Menu

Acasa
Carti
Galeria personalitatilor bucovinene
Jurnalism
Urzica vieneza
Rock Andi
Rubrica lui Andi
Contact
Categorii

Kogaion, Muntele Zidit de Ştiutorul de Cer (II)

Mitul iniţierii lui Zalmoxis de către Pithagoras[1], pus la îndoială de către Herodot, care considera că
Zalmoxis „a trăit cu mulţi ani înainte de Pythagoras”, de contemporanul lui Herodot, Hellanicos din Mitilene
(„Zalmoxis a trăit cu mult înaintea lui Pithagoras”), dar şi de Mnaseas din Patras, care scria, prin secolul II
înainte de Hristos, că „geţii cinstesc pe Cronos, numindu-l Zalmoxis”, devine un mit de netăgăduit, abia
după Strabon[2], când Lucian, Clemens din Alexandria, Origene, Porphyros, Iambicos, Enea din Gaza,
Hesychios din Alexandria, Iordanes, Suidas etc. scriu despre „sclavul lui Pythagoras”, care „le-a arătat
geţilor din Tracia ceremoniile de iniţiere”, dar activitatea din sudul Dunării a lui Zalmoxis nu a fost luată în
calcul decât de către cercetătorul bulgar Georgi Atanasov[3], care, deşi porneşte de la „o poveste mai
luminoasă, (pe care) ne-a relatat-o Strabo”, pentru a porni în căutarea „peșterii, numită „Kogaion”
(Κωγαίνον)” [4], stârnit de faptul că, „în urmă cu mult timp, a existat o discuție despre unde se află exact râul
Kogaion (Κωγαίνον), pe malul căruia se afla peștera cu același nume, a lui Zalmoksis. Ideea predomină a
fost că se afla undeva, în Moldova, dar în această presupunere este ratat faptul că Herodot a descris povestea
lui Zalmoksis, a peșterii și a misterelor, când a vorbit despre geții de la sud de Dunăre. După ce armata lui
Darius a traversat râul (a intrat, de fapt, în actuala Moldova, unde este căutată peștera Kogaion), el a descris
Î
alte întâmplări și nu a revenit la cultul lui Zalmoksis. În general, „părintele istoriei” a semnalat prezența lui
Zalmoksis în Bulgaria de nord-est, de astăzi. Și dacă îl credem pe Strabo, că Zalmoksis era într-o legătură
neîntreruptă cu regele geților (căruia i-a confirmat continuu voința zeilor, personal sau prin slujitorii regelui),
peștera „Kogaion” nu ar trebui să fie prea departe de reședința regelui. Am menționat că se știe deja, că
regele get Hellis era din Sveshtari, care este prea departe de Moldova și destul de aproape de templele
peșterii de pe râul Taban. În acest context este remarcabil faptul că, la sud de Dunăre, teritoriile locuite de
geţi, monumentele din jurul râului Taban, sunt, pentru moment, singurul complex de cult rupestru din Epoca
tracică” [5].

Cercetările arheologice făcute de Georgi Atanasov au vizat „sanctuarul din apropierea peșterii „Badjalia” a
funcționat, aproape fără întrerupere, de la veacurile VI-V înainte de Hristos, până în perioada veacurilor III-
IV înainte de Hristos”, opinând, în cele din urmă, că „dacă acesta nu este centrul pe jumătate mitic al
„Kogaionului” lui Zalmoksis, structura monumentelor de piatră se armonizează cu descrierile lui Herodot,
Strabo și a adepților lor”[6] şi, prin urmare, poate fi interpretat ca un templu, eventual mai târziu, al
discipolilor lui Zalmoxis.

„Peştera „Kogaion” păstrează impresia că era îndepărtată de andreon și inaccesibilă pentru tracii comuni și,
de asemenea, pentru cei aleși din cercul oamenilor educați. Am putea observa groapa în stâncă de la est de
„Badjaliata”, posibil ca un mormânt simbolic sau real al unui preot sau mesager suprem, mortificat ritualic în
fața altarului sanctuarului. Dar este mai probabil că înseamnă unul dintre morminte, în care au fost așezate
obiecte de cult, care erau de regulă lângă sanctuarul de stâncă, ca în cazul Tatul.

