Drumvalo - NASTEREA NOII UMANITATI (29 iulie 2009)

Calendarul maya este cel mai corect calendar descoperit vreodata

n lume. i umanitatea se ntreab cum de un trib al unui popor att
de vechi poate fi att de precis, mult mai precis dect lumea
modern i tehnologia ei. Acum toi privesc calendarul maya pentru
a nelege data de !" decembrie !#"!. i mayaii au rspuns. $
surs nalt, mult mai respectabil dect preedintele Americii, este
liderul celor %%# de triburi din &e'ic, (eli)e, *onduras i +uatemala,
i numele lui este ,on Ale-andro Cirillo .ere). Ast)i voi traduce n
limba-ul lumii moderne ceea ce mayaii nii au de spus referitor la
data de !" decembrie !#"!. /i vor s tii c vorbesc n numele lor, ei
mi0au dat autoritatea de a vorbi. &ayaii vor s tii c lumea pe care
o cunoatei, cea n care trii nu este ceea ce credei voi. 1oi, cei
moderni credem c lumea este solid i real i c nimic nu poate
schimba asta, c lucrurile vor merge aa la nesfrit, cu sau fr noi.
&ayaii vor s v informe)e c asta nu este adevrat. C lumea este
compus din imagini i c poate fi controlat cu a-utorul contiinei.
/ste vorba mai ales despre contiina care e conectat n mod direct
cu inima. Aceasta nu este o transmisie public obinuit. ,ac asta
v doreai, atunci ai nimerit greit locul. 2untei pe cale s intrai
ntr0un mod de via pe care numai lumea antic l0a neles. 3umea
modern aproape c nici nu tie despre ce vom discuta i nici nu tie
de e'istena acestei lumi 4 i totui, acest mod de a fi este e'act
ceea ce voi, lumea modern, avei nevoie n acest moment al istoriei,
dar probabil c nu tii acest lucru.
5manitatea se afla acum ntr0o situaie asemntoare cu cea a unui
fluture, care iese din cocon i tot ceea ce tia nainte, urmea) s se
schimbe. $ lume cu totul nou este pe cale s se de)vluie. 1umele
meu este ,runvalo &elchi)ede6 i probabil c v ntrebai de ce un
om alb st n faa voastr, autori)at s vorbeasc n numele
mayailor. Asta va lua ceva timp pentru a fi e'plicat, iar pentru a
face asta, va trebui s v povestesc puin despre viaa mea. Apoi vei
nelege de ce m aflu aici.
Ca muli ali oameni, pe la !# de ani 4 dei unii fac asta mai devreme
4 m0am ntrebat de ce ne aflm noi pe .amnt i ce nseamn viaa.
Ce este aceasta planet i stelele, de ce aflam aici i ce se ntmpl7
Am nceput s studie) i primul loc unde am fcut asta, a fost liceul.
Aici am ales fi)ica i matematica. 1u pentru c vroiam s devin
fi)ician sau s fac bani, ci pentru c am cre)ut c fi)icienii i
matematicienii tiu ce sunt planetele i stelele. Am petrecut muli ani
1
studiind, dar am a-uns la conclu)ia c ei nu tiau mai mult dect
mine. Aa c am trecut de la partea stng a creierului la cea
dreapt i am nceput s studie) artele. 8storia artelor i pictura. i
am mai petrecut vreo ! ani studiind asta i chiar mi0 a a-utat.
Am nvat istoria pornind de la epoca omului de 1eandertal i pn
n timpurile noastre. 9reptat am nceput s0mi fac o idee despre
partea feminin din mine, din creierul meu. i tot nu am reuit s aflu
ce nseamn viaa. 1u eram nici mcar pe aproape. :n timpul liceului
am nceput s practic meditaia. i am nceput cu hinduii, cu
mantre, am avut un guru hindus care m0a nvat toate acestea i eu
am devenit foarte preocupat de asta.
:ntr0una din )ile, cnd m aflam n meditaie profund, s0a ntmplat
ceva n camera unde m aflam. Ceva la care nu m ateptam i care
nu cerusem s se ntmple. ,ar s0a ntmplat pur i simplu. Au
aprut dou sfere de lumin, au aprut mpreun lng mine, de o
parte i de alta, erau foarte strlucitoare, una era de culoare ultra0
violet foarte frumoas, iar cealalt de un verde foarte strlucitor. 1u
tiam ce sunt. ,ou sfere de lumin n camera mea. Apoi, n
interiorul capului, n mod telepatic am au)it; <nu suntem separate de
tine, suntem tu ntr0un alt nivel al e'istenei=. 1u tiam ce nseamn,
dar a nceput o sfredelire a e'istenei. /le au nceput s0mi ghide)e
viaa i dup aceast e'perien am fost condus ctre mai mult de
"> lideri spirituali din lume i am studiat aproape toate formele de
meditaie spiritual de pe planet.
,ar n acelai timp, cele dou sfere de lumin m0au condus spre
lumea indigenilor, pentru a nelege modul lor vechi de via. Apoi,
cei doi ngeri, pentru c la un moment dat am neles c cele dou
sfere de lumin erau ngeri, m0au condus n interiorul acestei lumi a
indigenilor. Aici intervin mayaii. Am fost lsat ntr0un trib din 1e?
&e'ico, numit 9aos i am petrecut "% ani cu ei. 5nul dintre nvtorii
de acolo lor, care a murit, era conductorul bisericii .eyority din
ntreaga Americ. /l, dar i alti membri ai tribului au nceput s m
nvee. 5nul dintre ei este @asi6i, un conductor spiritual i el m0a
nvat despre cristale i fetiuri, despre cum s neleg i cum s
schimb realitatea prin intermediul cristalelor i a fetiurilor. :i poi
schimba chiar viaa ntr0un mod pe care nimeni nu l0ar crede
vreodat. 3a el am va)ut cum s0a ntmplat i nu pot s neg c este
posibil.
Astfel, dupa "% ani de antrenament trind cu indigenii, m0am
transformat i am fost pregtit apoi s plec n lume i s ncep s
lucre) i cu alte triburi. 2ferele de lumin m0au dus la Anastasi, ei
sunt cei mai vechi, au trit naintea civili)aiei hopi i a celorlalte pe
2
care le cunoatem i i0am cunoscut ntr0o alt dimensiune. i am
lucrat cu ei pentru un timp. Apoi am fost condus ctre mayai. i n
"ABC, mi s0a spus s merg in Dugatan i am nceput s studie) acolo.
i am fcut ceremonii, am fost condus apoi n temple sacre peste tot
n lume. A fost ca o iniiere pentru mine. i mayaii vedeau cum
lucre) la acest nivel i civa ani mai tr)iu am ntlnit un om care se
numea *unds (utsman, un aman i preot maya care este legat de
Consiliul &aya din Dugatan. /l m0a nvat modul de via maya,
care era diferit de cel al triburilor ntlnite in 2tatele 5nite. &0a rugat
s fac ceremonii mpreun cu el. ,e0a lungul timpului am fcut sute
de ceremonii alturi de triburile din America de 2ud. .rin !##E *uns
(utsman m0a chemat s facem ceremonii, iar acestea erau mult,
mult mai profunde i participau repre)entani ai triburilor din toat
lumea.
Astfel, am nceput s neleg ce nseamn ceremoniile acestea,
pentru ca pn atunci nu tiam cu adevrat. Abia de curnd, n
!##>7. liderul maya a venit la mine 4 i vom discuta puin despre
asta. tim c acum contiina uman evolua). tiina a observat
acest lucru cu mult timp n urm i este foarte atent. .e la sfritul
anilor FB# s0a descoperit c dac iei toat cunoaterea lumii, de la
nceputuri 4 ceea ce inseamn civili)aia sumerian de acum G mii de
ani 4 i iei tot ceea ce ai nvat pn acum, pn n anii "A##, ve)i
c sunt att de muli bii de informaie, dac e s vorbim n termenii
computerelor. :ncet am nvat, de0a lungul acestor G mii de ani
attea lucruri. 20a descoperit c din "A## si pn in "AG#, am nvat
att de multe lucruri, tot atat de multe pe cte am nvat in cei G mii
de ani de istorie. Cine ar fi ghicit astaH Apoi s0a mai descoperit c
apro'imativ de prin "AC# i pn prin "A># am nvat din nou tot
atat cat am invatat in G mii de ani. 8n doar !# de ani.
Apoi, din "A># si pana in "AB# am invatat din nou cat in G mii de ani.
2i totul continua sa se intample cu vite). ,e fapt, a fost un moment
in care 1A2A primea atatea informatii, incat nici nu mai avea timp sa
le introduca in computere. Asta s0a intamplat timp de B sau A ani. 8n
acest moment ne aflam pe o curba ascendenta, verticala a evolutiei.
Acum invatam in apro'imativ o luna, cat am invatat in G mii de ani.
.are imposibil dar e demonstrat daca verificati. ,eci a fost o curba a
evolutiei, in care am invatat treptat, din ce in ce mai mult si am
devenit din ce in ce mai inteligenti si dintr0o data, pe masura ce ne
apropiam de timpurile moderne, am intrat pe linia verticala. &ayasii
spun ca suntem pe cale sa facem o schimbare in constiinta umana.
Vom deveni ceva nou o noua !"ecie va #i o noua modali$a$e
de "erce"$ie a reali$a$ii% De!"re a!$a e!$e vor&a in acea!$a
$ran!mi!iune% De!"re acea!$a !c'im&are de con!$iin$a%
3
,aca privim in urma la culturile antice, vedem ca suntem mult diferiti
fata de cei din vechime. 2a )icem fata de cei de acum !### de ani. /
evident. &ayasii spun ca evolutia umana se face pe parcursul mai
multor cicluri. 8ar noi ne aflam acum foarte aproape de momentul in
care evolutia umanitatii prinde vite)a si va face un salt urias spre un
nou nivel de constiinta. Iom deveni ceva mult mai frumos decat ceea
ce numim acum om. 1e vom intoarce sa e'plicam ce spun mayasii c
vom deveni.
1u vom intelege profetiile mayase, daca nu intelegem mai intai rolul
ceremoniilor. ,e fapt, noi suntem uniti in mintea mayasilor.
Ceremoniile din vechime, erau mult, mult mai profunde decat ceea ce
percepem noi, ca oameni moderni. 1oi credem ca stiinta si logica
sunt elementele cheie ale lumii in care traim. Credem cu tarie ca
suntem superiori celor din vechime. 2i ca tehnologia ne usurea)a
viata7 ,ar daca va inchipuiti ca tehnologia ne va salva de la ceea ce
&ama .amant este gata sa aduca umanitatii, si daca mayasii au
dreptate, atunci veti fi surprinsi. Asa cum am spus si la inceput, viata
nu este ceea ce pare. 8n Iedele sanscrite, scrise cu aproape mii de
ani in urma, vorbeau despre timpurile in care omul va a-unge sa
cunoasca electricitatea si magnetismul, despre cum va )bura pe cer
in cutii de metal, iar acesta este chiar un citat, si tot in Iede se spune
ca in numai o )i vom renunta la toate astea. Ca un copil care atunci
cand creste, renunta la ursulet si cauta altceva, dintr0o vi)iune mai
inalta.
