sprijin,
umcul ghld care Ie poarta pa~ii Inainte, pe drumul ce duce
In Sanul TataIui iubitor.
. Omul are obligatii fata de fratii ~i prietenii sai spiritu-
ah.. f~tade cei eu care se scalda In Lumina aceluiC!~i adevar
pnffilt de la Tatal, fata de cei cu al diror suflet s-a dizolvat
~i s-a unit Intr-o sin~a rugaciune In fata Tatalui. Aceste
suflete formeaza 0 unitate, ~i daca pentru cei care traiesc
o viata lumeasca sunt atilt de importante legaturile de iu-
bire, cu atat mai vitale sunt aceste legaturi pentru cei care
fOlmandlIDsingur suflet l~i dedica viata Binelui, Frumo-
sului ~i Adevarului.
Tot ceea ce pe pamant este bun ~i frumos nu este alt-
ceva decat 0 umbra grosiera reflectata de lumile superi-
oare. Dadi omul, In schimbul iubirii oferite fratilor ~i prie-
teni'lor sai, prime~te tot iubire, toate manifestarile lor
suflete~ti se vor exprima sub forma unei forte de coeziune
~i de omogenizare. Sufletele aflate In aceasta etapa evolu-
tiva convietuiesc Intr-un cere superior de idei ~i principii,
renuntand la lupta de zi cu zi,-pentru ac.aparareabunurilor
materiale, uiHindde vicisitudinile vietHterestre, pentru ca
I~i clauseama ca de fapt nu sunt adversari ~i straini, ci sunt
fcati care au acela~i drum de parcurs. Cei care au atins
acest nivel de evo1utieI~i daruiesc iubirea, Intre ei existand
o legatura sufleteasca bazata pe incredere ~i fidelitate.
Daca iubirea frateasdi este capabila sa distruga carapa-
cea exterioara a sufletului, pana la disparitia ei totala, cu
atat mai mult se va narui aceasta carapace la cei care-~i
apartin, la cei care, in privin~asen!imentului de iubire, sunt
doua jumatati care se Intregesc. In acest caz sufletul tre-
buie sa renunte la toate obiceiurile care Ii stau ca un ob-
stacol, limitandu-i capacitatile spirituale. Aceste Ingradiri
exterioare trebuie sa se dizolve in acea iubire, in acea
intelegere care leaga laolaWicele doua suflete umane, lega-
-.. _.. -- - -- --~- - ----
AdomRomon
48
tufa care.nu se bazeaza pe interese materiale, ci pe afmitati
s1!flete~tI, care.tr~buie sa~sec~nstituie intr-o unitate, pentru
ca daca nu eXlstaaceasta unltate sau daca ea este violata
dad este ciobita sau intrerupta, sufletul devine obtuz ~i
este As:ffi~iatde durere.
In aceasta lume a suferintelor ~i incercarilor, fiecare
suflet se conftunta cu propriile sale fapte ~i ganduri, dar, in
cele din urma, constatand de~ertaciunea ~i falsitatea lor, il
determina sa se elibereze de toate ratacirile ~i gre~elile
sale, pentru a incepe 0 noua viata sub auspiciile Legilor
divine. Pentru inlesnirea realizarii acestui scop, Gratia di-
vina a organizat astfellegile vietii indit entitatile spirituale
adanc corupte de contrarietate, sa primeasca, la intrupare,
un partener de viata mai evoluat, care prin exemplul ~iprin
influenta sa benefica sa-l transforme, sa-l corecteze ~i sa-l
salveze din ratacirile sale. Legea Indurarii divin~ il aduce
laolalta pe eel bun cu eel rau, pentru ca puterea sacrificiu-
lui sa distruga pacatul. Acest deziderat nu se poate realiza
dedit in viata terestra, pentru ca in sferele cere~ti,entitatile
spirituale triiiesc despiiqite, in functie de propriile lor sen-
timente ~i idei.
Dar in asemenea situatii se poate lesne intampla ca
sufletul ratacit sa nu se corecteze, ci entitatea trimisa spre
salvarea lui sa cada victima ispitelor terestre, lipindu-~i de
haina sa sufleteasca noroiul pamantului, ~i fiind nevoita sa
paraseasca inainte de vreme planul terestru. Prea tarziu,
dar abia acum, sufletul gre~itva recunoa~tesacrificiul adus
prin rabdarea, credinta ~i iubirea partenerului sau de viata,
va recunoa~te ca a risipit toate acele sentimente nobile cu
care a fost daruit de acesta.
In cazul in care sufletul impietrit nu-~i da seama nici
acum de ratacirile sale, va fi nevoit sa recunoasca in lumea
spirituala - unde prin alte legi trebuie sa contemple reali-
tatea vietii - amarul adevar, ca prin goana sa dupa
de~ertaciuni a irosit multe ocazii valoroase.
Tatal a oferit omului posibilitatea de a ca~tiga certi-
tudinea vietii eteme, prin intermediul semenilor care au
trait langa el, prin cei care au fost apaqinatorii sai, ~i care
- ~-
49
Ltgta dual
s-au strilduit sa-i dea un semn de viata ~i sa-l opreasca,
chiar daca pentru 0 c1ipa,din preocuparile sale lume~ti,din
goana care-l va duce negre~it la pieire.
Omule, incearca sa meditezi asupra de~ertaciunii vietii
terestre, incearca sa-ti dai seama ca totul este efemer pe
pamant, in"afara de gre~elile tale, de care vei da odata
socoteala. Incearca sa intelegi ca de nimic nu trebuie sa-ti
fie frica, dedit de propriile tale pacate, incearca sa intelegi
ca propria ta personalitate este eel mai mare adversar cu
care te confrunti, zi de zi, in viata terestra.
Fericit eel care in aceasta viata trecatoare ~i-a insu~it
valorile de care se va folosi in eternitate ~i prin care va
cuceri fericirea.
* * *
Deoarece sufletul, pe parcursul drumului sau evolutiv,
nu este in masura sa reziste la toate ciocnirile ~i sa suporte
durerea ~lefuirilor ce rezulta de pe urma acestor ciocniri, el
i~i expune cizelarii - pe parcursul unei vieti terestre - doar
una sau doua suprafete, pentru ca in urma suferintelor ce
patrund prin aceste poqi, spiritul sa poata tine sub control
natura. pacatoasa a sufletului.
In locul in care sufletul sufera ciocniri ~i cizelari, el va
deveni mai sensibil, pentru ca aceste impacturi produc
durere. Celelalte paqi ale sufletului se odihnesc, deoarece
con~tiintanu Ie lumineaza, iar Providenta, Mana care con-
duce destinele, va ~terne astfel drumul fiecarei entitati,
incat pe suprafata pe care a suferit ciocniri, fiind oarecum
~lefuita, sa i se deschida ~i sa i se lumineze calea dez-
voWirii,pentru ca spiritul sa-~iconcentreze intreaga atentie
in directiaaceea. -
Astfel intalnim entitati spirituale, care, de-a lungul mai
multor vieti earnale, se straduiesc sa se instruiasca in
credintii ~i in smerenie. Exista entitati care se afla inca in
etapa in care trebuie sa stranga experiente sub aspectul
pragmatic al vietii terestre, adica sa lucreze pe campul
materiei fizice, fortificandu-~i puterile ~i ~lefuindu-~i
.- e- -.-.--
/1UomKamon
50
c~pacit3tiJp ~.. ""_0. ..~.4UJ. r'Ule entltati spirituale au nevoie
sa acum.ule~eexpenente ~i sa sufere ciocniri ~i ~lefuiri in
sfera vomte1,deoarece sunt ramase in unna pe acest taram.
Dar majoritatea trebuie sa invete Adevarul, ~i sa avanseze
in Iubire, in simtul dual.
Dadi yeti urman cursul evolutiei umanitatii, yeti ob-
serva ca intotdeauna omul era inhamat la munca. Omul a
fost eonstrans la mundi cu scopul de a-~i diminua orgoliul
~i egoismul.
Omulnu vrea sa munceasca, el nu vrea sa contribuie
la evolutia ~i spiritualizarea aeestei lumi treditoare, pentru
ca egoismul este atat de dezvoltat in sufletul sau, incat nu
vrea sa dea niuiic celor din jurul sau, dar are pretentia ca
ace~tiasa-i dea tot ce ar servi intereselor ~i placerilor sale.
A~adar omul, mai degraba se straduie~te sa-~i dezvolte
eapacitatile intelectuale, pentru a putea specula ~i-exploata
cat mai mult pe eei din jurul sau, ~i pentru 0 viata cat mai
confortabiUi,decat sa lucreze cinstit.
Pana cand omulnu se purifiea ~i nu se elibereaza din
stransorile materiei, va trece printr-o lunga truda ~isuferintii
~i prin numeroase deceptii. Oroul este chemat sa invete
sacrificiul ~i renuntarea, sa imparta eu ceilalti ceea ce este
al Sall, sa-i slujeasca neconditionat ~i sa fie mereu activ,
pentru ca activitatea este 0 lege universala, de la care nu
se poate sustrage nici Divinitatea.
Daca omul nu ar consuma prin munca 0 mare parte din
. puterile sale, senzualitatea ~i trufia - germenele pacatului
- ar seoate din el tot mai multe excese ~i abuzuri.
Pe langa mundi, boala ~i suferinta au un rol important
in diminuarea ~i reglarea senzualitatii ~i orgoliului, fiind 0
binecuvantare, pentru ca 11purifica ~i il apropie pe om de
Divinitate. '
Omul orgolios se crede puternic, incercand sa guver-
neze peste toti ~i toate. Orgoliul oroului va sufen mereu
ciocnirile ~i loviturile vietii terestre, iar daca dorinte1esau
aspiratiilesale nu-~igasesc 0 implinire~inu se pot desta~ura
in voie, vor declan~ain sufletul omului un proces pnstiitor
care va genera ura, manie, lacomie, invidie, gelozie ~i alte
--
11:0.
57 Legta dual
senti~ente de contraIietate. Ura ~imania, prin manifestiirile
lor vlOlente, vor dezlantui in suflet stiiri conflictuale ~i
nearmoriioase,.c~re!a inceput vor mistui doar sufletul, apoi
trupul c.~al, ~lbmemtelesca va avea repercusiune~iasupra
celor dm Jur. . _
Un astfel de suflet ve~nic nemultumit ~i revoltat, care
nu-~i suportii semenii, dar uneori nu se suporta nici pe
sine, va incerca sa triiiasca ~i sa obtilla rezultate favorabile
prin ura, cruzime ~i agresiune, cauzand suferinta celor din
jur, limitandu-le astfel posibilitiitilevietii ~i creandu-le cele
mai aspre conditii de viata, pentru ca el sa ramana invinga-
tor ~i sa-~i savureze propria victorie.
Fiecare om a avut ocazia sa constate ca daca i~i da
trau liber pomirilor ostile, producand durere ~i suferinta
unui semen, Ii este satisfiicut3dorinta de razbunare ~i pen-
tru un timp se lini~te~te, deoareceare impresiaca aIcalcat
in picioare ~i a distrus acele posibilitiiti care ar fi servit
interesele~ifericirea semenului sau. Acest simt de riizbunare
vrea neaparat sa se manifeste, pentru ca de cate ori i~i
giise~te satisfacerea, cucere~te tot mai mult din sufletul
omului, revocandu-~i 0 cat mai mare libertate de viata.
Lucrurile vor merge a~a pana cand intalnindu-se cu un
suflet asemiinator, simturile lor ciocnindu-se, vor exploda,
iar flacara acelei exploiii ii va mistui ~inimici, eliminalldu-i
din posibilitatile vietii fizice ~i impingandu-i in moarte.
De cate ori sufletul, plin de ura ~i de orgoliu, trebuie
sa treaca prin moarte, pentru a simti, pe propria sa piele,
efectele legii iubirii pe care a violat-o! De cate ori omul
egoist ~i avid trebuie sa sufere in siiracie, panii cand va
invata renuntarea! De cate ori omul ignorant, mincinos ~i
trufa~ trebuie sa sufere deceptii, din partea impostorilor ~i
a lingu~itorilor,pana cand insetat dupa adevar sa se poate
integra in acea Lege care serve~te Adeviirul! De cate ori
omullasciv este In~elat, amagit, neglijat ~i dispretuit, pana
cand sufletul sau, care aspira dupa iubire ~i fidelitate, se
poate lini~ti ~i multumi cu cea mai neinsemnatii posibili-
tate ~ieu eel mai sarac dar pe careviafa il poate oferi! Cata
suferinta, cate boli trebuie sa indure cei care i~i gasesc in
. rr~I .-. .............-.----..
AdamRamon
52
~p f~ricirea, ce~care orbi~i de vanitate i~i dedidi viata
place!1lor t:npulUl.carnal, pnn abuzuri de tot felul, orgii ~i
desfrau! Cat trebUlesa sufere trupul de foame de sete de
frig, de boli, pana. cand omul va invata ca ;copul vietii
terestre nu este satIsfacerea pHicerilortrupului, ci cautarea
acelor posibilitiiti ale vietii care ii vor lnnobila sufletul!
Prin cate deceptii vor trece cei care cautiiadeviirulin materia
fizica, sau cei care spera sa se mantuiasca prin diferite
ritualuri biserice~tiperimate, ~iprin dogmele ~icuno~tinte1e
ei exoterice!
Toate acestea sunt gr~eli care provin din pacatul origi-
nar, sunt erori, ratiiciri ~i iluzii de care sufletul trebuie sa
se purifice, pentru ca spiritul sa poatii vietui in propria sa
patrie, eliberat de toate acele poveri care I-au inliintuit de
lumea suferintei.
Sufletul trebuie purificat de stratul senzualitatii, care il
inliintuiede trup. Daca aceastiisenzualitategase~teun mijloc
de exprimare - un truP care poarta in el 0 deosebitii virili-
tate ~i 0 forma exterioara atriigatoare, pe care 0 poate ex-
ploata in acest scop - sufletul va intrebuinta aceste insu~iri
in scopul satisfacerii tendinte10r sale lascive. Pentru ca in
asemenea cazuri trupul este exploatat unilateral, tendinta
spre abuz fiind intr-o continua cre~tere, va da na~tere la
diferite perversitiiti, care vor genera multiple boli, depresii
~i dereglari ale sistemului nervos, intr-un cuvant - suferintii.
Sufletul observand ca pe aceasta lamra sufera mai mult
decat pe celelalte, incepe sa nutreasca ura fata de sexul
opus, deoarece - crede el - persoana respectiva a trezit in
el acele tendinte care I-au impins la pacat. A~adarbiirbatul,
in ratacirile sale, nu cauta in el gre~eala, ci in femeie, pe
care incepe sa 0 urasca din ce in ce mai mult.
Aceastiistare este inffilnitiila popoarele primitive, unde,
de-a lungul istoriei, femeia a trait subjugata ~i aservitii. Ca
urmare, barbatul este supus la suferinta, cu scopul de a fi
indepartat de femeie, ~i de sexualitate.
De aici inainte poarta senZuala a sufletului ii este
inchisa, iar Providenta deschide 0 noua etapa evolutiva
sufletului sau, prin poarta orgoliului ~i a urii, intrucat aces-
I:
I
I
I
I
I
I
I
I
53 Ltgta dual
tea doua sunt strans legate intre ele, avand radacini una in
cealalta. Cu aceasta etapa incepe 0 noua lucrare de ~lefuire.
De aici inainte barbatul va avea alte preocupari, in-
trudit capitolul senzualitapi s-a incheiat in sufletul sau.
Acest lucru nu inseamna ca barbatul, fiind mai putin sen-
zual, devine mai evoluat, ci pentru el incepe epoca in care
trebuie sa experimenteze ~i sa fie acaparat de simturi, de
ganduri ~i preocupari, care sa nu aiba nimic comun cu
femeia. .
A~adarpartea senzuala a sufletului masculin este oare-
cum acoperita, dar prin intrupare, va ajunge oricUlI}la un
mod de exprimare 0 oarecare urma a senzualitatii. Insa in
lumea spirituala aceasta suprafata i se odihne~te neatinsa,
con~tiinta nu se ocupa de ea, fiind preocupata de alte pla-
nuri ale sufletului, tara sa fie obligata sa sufere ~ipe aceasta
suprafata.
A~adar,in timpul intruparii simtul senzualitatii ramane
acoperit pentru 0 vreme. Astfel copilul simte repulsie pen-
tru copiii de sex opus, ii ocole~te ~i ii detesta. Dar cand
atinge varsta pubertatii, in mod inevitabil i se deschide
poarta senzuala.a sufletului, sexualitatea dorind sa ajunga
la exprimare prin trupul care ii sta la dispozitie.
Intrucat experienta vietilor precedente a lasat in suflet
urme adanci, care se manifesta ca factori de infranare,
tanarul va avea repneri fata de sexul opus, ~i in aceasta
viata va avea un comportamentdiferit de cel din viata
precedenta, ocolind compania femeii.
Dar instinctul natural i~i va face tot mai simtita puterea,
~i cu toate ca detesta femeile, cu toate ca nu Ie cauta com-
pania, sufletul sau cuprins de temeri - a caror origine
ascunzandu-se in intruparile anterioare, nu Ie intelege ~i Ie
considera nejustificate - va fi intr-o"luptacontinua cu sen-
timentele ~i trairile sale.
Pana la urma- sub influentainstinctului- va fi totu~i
nevoit sa se ocupe ~i de sexul opus, in timp ce incon~tient
se va na~te in el prima atractie. Chiar daca 0 prive~te pe
femeia, pe care destinul i-a adus-o in cale, prin prisma
calitatilor ~i aspectului trupului ei carnal - atractia princi-
I:
AdamRl11noll
54
pala consti~ind-o doar trupul acesteia - sufletul sau, pe
baza .expene~telor a~UJ;nulate, cauta cu prudenta, printre
femell~ care I-au trezlt mterese camale, printre cele care il
atrag dm punct de vedere sexual, pe cea care considera el
ca are ~i anumite calitati suflete~ti.
A~adar de la 0 vreme alegerea partenerei nu mai este
determinata doar de trup, de aspectul fizic, ci ~i de calitati
suflete~ti, barbatul incercand sa descopere ~i aspectele
atragatoare ~ifrumoase ale sufletului.Astfel ca acea atractie
care la inceput a venit poo intermediul trupului, treze~te
atra~tia sufleteasca, genedind un oarecare simt al dragostei.
In asemenea cazuri, in care sufletul bajbaie neputin-
cios in luarea. unei decizii asupra propriului sau destin,
Providen1ail une~te cu un suflet feminin mai evoluat. Cu
toate cii orgoliul ~i ura pentru sexul feminin ilimping spre
abuz, determinandu-l sa provoace numeroase sl:lferin1e~i
umilin1e femeii, considerand-o inferioara, totu~i simte ca
prezenta ei este benefica, sufletul sau acceptand cu bucurie
semnele mai mici sau mai mari ale dragostei ~i ale daruirii
pe care Ie prime~te de la femeie, in timpul vietii terestre.
Fidelitatea este gradul superior al dragostei, dar cu toate
ca fidelitatea este 0 cerin1a, 0 lege a mariajului, ea nu
poate izvorl decat din principiul iubirii, unde nu i~i are
locul trufia. A~a se face ca barbatul, aflat in aceasta etapa
evolutiva, nu-~i iube~te sotia, dar pretinde ca ea sa-i fie
fidela, numai pentru ca el sa nu fie luat in deriidere de
prieteni ~i anturaj.
Biirbatul va considera ca fidelitatea ~i dragostea, de un
grad superior, cu care este inconjurat de sotia sa, sunt
obligatii fire~ti ~i indatoriri ale acesteia, iar sujletul sau
orgolios pretinde ca i se cuvine sa Ie primeasca. In aceasta
etapa evolutiva, sufletul barbatului inca nu simte bucurie
pentru aceste daruri ~i nu simte nevoia sa fie recunosditor
pentru ele, considerand ca ele i se cuvin. Barbatul va pre-
tinde ca sotia sa-l iubeasca, sa-l serveasca ~i sa-i fie cu
totul fidelii: dar nu considera ca ~i el are acelea~i obligatii.
Doar atunci con~tientizeaza ce dar minunat a primit
din partea Providentei, dnd printr-o rascruce a destinului,
I
I
I
I
I
55 LegiOdual
ori prin moartea biologica a sotiei sale, 0 pierde pe cea pe
care.o considera proprietatea lui, ~i pe care a exploatat-o
ca un pe drept care i se cuvenea de la viata. Doar dupa ce
i~i da seama de pierderea suferita, i se treze~te sufletul la
con~tiintaca tot ce a avut a fost un dar, ce nu i s-a cuvenit
~i pe care nu a ~tiut sa-l pretuiasdi. Atunci reflectand in
adancul sufletului sau, i~i da seama di a fost nedrept, ca nu
s-a comportat coreet, ~i aflat in aceasta stare - in urma
pierderii acelui suflet feminin, care era mai evoluat decat
el - recunoa~te ca acesta i-a completat lipsurile sufleteti,
~i ca prin iubirea cu care a fost inconjurat, sufletul i s-a
fortificat in mod deosebit.
Cand in urmatoarea viata terestra, sau chiar in aceea~i,
biirbatul trebuie sa schimbe iubirea ~i ginga~ia benefidi a
unei sotii evoluate, cu sentimentele unei femei mai putin
evoluate, el se va revolta ~i va acuza destinul ca fiind
nedrept, pentru ca nu a primit acee~i dragoste ~i ginga~ie.
Ca 0 consecinta a lipsurilor i sUibiciunilorsuflete~ti,
cei doi se vor afla mereu in ciocniri ~i confruntari, urmate
de numeroase suferinte ~i dcceptii. In urma acestor dureri
sufletul i~i plasmuie~te un ideal asupra persoanei de care
~i-ar lega viata.
Cand, pe parcursul timpului, acest suflet se va indra-
gos1ide 0 femeie, aceasta va exprima corespondenta dintre
realitate i fiinta plasmuita de suflet, cu mult inaintea
intalnirii lor. Sufletul barbatului vede in fiinta respectiva
ceva ce i-ar putea umple golurile, idealul pe care il cauta
de mult.
Omul i~i plasmuie~teidealultara gre~elile~i infim1iHi-
tile care se aflii in sufletul sau, inzestrand imaginea idea-
lului sau cu insuirile pc care Ie dore~te orgoliul sau. Iar
daca acea fiinta pe care destinul 0 aducc in fata sa, cores-
punde sau se apropieintr-o'oarecare masura - prin miciirile
ei, prin gandurile ei, prin modul de exprimare al sentimen-
telor, ,prin glasul ~i prin fom1atrupului ei - de idealul sau,
cu toata dorinta ~i cu tot simtul sau se ataeazi'ide aceasti'i
imagine vie, !?iincepe sa 0 iubeasdi cu sentimentele cele
I '
-- -
I:
AdamRamon
56
mai adanci, deoarece are impresia di doar aceasta fiinta ii
completeaza golurile.
Abia atunci cand cele doua suflete se apropie mai mult
~i se leaga prin mariaj, constata ca fiinta aleasa difera foarte
mult de imaginea pe care ~i-au creat-o despre idealul lor
urmand in~vitabila decePtie. Tocmai cand aceasta atracti~
ar fi trebUlt sa se transforme in iubire, in intelegere, intr-o
prietenie sufleteasca, survine catastrofa - dezamagirea,
racirea ~i instrainarea celor doua suflete.
Pentru ca aceasta instrainare sa nu aiba loc, legea na-
turii a previizut ca trupul din trupullor ~i sangele din san-
gele lor sa realizeze 0 punte deasupra prapastiei creata
intre ei, iar acest copil, in care se va intrupa 0 entitate
spirituala, mai mult sau mai putin evoluata, va impleti, va
completa ~i va echilibra acele goluri in care contrarietatea
a sadit germeniiurii ~i ai despartirii. .
Dupa ee omul ~i-a folosit trupul, pentru na~terea ~i
cre~tereacopiilor sai, urmeaza slabirea fortelor fizice, obo-
seala cucerind intreg trupul fizic. Foeul pasiunilor ~i al
nebuniilor sufletului se stinge, semintele au fost risipite,
iar intregul trup carnal se pregate~te sa cada in ruina, iar
mai apoi in descompunere.
Sufletul care nu a reu~it in perioada sa de inflorire ~i
de rodire sa dobandeasca credintii ~i acele valori prin care,
supus ~iumil, sa-~i accepte viata sau destinul, ~i sa traiasca
impacat ~i in armonie cu Legile divine, ajuns in toamna
vietii sale, va deveni nemultumit ~i mizantrop. Batranul
ursuz, uracios ~imoroeanos va rupe orice legatura cu bine1e,
frumosul ~i adevarul, devenind un egoist feroce, chiar daca
nu a fost pana atunci. Un astfel de om batran va fi aseme-
nea unui copae despuiat de coroana sa, simtindu-se inutil
~i traindu-~i viata intr-o continua teama de moarte ~i nu-
trind repuisie fata de tineri. Multi dintre ace~tia ajun~i Ia
varsta pensionarii, refuza ie~irea la pensie, chiar daca din
punct de vedere fizic nu mai dispun de sanatate ~i fortii.
in asemenea cazuri fiica sau nepoata este cea care ia
in mana destinul tatiilui sau al bunicului, conducandu-l
prin labirintul de rataciri pe care I-a creat prin gre~elile
-t"-- __UU_U_OOh - - OOh_h _hUh
57 . Ltgta dual
vietii terestre. Alteori sotia este cea care il ajuta, dar numai
in cazul in care a avut idei, conceptii ~i preocupari cu mult
mai inalte dedit el, astfel ca acestea i-au umplut sufletul in
a~afel incat simtul iubirii ~i al iermrii sa depa~eascasimtul
senzualitatii, care i-a unit dindva.
Aceste imprejurari imbraca forme deosebit de variate.
Este des intalnita situatia in care tatal vede in fiica sa acel
ideal feminin de care simte ca ar putea sa-~i lege simturile
nobile ~i curate. Acest lucru se inmmpla deoarece pe par-
cursul vietii sale, ideile pe care barbatul ~iIe formase despre
femei ~i sentimentele pe care Ie nutrea erau amt de inferi-
oare, atat de dispretuitoare, incat nu a fost in stare sa-~i
imagineze in femeia care i-a fost sotie nimic ce ar depa~i
limitele trupului carnal, nimic ce este adevarat ~ibun. Faptul
ca barbatul nu a gasit calitati suflete~tiin sotia sa, nu a fost
gre~ealasotiei ci eroarea a constat in barbat, in conceptiile
~i constatarile sale.
In acest fel, 0 uria~a prapastie desparte sufletele celor
doi soti, iar pacatul ~i ditacirile lor ii impiedica sa treaca
peste aceasta prapastie.
Omul care reu~e~te sa fie recunoscator pentru acele
da11;1ri- sotia~icopiii sai - cu care Tatall-a daruit,impre-
una cu viata sa terestra, ~i reu~e~tesa acumuleze in adan-
cuI sau Iauntriccredinta, Adevarul ~icunoa~tereafrumuseti-
lor vietii, adica acumuleaza adevaratele valori, va fi fericit
in mijlocul nepotilor sai ~i, dupa ce legea metamorfozei ii
va depune trupul in mormant, se va intoarce bogat in lumea
spirituala, dueand cu el amintiri deosebit de placute.
Sufletul sau se va hrani, in continuare, in lumea spi-
rituaIa, cu aceste amintiri, ~i dupa cum omului ii ramane
in gura gustul placut al unui aliment pe care il agreaza, ~i
duhul destrupat pastreaza, in sferele cere~ti, gustul unei
vieti traite sub auspiciile dragostei ~i a simtului dual.
Daca pe pamant eel ce are din bel~ug poate sa dea ~i
celui ce nu are, in lumea spirituala a sferelor cere~ti,fiecare
entitate are numai atat cat ~i-a preparat singur in viata
terestra. De fapt scopul vietii camale este ~i acela de a se
constitui intr-o hrana pentru entitatea spirituala destrupata,
L
lIdalllRi1moll
pentru di viata terestra i-a oferit tot ceea ce-i fortifica
sufletul, iar acum, in lumea spirituala se odihne~te,
hranindu-se ~idezvolrnndu-seasemenea semintei in pamant.
Dadi Intr-o viata a Indragit ~ia dezvoltat 0 aptitudine, in
viata viitoare tinde spre perfectionarea ei. Astfel binele,
frumosul ~iadeviiml se dezvolta In fiinta sa Hiuntrica,pentru
ea Intr-o noua Intrupare sa Ie poata exprima eu mai multa
for1a, iar din noile experiente aeumulate sa progreseze In
cunoa~tere, in intelepeiune ~i In iubire.
Experientelevietii conjugale, pe care barbatul, in relatia
eu sotia sa, le-a pastrat In amintire sub forma unor efeete
placute ~i ferieite, toate aceste tdiiri, completate prin satis-
facerea sperantelor pe care i-a pus in copii, sunt prelucrate
de sufletul sau, iar In vietile urmatoare, In momentul In
care va intalni 0 femeie, nu 0 va mai detesta, nu va mai
vedea in ea regresul sau. Natura sa masculinanu va mai
privi cu ura femeia, ci va vedea In ea un suflet la fel de
pretios ca al sau, un om cu calitiiti deosebite, intuind in ea
un component indispensabil al fiintei sale.
Cu aceasHi treapta incepe dezvoltarea iubirii ~i a
simtului dual, dragostea exprimandu-se in suflet prin cu-
lori ~i prin forme de manifestare cu mult mai nobile ~imai
curate. Iubirea este, de acum, bogata in flori - ca prima-
vara, in caldura - ca vara, in roade - ea toamna ~i in
puritate - ca iama. De aeum sufletul este complet, avand
~i flori, ~i roade ~i adevar curat. Adolescenta va eople~i
sufletul cu sentimente nobile, deschizand inima omului
asemenea unei flori de primavara, plina de dorinte proas-
pete ~i curate, pentru di el insu~i este cel care simte, el
insu~i este cel care i~i leagana sufletul in lumea ideala pe
care ~i-a creat-o, manat fiind de dorinta unei Impliniri mai
mari, mai curate ~i pe 0 treapta superioara. Dragostea dez-
voltata in sufletul sau, intr-o floare parfumam,. minunat
colorata, plina de simtire ~i de vibratie, va constitui pentru
personalitatea sa actuala 0 valoare superioara, fata de cea
avuta in personalitatile pe care le-a imbracat, in diversele
intrupari la care s-a angajat, in cursul ~colii sale evolutive.
- --- u _. _ ___ ___ __ _ _ __ h__
,
j
I
f
I
I
I
59
Ltgta dual
Sub fladira dragostei sufletul pHismuie~tefiinte ideale,
cu a.titudinidivine, ~i aceste pHismuirise cer traduse-in
realitate, pe scara timpului. Cand se indragoste~te de cine-
va, sufletul idealizeaza acea fiinta, vazand-o nu a~a cum
este ea in realitate, ci cum ar vrea el sa fie. Vibratiile
fluidice ale celui indragostit, influenteaza intr-un ase~e-
nea fel fiinta iubita, incat aceasta sa ajunga dindva, in mod
real, pe podiumul pe care sufletul indragostit I-a idealizat.
Cu cat doua suflete unite sunt mai credincioase, mai
cunoscatoare de Adevar, cu atat sunt mai intelegatoare unul
cu celalalt, ~i cu atat sunt mai bogate trairile lor. Atunci
cand sunt goi pe dinauntru, cand sufletul lor este steri(,
viata lor este saraca, cu toate bogatiile materiale pe care Ie
au, fiind intr-o continua nemultumire ~i intr-un perpetuu
conflict, tacandu-~i mereu repro~uri. Pe masura ce omul
cucere~te Adevarul, i~i schimba principiiIe de viata, iar
ceea ce considera el pana acum ca fiind 0 valoare, 0 va
percepe ca pe 0 nonvaloare, cautand de acum inainte va-
lorile in spirit ~i nu in materie.
In perioada maturitatii, a infloririi sufletului, va sosi
momentul implinirii viselor ~i a dorintelor, dar acum va
pomi in suflet un proces superior de viata, celulele sale
fiind astfel generate ~i construite incat sa corespunda unei
mi.siuni nobile. lar dadi destinul 11leaga de un suflet
intelegator ~imanat de preocupari nobile - chiar daca acesta
nu va fi scutit de infirmitati ~i defecte - cei doi vor incheia
o noua viata terestra, care Ie va imbogati sufletul cu amintiri
~i mai frumoase. De acum barbatul nu va mai privi cu
vanitate, cu ura ~i cu dispret la sotia sa, ~i sufletul sau nu
va mai nutri sentimente de gelozie ~imanie, ci va fi cople~it
de sentimentul iubirii ~i al iertiirii, intrucat acum detine
puritatea ~i pacea care ii asigura fericire, sanatate ~i putere
sufleteasca.
Daca prin fidelitate, iubire ~i sacrificiu de sine, sufletul
va trece peste incercarile la care Mana iubitoare a Cerului
11va supune treptat, lumea se va schimba Injurul sau, fiind
nevoit sa priveasca cu alti ochi faptele ~i fenomenele ei.
... _'00__00... -. 1:00.....
AdamRamon
Unneaza perioada incercarilor, a vietilor-examen. Daca
sufletul a trecut peste aceste vieti-examen, iar dualul sau a
ramas cu mult In unna sa, sufletul evoluat, coborat In lutul
pamantului, se va at~a de un suflet, de acela~i grad infe-
rior pe care II are dualul sau, tocmai pentru a se deprinde
cu aceasta inferioritate, ~i pentru a invata sa ridice ~i sa
indrepte pe eel ciizut, acumuland astfel experienta ~iputeri
pentru momentul inmlnirii cu dualul sau.
Sufletele Intrupate recunosc instinctiv, care dintre ele
este maiAevoluat, ~i nimic nu poate sta In calea acestui
instinct. In spatiu recunoa~tereagradului de evolutie a unei
entimti spirituale se face in mod con~tient, dualul mai
evoluat atragandu-~ijumatatea prin culoarea, frumusetea ~i
stralucirea sa spirituala.
Orgoliul, senzualitatea~iinfidelitateaa provocat ruptura
lor, ~i de acestea se vor tot poticni, pana ce vor ajunge la
locu! initial.
In cazulIn care bacbatul este mai evoluat iar jumatatea
sa feminina este pe 0 treapta evolutiva inferioara, acesta va
angaja vieti cu femei mai joase In grad, fiind mereu in~elat,
pentru a dobandi puteri sa-~i ridice dualul decazut,
"antrenandu-se" pentru intalnirea cu el. Efectele acestor
"antrenamente" sunt deosebit de dureroase pentru suflet,
dar nu exista aImcale. Durerea va fi amplificam de faptul
di preocuparile suflete~tiale barbatului vor fi atrase Injos,
pentru ca el incon~tient cauta acele posibilitati prin care
poate sa ajunga mai aproape de dualul sau. Acum barbatul
sm inaintea unei marl incercari, deoarece in eul sau mai
inalt ~i purificat stralucesc sentimentele dragostei, iar du-
alul sau trage in jos, ca un magnet; aceste sentimente.
A~adar barbatul va suferi nenumarate deceptii ~i dure-
ri, pana in momentulin care i~i va ridica jumatatea femi-
nina la nivelul sau evolutiv.
lar daca sufletul feminin a ciizut amt de departe de
jumatatea sa masculina, incat nici macar nu reu~e~tes-o
atraga, suprafata de contact a sufletului masculin va ramane
mult timp inchisa, pe parcursul evolutiei sale, pentru a nu
impiedica munca de cizelare a celorlalte suprafete suflete~ti.
... _.. ...
. __n _.._..__
61 Ltgl'Qdual
Din randul acestor biirbati multi vor alege viata monahala
sau prin viata lor solitadi ~i prin sacrificiul de sine vor
adus.e0 contributie insemnata dezvoltarii artei sau ~tiintei.
In acest timp jumatatea feminina va suferi deosebit de
mult, pana in momentul in care ingerii Providentei vor
trezi in sufletul ei simtul de a cauta posibilitatea de a aj1inge
in apropierea jumatatii sale masculine, aflata pe 0 treapta
de evolutie superioara.
lntrupandu-se aceste entitati spirituale vor deveni acele
femei, care instinctual vor dezvolta in sufletul lor supu-
nerea ~iumilinta, necesare atingerii acestui scop. De aceea,
in randul acestor femei yom intalni pe cele care vor deveni
sclavele sotilor, iubitilor sau fiilor lor. Pe aceste femei nu
Ie intereseaza daca tratamentul la care sunt supuse este
drept sau nedrept. Ele, rabdand orice umilinta ~i suferinta,
nu vor decat sa fie in apropierea biirbatuluipe care 11iubesc,
chiar daca aceSta se poarta cu ea in modul eel mai brutal
~i nedrept. Femeia va fi roaba biirbatului tocmai ca sa-i
ajunga in con~tiinta, faptul ca ea ii este inferioara ~i ca
trebuie sa se ridice.
Nici nu se poate intampla altfel, pentru ca la intrupare,
aceste femei au fost lipsite de capacitatea sufleteasca de a
disceme ~i recunoa~tenedreptatea la care sunt supuse ~i de
capacitatea de a-~i stapani propria lor fiinta ~i viata. Su-
fletul feminin este nevoit sa accepte aceasta situatie de
umilinta ~i suferinta, pentru ca altfel nu se poate ridica la
nivelul dualului sau.
Acestea sunt acele femei care accepta totul a~a cum
este, iar omul carnal, care judeca prin mintea sa limitata,
se va intreba cu mirare: "Cum e posibil ca un suflet atat de
bun sa fie supus la atata batjocura, umilinta ~i suferinta?"
Iar bietul suflet feminin nici macar nu poate cere sa i
se faca dreptate, in situatia ei cu aparenta de nedreptate,
pentru eelnimeni nu-~i poate depa~i propriile legi.
Daca evolutia sufletului feminin, ramas in urma pe
scara evolutiva fata de dualul sau, se face cu greu ~i cu
marl suferinte, in schimb, inaintarea sufletului masculin
este cu mult mai rapida ~i tara dificultati deosebite, in
c--- --- - --- __n -------- .- -. - - - ---
ItdamRamoll
cazul in care dualul sau se afla pe 0 treapta mai maWi de
evolutie. Inteligenta acestui barbat este cu mult mai des-
chisa, lumina ratiunii ~i a judecatii sale straluce~te cu mai
mare intensitate in sufletul sau, preocuparile sale suflete~ti
sunt mai elevate, iar, rata de barbatul a carui jumatate fe-
minina este pe 0 treapta inferioara de evolutie, el se ridica
cu mult mai u~or din diderile sale.
In situatiam carejumatatea femininase afla pe 0 treapta
mai inalta de evolutie, barbatul va fi constdins sa nu iasa
din albia evolutiei salc. Femeia va tl1ldi pentru jumatatea
sa maseulina, limitandu-i liberul arbitru ~i provocandu-i
suferinta prin ciocniri putemice, care 11vor purifica ~i eli-
bera de ratacirile ~i pacatele care 11tin captiv.
Sunt mai fericite acele suflete duale care s-au intalnit
pc pamant, ehiar ca simple euno~tinte, pentru ca evolutia
lor este cu mult mai rapida. Chiar dadi sufera ciocniri
dureroase, ~i sufletullor este torturat, vor fi silite sa evolu-
cze, fiind impinse de un simt ~i de 0 putere necunoscuta,
superioara ~i indepenenta de ele, asemanatoare eu un bici
de flacari, 0 putere ce eheama la intregire, ~i careia nu-i
pot rezista, cu toate ca in adaneul sufletului gandese altfel
~i incearca sa-~i organizeze altfel evolutia.
Manifestarea dualismului universal
Dualitatea, Legea duala se manifesta in toata ereatia,
in toate lucrurile~ifenomenele eelor patru universuri. Legea
dualitatii, legea actiunii ~imanifestarii celor doua jumatiiti,
a celor doua principii, are drept scop perfectionarea
simturilor dedizute ~idegenerate,impingereaacestor simturi
pana la cea mai orbitoare stralucire.
Principiul care sUila baza actionarii legii dualitatii este
iubirea, care la randul ei opereaza pe principiul magne-
tismului, a atractiei.
- -- -- -- . --.
I
(
I
I
Legta dual
. L~gea dual~tatii~e desta~oara ascendent, pomind de la
sltuatl~ cea mal o~dm_ara.- sexualitatea, ~i ajungand pana
la sublll~lUl cel mal stralucltor.A~adarcea mai de jos treapta
de mamfestare a Legii dualitatii este sexualitatea - starea
in care mecanismeIe pe care Ie pune in mi~care nu-I deo-
sebellc pe om de animal. -
Intalnirea dualilor pe pamant este un dar ceresc, care
se poate acorda doar atunci dind cei doi au atins treapta
evolutiva in care pot fi sensibilizati de puterea de atractie.
Dc multe ori acest dar ceresc se manifesta in a~a fel
incat entitatile duale sa nu se intalneasca pe pamant, ca
oameni camali, in calitate de sot ~i sotie, ci ele sa fie puse
fata In fatiica simple cuno~tinte.Daca pana la c1ipaIntalnirii
lor, dualii au atins un grad Inalt de spiritualitate, simt
manifestareaputerii de atractie, dorul ~inostalgia implinirii.
Stand mai departe unul de altul, pot ca~tiga acele puteri
spirituale pe care, In calitate de sot ~i sotie, nu le-ar putea
cuceri, datorita faptului ca 0 casnicie actioneaza sub legile
materiei, care de cele mai multe ori lovesc amt de dur in
suflet, incat, nu bine se infiripa un sentiment nobil, ca
loviturile soartei il ~i sfanna.
In schimb, in calitate de prieteni distanti ~i nesiliti de
circumstantele materiale sa actioneze unul asupra celuilalt,
Ie ramane numai ceea ce este mai frumos, ~i anume mani-
fes~areadragostei ~i a puterii de atractie, trecuta doar prin
filtrul spiritualitatii~i scoasade sub duritllteamateriei. Astfel
de suflete ancorate unul in celiilalt, sc simt intregite, se
simt putemice ~i ceea ce se des~oara in jurul lor, viata
terestra cu toate necazurile ei, devine u~or suportabila toc-
mai pentru ca ele constituie 0 putcre prin simplul fapt ca
exista, ca se atrag ~i se iubesc.
Cand in astfel de conditii, animalitatea trupului, care
i~i cere ~i ea partea din toate situatiile, ii impinge pe cei
doi in sexualitate, ei pierd acea putere, care cheama la
contopire sufleteasca, ajun~and uneori sa nu-~i doreasca
nici macar sa se mai vada. In acest fel au zdrobit puterea
uria~a a dragostei, care i-a chemat din timpuri indepiirtate,
-
AdamRamon 64
toemai eu eeea ee i-a despaqit initial, eu sexualitatea, eu
eea mai de jos din treptele de manifestare ale Legii duale.
