Cetatea Enisala

A fost ridicata de puterea imperiala bizantina si de cea comerciala genoveza la sfarsitul secolului al
XIII-lea si la inceputul secolului al XIV-lea si ulterior inclusa in sistemul defensiv al Tarii Romanesti, iar
mai apoi fiind transformata in garnizoana a Imperiului Otoman.
Abandonata de catre turci, cetatea s-a ruinat in urmatoarele veacuri, dar este singura cetate
medievala care a supravietuit confruntarilor armate ruso-turce desfasurate pe teritoriul Dobrogei.
artial reconstruita si avand un coc!et drum de acces ce duce calatorul pana la poarta de intrare,
"nisala, singura cetate medievala din Dobrogea, este pregatita sa isi redobandeasca, de aceasta
data in pace, gloria de odinioara.
"ste situat# $n vecinatatea satului "nisala, pe un deal ce domin# peisa%ul, la intersec&ia unor
importante drumuri de ap# 'i de uscat, fiind construit# pe cel mai $nalt promontoriu situat $ntre lacurile
(abadag 'i Razim.
Denumirea cetatii provine de la turcescul )*eni+ ,nou-, respectiv regionalismul dobrogean )sale+
,asezare, sat-, adica asezare noua. .e pare ca turcii au preluat aceasta denumire de la unitatea
administrativa de langa cetate, careia i se spunea Vicus /ovus ,.atul /ou-, apoi /ovoe .elo. In
acelasi timp, cetatea este cunoscuta si sub denumirile 0eraclia sau 0eracleea.
Cetatea Enisala a fost construita cu scop militar, defensiv si de supraveg!ere de la inaltime a
drumurilor de pe uscat si mai ales de pe apa, intr-o perioada in care gurile 1ernet si Dunavat nu erau
inca blocate, iar actualul lac Razim era inca golf al 2arii /egre. 1etatea a fost ridicata de puterea
imperiala bizantina si de cea comerciala genoveza la sfarsitul secolului al XIII-lea si la inceputul
secolului al XIV-lea, secol in care a avut rol militar, politic si administrativ si mai putin economic,
facand parte din lan&ul de colonii genoveze care cuprindea ora'ele 1!ilia 'i 3i4ostomion din Delta
Dun#rii, 1etatea Alb# de la gurile /istrului, 1affa 'i (alaclava din sudul 1rimeei.
!ttp566777.cetateaenisala.ro6!ome.!tml
Dobrogea de Nord: Deniztepe, Bestepe si Cetatea Enisala (Muntii Macin)
Indata ce treci apele molcoame ale Dunarii ti se intinde inaintea oc!ilor o valurire de dealuri si
depresiuni strapunsa din loc in loc de cate un ,,inselberg+, acel tip de munte singular, aparent insular,
martor al e8istentei in zona a ramasitelor unor masive stravec!i, tocite de vremi pana la temelie.

In aceasta tura de la inceput de octombrie urma sa urcam pe doua-trei dintre aceste formatiuni
muntoase, caracteristice pentru Dobrogea de /ord, fara sa banuim ca pe langa locurile noi pe care le
vom descoperii, vom fi uimiti, deopotriva, de fermecatoarea istorie a tinuturilor dobrogene.
1aci, cu o mie de ani inainte de 0ristos, cand locuitorii din spatiul vala! ori moldav erau ,,pe crengi,
cu vrabiile+ ,cum ii placea lui etre Tutea sa spuna-, in Dobrogea se facea istorie adevarata.

Dobrogea ne intampina cu cer senin si o lumina galbuie, piezisa, de miez de toamna blanda.
Doar crestele crenelate ale ricopanului incerca sa se scuture de valurile de ceata ale diminetii.
/e oprim mai intai in 2acin si mergem spre centrul vec!i al orasului sa vedem geamia, cu minaretul
rotund si zvelt, inaltat spre Alla! din ceruri.
9eamia din 2acin a fost construita in anul :;<<, avand drept ctitor pe 0agi (erbe A!met.
In tara mai pot fi vazute inca vreo => de astfel de minuni ale ar!itecturii musulmane, ma%oritatea
aici, pe pamantul dintre apele Dunarii si ale marii.
/e privim ceasurile cu speranta ca vom putea auzi c!emarea matinala la rugaciune a muiezinului. /-
a fost sa fie?
.trabatem piata pavata cu granit si pe partea cealalta a strazii gasim 0anul Turcesc, vec!i
monument de ar!itectura locala.
De remarcat balconul construit in consola, spri%init cu o barna zdravana de ste%ar.
Deasemeni specific pentru constructiile turcesti este si acoperisul larg, prelungit in afara peretelui
cu ,,sageacul+, denumire ce s-a impus si in limba romana.
Vizita trebuie grabnic scurtata, nu pentru ca prin 2acin am trecut de atatea si atatea ori, ci pentru ca,
dupa cum vom vedea, incepand c!iar de azi vom avea atatea alte locuri de vazut?

.trabatem Depresiunea 1ernei si urcam in asul Iaila, la numai :@Am altitudine. Tragem pe
dreapta soselei in locul din care un drum de pamant se indreapta spre sud.
3a prima vedere nu e nimic iesit din comun pe aceasta intindere nesfarsita?
1eva mai departe, langa un ogor de pe care s-a recoltat rapita, se intinde o movila necultivata.
Daca te apropii descoperi ca pe cateva sute de metrii patrati sunt raspandite zeci de pietre
funerare? 2a%oritatea neinscriptionate?
.e pare ca informatii amanuntite cu privire la acest loc nu e8ista, dar oamenii stiu ca acolo se afla un
cimitir turcesc.
1ele doua-trei monumente funerare mai noi vin sa certifice acest lucru.
Ar e8ista si informatia ca cimitirul ar apartine turcilor 4isibasi, care au trait pe aceste locuri pana in
anul :@BC.
Aceasta comunitate musulmana s-ar fi stabilit in zona prin sec. :<, fiind e8ilata din estul Anatoliei ca
urmare a unei rebeliuni de natura religioasa.
Alla! sa-i odi!neasca in paceD
Dincolo de Depresiunea 0oria trecem pe langa 2untele 1onsul, o ,,iubire+ vec!e de abia o luna de
zile. ,Vezi Eurnalul meu ,,Dobrogea de /ord5 2untele 1onsul+.-
Dincolo de acest munte drumul spre Tulcea serpuieste printre dealuri golase.
A%ungem in localitatea /albant. In limba turca asta inseamna ,,potcovar+.
Istoria locului spune ca pe la :CB= mocanii si co%anii veniti din 2oldova au gasit aici un sat turcesc5
1!ioliu-Alceac, adica ,,Valea 1enusei+.

2ai departe intalnim drumul Tulcea-(ucuresti in dreptul localitatii 2i!ail Fogalniceanu.
ana in anul :@>; satul se numea "nic!ioi, adica ,,.atul /ou+.
In marginea de vest a localitatii 2i!ail Fogalniceanu se afla aeroportul care deserveste municipiul
Tulcea, asa cum la fel, 2i!ail Fogalniceanu, se numeste si localitatea unde se afla aeroportul care
deserveste municipiul 1onstanta.
Asta pentru ca sa fie o confuzie totala, sau poate, pentru ca acest Fogalniceanu o fi fost un aviator
reprezentativ pentru neamul nostru?

