BULETINUL f\LPIN REV/STA

ASOC. DRUMETILOR DIN M UNTIl ROMANIEI

Director: Dr. G. DUMITRESCU

Anul I NO.~y Octombrie 1933

CUP R INS U L:
Muniii Retezatului de Petre Juster

Generalitaji asupra Muntilor Fagara~ de N. Dimitriu

ASCENSIUNI GRELE IN BUCEGI

Din Costtla , Porjlunea Iinala a Vaii Urzicii de G. Frim

@

Din Morarul : Vl1i ~i braurl de AI. Beldie

ASCENSlUNI NOUl

Varfu] Plcatura . de N. Comanescu

[Q]

Cronica Alpinl1
©.I
Carj], Revlste

REDACTIA !;)I ADMINISTRATIA: CAMPINEANU, 42

Buletinul apare trimestrial
(MARTIE, IUNIE, SEPTEMBRIE, DECEMBRIE)
 MUNTII RETEZATULUI
NOTA lNTRODUCTIVA.
Din literalura alpin a prtoind Carpalii Roma-
nestt, paginile asupra masiuului Retezat, mi-au
airas mai cu deosebire aienilunea.
Cercetasem cu ani tn urma oatie ~i culmea
Bucegilor, trumoasa ereasta a Pietrei Craiulut ~i
tmensa catena a Fagara!}ului.
In Retezai, aveam senitmeniul clar, ca ooiu
tnuilni aspecle noui, capabile sa exalte pasiunea
ce auem peniru iinuturile mai putin cercetate, ciitre
cari ne indrepiiim pasti, purtaii de mirajul altor
peisagii, de farmecul necunoscutului.
In ioamna anului 1930 iniram pentru prima
oarii en acest masio urias. Parcurs de atunci fn
repetate randuri, am cules depe culmile si tuiile
sale, aspecte de pitoresc din toate anotimpurile, 0
flora bogata ~i peste 500 imaqini fotografice, cu
tntentiunea de a publica 0 monoqrafie turtsttca
complectti sau mal exact, 0 ca/auza practtca.
Aceasta, cand materialul documental' va f i
strtlns tn tnireqime. Ptlna aiunci, $i auu cat tn-
gadue spattul restrans al unui articol, ootu schita
principalele cal de acces $i c().tevaartere mai im-
portante ale masioului care, aliiturl de Fagara~,
este considerat de tot! cercetatorit munillor nostri
ca unul din cele mod tmprestonante din tnirequl
tant al Carpatuor.
Sltuatle geografica
Masivul are urmatoarele limite:
La Sud - Muntii Vulcanului cu varfu-
rile: Gardomanul, Galbena, Paltina si Jiul
Romanesc.
La Vest - Muntii Banatului cu varfu-
rile: Branul, Gugu, Murariu ~i Vale a La-
pusnicului.
La Nord - Linia Ierata Simeria-Subce-
tate-c-Hajeg=-Caransebes.
, La Est - Linia Ierata Simeria-Petro-
~ani-Lupeni ~i MuntH Parangului.
39
de PETRE JUSTER
E aproape in intregime cuprins in .Iud:
Hunedoara, ocupand 0 suprafata de cca.
800 km2 si avand forma unui dreptunghiu
neregulat. Masivul e spintecat de Vale a 11:i-
pusnicului, care separa doua grupe cu totul
distincte ca aspect geografic ~i constitutie
geologica 1). Ambele prezinta un mare inte-
res turistic, indeosebi regiunea cuprinsa
intre Vaile Lapusniculut ~i Btirbat pana in
Campia Hategului,
Retezatul Mare, cum il numesc unii au-
tori. e proprietate particulara, apartinand
caselor Kendeffy, Teleky, etc. iar centrul
sau (circa 1000 ha], este declarat pare de
vanatoare ~i arendat Casei Regale.
Centre de pornire, adaposturl,
Pornind din Bucuresti seara, se ajunge
in dimineata zilei urmatoare in gara Sime-
ria, un de se schimba trenul, fie pentru Sub-
cetate (Hateq), fie pentru Lupeni. Din am-
bele statiuni se poate porni spre Retezat
dupa itinerariile ce le vom descrie.
In intreg masivul nu exista decat doua
case de adapost modeste, lipsite de con-
fortul celor din Bucegi si Fagara~; sase case
de vanatoare, aparjinand Domeniului Regal
(goale, unele Iipsite de sobe ~i ferestre, fara
paturi; se doarme pe cetina) ~i cateva stane
~i bordee raslete,
Distantele intre doua adaposturi variaza
intre 6 si 18 ore de mers, prin locuri grele,
majoritatea lipsite de poteci. Centrele de
pornire [Hateg si Lupeni) sunt la 0 dis-
1) Vezi: M. Haret. Masivul Retezatului.
tanla de 0 zi sau doua de munte, dupa
itinerar.
Un drum in Retezat, constitue dupa cum
vedem, 0 mica expeditie, care trebue chib-
zuita si aranjata amanuntit, dandu-se 0
deosebita atentiune eehipamentului de drum
~i hranei.
Ca ceniru al masioului, vom lua basinul
lacurilor Bucura $1 casa de addpost din
Petrile situaiti la 2 /2 ore de lacul mare al
Bucurei.
Marile artere cari urea io Retezat pe la
Sud (Tismaoa), Rasarit (Lupeoi) si Nord [Ha-
leg-Rau de Mori), converg toate catre
acest punet (Lac Bucura).
I. Drumuri prin Lupeni
Sunt legaturi de tren directe Bucuresti-e-
Simeria-e-Petrosani+-Lupeni, sau Bucuresti
- Tg.-Jiu, iar de aci eu autobuzele pe Va-
lea Jiului prin Lainici pana la Livezeni-
Lupeni.
Din Cdmpul lui Neag, ultimul sat pe Va-
lea Jiului Romanesc in sus, sunt trei dru-
muri la Bucura.
Artera A.
Se pleaca din Cdmpul de Neag (789 m.] in
zori, pe poteca ce tine stanga Jiului Ro-
manesc,
La confluenta cu Valea Laztirulul (850 m ],
poteca se bifurca, Urmam pe aceea care
trece pe dreapta Jiului si imediat urcam pe
dreapta vaii Butea ce se varsa putin mai sus
in Jiu.
Cararea urea coasta muotelui Stdunile
(1889 m.], avand in fala, diocolo de apa,
varfurile semete ale Plesii (1843 m.] ~i Piule
(2086 m.] - in dreptul cotei 1150 m., trecem
apa, urcand cand pe dreapta, cand pe stanga
pana la stana din Butea (1417 m.]. Poteca
urea ~i coboara neincetat pe coasta Butii
(1977 m.] pana tntalneste creasta Custurel
Pdpusii [pe dreapta in fundul caldarii, uo
mic lac), coboara apoi mult pana la stana
Papusii (1700 m.], Aci se poate face popas
de noapte,
Din acest loc, avem una dintre cele mai
frumoase vederi de ansamblu asupra Re-
tezatului, eu toate crestele sale inconjura-
toare.
40
in dirnineata urmatoare coborim pana la
cota 1597 m., unde se uneste valea Peleaga
cu valea Bucurei Iormand la inceput un pa-
raia~ imperceptibil, ce coboara in mid cas-
cade ~i care se translorrna apoi intr'un to-
rent din ce in ce mai puternic,
Urmand Valea Bucurei, urcam terasele su-
prapuse si impadurite cu jnepeni si enuperi,
iar la cota 2041 m., Intalnim marele lac Bu-
cura (11 hectare). Pe stanga lacului, spre
Nord, se afla un mare stei (bolovan boItit)
sub care se poate adaposti de ploaie, sau
dormi 0 noapte, in cazul cand avem Imbra-
caminte calduroasa si sac de dormit sau
patura. A1tfel, in 21/2 ore, trecand peste
Curmiitura Bucurei, se poate ajunge la casa
de adapost din Valea Petrile.
(Pentru identificarea itinerariilor, a se ve-
dea hartile Institutului geografic al Armatei :
No. 20 col. B seria IX ~i No. 46 col. B.
seria X).
Artera B.
Plecand tot din Ctimpul lui Neag, la bi-
Iurcatia drumurilor (849 m.], coborim pe
stanga Jiului si dupa 2 km., trecem iar pe
dreapta, urcand coasta Plesii foarte putin
accidentata, depasind treptat cotele 1046
m. si 1065 m, Pe dreapta raman varfurile
Plesii (1843 m.] ~i Piule (2086 m.] iar pe
stanga Oslea. In dreptul cotei 1101, Jiul
primeste pe dreapta vaile Scorotei cu
afluentii sai, si la cota 1426 se aHa casa din
Ctunpusel - excelent adapost ~i loc de can-
tonament j e insa prea aproape pentru 0
etapa de 0 zi (6 ore). Casa apartine Soc.
Miniere Lupeni, e incapatoare, avand 5 ca-
mere, paturi, saltele, sobe si e pazita, Yom
renunta deci la confortul oferit de acest ada-
post ~i dupa un mic pop as, vom continua
. urcusul pe cararea din dreapta vaii Soarbele
pe piciorul Soarbelor, pana la stana cu ace-
Ias nume (1550 m.]. In dreapta raman zidu-
rile albe ale Pietret lui Jorgovan (2016 m.]
si crestele calcaroase ale Stiinulesttlor (2050
m.]. In stanga i~i are originea valea Cernei
.ce curge spre Herculane.
Urcam din nou ~i in curand lntalnim
movilele vechii granite. La movila 309, ca-
rarea rupta de torente, coboara pe pante
Inclinate pana la stana din PaItina (1790 m.].
 ••

Masiuu! Retezat. Scara 1: 100.000.

