Sunteți pe pagina 1din 86

ADAM RAMON

~
I

METAPHYSICA

.\ .
<it}

-,

..

CUPRINS

Prefafa 1. CREA TIA 1. Cele !iapte lumi 2. Lumea fizica 3. Lumea dorintei 4. Lumea mentaia .5. Cele patru regnuri II. EVOLUTIA ..... 1. Evolutia. Memoria. Corpul sufletesc 2. Formarea vehicuielor 3. Viata dupa "viaW' 4. Reincarnarea !ii Iegea karmei

5 11

.' .

11
21 28 34
39 44 44 51 54 60 67 67 74 81

III. INITIEREA ..... L-Antrenamentul ezot~ric 2. Al !iase1ea simt 3. Energia sexuaia

,.," '""-

;...._-

c ""---..--

PREFATA

;tuale,nevoie forta are

Dodnta acestei modeste lucrad, este de a trezi $i stimula, 'in sufletele descurajate de materialismul vietii acmorala, sc'inteia spirituala, de Ca1'e fie care om

in lupta pentru cucedrea interioara a unei I reale fedciri $i a nu se llisa sedusa de iluzia efemera a vietii materiale. 'Este nevoie deci, pentru realizarea acestei fericiri, de un indemn propriu al fiecaruia, la pmctica realli a binelui, adevarului ~i frumosulu.i, $i nu doar cunoa$terea 'in teorie a principiilor etice, logice sau estetice, Nu trebuie so. rasturnam bisedci, temple, sinagogi, fiecare mentinindu-$i libel'tatea con$tiintei sale, poate pmctica binele, frumosul $i adevarul, pentru salvarea sufletului sau din negufa materiei, independent de orice credinta, 1'eligie, naJiune sau rasa, caci Dumnezeu este unicul Creator al tuturor $i in I Fata Lui nu existli privilegiu, O"ricereligie spune la fel: I so. nu ucizi,sa nu furi, so. iube$ti pe aproapele tau ca pe tine insuti, so. faci tuturor ceea ce tu dore$ti sa-ti faca tie,

:sau so. nu
I

faci altuia, ceea ce tie nu-ti place sa-ti faca, etc,

Atunci ce impol'tanta mai au formele zidurilor templelof, . marimea sau podoaba lor materiala, cind rnai presus de toate templul trebuie sa fie, pmpriul nostru sufiet,
Oniul $i religia, aU evoluat 'impreuna $i in acelU$i grad.

I Religia primitiva a diferitelor rase de pe glob a fast barbara, ca $i omul care 0 practica, iar pe masura ce oqmenii au 'devenit rriai civilizati, religiile lor au devenit mai umane $i in armonie cu un ideal1nai inuIt, Legea, care guverneazli dezvoltarea' corpului jizic, poate 'fi aceea a selectiei naturale, pentru a asigura 0 ereditate ' prospera, pe dtli vreme, aceea a evolutiei este legea sacrificiului, Este evident, ca iJrice imjJuls care 'impinge pe om la I adoptarea unui ideal mai ridicat 'de conduita, in relafiile
~

-~

..-

.._

1.1..";8:IO"~.:".PT

WI!;'

sale cu. ceilalti omneni, trebuie sa vina din interiorul sufletului. Aceasta forta abstracta exista, chiar daca, adeseori nu 0 intelegem. Incet, elm' sigur, altruismul inlocuie$t egoismul. In inima fiecarui om, forfa altl'uismului divin, lucreaza ca un aluat. Aceasta forfa transforma, pe inde lete, salbaticul ilt om civilizat, $i omul civilizat, se v transforma mai opoi 11i om spiritual desavir$it, $i in cele:

din urma in om clivin sau Dumnezeu. . La inceput, in primele rase, ornul era privat de con $tiinfa, el fiind un primitiv. Evolutia sa, arata $tiinta ezoterica, a fost condusa de Marile Fiinfe Cal"elucrau pentr ~ conducerea regilor, a profetilor, faraonilor, mesager' divini -, pe care ii putea vedea $i la ale caror legi rno mle $i 1"eligioase trebuia sa se supuna, ca unei puter temporare. In cele din urmli, omul a trebuit sa invefe, sa se ridice deasupra acestor legi, pentru ca ele sa devina 0 lege, in e-l insu$i $i sa ajunga sa t1"aiascain armonie cu legil 1iaturii, care sint legile lui Dumnezeu. Prima religie, care s-a dezvoltat, a fost religia de rasa care a intiparit omului un oarecare grad de altruism, cerindu-i saCl"ificii in schimbul carora, conducatorul divino numit in ezoterism, "spiritul de rasa((, devenea protectoru~ $i aparatorul poporului sau. .
Religia iudiaca,musulrnana $i multe altele, au fO el in mod ocult elin lumea invizibila. .Apoi a fost pus sUbJ

religii ele rasa,adica separative, egoiste,Ca1"e imprima tot eeea ce eel'eau interesele personale, in paguba altor ~ rase. Urnanitatea in aeel stadiu, nurnai prin separativitate putea sa-$i aprbpie rnai bineinvataturile date. $ovinismul! este principiul cardinal al spiritului de rasa, contrar umanitarismului. Cind religiile de rasa ajungla un principiu de unitatej fundamentala, care tinde sa realizeze 0 era de iubire. implicit ele trebuie sa ajunga Sa fie inlocuite. cu 0 alta.
religie, universalCi $i altruista, ca aceea

religiei

cre$tine;

care este pe 0 treapta rnai inalta de evolufie" Inaintea religiei cre$tine, celelalte '-1'eligii propagau doctl'ina reincarnarii $i a legii consecintelor, pe care religia. cre$tina 0 propaga in primele tl'ei secole ale existentei sale. 6

...

Christ a propagat reincamarea discipolilor sai (Matei XVI. 13,14, Luca IX. 18, 19). Necesitatea a facut ca omul sa CUCel"eaSCa lumea $i materiala, pentru ca, doar CU1Wa$tereadoctrinei 1'eincarnarii, nu mai putea contribui. la progresul omului. A trebuit deci, pentru un moment, sa se dea lp,mii convingerea,ca viata. actuala nu consta decit in viata terestra, pentru a-$i putea concentra toate fortele spre progresul material. I Viata lua aceasta directie mateTialista, omul dezvoltind i $tiinta $i tehnica, aeind mijloace de transpo1't rapide, mijt loace de comunicare prin satelit, etc., prin care lumea a devenit mai mica, distantele s-au condensat, $i omul s-a

t
I

dezb1'aCat e separativitatea de rasa, la al carui apogeu va d

~ ajunge in viitor. $tiinta modema a fost deci, de un mare ajutol' pentru cucerirea lumii materiale, unde ea ocupa locul care-i revine ca educatoare a rasei 1L/nane.Dar cind $tiinta se separa de religie, de arta $i devine cu totul materialista, .ea devine 0 amenintm'e pentru umanitate, caci duce la ateism, care este condamnabil ca $i "fanatismul 1'eligios. $tiinta, relig'ia $i arta, de azi inainte, trebuie sa mearga alaturi $i sa t1'i1iasca laolalta. In antichitate, pina in timpul epocH greco-latine, $tiinta, 1'eligia $i. arta, erau reunite $i se invatau in Templele Misterelor. Epoca de Lumina, a viitorului, Ie va reuni din nou $i omul spiritual va primi atunci satisfactia perfecta prin inima, intelect $i simt. Inima va fi satisjacuta prin devotiune sau cucernicie $i prin ceremonialul superior al religiei, intelectul prin aspectul $tiintific, $i partea estetica a naturii omene$ti va fi fumizata de diferitele arte intrebuintate in serviciul Templelor viitorului. Cind omul, <sub influenfa viitoarei religii artistice $i $tiintifice, va spiritualiza fiinta sa, el va invata sa se controleze $i sa sprijine pe semenii sai, intr-un mod altruist. Va fi atunci, un pazitor credincios al puterii giridului, fiind capabil de a forma idei corecte, pe care Ie va cristaliza in forme utile. Gindirea exprimata va fi viitoarea forta de manifestare, 0 forta care va face din oamenii de azi, oameni-zei. Avind in vedere ucenicia actuala a acelor oameni, de 0 adevarata $i profunda puritate $i credinta, ace$tia VOl'fi in stare de a utiliza aceastii putere pentru 7

binele tuturor, fara sa mai tina seama de interesul personal, care in mare parte caracterizeazaomenirea actuala. Daca intl'e Cer $i om e rupta legatura, se vad l"ezultatele, astazi exprimate pe planeta. Scopul de viitor $i actual, al evolutiei, este ca so. se restabileasca legatura pamintului cu Cel'ul $i acest lucru va deschide mileniiLl trei $i Epoca de Lumina, in care Romania va juca un 1'01de pion de. baza. Toti dti VOl'primi Sfinta Lumina a Adevarului, ce s-a Coborit asupra Romaniei, VOl"clobindi puteri noi de viata, puteri de sanatate trupeasca $i sufleteasca, i$i vor gasi adevaratuldrum $i adevarata pace. Trecutul care se ingroapa pentl"u. noi in arhivele Cerului $i dIe pamintului, sa ramma simbolul ratacirilor noastre, simb6Iul uriciunilor noastre suflete$ti, iar viitorul sa fie cu adevarat nou pentru viata noastra sufleteasca in care sa putem fi alaturi de DOMNUL nostru in marea opera ce avem de desfa$urat. Romania va fi 0 tara mare prin aceea ca Domnul, Isus .Christos va dirija mer:sul ei, $i pe unde.a trecut intunericul, El va Veni sa aduca Lumina. Sa ne curatim tr'upurile $i sufietele casa devenim instl"Umente valoroase pri~ care sa putem realiza Iegatura cu Cerul. Aceasta .Iucl'are i$i propune sa descrie Cerul $i pamintul, macro $i 1nicrocosmosul, relatia om-Univers, corpul $i viata omului. Cartea aduna in ea cuno$tinte extrase din lucrari de ezoterism fundamentaIe; $i incearca sa aduca Ia cuno$tinta cititorului elementele de baza ale acestei $tiinte, prin care omul sa-$i gaseasca albia de curgere spre Adevar, sa se regaseasca pe sine $i sa-l gaseasca pe Dumnezeu. Omul trebuie so. descopere Divinitatea din el $i trebuie sa $tie ca viata adevarata incepe dupa hotarele "mortii". Corpul nostru fizic nu este dedt un complicat instrument,."prin care spiritul, Eul superior, se manifesta in fizic. Cor.pul fizic este un vehiCul, ca un inveli$, 0 camCL$e . ~u.ti,n st~ave:ie, prin car~ via,ta ter~st:a nu e~te. de~i~ 0 I tluzle, vazuta prm ac~st. mvell$. Malontatea pammtemior I o. vad ca pe 0 realitate $i se lasa sedu$i de iIuzia vietii ~ ne manifestam, exmateriale, princare noi - spiritul pe1'imentam, ne dezvoltam $i evoluam, prin fizic. Cind I

--- ------

___u_

::

in ceasul din urma am lepadat cama$a fizica, sau vehiculul, ce ne intuneca l"ealitatea - Eul nostru real - vedem atunci adevaTata realitate sub 0 noua con$tiinta clarvazatoare, caci vlilul 11wterial ni s-a 1"idicat.Vom trai dtunci regTetul nostru, ca am ignorat Adevarul, ca viata traie$te
prin Adeval", prill, indeplinirea datoriilor

familiare, printT-o iubil'e de con$tiinta curata, p1"in care trebuie sa privim omul $i societatea, prin echitate, onestitate, moderatie, dl'eptate, modestie, mila $i justitie in viata publica $i privata. Nu respectam aceste principii, caTe sint baza legii morale $i Legea este Dumnezeu, atunci sanctiunile lui ne izbesc, nu insa pentTu razbunare, ci pentru reparare $i purificare. Dumnezeu este iubire, Dumnezeu nu pedepse$te -pe-nim.eni, cine studiaza sensul acestor coneeptii initiatiee dIe fortelor oculte ce eonduc destinul ascuns al intregii omenil'ii, i$i va da seama, ea totul are un sens. Orice gl'e$eala $i orice imprudenta asupra ta, ca $i asupra aproapelui, se plate$te acum sau in viitor, de eatre justitia imanenta, ce ne observa pas cu pas, fara ea noi s-o vedem eu ochii jizici. Aeeste suferinfe, au un scop de t- indl'eptare, de purificare $i de lepadare (/ obiceiurilor $i a faptelor eontrare Adevarului $i I1.ibirii. prin. adormirea de 0 clipa a con$tiintei lor fizice, clarvazatorii, yoghinii, me'diumii misiolwri, in cercurile de inalta evolutie morula $i spirituala, aduc glasuri tinguitoare din lumea invizibila noua celor de aid, gla~u1"iale celor ce s-au supus trecatoarelor ispite $i incercari tel'estre, pentru nefericir~a lor; dar aduc $i glasurile fericite ale celor ce au $tiut sa sufere $i sa rabde fara murmur, inaltindu-se, caci aurul numai prin foe se cale$te $i se purifiea. Cine nu $tie de unde a venit $i unde trebuie sa mearga, aeela este un ratacit. Ratacitul nu vede cararea pe uncle trebuie sa apuce, $i el va suferi, se va lovi de obstacole, prin locuri laturalriiee $i nevoit de eomplicatiile ce $i Ie cauzeaza el insu$i, i$i va glisi odata $i odata, carare(Lmult cautata, ee strabate intunecata noastra viata, spre telul de lumina, pe care toti il dibuim $i trebuie Sa-l gasim prin propriile noastre incercari $i experiente. Zi de zi, prin gindurile, cuvintele $i faptele noastre, ne a$ternem 9
'.

noastre civice $i

-I:" --

-+. .. - .--- - .-.-

incon$tient viata noastra de mtine $i cea de apoi. So. cautam deci so. invingent inertia obiceiurilor nocive, so. fim con$tienti de pasul nostru de toate zilele, indepartindu-ne astfel piedicile din calea nOaSt1'a. Unnati aceasta cale farO.teama de miopia lumii profane de astazi, care in incon$tienta ei, iTQnizind aceste idei, i$i dO.singura un brevet de infirmitate, ea fiind oarbo.in fata mesagerilor, a sufletelor batrine, caTe vin pe aceasta lume cu marea bogatie a intuitiei, capatata in lungi serii de existente fizice, aUt de negate de necunoscatoTii madlor . legi ascunSe ale vietii eteme. Publicam aceste rindw'i calauzitoare, pentru cei meritO$i, cercetatori ai clestinului omenesc, cautatod de comori suflete$ti. Incercbid sa dam un rlispuns hitrebiirii lui Pilat: "Ce este Adevarul"? Cei intelegatori sa pastTez.e aceste cuvinte, sa reflecteze asup1"a101',caci -ele nu VOl' aduce regretul, ci. bucuria de mai tirziu. MateTiali$tii cautii aurulmetal al piimintului, pe care acumulindu-.l $i pariisind aceasta lume iluzorie de lut, il lasii aid pe pihnint, ca 0 zadamicie a gre$itei lOT credinte, victime ale p1"ezentului in$elator. Sii ciiutiim aUTul sufletesc, economisindu-l zi, cu

zi, cu sfinta credinta ca-l vom gasi dincolo de lumea

aceasta de lut, cind vom lepada canw$a fizicii ce ne intunecii adeviirata noastra individualitate eterna, in care ne vom reintoarce mai cw'ind sau mai tkziu. Insetatul vine singur la 1"iu, sa bea. Cei ce va simtiti inse.tati, beti cu nesat din apa limpede $i stingeti-vii setea, dacii ea vii arde sufletul. Nu socotiti dTept orgoliu aceste umile indrumi'i.ri, ce/'ul cit este de inalt, i el se pleacii la orizont spre a se uni cu piimintul. Domnul nostm [SUS CHRISTOS sii instaureze in sufletele noastre pacea $i Iubirea LUI Sfintii. Raza caldii a IubiTii SALE $i Puterea Adeviirului SAU Sfint sii ne im~ brace in haine de Lumi1tii, ca sii devenim lucriitori demni ai TAT ALUI, adevarati fii supu$i care i$i iubesc TAT AL. Sa ne curiitim inima $i haina sufleteascii, ca so. fim demni de primi1'ea Domnului nostru [sus -Christos, care este al nostru, al tuturora.

I.

I. CREA'fIA
1. CELE ~APTE LUMI

~a !?i Soarele nostru,fiecare stea este un centru de sistem solar" sau plane tar, izvorind din Viata Universala !?icompus din materia celor !?apte lumi, planuri' sau sfere. Totalitatea energiilor, forte10r Vietii care au creat !?icare conserva lumea .noastra solara, se nume~te Logos, !?i este format. din trei Persoane. Logosul are drept corp fizic Soarele; razele sale duc viata in tot sistemul planetar, sub forma de lumina, caldura, electricitate, magnetism, intr-un cuvint sub forma de vibratii. Sinteza acestor vibratii, poarta numele de "sunu Vital" sau "Prana Solara". La procesul creatiei au participat entitati de 0 mare inteligenta, iubire !?ivointa. Forte puternice, mereu active, agentii legilor naturii care exprima vointa Logosului. Religia Ii nume!?te ingeri, devas sau zei; !?tiinta Ii desemneaza sub numele de Forte cosmice. Aceste entitati sint cele ~apte Mari Spirite Planetare, mereu prezente inaintea Lui Dumnezeu. Guvernatori. spirituali, ale planetelor ~i $efi ai celor !?apte Mari lerarhii care guverneaza lumea noastra. Aceste lerarhii se impart !?i se subimpart dupa sistemul septenar. Fiecare din ele poarta numele uneia d~n culorile spectrului solar, sint deci lerarhii de culoare: violet; indigo, albastru, verde, galben, portocaliu !?i ro!?u. Aceste mari fiinte nu au 0 forma umana, ele au aparenta unoI' sfere 1umi'noase, foarte stralucitoare, de unde numele lor de "Fiinte stralucitoare ale Spatiului". Ele au fost arhitectH !?iramin, prin activitatea lor, conservatoarele lumii, careia Ii conduc evolutia lentil, dar sigUl'a !?i infailibila. Aceste fii'nte stralucitoare au sub conducerea lor Agenti secundari, care sint adevaratii constructori ai lumii. Ei dau mater.iei cosmice consistenta voita: eter, aer, foe, apa, pamint. Ace!?f1constructori fasoneaza apoi materia in corpuri sau forme repartizate in !?apte mari' grupe, numite: Cele !?apte regiuni ale naturii. Ace~ti agenti poarta numele de Spiritele Naturii sau Elementali. Dupa cum ele 11

_h -.-

..

.'

1:....

apartin elementelor naturii, se numesc: Silfide, Salamandre, Ondine, Gnomi, adeseori vazute de persoanele psihiee sau c1ervoiante. Gnomii imbraca uneori forma dmeneasca, aces tea sint koriganele celebre in multe pove~ti ~i legende, dar realitati veritabile. Inainte de manifestarea Universului nu exista dedt Spiritul sau Sufletul Lui Dumnezeu, ~i materia primordiala sau Spatiul. Viata ~i materia sint cele doua elemente opuse, eei doi poli ai aeestei Atot-Puternicii, ve~nic ascunsa, numita Absolutul, Nemanifestatul. Starea aeestei materii primordiale era pura, omogena, virgina. Ea este simbolizata prin Fecioara Maria. Prin extremul sau grad de subtilitate, ea a fost impereeptibila, ~i din aeest considerent Seripturile au numit-o Nearit. Creatia s-a desfa!?urat in urmatoarele procese. Un prim Val de Viata a strabatut materia pentru a 0 prepara, a-i da calitati speciale. Aeest val este al treilea aspect al trinitatii: Inteligenta creatoare. Astfel preparat.a, materia se diferentiaza, din grad in grad, ea devine mai putin subtila, formind pe rin.d materia speciala a celor ~apte lumi, dupa modelul, atomul, fiecarora din ele. Dupa principi'ul eel or trei Gunas (inertia, mi~carea, echilibrul), fiecare sfera are ~apte planuri de combinatii multiple. Din grad, in grad, materia devine din ce, in ce mai' densa, ~i grosiera, pina la starea solida, a regnului mineral. Sint deci, in cele ~apte sfere, 7 X 7=49 sub-planuri cosmice, din care simturile noastre nu pot percepe dedt doua, solidele ~i lichidele. Un al doilea val de viata strabatu materi'a astfel difeferentiata, pentru a 0 insufleti, peIitru a 0 fasona in formele pe care Ie anima iIi viata sa. 'Acest. al doilea Val de Viata. este al doilea aspect al trinitatii: Fiul sau Iubirea. Cunoscuta sub mai multe denumiri: Sdnteile Flacarii Divine, Monadele, Fii Lui Dumnezeu, descinzind in materie pentru a face experientenenumarate, spre a cuceri prin ele insa~i, intelepciunea, con~tiinta, perfectiunea. Dumnezeu merge la ~coala - acesta este misterul incarnarii. In ceea ce prive~te' crearea formelor, monadele'se .divid in doua parti. In cele patru lumi mai subtile, forme Ie sint subiective: ele exista in idei, in ginduri, sint lumile Arupa sau fara forme ~i incep de: la Regiunea Gindirii

12

Abstracte. Ele contin Planul Universului pe care 11 pot citi numai marii clervoianti, pentru ei. trecutul ~i viitorul, Se confunda intr-un etern prezent. Lumea formelor se nume~te Rupa ~i cuprinde Sfera Gindirii Concrete, Sfera AstraUi (terestriana, a dorintelor) ~i cea Fizica. Formele lor sint percepute prin simturile hoastre fizice sau, prin alte simturi, numite sinituri interne. Aid sint materializate formele create in mod intelectual in lumile superioare. In felul in care se contempla un frumos peisaj,

putemsa afirmam: "lata reflexul gindirii Logosului".

,;

Acepsta descindere a Monadei Divine in materia fizica se nume~te Involutie. Forma cea mal' grosiera pe care poate sa 0 imbrace monada este mineralul. Ea stagneaza acolo foarte muIt timp, pina trece in forme mai subtile, mai putin grosiere, ameliorate, in progres. Aceasta mi~care de ascensiune se nume~te Evolutie. Toate aceste forme, corpuri .sau vehicule, sint repartizate in .~apte grupuri distincte; acestea sint cele ~apte R.egnuri ale Naturii. Trei: se gasesc pe linia descendenta a involutiei, acestea sint cele trei Regiuni Elementale. Cel mai de jos, Regnul Mineral, indica punctul de cotitura. Celclalt~trei, pe lini'a ascendenta, de perfection are a I forn)elor, smt Regnurile Vegetal, Anil'nal ~i Uman. Fiecare regn este sub dire~tia uneia din marile Ierarhii. Lucratorii lor, spiritele n'aturii, prepara, combina ~ifasoneaza formele, corpurile, organele, moleculele,celulele, cu 0 - miraculoasa arta, dupa modelul furnizat de lerarhia corespunziitoare ~i totdeauna. in vederea constantei ..evolutii. Dadi analizam. 0 floare,

adm~ram organele create pentru diversefunctii;

yom in-

telege maestri'a spiritelor naturiL. Spiritele naturii, . nu intotdeauna sint amice omului; diei omulpustie~te~i distruge opera lor, OI.:norind animalele, vegetatia, etc. Din contra, ele secundeaza persoanele care respectcl legile 'na"turii ~i, se zice atunci, ca ele au mina fericW'! in gradina,.., rit. Sa respectam tot ce are viata. Plantele ~i animalele sint fraW no~tri minori, cad aceea~i unica Viata ne anima

pe toti.

