Sunteți pe pagina 1din 406

UNIVERSITATEA BABES BOLYAI FACULTATEA DE GEOGRAFIE

JUDETUL GORJ

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

FONDUL MORFOTURISTIC -CULDA LUIZA FOND CLIMATOTURISTIC -DINCAN TANIA FOND TURISTIC HIDROGEOGRAFIC -DEAC IOSIF VASILE FONDUL TURISTIC BIOGEOGRAFIC -DIACONU CRISTINA FONDUL TURISTIC CULTURAL ISTORIC -DIACONU CRISTINA FONDUL TURISTIC ETNOGRAFIC SI FOLCLORIC -DINCAN TANIA BAZA MATERIALA TURISTICA -DAVID ANDREEA POTENTIALUL DE COMUNICATIE -DAVID ANDREEA

Judetul Gorj 1

1. FONDUL MORFOTURISTIC Judetul Gorj, cu mai mult de 500 de ani de atestare documentara, este situat pe parcursul mijlociu al raului Jiu, in nordul regiunii Oltenia. Populatie stabila la 1 ianuarie 2004, era de 386753 locuitori, distribuiti dupa cum urmeaza 180663 in mediul urban si 206090 in mediul rural, marea majoritate(98,75%) fiind de nationalitate romana si de religie ortodoxa. Gorjul reprezinta o straveche vatra de istorie, primele dovezi ale existentei si activitatii omului datand de peste 1500000 de ani dupa cum atesta descoperirile arheologice din zona Danciulesti, Baia de Fier (Pestera Muierilor si Pestera Parcalabului), Borosteni (Pestera Cioarei) Curteana, Targu-Carbunesti, Urdari. Numeroase decoperiri arheologice, printre care cele de la Viersani-Jupanesti, Babesti-Scoarta, Saulesti, Vartop-Ciuperceni, Preajba, atesta existenta unei intense activitati economice pe teritoriul judetului Gorj in epoca Fierului. Cetatile si asezarile geto-dacice de la Polovrag, Socu-Barbatesti, Stoina dovedesc ca stramosii nostri s-au sedentarizat in aceasta regiune, in care si romanii erau intereseti datorita bogatiilor solului si subsolului si a importantei strategice a regiunii pentru Imperiul Roman. Construirea de drumuri si castre-Catunele, Sacelu, Bumbesti-Jiu de catre romani dovedeste cu prisosinta acest fapt. Aici in Gorj, a inceput lupta pentru independenta, voievodul Litovoi impotriva regatului Maghiar, in 1277 si tot aici primii voievozi romani basarabii au inceput construirea unei salbe de manastiri Tismana, Polovragi, Crasna ca stravechi centre culturale si bastioane de aparare a credintei ortodoxe. Prima entitate administrativa pe teritoriul actual al judetului Gorj mentionata documentar in 1385, a fost Tara Jelii, urmata de Tara Motrului(1415)care continea o parte din satele Gorjului, Jiu(1428) si Gilort(1502). Numele de Gorj este folosit pentru teritoriu care se intinde pe dealurile si muntii Jiului Superior, denumire folosita in secolul xv-lea(1497). Judetul Gorj a fost entitate administrativa cand judetele au fost inlocuite de districte si regiuni. Prin urmare printr-o

scurta perioada de timp, satele si comunele din Gorj au fost incorporate in districtele Baia de Arama si Filiasi care apartine regiunii Gorj. Dupa dezmembrarea regiunii Gorj Gorj, in 1952 au fost incluse in regiunea Craiova, numita apoi Oltenia dupa 1965. Dupa intrarea in vigoare a legii nr2 din 17 februarie 1968. Organizarea teritoriala a judetului Gorj a fost restabilita. Judetul Gorj se gaseste in sud-vestul tarii, in nordul Olteniei pe Jiul Mijlociu. Paralela 45 traverseaza judetul prin mijloc si la sudul municipiului Targu-Jiu, vecinii sai sunt la nord judetul Hunedoara, la nord-vest Caras-Severin, la est,sud-est si sud vest judetele Valcea, Dolj si Mehedinti avand o suprafata de 5602km, 2,3% din teritoriul Romaniei, situandu-se pe locul al 21-lea din punct de vedere al suprafetei. Relieful judetului este divers,continuand trei trepte importante:munti,dealuri subcarpatice si extremitate nordica a podisului Getic, muntii acopera 30% din suprafata judetului. Varfurile inalte ale muntilor Parang acopera mai mult de 1000km, cea mai inalta altitudine este atinsa de varful Parangul Mare (2518) al doilea ca inaltime in Carpetii Romanesti. Masivul Vulcan continua muntii Parang spre vest coborand de la 1990m(vf Straja1870mVf Oslea 1945)la 600 m altitudine. La sud de zona Subcarpatica,relieful este inca inalt dealurile podisului Getic sunt ca niste creste. Clima este temperat continentala cu usoare influente mediteraneene,cu temperatura anuala medie 10,3C. Judetul este sub influenta maselor de aer din vest si sud-vest care aduc aer cald si uscat. Bazinul hidrografic al judetului Gorj cuprinde raul Jiu (cursul mijlociu)care curge din 2

Pasul Lainici, pana la confluenta cu raul Gilort,adunandu-se pe o suprafata de 10469km, Jiul isi mareste debitul primind apele raurilor Tismana, Orlea, Bistrita, Sadu, Amaradia. Avand un potential natural special, cu privelisti montane frumoase, lunci cu flori, paduri seculare, lacuri glaciare, chei, pesteri, rauri limpezi, valoroase comori istorice judetul Gorj este unul dintre cele mai atractive zone turistice din Romania. Oras al monumentelor lui Brancusi, municipiul Targu-Jiu este resedinta administrativa a judetului,principala atractie a orasului, este fara indoiala complexul Sculptural realizat de marele Brancusi si intre 1937-1938: Masa Tacerii, Poarta Sarutului si Coloana Infinitului. Pe teritoriul judetului Gorj isi fac simtita prezenta 3 mari unitati fizicogegrafice ale reliefului care coboara in trepte de la nord la sud: Carpatii meridionali reprezentati prin versantii sudici ai muntilor Godeanu, Valcan si Parang, Subcarpatii Getici, partea dinspre Motru si Oltet cunoscuti si sub denumirea de Subcarpatii Gorjului, apartinand Podisului Getic. Altitudinea maxima a reliefului se inregistreaza in varful Parangu Mare (2518), iar cea minima (100m) pe Valea Jiului, la sud de localitatea Ionesti, rezultand o diferenta de altitudine de 2418 m intre cele doua puncte. Zona montana reprezinta 30% din suprafata judetului si ocupa partea de nord a acestuia. Muntii Parang ocupa partea de nordest a judetului Gorj, intre Jiu si Oltet , avand o orientare a culmii de la est si altitudinea maxima in varful Parangu Mare (2518 m). sub culmile muntelui isi au obarsia ape ca: Gadu, Gilortu, Golenu si Oltetu. Muntii Valcan situati in nord-vestul jud. Gorj, intre raurile Jiu si Motru, au inaltimi care variaza intre 1945 m ( vf. Oslea ) si 400-500 m. pe linia localitatilor Scfela- Pades. Muntii Godeanu (vf. Godeanu 2290 m)cu aspectul lor greoi, cu platforme de ereziune si urme ale reliefului glaciar, isi desfasoara versantul sudic in coltul nord-vest al judetului Gorj. Complexitatea potentialului turistic gorjan, ca si gradul sau de activitate, sunt in stransa corelatie cu formele de relief. Concluzionanad potentialul

turistic natural, foarte variat este reprezentat de un intins domeniu alpin care prin aspectele peisagistice, reliefurile si lacurile glaciare constituie atractia turistica de baza si fondul drumetiei montane (Muntii Parang ) relief glaciar cu circuri glaciare si vai glaciare, creste alpine semete de mare spectaculozitate si salbaticie, stancarii, grohotisuri etc.(Parang); Pestera Muierilor prezinta o adevarata simfonie a stalactitilor si stalagmitelor care au dat viata unor forme atat de diverse si de senzationale incat ramai fara cuvinte. Cu galerii impunatoare pestera adaposteste pe langa colonile de lilieci si ramasitele ursului de caverna. Pe o lungime de 800 m. pestera Muierilor este elecrificata si se pot vedea Domnul Mic, Sala Altarului, Candelabru Mare,Valul Muierii ,Bazinele Mari, Cascada Impietrite. Pestera Polovragi pe soseaua serpuita aduce la Targu Jiu facem o oprire in Polovragi. Oriunde peisajul se indreapta privind dam cu ochii de stancile gauroase care sunt intr-o continua transformare ,astfel zarim stanci tot felul de grote modelate de vreme . Admirand spectacolul naturii ajungem si la grota cea mai mare si mai frumoasa , pestera Polovragi. Defileul Jiulul unul dintre cele mai spectaculoase defile din Carpati. Cheile Oltului, avand o lungime de 2 km, sapate cu rabdare de apa Oltului care straluceste circa 15 m. sub nivelul soselei. Cheile Sohodolului, chei magnifice ce se desfasoara pe 10 km. in muntii Valca, formand o rezervatie complexa. Cheile Corcoaia pe cursul superior al Cernei. Au o lungime de 200 m. fiind extreme de interesante prin peretii lor verticali, inaltimi peste 150 m. Judetul Gorj are un relief bine conturat cu abrupturi spectaculoase, chei si defile, pesteri, peisaj agro-turistic (m-tii Parang , valcan) impunatoare defilee (Jiu), vai montane 3

()si lacuri glaciare de un pitoresc deosebit ( M. Parang) lacuri antropice de interes dar care sporesc activitatea muntilor. Pe suprafata acestor forme de eroziune relieful este bine reprezentat prin chei, doline, si lapiezuri . Dintre acestea cele mai cunoscute chei sunt Sohodolului, Cheile Susitei Verzi si cele ale Susitei Seci. Lapiezurile au de asemenea o reprezentare numeroasa in cadrul platformelor Gornovita 1 si2 si pot fi observate in perimetrele Tufoasa, Magura si Babele din vecinatatea Vaii Delesului precum si in apropierea varfului Lesu unde urmeaza una dintre cele mai spectaculoase suprafete cu lapiezuri din Carpati. 2. FOND CLIMATOTURISTIC

Repartizarea bioclimatelor Munii Parng sunt cei mai stncoi din grupa munilor cuprini ntre Jiu, Strei i Olt. De la 2519 m altitudine, ei domin zrile Gorjului. Parngul are piscuri ce parc sfrteaz norii, aa cum sunt Crja, Mndra, Stoienia, Setea Mare , Mohorul; el mai adpostete lacuri glaciare cu ape curate ca lacrima : Roiile, Clcescu, Mija, Lacul Verde. Oamenii au adugat alte frumusei acestui tezaur natural, i anume construciile hidrotehnice din complexul Lotru, lacurile de acumulare Vidra, Petrimanul i Galbenul. Staiunea Rnca este situat la mai puin de 20 Km de oraul Novaci, la o altitudine de 1600-1800 metri, n judeul Gorj, fiind o staiune care s-a dezvoltat mult n ultima perioad. Zpada abundent de pe parcursul anului, precum i frumuseile naturale ale locului au fcut din aceast staiune un important punct de reper al turismului regional. Sporturile montane constituie cea mai atractiv activitate pentru turiti. Aici se pot practica raftingul (fiind cea mai atractiv zon pentru acest sport), canyioningul, speologia (Gorjul deine cel mai mare potenial turistic speologic din ar), alpinismul i escalada mountain-bike, offroad, ATV i enduro, zborul cu parapanta i deltaplanul, schiul i multe altele. Trasee montane

din munii Parng: Novaci - Valea Gilortului - Cabana Rnca. Marcaj: traseul urmrete drumurile forestiere din Valea Gilortului. Timp de mers: 7-8 ore Novaci - Muntele Cerbu - Cabana Rnca. Marcaj: 5 ore Cmpa - Cabana Voievodu. Marcaj: triunghi rou; osea forestier. Timp de mers: 2-2,25 ore Cabana Rnca - Muntele Urdele - Valea Iezerul Cabana Obria Lotrului. Marcaj: triunghi rou, banda roie i triunghi rou. Timp de mers: 6,5-7,5 ore. 4

triunghi rou. Timp de mers: 4-

Cabana Voievodu - Poiana Muierii - Cabana Obria Lotrului. Marcaj: triunghi rou. Timp de mers: 6-7 ore. Cabana Obria Lotrului - Groapa Seac - Vrful Capra - Poiana Muierii - Cabana Voievodul. Marcaj: osea, potec nemarcat, triunghi rou. Timp de mers: 9-10 ore. Lacul Clcescu - Piatra Tiat - Vrful Mohorul - Muntele Ppua - Cabana Rnca. Marcaj: band roie, triunghi rou, osea. Timp de mers: 6-7 ore.

Cabana Rnca - Vrful Ppua - Curmtura Olteului. Marcaj: triunghi rou, osea, potec nemarcat. Timp de mers: 4,5-5,5 ore. Curmtura Olteului - Cheile Olteului - Polovragi. Marcaj: potec nemarcat, osea forestier. Timp de mers: 4,5-5,5 ore Staiunea Scelu se afl la o altitudine de 340m, n zona Subcarpailor Meridionali, la 32 km de Trgu Jiu. Staiunea balnear este cunoscut nc din timpul romanilor, dovada fiind inscripia zeilor medicinei Aesculap i Hygia de marcus Tiberius Marcianus Avnd n prezent peste 400 de locuri de cazare. Staiunea este bine cunoscut pentru apele sale puternic mineralizate folosite pentru cura extern n afeciuni reumatismale, ale aparatului locomotor i sistemului nervos periferic sau n cura intern pentru tratarea afeciunilor aparatului digestiv, n bolile renale sau hepatobiliare.. Factori naturali de cur sunt ape minerale sulfuroase, clorurate, iodurate, bromurate, sodice, namol mineral, bioclimat de curare. Indicaii terapeutice: - afeciuni reumatismale degenerative (spondiloz cervical, dorsal i lombar, artroze, poliartroze); afeciuni reumatismale inflamatorii (stri algice articulare); - afeciuni reumatismale abarticulare (tendinoze, tendomioze, tendoperiosto- ze , periartrita scapulo-humeral) - afeciuni posttraumatice (redori articulare posttraumatice, stri dup operaii pe articulaii, stri dup fracturi, entorse, luxaii); - afeciuni neurologice periferice i centrale(parapareze la 2 ani de la debut) - afeciuni ginecologice (metroanexite cronice,

insuficienta ovariana); - afeciuni respiratorii (persoane expuse la noxe respiratorii, persoane cu frecvente pneumopatii microbiene i virotice); afeciuni otorinolaringologice (rinosinuzite cronice, laringite cronice); afeciuni asociate (afeciuni ale tubului digestiv, hepato biliare, renale i ale cilor urinare). Instalaii de tratament: - instalaii pentru bi la cad cu ape minerale; - instalaii pentru ungeri cu nmol i bi n bazinele cu ap mineral; - buvete pentru cur intern cu ape minerale; - instalaii pentru electroterapie; - trand pentru aerohelioterapie.

3. FONDUL TURISTIC HIDROGRAFIC (SURSE HIDROMINERALE, SUPRAFETE LACUSTRE, RETEAUA HIDROGRAFICA)

JUDETUL GORJ Teritoriul judetului Gorj, este situat in partea de sudvest a tarii si are o suprafata de 560174 ha (2.4% din teritoriul tarii).

INDICATORI HIDROGRAFICI DESCRIPTIVI Cursuri de apa Judeul Gorj este situat n sudul Romniei i are o reea hidrografic bogat. Jiul este cel mai important ru, deoarece acesta colecteaz majoritatea apelor din acest jude. Jiul este unul dintre sistemele fluviatile mari ale rii care dreneaza versanii sudvestici ai Carpailor Meridionali, partea vestic a Piemontului Getic i o mic poriune din Cmpia Olteniei. Prezint, n zona de izvoare, a Depresiunii Petroani nconjurat de muni cu altitudini de peste 1500-2000 m, a barajului montan extins n nordul i vestul sectorului inferior a determinat o compartimentare destul de puternic a bazinului su. Pe teritoriul judeului Gorj strbate munii prin defileu pna la Bumbeti - Jiu, iar apoi zona de deal si piemont printr-o vale larg cu terase si curs meandrat. Spre Depresiunea Tg-Jiu, considerat ca o pia de adunare a apelor, converg mai multe cursuri de ap care se unesc i se vars n Jiu, avand o suprafata totala a bazinului de peste 10000 kmp. Primul curs colectat este Amaradia, afluent din stnga, care n cursul su inferior s-a instalat ntr-un curs prsit de Jiu. Restul cursurilor sunt afluenii din dreapta ai Jiului, care i colecteaz apele de pe versantul sud-vestic al Munilor Vlcan. Dintre aceste sisteme, uia i Rasova au fost colectate n apropierea barajului actual, iar sistemul Tismana cu afluenii si Jale cu Bistria mai n aval. n prezent aspectul acestei piee de ape s-a modificat, dar funciile

cursurilor principale de ruri au rmas valabile. Tismana a fost dirijat spre Lacul Rovinari prin cursul inferior al Icazni unde ntlnete pe Jale i Bistria, iar cursul inferior al ultimilor aflueni a fost transformat in canal de evacuare din lac. Fostul curs inferior al Tismanei se utilizeaz i el pentru evacuarea apelor din incinta din dreapta Jiului. n cuprinsul zonelor calcaroase ele formeaz chei impuntoare i particip la formarea unor condiii hidrologice foarte complicate. Exceptie fac extremitatile NE si NV ale judetului, care sunt drenate de cursurile superioare ale Oltetului (in judetul Gorj cu o suprafata de bazin de 130 kmp si o lungime de 30 km) si Cernei (in judetul Gorj cu o suprafata de bazin de 230 kmp si o lungime de 24 km). Densitatea medie a retelei hidrografice in judetul Gorj este de 0.5 km/kmp. Raurile ce strabat teritoriul judetului Gorj asigura o densitate medie a retelei hidrografice de 0.5 km/km, cu un debit multianual specific de apa de 40 l/sec/km in zona montana inalta a muntilor Godeanu si Valcan si 2-3 l/sec/km in zona piemontana de sud. 6

Lacuri naturale si antropice Pe teritoriul judetului Gorj exista lacuri naturale de origine glaciara existente (in Muntii Parangului) dintre care mai mari cu apa permanenta sunt : Calcescu (S = 3 ha, ad. max. = 9.3m), Slaveiu (S = 0.25 ha, ad. max. = 2.8 m) , Mija si Pasarea (S = 0.3 ha, ad. max. = 3 m). Exista deasemenea lacuri antropice dintre care se mentioneaza lacul de acumulare Cerna (sau Valea lui Iovan) situat pe raul Cerna, cu un volum util de 120 mil. mc (inaltimea max. a barajului 110.5 m) si Lacul Motru cu un volum util de 3 mil. mc (inaltime max. A barajului 49 m). Ambele acumulari fac parte din Complexul hidrotehnic si energetic Cerna . Motru .Tismana, executat cu scopul principal al asigurarii apei industriale si potabile pentru consumatorii din bazinul mijlociu al Jiului si, in subsidiar, exploatarea hidroenergetica. La acestea se adauga acumularea Vaja (volum util cca. 2 mil. mc) si acumularea Clocotis (volum util cca. 5 mil. mc) pe raul Bistrita. In cadrul programului de amenajare hidroenergetica a raului Jiu, sectorul Valea Sadului .Tg. Jiu va fi amenajat energetic prin 5 centrale hidroelectrice cu o putere totala de 80 MW si o productie de energie in anul hidrologic mediu de 193 GWh/an. Acumularea Valea Sadului ( in constructie) realizeaza un volum total de 306 mil. mc si este proiectata pentru a satisface cerintele complexe ale zonei (in prezent sistata, in conservare). Acumularea Tg. Jiu are un volum util de 1,330 mil mc, iar Acumularea Vadeni cu un volum proiectat de 4 mil. mc, in prezent are un volum util de numai 0.8 mil. mc, datorita colmatarii cu suspensii de carbune din bazinul carbonifer Valea Jiului. INDICATORI STRUCTURALI Indicatorul resurse de apa Resursele de apa ale judetului Gorj sunt constituite din apele de suprafata . rauri, lacuri naturale si artificiale si din apele subterane. Resurse de apa teoretice si tehnic utilizabile Principala resursa de apa a judetului o constituie apele de suprafata. O caracteristica de baza a acestei categorii de resursa o constituie variabilitatea foarte mare in spatiu: zona montana, care aduce cea mai

mare parte din volumul scurs; variabilitatea debitului mediu specific (mai redus in zonele joase comparativ cu zonele inalte). O alta caracteristica o reprezinta variabilitatea foarte pronuntata in timp, astfel incat primavara debitele sunt importante, urmate de secete prelungite. Conform datelor obtinute de la Directia Apelor Jiu Craiova, in anul 2005, la nivelul judetului Gorj resursa de apa asigurata potrivit gradului de amenajare, se prezinta astfel: Ape de suprafata = 368104 mii m3/an Ape subterane = 15676 mii m3/an Total = 383780 mii m3/an. Scelu - Techirghiolul Gorjului Atracia unei excursii sub poalele Parngului, prin depresiunea sub-carpatic oltean o constituie peisajele mirifice, satele de munte cu datini i obiceiuri a cror origine se pierde n negura vremurilor, precum i locurile cu un excepional potenial turistic ce a nceput s fie pus n valoare. Unul din numeroasele obiective ce pot fi vizitate este staiunea Scelu, mic dar extrem de importanta din punct de vedere balneologic. Pe malul Blahniei 7

Bile Scelu sunt situate la 340m altitudine, pe valea prului Blahnia, n partea de nord-est a judeului Gorj. Izvoarele minerale existente aici erau folosite de mai bine de 2000 ani, din timpul dacilor la tratarea anumitor boli. Romanii - dup cucerirea Daciei - au construit aici terme precum i un castru ale carui ruine pot fi vzute si astzi in partea de sud a staiunii. Tot aici se mai pot vedea ruinele unor monumente nchinate zeilor de cei ce s-au tmduit cu apele minerale din zon. S-a pstrat chiar o piatr funerar cu inscripie ce amintete c un cetean roman centurion- pe nume Marcus Tiberius s-a vindecat prin aciunea tmduitoare a apelor si nchina acestor izvoare zeilor Aesculap si Hygeea.

Atestare istoric Localitatea Scelu este menionat cu numele de azi n documente din sec. 17-18. n anul 1840, bile erau proprietatea lui Dumitrache Sceleanu, care a fcut i primele amenajri balneologice moderne. Prima analiz a apelor minerale a fost fcut de ctre chimistul C.Stabil n anul 1866 i repetat mai trziu de Gr. tefnescu i Petre Poni. Compoziia chimic a izvoarelor Analizele au evideniat faptul c apa a trei izvoare din cele 42 existente in staiune conine mari cantiti de iod, sulf, sare, magneziu si fier iar in cantiti mai mici stroniu, litiu si bor. n Dicionarul Geografic al Judeului Gorj, tiprit la Tg-Jiu n anul 1892, este efectuat prima descriere scris a staiunii, a izvoarelor minerale precum i a stabilimentelor existente pe atunci. Debit Jiul are un debit de 25,5m/s la Vdeni, iar n zona amenajat de acumulare de la Rovinari primete un mnunchi de aflueni care-i sporesc debitul la 47mc/s i toate drennd versanii sudici ai Vlcanului , sunt alimentate de ape carstice subterane. Debitul maxim a fost nregistrat n octombrie 1972 i a fost de 2000m/sec,iar cel minim de 7,4m /sec consemnat tot n octombrie,dar n 1950. Influena climatic de nuan mediteranean se

reflect n oscilaiile debitelor i nivelelor apei nregistrate n timpul anilor. Analiznd evoluia inundaiilor produse n bazinul hidrografic Jiu, cele mai mari inundaii au fost produse n anul 1972.Aceast viitura s-a produs ca urmare a ploilor czute n luna octombrie 1972 i a avut un caracter general pe ntreg bazinul rului Jiu. Cantitile de precipitaii czute au depit de peste 5 ori valorile medii ale lunii octombrie. Astfel, nivelurile majoritii cursurilor de ap din bazin, au depit cotele de aprare i s-au meninut ridicate o perioad de 12 zile. n anul 2004, n zilele de 8-9 i 14-15 noiembrie, n bazinele superioare ale rurilor Jale i Bistria au czut precipitaii de peste 150 l/mp formnduse pe rul Jale cea mai mare viitur din ultimii 50 de ani (136 m/s la Stolojani). Regimul hidrologic al rurilor din aceast regiune este sub influena direct a condiiilor fizico-geografice i n funcie de ele se repartizeaz i cantitatea de precipitaii i evapotranspiraia. Creterea cantitii de ap scurs de la sud spre nord este legat de o 8

cretere a cantitilor de precipitaii cu altitudinea, de trecerea de la rocile permeabile la cele impermeabile, precum i de creterea gradului de stabilitate a pturii de zpad din timpul iernii.Anual, fazele scurgerii se caracterizeaz printr-o perioad de viituri de primvar, rezultate din suprapunerea ploilor cu topirea zpezilor. Ele ncep n lunile februariemartie i in pn n mai-iunie. n cea mai mare parte a cazurilor, n aceast perioad se provoac inundaii n cursul inferior al rurilor Tismana, Bistria i n zona de confluena a Jiului. Dup perioada de ape mari de primvar urmeaz un minim de var, n care predomin alimentarea subteran, care poate s ating 25% din scurgerea medie anual a rului respectiv. Toamna, apele se menin mici, nsa pot aprea, n timpul ploilor abundente viituri de toamn, cu o frecven mult mai mic, n comparaie cu cele de primvar.

Virtui terapeutice Particularitile climatice, aerul tare i curat precum i proprietile apelor minerale existente i-au determinat pe muli specialiti balneologi de renume s numeasc staiunea Scelu drept Techirghiolul Gorjului. Apele minerale i nmolurile sapropelice existente aici sunt recomandate pentru tra-tarea afeciunilor reumatismale, gi-necologice, dermatologice precum i n tratamentul post traumatic. Un fenomen interesant l prezint apa celor patru bazine de la Scelu, care este de culoare diferit, pe care o capt n funcie de anotimp. Studii de specialitate efectuate de S. Godeanu n cadrul Institutului de Imframicrobiologie Bucureti nc din anul 1979 au evideniat faptul c bacteriile, plantele i animalele microscopice care triesc n bazine, dinamica lor anual precum i relaiile reciproce ntre ele i mediul abiotic sunt principalele cauze care provoac colorarea diferit a apei. Dintre acestea, bacteriile sulfuroase i fotosintetizante

colorate de obicei n rou i verde determin nuana predominant a apei. Culoare diferit a celor patru lacuri

Culoarea roz-zmeurie a apei precum i a bacteriilor din nmoluri indic prezena fotobacteriilor dezvoltate n mas. Culoarea verde-deschis sau verde-alburiu este pus pe seama proceselor de oxidare pe care le sufer apa sulfo-iodurat ce ptrunde n bazin. Apa din bazinul 4 poate suferi variaii brute ale culorii. Ea poate fi zmeurie, roz-lptoas, verzuialbicioas sau ver- zui-nchis, coloraia predominant fiind dat de bacteriile care se dezvolt n mas i care prezint un caracter instabil, acestea nlocuindu-se cu mare vitez. Trasee turistice Pentru amatorii de turism din staiu-ne, se pot efectua excursii la Schitul Crasna, la Novaci, n cheile Galbenu-lui i Olteului precum i la peterile Polovragi i Muierilor. De asemenea, se poate vizita Dealul eapa, unde legenda spune c Vlad epe i-ar fi tras pe turci n eap, precum i Dealul Uriailor, unde pot fi vzute rmite ciudate ce par a fi nite ziduri de pamnt. Gorjul st pe o pung de ape termale i minerale Apele termale i cele minerale apar la suprafa, din loc n loc, n judeul Gorj, crend adevrate fenomene, mai greu de explicat, la prima vedere. Geologii spun, ns, c e normal s fie aa, pentru c mai mult de jumtate din suprafaa judeului face parte din Anomalia Geotermal Bile Herculane- Blteni. n aceast zon s-au nscut, deci, erupia de ap termal de la Clnic, apele minerale bogate n sruri de la Scelu, fntnile srate de la Blneti i apele termale i srate, n acelai timp, de la icleni.

Forajul din Clnic d ap la 37 de grade pentru stenii din Vldoi Dup ani ntregi de cercetri, oamenii de tiin au stabilit c, de regul, la fiecare 33 de metri adncime, temperatura crete cu 1 grad Celsius, fenomen care a primit denumirea de gradient geotermic al Pmntului. Astfel, de exemplu la 2000 de metri adncime, temperatura ajunge la 60 de grade. Pn n 1989, pe teritoriul Romniei s-au fcut 4000 de foraje

la adncimea de 2000 m, cu diferite scopuri (prospeciuni pentru descoperirea zcmintelor de petrol, gaze sau crbune). Iar pe atunci, exista obligativitatea msurrii temperaturii pmntului n foraje. Aa se face c exist, la ora actual, o hart geotermic a Romniei, pentru adncimea de 2000 de metri. Contrar gradientului geotermic, ns, s -a constatat c exist zone n ar n care acesta nu se respect, temperaturile crescnd mult mai repede, din cauza unor corpuri magmatice, formate din roc topit. Acestea formeaz zone numite anomalii geotermale, fiind caracterizate de zcminte de combustibili fosili, adic petrol, gaze i crbune i erupii de ape termale i minerale. Cele mai importante anomalii geotermale din ar sunt: Felix- 1 MaiOradea, Craiova- Videle, Hrova- Brila, Climan- Harghita i Herculane- Trgu Jiu- Blteni. Aa cum ne-a explicat geologul Ion Stoican, fenomenele aprute, deci, n Gorj, acelea de erupii de ape termale i minerale, 10

nsoite de emanaii de gaze nu sunt deloc inexplicabile, acestea nsoind, de regul, zcminte de petrol i gaze. Pe teritoriului judeului Gorj lacuri glaciare se intlnesc doar n Munii Parngului i Godeanu,unde sau depistat un numr de 22. Cele mai mari,cu ap permanent sunt lacurile Glcescu, Turi, Slveiul, Mija i Pasrea.

Lacurile glaciare s-au format prin acumularea apei provenite din ploi sau zpezi n circurile fotilor gheari, sau pe foste vi glaciare, ntre morene. Acestea au n general adncimi mici i suprafa redus.Lacul Glcescu situat la altitudinea de 1925 m, este cel mai ntins lac glaciar din munii Parng fiind i singurul cu fauna piscicol populat natural. n zona subcarpatic i piemontan nu sesizm prezena lacurilor. Intervenia omului asupra reelei hidrografice a dus la apariia unor lacuri de baraj hidroenergetic cum sunt cele de pe cursul superior al Cernei (lacul Iovan 123 mil. m )din afara bazinului Jiului, Motrului, Tismanei, Bistriei i de pe Jiu (lacurile Vdeni, Tg-Jiu, Turceni) i unul n curs de realizare, la ieirea Jiului din defileu, la Bumbeti-Jiu. Apele subterane se mpart n freatice i de adncime (fr presiune hidrostatic). Apele freatice se afl situate spre suprafat, au caracter continuu,i sunt influenate de aporturile din precipitaii. n zonele deluroase sunt influenate de relief, de alctuirea geologic i au o mineralizare mai mare.n zonele montane au caracter discontinuu. Judeul Gorj este bogat n ape subterane cum ar fi apele de carst provenite din bordura calcaroas montan sudic unde s-a realizat i captarea celor dou izbucuri la Runcu i Izvarna, cu un debit de 100l/s. Apele freatice la adncimi mici, de 2-3m , se afl n depresiunile subcarpatice i n luncile rurilor din zona piemontan, folosite de locuitori prin captri n puuri. Pe interfluvii, apele subterane se afl la peste 20m adncime, iar pe terase la 7-8m. Apele de adncime, situate n

pnza freatic din stratele sedimentare, se acumuleaz i se recicleaz n intervale mari de timp. Localitatea Scelu este bogat n izvoare cu ape minerale sulfuroase, clorurate, iodurate, bromurate, sodice, hipotone, si hipertone (cunoscute din anul 1840). Primele stabilimente balneare au fost construite n anul 1888, de ctre localnici, iar n prezent staiunea dispune de 5 bazine - izvoare proprii - aflate n aer liber, renumite pentru tratarea afeciunilor reumatismale, a celor posttraumatice, neurologice. Ape minerale apar la Scelu folosite pentru bi nc din timpul stpnirii romane. Forajele de la icleni au pus n evidena prezena apelor minerale i aici. Ambele localiti funcioneaz n prezent ca staiuni balneare de interes local. Hidrologia: Hidrologia judetului Gorj se caracterizeaza prin trei aspecte esentiale: - reteaua hidrografica; - apele freatice; - apele pluviale sau de suprafata. 11

Reteaua hidrografica ce strabate judetul Gorj de la nord la sud apartine jumatatii superioare a Bazinului Hidrografic al Jiului si o mica parte a Bazinului Hidrografic al Oltetului. Cursurile de apa permanente isi au originea in munti, au o mare frecventa si un curs periodic torential. Cursurile de apa secundare au un regim nepermanent, in exclusivitate torential. Apa freatica pe ansamblu judetului Gorj, aceasta se afla la adancimi diferite si in general se coreleaza cu forma de relief. Pe formele de relief inalte se afla la adancimi de peste 10 m, pe terase si luncile inalte se afla la adancimi de 5-10 m, pe joase la adancimi de 3-5 m, iar in apropierea cursurilor de apa se afla la 0-3 m. Apele pluviale pot sa fie permanente sau temporare, apar forme de relief negative si se coreleaza cu drenajul intern, dar nu numai. Rauri 1. AMARADIA (Gorj) Ru, afluent al Jiului n arealul comunei Cernele (judetul Dolj). Are o lungime de 99 km si o suprafata a bazinului de 870 kmp. Izvoraste din E Dealului Carbunesti, de la 490 m altitudine si are o directie predominanta de curgere N-S, drennd partea de V a Piemontului Oltetului. 2. CERNA (Gorj)

Ru, afluent al Dunarii. Are o lungime de 84 km si o suprafata a bazinului de 1433 kmp. Izvoraste din Masivul Godeanu, de la 2070 m altitudine, curge n mare parte pe linia tectonica, cu directia NE-SV, dintre Muntii Godeanu si Cerna (la V) si Vlcan si Mehedinti (la E).

3. GILORT (Gorj)

Ru, afluent al Jiului pe teritoriul comunei ntareni, judetul Gorj. Are o lungime de 116,2 km si o suprafata a bazinului de 1360 kmp. Izvoraste

din masivul Parng, de sub vf. Mndra, de la 2000 m altitudine, colecteaza apele de pe versantul sudic al acestuia, strabate Subcarpatii Olteniei, etc. 12

4. JIU (Gorj)

Ru n S-SV Romniei, afluent al Dunarii pe teritoriul comunei Gighera, judetul Dolj. Are o lungime de 339 km si o suprafata a bazinului de 10.080 kmp. 5. MOTRU (Gorj)

Ru, afluent al Jiului pe teritoriul comunei Butoiesti (judetul Mehedinti). Are o lungime de 120 km si o suprafata a bazinului de 1900 kmp. Izvoraste din SV Muntilor Vlcan, de sub vf. Oslea, de la 1230 m altitudine. 6. OLTE (Gorj)

Ru, afluent al Oltului n cursul inferior. Are 175 km lungime si o suprafata a bazinului de 2460 kmp. Izvoraste de sub curmatura Oltetului, aflata ntre vf. Bou (1908 m) si vf. Igoiu-Micaia, de la 1600 m altitudine, strabate sectorul montan pe directia N-S. Aparine n majoritate unui singur bazin colector, Jiul, care adun apele mai multor aflueni (Sadu, Tismana, Jiltu, Motru, Gilort, Amaradia etc.) de pe o suprafa de peste 10 mii. Excepie fac extremitile NE i NV ale judeului, care sunt drenate de cursurile superioare ale Olteului i Cernei. Se ntlnesc numeroase lacuri naturale (Calcescu, Slaveiu, Mija) i antropice (Cearu, Cerna, Motru) . Raul Jiu + Lungimea: 331 km (de la izvorul Jiului de Vest) + Suprafata bazinului: 10 070 kmp + Situat: Europa Romania Raul, dupa trecerea Carpatilor prin defileul de la Livezeni la Bumbesti, strabate provincia istorica Oltenia, de la nord la sud, varsandu-se in Dunare, la vest de Bechet. Jiul se formeaza din unirea, la Livezeni, in Depresiunea Petrosani, a Jiului de Vest numit si Jiul Romanesc cu Jiul de Est sau Jiul Transilvan, primul izvorand din Muntii Retezat si al

doilea cu obarsia intre Muntii Sureanu si Parang. De la Livezeni la Bumbesti, Jiul formeaza un impresionant defileu intre muntii Valcanului si Parangului, prin care trece 13

calea ferata si soseaua ce leaga Oltenia de Depresiunea Petrosani si mai departe de Tara Hategului. Calea ferata a fost construita de brigazile de tineret prin munca patriotica in anii 1947-1948. In Depresiunea subcarpatica Targu Jiu, primeste mai multi afluenti, pe dreapta, ca Susita, Jales, Bistrita si Tismana, toate drenand versantii sudici ai Valcanului, formand chei in calcare, fiind alimentate de ape carstice subterane. In cadrul Piemontului Getic, de la Rovinari la Craiova, Jiul primeste cei mai mari afluenti si anume: Motru, pe dreapta si Gilort cu Amaradia, pe stanga. De la Craiova la varsare Jiul, cu o lunca larga, intre Campia Bailestilor, la vest, si Campia Romanatilor, la est, nu mai primeste afluenti semnificativi. Regimul de scurgere al Jului este caracterizat prin ape mari primavara si inceputul verii, cand au loc frecvent viituri, alimentate din topirea zapezilor si din ploi bogate, uneori cu caracter torential. Debitul mediu la Podari, in avale de Craiova, este de 94,7 mcub/s, cel maxim inregistrat in octombrie 1972 de 2000 mcub/s, iar cel minim de 7,4 mcub/s consemnat tot in octombrie, dar in 1950. Apele Jiului sunt folosite in Depresiunea Petrosani la spalarea carbunilor necesari in prepararea cocsului, iar la Rogojelu, Turceni si Isalnita pentru termocentrale si combinatul chimic. Exploatarea in cariera a zacamintelor de ligniti de la Rovinari a impus construirea barajului Ceauru, lacul format avand rolul de a retine apa si a preantampina inundatiile, in perioada viiturilor. In bazinul Jiului, pe Motru, a fost realizat sistemul hidroenergetic Cerna (din afara bazinului) Motru -Tismana Bistrita, in care lacul de acumulare cel mai mare este Iovan, pe Cerna (124 mil. mcub), cu centrala electrica de la Tismana, avand 106 MW putere instalata. In cursul inferior apele Jiului sunt folosite la irigatii, indeosebi in lunca, intrucat la nivelul campiei sistemele de irigatii sunt alimentate din Dunare. Defileul Jiului cu numeroasele sale tuneluri si viaducte, peisajul pitoresc al cheiurilor Runcului, Sohodolului, izbucurile de la Orlea, Celei si Izvarna constituie

obiective turistice demne de a fi vizitate. 1. FONDUL TURISTIC BIOGEOGRAFIC Flora judetului Gorj Relieful judetului Gorj este variat si anume in nord nord vest se gasesc M-tii Parang, M-tii Valcan i M -tii Godeanu cu altitudini ce depesc 2.000 m i cu urme ale glaciaiei cuaternare, pe cand in partea centrala a acestuia avem zona subcarpatica constituita din mai multe aliniamente de dealuri: Sacelu, Mogos, Stroiesti, Bran etc. i depresiuni ca: Polovragi, Novaci, Targu Jiu-Campu Mare .a. in timp ce in sudul judetului cuprinde o portiune a Piemontului Getic. Din acest motiv pe teritoriul Gorjului se intalnesc mai multe tipuri de zone de vegetatie si anume zona padurilor cu etajele de vegetatie aferente cat si zona alpina cu etajele aferente. In zona dealurilor subcarpatice si piemontane ce depasesc 200 -300 m, cat si pe pantele muntilor pana la cca 1600 m apar padurile de foioase. De la altitudinile mici (200300m) incep mai intai padurile de cer si garnita cat si padurile de cer in alternativa cu gorun. In interiorul acestor paduri se dezvolta unele elemente termofile, printre care mojdreanu, curpenul de padure, iedera, s.a. in timp ce in lunci intalnim arini, plopi si salcii. In continuarea acestor amestecur de paduri de foioase se gasesc paduri de gorun cu carpen iar uneori si cu cer sau garnita. Intre altitudinile 5001200m se gasesc in special paduri de fag. Fagul constituie esenta principala atat in munti si in depresiune cat si pe dealurile de peste 500 m. Paduri de fag amestecate cu carpen, precum si paduri de fag 14

amestecate cu brad si molid pana pe la altitudinea de 1500-1600m iar in unele locuri padurea de fag ridicandu-se pana la limita padurii cu golul alpin. Intre altitudinea 16001900m se mai gasesc, de asemenea, paduri de molid ce ocupa suprafete restranse pe versantii muntilor inalti. Acestea lipsind de pe latura sudica a Muntilor Valcan si Godeanu, in timp ce in Muntii Mehedinti acest padurea de molid lipsind total. Etajul subalpin, extins la peste 1800 m este format din pajsiti, alcatuite din taposica, iarba stancilor, parusca, unghia pasarii,s.a ce alterneaza cu tufisuripitice de jneapan, ienupar, smirdar, afin, s.a. De asemenea pe suprafete restranse din Muntii Godeanu si Parang se intalneste si etajul alpin. Datorita unor conditii climatice locale, pe inaltimile Muntilor Valcan si Mehedinti se dezvolta o serie de specii termofile printer ca alunul turcesc sau liliacul salbatic in timp ce in zona depresionara Tismana se dezvolta castanul comestibil. Cercetarile de specialitate au stabilit prezenta a 2000 de specii de plante pe teritoriul judetului Gorj ce apartin tuturor familiilor de plante ce cresc in tara noastra. Dintre acestea, 110 specii au fost catalogate ca fiind de tip submediteranean, 34 de tip pontomediteranean, 13 specii pontice, 36 de specii balcanice si 26 de specii balcano-dacice. Conditiile naturale de clima si sol au permis ca pe acest teitoriu sa se dezvolte vegetatia cu compozitia floristica variata si bogata, specii de plante valoroase care prezinta deosebita importana economica, tiinifica si turistica. Cateva dintre acestea sunt: sunatoarea, musetelul, macesul, rugul, urzica, trifoi, sulfina. Din randul celor cu importanta economica se remarca arbori, arbusti, plante ierboase, care au lemn valoros, produc flori si fructe si contin in organele vegetative unele substante ce le confera calitatea de plante melifere, medicinale si aromatice. Ca raritati floristice amintim floarea de colt, ghintura galbena precum si castanul comestibil si liliacul. Datorita fie unor modificari deosebite in conditiile naturale, fie unor schimbari in mediul natural, pe baza actiunii antropice, ori altor cauze, in flora si fauna cuprinsa in

limita judetului Gorj, unele specii de plante si animale au devenit tot mai rare, iar altele sunt pe cale de disparitie. castanul dulce se intalneste la: Tismana, Topesti, Runcu, Tisa narcisa se intalneste la Targu-Jiu si Piatra Closanilor lalaeaua pestrita se intalneste la DraganestiBotorogi, bulbucenii de munte, liliacul, trandafirul de munte, ghintura galbena, floarea de colt se intalnesc in M-tii Figur 2 Lalea Parang. pestrita Figur 1 Castan comestibil

15

Figur 4 Sulfina Figur 3 Floare de colt

Fauna judetului Gorj Varietatea speciilor de plante si productiile anuale mari de biomasa au facut posibila viata diferitelor animale cu care vegetatia formeaza asociatii complexe. In concluzie fauna judetului este diversa si bogata in specii valoroase sub aspect peisagistic, economic i turistic. Elemente predominante sunt animalele de padure reprezentate prin: ursi, mistreti, capriori, jderi, cerbi, pisici salbatice, cocosi de munte, veverite, lupi, rasi, huhurezi si capra neagra care este elementul dominant al faunei alpine. Mai trebuie mentionat ca poienile si luncile judetului sunt bine populate cu pasari si mamifere iar in vestul judetului, se remarca, o patrundere abundenta a unor elemente faunistice apartinand climatului mediteranea precum vipera cu corn reprezentantul reptilelor, broasca testoasa de uscat, scorpionul, calugarita.

Figur 5 Huhurez

Animalele nevertebrate sunt bine reprezentate de insecte, cele mai multe specii fiind daunatoare, deoarece produc daune plantelor cultivate si speciilor forestiere. De asemenea apele raurilor de deal si de munte din judetul Gorj sunt bogate in pastrav, lipan, scobar, clean, mreana, crap, somn si stiuca. 16

Dintre animalele sau pasarile tot mai rar intalnite amintim: broasca testoasa de uscat, jderul, vidra, huhurezul, corbul, cocosul de munte, rasul capra neagra se intalneste numai in regiunile de munte pe pantele stancoase

Figur 6 Capra neagra Grupa cinegetica ocupa o suprafata de 467.300 ha, cea mai mare parte din aceasta suprafata fiind data pentru protectia ocoaleor silvice: Tismana, Gilort, Bumbeti Jiu, Runcu. O parte din acest teritoriu a fost populat cu fazani, cerb lopatar, iar in bazinele cu apa a fost adus crapul. Zona gorjului este foarte cunoscuta vanatorilor prin domeniile de practica vanatoreasca. Vanatoarea este permisa persoanelor cu permis de vanatoare recunoscut in Europa si cu respectarea legislatiei romanesti (Legea nr. 103/1996, H.G. nr. 982/1998, etc.) cu adresare catre Regia Nationala a Padurilor, Directia de Vanatoare, Silvicultura si Comercializare.

Specii de vanat si perioada de desfasurare: Cerb comun: incepe in 1 septembrie si se termina in 15 decembrie

Caprioara: incepe in 1 aprilie si se termina in Mistret: incepe in 1 august si se termina in 15 Iepure: incepe in 1 septembrie si se termina in Fazan: incepe in 1 octombrie si se termina in Potarniche: incepe in 15 octombrie si se termina in 31 decembrie Prepelite: incepe in 15 august si se termina in 30 iunie Vulpe: incepe in 15 septembrie si se termina in 31 martie

15 septembrie

februarie

31 ianuarie

Figur 7 Cerbul comun

28 februarie

Din cauza faptului ca fauna acvatica cuprinde o larga diversitate de specii de pesti, pescuitul sportiv se poate desfasura pe lacurile formate in urma inchiderii exploatarilor miniere din zona (crap, caras, stiuca) sau pe raul Motru (clean, mreana). Arii naturale protejate NGV de interes comunitar si national Datorita interesului stiintific, unele obiective naturale au fost declarate monumente ale naturii sau au fost cuprinse in rezervatii naturale ca : Petera Muierilor, Petera Cloani, 17

Lacul Glcescu, Cheile Corcoia, Cheile Sohodolului, pdurea de castani de la Tismana, pdurea de la Bototrogi cu laleaua pestri, poienile de narcise. Ariile natural protejate incluse in situl Natura 2000 Nordul Gorjului de Vest : a) de interes comunitar: Bumbesti Jiu (4%), Godinesti ( 8%), Pades ( 23%), Pestisani (69%), Runcu (86%), Schela(73%), Stanesti( 67%), Tismana (82%), Turcinesti(2%) b) de interes national Rezervatia naturala Piatra Andreaua din Sohodol cu suprafata de 1 ha Izvoarele Izvarnei din Izvarna cu suprafata de 500 ha Izbucul Jalesului din Runcu cu Figur 8 Poiana de narcise suprafata de 20 ha Pestera Gura Plaiului Topesti cu suprafata de 10 ha Dealul Gornacelu din Schela cu suprafata de 1 ha Cotul cu Aluni din Tismana cu suprafata de 25 ha Rezervatia botanica Cioclovina din Tismana cu suprafata de 12 ha Padurea Tismana-Pocruia din Tismana cu suprafata de 51,6 ha Cheile Sohodolului din Runcu cu suprafata de 350 ha Muntele Oslea din Tismana cu suprafata de 280 ha Cornetul Pocruiei din Tismana cu suprafata de 70 ha Piatra Borostenilor din Pestisani cu suprafata de 28 ha Cheile si Pestera Patrunsa din Runcu cu suprafata de 78 ha Padurea Gornicel din Bumbesti Jiu cu suprafata de 85 ha Cheile Gropului Sec din Runcu cu suprafata de 1562 ha Padurea Rachiteaua din Tismana cu suprafata de 106 ha Pe Muntii Piatra Closanilor si Orlea se dezvolta o asociatie floristica ce va trebui cuprinsa intr-o rezervtie naturala. Asociatia floristica de pe muntele Piatra Closanilor este constituita din narcise ce ocup poieni care se ridica pana la altitudinea de 1250m pe ambii versnti ai varfului Piatra Mare in tovarasie cu tufe de liliac, scumpie, ciubotica-cucului, irisi galbeni, primule, saxifraga, garofita de munte. In padurile de fag de pe versantii aceluiasi munte se intalnesc poieni cu elemente floristice de diferite origini, printre care specii de saxifraga, plante ocrotite sangele voinicului si tulchina, paiua, garofite roze sau albe si anemone. Intinsele suprafete impadurite din judet se extind prin noi plantatii pe terenurile degradate, actiuni

judicios realizate in munti si pe dealuri. Pe suprafetele defrisate s-au facut replantari in scopul refacerii padurii si al stabilizarii versantilor care ar putea sa fie afectati de eroziunea torentiala. Pentru a se pastra cat mai atragator cadrul natural, pe marile antiere, in exploatarile forestiere se acorda atentie deosebita protectiei peisajului din apropierea drumurilor, lacurilor care, prin natura lor constituie zone de atractie.

1. FONDUL TURISTIC CULTURAL-ISTORIC

18

A. Obiective istorice si de arhitectura cu valoare atractiva Romnia este o ar bogat din punct de vedere turistic. Cele mai numeroase obiective turistice de la noi din ar sunt bisericile i mnstirile. Acum fie c este vorba de lcae religioase vechi de sute de ani, fie de cele construite n zilele noastre, un lucru este cert. Fiecare are o poveste aparte i sunt de o frumusee inegalabil. Un bun exemplu sunt bisericile din lemn. Acestea formeaz un patrimoniu preios pe plan naional i mondial. n Romnia se pstreaz circa 1440 de biserici de lemn ridicate pn n anul 1918. Aproximativ 650 de biserici de lemn se gsesc n Transilvania i Banat, peste 490 sunt n Oltenia, Muntenia i Dobrogea i mai mult de 300 sunt n Moldova. Pn la nceputul secolului 20 romnii au creat i s-au manifestat preponderent ntro civilizaie a lemnului, de o bogie, o varietate i un rafinament remarcabil, n care bisericile de lemn au atins vrful ei maxim de expresie. n acestea s-au nfiripat comunitile cretine din sate i trguri i n jurul lor au luat fiin primele aezminte monahale, singurele noastre centre culturale n decursul multor veacuri. Bisericile de lemn din Romnia prezint cteva trsturi fundamentale comune. Dintre acestea cele mai semnificative sunt planimetria dreptunghiular - alungit ntre rsrit i apus, boltirea navei i acoperiul n patru ape. La acestea se adaug, fr ndoial, calitatea execuiei, cci nici n cele mai ndeprtate fundturi de ar nu ntlneti o biseric de lemn fcut de brdai simpli. Dincolo de trsturile comune, bisericile de Figur 1 Biserica de lemn lemn prezint o mare varietate tehnic, formal i "Nasterea Maicii Domnului" din decorativ. Cercettorii le grupeaz pe regiuni, Gornovita motivai ndeosebi de condiiile diferite n care comunitile au trit i ridicat lcauri de rugciune de-a lungul vremii. mpririle i submpririle sunt date i de manifestarea unor trsturi formale specifice regionale. n alte situaii submpririle au doar un substrat administrativ. n arhitectura religioas din Gorj, bisericile din lemn mrturisesc despre o civilizaie a lemnului

cu rdcini adnci n timp. Furite dintr-un material perisabil, prin grija micilor comuniti locale, ele au dinuit peste veacuri i ntlnim astzi construcii de acest tip vechi de peste 300 de ani Biserica de lemn Sfinii Arhangheli realizat n 1672, Biserica de lemn Intrarea n Biseric de la Slvua, com Crue construit n 1684. ntreaga manier de construcie a acestor lcauri de cult vorbete despre simplitate i curenie sufleteasc. Forma tipic este cea de nav, iniial fr turl, prezena acesteia fiind de dat mai recent n tradiia bisericilor din lemn din Gorj (secolul XIX). Unele pstreaz pe latura de sud brna lung ce a servit cndva drept scaun de judecat (Biserica din lemn Sfinii Voievozi din Crbeti, com Drgueti 1780, Biserica din lemn Sfntul Nicolae de la ura, com Slivileti Figur 2 Biserica de lemn "Intrarea In Biserica" 1805). din Hobita Conform bazei de date ce se regaseste pe situ-lui http://cimec.ro/Monumente/LacaseCult/lemnDefault_ro.htm, pe teritoriul Romaniei exista 1276 biserice de lemn. Dintre cele 1273 biserici de lemn, 112 biserici de cult ortodox sunt inregistrate doar in judetul Gorj. Tot in urma analizarii acestei baze de date reiese ca Gorj este judetul cu cele mai multe biserici de lemn, unele avand chiar o vechime de peste 300 de ani. Lista bisericilor de lemn din judetul Gorj: 19

1) Biserica de lemn "Intrarea n Biseric" - sat CRASNA DIN DEAL com. CRASNA 2) Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului" -sat CRASNA DIN VALE com. CRASNA 3) Biserica de lemn "Sf. Nicolae" -sat LELETI com. LELETI 4) Biserica de lemn "Sf. Nicolae" - sat LUNCA com. VLADIMIR 5) Biserica de lemn "Sf. mprai" - sat SCELU com. SCELU 6) Biserica de lemn "Sfinii ngeri" - sat ALIMPETI com. ALIMPETI 7) Biserica de lemn "Izvorul Tmduirii" - sat CRASNA UNGURENI com. CRASNA 8) Biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva" - sat ANINIU DIN VALE com. CRASNA 9) Biserica de lemn "Sf. Ioan Boteztorul" - sat ARANU com. NEGOMIR 10) Biserica de lemn "Sf. Gheorghe" - sat BLCETI com. BOLBOI 11) Biserica de lemn "Sfinii Voievozi" - sat BLNETI com. BLNETI 12) Biserica de lemn "Sf. Gheorghe" - sat PISTETII DIN VALE com. BLNETI 13) Biserica de lemn "Intrarea n Biseric a Maicii Domnului" - sat BLCETI com. BENGETI-CIOCADIA 14) Biseric de lemn - sat BZVANI com. SAMARINETI 15) Biserica de lemn "Intrarea n Biseric a Maicii Domnului" - sat aparintor BERCETI, ora NOVACI 16) Biserica de lemn "Sf. Gheorghe" -sat BRZEIU DE GILORT com. ALBENI 17) Biserica de lemn "Sf. Ioan Boteztorul" -sat BOBU com. SCOARA 18) Biserica de lemn "Naterea Maicii Domnului"- sat BOBU com. SCOARA 19) Biserica de lemn "Sf. Dumitru" -sat BOIA com. JUPNETI 20) Biserica de lemn "Sf. Voievozi" - sat BRUIA com. DNETI 21) Biserica de lemn "Sf. Nicolae" -sat MUETETI com. MUETETI 22) Biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva" -sat BUMBETI-PIIC com. BUMBETI-PIIC 23) Biserica de lemn "Sf. ngeri" - sat BUZETI com. CRASNA 24) Biserica de lemn "Sf. Gheorghe","Intrarea n Biseric" -sat CLUGREASA com. PRIGORIA 25) Biserica de lemn "Sf. Gheorghe" -sat NEGOETI com. PRIGORIA 26) Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului" -ora

TRGU CRBUNETI 27) Biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva"ora TRGU CRBUNETI 28) Biserica de lemn Figur 3 Biserica de lemn "Cuvioasa "Intrarea n Biseric" -sat CRPINI Paraschiva" din Glodeni com. CRASNA 20

29) Biserica de lemn "Sf. Arhangheli" -sat CEAURU com. BLETI 30) Biserica de lemn "Sf. Ioan Boteztorul" - sat CERNDIA com. BAIA DE FIER 31) Biserica de lemn "Pogorrea Sf. Duh","Sf. Nicolae" - sat CIOCADIA com. BENGETICIOCADIA 32) Biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva" -sat CIUPERCENI com. CIUPERCENI 33) Biserica de lemn "Sf. Voievozi" -sat CRBETI com. DRGUETI 34) Biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva" -sat CRLIGEI com. BUMBETI-PIIC 35) Biserica de lemn "nlarea Domnului" -sat CLOANI com. PADE Figur 4 Biserica de lemn "Duminica 36) Biserica de lemn "Sf. Tomii" din Lazuri Nicolae" -sat COLIBAI com. SCOARA 37) Biserica de lemn "Buna Vestire","Izvorul Tmduirii" sat COPCIOASA com. SCOARA 38) Biserica de lemn "Sf. Dumitru","Adormirea Maicii Domnului" - sat CORNETI com. BLETI 39) Biserica de lemn "Sf. Nicolae" - sat CORNETU com. CPRENI 40) Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului" -sat CURPEN com. STNETI 41) Biserica de lemn "Sf. mprai"-ora TRGU CRBUNETI 42) Biserica de lemn "Sfinii Trei Ierarhi" -sat DEALU VIILOR com. CTUNELE 43) Biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva" -sat DRGOIETI com. CRASNA 44) Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului" -sat DUMBRVENI com. CRASNA 45) Biserica de lemn "Sf. Gheorghe"- sat DUMBRVENI com. CRASNA 46) Biserica de lemn "Sf. Ioan Boteztorul" - sat FRCETI com. FRCETI 47) Biserica de lemn "Sf. Nicolae"- sat FRCETI com. FRCETI 48) Biserica de lemn "Naterea Maicii Domnului" ora TRGU CRBUNETI 49) Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului" - sat FRTETI com. LELET 50) Biserica de lemn "Sf. Gheorghe" -sat FRNCETI com. PETIANI 51) Biserica de lemn "Sf. Gheorghe" - sat GLODENI com. BLNETI 52) Biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva"- sat GLODENI com. BLNETI

21

53) Biserica de lemn -"Naterea Maicii Domnului" - sat GORNOVIA com. TISMANA 54) Biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva" -sat GURENI com. PETIANI 55) Biserica de lemn "Intrarea n Biseric" sat HOBIA com. PETIANI 56) Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului" - sat HOREZU com. TURCINE 57) Biserica de lemn "Duminica Tomii"- sat LAZURI com. SCOARA 58) LELETI 59)

Biserica de lemn "Sf. Ioan Gur de Aur" -sat LELETI com.

Biserica de lemn "Sfinii Voievozi" - ora MOTRU 60) Biserica de lemn "Intrarea n Biseric a Maicii Domnului"- sat LICURICI com. LICURICI 61) Biserica de lemn "Sf. Gheorghe" - sat LINTEA com. SCOARA 62) Biseric de lemn - sat MTSARI com. MTSARI 63) Biserica de lemn "Intrarea n Biseric"- sat MZROI com. STNETI 64) Biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva","Intrarea n Biseric" - sat MIROSLOVENI com. ALBENI 65) Biserica de lemn "Sfinii Voievozi" - ora ROVINARI 66) Biserica de lemn "Sf. Gheorghe" sat RUGI com. TURCINETI 67) Biseric de lemn - sat RUNCUREL com. MTSARI 68) Biserica de lemn "Sf. Voievozi" sat SRDNETI com. PLOPORU 69) Biserica de lemn "Sf. Dumitru" - sat SCHELA com. SCHELA 70) Biserica de lemn "Sf. Gheorghe" - sat SMBOTIN com. SCHELA 71) CRUE 72)

Biserica de lemn "Intrarea n Biseric" -sat SLVUA com. Biserica de lemn "Sf. Nicolae"- sat SLIVILETI com. SLIVILETI

73) Biserica de lemn "Sf. Arhangheli"-sat BAIA DE FIER com. BAIA DE FIER 74) Biserica de lemn "Sfinii ngeri" -sat STNCETI com. MUETETI 75) Biserica de lemn "Intrarea n Biseric"- sat STNCETI-LARGA com. MUETETI 76) Biserica de lemn "Sf. Voievozi","Adormirea Maicii Domnului" -sat STOLOJANI com. BLETI 77) Biserica de lemn "Sf. Nicolae" - sat SURA com. SLIVILETI 78) Biserica de lemn "Sf. Nicolae" -ora TRGU CRBUNETI

22

79) Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului" - sat STEIC com. CTUNELE 80) Biserica de lemn "Sf. Nicolae"- sat TIUCANI com. SLIVILETI 81) Biserica de lemn "Toi Sfinii" - sat TLPETI com. BLETI 82) Biserica de lemn "Sf. Nicolae" - sat TIMIENI com. FRCETI 83) Biserica de lemn "Sf. Nicolae" sat TURBUREA com. TURBUREA 84) Biserica de lemn "Sf. Ioan Boteztorul" - ora TURCENI 85) Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului" -sat VAIDEI com. STNETI 86) Biserica de lemn "Intrarea n Biseric" - sat VALEA CU AP com. Figur 5 Biserica de lemn "Sf. Arhangheli" FRCE din Ceauru 87) Biserica de lemn "Sf. Gheorghe","Sf. Dumitru" -sat VALEA MNSTIRII com. CTUNELE 88) Biserica de lemn "Naterea Maicii Domnului"- sat VALEA POJARULUI com. BUSTUCHIN 89) Biserica de lemn "Sf. Andrei","Sf. Dumitru" -sat VIDIN com. JUPNETI 90) Biserica de lemn "Sfinii Voievozi"- sat VOITETII DIN VALE com. BLNETI 91) Biserica de lemn "Sf. Voievozi" - sat VOITETII DIN DEAL com. BLNETI 92) Biserica de lemn "Sf. Dumitru"- sat VOITETII DIN DEAL com. BLNETI 93) Biseric de lemn - sat STEJARU com. ROIA DE AMARADIA 94) Biserica de lemn "Sf. ngeri" - sat MUETETI com. MUETETI 95) Biserica de lemn "Sf. Nicolae"sat MURGILETI com. VGIULETI 96) Biserica de lemn "Sf. Nicolae" - sat NEGOMIR com. NEGOMIR 97) Biserica de lemn "Sfinii Voievozi" - sat NISTORETI com. ALIMPETI 98) Biserica de lemn "Sf. Dumitru" - ora NOVACI 99) Biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva"- sat PETIANI com. PETIANI 100) Biserica de lemn cu pridvor "Sf. Vasile"- sat PIEPTANI com. CLNIC 101) Biserica de lemn "Sf. Treime" -sat PITETII DIN DEAL com. SCOARA 102) Biserica de lemn "Sfinii Voievozi" - sat PRU VIU com. BERLESTI 103) Biserica de lemn "Sfinii Voievozi" - sat PLEA com. BUMBETIJIU 104) Biserica de lemn "Sf. Andrei-sat POCRUIA com.

TISMANA 105) Biserica de lemn "Naterea Figur 6 Biserica de zid "Sf. Voievozi" Maicii Domnului"- sat POJARU com. din Targu Jiu BUSTUCHIN 23

106) Biserica de lemn "Sf. Gheorghe","nlarea Domnului" - ora TRGU CRBUNETI 107) Biserica de lemn "nlarea Domnului" ora TRGU CRBUNETI 108) Biserica de lemn "Sfinii Voievozi" ora TRGU CRBUNETI 109) Biserica de lemn "Intrarea n Biseric" - sat POIENARI com. BUMBETI-PIIC 110) Biserica de lemn "Sf. Nicolae" - sat POLOVRAGI com. POLOVRAGI 111) Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului" - sat RASOVA com. BLETI 112) Biserica de lemn "Sf. Voievozi","Cuvioasa Paraschiva"sat ROIA DE AMARADIA com. ROIA DE AMARADIA Pe teritoriul judetului Gorj sunt inregistrate 372 lacasuri de cult. Alaturi de cele 112 biserici de lemn ce apartin cultului ortodox mai sunt inregistrate ca lacasuri religioase si: 221 biserici de zid din care: 3 apartin cultului romano-catolic: Biserica Sf. Ioan Capistrano din orasul Tg. Jiu, Biserica Sf. Ap. Andrei din loc. Rovinari, Biserica Nasterea Sf. Ioan Botezatorul din orasul Motru 1 apartine cultului Biserica Internationala a lui Closani Hristos: Biserica lui Hristos din loc. Closani, com. Pades 1 apartine cultului greco-catolic: Biserica Greco-Catolica din orasul Tg. Jiu 3 apartin cultului baptist: Biserica Baptista din loc. Rasova, Biserica Baptista Golgota din loc. Bumbesti-Jiu si Biserica Baptista Maranata din orasul Tg. Jiu 5 apartin de Biserica evanghelica Romana: Biserica Ecanghelica din loc. Balesti, Biserica Ecanghelica din loc. Bengesti, Biserica Ecanghelica din loc. Dnesti, Biserica Ecanghelica din loc. Tg. Jiu, Biserica Ecanghelica din loc. Murgilesti Restul apartin cultului ortodox 24 case de rugaciune din care 5 sunt de cult crestin dupa evanghelie, 4 sunt de religie baptista iar 15 sunt de religie adventista 11 manastiri: Camaraseasca, Crasna, Dealu Mare, Icoana, Lainici, Locurele, Polovragi, Sf. Treime, Targu Logresti, Tismana si Visina 2 schituri: Schitul Cioclovina de Sus si Schitul Cioclovina de Jos 2 biserici in ruina, si anume: Biserica Sf. Gheorghe din loc. Valea Poienii, com. Samarinesti si Biserica Sf. Ilie

din loc. Tismana, com. Tismana. Printre bisericile de zid din Gorj mentionate anterior, Apostoli" din Targu Jiu se mai regasesc si biserici cu pictura exterioara care apartin cultului ortodox. Pictura exterioar a vechilor biserici a cunoscut studii reduse numeric. De altfel, singurele lcae de cult ce mai pstreaz picturi murale exterioare sunt cele din Oltenia, cu precdere cele din Oltenia subcarpatic. Dei spuneam c studiile consacrate picturilor sunt puine, exist ns, o ampl lucrare dedicat picturii exterioare religioase din ara Romneasc - Pictura exterioar din ara Romneasc (sec. XVIII-XIX) - i care se datoreaz lui Andrei Paleolog. Dac la nceputul secolului XX, mai existau cca. 220 de biserici i edificii ce mai pstrau picturi murale exterioare, din care cca. 110 ansambluri de pictur exterioar din care 145 atestate Figur 7 Biserica de zid "Sf.

24

documentar n Oltenia (odinioar Valahia Mic), astzi, din datele existente destul de sumare se mai pstreaz cam 2/3, adic undeva la 80 de lcae. Arhitectura religioasa este reprezentata in Targu Jiu de "Adormirea Maicii Domnului"Vadeni- ctitorie a marelui ban al Olteniei, Cornea Brailoiu in anul 1700. Are plan de nava cu altarul decrosat si clopotnita pe pronaos. Pictura in fresca este realizata in anii 1731-1732, de zugravii Ranite Grigore, Vasile si Ioan (Scoala si sub numele de biserica negustorilor sau biserica domneasca (17481768). Ea are un plan triconc, iar pictura a fost realizata la jumatatea secolului al XIX-lea de pictoru Nicolae" (1810), cu un remarcabil ansamblu de picturi murale executate de popa Mihail in 1812, care infiinta pe langa aceasta biserica, impreuna cu diaconul Radu si zugravul Matei, o scoala de pictura bisericeasca ( incepu Domnului" imparati" (1876), prezinta un plan tip nava cu altarul Apostoli" (1938), construita pe locul uneia mai vechi (1747). Are plan triconc si altar decrosat. Pictura in fresca este realizata de pictorul gorjean Iosif Keber. Pictura exterioar a lcaelor de cult reprezint n viziunea lui Andrei Paleolog, un capitol dintre cele mai importante ale istoriei artei romneti. Departe de ideea acreditat la un moment dat, c picturile exterioare din ara Romneasc ar fi un fenomen artistic marginal cu caracteristici regionale i rustice, realizarea i rspndirea ansamblurilor de pictur mural exterioar pot fi definite de o viziune cronologic, de o manifestare specific ariei geografice, dar n acelai timp pstreaz estetica de tradiie bizantin, manifestat din plin n arta medieval romneasc i balcanic. Picturile exterioare ale bisericilor din Oltenia corespund bunului gust, fastuozitii dar i policromiei.

