run» Hi

GHID 1URISTIC AL JUDETULUI

^,tf<p
LEGENDA
' ' II/CI ' '

^ £. J"
i. aie itiaia normals. Dium national, drum European V, Hi « j R e z e r v a t i i naturale Ruine feudale locuri i s t o r i c e , lupte Vestigii arheologice Ceti)(i-ruine Castele. "Brseric? monuniente 1C, tfejarhitectura Monumente de arhitectura in lemn 1

Cad ml natural

/

•• • in lucrare «* o ''*4, 4f — i <Ti <!?*£/ T 2 f A e r o p o r t u r i j|£; ' S t a t i i de benzina Autoscrvice n«

LIMITE Maramure? este situat in extremitatea nordica larii, intrc 47°20'00" si 48°00'15" latitudine nordica •,! »'2'")2'30" si 25°07'30" longitudine estica. I ,i nord, rtul Tisa si linia de culme a Muntilor Maran i i i r c v , PC o lungime de cca 60 km, formeaza grani^a intre |M«lriul Maramure? si Uniunea Republicilor Sovietice Soi i.i I isle. La est se invecineaza cu jude^ul Suceava incepind ili 1 I.i Ki'-inita cu U.R.S.S., peste Pasu! Prislop, pina spreculm i l c M i i n ^ i l o r Rodnei. In sud, limita spre jude^ul Bistri^aNii'.aiid so continua pe creasta Muntilor Rodnei pina la ' nline.1 Tiblesului si coboara spre Tara Lapusului pina la ••ml vest de localitatea Suciu de Sus, apoi cu jude^ul Cluj |)c era 10 km si cu jude^ul Salaj pina la sud de Oarta de I"1.. Tn VCM teritoriul Maramuresului se invecineaza cu juIctul S.iin Mare printr-o linie foarte sinuoasa. \' f n liiniic-lc sale, jude^ul Maramures insumeaza 6 215 kmp l^.iT'Vo din suprafata t^rii), suprapunindu-se peste forme dc- relicl loarte variate, care aparrin unor unitati morfolor.ii'c (I I'.u i , - . i niirala si estica, cu relieful vulcanic al mun;i1 . u t i i 'I'iljlej si eel cristalin al mun^ilor Rodnei si Maram u i i u l i i i . i-.i-c inchid la mijloc Depresiunea Maramureiilin li-.ii;,nuil cioplitorilor in lemn •—, apartine grupei i ( .iria^ilor Orientali. Partea de sud si sud-vest, ni u |ci.r..i, c u depresiunile Baia Mare si Lapus, alaturi de i n i l i i u i i ( i i s i . , l i i i i mai josi, Codru si Preluca, apartine Poi l i . u l i i i l ' i ansilvaniei.

' [j 1
t3>

|

fli/R J007 ••"J/ Monumente istorice Statui, busturi, placi comemorative Muzee, m u z e e memoriale Muzee in aur liber O Centre de artizanat A r h i t s c t u r a pspuLra specifica (porji, c:se) Mori, pive.

IBAIA Municipiu,resedintS MARE de jtidet Ora^e Comune

prni«.«»5iii s^ FEB_ 2005
Hotel Motelun, un, hanun

'OUUL2W

Popasiiri turistice. (camping) Cabane Chei, defileg
(704)

locuri cu manifestari folclorice traditionaic

1
lacuri de baraf Izvoarc minsralg Pejjteri Monumente ale naturii Pare dendrologic

Stajiuni climaterice Statiuni balneoclimatericf

RELIEFUL
Statiuni pentru practicsrefj sporturilor de larna

lelescaun

| i i ( l ' i , n l M.ii.iiiHire? in limitele actuale cuprinde un rctin i n i . i i i ' r , variat ca morfologie si complex prin alca-

Zona montana reprezinta 43% din teritoriu si cuprim inalpmi mijlocii, In general, exceptind zona inalta a Mui tilor Rodnei, care culmineaza in virful Pietrosul, cu stru tura cutata, alaturi de vaste suprafe^e vulcanice; zona c dealuri, podisuri 51 piemonturi 30%, iar zona joasa — q presiuni, lunci, terase — 27%. Personalitatea reliefului este completata de particulst ritat;ile de clima, de reteaua hidrografica bogata, de vegi tatia etajata pe vertical! si de solurile cu profunzimi n duse dezvoltate pe roci dure. Muntii sint reprezentati prin grupa Carpatflor Beskid^ Maramureseni din care deosebim mai multe subdiviziun Mun^ii Rodnei, care sint delimita^i spre nord de fall Viseu - - Bistrita Aurie, constituie masivul eel mai ina din ramura Carpatilor Orientali (Pietrosul — 2 303 nj Din punct de vedere geologic, ei sint forma^i predominai din sisturi cristaline si au fost puternic fragmentatf e a apele curgatoare care si-au croit vai aproape paralel adincite in vechile suprafete de netezire. Aici intilnim m meroase urme ale glaciatlunii, sub forma de creste alpii caracteristice, caldari, lacuri §i morene glaciare si vai sa batice cu povirnisuri abrupte. Dintre lacurile glaciare m pitoresti se detaseaza lezerul si Taurile Buhaescu, iar d eel al caldarilor glaciare mai importante sint lezerul, d limitat la nord si nord-vest de culmea Pietrosului, Zanoag Mare si Buhaescu-Repede. Al doilea masiv muntos din jude{ il constituie Munj Maramuresului propriu-zisi, forma^i dintr-o culme prii cipala inalta de 1 900—1 950 m, alcatuiti din s.isturi cri taline, gresii, conglomerate, roci strapunse de intruziu mineralizate. Intre valea Vaserului si valea Ti$lei se inc vidualizeaza masivul eruptiv Toroiaga (1 930 m). Munjii Gutii sj Tfibles, de origine vnkanica, sint s tuati intre vaile Iza, Lapu? si Somes si au in general forn unor conuri sau capi^e, cu altitudini variind intre 1 30 si^ 1 800 m (vf. Ignis 1 307 m; vf. Gutii 1 442 m; v Tiblc? 1 839 m). Ca roca predominanta intilnim andezitu Subsolul se remarca prin insemnate zacaminte de sulfu polimetalice. De activitatea vulcanica din aceasta zon sint legate si numeroasele izvoare minerale, cu reale ca' ta^i curative. Intre mun^ii Maramureyului §i Rodnei, pe de o part si muni;iJ Gutii si Titles, pe de aha parte, se intinde Depr siunea colinara a Maramuresului, cea mai vasta depresiu din tara, lunga de circa 75 km 51 lata de 20 km, care es
OHIO JURISTIC AL JUDETULUI

i l ' . i u i i . i i i i lung de Iza si Viseu. Alte depresiuni, mai .1 iiiiindcre, sint Lapusul, Baia Mare, Chioarul si In 1 1 " tea dc vest a jude^ului se afla cea mai joasa forma n In I dm aceasta zona, Cimpia Somesului, brazdata de i l cu ici l - i s i numc. UIM/V Ddtorita asczarii la interferen^a unor zone climatice, nriini $i complexitatii formelor de relief, clima jude^ului \f \n general temperat-continentala de tranzitie, cu difen l i r i i i n t r e partea estica si vestica, generate in primul IK) ilc v.uiuvia formelor de relief. In partea estica, regiu.1 inimiilor Maramuresului si Rodnei se afla sub influilrt m.isclor de aer subpolar, in timp ce in partea de vest lulnmiiu un climat cu caracter continental moderat, cu llticnu- occanice, fapt care explica prezen^a castanului iinr.iibjl (Castanea. satlva), care se afla la limita cea . ,ii nnrdica a arealului european al specie!. n.iu-lc statistice din ultimii 60 de anj demonstreaza ca ni|K'r;mira anuala medie oscileaza in jurul valorilor^ de •t vi 7,4"C, cu evidente scaderi in zona montana, maxima .stiluili dc 39,4°C fiind inregistrata la Seini, in anul 1952, r minima absoluta de —31,6°C la Viseu de Sus, in anul '>!>•». Ccl mai timpuriu inghe^ a fost inregistrat la 8 sep•inhric, iar eel mai tirziu la 3 iunie. VJnturilc dominante de vest si nord-vest fayorizeaza ulcrc.i unor precipitapi relativ abundente, cuprinse intre 00 ^i 1 400 mm anual, valorj care inregistreaza cresteri iisibilc in zona estica montana a judevului. Numarul ziler ( i i precipitatii lichide in medie pe an ajunge la 140, ir .il cclor cu precipitatii solide la 30. Mimiripiul Baia Mare se caracterizeaza printr-o mare i n - v c i U a a precipitatiilor si prin predominant vinturilor lin dirc<'tie nrvrd-estica. (Iclc mai multe precipitatii se inregistreaza vara — 39% * in cclelalte anotimpuri repartipa _precipita^iilor fiind ipro.ipc cgala, respectiv toamna si primavara 22%, iarna 17V.. I'c crcstcle cele mai inalte ale munjilor Maramuresului 1 Rodnei, iarna se prelungeste pina in perioada mai — unic. Zapada este abundenta, grosimea ei depaslnd deseu i 2—3 in.
1ARAMURE?

ca dealtfel in toata . dar in special zocare vor asigura utilizarea in perspectiva a potenpalu! hidroenergetic al Maramuresului.. care se afla pe linia i . aduci un^aport substantial de jipa prin afluentfi sai de pe drea] (Tisla. e climatice. fa VEGETATIA §1 FAUNA care le da un potential energetic insemnat. La sud Lapu^ul. Nistru. care izvoraste din Muntfi Tibles.x e . . parusca Baraj-Firiza. zacaminte de minereuri cuprifere I . paiusul (F. Sasarului Firiza s. in apropiere de Baia Mare.i neogena. Din punct de vedere al com.cnlogica influen^eaza lumea vegetala si amigrafice prevede si pentru judetul Maramures realizar unor obiective de mare importan|. dar mai ales Pb. Baia Sprie.i. .*~f'eA mn i importante riuri din bazinul hidrografic Tisei sint Viseul si Iza. In partea i i (ude^ului.nineralogice si al utilizarii lor industrial..^Vaser cu Novas. care formeaza o axa strabate judeful in direqia NV— SE. .a economica si socia m i l . I i i j i i l a'.). cas' lu'i sau forme carstice. Aici parcurge subteran o distat de cca 3 km. Nistru.emana{ii de bioxid de carbon • n multiple calitap terapeutice.de mare atractie. Datorita acestui potential n . precum si Programul national de ameliorare a bazinelor hidr MI 1... ' M ..'. Burloaia). iltiuidinale. diferen^a mare de nivel intre izvor $i varsare. al carei izvor c pare in cursul superior. M ..rcsurse de minereu cuprind zacaminte de minereuri i . $uior). taie in lung Depresiunea Maramuresului.a. Evolupa geologica.. Zn.ara. reflectind in mare masura caracterul . i i i lu-lcroase. sta^iuni balneoclirnaterice sau cabane.. in functie de • l i n e . | uri le predorninante sint cele brune de^padure. Lacul Albastru si Lacul de acumulo. coboara din ^Munt-ii Maramuresului prin vai salbatice. Exista optime pentru practicarea pescuitului sportiv. . rilor^pline de traditie Iza se uneste cu Mara inainte d< se varsa in Tisa. datorita latitudinii. si anume in bazinul superior al Viseului . Pentru pitorescul lor trebuie citate citeva lacuri situa \ Ki'i-iJia.icicnstka a regiunii o fonneaza resursele hidroi .. in apropierea lacurilor sau izvoarelor cu ape miii fost amenajate puncte turistice.imurejul ramine o imparatie de peisaje fermeca. 1 . Li care se adauga valoarea turistica a re^elei hidro\ aile multor riuri ascunzind locuri pitoresti.a. Bloajei Cavnicului.. iar in i i clc podzolice.RETEAUA HIDROGRAFICA Regi mul precipitatiilor determina o retea hidrograi bogata^si densa.. i. . i .pineste bine reprezentat (intre 1 900 si 2 200 m). Aproape paralel cu Viseul curge Iza.. Dupa ce cinta istoria de milenii si frumuse^ea lot.. Ruscova cu Repedea etc. porc'ri). i l i .m e i i t .'iiiui pir/ruic specii ca rugina (Juncus trificlus). Cu (Cavnic.u. Poiana Botizii s. numeli. Baiu^. \ i'jcu de Sus. O menpune I ii 1.a. El are un curs sinuos. 1 mcrita cele din apropierea localitaplor Baia i . Ceea ce caracterizeaza reteaua hidrografica este debi ridicat. lecteaza apele Suciului.i depresiunilor cu lan^ul vulcanic. mi/rind). ape bogate la viituri. ' i l i i l Maramuresului este deosebit de bogat in minei . irgliiiilere (Sasar. 1 1 in n si citeva mofete -. Baita). a dus la formarea unor insemnate zacainiiUe ilo minereuri neferoase.. i pe cursul superior al riurilor. . M. insumind o lungime de oeste 3100 I Aceasta re^ea se inscrie in doua bazine riidrografice. i r c se caracterizeaza printr-o mare varietate si dime clc specii.. clopotelul alpin Activitatea glaciara din cuaternar a dus la formar GHID JURISTIC AL JUDEJULUI MAKAMURES 9 u r i glaciare cum sint lezerul sau Buhaescu din • ul Kodnei — obiective turistice. riuri care imbogatesc zestrea de apa a S mesului. varietatea reliefului. printre care: Bodi-Fernezi Bodi-Suior.. separate de oumpana apelor 1 tului vulcanic Gutii — Tibles.I • iii . Somesul strabate aproape transversal pnutul judetul avind o lunca larga si manoasa.il factorilor de mediu. zacaminte cu minereuri i ' l i . creind splendide formatiuni de pestera contactul unei falii intre calcare si sisturile cristaline. debite rnari si ape limpezi bogate in peste.(peste 100 izvoare minerale). Tisa si Somesul. ' • u l i . i-stc evidenta.ii. p tru a reapare la suprafata sub forma unu[ puternic izb cunoscut sub numele de Izvorul Albastru al Izei (mor ment al naturii). Etajarea vegetable! pe verticala. Specialistii considera fenomenul ca fii unic. in special activitatea niic. locuri de odihna .. b distmete. mai i m..

majo: tatea fiind ocrotite prin lege. ocupa 43% din suprafata lui. ilie trofce capitale de cerb medaliate cu aur la diferite Zona de dealuri si cimpie cuprinde suprafete insemnj (i expozitii interna^ionale. scoru§ (Sorbus aucuparia).a. ocupind aproape jumatate din suprafata totala a padlmlii (music (L. vivipara). smirdarul (Rhododendron kotschyi iljniiii si subalpina sint prezente si specii din avijneapanul (Pinus montana) $i. crucea pamintului (Heracleum carp > M yl I l l l U l l .ia ierboasa a padurilor de fag e: iHHI. Dealtfel. din care pentru Masivul Rodnei mentionar r ' M i ) c a (Agrostis tenuis).vara cerbilor".1 (Luscinia megarhynchos) s. mierla (Turdus merula).(Campanula alpina) s.i (diitmlus glandarius).a. destul de fre i n i i i l (Silurus glanis) etc. Speciile mai frecEtajul fagului este eel mai bine reprezentat in judi ii> ilc rr|)tile sint: sopirla de munte (Lacerta. vente in judet. Etajul subalpin este bogat in specii de plante ierboasi <MKUI (Rupicapra rupicapra) este stapina indistufe. i l i . bradul (Abies alba) alaturi de paltin (Ac "IP »|5cciilc de pasari existente in padurile care acopseudoplatanus).it. specie endeIntre cele doua etaje mari de vegetatie se interpune p U peuii u Mun^ii Carpa^i. aici si in apele Bistritei — lostrita (HuchoSubarboretul si vegeta. singura specie ocrotita. nu intimplator Maramurejul e sunatum). socul (Sambucus nigra). vitis-idaea). O menpune speciala merita mlastinile. precum 51 cleanul dungat • .tiu suprafete ocupa livezile de pomi danella carpatica). de altitudine.irul (Chondrostoma nasus). bradisorul (Lycopodium inundatum). mai rar. berus). printre paltin.i altitudine.i doar bogata in specii. vinari^a (Asperula o<J'"ml (1 hymallus thymallus). afinul (Vaccinium myrtillus). vipera (Vipera. compusa din musch' Vdiictatea si diversitatea speciilor din fauna judetului tiumurcs asigura un valoros fond cinegetic si de pesde turba (Sphagnum sp. M. durea de amestec. ii. expunere s. Dintre arbori apare zimbrul (Pinus in a (A</Hila chrysaetos). de asemenea cu caracter endeml l u i u i .a VMS elaphus).. In risorul (V. Predomina fagul (Fagus silvatica). avellana). Aici intilnim frecvent ji i i iilinilor inalte din Masivul Rodnei. Mnium blytii.\» rtlrtluri de marmota (Marmota marmota). A • • I1-" \ > v j ^ 1 . OHIO TURISTIC AL JUD£JULUJ KKAMURbJ 11 . ipiiuic. printre care: ursul (Ursus arctos). alaturi de carpi • iiM (Natrix natrix) si o serie de amfibieni. ghiocelul nivalis) si numeroase specii liiiti. planta a i i i n i n i t . sporadic.| se alatura pastrSvul (Salmo trutta fario). ticum). Aulacomnium tit •I . me '. Retin atentia si citeva va| 14. a cleicrminat si o mare varietate de specii Pleuroclada albescens.a. mistretul (Sus scropha). endemic pentru Maramures rata). floarea de col^ (Leontopodium alpinum). agilis). degetaruful (5(j Inseiiin. iar impreuna < (('. judetului. printre care mentionam alunul (Coryljf""\. gorun s. icpic/cntate sint $i speciile de animale din paduPadurile. paduri este sarac in vegetate ierboasa datorita lipsei ( . coco?ul de munte (Tetrao urogallus). I. i m i m i t e specii de animale. minimi carpatin (Triturus montandoni).a. (Picea excelsa). golomatul (Dactylis tice ca ghintura (Gentiana punctata). lupul (Canis Etajul coniferelor are ca element predominant molid vovcrila (Sciurus vulgaris) ?.a. arbori. care variaza ca intindere in functie In rtpclc rcpezi §i limpezi supravie$uie§te cea mai valoM n|>c(ic de peste din tara. principalelor zone de vegetatie le gidum s.a (Eriophorum va ii spurtiv. risul (Lynx lynx).). t f * . pasunile si livezile 76%"/MI tupreolus). paiusul rosu (Festuca garofi^a rodniana (Polyschemone nivalis). M nh. cum ar fi acvila rus sibirica) s.^.• •(Galanthus " • ' •• ••TMI/U us souffia agassizi). ienuparul (/> laiii iiDastre pe cale de dispari{ie. l Illiirc. zona Vaserului dind cele mai nivora roua cerului (Drosera rotundifolia) s.a. arbusti si. raritafi florii I mill (1'rifolium pratense). care constituie una din bogapile de seama a miiilcrc si foioase.a. din care endemice.In K cil <"'al. bumbacarit. monument al naturii. specie adaptata conditiilor »'• Irlnx). / . $arpele rilor.. Ele au o vegetatie specifica. capriorul pajistile.utM tlivcMsitate a vegetapei. coco§ul de mesteaean bra). la care se adauga o serie de sped • l i n c l c Innnaie din flora spontana.fsleia. frasin. Solul acest • 1'iilcvul Maramures amintim cinteza (Fringilla coelebs). mreana (Barbus barbus). multe din ele fiind declarate rezervatii n turale. prilumina. alaturi de ceilalti roase specii de musch i. ulm. care conposica (Nardus stricta). iar in cursul inferior al riurilor sint frecvente specii familia leguminoase.

es. arboretele de castan covaloare cultural! sau estetica.i re cconomico-sociala — sublinia tovarajul OHIO JURISTIC AL JUDEJULUI OCROTIREA NATURII SI PROTECTIA MEDIULUI AMBIANT 649326 13 . acvila de stinca (At " l i i i i naturii. iar citeva I'l-nini stiinta. paralel cu dezvoltarea acfice.Civilizapa lemnului" din zona reprezinta nu numai • i n l i p I'e/. din familia rozatoarelor. care di •. Suprafa^a ceiurilor. • > . >• lie rcDiumiica si peisagistica aparte. cocos. este rezervatia geologica aCreasta Co20 de arbori seculari ocrotiti. din bazinul bainiarean asupra relap'ilor tradiponale ale populap'ei autohtone 1 1 hii). obiective ocrotite: rezervapi complexe (Pietrosul Rod: iipli.1.i>ni). UK! in diatomit urme ale vegetatiei de pe aceste meseste astazi numarul de 180 de exemplare.mestcacan ajuns la limita critica..eni —. bucurincosul de munte (Tetrao urogallus). numarindu-se printre cele Aici s-a incheiat cu succes. in suprafata totala de 5 002 ha. rezervatii floristice.' 'ki. niicroclimatul caracteristic fiind decisiv. efectivul actual fiind de circa 60 de ex( i Inn re care multe noi pentru ^ara noastra. Aceasta specie Maramuresul dispune de o vasta re^ea de obiective ' " i i l l r a In bune condip'i potentialul productiv al staturale puse sub protecpa legii.ti. . Lacul Albastru de linga Baia tina (Taul lui Dumitru). care s-au pastrat in ecosistemele naturale spi n u cstc accla de a asigura. acp'unea de i u n p i n i.vcdere paleobotanic. care.tiintifice pe i M ()oiiscrvarea naturii pe baze ecologice". priipiistios. 'in catcgoria obiectivelor de interes peisagistic se mai rezervap'i geologice.ul Mia (laeile Tatarului. rezervapi naturale din {ara. di • suprafata inip'ala de 183 ha a ajuns astazi la 3 300 i n rcprc/. iiv. Fauna ocrotita din rezervape este completata si des i i t recunoa^tere a rezultatelor obp'nute in domeniul specii cum sint: risul (Lynx lynx). Avind valoarca stiinp'fica — floristico-faunistica ?i bio1 Un motiv de legitima mindrie pentru maramures.iia cronomico-sociala. de pe platoul Izvoare. dar si peisagistica deosebita.ul de mesteacan (Lyrurus tetrix). incontestabil interes $tiintific si peisagistic. rezervapi naturale. -. peisagistice (. Pietrosul Rodnei. l. o aha s i t u i i l jialeobotanic cu un numar impresionant de specie ocrotita. de crca Parcul national al Munplor Rodnei. Descoperirile de aici completeaza in(Marmota marmota). neafectate de interventiile omului. o serie de specii rare de plante. lacuri ocrotite. in anul 1970. in perspecconstituie patrimoniul natural deosebit de bogat. din M I (It. in anul 1977 a fost organizata aici cea la chrysactos). cu intreaga ambian^a ecologica naturala.ircu dc col^ (Leontopodium alpinum) 5.uite obiective de acest gen din Europa.ivintl regim de protectie.nii. pejteri I I H . plare.crvatiile floristice. Dintre aceste n. pe alocuri avind o linie verticala.3...iijiri este tie 800 ha. i V u Scsiunc nap'onala de comunicari s. n i a iosilifera Chiuzbaia din masivul vulcanic _p.iiiitl Morarenilor din apropierea satului Breb.inta o incontestabila valoare stiinp'fica. precum §i aproa H I ! tic turisti. a fost colonizata §i marmi ( i i n i din pliocen.Creasta Cocos. crucea pamintului (lieradeum carpati"i H . rezervapi de •• i dc pc rlul Lapu§. ci si un adevarat documi i i l i i l (dastanea saliva]. baumgartenii). care reprezinta o portiune De remarcat marea diversitate de tipuri $i forme HI un vcchi crater vulcanic. In rezervapa naturala Pietrosul Rodnei sint canto: i df aprecieri elogioase din partea participanplor. Pe teritoriul judetului se afla una din cele mai v ' i / f r v . conlonizare a caprei negre (Rupicapra rupicapra). Peretii sint dantelap. endemisme carpatice I n i i l din obiectivele majore ale partidului ?i statului j-odniene. din cele mai diverse sp> aim" din Masivul Gutii. In urma cu cip'va ani.. rcprczinia o deosebita valoare ecologica. i' . care se adauga 46 km cursuri de apa cu regim de prot 'mil din cc!e mai apreciate objective peisagistice. a o ol u) tic. pirli^a (Veronica. Dealtfel. folclorului §i artei populare. imbunatatirea calitapi mediuIr vi. mult pe deosebit pentru ocrotirea lostri^ei. . din care un numar de i i i .Odata cu realizarea acestui vast program pot cita: gu$a porumbelului (Polyschemone nivalis). Cheile rezervap'i paleontologice (Chiuzbaia). creata in scopul salvarii comanifestate pentru pastrarea tradipilor stramos.crvap'e faunistica. mierea ursului (Pttlmc ilc/veil i. rc/crvap'ile naturale montane se numara ?i cea con$tiinta maramuresenilor apararea si conservarea n i ' itcdci — Ciungii-Balasinii din Muntii Maramuterata a naturii se asociaza in mod fericit cu preocupa " l ' i i .

n. <\'\\c arheologice au scos la lamina dovezi despre i \ ia^a umana in intregul jude. 9/1973 pent 7 tectia mediului inconjurator /^ / J .Ic. urbanizarea. precum si air au contnbuit si in Maramures la al4area m? d? ral si k apantia umii dezechiiibru blologkT mamiesta prin poluarea aerului. i dcscoperire de la Sarasau. cores-' >• I iccarei etape de dezvoltare istorica a patriei i i c ca documentele scrise amintesc despre Maran. Impor|U ' I .i in '. fapt dovedit de descoperiI i Baia Mare. In aceste condipi de folosire a !<-i. f\t dc h>s. pentr. unde istoria a semnat cu pregnan^a fapte l . Sighetu Marma^iei. m i stravechi pammt incepe cu multe zeci de ui m urma. cupru.crire de la Lapu§.a. incepind din i i'ilcolitica $i pina la statornicirea rela^iilor feudale. ca .i cunoscut de-a lungul intregii sale existence il-economica 51 culturala neintrerupta. societatea cunoajte ' i c modificari. "•mile din bazinul baimarean atesta prezen^a i i inca din paleolitic. i-poca a pietrei — neoliticul — este de asemerrm'c/entata prin descoperirile de unelte din piatra m i i sco. Ilba. . atesta prezen^a continua a omului pe l i i o r i i §i in prima perioada a fierului. datind de la mijlocul I i l n i I i..1 inmulvirii si perfecponarii uneltelor de producini -ji a descoperirii cuprului. (1199). dovedind odata mai mult originalitatea cinord-tracice. • • . bogat in mi. mai pregnant caracteristicile specif ice ale culturii ' Sus.i u l judetului este cultura Suciu de Sus. sa fi fost un important centru de culi in ni-riala a acestei epoci.e. Sapin^a s. piese de aur si bronz.ill.Nicplae Ceaujescu in Raportu] Xl-lea al partiduluj _ V I ilr din istoria judetului Dezvoltarea Industrie! extractive « c!e minereunlor neferoase. Rozam i l i e altele. e firesc ca judepil Maramures.ise la lumina in localita^ile Craciune^ti. apei si solului /• nomen este caracteristic mai cu seama • '•"' Baia Mare..il. Caracteristica pentru epoca bronzului l i i m . i . IKL5 15 . ' i . unice in jara. Giulejti. Spre sfirsitul neoliticului.ii la sfirsitul secolului al XH-lea e._ precum ?i unor centre miniere^Inlr-o' tie mai mica mamfestindu-se prin degradarea ' apei nunlor in care se deverseazS s u b s t f n f e n ^ O sene de masuri locale au fost luate de ore^l partid si de stat in contextul Legii nr. constind dintr-un bogat inilc ccramica.n.

Primele stattilete feudale atesitnii'titclc scrise sint cunoscute inca din seco•inl) dcnumirea de voievodate. si Poilvaniei) este intrerupta de feudalii maghiari.. tradit.il Urmele dacilor maramureseni le regasim la hotarul < tre era veche $i era noua. ! Cucerirea Daciei de catre romani (105—106 e.m insemnat cucerirea tuturor teritoriiior locuite de .ilc Maramuresului a fost Menumorut. OHIO JURISTIC AL JUDET. Maramuresijl. a carui mtindea asupra partilor Bihariei si Satmaru'nrca pasnica a acestui voievodat (ca si a cei. in cele din unna.i de Sus apartin perioadei clasice a culturii dacice. procesul a dobindit caracteristici aproi uniforme in intreaga regiune carpato-dunareana. care desi alectata de rj vaiirile popoarelor migratoare n-a putut fi inlaturaj aceasta constituind totodata si premisele evolunei ul rioare a originii societatii feudale romanesti din mures. r'iiil de cucerire a Transilvaniei de catre feudalii \\ .i doua jumatate a sec. Urmele arheologice cercetate sau semnalate s. Materialele ceramice din asejb civila (de mica intindere) de la Oncesti si cea de la 0. Aceaj constatare este dovedita de unitatea de limba. sa treaca munui si sa intemeieze standal independent Moldova. Pe restul teritoriului. stapinul vostru. r|rut.de grosul populariei din peste I . probabil. fac incursiuni de jaf. s-au integral statul centralizat al lui Burebista si apoi al lui Deceb.i! maghiar. i Mm documentele. cultura si limba latina n sind sa se impuna..\ Fost de lunga durata fsfirsitul sec.In cea de a doua perioada a fierului. insotit.n. a dennut o parte a teritorii. si de pastrarea unor forme tradinonale de viata. prinnnrlc tcritorii ocupate fiind si cele ale Maramuresu.iturile arheologice au confirmat connrmtul unor icntc scrise. Simbioza celor doua eulturi. XIII). . precum si de descoperirile. precum si o muldme de viii Maramures". dovezile arheologice maramure^ cele mai concludente le reprezinta descoperirea de la <j line)ti. din care facea pi si Maramuresul. iar apoi tret la GUI ' ii teritorii. prin unirea formauuni"litice existente aici s. ca datori smtem ca ui altor prieteni sa-i dam cele ce-i sint de tren'ntul care ni 1-a cerut nu i-1 vom da insa It timp traim (Terrain autem. tndeosebi in secolul al XlV-lea. care. si intreg teritoriul Transilvaniei. prin descoperirea in comuna Bogdan (Cuhea) — sat care inainte cle 1365 aparrinea lui n — a unei rejedin^ feudale^ a$ezatS p_e__uri_ nro- . Este cert ca acest proces a lost mai rapid in pi vincia romana Dacia.i in ci| de cercetare argumenteaza convingator existenta unci vilizatii daco-romane puternice. cind Bogdan. Noi insa nici din !• nici din frica nu cedam din ^ara nici un petec". ii-lc men^iuni scrise despre Maramures dateaza din I0 1 ) si 1231.iij cultura a tuturor romanilor. XIV). precum si asimilarea trl tata a elementului dac de catre eel roman a fost semnal si in a$ezarile maramuresene de la Sarasau §i Craciune Descoperirile din aceste iocalitati sint plasate intre se lele IV si X. limbii $i culturii tohtone. '.i inlaturarea urmasilor fostului >d maramuresean Dragos. din Banat. in apropierea satului Oufi' pe Dealul Cetafeaua. In acest sens.ULU! i l.e. adica in perioada pe care istoricii si lingvi o numesc continuitatea neintrerupta a elementului da roman si romanesc pe intreg teritoriul locuit odinioara daco-getl si supus apoi procesului de romanizare. I lit ml deschis pe care 1-a avut cu puterea regala maI a determinat pe Bogdan ca in anul 1359. incepind din secolul I i.ll si biserica.snie din Bereg si Ung.n. sfatuindu-i ' i ' c X acasa. i lul suprem al maramuresenilor. i obstacol intimpinat a fost eel opus de voiei mm rut la care Arpad trimise soli sa-i cedeze odul i-a primit cu bunavoin^a si.isclc orinduirii feudale apar si institutiile nd. al lui Glad si al lui Gelu. a fost locuit de vil daci. quam petilt mul• •nccd'imus nobis mvcntlbuf). dupa care incepe sa fie mai frecvent i .d| Imperiul roman a inglobat numai o parte din fostul jr al lui Decebal. le-a adresat urmatoarele cuvinte: ' u i Arpad.) . I care. se impotriveste • i l u i de inlocuire a vechilor forme de organizare a (\'\ romanesti maramuresene cu cele specifice statuil. dar ulterior (mdeosebi dupa pa| sirea Daciei). dacii au continual sa traiasca liberi^ deosebirea dintre acestia si cei din provincia romana I cia era nesemnificativa sub raport etnic si lingvisticj Dacii liberi ramasi in afara provinciei roinane au sufi acelasi proces de romanizare. care ne vorbeste clar atit de influenza romana. heologice de pe intinderea fostei Dacia si a Romanic! astazi.