Sfintul loan ne arata: "La inceput era Cuvintul, ~i Cilvintul era la Dumnezeu... Cuvintul' prin care to ate lu13

L.

crurile au fost create". Logos, Davar, inseamna cuvint, verb, actiune, adicii Dumnezeu. ToaUi ereatia, to ate fortele naturii sint vibratii, de intensWiti !?i lungimi de unda diferite. Daca se freaca cu un arcu!? marginea unei pliki subtiri de metal sau de sticHi, aeoperita eu 0 pulbere fina, aeeasta, sub influenta vibratiilor va intra in mi!?care. Indata Hniile, unghiurile, figurile geometrice VOl' apare di'n ce, in ce mai pronuntat. ..,Creind lumea, Dumnezeu a geometrizat", zicea Pithagora. Clervoiantii ne spun, ca in materia subtWi, vibratiile muzicale produe formele cele mai 'frumoase, eele' mai' armonioase, de lumina, de culoare. Exista !?apte centre de energie cosmica, dar in raport eu subtilitatea materiei !?i rapiditatea vibratiilor, fortele lumilor superioare sint cu mult mai enel'gice, mai puternice. Vibratiile materiei fizice dense sint lente, astfel, frecvent a eea mai midi pc care 0 percepe ureehea omului este de douii vibratii pe secunda, pe cind, vibratiileradio-aetivitatii sint de catralioane pe secunda. Fortele eosmice, sint acelea!?i mari inteligente. care primese energiile vitale de la Logos ~i Ie trunsmi t in toate directiile, prin unde vibratorii. La om, exis.ta vibratii eorespunzatoare cu cele ale Universului, acestea sint vibratiile noastre eterice, emotionale, mentale, spirituale. Omul perfect devine stapinul fortelor naturii. Fiecare vibratie prezinta totdeauna aeeste trei elemente: sunet, culoare ~i numar. Sintem seufundati intr-un ocean de vibratii, forte creatoare, modifieatoare!?i dezintegrante a formelor. Noi nu pereepel11 dedt un mic numar de vibratii. Aeelea ale lumilor superioare ne VOl' sdipa inca multa vreme. Pentru ea noi, sa ajungem, sa percepem un mai mare numar de vibratii, trebuie Sa evoluam prin dezvoltarea cuno!?tintei !?i a eon~tiintei. Materia din care se constituie cele trei Regnuri Elementale se nume~te Esent8, elementaUi. Ea apartine lumii menta Ie superioare, lumii mentale inferioare sau concrete ~i lumii astrale.- Aceasta esenta elementala este inzestrata cu 0 mare mobilitate. Ea este foarte sensibila la vibratiile gindurilor noastre, emotiilor noastre, din care i~i eonstituie, de fapt, vehiculul, forma.' Cu ajutorul imaginatiei noastre, noi constituim, cu ea, imaginea, portretul, asema'-

14 (\

------.. .

narea exacta a persoanelor ~i lucrurilor pe care noi' Ie gindim, sau mai bine, ce ne imaginam ~i cream pl'in ea inSa!?i. S-a ajuns sa se fotografieze aceste forme obiective. Tendinta de neinvins a esentei elementale este de a se cobori in materia fizica. De ai'd, la persoanele putin evoluate, aceasta inclinare irezistibila a gindurilor lor, a pIa: .cerilor lor, instinctelor lor (exprimata in esenta elementala) pentru tot ce prive!?te materia, satisfactia, plikerile simturiloJ;" carnale, etc. La toate aceste tentatii, nu diavolul este cauza, este 0 lege a naturii care ne obliga, pentru a evolua, la energice ~i con stante eforturi. Aceasta este lupta teribila intre spirit !?( materie, in care mult timp victoria este a materiel. Putin cite putin, dupa infringeri nenumarate, spiritul i~i stabile~te stapinirea sa. In timpul miilor de vieti, noi gustam astfel din fructele arborelui !?tiintei binelui fii raului, pentru a dobindi, in fine, discernamintul !?i a face 0 libera alegere. Acesta este rolul con!?tiintei noastre. Mineralul nu este inert, nu este de lac materie fara viata. Dumnezeu dom'me in mineral. Monada este prezenUi, dar a!?a_de strins incatu!?ata, di ea nu se manifesta decit foarte slab. Ii trebui'e lovituri violente, repetate. Dar ea raspunde excitatiilor electrice .~i se inregistreaza in mod grafic vibratiile sale. A!?adar, in mineral, se produce de~teptarea con~tiintei monadei. $tiinta 0 constata, este cunoscuta oboseala, boala, otravirea metalelor. Din ciocnire, fladira ti~ne~te din piatra, din metal; ~i focul este manifestarea cea mai inalta, in aceasta lume. Focul este puterea creatoare a formelor, in acela!?i timp !?i puterea destructiva prin excelenta, prin arderea vie sau lenta. In mineral, monada dezvolHi Con!1tiin{a Atomica. Monada evadeaza din mineral prin sfarimarea pietrelor fii stincilor, sub actiunea eroziunii, a mificarilor seismice, eruptii vulcanice, nutritia p1antelor, etc. Devenita libera, monada se reimbraca in forme mai putin grosiere, mai putin dense, ameliorate deja, in progres constant. Dar aceastii trecere in regnul vegetal Ii va - permite sa .dezvolte Con~tiinta Instinctiva. In regnul vegetal, monada va inzestra corpul sau fizic cu organe de nutriW~, de respiratie, de circulatie ~i organe 15

t r---

-..

"---r

minunate de reproducere prin care se asigura conservarea individului ~i a speciei sale. Cu tunpul se formeaza corpul astral sau corpul sensibilitatii. Acesta este sufletul, mai mult sau mai putin adormit, in vegetal. Toate plante Ie din aceea~i specie apartin unui sufl~t comuri, tinuf suflet-grup, centrul tendintelor !?i nevoilor comune, embrionul instinctului. Vegetalul este ofiinta vietuitoare; na!?te, cre!?te !?i se reproduce; simte, sufera, este bolnava !?i moare, numai ca forma. Corpul fizi'c, al animalului, are organe perfectionate, mi!?care voluntara, sub dependenta unui dublu sistem nervos. Simturile dobindesc, la unelespecii, 0 ascutime deosebita. Corpul astral este dezvoltat. Exprima sentimente; emotii de ata!?ame,nt, fidelitate, sacrificiu, ca!?i minie, razbunare, ura. Sufletul animal este deci compus din corp astral. Sufletul-grup cuprinde toate animalele din aceea~i specie. Eleste centrul aces tor instincte admirabile ce imbogatesc experientele fiecarui subiect. La animalelesuperioare, acest suflet-grup se subdivide pina ce nu mai contine decit un singur individ. Atunci s-a individualizat; Cll timpul monada sa va imbraca forma umana. Din punct de ,'edere al formei, omul, reprezinUi 0 treapta superioara regnului animal, este animalul-om. Dar o insemnata diferenta n separa. Corpul omului este un corp de opera mecanica, creierul sau, simturile sale dobindesc puteri !?i racultati insenmate. El posed a vorbire articulata. Corpul sau astral, se dezvolta !?i se organizeaza pentru a exprima, cu forta sau delicatete, senzatiile, sentimentele, emotiile. Dar, lainceput exprima calitatile materiei:" instincte, dorinte, pofte, pasiuni violente. Lupta este teribmi intre Viata !?i materie, intre Spirit !?i carne. Dar, omul, este prevazut cu "inteligenta !?i atributul sau principal Ratiunea. El poate deosebi binele !?i raul !?i i~i dezvolta fara incetare inteligenta !?i con!?tiinta. Ajunge sa se cunoasca pe sine insu!?i"!?i sa ia in miini propria sa evolutie. El poseda de asemenea primul corp subtil care sa nu fie supus n~ortii, acesta este Corpul Gindirii Abstracte (Corp Cauzal, Manas), care poarta i'mprimate rezultatele activitatii tuturor vietilor sale anterioare, adevarate cauze, ale carol' e~ecte se VOl' l1).anifesta in vietile 16

t I , J I -j J J

urmatoare. Acolo este omul adevarat, nemuritor, Eul Superior, constituit din cele trei sub-planuri superioare ale mentalului (Regiunea Gindirii Abstracte). Toate celelalte corpuri inferioare, fizic, astral, mental concret, nu au dedt durata unei singure existente. Ele formeaza Personalitatea Inferioara, Masca pe care actorul nemuritor 0 ia la inceputul fiecarei incarnarf pentru a juca un rol nou necesar evolutiei sale. . Regnul uman propriu zis incepe la na!?terea Omului spiritual, dnd al treilea val al vietii coboara asupra monadei (primul aspect). Tatal Ceresc coboara asupra fiului sau mult iubit !?iii da puteri' divine. inteligenta inzestrata de 0 intuitie mareata, iubire curata, vointa puternica'. Cunoa!?terea unora din lumile superioare, etc. De aid, materia este invinsa. Ea va Ii' totala, dnd omul i!?i va dezvolta, prin munca Eului asupra vehiculelor inferioare, Corpul Budhic !?i Atmic, !?i va inainta spre Sinul Divinitatii. In ce prive!?te formele, ele vor continua sa se perfectioneze. Omul va fr prevazut cu al !?aselea !?ial !?aptelea simt. Exista trei tendinte, calitati ale materiei, trei 9unas: Tamas = Inertia, Rajas = Mi~carea, Sattwa = Echilibrul. Tamas inseamna inertie, ignoranta, intuneric, lene. Ea se manifesta prin nepasare, trindavie, toropeala, repulsie pentru orice activitate fizica sau intelectuala. Acestea au fost caracteristicile primilor oameni', ~i sint inca acelea ale popoarelor salbatice sau ale sufletelor tin ere care consti'- tuie patura de jos a populatiei marilor noastre ora!?e. Rajas se manifesta prin mi!?care, activitate, actiune, sfortare, staruinta, vointa, impusa pentru satisfacerea instinctului, a dorintei, a pasiunilor, etC. Sattwa este echilibrul este AdeJ varul ce insote!?te lini!?tea, blindetea, puri tatea, bucuria,
I fericirea, multumirea.
.

I,

Adevarul, pasiunea !?i ignoranta VOl' lupta intre ele !?i din preponderenta sau din insuficienta uneia din Gunas, decurg calitatile bune sau rele ale omului, favorabile evolutiei sale. Astfel: Adevarul se na!?te din infringerea pasiunii ~i. a ignorantei. Pasiunea se na~te din infringerea ignorantei !?i a Adevarului, !?i ignoranta se na~te din infringerea Adevartilui !?ipasiunii.
2 - Metaphysica

17

.,

"'_ ~"

..

.-.

,-

Dind ascultare instinctului de conservare al vietH lor, primii oameni au trebuit sa manince ~i sa se apere. Ei devenira vinatori !?ipescari, dar pentru a prinde prada lor au fost nevoiti sa-~i fabrice arme, curse, etc. Pentru a-~i apara viata ~i resursele lor, au avut de luptat contra animalelor. Acestea erau alungate din grote ~i pe~teri unde, i!?i facea omul locuinta. Necesitatea a nascut ingeniozitatea, prin care au descoperit secretul me~te!?ugurilor. Se na~teau tot mai multe nevoi, a carol' satisfacere necesita munca regulata, caliiuzita de inteligenta. Cind s-a dezvoltat societatea, dild" oamenii traiau in triburi sau ora~e, in ini'Ina celor mai puternici, celor mai iscusiti s-a nascut mindria, ambitia, setea de a domina, de a stapini asupra altora, de a Ie rapi ceea ce posedau pentru satisfacerea propriei lor lacomii. Forta, vic1enia, furtul, rapirea, au fost mijloacele lor de actiune. Dar ei au provQcat, in rindul celor supu!?i, rezi'stenta, invidia, gelozia, minia, razbunarea. Au fost lupte, invingeri, victime. Pe scurt, cele mai violente pasiuni dezlantuira violenta faptelor. Violenta necesara, indispensabila pentru a invinge trindavia, inertia, ignoranta. Morala nu aparuse inca. In epoca no astra civilizata, instinctul conservarii ~i necesitatea de a face fata exigentelor-vietii, se traduce prin activitatea fizica !?i intelectuala, munca zilnica. Ele au drept imbold, interesul personal, lacomia cl!?tigului, luxul, placerile ~i onoI:urile, ambitH folositoare, necesare de a smulge OJ:1)uldin ignoranta, lene, inertie. Dar marea multime ar trai fara sa lucreze, in dulcele repaos ,~i in satisfacerea placerilor. Mai curind sau mai tirziu ace~ti intirziati VOl'fi -de~teptati prin imboldul durerii, suferintii, a incercarilor. Astfel din tdndavie se dezvolta pasiunea, care :va duce lacunoa!?tere ~i la Adevar. Putin cite putin, munca devine legea planetei. S-a recunosCJ..1t ca a. este sursainepuizabila a indestularii, a prosperitatii, a independentei. Ea procura sanatatea fizi'cii ~i morala, dezvoltarea intelectuala, multumi'rea. Oamenii au descoperit, prin observatie, studiu, ~tiinta, alte adevaruri, care au exercitat asupra lor 0 atractie irezistibila, deoarece Ie procura 0 bucurie dulce, curataj intensa, 0 fericire necunoscuta pina atunci. lata pentru ce savantul, inventatorul, filantropul, omul evoluat,. 18

\consacra varurilor

timpul, energia !?i viata sa descoperirii adeinalte, pentru binele umanitatii. Independent de glorie, de onoare, de bucuria serviciilor aduse, sfortarile lor staruitoare produc 0 mare dezvoltare intelectuala, ei cuceresc intuitia, care se dezvolta pina la geniu, i'nstrumentul, prin care cuceresc Adevarul Supremo Intuitia Ie permite sa perceapa direct adevarul in lumea vizibila !?i in lumile superioare. Ei se apropie fara incetare de Ade'varul Suprem sau COll!?tiinta Divina. In fine, intr'-o zi VOl' patrunde Realitatea Unica, singurullucru care in tot Universul se sustrage influentelor modi fica to are ale Gunelor. Peste tot !?itotdeauna, trebuie sa respectam Adevarul, sa-l cautam, sa-l exprimam. Sa avem deci, justetea ginduiilor, a sentimentelor, exactitatea in vorba, indreptarea in conduita. $i', deoarece pasiunea acopera !?i distruge Adevarul, sa avem mereu ginduri pure !?i dorinte inalte !?i curate. Sa luptam cqntra ignorantei, a minciunii sub to ate formele sale. Minciuna desfigureaza, ofile!?te tot ceea ce atinge, ea este un principiu al mortH. Adevarul este principiul vietii, El este insa!?i viata.
'

Cosmosul este format din cele patru Universuri, a~ezate in forma de cruce ~i avind 0 mi~care de rotatie in jurul Laboratorului Central, sediul Tatalui nostru Creator. Universul este impartit in ~apte planuri, lumi, sfere, stari de con~tiinta. Aceste sfere sint concentrice ~i interpenetrante, se strabat unele pe altele; dar planurile inferioare, nu pot patrunde !?i influenta planurile superioare. Aceste sfere, lumi, planuri sau stari de con~tiinta sint: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Lumea Lumea Lumea Lumea Lumea Lumea Lumea lui Dumne~zeu; Spiritelor Virgine; Spi'ritului Divin (Atmica); Spiritului Vital (Budhica); Glndirii (Manasica, Cauzala); Emotionala, a dorintei (Astrala, Terestriana); Fizica.

I I .\

Omul are mai multe corpuri sau vehicule prin care e in stare sa se exprime, sa se manifeste pe diferitele pla~ nuri. In stadiul actual al evolutiei, omul, are un Corp Fizi'c, - fOrmat din Corpul Chimic Dens !i'i din Corpul
2. 19

----

Eteric sau Vital, prin care se manifesta in Lumea Fizidi. Un corp Emotional, al Dorintei, prin care vietuie~te in Lumea Dorintelor ~i a Sentimentelor. :;;r, un Corp Mental al Gindirii Concrete, prin care se exprima in Lumea Gindirii Concrete. Cei care au atins un anumit grad evolutiv, au dezvoltat ~i un Corp Mental al Gindi'rii Abstracte, Manas, prin care se exprima in Lumea Gindirii Abstracte. In sfere mai inalte decit cea a gindirii abstracte, omul, inca nu are vehicule, doar In stare de germene. Prin initiere, spi'ritualizare, prin mUnca pe care Eul, Scinteia Divina, 0 exerdta asupra vehiculelor inferi-I oare, a sufletului, iau na~tere aceste vehicule. Cultura,] artele, religi'a, intreaga stradanie ~i suferinta a omenirii' au ca tinta aceasta stapinire a Eului asupra sufletuluLI Sufletul omenesc este format din Corpul Mental Infe-! riOI' ~i Corpul Astral, care impreuna cu Corpul Fizic, for-

meaza Personalitatea Inferioara. Spiritul este format din. Corpul Mental Superi'or (Manas, corp Cauzal), Spiritul: Vietii (Budhi) ~i Gmul Spirit (Atma), care trebuie sa se nasca, sa creasca, sa se dezvolte in noi pina la Statura completa a lui CHRIST, pina la Chipul ~i Asemanarea' Lui Dumnezeu. Cad, omul perfect, poseda cele trei aspecte, ale Logo8ului': Inteligenta creatoare, Iubirea perfecta ~il Vointa atotputernica. Personalitatea reflecta in mod grosier pe omul spiritual. Astfel, Mentalul nostru inferior (inteligenta concreta) cu facultatea sa, Ratiunea, este reflexul atenuat al Mentalului superior (inteligenta abstracta) cu [ntuitia, drept facultate. Corpul ,Astral (corpul dorintelor ~i pasi-i unilor, este reflexul grosier, fbarte imperfect al corpului Budhic (Iubirea pura). In fine, corpul nostru fizic, saU alj actiunii, sufera din ce; in ce, mai mult influenta Vointei',' pina be devine instrumentul sau supus. . Gmul spiritual, sau divin, este nemuritor, indestrucI I

tibil, in timp ce personalitatea cu cele trei corpuri ale sale, se na~te, ~raie~te ~i moare. In acest fel este supus la i moartea corpului fizic, la moartea corpului astral ~i la moartea corpului mental. Reintorcindu":se in lurpile .101'l respective, atomii no~trii fizid, astrali ~i mentali, pe care nQi i~am facut sa evolueze cite putin, imbunatatesc ma-

20

lumi !?i 0 raspindit in I sintem 0 celula a lumii', la viata sa evolutiva. Aid

I fraternitatii

teria

acestei

fac sa intreg !?i, ca apare

evolueze. Este prindpiul universul. Fiecare din noi atare, trebuie sa ia parte 0 responsabilitate mutuala

!?icolectiva pentru toti oamenii. . I Necunoscind decit corpul fizic cu instinctele sale, pa-:: si'unile sale pe care Ie exprima, personalitatea, se crede om veritabil. Ea crede ca gase!?te feridrea in satisfacerea tuturor poftelor !?i dorintelor materiale; dar ele nu-i procura decit bucurii, placeri fugitive, care se transform a in oboseala, suferinte, dureri, boli' !?i dezgust. Personalitatea se infrico!?eaza, se dezoleaza numai cugetind la gindul mortii, .la distrugerea corpului sau fizic. Corpurile subtile ale omului nu sint distincte, e1ese intrepatrund ca !?ilumile din care i!?iimprumuta materialul. Aceste trei corpuri laolalta au forma unui ou, numit Aura sau Oul Auric, in care corpul fizic ocupa centrul.
2. LUMEA FIZICA Lumea fizica, de asemenea se imparte in !?apte regiuni, care se impart !?ie1e in doua diviziuni principale !?ianume: 1. Solide a. Regiunea Chimica 2. Lichide 3; Gazoase

b. Regiunea Eterica

4. 5. 6. 7.

Eterul Eterul Eterul Eterul

Chimic Vital Lumina Reflector

Ded, lumea fizica, se prezinta sub !?apte stari: solida, lichi'da, gazoasa !?i cele patru stari eterice, din ce, in ce mai subtile. Aceea!?i materie poate sa treaca prin cele

!?apte stari !?i sa revina la stare a initiala, sub influenta

forte1or naturiL Asistam, zilnic, la diferite schimbari ale starii materieL Caldura preface gheata in lichid !?iin vapori, focul preface lemnul in gaz !?i eter, etc. Dar, la baza diferitelor stari !?i 21

-.- -=

I
~

forme sta mereu Atomul, unitatea constituanta. Astfel se adevere~te unitatea materiei ca principiu fecund in desco-l peririle ~tiintifice. Atomul fizic dezintegrat da na~tere materiei astrale, prin dezintegrarea atomului astral obtinem materia mentala, ~i a~a mai departe,pina cind, in cele din' urma, se ajunge la Materia Priniordiala.Marii Adepti, Mae!?trii Intelepciunii, prin puternida lor vointa !?i pri'n perfecta lor cunoa~tere a legilor naturii, pot dematetializa ~i materiali'za corpurile fizice, proprlul lor corp, etc. Cuvintul "miracol" Ii face Sa surida !?i subliniaza ignoranta acelora care intrebuinteaza. acest cu~t. Atomul este un virtej d~ energie, de Vi'ata, de Spirit ~i este format de al treilea aspect al trinitatii: Inteligenta creatoare. El are 0 forma sferica, foarte ttirtita la cei doi poli', din cauza vitezei uimitoare de rotatie in jurul iixei i sale. Are ~apte ~iruri de spirile, care, la fiecare rand i'ntra"' pe rind in activitate. Atomul este vizibil ochiului spiritual. Fiecare atom este inconjurat de un inveli'!? de eter !?i'sint independenti. Datorita vitezei m.Jlri. de ro1;atie, atomul, dezvolta a energie colosala. Astfel; deci materia nu este deCit mi~care, pe care vechii intelepti 0 numeau marea iluzi'e (maya). Eterul Chimic, are doua insu~iri, un binar, pozitiv ~i negativ, douaeleinente care In inanifestarile lor constituie un dmp de actiune al fortelor de asimilatie !?i excretie, atractie !?i repulsie, simpatie !?i antipatie, a!?a precum in chimie valentele exprima un echilibru in compozitfa corpurilor. . In ce prive!?te, asimilatia este deci procesul ce se exprima prin fortele care-lucreaza prinpohll poziti'v, dinamic sau activ; ~i prin a carui acti't.me, diferitele elemente nutritive ale alimentelor sint incorporate in planta, animal sau om, adi'ca in fiintele ce populeaza planul fizic, material. Polul negativ, static sau pasiv, provoaca printr-o forta asemanatoare, a eterului chimic, excretia din corp, a particulelor inutilizabile ale alime:o.telor. UJ;l exemplu al acestui mecanism ni-l ofera aparatul excretor !?irespirator. Ca !?i eterul chimic, Eterul Vital are polul sau negativ ~i polul poziti'v supus legii polarizarii. Fortele pozitive, 22

CELE ~APTE

L UMI (SFERE)

Vehiculele

Omlllui

Lumea Lui Dumnezeu Sfera CeAtralii

Cuprind'e

7 Regiuni

Lumea Spil-ite!or Virgine

Aceastii lume c\.lprinde 7 regiuni ~i este sediul Spiritelor Virgine: de dnd ele au fost diferentiate 111 Dumnezeu inaintea pelerinajului lor pri~ materie. Aceastii ~ume cuprinde 7 regiuni ~i este sediul cel mai inalt de influentii spiritualii in om. . Cuprinde 7 regiuni ~i este sediul celui de-al doilea aspect al spiritului triplu din om. Spirit Divin (Atma) Spirit Vital (Budhi) Eul Spirit Uman (Manas superior) (Cauzal)

Lumea Spiritului Lumea Spir~tului

Divin

Vital

:"umea :}indirii

Regiune ce contine ideea-germen a formei in m.inera '.e, I - plante, animale i om. R9giunea Regiune Ce contine ideea-gerGinclirii I 6 Abstracte men a vietii in minerale, planal IJI-ea Cer - te, animale i om. Regiune Ce contine ideea-germen a clarintei in minerale, 5 I - plante animale !)i om. 7
I

4
I

R-egiune ce contine ell(;rgia arhetip !)i intelectul uman. Este punctul prin Care spiritul se refecta 'in materie. Regiunea arhetipurilor lor i emotiilor. dorinteIntelectul (manas inferior)

Regiunea Gindirii Concrete al II-lea Cer

I I

3 -

Pdmul

Cer

vitali HiRegiunea arhetipurilor 2 tii universale. - 1 - - Regiunea arhetipurilor formei. Regiunea: 7 - Futerea. Sufletului.

Puntea de legii turii dintre Eu ~i Personalitate

- 5

Hen-iunea: . Lumina Sufletului. Regiunea: Viata Sufletului. Regiunea: Sentimentelor. Hegiunea:

A tractia

,
Corpul Dorintei

umea orintei
I

Reg. centrala c1L. Dorintei

Interes, Incliferenta

- Dorintei.
Fegiunea: T'l1presionabilitatii. R'epulsia

(Astral) (Terestrian)

J I t:

I Purgatoriul

I 2
1

Regiunca Eterica I l1mea


I

Regillnea: Pasiunilor si - - Dorintelor Josnice. Hegiunea: EterulReflector, me7 moria naturii. - Regiunea: Eterul Lumina, G perceptia senzorialii.
I 5 Hegiunea:
Hegiunea:

Personalita tea

'*
I

producerea.

Eterul Vital,
Chimic,

- re-

Corpu: Vital (Eteric)

F ica

I
Regiunea
Chimica

I- 4
- 3

Eterul

usimilatia

i excretia.

Corpul Fizic

Regiunea: Gazoasa. Regiunea: Lichidii. Regiunea: Solidii.


Plan!?a intre pag. 22-23

Metaphysica

.h

......

active, dinamice, produc indivizi de sex masculin; iar cele negative, pasive, statice, produc indivizi sau elemente feminine. ' Aceste doua elemente, Legea Dualitatii, stau la baza

intregii creatii.

.,.

be asemenea, Eterul Lumina pos~da doi pOli.:.PoluT pozitiv produce caldura singelui animal, producind caldura prbprie individuala. Fortele pozitive activeaza drculatia singelui' la animalele cu singe rece; iar plantelo~ Ie 'activeaza sucUrile. Orice eveniment petrecut lasa im~ginea sa ne~tearsa in, Regiunea Eterului Reflector, care este oglinda vietii ce inregistreaza orice pas al - vietii. noastre fizice ~i pe care o vom privi' des~gur, in momentul mortii fizice, la ruperea' cordonului sat'l firului de argint, ce leagii suflettil de corpul fizic, bucurindu-ne sau 'suferind prin actiunea legii cauzei ~i a efectului (karlJla). . Nu ~nsa aid este adevarata memorie eterna a natur.ii, ci numai' reflexul ei. .Realiiatea este i)1 plan,ul gindirii

(mental).