Cteva secole, mpodobirea exterioar a bisericilor, se poate spune c a reprezentat o adevrat mod a timpului dar i o tradiie. Unele dintre ctitoriile brncoveneti, dar ndeosebi cele postbrncoveneti, ncep s fie decorate n fresc. Alturi de motivele autohtone, apar motive de sorginte oriental floral-vegetale care vin s completeze un repertoriu deja vast, i care n acelai timp respect stilul arhitectural autohton i accentueaz rafinamentul i frumuseea lcaului. Pictura mural ce mpodobete la exterior edificiile de cult din ara Romneasc n cazul nostru, Oltenia se desfoar, n special, n registrul superior al faadelor. Desfurarea picturilor murale a cunoscut n Oltenia 3 tipologii:

25

o desfurare pictural ampl pe toate faadele monumentului; o desfurare pictural mai restrns, Figur 8 Pictura murala exterioara "Adam reprezentat doar de mpodobirea si Eva" a Biserici "Toti Sfintii" din pridvorului; Calugareasa o desfurare pictural, mai ampl sau mai restrns, de factur preponderent decorativ, medalioane circulare adncite n zid, icoane de hram supradimensionate, chipuri inspirate din Vechiul i Noul Testament. Bisericilor cu pictura exterioara din judetul Gorj: 1. Biserica "Sf. Nicolae"- loc. BRDICENI, com. PETIANI, ctun Mmroi 2. Biserica "Toi Sfinii"- loc. CLUGREASA, com. PRIGORIA 3. Biserica "Sf. mprai Constantin i Elena" loc. FRASIN, com. VLADIMIR 4. Biserica "Sfntul Nicolae" loc. FRASIN-SCOICA, com. VLADIMIR 5. Biserica "Sf. mprai"loc.PIANI, com. STOINA 6. Biserica "Sf. Nicolae"- loc. PETEANA DE JOS, com. FRCETI, ctun Aninoasa 7. Biserica "Sf. Ioan, Nicolae i Gheorghe"loc.TRGU CRBUNETI, cartier Cojani 8. Biserica "Sf. Nicolae i Dionisie Areopagitul" loc.TELETI, com. TELETI 9. Catedrala Sf. Voievozi loc. TARGU JIU, Piata Prefecturii Surse: http://cimec.ro/Monumente/LacaseCultPictExt/default_ro.htm http://www.biserici.org/index.php?menu=BIGJ&start=0&order= http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserici_de_lemn_din_Rom%C3%A2nia Descrierea manastirilor din judetul Gorj Mnstirile i schiturile constituie o component important a patrimoniului cultural al judeului. De numele lor se leag evenimente importante din istoria naional, dar i personaliti marcante ale culturii, istoriei i civilizaiei romneti. 1. Hram: Taierea Capului Sfantului Figur 9 Biserica cu pictura murala loan Botezatorul (29 august) exterioara "Toti Sfintii" din Frasin-Scoica

26

Jiu-Rm. Valcea/ in loc. Scoarta (km 17) la dreapta, DN67B 8 km, stanga Manastirea Camaraseasca este asezata pe Figur 10 Manastirea Camaraseasca malul drept al raului Gilort, la nord-est de orasul TarguCarbunesti. Este zidita in anul 1780 de catre Polcovnicul Mihai Coltescu in timpul Voievodului Alexandru Ipsilanti. Biserica are forma de corabie cu zidul foarte gros, din caramida, avand clopotnita deasupra pronaosului, fiind o caracteristica a sfasitului de secol al XVII-lea. Pridvorul este sprijinit pe stalpi de piatra in stil brancovenesc, cu arcade in forma de semicerc. Fatada pridvorului reprezinta scene cu raiul si iadul, sus pe bolta in dreapta Sf. Ioan Botezatorul, in stanga Mantuitorul Iisus Hristos, iar intre ei, pe arcade e redata Sfanta Treime. Tot in pridvor exista doua morminte: al lui Toma Camarasescu si al sotiei lui. Pronaosul bisericii are forma dreptunghiulara, boltita. Pictura din pronaos in dreptul usii la intrare reprezinta pe ctitorul Mihail Coltescu cu sotia Catrina si familia lui; in stanga usii, pe fiul lui Mihalache Coltescu cu sotia Luxa si familia. Pe peretele de nord este pictata Scara Sfantului Scararul care reprezinta scara virtutilor care urca la cer. Tot ca o scara sunt reprezentate si cele 24 de vami ale vazduhului, pe care urca fiecare suflet dupa ce iese din trup. Este mare lupta intre inger si diavol, asa dupa cum se vede de la o anumita inaltime. Pe peretele de miazazi sunt pictati Sfintii Apostoli Petru si Pavel, iar pe peretele de rasarit Mantuitorul. Sf. Ioan Botezatorul si Maica Domnului. Naosul are forma patrata cu doua abside laterale. In primul registru al picturii sunt Sf. Militari cu aureolele scoase in relief, Sf. Mare Mucenic Gheorghe, Sf. Mare Muncenic Procopie, Sf. Teodor, Sf. Tiron, Sf. Mina, Sf. Imparati Constantin si Elena. Pe colturi sunt pictati Sf. Cuvios Stalpnicul Simion, Damian, Cozma. Catapeteasma este zidita si impodobita in dreapta cu icoanele Imparatesti ale Mantuitorului Iisus

Hristos, Sf. Ioan Botezatorul, Sf. Gheeoghe cu Sf. Apostoli Petru si Pavel iar in stanga cu icoanele Maicii Domnului, Sf. Dimitrie, Sf. Nicolae, Sf. Paraschiva. Pictura este facuta in fresca la 1831 de Matei si Gh, Zugravu iar arhitectura romaneasca a manastirii se compune din doua registre: cel inferior simplu tencuit, iar cel superior din panouri dreptunghiulare, unele rotunjite in partea superioara. Biserica este imprejmuita cu zid de aparare facut din piatra de rau. Ea a fost inzestrata de catre boier cu obiecte si carti de cult. De-a lungul vremurilor vitrege biserica a avut de suferit. In 1916 biserica a servit ca punct de observatie, iar in timpul retragerii armatei de la Jiu, a fost lovita de gloante. Aceasta a servit intotdeauna drept cetate de aparare contra cotropitorilor. Era aici un loc de refugiu al boierilor atunci cand ei erau atacati de turci si haiduci. Ultima urmasa a ctitorului a fost Anica Coltescu, fiul ei Toma Camarasescu om de mare cultura, prefect al Gorjului. In 1880 s-au facut reparatii la Biserica si a fost inzestrata cu obiecte de cult de mare valoare. In 1920 marele istoric Nicolae Iorga a vizitat aceasta Biserica si a fost profund impresionat, apreciindu-i foarte mult tezaurul artistic si semnaland-o Comisiei Monumentelor Istorice, care o declara imediat monument istoric. Iar in 1928 fiicele lui Toma C. Ana si Nissa Camarasescu au constatat degradarea monumentului si au facut reparatii la acoperis si zidul de aparare Traditia spune ca din pronaos pornea un tunel subteran prin care in caz de pericol se putea ajunge pe malul drept al Gilortului. Acesta s-a surpat in anul 1946, dar urmele se mai vad si astazi. O noua restaurare, facuta in perioada anilor 1967-1969 de catre preotul Solomon Motocu, a constatat in acoperirea bisericii cu tabla si repararea zidului inconjurator.Dupa aceasta data biserica a ramas in parasire pana la 1 sept. 1994 cand cu incuviintarea Sf. Sinod si cu binecuvantarea Inalt Prea Sfintitul Nestor, Mitropolitul 27

Olteniei s-a redeschis Manastirea Camaraseasca. Aici a fost amenajata o casa parohiala si se afla in stadiul inaintat de constructie moderna cladire care va avea 25 camere chilii, ateliere, trapeza. http://www.judetulgorj.info/manastiri-judetul-gorj/116-

Manastirea Crasna este asezata la poalele muntelui Muncel intr-o zona, care asa cum semnifica si numele, e deosebit de frumoasa. Este ctitoria Marelui Pitar Jupan Dumitru Filisanu, nepot al Figur 11 Manastirea Crasna Marelui Ban al Craiovei Dobromir si var cu Doamna poarta si cismeaua de la intrare Stanca a lui Mihai Viteazul. Biserica terminata la 24 sept. 1637 este construita in stil bizantin cu ziduri groase acoperite de sindrila. Boltile apar joase si se reazima pe o coloana ce inconjoara biserica. Turla octogonala se afla deasupra naosului. Biserica nu a fost zugravita complet. La 1757 si la 1792 alti ctitori, Clucerul Mihai Crasnaru si Doamna sa Balasa cu neamul impreuna cu Ion si Andronache Tundrea cu familiile, indemnati de harnicul egumen Vartolomeu Hotinescu si cu binecuvantarea Episcopului de Ramnic Grigore Socoteanu au reparat biserica, au completat pictura, au facut indreptari la catapeteasma si au inzestrat-o cu noi mosii. Al. Stefulescu face o descriere completa catapetesmei, giuvaier de arta decorativa: Intre naos si altarul bisericii se afla un giuvaier de catapeteasma, cap de opera a sculpturii si picturii romanesti, din veacul XVII-lea. O foarte uimitoare de jos pana sus, plina de maretie si de gust, impletita cu abilitate si eleganta neintrecuta, sapata cu o dalta maestrita, umpluta cu iconite artistice, incinsa cu brane de o finete admirabila si sus, sus de tot, incoronata cu o maiestuoasa, dar dureroasa, rastignire, ce troneaza peste simpaticele chipuri ale lui Matei Basarab si mitropolitul Stefan, neuitatul

arhipastor al Munteniei, din timpul talmacirilor cartilor de pe slavoneste in romaneste. Totul este lucrat cu arta si imbelsugare care face admiratia tuturor vizitatorilor Crasnei. Materialul, forma si inscriptiunile infatiseaza in toata splendoarea lor viata religioasa a Romanilor din veacul al XVII-lea, epoca prin excelenta a cladirii manastirilor. 28

Chipul dulce al lui Christos, sublimul si divinul martir, de indura de bunavoie moartea cea mai atroce pentru salvarea lumii, exemplu fara perecje de abnegatie si sacrificiu; suferintele ingrozitoare ce i se zugravesc pe fata, capul sau plecat cu resemnare spre dreaptal surasul divin ce i-a ramas pe buze, ca si cum si-ar arata multumirea ca a murit de moartea sa cea mai infamata, rezervata criminalilor: corpul sau, depus in marime naturala si sfasiat de cuie si de lancea centurionului, inspira sentimente ce incalzesc inima, facand-o capabila de actiuni generoase si inalta sufleul in regiunile senine ale idealului. Nu stii ce sa admiri mai intai: materialul ales din care e facuta ori arta ce se inchiaga in sculptura si pictura acestui giuvaier national, darnicie in adevar domneasca. Seninatatea fetii Sfintei Fecioare, ingereasca Sa privire, vesnic blanda si dulce, chipurile apostolilor si profetilor, ce transpira o liniste cereasca neturburata, vadesc cu tarie sufletul nobil si iscusit al artistului. Deasupra crucii Mantuitorului sta scris motivul osandirii Sale, in limbile ebraica, greaca si latina Iisus Nazarineanul, regele Iudeilor. Mai jos, sub picioarele lui Christos, sta in genunchi in partea dreapta Matei Figur 12 Manastirea Crasna chiliile si biserica Voda cu coroana pe cap in mantie domneasca, cu mainile rugatoare, avand inscriptia: Io Matei Basarab Voevod. Iar de cea stanga, se afla tot in aceiasi portiune Mitropolitul Stefan in sacos, cu mitra pe cap si cu amforul pe umeri, cu inscriptia tot in slavoneste: Chir Stefan mitropolit si arhiepiscop a toata Tara. Conform pisaniei inscrisa la 1808 pe peretele dinspre miazanoapte Dumitru Ursache, capitan al plaiului Novaci, insarcinat cu ingrijirea schitului, gasindu-l in ruina, cu multa osardie l-a ridicat, acoperind biserica si a construit noi chilii pentru monahi. In 1820 Constantin Dragoescu a intregit reparatiile generale si a inadit stalpii advonului alterand forma initiala si pictand pe aceasta parte a intrarii in biserica, chipuri de sfinti si tablouri cu sfarsitul lumii si judecata viitoare. Incepand cu anul 1936 prin contributia noului ctitor Gh.

Tatarascu. Prim Ministru si Consilier Regal schitul Crasna a renascut. Biserica a fost acoperita cu sindrila, s-a spalat si reparat pictura, au fost daruite obiecte de cult. Chiliile dinspre nord au fost inlocuite cu o cladire pentru adapostul monahilor iar chiliile dinspre miaza-zi au fost reparate, dar li s-au pastrat pridvoarele si beciul. Dupa 1990 biserica si chiliile din ambele corpuri au fost acoperite cu tabla iar corpul de chilii din partea de sud a fost si renovat. Pictura manastirii Crasna este in fresca si dateaza din 1757, cu tablouri de mare expresivitate, tampla de valoare din vremea lui Matei Basarab, adusa de la Catedrala Sf. Dumitru din Craiova. Deosebit de valoros este tabloul votiv reprezentand pe Matei Basarab si Mitropolitul Stefan. http://www.judetulgorj.info/manastirijudetul-gorj/112-manastirea-crasna-gorj.html 1. Manastirea Dealu Mare Manastire de maici Viata de obste Hram: Adormirea Maicii Domnului, Sfintii imparati Constantin si Elena (21 Adresa: sat Garbov, com. Borascu, jud. Gorj

29 Figur 13 Manastirea Dealul Mare

-Tg. Jiu / la km 18 stanga in Brosteni, DJ 673 prin Turceni /4 km), d Savoiu Manastirea se afla asezata in varful Dealului Mare - loc cunoscut in zona sub denumirea Cioaca lui Surcel, de unde se deschide incantatoarea panorama a satelor insirate in adancirea vailor dintre Jieturi si Jiu. Documentele referitoare la anul zidirii bisricii au dat nastere la controverse. Istoricul afisat al Manastirii mentioneaza anul zidirii, in 1865, iar in lucrarea Urme din trecut editata de Mitropolia Banatului, dr. Virgil Feier consemneaza: la 20 mai 1873 Constantin Savoiu, boier cu tendinte liberale, ales in 1857 deputat al Adunarii AdHoc a adresat o cerere episcopului Atanasie al Ramnicului, solicitand aprobarea pentru construirea unei bisericute, pe mosia sa Borascu, in a carei subterana sa-si depuna ramasitele pamantesti ale familiei. Conform acestei cereri-document aflata in fondul Arhivelor statului Filiala Gorj apare contradictorie data zidirii bisericii in anul 1865, cum se mentioneaza in Istoricul afisat la manastire. Arhitectonic biserica urmeaza structura neoclasica prezentand trei frontoane, o exedra hemiciclica si o turla octogonala cu ancadramente in arcade ale ferestrelor. Invelitoarea bisericii prezinta importanta prin faptul ca este confectionat din tabla de arama. In partea de rasarit, sub altar, intr-un cavou cu intrare se afla depuse dupa dorinta ctitorului, sicrie ale familiei Savoiu. Pictura Manastirii Dealul Mare depaseste neoclasicismul romantic introducand elemente manieristice si baroce, pictorul Nicolae Popescu evolutionand spre esentializarea desenului si restrangerea gamei de culori. Biserica de la Dealu Mare a functionat ca biserica particulara a familiei de boieri Savoiu, care au zidit-o si intretinand-o pana in anul 1941. Dupa aceasta data, printr-o decizie a Sfantului Sinod, biserica a fost declarata schit, metoc al manastirii Stramba-Jiu. De atunci, pana in anul 1962, schitul a fost deservit de calugari. Timp de 15 ani, adica pana in 1977 biserica a fost inchisa, iar obiectele de cult au fost impartite la

Manastirea Stramba-Jiu si la Biserica din Borascu. La 1 februarie 1992 biserica de la Dealul Mare a redevenit manastire printr-o hotarare a Mitropolitului Olteniei, sustinuta de Preasfintitul Damaschin Severineanu, om al locului. Este de lauda ravna maicutelor de la Manastirea Sfanta treime din Stramba-Jiu, care au curatit obiectele de cult si peretii bisericii, iar impreuna cu Stareta Marina Gligor si parintele ieromonah Irineu Dobre au urgentat lucrarile strict necesare de restaurare si amenajare astfel incat la 21 mai 1992, de praznicul Sfintilor Imparati Constantin si Elena, preasfintitul Damaschin Severineanu sa poata tine in fata unui alai de credinciosi veniti din toate satele dimprejur, slujba de sfintire a lacasului si de cinstire a hramului manastirii. La nici 8 km de Manastirea Dealul Mare, la marginea vestica a localitatii StrambaJiu (consemnata prima data printr-un zapis dat de Radu Paisie la 14 mai 1544), inchisa de dealuri si de o padure seculara, se afla Manastirea Sfanta Treime http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Dealu_Mare Figur 14 Manastirea Dealul Mare chiliile

30

http://www.judetulgorj.info/index.php? option=com_content&view=article&id=118&Itemid=101 1. Manastirea Bo DJ665 NovaciBumbesti-Jiu / Carpinis (9 km de Novaci, 25 km de Bumbesti); Manastirea Icoana din Arhiepiscopia Craiovei este asezata in zona pitoreasca din nordul judetului Gorj, la poalele muntelui Parang, in satul Carpinis din comuna Crasna, la aproximativ 38 km fata de TarguJiu, pe axa rutiera ce duce la Novaci. Manastirea a fost infiintata in anul 1996 la initiativa Comitetului de Binefacere Icoana din Bucuresti, cu aprobarea Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ortodoxe Romane, ca manastire de maici cu viata de obste, terenul fiind provenit din mostenirea parinteasca a Figur 15 Manastirea Icoana familiei preot Ioan Popescu. interior biserica In data de 24 iunie 1988, cu ocazia hramului acestei manastiri, Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul, s-a oficiat slujba de sfintire a bisericii de catre Inalt Prea Sfantul Nestor Vornicescu, Arhiepiscop al Craiovei si Mitrolopit al Olteniei, inconjurat de un ales sobor de ierarhi, preoti, ieromonahi si diaconi. http://www.judetulgorj.info/manastiri-judetul-gorj/895-manastireaicoanaIntrarea in Biserica a Maicii Domnului (21 noiembrie), Izvorul umbesti Jiu, str. Lainici, jud. Poenaru, Maldarescu, Bengescu si Mageru Mnstirea Lainici este o mnstire Figur 16 Manastirea Lainici ortodox de clugri din Romnia situat n panorama defileul Jiului, judeul Gorj la 32 de kilometri de Trgu-Jiu i la 25 de kilometri de Petroani, aparine de Arhiepiscopia Craiovei, Mitropolia Olteniei. Aceasta este cea mai mare manastire de calugari din arhiepiscopia Craiovei. Actuala osea ce

tranziteaz trectoarea din Defileul Jiului a fost construit ncepnd cu anii 1880 de meteri pietrari adui din Italia. S-a continuat n perioada interbelic i s-a 31

asfaltat abia dup anii `50. n paralel, ncepnd cu perioada interbelic, s-a construit i linia ferat Bumbeti-Jiu Livezeni avnd 38 de tuneluri. Pn n 1880, trectoarea principal ntre Oltenia i Ardeal, din zona Gorj i Hunedoara, era Pasul Vulcan. Se pornea din Turcineti, se trecea prin Schela, Arsuri, Pasul Vulcan, la o altitudine de 1621 m, i se cobora n Vulcan, Paroeni, Valea Jiului. Mnstirea Lainici era izolat total. Se ajungea foarte greu aici pe crri, pe marginea albiei Jiului. Numele mnstirii este dat de trectoarea unde se afl, amplasat pe frumosul i slbaticul defileu al Jiului. Cuvntul LAINICI este de origine greceasc i are semnificaia de ,,trectoare prin muni de piatr. Alt interpretare, mai plauzibil, ar fi aceea c termenul ar deriva de la numele unui trib geto-dac, al Lailor, care este binecunoscut prin secolele al IV-lea al V-lea mpreun cu al bessilor n zona Sarmisegetuzei, la circa 80 km distan de Lainici. Adevrul rmne nc nedescoperit. Vechimea Sfintei Mnstiri Lainici se pierde n negura vremii necunoscndu-se oficial i istoric nceputurile sale. Dup tradiie, n secolul al XIV-lea Sfntul Cuviosul Nicodim de la Tismana a fost trimis n ara Romneasc pentru a susine ortodoxia i pentru a da un suflu nou bisericii. El s-a aezat ntr-o peter lng mnstirea Lainici. Tot Sfntul Nicodim a ctitorit mnstirea Vodia de lng Drobeta Turnu Severin i Mnstirea Tismana, n preajma creia a sihstrit pn la sfritul vieii sale. Importana aezmntului a fost sesizat i de mprteasa Maria Tereza, care, prin generalul Bukow, a distrus ntre 1750-1765 (n 15 ani) sute de aezminte ortodoxe n Transilvania. Schitul, dei nu era n Imperiul Austro-Ungar, aflat la civa kilometri de grani, a czut victima marii prigoane antiortodoxe a puterii imperiale de la Viena. Biserica ctitorit din sec. XIV-lea al XV-lea ar fi fost distrus n acea perioad. Mnstirea Lainici a fost construit ntre anii 1812 i 1847 de boierii din regiune pe un deal care domina Valea Jiului.

Ea adpostete frumoase fresce interioare datnd din 1860 i un iconostas compus din icoane n stil bizantin. Trebuie remarcat faptul c majoritatea datrilor istorice referitoare la Mnstirea Lainici s-au folosit de pisania de deasupra ui de la intrare i au luat, ca atare, anul 1817 .Sau fcut aceste afirmaii deoarece nu s-au realizat cercetri istorice mai riguroase. Prin urmare nceputul mnstirii Lainici nu este n anul 1817, cum menioneaz pisania actualei biserici, ci este mult mai vechi, biserica construindu-se pe alte fundaii mai vechi, aa cum s-a putut observa n anul 2008 cnd s-a restaurat pictura i s-a ndeprtat tencuiala care nu era original. Se puteau observa diverse etape de construcie ale bisericii chiar n trei rnduri. Iniial fusese numai altarul i naosul, dup care s-a mai adugat i pronaosul. n cele din urm s-a adugat pridvorul, folosindu-se ca necropol pentru ctitori i s-a pictat, isprvindu-se conform pisaniei, n anul 1817. Gheorghe Blideanu, nvtor din Bumbeti-Jiu, face o istorie a schitului Lainici prin 1873 transmis oral de ctre stareul Irodion la nceputurile activitii sale. O afirmaie foarte interesant pe care o face este aceea c n Lainici exista o Biblie de-a lui erban Cantacuzino de la 1688, care a fost druit schitului cu semntur, probabil n jurul anului 1690 de ctre nsui voievodul Constantin Brncoveanu. Aceast afirmaie ar confirma tradiia unei aezri mnstireti mai vechi de 1784, cnd se pomenete de schimonahul Atanasie, ca atestare istoric, respectiv anii 1690 1700.

32

Primul Rzboi Mondial, ntre 1916 i 1918, a fost nemilos fa de Mnstirea Lainici, distrugnd-o complet; trupele germane au intrat cu caii chiar n biseric, fcnd focul n ea i profannd-o. Pn azi se mai pstreaz scrijelite pe pereii din altar numele unor soldai i ofieri care au dormit acolo i au profanat biserica. Au fost furate de ctre soldaii germani toate obiectele de pre, inclusiv clopotele. Arhiva mnstirii, care era de 16 metri liniari, a fost ars, precum dovedesc documentele vremii. Cimitirul a fost devastat i profanat, toate crucile fiind smulse i clcate n picioare. Dup rzboi nu se mai cunoteau mormintele, rmnnd neidentificate pn azi, iar unii clugri, printre care Ieromonahul Iulian Drghicioiu au fost deportai n Germania unde au murit n lagrele germane. n 1929 a fost trimis de la Mnstirea Frsinei un grup de ase monahi, avndu-l stare pe Cuviosul Visarion Toia, care a ridicat din ruine mnstirea, construind cldirile necesare i introducnd via de obte cu un regim ascetic sever, ntocmai ca la Mnstirea Frsinei. Datorit seriozitii, disciplinei duhovniceti i slujbelor care se svreau aici, Mnstirea Lainici devine tot Figur 17 Manastirea Lainici - biserica mai cutat de numeroi credincioi din mprejurimi. Dup 1947, cnd vine la conducere regimul comunist, Mnstirea Lainici este din nou agresat sub diverse forme. n aceast perioad ncepe construcia cii ferate Bumbeti-JiuLivezeni, precum i modernizarea Drumului Naional, pe aceeai distan. Muncitorii care au executat aceste lucrri au devastat i au afectat viaa bisericeasc din mnstire asemenea unor invadatori pgni, ocupnd abuziv toate terenurile mnstirii i amplasnd aici barci. Prin astfel de cruzimi a trecut Mnstirea Lainici pn n 1957, cnd aceia care au ocupat abuziv cea mai mare parte a spaiilor mnstirii au prsit cu mare greutate acest loc. n 1961 Mnstirea Lainici este desfiinat ca mnstire independent, rmnnd cu titlul de cas de oaspei. Pn n 1970 uile bisericii au fost nchise cu lactul, nemaipermindu-se s se fac

slujbe dect n unele Duminici i srbtori religioase. n 1975 a venit ca stare P.C. Arhim Caliopie Georgescu, care a nceput s fac unele mbuntiri n viaa mnstirii, favorizat fiind de politica vremii, care prea s fie mai blnd i mai omenoas. Astfel, dup 1983, datorit novicilor care au nceput s se nmuleasc, introduce din nou rnduielile ascetice monahiceti, respectiv, slujbele de la miezul nopii i neconsumul de carne n obte, lucru ce a dus la o via duhovniceasc mai bun. Dup Revoluia din 1989, ca urmare a afluenei crescnde de credincioi, n Mnstirea Lainici se simea nevoia unei biserici mai mari i mai ncptoare. n Duminici i la marile srbtori religioase se ajunsese s se fac slujbe n aer liber. La Izvorul Tmduirii din 1990 s-a pus piatra de temelie pentru noua bisericcatedral de ctre nalt Prea Sfinitul Mitropolit Nestor al Olteniei. Biserica a fost nceput, proiectat schematic i construit pn la stadiul de finisaje de ctre ing. Ioan Selejan, actualmente Preasfinitul Episcop el Covasnei i Harghitei. Noua biseric-catedral din Mnstirea Lainici este inedit prin planul su arhitectonic, cuprinznd dou biserici 33

suprapuse. Acest lucru a fost impus pe de o parte de planul fizic al terenului, care este n pant, acesta crend necesitatea unui demisol. Pe de alt parte, precum se cunoate, Istoria Bisericii Cretine pn n zilele noastre a cunoscut dou perioade fundamentale: prima perioad de la anul 1 pn la anul 313, respectiv pn la Edictul de la Milano almpratului Constantin cel Mare, perioada bisericii din Catacombe, n care s-a vrsat cel mai mult snge i au murit milioane de cretini pentru Hristos, acesta fiind fundamentul i temelia Bisericii Cretine; i a doua perioad, de la anul 313 pn n zilele noastre. Asemeni mpririi Istoriei Bisericii Cretine n aceste dou perioade fundamentale, s-a mprit i planul arhitectonic al noii biserici. ns aspectul cel mai inedit al acestei biserici este tematica iconografic, care se intenioneaz s se realizeze. Astfel, biserica de la demisol va fi destinat Bisericii din Catacombe, pictndu-se viaa cretinilor de la anul 1 pn la anul 313, reprezentndu-se majoritatea Sfinilor i martirajelor cunoscute din Istoria Bisericii i din Sfnta Tradiie. n pictura bisericii de la nivelul superior sunt marcate deja cele mai importante momente din istoria bisericii cretine, cu cei mai reprezentativi Sfini din toat lumea i din toate timpurile, ca o cronologie i universalitate cretin. De asemenea dup Revoluia din 1989 n mnstirea Lainici s-au efectuat diverse lucrri majore: construcia din temelie a unui nou corp de chilii pentru prini, a unei trapeze mari pentru hramuri i srbtori religioase importante, a unui gard din piatr ce nconjoar mnstirea, lng Jiu s-au construit un zid de sprijin mpotriva inundaiilor pe o lungime de un kilometru. n 2006 pe 23 iulie la mnstirea Lainici a fost adus de la Muntele Athos, din mnstirea Dohiariu, o copie a Icoanei fctoare de minuni Gorgoepicuus, Grabnic Asculttoarea.Aceast Icoan a fost executat special pentru mnstirea Lainici i este a cincea copie care sa fcut n ultimii 100 de ani din toat lumea. Pe 10 aprilie 2009 n ajunul

prznuirii sfntului irearh Calinic de la Cernica, dup 109 ani au fost gsite moatele sfntului Cuvios Irodion Ionescu, duhovnicul sfntului Calinic Luceafrul de la Lainici, cum a fost supranumit. Biserica nou, cu hramul Izvorul Tmduirii, s-a nlat dup anul 1990, lateral sudest de vechea biseric, prin rvna printelui stare de atunci Ioan Sljean. Arhitectonic, biserica este o cruce greac. Ea va servi ca muzeu i pentru slujbe pe timp de iarn. Pridvorul fiind format din coloane sculptate n piatr de Vitea (Sighetul Marmaiei), in timp ce pronaosul este desprit de naos prin patru coloane, ce sunt placate n marmor. Naosul prezint dou strane i dou iconostase, cel din dreapta pentru icoana zilei iar cel din stnga pentru icoana hramului bisericii. Tmpla, ce desparte naosul de altar este sculptat n lemn de stejar. http://www.manastirealainici.ro/ http://www.judetulgorj.info/obiective-turistice/manastiri/98-manastirealainici.html

Hram: Schimbarea la Fata (6 august) Adresa: loc. Bumbesti Jiu, jud. Gorj Acces: la 4,5 km de Manastirea Lainici, pe Muntele Gropul, cota 750 m Ctitor: Preotii de mir Lupu Stolojan si Constantin Cartianu

34

Manastirea Locurele este aezat ntr-o poian larg, la o altitudine de 750-800 m, avnd strjeri muntele Silva la sud i culmile Parngului la nord-est. Aceasta a fost schit al Mnstirea Lainici. Schitul din lemn a fost ctitorit ntre anii 1850-1852. ntre anii 1855-1858 a fost cldit din crmid, de aceiai ctitori, care s-au calugrit, lundu-i numele de Figur 18 Manastirea Locurele - biserica Luca i Cleopa. Noul lca a fost sfinit n 1860. Biserica e construit n plan trilobat, cu turla din fee poligonale i fr ferestre i a fost pictat ntre anii 18921897, cnd a fost renovat. Credincioii care vin s se roage la Mnstirea Lainici i nu urc spre vrful mntelui Gropu, la Locurele, au ce regreta. Se parcurge uor un drum de 4,5 km la nord de mnstire, pietruit, care erpuiete printre copacii pdurii. Dup o jumtate de or demers spre schit, la o serpentin, uitndu-ne n dreapta, ntlnim un tablou al naturii de o asemenea frumuse c ne pironete locului, pentru c ochii nu se mai satur privind. Sunt coamele muntoase cnd mai zvelte, cnd mai teite, mpdurite, i apoi vile dintre ele. n sfrit, ajuni n apropierea mnstirii, se aud tlngile vacilor care pasc iarba bogat. Mnstirea Locurele se afl ntr-o poian larg din mijlocul pdurii, la altitudinea de 780 m. i trage numele de la Locurel, poeni de munte, dar pisania se refer la sfntul schit cu numele de Locuri Rele, ceea ce ne face s presupunem c, odat cu vremea, prin pronunie, a devenit Locurele. A fost ntemeiat n anii 1850-1852 de doi preoi din Trgu Jiu, C-tin Cartianu i Costache Lupu Stolojan, clugrii sub numele de Cleopa,respectiv Luca. Primul schit a fost din lemn, dar ntre anii 18551859 aceiai clugri l-au cldit din crmid, aa cum se vede i astzi.. Aici s-au nevoit schimnicii iubitori de ascez i linite, ntr-o desvrit nstrinare, linite,post i nencetat rugciune. n prezent formeaz o obte cu mntirea Lainici. S-a sfinit la 31 martie 1860 cu hramul Schimbarea la fa. ntre anii 1892-1897 a fost reparat i zugrvit din nou cu ajutorul i binecuvntarea episcopului Ghenaide Enceanu al

Eparhiri Rmnic- Noul Severin, i prin struina i osrdia Ieromonahului Dionisie tefnescu. Prsit n timpul primului Rzboi Mondial,a fost refcut n 1957 de Calinic Crvan, stare al Mnstirii Lainici. n 1966 s-a renovat pardoseala, din scndur, aprnd ferestre noi i ui din lemn de stejar. Grija lucrrilor a avut-o Ieromonahii Gherescu i Mihail. Biserica are form trilobat cu o turl pe pridvor de form ptrat. Catapeteasma este de zid. Naosul se delimiteaz de pronaos printr-un zid care ajunge pn la plafon i care las o deschidere ct o u mai nalt. Pridvorul este nchis i pictat. Ua de la intrarea n pridvor este n dou canaturi, masiv, din lemn.Altarul este luminat de o fereastr pe zidul de rsrit i de cte o fereastr pe zidurile din dreapta i din stnga. Ferestrele sunt duble, cu bare metalice ntre ele. Naosul i pronaosul primesc fiecare lumina de la cte o fereastr din dreapta i din stnga zidurilor, iar pridvorul de la dou ferestre mai mari dect celelalte, aezate n fa, n dreapta i n stnga uii. Clopotnia se afl n dreapta bisericii, liit de ea.

35

Este din lemn, susinut de patru stlpi foarte groi din zid. Acoperiul este din tabl alb. Are o streain foarte larg. Pereii vruii n alb, au n unele locuri firide superficiale. Pictura este original, executat n 1897 de pictorul Ioan Oprian. Se pstreaz bine n pronaos, pe tmpl i pe uile mprteti. La intrarea n pronaos, n dreapta i n stnga sunt pictai Sfinii Apostolo Petru i Pavel. Se mai disting portretele celor doi clugri ctitori, ale Episcopilor Calinic i Ghenadie ai Rmnicului- Noul Severin, al regelui Carol I, al lui Radu Cartianu i al soiei Constantina Cartianu, i al lui Dinc Scheleru. Acetia din urm au contribuit la renovarea din 1892-1897. Sculptura frumoas a uilor mprteti aparine lui M. Dobria. n faa bisericii (la apus) este o cldire cu etaj pentru chilii, streie, trapez, buctrie. Din locul unde este aezat biserica, se deschide o perspectiv foarte frumoas la rsrit, la sud i la apus. n partea nordic vedem numai pdurea la poalele creia se afl biserica mnstirii. http://www.crestinortodox.ro/bisericimanastiri/manastirea-locurele-67987.html http://www.ortodox.ro/manastiri/manastirea_locurele.html 1. Manastirea Maicii Domn Acces: DN 67 Ramnicul Valcea, Targul Jiu - Milostea(km 57) dreapta, Polovragi 3Km Numele localitatii Polovragi, preluat si de Manastirea Polovragi, a atras o serie de cercetari, care au incercat sa-i descopere semnificatiile tainice. Unii l-au pus in legatura cu o planta rara, numita povagra, sau Figur 19 Mnastirea Polovragi - panorama polvraga, intrebuintata in popor ca remediu impotriva bolilor; altii l-au derivat de la un cuvant grecesc compus, care referindu-se la natura inconjuratoare a localitatii, ar insemna mult stancoasa (Ghenadie Enaceanu), unii l-au dedus de la cuvinte, slave care cu sens nesigur, ar vrea sa indice o jumatate de vale cu malurile rapoase, iar altii au vazut in acest toponim o vale diabolica sau o campie vrajita. Totusi este posibil ca

denumirea sa nu fie nici de origine dacica, cuprinzand in sine o criptograma nedescifrata inca, despre vreo conceptie a stramosilor nostri, referitoare la credinta lor religioasa sau la practicile medicale atat de mult raspandite in viata lor. In constiinta localnicilor se pastreaza vie o traditie potrivit careia, zeul stramosilor nostri geto-daci, Zalmoxis, a locuit in pestera de la Polovragi. Aici se gaseau si o multime de vraci medici sau preoti ai religiei lor. Aceasta legenda este consemnata si de marele scriitor Alexandru Vlahuta, in lucrarea sa Romania Pitoreasca, unde citim ca acest zeu indemna poporul dac la lupta, pentru apararea gliei stramosesti impotriva cotropritorilor, iar stropii ce se preling si picura si azi din steiurile acestea sunt lacrimile lui. Cele mai noi cercetari istorice stabilesc vechimea Manastirii Polovragi in jurul anului 1505, fiind atribuita ctitoriei lui Radu si Patru, fiii lui Danciul Zamona. Ei sunt mentionati intr-un hrisov emis de voievodul 36

Basarab cel Tanar (1477-1481) la 18 ianuarie 1480. Acest act constituie de fapt si primul document de atestare a satului Polovragi. Stabilirea vechimii Manastirii Polovragi la aceasta data se bazeaza pe o inscriptie slavona din anul 1505, care a fost descoperita in satul Igoiu si are urmatorul cuprins: In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. S-a zidit si savarsit acest hram Adormirea Preasfintei si Preacuratei Stapanei noastre Nascatoare de Dumnezeu si pururea Fecioara Maria, sa fie de ajutor binecinstitorilor vlastelini ctitori, jupan Radu comis si fratele lui Zugrav Patru spatar. In sprijinul acestei inscriptii, vine alta tot in limba slavona, datand din anii 15041505. Ea s-a gasit in comuna Baia de Fier si cuprinde urmatorul text: Am zidit fiii lui Dan, jupan Radu comis si jupan Patru spatar, acest hram al Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, in anul 7013. Aceste doua inscriptii se crede ca au apartinut primei biserici a Manastirii Polovragi, care a existat in locul celei actuale. Legenda spune ca locul unde se afla manastirea a fost acoperit cu padure de fag si maracinisuri. La ridicarea Manastirii s-au curatat fagetul si maracinisul si s-a semanat ghinda, motiv pentru care lacasului sfant i s-a spus Manastirea din Branistea semanata. La 1643 in timpul domniei lui Matei Basarab Manastirea a fost restaurata, iar in anul 1647 Danciul Paraianu, capuchehaie la Constantinopol a inchinat-o Sfantului Mormant. In anul 1693 Manastirea a fost rascumparata de Voievodul Constantin Brancoveanu de la patriarhul Dositei cu trei pungi de galbeni. Manastirea rascumparata devine metoh al Manastirii Hurez iar arhimandritul Ioan Sraretul a primit porunca din partea Voievodului C. Brancoveanu, sa zugraveasca biserica, sa construiasca pridvorul manastirii, sa inalte chiliile, clopotnita si zidul inconjurator. Lucrarile au fost definitivate in anul 1712. Biserica Manastirii Polovragi este zidita in stil bizantin, are o forma trilobata, cu abisde laterale, realizata intr-o simetrie proportionata, avand urmatoarele dimensiuni: 22 m lungime, 10 m latime si 20 m inaltime. Ca elemente arhitectonice deosebite se

remarca braul exterior orizontal, rotunjit, incadrat in caramizi asezate in zimti. El incinge biserica impartind parametrul in doua zone distincte: partea inferioara, caracterizata prin randuri de caramida aparenta si piatra cioplita, intercalata cu cate o caramida verticala si cea superioara, tencuita in alb. In timpul restaurarii din epoca lui Constantin Brancoveanu, i s-a adaugat un pridvor deschis, in stil brancovenesc, Biserica este pardosita peste tot cu piatra de provenienta Alunu-Valcea. Pictura bisericii este deosebit de importanta, atat in ceea ce priveste iconografia cat si executia tehnica. Asemanatoare cu cea de la Manastirea Hurez, fiind opera comuna a unor pictori renumiti, are si caracteristici proprii, cu valoare de prototip. In exterior, deasupra arcadei din mijloc a pridvorului, impresioneaza frumoasa icoana Acoperamantul Maicii Domnului, executata in anul 1713 de Zugravul Constantin, cu urmatoarea inscriptie: Toata nadejdea mea o pui catre tine Maica lui Dumnezeu, pazeste-ma sub acoperamantul tau. In pridvor, deasupra usii de la intrare, este zugravita icoala hramului Manastirii Adormirea Maicii Domnului. In mijloc, este Fecioara Maria adormita, inconjurata de preoti si popor; mai jos sunt ingerii care o pazesc, iar altii patru ii inalta sufletul la cer. De o parte si de alta a intrarii, se pot admira cele doua reprezentari iconografice, unice in tara noastra, ale manastirilor din Sfantul Munte Athos. In partea dreapta a usii, este redata 37 Figur 20 Manastirea Polovragi - pictura interioara

latura de rasarit a muntelui, cu manastirile. In partea stanga, se afla latura de sud cu manastirile. La pridvor, se mai gasesc o serie de scene din Noul Vechiul Tratament, precum si din Vietile Sfintilor. Din pridvor se intra in pronaosul care uimeste lumina exterioara prin doua ferestre sub forma de firida. In pronaos, primul registru este rezervat ctitorilor, ale caror portrete impresioneaza prin marimea lor naturala. Un zid gros, prevazut cu o usa larga, departe pronaosul de naos, care este mai spatios, cuprinzand cele patru ferestre ale turlei Pantocratorului. Pictura din naos prezinta, in registru de jo, pe Sfintii Militari in tinuta de gala, cu aureole stucate sau in relief. Pe zidul stang al usii, ce face legatura dintre pronaos si naos, este zugravit Sfantul Hristofor cu Pruncul Iisus pe umarul drept, iar pe zidul opus, calugarul Teoctist cu Pruncul Iisus pe umarul stang. Absida Altarului este Boltita. In Manastirea Polovragi, se pot admira numeroase si valoroase piese muzeistice. Manastirea pastreaza si o bogata colectie de carti vechi de cult si de muzica psaltica. La Manastirea Polovragi a existat si o foarte bogata miscare culturala. O valoare deosebita au inscriptiile de pe icoanele si de pe diferitele obiecte bisericesti, pastrate in Manastire, care ii intregesc activitatea ei culturala, cea mai veche fiind inscriptia de pe icoana hramului ce reprezinta Adormirea Prea Sfintei Nascatoare de Dumnezeu. Toate aceste inscriptii ne ajuta sa cunoastem o serie de egumeni ai manastirii si de credinciosi preocupati cu inzestrarea sfantului lacas cu obiecte de valoare, precum si cei care le-au faurit, inscriindusi numele in randul creatorilor de arta, imbogatind patrimoniul nostru national cu opere nemuritoare. Manastirea Polovragi a participat la desfasurarea evenimentelor revolutiei din 1821 condusa de Tudor Vladimirescu, cu concursul populatiei locale organizand un punct de rezistenta si aprovizionare a revolutionarilor. Figur 21 Manastirea Polovragi - chilii De-a lungul secolelor, in Manastirea Polovragi au vietuit calugari. In anul 1968, prin hotararea Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane. Manastirea

Polovragi a fost transformata in manastire de calugarite, punand la temelia programului lor de viata principiul crestin: Roaga-te si munceste, maicile si surorile de la Polovragi au reusit, in scurt timp sa ridice la un alt nivel spiritual si material Manastirea. In anul 1984 s-au terminat lucrarile de restaurare ale Manastirii. Cladirile au fost aduse la forma originala. Zidurile au fost fortificate, tamplaria refacuta iar la intrare a fost pusa o poarta monumentala din stejar sculptat. S-au amenajat un Depozit al valorilor patrimoniului unde sunt pastrate pe 3000 de volume in limbile slavona, greaca si romana. A fost construita o cladire moderna cu 16 clilii, camere pentru oaspeti, ateliere si un fanar pentru gospodaria anexa. Aici au poposit atrasi de pitorescul locului, de importanta istorico-culturala a manastirii si de credinta propovaduita de maicute, oaspeti din peste 20 tari ale lumii, oameni politici (Regina Ana cu principesa Margareta la 17 aufust 1996, Ovidiu Gherman Presedinte al Senatului Romaniei, Mugur Isarescu guvernatorul Bancii Romaniei. Asezata intr-o zona de un pitoresc divin, in care natura a modelat stanca muntelui in vestita Pestera a Muierilor si pe Cheile Oltetului, Manastirea Polovragi ne modeleaza suftelele apropiindu-ne de Dumnezeu devenind astazi tamaduitoarea multora. http://www.judetulgorj.info/manastiri-judetul-gorj/113-manastireapolovragi.html 38

http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Polovragi http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/mitropoliaolteniei/manastireapolovragi-68217.htm 1. Manastirea Sfanta Treime

Stramba-Tg. Jiu, la km18 stanga in Brosteni, DJ 673 prin Turceni (4 km)-Stramba-Jiu ortodox din Romnia situat n satul Strmba-Jiu, judeul Gorj. Este situat la 9 km de Mnstirea Dealu Mare. Mnstirea de astzi se afl pe locul Schitului Strmba, de care ne vorbete inscripia zugrvit n anul 1793 deasupra intrrii n pronaos, conform creia acesta exista deja la 1519. n privina originii etimologice a denumirii satului Strmba Jiu exist dou ipoteze: prima provine de la prul Strmbul, afluent al Jiului, pru ce a primit denumirea de la un strvechi proprietar al su Strmbu - care a construit aici mori i pive. A doua ipoteza provine de la prul Strmbul, afluent al Jiului, pru ce erpuiete pe ntinderea satului, n toate direciile nante de a se vrsa n Jiu. Dintr-un document emis la 1487 de cancelaria lui Clad Clugrul, aflm pe Danciu i Oprea ca fiind doi mari proprietari ce-i ntindeau moiile de o parte i de alta a prului Strmba, fiind considerai i ctitori, ai Schitului. Deasupra intrrii n pronaos se afl o inscripie, scris la 25 august 1793, care las s se neleag c fondator al mnstirii la data de 1519 ar fi Stoichi Rioeanu i nepotul su Miloi, dar istoricul Alexandru tefulescu subliniaz c aceast lectur nu este corect ntruct Stoichi a fost vistier ntre 1603 i 1618[1]. Din pisanie lipsete numele primului fondator al schitului. Coninutul ei nu poate confirma dect faptul c Stoichi Rioeanu a reconstruit mnstirirea Figur 22 Manastirea Stramba Strmba n vremea cnd era vistier. Stoichi moare la 1620, deci reconstrucia mnstirii nu se poate situa mai trziu. Acesta doar

reconstruiete actuala mnstire pe locul vechiului schit Strmba n anul 1603. n aproximativ 1525 Schitul Strmba este menionat ca metoc al manstirii Govora, pstrndu-i acest statut pn la sfritul secolului al XVIII-lea. Cum relev documentele secolului al XVI-lea averea mnstirii provenea din terenurile pe care aceasta le-a primit ca donaii sau le-a cumprat. La 3 ianuarie 1603, Veniamin egumenul mnstirii a cumprat partea lui Radu erban, confirmat de acesta la 21 martie la 1603. Perioada cea mai prosper a mnstirii a fost ntre 1604-1628 cnd Dochia soia lui Stoichi Rioeanu a druit succesiv 19 sate: Petreti, Hupavi, Stejarul, Blta de Munte, Coteti, Isvarna, Gureni, Blta, Strmba, Izvoare, Smeleti, Grgueti, Marbani, Lipea, Frceti, Cpceni, Serbeti, Groi, Petiani cu livezile, grdinile, pdurile i iazurile cu morile i pivele lor.

39

Biserica asa cum a fost construita din caramida in anul 1603 o regasim si astazi. Planul este triconic, cu abside pentagonale in exterior, si o singura turla octogonala pe baza patrata. Exteriorul are un brau care imparte fatada in doua registre, in registrul de jos si la turla sunt ferestre inalte si stramte, introducand in compozitie accentul vertical. Ele sunt identice cu cele de la biserica episcopala din Arges. Cornisa de la baza turlei aminteste de cornisa de la Manstirea Dealul-Turla cu contur octogonal e decorata cu panouri dreptunghiulare. Pridvorul dreptunghiular se sprijina pe stalpi circulari de caramida deschizandu-se prin arcade semicirculare spre fatada si in lateral. Pronaosul e putin luminat datorita ferestrelor cu deschidere mica. Trecerea in naos se face printr-o deschidere centrala, aceasta fiind o solutie specifica sec. al XVIlea. Naosul dispus pe un plan patrat e largit lateral cu doua abside circulare . Turnul octogonal pe o baza patrata ii lumina si monumentalitate. Altarul este semicircular si acoperit cu o calota semisferica. La 8 noiembrie 1724 are loc un incediu care mistuie casa ctitorului, chiliile, pivnia i hambarele. Urmeaz o perioad de declin a mnstirii cnd la 10 iunie 1731 conform Extractului privilegiilor, donaiilor i confirmaiunilor mnstirilor din Oltenia scris de episcopul Inoceniu, mnstirea mai poseda din cele 19 sate numai Strmba, Izvoarele, Murgeti, Blta i jumtate din moia Srdnetilor. La ridicarea bisericii contribuise i Milo, nepotul lui Stoichi Rioeanu. Acesta rsculndu-se cu Lupu Mehedineanu mpotriva grecilor a atras urgia domnitorului Alexandru Ilia asupra casei sale i implicit asupra mnstirii care a fost confiscat i transformat n metoc al Mnstirii Tismana. Aceste evenimente explic i realizarea abia dup 200 de ani a picturii (1793) de ctre Constantin Rioeanu, mare arma. La 1793 Vel Armaul Constantin Rioeanu i jupneasa Puna semneaz actul terminrii pictrii la interior i exterior a bisericii. La 1812 mnstirea este prsit i devine biseric filial a parohiei Hoduroasa. Pictura din

pridvorul manastirii unde cea murala trebuie sa fi continuat in exterior, prezinta caracteristicile sec al XVIII-lea cu detalii interesante. Un registru pornit din stanga pridvorului prezinta intr-o succesiune de imagini Facerea lumii, ceea ce surprinde este faptul ca fetele intelepte au suluri in maini, pe care scrierea este slavona, nu chirilica. Registrele ce impodobesc boltile sunt din sec. al XVIII-lea, cum dovedeste redarea Gurii Iadului, caracteristica a picturii acelor ani. Pronaosul e dominat de tablouri votive: Stoica Raioseanu cu jupaneasa Dochia, in timp ce pe peretele dinspre nord sunt alti stranepoti ai ctitorului: Dumitrascu cu jupaneasa Harsova, Stamate, Barbu cu jupaneasa Ilinca, Radu cu jupaneasa Aspra. Pe peretele dinspre sud e nepotul ctitorului, jupanul Milos si jupaneasa Balasa. Alaturi de tablourile votive pronaosul e completat cu scene biblice, dispuse pe trei registre culorile folosite fiind vii. Cele doua abside ca si turnul sunt ornamentate cu scene singuratice: Nasterea Mantuitorului, Adormirea Maicii Domnului , Invierea. Refacerea i consolidarea mnstirii i a chiliilor din jur au fost ntreprinse n 1927, cnd Comisia Monumentelor Istorice condus de Nicolae Iorga a contribuit la reparaii. n 1956 devine mnstire de maici avnd ca stare pe Ermiona Cndea. n aceast perioad se ncep lucrri de refacere a nvelitorii, ocazie pentru eful de proiect de atunci, 40

arh. Eugenia Greceanu s invoce ipotetice sondaje care au justificat n mod aberant mutilarea monumentului prin demolarea prii superioare a pridvorului i distrugerea picturii exterioare corespunztoare acestei zone. http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Sf%C3%A2nta _Treime_ %28Str%C3%A2mba%29 http://www.judetulgorj.info/manastiri-judetul-gorj/143-manastireastramba-jiugorj.html 1. Manastirea Targude

Acces: DN67 Rm. Valcea-Targu Jiu, stanga in Milostea (km 57) pe DJ605A, dreapta in Obislavu (km 29) pe DN67B, Targu Logresti Constantin Otetelesanu si Preotul Ion Tandalescu Calugarul Paisie a facut la 1 iunie 1718 o vanzare de mosie. Schitul de atunci se afla pe malul stang al Amaradiei dar nu se cunoaste data cand a fost contruit din lemn. Biserica manastirii de astazi a fost zidita pe malul drept al Amaradiei la 1769 de Ioan Ieromonah Tandalescu si de Clucerul Costache Pandia cu sotia lui coana Ilinca, fiica lui C. Obedeanu. Biserica este zidita din caramida, in forma de cruce, in stil brancovenesc, de mesteri necunoscuti. Interiorul este compartimentat in altar, naos si pronaos. Are si un pridvor deschis, sustinut de sase coloane. Plafonul si zidul dinspre pronaos sunt pictate. Catapeteasma este din zid. Naosul se desparte de pronaos printr-un zid de caramida care are o deschidere de 80 cm si 3 m inaltime. Are altarul luminat de o singura fereastra mica, naosul este luminat pe dreapta si pe stanga de cate o fereastra simpla, pronaosul luminat de o fereastra mica pe zidul din dreapta. Ferestrele sunt prevazute cu grilaj metalic. Are o turla infundata (oarba) pe pronaos, in forma ortogonala. Fatadele exterioare au un brau median inconjurator, gros si simplu, insotit deasupra si dedesubt, la 20 cm

distanta, de cate un brau mai subtire. Atat deasupra braului, cat si dedesubtul lui sunt firide mari, nepictate. Acoperisul bisericii este de tabla, iar pardoseala din beton; pisania asezata in exterior, deasupra usii de la intrare, dateaza din 1808. Clopotnita este din lemn, construita in dreapta bisericii, la 25 m distanta, incadrata cu o poarta masiva din lemn prin care se intra inauntru. Biserica a fost reparata la 1818 servind apoi ca lacas parohial. In anul 1911 a fost reparata prin contributia familiilor Tanasache si Dumitru Negea. Zugravul Belgun din Husezani a renovat pictura, fara a dovedi valente artistice deosebite. Figur 23 Manastirea Targu Logresti

41

In perioada 1932-1940 biserica a fost complet restaurata in forma in care se gaseste si astazi. Zugravul Vasile Avramescu a lucrat timp de patru ani la restaurarea picturii in forma originala, inlaturand adaugirile restauratorilor anteriori. Biserica restaurata pe cheltuiala domniei Magdalena Mihai Gele a fost sfiintita la 17 ale lunii noiembrie 1940 de D.D. Nifon Criveanu, mitropolitul Olteniei, Ramnicului si Severinului. Cu aceasta ocazie biserica a fost redata vietii monahale, calugar staret fiind Iuvenalie. Pictura este executata in ulei, urmand stilul bizantin. In pronaos apar pictate chipurile ctitorilor iar in naos registre de sfinti. In anul 1962 manastirea devine bisrica a parohiei Logresti. Reinfiintata in anul 1991, Manastirea Sfintii Parinti Ioachim si Ana, sub ravna staretei Fevronia si cu ajutorul Bunului Dumnezeu a beneficiat de importante lucrari de consolidare si constructie. In anii 1995-1996 s-au facut importante reparatii exterioare ale bisericii si-a fost consolidata turla. In anul 1992 s-a reparat staretia si a fost construita cladirea celor 12 chilii.Din anul 1994 se afla in lucru, ajungand in stadiu avansat de executare, o constructie moderna care va cuprinde 16 chilii, trapeza si ateliere. Pictura interioara este facuta in ulei, in stil brancovenesc, de un autor necunoscut. Cu prilejul renovarii bisericii in 1914, se restaureaza si pictura de catre zugravul Belgun din satul Hurezani, din apropiere, insa fara arta. In 1932, cand a inceput restaurarea bisericii, sa restaurat si pictura de catre pictorul Vasile Avramescu. Acesta lucreaza patru ani, inlatura adaugirea inestetica a restauratorilor vechi si-i reda forma initiala. In pronaos, sunt zugraviti ctitorii bisericii. Starea de conservare a picturii este buna. In exterior, nu exista decat pe frontispiciu trei icoane, in fresca, reprezentand cele trei hramuri avute succesiv de biserica. Ca obiect de valoare exista o singura icoana pe lemn care o reprezinta pe Maica Domnului si este datata 1812. Nu se cunoaste autorul ei. In 1992, se reincepe activitatea monahala ca manastire de maici. Pentru a se satisface nevoile mai bunei activitati, Maica stareta,

ajutata de obste, a construit doua cladiri din zid, in toamna lui 1995, fiind inceputa si a treia cladire. http://www.judetulgorj.info/manastirijudetul-gorj/117-manastirea-targu-logrestigorj.html http://www.tourism.info.ro/index.php?a=md&j=Gorj&t=Manastiri&id=

Acces: DN67D Targu Jiu-Baia de Arama, dreapta Tismana (km 31), Nicodim Sfnta Mnstire Tismana este cel mai vechi aezmnt monahal din ara Romneasc un important monument de reculegere i nchinciune, de cinstire a credinei noastre ortodoxe. Intr-un peisaj fermector, asemenea unui castel medieval cu bastioane la coluri, Mnstirea Tismana este aezat pe vrf de stnc, pe muntele Strmina, nconjurat de culmi mpdurite i stncoase, lng gura ntunecat a Peterii Sfntului Nicodim i de sub 42 Figur 24 Manastirea Tismana panorama

ale crei ziduri nete apa, rostogolindu-se n cascad, cu o cdere de cca 40 m n rul Tismana. Celebrul cltor diaconul Paul de Alep, mpreun cu Patriarhul Macarie al Antiohiei au vizitat Mnstirea Tismana n iulie 1657 i menioneaz n cartea sa, scris n limba arab, Note de cltorie, printre altele: ntr-adevr, ea nu mai are seamn nici n aceast ar, nici n alta, prin frumuseea locului i a aezrii, prin mulimea apelor sale i ntrirea pe care o are, ajutat i de ocrotirea zidurilor sale nconjurtoare. Ctitorul mnstirii este Cuviosul Nicodim cel Sfinit de la Tismana (1310-1406) lui i aparine alegerea a arhitecturii i a decoraiunilor acesteia. Construcia din zid a fost realizat cu sprijinul material al domnitorilor Basarabi: Radu Negru Voievod (1377-1383) i fiii acestuia Dan I (1384- 1386) i Mircea cel Btrn (13861418). SFNTUL NICODIM este de neam valah din sudul Dunrii, dup mam nrudinduse cu domnitorii Basarabi i cneazul Lazr al Serbiei. Din dorina de a-i dedica viaa lui Dumnezeu, la 16 ani prsete n ascuns casa printeasc din cetatea Prilep (Macedonia) i cu ajutorul unor clugri athonii ajunge la Mnstirea Hilandaru, din Sfntul Munte Athos. Aici i desvrete nvtura, deprinznd limba slavon i greac i iniiindu-se n arta athonit: caligrafie, pictur, argintrie, arhitectur, zidrie, dogrit,etc. n ara Romneasc, Sfntul Nicodim a venit prin chemare divin, cu misiunea de a ridica o mnstire ntr-un loc ales de Dumnezeu. Documentele istorice menioneaz mai multe mnstiri ctitorii ale sfntului: Vratna i Mnstiria (n Serbia), Vodia, Gura Motrului, Topolnia, Viina, Aninoasa, Tismana, (n ara Romneasc) i Prislop (n ara Haegului). Locul de rugciune, priveghere i odihn al Cuviosului, a fost n grota aflat pe stnca de lng mnstire. Cuviosul Nicodim a fost solicitat s mijloceasc pentru Serbia la Constantinopol, n anul 1375 ridicarea anatemei, datorat conflictului dintre aceste dou Biserici din anul 1346. Patriarhul Filotei al Constantinopolului la apreciat foarte

mult pe Sfntul Nicodim, i-a druit crja sa, trei prticele de sfinte moate i la fcut arhimandrit, Mnstirea Tismana devenind Marea Lavr i prima arhimandrie din ar. La Mnstirea Tismana, Cuviosul Nicodim a ntemeiat o vestit coal de caligrafie cu copiti de cri bisericeti n diverse limbi. El nsui n anul 1405 a caligrafiat i miniat un Tetravanghel pe pergament pe care la ferecat cu coperte de argint aurit, miestrit lucrate, o capodoper a epocii. Este cea mai veche carte datat din ara Romneasc cu cea mai veche ferectur i se afl la Muzeul Naional de Istorie din Bucureti. Cuviosul Nicodim s-a mutat la cele venice la 26 decembrie 1406 i a fost ngropat n mormntul din pridvorul bisericii, pe care i l-a spat dinainte. Acum o candel neadormit vegheaz acest loc unde i s-au odihnit sfintele moate. Mnstirii Tismana a fost sfinit la 15 august 1378 cu hramul Adormirea Maicii Domnului, fapt ntrit documentar de hrisovul Voievodului Dan I din 1385, octombrie 3, care se pstreaz i astzi. Figur 25 Manastirea Tismana - intrarea in manastire

43

Ea este construit n stil bizantin, plan triconc, cu ziduri de piatr foarte groase, cu trei turle pe naos, pronaos i pridvor i este susinut de contrafori i de pridvorul ce nconjoar pronaosul i o parte din naos. De-a lungul timpurilor, datorit deselor prigoane ale pgnilor asupra rii noastre, Mnstirea Tismana a suferit mai multe distrugeri i transformri, multe refaceri i donaii din partea voievozilor Basarabi i a unor boieri nstrii, mnstirea fiind ctitorie voievodal i un puternic loc strategic. n 1520 voievodul Neagoe Basarab a acoperit biserica cu plumb; n 1541 domnitorul Radu Paisie a fcut chenarele i uile bisericii mari; Matei Basarab a fcut biserica mic a spitalului mnstiresc (1650), clopotnia i a druit un clopot mare; marele ban al Craiovei Cornea Briloiu a refcut chiliile i casele egumeneti, de asemenea a fcut mari donaii mnstirii; Jupneasa Stanca Glogoveanu a refcut pictura (1733 i 1766) i uile bisericii (1782). Importante danii i obiecte de cult a fcut Constantin Brncoveanu. La nceput Biserica a fost zugrvit ntr-o singur culoare, n ocru, cu figuri geometrice i florale. Prima pictur iconografic a fost executat abia n secolul al XVI-lea (1564) de pictorul Dobromir din Trgovite. Aceast pictur n culori vegetale se afl i astzi pe pereii din pronaos fiind cea mai veche pictur bizantin ce se pstreaz n ara Romneasc. n anul 1732 se reface pictura din Naos i Sfntul Altar cu ajutorul material al Doamnei Stanca Glogoveanu, n Pronaos fresca din 1564 nu a fost distrus, ci peste ea a fost aplicat o nou fresc datat 1766 pictor fiind Dimitrie Diaconu. n 1955, n cadrul lucrrilor de restaurare a Mnstirii conduse de G. Russu s-a trecut la extracia frescei din 1766 din Pronaos caz unic n Europa. Fresca extras a fost ncorporat n pereii muzeului Mnstirii i pe coridoarele chiliilor. Totodat s-a restaurat i conservat prima pictur, din 1564, care a fost lucrat dup toate canoanele artei bisericeti, cu deosebit talent i evlavie. La realizarea celor nou registre ale Sinaxarului sa folosit un rou oriental culoare specific doar

Mnstirii Tismana. O ultim pictur a Bisericii s-a fcut n Pridvor care a fost reconstruit n 1983, dup planul Sfntului Nicodim i pictat n 1994 de pictorul Grigore Popescu din Cmpulung Muscel. Este pictur bizantin, cu desen corect i armonie discret a tonurilor cromatice, cu prezentare iconografic unic. Aici, pentru prima dat sunt pictai toi sfinii dacoromni descoperii i canonizai n ultimii ani ai secolului al XX-lea, alturi de toi sfinii romni ce se prznuiau. Tezaurul Mnstirii Tismana a fost deosebit de mare, dar stricciunile aduse mnstirii de veacuri a fcut s se piard. O parte din obiectele de valoare pstrate se gsesc la Muzeul de Art a Romniei. Muzeul Mnstirii are o bogat colecie de picturi murale (provenite din Pronaos, pictura din 1766), icoane vechi pe lemn, obiecte de cult, cri vechi, veminte, uile vechi ale bisericii (1782) i altele. n Biseric se gsete o racl de argint, executat de artistul plastic Gheorghe Stoica din Bucureti n 1980, care conine trei prticele de Sfinte Moate: de la Sfntul Nicodim degetul arttor de la mna dreapt i crucea de plumb ce o purta la gt, de la Sfntul Ignatie Teoforul i Sfntul Ioan Gur de Aur. Biserica Mnstirii Tismana i etaleaz statutul de monument de art prin tot ceea ce reprezint i exist n ea: catapeteasma din stejar executat n 1766 n stil postbrncovenesc cu ornamente florale, suflat n aur, cu icoanele mprteti (1844); 44 Figur 26 Manastirea Tismana - pictura interioara

iconostasul mic sculptat n lemn de tei, aurit, executat de Ghenadie monahul (1741-1742); stranele (tetrapoadele) sculptate de clugri n anul 1731 i 1735; policandrul mare din alam lustruit secolul al XIXlea; toaca metalic de forma vulturului bicefal stema domnitorilor Basarabi, deosebit de valoroas, i altele. Obiectele de cult (deosebit de valoroase) i crile vechi ale mnstirii datnd din secolele XIV XVII, au fost inventariate i se afl expuse n muzeele din capitala rii (Muzeul Naional, Muzeul de Art Medieval). La loc de cinste sunt pstrate (ntr-o racl din mnstire) degetul Sfntului Nicodim i crucea de plumb purtat de acesta. n muzeul amenajat, cele mai importante piese expuse sunt Candela donat de Constantin Brncoveanu, lucrat n argint de braoveanul Hiemescu Petrus; Pravila lui Matei Basarab (1652); Pomelnicul Mnstirii retranscris la 1840, dup cel vechi. Mai sunt de admirat frescele cu scene religioase i ctitori aparinnd secolului al XVIII-lea, decupate din mnstire i conservate n muzeul amenajat. De asemenea, prin valoarea artistic se remarc sculptura n lemn materializat cu bunvoina Stanci Glogoveanca, cea care a subvenionat cioplirea uilor mari ale bisericii i a celor dou sfenice mari mprteti decorate cu vulturul bicefal. n Muzeul Mnstirii se afl pietre i crmizi cu inscripii, dup datina nmormntrii monahilor iar n arhiva acesteia s-au pstrat aproximativ 2200 documente ca mrturie de netgduit a vieii din acest sfnt lca ortodox. Poetul George Cobuc a druit pentru Paraclisul ctitorit de Matei Basarab dou vitralii din 1916, deosebit de frumoase, n memoria fiului su Alexandru, iar G. Sfetea, un alt vitraliu pentru mama lui Maria, aflate acum n Muzeul Mnstirii. Mnstirea Tismana a fost transformat n chinovie de maici n anul 1949, care duc via de obte, mpletind munca cu rugciunea. Slujbele se svresc dup tipicul tradiional. Sfnta Liturghie n fiecare zi, Vecernia seara i Miezonoptica i Utrenia la miezul nopii; Cntrile se fac pe muzic psaltic conform tipicului

monahal. n prezent, Mnstirea are 60 de vieuitoare, dintre care cinci stau n schiturile mnstirii, stare de peste 40 de ani este Stavrofora Ierusalima Gligor sub a crei pstorire Mnstirea Tismana a cunoscut multe i importante nnoiri. Pe muntele Cioclovina, la N-V de Mnstirea Tismana se afl dou schituri: Cioclovina de Jos, amintit documentar n anul 1660, iar n anul 1715 conform pisaniei a fost refcut de egumenul Nicodim, avnd hramul Sfinii Voievozi, i Cioclovina de Sus, ridicat de acelai egumen n anul 1714, pe vrful muntelui avnd hramul Schimbarea la Fa. Bisericua Schitului Cioclovina de Sus a fost pictat n anul 1999 de pictorul Grigore Popescu. A fost sfinit de IPS Teofan, Arhiepiscop al Craiovei i Mitropolitul Olteniei n vara anului 2005. Mnstirea Tismana a fost i rmne cea mai veche vatr de cultur, un uria muzeu al trecutului, un sanctuar pentru marile arderi umane ale prezentului i o fereastr deschis spre aspiraiile viitorului. http://www.tismana.ro/manastirea/start.htm http://www.manastireatismana.go.ro/ http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stire Manastirea Visina Manastire de caligari 45

-Jiu, nele Manastirii Visina (situata pe malul drept al Jiului, la iesirea din defileu) sunt o marturie a inceputurilor monarhismului la noi. Istoricul I. Donat in lucrarea Fundatiile religioase ale Olteniei a emis ipoteza ca Manastirea Visina a fost ctitorita de Nicodim. Cronica rimata de la Prislop, cu titlul Plangerea Silvasului scrisa de un calugar, aminteste de prezenta lui Nicodim pe Jiul de sus: Locul cel ales mai intai // Este in Surduc sus pe Jiu // Acolo pestera am gasit // Si intransa s-a salasluit // Care pestera e acum se gaseste // Si a Sfantului Nicodim se numeste. Intre cei inscrisi ca ctitori, prin contributia adusa la ajutorarea manastirii, documentele amintesc pe Mircea cel Batran, Basarab Voievod, Neagoe Voda si alti domnitori ai secolelor al XVI-lea al XVII-lea. Date privitoare la inceputurile manastirii le furnizeaza documentul lui Neagoe Basarab din 14 dec. 1514, care pomeneste pe primul egumen cunoscut al manastirii, Grigorie. Egumenul si calugarii se parasera in fata divanului cu mosnenii din satele invecinate, Bumbesti si Porceni, pentru hotarele stapanilor lor. Pentru a se restabili hotarele au fost trimisi trei dregatori, Detco banul, Stanciul mare portar si Neagoe spatarul, insotiti de 12 boieri din partea locului. Acestia au umblat pe ocina si au gasit vechile hotare din zilele lui Mircea voevod... Actul din 1514 pomeneste de prezenta unor hotare ale stapanirii manastirii din vechime, inca din zilele lui Mircea Voevod. Avem astfel certitudinea ca asezamantul de la Visina are o vechime cel putin din aceasta epoca, de sfarsit al veacului al XIV-lea si inceputul celui de-al XV-lea. Alte hrisoave pastrate de la Neagoe Basarab mentioneaza pe langa grija Voievodului pentru Manastirea Visina si prezenta familiei puternicilor boieri Craiovesti care au daruit manastirii muntele Plaseala. Jupanita Neagra este sotia lui Parvu I. Craiovescu si mama lui Neagoe Basarab, cel care avea sa-i mute

cu fast ramasitele pamantesti la Curtea de Arges, dedicandu-le pagini vibrante. Iar fiica ei Marga este sotia lui Marcea postelnicul, ambii donatori in 1518-1519 la Manastirea Bistrita Olteana, ctitoria Craiovestilor. Ipoteza noastra cu privire la o eventuala refacere sau reparatie in vremea lui Neagoe Basarab, sunt: O hotarare a lui Petru de Neagoe Basarab si inchinarea manastirii ca metoh la Tismana de catre Dragomir spatar, la 13 februarie 1599. De la vechea manastire nu s-au pastrat urme ale chiliilor sau ale zidurilor de incinta, Jiul distrugand eventualele ruine de pe latura estica prin macinarea malului. Au ramas doar ruinele bisericii. Actul de hotarare a recunostruirii Manastirii Visina a fost incheiat la 19 oct. 1994 in prezenta acad. Dr. Nestor Vornicescu, Mitropolitul Olteniei. Obiectivul propus este ca biserica paraclis a Sfintei Manastiri Visina sa fie structurata din punct de vedere al spatiului, pe orizontala, de la vest la est in : pridvor, pronaos, naos si altar. Structura va fi realizata din lemn de stejar (pereti, bolti, sarpanta,

46

invelitoare), cu infrastructura din beton si piatra iar elevatiile din piatra de stanca legata cu mortar de var. Aici se organizeaza anual la 6 august Festivalul folcloric Cantecul Muntilor la care participa lume venita dincolo si dincoace de munti. http://www.manastirea-visinagorj.go.ro/istoric.htm http://www.judetulgorj.info/manastiri-judetulgorj/109-manastirea-visina-gorj.html http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-visina67844.html

Descrierea schiturilor bisericesti din judetul Gorj Schiturile sunt mici asezari calugaresti, situate de obicei intr-un loc mai retras, unde o comunitate monahala traieste isihie, aflandu-se sub autoritatea duhovniceasca a unei manastiri mai mari, care isi susine material schitul. Adesea un schit creste devenind el nsusi o msnastire, independenta de manastirea-mama, care i-a asigurat pentru un timp o transmitere a traditiei spirituale monahale. Uneori schiturile depind de un centru eparhial (care este in mod traditional socotit avand statut de manastire). 1. Schitul Cioclovina de Sus (Schimbarea la Fat

construita de egumenul Nicodim si jupan Figur 28 Schitul Cioclovina de Sus Patru Obedeanu la 1714 din piatra de siga, sparturi de stanca si caramida mica. In anul 1841 arhimandrit Spiridon a acoperit biserica si a refacut tampla cu icoane. Parasit mai multi ani, schitul s-a ruinat pana in anul 1940, cand a fost restaurat partial. Cele doua schituri care au constituit cetate de rezistenta a pandurilor lui T. Vladimirescu se afla intr-o zona greu accesibila, dar deosebi de pitoreasca iar calugarii solitari, mai aproape stramosilor nostri daci (pr. D. Balasa Manastirea

Tismana Vatra strabuna). Pe cele doua Cioclovine le apropie de Dumnezeu si de Cerul Sfintilor, rugaciunile maicutelor nu inaltimea muntelui pe care se afla plasate, una mai sus alta mai jos. Numai cutezatorii ajung cu pasul la slujbele de pe munte, dar cantecele de slava si rugaciunile zilnice ale maicutelor sunt intru iertarea si binele tuturor credinciosilor. http://www.judetulgorj.info/schituri-judetulgorj/242schitul-cioclovina-de-sus-.html 1. Schitul Cioclovina de Jos (Sf. A -5 km in munte de la Manastirea Tismana (2 ore de mers) 47