Stan a e noua, are doua incaperi ~i ciobanii
sunt primitori j cainii mai putin. Aci vom
ramane noaptea.
In ziua urmatoare, coborlm pe carari in-
tortochiate pana la apa Lapusnicului la con-
Iluenta cu vale a Berhinei, Aci, ca punct de
reper, trebuesc cautate ruinele temeliei unui
fost pichet de gri'inic·eri. In dreptul lui, tra-
versam apa prin vad ~i urcam coasta grea
a Sliioeiului prin balarii enorme si codrii
batrani de brad. Trecem pe langa stana din
Sliivei (in gol), mai degraba un bordeiu in
care nu te po]i adaposti nici de ploaie.
Varlantii. Pe stanga pornesc hatase de oi
cari traverseaza creasta Slaveiului intrand
in VaZea Judelui ~i de aei pe 0 carare foarte
rea, la cas a de vanatoare din Zanoaga. Cu
atentie drumul poate fi parcurs ~i de cai.
Continuand drumul nostru, atingem pe
rand cote le : 2052, 2200 si 2290. Dela ul-
tima, se desfasoara marile caldari ale Bu-
curei si PeZagiii cu imensele circuri glaciare
in fundul carer odihnesc cele 7 lacuri Bu-
cura (de aiei, vizibile numai 3).
Cararea coboara incolacindu-se printre
bolovani enormi, urea si coboara cateva
terase, ocoleste lacul triunghiular al Bucu-
rei, trece pe stanga lacului mare pe langa
stei !iliurea peretele inclinat al Curmiiturli
Bucura (2206 m.). In dreapta raman varfu-
rile: Custura Bucurei (2352 m.] si Peleaga
(2511 m.], in stanga varful mare al Bucurci
(2436 m.) si spre Sud-West, zidul Sldoeiului
ce se imbuca cu varfu! Judelut (2382 m.]
si Poarta dlntata a Bucurei.
Trecand dincolo de Curmiitura Bucurei,
suntem in Valea Pietrlle pe care 0 cobo-
ram pe cararea sapata printe'bolovanii uriasi
ai versantului nordic al Bucurei, trecem pe
langa lacul lui Patru (Petrile) cob orand 2
terase [cea inferioara mlastinoasa].
Pe dreapta, creasta de cujit a Petrilor, pe
stanga Stanisoare.
Cararea coboara mereu, se pierde printre
blocuri ~i jnepeni uriasi dintre cari apar
palcuri, palcuri de Pinus caembri si intr' 0
ora jumatate (dela Curmatura], avand to-
rentul Pietrilor in stanga, aiungem la casa
de adapost din Pet rile. (Casa e foarte inca-
patoare - 6 camere, bucatarie], Pana anul
42
trecut, era la discretia drumejilor ~i Hecare
avea asupra ei dreptul primului venit. Acum
e Inchiriata T. C. R. Sectia Cluj ~i cred ca
a fost incredintata unui paznic si amenajata
spre a putea fi un bun adapost.
Artera C.
Din Lupeni, urmam una din potecile ce
urea direct catre Nord in tinutul Dealul
Mare de unde pastrand poteca spre apus,
ce urmeaza exact creasta dintre Valea
Biirbat si Valea Jiului, urcam usor catre
TuU!)a-Fiigetel-Pilug, iar de aci, fie in
aceeasi zi, fie in ziua urmatoare, continuam
drumul prin Custura Viiciirea- Varful La-
ziirul- Varful Gruniul, pan a la Custura Pii-
pusii. Vederea depe aceasta creasta de mare
inaljime, catre Varful Mare, Papusa, Varful
, vsu Rele ~i lacurile asezate in terasa de sub
Varful Mare, este neintrecuta,
Din Custura, coborand seaua Papusii,
ajungem la varf, iar de ad, 1/2 ora catre apus,
atingern Pelaga, eel mai inalt varf al ma-
sivului; prin depresiunea sud-vestica a var-
fului, se ajunge in mai putin de 0 ora la
lacul Bucura.
Acest itinerar este eel mai indicat, date
fiind peisagiile continue ce se desfasoara pe
intregul sau parcurs. Timp necesar: 8-12 ore.
II. Drumul prin Manastirea Tismana
Pe 0 Iosta sosea strategica, pietruita!ili
inca foarte bine pastrata ce pleaca din co-
muna Tismana, se poate veni pana in
Oslea (30 km.). De aei, coboram la casa
din Campusel si continuam in ziua urrna-
toare pe Drumul I, Artera B.
III. Drumuri prin Hajeg
Ajunsi in Rall de Mori, ne vorn adresa
Administratiei Viinatoarei Regale spre a primi
permisiunea de a trece prin domeniul de
vanatoare si de a poposi la casele sale,
dupa care, vom intreprinde unul din dru-
murile urmatoare, dupa alegere :
1. Rtu: de Mori=Casa Petrile (0 zl).
2. Rau de Mori=-Situta VaZereascii-
Varful Retezat.
. 3. Rtu: de Mori=Gura Zlatel-Ziinoaga
(2 zile).
 4. Rau de Morl-Gura Apei-Berhina-
Bucura-Casa Petrile (2 zlle).
5. Rau de Mori+Casele din Sesele sau
Gemenele (0 zi).
1. Rau de Morl-Casa Petrile
23 km. (timp 4-6 ore). Drum de carute
aproape ses prin satele Rau de Mori-Su-
seni, dealungul vaii Rausorului pe sub Ce-
tatea Coltu ~i ruinele bisericii Romane pana
la stana din Lunca Neqrii, De aci, poteca
in serpentina, urea pflOa in Capul Dealului
(1390 m.] (izvoare cu apa in drum, prive-
liste deschisa asupra masivului cuprins intre
Vcirfurile Vdli Rele- Vcirful Mare-Peleaga
=Bucura). Traversam dona poeni separate
de pante pronuntate, prin paduri de brad ~i
fag. Trecerea in Valea Nucsoarei e mar-
cata desgomotul apei ce se aude din vale.
La 1450 m, Intalnim Valea Loliiii ce vine
din piciorul Retezatului. De aci, se pot face
urmatoarele drumuri de 0 zi:
a) Usor, Pe firul viiii la Curmatura Bu:
cure I ~i Lacurlle Bucura, dupa cum s'a de-
scris la artera B seria I (6-8 ore).
b) Greu. Tot pe firul vaii urcand Curma-
tara !) ~i Custura Bucurei pana in Vcirful
Pelaga (2511 m, - semn trigonometric), ti-
nand mereu creasta ~i apoi coborand tot
creasta In terase, spre apus pana la Bucura
Lac. Intoarcerea pe drumul obisnuit.
c) Greu. Tot pe firul vaii. Ne oprim la
lacul lui Piiiru ~i 0 luam la dreapta prin-
tre stanci, jnepeni ~i ienuperi pana ajungern
in Cresta Stiinisoarei (2200 m.) Urmam spre
Sud creasta ei, evitand strungile, r,;i to-
rentele de pietre ce trebue sii Ie tra-
versam foarte des. In fata se profileaza zi-
dul crenelat at Bucurei ce se leaga cu
coama Retezatului. Vizibile din acest loc,
sunt dealungul peretului spre dreapta cele opt
valcele foarte grele la urcus (periculoase,
cad pietre). Vom alege pe a treia, cautand
sa ajungem la mijlocul ei, fara sa pierdem
din inaltime.
Dupii 0 ora [urn. ajungem in creasta Bu-
curei, pe care 0 urmarn usor pe versantul
dinspre Valea Gemenele pana ajungem la
2) Piiriisim poteca si urcam la stanga printre bolo-
vani uriasi aruncati unul peste altul,
43
ptciorul Retezatulul (2300 m.]. Pe toatii a-
ceastii portiune se deschid ferestrele de
esire a valcelelor pomenite, foarte abrupte,
in aparenta imposibile de urcat sau coborat,
totusi accesibile afara de pericolul amintit-
Urcam in trei reprize a cate 30 minute,
cele trei coame panii in Varful Retezat
(2484 m.).
Popas, Coboram spre Sud la VarfuI Mic
al Retezatului (2278 m.] si de aci pe unul din
clinurile sale ierboase, direct la Taul Lolaii
[se gase~te ~i ad un stei de adapost).
De aci sunt douii posibilitati de intoar-
cere la casa din Petrile.
1. Urmand firul apei ce se scurge din lac
printre padurile nesfarsite de jnepi, presa-
rate cu falnici Pinus caembrae, pan a la tarla
de sterpe din Lolaia. Ad se infiripeaza 0
potecii ce duce prin torentul apei r,;i prin
codrii desfunda]l panii Ia poteca din Valea
Nucsoarei.
2 Dela stei, urciim coasta spre dreapta
panii sus in creasta Stantsoarei (2200 m.),
coboram pe drumul pe care am venit pana
la Taul lui Patru, apoi valea inapoi pe cii-
rare la casa Petrile,
Durata: drumul c 1, 10-12 ore; dru-
mul c 2,12-15 ore.
d) Greu. Dela Casa Pietrile urmam firul
vaii panii in Curmdtura Bucurei. De ad,
urmam creasta la dreapta pan a in Varful
Bucurei (2436). Ad, creasta se bifurca ; una
spre coama Retezatului si cealaltii pe care
o urmarn noi, spre Poarta Bucurel. (Baraj
de ziduri verticale ce separii bazinul Bucu-
rei de at Gemenelor). Poarta oferii pro-
bleme alpiniste din cele mai grele si
desfasoara unul din cele mai marete si im-
pozante scenarii de munte mare din toata
Romania. Varfurile ascutite se oglindesc in
lacurile suspendate pana la 2400 m. De aci,
coboram pe langa toate lacurile Bucurei
pana la lacul eel mare, de unde ne rein-
toarcem pe drumul descris la cas a din Pe-
trile. Durata: 8-10 ore.
e) Greu. Din Iata casei, coboram la apa
Pietrelor, 0 trecem prin vad ~i urcam coast a
Impadurita pe un de se pare mai lesnicios,
panii in Creasta Petrilor. Ajunsi in Valea
Rea, 0 urciim spre fundul caldarii, unde se
.. :;;:;
a
pravalesc imensele sparturi din versantul
nordic al Pelaqai. Cautam a tine nivelul
2100 m. pe sub varfurile Ptipusa (2502 m.],
Yarful Vaii Rele (2312 m.] ~i eu incetul ne
ridicam spre cotele 2280, 230 1 si apoi ur-·
earn piramida Varfului Mare (2450 m.]. De
aci, privim spre rasarit Sttina din Rau, Raul
Btirbat si 0 cararea ee coboara din Papusa
spre tara Hategului. Spre sud, sclipesc la-
curile Papusi ~i al Pelagai, Coboram direct
la Lacul Galesului ~i de aci peste opt te-
rase si funduri de fosti ghetari, ne relntoar"
cem sub creasta Petrilor [faja de rasarit]'
si alegem pentru urcusul la creasta singura
padina care of era 0 mai mare u~urinta. (Sunt
patru cu torente de pietre ~i una singura
complect verde, care desi nu e cea ma!
usoara e recomandabila]. De aci, coboram
direct in. Valea Pietrilor Ia steiul cu tarla
de boi si apoi pe poteca in jos pana la
casa de adapost.
2. Rau de Marl - Sttina Yalereasca=:
Retezat - Bucura - Casa Pietrile.
E unul din vechile drumuri spre Retezat,
astazi foarte putin umblat. E descris de M.
Bal~ in anuarul S. T. R. vol. III 1905.
Drumul ea si la (1), urmeaza Valea Rsu-
sorului numai cii in dreptul stanei din Lunca
Neqrii in loc sa urcarn la stanga, continuam
poteca pe firul apei ~i in 41/2- 5 ore, ajun-
gem la stana Valereasca unde vorn ino-
pta, Drumul de legatura cu Zanoaga, des-
cris in anuar, e astazi irnpracticabil. Pentru
cai, s'a taiat insa 0 noua poteca pe Fata
Retezatului care coboara la casa din Ge-
menele ~i de aci la Gura Zlatei.
In dimineata urrnatoare vom urea la Var-
[ul Retezat dealungul Custurei conducan-
du-ne dupa gomilele (movile depietre asezate
de drurneti pentru orientare) asezate Ia mid
distan]e.
Din var], vom urma scoborasul descris la
[c 2) sau (d) sau ne vorn reintoarce pe fata
Retezatului, pana intalnim poteca ee coboara
la casuta de vanatoare din Gemenele (Pare
Regal - permis special) ~i de ad la Gura
Zlatei.
Durata : Prima zi 6-7 ore;· ziua doua
8-10 ore dupa varianta ee alegern.
44
3. Rau de Marl - Gura Zlatel - Zanoaga.
.'
Din Rau de Mo~i pleaca 0 soseluta noua
construita pe maIul· Raului Mare format de
Valea Lapusnicului. Drumul poate Ii par-
curs pana in Zldtuia (674 m.) in 21/2-3 ore
cu caruja sau cu masina intr'o ora. Aci
sunt casele regale de vanatoare, Pentru dru-
rneti sunt rezervate 10 camere confortabile
- se poate Iua 0 masa calda precum si vin,
bere, etc. De aci, 0 luam pe poteca foarte
buna ce porneste din spatele caselor ~i urea
domol pana la 1422 m.; Varful Cloaca, ur-
mand la fel pana la 1709 m, Varful Rades-
Ne aflam aci pe intinsul platou al Zanoa-
gei (izvoare de apa), avand in stanga Var-
[ul Ztinoaqa (2282 m) !ii in dreapta Vdrful
Zlata (2151 m.), 11 traversam tot pe car a-
rea care din buza platoului coboara serpu-
ind in caldarea Zanoaga, in fundul careia
zarim lacul (9 ha.) si casele de vaoatoare
pe mal in dreapta (Dela Zlatuia, aci 4-5 ore).
Una din case, e de piatra, e tnsa ruinate,
cu acoperisul prabusit si serveste ca tarla
de boi - e intr' 0 stare de mizerie groaz-
nica, asa ca, cu greu ne putem adaposti
noaptea, Cealalta e de lemn, Invelita cu
tabla rosie, avand aspectul unei cisterne.
Are 0 camera mare cu soba ~i 4 boxe la-
teraIe cu cate unul sau doua paturi de lemn.
Anul trecut, easa a fost desvelita de furtuni
~i ploua tnauntru mai rau ca aiara ; lemnaria
interioara aproape putrezita si soba defecta->
fiind totusi singurul simulacru de adaposb+-
era utilizata zilnic de numerosi drumeti.
De ad, se pot face urmatoarele drumuri
de 0 zi.
A. Din Iata cabanei rosii, spre dreapta,
urmand poteea ce ocoleste lacul si urea in
serpentina coasta muntelui Zanoaga, pana
pe creasta care se uneste aci cu coama
Saselor (2278 m ). Poteca la un moment dat,
se pierde printre bolovani; vom urmari ins a
!ii aci gomilele cari due in mai multe directii,
a) La apus, coborand spre casele din $e-
sele si de aci, la gunl Ziatei.
b) La Nord, spre Ttiul Negru ee-l vedem
ineercuit in adancul unui fund ·de caldare
eu bolovani de zeci de metri Inaltime, ros-
togoliti intr' 0 dezordine salbatica si tncon-
jurat de un desis de jnepeni mari cat brazii,
 ASPECTE DIN RETEZAT.