'

Sin tern adu~i in aceasta lume fi~ca, de catre Entitatile superioare, sublime. (Ingeri, Arhangheli,: Heruvimi) pentru ca, sa indepli'nim Vointa Divina,. pentru perfectio'narea '~i evolutia noastra ~i a intregului. COIpul fizic permite con~tiintei noastre, de a cunoa~te iumea fizica: din care culege vibratli prin intermediul or~ ganelor sen.zoria1e ~i. a sistem1,1lui nervos.' Crei'erul este centrul J:eceptor al vibratiilpr externe numite, senzatii, el este centrul transmifato):" al \dbratiilor inter.ne,numite senti mente, dorinte, emotii ~i ginduri, pe care leexprima. EI se extinde prin organele senzoriale, pri'n organele de actiune (mina, pidor, etc.) ~i prin stmtul intern, Mentalul, 'care rJa existenta sin1etica a senzatiilor ~i sentimentelor. Dar, sistemul nervos cerebro-spinal trebui'e sa fie sensi.... bilizat, facut bun conducator, prin intermediul corpului eteric. Cit,. despre predecesorul ~i coajutor1,1l sau, sistemul nervos simpatic, are acum sub stapinirea sa to ate functiile organice. $1' dupa cumarata numele sau, el -este in strinsa i~gatura cu corpul astral, sau corpul sensibi.litatii, al simpatiei ~i antipatiei, al dorintelor. ' 23

1:,

In compozitia materiel fizice, intra particule din to ate gradele de densitate ale regiunii chi mice !ii eterice. Totu!ii, lumea fizica !ii eorpul fizic al omului are doua diviziunt foarte nete; de 0 parte, corpul dens compus din solide, lichide !ii gaze; de alta parte, eorpul et~ric sau dublul alciHuit din cele patru grade mai subtile ale materiei fizice. Corpul fizic al omului este acea parte prin care ohml se aseamana cu lumea minerala, activind in el acelea!ii substante !ii energii ca in min~ral, dar activitatea lor in cursul vietii 'este pusa intr-o slujba mai inalta de catre corpul eteric. Dupa moarte, cind corpul eteci'c sau vital se retrage din corpul fizic, acesta este supus fenomenelor . ce se desfa!ioara in regnul mineral. Corpul eteric, deci, este cel care duce in corpul fizic 0 lupta neincetata impotriva substantelor !ii energiilor minerale, de indata ce inceteaza aceasta lupta, prin moarte, incepe descompunerea, activitatea minerala propriu-zi'sa. Corpul Eteric, este de asemenea un corp fizic, pentru ca este compus din materia celor patru stari eterice. Finetea sa il face invizibil acelora care nu poseda clervoianta eterica, dar aceasta subtilitate Ii permite sa patrunda in mod intim in toate partile corpului carnal, !ii mai ales in nervi. De aceea el ia forma grosiera a corpului carnal, a carui captu!ieala, dublu, devine. El Ii da sensibilitate corpului fi'zic, punindu-i nervii in relatii directe !ii constante eu corpul astral, centru real al senzatiilor!ii sentimentelor. Corpul vital este arhitectul corpului fizic dens, patrunzind !ii inconjurind fiecare atom, astfel mentinind structura !ii forma Sa fizica. La baza fiecarui organ, tesut sau celuUi fi'zicii se gase!ite matricea sa etericii. Astfel, el serve!ite de mijlocitor sau de punte intre corpul fizic dens !ii corpul dorintei. Orice senzatie primitii din mediul inconjurator, prin organele de simt, trece din creierul fizic prin "creierul eteric" spre corpul astral, ajungind astfel la con!itiinta noastra. De asemenea transmite in creierul fizic !ii in sistemul nervos con!itiinta nivelurilor astrale !ii superioare astralului. Prin corpul eteric, sistemul nervos !ii corpul intreg primesc Suflul vietii, de la Logos, Viata unica, Prana so24

--<

--

--

lara de care noi sintem impregnati prin undele vibratorii ale Soarelui. Aceasta PI'ana este cea care determina mi!?care a respiratorie. a parte din prana asimilata prin respiratie 0 primef?te sistemul nervos, acoperindu-l cu un mic invelif? trandafiriu; alta parte 0 primef?te inima, f?i prin artere, diferitele parti ale corpului. Viata sosef?te sub acest duplu curent, insufletef?te materia fizica, care ar fi ramas inerta Hira aceasta. Prin urmare avem datoria unei vieti recunoscatoare catre Logos, care fara incetare ne daruief?te viata Sa. Cu cit yom asimila prana, cu atit yom poseda viata, forta, sana tate a ~i acea energie care se numef?te

- Magnetism.
Corpul eteric formeaza in jurul corpului' dens 0 aura eterica sau aura sanatatii (barometrul sanatatii noastre) f?i 0 depaf?e!?te cu citiva centimetri, in functie de sanatatea f?i vitalitatea fizica. In caz de boala, indispozitie, radiatiile aurei se inc1ina spre pamint. Deprimarea fizicului corespunde deprimarii morale f?i intelectuale. Aceasta aura are 0 culoare albastra sau violet cenuf?ie, slab luminoasa, grosolana sau fina, dupa cum corpul fizic dens este grosolan sau dens. Toate cele patru categorii de materii eterice, trebui'e sa intre in compozitia dublului eteric, ins a proportiile pot varia dupa gradul de puritate al persoanei respective. Af?a cum corpul fizic' al omului este comun cu mineralele, corpul eteric este comun cu plantele. Cu toate ca e indispensabil vietii corpului fizic, corpul vital nu e propriu zis un vehicul de con!?tiinta independent, in care omul sa poata trai f?i functiona. El nu are decit 0 con!?tiinta de somn, difuza, ce apartine tuturor partilor sale, asemanatoare conf?tiintei plantelor, a regnului vegetal. Nu are mentalitate f?i cind se separa de contrapartea sa densa, nu poate servi deloc, de mijlocitor mentalitatii. Cum el este vehiculul nu al conf?tiintei mentale ci al pranei, nu se poate separa de particulele carora Ie transmite curentii vitali, fara ca sanatatea sa nu sufere. La persoanele normale f?i sanatoase, sepal' area corpului vital de eel dens e dificila f?i dublul este incapabil sa se departeze de corpul caruia Ii aPartine. La mediumi, desprinderea se petrece destul de u!?or, materia sa eterica 25

\..

I'

'.

f.ormind materia prima a numeroaselor fenomene de materializare. De asemenea, aceasta despartire intervine in caz de accident, moarte, anestezieri, etc. Corpul eteric formind pun tea de legatura intre creier f?i corpul astral (sufletul senzatiei), consecinta expulzarii lui din corpul fizic dens, prin anestezice, este insensibilitatea. Pe de alta parte, materia eterica astfel expulzata inconojoara corpul astral ~i amorte~te ~i con~tiinta acestul vehicul; astfel, dnd ac-" tiunea anestezicului inceteaza, in con~tiinta cerebrala nu mai ramine~ in general, nid 0 amintire a timpului petrecut in vehiculul astral. 0 stare de sana tate precara sau de exci tare nervoasa pot de asemenea sa determine separare a aproape completii a dublului eteric de contrapartea sa densa. Dupa moartea corpului fizic, corpul eteric se separa de c6rpul carnal in 15-36 de ore. Pina la separarea completa, lntoarcerea la viata este ppsibila. Devenit libel', el ratacef?te in camera mortuara'sau dmitir pina dnd se dezintegreaza ~i reintra in atmosfera eterica. Deoarece corpul eteric este de natura fizica, se supune la legile ~i influentele lumii fizice. Astfel, teIJlperatura", alimentatia, a1coolul, narcoticele, etc. influenteaza stare a corpului vital. Consumatorii de carne au pasiuni vi'olente, pentru ca ei absorb eterurile animale. Bauturile alcoolice sint adevarate anestezice care duc la insuficienta pranei ~i se manifesta prin amortire, parali'zie progresiva. Energia vital a ia sfir~it, betivul cade ca 0 masa inerta, nesimtitoare. Aceasta din cauza suprimarii comunicatiei dintre sistemul nervos ~i corpul astral ~i prin urmare cu corpul mental, sediul inteIrgentei. Ca materie fizica ~i tinind seama de fluiditatea sa, corpul nostru eteric, incarcat de magnetismul nostru, se scurge din corp, prin ochi, virful degetelor, mai ales prin actiunea vointei" noastre. In apropi'erea unui om sfint, viguros ne yom simti mai puternici ~i mai sanato~i. Din contra, smtem epuizati de unele persoane bolnavicioase, triste, impovarate, ursuze, care ne absorb magnetismul nostru ~i ni-l cedeaza pe al lor. Bolile au la baza lor un rau magnetism. Hipnotismul este deopotriva periculos pentru subiect f?i pentru operator, mai intii din punct de 26

,I

...:

~-

--_.-

.......---..

vedere fizic, dar ~i din punct de vedere moral ~i spiritual, i~i atrag responsabilitati foarte grave. Dublul nostru organism fizic este un instrument pretios, pe care trebuie sa-l intretinem cu 0 mare grija. Trebuie sa fie sanatos, purificat ~i sa evitam orice exces, repaosul este tot a!?a de f9lositor ca ~i munca. Traim in lumea material a intr-o adevarata ~coala pracHca a propriilor noastre forte, de realizarea unui plan trasat de cei de 0 inalta iubire ~i 0 inalta con~tiinta cosmica a fraternitatii, pre cum lucratorul executa planul conceput de arhitect. Planeta pe care experi'mentam, in prezent, nu este singura ~coala, ea este doar 0 clasa din imensa universitate cosmica. Spiritul ncstru este distinct de materie, de forma pe care ~i-o creeaza spre a-i servi de vehicul pentru explorarea planului fizi'c. Omul este fiinta spirituala ~i nemateriala, "in corpul de carne ~i oase este un spirit care a venit din lumea nevazuta pentru a experimenta in ad~st costum de cosmonaut numit corp omenesc ~i el se reintoarce in momentul in care ~i-a indeplinit misiunea terestra. "-

Omul trebuie sa-~i simta dualitatea fi'zica-spirituala, trebuie sa-~i asculte fiinta launtrica, sa 0 solicite !?i sa ~tie ca are 0 responsabilitate in creatie. Trebuie sa-~i respeete corpul ~i sa-~i ingrijeasdi sufletul. Sa !?tie ca sufletul se hrane~te cu Respiratia Di'vina ~i trupul cu alimente. Trupul e templul sufletului ~i nu trebuie afumat~i nici turmentat ~i ametit. El serve!?te de vehicul terestru. Din necesitatile lui naturale tineretul face astazi scene de orgii $i dezmat. Din con~tiinta nedeschisa catre Adevar rezulta crime ~i tot felul de atentate la bunul altor persoane. De aid se vede necesitatea evolutiei ~i necesitatea a$ezarii vietH pe noi percepte. Educatorii trebuie sa primeasdi aceasta invatatura $i apoi sa fie in masura sa educe pe altii. Biserica nu face nici atit, caci I-a despartit pe om de Dumnezeu ~i pe Unul I-a lasat in Cer, iar pe celaIalt pe pamint. I
27

J ',...".

Pamintul ~i toate planetele sint casele Cerului, unde Dumnezeu i!?i spune cuvintul ~i insa!?i faptul ca sintem pe un glob ca acesta, este semnul ca sintern intr-o galaxie in Creatia Tatalui I?isintem fiinte spirituale. Dumnezeu traiel?te in noi prin Scinteia Divina ce ne anima aceste corpuri, in care ne aflam, sin tern fiinte cosmice I?i nu fiinte de lut, de 0 anumita nati'onalitate sau rasa.

3. LUMEA DORIN'fEI
Corpul Astral este sediul real al senzatiilor, al sentimentelor noastre. Foarte sensibil la vibratiile instinctelor r.lOastre, dorinte, pasiuni I?i ginduri' concrete, materia sa subtila ii raspunde prin mil?cari, culori I?iimagini. Corpul dorintei, sau Kama, este strins legat de mentalul concret, sau Manas inferior, pentru a forma KamaManas, caracteristic personalitatii inferioare, al egoismului, pasiunii I?i vicii.lor. El este compus din materia lumii astrale, (fluid terestrian), care ca I?i cea a lumii fizice prezinta ~apte sub-planuri, corespunzind starilor solida, Uchida, gazoasa ~i eterica. Orice pasiune, orice sentiment josnic, se exprima in materia astrala cea mai densa, cea mai intunecoasa, prin culori murdare. Minia se exprima prin ro~u foarte inchis. Orice sentiment pur, inaltat, delicat, nobil, ideal, imprumuta, pentru a se exprima, materia subplanurilor superioare cea mai subtila, cea mai fina, cea mai' frumoasa. Iubirea materna ia culoarea trandafirie. Fiecare emotie, sentiment, are culoarea sa caracteristica. Clervoiantul cite~te astfel ca intr-o carte deschisa in caracterul nostru moral. Orice ipocrizie devine inutila, cad se tradeaza ea insa!?i prin culoarea sa. Omul evoluat, altruist, dezinteresat, poseda un corp astral limpede, stralucitor, de culori ~i forme pure ~i armonioase, admirabile in aspect I?i mi!?care. Datoria noastra este sa purificam corpul astral. Daca yom avea sentimente pure, sincere eliberate de orice ~goism, indreptate catre fraternitate ~i ginduri inalte, no28

OJ, t. bile, dezinteresate, atunci, materia astraHi cea mai subtiHi va patrunde in corpul nostru astral, !?i va alunga din noi materia grosiera !?i densa. Acest corp astral purificat, se bucura atunci, de privilegiul de a atrage to ate gindurile
.

frumoase ale .ambiantei !?ide a respinge pe cele rele. Este


o coaja de protectie. Daca puritatea sa va fi absoluta, ne va permite sa atingem Lumea Budhica. Atunci, el ne dii calmul, pacea, multumirea, !?ilucreaza astfel puternic asupra corpului fizic insu!?i, prin fortele sale, prin sana tate a sa. In aceasta viata !?i dincolo, este un puternic agent de actiune, cad dezvolta cele !?apte simturi ale sale !?i Ie organizeaza. EI devine atunci un vehicul al con!?tiintei. Imbracat de corpul sau astral, @mul astfel evoluat poate parasi corpul sau fi'zic adormit, devenind un ajutor invizibil, care va instrui, va consola, suflete. Va-continua acest rol dupa moartea sa !?i va contribui la evolutia fratilor saL Natura este magazinul de unde noi put em alege stofa cea mai frumoasa, cea mai bogata, cea mai subtila, pentru a constitui !?i organiza toate corpurile noastre. Un om, astfel imbracat, evolueaza repede !?i devine candidat la Initiere. Moartea nu mai po ate sa-l infrico!?eze. I!?i va aminti de vietile sale anterioare. Dupa cum corpul fizic nu-!?i poate mentine forma !?i structura prin substantele !?ienergiile sale proprii, ci' pentru aceasta trebuie sa fie strabatut de un corp eteric, tot astfel, nici fortele corpului eteric nu se pot umple prin ele insele de lumina con!?tiintei. Un corp eteric, lasat in seama propriilor sale forte, duce 0 existenta vegetala, se afla intr-o continua stare de somn. Corpul eteric, in stare de veghe, este straluminat de corpul astral, care este un vehicul, mai subtil, mai stralucitor. Corpul astral sau terestrian este unul din componentele sufletului sau a personalitatii. fn sensul in care- omul are corpul sau fizic com un cu mineralele, corpul eteric cu plantele, tot astfel, in privinta corpului sau terestrian, omul este inrudit cu animalele. Acest corp, este format din acela!?i fluid ca !?i eel care invele!?te planeta noastra !?i care este deosebit qe fluidui celorlalte planete din sistemul nostru. La reincarnare, spiritul imbraca corpul terestrian format din fluidul planetei pe care coboara !?i din cauza ca, 29

fiecare planeta are un fluid d~erit, el nu poate caIatori pe alte planete, fara ca sa primeasca un vehicul format din fluidul planetei respective. Acest inveli!j! terestrian, al omului, este de diferite calitati, caci !j!i inveli!j!ul fluidic plane tar al globului, este .!j!iel de diferite calitati. Spre perHeria atmosferei fluid ice a pamintului, ea este tot mai fina, are 0 lungime de unda tot mai mica, 0 vibratie mai inalta, din care cauza e din ce in ce mai vie, mai' luminoasa, pina la albul cel mai stralucitor. Prima zona a atmosferei fluidice. a pamintului este cea rO!j!ie!j!ieste populata de spirite care au haina sufleteasca ro~ie, a doua zona este cea albastra, de trei ori mai mica dcit cea ro~ie ~i a treia, este zona alba, de trei' ori mai mica decit cea albastra, populata de spirite evoluate, cu haina fluidica alba. Urmeaza zona angelica, !j!.a.m.d. A~a cum corpul eteric patrunde !j!iinvaluie corpul fizic dens ~i se exteriorizeaza sub forma de aura, materia terestriana sau corpul dori'ntelor patrunde prin corpul vital f?i carnal f?i se arata la exterior sub forma de aura, a carui grosime !j!iluminozitate difera in functie de gradul de evolutie al spiritului respectiv. Ea va fi cu atit mai groasa !j!imai luminoasa cu cit omul va fi' mai pur, mai moral, mai pios. Aceasta aura sufera vibratii de la zi la zi, dupa starea sufleteasca, dupa starea sanatatii, etc. Ca f?i aura vitala, aura astralii, inconjoara corpul omului, re-. producind conturul corpului carnal, dar mai vag, avind o forma ovala, a unui ou cu virful in jos. . In materia corpului astral, ca !j!iin cea eteri'di, se gasesc nif?te centre unde materia planetara. este mai activa, for mInd ca !j!iacolo ni!j!te rozete (chakre). Ca ~i la corpul vital, in general,numai unul este in activitate. Dar prin evolutie, spiritul Ie pune in activitate. Aceste centre sint In numar de !j!apte f?i a!j!ezate in zona plexurilor nervoase f?i a glandelor endocrine, in felul urmator: 1. baza coloanei vertebrale; 2. splina; 3. ombilic; 4. inima; 5. laringe;. 6. intre sprincene; 7. cref?tetul capului. Activarea acestor centre aduce in plus cite 0 facultate noua omului. . Lumea dorintelor sau planul astral, este lumea sentimentelor !j!ia emotiilor, este deci un domeniu abstract, pur psihi'c, cu totul diferit de planul fizic. 30

.,'

"

'I
FaeuWitHe sufletului sint guvernate de doua mari legi, a atractiei ~i a repulsiei, a simpatiei ~i a antipatiei. Aceste legi actioneaza in trei regiuni' superioare, una neutra de eohilibru ~i alte trei regiuni inferioare:

a. Atractia b. Zona neutra. c. Repulsia

7. Puterea Sufletului 6. Lumina Sufletului 5. Viata Sufletului'

4. Sentimentul
3. Dorintele 2. Impresionabilitatea 1. Pasiunile ~i dorintele

interes indlferenta

ordinare

Deci in sfera astrala guverneaza doua forte: atraetia ~i repulsia. Staruinta in exercitarea binelui, reu~e~te sa transmute raul in bine, iar raul exercitat eu perseverenta, va fini prin alungarea binelui. Binele este armonia, eehilibrul, supunerea la Legea Adevarului, care a fost, este ~i va fi aceea~i in ve~nicie, neclintita ~i invulnerabila in fata orid'irei forte. Interesul ~i indiferenta sint sursele actiunii noastre, in actuala noastra stare de evolutie, eu exeeptia sufletelor evoluate el1),otional ~i mental. Regiunea Pasiunilor ~i Dorintelor, grosiere, din Planul Emotional, astral, poate fi' comparata cu regiunea solidelor din planul lumii fizice, materiale. Trairile care tin de aceasta regiune sint dure, grele, intunecate, supuse gravitatiei. Regiunea Impresionabilitatii este corilparabila cu regiunea liehi'delor din lumea fizica, adica avind proprietati mobile, mai putin supu~e legii gravitatiei. Regiunea Dorintelor Superioare, se poate compara cu partea gazoasa a lumii fizice, ale caror forme sint foarte mobile. . Aceste trei subdivi'ziuni formeaza substanta formelor, care eontribuie la- experienta, dezvoltarea ~i evolutia sufletului, eliminind elementele distrugatoare ~i retinind pe cele ce sint utilizabile pentru progres.

3J

-~

.J

Regiunile superioare sint de domeniul binelui !?i al frumosului, al artei !?i al iubirii adevarate. Trebuie amintita, aici, actiunea benefica pe care a au artele plastice, muzica, literatura, asupra sensibilizarii !?i dezvoltiirii sufletului. Lumea fizica !?i a dorintei, nu sint separate, ci sint impregnate una, in alta ~i lumea dorintei este cauza, motorul, actiunilor ~i fenomenelor lumii fizice. Cind forma unei dorinte josnice este atrasa de a alta forma de aceea!?i natura, se produce a discordanta intre vibratiile lor in lac de a se uni, ele se distrug una prin alta, pentru ca nu sint armonioase, pentru ca raul cu rau nu se amesteca, nu au acord, nu au echilibru, ele lucreaza cu a putere reciproca de distrugere, caci predomina repulsi'a !?i aceasta lege are drept efect, ca men tine raul in limite rezonabile, deoarece distrugindu-se nu poate cre~te. De .aici, rezulta ca binele va invinge, pina la urma, datorita iubirii !?ia fraternitaW universale. Daca ins a forta de atractie ar exista in regiunile inferioare, raul ar predomina !?i ar cre!?te ca buruienile. , Sensibilitatea in lumea emotionala este mai mare ca in lumea fizica: a minciuna are valoarea unei crime, unei asasinari, in lumea dorintei. . ' . Ocultistul !?tiintific pune in practica" principiul cercetarii binelui, in toate lucrurile, pentru ca, cu timpul sa transmute raul in bine. lntr-o zi Christ fiind insotit de discopolii sai', trecea pe ling a cadavrul unui dine. Discipolii se intoarsera cu dezgust, aratind sdrba lor. Dar Christ privi cadavrul !?i zise: "nici margaritarele nu 'sint atit de albe, ca dinW lui". El cuno~tea efectul salutar in lumea dorintelor, emoiionala, transmutind raul sufletesc, impresia rea, in mila ~i admiratie sufleteasca. Interesul pune in joc fortele de atractie ~i repulsie ~i lucreaza astfel in consecinta. El este un stimulent minor sau major, influentind in bine sau in rau. Indiferenta ve~teje!?te obi'ectul in contr? diruia s-ar indrepta interesul. Daca in interesul nostru pentru un obiect ~i a idee, se na~te repulsia, ea ne desparte de acest obiect. Este ins a a mare diferenta intre repulsie !?i i'ndiferenta. . . 32

---

Un dine zace bolnav in strada, trei trecatori i1 vad, doi dintre ei dovedesc interes, al treilea ramine indiferent !?i i!?i continua drumul, pe dnd primii doi ramin ling a ciinele bolnav, insa cu senti mente diferite. Primul are interesul simpatiei, dorintei de al ajuta !?ideci il ingrije!?te, deoarece sentimentul .i-a de!?teptat forta de atractie. Al doilea vede un spectacol respingator care-l revolta, !?i se decide sa omoare ciinele !?i sa-l ingroape. La acestai sentimentul a de!?teptat forta de repulsie. Forta de repulsie este predominanta in cele trei re-

giuni inferioare din lumea astrala.

Forta de atractie domne!?te numai' in cele trei regiuni superioare din lumea dorintelor. Purgatoriul cuprinde cele trei regiuni inferioare din lumea dorintelor. Regiunea centrala este 0 regiune limitrofa. Cind un om recurloa!?te perversitatea unoI' fapte sa:ti a unoI' rele obiceiuri din viata sa !?i 'se hotare!?te sa elimine aceste obiceiuri !?i sa repare raul comis, atunci, el !?terge aceasta imagine din memoria subcon!?tientului I?i ea ne mai fiind prezenta nu n va mai judeca dupa moartea fizica. Chiar daca nu este posibil de a repara raul comis, sinceritatea regretului nostru este suficienta. Natura nu cauta sa se razbune. Victim a noastra va fi satisfacuta, indemnizata intr-o aIta maniera. Omul, care judeca astfel !?i elimina viciile sale, reformind caracterul sau, va implini un mare progres, rezervat de obicei vietilor noastre viitoare. Cind sediul in purgatoriu este terminat, spir~tul poate sa treaca in regiunea superioara a lumii dorintelor. Au 0 mare importanta sentimentele ce noi incercam, asupra vietii ce va urma. Aceste senti mente depind de natura atmosferei, ambiantei ce noi singuri ne-o cream prin faptele noastre. Daca iubim binele, yom atrage ni!?te Ingeri-pazitori in jurul nostru, nil?te Entitati superioare, care ne VOl' ajuta, ne VOl' pazi!?i ne VOl' influenta in bine,
.

iar viata noastra va fi pa!?nica I?iva avea 0 influenta benefica asupra semenilo1'. Din contra, cautind raul, patimile, poftele inferioare, materiale, yom popula calea noast1'a cu demoni, cu creaturi ce se hranesc cu fluidele noastre ordinare.
3

Metaphyslca

33

Din aceasta lupta, dintre fortele de atractie ~i repu1sie, provine toat5o durer<.'a !1i toata suferinta noastra, fizica ~i O1ora1a, care atltreneaza actiunile rele sau sfortarile noastre rau dirijate, cu intentie sau fara intentie. Aceasta este a1chimia mistidi a lumii dorintei. Trebuie sa luptam pentl'u transfol'marea corpu1ui nostru astral, caci, din acesta ni se trag toate metehnele ce Ie avem. Cum sa lucri'im? Sa analizam mereu atitudinea noastra, gindurile, faptele, vorbe1e, ~i mai cu seama dorinte1e. Cind dorim ceva, sa vedem cine dore~te in noi ~i pentru ce, sau in ce scop dore~te. Trebuie sa dorim 'lucruri care satisfac nevoile noa,stre omene~ti, dar sa nu dorim lucruri impotriva fratilor nO!1tri, mai ales. Din noi se va exclude trufia, mind ria, gelozia, ura, simtu1 de dominare ~i tot ceea ce ar putea unibri fiinta noastra launtrica. Aici, aceasti'i p1aneta, nu este altceva decit 0 ~coa1a a conf?tientizarii noastre suflete~ti. Dupa ce vom progresa in cunoa!1tere, abia pe urma ne vom da seama cit de putin cunoa~tel11 ~i de fapt aproape nimic, din ceea ce sta inca neexp10rat de catre fiinta noastra pe plan spi- . ritual. Sa ne fie mila de fratii no~tri, care inca mai tra. iesc doar sub impulsu1 instinctelor animalice. Fara cunoa~tere nu este progres.

4. LUMEA MENTALA

Materia sau substanta Lumii Menta1e sau a Gindirii, este divizata in doua mari planuri: Regiunea Gindirii Concrete (Menta1u1 Inferior) ~i Regiunea Gindirii Abstracte (Mentalul Superior, Cauzal). Acestea 1a rindul lor se divid in ~apte subregiuni, care sint, precum urmeaza:

. a.

Concrete

Zona Gindirii
.

1. 2. 3. 4.