Prima amintire documentara a schitului dateaza din anul 1660. La 1662 Radu Stirbei daruieste o vie bisericii de la Cioclovina de Jos. La 15 iunie 1715 sub domnia lui Serban Cantacuzino in locul bisericii de lemn, egumenii Nicodim si Atanasie, ajutati de Stanca Glogoveanca, au ridicat biserica de azi. Biserica este zidita din piatra de munte. Intrarea in biserica se face pe partea de nord a pronaosului unde in anul 1849 a fost atasat un frumos pridvor de catre arhimandritul Spiridon. Turla asezata deasupra naosului este foarte scunda. Figur 29 Schitul In pridvor sunt zugraviti Atanasie ieromonah Proin Staret si Cioclovina de Jos Nicodim ieromonah egumen Tismana iar in pomelnic sunt biserica trecuti Hagi Ioames, bisericos negustor craiovean si Tudor Vladimirescu http://www.judetulgorj.info/schituri-judetul-gorj/241-schitul-cioclovinade-jos-.html A. Vestigii si obiective istorice si arhitecturale Judetul Gorj este unul dintre cele mai atrctive zone turistice din Romania. Acesta detine un foarte valoros potential turistic, caracterizat printr-un cadru natural generos prin toate componentele sale, dar si prin importante si variate atractii turistice antropice, la care se adauga pastrarea unor vechi ocupatii si mestesuguri, a unor frumoase datini si obiceiuri populare. Oras al monumentelor lui Brancusi, Municipuil Targu-Jiu este resedinta admisnitrativa a judetului. Principala atractie a orasului , este fara indoiala complexul sculptural realizat de marele Brancusi intre 19371938: Masa Tacerii, Poarta Sarutului si Coloana Infinutului. Cele trei capodopere situate in aer liber sunt dedicate eroilor primului Razboi Mondial. Statistic vorbind, acestea reprezint a asea parte din totalul monumentelor din Regiunea Sud-Vest Oltenia. Sunt din toate categoriile situri arheologice, monumente istorice, monumente de for public i de monumente comemorative. Aici sunt localizate i unele foarte importante pentru preistoria european, aa cum este descoperirea musterian din Petera Cioarei, comuna Petiani sau locuirea preistoric din Petera Muierilor, unde s-a descoperit un craniu de femeie datat n

paleoliticul superior. Alte prime urme ale vietii umane ce apartin epocii paleolitice au fost identificate, pe langa cele mentionate anterior, de pe teritoriul Gorjului si in Pestera Prcalabului din comuna Baia de Fier si Pestera Cioarei din sat Borosteni, comuna Pestisani. Dac ne ndreptm spre epoci istorice mai apropiate de noi, nu putem s ignorm prezena numeroaselor situri de epoc roman. Important este sistemul de castre ce s-au ridicat pe drumul spre Transilvania, pe Valea Jiului la Plea, Bumbeti Jiu i Vrtop. Castrul roman de la Bumbeti Jiu i aezarea civil dezvoltat n jurul acestuia sunt dovada unei puternice prezene a vieii romane n Dacia. Construit n secolul II .Cr. a scos la iveal numeroase urme materiale de epoc roman elemente de arhitectur (construcii militare i civile, termale), artefacte (ceramic, arme, sticlrie), ateliere pentru ceramic, valoroase urme monetare ntre care sunt de amintit cele dou tezaure descoperite aici. Din epoca neoeneolitica, pentru aceeasi zona, sunt semnalate vestigii n localitatile Calugareni (Pades), Gornacelu (Schela), Bengesti- Ciocadia, Polovragi, Bltisoara (Runcu), Socu (Barbatesti), Vrt (Rovinari) etc. Cercetarile arheologice sistematice efectuate de institutii specializate, ntre care si Muzeul Judetean Gorj Alexandru Stefulescu, au dus la descoperirea complexului de fortificatii romane de la Bumbesti Jiu, a castrelor cu val de pamnt de la Catunele, PinoasaVrt, precum si a asezarilor civile romane de la Sacelu, Ciocadia, Tg-Jiu, Slobozia Brsesti, care atesta o viata romana intensa, fapt ce va duce la o simbioza daco-romana, etapa importanta n formarea poporului si limbii romne. Dupa formarea statului feudal Tara Romneasca, izvoarele scrise privind judetul Gorj sunt din ce n ce mai numeroase si mai variate ca informatii. Actul emis de cancelaria voievodului Dan I, ce poarta data de 3 octombrie 1385, este primul document scris care 48

atesta existenta unor localitati gorjene (Tismana si Dabacesti), ultima fiind semnalata ca resedinta a primului judet, Jalesul. Adevarata viata culturala a judetului se manifesta in ultimele decenii ale secolului XIX. Astfel in 1875 este atestat existenta primei trupe profesioniste de teatru, devenita in 1880 Teatrul Roman din Tg-Jiu, iar in 1877, in planul urbanistic al localitatii este consemnat Teatrul Milescu, a cincea cladire de gen din tara la vremea aceea. In casele Anei Balcescu-Culcer, nepoata marelui patriot Nicolae Balcescu au loc serate literal-muzicale de exceotie. Un grup de intelectuali, intre care amintim pe Alexandru Stefulescu, Iului Mosil, Rolla Piekarschi, Ion Popescu-Voitesti, Aurel Diaconovici, depune eforturi pentru infiintarea unor institutii de educatie si cultura. Apar astfel, succesiv, Muzeul Goratestat (16 iulie 1894), Societatea filarmonica "Lira Goratestat, se tiparesc ziare, se creaza o atmosfera de mare spiritualitate. Este si momentul in care se ridica unele dintre cladirile reprezentative ale orasului Tg-Jiu: actualul sediu al Muzeului Goratestat, Palatul Administrativ al Judetului, Palatul Municipalitatii. Siturile arheologice din judetul Gorj Un sit arheologic este un teren, care cuprinde vestigii arheologice, ce reprezint habitatul uman din diferite etape ale evoluiei sale, cuprinznd structuri arhitecturale, urbanistice, tehnice, amenajri, precum i alte urme ale civilizaiei umane, n contextul natural, la suprafaa solului sau sub acesta, identificate prin metode arheologice, informaii documentare sau alte metode i care a fost sau poate fi investigat tiinific. Conform legii, n Romnia proprietarii unui teren nu au dreptul s mpiedice acccesul la un sit arheologic descoperit pe terenul lor, dar sunt ndreptii la plata unor despgubiri pentru veniturile agricole nerealizate pe terenurile care fac obiectul spturilor arheologice, pentru perioada n care se desfoar acestea i sunt scutii de plata impozitului pe terenul agricol pentru suprafeele afectate de cercetrile arheologice, pe ntreaga durat a efecturii acestora. 1) Situl arheologic de la Pestera Muierilor Sat:

Baia de Fier Comuna: Baia de Fier Toponimie: Pestera Muierilor 1) Situl arheologic de la Alimpesti Sat: Alimpesti Comuna: Alimpesti Toponimie: Magura 1) Situl arheologic de la Bumbesti-Jiu Oras: Bumbesti-Jiu Toponimie: Vartop Datare: sec II, epoca romana 1) Situl arheologic de la Calugareni Sat: Calugareni Comuna: Pades Toponimie/Adresa: La morminti Datare: sec. XVI, epoca medievala, Hallstatt, epoca bronzului timpuriu 1) Situl arheologic de la Gornacel Sat: Gornacel Comuna: Schela Toponimie: La biserica Datare: neolitic, epoca bronzului 1) Situl arheologic de la Runcu 49

Sat: Runcu Comuna: Runcu Toponimie: La Bulboc, Cracul Rachitele, Pestera Popii Datare: epoca bronzului timpuriu, paleolitic 1) Situl arheologic de la Runcu, punct La cruce Sat: Runcu Comuna: Runcu Toponimie: La cruce Datare: Latene, perioada de tranzitie la epoca bronzului 1) Situl arheologic de la Sardanesti Sat: Sardanesti Comuna: Plopsoru Toponimie: In cimitir Datare: epoca medievala 1) Situl arheologic de la Socu Sat: Socu Comuna: Barbatesti Toponimie: Cioaca Boii si Dealul lui Istrate 1) Situl arheologic de la Spahii Comuna: Turburea Sat: Spahii Toponimie: Dealul Spahiilor Datare: sec. III a. Chr., Latene 1) Situl arheologic de la Targu-Carbunesti, punct Geminele Oras: Targu Carbunesti Toponimie: Geminele Datare: epoca bronzului, neolitic 1) Situl arheologic de la Telesti Comuna: Telesti Sat: Telesti Toponimie: Curaturi Datare, sec. VI-V a. Chr., Hallstatt tarziu 1) Situl arheologic de la Toiaga Sat: Toiaga Comuna: Stoina Toponimie: Curaturi Datare: sec. II-I a. Chr., Latene 1) Situl arheologic de la Valea Perilor Sat: Valea Perilor Comun: Catunele Toponimie: Chivadarul Datare: sec. II-III, epoca romana 1) Situl arheologic de la Vidin Sat: Vidin Comuna: Jupanesti Toponimie: Surlita si Boia Datare: epoca bronzului, epoca dacica Diverse asezari din judetul Gorj Asezarile reprezinta grupari de locuinte si oameni, care-si desfasoara activitatile pe un teritoriu delimitat si a carui nfatisare se schimba n raport cu conditiile naturale si cu cele economico-sociale. Se materializeaza ca o dubla realitate teritoriala, concretizata prin locul de concentrare a locuintelor (vatra) si prin locul de munca (mosia), ambele fiind parti 50

constitutive ale unei singure unitati teritoriale si avnd fiecare functii socio-economice bine gndite n viata colectivitatii. 1) Asezare dacica fortificata Sat: Polovragi Comuna: Polovragi Toponimie: Crucea lui Ursache Datare: sec. II-I a. Chr., Latene 1) Asezare fortificata dacica Sat: Paisani Comuna: Stoina Toponimie: La cetate Datare: sec. IV-I a. Chr., Latene 1) Asezarea dacica fortificata de la Ticleni Comuna: Ticleni Sat: Ticleni Toponimie: La cetate Datare: Latene 1) Asezarea de epoca bronzului de la Topesti Comuna: Tismana Sat: Topesti Toponimie: Cetate Datare: epoca bronzului 1) Asezarea de epoca bronzului de la Viersani Sat: Viersani Comuna: Jupanesti Toponimie: Poarta luncii Datare: epoca bronzului 1) Asezarea de epoca bronzului de la Viersani II Sat: Viersani Comuna: Jupanesti Toponimie: Piscul cerului Datare: sec. II-I a. Chr., Latene 1) Asezarea medievala de la Fratesti Sat: Fratesti Comuna: Lelesti Toponimie: Paraul Susita Datare: epoca medievala 1) Asezarea medievala de la Glodeni Sat: Glodeni Comuna: Balanesti Toponimie: La Biserica Datare: sec. II-III, epoca romana 1) Asezarea medievala de la Runcu Sat: Runcu Comuna: Runcu Toponimie: La morminti, in vatra satului Datare. Epoca medievala, sec. XV-XVI 1) Asezarea neolitic de la Baia de Fier Sat: Baia de Fier Comuna: Baia de Fier Toponimie: Pestera Parcalabului Datare: Neolitic, cultura Salcuta 51

1)

1)

1)

1)

1)

Asezarea neolitica de la Sura Sat: Sura Comuna: Slivilesti Toponimie: Valea Caselor Datare: neolitic Asezarea paleolitica de la Borosteni Sat: Borosteni Comuna: Pestisani Toponimie: Pestera Cioarei Datare: Paleolitic superior Asezarea romana de la Haiesti Sat: Haiesti Comuna: Sacelu Toponimie: Jidovi Datare: sec. II-III, epoca romana Asezarea si necropola romana de la Sacelu Sat: Sacelu Comuna: Sacelu Toponimie: Turtita, Grui Datare: sec. II-III, epoca romana Necropola Hallstatt de la Telesti Comuna: Telesti Sat: Telesti Toponimie: Livezile mari Datare: sec. VI-V a. Chr., Hallstatt tarziu

Alte tipuri de vestigii din judetul Gorj 1) Castrele din Bumbesti-Jiu Castrul reprezint un complex de cldiri i/sau teren mprejmuit utilizat ca o poziie militar defensiv. La origine el era o fortificaie celtic de form rotund, construit pe vrful unui deal. n epoca roman termenul

a fost folosit pentru a indica taberele militare fortificate care aveau de obicei form rectangular. Diminutivul latin castellum era utilizat pentru forturi de mici dimensiuni, care erau de obicei, dar nu ntotdeauna, ocupate de uniti auxiliare i utilizate ca baze logistice pentru legiunile romane, dup cum explic Vegetius. a) Castrul roman de la BumbetiJiu Gara Tip: Castru auxiliar Tip construcie: Zid de piatr Perioad de activitate: secolul II-secolul III Dimensiuni i suprafa:167 x 167 m2 (2,8 ha) Denumire loc: Gar Castrul se afl pe malul stng al Jiului, la 35 de metri vest de oseaua Trgu Jiu Petroani. Acesta avea rolul de a apra i asigura intrarea n defileul Jiului. Castrul a fost construit iniial dintr-un val de pmnt iar mai apoi, n anul 201, sau ridicat ziduri de piatr. Astzi se mai pstreaz doar latura de est (167 de metri) i parial latura de sud (88 de metri). Aici s-a descoperit o inscripie dedicat mpratului roman Caracalla.

52

Cercetrile arheologice sistematice desfsurate n anul 2002 n interiorul castrului au dus la descoperirea unui tezaur roman imperial alctuit din 92 de monede din argint, care acoper o perioad de aproape 50 de ani. http://ro.wikipedia.org/wiki/Castrul_roman_de_la_Bumbe%C8%99tiJiu_%283%29 a) Castrul roman de la Bumbesti-Jiu Vartop Tip: Castru auxiliar Tip construcie: Palisad i val de pmnt Dimensiuni i suprafa: 126 115 m2 (1,44 ha) Denumire loc: Vrtop Castrul se afl pe malul stng al Jiului fiind construit din pmnt. Situat la 35m V. de oseaua Trgu Jiu - Petroani, castrul roman de la Bumbeti Jiu apra i asigura intrarea n defileul Jiului. Castrul a fost construit i folosit ntre cele dou rzboaie de cucerire a Daciei de ctre romani (101-102 i 105-106), dup care a fost abandonat. Lng castru s-au gsit urme ce presupun o aezare civil. Misiunea acestui castru era de a supraveghea drumul roman ce pleac de la Bumbeti prin Porceni peste muni, prin Pasul Vlcan spre Sarmisegetuza precum i de a supraveghea populaia dacic de aci. Este important faptul c romanii i-au ridicat castrele lor n apropierea celor mai nsemnate puncte strategice ale dacilor, n special n locurile cu turnuri de paz i sanctuare. Castrul de pmnt i lemn, de la Vrtop, msoar 126 m 115 m [1] i a fost cercetat prin sondaje de Tocilescu, Polonic, Florescu i Bujor, care au scos la iveal crmizi i igle romane. Are un val de pmnt lat de 14m i nalt de 0,50 m-2 m, un an adnc de 0,50 m i lat de 11 m. Arheologii au gsit modeste urme de ceramic, un vrf de lance, piroane de fier i trei monede din sec II e.n. Se pare c acest castru a ncetat s mai fie folo sit de ndat ce se ridicase cel de la Bumbeti, la o distan de 800 m spre sud. Castrul i-a luat denumirea dup prul cu acelai nume ce trece pe lng el i este distrus n cea mai mare parte de calea ferat Tg-Jiu Petroani i de gropile unei crmidrii. http://ro.wikipedia.org/wiki/Castrul_roman_de_la_Bumbe%C8%99tiJiu_%282%29 1) Fortificatii Fortificaiile sunt construcii militare de

pmnt, de piatr, de beton armat, care ntresc un ora, o linie de lupt, fcute cu scopul de a apra lupttorii, n caz de rzboi, mpotriva proiectilelor i a bombelor de avion i pentru a nlesni aciunea de observare i de folosire a mijloacelor de lupt proprii. Termenul are originea n limba latin, fortis nsemnnd "puternic", iar facere "a face". n funcie de poziia fa de cota terenului natural, fortifica

subterane a) Fortificatiea de la Siacu Sat: Siacu Comuna: Slivilesti Toponimie: Dealul Bungeteanu Datare: sec. VII-VI a. Chr., Hallstatt a) Fortificatia dacica de la Somanesti Comuna: Telesti Sat: Somanesti Toponimie: Cioaca cu bani 53

Datare: sec. I a. Chr. Complexe de arhitectura urbana a judetului Gorj Dezvoltarea urbanistica incepe mai ales din a doua jumatate a secolului al XIX-lea, remarcandu-se casele cu o arhitectura in stil vechi romanesc cu influente orientale, al renasterii franceze si germane, apoi neoromanesc, precum si cele in stil eclectic. Cele mai reprezentative case de acest gen sunt cele din Targu Jiu care formeaza nucleele strazilor Victoria, Tudor Vladimirescu, Eroilor si Unirii. Orasul Targu Jiu mai cuprinde si un ansamblu arhitectonic in stil brancovenesc, biserica si casa marelui ban al Olteniei Cornea Brailoiu, unul din principalii colaboratori ai domnitorului Constantin Brancoveanu, ce se afla in partea de nord a orasului, pe bulevardul Ecaterina Teodoroiu (fostul sat Vadeni). Cele doua monumente au fost construite intre 1698-1700 si ele reprezinta o contributie importanta la arhitectura religioasa si laica de la sfarsitul secolului al XVII-lea si inceputul celui de-al XVIII-lea din tara noastra. Valoroase case in stil romanesc cu influente orientale sunt: casa pitarului Dimitrie Maldarescu (strada Tudor Vladimirescu nr. 36), casa slugerului Barbu, casa setrarului Chirita Corbeanu (str. Parang nr.1), casa protopopului Andrei Schevofilax, toate construite in secolul al XVIII-lea. La acestea se remarca pridvoarele (foisoarele) cu coloane si arcade in acolada sau semicircular.Pe langa casele de piatra si caramida boieresti sau negustoresti cu ziduri imprejmuitoare si porti de stejar inalte, se aflau numeroase case din barne de stejar, cu un nivel sau doua, cu ferestre mici si cu acoperisuri din sindrila. La inceputul secolului al XIX-lea din cele 350 de cladiri ale orasului, 43 erau din zid, iar dintre acestea 28 erau cu doua nivele ( Alexandru Stefulescu, Istoria Targu Jiului, Tg-Jiu, 1906). Referitor la aspectul orasului Targu Jiu, istoricul Nicolae Iorga arata la sfarsitul secolului al XIX-lea,ca: " In acest oras nu era nici frumusetea stradelor podite (abia pe la 1793 se asternea piatra) si a largilor case boieresti din curti ca o mosioara, precum se vedeau la Craiova, nici linistea unui targ vladicesc ca Ramnicul Viata de

mestesug si negot a celor multi si mici, dintre care cei mai bogati se apropiau de boierimea marunta a unui tinut departat de catre munte, aceia stapanea". La sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul celui urmator la Targu Jiu se construiesc doua institutii publice reprezentative pentru arhitectura traditionala romaneasca. Intre anii 1898-1900 se construieste Gimnaziul Tudor Vladimirescu, dupa planurile arhitectului Thoma Dobrescu iar intre 1898-1902 se construieste sediul Palatului Comunal (Primaria), dupa planurile arhitectului Petre Antonescu, avand pictura interioara cu interesante valente orientale. Ambele edificii atrag atentia prin simtul proportiilor armonioase, eleganta si sobrietate. In ceea ce priveste arhitectura laica din prima jumatate a secolului al XX-lea, o nota aparte o reprezinta proiectele arhitectului gorjean Iulius Doppelreiter ( 1878 1948). Din 1918 si pana in 1940 au fost executate dupa planurile lui cele mai frumoase cladiri ale orasului Targu Jiu, atat constructii publice (Scoala Normala, Banca Comertului, Muzeul Gorjului, Scoala de meserii etc) cat si particulare: aasa Catana, casa Ion Popescu-Voitesti, casa Gr. Iunian etc. Desi studiaza la Viena, stilul sau arhitectural este cel neoromanesc, nascut din traditiile caselor gorjene,cu tinda insorita, cu balcoane sub cupole peste caturi, placute la vedere si atragatoare. Casele lui cu elevatie din piatra de rau, sunt trainice, armonioase si indeamna la meditatie. Cula este o construcie semifortificat, specific regiunii Olteniei - regasita si pe teritoriul judetul Gorj. Se pare c etimologic termenul provine din cuvntul n limba turc kule care nseamn turn. Culele sunt specifice secolului XVIII i XIX. n esen, culele erau locuinele boierilor, construite n vederea aprrii avutului i vieii membrilor familiilor acestora mpotriva invaziilor ntreprinse de ctre cetele de jefuitori otomani, venii din sudul Dunrii. De regul, culele, care aveau o form de turn cu

54

3-4 caturi, erau prevzute cu metereze de unde se trgea cu armele n orice parte a curii. n beci se afla fntna. 1. Casa Barbu Ganescu Casa Barbu Ganescu, din municipiul Targu Jiu Piata Victoriei nr. 1, este o constructie in stil neoromanesc realizata pe un nucleu datand din anl 1790. La sfarsitul secolului al XVIII-lea acesta apartinea slugerului Barbu Ganescu. Ion Barbulescu, fost guvernator al Bancii Nationale, o restaureaza radical si o reamenajeaza in anul 1929 sub supravegherea arhitectului Iulius Doppelreiter, care nu se abtine in a-si aduce contributia personala incepand de la decoratia exterioara pana la distributia incaperilor. Monument arhitectural este cunoscut mai ales datorita faptului ca in aceasta cladire a locuit o perioada marele sculptor Constantin Brncui. http://www.judetulgorj.info/casememorialejudetul-gorj/1033-casa-barbuganescu-targu-jiu.html Casa Cornea Brailoiu Una dintre cele mai reprezentative constructii din judetul Gorj este Casa Cornea Brailoiu, din cartierul Vadeni al municipiului Targu Jiu. Realizata pe un nucleu din secolul al XVI-lea, constructia poate fi considerata ca apartinand marelui ban Cornea Brailoiu, care o extinde si o supraetajeaza la sfarsitul secolului al XVII-lea, regasind aici un veritabil palat din epoca lui Constantin Brancoveanu. Figur 30 Casa Barbu Ganescu Casa a fost construit ntre anii 1699 1710 de Cornea Briloiu, utiliznd ca baz pivniele masive din crmid i folosindu-se de meterii care construiser palatul cumnatului su, domnitorul Constantin Brncoveanu, de la Potlogi. De fapt, este vorba de un ntreg ansamblu monumental, pentru c, pe lng cas, aici mai exist i Biserica Adormirea Maicii Domnului, construit tot n perioada respectiv, care prezint cea mai valoroas pictur din Gorj. Casa Cornea Briloiu are o istorie zbuciumat. Pn n 1975, n aceasta a funcionat un orfelinat, dup care a fost preluat de Muzeul Judeean Gorj n vederea restaurrii. Lucrrile au nceput, dar au fost abandonate la puin timp. n anul 1987, primsecretarul judeului Gorj, Vasile

Bulucea, a luat decizia s o transforme n cas de oaspei a PCR i astfel au nceput din nou lucrrile de restaurare, care ajunseser aproape de finalizare, dar au fost oprite imediat dup cderea regimului comunist. Cldirea a trecut apoi n patrimoniul OJT Gorj, care a ncercat s finalizeze lucrrile, dar nu s-a reuit din cauza lipsei fondurilor. Cea mai veche cldire din Gorj, exceptnd bisericile, a fost trecut apoi de la o instituie la alta, timp n care s-a degradat ncontinuu. n prezent, Casa Cornea Briloiu este o ruin. Doar o parte din zidurile casei mai sunt n picioare. Cldirea este nconjurat de vegetaie, iar localnicii mai vin, la sfrit de sptmn, la un grtar n curtea acesteia. Figur 31 Casa Cornea Brailoiu

2.

55

http://www.gds.ro/Gorj%20si%20Mehedinti/20070424/Fonduri+pentru+restaurarea+Casei+Cornea+Brailoiu 3. Casa Dimitrie Maldarescu Casa Dimitrie Maldarascu, din municipiul Targu Jiu, strada Tudor Vladimirescu nr. 36, a partinut in 1719 lui Gheorghe Maldarascu, care este recunoscut ca fiind ctitorul acesteia. Pastrandu-se mai departe in proprietatea boierilor Maldarascu, la sfarsitul secolului al XVIII-lea are ca mostenitor pe Dumitrache Maldarascu, tatal lui Nicolae, Dumitru si Constantin. In naul 1894 casa este in proprietatea lui Vasile Popescu, primar al orasului Targu Jiu. Intre anii 1934 si 1948 imobilul adaposteste politia orasului iar intre 1949 si 1955 functioneaza ca internat al Scolii Medii Tehnice Financiare Targu Jiu. n timp, imobilul a avut mai multe funciuni. Cea mai important perioad pentru istoria nvmntului gorjean fiind cea n care aici a funcionat prima coal public din Gorj sub conducerea lui Constantin StancioviciBrniteanu. http://www.judetulgorj.info/case-memoriale-judetulgorj/1032-casa-dimitriemaldarascu-targu-jiu.html 4. Casa Glogoveanu Casa Golgoveanu din Glogova este situata pe malul stng al Motrului. A fost construita n mai multe etape de catre Necula Glogoveanu (sec. XVII ) ce foloseste ca baza un beci mai vechi, apoi de Matei si Ionita Glogoveanu (sec. XVIII), concomitent cu realizarea bisericii paraclis cu hramul Sf. Nicolae. Interventiile de la nceputul sec. al XVIII-lea ale lui Matei si Ionita Glogoveanu aveau sa elimine neajunsul prezentei scarii exterioare, la origine, prin construirea celei care se afla acum sub cerdac. La etaj domina prezenta cerdacului din care se intra ntr-o camera spatioasa de unde se poate patrunde n celelalte cinci. La nceputul sec. XIX, restaurarea facuta de Gh. Vernescu, proprietarul ei de atunci, a dus la diminuarea caracterului de locuinta fortificata n favoarea confortului unei locuiri permanente a spatiului. Cu toate acestea, ea si pastreaza caracterul aparte n arhitectura Olteniei. Traditia aminteste de existenta unor subterane ce faceau legatura ntre cula si biserica paraclis din

apropiere si dintre cula si un luminis din apropierea Motrului, subterane folosite n cazul unui asediu. Casa Glogoveanu nu este chiar o cula in sensul propriu al cuvantului, de tun, fiind incradata de o unii autori in seria "pretinselor cule", adica a caselor boieresti cu parter inalt, fortificat. La intrarea in curte, pe un panou sta scris: "Casa Glogovenilor a fost construita in jurul anului 17...(neclar) peste parterul unei cladiri mai vechi din secolul al XVI-lea de catre familia Glogoveanu care isi luase numele dupa cel al satului. Ea reprezinta tipul de casa boiereasca evoluata fiind construita pentru a corespunde cerintelor unei familii de mari mosieri. Piesa cea mai caracteristica a casei este foisorul marginit de un sir de stalpi de lemn care sustin grinzile frontale frumos impodobite cu crestaturi. Se remarca de asemenea beciurile cu ziduri groase de piatra. In casa Glogovenilor a trait o parte din anii tineretii Tudor Vladimirescu conducatorul miscarii revolutionare dn Figur 32 Casa Glogoveanu 1821. Din cartea "Cule din Romania" a lui Ioan Godea, aflam ca "tehnica constructiei arata existenta a doua etape arhitectonice distincte. Prima etapa, caracterizata 56

prin ziduri groase de aproape un metru si jumatate, foarte bine lucrate si strapunse de numeroase metereze, curpinde un beci la nivelul solului, alcatuit din doua incaperi acoperite cu bolti cilindrice intarite prin puternice arce-dublou. De aceasta constructie masiva se deosebeste net partea adaugata ulterior: alcatuita din intregul etaj, precum si din doua iesinduri; iesindul din fata cuprinde intrarea si scara de acces la etaj, iar deasupra un foisor strapuns de metereze. Iesindul din spatele cladirii constituia un corp de garda, prevazut si acesta cu o multime de metereze avand unghiuri de tragere variate, iar deasupra lui se afla sacnasiul caracteristic caselor boieresti in veacurile 18-19 (sacnasiu = incpere mic la catul de sus al caselor domnesti si boieresti, iesit n afar din faada cldirii si nchis cu geamlc sau cu obloane). Cea de a doua etapa constructiva, prin care se exprima stralucirea si bogatia boierilor Glogoveni din veacul al 18-lea, a avut ca autor fie pe Matei Glogoveanu, consilier imparatesc sub austrieci, mort in 1732, fie mai degraba pe fiul acestuia, Ionita Glogoveanu, care a ocupat importante dregatorii in decursul celei de-a a doua jumatati a veacului al 18lea." Actualmente, cladirea apartine Sindicatului Minerilor din Motru care o foloseste pe post de casa de protocol. Felul cum e amenjata inauntru, cu canapele din piele, cu dus, cu televizor etc. dovedeste acest lucru. http://arhitecturaromaneasca.blogspot.com/2009/06/casa-glogoveanu-din-glogovajudgorj.html 5. Cula Cartianu Din drumul naional 66 se ramific drumul judeean TurcinetiSchela, ce fcea odinioar legtura prin pasul Vlcanului cu Transilvania, i care permite accesul n unul din cele mai pitoreti sate din nordul Olteniei, satul Cartiu. Cldirea, care ocup o poziie pitoreasc pe malul prului Crtiorul, a fost realizat la sfritul sec. al XVIII - lea. Construit la nceput sub forma unei cule, aceasta a suferit de-a lungul timpului mai multe intervenii, dezvoltndu-se ulterior n forma n care se gsete astzi i care este un exemplu al modului de nelegere a asocierii structurilor de lemn i formelor de

zidrie, not dominant a arhitecturii din zona subcarpatic. Dispus pe trei nivele, casa prezint un nucleu de trei ncperi la etajul I i etajul II, fiecare din acestea, avnd pe latura de Figur 33 Cula Cartianu vest adosat probabil, ceva mai trziu, un corp ce adpostete grupurile sanitare. Ceace d o not de unicitate monumentului sunt salba de pridvoare realizate pe toate laturile ct i scrile de acces care realizeaz legtura pe vertical. Parterul, care este uor scobit sub nivelul solului, cuprinde dou beciuri cu intrri separate, legate pe latura de est printr-o sal deschis, avnd ca elemente de decor dou arce masive din zidrie mixt - piatr i crmid. Aerisirea acestor ncperi se realiza prin ferestre de dimensiuni relativ mici, care prin modificrile ulterioare, au fost

57

parial nchise. Pe laturile de nord i sud au fost realizate ca urmare a mririi casei cte o ncpere care era menit s adposteasc animalele mici. Etajul I, prezint, aa cum aminteam mai sus, n jurul nucleului de trei ncperi, perimetral, un pridvor amplu, ntrerupt pe latura de est de um masiv de zidrie, strbtut de trei deschideri terminate la partea superioar n arc n plin cintru. La etajul II, mprit n acela fel ca i primul, pridvorul este delimitat numai de stlpi de lemn. La el conduc dou scri, ambele exterioare: una, cu aspect pitoresc i monumental totodat, alipit faadei laterale, unde se gsete intrarea principal, aprat de ploi prin acoperiul casei nsi, care se prelungete deasupri sprijinindu-se pe un nalt stlp de lemn; alta pe faa opus prins ntre prispe i ncadrat discret n arhitectura acestora Cula de la Cartiu (Casa Cartianu), ce gazduieste astazi expozitia "Portul popular din Gorj" a fost construita la sfarsitul sec. XVIII si restaurata ultima data in 2004. http://www.monumenteromania.ro/index.php/monumente/detalii/ro/Casa %20Cartianu/10397 6. Cula Cioaba Chintescu Cula Cioaba-Chintescu situata n satul Siacu, comuna Slivilesti, este una din cele mai recente constructii de acest tip. Ea a fost nceputa n 1818 de boiernasul Raducan Cioaba, dupa moartea acestuia, sotia sa Zoita s-a recasatorit cu Marin Chintescu, acesta fiind cel care a terminat cula n 1822. Mostenirea ei sa facut n general pe linie femeiasca, astfel nct este cunoscuta sub mai multe denumiri printre care si cea de Cula Grecescu, dupa numele boierului Grecescu, sotul Stancai Chintescu. Constructia are un plan dreptunghiular dezvoltat pe trei niveluri. n timp a suferit unele transformari, usa originala nu se mai pastreaza. La etaj se urca pe o scara ngusta care porneste din beci. Pridvorul se deschide la ultimul nivel si permite o buna vizibilitate asupra mprejurimilor, pe vremea cnd functiona putnd comunica cu o alta cula, care astazi a disparut, cea de la Borascu (1770). Toate laturile au prevazute metereze folosite pentru tragerea cu arma n caz de nevoie. Ca sistem constructiv si dupa

amplasarea n teren, Cula de la Siacu apartine tipului de veghe, semnalizare si alarma. Desi este un valoros monument de arhitectura, Figur 34 Cula Chioaba Chintescu astazi se afla ntr-o stare avansata de degradare si nca nu s-au gasit resursele financiare necesare pentru restaurarea, conservarea si punerea sa n valoare. http://www.gorj.djc.ro/ObiectiveDetalii.aspx?ID=260 7. Cula Cornoiu Cula Cornoiu, a fost construita nca din prima jumatate a secolului al XVIII-lea si a fost lasata mostenire de Radu Pistescu logofatului Cornea din Trgu-Jiu (1785), mpreuna cu toata averea. Constructia este dezvoltata pe trei niveluri, cu fntna n pivnita si cu creneluri de tragere la fiecare nivel. Dupa sistemul constructiv si dupa amplasarea n teren, apartine tipului cula de refugiu, de aparare sau locuinta temporara. n timp a suferit unele transformari, nsa, odata cu constituirea n jurul ei a Muzeului Arhitecturii Populare 58

Figur 35 Cula Cornoiu

Gorjenesti de la Curtisoara, a revenit la forma sa initiala. Are n compunere doua beciuri n care se patrunde prin usi masive de stejar nchise cu brne de lemn dispuse de-a curmezisul. Din unul din beciuri porneste scara de acces spre primul nivel. La al doilea etaj se afla pridvorul culei care ofera o buna vizibilitate asupra mprejurimilor. Cula a fost nucleul n jurul caruia s-a dezvoltat Muzeul Arhitecturii Populare Gorjenesti de la Curtisoara. n apropiere se afla biserica Sf. Ioan Botezatorul, alaturi de cula se afla Conacul si, de jur mprejur, pe o suprafata de aproximativ 12 ha, sunt dispuse ntr-un cadru pitoresc numeroase constructii care au pastrat specificul arhitecturii populare din zona Gorjului, case din zona de sub munte, din zona de cmpie, pivnite, patule. http://www.gorj.djc.ro/ObiectiveDetalii.aspx?ID=259 8. Cula Crasnaru Cula Crsnaru se afl pe povrniul unui deal ce domin Valea Groerea i Valea Gilortului, din satul Groerea. Construit cu trei nivele, a aparinut lui Costache Svoiu zis Surcel i soiei sale Ecaterina nscut Frumuanu i a fost dat de zestre fiicei lor Elena cstorit cu Achil Crsnaru. Cula Crasnaru a fost construita in 1748 si renovata inainte si dupa 1898 de Cocos Crasnaru si de fiul sau, Barbu Cocos. Este in forma de turn cu inaltimea de zece metri. Intrarea in beciul cu metereze se face printr-o usa masiva de stejar. Urcam 16 trepte pana la urmatorul nivel, unde sunt doua camere, una mare si alta mai mica. Alte 12 trepte ne despart de ultimul nivel, o camera mare cu un foisor, cu arcade trilobate sprijinite pe stalpi de caramida. Pentru a veghea dealul din spate, pe doua laturi, cula a fost inconjurata de galerii inguste de lemn adapostite de streasina prelungita in polata. Pe fatada, cele trei niveluri au fost marcate de panouri adancite in zidarie. http://www.monumenteromania.ro/index.php/monumente/detalii/ro/Cula %20Crasnaru/10460 9. Liceul Tudor Vladimirescu Colegiul Tudor Vladimirescu a fost nfiintat n septembrie 1890 ca Gimnaziu Real Tudor Vladimirescu. Constructia sa a nceput n 1891 dupa planurile

arhitectului Th. Dobrescu, antreprenor fiind Constantin Bartteli si s-a finalizat n 1894 cnd la inaugurarea sa a participat si ministrul instructiunii publice, Spiru Haret. Aici a functionat, pe lnga gimnaziu, Scoala de ceramica initiata de directorul gimnaziului Iuliu Moisil si de arhitectul sef al judetului, Aurel Diaconovici, dar si Muzeul Gorjului, primul muzeu de acest tip din tara constituit n 1894 din initiativa unui grup de intelectuali de marca ai Gorjului Alexandru Stefulescu, Iuliu Moisil, Aurel Diaconovici, Vitold Rola Piekarski. Institutia si dobndeste numele de Tudor Vladimirescu prin Figur 36 Liceul Tudor decret regal n 1897. Extinderea cladirii poate fi Vladimirescu considerata un model deoarece a respectat ntocmai arhitectura initiala. http://www.gorj.djc.ro/ObiectiveDetalii.aspx?ID=799 10. Palatul Comunal din Targu Jiu Palatul comunal din Trgu Jiu este situat in Piata Victoriei nr. 2-4, unde astazi functioneaza Institutia Prefectului judetului Gorj. Proiectul imobilului a fost realizat de arhitectul Petre Antonescu, iar devizul lucrarilor a fost ntocmit n anul 1896 de catre arhitectul Teoharie Dobrescu, care a fost si antreprenorul lucrarii executate de inginerului Ion Poienaru. 59

Ridicarea constructiei a nceput n anul 1897, iar piatra de temelie s-a pus la 22 august 1898. La 28 mai 1901, primarul orasului Trgu-Jiu, Titu Frumuseanu, ncredinteaza arhitectului Dimitrie Maimarolu finisarea lucrarilor primariei, n august 1902 acestea fiind executate. Decoratia exterioara si cea interioara, n stil maur, dau o nota de unicitate si monumentalitate constructiei pentru care s-a achizitionat un ceas ce a fost montat n turla n anul 1905. n anul 1969 i se adauga aripa noua, proiect realizat de arhitectul Gheorghe Petrascu. Muzeele din judetul Gorj Muzeul este o instituie permanent, aflat n serviciul societii, deschis publicului, care se ocup cu strngerea, pstrarea, identificarea, catalogarea, analizarea, meninerea, conservarea i expunerea de diverse obiecte Figur 37 Palatul Comunal sau artefacte ce prezint interes tiinific, istoric, artistic, Din Targu Jiu tehnologic, .a.m.d., n scopul studierii, educrii, relaxrii vizitatorilor, a oamenilor de tiin. Termenul de muzeu desemneaz, de asemenea, cldirea propriu-zis n care se gsesc pstrate, conservate i expuse acele obiecte, artefacte i/sau lucruri care au o legtur, ntr-un fel sau altul, cu civilizaia uman. 1. Muzeul judetean Gorj "Alexandru tefulescu" (Muzeu de Istorie si Arheologie) Muzeul Gorjului a luat natere n oraul de pe Jiu, la sfritul secolului al XIX-lea graie unor oameni iubitori de cultur, al cror scop era ridicarea spiritualitii gorjene. Instituia se numra printre primele muzee din ar i i are originea n preocuprile istorice ale aceluia care este fondatorul sau, institutorul Alexandru tefulescu (1856-1910), care n 1893 a ntemeiat o colecie istoric i arheologic, a colii primare de biei din Targu-Jiu, unde funciona ca nvtor i director. Pasionat de istorie, de trecutul acestui jude numit pe bun dreptate istoric i pitoresc, Alexandru tefulescu a strns n jurul su oameni de cultur, care l-au ajutat i susinut n iniiativele sale precum profesorul Iuliu Figur 38 Muzeul Judetean Gorj Moisil, inginerul Aurel Diaconovici i artistul plastic Vitold Rola Piekarski. Coleciile

particulare ale acestuia s-au adugat coleciei tefulescu, ce a constituit de fapt nucleul muzeului. ntemeiatu-s-a astzi 16 iulie 1894 acest muzeu, spune actul de constituire n care vor gsi toi, crora le este scump neamul nostru romnesc, trecutul istoric, etnografic, flora, fauna i trecutul preistoric al Gorjului. Pentru amenajarea expoziiei muzeale au fost puse la dispoziie doua ncperi mari de la parterul Palatului Administrativ (construit ntre 1870-1875). Dup doi ani de la ntemeiere coleciile tinerei instituii vor fi mutate n cldirea Gimnaziului (casele lui Codin Crsnaru din strada Unirii), iar n 1898 muzeul i-a gsit spaiu n cldirea nou a Gimnaziului Tudor Vladimirescu, n sala cea mare a etajului. n aprilie 1896 a aprut buletinul Publicaiunile Muzeului Judeean al Gorjului, tipritur care s-a oprit la primul numr. Odat cu nceputul secolului al XX-lea grupul principalilor animatori ai muzeului s-a destrmat, n 1910 stingndu-se din viata Alexandru tefulescu.

60

Muzeul n-a disprut, anii rzboiului i-au pus ns n pericol existena, o parte din colecie fiind nstrinata sau distrus. Dup rzboi, piesele istorice rmase vor fi reorganizate ntr-o expoziie la Liceul Tudor Vladimirescu. n 1925 din iniiativa Ligii femeilor din Gorj i a preedintei acesteia Aretia Tatarescu, va fi deschis o campanie de strngere de fonduri pentru construirea unei cldiri destinata muzeului, proiect ncredinat arhitectului Iulius Doppelreiter, ntocmit dup arhitectura culei Crsnaru din Groterea Gorj i ridicat n Gradina Public a oraului Trgu-Jiu. Noul muzeu va fi inaugurat la 5 septembrie 1926 si va funciona aici pana n 1954, cnd datorita spaiului insuficient pentru colecii, muzeul s-a mutat ntr-un imobil naionalizat (casele avocatului Bicescu) de pe strada Tudor Vladimirescu, nr. 73. Ctre finele anului 1974 muzeului i s-a gsit o nou cldire, care s-i gzduiasc tot mai numeroasa colecie, respectiv cea a fostului Palat Administrativ din str. Griviei (azi Geneva) nr.8, local unde i debutase ca instituie n 1894. Din 1975 aici s-a reorganizat pe baze tiinifice noua expoziie de istorie i arheologie precum i una de arte plastice. n 1990, secia de arte plastice a fost mutat ntr-un sediu nou, situat pe bulevardul Brncui, lng Gradina Publica (fosta reedina Ceausescu). Aceasta a primit denumirea de Constantin Brncui. n 1996, secia de istorie i arheologie a Muzeului Judeean Gorj i-a luat numele lui Alexandru tefulescu, printele istoriei Gorjului. n subordonarea acestei instituii se afla: Muzeul Arhitecturii Populare de la Curtioara, unde a fost mutat secia de etnografie, care din 2002 i-a mbogit patrimoniul prin strmutarea Complexului Gheorghe Ttrescu aici, casele memoriale: Constantin Brncui din satul Hobia, comuna Petisani, Ecaterina Teodoroiu din Trgu-Jiu, Tudor Vladimirescu din comuna Vladimir i Ion Popescu-Voiteti, comuna Blneti precum i petera de Polovragi. http://www.muzeulgorjului.ro/index.php? option=com_content&task=view&id=44&Itemid=38 2. Muzeul de Arta

nfiinat n anul 1984, Muzeul de Arta din Trgu-Jiu funcioneaz n noul sediu aflat n Parcul Central, din aprilie 1993, nu departe de binecunoscutele opere ale lui Constantin Brncui. Aceast instituie ofer considerabile posibiliti de regsire a esenelor i valorilor perene ale artei noastre. Aici ne putem reculege, ntr-o linite desvrit, n faa eleganei hieratice a icoanelor romaneti a cror vechime i valoare artistic este considerabil. Una din slile muzeului adpostete remarcabile acuarele de Ion Murariu, admirabile studii n crbune, creion i sepia de Vasile Blendea, Iosif Keber i Stefan Popescu precum i reuite pasteluri de Mihai Teisanu, Alexandru Moscu i Corneliu Sever Mermeze. ntr-o alt sal a muzeului pot fi admirate cele mai vechi exponate ale muzeului (secolul al XVII-lea), aparinnd colilor flamanda i italiana. Secolul al XIXlea este reprezentat n cadrul expoziiei de baz de portretele academiste realizate de pictorul braovean Misu Popp. Spiritul local este reprezentat n Figur 39 Muzeul de arta cadrul muzeului nostru de ctre lucrrile marilor artiti gorjeni Iosif Keber (pictur de evalet i religioas, ocupnd o ntreag sal) i Vasile Blendea (sculptur i pictur).

61

O serie de pictori, devenii clasici ai spaiului artistic romnesc, Gheorghe Petrascu, Nicolae Vermont, Henri Catargi, Aurel Jiquidi, Schweitzer Cumpana, Margareta Sterian, Alexandru Ciucurencu, sunt i ei prezeni, prin operele lor, n muzeul nostru. Lucrrile inconfundabile, de mare densitate artistic, ale maestrului Corneliu Baba ne indemna nc o data la meditaie. Remarcabili artiti contemporani, Constantin Blendea, Ion Pacea, Vasile Grigore, Ion Salistreanu, Sorin Ionescu i Marin Gherasim, sunt prezeni prin opere semnificative. Din aceeai generaie face parte i Rodica Popescu, artist de un uria talent, din pcate, foarte puin cunoscut, din lucrrile creia muzeul nostru dispune de o substaniala donaie. Fac parte din patrimoniul muzeului i lucrrile ceva mai tinerilor Vasile Talan, Sorin Dumitrescu, Semproniu Iclozan sau Titu Dragutescu. Din actuala generaie de artiti gorjeni, n prezenta expunere se afl i cteva remarcabile lucrri n sticla ale binecunoscuilor de acum Mihai Topescu i Valer Neag. Muzeul targujian de arta ofer nsa vizitatorului i alte surprize i i druiete ceva infinit mai important, i anume, posibilitatea regsirii prin art. http://www.muzeulgorjului.ro/index.php? option=com_content&task=view&id=13&Itemid=27 3. Muzeul arhitecturii populare de la Curtioara Curtioara localitate situat la numai 10 km nord de Trgu-Jiu, capitala judeului Gorj, pe partea dreapta a oselei naionale care beneficiind i de amplasarea ntr-un cadru natural de excepie care reproduce la scara mai mic aproape toate formele de relief, muzeul cu o suprafaa de cca. 13 ha s-a coagulat n jurul unei pari a domeniului familiei Cornoiu, motenitoarea culei construit la nceputul secolului al XVIII-lea, actualmente cea mai mare i mai bine pstrata construcie de acest tip din Oltenia. Inaugurat n anul 1975 muzeul i-a mbogit permanent colecia de patrimoniu constituind un sprijin important pentru cei interesai de lumea satului n general i de cultura populara gorjeneasc, n special. n acest cadru cele

doua biserici: prima o ctitorie a Balasei Cornoiu de la 1821 cu hramul Sf. Ioan Botezatorul, a doua aparinnd familiei Ttrescu, strmutate n anul 2002 de la Poiana Rovinari, precum i fntna Sf. Arhangheli (1896) sunt cele mai bune modele pentru a nelege relaia privilegiat a familiilor romaneti de neam cu Dumnezeu. Aceast virtute a nnobilat i ranul care prin ingeniozitatea sa probat de gospodriile strmutate aici din (secolele XVIII-XX), s-a transformat n izvor al inspiraiei brncuiene. Toate acestea, oapta frunzelor arborilor seculari sau murmurul unui izvor i multe altele transforma vizitatorul din simplu observator n participant la ceea ce se poate numi: viata satului. erpuiete ctre Valea Jiului, comun bogat, care i afl numele n negura evului mediu, fiind probabil reedina unei autoriti locale, gzduiete n zilele noastre Muzeul arhitecturii Figur 40 Muzeul arhitecturii populare populare din Gorj. de la Curtisoara

http://www.muzeulgorjului.ro/index.php? option=com_content&task=view&id=14&Itemid=28 4. Muzeul satesc Arcani Cel care isi include in traseul peregrinarilor sale pe meleagurile gorjene si un popas de cateva ore, sau o intreaga zi, in Arcani, va ramane deosebit de satisfacut de hotararea sa. In frumoasa asezare de pe valea Jalesului, va trebui sa va opriti mai intai la Muzeul satesc, infintat din anul 1970. Va fi o adevarata revelatie gasind reunite in muzeu dovezile 62

materiale cu privire la modul de viata traditional, la activitatea de piuari specifica odinioara localnicilor din Arcani, unde pivele de batut sumane, pina nu cu prea multa vreme in urma, se insirau ca o salba pe apa Jalesului. O impresionanta documentare ilustreaza trasaturile caracteristice ale activitatii piuarilor din Arcani pe intreg intinsul Olteniei. Este infatisata in muzeu si ingenioasa organizare a piuarilor care-si impartisera in arii distincte teritoriul Olteniei, unde se duceau cu regularitate sa adune postavul pentru a-l bate la piua. Muzeul cuprinde numeroase alte piese etnografice, intre care o originala colectie de batiste, precum si marturii materiale legate de datini si obiceiuri. Notam ca in Arcani se practica inca obiceiul sezatorilor mai ales iarna. 5. Muzeul Satesc din Barbatesti Muzeul localitatii Barbatesti din judetul Gorj expune obiecte de etnografie si istorie locala. 6. Muzeul Satesc din Lelesti Cu o tradiie de peste 40 de ani, Muzeul Satului din comuna Leleti (loc. Lalest, jud. Gorj) adpostete o colecie impresionant de obiecte foarte valoroase. Cele mai vechi datnd chiar de pe vremea dacilor. Cldirea a aparinut dasclului Nicolae Sftoiu. nainte de 1970, anul n care a devenit muzeu, a servit ca internat pentru elevii care veneau s nvee la coala din Leleti. Construcia n form de L, este alctuit din dou corpuri legate printr-o tind cu pridvor ce pstreaz motivele tradiionale gorjeneti pe care le ntlim i la stlpii de susinere. Primul corp, aezat n partea de apus, este alctuit din dou camere: Hodaia bun i Buctria pe cand al doilea corp este format din trei camere: coala, Camera meteugarilor i Camera costumelor populare- cea mai important din punct de vedere artistic. Numele fiecrei camere provine de la tipul de obiecte pe care le adpostete. n Hodaia bun regsim rzboiul de esut, lada de zestre, patul tradiional construit din brne i o sob specific vremii. Tot aici ntlnim, aezat lng icoana Maicii Domnului, tabloul lui Alexandru Ioan Cuza, semn de gratitudine pentru acesta. Urmeaza Buctria cu

ustensilele rustice folosite n trecut. Aici gsim cuptorul i estul, obiecte nelipsite din buctria de odinioar. Putem observa masa rotund din lemn, vasele din lut i nelipsita lingur de lemn. ntr-un col se pstreaz aa-numitul prlu (un trunchi de copac scobit nuntru), folosit la splatul rufelor. Corpul urmtor ncepe cu coala. ncperea amintete de nceputurile nvmntului rural. Att bncile din lemn ct i ldia cu nisip arat condiiile grele n care i desfurau activitatea dasclii i elevii. Pe perei putem observa tabloul primului dascl din comuna Leleti, Petre P. Popeang i fotografii cu generali ai armatei romne pe care i-a dat aceast comun: Georgescu Gheorghe Ion invalid de rzboi, cavaler al Ordinului Mihai Viteazul clasa a III-a cu Spade, Rasoviceanu Dumitru Ion general de brigad, Rasoviceanu I. Gheorghe general al corpului de armat A la suite, eroul de la Blraia, Stlpul i Mreti, distins cu Ordinul Mihai Viteazul, clasa a III-a. Deasemenea, aici gsim manuale vechi i o inut militar de gal. Urmeaz Camera meteugarilor cu roata olarului, folosit intens n aceast zon, i ustensile folosite la cojocrit. Putem observa motive artistice la stlpii de cas, un cuier sculptat i o colecie important de cojoace confecionate manual i o multitudine de vase de lut: ulcioare, strchini i oale. Este notabil c aceast camer adpostete i cel mai vechi exponat al muzeului, o coas dacic cu o vechime de aproximativ 2000 ani. Obiectul a fost gsit i donat muzeului de ctre domnul nvtor Nicolae Mrgulescu. Ultima ncpere a muzeului gzduiete o colecie impresionant de costume populare tradiionale gorjeneti de o frumusee unic n lume. Unul dintr cele mai

63

valoroase costume este cel al lui Ion Schileru, promotorul portului schilresc. Deasemenea, aici gsim mai multe tipuri de monede i bancnote cu o vechime considerabil. ntreaga construcie este acoperit cu indril, iar n mprejurimi putem observa fntna cu cumpn i pietrele de moar utilizate la mcinarea cerealeleor. Lng muzeu se mai afl un ptul tradiional, confecionat din lemn i nuiele, folosit pentru depozitarea porumbului. Tot pentru depozitare era folosit i rcorosul beci aflat sub construcie, aici se pstrau peste iarn, produsele alimentare. n prezent, situaia muzeului din Leleti este pus sub semnul ntrebrii deoarece terenul pe care se afl a fost revendicat de urmaii dasclului Nicolae Sftoiu. Acetia pretind o sum considerabil pentru a renuna la teren. http://ssirgorj.wordpress.com/2010/12/06/muzeul-satului-lelesti-tezaurde-istorie-sicultura-romaneasca/ 7. Colectia muzeala a Manastirii Lainici Mnstirea a fost construit n 1817 de mai muli boieri gorjeni pe locul unei biserici din lemn. A fost pictat n fresc de zugravi din coala de pictur de la Trgu-Jiu. n 1990 s-a construit o biseric nou, iar n perioada interbelic un corp de chilii. Aici s-a organizat o expoziie de art religioas i de carte veche. Mnstirea este monument istoric i de arhitectur. Colecia muzeal conine icoane pe lemn (tempera), carte veche, art religioas i pictur n fresc. 8. Colectia muzeala a Manastirii Polovragi Mnstirea Polovragi a fost construit n 1648 de boierul Danciu Prianu pe locul uneia mai vechi, din secolul al XVIlea. n corpul de chilii s-a organizat o expoziie de art religioas i carte veche. Biserica mnstirii este monument de arhitectur i istoric. Colecia cuprinde obiecte de art religioas - icoane pe lemn, icoane pe sticl (secolele XVII - XIX), piese de uz liturgic (chivot, cdelnie, disc, acopermnt pentru vase etc.), carte veche (Pravila lui Matei Basarab 1652, Evanghelia lui erban Cantacuzino - 1682, Penticostar - 1743, Evanghelie cu ferectur de argint - 1793, Octoih de la Constantin

Brncoveanu - 1712, Manuscris psaltic - Simonah Gherontie Zugravul 1832), veminte. 9. Colectia muzeala a Manastirii Tismana Tezaurul Manastirii Tismana a fost deosebit de mare, dar stricaciunile aduse manastirii de veacuri a facut sa se piarda. O parte din obiectele de valoare pastrate se gasesc la Muzeul de Arta a Romaniei. Muzeul Mnstirii are o bogat colecie de picturi murale (provenite din pronaos, pictura din 1766), icoane vechi pe lemn, obiecte de cult, cri vechi, veminte, uile vechi ale bisericii (1782) i altele. 10. Muzeul crucilor de la Macesu Ideea nfiinrii muzeului aparine lui Pompiliu Ciolacu, director al Palatului Copiilor Trgu Jiu, care este i etnolog la Centrul de Conservare i Promovare a Culturii Tradiionale Gorj, instituie care a luat sub patronajul su aceast iniiativ. Ciolacu, ai crui bunici au trit n satul Mceu, tia c acolo exist o coal fr elevi i lng ea o biseric fr cimitir, aa c s-a gndit c asta e cea mai potrivit locaie pentru un muzeu al btrnelor cruci fcute cndva de meterii populari i care acum stau prin dosul bisericilor, dup ce au fost nlocuite cu cruci moderne de piatr sau marmur, ateptnd s fie puse pe foc. Cruci de lemn, pictate naiv, cruci vechi din care nu se mai pstreaz toate elementele sau pe care pictura se mai poate distinge dect cu greu, cruci de cpti i nu 64

numai, toate acestea sunt strnse la Mceu. Crucile au nscrise pe ele nume ale unor persoane decedate cu zeci de ani n urm, iar unele erau folosite pe vremuri la delimitarea graniei dintre localiti. Vechimea acestora variaz i, prin urmare, i starea n care se afl este diferit de la obiect la obiect. n muzeu exist i cruci de 10-20 de ani, dar i cruci mai vechi de 100 de ani, uitate de vreme i oameni, cruci pe care nu se mai poate citi nume sau an, dar pe care se poate vedea trecerea timpului. http://www.verticalonline.ro/muzeul-crucilor-unic-in-romania http://www.gorjeanul.ro/cultura/muzeulFigur 41 Muzeul Crucilor crucilor-de-la-macesu-de-importantamondiala?Itemid=150 Case memoriale din judetul Gorj: 1. Casa memoriala a lui Constantin Brancusi Satul Hobia din comuna Petiani se situeaz n partea de nord-vest a judeului Gorj, pe drumul ce leag oraul Trgul-Jiu de localitatea Tismana. Strveche vatr de locuire, Hobia apare n documentele din veacul al XVI-lea purtnd denumirea de Ohabita. Cu sigurana, aezarea este mai veche dect actul domnesc care i atest existena la 30 aprilie 1518, act dat n Bucureti de domnul Tarii Romaneti, Neagoe Basarab, lui Datco i fratelui sau Mihail, care cumpraser ocine n mai multe sate, ntre care i Ohabita. Marele dicionar Geografic al Romniei menioneaz faptul c pe la 1900, Hobia era un ctun nzestrat cu doa biserici de lemn, 140 ha de pdure de stejar, ceea ce a favorizat dezvoltarea prelucrrii lemnului. Destinul acestei umile aezri cu oameni pricepui a fost marcat de fiul acestui sat, cel care a tiut cu mintea i minile sale s ntoarc o pagina n istoria artei moderne: Constantin Brncui. El s-a nscut la 19 februarie 1876, n familia lui Nicolae Radu i a Mariei Brncui, care se ocupau cu agricultura, prelucrarea lemnului (dulgheria) i creterea vitelor. Marele sculptor va fi nvat la meterii Figur 42 Casa Memoriala Constantin Brancus satului, n primul rnd de la tatl i bunicul sau, priceperea de a ciopli lemnul care, n minile sale, capt viaa. n

Hobia, la tot pasul, Brncui a avut repere pentru meseria sa de-o viata sculptura: de la casele frumos mpodobite, la btrna biseric de lemn cu fruntarul crestat i sprijinit pe stlpi ce evoca obria viitoarei Coloane Infinite i cimitirul satului, cu troiele i crucile nflorate. Meterii hobieni erau peste tot; ei au mbinat mereu iscusina de constructori cu talentul de decoratori. Dornic s cunoasc lumea, care-l atrgea, la 11ani fuge de acas la Trgu-Jiu, apoi la Slatina i Craiova, unde, la 22 ani, absolv, n numai patru ani n loc de cinci, coala de arte i meserii trecnd imediat la Belle Arte din Bucureti, ca n 1904 s plece, pe jos, la Paris, unde lucreaz un timp n atelierul renumitului Auguste Rodin. n 1914 are prima expoziie personala la New York, dup care urmeaz cea mai prolifica etapa a creaiei sale, iar faima i influenta sa asupra sculpturii n lume este n continua cretere. Se sfrete din viaa la 81 ani la Paris, cu amrciunea n suflet ca nu i-a fost permis s-i mai revad mcar o data ara. Din cele 204 lucrri ale sculptorului C. Brncui, foarte puine se mai afla n ar (la Trgu-Jiu, Craiova, Buzu i Bucureti), marea majoritate a acestora fiind rspndite n toata lumea, n cele mai mari muzee i colecii.

65

Casa-muzeu a fost inaugurata in 1971, aceasta fiind un monument de arhitectura, in care sunt expuse obiecte ce au apartinut familiei Brancusi. Construita pe la 1870 de catre tatal sculptorului, casa avea trei incaperi, nu foarte mari; la mijloc se afla o camera ce avea in spate o vatra micuta cu corlata. In fata casei se intindea o prispa cu stalpi din lemn, putin sculptati la capete, intrarea prispei fiind si ea strajuita de stalpi. Casa are o arhitectura populara de la sfarsitul secolului al XIX-lea si a fost restaurata in 1971. Se pot vizita trei camere, un patul, o pivnita. Colectia cuprinde fotografii, albume, documente, carti, scrisori care reflecta momente din viata si activitatea lui Constantin Brancusi. Este prezentat mobilier original de interior taranesc de la inceputul secolului al XX-lea. Casa parinteasca in care s-a nascut Brancusi se afla la aproximativ 200 de metri de Muzeul "Constantin Brancusi" din Hobita, unde este si casa memoriala, care este o reproducere a celei adevarate. Casa originala s-a aflat pe locul unde acum este muzeul. http://www.muzeulgorjului.ro/index.php? option=com_content&task=view&id=45&Itemid=39 http://www.judetulgorj.info/case-memoriale-judetul-gorj/1036-casamemorialaconstantin-brancusi.html 2. Casa memoriala a lui Ecaterina Teodoroiu Casa Memoriala Ecaterina Teodoroiu, astazi amenajata ca muzeu (1959), dateaza din anul 1884 si este construita de parintii Ecaterinei, Vasile si Maria Teodoroiu. Casa memoriala este situata pe bulevardul cu acelasi nume, nr. 270 din Targu Jiu, judetul Gorj. Casa taraneasca adaposteste doua camere, camera cu vatra si cea de dormit. In fata casei si pe latura de vest se afla tinda. Acoperisul este facut din sita. Pana in 1945 casa a fost locuita de membrii familiei, iar incepand cu anul 1959 dupa restaurare, devine casa memoriala "Ecaterina Teodoroiu". In cele doua incapari mici ale acesteia sunt expuse obiecte de imbracaminte, fotografii, documente referitoare la viata si la lupta eroinei de la Jiu, cazuta in timpul primului razboi mondial, pe campul de

lupta de la Marasesti. Cu ocazia restaurarii din 1959, s-a descoperit pe o grinda sapata in lemn urmatoarea inscriptie: Casa facuta 1884, 26, august. Fotografiile, documentele si obiectele personale ale sublocotenent Ecaterina Teodoroiu, reconstituie fidel atmosfera in care a trait cea care a fost numita "Eroina de la Jiu". http://www.judetulgorj.info/caseFigur 43 Casa Memoriala Ecaterina memoriale-judetul-gorj/1034-casaTeodoriu memoriala-ecaterinateodoroiu.html

http://museum.ici.ro/oltenia/gorj/romanian/casa_memoriala_teodoroiu.ht m 3. Casa memoriala Iosif Keber / Biblioteca de arta

66

Casa Memoriala Iosif Keber - renumit pictor de biserici - a fost proiectata de arhitectul Iulius Doppelreiter si adaposteste o frumoasa colectie de pictura si Biblioteca de Arta a municipiului Targu Jiu. Aceasta este una dintre cele mai valoroase cldiri din municipiu. Casa Memorial Iosif Keber a fost proiectat de arhitectul Iulius Doppelreiter i adpostete o colecie de pictur i Biblioteca de Art a municipiului Trgu Jiu. Nscut pe 30 iulie 1897 n Trgu Jiu, Iosif Keber a fost urmaul unei familii din Flandra, care a emigrat n Romnia n 1735. Iosif Keber a fost pictor i restaurator al mai multor biserici din Gorj i din ar. Dup moartea sa, n 1989, Muzeul de Art Gorj a preluat din casa lui Iosif Keber peste 500 de tablouri. Cu toate c de la distan este una dintre cele mai frumoase cldiri din ora, de aproape, Casa Memorial Iosif Keber poart urmele trecerii timpului. Zidurile sunt afectate, precum i tocria ferestrelor i a uilor, mobilierul, acoperiul i celelalte pri componente ale cldirii. n ultimii 20 de ani, nimeni nu a mai efectuat lucrri de reabilitare i reparaii la Biblioteca de Art Iosif Keber, n ciuda faptului c este zilnic supus degradrii, din cauza numrului mare de vizitatori care i trec pragul. Iosif Keber (nscut la 30 iulie 1897, la Trgu-Jiu, s-a stins din via, lucrnd la evalet, la 19 aprilie 1989, fiind nmormntat n cripta familiei din cimitirul Bisericii din Vdeni (Sieti), Trgu-Jiu n.r.), pictor cu o via creatoare i modestie pilduitoare, consacrat totdeauna binelui i frumosului public, trind de foarte muli ani n fervoarea spiritualumanist a Gorjului, ai crui locuitori i natur le-a iubit totdeauna, Iosif Keber druiete publicului o oper sincer i durabil, pe care se cuvine s-o includem cu convingere n patrimoniul culturii Figur 44 Casa Memoriala Iosif Keber / romneti. (Dr. Grigore SMEU) Biblioteca de Arta http://www.judetulgorj.info/casememoriale-judetul-gorj/1035casamemoriala-iosif-keber.html 4. Casa memoriala Ion Popescu Voitesti Casa Memoriala Ion Popescu Voitesti este situata in satul Voitesti din

comuna Balanesti, fiind transformata in casa memoriala in anul 1976, la aniversarea centenarului nasterii marelui geolog. Contine obiecte personale, corespondenta, documente, la care se adauga si o colectie de malacogie si paleontologie. Ion Popescu Voitesti s-a nascut la 18 noiembrie 1876 in satul Voitesti, comuna Balanesti, judetul Gorj. Dupa absolvirea scolii primare in satul natal, urmeaza Figur 45 Casa Memoriala cursurile liceului " Carol I" din Craiova. Este student al Ion Popescu Voitesti Facultatii de Stiinte, sectia Stiinte naturale a Universitatii din Bucuresti, intre anii 1895-1898. In iunie 1910 sustine la Paris lucrarea de doctorat cu titlul " Contributii la studiul stratigrafic al Numuliticului din Depresiunea Getica". S-a distins printr-o activitate creatoare in invatamant si stiinta. A organizat Institutul de geologie si paleontologie al Universitatii din Cluj, a intemeiat aici revista muzeului geologic mineralogic, cu scopul raspandirii stiintei romanesti, la noi si peste hotare. Este profesor universitar al facultatilor de geologie din Cluj si Bucuresti. In 1941 se retrage in satul sau natal unde se stinge din viata la 4 octombrie 1944.