Din aeeasm eauza destinul niei nu admite inmlnirea
sufletelor duale, ea oameni, pana ee aee~tia nu detin un
grad mai inalt de spiritualitate, maear unul dintre ei, daea
nu amandoi.
Toemai pentru a-i favoriza eu posibilitati de intarire ~i
de eimentare a adevaratului simt de iubire, destinul ii lasa
pe eei doi sa se eaute, sa se cherne, sa se strige mereu,
asemenea unor cuei singuratici.
Dar oricat de departe se afla omul de fiinta cu care
odata trebuie sa se intregeasca, oricate lovituri ~i ~lefuiriii
ofera viata terestra ~i oricate poveri ii zdrobesc umerii,
simtul iubirii ii impinge sufletul pe 0 treapta mai inalta de
evolutie. Omul i~i da seama ca are nevoie de iubire, tot a~a
cum are nevoie de apa, de aer, de alimente ~i ~e lumina.
Legea dualimtii este legea intoarcerii la viata adevarata,
eonstituind ealea de intoarcere la Taml creator.
Cu cat cele doua forte contrare sunt mai decazute, cu
cat sunt pe 0 treapta de evolutie mai de jos, cu atat cioe-
nirea dintre ele este mai seismiea ~i valoarea rezultata din
aceasta ciocnire este mai mica. Atractia ~i unirea a doua
forte contrare mai fine ~i mai finalizate pe scara timpului
au ca rezultat 0 valoare noua, mai mare ~i mai nuantata.
Rezultatul intalnirii a doua forte inferioare este 0 non-
valoare ~i contine in structura ei elemente infectate ~i cu
putere de infectie. Din intalnirea a doua forte eontrare
superioare, rezulta 0 valoare superioara, fata de eele doua
forte contopite ~i contine elemente cu efecte terapeutice,
de purificare a naturii in care s-au manifestat.
Cand aceasta supervaloare va sta, pe 0 treapta a tim-
pului, in fata altei supervalori, dar de natura contrara, se
vor atrage, se vor contopi ~i din unirea lor va rezulta 0
noua supervaloare, de un grad superior fata de eele doua
care s-au ciocnit. Pe acest principiuevolueazatotul in creatie
~i nu pentru ca vrea omul, ci pentru ca exista Legea care
aetioneaza ca 0 putere invizibila - ca fiinta, dar vizibila~i
sesizabila - ea efect. AstfeI se manifesm Legea Ijiin acest
... .. --'-'"
-- "]:"-
Ltgta dual
fel inteleg pe Dumnezeu cei care II cunosc ~i care spun:
"Dumnezeu e Legea ~i Legea este Dumnezeu".
Cei car"esunt pe 0 treapta inferioara a intelegerii
Divinitatii, Ilinteleg pe Dumnezeu intr-un cadru restrans,
reducandu-L la tiparele dogmei ~i limitelor mintii omene~tj,
a fanfaronadei ceremoniilor biserice~ti. Ace~ti oameni nu
se pot smulge din tipar, nu pot sa inteleaga Divinitatea in
vastitatea actiunii Sale, in existenta Sa pietutindeni, prin
Legile Sale. Ei nu mteleg di Tatal nu poate fi restrans la
notiunea de biserica, de secta, de dogma, ci in eel mai bun
caz, poate fi oarecum explicat Ia nivelul acestora.
Dar cum nici cei care incearca sa explice inalta ~tiinta
a Cerului, nu cunosc ~i nu poseda Adevarul, este lesne de
mteles de ce oamenii accepta ca adevar toate erorile, iar
cei care au curajul sa spuna pe nume acestor erori ~i sa Ie
recunoasca ajung sa-L nege pe Dumnezeu. Nu este amt
vina lor ca sunt tara credinta, cat mai mult vina celor care
~i-au Iuat misiunea de a explica oamenilor pe Dumnezeu
~i de a-i face sa inteleaga Legile Sale prin insa~i efectele
ce rezulta din aceste Legi, in toate domeniile vietii.
Reprezentatii bisericilor ar trebui sa-i faca pe oameni sa
mteleaga Vointa divina, Legile Sale sublime, care conduc
mereu Ia perfectiune, dar necunoscandu-le nici ei,
nepricepandu-L nici ei.pe Dumnezeu, incalca aceste Legi
de neclintit, ~i in loc sa fie exemple demne de urmat i~i
dau in spectacol contradictiile dintre propriile lor vorbe ~i
fapte, impingandu-i pe oameni Ia dezmat ~i necredinta.
Cei ce vor sa-L urmezc pe blandul nostru Mantuitor,
Isus Christos, vor avea in vedere ce a ramas aici din Cu-
vintele Sale ~i din Iubirea cu care a coborat intre noi, ~i nu
ce a ramas din putregaiurile unor ziduri, pentru ca ~i un
copac devine templu stant cand este imbrati~at de doua
maini, a caror suflet este un canal al Divinitatii, ~i tot a~a,
o biserica intreaga poate deveni 0 casa obi~nuita, cand cei
ce il}train ea respira doar in marginirea lutului lor.
In natura II poti descoperi pe Dumnezeu intr-o floare
parfumata, viu colorata, intr-un copac fainie, intr-o vie
roditoare, in trilul unei pasari sau pe aripile unui vant.
I
II:
AdamRomon 66
Ferice de eel ce a ajuns sa-L cunoasdi pe TaHilprin pro-
priul sau suflet, prin propria sa evolutie, pentru ca 0 astfel
de credinta nu se va c1atina.
Legea dualiHitii permite existenta pe pamant a unui
numar mare de religii ~i de secte, pentm ca din violenta
izbirii acestor antipozi sa se finalizeze pe 0 treapta a timpu-
lui ce vine, adevarata ~i sublima religie: religia iubirii,
exprimatain cuvinteleMantuitomlui:" Vafi a turma~i un
Pastor It.
Dualitatea propulseaza totul ~i toate, pentm ca din
treaptii In treapmsa ajunga la perfectiune ~iprin perfectiune
lal mitate.
~tim deja ca sexualitatea este treapta cea mai de jos a
Leg.iidualitatii. In actul unirii celor doi parteneri nu se are
in vedere procrearea ~i mentinerea speciei, ea fiind doar 0
consecinta, de multe ori nedorita, a acestei impreunari, a
actului sexual. In schimb actulimpreunarii pune in vibratie
anumite fluide, dec1an~eazaenergiile purtatoare ale acelor
germeni ai fericirii care trebuiesc cultivati ~i dezvoltati.
Actul sexual prefigureaza simtul intregirii, simtamant care
este nuantat ~i dezvoltat, din treapta ill treapta, in toata
natura in care traie~te ~i se mi~ca omul, ~i odam cu inain-
tarea ~i perfectionarea omului se perfectioneaza ~i natura,
~i inainteaza totul spre tinta hotarata de Creator.
Cand pe treptele dualitatii omul ajunge sa se puna in
legatura cu Divinitatea, intelegandu-I vointa ~i telu1,el nu
mai este comandat ~i nici influentat decat de spiritul sau.
Prin puterea spiritului ia cuno~tintiide tot ceea ce trebuie
sa faca, fiind tot mai folositor lui insu~i, semenilor sai ~i
lui Dumnezeu. In fata omului ajuns la aceasta treapta evo-
lutiva, lumea materiala i~i restrange treptat dimensiunile ~i
importanta, pentru el dobandind 0 valoare din ce in ce mai
mare atingerea telului suprem pe care-l are de cucerit.
Caderea in pacat, distantarea entitatilor spirituale de
Taml lor creator ~i negarea rolului Sau de Parinte, a atras
dupa sine cele mai ordinare fluide, cele mai groase ~i mai
dure straturi, cu 0 putere de vibrafie sdizuta, $i careau
constituit haina sufletelor carote. Aceste fluide ordinare au
Lrgto dual
generat lumea matcriaHi.De aici revine omului menirea de
a lu~ra.mereu materia, de a 0 spiritualiza, pentru a-~i re-
dobandl treptat puterea inaWi de vibratie. Din acest motiv
oml!l inain~eazaimI?reun~cu natura di~jurul sau, zdrobind
duntatea el, zdrobmd zldul gros care inta~oara spirituI.
Aceasta incarcatura, aceasta cama~a fluidica dura, cu care
a ramas spiritul, cu cat ramane mai nemi~cata, eu atat
simturile omului care se filtreaza prin ea, sunt mai gro-
solane, mai dure. Printr-o astfel de haina sufleteasca dura,
simtul iubirii - care este eel mai nobil ~i mai vibrant - nu
poate patrunde nici din exterior inauntru, niei din interior
in afara. De aceea cele doua jumatati duale, chiar daea
ajung candva fata in fata ~i vietuiesc impreuna, nu se re-
cunosc, nu i~i dau scama ca apartin unul altuia.
Atata timp cat trupul este apt pentru scxualitate, ~i cele
doua suflete sc atrag prin puterea ei, mai poate avea loe 0
impacare, 0 lini~tire ~i un fel de iubire intre cei doi. Cand
insa apare monotonia, sau cand trupul i~i pierde aptitudi-
nea de a face fata sexualitatii, cei doi, chiar duali fiind,
incep sa se urasca reciproc, incep sa-~i gaseasca cusururi,
sa se invinuiasca unul pe altul, devenind insuportabili.
Repulsia pe care sufletele deciizute 0 manifesta unul
fata de altul este neccsara, pentru ca tocmai umilinta la
care ii supune - cand pe unul, cand pe altul - durerile ~i
suferintele provocate prin intermediul cuvintelor jignitoare,
a gesturilor ostile, sfarma stratul fluidic dur, transpunandu-l
intr-o stare vibratorie mai puternica. Efectul este ~i mai
putemic in conditiile in care trupul este degradat, imbatranit,
pentni ca in aceasta stare duritatea, trupul, eedeaza mai
u~or in favoarea spiritului, pentru a da loc unor simturi
superioare, mai fine, care mai tarziu sa poata da loc
adevaratelor simturi de iubire.
Sufletul care' pe scara evolutiei sale a devenit apt de a
primi simtul iubirii, i~i va manifesta iubirea ca sot pentru
sotie, mama catre copil, copil catre piirinti, prieten pentru
prieten etc. Acest sentiment dezvoltat pe parcursul mai
multor vieti terestre, va reu~i sa ia locul sentimentelor
-.-
AdamR.11moll
68
contrare din suflet, pana candil1treaga fiinta umana se va
manifesta prin filtrul simtului iubirii.
Pana cand adeviirata iubire prinde in suflet radacini,
pana cand ea cre~te, inflore~te ~i rode~te, sufletul are deja
un capital bogat de experiente triste, are un orizont foarte
larg de actiune ~i de interpretare a fenomenelor, dar ~i 0
putere de a invinge obstacolele care se ivesc in cale.
Pana cand nu au dobc1nditputerea de a manifesta iubi-
rea, zadarnic se intalnesc doi duali, deoarece vor lasa unul
in sufletul celuilalt, rani asemanatoare cu cele provocate in
trupul carnal de un fier inro~it. Aceste rani sau amintiri Ie
vor purta cu ei vieti la rand ~ivor izbucni din subcon~tient,
unde stau in stare latenta, asemenea unui strigat de durere,
in 1:lom.cntelein care conditiile vietii terestre fac apel sau
scmmonesc in sufletul omului, tocmai prin punctele sau
poqile cele mai dureroase ale fiintei. Nici unul nu ~tie ce
aduce cu el in subcon~tientul sau. De aceea nu e de mirare
de ce unii se supara din nimic, iar altii nu, conform tristei
sau avansatei lor experiente pe care 0 detin. Fiecare om a
adus cu sine ultima lui gradatie ~i pe terenul ei i$i dezvolta
puterile prin care se manifesro ca fiinta prezenro printre
ceilalti.
* * *
Este deosebit de lung drumul spiritului ciizut adanc in
pacat, pana dind acesta va ajunge sa-~i intc1lneascadualul
~i va atinge maturitatea de a fi in comuniune cu el. De la
aceste intalniri drumul este ~i mai lung pana la mariajul
ceresc - unirea definitiva a celor doua jumatati, care au
ajunsin sferelealbe celemai stralucitoare.Intalnireadua- !'
lilor are ca scop ajustarea lor, ~lefuirea suprafetelor
suflete~ti, pentru a se putea uni. Pana in momentul in care
cele doua jumatati nu se gasesc ~i nu patrund in campul
reciproc de atractie, se vor simti solitare ~iparasite, aseme-
nea semintelor impra~tiate printre pietrele drumului.
Sufletul nici nu se poate simfi altfel, pentru ca prezintii
multe fete necizelate ~i va trece prin grele suferinte, panii
69 Ltg((l dual
cand va incolti in el dragostea, din care va rasari ~i se va
dezvolta mai tarziu iubirea. Pana in momentul in care dra-
gostea nu a atins un anumit stadiu de dezvoltare in suflet,
nici nu se poate vorbi de un simt curat al iubirii.
Simtul iubirii are pentru suflet 0 insemnatate cov.ar~i-
toare. Degeaba incearca omul sa lupte impotriva iubirii, sa
o distruga, sau sa nege importanta ei, caci iubirea este un
factqr vital, asemenea respiratiei ~i digestiei.
Intreaga lume creatii se sprijina pe dualism. Dualitatea
sta la baza tuturor lucrurilor ~i fenomenelor, pentru ca prin
dualism s-a nascut orice rezultat ~i deci intreaga creatie.
In starea ratacitii in care se afla dualii, ca urmare a
indepartfu-iilor de Tatiilcreator, oricat de mult se atrag cele
doua jumatati, in scopul de a se completa ~i de a se mani-
festa in unitate - pentru ca, in final, dualismul trebuie sa
se manifeste ~i sa se dizolve in unitate - posibilitatea celor
doua jumatati, a celor doua naturi ~i principii diferite, de
a se exprima impreuna este cu atat mai mica, cu cat este
mai mare indepartarea lor de Divinitate.
Orice particula aflata in starea caderii in pacat, oricat
de mica ar fi ea, se confruntii mereu cu durerea ~i suferinta.
Totu~i, cu pretul ciocnirilor, a luptelor ~i suferintelor, este
atins telul, care nu este altu! decat manifestarea in unitate
a celor doua jumatati, tel spre care incon~tient alearga ~i
cea mai mica particula a creatiei.
E u~or de imaginat ce puteri contrare se acumuleaza ~i
ce fulgere se dezlantuie atunci cand legile vietii, ignorand
forta de repulsie a celor doua energii de naturi diferite - a
celor doua componente dezbinate ~i invrajbite ale vietii -
Ie silesc sa stea fata in fata. Deoarece, chiar daca sunt
imperfecte ~i nutresc sentimente ostile una fata de cealalta,
chiar daca intainirea lor va avea consecinte dureroase, cu
pretul oricarei suferinte, cele doua principii diferite trebuie
sa se manifeste in unitate. Acest Iucru trebuie sa se intam-
pIe pentru ca viata este guvematii de Iegea propriei rein-
noiri, a propriei rena~teri, corecfui ~i purificari, lege prin
care .evolueaza entitatea spirituala.
------..--.--
AdamRPmon
intreaga creatie universaUi este rezultatul actionarii
Legii dualitatii. Aceasta lege fiind instituita de Tatal cre-
ator este divina ~i de aceea nimeni ~i nimic nu i se poate
impotrivi. Scopul acestei legi a fost ~i este instituit de
Creator in vederea parcurgerii tuturor treptelor perfectiunii
celor creati ~i create. Astfel, din infruntarea a doua forte
contrare, din violenta izbirii lor, rezulta intotdeauna 0
valoare care implica in structura ei numai atributele celor
doua forte, numai ceea ce poate fi de natura progresista, in
timp ce lipsurile celor doua forte raman anulate, paralizate,
tara drept de validitate in noua valoare creaHi.
Aceasta e legea care impinge totul inainte, fie ca omul
vrea sau nu. Totul trebuie sa se perfectioneze, sa se trans-
forme pe sine insu~i, sa se innoiasca, sa se nasca din nou,
sa se purifice.
Tatal n-a pus in actiune nici 0 lege care sa-i regreseze
pe copiii Sai, sa-i indeparteze de EI, sa-i rataceasca la
nesfiir~itpe carari rara de intoarcere. Astfel Legea dualitatii
exista creata de Tatal inca de pe vreIIlea cand toti fiii Sai
locuiau impreuna ~i in armonie cu El. Insa aceasta lege era
in Sanul Tatalui, in stare de repaus, ca 0 masura preventiva
in cazul in care unii copii se vor indeparta de El. Ea a fost
instituita, cu scopul de a-i intoarce pe eventualii recalcitranti
~i rataciti, la locul pe care I-au parasit. Astfel dind acei Fii
ai luminii s-au ridicat deasupra Creatorului, crezandu-se la
fel de putemici ~i negand rolul Tatalui, ruptura de Creator
a declan~at automat ruperea in cele doua forte contrare -
pozitiv ~i negativ - ~i odaHicu aceasta ruptura, Legea dual
a intrat in vibratie, punandu-se automat in activitate.
Acest fenomen a dovedit mca 0 data di Tatal este
superior copiilor Sai ~i ca ace~tianu ~tiu tot ce ~tie Tatal.
Astfel ei nu ~tiau ca distantarea lor de Creator va provoca
propria lor ruptura.
in realitate ei n-au dorit sa se divizeze in doua existente,
n-au dorit sa sufere acea groaznica durere a despartirii.
Divizarea lor insa a fost efectul automat al ruperii lor de
1atal creator.
l'
Legta dual
Ace~ti copii ingamfa!i ~i "putemici" au infectat toaHi
natura din jurul lor, au degenerat ~i schimonosit toate
formele, dupa gaudurile i;)ipomirile lor contrare. Astfel,
injumatatiti, s-au impra~tiat intr-o natura decazuta, in care
legile luminii erau inchise i;)iin care predomina doar intu-
nericul, necunoa~terea ~i ne~tiinta.
Tatal creator I-a lasat liber pe fiecare, sa faca ce vrea,
dar legea, care din stare de repaus a trecut 1n vibratie,
lucreaza independent de vointa lor ~i are 1n vedere 1n-
toarcetea ratacitilor, la ceea ce au fost initial. Astfel, pe
pamaut nu existii oameni fericiti, pep.tru ca nu sunt nici
intregi, nici cunoscatori ai propriei lor realitiiti, nu sunt
nici la locul lor ~i nici cu Tatal lor creator.
Aceste ne1mpliniri suflete~ti se manifestii la nivel de
con~tiintaumana, sub fonna unei continue nemultumiri i;)i
ne1mpacari cu soarta, cu viata terestra.
Acele entitati spirituale care ~i-au1ntorsfata de la Tatiil
creator s-au divizat in doua, pierzaud, in aceasta stare deca-
zuta, capacitatea de a se manifesta in unitate. Nu pentru di
ele ~i-ar fi dorit ruptura, dar aceastii indepartare a interve-
nit ca urmare a cerintei naturii lor, a acelei naturi infectate
care i-a cople~it cu gandurile ~i sentimentele contrarietatii.
A~adar in urma decaderii ~i-a afundarii in materie, ~i
ca rezultat al ratacirilor lor, cele doua energii sau principii
contrare ale naturii spirituale divizate s-au 1ndepartat tot
mai mult, condensand 1njurullor un strat din ce 1nce mai
gros de inveli~uri perispirituale. Cu toate acestea, necesi-
tatea de exprimarea legilor vietii va strapunge aceste cam~i
perispirituale dure, care imbrobodesc spiritul, daud ocazia
celor doua principii sa se uneasca. Ele se vor manifesta in
unitate, chiar daca drumul unirii lor este dureros ~i in-
suportabil.
Cu cat atractia celor doua energii contrare se manifesta
pe un nivel mai jos de evolutie, cu amt va produce mai
multii electricitate ~i senzualitate. A~adar senzualitatea se
nai;)teca 0 consecintii a atractiei, care se manifesta intre
tluidele de natura electrica diferWi.
-II!! _h___--- - __ h __h __.. ... -------
A'damRamon
J2
Prin aceste fluide compte ~i transfonnate trebuie sa
recunoa~tem exprimarea acelei legi care cuprinde in sine
intreaga viata, legea atractiei care nu se exprima doar in
regnul uman, ci in toate regnurile cu 0 con~tiintamai mul~
sau mai putin dezvoltata. Atractia se manifestii pana in
cele mai mici particule ~i atat binele cat ~i raul se afla sub
incidenta acestei atractii.
Legii atractiei i se asociaza, ca 0 necesitate, legea con-
servarii, legea perpetuarii ~i a evolutiei speciei, a inaintiirii
spre perfectiune. Dupa ce entitatea spirituala va atinge 0
treapta de evolutie superioara, va constitui puterea
guvematoare a acestor forte. Da, ea va fi 0 putere guver-
natoare, dar numai in conditiile in care se afla in comuni-
une cu Tatal creator, doar dupa ce devine un lucrator al
Tatalui, dupa ce actioneaza confonn Vointei divine, pe care
Tatal i-a trasat-o ca tel ~i misiune de viata, inca din mo-
mentul crearii sale.
Grice altceva devine mic ~i neinsemnat in fata mani-
festarii grandioasei Legi a dualitatii.
In aceasta valtoare, in aceasta uria~a moara pe care,
omul 0 nume~te lume materiala, se des:ta~oara ~i sunt
macinate acele energii contrare - sentimente, ganduri ~i
te1uri- pe care entitatea spirituala ~i le-a insu~it prin intu-
nericul cu care ~i-a hranit sufletul. Omul a inmultit aceste
energii contrare in sine ~i in mediul sau inconjurator, prin
efec!ele ratiicirilor sale cu care a umplut intreaga natura.
In acest haos, in aceasta ratacire generala sufletul a
degenerat, iar mai tarziu - pierzandu-~i fonna initiala pri-
mita de la Creator - s-a adaptat acelor teluri terestre pe
care se straduia sa Ie atinga. Natura sa a vivificat ~i i-a pus
la dispozitie acea forma care corespundea scopurilor ~iide-
alurilor sale, pentru ca mai tarziu, invatand ~i tragand con-
cluzii din rezultatele pc care Ie va obtine, din consecintele
faptelor sale, sa aspire ~i sa-~i propuna teluri din ce in cc
mai inalte, in exprimarile sale.
Entitatile spirituale duale, cazute adauc in pacat, se
regasesc foarte greu. Mii, chiar milioane de ani se scurg in
temporalitate ~i inca tot nu se intalnesc, pentru ca cei care
..- ,,- ......-..
73 Lcg(adual
i~i apaqin inca nu sunt in stare sa se recunoasca. Atat de
orbi ~i de nesimtitori sunt, din cauza cama~ilor perispiritu-
ale dure ce Ie acopera spiritulincat, chiar daca vietuiesc
i~preuna, ~hia~d~ca s~nt ~aolalta,spiritullor este incapa-
bll de 0 vlbratle malta pnn care sa se recunoasca _~isa
fuzioneze. Aceste entitati sunt incapabile sa descopere ~i
sa contientizeze simtul trezit in interiorul lor, pentru ca
fluidele grosolane, inveliurile grele ale perispiritului nu
percep decat vibratiile inferioare a caror micare, de fapt,
nici nu poate fi numita vibratie.
Astfel ca entitatea spirituala traiete surda i oarba in
aceasta cama~a grosolana, motiv pentru care cele doua
jumatati duale vietuiesc laolalta, de parca fiecare dintre ele
ar apaqine unei alte constelatii, pentru ca dorul, simtul i
strigatul scanteii divine nu poate sa patrunda prin
inveliurile groase i intunecate ale sufletului.
Acest fenomen este mai accentuat i mai vizibil in
cazulin care cei doi sunt cazuti in pacate de naturi diferite,
iar cele doua jumatiiti sunt corupte in mod diferit, in jurul
scanteii lor formandu-se camai perispirituale diferite.
Aceasta situatie este cea mai nefericita i mai intunecata.
Daca ~i omul carnal ar avea posibilitatea, pe care 0 au
entitiitile neintrupate, ~i anume sa urmareasca modul de
comportament ~i relatia dintre cele doua sexe, ar constata
ca in prima faza a relatiei lor fladira senzualitatii -
bineinteles in cazul in care trupul fizic corespunde ca in-
strument de exprimare a sexualitatii - ii atrage cu 0 putere
interioara irezistibila, iar cei doi se mai impaca intr-o oare-
care masura. Dar imediat ce atractia trupeasca, este tocita
de monotonie i obinuinta, partenerii de viata raman im-
preuna doar datorita obligatiilor i necesitiitilorcare ii leaga.
In cazul in care nevoile materiale sau anumite obligati -
cum ar fi creterea copiilor - nu Ii constrang la convietuire,
cei doi parteneri se urasc i uneori se despart, pentru ca
sentimentul care i-a unit candva i pe care I-au considerat
a fi 'iubire, a fost atfttde superficial incat abia daca a dep~it
cu putin limitele urii.
AdamRamon
14
~e parcursul evolutiei spirituale dependenta ~i aservi-
rea dmtre cei doi, genereaza situatii care demoieaza aceste
inveli~~ri ~xt~rioare~iprin interI?ediul durerii, umilintei ~i
a su~el!llte1? razbate la suprafata ~lvocea plapanda ~iratacitii
a spmtulUl? voce care, cand din partea unuia, cand din
partea celUllalt, incepe sa caute telul in care trebuie sa se
intalneasca - iubirea.
Mai tarziu, dupa ce suferinta a inmuiat putin sufletul
- ciima~ileperispirituale dinjurul scanteii - iubirea reu~e~te
sa-l penetreze, gasind prin el un mod de exprimare. De
acum inainte copilul i~i gase~te in mama obiectul iubirii
sale, deoarece aceasta iubire i~i gase~te ecoul in sufletul
sau, iar barbatul i~i gase~tein sotie - chiar daca pentru un
moment - ecoul sentimentelor sale, simtind ca acel suflet
ii apaqine ~i capentru el valoreaza mai mult dedit orice.
DinAacestmoment este saditii samanta iubirii.
Intr-o viata unnatoare, intr-o viitoare Intrupare, cand
cele doua jumatati suflete~tise intalnesc in floarea tineretii,
aceasta samanta incepe sa prinda radacini, sa se ramifice ~i
sa infloreasca in adancul lor sub forma unui sentiment
misterios de atractie, de dragoste. Acest lucru se va intam-
pIa chiar daca cei doi nu cunosc cauza acestui sentiment,
care deocamdata va fi inca insotit de numeroase deceptii,
dureri si suferinte. Acesta este momentul in care sufletul
este zg'uduit de 'furtunile cele mai aprige, in care balanta
echilibrului sau estc foarte instabiHi. In aceasta etapa a
cvolutiei sufletul este ciindinfUidirat, cand stins, arzand in
el ori flacara iubhii - gata de orice sacrificiu, ori cea a urii
tara de margini. Cll toate aminozitatile exista deja premi-
zele ca cele doua naturi sufleteti - chiar daca pentru scurt
timp - sa fuzioncze 9i sa lase in memoria lor amintiri,
uneori placute, dar de cele mai multe ori foarte dureroase.
InHilniriledualilor, amintirile acestor intalniri, formea-
za 0 rana adandi ~i dureroasa in suflettillor, care se vinde-
ca pe masura apropierii de p~rfectiune, a apropierii momen-
tului mariajului lor ceresc. In aceasHirana se acumuleaza
toata dorinta ~i striiduinta de a atinge fericirea pierduta.
Sufletul poarta in sine, la fiecare intrupare, nostalgia fericirii
I.
75 Ltgea dual
pierdute, dar pentru cd este acoperit cu inveli~uri foarte
dure, dorinta sa nu se poate manifesta nici in simtire, nici
in gandire, motiv pentru care nici n-o poate defini.
* * *
In singuratatea sa, adicii pana in momentul in care este
despaqit de dualul sa~, sufletul omului ratace~tepe drumul
anevoios al evolutiei, pierdut fiind in negura pe care ~i-a
creat-oprin necunoa~terea~i ignorantasa. .
Pana dnd sufletul omului, intrupat in materia acestui
pamant, nu este atins de simtul iubirii, Legea duald doarme
in adancurile sale. Pana dind nu s-a trezit in suflet atractia
pentru jumatatea sa sufleteasca, sufletul se gase~te in im-
posibilitatea d~ a gasi un mod de exprimare prin propriile
sale mijloace. In acest caz trupul este eel care guvemeaza
sufletul, din intrupare in intrupare, evolutia sufletului fiind
asigvrata de legile trupe~ti.
In aceasta etapa evolutiva simtul dual se manifesta
prin senzualitate- cama~aexterioara, inveli~uldur sau coaja
Legii duale.
Legile divine se manifesta in creatie, prin intermediul
legilor naturii, intr-o forma vulgara, corespunzatoare
vibratiei de care este capabila materia lumii respective.
Toate simturile sunt exprimate ~i incluse in legile naturii ~i
in instinctul fiintelor care vietuiesc in lumea respectiva,
astfel cii senzualitatea nu este altceva decat un mod de
exprimare greoaie, brutala ~i imperfecta a Legii iubirii.
Pentru a va putea crea 0 imagine mai clara asupra
principiului de manifestare a legilor spirituale in lumea
materiei fizice, am sa ma folosesc de 0 comparatie. Daca
va lasati urma piciorului 1ntr-unpamant argilos, acea am-
prenta va semana foarte putin cu piciorul vostru, va expri-
ma doar in linii mari forma acestuia, fiindu-va foarte greu,
daca nu chiar imposibil, sa deosebiti urmele lasate de mai
multi oameni, mai ales daca ace~tiasunt de 0 talie asemana-
toare. Prin urmare este deosebit de dificil ca - prin proprii-
Ie simturi - sa identificati pe cineva dupa amprentele sale.
AdamRomon
76
. Situatia.~steasemanatoare ~ipe plan cosmic, pentru ca
-l~gtle natum nu sunt altceva decat amprenta Legilor di-
YIn~,..urmape care ~ces!e~ au la~at-o in ereatie. Simtul
lUbml - care se mamfesta In creatle, in formele, structura
~i legile intregii naturii - este amprenta lasata de Legea
iubirii, care, impreuna cu celelalte Legi divine, dore~te sa
se mauifeste in viata intrupatii, dore~te sa imbrace diferite
forme materiale, pentru a Ie perfectiona, spiritualizand ma-
teria, pana cand amprenta vafi identicii cu originalul. Ro/u/
vieIii nu este a/tu/ decat sa perfeclioneze crealia, iar ro/u/
crealiei este sa perfecfioneze spiritu/.
A~adar putem afirma ca atraetia sexuaUieste amprenta
vulgara ~i superficiala, pe care Legea iubirii a lasat-o in
materia fizic;aa lumii create, a eami nivel de vibratie este
foarte scazut. Aceasta amprenta se manifesta prin trup, la
fiecare intrupare a entitatii spirituale, care de fiecare data
este pe 0 treapta tot mai apropiata de perfectiune, pana in
momentul m care, se descopera* pe sine, ~i prin aceasHi
recunoa~terei~i da seama ca pana aeumalerga dupa himere
~i di de fapt telul sau nu se rezuma la aspiratia dupa aeeste
amprente imperfecte.
Sexualitatea - simt condamnat la temporalitate - nu
este altceva decat amprenta pe care simtul de iubire 0 lasa
in lumea fizidi. .
Dar sa mergem mai departe eu eomparatia noastra,
imaginandu-ne ce se poate intampla eu amprentele Hisate
de pieior mlut. Bineinteles ea aceste amprentevor fi umplu-
te de apa ploilo!".Tot a~a cum amprenta piciorului este 0
forma care poate fi umpluta de apa ploilor, amprenta
simtului de iubire -- sexualitatea - reprezinta 0 matriee
pentru noile forme de viata. Prin urmare sexualitatea este
matrieea sau creuzetul prin care, se va crea 0 Houaforma.
* Binetnteles ca aeeasta descoperire nu se petrece de azi pe
maine, ci pe partursul a sute,sau mii de intrupiiri, pline de experiente
nefericite, de suferinte amestecate cu mici bucurii.
t
77
ug(a dual
Reproducerea sau na~terea unei forme noi dintr-o
v A _ ,
samanta, are ca scop perfectionarea formei respective.
Legea naturi a nascut forma de manifestare - trupul -
a carui perfectionare, pe parcursul reincarnarilor face
p.osibil~ exprimarea tot mai complexa ~i mai sUbti}aa
slmtulUl dual. Aeeasta perfectionare consta in faptul ea,
sufletul, prin perpetua sa subtilizare trage dupa sine trupul
carnal, transformandu-l intr-un instrument tot mai adap-
tabil scopurilor suflete~ti, tacandu-l mai subtil ~i mai re-
ceptiv la vibratiile malte.
Datorita acestui mecanism de evolutie, generatia urma-
toare este mai evoluata, cu 0 treapta sau chiar eu mai multe,
inzestrata fiind cu mai multa puritate, eu sentimente nobile
~i cu 0 con~tiiDtamai luminoasa decat cea precedenta.
Legea evolutiei atrage dupa sine conditia ca trupul,
care este vehiculul terestru al sufletului, sa constituic pen-
tro entitatile spirituale superioare un instrument ideal de
manifestare ~i de ascensiune spre perfectiune. Pentru
entitatile spirituale inferioare, trupul devine un mijloc de
expetimentare a propriilor idei ~i simtufi contrare, pentru
ca dupa ce sufletul i~i constata ratacirile sa-~i purifiee
simturile ~i sa dobandeasca 0 vibratiemaiinalia.prin care
esenta divina, ascunsa in interiorul sau, sa-~i poata gasi un
mod de exprimare. In acest fel entitatea spirituala inferi-
oara va fi ~i ea propulsata ~i eanalizatii pe traiectoria
evolutiei.
Iubirea, Legea duala, are Ullrol atat de important in
proeesul evolutiv, incat omul - orieat de mult ~i-ar fi dez-
voltat sfera mentaIii -- nu se poate sustrage de sub puterea
ei ~i nu poate treee nepasator pe langa ea. De fapt iubirea
reprezinta inima evolutiei, fumizand spiritului acele biitai
sau impulsuri tara de care nu se poate ilumina ~i elibera
din stransoareamateriei. .
Sexualitatea fiind inveli~ul exterior, cel mai dur, al
iubirii, este cea dintih supusa degradiirii, uziirii, iar daca
sexualitatea stii la baza relatiei dintre doi oameni, odatii cu
degradarea ei, se destrama ~i dragostea. Aceasta este cauza
pentru care sufletul nu este multumit, nu este satistacut
r
.~ ___ u _ .__
AdamRnmon
18
dedit aparent prin sexualitate, el de fapt eautand iubirea de
natura spirituala sau eel putin pe eea de natura sufleteasea.
Justifiearea omului de a se sealda in moeirla sexualitatii
este invers propoqionala eu evolutia sa spirituala. Aeest
lucru inseamna ea omul eu atat este mai indreptatit sa se
manifeste prin sexualitate, eu cat se afla pe 0 treap~ evolu-
tiva mai de jos. Astfel, pe masura ee omul avanseaza in
spiritualitate, posibiliHi!ile~i drepturile sale de a se mani-
festa prin sexualitate sunt din ee In ee mai limitate, el
simtind tot mai mult nevoia unei iubiri suflete~ti, seutita de
sexualitate.
Cand sufletul se afla la lnceputul drumului sau evolu-
tiv, sexualitatea nu reprezinta In sine un paeat, ea fiind
foqa mobilizatoare a sufletului, deschizandu-l treptat, pen-
tru a putea printi Iubirea.
Sexualitatea, n etapele inferioare ale evoluliei omu-
lui, este unfactor de propulsare, de progres, dar fn etapele
mai fnaintate ale evoluliei spirituale, ea devine piicat*.
Pana eand omul nu cunoa~te Adevarul, pana cand nu
~tie sensul ~i rostul vietii sale pe pamant, este eondus de
legile trupului carnal. Dupa euno~terea Adevarului ~i a
Legilor sale, sufletul va conduce omul dupa legile sufletu-
lui, ~i numai cu aceasta etapa viata devine adevarata. De
acum, omul nu mai este un simplu animal inteligent, ei 0
fiinta lnzestrata eu ncmurire.
'Pentru omul aflat la un grad lnalt de evolutie spiri-
tuala, sexualitatea devine un pacat. El nu are dreptul sa se
foloseasea de arma sexualWitiipentru a aprinde, lntr-un alt
suflet, focul "iubirii". Corupand acel suflet, se va lega de
el prin legaturi karmice, pana cand 11va ridica pe cel corupt
din moeirla simturilor In care I-a afundat.
Spiritualitatea este drumul real al ridicarii din sexuali-
tate. Tot ce mregistreaza sufletul pe drumullung al evolutiei
sale, toate experientele Ie depoziteaza ~i Ie detine, ca om,
* In perioada Vechiului Testament Iegea iudaicii permitea biga-
mia, practicii interzisii prin Legea nouii, adusii de Isus Christos.
..
79
Legta dual
I
!
I
, '
I
I
I
I
I
I
I
, -
I
la Hivel de con~tiinta, iar cu dit sufletul are mai multe
experiente depozitate, ell atat se manifesta mai lucid, mai
corect, mai moral ~i mai Intelept.
Simtul dragostei neeesita 0 continua purificare. Totul
se cere curatat In om pentru ca adevarata iubire sa-~iJaca
loco Nu este iubire, ceea ce omul crede ca este iubire.
Adevarata Iubire trebuie sa fie 0 purificare de simturi ~inu
o cadere In betia simturilor pamante~ti.
Odata ee are loe eaderea In sexualitate, Legea iubirii
actioneaza de a~a maniera, Incat conform Legilor divine,
cei cazuti In bezna simturilor, sa iasa amandoi la Iubirea
sufleteasca, la Iubirea desavar~ita, care este nemurirea.
Daca doar unul din eei doi duali reu~e~tesa iasa din
betia simturilor sexuale, Inaltandu-se la iubirea sufleteasca,
acesta va cobon vieti la randul, intrupandu-se in materia
pamantului, numai pentru a-I ridica pe cel decazut. Uneori
Ingerii se coboara, luand trup de lut, ~i se Intineaza In
moeirla simturilor, numai ca sa ajunga Hingacel ce trebuie
scos la liman. Din acest motiv nu avem dreptul sa co-
mentam destinul nimanui, dici numai Legile cere~ti~tiude
ce i s-a dat fiecaruia ceea ce i s-a dat.
$.timdeja ca In situatia In care dintre doi duali femeia
este mai dedizuta decat biirbatul, ea va avea asupra pere-
chii sale un efect decadent, regresiv, evolutia barbatului
thnd deosebit de anevoioasa.Iar daca femeia este mai evolu-
ata dedit dualul ei, evohltia sufletului masculin este mai
u~oara ~i mai rapida. Femela cauHindpe toate caile sa-l
ridice pana la nivelul ei evolutiv, dar va avea nevoie de
multa vointa ~i dibdare - dobandite prin suferintele ~i
umilinlele multor vieli terestre - pentru ca altfel, In'loc
sa-~i ridice partenerul la nivelul ei, cade ea in starea de-
gradiirii suflete~ti a barbatului.
Omul trebuie sii-~i iubeasdi cu adevarat semenii, tara
sa-i ademeneasca cu placeri efemere, pentru ca Iubirea este
singura foqa care ii poate uni ~iinalta. Cand un om iube~te
eu adevarat, tot sufletul sau se proiecteaza in acea per-
soana. Prin iubire omul iese din propriile limiHiri,l~i pier-
de personalitatea, fiind una cu fiinta iubita.
-.-1......----
+-- -p-- -+_. ----.
AdamRamon
80
Cu toate ca in momentul apropierii femeii de un bar-
bat, simtul sexualitatii este primul care intra in vibratie in
sufle~~l barbatului, cerand sa fie luat in seama, totu~i
con~tllntaeste factorul care decide franarea sau dezlantuirea
laseivaa sufletului.Putereade a ne stiipaniporniril~sen- -I
zuale constituie 0 cheie de control, de autoverifieare a
gradului de spiritualitate, eaci daca simturile 0 iau razna
inaintea poruneilor con~tiintei, inseanma ca suntem defici-
tari inca pe plan spiritual, ea nu suntem destul de evoluati
~i ea mai avem de meut multe eoborari pe pamant, pentru
a ne perfectiona.
Omul trebuie sa se obi~nuiasca eu infranarea, eu
stapanirea dorintelor sale, caci neinfranarea duee la moartea
sufletului, la intepenirea lui. Astfel exeesul de alimente,
bautura ~i sexualitate, degradeaza trupul ~i sufletul, motiv
pentru care se impune cumpatarea, pentru ca sufletul sa
dobandeasca tot mai multa libertatate.
Omul se considera liber, ~i de multe ori este mandru
de libertatea sa, dar oare ce libertate este aceea, in care
sufletul este robul pasiunilor ~i patimilor sale. El ar trebui
ca de buna voie sa arunce lanturile pasiunilor care il tin
ferecat de pamant.
Dar pentru ca sufletul omului nu este in stare sa se
debaraseze de aceste lanturi, ~i sa-~i curete toate pornirile
pe care Ie poartii in interiorul sau, vine la intrupare, sufe-
rind mereu, deoarece suferinta este singura care-l deter-
mina sa renunte la obiceiurile care nu-i sunt de folos.
Prin activitatea sa mentala ~i sentimentala omul i~i
genereaza propria sa stare, atat pe planul sufletesc cat ~ipe
eel material. Omul care se poticne~te,nu se confruntiidecat
cu propriile lui slabiciuni ~i eu slabieiunile celor din jurul
sau. El produce totul prin simturile sale, dar de obicei
rezultatele sau efeetele acestor simturi nu il multumese ~i
se revolta impotriva imprejurarilor create de el insu~i,
eonsiderandu-le inaccesibile ~i imperfeete. Omul uitii ea
numai imperfectiunea poate genera imperfectiune.
Datorita imperfectiunilorsale omul sufera, prin suferintil
mentalul sau trage eoncluzii ~i mobilizeaza fiinta la aethmi
c
81
LcgtQ dual
I
I
I
I
I
I
I
I
!
care. 0 conduc. Ia~rezu!tate bune, evitand astfel actiunile
sentimentele ~l gandunle care i-au adus suferinta.
Daca omul n-ar suferi de pe urma faptelor sale, nicio-
data nu s-ar perfectiona, caci n-ar fi in stare sa se debara-
seze de obiceiurile sale, ~i sa deosebeasca binele de rau.
