DARE DE SEAMA

ASUPRA

ERCETARILOR ERE DIN

VARA 1891

II. MASIVUL PAIliNGU

DE

G. MUNTEANU-MURGOCI
CU 0 PLANSA DE SECTIUNI GEOLOGICE

naport Inaintat D-lier Ministry al Agriculture, Industria, Commiulut" pi Domeniiior.

-4?;

ACADEMIEI*
4'?omis.-141,

tUCURESCE
TIPOGRAFIA I FONDERIA DE LITERE THOMA BASILESCU
No. 29, CALEA VICTORIET, No. 20
1S9E3

www.digibuc.ro

DARE DE SEAMA
ASUPRA

MICETARILOR GEOLOGIE DN VARA 1891

IL IIIASIYUL PARiNGU
DE

G. MU NTEANU-MURGOCI
CD 0 PLANSA DE SECTILTNI GEOLOGICE

Raport 'inaintat D-hd Ministru al Agriculture, ludustrie, Comerclului i Domoniilor.

BUCURESCE
TIPOGRAFIA

I FONDERIA DE LITERE THOMA BASILESCU

No. 29, CALEA VICTORIET, No. 92

189E3

www.digibuc.ro

DARE DE SEAMA
ASUPRA

CERCETAR1LOR ORRICE DIN VARA ANULU1 1897

DE

G. MiiN TEA113-MIT RGO CI.

in vara trecut (1897) flind subventionat de Onor.

Minister al Domeniilor, Agriculturel, Industriel s.i. Comer-

ciului, am fost in posibilitate s continua mai departe

studiile geologige, ce de cati-va ani urmresc in Carpatil
merdionali *i In N. Dobrogei. Timpul de studii pe teren

l'am Imprtit in cloud : o lun am lucrat partea sudic

a importantulul masiv Paringu ; a cloua lun ne-am tndreptat cercenrile nstre, impreun cu D-1 profesor L.
Mrazec, asupra catenelor, ce din inaltul masiv al Paringului se desprind spre E. On in valea Oltulut
Afar de aceasta in primele (pie ale lunei Septembrie
am continuat studii in partea N. a Dobrogel, pe cad le-am

finit in vacanta PWelor (1898), racordndu-me In spre

Cerna Tiganca- Taita cu riclicrile d-lui inginer R. Pascu.

I. MASIVUL PARNGU.
(OD 5 SECTIIINI GEOLOGICE, PLAN&1. II).

In partea de mijloc a Carpatilor meridionali, la E.

de Jiu (410 15' lg. i 45, 20' It.), se ridicd impuntor

colosalul masiv al Paringulul, careii inalta cu trufie

giganticele virfuri In sus, trimetandu-le la o inltime de
Paringu

www.digibuc.ro

peste 2500 rn. de-asupra nivelului mrer

Acest masiv e

cel mar important in arcul Carpatic din W. Oltului i

unul dintre cele mai ridicate in Car path merdionalr, cad

numal virful Negoiu din muntil Fgaraplui intrece in

inltime conicelo virfuri ale Paringului. Catena principal

a acestuia, pe care se inir din distant:A 'n distanta.

virfurile: Paringu (2075 m), Scurtul (2188), Carja (2406),
Scliveiul (2444 rn) in Transilvania, i Mandra (Gruiul
mare 2520 m), Gruiu (2376), Picl*a (2341), Iqul (2354),
Piatra taiata (2306), apoi Setea, P1ecia, Mohoru, Stogu
etc. tte in Romania i mai sus de 2250 m, acst culme,

dic. lung de peste 15 Km. are o directie generala

aprpe NW-SE. putin curbat, cu concavitatea spre N.

De la Mandra pan la Piatra taiata culmea Paringulur constitue granita, intre Romania i Austro-Ungaria.
In spre S. din culme se las cOste line i prelungi,
intretiate de valea Gilortulur, in care se arunc apele

numerselor isvre, ce ia inceput pe clina sudica a

masivultn. Spre N. ins clina este abrupta i pereti
aprpe verticali scobrd drept in jos err 4-500 metri. In
aceast parte masivul injghebeaza cloud circuri importante: dinteunul ese Jietu, care dup ce se intrce spre
W. se unere la Petrila cu Jiul unguresc ; din cel-l-alt circ

nare Lotru, care de la Timpa ia drumul spe E. i se

arunca la Golotrern (Brezoni) in Olt, dup co a parcurs

nire vi frte prpastise, intr'o regiune dintre cele

mai frumse a Carpatilor.

Isveirele de printre muchile scurte, ce se las din

Paringu spe W. se adun bite pentru a forma Polatitea,

care dupa ce imprumut cursul inferior ca granita se

unere cu Jiu. In E. WWI Latorita capteaza bite
apele cOstei Papuer, Urdelor, Oster Beghir, etc. i ur-

'nand o fall() merge s dea de Lotru mar la vale de

Ciunget. Sadul afluent important al Jiului isvor4te de
1. Am luerat ea fia Petroseu1 (24 XXIX) a harteI Austro-Ungare, pe
oare oota 0 eorespunde nivelului marei Adriatiee.

www.digibuc.ro

sub Mandra,
rnentine mereu directia de SW. pan
la Bumbeci, unde intalnece Jiul.
Din lantul central al ParMgulut se desfac nurnerdse
culmi indreptate in tbte directiile separand vl aclanct,
fOrte prapstise in spre N. i E., mat continm dar destul
de repech spre W. 0 S. Din multimea de cultm distingem
3 mal principale : Una spre N. culmea Pltnetilor
separd cireul i basinul Jietului de al Lotrului ; cele-lalte dou ambele sore S, merg pand la depresiunea, ce

se observ in acst parte a Olteniei, intre regiunea

munts. i a dealurilor.
Culmea df spre W. e a Molidviultu, ce se deprinde
din virful Mandra i pana la virful Molidv4 formza

muehe intro Sad i Gilort. De acolea insft se trifurc

in eulmea Muncelulm spre BumbeFi, a Plselet spre
Crasna i a Redeiului spre Novaci.
Culmea de E. e culmea Corneului, pleacd de la PApup

direct spre. S. separand pan la Novad apele Gilortului

de ale Galbenului. De la Cerbu se bifurcd spe Novaci
i Ria de fer.
Spre E. se leag la masivul Paringu, prin cOsta

*i a Renghei, nice catene ce rnerg paralel cu

Lotru i Latorita, una pan 'n Valea lui Stan, alta Nina la

Ciunget, unde o tae Lotru.

Clina de NE. a masivulut Paringu o studiasem deja
in anii precedenti i resultatele apatate le-am publicat
in Anuarul museuluit de Geologie sub titlul de: Serpentinele din Urde, Muntin ti Guri. Anul acesta am

ridicat partea coprins intre culmea Corneplui la E.,

a Mo1idvi.5ului la W. i pan in centrul Paringulul, unde

m'am racordat cu ridicdrile geologice antecedente.

In regiunea acsta intalnim roce cristaline, call din
.causa relatiunilor cu rocele eruptive 0 positiunea lor
fat de rocele filitbse i rocele verzi, le considerm
%Ilea c apartinand grupului I al arhaicul ul, apot roce

tilitse i alto roce metamorlice, pe cad le raportdm

.grupului II, roce mat putin cristalina ale zone centrale

www.digibuc.ro

a Carpatilor meridionali. Roce eruptive variate strbat

aceste formatiunl.
Din formatiuni evidente mat noi nu avem de cat un
colt de formatiuni probabil de Schela prinse in granitul
de la Piatra rea la partea de S. a regiunei studiate,
iar pe granitul de la RedeiuPiatra rea se razim for:matiuni liasice i neogene.

isturT cristaline si metamorfice.

Grupul Intiti al rocelor cristaline e representat pe
clina S. a Paringului prin gneisuri granitice in centru
gneisurf granulitice mai la periferi pe la Molidvi*.
Gneisurile amfibolice *i amfibolitele constituesc bande
intercalate printre gneisurile granitice, pastrnd clirectiunea general a acestora de la E. spre W. De la culmea
schimbd
Corneplui lii spre E. aceste formatiuni

directiunea spre NE, ca *i banda granitic, ce apare

in centrul masivului *i care de la Mohoru se indt5e
spre NE.
Intre cele clout; zone de gneisuri precum i la marginea zonei cristaline gsim quartite i formatiuni filitOse gneisificate prin rocele granitice venite in unn.,
si intens metamorfosate prin amfibolitele feldspatice ce

le strabat.