Regiunea Hegiunea Regiunea Regiunea

Continentala Oceanica Aeriana Fortelor arhetipice

34

.......

t
I

i
5. Regiunea ldeii germen a for~ mei in, regnul mineral, vegetal, animal ~i om. 6. Regiunea Ideii germen a vietH in regnul vegetal, animal !?iom. 7. Regiunea Idei,i germen a dorintelor ~i emotiilor in regnul animal ~i om.

b. Zona Gindirii Abstracte

Arhetipurne wmelor fizice se gasesc in rcgiunea continentaHi, in ce prive~te regnul caruia ii apartine. Vom intilni astfel arhetipurile insulelor ~i continentclor globului terestru, care sint formate dupa conceptia primordiala a regiunii Continentale. Inteligentele numite de noi "Legile Naturii" au caderea de a stabili condHiile fizice destinate sa provo ace pe Pamint conturul continentelor, schimbarile hotarite de Entitiitile Conduciitoare ale evolut;ici. Aceste Entitati hoUirasc planul acestor modifidiri, precum un arhitect stabile~te proiectul pc care vrea sa-l traduca in faptii, construind un edificiu, mai inainte ca lucratorii sa cunoasca expresia con creta a conceptiei arhitedului'. Orice schimbari care se produc in regnul vegetal ~i animal, sint datorate deopotriva metamorfozelor arhetipurilor respective. Regiunea Oceanica este torentul de viata, identic in toata natura care pal pita ~i se raspinde~te prin toate formele de viata, dindu-le vitali tate, precuril singele da viata corpurilor pe care Ie alimenteaza prin circulatia sa. In Regiunea Aeriana se gasesc arhetipurile dorintelor, patimilor, sentimentelor ~i cmotiilor, ce incercam in Lumea Dorintelor ~i este nl1mWi. astfel, cad aceastil regiune apare in conditii asemanatoare conditiilor atmosferice. Precum in lumea fizica incerci placerea unei acHeri de vara, tot astfel un clervoiant incearca senzatia nnui sentiment de placere sau de bucurie. Valurile de clorinti ale unui suflet ne par ca tinguirea unui vin~ prin frl1nzi~uri; pe cind patimile zdrobitoare ale unui macel dintre natii, par lovituri orbitoare de trasnete. Deci in Aura noastra Astrala sint puteri fluidice, pe care educatia, etica. 111orala,
3.

35

.r. ..

trebuie sa Ie armonizeze, sa Ie echilibreze, in a~a fel ca aceste forte sa fie constructive ~i nu distrugatoare. Aceasta regiune contine imaginile emotiilor omului ~i animalelor. . Planul Fortelor -Arhetipale. este 0 regiune centrala (a patra) ~i cea mai importanta, dici ea impline~te intru totul evolutia omuluL Ea este intre cele trei regiuni ale Lumii Mentale Concrete, ale Lumii Dorintelor ~i a Lumii Fizice, este deci, ca ~i frontiera intre Regatele Spirituale !?iLumea Formei, este deci, punctul central prin care Spiritul i~i reflecta razele, sale in materie. Aceasta forta Arhetipala conduce activitatea arhetipurilor in Regiunea Gindirii-Concrete, prin aceasta forta Spiritullucreaza asupra materiei, dindu-i formele cele mai variate in multiplicitatea vietii materiale. . In lumeainferioara formele sint inchipuiri pe care Spiritul situat in Lumile superioare, Ie rasfringe in aceasta lume de jos. A cincea Regiune a Lumii Mentale, vecina cu punctul central, se reflect a in a treia regiune a lumii, cea mai

vecina de focarul acestei forme.


A ~asea Regiune se reflecta

in a doua, ~i a ~aptea se
..

reflecta in prima.

Ansamblul Regiunii Gindirii Abstracte este reflectat in Lumea Dorintelor. Lumea Spiritului Vital in Regiunea Eterica, a Lumii

Fizice. Lumea Spiritului Divin in Regiunea Chimica, a Planuhii Fizic.

Lumile, Sferele siDt concentrice __~i

.lnterpenetrante,

yom incerca, descrierea, cu un exemplu plastic, comparind Lumile astfel: Un burete sferic va reprezenta PamintuLDaca ii vom umple cavitatiile cu nisip; acestavareprezenta"esenta Regiunii Eterice a planului fizic. Daca toate acestea Ie yom introduce intr-un balon de- sticla plin cu apa, acesta i1 va strabate ~i va reprezenta esenta Lumii Dorintelor, care ar fi de esenta lichida. Cum aerul se gase~te in apa, facem analogie, ca astfel Planul-.Gindirii, strabate apa,

36

-,--

nisipul ~i buretele, ca aerul. Intreg acest balon il yom pune intr-un alt balon mai mare, dar plin cu aer care va reprezenta Lumea Gindirii, ce se intinde dincolo de Lumea EmotionaHi a Dorintelor. Materia mentala este cu mult mai subtila, mai stralucitoare, mai fruinoasa, decit materia astrala. Datorita subtilitatii sale ea nu poate fi simtita prin simturile astrale, doar prin simturi mentale. La omul evoluat, corpul astral a ajuns in mod progresiv la asemanarea cu corpul fizic, ca ~i reflectia sa intr-o oglinda. Corpul Mental nu ofera nici 0 asemanare, el are 0 forma ovoida. Cre~terea corpului astral se traduce printr-o mai completa organizare ~i aparitiasuccesiva a celor ~apte simturi prin dezvoltarea chakrelor. La omul care ginde~te, care cauta adevarul, corpul mental se mare~te in volum, in frumusete, in vibratie. Prin efortul gindirii, prin purificare, corpul mental inferior va dezvolta Manasul, Corpul Mental Superior, sau C9rpul Cauzal. Efortul gindirii consta in atentia scru~ puloasa pusa in toate activitatile noastre, in ginduri, sentimente, vorbe ~i fapte, pentru a Ie stapini ~i de a Ie indrepta spre. binele ~i progresul semenilor no~tri. In observatia sustinuta care ne ingaduie de-a gindi prin noi in~ine, de-a judeca cu bun simt, ~i de-a ajunge la Adevar, la inceputul intelepciunii. In concentrarea intensa ~i in meditarea asupra ideilor ~i fenomenelor care ne preocupa. Prin ridicarea gindurilor noastre catre tot ce este curat, frumos, bun, adevarat, trebuie sa distrugem biata noastra personalitate, saturata de un egoism cu mii de forme de manifestare. Omul devine ceea ce ginde~te, de aceea trebuie sa contemplam asupra Fiintei Ideale, ca sa ne apropiem cit mai mult de stralucirea ~i de puritatea ei. Trebuie sa ne orientam gindurile noastre, activitatile noastre catre sfinta fraternitate, amabilitate constanta, simpati'e generoasa, devotament, in mod dezinteresat, renuntind la recompense, la fructele actiunii. Ele sint treptele de auI' care conduc la iubirea pura, la sacrificiu, ~i omul spiritual se na~te, in fine, cind mentalul inferior se u_ne~te cu Manasul superior, cu corpul Cauzal. EgoismuI 37

II '. II il " " "

II

este or~orit: veI?i<:ululsa~l dispare. Vointa nergica, perseverenta, neob.oslta,. trebUle sa conduca la acest progres. Ea se face cu atIt mal puternica, cu cit elimina to ate dorintele. Corpul cauzal, manasul superior, este corpul individualitatii noastre nemuritoare, martorol tuturor vietilor noastre, contabilul tuturor activitatilor noastre trecute, vistiernicul credincios al tuturor ginduriJor noastre frumoase ~i pure, al tuturor aspiratilor nobile ~i generoase. Se nume~te Sutratma "firul vietH", care leaga existentele noastre intre ele 1;iiIe face solidare unele cu altele. Astfel trecutul nostru a pregatit prezentul f?i' viata no astra actuala prepara viitorul nostru. El este receptorul tuturor eauzelor care ne leaga sau ne dezleaga de roata vietH. Naf?terea Eului nostr].1 superior inseamna un punct important in evolutia noastra, aceasta naf?tere asigura salvarea noastra. In ,lCest stadiu, omul, va fi ajutat de Cer, un Maestru ii va arata cararea pe care sa 0 urmeze, instruindu-l, dWiuzindu-l. Acest ajutor va fi eu aftt mai puternic, cu cit el va fi mai purifieat, cu cit \'a fi mai fortificat mentalul sau. Purificarea vehiculelor sale trebuie sa faca din eI un Sfint. ELlI sau, ginditorul sau tacut, va arunca in inteIigenta sa, scintei de lumina, mai dese f?i mai dura bile : estedef?teptarea intuitiei, a geniului. Intuitia este perce perea directa f?i !impede a adevarului, partiala la ineeput, fara ajutorul studiului f?i rationamentului. Ea este eea mai puternica facultate pentru a cuceri e1:lnoaf?terea tuturar lumilor, pentru.a de~tepta conf?tiinta noastra, dar eu eanditia de .a avea inalte ginduri, nobile aspiratii: unirea eu Dumnezeu, dezvoltarea fraternitiitii. Aura, ~i in special, eorpul cauzal se imbradi atunci in culori splendide. Eulnostru ajunge la cun?af?terea de sine, f?i vehiculele sale imperioase au devenit pentru el subiect de studiu. . Abia perceptibil la omul ordinal', corpul cauzal, [mbraca la omul evaluat, infiitifiarea unui voal sferic, foarte subtire, eu reflexele selipitoare de culori stralucitoare, necunoscute in eeea mai mare parte de lumea fizica, ~i intrecind in splendoare eele mai marete apusuri de soare. Corpul cauzal se inalta astfel prin activitate intelectuala, 38

,nu prin studiu, sa ne ferim deci de a imprumuta ideile aItora, dar sa invatam sa meditam profllnd ~i intens. Punem astfel in mi~care propria noastra materie mentala, Ii imprimam prin legea ritmului 0 activitatE', 0 energie in cre~tere ~i dezvoItam puternic: vointa, stapinirea de sine ~i intuitia, dobindind iluminarea ~i geniul. Exista un singur Eu, Eul Supremo Precum razele soarelui sint reflectate de nenumaratele picaturi de apa,' care se gasesc la suprafata marii, astfel nenumaratele Euri umane, Monadele, sint reflexiile Euilli Supremo Fiecare om e indreptatit sa zica: Eu sint Absolutul, fac parte din Principiul Vnic, dar Absolutul nu se aplica clecit radiatiei celei mai pure a Scinteii Divine din om, !;'i nu radiatiei din vehiculele inferioare. Acelea nu sint dedt euri separate. Eul nostru, ded, este un con!;'tient, sau insu!;'i Vnul, simtind, cunoscind !;'i totdeauna existind, care, in fiecare din noi, se cunoa~te ca atare. Sa ~tii sa distingi din el "non elll" adidi tot ceea ce i1 inconjoara. El este deci "Cunosditorul". Poate cuceri cunoa~terea ~i poate deveni una Cll obiectul cllnoa!j>terii. EI ajunge aid prin dezvoltarea integrala a con~tiintei sale de sine. Eul desfa~oara cele trei aspecte: Inteligenta, Iubirea, Vointa, ~i Ie manifesta prin corpurile divine ~i spirituale numite corp Cauzal (Manas superior), corp Budhic ~i corp Atmic. Omul a ajuns atunci in sinul DivinWitii. Aura sa este de 0 splendoare fara asemanare, cea mai invulnerabila armura contra oricarui pericol. El se cunoa~te pe sine-insll!?i, cunoa!j>te deci Vniversul ~i Zeii.

I' II

II
II

"

5. CELE PATRU,.REGNURI
Regnurile carene intereseaza in mod deosebit, !?int regnurile cunoscute in Lumea Fizica ~i .care cad sub. perceptia simturilor noastre, adica: mineral, vegetal, animal; uman. Vehiculul este haina pe care 0 imbraca fiecare "iata sau monC\da, pentru reprezentarea ei in lumea c<?:respllnzatoare evolutiei ei. Cu cit ins<1 eV9hll,ia cre~te, Cll 3~ II "'

aUt fiinta are atitea vehicule, de cite reprezenUiri are nevoie, in diferitele lumii sauplanuri a~e naturiL Astfel, mineralul are un singur vehicul: corpul sau fizic, in care Dumnezeu doarme. Mineralul evoluind intr-un timp dat, i~i creeaza pe nesimtite, pe linga vehiculul sau fizic ~i un vehicul vital ~i se transforma in planta. Cristalul care i~i creeaza un corp geometric, cub, romb, etc. ar fi un inceput de trecere a materiei minerale spre regnul vegetal. Prima fiinta vegetala ar fi coralul (margeanul), care are 0 viata proprie intre mineral ~i vegetal. Evoluind spre regnul animal, fiinta i~i creeaza pe linga vehiculul fizic ~i vital ~i un vehicul psihic sau al dorintelor. Apoi, omul, pe linga aceste trei vehicule, mai poseda un vehicul al Intele~tuluL . Nici 0 fiinta nu se po ate manifesta intr-o lume oarecare, daca nu poseda vehiculul sau respectiv al acestei regiuni in care dore~te sa se manifeste. In lumea fizica ne trebuie un corp fizic adaptat la mediul existent ~i acest corp fizic, spre a trai, are nevoie de un corp vital prin care i~i exprima viata. Pentru a ne exprima simtirea, senti.

mentele, durerea sau bucuria, trebuie sa posedam vehiculul compus din substanta Lumii Dorintelor. Pentru ca fiinta sa poata gindi, ne trebuie un corp al intelectului, compus din substanta Regiunii Gindirii Concrete. La minerale, eterul chimic care este cel mai dens din cele patru eteruri, este singurul activo Proprietati!e chimice ale mineralelor sint inzestrate de aceasta activitate. Laplante, eterul chimic ~i eterul vital sint in plina activttate; eterul chimic produce cre~terea, iar eterul vital produce perpetuarea speciei (reproducerea). Plantele poseda eterul lumina in mica masura, in stare latenta sau inactiva, care se va dezvolta in timp. In regnul animal, eterul chimic, eterul vital ~i eterul lumina sint active in mod dinamic. Eterul chimic produce aici facultatile de asimilare ~i cre~tere; iar eterul vital produce perpetuarea speciei, dildura interna ~i perceptia senzoriala. La om, eterul chimic produce metabolismul. Eterul vital permite reproducerea. Eterul lumina produce diIdura ~orpului fizic, lucreaza asupra sistemului J;lervos,

40

...-....-

asupra mu~chilor, permitindu-i sa ia contact cu lumea exterioara a simturilor. Eterul reflector conduce vehicolul gindirii,inmagazineaza necontenit experientele trecutului, ale diferitelor incercari, in memorie. Corpul vital sau Dublul eieric, este impregnat in corpul fizic ~i depa~e~te conturul corpului fizic (aura). El face legatura intre corpul fizic ~i cel astral (al dorintelor). Corpul vital are un aspect luminos, albiistrui electric,' vazut de c1ervoianti. Radiatiile lui sint viguroase cind corpul fizic este in stare de deplina energie a sanatatii, dar cind radiatiile slabesc, se apleaca in jos, fizicul sufera. Dupa moartea corpului fi'zic acest corp eteric, persista citeva zile ~i produce diferite aparitii fantomale des crise de Camille Flammarion. Corpul vital sau corpul eteric (Aura), este construit identic ca ~i corpul fizic de aceea se mai nume~te dublu eteric, ca fiind 0 copie fideUi a corpului fizic. Singura deosebire este ca, vehiculul fizic al barbatului este un element pozitiv, pe cind corpul Vital este un element negativ; la femei este inversatii polaritatea, corpul fizi'c este negativ, pe cind Corpul Vital este pozitiv. Sediul Corpului Vital, sau radacina lui este in splina. Acest corp vital transforma energia solara, absorbind-o ~i raspindind-o de-a lungul sistemului nervos, strabiitind tot corpul fizi'c, - fiind pentru el, ceea ce este electricitate a in telegrafie. Daca aparatul-corp este defect, el nu poate trans mite mesajul. In paralizie aceasta forta vitalii a pierdut orice legatura cu corpul fizic. Corpul Astral sau Corpul Dori'ntei, in timpul vietii corpului fizic, inconjoara complet acest corp ca un ovoid luminos, (aura astrala), asemanator cu albu~ul unui ou care inconjoara galbenu~ul. Acest corp este mai mare dedt. corpul vital ~i este fixat in ficat. Acest corp devine mai cIar ~i mai luminos in raport cu evolutia, iar dupa moartea corpului fizic ia forma acestuia. Corpul nostru fizic fiind eel mai vechi in evolutie, este mai bine organizat dedt corpul astral, care este format mai recent. Corpul astral este inzestrat cu ~apte centre de perceptie, de forma un or roti (chakre), care pe masura evo41

" '.
II 11

Ii

- __0---

- 0"

.-.

lutiei individului sint din ce in ce mai dezvoltate, iar dezvoltarea lor inseamna dezvoItare spirituaHi, care ne 'Pune in capacitatea de a percepe lumile invizibile. In corpul astral al unui clervoiant, aceste centre se invirtesc in sensul mi~carii acelor de ceasornic. Aceste centre au di'ferite culori ordonate, 1'adiante, ~i sint de 0 straluci1'e 01'bitoa1'e, ametitoa1'e; care intrec cu muIt luminozitatea corpului astral al unui om neevoluat. Sediul central al corpului dorintelor se afla in ficat, precum corpul vital este fixat in splina. Materia astrala arunca necontenit torente, care se indreapta in linii curbe pina la punCtul periferic al ovoidului ce inconjoara corI'ml fizic $i se reintoarce in fine la ficat, ca 0 apa fierbinte ce se departeaza ritmie de izvorul de caldura, spre a se reintoarce dupa ce $i-a completat ciclul sau. Activitatea sa produce globulele albe de singe. El ia na~tere la virsta omului de 14 ani, iar corpul vital se dezvolta in primii 7 ani ai vietii. Mineraiul are numai un vehicul fizic in regiunea eterica, nu are vehicul in regiunea dorintelor; nu are vehicul in regiunea' gindirii concrete;iii regiunea gindirii abstracte, mineralul are un Spirit Grup, care este Eul sau, adica con$tiinta sa ca intr-o stare de transa. Vegetalul are un corp fizic ~i un corp vital in lumea fizidi; nu are vehicul in lumea gindirii concrete. In regiunea lumii gindirii abstracte, are ca ~i mineralul un Spirit Grup, care este Eul ei neindividualizat ~i care este con~tiinta sa ca un somn adinc fara vise. Animalul posed a un corp fizic, un corp vital, un corp al dorintelor pentru a se manifestain lumile corespunzatoare. Ca ~i mineralul ~i vegetalul, animalul are in planul gindirii abstracte un Spirit Grup Eu, drept con~tiinta neindividualizatii, ca intr-un vis. . / . Omul lXsedii un corp fizic, un corp vital, un corp astral, are un corp al intelectului in lumea gindirii concrete ~i Eul sau individufil in lumea .gindirii abstracte,

avind 0 con~tiinta in stare de veghe.

..

Ratiunea de a fi a acestor diferite grade stii in faptul ca regnul mineral este expresia vag a a vietii in evolutie, care este cea mai recenta; vegetalul are 0 ..cale de evo42

lutie mal larga ca mineralul; animalul are un trecut ~i mai indcpartat; in timp ce omul se gase~te in fruntea evolutiei terestre. Omul va depa~i cu vremea evolutia prezenta ~i regnurile inferioare Ii VOl'lua locu!. Omul, dupa cum am vazut, este un spirit indivicfual, un Eu distinct de toate celelalte fiinte, el este condus din propriul sau interior, in timp ce plantde ~i animalele sint conduse din exterior c)e un Spirit Grup. Raporturile' plantelor, animalelor ~i oroului, cu curentiivitali, care circula in atmosfera Pamintului, sint reprezentati in mod simbolic, prin cruce. Regnul mineral nueste cuprins in acest simbol, pentru ca, mineralele nu poseda un corp etefic individual; din cauza aceasta, nu pot sa serveasdi vehiculele curentilor care apartin lumilor superioare. Ramul'a inferioara a crucii reprezinta planta a carei radacina este -infipta in 501ul mineral chimic. Spiritele grupuri ale plantelor se gasesc in centrul pamintului, prin tulpina ~i trunchi. Gmul este reprezentat prin ramura -superioara, este. planta intoar5'-\ care se hranef?te prin radacina, pe cind omul i~i ia hrana prin cap. Animalele care simbolizeaza ramurile orjzontale ale crucii se gasesc ca evolutie intre plante ~i 0111~i primesc CUT rentii spiritului grup care circula in jurul pamintului. Pentru un Eu individual este necesar ca vehiculul fizic sa posede 0 stare verticala, un larinx vertical !?i singe cald, astfel cum este la om.

II
II \1 "

......

II. EVOLU'fIA

1. EVOLU'fIA. MEMORIA. CORPUL SUFLETESC.


. J

Evolutia regnurilor naturii se impline!?te succesiv pe planetele sistemelor solare, dupa dubla linie a Involutiei !?i Evolutiei. Sa notam aceste planete prin literele A.B.C.D.E.F.G. Primele trei A.B.C. sint pe linia coboritoare, ultimele trei E.F.G. sint pe linia ascendenta. D este punctul de intoarcere !?i corespunde Pamintului nostru fizic. A !?i G sint constituite din materie mentala superioara. B !?iF din materie mentala inferioara. C !?iE din materie astraHi. Valul de viata insuflete!?te de Iii inceput globul A. EI stagneaza aid timp indelungat, trece in fine pe globul B, !?i a~a mai departe. Voiajul complet se nume!?te,un Lant Planetar. Acest voiaj se petrece de !?apte ori pe rind, pentru a forma un Rond. La sfir!?itul rondului, monada minerala devine monad'!vegetala; monad a vegetala trece in regn animal !?i a!?a mai departe. Se intelege atunci ca trebuie !?apte ronduri pentru a implini intreaga evolutie. Cele !?apte ronduri constituie un Manvantara. Dupa terminarea acestui delu evolutiv, sistemul solar ia sfir!?it, el intra in Paralaya. Dupa ziua, urmeaza noaptea, aceasta este legea alternantei. Ziua !?inoaptea sint de durata egala, iar din pulberea lumii noastre disparute va rena~te 0 lume noua, cu un bagaj de experiente !?idestinata evolutiei. Astfel, evolutia, prin reincarnare se succede- fara incetare in eternitatea veacurilor, dupa legile nestramutate ale naturii. In tot Universul functioneaza acest proces, care se impline!?te in lungi perioade de timp (mili'oane !?imiliarde de ani), care se reinoiesc fara sfir!?it. Aceste perioade se numesc Cicluri (cercuri). Nu toate ciclurile au aceea!?i durata, cele cu 0 durata mai lunga se numesc dcluri majore. Aceste numiri se intrebuinteaza dupa cum e vorba de un glob, de un lant, de un rond, de un manvantara, privind un sistem solar sau intregul Univers. 44

----

'.

Planeta noastrii i~i impline~te rondul sau al patrulea. Aceasta informatie se gase~te inscrisa in fiecare atom fizic, care dupa cele ~apte ~iruri de spirile, se gase~te in a patra activitate. Un exemplu de trecere a monadei noastre prin diferitele regnuri' ale naturii ni-l ofera stu_diul dezvoltiirii embrionare. Grice embriol1, imbradi succesiv formele prin care a' trecut specia direia ii apartine. In timpul celor trei luni ~i jtimatate, ce urmeaza conceptiei, embrionul uman, ia succesiv formele de miheral, vegetal, animal, inainte de a ajunge la forma umana. Darwin nu a tratat evolutia omului. El nu a considerat dedt evolutia materiei sau a formei, fara a-I cerceta adeviirata cauza: viata, care la toate fiintele se numei?te coni?tiinta, caci ea invata sa cunoasca lumea exterioara. La . om, ea ajunge la con~tiinta de sine, sau con~tiinta care
se ,cunoai?te prin ea insii~i. DumnezE!U locuie~te in Lumea a i?aptea, cea mai inalta. El este singur unicul Dumnezeu Trinitar, in care noi, traim, lucram~i avem existenta hoastrii. Spiritele Virgine sint scintei din Flacara Divina. Ca ~i siiminta care posedii inauntrul ei puterea sa latenta, dupa ce a fost ingropata in pamint, tot asemenea spiritele virgine, dupa ce au fost facute sa treaca prin i?coala experientei in materie, devin in viitor "Flacari Divine", putind prin ele'insai?i sa devina capabile de a radia din fiinta lor proprie in universuri, prin propria lor forta divina. Cele cinci lumi prin care se impline~te evolutia cosmica, sint: 1. 2. 3. 4. 5. Lumea Lumea Lumea Lumea Spi'ritul Fizi'ca; Dorintel; Gindirii; Spiritului Divin.

il

Vital; lor actuale sint:

Lumile care sint in scena dezvoltarii

1. Lumea Fizidi; 2. Lumea Dorintei; 3. Lumea Gindirii.

45

Gratie aces tor vehicule, In lumea fizidi.

ElIl este capabil

de a lucra

1. Corpul Fizic apartine Regiunii' Chimice a Lumii Fizice. 2. Corpul Vital apartine Regiunii Eterice a Lumii Fizicc. 3. Corpul Astral apartine Lumii Dorintei. 4. Corpul Intelectului (Mental Inferior) apartine Regiunii Gindirii Concrete a Lumii Gindirii., . 5. Corpul Spiritului uman (Mental Superior, Manas) apartine Regiunii Gindirii Abstracte. 6. Corpul Spiritului Vital (Budhi) apartine Lumii Spiritului Vital. 7. Corpul Spirifului Divin (Atma) apartine Lumii Spiritului Divin. Eurile noastre lucreaza direct In substanta subtila a Regiunii Gindirii Abstracte. De aici observam impresiile ce Incercam in lumea exterioara,asupracorpului' vital, prin simturi. ca sentimentele ~i emotiile, nascute prin aceste simturi'ln corplll dorintei ~i renectate in inteleet. Din aceste imagini mentale, noi' tragem concluzii in regiunea gindirii abstracte. concluzii, pe care Ie numim idei. Prin forta facultiitii psihice ce 0 numim Vointa, proiectam o idee prin intelect, In J'(.giunea gindirii concrete, atriigind imprejurul ei substanta mentqli1 a acestei regiuni. Intelectul este ea ~i lentila unui aparat de proiectie, el conduce imaginea. intr-una din cele trei direetii, urmind vointa ginditorului, care insuflete~te aceastii forma gind. In stare de veghe, yehiculele noastre sint toate la un lac, adidi se interpenetreazii, una in .alta, legindu-se cu lumile superioare. In acest fel ElIl are posibilitatea sa lucreze in lumea fizica. Memoria este triplii: memoria con~tienUi, subcon!?tienta ~i supracon~tienta. Memoria con~tient{\ este amintirea ce 0 datoram imprimarii Hicute de organde de shut fizice. Memoria subcon~tient[l depinde eu totul de respiratie, ~i se formeaza de 0 maniera diferita, eu totul inafara controlului l1ostru, la epoca actuala; ca !;ii memoria con46

----

---

-.

.."