Curmiiiura Bucurei. Lacurile Bucurei, Foto Petre Juster. VUI'ful ViW Rele ~i Cusiura Bucurei Foto Petre Juster.
Vurful Peleaqa. uazute dill Yarfu! Judele.
 Escaladam pe malul de rasarit (catarare
grea) ~i trecand dincolo, ne urcam 'din nou
la creasta pe padina ce se deschide ime-
diat in apropierea lacului.
Urcam creasta spre Nord, marcata cu
gomile, trecem cota 2330 Vi.irful Sasilor ~i
ne oprim in Vi.irful Judelui (2382 m.).
Acest punet, e centrul Retezatului, asa
ca de aci, avem cea mai cornplecta prive-
liste panoramica. Tot bazinul Bucurei, cu
toate lacurile si varfurile Bucurei, Pietrile,
Slaveiul, Valea Lapusnicului, etc; putem
citi ca pe 0 harta varfurile, crestele ~ivaile
Iintregului masiv. ~ . . . Gemenele - Sesele.
Dupa ce ne-arn saturat privind, ocohm
creasta Judelui coborand-o paralel cu crea-
sta Seselor si in doua ore, suntem la ca-
bana Zanoaqa. Durata 12-14 ore.
4. Ri.iu de Mori - Oura Zlatei - Gura
Apei - Berhina - Bucura - Pietrlle.
Dela Gura Zlatei vom urma pe cararea ce
continua, soseaua de pana aci, pana in Gura
Apei, pe malul drept al Raului Mare (3 ore).
Ad e 0 casa mare de vanatoare a contelui
Kendeffy. [Se poate inopta ~i capata hrana
calda - foarte modest). In Iata caselor, se
varsa Ldpusnicul Mic in cel Mare, Iorrnand
Ri.iul Mare.
In ziua II-a urmam poteca ce merge la
nivel cu Lapusnicul Mare, tot pe dreapta
pana in punctul unde coboara poteca ce
vine dela Ctimpusel prin Paltina (vezi I. B.)
~i urmam drumul spre Bucura, cum e des-
cris la acest capitol. Total 10-12 ore. Acest
drum e greu de Iacut fiira calauza, caci Hind
tot prin fund de vale, nu avem puncte de
reper si nici 0 posibilitate de orientare mai
ales in punctul Berhina,
Dela Gura Apei sunt drumuri minunate
de facut spre Muntii Branul, Gugu. Mura-
45
riu, Godeanu, continu§.nd .pe vechea gra-
nita spre Galhena, Paltina, Jorgovan ~ Slii-
nulesti, cu intoarcerea tot in Vale a Lapu-
snicului. De asemenea pe Borascu Mic si
Mare si prin Valea Lapusnicului Mic, la re-
numitele cascade Scurte/e - BorasCJ1,.
. In acesti munti se afla stane mari, bo-
gate, gospodlirite ca fermele alpine elvetiene.
Sunt foarte primitoare si bucuroase de oa-
speti. (Mentionez stanile lui Iancu din Bra-
nul, stanile banatene din Gugu, stanile din
Borascu, etc.
5. Ri.iu de Mort - Gura Z/atei-
Se poate face numai cu permis special si
cu insojitor. Poteca pleaca din spatele ca-
selor odata cu poteca descrisa la (3), se hi-
furca si urmeaza firul apei Zliituia [cea-
lalta urea la dreapta, in padure], Dupa 4
ore ajunge in Valea Gemenelor unde se ra-
mifica din nou,. una ducand la Gasa din
Gemenele ~i cealalta catre dreapta pana in
Valea ~eselor, intalnind prima casa la lizi-
era padurii si a doua la 1/2 ora deasupra-
in gol. (Toate trei casele pot fi locuite, insa
n'au afar a de sobe nici un confort; nici
paturi, nici mese, nici ferestre - numai
ohloane, iar pe jos fan. Pentru inoptat trehue
aduse paturi. Lemne se gasesc suficiente],
De aci se pot face drumuri cu legaturi
in toate arterele des crise anterior.
Rezulta din datele de mai sUS ca Rete-
zatul pune la indemana turistilor un complex
de itinerarii si variante, caracterizate prin
maretia neintrecuta a regiunilor ce strabat,
Adresarn un indemn calduros acelora cari
nu l-au cercetat pana acum de a-si indrepta
pasii Intr' acolo.
Grandoarea acestui masiv le va lasa im-
presiuni ce nu vor fi uitate nicicand.
 OENERALITATI ASUPRA MUNTILOR
ASPECTE - AoApOSTURI
Din tinutul unde Oltul, parasind campi a
Fagara~i1or, face un larg ocol catre sud si pa-
trunde in stramtoarea cheilor din nordul
Valcei, si pana departe tn coastele P, Cra-
iului, uriasa coama a masivului Fagaras i~i
deslasoara Intr'un decor de; 0 majestate
unica, Intreaga sa lume de varfuri, Invaluita'n
solitudioea ce stapaneste neintinata, marile
inaltimi.
Lungirnea crestei principale masurata in
linie dreapta este de aproximativ 90 km.
si se menjine la 0 altitudine ce nu scade
sub 2000 m. decat pe flancuri, catre Olt si
Tamas, centrul orografic fiind format din
zona Negoiu - Vanatoarea lui Buteanu-
Vistea, ale carer varfuri depasesc altitu-
dinea de 2500 m.
Marea diferenta de nivel ce separa cul-
mea de campi a Oltului, a carei altitudine
variaza intre 400-500 m., explica dece ma-
sivul, privit din orice parte a acesteia, a-
pare sub un aspect atat de covarsitor.
Din Avrig, Racovita sau Caineni, drumu-
rile de munte, urrnand intr'un inceput Ii-
rul vail or, se adancesc dupa 0 cale de ca-
teva ore in padurile prernergatoare "goli~tei",
purtand pe calator pan a sub cuIme, catre
Chica F edelesului -Ta taruI.
Din acest tinut continuand creasta catre
rasant, adica exact cumpana apelor, se 'a-
iunge usor pe poteca ce trece peste Tatarul
~i CocoriciuI, la varful Surul, munte tntins
si trist, depe spranceana caruia, banuesti
departe, intre zeci de varfuri, zvelta pira-
mida a Negoiului.
De aci drumul coboara Seaua Budislavu-
lui, urea printr'un haos de blocuri la Cior-
tea, var] a carui escalada desi lipsita de pe-
ricole, necesita totusi oarecari acrobatii,
trece peste Garbova si clinul sudic al mun-
telui Scara .~i se abate catre nord, in Ser-
bota, cob orand la cascada fermata din zeci
OJ Vezi hartile Instil. Geografic ;
Seria IX, col. F. Plansa 36.
Seria IX, col, E. Plan~a 35 ~iHarta S. K. V. Fliglira:;;.
46
FAOARA~
- ITINERARII
de N. DIMITRIU
de plete de apa, a acestei vai. Prin brade-
tul coastei poteca urea in serpentina Ia casa
Negoiul, de unde, drumul admirabil intre-
[inut, urmand intr'un inceput clinul estic al
piciorului Serbota, traverseaza catre origine
valea Saralii si conduce in mai putin de trei
ore la Negoiul, punct culminant al tinutului
(2544 m.)
Din varful sau perspectiva asupra earn-
piei Sibiului ~i Fagara~ului. iar catre sud
peste plaiurile ~i campia Munteniei, n'are
hotar.
Din Negoiu, cob orand treptele de piatra
ale Strungii Dracului - in jurul careias'au
[esut cele mai fanteziste povesti turistice, desi
aceasta nu prezinta nici 0 dificultate - ~i tre-
cand pragul Portitei, coboram la singurate-
cui lac al Caltunului, situat sub imensul zid
al varfului cu acelas nume.
De ad, ocolind lacul pe la nord si tre-
cand succesiv peste piepturile repezi ale
Laitelului ~i Laitei, ajungem in Paltinul, iar
cale de 0 ora mai spre rasarit, in tinutul Ca-
prei si al Vanatorii lui Buteanu, uriase spi-
nare de munte lncovoiata catre sud.
Prin grohoti~ul izvoarelor Budei ~i peste
Vartopul ~i Arpasul, munti aspri ~i acci-
dentati, a carer parcurgere impune eforturi
destul de mad, date fiind adancile depre-
siuni ce separa varfurile intre ele, patrun-
dem in regiunea celui mai desavarsit pei-
saj alpin, in Podragul, haos de varluri as-
cutite ~i coaste escarpate.
Creasta continua cafre Ucea Mare si
Vistea ~i se apropie de Moldoveanu
munte de 0 suprafata imensa, a carui inal-
time atinge pe aceia a Negoiului.
Din acest tinut si dupa aproape trei ore
de drum peste Galbenele, ajungem in drep-
tul Bolacenilor, var] de 0 forma atat de
distincta, ale carui coaste se pravalesc ver-
tical deasupra isvoarelor Vaii Sambata.
In siarsit dupa ce trecem peste Bandea,
si masiva coama a Urlei, intram in mai pu-
. tin de doua ore, in regiunea unde peisajul
incepe sa schimbe de aspect. Catre apus,
