Sunteți pe pagina 1din 209

SFIDATOR UL (Lo Sfidante )

Pentru mai multe documentare traduse, vizitati blogul

IESIREA DIN

MATRIX
www.fymaaa.blogspot.com. Tatlui meu, care din Infinit a conspirat s m aduc pe Pmnt. Lui John Michael Abelar,care de pe Pmnt a conspirat s m aduc iarsi ctre Infinit.

SFIDTORUL

Ti-ai vzut vreodat Adversarul? Vesminte negre si din ceat care se tem de lumin. Phobos l nsoteste; ceata este peste puterea ta, Deimos este sgeata sa, scntei n noaptea Sufletului. Adversarul are fata acoperit. A ta. Vesminte negre si din ceat care se tem de lumin.

Anticii credeau c a fost o vreme n care omul era o fiint complet, cu o minunat viziune interioar si o Constiint care azi ne par doar legende. Apoi, toate acestea s-au sfrsit iar azi omul este o creatur slbit. Carlos Castaneda

Unele corpuri de suferint sunt neplcute dar inofensive,de exemplu, ca un copil care nu se opreste din plns. Altele sunt monstri ri si distructivi, adevrati demoni.Cnd credeti c cunoasteti o persoan si brusc v gsiti pentru prima oar n fata acestei creaturi strine si ruvoitoare, veti suferi un soc. Eckhart Tolle

Iluminarea este sfrsitul suferintei


Buddha

Ar putea fi nevoie de ani ca s te conving s te transformi si apoi ar putea fi nevoie de ani pentru a actiona n consecint.Sper doar s-ti rmn timp suficient. John Michael Abelar

Ti-ai vzut vreodat

Adversarul?

Vesminte negre si din ceat care se tem de lumin. Phobos l nsoteste; ceata este peste puterea ta;

Deimos este sgeata sa, scntei n noaptea Sufletului Adversarul are fata acoperit. A ta. Ti-ai vzut vreodat Adversarul?

Miliarde de fiinte umane triesc astzi pe uimitorul nostru Pmnt. Infinitul a oferit fiecruia dintre noi un instrument foarte puternic. Un instrument subevaluat aproape ntotdeauna sau, n cel mai ru caz, neluat deloc n seam.

Un instrument care a permis si permite fiintelor umane s creeze mai mult sau mai putin constienti, orice lucru pe care l doresc.

MINTEA
Un instrument foarte puternic, asa de puternic nct necesit atentie si constientizare pentru folosire.

Pentru c asa cum poate fi folosit pentru a crea capodopere de frumusete si armonie , el poate fi folosit si pentru a crea monstri de dizarmonie si suferint. Mintea fiintelor umane, mintea noastr e un instrument extraordinar de puternic desi foarte simplu ca functionare de baz. ns, enorma sa putere, mpreun cu simplitatea cu care poate fi gestionat si cu o anumit inconstient a potentialittilor sale, poate s dea form si s alimenteze chiar si ce nu intr n planurile noastre. Ceva ce, n loc s ne sustin, ne suge de energie;Ceva ce n acest moment stpneste asupra majorittii oamenilor de pe aceast planet.Situatia aparent normal a mintii la majoritatea fiintelor umane n ceea ce priveste procesul educativ realizat de proprii nostri predecesori nteles ca un instantaneu al activittii sale ntr-un anumit moment, este aceasta

Practic, noi toti, indiferent de tar, sex, vrst , cultur manifestm aceste caracteristici. Cu totii. Intensitatea sa poate varia n functie de anumiti factori culturali precum educatia primit sau valorile morale ale societtii n care ne-am nscut. n fapt, exist culturi si societti care nu dezvolt automat aceste caracteristici. Mai mult, ea poate fi mai mult sau mai putin accentuata n functie de caracteristicile personale. ns, dup un anumit moment, de obicei dup prima copilrie, activitatea mentala considerat normala a unei fiinte umane devine asa ceva... Aceasta este starea considerata normal a mintii unei fiinte umane,pentru c este trit de miliarde de alte fiinte de pe Terra si din acest motiv este considerat normal. Este posibil s gndim cu luciditate n mijlocul acestui marasm? Este posibil s reusim s vedem lucrurile cu atentie si claritate dac interior rmnem n aceast stare mental?

Am reusi s ascultm cu atentie ceva sau pe cineva dac n realitatea exterioar v-ati gsi ntr-un loc n care ar fi constant un astfel de zgomot de fond? Nu e ciudat c aceast confuzie apare n mintea oricrei fiinte umane de pe acest Pmnt? lat prima urm lsat pe malurile Constiintei de ceva amgitor si evaziv care actioneaz asupra oricrei fiinte umane n acelasi mod. Confuzie. Incapacitate de concentrare.Inconstant.Nu mai bine astepti?Trebuie s-o fac? Du-te acolo, e cel mai bine! Sau e mai bine acolo?S m duc sau nu?O, Doamne, chiar i de aici...

A nu fi capabil s opresti fluxul gndurilor este o suferint teribil, ns nu ne dm seama de asta pentru c aproape toti o avem. Si de aceea o considerm normal.

Eckhart Tolle

Normalitate? Sigur c exist si o alt


fatet a medaliei Exist fiinte pe acest Pmnt minunat a cror minte are ca stare natural asa ceva:

Un imens spatiu n care ei percep si srbtoresc n pace si bucurie orice lucru care exist care le permite s gndeasc lucid, s vad cu claritate s asculte cu atentie si, astfel, s realizeze lucruri minunate de o vibrant frumusete si armonie.
Aceasta se petrece pentru c au nvins ceva nluntrul lor care nu le permitea s fie ceea ce sunt cu adevrat. Vechii samani o numeau

Linistea Interioar

pentru c e o

stare n care perceptia nu mai depinde de simturi ci de o alt facultate a fiintei umane, care l transform ntr-o creatur magic care a fost purificat, nu de fiinta uman n sine ci de orice influente strine. Carlos Castaneda

Cum au ajuns aceste fiinte la acest rezultat? De ce si-au dorit s ajung? Ce le mpiedica s ajung? Dac vreti s realizati

Trezirea
trebuie s o practicati nentrziat

Aici

si

Acum.
Dogen Zenji

A doua urm ce lunec pe malurile Constiintei este simpla constatare. Sunteti capabili s v ntrerupeti la voint aceast activitate mentala inutil si nencetat care v ocup constant ntreaga minte? Nu sunteti capabili s v ntrerupeti acest inutil mcinat al mintii dect pentru 2 sau 3 secunde si cu ceva efort. Sigur, ati putea gndi c este un lucru normal si lucrul amuzant este c "gnditi" asta cu adevrat.Mintea care articuleaz gnduri, prin intermediul unui gnd: "gndeste" c nu poate fi ntrerupt din mcinatul ei, si cum ar putea fi altcumva ?

Poate mintea s gndeasc c poate s nu gndeasc?


Totusi, acest argument simplu v pune n

fapte incontestabile.
fata unei serii de 1. Mintea voastr nu se afl sub controlul vostru, deoarece daca ar putea sa-si ntrerup activitatea mental inutil la voint pentru ct timp ar vrea, nu doar pentru 2, 3 secunde. 2. Ati ncercat s v ntrerupeti activitatea mental, dar nu ati reusit. Rezult de aici c "ceva" din voi a ncercat s ntrerup activitatea voastr mental,constant, reusind pentru cteva clipe.

Asadar, acest "

ceva" a fost capabil s ceva" din

observe si s controleze un fenomen dincolo de mintea care gndeste. Dac lucrurile stau astfel,acest "

voi nu e mintea voastr, cea care gndete. Sau, mai bine zis, acest "

ceva" din voi nu este mintea care

articuleaz nencetat gnduri confuze, inutile. Dar dac n voi exist ceva ce nu este mintea care gndeste gnduri de acest fel, atunci

cine sunteti voi?


Si de ce mintea voastr cea care gndeste se afl dincolo de controlul vostru? Dac mintea voastr care gndeste este dincolo de controlul vostru iar voi nu sunteti aceasta minte,

care este sursa actiunilor


voastre?

Ti-ai vzut vreodat Adversarul? Vesminte negre si din ceat care se tem de lumin. Phobos l nsoteste; ceata este peste puterea ta, Deimos este sgeata sa, scntei n noaptea Sufletului. Adversarul are fata acoperit. A ta. Vesminte negre si din ceat care se tem de lumin.
n interiorul fiintelor umane actioneaz 2 tipuri de minte. n realitate, "mintea" este un cuvnt care nu se potriveste perfect cu definitia mecanismelor umane care actioneaz n noi pentru a ne permite evaluarea si interpretarea realittii. Totusi, n acest context, l vom folosi din comoditate. n termeni de profunzime, primul dintre acestea e cea care se ntlneste imediat, mai evident si care utilizeaz dialogul interior ca element de autoafirmare si autoperpetuare.Vom numi acest tip de minte,

Mintea superficial.
Caracteristicile sale sunt simple:

Mintea superficial
dialogheaz constant cu ea nssi, e complet focalizat pe

trecut

sau viitor, analizeaz totul n termeni de profit si pierdere pentru cel care reuseste s interpreteze realitatea si ia decizii doar pe baza experientelor trecute. si schimb ideile si directia la cteva minute odat. Proiecteaz tot ceea ce e de proiectat, si calculeaz tot ceea ce e de calculat. Este incapabil de concentrare
si starea sa natural este aceasta:

Dialog interior necontenit.

Atentie constant pe trecut si viitor. Ct pot s cstig? Dar dac pierd? Mereu a fost asa, asadar mereu va fi asa! Calea mea este aceasta! Chiar aceasta! Voi merge acolo, voi face asta, voi spune aia. Incapacitate de atentie total pe Aici si Acum.
Ne vorbim nencetat de lumea noastr, si

tocmai prin acest dialog interior noi o pstrm, o rennoim, si i asigurm viata si energia. n timp ce ne vorbim, nou nsine, ne alegem cile si astfel ne repetm alegerile si cile pn n ziua mortii pentru c pn n acea zi vom repeta aceleasi lucruri.

John Michael Abelar Sub Mintea de Suprafat exist o minte mult mai tcut, care percepe realitatea fr interpretarea gndirii, stie care este calea cea mai bun pentru noi si ne-o comunic prin senzatii si sentimente. Functionarea sa nefiind bazat pe gndire si dialogul

evaluarea energetica a momentului prezent, ea ne indic


interior, ci pe o cale fr a calcula procentul de cstig sau pierdere si nu se asteapt la un anume rezultat. Aceast minte nu are deloc nevoie s fac planuri sau proiecte cu termen de finalizare prestabilit deoarece nu foloseste viitorul ca pe o modalitate de evadare si nu ia decizii bazndu-se exclusive pe baza de date creat de evenimentele trecute, deoarece nu foloseste trecutul ca model imuabil pentru prezent. O vom numi de acum ncolo

Mintea Profund.

Interactiunea cu Realitatea prin Senzatii. Actiune dincolo de asteptrile rationale. Trecutul si Viitorul se topesc n Prezent. A fost ntr-un fel dar Acum poate fi altfel.

Atentie total pe Aici si Acum.


Deocamdat este suficient s-ti repet ceea ce ti-am spus referitor la cele dou tipuri de minte.

Una este mintea noastr adevrat, produsul experientelor noastre de viat, cea care ne vorbeste rar pentru c a fost nvins si aruncat n ntuneric.Cealalt, cea pe care o folosim n fiecare zi pentru activittile noastre cotidiene este o manifestare strin. John Michael Abelar Cele dou modalitti prin care interactionm cu existenta si interpretm realitatea

dialogul interior legat de Mintea superficiala si


sunt, asadar,

senzatiile, legate de Mintea Profund.


ns, atentie! Ceea ce noi numim senzatie nu se refer la emotii, deoarece cele dou aspecte sunt foarte diferite ntre ele.

Emotia

este n mod obisnuit o reactie a corpului la o anumit experient, imagine, sau chiar la un dialog interior pe care

Mintea superficial l asociaz cu


conditiile care l-au provocat. Aceast asociere sfrseste rapid prin a declansa n mod mecanic aceeasi reactie a corpului, adic aceeasi emotie ori de cte ori se manifest aceleasi conditii exterioare. Chiar dac aceste conditii nu ar necesita vreo nevoie emotional. Un exemplu imaginar: Cineva se poart urt cu dv. Si unul din lucrurile care v socheaz la acea persoan este plria de pe cap. Din acel moment,

n mod inconstient

Mintea superficial asociaz un aspect


ce tine de proasta educatie cu o anumit plrie. Astfel, ori de cte ori veti ntlni o persoan cu o plrie similar veti percepe interior un disconfort, o emotie neplcut care v va face s v retrageti sau s fiti chiar nepoliticos fr motiv, chiar dac persoana avnd plria respectiva e cea mai educat pe care ati ntlnit-o vreodat. Aceast reactie este o emotie: corpul a declansat o emotie automat, mecanic, asociativ, n ultim instant, complet ireal.

emotie =lat. EMOTIONEM de la EMOTUS p.


p de la EMOVERE= a duce afar, a muta, a scoate si de la: care adaug fort actiunii exprimate de cuvntul cu care e unit,si MOVERE= a agita, a misca. Preluat din dictionarul etimologic on line www. etimo. it

Mintea superficial si emotiile cltoresc


strns legate. Vom vedea mai trziu n detaliu ce nseamn aceasta deoarece mecanismul dialog interior-emotie este un element fundamental care trebuie nteles ct mai bine posibil. n schimb, o senzatie este ceva indefinibil ca un fundal interior tandru si delicat care ne comunic instantaneu informatii despre cum s interactionm mai bine cu energia, si, prin urmare, cu realitatea care ne nconjoar. Acest fundal indefinibil este aproape ntotdeauna sufocat de ctre Mintea superficial ns, n timp, poate deveni puternic si clar dac i se permite sa actioneze fr oprelisti; si dac se recunoaste n el adevrata noastr voce interioar care stie ce e mai bine pentru noi si stie cum s ne transmit asta.

Fiecruia dintre noi i s-a petrecut s se simt cumva mprtit ntre un impuls interior hrnit de o senzatie sau un sentiment si directionat ctre o experient si o serie de gnduri rationale care tind s ne descurajeze si inoculeaz n noi acele dubii care ne taie orice entuziasm. n aproape toate cazurile,practic ntotdeauna, dac e vorba despre fiinte nefamiliarizate cu expansiunea Constiintei, gndul rational are ntietate,iar senzatia sau sentimentul sunt respinse pn ce dispar cu totul. Percepem un impuls interior fat de o nou experient? lat cum se naste un dialog interior alctuit din ndoieli, frmntri si temeri. lat cum se nasc sentimentele de fric si confuzie, cauzate asociativ de acelasi dialog interior.

lat cum experienta cea nou este amnat sau respins dincolo de posibilitatea ei de manifestare deoarece nimnui nu-i place s descopere emotii neplcute iar frica, frmntrile pot fi foarte neplcute dac noi devenim aceste emotii. De aceea, n general, ne retragem pentru a le face s dispar. Aceasta se petrece deoarece Mintea superficial tinde mereu s tin sub tcere sau s contracareze Mintea Profund si, de obicei, reuseste pentru c noi i dm acceptul ca si Cmp al Constiintei si pentru c nu stim c e posibil s observm emotiile fr s ne identificm cu ele.

Focalizati-v atentia pe emotiile din voi. Acceptati-le existenta.Nu le gnditi, nu lsati ca emotia s devin gnd.Nu judecati sau analizati; observati doar. Deveniti constienti de senzatiile legate de emotii dar si de cel care observ,

Observatorul Tcut.
Eckhart Tolle

Acesta este motivul pentru care Mintea superficial ne tine cmpul interior n confuzie n mod constant. Pentru a ne mpiedica s ascultm susurul blnd al Mintii Profunde. O ascultare care ar putea s duc la sfrsitul dominatiei sale asupra noastr. Si acesta este motivul pentru care comportamentul Mintii superficiale e o alt urm fugitiva pe malurile Constiintei. Un comportament care n realitate este una dintre armele cele mai puternice ale arsenalului care ne tine n sah ca fiinte umane. Un ceva care ne tine nchisi ntr-o cusc care nu are gratii materiale , cu lanturi care nu se vd. Un ceva care pare normal doar pentru c miliarde de indivizi sunt sub controlul su. Un ceva care actioneaz din umbr, deoarece Lumina Constiintei l-ar scoate la iveal si ar deveni, astfel, ineficient. Este lumea care ti-a fost tras peste ochi ca s te orbeasc si s nu vezi adevrul. Care adevr? C esti un sclav, Neo. Ca si toti ceilalti, te-ai nscut n lanturi. Te-ai nscut ntr-o nchisoare pe care nu o poti

vedea, gusta sau atinge. O nchisoare pentru mintea ta. Fragment din filmul Matrix Un ceva pe care de acum ncolo l vom numi

SFIDTORUL.

SFIDTORUL Constiintei noastre.


Potrivit toltecilor, mintea oamenilor este invadat de ceva care o controleaz si care, deci, controleaz visul lor personal. Libertatea pe care o caut toltecii este aceea de a se ntoarce pentru a folosi mintea si trupul n acord cu ceea ce sunt cu adevrat, s-si triasc viata mai degrab dect s fac ceea ce acest ceva ne impune pentru scopurile sale personale. Don Miguel Ruiz Ce ntelegem, deci, prin cuvntul

SFIDTORUL?