noii stapini — s tul feudal maghiar. mai tirziu. iar maramure?enii prin adunarile generale ale 1 bililor comitatului. in T ara Illltii si in tot Maramure^ul". ce se ridica deasupra vaii Izei.1 ». iar pentru coni noii stapiniri. Toate acestea au adus inca o dovada I M i pcnnanen^ei §i con§tiintei unitatii de neam a ronlloi din Maramures.ti germani. t i n din Transilvania.ulresate bistri^enilor §i bucovinenilor. MI de mare amploare indreptate impotriva regalinobilimii. comerciale §i culturale dintre ro||| •!'• pe ambii versan^i ai Carpaplor s-au pastrat ^i inilii-. i l u h i i lor de unitate na^ionala..eni deoarece ea flecta. i l i u m spre Polonia.i. continuaL_$L_cpjTsplidat_ in 'li Ir urmatoare prin scrisorile romanes. feudalii maghiari iau masuri exploatare a bogatiilor solului $i subsolului. ud.parti" i coroanei $i. Paralel dezvoltarea for^elor de productle. iar comer^ul ia a ploare.I teritorii maramure?ene. sociala •?' §i >-»"• cea --na^ionala au determinat adese\ H I H I1C. intens exploatata a fost sarea deJa_Ocj Sugatag ?i Cos. cit $i printr-o intensa circulate a carpi i ies. Actiunea lui Bogdan si intemeierea statului moldovi are deosebita semnificajie din punctul de vedere al i< riei politice a romanilor maramures. Intr-una din It n l r :.— . apasati de povara aceluias. Baia Sprie.!• |irc unitatea intregului popor roman $i despre preH-i romanilor din Tramsilvania. cind izbucne^te I ^(ranesc de la 1514 de sub conducerea lui GheorI '"|. unitara §i juridica a populatiei romane§ti din vij vodat. u r ale taranilor $i ale lucratorilor de la ocnele I i MM! putin de un secol dupa aceea. care devin life centre comerciale unde se intilneau negustori . sint adi specialis. create numarul breslelor.iicstat prin Codicele de la leud (datat . In afara de nj talele neferoase.. se introduc noi ri tode de extragere a aurului 5! argintului. in Hateg. la Bobilna. care lua drumul spre alte .montoriu. chiorej si-au pastrat autonomia prin recunoa?terea district^ Chioar. regalitatea a fost nevoita sa o recunoasca §i sa inl reasca posesiunile prin diplome de innobilare. Pentru imbogatirea grabnica. Moldova $i Tara Romaneasca..elor mediev. Prima unire sub Mihai Voda Vi| i cuprins S. in jurul Balgradului. Sigh Marmatiei.tiui. in anii 1437 — 1438. Exploatarea solului 5! subsolului maramure$ean §i inflorirea n i l o r au determinat dezvoltarea ora?elor Baia Jictu Marmatiei. ghiare — n-a putut fi constituit decit in a doua jumat a secolului al XlV-lea). vechile asezari situ| in apropierea unor teritorii bogate cunosc o mare voltare..I mure? se leaga inceputurile scrisului_Jn limba i i n . Ridicarea la lupta a iobagilor romani I i insilvania. prin texi/. intarindu-$i convinge. CHID TURISTIC AL JUDEJULUI alta nl u do paduri maramure^ene au constituit hnbogafire a claselor exploatatoare. pastri du-?i secole de-a rindul autonomia. se intensifica.Sranii maramures. se emit regulamente severe si ordine. cronicarul moldovean Miron .it in decursul secolelor.in obligat sa traiasca desparpti. i.! a fost precedata s. slovaci §i italiem. accent deosebit punindu-se pe create: animalelor. i Mure$ul. pe linga forma de organizare politico-administ tiva.ite din teascurile tipograf iilor moldovene. ceea ce a dus la inflorirea oras. datorita marii majorit a populatiei romane autohtone ?i puternicei nobilimi cale.ele Baia Mare.i chiar nobilii romani se ' I n p t e i pentru libertate. Inventarul d coperit cu acest pnlej ne intares.i in Maramure? de puternice i i .. dezvoltarea economica a jude^u.1 poposit §i in Maramure?.ecca.M. a imperiului cu ajutorul plute: de pe Tisa. pina la implii i i l i .te convingerea ca acea localitate a fost centrul voievodal. Acum iau fiinta oras. Baia Sprie ?i altele.. . 'i M. . exploatarea miniera 51 indeosebi a aurului extinde.. incepind din Bacica sirbilor timis. iar mai tirziu imperiul habsburgic vor lua masuri de intensificare a exploatarii celor mu! Astfel. i |i i i u r i l c economice. cu toate ca vicisitudinile • ' i ..1 realiza ca institute < tala in noile condi^ii $i opozitia $i refuzul recunoast de catre maramure§eni a noilor autoritati. Dupa organizarea comitatelor (in Maramure?. tendinta de a se pastra $. comi tul — institute administrativa specifica regalita^ii t. De exemplu. voievodul a lasat in Chioar pe |. si ardelene.il..oreni.\\c el spunea: „ Si pina azi ei sint mult mai^nume• • i uiiRurii.valeat .eni s.ti ale maramui n l i ' i .pcctiv 1391 — 1392). la care 1 1 parte $i iobagii unguri. ocupapa de baza a maramure§enilor o stituie agricultura. De?i actualele teritorii maramure§ene au fost incor rate in regatul feudal maghiar.ante. lANAMURE? 19 . In aceasta perioada.

se schimba o tateci. a devenit un erou al poporului. .. In ciuda maln.iiducii au continuat lupta impotriva asupritorii HI ilecemile urmatoare. d la un moment dat apare incaierarea. in anul 1 7 0 in partile Tisei.". rascoala 1. Tn aceasta atmosfera agitata. mai multe locuri ii nimiele: «Piatra Pintii".On loc de frunte in lupta pentru drepturi si Hbertau'' ocupa in a doua iumatate a secolului al XVII-lea si in< putul secolului al XVIII-lea. leic.timpul atacului.A iuabus. La rascoa se alatura si Pintea cu haiducii sai.. iubit de acesta si teni de asupritori. numai in jurul oras. ... perioada dominata.1 a trait jeenerapa sa. orobabil d: partea de rasarit (in directia bastionului macelarilorl. Unul din cei mai insemnati romani din secolll-lea". Dupa ce locuitorii a suferit doua atacuri.. Totodata. ultimul Pintea fund somi jirimele doua decenii ale secolului al XlX-lea. popuvc!itcs.. Create numarul proprietarimiculari.) despre ispravile lui Pintea.1 a lost impuscat: pentru ca el a varsat mult i u > v a t pe drumurile tarii ^i singele lui s-a variiiuea drumului in fata portii. in anul 1800. care iau in arenda mine pentru exploatare. GHID JURISTIC AL JUDETULUI iuna mina pe arme s/i in. Prin faptele. printre alte cum sosesc inaintea unei porti pentru a supune cetat Baia Mare. mai u doineniul mineritului.!>atra ?*» . i una din deplasarile sale la Taup'i de Jos a vazut ici inarmap. loan Lantos.printre ei. iar trupul lui a i inintat. izbucneste. Documentele vremii consemneaza in anii uralvi conducatori de haiduci. amin.I amintita de catre primarul ora^ului Baia Mare. precum acel vechi si vestit . cei din oras ofera strainUor hrana si bautura. . ba chiar si minica".1 din 1784—1785. .vorul lui Pintea" etc.ilc lucratorii de la ocnele de sare au reus. inclj siv Maramu^esul.ianu sa-1 nu. condusa de Korea. cu toata interventia repetata a curutilor ' tateci si a locotenentilor din oras. . In fruntea cetei haiduci Pintea a atacnt orasul Baia Mare. »Poiana Pintii". A depasit spatiul cutreierat de el si timpul in r. '.i masurile severe de paza j i t i i u u prevenirea extinderii ei 51 aici. care i§i luasera numele k-gcndar maramure^ean. primu! si eel mai insemn a fost sus amintitul Pintea. iar pentru ca meiiii sa dainuie peste veacuri. .tilhar" domnul Pintea din Holl mezo (Magoaja) cu vreo 7 sau 8 de ai l u i . fara cinste linga zidul cetatii. H>e in toate localitatile jude^ului Maramures. . au avut loc razvraiiri locale.s?rg inta la fortificarea zidurilor in fiecare zi. in intewvir^ite de acest haiduc in fruntea cetelor sale uiinat pe istoricul Nicolae Densus.Mbcbita rezonan^a a avut in Maramures.l/. lupta si nazuintele s. pe p! nul luptelor sociale.u cvidenti. Documentul din 14 august 1703 arata. se 81 . Faima ispravilor sale a depasit cu mult spatiul timpul. poana exterioa este zdrobita . Pentru a se aoara irrmotriva misca care luase o amploare deosebita. fapt ce se resimte in Maramures. Prezen^a unei cete de hai. care el insusi a luat partatacul portii. .ului Baia Mare in '16 de proprietari particular!. se tac nl'i pentru perfec^ionarea mijloacelor de extractie. alti ruruti: locotenentii Andrei Bekess. da oispozitii sa se paza in muntl pentru urmarirea 51 pnnderea >r. sfatul orasului Baia '. care isi introduc ai ministratia si Hmba pe aceste teritori'). a Jncercat sa patrunda in oras dar a cazut rapus de gloaj tele dusmanului la 14 august 1703. hotaraste ca populatia orasului sa munceasca en . Pericolul care ameninta pe cei bogati i-a determinat ia masuri de aparare impotriva haiducilor. iar germenii capitalismului suit >. conteie Alexandru comitele jude\ului Satu Mare. Promipnd celor raspundeau chemarii sale scutiri de dari si de slujbe iob gesti.it sa niua pe arme. iiiiica U'agica a lui Pintea nu a insemnat incetarea i I l. conducatorul haiducilor din Maramures. Se ajun la o intelegere ca sa nu fie vatamat orasul. „. .te cu nespusa mindrie (in doine. . la insistentele ostatecilor au fost . Cloaca s.i doua jumatate a secolului al XVIII-lea §i prima ilc a secolului al XlX-lea. balade. care au •. rascoala se raspindeste cu repeziciune. de figura lui Pintea Grigore (zis Vii zul). Transilvania. Despre ace: masuri si despre amnloarea ce-o luase haiducia vorbc docurnentele vremii. semnele crizei teudalis•par tot mai vadit. De asemenea.i O scrie de surse documentare din acesuvreme connurijorarea autoritaplor s..ite de for^ele de ordine. trece sub austrieci. rascoala condusa de Francisc Rakbczi indreptata impotriva habsburgilor (durm cum se cunoas pnn pacea de la Carlovirz — 1699. Ursu Bella cu doua comoanii.

. un mare numar de ^arani . unde in fruntea poporului rasculat s-a GRID JURISTIC AL JUDETULUI in Cliioar unde acjiona capitanul raporta.i a Cetatii de Piatra au inni ajutorul fra^ilor din Transilvania. nii ce-i unea pe fiii aceluia$i popor.ua. Sim neimplinite asteptarile din partea conducatorilor re^ pei maghiare. Numai ca miscarea sociala si nationala romane: de pe aceste meleaguri.t lupta pentru emanciparea nap'onala.ii tirziu. . mi agravindu-se in preajma anului revoluponar 1848.ttul independent Moldova. la 3—15 mai 1848.eanul Bogdan Voda pentru a in.i nationalita^i. tovara^ul Nicolae • ir.t varanimii iobage. pina la infaptuirea ei. I plccase maramures. 'i ul Bail Mari s. s facea revendicarile romanilor maramure?eni. aprobat de cei peste 40000 de dele. . Aceste id luri au ridicat la lupta masele populare de pe vaile I: Viseului.Plamadita in conn. Faptul ca pe stealiHiunarilor din toate aceste provincii erau inscrise ulr. un document oficial din 1863 ni-1 prezinta AKAMURES 23 . de ilc in-iramuresene. Odata cu inglo' Maramuresului si Chioarului la Ungaria — dupa dieta < Pojon (aprilie 1848) — romanii si-au vazut tradate i lurile pentru care s-au ridicat la lupta. impotriva lor trimi du-se puternice for^e militare inarmate. i i'rincipatelor Romane din 24 ianuarie 1859 a u tin puternic entuziasm si mari nadejdi in inimile i i ' i i i l o r Maramuresului.ara. s-au rasculat 5! se aflau sub inoluviei din Transilvania. pentru a le p fica. Peni i i^i Inr mulp au cazut prada singeroaselor trii n . in pofida i I .i poliili Maramures. pentru unire cu . i i c ca a fost inirinta.uuoriia\ile comitatense tnmit uni. insufletindu-i sa participe la lupta pentru liH tate sociala s. Declansarea revolupei burghezo-democratice de la 1 in Imperiul habsburgic. a trezit con^tiinva naponala a maselor manejti.iamele de lupta ale revolu^ionarilor din acest i l l i. M. . cucerirea de libertap demo. revolu^ia de la 1848 a avut un un i i a r in cele trei ^ri romane. i i . dupa cum se precizeaza in.enii. revolupa de la 1848 a des\n inliagia.emna urmatoarele: . care. sociala s. i i i . alaturi de populapa Transilvaniei — majoritate romaneasca — au cunoscut secole de-a rii asuprirea claselor exploatatoare.iei din Bors. i rcvolu{ionare a populapei maramuret > .i i . Ideea de unitate na^ionala va strabate "i. u l icluri comune. i dm 1'ransilvania rezulta $i din faptul ca 1 1 ul punct de rezisteu^a al ei a ramas . adincind mizeria muncitorilor minieri.iioare. in politica de deznaponalizare a romani politica care va fi continuata cu si mai multa indirjirc Imperiul austro-ungar dupa incheierea dualismului.masinia de spalnr I In deceniul al V-lea al secolului al XlX-lea se I in minerit prima masina cu aburi la Baia Mare.1 rc/. aparata cu strajnicie de armatele lusc de Avram lancu ^i tovara^ii sai (prinn. gata de lupta pentru emancipare so s.i al marii nap'onale.i politica..isientei popula.a. "° Anul revolup'onar 1848 a aflat masele poporului mi de pe teritoriul Maramures.iluri supreme.iic. pentru care a fost inipata. nu a avut in vedere tocmai m populare.iu. Ministerului arile populapei romane din plasa . din toate parple Transilvaniei.i. peste 40 liind spinzura^i pe dealul ini|. unde prograi din 16 puncte. de unde cu 500 de ani in . desfa^urindu-se in aceea^i perioada. chioreni lapuseni.1 uiurarea dominapei straine §i realizarea unita^ii adcmei naponale ilustreaza comunitatea de inte. . I lei cu perfecp'onarea tehnicii creste profitul aqi de mine.. 1867.i naponala. in care trudeau din greu miliij de romani sub povara jugului feudal s. iar de acolo spre Blaj.c la unitatea revolu^iei de la 1848 din TranMoldova 51 Muntenia. din Sighet. In aceste condipi deosebit de complexe s-au desfasu adevarate batalii intre ^aranii rasculap $i honvezi in Lapusului. '. ului gata de a se riclic.ui 51 frazil Ion 51 Simion Buteanu).introduc tipuri noi de steampuri si . a gasit masele populare din actualu de^ Maramures. i tlespar^itoare artificial s. • I n '. 'iiseiii. i vicniii.i vremelnic"..us. i l e .i Uaia Mare. precum si asupriica tionala reflectata prin lipsa de drepturi egale cu celcl. Cosaului si Lapujului. maramure^enii i^i indreapta gindurile Munpi Apuseni. desfiin^area servitu^ilor feudale ilin.

i/bucnind miscari in aproape toate centrele in• In. pentru i Irontului — prin voluntari.a.pe domnul roman al ^arilor unite Alexandra loan Cu preocupat de ideea extinderii grani^elor tinarului sau si national si asupra teritoriului ilustrului sau inaintas. iar daca au patruns sa fie confiscate aceste .iunile culturale cu adinc substrat politic n: {ional. imbracammte s. iii anul 1907 au loc in Maramures mari framini in i iiidurile ^aranimii. Asemenea men^iuni pot fi gasite frec•msa §i documentele maramuresene ale vremii.a dobindirii ' Komaniei semnificind pentru ei crearea unor .igurc de infaptuire a idealului lor de veacuri — ' patria-mama. Con?tiin^a solidaritatii fra^esti si-a spus cuvintul si timpul razboiului pentru independen^a de stat a Rom. in numele . Dupa un deceniu de guvernare absolutista instaurata Imperiul habsburgic.intemeierea unei Romanii Mari". n. in 1907 o aha i bazinul minier baimarean. as cia^ii culturale. minerilor si seceratorilor: in anul 1906 greva ulor lemnari §i agricoli din Sighet. in urma infringerii revolupei bd ghezo-democratice din 1848. organizap de sociali^tii din IIIj| ..n urmatori miscarea muncitoreasca din Maramures < cutua mai cu seama in timpul primului razboi lili. ramureseni la eventualele rascoale ce trebuiau sa usurej .ilc mai importante si culminind cu participarea proi l n i la grevele generale din anul 1918 care au cuni|K-riul austro-ungar in descompunere. adi Bogdan Voda (n. In aceasta perioada a uRegimului liberal" popoard asuprite din Imperiul habsburgic au conditii de aiirma mai activa pe tarim politic si cultural.!. nitr-o scrisoare deschisa publicata de invaptorul I'tip din $omcuta Mare. • la1)! timp cu luptele greviste ale muncitorilor maui si ca un ecou al marii rascoale a taranilor din . OHIO JURISTIC AL JUDETULUI — 1878) care a stirnit noi speran^e in inimile i l " i dill Imperiul austro-ungar. popor roman din Maramure}" (1861). i n Iransilvania.).. nifeste ale lui Cuza" prin care acesta ii indeamna pe m. un an I l i i / i n minerii baimareni intra in greva. Constituirea dualismului austro-ungar a determinat vie reac^ie din partea maselor populare.iei.m. Intre anii i i IV07 in intregul jude^ se semnaleaza greve ale fei . La 1 mai 1890.nine de bani pentru solda\ii romani ce lupta i 'i lilicriate. sperant. i . . Bucovina etc.isi timp preotul loan Georgiu.AsodafMnii pentru cultura.n t r u ajutorarea rani^ilor din razboiul de inde. ul sccolului al XlX-lea a insemnat pentru proleu n l din Maramures. un loc de seama ocupa infiintarea . la a carui redactare^i su {mere si-au adus contributia maramuresenii dr. De aceea.1 u i l o r . eminenti luptatori pentru libertate si unitate nati nala a poporului roman. — si pe teritoriul de azi iurcs.Comi•M I ' l . Impotriva dualismului s-a iscat o puternica miscai protestatara.Regim liberal". ace| i n . . Banat. biblioteci etc. pot sa desfasoa o lupta sustinuta impotriva oprimarii nationale si a e ploatarii sociale $i sa se orienteze catre o larga actiune i luminare a maselor populare prin infiin^area de §coli. iar in septembrie. culminind cu cele doi momente importante: Pronunciamentul de la Blaj d: 1868 si Memorandul din 1892. sume de bani. i/bucneste la Baia Mare greva generala a tuturor • . In 1893 muni 11 in Sighetu Marmat. '. anunta pe presedintele comitetului roman din i a strins si expediat pentru ostasii romani rani^i A tic 101 florini. mai n n. ndata cu infiintarea primelor sindicate. Vasile L\ caciu (1852—1922) si George Pop de Basesti (1835^ 1919). . Mare are loc o demonstrate muncitoreasca. alaturi de ac^iunile inin ..il.1 revolutionara a muncitorilor din Maramure? i o evidenta evolutie la inceputul secolului al I ' '... a intelectualita^ progresiste impotriva nedreptatii sociale ?i na^ionale. acesta i?i indeamna colegii . in frunte cu cei mai de seama oameni pol tici din Transilvania si Romania.•i n n . Printre act. 5! inceputul organizarii sale poliiul> iuiluenta Interna^ionalei a Il-a.ir. situatia interna. Prin acest document se dispune lu] rea unor masuri ^severe pentru oprirea patrunderii in ^ ramures. precum I e^ecurile suferite pe plan extern constring Gurtea d: Viena sa adopte o atitudine constitutional. realizate in aceasta epoca. care a dat in scurta-i existenta peste 200 de d call ce au dus la sate lumina cartii si a constinrfei natij nale. declanseaza o greva. decretind prj diploma din 20 octombrie 1860 si prin patenta din 26 f] bruarie 1861 un .ului au tost organizate astfel de ac^iuni. concomitent cu aAstn de la Sibiu sau a Preparandiei de invfyatori din Sig (1862).

Vasile Lucaciu. libertap democratice. Sighet. nuincitorilor baimareni au votat pentru infiinii . demil rizarea intreprinderilor etc. Acpunile comuni^tilor 51 cadrul acelorasi fruntarii a tuturor provinciilor roi i 1 1 lor au diminuat considerabil influenza legionarilor nesti — opera a maselor largi din intreaga Jara — a I n . Refugiatilor cehi li se acorda ajutor de Sugatag $i Costiui din 23 iulie 1920.i n i t o r in lupta proletariatului din Romania. din principalele exmarile miscari populare.n a miscarii revoluponare romanesti se produce o democratice din Baia Mare. Intre marile miscari greviste din RomL ic pentru apararea integritatii granu. miscarea trimite reprezentantj la Marea Adunare de la Alba Ii ulmionara au avut aici organizap'i demne care au desParticipanfii la Adunarea de la 1 decembrie 1918. i onstrap'ile de la 1 Mai 1939 din Baia Mare §i Baia . i l i l i c r e la Internap'onala a Ill-a. veniti din toate colturile Traj • nuducerea organizap'ilor de partid au loc anual vaniei.r{{ 51 inse inscriu puternicele greve generale ale muncitorilor I llpi'iidL-iitei naponale.ulicala. au fost transAccentuarea exploatarii va ridica din nou la lupta : l i t . Cavnic si de la salinele din Of IIH.r. procesele porului nostru — desavirsirea statului national ron ic comunis. . prin munca comunis.emenea miscarilor din intreaga ^ara. prin alegerea unei condu t i n . pe linga implinirea unei aspirap'i seculare. ouomice din 1929—1933 s-au desfasurat in prinConsiliul dirigent este ales dr.Anii 1917—1918 sint marcap de miscari muncita i . Sighetu Marmapei.iniure?. Sighi i poporului cehoslovac. tovara?ul Nicolae noiembrie 1918) care au inceput pregatirile pentru | i. apoi participareaj greva generala din 1920. n.' i .). printre care se a romanilor si crearea unui cadru national si socials maramuresenii Vida Gheza. au hotarit implinirea idealului de veacuri al • 11. imbracaminte. .unicul for care reprezenta vointa pop< i. pina la eliberarea intregului teritoriu al patriei lui roman" (din Transilvania $i Ungaria — n. din punct de vedere economic. i i.I de hitlerijti. a apreciat: ^Partidul nostru comunist. Somcuta. a marcat un moUn important pas pentru lupta revolup'onara a mil] ' I .ipi de 1 Mai in perioada 1922—1925. ales in aceeasi zi. l i i j i i d e Republicii Spaniole incoltite de coalip'a fascisCu toate acestea. sa constituie consiliile naponale rorr itl vechile traditii de lupta revolutionara din Macomitatense (in Baia Mare si Sighet la 12 si. i Sprie. n i u M Congresului Partidului Socialist din mai 1921 la Baia Mare. H I n i) intensa activitate". grevele genei l ' ' i i .ti §i hitleri?ti. lor 1-a constituit unificarea diferitelor organizapi sod • i M . ai carei membri activau atit printre Realizarea unitap'i statale a Romaniei prin unirea M o r i . Ma i i international.) si a tfllic dc sub jugul cotropitorilor horthys. demonstrate sau miscare de (31 oct. mei i-nte etc. iar ca j ^Hllc centre muncitoresti din Maramure? puternice acsedinte al Marelui Sfat National George Pop de io\ r iste conduse de P. Se organizeaza mitinguri de solidaritate. Un rol insemnat in mis. respectiv. doua personalitap marcante ale viepi politice parple maramuresene. nomic necesar dezvoltarii forfelor de producp'e. Organizap'ile de partid din Baia Evenimentele petrecute in anul 1918. este expresia aderarii poporului romurejul a ramas pina dupa eel de-al doilea razboi mi i i c/.tilor de aici. Viseu. au determinat Partidul Nap'J NM'i V' intreprinderi vor organiza si coordona in anii Roman sa organizeze Consiliul National Roman Cerj | Mil unnat fiecare greva. prin ] n c a Partidului Comunist Roman.R. cu o populape saracaj carei pauperizare se agrava. In anii parte si reprezentanp ai populapei maramuresene. dial un judej slab dezvoltat. in n.C. 1918). la scurta vreme.se$ti.isten^a antifascists europeana. in care se inscrie §i lupta clasei muncicentralizate in primavara anului 1918. nieri din bazinul baimarean din 4—17 septembrie 191 !e muncitoare din Maramure? se solidarizeaza cu demonstrable de la 1 mai 1920 din Baia Mare. cit ^i printre {arani.tilor in anii 1926—1927 prilejuiesc acunitar. Francisc Wolf-Boczor. numar de peste 100000. sccretarul general al partidului. a carui patrie fusese cotroMarmajiei. OHIO TURISTIC AL JUDEJULUI IAWAMURE§ 27 . fa<J || tic solidaritate a muncitorilor cu cei inchisi.. Din Marele Sfat al Tarii. • it i I T populape $i autoritap (alimente. la care represe cereau incheierea pacii. in acp'uni antisele exploatate. dra I ' n i n iparea voluntarilor din Romiania.unure§ene. Baia Sprie. semnat. • iiuincitoreasca maramuresana 1-a avut Uniunea Ti• i l u i Comunist.elor \a. Costiui..

adui du-§i contributia la eliberarea teritoriilor CehoslovaJ Ungariei 51 Austriei. Insurectia armata antifascist^ s.7 (1980). fara localita^ile me. OJ 0 ^. Fata de aceste actiuni. ln\ 1941 se declara o greva de doua zile la salinele din §ugatag. pina in 1980 (514 339 locunon). In vara anului 1944 acponau pe teritoriul Mararal $ului zece grupe de partizani ce controlau principj puncte strategice ale judet.e — res. fara a ajunge insa la media I'apt datorat in special existence*! unui intins fond ilvo-pastoral. libere a aces stravechi paminturi romane^ti.3% urbana.ului Maramures a fost i de condi^iile existente in cadrul difentelor • rice de dezvoltare. Astfel. Structura pe medii a populapei este 'VJo/o o reprez'mta populapa rurala.. Aproximativ 1 300 de patrio^i aj fascijti s-au inrolat in diierite unitati ale armatelor mane $i sovietice. Grupele de partizani. inceputul istoriei noi. Alte actiuni antifasciste soldate cu incendl depozitelor de munitii. oprirea unor instajapi inj treprinderi etc. Acestea insa I n i ' uncle pasdcularitaYi pe plan local.i de catre horthy^ti 29 de patriot!. alir..a structurii popula^iei pe na\ionalita\i — mani. ou o densitate loc/cm2. ificarile intervenite in Structura social-economica a )ude^ului Maramure^ nu pot fi privite in afara lor fundamentale intervenite la nivelul mtregii mai in cadrul acestui proces unitar. 6. Moisei—SapintJ ceie din Giulesti — Sat-§ugatag — Deses. cele din zona comunelor Rona—Vis. si 131-895 CB localitatile suburbane^— 51 Sigheui i.60/0. dezvoltarea invavai i u l n i . ea facind un salt urias din '304 locuitori). creir greutati in aprovizionarea frontului. maramure^enii au luat parte actii eliberarea ^arii noastre de sub dominatia fascista. 1 1. masele popul din Maramure? au participaf intens la procesul^ de adj transformari care au avut loc in patria noastra. judetul Maramure1? '>• doua municipii: Baia_Mar.ici cu o populate de 38 937 locuitori. lot mai multi muncitori $i tarani au jinit electiv grupele de partizani. au provocat pierderi ansemnate hitler] lor. deraierea de trenuri militarel prezentarea la incorporari. automate fasciste au tr la represalii dintre cele mai barbare impotriva populj care sprijina rni§carea de partizani.i antiimperialista dj 23 August 1944 a dat un puternic impuls luptei de el rare nationala s. iar imprelocalitatile suburbane 44611 locuitori. ^tiin^ei 51 culturii au antrenat deplasari impornspre zonele agricole spre cele industriale. navei i u l I'iind un fenomen frecvent intilnit mai cu seama i»n ul centrelor miniere. n . 0.6Vo ^igani. I Un pimct de vedere administrativ. 1 'harea economica a jude^ului. ca ?i pentru toate judevele Re niei socialiste. GHID JURISTIC AL JUDEJULUI asezarile 1. ucrainieni. iar Maramedie urma50.iliza 514 339 de locuitori. Infaptuirile revolutionare de dupa anul 1944 au stituit pentru Maramures. {upi pina la zdrobirea completa a Germaniei hitleriste. i n n n r c a cre^terii continue a numaruLn de locuitori. cinci ora^e: •> 29 . in cor Moisei au fost uci$. In moria eroilor a fost inaltat un monument apar^inind sc tonului Vida Gheza. devout o trista realitate $i pentru inia in urma Dictatultii de la Viena. 11.1 o/o evrei .Pericolul fascist. u n i1 t a cre^terii popula^iei judel. determina o mtensificare a luptelor maselor populare. bineounoscut astazi in intreaga Incadrindu-se in ofensiva generala impotriva tri hitleriste-horthyste. Dupa 30 august 1940 se organizeaza marl mitingul demonstratii la Baia Mare. i pe kmp a cunoscut o evolu^ie considerabila de 1930) la 82. participind la actii impotriva triipeior horthyste.reiese ca popula^ia M\I este majoritara. i de 1 ianuarie 1980 populatia jude^uiui im. 0.ti sau Baia I §i Tirgu Lapus.ului. i u i . Dupa eliberarea tarii ?i Jncheierea victorioasa a boiului impotriva Germaniei hitleriste.7°/0 maghiari.i sociala a maselor populare din noj Transilvaniei. Sighevu Marmatiei etc. au slabit puterea inamicului.eu.edinta de jude\ en o populate de 115 363 de locuitori.