Și totuși, care dintre structurile peșterilor de pe râul Taban poate fi interpretată ca peștera „Kogaion”?! Se
face excepție că aceasta ar fi „Badjaliata”, nu doar pentru că era deja încărcată cu simbolul „andreonului”, ci
și pentru că este larg deschisă spre râu, accesibilă și vizibilă de pretutindeni. În cele din urmă, abordarea se
întâmplă după o ascensiune reală și simbolică spre vârful ghirlandei de stâncă. Dimpotrivă, căderea în
peștera „Kogaion” este o coborâre către un loc secret, unde „Zalmoksis… a apărut printre thraci și a coborât
în ​a sa casă subterană, unde a petrecut trei ani”[7].
Pe fundalul acestei descrieri și a realităților arheologice de pe râul Taban, cu un motiv mai mare pentru o
interpretare a „căminului subteran” (conform lui Herodot) sau „cava inaccesibilă” (lângă râul Kogaion,
conform lui Strabo) se poate pretinde că ar fi fost sanctuarul peșterii „Kirindjika”. Intrarea în galeria lungă și
îngustă este cu adevărat greu de descoperit, chiar secretă, iar accesul la marea peșteră subterană, cu o nișă
alteră, este o coborâre continuă și dură” [8].
Descrierea peşterilor de pe râul Taban, din Bulgaria[9], este importantă, pentru că toate aceste peşteri au fost,
cândva, iniţiatice, dar nu în sensul platonician, peştera lui Platon, vorba lui Lucian Blaga, fiind cel mult o
alegorie, şi nicidecum un mit[10], prin care se argumentează că „sufletul poară, aşadar, imagini, amprente ale
ideilor absolute şi cu ajutorul acestor imagini prizonierii reunesc umbrele după pereţii peşterilor”[11] sau,
altfel spus, că „sufletul, preparat prin studiul a ceea ce în lucrurile sensibile este analog cu ideile, simte cum
se deşteaptă amintirea ideilor veritabile”[12]. Există, desigur, la Platon, puse pe seama lui Socrate, două
întrebări sceptice, şi care nu obligă la răspuns, care contrazic mitul de mai sus: „când ajunge sufletul la
adevăr?”, „i se vădeşte sufletului ceva din realitate?”[13] şi, respectiv: „Ce aveţi de spus despre teza prin care
afirmam că a învăţa înseamnă a-ţi reaminti şi că, aşa stând lucrurile, trebuie să admitem că, înainte de a intra
în temniţa trupului, sufletul nostru exista în altă parte?”[14].

Constantin Noica înţelegea perfect faptul că la „Platon ai din plin simţământul îngrădirii spiritului omenesc şi
abia dacă mai e nevoie să amintim de mitul peşterii şi de necesitatea mitului în general, izvorâtă tocmai din
îngrădirea spiritului uman”[15], mitul fiind cenzurat, până la interzicerea unor fragmente de versuri din
Homer şi Hesiod, întotdeauna din pretexte educaţionale şi, de ce nu?, religioase: „Iar apoi vom convinge
dădacele şi mamele să povestească copiilor miturile acceptate şi să le plămădească în suflete, cu ajutorul
miturilor, mult mai mult decât trupurile cu ajutorul mâinilor. Iar dintre miturile pe care le povestesc acum,
multe trebuie alungate”[16]; „Nu-i deloc necesar să înşirăm prin vorbe sau să zugrăvim în culori
gigantomahii, ca şi toate felurile de duşmănii avute de tei şi eroi faţă de rudele şi apropiaţii lor”[17].

În ce măsură putem considera mitologia elină drept mărturie de netăgăduit pentru trecutul carpatic, în
condiţiile în care numele sunt scrise după regulile limbii vechi greceşti, iar, după premeditările lui Platon,
multe informaţii ne-au parvenit drept substituiri de tradiţie, „plăsmuindu-le un mit”[18], pe care nimeni
dintre contemporanii plăsmuirii lui nu îl va crede, pentru că, spunea Platon, tot în sarcina lui Socrate, „ca ei
înşişi să-l creadă – în nici un chip nu-i cu putinţă. Dar s-ar putea să-l creadă fiii lor şi restul oamenilor care
vor veni după aceea”[19].

În plus, elinelor nu le era cunoscută „învăţătură încărunţită de vreme”, faţă de care grecii sunt „toţi tineri la
suflet”[20], întâmplări „de acum 9000 de ani”[21], de când data Mitul Atlantidei, , după cum îi spuneau
preoţii egipteni lui Solon, şi probabil că şi cel al lui Zalmoxis, numit, pe atunci, Ur Anu (Roata Cerului).
Cum putem afla mărturii despre strămoşii din Carpaţi în miturile greceşti, când, deja în anii lui Platon, 428-
347 înainte de Hristos, înşişi strămoşii grecilor erau „scoşi din uitare de scrierile sfinte” şi, estompat, de
practica de „a-i invoca, potrivit datinii, pe zei” [22]?
Din nefericire, „din relaţiunea lui Strabon asupra muntelui Kogaion, în care se retraseră Zamolxis şi
Deceneus… dar unde va fi fost Kogeonul nu este cu putinţă de a decide”[23], în ciuda faptului că, de-a
lungul veacului al XIX-lea, s-au încercat, mai mult sau mai puţin argumentat, tot felul de localizări, pe care
eu le socot pe deplin îndreptăţite şi o să vedeţi de ce.