Ce reprezint SFIDTORUL n existenta noastr, n viata noastr de zi cu zi? Cuvntul SFIDTOR indic un complex de forte care actioneaz n cmpul constiintei umane cu scopul de a o slbi si de a o mentine ntr-o stare inconstient si identificat cu constructii mentale ireale. Acest complex de forte actioneaz n noi ca un element conservator ca o fort opus si contrar impulsului nostrum ctre evolutia si expansiunea Constiintei. Actiunea contrar a SFIDTORULUI este directionat, s ne mpiedice s-i constientizm existent si, astfel, s o transcendem si s o transformm ntr-o fort aliat nou.

Recunoasterea n profunzime a actiunii SFIDTORULUI n viata noastr, demascarea actiunii sale si transcenderea sa este o sarcin care poate prea dificil dur, generatoare de ndoieli si suferinte care, n ultim instant, este ncercarea sa de a rmne n viat. Este o sarcin care poate prea dureroas pentru c noi toti pornim din acelasi punct: noi credem c suntem el. Totusi, recunoasterea si scoaterea la lumin a propriului SFIDTOR este una dintre sarcinile cele mai importante pe care este chemat s o ndeplineasc o fiint

SFIDTORUL este Pzitorul Pragului, ceata de


uman deoarece strbtut pentru a intra pe pmnturile nesfrsite care ne apartin de drept ca fiinte umane magice ntr-un univers minunat.

Unul din principalele scopuri ale

SFIDTORULUI asa cum ne indic si


numele su, este acela de a ne sfida: a ne pune la ncercare capacittile, vointa de a urma calea ctre expansiunea Constiintei, n mod neabtut. Ne sfideaz, cu scopul de a pune la ncercare si, apoi, de a face liber intentia noastr de a psi ctre acele realizri maiestuoase care stau n puterea noastr si care sunt specifice nou, ca fiinte umane magice si minunate. Atunci cnd vocile din tine ti vorbesc despre sfrsit atunci cnd mintea ti spune c ai pierdut, atunci cnd crezi c este imposibil, si totusi continui. Te ridici n propria spad si mai faci un pas.

Acolo unde se termin Omul, acolo ncepe Dumnezeu.


Acest concept al unei forte opuse care

provoac impulsul nostru ctre constiint dac nu chiar la limita


credibilului, si totusi, acest concept este bine argumentat, descris si studiat n amnunt n foarte multe traditii spirituale de pe acest pmnt. De exemplu, ntr-una din crtile sacre ale traditiei esoteric ebraice, Tora, si n nvtturile ntelepte cuprinse n Cabala , exist descrieri complexe ale scopului si a armelor aflate la dispozitia unei

entitti

energetice a crui nume a devenit


sinonim cu fortele rului n biserica catolic:

Satana.

Satana, a crei semnificatie nu este alta dect Adversarul, este acea entitate
energetica care, n calitatea sa de adversar ne mpiedic s ajungem la

Lumin. Scopul su principal, potrivit


traditiei ebraice, este acela de a crea forta opus celei care ne trage ctre lumin, cu scopul de a permite eliberarea fortei schimbrii, deoarece fr o opozitie n-ar mai exista tensiunea care s ne directioneze ctre Constiint si ctre cutarea luminii.

Acest concept ar merita o mai mare aprofundare, care, nu reprezint scopul prezentului documentar. Ceea ce este important de subliniat aici este rolul

Vrjmasul prin excelent din traditia ebraic, Satana, l joac n expansiunea Constiintei. Vrjmasul: O
pe care entitate energetica care urmreste prin orice mijloace s ne mpiedice n directionarea noastr ctre lumina constiintei. Dup cum bine se stie,

Satana este cunoscut si ca Diavolul.


ns putini stiu c termenul diavol deriv din latinescul Dibolus si din termenul din greaca veche

Diabolos, adic

"Cel care separ".


Ce separ? Ceea ce nu are nici un sens s fie separat.

Ceea ce este stpnit doar dac este separat.

Divide et Impera
Strategie avnd ca scop obtinerea unei pozitii privilegiate diviznd si fragmentnd forta de opozitie n asa fel nct aceasta s nu se poat uni contra unui obiectiv comun. Totusi, traditiile cutrii interioare din toat lumea par s recunoasc n SFIDTOR alte scopuri, mai concrete, dincolo de cel mai mult abstract despre care am vorbit. Una dintre responsabilittile noastre, ca fiinte umane este de a cuprinde si de a realiza cu ochii si cu Constiinta noastr ct din aceasta este real si ct o alegorie cu o semnificatie mult mai vast.

Dar e bine de stiut n ce fel nvtceii pe calea Constiintei apartinnd de diferite traditii au fost pusi n gard de prima confruntare adevrat pe care trebuie s o aib: cea cu proiectia iluzorie a lor. Cea cu

SFIDTORUL.

Don Miguel Ruiz e un saman din traditia toltec din America Central. Nscut si crescut ntr-o familie mexican de vindectori, mama, currandera si bunicul, nagual... poart mai departe si rspndeste n lume cunoasterea ezoteric toltec a strmosilor si. Don Miguel indic numele de

SFIDTORUL

cu

Parazitul.

lat cum, prin cuvintele sale, ne descrie formatia si scopul su n Cmpul Constiintei umane.

n minte crem

Judectorul, o

judec continuu tot ceea ce facem si nu facem, toate emotiile pe care le trim sau nu.
parte din noi care n mod normal Judectorul ne gseste vinovati si noi ne gndim c trebuie s fim pedepsiti: partea din minte care primeste judecata si simte nevoia de pedeaps este

Victima. Victima este acea parte din noi care


spune: "Vai de mine, nu sunt destul de bun, de puternic, de inteligent. Ce m fac? Cum pot mcar s experimentez?"

Judectorul si Victima si duc existenta


pe sistemul nostru de credinte, adica pe ceea ce credem si ce nu credem, un sistem care s-a insinuat n mintea noastr din copilrie, cnd credem tot ceea ce ne spuneau adultii.

Toltecii numesc acest mecanism

Judector-Victim- Sistem de Credinte cu numele de Parazitul.


Mintea uman este bolnav din cauza unui parazit care i fur energia vital si bucuria. Parazitul se transmite ca un virus de la bunic la fii si apoi la noi, care o transmitem copiilor nostri si hrana lui const din emotiile negative care provin din fric.

Parazitul este o creatur alctuit din


energie emotional si este vorba despre
o fiinta vie. Supravietuieste cu emotiile negative si se hrneste cu suferint. Don Miguel Ruiz din crtile "Cele patru legminte" si "Stpnirea iubirii" editate de "Edizioni il Punto d'Incontro".

Parazitul:

O entitate energetica care trieste si se alimenteaz pe cheltuiala alteia fr s dea nimic n schimb.
Carlos Castaneda este un antropolog care a aprofundat o alt linie toltec a cunoasterii esoterice: cea a lui Don Juan Matus. Don Juan Matus a fost samanulghid, adic nagualul, al unei linii toltece similare cu cea a lui Don Miguel Ruiz, avnd probabil aceeasi surs dar diferit de aceasta prin multe elemente cum ar fi, de exemplu, accentul pus pe calea lupttorului ca modalitate de realizare personal. Carlos Castaneda a transcris si a publicat, n crtile sale nvtturile primate de la Don Juan; si n ceea ce priveste existenta sa el a decis s transcrie nc ceva care l priveste mult mai ndeaproape pe

SFIDTOR.
lat mai exact ce, ntr-o sintez a cuvintelor sale.Samanii din vechiul Mexic au descoperit ceva transcendental.

Au descoperit c avem un tovars care rmne cu noi toat viata. Un prdtor care iese din adncurile cosmosului si care pune stpnire pe viata noastr iar noi suntem prizonierii lui. Dac protestm, ne sufoca protestele. Dac intentionm s actionm independent nu ne permite.

Prdtorul

are avantaj asupra noastr pentru c noi suntem hrana lui, sursa lui de existent. este cel care a infiltrate n noi sistemele de credinte , conceptul de bine si de ru, obiceiurile sociale. El este cel ce ne-a definit sperantele si asteptrile, att visurile de success ct si parametrii falimentului. El ne-a dat aviditatea, dorinta fr limit si lasitatea. Ne-a fcut s fim fixitti, focalizai pe ego si nclinati spre autocomplacere. Folosindu-se de egoismul nostru, unicul aspect constient care ne-a mai rmas , prdtorul creaz flcri de constiint pe care trece apoi s le consume fr scrupule.

Prdtorul

Prdtorul ne creaz probleme inutile pentru a forta aparitia acestor flcri si astfel el supravietuieste continund s sa hrneasc din energia vie a pseudopreocuprilor noastre. Vechii samani vedeau

prdtorul.

l numeau Volador, cel ce zboar deoarece se misc n salturi prin aer. Nu este un spectacol frumos. Este o umbr neagr de o obscuritate impenetrabil care salt prin aer si apoi coboar pe pmnt. Carlos Castaneda "Latura activ a Infinittii".

Volador: O entitate energetica care


trieste si se hrneste pe socoteala alteia fr a da nimic n schimb.

Eckhart Tolle este un om contemporan cu noi nscut si crescut n Europa, care a trecut printr-o experient de trezire neasteptat si total. De fapt, ntr-o clip, el a fcut acea manevr care pentru multi dintre noi necesit ani de practic si disciplin nainte de a putea fi nfruntat: s-a dezidentificat complet de proiectia iluzorie a realittii create de Mintea sa superficial si a atins starea de Constiint pur care este expresia a ceea ce este el cu adevrat. Acest proces, care ar putea fi numit o

Iluminare

dar care nu poate fi descris n cuvinte, i-a permis, printre altele, s reobserve existenta fr numeroasele si inutilele filtre mentale plasate n fiint de ctre

Mintea superficial.

n aceast stare de observare, el a vzut ceva foarte interesant, ceva ce are mult de a face cu SFIDTORUL ceva ce vom prezenta cu propriile lui cuvinte.

Durerea acumulat n corpul vostru este un cmp de energie negativa care


v ocup trupul si mintea. Dac o considerati o entitate invizibil desine-stttoare v apropiati mult de adevr. Este vorba despre

corpul de suferint

emotional.
Fiti n gard pentru a descoperi eventualele semne de nefericire din voi, sub orice form: poate fi corpul de suferint care se trezeste. Poate lua forma unei iritri, nerbdri, melancolii, dorinte de a jigni, mnii, furii, depresii, necesitti de a avea o dram n raporturile personale etc.

Corpul de suferint vrea s supravietuiasc ca si orice alt entitate existenta si poate supravietui doar dac v face s v identificati inconstient cu el. Atunci poate pune stpnire pe voi, poate deveni voi, si poate tri prin voi. Trebuie s se hrneasc prin voi. Si o va face cu orice experient care intr n rezonant cu tipul su specific de energie, cu orice lucru care poate da nastere la o suferint, mnie, capacitate distructiv, ur, tristete, drama emotional, violent, chiar boal. Durerea se poate hrni doar cu durere, si odat ce corpul de suferint a pus stpnire pe voi, aveti nevoie de alt durere si deveniti victime sau persecutori. Supravietuirea sa depinde de identificarea voastr inconstient cu el, precum si de frica voastr inconstient de a nfrunta frica ce trieste n voi. Eckhart Tolle "Puterea prezentului"

Corpul de suferint:

o entitate energetica care trieste si se hrneste pe socoteala alteia fr s dea nimic n schimb.

Relum spunnd c traditiile cutrii interioare din toat lumea din care am prezentat un mic dar semnificativ esantion par s indice existenta

SFIDTORULUI.
n interiorul cmpului uman de constiint poate aprea, exista, creste si actiona o entitate energetica ce ne priveaz de energie si care, deci, ne mentine ntr-o stare de inconstient. Scopul su este acela de a continua s se hrneasc cu un anumit tip din energia noastr si, n acelasi timp, s ne mpiedice s ne expansionm Constiinta pentru a nu putea s-i constientizm existenta. Evident, a deveni constienti de existenta si actiunea acestei entitti energetice este primul si cel mai

important pas , apoi, va deveni o consecint natural, ncetarea imediat de a crea hrnire si sustinere pentru ea. Ne mai hrnind-o, ea va deveni din ce n ce mai slab pn cnd va fi complet reabsorbit si transformat de Constiinta noastr.

Stpnirea propriei minti rebele, capricioase, vagabonde este Calea ctre Fericire. nteleptul si observ continuu propriile gnduri, care sunt mrunte,
nseltoare si instabile.

Aceasta este Calea ctre Fericire.


Dhammapada Atunci cnd se petrece aceast transformare, fiinta uman nceteaz s-i permit vocii din capul su, care tot dialogheaz cu ea nssi despre tot felul de prostii iluzorii s fie stpna existentei sale, deoarece ntelege c acea voce nu este ceea ce este el n realitate.

Cnd are loc aceast transformare, fiinta uman nceteaz s asculte o minte care i pune piedici si o limiteaz si o nlntuie n orice mod, n loc s o sustin si s o ncurajeze, deoarece fiinta nelege c acea minte nu este cine este ea n realitate. Atunci cnd se petrece aceast transformare, fiinta uman devine liber. C se numeate

Parazit, Volador, Corpul de suferint sau Vrjmas ,


nu este ceea ce este ea n realitate deoarece nu este de mare folos s stim aceasta la un nivel intelectual. Ceea ce este cu adevrat folositor este s ntelegem si s vedem cum actioneaz, ce arme foloseste, care sunt efectele actiunii sale n viata noastr.

S ntelegem c noi suntem, dup toate probabilittile, przi energetice inconstiente. Si, mai ales, s ntelegem c noi, ca fiinte cu constiint, suntem fiinte magice si puternice care au toate instrumentele la dispozitie pentru a-l demasca si a-l transforma n aliatul nostru.

Ne ia din fericirea noastr. Ne ia din bunstarea noastr. Ne ia din pacea noastr. Toate strile fiintei care ne sunt mai apropiate ca aerul pe care l respirm si care ne sunt cu totul accesibile. De aceea , SFIDTORUL trebuie s fie nfruntat si transcens. Nu pentru ceea ce este, ci pentru faptul c ne limiteaz existenta. Aceasta este unica si adevrata provocare pe care trebuie s o nfruntm n viat nainte de a intra si a tri n lumea real si de a fi ceea ce suntem cu adevrat.

Totusi, SFIDTORUL se va folosi de orice arm pentru a ne mpiedica, pentru c aceasta e n firea sa si pentru c Infinitul asa a vrut s fie. De aceea, este nevoie de constiint, claritate si o hotrre de nezdruncinat pentru a nfrunta aceast provocare.

De aceea, n toate traditiile spirituale de pe Pmnt cei care accept aceast provocare sunt numiti Rzboinici. Putem s ne rzvrtim si s spunem NU! Declarnd rzboi Parazitului, un rzboi de independent, un rzboi pentru dreptul de a ne folosi mintea si creierul. De aceea, n toate traditiile samanice americane, adeptii se numesc rzboinici. Sunt n rzboi mpotriva Parazitului cuibrit n mintea lor. Aceasta nseamn cu adevrat s fii un

Rzboinic.

Rzboinicul

este cel care lupt

mpotriva invaziei

Parazitului.

Putem nvinge sau pierde, dar nu am cedat fr lupt. Don Miguel Ruiz

Ti-ai vzut vreodat Adversarul? Vesminte negre si din ceat care se tem de lumin. Phobos l nsoteste, ceata este peste puterea ta, Deimos este sgeata sa, scntei n noaptea Sufletului . Adversarul are fata acoperit. A ta. Phobos l nsoteste, ceata este peste puterea ta. S ntelegem cine sau ce este

SFIDTORUL

este o realizare care ne va trezi constiinta ntr-o zi. Acum, s ne concentrm pe consecintele actiunilor sale deoarece aceste consecinte sunt urma cea mai vizibil a actiunii sale n lume. Amprent care nu se poate sterge. Efectele actiunilor sale care tulbur. n ce mod se manifest n viata noastr actiunea

SFIDTORULUI?

Dialogul interior continuu, confuz fcut de o multime de voci, muzici, orientat n general ctre gnduri negative, distructive, frmntri si preocupri, n cea mai mare parte ireale. Obicei de a judeca si de a calcula orice lucru revolta fat de orice lucru si mai ales fat de noi nsine. Judecata este de obicei una de inadaptare, culpabilitate, condamnare, dispret. Fuga de intensitatea si disciplina constient ndreptat ctre actiuni constructive, cu o proiectie constant ctre un viitor incert, de obicei, mine sau luni a ceva ce am putea sau ar trebui s facem acum. O fug care s nu ne tulbure comodittile. Tendinta unei derive inertial fat de obiceiuri care n majoritatea cazurilor sunt construite ca o perpetuare sau fug de conditii generatoare de suferinta si, n consecint, un atasament emotional fat de ele.

Autosabotarea oricrei inspiratii care ne druie bucurie si entuziasm cu tot felul de ndoieli si frici ireale, generate de dialogul interior si deci de Mintea superficial, care ne fac mai degrab s gndim dect s actionm pn cnd, n cele din urm, amvorbit asa demult cu noi nsine nct orice inspiratie s-a pierdut. Fuga de responsabilitatea personal si total a propriei existente prin transferul su sistematic n exteriorul nostru, avnd drept rezultat gnduri de culpabilitate. E vina lui. E vina cestei situatii. E vina acestei structuri.

Marea majoritatea oamenilor din societatea modern de model occidental, care, n fapt, s-a propagate pe tot pmntul, vede n semenii si toate aceste caracteristici. Nu doar o parte, ci toate. Normal, care este rezultatul combinat, efectul tuturor acestor caracteristici? Unul singur:

FRICA.