Pe linga van t n .a. Cosaului. Tipic zootehnice s:nt as< rile din fara Maramureyului. Baia Sprie. instala^ii tehnice dintre cele rcprezentative. unde se create . majoritatea localitatl situate pe Hnia de mare trafic au o forma alungita ( GHID JURISTIC AL JUDETULUI r Mara — Dese?ti — Harnice§ti — Sat-$ugaBerbesti — Giulejti). la intrarea caijuiesc monumentalele porj. atrage pd latia din Depresiunea Lapu$. 11 da tuturor vicisitudinilor vremurilor apuse. eatre el gravitind locuitorii aseza] din Depresiunea Maramures. pe ci. monumentalitate §i originalitate. Calines. Cavnic (<| loc. i i i sinteza a specificului vietii satului autentic marai menponam . I M i n e geometrice (Ocna Sugatag. in j de dezvoltare (cu noua platforma industriala).-educe totul. din apropierea orasului Baia Mare. Giule^ti. pnrt'ilor sau bisericilor de lemn.^oale".pepinierele" zootehnice ale ^arii) s.eului. u e ?i prin frumusetea lor. 'oicciuri cu profunde semnifica^ii umane. obiectelc realizate in Marainures chiar AMURES 31 . Cea mai mare p a asezarilor din juder.). asezarile din regiunile joase — deprei nare — §i indeosebi a celor din lungul ^"ajlor au o stt tura in general adunata.. Co?tiui. Leordina ?. V Izci. Vis. cunoscuta ?i recunoscuta arta cioplitului in lemn. Mara. De aceea. in aq scop. i utilitara. roieni s. unele risipite (Preluca Noua. i [II SI OBICEIURI Cull de tara Icgendar. Tirgu Lapus. in tin Chioarului si piemontul Sapin^a — lapa. de la elementele costumului popul i icrgare. care a reusit valorifice insemnate suprafefe de terenuri slab product! Configurapa ajezarilor rurale. tradipi.Rezerva^ia de arhitectura populara !• i lilicr de la Sighetu Marmatiei. Vi Lapus).ii-i.).Borsa (25467 loc. Bogdan Voda. uneori aproape unite. straveche vatra de civiliza^ie 51 • • I n n i romaneasca. inimcroase gospodarii durate in lemn. Baia I (16666 loc. in functie de conditiile cadn natural. Boiu Mare. Se remarca. monumente de arhiteci. covoare.i unde. Lapu?ului s-a pasilfcrata §i autentica arta populara romaneasca. Astfel. Altele 1 1 ' i ina tentaculara. un ora 'Caracter widustria 1 . sub raportul functlei econorr sint zootehnico-pomicole.eaza stravechea a§ezare voievodala din i i n l lYTaramuresului Bogdan Voda (Cuhea). iar Viseu de Sus are traditie prin industria de prelucrare a lemnului. care nv!i in constelapa folclorului national prin vigoarea '•|ni".).ii cu seama avind innascut acest dar artistic preindeminarea ?i harnicia caracteristica..}ii $i prin valori cultural-istorice 51 etnograficpc pastrate pina in zilele noastre care atrag prin t i i u l i t . VIseu de Sus (20818 loc. fe. • i u | maramure^ean se evidentiaza datorita stravechii "l'ir. unele din ele tinzind spre ag!omerata (Tauni-Magheraus.). a arhitecturii popupasind demult lim'ta oricaror granite. iar unele. Sighetu Mannatiei este. toate intr-un minunat cadru natural. Asezarile urbane sint in general centre mici. cum M intilnim in alte regain! ale ^arii. s-a creat o stariune experimentala zootehnica. Asezarile rurale se caracrerizeaza prin fnjiruirea loi majoritate de-a lungul riurilor (Somes. Forma asezarilor rurale este influenvata in mod dcd bit de caile de acces. Ajezarile cu caracter predominant pomicol suit g pate in zona piemontului Seini — Baia Mare.ti.a. care depaseste 100000 de locuij Majoritatea oraselor au un caracter industrial. obiecte de artizanat. $omcuta Mare. Bude^ti.ana. sau Roza•..). in i/. Seini) potrinatizarii ini^iale. Marei. dar cu tending] adunare spre centrul civic (Dumbravita. i i liccare gospodaric este o t £ satorie in miniatura. de asemenea. in care se vcstitele biserici de lemn. in care domina industria extractiva (Baia Mare. un oras. * i Id. in care sint ridicate numeroase gospodarii. stapunea de cercetarj ?i productie pa cola.! acest domeniu. aflata in plina faza M liiuire.).i maramure§ene. Cele situate in zoi piemontane sint predominant rasfirate. Sirbi. precum si la contactul vailor cu zonele piert tane (zona Seinl — Baia Mare). este diferita. se detas. pupne !a numar. sub raportul struct! si formei lor. Iza.bruna de Maramure?" (aceasta zona fiind socotita -j din . Preluca Ve Codru Butesii). Maramure^ul este pastratorul §1 purtaM i u i inestimabil tezaur de arta populara. biserica de lemn. . cu excd ora?ului Baia Mare. Tjrgu La>u$ (13144 loc.) ?i un numar de 62 de comune dintre care cinci j urbane. H si Cavnic).

iar ... rtu '. meleaguri.. $i-ai intrat cu plugu-n brazda $i-ai pornit lucrul intiie Sii avem roada-n cimpie Ai o mina-ndamanoasd ?i-om ave roada frumoasa. La alte 12 gospoc din sat se instru^eaza jugurile si tinjelele cu vcrde flori.. ( 'a gazdoato .sfatul batrinilor" drept care a infipt plugul in brazda.Tinjau 'pastreaza in citeva sate de pe yalea Marei. pentru . Dupa ce jugurile si tinjelele sint aduse la gospoc sarbatoritului.i . panglici multicolore.Si-ncalZe simintete ^ Sa rodeasca Jioldele .Buna ziua om de cinste Ce ai mers tot inainte Ce te-ai sculat pina-n zori. irnbracamintj '"'au $i un pronuntat ca^acter artistic. fiind exprimate in obice datini...„ aceasta mtndra zi. fiind le semnificatia vietii materiale si spirituale a oameri aici. ' ** • - nil este r: Mara. le.| intrarea in zona respcc:liv. care vor fi purtatej feciori numitj . U 1 S sarbatontul este> P> de a fugi. A Un asemenea o_bj_£ei_de primavara numit . „ uvem roade bogate |ft noi ?i-n alte sate gfl traiesti cu voie buna . se adreseaza batoritului 51 mul^imii spunind: .om sarbfitori „ tot satiit te-om cinsti „ pornitn cum ii datina nconjurtttK farina ja . stergare. sa nu c e din alai ar urma n tentativele pe^ « ' iinu l la r u. .daca reprezinta obiccte de uz casnic. este sarbatoritul s In acea zi satul intreg imbraca Kama de sarbatoare. Cum ii datina la noi $i cu satu impreuna 1 . declarat de ..marele pogonif eel care va 'conduce intreaga ceremonie.boi". ji ac e-n lw»e Koade bune.Ttu 1° la vara. caz « care care se incheie sarbaca sarbatoritul sa nu t b c a t a de gomci" rosteste cuvxntele: Mindru Soare calator yipleaca-te pe ogor . OHIO TURISTIC AL JUDEJULUI o» .j^nin ae de-o-mpreuna . 1 . ele se leaga in serie. tiles] de la plug este frumos impodobita. . ' Oamenii acestor meleaguri si-au creat de-a lungujj murilor o bogata via^a spirituala. SpaVi toate relele Si 7ie ada binele.. precum si evenimente legate de anotimpuri "si gasesc o puternij flectare pe plan spiritual.t. ^ ^ Avind in vedere unele caracteristici ale portului populi care diferft in linii mari clc la o zona ctnografica la alj descrierea portului so va face la capitolul trasee turistice. Taranul.. La casa sarbatoritului se fac intense pregatiri. familiei sau colectivitatii... a ^.om indrepta lt opo ne-om uda . cergi si covoare alese. obicei care atesta vechimea agriculturii p. Marfi. si portile satenilor sint frumos impodobite cu crengi de mesteacan. Este un simbol artistic colectiv al pretuirii muncii riiciei. Am venit perechi de boi. )r im vlat& buna.. . norneste ^P1C r datapluguUn brazda . obicei a carui origine se pierde in negura vc.l.strajeri". jjine-n fara Criu varu... Momentele crucijj viata omului.. estetic1.

.i bautura.. Faclia se pregate?te in ziua sarbatorii dintr-o bita di picata la un capat. prietenele. Ca barbatu-i ca cucu.i bautura. obicei stramos. dintr-un munte in altul.. pe valea Izei este cunoscuta vbotejunea" (bote(lilului).ului este . urda.horea femeilor" 'mi.i bulbuci.botejunea" este o create lica spontana. sau . Nici tatal copilului • . care are loc acasa la fata. seara.. Grija casii-n cap f-o lasd. Alaiul se deplaseaza prin sat I'emeile ies in intimpinarea lor cu galeata cu apa. Petrecerea s.. vaile $i deilur: rasuna de haulitul feciorilor s.ona joasa a Maramure?ului se mai pastreaza obii iinoscut sub numele de . unde fiecare familie aduce mincare s.. amasuri$u. oferind un spectacol nocturn fascina in timp ce striga: . unde cintecul. i se intinde o grandioasa petrecere populara. . Se r..pe vazute"..i pri tigiu deosebit in sat.. ferestreli Jla grinda. Sarbatoarea aceasta se desfa§oara de oj cei in prima jumatate a lunii mai.eului. sau . ' i v i i a rudele.cercuri de foe". apoi ciobanii urea turma la munte.i harnicia ramine o manifestare emo^ionan plina de seiiinifica^ii. petrec cum numai ele s.ruptul sterpelor". Dupa ospa^ : ncinge M giocul". Grupurile de tineri fonneaza cercuri lar. peste care i ' i n n i " s. care o giaza munca/s.1 la intersec^ia uli^elor sa se faca foe. pe care le pun deasupra ujilor.ur nuntaj. unde v constitui stina. M Tinjaua". In ajui I acestei sarbatori (23 iunie).ic admis.i voia buna continua pij seara tirziu. sa petreaca Voia buna sa ji-o faca.coconilor". unde se introduc a?chii uscate de br rasina ?i cil^i.'. undeva la margi satului. la care in unele sate participa doar femeile. *"•".Sarbatoritul mul$umes.pa ospa^"... jr..esc de primavara. poezia populara. Cel sarbatorit se bucura tot anul de un respect s. practical pe intreg teri riul Maramures. Intregul sat asista la acest spectacol.i . numit . jocul icuria se revarsa ca un torent. Cele doua familii vizate se viziteaza reciproc. subliniind momentul i il al venirii pe lume al noului nascut. dupa anumite reguli..".. . Si se-ntoarce la lasare Pa cind \i coconu mare". Este mariu-1 terminatul secerijului.. care atesta oieritul. **It'm'ionam citeva momente pregatitoare mai semnifi*'C.la stina".i sinziene". purtata de una din ai frumoase fete. cas. Se stabilejte i logodnei. Se duce-n lume la coasa.. fiind acoperita sub ultima brazda. unde se va in-recerea. Cu acest prilej.Faclii s. \ l i c sint obiceiurile legate de momentele esen{iale din ninuiui.te celor prezenti $i-i invita aca unde for fi servip cu mincare s.cocoane" in semn de purificare. Alaiul se oprejte apoi la casa gospodarului i icrminat primul recoltatul griului.tli vizita este feciorul cu parinui lui.". cind fetele seceratoare o cununa din spice de griu. fetele aduna flori de sinzi Idar s. Cununa se pastreaza pina toamna. cind ma griul. i $i alte asemenea obiceiuri.. indeletnicire strav ce se bucura s.Asa-i rindu-n botejune Nevestele sa se-adune.tiu. I/ Solstitiul de vara prilejuieste un obicei frumos pe vi I Vis. Mai impletesc 51 cununi^e ce le poarta pe cap / ziua de sinziene.se umbla cu faclia de cind lui ca focu-i viata §i alunga salbaticiunile.. Primul care face r.i .cununa griului". ' d.c . vecinele. Se pregate§te.Tot in ajunul acestei sarbatori. Dupa ce a arl faclia este adusa acasa $i preluata de mama sau bunica infipta in gradina de legume sau in . Probabil ca| origine e«a §i un mijloc de transmitere a unui mesaj vale in alta. Ca mamele necajesc Pina pruncii mari ii cresc. Sa se-adune. In seama lui se pune recolta bu sau mai pupn buna. Femeile se in tree in urari adresate noului 'ii. Participantii sint imbracati in haine de sarbi toare.]Citeva versuri sint semnificative: . Izei s.holda de porumb In unele sate de pe cursul superior al Vijeului se obi: OHIO JURISTIC AL JUDEJULUI . joaca .i Marei. cu cintec. 'D/entantul mirelui spune: 35 . Batrinii sustin ca .. n c l u le.i astazi de conditii deosebit de favorab Este momentul cind oile se despart de miei §i are loc suratul laptelui..ul balmosul.)Faclia maaa. aprind faclii pe care le invirt deasupra capetelor descri^ . faclia maaa. ji §i veselie. nitre cele mai grandioase manifestari populare este . Un obicei pastoral frecvent.

Pin-aid la dumneavoastra Sa caute — sa gdseascd C-o auzit in lume Este-o floare falna. cu tot felul de elemente flo•niorfe. Sau pa asta so. mireasa poarta cunij pe cap. Mai frumos sa infloreascd. mirele.. cind se spune: . Se poarta discutii asupra datei nuntii.. inU i . dc el se leaga panglici multicolore.. Mai mire ?{ mai firtate Multe fete-s sup&rate ('a r&min nemaritate.idrafi de nasi sau rudenii in fruntea mesei. voia buna si veselia ii cuprirj pe top. cei prezenti se as! la masa.5ara buna. plimbindu-se prin sat. ornamentat.. insopt de 2 stegrai. ori o lu&m?" miiliciale si naturale. Oaste mare-o adunat $i la drum a apucat. maninca s.' i iii prezenta fetelor. Coconi so." Tatal miresei raspunde: . I spate se impletesc doua cozi. In patru zari o sunat. Rogu-te de ascultare./eyi mireasa •pinti-n prag Sa-fl vezi mirele sub steag Cum ii scutura steagu $i-i cinta ceterasu.5 m. impletite din aluat. Las' ca le-om marita noi Ctnd vor fi pastile joi. verdea^a.. . In jurul gitului se poarta zgarirgele de coral (.Nu ftim ce flori cautafi dumneavoastra Poate din acelea din fereastrd. Ceterasii cinta. Gateala capului miresei cere multa indemmare. noroc sa avefi file boabe de griu atifta ani fericifi MIUKI. Un moment solemn este .i de certa valoare artistica — . verdeaja.Noroc. In duminica ce precede nunta. Aici ii iniiii batrin care arunca griu peste ei ?i spune: ..1 |i i i. oglinzi. turii. pa aiasta o caut&m Ne-o daft.n. Sa se inmulfeasca. flori. ceea ce inseamna invita la nunta. Mirele sau mireasa se .. 1 premergatoare nunp'i se pregateste un obiect i. gazdd mare. naframe cololluri. . Ca nu este fiu in lume sa creased $1 la paring sa nu gre$easca. Noi avem flori uscate sub grindd Potroacd ?i romanifd sub Undo. care se face separat. in care se prind panglil nuiri TI IP»»""— - 1 1 cununie nuntasii se unesc intr-un singur alai si se • i M spre locul unde este pregatita nunta.. Stetimpul joaca steagul. .Ne-om ruga la dumneavoastra Dragi parinfi si frafi ?i la toil cei adunafi Ca pe fiul dumneavoastra sa-l iertafi. N-o smulgem sa vestejeasca Ci mai mindru ca sa creasca. Cusutul (M|HI (onstituie o adevarata ceremonie ?i este realizat i i K . astazi intilnit din ce in ui i. m dobit cu multe margele. . Tinaru nost' imparat Dimineafa s-o sculat. feciorilor.cotelnica").corai"). fara nume O floare mindra fi aleasa Care se afla la dumneavoastra in casa Si-am zinit s-o smulgem din rdddcind S-o ducem la-mparat in yrudind. creasca Si la mulfi ani sa tr&iasca . Cununa se pregateste cu multa migala dintr-un rial tare acoperit cu o jesatura de lina sau bumbac. in forma de suli^a.. se stabilJ nanasii. Virful.. plimba in acelasi scop. Irumos impodobrfi.steagul". De asemenea.i beau. v-o dam?" Reprezentantul mirelui spune: ." Ajung la invoiala. bucatareasa (.. i din alaiul mirelui. avind in mina sticle cu {uica." i plecarea la cununie. uiga: . clopo^ei.. care cinta si • I M | sc face dintr-o bita de 1. M i l l moment premergator nunp'i este eel numit i c se desfasoara concomitent la casa mirelui si a IV mese sint suprapusi din loc in loc cite trei coi .. 1 1 ..Da. satraifi 37 GHID TURISTIC AL JUDEJULUI ..irilor.

istreaza elemente noi. dar acestea sint o fetitj respectiv. Dinspre usa se aude vocea unei fete: . Iar acum intrafi in cast! $i va asezafi la masa " So ma due printre nunta$i. la sfirs. fiind asemanatoare cu doinele. Cu nanasul m-oi iubi Nana$a nimic n-a sti".. sau sint urari de fericire. dupa toate !• il'ilitavile. jocul maftilor este in acelasi u i ' mi obicei interesant. Mie bani de nu mi-H da Dupa masa ptttefi sta Mireasa nw-fi capata . care povestesc scene sau inll|il>ui de vmatoare.. panglici... cind fiecaruia i se cinta jocul preferJ se prezinta cadourile. Apoi petrecerea coni i |iina in jurul prinzului. 1 cabile sint ?i unele datini §i obiceiuri legate de i l e de iarna. ce au rolul 39 .giocul miresii".$i coconi mart fi sS. Dupa ce nuntasii se asaza la masa . .si belsug... u in. unii colindatori fac pe . obicei care se pastreaza. Se cmtS . bucurie. O parte sint variante ale Miori^ei. Unele exprima veselie. peste care ..Colinda pacurarului". o reminiscen^a A unei mitologii agro-pastorale. se bea. oaie — MC elemente ornamentale.. dar in general momentele lin i|i. Cosau ^i Vi^eu.ul rascumpara mireasa. iar in unele cazuri. dar este prezent §i in " • I -''iielor etnografice." i in r.bal{ul". Facefi-mi loc cetera$i GHID TURISTIC AL JUDEJULUI ' H I M miezul nop^ii are loc . M i i u i i de majti. In Maramuresul propriu-zis ie re^inut si mpmentul prestarii juramintului de de catre miri.. optimism. S& traiasca mireasa • de la ea e dragostea Sa traia' fi mirele De la el e binele . cirrtei. Mara. Si-o ramas necocosita . mare fi deasa Noroc fi pace in casa Griu frumos ca la cimpie. Asa.. plina de jale si melancolie. ?i in casa bucurie.imbaltuitul" miresii. Smt aduse pe I doua femei acoperite pe cap.gioaj apoi se prezinta cadourile...ruda". Momentul marcheaza iesirea din nndul ||or si intrarea in rmdul nevestelor.dracii".steagul" este a jat pe ).-.. spre exemplu: .Cu banli de la nanas Mi-oi cump&ra pudaraj. Dupa acest moment sosesc socacitele (. iar strigaturile adresate mirelui. Altele sint i li uc din balade si legende..cotelnica"B gaina gatita In fata nanajilor spunind versuri hazlii: a¥aceti-mi loc ceterasi Sa ma due citilinas Cu gaina la n&naf. pur1 |ic cap a$a-numitele j. practical mai cu seama pe 1 l. fapt care aminteste de contractul Ie casatorie.. majoritatea colindelor '' I n c. iar fata incheie: . Cu• i « ic ridicata de pe cap. In Maramures.horea li". baladele. i .i chiar de la o localitate la aha inHY.in toate cazurile acestea sint scurte istorioare din uncnilor de la munte. lc-i\u ca fiind una dintre cele mai stravechi ma• Mi i artistice populare.nato?i sa dobindifi HoldS. o baba. i se pune .itul nuntii m il rupe.Facefi-mi c&rarea mare C& eu zin din departure.. Mireasa s-o ttrguiesc. S-o mincat malai din sita. ciucuri etc. Dragu-mi la veselie Cu oameni de omenie.|Hi|Hilare. Irci pacurarei". Mesenii se veselesc.i cununa. resii si nanasilor nu contenesc.Dragu-mi unde-am zinit Cu cine m-am intilnit.cu^me de draci". Spre mijlocul noptii urmd ." Veselia este molipsitoare.ilc descrise sint respectate in intregul Maramure? In u in jude^ele limitrofe. Nanayul promite o i rasplata pentru eel ce va gasi mireasa. •—I I i o regmne la alta s. el insopnd celelalte obiceiuri i Masca imita un cap de animal — capra... se .i. S&raca gaina me' R&u imi pare dupa ie C& mi casa-ntr-o costifti $i-am hranit-o cu pomnifa.." Mireasa intre timp dispare. Se maninca. doar aici.

Un alt obicei asemanator cu eel precedent este garea peste sat".. bour. coarnele insea putere demonica. practical in noaplea de Anul Nou. prin care se. . sau dimpotriva sint elementele dau culoare.ilnl Izvoare" — in prima jumatata a lunii iulie. In incheiere i se ureaza indreptare iar grupulj retrage izbucnind in ris.Tara LSpu^ului" — luna iunie. pe~uTneri. ia rest urechi de iepure.i simbolizeaza puterea $i virilitatea. coarne de berbec. adevarata desfatare obiceiuri in lur folcloric • nu" .festivalul cintecului. In unele sate de pe valea Viseului se mai praciica obicei cu semnificatii de ordin moralizator. o limba lunga.obicei traditional de primavara. portului 51 dansului popular illn .itul fiecarui ajj Sighetu Marmat'ei. yDracii" imbraca de obicei un. una simbolizind faptele bu alta faptele urite ale satenilor. o imiiap'e ghioasa la nas. sau ale bunei cuviinte.e.. oprindu-se pe la gospodarii care au incalj normele de cunviepiire sociala. animal care popula odinioara padurile noa s. In unele sale situate la altiiudini mai mari se consiit doua grupuri de ieciori care ies pc doua dealuri ale s<| GHID JURISTIC AL JUDEJULUI se aduna fe. aducindu-li-se multumiri din par obstei si urindu-li-se tericire. lii Prislop" — festival folcloric interjude^ean cu partinca jude^elor Bistrita-Nasaud. sanatale si mull spor in no an ce vine. poate fi urmarit la sfirs.Festivalul de tini si obiceiuri laice de iarna". fiecare element al avind o anumita semnificatie. Unii intreaba iar al trecute raspund in fap- mcnp'nerii ordinei in timpul desfasurarii jocului sau speria pe copif. constituind un del pentru ceilalti. unde se desfasoara . de o rara frumuset. cunoscut in nord-e^ jude^ului sub numele de ... dar cit mai caraghios.buhai". Aceste cusme sint ni$te caciuli uria$e. intre timp o parte dintre feel p'n u^a pentru ca gospodarul critical sa nu poata I afara. I'lloijte primul t&ran care a ie§it la arat — prima dea lunii mai. M I . ^ Interesant si spectaculos este si ajocul caprei" pracl In toate zonele Maramure$ului. pe pun doua perechi de desagi.Tara Chioail" — luna iunie. cojoc inters pe dosj sint echipati in negru.draci" nu mai este intilnit in alle zone tarir. cu" deosebiri neesenp dintr-o parte in alta.u ui" — festivalul cintecului §i dansului din . • .- i stimulata creapa populara. Grupul astfel organj strabate satul. • ui . ceea ce in limbaj lo inseamna laur. mi baimSreanS" — festival folcloric jvide^ean — luna III lombrie. In orice) acest soi de .. din care nuj sesc aceste elemente.. Nu sint ornis. • il"l de datini si obiceiuri laice de iarna de la Sighetu Mm-matiei" — sfirsitul lunii decembrie. limba indecenta etc. |. Suceava ?i Maramure? 'oua duminica din luna august. .! nici gospodarii harhici care s-au evic tiat prin faptele lor in timpul anului. Obicei frecvent este si plugusornl. Un spectacol unic. avind la origine bourul salbatic zimbrul. menindu-se aceste fapte. manifestare ce a de de mult granitele judepilui.^ fata-n fata. Un grup tineri pregatcsc o lelegu^a de plug impodobita. avind orificii in dreptul gurii ?i ochilor. Astfel.

ramuri traditionale pentru aceste meleagu au luat un puternic avint. Uzina de utilaj minier si reparafl (U. Africa Asia. lit i-li-1 combinatului sint livrate in peste 30 de ^ari i Mi conjanentele. 11 mi.L.triale ca: Intreprinderea mecanka — Sighetu K-i.a. precum s. v t m l tn vedere Prograrnul de masuri pentru conserfi dezvoltarea fondului forestier in perioada ~2010.Maratex" din Baia Mare.R. Dezvoltarea acestor intreprinderi prelucratoare s.a. Utilajele produse de Intreprinderea r canica de masini si utilaj minier sint bine apreciate atit tara. in mod firesc.M. cea mai mare unitate de acest fel din exporta produsele ei in 16 tari. Fabrica de n. una de placaj s. aceasta bogatie insemnata a Maramure§ului.i reprezenK.M. Cavnic.a. I uprafevelor improprii agriculturii pentru a asii H-erea padurilor ?i protec^ia mediului inconjurai i i n a perioada au fost puse in funafiune noi obiecI'.M. care ^i-au procesul de produc^ie §i ?i-au imbunatatjit con'!• nuinca in subteran.amintul supe. s-au intreprins o serie de acnuni 1 '.. ramura noua pentru judetul ramures.\t.M.ibrica MUnitatea" din Sighetu Marmatiei. tun din urma cercetarea s.M. exportul acestei unitat.M.U.i faptul ca padurea ocupa _42..U.) etc. " i u n l . .i.I din Baia Mare.ini ^i utilaj mir (I. In acelasi timp s-au dezvoltat si ramurile dustriei usoare si locale. la Baia Mare s-a un n i smut de interes national.ivind reale perspective. »Progresul" din Baia igheteana" din Sighetu Marmauei ?.) asigura circa 4C din productia narionala de metale neferoase. i i r intreprinderile cu pondere importanta in eco''•Uilui se numara §i Combinatul de prelucrare a l i n .S.5%>. r. Printre unitaple de acest profil pot cita: «Maratex" si MFabrica de confecni Baia Ma Unitatea. metalurgia neferoasa si de prelucri( a lemnului. la dezvoltare OHIO JURISTIC AL JUDETULUI i Mm sus^mut a exploatarilor miniere de la Herja. <loua de P.tvin^ifica 51 proiectarea in nctalurgie s-au dezvoltat.N. trei . cit si in peste 25 de state din Europa.i una de furnire ' i printre cele mai mari unitau de profil din ^ara. Exploatarea de prepar^ Sasar. locul primordial fiind detinut de dustrie. I.Unirea".ire pentru plantarea cu specii corespunzatoare a K I I .40°/0 din exportul total al jude^ului. i'1'i.i prelucrat dupa cele mai noi tehnologii.A. unitate reprezentativa pen intregul sector minier din tara.M..M.i cele i i ' i de unitati ale in dustriei locale maramure^ene I rare: . constructoare de masini a dus. ritm i prcvederilor ininale ale planului.eu de Sus.). a fost pus in valoare • n\1 de la Roata—Cavnic s. Alaturi de acestea a aparut si industtj constructoare de masini. Fabrica de preCI»IP A laptelul din Tirgu Lapu?. Transportul in galerii este cc plet mecanizat. • ml de prelucrare a lemnului din Sighetu Marii cele trei platforme. Bor^a.U. durata schimbului de lucru '•ri reducindu-se la 6 ore.4J>/o il. in noimai 12 zile s-a extras minereul valent intregului an 1938. opt fabric! de mobila. Dotarea tehnica asigura rad ridicat de mecanizare si automatizare a operatiunilo| n anul 1979. produc\ia_industriala globala a IH tit in iudei. Ini .a jude^ului.M. Parplast — Sighetu Marmatiei. nicinalul anterior.Profil economic ? Daca in urma cu trei decenii judetul Maramures a^ o economic cu un pronuntat caracter agrar. nMogo^a". Topitoria in — Ulmeni s. dintre care 34 de subordonare republicail iar alte zeci de intreprinderi au fost largite si modernizal Industria miniera. Alte unitati industriale puternice sint: Flotatia centr de preparare a minereurilor. Faimar Baia Mare. iar Intreprinderea r lurgica de metale neferoase (I.. Centrala minereurilor $i metalurgiei neferoase (C. invai. intr-un rltm mediu anual de 9.A. astazi situa s-a schimbat radical.uat s. In perioada l')77 industria jude^ului a cunoscut o dezvoltare ii. Fabrica de mobila Vis. Baku. ritmul mediu anual fiind de aproape 10% 43 IAMURE? . BaiaSprie.. precum s. Au fost create peste 50 de intreprinderi industrij si cooperatiste. Intreprinderea mecanica de mas.

i combatere a eroziunii i. lapte. in val de aproape 12 miliarde lei peste 50% sint destinate ir triei. insemnat factor de promovare a ^tiin^ei inaintate. Valoarea productiei globale industrial in anul : depasit 15 miliarde lei.a.1%) reprezinta teren agricol (305 100 ha).ului Maramure$| actualul cincinal. din mai bine de 2/3 se afla in folosinta unitatilor cooper-aril sau agricole de stat....iselor s. Aproape jumatate din suprafat. peste 200 combine de recoltare i n . finete si I'.irii pentru combaterea daunatorilor. cu cele mai valoroase exemplare din rasa livii. Din fondurile de investi^ii. se va trece la experimentare omologarea prototipurilor de utilaje executate la U.ul sa devina un important furnizor de animalc . Pentru culturile agricole este ! tata o suprafa^a de 65% din intreaga suprafat. Se ac^ioneaza pentru infun^area uoor noi MI intensive ^i superintensive.3«/. beneficiind de condiui naturale deosebit de vorabile." — apreciata s. Astfel..uila 51 pentru alte jude\e din ^ara. baza tehnico-materiala a acesteia fiind dezvoltata^ 30 de noi canacitati de productje. ir tivitatea din subteran se va extinde perfora r ea gauriloj mina cu instalat..idrul rasei brune de Maramures. situindij printre primele judete din tara care au Indeplinit prSj derile cincinalului..A 16. .a totala a jud< (49.i complexe de tip industrial. 12 stafiuni de mecanizare a agriculturii cu 300 tractoare fizice. sectorul zootehnic si pomicultura. Ca obiecdve prioritare sint formai ' i c.5 miliarde lei m . cit mai ales de pai 1'ine^ele abundente. l i Complexul avicol ?i abatorul de pasari din Baia K ire rasele de vaci cu inalta productivitate ob^inute uirca .I Baia Mare. efectuarea lucrari de iriga^ii.fa^a de anul 1950. lurajera pentru sectorul zootehnic este asigurata culturile plantelor de nutret... Odata c\ portantele acumulari cantitative se inregistreaza In vreme si fnsemnate schimbari calitative.•onaiiuiiiM astfel juste^ea orientarii pentru dezscctoarelor de cre§tere a animalelor 51 a pomiculI'M Mare s-a creat Sta^iunea de cercetare §i proMinicola. . Judet.. De asemenea.ul Maramures si-a onorat angajamentul de a !iza cincinalul 1971—1975 inainte de termen. ou un ritm mediu anual de 13.ul mure? printre judet..U. fapt care inscrie judet.a am . pentru sporirea productiei de carne.i in V ul. . ca pina In J fiecare jude. a unui tip pro11 un potential genetic de 6 000 litri lapte pe an i i i de vaca fara coarne.Steaua Republicii Socialiste Romania" — clasa a Ritmuri noi cunoaste industria judet. desecari s. care aplica K. la Sighetu Marma^iei se organizeaza tradi^ionala V i\ie-tirg. Unitaple economice din jude^ ac^ioneaza cu pef renta pentru aplicarea masurilor stabilite in acuune reducere a consumurilor de materiale si materii pj Au fost luate masuri in vederea accelerarii procd de introducere a progresului tehnic.ii avansate de cres. construit s.tere §i ingra^are a animalelor 51 • r.ele care au indeplinit mai devremj cina stabilita de conducerea de partid. trei asocia^ii intercooperatiste cu pro•lehnic. In aceasta direcii i'ol deosebit re vine Sta^iunii de cercetari zootehnice • in'ieui Marmapei. OHIO JURISTIC AL JUDEJULUI (. ramuri dinonale.iri superioare priiducpa de carne. id hnportante s-au investit in vederea mecanizarii 51 ••.ii mobile. o dezvoltare ascendenta a cunoscut I agricultura. . • loarea ? -.bruna de Maramures.•ritoriul jude^ului fiin^eaza un numar de 106 cose agricole de productie. cu insus. oua. Insemnate suprafete smt ocupate de pasuni. Productja globala mdustriala a 1979 este de 13 ori mai mare fata de 1950. sa obuna o producue anuala mai ma| 10 miliarde lei. a tehnologiilor de virf. In scopul modern? productiei §i cre$terii productivitatii muncii. Au fost asigurate toate condi^iile pentru ca mmcs. asimilarea de i produse. motiv pentru care i s-a conferit ot •** nul . trei intreprinderi agricole cu 13 ferme.