pierzandu-se la orizont,· amestecuJ indefinit
de coaster variuri si coame de piatra: catre
rasarit, plaiul intins al muntilor din hotaru]
despre nord al Muscelului, Musetescul, Zarna
Berevoescul, etc.
Pe poteca ce urmeaza coama acestor
munti ajungem dupa un drum nu prea a-
nevoios tnsa lung de aproape 2 zile, in
Tamasul, sub albele coaste ale Pietrei lui
Crain, care tine tovarasie privirii calatoru-
lui, inca de departe,
* lea Oltului.
Sub spranceana muntilor urmati din Olt
in Barsa, ~i anume la obarsia vailor ce-si
fac curs catre nord [cu exceptia lacurilor
Capra si Caltun] lacurile Fagara~ului i~i 0-
dihnesc apele de cristal, prinse in adancile
caldari ale masivului,
Avrigul (Alt. 2075 m.] situat sub zidul
Ciortei, pare de sus, din coama muntelui,
un strop de apa prins intre blocurile ee-l
contureaza : si cu toate acestea, lacul este
destul de intins, iar adancimea lui mascara
peste 10 m,
Din Negoi zarirn spre disarit, ascuns sub
muchea ascutita a Portitei, ochiul de 0 ro-
tunzime aproape perfecta al lacului Caltun:
sub culmea Laitei, este situat siragul de lacuri
mid al Doamnelor (Alt. 1843 m.) iar mai
departe, separat numai printr'o creasta, ce]
mai intins dintre lacurile masivului, Balea,
pare 0 oglinda in care se rasfrang in nu-
ante atat de clare ~i de luminoase, crestele
dantelate ale Paltinului ~i Balei,
Pe prispa dintre varfurile Capra si Va-
natoarea ~i la 0 diferenta de nivel de peste
200 m. de Balea, tntalnim lacul Cap rei de
unde .i~i trage apele, valea cu acelas nume.
Salba se complecteaza cu lacurile izolale
ale Podragelului ~i a tovarasului sau mai
mare Podragul, asezat sub creasta Taritei,
iar departe, Ia isvoarele vaii Posorta, cu in-
tinsul lac al Urlei.
Adaposturi
Incepand din Olt, primul adapost al ma-
sivului - exceptand stanele si casele de
vanatoare - este cas a din Barcaciu. (Alt.
1550 m.] unde se aiunge dupa un drum
47
de 5-6 ore din. Avr~g, localitate situata
pe valea Oltului.
Dela acest adapost se pot intreprinde ur-
matoarele drumuri:
1. La lacul Avrig - Varful Ciortea -
Garbova - Scara - Serbota - Casa Negoi.
Sau:
2. Peste Ciortea - Budislavul - Surul.
Ambele itinerarii incepand del a cabana,
se parcurg cu u~urinta in cursul unei sin-
gure zile, in care este calculata si intoar-
cerea la una din localitatile situate pe Va-
Al doilea adapost si eel mai vechiu din
intreg masivuI, este casa Negoiul (Alt. 1546
m.) unde se ajunge urrnand din Porumba-
cul de Sus drumul pana la Glajarie, iar de
aci, minunata poteca denumita Karl Wolf,
care urea aproape pe nesimtite la adapost,
Dela cas a Negoiul drumul poate continua
fie la Scara - Garbova - Lac A vrig, fie
catre rasarit, la varful Negoiu - Caltun-e-
Laita - Paltinul -- Balea prin varful Ne-
goiul - Strunga Dracului - Caltun, sau prin
varianta care traverseaza haosul de blocuri
~i tancuri ale Crestei Ciobanului (Berger-
Scharte) direct in Valea Laita, iar de aci la
Portita Caltunului.
Aceste drumuri ca ~i cele dintai se pot
parcurge in cursul unei singure zile,
Regiunea Balea care constitue cu drept
cuvant cel mai impresionant dintre tinutu-
rile Fagara~ului, este dotata cu doua ada-
posturi j unul de 0 capacitate mai mare, si-
tuat la limita padurii (Alt. 1234 m.] ~i la
care putern urea din Straja Carjisoara sau
Sacele [se coboara in gara Carta sau Ar-
pas] iar un al doilea, situat pe malul lacu-
lui Balea (Alt. 2044 m.], acesta din urma
avand mai mult caracterul unui refugiu.
Pentru cei care intreprind drumul de
creasta in Fagara~, refugiul de langa lac
este mai indicat, Hind situat in imediata a-
pro pi ere a crestei.
Tinutul Balea ofera posibilitatea unor iti-
nerarii foarte variate, dintre cari mentio-
nam : Spre apus, peste PaItina - Laita -
Caltun, la Negoi : spre rasarit peste Vana-
to area - Varlop - Arpasul Mare la Podrag,
fie urmand creasta, fie clinul nordic al ma-
sivului, pela izvoarele Arpasului si lacul 2. Stana din Vistea - Coltul Bolaceni:""-
Podragel. Ambele drumuri se pot intre- Bandea - Urlea.
prinde io cursul unei singure zile, alpinistii Am omis cu intentiune din acest drum,
antrenati, putand continua drumul pana in regiunea Urlea - Musetesou= Comis - Ta-
Vi~tea-Moldoveaoul j este insa uo itioerar mas, deoarece nu reprezinta decat un inte-
luog ~i dificil, care necesita eforturi mari. res minim, fata de maretia regiunii Surul-
Din Balea urmeaza zona Arpasul - Po- Urlea.
dragul - Vistea, deservita in trecut de doua
mari case, asta"li distruse, Itinerarii in circuit
Singurele adaposturi ate acestui vast ti- Pe langa drumul de creasta, muntii Faga-
nut raman numai stanele cu toate ca aces- ras ofera posibilitatea unor itinerarii mai
tea sunt situate la 0 altitudine mica si scurte, a carer parcurgere necesita maxi-
casa de vanatoare din Boldan (1627 m.) de mum doua zile, repartizate astfel:
pe prelungirea piciorului Taritei (Podreg], 1. In prima zi [sau jumatate de zi) dru-
Soc. S. K. V., gratie careia masivul Fa- mul dela calea Ierata la unul din adapos-
gara~ poseda atatea adaposturi, credem ca turile situate in tinutul ce intenjionam a
va lua initiative reconstruirii caselor din parcurge.
Podrag ~i Vistea, asa dupa cum a procedat 2. In ziua urrnatoare, cercetarea regiunii
in tinutul Balei, unde vechiul adapost, dea- propuse pana la adapostul imediat urma-.
semeni distrus, a £ost iolocuit printr'o ca- tor si coborarea la una din localitatile a-
bana monumentala, propiate [vezi "Adaposturi").
In s£ar~it pe Valea Sambetei, sectia Si- Astfel se pot intreprinde:
ghi~oara a S. K. V. a amenajat tntr'o fru-
Ziua L A vrig - Casa Barcaciu.
moasa pozitie (Alt. 1400 m.] 0 casa de a-
Ziua II. - Barcaciu - Lac Avrig - Cior-
dapost Incapatoare, iar in linutul Urlei, pe
tea - Scara - Valea Serbo-
coama Breaza, ultimul adapost al masivului
ta - Porumbacul.
este construit la 0 altitudine de 1533 m,
*
Itinerarii Ziua L - Porumbac - Casa Negoiu.
Sub acest puoct de vedere masivul Fa- Ziua II. - Casa Negoiu - V. Negoiu-
gara~ ofera 0 gama nesfar~ita de posibilitati. Caltun - Balea - Satul Arpas.
Yom enunta in prim rand c1asicul itine- *
rar a carui parcurgere ne poate da 0 ima- Ziua I. Satul Arpas - Lac Balea.
gine complecta asupra masivului, drumul Ziua II. Balea - Vanatoarea-Podra-
de creasta din Valea Oltului in Urlea. A- guI - Satul Sacel.
cesta se poate intreprinde in 5-6 zile, dupa
*
mers, cu urrnatoarele etape : Ziua I. Sacel - Tarija - Lac Podrag-
1. Valea Oltului - Surul - Lac Avrig. Ziua II. Lac - Varful Konradt - U-
2. Avrig - Ciortea - Scara - Casa Negoi, cea - Vistea - Valea Vi~tei.
3. Negoi - Caltun -- Laita - Balea.
*
4. Balea-e- Vanatoarea- Arpasul Mare+-r
Ziua I. Vistea de Sus - Stana Vi~tea.
Podragul.
Ziua II. Vistea - Moldoveanu - Col-
5. Podragul- Ucea - Vistea - Coltul Bo-
tul Bolaceni - Valea Sambetei
laceni - Urlea.
sau Urlea.
Aceasta ultima etapa fiind, dupa cum am
spus, dificila, atat prin luogimea cat ~i prin *
accidentatia parcursului, rarnane a fi des- Evident, itinerariile de mai sus se pot e-
compusa in alte doua si anume : fectua ~i tntr'un timp mai scurt; in mod
1. Podragul - Ucea - Moldoveanu normal ele. se intreprind tnSa conform in-
Stana din Valea Rea (sau din Vistea), dicatiunilor mentionate.

