Reolsta

ASOC. DRUMETILOR DIN MUNTII ROMANJEJ

Director: Dr. G. DUMITRESCU

Anul I No. 1-2 ~e

1933

CUPRINS
u\y~
Din Banat in tara Fagarasulu .. de V. Matei

Prlvlre generala asupra masivulul

DIN CARAIMAN:
Valea Seaca ..... . . . de N. Dimitriu
a

DIN CO~T1LA: Vliile alpestre din Costlla !ii Brana

Mare . . . . . . . . . . . . . . de N. Dimitriu ~i AI. Beldie

ASCENSIUNI NOUI
Spalatura van Secii. Observajluni generale . de N. Comanescu
a

Turnul Seclului. Observatiuni generale· . . de I. Sincan

a 0 0 .

Spicuiri din alptnlstn celebri . ......•.

a

Munti] nostrl ,acum ~ase decenii . . . . . . . .

D

Activitatea "Orup1irii Alpine" din Aprilie 1931-

Aprllie 1933 . • . . . . . . . . . . .
a

Cronica alplna (din Tara !ii Stralnatate)

a

Humor alpin: Valea Seacli· .....•.•.. de Ion Udriste-Olt

Girant responsabil: Dr. G. DUMITRESCU

REDACTIA ~I ADMINISTRATIA: CAMPINEANU,42

BULETINUL APARE TRIMESTRIAL (MARTIE, !UNIE, SEPTEMBRIE, DECEMBRIE)

Lacul Bucura
DIN BANAT IN TARA FAGARA~ULIJI PESTE
MUNTH GODEANU;= RETEZA T ;=
PARANG~LOTRU ~I FAGARA~*>
de V. MATEI
In diruineata zilei de 21 Inlie, g rupul Sec-
tiunei Alpine a Univeraitafii diml Buouresti,
cobora dupa 0 noapte de calatorie cu trennl,
la Teregova, pe vale-a 'I'imesului in Banat,
Era localitatea aleasa pentru plecare a 'in-
tr'un drum de munte c avea sa durezc 21
zile neintr rupt, in care tirn.p unmau sa fie
parcu rsi pe jos, muntil ce separa Banatul
de 'I'ara Fagaral;lulul.
21.VII. - Grupul porul in aceeasi zi din
Teregova urmand timp de aproap doua ore
soseaua adumbrita de fagi im, nsi a vaii Hi-
degului. Catre orele 4 a.iunse in Rusea, sat
die!rnunte asezat sub clinuri le im.padurite
ale Munt.ilor Poiana Ruscai ~i ultimul prin
care mai tree a, inainte de a intra in sin-
guratatea munti lor ce sapara ac st tinut de
Valea Jiului, unde avea sa ajunga tarztu,
dupa 7 zile de drum.
22. VII. - 0 noapte de odihua m Rusca,
iar a doua zi urmand Hidegul in sus, gru-
pul ajunse d.upa 0 ora in punctul num it
"La F'Ierastrae" unde val a se raJmifica, ; din
a08'3t punct imlcenu urcusul plaiului di ntro
fire, atat de plastic denumit "Ostre~ul Pa-
curarilor".
In mai putin de 0 ora padurea ramanea
in urma,
Depe "Goli~tea" munielui Curerece, cat
se desfasura in fat a" se putea urrnari cu u-
surinta linia arrnonloasa a muartilor, pana
departe catre Tuoil Ie si Godeanu, a carol'
creasta 'e dlstingea catre rasarit.
*) Drum de creasta Intreprins de Sectia Alpinll a .Sportului Studentesc" de doull ori, In aoll 1921 ~i 1922 sub conducerea
d-lui N. Dlmltriu, Primul, prin Gradistea, Retezat, Paning, Lotru ~i Fllgllra~, cu urmatoril participantl : Victor Mateescu, Ch. Dedula,
p. Paoaiot; cel de al doilea prin varianta Teregova, Godeanu, Retezat, etc., partlcipanti hind, pe Iangil primli doul, d-nii Paul Ne-
delcovici ~i J. Blumea.
2
Foto P. Juster
Continuaud drumul peste plaiul intins al
muntel ui Isvoarele, gru ul ajulD.$eodata eu
seara la stani le Dornasneni.lo r din Raul Ses,
Aspectul acestei regiuni aride ~i tris ',str~i-
bll.,tuta de isvoarele raului cu acelas nume,
ale earul ape Linistite ocolesc in meandre
Iarg i cea mai usoara outa de teren, pas-
treaza ceva din atmosfera d primanta a ste-
pelor.
Si cu toate acestea, pana aci este un drum
de peste opt ore, pe poteci grele de munte,
peste coaste repaz i si plaiuri n far~ite.
23.VII. - In dimineata zilei de 23 lulie,
staruia peste culmi ~i val, 0 negura deasa.
Ol'iejntandu-se numai cu, busol a, grupul
strabatu prin ceata drumul pillIla Ia sern-
nele fostei f'rontiere, urea Ia varf'ul 'I'ucile-
lor, de unde ajunso dru,pa aproape doua ore
la Godeanu (2229 m.).
Aproape de varf neg uri le incepura, sa so
topeasca, Iasand Iibera perspectiva catre
Munti i Retezatului.
Inval uiti ]IlI eeata de argint a dlm.lnet.ii,
acestia pal au de aci, 0 mare impietdtli, In
care fiecare val insemna 0 creasta,
Catre sud privirea r;utea imbratisa poi-
saj ul larg, ce se piardea peste puzderia de
dealuri impadui its ale Mehedintilo r, pan a
departe in Dunare.
Din Godeanu, drumul contbnua peste Cra-
cul Murarl ulul Ia varf'ul en. aeelas nume,
peste Pi atra Scartsoarei f?i Miousa, urman-
du-se exact creasta muntilor : de sub Gal-
bina, grupul parasl eulmea principala, facu
 4.--
Aspecte dill Fiigoras : Coltul Balaceni Foto Udriste
 un Iarg ocol indreptandn- e catre amrd si
intra in Muntii Borascului.
lNu stun daoa in tot re tul Oarpatilor,
VOl' fi existand munti de 0 infati~are nuai
stranie ca acestia. Borescu Mare indeosebi,
pare 0 campie imensa, suspendata la peste
2000 m. altitudine, ale carei margeni inde-
partate, sfar~sc parca la orizont.
Urn aners usor de, cateva ore peste aeest
platou de mare inaltime, avand in fata a.-
ceeasi fee rica de sf'asurare a Retezatului, de
care nemai fiind separatl decat de adanca
depresiune a Lapusnicului, se puteau dis-
tinge clar, crestele, varfurile ~i vaile sale.
Retezatul, munte de 0 maretie aspra, a
carui plastlea denumire evoaca insusi as-
peotul sau, pare irrtr'adevar "retezat" de 0
secure uriase,
Pe un plan anai apropiat, Valea Judelui
se adanceste catre coastele Slaveiulul, iar
departe, in aeea lume imdefinita, de varfuri
~i coaste, se disti nge olar, piramida de pia-
tra a Pelag ai, eel mai inalt dintre varfu-
rile masivului (2511 m.).
Din Boraseul, grupul cobori pe un hatas
repede, ajung and odata eu seara in Valea
Lapusnicului, unde facu pppas de noapte Ja
rasa Stavi larului mare.
24.VII. - Ziua de 24 Lulie fu destinata u-
nui drulm mai scurt peste culmea Zlata, la
lacul Zanoaga, intins cere de apa prins sub
cos'oana de muutl ai Zanoagei - Saselor
- Iudelor sl Slaveiului,
La fosta casa de viilnlatoare depe malul
lacului, transformata in stann., g rupul po-
posi dupa un drum de trei ore, facut pe
ploaie mare si pe negura,
25.VII. - Oeolind lacul pel a sud, dru-
metti urmara in cea de a 5-a zi, creasta
muntilor Zanoaga - Sasele - ludele si Ge-
minel.e, coborand La "taurile." d.imiobarsia
vaii ZHituia; PjC langa lacul Geminele ei
printre blocuri le imense ale coastei despre
Sud.Est a Retezatului, ajunsera la varf
(2484 m.) dupa 3 ore/ de drum din Slaveiu.
Depe varf vederea n'are hotar,
Departe, catre nord, ape le Muresului se
inb~arese oa un meintrerupt fir de arg int,
ce se pierde spre apus, in mnmtl , in fun-
dul campiel, asezar'ile Ta.rii Hategului par
- de aoi de SUiS - palcuri de rubine risi-
pite la intamplare de 0 mana eapr icioasa.
Din Retezat, g rupul eoborand coasta ce
o urease cu eAteva ore mai imainte, ajunse
sub Portita Buourei, prag de piatra foarte
inel inat, peste care salta intrand in irnen-
sul oirc al Lapusnicului superior, pel fun-
dul caruia odihnssc Iimstite, peste sapte
Iaeuri de altitudine,
$irabrul s£ar~e~te eu lacul Bucura, in: ale
carui ape se ogliridesc elar, ultimele coaste
ale Pelagai,
Grupul petrecu noaptea, sub streasina 1-
mensului steiu din marginea Iaoului, in m ij-
locul netulburatei einguratatl a aeestui ti-
nut de 0 maretie unica,
26.VII. r: Peste i1ntreg Retezatul batea Ull
vant rece care aduse curand ploaie si spie
de zapada,
Grupul porni catre Varf'ul Pelaga ur-
maud nnai intaiu depresiunea ce urea dela
lac direct catre N.-E. ~i ajunse pe culmca
dantel ata a aeestui munte catre orele 7 dim.
Era ziua celei mai lumgi etape, asa ca
drumetil nu intarziara mult pe varf ; stra-
batand cu busola prin negu.rile dese ce sta-
paneau culmile, acestia eoborira seaua ce
separa Pelaga de Papusa, urcand la aeest
din urrna varf', (2502).
De acl, lasand catre N.-E. ereasta ce con-
duce la Varftrl Mare, se orientara spre Sud,
trecura peste varful Custura Papusi l (2463
m) de unde printr'un Iarg ocol eatre E.,
urmara mai departe plaiul ce separa Va-
lea lui Barbat, de Jiul Romaneso,
Dupa doua ore de drum, tinutul incepu sa
schimbe de aspect, pe masura ee drumetli
se indepartau de muntii Retezatului.
'I'recand peste varfuri le Gruniul (2340 m.)
~i Lazarul (2383 m.) ajunsera catre orele 3
in padurrle de jnepeni ale Custurei Vaea-
rea, ~i apoi ltnJ Pi lug.
Seara tarziu, g rupul se abatu la stana
din Fagetel, unde odihni peste noapte suh
cID-"Ul. ., la un foe mare, ineins in mar-
g inea p urii.
27.VII. - A doua zi re luand poteea peste
'I'ulrsa ~i Dealul Mare, oobori la LUP®Ii-
Livezeni, in Valt;a Jiului.
Se impl inea aei, 0 sapt3.mana de drum.
Dupa 0 zi de odihna pentru pregatirea ce-
lei de a doua etape mad din Valea Jiului
in Olt, drumetii intrara in dimineata zilei
de 29 lulie, i'D) Muutil Parangului.
Oulmes principala a Parang ului - ab-
stractie Iaoand de plaiurile inalte cari se
adancesc in God - forrnoaza un imens arc
de oaro eu concavitatea spre nord. Din var-
ful 'au, i~i trag ap le isvoarele Jiului Un-
gurese,
Parcurgerea crestei ineepand din varful
Parang - care desi poarta numela masi-
vului, nu este insa eel mill inalt - pr-iu
Carja, Rosi.ile-c-Mandra=Doasta Iul Rusu,
- Boianul si pana 'n Obaraia Lotrului, du-
reaza in medie 0 zi, si e rte suficienta pen-
tru a ne face 0 imagine de ansamblu asu-
pra maslvului.
,.
 Coasteie sale nordice 'uJnit stancoase si
sfar~sc in abise adanei deasupra Jiului
Unguresc : cele cari se ]asa catre apus, ca-
tre sud ca lSi oole oari leaaa Parang ul d :
munti] Lotrului, urmeaza 01 inclinatde u-
soara, sfarlSind prin plaiuri intrnJse.
29.VII. - Luand poteea marcata cu rosu,
din margi.nea despre rasarit a Livezenilor
grupul urea la casa din Parang in cursul
unei dupa amieze si facu popas de noapte
la acest adapost,
Avu de aei prilejul sa admire odata eu
lasarea serii, aoea privel iste rara, feeria de
lumini a intregii regiuni induatriale a Jiu-
lui, incepand on Pietrosanu, Lupenii, Vul-
eanul.
30.VII. - In dimineata zilei de 30 Iulie,
grupul luand poteca spre Parang, ajunse
curand la acest varf', de unde sohirnband a-
pro ape brusc directla, urma ereasta eatre
sud-est prin Carja - Rosfile !;Iiurea prin
negura la varf'ul Mandra.
DiJn Mandra, drumul continua spre e t,
peste Varf'ul Gruiu - Coasta Pistroasa, la
pragul de piatra ce separa isvoarele Lotru-
lui - ale carui ape se indreapta catl'e' nord
- de cele ale Gilortului.
Din aeest punet, drumul urma pel a Ia-
ouri le Galcescu - Pasarea cad se zaresc de
indata ce se trece plaiul ce lEliagaPararurul
de muntii din dreapta Lotrului.
Catre orele 2, grupul urmand firul aces-
tei ape ohiar dela isvoarele sale, intra in
fagetul vaii si coboara in drum.l~l de artile-
rie, ce vine in serpentine scurte peste mUI1-
tele Papusa, toem ai din Novaci (Gorj).
Seara, ajunse la cotul Obarsici, punet in
care Lotrul face un Iarg ocol, oi-ientandu-
se catre l'ffisarit - si facu popas de noapte
Ia easele Soc. Carr-atina,
3l.VII. - Zi destinata unui drum scurt si
ulSor: Obdrsia Lotrului - Valea F'rumoa-
sa, cu care incepea it.lneraa-iul in Muntii Oi-
binului.
Urrnamd din chiar spate le easei foresti-
ere, spata impadurita a Tampelor, drumetli
Iuara poteca ce conduce La Piatra Alba. Din
acest varf, coborira Ia fosta casa, a grani-
cerilor din Valea F'rumoasa,
I.VIII. - In dinnineata de I August, gru-
pul trecand valea Frumoasa, intra in muu-
tii de un aspect trist ai Oibm'ului ; urmand
platoul usor inolinat al acestui m.asiv, care
nu are nimic din caraotarul muntilor de
pana acum, urea la varf'ul Frumoa a, trecu
peste Cindrel ei cobori pe unul din isvoa-
rele Vaii Sadului la stanJa din Canai, unde
flleu popas de noapte la casa de vauatoare
din margtnaa padurrl.
2.VU1. Corrtinuand coborisul ia Vaciul
Contului, grupul urma valea Sadului pana.
la 'I'alrnaoi, apropi indu-ss astfel de munti i
FagaralS.
3.VIII. - Poitiunea Talmaei - Caineni
fu strabatuta in ziua de 3 August.
4, 5.VIII. ~ Iu Caineni urma un popas de
doua zile pentru preg'atirea ultimei etape
mari, drumul de creasta in Fagar~, ma-
siv oare - stint este - prezinta difieultatl
necomparat mai marl deeat muntii de pana
aeum, date fjj.nld marile dif'erente de nivel
dintre varfrn-i cat st distantela ce separa
adaposturfle intre ele.
6.VIII. - Drunrul in FagaralS incepu in
ziua de 6 August. Urrnand pe 0 ·vreme f'ru-
moasa pioiorul impaduri t al muntelui Plea-
sa, g rupul esi la gol dupa, patru ore de mers
pe sub arcadele fagetului ce tine din marg i-
nea Cai:n.enilor pana in muntele Zanoag a.
Din creasta drumul continua eatre E prin
Chioa Fedelesului, munte marginas despre
Olt, 'I'atarul ei Cocorciul, de unde grupul
urea la Vf. Sm'111.
Din acest varf cobori seaua Budislavului
si ajunse pe una dial, sistoacels de pre nord
ale muntelui, 1£1, "Stana buna" din Avrig
unde inopta, '
7.VIII. - In ziua de 7 August grupul
porni pe firul vafi in sus, aiunaand dupa
un ureus greu de trei ore, la lacul Avrigu-
lui, situat Intr'o pozi tie minunata, sub se-
ninarrle Ciortei lSi Garbovei , de aci, urea
pe una din sistoacele ce cad direct in lac
la varful eel mai irualt al Ciortei, cobori la
Garbova si tinand mai departe creasta mun-
Lilor spre rasari t, treeu peste spata intinsil
a Scarii, de undo cobori la Scarisoara.
Din acest punct corrtinuand drum ul pe
deasupra isvoarelor va.ii Puha sl pe poteca
larga ce coruduce sub marea cadere de a;pa
a Serbotei, ajunse catre orele 4 la casa Ne-
g'oiu, situata pe piciorul de munte ce eade
din varful Serbotei, separand valea ClU ace-
Ias nume de aceea a Saratii.
8.VIII. - Cand grupul elSi in dimlneata
zilei de 8 August din cabana, Negoiul era
invaluit 1Inl strut pro aspat de zapada.
Pi-in ninsoare si pe un vant puternie !?i
rece, ineepu ascensiunea Varf ului Negoiu 1,
de unde drumul comtinna pe nagura, prin
Strung's Dracului - C'altun, peste erestele
aooperite de zapada ale Laitei, Laitelului
!;IiPaltinei la Balea.
9.VIII. - Luand directia S. E., printr'un
grohotis vizibil, ce conduce din marginea
.laeului direct in eulmea prineipala, grupul
aiunse dupa 20' la Capra, lac situat pe ver-
santul sudic al Fagara..5ilor, 1a peste 200
m. deasupra Balei,
Din 1acul Capra drnmul continua catre
rasarit, peste urrasa eoama de pia tra a Va-
nato rIi Iui Buteanu (2504 iI11) si p.rin g ro-
hcti sul de deasupra Vai i Buda, urmat Il-
prcape orizontal pe sub creasta prmolpala,
care pe masura, ce se irrdeparteaza de Bu-
teanu, pierde din inaltdme.
Dupa 0 ora de mers din Capra, grupul
oscalada aceasta eoama dintata, trecand pe
versantul nordic al Fagara~ilor ~i ajunse
la isvoarele - desf'asurate in Ionma de e-
vantaliu - ale vai i Arpasului,
Urrnand 0 directie aproape paralela eu
creasta principala, urea succesiv doua spete
repeal, dupa care cobori Ia Podragel, lac
slnguratec sub piciorul de munte ce se lasa
din varf'ul Podragul, catre nord.
o ora mai tarziu, dupa ce salta peste un
al trqilea pioior de rrumte, ajunse pe' 0
ploaie torentiala la Podragul, lac iartins, si-
tuat intr'un tinut ruai pitoresc decat tova-
rarul sau mai mic,
10.VIII. - Peste intreg tinutul Fligal'<l-
silor, vremuia din nou. Ciobanii nal'asisel'a
bordeele cata,rate la mad inal timi, cobo-
rand em turmele im: c31m..pie.
Ploaia si grindina oadeau batute de un
vant puterrric, iar neg'urile dese staruiau
pe culmi.
Fara sa poata zari nirn ie din m.aretia
acestei regiuni, grupul urea. ina 18-a zi de
drum la varf ul Podragul, urma drumul ca-
tre E. treeu prim Ucea, cobori seaua ce 0
separa de Vistea ~i urea pe aceeasi vreme
la varf.
Prrntr'unul din hornurile de pre nord,
grupul oobori in Vale a Vi stei, urma cale
de cinci ore poteca acestei viii ~i ajunse
seara tarz! u in Arpasul d J os.
Optsprezece zile de drum efectiv (21 de la
pleeare) luara sfar~it aci, dupa aproape 400
klm. strabatuti eu piciorul din Banat in
Fagara~.
Multumirea real izarl i celui mai lung iti-
nerar incercat pana atunci in Carpati, era
cu atat mai vadita.: eu cat acesta fuse e c-
fectuat £'lira calauz! - harte, ~i busola fiind
unice le mij loaea de orientare, ~i fara rnici
un alt a.iutor din afara" drumeti i purtand
timop de trei saptamfmi, paturi, echi pament
si hrana, peste muntti ce separa Valea Te-
mesului (Banat) de munt.ii din' imediata a-
propiere a isvoarelor Dambovited.
*) S'au strablltut ctnci masivi: Mehedinti, Retezat, Parang
Lotru ~I FlIgiira~ escaladandu-se pest" 45 varfurt. Distants par-
cursa, masurata pe serpentlneJe ~i ocolurile urmate, 385 klm.
 PRIVIRE GENERALA ASUPRA MASIVULUI
PIATRA CRAIULUI
de eRR. DEDULA
Dale ge%gice.
In punctul de jonetiune al outarrlor de
data mai recenta ale Carpati lor oalcarosi
cu vechile Catene Daeice, ca 0 bariera co
desparta doua aspeete diferite ale munti-
lor nostrt, se ll11tindeaseutita coama a Pia-
trol Craiului, transver al pe directia gene-
rala a Alpilor 'I'ransilvaniei.
Maslvul este euprms intre Valea Dam-
bovi tei, Dambovicioara, depresiunea Brann-
lui, tara Barsei ~i Valea Barsei, Iegandu-se
numai la Vest eu ul.tirnele clinarri ale Ta-
masului din rnasivul Fagara~.
Atat structura geologica, cat ~i poz.itda sa, F'undurile, urmeaza coasta pana sub plaiul
sunt indeosebi interesante, prin fundam.en-
tul format din aceleasi roci cristaline ce Ie
inrtaJnim si in masivul Fagara~, din: care
face parte, odirrloara Piatra Craiului ur-
mand ca ~i acesta, aceeasi dlrectie Vest-
Est.
Peste aoest fundament s'a asezat stratal
calcaros si conglomeratele ee caracter izeaza
Jurasicul si Cretaeicul inferior, iar eu oca-
zia cuta.rit Carpati lor ealcarosl, por tiunen
care Iormeaza actualmente Piatra Craiului,
a Iost intoarsa pc directia de azi. Carac-
teristica este deasemeni pozi.tia rocilor a-
cestui masiv, dispuse vertical in dvk-urt,
fcrmand jghiaburi ~i ferestre pe ereasta din-
tata ca lID feraatrau, ceeaoe deterrnina ma-
sivului un aspect cu totul aparte.
Aeestea sunt ptrtinele elemente geolog iee
pe earl spatiul restrans al umui articol de
revista mi le permit.
Dale turlstlce,
Din punet de vedere turistie, Piatra Cra-
iului J1l'ezinta uTI!teren admirabil pentru : din! numeroasele fire ce due spre creasta.
toate genurile de ascensiuni.
Masivul se intinde pe 0 lung ime de a-
proximativ 16 km. avand 0 ereasta foarte
accidentata, si ingusta, in special pe por-
tiunea Piatra Mare a Craiului, iar varfu-
rile mal importante sunt: Pietrieica, Coltii
Gainei, Grindul, la Om (2244m.), Creasta de
Nord (eu 5 varfuri), Martoi si Piatra Mica.
Pe versantul Estie este indeosebi rem ar-
cabila multitudinea del jgheaburi, dintre
eari foarte putine au 0 denumire, ~i aeeasta
imprumutata de obiceiu del a poenile in oarl
partea lor inf rioara tan sfar~it.
6
In partea nordica a masivului se gase-
ste Orapatura, Iarga depresiune ce des-
narte masivul in Piatra Mare a Craiului si
Piatra Mica.
Partea Iascinanta a aoestui masiv ramane
iusa "Peretele de Vest" care la prima ve-
dere da impreaia a fi inaeoosibil. 'I'otus, pe
acest vel' ant, irieolacindu-se printre turnuri
de calcar si imense conuri ~i trecand prin
jgheaburi adanci si brane inguste, trei dru-
muri due peste creasta :
1. Drumul peste Pietrtciea.
2. Fostul druJm al Granicerilor, care tre-
ce creasta la Sud de Grirul peste muntele
Grindului, se uneste cu poteca ce vine din
Vladusoa ~i continua. peste Pietrele ~1 Coia
spre Pestera - Bran si Si rnea,
3. Drumul asa numit "La Lanturi",
In afara de aceste itinerarii cari sunt in-
destul de euno scute , se mai pet face urma-
toarele escalade :
1. Din TaJma~ul venind in Marele Gro-
hotis, trecand prinrtr'o aer-ie de>gang-uri si
mici brans, Ia varf'ul Grindului, iar de aci
urmand ereasta spre varf'ul la Om,
2. 0 varianta a drumului "La Lanturl
care incepe din ohiar locul unde se ana
serfs cu rosu pe stanca - "fals". Este un:
itinerar mai lung, pc un teren mai slab, a-
eoperit de g rohotis si piatra friabila, prin
care se] aj unge in drurnul "La Lantur i"
inainte de ultimul jghiab.
3. Din drumul ce duee din Plaiul Foii
spre Tama~, stra,batand po rtiunea de pa-
dure ee se gaJ8e~te intre vale si zidul Pie-
trei sau Iiullin:d-opela jnepeni~ul de sub
"Za~az" spre Nord', se poate urma unul
Dintre acestea, 5-6 prezinta un interes
deoseb it, ele urcand pana la eulme. Nici-
unul dintre firele peretelui vestic nu poarta
insa vreo denlUlmire, ele nefiind cercetate
de tur-isti din cauza difieultati l ce prezinta,
atat parcurgerea zonei de padure, cat si
ascensiunea inceputului firelor cari se ca-
raeterlzeaza prin sari tort foarte mari sl
gre.le.
Prin aeeste sistoaee sau valcele 0 oa-
Iada inrtr'o Iormatle mai mare de 2-3 per-
soane este periouloasa din cauza bolovani-
lor ce se prabusese cu usurlnta.
 Panll a tltzi, ingurele itineraril frequ-
entate in 'ma ivul Piatra Oraiului unt ur-
~a,toar lei:
1. Dim Zarnesti, atat in directia Plaiului
Foii, cat si pe Valea Raului, drumuri mar-
cate, conduc catre prin ipalele puncte ale
muntelui. ·tfel, din Zarnestl catre Cru-
cea din Piatra Mica, iar de aci p creasta
pana in Curmatura ~i pri n Crapatura din
uou ra L'jarne~ti (marcaj galben).
2. Prin Prapasti! la Vladusca (rosu in
cruce).
3. Din Zaruosti - Valea Raului - P :;;-
tera - Coia - Grind - La Om, ~i de aci
.,Pela Lanturi" in Plaiul Foii ~i apoi la
Zarnesti (rosu).
Drumul de orca ta, este mareat d asemeni
cu alba tru, rar din Valea Ch ii pana iu
Ourmauura tot QU alba tru (marea i irn.i-
taDid semnul topografic aI i rvorulul).
In afara de aceste itinerarlt, cari au ca
punct de nlecal'e Zarnestit, prin faptul oa
marcajul porrieste chiar din aces ·ta COITlU-
na, se pot face excur iuni ill! Piatra O1'a-
iului venind din Buceg i prin Strunga sau
Valea Gaura la Brun - Moheciul de JO'3,
iar de aci peste colinele c se iritiud iritro
soseaua Carnpulung - Brasov ~i Pi atrn
Cralului, prin satul rasfiJ'at al Peeterii, l\1.a-
gill'ii sau Srrnei, pe te Coia ei Pietrele in
vasta depre iune premergatoare ma<;;ivului-
Piatra Craiului, desi brazdata de atatea
jghiaburi, in afara de cateva isvoare cari
dupace sei puesc ~l'intre albele pietre de
calcar dispar in nisipul vai! or, pentru a ur-
ma drumurt ubterane, s'ar putea spune ca
este aproape lip ita de apa. Locurile unde
turtstul 0 poate totusi gasi, sunt :
In Valea cu Ap,a, fir ce coboara din punc-
tul num it .,La Arsura" si care dupa ce se
U1lJO~teell Valea Seaca a Pietrelor, ia n u-
mele de Valea Brusturetului ~i se indroapta
catre apa Dambovicioarei (Muscel).
In Valcehl1 Oheii de sub Grind.
La Vladusca, isvm- foal' bogat in apa,
ce formeaza firul din dr apta al Prapa-«
ti ilor.
7
In punctul Martel, in partea superioara
a Poenii, se afla 0 mica cascada,
Niciunul din aceste isvoare nu d paseste
altHudinea de r.mn m.
- Firu1 din tang a al Prapastitlor; care
poarta deasemeni numel de Val a Cheri,
ca si valcelul de sub Grind, sunt ceva mni
bogate in apa, Iiind alimentate de mai mul-
te isvoar c ccboara din Piatra Mica sl
din Zanoaga pana in Curmatura.
Sub punctnl de vedere al adapo turilor,
Piatra Oraiului nu poseda in, plin munte
decat vechea casa a S. T. R.-uIui, d pe
Grind, reparata ~i amenajata de ca,tre a oc.
A. D. M. 1_ R, Deasemeni in Plaiul Foii, In.
fostul canton al f'abrtcii d celuloza, 0 casa
am na.iata de S. K. V., PI' zinta 0 vadita u-
tl litate p ntru turietit ce incearca esealada
masivului, prtn p retele vestic,
Ou acestea in, 'il, problernul adapoaturrlor
in Piatra Craiului uu este nici pe departo
solutionat. Construirea unor refugi.i situate
sub creasta ~i anum im depresiunea ce ur-
meaza imecliat in nordul varfului "La Om",
iar un al doilea, intre Piatra Mare ~i Mica
a Craiului, ar faeil ita mult, nu atat treee-
rea peste masiv, care - dat fUnd tim-
pul scurt in care este posibi la pareurgerea
lui - s poate face si astazt de tul de n-
sor, cat oercetarea amanuntita a peretelui
ve tic, regiuns a rama aproape necu-
no' uta, desi suntem conv insi, el repreztnta
un exoelent teren de explorare.
Maretta singuratlca a Pietrei Craiullli
depe cr asta cv,reia se desfasoara un peisaj
de 0 frumu et necuvantata 9i faptul ca ver-
santul sau vstic ar inca multe r giuni In-
valurte in necunoscut, ar trebui sa eonsti-
tue un indemn pentru drurne ti i nostri spre
a-si indr pta pasi i cat mai frequent sl in-
tr'un numar cat mai mare, intr'acolo.
*) HARTl: S. K. V. - Brasov : Platra Cralulul sl Bucegii,
harta detattata.
Instil. Geografic: Scara 1/100.000 cu elernente generale asupra
masivului : punctelede patrundere sunt bine indicate.
ASCENSIUNI GRELE
DIN CAR
OBSERVATlUNI ASUPRA vxu
de N. DIMITRIU
NOTA INTRODUCTIV A.
Unicd in intrequ! versant prahovean prin
multitudinea §i uarietatea obstacolelor sale,
Vallea Seaca reprezintd netruioios, una dintre
cele mai dijicile ascensiuni ce se pot ef ectua in
Buceqi,
Lips-a unei descrieri de detaliu sau a unei
hCl1'ti simiiare, a [dcu; tnst: ca ascensiunea (J)-
cestei viti, incercatit frequent, sit se termine 'in
dese rdnduri prin. coniuruiarea parcw'sului real,
cu variantele din imediata sa apropiere.
Pe ct1t este fnsit de [iresc ca intr'o regiune
quasi - necunoscuid, nu toate ince'11citrile sit
fie fncununate de succes, pe atdt de curios a-
pare obiceiul acelor turi§ti cari, evitdnd cu bunit
§tiintit traectul proprru zis al vaii, nu ezita de
a-§i eticheta totu§i escapada; cu sugestivul titlu
"A scensiunea Vitii Seci",
latit dece n'am [i deloc surprinei dacit in
urma unei statistici, s'tir constata ca numitrul
acelora cari au ureat - in mod real sau ilu-
zoriu (iruieosebil} - Valea Seaca, este eel putin
cgal eu al pietonilor depe promeruuia Sinaia -
Suina Regalit.
Cu. toate acestea, noi ritmdnem la iconvin-
yerea ca acei cari au parcurs sau au avut cel
pu/in intentitlnea de a parcurqe adeotiratut
iraect ul. vitii - adicd aceta care nu evitit nici-
una din sdritori - se limiteaza la un numar
resirdns de turi§ti.
N. D.
Din Busteni poteca urea tn rarnpa usoara
fagetul de deasupra Vaii Alibe (malul drept) ~i
dupa un parcurs de 30l !prin padure, traver-
seaza Valcelul de sub Por tita, a carui identi-
ficare se face fara difioultate, tinand seama
ca firul acestuia este acoperlt de 0 vegetatie
bogata, iar punctul prin care este traversat,
marcheaza 0 denivelatis aproape impercepti-
bHa.
De aci drumul se continua aproape orizon-
tal si dupa 400 pasi, coboara tn Valea Seaca a
Caraimamilui, care este vizibil mai adanca
decat Valcelul, iar firul, intrerupt de cele din-
tai blocuri si sari tori.
TiJrnp: Busteni-Valea Seaca 40'. Poteca trece
mai departe pe malul opus, continuand tot
prin padure, catre Valea Alba. (Dam aeest de-
8
IN BUCEGI
A 1M A N
SEeI
taliu spre a nu se crede ca pateca ia srarsit
In Valea Seaca),
Incepand ascensiunea directa pe fir, se a-
,jUJIlge cui-and la prirnelo saritori (vez] schita,
saritorile 1-3) situate la 0 mica distanta Intra
ele si de tna.ltimi variind intre 6-10 m.
Trecerea lor se face aproape pe nasimtite
gratis prizelor excelents ~i inclinatnm! putin
pronuntate, ce marcheaza,
La cota aproxima.tlvg 1430 m. si dupa 30'
de mers din puncnul unde s'a intrat in vale,
o prima saritoare inalta., marcand aproximativ
12 m., poate fi deasement escaladata 'direct ;
trecerea sa mai prezinta tnsa urmatoarele
doua variante:
1. Pe hrau rile ~i prin [nepenisut din dreapta
vaii (cum urcam) cu revenirea In fir, irnediat
deasupra saritorti.
2. Prin hornul din stanga va.ii, (cum urcam)
marca.t la baza cu semns rosii, a caru] esca-
lada se ,face pana sub padurea de zade - la
circa 35 m. tnaltime - dUlPa care drumuI se
se continua la dreapta si orizontal, pana in
puncrul unde atinge din nou valea,
Dela cota de mai sus, continuand ascen-
siunea, se ajunge dupa alte 15' la Saritoar ea
din Zarujur, situata sub punctul de conf'luenta
al Vaii Sed cu Valea Iui Zangur,
Pastrand in partea superioara UJIl imens
bloc tn cornise, escalada directa a acestet sari-
tori este dificj,la.
Ea poate fi tnsa conturnata cu u$urinta fie
pe coastele din dreapta viHi (cum urcam), fie
prin tngusta tisura din stanga pana la circa
30 m, deasupra firului, de unde, dupa un par-
curs scurt, se ajunge la gura Vall Zangur.
o mica observatiune asupra ;pundului de
conf luenta Zangur- Valea Seaca.
Cea dintai vale fiind exact In prelungirea
part·ii inferioare a Viiii Seci, a fost adeseori
conturrdata cu aceasta din urma,
Confuzie marita recent sl de prezenta semne-
lor rosii, in peretele stang al Vait Zangur.
Ori lncepand din punctul de confluenta, Va-
lea Seaca are 0 pronuntata abaters catre
dreapta (cum urcam) iar dupa circa 50 m., se
orienteaza aproape hrusc catre stanga.
Continuand ascensiunea pe fir, se aiunge
dupa un parcurs de aproximativ 100 m. din
Valea Zangur, ub a treia saritoare mare in-
aWl. de peste 40 rn. si tormata din lespezi Ius-
truite, de 0 Inclinatiuns riu prea accentuatil.
Saritoarea nu poato fi insa trecuta direct,
Ietela sale fiind complect lipsite de prize, asa
cii aceasta urmeaza a fi ocolita prin braurile
l;Ii jnepenisul din dreapta vai] (cum urcam) .
Ajunsi deasupra sar-itorii, nu se mai reintra
in fir, ci S6 urmsaza coasta usor tnclinata !;ii
bogata in vegetatio din dreapta fir'ulut (cum
urcam) vizand drept in fa(.a, punctul Piatra
ALbcl (0 stanca de 0 nuanta distincta de a celor
din imprejurimi) care se zareste departs, pe
zidul din dreapta firului <central, cum privim
spre abrupt. I