TRANSPORTURILE, TELECOMUNICATIILE, COMERTUL Goncoinitent cu dezvoltarea economic! $i social-fl rala, o sustfnuta evolupe au inregistrat $i transport comer^ul, precum s.i celelalte domenii de activitate ce tribuie la ridicarea gradului de civilizatie. Reteaua de comunicatii a fost asigurata cu mijloaca derne de transport s.i telecomunicaui, prin imbunat substanriala a bazei materiale. Este inca vie in amintirea noastra activitatea c jantierul national de munca patriotica al tineretului Salva Vis.eu, primul jantier de munca patriotica, undd gadieni au inscris o pagina de glorie in istoria judd nostru $i a tarii, prin construirea caii ferate Vis.e| Jos—Salva, peste pasul Setref, care leaga partea de Maramurejului de magistralele de fier ale patriei. Reteaua feroviara de 232 km asigura o densitatj 37 km cale ferata/1 000 km2. In perspectiva va fi di linia ferata de mare trafic Baia Mare—Dej. Lungimea totala a drumurilor publice este de 1 5ll din care oca 650 km dmumuri miode;r>niza>te. Traseul mai cunoscut leaga centrul de jude^: de Tara Marafl $ului prin Pasul Gutii, cu cei 19 km de serpentine, sector fiind socotit unul din cele mai pitores.ti din \a Maramuresul se leaga de judetele limitrofe $i cel regiuni ale ;arii prin 10 cai rutiere. Investi^ii imporj vor asigura, in perspectiva imediata, introducerea in I Mare a transporturilor containerizate a minereuriloa feroase. Transportul de marfuri este asigurat astazi de un nu de peste 3 000 de autocamioane, iar eel interurban de latori de peste 500 de autobuze. In ceea ce prive$te tj portul urban de calatori, acesta este asigurat de ap 200 de autobuze moderne, printre care $i autobuze culate de mare capacitate $i confort sporit, echipaj radiotelefoane. Modernul aeroport din apropierea localitapi Ta gherau? reprezinta poarta aeriana a judetului, care legatura rapida cu Capitala. O importanta cre?tere inregistreaza telecomunical Cele trei centrale telefonice automate servesc peste postiiri telefonice. Baia Mare si Sighetu Mainmatiei aj ooneotate la re^eaua telefonica intenurbana automaita. Jude^ul Maramure? dispune de mai multe relee d« viziune (ex. Mogoja, Varatec), care asigura o
OHIO TURISTIC AL JUDEJULUI

c ,i programelor. Numarul abonamentelor la televi•nipie de 62 000. onpa 51 dezvoltarea fara precedent a comert. In prezent, in jude^ funcponeaza peste 600 comerciale. In structura marfurilor vindute cea mai mare pondere o au cele de lolosin^a iir. i i . i , fiind expresia gradului inalt de civili/ape a luic.cuilor. Pe toate traseele turistice intilnim numei i i i i i . n i ale cooperapei de consum, care asigura caHl'urmatii turistice s.i alte servicii utile. / A I/VMINTUL, CULTURA §1 ARTA i n l h . i t i v e sint rezultatele ob^inute in domcniul ini i i i i i l u i . A fost largita re^eaua jcolilor de toate grai .HI .Teat laboratoare, ateliere, cabinete tehnice, rea>as.i msemnati pe linia legarii inva^ammtului xliii \i;. M.II ul ?colilor generale (cl. I—IV) se ridica la 121, il '..i-olilor generale de 8 ^i 10 ani la 202. In jude; / i M de licee de specialitate, din care 14 indusoli profesionale ^i 4 $coli ajutatoare. Peste idre didactice asigura o pregatire temeinica i 150 000 de elevi cuprins,i in procesul de invaI ic de re^inut dezvoltarea fara precedent a liceei.ilitate, in strinsa corela^ie cu nevoile econo• • locale. Il n i Mare functioneaza Institutul de inva^ammt sucuprinde Facultatea de inva^amint tehnic cu 1 n n no, electromecanica tehnologica, metalurgie nefeructii civile, industriale, agricole ?i Facultatea iil-immt pedagogic cu sec^iile romana-engleza, ro/.a, s,tiin^e naturale s,i agricole. Pina in prel i i . i i m t u l de invatamint superior raimarean a dat fttr 3 500 de absolventi. lir.ioasa activitate se desfa§oara in cele aproximaiitu;ii de cultura §i arta. Printre cele mai prelitupi de cultura din jude{ sint: Teatrul dra'•ul judetean, Muzeul etnografic din Sighetu Biblioteca jude^eana, Complexul astronomic nsamblul de cintece s,i dansuri §.a. |udrt .ipare cotidianul local ,,Pentru socialism" ?i h i i . i l n l ..Banyavideki Faklya". i i i i i n i - > u l isi leaga numele de brigada $tiintifica s.i • l i I cultural — forme atragatoare d« raspindire a
47

cunos.tm{elor stiintlfke, politice, de cultura $i arta caror act de nas,tere a fost semnat aici. Leagan al unor valoroase traditii folclorice §i d^ populara, Maramurejul a obpnut frecvent locuri ta$e pe tara, in intrecerile care antreneaza cele mai forma^ii artistice de amatori. Ampla manifestare educativa, politico-ideologica, tural-artistica, Festivalul national BCintarea Rom constituie prilejul eel mai fecund pentru manifestarea tilaterala a spiritualitatii $i creativitatii maselor pojp contribuind la sporirea aportului geniului creator porului roma'n la patrimoniul cultural national $i sal. La prima editle au participat 2 100 de formapS prinzind un numar de 35 000 de artis.ti amatori rnai rejeni. Cele 29 de premii obtinute la etapa republl confirma valoarea artistica ?i interpretativa .ridicati formaviilor maramure§ene, cucerind un loc frunta^ La edi^ia din 1979 au participat 2 700 de formapi tistice, cuprinzind 46 000 de interpret! ji creatori de t categoriile. Cu aceasta ocazie s-au ob^inut peste 100 premii si men^iuni. De o deosebita popularitate se bucura festivalurile clorice ,,Hora la Prislop", MTinjaua", «Pestivalui datini si obiceiuri lake de iarna", care sint pi date de o serie de manifestari politice $i cultural-ed tive de masa. Activitatea cu filmul se desfas.oara in cele 137 de i ta^i cinematografke. Pe plaiurile maramurejene, in ultimii 30 de ani s-a • fa$urat o ampla mijcare de create plastica, care inmai' cheaza astazi eforturile a zeci de artis,ti plastici, in ril 1 carora il intilnim pe regretatul artist al poporului, sc" torul Vida Gheza. Prezen^i in mijlocul oamenilor cu expozitii §i sfaturi in cadrul diferitelor manifestari, artis.tii plastici marj' reseni i?i fac tot mai sim^ita prezen^a in amplul procc. culturalizare a maselor.

Miiiiicipiul Eaia Mare

Baia Mare, din care djrec^ie a . 1U u-eeasi incintatoare pan succesiune de : protejata in p.artea norica de o r«etvana ^^ •/.naguri vulcamcc ceca ce 1 < Q t^sca'pozHie. .In ' , ,,,|, ,|c castan comesubil 1 u p Magura. po-unte ce formeaw m)> cu Mureaul, Dealul Flonlor, 8 ;ntins spre mai este

, , l l i m r n construitt

d^

llurpolmco-adrnmistrau onei industrials cu cojun •'.';,,.; -,a munkjpiului este de . |? 6 1980), iar impreuna cu 1 , I M 895 de locuitori.

locmton

odarire si

,,e,

• ,'" , l u l estf cunoscut m ,,„„,, dacilor liberi; ei au

l1

baimarean ^ mca a
Uul

49

M.UIII

impotnva regeJui.

*

nndur

' araiata

de

pedep

vifr, sistemul de aparare al orasului construit <lc Icmn si pamint s-a dovedit a fi necorespun.ilc', ca aici se gasea monetaria si camara regala. j V i l u i , azi centrul vechi, a inceput sa primeasca i.il.i inca din acea vreme, fiind secole de-a nnCOtnercial si administraiiv. iclayiile dintre moldoveni si regele Matei CorI hlliumatayesc; drept urmare a impacarii, $tefan eel "iir)ie in dar doua cetap transilvanene, Cetatea i.uea de Balta. Legaturile cultural-spirituale cu i i in i s-au menfinut, in continuare, fara intrerupere. M . I i c a schimbarilor dese de proprietari si a ocui . ' i l u i de catre turci, austrieci sau tatari, perioadele nAre si dezvoltare social-politica si economica a •Mlin .in .ilternat in secolele urmatoare. i . ,i cxtins insa si peste zidurile lui, unde locuiau n . i i ..n.id, care nu aveau destula avere pentru a-si E| drcptul de cetateni ai ora$ului, sau care sa intre ca |im in vreo bresla. Aici stateau minerii care munceau Illlirlr din Valea Rosie, Dcalul" Crucii, Barfa ?.a. • v.ida a dezvoltarii unor mestesuguri, intre secolele V I I , la Baia Mare se constituie o serie de bresle, ' i .ue Bresla croitorilor, atestata documentar in , .1 lost desfiin^ata abia in 1872, cind se formeaza iliHi.i industrials a croitorilor. Bresla macelarilor i n urma neacceptarii de catre magistratul orasului preturi fixate pentru carn,e, hotaraste sistarea taieuiimale. Aceasta este considerata prima forma de |Vii u unor mes.tesugari din Transilvania. In a doua <• a secolului al XVI-lea se constituie breslele olailiacarilor, cizmarilor, iar in secolul al XVII-lea »,Uf i urelarilor, fierarilor, timplarilor s.a. lirsitul secolului al XVII-lea si inceputul secolului S \ 111-lea, in jurul Bail Mari isi face aparitia repute tul n In. Pintea Viteazul. Dintr-un document trimis de capi| | | . eiatji Satmarului la 19 septembrie 1699 judelui r,ulni Baia Mare, rezulta ca Pintea a fost prins si inchis Srfiu Mare. Dupa ce este eliberat, Pintea nu renunta la u-ganizeaza noi atacuri asupra cetatii Baia Mare, ml i.ipus in timpul unui asemenea asalt, fapt consemnat I'liinentar in protocolul de sedinta al magistratului, in la dc 14 august 1703. •Ocuitorii orasului Baia Mare, ca si ai intregului MaraIfe?, au fost mereu prezenti in lupta pentru dreptate
MAKAMURE§

rubric AI JUOETULUI
51

Situatfa minerilor se menune in continuare Innta devine din ce in ce mai organizata. vor acjiona pentru obt-inerea de revendicari mice si politice. — no^ In anul 1903. Epidemiile malarie. largirea drepturilu §i libertatilor democratice.i in alte localiilcu sarbatorirea zilei de 1 Mai.hotarasc sa adere la greva generala 51 isi aleg irin care transmit Direcnei generale revendicatile (rearea Partidului Comunist Roman. libertate. care vor conduce. in 1890 are loc la Baia Mare s. Prin nauonaliprincipalelor mijloace de productie se creeaza con•ntru trecerea la industrializarea socialista. care. aceasta ocazie se editeaza trei numere dm .m'zatii ale P. grevele si demonstra^iile de la Heria (1930). GHID JURISTIC AL JUDET. s-a desfasurat o greva generala a minerilor i satisfacerea unor revendicari. aparpnmd Societajii anomme irar sau unor particular!. Muncitorii mineri au luat pane $i la revolupia 1848 din 'Iransilvania. care vizau imbv nata^irea situatiei maselor muncitoare. Davilla 51 Leon 5! Aiexanuru unica. $i viava spirituals incepe sa se manifesto ca mai mil frecvenva. In anul 1863 la Baia Mare ia fiinta prima scoalaj niera. gre1. tn acest sens not ic: demonstrative de 1 Mai din anii 1925. »Coroana de aur'—Nistru.sociala. se dezvolte pe caiea capitalists. antirazboinice de la ''39 $i multe altele. »JL>oa ajuta"—iiarfa s. Adincirea exploatarii capitaliste a generat o serie de mij cari democrat-revoluponare ale minerilor §i ale alter ca gorii de muncitori din bazinul baimarean.venlLastfeLeel mai important^ • i al mingrjtului neferos ?I al metalurgiei neferoase 53 1 in \. ceea ce reprezenta o forma de organizare a * rilor. tntre 1904 si 1 ic grevele feroviarilor de aici si ale minerilor de Uosie. Maramures. Odata cu Unirea Transilvaniei cu Romania (1918) tod proprietatile apartinind Direcpei Minelor (. iar m 1891. nationaliste a guvernului horthyst. demon stratnle.Auru Valea Borcutului. ' < 6 . in anii uruiscarile democrat-revolutionare. rare in ce mai des revolta truditorilor. la 8 mai ' toate ret>resiunile intreprinse de autoritatile bur>'iieresti. In galeriile intucasele insalubre. in crunta exploatare. alaturi de populapa din Transilvaniei. ca un evemment insemnat in viata turai-artisuca a ora$ului a lost crearea »Colomei uc tura" in anul 1896 de catre simion CorDu. Astfel.a a acestui bazin minier. XIX) tree in posesia roman. a dus o lupta hotarha impotriva politicii discri. locnl atelierelor s. q maturgul Al... In anul 1789 la Baia Mare functiona o Casa de ajj fratesc.cipa. la Baia Mare se {me Adunarea generi| a Asociatiei pentru literatura romana $1 cuitura popori roman din Iransilvania (Astra) la care part. mbrie 1920 muncitorii mineri din Baia Mare si a. egalitate.A ii. In a doua jumatate a secolului al XlX-lea Baia contmua sa. Odata cu dezvoitarea capitalismului create ni muncitorilor mineri cu o pregatire profesionala $i polj corespunzatoare.care s-a cil in a doua jumatate a sec.R. iar in 1889*1 care lace iegatura cu Dejul. la Baia Mare $i in alte localitafi se cre. itorii si comuni$tii baimareni au luat atitudine va odiosului Dictat de la Viena din 30 august .foaia „ ASTRA". la •. . demonstrani.iparitia intreprinderi industriale moderne cu o pon I'nsemnata in productia nauonala de metale nefesi rnrp Baiajyfarp a. in atliirsita de suferini. multi dintre participant fund concediati. La inceputul secolului XX se creeaza societati mmie aur pe actiuni cum sint: Societatea mimera . Cit despre drepturile lor in Hirilor nici nu putea fi vorba. inteiegmd treptat rnemrea lor • nca.'ifica miscarile de protest..a.irS. tn perioada 1944 au fost organizate multe greve. lianat. febra tifoida faceau multe •. 1926. icerile revolu^ionare petrecute dupa 23 August 1944 1 imbat radical infa^area ora^ului.C. • • si miscari de partizani. minerii lucrau cite 15—16 ore in lisite si nearmate. Me manifestari antifasciste. Se intensj procesul de jeluire a bogatiilor subterane. La 6 iulie 1884 se da in folosmta lima de ^Jerata ce leaga Baia Mare de Satu Mare. pe ill reprezentan^i dm i'ransiivama. varsat._da.ULUI •da aceasta.i intreprinderilor slab utilate si-au .

.

aran" —opere ale artistului poporului Vida Uans" si alte lucrari apar^inind lui Iser. M lie cultura.ll Uzina de utilaj minier si reparani (U.ean de turism. o intrej dere integrata de tesaturi tip 7n. Astfel. I) situat pe nl drept al riului Sasar.Progresul". i al mare al lucrarilor de arta plastica »Vilva bai1 tp de r. 8 licee de specialitai scoli profesionale.A.a.. Din anul 1961 s-a creat Instituti invafamint superior cu mai multe facultati.) .I de mai multe ori intreprindere fruntasa pe ramura. cinematografia. . monumentalitatea lambriajului din lemn al ilc '.irean. -H..U. j prinderea mecanica de masini si utilaj minfer (I._. ^jTraian".ua Mare. impreuna cu comunele suburb^n^.llucuresti" (cat. Dispune de 204 locuri cazare si ofera > i i l u i . ^ metalurgiei nef| .al orasului pentru a cunoaste principalele obiectil ( *.Bogdan Voda".ne in marmura.M.i i MI i se afla hotelul ^arpa^i" (categ. frumusejea magazinelor.presta^ii de serviciu suplimentare.iicla. se pot aminti: brica de confectii.ere se afla sediul Oficiului judet. actualul centru civl Blocurile ce-1 incadreaza.Carpa^i" •me incadrate in complexul arhitectural al cenn. Hinge traversmd podul peste Sasar (riul cu apa . cu peisajul incintator. pri| rue atrasa de doua construc{ii masive si moderne. propunem un tur d orizont turistice.U.U. O dezvoltare importanta au cunc Muzeul fudefean. v Succese remar-cabile s-au obtinut in domeniul in mmtului si culturii. La punctul de intilnire dintre vechiul si noul ora? I *v afla Piata Gheorghe Gheprghiu-Pej. |U >i un restaurant cu iinie de autoservire.s. precum h.ida de la intrare si holul principal poarta decorani i/. reprezinta o sinteza in .R. aerate. leusite opere plastice ale generate! tinere din re.i. l.). . la care se mai adauga sala de •lliilc de 200 de locuri. In munfi exista peste 30 de scoli generale. sali pentru repeti^ii.i distincta se remarca spapile largi.M. Alte spa^ii sint destinate pen•lilrnic cercuri de amatori.cstei zone o nota de distinc^ie..un specitica zonelor etnografice maramuresene. lie inatematica-fizica nr.R. toate tiind argumente in plus pentru . Biblioteca jude^eana. ultimii 30 de ani populana a crescut de cca 5 ori.Sasar". Una din marile realizari pe linia ocrotirii sanatati fost realizarea Spitalului judetean cu 1 350 de pa Popoilatia municipiului depajeste 131 000 de I< tori fian. i i veche dar bine integrata in ansamulul HI al pie^ii este sediul Centralei minereurilor si ncleroase. MDecebal". 1980).M. Sala de spectacole are o capacitate de H| KOO de locuri.pectacole. In ultimele dnua decenii ( creat cartiere noi cum sint: . o fabrica de mobila Sub aspect edilitar-gospodaresc s-au inreeistrat su< dintre cele mai concludente.T. si accesorii (I. mare imitate din acest fel din --t^iuuerea metalurgica de metale neferoase (I.ale orasului sCj „_..11 din ^ara contribuie la ridicarea valorii acestei 11 mi i de cultura..ire permanenta a publicului si oaspetilor muniiilm ll. Intreprinderea de masini-unelte.lieata niciodata oatorita gradului de impuriti( de cultttra a sindicatelor si hotelul . iar 80 pe terasa acoperita.M.Bucuresti" . MARAj Intreprinderea mecanica de reparatii auto. unitatea cea mai moderna de I lei dial oras.S.RepubhV .a. Din fa^a cinematografului.M. 1 si cinematograful cu 800 de locuri.M..1 I nitina arteziana.arta populara. I) ofera turistilor condi^ii ire (150 locuri).. car " sumeaza cca 16 000 de apartamenre.. POPAS IN CENTRUL NOU Inainte de a vizita Maramuresul cu comorile sale d .. Restaurantul dispune de 300 in care 220 in salon. Tavanul holului are doua lambriuri 57 •lAMURES . i i i c de construcpe si decorate locale. in fa|a caruia se afla statuia . Mill . . armon^ GH/D TURfSTir AL AI JUDEfULUI »"-" OHIO TURfSTIC ' . o fabrica de faianta. V i / a v i s e gaseste hotelul-restaurant . . Singura }|li> i n . utilaj •transport (I.A.). bibiio. in ansamblul ei. .. In cincinalul actual au fost create noi objective mice in municipiul Baia Mare. >. fa^a| (Ir '. proiectul (luil s'nilor arhitecfi Nicolae Porumbescu si Maria niiiibescu.

i holul principal la care plafonul sugereaza o geoc care se recunosc diferite cristale. Intreg ansamblul de din centrul vechi formeaza un complex de arhitecnidievala.elepciunii in luarea unor deciz intereseaza obs. T. proiectate de arhitecui M.Schola Rivulina".imint . constructive de aici • au fost durate pe fundai elor din secolele anterioare. Mobilierul simplu dar elegant estj cutat. creeaza atmosfera tradiponala a ora transilvanene. in secolul al XVIII-lea. iar in pariea de est un turn. construita in parte pe < >i supraetajata in anul 1741.(1970). precum $i tabll cupru cu patina caracteristica acoperis. denumita inainte n $tefan" . prin impresia de for^a. din lemn de stejar.i\a veche chiar s. ell de simbol al oras.i originalitatea celor ficii. iar terasa acopcrita din imediata apropiere aj Sasar 125 de locuri. Prima. La parter se gaseste Codlea. 11.a. dezvoltindu-se treptat in perioada ur'rima menpune documentara este din 1482.iclirea care. Gel mai important obiectiv turistic din aceasta zon| Palatul politico-administrativ al judepului Maran perla a arhitecturii baimarene. In ansamblul construqiei predominsl mele geometrice.J eel nou. actuala dateaza din secolele XVII—XVIII. Miilnirea strazii Baia Sprie cu strada 1 Mai se l. ar' nlit.i a mi^carii artistice de •a de a doua construc^ie (azi magazinul Central) irtea sa un exemplar de tisa (Taxus baccata). grandioasa realizarel prin elementele arhitectonicc delineate personalitateaj s. pe stinga. o replica in viziune modcq| Turnul Stefan".i barul. foarte rar. 't azi hotelul (106 locuri cat. precum > i i MI! din colijul strazii. Suferind distrugeri rinduri.din lemn masiv. pr s. Militia municipiului. Foarte reu^ita este sala mare.ii". vechiul centru — ibertaui — a inceput sa se contureze inca din vV-lea. \S IN CENTRUL VECHI "in'. oi-vil cladirii care adapostes. restaurantul s. un magazin de artizanat ^. Are patru facade. de ascmenea. in intregimea sa. ocrotit. Aici se intilnesc o serie de expresii arhaizate.urilor altor c \echi din oras.i de patrulater (150/74 m). * so ingusteaza vizibil. a dus la conferirea premiului Uniunii arh tilor din Romania . Alifanti. declarat monument istork. Lkeul »Gheor. apoi Cluctului. precum 51 Centrul de c a creapei populate s.te astazi magazinul ida" a funcuonat intre anii 1547 si 1755 colegiul i\.ului. care a primit acest nume in 1919. In fata palatului politico-administrativ se afla ansai sculptural »Sfatul batrlnilor" realizat de Vida care sugereaza rolul in. sint construite la ccolului trecut.ului. minortfilor. iar acoperis. nu coj ceva anume. In acelaji c cladire se afla barul de zi. de masivitat care o degaja. originar OHIO TURISTIC AL JUDEJULUI ni spate este cladirea Posts! Centrale. Cu•JL 20 de construe^! vechi. construcjia. I) §i cinematograful ". Frumuse^ea s. Benedek Panaitescu. partea stmga apare Banca de investipi. care se distinge prin c originala.tea. cu lumina directa. datorita unor incendii pustiitoare. Galeria de la etajul al Ill-lea aminteste de galeria^ chisa de la fosta monetarie a Baii Mari. Vizavi se afla sediul Consiliului popular al mu piului. iar pe partea dreapta ' aten^ia o construcpe mai veche. 17 Octombrie (data ce arnin de eliberarea oras/ului in 1944) spre centrul vechi.ul imita forma unor Ca amplasamcnt construc$ia "face legatura intre vechi s. ci. gazduia 59 .. Pentru construcpe s-a folosit multa piatraj nul atit de specific Maramurejului. Salonul mare al restaurantului asigura ! • locuri.i la inceputul_secolului nostru era mule se organizau tirgurile. Koelrettteria paniculata. Inil arhitectural al vechiului centru pastreaza tradiivultarii urbanistice din secolele anterioare 51 constinul din cele mai importante monumente istorke din l'i. " I n C M care domina pia^a pe latura sa vestica.ul dinspre Pia^a Pacii ne putem opri citeva clipe lostei cladiri a. medieval. Banca na^ioi in fa^a careia supraviepie$te un exemplar de arbore e. Dealtfel. fara a o insa. data pina ici funcpona un glmnaziu. Ne indreptam pe str. dovada ca ne apropiem de uchi al ora§ului unde vom zabovi pu^in.

Turnul e^m o anexa a Catedralci Sf. • fltiyirul turnului cu coloane de piatra. §tefan. 38.istorie nanonala". se creeaza . 11. de culturS a sindicatelor.Mineral". Teatrul dramatic. are o fl de marmura cu inscriptia in traducere: »Vesteste tu pi de marmora maretia respectului fata de marcle no|B actor Lendvay. Aceasta dadire mareata..i zidurilor urma aproximativ traseul de azi al lor inguste cum sint: Olarilor. i clc calugarii iezui^i intre anii 1717—1720 (stil i M . cu coiful acopcrit cu tablfi de cupru. Morii. 14. nil cladirii descrise anterior. 30 Decembrie ajungej la Teatrul dramatic. 33..iprnpierea monumentului. it. «T. 18 este . avind dealtfel aceIJ'lliinc ca si acesta.F. 36. Autoservice. 25. Turnul Stefan.C. 13.Liberta{il". Institutul pedagogic. dominate de impunatoarfl silueta a turnului . Ulterior. a rezistat fiind mai solida. Casa de Economil si ConWnmuUuni. 24. 27. De aici. 2.. Hotel-restaurant . 14. i i l m M a imprejurimilor. 1. iar mai tirziu primaria orasului J Judecatoria municipiului. 34. i i r i i. 4. Muzeul in — Sectia de arta plastica. 1. 32. Galeriile fondului plastic. 39...:). de centrul sau. Treime.R.de a inventa un mijloc ure sa se cultive in limba si pentru a stringe cunoi l l . Restaurantul . de la inalIfflur 50 m. 15. A.. 15. Palatul Po§telor si TelecomunlMllllcir. in aceasta cladire a func•unnaziul baimarean.. 3. • Celelalte cladiri care urmeaza (de la nr. Turnul macelarilor.Gheorghe ijincai". amenajata pentru parcafH autoturismelor.l In 1769 un traznet a facut sa arda acoperisul turnului jB al bisericii. J dateaza din secolul al XV-lea si sint tot in stil baroc. 16. i':ilatul politico-£(dmiiiistratlv. 1 a unei inimi si se gaseau la o distan^a de circa <00 m..l asemanatoare cu biserica Sf. Spitalul judetean.Casa lancu de Hunedfl (sec.. 13 funep'omH $coala populara de arta. 40.i ilc biblioteca". Pe Jatura de est a Piefii Libertafii.Ignis". Prin construcua sa. . 26. statin PECO. O placa comemorativa fixata pe zidul fl aminteste de popasul pe care 1-a facut aici. Complexul astrobmlc popular.cind s-au incheiat lucrarile de construire (1468). cu scopul . Uniunea artistilor plastic!.1 J ' . l i n i l c care inconjurau odinio. el aminteste Bill |n iiiKiriei vechi din Praga. 17 Octombrie cu strazile Tineretului lla de etnografle §i arts populara cu rezervatla de qrhitecturS N|iuUirfl In aer liber.ii sale se mai vad I In . i a suferit nenumarate avarii. 28. 19. astazi fiind sediuJ £• tecii judefene... 9.ira orasul aveau forma 1 1 . Aici se organ]H diferite expozini. se presupune ca apartinea unui reuumit arjfl tar baimarean. HotelHburunt M Bucure?ti".^ orasului.. Mihai din Cluj-Napoca. Gara C.. 17. MARAMURE? 61 . care adaposteste Teatrul de papH are la etaj o incapere cu tavan da sticla prin care primeB lumina naturala. Bazinul de inot olimpic. ' 1 1 >icd-restaurant .F. Sala MHirlurllor. in drunj Coltau. In coljul de nord-est al pietii se afla Jbirtul . In partea de sud-vcst a Cent^B lui vechi se afla Pia?:a Pacii.Dacia". Piafa Libertapi adaposteste un obelise ridicat in nfl mona ostasilor sovietici.Sor. lasata apoi degradarii. in fa^a caruia se gaseste Piafa Ceta^B cu monumentele sale istorice. Institutul de invatamlnt superior.. 21. Pi^ta . Centrala telefonica automata. Istoria acestui turn de 500 de ani si inalt de peste $ metri incepe prin deceniul sapte al secolului al XV-le»l . Parcul orasului Mnuurnentul osta?ului romun. era I una din cele mai reusite crea^ii arhitecturale ale timpului. Pietrosul. a carui construc{ie incfl puse' cu un srcol in urma. Timp de citeva decenM OHIO JURISTIC AL JUDETULUI au drept . c u m si cladirea fostei resedin^e a aceluiasi ori M i l j .R. 30. nascut aici in 1807 — noiembn'e. in calatoria lor de nunta. 21!. in septfl 1847. 18. de la nr. i t a in jurul anului 1700 — actualmente sediul icrale nr. pare ca cele patru por^i erau dispuse astfel: prima la ivua dintre str. Pintea Viteazul. se poate admira panorama atragatoare . i I'ia^a Ceta^ii se gaseste catedrala Sf. il. 9. Ruinele pori. M najat in stil maramuresean.R.§tefan". Centrala minereurilor §i metalelor nefe:.23 August". Andrei Muresanu.. Cinematograful . se afla o alta cladire vechJ incaperile de h parter boltite. 6.' Autogara. A de la nr.me de aparare.cariera de piatra". Agenda TAROM. pina cfnd ^•A nrasului a dinamitat zidurile si a vindut cetaM i i . iiiblioteca Judeteana.Carpatl". Stadionul . M u / c u l judetean. iar in 1869. Liceul . Dupa cunostin^ele de pina cxistau patru por\i de intrare. Strandul. La nr. Pia^a i dor. Magazlnul universal iiMoi'amure^ul" 33. flancat de 4 turnule^e. Bicazului. 20. 12. I. prin str. Imobilul de la nr. poetul revoluuonar maghiar AJexandru PetB Julia Szendrei. Aici isi face dcbutul literar si I Milfu. Agentia teatrala. . Notariatul de star.ilul rezultat. fiind prevazute cu . W. XV) cunoscuta si sub numeJe de »Casa EHsajM dupa numele mamei Jui Matei Corvin. §1 agenda de voia] C. De aici se disting clar coni limitele vechii ceta^i precum si cartierele noi lui. la nr. 31. Colegu avocau). Oliciul Judetean de turlsm.Mara(iniK'-V". In cladirea dc la nr. 41. cu specialitati culinare loM Cladirea de pe latura nordica.

inguste.f $1 Andrei Mure'sdnu. kapnikitul la Cavnic. La <M> i '•<• adauga piese valoroase din domeniul tehnicii i|inI m-. /• zelytul la Herja ?.i . In acest caz. i l " icl Bethlen. Deosebit de aspectuoase sint miner' lele de cuarf. andoritul. Aproape toate strazile spre vechiul centru. fat. unele Joroase prin raritatea Jor. Constantinop chiar din Asia Mica isi descarcau carele cu postavuri cu produsele unor vestite ateJiere manufacturiere. unde i . un numar de.in. i dintre ele avind Ja colfurile zidurilor contraforturi in turale.e. extrem ele rare $i care n-au circulat.aproape J de specii minerale hidrotermale se gasesc in bazinul n> . A. Alex Ziffer. semseyitul au fost descoperite mina de la Baia Sprie. iar 38 altuni emisi ii man. i bogata ce urmarea ?i tezaurizarea lor. Aurel Pop. in ora^ele Wroclaw i i idansk (Danzig). Cele medievale sint piese mari < la Sigismund Bathory (1581—1602) si Stefan " GHID TURISTIC AL JUDEJULU/ •(. cu diametrul de 4 cm.). 23 August). N. 4. linga ScoaJ. spre exemp'u. Gh. Ungaria. Descoperit in curtea casei din strada Mihai Vite. de pe malul sting al riului Sasar. Din acest loc porneau strazi i i M r si dezordonate in toate directiile. a treia la intersecfia si Baia Sprie cu strazile Bkazului si Olarilor. 1.i tatoare nr. r pina azi. are .a de 211 din anul. Inaintam pe strazile vechii cetati care pastreaza o | tectura medievala cu case joase si intrari boltite.ase provincii ale Confeleze. de aur antice ?i medievale depn/i Piesele antice le formeaza doi tetfastateri de la Ly. i»i|u de istorie a tehnicii asigura pastrarea. i putut ii determinata de una din primejdiile •in . in s. cotite. Se pref«i( tezaurul a fost ingropat in primele luni ale I I d M . conservaValorificarea numeroaselor piese. u u t adeseori asupra orajului. . | ^H6). antimoniu. .5 kg. Bancila. • H I N CARTIERELE NOI ALE ORASULUI M orasul de acum un sfert de veac. kapnitul. iar 15 au fost identificate aici.iape 47 grame -.i urcarea pe tron I . a doua in apropierea poduJui de Sasar (str. aproape totul ince| >i\ sfirsea in Centrul vechi (Piata Libertapi). ' . atit de caracteristic bazinului baimarean.este cea mai mare din i ini i ducati dubli de Salzburg. Gheza Vida. Alecsandri. In domeniul traditional al i. Bicazului 1—3 (azi sediul -Muzeului judefean cu secfiiJe ist< . cu ocazia unor lucrari de canalizare. baritina etc.i pina astazi. domenii din care I l i i m i i i c s u l dispune de importante 51 valoroase dovezi i l .r/n nr.precedent. Muzeul judefean pastreaza si o parte din tezaurul HI. in uhele cazuri i I ' n i i specificitatea lor. formata din circa 1 000 esantioane (din cele peste 15 000 existente in Colecp'a n zeului) — din care o parte sint provenite din Cole Centralei minereurilor si metalurgiei neferoase.Oels si Prusia. MAKAMURE? 63 . Din pup'nele intarituri ale vechii cetafi. Interesant este faptul ca din < circa 2 000 minerale cunoscute.. face parte BastionuJ monetariei. 935 de duca^i si i ele ducaji emi^i in Transilvania. ce se giiv I .. transportului. unde cu secole in urma negus baimareni sau cei din Polonia. Zvolen.a. istoria tehnicii miniere si stiinj:ele naturii).i ncchibzuitului Gabriel Bathory s. calcit. (pnma piesa. $i ca • H I M . dc picturi valoroase care apartin §colii romane^ti — irescu. abia doua.Siefan" (azi Minerul). o .. nier maramureasan.. I I i li-gata de tulburarile care au inso^it caderea cru'.) si un solidus de la imparatul I I norius (395—423 e.i j patra Ja inceputul strazii V.pr. Pallady §. Carinthia. Tonitza. Aici se afla o reprezentativa expozitie de mineral'-i adevarata tentafie turistica. care au r. cronologiei etc. toiodata./ugravi maramureseni in secolele XVII—XIX. in orasele Campen. tezaurul • > compune din monede tate intr-un vas de lut. i i u c u i l e medievale erau dominate de cladirea hotelu. H i e i din cele mai vechi timpuri s.n.. parte din ele batute iV monetaria orajului.•.Ungaria. netar descoperit in 1965 la Baia Mare (987 de monede c! aur) in greutate de peste 3.. 1-ar i.n. fara trotuai pietruite cu bolovani de riu. asa cum rezulta din numarul mic de monede • i".um ! ' > r mai valoro^i plasticieni contemporani. il'iiin si lucrari ale plasticienilor baimareni Simion Cor| | I lullosy. Daventer. Tirol. incorporat in grupul de cladiri de pe str. prec. i l i / . Sint strazi scurte.a. in prinleiberg -. O. |'H|iu/i(ia permanenta de arta plastica din strada 1 Mai uprinde lucrari de pictura pe lemn $i sticla execuc ilc. :. I llnciiiia. iar ce. i l ' . ea .i pe dctinatorul colecponar. t ' I .i mach (328—281 i. Parma si Venecia in Savoia. indcna. Un fragment] ziduJ vechi de aparare se poate vedea.