Gneisul granitic 11 gsim in apropierea granitului

central al crui contur il urmeazd destul de riguros.
El se presint separat in bancuri puternice, dar cu o
*istositate destul de eviclent din causa micei a*ezat,
in foite paralele, de multe ori invelind cristalele de
feldspat mai mutt sau mai putin laminate. Cristalele
de feldspatadesea ortos in macl. de Carlsbad lad
une orI desvoltdri marl, ajungnd pn. la 1 cm. *i
mai mult, dand varietatea gneisurilor cu ochi. Aceste

gneisuri se intalnesc mai mult la partea din suclul

granitului. L'am gsit de ex. : in curmtura de de-asupra

www.digibuc.ro

Grpei Mdndra, in Znga dintre Sete, in Csta Pd.

pusel etc. Gndisul ins din Gruiu, Napa i cel de
pe Va. marginea N. a granitului, e mai mult mdrunt si
mai compact, ajungAnd une or la varietti aprpe cornOse, pre cum in COsta Petrsd si in Urdele E. In acstd

parte trecerea de la granit la gneis e frte putin sim-

mai ales e si granitul e separat in bancuri

aprpe de aceasi directiune. In genere elementele consti-tnitive ale gneisului se disting clar chiar cu ochiul
liber. Sub mieroscop Insd se verified complect, c ele-

mentele gneisulut sunt aceleasi ca ale granitului din

acst regiune si am spus deja, ca acest gneis granitic
nu e de cdt granit periferic devenit sistos prin actiunile
exercitat in regiune. Pe lang i. cd se
-dinamice, ce
observa in ambele aceste roci aceeast srdcie in mica
aceleasi elemente. accesorit i aceasl influentd a rocelor
-amfibolice asupra compositiunei mineralogice, am mai
constatat urrndtetrele fapte, ce sprijinese asertiunea
nOstra de rudenia celor done roci
In Zdni5ga dintre Sete apare granitul din tre roc.e gnei-

sice si amfibolice, flind scos la ivld prin erosiune.

Tn peretil aprpe verticali at acestei Zdnge se pte
vedea clar cum gneisuri filitse i amfibolite superire
vin discordant peste granit i aprpe in tot lungul contactulm se observd, c granitul presintd zone continui
-de gneis cu
A.celas granit contine hied numerOse anclave de amli-

bohte, dintre care unele ii pdstrzd tried forma primitivd de buctt colosale colturate ; pe alte locuri granitul a absorbit cu totul amfibolitele asirnildndu-si
elementele rocei i formnd in masa surd pestrild a

granitului, pote mai marl sail mai mici cu contur difus

-de un granit amfibolic bogat in minerale accesorit mai
ales grenat i gen. De asemenea anclave de amfibolite
sad pete de gneisuri amfibolice se observd in gneisurile

currndlura dintre Gruiu i Mandra, in fundul

Zdngel Plesceti, in, curmdtura de deasupra GrOpei

-din

www.digibuc.ro

Mandra etc., unde peste tot sunt insotite i de amfl

bolite feldspatice sad amfibolite vrgate
Aa dar bandele de gneisuri granitice, ce gasim intercalate printre rocele filitase mai mult sad mai putiu
metamorrosate, nu sunt alt-ceva de cat faciesuri mai
incarcate de injectiuni granitice sa chiar apofise din
granit, devenite apoi istse prin presiunile, ce au suferit
In diferitele micarl ce ail urrnat.

Gneisul granitic din N. granitului are o directiune

generala spre NE. ; la Mandra, Pacliea, Ieul i Csta

Pietrsa el ne semnalza o oneulatiune slabd causat

probabil prin ridicarea masivului granitic ce constitue
temelia Paringului. De asemenea in cele din Gann i
IJrcle se observ mici dislocation], asupra ciirora vom
reveni in curand. Gneisurile ins din csta Mandrel,
acelea ce se gsesc chiar la captul W. al granitului,

afl directia E-W, cNand sub granit (spre N) cu un

unghiti ae '300. Spre captul E. al granitului, prin Mohorn i Csta Ppuei acest gneis se dirige ctre NE.

cacjand tot sub granit (spre NW.) cu o inclinatiune

in jurul lui 30. Aceste gneisuri din S. granitulu] nu
sunt disolocate mult ; nici cute nici flexiuni nu se vkl
ca in cele din N. granitului i ca in gneisurile i forma tiunile uilitse, ce vklurm c se sue pe granit in Sete
i in Mandra (sect. I).

Gneisul granulitic apare la Molidvi ca o band

ce se dirige spre E. Conturul suclic al ei este aprpe
rectilin W-E. trecand prm Plsele, Mdilsa,
prin valea Gilortului pana la Florile albe (N. Cerbultu),
unde de asemenea l'am constatat. Conturul nordic insa
e mat greii de determinat cact filitele gneisiliiate pun

putin in relief limita ; pe de alt parte dislocatiunile,

ce s'ad intarnplat in regiune i cutarile ce au urmat
fIlitele i isturile sericitse gneisifiate, ne complica. i
mai mult cestiunea. TotuI se constata c acsta band&
de gneisurt granitlitice se ltete cu cat inaintza spre

www.digibuc.ro

E, constituind culmea Corne$ului de la Florile albe

;drift aprpe de Pdpu$a (sect. lit i V).
Aceste gneisuri sunt gris inchise din causa feldspatului negricios ; uncle, $i mai ales cele de la partea
superira a zonei, sunt mai $istse i bogate in sericit,

altele ins, ceIe din centru mai ales, sunt mai granulse ia adesea un facies granitic $i numai mica ngr
abondent in aceste varietti, arat $istositatea rocei.
Se observ cu ochiul liber feldspatul negricios in cristale mici, cari frte rar ia clirnensiunt ma: mari dand
gneisuri cu ochl. Quartul corn primat $i laminat e acoperit
de foite de mica verde i sericit.

Mica ngra forrnz cuiburi sail se gse$te n foite

mari diserninate in roca ; mica albri rar in unele
esantiOne, in altele fOrte abondentd, mi ties in apropierea fil6nelor de pegmatita.
Acst band de gneisuri granulitice pare a nu fi
strbtut de am fibolite de ct in culinea
Aceste amfibolite $i gneisuri amfibolice ins probabil
cd ail re-care relatiune cu cipolinurile, ce le gsim
spre N. $i deasupra Isvorului cald (NE. Molidvi$ului),
$i in casul acesta, gneisurile intre cart isi fac aparitiunea nu mai apartin zonef granulitice.
Aceste gneisuri mult mai $ist6se i sericitse cad spre
NW. cu 30-400. La Isvorui cald se observ in ele o
denivelare slab de tot. Prin gneisurile din Milsa,
gneisuri adeverat granulitice, exista fil6ne de ortofir.
Gneisurile amflbolice insotesc in genere puternicele

bande de amfilobite, unde constituesc trecerea de la

acestea la gneisuri micacee. A$a bund-rd le intalnirn
la N. granitului la Mndra, TEV, Mum, Urde, etc., la
S. granitului deasemenea prin Mandra. Plescia, Mohoru i COsta PApupi. Presenta lor in aceste prta e
inca o prob pentru origina graniticA a gneisurilor, intre

can aceste roce amfibolice se gsesc (sectiunile . )

Mai avem la Trtdrad $i de alungul culmel Redeiu-

www.digibuc.ro

10

lui nite gneisuri arnfibolice ; ele provin insa din guartite metamoi fosate fre prin pegmatita i granitul ce le

injectzd, cat i prin dioritele ce le gsim in acst

part0. Asupra acestor gneisuri amfibolice vorn reveni,
cand vom vorbi de quartite.
Gneisurile amfibolice din centrul Paringulur sunt roce

cu grauntele fin, de culre gris-verque, sail inchisa,

cand elementul negra e mai abondent. Amfibolul se
vede une-ori cu ochiul liber, alte ori se distinge ins
numai ni,ste puncte negre, ce sub microscop ne arat
o hornblend alterat in epiclot, zoisit i in mica bruna

secundar. Se mai disting miei foite de mica alba,

mnscovit, biotita, sfen brun inchis abondent. Dittre

feldspati ortosa i microclinul dornin.
De re-ce gsim aceste greisuri amfibolice in regiunea
gneisurilor granitice, de aceea.i directie i inclinatiune,

am emis parerea ca aceste gneisurr amfibolice ar fi

arnfibolite moclificate prin roca eraptiva, fie prin injectiune, fie prin asimilatiune, iar mis.carile ulterire
ail del erminat structura cataclastic a rocei.
Amfibolitele constituesc bande une-ori lentile inter-

calate printre gnoisuri granitice i mai ales intre acestea i greisurile granulitice, constituind in mare parte

fandamentul quartitelor i filitelor in care probabil

acestea din urrna sunt cutate.
In amfibolitele Paringulur deosibim cloud faciesuri :

1 faciesul dioritic aa cum ni se presinta amfibolitele in N. Paringulut, unde constituesc masive si fih5ne prin micaisturile grupului I (in Cibanu, Csta
Pravatulur etc.) i filne prin gneisurile i quartitele
de la Redeiu. 2 arnfibolitele ni se presint sub faciesul vrgat, cum le intlnirn in centru masivnlui Paringu
constituind bande de directiune W-E. paralele cu samburele granitic al Pavingului.