Timp aproximativ V. Zangur. Branl portltei

(sub Piatra Alba.) 1 ora 30'.
Din aoeasta poiana care deschide conside-
rabil perspectiva va.ii, se pot distinge perfect
ramiticatiils finale ale Vai i Seci, rtdicandu-se
catre culme in fonma de evantaliu.
Privind ciitre abrupt, 'se ziire!;ite in dreapta
cel dintai fir al Vaii Seci, care scapa Intr'o
panta vertiginoasa pe sub cuI mea Picaturn l;Ii
se transtorma la urs moment dat. tntr'o spal1i-
tura verticala si larga de peste 100 m., ceeace
face ca Pe 0 buna portiune, acesta sa n'aiha
nimic oomun cu aspectul unei vai.
Denumirea ce i se dii in harti si anume "V.
Seaca" ° gii.sim oarecum improprie, deoarece
are ° pozitie excentrica fata de ansarnblut de
ramificatii al Vaii Seci, Iar cursul Sa'J, acuza
foarte pujin fata muntelul.
Credem di 0 denumire mai adequata aspec-
tulul sau general, ar fi ,,'Sprllrltum Vrlii Seci" ;
o propunem oolegilor turisti, cu rugamintea
de a 0 adopta, dimpreuna cu denumirile ce am
dat pan a acum si vom incerca sa darn., punc-
telor mai importanta ins a nenumite ale vati.
In centru se distinge clar a doua ramiti-
catie, care poartt; curioasa denumi ro de, "V:11-
celul nenumit". Data fiind si tuatia sa centrala
ca si importanta turistica ce prezinta, credem
ca cea mai propr-ia denumire a sa, ar fi "Va-
lea Seaca":
In stanga, V~l]celul Mortului urea aproape
paradel cu firul principal al Vaii Seci, de care

