Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
aprecia]i mai bine datele din acest volum \mpreun` cu celelalte tomuri [i cu h`r]ile mari
4
Natura României, nr. 4, iunie 2008; www.Romania-natura.ro ghid Mun]ii F`g`ra[ului
2431
Cascada Buda
Capra
1518
Râiosu II
pr
Mu[eteica 2397
`g`
Mesteac`nu 2442
mai sus de potec` 3
tra
2255 4 6
cascade 0,5-4 m, 5 2403
pe calcar cristalin,
cu mu[chi
2409
abriuri la
Râio
Robi]a
1300 m pote
ca 1430
su
C`
e
cruc tr`
pri
Lipitoarea Pe[tera M1
oar
s 2100 m
alba
2250
Ursului
a
Iezerul 1679
1250 1520 m, 5 grade, calcar Râiosului
perete calcar poteca 2368 2090 m
1400 m, cascad` cruce Pe[tera M2
Izv Sec
aflorimente
Piscu Ne curge 20 m calcar
Mu[eteica
5
Natura României, nr. 4, iunie 2008; www.Romania-natura.ro ghid Mun]ii F`g`ra[ului
6
Natura României, nr. 4, iunie 2008; www.Romania-natura.ro ghid Mun]ii F`g`ra[ului
Piscu Negru, 2248 m, traseu 63
M20 Valea Mu[eteica. Vedem, \n dreptul
locului de tab`r`, versantul drept al v`ii.
S`geata indic` limita inferioar` a calcarelor.
fotografii: Ic` Giurgiu
dolin`
7
Natura României, nr. 4, iunie 2008; www.Romania-natura.ro ghid Mun]ii F`g`ra[ului
dolinele s-au “c`]`rat” pân` la 2433 m [i nale pe care le-am stabilit \n aceast` ca- fan Epure, Dan Hazaparu. Continuarea
se întind, spectaculos, spre sud sud-est vitate: pe[tera în calcar situat` la cea decolmat`rii în Avenul 4 din Mu[etei-
(imaginile M120, M110). Lapiezurile mai mare altitudine (2435 m); forma]i- ca. Diverse decolmat`ri [i prospec]iuni
sunt [i ele bogat reprezentate. unile subterane aflate la cea mai mare în zon`.
altitudine; galeria temporar activ` de la
cea mai mare altitudine. A fost remar- 15-18 septembrie 1993. Ic` Giurgiu,
Istoricul cat` bog`]ia de informa]ie paleontolo-
gic` a cavit`]ii.
Mircea Vl`dulescu (Clubul de speologie
“Emil Racovi]`” Bucure[ti); Ioan Sârbu,
explor`rilor Am descoperit Avenul M4 din Mu-
[eteica. Cercet`ri [i explor`ri pe V`ile
Monica Negrea, Rare[ Macrea, Marina
Bogdan (Clubul Ecotur Sibiu); Emil
Râiosu [i Scroafa. {tiuc`, Horia Ilinca (Institutul de Spe-
26-29 august 1982. Ic` Giurgiu, Ga- ologie); Mugurel Mocanu (Clubul Chin-
briel Silv`[anu, Adrian Mihalce, Gabriel 6-7 iulie 1990. Ic` Giurgiu, Gabriel dia Târgovi[te). Tab`r` de cercet`ri orga-
Micl`u[, Eliza Anghel. Prima prospec]i- Silv`[anu, Cornel Dumitra[cu cu fetele nizat` [i par]ial finan]at` prin intermedi-
une f`cut` de Clubul de speologie lui, Roxana [i Iuliana. Calea de acces ul Clubului Na]ional de Turism pentru
“Emil Racovi]`” Bucure[ti în zona Buda utilizat` pentru a ajunge pe Mu[eteica a Tineret. Recolt`ri paleontologice, destul
- Mu[eteica. plecat în 1982 [i 1983 de la Lacul Buda, de bogate [i diverse, din Pe[tera M3-R2
peste creasta Buda - Râiosu. În 1988 [i din Mu[eteica, Avenul M4 din Mu[eteica
1-3 septembrie 1983. Ic` Giurgiu, E- 1989 am ales urcu[ul pe poteca marcat` [i Pe[tera R1 din Valea Râiosu. M`su-
liza Anghel. Extinderea explor`rilor de cu band` albastr` care porne[te din dru- r`tori microclimatice [i microbiologice în
suprafa]` în zona Râiosu - Mu[eteica. mul transf`g`r`[an spre Piscu Negru - Pe[tera M3-R2. Pân` \n prezent, cei de la
Jorzea, pân` în golul alpin (1500 m alti- Institutul de Speologie, care au benefici-
7 august 1988. Perioada în care era tudine), iar de aici pe pantele care suie at de finan]are [i sprijin, nu au prezentat
greu s` g`se[ti un autoturism, s` ob]ii spre culmea versantului drept (vestic) un raport scris.