Trim ntr-o stare de fric continu, autoindus si ireal. Frica de a pierde lucruri ireale si inexistente. Aprobarea. Reputatia. Premiul pentru presupusele noastre merite si indulgent pentru lipsurile noastre. Siguranta. Aceasta este urma cel mai incredibil de evident si totodat, de ascuns, a actiunii

SFIDTORULUI.

Avem cu totii aceleasi caracteristici, efectul lor este ntotdeauna nefericirea, frica si o slbiciune fr nume si asta nu ne face deloc bnuitori. Perfectiunea unui astfel de scenario a unei asemenea strategii, const tocmai din faptul c nu bnuim c mprtsim cu totii aceleasi caracteristici pn cnd nu ntlnim pe cineva care nu le are; si n ultimii 1500 ani sau chiar 3000 ani tocmai aceasta s-a petrecut. Fiinte care se elibereaz au existat si vor exista ntotdeauna. Multe dintre ele au urmrit s mprtseasc altor fiinte umane ceea ce au descoperit; totusi, foarte adesea, mesajul a suferit o filtrare care l-a alterat asa de mult sau chiar l-a pervertit. Si cine a fost autorul? Dac efectele actiunii SFIDTORULUI n viata noastr sunt frica, nefericirea si suferinta, practic toti, constient sau nu, vom fi de accord c aceste efecte nu sunt pozitive pentru noi si ar trebui modificate.

ns, atunci de ce fiintele umane le accept oricum n ciuda faptului c ele le poart ctre nefericire si suferint? De ce mesajul transmis n toate epocile nu a fost ascultat niciodat de cei multi, ci din contra, a fost mereu combtut si denigrat? Pentru c, de obicei, nu-si amintesc c modelele de nefericire si suferint care perpetueaz n viata lorau fost trite chiar de ei printr-o conditionare care ncepe chia rde cnd sau nscut, mai mult, nu au auzitde modele diferite sau, dac le ntlnesc, nu le cred. ns motivul cel mai important pentru care persistm n nefericire, capodopera actiunii SFIDTORULUI, const n modul n care noi, fiintele umane interactionm cu Realitatea. Fiintele umane filtreaz toat realitatea prin cmpul lor mental si emotional, iar acest filtru le creaz o imagine interioar a realittii la care apoi se conformeaz, pentru a le confirma perceptiile.

Ce a fcut, deci, SFIDTORUL? A intervenit pentru a manipula n avantajul su acea parte a mintii pe care am pus-o s controleze acea activitate.

SFIDTORUL si-a asumat controlul


Mintii superficiale. Nu este posibil s schimbi pn unde Mintea superficiala ne guverneaz viata, deoarece aceasta nu este expresia a ceea ce suntem de fapt ci "portavocea"

SFIDTORULUI.

De aceea, dialogul interior este obsesiv orientat ctre "castrarea" noastr n loc s fie ctre mplinirea noastr. De aceea, orice ajunge n cmpul nostru de constiint este filtrat inconstient de Mintea superficiala, este eliminat sau nehrnit pn la completa sa disparitie dac are o ct de mic legturcu o

Trezire interioar.De aceea, toate


documentele, asemenea acestuia de fat crtile despre cutarea interioar, ntlnirea cu o fiint constient, vor fi tinute ntotdeauna ct mai la distanta cu dubii, critici si indiferent din partea celor care nu sunt pregtiti. Mintea superficial va filtra realitatea lor printr-un dialog interior conditionat iar oamenii vor dialoga cu ei nsisi spunnd c sunt toate prostii, fapte inexistente, fr nici un fundament stiintific,zvonuri ridicole etc, pn ce-ti vor da dreptate n dialogul lor interior. Voladore sunt eficienti si organizati. Pentru a ne mentine supusi, slabi si docili, s-au implicat ntr-o operatiune uimitoare. Ne-au dat mintea lor. Vezi, mintea unui

Volador nu are

rivali. Cnd si propune ceva, nu poate dects fie n acord cu ea nssi si s cread c a fcut ceva merituos. Mintea unui Volador ti va spune c tot ce ti spun eu nu sunt dect prostii si, de aceea, ea va coincide cu afirmatia sa, "sigur c sunt prostii". n felul acesta ne nvinge . Carlos Castaneda Astfel,

realitatea nu va face altceva dect s se conformeze credintei lor, pentru c aceasta este una dintre
legile uimitorului nostru univers.

Pe cnd intra lisus n Capernau s-a apropiat de el un sutas care-L ruga si-I zicea "Doamne, robul meu zace n cas slbnog si se chinuie cumplit". lisus i-a spus: "Am s vin si s-l tmduiesc". "Doamne", a rspuns sutasul "nu sunt vrednic s intri sub acoperemntul meu; ci zi numai un cuvnt si robul meu va fi tmduit. Cci si eu sunt om supt stpnire; am supt mine ostasi, si zic unuia" Du-te!" si se duce; altuia: "Vino!" si vine; si robului meu: "F cutare lucru!" si-l face. Cnd a auzit lisus acestevorbe S-a mirat, si a zis celor ce veneau dup El: "Adevrat v spun c nici n Israel n-am gsit o credint asa de mare. Apoi a zis sutasului: "Du-te si facti-se dup credinta ta". Si robul lui s-a tmduit chiar n ceasul acela. Matei 8, 513 Dar atunci, cum e posibils te transformi? Cine nu nceteaz sau nu a ncetat s alimenteze si doar una dintre caracteristicile acestea si este mai mult sau mai putin constient, se elibereaz deja din nclestarea

SFIDTORULUI.

Dar nainte de a continua, este momentul s demascm una dintre armele cele mai puternice de care dispune pentru a nementine sub controlul su. Este momentul s demascm modul de filtrare a realittii de care se foloseste pentru a rmne la comand.

Ti-ai vzut vreodat Adversarul? Vesminte negre si din ceat care se tem de lumin. Phobos l nsoteste; ceata este peste puterea ta, Deimos este sgeata sa, scntei n noaptea Sufletului. Adversarul are fata acoperit. A ta. Vesminte negre si din ceat care se tem de lumin.

Ce este Realitatea?

Multi dintre noi, practice aproape toti, am rspunde c realitatea este ceea ce putem vedea si atinge , experimenta, ntr-o manier independent de fiinta uman care interactioneaz cu ea. Un scaun este un scaun pentru toti si el exist independent de cine l observ. Acesta este modul n care fiinta uman concepe realitatea: unic, stabil, mprtsit de toti n acelasi fel, extern ei, independent de evalurile sale, ne influentabil dect printr-o actiune care implic o modificare concret, deci, perceptibil, a ordinii sau a organizrii elementelor din care este constituit. Ceea ce poate fi experimenta tn orice moment de oricine n acelasi fel, prin intermediul celor 5 simturi este Realitatea. Tot restul nu exist. Acesta este exact modul n care nchisoarea iluzorie a fiintelor umane este construit si sustinut pn cnd devine o carcer aparent de nescpat. Nu intrm n detalii vizavi de aceast afirmatie, pentru c ar trece dincolo de limitele prezentului documentar. Vom vorbi, n schimb, de mecanismele de creare a modelului de realitat mprtsit de majoritatea dintre

noi. Si cum SFIDTORUL, printr-o capodoper de strategie se foloseste de el n avantajul su. Creierul nostru, dar,n general, tot corpul este lovit constant de un flux de informatii venind din exterior indiferent ce nseamn acest "exterior". Potrivit modelului nostru obisnuit de percepere a Realittii model nvtat si practicatde multi ani cu atta insistenta nct l-am transformat ntr-un proces automat, aceast perceptie este filtrata si elaborata n timp real de cele 5 simturi, intr-o magnifica si armonioasa simfonie, iar rezultatul este recompus n creierul nostru si interpretat de Mintea superficiala astfel nct s construiasc imaginea Realittii pe care noi o folosim pentru a interactiona cu ea. Inconvenientul este faptul c nu Mintea superficial ar trebui s fac aceast interpretare, ci Mintea Profund avnd-o pe cea superficiala ca ajutor. Deoarece unul din scopurile mintii profunde este chiar acesta:

interpretarea Realittii printr-un punct de vedere fluid si armonios cu energia care a lovit cmpul nostru de Constiint. Mintea superficial este un dar minunat: are scopul de a ajuta si de a sustine Mintea Profund, fcndu-i, de exemplu, accesibile informatii legate de experientele trecute cu scopul de a ne proteja sau traducnd intuitii si gnduri provenite din planurile superioare ale constiintei n constructii verbale n planuri si proiecte precise, chiar si prin scris, calcule si analize matematice, care sunt instrumentele adecvate aflate la dispozitia sa. Concepte pe care le gsim exprimate de exemplu si n nvtturile din Cabala ebraic. Ce se petrece n schimb? Mintea superficial se interpune si ndeplineste o sarcin care nu-i apartine si pe care nici nu o poate ndeplini: interpretarea

Realittii. Asadar, cum este asamblat Realitatea?


perceptiei asupra

Prin Mintea superficial, sigur, dar mai ales prin instrumentar folosit n mod obisnuit de Mintea superficiala atunci cnd nu se afl la comand: dialogul interior conditionat. ndat ce dialogul interior conditionat cu o vitez impresionant, interpreteaz Realitatea, o transform dup o schem foarte simpl. Dac ceea ce asambleaz este o repetitie a unei experiente trecute, caut o experient similar n baza sa de date, si cnd o gseste, i ataseaz eticheta corespunztoare. Un scaun. Ah, da, un scaun ca alte milioane de scune pe care leam mai vzut. Un brbat cu pirie? Ah, da, unbrbat ru si grosolan. Dac ceea ce asambleaz nu este o repetitie a unei experiente trecute, cile posibile sunt dou: dac este interpretat ca o amenintare puternic la stabilitatea structurilor interioare de interpretare si construire a ceea ce este cunoscut sau dac iese din limitele a ceea ce este considerat posibil, este ndeprtat, suspendat sau anulat. Dac nu este interpretat ca oamenintare sau ca ceva

imposibil, este modificat pentru a se potrivi cu un model similar din trecut. Partea cea mai dificil pe calea strbtut de un Rzboinic este s nteleag c

Lumea este o senzatie.


John Michael Abelar V pricepeti la culori?! Priviti atunci figura urmtoare Culorile din ptratele "A"si "B" sunt identice? Nuu?!?! Priviti din nou mai bine...

Un scaun nu e doar un scaun. Orice scaun e un miracol, un dans molecular de lumin, ns Mintea superficial nu va putea niciodat s vad aceasta, pentru c, pur si simplu, nu e fcut pentru asta.Un scaun devine doar un scaun atunci cnd Mintea superficiala l-a interpretat si l-a catalogat drept "scaun" obiect cunoscut si neameninttor cel putin pn cnd cineva nu se hotrste s-i dea cu el n cap.Dar cine a pus Mintea superficiala ntr-un rol care nu-i apartinea? Noi, binenteles, deoarece ntotdeauna noi suntem cei care decidem. Doar c am decis ntr-o manier fortat si fr o evaluare just si constient. Am luat aceast decizie prin presiunea la care suntem supusi nc de la nastere.Astfel este fcut interpretarea

Realittii

de ctre Mintea superficiala prin intermediul dialogului interior si aici intr n actiune

SFIDTORUL.

n general, dialogul interior este nencetat activ si focalizat pe prostiile associative care l mentin n functiune, ca pe un radio: trebuie s-mi gsesc mtusa din Nebraska; ah, muntii din Nebraska;frumoas mai e zpada; oricum, ar trebui s organizez urmtoarea sptmn alba deoarece e timpul; trebuie s cumpr schiuri noi; ah, da, magazinul acela din centru...si tot asa, din prostie n prostie, toat existenta noastr. Acest flux neinteligibil, fcut din multe voci care vorbesc una cu alta si chiar se ceart este chiar unul dintre instrumentele principale de control al constiintei noastre folosit de ctre

SFIDTOR.

Acest flux neinteligibil de cuvinte interioare reprezint vocea SFIDTORULUI. Toat mintea noastr e o ceat pe care toltecii o numesc

Mitote. Mintea este

un vis n care mii de oameni vorbesc n acelasi timp si niciunul nu ntelege ceea ce spun ceilalti. Aceasta este
conditia mintii umane: un mare mitote, n care e imposibil s vezi cine suntem cu adevrat. In India, mitote se numeste

Maya, care nseamn iluzie.Este vorba


de faptul c personalitatea are

constiinta propriei sale existente. Tot


ceea ce credeti desprevoi nsiv si despre Lume, toate conceptele si programele pe care le aveti n minte alctuiesc Mitote. Nu putem s vedem ceea ce suntem cu adevrat. Nu reusim s vedem c nu suntem liberi. Don Miguel Ruiz

Cu alte cuvinte, aceste multe voci care par s aib o viat proprie si care alterneaz pe trmul interpretrii noastre asupra Realittii acest conglomerat de stimuli, voci, pulsiuni, preferinte, aversiuni reprezint SFIDTORULn aspectul su cel mai evident.

Un moment, si o voce ne impinge ntr-o anumit directie. Dup 5 secunde trecem la alt idee. Dup 10 secunde vedem un prieten si suntem fericiti. Dup 15 secunde abia asteptm s ne desprtim. Interpretarea fr motiv a Realittii tcute doar pentru a urma capriciile unui vrtej de voci din cap n loc s ne centrm din ce n ce mai mult n nucleul interior care ne apartine cu adevrat ngrijindu-l si fcndu-l s creasc din ce n ce n putere si autoritate, continum s rtcim de la o interpretare la alta, creznd c suntem fericiti sau tristi sau liberi, doar pentru c o voce din capul nostru spune cnd fericire, cnd tristete, cnd libertate si noi o credem, ca niste ppusi trase de fire invizibile. Divide et Impera -Strategie avnd ca scop obtinerea unei pozitii privilegiate diviznd si fragmentnd forta de opozitie n asa fel nct aceasta s nu se poat uni contra unui obiectiv comun. lat de ce putem spunec SFIDTORUL a luat controlul asupra Mintii Superficiale si o foloseste n propriul su avantaj. O suprasolicit si o

mpiedics se linisteasc, astfel nct ssi asigure controlul asupra fiintei umane inconstiente care este victima sa datorit miilor de voci din care e alctuit Mintea superficial nu este mai puternic dect Mintea Profund; e ca si cum ai spune c mna dreapt e mai puternic dect stnga. Pur si simplu, noi folosim MinteaSuperficial ntr-un mod neadecvat iar Mintea Profund este, astfel, sufocat de mecanismele zgomotoase si necontrolate ale unei Minti Superficiale suprafolosit. Totusi, este bine s clarificm un lucru.

SFIDTORUL nu poate face nimic n fata Constiintei.

El reuseste n intentia sa de a pune stpnire pe Mintea Superficial a unei fiinte umane deoarece aceasta nu stie ce se petrece si, deci, nu-l poate mpiedica. In practic,

SFIDTORUL ia controlul asupra Mintii


Superficiale de obicei n primii ani ai existentei sale si cu timpul fiinta uman respectiv ajunge rapid s cread c ea este ceea ce MinteaSuperficial i spune s fiea, dic, ea crede c este

SFIDTORUL. Cum este posibil,


asadar, s te eliberezi de ceva ce nu stii c ai? Cum e posibil s te eliberezi de ceva ce crezi c esti? Multi oameni sunt astfel prizonierii propriei lor minti nct frumusetea Naturii chiar nu exist pentru ei. Ar putea spune:"Ce floare frumoas!", dar este vorba doar de o etichet mental automat. Pentru c nu sunt linistiti, nu sunt prezenti, nu vd cu adevrat floarea, nu i percep esenta, sacralitatea, tot asa cum nu se cunosc pe ei nsisi, nu-si percep propria esent, propria sacralitate. Eckhart Tolle

Un scenariu care poate fi teribil de nseltor, acela de a fi crezut ani de zile c suntem ce nu suntem, de fapt; aceast constientizare coincide adesea cu intrarea n cea ce multi cercettori numesc

Noaptea Sufletului. Fulgere de groaz


ne zguduie cmpul interior, atunci cnd structurile pecare am ridicat realitatea, si pe care le credeam asa de stabile, intangibile si nemuritoare se cutremur ameninttor sub rafalele Adevrului. Totusi , nu e nimic de care chiar s ne temem. Constientizarea faptului c instrumentul cu care interpretm n general realitatea , adic Mintea Superficial , nu actioneaz sub controlul nostrum constient este folositoare , fr ndoial, ns mai este si un altul. Exist un alt instrument, corelat cu acest mod de

Realitatea pe care l foloseste SFIDTORUL pentru a-si


a interpreta perpetua prezenta n noi; un instrument care este esential s fie cunoscut deoarece este si instrumentul care, dezactivat , declanseaz si accelereaz

scderea influentei SFIDTORULUI ca fort de contrapunere si transformarea lui ntr-o fort aliat nou. Multe traditii spirituale ne arat c acesta este instrumentul principal cu ajutorul cruia

Sfidtorul se hrneste cu energia noastr, ca un Parazit. Si dac aceasta


este modul principal prin care se hrneste ce se va petrece dac l dezactivm? Vorbim despre un automatism foarte simplu creat de corp in uniune cu mintea care l conduce, cercul vicios si autohrnitor care se declanseaz ntre dialogul interior si emotii. Cnd mintea se opune Vietii, se ivesc gndurile. Cnd ceva ncepe s fie n conflict cu o prere a egoului, se declanseaz tumultul emotiilor. Dan Millman

Ti-ai vzut vreodat Adversarul? Vesminte negre si din ceat care se tem de lumin. Phobos l nsoteste; ceata este peste puterea ta, Deimos este sgeata sa, scntei n noaptea Sufletului. Adversarul are fata acoperit. A ta. Vesminte negre si din ceat care se tem de lumin.