s'l-
se deosebeste insa fundamental, ascensiunea Sa
fiind cu mult mai usoara,
Instarsit, separata printr:o creasta dantelata
de valcel, sistoaca Uriusuluj Se inalta in trepte
marl de piatra, triijuita oatrs stanga de [man- £. N
sui tanc al Uriasului.
Reluam - diupa aceasta fngarii schitare a
aspectului firelor finale ale VaU Sect - des-
crierea itinerariului din punctul Piatr'a Alba.
(Firul ce urmeaza a fi escaladat, este situaf
imediat in stanga acestui punct),
Ascensiunea pana. la Crucea Caraiman pre-
z'nta patru vartante :
 1. Prin Vttkelul MOl'lul11i.
2. Prin braul Portitei.
3. Prin firul central al Vaii Seci.
4. Prin Spalatura Viiii Seci (vezi articolul
.d-Iui N. Comanescu).
Cea dintai - dupa cum am mai spus -
nu prezinta dificultati tehnice, este tnsa dura,
data fiind inclinatiunea sa.
Cea de a doua, nu poate fi considerata ca.
o ascensiuns propriu zisa a vii.ii, ea evitand
portiunea cea mai importanta a acesteia.
Insfarstt ultima, este aceea care constitue
reala ascensiune a Vaii Seci ;;;i a caret des-
criere 0 darn mai jos.
Din punctul .unde Braul Por-titei cad., in
Valea Seaca ;;;i pana la brau) 'de sub Crucea
Caraiman, valea pastreaza pe intreg parcursul,
.aspectul aproape neschimbat al unui horn CoD-
tinu, a carui la(ime variaza Intre 1 metru (Sa-
ritoarea Mare) ;;;i 4 metr-i.
Peretele din stanga (cum urcam) este con-
stant vertical, netolerand nici un brau, cu
exceptia aceluia care conduce Ia Crucea lui
Raf'ail ; eel din dreapta, privit din aceeasi po-
zitie, este mai putin salhatec, prezinta cateva
braur! si coaste iruierbite cari permit - dupa
cum vorn vedea mai jos - ccnturnarsa unora
din saritortle derpe parcurs.
Din dreptul Braului Pcrtitei se urea pe
trepte inalte de piatra prin Iundul vait, jar
dupa circa 100 m. se ajunge in fat,a primal
saritori grelo.
Inii.ltimea sn marcheaza circa 8 m. si estc ab-
sol ut vertical a,
Singura posibilitats pentru a fi escaladata
o ofera fi ura dintre saritoar,e $i peretela stang
al canicnului (cum urci"tm) care prezlnta cateva
prize bune.
Escalada acestoi sar'itori ramane totusi difi-
emi ~i nu trebue incercata decat nurnai do
catre cat.iiriHorii cu oareeare expericnta 0).
V(l1'ianl(l, Siiritonrea se poate ocoli pe coas-
tele iruierbite din dreapta vaii (cum urciim)
dupa care so reintra in fir.
Dupa trecerca acestei prime sari tor] care,
data fUnd apropierea sa de braul Portitei, 0
vom nurni-o Siiritoarea Portiici, valea este in-
trerupta la 'IIlica distanl a in amonte, de jo
ia doua, AceasLa se escaladeaza deasemenl di-
rect sau prin dreapta (cum urcam),
Dat fiind aspectul acestui obsf acol strnns
Intre doi poreti inalt! ee-l tiru permanent in
umbra, n vom denumi ,.Si11'itoaTea Nea{J1'i1.".
Continuund ascensiunea firului, canionul
devine la un mome.nt dat mal larg, li'tsand sa
Ole ubata catro coastele dim stanga (cum ur-
*) Ea constilue de altfel ~i un rnic examen. Cine nu
efectua direct, sli renunte pur ~i simplu Ja continuarea ascensiunii,
aceasta sarltoare nefiind cea mai grea.
dim) un hraneag ce urea usor la Crucea lul
Hafail, asezata intr'o pozitie de 0 neouvantata
maretie.
In punctul unde br:lneagul ce nu mascara
GO m. Iungirne, se imbina cu firul, reintalnim
marcajul rosu, de astadata format dintr'o sa-
geata.
Saritcarea ce urmeaza la cativa metri si
anume Sdritoarea C1'ucii, rnarcheaza aproxi-
mativ 12 m. Ea peate fi escaladata fara, difi-
cultate, direct. In mod obisnuit tnsa, aceasta
saritoare se ocoleste prin dreapta (cum urcam}.
Continuand ascensiunea se ajunge d,upa
circa 1-1.30 ora dela Braul Portitei, in Iata
amela din cele rnai caracteristice sari tori ale
Viiii Seci, in forma unui horn a1 carui rfund
se adanceste in perete ca 0 pestera. Acest ob-
stacol pe care-1 vom denumi Hornui Adanc,
prezmta "in partea dreapta (cum urcam) 0 plat-
forma de piatra usor inclinata catre interior.
Utilizund prizele si fisura acestei platforme, se
poate trece si acest obstacol fara prea mar"
dificultate, desi la prima v dere pare destul
de greu.
IIornul se poate ocoli si prin coastele din
dreapta vati **) (cum urcam),
Curand dupii trecerea acestuia, valea esLe
lnLl'crupUi de eel rnai inalt r;i dificil obstacol
al intrcg ului parcurs, Saritoarea Ma1'C.
Pastrand aspectul unui horn de peste 25 m.
inal(ime, acesta este absolut vertical Pe 0 por-
tiune de 20 m. dupa care orient:lndu-se cittre
dreapta, devine ceva mai putin inclinat,
E calada sa, desi uncle portiuni ale sarttorii
au prize bune, ramano totusi grea si pericu-
loasa.
Un mers calm, Cll 0 cat mai atenta cercetare
a rezistentei prizclor, conduce la reusita tre-
cerii.
Duratn parcursului de lu Braul Portitei -
deasupra Saritot-ii Mari, 2-210 ore, in care
este ealculat ~i timpul necesar pentru urcarea
succeslva a celorlalti turisti, tragcrea sacilor,
piolete.
Trecut accst punct greu, ascensiunea Vaii
Seci poate fi considerata ca terminata.
Dela Saritoarea Mare dupa un parcurs
scurt, un ultim obstacol, "Si1.1·itoClTca de sub
Bran", lnalta de aproximativ 20 m., insa cu
mult mat putin tncltnata decat cea precedenta,
se escaladeaza usor,
Imediat dupa trecerea sa, valea atinge Bruul
vau Seci.
Este puncfjul unde acela care a incercat bra-
"area dificultatjlor acestei viii, traer;te senti-
mentul unei multurniri ce nu i-o poate pri-
**) Pilnli acl, obstacoleJe mai greJe, prezinta - duoa cum am
° poate v~zut - variante 'carte comode prin dreapta firului (cum urcam),
ceeace face ca in marea majoritate a cazurilor, turistii sa Ie pre-
fere saritorilor destul de dificile, depe acest parcurs final.
10
 lej ui mai intens, mcrun alt ~inu t din B ucegi. In mod normal, durata ascensiunii y'aii seci,
Dela acea vedere, Itmitata ore in sir la un cste de 6-7 ore.
horn nesrarsit, intunecos si rece, se trece, in Cei earl au ezitatii, ameteli, sau obese c
clipa cand atingem covorul de iurba al brau- usor, sa renunte la curiozitatea de aCunoa~te
lui, la peisagiul luminos si larg, !pe care acest aceasta regiune.
sfarsit de drum aspru, il ofera QU generozitate. Celorlalti Ie reeomandam cu tot entusiasmul
Strabiitand braul catre stanga, pe sub ascensiunea Vaii Seci, ea fiind adevarata re-
.Btreasina de piatra" - admirabi,l Ice de ada- giune in care maretia aspra a f ir ii, recompen-
post la vremea rea - si urmand apot coastele seaza cu prisosinta, eforturile celor ce incearca
inierbite ale Car aim anul ui, se ajnnge la Cru- Sa invinga redutabi.lele sale obstaeole.
cea Eroilor.

DIN CO-~TILA
V. COSTILA, V. GALBINELE, V. SCORUSI, V. MALIN, V. COLTJLOR,
v. SEACA, V. TAPULUI, V. URZ[CII, BRANA MARE A COS!ILEI
de N, DIMITRIU si AL. BELOIE

VALEA CO$T/LA Insistam asupra acestei zone premer qd' oare,

(Plansa 1) orienta rea Iiirid oarecum dificila, deoarecs vi-
zibilitatea asupra abruptului dispare amand.
Caracterizandu-se prIn asperitatea co pas-
In nota general a, vom 'pastra aproape In per-
trcaza aproaps pe intreg parcursul, aceasta manenta lega.tura de vedere eu Valea Costila,
vale brazdeaza Iata de 0 impunatoare masi- care ramano in stanga si la aproximativ 150
vitate a muntelui Costila, marcanrl 0 direrenta un, de noi,
de nivel de peste 1000 m. si 0 panta co variaza Accsntuam ca 0 deviatie prea mare catre
intre 35-60°.
dreapta, este 0 eroare ce cauzeaza adeseori in-
Privita prin perspectiva, valea Costila in- trarea in zona de padure a Galbinelelor a ca-
vedereaza dela prima aruncatura de ochi, dt rei aecidentatie in partea Interioara este ex-
ascensiunea ei este grea; greutate care - dupa trema,
cum vom vedea - nu consista auU in dificul- Contmuand urcusul, trecem, dupa aproape
tiiiile technice, cat in efortul continu ce im- 30 min. de mers din poteca, printrun horn plin
pune in masura aproape eg ala, atat partea al- de vegetatia si pamant care ne scoate curand
pestra a vaii, cat sl zona de padure, premer- deasupra Vaii Costila, tntr'o mica poiana ce
giitcare ascensi unii propriu zise. (Portiunan din of era spre vale 0 perspectiva larga.
drurnul spre Poiana Costi la - Tuncul Ascutit). De aci panta se atenueaza ~i dupa 10 min.
de mers, vom cauta sa ne apropiem cat mal
* mult de Iirul Costilei, turu a pierde fnsa din
Din Busteni, urmand prin pad ure poteca inultime.
Vi:iii Albe (marcaj verde) se ajungo dupa 3/4 Pe aceasta ne ang ajiirn exact in tinutul un-
ora de mers !u~or, in poiana un de ea se bifurcii. de vegetatia dispare aproape complect, iar
Din acest !punct pariisind marcajul, ne aba- 'I'ancul Ascutit apare in drcapta si deasupru
tem la dreapta, pe Iarga poteca ce duce in Pc- no astra:
iana Cost ilei. Este punctul de unde iparcur'sul vai, prez inttt
Prima depresiirne alldncu ce tntalnim oiupa trei zone distincte:
aprox. 15 min. din punctul de bifuJ'c~ie porne- A) De sub T'cncul Ascutit pana deasupra SU-
nit mai sus, estc Valca Costila, pe cal~11e" an- l'it01·ii Mari deja cota aprox. 1850 In.
gajam direct, zona de piidure fiind dif icila de B) Dela cota 1850 m. pana la puncLul de ra-
parcurs ~i complect lipsita de perspecti va. mif'icatie al celor- dcua fire mai importante ale
Timp: Busteni-Valea Costila, 1 ora. Costilei. (Valcelul Lespez ilor- - Valceluj Hor-
Urcam deci malul opus si ne orientam catre nuflui, cota aprox. 2130 m.),
stanga, pe 0 directie aproapo perpendicularit e) Din punctul de ramificatie, la Brana
fatii de poteca pe care de astadata 0 pilrasim, Mare a Ccstilei.
vizand creasta Tancului Ascutit ce se tntreza-
NOTA. - .SlAnga" ~i .dreapla" se vor rnteege tn tot cursut : .
reste printre arbori i padur-ii. artlcotulul, in sensu! in care mergern.

11
 Yom expune mai jos posibi litiit ilo de llal'-
curgero ale Iiecarei zone.

*
ZONA A se poate efectua pe 3 variante ~i
auurne :
1. Pornim din d reptul Tancului Ascutit, di-
re ci pe [ir, tree em 0 prima saritoare mica, u-
t ilizand platforma de piatra situata in dreapta
(cum urcam) si ajunsi sub Soriioarea More,
Incerciirn escalada ei.
Incercarea este dif'icila datil fiind rnaltimea
acestui prim obstacol greu, lipsit aproape com-
plect de prize. (Varianta Ing. Frim).
2. Urmam direct [iru; puna in apropierea
Siiriiorii l\Iari, al carei ocol se poate face pe
hranele inguste $1 prin jncpenisul din dl'eapta
\ all (cum urcarn) si la 0 inalt, im relati v midi
'rata de fil'ul Cosfilei (varianta Ing. Titeica).
3. Prin Vrilte/Ill Neijru. situ at pe malul opus
Tancului Ascutit. l den tifica.rea -acestuia e u-
:;;cara deoarece este acoperit de vegetatts ~i pu-
mant, iar dupa 200 m, in sus, se transtorma
Intr'un horn lngust f;'i dispare in padurea de
zade situuta ]1C creastil, dint! e Costila ~i valen
/ A!M.
Urrnandu-j llani:i'n zona unde se pierdc in
desisul \'egetatici (aprox. 100 m. diter, de nivel
din Iundul va ii) crmtiruiarn de aci la drcapt a,
travcrsand "d'a coasta" un jnepenis destul de
lung si ohositor, dupa care tncercam Isa rein-
tri:imin Costi la, deasupra Sar-i torii Mari. (Va-
iianta Rug, Stoian).
ZONA B) Ajunsi la midi distantn in nmonte
de Saritoaroa More, drumul poate fi urmat
fura lntrerupere pe f'irul vai i, care desi de 0
panta accentuata, nu prezinta pe parcurs nici
tin obstacol mai difici!.
Saritor'ile sunt de inaltime mica asa di
trecerea lor so face cu usurinta. Aceasta, panll
in punctul unde Costila se despletesto in doua
mart fire finale - al Lespezilor ~i Hornului -
eu totul disticte de restul valcelelor cari com-
plecteaza ansamhlul vaii.
Firul. Lespcsiior (din dreapta, cum privim
spre abrupt) este dormat dintr'o serie nemtre-
rupta de "spalaturi" de 0 inclinatie forte, ce-
eace face ca escalada lui Sa para [imposibila.
Firui Hornului, se continua spre stanga,
fara a prezinta pe primii 100 m. nici 0 acciden-
t a.tie mai deosebiUi.
Dupa trecerea acestei portiunl el este tnsa
ccmpleet barat de 0 seric de saritori foarte i-
nalte.
ZONA C. Intre firele de mai sus, 0 coasta de
o panta foarte accentuata, se asvar la in trepte
ce formeaza tot a tatea braneagurl mtrerupte
~ •• o'CI< ,/, 500 si Iespezi tocmai din Braul Mare al Costilel.
, I
Diru punctul de ramificatie, parcurgand por-

12
tiunea accesihila a Vaii Hornului pe 0 distantu In timpul iernii firul principal pastrea-
medie de 100 m. vom cauta sa ne angajarn po za 0 cautitate considerabi la de zapada, ce-
coasta 'Clintre fire printr'un punct mai acce- eace face ca vale a sa im.pr'llmute in aceasta
sibil.
Continuam ascensiunea pe aceasta : coasta,
epoca., aspectul eovarsttor al unei imense
lame de zapada C3 eoboara vertiginos din
I
utilizand .branele inguste si lespezile mal pu- St -unga in fundul padurii, la aproape 1000
tin inclinate. m. adancime.
Este 0 zenii aspra si indestul de grea, din Accentuam (',a inclmatta medie a Galbi-
cauza abisu lui pe care-t lasam in urma, pe nelelor Hind de 35-50 grade, prin nivela-
masura ce inainthm catre Brana Mare, in a- rea accidentelor, valea i!;li aecentueaza pan-
propierca careia coasta i~i atenueaza sim(itor ta in mod simt.itor, asa ('a ascensiunea sa,
pauta. Accrniwl1n ca pTima .1u1ncUaie a coastei credem ea nu trebue incercata in aeest a-
IIrCl'siiii 0 ctit mai otcnu: $i ateaevc
cercetarc no timp, decat num ai de catre turrstii ca'ri
'(.1 pun.ctclor lJrin cari urmeazii a sc trecc; con- po eda 0 suficienta pregatire a drumurilor
trariu parcurqcrca acesiei ;;(;nl' a lJc11'tii finale de i arna. F'iiudea In chi ar ipoteza ca 0 zar-
devine periculoa sii. pada de calitate buna ar facilita ascensiu-
Ajunsi la Brau urcam prin Hornul Mare la nea, nu trebue sa uitam ('a dif'icultatea a-
\",irful Cost.ila, de undc ldrumul so poate con- cestui drum, nu rezida atat in escalada in
tinua la Omul sau Pestera, pc una din nume- sine a vai i, cat in perspectiva avalanselcr,
roasele poteci ale platoului. a ruperf i z5.pezii, sau a alunecarilor, atiLt
Tirnp : Busteni - Sub Tancu l Ascuti] 2 jurn, de posi bile, in aceasta epoca,
O1'e. Orie.ine si-ar propune insa parcurgerea
Dif. nivel : 810 m. Galbinelelor in tlrnpul iernei, adaogam cl1
Timp: Tancul Ascu lit - Ptatou Costila 4-6 traectul Bustenl-Strungn Galbinele-Bco-
OI'C'. rusi-Platoul Costil a-Omul (Pestera) este
DiL n ivel 700 m. foarte lung fatti de tim pnl limitat in care
suntem nevoifi a-l efectua (7 a. m. - 4 p.
VALF.,\ aALBfNELE, VALEA SCORU!$f m.). P.e langa aceasta, parcursul lmai pre-
(plansele 1-2) ainta un punct a carui trecere, depinde ex-
clusiv de cal itatea !;Ii modul emu este de-
Din nusu m u] vai
b l caracter
lo r eu alp in

pusa zapada : Strunga Galbinele-Sccrust.

ale Bucegi lo r, Valoa Galhinele prezruta l1C- Inclinati a arestei portiun i fiind pronun-
iudoios, uuul din cele mui impr sionantc tuta, coborarea in Scorusi - pentru conti-
parcursurl, aspectul f;au propriu ca si per- nnarea drumulni spre platen - poate pre-
spectivele ce ofera asupta rogiun ilur iucon- zmta dificultat! nebanuite, indeosebl in e-
ju rato are, fi iud de 0 maretie aproap nc- pocile in car] zapada este acopertta de nn
cgaJatii de cole lu lto YPoi ala cltuulul pruho- strat de ghlu ta, sau nu prezi nta suficienta
vean. consistenta.
Tuncul Ascuti t - m archeasa .. punctul de In atari oonditiuni, coborarea porti un ii
sopu rul iuue al uxceus i uu ii Vai lor Costi ln ~i poruen lte, pare d i fici la.
Galbinele.
La find ucestcia din ul'lJla putcin ajuusrc * **
ell usu rln ta, esca.ladand creasta pe care e In contrast v iz ib il cu firul principal, fi-
. s ituu t '[lanou l si coborand pri ntr'un punct rul secundar al Galbinelolor pastreaza, 0
JIlaL accesibi.l, 1£1 cota medic 1753 m., do Utl- cuntitato mult rnu i mica de zap ada, i ar in
de ascensiunea prezi nta dona vm+ante : anumite epoci este aproape gol, cu exeep-
1. Prrn f irul principal (I'irul din stang'.!, ti a esh-Ilor diu sai-ltort, ale carol' stanci
cum urcam) rn ai hug ~i de 0 pan ta mai sunt acoperite de suprafete luci i de ghi ata:
putin pronuntata, aoeasta, dutorita pl'onnnt::dei sale inclina-
2. Prin firul secunda r (f'i rul rliu d reupta, tiuni.
curn urcam) mai strfms 1;li (13 0 pantii. vizl- Pastrand aspeotul unui horn aproape con-
b il mal a ccentuata. tinu, oarecum asemanator cu pprt.iunea fi-
Pareursul firului pri ncipn l se car.icte ri- nala a Vaii Seci din Caraiman, acest fir,
ZeC1Za prin perspectiva ncintrerupta ce 0- de!;Iim ai dif'ici l de urmat decat eel princi-
Iera asupra ausamblulul v a ii paua'n Strun- pal, consti tue in schimb 0 adm irabi la scoa-
ga Galbinelelor. la de ci1tv,ratura, gra.tie sarttortlor sale de
Ascensiunea se efectueaza direct pe fir, forme foarte variate (snrplombe, hornuri,
cu excepti a saritorjlor muti, al ei;l..l'ol'oeol coroane, fete inclinate pana Ia 85 gr.) in-
se face cu usurinta, pe eoustele din dreapta zestrate cu 0 mul titudine de prize !;Ii de
yaii (cum uream). 111altimi vrrr iind intre 7-]5 m.