Iacob Grimm, pornind de la harta lui Danvilles şi de la considerentul că, precum „dacii, şi goţii şi, în general,
toate popoarele germane își venerau zeii pe munți”, concluziona că „acest Kogainon se află la est de
Zarmizegethusa, la sud sub Zusidava, în Dacia”, în partea de ţară numită de Ammianus Marcelinus
Caucaland, ocupată „regele got Athanaricus”, parte de ţară care „trebuie să se fi aflat în direcția muntelui
sfânt Kogainon, care pare să aibă același nume cu goticul hauhaland, puțin schimbat, în timp, cu pădurea
sacră de pe munte, pe care Strabo o atribuie vechii mitologii getice”[24].
Citându-l pe Grimm, de la care ia argumentul Cogaeonum-hauhaland, sibianul J. Wolff[25] forţa, ca şi At.
Marienescu mai târziu, argumentaţia spre rădăcina etimologică Chauken, deci, la megieşii costobocilor din
Carpaţi, caucoensii, menţionaţi şi de Grimm, precizând că, după cum va „arăta într-un alt loc”, a „ajuns la
concluzia că vechiul Ardelion (Ardial, Erdely) avea și o semnificație care era foarte asemănătoare cu cea a
numelui Caucaland”[26].

„Marienescu se ocupă de întrebarea din ce părți ale Imperiului Roman împăratul Traian a adus coloniile
populațiilor civile din Dacia și conchide că coloniile urbane, situate în Dacia, au fost aduse din Italia, unde
vernacularul latin era în uz. Cu toate acestea, punctul de vedere exprimat aici este doar o introducere a unui
curs special de studiu, pe care promite să ni-l ofere în anul următor. Același ne-a oferit și o contribuție la
geografia istorică a lui Daciei vechi. A scris despre Cogaion, Caucaz, Caucoenses, Caucaland și
Cauchi”[27]. El observă, totuşi, mizând pe metoda etimologică – precară, pentru că nu se raportează la
limbajul primordial monosilabic, ci doar la tentativele etimologice ale lui Platon din dialogurile Cratylos[28],
deci la etimologiile limbii elinilor, care au alte reguli de compunere a cuvintelor monosilabice şi de import al
unor cuvinte deja compuse, pe care, prin Socrate, Platon le „traduce” convingător: Demeter – didousa hós
méter (p. 277); purificatorul Apollon – Apoloúon (cel ce spală – p. 281); Muze – a dori (mõsthai – p. 282);
Dionysos – cel care dă vinul (ho didoùs tòn oinom – p. 283)”; Atena – gândire a divinităţii (theou nóesin – p.
284); Anotimpurile – „hórai, întrucât hotărnicesc (horizein) iernile şi verile, vânturile şi roadele pământului;
prin urmare, în virtutea faptului ci delimitează (horizousai), ar fi denumite de drept hórai” – p. 288; Soare –
ceea ce e drept (dikaion – p. 292) etc., toate aflate în dialogurile Cratylos.

Chiar dacă metoda etimologistă a lui Marienescu e discutabilă, trimiterile lui geografice la anumite repere
Kogaion, Koainon, Cogaion sau Gogaion sunt şi utile, şi credibile, în condiţiile în care strabonianul Kωγαιον
(Cogaion) vizează, de fapt, nu un toponim, ci o înzestrare arhitecturală, funcţională, ritualică a muntelui sau a
colindei respective, pe care avem obligaţia să o desluşim, din perspectiva acelor vremuri cărunte, şi nu din
cea a timpului nostru, care este dator doar să încerce să şi înţeleagă, fără a mai prelua, fără discernământ,
„spuneri” deja devenite dogme „ştiinţifice”. Interesant este că Marienescu, şi nu doar el, ci şi Nicolae
Densuşianu, care avea să identifice munţii cu zidiri care imită muntele, deci cu altare sau temple, descoperă
câte un Kωγαιον (Cogaion) cam peste tot în Europa, iar dacă ar fi avut mai mult curaj, ar fi putut răzbate şi
spre ziguratele egiptene şi sumeriene, toate durate de… Gogaion, cuvânt care, în literatura biblică,
desemnează, în mod tradiţional, duşmanul evreilor. „Savanții subliniază că termenul „Agagite” se potrivește
tipologiei „dușmanului” evreilor, care poate prezenta variante precum bougaion, gogaion și makedon,
deoarece aceștia erau „dușmanul”, în diferite perioade de timp”[29].