2untem pe cale sa facem acelasi lucru. ,in punctul de vedere al
mayasilor, tehnologia inalta nu este un semn al unei civili)atii
avansate. /ste un semn ca o civili)atie este pe cale sa devina
avansata. 3a ce este buna tehnologia pentru oameni, daca ei
descopera ca propriul lor corp si constiinta umana pot face tot ceea
ce face acum tehnologia si chiar mai mult decat atat. Iom intelege
toate acestea, din cate spun mayasilor. 8n primul rand ei vad
pamantul ca pe o fiinta, constienta de tot ceea ce se intampla pe
corpul ei. 1oi, in schimb, il vedem ca pe o piatra. Ceremonia este o
comunicare directa si o punte de legatura a omului cu &ama .amant,
cu 9atal Cer si cu toata viata de pretutindeni. ,in timpurile stravechi
s0a stiut ca inainte ca orice schimbare a omului sa aiba loc pe
pamant, trebuie facuta o ceremonie. Aceasta leaga inima omului cu
inima .amantului si a Cerului si a 5niversului. Atunci cand popoarele
vechi intrau in ceremonie, ei intrau de fapt intr0o lume sacra, plina de
posibilitati.
Ma(a!ii au "re)i! ca "e ma!ura ce ne a"ro"iem de 20*2
umani$a$ea va in$ra in$r-un mare 'ao!% Dar nu e!$e niciun
mo$iv !a va #ie #rica nu e!$e !#ar!i$ul e!$e ince"u$ul du"a
cum va ve$i da !eama curand% E!$e ince"u$ul unui nou ciclu
4
#rumo! !i "lin de !"eran$a% ,aca ne uitam in urma, descoperim ca
acum, in lumea moderna, totul se de)integrea)a, e'act asa cum au
pre)is mayasii. ,e e'emplu incal)irea globala si faptul ca ne
apropiem cu repe)iciune de epoca de gheataJ lumea financiara care
este in colaps la nivel planetarJ bolile mortale cum sunt sida si alti
virusi pandemiciJ ra)boaiele recente, cum sunt cele din 8ra6 si
Afganistan si altele care au loc pe planeta. 2i cei peste ! miliarde de
copii care traiesc cu doar ! dolari pe )i, sau cei care mor de foame. 7
Conform mayasilor, toate acestea au fost pre)ise cu mult, mult timp
in urma. 2i ne apropiem de sfarsitul unui ciclu de timp care a durat
mult, si cand acest haos se va termina7 el are loc mereu, acest haos
face parte din ciclul viatii, este ceva normal. &ayasii spun ca haosul
din lume este doar inceputul, iar ceva mult mai maret decat ne
putem inchipui este pe cale sa apara pe .amant.
Ia rog sa intelegi ca profetiile care urmea)a sa fie de)valuite nu sunt
fante)ii ale calendarului mayas, ci se ba)ea)a pe trecutul civili)atiei
mayase. 9rebuie sa intelegeti situatia in care ne aflam, timpurile pe
care le traim si ceea ce urmea)a sa apara. Nu mai e!$e $im" !a
$raim ca inain$e !a $raim a!a cum con!ideram ca e!$e
normal% Nu e!$e% +eea ce noi con!ideram a #i normal du"a
cum !"un ma(a!ii nu !e va mai in$oarce nicioda$a% +eea ce
va inlocui acea!$a reali$a$e e!$e cu mul$ mul$ mai m,re-%
,eci, sa fie sfarsitul epocii moderne, asa cum credeti conform
calendarului mayas care pre)ice incal)irea globala si schimbari
masive in !#"!H .otrivit mayasilor, vor fi cutremure, dar vor fi si alte
schimbari cu mult mai importante, e'trem de frumoase si po)itive
despre care nimeni nu vorbeste. 2i nici oamenii de stiinta nu stiu
despre asta. ,ar sunt aspecte po)itive pe care mayasii si eu dorim ca
voi sa le stiti. Daca !#ar!i$ul ace!$ui ciclu va #i un de)a!$ru !au
o &inecuvan$are "en$ru omenire a!$a va de"inde de oameni%
In acea!$a !i$ua$ie $o$ul de"inde de #elul in care oamenii
"erce" acea!$a e."erien$a !i cuno!$in$ele !i in$ele"ciunea
unui cor" con!$ien$ care va conduce omenirea !"re vii$or%
Avem "u$erea de a ne decide vii$orul acum% De #a"$ aici !i
acum !un$ !in/urele care ne dau "o!i&ili$a$ea !a #acem
"o!i&ila acea!$a !c'im&are% /'ista un secret despre cum sa
trecem prin aceasta e'perienta. 2i pot sa spun asta printr0o
propo)itie, chiar daca multi nu vor intelege. Am s0o spun totusi.
$amenii trebuie sa combine cunoasterea straveche cu cea moderna
si asta va conduce la o constiinta mai puternica si mai evoluata.
Acum traim in doua lumi separate una de cealalta. Cea veche si cea
moderna. 9raim unii langa altii si in acelasi timp avem nevoie unii de
altii, de intelepciunea fiecareia dintre aceste lumi pentru a putea urca
5
spre o constiinta mai inalta. Asta cere cooperare, iar lumea antica
este gata sa o faca. 8nsa lumea moderna nu a inteles inca faptul ca
are nevoie de stramosii sai, care sunt de fapt, lumea veche. ,e ce
este importanta pentru stramosi supravietuirea noastra si de ce este
importanta pentru noi supravietuirea lorH
8n lumea moderna, traim o viata sintetica si ma refer la faptul ca
traim separati de natura, in masini si cu toata tehnologia. 2i din
cau)a mandriei ca am reali)at atat de mult in domeniul tehnologiei,
nu ne putem da seama cum de oamenii acestia din triburi, care
umbla desculti si abia se pot hrani, pot totusi afecta in vreun fel
lumea moderna, cu e'ceptia faptului ca ne enervea)a. ,ati0mi voie
sa e'plic de ce mayasii si alte triburi sunt importante pentru
e'istenta noastra.
,aca ne uitam in -ur, vedem ca totul in natura, inclusiv corpul uman,
contine o serie de numere matematice, ce parta numele de numerele
Kibonacci. Ioi vorbi despre geometria sacra pentru a intelege mult
mai bine de ce este crucial ca lumea veche sa se combine cu cea
moderna. Corpul uman contine aceasta serie de numere in milioane
de locuri, in fiecare celula, ca sa nu mai vorbim de proportiile corpului
nostru. 1umarul de aur 4 ",G"B7 si el se ntinde la infinit. /ste o
proportie. 8ar ea se gaseste nu numai in corpul uman, ci si in stele, in
planete, in plante.
Kiecare celula din corpul nostru contine numarul de aur, asa ca in
corpul nostru avem miliarde de numere de aur. .rin urmare, numarul
de aur este foarte important pentru creatie. /l este doar o idee, un
concept, el nu e'ista propriu0)is. 1umerele Kibonacci 4 #, ", ", !, E, C,
B, "E, !", E%, CC, BA, "%% s.a.m.d. Avem un numar, pe care il adunam
cu cel din spatele lui si obtinem un alt numar. .e acesta il adunam cu
cel anterior si tot asa mai departe. / simplu. ,ar daca impartim
numerele, vom avea proportii care se vor apropia de valoarea
numarului de aur, fie cu putin sub, fie cu putin peste aceasta valoare.
2i pe masura ce a-ungeti mai sus pe sirul lui Kibonacci si impartiti CC
la E% de e'emplu, aveti o valoare din ce in ce mai apropiata de
valoarea numarului de aur. Cochilia de melc contine in mod vi)ibil, in
faliile sale, proportiile despre care vorbim.
9ineti minte ca discutia noastra a plecat de la intrebarea de ce lumea
moderna are nevoie de cea straveche pentru a supravietui, asa cum
spun mayasii. 8maginea unei plante care atunci cand iese din pamant
are o frun)a. Apoi mai face una, apoi inca doua, apoi E, apoi C frun)e
si apoi B flori. 2irul Kibonacci este evident in aceasta forma de viata.
8ntrebarea este; cum de a stiut aceasta planta ca dupa ce a facut C
frun)e, a trebuit sa scoata B floriH ,e ce nu "#, sau "! sau mai
6
multeH Laspunsul este ca s0a uitat in trecutul su si a va)ut ca este E,
si ca daca adauga trecutul la pre)ent, care este C, atunci re)ultatul
va fi B. 2tie e'act care va fi viitorul. 2i asta este e'act ceea ce
umanitatea va trebui sa invete sa faca acum. /ste ca si cum lumea
moderna este C si nu stie ce urmea)a, pentru ca este complet
deconectata de la trecut. ,ar cand se va reconecta cu trecutul, cu
vechea lume, atunci va sti e'act catre ce se indreapta. 1u putem sti
ca ne vom e'tinde constiinta daca nu avem a-utorul vechii lumi. /ste
esential. 1u este o optiune.
9rebuie sa ne conectam cu acea lume. 8ar ei sunt complet pregatiti si
stiu ca au nevoie de noi, numai ca noi nu stim ca avem nevoie de ei.
.oporul mayas avea cunostinte temeinice despre timp. Cat despre
data de !" decembrie, multi am au)it de ea nu stim cu adevarat ce
inseamna. 8ar pentru a avea o imagine mai curata a acestei date si
pentru a o intelege, va trebui sa vorbim despre echinoctiu. ,aca
profetiile mayase sunt corecte, iar stiinta moderna confirma, atunci
va fi o schimbare la nivel planetar. $ schimbare a planetei si a
constiintei umane. Ii "a!a cuiva de a!$a0 Ma(a!ii cred ca da% Si
ei !"un ca in 20*2 va avea loc na!$erea noii umani$a$i% Dar
acea!$a "ar$e a "ro#e$iilor a #o!$ $recu$a cu vederea% Asta
vreau sa stiti si pentru asta ne aflam in acest moment, la o intalnire
pe internet. ,aca as scrie o carte ar dura cam un an si -umatate pana
sa a-unga la voi informatia in toate limbile, iar voi trebuie sa aflati
toate acestea cat mai repede. 3e aflati chiar acum. 2i cine stie, poate
ca totusi vor scrie si o carte7
Ioi incepe acest capitol prin a spune din nou; calendarul mayas este
cel mai precis calendar din lume si asta i0a uimit pe oamenii de stiinta
din toata lumea. 2i datorita acestei preci)ii, sute de mii de oameni
incearca sa inteleaga sensul acestei date de !" dec !#"!. 20a tot
spus ca atunci vor fi cataclisme naturale si ca lumea se va sfarsi.
.entru a merge mai departe, trebuie sa va e'plic cine sunt membri
Consiliului de (atrani mayasi din +uatemala. /'ista %%# de triburi in
&e'ic, *onduras, (eli)e, +uatemala si fiecare dintre acestea au ales
cate un conducator. Acesti %%# de batrani compun Consiliul, iar dintre
ei, unul este ales sa conduca si sa repre)inte Consiliul si natiunea
mayasa. 8ar acesta este ,on Ale-andro Cirillo, el face parte din a "E0a
generatie de samani. /l stie mai mult decat, probabil, oricine
altcineva de pe pamant despre poporul si cultura maya. Ca sa fie
clar, mai sunt si alte consilii mayase, aa cum este cel din care facea
parte *uns (atsman despre care v0am vorbit, de asemenea, preot i
aman. Acest consiliu repre)int mai ales mayaii me'icani i am
fcut multe ceremonii cu ei, dup cum v0am mai spus. i munca lor
este, de asemenea, foarte important pentru lume. &ai e'ist alte
consilii, mai mici n *onduras, (eli)e i n alte pri. .entru a ncepe
7
s vorbesc despre ceea ce v0am e'plicat, v voi spune o poveste pe
care mayaii mi0au spus0o mie pentru a v0o spune voua7 este ca un
ru curgtor, schimbtor dar care ntotdeauna se ndrept spre
ocean.
Iom ncepe s reducem prpastia dintre modul n care lumea antic
nelege i lumea modern interpretea) 2oarele, .mntul i
5niversul. ,ac vei asculta ceea ce spun din inim i nu din cap, vei
nelege ceea ce v voi spune. :n iulie !##> ,on Ale-andro i soia lui
/li)abeth, au venit la mine n 2edona, pentru a m ntlni. Iroiau s
mi spun despre profeiile mayae i s cear a-utor pentru acestea.
