fu$.

Titlul original in limba englezS'

Making Contact
Our soul's joumey and purpose through life

Copyright @JZ Knight 2002. Edi\ie in limba romdnd autorizatd 9i

publicatd de M.M.S. Publishing House 2013.
Aceastd traducere se bazeaz6, pe edifia in limba englezd, care
reprezintdinvdldturile originale predate de Ramtha; in mod inevitabil,
este posibil ca o parle din mesaj sd se piardd prin traducere. Toate
drepturile rezewale. Nicio parte din aceastd publica{ie nu poate fi
reprodusd sau transmisd in nicio forma 9i prin niciun fel de mijloace,
Cehtoria gi scopul
electronice sau mecanice, inclusiv fotocopiere, inregistrare sau
prin orice alt sistem de stocare 9i recuperare a informafiei, fdrd
permisiunea in scris oblinuta dela JZK Publishing, diviziune a JZK,
suflefului nostru
Inc. Continutul acestei cd(i se bazeazd pe Dialogurile lui Ramtha, o
serie de inregistrdri magnetice inregistrate la Biroul de Copyright Al
Statelor Unite, cu permisiunea lui JZ Knight ;i a JZK, Inc. Aceastd
prin viatd
lucrare sebazeazl, pe transcrierea par{iald a Dialogurilor lui Ramtha,
Caseta 327.02, Discovery of the Soul and the Book of Life. 78
februarie, 7996. Copyright 1996 JZ Knight.
Ramtha@, Ramtha Dialogues@ (Dialogurile cu Ramtha), C&E@,
Consciousness & Energy@ (Constiint6 9i Energie), Fieldwork@
(Lucrul pe cAmp), The Tank@ (Labirintul), Blue Body@ (Corpul
Albastru), Twitight@, Torsion Process@ (Procesul de Torsiune),
Nelghborhood Walk@ (Plimbarea), The Grid@ (Grila), Create Your
Day@ (Creeazd-\i ziua), Become a Remarkable Life@ (Sd Devii o
Viala RemarcabilS), Mind As MatterSM (Mintea Ca Materie),
Analogical ArcherySM (Trasul cu arcul, legat la ochi), Time
TilesSM (Blocuri de timp) 9i GladysSM sunt mdrci inregistrate ce
aparlin lui JZ Knight 9i pot fi folosite numai cu permisiunea ei.
Pentru informatii suplimentare despre invdfdturile lui Ramtha, contactafl:

Scoala de Iluminare a lui Ramtha,

PO Box 1210, Yelm, WA 98597, SUA
www.ramtha.com
Editura M.M.S.
2079
 CUPRINS

Mesru urapoRtnNT cu pRIVIRE t-4, TRADUoERI.,...,.,....,.,.,..,....,.,.,.,11

CuvANr hwxre Lq NouA EDrlrE ,...,.,.., ,.,...,,.,.,..,., 13

PnezeNrnRpR r-u Rnurrm,. .......,.....,,15
Mrslunpn gr EVoLUTTA ceNerrcA A suFLETULu NosrRU .................L7
Sd lnvdfdm sd distingem vocea Spiritului nostru ,..,.,....,...23
Sunprul cnurA conrRovERSA, scHTMBAREA ........,.27
Lecrn rRraulur $ vorA DE A supRAVrETUr...,.,.....,......,.......,.,.....35

Asadar, ce cautd sufletul? .........42

CANo ennennr/A sr coMpRoMrsul AU nAuns oe uulr lru unuA,.,......45

iN coNcr-uze: DouA cHEr pENTRU A vEDEA DARUL vrETII.,....,..,.,...,53

Epn-oc pE JZ lftircnr: cuM AU lNcEpur roATE AcEsrEA ...,.,..,.,.,.61

GlosRRul r-ur Rer,trnR .,.......,.,....,.,.71
MISIUNEA $I EVOLUTIA GENETICA
A SUFIfTULUI NOSTRU
 Vd salut dintru Domnul Dumnezeul fiinlei mele intru
Domnul Dumnezeul fiinlei voastre. Sd bem impreund, in
aceastd bund dimineatd.

Preaiubitul meu Dumnezeu,

cu ceea ce doresc
umple-md
intru toatd vesnicia
aventurii viefii.
Jur
cd nu voi muri,
ci voi trdi vegnic
in Spiritul addncului tdu.
Doamne ajutd viafa mea.
Aga sd fie.
Pentru viafd.

Astea sunt considerate momente drepte. Cdnd v-a!i

indltat iubirea intru fintd divind, dincolo de tribulaliile stdrii
voastre de om - 9i asta dd voie sufletului gi Spiritului gi, in
cele din urmd, corpului sd se inalle in ceea ce se numegte
o stare de exfaz. Dacd ali ratat-o, ne pare rdu.