În Biblie, se spune că „era pe vremea lui Ahaşveroş care domnea de India până în Etiopia peste o sută
douăzeci şi şapte de ţinuturi” (1.1.), când, „în al treilea an al domniei lui, a dat un ospăţ tuturor domnitorilor
şi slujitorilor săi. Căpeteniile oştirii perşilor şi mezilor, mai marii şi capii ţinuturilor s-au strâns înaintea lui
(1.3.)”[30]. „Estera, fata lui Abihail, unchiul lui Marhodeu, care o înfiase” (1.15), pentru că „Haman, fiul lui
Hamedata, agagitul” (3.1) îi ceruse împăratului Ahaşveroş spânzurarea lui Marhodeu, izbuteşte deturnarea
intrigii, pentru că „împăratul a poruncit în scris să întoarcă asupra capului lui Haman planul cel rău pe care-l
făcuse împotriva iudeilor” (9.25) „şi au spânzurat pe Haman pe spânzurătoarea pe care o pregătise el pentru
Marhodeu” (7.10), şi astfel, „Iudeii au ucis cu lovituri de sabie pe toţi vrăjmaşii lor, i-au omorât şi i-au
prăpădit” (9.5), inclusiv pe „cei zece fii ai lui Haman, fiul lui Hamedata, vrăjmaşul iudeilor” (9.10), pe care
i-au spânzurat (9.14).

Judecând după faptul că biblicul Gogaion, care se referă, de fapt, la mezi, deci la strămoşii din Asia ai
populaţiilor thrakes[31], care practicau astfel de iniţieri în Gogaion (templul) populaţiei Gogaion (mezi),
răspândirea numelui Gogaion spre Răsărit nu ar trebui să surprindă pe nimeni, mai ales când constatăm că şi
în Filipine, pe insula Luzon, exisă toponimul Cogaion[32] . Bineînţeles, cu un deal, o peşteră şi cu „râul,
limpede cleştar, curgând din peşteră spre răsărit”[33].
În cultura creştină, sensul peşterii iniţiatice a fost modificat parţial, prin iluminări mai mult sau mai puţin
inspirate, opinându-se că, „tip al uterului matern, peştera este legată de origini, renaştere şi iniţiere”, în care
„cuvintele voi coborî prevestesc Întruparea”, iar înălţarea, suişul se referă la „eliberarea… din robia
păcatului şi a morţii”[34]. „Dar de ce s-a născut (Iisus) într-o peşteră? De ce? Pentru că ea e simbolul
întunericului (…) El a venit să aducă lumina, să risipească întunericul”[35]. Pentru „cel mai destoinic dintre
discipolii săi, Aristocles – care avea să rămână în istorie sub numele de Platon”[36], sinonimul peşterii este,
de fapt, trupul, despre care „unii spun că este mormântul (sema) sufletului, acesta fiind îngropat în el în clipa
de faţă… Totuşi, mai ales discipolii lui Orfeu îmi par a fi cei care au stabilit numele acesta, în sensul că
sufletul ispăşeşte pentru cele ce trebuie să ispăşească, iar spre a se păstra (sózetai), el are adăpost, care
întrupează o închisoare. Aceasta din urmă este, aşadar, trup (sõma), precum o arată şi numele, al sufletului,
până ce îşi va plăti datoria; şi nu trebuie dată la o parte nici o literă din cuvânt”[37].

În ce măsură explicaţiile creştine şi platoniene se apropie sau nu de ritualurile străvechi de pe munţii şi

dealurile carpatice (Ma Go Ra sau Ka Lyn Da), înzestrate cu altare, coloane sau temple şi cu peşteri din care
izvorau râuri de cleştar, nu putem şti şi nici nu prea contează. Deocamdată ne interesează doar locaţiile
Kωγαιον (Cogaion), în lungul şi în latul Europei, dar şi mai mult, în Carpaţi.
[1] „Fabula despre condiţiunea de sclavie a lui Zalmolxis se putea lesne naşte la greci, care aveau un mare
număr de sclavi geţi” – Tocilescu Gr. G., Dacia înainte de Romani (operă premiată de Societatea Academică
Română la 1877 din Fondul Odobescu), Annalele Societatei Academice Romane, Sessiunea annului 1877,
Tomulu X, Bucuresci 1877, Bucuresci 1880, p. 685

[2] „Şi acest munte se credea sacru, iară numele lui este Kωγαιον (Cogaion), ca şi numele râului ce curge pe
lângă el” – Strabo, lib. VII, cap. III, Nr. 5, descriere pe larg în Archivă, p. 493, de Timotei Cipariu –
Marienescu, At. Dr., Caucaland în Dacia, în Transilvania, Nr. 1, Anul XXII, Sibiu 15 ianuarie 1891 p. 3

[3] Atanasov, Georgi, Tracian rock cult center on the river Taban, Silistra / „The sacred Vallex of
Zalmocsis”, Silistra 2006
[4] Atanasov, Georgi, Tracian rock cult center on the river Taban, Silistra / „The sacred Vallex of
Zalmocsis”, Silistra 2006, p. 20

[5] Atanasov, Georgi, Tracian rock cult center on the river Taban, Silistra / „The sacred Vallex of
Zalmocsis”, Silistra 2006, p. 23

