www.cartiaz.

ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

Zamolxe i Kogaionul
"Muntele care se ascunde privirilor" nu se vrea o formulare metaforic, ci o realitate a crei acceptare si ntelegere l ancoreaz ntr-un spatiu geografic determinat n contextul unor legi fizice. Este vorba de Muntele Gugu (2. 291 m) din Masivul Tarcu-Godeanu, semn de hotar, convergent, pentru cele trei provincii istorice: Banatul, Ardealul si Oltenia, care constituiau arealul spiritualittii si politicului geto-dacilor, dar si a ceea ce avea s fie Dacia Felix, dup cucerirea de catre imperiu. Personajul Zalmoxis (denumire dat de Herodot (484-425 i.d.h. ) n "Istorii") sau Zamolxis (dup Strabon (63 i.d.h. -19 d.h. ) n "Geografia") pare a se regsi sub aceast denumire de-a lungul secolelor n formele de manifestare spiritual la geto-daci, precum si la traci, cu un specific aparte pentru teritoriile nord-dunrene, prin personaje cu rol de mari preoti, care s-au identificat cu zeul suprem al crui nume l-au mprumutat. Herodot, printele istoriei, l plaseaz pe unul din acesti Zalmoxis ca si contemporan cu Pitagora, iar pentru a-i da o dimensiune peren, adaug: "...mi se pare, ns, c el a trit cu multi ani nainte de Pitagora"(Istorii. IV. 96). Personajul Zalmoxis, contemporan cu Pitagora, era considerat un reformator, pentru c el, prin nvtturile pe care le propovduia, a adus "zalmoxianismul " mai aproape de puterea de ntelegere a poporului, popor care l-a cinstit ca pe unul "vrednic de domnie", adic de a conduce, a sftui. n baza afirmatiilor lui Herodot cu privire la Zalmoxis, despre care spune - legat de natura lui uman - c "fiind doar un muritor, a fost rob, n Samos, robul lui Pitagora", se pot formula cteva idei: - Cunoscnd c Pitagora (cca 580 - 500 i.d.h. ) a fcut cltorii de studii n Iudeea, Persia, Fenicia, Egipt, apoi Sparta si Creta, se pare c l-ar fi ntlnit pe acel epopt n zalmoxianism n cltoria din Egipt, unde, conform lui Strabon, deprinsese cunostinte astronomice de la initiatii (preotii) de acolo. Este posibil ca Pitagora si epoptul n zalmoxianism, care va deveni un Zamolxis, s se fi apropiat ca dascl-nvtcel si nu neaprat ca stpn-sclav. Trebuie subliniat c si la epoptii n zalmoxianism cltoriile de studii erau relativ curente, dac se au n vedere cele scrise de Lucian de Samosata n "Scitul sau oaspetele", unde este vorba de Toxaris - figur legendar- care a vizitat Atena n vremea lui Solon (sec VII i.d.h. ), cu mult naintea lui Anacharsis. - Initierea va fi durat pn la anul 531 i.d.h., cnd Pitagora emigreaz n Italia meridional, la Crotona, unde fundeaz o comunitate religioas si politic, datorit creia cetatea obtine suprematia n regiune, devenind un model, ulterior, si pentru Tarent si Siracuza. Aici este posibil ca epoptul n zalmoxianism, devenit colaborator apropiat lui Pitagora, s se fi "mbogtit"(cf. Herodot. IV. 95), ca dup aceea "...s se ntoarc n patria lui, unde a cldit o cas pentru adunarea brbatilor, n care i punea s benchetuiasc pe fruntasii trii, nvtndu-i..." (Herodot). Ceea ce pare o certitudine n relatia celor doi, este faptul c getul a fost profund marcat de cunostiintele astronomice nvtate n Egipt si la Samos, la care se adaug initierea fcut de Pitagora n matematic si filozofie. Herodot subliniaz: "Zalmoxis avuse legturi cu grecii si cu Pitagora, un nsemnat gnditor al acestora..." Pitagora i-a transmis getului - ca o premier pentru lumea sa - realitatea c matematica este o stiint demonstrativ, iar numerele, principiul, rdcina si sursa tuturor lucrurilor. Atentia s-a concentrat asupra numrului 10, care aprea sub forma unui triunghi, cu laturile alctuite din patru unitti (tetraktys) In cosmologie, Pitagora i va fi transmis c numrul avea un rol esential, el constituind partea rational a universului, granita lui cu infinitul. . Ceea ce s-a pstrat din toate

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z acestea, implantate de Zalmoxisul secolului VI i.d.h. n structura spiritual a geto-dacilor nord-dunreni, ca form de gndire si conceptie, independent de elementele filozofice si stiintifice, a fost o profund religiozitate. Trebuie mentionat c n acea perioad istoric, cnd noul Zalmoxis reforma religia geto-dacilor, tulburtor, n ntreaga lume antic se ntmplau lucruri deosebite, decisive pentru istoria umanittii: - La Babilon, n timpul lui Nabucodonosor, se construia (ntre 605-526 i.d.h. ) zigguratul Etemenaki, cunoscut ca "Turnul lui Babel", n mod cert si cu rol de observator astronomic. - Tria si crea filozoful chinez Lao-Tse (604-531 i.d.h. ), ntemeietorul daoismului. - Tria si crea Zarathustra (599-522 i.d.h. ), filozof si ntemeietor al religiei iraniene. - Tria Sakya-muni, adic Gauthama Buddha (555-486 i.d.h. ), ntemeietorul budismului. - Tria filozoful si moralistul Kon -Fu -Tz (551 - 479 i.d.h. ), ntemeietorul confucianismului. - Se scriau cele mai vechi prti ale Bibliei, parte redactate n sec. VI i.d.h. - n Capitoliul din Roma se instala un simbol de origine etrusc, "Lupoaica", devenit simbolul cettii Eterne. O explicatie la aparitia aceastei incredibile liste de reformatori si reforme, ar putea fi cele spuse de Diodor din Sicilia (?-21 d.h. ): "ntr-adevr, se povesteste la arieni c Zarathustra a fcut s se cread c o zeitate bun i-a dat legile ntocmite de el. La asa-numitii geti, care se cred nemuritori, Zamolxis sustine si el c a intrat n legturi cu zeita Hestia, iar la iudei Moise cu divinitatea creia i spune Iahve..."("Biblioteca istorica" 1. 94. 2. ) Dup ntoarcerea acas, ZAMOLXE avea s construiasc amintita "cas" n care-i aduna pe puternicii trii, punndu-i s "benchetuiasc", cert fiind vorba de mese rituale, nvtndu-i c sunt nemuritori. Aceast "cas" trebuie s se fi aflat ntr-o zon accesibil si frecventat. Herodot specific, legat de casa n care marele preot fcea cunoscute nvtturile sale n "adunarea brbatilor", c era o constructie cu caracter public si aminteste c noul Zamolxis a poruncit s i se construiasc apoi si o locuint subpmntean, de uz personal, n care avea s triasc timp de trei ani, fcnd prorociri bazate pe semne ceresti si primind numele de zeu, dup care s-a retras, "petrecndu-si viata ntr-o pester..." ntre perioada de locuire n acel centru unde era "casa brbatilor" si retragere, din textele lui Herodot si Strabon se constat c a existat o perioad de locuire de trei ani ntr-o locuint subpmntean, care a nsemnat prorociri pe baz de semne ceresti, ceea ce ne poate duce la concluzia c acea locuint ar fi putut fi un observator astronomic, construit undeva ntr-o zon favorabil observrii mersului astrelor si planetelor, care nu putea fi dect un munte, devenit o zon sacr. De-a lungul timpului, au fost numeroase propuneri ale istoricilor n legtur cu "zona sacr" sau "muntele sacru", n mai tot lantul Carpatilor, cum ar fi Muntii Climani (M. Sadoveanu) sau Vf. Omul (N. Densusianu). mpotriva acestor variante de amplasare a Kogaionului- muntele sfnt- s-au ridicat obiectii legate de faptul c muntele n cauz trebuia s fie, neaprat, "un munte ascuns", asa cum pretind vechile traditii. n legtur cu localizarea Kogaionului (Cogaenum, Kogaionon, Gogaionul), trebuie amintit c majoritatea istoricilor, urmnd pe Constantin si Hadrian Daicoviciu, susin ideea c muntele "Kogaionon" al dacilor este Dealul Muncelului ( Dealul Grdistei), din Muntii Orstiei, cu complexul su de sanctuare. Istorici de seam ca C. C. Giurescu si Dinu C. Giurescu par a admite c Cogheonul ar fi actualul munte Gugu, bazat,