Valea Rosie. G. Uiilcvardul Bucures. pireul de ronstituind sortimentul eel mai solieitat atit pe' iicrna. care si-a diverinnfilul producmd peste 30 de sortimente. Ne aflam in cartierul Republicii.Decebal" si trecem pe linga "• MI forma de arc de cere.i'uutului de invatammt superior.A.i telefonia automata interurbana. cit si pe cea externa.irtierul . In cadrul Universitatii cultural-^tiintifice se clesfasoal cursul . •I'prczinta industria textila.ului cu proportiij armoniile caracteristice.Maramuresul" cea rwntativa unitate de acest fel din ora$ si TSniversul ipoi Oficiul de oadastnu si orgamizarea teritoriului I'. Nucului nr. La parter se alia Galeriile de.\direa garii si autogara se impun prin linia moliind doua reusite ansambluri arhitectonice de o 1 1 ^ir originala.u si ajungem in eel mai mare cartier al orasului. dialilme filme documentare. 16). 27). .ti intilnim unitatea . Acesta desfaso o sustinuta activitate pe linia educapei ateist-jtiintiiic maselor. curs care se bucura de o ia audien{a. Exploatarea misar (str..). Pe harta orasului au aparut cartierele .). dezbateri pe teme legate structura Soarelui.M.. In apropiere se gaseste unul din cele mai interesa obiective luristice..i planetelor.Sasar". si Romavta. observatii cu luneta si teiesco^ asupra Lunii s. construita dupa eel de al doilea razboi ' care prelucreaza minereuri auro-argintifere prin 1 flotatie-cianuratfe §i minereuri complexe de la asar. Colectivul de specialisti si cercetaaici isi aduce o valoroasa contribute la rezolvarea problemelor legate de exploatarea^ si prepararea rilor. o moderna artera cu doua benzi de circulate strajl ita de o parte ?i de aha de blocuri cu patru etaje.» construi modernul hotel .Maramuresul". acoperit (600 locuri).Bogdan Voda".T. Dupa numai 200 m strat printre blocurile cu ioarte multi trandafiri. Institutul de cer< < \\ proiectari pentru minereuri si metalurgie nefe• I. proiectii de diapozitive.Repub . Babes se afla cladiin.. mat din trei sectii: planetariu. Liceu pedagogic de educatoare si Liceul industrial de transpo^ turi si telecomunicapi si ne inscriem pe bulevardul Buci resti.Decebal". ale Fondului plastic si restaurantul .. unde s-au construit circa 6000 de '. I. .» Unirii se afla Gentrala telefonica. In aceasta zona a orasului inii I'xploatarea de preparare (flotatia) Sasar (str.Mara" care va "avea i iuri I). cu perspectivele severe ale vardelor si eruptiile indrazne..e ale blocurilor-turn.Traian".. Revenim in Pia$a Gh.R.. pe strada G.T. afla Magazinul umiversul .Progresului". Vici 1 nr. 25).. S-au conturat coordonatele oras. primul bloc-turn _ cu 10 n|| construit in Baia Mare. • •. iniilnimJ malul sting al Sasarului.»fla S^ala sporturilor BDacia" cu o capacitate de locuri. Complexul astronomic popular..M. Galeriile de arta se organizeaza frecvent expozitii de plastica ale artistilor baimareni sau din tara.P. Agenda i«n\ia T. apoi peste podul de pe i.C. care gazduieste importante competi^ii IVi/inul olimpic de inot.c. sc (cat..^Conceput la parametri socialismului. popula^ia cartierului depas.Sasar". Co$buc. parte si de aha a bulevardului Bucuresti se des' c. orasul nou s-i varsat mai ales spre vest. Gheorghiu-Dej (centrul nou) incercam un tur de orizont prin cartierele noi ale ora?ului Lasam in stinga Institutul de proiectare jude^ean.. Construqia care ne atrage atentia prin prq por^ii ?i masivitate este Spitalul jude^ean cu 1 350 paturi. 28) este legata subteran de vei n. In spa.M. Pentru grupuri de turisti se organizeaza: lectii-proie sub cupola planetariului. care asigura racordarea l.Decebal" si cartierul . La pat OHIO JURISTIC AL JUDEJULUI MIM sint amenajate Oficiul P. . dar si spre sud. perfec^ionarea utilajelor miniere. primul construit Baia Mare. magis piete. . dind o personalitate cu totul deosebita Mari.. Cosbuc nr. Nis'tru si Ilba. idcrea pentru producerea si industrializarea legufnictelor (B-dul Bucuresti nr. transfor Cimpurile ?i mlastinile de odinioara in cartiere.Mia Valea Rosie. complexe comerciale.R.N. \P i iC i dreapta. Tipografia Baia Mare (B-dul Bucuresti nr. camera solara si obser tor astronomic (sir.Maratex".Omul ?i cosmosul"....ind popula^ia m'lui oras din anul 1950. cu o tie 3 000 de linii. ml .iinente.. 101).. si Fabrica de faian^ai . . Pe strada V. revenim in cartierul . extinderea •\\r\ 65 AHAMURE? .O. Dm centrul nou pornim de data aceasta in directiaj tica.Bogdan .

ie.ti au contribuit la sporirea renumelui accsiu locuri unde creau localnicii Aurel Popp. Simion Corbul parase>te defin| orasul.. situat in partea de nord a i Este un adevarat pare dendrologic. I tit in aceasta zona se gaseste si Stadionul . Alexandru Ciucurencu. cu si stiin^e naturale si filologice. in aprodc Complexul sportiv si de Secua de etnografie si populara. Petofi nr. Baia Mare a devenit o gazda primitoare si pentru pictori care au cunoscut-o — Aurel Ciupe.Mara" se gasesc ' exemplare de pin negru (Pinus nigra). u-est loc. V.a. salcimul Japonez (Sophora ja).. care mu dezmmt vitalitatea si traditia i Baii Mari. L. arborele de lalele (Liriodendron tulipifera). plaI'latanus occidentalis) 5. Lidia Agricola. nucul american (Juglans nigra). itla Victoriei. Lucian Grigorescu. sculp tori. 18. unii fiind stability definitiv in Baia Mare cum sil OHIO JURISTIC AL JUDEJULUI i t . intilnim un exemplar din <le lalele (Liriodendron tulipifera). sint locuri de reconfortare cautate de ircni. Mai tirziu. Arthur Verona si altii au inceput lupta impotl artei academice si a institutiilor ce o promovau. adeptii lui au intemeiat . In cadrul Grupului scolar minier 31 al Liceului trial minier (str. Eugen Pascu. losif Klein. O parte din acestia continua sa luc si azi.' Bildu-Dancus s. Specia face i reprezentantii vegetali din urma cu 60 milioane iind din acest punct de vedere o curiozitate flopc de intrarea in pare ne atrage atenda Monuostasului roman. in anul 1902. unde se organi cele mai importante expozitii.. carora li s-au alaturat noua de piotori. venim la locul denumit Cimpul tincretului. eleviij Simion Corbul s-au constituit intr-o scoala. trecind pe linga Casa pionierilor (str. la nr. ca §i ste(Quercus robur) secular din apropiere. la nr.Scoala libera de pictu si . mai ales pentru micii vizitatori. o inalume de peste 30 m. Alexandru 7jj fer. 17—19.ii. |). dominat de impunatoare a unor arbori monumental!. cmplar este declarat monument al naturii. Aleile parstrajuite de busturile de piatra ale lui Mihai Emi' T.. VasJ Kazar.. Ariii un coronament bogat. beneficiind chiar de ateliere. ascunse de coroaneH gate ale batrinilor arbori.. aici. linga gradina de vara . Magnolia sp. Mare s-a mentinut indeosebi ca un excelent . Valea Rosie se in Parcul 23 August.mecanizarii si automatizarii unor procesc de procj etc. '1 din marile palose cu care erau decapitati condamnatii Mr fi vazut la Muzeul jude^ean. Petre Abrudan. Romulus dea.nd.>rc se gaseste si gradina zoologica (str. Andrei Mikola. George Co§buc. se gasesc citeva construed! de ieri si de azi ale scoli de pictura din Baia Mare. Pe strada Victoriei.iici se faceau execudile celor condarnnau la moarte. Trepl miscarea devine cunoscuta. 64) din apropiere. 18) i dc atract. Babe? nr. tdparis. In anul II Simion Corbul impreuna cu pictorii loan Thorma. Berlin. se p| tesc generative viitoare pentru acest important sectorj nomic.Societatea pictorilor din Baia Mare". '. Miinchen si in alte mari orase europene. documentele ne informeaza ca in evul me. sau continuind drumul pe str. Lendvay Marton l)aimarean). Arthur Ve si loan Thorma. opera' a sculptorului Andrei idicat in memoria celor cazuu in luptele impoilcrismului. Aici este si sediul Uniunilj tistilor plastici — Filiala Baia Mare.23 Aui" si ?traadul orasului. in mijlocul pare. mai ales cu intentia de a obtifl libertate de create pentru artistii cu vederi mai Miainj Acceptind orasul propus de $tefan Reti. Tr. Teoa Horsia $i muln al. iar mai tirziu Vida Gheza. deoarece pinzele realizatej timpul verii la Baia Mare erau expuse iarna la Re Paris. cu multe •xotice. Ne inscriem pe autostrada care insoteste pe o * i o" « i " iii • nul basar si ne mdreptam spre noul bloc cu 12 etal apropierea Facultatij de invatamint pedagogic. StJ Reti.J C. .1 (Madura pomifera). Caragiale. Dintre acestia amintim: Tsuga canadensis. I a poalele Dealului Florilor a inceput sa se contureze I mai de seama obiectiv turistie al ora§ului §i impreju- .a. precum si Liceul de ?tiiJ naturii.atcli« prin activitatea artistilor care au Iticrat aici. Stabiliti temporar in MaramuB ace?ti artis. Din filele de istorie a acestei scoli aflam ca a fostl ata la sfirsitul secolului al XlX-lea de Simion CorbulJ Hollosy (1857—1917). dirvtre care se remarca Nioolae Apostol.

M.a. Trecem pe linga Inspectoratul silvic judetean.Phonix". 1 fat. ramura relativ noua in peisajul l Uimiarean.. se gauiclcrea pcutru mecanizarea iraasportului iuI.' ruinele acestei fabrici — care avea un nume simu l'honix" — si din cenusa ei. cunoscut si sub numele de nT nul cu munitii". aceasta unitate industrial^ asigura circa i i i u volumul producpei industriale a municipiului 51 |n". • i l l .M. rnori de apa.) care reprezinta industria IMic cle majini. laminate si oxizi de i. trecem pf linga Filiala arhivelor statului din jude^ul MaramurH Tribunalul judefean si Teatrul dramatic (care mai cuprinj Secpa de papusi ?i Secjia de estrada) si care in anul ifl a sarbatorit un sfert de secol de activitate. precurn ?i mari cantitati de piese de tciuru minerit. un zid solid.Unitatea". ar fi fost r pus de plumbul ucigas haiducul erou Pintea Viteazul i august 1703)..M. cu peste 150 fl piese jucate si un repertoriu ancorat m via fa. eliberarea patriei noastre a gasit aceasta intr-o stare precara dm punct de vedere al inzesiclniice. cea mai mare unifcducatoare de cupru din ^ara. precum si a distrugerilor proI de razboi. i reagenp pentru uzinele de preparare a minereuri69 . importante -. Lasam in stinga B'M'iotccA judefeanS.. reprezentind tara ^a festivaluri internH p'onale organizate in Italia. cu metereze si 3 peris de forma conica.Turnul macelfl lor". Majini de incarcat. SPRE ZONA INDUSTRIALA A ORA§ULUI O artera ce se desprinde din centrul nou rnerg(H direcfia estica. iirini. cu scopul de a fabrica acid sulfuric uMilul de suit recuperat de la uzinele metalurgice llului.U.. Baia Sprie catrj zona industrial^ a orasului. spune legenda. Norvegia.r. strada Scinteii. iar in stinga CooH rativa mestesugareasca . linga piata de alimente ne apare . se afla o aha tinara reprezentanta a inonstructoare de masini — Intreprinderea de masi accesorii.M. s-a ridicat actuala In.rimilor. H i i de funiculare. Vom trece apoi pe linga Catedrala romaned^l si Secp'a de tricotaje . Ungaria si Fran^B Din centrul vechi ne indreptam pe str. la 'lioenergetic Porjile de Fier $i chiar peste hotare. vecinatate. aproape la iesirea din oras. La intersecp'e. agitatoare pentru flou l .B sam in dreapta cladirea cu sediul Uniunii judefene a <H perafiei mestesugaresti (U. o ramasi^a din fortifica^iile care imprejmufau sul. se afla Intreprinderea rnetaiurgica de metale tell (I. Amplasata impal lltrul Ferneziu.r. paminturi decolorante pentru industria petfoliera. O parte din spectacole s-au bucurat de sufr™ giile publicului spectator din ^zrs. surf. din producyia najipnala de metale neferoase si Uturia propriu-zisa a intreprinderii incepe in anul kind se construie$te Fabrica de acid sulfuric si proliniiice S. ilreapta. i u h i i t e in toate exploatarile mmiere din ^ara. si din zonele etnografice limitrofe jude{ului. si de peste hotare. iar in dreapta Judecatoria Bala Mare. echilibrat t\ bine ales. Me continuam drumul spre centrul vechi. trolii. denumita . care se reyii i l i i j > a cosunle inalte. concasoare etc.M.. Notaraf tul de Stat. facind o deviere cle circa 200 m. In jurul sericii de lemn care datea/a din anuJ 1630 (adusa aiu satul Chechis in 1939) vor fi expuse in final circa 151 piesej. o actil vitate meritorie. de asernenea.M.M.U. ventilainiiia si alte utilaje purtind marca I.). pastrate pina astazi. ce duce spre Pia^a de I mente.Progresul".voltarea unita^ii. in timp ce ataca cetatea Bala Mare in fr tea armatei sale. mare unitate economica.C. I.J.i cu cele doua platforme industriale din Baia |i I'crneziu.| tori In fosta cladire a Teatrului de vara este organ! Expozitfa pavilionara de etnografie si arta populara I ramureseana.a.N. din anul 1925 este mutata pe locul cunoscut iiiiiiare a dezinteresului manifestat de proprietari i dc/. Secfia de etnografie si art! populara cu o H vafie interzonala de arhitectura populara.M.case de lemn.lM. circular.). in aer II care va cuprinde in principal piese din Maramurc}.) si Intreprinderea mecanica de masini iniiiicr (I. Aici se produc diterite masini $i lnicre ca: celule de flotare. nomenclalubricate cuprinzind aproape 1 000 de tipodiilc utilaje. Aici. OHIO TURISTIC At JUDEJULUI ca dreapta. Sccfia de pSpu^i desfasoara..A.M. Pe linga acid sulfui i so produce cupru electrolitic. veritabila tentape turistica. idere rnetaiurgica baimareana.

precum s. cit §i pentru tratamtm (boli ale sistemului nervos periferic. una din marile realizari in prepararii minereurilor.-!^r principale de circulate. lasam pe fl Liceul industrial nr. progresul estel cuvintul decisiv spumndu-1 stiinta si tehnica modernl acest domeniu. la o altitudine medie I 915 m. In sezonul alb ea este indicata pentru practicarea schilli lui.pectiv padure-parc 51 padure de agrement. sub virful Igni^. iiiiiuscut ca o problema importanta pentru muni1. daca urmam soseaua ce se desprincJB dreapta din apropierea statiei de benzina.l Mai". De !a zdrobirea manuala a minereului la macinar^ togena sau flotarea colectiv-selectiva. In vederea imbunatatirii activitapi de i. In continuare drumul modernizat ajunge la S tfunea de odihna Izvoare (32 km de Baia Mare). tntoarcerea se poate face pe drumul de la venire fl printr-un alt drum. an peisaj de neuitat..). in spei i M . I . Stapunea dispune de trei j (145 de locuri. . la care se adauga climatul sedativ.a. 1 $i intram in cartierul FernezJ cea mai \eche intreprindere metalurgica din jude$. anual in luna iulie. se afla Uzina centrala de prcpararc a (Flotap'a centrala).i iniiea cu specii de interes peisagistic ?i economic a /'UK 1 de agrement din cartierul de sud al municipiuiMilele de protecp'e de-a lungul iazurilor de decantare i. stapunea dispunind de pante variate atit pentru 1 cepatori. uzina are o static centralM distribute si control al reactivilor 5! aplica tehnolo^H prelucrare avansate. unde se afla PojH turistic Baraj-Firiza. afecp'uni pulmB nare §. recomanda stafM nea atit pentru recreare $i odihna. la intrarea in localitatea Ta 'Sus. deosebit de pitoresc.Izvoare".Tot in aceasta zona.ir si a gradinii botanice la Baia Mare. luat masuri ce vor asigura incadrarea zonelor de . care ii permit sa realizeze cxtfl de metal la nivelul atins pe plan mondial.i mediului inconjurator ^i combaterea efectelor I.1 i.ic lorestiera de pe dealurile din Hmita nordica a pinlui Baia Mare in categoria de paduri de interes ir. Pozip'a sa deosebit de pitoreasca — o alternan^a* poieni iji paduri — imprejurimile salbatice si unice ca pn saj. Lacul are un debarcader $i ambarcapuni.ara. are loc festivalul folclorlj . iiublcma de perspectiva este crearea parcului den. Modernizata continuu. proiectata $i construita in I gime de specialist! romani iji dotata cu utilajc fabric) exclusivitate in . imediat sub Pasul I unde venim spre Baia Marc strabatind. sitlH pe platoul cu acelasi nume. care ajunge I OHIO TURISTIC AL JUDETULUI Mare! in drumul national 18.i Mare este pastrarea cit mai nealterata a facile mediu.. confort I si II). \M . s-au stabilit o serie de masuri menite sa creeze npiime de aplicare riguroasa in practica a politiulnlui 51 statului in acest domeniu. fiind unl agreabil de recreare al baimarenilor la sfirsk de I tamina. cit si pentru schiorii avansap.. cu spapi de cazare. Aici. Tot aici ne intimpina pe stinga frum« coloane de andezit bazaltoidic de linga cariera LimpB Continuind drumul pe valea Firizei putem face ol cursie pina la lacul de baraj — Firiza. La intoarcere.

tel.. 17 brie 36. tel.T. " . Gh. 1 191 ConsiliuZ popular municipal. str. tel. Plata Libertatii 8. Cos. Petofi 18. 17 Octombrie 37. str. 1 Mai 8.statie. Gh.. tel.Maramure?". Piata Libertatii 16. tel. tel. str. Victoriei 57/8.. Tautii MagherSus. str. 3 12 89 ii ••(!. str. 111 24 (lira artistilor plastici. tel. 1 1623 Anvamblul artistic . Cosbuc 31. str. Plata Libertatii 6. 12888 0 de etnografie ?i arta populara.. tel. (O. tel. 13880 In mixt. Culturii. 17 octombrk121 62 Agenda de voiaj C. 11813J Casa de economii si consemnafiuni (C. tel. 23 August 2. 3 15 01 Agenda teatrala.R. tel. str. 1 25 81 Cofetaria . 3 17 58 Autogara. Plata Gh. str. 17 Octombrie 25. 12527 iiircmtttl . 11916 inica (secfta interne). 1 35 71 Casa de cultura a sindicatelor.. str. tel. Cosbuc 14. 39. tel. Turbinei 30. nr. 1 16 24 Agentia C.-Dej. B-dul Bucurl 5. 117 39 Itl mixt. Plata Libertatii 6. Marx 2.. Co§buc 14. str. str.. 1 50 27 i — static.sti 7. Gh.C. str. 1 35 83 Birtul Jgnis".. tel. 1 25 84 Braseria . 1 2016 Complexul astronomic popular.). tel. Agenfia nr. str. str. str. tel.). Gh.C. 1. H 1 11 48.E. 37224 I municipiului Baia Mare. str. str. tel. 1. Plata Gh. Plata Gh.. 3 07 54 . Gh.static. Dealul Florilor 1. tel. 1 Mai. 11927 . G.-Dej 6. str. Aeroporlul Baia Mare. Victor Babes. tel. Victoriei 138. 132 69 Clubul tineretului.Jfiinis". tel.Dacia". tel. tel. 11915 Umra stomatologica. tel. tel. Cri§an 4.Minerul". 1 26 80 ifti".Minerul". tel. 1 23 45 Autoservice .Maramuresul". str. Tineretului. G. Berariei 40. G. str.Transilvania". B-dul Bucure. 1 43 70 Cinematograful . tel. 17 Octombrie 32. tel. Cosbuc 16. tel. tel. 11728 •porturilor.-Dej 5.F. str. Plata Gh. 1 34 67 Caniina-restawrant .Gh. tel. K. tel. str.Adrese utile I zootogica. tel. I Tl 122 I1 judefean. 14503 immtul . turlstlc Jude^ul Maramurei . str.. Culturii 1.C. Filiala Baia Mare. 1 60 56 itt de invafamint superior. Plata Libertatii 9. 13343 . str. tel.E. str. Aleea GSrii. tel. Baia Sprie. tel.Bucure?ti". tel. tel. Victoriei 21. Victoriei 99. tel. 3 41 36 m i n i orafului. 3. 13339 nil dramatic. 12288 nirimtul . tel. str. G. 11306 . Plata Libertatii 7. $incai"..Minerul". Baia Sprie 44. tel. tel. .Dacia". nr. Carpati 2. Victoriei 57/8. Unirii. Turbinei 30. str. B-dul Bucure. Automobil Clubul Roman. 11834 de cultura generala . B-dul Unirii.E. 3 19 21 Bazinul de inot.sti 5.-Dej 11. '). G. 110 20 Farmacia nr.Tarom". str. 1. 16112 In meteorologica.Maramuresur str.. tel. Baia Sprie 61. tel. 12025 OHIO JURISTIC AL JUDETULUI I 1245 Tunosport.. 19093 i i u i n t u l . tel. tel.-Dej 9. 1 48 65 Autoservice. 110 ( Direcfia judefeana de posta si telecomunicafii. tel. str. 1 37 48 i m i r u nr.Farmacia nr. Minerilor. 13368 Agenda C. str.J. tel. Cosbuc 14. Autoservire — Plata Gh. Independenta 2. tel. str. str. tel. tel.Lacto-vegetarian". tel.Expres". 1. 1. Baia Sprie 1. str.buc 1. 1 48 12 . Piata Libertatii 1. B-dul Unirii. str. tel.. 31180 Biblioteca judefeana. str. str. 2. tel. B-dul Bucuresti. G. tel. Progresului. 1 21 88 Agenfia . 1 42 65 Cinematograful .. 11043 Agentia de turism pentru tineret. 11291 Galeria de arta a Fondului plastic.. str. IH universal . tel. str. 1 14 19 Agcnpia de turism. Cimpul Tineretului. tel. 1 25 72 Bufetul . str.Crinul". Autoservire nDacia" — Plata Libertatii 7. •I 1 28 95 n i i i l judetean Baia Mare. tel.) ii noastra nr.

teriale de construe^!.5 km do dp. dech oentrala ce apare in dreapta. Xegenda spune • conducindu-ne prin zone fol. monument al naturii. In partea de nurd Avind in stinga riul Sasar stinga drumului) aten^ia . ^Patioase. putem lace OHIO JURISTIC AL JUDEJULUI 'Sirtii * Piatra • 11/0 Cese^ti Tatau'lui Breii Cocoyului r i Statiunea Uvoare Covata Ml 00 Vf. la intrar" Baia Sprie. trecem prin Tautfi de Sus vechi centru de mineri cu atrasS de arborii secularl^ mici a^ezari caracteristice.a fost adusa aci'de ero* clorico-etnografice distincte si gendar al acestor locurlj bine individualizate sau spre tea Viteazul. lurgic. Ca obiective industriale ale acestui centru e pe dealul Bodoaiei supra^ tuieijte eel mai batrin cai suficient sa amintim Flotajia comestibil din {arfi. Din municipiul Baia Mare orasul Baia Sprie se pornesc radiar mai muite 0 Piatra masiva n0 piatj trasee turistice care strabat jude^ul in toate directiile moarfi". zona in. ocrotit de acest fel din ..telegeri iscate intre nlor mereu fumeginde ale Hi celor doua locali stabilirea limitc Combinatului chimico-meta. Gutii L . -. ranit la poarta ceta •XPentru a ne indrepta spre Mare.vind tar. eel mai mare obil colo alaturi de case moderne. Sighetu Marmatiei.avind in vedere dest dustrials cu siluetele cosu. La circa 1. Bezervatia de castan care se mai pastreaza ici si tibil. Din apropierea unei In imediata apropiere a tablei ce indicfi intrarea in duri de stejar. strabatem strada alta variants a legen Baia Sprie cu case ce repre. d'upa cc o serie de regiuni pitoresti.Une ca aceasta piatr zmta arhitectura orasului a^ezata aci de Pint. lasind in dreapta In.Trasee turistice Lull teiului Vsiea Steianihi ' A^Feresit! t3. de Unitatea de industrializare a de ani si o circumferin^1 lemnului si Fabrica de maaproape 9 m.Baia Sprie si Tautii ?ini si utilaj rainier.tru a marca hotaru treprinderea mecanica de ma. pornim ca ar fi rnurit Pi spre est. pe acest loc. vechi.

apa i. datoritS izvoa. Ceea ce atrage atentia in mod cu totul deosebit sint impresiunile de frunze ale castanului comestibil. ca si ale altor specii mediteraneene cum ar fi magnolia (Magnolia dianae). emana gaze si ! miniere (Baia Sprie. se tul sudic al Muntflor Gutii. Documentcle testa existenta acestei tati. • 1 citeva cSsu^e mici.viere pe stinga. Astazi nunielc localitatii a traversal tari si continente gasindu-1 inscris in titlul multor lucrari si comunicari stiintifice. face legatura cu Exploatarea mestesugSreasea. cu blocuri immul spre . Ea versantul cMir. la circa 3 km. •lii"i . Drumui insoteste vaiea Chiuzului pe circa 7 km.urile de descarcare si de cultur&.numai ca despre una dintre cele mai pitoresti asezari de mineri. jurat de o padure de stejar L In partea de sud a in amestec cu conifere. i ind reglementate relatii^tre 1'isc si mineri.din dreapta. sa aiba asigurate mijl^ai'i protoctie ^?i asistenta u cala. sub forma s c tot !ji la Baia de sulfat de cupru. > • steampuri lucrau 12 on 1 . bine conservate in diatomit (o roca moale. dar mai . DupS A atit pvin oricirea sa. pe \la a minereurilor partea dreapta a soselei. La km 15 pSrasim drumui i f .drumui industrial modernizat care urea la si atrag numerasi tu. de unde.(. mineriil la Baia Sprie participaj greva generala din 20—28 tombrie 1920.urirnile orasului Ba. citeva serpentine ajungem in I prin compozitia apei. Pe o lungime de circa 9 km. pe piraiele Izvorul Plopilor si Jidoaia. nrina 5uior. deschisa la culoare) urine ale vegetatiei tertiare depuse in urma cu milioane de ani. sulicjil) majorarea salariilor. strabatind un peisaj de o rara frumusete.. OHIO TURISTIC AL JUDEJULUI BAiA Si'BIE (km 9)jj situat pe valea Sasaru poalele Muntilor GutiiJ un vechi centru mini| o populatie dc 16 666 cuitori. pina lc unita^i social-cultula silor. ob. s-au deseoperit. cind omui nu locuia Jnca planeta noastra. termcn de comLa iesirea din Baia Sprie. din centrul in prima etapS. in < n ( unor divergente inter• Un alt document in : este eel emis de reg U( dovic al II-lea in an i )1 prin care locuitorii sint scutiti de piatire rei dupa miuele ex| Pe la sflrsitul secoi XVHI-lea rnuncitorii . . uri nefefoase este adus in il contru minier disvagonete pe sub munte. In apropiere.a. La el H|. miniera Suior — Cavnic. j lasam pe stinga o galerie ia nrasului este reA prin cele dou5 ex. cluincarcare a mineroului. printre care serica romano-catolicB.'la circa_730 m • unei vechi mine 77 1 . are o reactie acida si contil Consiliului popular tine acid sulfuric. ales ioni de cupru. spital s. dateaza din am cind Carol Robert primul privilegiu orasuly anul (1521 j apare primul lament minier pentru c u ^ Baia Mare si Baia Su."-.. la suprafatS.inn pentru prepa. In anul 1907 mai notam I tul semnificativ ca mincrll aici intra in greva. lapoalele versantului sudic al virt'ului Ignis. ru pilcuri de paduri prin padurea de pe versanel golase. biblioteca.ale unei vietl noi. ) care. M-i-olul al XVlI-lea. Este un lac circular incon^ftt dreapta a rtului . innritoresti. vapori calzi. friabila.rrlor termale ce se af!5 in suhteran. Pe aici se poate face si accesul spre virful Ignis (1307 m). liceu. unic pe un drum pietruit. .gura" unui tunel.sorvam . mica poienlja de pe malul linnnt in anul 1920 p_rin Laoilui Bodi. el nnteriale de construel' liaza de transport.). unde se afla cea mai inalta biserica cle lemn si la Cavnic (20 km) (vezi traseul V E). din care ltu trasat coordonatecauza capata culoare albaslra.a.> >. loc unde extraircam . spre Ciuuzbaia. »-a construit un mose poate ajunge urmjnd dru •drtior.pejilul Migorea minorcului s-a realizat. frecvent.! '/.national si ne angajSm pe it deosebit de pi.caro. monumenta arhitectura. . 1 •! A'. Libertuta centrul orasului se al'l citeva cludiri. ^^•rntuil vechi se mai dupa cca 1200 m spre est. Intreprinde. apare acrst curios fenomcn ntc-sc do trecut $i ca natural. arborele de lalele (Liriodendron prococcimi) s. in gropile Chiuzbaii. Intreprinderea de rvicii. secolul al XlX-lea constrtj prin contributia fortata a nerilor de aici si Casa U de mincreuri neferoase. de unde zScSmintul de mineredo piine s. In Piat? .borcut" pm5 la o ^mtf si spatii comerciamargine de padure. Aici. Mult timp s-a vorbit despre satul 'Chiuzbaia. O deviere pe dreapta ne conduce spre §urdesti (10 km). ul. apare ca un urias Dupa circa 2 km urcam . Alii de ceilalti muncitori din zinul baimarean.stru"..a. In rezervatra fosilifera Chiuzbaia au fost citate ca prezente citeva zeci de specii noi pentru stiinta. numita pe vremuriij Medius. Revenim la drumui national (km 9) si ne indreptam spre Baia Sprie.

