https://fr.slideshare.

net/MihaelaPadurean/ilie-cioara-realitatea-suprema-si-conditionarea-
umana

Ilie Cioară - Realitatea Supremă şi Condiţionarea Umană

ILIE CIOARA Realitatea Supremér gi condijcionarea umané EDITURA €75 HERALD

'| 'nalc dcvvaluirilc fuculc in accusm cam: cu privirc la "(‘unou§1crca dc smc" sunl rodul
uxpcricmci dircclc. pcrsmmlc,...
Grafica copertei: Sandu Dumitmn Re dactor: Albert Co§eriu Procesare text: Thzian Tudomche
Descrlerea CIP a Bibllotcci...
ILIE CIOAR/5; Realitatea. Supremd §i conditionarea umand EDITURA HERALD Bucuresti
De noelaql tutor: MOARTEA MORHI $1 DESAVARSIREA Editura All, 1993 O CALAUZA ASTRALA.
FERESTRE SPRE INFINIT Editura Al...
PREEATA ADEVARUL. AICI S-A IMPLINIT DESTINUL AM 1~‘os'r UN cRED1Nc1os. ... ASALTATI
MEREU CETATEA 1 ...
GANDIREA—REACTIE $1 GANDIREA CREATOARE HA1 sA MERGEM IMPREUNA1
HARUL . ... ... ... ... ... .. IDEEA $1 ACTIUNEA ILUMIN...
Gbmwmmawww——— POEZIE $1 POETI . ... ... ... ... ... .. PRETENTIA DE A F1 “CINEVA ...
341 345 347 349 352 355 357 359 VIATA 1MAc11NA11vA . ... .. VIATA 1NTEGRA1oARE. . VIATA —
MOARTEA, DoAR sc1NDARE1 VIAT...
PREEATA Prefatarea unei céni, alcituité in intnsgul ei pe autenticé tniire spirituala, solicité din
partea celui care i...
lata $i un test cu ajutorul caruia se poate verifica pe loc daca s-a folosit in mod corect flacéra
Atentiei, In clipa respe...
precunoastere. Or, aceasta anticipare formulate pe imagines lucrului cautat, nu poate avea nici
un fel de tangenta cu A...
Sé. retinem, asadar, ca “Sinele impersonal" a aparut imprimandu-$i prezenta, in absenta
activitatii mintii ca: dorint...
-k In imensitatea. Universului nu exista decat o singura Energie careia oamenii in decursul vietii
lor de fiinte incorpor...
Sa vedem Ce s-a intamplat insa cu stramosul nostru indepartat, care nu a avut o mama menita
sa-i conditioneze comportarea...
Iubire féri frontiere si ne rnanifestém ca atare, in orice conjuncturé de Viaté ne-am alla. Iubirea,
fiind asadar adevé...
Aceasta imensa masa de interogatii, de o infinita diversitate 0 putem cuprinde dour in doua clase
bine distincte si precis...
potrivit calitétilor lor morale si nu in functie de eruditie, cum gresit se estimeazé in lumea
terestra. Autoevaluarea ...
impulsuri intuitive, cénd noi insine rvealizém starea de armonie interioara sau pacea nefottata a
sutletului. De-acum, ...
Din ratiuni pur economics s-a pus temelie unei imense industrii chimice. Stimularea vegetatiei cu
mijloace axtificiale rea...
acelasi factor incriminat gi anume ‘ego’-ul. Aceasta alcatuire imaginaré este prin insési natura sa,
poluanta, deficitar...
ambitia, lacomia, minciuna, ipocrizia, cu un cuvént uraciunea 'sinelui personal‘, care
functioneazé in orice imprejur...
spre clonare, ca si schimbarea genetjca a vegetatiei, cu efecte imprevinbile pentru sanatatea
consumatorilor. sa ne in...
lnainte de a pune punct la aceasta prefata - si pentru nedumerirea criticilnr - precizez ca am
folosit numele autorului la...
3 "A. .u , u--vegans. .’ ». aw ‘*. g~’. . M‘.4'a; .®‘»: _ ' ' W’ A ‘“‘w"“, .~ *5 '3 . e“ 53% ifis "' 2» an
"‘wEr°...
Alalzvlmul. La—nceput. cénd hédul “sine” incé nu se conturase, Omul — minune a Terrei —
vietuia in Adevér, Ca entita...
22 Prin experiente, practjci, informatii adunate Cérora prin timp leAam dat apriga insemnétatel
Cu cat iesim in afara,...
Intialnindu-ne cu El, prin pacea aflatia-n noi, Suntem in afar-de tjmp si (Era dimensiune, [ntegrati
in Univers in perfe...
suportul fizic si fluctuatiile activitétii mintale, el devine sclavul propriului ‘ego’: I fictiv, confuz si
traumatizant...
Asa-zisele relatii interumane sunt fundamentate pe fariseism si ipocrizie. lar cand acestea sunt
depésite, apar starile ...
Asadar, sé retinem ca Adevarul Absolut —- care ne defineste propria Divinitate — nu poate ti
intalnit decat de plenitudin...
Prin dedublare am descoperit ca nu exista moarte, ca fenomen absolut, ci doar o trecere dintr-o
dimensiune in alta prin ...
28 Am citit, m-am informat, cérti alese pe potrivé, Dupi cum era credinta, bine seiectionate;
Lacom, céutam mai mu...
n Dupa ce-am incercat toate - clesconspirate emri, Constatarea inerenté, vézu cei nu ies
schimbéxi In masura sa ma ducé...
gestului funest nu scapa nimeni. Ele vor ii intalnite atat pe plan astral, cat si pe plan fizic — la
revenirea pe Pzirné...
De aici inainte priveam si ascultam cu atentie fiecere reactie a mintii, fara sa intervin in nici un
feL Era doar o consti...
Vedem asta-n mod direct, cum privim chipu~n oglinda? Dacé ai ajuns aici si cunosti tot ce se-
ntamplél! Eu nu pentru t...
Orice-ntalnire cu noi ii degradeafi structure, Si-ntr-o fericita zi, in zid se face-o spartura. De-ecum
e mult mai ugor...

1 sur 382
Ilie Cioara - Realitatea Suprema si Conditionarea Umana
1 298 vues
 ...