4S
 ltinerarli de· traversare a crestet
Se pot efectua dela nord la sud, sau in-
vers, pornind fie din Valea Oltului (Avrig,
Porumbac, Arpas sau Vistea) fie din Caineni
sau Curnpana (Arge~).
Timpul necesar 1-2 zile.
Mentionam intre itinerariile de traver-
sare mai importante, urrnatoarele r
1. Caineni - Plea~a - Tatarul-Surul-
Ciortea - Lacul Avrig - Valea Oltului la
Avrig.
2. Cumpana - Clabucet - Florea - Po-
deanu - Negoi - Valea Saratii - Porum-
bac.
3. Cumpana - Valea Capra - Piciorul Ca-
prei - Lacul Cap rei -- Balea - Satul Arpas.
4. Cumpana - Valea Buda _. Podul Giur-
giului - la Ucea sau Moldoveanu, iar de
aci la Vistea.
Sa nu se creada iosa ca odata parcurse
rutele de mai sus, putem considera muntii
Fagara~ului ca cercetaji. Exista in acest
49
masiv un mare numar de ramificatii situate
transversal pe creasta principals, intre cari
Tunsul cu dantelata stancarie a Crestei Cio-
banului. Piciorul Buteanu cu varfurile Va-
iugii si Netedul, masiva culme a Albotei,
coama Taritei ~iPiciorul Girdomanului, spre
a nu mentiona de cat pe cele mai impor-
tante, cari prezinta sub punctul de vedere
turistic un interes nebanuit de mare.
Este un imens ansamblu de pereti stan-
cosi si fisuri adanci, de creste dinlate ~i
[ancuri svelte, inzestrate cu priza excelenta,
ce aminteste pe aceea a Alpilor.
Asa fiind, este in afara de orice Indoiala
ca masivul Fagara!i, a carui structura se a-
comodeaza iofinit mai mult dedit roca Iri-
abila a Bucegilor ~i P. Craiului, la incer-
carile de "grimpism", ar putea deveni a-
devaratul leagan al alpinismului acrobatic.
Evocandu-ne minunatele sale tinuturi, nu
traim decat regretul marei distante ee-l se-
para de importantele centre turistice din
vechiul regal.
ASOENSIUNI GREL,E
DIN CO$TILA
PORTIUNEA FINALA A
Intelegem prrn aceasta, portiunea supe-
rioara a Vaii Urzicei cuprinsa intre Brana
Mare a Costilei ~i platou.
Diferenta de nivel : 250 m.; timp necesar
pentru escalada : 2-21/2 ore. Inclinatiune
medie: 45°.
Ascensiunea incepe chiar din Brana Mare
unde aceasta este intersectata de £irul prin-
cipal al vaii, Pentru a ajunge in acest punct,
e de preferat a se alege un drum cat mai
usor pentru a se economisi energia ca-
taratorului at at de necesara in aceasta ruta.
Privita de pe Brana Mare dela baza as-
censiunei, "Finala-Urzicei", ne predomina
printr' 0 monumentala complexitate de var-
furl, de creste, de fete stanooase ~i fire. Este
un peisagiu de 0 maretie alpina cum rar se
Intalneste in Bucegi.
In descrierea de mai jos notiunile de dreap-
ta si stanga sunt definite in sensul in care
urcam.
Din cauza ca pe firul principal imediat
deasupra Branei Mari, se iveste 0 saritoare
de cca 20 m., tncoronata de 0 surplornba,
evitam intrarea pe aci, Luam din brana un
fir secundar ce apare imediat in dreapta
firului principal ~i care se pier de in sus pe
Ietele inierbite din dreapta. Dupa ce urcam
pe acest fir a mica saritoare de cca 3 m.
ne angajam in stanga pe Iata ce ne desparte
de Iirul principal in care intram 'Ia cca 30
m. mai sus de Brana Mare.
De aci se urrneaza firul principal, trecand
3 saritori de Inaltimi intre 10-20 m. Sari-
torile se efectueaza direct ~i escalada lor e
dilicila din cauza prizelor dislocabile. Dupa
trecerea acestor saritori, la cca 3 m, mai
sUS, se desparte catre stanga prima _ramfi-
catie a vaii : un valcel cu spalaturi ce merge
pana sus aproape de platou.
Continuand mai de parte firul principal,
50
IN BUO.EG·I
v Au URZICII
de Ing. O. PRIM
ajun~em dupa cca 60 m., la baza unei sa-
ritori de 15 m., care nu se poate escalada
decat prin stanga. Din cauza ell. in aceasta
parte peretele stang este complect lipsit de
prize ~i ud, este neaparat necesara piramida
si coarda. Saritoarea aceasta mai prezinta
dezavantajul prizelor false ceri de altfel atat
pe fir cat si pe fete, Iormeaza una din ca-
racteristicele acestei vai.
Imediat deasupra acestei saritori, Brana
de Mijloc a Costilei, ce vine dinspre V.
Tapului, slarseste pierzandu-se in lespezi
stancoase in Iirul principal al vaii, dupa care
se intrerupe brusc reaparand deabea in crea-
sta dinspre V. Caprelor (invizibila din fir). E-
sind putin din fir spre stanga, brana se poate
observa cu usurinta pe creasta dintre V.
Tapului ~i V. Urzicii unde se prezinta mai
larga ~i ierboasa. Deasupra branei, ne a-
pare, imensa, "Fereastra Urzicii", pe drept
cuvant cea mai impresionanta din Bucegi,
Urmand mai departe pe firul principal,
dupa a diferenta de nivel de cca 30 m., a
DOna saritoare (deasupra branei de mijloc),
neavand mai mult de 5-6 m., Insa absolut
verticala, atine calea, Saritoarea se face
prin dreapta, are prize bune iar in partea
superioara e pamantoasa si plina de gro-
hotis care cum e atins, cade in adeva-
rate avalanse. Se recomandii in acest punct
foarte multa atentie.
Urmand mai departe Iirul, ajungern curand
la baza unei saritori situata Ia cca 30 m.
deasupra celei trecute. Sarita area desi
n'are mai muIt de 20 m. totusi este impo-
sibila, datorita formei sale de horn, ud, ver-
tical si surplombat de a lespede in forma
de plafond. Aceasta sarita are se evitii esca-
ladand peretele de piatra din stanga. Incli-
narea acestui perete, prizele inselatoare ~i
putine lac necesara Intrebuintarea £ranghiei
Saritoarea se poate evita mai usor, ince-
pand ocolul mai de jos. tot prin stanga, pe
fe.tele destul de inclinate dar cu suficienta
vegetatie.
Continuand ascensiunea pe fir, gasim ime-
diat deasupra un braneag ierbos ce vine
din stanga, 0 mica saritoare care prezinta
aprox. 2-3 m., Inaltime ~i care se face ele-
mentar, Dupa aceasta, la vreo 20 rn. ur-
meaza 0 alta care numara cca 8 m. si care
se escaladeaza servindu-ne de un mic jghiab
de pe peretele stang. Dupa aceasta saritoare
Iirul se liirge~te si pierde din inclinatie, in-
cepand totodata sa abunde grohoti~u1.
Continunand mai departe, firul se trans-
forma tntr'un circ bogat 'in conglomerate ~i
gresii descompuse avand deasupra, la circa
25 m. brana superioara.
In fat a ni se prezinta 0 saritoare de cca
20 m., avand forma unui perete destul de
larg, intins ~i aproape vertical care practic
vorbind, n'ar trebui numit saritoare, caci aici
firul se pierde, transiormandu-se tntr'un
mic cazan.
Acest perete trebue neaparat evitat din
cauza prizelor cu desavarsire nerezistente
si a pozitiei extrem de dificile pe care-o
impune catiiratorului.
Urmand spre dreapta coasta acestui ca-
zan, urcam pe fetele crestei din dreapta 0
diferenja de nivel de cca 30 m., ajungand
astfel in Brana de Sus, De aci, drumul tre-
bue urmat dupa simtul de alegere al Iieca-
rui alpinist descriind 0 serpentina, intai la
stanga apoi la dreapta pe fetele unei mid
creste.
Dupa aceea se intra intr'un mic valcel, bo-
gat in grohoti~ cu 0 inclinare de cca 55°
care dupa 10-15 minute aiunge in platou.
De remarcat ca in partea terminal a, firul
se pierde complect si escaladarea Ietelor de-
vine foarte dificila ~i periculoasa din cauza
prizelor ~i grohoti~ului cari nu prezinta nici
o siguranta ci numai riscuri Ia fiece pas.
In rezumat ascensiunea dela Brana Mare
a "Finalei-Urzicei", se poate face a) prin
firul ~i Ietele inierbite din dreapta [vezi des-
51
crierea acestui itinerar mai jos) b) prin Ii-
rul principal ~i fetele din stanga. Prima al-
ternativa e mai usoara : cea de a doua pe
care am descris-o aci, mai grea insa mai
concludenta ca tehnica,
In bravarea acestei "finale", trebuesc re-
zolvate tot felul de probleme alpine locale
~i generale:
Escaladari de saritori destul de dificile,
alegerea locurilor ce nu implica eforturi
mari mai cu seama pe tete, cari in
unele puncte sunt foarte in~alatoare, in fine
lupta cu prizele cari, fie ca-s pe fete, fie
ca-s pe fire, se prezinta la fel de nesigure,
Privita de pe platou in jos, "Finala" pie de
foarte mult din maretia pe care 0 prezinta
cand 0 privesti din Brana Mare, de unde
crezi ca odata intrat in acest labirint de
stanca, nu vei mai putea iesi,
Parcurgerea acestui traseu iti da satisfac-
tia unei veritabile performante de aspru
alpinism.
o varianta a ascesiunii 0 constitue Iirul
secundar, din dreapta (cum urcam],
Pentru aceasta, del a confluenta cu val-
ceIuI ce vine din stanga, vom urma putin
Iirul principal, cautand apoi sa iesim din a-
ceasta spre dreapta printr'un horn scurt ce
ia sfarsit intr'o strungulita foarte ingusta
Ajungand astfeI in aceasta strunguHta (in
creasta) observam, in partea opusa de unde
am venit, 0 alta ramficatie a vaii (firul din
dreapta] a carei confluenta cu firuI princi-
pal, situata mai [os, a trecut neoboservata
din cauza marilor spalaturi ce poseda in
portiunea sa inferioara.
Privind din aceasta creasta, malul drept
al Iirului principal [spre Est) zarim fereasta
Urzicii deasupra Branei de Mijloc, ce vine
dispre V. Tapului.
Pentru continuarea ascensiunei, coboram
spre dreapta firul pomenit, pe care urcam
pfma la platou, fie pe firul inguet ~i barat
de nenumarate saritori mici, fie pe fetele
din dreapta.
Timp Braul Mare-Platou cca 2 ore.
 DIN MORARUL
vxr ~I BRAuRI
Versantul de Nord al Morarului, ofera
unul din cele mai grandioase aspecte de
abrupt din Bucegi, iar dintre vaile ce-i braz-
dead fata, Rapa Zapezii, prezinta prin ex-
tinderea ~i situatiunea sa centrala, un inte-
res deosebit.
Scapand dintre strungile ce separa acele
Morarului, aceasta vale se pravaleste pe 0
diferenta de nivel de peste 600 m, in ade-
varate cascade de piatra, pentru a sfarsi in
Valea Morarului deasupra poenii cu acelas
nume si imediat sub punctul in care pri-
meste pe stanga, 0 vale nu mai putin sal-
batica si interesanta si anume: Valea Adtincd,
Aseensiunea tuiii
Ajunsi in Poiana Morarului, observam in
coltul de Sud-West al poenii, aproape de
extremitatea superioara a acesteia, conul
de dejectie din punctul de confluenta al vaii
Rapa Zapezii cu Valea Morarului.
Indreptandu-ne catre acel punct, avem in
fa\a Valea Adanca de directiune SW-NE,
iar in stanga (cum urcam], mascata de 0
creasta in prim plan, vale a Rapa Zapezii,
de directiune N-S; ambele se unesc dupa
cum am spus, cu putin inainte de" a cadea
imbinate in Valea Morarului.
Escaladand primele blocuri, ajungem cu-
rand in punctul de coniluenta cu Valea
Adanca, De aci, ne apar in stanga primele
doua sari tori ale vaii, absolut inaccesibile.
Evitarea acestei portiuni inierioare, se face
printr'un mare ocol, urmand un horn de
directiune aprox. NW -SE, ee-l zarim sea-
pand in s"tanga, de sub 0 sea ierboasa. Ur-
earn pe acest horn plin de grohoti~ ~i tre-
cand pe sub un bloc suspendat, dispus in
forma de Iereastra, atingem in partea su-
perioara a hornului un brau foarte inclinat
in plan transversal, pe care incercam sa re-
intram in firul vaii, deastadata deasupra
marilor saritori mentionate mai sus.
Ajungem astfel in fir, la baza unei saritori
inevitabile de cca 12 m. inal\ime. Escalada
52
DIN MORARUL
de AL. BELDIE
ei e dificila si se face prin stanga, printr'o
fissura foarte ingusta si inclinata, margi-
nita in dreapta de 0 lespede lucie.
Saritoarea urmatoare (8 m. se efectueaza
mai intaiu prin dreapta dupa care se re-
vine in hornul din stanga tarandu-ne pe sub
o cornisa.
Saritoarea 3, usoara se face prin dreapta.
Saritoarea 4 se eotui prin fissura din
stanga, dupa care rein tram in fir.
Deasupra acestei saritori, valea primeste
pe stanga [dreapta cum urcam, un valcel
stances.
Hornurile situate in amonte de confluenja
cu valcelul pomenit si pan a in Braul Mare,
ne impun ca pe aceasta porjiune sa evitam
firul, esind in stanga printr'un horn stances
ce scapa dintr'o sea marginita de un tanc
de 0 forma Ioarte caracteristica. Urcam
putin pe horn, incepand chiar de deasupra
saritorii 4, si cautarn apoi sa esim in drea-
pta pe 0 fa\ii ierboasa, pe care continuam
ascensiunea paralel cu Iirul principal, pana
in Briiul Mare al Morarului.
Amintim ca saritorile 2, 3 si 4 se pot evita.
Astfel, dela baza saritorii 2, se poate iesi
pe Iata din stanga pe un hornulet ierbos.
Deasemeni, dela baza saritor ii 3, accesul pe
Iata din dreapta devine posibil pana la con-
Iluenta cu valcelul.
Revenim la ascensiune.
Dela Braul Mare in sus, valea se bifurcii
prezintand astfel doua traecte de urmat ;
mentionam ca ambele sunt dificile s
1. Prin Iirul din stanga (Firul Degetului
Rosu], ce ne scoate in strung a dintre Dege-
tul RO$u ~i Aeul Mare.
2 Prin Iirul din dreapta (Firul Degetului
Prelungit), care conduce in strunga dintre
Arcul de Sus ~i Degetul Prelunglt.
Ambele fire conflueaza in unghiu foarte
ascutit, la cca 30 m. mai sus de brana.
Descriem pe rand Hecare itinerar:
 ASPECTE DIN RUCEGI.