,e ce tocmai euH 2incer s fiu, nu tiu. ,ar aa cum v0am spus am
lucrat cu ei mult timp i cred c au ncredere n mine. .rimul lucru pe
care ,on Ale-andro mi l0a spus a fost c tot ceea ce am au)it, am
v)ut i am ascultat despre cultura maya i despre Calendarul
maya nu a fost aprobat sau scris de ctre mayai sau de ctre
consiliilor lor. Ceea ce tim despre poporul maya a venit de la
universiti, guverne, religii, arheologi sau oameni normali ca Mose
Aguellas, unii dintre ei mayai, dar ca lucrurile s fie clare; Consiliul
1aional al &ayailor din +uatemala, dup cum spune ,on Ale-andro
nu a spus nimic de C!G de ani. $ tcere foarte ndelungat.
,up cum vedei, ntreruperea tcerii mayae din aceast perioad
este foarte important pentru lume. &ai mult dect att7tot ceea ce
se tie despre mayai trebuie dat la o parteNuitat pentru a putea
vedea adevrul. 1u adevrul inventat de strini, care nu nimic de a
face cu contiina maya. 8at ce mi0a spus ,on Ale-andro despre
profeia maya din decembrie !#"!. :n primul rnd este o fereastr
a timpului n -urul acestei date de !" decembrie !#"!, pe care
mayaii o numesc 2fritul 9impului i care durea) > ani.
Aceast fereastr a nceput, din cte am neles eu pe !% octombrie
!##> dar nu tiu cu siguran cnd se va sfri. Ceea ce tiu cu
siguran, este c noi trim acum n aceast fereastr, numit
2fritul 9impului. .e lng asta, ,on Ale-andro a mai spus c
probabilitatea ca profeia maya s nceap la acea dat, !"
decembrie !#"!, aa cum cred cei mai muli, este destul de mic. A
spus c va ncepe undeva n timpul acestei ferestre a timpului, adic
n orice moment, de acum, i c cel mai tr)iu n !#"C. 1ici una
dintre profeiile moderne nu a spus aceste lucruri. &ai departe,
pentru a clarifica i mai mult lucrurile, trebuie s nelegem ce
inseamn de fapt decembrie !#"! i pentru asta trebuie s vorbim
despre $rdinea /chinociilor. .entru unii dintre voi mayaii folosesc
cicluri de C!## de aniJ dac nmulii acest numr cu C a-ungem la
!G.### de ani 4 asta este lungimea apro'imativ a $rdinii
/chinociilor. 8ar ciclul de C!## de ani pe care mayaii l folosesc este
8
de fapt puin mai micJ n acest calendar sunt roi care se nvrtesc n
alte roi cu vite)e de deplasareNrotire diferite 4 una dintre ele este
$rdinea /chinociilor, pe care o vom e'plica, n detaliu, imediat i
care se rotete odat la apro'imativ !G.### de ani. Aceti C!## de
ani apar de C ori i nu se ntlnesc niciodat cu $rdinea /chinociilor,
dect o dat la !G### de ani cnd sunt perfect aliniate 4 asta se va
ntmpla pe !" decembrie !#"!.
*ai s vorbim puin despre timp, pentru a nelege acest tabloul, cel
al echinociilor i cum se mbin ele. 9impul este un concept uman, o
ilu)ieJ ne uitm la ceasuri i spunem7$au este %;E!, dar muli dintre
noi uitm c este legat de rotaia .mntului, un lucru natural i nu
unul electronicNdigital. 1e uitm la rsritul sau la apusul 2oarelui i
ne gndim c acesta se mic, dar de fapt este o ilu)ie, pentru c
.mntul este cel care se misc i care produce aceast ilu)ie.
Aceast micare creea) micarea noastr )ilnic, .mntul triete
o revoluie i noi e'perimentm o )iJ ntreg ciclul este mprit n !%
de segmente pe care noi le numim ore. 9oat lumea tie astaJ toat
lumea tie c revoluia .mntului se numete )iJ al doilea ciclu pe
care toat lumea l tie bine este revoluia .mntului n -urul
2oarelui 4 adic un an sau EGC, !C )ileJ unii oameni de tiin spun c
este EGC, %% de )ile. ,eci este clar c noi calculm timpul plecnd de
la rotaia .mntului n -urul 2oarelui. &ai e'ist i alte rotaii i
cicluri ale .mntului , dar care sunt i mai puin nelese de ctre
oameni i a cror importan este cel puin asemntoare cu cea a
orelor din via noastr. ,ar pur i simplu nu tim. ,e e'emplu; a'a
de nclinare a .mntului, fa de 2oare afectea) viaa fiecrui om
de pe .mnt, este de apro'imativ !E,Co i se numete
nclinareNdeviereNabatereJ ea este cea care creea) anotimpurile
noastre; vara, primvar, toamn, iarnJ de fapt ea este variabil 4
varia) ntre !", "o i !%, Co ntr0o perioad de %!### de ani. 9e
gndeti c o perioad att de lung nu are nici o legtur cu viaa
de )i cu )i, dar de fapt astronomii trebuie s in cont )ilnic de
aceast a' nclinat, atunci cnd e'plorea) 5niversul cu
telescoapele lor computeri)ate. ,ac nu o fac, se uit de fapt la
altceva dect la ceea ce ar trebui s se uite, n alt parte. 1ici rotaia
.mntului n -urul 2oarelui nu este chiar aa de simpl cum pare 4
forma orbitei, se schimb i ea constant. .mntul se rotete n -urul
2oarelui, ntr0un cerc perfect, care ii modific forma n elips,
probabil datorit influenei gravitaiei lui Mupiter i 2aturn.
Acest cliclu se schimb foarte rar, odat la "##.### de ani i ceea ce
este foarte interesant nu i0a modificat forma de la cerc la elips i
apoi la cerc, din nou. Apoi este $rdinea echinociilor, un nou calcul
reali)at de oamenii de tiin n anul !###, mai e'act !C>>", C ani
durea) ca a'a s fac o rotaie complet. 8at despre ce vorbim,
dac v uitai la asta, vei observa c se rotete n cerc, nu unul
9
perfect ci este mai mult o elips i durea) sa fac rotaia n aproape
!G.### de ani.
Cau)ele principale ale acestei rotiri sunt 2oarele i 3una, dar sunt i
alte corpuri cereti care influenea). ,ar i $rdinea /chinociilor este
schimbtoare datorit a ceea ce se numete ciclul &ilancovitch.
Ciclul &ilancovitch sunt toate ciclurile .mntului dar i alte cicluri i
care se pare c se schimb constant. 2tudiile ciclului &ilancovitch s0
au concentrat pe impactul pe care acestea le au asupra climei de pe
.mnt7da, pentru ca a studia clima .mntului este necesar s
cunoti ciclul &ilancovitch. .e lng asta mai este si orbita 3unii, care
determin periodic flu'ul i reflu'ul mrilor i care afectea) pe toi
oamenii care triesc pe lng mare dar care afectea) i ciclul
&ilancovitch. Aceste cicluri influenea) i emoiile umaneJ sunt
foarte multe cicluri pe .mnt care ne influenea) viaa, cum este
de e'mplu, ciclul menstruaiei feminine.
9oate aceste cicluri sunt chei de nelegere a tot ceea ce se ntmpl
i a profeiei mayae. ,up cum vedem sunt multe cicluri n rotaia
.mntului iar $rdinea /chinociilor este doar unul dintre ele i este
influenat de alte cicluri, aa cum v putei imagina. ,ac ar fi s ne
uitm la aceste rotaii, cu un tipar eliptic vom observa c e'ist !
puncte, cele mai deprtate de centru, Appelge i .erogeeO i care
devin din ce mai importante pe msur ce naitm.
.otrivit calculelor tiinifice din !###, aa cum am spus, .mntului i
trebuie !C>>", C ani pentru o rotaie complet i pentru a trece prin
toate cele "! semne ale )odiaculuiJ deci aceast a' este inclinat n
dreptul semnelor )odiacale. .otrivit vechilor hindusi i tibetani, la
fiecare trecere a .mntului printr0un semn acesta se schimb ntr0
un mod specific. /ste puin mai complicat, dect e'plic eu acum,
pentru c de e'emplu hindui mpart acest timp n perioade care se
numesc Duga, care sunt puin diferite de semnele )odiacale. ,eci pe
!" decembrie !#"!, a'a .mntului se va inclina n dreptul semnului
)odiacal al Irstorului, ceea ce potrivit credinelor vechi determin
o schimbare rapid a contiineiJ potrivit mayailor aceast
schimbare nu ncepe neaprat n acea )i ci undeva n fereastra de
timp, pe care o trim acum.
2 vorbim puin despre aceast dat, !% octombrie !##>, cnd
sfritul timpului a nceput 4 ce a fost att de deosebit la aceast
dat. 5n alt trib indigen, din 25A, care se numete *opiJ oamenii de
tiin cred c acest trib a venit prin 2trmtoarea (ering din Lusia,
prin Alas6a, pe coasta canadian i s0au oprit, n Ari)ona, unde sunt
acum. ,ar potrivit (unicului /ric, din tribul *opi i istoricul acestora 4
este de fapt ultimul membru al unei pri a tribului 4 c acest lucru nu
este adevratJ *opi nu au venit de acolo, ci din +uatemala i la acel
10
moment erau mayai i nu *opiJ din motive nc ascunse de *opi i
mayaii au fost trimii ctre 1ord. /u tiam acest lucru, dar ele mi0au
fost spuse i de ctre ei. :n noiembrie !##>, cnd cltoream cu
autobu)ul prin +uatemala cu (unicul /ric, acesta m0a ntrebat dac
am v)ut sfera albastr de pe cer din octombrie !##>. Am spus c nu
am va)ut0o dar a va)ut0o fiica mea, cnd a aprut. &0am uitat pe
internet. &0a ntrebat dac asta ar putea fi profeia *opi a .srii
Albastre care a fost fcut acum !## de ani de ctre ei. 1u tiam
rspunsul pentru c nu sunt *opi. ,ar iat ce s0a ntmplat; chiar
nainte de !% octombrie !##> o comet, *olmes, a trecut prin
sistemul nostru solar.
$ comet mic, pe care nici un astronom nu a considerat0o un
eveniment astronomic, dar pe !% octombrie !##> aceast comet a
e'plodat devenind o gigantic sfer albastr, care a crescut i a
crescut pn a devenit mai mare dect 2oarele. Acum a devenit cel
mai mare corp ceresc care a fost observat n sistemul nostru solar.
Apoi cnd (unicul /ric s0a ntors la indienii *opi au discutat i au fost
de acord c aceasta a fost profeia *opi a .srii AlbastreJ mayaii au
fost de acord c este nceputul 2fritului 9impului. ,up cum vedei
nu a fost un eveniment ntmpltor, ci cel mai mare eveniment de
acest fel i pe care noi l cunoatem.
&ai e'ist o parte a profeiei *opi, despre venirea stelei roii. &ayaii
i *opi nu au discutat cu mine despre acest eveniment, dar tiu
cteva lucruri din cri i sunt ncre)tor c vom afla mai multe n
viitor. ,on Ale-andro cnd a fost n 2edona, n iulie !##> mi0a
mprtit o parte din profeia maya 4 o singur parte dar sunt mult
mai multe. A spus c nu este singura parteJ a mai spus c va fi o
inversare a .olilor .mntului, undeva la sfritul timpului. 1u este
nimic nou, de vreme ce /dgar 4 Cayce a pre)is acelai lucru, acum
ceva vreme, prin anii E#. /dgar Cayce a spus c undeva dup iarna
lui BB, a'a .mntului se va schimba i chiar a pre)is e'act locul
unde aceasta se va muta, undeva n Lusia, la apro'imativ "G grade .