'!?tienta se raporteaza numai la experientele vietH prezente, Gindirea, emotia sau sentimentul cd mai neinsemnat, este transmis pHiminilor de ditre fiinta noastl'a, iar de aici, este injectat in singele nostru, de unde apoi trece in inima unde imaginile ce Ie contine, sint imprimate intr-un a!1a mod, ca nu se pot !?terge, in Atomul-Gennen, care este foarte senzitiv !?i care se gase~te in ventriculul sting al inimii, ling a virful lui. Aceste impresii pot fi modificate sau ~terse, prin iertarea gre!1elifor. Memoria supracon~tienta este receptorul tuturor fa cultatilor ~i tuturor cunmjtintelor primite in vietile trecute, facultati ~i cuno!1tinte care pot sa nu existe in incarnarea prezenta, dedt in stare latenta. Corpul dorintei ~i intelectul, prin zilnica lor activitate in timpul ore lor de veghe, distrug fara incetare corpul fizic. Corpul vItal face eforturi, in mod credincios, de a restabili, a restaura ~i a reconstrui corpul fizic, dar nu reu!?e~te sa-l refaca in totalitate' ~i el pierde treptat, treptat, terenul ~i ajunge Intr-un moment dnd corpul fizic se prabu!1e~te. Atunci Eul este nevoit sa se retraga din corpul fizic, ducind cu el corpul dorintei ~i al intelectului. Aceasta retragere a vehiculelor superioare, lasa corpul fizic interpenetrat numai de corpu1 vital in stare de insensibilitate, pe care noi 0 numim somn. In acest somn, corpul vital poate, fara sa fie impiedicat, sa reconstruiasdi tesuturile fizice ~i sa restabile8sc(\ ritmul corpului fizic dens. Sufletul triplu este produsul spiritu8lizat a1 corpului triplu (fizic, eteric, astral), este travaliul spiritului triplu, E;ul, pe care 0 exercita in ~i asupra corpului triplu, prin care se na~te sufletul triplu. Alimentele hranesc corpul fizic, spiritul produce sufletul con~tient. energia' solara hrane~te corpul vital. Cind noi am d~tigat plenitudinea sufletului, toti cei care slnt In jurll1 nostru, recunosc aceast;-l calitate. Sufletul este triplu: Sufletul 'con~tient este extrasul spiritual al corpului fizic ~i al experientelor obtinute in acest corp; el este unit cu Spiritul Divin. Sufletul intelectual este produsul corpului vital, el este unit cu ~piritul Vital. 47

,I . :<P ,

-- ----

SufIetul emotional este chintesenta corpului dorintei el este legat de Spiritul uman, . .' . Toate experientelc vietH noastre zilnice sint astfel utih.zat~ in proc~sul ~volu~iv ~i incorporate in suflet prin gmdlrea, vorblrea ~l actlUnea n,oastra, fie pe acest plan, fie pe planurile superioare. Corpul sufletului este 0 entitate distincta. EI nu este un extras ca sufletul; este unul din vehiculele spiritului, unul din corpurile sale. EI este compus din doua eteruri superioare ale corpului' vital: eterul lumina ~i eterul reflector. Corpul sufletului se construie~te printr-o viata de caritate ~i prin serviciul fata de umanitate. 0 astfel de viata atrage ~i incorporeaza nu numai 0 niare proportie din cele doua eteruri superioare, dar eu timpul, ea ocazi'oneaza o ~lefuire (clivage) care se produce ihtre acestea ~i cele doua eteruri inferioare. Cind aceasta ~lefuire este termi~ 1}ata, corpul sufletului este separat ~i distinct de eterurile inferioare ~i poate setvi' de vehicul sau corp distinct pentru zborurile sufletului. Aceasta este "Soma Psuchicos", 'despre care se vorbe~te in vel'siunea gl'eaca a Noului Testament. EI constituie aurul ~i albastrul Aurei noastre, ce se po ate vedea prin mijlocul cIarviziunii eterice. El distinge pe srint; de ohml ordinal'. Sint emanatiile eterice ale lui CHRIST care este Spiritul Planetar interior al Pamintului, trecind din centrul Pamintului catre exterior prin corpul nostru vital, care ne ajuta sa construim corpul sufletului. Eul conserva corpul sufIetului in timpul existentei sale pentl'u purgatoriu ~i primul eel', adica se une~te cu corpul dorintei ~i intelectului ~i Ie insote!?te in aceste doua re-

giuni.

Intreaga munci:'l umanitara constl'uie!?te corpul sufletului, dar 0 viata senzuala !?iimorala ii impiedica cre!?terea 1?i face ca cele doua eteruri inferioare sa creasca cu excluderea celorlalte doua superioare. Cind corpul sufletului este construit. persoana care-l poseda este atunci capabila de a parasi corpul sau fizic dlipa vointa, i'ar dupa unele instructiuni, ea poate strabate spatiul, calatorind dintr-un loc in altul. Ea poate calatori in tarile indepartate, cu "viteza gindului". Corpul sufletlilui nu strabate 48

, ---

....

spa~iul mergind, nici nu zboara prin mijlocul. aripilor. El esle pus in mi~care prin voin~a, in unire cu gindirea ~iurmeaza direc~ia indicata de ea.. El merge aproapecu viteza luminii; este de .ajuns sa te gindef?ti la cineva intr-un loc oarecare, f?i e~ti acolo instantaneu. Noi putem in cOl'pul sufletuluisa vizitam tari indepartate, sa obseryam locuitorii, condi~iile in care ei traiese, fii a ne reintoarce in fine, dupa voihta, in corpulnostru fizic, 'in anturajul nostru.. Cind cineva. f?i-a dezvoltat corpul sufletului la punctul in care el poate, in timpul 50mnului, sa functioneze in toata conf?tiinta,. el este capabil sa devina un ajutor invizibil. Poate atunci sa ia parte. sub conducereamarilor Entitati, la vindecarea. bolnavilor. Ajutoa- . rele invizibile pot sa condudi spre bolnavii lor, curenti magnetici de for~i\ curativa; pot sa materializeze mUni care vindeca par~iJe afectate ale corpului eteric al bolnavului. Mai mlllt, ii invat~i sa pronun~e cuvintul creator care are puterea de a face sa dispara tesuturile afectate f?i de a reconstrui noi celule. In timpul cclor dona razboaie n10ndiale lln mare numar de ajutoal'e invizibHe au fost formate spre a se OCllpa de soldatii rani~i pe cimpuL de lupta. Cu toatl' acestea, la inceputul razboiului, numai b micEI parte a omenirii era ajunsa la aceasta dezvoltare. Pe masura ce razboiul progresa, tot mai multe ajutoar:e invizibile au fast instruite, . spre a face fata imprejurarilor. Corpul sufletului continua sa creasca dupa ce s-a nascut, adica, dupa acea f?lefuire, intre cele doua eteruri superioare f?i cele inferioare. Ca. oriee alt corp, f?i acesta trebuie sa se hraneasdi ca sa aiba fOl'~a f?i Sclnatate. Daca noi neglijam sa alimenUim corpul sufletului' dupa mif?terea sa, sim~im 0 mare foame de suflet, aproape de care foamea fizica nid nu este ell' comparat. Alimentul pe care trebuie sa i-I dam consta in ginduri ~i in aete de iubire f?i de serviciu facut "altora, adiea omenirii in general, atH cjt ocaziile permit. Ajutorul reciproc practicat cu renun~are, cu abnegarea de sine iIJsuf?i, construie$te corpul sufletului ~i atrage eterurile de aur din care eI se. compune. Noi to~i am ,debutat ca Spirite Virgine la inceputul zilei de Manifestare, dar chiar in aceI moment unii erau
4

Metaphyslca

49

,,,...,..

'"

'

""'~',

'-'''.'~'''.~''''''''I'-

__

,.J

---.....

mai adaptabili, de 0 mai buna vointa ~i mai progresivi de cit altii, ~i prin lIrmare, 0 oarecare parte a urmat evolutia sa mai repede ea altii. Aee~tia sint eei care au devenit pionii aetuali, aee~tia sint eei pe c~re ii numim "suflete batrine" prin contrastul eu altii, mai' intirziati, pe care noi ii numim "suflete tinere"; nu tinere din punet de vedere al timpului, dar tineri in ee prive~te dezvoltarea. Cele mai tinere sint sufletele intirziate care au refuzat de a se insarcina eu lueml involutiei !?i evolutiei ~i, in unele eazuri, de a avansa. RezuItatul a fost ea ele au

ramas foarte muIt in urma pionierilor.

Sufletul, tot a~a ca ~i corpul sufletului, se atrofiaza .' daca nbi incetam de a-I marL Nu exista oprire, stagnare, in natura, nid in evolutie. Mergem inainte sau mergem inapoi. Daca mergem inainte, noi marim continuu sufletul pe care ni l-am.construit in trecut. Dadi. mergem in urma, epuizam sufletul, calitatile sufletului ~i puterile sufletului pe care Ie-am primit mai inainte, tot a~a cum epuizam corpul nostru fizic dnd. incetani de a minca. in alti termeni, sufletul, fiind in realitate un aliment pentru spirit, el este continuu utilizat prin activitatile sale; trebuie ded, daea spidtlll vrea S[1 progreseze, ca el sa fie mereu reinoit. Dadi eul inferior devine a~a puternic, ca sa reu~easca sa atrag[\ spre el Eul sau Spiritul, ~i Ii impune s[\ mearga inapoi, noi devenim fiinte josnice, fara sufIet. In acest timp, corpul sufletului descre~te de asemene'a, cad el este strins legat de sufIet, ~i activita~ile care epuizeaza pe unul, il epuizeaza f?ipe ceUilalt. Este un mare pericol dnd eul inferior (personalitatea) a devenit indisciplinat ~i el refuza sa urmeZe sugestiile spiritului. Din aceastfl caliza corpurile construite de catre spirit. in timpul invoilitiei, adica corpul fizic, vital, al dorintelor ~i intelectul se pot dezintegra impreuna cu Atomul-Germen corespondent. Dadi. Eul pierde vehiculele sale impreuna cu atomii lor germeni, m.t mai are posibilitatea de a continua evolutia sa in timpul acestei' zile de lVIanifestare. Prin urmare, se reintoarce in haos ~i ramine acol0 . pina ce va incepe un nou val de viata la care ar putea sa se alature ~i sa continue astfel evolutia sa. Dar aceasta este 0 pierdere prea mare de care Eul sufera enorm. 50

SpirituJ sau Eul. cu tonte acestea, nu 1110; SpirituJ we. nu pODte sa moara. El este venit din Dumnezeu, face parte din Dumnezeu, ~i totdeauna va.face parte. Dar; dadi el nu poate sa moara, el poate pierde corpurile sale ~i devine astfel, un timp foarteprelungit, bolnav 1?ineputincios. Cind Eul a pierdut atomii germ,eni, ai sai, el nu se mai poate reincarna. : Aceasta'totu1?i nu este 0 pierdere totalii, deoarece, dnd el se va repartiza la un alt val de viata, el il va face de ]a un punct muJt m<li ridicat ca acela de und~ a inceput in ciclul astral. Aceasta se datore~te faptului, ca Spiritul Virgin are dobindit de la inceputul perioadei lui Saturn, cele trei valuri C'ompuse din substanta planu]ui l'espectiv: Spiritul Divin, Spiritul Vital 1?iSpiritul Uman, care impreuna cu Spiritul Virgin, constituie Eul. Aceste trei valuri' l)e care Spiritul le-a dobindit astfel, sint conservate in tot timpul dt locuie~te in haos. Cu toate acestea. pierderea este mare. Iata pentru ce trebuie ca fiecare din noi sa profite cit mai mult posibil de oportunitatile prezente ~i sa traiasca 0 viata dreapta, plim\ de fapte bune, spre a putea implini ceea ce a fost proiectat pentru noi f?i a obtine cit mai mult bucuria, pacea ~i puterea care rezultil de aiel.

"~I

2. FORMAREA' VEHICULELOR inainte de a se cobori in materie, spiritul triplu nu poseda vehicule, ci numai fortele celor patru atomi germeni care constituie nucleul corpului triplu ~i al inteIectului. Chiar de la inceput fortele latente ale celei din urmu incarnari. slnt de~teptate in atomul germen. Ele incep sa atraga substantD subdiviziunii celei mai ridicate din Regiunea Gindirii Concrete, cum un magnet atrage pilitura de fieI'. Puterea de atractie a atomului' germen este marginWi pina la 0 oarecare cantitate din substanta, a unui gen determinat. Vehiculul care este format imprejurul acestui nucleu, devine o,reproducere exacta a vehiculului corespunzator incarnarii -precedente, in minus raul care a fost eliminat, ~i in plus chintesenta binelui in cor4' 51

porat in atomul germen. Materialul asUel adunat de spiritul triplu, ia forma unui mare dopot deschis la baz8, avind in virf atomul germen. Materia acumulata progre-." siv in acest elopot, devine mai grea pe masura ce ea se inchide in subdiviziunea inferioara care urmeazii, unde ea" readuna cantitatea de materie, pe care este in masurii sa o atragii. Ea se ingreuneaza din ce, in ce, mai mult !?icontinua a deveni mai grea, pina ce este trecuta prin cele patru subdiviziuni ale Reglunii Gindirii Concrete, atunci suportul noului intelect al omului este complet. For~ele atomului germen al corpului astral sint trezite, acest atom se a~eaza in virful elopotului, la interior; materialele luate din regiunea a ~aptea se a!?eaZa imprejurul acestui atom germen, ~i se continua acest proces pina ce atinge Regiunea L\)mii Dorin~ei sau Astralii. Clopotul are acum doua straturi, la 'xterior suportul intelectului ~i la interior noul corp al c1orin~ei. Activitatea atomului germen, din corpul vital, se treze~te la rindul ei, dar procesul formiirii acestui corp, nu este a~a de simplu, ca la formarea intelectului ~i a corpului astral, care in mod relativ sint mai primitiv organizate fat[\ de corpul fizic ~i cel eteric datorita inegalitfitii perioadei de evo~utie. a oarecare cantitate de materii, de un fel determinat, este adunata in acela~i Iel ~i dupa aceea~i lege ca ~i in cazwl vehiculelor superioare; dar formarea corpului nou este implinitii de Ingerii Justitiei ~i Domnii Destinului. Eterul Reflector al corpului vital este impresionat de ace~tia in a~a fel, ca sa reflec::te imaginile existentei care incepe. Corpul vital este construit de Locuitorii Lumii Cere~ti ~i Spiritele elementale, formind un creier de tip particular. Dar Eul care se reincarneaza, i~i incorporeazii el insu~i chintesenta vechilor sale corpuri vitale. Ereditatea fizica IlU lucreazii dedt. asupra materiei corpului fizic, ~i nid decum asupra calita~ilbr -morale ale sufletului care sint cu totul individuale. Corpul fizic nu este un aliaj exact .al calitiitilor parin~ilor, cu to ate cii Eul este miirginit la intrebuintarea materiilor extrase din corpul parintilor. 52

Vehicu1e1e nou1ui nascut nu slnt imediat active. Co.rpu1 fizic este nedezvoltat ~i In neputinta de a se manifesta -multa vreme dupa na~tere. Apoi In perioada ce urmeaza, Incep, ca diferitele vehicule sa se interpenetreze !1i devin prezente, fara ca facultiitile pozitive sa fie active. Corpu1 eteric se na~te pe 1a vlrsta de ~apte ani a copilu1ui, cind Incepe perioada de cre~tereexcesiva ~i periculoasa pIn a 1a vlrsta de 14 ani. _ Corpu1 astral se na~te 1a vlrsta de 14 ani, cind cre~terea excesiva a corpului vital, se opre~te, iar forta de-plna acum, l~i schimbii scopu1 In instinctul de reproducere. Perioadei de pubertate, Ii urmeaza aceea a atractiei sexului opus, perioada care este forte In a treia perioada septenara a vietii de la 14 la 21 ani, deoarece inte1ectul care Infdneaza, nu este nascut. De la 14 ani In sus, inte1ectul Incepe sa-~i dezvolte calitatile sale latente ~i Incepe sa gindeasca In felul sau personal. Diferitele sale corpuri sau vehicule devin mature ~i Incep a fi uti1izate de Eu de la 21 'ani, prin ciildura proprie a slngelui, care coincide cu dezvo1tarea Eteru1ui Lumina. Eterul chiinic se dezvolta ~i el complet la 7 ani; Eterul vital la 14 ~i Eterul Lumina la21 ani.

Dupa ce Eul a parasit corpul fizic !?i a stat 0 epoca


_

oarecare in Lumea Gindirii Abstracte (Mental superior), nostalgia noilor experiente ~i dezvoltarea sufletului, n stimuleaza la 0 noua incarnare. Atunci coboara In Regiu~ nea Gindirii Concrete. (Mental inferior), unde obtine materia pentru a-~i crea un intelect nou; se Inchide apoi in corpul astral, al dorintelor ~i din materiile adunate- i~i reface un corp astral. Coboara mai jos In Regiunea Eterica a Lumii Fizice adunind .materii ~i refacindu-!?i corpul vita.I. La na~terea corpului fizic, Eul se gase~te in Regiunea Chi mica a lumii fizice, iar la 7 ani I~i formeaza corpul eteric, la ,14 ani na~te intelectul, la 28 ani incepe viata serioasa, la .35 ani este In floarea virstei, la 42 ani i~i schimba cu totul felul de a trai, la 49 ani i!?i dezvoltamentalitateasa. Moartea pune .sfil'!1it existentei sale fizice, dnd sufletul revine in regiunea eterica ~i cind Ii apare panon rama vietfL sale,' se' sfir!?e!?te viata fizica. 1 cele trei regiuni inferiom'e ale lumii dorintelor se ana a!?a zisul

53

Purgatoriu, in care suferinta purifidi sufletul. Esenta dUl'erii este incorporata in suflet, ca ~i bunele sentimente, in Primul Cer care se ana in cele trei regiuni superioare ale Lumii Dorintelor. in a1. Doilea Cer, regiunea.. gindirii concrete, binele implinit in timpul existentei trecute ~i gindurile bune sint incorporate in intelect. Esenta bunelor gindiri, elaborata de intelect ~i esenta bunelor sentimente, elaborate de suflet, sint in cele din urma incorporate de Spirit in al treilea Cer al Regiunii Gindirii Abstracte (mental superior), formind baza' bunelor actiuni pentru viitoarea reincarnare.

3. "lATA,

DUpA ,,:\TIATA"

Prin moarte noi parasim corpul nostru fizic, cum se parase$te un ve~mint uzat$i destramat. Moartea sose~te cind corpul vital, al dorintelor ~i al intelechHui, parasesc corpul fizic, printr..!) mi~care 'in spirali.i, ducind eu ele sufletul, adica for~ele care au lucrat printr-un atom fizic special. Acest atom special ~i permanent, pastreaza inregistrate l'ezultatele experientelor in corpul fizic, din timpul existentei fizice, carl' ia sfir~it ~i care face parte din toate existentele trecute ~i viitoare, intocmai ca un nucleu, descris' maisus, unde I-am numit Atom-Gennen, situat in timpul vietii,- in ventriculul-. sting al inimii. In momentul mortH, el. se ridica pina la 'creier, prin nervul pneumogastric .~i 'parase~ie cor.pu1. fizic .odatacu vehiculele supe,r.ioare; prin~p.cheieturile dintre' asul parietal~i occipitaL Cind vehiculele~uperioal'e .aU parasit corpul fizic, ele sint legate pri.ntr-o coarcla argintie, stralucitoare, legata prin Una din extremitati.. cu inima, prill.' atomul-germen, a carui l'upere .c:auzeaza oprirea inimii,. dar nu Sf! rupe mal' inainte ca pimorama vieW' cuprinsa in .corpul vital, sa nu fietrecllta in' revistC\, Atomul. germeil,. este un atom de o natura particulara, aceasta 'particularitate consta in faptul, ca pe cind at6mul fizic este iillocuit din timp, in timp, atomul germen at'e un caracter' permanent in timp. Cind zicE'm in timp, nu trl'buie sa in~elegem numai timpul unei 54

i'

singure vieti fizice, ci atomul germen a facut parte din toate corpurile fizice' de care Eul s-a servit. Acest atom nu este extras In momentul mor1;ii de dt spre a servi ca un nucleu la formarea altei existente fizice. La moarte el se ridica pina la creier ~i parase!jte corpul fizic odata cu corpul astral ~i mental prin cre~tetul capului. 11 putem asemfma cu 0 saminta care cuprinde In ea toata energia ~i forma pomului. Moartea este kecerea la 0 viat.a_mai buna, mai activa, mai frumoasa. Este eliberarea de legaturile c[\rnii, de mul,;. tele infirmitati, de mizerii, de suferint1. Noi posedam atunci drept ve~mInt exterior, corpul nostru astral, care. devine centrul con~tiin1;ei noastre. Aceasta stare este bine cunoscuta de cei care au trecut prin experienta dedubli'lrii. Corpul nostru astral, este compus, in diferite proportii, din materia celor ~apte sub-planuri, aceste diferite grade de materie se orinduiesc In strate concentrice, cea mai densa la exterior. Incepind prin'sub-planul cel mai' de jos, omul va parcurge pe rind cele $apte regiuni ale lumii astrale, dezbradndu-se, la fiecare Inaltare, de hailla sa exterioara. El traie~te atunci dupa activitatile sale trecute, dupa meritele sale, dupa gradul sau de evolutie ~i starea elementelor sale. Omul traie$te In lumea astrala cu gindurile, cu dorintele ~i cu sentimentele pe care le-a avut ~i in via1;a terestra. Lumea astrala este a~a de mult continuarea vietii pamInte~ti, Indt adesea omul crede ca traie~te Inca pe pamint. Durata ~ederii In aceasta sfera 0 determina omul prin acti vitatile sale trecute, prin densitatea sau subtilitatea Inveli~urilor sale. Aceasta durata este, deei', neinlaturatul efect al cauzelor pe care le-a generat pe pamint. El recolteaza ceea ce a semanat. Lumea astrala nu este Impartita In continente geografice, regiunile ei, sint ni~te sUiri de con~tiinta. Defunc1;ii ramin imprejurul nostru timp Indelungat, ei se intristeaza de regretele noastre, de suferintele noastre, de lacrimile noastre. Sa.Ie adresam ma,i .l11ulte ginduri de iubire, de ajutor, de sus1;inere. Cea' mai joasa regiune astrala este cea mai densa ~i este cea maL in contact cu pamintul, regiune a~a de infriC'O!-ii'lto.)re, ncH este comparata Cll infernul cre~tin. Ea I
55

~I

""i

primef?te sufletele josnice ~i' murdare, ale diror dorinte au fost grosolane, brutale, criminale. Aceste suflete sint tartm'ate de imposibilitatea de a.,,~i satisface patimile lor. .Ei frecventeaza localuri de orgil, abatoare, pindesc momentul dnd betivul j~i pierde ratilmea ~i vointa, pentru . a-I lua in stapinire corpul, prin care sa-~i satisfaca vechea patima. Omul trebuie .sa se purifice, sa se dezbrace de toate dorintele ~i viciile care n alipesc de pamint. De aid denumirea de purgatariu, data de catolid, regiunilor urmatoare ale lumii astrale. Aceastiipurificare, inseamna distrugerea, arderea diferitelor scoarte mai dense ale corpului astral. Scopul purgatoriului este de a ne purifica de relele deprinderi ~i obiceiuri, facind cu neputinta satisfacerea sau rep~tarea lor. Tot timpul cit omul inca are dorinte de natura fizica, cu privire la viata terestra, el va trebui sa locuiasca in corpul sau de dorinfe, numit.astral. Lumea dorintelor devine de fapt un purgatoriu ~i prin aceasta lume, suletu] se spala de dorintele care I-au incatu~at pina ac~m. Durata !?ederii in purgatoriu, este aproximativ a treia parte din timpul unei viet! terestre. Intre purgatoriu 'ii. primul eel', se gase~te regiunea imediata, numita Regiunea Centrala a Lumii Dorintei. Aid se gasesc oameni .o.ne~ti $i integrij care nu au facut I'au nimanui, dar care avizi de afacerile lor .materiale ~i-au neglijat dezvoltarea germenilor unei vietii superioare. Ne maio fiind. aid intr-un mediu de 'afaceri materi'ale, cu care .pina aeum 'erau' preocupati, se gasesc in acest plan, intr-o pentbUa :atmosfeta, care duce. il;1mod firesc la .preocupari . mai inaltatoare, dorine! cihitile, studiile. dE: valoare, spre a ie~i~pin: monotonia ce 0 ineearca aicL Ei. vad ca moartea nu este finitul vietii !Ii ca viata nu apartine.numai planului fizic. Purifidndu-se aid, spiritul trece inPrimul Cer, care este 0 stare de con!ltiinta mai ridicata, din lumea dorintei. Aid rezultatul suferintelor este incorporat in atomul germen care are caracterul sau pel'manent in corpul dorintei, ~i Ii comunicii acestui atom, sinc~ritatea,. dreptatea prin care individul va fi determinat a lucra in viitor, penti'u a face binele !Ii a inlatura raul. . 56

...

- .. . -.

- _.-

Dupa ce am examinat experientele prin care treeem in regiunile inferioal:e, mergem acum sa consideram ceea ee se nume~te Regatul Fericirii, adica, cliferitele .1umi cere~ti. Dar sa alungam din spiritul nostl'U ideea, ca singura functie a acestor regiuni superioal'e este de a ne prOCUl'a fericirea. Fericil'ea nu este dedt una .din efectele vietH de acolo. Functiile cele mai importante ale aces tor regiuni, sint asimilative ~i educative. AsimiHim de la inceput ~i introducem in con~tiinta noastra calitatea spirituaUi a. faptelor bunepe care Ie implinim in timpul vietii noastl'e terestre, ceea ce ne va da sentimentul de echitate care ne va indemna de a lucra !?i actiona bine in vietile noastre viitoare. Primul Cer, acela in care Eul trece, dllpa ce a straMtut purgatoriul, este situat in. cele trei regiuni superioare ale lumii dorintei. Este lumea culorii !?i a emQtiei'. Aici, panor.ama vietH se desfa$oara din nOli, dar acum, ne del bucurie in loc de suferinta. Resimtim aici toatii fericirea pe care am daruit-o aHora in timpul vietH terestre $i multumirea pe care ei au simtit-o. Incerciun astfel bucuria provenind din calitatile spirituale ale actelor constructive ce am implinit. Invatam astfel lectia care demonstreazii ca binele, adevarul $i echitatea pl'ocurii 0 recompensii suprema. Aici, Eul obtine bucuria tuturor dorintelor constructive pe care Ie-a avut in timpul vietH pl'ecedente, dar care atunci nu au fost satisfiicute. Caracterul joaca uli 1'01dominant in aceasta lume. Altruismul $i binefaeerile primesc aici recompensa lor. Mai mult, aici se elaboreaza planuri care VOl' permite unei persoane, in vietile urmeltoare, de. a intinde inca mai departe activi"tatHe sale umanitare. Studio$ii, dispun aici de facilitati

nelimitate
sale ginduri.,

"

pentru s.tudiul ~tiintelor


'

$i artelor.
.