benzin` [i s` ai voie s` circuli; p`rin]ii al C`ld`rii Mu[eteica.
mei, Elena [i Vasile, ne-au ajutat cu trans- Acum am urcat pe traseul cabana Pâ- 10 septembrie 1994. Ic` Giurgiu, Ga-
portul. Ic` Giurgiu, Mircea Vl`dulescu, râul Capra (1528 m) - creasta Mu[eteica briel Silv`[anu, Cristiana Marchi[, Roxa-
Gabriel Silv`[anu. Se identific` ponorul (2200 m) (imaginea 380, volumul 2), pen- na Dumitra[cu. Din Pe[tera M3-R2 s-au
Iezerul Râiosului (2090 m, vezi harta tru a constata dac` este un acces bun pen- recoltat probe de ap` [i montmilch, pre-
M5). În Valea Mu[eteica descoperim pri- tru o ascensiune cu rucsaci grei, speologici. date pentru determin`ri, potrivit în]ele-
ma pe[ter` din zon`: M1 (dezvoltare gerii, doamnei Lucre]ia Ghergari, de la
14,45 metri, denivelare -7 metri; ne 5-18 august 1990. Ic` Giurgiu, Emeric catedra de geologie a Universit`]ii din
oprim la un baraj de bolovani). Simon, Adrian R`dulescu, Dan Ple[a, Lo- Cluj (nici un rezultat nu ne-a fost pre-
7-22 august 1989. Ne ajut` cu ma[i- reta Budin, Adrian Jujescu, Gabriel Silv`- zentat pân` acum).
na, pentru transport, p`rin]ii lui Ale- [anu. Am topografiat Pe[tera M1 din Valea
xandru Selischi; pe ultimii kilometri Mu[eteica: 203,5 metri dezvoltare, -69 21-30 septembrie 1996. Ic` Giurgiu
mergem cu bidonul de benzin` ]inut pe metri denivelare. Decolmatare (timp de (Clubul de speologie “Emil Racovi]`”
acoperi[ul autoturismului, de unde un cinci zile) [i cartare în Avenul M4: 24,5 Bucure[ti); Robert Gergely (Clubul de
furtun alimenteaz` carburatorul. Ic` metri dezvoltare, adâncime 11,5 metri. speologie Montana Baia Mare); Sorin
Giurgiu, Alexandru Selischi, Magda Se- Am descoperit, decolmatat [i cartat Ave- Mihai, Claudia Moldoveanu (Bucu-
lischi. Am descoperit [i cartat Pe[tera nul M5 din Mu[eteica: 16 metri dezvol-
M2 din Valea Mu[eteica: 15,5 m dezvol- tare, adâncime 3,7 metri.
tare, +8,9 m denivelare. Am descoperit Am topografiat Pe[tera M3-R2: 86
[i cartat Pe[tera R1 din Râiosu (104 m metri dezvoltare, denivelare 20,3 (-19,8/
dezvoltare; 11,4 (-6,1/ +5,3) m denive- +0,5) metri. Dup` ce fuseser` observate
lare); au fost observate \n aceast` pe[- cu un an în urm` \n Pe[tera M3-R2, acum
ter` gropi de gesta]ie ale ursului actual, au fost recoltate câteva exemplare ale unei
record de altitudine pentru o asemenea mici vie]uitoare total depigmentat`, tro-
descoperire; am remarcat informa]ia pa- globiont` (adaptat` definitiv la via]a în
leontologic` oferit` de aceast` cavitate. subteran) (Colembolla paronychiurus, de-
În Pe[tera M1, dup` deroc`ri succe- terminare efectuat` la Bucure[ti, de Mag-
sive pe mai multe paliere de adâncime, dalena Gruia, de la Institutul de Speolo-
timp de patru zile, am ajuns la -69 metri gie), descoperirea de acest fel de la cea
denivelare, în fa]a unui dop de argil` ca- mai mare altitudine din România, mai sus
re obtureaz` galeria; am \nregistrat ast- cu 1000 de metri fa]` de descoperirea an-
fel un nou record de denivelare pentru terioar` similar`. Am f`cut analize chimice
Mun]ii F`g`ra[ului. asupra unor probe de ap` din subteran [i
Am intrat, prin decolmatare [i dero- de la suprafa]`.