[6] Atanasov, Georgi, Tracian rock cult center on the river Taban, Silistra / „The sacred Vallex of
Zalmocsis”, Silistra 2006, p. 24

[7] Herodot, 4. 94-96 – nota lui Georgi Atanasov

[8] Atanasov, Georgi, Tracian rock cult center on the river Taban, Silistra / „The sacred Vallex of
Zalmocsis”, Silistra 2006, p. 28

[9] „Piciorul muntelui, al acestei „case de peșteri” ascunse și extrem de greu accesibile, a fost locuit mult mai
activ, pentru care sunt mărturii varietății de fragmente de ceramică (tracică, elenă și romană) și oase de
animale. Dar ele sunt rezultatul ridicării pe acest loc (sub ghirlanda de stâncă) a templului dreptunghiular.
Este construit pe o platformă de piatră preformată cu canale, în care pereții săi sunt acoperiți. Împrăștiate în
jurul rocilor, cărămizi antice presupun că templul, din poalele „casei de peșteri ascunse”, este construit în
epoca romană. Accesul în holul subteran, în mod evident, a fost limitat, însă dezvoltarea cultului în timp a
permis construirea unui sanctuar, care a fost frecventat de traci până veacurile III-IV î. Hr. Prin urmare,
traducerea „Kogaion” ca „peşteră sacră” presupune un sanctuar, în apropierea căruia s-a format un alt
semicerc deschis. În acest loc nu s-au făcut cercetări arheologice, dar diferitele fragmente de tracic și elenic
(în principal amfore) și ceramică romană, din săpăturile adânci ale vânătorilor de comori, presupun
asemănare cu sanctuarul Badjaliata” – Atanasov, Georgi, Tracian rock cult center on the river Taban, Silistra
/ „The sacred Vallex of Zalmocsis”, Silistra 2006, p. 29

[10] „Dacă filozofia lui Platon, bunăoară, poate foarte bine să fie imaginată şi fără de mitul peşterii, filozofia
lui Hegel va fi anevoie de închipuit fără de mitul deghizat ca atare al vicleniei raţiunii universale sau fără de
saltul magic de la Idee la Natură” – Blaga, Lucian, Despre conştiinţa filozofică, Humanitas 2003, p. 123

[11] Ciocan, Tudor Cosmin, Pr. Asist. Univ. Drd., Premisele susţinerii unei Teologii a naturii vs. Teologia
naturalia, Analele Universităţii de Vest din Timişoara, Seria Teologie, vol. 14/2008, p. 6

[12] Dumitriu, Anton, Philosophia mirabilis, Bucureşti 1974, p. 129

[13] Platon, Opere, IV, Phaidon, București 1983, p. 62

[14] Platon, Opere, IV, Phaidon, București 1983, p. 102

[15] Noica, Constantin, Trei introduceri la devenirea întru fiinţă, Bucureşti 1983, p. 14

[16] Platon, Opere, V, Republica, II, București 1986, pp. 146, 147

[17] Platon, Opere, V, Republica, II, București 1986, p. 148

[18] Platon, Opere, V, Republica, II, București 1986, p. 194

[19] Platon, Opere, V, Republica, II, București 1986, p. 195

[20] Platon, Opere, VII, Timaios, București 1993, p. 136

[21] Platon, Opere, VII, Timaios, București 1993, p. 138

[22] Platon, Opere, VII, Timaios, București 1993, p. 141

[23] Dacia înainte de Romani, de Gr. G. Tocilescu, Bucureşti 1880, p. 720 – Marienescu, p. 6.

[24] Grimm, Jacob, Über Iornandes, în Abhandlungen der Königliken Akademie der Wissenschaften zu
Berlin, Berlin 1846, p. 50; Grimm, Jacob, Über Iornandes und die Geten, în Kleinere Schriften, Vol. III,
1866, p. 224.

[25] Wolff, J., Zur Etymologie siebenbűrgischer Fluss- und Bachnamen, în Archiv fűr Siebenbűrgische
Landeskunde, Hermanstadt 1883, pp. 501-503.

[26] Ibidem, p. 504

[27] Densusianu, Nic., Rumänien, în Jahresberichte der Geschichtswissenschaft im Auftrage der

Historischen Gesellschaft zu Berlin, Berlin 1891, p. 314

[28] Platon, Opere, III, Cratylos, București 1978

[29] Freedman, David Noel, The Anchor Bible Dictionary, Vol. I A-C, New York, London, Toronto, Sidney,
Auckland 1992, p. 89

[30] Cornilescu, Dimitrie, Biblia sau Sfânta Scriptură, Oradea 2007, p. 513

[31] „Cuvântul thrakes desemna în greaca veche pe locuitorii din nord-estul Peninsulei Balcanice,
cuprinzând vreo două sute de triburi, ce se mărgineau cu sciţii la răsărit, cu panonii, dalmaţii şi ilirii la apus,
cu balţii şi celţii la miazănoapte” – Eliade, Mircea; Culianu, Ioan Petru, Dicţionar al religiilor, Humanitas,
Bucureşti 1993, p. 265