L9
 Contactul Cdldtoria gi scopul sufletului nostru prin via{d

zi' Agadar, o sd incepem in aceastd dimineald prin a vorbi

Ei bine, haideti sd incepem invdldtura din aceastd
despre ceea ce se numegte enigma care esle sufletul. $i
din aceastd bund dimineald - o lecfie pe care nu o vom
dacd luati o foaie albd de hdrtie - 9i cel mai mare simbol
privi ca fiind adevdrul; o vom privi ca iiind filosofie' inclusiv
pentru suflet, la acest inceput, este o carte. Dacd desenali
tiologie, neurologie. Iar apoi, cdnd am terminat cu lecfia
o carte, iar in carte - se numegle Cartea Viefii, dsta e titlul,
asta, o sd ajungem la nigte supozilii cu privire la ea'
Insd'
propria voastrd Carte a Viefii - 9i primele treizeci gi gase
intre timp, ceea ce vd va fi clar, multora dintre cei care
de pagini din acea Carte a Viefii o sd intre la capitolul
suntefi in public - dacd sunteti asezonali cu invd{dtura -
iar ,,lnvolufie: Cdldtoria cdtre masd sau Cdderea ingerilor".
este cd ea va incepe sd atingd in voi anumite corzl'
Cartea Vietii este un manual, dacd vrefi, un manual de
corzile acelea le numim ,,armonicd"'
crealie intenlionatd, creafie cu scop. Pagina de prefafd la
O sd puteti sd vd raportati la aceastd invdldturd numai
primele treizeci gi gase de pagini o sd sune aga: ,,Aplicarea
dacd ea se raporteazl,la ceea ce suntefi voi' Frecvenla
legii creatoare; implinirea misiunii de a face cunoscut
de rezonantd a invdtdturii va fi o armonicd pentru voi'
necunoscutul. Aici sunt inregistrate pentru totdeauna gi
iar voi vefi spune, ,,Asta explicd exact ce sunt eu; chiar
in mereu intdmplirile 9i aventurile cdldtoriei mele.".
asta fac". Dacd asta nu face sd rdsune o armonicd
Agadar, atunci sufletul este, cumva, ca jurnalul - cdci
voi, atunci e fie pentru cd nu ascultali, pentru ci sunteli
fiecare fiinta spirituald, adicd de la Punctul Zero, primul
mdndri, cd nu suntefi umili sau, pur 9i simplu' pentru
nivel de congtiinfd, trebuie sd aibd un suflet, pentru cd
cd nu puteti sd auzili. O sd vd fac loc pentru scuze'
ar veni' o sufletul surprinde congtiinfa in forme memorabile. Fdrd
Ceea ce o sd studiem azi am mai studiat, cum
suflet, nu e posibil sd progresezi. Ca urmare, sufletul este
perioadd de timp, o procesiune de timp, dacd vrefi' Iar
intr-o memoria Spiritului.
astazi ne strdduim sd le punem pe toate laolaltd
Agadar, infelegAnd aceasta, dacd vizualizdm sufletul ca
procesiune, pentru ca, in analiza finald, sd putem discuta
la fiind o carfe, iar prima parte din textul ei este intitulatd
e.,igmu sufletului 9i misterul corpului 9i sd ajungem
suflet' care este ,,Aventurile involuliei", atunci putem deja sd inlelegem cum
nigte rdspunsuri cu privire Ia ce este un
ce e de congtiinla gi energia au creat un timp, o distanfd 9i un spaliu
cel mai unic scop pentru care se reincarneazd si
lent, pdnd la punctul in care congtiinla insdgi a devenit grea,
cdgtigat de la viatd.
Corpul care suntefi cdnd venili inapoi in pdntece -
in formd de materie, aga cd, atunci, am incetinit timpul
pdnd la un punct dens de coagulare. Cdldtoria noastrd nu
oare cum influenteazd corpul comportamentul ulterior
al
este doar si credm acest timp incetinit, ci sd manipuldm
sufletului? Cum aiung ele sd fie laolaltd? Cum incepem
materia congtiinlei gi energiei in forma atmosferei fizice
sd infelegem dacd trdim o viald a structurii noastre
gi sd o punem in modele pe care le numim viafd. Atunci
biogeneticesauovia|dasufletuluiqiaSpirituluihostrugi
credm aceste modele-vid dense, lente, de viafd 9i potenfial,
cum putem sd determindm diferenfa?