Emotiile sunt o componenta foarte


important a mecanismului de rspuns al cmpului energetic uman la stimulii si la perceptiile pe care le primeste din mediul nconjurtor. O emotie, dup cum putem mrturisi si testa fiecare din noi, produce efecte imediate n corpul nostru fizic si ea este capabil s modifice aproape instantaneu rspunsul nostru comportamental care se adapteaz rapid ctre directia cea mai cunoscut si experimentat capabil s ne readuc n echilibru ntregul nostru sistem energetic. Dar cum se naste o emotie?

este n esent o modificare a echilibrului corporal care se produce prin crearea si eliberarea de hormoni si neurotransmittori n diferitele sisteme de legtur ale corpului nostru.

emotie

Aceast modificare, aceast stimulare, este imediat depistat de mecanismele noastre de perceptive si este apoi interpretat ca un rspuns la o situatie extern specific care a provocat n noi o astfel de reactie.

emotie

= lat. EMOTIONEM de la EMOTUS p. p de la EMOVERE a duce afar, a muta, a scoate si de la: care adaug fort actiunii exprimate de cuvntul cu care e unit, si MOVERE a agita, a misca

De exemplu, perceptia unui tigru ..!!!!!!! n unui tigru la ctiva metri de noi va provoca n noi eliberarea unui hormon binecunoscut de toti: adrenalina; aceast eliberare va determina urmtoarea interpretare din partea mecanismului nostru de perceptie care va asocia senzatia respectiva cu o schem foarte precis care se numeste

Fric.

Frica

este un mare vrtej. Face ca frigul s fie mai frig, ntunericul mai ntuneric. ns las-o s se ridice si va disprea. Obi-Wan Kenobi

O emotie nu este, deci, altceva dect o senzatie n corp pe care noi o percepem ca rspuns la un eveniment care a lovit Cmpul Constiintei noastre.

Modificarea echilibrului chimic din corpul nostru produce instantaneu o senzatie pe care noi o numim emotie. Agitatie. Ce intervine pentru a da o semnificatie, pentru a interpreta emotia pe care o simtim? Evident, modelele care au fost inserate n mintea creia i-am dat sarcina de a interpreta Realitatea adic, n marea majoritate a cazurilor, Mintea superficial. Dac noi nu am da un nume la ceea ce simtim emotia ar rmne doar o senzatie perceput n corp care ar aprea, ar avea un vrf si apoi s-ar diminua pn la completa disparitie. S fie

frica cea care v mpiedic s faceti o


actiune? In aceast situatie trebuie s recunoasteti frica, s o observati, s-i acordati atentie, s fiti cu totul prezenti n fata ei. Fcnd astfel, veti rupe legtura dintre fric si gndul vostru. Nu lsati ca frica s tsneasc din mintea voastr. Eckhart Tolle

Elementul-cheie, simplu dar, n acelasi timp, extrem de important al acestui mecanism const n faptul c mecanismul de creare a emotiilor este bidirectional.

Emotiile pot fi create si n absenta unui


stimul extern real folosindu-ne de capacitatea noastr imaginativa si atentia asupra a ceva ce are rol de catalizator. Dac activm o imagine interioar cu rol de catalizator si o mentinem suficient de mult, corpul fizic va fi cuprins de emotia asociat cu ea ca si cum chiar s-ar petrece ceea ce este n aceast imagine. Dac ascultm muzic relaxant si ne imaginm c suntem ntinsi relaxati pe o pajiste, corpul va ncepe s produc hormoni si neurotransmittori care sunt reactie la acest scenariu chiar dac stm pe un scaun incomod, ntr-un subsol. Oricine ntelege si stie cu certitudine c acest mecanism functioneaz, deoarece sigur l-a practicat nu o dat n viat n cele mai diferite situatii. In acest comportament uman normal, automat, simplu se afl una dintre capodoperele tactice ale

SFIDTORULUI prin care el se


perpetueaz pe el si controlul lui asupra noastr. ntr-un mod pe care, poate, deja ncepeti s-l intuiti. Asa cum am vzut, cea mai mare parte a oamenilor foloseste

Mintea Superficial ca element de interpretare a perceptiilor sale ntr-o manier nnscut, automat si inconstient. Mecanismul de control al generrii si controlului emotiilor este, deci, administrat de Mintea Superficial deoarece ea a fost pus n mod inconstient la crma interpretrii perceptiilor. Mintea Superficial se afl n general sub controlul SFIDTORULUI. Adic e focalizat pe scheme de gndire foarte precise, asa cum am vzut deja. Aceste scheme de gndire produc n mod invariabil emotii. Emotii care satureaz Pmntul si locuitorii si de mii de ani;

emotii

care au ca singur scop:

perpetuarea prezentei SFIDTORULUI n interiorul cmpului Constiintei noastre;

emotii care se bazeaz pe presupuneri


ireale care nu au nici o legtur cu bunstarea noastr si cu ceea ce suntem

emotii care sunt toate correlate cu o singur emotie fundamental: Frica. Nelinistea ta nu e
cu adevrat;

altceva dect nelinistea Voladorului mereu temtor c stratagema sa va fi descoperit si i va fi refuzat hrnirea. Prin mintea care, de fapt, e a lor,

Voladores se strecoar n viata


oamenilor dup cum le convine, garantndu-si un anumit nivel de sigurant care le va domoli frica. Carlos Castaneda n ce mod produce Mintea Superficial aceste

emotii care sunt combustibil pentru SFIDTOR? Genernd prin dialogul


interior conditionat scheme de gndire care se ncarc progresiv cu emotii prin acest continuu dialog interior. Aceasta este arma principala de control si de atac a SFIDTORULUI pentru Cmpul uman al Constiintei.

Este poate singura saposibilitate de a ne amgi s crem ceva avantajos exclusiv pentru el :ne adoarme prin supraalimentare si folosirea conditionat a Mintii Superficiale pentru a accede la Cmpul Constiintei noastre, a-l manipula n interesul su, fcndu-ne s credem c noi suntem el. Prins inconstienta n tot acest mecanism, o fiint uman nu face altceva dect s perpetueze scheme de comportament dobndite care nu au nicio legtur cu ceea ce este ea cu adevrat. Hrnind scheme de gndire ireale si fr nicio legtur cu adevrata sa esent, ea d nastere la emotii care, n loc s o sustin si s o fac fericit, l hrnesc si l sustin exclusiv pe SFIDTOR si o sug de energie si fort vital, constructiv si pozitiv.

Urmrind Mintea Superficial, alctuit din mii de voci care nu sunt ale sale, actioneaz n lume trind oviat care nu este a sa, comportndu-se asa cum nu este n realitate, fiind la cheremul

SFIDTORULUI, fr s aib nici cea


mai mic bnuial. De exemplu, atunci cnd aveti o stare proast si ncepeti s v identificati cu o schem mental negative si s v gnditi la ct de groaznic e viata voastr, gndul vostru sa aliniat la Corpul de Suferint iar voi ati devenit inconstienti si vulnerabili la atacul lui. Inconstienti, adic identificati cu o schem mental sau emotional, cu o total absent a

Observatorului
Eckhart Tolle

Tcut.

Declansarea si autontrirea inconstient a cercului vicios, dialog interior-emotie este, prin urmare, arma principala la dispozitia

SFIDTORULUI n actiunea sa de
slbire a Cmpului nostru de Constiint. S vedem mai n detaliu acest proces, pentru a putea deveni din ce n ce mai constienti de ct de abil suntem manipulati. Un proces pe care l vom numi

Spirala de Slbire a Puterii.


Un Rzboinic are controlul. Nu asupra altor oameni, ci asupra propriilor sale emotii. El nu le reprim, ci le exprim, fr

fric, ns doar la momentul potrivit.


Don Miguel Ruiz

Totul ncepe de la un gnd care apare n Cmpul Constiintei noastre. La nceput, acest gnd este n esent o imagine, o lumin vie, care nu e nsotit de nici un cuvnt deoarece se naste acolo unde cuvintele nu au nici o important. Este un gnd/imagine avnd o putere enorm deoarece este declansatorul unei creatii, un gnd care denot o realitate posibil pe care am putea alege s o manifestm sau nu dac am sti c e posibil. Ceea ce facem, n schimb, fructul unei cunoasteri superficiale sau inexistente a fenomenului este s aderm instantaneu ca niste automate conditionate. Pn cnd nu intervenim s facem lumin cu Constiinta noastr generarea acestor foarte puternice gnduri/imagine este involuntar, inconstient si focalizat pe repetitia si nrdcinarea experientelor fat de care se genereaz sau s-a activat dj un puternic atasament emotional.

Aceste experiente vor deveni

obiceiuri,

obiceiurile vor deveni apoi


toxicodependente emotionale,adic suportul primar al SFIDTORULUI si unul din elementele esentiale responsabile de slbirea noastr energetic si vital. Asadar, pn cnd nu intervenim s facem lumin cu constiinta noastr, aproape tot ceea ce numim actiuni si creatii libere se afl sub

SFIDTORULUI. Un pas obisnuit si dorinta poate fi real. nc


controlul un pas neglijent si realul poate deveni

obicei. nc un pas din inertie si obiceiul poate fi fluviul de noroi. Vrful


piciorului fr memorie si fluviul cade n Abis. Descoperirea unei toxicodependente emotionale avnd rdcinile ntr-un

obicei este simpl:

dac se observ c opune rezistent la satisfacerea sa sau la aparitia posibilittii de a nu fisatisfcut de o alt persoan, reactia este ntotdeauna aceeasi: tensiune, nervozitate, nentelegere necontrolat,

ajungnd pn la iesiri pline de furie. Aceasta arat c exist un puternic atasament emoional legat de satisfacerea unui

obicei

si, deci, c

obiceiul respectiv seafl sub controlul SFIDTORULUI. n realitate, aproape toate obiceiurile noastre genereaz
atasamente emotionale corelate cu satisfacerea lor; putem spune, deci, c

obiceiurilor noastre se afl sub controlul SFIDTORULUI.


majoritatea Multi oameni se folosesc de alcool, droguri, sex, mncare, munc, TV, si chiar fac tot felul de achizitii pe post de anestezice ntr-o tentativ inconstient de a-si elimina nemultumirile de fond. Cnd se petrece asta, o activitate care ar putea fi foarte plcut dac este realizat cu moderatie face s treac o situatie obsesiv sau de dependent si ceea ce rezult de aici este o usurare de foarte scurt durat a simptomelor. Eckhart Tolle

ntreruperea obiceiurilor este un mod de a nvta noi modalitti de a percepe lumea si ofer un indiciu continnd incredibile posibilitti de actiune. John Michael Abelar

Dup ce SFIDTORUL a generat n noi un gnd/imagine care s creeze o realitate favorabil lui, se declanseaz Spirala de slbire a puterii. Mintea superficiala intercepteaz acest gnd si actioneaz pentru a-l manifesta prin intermediul dialogului interior conditionat care l va justifica, l vancuraja, l va sustine, va pune n el ntreaga sa fort de focalizare; adic, se va fixa pe acest gnd, un comportament foarte simplu de descoperit n noi nsine dar si la altii care, asa cum spunem de obicei "au o fixatie pe ceva". Focalizarea Mintii superficiale, asa cum am vzut, poate produce un fenomen de o foarte mare importanta: generarea de

emotii

corespondente acestei focalizri. Astfel, o focalizare continua a Mintii Superficiale pe un gnd/imagine declansatoare, va determina, mai devreme saumai trziu, generarea de care, la rndul lor,

emotii,

vor alimenta din nou ,cu o nou ncrctur energetic, focalizareaMintii Superficiale peacest gnd/imagine, ca si cum aceste

emotii ar fi confirmarea si combustibilul


ulterior al acestei focalizri. In acest fel, Spirala de slbire a puterii va ncrca gndul/imagine cu atta energie emotional nct va impune efectiv tuturor oamenilor care o experimenteaz actiunea sau actiunile care duc la manifestarea sa. Cercul se nchide. Gndul/imagine este manifestat. Acesta este modul simplu, linear, prin care SFIDTORUL ne manipuleaz ca pe niste ppusi. Acesta este modul prin care ne distrugem, mai mult sau mai putin constient, existenta. ns, atentie! Acestaeste si modul simplu, linear, prin care putem construi o viat minunat.

Unica diferent const n alegerea gndurilor/imagini declansatoare. Ori le alegem noi, ori le inoculeaz

SFIDTORUL. Procesul care trebuie


urmat este acelasi: totusi, n cazul n care gndurile/imagine declansatoare sunt viziunile noastre libere si constiente,

Spirala slbirii puterii devine Spirala Puterii.


Este nevoie de curaj, de mult curaj, pentru a ncepe n mod deliberat eliminarea credintelor care ne fac s suferim. Poate nu credeti ca aveti puterea s v creati propria realitate, ns, dac acceptati idea, puteti cu adevratcrea o realitate diferit de cea care v face s suferiti. Don Miguel Ruiz

Pentru a face si mai clar acest proces, iat un exemplu de cum functioneaz el ntr-o situatie de viat concret prin care, din pcate, multi dintre noi trecem zilnic. Este o situatie exemplificativ, ca attea altele pe care le-am putea gsi n viata noastr omeneasc. O situatie care ne arat, uneori cu brutalitate, un principiu abstract care prinde viat: --Orice activitate uman ncrcat cu energie emotional de atasament fat de realizarea ei este ghidat de SFIDTOR strict pentru avantajul su. Situatia de viat pe care o vom examina se refer la consumul excesiv de buturi alcoolice. lat-ne prinsi de activittile noastre zilnice, relativ linistiti, fr alte preocupri. Pe neasteptate, fr nici o atentionare sau motiv, un gnd/imagine apare n Cmpul Constiintei noastre.Un gnd/imagine corelat cu consumul unei buturi alcoolice. Mintea Superficial se declanseaz si prinde acest gnd. Dialogul nostru interior conditionat, lipsit de control, cruia i acordm toata ncrederea ca si cum noi

am fi acele voci, ncepe s repete fraze precum:

"Parc-as bea un phrel" "Da, chiar merit un phrel", "Chiar am nevoie de un phrel",

consimtind mpreun cu ea c ntr-adevr asa este cum tot repet ea. Acest dialog interior conditionat genereaz rapid o

emotie, un fel de anticipare a butului


unui phrel si cum ne vom simti bine nd l vom bea dar si dup aceea. Strict d. p.d. v. al perceptiei, aceast emotie nu este altceva dect o senzatie difuzat n corpul nostru, ca o mncrime, un current, dar cnd Mintea Superficial o intercepteaz, o transform pentru folosul si consumul

SFIDTORULUI in energie emotional,


adic ntr-o senzatie creia i-a fost atribuit o etichet care nu face altceva dect s alimenteze ulterior dialogul nostru interior referitor la "presupusa" noastr necesitate de a bea ceva. La un anumit punct, aceasta va fi ncrctura emotional care se va agta de gndul/imagine de a bea alcool c nu ne vom putea abtine s turnm si s bem un phrel, linistind acest curent emotional si simtindu-ne la nceput mai bine, aparent mai linistiti. ns nu va trece mult timp, si de obicei va trece putin nainte ca aceast stare de liniste s fie din nou alterat de o

necesitate emotional generate de un gnd/imagine inconstient de acelasi tip si asa mai departe, pentru zile, luni, ani de disipare energetic n van. Atunci facem eforturi s obtinem bunuri, bani, succes, putere, recunoastere sau o relatie afectiv special. n special pentru a ne simti mai bine cu noi nsine, a ne simti mai mpliniti. Si descoperim c golul este tot acolo si c e fr fund. Atunci chiar c avem probleme, deoarece nu ne mai putem iluziona. Bine, se poate totusi asta, dar totul devine mai dificil... Eckhart Tolle

Toxicodependentele emotionale ca aceasta, si sunt multe la numr si nu e nevoie s le prezentm aici, pot deveni mult mai greu de depsit, deoarece cantitatea emotional implicat n ele ncetoseaz profund constiinta celui care este victima, mai ales n momentele n care sunt declansate. Mai mult, satisfacerea repetat n timp a acestor toxicodependente emotionale va altera n mod inevitabil si echilibrul corpului fizic, care va dezvolta din ce n ce mai multi receptori ai substantelor pe care le primeste n circuitul su n detrimentul altora, pe care le primeste mai putin sau deloc, si pe care ar trebui s le primeasc aproape zilnic pentru vitalitatea si bunstarea sa. Astfel, toxicodependenta emotional devine si fizic. Si n acel punct fiind, chiar ne-ar fi greu s ne eliberm. n momentele de liniste, va prea c putem s-i facem fat fr probleme, va prea o fantasm iluzorie si evanescent. Cnd se declanseaz, devine un demon, care ne solicit ntreaga atentie si energie. Apoi ne las epuizati, goliti, doar pentru a se ntoarce dup un

timp pentru a ne cere din nou tributul de energie. Un demon. n serviciul

SFIDTORULUI. Nici eu, nici tu nu


putem face nimic, dac nu ne exercitm autodisciplina pn cnd nu devenim de neatins. John Michael Abelar Ar trebui atunci s ne lipsim de tot pentru a nu cdea n capcana SFIDTORULUI? Nimic mai prostesc. Lumea este minunat, si plin de experiente care merit trite. Ceea ce ar trebui s facem este s ncetm s mai crem atasament emotional fat de realizarea actiunilor noastre, indiferent care ar fi acestea. Lipsite de atasament emoional la realizarea lor actiunile nu mai genereaz dependente iar SFIDTORUL si va vedea tiat principala, dac nu unica surs de sustinere energetica pe care o foloseste pentru a se perpetua pe sine nsusi n defavoarea noastr, ca un parazit.

actiune este lipsit de atasament emotional la realizarea ei, experienta este transcens.
Cnd o
Nu mai este important cnd, cum si de ce se face. Pot trece ani nainte de a o experimenta din nou sau doar minute. Nu se mai simte nici o lips, nicio nevoie de a reveni la ea. Dac exist posibilitatea, ea este experimentat.