[32] Aefferden, Francisco de; Verdussen, Juan Bautista; Harrewjin, Francois, El Atlas abreviado / ò
compendiosa geographia del Mundo Antiguo y Nuevo, BDCCXXV (1725), p. 199

[33] Vālmīki, Ramayana, Cartea a patra, traducere de Cristian-Radu Staicu, Bucureşti 2019, v. 27.13-19

[34] Usca, Preot Ioan Sorin, Tâlcuirea sfinţilor părinţi / Comentarii la Cartea Facerii, Bucureşti 2002, p.
193

[35] Predicile părintelui Cleopa Ilie, Editura Christiana, Bucureşti 2001, p. 123

[36] Banu, Ion, Platon şi platonicismul, p. X, în Platon, Opere, I, București 1974

[37] Platon, Opere, III, Cratylos, București 1978, pp. 274, 275

Tweet

DATINA, Datina Biblia Romanilor, DATINA ROMÂNILOR No Comments Jan 19

ZICĂLAŞII: Cântecele lui Dinicu şi Ciolacu

Ultimii lăut…
lăut…

00:00 43:44

ZICĂLAŞII: Cele mai frumoase cântece ale Bucovinei

ULTIMII LĂ…
LĂ…

00:00:00 01:03:35
ZICĂLAŞII: Cântecele lui Gheorghe A. Dinicu

Ultimii lăut…
lăut…

00:00 44:09

ZICĂLAŞII: Cântece din zona Muntelui

Ultimii lăut…
lăut…

00:00 37:23

ZICĂLAŞII: Cântece din zona Sucevei

Ultimii lăut…
lăut…

00:00 33:31

ZICĂLAŞII: Cântece din zona Rădăuţi şi Siret

Ultimii lăut…
lăut…

00:00 39:41

ZICĂLAŞII: Cântece din zona Cernăuţi

Ultimii lăut…
lăut…

00:00 56:29

ZICĂLAŞII: Cântecele lui Grigori Vindereu

Ultimii lăut…
lăut…

00:00 39:14

ZICĂLAŞII: Cântecele lui Nicolae Picu

 Ultimii lăut…
lăut…

00:00 40:37

ZICĂLAŞII: Steaua sus răsare

Zicalații - s…
s…

00:00 55:43

HARTA LĂUTĂRIEI ROMÂNEŞTI (I)

Zicălașii - …

00:00 35:10

HARTA LĂUTĂRIEI ROMÂNEŞTI (II)

Zicălașii - …

00:00 47:06

HARTA LĂUTĂRIEI ROMÂNEŞTI (III)

Zicălașii - …

00:00:00 01:05:55

HARTA LĂUTĂRIEI ROMÂNEŞTI (IV)