/dgar Cayce a fcut apro'imativ "!.### de predicii din "A!# pn n
"A># i a greit doar o singur dat. A fcut o dat o predicie, el
aflndu0se n America pentru un om din Krana dar, din greeal, a
fcut predicia pentru fratele su geamn. .rediciile lui /dgar Cayce
se numr printre cele mai e'acte din lume, iar tiina modern a
cercetat foarte atent aceast posibilitate a inversrii polilor. $
inversare a fi)ic a polilor este precedat de o inversare magnetic,
iar tiina modern a observat c, cmpul magnetic pmntesc a
nceput s scad acum apro'imativ !### de ani, iar acum %## de ani
a avut loc o schimbare dramatic, devenind din ce n ce mai slab.
Apoi acum apro'imativ %# de ani, cmpul magnetic a nceput s se
schimbe astfel nct liniile magnetice care mult timp au fost stabile,
au nceput s devin din ce n ce mai instabile i s hoinreascNs se
11
deplase)e. Asta a fcut ca balenele, care foloseau aceste linii pentru
migraie, s eue)e pe trm ceea ce nu se mai ntmplase nainteJ
liniile magnetice s0au deplasat de la locul lor i au a-uns n )onele de
pmnt, unde nu au mai fost niciodat. 1imeni nu mai v)use balene
fcnd acest lucru i nici o modificare a liniilor magnetice.
Apoi pentru c po)iia liniilor magnetice ale .mntului s0au modificat
ca o consecin a scderii cmpului magnetic pmntesc, psrile au
nceput s apar n )one care nu fceau parte din traseul lor
migrator. Apoi n "AA#, hrile astronomice ale .mntului7m
scu)ai, hrile aeronautice folosite de avioane pentru ateri)area pe
aeroporturi au trebuit s fie schimbate n ntreaga lume, pentru c
cele vechi nu mai erau bune iar ast)i liniile magnetice sunt att de
instabile, nct absolut la fiecare ateri)are, hrile magnetice trebuie
verificate pentru a verifica dac sistemul de ghidare funcionea)
corect. :n !##E, o televi)iune a dat posibilitatea unei echipe de
oameni de tiin s vorbeasc despre o posibil inversare magnetic
a .olilor. Aceti oameni de tiin sunt de prere c o schimbare
magnetic a .olilor va avea loc undeva n viitorul apropiatJ asta a fost
tot ce au spus.
Apoi acum mai puin de ! ani oameni de tiin din toat lumea care
cercetea) cmpul magnetic pmntesc au intrat pe internet pentru
a averti)a oamenii. Au fcut acest lucru timp de "" )ile pn cnd
guvernele i0au redus la tcere, probabil pentru c erau preocupate de
ngri-orareaNteama oamenilor fa de acest subiect. $amenii de
tiin au spus c att de multe anomalii n cmpul magnetic
pmntesc vor duce n !C de ani de acum ncolo nu numai la
deplasarea liniilor acestuia , dar i vor schimba i polaritatea, asta
nsemnnd c .olul 1ord va deveni .olul 2ud i invers. Apoi acum B
sau A luni, au intrat din nou pe 8nternet i au averti)at din nou
oamenii c anomaliile au devenit att de severe, nct se ateapt la
o inversare magnetic a polilor, n orice moment. Ceea ce tiina a
demonstrat este c acum "E.### a avut loc o inversare fi)ic a .olilor
i momentul n care ne aflm acum coincide cu momentul invers din
acest ciclu, de acum "E.### de ani, n $rdinea /chinociilor. /i cred
ca .olul 1ord se afla n +olful *udson, nainte ca a'a sa s se
deplase)e.
Apoi acum mai puin de !G.### de ani 4 e'act n momentul opus n
care ne aflm noi acum, n $rdinea /chinociilor, sfritul timpului pe
care l trim acum, aproape de !" decembrie !#"! 4 polii pmnteti
s0au inversat pentru a doua oar. i dac asta nu este suficient de
ocant, oamenii de tiin tiu c inversarea magnetic a polilor
durea) doar !# de ore, mai puin de o )i. Acest lucru nu este spus
de mayai, ci este demonstrat de tiina modern. 9e tre)eti ntr0o )i
i n aceaiai )i lumea n care trieti este complet schimbat. 2 se
12
ntoarcem la polii magnetici7tot tiina a demonstrat c e'act nainte
de inversarea fi)ic a polilor are loc o inversare magnetic, urmat
de o perioad far cmp magnetic. Ceea ce acum este doar o teorie,
pentru c omul modern nu a mai asistat la un asemenea eveniment7
este de fapt singura care poate e'plica cum este posibil. ,ac te
gndeti puin7.mntul este masivNdens i pentru a0i schimba a'a
este nevoie de o cantitate imens de energie7iar asta este aproape
imposibil7oamenii de tiin nu au putut s i dea seama cum este
posibil aa ceva7cantitatea de energie necesar7ar fi ca i cum
3una ar lovi .mntul, ceva de genul sta. Atunci, ar fi imposibil ca
.mntul s i schimbe a'aH ,ar de fapt nu este. .mntul i0a
schimbat a'a de sute de ori, n ultimele milioane de aniJ doar oamenii
de tiin nu ii puteau da seama cum este posibil aa ceva.
Apoi recent a aprut o teorie, acum !# sau E# de ani. 9eoria spune
aa; suprafaa .mntului are o crust, nu foarte groas de !# 4 E#
de mile, iar sub aceast crust se afl ceea ce se numete manta.
Ceea ce se numete mantaua superioar face legtura ntre partea
inferioar a crustei i interiorul .mntului. &antaua superioar este
format din piatr. Ceea ce oamenii de tiin au aflat este c dac,
cmpul magnetic devine )ero, dispare complet, ceea ce se ateapt
s se ntmple curnd, la vreo doua sptmni dup, aceast
formaiune pietroas din -urul .mntului devine lichid, ca uleiul. :n
acest moment, crusta .mntului este liber s se deplase)e n orice
direcie doreteJ totui va fi nevoie de o cantitate imens de energie
dar nu att de mult ct ar fi necesar pentru deplasarea a'ei
.mntului. ,eci7cum s spun asta7ceea ce cred ei c urmea) s
se ntmple7gheaa de la .olul 2ud nu este centrat perfectJ e o
cantitate imens de ghea 4 dac ar fi ca gheaa s se topeasc,
nivelul oceanelor din ntreaga lume ar crete cu apro'imativ !## de
picioare PG#,ACB mO. Koarte mult ap. Astfel aceast mas, atunci
cnd suprafaa .mntului se poate roti i care nu este perfect
centrat7ei cred c se va muta spre centrul balanei iar crusta o va
urma. Aadar oamenii de tiin au calculat i ei cred i pre)ic c
locul n care a'a .mntului se va muta este incredibil de aproape de
cel pre)is de /dgar Cayce. ,estul de interesant. /dgar Cayce spune
c va fi la "G grade n Lusia, ntr0un anumit punct iar matematicienii
au calculat cam "> grade, n aproape acelai loc. ,eci, nu tim nc,
este o teorie, nimeni nu a mai v)ut un lucru asemntor, cel puin
nu oamenii moderni.
8nversarea a'ei .olilor, care va avea loc, este legat de ceea ce
mayaii vor s v spun. /i tiu c va avea loc, ei i amintesc istoria
lor i cele doua inversri ale .olilor pe care tiina le0a nregistrat.
&ayaii spun c au trecut prin ambele i au fost pe .mnt cel puin
!G### de ani. tiina nu poate contra)ice acest lucru pentru c nu
tie de unde au venit i nu tie cine sunt ei. ,on Ale-andro spune c
13
n timpul ultimei inversri a .olilor milioane de oameni au murit
pentru c nu tiau ce se ntmpl. ,ac ar fi tiut, i asta se ntmpl
i acum, ar fi transformat aceast e'perien ntr0una puternic,
frumoas i graioas. ,on Ale-andro spune c dac nu neleg ce se
ntmpl i se las prad fricii, pot foarte uor s moar. /l vrea s v
vorbeasc despre asta. ,on Ale-andro mai vorbete i c vor fi E# de
ore de ntuneric, la inversarea .olilor. tiu c sunt unii care vorbesc
de E )ile de ntuneric, dar mayaii spun7nu, nu vor fi E )ile ci E# de
ore. ,on Ale-andro spune c va fi att de ntuneric nct nici macar
stelele de pe cer nu se vor vedea, n timpul nopii7cu alte cuvinte
devenim orbi. /l spune c n acest timp foarte muli oameni au murit
de fric. 9ot el spune c dac stai calm, nu i faci gri-i i stai rela'at
totul revine, ve)i din nou, totul revine la normal i nu durea) dect
E# de ore. Acesta este un alt lucru pe care mayaii vor ca voi s l
nelegei 4 n timpul schimbrii, sa nu v fie fric, nu este nimic de
care s v temei. ,esigur dup inversarea .olilor locul n care te afli
pe .mnt este probabil complet diferit, fa de /cuator. .robabil
acum trii ntr0un mediu nou i complet diferit de pe .mnt.
Aceasta nseamn c trebuie s i dai seama imediat unde te afli
altfel vei muri ori de cald ori de frig. Acesta este un alt lucru pe care
ei vor s l tii 4 din profeia maya, numit de oamenii Qiua
(lestemat, e'ist o parte mult mai important 4 de unde s tim
cum s ne comportm n )iua inversrii .olilor i imediat apoi. .entru
mayai ceea ce contea) este vibraia inimii, care este n re)onan
perfect cu 8nima .mntului, 8nima 2oarelui i 8nima 5niversului.
,ac nvm s trim n aceast vibraie .mntul Iiu va avea gri-
s a-ungem n 1oua 3ume. 5n secret poate fi spus n cuvinte, dar
trebuie s l trieti ca s l ntelegi. Cuvintele vin din cap Pdin creierO
dar ceea ce trebuie noi s ne amintim nu are nici o legtur cu
capulNcreierul. /ste legat de inima uman. Kolosind cuvintele, aa
cum fac eu, a spune c n inima e'ist un 2paiu 2acru, n care se
crea) totul, iar tritul n acest 2paiu 2acru schimb orice tip de
relaie din natur i din 5nivers. Creierul are /go care se percepe
separat de realitate i de asemenea crede c este cea mai
important parte din realitate, dar n inim nu eti separat de
realitate, devii una cu realitatea. 1u e'ist separare i toate
prileNsegmentele sunt egale. &ayaii vorbesc mereu despre acest
lucru 4 nici o fiin uman nu este mai presus de celelalte i noi toi
suntem la fel. ,eci, dup cum vedei cuvintele pot descrie ceea ce
discutm, dar nu poi simi acest lucru dect dac intri n spaiul
sacru al inimii, simind i devenind una cu aceast vibraie. ,ar
despre acest lucru vom vorbi alt dat.
.oate vei nelege inima mayailor ascultnd n continuare povestea
lor. Acum vom merge n -ungla din +uatemala. :n iunie !##>, mi0am
predat manuscrisul pentru arpele de 3umin ctre editura mea.