care, în Pe[tera M3-R2, lung` de mai
mul]i zeci de metri; recordurile na]io- 21-28 august 1991. Ic` Giurgiu, {te-
8
Natura României, nr. 4, iunie 2008; www.Romania-natura.ro ghid Mun]ii F`g`ra[ului
plan
profil
M28
9
Natura României, nr. 4, iunie 2008; www.Romania-natura.ro ghid Mun]ii F`g`ra[ului
M34 Dup` tura de cartare [i
fotografiere din august 1990 \n Pe[tera
M1 din Mu[eteica; de la stânga:
Dan Ple[a, Emeric Simon,
Adrian R`dulescu, Ic` Giurgiu.
foto: Loreta Budin
Pe[tera M1 din
Valea Mu[eteica
Descoperit` pe 7 august 1988, de
Ic` Giurgiu, Mircea Vl`dulescu, Gabriel
Silv`[anu. Cartat` în august 1990 de
Emeric Simon, Ic` Giurgiu, Adrian R`-
dulescu; sintez` date, desen: Ic` Giur-
giu, Emeric Simon.
Intrarea (imaginile M27, M25, M39)
se afl` la 2100 m altitudine, aproape de
versantul drept geografic al V`ii Mu[e-
teica, într-o mic` depresiune, fost po-
nor, în prezent ponor temporar. Dezvol-
tare 203,5 metri, denivelare -69 metri
(cea mai important` din masiv), exten-
sie 74 metri, indice de ramificare 2,75.
Dezvoltat` în calcare cu intercala]ii de
amfibolite. Un fost curs subteran a mo-
delat o succesiune de diaclaze (imagi-
nile M29, M30, M33), l`sând amprente
ale evolu]iei pe[terii.
În timpul explor`rii au fost necesare
10
Natura României, nr. 4, iunie 2008; www.Romania-natura.ro ghid Mun]ii F`g`ra[ului
11
Natura României, nr. 4, iunie 2008; www.Romania-natura.ro ghid Mun]ii F`g`ra[ului
12
Natura României, nr. 4, iunie 2008; www.Romania-natura.ro ghid Mun]ii F`g`ra[ului
13
Natura României, nr. 4, iunie 2008; www.Romania-natura.ro ghid Mun]ii F`g`ra[ului
Piscu Negru Mesteac`nu
2248 m, traseu 63 2255
M35 Valea Mu[eteica, partea superioar`. La baza grohoti[urilor din versantul drept geografic,
z`pada acumulat` la topire a adâncit cu greutatea ei spa]ii de pân` la 10 metri adâncime.
foto: Ic` Giurgiu, Roxana Dumitra[cu
mai multe deroc`ri, pentru a se putea curi. În cap`tul s`lii vedem mai multe po- ori pl`cu]i, sugerând o posibil` continuare
avansa în profunzime [i a se circula oare- sibilit`]i de a câ[tiga profunzime [i opt`m important` a pe[terii. Nu apuc`m s` vi-
cum neexpus pericolelor. La aceast` ca- pentru un pu] de 1,9 m, relativ strâmt, a- s`m prea mult: tavanul coboar`, pere]ii se
vitate, apoi la Pe[tera M3-R2, Avenele flat undeva spre dreapta [i înapoi, pasajul apropie [i trecem, la -39 metri, pe sub un
M4 [i M5, f`r` barosul de 5 kg (cu coad` cel mai pu]in expus. De la baza lui, dup` bolovan încastrat, zon` cu greu l`rgit`.