13
 Dela al titudinea medie 2,100 m., firul s~-
cundar .se pierde in coastele ce separa Ga1-
binelele de valea Coltilor. Este cota de in
care e indicat sa se revina in: firul princi-
pal, al carul aspect, - incepand cam dela
aceeasi altitudine -- oste covarsitor.
Iritradeva ..r masiva coama de piatra ce
separa Galbinelele de Costila, este de 0 sal-
bateeie aproape unica, in iutreg vorsantul
prahovean.
Numai catre Strunga, 0 sing ura i-am ifi-
catie a vaii, urea aprcape la suprafata a-
cestui zid salbatec sl sfar~e!;it in Brfiul Ma-
re: este firul vertical al Galbinelelor, a-
supra caruia vom reveni,
Din firul secundar si dela altitudlnea
mentionata mai sus, se ajunge fara difi-
cultate in firul principal, pi-in traversarca
crestei ce separa ambele fire.
Reluata .aseensiun 'a firului principal,
groho'tisul ia Iocul sari torilor; valea confi-
nuand sub acest aspect pan a la Strunga
Galbinele, imensa ogiva Bapata in coroana
de stanci ce inchide orizontul catr apus.
'I'impul necesar pentru pa rcurgerea por-
tlunei 'I'aneul Ascutit-Struuga Galbi nele -
orlcare va fi traectul 00-1 vom alege pentru
esealada, este de 2 jum.-4 ore, dupa mers,
Din Strunga se pot efectua urmatoar Ie
variante :
1..In valea Cerbului prin coborarea Vaii
Soorusi-Mal in-Val oelul Pocnitei.
2. Pe platoul Cosfilei prin:
a) urcarea Vaii Scorusi lor ;
b) prin firul vertical al Galbinel lor.
1. Pentru 'efectuarea primului rtlnerar,
se coboara din Strunga Galbinelelor- ver-
santul opus oelui pe 'care l-am urcat, Ia fi-
rul Vaii cu Sccrusi. Pe pantele inierbite t;;i
printre Isspeaile acestei vai, coboram la
confluent a sa eu Valea Ma linului.
De aci eontinuam pc Malin in jos pana
deasupra rnarei sarttori sttuata in amonte
de confluenta cu Valea Colrilor : din acest
nunct parasind firul, uream malul drept,
Ia creasta ce separa Vale a MlHinului do
CoW. Escaladand aeeasta ereasta sl eobo-
rand pe firul u 1timei vai, aiungorn curand
la baza Hornului Mie dela Scarp, Acesta
urcr ', putem cobori prin Valcelul Poeni-
tpi cirect in Poi ana Costl lei (Valea Cerbn-
lui).
2. Al doilea itinerar prez lnta dona vari-
ante: a), prin vale a Scoruailor, 0U deose-
b ire ('.a aj unsi in firul aeestela, continuam
drumul in sus !;Ii anume printre I speziIe
eoastei.
Aproape do culme se i.ntra in fir direct,
pe care nu-l mai rarasim pana Ia pl atou.
14
Parcurgerea port iunei. din Strunga la
Varful Costi la pe acest itinerar, dureaza
circa 1-1 jum. ora t;;ieste extrem de intere-
santa, prin perspectiva neintrerupta ce 0
dsrasoara aaupra acelorasi reg iuni, admi-
rate din Strunga Galbinelelor.
b) A doua varranta, necomparat mai di-
ficila decat cele de pana aeum, se poate e-
fectua pi-in firul Galbinelclcr denumit "Fi-
rul Vertical".
Coborand din Strunga circa 100 metri
(luugime de par curs) zarim pierzand u-se in
seninari.a abruptului din stang a va.ii (cum
stam eu f'ata la Strunga) Valcelul Vertical
al GalbinelelOl', care sfar~t;;te sub Braul
Mare al Costi lei.
Inolinatla ca ~i saritorile acestuia, fac
ca ascensiunea continua pe fir sa para irn-
posib ila.
Asa fiind, d sub Strung-a vom U1'111a cir-
ca 100 metri "d'a coasta" brana ingusta care
conduc in valcel.
Mari le sari to.rl pot fi cvlta te osind u-se
din fir, escalada urmand pe f'ata rnuntelui.
Dupa 0 ora sl jurnji.ta te de mers se ajunge
Ia Braul Mare. Urmat catre stang a, acea-
sta conduce deasupra ramifi cati.un ilor Vaii
Costtla, sub Hornul Mare, prin care se pon-
te esi Ia platou. Luand acel as brau catre
dreapta, se ajunge Ia firul Scorusilor, de
unde se poate continua drumul deseris mai
sus (vezi "AI doilea itinerar").
Aecentuam ea varianta prin firul verti-
cal al Galbinelelor este grea, iar efectuarea
ei depi nde exelusiv, de poslbi litatrle aeelora
cari 0 incearca,
F'iindca pe Ianga rezlstenta, turistit cari
i~i VOl' propune sa inceree aceasta portiune,
trebue sa fie Inzestrafi indeosehi, ell aeel
shut de alegere al Ioeur llor ee1.o1' mai ae-
cesibile.
AJunt;;i Ia culme pe unul din itinerarttle
de mai sus, drurriul poate fi continuat fie
Ia casa Omul, urm andu-se catre nord-vest
stalpi! de marcaj, cad apar imediat ce tre-
cem varful Costila, fie Ia Pestera Ialomitei,
ocolind pe Ia ord, Iadul Vaii Albe t;;i con-
tinuand drumul prin Babele-Coeora.
In medie, durata ascensiunii vail Galbi-
nclelor del a pleearea din Busteni ~i pana
In un ul din adaposturile din Bueegi, du-
reaza 7-10 ore, in tirnpul veril.
VALEA MALINULUI, VALEA COLTILOR
(Plansa 2)
Prima vale repreztnta un traect Ioarte
variat ~i relativ user. aceasta putand C011-
sti tui pentru turietii incepatcri in escalacla
vailor grele, un prim si excelent mijloc de
antrenaeuent.
Aspecte din Bucegi: Mare de nori deasupra V. Prahova Folo MaidLinger
 Cea de a doua, prezi nta insa dificultat i
teehnice mai pronu ntate, asa eli nu po ate f'i
indioata decat numai tui-ist.i lor cu oarecare
experienta a stancei,
Ambele vai, situate in partea de miaza-
noapte a muntelui Costi la, eonflucaza Ia
al tltudinea medi de 1.600 rn,
Valea Mal inului sau Valea Mlliinilor este
ultimul afluent alpin al Vai! Cerbului pe
partca dreapta , punctul de confluent a H-
2400
ind srtuaf in coltul de Sud-Vest al Poenol
Vaii Oerbului Ia cca, 200 m. d poteea mar-
cata Busteni-Valea Cerhului-Omul.
In partea inferioara, adica din Valea Cer-
bului si pana Ia alti tudlnea de 1.600 m. (l i-
ziera padur.li), Valea Malinului e acoperita
de vegetatie si pastreaza aproxiruativ di-
recti.unea Nord-Sud, dupa care se orlenteaza
brusc spr Nord-Est-Bud-Vest, imprumuta
1111 accentuat caracte» alpin si ese in pla-
toul Costi lei la cca. 2.400 m. alt.itudine.
Nu uitam a mention a ca ascensiunea Vaii
Mulinului nu se ineepe dela baza ei, adica
diu Valea Cerbului*). Aceasta din canza a
trei saritori iunceesib i le, a oaror coutu r-
narc nr nccesj tu ocoluri m ari ~i obosi toare
1l1'i 11 pad urea di n coastele Iaterale, Vom (--
vita, deci, porf iunea paduroasa a va ii,
De altfel, evita rea partii inferioare a va-
ilor alpestre, constitue un principiu gene-
ral, aplf cabi l Ia cea mai mare parte di ntre
ele; intrueat toate srar~sc in zona de pll-
dure. Asa fiind, intrarea in firul aeesto r
vai, esto- recomandabil a se face deasupra
Ihn.itei super'ioare a acesteia, zonele de pa-
dure urrnfind a fi par-curse pe cel mai ac-
oeaibl l traect al coastelo r.
In Valea Mal inul ui, calauait! Ii.ind de a-
cclns ju-iuci pi u, vorn auta sa intram in fir
Ia al titud inea de 1600 111., a(lic~i III nuncl ul
de intalnire al vsu Col tilor cu Valca Mil-
linului.
Aei 'padure a sfaJ'~e~te, iar valea Iace co-
titura pomenita mai sus,
Irid icam traectul ce trebue urmat pentru
a atinge zona de mal sus.
Sosi ti in Poi ana Costllot pe una din po-
tocile del a Bueten i (Galma sau Munticelul),
vorn observa la margi nea de Vest a poienei,
g'l1ra nnui valcel ce debuseaza in poi ana.
(0 ingramadire de bolovani prmtrc brazi
1 = Hornul c..u UrZI C.l
m ici). Ace~ta este Valeelul Poenitel. r-
z.: Horn. mOI"e.
eam in piept pe coasta impadu'rita din stan-
J , Sl,un~o Co\blor
ga. Panta este pe alocuri considerabi'la ~i
4 ,Strun~o f.\or"u\ul
mersul obositor; sfatuim d ci 0 a.llura cat
mai Ienta, pentru a nu ajunge extenuati in
s taro a prolumot.v
1- 1500
Valea Malinului. n hatas bine vizib il pe I
I~chtaJl! 2,
*) lama ascensiunea se poate incepe din V Cerbului ~i anume
in epocile cand zapada cazuta este mare.

15
alocuri, aduce 0 usurare a oiieutar.ii pe :1-
ceasta coasta: totusi, i ndlcam ca Ia incepu-
tul ureusului e necesar sa pasiram 0 di rec-
tiune eat mai par'alel a cu firul valcelului
si la cca, 50 m. de acesta.
Yom intalni dupa put in timp stanci pc
cari le vom trece printr'un culoar ingust,
pamantos, inclinat forte. Stancile odata de-
pasite me rgem un timp deacoasta, cautand
sa nu, ne indepartam insa prea mult de val-
cel. Dupa putin timp, apare in stanga noas-
tra un perote inalt sl vertical, ce tinde priu
orientarea Iui sa se apropie de fir, nemai
permitand mersul deacoasta, Aci, valcelul
f'ace 0 cotrtura spre stanga, indreptandn-so
NE-SW, apoi N-S. In acest p.unet, cobcram
imediat in dreapta, traversam valcelul ':Ii
urcam pe versantul opus tot p.rin vegetatie.
De asta data, ne vom indeparta de valcel,
lasandu-l in stang a. Dream astfel pe 0 sco-
bitura foarte putin pronuntata ~i marg ini ta
in dreapta de stanci. Esto "Hornul eu Dr-
ziei". Urmand hatasul care devine Ioarte
vizibil in aeest asa zis horn - prirrtre ie r-
buri mad ~i eopaci rasturnati - ajungern
curand pe ingusta ereasta ce separa Val-
oelul Poenitei de Vaile Malinulul sl Colt.i-
lor. Aeest punct de creasta forrneaza 0 mi-
ra sea, marg inita in dreapta de un varf cu
brazi (alt. 1625 m.).
De aei, 0 mlnunata vedere de ansamblu
se desfasoara asupra Vaii Malinului ce a-
pare brusc in fata ~i sub noi, Iar in stanga,
Valea Coltrlor imensa cascada de blocuri
u ri ase ~i bolovani.
Chiar dela picioarelo noastre, porneste un
horn pamdrrtos ~i foarte inelinat. Este "Hor-
nul Mare dela Scara". Pe aci, coboram u-
sor in fi rul Malmului, Ia cea. 50 m. mai
.ios de corifluenta eu Valea Colttlor.
Suntem in punctul unde ne-am Pl'OpUS-;a
ajungem. (Alt. 1600 m.).
ASCENSIUNEA VAII MALINULUI
Din punctu1 unde am iutrat in fir, De an-
gajarn direct pc el sl dupa 10 minut de
mers, intalnim prima si cea mai dif'icila
sarrtcare a vaii, avand 0 inal tirne de cca.
15 m. Aceasta, poseda un mare bloc in SUl'-
plomba, ee lasa in dreapta (cum urcam) 0
Iisura. Esea ladam saritoarea pi-In dreapta,
mcercand sa intram in fisura, Partea difi-
cila a acestui prim obstacol este jos; cu
toate acestea saritoarea nu prezinta peri-
(;01 prea mari,
Continuand ascensiunea printr'un haos de
bolovani si spalaturt, v om observ a cum va-
lea i~i micsoreaza brusc panta, iar creasta
din dreapta (cum uream), pierde nnult din
lllalti'll1e. Dupa cca. 100 m. firul patrunde
intr'un canion, in care intalnirn a doua sa-
ritoare de asta data usoara,
La alt. media 1860 m., eea de a treia sa-
ritoare (8--10 m.), prezinta la jumatatea ei
o platforma acoperita de 0 oornisa de pia-
tra. Dream direct la pl atfonm a, a.iutandu-
ne de un trunchiu gros de brad eazut Ia
baza sar itorri, iar de pe platf'orma conti-
nuam in stang a, trecand sl 0 surplomba.
La mica distanta de aci, intalnim a p a-
tra ~i cea rnai malta sarttoare (30 m.). Fi-
ind fermata din blocuri suceesive, aceasta
nu prezi nta insa nici 0 dificultate.
La cota 1970, adica dupa cca, 5 ore de
mers din Poiana Costilei, atingem punctul
unde Va1ea Malinului, prtrnest pe dreapta
(stangu cum urcam) un afluent ing ust .-
Valea Horriului - co coboara dinspre Strun-
g-a Galbinele. Punctul de irrtaln ire al Her-
nului eu Mal'iuul, este situat deasupra unei
sartto ri, care desi spalata, se trece pe
nesim t ite prin stang a. La 100 metri, in a-
monte, va lea primeste tot pe dreapta (stan-
ga cum urcam) un afluent m ai important,
Valea Scorusilor sau Valea en Scorusi , ce
coboara din Varful Costiln. Din aeest punet
e poate observa cu usm-i n ta, cum eoa ·ta
din stanga vaii (cum urcam), i~i indulee-
ste sim titor panta, scade mult din inal time
si devine iorboasa, permitand astfel iesirea
din f'irul care se continua in dreapta, in-
hand intre peret ii unui canion inalt.
De aci, ascensiunea prcz inta doua varl-
ante ~i anuhne :
1. Pe coasta ierboasa din stanga (cum ur-
(Jam).
2. Pe fir.
Recoruandam prima vari anta, ace asta Ii-
ind mai usoara si oferind 0 mai larga vi-
z ibil i tate, eeeace nu putem avea in fir, di n
cauza peret ilor ina lti ai canionului. Totusi ,
vom da en ti.tlu documental' cateva indica-
tiuni si asupra celei de a doua variante,
Prima ooriontd
Dela punctul de bifurcatte al celor dona
traecte, ieF..im in stanga pe 0 imensa terasa
ierboasa, de un de se desfa~oara. 0 perspec-
tiva imj-cesionanta asupra por'tiunel supe-
rioare a Vaii Malinului ~i a Scorusilo r. Sun-
tem la punetul num.it "Lespezi" (alt. 2000 m.).
Dream pe acest pi'idvor ierbos, incercand sa
nu ne indepartam prea mult de firul Mll-
linului, care de asta data eade in dreapta
noastra iritr pereti verticali. In nici un caz
nu ne vom Indeparta mal mult de 100 m. de
fir t::i nu ne vom angaja prea sus pe fetele
staueoase din stanga, Din aeest tinut, Coltii
Malinuhri cu forma lor caractertstica, apar
sus in dreapta.
Dupa cca. 0 ora de mer, int31nim 0 mare
~l~toaca ce coboara din tauga ~i intra usor
in firul Mali nului, peretele canionului des-
chizanu-se Iarg ~i facandu-i loco Pe aceasta
sistoaca vom continua ascensiun a, ea Ii-
ind mai indicata deeat firnl principal care
e te mai lung, iar la punctul de iesire in
platou, pamantos ~i acoperit de g rohotds.
Vom traversa deci acest fir secundar al
Mal iuu.hri, ang ajandu-ne pe coasta din
dreapta (cum urcam), fetele stancoa ale
acestei parti al ternand de cu braneagut-i
de iarba, In nota genet-ala, vom cauta a ne
strecuram pr-in zone la mai aecesi bile, cad
e pot observa cu usurinta.
Urcand astfel spre culm , tray 1·.;;a111 du-
1-'<3. put in tim p Brana Mare a Costtlei ce co-
boara din tanga. 0 recunoastem usor prm
Iaptul ea pe linia de creas ta intre vaile
Malin si Scorusi, brana posed a un mic tane
foarte caracteristic. 0 pr ivira de ansamblu
asupra firului principal, va fa sa recu-
noastem cu usurinta teat branele irnpor-
tante ale Costi lei, dupa cum urrnaaaa :
SU'l in staug a, a proap d platou, Brann
de Sus, mai jos in dreptul nostru. Brana
de Mi iloc, imensa sea ierboasa ce se ter-
mina intr'un varf tesit, apo i Brana Mare,
marg inita in pre vale de un tanc triunghiu-
1ar si d marele Colt al [alinilor (de 1'C-
rn arcat important a den ivcla.tlo a Branei
Mari, dcla Sud la ord, in ell' ptul Vaii Ma-
Iinului), apoi jos de tot Brana cu In p ni,
ereasta de 0 forma gratioasa. Spectaco lul e
unul dintre cele rnai impresionanta din Bu-
eegi.
Continuand ascensiune», firul secundar
i a sfal'~it in ,.Podul Costilelor Mari" Ia 2440
m. alt. (Aproape d crea. ta e preferabil sa
se intre in sistoaca).
'I'irup : Poiana- ostilei-Platou 4-5 ore.
Diferenta de nivel : 1050 m.
Punctul unde iesim este situat la m arg l-
nca d ord a "Podului Co ttlelor" - pla-
tou de forma emtcirculartt ei la cca 200 m.
de Varf'ul Costi la (2496 m.), ce cad in
dreapta. Ca sa ajungem in poteca, me rgem
deacoasta, ocolim prin stanga Varf'ul Co')-
tila, dupa care traversam fara sa cobor'im
prea mult Iadul Va.il Albe. Urcand apoi pe
coama larga din fata (spre Vest), intalnim
poteca!;ii talpi i Omul-Cruc . de a treia saritori a vaii si cea mai difl-
A doua oarianta
Revenim l a de crierea ascensiunii pe fir.
Dela conf'luenta cu Valea Scorustlor, pa: -
tram firul ce se abate usor in dr eapta. Du-
17
pa, cum am spus, valea i a forma de ca-
nion in fundul caruia vorn intalni imediat,
o saritoare, ce poate fi evi tata pe stanga.
Mai sus, la cota aprox, 2100 m. (in dreptul
Braner eu Jnepeni, ce porneste in dreapta),
intalnirn 0 a doua sari toare pe care 0 oco-
Iian, fie prin dreapta, fie prm stanga, ic-
sind putin din canion pe unul din braneu-
gurile pla tfo rma.
Urmand i'irul, vom trece prin punctnl
"La Cablu", unde Brana Mare a Oostilei,
care cade din dreapta, sfar~e~te deasupra
peretelui eanionului. Ace t punct e te pre-
vazut cu un cablu sub tire de otel pentru u-
surarea iritrar-ii in brana (cablul nu poate
fi observat cu usurtnta).
Conti nuand asc nsiun a, se observa cum
peretele din tang a 'e deschide, perm.itand
intrarea firului despre care am vorbit mai
sus. Din ace t puct iesim din firul princi-
pal care nu mai prezinta nioi un intere si
ne angajam pe fete le din stang a, urmand
exact itinerariul primei variante pana In
platou.
Ascensiunea pe talweg - repetam - pre-
ztnta de avanta iul lip ei de peisag ii, to-
tusi e mai putin obositoare, dat fEnd mer-
'suI pe stanca.
Accentuam ill8a, ca Iata de prima vari-
anta, urcusul efectuat pe fir nee :sita 1~-1
ora in plus.
ASCENSfUNEA VAll COLT/LOR
Acea ita confluaaza cu ~ralinulla cota 1600
m. $i are directiunea N----S. Este 0 vale ab-
rupta, plina de ob tacole si de eel mal pur
aspect alpin.
La baza Vai.i Col tilor se ajunge pi-in iti-
nerariul din padure, de cris mai sus, adi-
ca : Poiana Costtlei - Hornul dela Scara,
De aci, urcam direct pe fir, lasand in spate
si in dreapta Valea Malinulu i. La seurt
timp del a inceperea as eel) iunii, ajungem in
Iata pr'imei aritorl, irial.ta de cca. 8 m., ce
poate fi evitata elemental' prin dreapta, po
Ietele ierboa e; la fel procedann si cu a
doua aritoare intalnita nu mult dupa pri-
ma. Escalada lor directa e te posibila, ne-
cesita insa oarecari eforturi.
Continuand, observam cum valea se in-
gusteaza treptat, luand forma de horn; iar
la alt. de cca. 1800 m., suntem Ia baza celei
ei la. Aceasta are cea. 15 - 20 m. inaltt-
me s'i poseda un bloc in surplornba. Tn
dreapta, cum pri.vim, se gase~te 0 f'isura,
precum $i doua mici jgheaburi spalata pa-
ralele. Evitarea saritortl, desi se face cu
usurtnta pe dreapta, vorn incerca totusi a 0
esealada direct, folosind in aeest scop fisura
~i cele doua jgheaburi inclinate, care ne VOl'
servi ca prize. Sus la buza saritorii, 0 mica
surplornba constit.ue eel mai deli cat punct al
vai.i, totusi cu putina atentiune, se poate
trece fara primejdie.
Ccntinuand, escaladam InCa doua sari tori
de dificultate medie ~i la alt. de 1930 m., a-
j ungern in f'ata celei de a sasea sarttort.
un imens bloc in surplomba cu grota dede-
subt, Iritram. in grota si incercam sa esca-
ladam prin interiorul unei gaur! cilindriee
ea sa iesim la lumina. Camdnul e foarte in-
gust ~i de aceea este mai comod sa evitam
sarrtoarea prin dreapta printr'un horn pa-
rnantos ~i usor inclinat.
De aci valea se de chide mult, pr'im.ind
din stanga brane largi, ierboase. Privim in
stang a sus, Strunga Mag arului, margin ita
de coltt de forme fantastice, iar in dreapta,
creasta aseutita ~i dantelata ce separa V.
Coltrlor de V. Hornului.
Din aeest punet, parasim. firul ~i conti-
nuam aseensiunea W fetele din dreapta,
printre Iespezi si braneagurj de Iarba. Pan-
ta e maresta considerahil, pe alocuri atin-
gand peste 45 grade, iar la alt. 2120 m. tea-
versam brana ee vine dinspre V. Malmului.
La cea. 50 ID. sub creasta f'inala, rei ntram
pe firul ingust al vaii, urmandu-l pana Ia
muchea ascuti ta ce 0 separa de Galbinele
15iunde V. Col tilor ia sfar~it. (alt. 2160 m.).
a trecatoare ingusta numita Strunga Ool-
tiler si marginita in stanga d maretul
"Colt al Galbinelelor (2240 m.), e punetul
final al ascensiunit vai].
Imediat cum paslm in atrunga ne apare
bruso in partea opusa, Valea Galbmelelor,
adanca depresiun de directiune aproape
perpendiculara pe traseul Vaii Ooltilor (E=-
\V), iar 'exact in fata noastra, firul verti-
cal al Galbinelelor; despicatu ra de 0 mare-
tie uluitoare, in ztdul ee separa GaIbineleJe
de V. Costila,
Pentru continuarea drumului catre pla-
tou; pornim dill Strunga Colfilor spre
dreapta ei pe sub ereasta, urmand fata din-
spre Galbinele a aeesteia si folosind fru-
moasele braneagurr de iarba ~i jnepeni ce
merg aproape deacoasta, Pe acest par curs
vom eauta sa nu coboram mult sub creasta.
Trecem astfel pe langa Strunga Hornului,
punct similar eu Strunga Coltilor i5i dupa
cca. 10 minute, ajungem in Strunga Galbj·
nele. (2200 m.), punctul final al vai! eu ace-
Ias nume.
Din Strung a, putem cobor'i la Busteni pe
unul din firele Galbinelelor.
1
'I'imp : Poiana Costi lei-Strunga Coltilor
3-4 ore. Diferenta de nivel 760 ID.
Timp: Strunga Galbinele - Vi5 Scorusi-
platou 1 - 1 jum. ora. Diferenta de nivel
240 m.
VALEA SEACA A CO$TILEI, VALEA TAPULU!
(Plansa 3)
Pentru complectarea datelor privind versan-
tul muntelui Costila spre Prahova si Valea
Cerbului, schitam cateva ohservatiuni asupra
vailor Tapului-Seaca.
Ascensiunea ambelor vai se poate efectua in
cursul unui singur drum si pe un itinerar a-
tingand urmatoarele puncte: Poiana Costilel-
Valoelul Poenitei-Valea Malinului-Poiana Ma-
linului-Valea Verde-Varf'ul Prapadit-Braul Ca-
prelor- Valea :Seaca pan a la origina si rem-
toarcerea pe fir la Creasta F'rumoasa (Creasta
Viilcr Senzatii) Valea 'I'apului-Braul Mare.
Yom descrie acest itinerar exceptand portiunea
Poi'ana Go~tiIei-V·aIeaMalin, descrisa mai sus.
Din Valea Malin, dupa un parcurs de circa
100 m. din punctul unde aceasta conflueaza cu
Valea Coltilor, traversam prrntr'o strunga
plina de vegetatie si pamaIJJt, creasta ce ne
separa de Poi ana Malinuiui-Val~a Verde. De
aci se distinge cu usurinta tancul de torma
ascutita, denurnit Vartul Prapadit. Tra~ersam
prin stanga acestuia cea de a doua creasta,
dupa care, angajandu-ne pe Brana Caprelor,
esim in mai putin de 15 minute in Valea Sear a,
la cota medie 1750 m.
Din acest punct, vegetatia Incepand sa se
rareasca, valea poate fi privita in toata per-
spectiva, scapand vertiginos, intr'un valma~ag
de Iespezi si saritori, toomai de sub colt i] Ma-
lirzului.
Urmand Braul Caprelor a carui continuare
pe stanga Vaii Seci (cum urcam) este distincta,
cautam ca prin eel dintaiu punct accesibil, sa
trecem pe malul opus, deoarece hraul 'se pierde
curand in coastelevatt.
Ascen iunea se continua cu U15uritl(afie pe
fir, cu exceptia catorva saritori, parte direct ac-
cesibile, parte putand fi ocolite pe coastele din
dreapta vaii (cum jurcam).
Pe unuj din traectele de mai sus, se ajunge
la cota unde Braul cu Jnepeni cade in Valea
Seaca 1).
Para sind firul, din acest punct, trecem prin
rnasa compacta a jnepenilor depe clinul drept
[al vaii (cum urcam) urcand la creasta ce 0 se-
para de Valea 'I'apului.
1) Valea Seaca poate Ii urmata faril dificultate pAnll la .ori-
glna : pcntru reluarea itinerariuiui ce ne-am propus a-t descrie.
ar trebui ca in acest caz, s1l ne reintoarcem tot pe firui vliii Seci
la Braul cu jnepeni, pe aci fiind ultimul punct de trecere ill
Valea Tapului.
 o descriere, oricat de realizata a peisajului
ce se desfasoara de pe aceasta superba coama
de piatra, denumita in descrierile similare
.,Creasta Viilor Senzatii", ruu poate evoca decar
vag, salbateca sa maretie.
Scapand intr'o panta ametitoaro de sub
Braul Mare at Costilei, valea Tapului pare 0
imensa cascada de lespezi albe.
Si de aci, din creasta, nimeni n'ar indralZni
sa creada 'ca ascensiunea sa, este cu mult mal
usoara decat pare la cea dintaiu arunditura
de ochi.
Catre nord, creasta Morarului se protileaza
tntrun decor de 0 maretie ireala, din Omul in
vale a Comorilor. In dreapta ~i pe un plan mai
tndepartat, spini:irile rotunda ale Postavarului
~i Pietrei Mari <secontureaza clar, iar in ~und,
pierzarudu-se la orizont, campia Barsei se des-
fa~oara Iarg, sub pulberea de argint, ce star'ue
pe intinsul ei, chiar pe vrems buna,
Din Creasta Frumoasa (propunem aceasta
denumire ca fiind mai proprie toponirniei mun-
tiler nostri decat "Creasta Viilor Senza.tii), co-
bcram in Valea Tapului 'Pe un brau ingust, la
cota medie 1950 m. 2).