Dioritele sunt roce granulose, ca lobul rnrunt, de

culre ngra verlue pestritate cu alb sail brun glbur

www.digibuc.ro

11

cnd feldspatul e alterat. Cristalelo de arnfibol in prisme

se ved dinstinc ; in unele faciesuri, i mai ales in apropierea contactuluf cu gneisuri, cristalele de amfibol
ajung pan la 15-20 mm. Sfenul i grenatul sunt minerale accesorii, ce adesea se gdQesc destul de abondent
n aceste roci. Feldspatii, adesea plagioclaji, sunt une-

-ori alterati. Epiclotul se devolt mai ales la contact.

Dioyitele le gsim in Redeiu in urmatrele locuri : la
isvorul ce se lasa spre SE. de stn, pe clina E. nurnit
-co:5sta Filipe5tilor, pe clina W. numith Pravatu Redeiului i la virful cel inalt al Redeiului (sect. III). in tte
aceste locuri e acompaniat de-o parte i alta de gneisuri amfibolice i gneisurl micacee provenite din guar-

tite, ce ca atare se gsese in Pravt i la virful Malt

al Redeiului Despre dioritele din N. Paringului vom
reveni intr'o alt dare de srn.
Amflbolitele vargate sunt in bande mai lungi i mai
puternice ca dioritele. Ele constituesc o zon mai important cam Pe la mijlocul cstelor, ce din creasta
Paringului se las. spre Gilort. Acest zon de amfibolite plec din cOsta Mndrei deasupra grOpel lui Purcel,constitue muchia Trtrului pan la stank Guru
Gruiului, extremitatea Setei miei, o curmtura din
Setea mare i Pleceiia, se mai subtiaa. in Mohoru,
dar se imputernicete iar4i suind cOsta Ppu5ei. In
acst band de amfibolite apare serpentina, care incepand de deasupra grpei Mndra, se efilza in Ple5c6ia,
dar reapare in cOsta Ppusei, continuandu-se mereii
in amfibolite departe spre E. pdn in Micaia
Amfibolitele acestea, ca i cele cate-va bande frte
subtiri dintre gneisurile granitice din Mandra i Gruiu,
(sectiunile I *i II) se apropie adesea de faciesul dioritic
pstranduli MA, in totdeauna istositatea bor. Zonele
negre din amfibolitele vrgate sunt constituite aprOpe
exclusiv din amfibol-hornblend cu sfen i grenate ; dungile albe mai subtiri ca cele negre -veNi sunt din feldspat,

.cu epidot, zoisit si ce-va quart secundar. Adesea a-

www.digibuc.ro

12

ceste amflbolite tree la adevrate actinolite cu cristale

marl* de cate 2 cm. numat de actinot. In amfibolitele

vrgate din Papusa se observa sub microscop inc

urmatrele elemente : sfen, magnetita, fer titanat, apatita, zircon, rutil ; secundare : zoisitk epidot, actinot
mica* brun., clorita, sericita, quart, hematit, calcita, pirita. Tte aceste amfibolite cad spre N. sub un unghiii.
de 40-700 (chiar 800 in Trtarau).

La N. Granitulul mergand de la Mancira spre Urde

intalnim 3 intercalatium ma! principale : Una chiar pe
virful Mandra formz o bolta inclinata numai de Ate-ca

grade spre W ; a doua prin Iesul, care probabil se con-

amfibolite de la Gaurl,
tinua spre E, prin banda
care i ea pare a fi tot una cu cea din Urde. O a treia
banda apare in fundul Znget PlescOia, unde pare a
Ii continuatia celei din S. granitulut, care banda plecand

chiar de la isvorul Mandrel se apropie din ce in ce de

granit cu care vine in contact in valea Gilortulut si
intretiata de el in Setea.
Aceste bande vin in diagonala de intalnese creasta
si rnasivul granitic al Paringulut. Cele din Mandra !Ana
in Gaud sunt Ride ondulate i lasa sa se vadd evident
dislocatiuni dentungul culmet Paringului. Asa ne scte
la ivla din Mandra petn in Piatra tdiat, un anticlinal
slab cleasupra granitulut. Deasemenea am artat alta

data, cum diferenta de nivel intre amtibolitele din

Gauff si Urde, se explica nemerit prin o falie de-alun gul Lotrultu, falie sustinuta i prin alte argumente.
Amfibolitele din zona Tartrrt-Papusa sunt probabil
eruptive. In acest cas, ele art fost cart mat intat art
metamorfosat quartitele i filitele din acsta legiune,
iar actlunea granituluf s'a redus la o simpla gneisificare.
Totust tin sa spun aci ca parte din amfibolitele frte
flexuate din Setea mick precum i cele de la Isvorul
Mandrel si din virful i curmatura Mandrel, find coprinse intre gneisuri filitse i quartite gneisiticate,
apoi faptul ca in Setea i csta Petrs gsirn straturl

www.digibuc.ro

13

puternice de cipolinuri, iar in Mndra gsim gneisurt

amfibolice cu calcit, acestea m tin a nu perde din
vedere cA parte din aceste amfibolite, e posibil, s fi
resultat din actiunea magmet granitice asupra cipolinurilor.
*

GITupnl tu doilea are de-aSemenea din punctul de vedere al constitutiei geologice o deosebit im portant
in masivul Paringu. Am enuntat deja ca intre cele dou
zone perfect cristaline
de-o1 arte zona granitulut
gneisului granitic in centrn, si zona gneisurilor granuRice si a granitului de cealalt parte la periferie c
intre aceste doua zone dic avanskti spre E o lirnbd de
formatium filit6se, quartite si amfibolite superire mai
mutt saii mat putin prinse in formatiunele mai vectr.
Mi intalnim aceste fortnatiuni formand o alt bancl,

ce constitue partea S. a culmei Redeiu si la S. de Fiorile

albe And la Piatra rea ; in culinea Cornesului sunt
prinse intre pegmatita de la Cerbu i uanitele de la

Mdgura si Piatra rea ; in Raleiu pare a SP rezema

de granit, suferind din partea pegmatitel numal a
injectiu ne.

Printre roeele ce constituesc aceste cloud zone, constatm urmAtrele : micasisturt i gneisuri micacee mai

mult sa mai putin grafitse, gneisuri amnbolice,

turf clorito-talcse cu grafit, sisturi grafitse, amtibolite
superire, cipolinuri, quartite i sistori sericitse.
Tot la acest grup trehue s adogdm o mare parte
din gneisurile micacee, si amfibolitele din N. granitulut
central, cdci dut A. cum am mai spus ele alterna eu
quartite, gneisuri filitse i eipolinuri.

