Sunteți pe pagina 1din 4

13.

Distributia cu amanuntul pe suprafete mari include doua categorii majore de unitati: (marile magazine) generaliste si (cele) specializate 14. Distribuitorii generalisti pe suprafete mici comercializeaza preponderent bunuri alimentare 15. Marile magazine generaliste include unitati de tip hipermagazin si supermagazin 16. Unitatile de tip hipermagazin sunt caracterizate prin suprafete de minim 5!!m 1". #n cazul unitatilor de tip $ipermagazin bunurile alimentare au o pondere de peste o treime !. Marile magazine specializate sunt carcacterizate prin distributia pe suprafete de peste 3!!m . Distributia cu amanuntul prin magazinele universale se face in unitati cu suprafete de peste 5!!m 6. Magazinul Unirea din %ucuresti face parte din categora de distribuitor magazin universal 1&. #n cadrul unitatilor de tip supermagazin' bunurile alimentare au o pondere de peste 2 treimi 1(. Unitatile de tip supermagazin sunt caracterizate prin suprafete intre 4!!) 5!!m 1. *ortimentul comercializat in marile magazine specializate nu include bunuri alimentare 3. #n cifra de afaceri a maazinelor uni+ersale bunurile alimentare au o pondere de sub 2 treimi 4. *ortimentul de bunuri comercializat #n magazinele uni+ersale include in special dotari casnice si personale 5. , caracteristica specifica magazinelor uni+ersale este oferta e-tinsa de servicii asociate vanzarii ". Distributia cu amanuntul in regim de proximitate include unitatile comerciale cu suprafete sub 3!!m &. Distributia cu amanuntul include unitati mici cu un sortiment restrans de bunuri 31. Magazinele de pro-imitate specializate pe bunuri alimentare cu suprafete sub 1 ! m sunt bacaniile 3 . Magazinele de pro-imitate specializate pe bunuri alimentare cu suprafete intre 1 !)4!!m sunt autoservirile 33. Magazinele de pro-imitate specializate pe bunuri nealimentare sunt buticuri 34. #n cadrul distriburiei de pro-imitate prezinta si productie proprie unitatile micilor producatori 35. , forma marginala a distributiei de pro-imitate este comertul ambulant 36. .orma traditionala de distributie cu amanuntul la distanta este cea pe baza de catalog 3". .orma moderna de distributie cu amanuntul la distanta este cea prin intermediul internetului 4 . /rincipalele categorii de distribuitori intermediari sunt cei cu ridicata respecti+ centralele de achizitii 43. Distribuitorii cu ridicata cumpara bunurile de la producatori 46. Un tip mai aparte de distributie cu ridicata este cea in format cash&carry 5!. Una dintre functiile unei centrale de ac$izitii este prospectarea ofertei 5". Distribuitorii integrati gestioneaza o retea de sucursale 6!. Distribuitorii asociati sunt reprezentati de firme independente juridic 64. 0socierile formate la initiati+a distribitorilor cu ridicata poarta numele de lanturi voluntare 66. Din punct de +edere al categoriei din care fac parte' #1ea este un distribuitor ??? 6&. Unitatile comerciale de pro-imitate sunt adesea grupate in centre comerciale "!. , forma marginala de organizare a distribuitorilor ambulanti o reprezinta targurile "1. Din punct de +edere al formei de organizare' unitatile McDonalds reprezinta o retea de franciza