Din 2i!ail Fogalniceanu facem dreapta si dupa alti A4m a%ungem in satul 3astuni, baza de plecare
spre 2untele Deniztepe.
Aceasta denumire turceasca a impunatorului ,,inselberg+ se traduce ,,Dealul 2arii+ ,Deniz-mare,
tepe-deal-.
2untele este incon%urat prin nord si est de albia Raului Telita, cel care izvoraste de dincolo de
2anastirea 1elic Dere, de sub Dealul "diler, din 1ulmea /iculitelului.
A%unsi pe varful muntelui de dincolo de apa aveam sa constatam ca de pe varf se poate vedea
,eventual cu binoclul- apropae intre cursul acestui rau dobrogean si al afluentului sau 0agilar.
In aceste doua zile de drumetii dobrogene suntem rasfatati de faptul ca rucsacii ne sunt usurei, cortul
si celelalte lucruri pentru campare ramanand de fiecare data in porbaga%ul masinii.
Trecem peste apa Telitei, cotlonim pe cateva stradute din 3astuni si iesim la campia larga ce se
asterne la poalele 2untelui Deniztepe.
Gara poteca ne asezam in ,,linie de atac+, moment numai bun pentru a prezenta ec!ipa de azi5
Ale8andru 9rigoras, Andrei Raftopol, 2arin (alta, Adriana 1epoiu si cu mine.
.i cum la munte nimic nu e asa usor cum pare de departe, a%ungem la o ,,derea+ adanca, un canion
in loess.
2ergem pe marginea lui spre amonte si gasim repede un loc de trecere.
.atul 3astuni, situat in nord-estul muntelui.
3ocalitatea are o ,,perec!e+, satul Randunica, aflat in estul muntelui, localitate pe care aveam sa o
vedem de sus, de la inaltime.
2untele Deniztepe are o altitudine de AC;m. /u e mult, dar sa nu uitam ca albia Telitei, care curge pe
la poalele lui, nu se ridica la mai mult de H-=m deasupra nivelului marii.
e versantii dealului se intinde o rezervatie peisagistica de B>=!.
eisa% de stepa, toamna.
Ocolim muntele pe curba de nivel pana a%ungem la culmea principala, ce se intinde pe directia nord-
sud.
Inca de la baza muntelui, partea nordica prezinta iviri la lumina zilei ale rocilor granitice.
Ircam muc!ia bolovanoasa pe linia de cea mai mare panta.
Vegetatia arborescenta lipseste aproape in totalitate. Doar pe fata sud-estica se pot intalni
e8emplare razlete de porumbar ,runus spinosa-, vita de vie salbatica si plop alb pitic.
A%ungem pe o inaltime intermediara si vedem spre vest profilul ascutit al 2untelui 1onsul.
De pe varful acelui munte am vazut dealul pe care suntem azi si inca de atunci s-a nascut proiectul
pentru aceasta tura.
oza de varf. 1ei AC;m altitudine sunt punctati de o borna geodezica de beton.
1u toate ca s-a prognozat o vreme foarte rece pentru aceasta data ,cu lapovita si ninsori in nordul
Orientalilor-, aici e cald si pe varf, nu bate vantul si merge la tricou?
Rasturnam rucsacii cu fundul in sus, caci avem in ei numai mancarea si ne rezemam cu spatele de
micul perete stancos de pe varf.
In timpul mesei Andrei identifica dealurile, baltile, localitatile.
Dupa ce terminam de mancat scot agenda si il rog sa mai repete inca o data denumirile acestea
imposibil de tinut minte.

.pre est, intre noi si 3acul Razelm, se ridica culmea formata din dealurile Izum (air ,AABm- si
9avana 2ica, cea cu o cariera inundata, cu un lac asemanator cu cel de la Iacobdeal.
.pre nord-est vedem Dealul Fostepe, cel cu radarul pentru aeroport.
.pre nord identificam Faratepe ,Dealul /egru-, cel de langa /albant, pe care se invarte de%a prima
eoliana. In stanga lui se ridica golas Feltepe.

Informatiile le iau ,,la cald+, la fata locului, nu de pe internet.
.i inca ceva5 2untele Deniztepe este situat fi8 pe paralela de H= de grade latitudine nordica, deci la
%umatatea distantei dintre "cuator si ol.
Astazi timpul nu ne preseaza, asa ca trecem binoclul din mana in mana si privim spre toate zarile.
este ape, dincolo de oglinda Razelmului, vedem limba de pamant care desparte comlpe8ul
lagunar de apele marii.
.pre sud, %umatate dreapta, se vad perfect cele patru picioare ale unei platforme de fora% marin.
1red ca e amplasata in dreptul 9urii ortitei.
1eva mai aproape, pe un promontoriu ridicat deasupra intinderilor de ape, crenelurile de piatra ale
1etatii "nisala ne c!eama la ele.
In aceste impre%urari lipsite de imperative, imaginea cetatii e singurul lucru care ne determina sa
coboram de pe munte.
Iesim la 2i!ail Fogalniceanu si tinem soseaua spre 1onstanta, drum pe care l-am urmat cu privirea
inca de pe varful muntelui.
A%ungem in locul cu balti si stufaris, unde Telita si Taita se varsa, separate, in 3acul (abadag.

Dincolo de podul de peste balti intram in orasul (abadag.
Din limba turca denumirea orasului se traduce ,,2untele Tatalui+ ,baba-tata, dag-munte-.
Despre istoria (abadagului am amintit cateva lucruri in Eurnalul meu cu 2untele 1onsul.
Acum mai adaug doar ca pe aceste locuri fiinta pe la anul :C; d. 0r. asezarea romana Vicus
/ovus.
Acum orasul se intinde intre 3acul (abadag, 3acul Razelm si dealurile 1oiun (aba, .ultan Tepe si
Iani4 (air.
Iar cei peste :B>> de musulmani care mai traiesc in localitate vin sa se roage lui Alla! la 9eamia
9azi Ali asa.
1ladirea a fost ridicata in anul :<:>, in timpul .ultanului 2e!met al B-lea. 3anga veranda prin care
se intra in interiorul geamiei se afla locul de abdest ,ablutiune-, acea spalare ritualica pe picioare.
1aci in orice lacas de cult musulman se intra numai descult?
3ocul se c!eama 1ismeaua Falaigi.
In stanga geamiei se afla mausoleul unde odi!neste ctitorul sau.
rin una dintre ferestre vedem inauntru catafalcul generalului turc acoperit cu un vesmant cu scrieri
initiatice.
2uzeul de arta orientala, aflat pe aceeas parte a strazii, este inc!is, drept pentru care urcam in masina si
facem apelul nominal, care nu cumva sa fi ramas vreunul la geamie? .a se fi turcit?