Artistul

PQate sa-$i dezvolte conceptiile sale artistice, poate crea, picta Cll culori vii !?i model a din materialul ptopriilor In Primul Cer, nu exista nici 0 urma de tristete $i' deci este un sediu de feridre. Copii se bucura de 0 existenta fericita in Primul Cer, mai ell seama cind ei' mol' mai inainte de a-$i fi creatcorpul dorintei, adidi. pina de 14 ani. Ace$ti copii, nu mai tree prIn purgatoriu, dici nu au

57
.!

nid 0 do~inta de purificat, ei trec direct in primul cer, un de 10cUlesc aproximativ 20 de ani intr-o frumoasa recr~atie, fiind grupati in clase dupa temperament ~i prinund educa1;ia ~i invatamintele de care VOl' avea nevoie in viitor. Ei primesc 0 inva1;atur[\ sistematica de principii spirituale, de oviata de bine, de a~a fel, ca atunci cind se VOl' reintoarce pe pamint, ei VOl'putea fi avansa1;i in acest sens. De multe, ori un spirit slab .este obligat sa moara Hnar ea sa poata sii urmeze aceste instruc1;iuni, care, in

vie1;ileviitoal'e, ii VOl'asigura reu1?ita.


.

In Primul Cer existen1;a pare tot a!?a de con creta ea !?i pe pamint, de1?i ea este tot a~a de iluzorie ea !?i in lumea fiziea. Aici fiecare i!?i eonstruie!;ite din propria lui gindire tot ce c1ore~te, edificii frumoase, flori, din materia ce ~i-o faurese prin aeeasta gindire, ob1;inind satisfae1;iile ee i-au

lipsit in viata terestra.

.'

Persoanele care pe pamint au trait 0 viata morala, fara vicii, eu idealuri inalte !?i nobile, mina1;i de dorin1;a integrarii in Absolut, cunoscind Adevarul, aceste persoane ne avind nevoie de purifieare, nu fac decit sa strabata lumea astrala !?i patrund, direct in lumea mentala, paradisul, eerul ere~tinilor. . Cele trei lumi se deosebesc prin natura lor, astfel: lumea fizica este acC'ea a formei; lumea dorin1;ei cste a culorii !?i lumea gindirii este a sunetului, in care l11uzica este un fapt, pe care Pithagora 0 numea muzica. sferelor, Dupa ce au fostsavir~ite toate experientele vieW care sint aproape pc sfir!?ite, !?i care aveau de-aface cu dorinte !;ii emo1;ii, Eul se desparte de eorpul dorintei !?i trece. in a1 Dailea Cer, care se gaSe!?tE:!n regi:unea ginc1irii i concrete !?i care este lumea sunetuluL Muziea deeeimai sublim caracter, constituie. una din bueuriile speciale ale ~celeLregiuni.' Al doilea eel' <;::uprinde primele patru regiuni ale lurp.ii gindi~ii' co.ncrete !?i este adevarata patrie a Eului. El locuie!?tc aid, de obicei, timp de secole :~i duce 'aici 0 existenta extrem de 'activit Aceasta este regiunea arhetipurilor. Nimic nu .poateexista pe pamint,de la corpul fizic, pina la conturul fizic al unui. continent, pin a ce arhetipul sau n-a fost constrllit in aceasti'l regiune. Aid, :Sui se supunc unui vast antrenament prin care invata

58

--

II:

construcita arhetipului. EI verifidi de asemenea arhetipurile proiectelor~i structurilor, pe care Ie-a lucrat in tim:pul vietii sale ~i i~i dii socotealii in ce au fast bune ~i unde au avut defectiuni; descopera astfel pentru ce au e~uat unele proiecte din viata precedenti'i. o parte importanta a' Jravaliului acestei regiuni esteprepararea arhetipurilor vietH terestre ce urmeaza. In general, nu este permis Eului sa locuiasca un corp mai perfect dedt acela pe care este capabil sa ~i-l construiasdi, ~i aid Eul urmeaza lectiile prin care se perfectioneaza. EI incorporeaza de asemenea in spiritul triplu chintesenta corpului pe care le-a de?br;i<;at, in scopul utilizarii acestor experielJ.Je in vii tor, ca un mijloc de putere ~i de perfeetiune spirituala. La finele aeestei perioade, Eul extrage din intelect, esenta care nutre~te spiritul ~i -atunci este pregjitit pentru a-~i lua zborul eatre regiuni ~i mai'inalte. Al Doilea Cer, este adevarata patrie a Eului, a ginditorului. Cind Eul, Spiritul triplu, intra in acest Cer, el este imbracat cu haina intelectului care contine eei trei atomi germeni, chintesenta eelor trei cOl'puri pi'II'asite. In aeest Cer, spiritul loeuie~te mai multe seeole, culegind fructele, recolta, ultimei sale existente terestre ~i pregatindu-~i conditiile fizice eele mai favorabile pentru etapa apropiata a dezvoIW.rii sale. In aceasHi regiune undele sonore 9i armonioase sint Un elixir de viata 9i in aeeasta atmosfera Eul ineorpo~eaza triplul spirit de eare are nevoie pentru dezvoltarea!?i reinflorirea sa. Asimilindu-!?i experientele existentei sale trecute, avind in' yedere, de a-~i prepara mijloeul necesar pentru viitoarea sa etapa'spre perfectiune; dupa: ce a pornit sa-9i construiasca un corp apropiat, prin care va putea'sa se manifeste din nou in lumea fizidl., dupa ee, in eele din urma ~i-a extras din inteleetul sau esenta care va trebui sa hraneasdi spiritul triplu, Eul sau trece mai departe, lepadat de toate vehiculele sale, in Regiunea superioara a Lumii gindirii, adica in Mentalul Superior Abstract, Real. 9i lipsit de iluzii. Lumea in care Eul .patrunde acum, se nume9te al Treilea Cer, el se gase9te in regiunea gindirii abstracte. Spiritul triplu este acum privat de toate vehiculele sale inferioare (fizic, vital, emotional, mental concret), lasindu59

<iI-..'"t', ,. "'-'".~ f'!"" ~_.

. "T'I '...-_,

...~

tl
Ie in urma sa, dar conservind,in spirit, atomii germeni care VOl' servi, in viitoarele reincarnari, 1a construirea noilor sale vehicule. Al treilea cer nu este, in stadiul nostru de evo1utie, un loc de activitate pentru individul ordinal'. Aici vibratiile sint foarte inalte pentru el. Tot. ceea ce poate el face de obicei este de a' se odihni aici, sdHdindu-se in armonia divina care strabale aceasta 1ume ~i sa se fortifice inaintea reincarnari( In aceasta lume, unde domne~te 0 nespusa armonie, spiritu1 se forti fica in vederea apropiatei sale coboririin niaterie, rein carnindu-se pentru 'noi experiente. Cind e1 ~i-a asimilat 0 cantitate suficienta de forte spirituale, Eul este' din nou pUn de dorinta de a trece prin noi experiente !';i sa inceapa sa se prepare, pen tru reinearnare. Daca noi am fost in conflict cti mora1a, remu!';carile con~tiintei noastre VOl' fi cauza un or suferinte de 0 a!';a natura, di lie va pune in situatia fericita de a nu mai repeta acel act reprobabil !';i echilibrul tulburat se va restabili. Viatafizica ,nn e facuta pentru placeri,' ci pentru experiente ce trebuie sa ne duca 1a perfectiune. Deci Natura ne va pune in cale aIte experiente, din ce, in ce, mai gre1e, pina cein sfir~it, ideea de durere dispare, spre a-I lualocu1 forta din cOlwtiinta noastra, care ne pune in stare de arespinge raul, de a ne schimba directia spre 0 treapta maibunaa vietH noastre. Gratie acestor experiente, spiritul ajunge sa cunoasca ~i sa inte1eaga tot mai bine legea cauzei ~i a efectului !';i raportul constant intre cauza ~i erect. Experienta trebuie sa 0 cucerim prin propriilenoastre forte, caci, nu exista!';coala mai buna ca incercarile personale la care trebuie sa ne supunem. Du~ rerea este binefacatoare, trebuie sa 0 binecuvintam.
' "

.1

4. REINCARNAREA
,

1;11

LEGEA KARMEI

Teoria materialista, a ce10r care'I)U yad decit materia !?l care ~H1 '.admit abstracttifdin cauza imperfeetiunii <otganelor senzitive" sustin ea viata nu este d~cit 0 dHatorie 60

-~""

I:

de la leagan la mormint, ca intelectul este rezultatul funetiei creierului!1i .di .omul este eea mai superioara inteligenta -din univ~rs, care inteligenta clispare odata eu moartea eorpului fizic, nesocotind ea, vehl<:ul.1Jl fizicJl... ~.te.decit, un. eomplieat inm'E.1l!IJ..t, prin ear~ Eul, Seinteia

!lliin,aj se manifeslaJllJl~ic,
.

Teoria teologiea, afirma, ca pentru fiecare Jiinta orne:

'.

neasea, Dumnezeu ereeaza un suflet nou, ea la na~tere el treee clintr-o stare hwizibila, la 0 stare vizibiUi, ~i di dupa viata terestra, moare, trece in invizibilul de dineolo, de unde niciodata nu mai revine. Dogma teologica, erede ea suferinta sau fericirea dupa moarte, sint eterne pentru suflet, ea 0 eonsecinta a scurtei vieti clintre na~tere l1i

moarte.

Prill teoria reincarnarii se intelege, ca orice stiflet este 0 parte integranta din Dumnezeu ~i ca omul contine in sine, in stare latenta, gernienele tuturor 'Puterilor Divine, pe care trebuie sa Ie trezim il1 noi, ca' l1i'saminta care contine in ea radaeina, tulpina,.ramurile 'eu frunzele !ji fructele pomului. Prin mijloacele nenumaratelor exis:" tente suecesive ale 'Eului, traite intr:...un corp fizic de diferite grade de evolutie, puterile: sale. latente slnt transformate in' puteri dinamice; sufletul nu este pierclut, umanitatea evolueaza spre un tel divin,' care este ascenT siunea ditre perfeetiune' !1i'reunirea cu Dumnezeu, Tatiil . . nostru Creator. Cind zicem energie, zieem materie, l1i ele sint insepa~ rabile in lumea fizica, cad ellerg~a este ma~E'rie ,conden-:sata, care radiaza l1i se elibereaza neeontenit. Daea llirp.ic nu poate. fi cl1trus, dici totul se transforma l1i n,4nj,e uu ~~eaEi.-QkUrililih!l IlU_P..~Cl.~.~_ ~xcepti~. MoJee'lL~e f~e.~ copul~i 1l9strllJi~i~_ ~1}t r~1119ite l}~eQQtenikClitlel ,~c~...~1J ~~et..~ ~n~.nimiQ !!.u._I}l_al'exi:tt~ din ~~e.a ee;..a (9~~: fja~a ereierul estesuportul eon!jtiintei, al memoriei ~i al )nJeleetuhH, ;atunci'aceste eapacitati ar trebui sa d,isp!lra eomplet, !ji memoria treeutull1i .s..ar ~terge eu totul 11). ~a a fel, ca un om nu ar mai putea sa-!ji reaminteasca nid uri eveniment mai departe de ~apte ani. Teoria materialista nu poate sa-l1i expliee fenomenele parapsihologiee, de subeon!jtiinta l1i supereonl1tiinta. 61

..[""

Doctrina teologidi, afirma ca dintre rrtiliardele de suflete, care au fost creat!' ~i care all populat giobul terestru d~ la inceputul lumii, numai unele dintre ele vol" fi salvate, iar restul sufletelor sint destinate la tortura eterna, in infernul ve~nic. Doctrina,' care este in contradictie cu Legea Iubirii, cu Legea TATALUI, ai dirui copii sintem, ~i la care trebuie sa ne intoareem, eu totii, pina la eel mai paeatos, ehiar ~i Satafia. Drumul evolutiei Universului este 0 spirala, fieeare spirala este un eiciu. fieeare eieht n impinge pe eel urmiHor. o Unie dreapta este intinderea unui punet, ~i ea nu qcupa dedt 0 singura dimensiune in spatiu. Materialistul ineepe linia vietii de la na!1tere, !1ipentru a dimine logic, ~rebuie sa 0 termine, eu ora mortii. Teologul ineepe linia de la ereatie, odata eu na~terea; dupa moarte sufletul continua sa traiasea ~i destinul sau este neaparat determinat dupa faptele implinite in timpul unui mic l1Ul':t;lar . de ani; sufletul nu mai poate reveni sa-!1i repare gre!1elile. Linia continua tot dreapta ~i comporta putina experienta, dar niei un progres al slIfletului dupa parasirea corpului. Progresul natural 1111urmeaza 0' Unie dreapta, niei vre-o eale eireulara, cad aeeasta ar insemna 0 eterna reincepere a experientelor intre eele doua dimensiuni din spatiu. Toate luerurile sc mi!1ca in eielu progresiv ~i pentru a profita eu totul de posibilitatea de dezvoltare ee ne ofera eele trei dimensim'1i ale natutii noastre, este nev'oie ca viata in .evolutie sa urmeze eele treJ dimensiuni ale spiralei, care mereu ina~nteaza ~i se ina}ta. Inegalitatile vietii, pc care materiali!1tii !1i teologii nu Ie pot explica, trebuie sa fie explicate intr-un fel satisfacator prin cele doua legi ger'nene,. Reinearnarea ~i Karma, ~i punerea in aeord Cli conceptia. unui Dumnezeu just ~i iubitor al crea\iei Sale, a~a cum insu~i Domnul nostru Isus Christos m'-a invatat ~i ne invata in continuare. Aceste doua legi, ne ofera mijloeul de a ne emancipa, (Ie a ne tiri din mediul nostru putin dorit, ~i deei de a . atinge un alt grad de dezvoltare. Toata fiinta noastra (,)2

actuala nu este dedt rezultatul ac~hmj lor noastre, no.i singuri ne af?ternem calea prln propriile noastre fapte f?i deci ceea 'ce sintem, ceea ce posed am, to ate calita~ile no.astre, nu sint decit pro.dusul pro.priilo.r noastre actiuni ale trecutului ~i prin care ne pregatim f?i ne fo.rmam viito.rul. Vo.m putea desigur intr-:o. zi sa cucerim tat ceea ce ne lipsef?te, ca faculHi~i fizice, mentale ~i mo.rale. Geniul nu este altceva, dedt rezultatul unei neo.bo.site munci, est~ ~'f;'mnuL distinct al unui suflet avansat, careprintr-o. labo.rio.asa f?i asid9a munca, intr-un lung f?ir de ex~s!<::nje, s-a dezvo.ltat intr-o. o.arecarE' directie, depa~jnd !'Istfel nivelul comun ~i no.rmal al raseL Geniul ne arata cu anticipa~ie in parte, gradu~ de dezvo.ltare care va fi apanajul rasei viito.are. Eul in timpul vie~ii terestre, a stabilit relatii cu diferite perso.ane. Aceste relatii, 'pU\.cute saunu, au adus o.bligatii, care nu au putut fi lkhidate pc pamint, sau Eul a co.mis fapte care au citras pedepse morale sau fizice, cum mo.artea nu lichideaza taate datariile, Eul se va reincarna pentru ispa~ire, indeplinindu-f?i Karma sa sau Legea Co.nsecint~lar. Cind Eul a ajuns sa cucereasdi experienta, stapinirea de sine~i s-a aehitat de datariile sale, nu mai are nevo.ie de a-se mai creincarna, eliberinc\u-se de ro.ata mo.rtii f?ia ha~terii. _ Biblia luata sau explicata ad-literam, nu pare inteleasa, Biblia este a carte ezo.terid'i, care nu se po.ate explica clecit de initiatii in !?tiinta ezatericH. Dupa scufundarea Atlantidei, supravietuitarii celei de a IV-a rase au inceput sa cultive vinul, a~a cum Biblia ne arata ca prim cultivato.r pe No.e, care CI fast nucleul formarii r(isei a V~a. Vinul s-a adaugat 1a alimentatia omu1ui, care in trecut se hranea cu vegeta1e, 1apte, apai carne, in diferitele epaci ale rasei a I-a, a II-a, ~i a Ill-a. Vinu1 a fast necesar pentru ratiunea efectului sau, asupra principiu1ui spiritual al o.mului, pentru ca nici a religie sa nu-l paatii . face sa uite natura sa spirituala, sa nu-l faca sa creadii di el este un vierme al pamintului ~i ca aceeaf?i farta care-l face sa mearga, il face S~l~i gindeasca. Vinul are' un ef.ect spiritual, fara a se abuza de e1. Vinul, ca factaI' de evalutie, in acea epaca, paralizC'Clza tempo.rar 63

II

spiritul omului, pentru ca sa cunoasca, sa cucereasca lumea fizica 11isa 0 apreciezela justa ei valoare. Omul uita pentru un moment patria sa spirituaH'i, alipindu-se de aceasta forma a existen~ei materiale, In$elindu-se, uitlnd ci mai sint !;iiaite lumi nevazutede el. In urma acestor prepar~tive veni Christ pe Pamint. Spiritele, prin legea evolu~iei, merg,.tQtdeauna ,in prQgre,~ r~~ncilXn~t~~ nu.. se face' prin-r~trogradari, nici In plante, l1id In animale. Omul se reincarneaza in ambele sexe ca sa experimenteze in" conditii' diferite, ca barbat $i ca femeie. ' Fiecar~_, ElLse na~te de doua ori in timpul traversarii ~LRrilltr_-J.!n semn al zodi!1cului. .Pamintul trece anual prin 12 zodiacuri. in cursul dirota diferitele schimbari afecteaza pe om !;iiactivitatea'sa in diferite maniere. Aceste influente sint 1;ii aiinari la intervale de 2100 ani, m dnd gra~ie mi1;icarii Soarelui se schimba epocile, realizind transformari, revolu~ii spirituale. Scopul real al ,vie~ii nu este fericirea actuala, ci experien~a prin care avein posibilitatea dezvoltarii puterilor spirituaie latente 1;iide a Ie transforma in faculta~i, spre a fi decel mai mare serviciu In planul de evolutie al Lui Dumnezeu. Dumnezeu evolueaza prin noi. Noi sintem celulele marelui corp cosmic.allui DumnezeU. Noi spiritualizi'un materia pri n El, ca ea sa devina un vehicul in care sa poata functiona. Sintem de asemeni necesari Lui Dumnezeu, pentru ca' Dumneieu este ,in noLTravaliul nostru este prin urmare, de a dezvolta in cel mai inalt grad calita~ile noastre spirituale !;ii facu1ta~ile noastt'e latente de a1;ianatura, ca sa poata coopera la acest mare plan. Cele trei scopuri principale ale evolu~iei prin materie, sint: spirtualizarea naturii noastre, dezvoltarea voin~ei, dezvoltarea spiritului creatoI:. Dadi noi cooperam cu acest plan fericirea va fi 0 realitateconstanta. Pentru a cuceri toatii aceastii dezvoltare este necesar ca Eu] sa 'Se reincarneze de multe ori intr-un corp fizic. Cind to ate experien~e]e unei vieti oarecare,' au fost asimilate -spiritual .- in lUlhile superioare, spiritul simte necesitatea de a cuceri n'outa~i. Aceasta dorinta il indeamna irezistibil la reincarnare. -. 54

t..

- ....

Primul lucru ce-l ~ace Eul cind. este indruiuaf spre reincarnare este sa-!?i alea~a parintii.' Parintii care' ne sint desemnati, de obicei,' siht aceia pe care noi~ i~ani 'servit in vietile precedente, dadi ei se tin de datoria de: a ne aduce acela!?i servidu. Cirid Eul est"e.destul :de evoluat; n este prezehtata' 0 -vedere panoramka de mai multe vieti variate, privind pe diferiti parinti,,!?i i se permite saaleaga unul. D.l!pa,.ce alegere~ a Jostfacut~, principaiele aspecte ale vietii fHl).du-ideterminate, Eul '.nu mai. are- libertatea de'11 Inai schimbariiinic. Totu~ ar.e deplina'libertate in' ce prive~te detaliile. Acestea pot fi indeplinite dintr-uh spirit de iubire, de ajutol', de toleranta sau' dintr-un spirit de rebeliune, de ura, fata de ~nturajut in care Eul a fost plasat. Astfel el i!?icreeazapentni el insu~i un' destin bun sau rau pentru 0 viata viitoare.'. In procesul efectiv de'reinloarcere la reincarnare, dl~ feritii atomi 'germeni atrag la ei de 1a inceput materii pentru un' ,nou ansamblu de vehicule 'Caresint:. u'n 'intelect, un corp as tra1; un. corp etE~ric ~i un; corp fizk. Na~terea, in lumea fizica, are.'loc' 'in, rriomentUl- drid . fai-tele .planetare sin t :in armonie _QUdestinul inascut' de Eu' in vietile "-pr~ced.w:e. El nu se poate rena~te innici un~aU .tirhp,'pentt"u cll' fortele irierepte din "atomii .germEmi' l":ar impiedica. Dupa ria~tere, forte1e 'planetare~ care" zi cu zi influenteaza asupra vehiculelor Eului,.U' impirig intl'-o oal'eciare di~ rectie, in armonie cu destinul precedent creat ~i devin asUel executorii automatici ai acestui destin. Cind un om intrebuinteaza vointa sa pentru a lucra conform cu evolutia, el stapine~te ~i conduce fortele planetare. Legea cauzei ~i a efectului opereaza continuu. Din momentul na~terii forte lor care au fost puse in mi~care in vietile precedente ~i care nu sint inca cheltuite incep sa lucreze asupra copilului ~i a vehiculelor sale. Toata lira ~i afectiunile vechi revin la suprafata. Vechii inamici se prezinta, pentru ca Eul sa-~i poata implini destinul sau cu ei ~i Sa-I transforme in amici; Amicii de alta data ajuta Eul ~i lucreaza eu el pentru mutualul folos al ambelor parti. Mergem lent dar irezistibil ~i progresiv catre amicitia universala. Omul invata legea consecintelor, prin . care, fiecare fapta aduce raspunderea sa, ~i prin car~ 5 - Metaphyslca 65

11 I

\ r

__.:re,'-,'-"

orice forta ce 0 pune in mi!?care, trebuie sa aibii un elect cOl'espunz,ator. Dadi prin neglijenta sau egoism, cauzeaza o pierdere- sau 0 suferinta altora, legea -consecintelor, la o data posterioara, ii va aduce conditii asemana toare, !?iii va deslu~i astfel injustitia faptelor sale. Daca nu se va lua seama de lectie, natura ii va da experiEmte totdeauna din ce, in ce mai riguroase, pin a ce, in fine, capata efortul necesar !?i obtine in mod vel'itabil puterea de a se controla. Daca faptele pe care Ie implinim sint constructive !?irespectuoase fata de dreptul altora, atunci in viata viitoare ne na!?tem in conditii care ne aduc succes !?ifericire. Dadi, din contra, cedam pasiunilor noastre, daca noi ne aratam fara conside:ratie pentru altii, -sau sintern indolenti !?i neglijenti, vom fi, desigur, chemati sa rena!?tem In conditii !'ji printre oamEmi-care, VOl' face din vietile noastre insuccese !?i VOl'atrage multe nenorociri. Totu!ji, noi invatam priri aceste e!?ecuri, ceea ce este necesar sa facem' ca sa ne reparam trecuttil din ratacirile vietH precedente. Atunci, cind noi ne voni seFvi de vointa noastra, pentru a ne rezolva problemele, vom parveni la succes !ji legea consecin\;elor va lucra pentru noi, in loc de a lucra contra noastra. Daca am fost cu totul limitatt -prin -- trecut !?i incapabili de a. na!?te noi cauze, ne va fi imposibil de a dezvolta putereanoastra creatoar:e originala-: sau liberul arbitru.

III. INI'fIEREA
f. ANTRENAMENTUL
EZOTERIC

Printre primele exercitii pe care, aspirantul doritor d~ a obtine cuno~tinta personal a, trebuie sa Ie practice, este observarea foarte atenta a detaliilor. Putem sa spun em despre majoritatea oamenilor, ca ei' au ochi, dar nu vad. Aspirantul trebuie sa exerseze sa vada cu 0 extrema amanuntime orice s-ar gasi in jurul lui, tara de care el va fi in conflict intre ceea ce a inregistrat con~th:mt creierul ~i ceea ce. a inregistrat subcon~tient corpul vital, lucru care va aduce 0 discordanta. In timp ce noi sintem pe strada, putem sa marim simtul nostru de observatie, observind foarte atent toate casele, cu toate detaliile lor, arhitectura, etc. Mai tirziu ne yom sili sa ne reamintim toate aceste detalii, astfel, ne Yom mari considerabil puterea no astra de observatie. Puterea de concentrare ~i puterea gindului se dezvolta prin concentrarea gindurilor noastre asupra unui' obiect, fenomen sau 0 imagine, concreta la inceput ~i dt mai abstractii pe parcurs. Trebuie sa ne straduim sa raminem la obiectul concentrarii noastre :;;isa nu permitem gindirii sa rataceasca. Gindirea pozitiva inseamna concentrare, ea i~i va atinge mereu scopurile ~i prin ea yom savir~i "minunile" care ne Val' conduce la reu~ita. Sa ne straduim pentru dezvoltarea

concentrarii in orice moment.