Dac nu exist posibilitatea, pur si simplu nu exist posibilitatea.

Nu mai exist dorinta de a o realiza; nu mai exist nici obsesia si nici suferinta n cazul lipsei ei. Totusi, exact n acest punct avem parte de cea mai mare bucurie a experientei n sine. Doar n acest punct am putea stabili cu luciditate dac experienta chiar ne foloseste sau nu. Lipsiti de "echipamentul" emotional care avea drept singur scop s-l hrneasc pe

SFIDATOR si s ne slbeasc pe noi,


vom gusta din plin experienta ori de cte ori vom trece prin ea tocmai pentru c vom aprecia impermanenta sa , calitatea sa, adevratul su aport energetic cu ochi senini si lucizi.

Starea interioar ce si are sursa n


transcenderea unei experiente este unul dintre pilonii integrittii noastre ; multe traditii spirituale numesc aceast stare

Detasare.

Detasarea este echilibrul subtil si constient ntre a nu nega nimic si a nu abandona nimic.
Modalittile cu care SFIDTORUL intervine n cmpul constiintei umane sunt:

atasamentul si ocultarea.

Atasamentul
SFIDTORULUI

este faza activ a

, este momentul n care intervine, dnd nastere demonilor nostri interiori care ne tin nlntuiti. Aceasta este etapa pe care o utilizeaz pentru a avea sustinerea initial si pentru a se alimenta, dup cum spune traditia toltec. Modul cel mai eficient si probabil singurul disponibil, dar care i confer o eficient foarte mare, este utilizarea

Spiralei de Diminuare a Fortei Interioare. Realizat pn n punctul n


care se poate genera o cantitate foarte mare de energie emotional de atasament fat de imaginea/gnd nscut. Energia emotional manifestat ca o necesitate aproape incontrolabil de ceva, adic,

dependenta toxic. O emotie


reprezint de obicei o schem de gndire amplificat si ncrcat cu energie. Doriti s aveti un supercontrol asupra voastr, iar de obicei aceasta v reuseste transformndu-v n relee pentru o

emotie prin identificarea cu aceasta

datorit lipsei de cunoastere a adevratei esente divine. Eckhart Tolle

Ajunge s aruncati o simpl privire n jurul vostru pentru a deveni constienti c fiecare fiint uman de lng voi este manipulat de una sau mai multe

dependente toxice emotionale


de care nu poate sau nu reuseste s se detaseze. O manipulare care de la origine s-a dezvoltat mereu prin intermediul aceleiasi strategii, prin

Spirala de Scdere a Fortei Vitale.


Mai nti priviti n voi nsiv. Probabil c aceast prim privire va fi mai putin grbit dect cea pe care o aruncati pentru a vedea paiul din ochiul celuilalt. Dar poate gsiti ceva care s semene foarte mult cu acesta, brna din ochiul

dependenta toxic emotional.


vostru,

Nu judeca pentru a nu fi judecati; deoarece cu judecata cu care judecati veti fi judecati iar cu msura cu care msurati, veti fi msurati.
De ce s vezi doar paiul din ochiul fratelui tu, atta timp ct tu nu esti constient c ai o brn n ochiul tu?

Scoate nti brna din ochiul tu si apoi vei vedea mai bine si vei putea extrage mai usor paiul din ochiul fratelui tu.
l isus

Ocultarea

este faza pasiv a

SFIDTORULUI

prin care se retrage momentan pentru a folosi avantajul dobndit n mod inconstient asupra noastr, ntr-o stare energetic joas sau dezechilibrat, de a nu putea nfrunta cu energie si constient un atac continuu. Cum reuseste toate acestea? Prin intermediul alimentrii cu energie a mintii superficiale plin de gnduri inutile si fr un consens real care produc

emotii si stri sufletesti ncrcate cu


energie joas, ca de exemplu: furia, gelozia, invidia, ranchiuna, ngrijorarea si alte gnduri similare. Acestea sunt manifestri gradate ale aceleiasi

emotii.

FRICA

Frica reprezint de fapt,

frica SFIDTORULUI de a fi descoperit. Gnduri care se manifest n mod automat, constant, contradictoriu, care ne nlntuie ntr-un mod foarte simplu.

Toate sunt gndite cu pronumele EU n fat.


EU gndesc... EU simt... Pentru MINE ceea ce mi-a fcut este ru. Ai vzut ce MI-a fcut etc. etc. Dar cine este acest EU? Cti de EU aveti n capul vostru? Este posibil ca acest EU s doreasc un lucru, iar dup cinci minute altul. Cteodat chiar contrar primului. Nu este posibil s dm un rspuns la aceste ntrebri fr a fi constienti. Dar odat ce avem rspunsul la aceste ntrebri putem observa baletul mintii superficiale, care pare a fi incontrolabil. Aceasta nseamn a tia din energia furnizat

SFIDTORULUI.

Mintea superficial este alimentat de brfe, de discutii inutile, muzic si mult zgomot pentru a ne mpiedica s fim constienti si rationali.

Ce se petrece la sfrsitul vietii noastre? I lsm pe SFIDTOR s si continue opera sa de sugestie si control asupra cmpului constiintei umane? Nu ne urmm inspiratiile cele care ne fac s simtim adevrata fericire a vietii. Inspiratiile planurilor superioare de constiint produc emotii positive adic energii nalte care sunt total indigeste

SFIDTORULUI.

Orice lucru la care poti visa, ncepe-I. Curajul aduce cu sine geniu, magie si fort. ncepe imediat.
Johann Wolfang Goethe

Cnd nu ne urmm inspiratiile, opunem rezistent transformrilor. Pentru c orice transformare reprezint pentru

SFIDTOR riscul de a fi descoperit. SFIDTORUL va crea noi gnduri de


rezistent care vor genera emotii de rezistent, astfel SFIDTORUL va face tot posibilul s mpiedice acceptarea senin a transformrii, iar n acest mod I sustinem pe SFIDTOR cu energie joas creat de energia inutil de a opune rezistent n fata inevitabilului.

Este necesar s acceptati mereu momentul prezent.


Ce poate fi inutil, cel mai inutil, dect a opune rezistent interioar n fata a ceva ce exista. Eckhart Tolle De obicei ne luptm cu ceva ce este n afara noastr combtndu-I ca pe ceva care pare a fi cauza nefericirii noastre pentru c atribuim responsabilitatea emotiilor negative din fiinta noastr evenimentelor exterioare sau altor persoane. Ajunge o simpl privire constient pentru a deveni constienti c

tot ceea ce exist n viata noastr a fost generat si mentinut n noi de noi nsine , iar pentru aceasta singurii responsabili suntem noi. A- i acuza pe altii de propria

nefericire este semnul unei nevoi de educatie. A ne acuza pe noi nsine arat c am nceput propria educatie. A nu ne acuza nici pe noi nsine nici pe altii arat c ne-am desvrsit educatia.
Epictet

Fiind ngrijorati s nu pierdem ceea ce avem ncepem s ne aprm n loc s ne detasm. Dar cui apartine aceast team de a nu pierde ceva? Clar.

SFIDTORULUI. Suntem minunati


asa cum suntem de fapt. Doar noi. Nu putem pierde nimic, nu depindem de nimic deoarece noi suntem totul. Dar este necesar s fim constienti pentru a descoperi aceasta.

O constiint creia SFIDTORUL nu poate s-i permit s se expansioneze din diferite motive proprii lui sau superioare. O constiint pe care SFIDTORUL stie foarte bine c nu o poate nfrunta pentru c nu se simte n stare, deoarece

procesul de expansiune a constiintei este de neoprit si fr sfrsit.

Tu poti pierde orice n afar de EU SUNT.


Nu avem echilibrul necesar pentru a ne trata pe noi nsine. Rmnem atasati atitudinilor, emotiilor si situatiilor care ne blocheaz n loc s ne eliberm.

Orice si apartine lui nsusi poate identifica cu usurint aceste atasamente fat de persoane, locuri, lucruri, perioade temporale si evenimente.

Oricare dintre atasamentele anterioare creeaz obisnuinte.

Obisnuintele

sunt actiuni care controleaz o fiint uman n loc s realizeze contrariul. Faceti prea mult sex, mncati prea mult, fumati prea mult, beti prea mult alcool, jucati prea multe jocuri absurd pentru a putea avea linistea necesar de a medita si a contempla.Pentru a medita si a crea. Ramtha Trim n mintea noastr, printre creatiile sale iluzorii n loc de a tri n realitate si n prezent. Unde se afl esenta fiintei noastre n acest moment? n majoritatea cazurilor, n conjuncturile si presupunerile mintii superficiale, de aceea nu mai putem judeca. Adic, ne confruntm cu un aspect al supraalimentrii mintii superficiale acordnd favoruri

SFIDTORULUI.

Nu v ncredeti n mintea voastr. Nu credeti n toate minciunile pe care vi le povestiti.

Nu credeti n ceea ce v spuneti atunci cnd afirmati c nu sunteti perfecti. Nu credeti n limitrile voastre. Nu credeti n toate acestea pentru c nu sunt adevrate.
Don Miguel Ruiz

Proiectm n exterior situatiile noastre de viat, conjuncturile exterioare; dar n realitate toate acestea nu sunt dect proiectii externe ale SFIDTORULUI iar n actiuni ne conformm acestora ca si cum acestea ar fi fost adevrate. Probabil nu aceasta este viata noastr. Nu e adevrat c n loc s cerem plini de umilint si ascultare, n loc s ascultm n liniste, constient si acceptare punem ntrebri si dm rspunsuri iar apoi credem c aceste rspunsuri sunt reale. Cte lucruri am distrus n viata noastr n acest mod tinnd cont c toate acestea se gseau doar n mintea noastr superficial?

Cte lucruri am distrus n viata noastr creznd ntr-o minte manipulata de

SFIDTOR?

Toat tristetea si toate dramele vietii voastre se bazeaz pe presupuneri si pe obisnuinta de a lua n mod personal lucrurile.
Don Miguel Ruiz

Ne separm foarte mult de celelalte fiinte umane si de viat n totalitatea sa din frica de a nu suferi si a pierde ceea ce avem, de a nu ne putea apra. Astfel crem, ne regsim si credem c facem parte din grupuri constituite de noi mpotriva celorlalti, construite pentru a apra ceva ireal , de altceva la fel de ireal. Ceva la fel ca moartea care este ca o ceat care acoper copacii toamna.

Nu exist NOI mpotriva celorlalti.


Ei nu sunt fiinte umane care s triasc n aceeasi iluzie. Ei se manifest sub o alt form. Si chiar dac ar fi asa, ce diferent este ntre noi si ceilalti?

Cele mai obisnuite identificri ale egoului sunt cele ce privesc bunurile, activitatea prestat, conditia social, cunoasterea si educatia,aspectul fizic, abilittile speciale, raporturile afective, povestile personale si familiale, sistemele de credinte, identificrile politice, nationaliste, rasiale, religioase si colective de orice alt gen. Voi nu sunteti nimic din toate acestea. Eckhart Tolle Aceasta este ceea ce SFIDTORUL creeaz n viata noastr dac i se permite. Problemele familiale, ct suntem de implicati n ele? Ct sunt de implicate n aceste lucruri persoanele din jurul nostru? La final, ceea ce SFIDTORUL creeaz n viata noastr dac i permitem, poate fi rezumat ntr-un singur cuvnt:

SUFERINTA
PARTEA II

RECUCERIREA

n momentul n care ai devenit constient c esti n nchisoare, atunci si doar atunci, ca fiint uman, ti poti proiecta evadarea. Dan Millman Modul de a opera al SFIDTORULUI n existenta noastr este acum clar precum dar la fel de clare sunt scopurile care se prefigureaz.

ntr-adevr, acesta este primul pas, un pas important, foarte important, deoarece la nceput trebuie s ne recucerim spatiile noastre interioare dar e un pas condus nc de intellect, adic, este un pas care nu este nsotit de o ntelegere profund care s conduc la totalitate. n starea actual putem fi sau nu putem fi n acord interior intellectual cu ceea ce am vzut si am simtit pn aici. Sau putem exista ntrun current emotional care ne poate scoate si care ne poate face s vibrm armonios la unison cu acest mesaj. Dar att ntr-un caz ct si n cellalt, nc nu exist nici o diferent si poate de aceea i-am dat numele de SFIDTORUL deoarece el continu n mod inexorabil s opereze pn cnd noi nu intrm cu adevrat n actiune. Deoarece unica diferent este conferit de actiune.

Un ntelept trieste actionnd, nu gndind s actioneze, nici gndind la

ceea ce va gndi cnd va ncheia s actioneze.


John Michael Abelar Ce nseamn s ncepi s actionezi? nseamn s credem profund n noi, n necesitatea si dorinta de a ne elibera de lumea mental si temporal create de provocatoarea lume de consum. nseamn a fi saturati de a ne mai produce suferint nou nsine si n consecint lumii nconjurtoare. nseamn s recunoastem c suntem nvluiti de curente emotionale diferite si de gnduri necontrolate care ne mping de colo-colo ca pe niste ppusi mecanice.

Fr toate aceste premise nu vom ncepe s actionm si dac nu intrm n actiune, vom rmne n minile

SFIDTORULUI. Nu este abatere de la


aceast regul. Tot ceea ce este necesar este o alegere, o decizie simpl:

tot

ceea ce se va petrece nu va mai crea n mine nici o durere.


Chiar dac este o decizie foarte simpl, este una foarte radical. Nu faceti aceast alegere dac nu sunteti cu adevrat stui de suferint, dac nu ati suferit destul. Eckhart Tolle

n momentele n care ne decidem s actionm, este bine s stim modul n care trebuie s actionm pentru a ne recuceri pe noi nsine. Este chiar aici locul n care, concentrndu-ne atentia, descoperim c toate traditiile spirituale se concentreaz asupra modului de a gsi Adevrul. Toate, fr nici o exceptie, ofer indicatii ce difer ca form dar identice ca esent, pentru a ajuta o fiint uman s se recucereasc pe sine nssi. Aceasta este una dintre cele mai mari minuni ale universului nostru. Modalitti multiple, infinite, ndreptate spre o singur directie. Noi avem dreptul de a allege nu de a selecta moduri infinite.

O singur directie.

Adevrata provocare pentru o fiint uman ncepe doar n momentul n care Zburtorul i prseste mintea. Restul este doar pregtire.
Carlos Castaneda

ncercnd s descoperim matricea abstract a modului de creare a unei actiuni ntr-o fiint uman, starea sufleteasc n care s poat actiona pentru aceast recucerire, putem izola o zon a parcursului acestui drum care s conduc la ntelegere, apoi la constient, apoi la eliberare. Un parcurs care necesita suficient energie personal pentru a redeveni noi nsine, adic, s parcurgem acest drum nvtnd. Un parcurs care ne nvat s vedem si s actionm pentru noi nsine urmnd comuniunea noastr cu curentii infinitului, care nu poate fi niciodat pierdut ci doar confundat. Nu este vorba despre un parcurs alctuit din etape successive care conduc ntr-un loc anume. Putem spune c este vorba despre un drum parallel n care fiecare element este urmat si alimentat de ctre celelalte. Scopul este cel de a aduna si de a elibera o cantitate de energie din care s se nasc starea de constient. Aceasta nseamn s reducem la minim pierderile produsede

SFIDTOR.

Starea de Constient nseamn Atentie.

Atentia nseamn
energie.

Acest drum, acest itinerariu, aceast cale se bazeaz n mod evident pe observarea modului de actiune a SFIDTORULUI n viata cotidian si pe modalitatea optim de a actiona care s limiteze la minim, pn la ntrerupere pierderea energetic corespunztoare. De asemenea, este bine s fim de la nceput foarte clari. n afara unor cazuri exceptionale foarte rare, drumul care conduce la eliberare nu este deloc usor. Eliberarea nu este imediat. Acest drum nu este scurt. Nu este simplu. Scurte intervale de conexiune cu lumile spirituale superioare nu sunt indicatori ai unei transformri radicale, ci doar a unei ocultri a SFIDTORULUI ntr-un moment n care energia noastr se eleveaz printr-o oarecare modalitate.

Adevrata transformare nseamn a ajunge s vezi adevrata Realitate.

Si, odat ce ai vzut, poti s te decizi dac vrei s te transformi sau nu. Totul devine inutil dac pur si simplu nu actionm n mod corespunztor. Asta e tot. ntelepciunea nu este un cadou, ea trebuie s fie persecutat, neacceptat si cucerit. n fiecare caz, scopul nostru, al fiecrei fiinte umane este s trim cea mai bun viat pe care o poate tri, de senintate si pace, de energie si fort, de ntelegere si integritate si de compasiune.Poate nu e chiar asta ceea ce fiecare dintre noi doreste n cele din urm. Eliberarea poate fi chiar si un cuvnt lipsit de sens dar a tri o viata plin, intens, puternic si fericit este dreptul fiecrei fiinte umane si aceasta fr nici o ndoial, chiar dac SFIDTORUL se opune. Deci, chiar si pentru a atinge o stare de fort interioar este necesar s actionm si s trim actionnd n mod constient si s nu acceptm sabotajele

SFIDTORULUI
noastre.

fat de esenta fiintei

S vedem acum ce arme, care sunt de fapt stri sufletesti, senzatii interioare avem la dispozitie pentru a opune rezistent si a contracara modul n care opereaz

SFIDTORUL n via noastr.