14
/'ist foarte multe povestiri despre ceremoniile mayailor i al altor
triburi n care energiile interne ale .mntului erau modificate. :n
iulie !##>, aa cum am spus de-a, ,on Ale-andro i soia lui au venit
n 2edona i au cerut o ntlnire. ,up ce ,on Ale-andro a vorbit
despre inversarea .olilor mi0a mai spus c foarte curnd, conform
calendarului maya, din acea perioad, omenirea va intra n 2fritul
9impului i c anumite ceremonii trebuie s aib loc i c aceste
ceremonii erau marcate in calendarul lor. Asta se ntmpla chiar
nainte ca 2fera Albastr s apar. Apoi ,on Ale-andro a nceput s
vorbeasc despre conchistadorii spanioli i cum au distrus ei aproape
toate artefactele i nregistrrile, mayaii pier)nd astfel foarte mult
din nelepciunea i profeiile lor. Apoi ,on Ale-andro mi0a spus cum
amunite documente secrete au fost ascunse de conchistadori i c
acum a venit momentul s se recldeasc ntreaga cunoatere.
Conform profeiei mayae, el a spus c a venit momentul ca mayai
s ii reconstruiasc cunoaterea, e'periena, nelepciunea i
amintirile i c acesta este momentul potrivit s nceap i c n
acest moment lumea va privi. Consiliul &aya, conform a ceea ce a
spus ,on Ale-andro, a v)ut cum vine un grup de oameni de
pretutindeni, din nenumrate ri de pe .mnt, repre)entnd lumea.
&i0a cerut s i gsesc pe aceti oameni, mai e'act G# de oameni i
s i aduc n oraul +uatemala, la o anumit dat din noiembrie !##>.
,e acolo el i Consiliul &aya i vor duce n -ungla din +uatemala
pentru a vedea cum ei readuc cunoatereaNnelepciunea din nou i
pentru a participa la ceremonii. Asta a fost simplu pentru mineJ vreo
G# de telefoane i a fost gataJ au venit din !E de ri. :n acest grup
era (unicul /ric din tribul *opi i ali E :nelepiN(trni din 2ierra
1evada, 2ierra &arta i Columbia, America de 2ud. 5nul era @ogi,
Ar?a6o, Ree?a i ConSuamos. Aceste doua triburi sunt semnificative
pentru antichitateJ don Ale-andro mi0a spus c mayaii sunt originari
din Atlantida 4 tiam acest lucru de ctiva ani , dar a fost
impresionant s aud aceste cuvinte de la el.
*aidei s vorbim puin despre Atlantida pentru a nelege de ce
aceste E triburi, @ogi, Ar?a6o, Ree?a i ConSuamos sunt att de
importante.
2imbolul Atlantidei erau E cercuri; un cerc n interiorul altui cerc, apoi
n alt cerc7pot fi v)ute i ca E sfere. CerculNsfera e'teriorNe'terioar
repre)enta oamenii care triau n Atlantida, al doilea cercNsfer
repre)enta preoimea i era numit maya. Cercul din mi-loc fceau
legtura dintre oameni i cei care se aflau n primul cerc 4 1eccalii 4
pe litere, se scrie 10e06064a0l0s sau cteodat 14e0c0c0a0l0s 4 i erau
cei care vorbeau direct din inimile lor i se conectau direct cu sfera
&amei .mnt i apoi mai sus. 9riau n peteri i n camere speciale
n piramide, strluceau n ntuneric i pluteau ctiva inci deasupra
.mntului. *opi erau maya, iar maya erau maya iar @ogi,Ar?a6o,
15
Ree?a i ConSuamos erau 1eccali. Cnd Atlantida s0a scufundat
acum "E.### de ani, din cau)a inversrii polilor despre care tocmai
am vorbit, maya au srit n brcile lor i au a-uns n Ducatan, nu
departe de 20I )onei unde Atlantida a e'istatJ iar 1eccali au plecat,
cu brcile lor, spre 2anta &arta, Columbia sau cel puin, nu foarte
departe de acolo.
9oate aceste triburi sunt nrudite i i amintesc ce s0a ntmplat, nu
numai acum "E.### de ani , ci i acum !G### de ani i chiar mai
nainte. Acum ar fi pentru prima dat de la scufundarea Atlantidei,
cnd toate aceste E triburi se ntlnesc pentru a face ceremonii. A
fost istoric. &ai mult, (trnulN:neleptul /ric a fost primul *opi care
s0a ntors n +uatemala, dup ce au plecat acum cteva mii de ani,
spre cele % coluri despre care am vorbit mai devreme. Consiliului
:nelepilor &aya a nceput prin a ne conduce spre Atitlan, unde se
afl lacurile sacre ale mayailor. +rupul nostru a fost nsoit de !C din
cei %%# de membri ai Consiliului (trnilor, care au fost selectai s
nceap s i reconstruiasc cunoaterea. /'ist alte moduri prin
care mayaii i0au pstrat amintirile, n afar de creierele lor.
5tili)nd "E cranii de cristal, unul pentru fiecare "### de ani de la
scufundarea Atlantidei7vom discuta acest subiect e'traordinar, puin
mai tr)iu. +rupul s0a ae)at n cerc, n -urul celor !C de (trniN
:nelepi i au nceput cu simbolul maya al cifrei )ero. /fectiv au
nceput s descifre)e acest simbol, ca i cum nu l mai v)user pn
atunci. ,up apro'imativ o ora i -umtate, mayaii au terminat cu
simbolul pentru cifra )ero i au trecut la simbolul pentru cifra unu7
am v)ut acest proces pentru #, " i !, cred. Am urmrit acest
eveniment cam o -umtate de )i i apoi rolul nostru s0a terminat;
lumea a v)ut cum mayai au nceput s i rescrie cunoaterea i
profeia s0a mplinit. A doua )i de diminea, mayaii ne0au dus
departe, pe lacul Atitlan, ntr0un loc n care au loc numai ceremonii
mayaeJ urma s participm la o ceremonie mayas a focului.
9raversarea lacului este o e'perien pe care fiecare probabil i0o va
aminti toat viaa7vulcanul amenintor peste ape, lsa impresia c
poate erupe n orice moment7scotea fum 4 nu e de mirare c
mayaii au ales acel loc pentru ceremonia focului. .e o pla- retras,
sunetul valurilor lovindu0se de mal, un cer imens albastru formnd
ori)ontul deasupra noastr, ,on Ale-andro a ae)at grupul nostru
divers ntrun cerc i n de tcere, timp de aproape o or fiecare etap
a ceremoniei focului a fost cu atenie pregtitJ geometrii 4 acel
aran-ament frumos de pietre, ierburi i lumnri i alte obiecte sacre
iar apoi a venit momentul ca focul s anime)e ceremonia. A fost ceva
neobinuit.
1u tiu dac Ceremonia Kocului a mai fost fotografiat nainte, mai
ales aa cum au facut0o ei. 1e0au lsat s vedem, efectiv, cum crea)
16
geometriile pe pmnt, ne0au e'plicat ce repre)int fiecare, ce
nseamn fiecare iarb, pe msur ce o adugau, cum aprindeau
fiecare lumnare i ae)au celelalte obiecte 4 au descris e'act ce
simboli)au. Acest lucru e posibil s nu mai fi fost fcut nainte i dup
cum spune ,on Ale-andro aceast ceremonia nu a mai avut loc de
"E.### de ani. *opi, @ogi, Ar?a6o, Ree?a i ConSuamos, :nelepii
Consiliului &aya, ,on Ale-andro i grupul nostru din toat lumea ne0
am unit minile n rugciune atunci cnd primele ra)e de soare au
nceput s apar pe cer.
,ei eram din toat lumea, din multe tradiii i culturi am intrat cu
toii n inim i ne0am rugat cu o singur inim 4 ne0am rugat pentru
&ama .mnt i pentru copiii ei, tiind c .mntul va intra ntr0o
stare foarte violent, asemntoare naterii. Kiecare dintre noi s0a
rugat din inim pentru &ama .mnt, pentru toat lumea i pentru
toat viaa de pe .mnt. Ceremonia a durat apro'imativ E ore i
timp de o or am privit flcrile focului i am ascultat rugciunile, iar
persoana din tribul Ree?a, sttea cu ochii nchii i la un moment
dat i0a ridica minile spre cer, aa, i ne0a fcut pe toi s ne uitm
pe cer, pentru c nu tiam ce fcea i e'act n locul indicat de minile
lui era un vultur uria care plutea deasupra ceremoniei, la "C# de
picioare, n aer. 1u i se mica nici o pan i prea c este fi'at n
spaiu 4 a stat acolo apro'imativ "# minute. Apoi a cobort cteva
picioare i a continuat s priveasc ceremonia care nu mai avusese
loc de foarte, foarte, foarte mult timp. Lugciunile, cntecele,
incantaiile, dansurile, focul, fumul toate nlndu0se spre cer
sperm s fi atras atenia &amei noastre, 9atlui nostru. 8nimile
noastre erau larg deschise de aceast e'perien incredibil. .e
msur ce ne urcam n brci, pentru rentoarcerea pe malul cellalt al
lacului, am privit 4 probabil nu voi uita niciodat asta 4 am privit cum
grupul nostru neobinuit cobora pe pontonJ religii de la cretini,
musulmani, evrei, buditi, taoiti, intoiti, hindui i multe altele i
toate celelalte triburi din Atlantida. ,on Ale-andro i ceilali :nelepi
&ayai cutau ceva, tiam asta n inima mea i orice a fost, probabil
c l0au gsit, prin aceast ceremonie pentru c ne0au cerut s mai
participm la nc una, departe de 3acul Atitlan, ntr0un loc numit
9ical, un templu antic din +uatemala i care repre)int cha6ra
coroan n corpul uman, locul strvechi al contiinei umane.
9ical este un comple' impresionant de temple, care la un moment
dat era ncon-urat de un ora i care se e'tindea pe )eci de mile, n
toate direciile. /ra un ora imens i probabil la un moment dat a fost
locuit de milioane de mayaiJ arta ca un ora dintr0un viitor
ndeprtat, spaial i nu ca un ora din trecut dar nici modern aa
cum ne imaginm noi acum, dar oricum e greu de imaginat c
aparinea unor triburi primitive. &ayaii spun c nainte ca ei s vin
17
din cer i dac privii cu atenie la ceea ce s0a descoperit n 9ical, la
nceputul anilor TB# aproape c i vine s cre)i7 30am urmat pe ,on
Ale-andro i pe ceilali :nelepi intr0un loc nalt, unde numeroase
ceremonii avuseser loc nainte, unde au nceput ncet i cu migal
s reconstruiasc Ceremonia maya a Kocului. Ca i nainte a durat
cam o or, doar ca s aran-e)eJ focul nici mcar nu era aprins. 3a
nceput prea c vom repeta prima ceremonie, apoi ncet atmosfera
a nceput s se schimbeJ de fiecare dat cnd ,on Ale-andro i ridica
minile7copacii din -urul nostru, lumina care ptrundea prin ramurile
lor, vntul care btea7a fost destul de dramatic. ,up ce a fcut
acest lucru de vreo "# ori Ps i ridice minileO, ne ateptam ca
vntul s batJ apoi lumina a nceput s se schimbe, ra)ele de lumin
au nceput s ptrund printre crengile copacilor facndu0ne s ne
simim ca ntr0o catedral strveche undeva n Krana sau din alt
parte7 /ra att de hipnoti)ant nct turitii au nceput s se uite la
noi i nu puteau pleca. A fost ceva foarte frumos n aceast
ceremonie, dar am observat c ,on Ale-andro i ceilali :nelepii tot
cercetau i ateptau ca ceva s se ntmple7nu am avut ce face, am
simit n inima mea, dar nu puteam s spun despre ce era vorbaJ mi
s0a prut c se uitau dup semne, ca vulturul despre care am vorbit
mai devreme, i care nu putea veni dect de la .achamama, &ama
.mnt.