..

Gindirea negativa inseamna sa lasaln gindirea sa rataceasca..Aceasta stare este deosebit de vatamatoare !?iduce la distrugerea puterii gindirii. Gindirea negativa.este slaM ~i in orice domeniu ar' fi, da rezultate nesatisfaditoare. Prin gindirea negativa, mentalul nostru cade pradaentitati!or inferioare ~i daca persista. aceasta stare, deveni'm pose dati de ele :;;i incapabili de a ne mai apara. -Adesea aspirantul vi,i fi ingrijorat pentr)l intirzierea progreselor sale. Iubirea perfecta alunga ingrijorarea:;;i temerea, astfel daca avem tendinte de ingrijorare, putem consolida vehiculele noastre subtile, de,zvoltind, printr-un 5' 67

mijloc sau altul, sentimentul de iubire. Atita timp cit avem sentimente de ingrijorare, de temere, sintem expu!?i a fi prada activitatilor raufacatoare a unor fiinte din planurile invizibile care ar putea foarte mult sa ne vatame. Insa~i faptul ca resimtim temerea., dovede~te ea noi nu sintem inca capabili de a ne apara de aceste entitati. Temerea, prin urmare, este eel dintii inamic, pe care trebuie sa-l invinga studentul metafizic. Unii cad in gre!?eala de a dezvolta vazul spiritual prin ajutorul nareoticelor, a unoI' cristale sau prin metode de respiratie, care fara supravegherea unui maestru pot provoca tulburari grave. Aceste practici due la boli sau la obsesii, pentru ca ele sint de -un caracter negativ. ~le dezvolta vazul spiritual prin mijlocul vibratiilor al CarOl' curenti circula.in sens contrar acelor de ceasornic, pe cind, ar trebui sa circule in acela~i sens. Deaici pericolul de a da acces regiunii inferioare a lumii dorintei ca ~i entitatilor depravate ce traiesc acolo. Metodele orientale de respiratie, fara supravegherea unui maestrtl, pot forta corpul fizic !?icorpul vital, rupind legatura dintre centre Ie eterice 9i sistemul nervos, provocind nebunia. In alte cazuri se produce. 0 rupere intre eterul chimi~ 9i eterul vital, care cauzeaza slabirea progresiva. a respiratie igienica 9i profunda este salutara, recomandata. Studentul metafizic trebuie sa se sileasca sa atinga echilibrul perfect, care este triplu: echilibrul emotional,

concentrarea mentaUi, puterea spirituala. . . Cind am dobiridit. vederea planurilor stiperioare, cind
sintem capabili de a parasi con!7tient corpul nostru fizic, nu inseamna di 9tim totul,. n-am ajuns dedt la inceputul educatiei noastre spirituale. Trebuie sa ne ins"ti-uim acolo, a9a cum ne instruim 9i aid, lucrind eu rabdare~i cautind eu stiiruinta sa rezolvam problemele noii. noastre ambiante. Se cere pl'udenta in .alegerea anui instructor, sa riu mergem dupa instructorii care. n~au dezvoltat dedt umll din cele trei grade ale viizului: ~piritual, !ii inca poate. imperfect. Este absurd de a hepasionade vre-unul, pentru singura ratiune ca el este un dervoiant !?i-de a considera ca o expresie indiscutabila a adevarului, tot ceea ce el va spune. Oricecunoa9tere care vine din lumea hiperfizica, 68

~.'"

........

printr-un grad oarecare al vazului spiritual, trebuie sa fie supus unei probe al bunului' nostru simt !,>ial logicii, !,>i daca ele nu 0 suport~, noi avem dreptul de a-I arunca, sau cu atit mai mult de a impinge mai departe investigatiile noastre, inainte de a-I accepta. Noi trebuie zilnic sa ne examinam faptele noastre. A iubi chiar pe vrajma!,>ii no!,>tri',inseamna a anticipa aici jos puriffcarea noastra, !,>ia realiza un progres mult mai rapid. Examinind faptele noastre bune sau rele, vom putea de-a dreptul sa trecem dupa moarte in primul eel', fara a mai avea nevoiede a trece prin ace a zona a purgatoriuluL " , '.

corp

'con!,>tiintei personale, Eul poseda un al dorintelor !,>i un corp al intelectului, corespunzatoare diferitelor planuri ale naturii. Depinde de dezvoltarea !,>ide calitatea lor pentru a cuceri experienta din fiecare existenta. Tot ce este raportat la viata fizica nu ~ste .,dedt zi'idarnicie. Singuruf lucru ce putcm duce cu noi; !,>icare va avea valoare reala, va fi
fizic,' un corp
..,

Pentru ,achizitia

bogatia

de inima

.!,>i spi~it.

'

Antrenameritul ezoteric" se face prin constrl.li'rea unui vehicul interior, prin st.udiu, discernamint, concentrare, meditatie, contemplare !,>iadorare. Pentru a cl!,>tiga viat3. spirituala, trebuie sa urmarim un regim special ~i igienic de alimentatie ~i sa adormim in noi instinctele sexualitatii, sa nu mai trezim aceste instincte, lasind libera aceasta forta, spre a avea puterea sa dezvolte cele ~apte centre (chakre) prin care vom putea intelege ezoterismul vietii

noastre spirituale.

Exercitiul de Retrospectie (examenul con!,>tiintei)' $e practica seara, a~ezindu-ne in pat, intr-o atitudine de repaos desiivir~it, lasind mu!,>chii sa cada in voie. Apoi ne vom examina faptele in mod invers, plecind de la faptele ~avir~ite seara, mergind cu gindul spre faptele siivir~ite dimineata, .examinindu-ne astfel con~tiinta, judecindu-ne pe noi in~ine, adfca fiiclndu-ne singuri purgatoriul, ~i evi-

tindu-l pe eel de' dupa moarte. Efectele VOl'fi imense.

Exerciliiul retrospectiei de seara ajuta multEul, cu privire ,1a aceastii fa:zaa existentei dupa moarte; practicind-o in fiecarese?ra, putem trai vi,ata noastr;:i inprimul 69

eel', tot a~a de bine ca viata purgatoriului, inca de pe pamint, ~i Eul va fi atunci libel' sa strabata regiunile superioare dnd el va trece in lumea de dincolo. El va putea, de asemenea sa fadi progrese spirituale mult mai mari, pe care nu le-ar putea face alta data; va putea de asemenea sa se reintoarca mai repede pe pamint, pentru a servi aici, in planul evolutiei sale !ii a semenilor. Trebuie sa incepem sa examinam, in ordine inversa, faptele de peste zi, undenoi am ajutat pe altii. Trebuie sa ne fortam sa resimtim bucuria ~i multumirea pe care ei au incercat-o ~i astfel sa realizam calitatile spirituale ale bunelor noas.tre actiuni. Acest procedeu este neaparat recomandat studentului 'ezoteric, care dore~te sa faca mari progrese. Retrospectia sau examenul de con~tiiIWi, are 0 valoare mai mare ca toate celelalte metode, pentru ca face pe as pi,... rant sa avanseze pe cararea progresuhii. Seara, dupa ce se a~eaza in pat, aspirantul trebuie sa stea intr-o atitudine de repaos, relaxindu-!ii, toti mu~chii. Apoi se trec in revista faptele zilei, in ordine inversa, ihcepind cu cele de seara, continuind Cll cele de dupa prinz' ~i terminind in fine cu cele de dimineata. Te vei sili de a-ti .reprezenta fie care fapt, fie care scena pe cit mai sincer posibil, cauUnd sa reproduci inaintea intelectului tau, tot ceea ce s-a petrecut, in scopul de a-ti judeca faptele tale, de a-ti da socoteala, daca. vorbele tale aveau chiar sensul pe care "oiai sa i4 dai, sau daca, din contra, ele puteau da loc la 0 aWi interpretare; de a te asigura, in fine, dadi, vorbind altuia, -i s-a exagerat, sau mic~orat valoarea faptelor aratate. Vei examina in acela!ii timp atitudinea morala ce' 0 aveaiin prezenta fiecarei scene, judedndu-te. Unele persoane gasesc. ca este .dificil sa l'amina de~tepte, pina ce exercitiul s-a terminat,' se cere ltn efort deosebit .de voin1a ~i muIta consecventa, care VOl' duce, in final, 1<1' reu!iitii. - . Efectele acestui examen de con~tiinta' sint imense !ii depa~esc to ate a~teptarile. Mai' intH travaliul de a restabili armonia vehiculelol' este implinit in deplina con~tiinta ~i intl'-un timp mai scurt de cit ar putea-o face corpul dorintei in timpul somnului, lasindu-i astfel, mult mai' mult timp disponi bil in timpul noptii, pentru a lucra 70

"'-

'\.

"'-, la exterior. Extragindzi, cu zi, esenta experientelor, care constitui,e dezvoltarea sufletului $i incol'porind-o in spirit, noi traim in prezent intr-o atitudine de intelect in armonie cu liniile conducatoare, de un pl'ogres, rezervat de obicei, existentelor viitoare. Indeplinind cu sinceritate' acest exercitiu, ne ridicam, zi eu zi, din memoria noastra subcon$tienta lucrurile indezirabile, intr-un a$a mod, incit gre~elile noastre sint $terse. Aura noasti'ii incepe sa straluceasdi de aurul spiritual extras din experientele zilnice din' adincul sufletului nostru !?i yom atrage astfel '----..

prezenta Entitiitilor superioai'e. "Cel drept va vedea pe Dumnezeu" a zisChrist.

'

'
'

Instructorul va deschide repede ochiino$tri din, momentul ce noi yom fi pregatiti a intra in "Nava Invataturii ", adica in lumea astrala, un de ne a$teapta primele experiente ale unei vieti con$tiente', in afar a de corpul fizic. AI doilea exercitiu, Coneentrarea, trebuie sa ,fie praetieat dimineata, imediat dupa de~teptare. Aspirantul riu tx:ebuie sa se scoale, caci el trebtiie sa se gaseasdi intr-o atitudine confortabila, .cu mU$chii relaxati, incepind ase concentra, 'pentru a pastra contactul cu lumea astraUi. In timpul somnului curentii corpului dorintei sirit energid, $i centrii sai sint ani mati de 0 mi$care rotativa de o enorma viteza. Dar indata ce corpul reintra in inveli$ul fizic, curentii $i centrii Sal sint aproape opriti deodata de materia densa $i de curentii nervo$i ai corpului vital care transmit, in cele doua' sensuri lnesajele cerebrale. Scopul exerdtiului de dimineata este de a readuce corpul fi~ic la acei.a~i grad de .inertie $i de insensibilitate ca in, timpul somrtului, in timp ce spiritul este perfect de$tept, vioi $i con~tiEmt. existind atund conditii favorabile, ca centriide senzatiE~ (chakre) ai'corpului astral,

sa-$i ~nceapa mi$carea rotativa..

Cinc;1 concentrarea asupra unui 1)Lmct, ne absoarbe, COI'pul nu mai simle nimic absolut in jurul sau din lumea fizica $i in fata sa se VOl' desfa.$ura efectele con$tiintei astra Ie, apoi intelectuale. Subiectul concentrarii trebuie sa fie deasupl'a lucrurilor ce cad~in perimetrul simturilor fizice' $i dincolo de timp fli spatiu. Printr-o asemenea prac71

tica, vom cuceri intelegerea interioara de la inceputul Universulul, dep8~ind tot ceea ce cartHe cele mai savante ne-ar ptitea oferi in viata. Aspirantul 5e va purifica f?i astfel prin aura sa luminoasa va atrage un Instructor de la care va primi ,sprijinul necesar. Din aceste experiente trebuie sa extragem prin meditatie 0 cunoaf?tere completa a legilor cosmice pe care ins8. nu Ie povestim nimanui, 50cotindu-le ca lucr~uri pre a sfinte, dar aplicindu-Ie.in serviciul umanitatii. " ,

Concentrind gindurile noastre catre un centru, asupra unui punct, vom mad puterea lor, dup'il acela~i principiu, in care forta razelor luminoase. este marita prin concentrareasa asupra unui punet ce trece prin Iocarul unei Ientile. Depart,ind din intelectul nostni toate celelalte subiecte, puterea noastri'i mentali'i este' intrebuintata in total pentru a atingescopul sau a rezolva problema. asupra careia ne concentram. In acest caz, putem Ii absorbiti in subiectul nostru" pina a .nil maj auzi nici lovitura. de tun trasa de asupra capului: nostru. 11nii oa111eni pot fi atit- de adinciti in lecturalmei cadi; caeLuWl totul in jtirul lor. Aspi'rantul, care.c~rceteaza .lumIna spirituala, trebuie sacucer~asca f~cultatea de a .'se absorbi in ideea care formeaza obiectul, -concentrarii gindurilor sale, pina la punctul de ainchide cu. totul con~tiinta sa fata de lumea simturilor ~i: de a fixa . toata atentia; saasupra lumii spirituale. Cine inte1ege's-0 fa.cii, va vede'apadea 'spirituala a' unui object, sau .0. idee ililminati'i de lumina spi'i'ituaHi. ~i va obtine astfel de la!li:itura interioara cuno~t~nte, la. care oroul niCi nu .viseaza...

- 'tind. se"va atinge."acest, grad de abstrac\ie, centrele de senzi:ltie al~ 'corpului~stral, .\roreincepe sa se roteasdi in interlorulcoqJtilui' fizic $i. if?i.vor ,face astfel, putin, cite putin, un'loc. Cu timpul, .'acest fenomen se va. accehtua din ce, in"ce mai mult, iIi a$a:fe1 ca. va trebui un efort din ce, in ce mai mic,. spr~' aprovoca aceast.a .rotatie. Subiectul ales pentru. concerifiare.' epreferabil sa fie dio-cola de timp _ spath.l, deasupra'li.icruri1.Qr ordinare ca~i zute'. sub simturi, de 'exemplu: primele cinci versete din
-

"

Evanghelia -. sfintului loan. Meditihdu.,.le iii fiecare din'line~ta, fraza q.l fl'~~.a,' aspirantul va c'tl,cefi cu timpul 0 72

miraculoasa patrundere interioara, de lainceputul Universului !?i din planul Crea~iei, care intrece tot ceea ce cartile cele mai savante ar putea sa ne inve~e. Un oarecare timp la inceput, cind aspirantul va reu!?i sa men~ina fara intrerupere, timp de dnd minute, ideea asupra careia i!?i concentreaza gindurile, el va incerca_ sa o paraseasca repede lasind in locul pi un gal. Cine nu ginde!?te absolut la nimic, dar a~teapta ca sa vada ce se petrece in acest vid mintal, va ajunge la un moment dat, cind in acest spa~iu go~, ii VOl' apare viziunile !?i scenele lumii astrale. Aura sa va incepe sa straluceasca !?i va atrage aten~ia unui Instructor care va insardna pe dneva sa-i dea ajutorul necesar, pentru ca sa poata implini in progresul sau, un nou pas. Chiar dad't luni !?i ani se petree fara rezulta~e vizibile, ii~i asigurati ca nici un efort nu va 1i fost incercat in zadar; Marii Instructori Ie vad !?i Ie apreeiaza..Ei doresc sa aiba ajutorul vostru, .atit cit ~i voi in~iva ptite~l fi dornici de a Ie da acest ajutor. In acela!?i timp, pot fi ra~iuni, pentru care ei nu gasesc oportun ca noi sa .1ucram pentru tunanitate in aceasta existenta .sau la un moment dat. CiteodaH'l aceste piedici dispar, !?i atund sintem admi!?i sa contemplam Lumina Sfinta a -Ap.evarului. . o 'veche legenda mistica zice, di atunci cind cauti o comoara, aceasta trebuie sa 0 faci noaptea !?i in Hicere adinca. Pronun~ind. 0 vorba, mai inainte ca acea comoara sa fie.adusa la luinina !?iin sigurG!-nta, 0 vei face sa dispara pentru totdeauna. DacEi noi flec~rim ~i povestim !?i altora experien~ele noastre personaI"e triHtein timpul orei noastre de concentrare, Ie pierdem. Din aceste experien~e noi' trebuie sa extragem prin meditatie, 0 cuno$tinta completa a legilor cosmice. Noi nu trebuie sa Ie povestim, cad ele nu sln1' dedt inveli!?ul ce ascunde cuno!?tiin~a. Legile descoperite, gratie Tor, au 0 valoare pentru to~i, cad ele exPlica' faptele vie~ii,!?i ne invata maniera de a trage foloase din unele coridi~ii, sau de a Ie evita pe altele. Legea, ea insa~i, poate deci sa fie libel' divulgata pentru binefacerea omeni'rii, urmind aprecierea aceluia care.a descoperit-o. Atund, experientele care au dus la descoperirea acestei legi, VOl' apare in adevarata lor lumina, adica, 73

-. _.-

-- -. ,

' --

ea fiind numai de un interes treditor, fara sa merite mai muIt dedt aeeasta eonc1uzie. Prin urmare, aspirantul trebuie sa considere tot eeea ee se petreee in timpul eoncentrarii gindirii sale, ca un lucru sfint, ~i trebuie sa-l pastreze strict pentru el. 1n fine, evita~i saconsidera~i aeeste exercitii ca 0 munca plictisitoare, pretuitile la inaIta lor valoare; ele sint marile noastre privilegii. Numai astfel apreciindu-Ie, Ie yom da deplina dreptate ~i yom recolta binefacerile care decurg din ele.
'

2. AL ~ASELEA SIM'f
1n creier se gasesc doua mici organe: corpul pituitar ~i gland a pineaUi. $tiin~a medicala, actuala, nu ne poate oieri suficiente explicatii despre aceste glande, ca de aItfel nici despre- celelalte glande mai cunoscut~ ale corpului uman. Ea afirm[l despre glanda pineala ca fiind un organ atrofiat ~i totl1~i, nici glandapineala ~i nici 'corpul pituitaI' nu sint pe cale de atrofiere, ci dimpotriva, ele reprezinta arhetipul viitoarelor ol'gane de perceptie senzorialiL Acest, fapt nedumere~te pe savanti, dici natura nu conserva nimic inutil. Corpul, pituitar ~i glanda pineala apar~in unei aIte dase de organe, care in epoca actua18, nu sint pe cale de a degenera, dar sint intr..:o stare' de inactivitate la majoritatea oamenilor. 1n orice corp, noi gasim organe care se atrofiaza sau 'se dezvolta; primele sint, ca sa zi'cem asHel, limitele care marcheazadrumul prin care omenirea a trecut, ,spre' a atinge starea actuala de dezvoltare; cele din urma 'fac sa'se prevada liniilede ameliorare ~i dezvoltare vlitoare. De exemplu, mu~chii cu 'ajutorulc~rora animalele mi~di urecbile .lor, sint tot a~a de prezente ~i la- om, dar sint pe cale de a se atrofia, putini oameni H pot utiliza. lnima apartine clasei de 01'gane care indica dezvoltarea viitoare,ea este pe cale de a deveni un mu~chi 'volun tar. Prin corpul pituitaI' ~i gianda pineala, care' in prezent la om sint in inactivitate, putem privi in interiorul nastru, in lumile noastre interioal'e. Cind evolu~ia Ie va dez74

I.

volta, omul va vedea 1umea sa interioara ca in perioada atlanteana. Dezvoltarea acestor organe, ii da posibilitatea initiatului de a ajuta pe oricine din jurul sau, dar initiatu1 trebuie sa pastreze dezinteresu1 pentru propriapersoana, caci el va fi in serviciul umanitatii ~i nici de cum a1 sau. Rena!1terea aces tor organe se face prin regim alimental', economia fortelor sexuale, spre a se indrepta aceste forte spre functii mal nobile !?i idealiste, prin concentrare, meditatie !?icontemplare. . Clervoianta. se datoreaza acestor organe, care, la une1e persoane, sint unite printr-o punte de legatura energetica !?i s1nt In stare de activitate. Tn epocile len1uriana !?i atlanteana, cu multin urma epoqii noastre arlene, omull intra in contact cu lumea spatiala, prin intermediul acestor organe. Ele vor servi din nou la realizarea acestui contact, 1a comuniunea directa cu Cerul, care va constitui totodata !?i viitoarea "religie" a planetei noastre, cind nu yom mai avea nevoie de intermedi'ari, de preoti, intre noi !?i Dumnezeu. Drumulcuno$tintei, este d'rumul prin care ne dezvoltam vederea no astra $i puterile spirituale din noi. Se vorbe$te adesea de vederea spirituala ca de a1 !?aselea simt. Umanitatea hi general, nu poseda dedt cinci simturi', dar noi toti avem, in stare latenta, al !?aselea shut, iar unii pionieri n au dezvoltat. A fost untimp cind nOl nu posedam dedt patru simturi in stare activa, erau unii oameni, desigtJr, care pretindeau cj. este imposibil sa cucereasca un a1 cincilea simt, $i ea acei iluminati care 'vor"' beau de un al cincilea simt, erau' in -eroare. ~storia este o eterna repetitie.: Azi', toate rasele umane au cinci .slm':' turi, d"ar unit spun,. ca .exista $i al $ase1ea. Ace!?tia s1nt adesea considerati de majoritate ca fiind in eroare. Cind ace!1ti indivizl avansati vorbesc de regate, de vizi'Uni.!1i de puteri pe care cele cinci simturi ale noastre nu niqle . releveaza, mereu se gase!?te .cineva, care sa zica, ca.'acestea

t
-I r

s1nt .efectele imaginatiei lor.

Prima proba a "dezvoltarii celui de-'al !?aselea simt e~te accesibilitatea noastra 1a vibratiile planurilor superioare planului fizic. Cind noi devenim sensiblli la aceste vibratil, chiar dad). al !?aselea simt al nostru nu este inca in 75

plina dezvoltare, noi realizam existenta acestor planuri superioare, ~i simtim de asemenea adevarul care se gase~te in filosofiile ce Ie descrie, Acestei c1ase apartin majoritatea studentHor filosofiei ezoterice. Singurul fapt, ca eisint studenti ai acestei filosofii ~i ca sint capabili de a pricepe adevarul pe care-lgasesc in ea, probeaza ca ei au devenit mai mult sau mai putin sensibili vibratiilor su. . perfizice, Al ~aselea simt sau vederea spirituala prin care ob,,tinem cunoa~terea person.ala a planurilor superioare este triplu. Primul .grad este vazul eteric, gratie caruia percepem' lumea 'eterica, cu entitatile care'se gasesc acolo (spirite elememt'ale' ale naturii). PrIn vazul eteric, avem capacitatea de a vedea prin obiectele din planul fizic ~i sa observam stare a lor. Aceasta se aplidi la toate substan~ tele in afara sticlei. Al doilea grad al vazului spiritual este c1ervoianta lumii dorintei sau lumea astrala. Gratie acestui vaz, percepem lumea dorintei ~i 'corpul dorintei al entitatilor care traiesc acolo. in c1ervoianta obiectut pare intin8 pin a la noi, de un a$a fel, ca dintr-o singura privire noi n vedem

de-a intregul.

.'

Clarauditia este 0 alta metoda de a intra in contact cu lumea dorintei. Ea ne permite sa auzim vocile spirituale ale acelora care traiesc acolo. Al treilea grad al vederii spiri tuale este acela prin care percepem realitc:itilo spirituale in lumea gindirii (planul mental). Aid, sintem in contact eu arhetipurile a tot ce exista.. Aceste arhetipuri, fiind entitati vii, ne vorbesc $i lie comunica invatamintele privitoare la ei.
.

Este greu de a dasa intr-o ordine logica cuno$tintele

j' I

primite prin aceasta metoda, pentru .canoi' Ie percepem ca un tot unital' $i nu ca parti separate ca in cazul senzatiilor dili planul fizic. Vederea spirituala poate fip()zitiva sau negativa. Forma pozitiVa este aceea care dezvoWi pe'studentul unei $coli oculte pozitive. Ea se dezvoltade$teptrnd activitatea glandei pineale $ia corpului pituitar, conseryind forta sexuala creatoare ~i indreptlnd ,1ceastfi energie' in sus, Prin mijlocul lInor exercitii, f:lcute in timp convenabil, corpul 76

pituitaI' este ptis In vibratie, .asHe!, ca face sa devieze energia ascendenta a fOl:tei sexuale, 0 face satreaca priri corpul pituitaI' !?1glarida" pineala, umplind astfel golul dintre acestea doua. Be obtine astfel V8.zul spiritual pozitiv care este sub controlul vointei. . . La gnostici, marea parte R curentului fortei sexuale se rididi spre creier, trecind prin coloana vertebrala !?i1arinx, apoi cob6ara prin' inima. Gnosticul dezvolta mult mai mult parte a intelectuala a naturii sale. La mistici, marea parte a curentului se ridi"ca prin inima !?i larinx, inainte de a atinge creieruL Misticul dezvolta mai muIt inima sau partea devotional~ a naturii sale, qecit iritelectul. Unul !?i a1tul ridica forma pozitiva adezvoltarii spirituale., '. '.

Forma negativa

a dezvoitc1rii,este

aceea a spiritismului

mediumilor, . practicaf prin mijlocul plexului solar!?i al


marelui simpatic, in loc de creier !?i al sistemului cerebro-spinal. Vazul spiritualpe care~l dezvo1tamediumul, nu este sub controlul sau 9i nu depindc de loc de vointa S3; iata dar un vaz de prea putina valoare. Pe linga aceasta, l1tl-l conserva. in vietile superioare, in timp ce veritabilul ocultist saumistic retine vazul spiritual pe care I-a primit
mai inainte.. . '. , . " " .'