1!iar de pe strada cu geamia incepe si drumul spre localitatea "nisala.
Dincolo de sat drumul urca in forta un deal impadurit, apoi un indicator ne trimite pe un drum
asfaltat de curand spre ruinele cetatii 0eracleea. Denumirea aceasta a "nisalei e pentru
necunoscatori?
.e pare ca cetatea a fost construita de catre genovezi, rivalii de pe mari ai venetienilor, in a doua
%umatate a secolului :B.
Dupa tratatul de la /*mp!ea din :A<:, cand 2area /eagra devenise proprietatea aproape
e8clusiva a genovezilor in ceea ce priveste comertul, e foarte probabil ca acestia aveau motivele, dar
si puterea financiara pentru ridicarea unei cetati de aparare in apropierea vec!iului port grecesc aflat
mai spre sud.
1etatea "nisala apare mentionata pentru prima data in cronica lui .u4rula!, cand acesta aminteste
cetatile dobrogene cucerite de catre .ultanul (aiazid I Ildaram ,Gulgerul- in campania din :B;;.
Vizitam interiorul cetatii si de pe zidurile din partea de nord-vest avem o buna desc!idere spre 3acul
(abadag si ,,muntii nostril+, 1onsulul, cel tuguiat, din partea stanga si Deniztepe, cu spinarea sa
garbovita, in partea dreapta.
In partea de rasarit a promontoriului de calcar pe care se afla cetatea descoperim urmele altor
fortificatii, care tin, desigur, tot de cetatea genoveza.
.pre sud vedem Dealul .inispetcu.
Dincolo de aceasta inaltime, spre sud, pana la 1apul Dolo%man, cel care delimiteaza 3acul Razelm
de 3acul 9olovita, s-a descoperit un intreg lant de fortificatii.

3acul Razelm, ca si 3acul .inoe, au oferit cadrul natural pentru favorizarea comertului dintre greci si
populatia traca.
9olful din spatele 1apului Dolo%man oferea protectie corabiilor grecesti impotriva furtunilor.
entru a oferi si protectie impotriva posibililor atacatori, acest golf a fost intarit cu un sistem
defensiv.
1etatea Argamum ,Orgame-, ridicata pe stancariile 1apului Dolo%man ,de langa Eurilovca- este
apro8imativ contemporana cu 1etatea Troia din Asia 2ica, fiind ridicata de greci la mi%locul sec. C i.
de 0r.

Dupa :=> de ani, istoricul 0e4ataios amintea de 1etatea Orgame, un polis infloritor, aproape de
Istru.
Totusi, sapaturile ar!eologice au aratat ca Argamum reprezinta primul oras construit pe teritoriul
tarii noatre de catre populatia geto-traca, anterior venirii grecilor din 2ilet ,Asia 2ica-.

In primele secole ale stapanirii romane ,dupa sec.: d. 0r.-, iesirea la mare a fost blocata de
sedimente.
Totusi ei au intarit 1etatea Argamum si au construit inca un fort pe Insula (isericuta, cea din fata
1apului Dolo%man.
Intregul mal al lacului ,fost tarm al marii- intre Argamum si "nisala era fortificat cu acelas zid masiv de
piatra, de forma crenelata, ceea ce intareste ipoteza ca la "nisala s-ar afla o cetate-port greceasca
inca nedescoperita.

Aceste povesti mi-au fost spuse de un tanar professor de istorie din Eurilovca, domnul 1ondrat, cu
ocazia unei traversari cu barca sa cu motor, de la Eurilovca la 9ura ortitei.
Imbrele inserarii se coboara peste cetate, dar ultimile raze ale soarelui ne dezvaluie zimtii ca de
fierastrau ai Dealului (estepe si frantura de pamant din mi%locul apelor Razelmului, Insula opina.

/oi am vazut in Insula opina din partea de nord a 3acului Razelm o posibila Insula 3euce, loc la
care se face referire spre sfarsitul razboiului troian, cand se prezinta soarta eroilor a!ei.

Dupa ce a!eii au ars la Troia trupul eroului A!ile ,cel ucis de sageata trasa in calcaiul sau
vulnerabil-, umbra sa a fost luata de catre Tetis, zeita nereida, mama sa si, cu voia lui Jeus, A!ile s-a
sc!imbat din om in semizeu, ca toti marii eroi din vremea sa.
3a rugamintea mamei, oseidon a inaltat in ontul "u8in ,2area /eagra- o insula frumoasa la gura
fluviului Istru ,Dunare-, in dreptul 1etatii silon ,.ulina-.
Acest nou tarm, ridicat de zeul marii din malurile carate de fluviu, s-a numit Insula 3euce.
Aici zeita 0era i-a adus-o pe frumoasa "lena, cea care provocase atata vra%ba pe pamant si i-a
daruit-o de sotie, ca rasplata pentru cel ce biruise Troia.
2area involbura insula cu spuma stralucitoare, dar pescarusii o maturau cu aripile lor albe ca
neaua.
1u oc!ii umezi de atatea departari si cu sufletul muiat de poveste, parasim 1etatea "nisala.
Din soseaua asfaltata prindem un drum de pamant pana la padurea de carpinite din dreptul cetatii.
3ocul e bun, uscat si ferit de vant si de priviri indiscrete. Intindem corturile si ne facem de lucru prin
tabara.
Duminica dimineata am parasit "nisala si am prins drumul ce urmareste conturul 3acului Razelm.
rimul sat intalnit a fost .aric!ioi. Desi are nume turcesc, localitatea are o populatie compacta de
lipoveni.
Rusii lipoveni s-au stabilit in Delta Dunarii in sec. :C.

In centru e targ de duminica si oprim pentru cumparaturi.
/e minunam de casele vopsite in alb si albastru si acoperite cu stuf. Dar si de barbile lipovenilor?
3a tarabe se vorbeste ruseste, dar suntem serviti cu amabilitate, vorbindu-ni-se in romaneste.
1umparam branza de capra.

2ai departe, la Agig!iol, numaram :=, ba :; eoliene, primele din parcul de :>>> care va sc!imba
peisa%ul in zona.

Inainte de 2urg!iol trecem pe langa rezervatia ornitologica ,de pasari rare- de la 3acul .araturile.
Apoi vedem ruinele 1etatii 0alm*ris, sec :-H d. 0r.
Aici au cazut prada intolerantei imparatului Diocletian primii martiri crestini cunoscuti in Dobrogea,
preotul "pictet si discipolul sau Astion, in %urul anului A@> d. 0r.

De la 2urg!iol ne intoarcem spre 2a!mudia si mergem paralel cu (ratul .fantu 9!eorg!e.
Rulam incet-incet prin localitate si gasim un drum pietruit care urca spre antenele de pe Dealul
(estepe.
Din limba turca (estepe se traduce ,,1inci Dealuri+. ,:-bir, A-ic!i, B-iuci, H-dort, =-bes-.

3asam masina langa un parculet amena%at ca loc de %oaca pentru copii.
ana ne ec!ipam noi de tura Adriana face rost de vreo patru pisici venite de prin vecini.
Trecem pe langa un cimitir lipovenesc si remarcam crucile specifice, cu trei brate orizontale, dintre care cel de
%os putin inclinat.
2i-am zis ca voi face fotografii la intoarcere si bineinteles ca am uitat.
Taiem serpentinele drumului care urca la statia meteo si la ,,padurea+ de antene de pe primul varf.
In spate se desc!ide perspectiva spre centrul 2a!mudiei, spre (ratul .f. 9!eorg!e si intinderea
Deltei Dunarii.
Dealurile (stepe sunt cei mai estici ,,munti+ din tara noastra.
Asemanandu-se morfologic si geologic cu 2untii 2acinului, insiruirea aceasta de cinci dealuri
prile%uieste minunate privelisti spre toate zarile.
3a nord-vest vedem (ratul .f. 9!eorg!e spre amonte.
Dincolo de acest brat al Dunarii, cu oc!iul liber, dar mai bine cu binoclul, am vazut un vapor vopsit in
rosu care cobora pe (ratul .ulina, indreptandu-se spre mare.
De pe varful primului deal se vede bucla aceea specifica a (ratului .f. 9!eorg!e, pe care o stim din
cartea de georafie din clasa a H-a?
3a statia meteo ne iese in intampinare una dintre gazde.
De aici de sus, ne arata impre%urimile numind pe rand lacurile 9orgova, 9orgovat, Izlina. Rotund,
Isac, 2urg!iol, .araturile, Razelm..
Ii spunem ca-l invidiem pentru peisa%ul in care isi face orele de serviciu? /e aminteste ca aici iarna
crivatul sulfa cu peste :>>4m pe ora?
In curtea statiei meteo descoperim o cazemata din al doilea razboi mondial. Aici facem cunostinta cu
paznicul centrului.
Dincolo de antenele de pe varf, care suiera pe diferite tonuri in vantul neintrerupt, mai gasim o
cazemata. Ale8 nu rezista nici de aceasta data? Oare cum era sa tragi cu mitraliera de aiciKD
2i-am mai amintit o poveste.