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z n principal, pe existenta unei pesteri situat aproape de vrf, adus n atentie de naturalistul Alexandru Borza n anul 1942, dar si pe o similitudine de fonetism: Cogheon, Coghen, Gugu, att pentru munte, ct si pentru apa care curge n preajma lui (amintit de Strabon) Conform vechilor traditii, o nsusire a muntelui sacru trebuia s fie aceea de a se ascunde privirilor, dar nu ntr-o banal ceat, care ar exclude ideea de supranatural. Or, un asemenea fenomen, real, a fost descris: "...acest cel mai nalt pisc al masivului Godeanu uneori se ascunde. Dac vii din Retezat spre apus si e senin si soarele strluceste n sens avantajos, Gugu poate fi nvluit n ceat, sau cine stie cum si n ce, fiindc pentru vedere apar numai cerul si orizontul, ca si cum muntele ar fi strveziu. Nu se ntmpl totdeauna aceasta, poate destul de rar, dar uneori muntele Gugu se ascunde. " (Victor Kernbach-"Muntele ascuns al lui Zamolxis", Romnia pitoreasc nr. 7/1972). nainte de a da o explicatie acceptului de egalitate ntre "muntele sacru" si Vf. Gugu, trebuie subliniat c este vorba de un fenomen optic de total refractie a luminii, care se produce n anumite conditii meteo. El se datoreaz straturilor de aer, cu densitti diferite, care se "pliaz" pe versantii estici ai muntilor din zon, n conditii de calm atmosferic local. Fenomenul, de o deosebit complexitate, poate fi explicat prin rolul de factor determinant ce-l are "centrul de frig local", generat de prezenta a dou cldri glaciare n imediata apropiere a vrfului Gugu si a vrfului Cracul Pesterii, care modific densitatea stratului de aer si, implicit, indicele de refractie. Un alt fenomen asociat acestui "centru" este cel de drenare a nebulozittii (ceat, nori) de pe versantul estic al celor dou vrfuri sub forma unui condens n albia prului Branului. Pe versantul vestic, fenomenul determin precipitatii, care alimenteaz prul Izvorul Gugului. In aceste conditii, mai ales deasupra versantului rsritean, este frecvent cer senin. Caracteristicile mentionate confer locului o trstur de "sacralitate", dar mai ales versantului estic i ofer conditii ce permit observarea cerului. Conexnd cele de mai sus cu afirmatia lui Strabon legat de faptul c Zamolxis "ntemeiat pe semne ceresti, fcea prorociri. . ", se pot avansa urmtoarele: - n perioada n care Zamolxis "i nvta pe fruntasii trii", n sec VI i.d.h., n zona paralelei 45, clima Europei se rcise considerabil (dovad studiile de climatologie istoric, pe baza miscrilor ghetarului Fernau), rezultnd si o nebulozitate accentuat si de lung durat, ceea ce ridica probleme n privinta amplasrii unui observator astronomic. - Zamolxis a cutat un loc, de unde, n ciuda conditiilor neprielnice, s poat observa nestingherit cerul. Acest loc a fost gsit, era "o locuint subpmntean", n fapt o crevas natural n apropierea vrfului muntelui, care a fost modificat, pentru a obtine un coridor din care se putea observa cerul ntr-o anumit dechidere unghiular. - Dup ce lucrarea a fost terminat, Zamolxis "dispare din mijlocul tracilor, cobornd n locuinta lui de sub pmnt. A trit acolo trei ani. Tracii doreau mult s- aib, jelindu-l ca pe un mort. In al patrulea an, el le-a aprut si astfel Zamolxis fcu vrednice de crezare nvtturile lui..."(Herodot. IV. 95). Desi vreme de trei ani a lsat s se cread c este mort, ca apoi s apar iar n comunitate, se pare c Zamolxis nu a urmrit o "renviere" care s ntreasc nvtturile lui despre nemurire, ci cu totul altceva. Scopul autoizolrii de trei ani a fost observarea unui anumit fenomen ceresc, considerat de o deosebit important. Locuinta subpmntean, ca un observator astronomic si poate ca o constructie ce permitea urmrirea astrelor si ziua, pentru c, desi fntnarii se feresc s o spun, se stie c din fundul fntnilor adnci se poate vedea si ziua licrirea stelelor, datorit reflexiei