" . Din punct de +edere al formei de organizare #1ea este un distribuitor integrat "3. Unitatile din reteaua #1ea fac parte dintre cele de distributie cu amanuntul "4. .unctia de acces la bunuri are in +edere punerea acestora la dispozitia consumatorului in cantitati suficiente "5. 2omponenta spatiala a functiei de acces la bunuri are in +edere asigurarea proximitatii acestora "(. 2omponenta spatiala a functiei de acces la bunuri are in +edere marimea zonei de expunere a bunurilor &1. 2omponenta temporala a functiei de acces la bunuri are in +edere asigurarea disponibilitatii immediate a acestora "6. #n cadrul functiei de acces la bunuri' asigurarea pro-imitatii presupune ca distribuitorul sa aduca bunurile la locul vanzarii "". #n cadrul functiei de acces la bunuri' distibuitorii care nu dispun de magazin asigura pro-imitatea prin aprovizionare "&. #n cadrul functiei de acces la bunuri' distibuitorii care nu dispun de magazine asigura pro-imitatea prin livrare &!. #n cadrul componentei spatiale a functiei de acces la bunuri' marimea zonei de e-punere se defineste prin timpul necesar achizitie bunurilor & . #n cadrul componentei spatiale a fucntiei de acces a bunuri' una dintre modalitatile de asigurare a acestuia este orarul de functionare extins &3. #n cadrul componentei spatiale a functiei de acces la bunuri' una dintre modalitatile de asigurare a acestuia este prin termene de livrare cat mai scurte &4. #n cadrul componentei spatiale a functiei de acces la bunuri' una dintre modalitatile de asigurare a acestuia este prin adaptarea la sezonalitatea cererii &5. #n cadrul componentei spatiale a functiei de acces la bunuri' una dintre modalitatile de asigurare a acestuia este prin e-tinderea perioadelor de disponibilitate &6. 0ccesul la produse este mai restrans in cazul distribuitorilor de proximitate comparati+ cu marile suprafete cmerciale &". Unitatile de distributie din reteaua Mega#mage asigura pro-imitatea bunurilor prin aprovizionare &&. Distribuitorul cu amanuntul 3mag asigura pro-imitatea prin livrare directa &(. 4arietatea ofertei are in +edere dimensiunea sortimentului (3. *ortimentul oferit de distribuitorii specializati are o latime mica si o profunzime foarte mare (4. *ortimentul oferit de $ipermagazine are o latime mare si o profunzime mare (5. 2omparati+ cu $ipermagazinele' profunzimea sortimentului oferit de marii specializati este mare (6. 2omparati+ cu $ipermagazinele' largimea sortimentului oferit de marii specializati este mai mica 1! . *er+iciile asociate +anzarii urmaresc stimularea vanzarilor 1!3. *er+iciile asosiate +anzarii se asigura prin intermediul tehnicilor de prezentare a bunurilor 1!4. Merchandisingul presupune conditionarea bunurilor 105. Merchandisingul presupune pregatirea bunurilor pentru vanzare 1!6. Dati e-emplu de ser+iciu asociat +anzarii produselor. *patii pentru copii' spatii pentru parcare' ser+icii de restaurant' transport la domiciliu

1. 5ogistica marfurilor reprezinta un concept modern care inlocuieste si inglobeaza conceptul clasic de DI !"I#$!I% &I'I() a bunurilor. . #n sine. 5ogistica marfurilor are in +edere *+,I&I()"%) I (-,!"-+$+ I )((%+%")"%) flu-urilor de bunuri. 3. 2irculatia bunurilor este posibila numai in conditiile e-istentei unui I !%. +-/I !I( 4. #n structura fizica a unui lant de apro+izionare)li+rare se desfasoara un proces de #$,$"I si unul de I,&-".)!II0 5. Din punct de +edre conceptual' costul logistic total st6 la baza implement6rii unei logisticii I,!%/")!%0 6. 2analul logistic este alc6tuit din I !%.% +-/I !I(% ale firmelor care ac7ioneaz6 8n interiorul acestuia. ". Mi-ul logistic este un ansamblu de ac7iuni I,!%"(-"%+)!% necesare optimiz6rii "%,!)#I+I!12II 8n raport cu costul logistic total &. *copul utiliz6rii mi-ului logistic este 8n esen76 atingerea unui ,I3%+ D% %"3I"% ma-im cu un cost +-/I !I( !-!)+ minim. (. 9n cadrul mi-ului logistic' prelucrarea comenzilor este o acti+itate *"I,(I*)+1. 1!. 9n cadrul mi-ului logistic' managementul informa7iilor este o acti+itate %($,D)"14 $ 2I,%"%0 11. 9n cadrul mi-ului logistic' managementul stocurilor este o acti+itate *"I,(I*)+10 1 . 9n cadrul mi-ului logistic' managementul depozit6rii est o acti+itate %($,D)"10 13. 9n cadrul mi-ului logistic' managementul ac$izi7iei este o acti+itate *"I,(I*)+10 14. 9n cadrul mi-ului logistic'managementul transportueilor este o acti+itate *"I,(I*)+10 15. Unul dintre cele 3 componente de compromis la stabilirea unei strategii logistice este "%D$(%"%) I,3% !I2II+-" totale logistice. 1". Unul dintre cele 3 componente de compromis la stabilirea unei strategii logistice este reducerea (- !$+$I +-/I !I( total. 1&. Una dintre +categoriile de decizii logistice sunt cele !")!%/I(%5 !)(!I(%6-*%")2I-,)+%. 1(. 9n acti+itatea comercial6 se utilizeaz6 ca +ariant6 de amplasare a depozitelor este amplasare 8n )*"-*I%"%) *I%2%I clien7ilor. !. 9n acti+itatea comercial6 se utilizeaz6 ca +ariant6 de amplasare a depozitelor este amplasarea in apropierea $,I!12II D% *"-D$(2I%. 1. 9n acti+itatea comercial6 se utilizeaz6 ca +ariant6 de amplasare a depozitelor este amplasarea I,!%".%DI)"17 . Dac6 se utilizeaz6 o strategie de depozitare' decizia managerial6 urm6re:te selectarea dintre depozitarea (%,!")+I')!1 :i respecti+ cea D% (%,!")+I')!1. 3. Una dintre modalit67ile de preluare a produselor din depozite' pentru constituirea comenzilor' este selec7ia I,DI3ID$)+1 a produselor. 4. Dou6 dintre odalit67ile de preluare a produselor din depozite pentru constituirea comenzilor' sunt ruta D% *"%+$)"% :i aria "%*)"!I')!1 D% +$("1!-"0 5. Una dintre cele mai utilizate +ariante de amplasare a produselor 8n depozite esate cea *%"*%,DI($+)"10 6. Una dintre cele mai utilizate +ariante de amplasare a produselor 8n depozite este cea 8ntr)un ung$i de *8,1 +) 9: de grade. ". Unul dintre obiecti+ele aranj6rii m6rfurilor 8n depozite este utilizarea ma-im6 a *)2I$+$I D% D%*-'I!)"%. &. Unul dintre obiecti+ele aranj6rii m6rfurilor 8n depozite este 8ndeplinirea unor cerin7e pri+ind (-.*)!I#I+I!)!%) produselor. (. Unul dintre obiecti+ele aranj6rii m6rfurilor 8n depozite este 8ndeplinirea unor cerin7e pri+ind *"%+$)"%) produselor pentru alc6tuirea (-.%,'I+-".