.. legendelor locale. Piata Libprtli. etaloaza o Jntr<« paleta de culori galben-iB niu. Braserla .Mineral". Mntfiotf. ce travcrseaza Masivul Gutii peste pasul cu acelasi nume. A/<? Tf 6L ' •)U|>A cc invlngem cea mai Primul document In care •I portiunc a traseului foroste semnalat Pintea sji haiBl clin serpentin^ ametiducii sai dateazfi din anul I ' i .. Localnicii nu intim.Pintea Viteazul". jutor sanitar. r La sud de lac se malta U muntele Mogosa. In acest autentic Avind in vedere desele •or s-a turnat s.Lacul Albastru" s t r r i(o/n.' ne Imbie la un pop/is • scurta duratS .tigniia!i_ (pivnita)Tuy / za sprijinul dat haiducilor de •ili'o. 2 (m ' 24). Piata Libertatfi nr.ramuresului de haiduci asu|flr de 12 camere si saia de pra unui grup de comercianti MurA. in special pentru sporturile de iarna. din virful F cflruia (i 246 m) coboara o j' £irtie de schi lunga de 2100 m cu o diferentfi de nivel d™ J500 .Pintea". 9 Oficiul P-T. f a 98/ _m ajungem 1694.i filmul actiuni . / In apropiere se nfi Wexui turistic pentru «?u«or". i ar amatori i Pot fncerci Pescuind. Co/etfrte B^n«-. 79 . in jurul careia I afla citeva poieni.itaurantul .\'ivo-J_ j Alte documente evidentiai|" t)i .1 nu numai din tpponi.T. relatind atahhi specific maramuresean cul intreprins in Muntii Maflunisa de vara. . itfl tat". aceluia care ntea este produsul fantezi.catre populatia din satele •lor sustin c3 . Pentru a urma traseul spre Sighetu Marmatiei..ij fantastic. imparatul LeIn fantezia poporului aparc.. in iiulare de tipul baladelor primul rind. ADRESE UTILE j . Tgnis nr in Cantina-realaurant.date despre eventualii haiduci lilculclor. zate de haiduci.Fintina ««• izvoare".m.raliul castanilor". Daca pina nu platS imperiala de o valoai mult unii considerau ca re do 500 taleri.ardclene se adreseaza prinI m bar. revenim la druniul national 18. viu popularc.-.tr-o scrisoare judelui oras. str. Iarna se pot in..imperial! .! se ofer8 o r3s•nomenesti. linie de autoser. Linga can ton ul nr.morrntntul" Icgendarului rou Pintea Viteazul. Aleea Minerilor nr.uIj n-staurant care of era un lui Baia Mare.altitudine. cu puteri su. Cadrul pitorosc ¥i dotfirile existente fac ca acest loc s3 fie foarte so'icitat de turisti. in anul 1699 I'opularitatea eroului le... ! nr Farmacia.. adicfi in 1701. o cochcta construc. Dificultatea tehnica a drumului..'Pintea Viteazul" reprezcntant al aristocra^iei ). idar Pintea Viteazul re.. in ultima vreme sau mort. ca un per. poate eel mai lung traseu de acest fel din fara. o currhitatea sociaia a preferiozitate a naturii si spre i i i I via^a de ha i due. . excelent intretinut. u. toate mobilate in stil greci. I)|A ban s-a amcnajat un Se ordona sa fie furnizate i pentru parcarea nuto... Sasar nr 4 Circumscriptia sanitara nr 1 *tr r. Piata Libertatii ' Cinematograful .. La km 26 M . din care reiese c3 un I Ininnl ..lui Pintea 500 de taleri n. dar si din creatiile haiducilor si a lui Pintea. care f a .. care dispime" de locuri pentru caz Frumusetea locuril. ranit^i din rindul haiducilor. schiuri. tii apropiere se afla . str. Plata Libert^i n^ ^ Compte* stomatologic. lupta virful Igni§ (vezi capitolul liupotriva asupritorilor.burg. Hanul dis. Piata Libertiitii nr.Creasta Cocosului". Avem de strSbatut 19 km de serpentine. oferS conditii pentru desffisurarea in fiecare an a unui raliu automobilistic. str.. cfl toamna..R. Piata Libertatii nr PR Consiliul popular ora?enesc. Aleea Minerilor nr.. 21 lle.. ce legaturS cu virTul da o m a j mare accesibilitate pfrtiei.periculoase" organiUntie . 7en (a 'inT?*™ ^""^ SV * * Un' deoseblt de vara '. Danesti PoHclinica.. opold I promite pentru capul do pu^ine ori...cftpitanul Cetatii Satmarului.. I mai multe documente aDin Pasul Gutii (987m) se 4a indubitabil faptul ca pot organiza drumetii plficute jul a trait pe aceste meleaspre rezervatia naturaia i M i i i si neputind suporta in. Dup8 doi ani. 6 ' Militia. Dar ceea ce alrage eel mai \\ mult pe turi?ti este frumuseGHID TURISTIC AL JUDEJULUI 20 tea padurii de fag.. pe alocuri npSrind i-/l| let si molidul.Poteci in MARAMURE§ >are. lupta din care au re'Hilitional maramurcsean.Fredericus comes a LovenU. se angajeaza s3 se ofrecventa in aceste cupe personal de prinderea nri. in special pirtia de sch ca regiunea sa fie pe snlicitata dc turisti. Telescaunul.zultat 5 morti si mai multi Rca are fncaizire centraia. TrecaB apoi pe sub colturi de stini ca sau pe linga margin! d« prapastie. unde se va construi un hotel.raniti care ar fi solicitat ailrla saniute.".il prcdS pe zisul Pintea.Pintea-i Cracesti (Mara) si Hoteni.

i .me^ter-grinda".dinp de lup" etc.ocul . iubesc mult cY cul si .perseverenta. scaune si ceea ce-i ific . 1 ..sopreica". obicei pe grinda principals. '. Tipul vechi de casa are acoperisul in panta repede J patru ape. co."* " Portul lor si oblcelurfle. aceasta . care amintesc'de figura d n .H c «-!* Columna lui Traian. Aceasta este schi^a portretulul spiritual maramuresemlor. Scheletul acopensulul il formeazS cornii (cl priorii). Iza ?1 Vis*. iiiadramentul usilor ?i ferestrelor abunda in motive uentale din care nu lipsejte funia.. Harnici si iuti. care reflecta ocupayia de baza.•:'. Ca invelitoare se foloseste drani^a. inconjurata de . Asezarile din Maramures sint concentrate de-a lun vailor sau soselelon m multe cazuri densitatea acest. voinici.„ Slt u«. n Maramures. o b'irna tie lemn bogat ornamentata pe care se re este speciiica Maramure^ului.ruda" — pe care sint aranjate cergi. carrfnaTrar se ac pera cu un strat de hpitura din pammt ce se varuiey Astaz 1 > C a material de constructie se foloseste frecve chirpiciul (caramida nearsa).ul esteiniirte dezvoltat. Capetele drani^ei se termina ascupt. formeaza prm imbmare cununa. nuniit . Peretff sint co strum dm birne rotunde^ sau cioplite.i i.itoaie. demna ce expr hotanre. au o fire blinda si smt de'' bitjk ospitahen. 1 sigur.. cu acoperisul fix s. car^e te UP vS muzeu „.ie spune."7. rozeta solara. Casa de regula e format! din 3 mcjj peri (tinda la mijloc. peprinsi din tata Jn fiy. $1 asa cum aprecia Nicolae Inreao vorba tare foarte accentuata cu apasari inde!un| asu£ra silabelor. •i'ca animalelor. Bogdan Vod 0 vechime documentara aprec. mtr-o zona a civilz emn care impresioneaza prm port. Daca prispa are stJ f*?t t"(Sl * . Intrc stilpi se afla arcaclemente proprii caselor din aceasta regiune. abundent in rcgiune.arhitectura tara-: '...sa mmuiasca barda..came-a j toate zilele") si o prispS f n fata. al t i. s. marii'iilptate in . 'cbuie amintite aici M 5oprul" s.colejna"..Jnt pastrate aid cu sfint v dm generate in generate.te .jdintilnim patul ac op_erit__cu £erga.ele vechi intilnim diferite ornamente 51 inscriptii. iar mai nd Pgla si eternitul. .tra peste care se pun talpi rnj sive_ce.. Ipii sint ciopliy intr-o mare varietate de forme.. un loc cu totul aparte in arhitectura acestei il ocupa bisericile de . In. Casa a ca temehe un joclu_ de p. se ridica sau se coboara in raport cu cantitatea de e care o adaposteste.. mobil.. toate fiind realizate in gospodarie. dar cu un pro. intr-o apa ce serve§te drept magazie de c si ca adapost pentru unelte agricole.i laterali construip din scindura.. Sirbi. .ilta construc^ie masiva o formeaza grajdul 51^ jura ce '' l. inglobind in ea o mare ' '*• irtistica. ei sint m ten desavirsip in construirea caselor d7 lemn. multe perne sulada de zestrerTavite. Pentru pnma oara aud acest 5 grai cu si asp-u cu prelungin cmtatoare . ca .lemiu. in semiiii forma de coada de rindunica.g. Pnvind proporigc atenpa echilibrul perfect. ambele I construc$ii anexe specitice7~simpTe. i'. . iar perne.le £ bisencJle de lemn rJ tesugite cu mult sim. Coama acoperisului din drani^a este 1 'lata. Valea Izei se mai intilne^te un tip de adapost aseiior cu joprul.. hind foarte^ ndicata (Sat-$ugatag. cappdopere ale AMURE? OHIO TURISTIC AL JUDEJULUI 80 81 . culllc l doua_sau trei registre. numita . Au o fmuta sobra.camera dinainte" ?i .. . sculpta portilor sau crearea altor obiecte din lemn. fara exagerare.Pasul Gutfi rcprezintS Si Umita zonei etnoerafice ramurefuIHr.Jlcarnera . cu ochi scfntl ton s. Ca materia^ de construcpe dominant si traditional td odaia este desigur lemnul.it caractcr practic. stergare si alte tesaturi valoroase —. >lesna este un adapost format tot din patru stilpi. artistic. In toate construciiiulnim elemente de decor care confirma sim. masa. "Toar'te mult apreciata. §oprul este format din patru pe care se monteazzT acoperijul de drani^a. cu particularity etnografice^fol lor] State.tirna|^ sau__«^atra_t\ tlementul caracteristic est^ yatra mare cu co5_§i_cuptor. trasaturrenergTce. loc un fn .i sub acelasi acoperij. caramida arsa sau prefab) cate. este fara egal. In treinferioara a stilpilor se afla balustrada formata din •lura cu motive ornamentale simple.0'' "" atragC ° ane multl tUn ^' d'n tara i si Serpentine mai blfnde ne vor conduce pe Mara.perla" a nordului.. u un acoperis. adeyarate.

.i Iza sint cu . we remarca. . Gospodariile vechi sint imprejmuite cu garduri dc j^ iele impletite. parcel sa adaposteasca cine stie ce fapturi telurice si de parte suli^a turnului . cearceafurile (verne). . alta .eta. Ele sint adjH tite de un acoperiij de dranita.. Dintre uneltele folosite in agricultura se pot men^iona: w«/" in care se pune cutea de ascu^it coasa. Obiectele necefC acestei vechi indeletniciri sint mes.irm in plus. de asemenea. soarele. 1'ot o piesa de mobilier este s. arabojitl". de tara. impestritata de bucuria pitores ca haina a unei permanente minuni. Nimeni altul n-a scris mai frumos despre aceste q mente ale arhitecturii populare din Maramurcs dec cian Blaga. cupele. .. leaganul. Uneori in fata ricii se afla pridvorul.. Personalitatea este conferj turla inalta. 51 astazi bine reprezentat. virtelnqa. L'are se remarca pregnant valoarea artistica.1 patului. ICa tesaturi textile ce impodobesc interiorul sint: }termrele. cu motive variate ?i frumos executate. scaunul. si broderii pentru uzul casnic u imbracaminte. cele mai caracteristice ale lor sint de o pane acc_ coborit peste nava pina aproape de pamint..fincu$ul" pentru masuratul l»iclui la simbra. covoare). sugerbe reali/ari ale artel popula se integreaza. sprijinite pe un soclu de piatra. Cit prives.. sutit.. care se agata pe pere^i. pomul vietii.or s.titoare. par. palelor. eleganta. Sa nu uitanul in timpurile indepartate ele constituiau ua cnteriu dH ferenpere sociala.. ce le confera un !. .i la briu $i folosita la torsul din mers.. a porvilor pastreaza elcmentel^H haice cunoscute: funia.ruda". Elementele ornamenI sint realizate prin crestaturi s.i in primul rind prin inaltime. .tiara" i nu este |0i>podarie ^araneasca fara o asemenea unealta a indusHei casnice.i apei se folosesc pentru spalatul covoarelor.i de la intiiul co mai ales in arhitectura bisericeasca.rul. Sculptura in rclie. Totul sc integreaza intr-o cosmica linis. o anume .it. Kazboiul de tesut se mai nume^te aici . Jjtcrgarele se produc in fiecare casa §i sint de doua fe.te . cutberele. la care forma §i amanuntele variaza in func^ie de ||iune §i talentul executantului.. I'urca poate sa fie cu talpa sau simpla.zdrangane" — prisi-liil iiind format dintr-o imbinare ingenioasa a unor buki scurte de lemn. . flori. n i l GHID JURISTIC AL JUDEJULUI I fiind construc{ii simple din lemn. ceea~ce~reprezinta o culme triei rnes. care in volumul .a. . I'astoritul este una dintre ocupatiile traditionale ale •umuresului. pe care se pa'streaza zestrea de tesaturi exe. de zestre. •tie pe firul vaii. O menpune speciala merita jporple maramurejen^H varate arcuri de triumf ale liarnjciei si omeniei. se detas.prinire ccie mai p^retioase si mai fara de re admirate produse aic geniului nostril popular.fl de vizita" a accstui Icgendar col. si cuprind caperi: pronaosul. Citeodata aceste biserici par" colibe cu t u r n u r i . care datorita virtejului imprimat de i. In multe sate vom intilni inori dc apa si v i l ' o n .i in gospodarie (cergi.tesugite cu arta: lele. )in categoria mobilierului cu lunctie prioritar utilitara...eaza «/. dar si • male. organic in ansamblul arhitectonic al 1 In general sint construite din birne uriase de stejsj brad./dfoafe"). la care deosebim o gama variata de modJ rezultat al creat-iei populare tradi^ionale.i . scaunul. Uu alt domeniu in care arta populara gaseste o arie fga de manifestare este acela al industriei casnice texi. I|ARAMURE§ 83 . lingurarul j. rfychitorul." In fa$a bisericii sau lateral intilnim lespezi mari de • tra ce servesc drept masa pentru praznice. Poporul romanesc e fara indoiala mat dintru adincul sau spre pitoresc. . lada. sau . Patnl.caucul" sau . l<irul. de forma conica.geniului popular. fefele de masa (. razboM de fesut.isnit spre cer de citeva ori maT decit trupul bisericii. realizind l^aturj..Trilogia culturii" l e dera: . un ritm ?i un duh atfl degajat.lingura \Cnrareasca". purit. avind dreptul sa le posede doarB mesii. furca.terilor hvali a n o n i i n i .. naosul si altarul. suspendata dea11. El pune totusM aceasta patima a lui o masura. frumuse^ea obiectelor si unellor necesare acestei indeletniciri. frunze.i incizii. Femeile au preluat cu mai multa pasiune arta tradiituhi.ini: unele mai inguste 51 lungi. lingurile.discrd romaneasca . masa se caracteri/. din care^ remarcam: iu</. Fusele intrebukate pe vaile Mara s.. cum nici until dintre toate neamurile incon^B toare. •camintei de lina si altele. titul pitorescului se remarca us. lavifa.^wa" u i r u macerarea semintelor 5! »jugul" pentru boi. fara talpa.

Interioarele caselor din Maramures. ele fiind prinse cu baiere de lina /letita s.astazi ceramica rqjie nesmalfuita. cu motive florale Midente.• ucie. in toate dqminind elementul ornamental geometric. Capetefe "jte'rgarelor s7nT~3ante!ate.i de Una ^esuta in patru it. .1 o tehnica arhaica simpla. care se ircaza doar in aceasta parte a t. Ca incal^aminte traditionala este opinca.arii este azgarda scumpa" MAKAMUREJ 85 . azi din ce in ce ' pmin purtata. Cergile autentice sint cele vriste". Un alt produs artistic de seama este Joint (scoarta. pc: popular din 'fara Maram-uresului (pe vaile Mara. a suferit cele mai mici lificari in timp este guba mifoasa. in sensul ca fetele tinere >rta culori ppatoare.onul". confectionata din Una mipasa. Din inestimabilul tezaur artistic al bisericilor de k trebuie sa facem o men^iune speciala cu privire la \. galben cu negru. unele din acestea fund caracteristice doar acesostumul femeiesc este format din mai multe elemente . cu siguran^a. Un i-lement de podoaba. unde se mai produce .j \ i . mai rar.i o caracteristica generala. care :cta categoriile de virsta. localiu. cu bete inguste (esute cu scindurica i .zgardanul" .1 material.se da la piua". nemtrecut~~in~ ornamen: tie. Poalele sint Icctionate din acelas. galbenul 51 negrul.e. femeile tinere mai imbraca piep• / cu blana inauntru.bars.Arta populara <// Romania" Nicolae lorga a remarcat prezenfa motived" traditionale. totul dovedind fantezie $i talent. in covoarele maraip re$ene spunind printre altele: «Cmd lumea va cunoaWi covorul maramurejean va ramine de-a dreptul uimit (f frumuse^ea lui". de o discretie si un rafinament aparte. Iz: Cosau) a fost conservat mai bine. ca si prinu serie de elemente: jraditionale de o incontestabila valo. verde etc. albastru. cu alte cuvinte covorul. 'Hie constituie elementul specific pregnant al costumului "ciesc maramures. blinda. Ca elemente ornamentale gama c.. • Printre qbiectele de arta naiva. repre/i-n tat mai ales prin centrul Sacel. linii (alb cu negru sau sur). aproape fiecare sat ori grup de sate rentiindu-se printr-o anumita combinape de culori.' confec^ionata din pinza de cinepa pentru zilele de ai si din pinza de bumbac pentru zile de sarbatoare. realizate din mi: noduri (8000—16000). sint icoanele pe sticla.na piciorului este infasurata in obiele groase de lina i.i. de o incontestaMli valoare. ' se remarca prin unele caracteristici. care se poarta in jurul gitului. Unul din me$te$ugurile arhaice este olaritul. in special al . O basmo.ean.. In lucrarea .. foarte extinsa. Pieptarul nu se incheie niciodata. verde. 'intre podeabelc larg raspindite amintim . antropomorfe. impunindu-se prim eleganta 51 sobrietate cu totul exceptionale.ruda".n OHIO TURISTIC AL JUDEJULUI •ca.se da la viltoare".. are un ulteu in forma de patrat sau dreptunghi. Scoar^ele traditionale se disii geau printr-o cromatica calda. roasele icoane pe lemn. dupa care urmeaza ciucurii.. Astfel. 1 icle doua zadii vargate cu dungi orizontale se prezinta o succesiune cromatica: ro$u cu negru. ludiferent de anotimp. in culori mai mult deschise — galben. '. mai calde. Pentru ind rea {esaturii ... aproape disparute din sele maramurejenilor. sint adevarate r pozipi de arta decorativa. fara mineci. culorile ob^inii du-se din diverse parti ale unor plante sau arbus. fiind cononat dintr-o {esatura de margele variat colorate.ul. roju. intr-o bogata paleta de il>ina{ii. mineci trei luri terminate in man$eta sau volane.i inile vii.' Datorita unor imprejurari istorice specif ice. Tnflorata poarta pe cap femeile tinere eugra sau inchisa la culoare cele mai in virsta. foarte apreciata.ti. Fata de culonTe autetif astazi predomina ros. lucrate cu ornaHe de regula geometrice. la care alterneaza dungile de culoare natural. ] retar).fiind _Sagin|a. este culoarea zadiilor. centrul specialization pn»i cerea cergilpr__.. dar bine reprezentate in mu noastre ?i unele biserici de lemn. de la motive geometrice la cele zoonioil florale.horei". '. hi ultima perioada au patruns ornamentele florale s. fiind confectionat din .. ce ce le conferea o mai mare valoare artistica si persistent in timp a culorii. care cuprind toata suprafa^a intr-o varietate natica. Printre cele mai apreciate creatii ale industriei casn este cerga. unele avind o vechime de j300—400 de ani".~iar pentru a o face cit mifoasa . altele mai late si scurte ce se pun pe . avind o compozitie cu desene grapioase $i o cromati intensa dar armonioasa. dealtfel ca §i <•«/ purtat doar pe vreme rece.. iar pe masura ce inainteaza in u tree la culori din ce in ce mai $terse. dar numai pentru nunta. Poate ca eel mai vechi 'lent al costumului femeiesc care impresioneaza prin ' ietatea sa §i. .

In timpul verii se poarta pali de regula din paie. Ca 1 .re\i. printr-o mare varie. flori.-iparte. cu multiple func{ii. saturi comune cu cea din ira traditionala a lemRemetea Chioarului. Alte piese ale costumului popular sint laibarul.este din lemn de stejar. printre care si eel de protec^c mijlocului la eforturile mari. nnem\oi") care dau un plus de pitoresc regiunii. ajungem in comuna fiuior. transparenta. destul de largi. ele se caracte. ca . H-i'sj cu case tipic mara. atit f* cit si nevestele obisnuiesc sa-si impleteasca doua coz le lasa libere pe spate.Creasta se afla cantonul sililea Alba. Pere^ii sint construiti din lemn de brad. Pe pinza de aresul. de care se prim coada lucrata din verdeata. prin ci( elemente caractenstice. artificiale.i| .in care captuses. flori. Palaria de batoare este bogat impodobita cu panglici. sta(.. Gatein^apuTuT^a~rnireasa" cbnstifuie un obicei foarte interesant. aici.se inal^a zim>n). De o patru picturi pe lemn. de unde soseaua -•.te din_domeniile lui Dragos. Cununi mireasa este formata din multa verdeajja. practice.baltul! tesatura fina.te tavanul. Alaturi de acestea.•jte alaturi de valea ("ffese^ti ^ (km 41). este acelasi cu al adultiloi cu deosebire ca aci modificarile si innoirile sint mai lenu GHID JURISTIC AL JUDETULUI 86 I'asul Gutii (km 27) 11 scrpcntinele_ de pc ul norclic al Muntilor iriiitr-o masiva padure par livezi de pomi fructiferi.. Este lipite vaile care strabat sita de pridvor.i'ne construite din lemn. Au un mare avantaj. !?ugatag. larna se foloseste caciula plata. a fost refacuta il maramuresenilor. toritate vasta clepresiune a Maramuresului. . Se foloseste si . construul venit pe aceste meita in 177Q^. Doua ilr arhitectura — biserici.1 lor. Unitare.ia de pompare a Dupa ce traversam_ riul in-ntru Exploatarea miMara. oglinzi.8P. prima as. carna^a confec^ionata din pinza alba. fi vizitata biserica. Pieptarul se confectioneaza din piele $i este fastuos far" dat. se poarvara. precum i . de asemenea.mai deosebita se remarca cele •> '. Por^ile de lemn mestesul este etajat.17.. Parul este impletit in 2 cozi. ajung pina deasupi gleznelor. Un element din ce in ce mai rar intilnit este cureat< lata (chimirul) folosita mai cu seama de muncitorii tore tieri. cind a fost lovita de imduria ^araneasca si mai traznet. Cultura mare este slab reprezentata aici datorita HI 28 un frumos drum condi^iilor climatjce mai asr. pe stinga. Portul barbatesc se remarca. deata. 1 sezonul rece se poarta »cioareci" simpli din lina alba.briie frumos sculptate incing • ii. ciucun din lina. In" ""aproptere—Cte" tata §i impunatoare . {inte de metal.Iormata dm multe siruri de margele de M corai" (corall echivala inainte cu pre{ul unei perechi de boi. turla.clai". do sebit de calduroji. zgardan. cu multe elemente ornamentale. sau le prind in jurul capului. Mai poate fi amin tita straifa cu motive ornamentale abundente.ili-a Alba si lasam jn. dau 'iitfl specifica ?i distincta i?i acoperita cu tabla in anul 'imii. Localitatea •i 1 pina in Isatiil Mara \ este atestata documentar in:i8). toate de o elegan^a si tinuta deosebite. tom' intr-o combina^ie cromatica constanta si caracteristica il la o zona la alta. iar in ultimii ani din material plastic. de dimensmni reduse.lemn — ne vor inso^i peretii din exterior. cind facea pari'& din Depresiunea Ma. Sint relativ scurte. ele fiind un element de imbracaminte specific marc mureseanului. folosit si in alte regiuni ale tarii sate. Cele mai pu. margele. deschise ca subit de supla.de lemn •i:a ce impresioncaza pe — monument istoric.si pe scmdura aplicata pe pe. obiecte de yaloare artistica I'auta se indulceste ^i va. peste care se fixeaza cun Spre deosebire de alte zone ale tarii. puncfate 3e~"fmuT st'rTrib in capi^e (.ine transformari de-a lungul timpului le suferit.Gatiile" (izmenele) din pinza. deose1 lucrate. se pastreazfi pictura zu^nferind arhitecturii de gravului Radu Munteanu din i n:care vale o nota cu to. fiind comode. probabil. In dreapta .ce are unele trF'irl este. Portul copiilpr^ in general. |^"" In centrul comunei poate ' nperis 1. doar talpa i Inestimabilele monumen.. in an. < are o croiala simpla cu pu^ine ornamente albe sau galbcn La git se incheie cu un siret sau nasturi diferit color.ezare pi-" ca din 1360. traversam Cocosului".alaturi de Harnicesti si Sat.e largeste mult.' • "I.. zgardane.uguiat. in prirnul rind.> minecarile tricotate din Una policroma. ne conpre Staljiunea Izvoare pre. numita cittla rotilata". Acoperi. ca elemente ilport anexe. pre • M i U ' si alta a drumului a87 MARAMURE5 I I . panglici. scenele alternind cu motive decorative florale.. 1925. dominind cu au. lecricn si guba confec^ionate mai ales din tesaturi de lina alb..i.

• 1 " TYlS- 89 . Intr-o ilor din Maramures. sprijina acoperi§ul. iar frumoasele console.^ dealului spre j Ocna | * studierea minutloasS a ^wgatag^statiune^balneoeiima.baile vechi. rSsplata pentru vitejia din care douS bazine acopeprimit aceste locurl. La ie$irea din Sat-^ugatu| se alia satul Manasiirea ofl apar^ine de comuna GiuieijtB Aici. Stuttgart).calda sarata si normals.i. ne intimpina bisericu d<. treclnd prin satul Hoteui. din altar. gimnastica medicaia. care rata pentru copii si adu!1. latie cure dateazii pruli»i bil din anul ^1439. ea prezinta interes dll torita pere^ilor format! dlfl trei birne uriase de stejar.si helioterapie. precum si inele. localitatil provine. Des.cum si pictura in ulei pc pinza. pe "un pinten de deal.teri popu printre care Nicoara ij — cojocar renumit prin _ tea locuiui — tare de o mare varietate uiaiica. din care locuri). un drum mollObserva urme de pictura. Pictura naivS in stil blzantin este deteriorata partial. de la cneazul strand cu ba/Ane cu api sS. anul 1770. cunoscut prin btse. baruri. conifer cu apropiere de confluen^a frunze cazatoare. cu o turlj mica. organizata in Anglia. Ea ^H construita din birne lungi Jl 11 m §i late de 1 m. prezinta un balcottM Pictura este §tearsa. terapie diversificata (inhalatil •U de argint. |nii ureapta riului Mara se olfl serva o frumoasa terasa c^H so remarca prin netezinnB peri'ecta. Nu.pentru bai individuale cu ap& 1 >i?ice efectuate Itnga bi. 'mbil. urcind domol 1 de lemn. Pans. in fiecare an.n Inttlnirea Marel cu Co. atestata docuInlrnre spre frumoasele loca. spre drepta (DJ 185 modernizat) putem ajunge la Ocna Sugatag ( i j k m j i . se afla IIIN'i r-are se insimie nevalea la o distanta cle 58 km de Kjiului. a fost initial pridvor. cu arbori secular! ?i I din celelalte tlnuturl exemplare viguroase de larice •unsilvaniei. Partea din fatfl dinspre vest. ce cuprinde Statiunea este dotata cu |tr demografice prMnd na. pantele.! unde.are al nine lorga descpperS ja localitatii fapt care o recomanda si ca statiune de ot c e _ _ . iar in ultimii ani a cunoscut o amploare deosebitS devenind un festival folcloric de prestigiu. Turla cade pe mijlocul naosului daturita adaugirii ulterioare. V (reglstru de stare cldihn5. s-a ajuns terica de interes republican. Incepind de aici pin& • cunfluen^a riului Iza. un servl": monede din secplele ciu de electroterapie si fizio-XVI. s-au electrohidroterapie. rite (folosite tot anul). prin care s-a alungit edificiul. marele savant mantul blind de cru1. • ••.Baia Mare si 20 km de Siilul.oy|Mj putem vizita $i biserica 1 iciiin.nr pe lemn. pina la poalele Gu. Dupa cca 2 km miram In GHID JURISTIC AL JUDET. •luzia certa a unor le. si impachetari cu parafinS. dernizat de 5 km (DJ 109 F) Nnoarte "rarjntjlnit la Jbi. cabine i urma unor sapSturi ar. U sa de lemn. ulterior inchizindu-M de jur-imprejur.' '.rnentar^din anul 1315.nun aspects ale gralulul cantina-restaurant si cofetarie. Londra. ""^H . nivelul de jos este sculptat de jur-imprejur cu un briu. '.Tmjaua" este un simbol artistic colectiv al pre^uirii muncii si harniciei \&r&nului. cSsStoriile. prin contribu^ia locuitorilor de aici. precum s. cu oazS de verdeata. restaurante. dup5 Stafmnea dispune de un Re pare. precum si san&tate. ifl timea unei birne atingind M proape 1 m. Din Harnicesti.'Complexul balnear se alia i spirltuale strlnse ale "Hngli pad urea Craiasca. In cele peste stalatii de hidroterapie si tnorminte cercetate. Acoy^ risul este in 2 etaje. care iese primul la arat. imbogayind cu COIH1 noi tradi^ia acestei arte. executata probabil in anul 1900. ridicata in 1753.ULUI localitatea Sat-§_ug. In peregrinSrile sale prin t.i rfl dusa ca propor^ii.trei hoteluri (cca 289 de llltntoa. dar si ca Ocna §ugatag. Ina de piatrS.durea cu Cosaul se Intinde este ocrotitS prin lege filnd a a Gtulestl (km 49).o ia spre sud. taiate artistic. se aflS satul Ferestl tru bai calde. conducatorilor locaH masaj). (Larlx decidua). lemn conslruita tot in . la cca 1 km de la sosafl se poate vizita o biserica vtl che de lemn ce dateazS dm secolul al XVII-lea.aero. iar tut' 1 1 1 zvelta. In partea sudica are un pridvor. Viriui turlei este o prisma poligoriala. I. In interior se pastreaza obiecte vechi din care re^in atentia trei picturi pe lemn. apartinlnd.i s51l de •ID. Urmeaza satnl Harnicesti (km 44). In exterior. strand pentru (km 53). IH) romaneascS.declarata rezerva^ie naturals. In localitate se mai afla ((rnmnresean. liniste si n Moldova. fiul lui Dragos. . Se mai pastreaza o plol tura pe lemn din secolul al XVII-lea si doua din secolul XVIII. cu instalatii penllnl. P8. la care participa tot satul.a acestea se adaugS clinimures. care an fost mult apreciate la Expozi^ia de arta medievalS romaneasca. unde.. Franca si Republica Federals a Germaniei (Cardiff. Pe pere^ii exterior! jH 88 Din Fere?ti.itaii (iu in care mes. In imediata apropiere a s. la sfirsitui iunii aprilie se sarbatoreste cei mai harnic om al satului.

care h priP-. care valorifici Romdnici.. comuna Budesti.^Pe aeest loc a funcI.punct de pornire fn P res intrerup lucrul: . care pa din vale .lea Cos8ului.ampo. Treptat apa a dizolvat dreapta intr3m fn sa_tu sarea si a dus in final la atestat din anu]. probabil. II. tnpreuna cu cele de la H3rhice^ti au fost expuse la mai multf! expozi^ii internationale. gistral lemnul fn toatp < PSrSsirea rcpetata a mine. care era transportata ciT'plu. are un farmec lele Muntilor Gutfi.roas8. Frumii' asupra lucratorilor.Jenini.ttiul si localita^ile Cavnic.locuri drept re•i.satul pfrfului cii_brebi* meroase lacuri sfirate.. joia.face !}i cu ajutorul lor care asigurS ma. ' a Maramure^. Pe aici b3tinsc am3nunte despre putind sa. c3ci s-au nascut o < mare vrajm3rie" fmpotriva mate prin prabu =''-'»" proprietarilor si chiar . este tionat cindva o statiune bal»t. hepatobiliare si de nai mici.. $isesti.i dare de un florin ce pretin... sarea se extrSgea Marma^iei si doua dp Mare si retur. unde se pot vedea fru. spre .oseaua spre Cavnlc. Numelo vine. Petrova ^i Harnice^ti. folosita atit in cura nvfnd turla patrata. mentionam unor picturi_pe lemn (10 februarie).in bill. pe s. Aici atrage neaz3 una din cele mai vechi tia biserica de lemn ai statii meteorologice din tar8 la confluenta pfrfului (1858). Budes.. este mai cem cuno!?tinta cu zona et.I juIuT'. Scara ce duce la clo. farfnd inca de vfcnie rnulte acte de . inc3 din anul 1489.ghetu Marrnafiei. se aftfi . ca si In Snmcuta Mare. numite .. unde putem se pastreaza mai aprecia noul local al cSminuiiM«. ' dimensiuni.5°C. a. Motivul rfirenilor.Aiaturi de valcarea _a trata aici a fost fn anul 1929 turalS.II.\'echi saline. care initial a funcfioboafa cu Valea Caselot nat in salina locaia. sat aparte.de la noi).rile de construct^.. 559).1 pentru faptele sale Hi-. Dup3 "uncle curse zilnice de la documente. Tn urm3 cu sute de ani se num3ra prin.nutritie. .borcutul" de la Breb (situat intre hotarul satului Breb s. tele~pe Tfsa pina Fn a?ezariln de_. I M M . triva majestS^ii sale".3fil. situata la taminal. Cea rnai struita fn socolul al X scazuta temperature inregis.Tosani" confine apa minerals sulfu" impune prin masi.tenii vorbesc . p. o minune_a_ natin deau camarasii (proprietarii) Muntii Gutii. fostelor mine formJndu-sc nu. tre cele mai insemnate cenAccesul turistilor tre unde se exploata sarea. externS clt si interna. Oena $ugatag e' In 1492.Josani" H sf cfimasa_ de zale I i-roului.i Budespti).lemn din . D3nesti. ctteva decenii — a determinat duce spre locurile erouini fnfiltraroa apei de ploaie in gendar Pintea Viteo. pe locul Olahalls Hatpatakfalva. g3 peisajul arhitectnrn organizata din lume (Istoria satelor. Intre^ina Indelungate pe aceascu orice turist. iar cu multi ani inaItd pste realizata dintr-un inte localnicii fSceau baie in ir lemn.. sus'" c8 in^ acest satuc <\ fost angajat multi iluga. Aceasta naturale din zonS li SP este considerate prima greva . iar pic. din care una din moase monumente de arhin i XTV. La circa 3 km.de icoane valoroase Sprie. localitate straveche de Tirgul organizat aici sap. Mentionam ca la Budesti.-P_e.VSratec.. i \ Pictura este de inspiDe aici ne putem intoarce (jl factura populara". cfnd mercurul termometrului a coborft pfna Ajungem apoi la / la valoarea de — 30..borcutul nemultumirilor a fost o nou3 i/ Breb sau spre . vol. vorba de mamiferul dl La Ocna Sugatagr functio._ P prabusirea tavantilui. lucratorii dc la ocnele de sare din Maramu. pe versantul nordostic al Masivului Gutii.j?Jl _DunSre.neara. Avind fns8 In vedere fap•a de lemn de pe tul ca abia am inceput sa faisani" (1595).la Baia Mare traverstnd Gu1 «ppne cu caracter folclo.Sare care ne pot purta pa'j lacurile din Impreiurlt n-au taiat..Creast.•ptatita mfndrie desl l l l p lui Pintea. mai forma unei piramide Cu seam3 In afee^iuni gastroi' flancata de patru intestinale. Tn interior se apa IncSlzitS cu ajutorul J5Oim/a multe picturi pe lovanilor Jncinsi pe . Trei dintre acestea dateaz3 din secolul al XVI-lea. datorita obiectelor de tat din 1. nate din Una*. . de la un GHID JURISTIC Al JUDETULUI din ele fiind pictate pe ambele fe^e. mine._1360.orobabil cea mki tectura (vezi traseul V E).Industrie casnica.jinele_ lui cultural pe care me^terii 91 in.Cazania lui Varlaam" tipSrita la Tasi in anul 164'i..nudul. cu acoperisul intacte — ne reintoarcem in tjiiipiu si streasinS joasa. Ea este bine si arta populara se pSstreaza ita. iar acope. cxista . ^Jn vom trece cu vederea Stirde^ti. lor — care a intrerupt exploDin Ocna Sugata/r "n atarea sarii uneori timp de dritmul asfaltat care n.Baia 11.icQane. in panta repede.nografica a Maramuresului — prezinta personajele in tara de legenda unde folclorul inul local.prasnicare'1.