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z razelor de lumin sub un anumit unghi de incident n mediul dat. n plus, dac lumina soarelui n-ar "estompa" n timpul zilei cerul, atunci s-ar putea observa cum n 24 de ore constelatiile zodiacului se perind una dup alta, la o or si jumtate, deasupra orizontului. Terenul ales, un "amfiteatru" cu "amplificare" natural, datorit orografiei locului, ar fi putut s fi fost incinta sacr, unde, dup reaparitie, se asista la "revenirile" zeului si de unde acesta si fcea cunoscute nvtturile si prorocirile pe baza observatiilor astronomice. Referitor la aceste cunostiinte, ele erau extrem de avansate pentru acea epoc, iar Iordanes (sec. VI d.h. ), istoric al gotilor, atrage atentia c geto-dacii, n timpul regelui Burebista si a marelui preot Deceneu, cunosteau "teoria celor dousprezece semne ale zodiacului, cum creste si scade orbita Lunii, cu ct globul de foc al Soarelui ntrece msura globului pmntesc, sub ce nume si sub ce semne cele treisute si patruzeci si sase de stele trec n drumul lor cel repede de la rsrit la apus, spre a se apropia sau deprta de polul ceresc, eclipsele solare, rotatia cerului, regulile prestabilite ale astrelor care se grbesc s ating regiunea oriental si sunt duse napoi n regiunea occidental". Este ceva, nu? Amplasarea "observatorului astronomic" din Gugu, semnalat pentru prima dat de Alexandru Borza ("Sanctuarul Dacilor", Publicatiile Institutului Social BanatCrisana, Timisoara, 1942), permite observarea cerului pe o deschidere de cca. 160 grade, pe directa de la NE la S. n situatia dat, n perioada solstitiului de iarn se putea observa Constelatia Gemenii, care prin orbita ei culmineaz deasupra orizontului de sud. Cerul nocturn din solstitiul de var permitea observarea culminatiei Constelatiei Sgettorului, tot deasupra orizontului sudic, ea avnd orbita cea mai joas dintre toate constelatiile zodiacului. ntre orbitele celor dou constelatii, se nscriu orbitele celorlalte constelatii zodiacale. Vrful Cracul Gugului cu "observatorul astronomic" si primeste astfel nc o legitimitate. Trebuie subliniat c la o ncercare, astzi, de a se reconstitui "cerul" observat de Zamolxis, ar aprea probleme majore, datorit procesiei echinoctiilor n timpul celor peste 2. 500 de ani trecuti, n care punctul vernal si semnele zodiacului s-au deplasat n sens retrograd cu cca. 28 de grade fat de constelatiile zodiacale. In ce priveste "observatorul", acesta este o crevas amenajat n Vf. Cracul Gugului, dimensiunile fiind: lungime 10m, ltime 2 m, nltime 2-3 m, coordonatele geografice fiind 45 16' 54'' latitudine nordic si 22 42' 44'' longitudine estic, altitudinea fiind de de 2. 150 m. Accesul nu este deloc facil, muntele putnd fi abordat dinspre vest, dar mai ales dinspre est, unde se gsesc si astzi stnele, care acum dou milenii si jumtate "asigurau" probabil pe cel de la "observator". Acolo se poate ajunge venind doar pe plaiuri, pe creste, dinspre (fapt semnificativ) Depresiunea Hateg, Valea Jiului sau Valea Cernei. Piscul secundar al vrfului Gugu - Cracul Pesterii - este alctuit din blocuri de granit dezagregate, peisajul oferit de clivajul rocilor dizlocate si prvlite de climatul aspru de altitudine, fiind spectaculos. Cu toat inaccesibilitatea muntelui si duritatea rocilor, "pestera" sugereaz o munc titanic de amenajare, intrarea amintind de o poart megalitic. realizarea constructiei subpmntene a marelui preot a necesitat calcule si eforturi, care nu puteau avea dect o motivatie - o credint intens, capabil s mobilizeze energii spirituale si materiale la un nalt nivel. . n afar de acel "confort astronomic" necesar, locul trebuia s mai contin si unele simboluri ale marelui preot, cum ar fi tringhiul dreptunghic format de cele trei vrfuri, posibile elemente de triangulatie pentru msurtori ceresti. Considerat zeu, reformator al religiei sau profet, Zalmoxis ntrupeaz geniul religios al daco-geilor, pentru c, n ultim instan el reprezint

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z spiritualitatea autohtonilor, a acelor strmoi aproape mitici nvini de romani. Literatura i atribuie sensuri simbolice, de figur auroral a spaiului mitic romnesc. n poemul Memento mori, Eminescu l prezint n ipostaza de zeu rzboinic: i Zamolxe, cu uraganul cel btrn, prin drum de nouri Mic caii lui de fulger i-a lui car. nvemntat cu hlamid alb, Zamolxe conduce otirea dac mpotriva romanilor; portretul su este realizat n replic la cel al lui Zeus: Ca o negur-argintie barba lui flutur-n soare, Pletele-n furtun-nflate albe ard ca o ninsoare, Coluroasa lui coroan e ca fulger mpietrit, mpletit cu stele albastre. Rsturnat n car cu rune, Cu-a lui mn arat drumul la otirile-i btrne i de dor de btlie crunt e ochiul strlucit. n poemul Gemenii apare ca zeu al armoniei, nsoit de lun i soare: n capul mesei ade Zamolxe, zeul getic, Ce lesne urc lumea cu umru-i atletic. n dreapta lui sub vlul de cea mndrul soare, n stnga-i ade luna sfioas, zmbitoare.... Tot ca zeu suprem, capabil s readuc viaa n trupul ngheat de moarte este nfiat i n poemul Strigoii. Lucian Blaga scrie o dram ntitulat Zamolxe, n care abordeaz problema naterii religiilor; subintitulat mit pgn, scrierea sa l prezint pe Zamolxe ca profet izgonit din cetate pentru c propvduiete credina n Marele Orb; timp de apte ani triete ntr-o peter din mijlocul pdurii. ntre timp, ideile lui se rspndesc n cetate. Simindu-se ameninat de noua religie, marele mag al dacilor hotrte s-l transforme pe Zamolxe n zeu. i comand o statuie, iar cnd profetul se rentoarce n postura de strin slbticit gsete lumea adunat la templu pentru a-i nla statuia. Magul i explic acest demers: Poporul se rzbun fr s vrea fr s tie. Ai ncercat s-l scapi de zei i azi i ai i tu un chip de piatr printre ei! Furios pe manevra preotului, i distruge statuia strnind revolta mulimii care l ucide cu buci din statuie. n final, lumea recunoate n cel mort pe Zamolxe i realizeaz c prin moartea sa le-a fost redat Dumnezeul Orb. Blaga sugereaz discret c nstituirea unei ordini religioase are nevoie de o jertf; de altfel, n singurtatea peterii sale Zamolxe primete mai multe semne care i vestesc sacrificiul. Putine referinte antice descriu, nu intotdeauna la fel, zeul suprem al dacogetilor, Zamolxis prezentindu-l fie ca pe o divinitate htonica, fie personificind cerul sau prin cumul de atributeerou civilizator, zeu mesianic, invatator si judecator al oamenilor vii si gazda cereasca prielnica si mintuitoare a mortilor, aratindu-ne deci o divinitate totala.