Mihaela Pădurean
Mihaela Pădurean
Suivre

Publié le 4 janv. 2016

Ilie Cioara - Realitatea Suprema si Conditionarea Umana

Publié dans : Spirituel

0 commentaire
5 j’aime
Statistiques
Remarques

no profile picture user

Soyez le premier à commenter

Ilie Cioara - Realitatea Suprema si Conditionarea Umana

1. ILIE CIOARA Realitatea Supremér gi condijcionarea umané EDITURA €75 HERALD

2. '| 'nalc dcvvaluirilc fuculc in accusm cam: cu privirc la "(‘unou§1crca dc smc" sunl rodul
uxpcricmci dircclc. pcrsmmlc, lu curu oricc om inIcrcs. '|l pnulcznvcauuu . in liccarc fiinta umanu
dainuic una si accc _ | ’crl'ccI_iunL: vc. _ ic lruiluarc. Accusla cslc "Nulurn rcalu" 11 Ht. umunc. Lu
uccuslu dimcnsiunc tul_i suntcm Iu fcl. uiduma unor "scilnlci" carc fac pane intcgrzlnlfl dinlr~0Fl.
'|cam lnfinilanumim Dumnczcu! injurul"Nuclcului Divin '; II1:I"cgo"~1IIsmI 'nclc pcrsnnul"—crc: |
[ic fiulivn. Alulcrrllilulln dc idcnlificurcu grc. "l: | :1 individului cu Inluru an lulncukzcu. Accsl
invcli_ - drcpl cm1,s'liin I dc suprufulzl, slruclurut pc xgnurnnxu. cgoisun sxllhulic 5i zlrogannla
ilnpurlumu psilwlngucn - cute n-. ~;pun. ~.uhil pcnlru illl'L‘iI1.', ll lrugcdic umanu. Fullctiulmnd In
uccsl nivcl mmllscuflflinmm! fl cvcmin conflicluucl in ', cu. wmcnii _icuViu| :nin ), ',L‘lIL‘l'£| I. I ul
cxi um prclulindcni in lumc 51 In lnulc nix ‘lurilc uclulc. uslc dc mp! chInh: ‘un[ hmmllui cx Icnl in
ficcurc inns in pnrlc. cue: indivulul uuclclaulcnn. 11.1inlr-uslnclalnlcpcmlcmu. micvzlralla 5| unlc
prohlclnu cu ‘ Inlpunc :1 F rcmlv ccslui "ugn' din cc vcdcm . ' "Scénlcic Divina" ca c | c sulicilum dc
rc ucclul pc L rc aunlcm ohllgali . '1I-I ucordum Vic ii in claim I-ii dc . I:§nrurL', cu nnutnlc
uhsulnlln do In 0 clipn la ultu. Pcnlru at in{c| q,g dcu pruspctilmm Vin| ui, ni ac impunc S11-I It m
in inlzimpinurccun minlc In 11:! dc nnun. nccmllnminulu dc cunouslcn antcriuurc. Si pcnlru (I nc
clihcru Ah: minlcn vcchc. fulusiln dour Alcni-. | lucidu. glnlmlu ‘i dcmncrcszllu. I-in dimlvu,
spulbcm in nwd inslunluncu oricc rcacgic minlulzl prilcjuilu dc cunl. '|cluI cu Iniscuru Vicl_ .
"Cuulul psihic" . I.~'Ifcl r . iyul consliluic u dcschidcrc spru lnfinil, undc inlrcagzl Fingu nc ustu
ulxsurhih, xi lrzlim un mumcnt dc cunlopirc cu Ncuupriusul, cmmscfind sI: u'c':1 «In: luhirc
vrcmnnrc. Sivnplllulcn IllI1YI'1IhL‘ll| L‘l1k‘; I inlfilniri nc val cmulucc In 5; . Ir1_-crcu cclaujx
"cgo"~ului | upm lu climinurcn lulllrnr rc/ iduurilor nicnmriulc. zucmnululc din gl'L‘5ll: l
mnfruullurc cu Viauu. in linul. "Sc; ‘uIlci; | Div clxhcrulu it ‘: | inluurcu In Sursu Sur~'L‘| nr. dc
undc L': ‘Imlv: nn'ulmr: "1lpcnlrn . Ilscvind. -Iungzuznuxpcrlruuqxuin , wiurccnxlllallcrian. I/ iv
( 'Imm1 Isms: «27,x. «)45}.4n—5 l€l)I‘l'UR/ 5'5 H! iRAl. l) rc' fupturi» vmuplcl _
3. Grafica copertei: Sandu Dumitmn Re dactor: Albert Co§eriu Procesare text: Thzian
Tudomche Descrlerea CIP a Bibllotccii National: I Rominiel ma cloud Realitatea Supremi gl
conditions: -ea ulnnni Bucuresti: Herald 2001 p. : 384; 24/16 cm (Poezii) ISBN 973-9453-46~5
821.133.l-3I= l35.1 ISBN 973-9453-46~5 © Toate drepturile asupra prezentei editii in limba
roméné apartin in exclusivitate Editurii Herald. Reproducerea integralé sau partialé a textului sau
a ilustratiilor din aceasté carts este posibilé numai cu acordul scris al editorului.
4. ILIE CIOAR/5; Realitatea. Supremd §i conditionarea umand EDITURA HERALD Bucuresti
5. De noelaql tutor: MOARTEA MORHI $1 DESAVARSIREA Editura All, 1993 O CALAUZA
ASTRALA. FERESTRE SPRE INFINIT Editura All, 1994 INTEJGRITATEA FIINTEI UMANE Editura All,
1998 OMUL ATEMPORAL $1 DIVINITATEA Editum All, 1998 FHNTA UMANA $1 ADEVARUL
ABSOLUT Editura Herald, 1998 REDRESAREA MORAL! ‘ $1 SPIRITUALK A OMENIRII Editura
Metmpol, 1999 MINUNATA CALKTORIE SPRE ADANCURILE PROPRIEI FXINTE Edirura Herald, 2000
ETERNITATEA CLIPEI Editura Herald, 2000 PE URMELE ABSOLUTULUI Editura Herald, 2001
6. PREEATA ADEVARUL. AICI S-A IMPLINIT DESTINUL AM 1~‘os'r UN cRED1Nc1os. ... ASALTATI
MEREU CETATEA 1 ASANAREA PSIHODOGICA A OMULU 35 EA'rRAN1-: rEA 37 CALE, ADEVAR, '1 .
40 cA1_n‘A'r1 s1 DEFECTE SE cu1:1'1vA RECIPROC. CAPCANELE ‘EGO’-ULUI CELEBRITATEA
CLIPA . ... ... ... . . . COMUNICAREA CON}-‘RUNTARFJ CU “EUR]LE" LUMII . CONSECINTELE
COMPARATIEI . ... ... .. . . CONVENTIONALISM CRITICUL . ... ... ... ... . . . CUM ESTE DISTRUS
ADEVARUL CUVINTE CARE SE RE1=E'rA . ... .. . . DE CE IN VERS $1 NU IN PROZA? DE CE
SCRIU? .. ... ... ... ... ... ... ... . . . DE CE VREI sA MA DISTRUGI? DECONSHRAREA . ... ... ... ... ... ... ..
DEMASCAREA CONSTANTA A “EGO"~ULU1 DESCOPERIREA DEVENIREA . ... .. DIFICULTATPA
INTALNIRII. DIVIZIUND TIMPULUI. EGOCENTRISM. “EGO'—UL . ... ... . . . ‘EU’ Si UNIVERSUL
EVOLUTIE PE PLANETE DIFERITE? EXPERIENTA LU1 “A I-‘AP'1'E BUNE, FAPTE RELE
FARISEISM . ... ... ... ... ... ... . . . FISURAREA CETATII “EGO”-ULUI FIT] cu LINISTEA IMPREUNA1
FORME DE COMUNICARE FOAMEA $1 SETEA CUNOASTERI FUGA DIN I-‘ATA v11:'1'11 . ... ... ..
GAND, GANDIRE, GANDITOR GANDIREA OBSEDANTA GANDUL LEGAT DE CUVANT
7. GANDIREA—REACTIE $1 GANDIREA CREATOARE HA1 sA MERGEM IMPREUNA1 HARUL . ... ...
... ... ... .. IDEEA $1 ACTIUNEA ILUMINAREA MINTII INACTIVITATEA MINTI 1N'mUsu1. . ... ... ... ..
1RA'1'1oNAL1'rATEA IN CE FEL scA1>AM DE CONDITIONARE IN CER CA $1 PE PAMANT
INDRAZNEALA . ... ... .. . . INTALNIREA D1N MESAJ. INTUNERIC $1 1.uM1NA. ... INVATAREA $1
CUNOASTEREA L113ERrATEA DE-A PRIVI. L1N1$TEA . ... ... ... ... . . . LUCIDITATEA M1N'r11. LUPTA,
I-‘ACTOR NEGATIVI. MACHIAVELISM MAN1E $1 MANIA MAREA sUR1>R1zA1 MECANICITATEA
MINTII MESAJUL. .. MINTEA PART LARK $1 MINTEA UNIVERSAL}. . MINTEA UNIVERSALK .
MINUNEA . ... ... ... ... ... .. MOARA CARE MACINA TN GOL MULTUMIREA CU "EGO"—UL
NECESITATEA SI VOINTA NECLINTITUL NENUMITUL NEPASAREA. .. NESTATORNICIA NU APROBATII
NU RESPINGETII NU SE CAUTA ADEVARUL NU SE POATE? .. NUMAI TU SINGU $T’ll NU TE-
NTOARCE LA CE-A FOST1. NU TE PROIECTA SPRE MAINEI O FACLIE CARE ARDE . ... ... ... .. . .
0MULE_ NU—TI PIERDE VREMEA! OPACITATEA MINTII OPTIMISM SI PESIMISM OPUSE SI
OPONENTI . ORIGINEA VIETII O UNICK TEMA — UN SI PAJISTEA DORINTElDR. ... . PLACEREA SI
NEPIJXCEREA POEZIA — OGLINDA 378
8. Gbmwmmawww——— POEZIE $1 POETI . ... ... ... ... ... .. PRETENTIA DE A F1 “CINEVA
PROBLEME PSIHODOGICE . 234 PROSTIA UMANA . 236 RKBDAREA . . . 239 RAFUIAIA . . 241
RFALITATEA RELATIILOR . 47 RENASTEREA . ... ... ... ... ... ... .. . . 49 RE1>E'rAR1LE sum U’I'ILE. .
RUPE-TI 1N1MA $1-o IMPARFE! SACRIFICIUL . ... .. . . sAcRUL $1 ATENTIA sA MA1 INCERCAM. sA
MuR1M MEREU C sA INVATAM A TRAI sARAc1A . ... ... ... ... ... .. SE ATINGE ABSOLUTUL DoAR
INTELEGAND FINITUL SEPARAREA DINTRE ‘EGO’ $1 suRsA VIET]
s1NUc1DEREA . ... ... ... ... ... ... . . . SUNT DATOR sA VA RAs1=uND . SUNTEM PROPRIUL NOSTRU
Du$MAN s1>ARc. EREA INTREGULUI . ... ... . . . SPARGETI TIPARELE MINTIII SPOVEDANlA. .
STAREA DE 1NvEs SUBLIMUL . ... ... ... ... ... .. . 286 SUFLEFUL OMENESC . 289 SUNK CLOPOTUL
TREZIR] . 295 SUPERF‘lCIALITATEA. . . 297 sUPERE1c1AL1'rA'1'EA ETII SUPUNERE
IOTALA . ... ... ... .. $’l'IUTUL IMPIEDICA INTELESUL STIUTUL NE L1MmmzA .305 TACEREA. . 307
TEAMA. ... . .309 TEMEINICIA .311 'l'IMPUL — DEGRADARE A MINT] .313 TIMP REAL $1 TIMP
FICTIV .315 TOTALA ELXBERARE .317 TRADITIE. .320 TRAIND CU .322 ULTIMA
SURPRIZK . ... . . ... ... ... ... ... ... ... .. UN ALT MOD DE ABORDARE A VIETII UNICA MODALITATE DE
A INTALNI REALITATEAL UN MESAJ TRANSMIS PRIN VERS UNIUNEA MEA CU TINE! VALOARIM
CUVINTELOR. VK PROPUN UN EXPERIMENT VESNICA TINERETE . ... ... ... ... ..
9. 341 345 347 349 352 355 357 359 VIATA 1MAc11NA11vA . ... .. VIATA 1NTEGRA1oARE. .
VIATA — MOARTEA, DoAR sc1NDARE1 VIATA — MOARFEA, o M1$cARE1 . ... ... .. VIATA PE CELE
DouA PLANURI FIZIC $1 1>s11—11c. VINO, SEANTA SIMPLITATEI VIUL . ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... . .
. VOINTA DISTRUGE 1>ACEA. . VORBE CU SI FARR ACOPERIRE 360 VRAJA, FARMEC, MAGIE . ... . . .
362 364 VREAU SA F‘lU ‘ACUM SI MCI" . VREAU SA FIU PURUREA CU TINEI VREI $11 $111 DACA
GRESESTI? VREMEA IMPUNE MEsA.1UL 366 367 370 ZBURDALNICIA MINT! 372
INCHEIERE . ... ... ... ... . . . 373 380
10. PREEATA Prefatarea unei céni, alcituité in intnsgul ei pe autenticé tniire spirituala, solicité
din partea celui care isi asumé 0 astfel de réspundere propria tréire la nivel corespunzétor cu
aceea a autorului. Aoelasi experiment — nou de fiecare dab": - ii revine chiar $i autorului cénd
acesta i$i asumé 0 asemenea sarciné. Cuvintele folosite pentru explicarea fenomenului se pot
repeta, insé tréirea In sine a ‘Cunoa$terii", ea si integraxea in Sublimul Adevér, se impune in mod
categoric, ca necesitate insotitoare pe clipe in desfiasurare. In paginile acestei cérti - apreciaté ca
mesaj adresat tutumr celor interesati de aflarea Matelui Adevér - Intfllnim o suitfi de teme
dispuse alfabetjc, fiecare reprezenuind o numité ipostafi din perspective céreia este intémpinaté
Vista, in etema Ei migcare si inemnté noutate $i prospetime de la 0 elipé la alta. Unicitatea tréirii,
ca experienté directé $i personalé a momentului respecfiv revelaté in fiecare temi, indreptéteste
cu prisosinté valoarea pnacticé a acestei lucr1§n'. De Eapt, este vorba de 0 noué modalitate de
intfimpinare a Vietii, complet ~ diferité dc to: ceea ce a lien: $i oontinufi sé faci omenirea de mi
$i mii de ani, pe calea evolutiei sale spirituale. In aceasté inedité viziune $1 cititorul obisnuit este
indrumat sé imbine Iectura. concomitent cu punerea in practicé a Indemnurilor insotitoare. Féré
aceastii aplicare personalé, directia qi imediaté, nu se var putea obtine nici reala intelegere gi
nici folosui spiritual, corespunziitor aeestei descoperiri novatoare. Minunaua aventuré pe
Cérarea firé intoamere a evolutiei spirituale exclude incé de la bun inceput orice fel de idei
preconcepute, privitoare fie la autor, fie la tematjcé in intmgul ei context. Eliminati, deci,
prezenta autorului $i réméneti singuri fatfi in {am cu titlul $i semnificatia fiecérei name. In acest
fel, investigatia fenomenului de viaté, semnalat de cétre autor, vé apaxtine in intregime. Si
pentru a duce la bun sférsit propria descoperire aveti la dispazitie dour un singur instrument:
Atenph globald, lucidd, 1/ie, atotcupr1'nzd- ware $1‘ total dezinteresauz Efectul imegismat
spontan de aceasté Aterrtie, esbe aidoma cu razele soarelui care, pétrunzénd int: -o camexfi
intunecoasé prin deschiderea obloanelor, face ca sfi disparé din mate ungherele on'ce umbré sau
intunecime. Gratie acestei Atentii se obtin tot Ian‘: nici un fel de efort: destrfamarea reacfiilor
mecanice ale mintii $i contopirea noastré in abisul “vidu1uipsihologic". Odaté cu aceasté pace
sau pasivitate a rnintii, se concretizeazé fericita uanscendenxé a pmcticantului di. n Iumea finité
in Nemérginire. In noua ipostazé, "ego'—uI dispare cu desévérgine. Din acea minunaté clipé
dispunem de 0 noué nminte de proponii universale, care se mi$c1'a incr-o perpetué reinnoire cu
fiecarve scénteiere. Ooncomitent, noi oelule oerebrale intrii in functiune, a cémr capacitate
determiné intelegerea justé a Unicitifii Adevérului, revelat spontan, odaté cu fulgerétoarea
sclipim 8 aoelei clipe. 5
11. lata $i un test cu ajutorul caruia se poate verifica pe loc daca s-a folosit in mod corect
flacéra Atentiei, In clipa respectivé, de reala pace a intregii fiinte, se obtine instantaneu starea de
“a fi” sau staxea de “Pura Constiinta’. Acelasi fenomen, dc absoluté contopire spirituala in Marele
Tot, il mai putem numi: Singurétate interioara, Iluminare, ' suntem $i ne manifestam la nivel
absolut ca Iubire, Frumusete, Fericire. Toate aceste expresii, intélnite frecvent in literature cu
caracter religios, etic si spiritual, aunt $1’ ramén doar o vagé tentativa de a exprima $i deiini
"Ceea ce este inexprimabil $i greu de definit". De fapt, cuvintele oricat ar Ii ele de frumos
sunétoare, nu sunt $i nici nu pot ii Realitatea in sine a faptului, pe care ele incearcé doar sé-L
concretizeze. Dacé acest Adevzir este inabordabil de cétre mintea stiutoare, El poate ii totusi
experimentat, dupa cum vom vedea in Dontinuare. Pentru a putea intalni aceasté _ Realitate
suntem obligati sa mergem in spatele $i profunzimea tutumr acestor simboluri de exprimare.
Asadar, intélnirea acestei Unicitéti este accesibilé tutumr fiintelor umane, insa numai $i numai 0
data cu sacrificarea nemijiocité a “sinelui personal” sau a "ego"~ulu1' — calificat sectar, posesiv
$i demtant. Desfiintarea sau dizolvarea acestei alcétuiri egoiste, sustinuta de imagini consen/ ate
memoxial, nu este a$a de dificilé cum pare la prima vedere. Simpli- tatea implinirii, ca $1’
absenta interesului in actjune, ii dau de {apt aspectul incredibilitétii. Da. r s1'a incercam
intelegerea pomind de la 0 constatare logicé $i evidenta, care nu poate ii contestata in nici un fel.
laté experimentul: Avem pe de 0 parte, mintea noastrfa totdeauna limitaté de continutul $i
calitatea acumulérilor sale memorials, care in prezent se manifesta fragmentar, subiectiv $i
imaginar; iar pe de alté parts se aflé Existenta lnfinita in vesnicé miscare, ca noutate $i surprizé
cu fiecare clipfi in derulare. Aceasta fiind realitatea, ne intrebam: Dacé mintea noastré are ea
vreo sansa de a Cuprinde $i intelege 1nfinitatea? l Desigur cé nu are $i nici nu poate avea
vreuna, prin logica realé a dimensiunilorl Ceca Ce este marginit nu poate cuprinde Nemarginirea!
$i—acum, eu $i dumneavoastni cunfruntati direct cu aceasta problema de viaxé, ce putem face
oare cu mintea noastré? Absolut nimicl Mintile noastre vazandu-$i deci, neputinta, se smeresc si
0 data cu técerea pun capat, Iaré nici un efort. oricéror speculatii intelectuale. Técerea
neconditionata a mintalului permite Realitétii Unice — existenta in noi toti, ca $i pretutindeni in
intregul Univers — sé ni se reveleze prin Ea insasi, oferindu-ne capacitatea de trait: in perfecta