Agamemnon, unul dintre eroii de la Troia care a scapat cu viata, dupa sapte ani de rataciri pe mare,
a%unge acasa, in regatul sau de la 2icena.
1at timp lipsise el, 1litemnestra, sotia sa si sora mandrei "lena, indragise pe "gist, varul regelui
micenian.
/edorind sa-si piarda noua dragoste, sotia necredincioasa isi ucide sotul-rege in drumul sau spre
baia plina de aburi.
3a randul sau, "gist, complicele, intentioneaza sa-l ucida pe Oreste, fiul lui Agamemnon si al
1litemnestrei. Doar ca doica pruncului il scosese de%a din cetate?
A%uns la varsta voiniciei, Oreste se intoarce si pedepseste pe "gist. 2ama sa incearca sa-si ucuda
fiul pe la spate, dar nedreptatea e curmata de "lectra, sora buna a tanarului %ustitiar.
Intr-o clipita Oreste se intoarce si sageteaza pe mama sa in piept?

Gaptele ne sunt amintite, in versuri, de catre "sc!il, in tragedia sa intitulata ,,Orestia+.
.e pare ca din trilogia poetului grec s-a inspirit si .!a4espeare cand a scris piesa ,,0amlet+.
3a fel, tanarul print 0amlet doreste sa razbune moartea tatalui sau, regale tarii, ucis prin uneltirea
unui unc!i criminal, impreuna cu mama sa necredincioasa.

entru a sublinia inca o data ca ,,nimic nu e nou sub soare+, sa amintin ca mitul ,,calcaiului lui
A!ile+, tinut de picior cand a fost cufundat in .ti8, raul mortii, apare mai tarziu si in legenda
germana ,,Inelul /ibelungilor+?
De pe al patrule varf zarea se desc!ide si mai departe, spre varsarea bratului de Dunare in mare.
Din dreptul celui de-al patrulea varf vedem spre nord ruinele 1etatii .alsovia.
1etatea a functionat drept castru militar din prima %umatate a sec. B d. 0r.
3a sud de cetate se afla si o asezare romana civila aparata pe trei parti de valuri de pamant, inca
vizibile de aici, de sus, de pe Dealul (estepe.
Dupa al patrule varf urmeaza o culme intermediara si o sa mai lunga.
Intreaga culme a Dealului (estepe se pare ca depaseste =4m lungime. /oi am parcurs-o, fara
graba, in mai bine de trei ore.
De pe ultimul varf vedem spre vest localitatea (estepe.
In anul :=;H administratia turca colonizeaza zona cu turci si tatari.
In :C@> la (estepe se aseaza pastori romani din Transilvania, totusi populatia ma%oritara fiind
formata din romani dobrogeni auto!toni.
In anul :;B> satul a fost desfiintat pentru ca era pe teritoriul neutru stabilit de Rusia si Turcia.