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z Comentatorii istoriei dacilor au ocolit adesea tocmai elementele din care se poate deduce, cu minima incertitudine, ca Zamolxe a fost un erou national, unul din acele personaje ilustre pe care mitologia le numeste initiati, ceea ce se intimpla de obicei in epoca de formarea miturilor, cind, dupa disparitia sa, eroul, care a fost invatator si judecator al poporului su, a fost transformat in zeu. Izvoarele antice sint putine si incerte: "astfel se spune ca un oarecare get, numit Zamolxe, a fost sclavul lui Pitagora. De la filosof a obtinut oarecare informatii despre fenomenele ceresti, in timpul peregrinarii sale in Egipt. Intors in patrie, Zamolxe a dobindit respectul cirmuitorilor si pe al poporului, ca talmacitor al fenomenelor ceresti. In cele din urma a izbutit sa-l convinga pe rege sa si-l faca asociat, ca pe un om ce avea insusirea de a dezvalui vointa zeilor. La inceput i s-a incredintat doar functia de sacerdot al celui mai venerat dintre zeii lor, iar apoi l-au proclamat zeu pe el insusi. Zamolxe si-a ales o anume pestera, inaccesibila tuturor celorlalti, si acolo isi petrecea viata, intilnindu-se rar cu oamenii, afara de rege si de dregatorii lui. Regele, cind a vazut ca oamenii sint mult mai supusi fata de el decit mai inainte, ca fata de unul care le da porunci dupa indemnul zeilor, i-a dat tot sprijinul. Acest obicei a dainuit pina in vremea noastra;dupa datina, mereu se gasea un astfel de om care ajungea sfetnicul regelui, iar la geti acest om era chiar numit zeu. Pina si muntele cu pestera a fost socotit sfint si asa il si numesc. Numele lui este Kogaionon, la fel ca al riului care cuege pe linga el. Apoi cind peste geti a ajuns sa domneasca Burebista, impotriva caruia divinul Cezar s-a pregatit sa porneasca o expeditie, aceasta cinste o tinea Deceneu. Iar practica pythagoreica de a se abtine de la carne a ramas la ei ca o porunca data de Zamolxe" (Strabon, Geografia, VII, 3, 5) "Dupa aceea am aflat de la helenii care locuiesc in Hellespont si in Pont, ca acest Zamolxis ar fi trait in Samos ca sclav al lui Pitagora, fiul lui Mnesachos. Dobindind, dupa aceea libertate, ar fi strins multa bogatie si astfel, cu averea cistigata, s-ar fi intors, printre ai sai, bogat. Deoarece tracii traiau in cumplita saracie si erau lipsiti de invatatura, acest Zamolxe, intru-cit traise printre eleni, indeosebi in preajma lui Pitagora, omul cel mai intelept al Helladei, cunoscind astfel modul de viata ionian si niste moravuri mai de soi decit cele din Tracia, a cerut sa i se cladeasca o sala de primire unde le oferea ospete, cetatenilor de vaza; in timpul ospetelor, ii invata ca nici el, nici oaspetii sai, nici urmasii lor, nu vor muri vreodata, ci numai se vor muta intr-un loc unde, traind de-a pururi, vor avea parte de toate bunatatile. In tot acest rastimp, cit isi gazduia oaspetii vorbindu-le astfel, poruncise sa i se faca o locuinta subterana. Cind locuinta a fost gata, el a disparut dintre traci, coborind in adincimea incaperilor subterane, unde a stat ascuns trei ani. Tracii l-au regretat si l-au bocit ca pe un mort. Dar in al patrulea an, a aparut iarasi dinaintea tracilor, facindu-i astfel sa creada tot ce le spunea. Iata ce istorisesc helenii ca ar fi facut. Intrucit il priveste pe Zamolxe, ca si locuinta lui de sub pamint, eu nici nu tagaduiesc toate cite s-au spus, nici nu le cred insa prea mult. Cred totusi ca acesta a trait mult inainte de Pitagora. Dar de nu va fi fost Zamolxe decit un om ori nu va fi fost decit un zeu de pe meleagurile Getiei, il parasesc" (Herodot, Istorii, IV, 9596) "La fel este si acum cu descintecul nostru. L-am invatat acolo, inarmata, de la unul dintre medicii traci ai lui Zamolxe, despre care se spune ca ii fac pe oameni nemuritori. Iar acel trac ma incredinta ca au dreptate confratii sai din Hellada sa sprijin ceea ce ziceau adineauri. Dar, a adaugat el, Zamolxe, care e regele nostru, dovedeste, ca un zeu ce este, ca tot asa cum nu se cuvine sa incerca a vindeca ochii fara sa fi vindecat capul, nici Sa tamaduim capul fara sa

