Sunteți pe pagina 1din 2

Desenul este una din formele cele mai cunoscute si cele mai placute copiilor.

Fie ca sunt
acasa, fie ca sunt la gradinita, alaturi de alti copii sau singuri, desenul este la indemana si
poate deveni un instrumet extrem de util in cunoasterea copilului. Inca de la varstele mici,
desenul poate deveni o modalitate a copilului de a se exprima si de a ne oferi indicii
asupra dezvoltarii sale. Am sa redau in randurile de mai jos cateva din functiile desenului
in calitatea sa de paralimbaj, adica un limbaj fara cuvinte, dar extrem de sugestiv:
Functia grafica modalitatea in care reuseste sa construiasca desenul, sa traseze
linii, sa contureze forme geometrice, sa pastreze o simetrie sau o adecvare cu contururile
obiectelor in real pune in evidenta modul in care acesta sia dezvoltat latura motricitatii
fine si generale si c!iar gradul atins in dezvoltarea intelectuala. "odul in care tine
creionul, usurinta cu care deseneaza, gradul de ingrosare sau tremurul liniilor, incadrarea
spatiala, lentoarea sau refuzul de a continua, toate acestea sunt indicii ale nivelului grafic
al copilului. #utem sesiza dificultati ale copilului, erori in perceptia formelor, o slaba
asimilare a functiilor cognitive ce se dezvolta treptat in relatie cu varsta copilului sau o
in!ibitie la nivel afectiv care reduce capacitatea copilului de a se exprima.
Functia expresiva valoarea de expresie a unui desen cu atat mai importanta, cu cat
sunt copii care nu reusesc sa se exprime foarte usor, care intampina greutati in a
comunica, care sunt retrasi sau atrasi de lumea lor interioara. Desenul devine astfel o
forma de a patrunde in universul lor, fara a deveni intrusi sau fara a forta copilul. Desenul
liber sau cu o anume tema pune in imagine o particica din viata interioara a copilului, din
ceea ce simte, din ceea ce traieste si ne ofera oglinda propriei sale viziuni asupra a ceea se
intampla in realitate.
Desenele pot fi bogate in imagini, pline de obiecte sau de oameni, sau pot fi sarace,
sc!ematice, pustii. #ot fi relatarea unei actiuni sau a unei povestioare sau pot fi statice.
$ulorile folosite pot fi culori vesele sau culori inc!ise, poate fi o singura culoare sau pot
fi suprapuse. Aspectul general poate fi ordonat sau !aotic redand modul in care se
structureaza lumea interna a copilului.
Functia simbolica fiecare desen contine un mesaj. $eea ce nu poate fi spus in
cuvinte pentru ca este prea greu de suportat, prea dureros, prea confuz sau de neinteles
capata sens intro forma directa sau indirecta in desenul copilului. Imaginile desenate nu
sunt niciodata alese la intamplare, detaliile si modul de compunere simbolizand adesea
proiectii ale copilului.
Desene agresive, desene bizare, imgini din care lipsesc anumite parti, elemente
accentuate in mod special, personaje din basme, monstri, fiinte pe jumatate umane pe
jumatate fantastice, animale, obiecte care exista sau sunt inventate. Iata o varietate de
simboluri care ne vorbesc despre fanteziile copiilor, despre lumea lor si pe care incercam
sa le traducem, sa le elaboram impreuna cu el.
Desenul si a pune ceva in imagini nu este destinat unei functii estetice, ci este destinat
exprimarii, indiferent de forma pe care aceasta o ia. A etic!eta un desen drept frumos sau
urat imprima adesea copilului tendinta de a desena imitand modele.
Functia sociala asa cum spuneam si mai sus, desenul aduce o particica din lumea
copilului si ne permite accesul la ea asa cum este ea. In desen sunt aduse casa, familia,
relatiile din lumea si viata copilului, persoane importante, persoane placute, persoane
%rele& fie ca iau o forma umana, fie ca sunt simbolizate ca fiind alte personaje, animale
sau obiecte. Interactiunea poate fi pusa in evidenta prin prezenta figurilor umane, prin
prezenta formelor desc!ise 'usi, ferestre, drum( sau poate aparea inc!iderea, retragerea
copilului in propria sa lume, ca o forma de aparare 'garduri, usi incuiate, absenta
ferestrelor, lipsa oamenilor, gratii(.
Functia grupala desenul este o modalitate a copilului de a vorbi despre el, dar in
egala masura despre grupul din care face parte, despre oamenii care il inconjoara. )i aici
ma refer in special la familie. *imic din ceea ce constituie universul copilului nu este
inafara universului familiei sale. $uvintele sale vorbesc despre el ca parte a unui intreg si
desenele sale sunt povestea intregii familii. $eea ce exprima este in relatie cu cei care
sunt in legatura cu el, cu cei cu care traieste impreuna, simte, se dezvolta, functioneaza.
In afara lor nu exista o continuitate si spusele copilului nu capata semnificatie pentru noi
daca nu le integram ansamblului din care face parte copilul.
Desenul si a pune ceva in imagini nu este destinat unei functii estetice, ci este destinat
exprimarii, indiferent de forma pe care aceasta o ia. A etic!eta un desen drept frumos sau
urat imprima adesea copilului tendinta de a desena imitand modelul perfect si simtinduse
devalorizat in momentul nereusitei unui desen %frumos&.
+a invit sa priviti desenele copiilor vostri, sa ascultati povestea lor si c!iar sa desenati
impreuna cu ei, pentru a da glas unei povesti comune.
#si!olog $ristina $alarasanu
$#A# $entrul de #si!ologie de Actiune si #si!oterapie
,,,.centrupsi!ologie.ro
cpap.copiisiparinti-gmail.com
Aboneazate la ne,sletterul .radinite.com si primesti saptamanal articole