Omului i-a trebuit mult timp pana a ajuns sa-~l dez-
volte eul personal, prin care sa-~i poam vedea gre~elile ~i
slabiciunile, pentru a se putea corecta. Cand sufletul omu-
lui atinge stadiul in care i~i poate potoli furiile ~i poftele,
inseamna ca el se afla pe drumul ce duce la perfectiune, pe
drumul de intoarcere la Tatiil creator. Dorintele trupului,
care pana acum erau pe prim plan, raman treptat in urma,
locul lor fiind ocupat, din ce in ce mai mult, de dorintele
spiritului, care se impun tot mai mult. Omul intelege acum
originea sa divina, i~i dezvoltii credinta ~i cauta drumul de
intoarcere in Sanul Tatiilui.
Conform Mesajului christic: "Nimeni nu pune unpetie
de postav nou la 0 haina veche, cad peticul acesta, ca
umplutura, trage din haina ~i se face 0 ruptura ~i mai
reaH. De aceea i se cere omului 0 structura mentala ~i
sentimentala solida, care sa poata accepta ideile ~i prin-
cipiile noi de viata. Sufletul care cauta Adevarul este intot-
deauna mai sensibil, nervii sai fiind mai incordati, mai ales
la inceputul drumului sau initiatic. EI poate cadea in cele
ma\ mari contradictii, devenind irascibil sau depresiv, ~i in
loc ca Adeviirul sa intcnsifice in el aspectul pozitiv, ii va
dezvolta latura negativii. Orice idee noua produce in suflet,
dadi acesta nu este purificat, rupturi ~i dezechilibriiri care
de multe ori pot fi fatale. Nu vreau sa afirm ca Adeviirul
este periculos, dar pentru a fi primit trebuie pre,gatit in
suflet 0 structura solida, capabila de a-I accepta. In orice
caz, dupa cum am mai ariitat, noile energii ale Erei Viirsa-
torului vor fi greu de suportat.
De obicei omul este mai pregatit sa primeasca durerea
~i.suferinta, dedit sa accepte Binele, Frumosul ~iAdevarul.
Omul nu este pe pamant, ceea ce ar vrea el sa fie, ci
este produsul pe care a reu~it s3o-lproduc3opana la etapa
respectiva. De aceea nu trebuie sa-i invidiem pe cei care
I"
I
I
I
I
!
r
I
AdamRamon
82
sunt mai f~o~i ~i mai inteligenti, pentru ca ei s-au silit
mu.lt~~ufennd pe scara timpului, pana cand ~i-au cucerit
caht~!Ile~J?e asemenea sa nu dispretuim pe cei mai putin
d?ta!l, cacl starea lor nu este decat 0 ipostaza, In care cine
~tIe cat de mult am stationat ~i noi.
Omulnu poate fugi de propria stare pe care ~i-acreat-o,
nu se poate ascunde de el Insu~i, a~a cum se ascunde de
altul. Oriunde s-ar duce, crezand ca alte Imprejurari sau
conditii de viata 11vor face mai fericit, el ramane acela~i,
cu pacatele sau talentele sale.
Cand omul aduce Cllsine ceva bun din alte vieti - un
talentpe care I-acultivat- legea sa interioaraii da imbold
sa dezvolteacel talent, iar dadi a cunoscut ceva rau,
con~tiinta11lndeamnasa-l ocoleasca. Daca omul caldi peste
con~tiinta sa, respectiv peste ceea ce a Invatat ca nu este
bine, atunci padituie~te, iar pacatul atrage suferinta.
Cu cat sufletul este mai pur, cu atat reflecta mai mult
Divinitatea, Scanteia divina, din interiorul sau.
Mana ocrotitoare a destinului 11pune pe fiecare om
acolo unde se poate recupera pe sine, acolo unde se poate
de~tepta, pentru a cauta ceea ce-i lipse~te.Astfel unii cauta
aptitudini, talente, alti cauta simtu1dual, iubire. a1tiilucru-
ri materiale etc., fiecare in ceea ce este deficitar sau prin
ceea ce poate evolua. ~
Dar unii i~i vor pune intrebarea: "Iriteleg di omul care
este in cautarea diferitelortalente sau a iubirii estepe drumul
perfectionarii, dar oare cumva evolua eel care se straduie~te
sa obtina bunuri materiale?"
Raspunsul este urmiitorul: Pentru nivelul spiritual la
care se afla acel om, insa~i faptul di munce~te, preocu-
pandu-se de a face avere ~i de a trai in confort, constituie
un mijloc de propulsare, acest om gasindu-se pe 0 treapta
superioara fatii de ba:?tina~uldin Africa, sau fata de eel
care cer~e~tesau fura, locuind prin suburbiile marilor ora~e.
Fiecare om, lucnlnd pentru inaintarea sa, lucreaza pen-
tru inaintarea intregii lumi. Omul n-ar lucra pentru altii
dadi nu ar fi necesar sa lucreze pentru sine ~i pentru fami-
lia sa. Prin natura sa egoista el nu este dispus sa dea nimic
83 Lcgta dual
altora, In schimb este tentat sa ia de la colectivitate toate
bunurile posibile. Din acest motiv exista multe situatii In
care omul este sHit de Imprejurari sa lucreze pentru altii
chiar daca este retribuit doar
Pentru munca sa Invat~d
, ,
astfel sa munceasca pentru colectivitate. Astfel se na~te In
el simtul sacrificiului, dezbracandu-~i orgoliul.
Orgoliul genereaza ura Intre oameni, iar Intreaga uma-
nitate se scalda In oceanul efectelor urii. Din acest motiv
omul este multumit doar atunci cand triumfii asupra altora,
umilindu-i, ~i nu atunci cand Ie poate face un bine, prin
care sa-i fadi fericiti.
Astfel omul orgolios, vanitos ~i desfranat, ajunge sa
sufere, sa duca 0 viatiide mizerie, sa fie neglijat ~idispretuit,
pentru ca in sufletul sau sa Invinga credinta, care ii va
aduce pace.
Omul care I~i gase~te placerea in trupul sau, in
frumusetea lui, este supus bolilor, care ii macina trupul,
pentru a se convinge de vremelnicia lui. Altii sunt siliti, de
imprejurarile vietii terestre, sa umble Infometati, Insetati ~i
dezbracati, pentru ca sufletul lor sa se poatii debarasa de
orgoliu ~i sa se poata elibera.
. Din cauza slabiciunilor sale, omul nu poate iubi pe
altul, In a~a fel Incat sa se _contopeasca Intr-u11simt al
iubirii, pentru di sentimentele contrare ocupii 0 parte din
sufletul sau, iar sentimentul iubirii 11Use afla in largul sau,
fiind stramtorat.
Cei cazuti in robia sexualitiitii ~i care numai in contul
ei i~i folosesc aproape toate capacitatile ~i foqele, se aleg
cu boli de nervi, cad in viciul betiei, se degradeaza, sufedi,
~i odata cu aceasta urasc persoana de sex opus, pentru ca
prin ea au ajuns in aceastii stare, ~i nu vor sa aecepte ca
defectul se afla in ei.
Astfel barbatul ~i fcmeia se urasc reciproc. Drept ur-
niare vor angaja vieti terestre in care sa nu aiba timp pen-
tru sexualitate, lichidand aceasta meteahna a sufletului.
Acest luem nu inseamna di sufletul va deveni de-acum
coreet, caei el poate dezvolta alte simturi contrare.
- - - ---
I
AdamRomofl
84
pen,.truca s~mtuldeosebit de agresiv al senzualiHitiisa
nu dobandeasca 0 putere prea mare, Tatiil a instituit pe
pa~ant factori de infdinare, cu scopul de a stavili impul-
sunle sexuale. Omul primitiv - suflet aflat in primeIe sta-
dii ale evolutiei, ~i care pentru a evolua trebuie sa se intru-
peze intr-un trib de ba~tina~i- i~i are factorii de inffanare
ai seniualitatii, prin obiceiuri ~i ritualuri traditionale, pe
care Ie pastreaza ~iimpline~tecu sfmtenie.Aceste interdictii
se transmit prin cultura ~i traditia poporului respectiv, sub
fonna unor ritualuri, care i~i exercita influenta de inffiinare
asupra impulsurilor sexuale nascute in suflet, iar ceea ce
dimane netransformat, cade in sarcina oboselii, a bolilor ~i
a durerilor trupe~ti, suferinte care genereaza 0 bariera in
jurul sufletuIui, ce are rolul de a stavili ~i regIa tendintele
de abuz ale energiei sexuale. Astfel ca instinctul incon-
~tient al senzualitatii nu are ocazia sa ajunga prea u~or ~i
prea des la exprimare.
Pe masura ce urcam scara evolutiei, aceste bariere sunt
din ce in ce mai inalte - prin intermediul culturii ~i a
civilizatiei - limitiind tot mai mult posibilitatile de mani-
festare ale instinctului sexual.
Dadi nu ar exista aceste stavile, dorinta sexuaUi ar
tinde sa se inmulteasca, sa se manifeste pe tot mai multe
pIauUli ~i sa inrobeasca cu totul viata terestra.
Din pacate, tendinta de extiridere~i de abuz nu apaqine
in exclusivitate simtului senzual, ea existiind la fel de bine
~i in sentimentul de ura, de trufie, de egoism, de gelozie
etc. Toate aceste sentimentecontrare- inmultindu-seaseme-
nea buruienilor - se vor dezvolta tot mai mult intr-o pasi-
une oarba, in dorinte mra tel, tinzand sa-~i rezerve 0 cat
mai multa putere de viata.
Astfel omul care s-a obi~nuit cu minciuna, minte mra
a avea un anumit scop. De ce 0 face? 0 face pentru ca
dorinta, acumulata ill sufletul sau, de a produce senzatie,
nu se multume~te cu ceea ce este adevarat, ci na~te in
imaginatia sa lucruri ~i fenomene cu care vrea sa impre-
sioneze ~i sa influenteze pe cei din jurul sau.
--- -
,
LtgtOdual
Atunci cand sufletul, datorita starii sale de ratacire nu
recunoa~te ~i nu ~ol1~tientizeazatendinta sa spre ex~es,
omul va aC!lOna~l se va zbate dupa lucruri al caror scop
nu-l cunoa~te, l1U~tiece finalitate vor avea dorind din ele
din. c~ in c~ mai mult? ~i incercand sa obti~a rezultate tot
mal ImpreslOnante. Flllalul acestei curse va fi dep~irea
unei limite, trecerea peste barierele naturii, care ii vor aduce
boala ~i in final distrugerea.
Din acest motiv, barierele sau factorii de .infranare -
care nu intamplator au fost stabilite ~i care au un rol de-
osebit de benefic - silesc omul sa mearga pe cararile legilor
naturii, in albia prin care se revarsa tluviul vietii. Sufletul
gasindu-~i astfel un mod de exprimare ~i dezvo)tare, in
limiteleprin care foqele vietii se regleaza automat. In cadrul
acestei albii, a acestor bariere, sufletul se dezvolta, se pu-
rifica ~i devine mai bun, iar daca depa~e~teaceste stavile
i~i distruge energiile vitale, fiind sortit pieirii. Prin dis-:-
trugerea foqelor sale vitale sufletul sarace~te, avand din ce
in ce mai putine posibilita!i de actiune, iar in fmal va
surveni 0 intepenire asemanatoare cu moartea.
A~adar sufletul nu poate abuza la infmit in exteriori-
zarile sale, nici in lumea terestra, adica in planul fizic, ~i
nici in propria sa lume, ci doar in interiorul unor limite pe
care, daca Ie depa~e~te,slirvine moartea.
Entitatea spirituala inferioara, inaintand in cadrul aces-
tor bariere, sufera din cauza imposibilitatii de a-~i exprima
dOlintele, iar presiunilc venite din subcon~tient, tendinta
de a actiona ~i de a cuceri lumea materiala, 0 aduc mtr-o
permanenta stare de cautare a unui mod de exprimare,
ajungand astfel sub incidenta legii intruparii. Legile naturii
ii acorda posibilitatea sa ajunga la un mod de exprimare,
prin care sa experimenteze efectele generate de impulsurile
pe cliTeIe poarta In sine.
Intrucat In lumea spirituala, energiile necesare
exprimarii senzualitatii sunt foarte zgarcit distribuite,
entitatile spirituale decazute nu au posibilitatea sa ajunga
la un mod de exprimare, motiv pentru care se niipustesc
asupra planului fizic, iar dupa ce, conform legii simpatiei,
_u ___n. - - S.
A.damRomon
~asescformelede exprimarecorespunzatoare, bariereledin
Jurul lor sufera 0 oarecare largire.
Aceste entitati vor trai in planul fizic, conform gradu-
lui lor evolutiv, 0 stare de rai, pentru ca se elibereaza de 0
puternica presiune prin faptul ca energiile incon~tiente,
poftele, dorintele ~i instinctele ce clocotesc in interiorul
lor, ajung la un mod de exprimare, creand in planul fizic
stari degradante.
Prin aceasta insa nu se termina ~irul suferintelor,
deoarece in curand simturile lor interioare se ciocnesc cu
propriile lor rezultate. Dupa ce simturile lor se revolHiim-
potriva efectelor - pentru ca Wdau seama ca prin natura
lor imperfecta au dat na~tere unor efecte aducatoare de
suferinta ~i teama - sunt nevoite sa scoata din interiorullor
ceva mai bun, conform adevarului pe care I-au cunoscut ~i
insu~it, pe parcursul miilor de intrupari, simlind tot mai
mult nevoia sa lucreze ~i sa sacrifice totul in contul acestui
adevar. Pe cand se straduiesc ~i sacrifica totul binelui ~i
adevarului, se mistuie, se arde din sufletullor 0 buna parte
din raul ~i de~ertaciunile pe care Ie-au produs prin proprii-
Ie rataciri.
Dupa ce incheie 0 astfel de etapa evolutiva, entitatile
spirituale, intr-o oarecare masudi purificate ~i corectate, se
gasesc pe 0 alta treapta de evolutie, de unde privesc in
urma pana la starea de la care au pornit, urmaresc mental
traseul pe care I-au parcurs, ~i simt 0 bucurie ~i 0 fericire
deosebita cand constata ca truda ~i suferintele indurate prin
trupul carnal nu au fost zadarnice, deoarece prin ele s-au
eliberat de torturile suflete~ti.
Intr-adevar, omul trebuie sa treaca prin lungi suferinte
pana ce va ajunge ca individualitatea sa, Eul sau spiritual,
sa dobandeasca privilegiul de a privi in natura sa inferioara
~i sa poata judeca, prin propriul sau adevar, masura in care
au fost corecte sau incorecte actele savar~itein timpul vietii
terestre, sa vada daca a servit sau nu iubirea, prin aspiratiile
~i dorintele sale. Este deosebit de lung drumul pana cand
sufletul va ajunge aici.
86
-,
I
I
I
I
L~(a dual
D~pa ce su~etul a suferit multe coliziuni, dupa ce a
dezbracat 0 cantltate insemnata din negura ~i intunericul
ce-linfii~oara, v-a reculloa~te acele gre~eli care I-au con-
dus de-a lungul vietii, iar suferintele rezultate din faptele
sale vor sta in fata sa sub forma de experiente. Atunci se
va trezi in el dorinta de a invata ~i acumula cunoa~tere, iar
acest. Iucrt} se va putea realiza fiira sa mai treaca prin
sufennta. In momentul in care a ajuns pana aici, natura
desfranata ce clocotea pana acum in et, este mtr-o mare
masura calmata, iar dorinta sufletului de a se inaIta, de a-~i
cauta Tatal creator il proiecteaza pe cararea ce duce spre
perfectiune. A sosit momentul ca Adevarul sa se manifeste
prin el - se na~te credinla.
A avut ~i pana acum, intr-o oarecare masura, credinta,
dar aceasti'icredinta a izvodit din trup, concentrand toam
atentia sa asupra trupului ~i gasind toate raspunsurile la
framanmrilesale in trup ~iin planul fIzic, pentru ca dorintele
sale erau pana acum doar trupe~ti. Dar din momentul in
care sufletul individual -- care uu trebuie confundat cu
scanteia divina - s-a trezit, el caum sa vietuiasca intr-o
lume de idei ~i principii, in care stapanesc ganduri superi-
oare, care Ii lumineaza negura vietii trupe~ti. Dupa ce nu-l
mai satisfac raspunsurile pe care Ie prime~te in planul fI-
zic, cauHi comuniunea C'l -0 lume superioara, cu Inmea
invizibilii a sferelor cere$ti.
In aceasta etapa spiritul este framantat de intrebari la
care ~teaptii un raspuns. Dar cu toate di se aflii intr-o stare
nefericita - ca urmare a experientelor crude ~i amare - cu
toate ca principiiIe prin care se exprima sunt foarte limitate
~i severe - determinandu-lla autoflagelare, penitenta, as-
ceza etc. - spiritul, chiar daca cu pretu1amar al unor grele
incerdiri, vrea neaparat S:1urce pe scara evolutiei.
Oind spiritul se confrunta cu dorintele trupului carnal
- a dirui con~tiinta este foartc redusa - declarand razboi
poftelor acestuia, el de t~\pt l~i supune corpul planetar,
adevaratul generator ~i purtator al pasiunilor ~i poftelor
omuIui, denumit ~i corp astral sau corpul dorilllei. Incon-
~tientul trup carnal este doar il1strumentul prin care se
--. -- - -.- . - -- ... -. -. . I:
AdamRomon
88
expritna senzualitatea. Corpul planetar - care a preluat rolul
d~ guvernator al personalitatii umane, cu toate ca ar trebui
sa fie subordonat cOlpului mental - ocupa locul de frunte
in personalitatea omului, preluand aproape in exclusivitate
conducerea acestuia, constituind una dintre principalele
cauze care determina ratacirile sale.
Corpul planetar, care este unul din componentele sufle-
tului, datorita imperfec!iunii, a caderii ~i ratacirilor sale, a
imprimat in suflet urmele faptelor sale, efectele cauzelor
.pe care le-a provocat, in momentele in care energiile din
jurul sau il ispiteau ~i ii trezeau dorinta de a fi puternic ~i
de a deveni el insu~i creator.
De fapt corpul planetar, in timpul nesupunerii sale, a
imprimat corpului vital urmele fricii, ca 0 consecinta a
vietilor traite in rataciri ~i imoralitate. Dar pentru ca ~i
corpul vital sau eteric evolueaza, acesta va trage dupa sine
trupul carnal, oferind sufletului posibilitatea de a-~i expri-
ma experientele ~i constatarile printr-un sistem nervos tot
mai perfectat.
Energiile care inconjoara spiritul in momentul intruparii
sale, vor genera dorinte suflete~ti, dar acestea vor fi limi-
tate de binele, frumosul ~i adevarul, pe care prin cultura ~i
civilizatie, prin religie, arta ~i ~tiinta, omul a reu~it sa Ie
inoculeze in sufletul sau. A~adar religia, arta ~i ~tiinta -
binele, frumosul ~i adevarul - au rolul de a purifica ~i
ilumina sufletul, care in acest fel va fi capabil sa-~i con-
struiasca un trup carnal, un instrument al vietii terestre, din
ce in ce mai delicat.
Pe parcursul evolutiei se creeaza 0 karma in jurul
entitatii spirituale, un destin, de sub a carui putere nu se
poate sustrage ~i elibera. Acest destin nu este altceva decat
manifestarea legii cauzei ~i a efectului, care, in penumbra
imperfectiunii sufletului, a~teapta sa se implineasca.
Prin faptul ca spiritul recuno~te ca fiind pozitiva 0
fapta sau un lucru, aceasHicunoa~tere inca nu garanteaza
ca entitatea spirituala va avea doar actiuni pozitive ~i ca a
ajuns in posesia acelui lucru bun. Tot a~a cum, daca 0
entitate spirituala recunoa~te raul, nu inseamna ca ea deja
- --. - - . ----
.89
Ltgta dual
s-a eliberat de acel diu ~i ca nu-l va mai face. Sufletul
trebuie sa urmeze, cu toata puterea sa, ceea ce ea recuno~te
a fi bun, ~i acest lucru pentru ca legea sa interioara 0
conduce spre ace1 bine, iar ceea ce recunoa~te a fi rau,
trebuie sa-l ocoleasca cu toata puterea fiintei sale, pentru
ca recunoscand ca acellucru este rau, nu-l mai poate urma
tara sa nu-~i primeasca pedeapsa, de la legea sadita in
adancul fiintei sale, in inima sa.
A~adar oricefapta devine pacat din momentul In care
entitateaspiritualarecunoa~teacea acpune cafUnd gre~ita,
pentru ca ceea ce spiritul a experimentat odata, devine
legea propriei sale con~tiinle.
Aceasta con~tiinta se straduie~tesa ajunga tot mai sus,
in sfere tot mai inalte, aspira din ce in ce mai mult spre
lumina, parasind intunericul ~i obscuritatea. Spiritul aspira
spre inaltimile Cerului, spre patria sa, spre lumina, deoarece
con~tiinta este acea lumina spirituala in care imaginea
Tatalui se reflecta in masura in care puritatea sufletului ~i
gradul de evolutie a spiritului permite intelegerea ~i asimi-
larea Adeviirului.
Responsabilitate in Legea dual
Omul nu se poate sustrage de sub puterea de atractie
care se manifesta prin trupul carnal, putere irezistibila care
atrage cele doua fiinte de sex opus. Aceasta forta - 0 expri-
mare periferica a Legii dual - este formata din acele ener-
gii, din acele fluide de natura electro-magnetica, ce au fost
generate in urma caderii in pacat, ~i care concomitent cu
despartirea dualilor s-au divizat in doua energii contrare -
pozitiv ~i negativ. Aceasta forta periferica a Legii duale -
pe care omul carnal, datoritanecuno~terii sale, 0 denume~te
gravitalie - este prezenta in intreaga creatie, de la particule
microscopice ~i pana la planete, sori ~i universuri.
__h___- -- ----or ----
AdamRomon
go
Chiar ~i dupa divortul lor, aeeste energii sunt silite sa
aj~ga la ~ mod de exprimare, deoareee legea vietii Ie
pretmde sa dea tot ee au mai bun in ele, sa seoata la
suprafata eeea ee au mai pur. Prin urmare nimeni ~i nimie
nu se poate sustrage de sub ineidenta Legii duale.
Con~tiinta omului ramane in toate aetele vietii sale ea
A "
masura a tuturor luerurilor. Insa con~tiinta il ajutii pe om
numai in masura in care ea este 0 bogata- arhiva de
cuno~tinte ~i experiente. Cum se poate aprecia con~tiinta
omului? Dupii aetele sale, ~i dupii efectele lor.
Piieatul produce multii suferintii, pentru eii se prinde
puternic de suflet ~i nu se desface de el, decat in cuptorul
suferintei. Daeii omul erede cii spovedindu-se preotului,
Divinitatea ii iartiipiicatele, este ca ~i eum ~i-arinchipui cii
bijuteriile se scot din minii gata finisate. Pentru a dobandi
striilucirea ~i forma unei bijuterii pretioase,-aurul extras
din minii a trecut prin cuptorul de foe, ~i prin forta diiltilor
~i a eiocanelor nemiloase, iar diamantul, dupii ce a suferit
presiuni ~i temperaturi inalte in adaneul piimantului, supor-
tii ~lefuiripentru a deveni striilucitor.Divinitateaface aeela~i
lucru cu sufletul omului, tredindu-l ,Prin "foe", panii eand
devine eurat, frumos ~i striilueitor. Intr-adeviir Tatiil iubi-
tor, prin marea Sa Indurare ne iartii piieatele, dar sufletul
omului trebuie sii treeii prin euptorul suferintei, panii cand
devine alb striilueitor, ~i panii eand se purifieii de zgura
aeumulatii prin senzualitate ~i prin riiul produs.
Tatiil ne pune la indemanii "euptoarele" - eorpurile
eere~ti ale universurilor sale - in care ne purifieiim de
gre~elile treeutului, pentru a putea inainta pe drumul
evolutiei spirituale.
Cand mana destinului une~tedouii suflete eare aduc cu
ele simturi lascive, viata lor va fi un iad, pentru cii unul
prin eeliilalt va trebui sii-~i eurete simturile murdare, iar
aceastii purifieare nu se produce decat sub loviturile grele
ale destinului.
Toti cei care scot sexualitatea din matea ei, vor fi
nimieiti de boli suflete~ti, iar mai tarziu trupe~ti.
..
91
Legta dual
Matca sexualWitii este disatoria. Singura cale legala
pentru ex:primareasenzualitatii, care i~i cere drepturile prin
mtermedml trupului carnal, este mariajul. Bineinteles ca
mariajul trebuie acceptat cu toate consecintele lui dureroa-
se - compromisuri, sacrificii ~i truda - pe care Ie .~olicita,
pe de 0 parte, convietuirea sotilor, iar pe de alta parte,
na~terea, cre~terea ~i educarea copiilor. Prin aceasta truda
se consuma energiile care-l imping pe om la excese sexu-
ale, acele dorinte care eu orice pret cauta un mod de expri-
mare ~icare, in mod ineon~tient incearca sa stdinga sub ele
tot ceea ce aceasta lume, aflata intr-o ve~nica schimbare,
pc;>artacu sine ~i arunca la suprafata.
Din casnicie rezulta copii de pe urma carora parintii au
parte de multiplesuferinte,prin care Wplatesc exersarea
simtului sexualitatii. Cand acest simt este practicat in afara
mariajului, sau cand omul fuge de responsabilitiitile ~i de
greutatile familiale, el va fi ajuns din urma de legile na-
turii, care i~i vor cere drepturile.
Prin mariaj sunt mistuite acele forte, care i~i lasa am-
prenta pe intreaga lume, cople~ind-o cu ratacire, pacat,
suferinta ~i de~ertaciune, forte care vor sa nimiceasc? or-
dinea, sa demoleze Legea divina, sa distruga hotarele care
delimiteaza albia ce dirijeaza spiritul uman ~i fortele na-
turii spre purificare i?iiluminare.
Dand na~tere unui copil, cei doi soti patrund adanc in
tainele vietii, asumandu-i?i0 mare responsabilitate in fata
Divinitatii.
Do~ul ne-a dat ccle zece porunci, pe muntele Sinai,
prin Duhul Smnt, Guvernatorul terestrian - intrupat in
personalitatea celui care a purtat numele de Moise - pentru
ca omul sa ~tie ce este bine ~i ce nu este bine sa faca, pe
plan fizic ~i moral. Astfel una dintre porunci interzice
otravirea fortelor naturii de catre manifestarile pacatoase
ale sufletului, indemnand omul sa fie fidel partenerului sau
de viata, pe care I-a ales dupa dorinta inimii sale, ~i sa-l
iubeasdi la fel cum i~i iube~tepropriul sau trup. Pentru ca
ce altceva este femeia pe care a iubit-o barbatul ~i cu care
~i-atopit energiile fizice ~i suflete~ti, dadi nu propriul sau
t"'
AdamRnmon
92
trup, prin care traie~tein comuniune cu fOI1elenaturii ~icu
care, chiar daca pentru 0 singura clipa, au avut un drum ~i
un tel comun.
'Biirbatul ~i femeia au patruns impreuna marile taine
ale vietii ~i prin comuniunea lor trupeasca au deschis iz-
vorul vietii, fecundand universul celular, care a devenit
capabil sa primeasca, din lumea invizibila, un sambure
spiritual, 0 sciinteiedivina, niiscandu-seastfel 0 fiinta noua,
numitii om. Acest om, care s-a niiscut prin combinarea
tluidelor celor doi piirinti,este continuareavietii lor trupe~ti.
Ciindmoartea ii rape~te din miina omului instrumentul
prin care a contribuit la evolutia sa ~i a intregului univers,
copiii sai preiau aceastii sarcina, continuiindu-i viata tere-
stra ~i activitatea de transformare ~i spiritualizare a ma-
teriei, prin gandurile ~i sentimentele pe care Ie-au mo~tenit
de la parinti, ~i pe care Ie-au nutrit piirintii, in ~omentul
conceperii copiilor, adica sentimentele cu care ei ~i-auali-
men!at celulele din care s-au niiscut urma~ii.
In momentul unirii lor, cei doi parinti au deschis, pen-
tru lumea neviizutiia sferelor cere~ti,posibilitateacontinuiirii
vietii terestre, au patruns in organizarea misterelor invizi-
bile ale vietii, schimbiind imaginea universului, prin faptul
ca au dat na~tere unei fiinte noi. lar daca au scos 0 viata
din neant, din adiincul necunoscut de catre omul carnal,
~i-au asumat 0 mare responsabilitate ~i obligatie fata de
Cineva, fata de Creatorul celor patru universuri. Acestea
atrag anumite ingradiri ~i limitiiri, atat in viata parintilor
cat ~i in jurul vietii celui pe care I-au nascut. Acest lucru
inseamna ca cine a dat na~tere la 0 alta viata, are obligatia
sa asigure perpetuarea ~i continuitatea acestei vieti, in a~a
fel ca sa fie in armonie cu directia pe care i-a trasat-o Tatal
creator.
Daca omul se va stradui, cu supunere ~i urnilintii, sa
indeplineasca toate Legile divine, inseamna ca a trait con-
fOlm Vointei divine ~i ca a umplut scena universului cu
tluidele armonice ale vietii sale. El ~i-arezervat dreptulla
viata, ~i dad\ a obtinut aceasta viatii, ea s-a manifestat in
el ~i a ca~tigat 0 forma de exprimare, omul devenind fac-
..
93
Legradual
tornI unui proces pe care nu-l cuno~te ~i prin care el
insu~ia devenit om. .
~cest proces de viata il leaga ge un Mister incomen-
surabIl, pe care nu-L cunoa~te, dar Ii simte puterea pentru
ca simte in sine Legea Sa. Aceasta Lege - asemenea unui
putemic curs de apa ce inainteaza continuu, manat de' 0
neobositaforta de expansiune~ poarta viata omului,pe a
celor pe care i-a nascut ~i deci viata intregii creatii.
Viata este manifestarea Iubirii divine, pe care Tatal 0
revarsa asupra creatiei Sale. Ea este darnl Divinitatii, este
nascum de Tatal, pentru ca emanand din Sfera divina, sa
curga spre cele patru universuri, sa Ie mentina in viata ~i
sa Ie roteasca in jurol Sferei divine. Acest curent de viata
il poarta pe om, mapoi la Tatal, originea intregii creatii.
Pe cand erau in Sfera divina, entitatile spirituale de
diferite grade de evolutie, impreuna cu materii ~i energii
aflate in stare fluidica, au fost imbarcate de Tatal, pe Area
lui Noe* ~i sub conducerea unuia din Fiii divini ai Tatalui
central, au pomit pe drumul evolutiei, in unul din cele
patru universuri.
* Area /ui Noe, simbolizeaza un sistem solar aflat in stare flui-
dicii sau spirituala, 0 nebuloasa, care a fost incredintata, in Sfera
centrala, unuia din milioanele de Fii divini, asemanatori Guverna-
torului nostru solar, Isus Christos. Aceasta nebuloasii este purtata de
Guvernatorul ei intr-un punct din univers, desenmat de Tatal, unde
fluidele sale spirituale se vor condensa treptat in sori, planete ~i sateliti,
dand na~tere unui sistem solar populat cu entitati spirituale de toate
gradele, care se vor intrupa pe aceste corpuri cere~ti,in scopul evolutiei
lor spirituale. La expirarea termenului acordat de Tatal central, Fiul
Sau se va intoarce in Sfera divina, impreuna cu entitatile spirituale
incredintate Lui, ~i cu intregul sistem solar transformat din nou in
stare fluidica sauAspirituala,dar aflata pe 0 treapta de evolutie spiri-
tuala superioara. Intors in Sfera centrala Fiul divin ii va preda Tatalui
pe copiii Sai, pentru ca dupa ce vor consuma rezultatele obtinute in
lumea creata, entitatile spirituale sa porneasdi cu 0 alta nebuloasa i
sub conducerea Ulluialt Fiu divin, intr-un punct al universului, unde
vor continua ~coala lor evolutiva.
t
AdamRan/(m
94
Datoria omului este sa traiasca, sa munceasca sa cer-
ceteze, sa deslu~easca ~i sa implineasca Vointa div'ina Le-
gea divina, in acest curent de viata, pentru di fluviul 'vital
curge ~i prin om, manifestandu-se in toti atomii sai ~i in
toti atomii lumii create. '
, Daca viata terestra nu este fericita, daca ea sufera ~i
este plina de dureri ~i chinuri, toate aceste canoane sunt
efectul sufletului omului ratacit, a gandurilor ~i sentimen-
telor sale eronate. Vointa divina vrea ca omul sa absoarba,
sa digere, sa nimiceasdi aceste efecte generate de contra-
rietate ~i s~ Ie inlocuiasdi cu rezultate noi, de Tatal bine-
cuvantate. In acest scop trebuie sa-~iorganizeze omul viata,
moartea ~i reintruparea. De fapt acesta este scopulvietii.
Omul are obligatia sa ofere entitiitilorspiritualeposibili-
tatea de a se intrupa ~i ele la 0 viata terestra. El va da
na~tere, a~adar, unor haine carnale, in care se vor cobon
entitati spirituale cu care a stabilit in Cer diflbritecontracte,
sau de care este legat prin legaturi karmice. A~adarobligatia
celor doi soti este sa nasca, sa creasca ~i sa-~i educe copiii,
in a~a fel ca, in locul pasiunilor ~i poftelor necumpatate
din sufletul lor, sa Ie dirijeze viata in directia telului pe
care omull-a cunoscut plin lumina primitiide la Dumnezeu.
Aceasta este 0 sarcina grea, dar nu imposibil de realizat,
caci este in acord cu Vointa divina.
In aceasta activitate femeia, impreuna cu durerile, cu
suferintele ~i cu rezultatele ratacirilor ~i caderilor ei, este
pusa langa barbat, unde rabda, sufera, iube~te, spera sau
este exasperata. Femeia tremura cdud pentru sotul, dnd
pentru copilul ei, uneori se inalta la Dumnezeu, alteori
coboara in adancurile iadului, uneori se roaga, alteori
blestema, uneori se sacrifidi pe sine, alteori se revolta ~i
trage dupa ea inimi in adducuri.
Femeia, orice ar face, este ~i ramane nuc1eul relatiei
eterne dintre barbat ~i femeie, iar nevoia comuniunii cu ea,
simtul de a fi legat ve~nic de ea, este inscris adanc in
sufletul barbatului. SimpIl de a fi unit cu femeia impinge
barbatul la senzualitate, care dupa cum am mai spus, este
o exprimare corupta ~i degradata a iubirii duale. Iubirea
r
r. ....-
95 Ltgca dual
trebuie ridicata din aceasta forma ordinara, trebuie purifi-
cata pentru a i se reda stralucirea pierduta, trebuie transfor-
mata Intr-o iubire spirituala, Intr-o atractie sufleteasca
. "
pentru ca acest slmt leaga ccle doua elemente de viata care
odata constituiau 0 unitate. Acest simt al iubirii une~te
lumile - de orice grad de condensare ar fi ele - acest simt
Imbina atomii intre ei, fecundeaza mereu ~i n~te din nou
lumea imbracata intr-o diversitate pe care mintea omului
nu 0 poate cuprinde. Acest simt de iubire creeaza lumi
materiale* de grade diferite de condensare, acest simt este
cet care ii adaposte~te pe cei doi, permitandu-Ie sa se
manifeste impreuna ~i prin perpetua lor evolutie In valuri,
sa nasca mereu pe un al treilea.
Prin intermediul acestui simt de iubire se purifica
materia, prin acest simt se altoie~te pomul, se Innobileaza
fructul, floarea, animalul, omul, acest simt aduce pace intre
cei doi poli de sens opus, iar prin acest sentiment de Impa-
care, de colaborare armonidi, ~e vindeca intreaga natura
pacatoasa ~i infectata a lumii. In acest simt inceteaza ura
~i egoismul, dezvoltandu-se renuntarea, sacrificiul ~i
toleranta care ii Impaca ~i ii apropie pe oameni, pentru ca
impreuna sa slujeasca Legea evolutiei ~i a Indurarii.
Doar atunci reu~e~teiubirea sa lumineze cu adevarat
con~tiintaomului, cand acesta vede in alti oameni pe fratii
sai, cand devine con~tient de faptul ca divizarea este
consecinta trufiei sale, care la randul ei a generat ura ~i
egoism. Omul care a ajuns la aceasta con~tiinta se va an-
gaja Intr-o lupta impotriva stavilelor iubirii, ale simtului de
fratemitate.
Cand asocierile spirituale ating un anumit grad de
purificare, dezbracal1dsentimentul de egoism ~i de repul-
sie, vor ajunge la concluzia ca toti oamenii sunt frati, cu
totii fiind copiii aceluia~i Tata creator, ~i ca doar traind ~i
I
I
I
I
* Lumea spirituaHiestc ~i ea tot materiaUi ~i nu este separatii de
lumea materialii, fiind alciituitii tot din particule materiale, dar cu
mult mai subtile dedit atomii ~i particulele ei.
..
AdamRamon
g6
~uncind unul pentru celalalt vor sluji interesului ~i ferici-
m lor comune.
Dar inainte de a se ajunge aici, cel~ doua forte - bar-
batul ~i femeia - trebuie sa se recunoasca in acea mare
iubire, pe care omul inca nu 0 cunoa~te ~i nu a ajuns sa 0
manifeste in sentimentele sale. Aceasta iubire concen-
trandu-se ~i dizolvandu-se in marea iubire eterna, trebuie
sa se exprime prin fidelitate. Cele doua jumatati unindu-~i
sufletele, pana la a se dizolva una in cealalta, trebuie sa
inteleaga ca sunt create una pentru cealaWi,di nu pot trai
separat ~i nu pot urmari teluri diferite.
Caminul, familia, une~te cele doua principii contrare,
iar natura este faminul in care trebuie sa se impace toate
contrarieHitile. Impacarea serve~te Legea evolutiei, iar iu-
birea inalta pe culmi.
Pana cand omul gase~te adevarata iubire, el considera
drept iubire sexualitatea, mu1tumindu-secu falsele bucurii
pe care i Ie ofera aceasta. Doar dupa ce a atins 0 oarecare
treapta de evolutie, devine insetat de bucuriile adevarate,
~i nimic nu-l mai ferice~te din ceea ce este pamantesc,
pentru ca i~i da seama ca tocmai de acolo unde a cautat
refugiu, i-au venit cele mai multe dureri, nelini~ti, deceptii,
fiind cople~it de oboseala.
Atata timp cat pacatul ii va impra~tia pe cei doi duali,
pentru ca fiecare sa raHiceascasingur in lume, ei vor cauta
acele ocazii care, chiar daca pentru un scurt timp, Ie promit
un mod de-a se sustrage de la obligatii1e ce impovareaza
pe fiecare om - din momentul in care patrunde in viata
terestra - obligatii pe care trebuie sa Ie onoreze sub forma
unor misiuni. A~adar omul nu se straduie~te sa-~i faca
datoria, ci el cauta acele bucurii ~i placeri ieftine, pe care
i Ie ofera Satana, ~i care pentru un moment dau impresia
di ofera fericire sufletului, asemenea unor flori parfumate
~i atragatoare, care se ofera sa fie culese, tara ca omul sa
fi trudit pamantul.
Daca el prefera aceste flori efemere ~i continua sa se
sustraga de la munca, va urma In viata sa 0 etapa in care
legile naturii VOTineasa de la el - eu dobandii bineinteles
. I: .
97 Ltgta dual
- creditele neonorate, iar falsa fericire va fi inlocuita de
suferinta, boala, oboseaUi ~i deceptie.
Su~etul fiind lezat pe mai multe suprafete, creeaza
confuzle in om, il dezorienteaza, pana cand nu va mai ~ti
c~ s~-~iorg~niz~zeviata - ce drum sa aleaga, ce decizii
sa la ~l cum sa actlOneze- deoarece trebuie sa se apere in
permanenta impotriva acelor atacuri care il stanjenesc in
savurarea vietii terestre, sau in mersul normal al acesteia,
impiedicandu-l in realizarea misiunii sale.
Multi oameni ar dori sa pa~eascape drumul corectitu-
dinii, al dreptatii ~i al adevarului, dar au impresia ca nu au
nici 0 ~ansa, atata timp cat traiesc intr-o lume a coruptiei,
a injustitiei, a urii ~i in cadrul unor posibilitati limitate de
manifestare, care Ie stranguleaza sufletul, neputand actiona
dupa aspiratiile, conceptiile ~i aptitudinile lor. Ace~ti oa-
meni nu trebuie sa uite ca, nu exista succes tara sacrificiu.
Daca cineva, in scopul obtinerii unor avantaje materi-
ale, s-a angajat intr-un mariaj cu 0 persoana nepotrivita, iar
in urma efectelor negative ale nechibzuintei sale i~i da
seama cat rau i-a adus gre~eala comisa, sa poarte cu rab-
dare consecintele faptei sale, ~i sa-~i predea destinul in
mana Divinitatii. Cand Divinitatea va considera ca lectia
s-a gravat destul de adanc in sufletul sau, il va elibera. Dar
daca in aceI mariaj nu va fi fericit, in nici intr-un caz sa nu
caute satisfactii ~i bucurii in alte locuri.
Acest lucru nu inseamna ca in anumite situatii divoqul
nu i~i are locul. Divoqul ramane ca 0 ultima solutie in
cazul in care convietuirea sotilor pericliteaza viata unuia
dintre ei, dupa ce au fost incercate toate posibilitaple le-
gale, ~i nu s-a obtinut nici 0 conciliere, actionandu-se con-
form con~tiintei sotilor ~i conform celor permise de legile
terestre.
Odata ce iubirea a unit doua suflete, iar aceasta dra-
goste nu a fost doar 0 simpla atractie a dorintelor trupe~ti
~i a posibilitatilor favorabile de viata, ci s-a bucurat ~i de
contributia sufletului, conform gradului sau de evolutie,
divoqul nu i~i are locul. Cei doi vor trebui sa rabde ~i sa
caute in Divinitate posibilitatea impacarii ~i a expierii,
AdamRamon
98
p~ntru ca impreuna sa-~i corecteze gre~elile. Daca s-au
ehberat de sub povara gre~elilor, sau eel putin inceardi sa
se corecteze ~i sa se transforme, Duhul Sfiint va aprinde in
ei simtul iubirii.
Fara suferinta ~i rabdare nu exista 0 impacare cu Le-
gea, tara toleranta nu se poate cuceri fericirea. Pentru ca
daca odata iubireaa unit doi oameni, ei trebuie sa vietuiasca
in acea iubire, trebuie sa rabde in acea iubire, trebuie sa
dezvolte in acea iubire binele, adevarul ~i fmmosul, pentru
ca suferinta indurata, dovada de sacrificiu, de rabdare ~i
tolerantii se vor constitui intr-o investitie care Ie va asigura
in viitc)r 0 fericire eterna, adeviirata ~i inviolabila.