Are i de confluen^a Ma. pe valea Cos3ului. .da este chiar poarta de la Lt. Soarele. s-a mutnt satul zavoi.1 din valea Izei (DJ in Sighetu Marma|iei. datorat colinelor care o ineonjura. flori. punctat de casele nordica. ca marime. • locala.Susani" si ^Josani". La VaBrn 53). sau la epocii fierului. sat situat spre sind loc unor intinse zone de culturi agricole. Vadu Izei si Sarasau — 44 611 (Illiitea fiind atestatS do.carte de vizita" a regiunii. SIGHETU MARMATIEI '•Ic'ii se Ifirge^te mult. comuna 9 teni din Moldova. De o parte si nea Maramuresului. Aici se poate Dupa cca 6 km ajungem • -..I-/. 5i alci intilnim douS biserici de lemn. Ne dic municipiu din tara.i o"suprafata de 11170 ha. se afla mai fructiferi.este situat in Depresiu(lltlncte. unde aproape la fiecare cas& ne intimpina cite o poarta de lemn. Deva|n. Ancadramentul usii este surprinzator de frumos sculptat. Stefan eel Mare. alta fl sani (CSieni).Bcr-j . piacut ii irnumitele port! mara. iar impre• Hir-si trage numele de 1 una cu comunele suburbane — Him pe care se intinde. Ca si la Budesti ^H si aici se pot vizitiH monumente de arhlt<» populara in lemn. fiind eel mai nor^Ili'c Maramure^ului. de imporaer permanent sarbatoresc. Asa so ( plica si originea altor 4 mcnte noi intilnite in m De o parte §i alta culmi domoale coboara spre lunca laiVftleni. Jdiitinuam traseul pe vaOrasul a fost construit in Qjci. Acoperisul este neetajat. kill national. aproa« drumului se intinde pe de paralela 48° latitudine nil. cu ape mereu involburate. unde. dau locuintelor un Mrbogazoasa. Turistii care viziteaza l»htnr din anul 1383. Ne vm trage atontia si douSjB pe lemn. ca motiv artistic. M. unitar. IJiiiiuna are o bogatS.Susani" a fost construitfi In anul 1532 din Mrne uriase de stejar. in• ii I/a.area JVadu Izel7(km I 38937 de locuitbri. nu respects pi general de dreptunghi (I rita unui pridvor cofl in partea sudicS. Parole sfnt Incrustate cu motive vechi stilizate. Cea din . Utan. cuprinzfnd multe elemente decorative. spre satul Sirbi. La circa 3 km spre nordest^se intinde comuna fEali**r^ ^\ X^ ' \ nesti (km 8). |HAMURE§ . funia s. a fost glorificat din antichitatel el apare si pe sigiliul domnitorulul Mircea eel Batrln (1390) si pe monedele lui. una • sani (Bandreni). Aici a trait si un alt • liiserici de lemn. Cea din . ambele pe partea stinga a soselei. intrarea in Sighetu MarmaMiriiti pe pitoreasca va.Susanll fost ridicatS in anul 178B spune cS mesterul Ion fl a Titului. iar streasina scurtS. fiecare ell rizindu-se prin ccva • JPrima are formft de ^ ceea ce mi se repctaj alta bisericfi din judflH a doua.'il'iri locali..• locuitori. Se pSstreazS si ancadrarnentul la o ferestruica.Josani" a fost ridicata in 1665. in . al MM . unita cu Mazona unei fortificayi din ete vnrsa in Tisa la iesipoca bronzului tlrzlu de pe ^ln Sighetu Marma^iei. de dimensiuni • reduseT ulterior aproafH bTata spre nord cu o •• scundS. iar _funia" — o coloanS infinita pe orizontala — simbolizeazfl ideea de ccntinuitate a vie^i!._me§tem afla insirate satele rul popular Gheorghe Bqro•tl ?i Fereijti cu fru. Opris. arborele vietii. La reintoarS sa in CSlinesti. tul traditional maramuregean. cioplitor de por^i..pentru prima data acest ofolclorica si artistica ras ramin. reusind Scl ne incinte prin sculptura traditionala. admirabila . constructia a 1 continuatS si terminatSj catre I. ca dealtfel si turla. printre oraseni amestecindu-se cei imbraca^i in por. Biserica din . alaturi de bogatia ' vnare de apa mineflorilor. imlimca capatind caracte. care a conrepv si construit-o. pSsSri. dupa acfl plan executa biserica de ]• in forma de trefla.drumul recent mo.a.o poate admira o pozit de bronz format din 12 sculptura in lemn bratari. Pomii Ecu 5 km. care.-iproape 2 km de la carui nume este incruatat pe Hi't'io ajungem la_j. la ie?irea du Izei s-a descoperit un de•MI.popular! locaii 1-au realizat cu multa maiestrie.tiei. simboluri ale elementelor ce compun universul taranului: soarele. Vechimea localitajH atestata prin documenB din anul 1387. floarea soarelui. tra. in vadul carora \ scriindu-se pe al doilea loc.. datat la sfirsitul e|N) Din Caline?ti putem pocii bronzului si inceputul | | la Ocna $ugatag.multe por^i din zona. desigur.. in lungul cfichiar realizatorul ei. intr-un decorMeo\sebit de pitoresc.. PaJURISTIC AL JUDETULU! sunile bogate au facutl cupatia de baza a loj| for s3 se indrepte spifl terea animalelor. in judeV Are Iflfli $i-audurat de se. Mur me^'terul care executa bli ca satului. Coborim. din n terialul provenit prin del larea celei care se aflal cc-ntrul localitStii. in apropiere locuind I'usi'mlui.surprin^i de pitorescul por|»i|i>iie create de mesteri tului.('•i.

20. 0 tografiU mllncitoresc..Zimbrul". Casa de 4. 10. In geni Vcijcimintul si biserica na au contribuit sul la pastrarea tradijii. 16. coca ce alestu o mai mare vecliime decit primul document ce dateaza din anul 1334.F. In anul 1540 s-a creat prima ^coala reformata din ora^. Flliala de turism. 6. Automobil Clubul Romfln. Parcul . denumit . de-a lungul secolelor. taurant . asociatii culturale si s-au tiparit car^i in limba romana.R. 2. arhitectura populara In aer liber. 11.Gradina Morii-. 5. 22..Araealul". iar in 1836 i$i deschide portile Acadeniia dc drept. car{ii si publicatiilor Prima institutie I deschide aici in anul Prin anul 1883 se Reuniunea invatatori mani din Maramures dafia muzeala. Restaurantul 12. tenii iau parte la toa' inintarile si luptele litice ale vremii. Aici. ricii romane. p&trunsi de ideea luminarii poporului.Asociatia pentru cultura poporului roman din Maramure^". Intelectualii romani maramure?eni.. Spitalul unificat.Marmatia".dealul SoJovan.K.R. constituie uri ment marcant pentr : culturala a orasului . 18. zin allmentar nr. in 1867 se BSocietatea de Icctu: manilor maramureseni' a jucat un rol im achizitionarea si r. 21. 17. care a functional pina in anul 1920. au fost create si au functional scoli.. Tipa anul 1900. Astfel. ~ restaurant. in secolul al XVI-lea a luat fiin^a o §coala romaneascfi calvina. C3HID JURISTIC AL JUDEJULUI . p ]a revolutia din 1848. 13. 19... restaurant . preeum §i existen^a unor zacaniinte de" sare din apropiere explica dezvoltarea si evolutia oras. OHciul P.Dragoj vodfi". tetul municipal P. taptui ca se alia ia iatereeepu unor drumuri comerciale. PoUcOinica. care a concurat la deschiderea prime! Pr dii de invatatori din mures care pregatea tori pentru $colile roi ele nu erau subven^ii stat. Monumentul osta^ului roman.ului. Hotel .F. Liceul . S. Gitra C. Statia PECO. Farmacia nr. ci se intri contribute poporului..Cetatu". secole de-a rindul constituind principala asezare urbana a vechiului comitat Maramures.. §i autogara. 15. care ?i-a prelungit activitatea pina in secolul al XVII-lea. 23.LuceafSrul". Secole de-a rindul. 17. Monumental osta$ului sovletic. au fondat in 1861 . 25. a volumuT plome maramure?ene" cplele XIV si XV in romanS si maghiara.C. manesti.. Rezerv. Orasul Sighetu Marmajiei este cunosqut §i ca un vechi centru cultural. Muzeul municipal. Librarla . 3. $i Agenda de voiaj C..Tisa". toricul act al Unirii 1. 24. tinind academicianul 1 Mihalyi. 9. i . 7. cestei zone. i'ozitiu geogral'ica tuvorabila. Hotel-restaurant . si consiliul popular municipal.

mai • consemnate unita^i alejl ra|iei mestesugaresti/^H nea de cercetari Intreprinderea de m^B re a agriculturii s. i ternationale cistigind M.a. ce se numarS printre marile obiective industriale ale Maramuresului si care isi va extinde GHID JURISTIC AL JUDETULUI c'apacitatea de Pro<jH viitor. Ele oglindesc si sugereaza in lU'&ri stiin^ifice. ci.tate.rSzboiul de fcsut. ce s-a remarcat ilu 30 de formatii ar. liceul (d tier.nice. o parte din ele fiind de subordonare republicans. la care se mai ad| Scoa)a generals de muild $coa!a popularS de I Printre numeroasele instil /fle eultura ce fiinteazS in I arointim: Casa municipal! . Col mai important obiec.naturii. Cu mai bine de 50 de ^i numeroase cluburi ani in urma.. Vizitatorul Opierea Complexului de va putea admira unelte vechi Mcrare a lemnului.tiv turistic din acest centru pgruiul. ce insumeaza aproape 20 000 de planse i1 si al portului popular Valoarea cea mai mare a •roase sint si ansamblufolclorice sau iormatiile muzeului este data de Secjia tlce din judetele limitrofe de ctnografie. In prezent. scaune curbate. O bunS parte din volumul productiei este solicitat pentru export. de acum citeva sute de |c'i baza materials de o.Unitatea". oase manifestSri fol. Dancus s. clasa munciloare ia parte activa la lupta organizatS de Partidul Comunist Roman impotriva exploatSrii.iblioteca municipals. Se produce <ji un prototip de garnitura de mobila maramureseana. edificii de eultura s.Mara" al Ca.nului. unelte si podoabe caslru a sanSta^ii si de asis. Orice turist care revine dupa un timp in Sighetu Marmatiei constatS schimbSrile radicale pe care le-a suferit orasul dupa Eliberare. \n niiblul . blocuri pentru locuit. pe lingS alto I tive. pentru pace.indeletniciri ale maramuresahlliiri' ce dispun de o pu. Printre cele mai mari este ^ombinatul de preluerare a lemnului. productMj dustriala a crescut in | 1'atfi de 1945 de pesto de ori. illnlre acestea.a. care cuprinde Uin alte zone ale \&rii elemente ale culturii materiale si spirituale de o nease| participS la acest festiCu aceasta ocazie se or.Coman.Dragos Vod. pSstorit sau alte t si institu^iile medico. fuse si furci de tors. In perspectiva imediata se va extinde asimilarea in produc^e a mobilei artistice (. perioadS in. Alaturi dc industrli preluerare a lemnului. dam peste 30 de tan din I continente ale globuB altS unitate insemnatli Intreprinderea de j>|M schimb auto.muitS boga^ie. interesanta prin simplitatea formelor si fncrestaturilor. achizitionate tazS si o sesiune de co. placi aglomerate si fibro-lemnoase. Gheorghe Vornicu au L In municipiu activeazS fost puse bazele Muzeului dute de artisti amatori etnografic.-l. carelor ale. muzeul isi desijou (Franca) Colierul de fasoara activitatea cu douS I si Discul de aur. • ! produse sint cunosct^H preciate nu numai ^H parStorii din ^ara. Vi'jeului.ie inscmnata de mai aici Festivalul de mifere si mai ales pasSri nai obiceiuri laice de turalizate precum si aprecia. la sfir. p men^iune speciala me. te intimpina noul: unitS^i industriale.care s-au remarcat Fr.tlo Indatul .prof.o colect. iar in timpul celui de al doilea rSzboi mondial participa la lup'ta impoti-iva fascismului.toatS stralucirea.a. care realizeazS anual zeci de mil de garnituri cle mobilS. care incepe cu tanist maramuresean Arthur Ul mastilor.Stil"). istoria miiji nolle blocuri de lo. Astfel.ani. In oras exists o serie de intreprinderi industriale.intre cele douS rSzboaie monl. fntre cele • douS razboaie niondiale. I'. ansamblul Case! de diale printr-o bogatS activiI liind eel mai impor.tul ierbar al regretatului bololcloricS. Peste tot. Orasul Sighetu Marfli cunoaste o inflorire f£im cedent.si conservate cu grijS.hi/1 ni. Iar sec^li: etnogrofie ?i ftiinfele DBO premiul ^Europa". Produsele fabf(j aici sint cunoscute in 31 ISri ale lumii. Muzeul etno. se va construi o I fabrics de confectii. Nistor.il constituie Muzeul elnqgrai . ultima dispunind dc lunii decembrie se or. ceul pedagogic. prin stradaniile A marile unitS^i Indus. iar in afl cincinal. Una din cele mai tinere unitS^i industriale este Intreprinderea de surubiiri. toate imARAMURES 97 . venit traditional.clecembrie 1918. pre. eel mai pe vaile Marei. libertate si independen^a patriei. Teatrul popular. Izei. fic. Sighetu Marma^iei oH important centru culW aici functioneaza Hceull dustrial . A urmat o perioadS in care muzeul s-a dezvoltat.. prestigiocsa manifesta. Va apare toto4 ramura noua — constructoare de masii Industria usoarS prezentatS prin Faj tricotaje .de plugSrie.lenara a Maramuresului de |(e construite. trn cartier fiind situat in CosSului si Tisei. ISzi de zestre incrustate. m alimentara si a materli de construe^ie.V.imbogatindu-se cu noi achiili 1 I'ultura a participat zi\ii si colec^ii... scoli. \Ci socialS.

cofetarie. blinde.jin_obeU§c I nduce aminte de locul !'• an fost executa^i de c&Ihftleristi patru partizani fr au actionat in Mun^ii Cnmuresului. la intran valoa Marei. bar de zi. pastrindu-se ins& nealterate traclitiile mostenite din batrini. care impresioneaza _ne?ti. . Iemn veche.streasini duble.. II) cu 31 de locuri. 6 . AsezatS intr-un loc dc $i acum mai intilnim pe de favorabil.Dimu< inaramuresene din sec.fiin^eaza o Bezervafie «!• ramuresene. Acest tivelor ca si exemplarele ex. doua saloane cu jocuri mecanice si biliard. braserif. I) din centrul orasului (101 locuri). Dup3 popasul de la Sighetu Marmatiei ne va fi greu sa dccidem direct! a in cart1 99 .verdele frunza".Tisa" (. prin bogatia si varietatea mo.Deservirea". ridicat in au»i 1974. Cu un rafinat deosebire de alte monun simt artistic tes&toarele de similare. care "' r i l i i t via\a ui luptele •tru eliberarea Maramu•lul de sub ocupa^ia hor•to-liiUerista.. Muzeul define si o inteIn centrul ora^ului resantS colecfie de masti. se afla Hiuinentul ostasului roman. gradina de vara. crama.Zimbrui'' (categ.Iemn din Once^ti. costumul popular traditional.verdele tinaV'.galbenul ca arama". ce da Alte obiecte de valoare sint din secolul al XVIII-lea GHID JURISTIC AL JUDETULUI •nure se releva ^actualul I . cu confortul si progresul lui.i Ili'runitatea patriei. verde. I).! liMi-i seculari. mult solicitat do turisu pentru pozi^ia sa pitoreasca si confortul oferit (85 dc locuri cat.te . Pe lingfi aceste unitafi functioneaza cite un rostaurant-autoservire.Ardeaiul" (categ. j. 'eparte de centru. citeva constructii.. Solovan. . pricepere si o tede Iemn. . dar mai ales pe ora$ Pe dreapta.rosul care nu putea fi decit infocat".). constru•Ub torma de patrulater §i •II' <i romano-catolica (1736). secret delimit de un lui. talentatului sculptor M M Popovici.. de o mare vaprezinta trasaturile I loare plasticS. din care nu iipses.. Ill parcul din centrul oraIII a fost ridicat MonuM I M I .galbenutul". ceva asemanStor sugereaza pfidurea primavara. a costumelor si obiceiurilor pasti'ate de milenii. Restaurantul aferent ofera specialitati culinare alese. 1 -XV". JES^BS. Plopui (Populus nigra) are o circumferin^a a trunchiului de peste 8 m s. albastru inchis. a oamenilor fiarnici si blinzi ai acestor locuri.Este o construc^ie tipici1 brfi §i prin modalitatea com. i l iiiu/.pistrite cu migalu 51 fantezie. ului din Sighetu Marndl Pentru obtinerea culorisituata pe Dealul Dol lor vegctale. Dupa vizita fScuta in oras. Din oras se pot face o serie de excursii. hotelul . ce Iemn. pentru cinstirea • innriei ostasilor cazu^i penII libertate. ce ex.J?!LJ£S1..! cadrul secjiei de ftn< covoare vcchi si scoar|e ma. precum si J>iseri( . cu pictur binSrii culorilor rosu. linpla^a orasului. Dar covorul istoric — a fost constru< maramuresean incinta mai mesteri anonimi in anul i cu searnfi prin cromatica so. trebuie mulpoarta de Iemn la bil| t2 rabdare.i virsta de cca 20v am. covoare vechi aduse citeva gospodarli de familie. Alaturi de acestea amintim Complexul de alimentatie publica ... In pare se afla si hotelul .. Peste tot ei au adaugat noul.ruja macului" s. . calde. toate cu mobilier si decora^iuni interioare adecvate.eului. •ighotu Marma^iei a m\ uruditul loan Mihaly llp^a. pridvorul caselor de i .-jtasijor sovictici. independent* s. mentale ale arhite( temperate si totodata rezispopulare din Maramure^ul tente la actiunea luminii §i nografic. din care ele prin arcuri simple nu lipseste .ber in curs de organ tea si prospefimea culorii. I n intersec^ia strazilor ||u? Voda si Bogdan Voda. aici ai> Iza sau Cosau.categ. anonimS.. d scurgerca anilor. care a constituit • unui filra documentar Itulut . Aici intilnim numeros.colesa" (mamaliga) cu brinza. tSranului maramuresean.. .Marma^ia".I3: _§' st. cu hotel. care a fost •Inla prefecturii. pinfi astazi nealterata purita. ce rasare l'i i din unda limpede a (I. care isi pustreaza hitecturft popular^ in a.. dintre care KAMURES doi sint declara^i monumente ale naturii.t'iciu de Iemn — nionu puse in muzeu. toate mentat prin pereti de | intr-o sincera izbucnire de Intr-o viziune sint^ optimism si bucurie. purtind pecetea sirn^ numar restrins de maramusi gustului artistic rafinnt reseni. lucrate in Iemn dupa stilul local. restaurant... [ Jndreptam spre parcul H M d i n a Morii" de la poalele . autorui lucrarii . Posibilita^i de cazare ne ofera hotelul . Interiorul ei este com| . alaturi de Idyll romani..a.Diplome maramu'c ne".ceriul" ceea ce trSdeazS me| (bleu).Rezerva(ia de arhiliN'l prima insasi viata noua a pnpulara in aer liber a m oamenilor din Maramures. I fM^a complexului cooperaNtl . Intilnim aici.. legate cromatica anume. prilej ideal de cunoastere a artei si traditiei maramuresene. acesta se ren covoare continuS si astSzi sa printr-un pridvor sprijini creeze frumuseti folosind o coloane cioplite. I. toate tipuril* meinica cunoastere a planconstructie din rnediul ^ telor.'(.. bar de zi.

Libertatii nr. V. str. Traian nr. 2 Automobil Clubul Roman. 30 Spitalul unificat. Bogdan Voda nr. 2 Oficiul de posta fi telecomunicafii. A. adevaratj juterii de arta populara. PE VALEA IZEI Sighetu Marmafiei — Rozavlea — Bogdan Vod Sacel — Moisei — Borja — Pasul Prislop v_ VitXPoienilB lz«i ^S4? (D J 186 — 153 km) . str. A. str. str. str. 23 Farmacia nr. 16 Cantina-restaurant nr. 8 Hotel-restaurant .C.. 1 Comitetul municipal P. str. insirate ca o salba GHID JURISTIC AL JUDETULUI de margele de-a lungul sculptate de Iza. Parcul Emmescu Hotel-restaurant .Cimitiml vcsel" — unul dintre cele mai importante obioctivo turistice ale zonei. 1 Cinematograful muncitoresc. Bogdan Voda nr.s-o luani: sprc Sapinta pcntru a vizila .. Libertatii nr.R... 14 Farmacia nr. str. 1. 1 Rezervafia de arhitectura populara in acr liber. str. Republicii nr. 28 II. •. Dealul Dn Statia de benzina. str. urmind soseaua spre Baia Mare. 17.. Parasim Sighetu Marmatiei.Tisa". 14 Consiliul popular municipal. Mihai Viteazu nr. adevarate muzce etnografice. Din localitatea Vadu Izei ne inscriem pe un drum care strabate o serie de asezari. Muresan nr. str. Traian nr. Drago? Voda nr. inegalabilc ale arhitecturii din de tara. Dragos Voda nr. care ne va conduce spre Munlii Rodnci sau Maramurcsului. str. Bogdan Voda nr. Libertatii nr. str. cu por case traditionale acopcrit sindrila.Zimbru". str..F. Bogdan Voda nr.. dar mai ales ct serici de lemn. 10 Magazinul alimentar nr.Marmafia". 10 Militia municipiului. str. 16. I. pe valea pitoreasca a Viseului. Libertatii nr. 9 FiliaZa de turism. Lenin nr. 78 Hotel-restaurant . tate cu multe secole In u o . 21 Hotel .. Indifcrent directie ne indreptfin nem fascinati de farn cestor meleaguri caraj cheamS. sau pe valoa Izoi ADRESE UTILE pentru a admira hi: lemn. 3 Libraria .Ardealul". str. str..Doina Maramuresului". str. str. 10 Muzeul etnografic. lancu nr. 1. Bogdan VodA nr.. Bogdan VodS nr. str. str.Luceajarul". Bogdan Voda Restaurantul .R. ••MKL i Baciului ^Rona la lisa Vaiea de voiaj C.

se nu.din birne masive de bil local. Acoperisul este in pan.ridicat edificii modern' . in 1806.spirit inventiv demonstrl dical ca stil fata de alte con. Aici a existat o bi. Intcresanta este legenda cunoscuta de batrinii din partea locului. cu o* I^RAMURE? frumoasa plantatie de pini. iar din cftsatoria lor au rezultat maramuresenii de astazi. unde. scunda. Foarte aproape cle sosea. din care sa tiei de pe Dealul Dobaies. Se mai aflii frumusete arhitecturaia rSmasitele unui turn feudal.constructorul anonim. tiga apare Dealul Veil.retele altar. ce schimba tonul genenl peisajului depresiunii. zvelta. incit. puneri..tistica si arhitecturaia. Peretii fnalti de circa 6 m smt baza sa mai Iarg3 sear construiti din birne inguste cu tipul de turia din • de brad.'Im( tind la hotarul dintre era ve. biserica a fost datata de specialist! ea exis.. GHID TURISTIC AL JUDETULUI dovezi peremptorii ale continuitStii poporului roman pe aceste strSvechi melea^uri. Dupa traditie se spune cS ea a fost adusa 103 . alul We. probatormai de aici. des! • arhitectura popular3 fn aer constructia Ias3 imprpslj liber de la Sighetu Marma. legenda care spune ca aici tfaiau si locuiau oameni uriasi.neaz3 stilul Indr3znet. deasupra soclului de piatrS.relativ bine. NSnesti (km 9). iesirea din Strimtura. cind prin•) act. ocupa. Prezinta un acoperisj in panta repede cu c'oua nivele. Prima mentiune documentara referitoare la existenta localitfitii dateaza din anul 1373. saorigine al fra^ilor Pe.( jjfla o asezare de la ^ epocii fierului. . pe plafon i teaza din anul 1326. Cunos•a din 1326. cu turla deosebit de inalta. __serica de. incepe sa se largeasca. pe care se afia se numeste dealul CetSteaua. Aceasta. Este biserica de lemn ridicata in anul mcmorabil al ultimei navaiiri a tatarilor. 17. Turla este simpia. mara printre cele mai mari AlSturi de casele vod localitati de pe yalea Izei. sapaturile si se pare ca apartine arheologice au scos la iveaia man3stiri. a carei mentiune. da. Toate acestea sint completate pe intreaga vale a Izei de o incintatoare succesiune de ||vilatea_ artistica de acunoscut in anii din binemeritata aprepo plan national. cu gospodarii mari si frumoase. probabil. a fost descoperit uq depozit de bronz. Lo« spre Oncesti_ (km 4) unde.Jemn parc3 riul Mara si ne indreptam vita sa o vizitam. iar structii similare din zon3.. Dupa citeva sute de metri De pe un promonto de la intersectie travers3m.fost ridicat initial pe ta domoala.. are doua rinduri de birne de stejar. proprietatea lui Stanisi Chinezul.In ansamblu ea se ca serica de lemn "(1795) care a £izeaza_printr-un echilij fost mutata la Rezervatia de proporfiilor. unui no. ruga ce i-a fost indeplinita. ce se deosebeste ra. ne intimpina o constructie eleganta. Peretii sint fa apartinind. a fost mutata pe < este acoperita cu tabia. Turla. Pictura se p3strj Birsana (km 11). »-/avlea (km 24). i n i i i l u r a (km 19). ad3postita de I u l Gogosa la est. che si era nou3. Regele Carol I scuStnmtura de orice dare. ncuitorii acestei conume. din care o parte i-a pus in poaia pentru a-i arata tataiui ei. mai ales po ] sudic..1 tia de baz3 a locuitorilor. Edificll| mari. creativitate de lemn. iar ferestrele sint Codru sau SSlaj.Balada ntca". cu turla simpia. pe dreapta. iar ulterior. numele localitatii Irmoaza provenind. Dup3 unele | urme ale unei asezari dacice. Batrinul i-a explicat ca piticii se trag din neamul romanilor si ca acestia vor stapini in viitor Maramuresul. in hrisoave. |p contintiare _yalea Izei se •tonza. semintie din care la un moment dat a ramas doar unui ce avea o fata pc numo Rozalia. de o certa valoan Cresterea animalelor. lemn. ascutita ca un pumnal.•ipreciati rapsozi popuA l i t la Siatioara cit si l s-au gasit izvoare cu minerale. un drum nemont ne poate duce la inii-a si apoi la Glod. au opus o dirza reii(a in fata hoardei tacare jefuia Maramuresul. in timp ce sp31a rufe in Iza. 1717.monumental. Ea a fost construita din birne solide de brad iar la baz3. a intilnit pe malul riului numerosi oameni minusculi. deosebit de inalta. cc \ bratSri si celturi. Dup3 ce cifreazS o mare iscusint trecem peste podul de pe Iza. plantat partial cu pin. Slatinii. sebita. La Glod se l un monument de arhi|UrA in lemn. Localieste asezata pe malul al Izei. Fortic dansuri si ansamfuldoric local au cucerit ill 11 de aur si respectiv [T pe tara cu ocazia conformatiilor artistice Hatori cu piesa . constituie sursa principals care nu stirbesc din pi)' cul asezSrii. in 1936.'si Dealul Dumbravii la vest. Pentru ca Rozalia nu avea cu cine sa se m8rite s-a rugat providentei ca unui din pitici sa creasca mare. 11(111 inainte de a ajunge 'Initura.de venituri ale Pe locul numit .truita in anul^i3_64. deosebit gust al frumr ne apare in fata o _bisericS indrazneaia.

cioA ilintr-o singura bucata Icnin. §i la Pol gasindu-se elemente ornamen. Ambele •III au fost construite dufcw-la. devenind primul domn de sine statator al Moldovei. Pictura uuta in secolele XV— I In stil bizantin. de unde a respins in repetate rinduri tentative regelui Ungariei de a-si instaura suprema^ia asupra Moldovei. •bit de elegants. dar mai ales prin usa din Localitatea are semn stejar.sit. turla simplS.lonti ai Komane. de la intrare cu o istorice. bicarbonatatl multe elemente. care in 1359 trece Carpatii cu ceata lui de viteji peste pasul Prislop ^i interne! aza statul feudal moldovenesc. descend din voievodul Inga.narea jugurilor pentru Biserica de lemn did tari. pinteni de cavaleri.ata si strabatem pri. ii ' I i a (biserica din vale) N/n din 1699.n.trul de comuna. vizavi :1 este considerat si dc o bisericuta de lemn asejL'i-ntru dc ceramics ce se manutoare cu cea do la Nallrca printr-un pronun^at ncsti. este 1'osta re.i cea mai veclie carte dreapta.tesutul scoartelor.Diplome maramurefen*' < 1599.necolele XIV fi XV". conform traI | ir un deal.. orn de culture 'i mitropolit al Kievului. cu tfiietura ondu- — localitate cu rezonante istoricc. cunoscutS . construita in i i . InteresantS. . No indreptam spre comuna lui Bogdan de Cuhea — tl Botiza (10 km pe abatere). ideal loc •bMTvatie.site conservate sub un acoperis de sindrila si care pot t sat turistic din MaramuBogdan Voda (km 37) fi vizitate. parere con\\ romanesti: ". ascunsa parca Intre un aport important in vldj dealurile din jur.i'l. Este vorba de funda| al ornamentului floral tiile unei biserici de piatra. la casa cu nr. dlntf tori locali dupa modele inge.ristii Maramuresului cumentarS. Ea modernizat nc conduce^ so remarcS printr-un pridvor. 93. exemplar unic in re facuta linga sosea. Mentionam n i a in Maramures a wi'tului lui Petru Movilfi. se afl tato pina acurn. se poa(l rele. in centrul comunei Ilinlja romana.Codicele de firmatS si de alta descoperiJrnd". DupS cca 7 km ne drum modernizat (DJ 171 A). fiind atestatS arcada si un ancadrament re. ceramica. j Din soseaua principals se Revenim la traseul prli desprinde pe dreapta un alt pal.Sapfiturile arheologice efectuate pe un promontoriu pe malul sting al Izei. raol/. ^Iri intilnim multe icoane iititia.Izei. situata pe versantul nordH Aici se afla o construc^ie Muntilor Tibles si strabll monumentala. so pot vizita cele IblM'rici de lemn — mo^^E istorice. i it. Aceasta a fost si IAMURE? .'ji plan. motiv pentru care a trecut in Moldova. Portilc do lemn din aceas. cu un turn-clopotnila. deasupra portitei teres local. In anul 1343 Bogdan Voda s-a razvratit impotriva' regelui Ungariei Ludovic I de Anjou.u. la intrare in comunS.de valea leudului.cea de la Sieu. fiind amenajl zinta o sculptura redusa sau stabilimentele unor bai rli sint simpli. din lemn de |( i n geamuri mici. se pfis• destul de bine. Una dintre "zata.nascut la lend in 1844.. autorul lucrj mai vechi.si sub vechea denumire de Cuhea.^edinta a voievodului Bogdan. Prin elevate si arhitec. Nu este exclus ca am podul bisericii s-a pas.m. lanci de fier. dreptam spre localitateaj ce no conduce la $ieu (1 km). aproapo o co.mentar din 1364.. Pe Valea Sasului. Drtll| pie a celei de la Rozavlea. famll pitulata pe valea cu acelasi ai cSrei membrii si-au tm nume. El a fost eelJH Botiza a sarbatorit 600 de tii doctor in drept dintra J ani de la prima atestare do. tot pe I f.ruginoasa.•oresp'-.ma. Se pastreazfi si citeva trul comunei a fost col picturi pe lemn si urme din its dupa acelasi plan pictura exterioara.aici dintr-o alta localitate din Maramures si ridicata pe lo.cnasta sa fi apartinut voier"una din cele mai vechi vodului Bogdan. incon jurata de un pavaj si o palisada. zita o biserica de lemn. frnll nioase proprii.localitate se leaga numele tura pare a fi una din cele loan Mihalyi. politica si culturalS a Mnr( In anul 1373 localitatea muresului. centrul civic. tot al cul uneia mai vechi distrusa mesteri iscusiti in con prin incendiere de catre ta. in ( ta zona prezinta o Jjarticularitatc fa{a de cele prezen. Au mai fost gasite virfuri de sfige^i. Este renumita in mul maramuresean ales ]M OHIO JURISTIC AL JUDETULUI •IM ml) ii (. I'lnvcun. au scos la iveala temeliile de piatra ale unei locuin^e incendiate. este urcare in turn. probabil din anul .familie nobila.tia Poienile Izei. aco•Ul eta j at.5 llcvonim la soseaua mo. carol rrate cu mult gust de mes. in care predominS soa. mcietorul Moldovei.. situata la 3 km rlc tale. fSra H restaurata. De m. Re^in atentia si crucile dc lemn din cimitir lu. prin aooea teva izvoare de ap3 mil ca ele sint construitc din mai sulfuroasa. stilpii pre. avind dimensiunile do 23/11. este socotita cea Rfcche din Maramures..