Aceste arme, aceste senzatii sunt exact ceea ce de obicei nu folosim.De aceea ne sunt att de indigeste pentru SFIDTOR.El nu este capabil de a opri efectele pozitive. Efecte care sunt cumulative dac persistm n practica noastr spiritual. Efecte care se vor transforma ntr-o crestere energetica si o stare de constient vie care ne vor conferi n final forta de a nvinge n singura si cea mai important confruntare a noastr, confruntarea pentru propria miestrie si genialitate, prin care cu totii va trebui s trecem ntr-o zi. O confruntare pe care o chemm de acum ncolo

"barca ce ne salveaz din desert".

A ajunge la esent este ceea eu numesc a merge prin desert. Cnd mergeti prin desert, v ntlniti fat n fat cu emotiile voastre. Dar cnd v ntoarceti de acolo, toti demonii se transform n ngeri. Don Miguel Ruiz

Prima arm care se afl la dispozitia noastr, o frn autentic pentru perpetuarea

SFIDTORULUI n cmpul constiintei


noastre, cea mai accesibil din punct de vedere al ntelegerii noastre mentale, ce aduce niste beneficii indiscutabile, a fost aleas de 98% dintre cei care si doresc o viat mai bun si care produce o retea benefic. Binenteles, c SFIDTORUL se opune constiintei noastre care se amplific n retea, deoarece

SFIDTORUL stie bine c aceasta I va


ucide. Dar, de fapt, ceea ce se petrece este c fiinta uman evit s foloseasc aceast arm iar n anumite cazuri sfrseste prin a o ndrepta direct mpotriva sa. Dar dac fiinta uman nu va sti s foloseasc aceast arm, nu va avea acces nici la celelalte, deoarece celelalte arme necesit o miestrie n stpnirea acestui prim nivel interior pentru a putea elibera n timp beneficiile lor n mod exponential. Despre ce vorbim? Despre starea de spirit interioar, de

DISCIPLIN.

DISCIPLINA
Vorbeste despre disciplin si marea majoritatea a oamenilor vor fugi, precum hoardele de mongoli pe cale s coboare din munti. Este comic s vezi ct de mult va tergiversa egoul pn cnd va accepta autoritatea ta, ca fiint uman, asupra lui. Stuart Wilde

Disciplina

este un cuvnt periculos. Multi asociaz, de fapt, disciplina cu un regim strict, obligatoriu, cu o fortare interioar. De fapt, disciplina nu are nimic de a face cu toate acestea. Disciplina despre care vorbim aici este un mod de a fi, un mod de a gndi fundamentat pe trei elemente de baz.

Decide n mod constient asupra propriilor actiuni. Actioneaz fr a avea asteptri. Primeste cu senintate orice rezultat.
n general, fiintele umane fac exact contrariul.

Decid actiunile lor n functie de ceva. Actioneaz avnd asteptri de la celelalte fiinte umane. Si deoarece, rezultatul actiunilor lor este de obicei foarte diferit de ceea ce se asteptau ei, adic, o alt asteptare, nu I primesc niciodat cu senintate. Alearg mereu avnd resentimente dramatice.

Binenteles c fiecare dintre aceste comportamente se datoreaz unei ereditti ce le-a fost indus de un domeniu al SFIDTORULUI care se perpetueaz de mii de ani.

Disciplina nteleas ca uniune a acestor


trei elemente de baz genereaz o und energetica de emotii pozitive si entuziasm, adic un curent energetic pozitiv, complet diferit de cel din care

SFIDTORUL se alimenteaz.
De altfel, cele trei elemente sunt prin ele nsele opuse modalittii generale n care noi ne trim viata. Si aceasta mpreun cu factorii determinanti, dac disciplina este mentinut n timp, conduce la eradicarea unei stri interioare care I mpiedic pe

SFIDTOR s accead la energia


noastr cu usurint. Dar cheia disciplinei si valoarea sa enorm const n permanenta sa temporal. Disciplina nu este nimic altceva dect o iluzie dac nu este mentinut pe ntreaga perioad temporal a transformrii si a detasrii.

Puterea provine din Disciplin.


Stuart Wilde

A decide n mod constient asupra propriilor actiuni nseamn puterea de a evalua corect situatia de viat n care ne aflm si deciderea asupra modului optim de a actiona cu un maxim energetic accesibil nou n acel moment. Adic, deciderea asupra unei directii care s aib ca tel ameliorarea conditiilor noastre de viat, cresterea bunstrii noastre, a vitalittii noastre care s conduc la o crestere interioar. ntr-o viat condus n mod haotic de ctre SFIDTOR nu avem niciodat timpul s ne oprim si s reflectm la propria existent. Nu avem niciodat timpul de a lua decizii constiente asupra actiunilor noastre care s ne aduc beneficii si rezultate pozitive. Actionm avnd credinta c am fcut alegerile responsabile n mod ponderat n timp ce ne distrugem energia si viata prin orice tip de atitudini nefaste si atasamente emotionale negative camuflate de libertatea cu care ne asumm deciziile. Fumm 80 de tigri pe zi, mncm cu mult mai mult dect este necesar, bem n mod constant litri de buturi duntoare, le

tratm pe celelalte fiinte umane ca pe niste obiecte, lucrm ore ntregi doar pentru dependenta emotional toxic, fr a ne opri nici mcar un moment pentru a ne ntreba care este cauza acestei dependente. Si numim aceste lucruri libertate personal.

Dac astzi ar fi ultima zi din viata mea, as vrea s fac ceea ce fac astzi?
De fiecare dat cnd rspunsul este NU din cauza zilelor multe care stau la coad, nteleg c ceva trebuie transformat. Steve Jobs

A actiona fr asteptri nseamn a-l mpiedica pe SFIDTOR sa genereze spirale de scdere a potentialului energetic, bazate pe judecti derizorii asupra conditiilor n care se manifest actiunile noastre. Odat ce ne-am decis s realizm o actiune este necesar s acionm fr a lua deloc n consideratie judectile si presupunerile fcute de mintea superficiala deoarece aceste judecti si presupuneri nu sunt ale noastre; sunt generate de SFIDTOR cu singurul scop de a produce scderea potentialului energetic si fr a avea un fundament real. De fapt nu este usor, aceasta pentru c nu suntem obisnuiti s ne gndim la perfectiunea noastr. Dac doar pentru o actiune vom reusi s facem o derogare de la modul nostru obisnuit de a gndi, fiind dincolo de orice asteptare legat de pierdere sau cstig, de aprobare sau condamnare, de aplauze sau fluierturi, putem fi impresionati de cantitatea mare de lucruri minunate pe care putem s le crem. Urmreste doar s obtii si golul va spa n tine lent

precum orele montane ntr-o mbrtisare neagr a peisajului. Expansioneaz-te senin si lumina seva aprinde n tine, strlucind ca steaua Sirius care se reflect ntr-o manta de perle. Noduroase si curbate sunt cuvintele ce accept sceptrul uman, strlucitoare si puternice precum Mjolnir sunt cuvintele care ofer sceptrul lui Dumnezeu. A primi cu senintate orice rezultat, nseamn a tine cont de un ceva care a existat mereu si va exista. Rezultatul actiunilor noastre nu poate intra n domeniul deciziilor fiintelor umane. Libertatea unei fiinte umane n actiune se manifest n expresia creative de a reproduce infinitul n ea, rezultatele depinzndn totdeauna de fortele superioare. Rezultatele le putem obtine dup mult timp,rezultatele pot fi complet diferite de ceea ce ne-am dorit. Exist mereu rezultate care sunt efectele actiunilor noastre. Dar

CE, CND si CT si CUM este domeniul si decizia infinitului?


Arjuna a nceput s actioneze si s lupte fr a sti ceea ce i se va petrece lui si tovarsilor lui, nici soarta btliei sau viitorul poporului su.

Aceast cunoastere este tema divinului, a "cunosctorului cmpului".


n realitate, fiintei umane i revine doar actiunea adic trirea n snul Manifestrii Extraordinare n care se desfsoar viata sa. Andrea Di Terlizzi

Walter Ferrero

Acceptarea cu senintate a cestui adevr nseamn trirea n senintate a vietii.

Senintatea este intolerat de SFIDTOR, deoarece senintatea este


una dintre nzestrrile naturale ale fiintei

SFIDTORUL nu se poate deloc hrni. SFIDTORUL va


umane din care ncerca s tulbure aceast nzestrare genernd gnduri negative de condamnare, de lips de acceptare a rezultatului unei actiuni, dintr-o non conformare a falselor asteptri. Dar, n pofida faptului c nu sunt altceva dect gnduri, adic opinii subiective nu neaprat adevrate, formulate si generate de o fort opus cmpului nostru de constiint, noi putem sfrsi prin a le crede iar n acest mod iau nastere spiralele de scdere a potentialului energetic care au ca unic scop hrnirea fortelor

SFIDTORULUI

si privarea noastr de acea energie. Majoritatea oamenilor nu cred c Senintatea poate constitui o adevrat disciplin.

Stuart Wilde Prin intermediul armei disciplinei vor fi puse n miscare forte care ne vor sustine n demersul nostru de a reusi s trim viata pe care o dorim si pe care meritm s o trim iar SFIDTORUL va ncepe s piard energie pentru c nu va mai fi el cel care va decide n locul nostru realizarea unor actiuni frustrante, nu va mai fi el cel care va judeca si va avea asteptri false, cel care va primi atentia si ncrederea noastr. Constiinta noastr de sine nu va mai cere prerea judectilor sale negative si evalurilor non obiective pe care va ncerca s le induc n mintea noastr superficial. Toate acestea vor elibera ntotdeauna energia pe care

SFIDTORUL a atras-o n cursa sa,


permitndu-ne s ne realizm actiunile cu o eficient si o rapiditate sporite pentru a avea viata perfecta pe care meritm s o trim.

Disciplina

reduce ntr-un mod

incomensurabil mintea

Zburtorului.

John Michael Abelar Dar care este diferenta dintre o actiune disciplinat si o obisnuint? Nimic altceva dect starea de constiint. O obisnuint este generat de gnduri inconstiente si n afara oricrui control, iar actiunea disciplinat este expresia gndurilor constiente. Dac ambele folosesc aceleasi resurse pe care le au la dispozitie, energia fiintei umane, o obisnuint ne face s pierdem energie printr-o dependent emotional toxic.

O actiune disciplinat duce la cresterea energiei. Dar


adevrata diferent este dat de starea de constiint. Se stie c o actiune devine obisnuint dac este alimentat de orice alt actiune sau obisnuint, devenind o surs de putere.De asemenea, este bine s devenim ct mai repede constienti de aspecte foarte importante.

Disciplina

este iluzorie si nu va adduce niciunul dintre fructele sale minunate dac nu este mentinut n timp. Pentru ce perioad de timp?

Mintea noastr profund stie perfect rspunsul.


Senzatiile care vor aprea n noi ne vor spune ct timp este necesar realizarea unei anumite discipline.

Totul ncepe cu o singur actiune, care trebuie s fie deliberata , precis si mentinut n timp.
Repetnd aceast actiune suficient timp, se va atrage n fiint unul dintre cele mai mari daruri pe care fiinta uman le poate percepe, unul din stlpii eredittii finite umane magice, ce se poate aplica n orice altceva: Abelar

intentia inflexibil.
John Michael

n timp ce disciplina ncepe s se stabilizeze n interiorul nostru, si n timp ce devenim constienti de ceea ce a existat dintotdeauna si de faptul c am fost pcliti de falsele noastre asteptri , ce deriv din indulgenta noastr , putem interveni pentru a nchide alte falii energetice deschise n cmpul nostru de constiint .n realitate, putem spune c nchiderea acestor falii ne confer o multumire dar nu nseamn o reasamblare. Aceast multumire este foarte important pentru noi deoarece nchiderea progresiv a faliilor noastre energetic implic ntotdeauna eliberarea unei energii foarte mari n favoarea cmpului nostru de constiint.

Urmnd aceast stare de multumire continu, vom ajunge s avem suficient energie pentru a ataca n mod frontal aspectele cele mai importantepentru noi pentru a deveni mai puternici si pentru a mpiedica pierderea de energie. Dar nu vom putea niciodat s ajungem s ne confruntm cu barca desertului fr a fi nchis n mod progresiv una cte una, toate disiprile noastre de energie cu ajutorul disciplinei. Regatul Luptatorului este protejat de o us. Aceasta este bine ascuns,precum o mnstire ntre munti.

Multi bat la us dar putini intr.


Dan Millman

Spiralele de scdere a energiei senasc prin intermediul unui gnd sau a unei imagini generate de ctre SFIDTOR n mintea noastr superficial. nainte de a ajunge la surs, putem s ne adresm interiorului fiintei noastre pentru a atenua la un minim posibil pierderile energetice prin care spiralele de scdere a potentialului ne transform n victime. Pentru a contracara acest influx exist dou discipline foarte puternice :

Ne exprimarea emotiilor negative. Scufundarea n mintea profund.

Unul dintre obiectivele principale ale este generarea de energie emotional de tip negativ pentru a paraliza intentiile noastre bune,transformndu-ne n victime ale oricrui tip de dependent emotional toxic, transformndu-ne astfel viata ntrun infern alimentat de iluzii. De asemenea, o astfel de ezitare poate fi evitat dac si numai dac aceast energie emotional este exprimat ntr-o actiune care o manifest. Dac n interiorul fiintei noastre percepem o emotie de furie si transformm acea emotie luptnd mpotriva a ceva sau a cuiva, am realizat primul pas ctre pierderea final a energiei n favoarea

SFIDTORULUI

SFIDTORULUI. Deoarece SFIDTORUL nu este prost, dac putem spune astfel. Scurtcircuitul emotional este generat de o actiune care nu se manifest.

Don Miguel Ruiz m-a nvtat c a nu reactiona este totul, pentru a nu fi asemenea unei masini automate care reactioneaz n secunda n care butonul este apsat. Gaya Jenkins

A nu exprima emotiile negative nseamn a nu le transforma n actiuni, nseamn a introduce un element de detasare ntre perceptia noastr si actiune. Emotiile negative continu s existe dar noi nu le exprimm pentru c ele au fost generate de o fort care nu suntem noi, prin intermediul echipamentelor care ne-au fost "furate" fr ca noi s ne dm seama de aceasta.Dar, atentie! A nu exprima o emotie negativ nu nseamn a o nega sau a o ascunde n profunzimea fiintei noastre pentru c aceasta nseamna introducerea ulterioar a unui element de suferint n cmpul nostru de constiint. A nu exprima o emotie negativa nseamn a o accepta total n interiorul nostru, a o lsa s fie ceea ce trebuie s fie si s o ardem n focul atentiei noastre focalizate fr a ne retrage nici un pas si fr a o transforma n actiune. Aceasta nseamn s observm ceea ce percepem si s tinem contc mintea noastr superficial interpreteaz o continu senzatie neplcut ca o furnictur sau ca o presiune n anumite puncte ale corpului si dndu-i acesteia un nume i asociaz anumite senzatii sau mai

bine spus, reactii dureroase pe care vrea s le mping ctre spate sau n profunzime. Furia se poate transforma n tristete.Acesta va fi simptomul curteniei pecare o vom tri dac ne vom permite, pentru prima dat, s exprimm o emotie dup ce am reprimat-o mult timp sub forma unei imagini mentale. Don Miguel Ruiz

A nu exprima o emotie negative necesit mult control, mult energie pentru c de obicei ceea ce facem ca fiinte umane inconstiente este exact opusul. Pare paradoxal dar fiintele umane, deobicei, nu manifest emotiile positive dar le manifest n actiune pe cele negative. Pare paradoxal dar nu este asa pentru c acesta este fructul unei tactici precise.Si chiar asa fiind, emotiile sunt foarte importante. Toate traditiile spirituale indic modalitti prin a cror cultivare elaborate acestea se pot manifesta n mod pozitiv. De exemplu, n limbajul Cabalei emotiile se numesc msuri deoarece chiar prin intermediul lor fiintele umane pot fi msurate si verificate din punctul de vedere al evolutiei spiritual pe drumul transformrii si cresterii constiintei. ns, n stare normal, fiintele umane sfrsesc prin a avea emotii negative prin intermediul utilizrii improprii a mintii superficiale, aceasta avnd ca unic beneficiu; prezenta SFIDTORULUI n interiorul cmpului lor de constiint. Neexprimarea emotiilor negative poate

conduce si trebuie s conduc la mici miracole. n interiorul nostru sunt mari demoni care sunt manipulati de ctre

SFIDTOR si fobii care actioneaz n


favoarea acestuia. Ceva intr pur si simplu n cmpul constiintei noastre, ne face s ne exprimm opiniile noastre asupra lumii, genereaz o emotie negativ: furia, dispretul, depresia.