Dincolo de localitate, pe un deal mai mic, se afla 1etatuia, o cetate getica din sec. H i. de 0r.
e partea astalalta, spre nord-estul localitatii, se afla o alt acetate getica numita iatra lui .ava.
1e va spuneam la inceput de istoria DobrogeiKD...
oza de varf pe o cazemata pastrata foarte bine.
Varful al =-lea, cel mai inalt, se ridica la AHBm deasupra nivelului marii. /ivel care e colea, %os, la
baza muntelui?
!ttp566777.carpati.org6%urnal6dobrogeaLdeLnordLdeniztepeLbestepeLsiLcetateaLenisala6A::H6
Enisala internaional
Vorbim aici despre un monument terestru, foarte dobrogean, aflat $n comuna .aric!ioi, %ud. Tulcea.
"ste atMt de Ninterna&ional#+ $ncMt 9oogle o amestec# cu cetatea de la #cuiul lui .oare.
Dilemele originilor plutesc deasupra ei5 Na fost ridicat# de puterea imperial# bizantin# 'i de cea
comercial# genovez# la sfMr'itul secolului al XIII-lea 'i la $nceputul secolului al XIV-lea, secol $n care
a avut rol militar, politic 'i administrativ 'i mai pu&in economic+. Dev#lm#'ia constructorilor este
mirabil#. 3a fel este 'i aprecierea destinelor ei, cu atMt mai vMrtos cu cMt primele sale men&iuni provin
din cronici de secol XIV, dup# cum spun par&ial-cunosc#torii ,!ttp566777.comeinromania.com6va-
:A>>B><BCA-cetateaLenisala.!tml-. 1e mai conteaz# dac# coborMm, a'a, pu&in, 'i $n secolul anteriorK
Altundeva, g!iveciul interna&ionalist este 'i mai 'i5 N1etatea a fost ridicat# $n a doua %um#tate a
secolului :H de me'teri din Anatolia, la comanda 'i din banii genovezilor.+
,!ttp566777.realitatea.net6cetatea-enisala--unica-fortificatie-din-sud-estul-tarii-care-mai-sta-in-
picioareL=:H:;:.!tml-. Dac# Anatolia era de%a turc#, atunci Nreali'tii-neti'ti+ sus&in c# !arapii le
f#cur# genovezilor cuib de lupt#. Interesant, dac# nu idiot...
.alata istoric# poate fi $nc# mai sublim#5 NDe'i abia $n sec. XII a fost reconstruit# de genovezi, cele
H>> de morminte dacice descoperite $n zon# sunt din secolul al IV-lea $. 0r.+
,!ttp566777.!oinari.ro6inde8.p!pKcuO;>=A=A>>H>HA<-. 1e s-a reconstituit !oinarilorK 2ormintele
daciceK atriomundul se indigneaz# $mpotriva oric#rui necre'tin5 N"nisala este o cetate... o ap#rare
$n fa&a !oardelor de p#gMni care invadau &#ri'oara noastr# sfMnt#+
,!ttp566777.metalfan.ro6articol.p!pKsectiuneOAPidLdocO:=C<-. Doar c# NsfMnta noastr#+, cu forme
$ng!e&ate prin veacul al XIX-lea, pare c# s-a ap#rat $ntMi de bizantini, apoi de bulgari 'i genovezi, ca
abia la urma-urmelor s# $ncap# doar pu&in 'i neconving#tor pe mMna lui 2ircea cel Vec!i. Iar
N!oardele+ au l#sat ceva cet#&eni romMni de etnie turco-t#tar#, pe care probabil acela'i i-ar trece prin
furculi&a de gr#tar, $n buna 'i vestita tradi&ie 'i ospitalitate romMneasc#.
O fraz# de e8pert con&ine NAtrage aten&ia, ca element ar!itectonic deosebit, bastionul por&ii principale,
cu arcada dubl#, de origine oriental#, $ntMlnit# frecvent $n evul mediu 'i utilizat# de constructorii
bizantini la diverse edificii din eninsula (alcanic#.+ ,!ttp566777.info-delta.ro6vestigii-istorice-
B@6fortareata-medievala-de-la-enisala--<>.!tml-. N(astionul+ este de fapt un turn de poart#, iar Narcada
dubl#+ este un neao' element gotic folosit de c#tre constructori. N3ocalnicii spun c# $n grota dinspre
miaz#noapte locuia alt#dat# sfetnicul de tain# al conduc#torului cet#&ii.+
,!ttp566777.realitatea.net6cetatea-enisala--unica-fortificatie-din-sud-estul-tarii-care-mai-sta-in-
picioareL=:H:;:.!tml-. De ce nu piticu (arb#-cotK Ori balaurul .te%#relK
(una lucr#tur# de cop*-paste func&ioneaz# magistral 'i aici. /oi nu vom mai cita.
1ineva, inspirat de te8te ante Q;@, care trebuiau s# demonstreze c# fiecare ciob ori mormMnt din solul
RomMniei apar&inuse vorbitorilor de vala!# danubian#, ciupe'te5 NRn sec. XV, cMnd Dobrogea a intrat
sub st#pMnire otoman#, localitatea era populat# de romMni, a'a cum o dovede'te un cimitir din sec.
XV-XVIII, cercetat ar!eologic, atribuit popula&iei romMne'ti cre'tine.
,!ttp566integratio.univeur.org6dobrogeaLdeLnord6KidO:@=-. Aceasta dup# universala formul# Ncre'tin O
romMn+D Dar dac# or fi fost 'i ceva greci ori sirieni cre'tiniK
Afl#m c# a fost p#r#sit# de ar!eologi la :@@;. Dar ei apucaser# s# spun# un lucru de cronic#5 NGa&#
de planul ridicat $n :@<<, funda&iile decopertate $nf#&i'eaz# un traseu sensibil diferit+
,!ttp566777.arc!7eb.cimec.ro6Ar!eologie6ne7cronicaA>>>6indici6ccaA>>>-cronica-def.!tm -. 1u alte
cuvinte, am cam fost du'i, vreo trei decenii, cu planul din burt#... Autorii cercet#rii ar!eologice
,Raluca Verussi 'i .ergiu Iosipescu- au stat $n dilem# $n a vorbi despre Ncetate+ ori Ncastel+ ori poate
au socotit c# ar fi e8act acela'i lucru. De'i ne-au promis dezv#luiri peste dezv#luiri, legate de
g#selni&ele lor din cetate, 'i-au cam stopat entuziasmul pentru "nisala de cM&iva ani $ncoace.
Orientarea c#tre cetatea cea rezemat# de lacul Reazelm, este tipic romMneasc# Ne un copac de pe
partea dreapta a drumului vei vedea 'i un indicator spre stMnga, cu inscrip&ia N.pre 1etatea
0eracleea+, care te va a%uta.+ ,!ttp566777.8plorio.ro6cetatea-enisala-!eracleea-fortareata-genoveza-
de-la-marea-neagra6-. recizia vine din5 NIe'i din "nisala ,spre .#lcioara- 'i mergi cam B>> m, apoi e
un drum de &ar# la stMnga ,e 'i un indicator de carton, plus un cop#cel-. Dup# cMteva sute de metri
se vede cetatea 'i de acolo te descurci.+ ,!ttp566777.danube-rebels.ro6vie7topic.p!pKfOA=PtO:>@ S
cristi-mic-. /u se poate s# v# pierde&iD
2ai departe, nu mai e tocmai u'or5 NDac# vrei s# vizitezi ruinele cet#&ii "nisala, ai nevoie $n primul
rMnd de mult# r#bdare 'i noroc ca s# g#se'ti drumul care porne'te din sat. Drumul nu este
semnalizat, iar ziua $n amiaza mare ai de a'teptat pMn# s# g#se'ti un localnic care s# te $ndrume.+
,!ttp566777.adevarul.ro6articole6A>>C6enisala-cetatea-de-langa-dealurile-babadagulu.!tml -
comentarii-. Dar totu'i cineva e cioban de pietre prinse $n mortar5 NIntrarea se face oarecum prin