67

Marele savant nu s-a limitat la activitatea didactic i de laborator, ci a fost permanent n teren, la cercetri, alturi de studenii si. Mrturie stau fotografiile documentare, manuscrisele i obiectele ce se afl n casa memorial de la Blneti, sat Voiteti, unde s-a retras dup ieirea la pensie. De altfel, el a fost toat viaa mndru de originea sa, dovad faptul c i-a adugat numele satului de batin la numele de familie. Mai mult, a lsat aici, posteritii, o veritabil colecie paleontologic i de mineralogie. La 4 octombrie 1944, inima celui ce a iubit att de mult pmntul a ncetat s bat, n timp ce se afla n mijlocul naturii. ntr-o incursiune n zon, pornind de la coala general ce-i poart numele i pn la cimitirul unde e nmormntat, este lesne de observat c ntreaga comunitate e nsufleit de spiritul nalt al celui nscut i rentors pe meleagurile natale, al marelui OM Ion Popescu- Voiteti- emblem nemuritoare a acestor inuturi gorjene. Monument de arhitectura, Casa memoriala Ion Popescu Voitesti este construit in 1941 de arh. Iulius Doppelreiter. Casa adaposteste exponate, lucrari din opera sa, obiecte personale, corespondenta si documente evocand activitatea geologului si profesorului universitar Ion Popescu-Voitesti (1876 - 1944), precum si o colectie de malacologie si paleontologie. Se remarc cu uurin stilul de construcie nscut din tradiiile caselor gorjene, cu scri interioare i tind nsorit, cu balcoane sub cupole atrgtoare, cu ziduri trainice i armonioase. Este inconfundabil stilul arhitectural Iullius Doppelreiter. La etajul casei memoriale sunt amenajate dou ncperi ce gzduiesc expoziii fotodocumentare, obiecte, piese de mobilier, etc., care au aparinut marelui geolog ct i miniexpoziii (mineralogic i paleontologic) cu exemplare spectaculoase fosile i actuale, corali, molute, spongieri, flori de min, eantioane reprezentative provenite din cercetarea de teren efectuat de Voiteti, de studenii i colaboratorii si, sau din achiziii i donaii ulterioare. De-a lungul oselei principale, la distan de cteva sute de metri de casa memorial se afl, nu

ntmpltor, coala General Ion Popescu Voiteti. Pentru steanul de rnd, Casa Voiteti este locul unde alearg atunci cnd are nevoie de consiliere medical. ncepnd cu anul 1992, vila a cptat o destinaie n plus, parterul fiind preluat de Dispensarul Comunal. Cu aceast ocazie, muzeul a reorganizat expoziia de baz n dou camere de la etajul cldirii, iar piesele mari de mobilier au fost transportate i expuse la Muzeul Arhitecturii Populare de la Curtioara. http://www.judetulgorj.info/case-memoriale-judetul-gorj/1037-casamemoriala-ionpopescu-voitesti.html http://www.muzeulgorjului.ro/index.php? option=com_content&task=view&id=47&Itemid=41 5. Casa memoriala Maria Lataretu Maria Ltreu, s-a nscut i a crescut pe plaiurile satului Blceti, comuna Bengeti-Ciocadia. Lacasul muzeal adsposteste majoritatea obiectelor care au aparinut artistei, lucruri pstrate de familie ntr-un apartament din Bucureti, dup decesul acesteia n timpul unui spectacol susinut n judeul Botoani. Casa are dou camere, tipic rneasc, puin mai mare dect cea n care privighetoarea Gorjului sa nscut i a trit pn i-a luat zborul spre meleaguri necunoscute. Una dintre camere a fost dedicat n totalitate Mariei Ltreu, aici fiind expuse toate lucrurile pe care interpreta le-a folosit n timpul vieii, obiecte donate de Ioana Ltreu. Astfel, pind ncamer, eti ntmpinat de fotoliul pe care artista se odihnea cnd 68 Figur 46 Casa Memoriala Maria Latarescu

venea din turnee sau pe care se aeza cnd medita asupra greutilor vieii. Undeva, ntr-un col, se afl biroul la care au luat natere cele peste 1500 de cntece cu care Maria Ltreu a ncntat romnii de pretutindeni. Mulimea de discuri, dar i magnetofonul i pick-up-ul la care le asculta, povestesc despre o via artistic bogat. Alturi de obiectele artistei se afl i vioara lui Tic Ltreu, omul pe care l-a iubit i care i-a fost tovar de via. Vioara acea a fost cea care a adus banii n casa noastr, povestete Ioana Ltreu. Ca orice mare solist, Maria Ltreu folosea farduri, pudr i ap de toalet, expuse acum acas, la Blceti. Ioana Ltreu a druit blcetenilor i costumul n care pe scena de la Romneti, judeul Botoani, n urm cu 34 de ani, s-a stins o stea. Cea de-a doua camer a casei gzduiete viaa ranului gorjean: covoare olteneti, plita pentru mncare, vasele de lut i obiectele de uz casnic sculptate n lemn de orice gorjean de la sat. http://www.bdmediafolclor.ro/fisiere/casa%20memoriala%20maria%20l ataretu.pdf 6. Casa memoriala a lui Tudor Vladimirescu Aezat n partea de sud-est a judeului Gorj, pe malul stng al Gilortului, la 50 km de Tg-Jiu i 25 km de Tg-Crbuneti, comuna Vladimir este menionat, dup reforma administrativ din 1968, cu satele Andreeti, Frasinul, Vladimir i Valea Desului, avnd un total de 4260 locuitori i o suprafa de 62,1kmp. Aici, n anul 1780, din prini moneni (Constantin i Ioana) s-a nscut Tudor Vladimirescu ntregind familia format din 3 copii (Papa, Cons-tandina i Tudor). Dup nsuirea primelor noiuni de citire i scriere de la preotul satului Prvu Ciuhoi, Tudor i continu studiile la Craiova, cu sprijinul boierului loan Glogoveanu. Dup ce devenise un renumit negustor de vite, Tudor primete de la domnitorul rii Romneti, Constantin Ipsilanti, nsrcinarea formrii unui corp de voluntari, pentru aprarea Olteniei de nvlirile trupelor neregulate otomane. Curnd este numit mare comis, vtaf de plai la Cloani (Mehedini), apoi mare sluger. n anii 1806-1812

particip la rzboiul ruso-turc, ca ofier rus, cu gradul de porucic (locotenent) i este decorat de arul Rusiei, Alexandru, cu Ordinul Sf.Vladimir cu spada. Fiind refugiat la Viena l cunoate pe contele Capodistria, ministrul de externe al Rusiei i frunta al Eteriei (organizaie secret ce lupta pentru independena Greciei). Revoluia din 1821, organizat Figur 47 Casa Memoriala Tudor i condus de Tudor Vladimirescu, Vladimirescu ncepe la 23 ianuarie cu citirea cunoscutei Proclamaii de la Pade, continu cu fortificarea mnstirilor din nordul Olteniei (Tismana, Motru, Strehaia) i cu organizarea taberei de instruire de la nreni. La 4 martie Tudor ajunge la Slatina cu 6000 de pedetri i 2000 de clrei, la 16 martie intr cu oastea n Bolintin, iar la 21 martie i instaleaz tabra de lupt la Cotroceni. n aprilie 1821, sub titlul "Cererile norodului romnesc", Tudor face cunoscut adevratul program al revoluiei, iar pentru a feri ara de ocupaia turceasc, ncearc s obin retragerea eteritilor. La 15 mai, Tudor organizeaz ridicarea taberei de la Bucureti, ordonnd retragerea ctre nordul Olteniei. n acest timp, eteritii desfoar intense aciuni diversioniste culminnd cu asasinarea lui Tudor la Trgovite, n dimineaa zilei de 27 mai 1821 de ctre Lassani i n amintirea lui Tudor Vladimirescu, n 1932, prin eforturile Ligii Naionale a Femeilor Romne din Gorj, condus de Aretia Ttrescu, este inaugurat Casa Memorial din satul natal, Vladimir. Casa rneasc cu pridvor de lemn i cu cele dou cmrue 69

amenajate specific nceputului de secol XIX ofer vizitatorului obiecte i documente legate de viaa conductorului revoluionar de la 1821, Tudor Vladimirescu. Casa memoriala Tudor Vladimirescu se afla la 50 km de Trgu Jiu n satul Vladimir , comuna Vladimir si se nscrie n categoria monumentelor comemorative din Lista monumentelor istorice. A fost reconstituita de arhitectul Iulius Doppelreiter dupa o fotografie publicata la nceputul secolului XX. Pastrarea si destinatia ei actuala le datoram Arethiei Tatarescu, conducatoarea Ligii Nationale a Femeilor Gorjene, cea care l-a adus pe Brncusi sa lucreze acasa. Casa, cu doua camere (vatra si odaie), n care se patrunde dintr-un pridvor cu stlpi sculptati ntr-o maniera tipica pentru arhitectura traditionala din Gorj, reconstituie atmosfera de la nceputul secolului XIX si ne poarta n timp n vremea n care Tudor Vladimirescu nca nu devenise personalitatea care avea sa ne puna temeliile unui stat romn modern. http://www.judetulgorj.info/case-memoriale-judetul-gorj/1089-casamemorialatudor-vladimirescu.html Bibliotecile judetului Gorj Bibliotec este un termen provenit din combinaia termenilor greceti: biblos(carte) i theke (cufr). Se poate referi att la o colecie privat, ct i, de cele mai multe ori, la colecii mari, deinute i administrate de diverse instituii. Astzi, bibliotecile tind s devin adevrate centre informaionale, care extind ariile de cercetare ale utilizatorilor ce fac parte segmentului vizat. Astfel, bibliotecile sunt specializate n funcie de categoria de utilizatori deservit. 1. Biblioteca Judeteana Gorj Christian Tell La 19 octombrie 1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a dat un decret cu privire la nfiinarea i funcionarea bibliotecilor publice, hotrnd ca pe lng fiecare coal secundar i primar, s fie adunate cri didactice trebuincioase colarilor srmani care nau mijloace de a-i procura crile de coal". n acel an funcionau i dou mari biblioteci publice: Biblioteca central din Bucureti i Biblioteca central din Iai, acestea avnd tot felul de cri" n toate limbile, apoi:

hri, litografii, manuscrise, autografe, sigilii, medalii, monede antice.n aceast perioad, Departamentul din Luntru a pus n vedere magistratului oraului Trgu-Jiu s nfiineze o bibliotec public pe lng coala amintit mai sus. n acest scop se aduce la cldirea colii un dulap n form de bibliotec, lung de doi stnjeni i dou palme". Primele cri cu care a fost dotat biblioteca erau de natur colar, ulterior achiziionndu-se i alte genuri. La 24 octombrie 1869, n cadrul sesiunii Consiliului general al judeului Gorj, s-a analizat i raportul Comitetului permanent privind nfiinarea bibliotecii publice. Lund cuvntul, consilierul Dimitrie Frumuanu a artat c instituirea de biblioteci publice este cel de-al doilea ochi, dup institutele de instruciune, pe care rpaose ntinderea luminii". Prin decizia nr. 1178, Consiliul a hotrt n unanimitate a se recomanda comisiei bugetare s treac n buget suma ce resursele vor permite pentru nfiinarea bibliotecii. Astfel c, n bugetul Consiliului general al judeului pe anul 1870 la capitolul Instruciunea public" paragraful 3, s-a prevzut suma de 740 lei i 74 bani pentru nfiinarea unei biblioteci publice la TrguJiu. n comuna Bumbeti-Jiu, Societatea Luminarea steanului" i propune, prin regulamentul su de organizare i funcionare, crearea de biblioteci dotate cu cri i reviste potrivite pentru steni". n comuna Roiua - lng Motru, n anul 1898 se nfiineaz Biblioteca popular Bujorscu", creia i se asigur de la nceput spaii proprii, corespunztoare. Se nfiineaz o serie de biblioteci din iniiativa particular, aa cum sublinia n ancheta Revistei democraiei romne" nr. 33, din 1910, nvtorul Gheorghe G. Popescu din BoroteniPetiani, c a pus bazele unei biblioteci populare, cu cri druite de particulari". Aa cum se poate citi n Anuarul Casei coalelor pe anul 19101911, bibliotecile populare nfiinate n 1910 n judeul Gorj sunt n numr de 7, n ctunele 70

Arcani, Vdeni, Grbovu, Peteana-Vulcan, Valea cu Ap, Poenari i la Trgu-Jiu (pe lng coala nr. 1 - actualmente coala nr. 4 Alexandru tefulescu"). Biblioteca Judeean Christian Tell" are ca nucleu de nfiinare Biblioteca public General Tell" a oraului Trgu-Jiu fondat n anul 1934, cnd Alexandru Christian Tell fiul lui Alexandru Tell i nepotul generalului Christian Tell, a fcut o donaie de carte, aproximativ 3000 de volume. Din scrisoarea trimis de Alexandru Christian Tell - nepotul lui Christian Tell, trimis din Bucureti la data de 7 octombrie 1933 ctre primarul oraului Trgu-Jiu, Dumitru Manofescu prin care se ofer a dona oraului o bibliotec de aproximativ 3000 volume, n care se spune printre altele: Dorind a crea o bibliotec public ntr-unul din oraele de provincie, gndul meu s-a ndreptat spre oraul dumneavoastr, cu care familia noastr a avut ndelungate legturi i care este locul de origini al nostru". Propunerea s-a discutat n Comisia Interimar i s-a acceptat. Din corespondena dintre Alexandru Tell i primarul Dumitru Gh. Manofescu la nceput - octombrie 1933 i ulterior cu primarul erban Frumuanu - precum i din alte documente, reiese c locul bibliotecii s-a stabilit la doamna Iunian (strada Gr. Sftoiu, astzi Calea Eroilor - cldirea Iunian a fost demolat i pe locul ei s-a ridicat o cldire n care fiineaz un restaurant i Hotelul Europa"), iar denumirea, ca o condiie a donaiei, Biblioteca public General Tell", denumire ce sFigur 48 Biblioteca Judeteana a pstrat pn n anul 1944.Ulterior, fondul de Gorj carte a fost ntregit de avocatul I. I. Cprescu i de ctre Mihail Stnulescu cu 1000 de volume, apoi de ctre Primria Trgu-Jiu, coala Normal, Liceul Tudor Vladimirescu" i de alte donaii particulare. Un numr mare de cri (cca. 1100 de volume) au fost publicate la Paris, alte 55 la Bucureti, Iai i Sibiu, 10 cri au fost publicate de edituri din Atena, una din Odesa, iar 40 la Bruxelles, Milano, Heidelberg, Leipzig, Veneia, Roma, Triest, Lausanne. Cea mai veche carte este datat din anul 1809, editat la Paris

n limba greac i cuprinde un lexicon galic. Alte cri au fost editate n Tipografia lui Heliade Rdulescu n perioada 1836-1847. Fondul de cri al acestui lca de cultur s-a mbogit fr ncetare, ndeosebi dup anul 1945 cnd s-a trecut la achiziionarea ritmic anual dirijat de stat cu fonduri de la buget, ajungnd la 1 ianuarie 1990, la 221.885 de volume. Iniial biblioteca a fost gzduit n cldirea unde n prezent se afl Cofetria Magnolia" vis--vis de cldirea Spitalului de pe strada Tudor Vladimirescu, apoi n cldirea Primriei oraului (imobilul unde n prezent este prefectura judeului Gorj) i de acolo a fost mutat n localul de pe Calea Eroilor col cu strada General Gheorghe Magheru, unde se afl i la ora actual. Acest edificiu a fost fondat n anul 1928. An de an biblioteca judeean a fost dotat aa cum am subliniat deja mai sus, cu un numr din ce n ce mai mare de volume, astfel c se punea tot mai acut problema extinderii cldirii n care funciona.S-a elaborat Proiectul de execuie nr. 62/1991, efi de proiect soii Emilia i Francis Tocni. S-a asigurat constructor i obiectivul a fost dat n folosin. http://www.bibliotell.ro/istoric.htm 2. Biblioteca de arta Iosif Keber Biblioteca de Arta Iosif Keber a fost deschisa in aprilie 1991, in casa pictorului Keber, prin bunavointa prof. Ion Mocioi, mostenitorul testamentary, al artistului gorjean. Acesta a donat Bibliotecii Judetene Christian Tell casa din str. 11 iunie 1848, cele 6.000 71

de volume, mobilierul si obiectele personale ce i-au fost lasate prin testament de catre Iosik Keber. http://www.judetulgorj.info/despregorj/cultura/85-bibliotecile-din-gorj.html 3. Alte biblioteci In judetul Gorj mai activeaza: Biblioteca municipala din Motru: Str. Trandafirilor nr.1 Biblioteca orasaneasca Tudor Arghezii: Aleea Trandafirilor nr.41, Targu-Carbunesti Biblioteca orasaneasca Novaci: Str. Parngului nr.76 Biblioteca orasaneasca Ticleni: Str. Petrolistilor nr. 315 Biblioteca orasaneasca Rovinari: Aleea Florilor nr.3 Biblioteca orasaneasca Bumbesti-Jiu: Str. Parngului nr.1 Biblioteca orasaneasca Turceni Biblioteca orasaneasca Tismana 61 biblioteci comunale Stadioanele judetului Gorj 1. Stadionul "Minerul", Motru capacitate: 10.000 de locuri echipa: Minerul Motru (Liga 3) 1. Stadionul "Parangul", Sadu capacitate: 1.500 de locuri echipa: Parangul Sadu(Liga 4) 1. Stadionul "Minerul", Mtsari capacitate: 1.500 de locuri echipa: Minerul (Liga 3) 1. Stadionul "Victoria", Vnju Mare capacitate: 500 de locuri echipa: Building Vnju Mare(Liga 4) 1. Stadionul "Avntul", Baia de Fier capacitate: 500 de locuri echipa: Avntul Baia de Fier(Liga 4) 1. Stadionul "Jiul", Rovinari capacitate: --- locuri echipa: Jiul Rovinari(Liga 3) 1. Stadionul "Petrolul", Stoina capacitate: 500 de locuri echipa: Petrolul Stoina(Liga 4) Statui si monumente istorice din judetul Gorj 1. Bustul doctorului D. Culcer Oras: Trgu Jiu Toponimie/Adres: str. Narciselor, Cimitirul Ortodox Datare: 1920 2. Bustul generalului Ion Culcer Oras: Trgu Jiu Toponimie/Adres: str. Narciselor, Cimitirul Eroilor Datare: 1920 3. Bustul istoricului Alexandru Stefulescu Opera a sculptorului Vasile Blendea, inaugurat n 1937. Alexandru tefulescu (1854-1910), nvtor i revizor colar, publicist, arheolog, numismat, a fost un animator de prestigiu al vieii culturale a oraului aducnd totodat o contribuie preioas la cunoaterea trecutului judeului Gorj. Oras: Trgu Jiu 72

Toponimie/Adres: Calea Eroilor nr. 13 4. Bustul lui Tudor Vladimirescu Cea mai veche statuie din orasul Targu Jiu. Oper a sculptorului gorjean Constantin Blcescu, statuia a fost ridicat n anul 1898 din iniiativa unui grup de studeni de pe meleagurile judeului, condus de istoricul Grigore Tocilescu. Se afl n faa Liceului "Tudor Vladimirescu", chiar pe locul unde, la 1821, s-au adunat Domnul Tudor cu pandurii si. 5. Ceasul solar polonez Oras: Trgu Jiu Toponimie/Adres: str. Narciselor, n curtea unitii militare Datare: 1940 6. Crucea de piatr A fost ridicata in anul 1779 de catre Radu Bordei, calugarit mai pe urma in manastirea Tismana, si reprezint un pomelnic. Mester a fost pietrarul Ion Dumitru. Descriere: cruce de piatr cu inscripii n chirilic spate n relief, fr soclu, fundaie din beton. Iniial crucea a avut o terminaie, tot din piatr, care forma la partea superioar o protecie, ns a disprut cu timpul. Toponimie/Adres: Str. 23 August, Targu Jiu 7. Crucea lui Ursache Ridicata in 1808 pe platoul Padeul, din Cpnii, de cpitanul Ursache marcnd n plus amplasamentul Cetii Dacice de la Polovragi. Acest monument memorial este nchinat unui vtaf al plaiurilor Novaciului, pe care sunt nscrisuri n slavon. Toponimie/Adres: sat Polovragi, com. Polovragi 8. Fntna Smboteanu Fntna Smboteanu nu mmita si Cimeaua Smboteanu a fost construit la sfritul sec. al XVIII-lea de ctre clucerul Ianache Smboteanu, fost ispravnic al judeului Gorj; Toponimie/Adres: str. Aleea Fntnii 9. Mausoleul eroinei Ecaterina Teodoroiu Lucrarea realizat cu miestrie de sculptoria Milia Petrescu si ridicat n memoria Ecaterinei Teodoroiu. Toponimie/Adres: Piata Victoriei, Targu Jiu Datare: 1933 10. Monumentul Proclamatiei de la Pades Ridicat pe locul unde s-a adunat oastea pandurilor si unde Tudor Vladimirescu, conducatorul revolutiei, a citit celebra sa proclamatie de la 23 Ianuarie 1821, prin care indemna poporul la lupta. Monumentul are forma unei piramide care are in varf o torta a recunostiintei vesnice.

Toponimie/Adres: sat Pades, com. Pades Datare: 1921-1935 11. Monumentul Eroilor czuti n primul rzboi mondial Oras: Trgu Crbunesti Toponimie/Adres: Cartier Pojogeni Datare: 1926 12. Monumentul Eroilor czuti n primul rzboi mondial Sat: Sulesti Comuna: Sulesti Datare: sec. XX 13. Monumentul generalului Gheorghe Magheru

73

Boier cu rang de demnitar, Gh. Magheru i-a ales calea armelor, devenind eful pandurilor olteni - model de druire n lupta pentru libertatea i prosperitatea rii. Monumentul a fost realizat n 1972 de Vasile Nstsescu; Toponimie/Adres: str. General Gh. Magheru, Targu Jiu 14. Monumentul lui Constantin Ivnus Monument realizat in 1975 de sculptorul Oscar Han. Toponimie/Adres: sat Buzesti, com. Crasna 15. Monumentul lui Mihai Viteazul Toponimie/Adres: Poiana lui Mihai, sat Schela, com. Schela Datare: 1932 16. Monumentul lui Tudor Vladimirescu Opera a sculptorului gorjean Constantin Balacescu ridicata in anul 1898 din iniiativa unui grup de studeni de pe meleagurile judeului, condus de istoricul Grigore Tocilescu. Locul unde este situat statuia semnific momentul adunrii vitejilor panduri, n ianuarie 1821; Toponimie/Adres: Parcul Tudor Vladimirescu, Targu Jiu 17. Statuia lui Constantin Brncusi Realizata in anul 1976 de sculptorul Ion Irimescu cu ocazia srbtoririi centenarului marelui sculptor, n faa Casei de Cultur a Sindicatelor; Toponimie/Adres: Str. Traian, n fata casei de Cultur a Sindicatelor, Targu Jiu Ansamblul sculptural Constantin Brncui de la Trgu-Jiu Cunoscut i sub numele de Ansamblul monumental de la Trgu-Jiu, este un omagiu adus eroilor czui n timpul primului rzboi mondial, proiectat i construit de Constantin Brncui. Cele trei componente sculpturale - Masa tcerii, Poarta srutului i Coloana fr sfrit - sunt dispuse pe aceeai ax, orientat de la apus spre rsrit, cu o lungime de 1275 m. Ansamblul a fost inaugurat la data de 27 octombrie 1938. n epoca zis a realismului socialist, Brncui a fost contestat ca unul din reprezentanii formalismului burghez cosmopolit. Abia n 1964 a fost redescoperit n Romnia ca un geniu naional i, n consecin, ansamblul de la TrguJiu a putut fi amenajat i ngrijit, dup ce fusese lsat n paragin un sfert de veac. 1. Masa Tacerii Masa Tacerii se afl n parcul central, pe malul stng al Jiului. Este realizat din piatr, compus din dou piese masive

de form circular suprapuse - piciorul cu diametrul de 2 m i grosimea de 0,45 m, iar tblia cu diametrul de 2,15 m i grosimea de 0,45 m, aceasta fiind ultima din cele trei variante ncercate de maestru, nefiind satisfcut de primele dou. In jurul mesei se afl 12 scaune format clepsidr rotund la ambele capete, lucrate din aceeai roc. Opera a fost nceput n anul 1937 i definitivat n 1938. Piciorul este din travertin de Cmpulung i tblia din Bampotoc - Deva. Masa i scaunele eternizeaz amintirea dup moarte. Demiurgul alegand pentru mas i scaune forma cercului, form moart, fr ieire. Figur 49 Masa Tacerii

74

2. Poarta Sarutului Poarta sarutului, care se afla amplasata pe aleea de la intrarea din parcul orasului, este daltuita din piatra poroasa, extrasa din carierele aflate in imprejurimi, fiind alcatuita din coloane groase, paralelipipedice, ce sprijina o arhitrava cu dimensiuni mai mari decat ale coloanelor, avand latimea de 6,45m, inaltimea de 5,13m si grosimea de 1,69m. Pe fetele fiecarei coloane se regaseste simbolul sarutului, doua jumatati ale unui cerc, atat de caracteristic operei lui Brancusi. Arhitrava are de asemenea incrustat acest simbol, ca un fel de filigran. Motivul srutului, prezent pe stlpii porii, ar putea fi interpretat i ca ochii care privesc spre interior. In plus, tot in filigran se afla incrustatii ce aduc cu un fel acoperis al portii, ca si cand poarta ar fi acoperita cu sindrila. Bolta portii are un ornament liniar delicat: este o Figur 50 Poarta Sarutului continuitate de arcuri mici, iar mai sus, pe trei linii orizontale, intalnim continuarea unor forme ovale identice, de parca ar fi conturul fetei si al umerilor. Poarta sarutului arata ca un arc de triumf, simbolizand triumful vietii asupra mortii. 3. Coloana Infinitului Coloana Infinitului se afla pe Via Sacra" la captul de est al strzii Calea Eroilor, pe colina ce formeaz parcul ce-i poart numele. Este aezat n linie dreapt cu celelalte opere din Grdina Public, la distan de circa 1700 m de ele. Coloana Infinitului numita si Coloana fara sfarsit este considerat de ctre Sydnei Geist punctul de vrf al artei moderne ce reprezint un adevrat "testament spiritual" al artistului, un adevrat axis mundi, menit parc s sprijine n venicie bolta cerului. Inaugurata la 27 octombrie 1938, Coloana are o inaltime de 29,35 metri si este compusa din 15 moduli octaedrici, respectiv avand la extremitatile inferioara si superioara cate o jumatate de modul. Modulii erau numiti margele de catre Brancusi. Sculptura este o stilizare a coloanelor funerare specifice sudului Romaniei. Denumirea ei originala a fost Coloana Figur 51 Coloana Infinitului recunostintei fara sfarsit si a fost dedicata soldatilor

romani din Primul razboi mondial cazuti in 1916 in luptele de pe malul Jiului. 4. Aleea Scaunelor

75

Aleea Scaunelor este n fapt aleea central a parcului care face legtura ntre Masa Tacerii i Poarta sarutului. De o parte i de alta a ei sunt amplasate cte 15 scaune din piatr de Bampotoc, format clepsidr ptrat la ambele capete, dispuse n grupuri de cte trei. Aleea a fost deschis n 1937 i scaunele aezate n 1938. Obiectele clepsidrice de pe alee au semnificaia lor ascuns, nu sunt dect nite ceasornice contiincioase, invenie pierdut n negura vremii, care ne msoar necontenit calea, clipa, i fapta. Ca orice ceasornice, aceste scaune nu sunt fcute s stai pe ele. Scaunele ne aduc aminte c omul nu trebuie s se team de nimic dinafar, ci trebuie s se team de sine nsui, trebuie s se cunoasc pe sine nsui i s se supun legilor firii i a legilor omeneti, altfel trecerea sa prin lume Figur 52 Alea Scaunelor decurge fr rost. http://www.judetulgorj.info/operebrancusi-tg-jiu.html http://ro.wikipedia.org/wiki/Ansamblul_sculptural_Constantin_Br%C3 %A2ncu %C8%99i_de_la_T%C3%A2rgu-Jiu

6. FONDUL TURISTIC ETNOGRAFIC SI FOLCLORIC a) Complexe de arhitectur rural Casa Crtianu Cldirea, care ocup o poziie pitoreasc pe malul prului Crtiorul, a fost realizat la sfritul sec. al XVIII - lea. Construit la nceput sub forma unei cule, aceasta a suferit de-a lungul timpului mai multe intervenii, dezvoltndu-se ulterior n forma n care se gsete astzi i care este un exemplu al modului de nelegere a asocierii structurilor de lemn i formelor de zidrie, not dominant a arhitecturii din zona subcarpatic. Dispus pe trei nivele, casa prezint un nucleu de trei ncperi la etajul I i etajul II, fiecare din acestea, avnd pe latura de vest adaugat, ceva mai trziu, un corp ce adpostete grupurile sanitare. Cea ce d o not de unicitate monumentului sunt salba de pridvoare realizate pe toate laturile ct i scrile de acces care realizeaz legtura pe vertical. Parterul, care este

uor scobit sub nivelul solului, cuprinde dou beciuri cu intrri separate, legate pe latura de est printr-o sal deschis, avnd ca elemente de decor dou arce masive din zidrie mixt - piatr i crmid. Aerisirea acestor ncperi se realiza prin ferestre de dimensiuni relativ mici, care prin modificrile ulterioare, au fost parial nchise. Pe laturile de nord i sud au fost realizate ca urmare a mririi casei cte o ncpere care era menit s adposteasc animalele mici. Etajul I, prezint un pridvor amplu, ntrerupt pe latura de est de ulm masiv de zidrie, strbtut de trei deschideri terminate la partea superioar n arc n plin centru. La etajul II, pridvorul este delimitat numai de stlpi de lemn. La el conduc dou scri, ambele exterioare: una, cu aspect pitoresc i monumental totodat, alipit faadei laterale, unde se gsete intrarea principal, aprat de ploi prin acoperiul casei nsi, care se prelungete deasupra sprijinindu-se pe un nalt stlp de lemn; alta pe faa opus prins ntre prispe i ncadrat discret n arhitectura acestora. 76

Casa Glogoveanu Casa Glogoveanu nu este chiar o cul n sensul propriu al cuvntului, fiind ncadrat de o unii autori n seria "pretinselor cule", adic a caselor boiereti cu parter nalt, fortificat. Ea reprezint tipul de cas boiereasc evoluat, fiind construit pentru a corespunde cerinelor unei familii de mari moieri. Piesa cea mai caracteristic a casei este foiorul mrginit de un ir de stlpi de lemn care susin grinzile frontale frumos mpodobite cu crestturi. Se remarc de asemenea beciurile cu ziduri groase de piatr. n casa Glogovenilor a trit o parte din anii tinereii Tudor Vladimirescu conductorul micrii revoluionare din 1821. Caracterizat prin ziduri groase de aproape un metru i jumtate, foarte bine lucrate i strpunse de numeroase metereze, casa curpinde un beci la nivelul solului, alctuit din dou ncperi acoperite cu boli cilindrice ntrite prin puternice arce-dublou. Case din Glogova

b) Tehnica tradiional

77

Moara cu trei roi orizontale ("CIUTURI") Moara din Arcani este una dintre cele cteva sute de mori cu ciutur existente pn nu demult n zonele de nord ale Olteniei. Spre deosebire de morile cu ciutur din Banat, cele din Oltenia sunt de dimensiuni mai mari, cu cte 3-4 i chiar i cu 6 ciuturi. Moara din Arcani este prevazut cu trei instalaii de mcinat, acionate fiecare de cte o ciutur, o roat hidraulic orizontal cu palete ("cauce") n form de lingur. Axul vertical al ciuturii pune n micare piatra, prin transmisie direct, fr intermediul vreunui angrenaj. Admisia apei la roat se face prin trei scocuri, puternic nclinate. c) Ocupaii tradiionale Olritul Descoperirile arheologice au dovedit c nc din perioada paleoliticului locuitorii din inutul de astzi al Gorjului i-au confecionat vase ceramice. Ceramica geto-dacic i roman descoperit la Costeni, Polovragi, Roia de Amaradia, Vart, Valea Desului, Turburea a fost adus la Muzeul Gorjului. Au aprut numeroase centre ceramice n jude: Glogova, tefneti, Gleoaia, TrguJiu, Stroeti. Regulamentul Organic (1831) care a nlesnit libertatea comerului i a meseriilor a dat impuls i dezvoltrii olritului n Gorj. Conform catagrafiei din 1831, n Gorj numrul meteugarilor olari era de 21. Olarul se folosete, n activitatea sa pentru realizarea produselor, de mai multe unelte i utilizeaz unele construcii tehnice. Acestea sunt: spia olarului (pentru spat lutul), postavia (pentru cratul pamantului), postamentul din blane, frmnttorul n patru dungi, cuitoaia, sita, roata olarului, aa sau srma, cuptorul. Centre de olrit din Gorj: Centrul Gleoaia, centrul Stroieti Arcani, centrul Pesteana Vrtop, centrul Glogova i centrul tefneti. Prelucrarea lemnului Bogia pdurilor i varietatea esenelor au fcut ca n Gorj s nfloreasc o adevarat civilizaie a lemnului, materie prim din care se fceau nu numai case i acareturi, ci i mobilierul, precum i o gam foarte mare de unelte, vase, mijloace de transport.

78

Dulgheria este meteugul prin care meseriaii execut lemnria pentru case, anexe gospodreti, biserici din lemn. Tot meterii dulgheri au ridicat i bisericile de lemn din Gorj, adevrate monumente de arhitectur. Ele aveau form de nav cu absida altarului n continuarea pereilor laterali ai naoului, frecvent construite n partea stng a Jiului. Alt tip de biseric din lemn este cel cu naoul i pronaoul acoperite pe toat lungimea lor cu un semicilindru continuu (Bisericile din ToropiBlneti, Dealul OciiPojogeni, Slavuta). Biserica Pojogeni

indrilritul: Casele, bisericile i anexele gospodreti din lemn au fost acoperite odinioar cu indril, confecionat n Gorj nca din evul mediu. Gorjenii confecionau indrila mai ales din lemn de rinoase, dar i din fag ori stejar. Toamna trziu i iarna cnd seva era mai puin, lemnul se tia n buci, fr noduri, la dimensiuni de 50-70 cm. Bilele erau sparte cu sprgtoarea n sferturi, folosindu-se pn i maiul. Din sferturi se scoteau fii (10-20 buci, n funcie de grosimea sfertului). Fiile erau prelucrate pe fibr cu cuitoaia n capra de tras indrila unde lemnului i se ddea forma de coad de rndunic, rotund, cu mo, dreapt. Confecionarea mobilierului rnesc. Marea miestrie a tmplarilor rudari era dovedit n confecionarea mobilierului: lzi de zestre, ornamentate cu motive geometrice colorate. Centrele principale de confecionare a mobilierului din lemn au fost n Gorj la: Polovrgi, Novaci, Baia de Fier, Buduhala, Albeni. Lzile de zestre confecionate n Gorj sunt cu capac plan i au n componena: pereii, realizai din mai multe scnduri, capetele (prile laterale), capacul, fundul lzii. Rudarii erau specializai n confecionarea lingurilor, fuselor, blidelor i albiilor. Ei foloseau ca materie prim lemnul de esena moale: salcie, plop, tei. Albierii confecionau albii pentru rufe, albii de frmntat mlaiul, molde (pentru sprijinitul vinului la zdropcire), troace, vlaie. Lingurarii

erau n general rudari, dar n multe sate gorjene (Polovragi, Novaci, Albeni) i ranii confecionau linguri. Spetarii pentru esutul covoarelor, scoarelor, velintelor, costumelor era nevoie de spete de diferite mrimi. n Gorj acestea s-au confecionat n localitile Arcani i Leleti. Crucerii dupa tradiie, la nmormntare, pe direcia capului mortului, se nfingea n pmnt stlpul, cu o nlime de circa 1,5 m i partea superioar antropomorf. Crucile din cimitirele gorjene erau simple, mbinarea celor doua prti fcndu-se prin tiere i mbucare iar fixarea lor se realiza prin folosirea cuielor. Meteugul fierriei - ntre cele mai vechi meteuguri practicate pe teritoriul Gorjului a fost i cel de prelucrare a fierului. Aceast ndeletnicire a nlesnit localnicilor 79

eficiena practicrii unor ocupaii ori i-a ajutat prin perfecionarea armelor n luptele duse pentru aprarea proprietii. Prelucrarea fierului n Gorj este dovedit nc din epoca fierului de urme arheologice i a fost o consecina a dovedirii la Baia de Fier a zcmintelor de minereu de fier. Costumul popular - costumul popular gorjenesc a avut o evoluie continu pn in secolul XIX cnd s-au putut constata elemente unitare n portul femeiesc i brbtesc, remarcabile prin form i ornament, sobrietate i elegan. Costumul femeiesc din secolul XIX era compus din: carp, cma lung i catrine sau zavelc iar cel brbtesc era format din cioareci, cma de pnz i uba din dimie alb. Sfritul secolului XIX i nceputul secolului XX au adus nou n portul gorjenesc costumul schilresc (cciuna moat, cma de bumbac pn la genunchi, ndragi, vest, mintean i ghete) i costumul unguresc din zona submontan a judeului.

Tbcritul: Tbcarii erau meteugarii care tratau pieile de animale cu diferite substane, ca s le menin moi i s le ntreasc rezistena. Tbcarii foloseau: scoara de scumpie sub form de praf, varul i piatra. Cojocritul: Este un meteug transmis familial, mai frecvent ntlnit n zona submontan a Gorjului. Cojocritul era practicat la sate n perioada de toamn i iarn. nainte de a fi lucrate pieile erau pregtite. Dup ce erau jupuite de pe animal, se ntindeau i li se ddea sare cu mlai, apoi erau mpturite i lsate 2-3 zile. Curelritul: Presupune meteugul confeciilor curelelor, chimirelor, tolbelor, portofelelor, bicelor, hamurilor. Meseria era practicat mai ales la ora n ateliere dotate cu maina de cusut piele, scaun i masa de lucru, prese, sula, clete, ciocane, pile, maina de capsat. d) Activiti cu funcie turistic i manifestri folclorice: Mnstirea Polovragi este o mnstire de maici cu hramul Adormirea Maicii Domnului, monument arhitectonic din ara

Romneasc de secol al XVII-lea. Mnstirea Lainici este o mnstire ortodox de clugri din Romnia i are hramul Intrarea n Biseric a Maicii Domnului. Mnstirea mai vechi aezmnt Romneasc. A fost sfinit la 15 august Adormirea Maicii Domnului". Tismana este cel monahal din ara 1378 cu hramul

Trgul meterilor populari din Romania este organizat cu scopul de a promova meteugurile populare romneti, la care participa 65 de meteri populari din Gorj, Dolj, 80

Olt, Vlcea, Bucureti, Bihor, Ilfov, Maramure, Dmbovia, Covasna, Harghita, Cluj, Mu re, Prahova, Mehedini i Arge. Ei vor reprezenta 30 de meteuguri tradiionale, toate din zone diferite. n cele cinci zile de trg, expozanii vor fi mbrcai n costume populare specifice zonei reprezentate i vor face demonstraii pentru trectori i cumprtori. Totodat, acetia i vor expune produsele constnd n icoane pe lemn, esturi, broderii, articole de vestimentaie, covoare, ceramic, miniaturi din lemn i sculpturi, ou ncondeiate, ppui, oale, pandantive i bijuterii din argint. Meterii populari au reuit ani la rnd s mbine cu succes tradiia cu modernitatea. Muli dintre ei i ctig astfel existena, reuind s fac din tradiia popular o afacere. Vor aduce la Trgu Jiu, exact ca n fiecare an, un strop din originalitatea i tradiia fiecrei zone Nedeia de la Polovragi n perioada 14-20 iulie ale fiecrui an, n comuna Polovragi se desfoar Nedeia de la Polovragi. Blciul, fiind printre cele mai mari din ar, este un eveniment deosebit pentru viaa socialcultural i economic din Polovragi. Este intalnirea cea mai de seama a pastorilor in perioada de vara cand sunt cu turmele in munte. Ansambluri populare locale, dar i invitai din numeroase regiuni ale rii pun n scen, un spectacol de zile mari, la sfritul cruia imaginea tradiiilor noastre locale iese, de fiecare dat, mai proaspt i mai fermectoare. n ciuda cldurii obinuite pentru aceast perioad i n ateptarea ploii promise de Proorocul Ilie, oltenii se reunesc cu ocazia acestui mare blci al zonei, iau parte la manifestrile artistice, se trguiesc pentru marfa aleas, se amuz n parcul de distracii niciodat absent i se relaxeaz la terasele improvizate n plin natur. Distracia nu se oprete ns aici, fiindc o srbtoare veche de peste patru secole nu e doar un prilej pentru consumul accelerat de mici, bere i alvie, ci i o ocazie, unic, poate, de a lua contact cu o geografie minunat n care istoria i are locul ei i care le deschide turitilor traseul Peterii Polovragi (lung de 11 km, traseul vizitabil pentru turiti fiind de aprox.

800 m), precum i porile Mnstirii Polovragi (ce dateaz din 1505). n acest cadru special, dat de peisajul natural fascinant, ntrit de linitea regsit a sfintelor lcae i animat de localnicii primitori, turitii i pot lua cu ncredere poria lor de tradiie romneasc, pstrnd-o n amintire pn la anul, cnd, n numele Sfntului Ilie, totul se va relua cu aceeai voie bun 1. Obiceiuri de primvar Despre vzutul sau cntatul unor psri primavara: a) Vzutul primavra a berzelor

Cnd primvara ranul iese n curte s mearg n cmp i vede n zbor un crd de berze, se spune c n anul respectiv va efectua lucrrile agricole ntovrit cu ali ceteni ai satului. Iar dac se vedea n zbor sau pe cmp numai o barz, va fi sortit tot anul s 81

lucreze pmntul numai de unul singur. Din aceast credin rezult necesitatea comunitii satului de a efectua mpreun muncile agricole de sezon, pentru ntrirea relaiilor de ntrajutorare (specific acestei zone gorjene). b) Despre auzitul primelor cntece a psrilor primvara

Auzitul cntatului psrilor primvara, este un obicei care se menine i acum pe Valea Motrului. Primvara, cetenii satelor au grij ca atunci cnd ncep psrile s cnte, nu cumva s-i spurce adic s le cnte, n special dimineaa cnd se afl pe stomacul gol (nemncai). De aceea, fiecare ran are grij primvara s se spele i s mnnce mai de diminea ca s nu-l spurce psrile. Dac omul este spurcat de cuc sau l aude cntnd seara, se spune c ii va merge ru tot anul. Tocmai de aceea n folclorul gorjean a aprut cntecul: Cui i cnt cucu seara Ru i merge toat vara Cui i cnt dimineaa Bine-i merge toat viaa. Dac ranul este spurcat de turturea se zice c toat vara va fi somnoros ca turtureaua. De asemenea, dac omul este spurcat de pupz, acestui i va mirosi gura, ca la pupz. Dac ranul este spurcat de bufni, se spune c nu va avea noroc, tot anul ii va merge ru n familie. Vzutul primvara a primilor fluturi: Oamenii de la sate, cand vd primvara primii fluturi de culoare roie, spun c tot anul vor fi roii (rumeni la fa) i sntoi. Dac vor vedea fluturi galbeni, le va merge ru tot anul i vor fi galbeni la fa, expui unor boli. Pomul de Mai Pomul de Mai sau Armidenul, cum i se mai spune n alte regiuni ale rii, este un obicei popular n calendarul agricol pastoral la data de 23 aprilie sau 1 mai. Acest obicei se mai pstreaz n nord-vestul judeului Gorj. El reflect stravechea credin popular n puterea benefic protectoare a ramurii nverzite, menite s asigure fertilitatea, s apere gospodriile de forele malefice, s aib o infulen pozitiv asupra familiei i a ntregii gospodrii rneti. Acest obicei se practic mai

ales de Sfntul Gheorghe care a devenit ocrotitorul agriculturii, al viticulturii, pomiculturii, al vegetaiei i al vitelor. n ajunul Sf. Gheorghe fiecare gospodar din zona Gorjului se duce n pdure unde taie o prajin de fag bine nfrunzit, pe care o pune la poart sau n faa casei. Ramuri mici de verdea din aceast esen lemnoas, se pun la ui i la ferestre, precum i la alte construcii din gospodrie. Rostul acestui obicei, dup cum spun oamenii mai vrstnici ai satelor gorjene, este de a proteja viaa, integritatea lor fizic i psihic, s li se asigure belugul recoltelor i al animalelor din anul respectiv. Rodul pmntului Numele acestui obicei deriv de la o plant rar ntalnit care se cheam Rodul pmntului. Aceast plant nflorete mai trziu primvara i este de culoare verde cu 82

floare alb. Copiii care merg la pdure primvara dup flori, caut i aceast plant care se gsete numai pe lng Petera Izvrnarilor (comuna Tismana). Rodul pmntului are o mare semnificaie practic asupra cunoaterii felului dac anul respectiv va fi bogat sau nu. n aceast plant se afl ntruchipri ale cerealelor. Dac porumbul are boabe, nseamn c recolt respectiv va fi bun, idem la celelalte culturi de gru, secar, etc. Un alt compartiment al plantei l reprezint butoiul de vin (este forma unui vas de culoare roie), dac acesta este plin (n plant), n anul respectiv este sperana de o recolt bun de struguri, deci de vin. De asemenea, ntr-un compartiment al acestei plante se afla i butoiul de uica (de culoare alb), dac acesta va fi plin (n plant), rnii se bucur c vor fi multe prune pentru a se fabrica uic n gospodria lor proprie. Dac planta are butoaiele seci att de vin ct i de uic atunci n anul respectiv va fi criz de butur. Btrnii satelor de munte spun c Rodul pmntului este o realitate pe care a confirmat-o viaa din cele mai vechi timpuri pn acum. Iarba fiarelor Se spune n popor c orice lact, orice ncuietoare din fier, se poate descuia cu iarba fiarelor. Pn acum nu se gsesc dovezi sau certitudini c cineva n mod concret ar fi fost n posesia ierbii fiarelor. Dup unii, se afirm c iarba fiarelor se gsete numai la arici, pentru c se hrnete cu ea. Alii sunt de prere c iarba fiarelor se procur prin arici n felul urmtor: se ncuie cu un lact ntr-o cuc pui de arici furai. Ariciul, gsindu-i ncuiai, pentru a-i scoate se duce s caute iarba fiarelor pe care o aduce n gura. n momentul cnd atinge lactul, ncuietoarea sare i puii dau buzna afar. Dupa aceea, trebuie avut mare grij ca ariciul s fie prins, spre a i se lua iarba. Ciumarca Ciumarca este o srbtoare de primvar, cu o zi fix, vinerea, se mai cheam i Vinerea ciumii. In aceast zi oamenii consum numai alimente de post, din care nu lipsesc sarmalele cu miez de nuc sau de semine de dovleac pisate n piu. Acest obicei este practicat pentru aprarea mpotriva ciumei (o

boal grav a oamenilor i a animalelor). Potrivit tradiiei, se ntruneau la o cas noaptea nou femei btrne care ntr-o singur noapte lucrau vestimentaia pentru o femeie: o cma de cnep, efectund toate operaiile de la torsul fuiorului, adunatul firelor, esutul i cusutul acesteia, precum i celelalte piese ale costumului femeiesc: opregile, crpa i vesta. Dup terminarea cmii i a celorlalte piese ale costumului, cele nou femei, mbrcau un manechin (schelet) din lemn pe care l aduceau noaptea peste hotarul satului, spunnd Du-te cium n pustii, s ne lai n pace i n sntate. 2. Obiceiuri cu caracter agrar Obiceiuri de munc Aratul de primvar. Obiceiurile legate de cultivarea plantelor cunosc i ele note specifice n aceast zon a Gorjului. nceputul aratului primvara era nsoit de urarea: Bune zile s-ai de plug, sntate i belug. Aratul de primvara ncepe, potrivit obiceiului strmoesc, lunea, miercurea, joia sau vinerea. Cnd se njug boii pentru arat se stropesc cu ap sfinita i cu busuioc sau cu o crengu de salcie dintr-o ulcea nou, cnd gospodrii satelor spun: Dumnezeu s ne ajute s terminm artura sntoi i noi i vitele. Adlmaul plugului

83

n zona Gorjului, n satele de munte, se mai pstreaz i acum obiceiul ca la terminarea nsmrilor de primvar s se pun la jugul boilor sau la cpstrul cailor, o ramur verde de salcie. Prin practicarea acestui obicei, locuitorii satelor aspir sper un an bun, cu roade bogate. Adlmaul plugului se efecteaz de ctre membrii colectivitii, dup felul cum s-au ntrajutorat prin mperecherea animalelor de munc la arat i nsmnat. Urmeaz apoi petreceri n cadrul gospodriei lor proprii. Claca Claca este un obicei popular i de creaie folcloric, un ceremonial al unei munci colective. Este un obicei stesc de ntrajutorare, cu multiple implicaii n domeniul relaiilor socialeconomice i culturale ale vieii comunitare a satelor gorjeneti. Din punct de vedere socio-economic clcile erau de mai multe feluri, ele fiind prestate de ntreaga colectivitate, sau prin reprezentanii lor, grupai n funcie de vrst i sex (tineretul,feciorii, barbaii, fetele i femeile). Claca se efecteaz la orice ran, fr obilgaii, avnd un caracter de ntrajutorare, de interes obtesc, pentru amenajri de drumuri, poduri, fntni, curiri de puni, efectuarea unor lucrri agricole de sezon, adunarea unor materiale de constructii pentru mprejurri, nlatul acoperiului de cas, unde cetenii de la ar se ntrajutoreaz reciproc. n judeul Gorj, clcile se efectueaz ntr-o zi de srbatoare, pentru a participa cat mai mult lume. O categorie a clcii, mult folosit in zona Gorjului, a fost si este destinat torsului lanii, ndeosebi pentru zestrea fetelor. Aceast clac se practica n zilele de toamn i iarn, n special seara. La aceste clci, se toarce, se cant, se spun poveti, snoave, ghicitori de ctre unii participani, iar unde sunt posibiliti se aduc i lutari, unde se cnt i se joac pn noaptea trziu. Dup terminarea torsului, gazda mbie pe cei prezeni la clac cu mncare i cu butur. Claca a fost i rmne un mijloc de creaie folcloric. Acest obicei ne este redat i prin versuri care s-au mai pstrat n aceste aezri gorjeneti: LA CLAC -Am fost asear la clac i n-am gsit

fat s-mi plac, Fata care-mi place mie, N-o las m-sa s vie i o inenchis-n cas Nici la ap nu o las, Nici la lemne-n bttur C i-e fric c i-o fur. C de furat tot i-o fur, Am s fug cu ea pe coast i-am s-o iau de nevast. - i iar verde mr de-al dulce Eu la clac tot m-oi duce, Dei mama nu ma las, Eu tot am s m duc de-acas!

Inf. Vasile Argint lutar din satul Pade n vrst de 24 ani. Cules de Constantin Morega n anul 1952. HAI MARIE, HAI LA CLAC - Hai Marie, hai la clac, S-i gsesti biat s-i plac. Ca dragostea s i-o legi C ai baieti s-i alegi. - Eu la clac, zau c-a merge 84

- Rea mai este mama ta, Hai la clac, nu mai sta, C i m-ta a fost ca tine Mergea la clci la vecine. - Zic mama orice-ar vrea

Dar mama nu m-nelege, Nu m las noaptea-n sat S m fure vre-un baiat!

Am s fac pe voia mea, Eu la clac tot ma duc, Chiar de-a pi vre-un bucluc.

Inf. Ioana Popescu din satul Arderea (Gorj), n vrst de 70 ani. Cules de Constantin Morega n anul 1967. CLAC LA TORS Foaie verde mr mustos Hai mndru, hai la tors, Coboar-n vale la ru Cu furcua pus-n bru. Claca ncepe de cu sear Se ntoarce pe prisp afar, Numai caiere de ln De mioar si de oaie btrn S toarcem ln merinos, S facem firul frumos S toarcem ln igaie Tuns de la fiecare oaie. S sfrie fusele, S toarcem caierele, Umplndu-se fusele i s-adunm ghemele Pentru a face motchile. - S mai zicem o cntare S treac de suprare C poate-i sporul mai mare Cnd lucreaz fiecare, 3. Obiceiuri cu privire la animale Plecatul oilor la munte i msurarea laptelui acestuia Dusul oilor la munte i msuratul laptelui acestora, este un obicei pastoral. Primvara, oierii ii duc oile i caprele pentru a fi mulse, msurndu-le laptele obinut de la fiecare proprietar de ovine. n raport cu laptele obinut, fiecare prorprietar de ovine, ncepnd cu baciul cel mare, ncep s-i ia n timp de trei luni cantitatea de brnz rezultat la msuratoarea respectiv. n zona Gorjului bacii pregtesc unele mncruri tradiionale din care nu lipsesc: balmoul, tocana de miel, caul de brnz i urd. Formaiile artistice valorific folclorul local. Se cnt din diferite intrumente muzicale i se joac. Adusul oilor de la munte n judeul Gorj este o tradiie ca toamna, cnd coboar oile de la munte, dupa Sf. Maria Mic, stenii care au adus oile de la munte i au obinut rezultate bune s organizeze unele petreceri pastorale. Un rol

important i revine baciului cel mare, stpnul care a obinut cea mai mare cantitate de lapte. Acesta dezleag nceperea ospului cu o urare, apoi ocolete masa i ofer tuturor participanilor s bea rachiu din plosc. Ftatul vacii. Curasta. Rscolitul vacii - Hai fetelor s cntm Clcaii s ni-i distrm. Nevestele vesele, S rchie fusele, Ca s facem de bteal S-o-mpleteasc cu urzeal. Fetelor, nevestelor, Hai cu torsul mai cu zor C pentru torsul de-o lan Nu trebuie-o sptaman! nvrtii fusul mai tare, C doar caierul nu-i mare! S toarce-i firul mai bine Fr glci i mai subire; Hai cu torsul, s nu stm, Firele s le adunm i cnd treaba s-a gtat, Hai la mas i jucat, De distrat o s va plac C-aai obiceiul la clac.

85

Printre alte obiceiuri cu privire la animale, este i ftatul vacii. Dac o vac e gestant, mai ales pentru prima dat, i dac este i frumoas, nainte de a fta, i se leag la coad un ciucur rou ca s nu se deoache. Dup ftatul vacii, o mare parte din curast se las s-l sug vielul, iar o cantitate mai mic de lapte se mulge de ctre gospodin, timp de 4-5 zile. Acest lapte, se deerteaz ntr-un vas mai mare, apoi se fierbe, devenind curast. n timpul fierberii, se amestec bine ca s nu se afume, dar focul respectiv se face numai cu lemne aduse de ap. Exist credina c prin aceasta, laptele va curge ca apa. Dup fiertul curastei stpna casei cheam n special copiii vecinilor ca s mnnce curasta. n aceast curast gazda pune i cteva fire de iarb, avnd credina pentru fertilitate, ca vitele s se nmuleasc precum iarba. Cei care consum curasta la plecare transmit stpnilor casei: S triasc animalele, s se nmuleasc ca frunza i ca iarba, iar stpna le rspunde: S dea Dumnezeu!. Vaca ftat pentru prima dat, se rscocete n cap cu un ou de gin. Cel care d cu oul n fruntea vacii (de la o distan de 2-3m), spune: Stiric, psric, la anul vaca s fie cu viel mic. Rscocitul vacii este o credin pentru cretrea produciei de lapte care s curg ca albuul oului. Naprorul Este un obicei tot cu privire la animale, care are loc n noaptea de 22 aprilie, nainte de Sf. Gheorghe. ranii dau drumul la vaci s pasc iarba prin livezile oprite pentru fn i s se naproreasc, adic s pasc unde vor. nainte de a ajunge cu vacile n livezi, le trec prin locurile de gru verde, avnd credina c n aceste sens vacile vor spori producia de lapte. Naprorul este un obicei foarte vechi n judeul Gorj. Marea ncuiat Este tot un obicei pastoral, cu o mare vechime practicat de comunitatea satelor de pe Valea Tismanei, Valea Motrului i de pe Valea Cernei. n aceast zi nu este bine a se lucra c este ru de constipare la animale. n asemenea cazuri, btrnii recomand s se dea la animale Fierea pmntului, o plant care se gsete n fn. Se d la animalul constipat mpreun cu

apa dintr-un ru unde apa se ntoarce. Lsatul strmb n luna februarie, de Sf. Toader, nu se lucreaz, ca nu cumva s se ntmple vitelor i mieilor s se poceasc, adic s se nasc femel i mascul, sau s se nasc mnji, viei sau miei cu picioare strmbe. Culoarea prului Printre alte obiceiuri agrare este i cel care se refer la culoarea prului animalelor. Astfel, animalele ca: porcii, caii, cornutele care sunt de culoare neagr triesc mai mult, fiindc nu se lipete boala de ele. 4. Obiceiuri cu privire la pomicultura Sptmna plantrii pomilor Acest cult se practic ndeosebi n satele de munte din zona Gorjului. Locuitorii satelor stropesc pomii cu ap de la Boboteaz sau sfinit de preot n ziua de Trifon. Pe Valea Motrului exist un dicton potrivit cruia Cine nu sdete un pom, la nu se cheam om. Ca urmare s-a iniiat i se desfoar n fiecare an obiceiul sptmna plantrii pomilor.

86

Crtiele Primvara, cnd crtiele i fac muuroaiele prin grdinile de varz, n livezi i alte locuri, femeile distrug aceste muuroaie cu sapa sau cu unele epue. Pe Valea Jaleului, n timpul cnd femeile distrug muuroaiele de crtie, cnt urmtorul cntec: Crtia, sobol (sic!) Iei de pe ogor Treci prin gard de spini i treci la vecini Prin alte grdini i las pe-a mea, C-s stpn pe ea; Inf. Dumitru Gr. Petcu, Cmpofeni. Sfntul Foca i Palie Cu trei zile nainte de Sf. Ilie, n satele de munte nu se mai lucreaz nimic, ca s nu-i loveasc pe oameni trsnetul. Aceste trei zile se mai numesc i circovei, femeile nu coc n ziua de Foca nici pine i nici nu se mprumut cu foc. Oamenii din Plaiul Cloanilor, spun c Sf. Foca arde piatra n ap. n aceeai zi cu Foca, este i Sf. Marina, o veche tradiie din zona Gorjului. De Sf. Marina din data de 17 iunie, se dau de poman porumbi tiai din rdcin. Acest obicei se practic acum de 1 august, cnd se dau de poman porumbi fieri i dovleac fiert. Chemata vntului Este o srbtoare pn n Sn-Petru, care dubleaz calendarul cretin, cnd nu se lucreaz, ca s nu vin chemata vntului ce va rupe tot n cale. Rusaliile n luna iunie, dup lsarea postului de Sf. Petru, ncep Rusaliile care in o sptmn. nc din ajunul Rusaliilor, se intaleaz la porile fiecrei case un pui de tei, iar la stlpii casei se pun crengi de tei. n noaptea Rusaliilor se doarme n pat pe crengi i flori de tei. n sptmna Rusaliilor locuitorii de pe Valea Tismanei, de pe Valea Motrului i de pe Valea Jiului, nu efectueaz nici un fel de lucrri la vie. Aceste zile sunt considerate ca un cult al proteciei viilor mpotriva manei i a grindinii. n lumea satelor se spune c cei care execut lucrri la vie ii ia rusaliile, adic nnebunesc. Snzienele n ziua de 24 iunie au loc Snzienele. n aceast zi, cetenii satelor din Gorj efecteaz o curenie general n interiorul locuinelor. Scot afar toate oalele de prin lzi, cmi, oprege, chilimuri, macate, perini, haine brbteti, pe care le pun pe prispa casei sau pe gardurile curilor, nct fiecare gospodrie devine ca un muzeu n

aer liber. n aceast zi se oprete mobila tradiional (paturi, scaune, mesele, lazile de zestre) si se varuieste casa. Copiii merg n grupui pe camp, unde culeg buchete de snziene, care se presar pe toate, s nu le road moliile. i dute ca vntul, Nu sparge pmntul. Cci te sgetez, S te-ndeprtez! Tu s faci ce tii P-ici s nu mai vii.

87

n ziua Snzienelor, femeile din comuna Arcani, pun ramuri de anin pe locurile cu semnturi i rostesc urmtoarea rugciune: Ian, Ian Snzian i-ai face poman, S dai ploaie fr man; Holda s rodeasc, Porumbul s creasc, Inf. Maria C. Mircioiu, Stroieti. Srbtoarea teiului n miezul verii, cnd teiul este n floare, localnicii nc din vechime, continu tradiia srbtorii Teiului. La biserica satului se oficiaz o slujb religioas pentru vegetaia teiului, a valorii acestuia pentru medicina popular care a avut ntrebuinare nc din timpurile preistoorice. Cu acest prilej stenii satului Clnic mpodobesc casele cu crengi cu floare de tei. Fiecare familie prznuiete Srbtoarea Teiului care s-a transformat n nedeia satului. Din cas n cas, cnt cete de lutari, iar dup mas se face hor rneasc sub umbra unui tei n padurea de stejar de la Popas, unde tineretul joac pn noaptea trziu. Ceremonialul bradului Bradul a fost i rmne un motiv al ceremoniilor i n judeul Gorj, unde i se d diferite semnificaii. Bradul este venerat ca semnul vieii, exprim tineree i fericire. Este considerat copacul vieii, cel mai sfnt, care i are ceremonia sa proprie. nc de la prima scldare a noului nscut, exist obiceiul s se pun o crengu de brad n scldtoare. Bradul se pune la plosca cu care se cheam nuntaii la nunt. Vrfuri de brad se pun la scaune i n capul mesei de nunt. De asemenea la mireas, un vrf de brad i se pune n prajina de nunt. Tot brad se pune i la plosca cu care se cheam la botez. Bradul este cel mai apreciat de copii la obiceiul Pomului de Crciun, care se mpodobete cu daruri. Tot bradul este acela care se folosete la funeralii. n partea de nord-vest a judeului Gorj acesta poart denumirea de sulia i se pune la mormntul unor tineri sau la alte personaliti. n folclorul gorjenesc, un loc deosebit l ocup cntecele despre brad: Pdure verde de brad S trec prin tine mi-e drag S vd cte-o poieni Cum fuge cte-o cpri. 5. Obiceiuri cu privire la ploi Cu privire la ploi, n judeul Gorj exist o serie de obiceiuri. Cnd plou prea mult stenii spun c s-a spart cerul.

n timpul verii cnd nu plou, unii locuitori spun c ploile sunt oprite de cei ce confecioneaza crmida. Dac plou nainte de nunt, ca s se opreasc ploaia, se arunc n foc opinci rupte cu sare n ele. Cnd bate grindina i e furtun cu fulgere i tunete se aeaz n curte o secure, iar pe Valea Motrului este obiceiul s se arunce afar vtraiul de la foc. Cnd plou prea mult se trag clopotele de la biseric. Rod cu mna pun, l strng de pe drum. Tot porumbul meu Rodi-l-ar Dumnezeu.

88

De asemenea, cnd este secet prelungit pe Valea Tismanei i Valea Motrului este obiceiul ca preotul, mpreun cu credincioii, s scoat icoanele la rul cel mai apropiat unde se oficiaz slujba. Dac plou pe la Sf. Ilie, ranii au mare bucurie c se face recolta de porumb. Paparuda Este un obicei de fertilitate practicat n judeul Gorj nc din cele mai vechi timpuri. n timpul verii, cnd pmnturile erau primejduite de secet, oamenii de la ar mbrcau o copil mai mic de 10 ani cu o cma facut din frunze i buruieni i cntau urmtorul cntec: Paparud, sui-te la cer, deschide porile, trimite de acolo ploile aici, ca s creasc bine secara, grul. Cntecele interpretate de ctre tinerii ncadrai n Paparud, se desfoar n verile secetoase, pe uliele satelor sau n curile oamenilor, unde acetia vin i arunc pe ele ap cu galeata. PAPARUDA DIN CURTIOARA Gorj Paparud-rud, Iei colea de ud, Cu galeata ras. Ploile se vars Prognosticuri despre vreme Cu galeata plin, Ploile s vina, De joi pn joi, S vina nou ploi.

Fulgerul Cnd tun i fulger la Piatra lui Stan (Godeanu), va fi un an ploios, cu o recolt mbelugat. Cnd fulger i tun la Steiul Spinenilor (Pade), va fi un an rau, secet, cu recolt slab. Dup starea animalelor Cnd porcii umbl cu paie sau cu lemne n gur i le duc la culcuul lor, anun schimbarea timpului. nflorirea a doua oar a salcmului Cnd salcmul nflorete a doua oar n timpul verii, se spune c va fi o iarn grea, lung, cu zapad mare. Creterea vrejului de dovleac pe vertical Cnd cresc vrejii de dovleac pe vertical va fi zpad mare iarna. Rotirea vrbiilor i ciripitul lor Cnd la casele cetenilor vin plcuri de vrbii i ciripesc, se schimb vremea mai ales toamna atunci cnd ncep s cad fulgi de nea. Cntatul rcneilor (brotceilor) Cnd cnt mai de rcneii se prevestete ploaia. Cnd

ginile se culc prea devreme Se ateapt ca a doua zi s fie vreme rea. Cntatul cocoilor 89

Cnd cocoii cnt mereu ziua, n zilele urmtoare se va schimba timpul, va ploua. Despe unele elemente cosmice

Cerul n judeul Gorj exist o serie de credine i practici cu privire la unele elemente cosmice. Acolo unde se vede albastru, e cerul unde locuiete Dumnezeu cu Iisus Hristos, cu sfinii i ngerii. Tot acolo este raiul. Stelele n lumea satelor se spune c sunt oameni cte stele sunt pe cer, fiecare om are steaua lui iar atunci cnd moare i cade steaua. Cderea stelelor, care se vd mai numeroase vara sunt cauzate de moartea oamenilor. Cometele n viaa satelor de munte a existat credina c atunci cnd apar cometele se face rzboi. Luna Cnd e eclips de lun e credina c e mncat de vrcolaci, oameni ri i ucigai. 6. Obiceiurile de iarn Crciunul Este una din marile srbtori de care sunt legate o serie de datini cu caracter etnografic i folcloric. n 25 decembrie, cretinii serbeaz naterea Domnului Iisus Hristos. Credinele privitoare la srbtoarea Crciunului se reduc la urmtoarele: naterea de ctre o fecioar, noul nscut este Iisus Hristos, mntuitorul lumii. Naterea este nsoit de evenimente miraculoase, precum steaua de pe cer, coruri cereti. Postul Crciunului Crciunul este precedat de postul de 6 sptmani. Ziua lsatului postului de Crciun ateapt cu mult nerbdare n special de tinerii satelor cnd merg n seara respectiv i joac pn la miezul nopii. n cadrul fiecrei familii steti, n seara lsatului secului, se pregtesc bucate i buturi alese din gospodriile proprii. Se ospteaz, se nchin pahare de uic i vin, rostindu-se cuvintele: Noroc!, S trii!, Sfntul post s-l petrecem sntoi!, iar rspunsul va fi: S dea Dumnezeu!. Tiatul porcului Este un moment ce precede pregtirea pentru Crciun. Porcul se taie n ziua de Ignat, la 20 decembrie. Locuitorii satelor gorjene se ngrijesc din timp asupra pregtirii tiatului porcului, constnd n asigurarea

vaselor pentru depozitarea crnii, gsirea unor oameni care s ajute la omorrea porcului, a condiiilor pentru prlire. La plecare, stpnul casei nmneaz cte un pachet cu carne fiecrui mcelar sau o sum de bani, mulumindu-le pentru munca depus. Colindele de Craciun

90

Cete de colindtori, mai ales copii de la sate, merg la casele gospodarilor s le ureze sntate, via lung , belug, cntnd colinde. Colindele vizeaz atingerea idealului de bunstare i fertilitate, fiind nsoite de diferite acte rituale, urmrind acelai scop. Acest obicei popular, dac la nceput se practica mai mult de echipe de colindtori, sa introdus apoi i n judeul Gorj Jocul caprei i Jocul ursului. Capra este jucat pentru a aduce noroc i belug. Colindele, ca obiceiuri populare au fost i rmn o manifestare folcloric. COLINDE PSTORETI Lerui, Doamne, Leru, Pe drum, pe crare, Pe drumul cel mare, Trec i se petrec Foarte muli voinici Toi cu caii murgi i povrnii De-o maic btrn Cu gluga de ln, De ln sein, De pr de cmil. Din fus sfria, Din gur gria: N-ai vzut pe-aici Un fecior de-al meu, Nalt i sprncenat, Striat de varsat, Feioara lui, Spuma laptelui; Mustcioara lui, Spicul grului; Sprncenile lui, Spicul orzului; Ochiorii lui, Mura cmpului, Dou mure de cmp Coapte la pmnt Neajuns de vnt. Coapte la rcoare, Neajuns de soare.

Inf. Ion Mohoinea din satul Topeti (Tismana), 40 ani. Cules de Constantin Morega din anul 1968. DOMN, DOMN, S-NLM am plecat s colindm Pe la case s urm, Domn, domn, s-nlm! Pe la curi de boieri mari Cu fclii i lutari. Dar boierii nu-s acas, O s facem cale-ntoars. i-au plecat la vntoare Cules de Constantin Morega n 1937. S vaneze cprioare. Cprioare n-au vnat, Domn, domn, s-nlm, i-au vnat un iepura, Domn, s-nlm. S fc din pielea lui Vemnt frumos Domnului.

Pirii n satele gorjene rnii au fost pstrtorii celor mai adnci i intime date etnice i spirituale. Specific acestei zone a Gorjului sunt

Pirii. Pirii este un obicei popular cu o veche tradiie care const n faptul ca n Ajunul Crciunului, copiii de vrsta colar s mearg din cas n cas, iar familiile de rani le ofer colaci, dulciuri i fructe. Cetenii satului ieseau naintea copiilor i cu bee lungi de un metru, de

91

specie alun, decorate frumos. Cnd pirii se ntorc acas, prinii lor ating cu aceste bee vacile gestante pe spinare ca s fac viei pistrii. Semnal al sosirii pirilor S strigm cu toii mi S se-aud-n muni i vi, Haida mare-n piri, C numai eu rmsi. Colindele pirilor i-am venit s colindm Florile dalbe, Pe la case s urm Florile dalbe; C-auzi c vin colindtori Noaptea pe la cnttori i v zicem s trii ntru muli ani fericii! Sculai, sculai, boieri mari, Sculai voi romni plugari C pe cer s-a artat O stea mare de-mprat, Florile dalbe. C domn Iisus s-a nscut Cu flori de fn nvscut Din Dumnezeu adevrat Soare-n raze luminat i v zice: s trii, ntru muli ani fericii! sau Venii gospodari cu sacii Cu fructe i cu colacii, Cu colinde de alun Acum de Mo Crciun.

Inf. Marin Argint lutar din satul Pade, 51 ani. Cules de Constantin Morega n anul 1958. Revelionul n noaptea dintre 31 decembrie i 1 ianuarie, peste tot n ara noastr are loc Revelionul, care este o veche tradiie. Revelionul este un prilej de petrecere, care const ntr-un osp cu multe feluri de bucate (sarmale, pifti, crnai, caltaboi, dulciuri, cafele). n mediul stesc din zona Gorjului, Revelionul se desfoar n cadrul familiilor sau n grupuri de case. nchinarea paharelor este un obicei strvechi i este reflectat n folclorul local prin diferite cntece: Mi s-a deschis pofta iar S mai beau cte-un pahar, Fie de uic sau de vin Dar s fie plin... sau Hai s nchinm paharul, S ne cnte lutarul, S petrecem mpreun n pace i voie bun.

Unele obiceiuri ce se practic n ajunul Anului Nou Snvsitul n judeul Gorj se practic aproape n fiecare cas. Oamenii trebuie s snvsieze sau s fie snvsit de cineva. n acest scop, pe vatra

ncalzit din gura sobei, se aeaz dou boabe de gru la o mic distan unul de altul. Fiecare bob reprezint cte o persoan, unul feminin i altul masculin. Dac bobul cel masculin sare spre cel feminin atunci se spune c baiatului i place de fat i o va lua n cstorie. Dac bobul ce reprezint partea feminin sare spre cel masculin, aceasta nseamn c acesteia i place de biatul respectiv. Dac boabele se resping, nseamn c tinerii nu au plcere unul fa de altul.

92

Pregtirea aternutului fetelor Pe Valea Jaleului i Valea Motrului, n Ajunul Anului Nou, fetele i pun sub pern, cteva fire de busuioc, boabe de gru i sare, spunnd Cum st cutare... (numele fetei) fr sare, aa s nu poat sta cutare... fr mireas. Punerea cepelor n Ajunul Anului Nou, noaptea, se iau 12 jumti foi de ceap uscat pe care se presar sare. Aceste foi de ceap sunt considerate cele 12 luni ale anului. Dup cantitatea de lichid ce o reprezint fiecare foaie de ceap, se poate determina cantitatea provenit din ploi n cursul anului, pe fiecare lun. Astfel se cunosc lunile care vor fi ploioase sau secetoase din cursul anului. Sorcova Este un obicei oltenesc. Sorcova se confeconeaz dintr-o ramur de mr i de pr, mpodobit cu hrtii colorate pe care copii le poart cu bucurie n mn. n dimineaa Anului Nou, copiii sorcovesc printii, rudele apropiate, ct i ali ceteni ai satului, intrebnd Primii sorcova?. n satele judeului Gorj se cnt mai multe variante de sorcov: Sorcova, vesela, S traii, s-mbtrnii, Ca un mr, ca un pr, Ca un fir de trandafir. S fi tare ca piatra, Iute ca sgeata. S fie tare ca fierul Iute ca oelul. La anul i la muli ani! S trii boieri mari, S ne dai i nou bani.

Inf. Un grup de trei copii din satul Pade, n anul 1962. Cules de Constantin Morega n anul 1962. Sorcova, Vesela, Peste var, Primvar; S trii, S-nmugurii, Ca un mr; Ca un pr, Ca un pui de trandafir! Tare ca piatra, Iute ca sgeata; Tare ca fierul, Iute ca oelul! Sorcovi de mr dulce Sfnta cruce s ne-ajute La anul i la muli ani!

Inf. Doi copii din satul Apa Neagra, n anul 1967. Cules de Constantin Morega, n anul 1967.