lung`, metalic`) nu s-ar fi reu[it mare ce ne orient`m, alegem varianta de a co- Dincolo de bolovan ne a[teapt` o
lucru în direc]ia l`rgirii unor spa]ii. M`- borî spre stânga. O s`ritoare de 2 metri ne alt` surpriz`: o prisp` cu sediment spre
sur`torile de temperatur` realizate la 10 las` într-o sal` intens fragmentat`, de un- dreapta [i un h`u de 10 metri în stânga,
august 1990 au indicat: 3,8 grade Cel- de pentru a merge mai departe g`sim o un meandru cu nivele. Alegem drumul
sius la cota -7 m; 3,2 grade la cota -19 m; galerie joas`, care începe din podea, un- spre dreapta, p`trunzând între pere]i
3 grade la cota -39 m; 4 grade la cota -68 deva pe stânga. La cap`tul ei debu[`m apropia]i, printre care ajungem în cu-
metri. într-o alt` sal` în pant`, terminat` cu o s`- rând deasupra unei s`ritori de 2,5 metri:
Intrarea în pe[ter` (harta M28) se ritoare format` de blocuri încastrate între o galerie important` se deschide la pi-
face printre lame de calcar cristalin, cu pere]i. O dep`[im în [prai], trecem pe cioarele noastre [i, tentant, se aude o
textura frumos pus` în eviden]` de lus- scurtul nivel din peretele drept [i, în loc curgere de ap` (imaginile M30, M31).
truirea exercitat` de ap`. Nucleele mai s` o lu`m înainte - unde se deschide o s`- De la -51 la -69 (imaginea M33), pe un
dure scap` ochiului la prima vedere dar ritoare pu]in atractiv`, câ[tig`m profun- culoar în mare pant`, înalt de pân` la
las` t`ieturi pe mâini [i echipament. zime orientându-ne iar`[i spre stânga. Pa- opt metri - diaclaz` u[or meandrat`, cu
La cota -4 ne strecur`m pe sub un sajele descrise, precum [i cele care vor ur- foarte multe nivele - a c`rui parcurgere
bolovan încastrat nesigur, având grij` s` ma, de[i c`lcate bine de câteva ori, conti- este încetinit` de obstacolele de pe po-
nu-l atingem. Ajungem imediat într-o nu` s` prezinte blocuri instabile. O ilumi- dea, te întrebi pân` unde vei putea mer-
prim` sal`, cu imense pr`bu[iri; pasul nare perfect`, precum [i grija de a nu lovi ge, pân` când? Din p`cate, un dop de ar-
nostru trebuie s` testeze locul de spri- cu pietre partenerii de vizit`, ne asigur` gil` stopeaz` înaintarea, f`r` a ne oferi [i
jin, pentru a nu ne dezechilibra [i acci- pl`cerea de a descoperi surprizele pe[- certitudinea c` îndep`rtarea lui nu me-
denta. Pe peretele drept al s`lii obser- terii. rit` a fi încercat`. Câ]iva gale]i de 15 cm
v`m septe de coroziune [i vermicula- La cota -33 metri adâncime apar for- diametru, afla]i la cota -53, pe un nivel
]iuni de p`mânt. Apar urme de s`pare ma]iuni din]i de grebl`, pe care le-am în- de eroziune suspendat la doi metri de
sub presiune (imaginea M29) [i în re- tâlnit [i în unele pe[teri din galeria de podea, sporesc [i ei incita]ia de pe tron-
gim liber, hieroglife în argil` (adânci de prospec]iune de la Piscu Negru (vezi vo- sonul final al pe[terii, amintind ce debi-
2-3 cm), alveole de coroziune prin picu- lumul 1, pagina 68). Profilul galeriei, larg, te importante au trecut pe aici.
rare, microforme de coroziune sub ap`. cu meandre, nivele, sediment [i urme cla-
Continu`m s` coborâm printre blo- re ale unei foste curgeri de ap`, ne d` fi-
14
Natura României, nr. 4, iunie 2008; www.Romania-natura.ro ghid Mun]ii F`g`ra[ului
Pe[tera M1 din Valea Mesteac`nu, 2255
Mu[eteica,
2100 m altitudine,
cea mai adânc` din masiv
15
Natura României, nr. 4, iunie 2008; www.Romania-natura.ro ghid Mun]ii F`g`ra[ului
[aua unde urc` piciorul de munte Mu[eteica
care porne[te din amonte de la 2242
cabana Pârâul Capra (vezi imaginea
380, volumul 2)
16
Natura României, nr. 4, iunie 2008; www.Romania-natura.ro ghid Mun]ii F`g`ra[ului
17
Natura României, nr. 4, iunie 2008; www.Romania-natura.ro ghid Mun]ii F`g`ra[ului
18
Natura României, nr. 4, iunie 2008; www.Romania-natura.ro ghid Mun]ii F`g`ra[ului
19
Natura României, nr. 4, iunie 2008; www.Romania-natura.ro ghid Mun]ii F`g`ra[ului
20
Natura României, nr. 4, iunie 2008; www.Romania-natura.ro ghid Mun]ii F`g`ra[ului
\n Valea Râiosu).