spatele cet#&ii, taxa costa A lei de persoan#, nu e8ista ta8# suplimentar# de oto6film+ ,ibidem-.
Respectiva dare este %udecat# ca fiind produs# de Nspiritul antreprenorial al romanului+
,!ttp566adineloo.7ordpress.com6A>>@6>B6:B6enisala-cetatea-ascunsa-a-dobrogei6-. Ai cui sunt totu'i
banii colecta&i de acoloK 2uzeul din Tulcea are doar o e8tensiune etnografic# la "nisala. Ti-a plasat
'i o casieri&# $n cetateK Dac# da, $n temeiul c#ror drepturiK
Oricum s-a observat de%a c# Nceea ce lipse'te, este pu&in# cur#&enie+
,!ttp566777.!oinari.ro6inde8.p!pKcuO;>=A=A>>H>HA< S 2arilena-. Dac# se observ# asta, atunci
opusul cur#&eniei numai pu&in nu eD 1e lucru nouK RomMnul contemporan tr#ie'te fericit 'i este frate
nu cu codrul, ci cu gunoiulD De ce ar fi la "nisala altfelK "lementul noutate este c# N$n interiorul cet#&ii
am g#sit un cMine+ ,ibidem S #rintele-.
Alte lucruri sunt regretate5 Np#cat c# forurile care patroneaz# acest obiectiv istoric nu monteaz# $n
zon# un panou de unde turistul s# poat# afla detalii despre locul 'i cetatea $n care se afl#...+ ,ibidem,
Re84ro4i-. R#spundem noi5 :. mai $ntMi Npatronul+ ar trebui g#sitU A. panoul nu se pune pentru c# este
prea ieftinU B. acela'i panou nu se pune pentru c# nu are cine-l concepe, cu toat# ardenta voin&#
politic# 'i cultural# a primarului, viceprimarului 'i 1onsiliului comunal .aric!ioi, ma%oritatea istoricilor
tulceni fiind speciali'ti $n altceva decMt enisalisme ori stau cu gMndul doar dup# planul lor de munc#
trimestrial. Desigur, lipsa este scandalizant# 'i pentru Direc&ia Eude&ean# de 1ultur#, c!iar dac# ar fi
condus# de un rapsod. .e mai poate s# fie 'i altceva5 armata a dat consemn c# nu se poate marca
prin indicatoare istorice un loc unde c#tanele /ATO %ongleaz# cu grenadele de mMn#.
Ti acum s# vedem 'i albul, nu doar negrul.
.itul istoric a fost inclus $ntr-un amplu proces de restaurare 'i introdus $n circuitul turistic. Detalii
privind vizitarea obiectivului pot fi ob&inute la 2uzeul de Istorie 'i Ar!eologie TulceaU tel. >AH>
=:B<A<. G#r# s# telefon#m, am aflat destule, nuK
NDe altfel, $ntreaga zon# face obiectul unui program in!esti&ional de mari dimensiuni. e malul lacului
se dore'te amena%area unui port turistic, iar infrastructura va fi modernizat# astfel $ncMt 0eracleea s#
devin# principalul punct de atrac&ie turistic#. entru A>>; au fost programate c!iar spectacole cu mii
de decibeli $n aer liber. Mn# atunci $ns# turi'tii care doresc s# viziteze obiectivul medieval nu
beneficiaz# de nimic. 1etatea este pustie.+ ,!ttp566777.romanialibera.ro6a:AA=:A6!eracleea-tinta-
afacerilor-imobiliare.!tml-. Deci visuriD
Visul capitalismului prosper scoate sirena la mal. Ne de alt# parte, o a doua super-atrac&ie pentru
cump#r#torii de terenuri este reprezentat# de inten&ia administra&iei locale din .aric!ioi de a inaugura
un port turistic la poalele cet#&ii "nisala. .urprinz#toare r#mMne atitudinea autorit#&ilor romMne, cMte
mai e8ist# din dMnsele, care permit apropierea viitorilor latifundiari de un obiectiv strategic de ma8im#
importan&# militar# pentru statul romMn cum este oligonul .#lcioara. .urse locale bine informate
sus&in c# nebunia imobiliar# de la poalele cet#&ii "nisala se datoreaz# inclusiv inten&iei Armatei de a
cump#ra noi suprafe&e de teren pentru e8tinderea (azei militare. De altfel, $n prezent, oligonul
seam#n# cu un cMmp minat din Afganistan. Toseaua de acces utilizat# de ve!iculele blindate este
distrus#, iar cMmpurile de antrenament sunt invadate de oile ciobanilor sibieni ale c#ror stMne se afl#
$n apropiere+
,!ttp566777.telegrafonline.ro6:A>:CB>H>>6articol6H=@;B6dealulLcetatiiLdeLlaLenisalaLcumparatL;AA>l
aLbucata;AA:LdeLsamsariLimobiliari.!tml-. Iat# c# istoria trece $n fundal 'i apar 'mec!erii.
.# vorbim tot cu cuvintele altuia5 NDin ce-mi amintesc eu, cetatea este situat# $ntr-o zon# greu
accesibil#, f#r# surse de apa, etc. 2i se pare total nefireasc# o investi&ie $ntr-o zon# f#r#
infrastructur# 'i posibilitatea acesteia. oate $mi amintesc gre'it, sau poate s-au f#cut $ntre timp
investi&ii $n infrastructur#. .au sunt $n proiect.
"u unul, nu a' investi. oate doar s# iau de la &#rani 'i s# a'tept s# vMnd mai scump la americani.
1u poligonul au fost mereu probleme, pentru ca e8ploziile pot 'ubrezi vec!ile ziduri. Au fost
numeroase proteste verbale din partea nostr# la unitatea militar#, mai ales c# veneau trupe&ii cu
petarde pe care le detonau $n cetate sau $n $mpre%urimi. Ineori din pur# pl#cere, alteori $n e8erci&ii+
,!ttp566777.romanialibera.ro6a:AA=:AcA::@@=6!eracleea-tinta-afacerilor-imobiliare.!tml - 2ircea
2unteanu, A>>;-.
Deci ne-am l#muritK 1u oastea-n coast#, nu prea te %oci de-a cultura sau de-a turismul prosper.
Dac# n-am 'ti unde ne afl#m, am putea crede ca suntem undeva $n Orientul 2i%lociu, $n pelerina% cu
crucia&ii spre Vara .fMnt# 'i parc# ne a'tept#m ca de dup# fiecare deal s# apar# o turm# de c#mile
cu beduini cu tot. ,!ttp566777.incogniterra.org6pages6tiles6stories6dobrogea6stor*LdobrogeaLro.%sp -.
9ri%a cet#&ii nu este pe vreo agend# din prim#rie. Acolo se cMnt# 'i se %oac# multicultural
,!ttp566777.dezvaluiri.ro6magazin6=:A=-multiculturalismul-tulcean-a-fost-srbtorit-la-!ramul-bisericii-
din-enisala.!tml-. Dac# $'i $nc!ipuie consilierul Ali .aric!ionovici c# va prospi&a adunMnd lume la
concuren&# cu cetatea "nisala, se $n'eal# amarnic. /oi tot de partea cet#&ii vom &ine, iar trop#iala pe
muzici o program#m doar la clipe de nuntire ori de alegeri.
Iat# $n sfMr'it un col& de Afric# ori de Orient 2i%lociuD /isipuri, dealuri sterpe, c#lduri e8cesive...
3ipsesc doar oamenii $n cearceafuriD 1!iar 'i f#r# ele, pare c# tot cultura de beduini $ngri%e'te ori
stoarce de venituri zidurile nu demult primenite. Vre&i o c#mil# $n locul cet#&ii, domnilorK " mai ieftin#5
pa'te scaie&i, este fudul# de urec!i la pocnitori 'i tace la mustr#ri cu per%e.