S nfruntm emotiile care se manifest sau s ne servim de aceste emotii ca si cum ele ar proveni dintr-un gnd generat n mod automat de mintea superficial. Sau s ne servim de natura acestor emotii, de gustul lor, de senzatiile strict fizice pe care le produc n corp. Sau s ne servim de ele, pstrnd natura emotiilor dar nemanifestndu-le. Nu trebuie s exteriorizm furia sau dispretul pe care le simtim mpotriva noastr sau a orice altceva. Nu trebuie s ne manifestm depresia prin actiuni care s o confirme. Putem s ne servim de emotii dar nu trebuie s le manifestm pentru c noi nu suntem nimic din toate acestea. Dac reusim s rmnem vigilenti si prezenti observnd tot ceea ce percepem interior fr a fi surprinsi, vom experimenta cea mai puternic practic spiritual, si astfel va deveni posibil o transformare rapid a tuturor durerilor din trecut. Eckhart Tolle

O emotie negativ nteleas ca o emotie care disip energia, care este observat n mod inflexibil fr a fi combtut, fr a fi negat si fr a fi exprimat n mod reactiv trece foarte repede, iar apoi ncepe aproape instantaneu s si diminueze intensitatea. Ca urmare, cu constiinta curata va fi necesar s actionm pentru a folosi energia acelei emotii, stiind astfel c emotia a trecut definitiv, iar actiunea este curat, creativ si nonreactiv. Aceast calitate va transforma actiunea ntr-un mod prin care vom fi sustinuti n cmpul nostru de constiint cu o nou cantitate de energie folosit ntr-un mod constient mpotriva

SFIDTORULUI.
Pentru a vindeca un resentiment se procedeaz lent.Si aceasta pe cine va ajuta? Tao Te Ching

Imersiunea n mintea profund necesit o disciplin nalt si o putere enorm pentru ca aceasta va actiona asupra mintii superficial pe care SFIDTORUL o cunoaste foarte bine si o poate folosi pentru propriul avantaj, cu un efort minim pentru a forma spirala de pierdere energetic, adic interpretarea mecanic a perceptiilor. Aducnd n cmpul atentiei noastre haosul mintii superficiale aparent incontrolabil, observm rapid c aproape toate gndurilepe care ne permitem s le mentinem, sunt foarte focalizate asupra unei singure polaritti dominante. Tot ceea ce intr n cmpul nostrum de constiint, inclusiv noi nsine, este judecat si descompus n prti separate si apoi gsit vinovatul inocent, adaptat sau neadaptat, demn sau nedemn, imposibil sau posibil, bun sau ru, etc. etc.

Acesta este un mecanism pe care acum I cunoastem foarte bine. Aceast alterare enorm ne mpiedic s simtim ceea ce este n interiorul nostrum la o mai vast cuprindere de informatii ce contine aspectele unificatoare si conective care sustin orice lucru. Aceste aspecte nu pot fi realizate de mintea superficiala pentru c ea nu are aceast functionalitate. Aceste aspecte au o pertinent exclusiv apartinnd mintii profunde. A face s functioneze mintea profund nseamn a face s functioneze n mod substantial starea de detasare dintre noi si gndurile mintii superficiale deoarece aceste gnduri au o important minor si nu reprezint ceea ce suntem noi. n acest spatiu creat de aceast detasare, fiind constienti c mintea profund intervine prin intermediul strilor sale si n loc s acceptm complet si imediat gndurile de judecat generate de mintea superficiala fie ele pozitive sau negative, rmnem tcuti, vigilenti si constienti de strile emanate n profunzimea fiintei noastre de mintea profund. n situatiile de urgent mintea se opreste. Deveniti total prezenti

n ACUM si veti deveni constienti de ceva infinit mai puternic. Dar pentru aceasta nu este necesar s escaladati peretele unui munte. Puteti s intrati n aceast stare chiar

ACUM.
Eckhart Tolle Ocazia de a practica scufundarea n mintea profund este prezent n toat existenta noastr. S observm un copac sau o plant sau un obiect si s I comparm cu o fiint uman. S ne detasm de mintea superficiala si de gndurile sale care nu ne apartin. Ce percepem? Ce stri eman obiectul sau fiinta cu care ne identificm? Ce percepem cu adevrat nlocul unde ne aflm? Este armonie sau simtim c ceva nu functioneaz?

Scufundarea n mintea profund ne va permite practic imediats tinem cont c fiecare lucru este mult, foarte mult, cu mult mai mult dect ceea ce mintea superficial reuseste s judece iar suma gndurilor de judecat care ne permite s lsm s strluceasc lumina din noi nu are nici mcar o umbr din cea realitate indiscutabil din care credeam c sunt fcute. Dar elementul cel mai important din aceast imersiune constient se produce exact n locul ncare mintea superficiala produce identificarea cu vechile experiente asemntoare sau integreaz o actiune pozitiv n vederea cresterii noastre spiritual dar cu multe ndoieli si frici, sau provoac o actiune de dependent emotional toxic, gnduri care le foloseste pentru a fi nemultumiti sau pentru a-si atinge scopurile sale, nu sunt de fapt, ceea ce noi suntem cu adevrat. Acesta este punctul cardinal pe care trebuie s I realizm. Fulgerul perceptiei noastre se afl n profunzimea fiintei noastre ntr-un spatiu n care gndurile nu au devenit nc cuvinte si pe care nu putem s-I negm niciodat,

spatiul linistit n care se manifest acesta sau, mai bine zis, SFIDTORUL nu permite ca aceasta s se produc pentru c aceasta nseamn s ajungem s vedem, adic, este transpus n actiune dar nu de senzatiile provenite de la mintea profund.

n minile fortelor SFIDTORULUI st iluzia interioar a liberttii personale. Constiinta nu este mintea.

Starea de constient nu este mintea. Atentia nu este mintea.


Dan Millman

lat, c prin nonexprimarea emotiilor negative ne adresm functiilor mintii profunde, crend un nou spatiu interior, un spatiu n care se manifest ascultarea si observatia. Acest nou spatiu pe care I vom cuceri prin disciplina noastr este un spatiu integru care ne apartine n totalitate, n care SFIDTORUL nu poate s supravietuiasc dar nici s intervin pentru a-I utiliza n avantajul su. Cu ct acest spatiu devine mai mare si mai profund, cu att mai mult energie putem s recuperm din cmpul gravitational al

SFIDTORULUI iar existenta noastr


se apropie mai mult de perfectiune si de libertatea ultim. Fiinta uman este de fapt compendiul puterii sale personale iar acest compendiu determin modul n care trim si modul n care murim. Carlos Castaneda

Spatiul interior, integru si curat pe care I-am cucerit prin neexprimarea reactiilor negative si scufundarea n mintea profund care este un spatiu al observrii pure care functioneaz diferit de mecanismul mintii superficiale si de aceea putem fi mai atenti, mai trezi si mai constienti ca niciodat. Acest spatiu al observrii pure este terenul fertil n care poate creste si se poate manifesta facultatea fundamental a fiintei umane care constituie ereditatea sa si i apartine prin drept divin de fiint magic. Aceast facultate a fost ocultat pentru a-si pierde din potentialul energetic, fiind prada curentilor emotionali ce au actionat n favoarea SFIDTORULUI. Aceast facultate a fost mentionat de toate traditiile spirituale pentru a o putea repune n stare de functionare prin intermediul unei infinitti de modalitti diferite dar care conduc la acelasi rezultat. Facultatea care readuce aminte fiintei umane ceea ce este ea cu adevrat.Facultatea tcerii interioare

TCEREA INTERIOAR
Tcerea interioar este o stare
special a Fiintei n care toate gndurile se opresc si n care se trieste la un nivel diferit de cel al strii de constiint obisnuit. Tcerea interioar nseamn suspendarea dialogului interior, prin urmare, fiind conditia esential a pcii desvrsite. Carlos Castaneda

Tcerea interioar este acea stare a fiintei umane n care orice tentativ de identificare interioar creat de

SFIDTOR dispare literalmente, fiind


complet reabsorbit de focul atentiei. Starea de vigilent extrem si de constient care se naste din absenta gndurilor articulate sub form de cuvinte sau de imagini mensecventiale si asociative, este de fapt, o stare n care mintea superficial este deconectat de la perceptia existentei propriei fiinte, ca un cmp de energie constient, adic, o stare n care mintea superficiala nu mai poate determina identitatea

EU SUNT

oricrei fiinte umane, deoarece aici

EU

SUNT include mintea superficial si nu


vice-versa. Filosoful Cartesio sustine c a descoperit adevrul fundamental atunci cnd a fcut faimoasa sa afirmatie: "Gndesc, deci exist".De fapt, el a exprimat eroarea fundamental: identificarea gndului cu constienta si identificarea acesteia cu gndul.

Eckhart Tolle n starea de tcere interioar orice tentativ de implementare a spiralei de descrestere a energiei de catre SFIDTOR este recunoscut imediat si lsat s treac. Fiinta uman recunoaste imediat n ea nssi principiul a ceva ce nu i apartine sau nu si-I doreste. Aceasta este ceea ce tcerea interioar poate face pentru fiinta uman n drumul su de recucerire interioar, dar aceasta nu e totul. Putem spune c nu exist limite pentru ceea ce suntem n stare s realizm, s exprimm si s explorm, aprofundnd si potentnd tot mai mult aceast facultate pe care noi am uitat-o. Acolo unde lumina apusului se uneste cu pmntul care apoi coboar pn n adncul mrii, de acolo se ridic Adevratul Oras nconjurat de turnuri si de ziduri albe solide. Dup acesta sunt de explorat Lumi si Universuri, si apoi, mai departe, mai exist de explorat spatii sacre.

Tcerea interioar nu poate fi explicat


n cuvinte.

Este necesar s actionm pentru a o ntelege sub toate aspectele sale pe toate nivelele fiintei noastre, realizndu-i extrema sa important n ntreaga noastr viat. Dar, din fericire, acest drum a fost parcurs de toate traditiile spiritual care ne sustin si ne nvat un numr mare de tehnici de disciplin mentala pentru a ajunge s ne-o nsusim, iar nou nu ne rmne dect s experimentm practicile care ni se potrivesc pentru a ne descoperi unicitatea. De exemplu, toate disciplinele care s-au unit sub termenul de meditatie I exprim chiar dac o fac sub forma unei mari varietti de tehnici, cci ele vizeaz acelasi obiectiv: a hrni si a stabili n noi expansiunea unui spatiu perceptibil al tcerii. Acesta este dezideratul fundamental. Modalitati infinite indreptate ntr-o singur directie. Aceast expansiune n noi a tcerii interioare implic printre nenumrate beneficii, cresterea ntr-un mod exponential a capacittilor noastre de perceptie, ca o consecint a expansiunii cmpului de constiint care sunt legate n mod directde tcerea interioar. Aceast

perceptie amplificat si aceast constiint expansionat vor fi capabile s slbeasc modul de operare al fortelor

SFIDTORULUI. ntr-o fiint uman,


cu ct este mai mult energie la dispozitia constiintei, cu att mai putin energie este la dispozitia fortelor

SFIDTORULUI.
Nu este nimic mai puternic n aceast reconfigurare energetic dect

practica

tcerii interioare.

Vechii samani tolteci au descoperit c oboseau prin tcerea interioar mintea

Zburtorului, astfel, Zburtorul


fuge, demonstrndu-se n mod absolute originea sa nonuman. Carlos Castaneda Dar cum putem face loc tcerii interioare n viata noastr?

Practica tcerii interioare este o


disciplin care poate potenta mintea si poate fi practicat n orice conditii existentiale. Cum? ndreptndu-ne n mod total atentia asupra ceea ce se petrece n acest moment, reorientnd pe ct posibil si pe o perioad ct mai lung posibil atentia pe care o acordm gndurilor mintii superficiale si ndreptnd-o ctre perceptiile momentului prezent ale simturilor noastre. Pentru aceast practic nu este necesar nimic mai mult dect toat viata noastr. n oricare moment este necesar s ne amintim s ne conducem atentia n eternitatea momentului prezent prin detasarea ei de mintea superficial. n orice moment i n oriceaciune realizm, s ne amintimc suntem vii, prezeni, sne amintim de noi nine,aa precum numea Gurdjiev, cuttorulspiritual care a trit la nceputulsecolului trecut, aceast disciplin. Un brbat I-a ntrebat o dat pe maestrul Ma-tsu:

Care este adevrul suprem ? Maestrul rspunse: Ti-I voi spune dup ce vei bea toat apa acestui fluviu. Brbatul rspunse: --Am but-o deja. Atunci maestrul i spuse: Atunci deja ai aflat. Prin focalizarea atentiei asupra actiunii pe care o realizm n minte vom aduna informatii despre mediul ambient si despre noi nsine prin intermediul simturilor noastre. Care este pozitia noastr? Cum respirm? Suntem linistiti sau percepem interior o stare de discomfort? Ce ne spune corpul? Si ce ne spune locul n care suntem?

Disciplinarea mintii profunde are aspecte similare cu practica tcerii interioare. De fapt, plecnd de la tcerea interioar, mintea profund decodific prin perceptia
realittii nconjurtoare cmpul nostru de constiint. Aceast lam de cutit a momentului present creeaz un dig care este perfect inaccesibil

SFIDTORULUI.

Atta timp ct ne mentinem n aceast stare,

SFIDTORUL nu ne poate atrage de


partea sa. Pentru a ne atrage de partea sa, SFIDTORUL trebuie s fie crezut de noi, adic, are nevoie s recdem la nivelul energiei noastre obisnuite, unde poate avea loc identificarea automat cu mintea superficiala avnd drept consecint generarea de energie emotional. lat unul din motivele pentru care tcerea interioar este att de important. n momentul n care suntem scufundati n ea, SFIDATORUL inceteaza s ne mai controleze existenta. Astfel, se elibereaz n noi spatii pentru atingerea acelei surse interioare care reprezint ceea ce suntem noi cu adevrat, care sunt expresii ale vietii noastre si a ceea ce noi ne dorim cu adevrat. n final, se elibereaz n noi spatiul n care putem deveni ceea ce suntem noi cu adevrat.

Zazen-ul este manifestarea Realittii Ultime.


De aceea, nu va putea fi niciodat prada capcanelor si a incluziunilor insidioase. Deschizndu-v inima secret, veti fi precum un dragon care intr n apele adnci, sau ca un tigru care intr n pdurea deas a unui munte. Dogen Zenji

Este necesar o mare cantitate de energie la nceput pentru a sustine n mod continuu aceast nou stare a finite, de aceea nu trebuie s ne pierdem rbdarea dac reusim s facem aceasta doar pentru cteva secunde, dar noi trebuie s rezistm. De fapt, de multi ani, de foarte multi ani suntem obisnuiti s actionm exact invers, adic, prsind alegerile luminoase si acordnd toat atentia noastr acelei secvente plin de gnduri asociative, inutile, glgioase si nesfrsite cu care ne identificm, care ne mping dintr-o parte n alta, iar noi reactionm ntr-un mod pe care nu-I dorim n nici un fel. Doar din cauza nelinistii si pentru a face fat emotiilor negative percepute. Samanii tolteci explicau c

tcerea

interioar

se acumuleaz.

Este necesar s construim un nucleu de tcere interioar n profunzimea noastr care va creste moment dup moment, de fiecare dat cnd este practicat. Carlos Castaneda

Pentru a realiza aceast practic putem s ne decidem s explorm disciplinele spirituale oferite de toate traditiile spirituale care urmresc expansionarea tcerii interioare si care ne fac s vibrm la unison cu ceea ce suntem si cu preferintele noastre, iar apoi e necesar s le transformm ntr-o disciplin zilnic. Atingerea tcerii interioare nu este prerogativa unei practici anume dar este cu adevrat prerogativa intentiei inflexibile pentru cine doreste s o dobndeasc. Din aceast cauz nu exist traditii spirituale superioare sau inferioare pe aceast cale. Ceea ce pentru mine poate reprezenta un mod extraordinar de eficient n explorarea tcerii interioare, pentru o alt fiint uman poate fi cu adevrat o modalitate inutil. Aceasta este o responsabilitate a fiecrei fiinte umane de a selectiona mijloacele care i sunt cele mai la ndemn pentru a atinge starea de tcere interioar. Dar una dintre consecintele minunate ale practicii noastre spirituale este mentinerea aceleiasi stri de constiint rezultate n urma amplificrii tcerii interioare pe care

o putem comunica prin modalitti similare celei pe care o foloseste

SFIDTORUL.

Care este disciplina cea mai potrivit nou? ntr-o bun zi vom putea lua n

aprofundarea tcerii interioare prin intermediul meditatiei


considerare Zen sau ne vom dori s gsim n zona n care ne aflm un curs de Yoga sau vom simti imboldul s practicm Tai Chi Choan sau s nvtm s cntm ct mai bine la un instrument muzical. Unde se poate ajunge prin aceste deschideri interioare? n spatiul pe care I-am deschis prin intermediul tcerii interioare. n spatiul care prin intermediul tcerii interioare ne conecteaz la vastitatea infinitului sau la orice alt lucru din minunatul univers.

Tcerea interioar este poarta ctre Infinit

Nu exist un instrument mai eficient dect acesta si este calea care ne conduce ctre viata minunat pe care dorim s o trim si pe care avem dreptul s o trim. Mai ales dac unificm inspiratiile infinite ce comunic ntre ele cu actiunea.

Expansionarea tcerii interioare


nseamn inactivarea progresiv a tuturor pulsiunilor automate ale

SFIDTORULUI pn la a-I transforma pe nsusi SFIDTORUL ntr-un


ansamblu de forte care s actioneze n directia manifestrii vietii noastre minunate.

Expansionarea tcerii interioare


nseamn a ne tri n mod complet armonios destinul nostru de fiinte umane magice ce se manifest ntr-un univers minunat. Vietile Marilor Personalitti ne aduc aminte c putem fi noi nsine sublimi si c, atunci cnd vom merge, ne vom putea lsa urmele noastre pe nisipul timpului.