Or\ce gre~eala, orice eroare, orice abuz care va apare
intI~oameni, dar mai ales intre duali, se va constitui mtr-un
izv'Jr de suferinta, care Ie va inchide portile fericirii. Du-
rerea pe care cu violenta 0 infigi in inima.partenerului de
viata, snferinta pe care 0 picuri, asemenea unei otravi, in
sufletul sau, va patrunde in inima ~i sufletul tau, pentru ca
ranind jumatatea ta sufleteasca, iti umbre~tipropriul suflet,
umbra care se va interpune intre tine ~ijumatatea sufletu-
lui tau. Aceasta umbra va fi cea care va sta in calea
recunoa~terii voastre.
Stanta trebuie sa fie iubirea, pentru ca ea este 0 Lege
data de Taml creator ~i pe care El a scris-o in inima omu-
lui. Vointa divina dore~te ca omul - dupa ce s-a purificat
~i s-a impacat cu sine ~i cu efectele pe care le-a generat in
univers - sa se inalte la un nou grad de con~tiinta ~i sa
inteleaga marea Iubire divina. Tatal vrea ca omul sa incheie
viata terestra impacat cu toti cei din jurul sau, ~i unit cu ei
prin sentimentul iubirii.
Srnnta este iubirea care face capabil parintele la mari
sacrificii, srnnta este iubirea care 11determina pe copil sa
fie recunoscator piirintelui sau. Stanta este iubirea care ii
une~te pe oameni ~i ii face capabili sa aprecieze intentiile
nobile ale sufletului, ~i sa se sprijine in bine ~i adevar.
Srnnta este iubirea, pentru ca ea este daml Tatalui divino
Prin simtul iubirii omul se recunoa~te pe sine, ~i
recunoa~te Vointadivina, Legea divina, pentru ca i~i simte
- __ _.on_ 1"- w o- --
I
I
I
99 Legeadual
sufletullmpacat ~i compensat cu tot ceea ce este viata cu
, ,
tot ce~a ce este Inalta~or.Dupa ce l~i recunoa~te limiteIe ~i
gre~ehle, omul se ndldi. din mocirla pacatului, dorind tot
mai mult sa se apropie de Tatal creator ~i sa I se supuna.
Astfel, Incet-lncet, se contureaza injurul omului ferici-
rea adevarata, pentru ca iubirea regenereaza totul,
Infi-umuseteazatotul, purifica totul, fiicand ca orice forma
de viata sa fie stralucitoare, pentru ca viata care este In el
~i care ll1nconjoara, nu vrea dedit sa exprime, prin inter-
mediul iubirii, Gandirea ~i Vointa Divinitapi.
Dar pana cand nu exista in om iubire, sau pana cand
aceasta nu este destul de mare ca sa-l faca sa observe acest
lucru, el va fi in conflict cu sine ~i cu lumea Inconjura-
toare, pentru ca impulsurile sale contrare, simturile con-
trare din sufletul sau, Ii invaluie cu obscuritate lumea
mentala ~isentimentala,rncandu-lsa vada peste tot du~mani,
~i nefiind capabil sa 1nteleagaca Tatal i-a oferit tot ce este
necesar pentru binele ~i fericirea lui.
Omul ar trebui sa mulfumeasca ~i sa binecuvanteze
acele incerdiri ~i suferinte care Ii mistuie raul, nefericirea
~i ilegalitatea din suflet, apropiindu-l tot mai mult de Tatal
ceresc. Fiecare om l~i tese Edenul in jurul sau, In gradina
fieciiruia crescand acele flori pe care el Insu~i Ie cultiva.
Degenerari ale simtului dual
~tim deja ca fortele de atractie ale Legii duale doresc
~i cauta un mod de exprimare prin trupul carnal, mani-
festand 0 putere irezistibila care atrage cele doua fiinte de
sex opus. Sufletele care prin vointa ~i prin gandirea lor
ratacita Incearca sa se eschiveze de sub puterea Legii du-
ale, Incercand 0 divagatie de la aceasta lege, sunt atrase in
torentul tluidelor spirituale de acela~i gen, fiind determi-
nate sa caute compania celor de sex identic cu ele.
I
AdamRamon
100
Aceasta eschivare este detenninata de teama de a nu
gene.~aace!e rezultate dureroase, care se nasc in urma
relatllior dmtre cei de sex diferit sufletele nedorind sa
. ,
po~e ~ovenle ce rezulta din aceste legaturi. ~i pentru ca
nU-~1gasesc un tel, nu gasesc un raspuns ~i 0 rezolvare
pentru propriile suferinte, aceste suflete ajung in propria
lor cursa, in care, i~i densifica fluidele, pana in momentul
in care aceste fluide, saturate de propria lor energie ex-
plodeaza, distrugand asocierea celor, care, in ne~tiint~lor
au generat asemenea stari perverse ~i imposibile.
Aceste condensari de fluide, care se 0PUI1oricarei
po~!ibilitiitide evolutie, sunt distruse ~i risipite, la anumite
intf.rvale de timp, de catre Legea evolutiei. Altfel ar fi
per .clitata evolutia entitatilor ~i gruparilor umane, blocate
in interiorul fluidelor de acela~i gen.
Omul, in ignoranta ~i trufia sa, nu vrea sa accepte
suferinta - inevitabila in viata sa - ~i ca urmare se hotara~te
sa evite persoanele de sex opus, optand pentru cele de sex
identic cu el.
Exista oameni, care din cauza abuzurilor sexuale ajung
pe aceasta panta a depravarii. Ace~tia au un suflet slab,
orgolios, egoist ~i foarte sarac in iubire, motiv pentru care,
nu sunt in stare sa iubeasca intr-o asemenea masura incat
sa se ata~eze de 0 singura persoana. Astfel ei sunt intr-o
diutare ve~nica,schimbandu-~imereu obiectul atractiei afec-
tive ~i sexuale. Jar atunci cand au parte de un anumit suc-
ces, pe taramul aventurilor amoroase, orgoliul Ii se dez-
volta intr-un mod atat de exagerat, incat incurajati de aces-
te succese ~iangajati intr-o ve~nicagoana dupa ele, incearca
sa cucereasca din ce in ce mai mult din placerile senzuale,
care, cred ei ca Ii se cuvin, fiind 0 sursa de fericire. Astfel
pomiti pe aceasta panta a depravarii, sufletul lor nu mai
este impulsionat de simtnl iubirii, ci de satisfacerea orgo-
liului lor din ce in ce mai infometat, ~i a pasiunilor oarbe
ale senzualitatii.
Orgoliul unui astfel de om este satisrncut atunci cand
are putere de influenta asupra semenilor sai, trezind In
sufletul lor iubire fata de propria sa persoana. Jar atunci
101
Lcg(a dual
~
din\i. ~i-a ati~s scopul, dind a reu~it sa stapaneasca ~i sa
~omme s~ntlmentele cuiva, 11parase~te, pentru ca el nu
lUbe~te,Cldoar vrea sa aiba certitudinea ca este iubit ~i ca
lumea sta la picioarele sale. '
Bineinteles cij aceasta atitudine nu este tara urman.
Astfel ca durerile,' care sunt consecintele unui astfel de
comportament, se vor indrepta din sufletul victimei asupra
cuceritorului, pe care 11vor insoti de-a lungul vietii sale,
sub forma unor dorinte neimplinite.
Chiar daca s-a legat de cineva prin mariaj, batdinetea
II va gasi, pe acest cuceritor de inimi, intr-o stare de
nesiguranta, pentru ca. in natura acestui suflet traie~te 0
ve~nica nemultumire, fiind mereu framantat de gandul, ca
daca ~i-ar fi legat viata de un alt om, ar fi avut parte de 0
fericire mai mare sau ar fi cucerit 0 avere mai mare, prin
capac"itateasa de a trezi iubire in sufletul celor de sex
opus. Cu acest ve~nic sentiment de insatisfactie ~i
l1empltumire, II ajunge din urma ofilirea ~i moartea.
In perioada de batranete a omului, spre toamna vietii
sale terestre, unneaza 0 noua etapa de dezvoltare a sufl~-
tului, acesta instruindu-se din alte puncte de vedere. In
acest scop, sufletul ce era mereu mistuit de setea de a
cuceri ~i exploata afectiunea altora, cade intr-o oarecare
mole~eala. Dar imediat ce, impreuna cu trupul carnal, este
dezbracata povara batranetii - cand spiritul, eliberat de
tmp, revine in lumea spirituala - acele simturi care erau
presate in adancurile sufletului, ajung la elemente noi de
viata, se incing ~i chil1uiescsufletul cu 0 sete acuta.
In cOl1ditiile normale ale vieW spirituale, bogatia
experientelor acumulate de-a lungul unei vieti terestre -
care a ajuns pana la al1iibatranetii- asigura 0 oarecare
intelepciune, premonitie ~i capacitate de a deosebi binele
de rau. Aceste calitati suflete~ti genereaza armonie intre
diferitele energii ale sufletului, care, in viata terestra se
manifesta in dorinta de joaca a copilului, in veselia, jovi-
alitatea ~i entuziasmul tanarului, ~i in puterea creatoare a
omului matur. Dar in cazul in care sufletul nu este dez-
volt~t pe toate suprafete1e sale, sau daca acestea nu sunt
..
AdamRomon
102
adus: la 0 st~re~e ec~ilibru,omulAestepredispus la oscilatii,j
c~re~l.aducmsltuatlade a nu fi mstare sa-~iindeplineas- 1
ca mlsmnea, conform talentului ~i capacWitilor sale. !
Tocmai acest fapt, de a nu fi capabil de nici un rezul-
tat, sile~teentitatea spiritualasa coboare la intrupare.A~adar
prin intrupare, prin intermediul conditiilor ~i posibilitatilor
vietii terestre, capacitatile suflete~tiprecare sunt aduse la 0
oarecare stabilitate ~i dezvoltare. In conditiile vietii teres-
tre, capacitatile suflete~ti ramase in urma sunt intregite ~i
desavar~ite, iar cele care s-au dezvoltat in mod pervers ~i
degenerat, vor fi transformate pana caud vor atinge forma
de exprimare normala, pentru a deveni instrumente
desavar~ite in etemitate. Pentru ca in etemitate nu este
permis ca 0 lucrare sa fie partial indeplinita, nu este permis
ca 0 misiune inceputa sa fie abandonata inainte de finaliza-
rea ei. Din acest motiv, dezvoltarea ~i progresul este incert
in conditiile in care sufletul nu detine capacWitilenecesare
fmaliziiti lucrarii. Trebuie sa precizez di prin aceasta mi-
siune nu ma refer la lucrarea absoluta ~i etema, nici macar
la un segment al unei lucrari cu 0 valoare etema, ci doar
la 0 activitate care poate veni in folosul lucriirii absolute.
Pentru a se intelege ce inseamna lucrare absolutii, am
sa ma folosesc de 0 comparatie, intrucat acelea~iprincipii,
dupa care actioneaza legile eteme ale Cerului, sunt vala-
bile ~i aici pe pamant. Astfel daca un om dore~te sa con-
struiasca 0 casa, trebuie mai intai sa alcatuiasca un proiect.
Dupa aceea trebuie sa faca un plan, 0 schita cu toate de-
taliile in parte, sa stabileasca pozitia ~i rolul fiecal1lideta-
liu ~i relatiile dintre ele. Dupa ce toate acestea au fost
finalizate, lucrarea spirituala este terminata. Urmeaza exe-
cutarea lucrarii. Dar nu aceia~i oameni care au executat
munca de creatie, vor sapa fundatia ~i vor cara diferitele
materiale de constructie, ci fiecare va executa munca pen-
. tru care s-a instruit ~i pe care este capabil sa 0 execute.
Astfel zidarii vor iniilta peretii, iar tamplarii, zugravii, in-
stalatorii etc., vor executa partea de lucrare la care se pri-
eep, binelnte1esrespeellind eu totii proieetul ereatorului, al
arhitectului. Dar caramizile ~i celelate materiale de
-..---
- - - -- - -- --.
103 Ltgta dual
constructie nu vor fi executate tot de ace~ti lucratori, ci ele
v~r fi create. de muncitori special instruti pentru tehnolo-
gllie respective.
A~adar chiar ~i executarea unui proiect nascut in min-
tea unui arhitect, a unei lucrari ce nu are decat 0 valoare
efemera, pretinde cuno~tinte ~i specializari multiple.
Dar sa nu uitiim ca rezultatul acestei lucrari, casa, nu
este decat un obiectiv secundar, care II va apara pe om de
intemperiile naturii ~i ii va oferi un caminoOamenii care
se vor adaposti, cei care vor locui in acest obiectiv, vor
avea la randul lor 0 misiune, vor avea de indeplinit 0 lu-
crare, care, bineinteles ca nu va consta in simplul fapt de
a locui in acea casa. Ace~ti oameni probabil ca vor avea 0
aIm ocupatie, poate ca au chiar menirea de a scoate gan-
duri mai inalte din sufletul lor, iar aceasm constructie -
prin faptul ca ii apara de intemperii ~i Ie ofera un anumit
confort. ~i stabilitate - va fi ~i ea un instrument in reali-
zarea misiunii lor, pentru di i~i vor putea concentra toate
resursele suflete~ti in acest scop. In acest fel 0 necesitate
va na~te 0 alta necesitate, iar 0 lucrare care ni se pare ca
este foarte importanta, nu reprezinta decat un fragment
dintr-o lucrare ~i mai importanta.
A~acum la coborarea in viata terestra, talentul, vocatia
~i diferitele misiuni sunt distribuite in functie de gradul de
evolutie al entimtii spirituale, ~i in lumea spirituala, misi-
unite, care slujesc Gandirea divina, sunt incredintate in
functie de lumina pe care 0 emana entitatea respectiva.
Fiecare entitate spirituala va accepta 0 diviziune din com-
plexa lucrare divina, dar pe care este obligat sa 0 indepli-
neasca cu desavar~ire.
Omul imperfect, care datorita atomilor rataciti ai sufle-
tului sau, traie~te in instabilitate, ~i intr-un haos asupra
caruia nu este capabil sa smpaneasca - intrucat daca ar fi
stapan pe situatie, ar trebui sa vada din primul moment, ca
principiile dupa care se conduce sunt false ~i ca drumul pe
care I-a ales nu-l va duce la fericire - produce mereu, cu
fiecare forma ~i posibilitat.ede exprimare, noi eroci ~i per-
versiuni ale Adevarului, care il vor sili la suferintii.
AdomRomon
o astfel de entitate spirituaHieste cu totul inutWipen-
tru lumea spirituaHi,deoarece munca de care este In stare
nu poate sa produca nimic care sa aiba valoare In cadrul
Adevarului ~i a Legii eterne. 0 astfel de entitate nu W
gase~te loc In cadrul unei vieti superioare, pentru ca nu
poseda puterile necesare. Doar acela are loc In cadrul
Binelui ~i Adevfu-ului,~i doar acela are dreptul la pace ~i
stabilitate,care a lucrat In contul Binelui ~i Adevfu-ului.
A~adar acele entitati In al caror suflet labil starile de
deceptie ~i de fericire se schimba intre ele, sunt foarte
sarace In lumea spirituala, iar posibilitatea de actiune Ie
este limitata. in acest fel ele nu beneficiaza de libertate,
deoarece nu au nici un capital In Bine ~i Adevar, de pe
urma caruia sa obtina un oarecare rezultat.
Aceste suflete slabe ~i ratacite - care umplu atmosfera
fuidica ro~ie a Pamantului - sunt deportate Intr-un flux
rapid la Intrupare. De fapt datorita groaznicei siiracii ~i a
insatisfactiei In care se afla, se arunca cu lacomie asupra
oricarei posibilitati de a-~i satisface poftele, ocazii care Ie
ofera contactul cu fluidele lumii fizice, contact care Ii aduce
tot mai aproape de intrupare, la starea imperioasa de a
avea un trup carnal.
De aici rezulta, in mod natural, ca vor aduce in sufletul
lor aceste simturi nesatismcute. Dar Imprejurarea ~i mai
dureroasa este faptul ca viata terestra, care Ie sta in fatii,
este mai saracacioasa, dedit cea precedenta, In ceea ce
prive~te posibilitati1eprin care i~i vor putea satisface pasi-
unile. $i este normal sa fie a~a, deoarce sunt Insotiti la
Intrupare, de acele simturi nesatismcute ale fluidelor de
sex opus, pe care ei In~i~iIe-au chemat la viatii.
De obicei posibilitatile acestor suflete sunt limitate ~i
prin faptul ca vor fi silite sa se nasca Intr-un trup infirm,
ori vor fi frustrate de capacitatea de a deveni atragatoare,
fiind incapabile sa trezeasca interesul sexului opus asupra
persoanei lor.
Dar este de dorit situatia de a fi ocolite de sufletele de
sex opus, pentru ca sub nici 0 forma nu este binevenita 0
105 ugia dual
rel~ti~.c~.aceles~~ete jos.nice, care Ie stau la dispozitie ca
poslblhtat1de echlhbrare ~lcompensarea stiirii lor suflete~ti.
Ace~ti oameni vor purta in suflet amintirea cuceririlor
din intruparile anterioare, rnotiv pentru care vor fi deosebit
de orgolio~i~iincrezatori In propriilecalitiiti,nefiind dispu~i
la nici un act de supunere sau umilinta. In schimb acum nu
mai poseda acele forme exterioare atragatoare. Cu toate
acestea, sunt convin~i ca detin atributele necesare cuceririi
inimilor, ~i din acest motiv continua sa fie deosebit de
aroganti ~i incapatanati cu cei de sex opus. Dar pentru ca,
pe langa faptul ca detin un fizic respingator, sunt ~i aroganti,
ei elimina orice posibilitate de eonvietuire. Astfel devin
retra~i ~iin urma insatisfaetiilor suflete~ti ~i a.iI.!sueceselor,
se .vor apropia spre cei de aeela~i sex cu ei. In acest fel
predispozitiile lor suflete~ti vor suferi 0 degenerare, care
mai apoi va crea, In lumea lor sufleteasca ~i fluidica, 0 ~i
mai mare nemultumire, generand in jurul lor un camp
putemic de fluide electrice.
La inceput,aceste transformari exterioare ~i interioare
raman insezizabile, dar cu timpul sufletul acestor entitati
trece printr-o metamorfoza, devenind tot mai timizi eu per-
soanele de sex opus, iar antenele lor senzitive se retrag tot
mai mult spre interior, ruinandu-se ~i atrofiindu-se din ee
in ce mai mult. In final, ace~ti eurenti de natura electrica
vor genera, in jurul spiritului, 0 cama~a fluidica* perversa
1}icoruptii.
De fapt aceste entWifi spirituale formeaza 0 unitate,
prin lumea lor comuna de ganduri, sentimente ~i dorinte,
* Entitatea spiritualii este inconjuratii de mai multe inveli~uri sau
ciimii~i fluidice, alciituind in jurul trupului carnal 0 aurii, care - pe
Hingiiexercitarea unor functii vitale - n apiirii de influenta nefastii a
semenilor sau a entitiitilor spiritllale. Entitiitile spirituale intrupate, a
caror vibratie mentali'i ~i sentimentali'i este asemanatoare, au 0 aura
comunii, prin care formeaza 0 llnitatc.
AdamRomon
106
care ii une~te printr-o legatura fluidica, pana cand se con-
suma.acele fl~ide pervers7 electrice ~egative sau receptive.
Im~d~atce flUldelereceptive se ard ~Ise consuma, cama~ile
flUldlce corupte explodeaza, devastand de orice putere
entitatile spirituale, care Ie-au fost gazda.
De aici incolo urmeaza paleta vasta a degeneriirilor,
care II vor a~tepta in viitorul trup carnal: malformatii
suflete~ti ~i trupe~ti, In toate variatiile prin care se pot
manifesta imperfect in natura.
Aceste degenerari pot afecta sufletul uman, indiferent
de sexul de care apartine. Dar oricat de mult au degenerat
aceste fluide suflete~ti, eei doi duali vor trebui sa se intal-
neasca ~i sa se recunoasca.
Fluidele receptive sau feminine sunt mai putin expuse
degeneriirilor, pentru di ele nu sunt atat de violente in
dorinta lor de exprimare. Mai mult de atat, putem constata
ca gravitarea spre normal a fluidelor feminine este cu mult
mai putemica decat a eelor masculine, ~i acest lucru se
inmmpla pentru ca prin matemitate, prin sacrificiulla care
este expusa femeia, fluidele feminine sufera mai mult, ele
fiind mai mult prelucrate de Legea duala, decat fluidele
masculine.
De obicei fluidele sufletului feminin, prin suferintele
~i sacrificiul pe care Ie suportii ca mama, sunt mai spiritu-
alizate dedit fluidele sufletului masculin, care, tata fiind,
se sustrage de s~b comandamentele Legii duale. Cre~terea
~i educarea copiilor revine mai mult in sarcina mamei,
pentru ca barbatul nu simte, atat de putemic, in sufletul
sau, responsabilitatea pe care 0 are fata de fructul actelor
sale "de iubire".
Oricum biirbatul ar trebui sa-~i schimbe atitudinea fata
de familie, sa dea dovada de mai multa fidelitate In relatia
conjugala ~i sa duca 0 viata mai morala, prin care sa se
sacrifice familiei sale. Comuniunea mai intima cu membrii
familiei sale, 11vor iniilta cu 0 treapta mai sus pe scara
iubirii, astfel ca sufletul sau se va dezvolta dupa fiecare
viata terestra ~i va fi capabil sa produca Intr-o masura mai
mare simtul iubirii, deeat in cazul in care se izoleaza ~i se
Leg(adual
sustrage de la poverile ~i obligatiile familiare. Pentru di
!Ugindde ~~sponsabilitate~i de greuHitileiminente ce apar
mtr-o famlhe, barbatul nu face dedit sa-~i intareasca ego-
ismul, sa-~i slabeasca simtul responsabilitatii, iar iubirea -
puterea de coeziune care duce la unitate - se distruge.
Daca omul nu este in stare sa ofere iubire propriilor sai
copii, cum va fi el capabil sa iubeasca omenirea? Cum sa
produca acel"sufletmasculin un rezultat care sa propulseze
umanitatea? In acest suflet masculin degenerat ~i malfor-
mat i~i gasesc foarte u~or adapost tirania, brutalitatea, cru-
zimea. ~i trufia.
In~elat, ignorat, dispretuit ~i neglijat, sufletul feminin
devine un pamant fertil pentru dezvoltarea vicleniei, a
perfidiei ~i a diferitelor forme de impostura, iar un astfel
de suflet nu-~i poate exprima nici simtul iubirii materne,
nici simtul iubirii duale.
In acest fel, un piicat va n~te alt pacat.
Subiectivismul, despotismul, materialismul, orgoliul ~i
falsele virtuti ale parintilor ingreuneaza casatoriile ~iimpie-
dica pe tinerii atr~i de 0 iubire dezinteresam, sa se uneas-
ca rara nici 0 pretentie, ~i sa-~i manifeste dragostea.
Egoismul omului este In ~tare sa nasca "virtuti" ~i
situatii, care poarta tinerii pe carari gre~ite,impunandu-li-se
ingradiri ~i restrictii care nu pot fi respectate, fiind nevoiti
ca pentru exprimarea dorintelor lor, sa caute carari care nu
corespund legilor firii.
A~adar nu doar aceia gre~esc care pa~esc pe un drum
laturalnic, ci ~i aceia care prin egoismul ~i orgoliullor abat
din drumul lor tineretul, sau pe cei asupra carora i~i pot
exercita influenta, ridicandu-Ie prea sus ~tacheta,
pretinzandu-Ie sa realizeze ceea ce nu au fost ei in stare,
sau educandu-i astfel incat sa se sustraga de la orice res-
ponsabilitate. Gre~escdeci acei parinti, care, prin ipocrizie
~i facand uz de 0 falsa sfintenie ~i virtute, vor sa realizeze
imposibilul prin intermediul copiilor, cerandu-Ie fapte ~i
insu~iri de care nici ei nu sunt in stare.
.-.' .-------
.
Ada,;,Ramo1l
108
Destinul barbatului este femeia
.S.ufIe~1 omului cu cat este. mai impresionat de gan-
dun ~lsentlmente de at~ament ~l devotament fata de Divi-
nitate, cu atat concluziile ~i intuitiile sale vor reprezenta
mai fidel Adevarul, ~i omul va fi mai smpan pe simturile
sale. Bineinteles ca aceasta deprindere nu se na~te, in su-
fIetul omului, de azi pe maine, ci ea solicimun drum lung,
pe parcursul miilor de intrupari.
Iubirea ~i credinta entitatilor spirituale evoluate este de
neclintit, pentru ca aceste entitati sunt adanc ancorate in
Divinitate, ~i prin Ea se iubesc ~i iubesc totul.
Atunci cand iubirea este principul care sta la baza unui
mariaj, chiar daca cei doi so!i nu sunt duali, activitatea lor
se intensifica, in mod deosebit, in contul intalnirii cu du-
alullor. Dupa un astfel de mariaj, sufIetul barbatului va fi
mai luminos, mai intelept, mai bland, mai moral, contu-
randu-~i mai adanc individualitatea.
Pe masura ce sufIetul omului este patruns de atractia
ditre Divinitate, presimtirile ~i intuitiile sale sunt mai pre-
cise. Cu toate acestea capacitatea sufletului de a intui sau
de a face anumite deductii, nu il scute~tepe om de posibili-
tatea de a gre~i. Om perfect nu exismpe pamant, pentru ca
prin intrupare fiecare cntitate spirituala imbraca anumite
straturi de imperfectiune. Chiar daca spiritul care se intru~
pcaza coboara din sfere cere~ti superioare - venind pe
pamant in scopul indeplinirii unei misiuni - dupa ce
patrunde in atmosfera terestra, in oceanul de fIuide ro~ii
care inconjoara.suprafata pamantului, este supus gre~elii~i
incertitudinii.
Pe masura ce entitateaspirituala acumuleazaexperienta,
pe masura ce deduc!iile sale vor fi mai corecte - dezvol-
tandu-~i credinta ~i speranta in Divinitate, credinta care 11
determina sa faca binc1e - i~i fortifica sufletul ~i atunci
candvarevenipe pamant,va aducecu sine0 doza conside-
rabiHi de bine, adevar ~i frumos. Cele trei atribute divine
- Binele, Frumosul ~iAdevarul - s-au constituit in sufletul
10g Legea dual
sau, .de-a lungul miilor de Intrupiiri,Intr-o lege, care se
expruna In decursul vietii sale terestreprin ideile, principiile
constatarile, preocuparile ~i faptele sale. '
Ace~ti oameni traiesc InAdeviir ~i 11exprima In faptele
lor, caci pentru ei Adevarul ~i moralitatea este 0 lege im-
pusa de con~tiinta lor, ~i nu de justitia terestra. Ace~ti oa-
meni - biirbati sau femei - se recunosc prin binele ~i
adeviirul care Ii atrage, determinandu-i sa se asocieze In
diferite grupari,. sa lege prietenii, ori dad misiunea sau
karma lor 0 dore~te, se pot uni prin casatorie. Chiar daca
mariajul lor nu va sta sub semnul iubirii ~i fericirii per-
fecte, vor fi legati printr-o iubire adanca ~i curata, pe care
nimic nu 0 poate distruge.
Dar oare ace~ti oameni imperfecti ce vor iubi unul In
celalalt? Ei nu vor iubi altceva decat Binele ~i Adevarul,
iubind Divinitatea care se manifesta prin fiecare individ.
Iubirea lor ramane statomiciipentru ca ei iubesc, Inpartene-
rullor de viata, Spiritul divin, pe care II cunosc ~i II adora.
o importanta cova~itoare In formarea destinului 0 au
principiile ~i conceptiile dupa care se va dilauzi omul,
pentru ca principiiIe acceptate 11vor determina sa pa~easdi
pe calea evolutiei ~i a purificarii suflete~ti, ori pe cea a
ratacirii ~i a pierzaniei. De aici tragem concluzia ca ome-
nirea nu poate atinge un grad de evolutie mai Inalt decat
acela la care se Inalta con~tiinta sa, adica ceea ce poate
sufletul sa asimileze ~i sa accepte ca fiind bun ~i adevarat.
Omul nu poate crea nimic In afara de ceea ce a fost
sadit In sufletul sau, el nu poate sa exprime In faptele,
vorbele, gandurile ~i sentimentele sale, decat ceea ce exis-
ta deja In adancul sau launtric. Daca nu am sadit In pamant
samanta unei plante degeaba a~teptam sa rasara planta
respectiva, va rasari eventual 0 buruiana. Omul va mani-
festa ~i Wva pune pecetea vietii sale doar pe acele aspecte
ale vietii terestre, pe care le-a acceptat ~i pentru care ~i-a
deschis sufletul.
Cele doua jumata~i suf1ete~ti- barbatul ~i femeia -
atata timp dit stau pe 0 treapta de evolutie inferioara, nu
sunt In stare sa-~i exprimc simtul de apartenenta, decat
AdamRamon
110
p~ malli.fe~taril~vulgare ale trupului carnal. Cei doi parte-
~en ,de.v1~ta- d~ncauza p~catelor"acuI?1ulate- nu i~i"pot
~nchlpUl~l expenmenta umrea decat pnn sexualitate. Jnsa
Imedlat ce depa~esc starea lor de inferioritate ~ipatrund in
lumea simturilor suflete~timai subtile ~i delicate, vor avea
ocazia sa-~i exprime iubirea ~i atractia printr-o comuniune
sufleteasca, din ce in ce mai spirituala.
Aceasta comuniune nu va mai avea ca scop doar
na~terea~i cre~tereaurma~ilor,ci ea va consta intr-o activi-
tate spirituala desta~urata pe taramul cercetarii ~tiintifice
ori a creatiei artistice, activitate care Ie va marca drumul
evolutiei spirituale, unindu-i ~i mai multo Pentru ca in
aceasta activitate creatoare cei doi devin unul, fiecare din-
tre ei va absorbi Adevarul, aflat in sfera de care apaqine
partenerul sau, sfera III care el se poate inalta ~i in care se
simte acasa din punct de vedere mental ~i.sentimental.
Cei doi duali, angajati pe drumul evolutiv, vor primi
valorile venite de Sus prin intermediul sufletului femillin.
De aceea gradul de evolutie al unei natiuni, rase sau grupari
de pe Pamant, sau de pe oricare alta planeta, se poate
cuantifica prin nivelul de evolutie al sufletelor feminine
apaqinatoare natiunii, rasei sau gruparii respective. Putem
spune ca un popor este atat de inalt sau decazut, pe plan
spiritual, dupa cat este de inalffi sau decazuta femeia acelui
popor, pentru ca intotdeauna femeia este cea care inalta
sau coboara gradul de moralitate.
Cauza principaia care stagneaza dezvoltarea popoare-
lor orientului este subapreciereafemeii. La popoarelepagane
femeia este considerata ca fiind doar un instrument de
exploatare a placerii, un bun care se poate vinde ~icumpara.
Barbatul considera ca femeia reprezinta 0 piedica serioasa
in calea evolutiei sale, ea fiind un factor care ii incita
simturile spre senzualitate ~i deci spre pacat. Pentru acest
motiv femeia este aservita barbatului, ea fiind dispretuita
~i considerata un blestem, un izvor al tuturor relelor, bar-
batul dispunand de ea ca de un obiect oarecare.
Prin aceasta atitudine barbatul se condamna pe sine
Insu~i, pentru ca daca prive~te la 0 femeie doar ca Ja un
111 Legea dual
instrument de exploatare al pHicerii ~i 0 forma de ispitii,
care i! ~dea~a la ~avar~ireapacatului, el i~i vede de fapt
pOpnaImaglll~. Pnn urmare, relatia sa' cu femeia, bazata
doar pe sexuahtate, este intr-adevar impura.
Oare cu ce este vinovatii biata femeie daca bc1rbatul
nu-i observa decat trupul, ignorandu-i sufletul ~i calitatile
ei suflete~ti?
Dacii biirbatul ar descoperi ~i ar aprecia deosebita
valoare a sufletului feminin, ~i nu ar vedea doar trupul ei,
iar prin sufletul ei ar incerca sa v?dii lumea inconjuriitoare,
ar ~escoperi acele posibilitati care il pot scoate ~i inalta din
starea imoraIa in care stagneazii.
Oricumfemeiaa strabatutun drumnespus de greu-
care in epoca Varsatorului de Lumina va fi mai accentuat
- pentru a ie~i din statutul ei de obiect de excitatie ~i de
satisfacere a simturilor barbatului, oferindu-i-se posibili-
tatea sa-~i deschidii sufletul pentru spiritualitate.
Azi femeile au - aproape pe intreaga planeta -
posibilitati de ridicare a spiritualitatii lor, dar sunt regre-
sate de biirbati, de sexualitate. Cu toate ca bc1rbatuldore~te
femeia din cauza propriilor sale simturi senzuale, dupa ce
ea cedeaza, oferindu-se barbatului, el 0 dispretuie~te toc-
mai pentru di dore~te ca femeia sa nu fie decazuta, ci 0
vrea spirituala, curatii, fideHi ~i mteleapta.
Pentru omul primitiv sexualitatea este pe primul plan,
uzand de ea, cu sau tara Ost,caci nu are altii placere, nu
~tie mai mult. Din acest 1l10tivsufletele primitive se 'intru-
peaza 'intari cu 0 c1imacaIda, 'in conditii de viata mizere.
AHitbarbatul cat ~i femeia trebuie sa-~i indeplineasca
destinul- care Ie-a fost impus, daca se afla pe 0 treapta
inferioara de evolutie, sau destinul pe care 'in linii mari
I-au conceput ei, 'in cazul in care se afla pe 0 treapta su-
perioara a scarii evolutive.
. Femeia este prima care trebuie sa-~i cultiv.e vointa,
pentru a deveni 0 fiinta spirituala. Barbatul cu toate ca 'in
adancul sufletului sau i~i dore~te ca femeia sa fie 0 fiinta
spirituala, datorita egoismului, orgoliului ~i a starii sale
AdamRamon
112
d.eca~te, el ar intrebuinta-o numai pentru satisfacerea
slmturilor sale sexuale, dupa care 0 dispretuie~te.
Astfel femeia sa nu a~tepte ca barbatul s-o indemne
spre spiritualizare, pentru ca el mai degraba reprezinta un
obstacol in calea iluminarii ~i a progresului ei spiritual.
Femeia este principul care propulseaza evolutia. Din
acest motiv firea ei este nestatomica, ~i cauta mereu ceea
ce este mai bun ~i esential. Natura feminina fiind astfel
organizatiica prin intermediul ei sa se reverse spiritul trans-
formarii ~i al evolutiei, ea va fi intotdeauna mai maleabila
~i mai deschisa pentru nou.
Barbatul este mai stabil, mai categoric, el mergand in
acel nivelin care 11ridica sau 11coboara femeia. Ramane
in sarcina barbatului sa prelucreze binele sau raul pe care
I-a acceptat prin fluidele femeii. Din acest motiv el are 0
mai mare putere de vointa, 0 mai mare capacitate de a
aprecia ~i deosebi binele ~i raul, tocmai cu scopul de a nu
fi regresat, atunci caud femeia 11atrage in jos.
Cu toate acestea principiul feminin fiind intotdeauna
eel care atrage - constituind un canal prin care se revarsa
curentul evolutiv"- barbatul nu se poate sustrage de sub
influenta femeii. In mod incon~tientsufletul femeii i~iexer-
cita influenta, prin fluidele ~i prin iubirea sa, asupra biirba-
tului. Astfel ca barbatul va fi condus de aceIea~iprincipii
~i idei pe care Ie unneaza femeia, ~i care s-au nascut in
sufletul ei sub forma unor ganduri, dorinte ~i preocupari.
EnergiiIe feminine din lumea terestra - datorita faptu-
Iui ca au fost corupte, fiind adanc decazute - au tras dvpa
ele ~i acele forte active care au menirea sa creeze forme ~i
rezultate, adica sa dea na~terela trupuri. A~adarorice gand,
orice idee sau sentiment, pentru a putea fi comunicat, va
imbraca 0 forma, sau un trup. Dar pent111ca omenirea a
acceptat raul ~i falsuL ea nu va fi in stare sa creeze decat
forme imperfecte care vor genera deceptii ~i suferinte.
Oridit de decazut ar fi barbatul, elintotdeauna dore~te
sa Ie vada neprihanite ~i curate pe mama, sora, sotia ~i
fiica sa. El pretinde ca sotia sa sa fie mai deosebita ~i mai
fidela decat altele, chiar daca el i~i permite infidelitali ~i
113 Ltgta dual
imoralitati. De asemenea barbatul vrea sa fie mandru de
strabunii ~i de urma~ii sai, vrea sa-i ~tie buni ~i curati dar
prin raul sadit in el, prin contrarietatea cristalizata i~ el
distruge ~i pustie~te sexul opus, ruinand tendinta de refor~
mare a binelui ~i adevarului din sufletul feminin.
Pe de 0 parte orgoliul ~i trufia determina barbatul sa
urasdi, sa distruga, sa pedepseasca ~i sa asupreasca feme-
ia, iar pe de alta parte egoismul ~i senzualitatea il deter-
mina sa procure trupu)ui sau carnal, placerile pe care fe-
meia i Ie poate oferi. In acest fel barbatul exploateaza fe-
meia pc plan fizic ~i sufletesc, vrea sa 0 dominc ~i sa
guvemeze asupra ci, vrea sa 0 dirijeze, ~i sub nici 0 forma
nu accepta ca femeia, pe care ~i-ainsu~it-o~i asupra careia
stapane~te, sa se ridice deasupra lui ~i sa-i stabileasca sau
sa-i dicteze 0 noua conduita de viata.
In starea sa dedizuta, barbatul 'incearca sa-~i asigure
anumite favoruri atat pe planul sufletesc - al iubirii - cat
~i pe eel fizic - in cea ce prive~te averea ~i confortul sau
- femeia fiind rasplatita, pentru sacrificiile ei, prin descon-
siderare, dispret ~i tiranie.
A~adarbarbatul vrea sa cunoasca doua tipuri de femei:
femcia prin care dore~te sa-~i perpetueze numele ~i perso-
nalitatea, de-a lungul mai multor generatii, 0 fiinta pe care
sa 0 imbrati~eze ~i care sa-i nasca urma~i, de care sa fie
foarte mandru, ~i femeia pe care dore~te sa 0 umileasdi ~i
asupreasdi.
Dupa multe vieti intrupate in materia terestra, femeia
a ajuns la concluzia di barbatul are nevoie de ea doar ca
de un mijloc de a-~i satisface placerile, ~i de a duce 0 viata
confortabila. Aceste experiente dureroase, insotite de
dipretu1barbatilor, au fost depozitate, vieti la rand, in ar-
hiva sufleteasca a femeii, ascutind spiritul acesteia ~i
determinand-o la revolta ~i razbunare. Femeia dispretuita
~i asuprita este nevoitii sa faca apella ~iretenie ~i viclenie,
incercand sa cucereasca barbatul prin perfidie ~i ipocrizie.
Ea va rapi din suflctul barbatului credinta, speranta ~i cer-
titudinea. Starea dedizuta a femeii va opri barbatul sa
priveasdi in sus, astfcI ca el va gravita sprc sfcre inferioa-
-.
IIdamRamoll
114
re, va avea dorinte ~i preocupari inferioare, umplandu-i
sufletul i viata cu materialism i senzualitate.
Din acest motiv, cu toate ca barbatul, instinctiv, dorete
femeia ideala, in mod inevitabil va urma in sufletul sau
deceptia, deoarece judecata i discemamantul sau fiind
compte, el nu-i va alege sotia dupa criterii sufleteti, ~i va
continua sa graviteze spre energiile inferioare ale
senzualitatii, amandoi purtand mai departe in casnicie, flu-
idele pe care Ie-au recoitat inaintea mariajului. In acest feI,
femeia va genera in jurul ei fluide de care barbatul nu se
poate lega sufletete,pentru cii nu il satisfac, iar daca totui
se va lega de ele, preocupiirile sale inalte i nobile vor fi
sortite deceptiei, in loc sa-i aduca rezultate favorabile. Ca
urmare credinta i increderea i se ruineaza, adesea fiind
silit sa-i traiasca solitar viata spirituala, tara sperantaintr-o
posibilitatede ridicare. .
A~adar in sufletul barbatului va urma in mod inevita-
bil deceptia, pentru cii femeia nu poate fi ideala atata timp
cat barbatul a tinut-o, vieti la rand, pe langa el ca pe 0
sclava, sau ca pe un instrument de exploatare a placerii.
Daca barbatul n-a fost in stare sa ridice femeia i sa 0
egaleze cu el, atunci il coboarii femeia la nivelul ei, iar
vicleniile ei vor fi necesare tocmai pentru ca el nu s-a
g5.ndits-o ridice. Din ac~st motiv, de multe ori 0 femeie
devine fatala barbatului. In acest caz, femeia fiind mcreu
nemultumita, actioneaza asupra barbatului, prill fluidele ei,
de a~a maniera indit il imbolnavete.
Barbatul intelept, care cuno~te aceste adevaruri, ii da
seama ce puteri constructive sau destructive poseda feme-
ia, motiv pentru care 0 respecta ~i nu ii atrage furia i
revolta ei.
Responsabilitatea femeii este mai mare, pentru ca bar-
batul in sine, nu este in stare sa produca stricaciunile pe
care Ie poate produce femeia, dar nu detine nici maiestria
ei de a zidi.
C5.nddoi duali, barbatul ~i femeia, au multe de Impli-
nit, ~i nu Ie implinesc, se a~eaza un gol uria~ intre ei.
"5 LegeQdual
Degeaba se ridica unul rera celalalt, caci trebuie sa se ridice
amandoi, pentru a se intregi.
Femeia imprima cu fluidele sale trupul ei ~i locul in
care vietuie~te - casa, locul de munca etc. - in acest fel
dorintele ei bat la poarta sufletului masculin, care nu se
poate elibera de ele. Prin acele dorinte, ganduri ~i senti-
mente, femeia creeaza prezentul ~i prefigureaza viitorul.
Din acest motiv barbatul sa nu tina femeia in decadere,
ci sa 0 lase sa. se intiireasca in credinta, pentru ca sufletul
ei, cand va cobon la 0 nouaintrupare, sa coboare cu acele
fluide luminoase ~i curate, prin care sa corespunda idealu-
lui pe care ~i I-a reurit barbatul in adancul sau, ~i prin care
va inainta mult mai rapid.