Intrarea de cot` zero se afl` la 2435
Pe[tera M2 din Valea Mu[eteica metri altitudine, mai jos cu doar [apte
metri decât Vârful Mu[eteica, la 50,5
metri spre sud-est de acesta, în margi-
nea unei doline cu axe de 5 x 2 metri. În
L = 15,5 metri; D = +8,9 metri
aceast` dolin` a mai fost pus` în eviden-
M15 ]` o intrare de pe[ter`, care duce într-o
prim` sal` bogat concre]ionat`; tot pen-
Pe[tera M2 din tru a nu deranja sedimentul, care cre-
dem c` poate oferi interesante informa-
Valea Mu[eteica ]ii paleontologice, a fost abandonat` [i
l`rgirea acestei c`i de acces spre subte-
ran.
Descoperit` [i cartat` (imaginea Pe[tera este format` în calcare do-
M15) pe 9 august 1989, de Ic` Giurgiu lomitice cristaline [i ne-a l`sat impresia
[i Alexandru Selischi. Intrarea se afl` la unui gol modelat sub presiune, apoi prin
2090 m altitudine, în malul stâng al V`ii curgere cu nivel liber. 86 metri dezvol-
Mu[eteica; este vizibil` din talveg (din tare, denivelare 20,3 (-19,8/ +0,5) me-
dreptul bordeiului ciobanilor). tri, extensie 21,6 metri, indice de rami-
Pe[ter` format` în [isturi, pe o fisur` ficare 3,98.
orientat` vest-est. 15,5 metri dezvolta- Accesul se face prin intrarea B (cota
re, denivelare +8,9 metri, extensie 8,8 -1,8 metri), pe o pant` cu bolovani an-
metri, indice de ramificare 1,76. gulari. Pere]ii sunt instabili în zona
intr`rii, asupra lor ac]ionând gelifrac]ia.
Pe[tera M3-R2
Dup` târâ[ul incomod de la intrare, di-
mensiunile galeriei cresc, muchiile po-
21
Natura României, nr. 4, iunie 2008; www.Romania-natura.ro ghid Mun]ii F`g`ra[ului
2432,3 (+ 0 m)
Pe[tera Mic`
2433
2430,5
Pe[tera M3-R2
2412,5 / -19,8
Avenul M4
2402,9 / -8,5
Avenul M5
2402
140 m distan]`
\ntre linii
2401,8
22
Natura României, nr. 4, iunie 2008; www.Romania-natura.ro ghid Mun]ii F`g`ra[ului
Mu[eteica
2442
M110 Septembrie 1993. Bun` diminea]a mun]i! O nou` zi de cercet`ri speologice \ncepe. Lâng` cortul din
dolina de la 2418 metri (vezi harta M105) sunt Ioan Sârbu [i Marina Bogdan. Celelalte corturi ale taberei se
aflau \n dolina de la 2414 m altitudine. Se pare c` sunt dolinele aflate la cea mai mare altitudine \n România.
foto: Ic` Giurgiu
dolina de
la 2414 m
altitudine
dolina de
la 2418 m
altitudine
Pe[tera
M3-R2
24
Natura României, nr. 4, iunie 2008; www.Romania-natura.ro ghid Mun]ii F`g`ra[ului
M125
leoteme aflat la cea mai mare altitudine nu produce distrugeri, apreciaz` c` soarta
din ]ar`. Aceast` cavitate ar putea fi un o- î]i permite s` parcurgi mun]ii.
biectiv [tiin]ific deosebit într-un spa]iu/
parc (turistic) de interes mondial (ce p`- Analize chimice ale apei culese din
cat \ns` c` unele persoane care au benefi- [iroirea de pe stalactite (sala principal`
ciat de sprijinul [i banii no[tri nu au fina- a pe[terii), efectuate de Gabriel Silv`-
lizat studiul materialelor recoltate). [anu: Ca+2/ 60 mg/l; PO+3/ 5 mg/l; Cl-
Pentru c` nu sunt (înc`) [anse s` fie f`- / 50 mg/l; SO+2/ 30 mg/l; duritate 2,7
cut` o promovare la nivel corespunz`tor, mVal/l. Apa din gurul prefinal: Ca+2/
responsabilitatea î]i r`mâne dumitale, cel 70 mg/l; PO+3/ 0,4 mg/l; Cl-/ 40 mg/l;
care ajungi acolo: nu l`sa resturi [i semne, SO+2/ <5 ppm; duritate 3 mVal/l.