armonie atét cu noi insine cat $1’ Cu restul Iumii. V Sé nu ne multumim, insa, niciodaté si in nici
o imprejurare doar cu inte- simplu si neputincios fragment $1‘ nu totalitate atouzuprinzétoare.
Ea devine chiar déunatoare, fiindcé insul care 0 foloseste da 0 mai mare extensie fictivului ‘sine
personal’, amplificandu-i in acest chip actuala conditionare. Pentru a evita orice umbré de
indoiala, confuzie sau echivoc, mai precizém cé Ia Adevérul Absolut nu se ajunge cu ajutorul:
ratiunii, analizei, imaginatiei, rugéciunilor, rostirilor de fonnule sau mantre etc. Nu~L putem
descoperi nici prin céutéri, eforturi de vointé, privaziuni impuse corpului flzic sau prin st. apé~
nirea hoinérelilor pennanente ale gandirii. Fiecaxe cautare ~ $i aici, ca si in orice alt domeniu de
investigare — este initiata $1’ sustinuta in mod continuu de Cave 0 6
12. precunoastere. Or, aceasta anticipare formulate pe imagines lucrului cautat, nu poate avea
nici un fel de tangenta cu Adevarul, care se manifesta ca Necunoscut $i in stransa corelatie cu
strafulgerarea fiecarei clipe. In aceasta viziune, se impune $i precimrea, pouivit careia
Necunoscutul $i cunoscutul nu pot coexista in nici o imprejurare. Prezenta unuia exclude, a$adar,
cu desavarsire existenta celuilalt. De asemenea, nici o credinta religioasa, concept filozoiic,
analiza sau psiha- naliza ori metoda — fie ele cat de pmmitatoare -— nu ne pot conduce nicicand
in pragul Etemitatii. $i asta dintr—o simpla, logica $i obiectiva motivatie. Fiecare dintre aoeste
moduri de abordare a Bcistentei $i totodata de realizare a Sacrului Adevar, au sursa de implinire
cunoscutul, fondat pe acumulari rnemoriale $i pastrate sub forma de simple imagini. Or, acest
cumul informational drept minte stiutoare — nu poate functiona decat egocentric. Ia. r
presupusele succese sunt $i raman simple efecte derutante, fictive, amagitoare. Adeptii
entuzia$ti ai acestui experiment pur egoist, ca sa-$i salveze interesul meschin $i Iictiva
onorabilitate, folosesc pentru exterior o gama variata de ma$t. i inselatoare, potrivit
imprejurarilor determinate de rnobilitatea Vietii. Ei una simt in interior $i cu totul altceva
incearca prin cuvinte, gesturi $i atitudini sa exteriorizeze in relatiile cu lumea inconjuratoane.
Asemenea atitudini de clovni, ' nu fae altceva decal 31! 1e amplifice actuala degradare morala,
prin adaugirea unei alte defectiuni: ipocrizia, fariseismul. sa nu uitam aceasta simpla $i evidenta
constatare, potrivit careia orice tentativa de a in$ela pc altii, incepe cu propria in$ela. re $i
inscrisuri inerente de autornutilare. Mai bine de doua decenii am due 0 lupta darza cu omul
vechi din mine, interesat fiind de propria sfmtire. In urrna. r-irea perseverenta a acestui ideal, am
incercat cu scrupulozitate acele sisteme educational-morale, insotite fiecare in parte de
pmmisiuni sfintitoare. Dar de fiecare data — cu toata corectitudinea aplicarii indrumatoare —
am constatat ca toate, fara nici o exceptie, inacriau doar simple schimbari de suprafata,
meschine $i inselatoare $1 nu transforrnari radicale apre care aspiram cu intreaga mea iiinta. La
capatul acestui drum - pe cand ma aflarn intr—o stare de desavareita tacere a mintii, deci
complet liber de obsesiile mele imaginar sfntitoare - mi~am zis: Daca activitatea mintii mele nu
rn-a putut conduoe dincolo de frontierele Iimitate ale “eului particular", sa incerc experirnentul
cu pasivitatea mintii. ' Di. n acea minunata clipa de sublima revelare, am inceput practicarea
“Cunoa$- texii de sine‘, folosind simpla ascultare $i observare: atat a lumii exterioare, cat $i
lumea mea interioara. Odata cu aceasta simpla contactare — iara sa unnaresc altceva —
realizam spontan intalnirea Cu nealitatea faptica a lucrurilor, evenimen- telor, fenomenelor, cu
un cuvant, a diferitelor aspecte determinate de mi$carea nor-rnala a Vietii. Fiecare reactie a
mintii era instantaneu intampinata cu ajutorul Atentiei lucide $i dezintereaate. Pe masura
intalnirii corecte cu mine insumi — are sa urmaresc vreo anume implinire personala — am
constatat vizibile transfonnari benefice. ‘Ego’-ul, el carui prizonier eram, a inceput sa-$i piarda
propesiv energia care—i sustinea autoritatea de dominarve a fiintei. In final, cochilia acestei
veritabile inchisori s-a prabusit. Fericitul fenornen a avut loc in timpul noptii, pe cand dnrmeam.
Dimineata, la trezire, am constatat cu surprindere ca functionam diferit decat o tacusem mai
inainte. Adica, de acum ca “un Intr'eg": corp, minte $i spirit, ma rru'$cam $i actionam in perfecta
unitate pe clipe de existenta, intr-0 Constanta $i continua inrioire. 7
13. Sé. retinem, asadar, ca “Sinele impersonal" a aparut imprimandu-$i prezenta, in absenta
activitatii mintii ca: dorinta, imaginatie, asteptare. S-a intamplat in luna august 1971, cand
implineam varsta de 55 ani. De la acea data cruciala din viata mea, am inteles — Era nici o umbra
de indoiala — ca toate practicile, crezurile $i rnetodele initiate $i sustinute dc catre intelect, aunt
$i raman neputincioase in descoperirea “Naturii Divine’ a fiintei umane. Credinta cre$ti11-
ortodoxa, ca si practicarea rugaciunii inimii s-au desprins ele insele de mine, ca fiind total
nepotrivite prin insasi natura lor limitata egocentric. Daca prin "Cunoa$tere" $i train: directa
realizam uniunea cu Realitatea Infi- nita, orice proiectie mintala — drept credinta religioasa — i$i
pierde cu desavarsire utilitatea. In sustinerea acestei afirmatii amintim mesajul divinului traitor
lisua Hristos: ‘Eu $i. Tatél meu Una suntem’ sau ‘Eu in voi $i voi in Mine‘. Cum inter- preteaza
oare $i pun in practica teologii, indenmurile Lui: "Aflati Adevarul $i El va va elibera’ sau ‘Cautati
Imparatia Oemrilor in voi in$iva"? Fericiti cu adevarat vor ii toti aceia care urmand exemplul lui
lisus, vor realiza cu ajutorul "Cunoa$terii’ directe, contopirea lor cu Unica Realitate existenta in
intregul Univers. Cu riscul repetarii afinn $i sutin cu ferrnitate ca in noi toti, fir-a nici o exceptie,
exista aceasta Sfanta Energie, care ne asteapta sa 0 descoperim. Si reu$ita individuala cu toate
binefaceriie ei, se extinde $i influenteaza benefic intreaga omenire. Indata dupa spargerea
cochiliei ‘ego’-ului, am inceput sa scriu despre “cunoasterea dc sine". Imboldul de a scrie s-a
impus ca necesitate, venind din alta dimensiune decat mintea mea cu dorintele ei totdeauna
subiecfive. Cele apruape o mie de teme, cuprinse in $apte volume, le consider creatii ale Infini-
tului, eu fiind doar un simplu intermediar cu sarvcina de concretizare a revelatiei. Intrucat ‘ego’-
ul meu a fost absent dc fiecare data la compunerea lor, citirea $i recitirea acestor teme, ma
obliga - ca sa zic asa - sa retraiesc in acele momente contopirea cu Necuprinsul. Mai intai, temele
an fost scrise cu qjutorul versificatiei. Ulterlor, aceleasi teme au fost reluatc folosind pmza. In
aoest fel am inteles Ea vin in intampinarea cititorului interesat de "Cunoa$terea" nernijlocita,
oferindu-i doua posibilitati de intélnire cu lumea sa interioara $i la fel cu cea exterioara.
Lucrarea, in totalitatea ei, ca si in fiecare segment, ne indearnna in mod insistent, sa raspundem
la 0 searna de intrebari esentiale pentru intelegerea vietii de zi cu zi a fiecarui ins in parte, ca $i a
omenirii, in general, fiindca individul $i colectivitatea se 11115 in mod permanent intr-o totala
interdependenta. Haosul, ezdstent pe intreaga suprafata a acestei planete $i stat cle evident
astazi la toate nivelurile sociale, este generat $i sustinut in mod continuu de catre dezordinea
allata in fiecare component al aoestei societati. lar regener-area trebuie sa inceapa in mod
obligatoriu de la temelie, adica odata cu transfor- marea radicala a fiecarui membru component.
Asadar, in scopul de a face cat mai aacesibila reala intelegere a firii ornenesti, insistent conturata
in toate temele din cuprinsul acestei carti, sa incercam impreuna sa raspundem la urrnatoarele
intrebéri: Care este natura fundamentala a acestui stapén al Terrei Ce se auto: intituleaza homo
sapiens sapiens? Care este sensul real al existentei sale ca iaptura intrupala? Cum anume
gospodareste el aceasta planeta, asigurandu-i climatul ecologic $i, de asemenea, psihologic,
pentru oontinuarvea in conditii optime a functionarii $i durabilitatii sale? 8
14. -k In imensitatea. Universului nu exista decat o singura Energie careia oamenii in decursul
vietii lor de fiinte incorporate, I—au dat diferite nume: Energie Cosmica, lehova, Dumnezeu,
Allah, Adevar Absolut etc. Aceasta unica Energie n-a fost creata de nimeni. Prin urrnare, Ea a
existat dintotdeauna. Neavand inceput, nu va avea nici sfarsit. Vine din Vesnicie $i curge in mod
constant $i continuu spre aceeaai Ve$nicie, ca Forta independenta cu potentialitati infinite de
deplasare $i creatie. Fiind prezenta peste tot si in toate cate exista, vazute $i nevazute de catre
organele noastre de simtire, sc alla de asemenea si in fiecare fiiptura umana. Din punct de
vedere cantitativ $i calitativ Ea este identica in fiecare Iaptura orneneasca. Adica, nici un om nu
poate pretinde ca ar avea mai multa Divinitate decat toti ceilalti semeni. In nici o imprejurare nu
o putem vedea sau percepe cu ajutorul organelor noastre de simtire. Si nici nu poate fi inteleasa,
conceptualizata sau cuprinsé in formule cu ajutorul intelectului sau a mintii stiutoare. Caci toate
acestea - prin insasi natura lor, totdeauna limitata — nu pot cuprinde ‘Ceca ce este fara limits‘,
adica lnfinitatea ' In schimb, a$a cum am semnalat mai sus, sand rnintea noastra i$i da searna de
propria ei eputinta, se smere$te $i tace, ea ofera prin aceasta atitudine prilejul, ca Divinitatea din
noi sa se manifeste in toata splendoarea care 0 caracterizeafi. Asadar, Divinitatea este
descoperita numai de catre Divinitatea existenta in noi. Aflati in aceasta fericita conjunctura,
descoperim prin traire directa, perso- nala, ca, de fapt, nu ne-am desprins niciodata de aceasta
Etema Unicitate. lar intalnirea cu Ea, ne confera calitatea de fiinta creatoare, menita sa
transforme radical firea noastra neputincioasa, cu influente binefacétoare, asemanatoare $i
asupra lumii inconjuratoare. Cu alte cuvinte, aceasta lume coplesita de contradictii $1’ stari
conflictuale — rezultat al compo: -tar-ii defectuoase dintre noi — nu poate f1 redresata altfel
decat incepénd cu propria noastra transforrnare. sa nu ne amagim deci, invinuind pe altcineva cu
privire la degradarea pe care 0 vedem astazi in noi, ca $i in jurul nostru. Noi $i numai noi, fiecare
in parte prin ceea ce gandim, exprimam sau iniaptuim, determinam climatul psihologic din noi,
din jurul nostru si in general, pe intreaga suprafata a planetei, cu repercusiuni asupra intregului
Univers. Daca esenta naturii noastre este Divinitate, deci Perfectiune neintinata - a$a cum am
reliefat cu buna stiinta in mai multe randuri — cum se justifica totu$i imperfectiunea comportarii
umane? I Pentru_a u$ura intelegerea vom recurge la 0 simpla comparatie: Punem fata in fata
tranzitia omului de la stadiul sau de anirnalitate la acea entitate umana rationala, cu aceea
a_na$terii copilului $i cre$terea lui progresiva. La nastere, copilul nu are invelisul ‘ego’. Mintea
lui, aidoma unei coli albe de hértie, ne ofera exemplu de perfecta inocenta. Mama ca prim
educator, ii ofera primele notiuni clespre ceea ce inseamna ‘eu $i al meu‘. Odata fixat centrul de
gravitatie al existentei sale, el se va raporta ulterior — la contactul cu lumea inconjuratoare —
pomind numai de la ‘sinele sau personal’. Interesul sau, prin insa$i natura lui totdeauna egoist, il
va urmari apoi in tot restul vietii sale. 9
15. Sa vedem Ce s-a intamplat insa cu stramosul nostru indepartat, care nu a avut o mama
menita sa-i conditioneze comportarea. lmaginarul sau ‘ego’ a aparut $i s-a dezvoltat apoi in
continuare, in alte conditii. Int. r—o zi oarecare, unul dintre membri farniliei, vazandu~$i chipul
in oglinda apei linistite $i facand comparatie cu cei din jurul sau $i-a. zis: ‘eu mai altfel decat voi’.
Dupa prima auto-apreciere, fondata pe identificarea cu intatisarea propriului corp, au aparut
altele ca: “eu mai bun vanator", ‘mai istet cioplitor", “mai eficient culegator de frur: te" $i alte
bunuri materiale etc. Simtul de proprietate, aparut ceva mai tarziu, asociat cu lacomia de a avea
cat mai mult, s-a extins luand prvoportii incontmlabile. Acumularile de cunostinte, bazate pe
experiente personale sau irnprumutate de la altii, i-au amplificat $i mai mult insemnatatea
psihologica pana la nivel de orgoliu, trufie. Aceasta prima ratacire mult diferentiata $i adancita
cu fiecare repetare, a creat obisnuinte comportamentale care, transmise apoi de la 0 generatie la
alta, s-au inscris cu vremea, drept traditie. Varati in fiparele educationale ale generatiilor
anterioare, dispunem — cu sau Era vrerea noastra - de 0 mentalitate speciiica, in functie de
mediul familial, social, religios $i politic, in care am crescut $i ne-arn dezvoltat pe plan lizic $i
spiritual. Intrucat toti acesti {actori sunt $i raman subiectivi, este frreasca $i neintelegerea
urmata de contradictii $i conflicte, atat de evidente in prezent la toate nivelurile sociale. so nu ne
surprinda ca lucrurile se petrec in acest fel, Pentru ca, orice forma de confonnism, determinat de
un crez sau o idee conceptuala, nu face altceva decat sa ne inchida $i sa ne limiteze in interiorul
unei minuscule sfere intu- necoase, irnpiedicandu-ne in acest mod sa accedem la viziunea de
ansamblu a Intregului. Atata timp cat ne vom manifesta ca veritabili prizonieri ai anticiparii, vom
functiona in chip fatal ca fragments, deci incapabili sa ne intelegem atat pe noi insine, cat $i Vista
in ansamblul desiasurarii Ei. Societatea ca structura colectiva, inseamna suma tutumr relatijlor