Boboteaza Boboteaza a devenit marele praznic al cretinilor, precedeat de cuvintele: n Iordan botezndu-ne Tu Doamne, nchinarea Treimii sa artat, care este cntat de ctre preot n ajunul Bobotezei, cnd umbl cu crucea din cas n cas. De Boboteaz, n localitile situate pe maul apelor, are loc ceremonia de aruncare i pescuire a crucii din ape. n cadrul fiecrei biserici, preotul sfinete apa, numit agheasm. Din aceast ap ia fiecare credincios, considernd-o cu o putere miraculoas

93

care tmduiete trupul i sufletul. Cu aceast ap sfinit se stropesc ncperile de locuit i grajdurile animalelor. Apa de la Boboteaz se pstreaz pe ntregul an de ctre toi cei care cred n puterea apei sfinite. Exist credina c apa sfinit nu se altereaza i este n stare s vindece bolile la oameni i la animale. n ziua de Boboteaz, nimeni nu mnnc pn nu bea trei picturi de agheasm. Este considerat apa cea mai natural, c purific de pcatul originar. Fetele i pun sub pern cteva fire de busuioc pentru a-i visa ursitul. n seara zilei de Boboteaz, unde sunt lutari, n fiecare sat se organizeaz i de desfoar hore rneti, unde tineretul joac pn noaptea trziu. 7. Alte obiceiuri Modul de aflare a numelui viitorului so Pe Valea Motrului, cnd la rzboiul de esut, ias pe sulul de urzeal ultima vergea, fiica estoarei dac a ajuns la vrsta de cstorie ia aceast verge cu dinii, iese afar din cas i o ine n gur pn cnd aude n sat numele unui brbat, exist credina c aa l va chema pe viitorul so. Credine cnd i va merge bine omului Dac iese cineva dimineaa naintea ranului cu vasele pline de ap, exist credina c i va merge bine n acea zi. Cnd oamenii viseaz noaptea cmpul cu verdea i flori, nseamn c n acea zi le va merge bine, i vor ndeplini dorinele. De asemenea dac pe om l mnnc palma stng, se bucur c va primi de undeva bani. Credine cnd i va merge ru omului a) Cnd pisica i taie calea Cnd ranul vrea s traverseze un drum i naintea lui iese o pisic mai ales cea de culoare neagr, i taie calea, nseamn piaz rea i i va merge rau n ziua respectiv. b) Cnd iepurele i taie calea omului Dac iepurele i taie calea unui cltor, acestuia i va merge ru n acea zi. De aceea unii oameni, cnd le taie calea iepurele prefer mai bine s se ntoarc napoi, s nu i mai contiune drumul. c) Cnd iese popa nainte Cnd popa sau un clugar iese pe drum nainte, locuitorii satelor de munte au credina c le va merge ru n acea zi. d) Cnd cineva iese n cale cu gleata sau cu un alt vas gol Exist obiceiul

c dac cineva dimineaa i iese nainte ranului cu un vas gol, e credina c n acea zi i va merge ru. De aceea unii btrni ai satelor pentru a evita acest ru, n asemenea cazuri n drum pn la persoana respectiv i umple vasele cu ap de la fntan i numai dup aceea i continu drumul. 8. Obiceiuri de familie

94

Naterea Naterea n zona Gorjului este marcat de o serie de ceremonialuri i rituri, menite s i asigure mamei i noului nscut condiii de via, o integritate perfect n comunitatea familial i n ntreaga comunitate steasc. Pregtirea femeiei pentru natere n mediul stesc, viitoarea mam este supus anumitor practici i interdicii. Se recomand s munceasc mai ales n cmp pn aproape de natere, fiind pregtit pentru a rezista acestui act. Ca interdicie femeia gravid nu trebuie s efectueze o munc grea, trebuie s evite urcarea multor dealuri sau scri, s nu practice sriturile, dansul, care pot provoca avortul sau naterea prematur. Familia, n special soul, va cauta s creeze o atmosfer placut i linitit n cas pentru a feri gravida de zguduiri sufleteti. Ursitorile Pe o mas joas, rotund, specific satului gorjean, acoperit cu pnz alb, se aeaz trei turtie rotunde, din aluat nedospit, unse cu miere i n care se nfige cte o crengu de busuioc. Alturi se pun trei cni cu ap, brciri aduse de moa, iar n jur trei scunele. Dimineaa sunt adui trei copii, sunt aezai pe scaunele, iar moaa vegheaz ca acetia s mnnce turtiele i s bea toat apa. Mama copilului dac viseaz vreun vis plcut, nseamn c-i ursit bine, iar dac visul e ru nseamn contrar. ngrijirea copilului dup natere Una din ngrijirile principale ale noului nscut este baia. Scalda copilului se face cu ap fierbinte. Dei se unge pielea cu unt de vac, totui din cauza apei fierbini, scldatul este un chin pentru bieii copii. Dup baie copilul este aezat ntr-un leagn de lemn i este legnat de mam ca s adoarm, cntndu-i unele cntece de leagn: Nani. Nanii Puiul mamei Cum s fac S mi-l adorm C-o pictura de somn? Vino Dulc, De mi-l culc i tu pete De mi-l crete i tu somn De mi-l adormi.

Inf. Ioana Popescu din satul Arderea, 72 ani. Cules de Constantin Morega n anul 1967. Botezul Este un alt obicei familial. Dup natere,

potrivit religiei ortodoxe copilul trebuie botezat sau cum spun localnicii din Plaiul Cloanilor, s fie cretinat. Dac copilul este slbit, se boteaz chiar dup trei zile de la natere cu credina s nu rman n afar din rai. Potrivit datinei din aceast zon, n ziua botezului, moaa vine cu mbrcminte nou pentru noul nscut. Dup ce l scald, l imbrac i l duce n brae la biseric, unde vine i naa cu o cama cucust cu ruri i cu o lumnare mare din parafin. Preotul dup ce citete ritualul biblic, moaie copilul de trei ori n ap. Dup botez moaa plec cu copilul i cu lumnarea aprins.

95

Cnd se vine cu noul nscut de la biseric acas, prinii copilului, ateapt, naul, naa i moaa cu masa pregtit. Dup ce un copil care are prini stinge lumina ntr-un pahar cu gru, copilul este luat de mam i este alptat. Banii i darurile pentru noul nascut sunt strnse de ctre moa, care umbl cu copilul n brae, iar banii primii i introduce n plapuma ftului, apoi sunt pui ntr-o batist, la care se mai adaug o ramur de brad, sare i o bucat de pine, dup care se dau mamei copilului. Dup aceea, pe Valea Motrului mama noului nscut ofera daruri naului i moului, cte o cma, pijamale, prosop i cte o pern, iar naei i moaei li se d cte o cma de noapte, fa de pern i ciorapi. Dup ce se termin masa, oaspeii joac pn noaptea trziu i se exclam diferite strigturi ale horei, specifice locului. Nunta Taina nunii este un act sfnt, n care prin preot se mprtete harul Sfntului Duh celor doi tineri. n cadrul nunii, rolul principal l are mirele, urmat de mireas, nai, prinii i cumnaii de mn, toi cu responsabiliti precise pe parcursul de pregtiri de desfurare a nunii. Participarea celorlali steni la acest ceremonial, reflect acceptarea lor la acest act al cstoriei exprimat prin bunvoina lor de a oferi daruri n momentul desfurrii mesei. mpeitul. Logodna nainte de cstorie cei doi tineri fac cunotin pe la hora satului, nedei, la trguri, la munca cmpului, cnd se ndrgesc. mpeitul const n cererea n cstorie a unei fete, avnd consimmntul prinilor ei. Mersul gritor se face n partea de nord-vest a judeul Gorj ntr-o smbt seara. Dup ce prinii i tinerii au ajuns la nelegerea n vederea cstoriei, tatl biatului scoate sticla de uic pe care o are el de acas, la aceasta este legat un fir de ln rou i o ramur de busuioc si in momentul cand se duce la gura spune; mpreun s le fie de bine, tinerii care se vor cstori, le dorim sntate i nelegere. Aceast secven a mpeitului este ntlnit n folclorul gorjenesc prin unele versuri ca: MPEITUL TATL BIATULUI: - Bun seara i bine v-am gsit! TATL FETEI: - Bun

seara i bine a-i venit! Ce umblai, ce cutai? Pe aici, prin dealul de sub carpai! TATL BIATULUI: i-am venit pe nserat, Dintr-un loc ndeprtat, Am auzit ca avei o fata de mritat i noi avem un biat de nsurat Biatul cu fata s-au mai vzut, S-au cunoscut, S-au plcut, Dac ar fi cu voia dumneavoastr, Vrem s-o facem nora noastr TATL BIATULUI: - Dar ce prere are fata? TATL FETEI: - Cnd vrea fata, Nunta-i gata! A spus-o n rs tata. FATA: Tat i-ascult cuvntul tu, Este bun, nu este ru i-o s plec din satul meu, S plec de la casa mea Unde mama m iubea i-mi d pova Cum s m comport n via. Dac e cu voie bun Ne-nelegem mpreun: 96

Si feciorului aleas, S-o ducem la noi acas C-i tnr i frumoas; C de-aceea am venit TATL FETEI: - Vremea fetei a venit i dac vrea, o mrit. Ca zestre eu i-oi da doi boi, Vre-o cinci capre, zece oi, Pomii din dealul Izvrnei, Conacul n Culmea Cernei, Paturi, scoare i covoare i via de sub Ponoare, O caru cu doi cai i curatura din plai.

Nunta la toamn s-o facem C atunci de toate avem. TATL BIATULUI: - Acuma parc mi-a venit inima la loc Ca s-o cerem mpeit. S bem din plosca- legat cu fir de busuioc, V dorim la toi, sntate i noroc! TATL FETEI: - nainte de a duce sticla la gur Cu aceast bautur, V zic: noroc!, S ne triasc tinerii! C-s frumoi ca tradafirii. S le facem nunta aleas La mire i la mireas, S petrecem mpreun, n pace i voi bun.

Inf. Ion Mohoina din satul Topeti, n vrst de 45 ani. Cules de Constantin Morega n anul 1972. Cununia civila (nregistrarea cstoriei) nregistrarea cstoriei trebuie s ndeplineasc condiiile urmtoare: biatul s aib peste 18 ani i fata de la 15 ani n sus. nregistrarea cstoriei se efectueaz la Oficiul strii civile din cadrul primriilor din care aparine de regul brbatul. Este obiceiul ca att ofierul de stare civil ct i alte persoane oficiale de la nivelul comunei, viitoarea soie s le dea ca dar cte un prosp ct i un mic osp de unde nu lipsete uic de prun i vinul, iar cei din partea primariei ureaz viitorilor soi: mult noroc i cas de piatr, iar tinerii rspund: s dea Dumnezeu. Activiti ce se ntreprind pentru pregtirea nunii la ambii tineri a) Pregtirea la biat n zona Gorjului se efectueaz o serie de activiti ca: alegerea naului, a cumnatului de mn, aducerea bradului din munte, alegerea conacarilor, alegerea steagului, alegrea lutarilor.

Alte activiti pentru pregtirea nunii sunt: asigurarea mijloacelor de transport, alegrea vtenilor (a celor ce servesc la mas), asigurarea buturii pentru nunt, alegrea buctarului, a sorei de ginere, cumprarea costumului pentru mireas. Invitaia la nunt cu plosca Invitaie la nunt cu plosca este un ceremonial destul de complex. Invitaia se efectueaz smbt sear cu plosca de uic de ctre cumnatul de mn. La cei din alte localiti, li se fac invitaii scrise: o prezen bun o au indeosebi rudele apropiate, prietenii si mai putin alti cunoscuti. Ceremonialul acestei chemri la nunt, este redat i in folclorul gorjenesc: INVITAIA LA NUNT CU PLOSCA i luai drumul De-a lungul Cu flacii laolalt S m vad lumea toat 97

i colindai tot satul Cu plosca din poart-n poart Ca s tie lumea toat Cu plosca de cinci oca, S vie la nunta mea. Plecai pe drum s m plimb Cu nuntaii chiuind

Pe toate uliele, S m vad fetele. Frunzuli mr rotat i m vazui nsurat, De pe poticele luat La casa mea aezat. Lang cine-mi este drag.

Inf. Marin Argint, lutar, din satul Pade, 61 ani. Cules de Constantin Morega n anul 1982. mpodobitul bradului (a steagului de nunt) n ajunul nunii, la viitorul mire, se pregtete bradul de nunt, numit steag. Acest brad se aduce din munte de ctre trei biei de aceeai vrst, la care le triesc prinii. La mpodobirea bradului particip fete si biei din sat. Se leag n ramuri ciucuri de ln de diferite culori. Se nir pe a boabe de fasole i de porumb, n culori roii i albe. Se pune i o basma roie, una alb, flori naturale, panglici, beteal. n momentul mpodobirii bradului, lutarii cnt continuu. MPODOBITUL BRADULUI Venii frai, venii surori S facem bradul cu flori (mi), C azi cu toi venim Bradul s-l mopodobim, Cu lti lucitoare (mi). Adus din deprtare (mi) Cu ciucuri de mtase mpletii n ase, Firicel, cu firicel i legat cu brnicel S joace bieii cu el; S joace cu el acas, La mire i la mireas S joace la amndoi Cum e datina la noi.

Inf. Marin Argint, lutar, din satul Pades, 34 ani. Cules de Constantin Morega n anul 1962. Ducerea ploconului naului n zona Gorjului, smbta seara, viitorul ginere, n cntatul lutarilor, duce naului ploconul, adic un curcan, cte 5 litri de uic i de vin i 5-10 pini. Naul gust dintr-o pine, dup care rostete cuvintele: grul s

rodeasc, finii s triasc. b) Pregtiri la fat Aciunile care se ntreprind pentru pregtirea nunii la fat sunt: aducerea bradului din munte (din care se pune n jurul mesei, a porilor, n prjina de nunt i la plosc), alegerea muzicanilor, aducerea prjinii miresei din pdure, asigurarea mijloacelor de transport pentru nunt, aprovizionarea cu alimente i butur, alegerea buctarului, a cumnatului de mn, asigurarea vtenilor, a veselei necesare, pregtirea darurilor pentru ginere, na, na , sora de ginere, socrii, a batistelor i a foaie-n-fir-ului pentru florile nuntailor, stabilirea fetelor care vor merge n nunt la ginere. Ceremonii ce se desfoar duminic dimineaa la mire i la mireas Brbieritul ginerelui 98

n partea de nord-vest a judeului Gorj, brbieritul ginerelui se efectueaz duminic dimineaa la el acas de ctre un prieten sau un frizer. Dup ce este brbierit pe fa, se ud mai nti cu vin, apoi cu ap. Vinul este folosit pentru ca ginerele s rman rumen i frumos. Pe ntreg brbieritul mirelui, lutarii cnt cntecul: Foaie verde mugurel, Gineric, ginerel, Roag-te, de brbier S-i mai lase-un firicel S te fuduleti cu el S-i lase i o brbioar S fi biat pan la var. -Bine mai trim flcu C-nclecm calul meu i mergem unde vream eu i cnd uieram odat, Se strngeau fetele roat; Dar acuma m-nsurai i fetele le uitai. O maic, cu flcii, De mine cu brbatii, Las ca-i bine i-nsurat, C tiu seara un s trag La gura de srutat, La nevestica cu drag. Drag, nevestica a mea S mi-o srut ct oi vrea Nu mai tremur pe la pori S m latre cinii toi S m fac lumea ho.

Inf. Haralambie Cidoiu din satul Paraul de Pripor, lutar, 45 ani. Cules de Constantin Morega n anul 1964. Gtitul mirelui Duminic dimineaa dup brbieritul ginerelui, acesta se mbrac n hainele tradiionale n timp ce lutarii cnt unele cntece de petrecere: DUMINIC DIMINEAA Ia-uzi mi! Frunzuli, frunz crea Nu tiu soare a rsrit Mirele-i gtit (mi), Ia-uzi mi, Cu podoaba trgului, Ia-uzi mi, Cu mireasa cmpului. Duminic dimineaa, Mndr zi s-a mai ivit, Mndru soare a rsrit Cu cciula brumrie Cu cunun argintie, Ca s-i fie mndr de soie, Drag lui pe vecie Pentru cununie. Ia-uzi mi.

Inf. Petrica Caturoiu, lutar din Tismana, 51 ani. Cules de Constantin Morega n anul 1952. Gtitul miresei nainte de a se mbrca n costumul de nunt, hainele de mireas sunt trecute printrun jug de boi de ctre cumnatul de mn al miresei, care rostete urmtoarele cuvinte: cum

trag boii la jug unii, aa s fie unii ginerele i mireasa. mbrcarea i nclarea alb a miresei, reprezint simbolul puritii. Acest moment al gtitului miresei este reflectat n folclorul gorjenesc prin cntecul GTITUL MIRESEI Duminic diminea 99

Ce frumos mai e gtit,

Lino, Leana mea, Zi senin, fr cea, Lino, Leano, Frumos soare a rsrit Cnd mireasa mi-am gtit Cu cunun de argint, Lino, Leano, i mireasa mi-am gtit, Lino, Leano, Nu tiu soare a rsrit, Ori o floare an florit.

Lino, Leano, Ca podoaba mpodobit Cu podoaba cerului Cu mireasma cmpului Am gsit o floare aleas. Lino,Leana mea, I-am pus numele mireas, Lino, Leana mea, I-am pus nume dintr-o mie S-l poarte la cununie i s poarte portul su. i s-l umble mersul meu.

Inf. Titina Lala, cntrea din satul Tismana, 45 ani. Cules de Constantin Morega n anul 1962. Expunerea colocailor Colocaiile (oraiile de nunt), sunt un vechi ritual care se practic la toate nunile rneti din zona Gorjului. Trei colocai, intr n curte pn la streina casei, unde unul din ei spune colocaiile. COLOCAII -Bun dimineaa, cinstii steni mici i mari, -Mulumim dumneavoastr, conacari -Ce umblai ? -Ce cutai? -Ce umblm? -Ce cautm? Ne scularm de diminea, Plecarm la vntoare Cu roua i ceaa-n spinare ; Trecurm munii luminoi, Bine v-am gsit sntoi! Ieirm la drumul mare i ddurm de-o urm de fiar. Unii ziser c-i urm de zan S fie mpratul nostru cunun, Alii ziser c-i urm de cprioar S-i fie mpratului soioar; Voinic ce-a nclecat pe-un cal Ca un ducipal Fcu ochii roat Peste ara toat Aici vzu o floare frumoas Care nu nflorete Nu rodete Locul nu-i priete i se ofilete i venirm noi sae conacari, Pe cai clri, Cu fruri zugrvite, 100

Cu unghii postorite Cozile-mpletite i pornirm, Pe valurile vntului, Cntnd i chiuind, Din pistoale trosnind, Caii urlnd, i necheznd; Vrem floricica s ne-o dai C de noi tot nu scpati! C noi venirm cu tarnacoape de argint S scoatem floarea din pmnt S-o sdim la mprat n grdin Acolo s nfloreasc i s rodeasc Locul s-i priasc, S nu se ofileasc, Noi nu plecm de aici fr rspuns! Rspunsul nostru este: ase pahare cu vin i ase pechire de in Cusute cu flori de arnici, De care se gsesc pe aici S fie i mtase Numai s fie de aici din cas, De la cinstita mireas S nu fie de la vecine Ca s pim vreo ruine iatunci, v-a fi cinstea noastr i ruinea dumneavoastr. Socrilor, ascultai! n urechi bgai, Cnd or mai fi ctre sear, Mare gloata v mpresoar De n-ai avea bucate de ajuns, S v cutai loc de ascuns! Scoatei bui cu vin, Care de fn, S-avei socri mari i buni lutari, La cai, s dai fn verde Cu roua neluat, Cu floare nescuturat; Noi am mai sta i-am mai ura, Dar mi-e fric co-nsera, C-avem de trecut muni nali, luminoi i-acuma, v lsm sntoi! Inf. Stelian Elenescu din satul Pade, 55 ani. Cules de Constantin Morega n anul 1981.

101

Alte ceremonii care se desfoar n casa miresei a) Cutare ginerelui de ctre mireas i zrirea acestuia printr-un inel Dup terminarea colocaiilor, ginerele se face ascuns printre mulime, atunci mireasa caut s-l gseasc, privindu-l printr-un inel. Dup ce mireasa l-a zrit pe ginere, nsoit de cumnatul de mn i de na, i pune ginerelui pe umr fularul cu care a fost acoperit vadra cu ap i stropete pe nuntai i pe ginere de trei cu busuiocul din apa adus n vadr de la adpat" b) nvelitul miresei Acest moment se desfoar n casa miresei. Duminic dimineaa, mireasa se mbrac dup datin n costumul alb, iar pe cap i pune o coroni de foaie-n-fir, cusut pe o fie a unei pnze de mtase. ntr-o camer se face nvelitul miresei. Naa i aeaz pe cap miresei, peste coroni, voalul i o coroni metalic sau de plastic, iar n piept i pune o floare natural sau artificial. La nvelitul miresei particip i un grup de fete. n timpul acesta ea ine n poal un copil de unu-doi ani, n poala cruia i pune zahr i un covrig de care sunt legate nite braci (bee) mici. Obiceiul ca s in copilul pe genunchi e ca s procreeze, s aib copii. Tot n acest timp, naa i pune n piept i ginerelui o floare natural sau artificial, iar ginerele i acord cu atenie o sum oarecare de bani. De asemenea, tot atunci, cumnatul de mn al mirelui schimb plosca cu socrul mic, care i ofer s bea uic din polsc. Semnificaia nvelitul miresei este relevat de unele cntece: CNTECUL MIRESEI Copili cu prini Ce pripeti s te mrii! Nu pripi la mritat Ca floarea la scuturat Floarea mai nfloare o dat Dar tu nu te mai vezi fat Cnd o cnta stiuca-n balt, Rcnelul (brotcelul) sub gleat; Cnd o face teiul nuci Nu tiu bine nici atunci. Inf. Ion Trsn, din satul Cloani, 48 ani. Cules de Constantin Morega n anul 1943. CNTEC LA NVELITUL MIRESEI Foaie verde doi florini, Feti cu doi prini Nu pripi s te mrii C mila de la prini Niciodat n-o mai prinzi C mila de la brbat Ca frunza de pom uscat De o dai s te

umbreti i mai ru te dogoreti Pregteti-te mireas C-i boata la grind-n cas 102

Ai s mergi la soacr-ta i tu zici c-i maic-ta i s mergi la socru-tu i ai s zici c-i tat-tu, nflorii flori, nflorii C mie nu-mi trebuii Mie cnd imi trebuiai Voi atunci nu nfloreai; nflorii i umplei valea C mie mi s-a nchis calea. nflorii i umplei culmea C mie mi s-a nchis lumea. Inf. Maria Argint, cntrea n familia de lutari Marin Argint din satul Pades, n vrst de 55 ani. Cules de Constantin Morega n anul 1948. c) Urcatul nuntailor n prjina de nunt a miresei La nunta fetelor, cumnatul de mn aduce o prjin care este nlta n grdina casei miresei. Nuntaii ginerelui, nu se aeaz la mas pn nu se urc n prjina de nunt a miresei pentru a lua bradul i batista cu darul. Exist o interdicie motenita din btrni, potrivit creia: mirele nu poate lua mireasa, pn nu se ia bradul din prjina de nunt. Semnificaia Prjina de nunt este ilustrat i in folclorul de pe Valea Motrului, prin unele versuri care ne definesc acest obicei. PRJINA DE NUNT A MIRESEI Foaie verde de-o alun Dup datina strbun La nunt e iun cumnat de mn, Ce aduce miresei prjina i i-o pune n grdin, Vin nuntaii, vin buluc, La prajin ei se duc N-au curaj s se urce n ea Nuntailor, degeaba umblai C mireasa nu o luai Dac-n prjin nu v urcai i bradul ca s-l luai?! Aa spune o btrn Cu brul de ln. tat, i biei ncep s-ncerce n prjin s se urce Mnecele le suflng Prjina n brae o strng -Trebuie n prjin s ne urcm, Bradul i batista s o lum! Astfel, nu suntem voinici, Dar pentru ce am venit aici??! 103

Zise un biat mrunel Cu cciulia de miel. El prjina n brae o lua i la pieptu-i o strngea, n vrful prjinii ajungea Bradul l rupea. Pe prjin cobora i cu bradul arbora. C-i nalt i subirea. Nuntaii la mas sta,cu toii se ospta, Pe mireas o atepta, Dar mireasa se gtea Bagajul

n lad-l punea i la prini se ducea Ziua bun i lua: -S m ieri mam i C voi fi greit vre-o dat. Atunci mama ce spunea: -Pleci de la noi, fata mea, Ai fost fat la prini Ca lumina ntre sfini, Te-am nscut, Te-am crescut Cum Dumnezeu a tiut

-Dai-mi voie s m urc i eu, S-mi ncerc norocul meu.

De mnu te-am purtat i-acum m lai cu oftat.

Inf. Ilie Cea din satul Cloani n vrst de 40 de ani. Cules de Constantin Morega n anul 1970. Desfurarea mesei la casa miresei Dup ce nuntaii ginerelui reuesc s se urce n prajina de nunt a miresei, sunt poftii la mas de ctre cumnatul de mn al miresei. n capul mesei stau ginerele, mireasa, naul, naa i alte rude apropiate sau alte persoane oficiale care au fost invitate la nunt. La mas se dau multe feluri de mncare, aperitiv, rasol, friptur i cozonac. La toate acestea se adaug i butur, vin i uic, care sunt din belug. La mas, cnd se apropie timpul ca nuntaii s dea darul, mireasa nmneaz naului o batist mai mare i o pung n care se pun banii adunai de la nuntai ca dar. Primul care d darul de mas este naul, care are contribuia cea mai substaial de bani, urmat de cumantul de mn. Banii sunt strni de ctre cumnatul de mn, iar un lutar strig dup nume pe cel are ofer darul i ce sum a dat, ct i alte cadouri pentru mireas. Dup ce se strnge darul de la nuntai, buctarul aduce naului o gin fript, cu o crengu de brad, iar ca atenie naul i ofer o sum oarecare de bani. De asemenea, naul din banii oferii de nuntai ca dar, le d i lutarilor o sum oarecare de bani, care sunt n plus fa de sum cu care au fost angajai s cnte la nunta respectiv. Tot n momentul cnd se servete friptura lutarii cnt urmtorul cntec: APTE SPTMNI N POST apte sptmni n post De cnd la mndra n-am fost i-o mai trece trei de dulce Dar la mndra tot m-oi duce, Ca la munte vntul bate La mndra nu pot strbate C-are porile-ncuiate Cu lacte ferecate. Rupsei lactu cu mna i veriga cu cciula, Intrai n cas cu sla i

mndra cnd m vzu apte scoare mi-aternu, apte scoare i-un macat i-o pern de bumbac S-mi fie moale la cap i dulce la srutat, Iar mandrua cea frumoas M pus s stau la mas C-o gasc fript gras i ploschia plin, ras.

Inf. Pantelie Turturica, lautar din satul Prul din Pripor, 55 ani. Cules de Constantin Morega in anul 1965. mprirea unor daruri de ctre mireas Tot la aceast mas, mireasa aduce i mparte darurile pentru ginere, na i pentru na. Mireasa i d ginerelui o cma alb, o crp lung de borangic, sau un prosop lung. Naului i se d ca dar un covor, cma, pijamale, prosop, o pern i o pereche de ciorapi. Mireasa i pune pe umr naei ca dar o crp lung de borangic, pe care o prinde la spate cu un ac, i mai d naei o cma de noapte, un prosop, pern i o pereche de ciorapi, iar sorei de ginere, mireasa i d ca dar un batic i o batist cusut cu ruri. Dup ce nuntaii se scoal de la mas, ginerele rupe chetoarea cmii de la gtul soacrei i-i introduce n sn o sum de bani, aceasta fiind plata c-i d fiica sa. 104

Acest moment principal de desfurare a mesei la nunta miresei, este prezentat n versuri de ctre un conacar: POFTITUL OAMENILOR LA MAS Masa frumoas, Meseni dumneavoastr, Pe care v-am adunat milostivul Dumnezeu La aceast cas i cinstit mas mprejurul mesei ornduii Ca nite mslini odrslii, Dumnealui, jupnul mirele, Auzind de numele doamniei voastre, Uile au deschis, Fee de mas au ntins Fee de mas, pline de mtas, Copitele cu fir, Ca s fie domniei voastre voia deplin, S luai, S osptai, Din pine i din sare, Din darul sfiniei sale i al doilea rnd i eu, Ca un poslujnic sol mprtesc, Pe dumneavoastr poftesc Cu ilicul luat, Cu capul plecat S luati, s osptai, C nu-i rnd, sau dua bucate, Ci sunt mii nenumrate, Shani ferecate, Cu talegere spoite Linguri poleite, Pentru dumneavoastr sunt pregtite Fiestecare s v osptai Voi toi de bine i croitori de pine; Iar care n-au cuit S ia de la trg; Care n-are nici de unele S rup cu minile Ca i jupnul mirele, C eu am o custur rea i nc fr de o plsea Eu nc nu sunt de pierit Ci sunt de trit i-o frnge o pine bun Ca s-o mncm cu toi Cnd v cnt lutarul Ia mai ridicai paharul S petrecem mpreun 105

n pace i voie bun! Inf. Dumitru Carstoiu din satul Clceti, 56 ani. Cules de Constantin Morega n anul 1968. Iertciunile nainte de a pleca la cununie, colocaul rostete iertciunile. n acest moment mireasa i mirele stau n genunchi n faa prinilor i a nailor. CNTECUL MIRESEI I-ai mireas ziua bun De la tat de la mum De la fete i surori, De la grdina cu flori De la tufa de lilac De la bieii din sat, Azi mai eti cu fetele Mine cu nevestele, Cnd nuntaii petrec n jurul mesei Plng amar fraii miresei C se duce i i las i merge la alii acas. C-aa-i fata ursit Cnd vrea ea se i mrit i las pe-al ei tat i pe m-sa supart Las prini cu oftat i se duce la brbat Las ai satului feciori Ce-au jucat-o deseori. Se duce la soacr-sa i zice c-i mum-sa Pleac de-acas i-i pare ru C merge la socru su. Pleac dintre ai si vecini i se duce la strini, Soacr mare, soacr mic, Ai grij de nuroric, Ct vei fi mpreun S trii n voie bun, Ai grij, s nu fi rea, C i tu ai fost ca ea De mic te-ai mritat i de-acas ai plecat.

Inf. Sever Turturica, lutar din satul Prul de Pripor, 49 ani. Cules de Constantin Morega n anul 1974. Luarea zestrei miresei Cnd mireasa este gata cu tot cortegiul pentru a merge la cununie, nuntaii pun n cru zestrea acesteia care const n : mobilier de camer de buctrie, esturi de fibre textile: covoare, chilimuri, scoare, macate, perne, cearceafuri, lad de zestre cu mbrcmintea respectiv, alte obiecte de uz casnic. De asemenea, mireasa i va lua i celelalte pri de zestre, respectiv suprafeele de pmnt, animale, mijloace de transport. Cununia religioas Cstoria religioas aduce spor i mpliniri duhovniceti, bucurie i pace, linite, mulumire i prosperitate n familie. Cununia religioas se efectueaz de ctre preot n biseric. n timpul cununiei, se credea n trecut c dac mireasa reuete s l calce pe ginere pe picior, ea va cnta (va avea ultimul cuvnt n csnicie), adic soul ii poate fi

subordonat. La ntoarcerea de la cununie, femeile care nsoesc mireasa interpreteaz un cntec n care tinerii nou cstorii sunt comparai cu unele elemente cosmice. VIN MIRII DE LA CUNUNIE Foaie verde colelie 106

Cu cunun de argint,

Vin mirii de la cununie, Mndru soare a rsrit Mndra lun s-a ivit Ori mireasa a-nflorit C frumos s-a-mpodobit

i-a luat soul ei iubit, C i mirele-i om bun i-i frumos ca un pun, De acum el i-a luat soie, Pentru venicie.

Inf. Iulica Mischie din satul Pade, 45 ani. Cules de Constantin Morega n anul 1997. Primirea miresei de ctre soacra sa Cnd mireasa ajunge la casa ginerelui, soacra mare i aeaz n mijlocul curii o mas tradiional, rotund, joas, pe care pune o azim (de pine), dedesuptul acesteia pune civa bani, ca baci pentru lutari. Alturi de aceast azim, soacra mare, mai pune o ulcic nou de pmnt plin cu vin, un pahar plin cu vin i tre buci de zahar. Mireasa este nsoit de ginere i de cumnatul de mn al ginerelui. Soacra mare i d miresei s guste din bucile de zahr muiate n vin, spunnd: Bine a-i venit copiii mei. n jurul acestei mese socrul mare ocolete cu mireasa de trei ori. Soacra mare conduce apoi mireasa pn n tind, unde n ua casei i iese nainte cu mlai proaspt, copt n sob, pe care se afl o strachin de varz i alte mncruri tradiionale. Aceasta simbolizeaz ospitalitatea i belugul casei. n pragul uii, soacra mare proptete mna n tocul uii, iar mireasa intr n cas pe sub mna ei, cu mncrurile respective. Aceasta reprezint un semn de supunere i ascultare a norei fa de soacr. Soacra mare le ofer la ambii tineri nou cstorii cte o pereche de brciri de fiecare, care sugereaz legatura strns dintre ei, i aeaz miresei un copil n brae i-i rupe o azim pe cap ce simbolizeaz belugul. Aducerea zestrei miresei n casa mirelui Este o secven important la casa mirelui. n trecut zestrea miresei era compus din scoare, chilimuri, pturi, macate, perne, fee de perne, tergare i

nelipsita lad de zestre care era plin de haine pentru mireas (cmi, oprege, ore, veti, baticuri, crpe de borangic, nclminte). Masa mare de la casa mirelui Dup primirea miresei la casa ginerelui i efectundu-se toate obiceiurile, dup cum le-am menionat, la casa socrului mare, se desfoar i alte aciuni. Lutarii cnt, iar tineretul nvrtete diferite hore. Dup aceasta urmeaz masa propriu-zis. Cumnatul de mn al ginerelui poftete nuntaii la masa mare. Ca i la masa de la mireas, n fa se aeaz ginerele, mireasa, naul naa, sora de ginere, rude apropiate, alte oficialiti, precum i nuntaii din sat i din afara acestuia care au fost invitai la nunta respectiv. Nuntaii se ospateaz cu mncrurile tradiionale ca i la mireas, pe mas se afla bucate i butur din belug. Exist o tradiie, ca atunci cnd la mas se servesc sarmalele, lutarii s interpreteze cntece lungi doinite, aa cum este pe Valea Motrului, unde nu lipsete cntecul: VOI, VOI, VOI, COPIII MEI Voi, voi, voi, copiii mei V-am fcut i v-am dat tot ce-am avut: Am btut negurile De v-am strns averile. 107

M-au btut vnturi i ploi Pn v-am crescut pe voi Mare-i bucuria noastr S v vd la casa voastr Acum a venit vremea de-apoi

V-am dat pine de-ai mncat La coal v-am dat Am purtat necaz n piept Pe voi ca s v detept C eu ca al vost printe V-am luat mbrcminte, De mnu v-am purtat, nclminte v-am luat,

S-ngrijii i voi de noi La vreme de neputere, N-om avea un bra de lemne, Voi, voi, voi, copii, iubii, V rog cu lacrimi fierbini S nu uitai de prini Ct putei s-i ngrijii i cnd mor, s-i pomenii!

Inf. Marin Argint, lautar din satul Pades, 54 ani. Cules de Constantin Morega in anul 1975. Alte aspecte de la masa mare n timpul cnd nuntaii se ospteaz i le cnt lutarii, ginerele mpreun cu mireasa merge de 2-3 ori, n jurul mesei cu paharul plin de vin, nchinnd cu toi meselnicii, rostindu-se reciproc cuvintele: La muli ani!, Mult sntate, Noroc, S trii! n momentul cnd la mas ncepe s se serveasc friptura, cumnatul de mn i cu unul din lutari ncep s se strng darurile de la meselnici. Primul care ncepe s dea darul este naul, care d cel mai substanial dar n bani. Exist obiceiul ca la mas unii participani, s dea ca dar ginerelui, odat cu banii i unele obiecte, care sunt strigate de ctre lutarul respectiv. n partea de nord-vest a judeului Gorj, exist obiceiul ca ceremonialul acesta de nunt de la ginere s fie prezentat n versuri: ACAS LA SOCRII MICI CONACARUL Foaie verde de pelin Uite, nuntaii cum vin, Vine mirele cu mireasa Naul i cu naa La socri mari Sunt primii cu lutari, Cu plosca cu uic bun, Cum e datina strbun, Cu azim i cu sare De aici de la socru mare SOCRU MARE: Noi v spunem: Bine ai venit! C de cu zori v-ai trezit La aceast srbtoare, Ai venit cu mare alai Cu crue trase de cai, Ai venit din deprtare, Cu maini, ori pe picioare, Ai trecut cmpii, codrii cu umbr deas i mi-ai adus nora-n-cas.

Lumea din sat a auzit i cu toii au venit Aici, s petrecem mpreun n pace i voie bun. CONACARUL: 108

Hai poftii la masa mare, Pregatit de socrul mare. n capul mesei ia loc mirele i mireasa, Naul i cu naa SOCRU MARE: Stimai nai, dragi meseni, Ai comunei ceteni, Ai venit cu mic, cu mare La a nunii celebrare, Paharul s-l ridicm i la toi noi v urm: La muli ani s ne trii S fii cu toi fericii! S v triasc pruncuorii S-aib faa ca bujorii S v fie casa, cas S-avei de toate pe mas. La toi v dorim voie bun, S petrecem mpreun. Cnt, cnt lutare C aa-i la masa mare. Sus paharul s-l golim S ne mai nveselim. Ia naule vin de bea C-i produs de via mea. CONACARUL Apoi tot n cadrul mesei, i d darul fiecare, ncepnd cu naul, omul de onoare Urmnd cu cumnatul de mn Ce-alearg de-o sptmn. Nuntaii i dau i ei darul cuvenit, C, doar, pentru aceasta au venit! Lutarul, strig darul pe nersuflate, Dup nume, pe fiecare n parte. Nuntaii, nchin mereu pahare. Se petrec la socru mare, Viorile mngine nuntaii cu cntece populare Caa-i la masa mare. Ar mai fi multe de spus. Dar soarele-i n apus i hai s petrecem mpreun Cum e datina strbun. Inf. Dumitru Crstoiu, nvtor din satul Clceti, 51 ani. Cules de Constantin Morega n anul 1968. Cuscrii n satele de munte ale judeului Gorj, se mai pstreaz nc obiceiul, ca la ambele gospodrii ale tinerilor cstorii, s se efecteze o petrecere, legat tot de nunt, numit cuscrii, adic att la socrul mare ct i la socrul mic. Astfel, duminica seara, n timp ce la ginere nuntaii se afl n petrecere le vin n cuscrii prinii miresei cu rudele i unii invitai, care aduc cu ei i unele plocoane care 109

conin butura, pine i alte mncruri. Se mai aduc i dou ceti, dou linguri, dou furculie, dou cuite i dou perechi de foarfeci care se dau miresei. n curte, aceti cuscrii, cer s li se dea napoi ceea ce li s-a furat, adic mireasa. Dup un schimb de cuvinte, prinii i nuntaii ginerelui, susin c nu au furat nimic. La aceast ceremonie particip i unii lutari de la socrii mici. La masa cuscrilor se servesc mncruri tradiionale tot ca i la nunt. La cuscrii nu se d nici un dar la mas i se practic obiceiul srutului pe furi. Participanii la cuscrii spun poveti, glume i practic srutul pe furi, fapte ce strnesc rsul i hazul celor prezeni. Dup ce cuscrii se scoal de la mas, are loc tradiionala hor a mirelui i a miresei care se cnt de ctre lutari. DOI LELI, DOI Frunzuli de priboi Doi leli, doi, Bin-v ade lamndoi, Doi leli, doi, Frunzuli de argint Doi leli, doi, C-amndoi v-ai potrivit Doi leli, doi, i la ochi i la sprncene, Doi leli, doi, Ca doi porumbei la pene, Doi leli, doi, Bine-i ade cu muiere Doi leli, doi, Ca cocoului cu pene; Doi leli, doi, Bine-i ade cu nevast, Doi leli doi, Ca cocoului cu creast Doi leli doi, Cruciuli de aram Doi leli doi, C-amndoi suntei de-o seam Doi lei, doi Ca doi brazi ntro tulpin, Doi leli, doi, Ca doi ochi ntr-o lumin Doi leli, doi, S v fie casa, cas Doi leli, doi, S-avei copilai la mas. Doi leli, doi, Cnt, cnt lutare, Doi leli, doi, S se fac hora mare, Doi leli, doi, Joac fete i flci, Doi leli, doi, Nici btrnii nu se las Doi leli, doi, i o joac pe mireas, Doi leli, doi, i joac i socrii mici Doi leli, doi, Cum e datina pe-aici, Doi leli, doi, Joac brbai i neveste, Doi leli, doi, Hora-i mare se rotete Doi leli, doi, Joac fete si flci Doi leli, doi, De rasun muni i vi, Doi leli, doi.

Inf. Petrica Cturoiu, lutar din satul Tismana, 52 ani. Cules de Constantin Morega n anul 1953. Dezvelitul miresei Duminic seara, pe

la miezul nopii, n timp ce cuscrii petrec, naa i mireasa merg ntr-o camer, n casa socrilor mari, unde i ia miresei de pe cap cununa i voalul i-i pune legtura (crpa). Aceasta semnific trecerea tinerei respective n rndul nevestelor, cu un nou statut social, ndeplinindu-i toate obligaiile ce-i revin fa de so i societate. Ritualul

110

acesta, n zona Gorjului poart denumirea de Dezvelirea miresei. Dup Dezvelorea miresei, lutarii cnt cntecul: ZORILE DE DIMINEA Zorile de diminea, Sunt cu roua pe verdea i la mine cu dulcea C-s cu muierea n bra. Scoal mireas du-te acas C te bate maic-ta Cu nuiele, cu vergele Cu chite de busuioc Peste subirel mijloc. -Eu de acas nu m duc. C mi-e drag n aternut. S m bat ct o vrea Acas nu m-oi ducea.

Inf. Pantelie Turturic, lutar din satul Prul de Pripor, 53 ani. Cules de Constantin Morega n anul 1996. Moartea Ritualul morii este foarte amplu i diversificat de la o zon la alta a rii noastre. Din acest ceremonial al morii nu lipsesc o serie de practici care s-au perpetuat din cele mai vechi timpuri i pn acum. n lirica creaiei populare gorjeneti este oglindit i acest moment tragic al ncetrii din viaa al omului, astfel: De mi-ar cere moartea plat N-a mai muri niciodat, De mi-ar cere moartea bani A tri mii de ani. Moartea nu cere nimic Dect suflet de voinic. (...) Sau Moarte, moarte, blestemat Tu, lai lumea ndurerat, De nimic tu nu ii seama Lai copii fr mam; De nimic nu vrei s ti Tu, lai soi fr soii C n-ai mil niciodat, Lai copii far de tat Cnd viaa l-e mai drag i despari de lumea ntreag Omul ce-a vieuit pe acest pmnt Va putrezi n mormnt. Inf. Aurel Ionescu din satul Coteni, 45 ani. Cules de Constantin Morega n anul 1974. Semnele de prevestire a morii Dup obiceiurile din viaa satelor gorjene, se consider c este ru de moarte, cnd pe unii i prevestesc unele semne i anume: dac buha cnt pe acoperiul casei; dac 111

cineva din familie viseaz c este mucat de arpe de partea dreapt a corpului, cderea unui dinte sau a unei msele (n vis), care nseamn moartea unei rude apropiate; dac viseaz c se despic casa pe jumtate, sau dac unul din soi i construiete o cas nou, atunci moare unul din frai ai soilor. Prevenirea morii Oamenii de la sate au credina c moartea omului este prevzut de unele fenomene i anume: dac moare un animal sau o pasre din gospodaria proprie, fr a fi bolnav; cnd omul are haluginaii n somn, susine c a stat de vorb cu oameni de pe lumea cealalt, cu sfini, cu Dumnezeu. Acte rituale menite s uureze moartea omului a) Cel ce simte c i se apropie sfritul vieii, pentru a-i uura pcatele, i cere iertare de la unii oamnei crora le-a fcut ru. Omul bolnav, care presimte c va nceta din via, avnd unele remucri fa de unele persoane care le-a facut ru n via, i cheam la el pentru a le cere iertare. Exist credina c prin aceasta el se va uura de pcate va merge n rai. b) Efectuarea maslului de ctre preot Cnd un cetean este bolnav i ajunge ntr-o stare deplorabil, adic este ntre via i moarte, se chinuie i nu poate muri, pentru uurarea morii, cei din familie cheam preotul s-i fac maslu, de obicei care const dintr-o slujb religioas prin care preotul se roag s-i ierte celui bolnav pcatele. Acest maslu se face numai din contribuia comunitii steti constnd n pregtirea unui osp al sracilor. Tot din strnsura locuitorilor satului, se pltete i preotul care efectueaz maslul. Succesiunea. Testamentul n zona Gorjului exist obiceiul lsrii motenirii de pe patul de moarte, numit de localnici lsrea cu limb de moarte a unor suprafee de teren sau altor bunuri din partea celui care se simte c va nceta din via. Dac tatl, cnd este grav bolnav i nc este lucid, dac are o afeciune mai mare fa de un fiu, fiic sau vreun nepot, el poate s alctuiasc un testament olograf (conceput i scris de el), unde se face inventarierea ce las motenire la cine dorete el. Testamentul intr n vigoare dup

ncetarea sa din via, cu condiia s fie legalizat de ctre Notariatul de Stat. Pregtirea interioar a locuinei Cnd se observ c unul din membrii familiei este pe cale de a nceta din viat, urmaii se ocup de pregtirea interioar a locuinei, care const ntr-o curenie general: vruire, splare a scndurii, curirea mobilei, splatul tuturor rufelor i a altor esturi. Se pregtete mbrcmintea celui ce va deceda. ncetarea din via a omului Exist o mare grij ca atunci cnd omul nceteaz din via, acestuia s i se pun n mn o lumnare aprins. Este o credin veche, ca omul cnd merge pe lumea cealalt s aib lumin. Cine moare fr lumin din diferite motive: accidentat, subit (infarct), sau din neglijen de supraveghere, acestora li se face liturghii n biseric pe o perioad de trei ani, unde preotul se roag pentru defunct. Semnele prin care se anun ncetarea din via a unui membru al comunitii steti 112

a) Trasul clopotului la biseric Imediat dup ce un om a ncetat din via, unul din urmaii defunctului anun pe cloptar pentru a trage clopotul de la biseric, care trage numai ntr-o parte ntr-o dung), de trei ori pe zi pn la nhumarea mortului. b) inerea zi i noapte a luminii aprinse acolo unde se afl mortul La capul mortului lampa i lumnarea sunt mereu aprinse ca i fetnicul, pana la nmormntare. Seara preotul oficiaz mici slujbe funerare, citindu-se din Evanghelie pasaje referitoare la Invierea Mntuitorului i la artrile Sale dup nviere. c) Punerea la casa defunctului a doliului Punerea doliului la casa defunctului este un obicei strvechi care este inut ase sptmni sau chiar un an, care cuprinde data ncetrii din via i vrsta. Odat cu ncetarea din via a unui membru de familie, femei din cadrul familiei sau alte rude apropiate, se cnt pe mort. Este o durere sufleteasc, fr margini pe care n-o poate alina nimeni, casa defunctului fiind stropit de lacrimi. De asemenea, familia defunctului anun preotul care efectueaz slujba pentru ieirea sufletului. Pregtirea mortului pentru nhumare a) Splarea i nhumarea mortului Imediat dup ce omul moare este splat, dar cel care efectueaz acest lucru, trebuie s fie de acelai sex cu defunctul. Splatul se face cu ap obinuit, caldut, pe tot corpul ntr-o albie mare. n scalda mortului, se pun: ap sfinit, flori, bani (monede) i tmine. Dac cel mort este brbat cine l spal l i brbierete. Apa se arunc ntr-un loc pe unde nu trece nimeni. Dup efectuarea splatului, mortul este mbrcat cu cele mai bune haine ale sale, apoi i se nchid ochii i i se aeaz minile pe piept ncruciate. Mortul este aezat undeva pe un pat imporvizat ntr-o camer cu picioarele ctre u, semn c va iei din cas, c va pleca, undeva, camera s fie cu geamurile deschise. b) Lumnarea de stat a mortului La fiecare mort exist obiceiul ca s se pregtesc lumnarea de stat, adic dup statura corpului su. Astfel, cu o fetil din fibre de cnep se msoar lungimea corpului i se fac de ctre o femeie o lumnare din cear curat de albin. Se

ncolcete lumnarea i se aeaz pe pieptul mortului, se mai aeaz flori, un pechir de bani n el, ca defunctul s pltesc la vama, o ulcea cu ap se pune n fereastr si una afar care sunt mpodobite cu lumnari aprinse i flori. Lumnarea de pe piepetul mortului se aprinde numai cnd preotul citete ieirea sufletului i cnd se face molidva sufletului. Potrivit credinei religioase, se spune c sufletul omului nu iese odat cu ncetarea btilor inimii, ci numai dup ce preotul citete Biblia n prima zi. Aezatul mortului n cociug Pe Valea Motrului, cociugului i se mai spune tron. n cociug se pun de ctre membrii familiei: boabe de gru, de cnep, usturoi, crora li se d foc cu atenie. Dup aceasta, n sicriu se pune ln, muchi de pdure, o scoar, un cearceaf, sub cap se pune o pern umplut cu cnep, coji de alun i de rug, nou pietricele de ru, pieptenul cu care sa pieptnat, spunul cu care s-a splat. Dac este femeie i se pune i fusul cu care a tors pentru diferitele sfori. De asemenea, dac este brbat, i se mai pune n cociug intrumentul 113

de brbierit cu care i-a ras ultima dat barba i foarfecele cu care l-au tuns dup ncetarea din via. Toate acestea se introduc n sicriu, avnd credina ca mortul s le aib pe lumea cealalt, s nu se fac moroi. Dac mortul n via a fost un om ru, ca s nu se fac moroi, i se introduce n vest o undrea cu vrful n sus, iar ntr-un deget i se pune un inel, ca s bat cu ele la poarta vmii. Priveghiul Exist obiceiul ca cel care moare, noaptea sa fie pzit, numit de localnicii de pe Valea Motrului preveghiul. n acest scop seara, cte doi, trei vecini, fac de veghe lng mort. Acetia vorbesc de spre viaa mortului, ndeosebi despre lucruri bune. Dac mortul este mai n vrst, se fac i unele glume, se leag (pe sub scaun), de mna mortului o a, pe care o scot pe fereastr afar. Cnd mortul este pzit noaptea, cineva vine i trage aa ridicndu-i mna mortului n sus. Cei care fac de preveghiu, unii se sperie, gndind c a nviat mortul. Aceast paz a mortului se efectueaz timp de trei zile i trei nopi pn cnd acesta este dus pentru nhumare. Dup moarte, cei din familia defunctului poart doliu. Femeile trebuie s poarte haine numai de culoare neagr, iar brbaii poart la reverul hainei o bucat de catifea sau de pnz neagr. De asemenea brbaii nu se mai brbieresc timp de ase sptmni i umbl trei zile cu capul descoperit. Ultimul drum al mortului spre biseric i la cimitir n a treia zi de la deces are loc slujba de nmormntare. Preotul i cntreul vin la casa decedatului, slujesc puin, apoi purttorul crucii, pornete cu aceasta nainte pe care se afl scris data naterii i a morii, mergndu-se spre biseric. n jurul orelor 12-13, cnd se consider c au venit toi cei care au avut bunvoina s-l conduc pe defunct pe ultimul su drum, mortul este scos n curte, iar preoii i citesc din Biblie. n pragul uii cnd se ias cu mortul din cas pentru a-l duce la biseric i la cimitir, se d poman la un srac, pe sub cociug, o gain cu un petic de pnz in cornuri. Dup aceea cortegiul pornete n drum ctre biseric. Pe drum se efectueaz 2-3 odihne, la poduri sau la capete de ulie, cnd preoii i

cntreii efectueaz slujba religioas. Pe parcursul drumului, n fa se afl defunctul care este dus n cociug de ctre patru oameni, pe umr, iar un om duce capacul sicriului. Un alt om duce bradul, al crui mers este cu vrful nainte, iar un alt om duce lemnul (crucea). Se obinuiete ca pe parcursul drumului, pn la biseric, cei din familie s arunce pe jos bani metalici, avnd credia c cu aceti bani, defunctul v-a plti vmile n cltoria sa pe unde va merge n lumea cealalt. Dac moare unul din cei ndrgostii, de exemplu biatul, iubita sa se mbrac n mireas la nmormntare i invers dac moare aleasa, biatul se mbrac n haine de ginere. n aceste situaii lutarii cnt numai pe o melodie jalnic. nmormntarea nainte de nmormntare, exista obiceiul ca preotul ct i ali participani, s in unele discursuri funerare, unde se evoc calitile bune ale decedatului. Dup o mic slujb, la marginea gropii rposatul este nvelit n giulgiu, apoi preotul toarn pausul (vin amestecat cu untdelemn) n form de curce peste trupul mortului i presar rn. Dup ce se efectueaz nmormntarea, se dau de poman peste mormnt nou colaci. Cntecele ceremoniale funerare a) Cntecul zorilor

114

Cntecul zorilor este o evocare adresat zorilor, ca s i ntrzie ivirea ca n acest ultim rgaz s se poat face toate pregtirile pentru cltoria defunctului. n satele gorjeneti zorile sunt cntate de unele femei mai n vrst. Zorilor, surorilor, Iari rvaele Voi surorilor, Arse-n colurele, Voi nu pripii Pe la neamurele, S nu-mi rsrii S vin i ele Pn mi-oi trimite cri De la deal la vale n diferite pri S v-aduc jale. Inf. Tudoria Spinteanu din satul Pade, 56 ani. Cules de Constantin Morega n anul 1985. b) Cntecul bradului Ceremonialul se efectueaz la moartea tinerilor, sau a altor persoane marcante din viaa satului. La decesul unui tanr, o ceat de 7 sau 9 feciori, de aceeai vrst cu cel disprut, aduc din pdure doi brazi, unul mai mare i altul mai mic. Cel mare reprezint mirele, iar cel mic mireasa. Fete care poart pe cap basma neagr, vin i mpodobesc bradul. Grupul de fete interpreteaz Cntecul bradului acompaniate de lutar. Despre bradul care se aeaz pe mormnt lng cruce, circul urmtorul cntec: Bradule, bradule, Cine i-a poruncit De mi te-ai tiat, Cu securea pe mn Tot din vale-n vale Cu capul la vale De-i mai mare jale! -i ei mau minit De m-au dobort, C m pun tietoare de cas; De voinici din sat, Cu capul legat, Cu verde la bru, Si pe urm m-au pus La un cap de voinic, Acolo n cmp, Vnturile m bat, Ploile m plou, Zpezile m ning.

Inf. Maria Carabis din Campofeni, n vrst de 75 ani. c) Cntecul la stalp Cntecul acesta este un ceremonial funebru, prin care vii sunt obilgai s-l ndeplineasc pentru confecionarea i punerea crucii la capul celui mort n cimitir. Crucea se confecioneaz dintr-un lemn uor pentru a putea fi transportat de ctre om pn la cimitir. CNTECUL CRUCII Cruce, cruciuli, mpodobit cu flori de lami Cin te-a

ridicat n loc indicat? C te-a pregtit Dintr-un lemn cioplit; La tine venim i ne trguim 115

i i punem lumnare Chiar de s-ar topi la soare. C-aa-i crucea romneasc Sub ea mortul s se odihneasc. Inf. Emanoil Verbuncu, din satul Closani, 62 ani. Cules de Constantin Morega in anum 1967. Bocetele Sunt elogii n care se exprim sentimentul fa de cel decedat. n zona Gorjului, bocetul este plnsul dup cel decedat, n special de ctre femei, care ncepe odat cu ncetarea din via a celui drag, apoi continuat pn la nmormntarea acestuia. OF, OF, DRAGUL MEU Of, of, dragul meu, Cum de te-a luat Dumnezeu? De la mine, de la frai De la vecini, de la cumnai, De la surori, de la frai! S m lai singur-n cas i pe fraii ti iubii i lai in lume lipsii! i lai care i ti lai i boi, i lai vite, psri i oi, i lai locul nearat i grul nesemnat. i lai lunca i grdina i pe min ca o strin ! Du-te du la tata tu, i spune-i necazul meu i deschide-i inima i arat-i jalea mea, C lacrimi multe mi-am vrsat, De cnd el sa-ndeprtat i mi-am crescut floricele Udate cu lcrmele.

Inf. Elionora Stanciu, din satul Orzeti, 45 ani. Cules de Constantin Morega n anul 1973. MMUA MEA Mmua mea, mmua mea, De azi ncolo, eu mmu n-oi avea De cnd maica m-a lsat Multe lacrimi am vrsat De-am fcut fntna n sat; Pietrele nu sunt clintite Cnd cu lacrimi sunt stropite. Inf. Marina Bivolaru din satul Vaieni, 55 ani. Cules de Constantin Morega in anul 1975. TAT, TAT Tat, tat Te lu moartea dintr-o dat Lsai copii, car i boi i-acum te despari de noi; Lsai pomi, dealuri i vii Pe la noi n-ai s mai vii! Lsai casa i moie, 116

Pleci de la noi pe vecie. Te plngeam noi, fii, neamurile, Dealurile i vile, Te plngea comuna toat C ne-ai fost un vrednic tat. ..................................................... Tat, tticuu meu, Dup tine plng mereu i cnd i vd mormntul Mi se rupe sufletul; Plng mereu i lcrmez i din inim oftez, C nu te mai vd niciodat, Of, iubitul meu, tat, tat! Inf. Rica Argintaru, profesor din satul Cloani, 51 ani. Cules de Constantin Morega n anul 1977. Poman n ziua nmormntrii la casa celui decedat, se pregtete pomana. Aceasta este o mas care se aeaz n aer liber. La poman particip lume neinvitat, mai ales copii sraci i femei mai n vrst. Fiecrui participant la mas i se d de poman un colac cu lumnare aprins pentru care gazda zice: s fie pentru sufletul lui (cutare), iar cel care primete rspunde: bogdaproste. Exist obiceiul, ca la un copil mai srac s se dea de poman btul, de care este legat un fuior de cnep, un caier de ln, o ulcea plin cu ap, un prosop, o basma, un colac mpletit, o strachin de ciorb i un taier cu friptur. Tot ce s de aici de poman, este credina c mortul va avea aceste bunuri pe lumea cealalat. Tmiatul mortului Cei din familia celui decedat, angazeaj o femeie care efectueaz tamaiatul defunctului. Aceasta tamaiere se face de catre o femeie mai in vrsta la mormntul defunctului n fiecare dimineaa, pe o perioad de ase sptmni. Cu acest prilej se aprinde lumnarea confecionat pentru statul mortului, care se pune la stlpul (crucea) acestuia. Dup terminatul tmiatului, pe ntreaga perioad, cea care a efectuat tmierea este retribuit de urmaii defunctului. Tot n perioada de ase sptmni, ct dureaz tmiatul mortului, la biseric n fiecare smbt se efectueaz i un parastas. Turtiele mortului Dup nmormntarea rposatului, la 9 zile, mama, sora sau alte rude apropiate, i poart turtiele. Se pregtesc 44 de turtie, se cheam vecinii i rudele apropiate i se dau de poman, jumtate turtiele au pe deasupra de dulce i jumtate de post, la acestea se mai adaug fiecrei persoane

cte un pahar de uic i cte un pahar de vin, date de poman. Aceste turtie se fac numai din fain de porumb. Purtarea izvorului Dup nmormntarea unui locuitor al satului, un copil, pn la vrst de 12 ani, aduce ap timp de ase sptmni de la fntn, pentru izvorul celui decedat. Purtarea izvorului este un obicei foarte vechi care se practic n urma celui ce a ncetat din viaa. Timp de ase sptmni se duce ap la trei case pentru sufletul rposatului.

117

Tnrul care aduce izvorul, n timpul ct aduce apa respectiv, nu trebuie s spele vasele i s nu mture. Familia decedatului i d o sum de bani celui ce aduce izvorul. Cnd se termin cu adusul apei la cele trei familii, cel care a comandat aducerea izvorului, cumpr trei ulcele i trei ulcioare de pmnt, pe care le d de poman celui ce a adus izvoarele. Slobozirea izvorului Cnd se mplinesc ase sptmni de la purtarea izvorului, urmeaz slobozirea izvorului. Purttorul de grij mpreun cu copilul care a adus izvorul, se duc pe marginea unei ape curgtoare, unde apa este mai curat i nu se ntoarce. Stpna casei duce cu ea la apa respectiv, un b de alun, jupuit de coaj. De acest b se leag un caier de ln, trei mere, un colac mpletit n form de opt i un pechir n care este legat un ban metalic. Odat cu acestea, mai au dou cotovici (cojile unui dovleac despicat n dou), copt sau fiert, nuntru acestora se pune o moned de metal i se lipesc patru lumnri, care toate se aprind, se tmie i se dau drumul pe unda apei. Apoi cu o ulcea de pmnt, nou, copilul arunc de patru ori ap n patru pri cardinale spunnd: Soare, Soare, s fie mrturie c am adus apa pentru sufletul lui cutare. n continuare, pe o bucat de pnz lat, care se aterne de stpna casei, jos, pe marginea apei, copilul care a purtat izvoarele, toarn ap cu ulceaua de 44 ori. Copilul urmrete o distan oarecare ca s observe dac cele dou cotovici merg pe ap, se rstoarn sau se opresc la vreo rdcin. Cu ct cotovicile merg mai mult pe ap la vale, exist credina c izvorul a fost curat i mai bine purtat. 9. Descntece Desctecele au fost prima form a poeziei unui popor. Practica descntecelor este variat, fie folosind o formul rostit sau ntrebuinndu-se de diferite obiecte: lucruri sfinte, aghiazm, crucea, diferite plante. Aceste descntece mai circul i n prezent n satele gorjene. DE BUB Bub pripat, Bub domoal, Bub cineasc, Bub porceasc, Bub tuciurie, Bub viinie, Bub cu usturime, Bub cu mncrime, Nu-l ntinde Inf. Maria I. Popescu, Cmpofeni. DE BUBE

RELE I DALAC Plecat-au cutare, S-a ntlnit cu buba-n cale Noaptea pe la cnttori Bub de diferite culori: Bub beicat, Bub nveninat, Buba animalilor, 118

Nu-l gmfa, Nu-l nepa C nu poate dormi i nu poate hodini, S fugi cum fuge fulgerul pe cer Ca ucigaul de tmie, S rmn curat Din gura mea s aib leac.

Buba bubelor Muma ciumelor, S ieii de la cutare, Din pmnteti, Acolo s trieti: Las-l pe cutare, nu mi-l junghia C rdcina i-oi usca

Buba psrilor, Buba turceasc, Buba nepoteasc, Bub evreasc, Bub ttreasc,

S lai pe cutare curat, Luminat, Ca poala Maicii Precistii i ca argintul strecurat.

Inf. Ancuta Balau din satul Pade, n vrst de 66 ani. Cules de Constantin Morega n anul 1949. DE DEOCHI i-a plecat (cutare) i-a plecat, plecare S-o ntlnit cu deochiul n cale, Cine a admirat la el...c-i frumos, C-i drgstos, C-i urt, C-i posomort; Amintea s-i aduc S fie vrtos i mai sntos; S-i vin la snge la snge S-i vin os la os.

Inf. Stana Moraga, din satul Pade, 72 ani. Cules de Constantin Morega n anul 1940. DE MRITAT Vreau s m mrit, Sorocu mi-a venit, Peitorii nu mi-au venit. Pun vtraiu-n foc Tu, vtrai mare mprat, De fete mari cutat, De cnd iganul te-a lucrat Nici o slujb nu i-a dat, Dar n ast Sear Mare, S-i du o slujbtoare S te duci la ursitoare i s-i bai la fereastr Cnd o iei afar S-o prinzi n noua, ghiar, Cu ciocul so ciocneti Cu ghiarele s-o porneti; S nu-i fie starea stare, Nici mncarea, mncare Pan cu mine nu s-o ntlni i m-a spovedi ntr-o zi mare, Aproape de nlare.

Inf. Elionora Stanciu din satul Orzeti, 48 ani. Cules de Constantin Morega n anul 1965. PENTRU DESFCUT DE DRAG Cum se stinge crbunele n ap Aa s se sting focul (lui cutare) Din inim, din gndul

meu, Cum a ezut acest fier uitat, prpdit, Aa s uit eu pe (cutare); S nu-mi pot aduce aminte de el; De dragostea ei De numele ei Inf. Maria Popa din satul Celei, 66 ani. Cules de Constantin Morega n anul 1966. 119

Cum mi uit eu urma mea, Aa s uit eu pe (cutare); i cnd m-oi nturna eu la urm S o caut, Atunci sa-mi ntorc gndul meu la... i inima mea S nu m mai uit napoi.

DE MOROI, DE POCITUR i-a plecat (cutare) plecare, S-a ntlnit cu moroiul n cale Cu moroii Cu strigoii. Tu moroi de zii, Cu ochii roi, nelimpezi, Tu moroi de noapte Ascuns prin copaci i frunze necoapte Tu moroi de patruzeci i patru de feluri, De umblii mai ales noaptea pe neguri. Cu cuitul te-oi tia, Cu vin te-oi mbta Peste mini te-oi arunca S-l lai pe (cutare) curat, luminat Ca Maica Precista ce l-a lsat; Du-te unde popa nu citete, Unde toaca nu ciocnete Acolo s te ntinzi i s te cuprinzi S lai pe (cutare) curat, luminat Cum e cerul nstelat, Cum Dumnezeu l-a lsat S fie sntos mereu i leac s-i dea Dumnezeu! Inf. Stana Morga, satul Pade, n vrst de 72 ani. Cules de Constantin Morega n anul 1939. De muctur de sarpe Cnd cineva e mucat de arpe, i se descnt ntr-o ulcea de pmnt nou cu ap de ru. Desctecul se face cu lstari de salcie alb i lstari de vie, care se in mai mult n apa de descntat ca s se scrug seva din ele. La descntec se rostesc cuvinte ca: Buduroi umflat De Dumnezeu i Maica Precista lsat Muctura de arpe s fie vindecat Ct mai ndat. Acest desctec se repet de nou ori, apoi se bandajeaz bolnavul la ran cu moare de sare amestecat cu apa descntat, iar la frunte i la tmple i se fac frecii cu uic i cu ap descntat. De asemenea i se d bolnavului s bea cteva nghiituri de uic. Acest produs se repet trei zile. Inf. V. M. Ungureanu, din satul Cmpofeni, 70 ani. Datul cu boabele Un alt obicei popular care a avut i mai are loc n viaa satelor, l constituie i datul cu boabele. Aceast ghicire se refer la diferite stri sufleteti ale unor persoane, care solicit s li se ghiceasc n boabe de ctre cei care cunosc acest ritual. Bobarii

120

folosesc boabele de porumb ghicind solicitanilor, dnd diverse rspunsuri. De acest ghicit se ocup mai ales unele femei n vrst. Ghicitul se efectueaz din 41 de boabe de porumb, care se distribuie de ctre bobar n cte 9 compartimente, adic cte trei rnduri de boabe, de cte trei ori puse n linie dreapt. Cel care ghicete, cunoate c numrul de boabe aezate, are fiecare o semnificaie, pstrat n secret de ctre bobarul respectiv. n datul cu boabele, n vers se spune limpede, c bobii tiu totul, s spun adevrul. Unii bobari, la descantecul boabelor spun: Gndii-v, Linistii-v, Potolii-v Cu gndul lui... Dac e de bine. De bine s tii S dai la inim, doi i trei, S se vad c e bine de ei. Datul cu boaele pentru o fat care vrea s tie dac biatul de care este ndrgostit o ia n cstorie Patruzeci i unu de boabe Patruzeci i unu de frai, Cum tii ncoli Lumea a hrni Aa s tii i de (cutare) Care este ndrgostit de (cutare), Dac o iubete i la cstorie s gndete nct (cutare), s aib ndejde S vin s-o cear prinilor de-acas nct (cutare) s se pregteasc. Dac e bine, dup gndul fetei, Voi boabelor bine s-mi dai La inim, doi i trei, S tim bine c-i noroc de ei! mpreun ca s fie S-i formeze csnicie; De nu-i bine i e ru, S-mi arate Dumnezeu, La inim, boabele voi, S-mi dai numai unu i doi. Dac (cutare) de biat n-are parte S-mi ieii mprtiate, i-mi artai bine C (cutare), la fat nu mai vine!! Inf. Stana Mirega, din satul Pades, n vrst de 72 ani. Cules de Constantin Morega n anul 1939.

121

http://www.rancaonline.com/ranca.php http://www.rancaonline.com/trasee-montane.php http://www.vacanza.ro/wp-content/uploads/2008/01/ranca.jpg http://www.ghidulturistic.ro/consilii-judetene.php?lang=ro&consiliu=10 http://portalnovaciranca.ro/forum.html http://www.judetulgorj.info/statiunea-sacelu-judetul-gorj.html http://www.turism-zone.ro/Sacelu-judetul-Gorj-Romania-cazarepensiuni-hotelurilocalitatea__40.html http://www.informatiipublice.ro/wp-content/uploads/2009/11/sacelumic150x150.jpg http://atelieruldearhitectura.blogspot.com/2009/11/casacartianu-din-cartiu-judgorj.html http://www.muzeulgorjului.ro/index.php? option=com_content&task=view&id=48&Itemid=42 http://arhitecturaromaneasca.blogspot.com/2009/06/casa-glogoveanu-din-glogovajudgorj.html http://arhitectura-romaneasca.blogspot.com/2009/06/case-dinglogova-jud-gorj.html http://www.scritube.com/geografie/ENERGIAAPEI131617115.php http://www.judetulgorj.info/despregorj/mestesuguri-traditionale.html http://www.infotravelromania.ro/foto%20mic/interviu_instant/olarit.jpg http://www.judetulgorj.info/despre-gorj/mestesuguri-traditionale.html http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://1.bp.blogspot.com/_ZrnUfhfPcc/SjdP4PY2PI/AAAAAAAAABk/FWfh1DPs1sI/s320/raport%2 BFundatia%2BDALA.pdf%2B%2BAdobe%2BReader.bmp&imgrefurl= http://60project.blogspot.com/2009_06_16_archive.html&usg=__jxE5X BbuiZHIedE9ts4ZZcGrg=&h=214&w=320&sz=21&hl=ro&start=2&zoom=1&tbnid =0zselpfpUGULIM:&t bnh=79&tbnw=118&prev=/images%3Fq%3Ddulgherie%2Bacoperisuri %2Bvechi%2Bde %2Bbiserici%26hl%3Dro%26gbv%3D2%26tbs%3Disch:1&itbs=1

http://viataingorj.ro/images/025/19.jpg http://www.traditii.ro/imgproduse/40311a.jpg http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Polovragi http://www.verticalonline.ro/wp-content/uploads/2009/03/manastireapolovragi.gif http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Lainici http://www.manastirealainici.ro/wpcontent/uploads/2009/06/manastirea_ lainici_2.jpg http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Tismana http://www.verticalonline.ro/wp-content/uploads/2009/01/manastireatismana.gif http://www.cvlpress.ro/articol.php?id=11222 http://surupaceanu.ro/2010/07/nedeia-de-la-polovragi/ http://www.google.ro/imgres? imgurl=http://www.gorjeanul.ro/images/stories/articole/2009_07_20/Im agine%2520din %2520targ.jpg&imgrefurl=http://www.gorjeanul.ro/actualitate/nedeiade-la-polovragi-unprilej-de-bucurie-a-intalnirii-intreoameni%3FItemid%3D137&usg=__OPZGjDbterNioeG2IzgaOL5ki8=& h=173&w=230&sz=43&hl=ro&start=8&zoom=0&tbnid=s_xbg7Z d_qChgM:&tbnh=81&tbnw=108&prev=/images%3Fq%3Dnedeia%2Bd e%2Bla %2Bpolovragi%26um%3D1%26hl%3Dro%26lr%3Dlang_ro%26sa%3 DN%26tbs %3Disch:1&um=1&itbs=1 http://www.gorjeanul.ro/images/stories/articole/2009_12_24/colindatori 20copii2020maramures1.jpg Obiceiuri, tradiii i credine din zona Gorj, autor Constantin Morega. editura Miastra 2007.