25
Natura României, nr. 4, iunie 2008; www.Romania-natura.ro ghid Mun]ii F`g`ra[ului
M130 Pe[tera M3-R2 din Mu[eteica, sala de la cota -8 metri (vezi harta M125).
foto: Ic` Giurgiu, {tefan Epure, Dan Hazaparu
27
Natura României, nr. 4, iunie 2008; www.Romania-natura.ro ghid Mun]ii F`g`ra[ului
Pe[tera prezint` un regim instabil al Vf. Mu[eteica, la 2411 metri altitudine. sud; s-a debu[at astfel într-o sal` de 4 x 4
parametrilor climatici, datorat dimensiu- Avenul era colmatat la cota -3,5 metri cu metri, joas`, din care o continuare spre
nilor, conforma]iei, morfologiei cât [i con- blocuri de diverse m`rimi. Îndep`rtarea sud-vest a fost cel mai mult excavat`, pâ-
di]iilor locale de drenare a infiltra]iilor lor a necesitat eforturi considerabile, în n` când [i aici ritmul înaint`rii a stagnat
(2). Mediul cavit`]ii este extrem de s`rac parte ajutate de montarea unor scripe]i fa]` de cantitatea materialului care tre-
în specii de aeromicroorganisme [i în nu- tip palan (g`le]ile de plastic au fost [i buia extras.
m`r de indivizi. ele extrem de utile). Avenul este dezvoltat în calcare do-
Dup` intrarea sub tavanul galeriei, lomitice cristaline. Este greu de apreci-
decolmatarea a continuat pe tot parcursul at care este forma golului subteran [i
Avenul (Pe[tera) pân` la cota -11,5 metri, ajutat` acum de
spa]iile de depozitare care au putut fi fo-
unde ar exista o continuare. Utilizarea
barosului a permis avansarea în unele lo-
M4 din Mu[eteica losite pe dreapta dar mai ales pe stânga
pantei. Numeroase resturi osteologice au
curi dar masa enorm` de grohoti[ aflat`
sub tavanul galeriei de la intrare împie-
fost întâlnite între cotele -5 [i -10 metri, dic` o ac]iune cu rezultate care s` sti-
Descoperit în august 1989 (imagi- apar]inând în cea mai mare parte unor a- muleze echipa de decolmatare. Când
nea M170)de Ic` Giurgiu [i Alexandru nimale domestice (vaci); printre ele au s-a p`truns pentru prima dat` la cota -6
Selischi). Cartat în august 1990 de fost identificate denti]ii de lynx (râs). metri, temperatura era de 4 grade Cel-
Emeric Simon, Ic` Giurgiu, Dan Ple[a Dup` ce decolmatarea în zona cotei sius [i podeaua umed`; dup` deschide-
(harta M175). -11,5 metri a început s` nu mai aib` ran- rea acestei galerii a început s` p`trund`
Intrarea, o dolin` pu] de 8 x 6 metri, dament, a început l`rgirea galeriei spre z`pad`, care se conserv` de la un an la
cu gura în pant`, se afl` la 118 m sud de
29
Natura României, nr. 4, iunie 2008; www.Romania-natura.ro ghid Mun]ii F`g`ra[ului
M170 De la Avenul M4 din Mu[eteica (2411 metri altitudine,
vezi harta M105) spre aval, valea omonim` \]i etaleaz` bog`]ia
de forme glaciare [i carstice. Mormanul de bolovani deschi[i la
Piscu Negru culoare din jurul avenului este extras de la interior.