Femeia credincioasa, prin rugaciunile ei atrage in su-
fletul ei, al biirbatului ~i in mediul in care vietuie~te, raze
de lumina, prin care, va crea un climat de pace, de caldura
~i armonie sufleteasca, pe care orice suflet ~i-l dore~te.
o femeie cu adevarat credincioasa este un izvor de
pace ~i armonie pentru barbatul ei, care trebuie sa 0 con-
sidere nu numai ca un element de intregire, ci ca un dar de
la Dumnezeu, pe eand femeia necredincioasa este spre dis-
trugerea nervilor ~i a sanatatii barbatului ei.
Degeaba i~i inalta capul b~rbatul, degeaba se crede
mai mare, mai inte1ept~imai apropiat de perfeetiune, el nu
este eu nimic mai bun decat femeia care s-a legat de e1,
pentru ea femeia aceea este partea care 11intrege~te, ~i ea
este cea care - chiar dacii exista unele eazuri de exeeptie
- arata gradul de evolutie al biirbatului cu care traie~te in
mariaj sau intr-o eomuniune sufleteasca. Pentru ea acea
femeie este mama copiilor sai, in fluidele acelei fcmei se
afla ciiminul sufletesc ~itrupesc al barbatului, ea este mereu
langa el, ii inspira dorintele ~i preocuparile suflete~ti ~i
trupe~ti, iar ideile ~i coneeptiile aeelei femei - cu tot efortul
barbatului dc a se elibera de ele ~i de a Ie dispretui -
patrundin sufletul barbatului,i~isolicitaacolo un loc, pentru
a erea prezentul, iar din prezent vor crea viitorul.
Situatia ideala pentru un barbat este aceea in care sotia
sa se afla pe 0 treapta de evolutie spirituala superioara.
AdamRmnon
116
A~adarsufletulmasculin este interesat ca femeia- jumatatea
?are ~-a ~ta~~tde el ~-sa ~e ma1tepe acea treapta pe care
ImagmatIa barbatulU1a vIsat-o, iar pentru ca biirbatul sa
progreseze, sufletul curat ~i credincios al femeii trebuie sa
se inalte intr-o lume superioara, unde sa se hraneasca ~i de
unde sa aduca in viata de toate zilele, acele posibilitati prin
care va putea pa~i pe ciiriirilevietii, alaturi de barbatul pe
care 11iube~te.
Daca sufletul feminin, stdins unit cu Divinitatea, va
putea cuprinde prin simplitatea ~i prin rugaciunile sale,
acele adevaruri, care - chiar daca nu reprezinta Adevarul
absolut - ofera rezolvarea problemelor cotidiene ale vietii,
~i care fac viata mai suportabila, adudindu-i 0 oarecare
armonie ~i pace in suflet, a creat deja prin viata ei ceva
maret, frumos ~i adevarat, iar prin atitudinea ei va aduce ~i
in sufletul barbatului 0 oarecare lini~tire ~i supunere. Bar-
batul care are langa el 0 asemenea sotie, nu numai ca
trebuie sa 0 accepte, sau sa 0 considere ca 0 parte integrala
a vietii sale, ca 0 necesitate dictata de viata, ci trebuie sa
o considere ca fiind un dar al Divinitatii.
Dupa cum am mai spus, nu oricine poate trai cu dualul
sau, dar oricine poate lucra pentru dualul sau prin mariaj,
prin Legea duala, prin Legea iubirii. Jumatatile duale im-
perfecte ~i nematurizate, degeaba s-ar intalni, caci din
gre~elile ~i ratacirile lor asemanatoare ar rezulta distrugeri
~i minari ~i mai dezastruoase, in urma carora cei doi ar
suferi rani ~imai adanci. Toti cei care cu iubire ~i fidelitate
i~i respecta mdatoririle, ce rezulta dintr-un mariaj, lucreaza
pentru dualul lor, oricine ar fi partenerul lor de viata.
Oridt de primitiv ar fi sufletul feminin, prin simpli-
tatea lui, prin intuitiile lui, prin natura lui credincioasa ~i
prin receptivitatea lui la Mesajele divine, ea este mai sen-
sibila, mai curata ~i mai u~or influentabila decat barbatul,
pentru ca iubirea ei este mai mare ~i mai curata, credinta
mai adanca, iar speranta izvorata din intuitiile ei suflete~ti
gase~temai u~or acele posibilitati ~i cai de rezolvare, pen-
tru problemele actuale ~i viitoare ale vietii, decat barbatul,
care cauta orice rezolvare in lumea exterioara, prin ratiunea
-..-----
177 Ltgta dual
~i inteligenta sa, care ehiar daea de multe ori sunt superi-
oare eelor feminine, i~i au limiteIe lor.
Barbatul care i~i va eonsidera sotia ea fiind jumatatea
sa sufleteasea, 0 parte care ii intrege~tesufletul, ~i0 tratea-
za eu iubirea ~i intelegerea eu care se ingrije~te de propriul
sau suflet, va inainta eu mult mai repede in eredintii, in
iubire, in intelepciune ~i in iluminarea spirituala, decat
barbatul care i~i chinuie~te sufletul prin asceza ~i prin stu-
diu, transformandu-~i noptile in zile ~i autoflagelandu-se
doar pentru a ie~i din atmosfera pacatoasa terestra, iar in
ceea ce prive~te Legea duala ramane neevoluat.
Barbatul care i~i pune deoparte orgoliul ~i se apropie
de femeia care il iube~te, cu iubire, cu intelegere, cu
toleranta ~i cu 0 incredere prin care nu numai di ii iartii
gre~elile, dar nici macar nu i Ie observa, va produce in
sufletul femeii 0 deosebita satisfactie ~i multumire. El nu
va duce eu sine doar amintirile unei astfel de vieti, traita
in iubire, incredere ~i toleranta, ci va pUrta cu sine ~i
satisfactia, multumirea ~i afectiunea celuilalt suflet, calitati
care vor revarsa peste amandoi 0 lumina noua ~i ii va
umple cu acele puteri care Ie-au lipsit ~i care Ie va ridica
valoarea evolutiei in cadrul Legii dualc.
Dupa un asemenea mariaj, sentimentele de satisfacpe
~i de multumire ale femeii cu care a convietuit, vor trezi
in sufletul barbatului mai multa intelepeiune, mai multa
blandete ~i calm, calitati care ii vor favoriza intuirea ~i
gasirea dualului. De asemenea se regleaza intr-o oarecare
masura energiile masculine, care nu vor mai fi atat de
infometate de senzualitate. Ca urmare barbatul nu va mai
alerga dupa orice femeie care a imbracat forme exterioare
atragatoare pentru el, pentru ca acum va avea rabdarea ~i
armonia interioara, care ii vor permite sa gaseasca prin
sentimentele sale adevarate, acel suflet feminin care i se
potrive~te ~i 11intrege~te.
Prin acest echilibru sufletesc, prin satisfacerea simtului
dual, biirbatul dobande~teneutralitatea sujleteascu. Aceasa
neutralitateii conferaluciditate,vointii~iputere de rezistenta
in fata ispitelor, putand sa-~i dezvolte personalitatea ~i sa
--.. -- ---r -- - H_ - H - __ __ H _ _ ___
AdamRamon
118
!mpli~easca cu .mult mai bine menirea pe care i-a
mcredmtat-o destmul. Sufletul masculin care a dobandit
aceasta neutralitate va deveni mult mai activ ~i mai efi-
cient in activitateade transformare~i spiritualizarea creatiei,
deoarece nu este smnjenit de absenta energiilor feminine
ale jumatatii, pe care a pierdut-o. Acest barbat va fi integru
fata de semenul sau care este neevoluat ,din punct de ve-
dere al Legii duale.
Entitatea spirituala care a dobandit 0 oarecare neutra-
litate sufleteasca, va aduce prin coborarea sa la intrupare,
mai multii pace ~i lini~te, va fi un biirbat echilibrat, asupra
caruia fluidele feminine nu vor reprezenta 0 tentatie prea
mare. Iar dad! i s-a incredintat 0 misiune deosebita, in a
carei indeplinire viata familiara ar reprezenta 0 piedica,
poate duce cu ~urinta 0 viata celibatara, pentru ca ener-
giile sale suflete~ti au fost deja echilibrate ~i neutralizate
de fluidele feminine, pe care le-a satisrncut candva, ~i nu
simte nevoia unor noi influente feminine.
Acesta este momentul in care devine cu adevarat bar-
bat, un biirbat care poseda intelepciune ~i stapanire de sine,
un om integru, deoarece in interiorul sau vietuiesc impre-
una foqele superioare ale naturii feminine ~i masculine.
Din randul acestor oameni au fost :?ivor fi recrutati acei
misionari care au produs ~i vor produce ~i in continuare,
pentru umanitate, opere -deosebit de valoroase.
Daca sexualitatea - incercand sa-:?isolicite drepturile
- cauta sa se exprime prin trupul carnal al unui barbat
ajuns la neutralitatea sufleteasca, el reu:?e~tesa-~i exileze
acest simt intr-unul din sertarele ascunse ale sufletului,
astfel ca senzualitiitiiii vor ramane posibilitiititot mai putine
de manifestare, obligatiile spirituale ~i suflete~ti pe care Ie
are de indeplinit ii vor guvema vointa, rezervandu-:?itot
mai mult loc in lumea sa mentala ~i sentimentala.
Un asemenea barbat este superior femeii, care ii este
partener de viatii, chiar dadi aceasta i1intrece prin farmecul
~i stralucirea ei. Barbatul ajuns in starea de neutralitate
sufleteasdi rezista ispitei. El apreciaza bine1e :?i:frumosul
care se revarsa in lume prin intermediul sufletului feminin,
___n_.. - u_ r _Un n_ u nO.
179 Lrgta dual
~i i~i va in~lt~p~virea spre acel ideal la care aspira ~i pe
care vrea sa ~1-1m~easca, dar pe care rar it va gasi aici
pe pamant.
Entitatea spirituala ale carei fluide suflete~tisoot echili-
brate, se va dedica unei misiuni inalte ~i in viata s~ spiri-
tuala, traita in splendoarea sferelor cere~ti, unde nu va fi
conturbat de responsabilitati neonorate, de ganduri ~idorinte
neimplinite, in ceea ce prive~te satisfacerea fluidelor ~i
energiilor feminine. Va observa in lumea spirituala activi-
tatca desf"~urata de energiile feminine superioare, ~i va
participa ~i el cu iubire ~i consideratie in aceasta munca,
bucurandu-se de orice rezultat obtinut prin contributia
gandurilor ~i sentimentelor sale.
Bineinteles ca vor exista ~i in viata barbatului care a
dobandit neutralitatea sufleteasca, momente cand va privi
printre femeile din jurul sau, diutand pe cea cu sentimente
sau aspiratii asemanatoare cu ale lui, cautand idealul femi-
nin visat. Se poate n~te chiar 0 prietenie sau iubire intre
ei, prin intermediul fluidelor neutralizate ~i echilibrate, dar
tara sa se trezeasca acea pasiune oarba ~i salbatica, ce
impinge ~i macina totul sub ea. Barbatul cu neutralitate
sufleteasca detine in sufletul sau sufieienta pace ~i rabdare
pentru a a~tepta acel mome~t, in care se vor apropia de
sufletul sau fluidele femeii despre care ~i-a aleatuit in su-
flet un ideal. Dupa ce va detine anumite adeviiruri, sose~te
momentul in care va sta in fata sa fiinta visata.
Una dintre concluziile gre~ite~ipripite ale omului aflat
la inceputul drumului spiritualiziirii,este impunerea ascezei,
inainte ea el sa dobandeasca neutralitatea sufleteasca.
Barbatul sau femeia se silese degeaba sa duea 0 viata
de ascet, pentru ea ei nu vor obtine nici un rezultat,
neputandu-~i duee la bun sfiir~itjuramantul de eastitate,
atata timp cat nu au dobandit neutralitatea sufleteasca, ori
chiar daca au cucerit aceasta neutralitate, exista posibili-
tatea ca ei sa fi venit pe pamant eu 0 anumita misiune, ori
en anumite obligatii, a diror onorare solicita intemeierea
unei familii.
r
AdamRomon
120
Aceste obligatii pot surveni din necesitatea achitarii
unor datorii de natura fizica sau sufleteasca, a corectarii
unor aspecte suflete~ti din perspectiva Legii duale, ori a
completarii unor carente ale vehiculului sufletesc, lipsuri
care nu se pot tamadui prin asceza, dedit prin mariaj. De
asemenea exista cazuri in care entitatea spirituala se anga-
jeaza la 0 viata de gratitudine, prin care ea i~i exprima
recuno~tinta fata de Divinitate, sau la 0 viata-model, prin
care va trebui sa ofere un exemplu de comportament seme-
nilor sai.
A~adar entitatea spirituaHipoate avea obligatii de ono-
rat, in cursul unei vieti terestre, fata de sine, fata de semeni
~i fata de Divinitate. In multe din aceste situatii, spiritul -
chiar daca este evoluat - nu poate sa-~i duca la bun star~it
misiunea, prin asceza ~i printr-o viata celibatara, el fiind
nevoit sa intemeieze 0 familie ~i sa aduca pe lume copii.
De aceea, in orice imprejurari ar fi, omul nu are dreptul
sa-~ijudece semenii, el trebuie sa fie foarte retinut in acest
sens, deoarece aici pe pamant, pe acest graunte cosmic,
exista stari ~i situatii aparente, din care omului, intrupat in
inveli~ul sau carnal, ii este imposibil sa identifice misiunea
sau rolul care i-a fost incredintat lui s-au semenilor sai.
Astfel daca omul vede ca semenul sau este nevoit sa-~i
duca existentain mizerie ~iin suferintii,el nu este indreptatit
sa gandeasca sau sa spuna despre acel semen al sau, ca i~i
merita soarta, ~i ca i~i plate~te datoriile* din trecutul mai
mult sau mai putin indepartat. Tot a~acum nu este just ca
omul sa afirme despre un semen al sau, care - cu toate ca
este cu mult mai inlantuit de materie ~ide pasiuni decat eel
suferind - a parvenit la 0 pozitie sociala inalta ~i la 0
bunastare materiala, ca el ar fi predestinat sa traiasca in
* In general, omul, ciind asista la durerea i suferinta semenilor
sai, dind este spectator in fata unei vieti impovarate de suferinte,
adopta 0 atitudine pasivii, afirmand cii cel suferind ii pliitetedatorii-
Ie de pe riibojulvietilor sale, linitindu-iastfel eontiintai inhibiindu-i
glasul subtil, care Hindeamnii sii ajute pe eel suferind.
,
i
L
121 [(gea dual
bel~ug ~i sa comande destinul multimii. De asemenea nu
se poate afinna ca unul se afla pe 0 treapta inferioara a
s~a!ii ev~lu!ive, iar ceUil~tpe una superioara, pentru ca
aici pe pamant fiecare pnme~te un rol, joaca un personaj
sub care se ascunde adevaratul sau Eu - scanteia divina.
o apreciere gre~ita asupra omului se poate na~te ~i
atunci cand avemin vedere aspectul sau fizic. Daca intaInim
o persoana cu 0 fizionomie neplacuta, sau chiar hidoasa,
suntem tentati sa credem ca ea este inferioara persoanei cu
un aspect placut. Aceasta conc1uziede multe ori poate sa
fie gre~ita, pentru ca aspectul hidos poate ascunde un su-
-fIetnobil, care nu doar propovaduie~te binele ~i adevarul,
ci Ie ~i practica. Aici, pe pamant, toti ~i toate imbraca 0
masca, pot lua orice chip, dar raman aceia~i pentru ca nu
se pot arata in fonna lor originala.
A~adar scanteia divina, cand coboara in materia tere-
stra, imbraca nenumarate ~i diverse chipuri, necesare pen-
tru a evolua. Iar atunci cand omul va descoperi in sine doar
acea scanteie ~i nu imbradimintea ei terestra, ~i cand va
actiona doar la indemnul ei, va intaIni mareleAdevar.Acesta
este momentul in care se descopera pe sine ca Esenta di-
vina ~i va actiona mai departe prin Divinitatea din el.
De multe ori omul, cQboratpe pamant, sufera deceptii
~i se in~alain privinta semenilor sai, pentru ca in con~tiinta
sa este vie legea care spune a Binele, Frumosul ~iAdevarul
sunt atribute inseparabile. Intr-adevar la fiecare intrupare
sufletul aduce cu sine, din lumea spirituala, amintirea ca
binele ~i adevarul, in mod imperios, trebuie sa se exprime
prin fonne de manifestare annonice ~i ftumoase. Dar, aici,
pe pamant totul este doar 0 masca, 0 copie a lumii spiritu-
ale, prin care diferite grade de entitati spirituale i~i gasesc
un mijloc de exprimare. Una - fiind la inceputul evolutiei
sale - imbraca 0 oarecare haina camala, pentru a-~i incepe
~coala evolutiva. 0 aIm entitate imbraca 0 altfel de haina
. - care ii este necesara pentru a-~i indrepta anumite
neglijente. Alta va imbraca 0 haina camala prin care sa-~i
exprime gratitudinea fata de Divinitate, sau sa atraga prin
ea sufletul pe care vrea sa-l ridice, sufletul pe care dore~te
_ " t
AdamRomon
122
sa-l salveze prin sacrificarea propriei sale fiinte. Bineinteles
di in fiecare din aceste situatii, entitatea spirituala va im-
braca personalitatea ~ihaina corespunzatoare obligatiei sau
misiunii pe care 0 are de indeplinit.
A~adar exista entitati spirituale care apar in lumea
vizibila a planului terestru sub diferite forme - de multe
ori sacrificandu-~i stralucirea ~i frumusetea pe care 0 detin
in sferele cere~ti ale lumii spirituale - pentru ca prin sa-
crificiul lor suprem sa aiba acces la cei pe care vor sa-i
ajute, ~i sa aduca Adevarul ~i Lumina in mijlocul erorii ~i
a intunericului.
A~aa facut ~iMantuitorulnostru, intrupandu-sein haina
Celui care aveasa poarte numele de Isus Christos, dandu-se
pe Sine lumii, pentru a oferi omului Modelul pe care tre-
buie sa-l atinga, pentru a.arataomului cum se manifesta un
Om. Isus Christos avea calitati ~i capacitati care.depa~eau
cu mult pe cele de care a dat dovada pe Pamant, dar mi-
siunea Lui se limita doar la aceea de a-i prezenta omului
pe Omul adevarat.
Traind in Lumina ~i Adevar, exprimand armonia ~i
lubirea perfecta, Isus Christos a atins culmea umilintei.
Dezbracandu-~i treptat mantia de Rege al Lumii ~i Lumi-
llii, pentru a putea cobori pe bietul nostru Pamant, Guver-
llatorul solar s-a nascut in conditii modeste, refuzandbogatia
~i fastul regilor pamantului. Coborat in lutul Pamantului,
El nu a cautat posibilitatile de viata care sa-i ofere bel~ugul
~i stima celor bogati, ci Ela optat pentru acele posibilitati
ale vietii terestre, care sa ocupe cat mai putin spatiu din
sufletul Sau ~i sa-I solicite cat mai putine energii suflete~ti,
fiilld astfel in cea mai mica...masurafrustrat de virtualitatea
de a exprima Adevaul.
Confortul ~i fericirea fac din om un animal insensiqil
pe dnd suferinta ~i saracia purifica ~i fortificii spiritul. In
conditiile unei vieti traite in simplitate ~i saracie, sufletul
ajunge cu mult mai u~or la modul de exprimare al propriei
sale naturi. Sufletul omului bogat, care traie~te in cadrul
unei vieti care impune 0 conduita artificiala, un limbaj ~i
obiceiuri llecesare in diferite ceremonii de protocol, nu se
...
123
Legta dual
poate exprima in mod natural. Situatia sociaHi inalta ~i
bogatia constding sufletul onlUlui la 0 anumita eticheta
anu~ite obiceiuri ~i principii impuse prin educatie, pent~
a aSlgura 0 viata cat mai placuta ~i mai confortabila, in
cadq1Iacelor posibilitati prin care i~ipot satisface simturile.
In saracie nu exista aceste ceremonii pompoase, acolo
nu guvemeaza decat Iegi naturale - carora oroul trebuie sa
li se supuna - ~i legea solidaritatii spirituale, care 11con-
strang sa se adapteze la diferite situatii. Astfel saracia ofera
conditii mult mai prieinice decat bogatia, pentru formarea
unei personalitati sanatoasc. In randul oamenilor saraci iese
in evidenta cu mult mai repede acela care este condus de
pomiri ~i dorinte josnice, sau acela care duce 0 viata sim-
pIa ~ifrumoasa- sub auspiciilebinelui ~iale adevarului-
decat In randul oamenilor bogati, care duc 0 viatii sufleteasca
artificiala, condu~i de diferite norme protocolare.
Sufletul omului bogat nu poate sa-~i exprime in voie
continutul, nu poate sa-~i evalueze capacitatile, deoarece
este acoperit cu inveli~urile impuse de rangul social pe
care 11detine sau care i-a fost inoculat prin educatie
A~adar saracia este cu mult mai oportuna pentru
posibilitatile de exprimare ale sufletuIui, acesta aratandu-~i
cu fidelitate ~i transparenta suprafetele ~i continutul, in
contrast cu sufletul care traie~te in cadrul unei vieti care
impune 0 anumita eticheta. De obicei sub masca etichetei
se ascunde un suflet debil, 0 personalitate slaba, care ime-
diat ce i~ipierde averea ~ipozitia sociaIa, i~i arata adevarata
valoare.
Cei care traiesc In saracie ~i lipsuri materiale nu sunt
blestematii soartei, tot a~a cum nu este 0 binecuvantare
soarta celor care sunt milndri de bel~ugul ~ionoarea in care
traiesc. Ba mai mult viata celor bogati este mai pericuIoa-
sa, ea constituind serioase incercari ~i ispite pentru suflet.
Un aspect fizic frumos ~i diferite talente, de care omul
este atilt de mandru ~iorgolios, sau diferitele imprejurari ~i
conditii favorabile de viata, care ii fac agreabila vietuirea
sufletului uman, toate aceste calWiti- fizice ~i suflete~ti-
:?iimprejurari de viata nu sunt altceva decat ma~tile unor
I
1
AdamR.aml'fI
personaje, ale unor roluri pe care Ie interpreteaza entitatea
spirituaUicoborata i~ l~tul terestru. Masca prin care spiri-
tul apare pe scena vIetHterestre, ii ofera acestuia posibili-
tatea sa treaca prin incerciiri ~i prin ocazii, care au menirea
de a-i prezenta acele posibilitiiti, care erau necunoscute ~i
indepartate, ~i ale caror oportunitati sau dezavantaje nici
mac!lf nu ~i Ie-au putut lnchipui.
In con~tiintaacelei entitiiti spirituale care este patrunsa
de Legile divine, saracia ori bogatia, un aspect fizic fru-
mos ori mizerabil, nu prezinta 0 importanta deosebita, ea
imbracand - asemenea unei haine - acea stare sau fonna
care este cea mai adeevata evolutiei sale spirituale ~i care
ii promite cele mai mari suceese pe taram spirituaL De
cele mai multe ori aeeste entitati se multumesc cu fonna
fizidi in care s-au intrupat ~i eu starea sociala ~i financiara
in care le-a impins destinuL Ele nu ravnesc la raD:g- pen-
tru ea ~tiu ca 0 pozitie inalta aduee cu sine caderea su-
fleteasca,~inuravnesclabogatie- deoarece sunt con~tiente
ca bogatia materiala reprezinta riscul de a ramane saraci
suflete~te, ci acceptii Vointa divina care le-a desemnat
anumite posibilitati pe cararea vietii lor.
Exista entitati spirituale, care, imbracate fiind in haina
de lut a acestei planete ~i necoooscand varietatea deosebit
de bogatii a posibilitiiti1oroferite de viata terestra, i~i aleg
o fonna de viata, pentru care, din cauza lipsei unor ealitiiti
suflete~ti, inca nu sunt chemate sa 0 indeplineasca. Un
exemplu in acest sens este des intalnit la cei care aleg
canera preoteasca,* dar ei inca nu soot apti pentru indeplini-
rea sfintei vocatii de a deveni un intennediar intre om ~i
Divinitate.
* in primele secole ale cre~tinismului preotii erau ale~i dintre
oamenii cei mai simpli ~i curati, care nu-~i Iaceau 0 cariera din vocatia
de a fi pastor al sufletelor umane, ci 0 misiune sacra. Ace~ti preoti,
pe Hingi'i misiunea de pastor sufletesc, indeplineau 0 muncii oarecare,
prin care i~i asigurau existenta.
I;
r
125 Ltgca dual
~ ~rimiicondudi!oriai bisericiicre~tine,~i-audat seama
ca. barba.tul ~ar~ a l.ntemeiat 0 familie, este legat de anu-
ml~eobhgatll, ~l chlar dacii este pios ~i un zelos propova-
d,mtoral Adeviirului, oridind pregatit sa se sacrifice pe
sme, el nu are dreptul sa-~i sacrifice ~i familia, deoarece
menirea familiei sale, de ccle mai multe ori, nu corespunde
cu propriile sale scopuri.
Barbatul a inteles ca doar dudind 0 viata celibatara
poate sa-L urmeze, cu adevarat pe Christos, ~i sa se sacri-
fice in contul umanitatii. El nu poate sa-~i dedice viata in
exclusivitateAdevarului, atata timp cat este legat prin lantul
iubirii, de acea fiinta care a devenit una cu el, atata timp
cat are obligatii fata de sotie ~i copii, datorii care se re-
flecta mai ales asupra viitorului copiilor. EI nu poate trai
o viata exclusiv spiritualii, daca este framantat de nelini~tea
~i teama, care_sefuri~eaza in sufletul sau prin firul iubirii
care 11leaga de cei dragi, ~i care ii genereaza Intrebari de
genul: "Ce va fi cu copiii mei? Ce mo~tenire Ie voi lasa?
Cum Ii voi cre~te ~i educa, pentru a deveni oameni de o.
deos"ebitiivaloare morala ~i spirituala?"
Intemeindu-~i 0 familie, barbatul se confrunta" vrand
nevralld, cu probleme ~i situatii care 11determina sa devina
materialist ~i sa se lege mai mult de materie, decat daca ar
fi ramas celibatar.
Un adevarat preot sau calugar, trebuie sa dobandeasca
neutralitatea sufleteasca, pentru ca sa fie in stare sa duca
o viata celibatara, sa renunte la pUicerile lumii, la obi-
ceiurile care 11inlantuiescde materie, sa-~i dedice intreaga
viata Divinitatii ~i sa-~i iubeasca semenii, mai presus de
sine. Printr-o asemenea viata sfmtita, va obtine rezultate
prin care va urca mai rapid treptele evolutiei, ajungand mai
aproape de Domnul nostru, Isus Christos.
Intotdeauna au existat oameni imbatati, pentru moment,
de Lumina divina, care lc-a penetrat sufletul prin interme-
diu! Adevarului, deschizandu-Ie perspectiva unei lumi noi
~i prezentandu-Ie 0 noua forma de viata. Putinul Adevar pe
care I-au cunoscut, a aprins in sufletul lor flacara entuzi-
asmului, prin care s-au decis sa-~i dedice viata Divinitatii.
AdomRamon
126
Dar paralel cu acest angajament, existauin viata lor obligatii
~i nevoi fizice, care i~i cereau drepturile, ianturile wI~i
vieti terestre, care nu Ie-aupermis sa se elibereze'de vcchea
forma de viata, de obiceiurile care pentru ei reprezentau
lumea :?iviata.
De asemenea exista parinti care vor cu orice pret sa
faca preoti din copiii lor, chiar daca ace~tianu au atins, pe
plan sufletesc, gradul de evolutie necesar pentru aceasta
vocatie. Astfel ca multi dintre cei care imbraca haina
preoteasca sunt lipsiti de credinta, fiind determinati in
alegerea acestei cariere de anumite interese materiale, igno-
rand Vointa divina, care este singura in masura sa-i aleaga
pe cei pregatiti sa slujcasca Binele ~i Adevarul. Ca unnare
in biserica slujesc preoti care nu sunt demni sa-~i indepli-
neasca menirea de intermediari intre om :?iDivinitate, preoti
care au jurat sa fie colaboratori ai Divinitatii, dar nu-~i
respecta juramantul, pentru ca nici nu sunt capabili sa-l
respecte, iar activitatea lor, in loc de binecuvantare, pro-
duce ~i mai multe rataciri in randul oamenilor.
Un preot adevarat, care s-a obligat sa-L slujeasca pe
Isus Christos, nu poate sa fie decat 0 entitate spirituala de
pe 0 treapta inalta de evolutie, care are capacitatea sa apre-
cieze importanta ~i responsabilitatea vocatiei de preot,
chemare venita din Cer ~i nu de pe pamant. Cel chemat se
dedica slujirii Domnului, cu 0 sf'anta resemnare ~i pace
sufleteasca, pentru ca el poarta in suflet acel calm interior,
acea armonie ~i pace, care ii echilibreaza dorintele pe care
Ie nutre~te fata de dualul sau sufletesc. Astfel ca nici su-
fletul ~i nici trupul sau carnal nu se nelini~te~te,deoarece
are 0 vocatie care se manifesta in sferele superioare, iar
cea mai mare parte a sufletului sau este penetrat de acel
mister, de acea lumina ~i sacralitate, prin care a cunoscut
Adevarul ~i Iubirea.
o astfel de viata este WIpermanent sacrificiu de sine,
~i 0 totalii lepadare a personalitatii umane, a eului sau
inferior. Viata acestor oameni nu mai este 0 continua lupta
cu simturile, nu mai este 0 penitenta, ci dizolvarea
[
127
LegtG dual
personalWitii ~i a vointei individuale, pana la disparitia ei,
m Iubirea ~i Vointa divina.
Un adeviiratpreot slujc~teCerul prin propriul sau sacri-
ficiu, pe care il prezintii in fata Tronului divin ~i prin care
se sfinte~te, ~i nu prin ceremonii ~i ritualuri perimate~
Omul care se dedica Divinitiipi, trebuie sa dobandeasdi
neutralitatea sufleteasca. Dar prin aceasta neutralitate nu
trebuie sa intelegem di asupra acestor oameni au mcetat sa
se manifeste efectele Legji duale, ci doar ca in planul fizic,
Legea dualitiitii ~i-a inchis portile pentru ei, pentru ca
dorintele ~i aspiratiile lor nu mai cauta satisfactii ~i im-
pliniri in trupul carnal, ci in suflet ~i m spirit. Cel care
traie~te 0 astfel de viatii, aduce 0 mai mare contributie la
Legea evolutiei, decat daca ar intemeia 0 familie,
ingrijindu-se de starea materiala, ~i de viitorul familiei sale.
Omul care se decide sa dedice Divinitatii viata sa treca-
toare, hotarandu-se ca prin sufletul sau, sa lumineze
Adevarul in sufletUl semenilor, pentru a exila de acolo
eroarea, impuritatea ~i slabiciunea, va suferi, in schimbul
intentiilor sale benefice, rautatea, ura ~i ipocrizia celor pe
care s-a hotarat sa-i salveze, poate chiar cu pretul sacri-
fidirii propriei sale vieti. Viata acestui om va lumina in
noaptea mtunecatiiasemenea unei stele, stralucindin eterni-
tate. 0 astfel de viata pe care Adevarul divin a facut-o atat
de luminoasa este demna sa fie urmatii, sa stea ca 0 pilda
in fata umanitatii, ~i acest lucru nu pentru ca omenirea sa
se inchine in fata ei ~i sa rccunoasca drept stant pe cel care
traie~te 0 astfel de viata, ci pentru di de la aceasta viata
poate sa primeasca Adevarul, pentru ca ceea ce-i ofera un
astfel odesuflet, trebuie acceptat ca fiind adevarat, 0 astfel
de viata fiind pecetluitii de Adevarul christic.
Neutralitatea sufleteasca il determina pe om sa renunte
la tot ce este lumesc ~i trupesc, eliminand din adancul sau
sufletesc toate metehnele i formele impure de manifestare
ale sufletului. In sufletul sau au fost inhibate toate dorintele
de~arte, au fost rupte toate legaturile care prin intermediul
trupului carnal mceau legatura cu fascinatia lumii efemere,
eu bucuria ~i fericirea iluzorie.
AdamRamon
Exista situatii in care, chiar daca sufletul a dobandit 0
oarecare neutralitate, entitatea spirituala este determinata
prin destinul pe care-l are de parcurs ~ipe care I-a acceptat
inaintea intruparii, sa simta nevoia unui partener de viata,
intrucat lipsa afectiunii ~i a iubirii, ii prezinm viata sub un
aspect prea glacial ~i auster. in acest caz, daca barbatul
prive~te adanc in sufletul sau ~i constata ca viata terestra
este insuportabila, iar daca providenta ii aduce in cale un
suflet feminin intelegator ~i de un grad evolutiv apropiat
de al sau, el nu va pierde prea mult din neutralitatea sa
sufleteasca, legandu-~idestinul de cel al acestei femei. Dar
conditia este ca acest mariaj sa fie cladit pe 0 putemica ~i
adanca baza sufleteasca, formam din sentimente nobile.
De multe ori un suflet feminin de 0 adanca sensibili-
tate, in care Binele ~i Adevarul gase~te un putemic ecou,
se constituie nu numai intr-un sprijin real ~i un"partener
ideal de viata, ci ~i intr-o muza, intr-un geniu de inspiratie
al barbatului.
Domnul nostru, Isus Christos, ne-a lasat pe Pamant
acel Adevar pe care I-a pecetluit cu Viata ~i cu Pilda Sa.
EI a dispretuit tot ce este pamantesc, a respins tot ceea ce
ar fi putut sa-L lege de fascinatia lumii terestre ~i a refuzat
tot ceea ce este trupesc, dar a daruit cu ambele Sale maini
sfinte, tot ceea ce este spre inaltarea, purificarea ~i indrep-
tarea sufletului ~i a spiritului. El a lasat ca testament pe
Pamant, prin umilinta ~i supunerea Sa sf'anta, acea Pilda,
acea Viata, care ofera posibilitatile cele mai pure in care
poate sa apara entitatea spirituala pe Pamant.
Nimeni nu poate sa faca mai mult pentru Pamant ~i
pentru omenirea acestuia, decat a mcut Fiul divin, Isus
Christos. Nimeni nu poate sa faca mai mult decat sa
slujeasca cu supunere ~iumilinta etemul Adevar ~iIubirea,
pe care sa Ie exprime prin viata sa temporala. Acesta este
telul suprem ce poate sta in fata unui om.
A~adar omul poate face orice, poate chiar sa-~i sacri-
fice viata, dar nu va atinge aceI grad pe care it poate obtine
doar printr-o viata de supunere ~i umilinta, in contul
r
129 Legea dual
Adevamlui ~i a Iubirii, viala care 11poate ridica pe culmile
legilor naturii.
Atunci dind omul reu~e~tesa inteleaga putin din coaja
ceoimbrac~ marele A?evar, cople~it ~i ametit de puterea
mlsterulUl descopent, se simte deja atotputernic ~i
atot~tiutor, are impresia ca detine marile taine ale univer-
surilor. A~a se face ca entitatile spirituale care nu au atins
dezvoltarea necesara, i~i propun atingerea unui tel prea
inalt ~istant, pentru calitatile suflete~tipe care Ie-audoban-
dit, ~i pentru nivelul lor spiritual. A~adar intotdeauna au
existat femei ~i barbati, care ignorandu-~i imperfectiunile
~i limitele suflete~ti, au inaltat ~tafeta peste puterile lor,
angajandu-se in misiuni ~i promisiuni pe care nu Ie pot
onora. Omul nu poate sa-~i depa~eascalimitele destinului,
el nu poate sa faca mai mult decat se angajeaza in lumea
spirituala, pentm ca inaintea coborarii in lutul terestru i~i
alege acele energii ~i calitatii din care i~i va putea constmi
personalitatea, care va fi un rol atribuit - daca este 0 en-
titate inferioara, sau un rol ales - in cazul in care este 0
entitate superioara.
Dar omul inca nu este Om, fiind foarte slab ~i fragil,
iar mai curand sau mai tarziu il vor ajunge din urma pro-
priile sale neputinte. Degeaba ar vrea el sa se ridice, degeaba
ar vrea sa stea pe 0 treapta mai inalta decat cea pe care se
afla, caci nu Vtlreu~i atata timp cat nu invata sa fie stabil
pe treptele inferioare ale evolutiei spirituale.
Omul este slab ~i neputincios, iar datorita orgoliului
sau, este deosebit de atragatoare pentm el posibilitatea de
a fi onorat ~i venerat de semeni. Veneratia constituie 0
capcana pentm sufletul omului, ~i 0 posibilitate deosebit
de favorabila pentm a ie~i la suprafata orgoliul ascuns in
sufletul sau, chiar ~i atunci cand scopurile sale sunt sfinte.
Astfel ca oigoliul apare imediat in urma unei victorii,
Itragand sufletul in acele stari inferioare, pe care chiar el
le-a condamnat la semenii sai. A~adar omul aspira dupa
fapte mari, ~i din acest motiv cade foarte u~or in pacat.
Oroul este constrans sa se incadreze in limitele acelor
legi pe care i le-a dat TaHil,~i sa parcurga acele statii in
IIdamRamon
'30
care trebuie sa lepede cate una din sUibiciunile~i meteh-
nele s.ale suflete~ti. EI trebuie sa arunce de~ertaciunile ~i
povenle pe care sufletul Ie poarta cu sine ~i de care se
poate elibera doar in cazul in care respecta Legile divine.
In acest fel dezbraca de pe sufletul sau efectele pacatelor
~i ratacirilor sale, aeesta eliberandu-se ~i devenil1dcapabil
sa primeasdi cele mai stralucitoare comori spiritual~.
Doril1tade a produce sel1zatie~i de a face lucruri mari,
este insa ascunsa in sufletul omului, de orice grad de
evolutie ar fi el.
Orice lucrare ar vrea sa reali~eze, omul nu 0 va putea
fin;]liza, tara un sacrificiu. Doar Indurarea divina este cea
can~11poate tine sa nu se afunde in valurile slabiciunilor
sale. precurn Petru in valurile mani. Atunci cand omul
sim:e di este "cineva", ~i con~tiinta umana incepe sa se
trezeasca in el, cade cu u~urinta, fiind atras in jos, ~i
neputandu-se opri il1Binele ~iAdevarul pe care ~i I-a pro-
pus ca tel, oricat ar dori sa-l realizeze, pentru ca omul, in
esenta sa, este incapabil sa produca binele.
Sferele inferioare ale lumii spirituale, precurn~ipaman-
tul, sunt arhipline eu entitati spirituale ratacite, motiv pen-
tru care Gratia divina a aprins candela Adevarului, pentru
ca cei care traiesc aici sa gaseasca drumul de intoarcere in
Sanul Tatalui iubitor. Daca omul va pomi pe aceasta carare,
~i va cauta Adevarul, entitiitile spirituale care stralucesc de
lumina Adevarului, vor veni in fata sa, pentru a-I conduce
pe acest drum.
Omul trebuie sa-~i insu~easca Adevarul divin ~i sa
respecte Legea divina, pentru ca lumea aflatii intr-o per-
petua transformare, se va schimba conform acestor Legi,
care vor produce transformari tot mai mari asupra Paman-
tului. Daca aceasta lume nu va fi capabila sa se adapteze
Adevarului ~i Legilor divine, daca entitatile spirituale nu
vor fi in stare sa arate rezultate valabile in LurneaAdevaru-
lui, lumea terestra va fi rasa mai repede decat i~i inchipuie
omel1lrea.
Omul este chemat sa triiiasdi in lumea temporala ~i
efemera, confOffilAdevarului pe care Tatal I-a dat omeni-
'3'
Legtadual
rii, prin Fiul Siiu siant. Adeviirul are menirea sii purifice
sufletul omului, sii-i ierte greelile i sii-l imbrace in haina
expierii, pentru a-i putea ocupa locul pregiitit de Domnul.
Toti aceia care piitrunzand i intelegand valoarea ines-
timabilii a Adeviirului, i~i dedicii viata slujiIii Ei, devin
colaboratori ai Domnului. ..
In fata celui care a devenit un colaborator al Divinitiitii
dispare orice diferentii dintre piiturile sociale, dispare
notiunea de bogatie sau siiracie materiala, dispare varsta,
dispare diferenta dintre sexe, el fiind doar un suflet ~i un
spirit, care va diuta ~i in celalalt numai sufletul i spiritul,
iar prin acel spirit va recunoa~te pe Christos.
Simtul dual ca factor al atingerii
telului final
,
Orice idei, obiceiuri ~i ceremonii din sfera sociala,
culturaHi, ~tiintifica sau religioasa a umanitatii, trebuiesc
piistrate ~i transmise sub forma de traditie, pana iri mo-
mentul in care ajung la limita in care ele mai contin ele-
mente capabile de a hrani sufletul omului. Dupa consumarea
acestor elemente, lncepe procesul de destramare a abloane-
lor care au format albia diferitelor traditii i datini, iar pe
parcursul timpului traditiile i~i pierd puterea, pana cand
vor dispare.
Asemenea datinilor ~i ritualurilor aflate in curs de
disparitie, i gandirea umana contine elemente de ratiune
perimate, care mai hranesc umanitatea, asigurandu-i prin-
cipii de conduita ~i de viata cu mult depaite de cele ale
Erei Viirsatorului, in care am intrat de eurand.
Omul da dovada de 0 mare superficialitate, avand
tendinta .sa rastalmiiceasca ~i sa interpreteze totul dupa
mintea sa limitatii ~i dupii gusturile ~i interesele sale per-
sonale. A~a se intamplii ~i eu Legea dual, pe care spiritul
-+- +-----
AdamRomon
I
'32
ne~aturi~at 0 j~dedi ~upa fonna sa exterioara, dupa coaja
sa, 19norandmIezul ~l continutul ei adevarat. Astfel omul
incearca sa se integreze in fonna exterioara a legii ~i ii
I
const~auge ~i pe ~altii.sa faca la fel. Un exemplu in' acest
sens Ii reprezmta cel care aleg viata monahala, dar din
punct de vedere sufletesc ~i spiritual sunt inca slabi ~i
nematurizati pentru a indeplini cerintele unei astfel de vieti.
La fel se intampla ~i in cazul mariajului. Femei ~i
barbati i~i leaga destinele, dar ei inca nu detin acele valori
suflete~tiprin care sa se poatauni ~icare sa constituieun I
liant, impotriva valurilor care vor incerca sa-i faca sa se
urasca ~i sa se desparm. Acesta este motivul pentru care
exir,:a atatea casnicii nefericite, care in loc de bucurii, nu
adUl.so~ilor decat dureri ~i suferinte.