2) Valea Tapului este situata in versantul nordic

al Costilei si Iorrneaza al patrulea afluent alpin primit
de Valea Cerbului pe partea dreapta. Vale a ia nastere
de sub Braul de Mijloc al Costilei la mica distant a de
firele superioare ale Malinului, Fiicandu-~i loc intre
acestea ~i spalaturile Vaii Urzlca, coboara vertigines
inspre Nord pentru a intalni Valea Cerbului la cota
1500 m. (\iziera padurii) marcand asHel, 0 diferenta
de nivel de 800 m. dela origina pad la confluenta.
Ascensiunea se poate in cepe din Valea Cerbului
cota 1500 m. ~i anume din punctul unde poteca Vaii
Cerbului [marcata cu galben), trece depe malul stang
al vaii pe malul drept Un imens bloc de piatra izolat
~i triuughiular strajueste intrarea in Vale a Tapulul.
Primii metri se parcurg pe largul con de dejectie
al vaii plin de bolovani, gJ:ohoti~ si spalaturi ~i anume
pe stanga (cum urcam). La inceput, firul acuza foarte
putin fata muntelui, dar pe masura ce urcam se pre-
cizeaza.
La alt. medie de 1700 rn., devine bine vizibila in
stangl, Strun.qa Tapului, importanta sea sapata in
creasta ce scpara V Tapului de V. Seaca a Costilei
(1760 m.]. Strunga e marginita lnspre vale de un varf
te~it (Varful Tapului 1795 m.]. Tot de aci, privind in
dreapta mai sus, ziirim pe creasta dinspre V. Urzicii,
o aHa strunga foarte usor accesibila si inconiurata de
vegetatie, prin care se poate trece cu usurinta in V.
Urzicei si viceversa.
De aci inainte firul se adanceste tot mai mult
tinzand catre forma: perete in stanga, fata mai usoara
in dreapta (in sectiune un V culcat pe dreapta).
Din dreptul Str·uD-g.iTapului, traversam firul trecand
pe coasta din dreapta (cum urcarn), pe care ne an-
~ajam, fara a ne indeparta pre a mult de fir.
Fata pe care mergem e parte stancoasa, parte ier-
boasa, marcheaza 0 Inclinatiune variind Intre 40-50
~rade ~i prezinta dese rupturi de panta, Urcand astfel
pe fata, zarirn lnaintea noastra la alt- medie 1900 rn.
o serie de blocuri mari verticale ce inchid firul vaii
form and 0 accentuata rupere de panta fo srte larga
~i spalata.

19
 Din chiar ace t punct, valea se despleteste
in doua fire.
Ascensiunea e face exclu iv pe mici por-
t~i ale firului stang (cum urcam) sl pe fetele
tancca e dintre fire.
Panta medie a vai! fiind de 50-60 gr., e te
indicat ca oscalada sa se efectueze in alturi
succe ive, facandu-se inaintea fiecaruia dlntve
ele, ob ervatiuni asupra celei mai accosibile
portiuni ..i indeosebi, daca ajunsi la capatul
portiunii ale e, aceasta permirs sau nu con-
tinuarea esealadei.
Rezulta din cele de mai sus, ca Valea Ta-
pului, prez inta ub punctarl de vedsre al as-
censiunii, 0 mare analogie cu porttunoa Iina.la
a Vaii Costila, cu Valea Urzicii, Valea Scoru~i-
lor si a a numi.tul Fir Vertical al Galbinelelor,
escalada fiicandu·se afara din fir ~i anume,
pe fetele de Q inclinatiuna pronuntata si con-
(tinua ale uneia din coastele ce 0 marcineso,
(In cazul Vaii Tapului, coasta din dreapta
firului principal, cum urcam).
Acea ta, in contrast cu Valea Seaca a Ca-
rairnanului, Valea Coltilor, firul din dreapta al
Galbinelelor, Valea Malinului Pe fir, car] cu
exceptiunea obstacolelor scurte ~i uneori Ioarte
grele, formate din saritori, nu prezinta in rest
decat 0 panta relativ usoa rii.
In conclu;;iune, u$urin/a sau diliculiaiea
Vilii Tapului, estc strans legatil de posibitita-
tea ector ce 0 incearca, de a ale qe punciele cele
m ai pot)'ivite ascensiunii.
Observatiune ce trebue retinuta, f iindcil
unele port iun i ale coastal, desi par la prima
vederc convenahile, se intrerup la un moment
dat bru c. fie intr'un zid vertical, fie deasupra
firului, care in multe parti trnprumuta aspec-
~ul unui adevi:irat carrion.
De la cota medie 2.100 m. si piJna la Braul
Mare. Valea T'apului i!3i micsoreaza simtitor
lnc lina tia.
La Bra u, firul stung ia .f[Lr$it: eel drept
(cum ur cam) se continua sub forma unci fi-
suri, strftnsa intre doua tancurt de 0 forma
foarte caracteristica.
Vom evita acest obstacol dupa cum urmeaza :
La cca. 100 m. mai jos de aceasta mare spalatura,
o brfma ce vine din dreapta (cum urcam), intalneste
firul vail. Urcam in dre apta pe aceas-a brana lasand
sub noi firul ~i intram intr'un horn larg, putin pro-
nuntat si acoperit de vegetatle pe care urcarn direct.
Privind inapoi pe coasta opusa a Vilii Tapului, ne
apare deodata in fata gratioasa cressta asculita si
brazdata de brane, care separa V. Tapului de V. Seaca
a Costilei (Creasta Frumoasa).
Urcam, asadar, pe horn pana cand intalnim 0 a
doua brana ce vine tot din dreapta. Urmand-o catre
stanga, vom intra foarte usor in firul Tapului, de
astadata deasupra marii saritori (1990 m.) si in punctul
unde una din ramificatiile Braului cu .Inepeni atinge
Iirul vaii (vezi mai sus continuarea ascensiunii).
VALEA URZICII
(Ptansa 4)
Face parte din gruput de yai abru pie ale
versantului de nord al Co tilei ; toate afluente
ale Vai] Cerbului pe partea dreapta. Indicam
in ordine: Valea Priponului, Valea Caprelor,
Volea u-se«. Valea Tapului, Valea Seaca,
Valea Verde, Valea Miilinu lui. Dupa cum ve-
dem, VaLea Urzicii e te al treilea afluent, in-
cepantl de sus, al Vaii Cerbului.
Punetul au de confluenta cu Valea Cerbu-
lui e te itua t la altitudinea 1560 met rl, in
imediata apropiere a Vaii Tapului, de care
nu 0 separa decat 0 distarrtd, de 100 metri $1
sub punct ul denumit " umaratoarea Oiler".
Ascensiunea se incepe chiar din Valea Cer-
bu lui, inaintandu· e pe conul de dejectie al
va.ii, si anume, pe dreapta, cum u rciirn. La
circa 150 m. deasupra V. Cerbul ui, incepe pri-
mul canion inaccesibil. Acesta, poseda perett
inalti, foarte aprcpiati cum si saritori de 15-20
metri , toats surplombante si vesnic ude, ceeace
race Impostbila a icensiunea pe Iundul Iui. De-
aceea, din ace. t punct (extremitatea inferioara
a canionului), Incepem ocolul accstui ingust
coridor conturnandu-l astfel: Tr aversam Iiru I
.,i ne angaiarn pe coasta stanga a. vii.ii (cum
urcam) indepilrtandu-ne de fir printrc brazi.
Vom merge paralel ~i la mica distanta de un
valcel afIuent al vaii, pe care iI lasam mai
jos la tanga.
Dupa ce ne-am tndepartat de find Urz icei
cam Ia 50 m., para im malul valcelului SUS
zis si luam 0 directiuns paralela eu firul eelei
din ta i, urcand pe 0 ooasta ierboasa, foarte in-
clinata. La un moment dat, panta atinge a-
proa.pe 60 grade; totusi, dator.ita vegetal iei ce
abunda iTlJace t punct. ascensinnca. nu pre-
zinia dif icu lth ti prea mari.
I Bine tnteles, ocolul odata facut, vom reintra
in fi uul principal. Acea ta se face in punr tul
undo panta ierboasa se indulceste brusc, iar
Iirul Urzicei a pare de astadata, deschis. Sun-
tern la extremitatea super ioarti, a canionului
(all. 1720 m.).
Erori le ce so pot face in etectuarea ace tui
ocol sunt unmatoarele : 1. Incercarea de a re-
intra Pl'('(I dc rremc in [irul. principal. De altfel,
aceasta reintrare prematura, la 0 altltudine
prea midi, e te aproape impo ibila din cauza
peretilor verticali si tnalti ai canionului. Daca
totusi, arn comis aceasta eroare, ne reintoar-
cern deacoa ta, tncsrcand 11continuam ascen-
siunea p'" panta ierhoasii , printre brazi.
Z. Dr i iatiunea In staru;«. Se evita urcand
cat mai paralel cu firul principal, la inceput,
apoi deviind treptat pre dreapta ~i apropiin-
du-ne astrel de el.
20
 Reluam descrierea din punr tul unde am re-
intrat in fir (deasupra canionului).
Aci e locul sa spunem ca vara, Valea Ur-
zicii, nu se tl1'11teaze'l ap1'oape deboc pc {i1', ci pe
Iata din stanga (cum urcam), Aceasta din U1'-
ma'toarele caaize : Sari tori enorme a carer evi-
tare e imposihila, marele catuion, despre care
vom vorbi, ~i regimul apelor. Intradevar; chiaj-
daca escalada unora dintre saritori este pcsi-
bila, totusi, din cauza apei ce cade in cascada
pe ele, ascensiunea lor devine rea1mente grea
(aceste ape au si regim subteran ; astf'el in
partea inferloara a viiii, ele dispar eu totul).
Revenim la ascensiune. Din punctu) unde
aim intrat in fir, nu ne angajam pe el, chiar
daca ne tenteaza, pentruca nu vom putea in-
ainta decat maximum 200 m., ci continuan,
tot in stanga noastra adica pe versantul drept
al vaii, ·urcand dceqcoasta pe 0 fata ierboasa si
incercand sa pastr-am directia paralela cu rirul.
Pe rnasur.t ce urcam, inclinatia spre fir, crest o
simtitor, La un moment dat, atingem ramura
super-ioaru a Bt-au lui Jnepeni, care, in acest
punct, nu poseda ... jnepeni (alt. 2000 m.), Aci,
devine vizihi l ill dreapta sub noi, marele r a-
nion cu 11ereti vert icali de 60--80 m. !,}i fcartc
pulin distantati intre ei (3-10 m.), In acest
punct (Bruna, cu jnepeni), recomandam 0
scurta abatere dela itinerar ~i anume : coho-
rarea r;j,nii in fund,ul canionului. Aceastj, pen-
tru a-i adrnira maref ia. Coborasut nu S6 poatc
face de rat printr'uri sirujur punct si anume
exact pc continua rea tbrilului susnurnit ce vine
din stanga. Brau l se subtiazii mult, strecu-
randu-se pe rcretele canionului ~i se trans-
forma tntr'o ingusti; platforrna de piatrd, in-
cliriata spre fir (tin sli adaug, ca. toate hr;1-
nele ce traverseazti firul Urzicii, iau aceasta
forma, in punctele de traversare), Pe aceasttt
platforma, iata-ne ajunsi in Ii r.
In epocilc, cand fundul canionului poseda
sufir-lenta zapada, pentru a acoperi saritoarea
ce se vede inaintea noastra In ~O m., e poate
urea pe fir circa 50 m., si trece apoi pc ve1'-
santul stang, (dreapta cand urcdrn) pe una
din platformele stanccase, ca apoi, cdata e,}i(i
din canion, sa ne angajam pe unul din valcelelo
acestui versant spre a ajunge in Br ann Mare
a Ccstilei. Preferabil este valcelul care sf£lr-
seste tntro tereastra Ioarts caractei-isticg dea-
supra Branei Mari (un bloc de piatr~'t sus-
pondat la inal\ime, intre doi pereti inaltl, par
ra leli si aprcpiati). Aceasta ar constitui 0 va-
rianta a ascensiunii, dar - repet - posibilt:
numai carui canionul poseda zapacliJ..
Pentru a reveni acurn Ia itinerariul nostru,
urmam exact drumul pe care am venit, esim
din canion spre stanga !;li continuiim asconsiu-
nea pe fati:i. ea !;li mai inainte de a cohort
in fir,

