Mijloacele de comunicare in masa au o uriasa forta de influentare a consumatorului de
informatie, a pulicului! Acest lucru este "alail atat in domeniul comercial, cat si in cel al "ietii pulice si politice! Mai mult decat atat, se remarca faptul ca te#nicile din domeniul comercial sunt transferate in $ona politicului! Un politician este pre$entat, %lansat% pulicului cu aceleasi te#nici utili$ate in lansarea unei marci noi de pasta de dinti sau sapun! &espre functiile comunicarii in masa s'a scris foarte mult si s'au facut diferite clasificari! &e aceea, "a pre$int cate"a functii ale comunicarii prin mass'media, ce "or fi re(asite in cele mai multe lucrari de specialitate! )! Functia de informare! *iarele, re"istele, radioul, tele"i$iunea si Internetul sunt canale care, prin informatiile difu$ate satisfac o ne"oie fundamentala a omului modern+ informarea! Aceste canale de comunicare reali$ea$a mai mult decat o informare! Ele influentea$a, orientea$a si dirijea$a opinia pulica, interesele si moti"atiile oamenilor, constiintele c#iar dincolo de propria "ointa! Mass'media poate reali$a c#iar distru(erea discernamantului, instalarea unei apatii, poate distru(e "ointa de a intele(e si a actiona! Cercetatorii americani ,aul La$arsfeld si Merton R! -! au denumit aceasta influenta'%disfunctia de narcoti$are%! .! Functia de interpretare! In calitate de consumatori de informatii, puteti fi ajutati direct in interpretarea unor e"enimente prin productii specifice de tipul editorialului sau al comentariului /"e$i ruica %Comentariul $ilei% din Ade"arul sau %Taleta de politician% din Cronica Romana0! Editorialul, de autor sau al pulicatiei /e1emplu+ National0 e1prima punctul de "edere al pulicatiei respecti"e! Comentariul $ilei e1prima punctul de "edere al autorului, al liderului de opinie, care poate fi, in unele situatii, in contradictie cu editorialul! In practica jurnalistica, comentariul $ilei si editorialul sunt plasate pe pa(ini diferite ale $iarului! &aca editorialul repre$inta punctul de "edere al $iarului sau al unui an(ajat al $iarului, comentariul $ilei repre$inta de re(ula punctul de "edere al unui colaorator sau al unui in"itat! Autorul comentariului $ilei sau in"itatul in studioul de stiri al unei tele"i$iuni care comentea$a un anumit e"eniment /"e$i de e1emplu Stelian Tanase, in"itat de T2Romania ) cu oca$ia Con(resului ,S&R0 reali$ea$a %ierar#ii de importanta%, emite judecati orientati"e de "aloare /e1+ Stelian Tanase despre ,S&R'%partid care incape in cate"a autou$e%0! In acesta situatie, ca si in ca$ul editorialului, contea$a foarte mult inceputul si finalul mesajului! E1perimentele psi#olo(ice au aratat ca oamenii isi creea$a o ima(ine po$iti"a despre o persoana daca sunt enumerate mai intai calitatile si in final defectele acesteia /ar fi c#iar suspect daca nu ar e1ista si defecte0! ,si#olo(ii americani numesc acest fenomen %primac3%'prejudecata percepti"a4 acest fenomen se a$ea$a pe tendinta noastra de a "edea o ierar#ie acolo unde este doar o enumerare! ,roail ca acest fenomen este profund inradacinat in suconstientul nostru+ c#iar si in lumea %de dincolo% e1ista o ierar#ie! 5! Functia instructi"'culturali$atoare! Acest lucru se reali$ea$a prin difu$area de informatii, cunostinte cultural'stiintifice! 2a ro( sa oser"ati ca foarte multe cotidiane au pa(ini speciale dedicate culturii+ spre e1emplu, %,a(ini aldine% de la Romania Liera aduc in fata cititorului informatii deoseite despre lupta anticomunista4 cotidianul Ade"arul editea$a un supliment literar artistic! ,osturile de tele"i$iune au, este drept, foarte putine informatii culturale! In ca$ul acestei functii instructi"'culturali$atoare se remarca si un efect suliminal, persuasi" i'am putea spune+ sunt promo"ate "alori /"e$i scandalul manualelor0, modele comportamentale ce tin de paradi(ma culturala a societatii! ,rin functia instructi"'culturali$atoare, comunicarea in masa contriuie la stailitatea societatii! E1emplu de promo"are a unei %"alori ne(ati"e%+ te uiti si casti(i! Se poate declansa o isterie care are la a$a un mecanism similar cu Caritasul! Foarte multe emisiuni de acest tip pot crea ilu$ia ca se pot otine casti(uri fara munca! E"ident ca instalarea unei astfel de mentalitati la ni"elul societatii este foarte periculoasa pe termen lun(! Mass'media repre$inta si un mecanism de "alidare! Un artist, un cantaret ajun(e %la moda% prin mass'media! 6! Functia de liant! Aceasta functie este consecinta celor anterioare si se refera la faptul ca poate (enera un mecanism de solidaritate sociala, in ca$ de calamitati naturale, de e1emplu! E1emple practice+ inundatiile din )777 au (enerat prin T2R o solidaritate sociala cu cei afectati, ceea ce a dus la stran(erea unor mari sume de aniani ! Indiferent de scandalul aparut ulterior le(at de (estionarea anilor, solidaritatea s'a produs in momentele critice ale comunitatii!