21
2A
 Contactul
care ne permit sd ne implinim preferinfa sufletului, care
esle aceea de a co-crea cu Dumn ezeu 9i de a face cunoscut
necunoscutul; de a crea, de a il pregdti pentru o experienld
poatd fi
9i apoi de a dizolva creafia, pentru ca energia sd
reformulatd sub forma unui model mai avansat fatd de cel
anterior.
Un exemplu in acest sens ar fi dacd am desena forme
de oameni din Antichitate gi le-am desena de la ceea ce
se numegte un aspect umanoid ca de maimufd 9i, incet,
de-a lungul sdgetii timpului, vedem cum, printr-o epopee,
creatura aceasta incepe sd se schimbe 9i devine ceea ce se
numegte Homo erectus de astdzi. $sta e un modelvizual
foarte bun ca sd vedem ci, la inceput, a fost treaba noastrd
s6 ne imbrdcdm intr-un timp gros, pe carc il numim materie,
iar apoi, in acel vegmdnt, sd interacliondm in mediu 9i sd
credm modele ale acelui mediu, pentru experienfa creafiei'
Iar momentul in care trecutuldevine trecut este momentul
ln care el nu mai este util. AtuncfZEnd nu mai este util,
a fost treaba noastrd, ca Dumnezeu, sd dizolvdm creafia
trecutd si sd o re-formuldm sub forma unui nou model,
care ne provoacd intotdeauna cdtre un punct pe care il
numim re-formare - re-forma-re; sd il re-formdm in ceva
incd gi mai mdret. Iar dupd ce am re-format forma de
viatd si am creat un modelincd 9i mai sofisticat, atunci ne
credm o experienld care s6 ne provoace. Dupd ce am creat
mediul, atunci mintea noastrd corespunde mediului, iar noi
il experimentim in acest nivel; apoi, el devine o procesiune
a trecutului , pe care noi, ca Dumnezei, avem rdspunderea
sd o dizolvdm - acea procesiune a trecutului, ca si putem
sd o inviem din mo4i $ sd ii ddm din nou viafd 9i sd credm
o re-formare inc6 9i mai sofisticatd a trecutului. intelegeti?
Cdldtoria gi scopul sufletului nostru prin viald
Aceastd minunatd cdldtorie este astfel, cd putem s6
avem toatd vegnicia ca sd re.formdm viafa, iar fdcdnd
aceasta, sd ne re-formdm pe noi ingine. Dar, oare nu eram
perfecli atunci cdnd am descins, cu totii? Perfecliunea e o
limitare, iar dacd nu e atinsd niciodatd, curdnd o sd devind
imperfectd, pentru cd mintea o depdEeEte intotdeauna,
intelegeti? AEadar, ca'sd punem o intrebare dintr-un punct
de vedere copildresc: ,,De ce a trebuit sd cddem, dacd
eram deja perfecli? " - n-am cdzut din gralie, ci prin grafie.
Cdderea nu a fost un pdcat, ci mai degrabd o obligalie - sd
ducem mai departe mintea lui Dumnezeu, ln addncurile
potentialului creator, de aceea suntem aici. Suntem ca
albinele in stup. Lucrdm pentru re-formarea stupului insugi.
inlelegeli?
Sd fnvdtdm sd distingem vocea
Spiritului nostru
Sufletul ne permite o recapitulare congtientd. Spiritul
a ceea ce suntem este congtiinfa care curge ln energie,
prinsd in straturi de minte. Aceste straturi de minte
contin misterele Ciderii prin gapte straturi, de la inceput.
Sufletul este ceea ce cristalizeazd momentul pentru toatd
eternitatea. Ei bine, fdrd suflet, nu avem directie in care sd
operim, ln care sd funcfiondm. Sufletul e jurnalul nostru
9i manualul nostru. Ne indreptdm cdtre suflet atunci cAnd
avem nevoie de re-formare.
Acuma: cdnd vi se spunea in trecut sd vd cduta{i propriul
vostru sfat 9i sd aflali ce spune Spiritulvostru, ce vd spune
sd faceti Spiritul congtiinlei v<iastre, asta se cheamd cd
23
 Contactul
asculli acea voce micd. Iar vocea aceea e un impuls de
energie. De fapt, impulsul de energie iti e dat de suflet 9i ili
dd directia pe care trebuie sd o urmezi' E harta de traseu'
Dacd nu ati avea asta, ali cddea in dizgrafie carnald,
diz-grafie. Dizgrafia carnald inseamnd pur 9i simplu cd
permitem ca singura realitate sd fie ceea ce ne dicleazd
corpul nostru sd fie. Asta inseamnd sd devii animalul carnal.
Corpul este de naturd animald; aga Ei trebuie, pentru a
trdi in impdrdfia naturii. Atunci cdnd cddem in dizgrafie,
asta inseamnd pur gi simplu cd urmdm instinctele geneticii
noastre, mai degrabd decdt indemnurile sufletului cu privire
la propria noastrd cdldtorie. $i atunci, asta poate si fie