Zicălașii - …

00:00 45:32

BRC 2019: ALTAR

Bucovina …

00:00 54:34
BRC 2019: VOLA

Bucovina …

00:00 57:03

BRC 2019: BLOODRUSH

Bucovina …

00:00 47:28

BRC 2019: ROCK N GHENA

Bucovina …

00:00 52:27

BRC 2019: NIGHTMARION

Bucovina …

00:00 42:50

BRC 2019: CONTRABAND X

Bucovina …

00:00 44:38

BRC 2019: ALTERNOSFERA

Bucovina …

00:00:00 01:18:46

BRC 2019: IMPLANT PENTRU REFUZ

Bucovina …
 00:00:00 01:12:14

BRC 2019: RELATIVE

Bucovina …

00:00 43:11

BRC 2019: GRIMUS

Bucovina …

00:00 49:48

BRC 2019: TOY MACHINES

Bucovina …

00:00 40:27

BRC 2019: PARADOX THEORY

Bucovina …

00:00 41:01

BRC 2019: LUNA AMARĂ

Bucovina …

00:00:00 01:08:41

BRC 2019: TESSERACT

00:00 00:00

BRC 2019: MOTHER’S CAKE

 Bucovina …

00:00 48:37

BRC 2019: AM FOST LA MUNTE ŞI MI-A PLĂCUT

Bucovina …

00:00 37:05

BRC 2019: BLACKOUT

Bucovina …

00:00 41:22

BAP 2019: LUNA AMARĂ

Bucovina …

00:00:00 01:05:04

BAP 2019: ROADKILL SODA

Bucovina …

00:00 40:57

BAP 2019: TOULOUSE LAUTREC

Bucovina …

00:00 56:54

BAP 2019: UNFLICTED

Bucovina …
 00:00 37:04

BAP 2019: DESPERADOS

Bucovina …

00:00:00 01:10:28

BAP 2019: FĂRĂ ZAHĂR

Bucovina …

00:00 46:51

BAP 2019: ŢAPINARII

Bucovina …

00:00 51:10

BAP 2019: NATIF

Bucovina …

00:00 51:03

BAP 2019: BYRON

Bucovina …

00:00 53:49

BAP 2019: WE SINGING COLORS

Bucovina …

00:00 51:30

BAP 2019: CAROUSEL

 Bucovina …

00:00 41:51

BAP 2019: PETRA ACKER & THE BAND

Bucovina …

00:00 38:08

ZICĂLAŞII: Cântecele Unirii

Zicalasii - …

00:00 54:25

Cântecele Basarabiei II Vatra Dornei

Cântecele …

00:00 57:24

Cântecele Basarabiei II Gura Humorului

Cântecele …

00:00:00 01:02:28

Cântecele Basarabiei I Corlata

Cântecele …

00:00 50:53

Cântecele Basarabiei I Suceava

Cântecele …

00:00 59:02
Concertul Muzica lui Ciprian PORUMBESCU

Zicalasii - …

00:00 37:30

ZICĂLAŞII: colinde populare

Zicalasii - …

00:00 27:14

VIDEO CONCERT: FIOR

COLINDE DE PESTE VEAC

ZICĂLAŞII: Chindiile

VIDEO: Mihnea & Andi

CÂNTECELE SOLCANILOR
VIDEO: GREAŢA!

CONCERT ÎN PARC

CONCERT ÎN PARC

VIDEO CONCERT:

AUDIO:

VIDEO şi AUDIO
VIDEO-CONCERTE:

VIDEO-CONCERTE

VIDEO-CONCERTE

AUDIO: MIHNEA şi ANDI

MUZICĂ MEDIEVALĂ

AUDIO: PATRIMONIU
CONCERT ZICĂLAŞII

search here

Recent Posts

Darius-Andrei sau ceva despre fericire

Mihai Hrincescu, cântând cu sufletul și cu mintea
Mihai Vicol, pribeag prin zodia cărților
„Teiu”
Gheorghe Ghibănescu: Catastihul Iașilor din 1755