2248 m foto: Ic` Giurgiu, Roxana Dumitra[cu
traseu 63
Mesteac`nu
2255
Avenul M4
din Mu[eteica
(2411 metri
altitudine)
30
Natura României, nr. 4, iunie 2008; www.Romania-natura.ro ghid Mun]ii F`g`ra[ului
Mu[eteica, 2442
traseu 64
Negoiu
2535
trasee
6, 21, 56 Strunga
Ciobanului
traseu 25
Pe[tera R1
2265 m
altitudine
Lacul Râiosu,
aproape colmatat
M185 Obâr[ia V`ii superioare Râiosu, v`zut` de pe creasta Râiosu I - Râiosu II.
foto: Ic` Giurgiu
altul, tapisând aproape pe trei sferturi tragerea de mostre relevante pentru da-
profilul. t`ri de vârst`. 16 metri dezvoltare, adân-
Galeria prezint` urme de curgere cime 3,7 metri; schi]` realizat` de Adrian
sub presiune, faz` urmat` de curgerea R`dulescu, Ic` Giurgiu.
cu nivel liber. Sedimentul fin este [i el Intrarea avenului se afl` la 2405,5
prezent în sala de la cota -9. Dezvoltare metri altitudine, la 136,5 metri sud de
24,5 metri, 11,5 metri adâncime, exten- Vf. Mu[eteica. Este dezvoltat în calcare.
sie 24 metri, coeficient de ramificare 1. Decolmatarea poate pune în eviden]`
spa]ii în care noi nu am ajuns. Dup` pu-
]ul de 2 metri de la intrare, o galerie cu
Avenul M5 urme de curgere ini]ial sub presiune,
apoi cu nivel liber, se îndreapt` spre est;
din Mu[eteica forma]iuni diverse, importante ca di-
mensiuni. O alt` galerie se duce spre
sud-vest; nu a fost parcurs` mai jos de
Descoperit pe 7 august 1990, de Ic` cota -3,5 metri.
Giurgiu, Adrian R`dulescu, Simon Eme-
ric. Era colmatat în totalitate cu materi-
ale împinse pe pant` de procesele spe-
cifice din zon` (harta M180). Pe[tera R1
La degajarea lui s-a lucrat timp de mai
multe zile. S-a decis întreruperea decol- din Râiosu
mat`rii [i a fost reumplut avenul cu mate-
rialul excavat pentru c` resturile masive Descoperit` pe 11 august 1989 de
de speleoteme, cu volum diminuat prin Ic` Giurgiu, Alexandru Selischi, Magda
coroziune, sunt de interes deosebit dup` M180 Selischi. Cartat` de Ic` Giurgiu [i
p`rerea noastr`, ele putând permite ex- Alexandru Selischi (harta M200). Sin-
31
Natura României, nr. 4, iunie 2008; www.Romania-natura.ro ghid Mun]ii F`g`ra[ului
M190 Pe[tera 1 din Valea Râiosu,
acolo unde vin ursoaicele s` nasc`.
foto: Ic` Giurgiu, Mugurel Mocanu
32
Natura României, nr. 4, iunie 2008; www.Romania-natura.ro ghid Mun]ii F`g`ra[ului
M198 Pe[tera 1 din Valea Râiosu, sala cu gropi de gesta]ie ale ursului actual.
foto: Ic` Giurgiu, Mircea Vl`dulescu, Mugurel Mocanu
33
Natura României, nr. 4, iunie 2008; www.Romania-natura.ro ghid Mun]ii F`g`ra[ului
M200
34
Natura României, nr. 4, iunie 2008; www.Romania-natura.ro ghid Mun]ii F`g`ra[ului
tez` date, desen: Ic` Giurgiu. 104 metri
dezvoltare; denivelare 11,4 (-6,1/ +5,3)
Alte date din România par s` probeze s`parea endo-
carstului începând cu 30-40 milioane de
metri; extensie 35 metri, coeficient de
ramificare 2,97.
despre exocarst ani mai devreme decât se dovedise pân`
acum, mergând spre începuturile erei ter-
Intrarea se afl` la 2265 m altitudine ]iare. Este interesant c` urmele de s`pare
(imaginile M185, M190, M195), pe a- În versantul nordic al C`ld`rii Scroa- sub presiune g`site la cele mai mari alti-
bruptul versant drept al V`ii Râiosu, fa, la 2085 m altitudine, se afl` o depre- tudini se manifest` atât în calcar (Mun]ii
suspendat` la jum`tatea peretelui; este siune carstic` cu fund de 70 x 70 metri F`g`ra[ului [i Parâng) cât [i în conglo-
un fost ponor. Pe[tera este dezvoltat` în [i versan]i destul de abrup]i (vizibil` de merat (Mun]ii Bucegi).