Paa Krenel din [cani]Cul
"!erea lipo!enilor din Dobrogea
Am auzit de multe ori c#l#tori prin Vara Dobrogei care nu 'tiu $ncotro s-o apuce cMnd a%ung $n
Eurilovca. entru ei, satul acesta e doar locul de plecare c#tre Delta Dun#rii. Rns# lipovenii de aici au
o comoar# $n %urul satului lor albastru, curat 'i plin de flori5 trebuie doar s# o descoperi pentru c#
despre averile lor nu s-au spus foarte multe.
Voi stabili Eurilovca drept punct de plecare $n cele patru z#ri $n $ncercarea de a descoperi zona din
%urul Razelmului.
Cum a#ungi la $urilo!ca
.atul e $n inima Dobrogei a'a c# mai $ntMi ar trebui s# a%ungi $n Tulcea ori $n 1onstan&a sau, de ce nu,
la (r#ila.
Dac# vii din (ucure'ti, $&i recomand microbuzul Bucuresti % Babadag ,autogara ID2 (asarab W
C.>>, :B.>>, :<.B>-, pMn# la Dou CantoaneU de aici faci autostopul ,:C 4m pMn# la Eurilovca- sau
prinzi unul dintre autobuzele ,&ulcea'$urilo!ca sau Constana' $urilo!ca-. re&ul unui bilet este $n
%ur de => lei. "8ist# 'i varianta cu trenul, din (ucuresti sau Tulcea pMn# $n (abadag.
Delta Dunrii sau Marea Neagr(
Dac# vrei s# mergi $n paradisul numit 9ura orti&ei, cel mai bine este s# iei una dintre cursele zilnice
din Eurilovca. Rn sc!imbul unui bilet de )* de lei, vapora'ul te duce $n inima Deltei Dun#rii 'i la 2area
/eagr#.
!ttp566777.travelgirls.ro6idei-de-vacanta6averea-lipovenilor-din-dobrogea.!tml


