Munti de coral la Crucea, Dobrogea

articolul continua de aici

Dobrogea este impartita, urmare a framantarilor geologice, in trei unitati morfostructurale, prin rupturi ale scoartei terestre, lungi d kilometri si adanci de sute de metri (falii), cu directie vest-est. La Cheia ne aflam pe teritoriul Dobrogei Centrale, cuprins intre falia Peceneaga - Camena (la nord) (Peceneaga, localitate pe malul la 48 km nord de orasul Harsova; Camena, localitate la vest de DN 22D, imediat la sud fata de localitatea Slava Rusa) si falia C Ovidiu (la sud) (Capidava, localitate pe malul Dunarii, la 22 km nord de orasul Cernavoda; Ovidiu, localitate la 10 km nord Constanta). Dobrogea Centrala este deluroasa, altitudinile maxime, care depasesc nu des si doar cu putin 200 de metri fiind deosebit de atractiv cercetam de aproape. Rocile de baza sunt sisturile verzi (2.000 milioane de ani vechime) - cele mai vechi roci care apar pe Romaniei, peste care s-au depus depozite din Jurasic (180 milioane de ani varsta) si Cretacic (100 milioane de ani), apoi o c discontinua de loess (roca cimentata din praf, cu fragmente sub 0,2 milimetri diametru).

La sud de localitatea Cheia curge - venind spre asezare - prin cheile strabatute si de soseaua asfaltata Targusor - Cheia, apa cu acel (denumirea de Valea Seaca care apare pe harta 1 poate ca a provenit de la cei care nu au observat in intregime elementele de relief) superior al Vaii Cheia este inca insuficient cunoscut si descris; acolo se afla un relief interesant, puternic denivelat; cateva dru negru, cum spun localnicii, referindu-se la caile de pamant/ direct pe pamant, pornesc din perimetrul localitatii Mireasa catre localitatii Cheia.

Versantii Vaii Cheia (Valea Canara pe hartile mai vechi; vezi si harta 2) aflati pe marginea soselei Targusor - Cheia, la sud de lo Cheia, au forma de faleze calcaroase, abrupte, fragmentate de mici vai afluente. Peretii sunt modelati cu santulete (lapiezuri) speci calcaroase.

Harta 2, zona speologica Cheia. (extras din Programul excursiilor - Simpozionul de carstologie teoretica si aplicata, C 1993)

Sunt foarte vizibile vechile colonii de corali (imaginea 3), coloane acum ramase la suprafata, depasind 30 de metri inaltime. Locu legiuite ca rezervatie naturala, cu forme considerate pana in anul 2004 unice in Romania. Degradarea naturala a fostelor colonii de felul in care le-a modificat relieful fac sa intalnim aici turnuri compacte verticale - inlantuite sau detasate, palnii cu margini slefuite

potcoave de piatra.

3 Versantul drept geografic al Vaii Cheia. Coloniile de corali se insira de-a lungul soselei Targusor - Cheia; pe unii dintre afla trasee de escalada, la fel ca si pe malul stang al vaii. foto: Ica Giurgiu, Andrei Samoil

O plimbare de 30-90 minute pe versantii Vaii Cheia, pe la 30-50 de metri inaltime fata de talvegul si apa care meandreaza, ne d mult mai frumos si larg locurile. Pe versantul stang geografic al vaii putem gasi inflorite, la jumatatea lunii februarie, alaturi de alte doua feluri de branduse (una alba, alta galbena).

Sapaturile facute de Institutul de Speologie in pesteri si adaposturi sub stanca pe Valea Cheia, dar si in vecinele ei de hidrografie, V Casimcea (vezi harta 2), in anii 1956-1981, au aratat ca depozitele fosilifere s-au acumulat aici intr-o perioada mai mare de 700 interval sfarsit prin secolele III-IV ale erei noastre. Fauna gasita in sapaturi era caracteristica stepelor din estul Europei si Asia dovedind migratii dinspre nord (ren, vulpe polara etc.) si sud. Din Pestera La Adam, aflata pe Valea Visterna, au fost recoltate si unelte folosite candva de cei care au trait sau au trecut pe aici, cu perioada pietrei cioplite cu varf si muchii (premusteriene) pana la piese din epoca romana (o parte sunt expuse in Muzeul de ar din Constanta) (un loc amplu este dedicat Pesterii La Adam si la Muzeul de Geologie din Bucuresti). Familie reintregita

In iulie si apoi in septembrie 2004, impreuna cu Cristina Lazar, apoi cu Andrei Samoil si Alexandru Cristal, am detronat unicitatea din Cheile Cheia. Apoi, in septembrie 2010, impreuna cu Florin Panait, am extins cunoasterea asupra locurilor. Tot in Dobrogea noile descoperiri, de asemenea in partea ei centrala, nu foarte departe de Cheile Cheia. Trebuie sa stiti, insistam asupra acestui aspect, teritoriul care include judetele Tulcea si Constanta este putin cunoscut si popul peisaj, geografie si istoric; aproape orice iesire de pe soselele principale ne ofera locuri deosebite, de multe ori extraordinare.