membrilor sai. Ea ne vrea fapturi ascultatoare, supuse normelor de conduita sociala pream-
respecuve, se sIraduie$te sa dea aparenta omului bine educat, amabil, ingaduitor, bun $i onest.
Bunul sau renume, ca $i imagnara personalitate, urrnarite cu perse- verenta, nu sunt altceva
deceit simple aparente — forrne inselatoare de suprafata — menite sa camuileze realitatea
structurii egoiste aflate in spatele acestora. Acesta este omul obi$nuit din vremea pe care o
strabatem la sfar$'it de secol $i mileniu. De fept, el este doar un “sine personal” care tot timpul
se straduieste sa-$i impuna in exterior o imagine cat mai ftumoasa, mai atragatoare, in schimbul
careia asteapta, constient sau inconstient, aprecieri cat mai avantajoase. Asadar Viata in
totalitatea miscarii Ei, de la 0 clipa la alta, este marcata de catre acest individ, ascuns sub diverse
masti inselatoare, ajustate pe fondul psihologic al fiintei sale, dupa cum ii impun interesele —
totdeauna egoiste. Aceasta viziune a cetateanului, care tra. ie$te, se mi$c£'l $i actioneaza la
nivelul constiintei sale de suprafata, caracterizeaza de fapt, gradul de civilizatie al epocii
respective. Vom reveni catre slarsit cu noi consideratii privitoare la omul civilizat. Cultura este cu
totul altceva. Ea se sprijina pe autentica descoperire a “Naturii Divine" existente in fiecare
iaptura umana. In fericita ipostaza a descoperirii de catre noi in$ine a structurii noastre
fundamentale, aflam ca, de fapt, suntem 10 I I I I I
16. Iubire féri frontiere si ne rnanifestém ca atare, in orice conjuncturé de Viaté ne-am alla.
Iubirea, fiind asadar adevérata temelie a unei autentice culturi, ne obligé pe fiecare in parte, sé 0
descoperim. Or, implinirea acestei condigii esentlale ne soliciti sé vedem mai intiai pe ce fel de
considerente se sprijiné actuala culturé. Céci numai pomind de la 0 stare de fapt, vom putea sé
investigém pentru aflarea Marelui Adevér. 0 date descoperit acest Adevér ca Unicimte
Universalé, El Va diinui ctem si nu Va crea niciodatia contradictii sau dispute interumane. Actuala
culturé se intemciazé pe multitudinea cunostintelor inregistmte memorial. Cu cit un om stie sau
poaedi mai multe informatii dintr-un onumit domeniu sau mai multe domenii pe plan fizic sau
spiritual, cu atat ii este aprecieté valoarea sa culturala Dar ce insearnné care aceste acumuléri
mintale, féré sé intélnim cu adev§- rat lubirea, care semnificé valoarea morale si actlunea
transforrnatoare pe potriva indumnezeirii tréitorului? Cunoatintele, infonnatiile si experientele
lfiré Iubire prilejuiesc: importangé psihologicé, vanitate, orgoliu, trufie. Avertizez pe acei semeni
care se supraevalueazé pe ceea ce stiu ca, ‘dincolo", in lumea duhurilor, sufletele sunt atrase
spre diferitele planuri de evolutie spiritualé, nu dupé céte gtiu, ci dupé valoarea lor rnomlél In
intentia de a demonstra cé omenirea rétéceste pe drumul evolufiei sale spirituale, sé mai
amintim si conflictul psihologic inregistrat cu regulariuate intre generatii. Generatia mai veche
inceareé sé impuné tinerelor sale vléstare modul ei de vinté. Fenornenul nu este nou, adicé
specific doar epocii pe care a strébatem. El a existat dintotdeauna. Generatia care astiazi
incearcé sé-si impuna propriile calapoade de géndire, a lost In vremea tineretii sale confruntaté
in aoelasi fel cu generatia precedenté. Dar odaté cu inainmrea spre maturitate a fost nevoité
pénfa Ia urmé sé se conformeze acelorasi scheme de conveniente sociale, cu pretul desigur, a
numeroase cornpromisuri. Dacé vreuna dintre generatii ar ii descoperit marele mister al migcérii
permanente si continue a Viului, ca noutate ai prospetime de la 0 clipé la aim, nu s-ar mai pune
problems intfimpinér-ii clipelor viitoare lolosind experientele clipelor anterioare, péstr-ate
memorial. In aceasté fericit/ Ea altemativé, generatia respectivé at E1 oferit tinerelor generatii
odaté cu exemplul séu de autenticé triire gi indmmarea adecvaté pentru integritatea fiintei
umane si contopirea so in Universalitate. Datil fiind importanta deosebiti si ti acestei teme vom
reveni in final cu alte noi explicatii. . Am introdus aceasté largo parantezfi pentru a’ avertiza
cititorul aaupra sensului eronat etét de generalizat pe care societatea il aoordé omului cult si
civilizat. Si retinem cé londul real al fiintei este Divinitatea creatoare, la care avem acces odaté cu
eliberarea inter-ioaré si intélnir-ea lubirii atotcuprinzétoare. t In continuare, sé incercém
descifrarea celei de a dam: intrebéri pr-ivitoare la sensu] gi ratjunea existentei noastre ca lipturé
umané in asociere cu invelisul séu carnal. Intteaga noastra existenté de fiinti umané este in mud
frecvent, tesuté cu o multitudine de intrebéri: fie puse noué de cétre altii. fie puse de noi altora
sau puse de can-e noi, nouii insine. La toate aceste intrebéri suntem solicitati sé dim réspunsuri
sau sfiasteptém réspunsuri adecvate. 1 1
17. Aceasta imensa masa de interogatii, de o infinita diversitate 0 putem cuprinde dour in
doua clase bine distincte si precis oonturate: O primé categorie este for-mata de intrebari
adreaate intelectului sau mintli cunoscatoare. Sunt intrebari cu scop de verificare a potentialului
memorial. In acest sens ne rezumém la un sirigur exemplu si anume lntrebari puse de catre
invatator elevilor sal. In cea de-a doua categcrie includem acele intrebari care, desi sunt
formulate pe fondul limbajului cunoscut, ele se adreseaza Necunoscutului. S5 aduoem si in
aoeasta altemativa un exemplu: Ne aflam — ea zicem - int: -un mare impas si nu stim ce anume
ar trebui sa facem pentru a ne salva pe noi insine sau o anumité situatie. Toate cunostintele
noastre aunt si raman incapabile ea ne ofere solutia salvatoare. In aceasta ipostani de extrema
acuitate, iata intrebarea adresata unei Divinitati impersonale: Ce sa lac Doarnne? In clipa aceea
rnintea race cu desavarsire gi nici nu aateapta ceva anumel Concomitant cu tacerea — stare
certa de eliberare psihologica — fiinta noastra se extinde la lnfinit, unindu-ne prin oontopire cu
Unlca Bcistenta sau Dumnezeu. De-acum, allati in postura de atemporalilate, suntem door
starvea de ‘a ti‘ sau 'Pura Consu'inta' in care ‘ego’-ul lipsegte in totalitate. Raspunsul la intrebarea
pusa ne vine in mod spontan, sub forma de Intuitie a carei veridicimte nu poate fr contestata. In
acea scurta scanteiere tréirn, de rapt, fenomenul de unlune cu Nlarele Adevar si~ca atare ne
manifestém si ca actiune revelatoare. Explicatiile care insotesc acest mod de interogatie sunt
revelatii de moment, concretizate numai pt-in trajre directa, nemijlocita. In luci-area Moartea
mortii 51' desduarsirea, amintesc despre folosirea acestei intrebari, unnata apoi de verifi- céri
imediate, pentru a oonfirrna veritabila Intuitie. lnterferenta vicleanului ‘ego’ in procesul de
verilicame a acestui experiment, a fost demascati cu mult‘: usurinta. Impu1sul“ego"-ului nu avea
nici energia si nici claritatea de transmitere a lntuitiei. Dupa aceste consideratii de ordin general,
privind intemgatia sé revenim la tema noastra si anume: rostul intmparii Viului intr—un invelis
de natura fizica, adica materie bruta. Raspunsul la aceasta tema este de o extraordinara
simplitate si pe intelesul tuturor oamenilor-. Pe intinderea intregului Univers functioneaza ‘Legea
Caurei si s Efectului'. In virtutea acestei legi cu caracter universal, céreia mate i se supun, ne
inglobeaza in mod firesc si pe noi oamenii. Toate céte se intampla pe plan fizic, considerate ca
efecte, au drept sure: 2 cauze determinants. De pilda: o piatni pe cane noi o azvérlim, aoeasta in
cadere _ produce un anumit efect. Un alt exemplu si mai edificator: aruncarea unui , bumerang
care, dupé ce a parcurs o oarecare distanta, se intoarce la oel care 1-a manevrat, lovindu-I prin
miscarea ea naturala de revere. Si-acum sa irilocuim imaginarul bumerang cu realitatea unui
gand, exprimare verbala sau inlaptuirvea ; unui act oarecare din aceet moment. ‘mate aceste
manifestari personale mai intéi se inregistreazé, cu sau are voia noastni, in corpul nostru astral.
Insusirea lor pozitivé sau ncgativé va determine in mod fatal calitatea corpului respectiv. lar la
treoerea in lumea duhurilor prin asa- zisa moarte, vom ii atrasi - precum atrage un magnet
putemic pilitura de fier — in mod firesc, de catre nivelul de energie asemanatoare corpului
nostru astral. Este cazul ea atragem din nou atentia acelor care aici, ca fapturi intrupate, se
autoapreciazi pe fondul acumularilor lor intelectuale, sustinute sau nesustinute de titluri
academice ca, la treoerea in dimensiunea astrala, evaluarea se face 12
18. potrivit calitétilor lor morale si nu in functie de eruditie, cum gresit se estimeazé in lumea
terestra. Autoevaluarea prin repetme devine obisnuinta si crasa igtnoranta, care obliga bietul
suflet sa traiasca o vreme indelurigata in ambiante infecte, alaturi de suilete rudimentare si
foarte putin dotate ca nivel intelectual. Haina onesta a modestiei, purtata aici ca si ‘dincolo", face
sa straluceasca in exterior toate insueirile noastre de rapture divina. Atét timp cat ne vom
continua existenta in acea dimensiune, Sacrul din noi, care nu ne-a parasit si nici nu ne va parasi
vreodata, ne scoate in faté tot ceea ce am iicut in ultimo intrupare (fapte pozitive sau negative).
In: indemnul permanent al acestei Scantei Divine de a ne desavérsi ne insullé si dorinta de
revenire la 0 nouaintrupare. Caci greselile, savarsite in asociere cu invelisul fizic, se cer oorectate
sau eliminate prin ispasire in aceeasi structura duala: corp si suilet. 'Aco1o" fiind, noi einguri ne
alegem: familia, clasa socialé, tara, cu un cuvant, intregul mediu ambient in care apreciem ca ne-
am putea mai binc. implini spiritual. Nou—n§scutul vine odaté cu intregul sau trecut, pastrat sub
forma de inclinatii si aptitudini, care se vor afirma pmgresiv cu inairitarea ea in varsta. Si, la un
moment dat, apar diversele scadente ale pmpriului destin. Adica, el va trebui ea faca fata
efectelor ale caror cauze 1e-a determinat candva, in trecut. Intrucat nu-si aminteste de acel
trecut, impovarat de pacate si greseli, el intampina efectele adoptand una dintre urmatoarele
atitudini: a) Se bucura de toate cate ii procura placere si ii satisfac simturile si se ataseaza tot mai
mult de lucrurile elemere pe care Viata i le scoate in cale; Drita, oooleste sau respinge deseori
chiar cu vehernenta ceea ce ii displace sau il dezavantajeazé, acuzénd pentru toate acestea
semenii, Viata si chiar pe Dumnezeu. Aceasta este atitudinea ignorantilor. b) O alta atitudine este
aceea a insului resemnat, care numai formal accepti ceea ce ii aduce — ca neplacere — miscarca
naturala a Existentei, insa in profunzimea sa el sufera si carteste in tacere. 0 asemenea atitudine
este adesea intalnité in réndul celor conditionati de un anume crez religios. In ambele cazuri,
efectele fiind intampinate in mod defectuos, ele devin cauze generatoare la randul lor, de alte si
alte efecte. Din cauza acestei gresite atitudini, sirul de reincamari in loc sa scada, el, dimpotriva,
creste. c) In slarsit, exista atitudinea celui care, prin “Cunoastere”, a obtinut eliberarea sa
interioara. Un asemenea traitor intalneste in chip nemijlocit starea de completa fericire. El se
bucura efectiv de toate oats ii sunt aduse de miscarea Existentei, aprcciindu-le ca absolut
necesare experientei de zi cu zi si chiar clipé de clipa urmaté de transcendenta sa din lumea
fmita si contopirea cu Divini- tatea. Aflat, de pilda, in prezenta unei marl tragedii — sa zicem
moartea fiintei drag’ — folosind Atentia lucidé, el destrama orice reactie a mintii si se uneste cu
Intregul, coplesit de 0 imensa armonie si dragoste atotcuprinzatoare. Aceasta atitudine de
exoeptie — realizata prin traire directa si personala — ofera practi- cantului inoontestabila
calitate de Intelepciune. . Sublimul, ca ‘Scanteiere sfanté si sfintitoare", existent in liecare
creaturé umana, vrea ca toti sa lim fericiti incontinuu, insa pentru realizarea acestui summum,
ne pretinde colaborarea cinstité atat cat suntem legati de Pamént, cat si in cealalta dimensiune.
De altminteri, El ni se adreseaza de fiecare data prin 13
19. impulsuri intuitive, cénd noi insine rvealizém starea de armonie interioara sau pacea
nefottata a sutletului. De-acum, depinde numai si numai de dumneavoastra de a duce la bun
sfargit sublima implinire cu efecte sfintitoare. Reepirigerea, nepasanea, indolenta sau
neimplinirea acestor minunate indrumari vor atrage, in mod inevitabil, consecinte dureroase in
existenta de dupa presupusa m . In ooncluzle, sensul real al vietii noastre ca fiinte intrupate este
acela de a Sirul reincamarilor 0 data incheiat, fiace ca ‘Scanteia Divina", care ne—a insotit tot
fimpul, ea se inboarca la Sursa Surselor, de unde candva ~ cu milioane de ani Omul, ca entitate
super-ioara tuturor vietuitoarelor de pe aceasta planeta, isi asumé in mod incontestabil si
responsabilitatea de conducator. Aceasta insusire de stépan, plasat pe treapta cea mai inalta a
scérii de evolutie psihmsomaticé, este fundamentata pe trei facultati bine oontur-ate: facultatea
de a ‘ di, a vorbi si s constnii unelte si masini pentru a-1 ajuta la producerea dc alte bunuri.
Tinand seama de aceste insusiri care-l caracterizeaza, ne va E desigur mult mai ugor ea
raspundem si la ultimo intrebare referitoare la modul sau de gea-tio- nare a planetei. Dar ca sa-l
putem lntelege pe actualul gospodar, suntem oarecum obligati sa vedem ce au iicut in acelasi
domeniu generatiile anterioare. In acest scop, privind harta geografica a globului terewtru,
descoperim imense s-a produs din cauza ignorantei si egoismului salbatic al celor care
conduceau destinele cetatilor din vremea respective. Sé revenim insa la epoca pe care impreuna
o strabatem si sa vedem ce anume se lntémpla in momentul de Eta? In multe regiuni ale planetei