"
Jj

F 010 Steopoe.
VERSANTUL NORDIC AL MORARULUI.
1. Acul Mare; 2. Firul Degetului Rosu ; 3. Degetul Rosu ; 4. Degetul Preluuqit ; 5. Firul Deqeiului
Prelungit; 6. Acul de Sus; 7. Valea Addnca
 1. Firul Degetului Rosu.
A nu se confunda acest fir cu un altul
nenumit ce scapa mai in stanga, traversand
braul si unindu-se cu firul principal mai jo«
de brana, Se poate observa, dealtfel, cu
usurinta cum acest valcel nenumit se pierde
curand in stancaria de deasupra branei,
Asa fiind, depe brau, reintram prin drea-
pta in firul pricipal, trecem 0 saritoare evi-
tabila prin stanga ~i atingem confluenta celor
doua fire. Vom urma firul din stanga. Chiar
deasupra acestui punct, 0 saritoare de cca
20 m. bareaza firul. Saritoarea se escala-
deaza utilizand peretele cu prize mari din
stanga. Mai sus, firul se ingusteaza, ascun-
zandu-se in nenumarate hornuri si saritori,
unele extrem de dificile, in timp ce Iata din
stanga devine accesibila pastrand, totusi,
permanent 0 inclinatie apreciabila.
Urmarn, deci. aceasta fa\a ~i travers and
Briiul Mlc al Morarului, continuam esca-
lada in acelas mod, urrnand un traect pa-
ralel cu firul pana in braul superior, numit
Briiul Acelor. Deasupra brau'ui, Iata stan-
coasa prezinta 0 brusca si accentuata ru-
pere de panta, pentru trecerea careia, ur-
mam putin braul spre stanga, cautand sa
reluam printr'un punct mai accesibil ascen-
siunea pe fata stancoasa dupa care ne apro-
piem din nou de fir.
Urmand astfel pe unde ochiul ne diri-
jeaza mai bine, ajungem curand in Creasta
Morarului in adanca strunga din stanga De-
g~tului Rosu [alt 2250).
Timp : Poiana Morarului-Creasta, 5-6 ore.
Diferenta de nivel: 650 m.
2. Firul Deqetului Prelunqit,
Dela confluenta celor doua fire finale,
urmarn firul din dreapta (cum urcarn] ori-
entat WSW, a carui prima mare saritoare
se evita prin dreapta, ocolul tncepand chiar
din Braul Mare. Ne angajam apoi pe Iaja
acoperita de iarba si palcuri de jnepeni din
dreapta. Firul, poate Ii d~asemeni urmat.
Necesita, tnsa, un timp mai lung spre a Ii
parcurs, aceasta datorita marelui numar de
obstacole.
Urmam, asadar coasta catre mijlocul ei,
.iara sa ne indepartam prea mult de fir ; tra-
53
versam Brdul mic al Morarului ~i imediat
sub Braul Acelor, observam cum firul no-
stru se bifurca . Firicelul din dreapta duce
catre strunga dintre Acul de Sus si Dege- .
tul Prelungit (11 numim firul 1), iar eel din
stanga, in strunga ce separa Degetul Pre-
lungit, de Degetul Rosu (firul 2).
Deasupra Braului Acelor, Iata muntelui
pana aci, lipsita de dificultati prezinta 0
brusca rupere de panta marcata printr' 0
serie de lespezi verticale [acelas baraj de
stand intalnit deasupra aceluias brau la
primul itinerar, prin Firui Degetului Rosu].
Pentru continuarea ascensiunii, dam ur-
matoarea solutie : Urmam braul spre stanga ,
traversam firul 1 [mai sus de bifurcatie). si
intram in firul 2 pe care ne angajam, tre-
cand 0 prima saritoare, apoi un horn cu
peretii apropiati de cca 4 m. inaltime. Ime-
diat deasupra hornului, trecem in dreapta
traversand creasta ce separa Iirele, reintrarn
in firul 1 pe care il traversam ~1 ne anga-
jam din nou pe fat). din dreapta deastadata
deasupra lespezilor.
Tinem sa precizam ca traversarea crestei
este grea si perieuloasd, Recomandii.m deci
multa atentiune.
Acelas punct se mai poate atinge esca-
ladand saritoarea de cca. 25 m, inaltirne,
din firul 1 de deasupra branei. Varianta
nerecomandabila din cauza marei Iriabilitati
a rocei pe aceasta sarioare extrem'de dificila,
Reveniti, asadar, pe Iata deastadata mai
stancoasa si cu inclinatiune perrnanenta de
60-80 grade, 0 urmam cu mare atentiune
pana in Ingusta sea dintre Acul de Sus (in
dreapta si Degetul Prelungit (in stanga).
Fata de primul itinerar, acesta necesita
1/2-1 ora in plus pentru a fi parcurs.
Din creasta putem merge fie la Casa Omul
urmand catre dreapta Creasta Morarului,
fie in Valea Cerbului cob orand pe Ststoaca
Dracilor si apoi pe Braul Mare catre drea-
pta pana in poteca Omul-Busteni,
Accentuarn ca Ietele finale ale Rapei Zii.-
pezii sunt pertculoase. Recomandam acest
itinerar alpinistilor dornici de senzatiuni
puternice, tnsa bine antrenati si in special
obisnuiti cu perspectiva permanenta a abi-
sului.
 Creasta $1 Brtiele Morarului dinspre Valea Cerbului urmand braneagurile
Creasta Morarului se desprinde din punc- ~i fisurile succesive ale acestei fete.
tul eel mai inalt al Bucegilor Varful Omul. Escalada acelor, Hind dificila se recomanda
orientandu-se spre Riisarit intre cele doua numai alpinistilor incercati, .
depresiuni adanci, formate din valle Mora. Din strungile ce separa acele, pornesc
rului ~i Cerbului. spre Nord, firele Viiii Rapa Zapezii, iar spre
Parcurgerea sa, se poate incepe dela Casa Valea Cerbului, cele 3 fire ce forrneaza $i$-
Omul, urrnand spre Est coama, la inceput
toaca Dracilor.
Creasta Iiind foarte dificila de urmat pe
larga ~i ierboasa, care pe masura ce ne in-
creasta Dintelui Mare, vom cobora muIt in
departarn, se subtiaza ~i pierde din inaljime,
dreapta pe Sistoaca Dracilor pana in primul
Trecand primele mameloane, ajungem cu-
brtiu coniinuu, ce Intalnim si anume Briiul
rand pe largul pridvor sub care se aHa
cruce a Alexandrescu. De aici, creasta co-
de SUB al Morarulul, Urmam acest bran
spre stanga ~i traversand Stetoaca Roete,
boara mult intr'o depresiune larga schim-
acesta ne conduce urcand usor si subtiin-
band usor orientarea spre NE, apoi ESE.
du-se muIt pe sub peretele Acului Mare,
Pe masura ce inaintam, contrastul dintre
de unde esim din nou pe creasta care de
rata despre Nord ~i clinul dinspre Valea
astadata e foarte ascujita si aproape ori-
Cerbului, se accentueaza. AsHel, pe cand
zontala, pe care continuam drumul. Dupa
versantul dinspre Valea Morarului scapa
trecerea porjiunei inguste orizontale, creasta
brusc de sub creasta in pereti abrupti, eel
ne coboara repede in Brdul de Mijloc, pe
dinspre Valea Cerbului, e strabatut de ne-
care il traversam, coborand apoi mai de-
numarate brane, largi ~i odihnitoare, ce im- parte pana in Brtiul Mare al Morarului.
prima tinutului un aspect de 0 desavar~ita
Aci, drumul de creasta ia sfar~it, deoa-
liniste. rece aceasta se terrnina deasupra padurilor
Din fundul marei depresiuni de care am in rupturi de panta succesive si mari. Din
pomenit mai sus, urmam creasta, deastadata brau, drumul se poate, insa, continua, co-
mai ingusta, coborand 0 panta ierboasii borand in Valea Bujorilor [oi-ientata NE-
foarte accentuata, dela baza ciireia vom Ii SW), ale carei fire superioare, pornesc de
siliti sa continuiim "deacoasta" prin dreapta Braul Mare [firul drept) ~i de sub Braul de
[Iata dinspre Valea Cerbului), creasta deve- Mijloc (firul stang].
nind accidentata. Lasand in stanga strungile Pe £irul acestei viii lipsita de interes si
din care nasc firele Viiii Adanci, urmam plina de vegetatie si pe hatasul de pe malul
hatasul ce ne conduce sub creasta, la gura drept al vaii, coboram usor in mai putin
unui mic tunel inclinat, prin care coboram , de 0 orii in poteca griinicerilor, care ne
paralel cu creasta, ocolind astfei Acul de poate conduce fie in Poi ana Costilei, fie la
Sus al Morarului, ce ramane in stanga, Co- Pichetul Rosu.
borand hornul ierbos dela baza tunelului, Timp: Omul-potecii, cca 3 ore.
piitrundem in regiunea framantata a Acelor Diferenja de. nivel 1100 m.
Morarului ce apar in staDga incalecand
creasta. Observam : Degetul Prelungit sur- •*
o simpla privire aruncata asupra versan-
montat de 0 cruce de fier, apoi mai spre tului de Sud ne va face sii recunoastem cii
Sud, Degetul RO$u ~i Acul sau Dintele Mare este destul de dificil a indica brtinele ace-
al Morarului. stei fete de munte, data Hind infiili~area sa,
Deqetul Prelungit, se poate escalada fie aproape in intregime ierboasa. Intr'adevar,
pe peretele ce priveste spre West, utilizand coastele dinspre Valea Cerbului, sun t stra.-
excelentele sale prize, fie prin fissura, de batute de zeci de brane ce pe alocuri se
aceeasi orientare, ce porneste chiar din imbina in pante neintrerupte de iarba, stanca
strunga. fiind relativ rara pe acest clin,
Degetul RO$u, se escaladeaza, pe Iata Cu toate acestea putem deosebi trei cin-

54
Sc.1:JO.000
o
o
lID ,..oo ..,
o
o
o
CO
<Z"
gatod distincte, mai importante : Brtiul Mare de confluenta firelor superioare (alt. 1960 m.],
al Morarului, Brtiul de Mijloc si Briiul de De aci, braul se continua travers and intu-
Sus, necoasa Vale Adanca, apoi Vatceaua Mo-
Brtiul Mare, incepe din Valea Cerbului rarului dupa care, aproape orizontal, intra
in punetul unde poteca trece de pe Costila largindu-se in Valea Morarului la cota 1920.
pe Moraru (deasupra Priponului, al1710 m.); Brdul de mijloc nu prezinta continuitate
foarte larg, urea in panta usoara traversand pe versantul nordic. Incepe din Valea Cer-
Sistoaca Dracilor ~i Sistoaca Rosie pentru bului, deasupra Braului Mare in punetul
ca apoi, urcand mai in piept, sa taie $i~- unde poteca spre Omul trece de pe Moraru
toaca Ptintaniiii, cu putin mai sus de punc- pe Costila, urea Iarg, taind sistoaca ce scapa
tuI de intalnire al celor doua fire cad for- de sub crucea Alexandrescu, cele doua fire
meaza aceasta sistoaca. ale Sistoacei Dracilor, Sistoaca Rosie, apoi
Aceste sistoace pot fi urmate, in general, cotind pe Ia baza peretelui terminal al Cre-
numai dela Brtiul Mare in sus ; porjiunea stei Ro~ii, traverseaza Sistoaca Fantanitii,
lor inierioara desi este ierboasa si de 0 De aci, pe sub peretele ce Iormeaza faja
panta usoara, sfaqe~te tnsa deasupra Vaii sudica a "Crestei Ascutite", urea in creasta,
Cerbului in mari spalaturi inaccesibile. trece pe fata de Nord, dupa care se Intre-
Intre fire, la mijlocul braului, se aHa rupe,
.Pantantta Morarului", izvor de apa per- Braul de Sus, por neste din Valea Cerbului
manent [alt 2000 m.). cu putin mai 8US de Braul de Mijloc; mai
La mica distanta de aci, braul atinge subtire decat celelalte doua brauri, el urea
creasta Morarului (all. 2110 m.), trece pe accentuat pantru a atinge coama, la baza
deasupra vaii Bujorilor ~i schimba brusc de Crestei Ascuiite despre .care am vorbit mai
directie trecand pe Iata stancoasa de Nord, sus, dupa care se continua subtiat pe fe\ele
pe care se continua mult subtiat, pe dea- stancoase nordice, luand apoi, denumirea de
supra .Portitii Morarului" , ce cade mai jos Briiul Acelor, brau pe care tl putem urma
in dreapta, peste firul Viiii Poenii ~i apoi un timp, traversand firele Rapei Zapezii
printre palcuri de jnepeni, coboara accen- dupa care dispare.
tuat in firul vaii Rapa Zapezii putin mai jos