Omul poarm in sufletul sau mult prea multe elemente
care predispun la ura ~i pacat, ~i care n impiedica sa vadii
realitatea ~i sa fie obiectiv. Fonna de viata a acestor suflete
imature s-a invrajbit, iar faptele, conceptiile ~i simturile lor
contrare au aruncat in noroi Legea dual, scarbindu-se ei
in~i~j de propria lor fiinta.
In general omul este infam ~i in sufletul sau traiesc
sentimentele contrarietatii, dorinte ~i porniri inferioare.
Privit cu ochiul spiritual omul seamana cu imaginea unui
sac, umplut cu ace ~i cuie de toate marimite, care striipung
tesaturile panzei, impungand tot ce este in jur. Sentimen-
tele de teama, de urii ~i de repulsie ale sufletului uman
strapung tesuturile trupului carnal. Omul astfel inannat este
inaccesibil entitatilor spirituale superioare, fiind oricaud
gata sa impunga cu ironia, cu ura ~i cu ingamfarea sa.
Din acest motiv omenirea se confrunta cu 0 ve~nicii
suferinta, pentru ca vocea suferintei ~i a durerii este singu-
ra care poate dep~i strigatul de chemare al senzualitatii, ~i
singura care umile~te~inimice~teorgoliul. Omul va doban-
di, prin durere, acele capacitati suflete~tiprin care va invata
sa respecte Legile divine ~i va simti efectele ei binefiica-
toare ~i aducatoare de fericire adevarata. Pana cand
deceptiile, suferintele ~i de~ertaciunile nu mistuie natura
piicatoasa ~i contrarietatea din sufletul omului, acesta nu
--
_u_ -- -
'33 Ltgto dual
va puteawap~ecia valoarea ~i frumusetea Legilor divine,
pentru ~a .pnn natura .sa contrara, omul are impresia ca
P?ate sa-~l creeze el smgur fericirea, ca poate sa-~i orga-
IDlzezecu mai multa intelepciune viata.
La fel se intampla ~i in cazul mariajului, atunci cand
omul ~i-l pIanuie~te dupa propria sa minte limitata. CfuId
barbatul ~i femeia pa~esc pe drumul mariajului, incarcati
Icu 0 zestre de rataciri, de pacate ~i de pomiri ostile, este
Ifiresc ca ambele jumatati sa fie nefericite, nefiind in stare
!sa-~i ofere nimic altceva in afara de ura ~i gelozie.
I Omul nu cautaperfectiunea,el nu vrea sa se adapteze
~i sa se conformeze Principiilor ~i Vointei divine, ci i~i
;creeaza el singur un ideal, prin concentrarearezultatelor
gandirii sale ratacite ~i eronate, spre folosul ~i confortul
sau. Astfel cu dit un suflet este mai ratacit, cu atat Ii este
mai dificil sa se integreze in societate ~i sa-~i gaseasca
fericirea in casnicie.
De aceea chiar daca se intalnesc doi duali - ace~tia
fiind ori amandoi pe 0 treapta inferioara de evolutie, ori
lunul pe 0 treapta superioara, iar celalalt pe una inferioara
1- foarterar vor recunoa~te,unul in celalalt,jumatatea lor
,sufleteasca. Ei nu-~i vor recunoa~te perechea, pentru ca
Ipacatul ii orbe~te ~i ii dezorienteaza pe amandoi.
. Dar cucat celedouajumatatisuflete~tisunt mai purifi-
Icate de pacat, cu atat, intalnirea lor, va lasa urme mai
adanci in suflet. Aceasta urma adanca este asemiinatoare
cu amprenta Iasata de cheia unui seif, intr-o bucata de
ceara moale. Orice alta cheie am introduce in aceasta am-
prenta, nu se va potrivi ~i nu va deschide seiful.
: Sufletullucreazain contulgasirii acesteichei- simtul
dual - prin care va deschide seiful sufletului dualului sau.
iPe parcursul miilor de intrupari, prin intalnirea dualilor, se
Iformeaza rani dureroase in interiorul sufletului lor, rani
Icare in final vor forma0 amprentaadanca, pentrua dicta
I
anumite ~spiratii ~i dorinte.
Fiecare etapa a ~coliievolutivepe care 0 parcurge omul,
I
ii~i are probele ~i greutatile sale. Aceste examene exista, la
I un nivel inferior, ~i pentru omul a carui con~tiintase ridica
I
-. --- -- -- - -- -- - -- -- -,
AdamRamon
134
cu p~tin ~easupra impulsului satisfacerii nevoilor trupe~ti.
Dupa ce tnteresele sale vor depa~i cu mult sfera nevoilor
tr:upe~t~, pre.o~upand~-setot.mai mult de cunoa~terealumii
~l a orandu~m s~le, lar mal tarziu con~tiinta sa i~i va in-
drep~aat~ntIa c~lar spre Adevar ~i spre Legile care guver-
neaza umversunle, omul va fi confhmtat cu acelea~iispite
~i examene, dar bineinteles ca ele vor imbraca 0 forma
mult mai subtila ~i rafinata, constituindu-se intr-o capcana
deosebit de periculoasa pentru sufletul sau.
Examenele vietii terestre sunt ~i mai numeroase atunci
cand omul, datorita orgoliului ~i ambitiilor sale este anga-
jat intr-o goana intcnsa pentru a cuceri tot mai multe bu-
nuri materiale ~i pentru a-~i exercita puterea de doniinatie
asupra creatiei. Dar examenele nu contenesc nici atunci
cand sufletul omului vrea sa dezbrace toate aceste ambitii,
cand omul aflat in amurgul vietii sale, cu mii de rani
sangerande provocate de rataciri, de dureri ~ideceptii, zace
sffi~iatasemenea vanatului haituit ~i ranit mortal de glontul
vanatorului, tarandu-~i zilele sffi~iatde cainii personalitatii
sale inferioare.
Omul nu este seutit de examene ~i ispite nici atunci
cand se afla in etapele superioare ale ~colii sale evolutive,
cand sufletul sau vindecat prin dureri ~i suferinte, se
straduie~te sa renunte la tot ce este lumesc, refuzand glo-
ria, renumele ~i bogatia, pentru ca el deja cunoa~te reper-
cusiunile negative ale acestora.
Chiar ~i atunci cand omul i~i dedica sau chiar i~i sa-
crifica viata Binelui ~iAdevarului - tarasacruteosteneala
pentru semeni ~i pentru Adevar - el nu este absolvit de
suferinte ~i deceptii, pentru ca omul fiind imperfect nu este
in stare sa produca ceva perfect, silit fiind sa constate eu
durere, cii prin tot ceea ee a saerifieat, eu 0 intentie buna
~i eu 0 credinta adevarata, nu poate atinge telul pe care ~i
I-a propus.
A~adar ehiar ~i entitatea spirituala care a atins culmile
evolutiei eorespunzatoare planetei Pamant, intrupaHifiind
in lutul aeesteia, va fi neferieitii ~i impovarata, ehiar daca
dore~tesa exprime sau sa materializeze pe pamant ideile ~i
-- ---- " ~_.
'35 Ltgta dual
principiile cele mai inaltc ~i mai luminoase care stralucesc
in sufl~tul sau. PrincipiiJedivine care lumineaza con~tiinta
acestUl om, nu giisesc ecou in sufletul semenilor senzuali
~i materiali~t~,ba mai muIt, cei pentru care a sacrificat eel
mai mult, il supun la cele mai crunte incercari ~i la cele
mai mari umilinte. Prin wmare, suferintele sufletelor evolu-
ate sunt mai atroce, pentm ca oricate idei stralucitoare ar
I raspandi ~i oricat bine ar face semenilor, ace~tia nu-l pot
illtelege ~i aprecia.
A~adar omul se confrunta mereu in viata sa terestra cu
suferinte, dureri, incerciiri ~i insu.ccese,viata fiind plina de
i acele piedici impotriva carora sufletul trebuie sa lupte
asemenea omului cazut Intr-o mla~tina, ~i de multe ori
orice straduinta ~i luptii dusa pana la epuizare este tara nici
un folos, pentru ca mocirla minciunii ~i erorii 11trag in
adancuri, astfel ca sufletul i~i pierde puterile, nemaiputdnd
sta la suprafatii. Doar Gratia divina 11poate salva, adresan-
du-i-se omului ~i intinzandu-i mana, de care el se poate
prinde cu putere pentru a fi condus din aceste ml~tini spre
planuri mai stabile ~i mai curate, in care avand posibilita-
tea sa se mi~tein libertate, va pa~i inainte, spre marele tel.
Divinitatea i~i revarsa Gratia ~i Indurarea asupra celor
care prin lupta ~i striiduintiidobandesc i_nlumea lor interi-
oara acea intuitieprin care-~ipot descoperi propriile gre~eli,
propriile obiceiuri ~i invataturi negative. Omul care a urcat
pe 0 anumita treapta evolutiva, este capabil sa descopere
manifestiirile. contrarietatii, care ~i-au rezervat un loc in
sufletul sau, in eul sau inferior, pentru a-I impiedica in
slujirea Binelui ~i Adevarului.
Ideile a~a-zis"modeme" vin mereu sa fericeasca natu-
ra UI!).ana, dar ele mai mult 11obosesc ~ichinuiesc pe bietul
om. In timpul marilor culturi ~i civilizatii ale rasei actuale
- Aria - ~i ale raselor precedente - Atlantida, Lemuria,
Hiperboreea,Mu - ~tiinta, arta ~i religia erau reunite sub
auspiciile templului. Slujitorii templului - persoane sfinte
~i clarvazatoare, profeti care erau in comuniune ell Cerul
- crau preoti, oameni de ~tiinta~i arti~ti.Ace~tiaconduceau
I statuI ~i poporul conforminstructiunilorprimite din Cer,
I
I
_.. - -. - -. - - -- -. - - -- -- . - -- --
AdamRomon
sub form~~~ re.~elati~sa~ co~unican. In urma disparitiei
acestor clvlhzatll - pnn paraslrea planetei Pamant de catre
entitatile spirituale care au condus civilizatiile respective -
a venit pe Pamant un alt val de entitati spirituale, care
coborand la intrupare, ~i aducand idei materialiste, a pro-
dus divortul dintre ~tiinta, arta ~i religie. Din momentul
sciziunii dintre Adevar, Bine ~i Frumos, dintre ~tiinta, re-
ligie ~i arta, s-au nascut teorii ~i curente, cu ideile lor
eronate, glorificate de om, pana in momentul in care se
convinge de goliciunea lor, dupa care cauta altele.
Dupa acest divoq omul a emis diferite idei ~i curente
~tiintifice, artistice ~i filosofice sau religioase false, care
intr-o oarecare epoca sunt in Yoga, dar care sunt repede
abandonate ~i schimbate de ideile, teoriile, descoperirile ~i
curentele epocilor urmatoare. Multimea adopta 0 teorie, un
mod de viata, un curent artistic sau cultural ~i diferite sti-
luri care i~i lasa, amprenta in limbaj, alimentatie,
vestimentatie, coafura etc. Dupa ce apune acea epoca cu
ideile, principiile ~i moda sa, sose~te un alt val de idei,
care i~i propune sa fericeasca omenirea, promitand rezol-
varea diferitelor probleme ~i perspectiva unei evolutii mai
u~oare ~i mai rapide.
Omul ratacit, care a pierdut comuniunea cu Cerul,
propaga idei ~i produce valori pe care mai tarziu Ie va gasi
false. El intotdeauna este gata sa sacrifice vieti pentru a-~i
impune ideile nascute prin speculatiile sale filosofice, cu
care amage~temultimea ~i totodata i~i satisface orgoliul ~i
ambitiileprin credintaca lasa ceva in urma sa, ca a mcut I
un lucru mare, prin care numele sau nu va fi uitat.
A~adar omul se confrunta mereu cu noi ~i noi incer-
can, care nu sunt altceva decat situatii in care i se propune
sa aleaga intre bine ~i rau, el bineinteles alegand raul ~i
inaintand prin suferinta. Poticnirile sunt necesare pentru a
deosebi falsul de adevarata stralucire, caci nu materia ~i
. haina camala sunt ve~nice, ci spiritul.
Tot incerdiri sunt ~i acele situatii in care suffetul i~i
varsa continutul, i~i da pe fata pomirile ~i sentimentele de
ura ~i repulsie, pe care in situatii normale a reu~it sa Ie
I'
I 137 ugca dual
I camufleze. Incercarile sunt cele care descopera fata omului
de masca, pe care cu atata iscusintii ~i-a creat-o.
Nu este suficient ca sufletul sa imbrace 0 masca pro-
tocolara, aflatii sub semnul bunelor maniere, prin care sa
dea impresia ca are calitiiti pe care nu Ie detine, ci el trebu=
ie sa treaca printr-un proces de transformare, de munca
interioara. Tot a~aprecum planta din interiorul ei, din seva
ei infrunze~te, inflore~te~i apoi da rod - tara ca sa-~i agate
poamele din exterior - omul este chemat sa-~itransforme
sufletul din interior, sa-l cizeleze pe toate suprafetele pana
va ajunge la stralucirea diamantului.
Educatia doar atunci este eficienta daca se straduie~te
ca sufletul sa accepte in interiorul sau Binele, Frumosul ~i
Adeviirul. Educatia superficiala formeaza doar 0 pelerina
,.
exterioara sufletului, 0 glazura care se tope~tein focul celor
mai mici incercari. Dar daca prin educatie se are In vedere
implantarea Binelui, Frumosului ~i Adevarului in sufletul
copilului, principii ~i idei pe care la maturitate Ie va pre-
lucra prin sentimentele sale, acestea se vor constitui intr-un
model, pe care sufletul sau se va stradui sa-l imite.
* * *
Faptul ca cele doua suflete care se cauta au dobandit
o oarecare asemiinare, Ie confera posibilitatea dizolviirii ~i
unirii fiintei lor suflete~ti, ~i a unei eventuale transformari.
Prin aceasta transformare nu trebuie sa intelegem ca unul
n modifica pe celalalt, dupa chipul ~i asemanarea sa, ci
ambele suflete trebuie sa se transforme pentru a atinge
acea aseQ1anarepe care au recunoscut-o ca idee, in slujirea
marelui Tel comun.
Acest tel suprem este atingerea asemanarii cu Chris-
tos, pentru ca cei care nu seamana in suflet cu El, nu
poarta pe frunte pecetea Sa. Pecetea christica 0 primesc cei
a caror sentimente, ganduri ~i preocupari - pe care Ie
exprima in viata lor - se aseamiina cu cele ale lui Christos.
Daca cele doua suflete duale descopera in eul lor in-
terior acest Ideal, Ie va fi u~or sa giiseasca drumul comun,
AdamRamon
138
In lumea sentimentaUi ~i In cea mentala. Pe acest drum
amandoi vor dezbraca 0 parte din erorile ce s-au prins de
e~,~~urI?a ratac!ri.10r~ amandoi vor parasi obiceiurile, prin-
clpllie ~l de~ertaclUmlecare constituie 0 piedica In calea
colaborarii lor in Bine ~i Adevar. Dupa ce ambele suflete
au dezbracat din aceste obiceiuri exterioare, pamante~ti,
din ideile eronate ~i din constatarile gre~ite, viata lor su-
fleteasca va fi cople~ita de caldura ~i fericire.
Obiectivul principalla care fiecare suflet este chemat,
telul spre care natiuni, rase ~i entitati spirituale din sfere
inferioare sau superioare trebuie sa-~iindreptc preocuparile,
este aflarea ~i indeplinirea Vointei ~i Legii divine.
Pana cand dualii nu se intalnesc, pana cand nu vor fi
impreuna, fiecare dintre ei va fi silit sa se angajeze la 0
lucrare diferita, in care va trebui sa-~i canalizeze energiile
suflete~ti in serviciul altor teluri. Dar in momentulin care
cele doua suflete despartite, ve~nic zbuciumate ~i indu-.
rerate, se vor intalni, suprafetele dureroase prin care au
suferit ruptura se vor atrage, se vor vindeca ~i unindu-se
vor forma un intreg ~i se vor angaja la 0 noua lucrare, vor
avea un tel nou ~i rezultate care vor depa~i cu mult pc celc
atinse pe dnd erau doi singuratici.
Chiar daca cei doi duali, fiind despartiti, vor lucra cu
toata iubirea ~i dcvotamentul lor, rezultatul obtinut va fi
neinsemnat pe langa ceea ce sunt in stare sa realizeze im-
preuna.
Omul Inca uu ~tie ce este [o11acreatoare, nu ~tie care
sunt resursele ~i lcgile ei de manifestare. Oridit s-ar stra-
dui e1nu va fi in stare sa creeze, prin inteligenta sa, ceva
ce i-ar face viata mai buna, mai frumoasa, mai confortabila
~imai fericWi.Omul nu este in stare sa produca cevaperfect,
pentru ca in orice act al sau I~i exprima raHicirile~i sHibi-
ciunile, in cele din urma consacrand acel lucm diului.
Cand sufletul a atins acea implinire in care este in
stare sa formeze impreuna cu dualul sau 0 unitate, ~i este
atat de evoluat incat este capabil sa produdi ceva peren,
prin acea misiune pe care i-a incredintat-o Divinitatea, va
r
-.. ... 8:* .. ...
ug~a dual
cunoa~t~~semeneadimensiuni ale bucuriei ~ibogatiei, care
vor depa~l cu mult pe cele cunoscute anterior.
Daca ar cunoa~te importanta ~i binefacerile comuniu-
nii celor doua suflete duale, omul ar aduce orice sacrificiu
pentru a se uni dit mai grabnic cu dualul sau.
Omul cu cat este mai deciizut, cu atat mai putin cauta
posibilitatile prin care sa-~i paraseasca gre~elile~ipacatele,
in schimb este intr-o ve~nica goana dupa placeri ~i dupa
obtinerea avantajelor vietii, a ac<?lorbucurii treditoare, care
doar pentru 0 secunda par sa fie reale, iar dupa aceea lasa
un gust amar in suflet. EI prive~te cu aversiune in urma, in
trecutul sau, la acea stare sufleteasca in care a considerat
atragatoare placerile, pentru care a fost in stare sa sacrifice
totul, chiar ~i mantuirea sa.
Dar daca omul nu vrea sa poarte nimic din poverile
vietii, rncand orice ca sa Ie ocoleasdi, in schimb el vrea
sa-~i ia dublu din recompensele ~i rezultatele placute ale
vietii. Urmarea este ca pe piimant, in aceasta lume efemera
~i in ve~nica transformare, oamenii sunt angajati intr-o
goana in care se zdrobesc ~iincearca sa se nimiceasca unul
pe altul, pentru a-~i satisface dorintele ~i simturile.
Tocmai acesta este rostul intruparilor, tocmai de aceea
este coboratii entitatea spirituaHi in materia piimiintului,
pentru ca pe liingii toate ispitele ~i incercarile pe care Ie
suferii, sa realizeze ceea ce in lumea spiritualii, sub lacrimi
fierbinti, s-a angajat sa dudi la bun sfiir~it.Pe ciind era in
stare de libertate, in Cer, entitatea spiritualii se simtea ca-
pabila sa aducii mari sacrificii, pentru a-~i corecta trecutul,
dar acum, dupa de s-a intrupat, trebuie sa dea dovada di
este in masura sa transpuna in viata sa terestra, ceea ce ~i-a
propus in lumea reala a sferelor spirituale. Dar oare va
reu~i omul sa-~i realizeze destinul ~i sa-~i achite datoriile,
pentru a se elibera din stnlnsoarea materiei? Dare nu va
manifesta infidelitate fata de te1u1sau ~i nu-l va abandona
pentru amagirea pe care i-o promite lumea terestra?
De obicei sufletulinrnptuie~tefoarte putin din aspiratiile
pe care le-a adus cu sine din lumea reala a sferelor cere~ti.
Daca ar avea puterea sa reziste in fata ispitelor, care it
AdamRamon
inconjoara pe diverse planuri, ~ipe care, datorita stralucirii
lor, Ie confunda cu realitatea, omul ar pa~i cu mult mai
pupne suferinte pe drumul evolutiei spirituale.
Dar omul este ignorant ~i superficial, ~i doar atunci se
treze~te ~i i~i schimba oarecum atitudinea ~i principiile
care il calauzesc in viata terestra, cand este chinuit de incer-
cari ~i dureri. Doar atunci i~i reia drumul de pe care s-a
abatut, ~i care ii poarta pa~ii la tinta propusa.
De aceea, entitatile spirituale care i~ipropun realizarea
unui tel maret, foarte rar vor cauta posibilitaple ~iconditiile
de viata, care sa fie favorabile viitorului lor trup carnal.
Foarte rar vor cauta frumosul in manifestarea formei lor
exterioare, pentru ca sunt con~tiente ca trupul frumos Ie
face drumul vietii terestre deosebit de instabil ~i alunecos.
Ele vor cauta sa ocoleasca bogatia ~irangul, multumindu-se
cu 0 viata modesta, plina de dureri, renuntari ~i sacrificii,
pentru ca au invatat deja ca printr-o viata modesta sufletul
nu mai cade atat de u~or prada iluziilor. Entitaple spiritu-
ale domice de a-~i repara cat mai mult din gre~elile tre-
cutului, vor detesta frumusetea ~i stralucirea exterioara,
pentru ca in aceasta stralucire ele descopera 0 oarecare
conspiratie a contrarietatii, ~i 0 noua ispita care Ie poate
aduce noi caderi.
Din acest considerent, in principiile de baza ale
cre~tinismului primar, nu i~i aveau locul bunastarea mate-
riala ~i confortul trupului carnal.
Doar 0 entitate spiritualaevoluata~icare detine 0 putere
sufleteasca deosebita, poate sa reziste - tarasa ameteasca
~i sa cada - ispitelor ~iincercarilor pe care i Ie ofera gloria
~i stralucirea unei frumoase intati~ari exterioare, a unei
inalte pozitii sociale ~i a unei bunastiiri materiale.
De aceea cei care vad cat de multi cad datorita unui
aspect pIacut al trupului carnal, cei care constata cata
suferinta acumuleaza semenii lor prin imbracarea unui truP
frumos, accepta in viata lor terestra - oriunde i-ar a~eza
destinul - 0 haina carnala modesta, care nu Ie va permite
sa ignore j\.devarul. Aceasta concluzie vine ca urmare a
suferintelor experimentatede-a lungul sutelor de reintrupari,
I .
pentru ca vlata terestra sa nu Ie distraga atentia de la
Adevarul Insu~it In lumea spirituala.
Iubirea adevarata, care izvora~te din suflet, niciodata
nu cauta ceea ce Ii sluje~te, ceea ce corespunde capriciilor
~i dorintelor sale, ci cauta ca ea sa slujeasca ~i sa dea mai--
Imult, tara sa pretinda ceva In schimb. Iubirea adevarata
este asemeneasemintei, care dupa ce a fost sadita In pamant,
cre~te ~i se dezvolta prin puterile ~i informatiile ce au fost
Inscrise In ea.
A~adar, iubiti frati, sa slujim cu acea iubire pe care
Divinitatea a Inscris-o sub forma unei seminte In sdinteia
noastra, ~i pe care sa 0 raspandim In sufletele sarace In
iubire, In sufletele premature pentru acceptarea Biilelui. Sa
distrugem pleava, sa raspandim Binele, Frumosul ~i
I Adevarul, sa propovaduimGratia divina, care Ii recom-
penseaza din bel~ug pe cei care sunt In stare, cu pretul
I sacrificiului lor, sa raspandeasca binele In mediul In care
: traiesc. Aceasta este lucrarea pe care Tatal 0 nadajduie~te
I de la cei care au Inteles Sacrificiul christic.
I
Legla dual
Dragoste ~i mariaj
Sufletele duale se recunosc ~i nu se mai confunda,
doar dupa ce s-au eliberat, mai mult sau mai putin, de
erorile, gre~elile ~i pacatele, care au generat divortul lor
sufletesc. Dupa ce au aruneat Inveli~urilegrele ~i impene-
trabile ale erorii, sufletele duale, pomite pe drumul maturi-
zarii, simt In interiorul lor un vid, care se manifesta ca 0
sete ce a~teapta sa fie potolita, 0 lacuna pe care daca
incearca sa 0 implineasca eu altcineva, setea va fi tot mai
cumplita. Aceasta sete nu trebuie confundata cu suferinta,
dar ea produce intr-o anumita parte a sufletului 0 agitatie
~i 0 nemultumire putemica, persistand pana In momentul
In care sufletul i~i va Intalni perechea.
II:
AdamRamon
A~adar omul nu-~i afla pacea pana cand fiecare din
Inv~li~~le sale suflete~ti nu i~i gase~te satisfactia, la care
aspldi, ~l pe care subcon~tientul 0 intuie~te, impulsionand
sufletul la 0 perpetua cautare.
Pana cand sufletul nu a atins nivelul de dezvoltare
,
care sa trezeasca in el aceasta senzatie de goliciune, i~i va
gasi placerea ~i in compania unui suflet oarecare. Daca
sentimentele sale dobandesc 0 anumita puritate ~iintalnesc
o entitate spirituala de un grad evolutiv asemanator, va
ca~tiga ~i 0 oarecare pace ~i odihna, dar de cate ori se va
intrerupe 0 asemenea relatie, se va trezi tot mai mult in el
acel simt care 11va dirija spre dualul sau. Pentru descrierea
acestui simt nu existii cuvinte omene~ti, fiind 0 exprimare
a magnetismului care atrage entitatile Incarcate cu fluide
magpetice de sens opus.
In cazul in care se intalnesc duali, care 'au inca multe
defecte de corectat, dar din punct de vedere evolutiv sunt
foarte apropiati - sau daca una dintre jumatiiti s-a ridicat
mai mult pe scara evolutiva decat cealalta ~i vrea s-o ajute
pe cea care se zbate pe una din treptele inferioare ale evo-
lutiei, ~i din acest tel ajung sa se intalneasca - chiar daca
Intalnirea lor nu va fi de lungii durata - datOlita fluidelor
de natura electrica produse de gre~elile lor ~i de zbuciumul
care Ie clocote~te in suflet, producand 0 'noua ruptura -
acea parte a sufletului prin care odinioara erau uniti, nu se
poate cupla cu altcineva, iar In acea parte a sufletului va
persista un sentiment de neimplinire. Reintruparile vor
continua ~i sufletul uitand de experientele traite, nu va
recunoa~te originea acestui sentiment de neimplinire -
pentru ca omul nici macar nu banuie~te existenta Legii
duale - care se va reinnoi, intr-un anumit punct de contact
al sufletului, cu ocazia fiecarei intrupari. De fapt acest
sentiment va determina entitatea spirituala sa faca acele
mari gre~eli, care ii vor produce multe suferinte ~i dureri.
Sufletul depune In arhiva sa sentimentele ~i starile pe
care le-a vietuit, ~i care var avea un rol determinant in
stabilirea sensibilitiitii, a simtului estetic, a preferintelor ~i
dorintelor, care se vor manifesta prin trupul carnal. Astfel
r
IE
143 Ltgta dual
ca sufletul va avea momente In care va fi sensibilizat doar
la a,!z~reaunei voci, la vederea unui gest, fiind convins ca
a gaslt persoana pe care 0 cauta, 1ji In acel moment
izbucne1jte In flacari Intreaga sa lume de simturi 1ji se
Indragoste1j.te. Dar el, de fapt nu se va Indragosti de sufle- _
itul care a aprins aceasta vapaie sufleteasca, ci de acea
,voce, de acea mimica sau gest, de acea ascmanare, care i-a
trezit In suflet amintiri din alte vieti. A1jadarajungem la
concluzia pe care am expus-o 1jieu alta oeazie, ,1jianume
simlu/ dragostei este a/ ace/uia care fl dii, # nu al celui
care fl prime~te, ~i deci nu este meritlll unui omlaptul cii
cineva s-a fndriigostit de el.
Pe masura ce simtul dual este mai dezvoltat In sufletul
I omului, iubirea sa va fi mai adevarata, mai devotata 1ji
I fidela, lumea sa de simturi fiind mai evoluata. Iubirea tre-
I
buie sa fie un component al fiintei umane, tot a1jacum
petalele eatifelate apartin florii, Impreuna cu parfumul 1ji
I culoarea lor. Fiecare suflet are culoarea propriei sale
evolutii, 0 paleta cromatica din care Legea duala l1jirezerva
anumite culori, care reprezinta un univers de sentimente
numit de om iubire. A~adar illbirea este a aceillia care 0
simte ~i 1111a celui care a trezit-o.
Dar omul este atat de orgolios lndit este in stare sa-1ji
hraneasdi mandria cu cel mai mie sentiment de iubire pe
care a reu1jit 5a-l trezeasca in sufletul cuiva. El devine
deosebit de vanitos, imediat ce constata ca este iubit de
cineva, crezand di este melitul sau faptul di a aprins flacara
dragostei in inima cuiva.
I In orice caz exista mijloacele corespunzatoare pentru
trezirea dragostei. Aceste mijloace, pe care sufletulle mani-
festa prin intemlediul trupului carnal, sunt la Indemana,
mai ales In perioada tineretii trupului, sub forma acelor
calitati ale trupului care sunt oridind gata sa arunce sufle-
tul o]IlUluiIn prapastia suferintei, a deceptiei 1jia disperarii.
In conceptia 5ufletului, extras a din negura amintirilor
trecutului sau Indepartat, fonna perfecta 1jifrumusetea tru-
pului carnal exprima valoarca1jifrumusetea interioara, adica
un trup frumos 1jiarmonios reprezinta 0 garantie a fericirii
r ------
AdamRamon
i a unui suflet luminos. Prin urmare sufletul omului nu
po~te sa renunte la ceea ce a avut odata, la fericirea pe care
a plerdut-o dupa ce a parasit Sfera divina, traind 0 venica
nostalgie dupa frumusetea i fericirea pierduta, i devenind
uor prizonierul iluziei de moment, pe care in cursul vietii
terestre i-o ofera un trup frumos i armonios. Degeaba
exista intelepciunea i cunoaterea, pentru ca puterea de
imaginatie i amintirile reaprinse cu ocazia fiecarei lnflo-
riri a sufletului* 11vor coplei i inrobi cu nonvalorile
vietii terestre. Asupra sufletului ratacit, frumusetea are 0
putere de influenta deosebita, pe care nu 0 poate eclipsa
nici stralucirea cea mai mare a spiritului.
Dar frumusetea nu se limiteaza la trupul carnal. Fiecare
om tie ca oricat de stralucitoare ar fi frumusetea trupeasca,
oricat de fermecator este exteriorul, el imbatranete, se
vetejeteasemenea unei flori, devenind un fir de pai care
cade in bratele descompunerii. Este suficienta 0 boala, i
trupul devine respingator,pentru ca efectele legii descompu-
nerii nu se manifesta lntr-un mod incantator pentru ochii
spiritului, chemat la 0 viata efemera in materia terestra. Cu
toate acestea sut1etul este fermecat pentru un moment, de
propriul sau vis, legandu-i sentimentele, dorintele,
imaginatia i telul de ceea ce i se pare ca este frumos.
In acel moment nu se gandete ca va urma deeeptia i
durerea, pentru ca ii inchipuie ca aceste sentimente i
dorinte vor dainui in ve~nicie, ratacirea i aparentele deter-
minandu-l sa-i inchipuie ca este scutit de orice durere ~i
deeeptie. Sut1etulva visa mereu amintirea pe care a adus-o
din Sfera divina ~ipe care 0 poarmin aa-zisulsubcon~tient,
care de fapt ar trebui numit supracon~tient. El vrea, eu
orice pret, sa transpuna in realitate visurile cladite din
amintirile sale, tara sa-~i puna intrebarea daca este eapabil
sa primeasca fericirea pierduta.
* In mod normal perioada de inflorire a sufletului incepe la
3dIJlescentii~i se termina la maturitate, cand el ar trebui sadearod.
145 [egeadual
Dadi omul nu lucreaza asupra propriului Sau suflet -
In scopul dezvoltarii ~i perfectarii sale - se poate ivi i'n
viata lui situatia i'ncare sa-~i i'ntalneasca dualul, ~i sa nu-l
rec~noasca, pierzand posibilitatea prin care ar fi putut sa-~i
reahzeze dorintele ~i sa-~i atinga telul. ..
Dupa ce va suferi deceptii, dupa ce epuizat de truda va
cadea dipus de oboseala, iar dorintele nu mai i'ndraznesc
sa-~i.i'ntindatentaculele, sufletul se va ata~a de cineva cu
un aspect mai putin frumos ~i lipsit de acea stralucire fer-
mecatoare, dar care, i'n schimb, i'i va asigura armonie ~i
pace sufleteasca.
Sufletul ajuns i'nacest punct, trece prin perioada sa de
toamna, care, chiar daca nu-i ofera acele fructe dulci dupa
care ~i-a i'ntins la i'nceput mana, i'i garanteaza 0 oarecare
lini~te ~i multumire.
Din cele doua simturi diferite - cel al primaverii i'n-
vapaiate~icel al toamneipline de renuntari- se na~te, i'n
galldirea ~i sentimentele,omului, un compromis care n i'n-
deamna, in vietile viitoare, sa i'ncheieun mariaj, i'ncare nu
sentimentele vor avea un rol decisiv, ci ratiunea manata de
anumite interese ~i strategii. Binei'nteles ca nu este vorba,
i'nprimul rand, de interese materiale, ci sufletul acumuland
experiente dureroase face compromisuri, iar In urma unor
judecati reci ~i lipsite de sentilhent, opteaza pentru 0 lega-
tufa practica, eliminand orice sentiment din mariajul sau.
In acest caz viata va decurge sub auspiciile cerintelor
trupe~ti, tara ca omul sa fie framantat de acele preocupari
spirituale princare ar putea urca 0 treapta spre realizarea
visurilor sale.
Aceste suflete care fac compromisuri, renuntand la
propriile lor vise, sunt cele care trag jugul vietii. Ele vor
na~te copii pe care i'i vor educa cu predispozitii suflete~ti
asemanatoare cu ale lor, cu aspiratii suflete~ti limitate, cu
preocupari pragmatice, fiind oricand gata sa faca un com-
promis i'n principiile ~i ideile lor. Sufletul devine sterili'n
ceea ce prive~te Adevarul ~i nobletea, traind doar sub
. influentamateriei~islujindmateria,tendintiipe care0 lasii
mo~tenire ~i copiilor sai.
.-- + +-+ ++.-
E
AdamRamon
146
In acest fel iau na~tere cele doua modele de viata te-
restra - cea pragmatica~i cea spirituala- bineinteles cu
dife~telegrade de tranzitieintre ele. '
In conceptia ornului, preocupat aproape in exc1usivi-
tate de satisfacerea nevoilor fizice, traie~te ideea ca viata
~i materia terestra constituie realitatea. Prin aceasta
conceptie matedalista asupra vietii ~i a valorilor ei, ace~ti
oameni i~i limiteaza orice posibilitate de evolutie ~i de
activitate pe ilidim sufletesc ~i spiritual. Orice intentie de
manifestare a sufletului sau spiritului acestor oameni este
lnnabu~ita de preocuparile lume~ti, iar in final impulsurile
spiritului ~i ale sufletului star~esc prin a se ofili.
Celalalt model de viatii terestra se afla sub incidenta
idealismului, in care omul este condus de preocupari spi-
rituale, el diumnd realizarea binelui, frumosului ~i adevaru-
lui. Acest model spiritual de viata este ve~nic silit sa se
ciocneasca de principiile trupe~ti ale vietii planetare, prin-
cipii care ingramadesc injurullor 0 negura deasa de fluide
cenu~ii, inhiband tot ceea ce este ina1tator.Aceste principii
trupe~ti reu~esc sa raspandeasca durere, suferinta ~i incer-
cari, in calea sufletelor care au preocupari idealiste, dar
care inca nu au. invatat lectia supunerii ~i a umi1intei.
Principiile dupa care omul este condus in mariaj ~i in
dragoste sunt compte de conceptii1ede viata false ~i degra-
date, motiv pentru care intalnirea ~i recunoa~terea dualilor
este deosebit de dificihi. Este aproape imposibil ca dualii
sa tdiiasca in fericire atata timp cat nu au reu~it sa invinga
fluidele cenu~ii ale materialismu1ui, acelc idei ~i concePtii
false care ie-au fost inoculate prin educatia ~i prin exem-
plul parinti1or, ~i care au fost confirmate ~iconsolidate de
societatea in care traiesc. A~a se intampla ca idea1uri1e,
preocuparile ~i intentiiIe benefice ~i curate, cu care un mnar
pa~e~teIn viata, sunt tocite ~iopacizate, pierzandu-~istra1u-
circa ~i entuziasmul, odata ce patrund in lume ~i in 1egile
terestre care 0 guverneaza, ~i care vor invalui in ceata
orizontul lor spiritual.
Acel misionari cere~ti care aduc 1acuno~tinta omului
Legiie pe care Tatalle-a elaborat, in vederea purificarii :;;i
- - I'
i
i
I
'47 Ltgta dual
evoluiei omului, sunt trimi~i pe pamant pentru a curata
Adevarul d~ pr~ful mat~ri~alismului,al ignorantei ~i ~l
n~cunoa~tem. EI coboara In materia planetara pentru a
ehbera sufletul omului de prejudecatilepe care le-a mo~tenit
de la predecesorii sai ~i sub a caror presiune este silit ~a
incheie un compromis, prin care sa-~i sacrifice visurile
idealiste, In favoarea pretentiilor trupe~ti, intrucat are im-
presia ca oricum nu are nici 0 ~ansa sa-~i vada visurile
realizate.
Cu toate acestea Cerul afirma ca sufletul masculin ~i
feminin se pot apropia ~i i~i pot implini visul pe care II
poarta in suflet. Va veni acel moment, pe parcursul drumu-
lui lor evolutiv, in care vor putea rupe trandafirul jericirii,
bineinteles pregatiti fiind ca acel trandafir are ~i spini.
Momentul ruperii trandafirului fericirii, este anticipat de 0
etapa de purificare, in care II vor curata de spini, ~i numai
dupa aceasta purificare il vor putea cuceri. Cei care nu au
rabdarea necesara ~i nepregatiti incearca sa dobandeasca
trandafirul fericirii, se vor rani, iar aceasta rana poate sa fie
chiar mortala.
Omul nu trebuie sa lase ca sufletul sau incarcat de
pacatele, gre~elile ~i infirmitatile sale, sa fie orbit de
fascinatia stralucitoare a dorintelor sale. ci atat barbatul cat
~i fem~ia sunt chemati sa-~i' purifice .sufletul. Omul are
datoria sa lucreze asupra propriei sale fiinte ~i sa-~i puna
toate calitatile suflete~ti in scopul finalizarii acelei lucrari
pe care a acceptat-o inainte de a se intrupa, ~i trebuie sa
corespunda cerintelor care Ii stabilesc traiectoria vietii, ~i
care dovedesc valoarea sa umana.
In sufletul omului care i~i impline~te cu devotament
menirea acceptata, se va deschide 0 floare, care il va intro-
duce in mariaj. Va indragi pe cineva ~i aceasta dragoste va
fi reciproca. Dar in cazul in care vrea sa-~i implineasca cu
adevarat menirea, barbatul nu trebuie sa se a~tepte ca fe-
meia pe care 0 va lua de sotie, sa fie, din toate punctele de
vedere, 0 fiintii perfecta, ingereasca. Barbatul trebuie sa fie
con~tient di trandafIrul pe care ~i-l dore~te, are 0 floare -
formata din petale colorate, gata sa se deschida ~i sa-l
Ie
___A'
AdamRomon
invaluiecu parfurn- dar are ~i spini ftunze 0 tulpina ~i
radacini, care absorb hrana din pama'nt. '
. .~it;lein1elesca tinerii nu se pot gandi la toate aspectele
vletn ~l la problemele ce se vor ivi in urma convietuirii lor,
mai ales ca se afla in perioada inflacarata, cand barbatul ~i
femeia privesc unulla celalalt prin focul pasiunilor. Dorinta
de a-~i satisface simturile n~te in ei iluzia ca sunt in stare
de orice sacrificiu, fiecare vazand in partenerul sau fiinta
ideaHi cu care are impresia ca va trai 0 viata edenica:
Dar realitatea este dureroasa, pentru ca pe aceasta pla-
neta fiecare suflet este supus gre~elilor multiple. Astfel ca
sufletul omului este inconjurat de 0 retea de ghimpi, nascutii
din orgoliul ~i pacatele sale, din gandurile ~i principiiIe
eronate, din ata~amentul sau fata de lucrurile de~arte.
Aceastii retea de ghimpi sta in drumul apropierii ~i al unirii
sufletelor. .
Existii situatii in care un suflet i~i mascheaza ratacirile
~ipacatele, imbraca masca minciunii, striiduindu-sesa apara
intr-o forma dit mai placuta ~i atragatoare in fata celuilalt.
EI este convins ca sub aspectul exterior frumos ~i atriigator
i~i poate ascunde obiceiurile, simturile ~i gandurile paca-
toase, de care nu se poate debarasa, pentru ca s-a obi~nuit
cu ele, considerandu-Ie indispensabile.
Sufletul cople~it de iubire se va lovi de aceasta retea
de ghimpi, in momentul in care, simtindu-se impins de 0
dorintfi irezistibila, va incerca sa-l atinga. Astfel ca cele
douajumata!i se vor rani, intorcandu-se, cu sufleteleindure-
rate, fiecare in eul sau interior. De acum inainte nu vor mai
considera ca partenerullor este atragator ~i frumos, pentru
ca privindu-l mai de aproape, vor descoperi ca acesta este
un om slab, plin de gre~eli ~i erori. Acesta este momentul
in care omul cade in cealalta extrema, in care, pe cat de
atragator ii parea acel om "ideal" ~i "perfect", tot atat de
respingator ii pare acum, dupa ce I-a cunoscut mai de
aproape. Motivul este ca initial I-a privit prin valul mira-
culos al propriilor sale inchipuiri ~i simturi senzuale.
Daca ambelejumatati vor privi in adancullor sufletesc,
vor descoperi acele gre~eli ~i erori care ii tin prizonieri.