Micaistur i gneisuri micacee intalnirn la Bedeiu

constituind aprpe tot golul muntelui ; de-asemenea
intAlnitn aceeasi band spre E. coprins intra granitul
de la Piatra rea si Miigura. Directia lor general e de

www.digibuc.ro

14

NE. si inclinate spre NW. sub un unghifi variabil dar

mai mic de 450 (sect. IIT i IV).
Acestea sunt roce negricise, cu bobul mic si compacte. *istositatea e data la iveal prin foile de mica si
fluturit de graft asezati raratel. Mica ngra abondenta,
ce-va clorita provenita din descurnpunerea rnicef, feldspatul caolinisat. De matte ori roca ia aspectul gneisurilor
cu cordierit din causa sirnburilor galbent bruni cu. spr-

tur cersa, ce se gasesc rspanditl in ma.. In mare

parte acest, simburf sunt datorita feldspatului caolinisat

si quartului. Quartul se presint in genere in grunte

frte mid pastrand inc ce-va din caracterul quartitelor din cart provin aceste micasisturf si gneisurf. Se
gasesc fa.ciesurf unde quartitul a ramas in mijloc cu
-totul nemetamorfosat, pastranduif perfect faciesul detritic si gresos, si numaf acolo unde a venit in contact
direct cu granitul, numat acolo, 4ic, a suferit o gneisiflare.

Separatiunea intre gneisurt si micasisturl e greil de

fcut , se observa ins ca acolo unde magma granitic

a fost mai in exces, mica ngra a luat o desvoltare

mai mare, fie ca cuiburt si foite printre fetele de separatiune sail prin crapaturi, fie chiar in intimitatea
rocel" ; de aceea anclavele de la Piatra rea si Mgura
sunt adeverate micasisturf. Pegmatita de la Cerbu eu
feldspatul negricios, pagmatit care a injectat mat ales
aceste formatium a adus si materiile crbunse pe cari
le-a recristalisat ca graft diseminandu-1 si in aceste roce
ca buite frte mici.
Micasisturt filitse gsim inc. in Setea mica unde
formattunile de-asemenea sunt strbtute fOrte mult de
pegmatita, precum si in Gruiu de-asupra granitulu.
In aceste parti ele sunt frte flexaute suindu-se de-a.

supra granitulut, pe care vine de mat multe on discordant.

Gneisurile amfibolice nu difer de gneisurile de maf

sus de cat prin presenta ainfibolului in cristale destul

www.digibuc.ro

15

de marl' i numerOse. Ele insotesc quartitele. gneisifiate

sari nu, i le gsim in Redeiu, in Trtrri de-asupra
grpei WI Puree!, in Setea i in (mimeo. Cstet Petrse.

Aceste gneisuri amfibolice sunt roce compacte de cu .

lre inchis, afarii de cele din Trtrft, earl sunt mat
deschise. In masa cenuiti albstrue sail negricis a
quartitelor, mas. in care cu ochiul liber e greri a se
distinge ce-va, se gsesc, rspandite inteun mod neregulat sail in iruri, mari cristale de amfibol verde
negricios, rul te une-ori, in genere numai turlile.
Pe WO aceasta se mai adaog adesea mica neagr
ea cuiburi i foite marl, care d rocer ast-fel un aspect
cu totul necomun In Setea i Csta Petrs roca e mat
deas, amflbolul in cristale frte mict, mica alb in for
ran. In cele din Csta Petrsa se ved i fibre de metaxit.
In Redeiu aceste gneisuri amfibolice cad spre NW.
cu 400, in Trtru ele alterna cu amfibolitele i cad
spre N. cu 500, iar din Setea par a trece in anticlinaL
pe cleasupra granitului, ce am constatat aci (sect. ITT).

Quartitele le gsim in Redeiu la verful cel mare, in

Pravtu RedeiuluI, pe Fata Aluni*ului, in Trtrail i
in Gruiu (Pclipa). Ele sunt roce fOrte fine grunt9se,
aspre la pipait de culorf variabile, albe, gris, gris albastrui, glbur (Trtaril) sail negre (Redeiu). Albe curate le gsim in Pacliea intercalate intre Mite, gneisuri
i amfibolite. La Redeiu i Fata Aluniplui ele probabil
vin direct pe granit, din care caus au suferit un metamorfisrn intens. Numal la Pravtu Redeiulur i la
vrful N. mai ales ail remas ca adeverate quartite. In,
genere sunt constituite numai din quart in grunte fine,
visibile cu ochiul fiber, (Fata Alunulul, Trtru, Gruiu),

cAte odat se gsesc *j cu totul grosolane, quartul in-

chegat de tot i separat m straturi prin mice albe j

sericit (Fata Alunului, Plescia). Cel din Redeiu, pe lng6,

mici fluturi de mbl, clorit i grunte mid de felcispat,

www.digibuc.ro

16

mai are hematit i calcita. Efervescent5 cu acilii nu

fac de cat cele din vrful N. al Redeiuluf numai in

uncle parti ale rocei.
In regiunea Redeiu aceste quartile par a face cloud
cute mici, in interiorul crora aci prins filitele (sect. III);

in Tartrau Plescbia sint intr'un sinclinal a areia nripa

Nordic se sue peste granitul central pe de-asupra

cruia trece in anticlinal (sect. III).
Relatiuneadintre quartitele proprid lis i cele gneisiliate prin injectiunea granitului e destul de evident& chiar
macroscopic. Adesea la masa grtintsa a qartitului nu
s'a adogat de cat feldspatul, Cate o data in cristale gris

inchis, i mica ngra in foite. Cand pe lng aceste

elemente s'a mai addogat i amfibolul atunci avem acele faciesuri de gneisuri amfibolice despre care am
amintit i cari le gsim numai in apropierea filOnelor
de diorit. Cum studiul microscopic asupra acestor Foci
DU s'a intreprirs hied, nu putern avansa mai mult pe

acst cestiure, rannannd ca mai tarlid sa ne pronuutam mai precis asupra relatiunilor dintre aceste
roce metarnorfice, ca i asupra inultor altora din regiunea studiata anul acesta.

Fi, lite satinate cu grafit gsim coprinse intre quartile gneisifiate de la Redeiu i Fata Alunului precum
i la Cerbu spre N i S. Sunt rod inchise, fOrte *istbse,
cu mica alba, sericita, clorita, talc i grafit. Sunt mult
alterate ; gruntele de feldspat, can suet fOrte turtite,
stint cu totul alterate ; ferul hidratat umple crpaturile
rocei. In multe locuri sunt injectate de pegmatit, care le
gneisifica in parte. Atunci roca pe Wig& ca se incarc cu

feldspat i muscovita, dar se inavutesce i in culcupri

foi marl de grafit, care de altminterea nu lipsesce nici o
dat din aceste roce. Cand pegmatit predomina foitele
de sericita, clorit i talc se dispun paralele invaluind
grauntele de feldspat i quart, and na0.ere unul gneis
sericitos. Adesea pegmatita se debarasza cu totul de

www.digibuc.ro

17

elementele filitse, cristalele de feldspat i quai t. se

dispun paralel, roca ia un aspect sistos, in lungul careia se insir 'bite ex4;onale de muscovit, presentandu-ne ast-fel o frumis leptinit (isvorul Cerbultu). In
leptinitele acestea wisim adesea mict grunte rosii brune

de grenap.
Bocele filitse din grpa tut Purcel si cele din grpa
Mndrei sunt mat amfibolice, mat inaintate In metamorfism si se apropie mutt de amfibolitele superire
din rocele verzi, ce constituesc inunth Urde, Muntin
Gaun in N. Paringulut.
In grpa lut Purcel aceste amfibotite superire alterna cu sistun sericito-grafitte si sunt strbatute
de amfibolite cu totu I cristaline. Sunt flexuate de mat
multe on in lungul curmturet si cad sub amfibolitele
din Tartrti. Aci precum i in Setea mica, Setea mare si
Plescolu sunt strbtute de pegmatite, cart pe de o parte
imprurnut feldspat si quart amfibolitelor gneisifiindu-le,

pe de alt parte ea imprumutd sericita

ts ca un gneis gro-olan.

i devine

Amfibolitele superire sunt rece verdul, unsurse

la pipit i frte sistse. Sericita verdue, talcul, clorita

st amfibolul epidotisat in parte constitue foite ce invluesc lentilele de quart si feldspat de injectiune, tartite si laminate in sensul sistositter.
Varietatea corns e mat rat% i o intAlnirn aprpe
numat in curmtura tut Purcel alternnd cand cu a mfibolite inferietre, cnd cu sisturile sericito-grafttse. Ele
stint de culre verdue si in masa fOrte corn pact de abia

se (listing cte-va puncte saii .dungi verdi inchis de

amfilol, probabil cu totul epidotisat ; pirit mult in
partea hidratatd, mica [Agra secundar.