1ici o fiin uman nu putea inventa asemena lucruri sau s
influene)e re)ultatul7trebuia s vin de la &ama .mnt. $ricare ar
fi fost aceste semne, ele probabil au aprut pentru c ni s0a cerut s
continum. :nelepii mayai ne0au dus la un alt templu, retras de
care nu am mai au)it i pe care nu l0am mai va)ut nainte. ,ar
imediat ce am v)ut aceste temple, nu am putut s mi imagine) cum
de lumea nu a tiut despre ele. /rau perfecteNdeosebite i dega-au o
putere imens pe .mnt. ,ar aici nu au avut loc ceremonii, ci n alt
parte. 9ot ceea ce vroia ,on Ale-andro era s trim e'periena lor i
probabil, energiile din aceste temple s ne e'perimente)e pe noi.
.robabil acum este momentul s vorbim despre cealalt metod prin
care mayaii returne) cunoaterea, e'periena i nelepciunea lor
dintr0un trecut ndeprtat pn n pre)entJ prea pierdut pentru
totdeauna. Kac acest lucru cu inima i nu cu creierul, lucru la care
anticii erau e'peri 4 la fel cum noi suntem e'peri n utili)area
creierului. Ceea ce urmea) s v spun nu vine de la ,on Ale-andro,
ci de la *uns (atsman din &e'ic, din e'perienele mele din aceste
locuri i din informaii ce pn acum au fost inute secrete.
Ioi vorbi despre asta, dar trebuie s fiu foarte atent ceea ce voi
spune. 2ocietatea maya a (unicilor a fost cea care a creat calea
cunoaterii prin craniile de cristalJ apro'imativ asemntor modului
n care calculatorul nregistea) informaii pe care vrem s le
18
accesm mai tr)iu, la fel acionea) i craniile de cristal. Ca i
calculatoarele noastre care folosesc siliconul pentru a ndeplini
aceast funcie, de a memora, la fel i craniile de cristal, folosesc
silicon pentru a nregistra informaii. .rimul Craniu de Cristal a venit
din Atlantida iar al doilea provine din noua lume maya de dup
schimbarea .mntului i inversarea .olilor de acum "E.### de ani.
Kiecare craniu de cristal este creat odat la "### de ani i conine
memoria ultimilor "### de aniJ n total sunt "E cranii de cristal i
conin amintirileNinformaiile ultimilor "E.### de ani. 3a momentul
potrivit, la fiecare "### de ani, o (unic maya era aleas i ea
ncepea s se pregteasc pentru destinul eiJ ncepea prin a
confeciona un craniu de cristal dintr0un craniu umanJ de obicei un
brbat aman sculpta i fcea matria craniuluiJ mai multe tipuri de
cristale erau folosite, n funcie de timp i de ceea ce aveau nevoie.
.utea dura foarte muli ani pn craniul era gata pentru ceremonia
final pentru care tot tribul se pregtea, de fapt timp de "### de ani.
Apoi (unica alegea un tnr sau o tnr, de multe ori chiar o
pereche. 2 fii ales pentru Ceremonia Craniului de Cristal era o mare
onoare pentru acel cuplu maya. $dat ce (unica alegea persoana
potrivit, ea intra ntro perioad de pregtire, de obicei de cnd era
copil pn cnd erau mult mai n vrst. ,oar atunci Ceremonia
Craniului de Cristal ncepea. Aceast onoratNbinecuvntat persoan
ncepea s studie)e ct era de mult posibil din ceea ce mayai tiau
n acei "### de ani. /i ntruchipau nelepciunea maya, artele
secrete i cunoaterea nalt7tot ceea ce tiau, puneau n aceast
persoan iar ea nglobnd toat aceast cunoatere devenea,
inevitabil, aman. Atunci cnd :nelepii mayai simeau c aceast
persoan era pregtit, corobornd cu Calendarul &aya, i
permiteau (unicii &ayae s nceap Ceremonia 2acr a Craniului de
Cristal. (unica i persoana desemnat erau pe cale s sigile)e "###
de ani. Ceremonia Craniului de Cristal avea loc odat la "### de aniJ
atunci (unica i persoana desemnat ingerau o poiune special, din
ierburi, plante psihedelice, foarte puternic menit s produc o
stare foarte special a contiinei i a inimii. /i urmau s se separe de
corp, dar nu i de .mntJ urmau s moar, dar nu treceau la
celelalte niveleJ cu ntregul trib n -urul lor, rugndu0se, incantnd i
ncura-ndu0i, spiritele lor prseau corpul i intrau, fi)ic, n craniul de
cristal. Astfel, ambii, att (unica ct i persoana desemnat urmau s
aib ca trup, pentru urmtoarele mii de ani, n craniul de cristal, pn
la momentul de acum, 2fritul 9impului. 5ndeva n perioada imediat
urmtoare, mayaii vor face aceast ceremonie final a craniilor de
cristal.
Am primit un e0mail de la *uns (atsman, cu % )ile nainte de a veni
aici i tiu c nu a avut nc loc dar o vor face foarte curnd. /ste o
ceremonie e'traordinar 4 "E amani mayai, brbai sau femei, vor
19
primi spiritele acestor strmoi ai lor, n corpurile lor moderne i
astfel vor ti tot ceea ce aceste spirite strvechi tiu. /ste o metod
mai bun dect cea a calculatoarelor pentru ei au memorat i
aspectele emoionale ale cunoaterii. Atunci cnd ceremonia va avea
loc, mayaii care triesc ast)i i vor cunoate tot trecutul i chiar
ceea ce s0a ntmplat nainte. Apoi vor combina cunoaterea acestora
cu cunoaterea mental a celor care se ocup de rescrierea istoriei
mayae, iar poporul maya va devenind ntreg, tiind totul; din inim
ct i din cap. Acesta este planul lor i cred c vor reui acest lucru.
Ct despre noi, ceilali, restul lumii ne ateapt multe binecuvntri,
acum c poporul maya este ntreg, avnd att cunoaterea
strveche ct i cea modern 4 totul face din profeia mayas i mi
doresc foarte mult s tiu adevrul despre aceast profeie.
Apoi ,on Ale-andro a ridicat minile i a spus7$6U acum vom merge
n mi-locul teritoriului maya7oriunde s0ar afla el. Am nceput
cltoria, dei nu tiam unde ne ndreptm. Aveam un autobu) mare
i modern, mergeam pe osele i autostr)i, trecnd prin frumoasa
-ungl din +uatemala dei nu tiam unde mergem. Am mers multe
ore, pn am a-uns ntr0un loc necunoscutJ apoi am adormit. :mi
amintesc legnatul mainii, roile7urmtorul lucru de care mi
amintesc este c, brusc, fr nici o averti)are, ,on Ale-andro ordon
s ieim dup oseaJ din cte mi ddeam seama, putea fi oriunde,
era un peisa- de oriunde din +uatemala, cmpuri de iarb pe ambele
pri, totul era normal, nici un templu, nimic.
Am cobort din maini, ca nite furnici , dar nu tiam ce s facem sau
unde s ne ducem. :ntrun final ,on Ale-andro i ceilali :nelepi au
mers pe cealalt parte a drumului, unde se vedea o gaur in gard, iar
apoi se deschidea ca un coridor7 de pe drum, conducnd era
imposibil s o observi. 80am urmat pe mayai n acest coridor de iarb
ngust, neavnd nici o idee despre ceea ce era nuntru. Am mers
cam o milJ terenul devenea din ce n ce mai pietros ceea ce indica
faptul c ne apropiam de muni, copacii au nceput s ne ncon-oare,
aerul era dens. Apoi (trnii au cotit spre stnga, intrnd ntrun alt
coridor de iarbJ intram din ce n ce mai adnc ntro -ungl, de care
era evident c cineva avusese gri-, totul era frumos, culori vii,
psri, scri de piatr aran-ate e'act acolo unde aveai nevoie de
ele7totul a devenit verde i ferche)uitJ era ceva asemntor
hotelurilor i nu semn cu ceva fcut de natur. /ra acolo, in
mi-locul a nimic. Apoi surpri)tor, de fapt 7nu chiar aa de
surprin)tor, a aprut o cldire de lemn, ce bloca intrarea n valea pe
care peam. A fost construit de mayai, s prote-e)e ceva la noi noi
aveam acum acces; peterile din care apruserNse iviser mayai cu
mult timp naintea Atlantidei. .entru nativii americani se numete
2ipupu i este cel mai sacru dintre toate lucrurile sacre. Am simit c
20
n interiorul meu se aterne din ce n ce mai mult linite, iar oamenii
au nceput s vorbeasc i s i dea seama c li se pregtea masa,
dar curio)itatea legat de ceea ce ne re)erva acest spaiu era foarte
greu de suportat. (trnii ne0au pus s ne ae)m n acest loc,
ncon-urai de -ungla care venea din toate prile i ne0au servit o
mas tradiional mayaJ ne atepta un drum lung dar noi nu tiam
asta ci doar (trnii, care aveau gri- de noi. ,up mas, n ir
indian, am nceput s parcurgem peisa-ul care se afla n spatele
acestei cldiri de lemn, apropiindu0ne de muntele din faa noastr.
3initea din interiorul meu devenea din ce n ce mai mare i am
nceput s incante) pe msur ce ne apropiam de ceva de care eram
sigur c nu voi nelege. Apoi s0a ntmplat; a aprut o gaur mic n
munte prin care doar doi0trei oameni ncpeau n ea n acelai timp. A
durat ceva dar pn la urm, cu toii am intrat n interiorul muntelui
prin gaura ngust. /ram cu totul n interiorul &amei .mnt. :n acest
tunel, ,on Ale-andro ne0a adunat pe toi i ne0a vorbit puin despre
aceast peter. /ste o peter sacr pentru poporul maya i are o
lungime de !B de 6m dar c noi vom parcurge doar civa 6ilometri.
1e0a spus s fim foarte ateni pentru c nuntru este umed i
alunecos, dar ne ddusem de-a seama de asta. Am naintat puin apoi
s0a ntmplat ceva la care nu m ateptam deloc7coridorul ngust n
9 pe care l parcursesem se termina iar n faa noatr a aprut ceva
imennnnssss7ct vreo ! terenuri de fotbal i nalt de vreo G#, >#
poate chiar A# picioareJ din tavanul nalt, o bucat c)use acum
foarte mult timp, permind unei lumini angelice s ptrund i care
te fcea s te opreti i s i deschi)i inima, instinctiv. Apoi am
cobort spre aceast noua peter i am fcut stnga, mergnd de0a
lungul unui rule cu ap cristalin. 9ot drumul a trebuit s mergem
de a lungul acestui ru. &ergnd n acest pu a trebuit s folosim
lanternele pentru a nu ne lovi de stnciJ era foarte ntuneric i noi
vorbeam doar pentru a fi siguri c mai este cineva acolo. ,ac
stingeai lanterna, era foarte ntuneric, att de ntuneric nct nu i
vedeai degetele de la mini. ,up ce am mers mult, n aceast
cltorie, de altfel periculoas n interiorul &amei .mnt, am a-uns
ntr0un alt loc n care era un alt tavan nalt, cu orificii care permiteau
luminii solare s intre i am putut s ne vedem.