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z tinem seama de trup, cu atit mai mult nu trebuie sa incercam a vindeca trupul fara a cauta sa tamaduim sufletul ; pricina pentru care cele mai multe boli nu se supun artei medicilor Helladei este ca ei nesocotesc intregul, pe care ar trebui sa-l ingrijeasca, iar daca acestui intreg nu-i merge bine, nu poate sa-i mearga bine nici partii. " (Platon, Charmides, 156 de)Socrate intr-un dialog platonician. "Zamolxepretindea ca lui ii daduse legile Hestia" (Diodor din Sicilia) Zamolxe mai este amintit de Apulius, de Lucian din Samosata, de Enea din Gaza, Origene(Contra Celsum, III, 54), Porphirius (232-304), Iamblichos, Iulian Apostatul, Hesychios din Alexandria, Clement Alexandrinul(Stromateis, V, 213), Iordanes (Getica, V, 40) In plus, Platon il mai compara pe Zamolxe cu hiperboreul Abaris, socotindu-i pe amindoi mari mesteri in arta incantatiei. Din reperele antice se poate trasa un contur al personalitatii de zeu a lui Zamolxe care ca daimon get (Herodot) avea un raport cu un sistem de mistere initiatice(magia psihomedicala-[Platon] si mitul unitatii trup-spirit[divinitateomenire] confirmata de trimiterea la calendarul specific dacic, si de asemenea cu trimiterea la doctrina orfica ) si de lipsa totala a thanatofobiei la geto-daci subliniaza caracterul cu desavirsire original a lui Zamolxe in panteonul lumii antice. Caracterul de zeu urano-solar este subliniat de lipsa acoperisurilor la templele dacice, zeul era adorat pe virfuri de munte(Kogaion), de ritualul funerar(incinerarea sugereaza ridicarea la cer odata cu fumul) si cu atit mai mult de ritualul trimiterii solului la Zamolxe, care soli, aruncati fiind in sus ca sa cada in sulite, se credea ca vor ajunge sus la zeu in cer nu ca umbre ci corporal(trupul lor era impiedicat sa moara avind contact cu pamintul si desigur dupa jertfa trupul era ars pe rug) Herodot ne arata si ritualul trimiterii solului: "tot la al cincilea an, ei (geto-dacii )trimit la Zamolxe un sol, tras la sorti, cu porunca sa-i faca cunoscute lucrurile de care, de fiecare data, au nevoie. Iata cum il trimit pe sol. Unii dintre ei primesc porunca sa tina trei sulite(cu virful in sus), iar altii, apucind de miini si de picioare pe cel ce urmeaza sa fie trimis la Zamolxe si ridicindu-l in sus il arunca in sulite. Dacastrapuns de sulite---acesta moare, getii socot ca zeul le este binevoitor. Iar daca nu moare, aduc invinuiri solului zicind ca este un om ticalos si, dupa invinuirile aduse, trimit pe altul, caruia ii dau insarcinari inca fiind in viata. Aceiasi traci, cind tuna si fulgera, trag cu sagetile in sus, spre cer, si ameninta divinitatea(care provoaca aceste fenomene) deoarece ei cred ca nu exista alt zeu in afara de al lor" (Herodot, Istorii, IV, 94) Multitudinea de aspecte ne pot ajuta sa construim un portet mitic, astfel Zamolxe a fost : DAIMON GETIC(Herodot), INITIAT(Strabon, Iordanes, Herodot), MEDIC PSIHOTERAPEUT(Platon), LEGISLATOR(Diodor din Sicilia), PROFET(Strabon), MARE PREOT SI REFORMATOR RELIGIOS(Herodot, Iordanes, Strabon), ZEUL CARPATIC AL NEMURIRII(Al. Busuioceanu), ZEU TOTEMIC URS(R. Vulcanescu), ZEUL-MOS (N. Densusianu) In linii mari doctrina zamolxiana respecta urmatoarele principii:nemurirea ca atare(Herodot) sau imortalitatea sufletului(neexistind credinta celtica in metempsihoza);vindecarea prin corelatia trup-spirit ceea ce indica omul integral(Platon);ascetismulurmarind sa nu foloseasca nimic viu in hrana;predicarea curajului cel putin la ktistai(Strabon);cunoasterea astrelor(Iordanes);morala dreptatii si a cinstei(Herodot) Dup unii scriitori, Zamolxis a fost daimon getic (Herodot) sclav al lui Pytagora (Herodot, Strabon, Celsus, Origene) nelept iniiat (Strabon,

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z Iordanes), nelept prepitagoreic (Herodot), erou civilizator zeificat (Herodot, Strabon) mag i medic psihoterapeut sau rege ajuns zeu (Platon) legislator (Diodor din Sicilia), filosof savant (Iordanes), profet (Strabon), reformator religios cultural i politic (Herodot; Iordanes), mare preot al divinitii dacogetice supreme (Strabon), personaj mort i nviat (Celsus), divinitate feminin (Suidas), Hiperboreu (Clemet Alexandrinul), Saman (E. R. Dodds), zeu dyonisiac dup modelul Sabazius (G. G. Tocilescu) zeu celest i atmosferic (V. Prvan), zeu uranian (M. Eliade), zeu urano-solar evoluat dintr-un zeu htonic (H. Daicoviciu), zeu htonic (I. I. Russu), divinitate iniiatic (T. Herseni), profet htonic, naturist i iniiatic al unui zeu suprem (R. Florescu), zeul carpatic al nemuririi (Al. Busuioceanu), zeu totemic ntruchipnd ursul (R. Vulcnescu), un zeu care reapare periodic (Al. Popescu), Zeul-Mo (N. Densuianu, R. Vulcnescu). Este cert c acest cult a influentat sau a fost influentat de celi. O dat la 4(5) ani se sacrific un sol sacrificiul nu se producea pe pmnt ci n aer iar solul era ales n urma unor teste. Dac solul nu murea era nvinuit i se trimitea alt sol. Doctrina zamolxian avea, n linii mari, urmtoarele principii: -nemurirea ca atare (sau numai imortalitatea sufletului). -vindecarea prin corelatia trup-suflet -ascentismul -predicarea curajului, mai ales la caste ktistailor, ai cror membrii erau lipsiti de team -cunoasterea astrelor -morala dreptii i a cinstei Conturul personalitii marelui zeu dac este absolut original n panteonul antic european, prin sistemul de mistere iniiatice, magia psihomedical, mitul unitii spirit-trup, respectiv divinitate-umanitate (confirmat de trimiterea ritual a solului n cer), mitul unitii astrale (confirmat de calendarul specific al dacilor) ca i absenta total a thanatofobiei (confirmat de constiinta dacilor c, iniiati ntre Zamolxe ei ajung nemuritori cu adevrat). Urme ale cultului zamolxian se gsesc n folclorul romnesc (Mosii; Caloianul) dar dintre toate cultele antice, aceste s-a pretat cel mai mult la cretinare. Crestinismul ortodox a preluat, odata cu enoriasii si majoritatea conceptelor zamolxiene trecerea facindu-se lin si organic. populatia locala nu a fost crestinata cu edicte sau cu forta si nici nu a cunoscut razboaiele religioase. SIMILITUDINI Zamolxis invata ca"nici el si nici adeptii sai, nici unul din urmasii acestora nu vor muri, ci vor merge intr-un loc anume, unde vor trai pururi si vor avea parte de toate bunataturile lumii" (Fontes, II, 19 ) Isus Cristos invata "cel ce crede in mine, chiar de va muri va trai. Eu le dau viata vesnica si nu vor pieri niciodata [] dar cei rai vor merge la osinda vesnica iar dreptii la viata vesnica" (Ev. Matei, 25, 46) MOSTENITORII STELELOR HertoValus (aprox. 683 .d.h) Cam la amurg, in jurul focului Artemis si suratele ei Batrini, barbati, femei, copii Vegheaza in mila cerului