Categories

1806: REŢETE ŞI SECRETE

1907 IN PRESA VREMII
1914 RAZBOIUL IN CARICATURA
1914-1918 Mărturii foto despre Bucovina
1914-1918: BUCOVINA SI SUFERINTELE EI
1918 EROII DE PESTE VEAC
2 ANI CU ZICĂLAŞII
2018 MIAU Events
AFORISME UITATE
ALBINA despre BUCOVINA
ALBUM de FAMILIE
Album PERSONALITĂŢI
ALTE CÂNTECE VECHI
ANECDOTE ISTORICE
ANTIROMÂNISMUL ORTODOX
ANTOLOGIA POEZIEI BUCOVINENE
ARHIVĂ MOLDOVENEASCĂ
ARHIVELE BUCOVINENE ALE SUFLETULUI
ARTA ŢĂRĂNEASCĂ
Aşa vă place Istoria?
ATESTAREA BUCOVINEI GEOGRAFICE
AUDIO: Mihnea şi Andi
BASARABIA
BUCATE BOIEREŞTI DIN MOLDOVA
BUCOVINA – POEŢII POEŢI
BUCOVINA ACOUSTIC PARK 2017
BUCOVINA ACOUSTIC PARK 2017 concerte video
BUCOVINA ACOUSTIC PARK 2018
BUCOVINA ACOUSTIC PARK 2019
BUCOVINA ACOUSTIC PARK 2020
BUCOVINA în 1848
BUCOVINA ÎN MĂRTURII GERMANE
BUCOVINA ÎN POEZIE
BUCOVINA ROCK CASTLE
BUCOVINA ROCK CASTLE 2013: CONCERTE VIDEO
BUCOVINA ROCK CASTLE 2014
BUCOVINA ROCK CASTLE 2015 OFFICIAL
BUCOVINA ROCK CASTLE 2016
BUCOVINA ROCK CASTLE 2017
BUCOVINA ROCK CASTLE 2018
BUCOVINA ROCK CASTLE 2019
BUCOVINA ROCK CASTLE 2020
BUCOVINA ROCK CASTLE 2021
BUCOVINA UNIRII CU ŢARA
BUCOVINA UNUI MAGHIAR
Bucovina: Harta cântecului naţional
BUCUREŞTII ÎN IMAGINI VECHI
CAMPANIA MEA ELECTORALĂ
CARICATURA LA ROMÂNI
CARICATURA ROMANA VECHE
Carte in lucru: BUCOVINA sub povara istoriei
CARTE IN LUCRU: Mercenarul Negru
Carti
CĂRŢI NEPUBLICATE
CĂRȚILE MEMORIEI ROMÂNEȘTI
CATEGORIES IN ENGLISH
Ce vor diasporenii?
Ceaiuri vindecătoare
CONCERTE BUCOVINA ACOUSTIC PARK 2018
Concurs BUCOVINA ROCK CASTLE 2018
CONDICILE LIUZILOR
CONFESIUNI CROMATICE
confesiunile unui poet
Cronici sentimentale
DATINA
Datina Biblia Romanilor
DATINA ROMÂNILOR
DETECTIV de MEMORIE
Din vremea Unirii
DOCUMENTELE VREMURILOR
DREPTUL VALAH
EROII NEAMULUI NOSTRU
Eterna Românie
Europa Habsburgica
Exproprieri şi împroprietăriri
FENOMENE PARANORMALE
FONOTECA MANUSCRISELE LUI VOIEVIDCA
Fonoteca ZICĂLAŞII volumul I
Fotografii de SZATHMARI
Galeria personalitatilor bucovinene
HAIDUCUL COROI?
HARTA LĂUTĂRIEI ROMÂNEŞTI
HOINAR PRIN VREMURI
Horele românilor
ICONARII BUCOVINENI
ICONOGRAFIE ARDELEANA
ICONOGRAFIE CÂMPULUNGEANĂ
ICONOGRAFIE ROMÂNEASCĂ
ICONOGRAFIE ROMÂNEASCĂ ÎN AMERICA
Illustrierte Bukowina
Istoria averilor manastiresti
Istoria muzical dramatica suceveana si Iconografia
ISTORIA SUCEVEI
Istoricul BUCOVINA ROCK CASTLE
ISTORIE RECENTĂ
Jurnalism
LĂUTĂRIA ROMÂNEASCĂ
MĂRTURII EUROPENE
Mărturisitorii României
Memoria BUCOVINA ROCK CASTLE
Minunea de la Maglavit
MIRCEA STREINUL
MOARA
Moaşte şi minuni
MOLDOVENII recenzaţi la 1770
MONOGRAFIA FOLCLORICĂ A BUCOVINEI
Monografii nepublicate
MORMÂNTUL POEŢILOR NECUNOSCUŢI
NAŢIUNEA POEŢILOR
NOI CONCERTE ZICĂLAŞII
Noi regăţenii
NOI VREM PĂMÂNT!
NU RATAŢI!
NUNTA LA ROMÂNI
O ALTĂ BUCOVINĂ
Ober-Gymnasiums in Suczawa
Obiceiuri de iarnă 2018
PAMFLETE ÎMPOTRIVA PROSTIEI
pasărea şi clipa
PAȘTELE ÎN LUME
PAŞTELE LA ROMÂNI
PATRIA MEA
PERSONALITĂȚI ROMÂNE
PHOTO ROMANIA
POEŢII BUCOVINEI
POEZIA CARE CÂNTĂ
Poezia christică la români
POEZIA CRĂCIUNULUI
Poezie de Gabriela Teișanu
Poezie de ion dragusanul
poezie de liliana widoks
Poezie de mihaela grădinariu
poezie de roman istrati
PORTURI NAŢIONALE DIN ROMÂNIA
Porturi vechi româneşti
Povestea aşezărilor bucovinene I şi II
POVESTEA AŞEZĂRILOR BUCOVINENE REVĂZUTĂ
POVESTEA AŞEZĂRILOR SUCEVENE
Presă românească
PRESA VECHE
Prieteni din lumea largă
Prostia omenească
Â
 RĂDĂCINILE ROMÂNISMULUI
Râsul Paștelor
RĂZEŞII BUCOVINEI
RECENSĂMÂNTUL IGNORAT
RELIGIA FURATĂ
Reţete vechi româneşti
Retrospectiva Scrisului Bucovinean
REVISTA PRESEI SUCEVENE
ROMÂNIA ILUSTRATĂ
Rubrica lui Andi
SATIRE ȘI SATÂRE
SATUL ZICĂLAŞULUI PETRU OLOIERU
SCURT pe 2
SENIORI AI ARTELOR PLASTICE BUCOVINENE
SENIORI AI SCRISULUI BUCOVINEAN
SFATURI PRACTICE
SIMBOLURI SACRE
SPIONI ÎN ROMÂNIA
Suceava în 1871
TEATRU ROMÂNESC
TOP CARICATURA LUI RADU IAŢCU
TOPORĂUŢI
TOY MACHINES
ULTIMII LĂUTARI AI BUCOVINEI
Umor de un veac juma'
Uncategorized
Urzica vieneza
VIDEO: MANIFESTĂRI CULTURALE
VORBE ȘI FAPTE
vremea cu oameni
ZICĂLAŞII – VIDEO

Acasa
Carti
Galeria personalitatilor bucovinene
Jurnalism
Urzica vieneza
Rock Andi
Rubrica lui Andi
Contact
Categorii

© Copyright Dragusanul.ro 2021. All Rights Reserved