La 3 km din localitatea Dunarea (pe malul fluviului, la nord de orasul Cernavoda) spre localitatea Capidava (vezi harta 11) se d catre dreapta drumul neasfaltat spre Baltagesti (vezi harta 1), pana unde mai sunt 9 km. La Baltagesti se poate ajunge, pe drum p stare buna, venind dinspre localitatea Silistea (aflata pe drumul Medgidia - Tepes Voda, legatura dintre DN 22C si E60/ 2A).

Din Baltagesti mai sunt 5 km asfaltati pana in soseaua principala Harsova - Constanta (E60/ 2A), unde se iese in localitatea Cruc pe care, in fiecare an, cei care trec spre si dinspre litoral sunt in numar de multe sute de mii). Mergand din Baltagesti spre Crucea, cand mai sunt 5 kilometri pana in Crucea, pe dreapta avem panorama exceptionala catre Crucea, care au un important relief calcaros (imaginile 4, 5, 7; zona notata cu C pe harta 11). Aceste dealuri nu se dezvaluie foarte peisaj privite din E60/ 2A, de unde sunt totusi incitant vizibile de pe mai multe tronsoane (prima data de aici am descoperit atracti dar sunt extrem de deosebite privite din drumul Baltagesti - Crucea: multe stancarii cu forme geometrice incitante, pe supraf canioane adanci pe laturi, padure rara sau deasa, deci posibilitate de odihna la umbra pana pe creasta lor (vezi harta 11, extras d geologica 1:200.000, Constanta, Institutul Geologic, Bucuresti, 1968). In aceasta zona se pot face marcaje turistice, cateva tra posibil de introdus astfel intre atractiile majore ale Dobrogei.

4 De pe soseaua Baltagesti - Crucea vedem Dealurile Crucea (zona C de pe harta 11) (localnicii din asezarile de la Dunare s Baltagesti le spun munti!). foto: Ica Giurgiu

5 De pe soseaua Baltagesti - Crucea vedem Dealurile Crucea. foto: Ica Giurgiu

7 Detaliu din imaginea de sus, cu contururile impietrite ale turnurilor de coral. Dealul Crucea are versanti abrupt inconjurat de vai adanci si inguste.

Partea superioara a Dealurilor Crucea (205 m altitudine, zona notata cu C pe harta 11), dezgolita, stancoasa, are forme de relief rar in Romania, coloniile de corali pe care le semnalam in premiera, vizibile de la cativa kilometri distanta (pentru cine vrea si stie sa v de pe E60, fie de pe drumul asfaltat Baltagesti - Crucea, fie de pe drumul pietruit Baltagesti - Galbiori, fie de pe drumul si e Baltagesti - Silistea: mari cercuri de piatra, cu diametru de zeci de metri (imaginile 7, 9, 10, 16, 20, 21). Ele sunt partile super fostelor colonii de corali; aici, pe Dealurile Crucea, este acum al doilea loc cunoscut din Romania unde se gasesc numeroase astfel de relief. Partea stancoasa superioara a Dealurilor Crucea se intinde intre 205 m altitudine si circa 180 m altitudine.

8 Marginile superioare a doua turnuri de coral. fotografii: Ica Giurgiu

9 Partea somitala a Dealului Crucea, fata sud-vestica.

foto: Ica Giurgiu

10 Dincolo de Piscul Crucea, spre est, se afla alte colonii de coral (vezi imaginile 13 si 16), vai adanci dezvoltate in lo imaginile 13-15) - afluente Vaii Galbiori, dar si platoul din imaginea 19, folosit drept cariera, locul unde se pare ca a fost un coral cu mare diametru.

de aici vedeti un extras din harta geologica

12 La baza fetei sud-vestice a Dealului Crucea, vine dinspre stanga cum privim Valea Galbiori. Pata alburie din padure autoturism de teren. In prim planul imaginii, marginile unui turn de corali. foto: Andrei Samoil

13 Partea superioara a unor turnuri de corali apare si pe partea sud-estica a Dealului Crucea. De sub poala padurii pleaca s est rape adanci de pana la 30 de metri, sapate in loess, care deverseaza apa spre Valea Galbiori. foto: Andrei Samoil