sunt anual rase pur si simplu de pe fata pamantului, zeci de mii de hectare de paduri seculare. Si
ce ramane in urma acestor nesabuite defrisari? Flora si fauna care constituie adeviirate valori de
frumusete si bogatie a acestor paduri, dispar in mere parte. fan‘: nici o sansa de recuperare a lor.
pnedecesorii sai. Si o face in conditii de distrugene mult mai agravante, fiind ajutat de mijloace
tehnice de mam randament. In continuare, sii vedern si alti factori cane influenteazé in mod
negativ, buns desiasurare a Ddstentei in asociere cu cele trei regnuri: mineral, vegetal si animal.
14
20. Din ratiuni pur economics s-a pus temelie unei imense industrii chimice. Stimularea
vegetatiei cu mijloace axtificiale realizeazé productii mai subsmntiale, insé 0 face in dauna
calitatii pmduselor. Asta e. si determinat pe rnulti cultivatoti din Occident, ca si din multe alte
regiuni ale lumii, sé renunte la substantele chimice ai sa reviné la stimularea anterioaré a
vegetatiei. folosind tot ingr§s§- mime de natura animals. Gazele si alte noxe emanate din
cosurile fumalelor si e altor fabrici, ca 5i gazele de csapament ale masinilor - aflate intr-o
alarmantii crestere — vin si ele sé ne otraveasci aerul atat de necesar sanéhatii fizice.
Brperientele pe baza de atom, ca si uzinele care functioneaza folosind enexya atnmicé,
rispéndesc in jurul lor un potential perieol de proportii mondiale. Esta suficient sa amintim
dezastrul provocat de centmla atomicé de la Ccmobél. Deseurile diverselor fabrici si uzine,
aruncate la intémplare, maresc si ele degradarea mediului prin mimsurile otravitoare ce le exalé,
impréstiate apoi de vénturi la mare distanté. In aoelaai fel sunt infectate si apele réurilor,
lacurilor, mérilor si oceanelor, din cam oamenii se hranesc cu pesti, moi, scoici etc. Camea
acestora este desigur degradata de cétte deseurile dizolvate in apele respective. Si mai amintim
si poluarea fonicé, ce depéaeste capacitatea maximé suportaté de cétre organele noastre de
auditie. Dupa aceasta succinta enumerare, amintim ca fapt pozitiv, aparitia la nivel mondial si
statal a unor organizatii care isi asumé sarcina de a se ocupa in mod direct cu protectia mediului
inconjurfitor. In multe tan‘, ca si la noi dc altfel, au apérut federatii ecologice si chiar particle
politice inscrise sub aceasté sigla, ce-si impun ca ideal, sa lupte impotriva tuturor activitatilor
celor care agreseaza sau polueazé natura in ansamblul desfasurérii ei. Sarcina acestor idealisti nu
este deloc usoaré. impune multé pelseverenté si putem de convingere. Numérul algumentelor in
favoaxea lor este coplesitor. Deocamdatfi insa, lupta acestora este inegala si in favoarea celor
multi, care, avénd vederea scumi, nu-i intereseazé nici sénétatea planetei si nici generafiile
viitoare, ci doar interesul lor material, rneschin si irnediat. Data fiind importanta interventiei
umane, privind buna desfasurare a siste- melor ecologice pe planeté, sa vedem ce efecte
produce si poluarea psihologica in oontcxtul ecologiei sociale. Aceastfi poluare, desi mai dificil de
sesizat, totuai ea nu este mai putin realé decét toate celelalte. Mai mult decét atét, ea se aflé de
fapt, la ternelia tuturor emrilor — congtiente sau inconatiente — sévéraite dc citre fiinta umané.
Practic, ea este initiata, intretinutfi ai concretizati de cane activitatea mintalé a fiecarui individ.
Un grand de Lacomie sau de uré, de pildé, atrage prin natura sa negativa génduri aseménatoare,
ajungand in final un suvoi de energie care in mod implicit, so ooncretizeaza in fapte pe potriva
lor, adicé inscrisuri reprobabile. Ambitia, violenta si trufia vor insuma in célatoria lor pe plan
mondial, energii similare, influentand — pouivit intensitatilor lor initiale - mase intregi de
oameni, aflati pe aceeasi lung'me de unda. ln final, aceastia imensé energie Va conduce la stéri
conflictuale sau chiar rézboaie séngemase cu ucideri de oameni si distrugeri dc bunun' materiale
incalculabile. Daci si dumneavoastni ati ajuns — prin proprie investigate — la aceeasi concluzie,
sé incercém eliminarea acestei poluén‘. $1 in acest caz, ca de altminteri, in toate celelalte
problem: conflictuale, suntem confnmtati cu unul si 15
21. acelasi factor incriminat gi anume ‘ego’-ul. Aceasta alcatuire imaginaré este prin insési
natura sa, poluanta, deficitaré, creatoare in permanenta de stéri haotice cu influente
distrugétoare asupra intregului mediu. Avem oare vreo sansa de redresare, daca-1 abordam la
nivel de intelect? Raspunsul nu poate fr decat negativ. Adica nu avem nici o gansé; confirmarea
fiindu-ne oferita in mod categoric de experientfi indelungatfi pe par-cursul timpului. Asta a facut
si continua sé taca, dc fapt, omenirea de mii si rnii de ani. Orice tentativa de innobilare sau
destramare a ‘ego’-ului se terrnina de fiecare data in coada de peste, ca sa zic aaall Aventura
unei asemenea experiente nu este altceva decat o imaginara diviA ziune a acestei fictiuni. De o
parte idealistul, iar de cealalta, tiaptul incriminat. Confruntarea dintre ele nu face altceva decal
sa fortifice ai mai mult inveliwl cochiliei ‘ego’-ului. In aceat fel se perrnanentizeaza gi adanceste
prizonieratul intregii noastre fiinte. lesirea din aeest greu impaa ne este oferita de ‘Cunoagterea
de sine’. Si iata cum ar trebui sé procedam. I simpla deoanspimre sau congtientzimre a activitatzii
mecanice a impricinatului ‘ego’, lira sa urmiarim nici un scop, este absolut indestulatoare.
Pmctica deruonstreazé ai confirmé de fiecare data ca simplitatea unei asemenea intalniri
dezagregé, pur si simplu, aceasta aparitie imaginara, odata cu energia care 0 insoteste ai sustine.
Concomitent cu aceasta disolutie se intaptuieate integritatea fiintei noastre si uniunea cu
Intregul Univers. Toate aceste fenomene se concretizeaza ran; nici un efort, fo1osindu~ne doar
de Atentia clara, lucida, atotcuprinzatoare ai ‘total dczintervesaté. De-acum, ca fiinta unitara
devenim un veritabil paratrésnet prin care se scurg — an: :5 ne afecteze psiho-somatic —
energiile poluante care degradeaza climatul psihologic adecvat unei bune oonvietuiri sociale. Din
cele demonstrate anterior sa retinem, ca transformarea binetacétoare a intregii comunitéti, nu
poate fi realizata decét intr-o singuré rnodalitatae ai anurne: prin transformarea spirituala a
flecarui individ in parte ai dc catre el insugi. Fenomenul este in mod cert realizabil, pentru ca noi
toti - Era nici un fel de 1 exceptie — avem ca temelie a fiintei ‘Perfectiunea Divina’, gata in orice
moment, ' sa ne indrume prin irnpulsuri intuitive spre culmile desavaryirii spirituale. ,F Inainte de
a incheia sé revenim — age cum am pmmis — cu o seamé de consideratii referitoare la omul
civilizat si cult. Ne intereseaza in mod deosebit, V asa cum se manifesta aceste entitati in relatiile
lor cu ei insisi, cu societabea din 1 care {ac parte si in general, cu Viata in desfasurarea Sa
cotidiana. ’ Omul civilizat din epoca pe care 0 atrabatem, este rezultatul unui Indelungat - proces
educational, impus fiecami ins dc catre societatca din care lace parte. ' Aceasta societate nu are
un suflet propriu, ea fiind intemeiata si sustinuta de suma relatiilor dintre membrii care-i
alcatuiesc existenta. ’ Pentru buna sa functjonare aceasta colectivitate pretinde fiecami ins, o
anumita atitudine fata de membrii componenti, si respect deosebit faté de aceia ‘ care a oonduc.
Cu alte cuvinte, ea impune membrilor sai o anumita schema comportamentala cu obligatia
ferrna de conformiam ai respect conventional. Neinteresata de ceea ce se intérnpla in viata
intima a individuiui, ea se multumeste doar cu atitudini de suprafata si atat! $i ceea ce pretinde
aceea gi primeste, adica: atitudini superficiale, aparente inqelétoare, care nu pot decat sa
degradeze de fiecare data omul zis-civilizat. Agadar, sub masca omului civilizat — nu numai
acceptat, dar gi supraevaluat de catre societate - dainuie in continuare: 16
22. ambitia, lacomia, minciuna, ipocrizia, cu un cuvént uraciunea 'sinelui personal‘, care
functioneazé in orice imprejurare centrat in mod sever pe ‘eu si al meu’. Camuflarea urateniei
interioare si a egoismului sub masca avantajoasa a insului bine educat, amabil, bun si generos,
nu fac decét sa-1 degradeze in continuare, imprastiind in jurul sau influente in aceeasi masura de
nuanta nega- tiva. Cultivarea falsitatii si minciunii genereaza in mod neabétut neincredere si
suspiciune in relatiile omului, mai intai cu e1 insusi, apoi cu semenii, cu lumea inconjuratoare, ca
si cu Viata in complexitatea manifestérilor Ei. in ceea ce priveste cuitura, sa mai precizim ca ea
este fundamentata pe religie, educatie, traditie si mai recent: radio, televizor, cinematograf. Or,
tinénd seamfi de tofi acesti factori — prin natura lor relativa — ne va ii usor sa desco- perim
precaritatea acestei culturi. in acest sens ne vorn referi doar la un singur factor, care exceleazé
prin nestatomicie, confuzii si contradictii - si anume: religia. Oamenii, influentati de interese
meschine, au detumat adevarata religie — care inseamna unirea directa, nemijlocita a fiintei
umane cu Divinitatca — fiicand din ea 0 institutie religioasa condu sé in chip ierarhic, intocmai ca
orice institutie din planul fizic. Nenumaratele secte rcligioase — afiate in continua proliferate —
demonstreaza cé nici o religie din cate exista astézi, nu a realizat Marele si Unicul Adevar. Aceste
religii prin reprezentantii lor, doar vorbesc despre E1, numai ca idee sau concept si nu ca
Realitate, care obliga fiecare Faptura umané sa 0 descopere personal cu ajutorul experientei
directe. Pomind din alta perspectiva, sé extindem cercetarea noastra asupra intre- gului trecut
istoric al ornenirii pe perioada celor cinci mii de ani, cat s'e cunosc. Ce slim noi despre diferitele
culturi si civilizatii care au dispérut, impreuna cu popoarele care le-au intemeiat? Despre acele
vremuri indepartate nu ne-au ramas decat simple marturii etemizate in hierogiife si cuneiforrne
si 0 seamé de statui cioplite in piatré sau confectionate din lemn si argila. Cultura veche egip-
teana din Valea Nilului ne-a lasat piramidele faraonicc, ca scmn al megalomaniei umane,
Potentatii acelor timpuri nu s-au multumit doar cu existenta de huzur, lux si desfatari, ci au dorit
ca fairna lor sa continue in vesnicie. Ce vor sa reprezinta si faimoasele castele, diferitele bazilici
din epoca medievala, ca si statuile unor oameni socotiti la vremea lor mai mult sau mai putin
celebri, decat aceeaai etemizare a memoriei unor existente trecétoare. Aceasta tendirfta de pen-
nanentizare a lucrurilor efemere nu o observam care si in vremea pe care 0 strébatem? Desigur
ca aceeasi preocupare de invederata infatuare ne-a fost transmisa de la o generatie la alta pané
in zilele noastre. In cele cinci milenii care s-au scurs, suntem inforrnati de catre statisticieni cé in
acest rastimp au avut loc cincisprezece mii de razboaie si conflicte sange- roase de mari
proportii. in ultimul secol, doua rézboaie de proportii mondiale au lacut sa curga mult sange si sé
fie distruse importante valori materiale. Pace cu adevarat nu a existat niciodata pe acest pémant.
Intre cele dcua conflagratii mondiale au continuat confruntarile prin razboaie de mai mica
extensie cu caracter regional, care, de fapt, dainuie si in vremea actualé. In ultima jumatate de
secol, stiinta si tehnica au inregistrat o adevarata explozie de informatii, depasind chiar si cea mai
fantastica imaginatie a seme- nilor care au trait in secolul precedent. Si din toate acestea care
este folosul spiritual al omului? 0 buna parte dintre aceste descoperiri a fost folosité pentru
fabricarea unor arrnc cu puteri dc distrugere inimaginabile. Altele s-au indreptat 17
23. spre clonare, ca si schimbarea genetjca a vegetatiei, cu efecte imprevinbile pentru
sanatatea consumatorilor. sa ne indreptam investigatia asupra unui alt aspect legat de activitatea
mintii urnane. Tinand seams de aparitia si intretinerea energiilor generate de catre fiecare
individ — fie din ignoranta, tie din rautate — sa nu condamnam , niciodata agentii karmici, care
apar la un moment dat ca maxi conducatori de : state cu tendinte razboinice. Atat aparitia lui
Iosifvisarionovici Stalin, a lui Adolf 9 Hitler, ca si a altor dictatori mai mici nu a fost intamplatoare.
Omenirea trebuia ‘ ea treaca prin focul incercarilor, ea fiind aceea care le-a pregatit atat aparitia,
cat si duritatea si cruzimea pe care au declansat-o. Caci cum oare s-ar putea trezi cel care
greseste incalcand Legea Universala a lubirii, decat prin suferinte potrivit cu rautatea careia
singur i-a dat viata cu impulsuri deg; -adante? Dupa aoeste simple semnalari sa revenim la ceea
ce va poate oferi aceasta lucrare. Fiecare tema va pune la dispozitie — in mod constant si
continuu — cheia de aur, pe care folosind-o corect si spontan, va deschide poarta Paradisului sau
Irnparatia Cerurilor, allata in profunzimea fiintei pmprii. Aici, in adancurile fiintei dumneavoastra,
veti descoperi Perfectiunea Divina sau Marea Iubire, care Ea insasi opereaza transformari
radicale, concornitent cu eliminarea reziduurilor existente in constiinta de suprafata, ca si a celor
din straturile mai profunde ale acesteia. In aceasta ipostaza in care ‘sinele personal’, sustinut de
intelect, dispare cu desavarsire, este imposibil sa savarsim vreo neplacere cuiva, fiindca acel
cineva este ‘Una’ cu noi insine. ” lata si o alta modalitate de uniune a fiintei si integrare in Marea
Energie Cosmica. Orisiunde v-ati afla: in familie, pe strada, la locul de munca, in singu- ratate sau
aglomeratie, puneti~va intrebarea: Functionez oare ca 'Un lntreg'? Adica sunt eu un ‘Tot’ —
corp, minte si spirit — perfect constient ‘acum si aici’? Daca pare vreun gand sau imagine care va