,*turile sericito-grafitse apar in csta deasupra

Grpei fur Purcel lng crare. Ele sunt foierse, cenusii
inchise, cu multe materii carbum5se i adesea consti-

www.digibuc.ro

18

tuite numai din quart, sericit, graft mult i ceva pirit..

Straturi rure de gra fit se intalnesc frecuent. In albia
Gilortulm la S. de Setea mica (sect. IT) aceste isturf
sunt stbtute de pegrnatita ce le gneisifiaza. In extremitatea inferir a Mohorului gsim aceeaf banda de
isturf sericitse, sarace insa in grafit, i nu aa in tens
gneisifiate ca cele din culmele westice. Acestea de la
Mohoru seamn mutt cu isturile serieito-grafitse din

Urde i Guri, unde altern de mai multe ori cu calcarurt cristaline (sect. III, IV). Cele din curmtura luf
Purcel alternd cu amfibolite superire i amfibolite
feldspatice (diorite).

Cipolinuri am gsit in cOsta Crainiculuf deasupra

Isvorului cald (Molidvi sect. I) in znga Setet i in
Csta Petr Osa formand straturi de 5-10 m. Sunt rod
cenuif sait verqui ; mic alb sail verde, mica ngra,
clorita verde, epidot, feldspat, quart, amfibol, etc. sunt
diseminate mat mult sad mat putin inteun mod paralel in roca. Spartura rocei e zaharoid din causa calcitel. Roca face efervescenta fOrte vie cu acicp.
Tri cOsta Crainicului nu sciil positiunea lor fata de
gneisuri. Cipolinurile, ce aflorza deasupra isvoruluf
cald par a cdea spre W. cu 15-200. Deasupra lor gasim gneisuri frt mrunte s,i amfibolite mai spre N.
In Setea sunt filexuate irnpreuna cu cele-l'alte formatiuni i faptul c le gsim i in csta Petrsa de-asupra

granituluf, pare a ne indica un anticlinal din Setea

pAn In Muri, unde avem iari cipolinuri coprinse
intre rocele verll de pe clina estic spre Lotru. La
Urde si Gdurf deasupra isturilor sericito-grafitse avem-

nisce calcare cristaline, carI probabil apartin mezozoiculuf. Discutia asupra ettei calearelor din urmd rmne
Inca deschisa. Cipolinurile insa merg impreuna cu celel'alte formatium filitOse i metamorfice in grupul II-lea.

www.digibuc.ro

19

Roce eruptive
1. Roce granitice.

In constitutia rnasivului Paringu aceste rod a o

dPosebit importantd, cad' mergnd de la plele muntilor spre culmea inalta intalnim (loud bande puternice
indreptate de la E. spre W., tocmai paralel cu linia de
Yea mai mare inltime a Paringului.
Imediat In munte la N. Novacilor gsim prima band,

care ca un dic resistent a servit ca margine intre ro(Tie cristaline si metamorfice interiOre catenei Carpatilor din acsta parte si formatiunilor sedimentare, ce
constituese regiunea dealurilor i campia romana. Mai
sus in centrul masivului Paringu intalnim iar granitul
care ea o coc(50 ese dintre gneisuri granitice amfibolite feldspatice.

Granitul de la Novad face parte din banda, ce se

intinde ca o barier la pOlele Carpatilor pe o distant
de peste 60 km. ajungand la E. Liana la Vai-de-ei (R.Valcea) iar la W. unindu-se cu masivele granitice de
la*usita se continua mai departe in drepta nului spre
Me hed inti.

Acest banda a fost seobit de riurile, ce o parcurg

titansversal si care 'Id sapat adnc de 700-800 m. albfile tor inguste in masa resistent de diferite varietti de granit.
Granitul constitue la stanga Gilortului virfurile Piatra

rea si parte din Mgura, in dreapta numai o parte din

Seciu pan pe la jumtatea Barcului Rediu. Conturul
de S. al granitului e foarte neregulat, cad margele feruginse miocenice i pietrisui diluvial se ridica fOrte
mult pe granit ; numaf in vaile adanci ale rlurilor unde
aceste formatiuni ali fost luate de ape, granitul ese la
iveald inaintand prin nisce limbi lungi siinguste spre cam-

pie. Asa bun ra pe cand in culmea Carpenului, peParingu

www.digibuc.ro

20

trisul se sue pana la Seciu, in Gilortelu Herisestilor si in

valea Mce*ului coltil de granit alterat ii fac aparitia

deia le mult; de asemenea pe plaiul Cornesului gra
nitul nu apare de cat la Piatra rea, pe cand in albia

Gilortului pereti colosali de granit dirig apele chiar

pana In sat (sectiunile III si V.).
Limita de N. insa e i mai vizibil i mai regulatd.
Ea e aprpe o linie W-E. trecncl pe la Mgura i prin
jumatatea Barculuill edeiu.
Granitul de la Piatra rea e un granit cu bobul
brun din causa alteratiunei. Gratie soselei, ce se tae
acurna spre Cerbu, putem sa obtinern esantiOne mai
prspete in care elernentele constituitive sunt obisnuitele mica ngr, feldspat si quart. Mica in genere descorn pusa, cloritisata ; feldspatul caolinisat in parte. Pe
fetele de separatiune s'afa depus straturI grse de hidrosidi de fer. In partea N. a Pietrei rele granitul e cu
grauntele fOrte mare ; cristalele de feldspat iad dimenmensium colosale ajungend pan la 5 6 cm. Se vecl
multe si frurnse macle de Carlsbad, dar starea de
alteratiune frte inaintat a granitului nu ne permite
culegerea de frumse esantiOne.
Grantul din valea Gilortului, din valea Mcesului
din dealul Carpinului e identic i ca constitutde mineralogica i ca facies ea cel din Piatra rea. Un granit rosiatic apare in partea de N. a masivulm granitic si constitue o blind parte din Mgura ; in valea Gilortului
la confiuenta celor cloud isvre a Gilortelulul Herisesci

de asemenea ia o desvortare mare. Numerse filne

de diferite dimensiunI trimete in granitul sur din tt
acsta regiune. E un granit cu bobu Mile mare, colorat inteun mod deosebit din causa marelor cristale
roz-violacee de feldspat ; mica neagra cu totul clorotisata e rara, feldspatut e in genere un microclin destul
de prspt.

A doua banda de granit din central masivuluI se

indrptd tot de la W. spre E, cotindu-se putin spre

www.digibuc.ro

21

NE. E lunga numal de vre-o 12 km., incepand de sub

Mandra, [And in valea Urdelor, cu o latirne maxima
de 2 km. El constitue in lungul culmeI ParIngului vrfurile Mohoru, Setea i e basa crestelei de la Csta
petrs pana in Mandra. Din Urde reapare in Latorita
.continuandu-se pan departe spre E.
Acest granit ii face aparitiunea printre gneisuri i
amfibolite, in care adesea trimete fileme i apofise
de diferite puteri (sect, IV, V etc.). In genere se presint separat in bancuri puternice, earl ca i formatiunile

inconjurtre cad spre NW-N cu 60 700, in znga

Setei insa presinta o ur stratificatiune spre S. i
ondulat putin (sect. III). In acest loc o parte din tormatiunile grupuluf al II vin direct discordant pe stratificatiunea granitului, pe care se rzim chiar prin
captul inferior al lor.
Granitul e cu bobul fin, cenuid deschis i frte mdrunt irrit estritat. Mica, feldspatul i qnartul se v&I
bine cu ochii liberl ; in granitul din Setea mare, acolo
unde granitul s'a Inialnit piezi cu amfibolitele feldspa-tice, se observa i mici prisme de amfibol, precum i
o incarcare in sfen i grenat. Probabil s'a intamplat o
absorbOune complecta a amfibolitelor, call de alt-min-

trelea multe se observa inca ca anclave in masa gris

a granitului, pstrndu-I forma i compositia lor primitiva.