122

7. BAZA MATERIALA TURISTICA Judeul Gorj este unul dintre cele 41 de judee ale Romniei. Reedina lui este municipiul Trgu Jiu. Are o populaie de 387.308 de locuitori i suprafa de 5.602 km. Se mparte n nou orae (incluznd dou municipii) i 61 de comune. Face parte din regiunea istoric Oltenia.Orae: Bumbeti-Jiu, Motru, Novaci, Rovinari, Targu Carbunesti, Tismana, Turceni, Ticleni. Baza de cazare in Bumbesti-Jiu Hotelul Lainici Hotelul Lainici este asezat in defileul Vaii Jiului la 29 km de Targu Jiu, in trecatoarea Lainici, in localitatea Bumbesti-jiu. Hotelul isi asteapta vizitatorii cu 80 locuri in camere single si duble, amenajate confortabil, dupa standardele pietei occidentale. Camerele sunt bine iluminate, izolate fonic si dotate cu TV color-programe prin satelit, telefon, baie cu dotari la nivelul ultimelor exigente. Hotel Lainici va ofera servicii de calitate intr-un cadru modern si ospitalier. In restaurantul hotelului se pot organiza mese festive si conferinte. Facilitati cazare: frigider in unitate, transport auto, TV in living, cutie de valori, internet wireless, rau in curte, echitatie, se accepta animale, parcare, gradina/curte, acces la bucatarie, spalatorie, terasa, plata cu cardul, foisor in curte, gratar/barbeque, living, sala de mese, livada, bar, restaurant, sala de conferinte. Facilitati camere: internet in camera, frigider in camera, baie cu cada, camere cu balcon, incalzire centrala, aer conditionat, baie in camera, minibar in camera, telefon in camera, camera cu TV. TARIFE: CAMERA SINGLE 70 RON CAMERA DOUBLE 90 RON APARTAMENT 150 RON

Cabana Meri Amplasata in Parcul National Defileul Jiului, la 7 km de Bumbesti Jiu dispune de 2 camere la parter, baie cu dus, bucatarie dotata, hol. La etaj are o sala de sedinte. In curtea 123

exterioara este loc de gratar si 2 locuri parcare. Acces se face pe Dn66 sau pe calea ferata Bumbesti-Livezeni, gara Meri. Facilitati cazare: parcare, gradina/curte, acces la bucatarie, gratar/barbeque. Facilitati camere: baie pe hol, incalzire centrala, camera cu TV. Capacitate: 4 locuri in 2 camere.

Viisoara SRL Targu Jiu - Complex Turistic Visina DE 79 Targu JiuPetrosani, Targu Jiu. Motel. Servicii de cazare. Restaurant. Telefon: 0744-868.017 BAZA DE CAZARE IN MOTRU Pensiunea Intim Motru Adresa: Motru, str. Severinului nr 2, Loc. Motru, Judet Gorj, Romania BAZA DE CAZARE IN NOVACI Hotel Petrom Adresa:Novaci, Gorj , Romania Hotel Lusu Hotelul Lusu este situat in orasul Novaci la cca. 40 Km de municipiul Tg-Jiu, la umbra muntilor Parang. Daca va aventurati in explorarea muntilor si cautarea frumusetilor naturale, gazda dumneavoastra cea mai potrivita este hotelul nostru. 124

Adresa Novaci , str. Parangului nr. 102 Pensiunea Chiriac Cazare este compusa din 20 de locuri in 6 camere dotate cu televiziune prin cablu, conexiune la internet, 4 bai modernizate cu apa calda si rece in permanenta. Servicii constau in bucatarie dotata si utilata complet, curtea spatioasa cu pomi fructiferi, faneata cu flori si iarba, plaja, baie sau daca te pricepi la pescuit in Gilort, care trece prin curte, inchirieri ATV, telefon, incalzire, trasee, bar, terasa, living, gratar.

Pensiunea Daianu - Novaci Adresa: Novaci , str. Parangului nr. 31 Dispune de 3 camere duble, fiecare cu grup sanitar propriu. Descriere camere- 3 camere duble, 3 bai, 3 dusuri, 3 wc Alte informatii- acces cu automobilul, acoperire Orange, tv, telefon, incalzire, animale, pescuit,echitatie, trasee, monumente, informare.

Pensiunea Ela Adresa: Str. Valea Gilortului Nr. 8 Oras Novaci; Jud. Gorj; Romania Pensiunea "Ela" se afla in orasul Novaci, jud Gorj, la cca. 45 Km de Tg Jiu. Accesul se face foarte usor, pe drumul national 67 C, drum proaspat modernizat. Pensiunea noastra va ofera posibilitati de cazare de cea mai buna calitate fiind dotata corespunzator standardelor moderne occindentale. Pensiunea "Ela" ofera servicii complete de cazare in cele mai bune conditii de confort. Exista 8 camere disponibile care pot sa primeasca peste 20 de vizitatori. Fiecare camera este mobilata modern, este dotata cu televizor color cu transmisie cablu, baie cu toate dependintele (dus, apa calda non-stop etc.). Toate camerele sunt incalzite prin incalzire centrala, iar apa calda si rece este la discretie. Exista si un salon in care se poate servii masa sau se pot organiza festivitati la diferite ocazii, aproximativ 40 locuri. De asemenea se pot organiza intruniri si conferinte. Camerele sunt de 2,3 si 4 locuri si sunt

foarte spatioase insumand un total de 250 mp spatiu util in pensiune. Datorita situarii pensiunii la aproximativ 20 m de raul Gilort exista posibilitatea de pescuit, baie si plaja pe perioada de vara. Pensiunea Ela mai ofera 20 locuri de parcare in interiorul incintei sale iar pentru a face cat mai placuta si de neuitat sederea la pensiune gazda ofera din partea casei bauturi alcoolice naturale, tuica de pruna, vin si altele produse din gospodaria proprie.

125

Pensiunea Isopencu Novaci Adresa:Novaci , str. Parangului nr. 113; Loc. Novaci, Judet Gorj Romania. Pensiunea Remus Pensiunea Remus este situata la 45 km de Targu Jiu, in orasul Novaci, la 18 km de statiunea Ranca sub Muntii Parang. Dispune de 16 locuri de cazare in 8 camere duble. Dotari: Tv in fiecare camera, living, incalzire centrala, gratar in curte, bar, parcare, livada, acces la bucatarie complet utilata, sala de mese, transport auto, inchiriere ATV.

126

Pensiunea Vali Incalzire centrala, parcare, salon afaceri si protocol, TV in camera, posibilitate barbeque. Pensiunea Vali este situata intr-o zona superba de munte, la poalele muntilor Parang. Pensiunea are 4 camere, mobilate modern, o baie cu dus si apa calda/rece in permanenta. Pensiunea noastra dispune si de o bucatarie complet utilata. Curtea este spatioasa si permite relaxarea intr-un cadru natural.

Casa Crysty Sky Cabana dispune de incalzire centrala, living spatios, acces la bucatarie, baie cu toate dependintele, livada, gratar in curte, etc. Parter, etaj, mansarda - 3 camere cu 3 bai proprii. Facilitati cazare: frigider in unitate, parcare, gradina/curte, acces la bucatarie, gratar/barbeque, living, sala de mese, livada. Facilitati camere: baie pe hol, incalzire centrala.

127

BAZA DE CAZARE IN STATIUNEA MONTANA RANCA Hotel Onix Ranca, Gorj, Romania, Tel: +40253.23.50.11, Mobil: +40744.618.897 E-mail:office@hotel-onix.ro La 63 km. de municipiul Tg-Jiu si la 18 km. de orasul Novaci, pe DN 67C se deschide ochiului o zona pitoreasca : Ranca. In centrul statiunii, langa partia de schi si instalatia de teleschi te impresioneaza stilul, armonia si bunul gust al hotelului ONIX, ce are vedere atat la partie cat si la Varful Papusa. Acesta pune la dispozitia turistilor 38 de camere, 1 apartament, 3 restaurante si o sala de conferinte incapatoare. Camerele spatioase si primitore dispun de acces cu cartela, televiziune prin cablu si minibar. In structura hotelului se regasesc camere cu pat dublu sau matrimonial (27 la numar), camere single (in numar de 3) , 8 camere de tineret prevazute cu 3 sau 4 locuri (1 pat matrimonial si 2 paturi de o persoana suprapuse) si un apartament spatios, prevazut cu semineu. Cele trei restaurante au fiecare specific diferit. Pe cei in cautare de stil clasic burghez hotelul ONIX ii gazduieste in restaurantul acestuia in timp ce aceia care prefera un preparat rapid in pauza dintre doua coboriri cu schiurile pot opta pentru fast-food. Farmecul serii il reprezinta crama realizata in stil traditional montan ciobanesc. Aici clientii nostrii se pot bucura de atmosfera romaneasca alaturi de mielul preparat la protap si muzica autentic populara. Din dorinta de a face sejururile cat mai placute Hotelul Onix in colaborare cu alti profesionisti care ofera posibilitatea efectuarii de: trasee montane cu masini echipate, plimbari cu sania trasa de cai, drumetii montane, rafting la numai cativa kilometrii, catarari, schi si snowboarding, scuba-diving si alte sporturi specifice muntelui.

128

Hotel Otto Hotelul Otto se afla in Statiunea Ranca la o altitudine de 1650 m, situata pe versantul sudic al Muntilor Parang, din judetul Gorj, la 18 km de orasul Novaci pe Dn 67c. Este situat la aproximativ 850 metri de partia de ski si ofera o priveliste minunata spre Varful Papusa. Cazarea se face in camere spatioase, echipate si mobilate conform celor mai inalte standarde pentru categoria de 3*, sunt dotate cu televizor, frigider precum si baie proprie. Fiecare camera are balcon de unde puteti admira magnificul peisaj montan. Hotelul Otto are 2 etaje, avnd n total 18 camere. La etajul 1 se afla un apartament si 10 camere duble, la etajul 2 se gasesc 3 apartamente si 4 camere duble. Fiecare etaj este dotat cu un hol utilizat ca spatiu de recreere. La parter sunt doua sali de servit masa si un bar, iar la subsol hostelul este dotat cu o camera de recreere prin baza sportiva aparate fitness, masa ping-pong. Serviciile oferite de hotel mai includ: programe prin satelit, wireless, minibar si parcare. Profesionalismul personalului precum si diversitatea serviciilor fac ca sejurul dumneavoastra sa fie lipsit de griji. Aerul proaspat iti va reda in cateva zile pofta de viata, te va inviora, te va face mai tonic si mai optimist.

129

Hotel NT Hotelul NT este situat la aproximativ 600m de prtia de ski. Acesta pune la dispoziia vizitatorilor un ambient plcut, cu camere unicat n Romnia, innd cont de faptul c are un perete exterior din sticl de 6 metri, 35 de camere duble cu pat matrimonial, dou sli de conferin, restaurant de 120 locuri cu preparate culinare din buctria romneasc i cea internaional, toate acestea pe acordurile Formaiei NT. Facilitati cazare: internet wireless, parcare, room service, plata cu cardul, gratar/barbeque, seif la receptie, bar, restaurant, sala de conferinte. Facilitati camere: uscator de par, incalzire centrala, baie in camera, telefon in camera, camera cu TV.

Hotel Mina Hotelul Mina este situat la o altitudine de 1600 m, n judeul Gorj, este o investiie a sindicatelor miniere din Oltenia i a Clubului Sportiv Pandurii Lignitul Trgu-Jiu ce dorete s vin n ntmpinarea dorinelor iubitorilor de peisaje montane i a sporturilor de iarn. V ateptm cu drag s gustai i din mncrurile pregtite la restaurantul nostru! 130

Facilitati cazare: fax, transport auto, masa de ping-pong, TV in living, cutie de valori, internet wireless, internet prin cablu, schimb valutar, sala de fitness, se accepta animale, parcare, gradina/curte, teren de sport, masaj, jacuzzi, spalatorie, room service, sauna, solarium, terasa, living, sala de mese, seif la receptie, bar, restaurant, beauty center, sala de conferinte. Facilitati camere: internet in camera, frigider in camera, uscator de par, baie cu cada, camere cu balcon, jacuzzi in camera, incalzire centrala, baie in camera, minibar in camera, camera cu TV.

Pensiunea Alina Pensiunea Alina dispune de 4 camere, sal de mese, ap cald permanent, TV satelit, frigider, aragaz etc. Facilitile oferite de Pensiunea Alina ap cald permanent, sal de mese, TV satelit, frigider, aragaz.

131

Pensiunea Alpin Pensiunea Alpin este amplasat la 200m distan de prtia principal. Are o capacitate de 10 camere, cu 26 de locuri, fiecare camer fiind dotat cu TV (plasm) i bi proprii ultramoderne cu nclzire central prin podea. n living se afl emineul rustic unde v putei delecta cu prietenii ascultnd muzica all times & all types, privind la TV sau desfurnd alte activiti; toate acestea ntr-un cadru intim. Barul este aprovizionat cu cele mai diversificate buturi i cea mai savuroas cafea preparat dup reete braziliene. Iar restaurantul, cu specific vntoresc, dar i tradiional, satisface poftele fiecrui turist, att prin antreurile (consome de pui i sup de vit), diferite snacks-uri ct i prin specialitatea casei. Pentru cei care iubesc sportul la maxim, Pensiunea Alpin, singura de altfel, din staiunea Rnca, deine, n timpul verii, o baz sportiv cu nocturn i gazon sintetic de nalt calitate unde se pot desfura sporturi precum fotbal, volei, baschet, handbal i tenis. Turitii curajoi i ndrgostii de sportul cu motor se pot aventura cu ATV-urile i snowmobilele pe trasee stabilite. Cei care iubesc sportul extrem, pot plana deasupra staiunii cu parapanta, asistai de un instructor i pot practica ski extrem n pulf, de pe versanii sau n cldrile ce nconjoar Vrful Ppua. i nu n cele din urm, ca o plcere exclusivist, pe care doar Pensiunea Alpin o druiete turitilor, este patinoarul natural cu nocturn, unde zi i noapte putei patina, pe un fond muzical, fiind privii live de cei de acas datorit camerei videoonline instalat.

132

Pensiunea Belvedere Inaugurata in acest an, pensiunea este amplasata in apropierea bazinelor de apa pe Cornesul Mare. Dispunem de 10 camere duble, (paturi160/200) dotate cu televizor si baie, apa calda si caldura permanet. La parter se afla sala de mese, cu capacitatea de 50 de locuri, cu acces la bucatarie complet utilata, televizor lcd 107cm, internet wireless, combina muzicala, etc. Nu avem restaurant! Avem rugamintea sa nu se fumeze in camere(acestea sunt dotate cu detectoare de fum) si de asemenea, sa nu se consume alimente in camere, accesul fiind liber la bucatarie si sala de mese. Copiii au gratuitate iar pentru al treilea pat in camera se plateste 10 ron. Facilitati cazare: TV in living, internet wireless, internet prin cablu, parcare, acces la bucatarie, gratar/barbeque, sala de mese, semineu, sala de conferinte. Facilitati camere: internet in camera, incalzire centrala, camera cu TV. Capacitate: 20 locuri in 10 camere.

Pensiunea Carmen Pensiunea Carmen se afl pe prtia principal de ski, de la baza prtiei, 300 m n sus pe partea dreapt, ntr-un loc n care confortul i civilizaia se mbin n mod armonios cu natura. Aceasta v ofer 17 locuri de cazare n 6 camere (4 camere la etaj i 2 camere la mansard), dintre care 5 camere au pat dublu i pat simplu, iar o camera are 2 paturi simple. La parter se gsesc:bar-restaurant, sal de mese, buctrie,grup sanitar. La pensiunea Carmen vei gsi preparate din buctria tradiional romneasc cu produse ecologice din producia proprie. Facilitile oferite de Pensiunea Carmen: televizor n living,frigider n living, sal de mese,bar, restaurant, living, parcare, room service, grdin/curte, grtar. Facilitile oferite de camerele Pensiunii Carmen: camere cu balcon, nclzire central, camere cu balcon, televizor n camer.

133

Pensiunea Casa Ella Situata la intrarea in statiunea Ranca la o altitudine de 1650 de metri, inaugurata la 1 ianuarie 2010 si aproape de teleski intre M2 si M3. Casa Ella este organizata pe doua nivele si dispune 4 dormitoare cu paturi matrimoniale si fiecare cu baie proprie aflate la etaj si living de 100m patrati cu bucatarie si baie la parter. Facilitati cazare: transport auto cu microbuz Novaci - Ranca, plasma in living, terasa, parcare, acces la bucatarie, frigider, cuptor cu microunde, filtru cafea, aragaz, loc amenajat pentru gratar/barbeque, cengtrala termica.

134

Pensiunea Casa Grysly Pensiunea Casa Grysly este situat la aproximativ 80m de prtia de ski avnd 10 camere, fiecare cu baie proprie (camere cu 2 i 3 paturi), buctrie, sal de mese, nclzire central termic, TV opional, regim de pensiune. La etajul II se gsete un living utilat confortabil pentru petrecerea timpului liber. V ateptm cu drag la Rnca pe Str. Principal, nr.11! Facilitati cazare: frigider in unitate, masa de ping-pong, TV in living, acces la bucatarie, terasa, gratar/barbeque, living, sala de mese, restaurant. Facilitati camere: incalzire centrala, baie in camera, camera cu TV

Pensiunea Casa Montana Pensiunea Casa Montana a fost deschis la 1 decembrie 2007. Pensiunea este compus din living unde iarna te poi relaxa lng emineu, dotat cu TV LCD + DVD Home Cinema, P.C., o sal de mese i o sal de conferine (complet utilat) unde se pot organiza ntlniri de afaceri sau mese festive, o camer nclzit pentru depozitarea echipamentului de ski i snowboard, o teras spaioas cu grtar. La etajul 1 sunt 3 camere duble cu baie proprie, iar la etajul 2, o camer dubl cu baie proprie i un apartament spaios cu baie proprie i teras cu o privelite superb ctre Vrful Ppua. Facilitati cazare: frigider in unitate, TV in living, se accepta animale, parcare, gradina/curte, terasa, gratar/barbeque, living, sala de mese, seif la receptie, semineu, loc amenajat de joaca, bar, restaurant, sala de conferinte. Facilitati camere: uscator de par, camere cu balcon, incalzire centrala, baie in camera, telefon in camera, camera cu TV.

135

Pensiunea Casa de vacanta Victoria Casa de vacanta Victoria va pune la dispozitie: 2 camere cu pat matrimonial, 2 camere cu 2 paturi de o persoana, 1 camera cu 4 locuri, living spatios la parter (80 mp), bucatarie complet utilata. Facilitati cazare: frigider in unitate, TV in living, parcare, acces la bucatarie, gratar/barbeque, living, sala de mese. Facilitati camere: baie cu cada, incalzire centrala, baie in camera.

136

Pensiunea Cprioara Pensiunea Cprioara se afl la o distan de 1000m de prtia principal de ski fiind amplast ntr-un cadru natural deosebit. Aceasta dispune la parter de o sal de mese de aproximativ 30 de locuri, buctrie i o baie de serviciu. La etaj sunt amplasate 4 camere, ideale att pentru cupluri ct i pentru familii cu copii. La mansard sunt alte 2 camere i o teras pentru reecreere. Capacitatea maxim a pensiunii este de 24 de locuri, fiecare camer avnd baie proprie dotat cu lavoar, du i toalet, televizor n camer, ap curent rece i cald. Facilitile oferite de Pensiunea Cprioara loc de joac pentru copii, sal de mese,frigider, bar, restaurant, living, parcare proprie special amenajat, cablu TV, telefon, foior/teras, grtar . Facilitile oferite de camerele Pensiunii Cprioara: nclzire central, baie cu lavoar, du i toalet, televizor n camer.

137

Pensiunea Chesa Montana Persoana de Contact : Buzuloiu Ionut Telefon mobil : 0728 283 891; 0722 629 177 Adresa : Statiunea Ranca, Novaci, judetul Gorj. E-mail : chesa.montana@yahoo.com Pensiunea Chesa Montana se afla in statiunea Ranca, la o altitudine de 1800m. Pensiunea este data in folosinta de la inceputul anului 2006, avand in dotare 5 camere duble, cu bai proprii si balcoane, un living unde iarna te poti relaxa langa semineu, o sala de mese unde se pot organiza intalniri de afaceri sau mese festive, va este tot timpul pusa la dispozitie. Gratarul in aer liber esate preferatul clientilor, in orice sezon, iar focul de tabara a devenit deja un ritual la sfarsit de sejur, sau la cererea clientilor. In timpul iernii se poate schia pe partiile din statiune deservite de un teleschi iar vara nu veti reusi sa va hotarati ce traseu montan sa alegeti pentru ca sunt unul mai incantator ca altul (varful Papusa, Parangul Mare etc). Facilitati cazare: frigider in unitate, TV in living, ATV, internet prin cablu, parcare, gradina/curte, gratar/barbeque, living, sala de mese, semineu, bar, restaurant, sala de conferinte. Facilitati camere: frigider in camera, uscator de par, camere cu balcon, incalzire centrala, baie in camera, minibar in camera, camera cu TV.

138

Pensiunea Ciobanasul Pensiunea Ciobanasul este inaugurata la 01. 01. 2010. Inca de la intrare va oferim o parcare spatioasa unde masinile dvoastra vor fi in siguranta. Interiorul cladiri este amenajat intr-o combinatie intre rustic si modern incercand sa va ofere un grad de confort cat mai bun. Dispunem de 6 dormitoare matrimoniale cu bai proprii, living cu Tv si cablu, sala de mese 20persoane, bucatarie la dispozitia d-voastra dotata cu aragaz, frigider, cuptor cu microunde, vesela si tot strictul necesar unei case, masina de spalat. Incalzirea si apa calda sunt asigurate de centrala pe lemne. In spatele cabanei se afla o terasa cu iarba verde in aer liber de unde se poate admira un minunat peisaj de munte iar undeva mai sus se afla o stana de unde va puteti procura produse lactate traditionale proaspete. In apropiere exista restaurante unde se poate servi masa, un magazin de unde va puteti procura orice va este necesar. Facilitati cazare: frigider in unitate, TV in living, parcare, acces la bucatarie, terasa, ferma proprie, gratar/barbeque, living, sala de mese.

139

Facilitati camere: baie pe hol, camere cu balcon, incalzire centrala, baie in camera.

Pensiunea Craiul Muntilor Localitatea Ranca / Judetul Gorj / Zona Gorj Adresa: Str. Ioan Roibu, nr. 50, Ranca 24 locuri in 12 camere de la 69 RON / dubla / noapte Pensiunea Craiul Munilor ofer o panoram de vis, iar camerele civilizate ofer a atmosfer cald fiind dotate cu TV satelit, baie proprie cu cabin de du, ap cald n permanen, teras, internet wireless. Nu se fumeaza in camere(insa toate camerele au terase deschise) si nu vei avea ocazia sa va bucurati de muzica genul manele in restaurant! In plus pensiunea nu are sala de mese pentru turistii care doresc sa vina cu mancarea si bauturile proprii si sa le consume. Salon: 10 locuri, spatii de relaxare. Restaurant: Restaurantul are o capacitate de 80 de locuri si terasa 30 de locuri. Bucatarie traditionala, pentru grupuri meniu prestabilit. Sala de conferinte: amenajabila - 80 locuri Servicii suplimentare incluse in pret: parcare, loc de joaca pt. copii Alte servicii oferite contra cost: pensiune completa, ATV-uri. Multilingual staff: Engleza Distanta partie de ski: 50 m Accesul Animalelor In Pensiune Este Strict Interzis! Facilitati cazare: masa de ping-pong, TV in living, parcare, terasa, sala de mese, bar, restaurant. Facilitati camere: camere cu balcon, incalzire centrala, baie in camera, camera cu TV. Capacitate: 24 locuri in 12 camere Pensiunea Dor de Munte Pensiunea Dor de Munte este finalizata in 2009 fiind situata la aproximativ 200 m de partia II de schi in Ranca. 140

Pensiunea dispune de sala de conferinta, bar, restaurant cu capacitate de 25 de locuri. Cele 6 camere primitoare au fiecare paturi matrimoniale, baie proprie, apa calda permanenta. Facilitile oferite de Pensiunea Dor de Munte: sala de mese, acces la bucatarie pensiunii (ideal pentru grupuri!), TV, parcare proprie. Facilitile oferite de camerele Pensiunii Dor de Munte: camera cu pat matrimonial, ap cald permanent, baie n camer, televizor n camer.

Pensiunea Edelweiss Pensiunea Edelweiss (Floare de col) are 5 camere de cazare cu hol i grup sanitar propriu dotate cu cabine de du cu vibromasaj, precum i living, sal de mese i buctrie. Toate camerele sunt dotate cu televizoare LCD sau plasm, cu receivere proprii. Bile au cabine de du cu vibromasaj. La parter, la intrare, pasionaii sportului alb pot s-i depoziteze echipamentul (schiuri i clpari) n rasteluri speciale. Buctria este dotat i super utilat, iar turitii au acces, putnd s-i pregateasc tot ceea ce doresc. Pensiunea Edelweiss are nclzire central i ap cald permanent, iar n cazul n care este o pan de curent, pensiunea are grup generator propriu. Terasa exterioar a pensiunii dispune de un sistem de degivrare (nclzire n pardoseal) pentru un confort sporit al turitilor. De asemenea, dispune de patru locuri de parcare. Faciliti: 4 camere duble cu pat matrimonial, baie proprie, ncalzire central, apa cald non-stop, balcon, TV i internet wireless gratuit,n cazul nchirierii pensiunii n grup (minimum 4 camere), se ofer acces la buctria complet utilat, salon pentru servirea micului dejun, living-room relaxant, dotat cu plasma TV, dvd/cd player i sistem audio home theatre, posibilitate de stocare a echipamentelor specifice sporturilor de iarn schiuri, clpari etc. Alte informaii: fumatul este interzis, accesul cu animale este interzis. 141

Camerele din pensiune sunt personalizate, cu mobilier pe comand, avnd colorit diferit: camera roie, Ying-yang, are un balcon generos, i ofer o privelite minunat spre prtia de schi i spre Valea Galbenu,camera albastr are vedere spre vrful Ppua, camerele verzi de la mansard sunt intime i foarte cochete, cu balcoane spaioase, dar i ferestre Fakro, unde turitii care vor s vad constelaiile n nopile cu cer senin sunt invitai s se cazeze n aceste camere, la etajul I exist i o camer portocalie, foarte spaioas. Facilitati cazare: frigider in unitate, TV in living, parcare, gradina/curte, acces la bucatarie, gratar/barbeque, living, sala de mese. Facilitati camere: uscator de par, camere cu balcon, incalzire centrala, baie in camera, camera cu TV.

Pensiunea Eden Pensiunea Eden este situat la drumul principal n apropierea prtiei de ski. Pensiunea Eden dispune la parter de o sal de mese de 120 de locuri, o sal de conferin de 60 de locuri, o buctrie modern, personal bine pregtit care ofer servicii de calitate. La etaj sunt amplasate camere cu terase, dotate la standard european cu pat matrimonial, televizor, cablu TV, baie cu cabin de du, lavoar, ap curent rece i cald, ct i apartamente compuse din dormitor dotat cu pat matrimonial, baie, televizor, cablu TV i camer de zi dotat cu mobilier i canapea extensibil pentru 2 persoane. Acestea sunt ideale att pentru cupluri ct i pentru familii cu copii. Pensiunea Eden dispune de loc de parcare chiar n curte. 142

Pe tot parcursul anului se poate pune locaia la dispoziie pentru organizare de: evenimente, mese festive, banchete, baluri, nuni, botezuri, ntlniri de afaceri, conferine etc. Facilitile oferite de Pensiunea Eden: loc de joac pentru copii, bar, buctrie, parcare proprie, sal de mese, cablu TV, telefon, internet, foior/teras, nclzire central. Facilitile oferite de camerele Pensiunii Eden: aer condiionat, central proprie, baie n camer (du/toalet), ap cald curent, acces la internet, televizor n camer.

Pensiunea Evelyn Pensiunea Evelyn din Statiunea Ranca, este localizata la 150 m de partia de schi! Pensiunea are 8 dormitoare, formata din 2 spatii, cu intrare separata; vila (partea de sus), compusa din 6 dormitoare, cu paturi duble, 6 bai, sala de mese, living cu semineu, bucatarie si terasa cu gratar, iar la demisol, un apartament cu 2 camere (paturi duble), cu intrare separata, baie, bucatarie, complet utilata si terasa exterioara cu gratar. Va punem la dispozitie bucatarii complet utilate (vila si apartament), Lcd (106 cm) in living si sala de mese, precum si Tv in toate camerele, parcare, spalatorie, terase (vila si apartament), gratar/barbeque. De asemenea va oferim camere cu balcon (4-la etaj), incalzire centrala, baie in camere, Tv in fiecare camera si livinguri. Capacitate: 19 locuri in 8 camere. Se prefera inchirierea catre grupuri organizate! Facilitati cazare: frigider in unitate, TV in living, parcare, acces la bucatarie, spalatorie, terasa, gratar/barbeque, living, sala de mese, semineu, sala de conferinte Facilitati camere: baie cu cada, baie pe hol, camere cu balcon, incalzire centrala, baie in camera, camera cu TV.

Pensiunea Gabriel Situata intr-un cadru deosebit, Pensiunea Gabriel va ofera 20 de locuri de cazare repartizate in 10 camere spatioase si mobilate modern. Cabana este amplasata vis-a-vis de partia de schi M3 si detine parcare luminata pentru minim 10 autoturisme.

143

Facilitati cazare: frigider in unitate, masa de ping-pong, TV in living, ATV, internet prin cablu, parcare, gradina/curte, acces la bucatarie, gratar/barbeque, living, sala de mese, sala de conferinte. Facilitati camere: camere cu balcon, incalzire centrala, baie in camera, camera cu TV.

Pensiunea Ina Pensiunea Ina, inaugurat n noiembrie 2008, este situat n linitita localitate Rnca, la o altitudine de 1650m i o distan de 2km de prtiile de ski. Pensiunea este clasificat la categoria 3 margarete, oferind vizitatorilor tot confortul de care au nevoie. Camerele sunt dotate la standarde nalte, beneficiind de mobilier modern, nclzire central, ap cald non-stop i TV prin satelit. Turitii au la dispoziie 6 locuri de parcare i internet wireless gratuit. Pensiunea Ina este compus din dou cabane, oferind o capacitate de cazare de 18 persoane n 9 camere duble. Cabanele dispun de living-room, sal de mese, buctrie cu dotri complete (la dispoziia grupurilor) i grtar. Faciliti: 9 camere duble cu pat matrimonial, baie proprie, nclzire central, ap cald non-stop, balcon, TV i internet wireless gratuit., n cazul nchirierii pensiunii n grup (minimum 4 camere), se ofera acces la buctria complet utilat, living-room relaxant, dotat cu plasm TV, DVD/CD player i sistem audio Home Theatre, sal de mase, posibilitate de stocare a echipamentelor specifice sporturilor de iarn (schiuri, clpari etc.), 6 locuri de parcare, generator de curent electric de rezerv, pentru situaiile de urgen, grtar. Alte informaii: fumatul este interzis n camere, ns este permis n salonul de la parter, accesul cu animale este interzis.

144

Pensiunea Kallisto Recent inaugurata, pensiunea KALLISTO este situata in superba statiune montana Ranca din muntii Parang, oferind vizitatorilor o panorama de neuitat si momente de relaxare la superlativ. Pensiunea noastra dispune, pe doua etaje plus mansarda, de 4 camere duble cu pat matrimonial, 6 camere duble cu paturi single dintre care doua la mansarda si o camera de patru locuri la mansarda. Toate camerele au baie proprie, televizor, radio Cdplayer si frigider. De asemenea toate camerele au acces la bucatarie complet utilata si dotata, la livingroom si gratar exterior. Facilitati cazare: frigider in unitate, TV in living, ATV, parcare, acces la bucatarie, spalatorie, terasa, gratar/barbeque, living, sala de mese Facilitati camere: frigider in camera, camere cu balcon, incalzire centrala, baie in camera, minibar in camera, camera cu TV.

Pensiunea Maria Pensiunea Maria este localizat foarte aproape de centrul de nchiriere echipamente sportive, turitii pot practica astfel aproape toate sporturile de iarn. 145

Pensiunea ofera 8 locuri de cazare n camere cu pat dublu, buctrie complet utilat, grtar, living mare cu instalaie audio performant i emineu, terase. emineul din living i dotrile camerelor, concur pentru a v oferi confortul maxim i o atmosfer relaxant n cadrul sejurului dumneavostr. Pensiunea Maria poate fi nchiriat n intregime pe perioada srbtorilor de iarn. Facilitile oferite de Pensiunea Maria: televizor n living, buctrie complet utilat, living, emineu, instalaie audio performant, teras, grtar. Facilitile oferite de camerele Pensiunii Maria: nclzire central, grup sanitar cu du, mobilier urban, televizor n camer.

Pensiunea Orizont Pensiunea Orizont se afl n staiunea Rnca din judeul Gorj la o distan de aproximativ 500m de prtia principal pe drumul superior al staiunii. Urmnd acest drum putei gsi cabana amplasat pe partea stng. Pensiunea Orizont va ofera 13 camere dotate cu 2 paturi, mobilier modern, incalzire centrala si televizor. Acestea au grup sanitar propriu cu lavoar si cada beneficiind permanent de apa calda.

146

Pensiunea Panoramic Pensiunea Panoramic este clasificat cu 3 margarete, fiind situat la baza prtiei de schi. Pensiunea Panoramic v ofer 40 locuri de cazare dotate cu central termic pentru nclzire i TV. De asemenea, pensiunea dispune i de bar i restaurant cu un numr total de 100 locuri (o gam larg de buturi rcoritoare i alcoolice la preuri accesibile). Suntei asteptai cu ceai fierbinte i vin fiert! Facilitati cazare: fax, TV in living, parcare, terasa, gratar/barbeque, sala de mese, bar, restaurant. Facilitati camere: incalzire centrala, baie in camera, camera cu Tv.

Pensiunea Paradis Pensiunea Paradis clasificat la 3 margarete v ofer spaii de cazare pentru 40 persoane n 7 camere duble, 2 camere triple, 4 apartamente, toate camerele au baie proprie, TV satelit, cldur, ap cald. Pensiunea dispune de 2 living-uri mari, cu plasm i un LCD, sistem audio-video, restaurant (capacitate 50 locuri). Organizam activitati de training, mese festive, tabere copii, banchet. Facilitati cazare: frigider in unitate, TV in living, ATV, se accepta animale, parcare, terasa, living, loc amenajat de joaca, restaurant, sala de conferinte, tichete de vacanta. Facilitati camere: uscator de par, baie pe hol, incalzire centrala, baie in camera, camera cu TV.

147

Pensiunea Papuc Pensiunea Papuc dispune de un numr de 6 locuri n 3 camere. Parterul i ofer o spaioas camera de zi, o buctrie utilat cu tot ceea ce este necesar, o teras deschis de unde poi admira panorama superb a munilor Parng. La etaj ai trei dormitoare. Tot aici ai o teras nchis. Facilitile oferite de Pensiunea Papuc: televizor n living, living, acces la buctrie, sal de mese, teras.

Pensiunea Rubin Pensiunea Rubin este amplasat n centrul staiunii Rnca la circa 50m de prtia de ski. Aceasta are o capacitate de 17 persoane deinnd un numr de 7 camere, fiecare fiind dotat cu baie proprie, TV, radio cu MP3 i frigider. Facilitile oferite de Pensiunea Rubin: televizor n living, acces n buctrie, sal de mase, bar, restaurant, living, parcare. Facilitile oferite de camerele Pensiunii Rubin: camere cu balcon, nclzire central, baie n camer, frigider, minibar, internet wireless, telefon n camer, televizor n camer.

148

Pensiunea Sari Este aproape de partia de schi, cu peste 99 locuri de cazare, club cu 250 locuri, restaurant cu 80 locuri. Facilitati cazare: TV in living, discoteca, parcare, living, sala de mese, bar, restaurant, sala de conferinte. Facilitati camere: baie cu cada, baie pe hol, camere cu balcon, jacuzzi in camera, incalzire centrala, baie in camera, camera cu TV. Capacitate: 52 locuri in 14 camere.

Pensiunea Share Pensiunea Share este o construcie nou i modern, inaugurat n noiembrie 2005, fiind situata n zona Ciuperca la aproximativ 500m de prtia de ski. Pensiunea are o capacitate de 10 locuri i este organizat pe 3 niveluri ce cuprind: 4 dormitoare (unul plasat la primul nivel i restul plasate la nivelul 3, fiecare dotate cu cte dou paturi simple, mobil brad, chiuvet), o baie modern situat la nivelul 3 dotat cu cad, cabin de du, lavoar i toalet, buctrie complet utilat la nivelul 2, dou living-uri situate la nivelul 1 i nivelul 2 i o toalet de serviciu situat la nivelul 2. nclzirea pensiunii este asigurat de o central termic complet automat. Facilitati cazare: frigider in unitate, transport auto, sanie trasa de cai, TV in living, ATV, internet wireless, parcare, gradina/curte, acces la bucatarie, terasa, gratar/barbeque, semineu. Facilitati camere: internet in camera, uscator de par, baie cu cada, baie pe hol, camere cu balcon, incalzire centrala, camera cu TV.

149

Pensiunea Tara Pensiunea Tara este ridicat pe versantul drept al drumului, oferindu-v o excelent privelite. Pentru cazare se pun la dispoziie un numr de 2 apartamente cu dou camere i patru locuri, 5 camere cu patru locuri, 8 camere cu dou locuri de cazare, toate dotate cu televiziune prin cablu, baie proprie cu ap cald i rece non stop. Spaiul de cazare este mrit printr-un numr de 5 camere cu cte dou locuri de cazare n incinta cabanei costruite alturi de pensiune. Restaurantul localului v pune la dispoziie o gam culinar tradiional i cu specific zonal, completat de o gam variat de buturi alcoolice i nealcoolice de la bar. n aer liber se pot servii tradiionalele bucate pregtite la grtar i rotisor n unul din cele 3 foioare aplasate n grdina pensiunii. Pentru desvrirea petrecerii vacanei n cel mai plcut mod v invitm n excursiile turistice (pedestre, cu bicicleta sau cu ATV-ul) pe trasee montane deosebite n perioada de var, iar pentru sezonul alb v invitm pe prtia de ski special amenajat. Facilitati cazare: masa de ping-pong, TV in living, ATV, internet wireless, internet prin cablu, parcare, gradina/curte, teren de sport, room service, terasa, foisor in curte, gratar/barbeque, living, sala de mese, livada, loc amenajat de joaca, bar, restaurant, sala de conferinte. Facilitati camere: uscator de par, camere cu balcon, incalzire centrala, baie in camera, camera cu TV.

150

Pensiunea Valea Mariei Pensiunea Valea Mariei este nou, fiind deschis n decembrie 2008. Este pozitionat chiar la intrarea n staiune, lng o frumoas pdure de brazi. Pensiunea se afl la circa 5 minute distan de prtiile de ski. Cele 10 camere dispun de: TV satelit, televizoare LCD, baie proprie, usctor de pr, cabin de du cu hidromasaj, ap cald permanent. n camere v bucurai de mobilier din lemn masiv plus 2 fotolii i canapea extensibil. Fiecare camer dispune de terase mari(10mp), de asemenea orientate spre peisajele superbe oferite de Munii Parang. ncalzirea pensiunii este asigurat de 2 centrale termice. Un mare avantaj de care se pot bucura clienii notri este faptul c avem o parcare proprie de peste 10 locuri i alimentare de rezerv cu ap dintr-un pu de mare debit. Restaurantul Pensiunii Valea Mariei are o capacitate de 40 locuri. V invitm s degustai mncrurile cu specific novcenesc preparate din produse care provin de la fermele productorilor locali. Desigur, meniul poate fi i diversificat conform solicitrilor primite. Dispunem de: bar, restaurant, grdin/curte, ferma proprie, room service, teras, grtar (produsele preparate pe grtar provin doar de la buctria Pensiunii Valea Mariei Rnca). Pensiunea va ofera: locuri de joaca atat pentru copii mici care au in dotare: turnulete, tobogane, carusel, trambulina, cat si pentru copii mari ce au in dotare tobogane de 10 m ce coboara de la 3-4 m inaltime, wireless, biciclete, telescop spatial, sala de sport si fitnes, terasa de vara, sezlonguri, airchairuri tip hamac, bazin de peste, teren de sport, tiroliana de 50 m, servicii autorizate de masaj si reflexoterapie precum si multe alte atractii. Partia de schi M3 se afla la 100 m de noi. Mobilierul din restaurant este sculptat in stil traditional montan, care impreuna cu muzica ce v-o oferim creaza o atmosfera specifica zonei. Nu se fumeaza in camere(insa toate camerele au terase deschise) si nu veti avea ocazia sa va bucurati de muzica genul manele in restaurant! In plus pensiunea nu are sala de mese pentru turistii care doresc sa vina cu mancarea si

bauturile proprii si sa le consume, pentru aceasta varianta existand vile sau cabane in statiune ce ofera doar servicii de cazare. Restaurantul este impartit in 2 zone a caror semnificatie se respecta : fumatori si nefumatori, separate printr-un perete de sticla. Facilitati cazare: frigider in unitate, transport auto, masa de ping-pong, TV in living, internet wireless, sala de fitness, parcare, gradina/curte, teren de sport, spalatorie, room service, terasa, ferma proprie, living, sala de mese, loc amenajat de joaca, bar, restaurant, tichete de vacanta. 151

Facilitati camere: uscator de par, camere cu balcon, jacuzzi in camera, incalzire centrala, baie in camera, camera cu TV.

Cabana Alex i Andreea Cabana Alex i Andreea ofer cazare n 8 camere cu baie proprie i balcon, televizor, minibar, usctor de par, nclzire central. Aceasta dispune de teras, living cu televizor, sal de mese disponibil numai pentru cei cazai, nchiriere ATV, loc pentru grtar. Cabana este absolut nou, fiind dat n folosin din data de 15 decembrie 2008. Facilitati cazare: frigider in unitate, TV in living, ATV, parcare, terasa, gratar/barbeque, living, sala de mese, loc amenajat de joaca, bar, restaurant, sala de conferinte. Facilitati camere: uscator de par, camere cu balcon, incalzire centrala, baie in camera, camera cu TV.

152

Cabana Armand se afla la poalele Varfului Papusa, la o altitudine de 1800 metri avand o panorama superba asupra Muntilor Parang, intr-o zona foarte linistita. Cabana Armand este data in folosinta la sfarsitul anului 2008. Cabana Armand este compusa din 3 dormitoare cu balcon si TV, un living foarte rustic si 2 bai, avand o capacitate de 10 locuri de cazare. Cabana Armand este complet utilata si beneficiaza de incalzire centrala dar si de prezenta calda a sobelor de teracota care la cererea clientilor pot functiona suplimentar. Iarna poti sa te dai pe derdelusul din imediata vecinatate a casei iar vara poti strabate numeroasele trasee montane din vecintate. Tariful este 100 RON /camera/ zi pentru perioada de iarna si 75 RON / camera/ zi pentru perioada de vara. Se poate inchiria si intreaga cabana ,la cerere ,fiind ideala pentru grupuri de 3 familii. CONTACT : Geza Luigi - telefon 0788 683 700, 0788 602 014 Cabana Codruta Camerele au bai propri cu cabina de dus, chiuveta, wc. Cabana are living, terasa si bucatarie. Cabana Codruta se afla la intrare in statiunea Ranca pe partea dreapta intre partiile de schi M3 si M2. Se bucura de o priveliste superba si de o liniste de nedescris.

Cabana Dolce Vita Cabana La Dolce Vita este construita la altitudinea de 1650 m, in golul alpin din Statiunea Ranca. Dispune de 4 camere duble si de trei camere single. Capacitate de cazare 153

este de 20 de persoane. Cand grupurile sacrifica confortul in favoarea distractiei, pot fi cazate 25 de persoane. Facilitile oferite de Cabana Dolce Vita: acces la bucatarie, linia de muzica, televiziune, gratare. Facilitile oferite de camerele Cabanei Dolce Vita: baie cu cada, baie pe hol, camere cu balcon, incalzire centrala, baie in camera, camera cu TV.

Cabana Dintre Brazi Vilan Constantin Cristinel Telefon: 0722.963.110 Cabana Dintre Brazi a fost dat n folosin n anul 2008 i pune la dispoziia turitilor 2 camere a cte 4 locuri, fiecare avnd baie proprie i TV satelit, un living spaios de 40mp cu TV LCD 32 i sistem sunet 5.1, buctrie complet utilat, nclzire central pe combustibil solid, spaiu pentru grtar, prtie pentru sniue (iarna). Punem deasemenea la dispoziia turitilor muzic live (popular i uoar fr manele). La cerere se asigur transportul dus-ntors al turitilor pn la prtiile de ski. Oferim cele mai mici preuri din staiune - 50lei / persoan / noapte ! De preferat cabana se inchiriaza in intregime. Punem la dispozitia turistilor gratuit 6 pereghi de schiuri cu clapari marimile 39,41,41, 42, 43, 44, si 5 saniute.

154

Cabana Elena Cabana Elena e situata la 50 m de partia de ski. Are 5 camere cu bai proprii, un living, o bucatarie si 2 terase. Cabana are 10 locuri, 5 camere cu bai proprii, un living spatios si o bucatarie dotata cu strictul necesar (vesela, tacamuri, aragaz, frigider) la care aveti acces. Incalzirea se face cu sobe pe lemne, iar baile au boiler electric. Fiecare camera are TV. Cabana e situata in apropierea partiei de schi, la 50m. Facilitati cazare: frigider in unitate, TV in living, parcare, acces la bucatarie, gratar/barbeque, living. Facilitati camere: sobe de teracota, baie in camera, camera cu TV.

155

Cabana Luca Cabana Luca este amplasata intr-un cadru natural de exceptie. Unitatea nostra va pune la dispozitie sapte camere, cinci bai, un living, o sala de mese cu o capacitate de zece persoane, o bucatarie complet utilata si un hol cu dulapuri de depozitare. Toate camerele dispun de televizor color. In fiecare camera la cerere se poate instala inca un pat. Facilitati cazare: frigider in unitate, TV in living, se accepta animale, acces la bucatarie, terasa, gratar/barbeque, living, sala de mese. Facilitati camere: baie cu cada, baie pe hol, camere cu balcon, jacuzzi in camera, incalzire centrala, baie in camera, camera cu TV.

156

Cabana Muntii Parang Cabana Muntii Parang a fost data in folosinta in anul 2009 si este situata in statiunea Ranca, la o altitudine de peste 1700 m, pe Cornesul Mare. Cabana are 10 camere, toate duble (un pat matrimonial sau doua paturi simple), care au in dotare televizor, baie proprie, balcon cu vedere panoramica. Cabana are o suprafata de 1000 mp si mai contine sala de mese (24 locuri), sauna, terasa, bucatarie, living. Facilitati cazare: frigider in unitate, TV in living, rau in curte, parcare, gradina/curte, acces la bucatarie, sauna, terasa, foisor in curte, gratar/barbeque, living, sala de mese. Facilitati camere: camere cu balcon, incalzire centrala, baie in camera, telefon in camera, camera cu TV.

157

Cabana Ovidiu Cabana Ovidiu va ofera o vacanta de vis in statiunea Ranca la preturi foarte avantajoase. Cabana dispune de 5 camere+living+2 bai, in total 17 locuri de cazare. Distanta pana la partia de ski este de 100 m. Ca activitati recreative putem enumera schiatul, drumetiile, saniusul, plimbari cu atvul, etc. Facilitati cazare: frigider in unitate, TV in living, se accepta animale, parcare, acces la bucatarie, gratar/barbeque, living. Facilitati camere: sobe de teracota.

Cabana Papusa Cabana Papusa este situata la 800 m de partia de ski. Cablu tv, baie in camera, apa calda permanent, sala de conferinte, restaurant. Cabana Papusa dispune de 22 de locuri de cazare dotate cu TV (cablu), baie cu dus si WC si apa calda permanent. Sala de conferinte 30 locuri. Restaurant si bar la parter pentru 40 de persoane.Tariful este intre 70-100 RON /camera/ zi pentru perioada de vara si 100-150 RON / camera/ zi pentru perioada de iarna. Se poate inchiria si intreaga cabana ,la cerere ,fiind ideala pentru grupuri mari. La cerere se poate asigura transport cu microbuz la obiectivele turistice din zona. 158

Cabana Parng Cabana Parng este una din unitile turistice din Romnia construite la cea mai mare altitudine (1800 m). Cabana are un living spaios dotat cu televizor i frigider, teras, sal de conferine, sal de mese i 10 camere duble, prevzute cu balcoane. Fiecare camer dispune de TV cablu cu 78 programe, baie cu cabin de du i ap cald permanent. Restaurantul dispune de o capacitate de 50 de locuri, unde se pot servi mncruri tradiionale sau la alegere. Cabana dispune de parcare proprie cu ilumitat exterior. Facilitati cazare: frigider in unitate, transport auto, TV in living, schimb valutar, parcare, gradina/curte, acces la bucatarie, spalatorie, room service, terasa, gratar/barbeque, living, sala de mese, restaurant, sala de conferinte. Facilitati camere: camere cu balcon, incalzire centrala, baie in camera, camera cu TV.

Cabana Popa Cabana Popa situata in localitate Ranca este dispusa pe doua nivele. Astfel la parterul cabanei intalnim o bucatarie complet utilata, living spatios si un grup sanitar. La etaj cabana dispune de 2 camere double si un grup sanitar iar la mansarda 2 camere Cabana este situata la 300 m de la partia de ski.. Structura spatiu cazare Nr. total de locuri (persoane):20 Nr. Camere single: 4 Toate camerele au baie proprie Dotari camere: tv, frigider Facilitati: Bucatarie, Gratar, Tv, Semnal, GSM, Curte.

159

Cabana Rnca Cabana Rnca este situat la 50m de prtia de ski i dispune de 12 locuri de cazare repartizate n 6 camere. Camerele sunt dotate cu baie proprie, ap rece, apa cald, cabin du, iar dou dintre acestea au balcon. Majoritatea camerelor au TV satelit. Cabana Rnca are etaj, mansard cu vedere panoramic, living spaios, buctrie utilat. Se pot nchiria camere separate sau toat cabana pentru festiviti, onomastici, excursii etc. Bucatarie complet utilata inclusiv masina de spalat vase, uscator de par, incalzire centrala, terasa, living cu televizor, sala de mese in living, loc pentru gratar. Facilitile oferite de Cabana Rnca: televizor n living, sal de mese, buctrie complet utilat, frigider n vil, living, TV satelit, dou grupuri sanitare separat, parcare, grtar. Facilitile oferite de camerele Cabanei Rnca: nclzire central, iar dou camere au i sob, baie n camer, camere cu balcon, televizor n camer.

Cabana Selena Cabana dispune de 7camere(16 locuri), living spatios, bucatarie complet utilata, apa calda si caldura non-stop, etc. Cabana este situata la 50 de m de partia de sky. 4 camere au pat dublu si 3 camere are pat dublu + 1 simplu; fiecare camera are baie proprie. Facilitatile oferite de Cabana Selena: frigider in unitate, TV in living, parcare, acces la bucatarie, gratar/barbeque, living,sala de mese.

160

Facilitatile oferite de camerele Cabanei Selena: camere cu balcon, incalzire centrala, baie in camera.

Cabana Tania Cabana are etaj, mansarda cu vedere panoramica, living spatios, bucatarie utilata. Toate cele 6 camere-dormitoare sunt dotate cu baie proprie, apa rece, apa calda, cabina dus iar doua au balcon. Majoritatea camerelor au si tv satelit propriu. Livingul si bucataria se pun la dispozitie. Se pot inchiria camere separate sau toata cabana pentru festivitati, onomastici, excursii. Amplasare la 50 m de partie, aproape de restaurant si de teleschi. Va asteptam la noi si in cazul in care v-ati hotarat sa va incarcati bateriile la aer curat peste weekend si in cazul in care ne-ati ales ca si destinatie de vacanta. Facilitati cazare: frigider in unitate, TV in living, parcare, acces la bucatarie, terasa, gratar/barbeque, living. Facilitati camere: camere cu balcon, baie in camera, camera cu TV , internet wireless.

161

Cabana Teo Cabana Teo este aezat la aproximativ 30 de metri de prtia de ski i ofer cazare pentru grupuri de pn la 12 persoane.Spaiul cabanei este structurat astfel: dou camere cu pat dublu, o camer cu dou paturi de o persoan, mansard cu pat dublu, la parter cabanei canapele extensibile, dou bi, una doar cu toalet i una cu toalet i du, buctrie. Cabana poate fi nchiriat pentru minim 2 zile. Facilitati: Frigider in unitate, TV in living, parcare, acces la bucatarie, gratar/barbeque, living, sobe de teracota, baie pe hol, camere cu balcon, incalzire centrala.

Cabana Terra Cabana Terra ofera cazare in Statiunea Ranca, este situata la mijocul partiei de ski M1! Cabana Terra este compusa din: 2 camere de 3 persoane, 6 camere de 2 persoane, 2 apartamente, restaurant cu o capacitate de 60 locuri. Restaurant 60 locuri, internet wireless. Inchiriere echipament sportiv: schiuri, saniute, ATV-uri si snowboard-uri. Cabana Terra garanteaza oferte speciale pentru schiori. Mai puteti inchiriere echipament sportiv : schiuri, saniute, ATV-uri si snowboard-uri.

162

Cabana Vanatorului Cabana Vanatorului dispune de minim 20 de locuri in 8 camere. Cabana Vanatorului are 9 bai, 2 sufragerii, sala de mese mare, bucatarie complet utilata, apa calda curenta si centrala termica pe lemne. In spatele Cabanei Vanatorului se afla padurea. CONTACT : telefoane 0768882857 ; 0741156232 Ne puteti sustine mentionand ca ati obtinut informatia de pe site-ul http://eRanca.com , Multumim! Cabana Vanatorului are 9 bai, 2 sufragerii, sala de mese mare, bucatarie complet utilata, apa calda curenta si centrala termica pe lemne. In spatele Cabanei Vanatorului se afla padurea. CABANA VICLEI Cabana Viclei este construita in stil rustic din lemn si este amplasata la 30 m de partia de ski. Dispune la etaj de 3 camere cu paturi matrimoniale, 2 bai Living spatios cu TV + satelit, bucatarie cu ustensile de preparat si servit masa si gratar. CONTACT : Constantin Viclei telefon 0722 431 689 ; 0751124 134

Vila Alexmid Vila Alexmid dispune de parter i etaj. La parter este un living spaios cu dou canapele extensibile, baie i buctrie complet utilate (ap cald i rece), sal de mese pentru 12 persoane. La etaj sunt dou dormitoare cu paturi duble + o canapea extensibil. Vila Alexmid dispune de conectare la cablu TV, ap cald i rece, acces usor la prtia de ski i sniue. Spaiul oferit de vila noastr este pentru 10 persoane putndu-se nchiria i n totalitate (pentru grupuri). nclzirea vilei se realizeaz cu sobe pe lemne. Situata in statiunea montana Ranca, din muntii Parang la o altitudine de 1650 m va ofera un spatiu ospitalier de petrecere a unor vacante de neuitat. Vila este compusa din 2 camere cu paturi duble la etaj, un living spatios la parter cu doua canapele extensibile, baie complet utilata cu apa calda si rece nonstop, bucatarie complet utilata sala de mese, (apa calda, frigider, aragaz, si vesela completa pentru 20 persoane), baie cu apa calda (boiler electric), gratar.

Cabana Alexmid situata in centrul statiunii langa teleschi va ofera acces rapid la toate 163

mijloacele de petrecere a timpului liber in mod placut: partie de schi si saniute, restaurant, acces usor cu masina. In dotarea cabanei veti regasi echipament de schi, saniute, informatii cu privire la traseele montane si punctele de interes turistic din imprejurimi. Cazare in 3 camere cu o capacitate de 10 locuri impartite astfel: - un dormitor cu pat dublu si canapea extesibila, un dormitor cu pat dublu si un living cu doua canapele extensibile, televizor cu instalatie de cablu TV, combina muzicala. Facilitati cazare: frigider in unitate, TV in living, parcare, acces la bucatarie, terasa, gratar/barbeque, living, sala de mese, loc amenajat de joaca Facilitati camere: sobe de teracota.

Vila Ami Vila Ami se afl la 50m de prtia de ski i are 6 dormitoare, o camer cu dou paturi duble i un pat de o persoan i 5 camere cu paturi matrimoniale. Fiecare camer are baie proprie cu cabina de du, lavoar i wc. Facilitile oferite de Vila Ami: living, acces la buctrie, sal de mese, frigider n vil, televizor n living ,internet wireless, teras, spltorie, parcare, ATV, grtar. Facilitile oferite de camerele Vilei Ami: - nclzire central, camere cu balcon, baie n camer, internet n camer, televizor n camer.

Vila Ambra Vila Ambra, din Statiunea Ranca, ofera cazare in conditii de lux la cele mai avantajoase preturi! Va punem la dispozitie 7 dormitoare complet utilate, 5 bai, un living amenajat modern si o bucatarie cu toate utilitatile! Vila Ambra ofera acces la bucatarie utilata, salon, si este dotata cu incalzire centrala drept pentru care va ofera apa calda non stop. Va asteptam pentru relaxare si confort intr-un cadru sublim! Facilitati cazare: frigider in unitate, TV in living, gradina/curte, acces la bucatarie, terasa, gratar/barbeque, living.

164

Facilitati camere: baie pe hol, camere cu balcon, incalzire centrala, baie in camera, camera cu TV.

Vila Ana Vila Ana, situata la altitudinea de 1680 m, la 75 m de teleski (partia este cu nocturna), are 6 camere cu pat dublu. Vila este prevazuta cu centrala proprie pe lemne, Tv cablu, Lcd, Dvd, home cinema in living si Tv in doua dormitoare. La mezanin sunt 2 dormitoare cu bai proprii, iar la etaj 3 dormitoare cu o baie comuna. La parter se afla un living spatios (35 mp) si o bucatarie complet utilata. Mansarda este special amenajata pentru tineret/copii. Va asteptam cu drag! Facilitati cazare: frigider in unitate, TV in living, parcare, acces la bucatarie, terasa, gratar/barbeque, living. Facilitati camere: camere cu balcon, incalzire centrala.

Vila Ancuta Vila este pozitionata chiar langa partia de schi si ofera 12 locuri de cazare in 5 camere. 165

Este compusa din d+p+e+m, astfel: - La demisol se afla un loc spatios de luat masa, despartit printr-un bar de bucataria complet utilata. - La parter se afla un living cu mobilier elegant si confortabil - La etaj se afla 4 dormitoare primitoare, mobilate si asortate in culori diferite, prevazute cu balcoane ce ofera priveliste spre varful Papusa si partia de schi. Fiecare dormitor are pat matrimonial. - La mansarda se afla o camera spatioasa, mobilata in stil rustic, cu 2 paturi matrimoniale si cu vedere spre varful Papusa. Vila are centrala termica pe lemne cu gazeificare, apa rece si calda, 3 bai elegante, cablu Tv, televizor Lcd si Dvd player in living, televizor in sala de mese. Alte informatii: - nu este permis accesul in vila cu animale; - nu este permis fumatul in living si in dormitoare (se poate fuma in sala de mese) Facilitati cazare: frigider in unitate, TV in living, parcare, gradina/curte, acces la bucatarie, gratar/barbeque, living, sala de mese, semineu. Facilitati camere: baie pe hol, camere cu balcon, incalzire centrala.

Vila Armonia Casa de vacanta Armonia este amplasata la 30 de m de partia de ski si are la parter un living ( cu televizor, cd-player, canapele din piele ecologica, o soba dubla de teracota, mese si scaune) o bucatarie complet utilata, un dormitor si o baie. La etaj sunt trei dormitoare decomandate cu bai proprii. Facilitati cazare: frigider in unitate, TV in living, internet wireless, parcare, acces la bucatarie, terasa, gratar/barbeque, living, sala de mese. Facilitati camere: sobe de teracota, internet in camera, uscator de par, baie in camera.

166

Vila Cerbul Adresa Vila Cerbul Ranca Ranca Telefon Vila Cerbul Ranca 0741 762349

Vila Dadu Vila Dadu este asezata langa partia de schi din statiunea montana Ranca. Pensiunea ofera 8 locuri de cazare in camere cu pat dublu, bucatarie complet utilata, gratar, living mare cu instalatie audio performanta si semineu, terase. Turistii pot practica aproape toate sporturile de iarna, vila fiind deasemenea foarte apropiata de centrul de inchiriere echipamente sportive. Vila Dadu poate fi inchiriata in intregime pe perioada sarbatorilor de iarna. Va asteptam! Facilitati cazare: frigider in unitate, TV in living, acces la bucatarie, terasa, gratar/barbeque, living, sala de mese, semineu Facilitati camere: uscator de par, camere cu balcon, incalzire centrala, baie in camera.

167

Vila Diana Vila Diana este amplasat n centrul Staiunii Rnca lng prtia de ski (n zona Corneul) oferind cazare ntr-un mediu de vis i o privelite panoramic. Este compus din dou camere duble, o camera single, living, buctrie complet utilat, dou bi cu cabin de du, iar n aer liber un superb grtar. Are dou balcoane care ofer o privelite panoramic. Dispune de ap cald permanent, avnd nclzire central, dar i opional sobe de teracot, televiziune prin cablu, DVD, posibilitate de grtar n aer liber, diverse faciliti. Prin amplasare, ofera o perspectiva minunata asupra imprejurimilor, cu posibilitati de vizitare a obiectivelor turistice din zona, efectuarea de excursii sau partide de pescuit pe raurile Gilort, Galben si Oltet. n caz de necesitate se asigur transportul din Novaci n staiune i retur. Facilitati cazare: frigider in unitate, TV in living, acces la bucatarie, terasa, gratar/barbeque Facilitati camere: camere cu balcon, incalzire centrala, camera cu TV.

168

Vila Elegance Vila este dotata cu 7 camere cu pat dublu, fiecare camera cu baie proprie, living cu baie, bucatarie. Alte dotari: terase, spatii verzi, bucatarie proprie, gratar, bar, parcare. Facilitati cazare: frigider in unitate, TV in living, parcare, acces la bucatarie, terasa, gratar/barbeque, living. Facilitati camere: baie cu cada, incalzire centrala, baie in camera, camera cu TV.

Vila La Felinare Vila La Felinare este azeat lng prtia de ski i ofer cazare pentru 12 persoane distribuite n 6 camere. 169

Camerele sunt duble i fiecare este dotat cu grup sanitar propriu. Pe lng acestea vila mai are n dotare o buctrie complet utilat, living mare, sal de mese i teras. Vila se poate nchiria doar n ntregime. De srbtori (Crciun, Revelion, Pate etc.) oferim tarife speciale. Facilitati cazare: frigider in unitate, TV in living, ATV, parcare, acces la bucatarie, living, semineu. Facilitati camere: baie in camera.

Vila Ioana Vila Ioana se afl la 30 m distan de prtia de ski i ofer cazare pentru 8-10 persoane n 4 dormitoare situate la etaj, fiind utilate cu cablu TV i baie. La demisol este amenajat buctria complet utilat i crama, iar la parter se gsete un living spaios. Vila se poate nchiria doar n ntregime. De srbtori (Crciun, Revelion, Pate etc.) oferim tarife speciale. Facilitile:loc de joac pentru copii, living, bar,buctrie, sal de mese, cram, telefon, internet,- frigider,cablu TV, teras/foior, nclzire central, aer condiionat, echipament ski/snowboard,ATV,grtar. Facilitile: nclzire central,baie proprie, internet, televizor n camer.

Vila Natura 170

Uscator de par, living 90 mp cu perete de sticla si panorama spre munte, plasma TV si sistem home cinema, jocuri de societate (sah, table, rummy, Monopoly...etc) si filme gratuit, jacuzzi si dus, bar , frigider, cuptor cu microunde, ceainic electric, prajitor paine, chiuveta si masina de spalat vase, sala de mese 10 persoane, video proiector si ecran de protectie cu telecomanda, semineu pe lemne deschis, terasa spatioasa, grill exterior, centrala proprie pe lemne, centru de inchirieri echipament de schi, ATV-uri, biciclete, IMS 4x4. Situata in jud. Gorj, la altitudinea de 1650 m, pe versantul sudic al Muntilor Parang, statiunea montana Ranca a intrat recent in circuitul turistic si se afla in prezent in plina expansiune. Zapada abundenta, prezenta pe aproape tot parcursul anului, frumusetea salbatica a peisajului si pensiunile cochete din zona au facut din aceasta statiune un important punct de reper al turismului regional si o zona din ce in ce mai cautata de turisti. Climatul ozonat, tonifiant, indeamna la odihna si recreere, la drumetii montane si practicarea la sporturilor de iarna, fiindca zapada cade din septembrie si adesea se mentine pana in mai. Numeroasele variante de trasee fac din Ranca un adevarat centru al drumetiilor montane. Iarna, iubitorii sporturilor albe vor fi incantati sa descopere cele doua partii de schi (cu lungime aproximativa de 600 m) de pe Muntele Cornesul Mare - una cu nivel mediu de dificultate si una pentru incepatori, cea din urma fiind dotata si cu instalatie de nocturna. Ambele partii sunt cu dotate cu teleschi. Pe timpul verii se pot organiza drumetii, trasee off-road, escalada, mountain bike, tiroliana, rapel, rafting sau zbor cu parapanta.

Vila Pusu Situata la nici 10 m de partia de ski, Vila PUSU dispune de 5 camere, 5 bai, living mare cu bucatarie "americana" utilata complet . Fiecare camera dotata cu TV si incalzita cu soba de teracota . Parcare proprie 4 locuri . CONTACT : telefon 0721 377 865 sau 0762 284 066

Persoana de contact : domnul Pusu CATEGORIE- 3*** Vila se gaseste la 10 m de partia de ski, in localitatea Ranca. Detine 5 camere cu bai private, TV, incalzire centrala, soba de teracota. Alte facilitati: living mare cu bucatarie, parcare cu 4 locuri. Acces auto, Acces bucatarie, Agrement, Curent electric, Incalzire centrala, incalzire cu lemne, Magazin in apropiere, Obiective turistice in apropiere, Parcare auto, Tv cablu satelit.

171

Vila Ramona Vila Ramona este situat la 150m de prtia de ski i dispune de 12 locuri de cazare repartizate n 4 camere. Vila dispune de dou bi comune, un living i sal de mese, ap cald permanent. nclzirea este asigurat de sobele pe lemn. Preul de nchiriere pentru toat cabana este de 700lei pentru o perioad de 3 zile. Facilitile oferite de Vila Ramona: sal de mese, aragaz, frigider n vil, living, TV satelit, schiuri. Facilitile oferite de camerele Vilei Ramona: sobe pe lemn,televizor n living.

Vila Tox Vila este situata langa partie si va sta la dispozitie, avand o capacitate de 16 locuri. Suprafata vilei este impartita astfel: - parter: living, sala de mese, bucatarie, baie. - etajul 1: 3 camere duble, o camera de 4 persoane, 2 bai. - mansarda: camera de 6 persoane, baie. Utilitati: televizor in living si in fiecare camera, bucatarie utilata.

Vila Transalpin Vila Transaplin este situat central n staiunea Rnca, oferind astfel acces la nenumrate posibiliti de petrecere a timpului liber: ski (chiar i n nocturn), nchirieri ATV, snowmobile, sniu, expediii off-road etc. Vila Transalpin dispune de 8 locuri de cazare distribuite n 4 camere duble avnd o suprafa generoas (pat matrimonial) baie proprie, living spaios TV, sistem sunet HiFi, loc pentru servirea mesei, buctrie complet utilat (combin frigorific, aragaz, cuptor microunde, vesel, sandwich-maker, filtru cafea, fierbtor ap), nclzire central, barbeque, recepie, telefon, parcare, privelite deosebit spre vrful Ppua. La cerere se asigur pat suplimentar (pliant) pentru copii. Tariful actual este de 100lei/zi pentru fiecare camer. La cerere se asigura pat suplimentar (pliant)pt. Copii! Vila se

inchiriaza in regim self-catering, fiind ideala pt. Grupuri de 8/10 turisti Va asteptam!

172

Facilitati cazare: frigider in unitate, TV in living, parcare, gradina/curte, acces la bucatarie, terasa, gratar/barbeque, living, sala de mese. Facilitati camere: uscator de par, camere cu balcon, incalzire centrala, baie in camera, camera cu TV.

Casa de vacanta Dragos Mecu Casa Dragos Mecu, Ranca, Jud. Gorj, 14 camere duble. Facilitati cazare: frigider in unitate, fax, TV in living, cutie de valori, internet wireless, crama, echitatie, parcare, biliard, spalatorie, room service, terasa, gratar/barbeque, living, sala de mese, seif la receptie, bar, sala de conferinte, tichete de vacanta. Facilitati camere: internet in camera, seif in camera, uscator de par, camere cu balcon, incalzire centrala, baie in camera, minibar in camera, telefon in camera, camera cu TV.

173

Casa de vacanta Floare de Colt Cabana este situata in Statiunea Ranca, la o altitudine de 1650 de metri si o distanta de 50 m de fata de partia de schi. Va invitam sa va bucurati de un decor superb, intr-un cadru de poveste inconjurati de brazi si de crestele muntilor, precum si de o priveliste unica asupra muntilor Parang! Cabana Floare de Colt va ofera tot confortul de care aveti nevoie, living spatios cu vedere panoramica si semineu, 4 camere cu 2 si 4 locuri, bucatarie complet dotata si utilata (frigider, aragaz, vesela, masina de spalat), 3 bai, terase si 4 locuri de parcare. Incalzire centrala si sobe de teracota in camere, apa calda permanent, tv satelit, dvd. Va asteptam cu drag si va dorim relaxare si buna dispozitie! Facilitati cazare: frigider in unitate, TV in living, parcare, acces la bucatarie, terasa, gratar/barbeque, living, semineu Facilitati camere: sobe de teracota, baie pe hol, incalzire centrala, baie in camera.

BAZA DE CAZARE IN BAIA DE FIER Motel Pestera Muierilor Adresa:Baia De Fier, Jud. Gorj, Romania 174

Telefon: +40 253 461299; +40 727 335050. Pensiunea Alexmid Adresa: Str Principala nr 870 Localitatea: Baia De Fier Judet: Gorj Pe drumul care face legatura dintre Tg Jiu si Rm Valcea veti intalni com Baia de Fier si Pestera Muierilor . Pensiunea Alexmid se afla la cca 300 m de Pestera Muierilor si va ofera cazare in 5 dormitoare duble dispunand de 2 bai complet utilate , o bucatarie complet utilata , un living spatios cu canapea extensibila, sala de mese , terasa , loc de joaca pentru copii, parcare , spatiu pentru gratar , acces la tv , internet , gsm . Pensiunea Alexmid va ofera petrecerea unor wekend-uri si concedii de neuitat. Obiectivele turistice din zona noastra sunt : Pestera Muierilor , Pestera Polovragi , Cheile Oltetului , Cheile Galbenului , Manastirea Polovragi , Manastirea Horezu, Statiunea montana Ranca , Varful Parangul Mare , Papusa , Complexul arhitectural Constantin Brancusi , etc . Organizam la cererea turistilor drumetii in statiunea montana Ranca si la stanile de pe golurile alpine cu servire de produse specifice, focuri de tabara si gratare la iarba verde. Pentru excursiile care le faceti in natura va oferim detalii sau va putem fi ghizi pentru a putea vizita cele mai pitoresti zone. Va asteptam cu drag .