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z Tot intrebind-o Artemis spune: Fericiti cei cutezatori Ca a lor este victoria In plaiurile cele sfinte Fericiti cei ce pling, ca aceia In dalbe ceruri se vor mingiia Fericiti cei blinzi, ca aceia Vor mosteni intreg pamintul. Fericiti acei ce flaminzesc Si acei ce inseteaza de stiinta, Ca aceia se vor satura Si niciodat anu vor mai rabda Fericiti aceia care muncesc Pamintul facindu-l gradina Ca ei vor culege roadele In gradinile cerurilor Fericiti vor fi cei milostivi Ca aceia se vor mintui Fericiti cei curati in suflet Ca s-or hrani doar cu lumina Fericiti facatorii de pace Ca fii cerului se vor chema Fericiti cei prigoniti pentru Dreptate, ca a lor este cerul. Fericiti veti fi voi, initiati In Legamintul Tainic si Nou Ca voi veti bea din Apa vie Si veti gata renasterile Primind pe veci ca mostenire Fiecare cite o stea in dar Veghind Divina Rinduire Investiti cu glorie si dar! Herto Valus Cartea Secret PREDICA DE PE MUNTE A LUI ISUS (aprox. 30 en. ) Vazind multimile, Isus S-a suit in munte si asezindu-se, Ucenicii lui au venit la el, Si deschizindu-si gura Ii invata zicind: Fericiti cei saraci cu duhul Ca a lor este imparatia cerurilor, Fericiti cei ce pling ca aceia se vor mingiia, Fericiti cei blinzi, ca aceia Vor mosteni pamintul Fericiti cei ce flaminzesc Si inseteaza de dreptate, Ca aceia se vor satura Fericiti cei milostivi Ca aceia se vor milui, Fericiti cei curati cu inima Ca aceia vor vedea pe Dumnezeu

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z Fericiti facatorii de pace Ca aceia fiii lui D-zeu se vor chema Fericiti cei prigoniti pentru dreptate Ca a lor este imparatia cerurilor Fericiti veti fi voi cind va vor ocari Si va vor prigoni si var zice tot Cuvintul rau impotriva voastra, Mintind din pricina mea. Bucurati-va si va veseliti Ca plata voastra mult aeste In ceruri, ca asa am prigonit Pe proorocii cei dinainte de voi. Noul testament; Evanghelia dupa Matei cap. 5, 112 (scrisa aprox. sec 3en) Niciodat adoratorii lui Zalmoxis n-au neles s cedeze fr lupt afirma un istoric contemporan. Aceast credin n ndejdea existenei rzboinice vine din adncul unui crez deosebit de alte popoare ale timpului. Vasile Prvan l surprinde esenial n Getica ...sufletul e nemuritor. Trupul e o mpiedicare pentru suflet de a se bucura de nemurire: de aceea el nu are nici un pre, poftele lui nu trebuie ascultate, la rzboi el trebuie judecat fr prere de ru. Omul nu poate ajunge la nemurire dect curndu-se de orice fel de patimi, carnea, vinul, femeile sunt o murdrire a sufletului. Prin ascez i monoteism, dacii respectau precepte cretine nainte de cretinism. Pentru daci, odiseea sfntului Andrei a venit n ntmpinarea ethosului zalmoxist. O viziune a modelelor exemplare confirmat de Porphirios atunci cnd relateaz c pe Zalmoxis, daco-geii l ador ca pe Heracles. Ni se dezvalule astfel i un alt aspect al principiului zalmoxist, care duce la existena unui cult al eroismului la cele mai rzboinice populaii - cum numea Pliniu cel Tnr pe strmoii notri. Istoriografia a dat numeroase valene timpului: ciclic, spiral, vertical. Mircea Eliade vorbea despre un timp al oamenilor cavernelor precum i de unul al grecilor ca un timp ciclic, mitic al eternei rentoarcei. Pierre Chaunu n lucrarea sa Istorie i decaden creioneaz un timp al verticalitii, considernd timpul iudeo-cretin, timpul nostru contemporan. Din traci s-au nscut romnii spunea Mihai Eminescu intuind esena etnic a poporului romn. Romnii au motenit de la daci, ramura nordic a tracilor, tipul i trsturile de suflet ntru Zamolxis. Constantin Brncui, sculptorul romn al universalitii, motenit a nsufleit ntr-o binecunoscut sculptur a sa, Cuminenia Pmntului, o trstur ingenu de bun sim ncarnat din spiritul neamului nostru. Popor cu adnci rdcini rneti, n spaiul mioritic, romnii au cultivat bunul sim, smerenia, buna vecintate. Peste ei, de-a lungul istoriei au trecut toate invaziile barbare din spaiul euro-asiatic. Ei au ramas aici ca o piatr din muntele Kogaionullui. Aceast trinicie teluric izvorte din originea milenar, de la nceputul vieii umane, a strmoilor neamului romnesc, pe aceste meleaguri carpato-danubiano-pontice. Din aceast experien milenar s-a nscut nelepciunea Cuminenia Pmntului. Viaa pe aceste meleaguri gur de rai a fost supus permanentei incursiuni barbaro-satanice. Daco-romnii s-au aprat, rzboit, rsculat, numai atunci cnd a ajuns cuitul la os. O alt faet a spiritului nostru o gsim n acel weltanschaung rzboinic, haiducesc, a se face nemuritor (Herodot): care este sufletul zalmoxist, sub semnul lupului. Lup -daos- este numele de origine indo-european a dacilor