56
A s c E N s u
VARfUL PICATURA
Ascensiunile grele in Bucegi au inceput
sii suscite in lumea noastrii turisticii, un in-
teres tot mai accentuat. F aptul se vadeste
prin numiirul neobisnuit de alpinisti ce se
tntalnesc pe itinerariile diHcile ale acestui
masiv. cat si prin noile ascensiuni rea-
lizate.
La aceste "premiere" , se adaoga si re-
centele cercetiiri in varful Piciitura, al ca-
ror rezultat, il schitam mai [os.
VarIul Picatura este format din trei tancuri
succesive situate pe creasta cu acelas nume
care porneste dela Nord de "Crucea Eroilor",
despartind V. Albii de V. Seaca a Carai-
manului.
Dintre ele, eel mai distinct si totodata
eel mai dificil de atins, este tan cui central.
Spre acest varf, conduc trei creste si doua
valcele, exceptand firele ce se termina in
Strunga Mare a Picaturii (marele V.) a ca-
ror cercetare am considerat-e inutilii, de-
oarece porjiunea ce separa IImarele V." de
var], este fermata dintr'un perete vertical
iar in parte surplombant. Totusi la 2·3 m,
deasupra acestei surplombe, un prag ce se
continua sub forma unei largi brane spre
versantul V. Seci, se terrnina putin inainte
de a intra in jnepenisul din care ta~ne~te
varful propriu zis ~ide unde se poate efec-
tua saItul final. Considerand ca trecerea
este quasi-imposibila noi am renuntat la a-
cest traect, trecand sii cercetiim:
1. Creasta dintre Albisoara ce intra In
"marele V" si Viilcelul Sptinzurat situat ime-
diat mai jos de aceasta. Nici ad sansele nu
sunt prea mari din cauza lipsei de prize si
a punctelor de odihnii i in acelas timp, panta
exagerata ce depaseste 60 grade, necesitii 0
munca titanica, deoarece fiecare metru de
inaltime trebue ca~tigat cu mari eforturi;
consideram deci, incercarea acestei portiuni
57
N N o u
de N. COMANESCU
mai mult ca un examen de vointa decat un
aport pur alpin. Vom trece dar in:
2. Viilcelul Sptinzurat ce-si are origina
putin mai jos de tancul principal si conflu-
eazii cu V. Alba la circa 200 m, in aval
de punctul numit "L'! Verdeata". Gura
valcelului abunda in vegetatie ceeace in-
greuneaza intrarea, iar dupa cativa metri
apar primele saritori extrem de dificile.
Coast a din stanga valcelului (cum urcarn]
permite insa cateva ocoluri pentru a evita
punctele ce par interzise.-
Inainte de a ajunge la 0 fisura ce con-
duce la creasta care se orienteaza spre varf,
valcelul ia aspectul unei spalaturi al carei
ocol se face destul de dificil pe stanga (cum
urcam]. Neavand siguranta continuitatii spre
Iisura mai sus amintita ~i cum credem ca
vom putea gasi un traect mai accesibil ,co-
boram spre a lua:
3. Creasta dintre acest tuilcel ~i Va lee-
Iul Sptilai care curge aproape paralel cu
Valea Alba, pierzandu-se tocmai [os in pa
dure. Intrarea pe creasta se poate face direct,
prin padure din V. Alba, sau ceva mai co-
mod, pe un horn de 100-120 m. intrerupt
de 0 mare surplomba, al carei ocol se poate
efectua usor pe ambele parti. Odata ajunsi
deasupra acesteia, apucam prin padure spre
dreapta, printr'o "rari~te" ce marcheaza 0
pantii extrem de accentuatii.
Dupa 200-250 m. panta se Indulceste pu-
tin, transformandu-se Intr'o creasta ingusta
ce atinge in unele puncte. mai pujin de iu-
matate de metru. Doua tancuri ce nu ofera
nici 0 posibilitate de a fi ocolite, tre-
cerea peste ele fiind extrem de dificila, ne
Iorjeaza a opri cercetiirile noaslre cu putin
inainte de a atinge baza piramidei ce for-
meaza varful, Cercetand ultimii metri ce
conduc spre creastii, credem ca aceastii rutii
ar fi posibilii trecand printr'un horn ce ese
la 20-25 m. de varf j aceasta portiune de
maxima dificultate formeaza pentru noi unul
din punctele de acces Ia varf j este insa
ruta ce vom incerca-o, numai daca nu vom
gasi aItele mai putin redutabile,
Yom cerceta in continuare;
4. Creasta ce prioeste spre V. Seaca ta-
tonata inca din toamna trecuta : Urmand
la inceput firul V. Seci cam 150 rn, pana la
prima saritoare unde ea incepe sa ia as-
pectul de "canion",' luam drumul prin pa-
dure [coasta din dreapta, cum urcam) prin-
tr'un larg horn, pamantos. Cu fiecare pas
panta se jnareste ati?gand in unele puncte
peste 65 grade, ceace ingreuneaza extrem
de mult ascensiunea. Dupa 2-3 ore de mers
prin padure in care timp se cauta sa se
tina contact, pecat posibil cu versantul vaii
Seci, creasta conduce peste un anevoios
jnepenis ~i ese al?oi. la gol. De aci, escalada
devine din ce in ce mai dificila panta accen-
tuandu-se pe masura ce urcam.
Vederea se deschide larg, iar coarda i~i
cere dreptul de a fi utilizata atat pentru si-
guranta, cat mai ales pentru a economisi
timpul.: Calarlnd pe 0' muche ingusta ca de
cujit, se:ajunge dupa 15-20 m. la un punct
unde terenul permite un popas. Inca un
salt de 10 metri pe aceeasi coama salbatica
cu pereti ce se pierd in adancimi de peste
200 metri cu aceleasi prize ce se desprind
~i cu aceeasi panta ce trece 50°. Ajunsi pe
o mica sea unde un al patrulea catiirator
nu ar mai avea Ioc, putem cereeta in ama-
nuntime primul [anc al Picaturii, la care ne
conduce 0 panta extrem de pronuntata ce
nu intrece 30' m. in lungime, dar care se
inaugureaza cu ·0 portiune de 3 metri a-
solut verticala a carei trecere 0 facem gra-
tie a doi picheti. Iixati de noi si lasati acolo
pentru eventualifatea unei coborari fortate.
. Un brad' plasat in apropiere de varf ajuta
la Iixarea corzii utila pentru cei ce vin in
urma. Cinci metri ne rnai despart de primul
varf al Picaturii pe care it atingem dupa 6
ore dela plecarea noastra din Busteni,
o aruncatura de ochi din acest colt soli-
tar, asupra V. Seci ce-si despleteste firele
pe enorma placa de conglomerate a Carai-
manului, 0 vorn pastra mult limp in minte,
58
dat fiind unghiul straniu sub care e privita
aceasta panorama, cat ~i pozitia nesigura in
care ne aflam. Inainte ca nervii sa ne fie
prea puternic impresionati de adancimile ce
ne inconjoara, coboram intr'o sea plina eu
jnepeni, servindu-ne de "coarda in doua",
data dupa un brad ce se afla in apropiere.
In punetul unde am coborit se poate a-
junge cu mult mai user decat pe alte traecte,
pe:
5. Vdlceaua Sptilata, pe care 0 recoman-
dam penjru viitor ca traectul clasic pentru
escalada Varfului Picatura,
Urmand poteca ce urea pe langa farma-
cia din Busteni, ajungem dupa 3/. ora, in
firul Vaii Secii pe care 0 lasam in urrna,
continuand poteca spre V. Alba inca 3-400
m, deacoasta, pana cand intalnim 0 "oaga"·),
numita Vdlceaua SpaiaM.
. Parcurgerea pe fir este anevoioasa din
cauza vegetatiei abundente ~i a catorva
praguri acoperite de muschi,
In schimb, malul drept (cum urcarn] ofera
o escalada destul de usoara, permitand re-
intrarea in fir dupa 2-300 m.in dreptul
unei saritori de 7-8 m. cu un enorm bloc
in surplomba, care se poate ocoli pe stanga.
La ca\iva metri de aci, se opune un prag
de 2 m. care nu ne poate obliga de a esi
din fir. Inaintarea se face in aceleasi con-
ditii pana la 0 mare saritoare in care con-
flueaza din stanga un horn de peste 30 m,
tnaltime. In acest punct, parasim vale a prin-
tr'un horn ierbos ce ne scoate pe creasta
din dreapta [marcata de noi la Iata locului
cu 0 sageata).
E~i\i in muche, urcam deacoasta versan-
tul dinspre V. Alba pana la un valcelu] ce
ne conduce din nou pe creasta, intr'o midi
strunga din care cobortnd cativa metri spre
stanga, ajungem iarasi in Valceaua Spalata,
Padurea se termina, iar valcelul conduce
in panta pronuntata spre seaua ce desparte
primul tanc al Picaturii de vflrful principal.
Spre origina, valcelul se continua sub forma
a doua fisuri complect verticale de peste
80 m., constituind un punet categoric inter-
zis astfel ca dupa prima suta de metri de
") Valcel cu malurile tmpadurite, purtand vegetatie
abundenta pe fir.
 ASPECTE DIN BUCEGI.

F 010 Steopoe,
1 Creasta dintre Va/celul Strunqii Mari ~i Yalcelut
Sptinzurat ; 2. Yatcetut Spanzurat ; 3. Creasta dinire Vaicellll Sptuizurat ~i Valcelul Splllat;
4. t.reasta dintre Valea Seacd ~i Valea Albd; 5. Valcelul Spdlat ~i punctele atinse in cursul
ascellsiunii; 6. Yarful Piciitura ; x Punctui extrem. atlns.
 aci, intram pe 0 .1arga brana (marcata prin- pentru atacul final ce se efectueaza deabea
tr'o sageata). Dupa 20 m. brana face 0 ser- din acest punct,
pentina spre stanga ·luand de data aceasta Dupa 40-50 m. urmaji spre varf, orice
directia valcelului, la 0 inaltime de 30-40 m. urma de vegetatie, se termina, De aci, Pi-
deasupra lui. Nici nu am' parcurs 80 m. ~i catura apare sub forma unei piramide imense
brana se termina deasupra unui perete cu Ietele compleet slefuite, 0 mica Iereastra
"lins", Hind nevoiti a trece intr'o brana su- la 2 m. de varf, trimite spre noi 0 Iisura
perioara ce trece deasupra noastra la 8-10 m. ingusta ~j de peste 15 m, Inaltime Dela Ie-
Urcusul se face in piept printr'un pale de reastra, esirea este posibila prin dreapta, iar
jnepeni ce ne ajuta sa ajungem la ea. Se dupa cativa metri urmati pe creasta, var-
pot parcurge aproape 200 m. relativ usor ful Picaturii poate £i atins. Noi insa, in- .
cand brana se intrerupe brusc pe 0 portiune tarziind prea mult cu alegerea traseului cel
ee nu trece de un metru, Acest punct nu- mai accesibil si mai ales pentru pastrarea
mit de noi "La Surpatura", constitue doi pasi Iortelor necesare intoarcerii ce 0 efectuam
extrem de dificili, nu atat prin cornplica- pentru prima data pe acest uItim traect,
tiile tehnice, cat prin £aptul ca trecerea am socotit prudent a ne opri dupa un par-
se electueaza pe deasupra unui perete de curs de 8 m., in fisura ce conduce spre Ie-
peste 50 m. Traversarea se face gratie unei reastra adica Ia 25-30 m., de tinta finala i
mici prize pentru picior, plasata la jumatatea aceasta dupa un e£ort continuu de 7 ore in-
surpaturii 'Ii asigurat de coarda ce 0 legam cheiate, pentru intoarcere rezervandu-se
de un brad situat chiar in locul un de orana restul de 4 ore.
se intrerupe. Inca 6-7 metri 'Ii brana slar- Portiunea dificila din fisura ce conduce
seste intr'un horn de 6-7 m., cu stanca fria- spre Iereastra Hind £acuta prin fixarea a
bila 'Ii lipsit aproape complect de prize. doi picheti lasati acolo, consideram ca pro-
Asigurati de doi picheti fixati succesiv, pu- blema Picaturii este aproape rezolvata, iar
tem iesi in stanga, earn la [umatatea hor- o noua incercare - nadaiduim - ne va
nului, de unde ne conduce un prag foarte pune in masura sa ne bucuram de reusita
ingust pan a intr'o "taetura" de aproape 2 m. acestei escalade dificile.
baltime, peste care putem esi gratie unui • * •
jneapan crescut deasupra. In acest punct se Traectele des crise mai sus au fost efec-
poate ajunge 'Ii pe creasta propriu zisa a tuate succesiv de eel ce semnnaza aceste
Picaturii, pe care am descris-o mai sus. Desi randuri Impreuna cu d-nii 1. Sincan, V. Ni-
traeetul pe creasta ofera 0 bogatie neintal- colau si M. Badea, iar parte din informatii
nita de peisagii alpine, totusi nu-l recoman- au fost furnizate de d-I R. Titeica. un bun
dam nici celor initiati in asemenea intre- cunoscator ~I regiunii, care a cercetat cu
prinderi, intrucat trebue sa pastram forte Ie mult inainte, intrarile spre Picatura.