scoate din clipa prezenta, atta- gandu-va sprve trecut sau viitor, il constientizati pur si simplu
folosind Atentia globala. Simpla demascare a acestei aparitii, face ca ea sa dispara instantaneu.
Si, complet liberi de trecut, intampinam clipa urrnatoare for-mand "Un Intreg" cu rniscarea
Viului. . it*: ntie insa la vicleniile ‘ego’-ului, care incearca sa introduca scopul - adica pe el insusi
— in experienta ce 0 traim ca fiinta completa. Acelasi “eu individual" — simtind ca-si pierde
inscmnatatea — va indeamna sa va puneti nadejdea in indrurnatori din lumea exterioara:
duhovnici si rnaestri. Feriti-va dc acesti impostori care va amagesc si totodata va speculeaza
material. Daca acestia ar E intalnit o singura data Sublimul Adevar, s-ar Ii desprins ei insisi: fie dc
irnaginara credinta, fie de metoda pe care 0 practica, incercand sa v-o impuna si dumneavoastra.
Desprinderea de acesti irnaginativi experti este desigur mult mai usoara decat propriul ‘sine
personal”. lat ca ultim avertisrnent, va indemn sa nu faceti ideal sau scop de atins din tot ceea cc
incerc sa explic, despre intalnirea mea cu mine insumi. sa avem mereu in vedere scurgerea Viului
totdeauna surpriza de la 0 clipa la alta. Acest Viu sau Divinitate manifesta totdeauna ca
prospetime, ne obliga sa-I iesim in cale la fel de proaspeti. Si pentru asta, folosind flacara
Atentiei, ne rezumam numai la destraniarea reactiilor mintii, care sunt de iapt aparitii mecanice,
vechi si derutante. Disparitia lor neconditionata, ne ofera libertatea psihologica si armonia
interioara pe clips in desfasurare, in care mintea noastra se extinde la Infrnit si ne uneste cu
miscarea globala a Vietii. 18
24. lnainte de a pune punct la aceasta prefata - si pentru nedumerirea criticilnr - precizez ca
am folosit numele autorului la persoaria intai singular si plural, ca si la persoana a treia. Piind
vorba de 0 lucrare de pura experienta, fondata pe investigatie individuala, folosirea acestei
trinitati, fl obliga oarecum pe cititor sa ignore prezenta autorului si sa incerce de unul singur,
aceasta inestimabila experienta. . In sfiarsit 0 ultima estimare. Irni exprim intreaga consideratie
pentru toti aceia care apreciaza eiicienta mesajului transmis cu ajutorul versului. Citirea,
intelegerea gi aplicarea concomitenta a acestuia, inscriindu-se {Era interventia intelectului, ca
urrnare fireasca — tars nici un fel de efort psihic. Atat dizolvarea ‘ego’-ului, cat si transcendenta
se concretizeaza in mod implicit. Simplitatea citirii atente, ofera practicantului integritatea fiintei
sale si uniunea cu Marele Tot. In aceasta altemativa nu m-au interesat in mod deosebit
canoanele versif1- catiei (acestea incanta auzul ai satisfac ticdvul "sine’), ci atragerea insistenta a
practicantului spre adancurile pnopriei sale fiinte. Unele teme au fost intocmite, folosind chiar
expresii mai dure si complet distonante, atat pentru trezirea cititorului, oat si intaptuirea
spontana a starii de ‘a ti" pe clipe in desiasurare, cu totul inerente “Cunoasterii de sine‘. l9
25. 3 "A. .u , u--vegans. .’ ». aw ‘*. g~’. . M‘.4'a; .®‘»: _ ' ' W’ A ‘“‘w"“, .~ *5 '3 . e“ 53% ifis "' 2»
an "‘wEr°»~. nu«. .'; , =1,‘ "’ 5 J Mar “ -14: = - ~w. $._as= as-a gem -,5 E s 'si‘rsr. ¢§‘“f sag’
ll~'t7§$§&s"’2uava{"'$m%mnsg3. ‘ -, ‘* 1!-: tu'v~_= u~ " _, _ fiwkr I E. -'2 ,9a. .,. .s. ,., §aéu, _.v M
M3" _ " . u ‘ u ‘ 5 xi. "W; ’, ,¢f. i*f~s: ? : =s”~fl~a-‘ - 2 -3 ' ‘u~ . i, :9 -14 1-» ‘r y K §E: §:‘ £: 'R. j;~ " . »
J5; . -;a‘; §:a :2 £333 ‘. "'61 °¥"“": M! " a 3i‘ ". "-.2 a , _ § _. -‘Vassar ~ ‘'*‘‘A -"J a = me.4:', — . ;
~a_j? n:s. +§ i ; .: .a; a*. ,~ «= r.. ==&_u Q. 5 m 1}, _. .- aw «J ~m. av =2: ‘ ‘ ~"' i B . .~% '«W'. s.-s
~§‘5.a~= = . v-wv‘; ‘§’= ‘vE"*‘E= ‘fi5 “&§: ')'il! i g‘, , I‘- j ‘ I
26. Alalzvlmul. La—nceput. cénd hédul “sine” incé nu se conturase, Omul — minune a Terrei
— vietuia in Adevér, Ca entitate depliné integratém Univers. Nici un fel de contmdictii inauntm
sau afani, lntelegenea - lubirea, invesméntau actiunea; Can, pracfic, il fereau de primejdii —
vitregii; Semenii privifi la fel — fericité unitate, Nu existau sepamgii — forme de dualitane. Cétva
timp a mers asa — realé fratemitate, Vista — moarteamtémpinate ca fenomen natural, Lege clari
gi precisé, dirijéndu-le pe toate, can sunt in clipa Vietii, cu dragoste inséménmm. Fxumusetea
dinléuntru vedea~n toate frumusete Un adevérat Eden ii conturau existenta. Bunurile necesare
erau toate laolalté, Fiecare luéndu-gi partea, cum cerea necesitatea. Insusirile diverse ce separau
om de om, Féxi propriu interes, date colectivitétii, Pentru buna implinire tuturor 5i orisicui.
Intuitia, privirea determinau intelesul Semenilor intre ei, prin intélnire cu clipa: Putin: gesturi,
cuvinte completau in plus nevoia Intelegerii totals in anume-mprejurziri. Nefericirea se-nscrise cu
prirna apreciere: ‘Eu mai iste; decét tine, mai abil, mai insemnat Prin folosul ce-1 aduc intregii
comunitéti”, Si pretentii pe mésuré intérir-al sau "egou'. In asemeni conjuncturé rivali-apéruré-
ndaté, Fiecare socotindu-si searbéda insemnétate. De la-nsusiri personals pre; uit—apoi averea,
Omul si mai degradat sclav a.1 celor posedate. Ordinea initjalé, prin timp mai dezagregaté. lax cu
prima cotituré de la drumul cel normal, Creierul uman inscrlse conexiuni pe mésuré. Violenta si
cu ura, ambitia si méndria, Avaritia, trufia, invidia, gelozia Au proliferat cu vxemea. mérind
haosul din lume. Noi urmasii — cei de azi - cerebral ii mostenim Pe inaintasii nostri, drept pmces
evolutiv; Ce se oglindegte-n noi, e trecutul insumat 21
27. 22 Prin experiente, practjci, informatii adunate Cérora prin timp leAam dat apriga
insemnétatel Cu cat iesim in afara, in lumea materialé. Mai sarac inter-iorul, mai confuz, mai
derutant. Daca privim in ansamblu tot trecutul omenirii Prin: in file de ismrii — total subred si
haotic: Jafuri, crime gi rfizboaie duse prin extenninare, Dau etichetarea fiintei zisa homo sapiens.
Toaté degradarea-nscrisa pe fundal egocentrist, 'Sine! e' prezent continuu prin actiuni distinctive.
La un moment crucial omul a vizut eroarea, Si-a«ncercat in fel si chip s»aduc§ restauréri, Fiinta -
om sa-gi recégtige trairea initiala. Incei-care eronata, chiar pomind cu primul pas, Adevérul fiind
privit ca idee sau concept, Nu ca 0 Realitate de aflat prin integrate. Prin teligtii, filozofii, analize,
sublimari, Metode gi ritualuri — confuzia si mai mare, Degradarea a prins aripi — omul mai
nefericit. Toti pomit-au transfcrmarea cu instrumentul vointé, Lupta omului cu sine socotité
necesari, S-aduca-mbunatatiri fiintei cea denaturaté. Dar vointa gi efortul sunt prin ele violenta,
Miqcare egocentristia, prinsa-n scop gi interes Care, practic, genereaza si mai ampla decadenté.
Singur Adevérul schimba. cand avem acces la El, Asta-i tema axialé careia ne devotam, Si-
ncemam sa demonstram, practic, cum se implineate. El se-ndreapté catre noi numai intr-un
singur caz: Cand creierul e golit de fondul memorial . Si practicantul traieste paoea, linistea
totala, Fir-a urméri vreun scop sau anume motivate. Trecutul innegistrs‘. ca memorie, ca stiinpé,
Observat si inteles prin ‘Cunoaatere de sine‘, Astfel, nefortat, el Lace numai prin simplul contact,
Drum de-ndaté se deschide Adevérului spre noi. Toata liinta — vas golit de trecutul memorat —
Este apni sé primeasca acest minunat mister. Adevaru-i noutate intr-o vegnici migcare, Ne-
ntélnim cu E] in clipa si pe loc ne despéxtim, Pentru urmatnau-ea clipa, la fel, pmaspaté si noua;
Nicicand El nu se repeté, precum clipa-n vesnicie, N-a mai fost, nu va mai ii cat va exista fmitul.
28. Intialnindu-ne cu El, prin pacea aflatia-n noi, Suntem in afar-de tjmp si (Era dimensiune,
[ntegrati in Univers in perfecté uniune. Astfel de-ntélnit transformé omul vechi — cel ancestral,
Inlocuindu-I spontan, prin om-nou, numit lubire. Fericirea se oferé ca un dar al implinirii, Nedo 't,
imaginat, cumva idealizat pe citrérile géndirii. A tréi in Adevar este a tréi cu clipa, Cum se
deruleaza Viata in perpetué miscare, Noutate, prospetime, (Era nici o repetare. Fiinta umana,
van‘ al scérii evolutiei pe Terra, vietuia cémdva — cénd “sinele personal” inca nu se conturase -
ca structuré completé in stare de Constiinta puré, in uniune perfecté cu Viapa. cu semenii, ca si
cu intregul Univers. lubirea si lnteligenta ii insoteau iiecare actiune, determinaté de necesitatile
impuse de imprejuréri. Iar armonia, echilibrul si linistea interioaré ii deschideau dru- mul
intelegerii intuifive, ferindu—l de inerentele primejdii ale vitregiei vremurilor respective. Toti
semenii erau priviti la fel si formau laolaltii o fericité unitate. Nu existau nici un fel de separatii,
ca forme ale diviziunii sau ale dualitétii. Céitva timp, viata a decurs in acest mod de realé
fratemitate. Vista si moartea in acea peri- oadé erau intémpinate si apreciate ca fenomene
naturale, fixesti, {Era sé determine traume psihologice. Legea Diviné le dirija pe toate céte erau
cuprinse clar si precis, pe clipe de existenté cu dragoste insémantate. Frumusetea dinléuntru
vedea Frurnusete in intreaga desfasurare a existentei cotidiene. Un adevarat Paradis ii imbrétisa
intregul comportament existential. Bunurile materiale, necesaxe existentei zilnice, erau adunate
laolalté, dc unde fiecare individ isi lua partea in functie de necesitétile organice respective. Iar
insusirile deosebite care avantajau pe unii fata de ceilalti, erau oferite cu afectiune intregii
colectivitéti. Privitea, ascultarea si intuitia — ca instinct ~ determinau intelegerea sernenilor intre
ei, prin intialnirea tutumr cu noutatea clipei actuale. In anumite imprejuréri — apreciate ca
dificile — putine gesturi si euvinte intregeau perfecta intelegere. I' Dar iatia cé la un moment dat,
spare prima ciizé si odaté cu ea si nefericima ulterioaré a omului. Totul a pomit de la 0 simpla dar
péguboasa autoapreciere, care a pus temelie iictivului "eu', ‘ego’ sau “sine” ei, prin ea, separarea
dintre om si om. laté—l, deci, pe primul si nefericitul nostru strébun ce anume imagi- neazé si
rosteste: ‘Eu mai istet decét tine, mai abil, mai putemic, mai chipes, si mai insemnat prin folosul
si prestigiul ce-l aduc intregii comunit§t. i". In continuare, alte si alte asemenea pretentii sau
considerente de alté facturé intariré si mai mult acest fatal inceput. Intr—o astfel de conjuncturé,
0 data declansaté prima fictiune egocentristfi, apéruré de indatfi si adverserii ei, fiecare
evaluéndu-si in mod subiectiv propria inscmnétate psihologicé. Apoi, de la insusirile personale,
trecuré la autopretuirea determinate de posedarea unor valori materiale ca obiecte de utilitate
zilnicé, diverse arme, podoabe etc. Insé, concomitent cu noile motivatii de supraestimare si
degradarea morala a insului, s-a tot adéncit. Odaté cu identiiicarea cu 23
29. suportul fizic si fluctuatiile activitétii mintale, el devine sclavul propriului ‘ego’: I fictiv,
confuz si traumatizant. Cu trecerea timpului, annonia si inocenta interioara de mai inainte, au
devenit tot mai precare, mai nesigure. In aceeasi masura si relatia dintre individ si Realitatea
Diviné a fiintei sale s-a deteriorat péné la complete anulare. 0 data cu prima cotituni de la calea
cea dreapté, creierul uman si-a inscris alte cone- xiuni, potrivit rétécirii sale morale. Astfel au
apérut: ambitia, vanitatea, lécomia, invidia, gelozia, violenta, ura si alte degradari aseménfitoare.
Or, aceste aparitii pe cerul constiintei de suprafaté a omului, sunt aidoma norilor intunecosi de
pe bolta cerului, care impiedica razele Soarelui sé atingé Paméntul. Noi, cei peste sase miliarde
de intrupati, existenti acum pe aceasté planets, ii mostenim pe acei inaintasi cu inscrisuri
cerebrale similare. Desigur, aduse la zi cu noi si noi degradéri adéugate, ca urmare a unor practici
si experiente cu totul eronate. Astézi, ass cum 0 demonstreazé orice practicé onestia si serioasi,
ed, in mésura in care ne indepértém de interiorul fiintei noastre si ne afundém in desertaciunea
pneocuparilor lumii materiale, in aceeasi masuré fondul nostru psihologic devine tot mai confuz,
derutant si dureros. Pentru a ne lémuri cé lucrurile se petrec in acest fel, este suficient sa
aruncxim o simpla privire de ansamblu asupm intregului trecut istoric al omeniriil Si iata ce
obsenram: jafuri, crime si mii de confruntéri sangeroase, duse adesea péné la oompleta
extenninaxe de popoaxe sau natiuni. Acestea, toate Idun loc, caliiicé in chip evident - graitor prin
sine — inheaga compomare a fiintei umane, dominata progre- siv tot mai coplesitor de cétre
"sineIe“ egoist, prin natura lui posesiv si distructiv. Dar iata cé la un moment crucial, omul
descoperfi prin el insusi, intregul pmces al primei devieri, cat si inléntuirile ulterioare tot
maiagresive ale aceleiasi fictiuni haotice. Si prin diferite tatonéri el incearcé sé-i aducé
restructuréri, vizand integritatea functionalé s liintei, ass cum era ea la inceput. Insé, din
nefericire, tentative de innobilare si redresare a structurii sale psihologice, incé din start este cu
totul ineiicienta. Deoarece Adevérul a fost abordat ca idee sau concept si nu ca 0 Realitate, care
impunea inca de la primul pas, unitatea fiintei — corp si psihic in perfecté armonie. 0 alté
gresealé £1 fost si aceea a alegerii nepotrivite a mijloacelor sau instrumentelor operationale,
prin care se unnéxea idealul transformérii. Astfel au fost alese: efortul psihologic — sustinut de 0
vointé insistenta - idealul ca scop de atins céndva in viitor, conturat imaginativ; analize si rostiri
de formule. Or, vointa si efortul prin insisi natura lor sunt aspecte ale violentei. lar scopul, ca
ideal si interes urmérit prin analize si rostiri de fonnule, nu sunt altoeva decét aspiratii egoiste,
personale. Toate acestea la un loc, nu au Eécut altceva decét si den o si mai mare extehsie
confuziei si, implicit, degradarii morale. Asemenea iirave si neputincioase initiative au fost