Aceste anclave sunt inconjurate de o zona pegmaUtica grs pana la 1 cm. constituita din cristale de feldspat i quart aelat perpendicular pe fata anclavei. Amfi-

bolita, atat cea de anclave cat i cea de contact, strabatuta de numerOse filonae de pegmatit, se incarca
-de mica ngra.
Sub microscop se mal distinge in granit urmatrele
elemente : alanit, magnetit, zircon, sfen, apatit, turmalin, biotita, oligoclas, albit, anortos, ortos, microclin, quart sframat etc.

www.digibuc.ro

22

Pegmatita ca masiv puternic constitue muntele Cerbu

de pe culmea Corneului (sect. V.) iar ca filOne strabate tte granitele i formatiunile din acst regiune
sudica a Paringr iui. El se datoresce In mare parte intensul metarmofism, ce ari suferit quartitele, isturile
sericitre, filitele i amfibolitele superiOre.
Pegmatita de la Cerbu i aceea care strbate gneisurile i micaisturile din Redelu e o pegmatit cu co-

losale cristale de feldspat negricios, quartul sur, muscovita in cuibur i foite rarl. Ea injectza quartitele
strat cu strat, le Incarc cu mica ngra apzata dupa
Ostositatea lor i de multe off rmane printre stratele
de quartite, a cror Incretire urmza. Ea e totdeauna
acompaniata de grafit, pe care l'a cristalizat in culcupri marl, mai ales in Cerbu, unde bolovanii colosall

de grant mai mult sa mai putm feruginos, se g-

sesc amestecati in ogauri cu bolovanl de pegmatita.

Se gsesc i eantine de pegmatit, cu cuiburl de
grafit fOrte pur in foite gris strlucitre caracteristice,
Filnele i fiulonae1e, ce strabat a-tat granitul cat
i grisuri1e i amfibolitele din partea central a Paringulul, sunt rar insotite de grafit ; aduc insa In roca
totdeauna un exces de muscovit.
Pegmatita, care injectza Osturile sericitse din Gilort i Mohoru precum i amfibolitele superiOre din
grp. lui Purcel, Gruiu i Setea, etc. sunt roce albe,
felcispatul prspt i de culre alba, quartul laminat.
Adesea roca imprumut elemente filitse i prin apqarea paralel a loitelor rari de sericit ia o structur
gneisica, dupa cum am artat deja.
Granulita font-16z bande in granitul central, unde
trecerea intre cele dou rod e frte nesimtita In granitul din Piatra rea filkele de granulita sunt Ins cu
totul scse in relief, atat prin colOre, cat i prin struc-

www.digibuc.ro

23

tura rocei. In PleFia de asemenea pan la un punct

se pelte face acst demarcatiune hare cele done roci.
Roca e cu bobul frte mrunt i sub microscop se
constat acelea elamente mineralogice cu o structura
granulitica frums. In filnele de la Piatra rea, aclesea

ia un aspect porfiroid, ccf in masa fin granuls de

mica, feldspat i quart se \red mari cristale de feldspat,
ce ajunge pan la 2 i 3 cm. Aceste cristale sunt fOrte
regulate, prspete i in genere se presint maclate dupe
tipul maclel de Carlsbad.

Leptinite frumse se gsesc in csta Florilor albe,

chiar pe crare d'asupra isvorului din N. Cerbului. Sunt

roce albe *istse compuse din feldspat microclin i

quart apcsiate paralel, mica alb in foite hexagonale,
epidot, zoisit i ceva grenate, materit feruginse, etc.
Asemenea leptinite am gsit in Gaud sub isturile
sericitse de sub calcarele din Po liti i intre arnfibolitele i gneisurile din Ros.iile. La Cerbu ele par a fi
coprinse intre formatium filitse i probabil sunt Mlle
de pegmatit, ce se racordza la masivul din Cerbu.
*
3

Dintre rocele ea structur rnicrolitica, avem Ortofirul

ce strebate in filOne granitul periferic, atat in Piatra

rea, cat mai ales in Gilort i Gilortelu IIer*tilor.
In valea Gilortului il gsim pe csta W. la gura Vail,
unde subtiri filOne trimet in relieful cOstel stanci ma-

sive i dure. Trecerea de la granit la ortofir se face

prin varietti gradate ; cand contactul e net, atunci ortofirul ni se presint la contact ca o roca cornsa cenuie galbue in care sunt diseminate puncte i achii
negre.
In genere ortofirul e o roca glbue, compact i fOrte

dura ; ea ochiul liber nu se distinge de cat achi fOrte

subtiri de amfibol negricios rspandite farti nici o regula

www.digibuc.ro

24

in pasta rocei. Ortofirul din Gilo*lu Heripsci e de

culre mai verde cu fenocristale mricele de feldspat.
Unele eantine nu presint o aranjare a amfibolulm,
p6te i piroxen, care d rocei un slab aspect istos,
provenit probabil din causa actiunilor dimanice ce
exercitat in regiune. Bolovani de ortofir am gsit in
Pdurea Milesel ; probabil el apare ca filke prin gneisurile granulitice de aci (sectia III).
La Piatra rea intlnim prin granit cte-va fileme de
o roc compact verde inchis, frte alterat. Sub microscop r1e aratd feldspat, quart, clorita, i cate-va baghete de amfibol ; dup tte probabilittile pare a fi un
diabas.
Despre diorite i amfibolite am vorbit la grupul I.
2. Serpentina

In masivul Paringu serpentina se gsete ca Onze

intercalate pe clina N. intre roeele verdi, ce constituesc
muntif Urde, Muntin i parte din Guri, iar pe clina S.

in zona de amfibolite feldspatice de la Trtril spr

Pdpua (sect. alaturate).

Am descris anul trecut repartitia serpentinel in N.

Paringului, precum i relatjunile dintre ea i rocele
imprejurnitre '), de aceea nu void presenta aci de cht
un resumat general al acestor cestiuni deja tratate.
Serpentina din Urde, Muntin i Guri se presint
in pnze, ce tOte par a pleca din falia Jietu-Latorita prin.
tre rocele vercji. Se disting dou nivele principale de

serpentina : unul inferior de care tine cele 4 bande ce

se observ in culmea E. a Urdelor i earl se pot urmari pana in Latorita, de i conturul lor e intretaiat
pe ici pe colea de mici fah], sail perdut pe mici dis1. Serpentinele din Urde, Muntin 1 GaurL Amarul mnspulnI de geologic
Buctresel 1898.

www.digibuc.ro

25

tante prin subtierea panaei de serpentin. Al doilea nivel e cel cdruia apartine pan4a sa paniele din Csta
Petresi, Crbunele i *tefanu,cact fr indoiald i aceasta
ca si cea infericr en cat avanseaz printre rocele vercji
spre S. cu atat trebue s se desfac in alte panle secundare (sect. IV si V).
Ace least dou nivele de serpentin par a se f ontinua
si din colo de Lotru, in Boianu, dup ce mai intal s'au
indoit impreun cu rocele verli, ce le coprind. intr'un
insemnat sinclinal de alungul Lotrului. La Gauri insa
nu gsim de cat un important gisement lentiliform in

cOsta Jul Busu hotar cu Gurt, neacoperit de rocele

iar in culmea Gurl-Galcescu, spre E. de Piatra
tdiat, intlnim o subtire panl prinsa intre rocele vet*
cu cari se inde irteun mic sinclinal (sect. III).
Rddeina tuturor acestor pancle de serpentind part,
a CI. in *tefanu (plato0), cc acolo gsim serpentina intinsa pe o supreat mult mai mare si catre acest punct
pare a se inclrepta ambele nivele principale de serpentin. Cum ins in albia Latoritel sub *tetanu intalnim
vercji ;

mere pany de serpentind paralele, iar pe de altd

parte in Valea Jietului de asemeuea afiorimente ni se
fac cunoscute de geologii unguri, imi vine a credo c
eruptiunea rocei din care a provenit serpentina s'a facut de alungul faliet Jietu-Latorita si pe msur ce mag-

ma se ridica, ea se infIltra printre stratele de roce alumino-calcarse, pe cari metarnorfosandu-le le-au adus la corneene verli cu amfibol, dionsit-augit, epidot.
zoisit si albitd. La contact s'a desvoltat diopsit-augitul

in cristale pan la 1 dc. si grenatul in mict cristale

rosil brune sa in placi cerbse.
Marele gisement de serpentina din csta lui Rusu
hotar cu Gauri l'am constatat de abia in vara aceasta;
de si nict serpentina si nici rocele, pe care repos, nu
sunt cliferite de cele din gisementele cunoscute deja, cu
t6te acestea fenomenele d contact sunt mat nete i mi-