complicat, pentru cd, oare, cum asculfi sufletul? 9i cum
discerni diferenta intre creierul care igi deruleazd din nou
gdidurile, pur gi simplu, sau sufletul care comunicd cu tine
9i ifi spune in ce parte sd o iei?
Agadar, sufletul e pachetul nostru, pe care il ducem
din incarnare in incarnare. itt fiecate viafd in care apdrem
ducem cu noi pachetul sufletului. Sufletul ne permite sd ne
implicdm dincolo de dizgralia geneticii noastre. La sfdrSitul
fiecdrei vieti, avem ocazia sd ne recapituldm incarnarea
trecutd gi suntem cdntdrifi in conformitate cu ea. $i
cine face cdntdrirea? Dumnezeul cdntdreqte sufletul, in
comparafie cu corpul. Sufletul are ocazia sd deruleze ceea
ce i s-a dat voie sd creeze gi sd re-formeze.
Dacd sufletului i se dd voie s6 ajungd la un punct de
re-formare - care, sd ne amintim, re-formarea lnseamnd
re-formarea trecutului. $i cum e posibil acest lucru? Poate
cd toatd viata trditi pe baza instinctelor naturii voastre
carnale gi tot mediul vostru e bazat pe natura voastrd
carnald. Schimbul cu oamenii se petrece pebaza naturii
Cdldtoria gi scopulsufletului nostru prin viald
voastre carnale, iar apoi, chiar inainte sd murifi, se intdmpld
ceva care vd permite sd reacfionafi transcenzdnd natura
carnald, iar acel unic moment - numim acel moment,
momentul adevdrului - acela este momentul, sau ceasul
sufletului. Atunci reacliondm nu din stagnarea corpului
nostru, ci re-formdm aprobarea corpului nostru, 9i asta se
numegte ceasul sufletului.
Iar cdnd corpul unei entitdfi moare, ceea ce agteptdm,
in recapitularea viefii sufletului nostru, este sd afldm cdt
de bine am fost in stare sd dizolvdm ceea ce este inutil in
aceastd impdrdtie gi sd inviem gi sd ne re-formdm intru
o noud paradigmd, un nou model, un nou gdnd. Asta
cdutdm, deoarece cdldtoria noastri aici nu inseamnd sd ne
agdtdm de trecut, ci sd ii dim drumul, Cdldtoria noastrd
aici e cea a unor cuceritori. Suntem aici ca sd cucerim, iar
dacd vom cuceri in conformitate cu sufletul, mai degrabd
decdt cu corpul, atunci vom cuceri corpul omenesc. Iar
cAnd vom fi fdcut asta 9i ne vom fi impregnat sufletul
deasupra gi dincolo de natura corpului nostru, dacd sufletul
nostru igi are influenfa asupra naturii noastre carnale,
atunci transmitem mogtenirea geneticii noastre in forma
unui nou corp. Ludm din sperma 9i din ovulul nostru 9i
le punem laolaltd, gi credm gi re-formdm un corp, din
cenu$a propriului corp, pentru cd sufletul pe care l-am
dezvoltat in timpul vielii noastre va fi transmis ca o
noud formd geneticd, in viala urmdtoare. Acum am dat
ceva inapoi sdmAnfei omenirii, ceva mai mire! decdt
atunci cdnd am venit. $i asta se numegte procesiunea re-
formdrii.
25
SUFLETUL CAIJTA CONTROVERSA,
SCHIMBAREA
 Bun, inainte sd intrdm in chestia asta - asta e o prefafd
la aceastd lucrare. O culturd: Asta e cultura occidentald, in
miezul cdreia ne intdlnim noi azi. Existd o culturd sudicS,
o culturd orientald, o culturd nordicd. $i aceste culturi sunt
ceea ce fac ca Pdmdntul sd fie aga de frumos, pentru cd
Pdmdntul ar trebui vdzut ca o grddind - nu ca o grddind
care are numai flori de acelagi fel, pentru cd de acelagi fel
inseamnd stagnare; ci mai degrab6, Pdmdntul reprezintd
un paradis in care, pe intinderile sale, sunt presdrate fiinfe
culturale. Cultural inseamnd generarea fizicd a unui trib
agreabil social; inseamnd cd legile fundamentale ale acelui
trib sunt, unu, legile lor spirituale in recunoagterea divinului
din mediullor, 9i doi, legile tribului, care recunosc o ierarhie
ce necesitd coeziune, pentru supraviefuirea culturii, religiei
9i a legii.
Atunci, acestea permit sufletului sd vind intr-un trib a
cdrui intreagd culturd este cu trei sute cincizeci de grade
opusd fafa de cultura occidentald si pe care aroganfa
stiintei l-ar percepe ca ignorant gi inapoiat. Dar de ce oare
ar pdrdsi un suflet paradisul gtiinlei si tehnologiei 9i sd
aleagd o linie de strdmogi, un trib in care este esenfialmente
devotat spiritualului? De ce ar ldsa in urmd pielea albd,
ochii albagtri, pdrulblond, pdrulrogcat, ochii rosii, corpurile

29