,on Ale-andro ne0a oprit i ne0a spus c o alt ceremonie trebuie s
aib loc aiciJ o alt ceremonie a focului complet diferit de cele ! la
care participasem de-a, la Atitlan i 9ical. Kocurile erau ae)ate n
cercJ a fost cea mai frumoas dintre toateJ mu)ica, incantaiile
re)onau n ecou i n spiritele noastre. Apoi ceea ce s0a ntmplat n
timpul ceremoniei este mai presus de cuvinte, dar nu mi0am dat
seama de asta atunci. Apoi spre finalul ceremoniei ,on Ale-andro a
disprut. A fost unul dintre (trni, o femeie care ne0a cerut s
21
continum s mergem adncindu0ne si mai mult n ntuneric. Apoi am
a-uns, pentru a treia oar, ntr0o parte a comple'ului de peteri care
avea n tavan orificii care permiteau luminii solare s ptrundJ era
uria dar plcut n acelai timp. :mi amintesc c n -urul nostru erau
stnci foarte mari, care ne fceau, pe mine i pe ceilali s ne simim
ciudat. &0am uitat la o femeie de lng mine care prea foarte
ngri-orat de ceea ce vedea. &i0a spus; ,runvalo, uit0te la stncile
acestea, seamn cu animalele i cu psrileJ sunt vii. &0am uitat cu
atenie la o stnc care se afla lng mine i care semna cu o
iguana de vreo G0> picioare. .rea foarte real, pn n cele mai mici
detalii. 2tnca de dedesubtul ei avea forma unei gorile iar cea lng
ea semna cu cea a unui mascul de maimu. .e perei erau fee
umane, fee mayae i preau c ies din peretele solid de piatr.
.este tot, fiecare stnc era vie sau ceva asemntor. &i s0a tiat
respiraia. 1u am tiut ce s i spun prietenei mele pentru c era
foarte neobinuit, dar am simit c era bine7realitatea din aceast
peter nu era cea obinuit, normal. /nergia era tangibil chiar i
n aerul pe care l respiram. Apoi am observat c ,on Ale-andro care
mai devreme dispruse, se afl pe o stnc, la "C metri deasupra
noastr. .rimul meu gnd a fost; cum a a-uns acolo pentru c este
cam imposibil. A fost momentul n care tot grupul i0a dat seama c
,on Ale-andro ne observa. Am tcut toi din gur, cre)nd c ,on
Ale-andro ne va spune ceva, ne va vorbi dar n loc s fac asta, l0a
chemat pe Lufino s urce la el. /l a urcat dar stnca pe care se afla
el, era mai -os, ceea ce fcea ca cretetul capului lui s fie mai -os
dect cel al lui ,on Ale-andro. Apoi ,on Ale-andro a luat ap i a
turnat0o peste capul lui LufinoJ a fcut asta de trei ori. 1u aveam nici
o idee despre ce de ntmpl. Apoi 9ata Ale-andro a cerut unuia mic
din grup s vin i a fcut aceiai ceremonie cu el7noi toi ne uitam
i ne ntrebam ce se ntmpl. Apoi ne0a cerut fiecruia dintre noi s
urcm, pe rnd7i 4 nu voi uita asta niciodat0 n acel moment,
simultan cu toii am tiut n inimile noastre ce se ntmpl; ,on
Ale-andro fcea Ceremonia &aya a Apei, cu fiecare dintre noi. /ra o
iniiere iar energia din camer a intrat adnc n inimile fiecruia
dintre noi. $rice a vrut 9ata de la noi, probabil a gsit. Am nceput s
plngJ nu m0am putut abine. &ai tr)iu apoi, ntr0un mic ora din
+uatemala, aproape de cin, ,on Ale-andro, /li)abeth, soia sa,
Lufino stteau la o mas mpreun i mi0au cerut i mie s vin s
stau la ei. ,on Ale-andro s0a uitat n ochii mei i a spus, cite); <Am
mai cerut la nc ! grupuri din toat lumea s vin s participe la
ceremonii cu noi, pentru a ndeplini profeia, dar nu au putut s
treac testele &amei .mnt. Ireau s i spun c acest grup ne0a
ntrecut toate ateptrileJ voi suntei strmoii pe care i ateptam=
1u am neles ce vroia s spun dar el a nceput s plng, la fel i
Lufino iar /li)abeth cu fora ei feminin s0a uitat la mine i mi0a spus;
<&ulumesc. 9e rog s spui tot grupului sacru c voi suntei cei pe
22
care i ateptam iar acum profeia noastr s0a mplinit=. A fost mult
prea mult pentru mine i am nceput i eu s plng, toat masa
devenind o mas plin de copii care plngeau.
Acum schimbnd subiectul 4 partea po)itiv ascuns a profeiei
mayae. &ayaii au numrtoarea lung de C!### de ani, $rdinea
/chinociilor, !G### de ani i pre)ic c lumea n care trim acum,
este pe care s se de)integre)e din cau)e naturale. Asta nseamn c
tot ceea ce este normal acum se va schimba dramatic. 3umea s0a
a'at pe aceast parte a profeiei mayae 4 pe inversarea polilor, pe
distrugerea aproape total a lumii, <Qiua (lestemat= din !"
decembrie !#"!. ,ar n acelai timp, e'act n acelai moment, un
nou ciclu ncepe iar acest ciclu este unul e'traordinar. Lecent am fost
n Columbia, n &unii 2ierra 1evada, i am trit cu triburile @ogi,
Ar?a6o, Ree?a i ConSuamos. /i cred c e'ist A lumi, c noi trim
n lumea a patra i c vom intra n cea de a cincea, la fel ca i
mayaii. /u le0am spusJ deci mai avem nc C lumi de parcurs pentru
a a-unge la nivelul cel mai nalt al contiinei. 1u voi uita niciodat 4
s0au ntors ctre mine i au spusJ nu, tu nu nelegi, ,runvalo. 9otul n
via este s atingi echilibrul. 3umea a cincea se afl la mi-locul celor
% lumi de deasupra i a celor % de dedesubtJ este echilibrul perfect al
5niversului, nu e'ist o lume mai sus de aceasta.
&ayaii spun ceva asemntorJ ei spun c lumea urmtoarea, pe
care ei o numesc lumea celui de al saselea 2oare, este un nou nivel
al contiinei i c vom a-unge la acest nivel foarte foarte repede. .e
msur ce noul ciclu ncepe, cu 2fritul 9impului, contiina
dualitii, a binelui i a rului, dispare iar constiina unitii devine din
ce mai normalNfamiliar umanitii. ,ualitatea nu va mai e'ista i
vom ncepe s ne vedem ca pri ale unuia. &ayaii cnd se ntlnesc
i spunJ 8n la6esh 4 care, add litteram, nseamn; E1$i un al$ mine
1i eu !un$ un al$ $u% Acesta este un indiciu despre lumea n care
suntem pe cale s intrm. &ai mult, mayaii susin c
sechestrareaNcarantina solar la care oamenii au fost supui de foarte
mult timp, va disprea. Astfel oamenii i vor da seama c stelele i
tot ceea ce e'ist sunt conectate n contiina pur. Constiina
uman va atinge nivele care, n acest moment par imposibile. ,ar
aceast contiin va deveni normal, dup cum spun mayaii i nu
va mai fi implicat n finane, r)boi, mncare, afaceri cu petrol, etc.
Iom deveni 5na cu Creatorul i vom fi capabili s materiali)m
lucruri, vom deveni Cocreatori, alturi de Creator. ,ac aceste lucruri
sunt adevrate, atunci cum ve)i evenimentele din !#"!, la care parte
din profeia maya vei priviH Amintii0v de data asta, mayaii spun
c ceea ce urmea) este sacru i frumosJ o srbtoare, un lucru
pentru care s fii recunosctor.
23
Aa cum &erry (aba a spus; 1u0i face gri-iUKii fericitUAceasta este
cea mai bun abordare a vieii n acest momentJ respir din inim.
Iiaa nu este ceea ce pareJ nu are nici o legtur cu ceea ce prinii
notri tiau c este adevrat. 9rim ntr0un vis cristali)at de mintea
noastr i l numim realitateJ credem c este fi'Nstabil i poate fi
schimbat doar conform legilor fi)icii. &ayaii spun c n curnd vom
cunoate o parte din noi mult mai veche dect stelele, planetele i
lumile fi'e. 2untem ntr0un vis i ca n orice vis, la tre)ire i dai
seama c nu e'ist dect lumin sau i mai frumos, dect contiin
pur. E!$e $im"ul !, 2-i amin$e1$i cine e1$i cu adev,ra$ mul$
mai mul$ dec3$ o #iin-, uman, normal,% 8n la6eshU=
,runvalo 4 !A iulie !##A
In$re&ari !i ra!"un!uri
8ntrebarile vin de peste tot din lume. 9oti avem pareri diferite despre
viata, despre spiritualitate, despre modul in care se va face tran)itia.
,in ceea ce am observat calatorind prin lume, nu toata lumea este
de acord cu mine, la fel nici eu nu sunt de acord cu toti ceilalti. 9ot ce
fac este sa va ofer, pur si simplu, intelegerea mea in legatura cu
lumea mayasa. Kac asta pentru poporul mayas. ,a, este un
eveniment important, este adevarat. Cred ca este adevarat, o sa
aflam. .oate ca nu este, poate ca este doar pura imaginatie. ,ar vom
afla si nu va trebui sa asteptam mult. 2e pare ca nu am fost foarte
clar, imi dau seama de asta citind unele intrebari.
". Cineva din Canada spune; 45rima da$a ai !"u! 2006 a"oi
20*2 iar acum !"ui de 20*78%
Am cre)ut ca am fost clar, dar trebuie sa repet; ceea ce spun
mayasii, este ca e'ista o fereastra deschisa intre !##> si !#"C si
credinta lor este ca totul va incepe candva in aceasta fereastra, nu la
o data preci)ata. 2i nu neaparat la aceasta data de !" decembrie
!#"!, cand este sfarsitul calendarului mayas.
!. 8nca ceva ce vad ca se repeta in intrebarile voastre; +UM !a #im
in ace!$e $im"uri0 Sa ne mu$am din )onele de coa!$a0 Sa ne
#acem re)erve de 'rana e$c%
1u cred ca vreo pregatire fi)ica va a-uta pe cineva. /ste necesara o
pregatire interioara. Cu siguranta puteti face si asta daca asa simtiti
sau daca vreti Pse refera la pregatirea fi)icaO. ,ar ce este cu adevarat
necesar, este o schimbare launtrica, ceva simplu; trecerea de la
constiinta polaritatii, la constiinta 5nimii. ,e asta avem nevoie.
9rebuie sa ne dam inapoi de la tot ceea ce am facut in ultimii "E ###
de ani si sa fim ceva nou, sau ceva ce am mai fost cu mult timp in
urma, inainte de cadere. 9raditii diferite, au pareri diferite despre
cum sa facem asta. 9rebuie doar sa va urmati inima sau faceti ceea
24
ce simtiti. ,e fapt, daca sunteti o persoana materialista, atunci puteti
uita de tot si continuati sa faceti bani. Cred cu tarie ca fiecare
persoana in viata va fi bine pe parcursul acestor evenimente. 8ntr0un
fel sau altul. 1u e'ista niciun motiv de teama. /u nu ma tem deloc,
nu sunt deloc ingri-orat, de fapt sunt emotionat ca ne apropiem de
sfarsitul acestui ciclu si ca imaginea acestor ultimi mii de ani va fi
stearsaJ ca un nou mod de a fi este pe cale sa inceapa pentru
umanitate. /ste un timp de toata frumusetea si nu este nimic
ingri-orator la aceste nivele.