[
149 Ltgta dual
Rididindu-~i ochii la Modelul, care sta ca pilda de unnat
~i straduindu-sezi de zi sa-~itransfonnesufletulpentru~
deveni mai umili, mai curati ~i mai iubitori, se vor ivi
nenumarate posibilitati, care vor favoriza unirea ~i dizolva-
rea lor, unul in celalalt. _
Prin procesul de transfonnare ce se deruleaza in sufle-
tullor, reteaua de ghimpi i~i pierde treptat puterea ~i spinii
- pentru ca in fmal sa dispara - pennitand celor doua
suflete sa se uneasca ~i sa se recunoasca. Chiar daca cei
doi nu vor vedea aparitia lor terestra intr-o lumina amt de
stralucitoare ca in perioada. de extaz a tineretii lor, vor
descoperiaceapreocuparenobila- atat din partea femeii
cat ~i din partea biirbatului - de a deveni Om. Atunci vor
descoperi tot mai mult din acest Om, ~i tara sa faca vreun
efort deosebit ~i tara sa-~i dea seama cum ~i in ce fel, se
vor indragosti unul de celiilalt. Aceasta iubire ii va lega
mult mai adanc ~i mai putemic, decat iluzia creata de
vibratiile senzualitatii, pentru ca floarea tineretii este efe-
mera, ea i~i pierde petalele, fannecul dispare, fonna exte-
rioara generatoare de visuri stralucitoare se ofile~te, dar
samanta persista, ~i acesta este eel mai pretios rezultat.
Intre doua suflete care se inteleg ~i se iubesc, care au
un tel comun pe drumul de intoarcere in Sanul Divinitatii,
~i a caror gandire,conc1uzii~i-sfeca de activitate este de
asemenea comuna, vor fi uniti ~i aceasta unire se va con-
stitui intr-o putere cu muIt superioara fata de flacara pustii-
toare a simturilor senzuale din perioada tineretii. Flacara
acestei iubiri intelegatoare este chemata sa pastreze ~i sa
fadi "reale~i stralucitoare visurile tineretii, liisand un jar
care va incalzi constant inimile celor doi, ferindu-i de vi-
cisitudinile vietii terestre ~i asigurandu-Ie un camin care Ie
va oferi intotdeauna pace ~i armonie.
Bucuriile ~i placerile amoroase, intotdeauna bogate in
emotii noi, vor agita ~i tulbura sufletul, devastandu-l ~i
ruinandu-l. Cu cat mai muite aventuri amoroase va avea
un om, cu cat mai mult i~i va irosi simturile dragostei, cu
atat va fi mai sarac suflete$te, In viata terestra, ~i cu atftt
mai sarac ii va fi spiritul, in ceea ce prive~teLegea duala.
AdnmRomon
Simtul sau dual degradandu-se, ~ansele de a-~i gasi pere-
chea vor fi minime, chiar ~i in cazul in care cunoa~teLegea
duala ~i recunoa~te frumusetea ei ~i actiunea ei benefica.
Prin degradarea simtului dual se toce~te acel simt al
sufletului, care este sensibil - atat in lumea terestra cat ~i
in cea spiritual a - ~i care asigura recuno~terea jumatatii
sale. Prin urmare ace~ti oameni tree unul pe liinga celalait,
pot chiar trai impreuna, ~i cu toate acestea nu simt mare
lucru, unul fata de altul. Chiar daca unul dintre ei simte 0
oarecare atractie sufleteasca, acest plapand simt de iubire,
aceasta atractie, nu va avea nici un scop stabil ~i se va
pierde in incertitudine pentru ca nu e~tein stare sa invinga
erorile ~i ratacirile din sufletul sau. In cazul in care sen-
zualitatea, simtul de ura, egoismul ~i orgoliul sunt mai
putemice decat simtul dual, acesta se afla in imposibili-
tatea de a patrunde prin fortareata pacatelor ~i a gre~elilor,
iar sufletul, chiar daca aspira dupa fericirea ~i impacarea
cu Legea duala, va cadea infrant ~i epuizat de puterile sale.
Concluzia pe care 0 putem trage, este ca omul are
datoria sa-~i cizeleze toate suprafetele sufletului - aseme-
nea diamantului - trebuie sa se transfonne, sa devina Copil
~i sa se elibereze de viciile ~i obiceiurile sale pacatoase, iar
in ceea ce prive~te Legea duala, sa ocoleasca acei stimuli
care ii trezesc simturi senzuale. Omul trebuie sa renunte la
tendinta de a incerca mereu sa-~itransfonne perechea, rlupa
pretentiile sale, ~i sa 0 potriveasca dupa natura sa paca-
toasa ~iratacita. Divinitateanu a adaptat dualul dupa rataciri
~i pacate, pentru ca el se va intalni ~i va trebui sa se potri-
veasca eu jumatatea sa, cu entitatea spirituala umana, care
a atins perfectiunea.
Omul, ca urmare a pacatului, se afla mereu in conflict
cu legile naturii, ~i niciodata nu face ceea ce ar fi trebuit
sa faca, ci vrea sa transfonne natura dupa gandirea sa ero-
nata ~iratacita,dupa ceeace credeel ca este bine, ciizand
astfel mereu in aceea~i gre~ealade a transfonna totul dupa
chipul ~i asemanarea sa.
Astfel barbatul vrea sa transfonne, "sa educe" femeia,
dupa natura ~i dupa gandirea sa pacatoasa, ~i prin aceasta
[
Legta dual
incercare se pierde pe sine insu~i. De cele mai multe ori
ac~~s~a.."edl!care" a femeii este cauza divortului, a in-
~tralllan.l. s~t1lor?pentru ca barbatul nu lasa femeia sa curga
l~propna el a~b~eevolutiva, sa se desta~oarein preocuparile
el naturale, Cl lllcearca sa 0 transforme dupa principiik
false, pe care le-a elaborat eul sau inferior. Jar daca femeia
s~ Op~l~, ~i nu v:reasa accepte transformarea, apare intre
el v~aJba~l desblllare, barbatul folosindu-~i avantajele in
detnmentul sau, pentru propria sa cadere, atunci dind ii
provoaca suferinta femeii. Pentru ca acea iubire care a fost
in suflet dispare asemcnea cetii, fericirea dispare de aseme-
nea, ramiinand, din mariajul lor, doar povara obligatiilor.
Aceasta povara se prinde de sufletul lor asemenea unor
catu~e, pe care Ie vor purta pe parcursul Intregii lor vieti
terestre, sau dincolo de aceasta, In cazul In care nu se
debaraseaza de ele. Daca se dezic de obligatii, amandoi se
adancesc In acel blestem fluidic, care infecteaza sufletul
lor, ~iprin acesta al urma~ilor lor, lasand in urma 0 situatie
imposibila din care ell greu se poate ie~i.
A~adar, barbatul orgolios, tiranic ~i plin de sine, de-
geaba cauHi0 femeie supusa, umila, tara principii $i sm-ad
in initiativa, degeaba i~i dore~te 0 femeie care sa fie doar
o executanta fidela a vointei sale, caci nu-~i va gasi dualul
in sufletul acelei femei, ci va avea parte, prin ea, doar de
o sclava. Atata timp cat barbatul vrea sa faca din femeie 0
slujnicaj nu are nici 0 ~allsasa-~i gaseasca jumatatea, care
ii seamiina ~i care simte la fel cu cl. Chiar dadi intalne~te
aceasta femeie ~i convietuie~te cu ea, ill unna ciocnirii
gre~elilor lor comune ~i a predispozi1iei spre pacat, se vor
indepiirta unul de ceHUalt,asemellca a doua comete, care
se intalnesc 111goana lor prin univers, ~i dupa 0 atingere de
numai cateva secunde, se Indeparteaza cat mai departe una
de cealalta.
Dar nici femeia nu este mai bUlla,atata timp dit minte
~i este perfidii, straduindu-se sa se foloseasca de bietul
barbat, pentru a-~i atinge propriile interese, daruindu-l cu
dragoste trupeasdi ~i fennecandu-l Cllfrumusetea ei, pell-
tru a-I pune in slujba telurilor ei. Fellleia degeaba i~i va
0:
n ___ - -.-.---...
AdamRomon
cauta dualul, perechea sufleteasca in barbatul care a de-
venit.sclavul f~ecelor ei, degeab~i~i va satisface orgoli-
ul pnn veneratla barbatilor carora le-a trezit interesul sen-
zual, degeaba Ii place sa fie adorata de barbati, caci nu va
gasi printe ei nici unul care sa apaqina sufletului ei. Acest
lucru se intampla pentru ca barbatul care constituie pere-
chea ei sufleteasca, este acel~i tiran, acela~i egoist, care
urmare~te doar interesele sale, caumnd, la randul sau, sa
exploateze 0 alta femeie.
Daca cineva, in mod naiv ~istupid, sacrificatotul pentru
barbatul sau femeia, care se conduce in viata doar de anu-
mite interese, nu face altceva decat sa dea ocazia sa fie
exploatat~i sa-i fie batjocorita ~i furata acea dragoste pe
care a risipit-o. lar daca cineva se folose~tede simpatia sau
de atractia pe care a trezit-oin sufletul unei persoane, pentru
a obtine glorie, confort ~i bunastare, sau alte avantaje
pamante~ti,va fura valorile suflete~tiale persoanei indriigos-
tite de el, cumpiirand in schimbul lor bunuri materiale.
Omul inca nu-~i da seama ca ceea ce el fura, i se va fura
de un altul. EI va fi silit sa treaca prin acelea~i deceptii ~i
suferinte, pe care le-a provocat sufletului care i s-a ata~at
~i I-a iubit. lar daca pana acum a calcat in picioare valorile
suflete~ti ale iubirii, cu care din bel~ug era daruit, de acum
il1ainte va aprecia ~i ii vor produce 0 mai mare bucurie
acele mici milostenii pe care Ie va primi, asemenea unui
cer~etor care se bucura ~i pentru 0 coaja de paine uscata.
Aceasta pomana ii va produce 0 bucurie cu mult mai mare
decat binecuvantiirile cu care era daruit, dar pe care nu le-a
meritat.
Omul care traie~te pe pamant framantat de dureri ~i
deceptii, omul care nu are parte de frumusete ~i fericire,
dar aspira la ele, este mult mai aproape de realizarea vi-
surilor sale decat eel care, mra a i se cuveni, se lamie in
acea bucurie,in aceaviatiiluxoasa~iiluzorie,pentrucare
este invidiatde toti semenii sai. .
Divinitatea i-ar oferi degeaba omului pacatos darnl eel
mai de pret, dici acesta l-ar pierde pe drumul ratacirilor
sale, iar darnl va fi giisit de Satana, care va obtine prin el
r
-.- ..--
. .r _u_ ..- ----____
'53 ugta dual
puterea prin ~are va domina ~i mai mult asupra bietului
sl!~e~um~n...In acest f~l omul ar fi obligat sa umble pe
caranle vletn terestre, lmpreuna cu Satana. Pentru ca la
baza oricarei deceptii, dureri ~i suferinte se afla gandirea
contrarietatii, ~oapta lui ispititoare ~i ratacitoare, prin_care
cand il gone~te, cand il ademene~tepe sarmanul om, ca sa
poa~ lua dit mai mult de la el.
In aceasta lume efemera, in aceasta viata trecatoare,
omul este un imparat, el fiind unsul Gratiei divine, care I-a
daruit cu toate acele frumuseti, calitati ~i posibilitati, cu
care daca este inzestrat ~i daca asculta de Graiul divin ~i
respecta Legea divina, va atinge purificarea absoluta ~i
starea de iluminare.
Viata terestra ~i trupul carnal, oridit de hidos ~i de
infirm ar fi, reprezinta pentru sufletul omului, un dar al
Gratiei divine. Omul are datoria sa fie recunoscator
Divfnitatii pentru posibilitatea care i sua oferit de a se in-
trupa la 0 viata planetara, in scopul de a-~i corecta gre~elile
~i pentru a evolua.
Avem ocazia sa vedem entitati spirituale - aflate pe 0
treapta inferioara de evolutie - imbracate intr-un trup de-
osebit de frumos, sanatos ~i robust, acest trup fiind un dar
din partea Gratiei divine, prin care vor obtine multe fa-
voruri, devenind deosebit de atragator pentru persoanele
de sex opus. in cazul in care nu ar interveni Gratia divina,
iar aceste entitati spirituale ar fi lasate sa se intrupeze, pe
pamant, conformcuno~tintelorcorespunzatoare gradului lor
evolutiv, ele nu ar fi in stare sa-~i construiasca decat un
trup carnal hidos, pe care oamenii l-ar ocoli cu groaza,
pentru ca ar ~ti ca nu se pot a~tepta la nimic bun de la
sufletul aflat in acel stadiu de evolutie.
ingerii Providentei divine vor ca in aceasta viata efe-
mera, in care se zbat entitatile spirituale mai putin evoluate
~i nepregatite inca pentru a-~i dezbraca straturile exterioare
ale carapacei care Ie acopera sufletul, sa fie oarecum
mangaiate de efectul unei vieti mai bune ~i mai adevarate,
pentru a-~i forma 0 oarecare conceptie despre Bine ~i
Adevar. Aceste suflete inferioare trebuie sa-~i faca 0 idee
AdamRamon
despre fidelitate, despre afectiunea ~i dildura care ofera
sufletului .siguranta.~i.stabil!tat~a, prin .care se pot inalta
s~re cl!l~Ile ev.?lu11~1. Dobandmd certltudinea existentei
BmelUl~l AdevarulUl,sufletul omului se va dezvolta ~i va
deveni mai receptiv la impulsurile spiritului. Dupa atinge-
rea acestei etape, omul va recunoa~te tot mai mult Binele
Frumosul ~iAdevarul, straduindu-se sa obtina dit mai mult
din aeeste trei Atribute divine, pentru a-~i'impodobi eu ele
sufletul.
Dar nu trebuie sa uitam ca ideile contrarietiitii umbresc
sufletul omului, determinandu-l prin intermediul egoismu-
lui, sa acapareze anumite lucruri placute pentru el, ~i sa nu
ofere nimicin schimbul lor. Astfel ca omul speculeaza
mereu, incercand sa fure valorile vietii, sa abuzeze de iu-
birea, de fidelitatea ~i increderea pe care 0 prime~te, sa
in~ele toemai pe cel a carui incredere a ca~tigat-o, ~i sa-~i
procure toate acele pliiceri ~ibucurii, care ii sunt accesibile
datorita pozitiei sale sociale, ~i care aparent sunt avanta-
joase, dar in fond uu sunt decat iluzii aducatoare de
suferinta. Aceste pUiceri trecatoare nu i se cuvin omului,
fiind silit sa plateasca pentru toate placerile pamante~ti,
trebuind sa suporte toate poverile ~i obligatiile ce decurg
din viata terestra, deoarece toate avantajele ~i bucuriile
oferite de viata terestra, i se cuvin numai in masura in care
~i-a onorat obligatiile.
Din randul acestor suflete provin cele care se grabesc
sa batjocoreasca ~i sa ironizeze Gratia divina, ~i care
folosindu-se de anumite imprejurari, genereaza deceptii ~i
durere in jurul lor, condamnand la moarte, in acest fel,
binele ~i frumosul din sufletul omului. Ace~ti oameni sunt
cei care tulbura mersul vietii, cei care stagneaza evolutia,
pentru ca sufletul lor fiind mic, nu pot sa umple cu el
nimic, generand un vid irl jurullor, iar in urma va ramfme
un vartej sau un taifun distrugator.
Aceste suflete care se afla pe pamant doar datorita
Gratiei divine, acumuJeazanumai suferintii,pentru di dupa
ce legea moqii Ie dezbradi de trupul carnal, vor fi ~i mai
nenorocite. Ele vor avea parte de 0 crunta suferintii, care
[
E'
155
Ltgta dual
va ~zv.?ridin dorinta ~e ~ redobandi placerile pierdute,
donnta care Ie va mlstm sufletul asemenea unui foc
det~rminandu-i sa se angajeze in noi lupte ~i incercari, car~
sa-l propulseze pe drumul evolutiei spirituale.
In afara incercarilor ~i nereu~itelor vie!ii terestre, aces-
te suflete, ~danc decazute in privin!a Legii duale, se vor
c~nfu.mta~l i~ivor umpl~vi~!acu decep!ii, dureri, suferin!e
~l regrese. Ele se vor ClOClll de acea lege pe care fiecare
na!ie sau rasa, 0 cunoa~te, intr-o forma mai perfecta sau
mai imperfecta, in institulia mariajului. Dualii ajun~i pe
aceea~i treapta se confrunta, se ciocnesc intre ei, ~i se
indeparteaza din nou, iar mai tarziu viata ii va reuni, pen-
tru a se desparti din nou. Dar cu fiecare ocazie Ie ramane
deschis in fata con~tiintei 0 sim!ire de un grad mai inalt,
sufletele lor inaltiindu-se pe 0 treapta superioara, dar de
fiecare data vor suferi cu cate un grad mai mult.
Aceasta suferin!a se va constitui intr-o paza, iar teama
de suferin!a ii va tine vigilenti, ~i nu Ie va permite sa
ameteasca ~i sa cada de pe treapta pe care au atins-o.
Simturile care au ramas intre ei ii determina sa caute 0
persoana asemanatoare cu cea pe a carui amintire 0 pastrea-
za In suflet. Din aceastacautare se na~te0 putere misterioasa
~i irezistibila, pentru cei care ~i-au intalnit dualul, ~i care
vor evolua mai rapid, dar vor suferi ~i mai mult.
Dintre cei doi duali care se intalnesc in viata terestra,
jumatatea feminina va fi cea care va suferi mai mult, ea
trecarid printr-o nesfiir~ita serie de sacrificii. Aceasta
suferinta este necesara, pe de 0 parte pentru a se instrui in
adevar ~i bunatate, iar pc de alta parte, pentru a lichida
obstacolele ce stau intre ei.
In cazul in care intre cei doi duali exista 0 diferen!a
prea mare, in ceea ce prive~te gradullor evolutiv, femeia
fiind cea care se afla pe 0 treapta superioara, dualul ii va
fi copil, pentru ca ea sa-i poata da mai mult ~i sa-l poata
ere~te atat trupe~te cat ~i suflete~te. Dar aeeasta asoeiere a
celor doi duali, ea mama :;;ifiu, i~igase~tefoarte rar finalita-
tea, deoarece in cele mai multe cazuri mama pfuase~te
planul fizie inainte ea fiul sa atinga varsta adoleseen!ei, ori
I:
- -. -- .-. - .-
AdomRomon
copilul parase~te viata terestra inainte de a i se trezi con-
~tiinta sexualitiitii, pentru ca simturile duale sa Ie ramana
curate.
Cei doi duali se pot inmlni ~ica priteni sau indragostiti,
~ar in aceste ~azuri, pentru ca simtullor sa ramana curat,
Jumatatea mal evoluata va parasi sfera fizica, mergand in
cea spirituala, inaite de a se putea disatori.
Doar dualii care detin 0 evolutie deosebita, ~i care au
absolvit examenele unor probe grele de viatii, vor trai
impreuna pana la s:ffir~itul,mai apropiat sau mai indepar-
tat, al unei vieti umane. Dar ~i in aceste cazuri, au in fata
lor un tel, 0 anumitii lucrare in favoarea umanitatii, pe care
o finalizeaza impreuna, prin unirea fluidelor lor. Astfel ei
vor fi in stare de mari sacrificii, prin care se vor sprijini
reciproc, se vor completa, reu~indin-acest fel sa-~i impli-
neasca destinul in viata terestra.
Dar odata se va stinge ~i fladira vietii ferestre, trupul
va imbatrani, se va ve:?teji:?iva moo. Sufletele duale care
s-au gasit in viata terestra, cand se vor intalni in lumea
spirituala, nu vor mai avea amintirea trupului ofilit, ci se
vor revedeain conditii noi, in striilucire~ifrumusete.Vechile
amintiri se prind de aceastii noua viata, asemenea radaci-
nilor unei plante, care s-au infipt in pamantul in care traie:?te.
Faptul ca s-au iubit ~i ca traind impreuna au atins anumite
teluri, Ie va dimane doar 0 simpla amintire, care nu Ie va
produce 0 fericire ~i 0 bucOOedeosebita. Cele doua suflete
- asemenea plantei care fiind mutata intr-un sol fectil, va
incepe un nou ciclu de dezvoltare - vor incepe 0 viata
noua, prin noile conditii, noile cuno~tinte~inoile posibilitati.
Animati fiind de teluri noi ~i de extazul noilor sentimente,
se vor angaja intr-o noua misiune.
Dualii evoluati tree prin aceasta metamorfoza, cu oca-
zia fiecarei avansari. Izvorul nesecat al adancimilor
suflete~ti,imbogate~te frumusetile vietii, iar prin realizarea
celor mai tainice visuri, ganduri ~i sentimente, cei doi se
vor recunoa~te din ce in ce mai bine. Dupa fiecare
recunoa~tere vor deveni mai putemici, mai buni, mai
adevarati, adica mai apropiati de perfect, intr-o asemenea
'57 L~(a dual
masw:a indit, cei care traiesc pe pamant in aceasta lume
cu l?0~ibilit~ti li~itate, dar nu au atins gradullor de evolutie,
nu l~l pot Imagma ce resurse nebanuite ~i cate varietiiti
nenumarate ale frumusetii Ie rezerva inca viata.
Suferinta, mizeria, deceptia, indoiala ~i nesiguranta,
ram~ impreuna cu pacatul ~i ratacirea, in trupul, ~i 'in
inveh~ul sufletului pe care il dezbraca spiritul. Toate efec-
tele ratacirilor ~ipacatelor omului raman in planul tercstru
~i este bine sa ramana aici, pentru ca Legea evolutiei:
Soarele vietii, va prelucra fiecare atom in parte,
purificandu-le, luminandu-le ~i transformandu-Ie in mate-
ric edenica.
Providcnta divina a ascuns in legaturile mariajului acele
comori, care, in timpul vietii terestre, trebuie pastrate cu-
rate ~i spiritualizate, pentru ca ele sa impodobeasca sufle-
tul omului atat in viata sa terestra, cat ~i in cea spirituala,
oferindu-i fericire ~i pace.
Mariajul nu este altceva decat relatia de iubire dintre
doua suflete care se inteleg, ~i inaltarea lor, prin aceasta
iubire, pe noi trepte de evolutie spirituala. Cu toate ca
solicita 0 mare responsabilitate, mariajul ofera bucurii
omului terestru, care revarsa prin iubirea sa raze de lumina
ce vpr deschide petalele acelei flori edenice, care se lasa
cunoscute ~i pe pamant, ~i care cople~esc sufletul omului
~i il incarca cu frumusete :;;icu 0 atmosfera de pace divina.
Sexualitatea trece printr-o metamorfoza care 0 inalta pe
treptele inalte ale iubirii, devenind 0 iubire sufleteasca, ce
nu piere la granitele vietii terestre, ~iprin puterea ei miracu-
loasa une:;;tecele doua suflete, care vor fi capabile sa
desfii:;;oare, in lumea spirituala, 0 opera cu mult mai valoroa-
sa, decat cei uniti doar prin falsa iubire trupeasca.
Telul pe care omul terestru este chemat sa-l atinga prin
intermediul mariajului, este acela de a-:;;iintari sufletul, de
a gasi pacea :;;ilini~tea sufleteasca, prin care sa devina un
adeviirat colaborator al Divinitatii, :;;isa-:;;iocupe locul pe
care Domnul nostru, Isus Christos, i I-a pregatit in creatia
Tatalui Sau, :;;ial nostru al tuturor.
AdamRamon
Sufletul feminin
"
In ansa~blul sau, omul este un mister, motiv pentru
care Jsus Christos ne-a lasat urmatoarea recomandare: "Sii
Illljudeci, pentru a nu ji judecat ".
Omul nu poate fi judecat dupa aspectul sau exterior,
du~a gr~dul sau de cultura, ~i nici macar dupa gradul sau
de lI1tehgent~LCalitatea omului rezulta din sentimentele ~i
din principiiIe sale, caci numai aceste doua aspecte tradea-
za dUe ceva din Eul sau interior.
De obicei sufletul feminin nu se aflii pe aceea~itreapHi
de evolutie cu dualul sau, cu sufletul masculin.
Femeia, ca principiu separat al unitatii pe care 0
alcatuie~te cu barbatul, poarta in sine acel mister ce se
nume~te via/ii, ~i la a carui iDtelegere omul nu va ajunge
prea curand. .
Prin manifestarea dualilor in unitate, barbatul fiind mai
putemic, mai tare, mai putin penetrabil, mai rezistent, mai
pozitiv ~i mai putin influentabiI, devine acel reprezentant
al unitatii, care, in toate lumile, in toate formele ~isituatiile"
este expus eel mai mult ciocnirilor.
Daca energia masculina este doar coaja, invelitoarea
exterioara a principiului vietii, energia feminina se afla in
interiorul unitatii care poarta numele de via/a, ea constitu-
ind partea maleabila, sensibila, moale ~imai plina de viata.
Energia feminina reprezinta miezul - principiul receptiv -
sub actiunea caruia se subtilizeaza ~i coaja - principiul
activ - care este chemat sa produca rezultate tot mai pure,
mai adevarate, mai frumoase ~i intr-o forma din ce in ce
mai inalta.
Barbatul lara femeie, precum ~i femeia rnra barbat, nu
sunt decat 0 jumatate, 0 fiinta incompleta, pentru ca nu pot
perpetua decat impreuna. Din acest motiv, cu cat cad mai
adanc cei doi, cu atat va fi mai mare separarea dintre ei, in
ceea ce prive~te forma ~imanifestarea in plan spiritual sau
material. Jar prin separarea lor se vor interpune intre ei tot
mai multe straturi generate de gre~eli, astfel ca cele doua
...
159 [egeadual
principii spirituale vor sta fiecare izolate Invaluite ill ace1e
straturi fluidice pe care Ie-au atras ~i den'sificat Injurullor.
Aceasta stare de separare duce la 0 diferentiere Intre
gand';J!ile, sentimentele ~j preocuparile barbatuiui ~i ale
femell. Se poate observa ca diferenta dintre barbat ~i fe-
meie, dintre viata lor ~i misiunea pe care fiecare 0 are de
Indeplinit, este cu atat mai mare cu cat ace~tia apaqin unei
rase a~ate pe 0 treapta mai putin evoluata.
Pnn pacat, prin divoqul celor douii.principii de viata
~i prin refuzul lor de a trai sub auspiciile Legilor divin~,
principiul primitor sau receptiv s-a ata~at, Intr-o masura
mai mica de sufletul masculin, unde principiul activ a gene-
rat fonnatiuni mai solide, mai putemice ~i mai perene. Din
acest motiv biirbatul este mai dur, mai refractar, accepta
mai greu Adevarul, ~i de obicei 11accepta mai repede ~i
mai u~or prin intermediul sufletului feminin, deoarece fe-
meia este mai aproape, prin sufletul ei, de lumea sentimen-
tala, decat de cea rationaUi.
Am sa Incerc sa' vorbesc despre 0 taina, pe care prin
trufia ~i vanitatea sa, omul, In general, ~i In special barba-
tul, 0 accepta ~i 0 Intelege foarte greu. Aceasta taina se
refera la na~terea Mantuitorului. Fiul divin nu a creat 0
materie noua, nu a creat 0 aparitie misterioasa, atunci cand
a coborat pe Pamant, ci Ma.lltuitoruls-a nascut din femeie,
dar fiira participarea naturii masculine. A~adar Intoarcerea
de pe drumul pierzaniei, sau momentul eliberarii ~i al
mantuirii - ca un simbol etem ~i mistic - nu a pomit din
barbat ci din femeie.
Deoarece principiul spiritual receptiv, sau feminin, ~i-a
Intors fata de la Divinitate, aplecandu-se spre ideile ero-
nate ale amagitorului" tot acest principiu primitor, este
chemat sft fie primul care sa-~i ridice ochiul ~i inima spre
Adevar. In sufletul feminin sunt ascunse ~cele posibilitati
de viata, care s-au rupt in urma diderii In pacat. A~adar
prin mijlocirea sufletului feminin, prin intermediul prin-
cipiului primitor s-a Intmpat Cuvantul, Logosul, Duhul
Siant al Tatlilui periferic. Principiul feminin purificat -
fiira concursul barbatului - a fost Intrupatorul Cuvantului,
I:
AdamRnmon
160
pentru ca prin Cuvantul devenit Trup, sa coboare pana in
iadul canoanelor.
Fara 0 ~eintoarcere in albia Legilor divine dualii nu se
pot intalni. In cazul in care se intalnesc - pentru ca in acest
vacarm al sufletelor decazute nu sunt excluse posibilitatile
de a se intalni - nu se recunosc, pentru ca pacatul, rauici-
rea, orgoliul, egoismul, ura, minciuna vor sta asemenea
unui paravan intre ei, ziidarnicind toate acele preocupari
ale spiritului care licaresc din trecutul indepartat, imbogatit
cu multe experiente. Imediat ce apare cea mai mica ofensa,
care Ie va zgaria putin orgoliul, sentimentele lor vor fi
guvernate qe manie, violenta, ura, cruzime ~i dorinta de
dizbunare. In aceasta etapa cei doi sunt foarte suspicio~i,
iar daca unul dintre ei are doar 0 umbra de indoiala in
privinta loialitatii sau fidelitatii celuilalt, simtind ca este
indus in eroare, imediat i~i pierde increderea. Sufletele lor
vor fi mereu dominate de circumspectie, gelozie, materia-
lism ~i senzualitate. Chiar daca se atrag prin simturile lor,
tot nu se pot uni, iar intalnirea lor va fi asemanatoare cu
intalnirea a doua buditi de jar, care vor incendia tot ce ii
inconjoara, dar ei in~i~i se sting ~i se prefac in cenu~a,
deoarece pacatul sugruma focul sau orice lidirire a senti-
mentelor nobile.
In femeie sta ascuns acel curent fluidic de viata, care
este de natura sufleteasca ~i nu trupeasca. Ea este gazda
principiilor de viata mai moi, mai plastice, mai colorate,
mai luminoase ~i mai stralucitoare. Barbatul este mai pu-
ternic, mai dur, mai dens, mai tare, mai staruitor, mai con-
servativ, intr-un fel mai stabil, pentru ca se lasa mai greu
infll!entat ~i transformat.
In urma caderii ~i a coruperii lor, cele doua principii
trebuie sa se transfonne ~i sa se purifice de rataciri ~i
de~ertaciuni, de gandurile generate de conceptiile eronate
pe care Ie-au acceptat, ~i de deceptiile care au rezultat din
ele, pentru ca atingand un oarecare nivel de evolutie, sa
dispara treptat ceata din jurul lor, ~i sa devina capabili de
a receptiona vibratiile pe care Ie emite dualul lor.
I:
161
Lrgta dual
.InAprivinta posibilitatilor vietii terestre, femeia este mai
put1~mzestrata, deoarece in unna greelii i a caderii sale
nu ~.l-aindreptat ochii spre Cer, spre Divinitate. Din aces!
motIy, ea fiind mai influcntabila, mai moale ~i deci mai
plastica, Gratia divina a dispus ca barbatul - cel care este
mai tare, mai putemic ~i mai stabil - sa ocroteasca femeia
~i sa-i asigure conditiile necesare vietii terestre, tot aa
c':lmscoaqa copacului ii invaluie i apara miezul, format
dm celule purtatoare de seva.
A~adar barbatul are datoria sa apere femeia de toti
factorii care constituie un pericol pentru ea, ~i care pot
genera efecte fatale pentru intreaga umanitate i pentru
urmai, care ar deveni i mai materiali~ti, indepartandu-se
~i mai mult de Divinitate.
Femeia se ata~aza de tot ceea ce este al ei, i~i apara
familia ~i tot ceea ce este necesar supavietuirii ei,
aparandu-~i iubirea ~i viitorul. Aceasta tendinta a femeii
gase~te 0 forma de exprimare in iubirea materna.
Iubirea materna nu este superioara iubirii duale, nu
depa~e~tecu nimic acea iubire prin care femeia este legata
de percchea ei, dar in momentul de fata, pe pamant, iubi-
rea materna este mai puternica, ea fiind gata oricand sa
aduca sacrificii, pentru ca in grija ei este incredintat vii-
torul. In sufletul femeii sc coace viitorul omenirii, ~i din
acest motiv, sub forma iubirii materne se manifesta in
sufletul ei aceasta lege misterioasa, ce treze~te anumite
instincte, intalnite ~i in regnul animal.
In etapa actuala de evolutie, omul atribuie iubirii mater-
ne cea mai stralucitoare culoare, de pe paleta iubirii. Dar
iubirea materna este doar 0 singura litera din alfabetul
Iubirii, manifestandu-se ~i prin intermediullegilor naturii.
Femeia nu impline~teLegile cere~tiprin ratiunea ei, ea
doar ii urmeaza instinctul, considerand ca astfel a actionat
just ~i adevarat. De fapt ea nici nu se poate opune in-
stil1ctului.Chiar daca femeia este ratacitii, chiar ~i in cazul
in care con~tiintaii este il1negurata~i simturile spirituale ii
sunt paralizate, acest instinct traie~tein ea, constituind legea
ei esentiala.
~
AdamRamon
162
Pe Hit;lgacopiii.pe care ii iube~te cu adevarat, in gene-
ral, femela este dlspusa sa iubeasca mai putemic decat
barbatul, fiinta ei dizolvandu-se in iubire.
Daca barbatul dore~tesa vada un viitor mai frumos, va
trebui sa-~i lumineze cararea vietii cu taclia iubirii duale,
care il va conduce prin intunecimea ratacirilor ~i a erorilor
sale.
Studiind, meditand ~ifilosoffind,barbatul cunoa~teacele
experiente, aspecte ~i posibilitati favorabile ale vietii teres-
tre, prin care se impodobe~te cu nestemate suflete~ti ~i
spirituale. Exista barbati care prefera celibatul, renun!and
sa iutretina 0 familie, pentru ca in situatia In care se afla,
ei g ise~:cca este mai important sa nu fie deranja!i - de
ditr:;. cai1riciileunei femei labile - in cuceririle filosofice
pe C.ifeIe considera drepte ~i adevarate, cuno~tintecuceri-
te prin gandirea ~i ratiunea lor masculina, de care sunt
foarte mandri. Astfel ei se tern de femeie; de necazurile ~i
de viitorul incert, de care considera ca pot avea parte ala-
turi de aceasta, preferand viata celibatara.
In viata oridirui barbat va sosi, in mod inevitabil,
momentul in care va dezbraca toate formele favorabile de
exprimare in lumea terestra, ramanand slab, obosit, incert
~i tara nici 0 speranta. Degeaba au fost stabile adevarurile
sale, daca viata sa sentimentala a ramas in stagnare, tara
nici 0 posibilitate de evolutie. Atunci cand trebuie sa
transpuna in viata adevarurile pe care le-a crezut absolute
~i realizabile, incercand sa cladeasca un edificiu din ele, i~i
da seama ca ii lipse~te sentimentul, poezia, liantul.
~tim cu totii ca pentru ridicarea unei cladiri, intre
caramizi este nevoie de mortar. Barbatul chiar daca este in
posesia unor adevaruri ~i a unor cuno~tinte extrase din
experiente reale - cuno~tinte pe care le-ar puta folosi ca
lespezi pretioase, sau ca placi de marmura frumos ~lefuite
- va constata ca nu poseda mortarul, adezivul, prin care
sa-~ipoata iniiltaopera monumentalii.Acest adeziv se poate
obtine doar de la femeie, pentru ca sufletul feminin este
potirul iubirii, al sperantei ~i al credintei. Doar sufletul ei
fluidic, moale ~i plastic, poate depa~i propriile limitari, iar
I
163
Ltgta dual
pri~ intuitia ei subtiHi, are 0 putere de penetrare cu mult
mal !lla~e, dedit barb~tul. prin cuno~tintele sale, prin
adevarunle sale fixe, on pnn speculatiile sale filosofice.
.Barb~tul ~i-afixat un oarecare adeviir,dar pentru ca I-a
obtmut dm lumea sa exterioarn, prin intermediul diferitelor
vehicule exterioare spiritului, mai mult ca sigur- ca, acel
adevar fixat in mentalul sau, mai mutt sau mai putin con-
cret, necesita 0 oarecare senzibilizare ~i transformare. Pana
cand nu va executa aceasta transformare, nu-~i va atinge
telurile spirituale, ~i nici nu se va putea apropia de ele,
deoarece adevarurile sale 11VOfdevia de pe ciirareadreaptii,
ditacindu-I.
In schimb, pe cararea mistiea a sentimentului, foarte
far se poate spiritul ramei. Nu este exclusa ratiicirea pe
acest drum, dar cine cauta Adevarul, acela va gasi esenta
Adeviirului - Iubirea, ~i prin intermediul iubirii, va giisi
inveli~ul iubirii - Adevarul. Adeviiru/ jarii Iubire se
riitiice~te,tot a~a cum IubireaJiira Adeviir se riitiice~te/a
riindu/ ei.
. Chiar cea mai simpla ~i ne~tiutoare femeie, reprezinta
pentru lume- prin umilinta~i prin iubireaei - 0 valoare
mai insemnata decat barbatul imbogatit cu rezultatele ~i
cuno~tintele ratiunii sale. Pentru ca sufletul simplu ~i umil
este cu mult mai aproape de Divinitate ~i de Adevarurile
eteme, decat acel filosof, artist, seriitor sau orice ar fi el -
chiar daca indepline~te cea mai inalta lucrare creatoare -
care este mandru de puterile sale ~i care se increde in
cuno~tintele sale. Prin "inteligenta ~i ratiunea sa sclipi-
toare", prin ideile contrare ce se pot raspandi din sufletul
sau, biirbatul poate ruina lumea, pe cand femeia simpla ~i
ne~tiutoare, dar cu un suflet umil ~i plin de iubire, este
orieand potrivita ca prin intermediul ei, sa se intrupeze 0
entitate spirituala de ordin superior, eare sa stavileasca
umanitatea cazutii in desfrau ~i rautate, ~i sa 0 intoarea de
pe drumul pierzaniei.
Atentia barbatului mandru de cultura ~i inteligenta sa
terestra este atrasa de forma exterioara, de frumusetea ~i
stralucirea femeii, care ~i-a i'nsu~it0 ratiune asemanatoare
-- -
AdamRamon
164
c~val~i, s~u de .feme~acare poseda 0 experienta aprecia-
bIla ~10 ~ueteme, pnn care il face sa creada ca ea este
persoana potrivita.
Cu ciit este mai inalta pozitia pe care ~i-a creat-o bar-
batul prin ratiunea ~i inteligenta sa - iar din punct de ve-
dere sentimental este primitiv - cu atat mai mult se con-
s~it~ie intr-un pericol mai mare pentru omenire, ~i
bmemteles, pentru propriul sau suflet.
Femeia sa nu caute sa fie gratioasa prin exteriorul ei,
deoarece supunerea ~iumilinta in fata Divinitatii sunt acele
sentimente ascunse in inima ei, care reprezinta adevarata
frumusete, adevarata ei eomoara. Cautarea Adevarului,
rugaciunea ~i eomuniunea eu Divinitatea, toate acele gan-
duri ~i sentimente care inalta sufletul sunt factorii care
transforma lumea, fiicand-o frumoasa, buna ~i adevarata.
Frumusetea revarsa intotdeauna din interiorul omului, din
acea duio~ie, tandrete, afeetiune, blandete ~i pace, care
izvora~te sub forma unei lumini din adaucurile sufletului,
invaluind intr-o stralucire fermecatoare intreaga fiinta
umana.
Femeile poarta in sufletullor natura divina, etema Eva
- purtatoarea viepi - reprezentand podoaba lumii. Ele sunt
acele mame care se roaga fierbinte in a~teptarea momen-
tului venirii pe lume a copilului, fiind gata oricaud de sacri-
ficiu pentru salvarea lui, ele vegheaza toata noaptea, urma-
rind respiratia odraslei lor, ii indeamna pa~ii spre
cunoa~terea Divinitatii, il invata sa fie umil ~i drept, sa-~i
ridice mereu cu supunere ochii spre Divinitate ~i sa-~i iu-
beasca semenii. Ele sunt acele mame care, atunci caud este
nevoie, i~i pedepsese cu blaudete copiii, avand grija ca
sufletullor sa nu sufere vreo paguba, semanand in aceasta
viata efemera un r1isadpentru 0 viata ve~nica. Ele sunt
acele Eve care se sacrifica pentru familia ~i sotul1or, rabda
caprieiile sotu1ui, ii suporta tirania, renunta la confort ~i
bucurii, multumindu-se cu acele mici firimituri de afectiune
~i tandrete, pe care, foarte rar, Ie primesc de la sot, pe
parcursul indelungatei lor convietuiri.
II.
165 Legiadual
. Acea~ta soti~ ~i mama este ata~ata ~i ii iube~tepe toti
cel care 1]aparpn. Iube~te acel om pe care destinul i I-a
d:se~.a~ sa~ifi~ sot, i~i iube~.tecopiii, parintii, fratii, rab-
da slablcmmle ~l defectele pnetenilor, iar atunci ciind are
un ragaz de singuratate, prabu~ita suflete~te ~i cu lacrimi
fie~binti pe obraji, ingenuncheaza in fata Divinitatii,
cerandu-I putere pentru a putea duce mai departe poverile
vietii. Pentru ca oriciit de mult a fost miihnitii, oriciit de
adiinci-a fost infipt in inima- din orgoliu sau din prezumtie
- pumnalul necumpatarii, sau oriciit de mult ar fi intepat-o
acei spini ai dispretului care abunda in sufletul omului
imperfect, ea simte nevoia ca prin iubirea ce i se revarsa
din suflet sa uneasca intre ele acele suflete care ii apaqin,
~i care tara puterea ei de unificare, s-ar risipi in cele patru
colturi ale lumii.
Aceasta este femeia adevarata, ceacareia, pe parcursul
vietii terestre, floarea fericirii i~i deschide foarte rar peta-
lele- abiaudatede roua iubirii~ia recuno~tintei - femeia
careia, de cele mai multe ori, viata terestra Ii ofera spini,
in loc de trandafiri. Aceste suflete curate sunt raspiinditein
lumc, de catre Providenta divina, pentru a toci, macar un
pic, spinii lumii. De asemenea, aceste suflete feminine au
menirea de a ocroti viata celor care - aflati sub auspiciile
Gratiei divine - sunt purtatori ai spinilor suflete~ti,
oferindu-Ie inca 0 ultima ~ansa de a cuceri binele, pentru
a 1l.Udidea ~i a llUfi inghititi de intuneric.
Daca aceste suflete pure ~i gata de sacrificiu reu~esc,
pe parcursul vietii lor tcrestre, sa salveze una sau dou~
suflete, ori daca au reu~it sa opreasca pc cel qare gonea
spre propia-i picire, ele nu au trait degeaba pe pamiint,
chiar daca au fost umilite sau calcate de cei la picioarele
carora s-au aruncat, pentru a-i opri din maratonullor ma-
cabru. Viata ~i suferinta lor nu a fost zadamica, deoarece
au reu~it ca macar pcntru un moment sa opreasca pe cel ce
gonea spre nimicirea sa, oferindu-i ragaz sa priveasca in
jur ~i sa cons tate pericolul spre care se indreapta,
intorciindu-l astfel din drumul sau.