inscrise si aplicate in decursul istoriei cu ajuwnil diferitelor modalitati conceptuale precum:
sisterue filozofice, credinte religoase, psihanalize, subliméri, metode etc. Insa— asa cum faptele
o dovedesc — aplicarea lor a mérit si mai mult haosul in lumea intreagé. Toate aceste conceptii
dc viaté in loc sé-i uneascé pe toti oamenii, prin contopirea existentelor in Universalitate,
dimpotrivé, i-a divizat si mai mult, fiecare devenind robul conceptului intelectual impus de 0
anumita educatie. In genere, cu tot progresul tehnic si avantajele incontestabile, pe care acest
progres le ofera, nefericirea oamenilor a capatat aspecte tot mai apésatoare de la 0 generatic la
alta. 24
 30. Asa-zisele relatii interumane sunt fundamentate pe fariseism si ipocrizie. lar cand acestea
sunt depésite, apar starile tensionale ca dispute, contradictii, conflicte, ura, dusmanie,
determinate chiar de sistemele educational-morale amintite anterior. Intreaga noastra educatie,
mostenita prin traditie de la 0 genera- tie la alta, este in mod categoric gresité. Si aceasta nu este
doar o iresponsabila afirrnare sau invinuire lipsita de temei. Realitatea faptelor, ass cum reiese
ea din comportarea noastré de zi cu zi, o dovedeste cu prisosinta. Dacé, de bunéseamé, ne darn
putins osteneala sa 0 vedem! Pentru ca omul sérsi poata descoperi prin investigatii proprii
adevarata Realitate a liintei sale, a rostului acestei vieti trecatoare si sé poata functiona la cei mai
inalti parametrii oferiti de originea sa divina, recomandam ‘Cunoasterea de sine”. Aceasta
practica este unica modalitate prin care ni se reveleaza Perfec- tiunea existenté, aflaté in
profunzimea fiintei noastre. Ea se prijiné pe fapte solide, certe, usor sesizabile si irevocabile, care
demonstreazé prin claritatea lor, cu totul altceva decat toate sistemele educational-morale
existente in lume. Practic, numai si numai Adevérul, existent in fiecare fiptura umana ne
transforma radical, atunci cand ii deschidem calea spre adéncurile fiintei proprii, prin efectul
identificarii noastre cu El. Si, concomitent cu aceasta afirmare, survine implicit legitima si fireasca
intrebare: In ce fel am putea noi oare, ass cum suntem construiti psihologic —- moral si spiritual
- sé realizam 0 asemenea fericita contopire? De fapt, cu mintea noastré actuala, marcati de
inscrisurile degradante de care aminteam anterior, nu ne putem in nici un chip apropia de
Marele si Sin- gurul Adevari E1 vine in mod sigur spre noi, dar numai inn'—o singura
irnprejurare, si anume: cénd intregul fond memorial este golit de proprlul continut. In aceasté
fericité oonjuncturé, practicantul se afla intr-o desavarsité liniste interioara sau pace a sufletului.
Si tot "Cunoasterea" ne dezvaluie cum anume se obtine aceasta golire, ca ‘vid psihologic",
pasivitate sau moarte psihici. In vederea obtinerii acestui rezultat, vom folosi flacara Atentiei
lucide care este de fapt chiar strélucirea Sacrului existent in interiorul nostru. Asadar, cu ajutorul
acestui instrument vom privi si asculta fiecare reactie a mintii ca gand, imagine, dotinta, tensiuni
emotionale etc. , tan: sa anticipam nici un scop sau interes ca ideal, si are sa asteptém ceva.
Simpla intalnire cu toate acestea — ass cum vin ele — le risipeste in mod spontan, odata cu
energiile insotitoare. lar, in locul gol, survenit in chip iiresc, fiinta noastra complet libera dc
trecut, devine disponibila, lésénd calea larg deschisé Adevarului, care prin El insusi ne umple
panel la indestulare de 0 imensa Lumina si Bucurie. De-acum, in perfecta uniune cu El ne
miscém, intelegem si actioném pe clipe de existenta, in afara timpului si spatiului. Adevarul se
manifesta ca noutate absoluta intr-o vesnica miscare. Intalnirea se realizeazé in mod spontan —
odat/ a cu stralucirea unei clipe - si tot asa de repede ne desprindem pentru a face loc liber clipei
urmfitoare. El nu se repeté niciodata ca, de altminteri, nici clipele de Viata inregistrate de catre
Etemitate. Adevérul si Realitatea exprima unul si acelasi lucru. Numai asemenea intalniri
transforms omul vechi, ancestral, inlocuindu-1 cu altul nou, adimensional, care se manifests ca
Iubire, Frumusete si lnteligenta creatoare. In aceasta bine- cuvantata imprejurare intalnim prin
traire directs Fericirea neconventionala sau acauzala. 25
31. Asadar, sé retinem ca Adevarul Absolut —- care ne defineste propria Divinitate — nu poate
ti intalnit decat de plenitudinea fiintei noastre in starea de pace sau neclintire, adimensionala si
atemporala. AIC! B-A IlPl. !Nl'l' Dl: s1'unn. x Acum, cand privesc in unna si vad Viata cum s-a
scurs, Prind ansamblu si-amanunte si-ncerc cumva, pe parcurs, Si-mi definesc intreg rostul
existentei pe Pamént, Prin ce scriu, géndesc, exprim - impus de-al meu legérnant. Candva, singur
am decis sa-ncerc a fi se folos, § Explicand cat mai concis, ce-i placut si dureros t In decursul unei
vieti, si ca toate au un mst, Intarnplarile de astazi, au radacini in ce-a fost. Fiecare tema-n parte,
m—a obligat sa traiesc Si prin slove adecvate, sensul clar sa-1 definesc; Succesul sau insuccesul e
legat doa. r de cuvinte, Simboluri ce uneori dau interpretari distincte. Nici cuvinte si nici vers n-
au in ele vreo valoare, Sa nu le dati importanta, decat ca orientare. Propria experienta are toata-
nsemnatateal Singuri veti descoperi, integrand Realitatea. Cand e-ntalnit Adevarul, toti il vom
vedea la fel, Nu se ivesc contradictii, nu-s imitiri de model; Propria descoperire ne uneste pr-in
traire, Cu toti inteleptii lumii, inn--o unica simtire. Acest fapt e important — a noastra
descoperire, Care e unicitate — noi cu clipa-n contopire; Doar atunci putem vorbi, ce—i aceea
Adevar, Pan-atunci, smeriti total — orice spusa e-n zadar. Mai grav Inca, se-ntareste si mai mult
al nostru ‘sine’, Care-i pururea obstacol la reala actiune; Deci, tacerea - ‘golul psihic" — unic
fenomen util, De-a-ntalni Realitatea. lnocenta de copill Prin ‘nimicul psihologic” ahsorbiti in
Infinit, F-‘iind cu E1 in uniune, El s-afirma-n chip vadit; Aici s-a-mplinit destinul, noi, un simplu
instrument, Folosit in mod temeinic si, la fel, inteligent. In aceasté temé mi refer la propria mea
existenta desiasurata pe 0 perioadé de peste patm decenii. In interiorul acestui interval de timp
am trait revelatia a trei fenomene surpriza. 26
32. Prin dedublare am descoperit ca nu exista moarte, ca fenomen absolut, ci doar o trecere
dintr-o dimensiune in alta prin simpla dezbrécare de invelisul terestru. A doua revelatie a fost
reincamarea, realizata printr-un sir de vieti succesive, determinata de cauze precise, imputabile
flecarui ins in parte. Si, in sfarsit, ultimul fenomen a fost trezirea la Realitate, insotita de spar-
gerea ‘ego’-ului. Cu aceasta ultima revelatie am aflat ca “Adevarata natura” a fiintei umane este
Divinitatea nemuritoare, tars inceput si laré sfarsit, existenté prin Ea insasi. Vine din Vesnicie,
folosindu-se de diferite corpuri mateliale. Toate aceste revelatii sunt descrise amanuntit prin
temele respective. Am fécut aceasté scurta incursiune pentru a motiva stat titlul temei, cat si
indernnul de a scrie si publica despre fenomenele de parapsihologie respective, urmat apoi de
preocupari de inalté spiritualitate. In viziunea faptelor descoperite - ceva mai presus de mintea
mea de om obisnuit - ma determina sa descopar samanta "Cunoasterii" asa cum Ea insési se
reveleaza. Eu nu ma consider altceva decét un simplu inten-nediar, care 0 cuprinde cu
intelegerea respectiva si 0 transmits ca mesaj adresat tuturor, féré nici un fel de discriminare.
Fiecare tema in parte, ma obliga sa tréiesc tot ceea ce astem pe hartie. Si, prin cuvinte cat mai
adecvate, sé ofer explicatii pe intelesul fiecérui cititor. Vina imi revine in intregime, dacé
simbolurile folosite nu sunt cele mai potrivite ca sa ofere clara intelegere. Insé, pana la urmé,
dati totul la 0 parte si raméneti doar cu orientarea, de a va privi si asculta intr-un anumit fel,
pentru ca singuri sa realimti integritatea fiintei si uniunea cu Sursa Sacnilui din care toti
provenim. De retinut in mod deosebit, ca toate cate ni se intampla astazi au radacini in trecutul
nostru mai indepartat sau mai apropiat, legat de alte vieti. Noi si numai noi prin génduri, vorbe si
fapte cream cauze care candva, vor determina efecte pe potriva calitatii si intensitatii lor. Mai
aratém ca Adevarul Absolut nu poate ti descoperit in nici un chip pe baza de acumulari
memorials si, oferit apoi, sub aspectul diferitelor opinii sau pareri personale. El singur ni se
descopera, cand mintea noastra tace smerita, fiindca s-a convins ca nu poate sa cuprinda “Ceea
ce este de necuprins”. In acest caz toti II vom vedea la fel, frindca El este Unicitatel Nu exista nici
o distinctie intre acela care L-a intalnit primul si cel care L-a intalnit dupa aceea. Despre Adevar
nu putem vorbi decat dupa fericita intalnire a noastra cu El. Si din aceasté intélnire nu se face
memorie. Natura Lui divina ne obligé sa-L redescoperim la nesfarsit. Cénd mintea stiutoare, plina
de importanté si dominaté de orgolii, vorbeste despre Adevar, de fapt, ea degradeazé si mai mult
firea umana prin fortificarea “sine1ui" inrobitor. Or, ass cum aratam mai inainte, numai cénd
structura egocentristia tace, se creeazé conditii optime pentru implinirea marelui mister. Paces
sufletului, ‘golul psihic‘, pasivitatea mintii sau inocenta de copil constituie unica si inerenta
atitudine, ca prin fiinta noastra sa se manifeste adevérul. Odata cu aceastia fericita intalnire,
practicantul inregistreaza mutatii radicale de innobilare a intregii sale firi si, prin el, lumea
intreagé se transforma. Numai in aceasta modalitate noi péméntenii ne implinim adevaratul
nostru destin. AH F081‘ UN CREDINCIOS La 0 cumpéna a Vietii, impusé de-al meu destin Dat-am
o promisiune de-a ma lega de Divin. Sfetnici, povatuitori, consultati mai multi deodata, Fiecare
demonstrandu-si marea lui insemnatate. 27
33. 28 Am citit, m-am informat, cérti alese pe potrivé, Dupi cum era credinta, bine
seiectionate; Lacom, céutam mai mult, si fiu si mai informat, $i~n timp, multe cunostinte drept
tezaur — adunat. Practica, la loc de frunte, aplicaté-n mod planar, Cu privatiuni impuse, dupé
sfetnicu-ndreptar; Nu«mi ificeam nici un rabat la eforturi, siluire, Totul implinit habotnic cu
intreaga mea simtire. Zilnic. examen-eonstiinté pe-analize rezemate, Apoi rugs neincetaté,
practicaté zi si noapte; Posturile socotite ca solutii nézdrévane De-a indcpérta pe diavol si
spurcatele-i capcane. Spovedanii cét mai dese — cu pécatele iertate, Pnsmnll, mijlocitor intre om
— Divinitate; In mésuré sé transforms, sé curete, sé sfinteascé, Cu rigoare insusité regula
bisericeascé. Izolat ca—ntr-o chilie — casa pliné de icoane Radio, televizor, séli de teatru,
stadioane Evitate-n mod expres de-a mea practicé-ndéijité, Toate socotite piedici, pe cémrea
consfintité. Moaete de sfinti indrégite, preoti vestiti vizitati, Siintii-nscrigi in calendare, prin
pmvilé invocati, Ciutzind, pe cét posibil, viata lor sé o unriez, Ca pe o copie fidelii, cu ei sé mi
integrez. Modele de pietate — cu-ndéxjire céutate, Dar dc fiecare daté sperantele spulbei-ate;
Intre vorbe si-mplinire, evidente contradictii, Uneori, aiéntul sau sfénta in hidoase complicatii.
Din afai’-dezaniégit, m-am intors atunci spre mine Si profund am cercetat, cum se miscfa 31 men
“sine”: Toaté ftiméntarea mintii — géndirea inrobitoare, Comparaté x‘até—n fan‘: cu tréiri ante:
-ioare. Nici dc mine mulmmit - practicile féré made, Dimpotrivé! Prin acumuléri mintale,
aprecieri mai neroade; Lupténd indérjit cu mine, duritate-a luat amploare; Rugéciunea
permanenté, mi—a dat doar robotizare. Tot ce-aud si ce observ, prin stint interpretez Si prin
conditionare, obsedant mfi degradez; Stiutul din mine face observator programat, Realitatea
privité prin trecutul insumat.
34. n Dupa ce-am incercat toate - clesconspirate emri, Constatarea inerenté, vézu cei nu ies
schimbéxi In masura sa ma ducé dincolo de frarnantéri; Faptele, in fond, conteazé cénd inscriu
realizéfil Si prin fiece-ndcialé se-nregistra ‘golul psihic”; In el doar vedeam corect si-apreciam
faptul spomic, Prin e1 toate sc sfarseau si eu deveneam imens. Pmgresiv, am practicat
rugéciunea—n acest sens. Ascultam si observam eat mai des, mai insistent, Toate Cate 1e-
ntalneam, cu~ntreaga mea simplitate. Nici un scop, nici o dorinté nu proiectau a mea vrere Atét
ziua, cat si noaptea, asta ma ducea-n tacere. . Si-ntr-0 buna zi de toamné, m—am trezit complet
schimbat, Pcsedam 0 aka minte - cu prezentu-ngeménat; Rar fugea—napoi-nainte, dar, vézuta,
revenea 0 Energie complete — fericit fiintam prin Ea. Mai térziu am inteles rninunatul fenomen
denumit Eliberarea! Din cumulul psihologic a inceput sé disparé rénd pe rand acumularea.
Credinta religioasé s-a desprins complet de mine, fara-a face vreo miqcare. Aeum, dupa
fenomen, o vad praetic, inntilé, total firé de valoare. SE fiu bine inteles, faptu1— valabil la mine
— nimeni nu e condamnat Si nu sifituiesc pe-nimeni s§»si paréseasea credinta de care este
legat. Va spun simplu: sa priviti si s-ascultati modul de {unctionarel De ce cautati un sprijin? De
ce teama? Si credinte-amégitoare? Linistea, paces, tacerea, ‘golul psihic” e ‘Smerenia tnta. lé',
Care va deschide calea uniunii cu lntregul — Sursa Sacrului reala; Mai au oare sens credinte cand
Etemul Inta1ncst. i?l Cénd lubixea — Sacrul Vietii — Ferieirea o tréiesti? l In lumea finita fiecare
fenomen sau evenirnent poarta in sine propria cauzé, care-i determina miscarea si calitatea in
scurgerea constanta a Viului. Cu fiecare clipa prin fiecare bétaie a inimii, noi intampiném diverse
efecte, mai mult sau mai putin agreabile, in funetie de eauzele al céror autor noi insine am fost