E. Lita din +ermania; 4Mul$ume!c "en$ru ace!$ $al9 !'o:% Mul$i
!amani vor&e!c de!"re im"or$an$a "erioadei din$re *7 au/u!$
2009 !i 20 oc$om&rie 20*0 care e!$e un $im" cu ener/ii
in$en!e;%
,a, am au)it asta nu numai de la mayasi, dar si de la celelalte triburi
de peste tot din lume, si din 1oua Qeelanda si, daca este sau nu
adevarat, asta o sa vedem foarte curand pentru "C august este chiar
luna viitoare. /ste ceva ce va incepe dupa aceasta data, voi merge in
1oua Qeelanda la triburile de acolo si vom incepe pe B august si vom
continua pana pe "A august sa facem ceremonii care vor arata7
daca ei au dreptate 4 si eu nu pot sa de)valui acum asta 4 dar din ce
spun ei, ceva incredibil se va intampla luna viitoare. Cat despre toata
perioada mai 0iulie !#"#, uitati0va, pur si simplu, la aspectele
astrologice, uitati0va la stele, vedeti singuri ca o perioada intensa se
apropie. ,aca acesta este timpul sau nu 4 nu stiu. 8ar mayasii nu
spun. Asa ca, din nou, urmati0va inima si credeti in voi si mutati0va
asa cum stiti voi de la constiinta polaritatii la cea a 5nitatii. ,in
traditia mayasa si din ce stiu eu, spatiul sacru al inimii este
modalitatea de trecere. &utati0va din creier in inima. .rin intrarea in
inima va reconectati cu voi insiva, pentru ca am fost separati de noi
insine atata timp. Asta este ceea ce cred eu. 2i sunt doar un om, nu
sunt chiar atat de important. 20a intamplat sa ma aflu aici si sa va
vorbesc. ,ar sunt multi invatatori peste tot in lume care pot spune
multe lucruri.
%. 1icole, din 2uedia. 4E!$e nece!ara moar$ea #i)ica "en$ru a
in$ra in dimen!iunea a <-a0; Aceasta este un prag spre ceea ce
mayasii considera nivelele superioare de constiinta.
,in ce stiu eu, intr0un fel sau altul, moartea fi)ica, sau inaltarea sau
invierea este tocmai ce discutam aici. Contea)a care dintre ele are
locH /u nu cred. 8n acest stadiu al -ocului, daca treci prin moarte, sau
prin inviere, sau inaltare, nu va conta. 9otul se termina in acelasi loc,
la un nivel precis din dimensiunea a %0a. 2i aici cred eu ca se va
produce schimbarea. 2i de acolo vom trece la niveluri7 despre care
nu se cuvine sa vorbim chiar acum.
25
C. Ana din Lusia 4+e "arere ai de!"re "o!i&ili$a$ea de
!u"ravie$uire "e "rcur!ul $ran)i$iei din 20*20;
/ste acelasi lucru. Kiecare persoana, din cate spun traditiile7 toti
vom trece, unii mai usor, altii mai greu, dar toti vom trece. Ceea ce
vom e'perimenta, este ca si nasterea unui copil. .e parcursul nasterii
veti observa suferinta mamei, veti vedea sange si o persoana care nu
a asistat niciodata la o nastere va )ice; vai ce eveniment violent se
petreceU= ,ar la un nivel mai inalt, este un nou copil care vine pe
lume. 8n aceeasi po)itie ne aflam noi acum. 2untem pe cale sa ne
nastem la un nou nivel al e'istentei, un nivel care nu mai include
polaritatea, un nivel fara -udecata, fara durere, fara moarte, fara
multe lucruri. 2i acesta este un pas po)itiv in constiinta umana.
2untem aici de "E mii de ani si suntem gata sa plecam. ,e aceea
continui sa spun ca nu este ca)ul sa ne speriem, este un timp al
celebrarii.
G. 9omy din 5ngaria spune; 4Nu mai are ro!$ !a con$inuam cu
lumea ma$eriala%; E!$e im"or$an$a acea!$a 4in$re&are;% Avem
responsabilitate fata de Iiata, fata de orice forma de viata prin care
,umne)eu traieste prin noi. Kaceti tot ce este posibil pentru Iiata. 2i
fiecare minut, fiecare secunda, fiecare mili0secunda a vietii ne dau
posibilitatea sa ne apropiem de 5nitate, sa intelegem si sa traim
unitatea vietii. ,e aceea, da, are rost. Continuam sa ne platim
facturile, continuam sa facem ce faceam si pana acum, ca si cum
nimic nu se intampla. 9raiti din plin U 9raiti si ultima suflare, daca va fi
sa murim, vom fi pregatiti. ,in nou, este vorba despre a crede in voi,
a avea incredere in voi insiva stiind ca e'ista 5nitate in viata de
pretutindeni. ,a, este un timp de schimbare si, daca mayasii au
dreptate, /dgar Cayce are dreptate si oamenii de stiinta au dreptate,
este7. este simplu, puteti face asta, noi toti putem face asta, dar
motivul pentru care ma aflu aici, este sa va fac constienti ca ceva
urias se intampla pe pamant si nu este ceva obisnuit, este un lucru
mare. 2i trebuie sa ne pregatim in interiorul nostru. asta nu inseamna
ca plecati, va dati demisia si renuntati la totul. /ste vorba despre o
introspectie, aflati cine sunteti cu adevarat si ce inseamna viata. 2i
este momentul sa cercetati in profun)ime. 1u sa treceti cu vederea.
,ar daca asta este alegerea voastra, bine, atunci este de asemenea,
perfect. .entru ca acum, asa cum am mai spus, fiecare persoana va
gasi un mod de a trece prin asta. ,ar aveti o responsabilitate fata de
viata.
>. Aceasta persoana intreaba despre profetiile triburilor din 1oua
Qeelanda.
8mi pare rau, nu pot vorbi despre asta acum. &i0am dat cuvantul ca
nu voi vorbi in mod public, dar profetiile lor sunt foarte, foarte
asemanatoare. .ot sa fente) putin. /i spun ca luna viitoare va avea
26
loc un schimb enorm de energii, atat de enorm, ca unii oameni nici
nu pot crede. ,aca se va intampla, va trebui sa asteptam pana luna
viitoare sa aflam. Paici insira o gramada de nume de triburi si spune
ca toti sunt fosti atlantiO. 2i acest trib din 1oua Qeelanda face parte
din lumea veche, din batranii intelepti si ne cer sa mergem la ei cu
peste "## de persoane sa facem ceremonii pe care ei le0au mai facut
mii si mii de ani. 2i ei sunt pregatiti intr0un mod sacru, spiritual
pentru schimbarea care stiu si ei ca se va produce. 2i este
asemanator cu ceea ce am discutat despre mayasi. 1umai ca ei sunt
foarte, foarte precisi. Ia trebui sa asteptam sa vedemJ daca imi vor
da permisiunea sa vorbesc despre profetiile lor, atunci o voi face.
B. 9an din &alae)ia; 8n ceea ce priveste data de !" decembrie !#"!,
el vede mai multe indicii astronomice coordonate care demonstrea)a
ca e'act la acea data. 8ntrebarea lui este; ce !"un ma(a!ii
re#eri$or la acea!$a da$a0 Se va in$am"la cu adevara$ ceva
a$unci0
1u sunt sigur daca ai urmarit intreaga transmisiune, dar da, aceasta
data este precis, data la care va avea loc acest aliniament. Asta
poate fi observata chiar si de 1A2A, o spune si calendarul mayas. 2i
din nou, nu este vorba numai de indigeni, ci si de oamneii de stiinta.
2i ei vad ca acesta este un moment precis, incredibil. Levin la mayasi
care spun ca schimbarea de constiinta care va incepe cu schimbarea
magnetismului si a polilor, este schimbarea constiintei care are loc
imediat dupa aceea, sau, posibil, pe parcursul acestor evenimente.
Cum se va intampla asta e'actH 1u stiu. 2i evident, nici mayasii nu
stiu. ,on Alehandro a fost foarte clar cu privire la asta, el a spus ca la
acest moment, ei nu pot pre)ice momentul e'act in care se va
intampla acest eveniment urias, dar este mai mult ca sigur ca nu se
va intampla in data de !" decembrie !#"!. 2e va intampla undeva pe
parcursul ferestrei, intre !##> si !#"C. ,ar nu pe !" decembrie !#"!,
pentru ca se poate sa aiba loc dupa aceea, cam cel tar)iu dupa E ani,
din cate spun mayasii. &ayasii, si alte triburi din 1oua Qeelanda, din
Africa, *opi si toate celelalte pe care le cunosc, sunt toti convinsi ca
asta se va intampla cu adevarat. Am a-uns la finalul acestui ciclu si
ne vom schimba nivelul constiintei. /ste un lucru e'traordinar. Ar
trebui sa sarbatorim.
A. 4Dra/a Drunvalo $oa$e #iin$ele de lumina !"un ca adevarul
e!$e dincolo de ace!$e lucruri% Toa$e ace!$e ceremonii
ri$ualuri !acri#icii cranii cri!$ale e$c% orica$ de #a!cinan$e
ele nu !un$ $o$ul%;
,a, inteleg asta. 2i a fost o intreaga problema in 8ndia in legatura cu
puterile umane, potentialul uman, dar cand vorbesc despre
ceremonii, din punctul de vedere al mayasilor si a altor triburi, nu ma
refer numai la cristale si foc, sau alte obiecte. /i pot sta pur si simplu
27
cu ochii inchisi si sa nu foloseasca nimic din toate acestea. /ste
vorba, din nou, despre o schimbare in constiinta umanitatii in acest
moment si adevarul este singurul lucru care contea)a. &a aflu aici
din dragoste pentru voi si pentru viata de pretutindeni si incerc ca va
fac sa cautati in voi. 2untem atat de aproape de sfarsitul acestui
ciclu.. si in ceea ce priveste ceremoniile mayase, craniile de cristal si
toate celelalte, oricine ai fi, Pn.r. cel care a pus intrebarea, pentru ca
nu avea nume si nu stia nici din ce tara provineO, sunt de acord cu
tine.
Cam asta este tot ce pot spune in acest moment. 2per ca intelegeti
ca nu am avut intentia de a va speria, sau de a va determina sa
faceti lucruri nebunesti de pilda sa renuntati la serviciu7 1u,
continuati sa va traiti viata. Acesta este cel mai important lucru. 1u
stiti daca asta se va intampla. 2i nici eu nu stiu. 1u stim ce va fi in
viitor. ,ar s0au mai facut predictii si in trecut. Am mai spus ca soarele
va aparea la un moment precis, determinat maine dimineata.
Aceasta este o predictie. ,ar care nu nu este neaparat sa se
intample. ,ar pentru ca s0a intamplat de atatea si de atatea ori
inainte, putem spune da, se va intampla la C.E" maine dimineata. 2i
se intampla. /i bine, mayasii au mai va)ut asta de ! ori inainte si ei
stiu trecutul, stiu ca au mai fost timpuri de schimbare in trecut.
2untem aici doar pentru a va tre)i si pentru a va indemna sa
meditati, sa lucrati in interiorul vostru pentru ca mai mult ca sigur,
soarele va rasari si un nou ciclu va incepe.
Cred ca voi incheia aici. Cine doreste sa urmareasca ceremonia din
+uatemala despre care v0am vorbit, ea este disponibila pe un dvd, s0
a facut asta la cererea mayasilor si este uimitor, pentru ca ei, de
obicei nu ma lasa sa fac multe lucruri. ,vd0ul se gaseste pe
???.onelotus.com
Ioiam sa va mai spun ceva, dar am uitat7. A, daU 9otul se
desfasoara in doua parti. 8n prima am vorbit despre profetiile
mayase, despre ce spun ei, despre timp si cicluri7 ,ar se mai
intampla ceva pe pamant de mai bine de "E mii de ani si are
legatura, de asemenea, cu lumea antica si cu vechile culturi si este
uimitor si foarte, foarte po)itiv. 2i vom mai face o transmisiune care
se va numi 1asterea 1oii 5manitati= 2i atunci veti vedea frumusetea
care invaluie acest moment. Ieti vedea ca viata este minunata. 2i ca
traim vremuri incredibile.
Ioi incheia aici, va iubesc si va doresc tot ce0i mai bun pentru
vremurile care vin7 8n 3a6FeshU Peu sunt un altul ca tine si tu esti un
altul ca mineO=
28