3!. ;atura acti+it67ii de distribuire este definrea:e rela7ia acesteia la ni+el practic cu +-/I !I() .1"&$"I+-"0 31. 0cti+itatea de distribu7ie a m6rfurilor este un beneficiar al metodelor logistice de management al (I"($+)2I%I #$,$"I+-". 3 . 0cti+ittea de distribu7ie a m6rfurilor este o component6 a +-/I !I(II 8n ansamblul s6u pri+it6 8n spiritul defini7iei sale. 33. <ermenul de distribu7ie se refer6 la o sum6 de %"3I(II :i de &I".% *%(I)+I')!% 8n acest domeniu. 34. ,biecti+ul distribu7iei este 8n principal trecerea bunurilor finite din stadiul de produc7ie 8n cel de ($.*1")"% :i (-, $.0 35. 0justarea -&%"!%I :i (%"%"I# 8n sp7iul este considerat6 o func7ie spa7ial6 a distribu7iei m6rfurilor. 36. 2orelarea -&%"!%# cu (%"%"%) 8n timp' corespunde acti+it67ii specifice logisticii' care se reg6sesc la ni+elul distribu7iei m6rfurilor. 3". D-')"%) :i (-,DI2I-,)"%) bunuriolor' are ca obiecti+ prezentarea produselor 8n cantit67i :i sub forma solicitate de consumator. 3&. ) -"!)"%) bunurilor const6 8n reunirea 8n acela:i loc de +=nzare a produselor care corespund unor ,%3-I4(%"I,2% diferite ale consumatorilor. 3(. *"%'%,!)"%) bunurilorla locul +=nz6rii are 8n +ederefelulo 8n care sunt aranjate acestea 8n spa7iul de +=nzare. 4!. (-,(%*2I) :i .)";%,!I,/$+ produselor are 8n +edere p6trunderea distribuitorilor 8n domeniul dez+olt6rii :i proiect6rii de produse proprii. 41. .),)/%.%,!$+ :i (-,!"-+$+ informa7iilor are 8n +edere posibilit67ile oferite distribuitorilor de noile te$nologii informatice. 4 . Dez+oltarea unor noi (-,(%*!% D% 38,')"% are 8n +edere crearea unui produs specific. 43. , tedin76 8n rela7ia dintre produc7ie :i distribu7ie este trazi7ia de la atitudinea )D3%" )"I)+1 la cea (-+#-")!I31. 44. , tedin76 8n rela7ia dintre produc7ie :i distribu7ie este de la >34#?#U;3 la colaborarea 8n *+),I&I()"%) :i *"-3I'I-,)"%0 45. , tedin76 8n rela7ia dintre produc7ie :i distribu7ie este de la distribu7ia -&&7+I,% :i cea -,7 +I,%. 46. , tedin76 8n rela7ia dintre produc7ie :i distribu7ie este de la integrarea &$,(2I-,)+1 la integrarea de *"-(% . 4". , tedin76 8n rela7ia dintre produc7ie :i distribu7ie este integrarea 3%"!I()+1 la integrarea 3I"!$)+1. 4&. , tedin76 8n rela7ia dintre produc7ie :i distribu7ie este de la protec7ia la utilizarea 8n comun a I,&-".)2I%I0