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z ca temelie a Cumineniei Pmntului. De la daci, romnii au motenit aceast sintez ntre cuminenia pmntului i spiritul tririi rzboinice. Ovidiu, exilatul do la Tomis, a intuit aceast trire spiritual n cele dou poeme din Tristele i Scrisori din Pont. Iat versunile din Tristele, dacii: au glas aspru/chip slbatic, i sunt cea mai adevrat ntruchipare a lui Marte/ Prul i barba lor n-au fost tunse niciodat/ Mna lor dreapt e totdeauna gata s nfing cuitul / pe care l are legat la old orice barbar. n Scrisori din Pont Ovidiu spunea: ...un btrn, care ntmpltor se afl n acea adunare, / rspunse vorbelor mele astfel, / i noi, bunule oaspe, cunoatem numele prieteniei, / noi care locuim departe de voi, la Pont i la Istru. Prin aceast motenire ancestral zalmoxist romnii s-au ridicat ntotdeauna la lupt, rzvrtire, rzboi de cte ori fiina lor a fost agresat de factori externi. Astfel, din adncul metafizic at tririi romneti s-au nscut simboluri naionale unice, colectiviti unite n individualitate, personaje tragice prin destinul lor: Burebista, Decebal, Gelu, Mircea, tefan, Mihai, Horea, Tudor, Avram Iancu, Antonescu. Sunt numai suflete din irul lung aI eroilor neamului. Romnii au creat propriul lor timp, cel al tririi telurice, chtonice ancestrale, metafizice - Timpul transcendenei ce leag pe Pmnt i n Ceruri omul i neamul cu Dumnezeu ntr-o trinitate a veniciei. Iisus ne-a relevat c neamurile se nfieaz n faa Domnului, neamurile ca o creaie fireasc divin venic opuse contopirii cosmopolite, federative. Urmnd linia individ-neam-Dumnezeu, unit prin fora esenial a iubirii cretine avem a contopire a mplinirii individului i neamului ntr-o unitate inseparabil. nvierea i misionarismul individului au coninut numai atunci cnd omul se jertfete pentru mntuirea sufletului neamului su. Iisus ne-a relevat puterea sacrificiului. Pentru neam sacrificiul eroului reprezint mntuirea sufletului colectiv. n acest fel se explic sacriflciul individual al celui mai bun i frumos fiu al neamului, pe altarul credinei lui Zalmoxis (fapt consemnat de Herodot) pentru victoria n rzboi - Fiina Omului pentru perenitatea fiinei Neamului, ntr-o simbioz indestructibil. Pentru romni, urmaii dacilor, mitul, credina n Zalmoxis, n a te face nemuritor se substituie Vechiului Testament, devenind temelia nelegerii i tririi fireti a sensurilor Noului Testament. Rdcina ancestral zalmoxist este un izvor spiritual ce druiete viaa perpetu spiritualitii noastre ortodoxe. Pornind de la aceast adorare a lui Zalmoxis de ctre vechii daci, putem descoperi ci nebnuite ale sufletului strmoilor notri. Dacii sunt cel mai deosebit popor din spaiul european i universal. O sintez unic de cultur i civilizaie originar. Ei sunt dup Nicolae Densuianu obria panthenonului grec, scuar al zeilor. Dacii cum i spun ei nii i cum le zic i romanii (Dio Cassius), au fost cu siguran cei mai viteji i mai drepi dintre traci (Herodot). Originea lor a nscut multe controverse, dar datorit cercetrilor din ultimii ani, n special ale lui Nicolae Miulescu prin cartea Dacia - ara Zeilor s-au dezvelit multe secrete despre trecutul strmoilor notri. Nicolae Miulescu afirm c populaia continentului nostru are la baz dou mari grupuri de europeni care, avnd aceleai rdcini de la omul erei glaciare, s-au difereniat unul de cellalt pn au format astfel dou mari familii nrudite. Ramura nordic, pe care o numim baltic - masurian (...) popoarele germanice i cele slave () cea de-a doua ramur, ramura de sud, era format din acea populaie care s-a dezvoltat n bazinele mai joase i a devenit ceea ce am numit noi carpato-dunrenii (carpato-istrieni)... Dacii s-au nscut sub semnul lupului, al rzboiuIui, nca din timpuri imemorabile, legendare. Grupul

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z carpato-dunrean, dezvoltndu-se ca un prim nucleu n ara din urul munilor (...) de unde cele mai frumoase ruri se ndreptau spre Dunre (Istrul), care le aduna n apele ei curgtoare, dup ce a adoptat viaa de tip pastoral a nceput s se simt tot mai nghesuit ntre dealurile natale (Nicolae Miulescu). Aa cum grecii au prin Homer, legenda rzboaielor Troiei, Nicolae Miulescu vine cu teoria unui razboi, un fel de Goterdamerung al dacilor susinnd o cucerire de ctre stramoii notri a subcontinentului indian, aducnd pentru aceast afirmaie dovezi de asemnare ntre limba dac i cea sanscrit. Nicolae Miulescu aeaz epopeea razboinic din Mahabharata si Ramayana la originea spiritului rzboinic al dacilor. Ion Horaiu Crian n Civilizaia geto-dacilor vorbete despre influena micenian asupra caracteristicilor armelor de lupt dace n epoca bronzului. Dar mergnd pe linia teoretic care o impune Nicolae Densuianu n Dacia preistoric vom putea susine c topoarele de lupt din tezaurul de la uflu sau sabia de la Periani - toate cu profunde caractere miceniene - dup I. H. Crian - pot fi considerate prin teoria lui Nicolae Densuianu ca originare din spaiul carpato-dunrean. Un model al mijloacelor de lupt pe care micenienii, vechi greci, il preiau de la daci. n acest mod au preluat i orfismuI sau smna filosofic a lui Pitagora. Dacii - n semnul lupului - dup o ipotez a lui I. H. Crian i trag denumirea dintr-un cuvnt - daca - ce ar fi desemnat un pumnal scurt cu lama curb, arm specific a geto-dacilor, numai c un asemenea cuvnt nu este atestat n texte literare sau inscripii. Arma specific dacilor n textele de limba latin se numete sica. Mai degrab exist o apropiere ntre denumirea dacilor cu indo-europenismul dhaukos, ce nseamn lup. Deci aceast asemnare justific apropierea pe care o face I. H. Crian, c legtura ntre numele dacilor prin lup sugereaz originea totemic ce ar putea fi susinut i de stindardele n form de cap de lup ntlnite pe Columna lui Traian sau pe ceramic. La daci religia se interfera intr-o sintez inseparabil cu doctrina militar. . Herodot remarca dou lucruri la daci dac ar avea a singur conducere i s-ar nelege ntre ei ar fi dup prerea mea de nenfrnt i cu mult mai puternici dect toate seminiile pmntului i faptul c stpnesc meteugul de a te face nemuritor. (...) i faptul c ei nu mor i c cel care piere se duce la Zalmoxis. Numai aceast credin organic explic marile victorii ale dacilor n luptele cu sciii, persanii, macedonenii, celii sau romanii. Sunt interesante de analizat dou texte ale unui istoric antic, Strabon, pentru a surprinde strnsa legtur ntre cele trei elemente de rezisten ale neamului dac: Zalmoxis, rege, armat. Strabon face urmtoarele referiri la Burebista ...ajungnd n fruntea neamului su, care era istovit de rzboaie dese, getul Burebista i-a nlat att de mult prin exerciii, abinerea de la vin i ascultare fa de porunci, nct n ultimii ani s-a fcut un stat puternic i a supus geilor cea mai mare parte din populaiile vecine. Ba nc a ajuns s fie temut i de romani. Denumirea de gei a fost dat dacilor de greci care aveau obiceiul s dea denumiri diferite de numele pe care i-l ddeau popoarele siei. Dup Strabon, dacii se numeau daoi. Iar a tradiie consemnat de Hesychios ne informeaz ca daos era numele frigian al lupului. Dup Mircea Eliade dacii se numeau ei nii mai demult lupi sau cei care sunt asemeni lupilor, cei ce seaman cu lupii. Tot dup Eliade numele lor etnic deriv foarte probabil din iranianul dahoe, ce nseamn lup. Lupul n antichitate era simbolul fugarului, o ipotez susceptibil de a explica numele dacilor scoate n eviden capacitatea de a se transforma n lupi (...). Imitarea ritual a lupului caracterizeaz ndeosebi initierile militare i prin urmare ale celor Mnnerbunde, confreriile secrete de rzboinici (Mircea Eliade).