Aceste urme pe care poate un altul, care navigheaz prin viata sa, un frate pierdut si naufragiat le va vedea, va putea s le urmeze si se va putea vindeca. Deci: curaj si actiune, inima deschis ctre tot; mereu n cutare, mereu n cltorie, nvtnd s reziste si s astepte. Henry Wadsworth Longfellow Sau lsm n minile SFIDTORULUI friele vietii noastre sau actionm pentru a trezi n noi magia, forta, puterea, constienta care reprezint mostenirea noastr, dreptul nostru de fiinte umane fr nici un fel de diferentiere. Aceast alegere se regseste n orice respiratie a noastr, orict de mica, n cel mai mic gnd pe care I alimentm, n cel mai nensemnat cuvnt pe care I pronuntm, n cea mai mic actiune pe care o ntreprindem.

Scopul existentei noastre este a alege n fiecare moment care dintre cele dou ci dorim s le parcurgem, o directie sau cealalt. Aceasta este o alegere pe care o facem n fiecare moment n orice secund, n orice circumstant. De la aceasta nu ne putem sustrage, nu este posibil. n oceanul vietii, insulele Binecuvntrii sunt pmntul nsorit si linistit al idealurilor tale care asteapt sosire ta. Mentineti mna sigur la timona gndului. n nava sufletului tu exist dj cpitanul comandant. El doarme, dar trezeste-I.

Autocontrolul nseamn fort.


Gndul controlat nseamn conducere.

Tcerea este putere. Pronunt n


adncul inimii tale, rmi tcut si n pace.
James Allen

Disciplina, nonexprimarea emotiilor negative n mod reactiv, scufundarea n mintea profund, tcerea interioar sunt cele patru fatete ale piramidei recuceririi, instrumente
care actioneaz n paralel sustinndu-se si alimentndu-se unul pe altul ctre vrf, ctre destinatia final.

De aceea oricine ascult cuvintele mele si le pune n practic, este asemenea unui ntelept care si-a construit casa pe o stnc. Chiar dac plou, ploaia se va ndrepta ctre fluviu, chiar dac sufl vnturile si se abat furtuni asupra acelei case, ea nu se drm deoarece fundatia ei este pe piatr. Oricine ascult cuvintele mele si nu le pune n practic, este asemenea omului prost care si-a construit casa pe nisip. Cnd plou, cnd rurile ies din matca lor, cnd sufl vnturile aceasta se drm iar pagubele vor fi mari. Iisus, Matei 7, 24- 27 Cltoria poate s nu fie scurt, s-ar putea s fie necesari ani pentru a crea o structur solid, stabil.

n existenta noastr exist o mare cantitate de structuri gnd, structuri emotionale, ce sunt construite n fiinta noastr chiar de

SFIDTOR pentru a-si mplini scopurile


si unele necesitti. Iar unele scopuri sunt att de mpmntenite n noi, att de strns legate de identificrile noastre nct vor fi necesari ani de munc pentru a fi dezactivate. Aceste structuri nu sunt altceva dect credintele noastre, convingerile noastre, acele domenii pe care noi ne sustinem si ne desfsurm viata, acele legi mentale mostenite pe care noi ne structurm modul de a gndi, acele activitti despre care credem c sunt o parte inalienabil a fiintei noastre. Toate aceste lucruri moartea le va distruge ca pe niste frunze uscate. n anii nostri de munc este sigur c vom cdea de mai multe ori n diferitele dependente emotionale toxice pe care le purtm n noi. Rareori putem iesi foarte repede si opri mareea emotional.

Uneori sunt necesari ani pentru a deveni constienti de o dependent emotional toxic de a satisface o necesitate inexprimabil. Dar piramida noastr de reconstructie pe care o edificm creste si este sigur n pofida btliilor noastre pierdute. Dar

continund s

practicm, s edificm, s construim


ntr-o zi, pur si simplu, atacul

SFIDTORULUI va fi respins din


nastere pn cnd va disprea. Este necesar s recunoastem aceasta cu ironie si liniste, structura ireal creia i-am dat acceptul s existe si pe care am mentinuto n noi. Si o lsm s dispar, pur si simplu, dintr-o dat.

Oamenii nu se obosesc s nteleag faptul c noi putem elimina din vietile noastre orice aspect n orice moment.
John Michael Abelar Despre ce vorbim?

Despre structurile gnd emotionale care n existenta noastr au generat un atasament emotional n vederea satisfacerii lor: tigrile, alcoolul, sexul, mncarea, munca, shoppingul, chiar si shoppingul. Trebuie s nu ne mai crem astfel de atasamente nici mcar n somn. Acestea sunt privatiuni fortate si duntoare care nu au nici un fel de utilitate. Trebuie s le transcendem, trebuie s ne desprindem de domeniul

SFIDTORULUI prin intermediul


detasrii si s le ardem n focul

constiintei. Ce ne mai rmne?


Noi nsine. Libertatea si bucuria de a fi, n loc de sclavia Dependentei, mascat sub forma liberttii personale. n edificarea vietii care ne apartine cu adevrat, e bine s apelm la tezaurul unor sfaturi provenite de la fiinte cu experient care au ajuns aici naintea noastr, care au nceput cu multi ani n urm acest proces. lat cteva dintre aceste sfaturi.

Este foarte important s nu permitem cresterea furiei prin nonexprimarea reactiv a emotiilor negative. Furia este o emotie negativ prin ea nssi, foarte duntoare pentru echilibrul energetic al cmpului de constiint al fiintei umane. Si nu are nici un motiv serios s existe. Ea este doar reactia

SFIDTORULUI

la lipsa de identificare sau la rezistenta cmpului de constiint uman cu spirala de scdere a energiei produs de ea. S dezvoltm si s alimentm din ce n ce mai mult posibil n noi nsine perceperea echilibrului subtil dintre reprimarea si retinerea ei.

Retinerea nseamn acceptarea


emotiei negative , observarea ei n noi nsine, a ntelege dac trebuie s fie exprimat sau lsat s treac si trebuie s fim gata pentru a o exprima eventual doar cnd este cazul dar niciodata ntr-un mod violent sau agitat. Reprimarea nseamn neacceptarea emotiei si abordarea unei atitudini radioase pn cnd furia se va revrsa n exterior iar

energia ei va ajunge la SFIDTOR. Procesul nostru de recucerire nseamn a nu exprima emotii negative prin reprimare sau a lsa ca reprimarea s genereze n mod gradat furia si constientizarea faptului c este o emotie inutil si duntoare. Ceva din voi are o prere despre altceva. Viata nu se desfsoar n concordant cu aceast prere. Reactia inutil fat de acest eveniment se numeste

furie.

Dar dac furia sau emotiile negative din noi nsine au avut timpul s creasc si s se manifeste fr ca noi s fi reusit s oprim acest proces cnd SFIDTORUL ntlneste o spirala de scdere a energiei n cmpul constiintei umane aflat n tcere este n stare s I recunoasc imediat si aceasta conduce la aparitia unui gnd imagine care nu este fructul intentiei sale constiente. Deci, o fiint constient poate opri procesul nc de la nasterea sa pur si simplu refuznd alimentarea

SFIDTORULUI, adic, nlocuindu-I cu


o imagine gnd constient si legat de experientele pe care fiinta respectiva doreste s le triasc. Dar dac deja n interiorul nostru s-a nscut o actiune corelat, nseamn c spirala de descrestere a potentialului energetic a nceput s fie alimentat cu energie iar n acel punct, este foarte dificil s rezisti si poate genera usor furia, iar efectul ei nu face altceva dect s o amplifice ulterior n ntreaga fiint. Ce trebuie s facem atunci?

O practic adecvat este cea de a face s creasc tcerea interioar si s

scufundm n ea chiar si actiunea provocat de o emotie negativ toxic, adic, trebuie s devenim foarte constienti si s observm fr a judeca cu ntreaga noastr atentie ceea ce facem, ceea ce suntem pe cale s facem, adic s vedem actiunea constient, n totalitatea sa. S
observm efectele acesteia asupra corpului nostru, s urmrim emotiile noastre, efectul lor asupra mediului nconjurtor. Astfel vom descoperi multe, chiar foarte multe lucruri. De exemplu, vom descoperi c nu reusim s tinem cont de noi si c nu suntem constienti n momentul n care realizm o actiune chiar dac percepem rul pe care I facem. Dac sunteti gelosi, dac aveti o atitudine defensiv, dac simtiti impulsul s v certati, dac aveti nevoia s aveti dreptate sau simtiti o durere emotional de orice fel, sau orice altceva, fiti

constienti de realitatea acestui

moment, si mentineti-I n constiint.


Eckhart Tolle Sau pentru anumite gesture mecanice pe care le realizm n favoarea

SFIDTORULUI, ajunge o simpl


actiune de constiint amplificat pentru a le demasca si a le transcende instantaneu si definitiv.
n modul nostru de a observa n tcere interioar, mintea profund face s se

nasc o stare de constiint plin de blndete si dulceat care sunt


caracteristicile sale particulare. O ntrebare foarte simpl. -Dar ce poate s se nasc din profunzimile mintii? Aceast neasteptat modalitate de ntelegere, uneori, este suficient pentru a schimba cursul unei ntregi vieti. Exist o stranie si stimulatoare fericire n a actiona deplini constienti ca si cum fiecare lucru pe care I facem ar putea fi ultima noastr actiune pe pmnt.

John Michael Abelar Si acum, fiti atenti, decideti-v s acceptati sau nu provocarea. Decideti-v dac vreti s triti o existent complet sau una n care s fiti sclavul

SFIDTORULUI si dependentelor
emoionale toxice sau dac vreti s v triti viata intens, puternic, autentic, liber, fericiti, ntr-un cmp de constiint si energie n care s fiti eliberati. Ultimul meu dar pentru tine este o poveste. Ascult-o si sesizeaz-i nvtturile. De fiecare dat cnd o vei auzi, credinta ta se va ntri. M trezeam la sunetul ceasului si de fiecare dat cnd el ticia sonor pe cutia albastr. Aveam sase ani si era ziua mea de nastere. Mi-am lsat pijamaua s cad pe podea si am aruncat-o sub pat si apoi am alergat jos pe scri avnd pe mine doar chilotii marca Lone Ranger.

Era ziua mea de nastere! n cteva ore prietenii mei vor sosi cu cadouri si va fi un tort, nghetat, si mult distractie! Dup ce toate decoratiunile pentru petrecere au fost fcute au plecat cu totii iar eu m-am jucat cu jucriile mele noi. Eram plictisit, obosit, si m durea burta. Am nchis ochii si am adormit. Am vzut cum fiecare zi trecea ca si cea din urm: scoal timp de o sptmn, apoi sfrsitul sptmnii, scoal, sfrsit de sptmn, var, toamn, iarn si primvar. Au trecut anii si nu dup multi am devenit unul dintre cei mai buni gimnasti din Scoala superioar din Los Angeles. n sala de sport, viata era incitant: n afara acesteia, viata era o deziluzie general.

ntr-o zi, antrenorul Harold Frey m-a chemat la Universitatea Berkeley,n California si mi-a oferit o bursa de studii la acea universitate.Nu mi se prea c e momentul s m duc pe coast pentru o viat nou.M- am certat cu prietena mea din aceast cauz si la sfrsit ne-am desprtit. M- am simtit ru, dar m-am consolat cu proiectele universitare. n curnd eram sigur c viata mea va ncepe cu adevrat. Anii universitari au zburat, bogati n victorii sportive. M-am cstorit cu noua mea prieten Susie. Eram att de ocupat cu antrenamentele, nct nu aveam mult timp si energie pentru noua mea sotie. n cele din urm am participat la Olimpiad dar prestatiile mele sportive nu au fost conform asteptrilor. M-am ntors acas si am alunecat ntr-un relativ anonimat. S- a nscut fiica mea si am nceput s simt responsabilitatea si o presiune crescnd. Am gsit un serviciu: vnztor de asigurri de viat, care-mi ocupa majoritatea zilelor si noptilor. Nu aveam niciodat timp pentru familia mea. n aproximativ un an Susie si eu eram deja separati iar la final am obtinut divortul.

Din nou de la capt, am reflectat cu tristete. ntr-o zi, m-am privit n oglind si am realizat c trecuser 40 de ani de la Olimpiadele mele. Unde se dusese viata mea? Cu ajutorul unui psihiatru, am depsit dependenta mea de alcool. Aveam multi bani, case si femei. Dar acum nu mai aveam pe nimeni, eram singur. Zceam pe pat, era noapte si mam intrebat unde era familia mea; trecuser ani de cnd i vzusem ultima dat. M- am ntrebat ce mai face Susie si ce mai fac prietenii mei din zilele mele bune. Acum mi petreceam zilele asezat pe fotoliul meu preferat cu un pahar de vin n mn, privind la tv si gndindu-m la vremurile trecute. i observam pe copii care se jucau n fata casei mele. Presupuneam c am trit o viat fericit. Obtinusem tot ceea ce mi dorisem; atunci de ce nu eram fericit ?. Sedeam singur. Prea c sttusem singur toat viata mea. Mi-am ndreptat spatele n fotoliul meu, am respirat iar apoi am strigat n mintea mea foarte tare:

- Dumnezeule, m-ai blestemat! De ce cstoria mea s-a stricat? Cum as fi putut face lucrurile altfel? n ce mod as fi putut s triesc? Dintr-o dat am simit o fric teribil si devoratoare, cea mai rea din viata mea de pn atunci. Era oare posibil s fi pierdut ceva foarte important, ceva transcendental, ceva care ar fi fcut ca viata mea s fie diferit? - Nu, imposibil, mi-am spus eu. Am enumerat cu voce tare toate succesele mele dar frica nc persista. M- am ridicat lent, am privit n jos spre oras din balconul casei mele de pe colin si m-am minunat: -Unde trecuse viata mea? Ce sens au avut toate acestea?

Am nceput s tremur si obrajii mi s-au albit. Apoi corpul meu a devenit ca de gheat. Am czut pe spate, capul mi-a czut n fat, inima nu mi mai btea. Au aprut lumini pe care nu le mai vzusem pn atunci si sunete pe care nu le mai auzisem. Viziunile mele fluctuau. n final, toate viziunile si sunetele s-au transformat ntr-un punct luminos apoi au disprut. Gsisem pacea dar o pace pe care nu o mai cunoscusem pn atunci. Dan Millman "Calea lupttorului pasnic"

Exist nenumrate viitoruri posibile. Accept provocarea, cltorule. Exclude-I pe SFIDTOR din viata ta. ti doresc tot binele posibil, cltorule. Faceti din voi nsiv o lumin. Bazati-v doar pe voi nsiv si nu depindeti de nimeni altcineva. Siddharta Gautama Sakyamuni

numit si Buddha cel Treaz Aceasta, sau orice faci acum, ar putea fi ultima ta actiune pe pmnt. Nu exist putere care s ne poat garanta c vom tri un minut n plus. John Michael Abelar

Te pregtesti s pleci la un drum lung si nu ai fcut niciun fel de pregtire. Siddharta Gautama Sakyamuni numit si Buddha cel Treaz

Lupttori, ne numim lupttori si luptm pentru splendida virtute, pentru o viat elevat, pentru sublima ntelepciune, de aceea ne numim lupttori. Aunguttara Nikaya

Noi suntem ceea ce gndim. Tot ceea ce noi suntem este produsul mintii noastre.
Siddharta Gautama Sakyamuni numit si Buddha cel Treaz

Moartea este eterna noastr tovars. Este mereu n spatele nostru si ne observ. Tea observat mereu, si o va face mereu, pn n ziua n care va bate la usa ta. John Michael Abelar

Eu sunt Calea, Adevrul si Viata.

lisus, Gen eza 14-6

Pentru c mi-a fost foame, mi-ati dat s mnnc. Mi-a fost sete si mi-ati dat s beau. Eram cltor si m-ati adpostit. Eram dezbrcat si m-ati mbrcat, Eram bolnav si m-ati vizitat, Eram nchis si ati venit s m gsiti.
lisus Matei , 25- 35, 36

Pentru a atinge ntelepciunea este necesar s fii un lupttor nu un copil alintat.

Este necesar s depunem eforturi fr a ne opri, fr a ne lamenta si fr a da napoi. John Michael Abelar Vapoarele sunt sigure n port, dar vapoarele nu au fost fcute pentru a rmne n port. John A. Shedd

Fii calm si ntelept. Eu sunt Dumnezeu


Contele de St. Germain

Practica realizrii este pur prin natura sa, dar pentru a atinge aceasta este necesar o practic zilnic. Dogen Zenji Cnd considerati un lucru dificil, acela este un moment de adevrat comuniune. Yehud a Berg

Nu este adevrat c faci ceea ce poti mai bine, nici c faci tot ceea ce poti.

Dac nu faci, este pentru c tu crezi c mai ai foarte mult timp, pentru c tu crezi c viata ta va dura pentru totdeauna.
John Michael Abelar

Am fcut ceva bun pentru comunitatea uman? Asta nseamn c am avut un avantaj personal. Aceasta, ti spun, tu poti mentine mereu prezent n mintea ta. Nu te dezice niciodat de asta.
Marc Aureliu mprat roman din sec. al II.lea D.C. Mergeti deci si aduceti ctre casa mea oameni. lat, Eu sunt cu voi n fiecare zi, pn la sfrsitul tuturor timpurilor. lisus

Acum du-te si iubeste. Nu mai pierde timpul altfel. Onoarea si respectul meu profund si totala mea gratitudine se ndreapt ctre toti Maestrii, Initiatii si Lupttorii care, n liniste, au mentinut aprins flacra luminii pe pmntul minunat. Oricine ati fi voi, si oriunde v aflati voi cei care sunteti inundati pentru totdeauna de Lumina pe care ati transmis-o.