Pensiunea Alina Strada: Pietrei nr. 1 Localitate: Baia de Fier Telefon 1: 0728.863.403 Frigider in unitate, TV in living, parcare, gradina/curte, acces la bucatarie, jacuzzi, terasa, ferma proprie, foisor in curte, gratar/barbeque, living, semineu, livada, baie cu cada, baie pe hol, incalzire centrala, camera cu TV. Situata la poalele muntiilor Parang, in localitatea Baia de Fier, judetul Gorj, Pensiunea Alina va invita sa petreceti un concediu sau cateva zile de neuitat, intr-un loc linistit, departe de zgomotul orasului, de lumea utopica. Dispune de 4 camere duble dotate fiecare cu tv si cablu, 2 bai, living cu semineu, bucatarie complet utilata, jacuzi, centrala proprie, spatiu de joaca pentru copiii, loc

de parcare, spatiu verde, 2 terase deschise, gratar in curte. Va asteptam cu drag! Pensiunea Andreea Telefon: 0745 072 662, 0253 461 230 (Mihaela Mihutescu) Adresa: Baia de Fier, Pensiunea Andreea va ofera clipe de neuitat intr-un peisaj de vis. Aceasta este situata la poalele Muntilor Parang, in localitatea Baia de Fier, localitate bine cunoscuta pentru Pestera Muierilor, un adevarat monument natural. Pensiunea dispune de 8 camere duble si 3 camere triple fiecare avand bai proprii si Tv Lcd, 175

sala de mese, incalzire centrala, tv cablu, sistem audio-video home cinema, terasa, parcare. Pensiunea Andreea ofera pensiune completa. Meniul este la alegerea turistilor si, de aceea, va rugam sa ne contactati pentru a-l stabili impreuna. Oferim si mancare cu specific traditional si natural: branza de burduf, tuica de casa, etc. Organizam si mese festive cu orice ocazie. Bucataria noastra va va incanta cu preparatele sale traditionale romanesti, se poate opta si pentru un meniu a la carte, depinde de preferintele dumneavoastra. Noi va stam la dispozitie cu delicioasele noastre mancaruri rustice sau moderne, va asteptam sa savurati gustoasele noastre produse! Totul este alcatuit din produse proaspete din gospodaria proprie. Pensiunea are in dotare si 4 Atv-uri performante astfel putandu-se organiza drumetii in zone deosebite. Facilitati cazare: frigider in unitate, fax, masa de ping-pong, TV in living, ATV, internet wireless, crama, internet prin cablu, se accepta animale, parcare, gradina/curte, teren de sport, acces la bucatarie, spalatorie, terasa, ferma proprie, foisor in curte, gratar/barbeque, living, sala de mese, semineu, livada, loc amenajat de joaca, bar, restaurant, tichete de vacanta Facilitati camere: internet in camera, uscator de par, camere cu balcon, incalzire centrala, aer conditionat, baie in camera, camera cu TV.

Pensiunea Casa Bobo Casa Bobo va ofera cazare pensiune in sanul naturii, departe de zgomotul si poluarea oraselor, oferindu-va atmosfera pitoreasca, o ambianta placuta, tipica aerului de munte. Oferim servicii de calitate, camere dotate la standard european la preturi excelente, posibilitate de alegere a pachetelor in functie de sezon si dorinta dumneavoastra. Toate acestea, impreuna cu peisajele si atractiile zonei, va vor oferii o experienta de neuitat.

Pensiunea Casa cu mesteceni Telefon: 0745 072 662 (Mihutescu Constantin) Adresa: Baia de Fier, Str. Pesterii nr. 8 Pensiunea dispune de 6 camere duble, bucatarie modern utilata, crama, sauna, living dotat cu bar, sala de mese, pian. Pentru un weekend, pentru o oprire, sau ca destinatia dumneavoastra de vacanta, aceasta pensiune reprezinta alegerea potrivita ce nu va pune intr-o situatie economica delicata. 176

Un loc in care tu si familia ta, grupul tau de prieteni, colaboratorii tai sau partenerii de afaceri, puteti lucra, va puteti odihni, incarca bateriile. . . in aer de munte! Facilitati cazare: frigider in unitate, crama, parcare, gradina/curte, acces la bucatarie, sauna, terasa, foisor in curte, gratar/barbeque, living, sala de mese, semineu, loc amenajat de joaca, bar. Facilitati camere: baie in camera, camera cu TV.

Pensiunea Casa Noastra Adresa: loc.Baia de Fier ,Jud gorj Localitatea: Baia De Fier Situata la poalele muntilor Parang in jud. Gorj, Loc. Baia de Fier pe Dn 67, cca. 45 km de Tg-jiu, la 70 km de Rm. Valcea, 4 km de Manastirea si Pestera Polovragi, 1 km de Pestera Muierilor si 25 km de Statiunea montana Ranca. \"Casa Noastra\" va ofera 2 camere cu paturi matrimoniale, baie si bucatarie complet utilate, terasa si grdina cu pomi fructiferi care indiferent de anotimp va ofera o priveliste minunata. Conditii foarte bune de cazare la pret avantajos!

Pensiunea Casa Tobo Strada: Pct Gura Vaii nr. 1 Localitate: Baia de Fier Telefon 1: 0722.393.999 Pensiunea Casa Tobo este situata la jumatatea distantei dintre orasul Tg. Jiu si Ramnicu Valcea, in partea sud-vestica a Romaniei ("tara de Sus" a Olteniei, pe cursul raului Galbenul, localitatea Baia de Fier, vis-a-vis de Pestera Muierilor. Pensiunea are 5 dormitoare, 5 bai, living, semineu, bar, bucatarie, incalzire centrala, cablu, telefon, terase acoperite, barbeque, teren de volei, curte, loc de joaca pentru copii. Frigider in unitate, masa de ping-pong, TV in living, ATV, parcare, gradina/curte, acces la bucatarie, foisor in curte, sala de mese, semineu, tichete de vacanta. Va asteptam!

177

Pensiunea Chic Adresa:Baia de Fier, jud. Gorj, Romania Pensiunea Teo Adresa: Strada: Baia de Fier Telefon : 0744.996.656 Parcare, gradina/curte, ferma proprie, livada, acces la bucatarie, terasa, foisor in curte, gratar, living, sala de mese, tv in living. Pensiunea Teo este compusa din doua corpuri de casa, recent construite, fiecare avand cate cinci camere iar al treilea corp este construit din lemn si este compusa din doua camere. Curtea spatioasa si plina cu flori este locul ideal pentru a petrece cu familia sau cu prieteni cateva momente placute. In curtea pensiunii vei gasi si o piscina care sa te racoreasca in zilele toride ale verii. Daca sunteti mari iubitori ai sporturilor de iarna puteti merge in statiunea Ranca, aflata la cca. 2Km. Pensiunea are 12 camere duble, 5 bai, 2 living-uri, 2 bucatarii, semineu, o piscina, un foisor si 2 masini de teren. Intreaga pensiune are incalzire centrala. Camerele sunt dotate cu TV+ Cablu iar bucatariile sunt dotate cu frigider, aragaz, etc. Pentru cei ce doresc sa se simta cu adevarat acasa se ofera masa traditionala. Bautura este oferita clientilor dupa preferintele fiecaruia, dar se recomanda un vin de casa, natural rozaliu sau alb, palinca sau o tuica autohtona. Se pot organiza la cerere excursi si deplasari pe trasee montane. Iubitorii de pescuit si vanatoare au posibilitatea sa practice aceste sporturi in padurile, si pe raurile din Baia de Fier.

178

Pensiunea Conacul Bunicilor Telefon: 0744518291, 0740055633 (Proprietari: dr Lavinia si dr Radu Zernoveanu) Adresa: Baia de Fier, Str. Cernadia, Com Baia De Fier, Jud Gorj nr. 14 Conacul Bunicilor este o pensiune turistica construita pe amplasamentul unui conac oltenesc. Pensiunea este destinata turismului de grup (minim 10 persoane) sau profesional (pentru firme), oferind sejururi de tip pensiune completa, demipensiune sau numai cazare, pentru un week-end sau mai multe zile, pe tot parcursul anului. Situata la numai 18 km de statiunea montana Ranca, binecunoscuta amatorilor de schi, intr-o regiune ce abunda in atractii turistice, Conacul Bunicilor este locul ideal pentru turism rural, pentru seminarii de sala sau team building. Facilitati cazare: frigider in unitate, transport auto, masa de ping-pong, TV in living, internet wireless, rau in curte, discoteca, parcare, gradina/curte, piscina, teren de sport, terasa, gratar/barbeque, living, sala de mese, livada, loc amenajat de joaca, restaurant, sala de conferinte. Facilitati camere: internet in camera, camere cu balcon, incalzire centrala, baie in camera, camera cu TV.

Pensiunea D&D Telefon: 0766 567 210 (Ion Panduru) Adresa: Baia de Fier, Str. Pestera Muierilor nr. 1 km Pensiunea turistica D & D este situata la 1 km de Pestera Muierilor - una dintre cele mai renumite pesteri din Romania. De asemenea este la o distanta de 10 km de Pestera Polovragi si Manastirea Polovragi si 30 km de statiunea montana Ranca unde exista si partie de sky. Pensiunea D & D beneficiaza de o pozitie pitoreasca, avand privelistea Muntilor Parang si a padurilor de brazi si fagi intr-o desfasurare spectaculoasa. Cladirea are o

179

arhitectura rustica. Va asteptam! Facilitati cazare: frigider in unitate, TV in living, crama, se accepta animale, parcare, gradina/curte, acces la bucatarie, room service, gratar/barbeque. Facilitati camere: sobe de teracota, baie pe hol, camera cu TV.

Pensiunea La Radoi Adresa: Baia de Fier, Str. Principala nr. 92 Pensiunea La Radoi, situata, in localitatea Baia de Fier, in depresiunea Getica a Subcarpatilor Meridionali, in extremitatea nord-estica a judetului Gorj, la poalele muntilor Parang, va invita sa petreceti cateva zile de neuitat, intr-un loc linistit, departe de zgomotul orasului. Dispune de 3 camere dotate fiecare cu tv si cablu, 2 bai, living, bucatarie complet utilata, centrala proprie, spatiu de joaca pentru copii, loc de parcare, spatiu verde, terasa deschisa, gratar in curte. Va asteptam cu drag! Facilitati cazare: frigider in unitate, crama, internet prin cablu, se accepta animale, parcare, gradina/curte, acces la bucatarie, spalatorie, room service, terasa, ferma proprie, foisor in curte, gratar/barbeque, living, sala de mese, livada, loc amenajat de joaca, bar, sala de conferinte. Facilitati camere: sobe de teracota, frigider in camera, baie cu cada, baie pe hol, incalzire centrala, camera cu TV.

180

Pensiunea Viitorul Telefon: 0762 468 611 , 0722 330 400 (Sandu Iulia) Adresa: Baia de Fier, Str. Principala nr. 132 Pensiunea Viitorul se afla situata la intrarea in comuna Baia de Fier, la numai 3 km de Pestera Muierilor. Pensiunea dispune de 10 camere duble si 4 camere triple fiecare avand bai proprii, tv Lcd, tv cablu, internet, minibar, sala de mese, incalzire centrala, aer conditionat si parcare. In curte, turistii au la dispozitie 2 foisoare si gratar langa un izvor cu apa rece de munte. Meniul este la alegerea turistilor. Se poate servi mancare specific zonei: mamaliguta, smantana, urda, branza, tocana de oaie, tuica si vin de casa. Organizam si mese festive (capacitate 100-120 persoane). Pentru evenimente si stabilirea meniului va rugam sa ne contactati. Inchiriem pensiunea pentru Craciun si Revelion. Turistii care vin in aceasta zona frumoasa de munte au ocazia sa viziteze Pestera Muierilor, Cheile Galbenului, Manastirea Polovragi, Pestera Polovragi si Cheile Oltetului. Pensiunea Viitorul va asteapta cu drag! Facilitati cazare: frigider in unitate, fax, transport auto, TV in living, internet wireless, parcare, gradina/curte, terasa, foisor in curte, gratar/barbeque, living, sala de mese, livada, bar, restaurant, sala de conferinte Facilitati camere: uscator de par, camere cu balcon, incalzire centrala, aer conditionat, baie in camera, minibar in camera, camera cu TV.

Casa Emilia Localitatea: Baia De Fier Judet: Gorj Situata la aproximativ 1 km de Pestera Muierii, la 20 km distant de statiunea montana Rnca si 4 km de Mnstirea si Pestera Polovragi, dispune de 5 camere cazare, baie cu ap cald permanent, buctrie echipat, parcare.

Casa de vacanta Maria Telefon: 0766 545 451 (Vasilache Adela) Adresa: Baia de Fier Situata la poalele muntelui, la doar 300m distanta

de Pestera Muierilor, Casa Maria din Baia de Fier va asteapta sa petreceti cateva zile, departe de agitatia oraselor. Va pune la dispozitie 3 camere cu incalzire centrala, televizor si baie pe hol. Deasemenea un living spatios, curte si gradina unde puteti sa va relaxati si face un gratar impereuna cu cei dragi. Va asteptam. Facilitati cazare: frigider in unitate, TV in living, parcare, gradina/curte, acces la bucatarie, gratar/barbeque, living, sala de mese. 181

Facilitati camere: baie pe hol, incalzire centrala, camera cu TV.

Casa Matea Telefon: 0767 637 026 (Elena Matea) Adresa: Baia de Fier, Str. Negreni nr. 45 Situata la poalele muntilor Parang in jud. Gorj, Loc. Baia de Fier pe Dn 67, cca. 45 km de Tg-jiu, la 70 km de Rm. Valcea, 4 km de Manastirea si Pestera Polovragi, 1 km de Pestera Muierilor si 25 km de Statiunea montana Ranca. Casa Matea va ofera 2 camere cu paturi matrimoniale, baie si bucatarie complet utilate, terasa si gradina cu pomi fructiferi care indiferent de anotimp va ofera o priveliste minunata. Conditii foarte bune de cazare la pret avantajos! Facilitati cazare: frigider in unitate, se accepta animale, parcare, gradina/curte, acces la bucatarie, terasa, gratar/barbeque, livada Facilitati camere: sobe de teracota, baie pe hol, incalzire centrala, camera cu TV Capacitate: 5 locuri in 2 camere

Casa Mecu Telefon: 0744 511 288 (Mecu Gheorghe) Adresa: Baia de Fier, Str. Principala nr. fn Pensiunea Casa Mecu Baia de Fier, 10 camere Facilitati cazare: frigider in unitate, fax, TV in living, internet wireless, discoteca, parcare, gradina/curte, masaj, biliard, acces la bucatarie, jacuzzi, spalatorie, terasa, gratar/barbeque, living, sala de mese, seif la receptie, livada, loc amenajat de joaca, bar, restaurant, sala de conferinte. 182

Facilitati camere: internet in camera, frigider in camera, uscator de par, camere cu balcon, jacuzzi in camera, incalzire centrala, baie in camera, minibar in camera, telefon in camera, camera cu TV.

Cabana Casa Domneasca Adresa: Baia de Fier, Str. Baia De Fier nr. 191 Intr-un peisaj mirific, am creat, la mai putin de 300 m de Pestera Muierilor, cel mai placut refugiu din viata tumultuoasa de zi cu zi: Cabana Casa Domneasca. Indiferent de anotimp, va asteptam cu inima deschisa, pentru a petrece clipe minunate alaturi de cei dragi. Linistea si calmul acestor tinuturi va vor invada sufletele. Timpul pare a se scurge molcom in Baia de Fier, pentru a nu risipi vraja. Principalele noastre atribute sunt sarmul, ospitalitatea si bunul gust. Seriozitatea si devotamentul personalului nostru va vor convinge sa reveniti cu drag. Serviciile oferite sunt menite a satisface cele mai alese gusturi ale oaspetilor nostri. Casa Domneasca va pune la dispozitie 3 camere cu 3 locuri, baie si Tv cablu, 3 camere duble, fiecare cu baie proprie si Tv cablu, un living reconfortant, dotat cu semineu si minibar, loc de joaca interior si exterior (leagane, tobogane), terase, gratar in aer liber. Organizam excursii cu obiective turistice, paintball si plimbari cu Atvurile. Casa Domneasca va ofera specialitatea casei - delicioasa tochitura olteneasca si frigarui asortate, rulouri din muschiulet de porc cu umplutura de pui si garnitura de cartofi taranesti cu muraturi asortate, alaturi de vinul casei - gusturile alese ale oaspetilor nostri vor fi mereu incantate de strudelul cu branza dulce si stafide, preparat special. Casa Domneasca va asteapta mereu! Facilitati cazare: frigider in unitate, fax, transport auto, masa de ping-pong, TV in living, ATV, cutie de valori, internet wireless, crama, echitatie, se accepta animale, parcare, gradina/curte, piscina, acces la bucatarie, spalatorie, room service, terasa, ferma proprie, foisor in curte, gratar/barbeque, living, sala de

mese, seif la receptie, semineu, livada, loc amenajat de joaca, bar, restaurant, sala de conferinte Facilitati camere: internet in camera, frigider in camera, uscator de par, baie cu cada, camere cu balcon, incalzire centrala, baie in camera, camera cu TV. Vila Dorali 183

Telefon: 0768 464 286 (Panduru Ersilia) Adresa: Baia de Fier, Str. Capul Nou nr. 80 Situata la 4 km de Dn 67 la 2 km de Pestera Muierii, la 4 km de Manastirea Polovragi, la 20 km de statiunea Ranca, Vila Dorali va ofera cazare in Baia de Fier. Este intr-o zona linistita si aerisita si va ofera cazare in 4 camere cu 8 locuri, bucatarie utilata, baie, apa calda si caldura permanenta, tv, parcare. La Vila Dorali gasiti conditii foarte bune de cazare, cu mobilier nou, decorate modern si in culori ce va vor destinde. Mergeti la sky in Ranca, dar dormiti la Vila Dorali pentru preturi foarte bune! Facilitati cazare: frigider in unitate, TV in living, crama, internet prin cablu, se accepta animale, parcare, gradina/curte, teren de sport, biliard, acces la bucatarie, gratar/barbeque, living, livada, loc amenajat de joaca. Facilitati camere: uscator de par, baie cu cada, baie pe hol, incalzire centrala, aer conditionat, camera cu TV.

Vila Symona Adresa: Loc. Baia De Fier , Str. Sohodol , Nr. 1182 ,Jud. Gorj Localitatea: Baia De Fier Judet: Gorj Vila "SYMONA" , este proprietate personala,echipata corespunzator,pentru primirea turistilor din intreaga tara sa -si petreaca timpul liber intr-o ambianta placuta si linistita la poalele muntiilor PARANG. Vila are baie, bucatarie, living, dormitoare,terasa mare, toate complet echipate si accesibile . Fiecare camera este dotata cu TV., CABLU T.V., INTERNET, TELEFON, INCALZIRE CENTRALA, etc.Turisti vor beneficia de loc de parcare, loc de joaca ptr. copii si gradina mare si curte. Va asteptam cu drag!

184

BAZA DE CAZARE IN COMUNA POLOVRAGI Pensiunea Alex si Maria Pensiunea Alex si Maria beneficiaza de camere cu baie proprie, aer conditionat, frigider, Tv, Internet, piscina, sala de conferinte, sala de protocol, sala de mese, teren de tenis. Pensiunea Alex si Maria este situata langa Primaria comunei Crasna (Gorj) la aproximativ 10 km de Baile Sacelu si 25 km de statiunea montana Ranca. Amplasamentul obiectivului se incadreaza intr-o zona montana de mare interes turistic avand numeroase puncte de atractie. Imprejurimile au elemente turistice de mare valoare istorica si artistica , printre care putem aminti : Manastirile Crasna-Icoana si Schitul Crasna, Manastirea Polovragi, Lainici, Tismana, Cheile Galbenului, Cheile Oltetului si Sohodolului, Pestera Muierii, Pestera Polovragi, Ansamblul Sculptural Brancusian din Tg-jiu-Masa Tacerii, Coloana Infinitului, Poarta Sarutului. Comuna Crasna prin pozitia sa geografica se situeaza in imediata apropiere (18 km) a unor zone turistice montane, una din cele mai renumite fiind statiunea montana Ranca, unde puteti skia (va stau la dispozitie cele 2 partii). Pensiunea Castania Telefon: 0253 476 070, 0740 275 554 (Cornelia Dumitrescu) Adresa: Polovragi, Str. Poiana Manastirii nr. fn Pensiunea Castania este amplasata in mirifica zona a Olteniei de Sub Munte, la cca 20 de km de Horezu si 50 de km de Targu Jiu. Pensiunea Castania a fost inaugurata in iunie 2009 si este ampasata in imediata apropiere a Secularei Manastiri Polovragi, a Pesterii Polovragi si a Padurii de castani comestibili! Va punem la dispozitie 10 camere cu pat matrimonial, un apartament cu dormitor si salonas, toate situate la etaj. Toate camerele dispun de incalzire centrala, baie proprie, lcd, balcon si sint mobilate modern! La parter puteti servi masa in restaurant sau pe terasa

185

spatioasa, va puteti recreea vizionind filme din colectia proprie! Tot la parter va punem la dispozitie o sala de conferinte de cca. 30 de locuri. Spatiul de la parter este conceput in asa fel incit permite organizarea de : nunti, botezuri, petreceri de firma si alte evenimente. Facilitati cazare: frigider in unitate, fax, masa de ping-pong, sanie trasa de cai, TV in living, internet wireless, internet prin cablu, parcare, gradina/curte, teren de sport, terasa, plata cu cardul, foisor in curte, gratar/barbeque, loc amenajat de joaca, bar, restaurant, sala de conferinte. Facilitati camere: camere cu balcon, incalzire centrala, baie in camera, camera cu TV.

Pensiunea Cheile Oltetului Strada: Poiana Manastirii Localitate: Polovragi Telefon: 0253.476.239 Pensiunea este compus din 10 camere duble i 4 apartamente de 4 locuri (camer + living, n living se afl o canapea extensibil). Minibar, telefon, internet, tv cablu in fiecare camera, internet cu posibilitatea de inchiriere de laptop de la receptie, restaurant, sala protocol, foisor, gratar, loc de joaca pentru copii, teren de sport, organizarea de excursii montane sau la obiectivele turistice din imprejurimi, organizare evenimente speciale. Situata la doar 200 m de Manastirea Polovragi, la poalele unui masiv impadurit, pensiunea se incadreaza perfect in peisaj. Camerele sunt spatioase si au vedere spre munte si manastire. Cele doua saloane in care se poate servi masa, unul de 40 locuri si celalalt de 20 locuri, creeaza acea intimitate, atat de necesara in anumite momente. Pe terasa pensiunii se poate servi masa din primavara si pana toamna tarziu. Nu-ti trebuie mai mult de cinci minute ca sa ajungi la manastire pentru reculegere si unde, mai ales vara , muscatele de un colorit divers din cerdacul chiliilor isi incanta ochiul. Tot atat timp iti ia sa ajungi pe Cheile Oltetului si la Pestera Polovragi care este electrificata. La doar 32 km de pensiune este statiunea Ranca, atragatoare atat vara pentru drumetii, cat si iarna pentru iubitorii

sporturilor de iarna. Stratul de zapada se mentine pana in luna mai permitand practicarea skiului si saniusului. Doua teleschiuri faciliteaza accesul spre partii. 186

Pensiunea Miraj Strada: Str. Manastirii Localitate: Polovragi Telefon 1: 0742.742.773 Situata in imediata apropiere a manastirii polovragi,la o distanta de 6 km de dn 67, Pensiunea Miraj va pune la dispozitie 4 camere duble si 2 apartamente, fiecare cu baie proprie, tv, frigider. In incinta pensiunii se mai afla si bucatarie, living, sala de mese, ar in curte se gasesc gratarul, parcarea si locuri amenajate pentru copii. Pensiunea Miraj are vedere directa catre superba panorama a Muntilor Capatanii Si Parang.

Pensiunea Saradavy Telefon: 0763 680 387 (Adelin Sucitu) Adresa: Polovragi, Str. Polovragi nr. 1 Pensiunea este de constructie noua si va pune la dispozitie 9 camere duble matrimoniale cu baie proprie si tot confortul care vor face din sederea dumneavoastra la noi una de neuitat. Facilitati cazare: frigider in unitate, TV in living, crama, se accepta animale, parcare, teren de sport, acces la bucatarie, gratar/barbeque, loc amenajat de joaca, beauty center. Facilitati camere: sobe de teracota, uscator de par, camere cu balcon, baie in camera, camera cu TV.

Vila Andrei 187

Strada: Comuna Polovragi Localitate: Polovragi Telefon 1: 0762.650.201 Plasma in living, tv in camera, camera nefumatori, bar, spalatorie rufe, parcare garaj, permis animale, internet, cablu tv, locuri joaca, telefon, minibar, baie cu cada, bucatarie. Este situata la 1 km de DN 67, Pestera si Manastirea Polovragi la 5 km de Pestera Muierilor si la 25 km de Statiunea Montana Ranca, dispune de 2 bai in permanenta cu apa calda. BAZA DE CAZARE IN TARGU CARBUNESTI HOTEL GILORT ** Adresa: Trgu Crbuneti, Gorj. Telefon: 0253-378018 BAZA DE CAZARE IN SACELU Hotel Tudor Adres:Scelu, jud. Gorj, Romania Telefon:+40 253 215055 Centrul de agrement Sacelu Centrul se afla in statiunea balneoclimaterica Sacelu pe malul drept al raului Blahnita, inconjurata de paduri de stejar si fag. Modalitati de ajungere in centrul de agrement. Statia de debarcare CFR este Tg-Jiu, apoi mijloc de transport auto pana la Sacelu (35 km). Centrul de Agrement Scelu funcioneaz sezonier cu o capacitate de 50 locuri, n vil cu 10 camere, de 5 paturi, grupuri sanitare proprii. Dispune de sal de mese de 200 locuri i grupuri sanitare. In Staiunea Scelu se poate face tratament balnear pentru afeciuni reumatismale, inflamatorii, degenerative, afeciuni reumatismale periferice, mpachetri cu nmol. TV color prin cablu, video, statie de amplificare, combina muzicala, materiale sportive, parc de joaca; Traseele turistice ce se pot desfasura din centrul de agrement.

Pensiunea Lucica Situat pe malul raului Blahnia, foarte aproape de centrul civic al staiunii Bile Scelu, Pensiunea Lucica se ncadreaz perfect n peisajul aerisit al zonei. Pensiunea Lucica dispune de 9 camere cu paturi duble, avand bai cu dus in fiecare camera, TV color, 6 dintre camere avand si balcon, fiecare camera dispune de hol. La Pensiunea Lucica poti servi masa in bune conditii si foarte ieftin , pretul celor 3

mese pe zi este de aprox. 50 lei / persoana. Organizam jocuri de paintball, punem la dispozitie regulamentele de joc precum si un teren amenajat special. Putem tine scorul si arbitra.Inchiriem ATV-ul de 250 cc. Punem 188

la dispozitie oaspetilor un teren de joc pentru volei, baschet sau minifotbal. De asemenea, dispunem de o masa de biliard si una pentru tenis. Dispunem de o plaja amenajata pe malul apei. Pensiunea Lucica dispune de o parcare pentru 6 autoturisme. Punem la dispozitia oaspetilor pensiunii posibilitatea de a face friptura atat la gratar, cat si la protap. Avem amenajat un foisor pentru pescuitul stationar pe raul Blahnita, unde se pot obtine capturi de mreana, clean sau chiar pastrav. PENSIUNEA TEODORA Adresa: Sacelu Telefon fix: 0253275717 Telefon mobil: 0765233766 Persoana contact: Constantin Surdoiu 10 camere cu pat dublu, fiecare camera beneficiind de baie proprie, televizor, frigider, acces internet si balcon; restaurant cu 80 de locuri, sala de conferinte dotata cu videoproiector, home cinema; parcare proprie, terasa de vara, piscina. Toate intr-un singur loc. Facilitati: - sala de conferinte, piscina cu apa sarata

Vila Sacelata Sacelu Adresa: Sacelu Loc. Sacelu, Judet Gorj Romania Telefon: 0253 215055, 0744 506402 BAZA DE CAZARE IN COMUNA RUNCU Pensiunea CASABELLA Liviu Iubii Adresa: Com. Runcu, Nr. 205, Judetul Gorj, Romania. Telefon: +40 722 358 842; +40 756 091 112; +40 756 091 114; +40 757 200 300; +40 253 228 264 Situat la poalele munilor Vlcan, la numai 14 km de oraul TrguJiu pe drumul ce te poart spre cheile Sohodolului, Pensiunea CASABELLA v ofer alturi de binecunoscuta ospitalitate gorjeneasc, servicii de cazare, mas i agrement ntr-un minunat cadru natural, plin de culoare i linite.

189

Pensiunea clasificat la 3 margarete dispune de 24 de locuri n 12 camere, 6 camere cu pat matrimonial i 6 camere cu cte dou 2 paturi, parcare, grdin, foioare, mas pingpong i teren de fotbal. Pensiunea dispune de un restaurant unde pot servi masa pn la 40 de persoane. De asemenea masa poate fi servit i ntr-o modalitate rustic: afar, pe teras sau n foioare. La noi putei servi delicioase preparate din buctria romneasc. Printre cele mai apreciate se gsesc pstrvul la grtar i tochitura olteneasc. La cerere se pot organiza i mese speciale.

Pensiunea Carmen Adresa: Runcu Localitate: Runcu Judet: Gorj Telefon: 0253279032; 0722605979 Adresa de e-mail : vilacarmen_puiu@yahoo.com Familia Petcu Constantin si Petcu Carmen. Pensiunea Carmen este amplasata in comuna Runcu, judetul Gorj, pe DN 67D la 17 km de orasul Tirgu-Jiu, in zona subcarpatica a Romaniei, intr-un cadru natural deosebit, in apropierea muntilor Vilcan, cu multiple posibilitati de agrement. Punctul forte al locului este valea Sohodolului, cu splendidele pesteri sapate de apa, in calcarul muntilor, la 1 km de pensiune(se poate merge pe jos). Capacitatea pensiunii este de 8 locuri (4 camere a cate 2 locuri fiecare) in sezonul de vara si 6 locuri (3 camere a cate 2 locuri) in sezonul de iarna. La parterul pensiunii este un living spatios unde va puteti relaxa dupa o plimbare pe vale sau daca este iarna se poate savura o cafea la caldura semineului. Bucataria este mare si dotata cu tot ce ii este necesar unei gospodine. Tot la parter exista si un grup sanitar. La etaj se afla dormitoarele precum si o camera de zi cu TV si 3 grupuri sanitare. Tot la etaj exista si pridvoare spatioase de unde se pot vedea versantii muntilor , viile, finetele si livezile satului pline de flori si fructe. In apropiere este izbucul Jalesului declarat monument al naturii. Tot pe aici mai sunt si vestitele "pivnite", mici constructii din lemn in care localnicii isi tineau tuica si vinul. La cererea

turistilor se ofera masa. Exista TV, cablu, telefon ,curte spatioasa. Limbile vorbite- engleza, franceza, maghiara, rusa.

190

Pensiunea Nona Telefon: 0766 474 592 (Simona Popescu) Adresa: Runcu de Gorj, Str. Cordunul Mic nr. 83 Pensiunea Nona va asteapta in comuna Runcu, intr-o zona pitoreasca, departe de tumultul citadin. La dispozitia doumneavoastra, in doua corpuri decladire, sunt 6 camere cu un total de 18 locuri. Corpul A are 3 camere cu pat matrimonial si baie proprie iar corpul B are, la parter o camera dubla matrimoniala cu baie pe hol si la etaj 2 camere matrimoniale cu baie proprie. Exista posibilitatea suplimentarii locurilor de dormit la cerere. Va oferim: cazare simpla - cazare cu mic dejun (meniul se stabileste de comun acord in prealabil) - cazare cu pensiune completa (meniul se stabileste de comun acord in prealabil) Facilitati cazare: frigider in unitate, transport auto, TV in living, parcare, gradina/curte, masaj, acces la bucatarie, spalatorie, terasa, foisor in curte, gratar/barbeque, living, sala de mese, loc amenajat de joaca. Facilitati camere: uscator de par, camere cu balcon, incalzire centrala, aer conditionat, baie in camera, camera cu TV.

CASA RUNCU Oferim cazare la casa,curte cu iarba verde,baie cu apa calda,bucatarie de vara,1 km de intrarea pe valea sohodolului,3 camere 2 duble una single pret:40 RON Date de contact: MITICA (Email: anka1987m@yahoo.com) (Telefon:0766777133) HODINA CALIN Situata la 13km de municipiul Tg-Jiu, in com.Runcu, jud. Gorj, cabana "Hodina Calin" situata intr-un minunat cadru natural va sta la dispozitie cu 6 camere fiecare dotata cu pat dublu, 3 la parter si alte 3 la mansarda. Din cele 3 camere de la mansarda una este apartament, asadar putand fi inchiriata chiar si pentru 4 persoane. Fiecare camera este dotata cu grup sanitar propriu si cabina de dus. La parter, cabana dipune de o bucatarie moderna complet utilata ce poate fi pusa la dispozitia clientilor, un grup sanitar, sala de 191

mese (poate fi foarte bine utilizata si ca sala de conferinta), un living dotat cu tv lcd, dvdplayer, internet wireless, sistem audio. Cabana mai dispune de asemenea si de o terasa acoperita cu 12 locuri, locul ideal pentru fumatori. La mansarda puteti sa va relaxati la o partida de biliard sau tenis de masa, precum si cu exercitii de fitness, jocuri de carti, table sau rummy. Cabana "Hodina Calin" va mai pune la dispozitie si un minunat teren de tenis de picior, precum si relaxare la un pescuit sportiv intr-unul din cele 2 lacuri aflate in curte, unul de crap si caras si celalalt de pastrav. Dimineata va puteti savura cafeluta intr-un superb foisor ce se afla in mijlocul lacului de pastravi. De asemenea, cabana "Hodina Calin" mai dispune si de o piscina exterioara, de gratar si vatra, cuptor, ceaun, foisor. Preturile variaza in functie de numarul de persoane, de numarul zilelor care le vor petrece la cabana noastra, de camera, de accesul la utilitatile precizate. TELEFON DE CONTACT: 0763/ 708655

BAZA DE CAZARE IN COMUNA TISMANA Hotel Tismana Hotelul Tismana, amplasat la 300 de metri de Manstirea Tismana, nu mai ofer serviciile vechi. El este destinat acum numai pelerinilor la Sfanta Mnstire i funcioneaz ca arhondaric cu 120 de locuri in 52 de camere i 4 apartamente, salonul restaurant s-a transformat, devinind sal de mese cu 120 de locuri iar meniul se pregtete respectand zilele de post i srbtorile religioase! Turitii glgioi nu mai sunt acceptai, dorim aici o atmosfera linitit! Posibilitile de agrement se restrang. Drumeii de grup se pot organiza spre Sfintele Schituri Cioclovina, spre lcaurile de cult din apropiere, vechi biserici din lemn, monumente de arhitectur! Efectuarea de drumeii pe trasee marcate, este o opiune individual a fiecruia! Modulul de cazare este compus din : camer cu icoan, hol, baie, balcon. Condiiile naturale (aer, relief, clim) sunt benefice, locul fiind binecuvantat de Sfantul Nicodim de la Tismana, ale

crui moate (in afar de degetul aflat in racla Sfintelor Moate de la Mnstire) ascunse prin muni de clugri in timpul rzboiului turcoaustriac, vegheaz inlturand duhurile necurate! Prin transformarea Hotelului Tismana in Arhondaric dorim s lsm spaiul de cazare al Sfintei Mnstiri Tismana doar pentru micue, pentru a duce acolo o via monahal adevrat in linite i rugciune! Am mai urmrit ca prin transformarea Hotelului Tismana in Arhondaric s asigurm i pe Valea Tismanei un spaiu de plimbare linitit aa cum era in vremea lui Cobuc pentru care aceast vale era un minunat loc de creaie i reflecie! S ne intoarcem la aceea atmosfer plin de har sfant, de care avem atata nevoie astzi in aceast lume stresant i zgomotoas!

192

Pensiunea Plaiul Castanilor ** Localitatea: Tismana Judet: Gorj Zona Turistica: Oltenia Localizare: In satul Topesti, apartinand de Tismana. Curtea larga are bolti de vita-de-vie, gradina este uriasa, drept pentru care legumele vor fi mereu proaspete, iar vinul va fierbe in ulcele. CAPACITATE: 8 persoane CAMERE: 4 SERVICII, DOTARI: se ofera masa la cererea turistilor, incalzire centrala, apa rece si calda in permanenta, TV, telefon, cablu, terasa, trasee montane, plimbari cu bicicleta, pescuit, calarie, teren de joaca pentru copii. Cazare: 30 locuri in camere cu 2 si 3 paturi, dotate cu grup sanitar (WC, dus) propriu, cablu TV Servicii: bucatarie cu mancaruri traditionale (piure de castane la friptura), activitati mestesugaresti, masa la cerere, incalzire centrala, telefon, terasa, trasee montane, plimbari cu bicicleta, pescuit, calarie, teren de joaca pentru copii, tabere, parcare, curte.

Pensiunea Magnolia Adres: Tismana, jud. Gorj, Romania Mobil: +40770 174 293; +40744 197 008; +40727 202 096 Pensiunea Magnolia este locul perfect in care sa te refugiezi atunci cand iti doresti sa evadezi din spatiul citadin chiar si pentru cateva zile. La noi iti poti gasi linistea si relaxarea de care in mod sigur iti este dor. Calitatea este al doilea nume al nostru. Pensiunea Magnolia va ofera cazare in Tismana, judetul Gorj, la 30 km de Tg. Jiu si la 4 km de Manastirea Tismana. Pensiunea dispune de 8 camere(20 locuri) cu bai proprii, apa calda si rece non stop, tv, internet, restaurant, terasa de vara, gratar, curte, parcare proprie, teren de joaca pentru copii, teren volei, badminton si baschet. Se afla pe drumul Tg. Jiu spre Baia de Arama la 500 m de la intrarea in Tismana. Va asteptam! Facilitati cazare: frigider in unitate, masa de ping-pong, sanie trasa de cai, TV in living, internet wireless, internet prin cablu, sala de fitness, se accepta animale, parcare, gradina/curte, piscina, teren de sport, biliard, spalatorie, terasa, ferma proprie, foisor in curte,

gratar/barbeque, living, livada, loc amenajat de joaca, bar, restaurant. Facilitati camere: internet in camera, uscator de par, incalzire centrala, baie in camera, camera cu TV.

193

Pensiunea Maria Adresa: Gureni, jud. Gorj, Romania telefon +40 744 635848 Pensiune NEBUNU MARIAN jud. - GORJ, Reg. 4 Sud Vest Tismana Tel.:0253-37.43.06 GSM:0723-25.18.98 Pensiunea Mindoiu ** jud. - GORJ, Reg. 4 Sud Vest Tismana, Sat Pocruia Tel.:0253-37.45.23 GSM:0740-31.70.81 Detine 4 camere duble, dotate cu bai private cu dus si WC. Alte facilitati: loc de pescuit, punct de informare turistic, TV, acces cu animale de companie, centru de echitatie, trasee turistice, acces auto, agrement, curent electric, incalzire centrala, parcare auto.

Pensiunea Roxana 2** Localitatea: Tismana Judet: Gorj Zona Turistica: Oltenia Adresa: Vilcele -Tismana, jud. Gorj TELEFON:0724 527 804; 0724 527 814 Pensiunea Roxana este situata la 30 minute de centrul orasului Targu-Jiu, la 10 minute de manastirea Tismana, 15 minute de Valea Sohodolului, 10 minute de Hobita satul natal al lui Constantin Brancusi. Pensiunea cu o capacitate de 8 locuri va pune la dispozitie 3 dormitoare, dintre care unul cu pat matrimonial si doua cu paturi duble, o camera de zi - sufragerie, bucatarie complet utilata, doua bai cu dus/WC, masina spalat rufe, apa calda curenta, TV cablu. Locurile de parcare sunt asigurate in curtea pensiunii. 194

Vila Ursu *** Localitatea: Tismana Judet: Gorj Adresa: Tismana, jud. Gorj Foarte aproape de manastirea Tismana, Vila Ursu este o incantare, fiind asemuita unui minihotel cochet dotat cu gradina de vara, bar, restaurant. Este asezata sub coama muntelui, unde copacii ajung pana la doi metri de zidurile vilei. Prin fata trece raul Tismana care-i confera un loc de plaja ideal pentru verile toride. Locurile de parcare sunt delimitate, iar copiii se vor simti minunat in locul de joaca special amenajat. Vila are o capacitate de 24 persoane, find alcatuita din 8 camere duble si 2 apartamente dotate cu TV, telefon, caldura centrala si baie proprie. Restaurantul dispune de 40 locuri unde se pot servi preparate culinare traditionale. Vila mai este dotata cu bar, terasa, crama, sala de conferinte. Puteti beneficia de echitatie, pescuit, trasee turistice.

BAZA DE CAZARE IN COMUNA PESTISANI Pensiunea Casa Brancusi Pensiunea Casa Brancusi se afla in localitatea Pestisani,jud.Gorj.Dispune de 30 locuri de cazare in camere cu 1.2 si 3 locuri. Camerele au bai proprii, tv, cablu, incalzire centrala. In livingul spatios te poti relaxa dupa ce ai facut excursii la manastirea Tismana (13 km) la podul natural si pestera de la Ponoare (23km) pe spectaculoasele chei ale Sohodolului. La Hobita lui Brancusi(3km) si nu in ultimul rand la Targu jiu (20km) unde puteti admira in toata splendoarea lor Masa Tacerii, Poarta Sarutului si Coloana Infinitului. Pe malui lacului din curte poti sa faci un gratar, asta daca nu mai vrei sa prinzi peste sau poti sa stai in gradina si sa te odihnesti dupa ce ai facut drumetii in locurile din preajma pensiunii. Copii pot sa se joace in gradina, sa faca sport pe terenul de fotbal din curte sau sa se racoreasca in piscina destinata lor. Pensiunea Maria ** Locatie : Pestisani - Gureni (jud. Gorj), la 26 km de Targu Jiu, pe DN 67 D. Capacitate : 12 locuri. 195

Camere : 6 X 2 locuri. Servicii, dotari: bucatarie la dispozitia turistilor, patru grupuri sanitare, incalzire centrala cu lemne. Pe malul Bistritei gorjene, la adapostul unui versant muntos, se ridica pensiunea Maria, cea care si-a propus sa puna la dispozitia turistilor acest minunat loc de natura. Prin curtea proprietatii trece raul care formeaza aici o toaie plina de pastravi, care asteapta un pescar amator. Copiii au spatii generoase de joaca si se pot scalda in apa racoroasa. Drumul este modernizat si nu se pune problema accesului pana la pensiune. Obiective turistice: Doua lacuri de acumulare, cel de la Vaja si cel de la Clocotis, intregesc superbul peisaj al muntilor Valcan. -Manastirea Tismana la 10 km. Pades monumentul lui Tudor Vladimirescu la 16 km. - Podul natural de la Ponoare la 21 km. - Hobita Casa muzeu Constantin Brancusi la 7 km. - Pastravaria Tismana la 8 km.

Baza De Cazare In Targu Jiu HOTEL ANNA Adresa: Bulevardul Ecaterina Teodoroiu, numarul 17, Tg-Jiu, Gorj, cod 210118, Romania Telefon: 0253.206.333, 0353.405.265, 0353.405.266 Fax :0253.206.334 Imbinarea stilului clasic cu cel modern, rafinamentul cu eleganta si bunul gust, serviciile de calitate si amabilitatea personalului pot face ca hotel ANNA din Tg-Jiu sa devina locul de referinta pentru clientii individuali, in tranzit sau grupuri in circuit. Hotel Anna se bucura de vecinatatea relaxanta a unui parc si este la cateva minute de mers pe jos de principalele atractii turistice, dar si sociale (primarie, tribunal, prefectura, spital). Receptia este deschisa 24 de ore pe zi. Aici puteti primi informatiile necesare atat in engleza cat si in romana,iar uneori chiar si in italiana si germana. Micul dejun este bufet suedez (inclus in pret). Acesta poate fi servit intre orele 7:0010:00 dimineata. Ati avut o zi grea, nu puteti sa coborati la restaurant? Venim noi la dumneavoastra HOTEL ANNA ofera room-service la pret de restaurant. Serviciu de

spalatorie-uscatorie (proprie). Apelul de trezire si comandarea taxiului sunt servicii gratuite. Parcarea pazita si supravegheata video este deasemenea un serviciu gratuit pus la dispozitia dumneavoastra. Puteti folosi gratuit in zilele ploioase, umbrelele depozitate la receptia hotelului. Sala de conferinte (40 persoane) dotata cu video proiector, ecran, flipchart, TV plasma, sistem audio-video, bar, etc..

196

Alte servicii: restaurant cu bucatarie traditionala si europeana, cafenea, pizzerie, serviciu de catering, rent a car (serviciu de intermediere), linie telefonica internationala. Doriti cazare si nu avem disponibilitate? ANNA va indruma catre alte spatii de cazare. Oferim gratuit material de promovare si informare turistica. Camerele noastre sunt dotate cu: TV color (plasma) si cablu TV, aer conditionat, papuci de unica folosinta, seif, internet gratuit, trusa de cusut, feon, halat de baie, perie pentru haine, trusa pentru lustruirea pantofilor, dusuri cu hidromasaj, bideu, cabina de dus, oglinda speciala pentru barbierit, minibar, telefon cu iesire directa. 7 dintre camerele noastre pot fi dotate cu pat suplimentar.

Anna Junior Adresa str 14 octombrie , nr 48, targu jiu, gorj. Telefon 0253 206 206, 0352 414 988 Anna Junior - O NOUA LOCATIE, ACELASI STANDARD - va pune la dispozitie 17 spatii de cazare - 9 camere matrimoniale, 4 camere twin si 4 camere matrimoniale cu pat suplimentar.

Hotel Anabell 3* Str. Victoriei, nr.142, Targu Jiu, Tg-Jiu - Gorj Tel: 0253.210.332 E-mail: hotel_anabell@yahoo.com 197

Nou, modern, amplasat intr-o zona centrala deosebit de linistita. Hotelul Anabell dispune de restaurant propriu cu bucatarie internationala, camere cu aer conditionat, televizor, bai proprii, apa calda non-stop, cu aspect placut si imbietor menit sa va faca un sejur cat mai placut, parcare pazita. Facilitati: * restaurant propriu cu bucatarie internationala * bar * terasa restaurant Hotelul dispunde de 12 camere cu baie, televizor, aer conditionat, 1 apartament dotat cu baie, cabina de dus, televizor si aer conditionat. Pretul pentru camera dubla este de 130 Lei cu mic dejun inclus (15 lei), pentru apartament 230 Lei cu mic dejun inclus (30Lei), iar camera single 100 Lei cu mic dejun inclus (10 lei). In cadrul hotelului beneficiati si de serviciile restaurantului cu 50 de locuri in care puteti servi preparate culinare gustoase. Seara va puteti relaxa alaturi de formatia muzicala a restaurantului nostru ascultand in surdina muzica usoara, populara sau lautareasca.

Hotel Casa Tineretului Adresa: Targu Jiu, str. N. Titulescu nr. 26. Telefon: 0253 244682; 0253 238353. Hotel Casa Tineretului din Targu Jiu dispune de 76 locuri de cazare. HOTEL CONSTANTIN BRANCUSI Adresa: Tg-Jiu, Bd.Brancusi nr.10 Telefon: (40 253) 215981, (40 253) 211167 CEA MAI BUNA POZITIONARE CHIAR IN CENTRUL ORASULUI TG-JIU Datorita confortului, intimitatii si localizarii in zona financiara, culturala si comerciala a Tg-Jiului, zona centrala, si de asemenea facilitatilor oferite (Sala de conferinta, acces la internet in fiecare camera, sala de fitness), Complexul Hotelier Brancusi este o zona ideala de cazare, langa Parcul Central Tg-Jiu. Este preferat indeosebi, de catre oameni de afaceri aflati in delegatii, turisti veniti sa admire Arta

198

Brancusiana (prezenta in apropiere prin Poarta Sarutului, Masa Tacerii) si, nu in ultimul rand, de catre sportivi. Alegeti confortul, alegeti calitatea. Hotelul Brancusi are 3 situat in centrul orasului Tg-Jiu, langa parcul central, deschis in 1996 , extins si renovat dupa standarde europene in 2004.. Capacitate cazare de 86 locuri : 6 camere cu pat matrimonial , 32 camere cu 2 paturi , 5 apartamente. 2 Multi-functionale sali de nunti cu capacitatea de 400 respectiv 800 de locuri, 1 sala de conferinte cu capacitate maxima 50 de locuri dotata cu flipchart, videoproiector, display Centru de schimb valutar. Restaurant (100 locuri) Facilitati : aer conditionat, mini bar, telefon direct international, TV-sets conectat la satellite receiver, internet acces,room-service. Servicii : Centru de schimb valutar,parcare privata, Plata : se poate face prin transfer bancar, cash la receptie sau credit card confirmata inainte (Visa, American Express, EuroCard, MasterCard ). Capacitate cazare de 86 locuri : 6 camere cu pat matrimonial , 32 camere cu 2 paturi , 5 apartamente. Facilitati : aer conditionat, mini bar, telefon direct international, TV-sets conectat la satellite receiver, internet acces, roomservice. Special concepute pentru beneficiul si buna dispunere a oaspetilor nostri Clubul de sanatate : Cardio & Fitness Center, Sauna, Masaj Beauty Salon: Cosmetica, Solar Servicii de catering, livrare mancare la domiciliu sau servirea mesei pentru un numar mai mare de persoare in locatia solicitata , transport inclus . Bar: 60 locuri 2 Multifunctionale sali de nunti cu capacitatea de 400 respectiv 800 de locuri, 1 sala de conferinte cu capacitate maxima 50 de locuri dotata cu flipchart, videoproiector, display. Bucataria Hotelului Brancusi va ofera macare romanesca si internationala insotita de o servire excelenta intr-o ambianta foarte placuta In Restaurantul - Bar al hotelului , de la micul dejun pana noaptea tarziu ,puteti servi o gama variata de mese usoare , snack-uri si o multime de cocktailuri si bauturi. Salile Multi-functionale ofera clientilor locatii elegante prentru petreceri, nunti , cocktails.

199

Hotel Europa Adresa :: Str. Calea Eroilor, colt cu Popa Sapca Nr 22 Telefon :: + 40 (253) 211810 FAX :: + 40 (253) 211220 Hotel Europa este asezat ultracentral, chiar in inima Targu-Jiului, pe axa ce uneste cele trei elemente brancusiene ale Ansamblului Monumental "Calea Eroilor" - Masa Tacerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sarutului si Coloana Infinitului. Hotel Europa din Targu-Jiu este un hotel de trei stele care ofera 28 de camere cu aer conditionat, telefon, TV, Internet si apartamente cu mobilier modern, etc.; are un restaurant care serveste bucatarie romaneasca si internationala, bar, terasa, Hotel Europa devenind astfel locul ideal de sedere in Targu-Jiu daca va aflati intr-o calatorie de afaceri, daca sunteti in vacanta, fie ca sunteti singur, cu partenerii de afaceri sau cu familia. Hotel Europa din Targu-Jiu va pune la dispozitie un restaurant unde puteti servi preparate din bucataria romaneasca si internationala. Meniul diversificat si personalul atent la nevoile dumneavoastra reprezinta cheia unei mese perfecte, indiferent ca doriti un mic dejun cu familia, un pranz de afaceri sau o cina romantica. Restaurant, Bar, Terasa, Receptie 24 de ore, Ziare,Wireless, Camere nefumatori, Express Check-In / Check-Out , Seif, Camere izolate fonic, Incalzire, Camera de bagaje, Aer conditionat, Zona pentru fumatori, 4 apartamente, 4 camere twin, 20 camere matrimoniale ( care pot fi oferite in regim single).

Hotel Gorj Hotelul Gorj din Tg-Jiu, este amplasat pe Calea Eroilor, in imediata vecinatate a parcului municipal unde se gasesc operele marelui sculptor Constantin Brancusi :"POARTA SARUTULUI","ALEEA SCAUNELOR" si "MASA TACERII". 200

Este o constructie inalta de 47 metri,avand camere modernizate cu doua, trei paturi, toate dotate cu Tv, telefon, minibar, aer conditionat, internet. La cerere, clientii hotelului pot beneficia de room service, iar personalul calificat este pregatit pentru satisfacerea gusturilor d-voastra rafinate. General: Recepie 24 de ore, Restaurant, Bar, Mic dejun, Parcare gratuit, Camer de bagaje, Camere pentru Familii, Permis animale de companie, Seif, Lift, Teras, Selfcatering. Internet: Acces la Internet este disponibil gratuit. Servicii: Apartament nupial, Curtorie chimic, Acces gratuit la Internet, Salon de frumusee, Spltorie, Sli de conferin i petreceri, Room Service, Agenie de turism. Activiti: Casino, Jacuzzi, Terasa. Limbi vorbite: Romn, English. Metode de plat: Cash (RON), Visa, MasterCard.

Hotel LAGUNA *** Adresa: Targu Jiu, str. Victoria Telefon 0253 227127 Hotelul nostru va pune la dispozitie urmatoarele servicii: restaurant, piscina, sauna, 36 camere, singel+pat matrimonial, dispunem si de 2 apartamente, T.V., aer conditionat, mini bar, parcare zona centrala, internet, caffe.

201

Hotel Lexi Star Telefon: 0731 505 570, 0253 237 118 (Lupulescu Maria) Adresa: Targu Jiu, Str. Progresului nr. 1 Hotelul Lexi Star 3*/4* este situat in apropierea centrului orasului Tg-jiu (1 km de centru). Hotelul construit in anul 2005 are un design modern si o atmosfera plina de caldura satisfacand pe deplin nevoile oaspetilor sai, indiferent de scopul vizitei acestora: de placere sau in interes de serviciu. Cazare: 30 locuri in: 6 camere duble (cu 2 paturi separate), 6 camere duble mai mici cu pat matrimonial, 2 camere single, 2 apartamente cu dormitor + living, dotate cu: TV color, aer conditionat, priza pentru internet, telefon, baie cu cabina de dus si uscator de par Servicii: parcare proprie gratuita, room service, receptie 24 h pe zi, spalatorie si curatatorie, restaurant cu o capacitate de 300 locuri, poate fi usor transformat in sala de conferinte, terasa, bar, receptie Facilitati cazare: frigider in unitate, internet prin cablu, sala de fitness, parcare, acces la bucatarie, spalatorie, room service, terasa, plata cu cardul, livada, bar, restaurant, sala de conferinte. Facilitati camere: internet in camera, frigider in camera, uscator de par, incalzire centrala, aer conditionat, baie in camera, minibar in camera, telefon in camera, camera cu TV.

202

Hotel Miami Adresa: Calea Eroilor, nr. 27, Targu Jiu, Gorj Tel: 0253218407, 0253-221994 Fax: 0253-213449 Hostelul Miami este situat in centrul municipiului Tg-Jiu, pe celebra axa a operelor brancusiene ce alcatuiesc "Calea Eroilor". Turistul abia sosit din calatorie, poate alege un loc de odihna din cele 64 de locuri de 3 stele (30 de camere duble si un apartament de 4 locuri). Majoritatea camerelor sunt prevazute cu aer conditionat, baie proprie, conexiune Internet Wi.FI, telefon, televizor, minibar. La dispozitia oamenilor de afaceri sta un apartament compus din 2 dormitoare si sala de protocol, unde acestia isi pot invita partenerii de afaceri sau pot organiza mese festive. Restaurantul de la parterul hostelului (80 de locuri) imbina elementele bucatariei traditionale romanesti cu cele specific gorjenesti. Acesta dispune de 80 de locuri. Hotelul Miami pune la dispozitia clientilor sai camere si servicii clasificate la trei stele.

Hotel Panduri Adresa: Targu Jiu , bd. Constantin Brancusi, nr. 7 Telefon:0253 218781 Hotel River Telefon: 0353 415 670, 0353 415 671 (Receptie) Adresa: Targu Jiu, Str. Aleea Digului nr. 1 B 203

Hotelul River este amplasat pe malul raului Jiu, oferind o panorama incantatoare asupra crestelor muntilor Retezat Godeanu. Incadrat in categoria unitatilor de cazare de 3*, Hotelul River ofera oaspetilor 12 camere cu un confort deosebit, la cele mai mici preturi din oras, incluzand o serie de dotari: paturi matrimoniale, bai proprii cu cabina de dus, Tv, aer conditionat, internet wireless, restaurant cu program nonstop, parcare. Situarea hotelului la marginea orasului(zona supermarketurilor Interex si Kaufland) faciliteaza accesul, in special al persoanelor care conduc masini de dimensiuni mari (tiruri) si care doresc un loc de popas. Va asteptam! Facilitati cazare: internet wireless, parcare, spalatorie, restaurant. Facilitati camere: internet in camera, aer conditionat, baie in camera, camera cu TV.

Hotel SPORT** jud. - GORJ, Targu Jiu, Str. Constantin Brancusi 7 Tel: 0253-214.402; Tel/fax: 0253-218.787 Motel Davios Str. Jiului, Nr.3, TgJiu Tel: 0253.227.200 Fax: 0253.227.000 Motel Davios 3* este o constructie noua, mobilata si decorata complet in anul 2009, situata in partea de Vest a orasului Targu Jiu, intr-o zona linistita, la 5 minute de centrul orasului. Calitatea serviciilor si amplasarea favorabila fac din Motel Davios o gazda perfecta pentru oricine : oameni de afaceri, turisti sau simpli trecatori. Camerele sunt izolate fonic si oaspetii se pot bucura de facilitati moderne cum ar fi: aer conditionat, TV (LCD) satelit, minibar, camera baie proprie foarte spatioasa dotata cu cabina dus cu hidromasaj si uscator de par. De asemenea, in incinta camerelor si a restaurantului aveti acces gratuit la internet wireless si wired (prin cablu). 204

Restaurantul Davios, o locatie intima si eleganta, va ofera un meniu cu specific international si traditional. Restaurantul are o capacitate de 40 de locuri. Aici veti descoperi bucataria de inalta clasa si cele mai rafinate specialitati. Confortul, dotarile si serviciile oferite vor face ca perioada petrecuta la noi sa fie una de relaxare, contribuind la succesul vizitei dumneavoastra.

Motel Dasiana *** Adresa:Targu Jiu , str. Jiului Telefon:0253 221995 Motel Dasiana Motel Dasiana situat pe malul Jiului, langa parcul central, unde se afla operele de arta ale celebrului sculptor Constantin Brancusi, respectiv Poarta Sarutului, Aleea Scaunelor, Masa Tacerii. Structura spatiilor de cazare este urmatoarea: apartamente cu doua dormitoare nr spatii 3 la un pret de184 lei cu mic dejun inclus; camere cu doua locuri cu grup sanitar propriu-nr spatii 7 la un pret de 92 lei cu mic dejun inclus; camere cu trei locuri-nr spatii 3 la un pret de 138lei/cameracu mic dejun inclus;camera cu un singur loc-nr spatii 1 la un pret de 65lei/camera cu mic dejun inclus. Camerele sunt dotate cu: aer conditionat, telefon, televizor, frigider (au grup sanitarcu toate dotarile necesare); serviciu cu receptie 24ore; spatii pt pastrat bagajele turistilor; internet; telefon; telefax la receptie; parcare auto proprie; sala de servire pt micul dejun are 56 locuri; sala de conferinte 22 persoane dotata cu: televizor, calculatoare, ecran de proiectie, perete pentru afisaj, retroproiector de proiectie, camera video, tabla magnetica, xerox. Motelul dispune de sala de festivitati: nunti, botezuri, majorate, banchete, cu o capacitatede 600 mp, respectiv 500 persoane dotata, cu ventilatie, aer conditionat, caldura.

205

Motel Dragoeni Adresa:Targu Jiu , Dragoeni Telefon: 0253 218827 Motel Restaurant La Narcise Adresa: Targu Jiu, Str. Narciselor nr. 111 Motel Restaurant `` La Narcise`` este clasificat cu 2 stele si are o capacitate de cazare de 15 camere dintre care: - 3 cu pat matrimonial; - 4 cu 2 paturi; - 8 cu 3 paturi. Fiecare camera este dotata cu televizor, aer conditionat si o baie cu cabina pentru dus. Detinem parcare proprie supravegheata video cu o capacitate de 100 de locuri pentru autoturisme si tiruri. Organizam: -nunti -botezuri -aniversari -mese festive Preturile pentru meniu variaza intre 55 - 120 lei.

206

Pensiunea Casa Danielescu Telefon: 0253 219 003, 0742 788 582 (Receptie) Adresa: Targu Jiu, Str. Localitatea Componenta Barsesti nr. 1 Putine sunt locurile in care trecatorii se simt musafiri si in care timpul le este aliat. Si unde sa simti mai bine toate acestea decat intr-un spatiu deschis si primitor, elegant si exclusivist, extrem de potrivit tinerilor romantici, adultilor rafinati sau batranilor nostalgici? Casa Danielescu a continuat povestea vremurilor apuse, desprinsa din secolul Xx, in dinamismul unui prezent ce nu lasa ragaz la meditatie si relaxare. Conceptul propus distruge aceste mituri si vine in sprijinul musafirilor gazduiti, oferindu-le posibilitatea conturarii unui spatiu intim, propriu, specific trasaturilor de gen si ale activitatilor cotidiene. Mediul gandit este unul ideal pentru sarbatorirea momentelor importante in compania celor apropiati, pentru intreprinderea unor activitati directionate de tip business, pentru savurarea celor mai alese preparate culinare specifice bucatariei romanesti si internationale sau pentru organizarea diferitelor tipuri de mese festive. Casa Danielescu propune si respecta un set de valori de tip traditional alaturate in cel mai armonios mod elegantei si confortului de 4 stele. Astfel, trasaturi precum responsabilitate, profesionalism, decenta sau respect sunt regasite atat in cadrele vizibile ale servirii oaspetilor, cat si in zonele cu acces limitat, in spatele meselor frumos aranjate sau ale platourilor bogate. Facilitati cazare: fax, internet wireless, crama, internet prin cablu, parcare, gradina/curte, piscina, terasa, plata cu cardul, bar, restaurant, sala de conferinte. Facilitati camere: internet in camera, frigider in camera, uscator de par, camere cu balcon, incalzire centrala, aer conditionat, baie in camera, telefon in camera, camera cu TV. In perioada 16-26 noiembrie.2010 am avut privilegiul de a gazdui staff-ul productiei americane GHOST RIDER II si pe actorul NICOLAS CAGE, in trecerea lor prin Targu Jiu.

207

Pensiunea Casa Vera Telefon: 0253 212200; 0725 913600 E-mail: receptie@pensiuneacasavera.ro Adresa: Str.Vasile Alecsandri nr.51-53 (Langa teatrul de vara Tg-Jiu) Poziionat n centrul oraului Trgu-Jiu, aproape de principalele puncte de interes turistic, la numai 300 de metri distanta de Parcul Central unde se gasesc Poarta Srutului, Masa Tcerii i Aleea Scaunelor, lng Stadionul Municipal, Pensiunea Casa Vera este locul ideal pentru oamenii care viziteaz oraul Trgu-Jiu. ntr-o ambian plcut i relaxant v ateapt confortul i ospitalitatea unei pensiuni de 3 stele cu o capacitate de 11 camere, repartizate n 2 camere cu dou paturi, 9 camere cu pat matrimonial. n cadrul pensiunii se afl un restaurant i terasa, cu o capacitate de 60 locuri n interior i 50 locuri pe terasa. Pensiunea dispune de propriul restaurant i de o teras n aer liber unde putei servi preparat tradiionale romaneti. Pensiunea Casa Vera dispune de 11 camere din care 9 camere cu pat matrimonial i 2 camere cu dou paturi. Facitiliti: aer condiionat, lcd tv + televiziune prin cablu, internet gratuit, telefon cu iesire directa, room service, uscator de par. Modalitati de plata: plata cash la receptie, carte credit.

208

PENSIUNEA DAYANA Bulevardul Ecaterina Teodoroiu, Nr.114 Targu Jiu Judetul Gorj Romania Telefon: +4.0353.415.851 Pensiunea Eden** Adresa: Targu Jiu, str. George Enescu nr.4 Telefon 0722 211570; 0766 242848 Pensiunea Eden se afla la 10 minute de centrul orasului Targu Jiu. Detine 12 locuri de cazare in cele 6 camere, dotate cu: bai private cu apa calda curenta si WC/dus, centrala termica, TV, AC, acces la internet. Alte facilitati: parcare, personal poliglot( engleza).

209

Pensiunea Golden Telefon: 0762 676 191 (Alin Iovita) Adresa: Targu Jiu, Str. Agriculturii nr. 279 Pensiunea Golden va ofera cazare in Tg Jiu la preturi accesibile! Este placerea noastra sa va anuntam ca va puteti bucura de o sedere in Tg - Jiu la fel ca si acasa. Totul este aranjat pentru confortul dumneavoastra. Pensiunea Golden din Tg - Jiu, vine in intampinarea clientilor sai cu camere spatioase, bistro si salon, amenajate conform standardelor europene, este in topul celor mai bine situate spatii de cazare din oras, fiind amplasata la 50 m de strada principalala (str. Victoriei) si la circa 5 minute de parcul central in care sunt prezente operele lui Brancusi. Reduceri Substantiale Pentru Mai Multe Camere Ori Pentru perioade Mai Lungi! ! ! Facilitati cazare: frigider in unitate, fax, transport auto, TV in living, internet wireless, internet prin cablu, se accepta animale, acces la bucatarie, spalatorie, terasa, living, sala de mese. Facilitati camere: internet in camera, camere cu balcon, incalzire centrala, baie in camera, camera cu TV.

210

Pensiunea Jiul Pensiunea Jiul se afla la 7 km de centrul orasului, pe Dn66, Tg Jiu - Petrosani. Pensiunea este clasificata cu 2 stele si are o capacitate de cazare de 8 camere dintre care : - 4 camere cu pat matrimonial, - 2 camere cu paturi separate, - 1 camera cu 3 patur, - 1 camera cu 4 paturi Facilitati cazare: frigider in unitate, masa de pingpong, TV in living, internet wireless, parcare, masaj, plata cu cardul, foisor in curte, gratar/barbeque, sala de mese, tichete de vacanta. Facilitati camere: incalzire centrala, aer conditionat, baie in camera, camera cu TV.

Pensiunea Simona Telefon: 0353 806 421 (Simona Bumbaru) Adresa: Targu Jiu, Str. Grivitei nr. 26 Situata in centrul orasului Tg. Jiu, la aprox. 400 m distanta de parcul care adaposteste operele inegalabile ale marelui Brancusi, Pensiunea Simona va ofera cazare intr-un cadru intim, linistit. Camerele sunt duble cu pat matrimonial sau 2 paturi, cu bai proprii foarte moderne, parchet si mobilier clasice, Tv, cablu internet wireless si terasa situata intr-un cadru natural plin de verdeata. 211

Pensiunea Simona este situata la aprox 200m de Tribunalul Gorj, in str. Grivitei, nr. 26 pe directia nord si are 16 locuri . Facilitati cazare: frigider in unitate, fax, TV in living, internet wireless, internet prin cablu, parcare, gradina/curte, jacuzzi, spalatorie, terasa, living, bar. Facilitati camere: internet in camera, uscator de par, baie cu cada, jacuzzi in camera, incalzire centrala, aer conditionat, camera cu TV.

Complex Jalesul Arcani Arcani, Gorj, Romania Persoana De Contact: DAVITOIU NICOLAE Telefon Fix: +40 253 278 327 Telefon Mobil: +40 722 341 350 Popasul turistic JALESUL este localizat in comuna Arcani, judetul Gorj, la jumatatea distantei dintre Tg-Jiu si Tismana, la drumul principal ce leaga orasul Tg-Jiu de Herculane. Pozitia in localitate: la 11 Km de Tg-Jiu; Acces: rutier DN 67 D Tg-Jiu Baile Herculane. Adunate cu maiestrie intr-o casa care te imbie sa-i treci pragul, elementele vechi, traditionale, coexista cu cele contemporane, evocind astfel trecutul, pentru a putea mai bine intelege prezentul. Agrementul este cel care exceleaza la popas. Ai spatiu special amenajat pentru barbecue, un helesteu in care iti poti prinde pestele pe care vrei sa-1 vezi sfaraind pe gratar, saloane rustice unde poti servi preparate traditionale gorjenesti. Complexul dispune de piscina in aer liber, sauna, parcare, garaj, teren de tenis si fotbal, bar de zi si noapte, exchange office. La cerere: transport local, inchirieri articole sportive, biliard, loc joaca copii , inchiriere masina, gratar in curte. Sala dispune de un numar de 120 de locuri. Se ofera posibilitatea de organizare de instruiri, banchete si conferinte. Ca noutate complexul va ofera discoteca in aer liber. HOTEL SARA TICLENI Adresa:215600 Ticleni, jud Gorj, Str. Villeneuve DAscq, nr. 22 Telefon: +4.0253.234150 Fax: +4.0253.224411 Hotel Sara se incadreaza in categoria 3 stele, este situat in orasul Ticleni, a fost renovat, extins si deschis in august 2009. Are o

capacitate de 46 locuri, in 20 camere cu doua paturi si 2 apartamente cu 3 paturi. Camerele mari, mobilate si decorate intr-un stil minimal permite folosirea ideala a spatiului. Camerele au cablu TV, minibar, baie cu dus si uscator de par, terasa, internet WIFI. Culorile calde si o atmosfera primitoare care destinde pe oricine, va imbie sa reveniti cu placere la noi. 212

Pe langa serviciile de cazare Hotel Sara ofera turistilor: - CENTRU SPA - Bar de noapte, capacitate 70 locuri - Sala de conferinte, 50 locuri - Sala multifunctionala, pentru mese organizate, seminarii, traininguri, cocktailuri, banchete, capacitate 400 locuri - Restaurant, capacitate 100 locuri, cu bucatarie traditionala si internationala, unde se imbina calitatea, rafinamentul si bunul-gust cu un meniu bogat si diversificat, preparate de personal cu experienta. - Terasa exterioara pe malul piscinei, capacitate de 200 locuri, ideala pentru evenimente in aer liber. Piscina exterioara, inconjurata de flori, arbusti decorativi si gazon natural, dotat cu bar pentru deservirea clientilor din bazin. - Vi se face foame la plaja? Avem si un barbecue, care va imbie cu preparate culinare pregatite pe gratar si servite langa piscina. Servicii incluse: Mic dejun servit sub forma de bufet suedez (inclus in pretul camerei) sau la restaurant a la carte. Internet Wireless, serviciu gratuit. Sala de conferinte, 50 locuri. Apel de trezire si comanda taxi, serviciu gratuit. Parcare privata, pazita, serviciu gratuit. Piscina exterioara, sezlonguri, umbrele, serviciu gratuit.

BAZA TERAPEUTICA SACELU - statiune balneoclimaterica situata la 32 km. de Targu Jiu. Comuna Sacelu este alcatuita din 5 sate. Este situata la poalele Dealului Sacelu, la 340 m. altitudine. Satul Sacelu este inclus in randul statiunilor balneoclimaterice, cu functionare permanenta, care poseda un climat de deal, sedativ, cu temperaturi medii anuale de cca. 9 grade Celsius si precipitatii ce insumeaza cca. 900 mm/anual. Localitatea este bogata in izvoare cu ape minerale sulfuroase, clorurate, iodurate, bromurate, sodice, hipotone si hipertone (cunoscute din anul 1840). Acestea sunt indicate in tratarea afectiunilor reumatismale, a celor posttraumatice, neurologice, s.a. Primele stabilimente balneare au fost construite in anul 1888.