neralele, ce s'a clesvoltat la acest contact, ati o des

www.digibuc.ro

26

voltare mare. Gsim cristale colosale de diopsid-augit ver-

de sau negricios, cu clivagil caracteristice ; epidotul i

grenatul in geode ca mici cristale cu fetele sclipitre
destul de desvoltate ; calcita In mase zaharoicle sag
spa*1ce formeaz pete albe in fondul negru-verqui al
rocei ; talc, asbest. magnetit etc. abondente.
Serpentina in genere e o roc compact afar de
varietatile de contact unde devine istsa de culre
verde inchis 'Ana la negru ; se gsesc varietati fOrte
frum6se galbene cu pete vet** sad cu pete negre de magnetita ; dar mai mult rspndit e cea verde inchis cu
pete galbene sag ver4i deschis. Duritatea ajune 'Ana
la 7 in varietatile compacte. Densitatea variabild cu cantitatea de magnetit i cromit ce ca cristale sal pulbere
fine formeazd, cnd aglomeratiuni, cnd siruri in masa
rocei. Semnaldm ins o serpentin din isvorul drept al
Latoritei att de bogat in cromit, cd densitatea rocei
de la media 2,6 se ridie la 3.756. Deasemenea pirit

in cubi se intlneste frequent in roc si notdm c in

cOsta Guri-Glcescu am gsit o serpentina frte grea
constituit in proportiune insemnat de pirita.

Sub microscop serpentina se vede c e constituit

aprpe esclusiv din antigorit ; crisotilul e tot deauna

un mineral secundar posterior genesei antigoritului.

Afard de acestea se mat constat : olivina, piroxeni,
amfiboli, earbonat:, cromit, magnetit, pirit, talc.
Rocele verli, intre can s'a intrus serpentina, constitue impreund cu isturile sericito-grafitse, cipolinurile
i calcarele cristaline, grupul superior in NE. Paringu-

inn El formeaz o cuvertur, ce se intinde discordant

peste gneisurile granitice si amfibolitele din aceast
parte a masivului Paringu, cuvertur rupt in mai multe
locuri prin isvrele Jietului si Lotrului, ce i-iail inceputul in circurile glaciare, ce se deschid in clina N. a

Paringulw. In aceast parte succesiunea rocelor din

grupul II-lea (superior) e urrnAtrea : La basd peste
amfibolite feldspatice i actinolite avem sisturi grafito-

www.digibuc.ro

27

sericitse, ce altern cu calcare cristaline, apot isturi

verli cloritse, sau amfibolite superiOre, printre can i

a facut loc serpentina. Deasupra acestora i dupa ce

altern de cdte-va orI vin cipolinurl.
La marginea N. a acestel cuverture constatam o falie, in care a fost tras aceast cuvertura ; atuncl s'aii
format la partea superir, acolo unde ea era sprijinita
de coltif de granit, o serie de cute din care unele se
constata hied in Gaurf 0 Urde. Dealungul Lotrulm cutarea o fast favorisata Inca prin o mica falie, Serpentina a urmat i ea tOte aceste micart petrecute in urma
venireI el.
Serpentina de la S. culmel Paringulul apare intre amfibolite feldspatice cu straturf insemnate de actinolite.
Fapt curios ins e ca in serpentina din Gruiu (sect. H.)

gasim anclave de quartite sure, cornse, constituite

din graunte de quart visibile cu lupa. La contact aceste quartite devin verlul incrcandu-se de materii
serpentinse. Presenta acestor quartite in apropiere de
quartitele clescrise din Tartril ne:ar arata, ea serpentina n'a eit numal in amfibolite curn o gsim in Setea
i Papua.

Aceast pup de serpentina incepe in curmtura de

deasupra grpeI Mandra, unde pare a se efila intre
greisuri i amfibolite. Deja in grpa Mandrel ea si, des-

face in mat multe bande, daca nu eumva este una i

aceea0 dar fOrte iudoit prin cutare dup cum sunt
arnfibolitele superiOre i gneisurile, intre can isi face
aparitia. Aci in Grpa Mandrel ea i in Gilort 0 Gruiu
ea e strabatut de pegmatita alb, ce gneisifiaza amfibolitele superiOre 0 isturile sericihise. In Setea mica
auare intre actinolite, cart la partea superir alterneazd
de mai multe ori cri si0uff vet* (amfibolite superiOre)
de mat multe orl ondulate. Sub serpentin pand in apd
Gilortulut avern amfibolite feldspatice vrgate. In Plecia

i Mohoru gsim inca continuatia acestor formatium

serpentina dar nu se mai constat ; in amfibolite i

www.digibuc.ro

28

actinolite se ved ins mari fibre de metaxit. In fin ,

pe csta PApusei serpentina reapare ca bandd (sect. V.)
si se continu mereii in amfibolite 'Ana la Micaia, unde
se efileaz iardsr.

In aceast panild de serpentin avem mai mult varietatea verde negricis frte compact si de o trie
esceptionald. Crpturi pline cu metaxit sunt numerse

in masa rocel. In Gruiu si Setea mica se \Ted in masa

verde inchis a rocel, marl cristale granuloase de un
piroxen negru cu clivagir perfecte. Serpentina mai ales
cea de la contact, se incarc cu actinot. Sub microscop se constat aprpe format din aceleasi minerale
pe care le-am v'equt si In serpentina din N. Paringului.
Ltimea maxima a acester bande nu intrece 200 m.
si ne-o presintti in Gruiu pe clina despre Gilort (sect.
IT), unde apare Mire amfibolite feldspatice, ce altern
cu amfibolite superire.

Liasic si neogen.
Spre S. granitul de la Bedeiu este acoperit de guartite

ceirburse, arcoze 0 isturi negre. Ele apar in valea

Gilortelu-Herisestilor, ca stratum inclinate de 20-300
spre S. Direct de-asupra granitului avern quartite din bucap neregulate si frte marl cu staturi de crbune (s. III).

Se gsesc lentile de carbune curat ; in genere ins e

infiltrat de quart, sail confine nodule din acesta. Quartitele acestea sunt negre imbacsite de materil carbunse, cu punte de feldspat caolinisat si ce-va materil
feruginse hidratate. Masa rocel e strabatut de crdpdturi pline cu quart piramidat si hematit. Aceleasi

quartfte le mai gsim si pe coltul N. al Pietrei-rele,

unde forrnz un colt, ce pare a II coprins in granit.
Aci la Piatra rea now avem sisturi negre quartse, cu
feldspat caolonisat mai mult.
*isturile negre chrbunse sunt ins mai desvoltato

in valea Rerisestile, unde vin deasupra acelor guar-

www.digibuc.ro

29

tite crbunse. Se observa in ele cu ochiul liber miei

flutura0 de mica alb pe fetele de separatie. Se desfac
in plcf marI dar nu sunt tocmai destul de tall. Sunt
crpate transversal i crpturile pline cu calcit.
Peste acestea vin arcoze albe sad glbuI constituite
din grunte potrivite de quart sur i feldspat alb sad
gris caolinisat. Ele apar pe crarea ce merge in susul
vet de-alungul malului Estic. Aceste arcoze dupe aspectul exterior i in multe !marl cbiar sub microscop
sman cu pegmatita de la Cerbu. Elementele sunt fOrte
alterate i sfrmate ; se observ i ce-va infiltratium
de sericit.
Peste aceste formatiuni, i in Plaiu Novacilor direct

peste granitul de la Piatra rea, vin marge feruginse

i argile ce cad spre S..SW. sub un unghid variabil
imprejurul lui 300 (s. V). Ele sunt acoperite de pietripl te-

raselor, ce in Piatra rea i In Seciu se sue de-asupra

granitulul [Ana la o inltime frte insemnat. Apele prin
multe locum l'ad splat si a scos la iveld granitul cum

de ex. in valea MAceplui la NW. de Nova&

www.digibuc.ro

Conclusiuni
Din expunerea surnard, ce fcurm aci despre rocele
intlnite In acst regiune i descris mai rnult petrografic i numai macroscopic, putem trage inteun mod
preliminar urmtrele conclusiuni
1. Rocele granitice sunt mult representate in acst
parte a zone.' centrale, constituind dou bande puternice.
Una la periferia sudic mrginesce in acst parte zona

cristalin a Carpatilor meridionah ; ea a lost linia de

resistent, de care s'a oprit scufundarea, ce a dat riacere
apoi cmpief romne. A doua band e in inima Pari ngului i serveFe de temelie grupului superior, ce s'a ridicat

pe coca lui pentru a constitui culmea de cea mai

mare indltime in Carpatil dintre Jiu i Latorita.
2. Granitul din centru e imprejurat de gneisuri granitice i amfibolite feldspatice ; granitul de la S. e urmat
in partea nordic de gneisuri granulitice. Aceste forma-

tium le atribuirn aci Md. grupului I a rocelor cristaline numai din causa relatiunilor cu rocele granitice
i mai ales a raporturilor stratigrafice cu rocele filiVise i cu rocele vet* din N. Paringulu.
3. Ern re granitul de S. i gneisurile granulitice vine
o zonal de quartite i filite metamorfosate fOrte intens
prin rocele granitice ; intre gneisuri granulitice i cele
granitice avanszd spre E. o limb& de formatiurn superiOre

representate prin quartite, anifibolite superire, situri

sericitbse i grafitse i cipolinuri. Tte aceste formatiuni

www.digibuc.ro

31

a suferit din partea unor pegmatite albe o actiune

gneisifiantd puternic.
Pe cnd quartitele de S. par a forma dou'd, sinclinale
culcate peste granit 0 in earl sunt prinse filitele, forma.

