Cuvinte vrajite

de Pierre Gamarra
Aceasta poveste s-a petrecut ntr-o sala de clasa, seara tarziu,
dupa plecarea elevilor. Totul era lasat n ordine n clasa: tabla era
tearsa, bancile erau aliniate i curate, nu se vedea nici o urma de
creion sau de pix pe ele, uile erau nchise. Doar un creion mic era
cazut ntr-un colt i ncerca sa se ascunda din calea maturii, sa nu
fie dat la gunoi
Din sertarul catedrei se auzi un glas subtire i parca sugrumat:
Salvati-ma! Salvati-ma! Ma nabu aici!
Cine eti tu? se auzi glasul creionului. Unde eti?
Uf! Sunt aici n sertar, deschideti-mi ca nu mai pot sa respir!
Sunt caietul de limba romana, al unui copil uituc. Doamna
nvatatoare m-a pus aici n sertarul catedrei, dar simt ca ma sufoc,
nu am aer.
Ssst! Taci putin, te rog! Tu nu auzi nimic?
Ce sa aud?
Se aud zgomote din biblioteca, zise creionul cu vocea
scazuta. Ce-o fi acolo? Cartile sunt cam galagioase n seara
aceasta. De obicei dupa o zi grea de munca ele sunt linitite, se
odihnesc.
Da, ai dreptate! Te rog, scoate-ma de aici i sa mergem sa
vedem ce se ntampla!
Cartile se foiau de zor. opteau, i foneau paginile, era ceva
de nedescris n biblioteca.
Poate vor sa plece de aici, opti creionul.
N-au cum. Uile sunt ncuiate. Oare ce se ntampla?
Nu mai nteleg nimic.
Imediat aparura nite omuleti albatri, negri, roii i verzi care
coborau pe o scara de matase, din gura cheii de la biblioteca.
Cine or fi? se ntreba curios caietul. Simt ca i-am mai vazut,
parca i-a cunoate.
Ce multi au venit! striga creionul.

 Ce nepriceputi suntem! Acum tiu, sunt cuvintele!

Care cuvinte?
Cuvintele care sunt scrise cu cerneala, cu creioane colorate,
cu creta alba i colorata. Le tiu foarte bine!
Da, ai dreptate, spuse creionul. Am scris i eu multe, multe
cuvinte. Oare unde se duc? Hai sa le urmarim.
Bine, hai sa le urmarim!
Se ndreapta spre sala profesorilor! Ba nu, au ajuns n
cabinetul directorului Oare ce vor sa faca? Vorbesc toate odata i
nu nteleg ce-i spun. Se catara pe birou!
Poti sa spui ce cuvinte sunt? Eu sunt prea mic, spuse
creionul.
Da, stai putin. A uite pe cateva le recunosc.
Uite-l pe cuvantul PRJITUR, spuse caietul. Este rotofei i
zambete mereu. Merge linitit, cu pai marunti i repezi. Vad i
cuvantul SARE. Are umerii aplecati i e cam suparat.
Vezi i cuvantul CIOCOLAT?
Da, are parul cafeniu i carliontat i o palarie mare de alune.
n acest timp cuvintele se suisera pe birou i vorbeau toate
fara a se ntelege ntre ele. Deodata unul sari pe telefon i ncepu
sa strige, silabisind cu o voce severa:
Li-ni-te! Li-ni-te!
E cuvantul PEDEAPS, opti caietul nfiorandu-se.
Auzind aceasta, creionul era gata sa se ascunda dupa
copertile caietului. Domnul PEDEAPS era mbracat n roba ca un
judecator. Avea ochelari cu rame de sarma i privea aspru pe
deasupra lor. n mana tinea un carnetel n care nota ceva cu un pix.
Avea glasul aspru i strident de-ti dadea fiori.
Va rog sa taceti! Ne poate auzi paznicul i va trebui sa ne
ascundem care pe unde vom putea i nu prea avem decat dosare i
cateva carti aici. Nu vom ncapea toate
E un om bun, striga cuvantul BUNTATE. N-o sa ne faca
nici un rau.
Asta s-o crezi tu! striga cuvantul RUTATE.
Era un cuvant nalt, slab i urat, cu parul ncalcit i rou i cu
multe vanatai i zgaraieturi pe frunte i pe obraji.