"nisala interna&ional#



Vorbim aici despre un monument terestru, foarte dobrogean, aflat $n comuna .aric!ioi, %ud. Tulcea.
"ste atMt de Ninterna&ional#+ $ncMt 9oogle o amestec# cu cetatea de la #cuiul lui .oare.
Dilemele originilor plutesc deasupra ei5 Na fost ridicat# de puterea imperial# bizantin# 'i de cea
comercial# genovez# la sfMr'itul secolului al XIII-lea 'i la $nceputul secolului al XIV-lea, secol $n care
a avut rol militar, politic 'i administrativ 'i mai pu&in economic+. Dev#lm#'ia constructorilor este
mirabil#. 3a fel este 'i aprecierea destinelor ei, cu atMt mai vMrtos cu cMt primele sale men&iuni provin
din cronici de secol XIV, dup# cum spun par&ial-cunosc#torii ,!ttp566777.comeinromania.com6va-
:A>>B><BCA-cetateaLenisala.!tml-. 1e mai conteaz# dac# coborMm, a'a, pu&in, 'i $n secolul anteriorK
Altundeva, g!iveciul interna&ionalist este 'i mai 'i5 N1etatea a fost ridicat# $n a doua %um#tate a
secolului :H de me'teri din Anatolia, la comanda 'i din banii genovezilor.+
,!ttp566777.realitatea.net6cetatea-enisala--unica-fortificatie-din-sud-estul-tarii-care-mai-sta-in-
picioareL=:H:;:.!tml-. Dac# Anatolia era de%a turc#, atunci Nreali'tii-neti'ti+ sus&in c# !arapii le
f#cur# genovezilor cuib de lupt#. Interesant, dac# nu idiot...
.alata istoric# poate fi $nc# mai sublim#5 NDe'i abia $n sec. XII a fost reconstruit# de genovezi, cele
H>> de morminte dacice descoperite $n zon# sunt din secolul al IV-lea $. 0r.+
,!ttp566777.!oinari.ro6inde8.p!pKcuO;>=A=A>>H>HA<-. 1e s-a reconstituit !oinarilorK 2ormintele
daciceK atriomundul se indigneaz# $mpotriva oric#rui necre'tin5 N"nisala este o cetate... o ap#rare
$n fa&a !oardelor de p#gMni care invadau &#ri'oara noastr# sfMnt#+
,!ttp566777.metalfan.ro6articol.p!pKsectiuneOAPidLdocO:=C<-. Doar c# NsfMnta noastr#+, cu forme
$ng!e&ate prin veacul al XIX-lea, pare c# s-a ap#rat $ntMi de bizantini, apoi de bulgari 'i genovezi, ca
abia la urma-urmelor s# $ncap# doar pu&in 'i neconving#tor pe mMna lui 2ircea cel Vec!i. Iar
N!oardele+ au l#sat ceva cet#&eni romMni de etnie turco-t#tar#, pe care probabil acela'i i-ar trece prin
furculi&a de gr#tar, $n buna 'i vestita tradi&ie 'i ospitalitate romMneasc#.
O fraz# de e8pert con&ine NAtrage aten&ia, ca element ar!itectonic deosebit, bastionul por&ii principale,
cu arcada dubl#, de origine oriental#, $ntMlnit# frecvent $n evul mediu 'i utilizat# de constructorii
bizantini la diverse edificii din eninsula (alcanic#.+ ,!ttp566777.info-delta.ro6vestigii-istorice-
B@6fortareata-medievala-de-la-enisala--<>.!tml-. N(astionul+ este de fapt un turn de poart#, iar Narcada
dubl#+ este un neao' element gotic folosit de c#tre constructori. N3ocalnicii spun c# $n grota dinspre
miaz#noapte locuia alt#dat# sfetnicul de tain# al conduc#torului cet#&ii.+
,!ttp566777.realitatea.net6cetatea-enisala--unica-fortificatie-din-sud-estul-tarii-care-mai-sta-in-
picioareL=:H:;:.!tml-. De ce nu piticu (arb#-cotK Ori balaurul .te%#relK
(una lucr#tur# de cop*-paste func&ioneaz# magistral 'i aici. /oi nu vom mai cita.
1ineva, inspirat de te8te ante Q;@, care trebuiau s# demonstreze c# fiecare ciob ori mormMnt din solul
RomMniei apar&inuse vorbitorilor de vala!# danubian#, ciupe'te5 NRn sec. XV, cMnd Dobrogea a intrat
sub st#pMnire otoman#, localitatea era populat# de romMni, a'a cum o dovede'te un cimitir din sec.
XV-XVIII, cercetat ar!eologic, atribuit popula&iei romMne'ti cre'tine.
,!ttp566integratio.univeur.org6dobrogeaLdeLnord6KidO:@=-. Aceasta dup# universala formul# Ncre'tin O
romMn+D Dar dac# or fi fost 'i ceva greci ori sirieni cre'tiniK
Afl#m c# a fost p#r#sit# de ar!eologi la :@@;. Dar ei apucaser# s# spun# un lucru de cronic#5 NGa&#
de planul ridicat $n :@<<, funda&iile decopertate $nf#&i'eaz# un traseu sensibil diferit+
,!ttp566777.arc!7eb.cimec.ro6Ar!eologie6ne7cronicaA>>>6indici6ccaA>>>-cronica-def.!tm -. 1u alte
cuvinte, am cam fost du'i, vreo trei decenii, cu planul din burt#... Autorii cercet#rii ar!eologice
,Raluca Verussi 'i .ergiu Iosipescu- au stat $n dilem# $n a vorbi despre Ncetate+ ori Ncastel+ ori poate
au socotit c# ar fi e8act acela'i lucru. De'i ne-au promis dezv#luiri peste dezv#luiri, legate de
g#selni&ele lor din cetate, 'i-au cam stopat entuziasmul pentru "nisala de cM&iva ani $ncoace.
Orientarea c#tre cetatea cea rezemat# de lacul Reazelm, este tipic romMneasc# Ne un copac de pe
partea dreapta a drumului vei vedea 'i un indicator spre stMnga, cu inscrip&ia N.pre 1etatea
0eracleea+, care te va a%uta.+ ,!ttp566777.8plorio.ro6cetatea-enisala-!eracleea-fortareata-genoveza-
de-la-marea-neagra6-. recizia vine din5 NIe'i din "nisala ,spre .#lcioara- 'i mergi cam B>> m, apoi e
un drum de &ar# la stMnga ,e 'i un indicator de carton, plus un cop#cel-. Dup# cMteva sute de metri
se vede cetatea 'i de acolo te descurci.+ ,!ttp566777.danube-rebels.ro6vie7topic.p!pKfOA=PtO:>@ S
cristi-mic-. /u se poate s# v# pierde&iD
2ai departe, nu mai e tocmai u'or5 NDac# vrei s# vizitezi ruinele cet#&ii "nisala, ai nevoie $n primul
rMnd de mult# r#bdare 'i noroc ca s# g#se'ti drumul care porne'te din sat. Drumul nu este
semnalizat, iar ziua $n amiaza mare ai de a'teptat pMn# s# g#se'ti un localnic care s# te $ndrume.+
,!ttp566777.adevarul.ro6articole6A>>C6enisala-cetatea-de-langa-dealurile-babadagulu.!tml -
comentarii-. Dar totu'i cineva e cioban de pietre prinse $n mortar5 NIntrarea se face oarecum prin
spatele cet#&ii, taxa costa A lei de persoan#, nu e8ista ta8# suplimentar# de oto6film+ ,ibidem-.
Respectiva dare este %udecat# ca fiind produs# de Nspiritul antreprenorial al romanului+
,!ttp566adineloo.7ordpress.com6A>>@6>B6:B6enisala-cetatea-ascunsa-a-dobrogei6-. Ai cui sunt totu'i
banii colecta&i de acoloK 2uzeul din Tulcea are doar o e8tensiune etnografic# la "nisala. Ti-a plasat
'i o casieri&# $n cetateK Dac# da, $n temeiul c#ror drepturiK
Oricum s-a observat de%a c# Nceea ce lipse'te, este pu&in# cur#&enie+
,!ttp566777.!oinari.ro6inde8.p!pKcuO;>=A=A>>H>HA< S 2arilena-. Dac# se observ# asta, atunci
opusul cur#&eniei numai pu&in nu eD 1e lucru nouK RomMnul contemporan tr#ie'te fericit 'i este frate
nu cu codrul, ci cu gunoiulD De ce ar fi la "nisala altfelK "lementul noutate este c# N$n interiorul cet#&ii
am g#sit un cMine+ ,ibidem S #rintele-.
Alte lucruri sunt regretate5 Np#cat c# forurile care patroneaz# acest obiectiv istoric nu monteaz# $n
zon# un panou de unde turistul s# poat# afla detalii despre locul 'i cetatea $n care se afl#...+ ,ibidem,
Re84ro4i-. R#spundem noi5 :. mai $ntMi Npatronul+ ar trebui g#sitU A. panoul nu se pune pentru c# este
prea ieftinU B. acela'i panou nu se pune pentru c# nu are cine-l concepe, cu toat# ardenta voin&#
politic# 'i cultural# a primarului, viceprimarului 'i 1onsiliului comunal .aric!ioi, ma%oritatea istoricilor
tulceni fiind speciali'ti $n altceva decMt enisalisme ori stau cu gMndul doar dup# planul lor de munc#
trimestrial. Desigur, lipsa este scandalizant# 'i pentru Direc&ia Eude&ean# de 1ultur#, c!iar dac# ar fi
condus# de un rapsod. .e mai poate s# fie 'i altceva5 armata a dat consemn c# nu se poate marca
prin indicatoare istorice un loc unde c#tanele /ATO %ongleaz# cu grenadele de mMn#.
Ti acum s# vedem 'i albul, nu doar negrul.
.itul istoric a fost inclus $ntr-un amplu proces de restaurare 'i introdus $n circuitul turistic. Detalii
privind vizitarea obiectivului pot fi ob&inute la 2uzeul de Istorie 'i Ar!eologie TulceaU tel. >AH>
=:B<A<. G#r# s# telefon#m, am aflat destule, nuK
NDe altfel, $ntreaga zon# face obiectul unui program in!esti&ional de mari dimensiuni. e malul lacului
se dore'te amena%area unui port turistic, iar infrastructura va fi modernizat# astfel $ncMt 0eracleea s#
devin# principalul punct de atrac&ie turistic#. entru A>>; au fost programate c!iar spectacole cu mii
de decibeli $n aer liber. Mn# atunci $ns# turi'tii care doresc s# viziteze obiectivul medieval nu
beneficiaz# de nimic. 1etatea este pustie.+ ,!ttp566777.romanialibera.ro6a:AA=:A6!eracleea-tinta-
afacerilor-imobiliare.!tml-. Deci visuriD
Visul capitalismului prosper scoate sirena la mal. Ne de alt# parte, o a doua super-atrac&ie pentru
cump#r#torii de terenuri este reprezentat# de inten&ia administra&iei locale din .aric!ioi de a inaugura
un port turistic la poalele cet#&ii "nisala. .urprinz#toare r#mMne atitudinea autorit#&ilor romMne, cMte
mai e8ist# din dMnsele, care permit apropierea viitorilor latifundiari de un obiectiv strategic de ma8im#
importan&# militar# pentru statul romMn cum este oligonul .#lcioara. .urse locale bine informate
sus&in c# nebunia imobiliar# de la poalele cet#&ii "nisala se datoreaz# inclusiv inten&iei Armatei de a
cump#ra noi suprafe&e de teren pentru e8tinderea (azei militare. De altfel, $n prezent, oligonul
seam#n# cu un cMmp minat din Afganistan. Toseaua de acces utilizat# de ve!iculele blindate este
distrus#, iar cMmpurile de antrenament sunt invadate de oile ciobanilor sibieni ale c#ror stMne se afl#
$n apropiere+
,!ttp566777.telegrafonline.ro6:A>:CB>H>>6articol6H=@;B6dealulLcetatiiLdeLlaLenisalaLcumparatL;AA>l
aLbucata;AA:LdeLsamsariLimobiliari.!tml-. Iat# c# istoria trece $n fundal 'i apar 'mec!erii.
.# vorbim tot cu cuvintele altuia5 NDin ce-mi amintesc eu, cetatea este situat# $ntr-o zon# greu
accesibil#, f#r# surse de apa, etc. 2i se pare total nefireasc# o investi&ie $ntr-o zon# f#r#
infrastructur# 'i posibilitatea acesteia. oate $mi amintesc gre'it, sau poate s-au f#cut $ntre timp
investi&ii $n infrastructur#. .au sunt $n proiect.
"u unul, nu a' investi. oate doar s# iau de la &#rani 'i s# a'tept s# vMnd mai scump la americani.
1u poligonul au fost mereu probleme, pentru ca e8ploziile pot 'ubrezi vec!ile ziduri. Au fost
numeroase proteste verbale din partea nostr# la unitatea militar#, mai ales c# veneau trupe&ii cu
petarde pe care le detonau $n cetate sau $n $mpre%urimi. Ineori din pur# pl#cere, alteori $n e8erci&ii+
,!ttp566777.romanialibera.ro6a:AA=:AcA::@@=6!eracleea-tinta-afacerilor-imobiliare.!tml - 2ircea
2unteanu, A>>;-.
Deci ne-am l#muritK 1u oastea-n coast#, nu prea te %oci de-a cultura sau de-a turismul prosper.
Dac# n-am 'ti unde ne afl#m, am putea crede ca suntem undeva $n Orientul 2i%lociu, $n pelerina% cu
crucia&ii spre Vara .fMnt# 'i parc# ne a'tept#m ca de dup# fiecare deal s# apar# o turm# de c#mile
cu beduini cu tot. ,!ttp566777.incogniterra.org6pages6tiles6stories6dobrogea6stor*LdobrogeaLro.%sp -.
9ri%a cet#&ii nu este pe vreo agend# din prim#rie. Acolo se cMnt# 'i se %oac# multicultural
,!ttp566777.dezvaluiri.ro6magazin6=:A=-multiculturalismul-tulcean-a-fost-srbtorit-la-!ramul-bisericii-
din-enisala.!tml-. Dac# $'i $nc!ipuie consilierul Ali .aric!ionovici c# va prospi&a adunMnd lume la
concuren&# cu cetatea "nisala, se $n'eal# amarnic. /oi tot de partea cet#&ii vom &ine, iar trop#iala pe
muzici o program#m doar la clipe de nuntire ori de alegeri.
Iat# $n sfMr'it un col& de Afric# ori de Orient 2i%lociuD /isipuri, dealuri sterpe, c#lduri e8cesive...
3ipsesc doar oamenii $n cearceafuriD 1!iar 'i f#r# ele, pare c# tot cultura de beduini $ngri%e'te ori
stoarce de venituri zidurile nu demult primenite. Vre&i o c#mil# $n locul cet#&ii, domnilorK " mai ieftin#5
pa'te scaie&i, este fudul# de urec!i la pocnitori 'i tace la mustr#ri cu per%e.

Paa Krenel din [cani]Cul