21
 Odata traversata Brana cu Jnepeni, inrli- . In incheere, adaogam cii Valea rzicil cere
narea spre fir devine considerahila $1 curand mari sfortari : 0 recomandiim deci, tnristllor
ne apare inainte un pinten de piatra ce tre- rezistenti ~i experimentati,
bueste ocolit prin dreapta, apropiindu-ne putin E locul sa spunem ca in Valea Urzicii toate
de fir. eforturile depuse sunt pe deplin riispHitite dc
Iarba dispare pentru a face loc stancii. De maretele privelisti ce ne infati~eaza.
aci, Taman la aleqerea alpinistului, punctcie
mai [auorabilc pcntrii U1'Cll~. Totus] tinern sa BRAUL MARE AL CO$TILEJ
preclzam, ca din punctul unde dispare vege-
tatia, nu se mai merge paralel cu Valea Ur- Descrierea Braului Mare 0 vom Iace-o din
zicei ci pe linia de cea mai mare pantii, depar- punctul undo ascensiunea Vaii Tapului ia
tiindu-ne bineinteles de firul principal. sfar~it, fiind unul dintre cele mai indicate,
Panta atinge si intrece 60 gr., totus prizele pentru comoinarea ascensiunii Vai lor- Malin,
sunt sufi.ciente. La un moment dat aparo in Seaca, Talnului, sau Urzicii cu parcurgerea
fata si in dreapta noastra 0 mare sp~iliHura Braului. !
ce coboarii dinspre Brana Mare in firul Ur- Accasta imensa cingatoare situaia la alti-
zicei. tudinea meclie de 2000--2200 metri, constituc
Urcam direct pana ne apropiem de ea cam un traseu minunat pentru a ne putea faCe in
la 30 m., adica mai precis, panit in dreptul 'cateya ore, 0 imagine de ansarnhlu asupra
unui culoar, ingust ~i stances, perpendicular tuturor vailor versantului Nordic si Estic ale
pc 'spiillHurii. Nu. traoersam. splt.laluro ~i nici muntelui Costila,
nu ne an{Jajam pc ea. Lasam s'Pulatu1'a ~i cu- Esto un drum de mare inaltimo, prin re-
loarul in dreapta, apoi cotim Ia stanga in g iuni uu.lbatiee si aspre, de pe cari se desta-
unghiu drept pe unul din micile hranege de ~oara farii intrerupere, un peisaj larg ~i de
piatra, de undc vom vedea aparand brusc in o Iiu 1TI1Isetc unica,
stanga noastra 0 a doua spali1 tura. Din acest Mai mult decat atat, ell llecaro creastil c e
punct urcam direct. Pa rtea f inala a ascensiunii traversam, aspectul zidului Cost.ilei ca ~i ;1-
11[Wa in Bruna Mare a Costilei, se otectueaza bruptul se schimha, pe masura ce trccem din-
dcci inire ccle doua spaliituri. tr'o Yale. intr'alta.
Iarba aparo din nou si la circa 1 ora dela Esto, intr'un cuvant, traectul color mat va-
Bruna cu Jnepeni, intram in Bruna Mart' a riate peisagii din cate orora Bucegii, in cursul
Cost.ilei, ram Ill. [umatatea distantei Intre Ii rul unui drum ce nu trece de 0 jumaiate de zi.
Urzicei ~i creasta ce separa aceasta valc de Din Valea '['apulu] urmand caire stanga
Valca Tapului. lli:'l!a!;'ul abia perceptibil al Bruului, r-are in
'I'impul necesar din poteca Viiii Cerbului acost punct este Iarg, putern cobort in Valea
piina in Bruna Mare: 4-5 ore. Dlterenta de Mitlinului. Aceasta portiune prezinta 0 incli-
nivel : 680 m. natis f.oarte mare si trece exact pe deasupra
Ne-am ocupat aci nurnai de ascensiuncn nnuia din canioanele oele mal adanci ale Mil.-
p[Wi:'L la Bruna Mare a Costilci, urmand ca linului, avand ca unic punrt de trccera Iru Iir ul
tntrun articol viitor sa continuum dcsct-ieren vaU, locul nurnlt "La cahlu". In rest, Bruul,
pima la platou. care e Ioarte larg, Srar~e$te deasupra peretelui
De altrel, ascensiunea poate fi tcrminata in vertical al canionului.
Bruna, purtile «ole mai intcresante ale Yttii Asa f iind, giisim riecesar StL aduogam CrL
f'iind cuprinse intre aceasta si Valea Cerbului. trecerea in M~Uin nu se poate face decat prin
Pentru a iesi la platou sau a cobori la Bus- coborlrea aproape, "d'a coasta" a Braulu; $i
teni se pot urrna traectele : puna in punctul unde Iegatura dintre aresta
1. Pc Bruna Marc la dreapta, peste firele $i find vaii, devine vizibilti. Contrariu, riscam
Urz icei, V. Caprelor, pana [n V. Priponului, sa ramansm cati:'lrat.i chiar in marginea ca-
rapoi urcarrd aceasta vale la platou (Ia mar- nionulu i, fara posibilitatea de a al.inga fundul
cajul Omul-Cruce) sau scohorand V. Priponu- viiii.
Iui 'Pana lin poteca Vaii Cerbului (Bordeiul Din Malin, Braul traverseaza in rampjt pro-
Berbecilor). nuntat.t unul din firele acestei vii.i, tae Va-
2. Pc Brdna Mare la stanga, peste V. 'I'a- lea Sccrusilor, se continuji po deasupra firu-
pului pana in V. Malinului apoi urcand a- lui vertical al Gil.lbinelelor si ccboara in panta
ceasta vale la platou (Podul Costilelor) sau usoara, ocolind ramificatul« Vaii Costila pana
scohorand la Bustani. in dreptul Hornului Mare.
Fr'anghia nu e necesara : pioletul capata Din acest punct, Braul coboara aproape
tnsa tntrebuintare. continu pana in Valea Alba, trecand pc sub
Pe vreme rea, ascensiunea vaii Urzicit a- sistoacela vertlcals ~i prin Blidul Uriasilor,
pare ca 0 incercare temerara, unde se tngusteaza vizibil.

22
 Cea dr a doua varlanta poate fj orectuata totalmente Jipsitii de in teres - se ajung., Ja
tet din Valea Tapului urrnand braul Ja platoul Costilei, in chiar drumul care conduce
dreapta, catre Valea Priponului. la Var'Iul Omu!.
Trecuta prima creasta, coborarn in pantii 'I'impul necesar pcntru parcurgerea Braului
usoara la firu1 Urzicii, exact sub imensul bloc din Valea Alba in Valea Priponului, este In
in cornise al acestei salbatece vai. medie de 4-6 ore, la care trebue sa adaogam
De aci, Braul da impresiunea ca se tntre- 3--4 ore nece are pentru parcurgerca distan-
nupe brusc. Intradevar, traversand pe malul tei B usteni- Valea Alba. si alte doua ore pentru
0PUS, ee ingu teaza pe 0 portiuns 'de 7-lO. m., port iunea Valca Prtponului-Omul (Pestera),
1atimea sa nedepasind 1 m. Adaogarn -ci:i pentru normala desfasurarr, a
Trecerea este destul de ,.senzationa1i:i;', de- oricilr uia din itinerariile de mat sus, prezenta
oarece urrnaaza exact, marginea unui abis unui cunoscator al locurilor este u tila, orien-
foarte adanc (insusi firul Vilii Urzicir), tarea in aceasta rcgl une fiind destul de grea.
Din Valea Urzicii, Braul urea printrun Incheiem cu Indemrrul ca turtst.ii, obisnuiti
dcsis de jnepeni, traverseazii 0 creasta stun- cu parcurgerea exclusiva 5i repetata a clasi-
coasa ~i apoi Valea Caprelor. Din acest punct celor drumuri de platou, sa incerce 5i acestc
zidul Costilei in cepe sa. piarda din masivitate, regiuni de munte aspru ~i salbatec, unde, pe
11e mii.surii ce se apropie de valea Prtponului, langa mareti a peisagiu1ui, VOl' 'regiisi aeea
ci'itre care Bra.ul Mare coboara, picrzandu-se atmcsrera de Iirriste si netulburata -solitudine,
in zeci de ramiricafii. pc care inutil 0 VOl' fi cautat aiurea,
Po pantele inierblte ale Priponului - vale

23
A s o E N s u N N a u

ASCENsrUNEA SPALA TURn v An SEcr

(OBSERV A TIUNI GENERA,LEJ
de N. COMANESCU

In ansa.ruhlul de fire ale partil supei-ioare U:;;Ol', economiseste totdeorlata si Iortele a,>-
a Vaii Seci, earl devin vizibile din mama ccusionlstului.
poi ana ce urmeaza la circa 250 m. in :i-
monte de Zang ur, Spalutur-a f'orrueaza e01
dintai component, ordinea Ilrelor ce so. ru-
***
mif ica pe aceasta portiune f'inala a Carai- Atacata direct, sansel pentru escalada
inanului, Ii ind urmatourea : Spalaturii pal' minime, deoarece muntelc
1. SpalatuJ'a Val i Seci, 11l d reupta, CUIll l'efuzu vreo fi 'ura, nJ'izele n'au contlnui tn-
priv im sp re abrupt). tea noce . ;al'a unei ascensiuni, tal' panta se
2. Fil'ul central al Vai i ~e('i (Ho rnur.ilo). apropie rigur'os de verti cala.
3. Vr.Jcelul Mortului. Devi ind ins5. aproximati v 100 m. catre
4. Sistoaca Uria sulul (in stanga ~i m a i stang» (cum p rivim pre abrupt) pan ta S(1
res).
atenueaza, ia.r prizele de ia rba, si bran ,,1-
Scapand re sub im pozunt» crcasta ;t Pi- guri le scurte Iuc posibi la cal;ltig'al'ea celor
ca turei, Spa.latu ra cade la mica d istanta in 150 de matri do ina.ltlmo, cari Io rmenza toe-
aval de conf luenta Fi rul u i Central cu V£t1- rna i zona inacce ibila a SpaUiturii, sitnala
celul Mortului sl se curactcrtzeaza p ri n in tre baza rupturei do panta sl punctul un-
nU11'Cn.rupe.re de panta ce marcheaza pc 0 de aceasta, reluand aspectu 1 de vale, il pas-
porti une de peste 100 m. dife renta de n ive l, treazr.., palla sub Crucca Caraunan.
ceiace face ea pe a ceasta zona, Spalatura 8~ Din punctul unde s'a a iuns, urcand a-
se confunde cu iususi paretele muutel ui. 1.11'0npepa ra.lel ~i Ia ci rca 100 metri spre
Ascensiunea sa prez.i ntit 0 saris de pro- stangu de firu l Spalatn!'ii, se Inccpe tr.i-
blcmo noui si indestul do diflctle, iar reu- versa rea coastei catre drca pta, pentru a l1e
sltu luce rcarti este exclus iv in funct iune apropin sl a incercn rei n tru rea III Spala-
do rcsu rscle f'izice sl echi l ibrul nerves ill tura, dcasupra port iune i inaccosib ile, po-
caHi.I'i:itoI'ului, de technica u ti l iza.ri! co rz.iI, men ita mai sus,
de Inrn iliuviznrea cu tcreuul, iutr'un cuva nt, 'I'rebue sa ncceutuli m d iutv'un incC'put ea
csto genu] de oscalada ce nn . o rccomunda meilsH;, traversaro cste cu mici excepti uu i
decat tu ri sti lo r cxnerunentatl. extrem de dif ici la, en efectuandu-se aproape
Coardu m ai numeroasa de Lrei cste CO'!l- continu deasupra unui ab is de 0 panta :;;i 0
Ira indi cata, jar cea f'orrnata din do u i pare mliincimc considerabi la.
a cia maximum de ruuduiucn t. Rar cate 0 brana intre1'11pta sa u un jne-
penis izolat, ingadue catar5.tol'ului nil mo-
ment de reculege re. In rest, brancle subt ni
* ** '!)i ne rigure, priz Ie cad se desprind cu 11-
La baz» SpaJ5.tuJ'ii, sc u j ung'e porniurl ~lll'inta, si peret ii de pi atia a carer traver-
dill Bustcni : ;:,11'Cse fare num ai g'ratie picheti lor si pr.in
1. Pe fi rul Vitii Seci paua ill m are a 1)0- peudu la r in franghie, carncterjzeaza hp-
ialla U vai i. Ti rup necesar circa 3 ore, iar eerea aoestei poitiunl de difionltat~ lnu-
urcusul re la Liv usor (vez i V. eaca a Carai- x irna 1).
munulu i). Parten final a a truversa ri i e ·te mult fa-
2. Prill V. .Jepi lor sl clasica bl'ana a Por- ilita ta de panta ie rboasa care conduce 111
titei palla la baza ho rmn-i lor firului cen- Spalatura, exact deasupra rupturii i ole
tral al Vaii Seci, punct din care coborand panta.
se ajunge in "'ura SpalatuJ'i i.
Ace t din u rrna trae t se I' comanda iu- *) ~d~og~m ell peretele dintre Firul Central ~i Splllllturii, este
deosebi, cand plecarea din Busten i are loc probabil sa aibe si zone mai acceslbile In graba efectuarii tra-
eetului urmat de noi In ziua de 23 Oeto:nbrie, n'a II avut insa
ina into de a so lumina de zilla; fiind mai poslbilitatea alegerii altuia.

24
 Puuctul in care rei ntraan ill fir este ",i-
tuat aproximativ la altitudiuea braulni
Crucii lui Rafael, iar intrarea se face prin-
tr'un horn de 8-10 metri inaltlrne, format
din trepte rnari de piatra.
Timp necesar dela Busteni 5-6 ore.
'I'erenul perrn ite un prim popas, iar pel-
sajul este oovarsitor. La 200 metri sub noi,
Valea Sea cu. se arunca in imense cascade
de piatra, pierzandu-se prrntre tanom-ile sl
peret ii co 0 incadreaza pana departe, in pa-
durea Vai i Albe.
Spre culme, valea se deschide in trepte
imense, earl Iormeaza tot atatea sartto ri
ce se inlantuesc neintrerupt.
'I'recerea pi-irnei saritori, desi nu depasc-
ste 5 metri, este destul do grea, deoa recc
este foarte desehisa, iar deasupra pastr1tza
o streasina de piatra (surplomba).
In schimb fel'ctele din dreapta (cum. U1"-
earn), care forrneaza creasta Picatu ri i, pro-
ztnta 0 trecere mai usoara, perm iHind ca
dupa un pareurs de 30-40 metrt, sa se poata
reintra in fir.
, Inca doua pragurl de p ia tr'a co nu depa-
sese 3-4 m. inalttmo fji valca osto inchisa
In-use de 0 saiitoare imensa ce marcheaza
peste 2;j m. A vand forma unui h01'11 verti-
25
cul cu peret ii umez i fji coinplect l ipsl ti de
prize, aceasta pa<;treaza in partea superi-
oara un enorrn bloc in surplornba, Trece-
rea se face direct, gratie mici i deschideri
a hornului care nu depaseste un metru, (~S-
calada conti nuand pe un braneag de piatra
ce conduce deasupra. bolovanului.
Este ueindoios, eea mai grea saritcare
depe intregul parcurs al firului, careia li
VOlll da dennm.irea de "Sal'itoarea Bolova-
nul ui", data fiind infati~al'ea sa.
'Precut acest obstacol valea se desohide
ceva mai mult si urrneaza alte trei saritorl
de inalt.lme redusa, cari se escaladeaza ell
usui-inta, Deasupra lor $i eatre stanga se
despi-ind d in fi ru l viti i doua hrane larjri
pline de iarba ce f'ormeaza splendide te-
rase suspend ate deasupra abisului.
IDle fac log aturn cu Hornurile Vail Seci.
Curand apar deasupra noastra Crueea
Ero ilor ; panta se indulceste fji pana Ia pla-
tou nu ma.i sunt deeat dona sari tori usonre.
Aj uus! pe Bruna Marc ce conduce spre Va-
lca .Iepilor, rarnanem cu imp resi a pute rni-
ea a celo r 7 Ol'C de mors dur, de traversari
d iIi ci le $i 11 marctie! pelsag iilor eel se des-
fa~olll'~'t cn l'isipa de po in treg pareursul 111'-
mat.
 TURNUL
(OBSERVATIUNI
de I. SINCA.N
'I'urismul nostru alpin si-a situat in ulti-
mii ani aetivi tatea intr'un domeniu em to-
tul nou, constand in ascensiunile de iarna si
in escalada varfurrlor de variate forme !;lii-
~laltimi, a carol' urcare implica - pe langa
eunoastere arnanunttta a technicei catari:l.-
turii si intrebuintarii corzii - calitat.i su-
biective ca rezistenta, supleta, Iipsa com-
pleta a vertige-ul.ui, etc.
In tinutur ile ce se parcurg astazd atat de
frequent, ca Valea Seaca din Caraiman, V.
Galbinele, V. Costila, V. 'I'apului, Versan-
tul Nordic al Morarului, Bucsoiul, iar in
Platra Crainlui, Zidul Nordic, 0 mul'titudine
de taneuri ~i ace, retin indeosebi, atentiunoa
pasionati lor stancii.
Enumoram in treacat 0 parte din ele,
1. 'I'aneul Ur-iasului !;li Varful Pieatura,
ambele f'lancand Valea Scaca a Carairna-
nului,
2. Col tul Galbinele sl Col tul Strungei.
3_ Co lti i Maltnului.
4. Turmulle 'I'apu lui.
Situat intr'o regiune unde aspcritatea
muntelu i inalt d isparevIul ocui ta fUnd pri n
peisajul romantic al padurf Ior de brad, cc
investmanteaza coastele Vaii Ialomita in
tinutul Padinei, Turnul Seciului se face ob-
servat tocmai prin oontrastul dintre aspcc-
tul sau stfmcos !;li ti.nu tul irn ptidu i-it din
ml ilocul caruia ta!;lne!;lte sub forma un n i
tUIlC de peste 80 metri iualf ime.
Ineer-cat inca din anul 1924, 'I'urnul ri'a
putut fi escaladat decat tarz iu in 1932 de
eatre Irig, Nic. Cornaneseu !ilLsemuatarul a-
costor rfmdur l.
Perrtru escalada tancului a fest necesara
o minu tioasa preg at.ire a rnatcri al ulu i (pi-
eheti cu inele sl 0 frang-ilie de aproxima-
tiv de 30 metri, tancul avand porti nn i ve r-
tiea lo si eornplect lips ite de prize), prccam
sl 0 atnanunt ita ceroeta re jroalab ila a pu nc-
telor probab ile ce urrnau a f i atinse In
cursul ascensiuni i.
In ce priveste aspectul de ansamblu :11
Turnului, acosta se caracterizeaza printr'o
depresiuna ingusta ee-l separa de restul
muntelui Batrana, depresiune ee cade in
Valea Horoabe: printr'o panta icrboasa.
Turnul prez inta f'lancu r-ile aproape ver-
ticale, un varf ingust !;li lung de cea 20
26
S E C··I·U L U-I I j JI
GENERALE)
metri, iar in dreapta sa, un mic mamelon
separat de varf printr'o sea,
*
Pornind din Valea *Ialomitei
* prin Pa.dure,
s'a cautat a se patrundo in iugusta depre-
siune dintre muntele Batrdua si Turn, De
aei vizand seaua dintre varful Turnului si
mamelonul din dreapta, s'a aduns printr'o
f'isura ingusta, a earei ureare n'a prezentat
mari dificul tati Ia seaua pomeni ta mal sus,
Din aeest punct urmeaza portiuuea cea mai
difieila si periculoasa a escaladei, de a ca-
rei treeere depi nde dealtf I insusi succesul
ineercai-ii.
Irrtr'adewar, muchea 00 conduce catre
stanga la varfu l Turnului, are zone abso-
1ut verticale !;li aproape eompleot lipsite do
prize, prin consecinta extrern de lIPl'icn-
loase. Esoalada aeestei portiuni s'a facut
urtnarindu-sn eand f'ata dinspre muntele
Bati ana, cand aceea di nspre Val a Horoa-
bei, in cursul carei a a fest necesara intre-
buintarea a 6 nichet-i, batuti in I'isur-ile
8tilncilor, Ia distante variind intre 2-5 m.
Fal'a aeesti auxil iari, treeerea po'rtiunii de
mai sns este impo rib ila.
Curaud muchea sfal'!;le;:;;teintr'o platfor-
ma ing-usta care du, posibilitatea unui mo-
ment de odihua.
Continuand de aei, urcarea peretelui fi-
nal.. care desi scurf preztnta insa aeeleas
m.ar i dificnltatl, din cauza Iipsei aproapo
totale a prizel or, ;;'11. aju ns pe oreasta Tu1'-
nu lui dupa ap roa po 2 oro de ef'orturi. 0
cruee improvizata din doua tuburi de fie'r
ma rca reusi ta iucercarii.
Dupa, 0 ora de odi hna pe val'f s'a inceput
coborfirea care s'a efectuat uti lizundu-se
coarda "de ra _pel" (coarda ill rluhlu, ire-
cuta pri n inelul piohetului): in acest seop
s'a batut pc creasta :;;i anume in punctul
unde aceasta cade in abrupt, un pichet,
Deasemeni, piche ti l fixat! la oscalada, au
prezintat 0 mare uti litate fiiud introbuin-
tati pe ramI la coborirea, care a durat mai
putin decat 0 juma.tate de ora.
Este clar ea esealada 'I'urnului, desi nu
necesita deeat un efort de seurta durata --
urcarea !;li cobor irea lui efeotuandu-s 111
mai ]JIlltin de dona ore - nu poate fi reeo-
mandata, decat exclusiv turtstilor cari po-
seda 0 bogata experienta a stancii, aceasta
incercare fiind neoomparat mai grea decat
toate cclelalte ascensiuni grele din Bucegi.
Aspecte din Bucegi : Detaliu In hornul Miiliie~ti Foto Maidlinuer
SPICUIRI DIN. ALP I N I ~ T I I CELEBRI
###
FRAGMENTE DIN "L'ALPINISME"
de CASELLA. o cauza a accidentelor 0 constitue indeo-
sebi, Iipsa de ateritiune a alpiniatilor pe 10-
Mai mult decat marea, muntel exercita curi le usoare: in acest sens, statistieele sunt
asupra spi ri tului nostru 0 inraurf re pro- unanime in a demonstra, ea cele mai rnulte
funda si mistertoasa. nenorociri s'au intamplat dupa c par-tea
d ifi cila a drumului fusese invinsa.