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z Eliade afirm c datorit eroismului i tenacitii tineretului razboinic al unui trib, epitetul lor ritual lupii a devenit numele ntregului trib! Mai departe Eliade crede c epitetul acestor tineri imigrani victorioi a fost acceptat de aborigenii invini i supui. Continund putem afirma c numele lor de daci vine de la un grup de tineri rzboinici rzvrtii, purttori de sabie, care la romani sunt cunoscui ca haiduci ce impun societii dacice epitetul lor ritual de lupi. Conductorul acestui grup a fost probabil un tnr cu numele de Zalmoxis care a druit dacilor un principiu religios ascetic monoteist, monogam precum i credina n nemurire; un principiu compatibil cu spiritul rzboinic al oamenilor locului. S-a creat astfel o stare de spirit unificatoare care a dus la ivirea unei armate invincibile cu un rol hotrtor n formarea statului dac centralizat al lui Burebista. Aceast credin nate tipul de rege - zeu conductor suprem al armatei. Remarcabil este descoperirea n anii 50 ai secolului XX a unei inscripii datnd din jurul anului 300 nainte de Hristos, cu numele regelui dac Zalmodegekos. Aceste nume ale regelui sintetizeaz funcia politicp de rege cu cea spiritual ntru Zalmoxis. Regele dac devine simbolul unui principiu spiritual i credinei n nemurire i vitejie. O dat cu Burebista se produc mutaii importante privind rolul regelui n spiritualitatea dacic. Cu dou secole nainte de Burebista, dupa victoriile lui Dromichaites mpotriva lui Lisimah, datorit influenelor negative ale coloniilor greceti de la Pontul Euxin asupra moravurilor i credinei dacilor se remarc o decdere a spiritului combativ din cadrul armatei dace al rzboinicilor lupi. Aceast pervertire a credinei tradiionale dace s-a sfrit odat cu Burebista. Perioada o putem ncadra cronologic ntre 290 i 80 nainte de Hristos. nc pe vremea lui Dromichaites, cel care l-a nvins pe regele macedonian. Diodor din Sicilia ne arat cum dacii i-au cinstit pe prizonierii macedoneni cu mese bogate, iar ei dei erau nvingtori au pstrat atitudine rezervat i modest deoarece Zalmoxis nu avea nevoie de sclavi ai plcerilor ci de oameni robuti, puternici, capabili s ndure foametea i setea, s reziste durerilor fizice i s nfrunte moartea cu neasemuit curaj. Dacii, aa cum ne arat Jordanes dup victoria asupra generalului roman Fuscus i-au numit pe conductorii lor semizei, adica anzi i nu simpli oameni. Porphirios relateaz c pe Zalmoxis, dacii "l adora ca pe Heracles". Odat cu Burebista are loc o renatere a credinei tradiionale dace. Burebista cu ajutorul marelui preot Deceneu repune n drepturi vechea religie a lui Zalmoxis, vechile rituri tradiionale, oarecum uitate i datorit rzboaiebor intestine ntre daci, precum i a influenei celilor. n vremea lui Burebista are loc o revoluie a fondului autohton autentic. Strabon in Geografia arat c Deceneu era brbat vrjitor, care umblase prin Egipt i nvase oarecare semne de proorocire, lsnd a se crede ca i sunt cunoscute tainele divine. Dup ctva timp era socotit chiar zeu (). Ca dovad de ct l ascultau geii, e ca s-au lsat convini s-i strpeasc viile i s-i duc viaa fr vin. Relatarea ne dovedete c Zalmoxis era un principiu, o stare de spirit, ascetic, unificatoare, creatoare de religie i stat. Deducem din text cum dacii nltur influenele orgiastice ale cultului lui Dyonisos care contribuiau la o scdere a combativitii rzboinice. n acea perioad are loc o regenerare moral prin Zalmoxis. Grigore Tocilescu afirm c n Dacia ar fi existat familia poligam. Burebista i Deceneu a interzis tocmai pentru a feri de moleeal soldatul dac. S-a dus o lupt acut mpotriva dezintegrrii i disoluiei valorilor tradiionale dace, de sorginte zalmoxist. Pe Deceneu l interpretm ca pe un restaurator, nu ca pe un creator de religie. Odat cu epoca lui Burebista, regele pstreaz funcia politic i militar dar pierde din prerogativele spirituale care trec n

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z seama marelui preot Deceneu, care devine un fel de patriarh al dacilor funcia spiritual ce precede Patriarhia ortodox la romni. n jurul anului 80, nainte de Hristos, a avut loc o revigorare a spiritului razboinic al dacilor. Ovidiu l surprinde n Tristele. Spirit rzboinic, Zalmoxis, personaj consubstanial a druit Daciei o religie compatibil cu sufletul rzboinic al strmoilor notri. Zamolxis precede eroii notri naionali, Mircea, Mihai, Horea, Tudor, Avram Iancu i bineneles i multi alii. Aceti eroi au ceva din spiritul de sacrificiu al haiducului, din acel ceva jertfit ntru nemurirea lui Zamolxis. Numeroase sunt reprezentrile clreului pe plcuele de argil de la Letnia. El este mbrcat n armur cu sulia n mn atacnd un urs ce st naintea calului. i sub cal este reprezentat un lup. Acest personaj l putem considera o reprezentare a lui Zalmoxis sub chip de Sfntu Gheorghe. Dacii s-au cretinat repede i datorit preceptelor bui Zamolxis: monoteism, nemurire, lumea de dincolo, care au fcut din daci cretini nainte de cretinism, iar din MarelePreot, un patriarh nainte de patriarhie. Poporul romn, urmaul dacilor, a preluat matricea de la Zalmoxis ntr-o treime mitic a spiritualitii neamului sintetizat n ciobanul din Mioria, care accept moartea cu senintatea unui dac, a Meterului Manole ce-i sacrific cea mai drag fiin pentru biserica cretin, simbol at temeliei i triniciei neamului romnesc. Nu n ultimul rnd Zalmoxis se regsete n Toma Alimo ca spirit de dreptate, revolt i neatrnare cretin - un Zalmoxis ce revine azi n sufletele noastre.