59
·.c R o N I c A
"Asociatia Drumetilor din Munlii Roma-
niei" cornplectata cu elementele "Gruparii
Alpine" a elaborat inca din luna Iulie un
program de activitate, la a carui intocmire
s'a tinut seama in prim rand, de actualele
sale posibilitati, cum si de circumstantele cu
totul critice prin cari trecem.
In buna parte, punctele formulate au de-
venit tapt.
Astfel, expozitia turistica din Iunie cor,
aparitia "Buletinului Alpin", repararea si
utilarea cu cele necesare a adapostului din
Piatra Craiului, ciclul de excursii gra-
date intreprinse cu grupe de incepatori,
ascensiunile membrilor, e£ectuate in Bu-
cegi, Piatra Craiului si Fagara~, noile esca-
lade realizate, intre cad ascensiunea a-
proape complecta a varfului Picatura, Claia
Mare prin lata despre Busteni, ascensiu-
nea directa a firului vertical al Galbinelelor
dela confluenta la Brana Mare, ~i iosfar~it,
recent, Coltul Galbinelor sunt primii pasi ce
a schitat asociatia in noun ei compozitie.
In ce priveste ·directivele sale, s'a insistat
indeosebi asupra criteriului de selectare al
membrilor, care va rezida in cunostintele
turistice si aportul de munca ce ar fi in
masura sa-I aduca asociatiei, Este unlcul
punct de vedere sub care aceasta tnieleqe
a Ii sectarii.
S'a stabilit totodata aplicarea unui regirn
egalitar privind tarifele la adapostul aso-
ciatiei, pentru toti turistii, indifereot socie-
tatea din care fac parte.
Propagarea practicei alpinismului prin pu-
blicatiuni ~i calauzirea in regiunile putin cu-
noscute, a elementelor noi j
Efectuarea unui cat mai mare numar de
ascensiuni noi, extinzandu-se astfel orizontul
alpinismului nostru :
In sfar~it, inlaturarea oricarei restrictii,
membrii asociatiei avand latitudinea de a
figura ~i activa Iiber, in societatile similare,
In sensul celor de mai sus, se va proceda
in curand la modificarea Iundamentala a partea inferioara latimea de 1 m. si cu por-
statutului, etc. Schirnbarile in curs desi privite
60
A L p I N A
de multi ca inutile, raman larg motivate
pentru-acei cari si-au propus ca asociajia sa
vadeasca prin toate mijloacele, legitimitatea
existentei sale.
*
•
Interesul mereu crescand ce a inceput
sa exercite tinuturile pana mai eri necunos-
cute ale abruptului Bucegilor, se vadeste
intre altele si prin £aptul ca in ziua de 30
Iulie crt, Vale a Tapului era escaladata de un
numar de 4 grupe, totalizand 23 persoane,
Mentionam grupele in ordinea io care au
intreprins escalada.
Primul grup compus din d-nii : Ing. Frim,
Nitescu, Vasiliu ~i Ion Sincan : al doilea
format din d-rele ally Geresch, Anny
Kreutzer si d-l C. Ticu j al treilea format
din d-ra Ivana Popescu si d-nii P. Bala-
ceanu, Beldie, Caliri, Comanescu Schmid-
inger, Simionescu, Solonca, Udriste-Olt :
iar ultimul din d-nii P. Ghica, D. Stoenescu,
Brandl etc.
*
Ascensiunea Firului Vertical al Galbine-
lelor, incepand din punctul unde conflueaza
cu Valea Galbinele [aproximativ 200 m. sub.
Strunga Galbinele) a fost Intreprinsa, in
ziua de 28 August, de catre grupul Ing.
Vasiliu, Gh. Frim ~i N. Dimitriu.
In mod obisnuit, Verticala Galbinelelor
se parcurge in buna parte pe fete, escalada ,
incepand din dreptul braului ingust ce vine
dinspre Strunga Galbinelelor. (UnH confunda
firul secundar al Galbinelelor cu aceasta
ramlicatie Iinala a vaii].
Ori porjiunea cea mai impresionantii este
tocmai aceea cuprinsa intre punctul de con-
fluenta cu firul principal si Braul Mare, asa
ca ascensiunea directd ~i continua prin tt-
sura, mareste considerabil interesul incer-
carii.
Aspectul neintalnit la celelalte vai din
Bucegi (zona stancoasa continua) si mare le
numar de obstacole cari se succed pe a-
ceasta ingusta Iisura, ce nu depaseste in
tiuni cari cu greu permit strecurarea unui
om, situeaza Firul Vertical printre cele mai . doi brazi, asezata pe mamelonul .eel mai
frumoase ascensiuni din Bucegi, inalt al coltului.
Parcurgerea sa dureaza in medie 2-21!2 In aeest timp, echipa fermata din d-nii
ore. Roca foarte Iriabila. dr. AI. Steopoe, Ing. Frim, T. Belitoreanu,
Impropiu denumita "Verticala Galbinele" , P. Balaceanu ~i N. Dirnitriu, escalada HocnuI
propunem schimbarea acesteia in Hornul Coamei, trecand direct peste toate saritorile
Coamei.
•
•
Ciclul de ascensiuni gradate organizat de
"Asocia\ia Drumetilor" in lunile Iulie-Au-
gust ~i destinat turistilor, carora tinuturile
grele din Bucegi Ie erau necunoscute, s'au
desiasurat in ordinea urrnatoare :
La 17 lulie: Busteni - Valea Alba -
Crucea Caraiman.
La 22 Iulie : Busteni - Valea Galbenele
-Scoru~i - Omu!.
La 27 Iulie: Busteni - ascensiunea V.
Tapului - coborarea V. Malin - Busteni.
La 30 Iulie: Busteni - Hocnul Scara-
VaIea Seaca [Costila] - Valea Tapului -
Brana Mare -- Pripou= Busteni.
Numarul destul de apreciabil de partici-
panti care au raspuns la acest prim ciclu,
a determinat ca gruparea sa organizeze
pentru iarna anului in curs, 0 noua serie de
drumuri in Bucegi ~i Piatra Craiului.
•
• •
Propunandu-si a face simultan, ascensiu-
nea Coltului Galbinele si a Hornului Coamei
(Verticala qalbinele) doua echipe ale ••Gru-
parii Alpine", au realizat acest proeet in
ziua de 15 Octombrie, desi starea timpului
a fost extrem de rea in Bucegi [ceata ~i
ploaie perrnanenta],
Desparjindu-se in punetuI unde converg,
Hornul Coamei si fisura ce cade din Strunga
Coltilor, prima echipa fermata din Denii N.
Comanescu si I. Sincan s'a indreptat spre
Coltcl Galbinele.
Escalada acestuia, efectuata pentru prima
oara, a durat aproape 2 ore ~i s'a terminat Hornul Coamei (Verticals GAlbinele) Foto Tipeiu
prin atingerea succesiva a ambelor sale var-
furi, dupa parcurgerea unor zone extrem acestei grandioase fisuri urrnata din punctul
de grele, intre eari 0 muehe foarte ingusta de confluenta cu Valea Galbinele ~i panli
~i lungii de peste 30 m., miirginita pe am- la Braul Mare al Costilei, unde aceasta ia
bele parti de abise adanci, sfar~it.
Aceasta noua si Irumoasa performanta a La orele 6 seara ambele echipe se rein-
fost marcata printr' 0 cruce improvizata din talneau in Busteni.

61
 Valea Poenei, situata pe versantul nordic . de turism ~i sport "Romania Piioreascti"
al Morarului, intre vaile Rapa Zapezii ~i continua sa apara cu regularitate, oferind ci-
Bujorilor, a fost escaladata in toamna ace- titoruIui 0 materie dintre ceIe mai selecte.
stui an de d. Dr. AI. Steopoe. Retinem din uItimeIe numere, minuna-
Este 0 intreprindere noua care impreuna tele pagini ale d-lui Profesor Iorga asu-
cu Coltul Galbinelelor, Claia Jepilor pe fata pra Valenilor, Branul, semnat de Profesor
dinspre Busteni ~i Hornul Coamei, vor face Alexandrescu, documentateIe_ descrieri tu-
subiectul unor documentate articole in vii- ristice privind Ceahlaul ~i Penteleul, sem-
torul numar al Buletinului, care _va apare nate respectiv de d-nii profesor Rascu ~i
in Decembrie cor. avocat Ionescu Cranguri, 0 serie de obser-
* vatiuni asupra DeItei Dunarii datorite d-lui
• •
Pentru iarna anului in curs "Gruparea Paul Cretzoiu ~i prejioasele sfaturi turistice
Alpina" proecteaza urmatoarele ascensiuni: apartinand d-lui I. Salter.
i 1. Creasta Pietrei Craiului-Grindul.
•
1- 2. Valea Rapa Zapezii,-CreastaMorarului. • •
Drumurile se vor desiasura in perioada Slnaia ~i Imprejurlmi, primuI volum din
Ianuarie-Martie si la date ce vor fi aduse ciclul de .Drumuri pentru turtsti tn Roma-
la cunostinta amatorilor, prin rubrica spor- nia" editat sub ingrijirea , Touring ClubuIui
tiva a cotidianelor. Romaniei", desi priveste 0 regiune asupra
• careia literatura no astra alpina cunoaste pa-
• •
Cateva constatari inbucuratoare ne oca- pagini desavarsite (M. G. Haret, Nestor Ure-
zioneaza registrul casei Grindul, din - Piatra che, Ing, Ion Sangeorzan etc.) prezinta cu
CraiuIui, deschisa inca din luna Iulie. De toate acestea date indestul de interesante,
unde pana la renovarea adapostului, masi- asupra Bucegilor ~i Garbovei.
vul nu era vizitat decat aproape exclusiv Abstractie facand de. micile erori, ata! de .
de catre turistii din regiunea Brasov, dela firesti intr' 0 lucrare ce tinde sa cuprinda
acea data, Piatra Craiului a inceput sa fie intr'un spatiu restrans, 0 mate de atat vasta,
parcursa de foarte multi turisti din vechiul voIumul datorit d-lui G. M. Popescu' ra-
regat, intre cari un numar destul de apre- mane 0 incercare meritorie ~i necesara, mai
ciabil de Campulungeni. cu deosebire Incepatorilor in arta drumejiei
Faptul ne surprinde cu atat mai placut, si vilegiaturistilor, cari vor gasi in aceasta
cu cat este constatat ca cele mai "frigide" noua ciiIauza, indicatiuni suficiente asupra
elemente fata de alpinism, sunt tocmai a- drumurilor, marcajelor ~i adaposturilor din
celea cari traesc in imediata apropiere a Bucegi.
muntelui, •
• • •
• •
In general, Piatra Craiului a fost escala- Fara a avea pretentiunea unei lucrari prea
data anul acesta de un numar cu mult mai . documentate, "Ciilduza Buceqilor" .reeditand
mare de turisti decat in alti ani, desi starea datele cuprinse in primul numar al Revis-
timpului a fost defavorabila. N umai cas a Grin- tei de "Turism si Sport", pune la Indemana
duI a adapostit in lunile Iulie-Septernbrie amatorilor ~i pentru un pre] modest, ele-
aproape 300 persoane. mentele de identificare si parcurgere a dru-
• murilor masivului din dreapta Prahovei.
Cateva Iotografii reprezintand adapostu-
CART I, REVISTE rile masivului ~i 0 harta cu drumurile mar-
In ciuda dificultatilor ce intampina in ge- cate din Bucegi, cornpleteaza aceasta ultima
neral publicatiunile de specialitate, revista publicatiune a Soc. "Romania Pitoreasca".

62