Marea evoaea ideia de pat iu, de infinit,

ti+stetea r.ledi,rilor, nostalgia calatoritlor Sangele rece ste rezul tanta obisnuintci
fara sfar!;lit si amaraciunea desparttrtlor : r.u pericole le.
muntele senmifiea aventura aspi-a sl rap i-
da, pas iuuea luptei, vo luptatea efoitulni ~i ###
bucu riu izbfi nz ii.
Voluptatea per'icolelor, este mobilul care
### a dctcrrntnat cele mai multe acte de 081'0-
ism.
Psihologia alpinistului nu ponte f'i pro a
usor def'lnita : irrtr'o privi nta, el este "un # # iF
gon" de inamorato
Si ill accasta ipostasa, alpinistul eate 01'- Cunoasterca techu icei alpino cl'uia ncin-
gol ios, partial !;Itgelos. -- Orgol ios, fiindca do ios pe turisti i antrenatt, de accidente ,
dif icul ta.ti le ce braveaza ii dau fcrrna, con- nicl eel m.ai desavarsit dintre ac stia, 11l:
strinta fP"ibilitatilor cu care oste inzestrat: trebus sa u ite insa, ca sti inta muntelui, ori
])<lrtial, deoarece pref'era oricarut alt masiv, cat de desavarsit ar poseda-o, nu trebue sa
]JC ;1(; la in care si-a statoruicit explorarilc: excluda prudenta ; acea prud nta constan-
~i ge los, fi lndca nu poate admit ca un al- ta, aproape pue ri la.
tnl, a pa,tJ'llllH cu 0 inteleg re mai adanca F'i indca s'au vazut adescoi-i tur-lsti cari
elorat a sa, suf'letul muntl lor, n'au devonit prudent! dccat llUID8i in 111111a
unui accident.
Istoricil vorbese de "indl'azneala omului
care ri'a I'ost niciodata ranit".
Ironia alpinistul ui ~ Esto at.1t de legiti- Daca aeeasta indrazneala i!;li are ap lica-
ma fata de tur-istul impro vizat, ti-ansfo i-mat ti a in orice alta imprejurare, ea n'are lU8a
mr !;li si mplu in "balot uma n !" uici un seus in alpinism. In acest domoniu,
Doua calauze il tarase pe drum.uii ba- ratiuneu trebue sa dorn ine in mod con taut,
Lute, . il im.ptng' eu des]" rare, pe ntru ea 1]1 instinctul.
ecle din urma, sa-I depuna cxtenuat !;lifara ~i in aeeasta ordine de idei, esto del 1'08-
vo inta, ins a pl ln de g'lorie, pe un varf en ruarcat ca turtsti i intre 30-40 ani, sufera
nume celehru. ma i rar aecidcnto, deeat tlnertl intre 18-2;)
Ce a r putea sa retina aoeasta epava din ani.
grozava sa "perfo]'manta" in afara de a-
nri nti rea or-ibilei stransort a corz ii si sfil!;li- DIN "COMMENT ON DEVIENT
etour a oboseala ce a reslm tit ~ ALPINISTE" de FINCH.
F'aptul nu-l va im.piedica totus ca searu,
"UIl piolet de buna. cali tate este eondttia
ajuns 11.1 cabana, sa afirme rntrnand d ispre-
tul, ca Cervi nul este 0 bagat 'la. "sine qua non" pentru a duce la bun sfil1'-
,,!;lit 0 asce nsiunea grea.
### "Din nefericlre, pioletul nu este pentrn
"m.aroa me io ritate a turistllor, decat un in-
In nota gcncrala escaladele prezinta pe "stl'ument foarte incomod, un obiect care
rieole pen tru earn nii prea utezatori!;ll ",'e incurca tot timpul prrntre picioarele
pentru ignoranti. "lor, fi iud in acelas timn prea g reo iu spre
Cunoasterea teehnicei alpine da in a po- a fi utilizat ca baston.
sibi litatea ca alpini mul sa. poata fi prac- Ausamblul de puuete de otel !;li unghiurl
ticat eu suf'icienta siguranta. ascutlte ale pioletului, iuu un contact per-

27
inuueut sl peuib il ell val'~ile ccle ruui SCJl- Ji:i.ti~area unui pres rupt, Tinand cu tot din a-
sibi le ale "nnatomiei" pose ro.rulu i ~i tova- dinsul i'i 0 de rurce, George arunca toata vina
]'a~i lor sai : este intr'un cuvant un ob icct pe cel care 0 trtmsese.
i nu til si scurup, care trebue adeseori iulo- Si ad la noi, ca nd crezi un lucru, Il spu i
cult, din cauza stranlel partlcularttatt ce fara ocol.
prezinta de a. seapa in prapastie, si a. TIU "Ce dracu ai vru t Sa "fabrici" clin fl';lnghia
mai putin romarcabi lel obisnuint a POI';3- asta? Un navod ? In acest caz, tiu Sa te asi-
orulni, de a-l abandona lu prima aluneca- gur, idictnle, di ai reusit !"
re; este in acelas ti mp un instrument f'oa rtc Pe 'de aHa parte, eel care a strans Iranghra,
rudimentar pentru deschiderea cuti ilo r de crede ca .mgura cauza a tncurcaturu este to-
conserve, avand marele def ct de a stalci var'asul care a tncercat sa 0 desfli$oare.
iremediab il, corrtinutul lor. _ Ba era foarte bine aranjata cand ai
luat-o l - lriga el suparat. - Daca nu sti
ce Iaci !.? Umbli cu lucrurile fara. cea mai mica
PROPRIET ATILE FRANGHIEI
atentiunc 'ii ai fi in stare sa tnnozi $i. un stalp
DUPA JEROME K. JEROME de telegraf I .
Desi lucrarea din care extragem cele de ma i Se in.furiari:'t amandoi in asa hal, incat fie-
jos, nu are nimic cornun cu nl pin ism ul, gasim rare ar fi fost in stare sa-l stranguleze pe cela-
totust interesant a da In traducerc, observatiilc lu It cu obiectul litigi ului.
pline de spirit ale marelni humorist f'nglez Dupa zeco minute, primul pierzandu-si rah-
Jerome, asupra franghiei : d area, se repezi la f'rangh ie, 0 caldi 1.11picioare
"Franghia pre7.infa particularith H ell totul ~i crezand di 0 ponte descurca mai ).1$01', In-
curioase !;ii aproape inexplicabi le. cepu ~i l1'aga CLl furie de un capat.
o faei colac cu aceeasi grije cu care aran- Tovarasul sau, vazand aceasta, ii s11.1'iin
jezi duuga unui pantalon nou, pentrucn dup11 ajutor ; puse mana ne celalalt capat si incepu
cinci minute sa 0 regasesu lncfLlcita mtrun sa fraga In sens opus, d upii principiul acti unii
mod tnspitimantator. si reactiunii. GU1d inslarsit. totul f u gata, se
Nu vreau a staru i, dar unt convins di retntoarsera sprc rau; departe, harca cobora
Iuand Ia truamplaro 0 frftnghic ::;i int inzd nd-o la vale, plufind in voia valur-ilor.
III mtjlocul unei ograz], este suf icient sii-] In-
torci • patele 1111mai30 serunde, pcntruca ime-
DIN "MONT CERV1N" de GUlDO REY.
xliat dupn acen sta, sa faci constat area c11 s'a
struns gri''tmada, ca nu mai are n io] un caput, Ret inem din nccasta perla. a l ltorutnri i
si di. toatii e numai noduri. alpine, pasagiul ill care cclcb rul alpinist
Aceasta este opinia mea asupra fl'tlnghiilor
Guido Rev, povcstesto prima sa intalnire
in general.
cu Wh ym.per :
Bineinteles, YOI' fi existand prirrtrn ele ~i
exceptii, adica fr:1nghii car i stiu sa-st respecte .,Cobol'am depe muntel 'I'heodulc: la Ju-
iuatutea drum ului, intre '·[I1·f si Glomc!u.
rolul, franghii 'de "buna credinta" ~i "serioase",
ra ri hi dau seama cil nu sunt doai- aH'l de zal'ii apropl indu-se un bab'an Iruuios, inul t,
crosctat si ca pot reprezonta ::;i ele mai rnult c u parul alb !;li cu 0 exprexie clara in p ri-
decat 0 plasa nuna de prins peste; In tr'un cu- vireo
va nt, fl'tmghii earl lasat« singu rs nil s'ar 0- Urca incet,
puca sa-')i f'aca de cap. In eiuda n n ilor co purta, tinuta l ui
Din nefericire n'am intalnit insit pfma astiizi Wh yrn.pe r iriida 0 v igoare tinereasca, iar
un astfel de exemplar. pasul ~i cadent-a sa, iuvederau clar, ohi sn u-
Franghia despre care vorbesc, 0 stransesem inta en muntele.
la plecare cu 0 incetineala de ternbel. Nu-l li'i- 'I'rer aru] pe langa el, il salutai.
sa em pe Harr-is nici macar s'o atinga, Iiind ca Imi raspunse ~i trecu m a i departe.
n stiam Indaratnlc si nepricepu t. In ace t ti m p, calauza mea se oprisc pen-
Facand-o colac cu 0 meticulozitate exaspe- tru a schirnba ateva euvinte cu aeeea care
ranta, am legat-o la mijloc in chip de opt, intovaraaia l-.e Whympor.
dupK care am pus-o cu atentiune la loc sigur. Cand ma a junse din urma, ma intreba :
Cand osi tirnpul sa 0 intrebuintam, Harris f:3titi cine este ace .ta ~ Lnm l'l:'ispuns: n!
G IUa foarte grijuliu, ineredintand-o Iui George; El adaogl:'i :
acosta, apucand-o cu 0 maoo igura, tncepu - E Whymper!
sa 0 desfasoara cu aceleasi mad menajamente La pronuntarea acestui nume, calauza
ru cari ai desf'asa un copil. Dar n'apuca sa avu un accent de adanc respect, Ma sim ti i
intindjt nici trei metri, cand franghia lUa in- a tat de tUJbllrat, de parca fuse em ill Iata

28
unei aratar], Nu-l vazusem niciodata pe rni-a lasat aceasta intiUnire, ar fi prea
Whymper, greu !
Fara sa iutarzii, ma intorsei sa-l pr.ivesc. Ceeace vazusem in eI, nu era numai 0-
Se oprise si contempla Oervi.nul, care din mul; era insasi imaginea idealizata a co-
acest tinut avea 0 infati~are de
0 mlnu- lui mai celebru clintre alplnieti, pe care a-
nata. maretie. Jt478 m tiLt de des, eu ~i atatla al tit, ne-am Iacut
A explica prin ouvinte irmpresiunea ce un vis din a-l imita".

MUNTII NO~TRI ACUM ~EASE DECENII

Spicuirn din vechiul "Dictionari1 topogra- Ialomita, rii1 mare ce isvorescs din mun-
fiei1 si statistiei1 alu Romaniei" editat In 1872 tele Bahna Vlahistei (I) In J. Dambovita tocma]
de Dimitlie Frundeseu, cateva date interesante Ia hotaru. Primesee In sine piraels Suta, Mar-
asupra Carpatilor, din eari se poate dedueeeu cesti, Ialornicioara Mare si Snavovu. Se mai
usurinta notiunea eu totul vaga ee exista la numesce si Galbena del a apa ei care bate in
acea epoca asupra llIl/unti!or nostri : galbeni1.
",Partea Romaniei del a Milcovii spre Apusi1 Praiiova, rii1 ce isvorescs din rmmtels Pre-
este mal muntossa; muntii Moldovi] sunti1 deW in 'I'ransllvaniea, parcurgs J. Prahova si
mai mari dar se tntindu pre I() li niei rnai primesee In sine piraele Telejenu, T'elejna,
scurta". Retetulu de Sussu, Bilega Mare, Dolfana (DoC-
Allam in eontinuare ca : tana?) si apoi se varsa In Ialomita.
"Pi,seurile cele mal Inalte din rnunti suntti: Omii, piscu lii muntilorti Bucegi si puntii tri-
"Sassu sau Sasulii Plaiului In J. Prahova, gonometrici1 de observatis in J. Prahova la
Bucegi si Craiu sau Verf'ulu Craiului in J. hotari1.
Arges".
Sinaip, locuinta izol.ata In J. Prahova, pla-
Iar:
Iulti Prahova; este si statiuno postale.
,.Muntii eei mai Ina lti sunti1 urmatoril :
Sinaie, trecatore sl pieheti1 de granlta des-
1. Ceahlaulii sM Pionuhl din J.
pre Transilvaniea; da pre 'la nnuntele Furnica,
Nemtu tnalti1 2720 m.
2. Omuli1 sM Caraimaml, Prahova 2650 m. Pestera, schiti1 numiti1 si Isvorulu Ialomitei
3. Retezatulii Pra.hova (I) 2600 m. cu patronulii S-lori1 Petnu si Paveli1 in .T. Dllm-
4. Parangulti Gorji1 2587 m. bovita ; tocmai la munte zidita In 0 pestera
5. Petra Prahova 2255 m. ascunsa In taietura a doi munti, de Ionii Bal-
6. Ciurueuli1 Putna 2174 m. taei1 ~i Serbu la 1819.
7. Tutana Argesti 2079 m. Are numai 8 calugari si un pusnici1; ei se
8. Rarliuli1 Suciava 2008 m. tnchidu In schitu din eauza frigului, del a Oc-
Cele de mai sus, in partea intrcductiva a tornvria pllna la Aprilie. Clilatorii potu merge
dictionarului. Din cuprinsul acestuia, care nu la elii numai calare dela Pietroaita sau Si-
e mat putin interesant, retinem urmatoarale : naie presto Bucegi.
"Bucegi, munte f6rte mare In J. Prahova, Pestera, gaura orisontala In interioruli1
tocmai la hotaruli1 despre Nordi1; are unii unui munte, lunga de 60, lata de 7 !;1i tnalta
piscu f6rte Ina ltil numiti1 Omi1. de 15 stanjeni si se Intunda la uni1 isvorii ali1
Dnmbooita, rii1 ee isvoresce din muntele carui cursu este prin pestera. Traditea zice
Craiu in J. Muscelti, curge In giossi1 si intra di s'aru fi ascunsu In ea de mai lIIlulte ori
In J. Dambovita, Dacii In resbelele ce au avuti1 cu Romanii.

23
A CTIVIT A TEA «OR UP AR I I ALPINE»'
DIN APRILIE 1931-APRILIE 1933
1. AI. Beldie ; ANUL 1932
2. Tr. Belitoreanu; 27 Martie BU$teni-V. ColtiLor-Strunga CoI-
3. ic. Comanescu ; tilor - Valea Giilbinele - Busteni
4. Nic. Dimitriu; (tirnp 6-18).
5. lng. G. Frim; 30' Aprrlie Busteni - Pichetul Hosu - Poiana
Bucsoiul ui - V. Buqoiului - Omul
6. Gh. Georgescu;
(timp 5-14).
7. Vasile Icolau ; 29 Aprilie Cas a Schiel-Brana Iepilor-Claia
8. loan Sincan. Mare-Bu$teni (tirnp 15-19;'.
2 Maiu Om u 1- V. Cerbului - V. Llrzicii-
Brana Mare a Costi lei-V. nau:
ANUL 1931
nUlui-Bu$teni (tirnp 7-14).
29 lunie Plaiul Foii-Piat1'a Cmiului- vis.
11/12 Maiu Busteni- V. Costila-Omul (tirnp
dusca (timp 6-12).
6-14) Creasta Mo rar'ului-Bus-
2 lulie' P e i'} tel' a - B I' a u 1 J epilor-Claia
teni (9-14).
Mm'e- V. Seaca a Cliiii-Bu$teni.
28 lunie Busteni- Valea Gillbinele-Strunga
3 lulie Busteni- V. Seaca-Crucea Carai-
Galbinele-V. Scorusi-Omul (timp
man (timp 5,30---13) Cruce-V.
5-13,30).
Alba-Bu$teni (timp 15-17,30).
12 Iulie Plaiul Foii-Zidul vestic al Pietrii
18 lulie Busteni- V. Coltilor-Strunga Gal-
Craiuiui-Creasta Pietrii Craiuiui-
binele- V. Snor usi- Brana Mare-V.
Crapatura-Zarnesti (timp 4,30-
AlM-Bu$teni (timp 5-16).
15,30;'.
14 August Bu;;;teni-Valea Seacii-Brana Vuii
7 August Busteni-Hornuj Scara-V. Seaci1
Seci (timp 6-12,30) Pe$tera (15,30).
din CO$Wa-Valea Tapului-Brana
25 Septembrie Turnul Seciului.
Mare peste Malin-Sconusi-Galbi-
4 Octombrie B!u$teni-Spali1tum Viiii Seci (sub
nele-Hornul Mare-Pesters, (timp
4,,30~15). . Picatura) Cruce Caraiman.
7 Octombrie Brana Jepilor-Claia Mare-Bruna
12 August Pestera - Hornul Mare - Brana
Portitei.
Mare- V. Mi1lin- Poi ana Malin-V.
9 Octombrie Busteni- V. Urzicii-Brana Mare
Seacii- V. Tapului-Brana Mare-V.
a Costilei-V. Pripon-Casa Schiel
Scorusi-Pestera (timp 5-16).
(timp 6-16).
19 August Pestera-Babele-Prdna Mare a
10 Octombrie B usteni- V. Gi1lbinele (fir verti-
CO$tilei din Blidul Uria$ilor, pe
cal). Pestera.
deasupra vailor: Costila, Scorusi,
28/29 Dec. Busteni- V. Tapului-Brana Mare
Malin, Tapului, Urzicei, Capre-
a Costilei- V. Mi1lin-Pe$tera (limp
lor, Pripon apoi peste platou,
8-21) Omul-Crcasta Morarului.
Pestera (timp 8.---17).
21 August Busteni- V. Couilor-Eir veTtical
ANUL 1933
Gi1lbinele- Valea Costila-Pester-a
(timp 5-11)., 20 Februarie Bu;;;teni-Valea Scaca-Brana Vai!
23/24 August V. Porumbacu-Negoiu-Laita-Li1i- Seci (timp 7-14.30).
telu- Balea-Arpa!~uI. 11 Aprilie Busteni- V. Seacu-Cruce Carai-
22 Septembrie Busteni- V. Seaci1-Cruce Carai- man (timp 6-15,30).
man (timp 6-16). 15 Aprille Busteni - Dosui Morarului - V. A-
22 Decembrie Busteni- V. Seaci1-Cruce Carai- dclnca-Omul.
man-Pester-a (timp 6-19). 30 Aprilie Busteni- V. ColtilOl'-Strunga Gill-
27 Decembrie Busteni- V. CO$tilei-Brana Mare- hinele-Valea Scorusi-Omul (timp
Pastern (timp 7-18). 5-16).