. I:'"
AdamRamon
166
Acesta este momentul in care acele sentimente, pe care
- aparent - le-a raspandit degeaba in jurul ei, ~i care i-au
adus doar decePtH~i suferinte*, se revarsa din sufletul ei
intr-o noua fuunusete ~i stralucire, impodobindu-i haina
sufleteasca cu nestemate noi, cu capacitati noi, prin care
de~inemai fhunoasa, mai putemidi, mai bogata ~iva ajunge
mal aproape de tel, de fericirea etema a lumii spirituale.
Sufletele acestor femei, manate de iubire, vor cauta
adesea sferele spirituale in care traiesc, izolati, sufletele
acelor barbati, care in viata lor terestra au golit pana la
fund paharul desfiitarii,care ~i-aurevendicatdreptulla glorie
~i la diferite prioritati, ~i care nu au bagat de seama -
pentru ca nu au dorit sa vada - sufletul simplu feminin,
care ~i-abranit familia cu propriul sange, pentru mentinerea
nivelului spiritual, pentru a carui aparare ~i regenerare a
coborat pe pamant. .
DecePtionate, innegurate, nemultumite ~i chinuite de
mii ~i mi de intrebari, sufletele masculine ~teapta ~ansa
unei noi incercari, a~teaptaposibilitatea de a se incalzi din
110Ula caminul iubirii ~i de a cunoa~te scopul ~i marea
taina a vietii. Cu 0 pofta nestavilita privesc spre sferele
inferioare, in care se afla sufletul feminin**care Ie apaqine,
intuind ca doar prin sufletul feminin pot atinge acea cal-
dura sufleteasca, in care sufletul lor obosit de teama ~i
disperare i~i poate gasi pacea ~i armonia. A~adar privesc
spre sferele inferioare, unde se afla suflete temin~e, a~at~
intr-o situatie asemanatoare cu a lor, dar deceptlOnatl ~l
* Bineinteles di oricat de pur ar fi sufletul acestor femei, este ~i
el sIa~iat de furtuna indoielii, sadind in el acele ganduri ~i sentimente
amare, care 0 determina sa se intrebe: "Oare de ce trebuie sa SUlara~a
de mult, atata timp cat nu am lacut nimic diu, ~i nici 0 preocupare
de-a me!! nu a avut ca tel diul?"
** In lumea spirituaHi, barbatul ~i femeia care sunt duali nu pot
fi impreunii aUitatimp cat pe piimant s-au condus de preocupari sen-
zuale. Sufletul feminin cazut adanc in senzualitate este calificat infe-
rior jumatatii sale masculine, cu care a savar~it pacatul.
[
...-
-. - - -. ---
17 ugta dual
?ezgu~tati, sun~ nevoiti ~ii-~iintoarea privirea de la ele,
meerean~ eu dlsperare sa evadeze in propriul lor suflet,
pentru ea nu doresc ca aceste suflete sa Ie fie mama sora
. ,
sau sotle.
Daca deasupra acestor suflete masculine nu ar.exista ~i
nu ar veghea suflete feminine evoluate, ace~tia ar ramane
prizonieri in propria lor sfera, pe care ~i-au creat-o ~i
izolat-o, prin faptul di au dispretuit femeia, ca nu i-au
acordat ceea ce i se cuvenea, pentru ca s-au considerat
superiori din punct de vedere intelectual, ba chiar ~i sen-
timental, folosindu-se de femeie doar ca de un instrument
de exploatare al pliicerii, calificand-o drept 0 fiinta infe-
rioaI,:a,care este sortWi sa slujeasca biirbatul.
Inchis in propriile sale principii false, viata biirbatului
pare lipsitii de orice perspectiva. In momentul in care dea-
supra lui apare acel suflet feminin caruia, pe parcursul
vietii terestre, i-a generat numeroase dureri ~i suferinte,
transformandu-i viata intr-un iad, in sufletul sau va riisiiri
soarele sperantei, ~i manat de bucuria revederii acelui su-
flet, care ii poate oferi fericire, armonie ~i pace, va exc1a-
ma: "De 0 astfel de fiinta am nevoie, acesta este idealul
meu, ~i doresc sa-mi fie mama, sora, sotie, orice, numai sa
fiu mereu langa ea!"
Aeeastii ravna a~eazaposibilitatile de evolutie ale bar-
batului pe 0 noua baza, iar fiecare inmlnire cu idealul sau
feminin ii deschide perspeetiva unei vieti noL
Dacasufletul feminin gase~te in suflctul barbatului
rataeit macar 0 trasatura comuna eu natura ei sufleteasea,
daca 0 preocupare sau un gand al femeii se identifica cu
setea de iubire a barbatului, pome~te in sufletul ei un nou
proces, care invaluie barbatul cu un simt de iubire, iar in
cele din urma, femeia il va scoate din sfera disperarii,
acceptandu-l clfiu, ca sot, ca prieten, ori sub forma altei
relatii nobile. In .acest fel s-a realizat 0 legatura intre cei
I doi, s-a incheiat un contract ~i s-a nascut un nou program
i de viata. Ramane sa fie gasita posibilitatea intruparii, ~i sa
I se stabileasea acea misiune pe eare vrea sa 0 indeplineasdi
I eu el.
I
I
.. ..- .--
AdamRomOfl
168
Exista situatii In care misiunea este data, iar sufletul
feminin este in cautarea unui suflet masculin, care sa 0
sprijine in indeplinirea misiunii respective.
Sunt foarte rare acele situatii In care sufletul masculin
accepta un suflet feminin, pentru a-I scoate din Intuneric,
de cele mai multe ori sufletul feminin accepta pe cel mas-
cutin.
Evolutia simtului dual
, ,
Omul nu este ceea ce W Inchipuie el, deoarece pe
parcursul unei vieti terestre, Eul individual nu i se dezva-
luie In totalitate, ~i de cele mai multe ori personalitatea sau
eul sau inferior reprezinta doar 0 proiectie a acestuia.
Suprafetele sufletului uman trebuiesc ~lefuite dupa
anumite legi, asemenea suprafetelor diamantului care, sunt
supuse cizelarii dupa anumite reguli cunoscute de ~lefuitor.
Destinul, care este ~lefuitorul sufletului, ia In mainile sale
sufletul omenesc, ~i II transforma conform telului pentru
care a fost creat.
Nu toata lumea are acela~i destin pe parcursul vietii
terestre, :?i nu toata lumea are aceea~i misiune In viata
spirituala. Fiecare grupare spiritualaeste chemata sa Indepli-
neasca 0 aWi misiune, ~i sa deslu~easca diferite probleme
prin viata sa. Toate aceste misiuni ~i probleme au menirea
de a perfecta armonia dintre Divinitate ~i creatia Sa:
Nu exista nici 0 entitate spirituala a carui loc sa nu fie
golin Inima Tatalui, in Lumea perfecta a Sferei divine, ~i
acelloc gol nu va putea fi ocupat de nimeni altul, decat de
entitatea respectiva. Tocmai acesta este scopul ~lefuirii
fiecarei entitati spirituale in parte, ~i anume de a 0 face
corespunzatoare locului sau liber din Inima Tatalui creator.
Chiar ~i Satana, acel Inger de lumina care a produs
atata contrarietate, s-a ciiit de faptele sale :?idore~te sa-~i
reimbrace haina de lumina, sa redobaudeasca frumusetea
169 Legta dual
~i stralucir~a pe ~ar~ a pierdut-o, pentru a-~i lasa din nou
capul pe Pleptul mbltor al Tatalui creator.
_ Ca~d bijutierul dore~t~sa creeze un giuvaer, prin care
sa expnme ceva, el stabIle~te 0 montura pentru fiecare
llestemamin parte. Tot a~aTamldivina creat fieeare scanteie
divina cu un scop ~i cu un loc precis stabilit. Orice entitate
este dirijata prin destin spre acea directie, spre care trebuie
sa evolueze. Atunei cand destinul ~lefuie~tesufletul, treze~te
in el ganduri ~i sentimente noi, ~i cu cat sufletul va fi mai
bogat, mai colorat ~i mai apropiat de perfect, prin aceste
ganduri ~i sentimente, eu atat va fi mai apt de a indeplini
misiunile lncredintate.
Sufletele nu sunt identice, dar fiecare dintre ele i~i
realizeaza implinirea corespunzatoare aspiratiilor ~i
sperantelor naturii sale, iar in momentulin care ~i-a atins
telul, ajungand la propria sa menire, inseamna ca is-au
realizat toate dorintele ~i de acum este fericit. Din acest
moment nici un suflet nu mai aspira dupa un loc, care nu
este al sau, pentru ca prin perfectiuaea atinsa, ~tie deja ca
ocupa locul desemnat de Taml. A~adar in lumea spirituala
nu exista dorinte neimpJinite, nu exism sperante nereali-
zate, pentru ca acolo toata lumea i~i ocupa locul cucerit
prin multe lupte ~i suferinte.
Entitatile spirituale, inconjurate de valul lor sufletesc,
niciodata nu sunt egale intre ele. Exista personalitati spi-
rituale cu 0 chemare mai modesta ~i exista altele carora Ii
se incredinteaza sarcini mari ~i importante. Acestea sunt in
a~afel ~lefuite~i cizelate de propriullor destin, incat sa se
dezvoltespre aceadirec!iede ganduri ~i sentimente,care
sa corespunda naturii lor suflete~ti. Ace~tia se vor cizela,
vor suferi ~i vor invata, pana cand vor atinge stralucirea in
care vor putea indeplini pretentiile Tatalui divin, adica pana
cand vor corespullde Monturii din Sfera divina.
Pentru a fi mai pe inteles, am sa ma folosesc de un
exemplu. Sa luam un trandafir ~i sa examinam partile sale
componente. Vomvedea ca are 0 radacina, 0 tulpina, fum-
ze ~i flori, care chiar dadi sunt organe diferite ale plantei,
toate slujesc acee~i idee ~i acee~i gandire. Dar furnzele,
T
j,
0___ ..,.. .-.
._0 _0- __ _._ - O_U--
AdamRPmon
170
tulpina sau spinii trandafirului nu se pot revolta din cauza
menirii pe care 0 indeplinesc ~i uu pot aspira la locul pe
care 11ocupa petalele trandafirului, pentru ca fiecare dintre
ele este perfecta ~itrebuic sa-~iindeplineasca,menirea acolo
unde a fost predestinata de natura sa. Tulpina, frunzele sau
spinii nu au dreptul sa se revolte, pentru faptul ca nu au
frumusetea, parfumul ~i culoarea petalelor. Dar nici peta-
lele nu se pot revolta pentru faptul ca frunzele nu sufera
agresiunea omului, ele avand 0 viata mai Ilmga~i bucuran-
du-se mai mult timp de razele soarelui, de roua ~ide adierea
vantului, pe cand florile sunt rupte, pierzandu-~i petalele
ve~tejite. Acesta este destinul florii, diferit de eel al frun-
zei, fiecare dintre ele avand 0 chemare pe care este dator
sa 0 implineasca. in mod asemanator ~i destinele oame-
nilor sunt diferite.
Cu toate aceste mali diferente, intotdeauna se vor atrage
acele entitati spirituale, a caror natura sufleteasca se com-
pleteaza ~i se armonizeaza, constituindu-se in grupari din
al caror membrii i~i vor alege, cu ocazia intruparii, rudeIe
~i prietenii.
* * *
Pe mfumrace sufletul actioneaza sub imboldul Adevaru-
lui ~i al Iubirii, el se desprinde tot mai mult de lumea
materiaHi,pe care nu 0 pretuie~tedecat in calitate de cadru
~i de instrument - in care ~i prin care, se poate purifica ~i
evolua - ~inu ca 0 sursa de fericire. Sufletul aflat in aceastii
etapa intelege ca fericirea izvor~te din Iubire ~i Adevar.
Pe masura ce se adance~te in aceste simturi, are 0 putere
tot mai mare de a renunta la sine ~i de a-i servi pe toti cei
din jurul sau. Sufletul nu se mu1tume~tesa traiasca pentru
el, ci i~i dedica viata Sfintei Treimi, de la care se alimen-
teaza cu tot mai multa Iubire ~iAdevar. El va cauta Divini-
tatea in propria sa fiintii liiuntrica, in semenii sai ~i in
Illtreaga natura inconjuratoare.
Cand Iubirea domina sufletul, imprima chipului ome-
nesc 0 stare de destindere, 0 luminozitate ~i 0 stare mistidi
.,...
.I.
:
I
I
I
171 Ltgta dual
de fericire, omul Intelegand care sunt limitele dincolo de
c~r~ se at1a fericirea Jui. Iubirea tonifica trupul, Ii da
sanatate, regenereaza celulele uzate ~i dizolva diferitele
formatiuni care apar In organe, din cauza unor dezechili-
brari infomlationale ~i ellergetice.
Daca sufletul pierde iubirea, omul pierde totul, devine
un infirm, un nefericit macinat de ura, mca ~i indoiala, iar
din acel moment, pierzand Lumina, el va trai in Intuneric.
Suftetul da cea mai grea lupm cu viata, care pe toate caile
cauta sa-i smulga iubirea, culeasa ~icrescum cu atata truda,
fiind con~tient ca iubirea este singura foqa propulsoare
spre fericire.
Suftetul coboara randuri de vieti In trup de carne, toc-
mai pentru a dobandi puterea iubirii, manat mereu de dorinta
de intregire, de zidire a Inaltului sentiment de iubire, care
odata cladit, Invaluie sufletul asemenea unui curcubeu dupa
furtuna.
Omul care cunoa~te aceste taine, sa nu uite ca iubirea
este mereu violata de viata terestra, incercand s-o distruga
pe toate caile, prin toate mijloacele, tocmai pentru ca Iu-
birea nu este de natura pamanteasca, ci este divina. Aici pe
pamant, in lumea pacato~ilor,a decazutilor ~ia nefericitilor,
tot ce este stant este nimicit ~i luat in deradere.
Aceasta situatie este minunat redata, alegoric, In le-
genda lui Ghilghamesh, care diutand fericirea pe pamant
spune cu tristete: "Oriunde imi arunc privirea, vad numai
moarte". Atunci un zeu ii face cunoscuta taina trandafiru-
lui - Iubirea - spunandu-i: "Daca mana ta va lua aceasm
floare, vei fi tanar In veci". Ghilghamesh, cu pretul rmilor
produse de spini, reu~e~te sa culeaga floarea iubirii.
Intordindu-se cu ea, Intr-o clipa de neatentie, i-o fura un
~arpe - viata - Ghilghamesh tanguindu-se putemic: "Pen-
tru cine s-au ostenit mainile meIe? Pentru cine a sangerat
inima mea? Pentru cine am cules fericirea? Acum genunea
leagana floarea mea draga."
Starea lui Ghilghamesh este asemanatoare eu situa~ia
eelor doi soti, care, peffilitand i'mprejurarilorvietii terestre
sa Ie fure iubirea prin care s-au legat, spunandu-~i ca totul
-- 1~ --- ------
AdamRomon
'72
a fost 0 iluzie ~i nu 0 dragoste. In acel moment apare
d:ceptia, v~and unul in ceHilalt numai gre~eala, numai
raul, n~al 01I.1enesc}ll, ~i de aici incepe tragedia vietii,
fiecare dmtre el spunand: "Nu aceasta este fiinta pe care 0
cauta ~i a~tepta sufletul meu". .
Dar gloria vietii nll constii in faptul de a renunta la
partenerul de care te-ai legat ~i pe care acum crezi cd nu
este eel adevarat, consideriind ca te-ai legat de el intr-un
moment de nesocotinta. Din moment ce ai avut astfel de
clipe de nechibzuintii: inseamna ca nici tu, ca om, nu e~ti
un zeu, ci doar un pacatos ~iun biet ratacit, datoria ta fiil!d
de a-ti iubi partenerul cu toate pacatele ~i gre~elile lui. In
cazul in care ai fi fost mai bun decat partenerul tau, ii
depistai defectele inainte de a te lega de el. Prin urmare
adevaratul merit este acela cand ii iube~ti ~i ii ieI1i pe cei
din jurul tau, cu 0 iubire sufleteasca sincera, care va sluji
spre zidirea ~i nu spre stricaciunea lor. Caci a~a cum vei
ierta, iti va ierta ~i tie Tatal, ~i cu aceea~i masura ti se va
masura cu care ai masurat ~i tu.
Cu dit sufletul femeii sau al biirbatului - poticnindu-se
de greutiitile vietii tercstre ~i de imperfectiunile celor din
jurul sau - este mai pomit pentru desfacerea mariajului, cu
aHit este mai slab ~i mai nepregatit pentru intalnirea cu
perechea sa reala, eu dualul sau. Un astfel de suflet, chiar
daca i~i intalne~te dualul, nu este in stare sa-l recunoasca,
sa-l apreeieze, sa-l ata~ezede sufletul sau, pentru a-~ipregati
feriq,ireacare a~teapa dupa ei.
In momentul in care iubirea stapane~te destul de pu-
temic asupra sufletului, vibratiile ei vor depista - asem~-
nea unui radar - pe dualul sau, cautandu-l pretutindeni. In
aceasta situatie, viata aranjeaza in a~a fel ca cei doi duali
sa se intiilneasca. In cazul in care unul dintre ei necesitii
~lefuiri, structura sa morala solicitand imbunatatiri, des-
tinul nu va permite unirea lor ca muritori de rand, deoarece
sub instinctul deosebit de dureros a1primei rupturi, imedi-
at i~i giisesc - prin slabiciunile ~i fisurile lor suf1ete~ti-
pricini de invinuire, iar despaI1irealor va fi mai acuta decat
la neduali.
T
L
1J3
Ltgta dual
Totu~i dind unU] dintre duali prime~te Indurare viata
terestra 11pune in fata cu dualul sau dar intr-o ase:nenea
. ' ,
lpostaza, in care, cei doi sa fie scutiti de legaturi materiale
pentru ca iubirea sufleteasca, dispensata de tot ce este ma~
terie ~i sexualitate, sa-i poata uni. Atunci dind fiecare din-
tre ei a terminat de tors firul evolutiei in Legea dual, vor
lese impreuna acea panza alba, stralucitoare, care Ie va fi
ve~mantul sub care se vor uni, pentru a merge impreuna pe
calea ce 0 vor strabate de acum impreuna, spre Tatal cre-
ator.
Exista situatii cand, dupa nenumarate randuri de vieti
intrupate in materia terestra, sufletul, obosit de bucuriile ~i
amaraciunile ce decurg din mariaj, angajeaza un destin
solitar, sau va ramane vaduv din tinerete, iar uneori, mana
diriguitoare a destinului 11daruie~tecu 0 casatorie de odih-
na, unindu-l cu un suflet care a atins acel~i grad de evolutie,
avand acelea~i idei, gusturi, talente ~i inclinatii. Un astfel
de mariaj, mtre suflete neduale, poate c1adimult mai mult
in ambele suflete, decat in cazul sufletelor duale care se
afla la 0 mare distanta evolutiva una fata de cealaWi.
Pentru 0 astfel de casatorie de odihna, sufletul trebuie
sa aiba merite in vietile trecute, ~i meritele se dobdudesc
foarte greu, caci in fiecare act care constituie un merit
sufletul trebuie sa puna iubire.
Exista casatorii mai fericite intre neduali, atunci cdud
sufletele se leaga ~i traiesc prin anumite afinitati suflete~ti,
decat casatoria iutre duali, care filtreaza toate actele vietii
lor prin suprafetele lor romune, deosebit de sensibiie,
provocandu-~i numai durere.
Atunci cand intalnirea dualilor se petrece dupa etapa
de ~lefuire, dupa ce au acumulat 0 doza considerabiUide
Adeviir, duc 0 viata fericita ~i multumiHi.Ei nu mai traiesc
pentru acest pamant, pentru "fericirea" de pe el, ci traiesc
in contul iubirii sfinte, care ii va w1i pentru ve~nicie. Cei
doi soti aflati intr-o astfel de ipostaza, sunt 0 binecuvan-
tare a pamantului, ei nu vor mai cadea victime iluziilor
vietii $i pacatelor ei, ci vcr trfli pe plan spiritual ~i legile
naturii nu vor mai avea putere asupra lor, sa-i desparta.
AdamR.amon
174
* * *
Omul sa nu doreasca sa fie stant, atata timp dit nu este
sfintit de Gratia divina. EI trebuie sa-~itraiasca viata umana
in conformitate cu Legile divine, sa-~i iubeasca perechea:
cu care a incheiat mariajul, ~i sa-~i sacrifice acesteia viata.
Omulsa traiasca~isa munceascapentrucopiiisai- fructele
dragostei sale - sa-i educe pentru 0 viata simpla ~i austera,
~i sa trezeasca in con~tiinta lor credinta in Divinitate, sa se
ingrijeasca de hrana lor spirituala, sufleteasca ~i trupeasca
- in acest fel i~i va indeplini misiunea, care se poate
illcredinta unui om.
Indeplinind aceste comandamente, fluidele senzuale ale
omului se spiritualizeaza ~i se topesc, transformandu-se in
acea iubire, prin care renuntand la sine, va lucra ~i va
sacrificatotul pentru familie. .
Omul este chemat sa se dizolve in iubirea pe care 0
simte fata de copii, sa se sacrifice pentru ei, pentru ca ii
sunt mai scumpi decat orice, chiar decat viata sa. Tatal sa
nu devina 0 putere tiranidi pentru sotie ~i pentru copii, dar
sa nu fie nici prea moale, ci un suflet con~tient de respon-
sabilitatea pe care 0 are, un om bland ~i putemic, care cu
iubire ~i illtelepciune sa guvemeze familia, acel mic uni-
vers, pe care Gratia divina i-a incredintat-o. Sa ~tie sa
recompenseze, sa ~tie sa pedepseasca, atunci cand este
nevoie, dar sa fie iertator imediat ce pedeapsa ~i-a mcut
lucrarea de con~tientizare asupra sufletului.
Pentru. ca un barbat sa fie un sot iubitor ~i un tata
Intelept, trebuie sa invete foarte mult. Taml ~i mama tre-
buie sa-~i educe bine copiii, pentru ca generatia urmatoare
sa posede calitati suf1ete~ti~i spirituale mai evoluate, prin
care sa treaca. examenul la care Divinitatea ii supune, in
cadrul vietii terestre, ~i sa fie capabili ca prin intermediul
wlei vieti efemere sa realizeze valori perene.
Valoarea adevarata nu este cea pe care omul 0
dobande~te pe pamant - pentru ca ~i cea mai mare valoare
terestra este efemera - adevarata valoare este cea pe care
n__ _0" :!:
175 LtgtO dual
omul 0 poarta in suflet, ~i pe care nimeni ~i nimic nu i-o
poate lua.
Omul nu traie~te pe pamant pentru a realiza aici ceva
maret, ci pentru ca prin intermediul pHipandelorsale forte
suflete~tisa mcerce sa reaIizeze valori cat mai ap!:opiatede
cele reale, pentru ca atunci cand va da examenul acestei
vieti, rezultatele sale sa aiba 0 valoare asemanatoare cu cea
etema, in felul acesta dobandind 0 calificare care ii confera
dreptul, ca ~i in viata etema, sa i se acorde 0 asemenea
misiune prin care sa-~i asigure pacea ~i ferieirea.
Dadi omul, aiei, in aceasta lume efemera, traie~te 0
viata de~arta, daea activitatea sa nu seamana cu cea etema,
atunci va fi nevoit sa revina mereu, pentru ca prin
experientele rneute in lumea efemera, sa invete sa traiasca
~i sa simta in lumea etema.
Pe pamant totul este trecator, trecatoare este coeziunea
dintre soti, dintre copii ~i pannti, dintre frati etc., toate
acestea fiind pHipandeincercari ale sufletului, pe tiiramul
legii iubirii. ~i este normal sa fie ~a, pentru ca prin fiecare
reintrupare, sufletul se eonfrunta eu posibilitati ~i eu misi-
uni noi, fiind chemat sa rezolve, prin propriile sale puteri,
diferitele situatii ale vietii terestre.
Omule, iti iube~ti pereehea eu care iti traie~ti aceasta
scurta viata terestra, ~i aeeasta iubire dizolva intreaga ta
fiinta, pentru ca dizolvandu-te in ea, sa te saerifici ~i sa te
mistui pe altarul iubirii. Dar eu toate acestea te simti neferi-
.cit, pentru ca nu e~ti inteles ~i simti ca intreaga ta iubire
este 0 risip~ de sentimente nobile. Nu ai voie sa simti
astfel, pentru di tu traie~ti ~i iube~ti pentru tine, ~i acest
sentiment trebuie sa atinga, in sufletul tau, culmea
perfectiunii. Pentru ca dad ai ajuns la ea ~i poti sa te
dizolvi complet in iubire: e~ti deja apt pentru fericirea
suprema, pe care 0 vei simti atunci cand, iti vei intalni
adevarata pereche, cea care te va intelege, ~i care se va
ata~a complet de gandurile, dorintele ~i preocuparile su-
tletului tau.
OroulstaIn fataunui Misterdivin, a Misteruluiviefii,
~i este ehemat sa transpuna ~isa prelucreze prin iubirea, pe
..-....-_.--
_.- --. -- -
AdamRomon
'76
care T~t~l.creato~a sa,?it-oi!l el, aceIe taine ale vietii pe
c~re Drymltatea 1le-a mcredmtat, pentru ca sa continue ~i
~a fin~hzeze ceea .ce EI a inceput - Creatia. Divinitatea a
mcre~l!ltat omulUl marea taina a vietii, a evolutiei ~i a
creatlel, dar daca el nu este in stare sa se dedice cu tot
sufletul, acestei munci aducatoare de fericire atu~ci cum
"'.. ,
11va putea lncredmta Tatal continuarea Vointei ~i a Iubirii
Sale sfinte?
Puteti vedea pe pamant nenumarate cazuri, in care,
atunci cand sotii nu se iubese, eand nu i~i dizolva cu totul
sufletele in iubire, forma de infiiti~area copiilor, pe care Ii
aduc pe lume, nu este perfecta, nu este frumoasa ~i atraga-
toare, ceva lipsind din ea. Ace~ti copii sunt debili, nu sunt
sclipitori, nici rezistenti, ba mai mult, parintii Ie confera
predispozitia pentru pacat ~i ratacire.
Natura ascunde, in adancurile ei, mari taine, pe care
omulnu este in stare sa Ie inteleagaypentru ca nu este atent
~i nu observa acele mici legi in care traie~te, care repre-
zinta suportul vietii sale, ~i care poarta acele rezultate, pe
care, in fiecare moment, Ie pecetluie~teeu viata ~icu faptele
sale, cu a caror ganduri, sentimente ~i dorinte da forma ~i
creeaza.
Inteligenta ~i sentimentul uman nu vede Legea divina,
decat sub forma unor amprente lasate in materie, sub for-
ma unei schite, a unui contur gol, neputandu-~i explica
diferitele fenomene ~i cauzele ei. Doar dupa ce a umplut
cu esenta sa aceste urme, dupa ce a completat cu fiinta sa
aceste contururi goale ale Legii divine, omul contempUicu
admiratie Intelepciunea Tatalui ~i bogatia de adevar, de
iubire ~i de justete pe care a sadit-o in Legile Sale, care
pana acum pareau deosebit de vitrege ~i injuste.
Doar atunci cand omul se pleaca, cu supunere ~i
umilinta, in fata Legii divine, accepHindtoate comanda-
mentele Sale, ~i cand descopera rezultatele acestei legi, in
propria sa viata spirituala, binecuvanteaza ~i recunoa~te
bunatatea Tatalui ceresc, pentru ca deja observa efectele
Iubirii divine in propria sa viata. Pana in acel moment
degeaba Ii vorbeau alte entitati spirituale, despre marea
-- --
- .-- --
'77 Ltgta dual
bogatie ~iprofunzime a Divinitatii, pentru ca el nu 0 putea
concepe.
Omule, chiar daca gre~e~ti,prin natura ta sufleteasca
slaba ~i imperfecta, Divinitatea te cheama la Ea! Pleaca-ti
~adar capul cu supunere ~i smerenie in fata Legii divine,
~i sa nu-ti fie teama daca in urma implinirii Adevarului, te
a~teapta suferinte, renunrari ~i mizerie! In acest fel vei
vedea Slava Tatalui stralucind in rezultatele vietii tale, ~i
acesta este eel mai adeviirat ~i eel mai mare dar pe care il
poti primi.
Spre implinire
I
,
I
r
I
Din momentul inta.1niriilor, dualii ajung sub incidenta
unei legi superioare, prin care sunt cantariti cu 0 masura
mai severa. Prin intalnirea lor, cele doua jumatati duale
ajung la 0 noua etapa evolutiva, in care toate faptele, sen-
timentele ~i gandurile lor sunt judecate prin prisma unei
legi cu mult mai exigente decat cele folosite in. etapele
precedente. Aceasta lege- ii ridica pe scara evolutiva,
asigurandu-Ie in acest fel un grad mai inalt de sentimente
~i de adevar, dar dad ei continua sa intrebuinteze acelea~i
instrumente de care s-au slujit ~i pana acum, caderea lor
este asigurata.
Acest lucru inseamna ca toate acele bucurii ~i placeri
ale vietii, care i-au incins ~i i-au condus pana acum -la fel
ca pe oricare om de rand - nu Ie mai pot servi, de acum
inainte, drept tel ~i nu se mai pot constitui in bucuriile lor,
pentru ca au pa~it pe treptele unei vieti superioare, care
este guvemata de legi mai inalte.
. Barbatul ~i femeia care sunt intr-o relatie duala nu-~i
mai pot compara propria viata cu cea a unor perechi care
seaflape 0 treaptii de evolutie inferioara, ei nu-~i mai pot
permite sa goneasca dupa acelea~i teluri inferioare, dupa
care alearga ceilalti oameni. Aceste te1uri inferioare sunt
u -- .. -- =
AJamRamon
178
foarte b~e pentru .maj~ritatea omenirii, sunt chiar legale
p~ntru Dlvelul lo~ ~fenor de evolutie, dar celor care au
atms un grad mal malt de evolutie, nu Ie este permis sa
coboare sub propriul lor nivel, ci sunt nevoiti sa unneze
leea de un grad superior, pentru ca in legea inferioara
oncum nu vor fi fericiti, pentru simplul motiv ca senti-
mentele lor s-au inaltat pe 0 treapta superioara.
Sentimentele superioare ale unui suflet evolua.tvor gu-
vema in ~a fel asupra omului, incat, chiar daca va trai 0
viata mai adevacata ~i mai corecta decat ceilalti oameni, la
cel mai mic abuz al siiu, la cea mai neinsemnata cadere,
propria sa lege interioara se va riizbuna mult mai rapid ~i
mai putemic pe el decat legea celor de un ordin inferior.
Sufletul evoluat va suferi mai mult decat sufletul inferior,
~i va plati mai scump pentru orice gre~eala, in acest fel
ridicandu-se in jurul sau limite morale, care nu-l,lasa sa
carlain adancurilepacatului. Sufletul evoluat va fi sanctionat
de propria sa lege pentru aceea~i fapta pe care un suflet
inferior 0 face cu mult mai des lara sa sufere pentru ea.
Sufletelor evoluate Ii se acorrla posibilitati din ce in ce
mai restranse de a triii dupa poftele trupului, tocmai pentru
ca energiile lor sa nu se poata afunda din nou in atmosfera
impura a pamantului ~ipentru a nu forma injurul spiritului
o negura obscurii de posibilitati paditoase.
De aceea natura lor sufleteasca trebuie cizelata pana
cand devine amt de neteda ~i de transparenta incat sa nu se
ciocneasca de principiiIe morale de ordin superior, care, in
mod automat, se nasc in ei. Pentru ca daca se ciocnesc, va
urma un nou divoq, cu 0 noua serie de incerciiri dureroase.
De multe ori exista premise ca sa se intalneasca dualii
aflati pe acee~i treapta de evolutie, sau pe trepte apropi-
ate, pentru ca prin imprejuriirile unei vieti mai mult sau
mai putin impovarate, sa dezbrace gre~elile, defectele ~i
neintelegerile care s-au lipit de sufletul lor. Dar omul cu-
fundat in intunericul materiei va recuno~te rareori aceste
posibilitati acordate de Gratia divina, ~i de cele mai multe
on intalnirea dualilor se desfii~oara asemenea intaInirii
dintre doua comete. Chiar daca evolutia lor sufleteasca ii
r
L
I
I
'79 ugtQ dual
conduce pana la punctul in care se pot intalni, daca trezirea
lor spirituala nu a atins un anumit punct, daca lumina lor
spirituala nu a atins stralucirea prin care, intelegandu-se ~i
complemndu-se reciproc, sa se dizolve una in cealalta ei
vor divoqa din nou, fiecare jumatate purmnd mai-dep~e
in sufletul sau acea rana, durerea acelei despaqiri, care
este consecinta sufletului lor primitiv ~i a obscuritatii lor
suflete~ti.
Rama~itele acestui sentiment raman in suflet aseme-
nea urmelor unei arsuri, ~i nu-i lasa in pace, pentru ca,
separat, fiecare dintre ei este nefericit, neputandu-~i satis-
face cu nimeni altcineva acele pretentii de iubire care s-au
trezit in sufletul lor.
Dualii nu se pot intalni decat pe cararea evolutiei sau
a mantuirii propovaduita de Domnul nostru, Isus Christos.
Ei vor ramane impreuna, mana in mana, sprijinindu-se,
ajutandu-se~i intarindu-sereciproc, prin acea iubire care
nu mai este terestra, nu mai este trupeasca ~i nu mai este
un biet sentiment sufletesc foarte labil, ci este 0 iubire
spirituala pura, care se sudeaza in Lumina prin care se
manifestaDivinitatea. .
Acei duali care, mergand impreuna pe drumul ce duce
in Sanul Tatalui iubitor, dezbraca inca in timpul vietii te-
restre atractia spre de~ertaciune ~i rataciri, vor ramane
impreuna, in lumea spirituala, pentru ca, odata cu trupul
carnal, vor dezbraca orice legaturi senzuale. De fapt lega-
turile trupe~ti ~i-aupierdut asupra lor puterea acelei legi de
atractie care, in lumile inferioare, este chemata, prin foqa
ei brutala, sa uneasca pe cei care sunt gata sa se desparta.
Legile trupe~ti~i instinctul sexual nu mai au din acest
moment nici un efect asupra lor, pierzandu-~i astfel rolul,
pentru ca in suflet s-a nascut deja posibilitatea unei relatii
dispensate de orice referiri trupe~ti. Unirea lor spirituala
deschide pentru amandoi 0 fericire amt de pura incat i~i
dau singuri seama ca, de [apt, ei apaqin unui singur spirit,
ca gandirea, preocuparea ~i vointa lor este una ~i acee~i,
ca sentimentele Ie sunt de nedespaqit, pentru ca s-au sudat,
prin lumea lor mentala ~i sentimentala, grabindu-se spre
AdamRamon
180
unul1ji acela1jitel, motiv pentru care nu exista vreo putere
care sa-i poata despaI1i.
De fapt, de acum Inainte Incepe pentru ei lucrarea
desemnata fiecarui spirit In parte 1jipe care, dupa ce a
Implinit-o, va dobandi zestrea pe care Tatal creator a
pregatit-o 1jia retinut-o pentru fiecare din copiii Sai.
Din acest moment vor dispare din sufletul lor acele
straturi diferite, acele obscuritati care Ii pot determina
ratacirile 1ji,de fapt, de acummainte se na1jteIn ei adevara-
ta atractie spre Divinitate 1jiadevaratul simt de iubire 1jide
solidaritate. De acum se vor a1jezapentru totdeauna in
armonie 1jide acum vor mcepe adevarata lucrare, nemai-
putand lancezi, pentru ca dorinta Ii stimuleaza tot mai
putemic. Au multe ocazii pierdute, pe care acum Ie regreta.
Fiecare rezultat obtinut ii umple cu 0 mare fericire,
satisfactie, pace ~i bucurie, ~i in aceasta desrntare se na~te
Intre ei 0 iubire atat de profunda incat, uitand de propria
lor fiinta, se arunca in valurile torentului de Energie divina
care ii poarta in angrenajul unei munci de sacrificiu, mi-
siune prin care aduc din adancuri pe cei iubiti, pe cei care
Ie-au rncut candva un bine, pe cei care i-au incurajat 1ji
consolat cu iubirea lor.
Astfel ca vor mai imbraca de multe ori povara trupului
carnal, dar acum este de ajuns 0 clipa, ca sa se regaseasca,
~i nu se vor mai despaI1i,avand 0 contributie insemnata la
deschiderea unei noi linii evolutive, la crearea de noi
posibilitati de evolutie terestra. Foarte u1jorpot deveni vic-
time ale rautatii semenilor, astfel ca viata lor terestra se va
mistui adesea pe altarul sacrificiului.
Ace~ti martiri vor aduce intotdeauna pe pamant ceva
din bel~uguliubirii lor, imPartindcu generozitatedin bogatia
iubirii pe care 0 poseda, vor aprinde lumina credintei in
fata celor rataciti ~i vor aduce la suprafatii Adevarul, care
va straluci in fata ochilor celor care 11cauta. Dupa aceea
vor dispare de pe arena vietii terestre, pentru a se inalta in
lumea fericirii ve~nice ~i inviolabile.
Traind in sfera lor, vor lucra pentru cei pe care Ii iubesc,
rnra ca oamenii sa-i cunoasca sau sa ~tie ca ei Ie conduc
..
181
I
I
I
I
I
I
Legta dual
dest!~ul ~i, chiar dadi stau doar ca protectori pe Hinga0
famlhe sau pe Hingaun singur om, ei mdeplinesc 0 misi-
une srnnta. Aceasta misiune nu este pentru ei un sacrificiu
pen~ ca dau din bel~ugul lor, amintindu-:~ica ~i ei a~
sufent mult, ca au luptat in incertitudine in oceanul adanc
~i intunecat al pacatului, acceptand acum' orice sacrificiu in
numele lui Isus Christos, pentru ca, prin misiunile lor, mai
mici sau mai mari, sa ajute la evolutia celor slabi ~i
dezechilibrati. .
Acesta ~ste drumul spre viata stralucitoare la care
fiecare suflet viseaza, aceasta este realitatea care, prin
dezbracarea pacatului, a erorii ~i a ratacirii, a~teapta dupa
fiecare om. Aceasta este starea la care, prin numeroase
lacrimi ~i picaturi de sange, incoruptibila Lege divina va
conduce fiecare suflet in parte. Acesta este impulsul de la
care nimeni nu se poate sustrage, pentru ca este inscris in
adancul sau sufletesc, constituind natura sa fundamentala,
natura divina.
~i acest lucru il cunoa~te ~i exploateaza ~i Satana,
incercand sa determine omul sa lase deoparte Adevarul,
promitand fericire, celor care il urmeaza, celor care ii ac-
cepta "adevarul", care nu este altceva decat forma degene-
rata ~i pervertita a Adevarului, umbra acestuia. Sa nu-l
credeti, pentru ca fiecare ratacire, fiecare pacat, fiecare
amanare ~iindolentava fi platita cu sangele sufletului vostru
prin dureri amare, prin chinuri, deceptii ~i suferinte. Pentru
ca este nevoie de multa suferinta pana cand omul, prin
propria sa experienta, sa cunoasca Adevarul.
Omul trebuie sa plateasca prin lacrimile amare ale
experientelor dureroase tocmai pentru ca a acceptat minci-
una ~i eroarea drept adevar, pentru ca a crezut ca i~i poate
realiza 0 viatii fericita tara munca ~i osteneala. De aceea,
dintre posibilitatile care ii stau in fata, el apeleaza la cele
mai comode, ~i atunci cand ar putea face binele, alege raul,
crezand, in naivitatea sa, ca a reu~it sa fure ceva bun din
acea mana care tine ~i bine1e ~i raui. El nu ~tie ca a rapit,
di a smuls un pic de bine efemer, dar ca odata cu el ~i-a
Insu~it ~i durerea deceptiei ~i a suferintei.
AdamRamon
182
Pen~ ca bel~ugul oferit d~ Satana tine foarte putin, in
comparape cu setea care va mlstui sufletul. A~adar sa nu
credeJi s~iritului.~inciunii, ci credeti in Adevar, iar daca
trebuIC~sa sufentl pentru Adevar, daca yeti fi scuipati,
ocaratl, daca vor arunca cu pietre in voi ~i va vor crucifica,
sa nu uitati ca va ~teapta Viata ve~nica. Nu va fie teama,
decat de propriile rataciri ~i gre~eli. Teama este nejustifi-
cata pentru ca Domnul ne-a lbat promisiunea: "Nu va
teme/i, caci Vairamdne cu vaipdna /a sfiir#tu/ vremuri/ar".
Daca vreuna din clipele vietHva ofera posibilitatea de
a va imbogati pe seama altora ~i de a dobandi un rang
social, sa nu profitati de acea clipa. De asemenea sa nu
varsati veninul urii ~i al razbunarii asupra semenilor, chiar
daca sufletul vostru ar dobandi 0 oarecare lini~te ~i
satisfactie, pentru ca acel venin va trai, va cre~te ~i il yeti
intalni, otravindu-va viata, cand nici nu va ~teptati. Dar
daca yeti ucide in voi raul yeti scapa de el, pentru ca ati
invins intunericul din voi, deschizand poqile Raiului, iar
puterile Raiului va vor inalta in acele Sfere luminoase in
care toate se compenseaza, ~i intr-o clipa yeti uita orice
durere ~i suferintii.
Toate faptele voastre sa stea sub auspiciile Iubirii. Pen-
tru ca Divinitatea dore~te sa menajeze omul de dureri ~i
suferinte, dar pentru aceasta omul trebuie sa invete lectia
iubirii. Domnul nostru, Isus Christos, a invins prin Iubire,
iar acum ne indeamna prin cuvintele: "Avefi incredere,
caci Eu am invins /umea, ~i ~a cum am invins Eu, vefi
fnvinge# vai". .
Glorie Tie Parinte ceresc, Creator al celor vazute ~i
nevazute, Glorie Fiului Tau sfiint, Isus Christos, Mantuitor
~i Domn al sufletelor noastre, ~i Glorie Sf'antului Duh,
Guvernatorul planetei Pamant. Amin!
..
Cuprins
5 Mireasa a sufletului meu
7 Marui
20 Adevarul-rlCM
29 Taina dualitatii
44 Simtul dual
62 Manifestarea dualismului universal
89 Responsabilitate in Legea dual
99 Degenerari ale simtului dual
I08 Destinul barbatului este femeia
I3 I SimtuJ dual ca factor al atingerii telului final
I4 I Dragoste $i mariaj
I58 SufletuJ feminin
/68 Evolutia s;mtului dual
I77 Spre implinire