213

Exista si un muzeu etnografic si istoric, amenajat intr-o casa din sec.XVIII. Principalii factori curativi sunt apele minerale (iodurate, bromurate, sodice, clorurate, sulfuroase) utilizate atat in cure interne cat si externe precum si namolul terapeutic din lac. In cura interna, apele minerale ale celor peste 40 de izvoare naturale sunt folosite in tratamentul bolilor renale, hepato-biliare, venerice, gastritelor hipoacide, bolilor nervoase; se fac si inhalatii pulverivari, aerosoli pentru tratarea maladiilor cailor respiratorii, aplicatii cu namol sapropelic, obtinandu-se rezultate similare celor de la Techirghiol, Olanesti, Calimanesti, Govora etc. Acestia se utilizeaza in tratarea unor afectiuni reumatismale, ginecologice si asociate, precum si afectiuni ale sistemului nervos central si periferic. Potrivit unei inscriptii epigrafice ramasa de pe vremea imparatului roman Marcus Tiberius Marcianus si aflata azi in Muzeul Judetean din Targu- Jiu, pe teritoiul localitatii Sacelu se aflau, in timpul ocupatiei romane, instalatii balneare (terme) folosite in mod curent, ale caror urme au fost identificate la capatul sudic al asezarii; printre vestigiile descoperite aici se afla si cateva monumente dedicate zeului Aesculap si zeitei Hygea. Dintre gazele naturale, dioxidul de carbon (CO2) a fost recunoscut a fi util i folosit, nc din Antichitate, pentru efectele sale terapeutice. Proprietatea acidului carbonic de a produce rapid, intens i la nivelul ntregii vascularizaii arteriale vasodilataie face s fie un medicament valoros pentru cei cu circulaie arterial deficitar i hipertensiv. Mofetele se gsesc n jurul munilor vulcanici, fiind adesea asociate cu izvoarele de ape minerale i carbogazoase Emisiile de CO2 (mofetele) se gsesc n jurul munilor vulcanici, fiind adesea asociate cu izvoarele de ape minerale i carbogazoase (mofete umede). Gazul nu are culoare, miros, gust i este resimit doar de organism, prin efectul su vasodilatator. Pielea se nroete, apare senzaia de cldur plcut, dar se instaleaz destul de repede i intoxicaia cu acid carbonic, prin dureri de cap, ameeli, grea.

Indicaia mofetelor: n hipertensiuni arteriale, sindroame miocardice fr semne de decompensare, insuficiene cardiace incipiente, angin pectoral, precum i n tulburri circulatorii periferice (arterite, endarterite, tromboflebite, varice, ulcere varicoase, plgi atone). Sunt cutate i benefice n hemoangiopatia diabeticilor, scleroz n plci, nevralgii, nevrite, paralizii, nevroze, boli reumatismale, hipotiroidii. Sunt contraindicate n bolile neoplazice, maladii ulceroase, insuficien cardiac, ateroscleroz naintat, insuficien cardiac decompensat, tuberculoz pulmonar. Mofetele naturale se gsesc la Borsec, Buzia, Covasna, Tunad, Vatra Dornei. BAZA DE AGREMENT SI SPATII VERZI In Municipiul Targu Jiu exista o sala polivalenta care gazduieste diferite dispute sportive cum ar fi cele de hanbal sau baschet. Aceasta a fost renovata in anul 2007, ajungand o sala europeana. Modernizarile au transformat-o intr- o sal modern cu scaune din plastic n tribune, parchet nou, corpuri de iluminat noi i instalaie de climatizare. i faada slii i holul de acces al spectatorilor au suferit modificri importante, toate exterioarele fiind placate cu aluminiu iar holurile cu gresie.

214

Primria Rovinari a obinut fonduri nerambursabile pentru construirea unei noi sli de sport de la Compania Naional de Investiii, prin programul Construcii Sli de Sport. Amplasamentul acesteia, lng fosta pot, a fost mprejmuit de ctre constructor, i urmeaz construcia propriu-zis a slii, care are un termen de execuie de opt luni de zile. Sala de sport va fi construit pe o suprafa de peste 3300 mp, cu teren de handbal i 153 de locuri n gradene. Suprafaa de joc va avea structura, finisajul, marcajele i utilrile specifice sporturilor de echip, pardoseala din covor turnat bistrat. Suprafaa de joc maxim a terenului de handbal va fi de 40 m x 20 m i permite practicarea sporturilor cu mingea (handbal, baschet, volei) i a celor cu racheta (tenis) i este pozat astfel nct s permit amplasarea gradenelor. Accesul la teren al sportivilor este n zona median, direct din vestiare. Publicul are accesul separat la gradenele fixe (3 module) dispuse de la nivelul terenului. Sala de sport va fi construit la standarde europene, avnd o suprafa interioar delimitat astfel 46 m x 26,96 m respectiv 1240,16 mp. Sala mai este prevzut cu cte 2 vestiare sportivi/sexe (tip de vestiar comun fr dulapuri), grupuri sanitare dimensionate pe vestiare (2 WC + 2 lavoare + 2 duuri), un grup sanitar pentru persoanele cu handicap (1 WC + 1 du). Din cele 153 de locuri pentru spectatori, 2 locuri sunt pentru spectatorii cu handicap motor. Aceasta este a doua sal de sport construit n oraul Rovinari, prima fiind realizat n anul 2003 i amplasat n curtea Grupului colar Industrial, ambele cu fonduri de la Compania Naional de Investiii. In Targu- Jiu toate liceele si scolile dispun de Sali de sport. Un caz particular este Colegiului Comercial Virgil Madgearucare cere o sala de sport de 18 ani. STADIONUL TUDOR VLADIMIRESCU Capacitate: 9.200 (toate pe scaune, detine si instalatie de nocturna incepand cu anul 2007) Echipe care evolueaza pe acest stadion: PANDURII Trgu Jiu (Liga I) Stadionul Tudor Vladimirescu este principala aren sportiv din Trgu

Jiu. Stadionul gzduiete echipa de fotbal Pandurii Trgu Jiu, dar este dotat i cu pist de atletism. Arena a fost inaugurat n 1963, iar n 2005, odat cu promovarea n Liga 1 a echipei locale, a fost complet renovat, iar baza sportiv a fost mrit cu mai multe terenuri de antrenament dotate cu gazon natural i sintetic, dar si o sala polivalenta. De asemenea, din 2007, arena Tudor Vladimirescu dispune i de instalaie de nocturn. La meciurile din campionat, nu se pot pune n vanzare dect aproximativ 2.500 de bilete deoarece peste 6.000 de locuri sunt ocupate de abonai, toi venii din partea sindicatului din minerit, care este i principalul sponsor al echipei. n anul 2009, pe stadionul din Trgu Jiu s-a disputat n prmier finala Cupei Romniei, acesta fiind cel mai important eveniment sportiv organiza de reedina judeului Gorj. Din 2007, Stadionul Tudor Vladimirescu dispune i de nocturn. n 2009, aici a avut loc finala Cupei Romniei, ntre CFR Cluj i FC Timioara. A fost botezat dup Tudor Vladimirescu, conductorul Revoluiei de la 1821.

215

Elegance Beach, plaj i teras n buricul Trgu-Jiului O plaj cu dou piscine, servire la ezlonguri, teren de minifotbal, toate ntr-un loc intim i cochet, vor sta la dispoziia gorjenilor ncepnd de duminic. Situat n cartierul Vdeni, pe strada Dumbrava, Elegance Beach este unicul loc din Trgu-Jiu unde gseti atmosfera occidental a plajelor i a teraselor din rile europene. O atmosfer plcut i luxuriant vor gsi toi cei care se vor opri la Elegance Beach. Impresionat de terasele de afar, administratorul Laureniu Maronidis a realizat la Trgu-Jiu ce a vzut n strintate. Astfel, ncepnd de duminic, gorjenii vor avea la dispoziie singura teras unde exist dou piscine nclzite. Acestea, spune administratorul Laureniu, ndeplinesc toate normele europene, fiind dotate cu aparatura necesar clorinrii, totul desfurndu-se computerizat. De asemenea, n fiecare noapte n piscin este introdus un robot care scaneaz i cur apa din piscin de toate impuritile astfel nct aceasta este ntotdeauna curat, mai spune administratorul de la Elegance Beach. n schimbul a doar 15 lei, la Elegance Beach beneficiezi de ezlong gratuit i posibilitatea de a juca tenis de mas, evident tot gratuit. Odat intrat aici, dup ce i-ai parcat maina ntr-unul din cele peste 20 de locuri de parcare, te poi instala comod pe un ezlong, osptarii de aici sosind imediat s-i aduc butura n timp ce te bronzezi. Stul de stat la soare, clientul de la Elegance Beach se poate rcori n cele dou piscine, sub duurile solare externe sau interioare, poate juca fotbal pe un miniteren sau i poate privi copilul n timp ce se joac n locul de joac amenajat special pentru cei mici. De asemenea, alte 50 de locuri stau la dispoziie celor care vor s-i consume butura la umbra terasei Elegance Beach. n total, aici stau la dispoziia clienilor peste 2000 de metri ptrai de distracie i relaxare, zilnic, ntre orele 10-24. Toat aceast atmosfer occidental i luxoas poate fi gsit, ncepnd de duminic, doar la Elegance Beach, terasa cu piscine situat n cartierul Vdeni din Trgu-Jiu.

In Targu Jiu, Complexului Dolce Vita din Parcul Central Constantin Brncui, este dotat cu strand unde oltenii se pot racori in zilele toride. Sunt puse la dispoziie 200 de ezlonguri i colaci de salvare. Vor fi organizate jocuri distractive n bazin, concursuri de not i srituri de la trambulin. Am vopsit trambulina cu vopsea cauciucat, pentru a nu rmne impuritile pe margine, iar pentru terenul de fotbal am adus covor sintetic din China. Bazinul de not pentru copii va fi supravegheat de ctre o asistent medical specializat i un salvamar, a declarat Aurel Buleac, administratorul complexului. Programul zilnic este de la 8.00 la 19.00. trandul din centrul Rovinariului, aflat n administrare public, va funciona zilnic ntrele orele 9.00 i 12.00. Intrarea va fi 5 lei pentru aduli i 3 lei pentru copii, n timp ce nchirierea ezlongurilor cost 1 leu. Pentru relaxare i distracie, clienii au la dispoziie o teras, minibar, teren de volei i de tenis. Parcul Central al orasului Targu-Jiu. Contine ansamblul sculptural Constantin Brancusi format din Masa Tacerii, Aleea Scaunelor si Poarta Sarutului.

216

La Ranca si in zonele din jurul statiunii curentii de aer favorizeaza zborul cu parapanta. Varful Papusa, Varful Magura, Varful Cerbul sunt doar cateva din locatiile folosite de amatorii de zbor cu parapanta. In perioada de vara la Ranca iti poti ridica adrenalina la maxim alergand motoarele puternice ale motocicletelor de teren pe potecile muntilor sau pe drumul de tranzit Transalpina care iti ofera perspective offroad deosebite. Turismul de aventura castiga din ce in ce mai mult teren in Romnia. Hotel Onix Ranca lanseaz o noua provocare. Onix Aventura! Parcurgerea de trasee montane, in baza unui scenariu stabilit impreuna cu coordonatorul programului. AMENAJARI PENTRU SPORTURILE DE IARNA n staiunea Rnca sunt dou prtii de schi. Prtia M1 are 650 m lungime, este dotat cu teleschi i nocturn i este o prtie uoar recomandat att inceptorilor ct i schiorilor avansai. Aceasta este dotata cu teleski, nocturna, babyski si sonorizare. De asemenea exista si doua partii de sanius. Prtia M2 are o lungime de 550 m, transportul schiorilor este asigurat de un teleschi. Aceast prtie este de dificultate medie. Recent (2010 toamna) s-a dat n folosin un telescaun modern Leitner i exist informaii c lng acest telescaun se vor amenaja prtii noi. In Statiunea Ranca functioneaza doua partii de schi, una de nivel mediu cu o lungime de 500 m si una pt incepatori de 600m. Singurul patinoar care va mai functiona, iarna aceasta(2010- 2011) , in judetul Gorj se afla in orasul Rovinari. Desi banii au fost mai putini, autoritatile locale au pus la punct programul de sarbatori. Sambata seara a avut loc Miss Craciunita, elevii cu merite bune la invatatura sau la sport au fost premiati. Agrement pe 4 roi ATV-ul n funcie de dorina clientului i dificultate plimbrile cu ATV-ul sunt hard sau soft. ATV-urile sunt vehicule destinate oricrui tip de teren, se conduc foarte uor, au stabilitate mare (majoritatea fiind 44) ceea ce le permite depirea obstacolelor n teren. Cei ce doresc i consider c au ndemnare li se ofer ATV-uri performante putndu-se alege trasee cu diverse grade de

dificultate. De cele mai multe ori, spiritul de echip va fi necesar pentru a-i ajuta pe ceilali colegi de traseu s ias din impas (noroi, zpad mare etc.). n general, la primul contact cu ATV-ul se recomand trasee soft cu un nivel al dificultii sczut sau mediu unde participanii primesc echipament de protecie i casc. Participanii primesc instruciuni de manevrare de la un instructor ce stabilete traseul i se pleac n coloan. Aceast activitate este menit s dezvolte spiritul de echip al participanilor i i nva s se ajute reciproc n anumite situaii. In grup .. pe doua roti Activitatea de mountainbike se desfoar pe coborre sau urcare pe trasee montane amenajate pe drumuri forestiere sau plaiuri alpine. Activitatea se poate introduce i n completarea altor activitati, ex.: intoarcerea de la peter sau de la cascade. Grupul de biciclisti este urmat de catre masina cu remorca pentru biciclete si in situatia in care un participant renunta la deplasarea pe bicicleta aceasta poate continua drumul cu masina.Se asigura biciclete , casca, echipament radiocomunicatii, etc. Numar maxim de participanti/serie : 15.Echipament, detalii despre circuit puteti obtine in cadrul programului Romania Gorj Aventura, www.turismaventura.ro Continut oferit prin amabilitatea Domnului Sabin Cornoiu / RGA. Copiii i escalada Copiii se descoper pe sine prin practicarea escaladei, ajutndu-i foarte mult si capete ncrederea n forele proprii. Practica de la o vrst fraged poate fi considerat la fel de fireasc precum mersul. 217

Dezvoltarea aspectelor de ordin psihic, emoional, intelectual, social dar i estetic al personalitii lor. Dezvoltarea capacitii de analiz i observaie rapid, adaptarea la situaii neprevzute, aprecierea corect. Acestea sunt i principalele cerine din educaia general i cea colar. n cazul escaladei aceleai caracteristici sunt cerute sub form de joac, ceea ce face din acest sport o modalitate extrem de placut de nsuire a a acestor caliti. Majoritatea micrilor folosite sunt naturale, intuitive. Lsndu-l pe copil s se simt n largul su. Pentru orice practicant este un sport ludic: lupta cu propria ta persoan! A ajunge n vrf reprezint pentru copil o provocare continu, care-l determin s nu se lase pn nu reuete. Escalada i ajut s devin mai puternici, mai consecveni n atingerea elului propus. Sportul poate fi practicat i de copiii cu dizabiliti, ei putnd s ating aceleai performane ca i ceilali copii. Pentru copii este o combinaie unic de flexibilitate, rezisten, for, tenacitate mental. Beneficii fizice: for muscular, rezisten,mobilitate, echilibru, coordonare,mbuntirea activitii sistemului cardio-vascular. Beneficii mentale: ncredere n sine, perseveren, auto-disciplin, rbdare, voin, ambiie, curaj. Beneficii sociale:cooperare, comunicare, lucru n echip, abiliti de conducere, capacitate de planificare, capacitatea de a lua decizii rapide, capacitatea de soluionare a problemelor. Pentru un plus de adrenalin tiroliana! Reprezint alunecarea pe o coard fixat ntre dou puncte, situate la o distan de 50100m i o anumit diferen de nivel, unul fa de celalalt. Persoana respectiv poart o centur de siguran, iar alunecarea se produce prin intermediul unui scripete fixat pe coarda superioar. Eliberarea de adrenalin i senzaia unic de zbor constituie deliciul celor care ncearc aceasta activitate. Este foarte potrivit pentru programele de team building, dar i pentru evenimentele de firm. Poate fi instalat att n aer liber: n parcuri, pduri, pe dealuri, terenuri de sport, dar i n incinta unor sli de sport de mari dimensiuni. Tiroliana

are rolul de a-i nva pe participani s-i nving frica i s-i mping mai departe limitele personale. Team Building & Team adventure de la RGA nc de la lansarea, n primavara anului 2004, pe piaa romneasc a programului Romnia Gorj Adventure, o serie de poteniali clieni ne-au ntrebat dac activitaile oferite de noi se pot include i n cadrul unor programe de teambuilding, muli operatori de pe pia oferind deja escalada, tiroliana, mt.bike i alte activiti prezentate exagerat ca sporturi extreme. A fost o mare provocare pentru ntreaga echipa RGA care a trecut imediat la adaptarea tuturor celor peste 20 de activiti ale programului la cerinele unui teambuilding, program n care tiam c i cele mai dificile activiti trebuie s fie accesibile i participanilor fr nici o cunostin tehnic, pregtire fizic sau aptitudini sportive sau n care vrsta sau sexul s nu conteze. Rezultatul a fost extraordinar, absolut toate weekendurile ncepnd cu luna mai pn n 6 noiembrie au fost ocupate numai pentru aciuni de teambuilding, clienii notri mai mult sau mai puin cunoscui pe piaa romneasc, fiind extraordinar de ncntai de programele oferite, lucru confirmat nu numai la analiza de final a programului ci mai ales de faptul c foarte multe firme au repetat, la scurt timp, teambuildingul, alegnd alte activiti, schimbnd scenariul, i-au trimis celelalte departamente, au oferit programul ca premiu colaboratorilor sau au fcut rezervri pentru sezonul urmtor.La baza acestui succes, pe lng pregtirea tehnic, material i uman, a stat n primul rnd respectul i corectitudinea fa de clienii notri, activitile noastre, mult mai spectaculoase i atractive dect cele declarate extreme, sunt activiti de adventure n care sigurana i satisfacia participantului sunt totale i care ofer realizri fizice, mentale i spirituale la un nivel mai 218

departe dect participanii i-ar fi putut imagina. Pe ap, n ap sau sub ap, deasupra pmntului, pe pmnt sau sub pmnt vei avea o nou perspectiv asupra propriilor puteri, activitile programului fiind unelte excelente pentru a ajuta o echip s lucreze mpreun i s gndeasc afar din birou. Din Rnca spre canyoning la Valea ipotului Cheile Gropului Circuitul de canyoning se afl la o distan de 30km de oraul Trgu-Jiu (aproximativ 90km de Rnca) dintre care ultimii 10 se parcurg pe drumuri de munte numai cu maini de teren. Urmeaz apoi deplasarea pe cursul de ap circa 700m, deplasare deosebit de atractiv cu un cadru natural deosebit, multe obstacole naturale, tobogane naturale i marmite. Urmeaz apoi o iniruire de apte cascade ntre 5-40m, perfect verticale sau cu nclinaii de pn la 45 grade. Circuitul normal cuprinde numai primele trei cascade de 20, 7, 40m, primele dou perfect verticale, iar cea dea treia la 45 grade. Cea de-a doua cascad se termin cu o piscin natural de circa 88m i adnc de circa 4m n care se pot face srituri. Atenie la buteanul scufundat pe jumtate n ap. Dup parcurgerea acestei cascade se poate reveni la locul n care au fost lsate autoturismele. Parcurgerea ntregului circuit, ultima cascad fiind Toaia Dracilor practic un tunel circular n stnc, spat de ap, impune continuarea drumului nc circa 6km pe un canion uscat, deosebit de atractiv dar foarte solicitant fizic. Se ajunge n sectorul superior al vii Sohodolului, loc n care trebuie s ajung i mainile. Echipament, instructori, detalii despre circuit sau despre nivelul apei putei obine n cadrul programului Romnia Gorj Aventura, www.turismaventura.ro, sediul echipei RGA fiind n Trgu-Jiu. Coninut oferit prin amabilitatea Domnului Sabin Cornoiu / RGA Canyoning. Rafting sport extrem Cu siguran rul Jiu, n defileul pe care l-a spat ntre Munii Vulcan i Parng, de la Livezeni la Bumbeti-Jiu, este sectorul n care practicarea activitilor de rafting se poate face n cele mai bune condiii din ar i n cea mai mare perioad a anului, debutul

putndu-se face din luna martie/aprilie iar ncheierea n octombrie, cu o eventual pauz n luna august n anii mai secetoi. Acces imediat cu maina, lungimea traseului acvatic de peste 40km, cascade, sritori, meandre, viteza mare a apei, toate condiiile pentru a asigura atractivitatea activitii. Coborrea se face cu brci pneumatice speciale de rafting de cte 6 persoane dintre care obligatoriu un instructor. Traseul normal de rafting, ntre Lainici i Bumbeti-Jiu, are o lungime 12km, grad de dificultate II-IV, diferen de nivel 230m, timp de coborre de circa 1,5 3 ore, 1 4 brci pe serie (pentru grupuri mari se mai pot aduce brci din ar), dou serii pe zi. Traseul sportiv de rafting, ntre Livezeni i Lainici, are o lungime 10km, grad de dificultate III-V, diferen de nivel 255m, timp de coborre circa 1 2 ore, 1 4 brci pe serie (pentru grupuri mari se mai pot aduce din ar nc dou brci de rafting), dou serii pe zi. Gradul IV este maximul admis n raftingul de agrement. Brcile folosite sunt speciale de rafting, sunt deschise n partea posterioar, fapt ce permite evacuarea imediat a apei din barc. Vestele de salvare sunt prevzute cu guler i cu protecie pentru coloana vertebral. Vesta cu guler are avantajul c protejaz coloana vertebral i n zona gtului, pan la zona protejat de casc, un alt echipament obligatoriu n rafting. Participanii primesc costume i nclminte de neopren speciale pentru rafting, echipament ce asigura protecie termic, protecie mecanic i flotabilitate. Echipamentele se curat, spal i dezinfecteaz dup fiecare folosire. Este important pentru igiena dumneavoastr s nu folosii echipamente folosite de alte persoane i care nu au fost splate i dezinfectate. Practic cu acest costum de rafting i cu vestele de salvare este 219

imposibil s te scufunzi n ap. Vestele de salvare folosite sunt calculate ca n plutire liber s ntoarc persoana pe spate i s o menin cu partea superioar scoas din ap circa 1/3 din corp. Coborrea se completeaz cu btlii navale, body-rafting (plutire n torent datorit flotabilitii echipamentului) i alte jocuri cu specific acvatic. V dorim curse plcute cu valuri mari! Contact: Dl. Sabin Cornoiu Telefon/Fax: 0253222555 Telefon mobil: 0722 211042 Web: www.raftingromania.ro si www.turismaventura.ro E-mail: rga@turismaventura.ro, salvamont@eltop.ro Adresa: Trgu-Jiu, B-dul. Victoria, Nr.7A

RESTAURANTE IN JUDETUL GORJ Restaurant 7 pacate Restaurantul Sapte pacate este o aparitie noua pentru anul 2010 pe acest segment. Amenajarea rustica ii confera un aer aparte. Totodata gazduieste si astfel de evenimente in weekend pe langa programul zilnic de restaurant. Restaurant Amanda Str. Castanilor, nr. 3, Targu Jiu - Gorj Tel: 0253-210692 Restaurant Ambasador Adresa: Targu Jiu, Str. Victoriei, Nr. 110 Telefon: 0253 210 718 Situat in centrul orasului TgJiu in spatele cofetariei cu acelasi nume (complex Dantex) restaurantul Ambasador este proaspat reamenajat si relansat in 2010. Poate gazdui evenimente cu pana la 150 persoane in conditii foarte bune. Elegant si primitor restaurantul Ambasador deserveste orice pretentii. Restaurant Anna Events Restaurantul Anna este amplasat pe insulita din parcul central. Este in fapt un cort de lux inaugurat in 2010. Numarul de invitati poate depasi 600 persoane pentru evenimentele foarte mari. Parcarea foarte mare si spatiile verzi din zona completeaza oferta premium. Designul deosebit al salii, servirea impecabila, mesele rotunde confera o nota de eleganta si stil care plaseaza acest restaurant in top. Ca particularitati, podeaua fiind finisata cu mocheta si parchet, auditia in

aceasta sala este remarcabila, confortabila contribuind din plin la distractia si buna dispozitie a invitatilor.

Restaurant Anabel Strada Victoriei 142, cod postal 210234, Targu Jiu Tel: +40-253-210332 | Fax: +40-253-210251 Restaurant Coroana 220

Strada Victoriei, cod postal 210234, Targu Jiu Tel: +40-253-237278 RESTAURANT CASA ROMANEASCA Adresa: Str. Prieteniei, bl. A8, parter, Rovinari, judetul Gorj, Telefon: 0722.660.821; 0765.453.235; 0724.578.248 Email: contact@casa-romaneasca.eu; Web:www.casaromaneasca.eu; Detalii: 85 locuri pentru servirea mesei; spatiu generos pentru dans, ideale pentru un eveniment organizat; organizari evenimente: nunti; botezuri; petreceri private; banchete; mese festive Revelion; meniu divers: gustari reci si calde; paste; preparate din peste, porc, carne de vita, carne de pui; supe si ciorbe; garnituri; salate (vinete, rosii, asortata, acrituri, bureti, muraturi etc.); salata bulgareasca, italiana, salata greceasca, salata de pui; bauturi alcoolice si racoritoare, cafea. Restaurant Castrul Roman Jud. - GORJ, Reg. 4 Sud Vest Bumbesti Jiu Tel.:0253-46.42.88 Restaurant Chic Str. Trandafirilor Nr. 92 Targu Carbuneti, Gorj Telefon:0253-379 260 Restaurant Boema Locuri: 150 Adresa: Zona Turn Restaurant Bulevard Adresa: Bvd. Republicii, Bl. R3, Parter (zona Garii), Targu Jiu Tel: 0253 209 271 Restaurant capacitate 200 de locuri. Oferim calitate si cele mai mici preturi. Seriozitate si promptitudine. Organizam evenimente, nunti si botezuri.

Bon Mariage Citex Restaurantul Bon Mariage dispune de doua sali, sala mare de la etaj cu o capacitate de 250-350 locuri si sala mica rustica cu o capacitate de 70 locuri. Sala mica este pretabila evenimentelor restranse. Sala mare poate gazdui petreceri elegante avand la dispozitie barul de la parter si terasa unde invitatii pot sa se retraga in liniste. Pentru o organizare decenta sala este pretabila pentru un numar maxim de 250 invitati situatie in care se pot aranja mesele rotunde si pe patrat.

221

Restaurant Dasiana Situat pe malul Jiului vis-a-vis de podul Jiului, restaurantul Dasiana ofera un numar de 400 locuri pentru invitati si conditii pentru un eveniment reusit. Renovat recent, spatiu de parcare foarte mare, amplasarea langa Jiu sunt doar cateva din plusurile acestui local. Un avantaj al salii este finisajul pardoselii cu mocheta aspect ce asigura o auditie placuta si confortabila pe toata durata evenimentului.

Restaurant Dolce Vita Adresa: Targu Jiu, Bd. Brancusi, Bl. 9P Telefon: 0253 221 177 Restaurant Dorexim

TARGU JIU, Gorj (Romania) Str. Victoriei, nr. 31 Tel: 0722 591 688 Persoana de contact: Director Doru SERBAN, Administrator Persida SERBAN. Armonia i bogia gusturilor, mbinate cu tradiia buctriei internaionale, o servire impecabil i o ambian distins: acestea ar putea fi cuvintele care descriu Restaurantul DOREXIM. Organizm: mese festive, nuni, botezuri, cununii, majorate, ntlniri de afaceri. Capacitatea slilor: salon 10 locuri, restaurant 50 de locuri, sala conferinte 30 de locuriterasa 50 de locuri. Complet utilat i amenajat la cele mai nalte standarde, cu un meniu extrem de variat i un raport calitate-pre al serviciilor foarte echilibrat. Suprafaa util de 250 mp a celor dou saloane ofer soluia ideal pentru organizarea de mese festive, ntlniri de afaceri, meeting-uri ,conferinte ,etc. Va asteptam cu drag! 222

Restaurant Dumbrava TARGU JIU, Gorj (Romania) Str. Crangului FN Tel: 0745 345 234, 0744 612 891 Persoana De Contact: Cristi SERBAN, Administrator Restaurantul Dumbrava organizeaza mese festive, nunti, boteze, majorate, onomastice, diferite ocazii festive. Restaurantul nostru pune la dispozitie clientilor nostri o sala de festivitati cu o capacitate de 250 persoane. Firma detine 3 restaurante cu autoservire (ACASA) doua dintre restaurante fiind situate pe strada EROILOR si pe strada TUDOR VLADIMIRESCU. De asemenea detinem si GOGOASA FURIOASA. Programul de functionare al restaurantelor este 08:00 - 22:00. Punem la dispozitia clientilor nostri prin intermediul restaurantelor autoservire, produse de cofetarie si patiserie. La evenimentele festive organizate la Restaurant Dumbrava oferim clientilor nostri meniuri diverse pregatite in bucataria proprie, prajituri si torturi pregatite in laboratorul propriu. Alte Activitati : cofetarie, patiserie, fast-food, gogoserie, catering, produse de cofetarie si patiserie, restaurante autoservire, autoservire, organizare mese festive, majorate, onomastice, diferite ocazii festive, restaurante, autoservire catering.

Restaurant Elegant Adresa: Strada Eroilor 9, cod postal 210163, Targu Jiu Telefon: +40-253-214814 | Fax: +40-253-214822 Restaurant Europa Adresa: Targu Jiu, Calea Eroilor, Nr. 22 Telefon: 0253 211 810 Restaurantul Europa se regaseste in centrul orasului, pe strada Popa Sapca. Desi are un numar limitat de locuri este ideal pentru o petrecere restransa in conditii premium. Designul elegant si amplasamentul in zona centrala il recomanda pentru o petrecere selecta. Restaurant Florida TARGU JIU, Gorj (Romania) Str. Ecaterina Teodoroiu , Nr. 504 Tel: 0253 226 409 Persoana De Contact: Nicolae FACEA, Director general 0730 919 520; Jeni MOGOSANU, Administrator 0764 707 368. Restaurantul are o sala de mese cu capacitatatea de 250 locuri si

organizeaza: -nunti, botezuri, mese festive,zile onomastice. Meniurile sunt bogate iar mancarea are specific romanesc. Serviciile oferite de restaurantul nostru sunt de calitate. Preturile pe care le practicam sunt avantajoase.

223

Restaurant Ghiocela Central Adresa: Strada Trandafirilor, cod postal 215200, Motru Telefon: +40-253-410127. Restaurant Gilort jud. GORJ, Reg. 4 Sud Vest Targu Carbunesti, Trandafirilor 186 A Tel.:0253-37.80.18 Restaurantul Gorjul Str. Eroilor, nr. 6, Targu Jiu Gorj Tel: 0253-216195 Restaurantul Gorjul dispune de 200 locuri pentru evenimente. Este pretabil pentru evenimentele cu un numar de invitati mai mic avand in vedere configuratia salii. Restaurant Hanul Domnesc Targu Jiu, Victoriei 116 Povesti noi despre o lume veche... Portile se deschid odata cu venirea dumneavoastra, si atunci, casa aceasta de oaspeti mari (cum li se spunea in vremea de inceput hanurilor) prinde viata, se umple cu prieteni vechi si amintiri frumoase. Ni s-a dus vorba-n lung si-n lat ca am luat obicei sa ne indeletnicim cu vinul cel mai ales si cu bucatele cele mai gustoase din tara romaneasca : ospaturi domnesti, gateli pregatite dupa retetele bunicii, branzeturi carpatine, ghiveciuri sofisticate si zemuri acre, porcul nostru cel de toate iernile, zorzoane domnesti, mofturi dulci, licori miraculoase si datatoare de viata de la beciu... Va asteptam in fiecare zi (de pe la 10.00) sa ne amintim impreuna cum traiau calatorii secolelor trecute, cum se bucurau ca nimeni altii de omatul ce lumina orasele peste noapte sau de o zi cu mult soare, de un pahar cu vin bun, de lucruri simple si pamantene...

224

Restaurant Intim Str. Eroilor, bl. 2, parter, Targu Jiu - Gorj Tel: 0253214718. Restaurant Iris jud. - GORJ, Reg. 4 Sud Vest Targu Jiu, Str. Siret nr. 26 Tel.:0253-22.21.93 GSM:0727-88.77.62 Restaurant Jiul Adresa: Strada Victoriei 58, cod postal 210191, Targu Jiu Telefon: Mobil: +40-744-591512 Restaurant Kaiser Adresa: Targu Jiu, Str. Eroilor, Nr. 6 Telefon: 0253 214 814 Restaurtant La LAC (Debarcader) TARGU JIU, Gorj (Romania) Str. Lt. Col. Dumitru Petrescu, Zona Debarcader Tel: 0731003072 Persoana de contact: Elena Rodica FILIP,Administrator, 0731 003072. Restaurantul'' La Lac" va invita sa petreceti noaptea dintre ani intr-o ambianta placuta si rafinata in compania unei formatii de muzica populara! Situat, pe malul Lacului Debarcader, ntr-o zona linistita si usor accesibila, Restaurantul La Lac este o locatie selecta prin ambianta plina de stil si rafinament. Restaurantul La Lac este recomandat ca fiind locatia ideala pentru organizarea de nunti, botezuri, receptii, ntruniri de afaceri si mese festive, avnd o capacitate totala de 500 de locuri. Restaurantul pune la dispozitia clientilor si o terasa cu functionare pe tot parcursul saptamanii. La evenimentele festive organizate la Restaurant La Lac oferim clientilor nostri meniuri diverse si bogate, servirea fiind de cea mai buna calitate. Preparatele din peste servite in restaurant sunt proaspete si de calitate, pestele fiind procurat din pescaria proprie. Pentru a va convinge de calitatea serviciilor si produselor va asteptam sa serviti masa la restaurantul nostru!

225

De la renovarea restaurantului Lac Debarcader sala a intrat in topul celor mai frumoase. Finisajele de granit, mesele rotunde, podiumul nasilor pe lac, prezenta unui mic parc de agrement il recomanda pentru evenimentele deosebite.

Restaurant LexyStar Pandra Restaurantul Pandra, asa cum il cunoaste toata lumea, este unul cu vechime in acest domeniu. Dispune de 3 sali totalizand 350 locuri, desi cea mai frecventa configuratie este unirea celor doua sali centru si dreapta cu o capacitate de 250 locuri si separat sala din stanga pentru evenimente restranse. Amplasamentul central ii asigura o frecventa ridicata, fiind foarte solicitat. Recomandarea mea este sa inchiriati ambele sali altfel sunteti pusi in situatia de a asculta muzica evenimentului din sala vecina, lucru nu tocmai placut invitatilor din zona.

Restaurant Lider Str. Eroilor, nr. 11, Targu Jiu - Gorj Tel: 0253-219002 Restaurant Paradis jud. - GORJ, Reg. 4 Sud Vest Targu Jiu, Str. Eroilor nr.6C (Complex Hotelier Gorjul) Tel.:0253-21.61.95 Restaurant Paralela 45 Locuri: 250 Adresa: Zona Paralela 4 Restaurant Parc Hotel Brancusi Restaurantul Parc sala mare a fost pentru foarte mult timp referinta in materie de spatiu, amplasament, servire fiind singurul capabil sa reuneasca mai multe calitati pentru evenimentele mari. Sala mare poate gazdui 500 invitati. Designul interior, mesele rotunde, amplasarea in parcul central asigura o nota de eleganta si stil pentru un eveniment deosebit. 226

Ca particularitati, podeaua fiind finisata in mocheta auditia in aceasta sala este foarte buna, excelenta pentru o seara de buna dispozitie si spectacol. Pentru evenimente de 250 persoane Hotelul Brancusi gazduieste si o sala mai mica in acelasi corp de cladire.

Restaurant Pestera Muierilor Jud. - Gorj, reg. 4 Sud Vest Baia de Fier Tel.:0253-46.12.99 Restaurant Phoenix Adresa: Targu Jiu, Str. 9 Mai, Nr. 74 Telefon: 0253 237 919 Restaurant Quattro Stagioni Adresa: Targu Jiu, Str. Eroilor, Nr. 9 Telefon: 0253 222 224 Restaurant Rebecca Restaurantul Rebecca pentru multi este necunoscut prin faptul ca a fost inaugurat in 2010. Este amplasat in spatele hypermaketului Kaufland. Desi ciudat, accesul se face pe langa Flanco-InterEx, la stanga pe sub podul Jiului. Spatiul mare al salii, mesele pe rotund, pot gazdui cel putin 300 persoane in conditii deosebite. Cateva particularitati care le-am remarcat ar fi prezenta stalpilor coloana amplasati chiar in mijlocul ringului de dans, finisajul pardoselii cu gresie nu asigura o auditie foarte buna a orchestrei, parcarea generoasa va asigura un loc in orice situatie. Pe langa sala principala exista la demisol a doua sala cu o capacitate de 200 locuri.

Restaurant Regal Adresa: Targu Jiu, Str. 14 Octombrie, Nr. 158 Telefon: 0726 379 016, 0253 225 550. Persoana de contact: Aurel Popescu Telefon : 0726 166 555 Persoana de contact:Dumitru Cring Telefon : 0726 166 444 Situat in apropeiere de Jiul si InterEx, restaurantul Regal este o sala pretabila pentru evenimente cu 150 persoane. Restaurantul este convenabil pentru evenimente cu numar de invitati limitat, sala fiind in forma de L ceea ce lasa un spatiu suficient si pentru ringul de dans. Firma noastra are o bogata experienta in acest domeniu.In toti acesti ani

am cautat sa imbunatatim si sa diversificam gama de servicii ,astfel ca acum va putem pune la dispozitie doua sali moderne cu o capacitate totala de 360 de locuri , iar pe langa cele

227

doua sali va mai punem la dispozitie si o sala de protocol pentru 40 de persoane,toate acestea intr-o locatie centrala in municipiul Tg-Jiu. Salile sunt la dispozitia dvs. pentru diferite evenimente memorabile din viata cum ar fi nunti , botezuri , aniversari , zile onomastice sau alte ocazii. Capacitatea salilor este de 360 de locuri , astfel prima sala are o capacitate de 200 de locuri , a doua sala 160 , iar sala de protocol pentru 40 de persoane. Restaurantul Regal este amplasat intr-o locatie centrala in muncipiul Tg-Jiu si este locul ideal pentru a lua pranzul sau cina, restaurantul avand un meniu variat , pornind de la bucataria traditionala romaneasca pana la preparate din diferite bucatarii internationale. In incinta restaurantului se pot organiza mese festive pornind de la un botez sau o nunta si mergand pana la organizarea de conferinte , restaurantul avand o capacitate totala de 400 de locuri. Restaurantul dispune de parcare proprie si o echipa de profesionisti gata sa satisfaca cele mai exigente cerinte in domeniu. Restaurant Rotaru Locuri: 2 sali supraetajate a cate 150 persoane Adresa: Piata Mica Restaurant SEMLUNA STR. IEZURENI nr. 1 TARGU JIU, GORJ 210104 Telefon: 0253-226 349 Restaurant Simone Adresa: Targu Jiu, Cartier Barsesti Telefon: 0253 223 131 Restaurantul Simone este situat la iesirea din Tg-Jiu spre Tismana in apropiere de Nurvil si Casa Danielescu. Restaurantul a fost conceput cu un singur deviz in minte: sa fie de top. Si a reusit. Stilul elegant si luxos insuflat de designul interior, tamplaria de lemn deosebit, cupola centrala, mesele si scaunele de lemn frumos lucrate recomanda acest restaurant celor cu standarde premium de tratament. Sala poate gazdui cca 300 invitati in conditii de lux. Este primul restaurant in care pet-urile nu au avut ce cauta pe masa. Respectul e la el acasa.

Restaurant Sohodol Locuri: <100 jud. - GORJ, Reg. 4 Sud Vest Targu Jiu, Str. 30 Decembrie 2 Tel./Fax:0253-21.03.63 Restaurant Succes Grimex Locuri: 200 Adresa: Complex Grimex Restaurant Titanic MD Restaurant cu doua incaperi: fumatori si nefumatori. Restaurantul pentru fumatori are 70 locuri, iar cel pentru nefumatori are 30 locuri. 228

Restaurantul este dotat cu bucatarie de ultima ora, bai modernizate in acest an, un numar de 10 angajati. Personal calificat de firma pe domeniul de activitate. Vara deschidem terasa cu un numar de 50 locuri, echipata traditional. Meniul este predominant traditional, cu ciorba de burta (reteta speciala), vacuta, pui, fasole cu ciolan afumat, ..., fripturi de porc, vita, pui, mamaligita, deserturi, ... Numele administratorului: Mocioi Maria Date contact: Adresa Tg. Jiu, jud. Gorj Strada Grivitei, nr. 10 Tel fix : 0788855997 Tel mobili: 0722636208 Email: cristina.mocioi@gmail.com Restaurant TRATTORIA Detalii: Pizzerierestaurant, textile, dotari hoteliere, perdele, draperii, covoare, galerii, accesorii Adresa: 22 Decembrie, bl. 22, parter, Targu-Jiu, judetul Gorj, Telefon: 0253.210.021 Email: trattoria_viavai@yahoo.com; Orar: L-V: 8-24 Restaurant Trianon Adresa: Strada Victoriei 34, cod postal 210191, Targu Jiu Mobil: +40-723-354450 Restaurant Tic-Tac Adresa: Strada Victoriei 194, cod postal 210235, Targu Jiu Telefon: +40-253-247391 Complex Dolce Vita Jud. - GORJ, Reg. 4 Sud Vest Targu Jiu, str.Constantin Brancusi (Parcul Central) Tel: 0253-22.11.77 GSM: 0731-34.78.21 Terasa Anna B-dul Ecaterina Teodoroiu, nr. 17, Targu Jiu - Gorj Tel: 0253-206333. Pizzeria Anna B-dul Ecaterina Teodoroiu, nr. 17, Targu Jiu - Gorj Pizzerie Vasilen jud. - GORJ, Reg. 4 Sud Vest Targu Jiu, Str. Pacii 1 Tel.:0253-22.74.26 MVM Dragutesti Desi nu este efectiv in Tg-Jiu ci la 8 km spre Rovinari restaurantul MVM Dragutesti poate gazdui evenimente extinse cu peste 400 invitati. Pentru distractie este disponibil un ring de dans in aer liber langa piscina. Dispune de o parcare foarte mare pentru cei care fac deplasarea cu masina, fiind in afara orasului. Cafenea Manuel Tg Jiu, Victoriei 116 Sa savurezi o cafea buna inseamna sa petreci putin timp cu tine insuti, sa te daruiesti aromei, parfumului, conversatiei. Va invitam sa va redescoperiti si sa va rasfatati simturile la o ceasca de cappuccino delicios sau la o cana de ceai cu

parfum de vanilie si scortisoara, alaturi de prieteni dragi, povesti frumoase si muzica buna. Bar CANARE jud. - GORJ, Reg. 4 Sud Vest 229

Targu Jiu, Str. Victoriei 28 Tel.:0253-21.89.64 Bar Blue Moon B-dul Ecaterina Teodoroiu, nr. 33, Targu Jiu - Gorj Tel: 0722-845905, 0743289584 Bar Eclipsa Adresa: Str. Tudor Valdimirescu 17 Telefon: 074581.10.09 Bar RAIDERS jud. - GORJ, Reg. 4 Sud Vest Matasari, Str. Principala Tel.:0744-42.72.31 Bar The Club Adresa: B-dul Ecaterina Teodoroiu 18, Targu Jiu, 210118, Gorj Tel.: + 40 (253) 211150 Club Tosca B-dul Ecaterina Teodoroiu, nr. 14, Targu Jiu - Gorj Tel: 0722988660 Club Caractere B-dul C-tin Brancusi, nr. 7, Targu Jiu - Gorj Tel: 0253-222232, 0723-828282 Club GREEN CLUB jud. - GORJ, Reg. 4 Sud Vest Targu Jiu, Str. Eroilor nr. 6 Tel.:0253-21.48.14 COFETARII Cofetaria Merka Stil S.R.L. Adresa: Str. Trandafirilor, Trgu Crbuneti, Gorj Telefon: 0253-378 789 Cofetaria Vadul Bniei Adresa: Str. Principal: Com. Baia De Fier, Gorj Telefon: 0253-461 331 1. POTENTIALUL DE COMUNICATIE a. Cai De Comunicatie Judetul Gorj este traversat de drumuri judetene si este accesibil prin reteaua de drumuri nationale de buna calitate (1.500 km de drumuri la nivelul judetului). In 2-5 ore se poate ajunge intr-unul din marile centre ale tarii - Bucuresti, Timisoara, Craiova. Aeroport nu exista. Lungimea reelei feroviare nsumeaz 236 km (221 km electrificai), iar cea a drumurilor publice 1.886 km (610 km modernizate). Un loc aparte n transportul feroviar l ocup sectorul de ci-ferate Bumbeti - Livezeni (30 km, 38 tunele, 25 viaducte, 10 poduri), dat n folosin n 1948, care scurteaz drumul dintre Oltenia i bazinul carbonifer Petroani. Tismana este situat la 30 km fa de municipiul Trgu-Jiu (reedina judeului Gorj) i este strbtut de la est la vest de drumul naional 67D, Trgu-Jiu Petiani -Baia de Aram, drum n ntregime modernizat ce are pe raza oraului o lungime de 13,5 km, strbtnd localitile Vnta, Tismana i Celei. Alte artere de circulaie importante ce strbat localitile oraului Tismana sunt: drumul judeean DJ 672 Ciuperceni Tismana

Petiani, drum parial modernizat care traverseaz localitile Vlcele, Topeti, Gornovia, Pocruia (pe o lungime de 12,8 Km

230

drumul judeean DJ 672 A din DN 67D - Tismana Mnstire modernizat, ce strbate localitatea Tismana de la sud spre nord (pe o lungime de 7 km). drumul DC 125, Pocruia Isvarna Costeni Celei - Racoi, drum ne modernizat n lungime de 16 km. drumul DC 129 Tismana -Vnta, drum modernizat, n lungime de 3,2 km. Lungimea reelei de strzi, drumuri steti i vicinale cuprinse n teritoriul administrativ al oraului Tismana este de 78 km, din care 50 % modernizai. In Romania drumurile pot fi clasificate in trei categori principale: *drumuri nationale (13000 km., aflati sub responsabilitatea Ministerului Transporturilor) *drumuri judetene (75000 km., aflati sub responsabilitatea consiliilor judetene) *drumuri municipale si comunale Lungimea totala a retelei rutiere a judetului Gorj este de 1886 km., din care 342 km. drumuri nationale, 753 km. drumuri judetene, 791 km. drumuri comunale. Dintre drumurile nationale, 316 km. sunt modernizate, deci 92,4 %, iar dintre drumurile judetene si comunale sunt modernizate 21,7 %. Pe aceasta retea se afla 313 poduri si podete mai mari de 5 metri, a caror lungime totala este de 7699 metri. In afara de acestea mai sunt 3000 de podete cu lungimea sub 5 metri. Judetul Gorj este strabatut de drumul european E79, de o deosebita importanta atat pentru judetul Gorj, cat si pentru intreaga tara. Strabate judetul de la sud la nord, legand principalele localitati: Turceni, Bilteni, Rovinari, Tg-Jiu, Bumbesti-Jiu asigurand legatura cu Transilvania prin Defileul Jiului. Reteaua de cai ferate totalizeaza 254 kilometri, dintre care electrificate 233 kilometri. Densitatea cailor ferate in judetul Gorj este cuprinsa intre 2 si 42,1km. / 1000km. Transportul pe calea ferata este deosebit de important pentru judetul Gorj. Ruta nationala Timisoara - Bucuresti traverseaza intregul judet si in cadrul judetului cinci orase importante: Tg-Jiu, Tg-Carbunesti, Turceni, Rovinari, Motru, dar si alte 35 de localitati. Nu exista o legatura feroviara directa intre Tg-Jiu si Motru, ci doar prin Craiova. La fel ca si in cazul drumurilor, legatura cu partea

centrala a tarii se realizeaza prin Defileul Jiului, unul dintre obiectivele importante in ce priveste caile de comunicatie fiind darea in functiune in anul 1948 a liniei ferate Bumbesti - Livezeni. Pentru transportul carbunelui din bazinul Rovinari a fost data in folosinta, in 1956, linia ferata Tg-Jiu - Rovinari, extinsa ulterior pana la Turceni si de aici la Filiasi, asigurand principala cale de transport pentru carbunele necesar functionarii celor doua mari termocentrale. In anul 1985 a fost data in folosinta gara din municipiul Tg-Jiu, intr-o cladire noua, cu toate dotarile necesare asigurarii conditiilor optime pentru calatori. Multe dintre drumurile din judet se afla intr-o stare de degradare mai mult sau mai putin accentuata. Motivele principale care au determinat acest lucru sunt: -capacitatea proiectata mult sub cea necesara in prezent; -intarzieri in intretinere; -lucrari de realizare si de intretinere a drumurilor de o calitate indoielnica; -drumurile aflate in zona exploatarilor miniere si petroliere au fost afectate de miscari ale straturilor superioare, alunecari de teren, precum si de traficul cu autovehicule de mare tonaj, mult peste capacitatea proiectata a acestora; In ceea ce priveste imbunatatirea drumurilor , pot fi identificate mai multe prioritati: -in primul rand, intretinerea drumurilor existente, fiind in pericol de a le pierde. Se impun lucrari de ansamblu de reparatii, care sa inlocuiasca traditionalele si ineficientele "plombari anuale";

231

-aspecte de siguranta si fluidizare a traficului, prin marcaje, semaforizari, jonctiuni acolo unde traficul s-a ingreunat; -marirea si extinderea retelei de drumuri (207 km. sunt drumuri de tara pietruite, dar neasfaltate, 64 de km. sunt drumuri nepietruite); -dotarea cu utilaje rutiere, statii de asfalt, mijloace de transport moderne, care sa permita intretinerea si extinderea drumurilor in conditii de calitate (pentru a nu mai intalni situatii in care drumuri realizate cu mai putin de zece ani in urma necesita deja lucrari de reparatii), precum si o crestere a vitezei de executie, pentru intreruperi ale circulatiei pe o durata cat mai redusa; respectarea cu strictete a normelor referitoare la greutatea autovehiculelor suportata de diferitele categorii de drumuri. Traseu spre Muntii Capatanii : - traseu spre N pe raul Oltet pana la izvoare Cheile Oltetului Manastirea Polovragi - Pestera Polovragi Curmatura Oltetului (1615m alt) E drumul de culme cu numeroase variante de trasee E Vf. Gera (1886m alt) SE - Muntele Hadarau Vf. Stogu (1494m alt) Saua Prislop V Vf. Stogsoare pesteri izvoare Traseu spe Muntii Parang: - spre N pe Valea Galbenul Pestera Muierii Tancul Musetoaia confluenta NV pe Valea Musetoaia izvoare N pe Valea Galbenul Pestera Muierii Tancul Musetoaia confluenta NE Culmea Zanoaga N Culmea Stanisoara Vf. Galbenull (2137m alt) SV Vf. Papusa (2136m alt) S pe sosea pana la Novaci. Trasee spre Muntii Parang: - traseu NE - Plaiul Balbea Vf. Trantoru (992m alt) Vf. Recii (1468m alt) de aici trasee spre V la Vf. Petriceaua (1422m alt) spre N la Vf. Gropu (1522m alt) spre NE la Saua Prisloapelor (1286m alt) Vf. Tapul (2110m alt) Vf. Parangul Mare (2519m alt) - traseu NE pe Plaiul Balbea Vf. Trantoru (992m alt) Vf. Scoabei (1108m alt) intoarcere spre SE pe paraul Alunu pana la confluenta cu raul Sadu N pe raul Sadu spre Muntele Tapu - Vf. Tapul (2110m alt) Vf. Parangul Mare (2519m alt) - traseu NE pe Plaiul Balbea Vf. Trantoru (992m alt) Vf. Scoabei (1108m alt)

intoarcere spre SE pe paraul Alunu pana la confluenta cu raul Sadu N pe raul Sadu apoi E spre Vf. Muncel (1496m alt). Trasee spre Muntii Valcan: - spre NV pe paraul Porcu spre izvoare Vf. Pietriceaua (1282m alt) - spre N pe Valea Jiului Manastirea Lainici (varianta SV spre Schitul Locurele si poteca NV spre Pasul Valcan si traseele de culme) Iscroni (sat). Traseu Montan spre N spre Vf. Muncel (1496m alt) NE Vf. Molidisu (1758m alt). Traseu Montan spre N pe Valea Blahnita spre izvoare - Dalma Magurii (1344m alt) Trasee spre Muntii Parang: - spre N Vf. Fruntii (791m alt) Vf. Molidvis (1758m alt) Vf. Voisanul (1734m alt) Saua Groapa Vf. Tartarau (1960m alt) Vf. Parangul Mare (2519m alt) NE Lacul Rosiile Vf. Slivei (variante de trasee spre lacuri) SV Vf. Gemanarea (2426m alt) Culmea Gemanarea La Frunte S pe Valea Polatistea confluenta cu Valea Jiului Iscroni. Trasee spre Muntii Parang: - traseu spre N (drum national) Vf. Magura (1161m alt) Florile Albe (1556m alt) Vf. Papusa (2136m alt) Vf. Urdele (2228m alt) - NV Saua Dengherul (2035m alt) Sfinxul Latoritei Obarsia Lotrului (varianta spre E pe Valea Lotrului la Lacul Vidra

232

sau varianta spre V pe Valea Jietului spre Petrosani) - N Pasul Tartarau (1665m alt) Oasa - traseu spre N pe Valea raului Gilort Vf. Vermeghi (1032m alt) Cheile Gilortului - Cioaca Dalbanului (confluenta cu Valea Romanu) - variante - traseu spre N pe Valea Romanu spre izvoare si inapoi - traseu spre V pe raul Gilort spre Muntele Setea Mare (1535m alt) - traseu spre NE Cabana Ranca Muntele Cornesu Vf. Cornesu Mare (1686m alt) N Vf. Papusa (2136m alt) Vf. Urdele (2228m alt). Trasee spre Masivul Oslea: - spre N pe Raul Motru Lacul Motru Plaiul Mileanu NE Vf. Turcineasa (1518m alt) Mormantul Tiganului Sarba (1743m alt) numeroase trasee - E Vf. Oslea (1946m alt) Muntele Coada Oslei NE Cheile Scocului NE Cabana. Trasee spre Muntii Valcan: - spre NV pe Valea Bisticioara spre izvoare - spre N pe raul Bistrita gorjana La Bocse Lacul Vija Cheile Bulzului lac NV pe raul Bistrita gorjana pana la izvoare - spre N Vf. Cornului (541m alt) Poiana Scarisoara Vf. Gura Plaiului (1492m alt) NV Vf. Arcanu (1760m alt) Vf. Rostovanu (1658m alt) NE Pestera de Gheata Lacul Valea de Pesti Campu lui Neag (sat). Trasee spre Muntii Parang: - traseu spre N pe raul Oltet pana la izvoare Cheile Oltetului Pestera Polovragi Curmatura Oltetului (1615m alt) V spre traseele si lacurile din Muntii Parang - traseu spre N pe raul Oltet pana la izvoare Cheile Oltetului Pestera Polovragi Curmatura Oltetului (1615m alt) N Lacul Petrimanu V Lacul Galbenul NV pe Valea Latorita Cascada Dracului Sfinxul Latoritei Vf. Stefanului NV La Casarie N pe Valea Lotrului Obarsia Lotrului Traseu spre Muntii Capatanii: traseu spre N pe raul Oltet pana la izvoare Cheile Oltetului Manastirea Polovragi - Pestera Polovragi Curmatura Oltetului (1615m alt) E drum de culme cu variante de trasee E Vf. Gera (1886m alt) SE - Muntele Hadarau Vf. Stogu (1494m alt) Saua Prislop V Vf. Stogsoare pesteri izvoare - traseu N pe Valea Taraia (spre

izvoare) Dealul Cioaca Padesului Vf. Tismana (1130m alt) Saua Padesu Piscul Fantanii (1267m alt) sau de la Saua Padesu NE pe paraul Verde Poiana Stanisor N Saua Poiana Ascunsa NE Vf. Cujba (1963m alt) Vf. Beleoaia (2109m alt) - N La Nedeia (2130m alt) Vf. Negovanu (2064m alt) NV Curmatura Oltetului Lacul Petrimanu - traseu N pe Valea Taraia (spre izvoare) Dealul Cioaca Padesului Vf. Tismana (1130m alt) Saua Padesu Piscul Fantanii (1267m alt) sau de la Saua Padesu NE pe paraul Verde Poiana Stanisor N Saua Poiana Ascunsa NE Vf. Cujba (1963m alt) Vf. Beleoaia (2109m alt)N E Saua Funicelu drum de culme cu variante de trasee. Trasee spre Muntii Valcan: - spre N pe Valea Sohodol Cheile Sohodolului Pesterile Narile Cheile Vidra Stancile de la Patrunsa Izbucurile Prajelelor Culmea Corni NV Saua Dalma Cazuta Lacul Valea de Pesti Campu lui Neag. Traseu spre Muntii Valcan: - spre N pe Valea Susenilor confluenta cu paraul Surlaul N pe paraul Surlaul Vf. lui Frate (1524m alt) NV drumul de culme Vf. Gura Plaiului (1579m alt) Vf. Verde (1627m alt) Izvorul Rece numeroase trasee - spre N pe Valea Susenilor confluenta cu paraul Surlaul V pe Valea Susenilor Saua Muncelu V Saua Carloabele NV - Pietrele Implantate Vf. Sigleul Mic (1581m alt) Vf. Sigleul Mare (1882m alt). 233

Trasee spre Muntii Valcan: - spre N pe Valea Vajoaia La Vacari (1045m alt) Muntele Priporu (vest) Vf. La Varnita (1297m alt) NE Saua Curmatura Mare Pasul Valcan NE Vf. Dragoiu (1690m alt) Vf. Candetu (1548m alt) Iscroni (sat) - spre N pe Valea Vajoaia La Vacari (1045m alt) Muntele Priporu (vest) Vf. La Varnita (1297m alt) NE Saua Curmatura Mare Pasul Valcan NV Saua lui Crai (trasee de culme) Fantana Radului Vulcan (oras). Trasee spre Muntii Valcan: - N pe raul Susita cascada Tragoe confluenta NE pe raul Straja spre izvoare Cracu lui Frate (1285m alt) - N pe raul Susita cascada Tragoe confluenta NV pe raul Dealu spre izvoare Vf. lui Frate (1524m alt) S Vf. Scarisoara (1442m alt) Gura Plaiului (1406m alt) S Vf. Lesului (1158m alt) Valari (sat). Trasee spre Masivul Oslea: - spre N pe raul Tismana- Manastirea Tismana Valea Tismanei spre izvoare - spre N pe raul Tismana- Manastirea Tismana confluenta NV pe paraul Schitului Vf. Cioclovina (957m alt) Piatra Taiata Saua Frumosu Vf. Frumosu (1494m alt) - N Poiana Boului (1671m alt) - Curmatura Groapelor (1522m alt) - NV La Suliti (numeroase trasee) NE Vf. Oslea (Aria Mare- 1946m alt) Muntele Coada Oslei. Trasee turistice rutiere: Costeti/DN 67 Mnstirea Bistria Mnstirea Arnota Cheile Bistriei i retur 24 km (DJ 646, drum industrial i drum forestier); Oraul Horezu Mnstirea Hurez (satul Romanii de Jos) i retur 4 km (DN 67, DJ 669); Oraul Horezu Culele de la Mldreti (comuna Mldreti) i retur 6 km (DN 65C, DJ 676H); Oraul Horezu Vaideeni (centru etnografic) Polovragi (Mnstirea Polovragi, Cheile Olteului, Petera Polovragi) Baia de Fier (Cheile Galbenei, Petera Muierii) oraul Novaci Crasna (centru etnocultural, Schitul Crasna) 51 km i retur prin staiunea balneoclimatic Scel (DJ 661) pn n DN 67- 15 km; DN 67/Polovragi Mnstirea Polovragi Cheile Olteului Petera Polovragi Luncile Olteului i retur 14 km (Dc 22, DJ 665, drum forestier); DN 67

Oraul Novaci Complexul turistic Rnca i retur 42 km (DN 67C). Trasee turistice montane: A. Munii Cpnii 1. Mnstirea Bistria Cheile Bistriei - ntre Ruri (comun cu traseul 2) - Valea Cuca - Plaiul Znoaga - Curmtura Rodeanu (racord cu traseul crestei principale a Munilor Cpnii). Timp de mers: vara: 4 - 5 ore, iarna: nu se recomand /Marcaj: triunghi albastru /Locuri de adpost: I.F. ntre Ruri, stnele din Curmtura Rodeanu. 2. Mnstirea Bistria - Cheile Bistriei - ntre Ruri (comun cu traseul 1) - Valea Trniciorului Curmtura Arnota (888 m) - Plaiul Netedu - Vrful Netedu - Curmtura Lespezi. Timp de mers: vara: 5 - 6 ore, iarna: nu se recomand /Marcaj: triunghi galben /Locuri de adpost: I.F. Prislop. 3. Satul Pietreni (racord cu traseul 4) - Cheile Costeti - I.F. Prislop - Plaiul Netedu Vrful Netedu (1.757 m) - Vrful Lespezi (1.822 m) - Curmtura Govora (1.610 m). Timp de mers: vara: 8 - 9 ore, iarna: greu accesibil /Traseu nemarcat /Locuri de adpost: I.F. Prislop. 4. Satul Pietreni (racord traseul 3) - Valea Prului Sec - Poiana Scrioara - Muntele Cacova La Troia - Poiana Frumoas - Curmtura Comarnice - Cantonul silvic Cheia 234

Timp de mers: vara: 7 - 8 ore, iarna: nu se recomanda /Marcaj: triunghi rou /Locuri de adpost: adpostul din Poiana Scrioara, stnele din Cacova, refugiul La Troi. 5. Romanii de Sus - Prul Lunga I.F. Bolca Cantonul Piatra Roie (racord cu traseul 6). Timp de mers: 4 5 ore, accesibil vara i iarna /Marcaj: band albastr pn n aua Romanu, n rest nemarcat /Locuri de adpost: Cabana turistic Roman. 6. Cantonul Piatra Roie (racord cu traseul 5) sub Vf. lui Roman Poiana lui Dinc Vaideeni. Timp de mers: 3 - 4 ore, accesibil vara i iarna /Marcaj: triunghi rou /Locuri de adpost: cantonul pastoral Piatra Roie. 7. Comuna Vaideeni - Valea Plaiului Fget Piscu Puului Cumpene Muchia Ceriei Vf. Nedei Negovanu Curmtura Olteului Lacul Petrimanu / Valea Latoriei. Timp de mers: 12 ore, accesibil vara /Traseu nemarcat /Locuri de adpost: Cabana turistic Tudor - Petrimanu. 8. Comuna Polovragi Cheile Olteului Luncile Olteului Exploatarea minier Ribai Strmtori Urlieu Curmtura Olteului (racord cu traseul 7) Lacul Petrimanu / Valea Latoriei Timp de mers: 7 - 8 ore, accesibil vara, inclusiv cu main de teren (circa 2 ore) /Marcaj: band albastr, drum forestier /Locuri de adpost: Cabana turistic Tudor Petrimanu. 9. Comuna Polovragi Valea Tria cantonul I.F. Stniori Poiana Stnioara Poiana Ascuns aua Plea aua Cororu platoul Beleoaia Curmtura Beleoaia Vrful Funicelul (racord cu traseul de creast) Timp de mers: 8 - 9 ore, traseu recomandat numai vara /Marcaj: triunghi albastru /Locuri de adpost: stna Funicelu. B. Munii Parng 10. Cabana Petera Muierii Plaiul Ogorului Muntele Burzul aua Florile Albe Muntele Corneu Complexul turistic Rnca Timp de mers: 4 - 5 ore, traseu recomandat numai vara /Marcaj: triunghi albastru /Locuri de adpost: Complexul turistic Rnca. 11. Oraul Novaci Dealul Scria Muntele Corneu Complexul turistic Rnca Timp de mers: 4 - 5 ore, traseu accesibil tot timpul anului, inclusiv rutier /Marcaj: triunghi rou /Locuri de adpost:

Complexul turistic Rnca. 12. Oraul Novaci Valea Gilortului Cheile Gilortului Muntele Dilbanu Complexul turistic Rnca Timp de mers: 7 - 8 ore, traseu recomandat numai vara /Marcaj: punct rou /Locuri de adpost: Complexul turistic Rnca. 13. Satul Radoi (comuna Crasna) Valea Crpini I.F. Botu Piscului Muntele Plsala sub Vf. Molivi Izvorul Cald (racord cu traseul 14) Timp de mers: 4 - 5 ore, traseu recomandat numai vara /Marcaj: triunghi albastru /Locuri de adpost: Stna Florile Albe. 14. Stnceti Larga Vf. Pstaia (909 m) Muntele Urma Boului Vf. Muncel (1.496 m) aua Brusturelu Vf. Molidvi (1.758 m) aua Groapa Vf. Mndra (2.360 m) Vf. Parngul Mare aua Gruiul Stna Roiile. Timp de mers: 11 12 ore /Marcaj: cruce roie de la Stnceti Vf. Parngul Mare, band roie de la Vf. Parngul Mare aua Gruiu i nemarcat pna la stna Roiile; traseu inaccesibil iarna /Locuri de adpost: Stna Roiile. 15. Traseul de creast Cpna Parng: cabana Vleanu Vf. Vleanu (1.847 m) Vf. Ursu (2.124 m) Vf. Cpna (2.094 m) Vf. Nedeia (2.130 m) Curmtura Olteului Vf. Micaia (2.170 m) Vf. Cioara (2.123 m) Vf. Dengheru (2.069 m) Vf. 235

Urdele (2.228 m) Vf. Mohorul (2.337 m) Vf. Plecoaia (2.250 m) Vf. Setea Mare (2.365 m) Vf. Coasta lui Rus (2.301 m) Vf. Gruiu (2.345 m) Vf. Parngul Mare (2.519 m) Vf. Crja (2.405 m) Complexul turistic Parngul Mic. Timp de mers: 11 12 ore /Marcaj: band roie; traseu nerecomandabil iarna /Locuri de adpost: Complexul turistic Parngul Mic. Traseul Cabana Rinca vf. Papusa Curmatura Oltetului, timp de mers: 4,305,30 ore. Marcaj: triunghi rosu, sosea, poteca nemarcata. Traseul nu este recomandabil iarna, innoptare in cort sau la stina din curmatura Oltetului. Traseul Cabana Rusu vf. Paringul Mare l. Cilcescu Cabana Obirsia Lotrului, Timp de mers: 11,3013 ore.Marcaj: banda rosie. Iarna traseul este accesibil numai pe portiunile: cabana Rusu f. Cirja si inapoi. a. Mijloacele de transport pe cablu Un telescaun modern cu 4 locuri va deveni funcional, n toamna acestui an, n staiunea montan Rnca. Traseul telescaunului va ncepe de la ultimele cabane din nordul staiunii i va ajunge la jumtatea vrfului Ppua. Are o lungime de 900 de metri i o diferen de nivel de 300 metri. n prezent, sunt turnate fundaiile pentru toi pilonii telescaunului. Lucrrile de montare vor fi demarate la 1 mai i vor fi finalizate pn la 1 septembrie. Constructorul francez a solicitat la montaj i un reprezentant al celor care l exploateaz pentru a nva cum s-l foloseasc. Telescaunul va deservi 3 prtii de pe faa sudic a vrfului Ppua i va deschide un nou domeniu schiabil pe culmea nordic a acestui vrf. La Ranca se gasesc doua partii de ski: una de nivel mediu si una pentru incepatori, ambele fiind dotate cu teleski. prima partie este dotata si cu babyski. BIBLIOGRAFIE http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Gorj http://www.turistinfo.ro/ranca/cazare-ranca/hotel_mina/pozehotel_minac6413.html http://www.hotelmina.ro/default.php?page=content&p=29 http://www.rancaonline.ro/cazare/mina.html

http://www.listafirme.ro/localitati/gorj.htm http://www.hotellainici.home.ro/pgid4_site_RO.html http://www.infocompanies.com/Viisoara-SRL-Targu-Jiu---ComplexTuristicVisina-137968.htm http://www.pensiuni-montane.ro/CazareRanca/Pensiunea-Craiul-Muntilor http://www.util21.ro/voiaj/hoteluripensiuni-din-Gorj-hotel-pensiune.htm http://www.kazare.ro/ro/location/5486/pensiunea-remus-novaci/ http://www.hoinari.ro/index.php?cu=14025120070301 http://www.hotel-onix.ro/ http://www.alpinranca.ro/ http://www.turismvirtual.ro/Pensiunea-Casa-Ella-2366.html 236

http://www.pensiuneaorizont.ro/index.php?option=com_frontpage&Item id=1 http://www.panoramic-ranca.ro/index.php http://www.cabanaranca.ro/ http://www.casa-cu-mesteceni.ro/ http://www.conaculbunicilor.ro/ http://www.pensiuneaviitorul.com/ http://www.pensiuneaandreea.ro/index.html http://www.pesteramuierii.ro/ http://www.pesteramuierii.ro/index.htm http://www.pensiuneaela.ro/ http://www.besthotels.ro/ro/hoteluri/38cazare-hotel/6496-hotel-tudorsacelu.html http://pensiuneacarmen.xhost.ro/ http://www.infopensiuni.ro/tismana/pensiunea-ursu

http://www.turist-in-romania.ro/gorj/pensiuni/pensiuni.htm http://www.turist-in-romania.ro/gorj/moteluri/moteluri.htm http://www.popasuljalesul.ro/index.html http://www.casadanielescu.ro/ http://www.hotelrestauranteuropa.ro/ http://anna-junior.hotelanna.ro/ http://www.hotelanna.ro/index.php http://www.hotelbrancusi.ro/index.php.htm http://www.hostelmiami.ro/index.html http://www.moteldavios.ro/ www.CasaBellaRuncu.ro http://www.cazare-hoteluripensiuni.com/cazare.cfm/21,gorj1450,targu_jiu.html http://www.turism360.ro/cazare_pensiunea-eden_3983.html 237

http://www.casa-popescu.ro/ http://www.infopagina.ro/ http://www.restaurantdumbravatgjiu.ro/index.htm http://www.cassdesign.com/lucrare.php?id=218&tip=portofoliu http://www.thankyou.ro/gorj/targu-jiu/restaurante http://www.clubregal.ro/ http://www.romturism.ro/detalii.php?din=cazare&poz=32180 http://www.sarahotel.ro/index.html http://www.cabanadintrebrazi.ro/index.php http://www.informatiagorjului.ro/observator/3575-A-inceputconstructia-uneinoi-sali-de-sport.html http://www.adevarul.ro/locale/targu-jiu/TarguJiu_Afla_ce_stranduri_si_piscine_se_deschid_la_1_iunie_0_271173277. html http://wikimapia.org/1804569/ro/Parcul-Central http://ro.wikipedia.org/wiki/Tismana#C.C4.83i_de_transporturi_.C8.99i _telecom unica.C8.9Bii http://www.verticalonline.ro/caile-ferate-inistoria-gorjului http://www.judetulgorj.info/despre-gorj/despre-judetulgorj.html http://www.judetulgorj.info/echiparea-teritoriala-a-judetuluigorj.html http://ro.wikipedia.org/wiki/Gorj#C.C4.83i_de_comunica.C8.9Bie http://www.judetulgorj.info/despre-gorj/despre-judetul-gorj.html http://www.ccvm.ro/informatii http://www.pandurii-tgjiu.ro/stadion.html http://www.ghidul.ro/restaurant-casaromaneascagorj/ http://www.ghidulturistic.ro/zone.php?lang=ro&t1=3&z1=4&j1=18 http://www.restaurantdumbravatgjiu.ro/ http://www.casa-romaneasca.eu/ http://www.e-calauza.ro/index.php?afiseaza=trasee-turistice-gorj http://ingorj.ro/index.php/turism-in-gorj/trasee-turistice http://www.infoturism.ro/ski/ranca/ 238

239