tiunile superibre din centru sunt cu totul prinse intre

gneisuri i amfibolite vrgate. In Setea le gasim suindu-

se, cu mai multe ondulatiuni, deasupra granituluI

le regsim in cOsta Petrs i in Iqul-Mndra, tot ap
frte flexuate, czand spre NV. Aa dar par a forma
bolta unul anticlinal, ce invlue granitul central.
Grupul superior din S. pare a avea in N. Paringului
un representant In rocele veri, siturile sericito-grafitse
i cipolinurile din Urde, Muntin i GurI.

4. 0 mare parte din amfibolite sunt eruptive. Ele par

a fi avut o actiune direct asupra unor formatiuni din
grupul superior, In carI trimet numerse filne. Acest
lapt precum i acela, c ar exista o relatiune intre unele
amfibolite i cipolinuri, rmne a se veritica prin studiul

mai amnuntit al acestor rod la microscop.

5. Serpentina spre N. a erupt in rocele vercp ; spre
Sudul catenel o intlnim In amfibolite despre a cAror
origin Ind, nu suntem bine fixati.
6. Din spre campie se sue pegranit formatiunI crbunse
probabil liasice, acoperite de marge i argile i acestea

cu totul acoperite de bolovnipl teraselor diluviale

frte inalte.

Roce utilisabile
Ca roce utilisabile constatdm in acst parte arcozefe, granitul, serpentina i grafitul1).
Arcozele se intrebuintz ca pietre de mr. Ele sunt
roce granulse destul de dure prin quartul lor i uor
de lucrat gratie structurel i feldspatului ; gruntele de
quart atunci formz acele asperitati dure, ce rrirnan
in urma ferecdrei pietrel de men-a. Satele din impreju-

www.digibuc.ro

32

rimi ii furnisz mare parte din pietrele de mbra necesare, din arcozele ce aflorz, in valea Gilortelu-Herisetilor.

Granitul mai ales cel mrunt e o piatr recunoscutd

pentru resistenta ei. Cel de pe valea Gilortulut la N.
Novacilor ar putea fi intrebuintat la constructil si ca
pavele pentru strdf. Ortofirul dei e o roca fOrte frums ca aspect i fOrte chub. i compact, totuj, avnd
in sedere putina intindere a filnelor i mai ales
clivajul i crpturile fOrte numerse in masa rocei,

nu cred c ar putea avea o utilisare important.

Serpentina e o roc de valre att prin natura rocei
cat i prin puterea i positia gisementulm. Acst rocd
dens, susceptibild de o lefuire netedk cu numersele
pete vercji deschis i vinele ver4f glbui de metaxit
i cristoli in masa compact verde Mite inchisk ne
presint un desen fOrte frumos. VarietAtile vercji sau
glbui semitransparente, cu pete inchise sunt de asemenea representate in gisementul de sub Mndra. S'ar
putea intrebuinta la facerea multor obiecte de lucs i
lucruri de ornament substituindu-se marmoref i agatel. Contra marmoref ar avea trinicia fabricatelor
i aspectul in genere mult mai frumos, precum i in_
atacabilitatea prin acizi sad alte substante corosive. Ser-

petina se lucrz mult mal uor de ct agata i dei

sunt varietati de duritatea calcarului, totu1 11 pstrz

tenacitatea i resistenta lor din causa structurel excesiv de compacta.

Numai gisementul din Grpa Mndrei ar putea fi exploatat i pte cel din Gruiu, cad cele-l'alte se gsesc
in prti gred accesibile. Pan in Trtrail este un drum

de cre ce plc de la Crasna i pe care se car

butuci de brad la herstraile din satele vecine. Acest
1) Grafitul de la Cerbu l'am deseoperit hick din vara anului 1895, efind

am Dint prima excursiune in acst. regiune, si am vorbit despre el la

Soci,tatea de sell* in sedinta de la 11 Noembre 1896.

www.digibuc.ro

33

drum de ar fi conutinat incd pe cOsta Trtrului numaT

vre-o 2 km. am ajunge la gisementul de serpentin.

In fine grafitul se gsete ca bolovani insotind pegmatita din Cerbu. Numero,I *i colosall bolovani card
tOte apele pe cOst la vale i nu rare ori intlnirn ogap in

care grafitul e mai representat ca bolovani de ct pegmatita. Acest grfit trebue s se gsscd in mai mare
cantitatea i mai curat la contactul pegmatitei cu filitele. Cum acest contact nu e de loc visibil, din causa
molosului ce acoper versanturile muntelui Cerbu i din
causa timpuluf scurt n'am putut descoperi grafitul in loc.

Acest grafit e amestecat In genere ea hematit, cu

ce-va materil argilse, mic O. vine de quart i feldspat.
Se gsesc ins e,antiOne cenuOi inchise caracteristice
cu luciul grafitos cunoscut i numai cu urme de fer. 0

cercetare mai amnuntit a acestef regiunf, cred c ar

putea face cunoscute cuiburl cu grafit pur i in cantitrip direct utilisabile.

www.digibuc.ro

1'1. LI.

Sectiuni geologice in masivul Paringu

Grain
N.

Mndra 2520m.

8.

C. Crainiculul

Molidvi

Grpa lui Pureel

6 gr

fq

7 Jiefu,

Poteca

S.

Grpa

a .97

N.

Cftrarea

2002

s0A,

Ca Id
750"'

I. Sectiunea Molidvi

Mndra 1:75.000

II. Seqiune dealungul GruiuluI iprin albia Gilortulul 1:37,500

Piatra tkiat/t 2306
Csta Petrdt
Glcescu
g7 7 c

Setea mich

" mare

Seciu

D. Carpin
a.
.

soo'n.

...

_,-

I.

ac

Gilort

Redeiu

S.

N.

Csta lul Rusu

''`

og '

TV

.,,,g.:_.,1,,,,;;_--

'.:-',"---

-,,-

'''----RY-,------

Novact

III. Sectiune din Dealul Carpin la Csta luI Rusu 1:75.000

N.

Urdele
S.

Ppua

Corneul

Piatra rea

Novae'

Cerbu 1646m. Isv. Cerbulul Florile albe

MAgura

f a,

Muntin

Csta Benghel

a.

2'

Novaci Streinl

Tv

Tv

V. Sectiune din Novae la Csta Benghe prin aulmea Corneul

I.: 75.000

LEGENDA
Mohoru

S.

Csta lu Petresi

N.

ar

Aluviunl i sfaranAturi

Terase diluviale
mr7-7ZI'l

IV. Seqiune din Valea Romanuluf in a Lotrulul prin Mohoru

C.1, - MVP GOCI. MASIVUL PARINGU.

1: 75.000

q Fie:4i1J

3=

Argile i marge, Mioeenic cE

Areose i isturl negre,
57
Lias
Filite
F. gneisiftate

www.digibuc.ro

Quartite
Q. gneisiflate
81sturl sericitse
S. s. gneisiflate
Calcarurl eristaline

P-

Amfibolite

Granit

Gneis granitic

Gneis granulitic

Micaist

Ortofir

aEg

Serpentinh
me. MAW J.V.socrco BUCURESCI

www.digibuc.ro