30
Aspecte din Bucegi: vatea Adallcii ~i Acele Morarului Foto Maidlinger
c R o N I c
DIN TARA.
Grupul alpin al Asoc, A. E. R. va intre-
prinde in vara anului acesta 0 cereetare a-
manuntita a versantului apusean al Pie-
trei Craiului, spre a stabrli daca ofera po-
sthilitatea de a fi escalada.t ~l prin alte ti-
nuturi demit eel cunoscut pana astaai pe l-
tinerarrul Friederich Deubel (Zaplaz - La
Lanturi, etc.),
Iritreprinderea, pusa sub conducerea ve-
chiului alpinlst C. Dedula, va dura. apron-
pe doua saptamani, Iar rezultatul va fi pu-
blicat in aeest buletin.
###
Valea Seaea a fost escaladata in iarna
anului acesta de doua ori. Ascensiunea desi
diflcila, data. fiind panta excesiva ce mar-
cheaza in hornuri, cari prezinta puncta de
peste 700 incl inatie, iar sari.tori le complect
acoperite de zapada (cu excepti a Saritorti
Mari a caret parte f'ina.la ramane deobiceiu
neacoperita), a Iost intreprinsa de un grup
in F'ebruarie 1933, din care au facut parte:
P. Balaceanu, Traian Belitoreanu, N. Co-
rnanescu, N. Dimitriu, P. Nistor, I. Sincan
si I. Udrlste.
Ascensiunea a durat dela orele 7 jurn. a.
m. pana Ia orele 4 cand g rupul a atins bra-
na Caraiman.
##'*'
Aceeaei vale a fost esealadata in Apcil.ie
~i in conditiumi ou mult mai dificile din
cauza relei cal itatl a zapezi l, de catre po-
litechnicianul AI. Beldie insotlt de d-nii:
'I'ipei ~i Florescu.
Parcurgerea vai] a necesitat peste noua
ore de eforturi continue. Dela Cruce gru-
pul a coborit la Pestera Ialoanitei,
###
In ziua de 15 Apri.lie, grupul format din
d-ra Ivana Popescu i;}i d-nii Beldie, Coma-
nescu, Dimitriu, Meidlingher ~i Popescu, a
efeotuat aseensiunea Vaii Adauci, srtuata
pe versantul nordic al Morarului sl Creasta
Morarului dela primul ac dill! pre Omul
pana la casa de adapost depe aeest varf',
Valea Adan9a prezinta Q panta foarte
aceentuata, iar in unele puncte, sarttortle
aeoperrte de un strat subtrre de ghiata, pre-
zinta indestule diflcultati.
Timpul pus pentru efectuarea acestui iti-
nerar a' fost 'de 9 ore (7 a. m. - 4 p. m.),
A A L p I N A
##*
In zilele de 30 Aprilie - 1 Mai, dol ingi-
ner F'rimu, insot it de dol I. Sincan a rea-
lizat, cu tot timpul defavorabil ~i zapada
proaspat cazuta, care a ingreuiat constde-
rabil ru ta, urmato rul rtinerar in Buceg i :
Busteni - Poiana Costilei - Valea Mali-
nului (in aceasta vale s'a intrat direct pe
fir din Valea Cerbului, ceeuce stim, nu este
posibil vara), Vale a Coltrlor .Qana la Strun-
ga cu acelas nume - Pe brana la Strunga
Galbinele - Coborarea in Scorusi - Valea
Scorusrlor - Om.ul. In ziua urmatoare co-
bcrand Valea Morarului, excelentti alpi-
nisti s'a"u reinters la Busteni.
###
In zilele de 30 Aprilie - 1 Mai, dol Ion
Udristo insoti t de d-nil P. Lolescu, Bodea
si Berindey a intreprtns un interesant drum
de iarna in Muntii Fagarai;} pe Valea Sam-
betei la varful Urlea.
##iF
Casa de adapost din Piatra Craiului va
fi reparata si pusa la indemana tur'istilor
in ohiar vara acestui an. Stiut este ca a- u
cest adapost, dupa ce Soc. A. D. M. I. R. a
reusit cu sacciftcit banestl destul de mari
sa-I repare a fost distrus de necuno cuti.
Sunt acte de vandalism ce nu se pot in-
tiiirnpia decat numai la noi, unde bunul pu-
blic este atat de putin respectat. Si din ne-
fericire, nu este pr-imul caz. CU eativa ani
in) urma, un alt adapost fusese incendlat,
iar in acelas masiv al Pietrei Craiului, Ian-
tul pus de Soc. S. K. V., intr'unul din punc-
tele dlf'icile ale drumului prin zidul vestie,
furat.
iF##
Parcurgerea directa a Crestei Atbota, una
din ramificatiile cele mai accidentate ale masi-
vului Fagaras, va fi Incerca.ta in vara anului
acesta de cateva elemente ale ;,Grupului Alpin".
Este stiut di picioarele la munte ce se des-
prind din creasta principala a Fagara~ilor di-
tre Nord, lntre cari Tunsul, Laita, Balea, Bu-
teanu, Albota, 'Tar-ita, Girdomanul si Zanoaga
ar putea figura singure ca masive aparte, datit
i,Jliindlungimea lor de creasta, varfurile cu
totul izolate de cele situate pe coama Fagara-
siler, sistoacele, hornurile, etc. al carol' an-
samblu prezinta un interes turistic de prim
ordin,
Singurul inconvenient care tmpiedica 0 mai
31
amanuntita cercetare a acestui vast masiv este
distanta destul de mart! ce-l separa de centrale
turistice din vechiul regat.
***
Pe Valea Sambetei, tntr'un cadru de eel mai
pur aspect alpin, Sectia Sighisoara a S. K. V.
si-a situat 0 adrnirabila casa de adapost, care
usureaza considerabil, drumurile ce se tntre-
prind tn rlea-Coltul Bolaceni-Bandea,
Este in acelas timp un excelent punct de
plecare, pentru efectuarea drumului de creasta
al Fagara~ilor, adapostur ile masivului fiind
separate lntre ele prin distants ce se pot par-
curge In cursul unei zile. Adi1Jp.Urlea, adap.
Vistea, adap, Podr agul, adap, Balea lac, adap,
[egoiul).
***
Singurele adaposturt ale masivnlui Retezat
se reduc actualmente Ia casele de vanatoare
din Valea Zlat.uia, laoul Zanoaga, V. Lolai! iar
In centrul masivului, steiul eel mare depe ma-
lul lacului Bucura si cateva bordee din La-
pusnic, Bucura ~i Papusa.
o cabana propriu zisa nu exista, asadar, in
muntii Hategului, desi nevoia acesteia, e te
evidenta.
Din cat suntem informati,
secus Deva a T.
C. R.-Ililui,a luat laudabila de a COI1-
initiativa
strui una pe valea Pietrile, punct situat in a-
propierea celui mai interesant tinut al acestor
rnunti IBucura-Pelaga-Retezat.
DIN STRAINATA TE.
Expeditia sti.intlf'i ca gerrnana pusa. sub
conducerea doctorului Brochers SPire a face
studi i geologice asupra muntilor Anzi, s'a
reinters in patrie in oursul lunei Oetorn-
brie 1932.
Priutre alte ascen ri uni, misiunea a efec-
tuat ~i pe aceea a varfului Acongacua, ca-
rui a seful expedittei, in urma masuratori-
lor faoute, i-a deterrniriat 0 altitudine 701~
metri.
Pe varf mejnbrti expedi tiunil germane
au constatat ca movila de piatra, ridicata
de cei dintai cuceri tori ai varfu lui, s'a pra-
busit din cauza vantului care bate in aeea-
\ita. regiune cu 0 furie extraordinara.
In cursul ascensiunll alpinistti germani
au gasit la altitudinea aproxirnativa
5000 metri si la baza un'ui perete inalt de
stanci, doua piolete, dintre ear-l unul purta
in crlptia "Ramsay".
Acest alpini t, pleca, e in 1930 inscttt de
un tovaras si cativa indigeni pre a incerca
ascen iunea v-fului Acongacna, tentativa
din care nu s'a mai reinters. Este probabil
ca Ramsay ~i insctttorul sau si-au gasit
moartea, prabusit! intr'o creva a din apro-
pierea locului unde 'au gasit pioletele.
In acelas tinut, misiunea a descoperrt un
bivuac, in interiorul caruia se afla rucksa-
cul altui alpinist disparut fara urme in
1931, capitanul englez, Marden. In sac, ear-
netul de drum al disparutului. Din ul timele
sale notari rezulta ca Marden se pregatea
sa, faca 0 recunoastere a drumului catre
vart.
Este in af'ara de oriee indotala ea nefe-
rici tul, pleeat aingur in aceasta recunoas-
tere, a suferit 0 cadere mortala,
***
Sub conducerea lui H. Ruttledge, expe-
ditia brrtanica a Everestului, avand prin-
tre componenti pe C. Crawford, capitan
Birnie, maior Boustead, P. Harris, G. R.
Greine, W. Leen, E. Shyptou, a intrat inca
din Mar-tie inl tinutul 'I'ibetului.
Colonelu1 Norton, maiorul I. G. Burce ~i
. E. Odell, care au luat parte la expedi-
tia anterroara, nu flgureaza, printre parti-
eipantii acestei noi incercart.
Caravana cuprinde in sehimb un veteran
a l expedi tiei din 1922 (Crawford) ~i alt i al-
pintsti consacrati.
Este cu deosebire rsmareahila activitatea
prodig'ioasa a lui E. Shypton care in SCUl'-
tul rastimp de un an a reusit traver area
muntelui Kenya, primele ascensiuni Pe Ka-
mei ~i Kelirnand iaro.
In momentul cand aeeasta a treia expe-
clitie isi indreapta pasi i catre Everest, a-
mintim' ell. marele merit de a fi de coperit
in mcercarile din 1921 - 1922 ~i 1924, tra-
. eul care condueea spre culme, ii revine lui
Malory. Cand ace ta ~i Irvine fura. v8.zuti
pentru ultima oar a de eatre Odell, ei de-
pasisera 8500 m. altitudine si se indreptau
catre varf, de a oarui pi ram ida extrema
nu-i mai desparteau decat 250 metri.
Interesant de retinut este insa. faptul ca
ultirnii 500 m. ai varfului Everest, permit cu
greu urcarea unei difer nte de nivel rna i
mar i de 100 m. intr'o ora. Iar in: eazul lui
orton-Sommerwell (1924) 0 diferenta de
412 m. a nece itat un efort de peste 6 ore,
dirrtre earl ultimii 32 de metri parcursi I1U-
mat de Norton, au durat 0 ora incheiata l
de
**+
Dr. V. Pascheta publica in Oronlca ex-
celentei reviste alpine "La Montague" ca-
teva ob ervatiuni interesante asupra "re-
cordurilor" in rutele alpine, din cad re-
tlnem :
"Un record e ·te indisolubil legat de 0 se-
rie de factor] clintre cad cei mal impor-
32
tanti, sunt absolut lmpersonalt. Factorul
capi tal este starea rnuntel ui ~i a zapez ii,
iar unicul factor personal, consista in cu-
noasterea exaeta a traseului ce trebue U1'-
mat. In af ara insa, de aceasta, multe din
recordurl sunt absolut involuntare iar ea-
teodata, singura lor expl icatie nu reaida de-
cat in frigul intens ~i calitatea zllpezii, caii
determina adeseori un mers mai rapid.
In eoncluzie, care reeunoastem, este foarte
all
or ig lnala, distinsul alpinist deelara cll dill
ascensiunile rapide nu putem ~i niei nu tre-
bue sa ne facem un titlu de glorie, fiindea
nerabdarea de a pareurge intr'un timp cat
mai seurt un drum ce intreprindem, inve-
dereaza mai curand ca "muntele nu ne-a
primit eu 0 prea Iarga generoz itate in mi i-
locul maretelor salo tinuturt, ci ne-a tole-
rat numai 0 trecere grabiHl ••...
 VALEA SEACA
(lmpresiunile unui debut in alpinismul "hivernal" pe aceasta vale)
de ION UDRI~TE-OL T

Vale Seaca, Vale Seacd, ai secat In mine dorul

Sa mat tree ore-odaiii 'n viata peste tine cu piciorul.
Te-am parcurs $i eu odata si-ai tntins atat de mine
Ca tot restul oietii mele n'am sa mii mai uit la tine.
Mincinoasti ca 0 fatii, Vale Seacti $i sireatd,
M'ai sedus cu'n zambet dulce de sub Crucea luminatii
Si-ai facut sa-mi creased tainic zi de zi un vis nebun
Sa te cuceresc $i 'nuinsti sub calcUi sa te supun.
Imbtitat de tamaerea oiilor eniueiasme
Am pornit-o catre tine ca un Fai-Prumos din basme
Si 'narmat ca Don Quihotte minus numai Rosinanta,
Am ajuns in [aptul zilei sii-ii maser din poale pania.

Firul tau tnqust si aspru nasie'n pacea din briidet

Unde codrul se reoarsii pana [os in Cliibucet
$i pe Zinia de ghiata, pe sub hornuri care mint,
Il zaream cum serpueste ca 0 banta de argint.

Risipit pe cate-o coama, sptutzurat pe uarfuri sure,

Impletit pe brtuiri neqre, domiruind peste piidure,
El s'asoarle 'n saliuri grele $i elastic ca 0 quma
Se tncheaqa cu granitul $i cu clarul alb de spumii.

Pe de-asuprii-ti cerul moale, medita ca 'nir'o oisare,

vantu-ti manqaia scheletul cu-o subtilii fluturare
$i maqnific suprapuse crestele in erarhie
Iti ornamenteazii drumul cu-o miiiastrii broderie.

Te prioiam uimit $i 'n mine tncepuserti s'apunii

Nebunestile-rni inteniii ce oroiau sa te supunii
$i simtiam cum mi-se 'nmoae coardele dela picioare
Si ma cliitinam sub sacul salttiret depe spinare.

In subita 'nfiorare, valul de emoiiune

M'a tacut In gand, pe fuga, sa rostesc 0 ruqactune
$i de nu mi-ar fi fost [erui, tii ctiniam $i trei litanii
Si-as fi friuruuttat zapada $i cu cateoa metanii,

Dar cum teama nu suqrumii 0 vointa cand e tare

$i cum eu mii echipasem cu boston $i cu coltare
M'am echilibrai din coma si-am simiit din nou ca-mi vine
Mai feroce $i mat oajnic dorul Sa mii dau la tine.

Cum drumetul sus la munie n'are oreme sa astepte

Pasul nostru pe zapada a 'ncepnt sa taie trepte
Si alpina caraoana cu aoant si mutt elan
Yoiniceste pe potecii s'a 'nsirat spre Carairnan.

Subsemnatul - spirit practic - ca piistorul dupa turmii

Conduceam ascensiunea filosoftc .... dela urmii
f,i'i numai cand artaqoasii ne rtinjea ore-o siiritoare
Eram primul pe franqlue agatat cu disperare.

Dupii 'nitiia siiritoare, am intratin goluri subte

Pe sub dinii qiqanti de moneiri prinst de stttncile abrupte
Uruie gurile caseate stiiteau gata sa ne 'ngllitti
Puimanztte ca someurit dupe: miezul caui de pita.
Incordat pe oerticale, strlns In chinqile de equrii
Simiiam inima cii-mi sboarti, sufletul cii-mi nine 'n gura
:p'i cand trauersam ore-o brana sau ne angajeam pe fete
Toatti vlaga tinereiet ~i curaju-mi stau sa 'nqhete.

Cand pe burta, cand pe spate, cand cu sfoara prinsii 'n dinti, ..

Cand oartt! pe ore-o fistu a
pomenind de Pasti ~i Sfinti,
Te massam strinqarulu-ti stuui ooluptosi in mtiini ~i buee
$i fiiceam pe snbchirurqii aplicandu-ti la ventuze

Insirati pe coarda lunqii, susiinuii de piolete,

Vanam prizele cu mana suspendaii pe ore-un perete,
Scapiirau coltarii 'n piatrii ~i de pulberea usoara
Ne tineam adesea trupul sa n'o ia 'napot spre .... gara.

Oteliti tn hotartrea qroasnicei ascensiuni,

Ne zbiiteam ca 'n vra~ma~ia unor aprige furtuni
Si din lupta disperata, sus pe panta de scrobealii,
in cumplitele emotii am facut ~i-o "tutuiala".

Nu ~tiu ce inteniii sumbre au preocupat natura

Cand te-a pus ca repezitii sa te 'nalii de sub Zangura.
Dar de-acolo cine poate sa se urce mai departe
N' 0 sa se mai teamii 'n oiatt: nici de dracu, nici de moarte.

MelancoUc peste nequri, ca 0 Rodie de aur,

Soarele-si [rlnqea qrumaeul peste trupu-ti de balaur
Si 'n lumina lui saraca manam oisurile noastre
Urmiiriii de umbra moriei ciitre crestele albastre.

Crucea, alba de departe ne cadea din plin in {ata

Ca 0 maqicii minune dattttoare de viata
Si puterile sliibite reniisteau din ILOU aprinse
He'nuiate 'n plin de nimbul depe braiele-i intinse.

Tot mai sus ~i mai departe, inspre ziiri inrourate,

Muscam stancile cu dintii ~i cu bratele 'nclestate
Indtirjiti triiqeam din tine tnfrtititi cu suferinia
Si-as.eptam din clipii 'n clipii sa ne rada biruinia.

Cand am traoersai pe stanqa, peste marqini de abis,

Se piirea ca
'n ziduri negre drumul nostru s'a inchis
Dar pe-un tio tnqust de brant: nu mai lat decat 0 scnioapt:
Am trecut cum trece-un flutur peste-un fir ascuns de apii.

Inir'un uliim salt eroic am ajuns pe-o culme sus

1111'0~itade tuipaia sanqero« .lui apus
$i de-acolo pan' la Cruce nemai [iind de cat un pas
Gloricsi pe culmea larqii am facut un lung popas.

Te prioiam de-acum supusti, rustnata si firaoti,

Cum aiarni de botul Crucei ca 0 oiperii bolruuui,
Dar a doua oara 'n viata de mii-i prinde iar pe tine
Vale Seacii, sa mii judeci cum (i-o conueni mai bine.

Nici-odata, nici-odatii ochiu-mi n'o sa te mai uadii

Nici pe oarii, nici pe toamrui, nici sub haina de zapada
Si de ooiu mai face munte tnspre atte vai m' oiu duce
Ca m'am siiturat de tine ~i it-am pus ~i eu 0 Cruce.

/ON UDRI$TE-OL T

35
 ,

TIPOORAFIILE
ROMANE UNITE ••
••
B U CUR E ~ T I. V 1
CALEA RAHOVEI. 42

II