14 Canioanele in loess din partea sud-estica a Dealului Crucea sunt mai inalte decat un bloc cu 10 etaje. Peretii lor sun abrupti, sau chiar surplombati; pe ei apar forme specifice de siroire. Teoretic, parcurgerea talvegului unei asemenea vai est periculoasa din cauza ca la partea superioara a versantilor sunt semidesprinse bucati din solul inconjurator, despre car cand se hotarasc sa se prabuseasca. foto: Andrei Samoil

15 Vedere dinspre amonte a unui canion in loess tributar Vaii Galbiori (al carei talveg este cu cativa zeci de metri mai j pare imaginea sa sugereze). foto: Andrei Samoil

16 Partea superioara a unor turnuri de corali apare si pe partea sud-estica a Dealului Crucea. De sub poala padurii pleaca s est rape adanci de pana la 30 de metri, sapate in loess, care deverseaza apa spre Valea Galbiori. foto: Ica Giurgiu

17 Detaliu din imaginea anterioara. foto: Ica Giurgiu

18 Detaliu din imaginea anterioara. foto: Florin Panait

19 La sud-est de Dealul Crucea, dar tot in versantul drept geografic al Vaii Galbiori, partea superioara a unei foste colonii a fost transformata in cariera. foto: Andrei Samoil

20 Imediat dupa ce intram din Crucea spre Baltagesti se desprinde catre stanga drumul spre manastire (3,5 kilometri). La acestui drum putem admira atolii de pe creasta din fundal, creasta care este reversul/ dosul crestei care se vede in stanga im 4 si 5. foto: Ica Giurgiu

21 Dealurile Crucea vazute de pe drumul Baltagesti - Galbiori. foto: Ica Giurgiu

22 Pe drumul Baltagesti - Galbiori. foto: Florin Panait

In perimetrul localitatilor Crucea - Baltagesti - Dunarea mai avem multe lucruri de vazut (de strabatut cu pasul); sursa este si c Mihai Grigore (vezi bibliografia), din care extragem, cu completari si precizari, datele de mai jos.

Cheile Stupina (localitatea omonima, la nord-vest de localitatea Crucea, pe E60). Curs de apa temporar. Lapiezuri, doline, dimensiuni mici, turnuri, stanci golase. Au sub 1 km lungime. Versanti de peste 60 metri, in calcare. (se pare ca peste ele, pe un p drumul asfaltat Baltagesti - Crucea, inainte de intrarea acestuia in Crucea)

Canionul Vaii Crucea (este continuarea aval a Cheilor Stupina). La sud-vest de localitatea Crucea este Valea Dera (Dunarea). I varsare, adancire in loess, 30-40 metri, apoi in calcare; grote, lapiezuri, doline.

Cheile Galbiori. Paraul Galbiori este afluent pe stanga al Vaii Crucea (vezi localitatea Galbiori, la sud-est de localitatea Crucea, harta 1), in bazinul superior al acestuia, in partea de sud-vest a Podisului Casimcea. Au sub 1 km lungime. Adancite in loess calcare. Versanti de 50-60 metri.

Nota. Drumul dintre localitatile Cheia si Gura Dobrogei, prin Casian, nu este acesibil decat cu masina cu garda inalta sau cu caruta dintre Targusor si Gura Dobrogei, prin Valea Visterna, este pietruit, lat si nu prezinta denivelari importante. Bibliografie

Bogdan Constantinescu - Pestera La Adam - Cercetari Speologice, volumul 3, pagina 47, Ministerul Tineretului si Sportulu National de Turism pentru Tineret, Bucuresti, 1995

Ica Giurgiu, Andrei Samoil, Cristina Lazar - Marea a secat la Crucea - revista Drumetie in Romania, nr. 1, Bucuresti, 2004, paginile

Mihai Grigore - Defileuri, chei si vai de tip canion in Romania - Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1989 *** - Lucrarile Institutului de Speologie "Emil Racovita", tom I-II, 1962-1963, Editura Academiei, Bucuresti *** - Programul excursiilor - Simpozionul de carstologie teoretica

Trebuie sa ne iubeasca mult divinitatea pe noi, dobrogenii, daca ne-a lasat un deal al lui Dumnezeu (traducere din limba turca-veche), binecuvantat de Manastirea Sfanta Cruce care se afla la poalele lui. Indrumati si noi de nevazute calauze, ne-am ratacit in zona denumita de localnici Muntii Baltagesti sau Dealurile Baltagestiului, intr-o zi caniculara din vara ce a trecut. Citisem de mult cateva articole despre rezervatia naturala Alah Bair si speciile rare de plante descoperite aici. Fara a atinge inaltimi impresionante, dealul este totusi cel mai inalt din judetul Constanta (204m), asa cum am aflat ulterior de pe net. Varful i se distinge chiar din sosea, iar peisajul neobisnuit te imbie sa-l cuceresti, sa-i descoperi misterele bine ascunse de palcurile de conifere si stancarii aparent sterpe.