Gnosticul (ocultistul) !?i misticul trebuie,' fiecare 'cp tiinptil sa ajunga la gradul dezvoltarii celuilalt, adica sentimentul (inima) 9i intelectul trebuic, in cele din urma, sa fie deopotriva dezvoltate..Forma negativa, mediumistjca', este 0 stare ope care o' traverseaza de obicei aspirantul in calea 'dezvoItarii. va.zulili -spiritual pozitiv. Nu trebuie, cu toate acesteaj sacauti sa dezv6lti aceasta stare 9i riu este de loc fiecesar sa ti'eci prin aceasta conditie. Numai 0 viata pusa in serviciul umanitatii permite dezvoltareafara primejdie a vazului spiritual!?i a puterilor o.culte. Daca noi d~zvoltani aceste puteri in aIt scop dedt de a -coopera lavastul plan de evolutie, "sintem in pericol. Daca mobilul dezvoltarii estc dorinta egoista,' de a ne servi de ac"este capacit-ati !?i.puteri pentru propriile noastre inten~se !?i avansarea no astra personala, damacces in aura noastra' a entitatilor inferioare, care ne VOl' servi temporal' acbrdindu-ne puterea pe care 0 dorim, dar va 77

trebui, sa Ie servim la rindul nostru. Ele ne vor cere sa ne achitam integral de datoria noastra; ~i foarte adesea aspirantul aehitindu-se, este antrenat intr-o profunda degradare. ,

,
i

.1

Acela care trage vanitate din dezvoltarea spirituala, atrage in aura .sa elementalii care aduc caderea sa. Biblia, din punet de vedere 1?tiin~ifie, are perfecta dreptate dnd ne recomanda sa ne pazim de a fi orgolio1?i. Aceasta stare este deosebit de periculoasa aspirantului' la via~a spirituala. Pe aceasta cale, vehiculele aspirantului se fac sensibile prin puritatea vietH ce 0 dute !?i prin exerci~iile ee Ie urmeaza. Trebuie, prin urmare, sa se evite senzuali'tatea mai mult ca orice, sub toate formele sale, caci ea 11 face sa recada mult mai repede dedt 0 persoani'i ordinara. Majoritatea,oamenilor eonsuma cea mai mare parte din energia creatoare pentru satisfacerea sim~urilor 1?iplacerilor sexuale. Cind aspirantul la 0 via~a superioara, prin voin~a 1?i prin controlul simturilor, incepe reprimarea, din ee, in ce, mai mult, a aeestor excese, dnd ineepe sa nutreasdi ginduri 1?isentimente nobile, spirituale, un clervoiant experimentat poate sa vada cum energia sexuali'i neutilizata. incepe sa se ridice. Cre1?te in volum, strabate inima 1?i larinxul, sau coloana vertebral a 1?ilarinxul, sau pe amindoua. Apoi aceasta energie trece prin corpul pituitar !?i glanda pineaUi 1?ise indreapta spre centrul de la radadna nasului, care - este sediul cel mai inalt al spiritului. Ace1?ti curen~i energetici, nu iau in general, unul din aceste doua drumuri indicate mai sus, eu excluderea c()mpleti'i ,a eeluilalt, dar volumul principal al energiei sexuale trece de obicei prin unui din aceste dU, dupa constitu~ia mistica san gnostidi a aspirantului. La acela calle cauta iluminal'ea prin mijloace pur intelectuale, curentul treee mai cu seama prin colaana vertebrala 1?i0 parte mai mid. prin inima. La mistici, a CarOl' intui~ie esfe superioara cunoa1?terii, curen~ii se rididi traversind inima. Chiar dadi la inceput curen~ii circu.la in mai mare masura pe una din aceste dii, pe parcurs, ambele cai trebuiesc deschise prin combinarea cunoa~terii cu sentimenful, cu iubirea. Calea cunoa~terii, fara calea sentimentului, a iubirii duce 78

t.,

. _. - - - ..

.. -. . - r.

pe aspirant la 0 dezvoltare anormala $i periculoasa prin cre!1terea egoismului, astfel studentul gnostic trebuie sa dezvolte sentimentul de iubire, de supunere, de umilinta !1i rabdare, pe. cind studentul mistic trebuie sa studieze Adevarul, fiecare avind lipsuri ce se cer eliminate, spre a se obtine 0 dezvoltare cu totul armonioasa. Nu acelea sint adevaratele calitati cu care ne na!1fem, ci cele pe care-Ie dobin dim prin vointa, prin dibdare, prin munca spiritului asupra vehiculelor inferioare. .
Chiar daca acest curent energetic, ar atinge proportiile cascadei Niagara !1iar dura pin a in ziua judecatH din urma, va fi prin el insu!1i inutil, caci el nu este numai un acompaniament necesar, ci 0 conditie ceruti"'l, in prealabil, pentru orice lucru con!1ti~nt in lumile interioare; adica trebuie sa fie dezvoltata intr-o oarecare masura, - inainte ca adevarata educatie ezoterica sa poaUi s1'!inceapa. Aspirantul trebuie sa dudi un timp oarecare 0 viata -.morala, consacrata gindurilor spirituale, inainte de a avea posibilitatea de a incepe educatici care Ii va da cunoa!1terea personala a regatelor hiperfizice !1i care ii va permite sa devina, 1"nadevaratul sens, un ajutor al umanitatii. Dupa ce candidatul a trait asUel, destul timp pentrua stabili curentul energi'ei spirituale $1. care sa-l gaseasca demn de a primi 0 educatie ezoterica, i se v6i1d& tinele exercitii cu scopul de a pune in vibratie corpul pitultar. Intr-adevar, aceste vibratii ale .corpului pituitaI' VOl' izbi linia de forta cea mal' apropiata !1i 0 va face sa devieze u!1or. La rindul lor, aceste vibratii lucreaza asupra liniei de forta cele mai apropiate !1iprocedeul urmeaza asUel, pina ce forta vibra:" tiilor va fi epuizata. Procedeul- este asemanator cu fenomenul de rezonantii al corzilor de pian de aceea!1ifrecventa, care intra in vibratie doar la ciupirea uneia dintre ele. Cind marirea vibratiilor corpului pituitar VOl' face sa devieze liniile de forta, spre gland a pineaUi, I'ezultatul este obtinut: a punte a fost aruncatrl peste spatiul care separa cele doua organe. Aceasta este puntea care duce lumea fi'zica in lumea dorintei, !1i asigura omului clervoianta. El i!1i permite sa intoardi privirile sale in directia care-i convine ~i vede deodata interiorul ~i exteriorul 79

1.'-

obiectelor fizice. Spatiul ~i materia all Incetat de a exista pentru el, nu jntilne~te ,nici un obstacol in calea investigatiilor sale. Nu este Inca un ciervoiant experimentat, dar este un -c1ervoiant voluntar. Facultatea ceo poseda difera 111Ultde aceea a unui medium care este totdeauna un voiant lucid involuntar ~i -care nu poate _s~ vada de cit ce i se ofera. Dar, persoana care a realizat aceasta punte po ate oricind sa intre in contact cu lumile interioare, poate stabili sau intrerupe legatura, dupa vointa sa.Putin, cite putin, observatorul invata sa controleze vibratiile corpului pituitar, de a!?a fel, ca el poate sa intre in contact eu regiunea lumilor superioare pe care dore!?te sa Ie viziteze. Facultatea este cu totul sub controlul vointei sale. Nu este de loc nevoie sa intre in transa, sau sa folosea~ca narcotice penb'u ridicarea con!?tiintei sale in lumea dorintei.

Este de ajuns numai sa \rada, !?ivede.

'

r
I

Neofitul trebuie sa invete: sa vada iri-lumea dorintei, sau mai mult, e-l trebuie sa'lnvete, sa'- inteleaga, ceea ce vede. In lumea fizka obiectele sint dense~ soUde, !?i nu-!?i schimba forma din cauza unei privii-i. In-ltimea dorintei, totul se transforma neprevi'iziit, emotiile -!?iseritimentele noastre se amestedi cu fluidul terestrian al acestei lumi. -Aici este 0 sursacontinuii de eroripentru clervoiantul negativ !?i involuntar !?i chiar pentru neofitulcare strabate in aceasta lume sub conducerea ui'lui instructor; dar educatia pe care 0 prime!?te, il aduce la punctl!l unde, impotriva tuturor schimbarilor formei, el po ate vedea:- Viata care Ie cauzeaza,!?i curioaf?te astfel, ca_ ea este ciudatenia

tuturor acestor transforrhari enigmatiGe.

'

Este necesar sa stabilim 0 altadistinctie' ~ care este una din cele mai importante;Puterea Care ingaciuie cuiva sa perceapa obiectele unei anumite lumi, nu este identica cu aceea care per mite sa strabatem aeeasta lume $i de a functiona in ea.- Clervoiantul voluntar, de!?i a primit citeva instructiuni, care-l fac sa discearna adevarul de fals, el se gase!?te fata ae lumea dodntei, in aceea1?i situatie, ca ~i un -prizonier dupa barele -temnitei in fata lumii exterioare; el vede dar nu poate sa opereze in aceasta'lume. Tot a!?a educatia ezoterica riu face decit sa deschida vederea interioara a aspirantului; la momentul oportun, 80

--It""-__h -

invatind noi exercitH care Ii permit sa formeze un nou vehicul prin mijlocul caruia sa poaU1 functiona in lumile interioare intr-un mod perfect con~tient.

3. ENERGIA SEXUALA Maniacul sexual este _0proba a exactitatH celor afirmate de oculti'1ti, care ~tiu, di 0 parte a fortei sexuale construie'1te creierul '1i ca 0 astfel de persoanadevine idioata ~i incapabila de a gindi, pentru di ea epuizeaza ~i exteriorizeaza, nu numai partea negativa ~i pozitiva a fortei sexuale, dupa cum aceasta persoanii este 0 femeie sau un biirbat, care va trebui sa fie utilizata normal prin intermediul organelor sexuale de procreare, dar mai mult, ~i partea de fortii care va trebui sa serveasca pentru a' dezvolta creierul ~ia-l face capabil sii produca gindirea,

de aid slabirea

mentalii.

Pe de alta parte, 0 persoanii care are 0 pornire naturala pentru luerurile spirituale, este putin inclinata de Ii intrebuinta forta sexualii in scopul reproducerii ~i tot ceea ce ea nu va intrebuinta inac~st seop, poate fi transmutat in forta spirituala. lata pentru ce ihitiatul, care a atins un oarecare grad de dezvoltare, jura celibatul. Nu este un juramint u'10r de tinut ~i acela care dore'1te sa favorizeze progresul spiritual, nu trebuie sa 1a cu u'1urinta un asemenea juramint. Multi oameni eare nu sinf incii hotiiriti pentru viata superioara, se consacra in ignoranta lor, la... o viata de aseetism. Ei slnt tot a'1a de periculo~i pentru societate, ea ~i maniacul sexual imbecil. In etapa actuala deevolutie a planetei noastre, functia sexuala trebuie sa serveasca la crearea de corpuri care permit spiritului coborirea in materie pentru a cuceri ex'periente no1. Sfintul Spirit este energia creatoare a naturii, energia sexuala este energia Sfintului Spirit reflectat in om. Reaua intrebuintare sau abuzul acestei puteri, este deci pckatul care riu poate fi iertat ~i care trebuie sa ni-l ispa'1ini pri'ntr-o mic'1orare a eficacitatii vehiculelor, ca sa cl'1tigam
6

Metaphyslca

81

I "
,

I
t
I

. ~ I

1 I
I

sanatatea fortei cl'eatoare. Aspirantii la 0 viata superioara, care sint animati de 0 al"zatoC1re dorintii de a trai o viata nobila ~i spirituala, considera adesea 0 oro are functia sexuala, din cauza atitor mizerii recoltate de omenire, pe urma abuzului ce I-a facut. Ei se departeaza cu dezgust de la acest act ce-l considera impur, fara sa se gindeasca, ca de fapt prin viata lor pura ~i spirituala, prin gindurile inalte pe care Ie emit, prin alimentatie sanatoasa, au vehicule bine dezvoltate ~i sanatoase pentru a oferi corpuri fizice entitatilor care VOl' sa se incarneze cu 0 misiune deosebita. Un numar mare de entitati eVOluate sint incapabile de a se reincarna la epoca actuala, numai pentru ca ele nu gasesc parinti, care sa fie a~a de curati ca sa Ie poata ofed vehiculele fizice necesare. Functia sexuala are 0 importanta deosebita in reglarea fenomenelor geologice, meteorologice, etc., ale planetei . noastre. Excesele scxuale ale omenirii, consuma energia solara ~i cauzeaza petele solare, cad numai de 10. Soare se imprumuta aceasta energie de catre corpul fizic in functia sa vitala. Este un privilegiu. deosebit pentru Eul car~ face uz de functia sexualanumai in scop de a asigura corpuri pure ~i saniltoase entitiitilor care VOl' sa se incarneze. Pe de altii parte, nu este un mai rau blestem, dedt pentru cel ,care abuzeaza,' did el este in acest caz sursa suferintelor cele mai teribile pe .care carnea Ie poate indura. Omul, prin actiunc, prin gindire ~i prin vorbire, influenteaza, benefic sau malefic prin calitateafaptelor, gindurilor sau cuvintelor, mediul.fizic !}i metafizic 0.1planetei pe care vietuie~te. Prill indeplinirea sau neglijarea datoriilor noastre, noi favorizam sau .batjocorim viata, nu numai a eel or care sc gasesc in jurt11 nostru! ci al tuturor loeuitorilor pamintului, in.carnati sau spatiali. Acela care nu ~i-a indeplinit datoria fata. de. Jamili.e sau umanitate, nu are dreptul sa caute viata superioara. A pune, prin egoism, toate obstaeolele de-o parte ~i a traL numai spre a grabi progresul nostru spiritual, este tot a~a de neiertat, ea ~i a trai in ignoranta Iata de viata spirituala. Acest om este mai pierdut dedt. eel ee nu tn1ie!}te 0 viataspirituala dar i~i indepline~te datoriile in viata ;ordinara, se consacra 82
..~ #.

\ I

- -

pentru bunul trai' al familiei sale, al celor ce depind de el !iiise ,straduie!iite sa-i serveasca cu devotament !iiifidelitate. Dar, cu timpul, se va na!iite !iiiin el simtul datoriei !iii al sacrificiului, la inceput, la nivelul familiei sale, apoi al prietenilor, .al natiunii, pina ce va ajunge la con~tiinta cosmica. Omul care fuge de datoria ce 0 are in aceasta viata, spre aimbrati!iia viata spirituala, va fi desigur sUit sa urmeze din nou drumul datoriei de care el s-a indepartat, fara ca sa-i fie cu putinta sa scape de aceasta, pina ce lectia va Ii inteleasa. Unele triburi din. India i!iii impart viata intr-un mod ideal, asUe!: omul i$i petrece primii ctouazeci de ani ai vietii in' dezvoltarea educatiei sale, de la douazeci, la patruzeci de ani, el se consacra datoriei de a-~i' face ~i ridica 0 familie, ~i de a-~i intrebuinta 8nii urmatori pentru dezvoltarea sa spirituaHi,. ferit de orice grija materiaHi care ar putea sa oboseasca, sau sa distruga spiritul sau. In prima.perioada, paripW se ingrijesc de nevoile copiilor; in a doua, omul, nu 'numai ca se ingrije~te de nevoile propriei 'sale fam ilii , .dar are grija ~i de parintii sai; in ultima perioada' a vietii dnd se consacra spiritului, revine copiilor sai datoria de a-I intretine. Aceasta metoda este foarte satisfacatoare intr-o lume in care omul, de la leagan pina la mormint, are aspiratii spirituale de 0 a~a intimsitate, di neglijeaza intr-u totul prosperitatea materiala, .acumularea de avere. in cazul, in care, va avea probleme de ordin material , copii se VOl' grabi sa-i vina in ajutol', !iitiind ca acela~i lucru se va intImpla ~i cu ei mai tlrziu ~i' ca astfel, dupa indeplinirea datoriilor, catre familie ~i tara, se VOl'putea consacra cu totul vietii superioare. In lumea occidentala, unde, pre a mic e numarul celol' ce all aspiraW spirituale, marea majoritate a oamenilor, urmeaza 0 linie de dezvoltare materiala, iar ~ansele imple-. mentarii acestui model oriental de viata sint minime. Ideal ar fi, gasirea unui drum de mijloc; a unui pendul. intre modelul oriental ~i eel occidental. Aspiratiile spidtuale nu se fac sirntite. niciodata inainte de timpul lor ~i ele vin insotite de conditii particulare de viatii in care putem s.a decidem pentru 0 cale sau alta.
'.

G'

83

I .

... - -. -. -.

I:

'..

Daca sarcina unei familii impiedica consacrarea desavir~ !?ita care este dorita, aspirantul va trebui sa-!?i cons acre toata energia sa dezvoltarii spirituale, fara neglijarea datoriilor sale' catre familie. insa!?i achitarea sarcinilor familiare pot constitui 0 cale de dezvoltare spirituala, prin perfectarea vointei, a rabdarii !?i a sentimentului de sacrificiu pentru semen. o persoana care dore!?te celibatul !?i care deja este legata prin casatorie, nu trebui~ sa uite obligatiile pe care 0 astfel de situatie 0 cere. Ii va fi greu sa practice abtinerea in asemenea imprejurari !?i de a incerca sa se sustraga de la implinitea naturala a datoriei sale~ Totu!?i, de!?i constituie 0 datorie !?iexercitiul functiei sexuale, aspirantii la 0 viata superioara sint constrin!?i la 0 regula de conduita, diferita de aceea, care se prevede, pentru un barbat, sau 0 femei'e a lumii ordinare.. . In general, 1egea !?i obiceiurile actuale, ale acestei planete, consfintesc casatoria cu 0 libertate nelimitata in satisfacerea dorintelor sexuale. Din privinta Legilor Cere!?ti, functia sexuala nu trebuie niciodata sa fie utilizatii pentru satisfacerea simtului, ci in, singurul scop al procrearii. Prin urmare, un aspirant la viatasuperioara, va fi indreptatit sa se refuze partenerului sau de mariaj, in afara de scopul proerearii !?i atunci numai cind perechea este in foarte buna sanatate fizica, morala !?i mentala, did' in caz contrar, din unire poate rezulta un corp slab, sau degenerat. Orice indi'vid este stapinul eorpului sau, el este respon:sabil inaintea legii cbnsecintelor (karma) de orice intrebuintare improprie, rezultind din .cedarea acestui corp, unei alte fiinte, prin slabidune de vointa. Nimic nu stagneaza mar mult evolutia dedt lipsade vointi:i. Vointa trebuie sa faca din studentul spiritual un adevarat om, prill

\ I

\ I I I

care sa poatii exprima Divinitatea din el.

Privindcele ce s-au spus pina aici !?i considerind subiectul din punet de vedere ocult, este in acela!?i timp 0 datorie !?i un privilegiu, care trebuie sa fie exercitat cu recuno!?tiintii, pentru orice persoana sanatoasa la corp !?i la spirit !?i dupa cit Ii permit mijloacele sale, de a oferi vehi'cule fizice entitatilor care Val' sa se incarneze. Aspirantii vietii superioare se gasesc intr-o obligatie cu totul 84

a:

partieulara din aeest punet de vedere, pentru ea prin marea puritate a vietii lor, prin purifiearea vehieulelor lor, ei pot pune la dispozitia entitatilor de un ordinsuperior eorpuri eonvenabile, oferind aeestora ocazia de a se reincarna !?i de a exercita influenta lor binefacatoare asupra progresului omenirii !?i a evolutiei epocii corespunzatoare. Daea se intrebuinteaza forta sexuilhl in scopul aratat mai sus, actul sexual ar avea loc de putine ori, in timpul unei vieti, astfel ca, intreaga energie creatoare (sexuala) va putea fi utilizata pentru dezvoltarea spirituala. Abuzul consumarii acestei energii, pentru satisfaeerea placerii, da na!?tere multoI' boH trupe~ti !?i suflete~ti ~i este eauza majora a durerilor $i suferintelor !?i a stagnarii spirituale a omenirii. De asemenea, nu este necesar pentru nimeni sa paraseasca viata spi1'ituala, din cauza imposibiliUitii de a 1'amine celibatar. Un strict celibat nu este obligatoriu in eazul unei initieri mai putin ptofunde. J u1'amintul celibatului absolut nu se ,aplica dedt mari~or initieri, ~i chiar ~i atunci', se poate face uz de energia sexuala, ea un act unic'de feeundare, ca un act de sacrificiu !?inu de placere, in seopul procurarii de corp fizie unui mare misiona1' divino In incheie1'e, t1'ebuie facuta precizarea, !?i subliniata, ca este de preferat 0 easatori'e armonioasa, eu legaturi de fidelitate intre soti, cu 0 v~ata sexuala 11l0derata, cu copii educati in spiritul binelui, fr~mosului ~i adevarului, dedt, o viata de falsa abstinenta, in care, sa suferim de dorinta arzatoare, de curiozitatea sexuala ~i sa ne gindim mereu ~i cu i'ntensitate'la satisfacerea simtu1'ilo1'. Christ a spus, ca gindurile' impure atirna tot a!?a de g1'eu ~i sint la fel de rele ca ~i faptele, ca ~i acthinile impure, pentru ea gindurile pot fi repetate'la infinit, pe cind actiunile au ~ oarecare limita. Aici trebuie ami'ntita ~i gravitatea diferitelor practici de masturbare ~i efectul lor de ruina1'e trupeasca ~i sufleteasca,mai ales in rindul tinerilor. Aspirantul la viata superioara nupoate reu~i in -eforturile sale, dedt in 'masura in care poate subjuga natura sa inferioa~a, ferindu-se. de a cadea dintr-o extrema in a1ta.

t"

85

L--~---

Pentru a ajunge la gradul actual al dezvoWil'ii sale, o.menirea a trecut prin mai multe epoci: civilizatii care s':'au succedat, care au inflorit pe continente, din care azi nu mai exista decit putine urme. Au trait rase ce au stabilit stapinirea lor, au dat na!?tere civilizatiilor !?i au disparut, dupa 0 oarecare perioada de decadenta, cedind locul altoI' rase. Toate aceste schimbari au fost aproape todeauna insotite de mad perturbari geologice ~are schimba dte-odata cu totul fata pamintului. Timpurile pe care omenirea Ie stnlbate azi, sint timpuri de tranzitie. 0 noua epoca incepe pentru lume. In marea spirala de dezvoltare SP.deschide 0 noua curba, care se va manifesta printr-un nou cicIu de cultura. Ceva ,nou vine pe lUme. Din centrul cosmic -al vietii, iese un nou val care p6arta in sine principiile noH vieti, poarta in ea transformarea intregii planete, a noastra !?imai ales a tarii noastre. .regiunea unei Pamintul, intra intr-o noua'regiune naturi virgil1e - care Ii va infuza un nou impuls de viata pentru dezvoltarea sa, Omenirea" trebuie mat intH de toate sa lichideze cu ceea ce a imbatrinit, sa se ~ransforme !?i sa intre in acest nou mediu. Acest proces lichidator, acest foe purificator, prin care cu totii yom trece, sa nu-l interpretam ca dogmaticii, car~ au tradus incorect unele idei' din Biblie, !?i anume, ca lumea va arde prin foe. Este vorba de un foe nu lu propriu ci la figurat, prin care fiecare va arde in felul sau !?i la nevoie chiar !?i de foe propriu, daca starea lui a~a cere. Acest val de foc este deja activ in lume, transform a totul pe pamint, schimba fondul, desavir!?ind ordinea intreaga a vietii omului. El cauta, inainte de' toate, sa transforme Eul Con!?tient al individului, prin a face sa treaca in ,centrul vietH sale de la con!?tiinta personala, la cOI1!?tiinta cosmica, de la particular 1a colectiv. Acest val lucreaza cu 0 puteI'E:~de nerezistat, nimeni nu-l poate opri. El distruge toate formele vechi, forme in care viata .s-a manifestat pina acum. Toti cei care val' reu!?i sif se puna in armonie cu vi1?ratiile sale, VOl'fi smul!?i de ritmul sau !?i VOl' intra in noile !?i bogatele conditii de dez\'oltare. Ei se VOl'pregiiti sa intre in.noua cultura, cul-

\ , I

86

, I.

- --

r-

\ I

I
I

tura iubirii, a direi expresie sociaVl va fi fraternitatea intre oameni, unirea popoarelor in numele principiului iubirii. Sub puternica influenta a Varsatorilor de Lumina, care lucreaza in lume ~i care fae sa se nasca primele avinturi spre Innoire, omenirea se simte straniu tulburata, ~i cauta, calea pe care va putea sa gaseasdi pacea ~i salvarea. Luind iluzia drept realitate, ea se intoarce la fostele forme invechite. care apartin trecutului mort, ~i nu prezentu~ui plin de viata. Esentialul este de a sesiza acum innoirea ~i schimbarea care se produce in lumc. Epoca de Lumina, de Inalta Spiritualitate, nu ne poate primi a~a cum sintem. Pentru a corespunde aeesteia, trebuie sa devenim alti oameni, eu aIte dimensiuni morale, intelectuale, spirituale, care sa ne apl'opie de TATAL 1?i nu sa ne indeparteze. Omul s-a obi$l1uit sa se ereadii, de sine autodiriguitor, de~i au fost civilizatii terestre cu mult evoluate de a noastra, care nimie ilL! intreprindeau fara aprobarea TATALUI Cerese. Aeeea civili'zatie ne a~tepta ~i pe no1. Adica, etapa in care sa luam legatura eu Divfnitatea ea sa nu mai fim nil?te oi ratacite ale pamintului.Daca sufletul nostru nu devine 0 comoara, ~i ceca mai de pret. nimie nu avem ~i saraei eU adevarat. sintem, chiar daca detinem toate comorile pamintulu1. Ferice de eei ce cauta Adevarul,eacj de a~a maniera va luera in ei, incit vor fi eei mai bogati. . Cu totii sintem ni~te cqmori, ni~te forte inca neexplorate. Fiecare trebuie sa-l scoata la lumina pe Creatorul sau. Atunci va triumfa Lumina pe pamin1. Nu exisUi moarte, dedt 0 perpetuii transform are ~i nu exista nici rai, nici iad, dedt Lumina ~i intuneric ~i Dumnezeu TATAL e in noi, in inhna noastra. Sintem fiinte izvorite din Dumnezeu TATAL, ~i la El trebuie sa ne intoareem. Nu trebuie sa murim ~i sa fim inmormintati pentru aeest lueru. La TATAL trebuie sa ajungem aeum, aici pe pamint, iar, la treeerea dineolo de bariera 'aeestei vieti, .intr-o Lumina sa vietui'm cu El.

-..,.

oIiII''''''