céndva, fie in aceasta vista, fie in siru] imens al vietilor anterioare. Aceste efecte intfimpinate
neadecvat, devin la réndul lor alte si alte cauze care isi revendica justetea ispasirii respective. Si
astfel, tie din ignoranta, fie din intelegerea gresité a noastré, vom reveni mereu la locul de
ispasire, intarziind in acest mod, revenirea la sursa Existentei de unde odinioaré am purces.
Uneori, efectele sunt atat de apésatoare prin surpriza lor si atat de traumatizante, ineét unele
suflete aleg cea mai nefericita solutie: sinuciderea. Este cel mai mare niu posibil, pe care ni-1
putem face noué insine. De efectele 29
35. gestului funest nu scapa nimeni. Ele vor ii intalnite atat pe plan astral, cat si pe plan fizic —
la revenirea pe Pzirnént intr-0 noua intrupare. Am relatat toate acestea, pentru ca si eu am
trecut printr-o astfel de cumpéna a Vietii, abia cénd implinisem varsta de 32 de ani. In acele
momente de grea incercare, nu m«am gandit la sinucidere, ci la cu totul altoeva. Si anume: Sa-mi
dedic tot restul zilelor descoperirii Divinitétii. Fondul spiritual de la care am pomit era acela de
crestin ortodox obisnuit - conditionat de mediul familial, scoala. Si atatl Mai tarziu, cand
pasibilitatile rni-au permis, am studiat si alte religii, precum si diferite metode si practici
privitoare la innobilarea fir-ii omenesti si patrunderea in tainele Sublimului. In final, m-am
statomicit la practicile Sfintilor Parinti crestini, urmarindu-le sfaturile prin apli- catii severe. Asa
am ajuns sa due 0 viata de monah. Nu inchis intr-0 manastire ci in lume, impletind munca pentm
castigarea celor neceaare existentei cu practica religioasa respectiva. Din aceste practici de
autzoimpunere enumar cateva: Renuntarea la vista intima, posturi indelungate, mancare putina,
elirninarea totalé a carnii, mortificatii psiho-sornatice, prin lupta severa cu mine pe ambele
planuriz ale rnintii si corpului etc. Apoi, am trecut la Rugaciunea inimii pe care 0 rosteam in
fiecare clipa dc ragaz, atat in timpul zilei, cat si noaptea. .. Dupa scurgerea a doua decenii, intr-un
moment de liniste a sulletului, am simtit si indemnul ca sa-mi intocmcsc bilantul rezultatelor: un
bilant dezolantl Faptele — re nu pot ii neglijate sau contrazise — aratau cu totul alteeva decét
sperantele vrele cu care pomisem indrazneata calatorie. Lupta dusa cu mine prin eforturi de
vointa, in vederea atingerii perfectiunii, s-a dovedit cu totul ineficace. Dimpotrivi, impulsurile
vointei mi-au amplilicat violenta. Rugaciunea pemranenta m—a transformat incr-un veritabil
robot. Prin obsedanna repetare, eu, de fapt, impiedicam elirninarea energiilor care influentau
diferitele dorinte, imagini si prejudecati ale propriului ‘ego’. in aceasta indelungata per-ioada de
lupta indarjita cu mine, realizasern totusi eeva. Si anume: camuflarea omului meschin din
interior cu ajutorul diferitelor masti exterioare, care incercau sa dea ixnpresia omului generos si
bun, gate in orice moment sa-si ajute semenii cu vorba si fapta, on de cave on era solicitat.
Reversul la aceasta atitudine — doar de suprafata — inregistra laude si aprecieri care
dimensionau si mai mult cele doua fatete ale fiintei mele. Ipocrizia si fariseismul se amplificau in
mod alarmant. In fata acestei evidente ce puteam face? sa ma amagesc si mai mult si sa
continuu cu credinta oarba ea in fmal ma voi redresa? Sau sa socotesc aceste clipe dc luciditate
ca ispite ale diavolului? Cu can usurinta, unii credinciosri arunca vina pe ispita necuratuluil Sa nu
vi anragitil Entitatea diavnl este o pura inventie a celor‘ neputinciosi care-si justilica savarsirea
pacatelor prin intervenyia acestei fictiuni. Sau poate, anumiti interesati folosesc sperietoarea
diavol, pentru a Va exploata mai usor. Daca vreti o explicatie, o aflam impreuné chiar din modul
nostru de functio- nare. Principiul raului din iiecare om este ‘ego’-ul. [ar principiul binelui
desavarsit este “Scénteia Divina" care nu ne-a parasit si nici nu ne paraseste vreodata. Ea este
Omul real, adevarat, Realitate pura tars inceput si an-5 sfarsit care prin Ea insési ne oonfirma
nemurii-ea. _ Dar sa revenim la rezultatul bilantului de care aminteam si sa vedem ce a urmat
dupa aceea. Intrucat nu am vézut roadele spirituale — in care imi pusesem nadejdea ~ a. rn
trecut la 0 alta practica si anume: la Rugaciunea lacerii. 30
36. De aici inainte priveam si ascultam cu atentie fiecere reactie a mintii, fara sa intervin in nici
un feL Era doar o constientizare clara, lucide pe clipe de existenta a géndurilor, imaginilor,
dorintelor, senzatiilor etc. In feta simplitatii intélnirii totul disparea, are sa lase ur-me sau sa
inregistreze vreo stare de oboseela. lnstrumentul folosit la intampinarea acestor miscari ale
mintii, doar Atentia globala — faré sa include in ea vreo anumita motivatie. Dupe catva timp de
prectica, folosind aceasta pasivitate a mintii, inn‘-o dimineeta, la trezire, am conatetat cu uimire
ca dipun de alta mentalitate, diametrel opusa aceleia de dineinte. 0 pct explice doar prin ceea ce
pierdusem. A disparut: embitia, vanitatea, interesul egoist, ura, lacomie, violenta. Credinte
religloasa atat de inradacinata in mintea mea, s-a desprins singura ca fiind cu totul inutila. Atata
vreme cat pot trece cu usurinta din lumea finita in ‘Oeee ce este etem si fare margini", ea nu-si
mai afla rostul. Acum inima, mintea, sufletul, intreaga mea fiinta este complet deschisa la toate
cate imi aduce Vieta in vesnica Ei miscare. Placute sau neplacute, toate sunt privite la fel, eua sa
lese urine agreabile sau dureroase. Abia acum am inteles ca 0 astfel de intampinare a Vietii,
conduce la ispasire ceuzelor prin destrémarea corecta a efechelor. Iar atunci cand cauzele pier,
triitorul, are sa prefigureze vreun ideal spiritual, urca in mod categoric, spre sferele perfectiunii
Sacrului. Este o simpla si fireasca irnplinire de destin — destin rezervat fiecarei fiinte umane.
Toate care le relatez aici nu constituie in nici un fel, vreun indemn ca sa va perasiti credinta
religioesa pe care eventual o eveti. lncerceti sa fiti cinstiti cu dumneavoestra insiva. sa puneti
feta in feta ceea ce anume faceti pe acest drum si oe obfineti ca rezultet al muncii depuse. Nu
acordati nici o concesie nenum§ra- telor masti folosite, ca ea dernonatreze altceva decat ceea ce
sunteti in realitate. Insistati asupra acestui experiment al pasivitatii mintii, fara sa aruncati in feta
ideea sau scopul de atins. Simpla constientizare a reactiilor mintii, prilejuite de miscarea Vietii -
corect eplicata - ve inreg-istra rezultete benefice usor de sesizat inca de la inceput. Totul depinde
numai de practicantul serios si hemic, angajet cu intreaga sa fiinta la eplicarea acestei simplitati.
In concluzie, sa retinem ca pacea sufletului sau pasivitatea lucida a mintii defineste starea noastri
de smerenie, care deschide calea spre uniunea fiintei cu lntregul sau Sursa Sacrului din cere
provenim. In aceasta fericita ipostaza a contopirii noastre cu Etemitatea, mai au cumva vreun
rost sau ratiune elte pracfici, crezuri sau concepte? l ASALTATI EIRBU CETATIA I. .. Care-i
comporterea mintii, cand isi vede adversarul? Ii sta-n feta si se lupta — lupta dreapta, cu
dusmanul: Cand el este mai putemic, il evita — se-ntelege, Iar atunci cand e viclean, ii raspunde-
ntelepteste. Practica s-o transformam in ‘Cunoasteree de sine’: Redutabilul dusman nu-i altul
decét “ego'—ul, 1‘iran ebsolut in noi din vremuri indepértate, Noi, prizonierii lui, ii zidim a lui
cetate. 3 1
37. Vedem asta-n mod direct, cum privim chipu~n oglinda? Dacé ai ajuns aici si cunosti tot ce
se-ntamplél! Eu nu pentru tine scriul Dar de vrei, vino cu mine, calea-n doi s-o luminam, Poate,
mergand impreuna, descoperim mai user pe cei care au nevoie Sa-si cunoasca profunzimea si,
prin ea, ce-i armonia. Desigur, tu ei dreptete! Vom incepe cu cei multi — cu marea mejoritete.
Mesa cea mai importenta de locuitori ei Terrei, e, de fapt, robotizati. r Zbucium, teema, crime,
ura si razboaie socotite ca normale, Pentru ei, spusele noastre, vor ii sigur, afrmatii anor-male.
Alta parte~i dominata de practici religioase: Crezuri, sfinti 3i rltualuri, rugaciuni imaginare Ca
habotnicii impuse dupé conditionare. .. Deea nu ne vor huli, ne vor socoti pagéni sau poate lipsiti
de minte. Oare am avea vreo sansa la celebrii filozofi si metodisti, Care dau asigurari de
redresare morala, punénd pret pe analize: Mernoria rascolita din etepe in etape spre adanca-i
profunzime? l Nici cu ei n-evem norocl Noi in permanent contact cu a Vietii prospetimel Irni
amintesti de atei? Ai dreptatel Sa vedem ce e cu eil In el lor concept de viata: corp si suflet —
uniune pieritoare; Dupa age-zisa moarte, ei socot, dup-a lor minte, ca, de fapt, totul dispare. Sé
nu ne facem iluziil Nu-i prea vad a fi dispusi, sa ne dea vreo ascultare. Si-n final, eu mai edeug
ince o mesa de semeni Ce-au citit, s-au informet, punand pret pe-acumuliri Si imaginénd o cele
— vointa si cu efortul, permanent insotitoare; Inca de le inceput, inderjirea lor exclude orice alta
abordarel Si-acum, marea intrebare: Pentru cine rostim astee? Pentru nimenil? Nu se poate!
Tregediaear ti prea mere! In orice om e Adevaru1— cert, real - si de-aceeasi calitate, Care singur,
nefortat, S-arata prin simplitate. Toti oamenii de pe Terra pot avea la El acces, Cand ieu contact
cu ‘ce este” si de “ego” se-ndoiesc, ca le-ar fi de bun augur, spre lireasca vietuire, Cu ennonie si
pace si minunata lubire. Atei si psihanalisti, eredinciosi si metodisti, Cand real voi va vedeti ca
sunteti egocentrlsti, Descoperirea - surpriza, psihic, creeaza un “gol", Acest “vid", cuprins in clipa,
va transcende-n lnfinit. In aceasta ipostaza, cetatea egocentristfi unde sunteti prizonieri, Din
temelii zdruncineni - subrezite frontiere;
38. Orice-ntalnire cu noi ii degradeafi structure, Si-ntr-o fericita zi, in zid se face-o spartura. De-
ecum e mult mai ugor, tot ce-a adunat “ego'-ul se scurge es de la sine Fara ca sa fiaci efort. Tu, un
simplu spectator, vezi cum piere continutul: Ambitie, venitate, teama, ura si credinte, orice fel
de-atasamente. De fapt, n—ai nici un merit; ele, pracfic, prin spartura, pleaca grabnic din cetate.
Ma-ntrebi de ziua minune? Nimeni nu ti-o poate spunel Depinde de doua lucruri: cat de tare e
cetatea - puterea egocentrista Si munca perseverenta, dusa fara incetere, cu intreaga pesiune,
Ele—ntarzie, grabese acea Sacra lmplinire prin reala actiune. Teme reprezinta o invitatie adreseta
de autor unui alt practicant al ‘Gunner terii de sine’, pentru ca mergand impreuna sa poata fi mai
de folos semenilor care inca nu au inteles importanta minunatei descoperiri. Cand cineva a ajuns
la convingerea ca cel mai aprig dusmen al fiintei sale este ‘ego’-ul, adica acea structura egoista,
tiranica si stresanta, incaruntita de encestrala ei existenta, inseemna ca acest fericit descoperitor
a pasit deje pe cerarea ireversibila care-i va eduee Eliberarea. Daca acest "cineva' esti tu —
prieten de drum - eu nu pentru tine scriu aceaste tema, ci pentru toti acei semeni ai nostri care
din multiple si variate impedimente sau motivatii, nu au ajuns inca la eceasva intelegere. In acest
caz, daea — bineinteles — vrei, vino alatur-i de mine ea, impreuna sa explicam cat mai pe inteles
semenilorcare vor sa ne asculte simplitatea investigatiei tiintei pmprii. Fiindca Intre noi exists un
eoord perfect, intocmei cum ai zis si tu, vom incepe cu marea mesa a ratacitilor. Noi ii intelegem
foarte bine, pentru ca mai inainte si noi am iacut parte din randul lor. Educetia primita de la
inaintasi a ficut din ei niste slmpli roboti. Le miscaree Vietii — noua, proaspate de la 0 clipa la
elta - ei raspund in mod cu totul nepotrivit. Si anume: prin reactii mecenice, cferite de 0 minte ce
se sprijina pe inforrnatii vechi, perimate si lipsite de sens. lntalnirea noului cu vechiul conduce in
mod inevitabil, la confuzii, stari tensionale, amagire etc. Iar prin repetari se creeaza obisnuinte
compottamentale care, in final, permanentiaeaza fires individului ca gandirl, simtire si ectiune.
Acesti semeni ai nostri socotesc ambitia, invidia, dorinta — prin diversele ei aspecte, insotite
totrieaune de teama - orgoliul si ura etc. ca -stari numele, specifice fiintei umane. Ei nu concep
ca ar putea se traiescain afara acestei atitudini, care degradeaza psihmsomatic si spiritual. Pentru
aceasta categorie de oameni, noi suntem socotiti lie niste imaginetivi, fie enormali. sa luam o
alta cetegorie de oameni si anume asaaziqii credinciosl, legati de crezuri cu juraminte,
practicarea de virtuti, mortificsri, imiterea vietilar unor sfinti, impliniri de ritualuri, etc, fiecare
conditionata dupa propria credinta religioasa. Noi nu condamnam ‘pe nimeni, fiindca si noi am
trecut prin ex-per-imentul unei astfel de credinte sprijinite pe existenta unei» divinitatfimaginare,
-care rasplateste sau sanctioneeza potrivit feptelor apreciate bune sau rele. Care va ii, oare,
efitudinea lor feta de acest mesaj pe care incercam ea-l facem cunoscut? Ai dreptatel Unii
habotnici daca nu ne vor ucide cu pietre ~ ea in acele vremuri oondamnate de istoric — ne vor
socoti pagani sau poate lipsiti de ruinte. 33

Suggestions

Office 365 : L'essentiel de PowerPoint

Cours en ligne - LinkedIn Learning

Faire un bon pitch

Cours en ligne - LinkedIn Learning

PowerPoint 2013 : Astuces et techniques

Cours en ligne - LinkedIn Learning

Ilie Cioara - Cunoasterea lui Dumnezeu prin Cuvinte Potrivite

Mihaela Pădurean

Ilie Cioara - Pe Urmele Absolutului

Mihaela Pădurean
 Ilie cioara cartea-cartilor
graceland77

Ilie Cioara - Murim si Inviem in Fiecare Clipa

Mihaela Pădurean

Ilie Cioara - Moartea Mortii si Desavarsirea

Mihaela Pădurean

Ilie Cioara - Minunata Calatorie Spre Adancurile Propriei Fiinte

Mihaela Pădurean

Ilie cioara eternitatea-clipei

Lumi Alice

LinkedIn Corporation © 2018