calcare, între dou` straturi, ini]ial în re- pe Vf. Râiosu I, imaginea 561, volumul
gim de curgere sub presiune, apoi mo- 2). Ea este adânc` de circa 30 metri [i
delat` prin curgere cu nivel liber. mult mai larg` la gur` decât baza sa. Tal- Bibliografie
La intrare se poate sui din Valea Râ- pa este ocupat` de un lac temporar [i de 1. Marcian Bleahu - Relieful carstic -
iosu iar apoi, de aici, exist` cale de ur- vegeta]ie. Pe fundul ei, la 2055 metri, Editura Albatros, Bucure[ti, 1982
care pân` pe buza abruptului, ie[ind în dreapta geografic, se afl` un izbuc tem- 2. Bogdan Marina, Macrea Rare[, Ne-
culmea de leg`tur` dintre Vârfurile Mu- porar, urmat de o scurt` vale oarb`; din- grea Monica, Sârbu Ioan - Observa]ii a-
[eteica [i Robi]a. Zona intr`rii este fria- colo de treapta antitetic` din aval, la supra climatului [i microbion]ilor din
bil`, gelifrac]ia [i expunerea capetelor 1975 m altitudine, pe o vale canion, g`- Pe[tera M3-R2 din Vf. Mu[eteica [i Pe[-
de strat la greutatea z`pezii [i ghe]ii ac- sim un izbuc. tera 1 de la Piscu Negru - Cercet`ri Speo-
]ionând evident. logice, 3, 1995, Clubul Na]ional de Tu-
Galeria de la debutul pe[terii este La est de culmea care coboar` din rism pentru Tineret, Bucure[ti
joas`, pres`rat` cu blocuri desprinse din Vf. Robi]a, formând malul stâng al V`ii 3. Ic` Giurgiu - Pe[terile descoperite
pere]i [i tavan; pe podea sunt [i pietre Mu[eteica, la 2090 m altitudine se afl` la peste 2000 metri altitudine, completare
împinse de vechea circula]ie de ap`. Pe ponorul La Iezer (Iezerul Râiosului, esen]ial` a imaginii carstului din ]ara noas-
stânga galeriei am g`sit culcu[uri de ani- harta M5), captare a dou` scurte dar bo- tr` - Buletinul Clubului de speologie “E-
male, cu resturi vegetale aduse de ele, [i gate curgeri de suprafa]`. De la acest mil Racovi]`” Bucure[ti, 13, 1990
oase. Pe dreapta acestei galerii, pe ta- ponor, mergând spre est, pe curb` de 4. Ic` Giurgiu - Pe[terile situate
la
van, au fost observate câteva stalactite nivel, pe poteca ciob`neasc`, aproape peste 2000 metri altitudine. Argumente
aflate la începutul cre[terii. de abruptul care se formeaz` spre Valea pentru modelul carstului din România. -
Se p`trunde apoi într-o sal` de 20 me- Râiosu vom g`si dou` ponoare pe calcar. Turist Club, 1, 1995, Clubul Na]ional
tri diametru (temperatura era de 2,5 gra- de Turism pentru Tineret, Bucure[ti
5. Ic` Giurgiu - Pe[terile din Româ-
Vârsta pe[terilor
de Celsius), unde tavanul se ridic` pân`
la 5 metri (imaginea M198). Blocuri pr`- nia de la peste 2000 metri altitudine -
bu[ite, masive, cu muchii nete, ne permit Mun]ii Carpa]i, 8, 1998, pagina 53
s` reconstituim câte ceva din evolu]ia a- În dou` lucr`ri (3, 4) am expus, mai 7. *** - ghidul Mun]ii Bucegi -
cestui gol. Toat` podeaua este acoperit` pe larg, câteva considerente despre http://iic.alpinet.org, revista Invita]ie \n
cu argil`, iar pe pere]i urmele de s`pare acest. Iat` aici doar un rezumat. Carpa]i, 2006
prin curgere cu nivel liber sunt evidente. Identificarea pân` în prezent, de c`- Negoiu Mu[eteica
Pe sol au fost observate câteva gropi tre echipele Clubului “Emil Racovi]`” 2535 2442
de gesta]ie ale ursului actual (imaginea Bucure[ti a 10 pe[teri cu urme de cur-
M198), cu oase împrejur, record de alti-
trasee 6, 21, 56 traseul 64
35