 Nu va mai certati, se auzi o voce blanda i linitita. Era

cuvantul FRATE. Am venit aici sa ne alegem mparatul, nu-i aa?
Da, da, raspunsera mai multe cuvinte deodata. Cand copiii
ne vor scrie greit sau ne vor stalci, trebuie sa fie cineva care sa ne
apere i care sa-i cheme la judecata.
Aveti dreptate, raspunse cuvantul RAT. E adevarat, unii
copii ne stalcesc rau de tot! Sunt indignat de cate ori copiii rostesc
i scriu greit numele meu LAT, LAT, RAT sau RTI, cand
suntem mai multe.
Ce sa va mai spun eu? se planse verbul A FI. Cat se mai
chinuie sa ma nvete!
Hai sa ne grabim sa ne alegem mparatul, ca vremea trece!
spuse cuvantul CEAS.
Nu te uita aa la mine ca eu nu vreau sa fiu, spuse cuvantul
EMOTIVITATE. Nu pot, eu ma nroesc ca o sfecla roie.
A putea fi eu, striga cu glas puternic cuvantul OTEL. Sunt
mare i tare. Am nite pumni Dorete cinevasa se masoare cu
mine?
ndrazneti sa spui ca nu sunt eu cel mai ravnit i cel mai
iubit? ntreba mirat i deranjat cuvantul AUR.
titi care este cel mai iubit cuvant? rosti cuvantul IUBIRE cu
multa duioie. Este cuvantul MAM! E cel mai dulce i cel mai
frumos cuvant. Vreau sa ne fie mparat!
Nu, nu, nu vedeti ca nu sunt bune de nimic cuvintele alese
de voi? urla cuvantul VIOLENT. Eu va propun cuvantul BT,
care lovete de te lasa lat, sau cuvantul PAR, care este atat de greu
ca ramai fara suflare daca nu faci ceea ce trebuie.
Dragele mele cuvinte, zise cuvantul LUME cu voce
impunatoare, cuvintele pe care ar trebui sa le alegem sunt
PRIETENIE i UNIRE. Primul are maini puternice i sare n ajutor la
nevoie, al doilea ncearca sa-i faca pe oameni sa nu se certe i sa
se nteleaga. Cuvintele ramasera pe ganduri. ncepura apoi sa
vorbeasca ntre ele pe cine sa aleaga. Se apropie cuvantul
TRANDAFIR. Era frumos ca un nger i parfumul lui te mbata de la
departare.

 tiu, am gasit, spuse el. E un cuvant mult mai parfumat

decat mine. Are n el parfumul tuturor florilor de pe pamant, iar daca
nu-l avem, daca nu exista, totul e pierdut.
Vai, vai, spune mai repede. Este cuvantul la care ma
gandesc eu? spuse cuvantul LCOMIE. Este cuvantul
PACE! PACE! strigara mai multe voci.
Da, cuvantul PACE va fi MPRATUL nostru! raspunsera
celelalte cuvinte. Cuvantul PACE nainta. Era atat de frumos! Era ca
un vis. Toate culorile curcubeului se topisera n el. Era rou ca
soarele dimineata, cand zorii se topesc, galben ca aurul spicelor,
portocaliu ca rochitele fetelor vara, albastru ca apele marilor, verde
ca pajitile i padurile pamantului i violet ca un cer la sfaritul unei
zile frumoase i senine de vara. O calda lumina umplu cabinetul i
coala. Ea iradia din acest cuvant.
Gata, acum trebuie sa mergem la locurile noastre! spuse
cuvantul MUNC. Imediat se ivesc zorii. Peste cateva ore copiii vor
sosi
Un zgomot uor se auzi, iar cuvintele, speriate sa nu fie
surprinse, se rostogolira de pe birou. Se strecurara pe coridor pana
la ua bibliotecii i urcara cat ai numara: unu, doi, trei, pe scara de
matase pe care coborasera.