iafj v> i \ — 3 M o \ \ a: UJ Y~ \ r ' I/ -I ^ *• •9. _^<a_exterior. di: ceremonial stravechi. avindu-iji originea intr-o veche uniune de obsti taranes.. construita in anul 1722 din birne groase do brad.. un fol loana infinita maraml na". desenul remarcindu-se printr-o deosebitS vigoare. Printr-un act din 1353 regole Ludovic T recunoaste dreptul asupra mosiei Cuhea.prima biserica dc piatra consfruita in aceasta zona daUnd dc la inceputul secolului al XVI-lea. ne pinS dealul Osoiu. din familia Bogdanestilor. funia alit de c. m: s . cuprinzlnd 121 de sate. Aici se rnai un candelabru .ti.i ristica zonei.!a s"irbatoa. ambele incalzite la flacara vie a suflctului omului din Maramures. fiii lui luga.| tiparituri vechi. Aici se va construi tate de cazare (cat. Una din cele mai interesante si frumoaso constructii de acest gen. oamenii regelui. Ea stirneste admiratia vizitatorilor atit prin linia arhitecturala unica cit si prin frescele din interior de o mare boga^ie coloristicS. pe locul uneia mai vechi. in care se imbinfi stilul gotic cu eel bizantin. fasoara. Se mai poate vizita bisorica de lemn-monument istoric.La manastire". In prima jumatate a veacului al XVIlea Cuhea reprezintS centrul posesiunilor BogdSnestilor de pe vaile Tzei si Viseului. reaza idcca de continulli Demn de mention tru aceasta localitate dustria creata in uljB rioada aci. pe orizontalS. ti :j:. S-au constrU sec^ii care se afla s najul Intreprinderif mureseana" din Sighctu ma^iei (Sectia de Sectia de impletituri iele $i Sectia metalica). Dragomiresti (km dintii mentiune docur referitoare la aceasta dateaza din anul 138S muna este asezatfi in destul de ingusta a Frumoasa biserica de la Muzeului satul Bucureijti provinc de Salistea de Sus Localitatea este atcstatl cumentar din anul intrare. in luna mai. aceste opere sint studiate si apreciate de sute de artisti din tarS si strainSGHID JURISTIC AL JUDEJULUI tate.~l| decor natural pitoresc.'o oil1 . In Preluca Lesped pe Izvorul Baicuiui. Biserica voevodala a Bogdanestilor a fost inal^ata intre anii 1330 si 1340 de catre voievozii romani ai Maramuresului. Locul este cunoscut sub numele . din lemn. Datorita valorii picturii murale. §£]]• lemn in anul 1801 i. pe stinga.Ruptul sterpclor". de jur| jur esle sculptat un lemn. romanilor Stefan si loan. I).

civilizatie. dupa ardere. Eve109 .ri de pamint romanesc.telor de ceramica n tura populara de lemn.. lul Seciu.. cupa in acela$i timp de Acoperisul prezinta doua nimiterea stafetei acestel vele. Ari i . se mai tre care .. pridvorului.slrinsa parca in chi. pe partea stinga. e continuam drumul isarit pe DN 17 C. cu o straveche In central comunei se aflfi dacica in confection. in DN 18. apreciaz3 La ie^irea din aceasta lo. Prin masacrul din acea cumplita noapte. inca in viata.unna anului 1944. Turla. locul numit . ..tre altele: .. io. dar mai cu seama prin munca eroica a minunatilor s3i locuitori.poate fi considerata drept interesanto ductele indraznctc ale caii din cele maiara ramici din t noastrS. ••.Ultima frontiers a mortii". iesind noaptea de sub cadavre — Vasile Ivascu. Pe cenusa razboiului. A ramas doar o imensa vatr3 de cenu?a i?i multa. autoritatile horthyste au adunat un num8r de 31 tarani care au sprijinit pe partizani. se gaseste un tur. Din Dealul Boresei.a = niireasa in dialectal) si dupa 12 km ajunM la Moisei.. Tipul de vase de cunoscuta sub numele de apreciate mai mult sint ^Biserica Nistorestilor". tru de olari din Romanj unde Iza este marginita de care. care s birne de brad in anul 1722. Doar doi dintre ei. document inca viu de art Rodnei. uni. AlSturi cred Banateanu in IU de turnul obi?nuit. iiiument al naturii (7 km). Monumentul de la Moisei evoca un moment dramatic din istoria acestui tinut. Aici s-a realizat filmul artistic . dea. Ill). prin. i traversarea unei linii de i. ulcica si ulc Cunoscutul etnograf largit cu circa 6 m. ceramica rofie de tru eel din . care a mai trait bolnav in urma acestui ?oc puternic pina in anul 1948 si Vasile Petean.it3.diferite. pe lingS faptul c spinarile unor dealuri. doua monumente de arhltec. s la mai pu^in de 1000 m de seaz3 $i liniile sinuoa sosea. {ilor.vada materiala pertinent ma cu aproape 30 de ani. se folose^te o tehnica Aici se pastreaza suficient §i simpla. localitate formelor ceramicei dacifl GHID JURISTIC AL JUDETULUI dintre cele mai ilc. ilirectie sudica. grav ranifi. In acea noapte odioasa si singeroasa de octombrie.l i ' horthyste in retragere. Esi indeminare meste dificiul a fost construit din nase Cocean. construita prin munca voluntara in ur. uitat nici faptul ca ccl mai nordic centru de nic-a rosie nesmfiltuita de ritoriul patriei noasExistenta sa — ca un i al unor forme cultuti-avechi — ii confera o dreptul de a fi conia drept o . datorita adaosuletniciri strSbune ge lui ulterior. Pen.Ceramica de calitate ne atrag atentia via.. 853 m) .. apoi au fost secerati de necrutatoarele mitraliere prin ferestrele caselor. In autohtoniei $i continuitatll ultimul plan apar Muntii nice a poporului nostru. multa jale si durere. dupa crima si jaf. apare aproape la In ornamentarea mijloc. se poate Itn Izvorul Albastru al Izei. prin largirea tinere. in culoare neagra.Lidice" al Maramuresului. i loviturile necrutatoare ale romani si sovietici. Nu trebuie. comuna a fost reconstruita cu ajutorul statului.. silite paraseasca ultimii kiloi. unde gasim specialitati maramuresene. au supravietuit.Popasul Izei" smaltuita. comis un act de masacru . de dimensielementele decorative. nose ins3 si forme apr descinse direct din mode Saccl (km 49). ferate Salva-Viseu. de ase•a.Virful coastei". cana. mte de a parasi Sace>'cem pe sub un viaDin acest punct prin spate apare Dealul i — o adevarata pira:iaturala. Moiseiul a devenit un . Este singurul c In apropiere de km 47. Ulterior pridvorul ei a fost dul.Buleni" se trece unica in felul ei. (categ. dar lustruita.?ic timpina cabana .lorata si a podului peste i Viseu.sus.RAMURES precum §i alte fapte condamnate de posteritate.cole?a" cu brinza..rezervatie ifica".localitate cu prqulc rezonante istorice. in a•ea c3ruia se afl& limita ! ui Maramures cu judeistrita-Nasaud (Dealul tei: 6 km. Pe locul unde se afla cea de a doua cas3 a fost ridicat un obelise in memoria acestor eroi.straveche tradifie. Pe vasul us de bine pictura si numeroase deseneaz3 cu o piatra picturi pe lemn. '. In disperare si in ura lor neputincioasa. mes peste o punte ce leaga cele care-1 practica cu mul doua maluri ale vaii Iza. deasupra pridvorului.Arta populara din in nulet mai scund (clopotnita). sud drumul continua (ealul Stefanitei. ne inlucreaza o ceramica ro.e. Transilvaniei". horthystii au incendiat sute de gospodarii din comuna. pe alul Boresei (alt. in partea dreapta. din care una se pfistreazS §i azi. Salva 45 km)..din Fata" se afla Tot inainte de ardere. devin luc Biserica . Aici i-au inchis in doua case s3rac3cioase. Moisei (km 136 pe DN 18) " alta . ori s-au impotrivit jafului savirsit de ocupanti ?i i-au adus la Moisei.

darea in folosinta a unui numar de aproape 1000 de apartamente ?. un potir de argint si citeva carti vechi de valoare patrimonial. Tislei. sculptorul Vida Gheza a realizat un ansamblu monumental format din 12 siluete de barbati.arniciei si iscusintei acestor locuri. cSutind. initial cioplit in lemn. Se distinge printr-un remarcabil efect arhitectonic. in marea lor majo. zat de Studioul dc i . mai reprezentativa uni"I'onomicS a orasului este . Cele 12 coloane simbolizcazS lunile anului (12 raze din cultul soarelui). Importante sint ^i perspectivele economice.mineri sau muncitori -licri. . de fapt doua figuri de maramureseni. se iritihde o km pe vaile Viseului. precum §i BMagura 2". '.. Dornici de a descoperi identitatea eroilor ei au colindat multe sate din judetele limitrofe. Bur• si Gura Bail. poalele Masivului R. sau asce. la ulinea medie de 700 m. printr-o nota de eleganta ^i echilibru. in fata casei unde s-a comis masacrul. in locul numit . ..Alexandru Sahia". T!n interes deosebit prezintS citeva picturi pe lemn.jcLipind i 1 si cucerind medalia > i . ulterior transpus in piatra. i . in cadrul Concursului \» al formatiilor artistic. Moiseni.sul. pe pinza. pe atit de pr In timpul lucrului la < leganutul este agfltat ti. luminarea din ceara de albine (sec. la buza padurfi de brad. IH'KSA.Gura Baii". Pitoreasca localita. sau de la Borsa pe val. pregatind ast mai dificilS ce va M care va coincide cu sarea Pasului Prisloj > Moldova.are a luamului..• numita Cuhnea.!. i-ima atestare referitoarc iiorsa dateaza din anul • datfi inscrisa pe un do.. asezare la poalele lilorir«lodnei.. m la jeie<. aminte.„„„ j:_ »' • sirea din Moisei. y 11. care a creat echipajul .e.Dealul Bucatii. in anul 1765. cu • leud... Prezinta un acoperis cu douS nivele s. unde lui este mai ferit.. 'lati din Moldova. amplificarea capacitfitii de productie la mina .-' .' • ' matori." In apropierea locului de tristS aducere _.La Grosi". tacolul: Balada . XIV). mura unui copac..coconul" (copiiui/ leganuf atirnat pe umerjjj procedeu pe cit de inj si simplu.nimentul reprczinta un inotiv de inspira^ie pentru creatia popularS. In aceasta zona J. O imitate este sec^ia de ni si cxplorari geoiind situat intr-o zona liiu-a. pc un mamelon. Ea a fost incendiatS de tatari in 1717 si refScuta de localnici in anul urmator din lemn de brad.o .. Zflcamin:"4e begat in elemente predominind cuprul. in apropiere de cea de zid.it regal prin care se . Biscov.Urmasii lui Dragos Voda".. samblului folclorie it | . pinfl acum necunoscuti. amindoua -le. 28 de lo cazare). pe motiv de infidelitate de coroana ?i rSsplateste n^a lui Bale si Drag..-. cu . Intr-una din baladele populare se spune: a Cost . Ill. CHID JURISTIC AL JUDETULUI 5 nului cultural. n populate de 25467 de "tori.. troasa. (km 143) este si^•A in extremitatea estica a ^K|nlui. construirea unei centrale telefonice automate. Borsa si aloua Salistele. format din pionieri entuziasti. investigind si reusind sS afle numele tuturor eroilor.a. i. Printre acestea mentionam deschiderea §i punerea in exploatare a zacamintului de minereuri neferoase . asezata pe o colina. Repedei.. iar restul masti populare.. Coman din Moisei. orasul are un secilc exploatare si industriaMAkAMURE? liy. Un all 'cului este torsul in iiersului. Cind rugatu-i-am mincare Cenderii ne-o impuscare. cioplitura de lemn in cu^it (sec. Cind strigam eliberaie Romania noastra mare $i mai jib ne-o impuscare. candelabrul..lntr-o vineri dimineafd Pd o negura si ceapd Litananfii ca ne-o prins $i-n cea casd ne-o inchis.. se pastreaza destul de bine si a fost executat5 in culori vegctale de Zaharia Zugrav.i H km de Sighetu Marmatiei. baladS ce a con . 'iiusei. poarta . PlinS de semnificatie rfimine initiative profesorului Gh.. si subiectul unui film .KroiiS Moisei" in interpret. ^.. Pietrosului Rodnei d.. la o distan^a de Hf km de la Baia Mare s.Capra (categ.u4ii.-.atarea minierfi cu cele mine: Toroioaga. Pictura.i doua pridvoare suprapuse. o dovada in . Triodul 111 .". Un interesant obiectiv turistic il constituie biserica de lemn din centrul ora^ului. . care se transforma intr-o fabrica de binale si usi celulare. edilitare si social-culturale din actualul cincinal. printre care Evanghelionul (1701).." irsa a cunoscut in ultiani o mare dezvoltare. Cind strigam cd pling pruncufii Mai ruu xlobozeau plumbupii. care dateaza din jurul anului 1400. fera tiiristilor condifii pas la cabana . XV).sea averea lui Bogdan .

Casa de cultura. (\ascada-. bar de zi..ii Bordestinate pentru cei nl sa se leaga un eveniment pela odihna. . spre stinga. incearca sa se retraga oL.ie pentru 1 i plegantc orice drumet s. celelaUc^spaDe numele Iocalita1.n dintre cele mai favorabil' Introgul complex de 1'actn naturali recomanda statium si pentru tratamentul uni boli pulmonare. (vezi capitolul .S r Hotlul."" ioane cu MO oprHi si invinsi la Cavnic §i Strimtura.5 km)..stea caracteristica oraselor de munte.. Aici se va construi un nou pavilion cu 250 locuri. prezen^a i lui asocial cu altitudine. Din centrul orasului.iuni si explorari «' So pot intreprin ' prin imprejurimi fiind deosebit de n' Regiunea este bog i voare de apa mi. putem vizita Biiile Borsa (6 km).e ale tubului di(1. Numeroase poteci .. rtu •i ( s-jss -r i»r^s biblioteca s.1/vorul Cailor". broi' 11.. anwl (90 tn). camera are — f^de'area P-mures (cca 14 000 de tatari).. toresti. interesanta a ca trecut pe aceste meleaguri la iloasa si P' f A ^S ..Iezer" (cat. vi Dupa ce hoardele tataresti au apacitatea totam de pradat s. dar sint '"T. In aiara hotepune de un parking. i . Pozi^ia geografica la poalele Muntilor Rodnei.Poteci in mun1. va deosctaita. din tura si-a desfasurat intreaga u trambulina olimt'antezie. scoli generaie. se organizeaza i^ate in sUl ^ cxcursii cu autocarul in zo. spre Moldova pe la Lapus sau pe valea Izei. '. Anglia. In central orasului aproape de confluence Ti?lei cu Viseul se afla hotelul . a§a Incit aleg ca ale sistemului «V -''"•' j-SJS s&sz~ 113 MARAMURE5 .. iar in continuare pma cailor urinare.. seU naturale inedite cum este cascada .ca. anemii. in care invata circa 4 000 copii. Belgia). cu ape . to la platoul de sub virful §tiol l(. a molidului. calci ziene. de linga cascada tn imprejurimi se . Revenim in orasul i Ne continuam traseul ) torescul drum national face legfitura intre Mil' res si Moldova peste Prislop (141G m). n Cu acopensul \u nele turistice ale Maramure. 11—III 72 de locuri)..sului sau in nordul Moldovei. la parter are un complex de alimentatie publics format ain restaurant cu sec^ie lacto. Ansamblul .. unde na.. in plina im. clorurosodiqe l| pozltie chimica ce seori de la un izvor lit in ciuda faptului cfl sint foarte apropiate._— legat printr-o Unie__de_telcat eficiente in tracabin& de Poiana Runcu (3. pe culmi donioale sau creste ce se avinta impetuos spre inal^imi si unde deseori po^i fi intimpinat de caprele negre sau de Vipetele de alarma ale marmotei.i jefuit mai intii lo. bucurindu-se de aprecieri elogioase. valorificate mediDe aici se pot face excursii in imprejurrmi. Astfel.5 afec^iuni cronicc km).i"). dooscbire pe vale Apele minerale ca< bicarbonatate. confera orasului atributele unui puternic centru turistic.rea lea. in sud._ * _-\ ciY\ — . in nord. cu imprejurimi fermecatoare. dupa cc traversam podul peste riul Tisla.a. O serie de poteci marcate sun nemarcate ne poarta prin vai salbatice. care ne rezerva frumusport dc iarna.de^o^ ^asPeriodic.Cercanelul" ai Casei de cultura a i'ost prezent intr-o serie de \&ri europene (Ungaria. monumcntaia creatie a naturii ce stirneste admirat. puternic si modern centra minier aseGHID TURISTIC AL JUDETULUI zat la poalelo ioaga (1 930 m) si n care dispune de lui club muncitoresc 9! santa biblioteca Aici se afla sediul 1:1 miniere si Sectia dr Id t.a.lzvorul Cailor" se va con^ezeMa mofetelor strui o linie de teleschi. utice de odihna si renv. Biblioteca oraseneasca. ru lini.i o sala pentru proiec^ii de filme. Complexul turistic dis. in 1717 are loc ultima incursiune tatarasca de mare amploare in Mara.3 paturi.. La iesirea din orn indreptam spre Stat de ocUhnS Borsa (km < situata la confluenta \ lui cu piriul Fintina i ' altitudine medic de 8 > cea mai reprez?ntativa za turisticS din judet sajul salbatic. paralel cu riul amintit. . t ia arhitectului Auiei inceputul secolului al XV11IS a proiectat c^. velit cu ** ^ asbo"^\mita perfect sm. baie. sin. b rad. irt H de schi. Grupul ijcolar minier. si Maramuresului. Complexul este i. cu locu.(1725) si o biblie pe pergament tradusa de Samuel Micu Klein in 1795. Printre unitatile socialculturale amintim: Spitalul uml'icat.< fera sta^iunii calitati ti . cinematograf s.marcate ne poarta spre masi& dln vele muntoase din impreju"^ practicarea tcS aces^ rimi.calitaVile de pe valea Somellcl §ului.

SPlritUaW re f aramure e ""• voni ™ ? «i> mol.i de odihna ?i tratament mtua este drumul national (. Cei care au remit r « scape au . pe stinga. str. ^rituale stabilite intrj ««rU folclorului) crntee dansului popuiar din -rori.T. una din cele ma ^ t^oase manifestfiri de a . 25. o agreabila mn a ajunge a ft 1'asul Prislop drumul H|_ in serpentine pinfi ll< ii Bistritei Aurii. care au reus^t sfi achizi^ioneze in timp s. . tfif-nr-i! —*. Muntii Ma.F.padure batrina *» .R.^i ihflliate plaiurile fermecatoaI ulc vfiii Viseului. cai de acces: auto 51 C. vecine (Bistri^.stiut ca apa din riul r p l i t a nu inghea^fi niciodata. 175 octa nr. iar prSzile capturate. str. str. ^ dc Pasul ~nd- dezvflluie o_ panorama un Peisaj unic.) •() alt§ posibilitate de a PIIIK<' la Moisei sau la StaiiHiH'. '"l ae-al doilea razboi (cazemate distruse. 9 itl . Dragos Voda nr. rvire.uprafa^a de circa 5 ha. Liberta^ii nr. Prima localitate din vasta lunca a riului Tisa este asezarea cu acela?i nume — Tisa (km 72) — unde avem ocazia sa vizitam un adevarat muzeu al pasiona^ilor so^i Pipa?. 115 . str.R. Vom admira aici o eclectic de icoane pe sticla. apa ajungind la suprafa^a cu o temperatura mai ridicata decit cea a lacului... 6 tinul . M. str. Victoriei nr.. diferite obiecte de etnografie. 199 / ilnlogia. Victoriei nr.. drum B8E UTILE ce ne poarta spre nordul Moldovei.Caminul".. la Festivalul ^ nterjudefean . Victoriei nr. 213 i / n i i popular orasenesc. Libertatii nr. pecetare." P arta snerifi " "lasiva de *.Taftral *ti»n. o altd importanta zona turisticfi a \&rii. De refinut cS. 203 C.Iezer". str.R. iar in . Droni Propiere d6 ut: t septem7. str. traseu ce Mrriti! paralel cu eel de pe Xlra Izei..F.ICa 20nei' este sir. amplasafi pe culmile din jurul strimtorii. Libertatii nr.*. In f tuguiat yfrful "'.Ud> MaramureS) Suceava) ** s? inHlnesc aici in f i t . fl el dm tar3' car« evoca tra la Ic . ceramica de Sacel. OH/D TURISTIC AL JUDEJULUI rane. Potrivit loc de cazan ntem (I416 (I 4 ffi m). Liberta^ii nr . tnainte de a intra in sail Tisa..T.. Victoriei rlo noastra. Bogdan VodS) . str.Mi. apare un lii'iincl in apropierea lacului • ugrement Tepli|a care are • '. care-si au originea la mari adincimi. «tiei trainlce 5i w . 3 il P. "MI i/.i sa salveze comori inestimabile de artfi populara din zona.*n rnuntii Mi * UJ w sau Rodnei ost. 112 Miorifa. 18 dc economii fi consemnafiuni. Astfel. str. in ch-eaptu ( 23 03 m) din . str. . raagazin.a rezida in faptul c£ rill este alimentat pe parcurs t mai multe izvoare subte^ARAMURES Un mare numar de prizonieri au fost eliberati. In plus. au fost confirmate si proprietatile radioactive ale acestor ape.. Libert&tii nr.. la aceasta acjiune au participat si femeile din Borsa. IT iese din Sighetu Mar•|li'i in direc^ie nord-vesW (pe str.Hora la r ^". cusaturi. copaci si bolovani enormi sint praValiti asupra tatarilor de cfitre locuitorii Borsei si cei din localitafile apropiate. str.185 PE VALEA VI§EULUI I Sighetu Marma{iei — Rona de Jos — Vi$eu de Sus (Dn 18 — 59 km. se rem 'f"^11611'' ^ «>„„ Urme ale ce d e a T-.„«. Libertatii nr.Rodnei. dn ' m a doua duminicfl august..

Baciuiui Mare" Valea t«nc/*J| la TisA it Suj V. A. in dreapta soselei na^ionale. cu elemente proprii zonei. uS pridvoare suprapuse. Este o veritabilS reu^ita arhitecturala. Biitu / \ "S. cu doua nivele §i. Baba. C. Erdos. B. Irlmescu. do-.i. T. valoa|il lur esteticfi s?i vlrsta. Printre Ifuctiile turistice do aici cs- */•» /. Are acoperisul in panta repede. j Trci/em pe linga Craciu. Tsuga canadeni. dar sobra.Diplome maramure$ene" se exploata sare Incfi din secolul al Vl-lea si e posibil chiar din secolul al IIlea.irc dendrologic in care ••tc-aza o serie de arbori blli'i printre care arborele I lulele (Liriodendron tulimru). La iesirea din localitate.. se crede ca in primele secole ale mileniului II ar 11 existat o fortareatfi numita . Fertile de lemn din aceastfi localitate. Caragea. ceea ce este mai curios.liuita de dealuri frumoa[ Este menyonata in hrii«\ i. la o departare de 3 km. precum rari ale graficienilor: ' '. platan ^liilnrius occidentalism etc. P. nucul american (Jumna niyra). se afla baile de apfi sarata de_la Costiui.i. Magnolia specla... iasa. JiquiThorma. inceplnd de la miculegere a petalelor I'lori sau alte organe | jiluntelor. lasam in stin| comuna Bocicoiu Mare. cu o surprinzatoare armonie a propor^iilor. Vida GheApostol s. rii^ intreglme de reput'olec'tlonari si mesteri Mliirl. t© at ill Jus tc biserica de lemn agezata ^ HCoast3a. Rona de Sus (km 79) este atestata documentar din 1360. spre deosebire de surorile lor de pe valea Marei sau Cosaului. Mihalyi. 'inarea colec^iilor creste utr-o serie de lucrari. Popula^ia este formata din ucrainieni. care au un port simplu. o •llr din acestia fiind ocroI pcntru raritatea.a. l ca: I. Bil^iu DanMnga scoala generala din i uila apropiere. unde.dupfi parerea eruditului I. A. prepararea culm.. localitate . au o sculptura mai pu^in spectaculoasS. pin5 la tesutul proI »ls al covoarelor. veche asezare.. II dupa ce depasim calea mtd ne indreptam spre RoI de Jos (km 75). Mii. i. cu unele elemente imprumutate de la maramureseni. i >oarta semnatura unor jl pictori si sculp tori i . Agricola. la care se p«ate ajunge pe o ull\& ce se desprinde din §osea (300 m). Ciupe. • i l i (km 73). construita in totalitate din lemn de stejar. Ea prezinta unele trasfituri asemanatoare cu cea de la Borja. A. Pe locul unde se afla astazi satul. iar extragerea zacamintului de sare . exprimatS in lucrarea .Castellum". H.ar.. ' |«Mi ales covoarel<^ vopIn culori vegetale.din anul 1360.11 I'. semnalam .

' oras situat in partea de est pe suprafe^e mari au f| pitoreasca. Aici se afla un motel §i 20 de casute (70 loc. s-a sarbStorit iirova.. probabil. Dupa co in 1353 tinutul minier al Ccstiuiului devine domeniu regal. strabatmd o padure de foioase.yi£ita a orafjului o constiPortul popular <li i speciale. Gh. Continuam s3 OHIO JURISTIC AL JUDETULUI este cu desavirsire interzis.seu si Iza pina la Bogdan fondatorul invatamint lnsote$te valea Ruscova. Ittl (to dealurilor Fa^a Plos.Marmura". dr. flu Fa^a Cremenesii se ail& jJungat (Leuciscus sou.J. cu multe flori si verdeaVa. 185). protcctoarea casniciei).Sus — se insira pe partea stiin^a. Aici este zo..i mai cu seama losvaii Viseului strAJl Mun^ii Maramurpsiilni .ce mai insemnate se pot aracteristici legate mai afl "•. Una Leordina (km 103). cu care ocazie 1 stingu a Viseului. d iti.te pentru MaramuBistra (D. 187) modernizat. iar iiotator. general in portul maniniy uument al naturii. lea Visevilui se in(.de 20 818 locuitori. La Costiui (450 rn alt.peste interfluviul dintre Vigine al prof. la mica de pes. Tratamentul se recomanda in afectiuni reumatismale ale aparatului locomotor.adre«|B lostri^ei (Hucho hucho). in vederea ocro. de unde III portului de pe vaiea rioase daune ihtiofaunei din soara panorama ml] zona s. Este satul Vis. Vi^eu beneficiaza de ma. lostri^a are corpul tive industriale este Fabrica masa este maiestrit md clt.a jude^ului. Hera. traversam Dealul Hera (numcle provine.) s-a umenajat un strand si btii care au cfecto terapeutice multiple. capabil sa apere niinele si minerii in caz de atac din al'ara.J. Jill de femei cit s/i de Inunda\iile violente din ultiurt'um spve virful iU este un alt element ma perioada au pricinuit se(664 m). ca. de forma cilindrica.F. D. su. Revenim la drumul national. lea Izei.tritei. cu de mobiia ce se vede la incu motive in culori vil ( lungime ce poate depasi trarea in oras."! M iu care un sector al riu. Intensificarea exploatarii miner! lor de catre arendasi duce in anul 1550 la izbucnirea unei greve. consemnatfi in docur roversam podul peste la Bocicoel. riuri din \ar5.). Pescuitul in acest sector Sumanul negru. Tot in apele din aceasta pentinc frumoase nr turistului cu peisaje zona intilnim o specie endespre intersectia. Existenta locali ta drumul comunal re duce i in zona.tuie strazile curate. cu unc-lOw peste pe cale de dispa. Secicsc are zadia (fota) cu d b ! ivamure^ printre care Rus. do la sora si sotia lui Zeus. specie Printre unita^ile economisean cunoscut. In apropiere de km 89 se poate poposi linga izvorul . fica de comunicari. cincl direcfia salinelor se muta de la Costiui la Sighet. ingrijite. a cu fidelitate valea ViVIJJEU DE SUS (km 125). gassizi) — disparut din alte continuam drumul Jrei nume vine. considerata de unii istorici ca fiind printre primele greve din Europa. Dupa anul 1749. pina la de ucrainleni."im va. albastru. Cartea de letnicire butinSritul. Proprietatilor curative ale apei se adauga cele ale namolului sapropelic. excelent Unul din cele mai noi obieczadia are dungi verzi. \erde. Coo. Tisa.-.). _„„ zona desfata pri. Repedea 51 Poienile seu de Jos. Inainte de conflusam in stinga IDI "fiascovei cu Vi^eul.T. probabil.eu. unde portul { • Iri^ei ^i in citeva riuri din perativa ^Me^te^ugarul".E. Drumul din stin. In 1539 se iau masuri pentru repararea castelului care sa poata rezista impotriva unui eventual asalt din partea turcilor. are o populate oamenii din aceasta s3 aiba ca principal.ffin opaduri de foioase. ginecologice. Spre deosebire dfl "\ 'A in \ar& doar in apele forestiera (U. Nu departe de bai se afla laricetul de la Costiui declarat rezerva^ie naturala.s« facea dupa metodele folosite de romani. lo. castelul a inceput sa se ruineze.re^ — albisoara sau cleanul defileul Viseului. care se continua anul JL411. care mai poate fi intil. Padurile care se ' i i i ne poarta printr-o zo. albS cu cusaturi stilizatp Pe$te de prada. ffecvent Vlseu de Jos lasam in dreaprata. ^Terapia" din Cluj-Napoca. muna Petrova (km Mi La intrarea in c-omuna It specia de planta leorda unde traversam si proiul salbatic). pe vechea fortareata se construieste un castol bine intarit. care se f 119 t 'MRAMURE$ . Bistra. matologic romanesc! Cele trei localita^i — Viconduce spre comunele 1973. ganizat si o sesiune • < iseaua asf altata cc urconfluen\a cu Vaserul.\\& de alcaloizi a Fabricii orizontale in negru si pfl caliu sail galben si r.minti Unitatea de exploatare \ colorit. de Mijloc si de rul nasterii distinsului sub Munte (16 km). g:ill) i m. Voda.

gctica recunoscutii. Novfit.Slil".)c'«i cranial in sine nu se riului Viseu pe o distanta c'.— Borsa — Pasul Prislop. una din cele mai pitounde vom face plinul inainte I si salbatice vai din de a traversa Carpa^ii Orien. Aici e IT" scoli gencrale. (•(iinpk-x de alimenta^ie Din Viseu de Sus ne putem lira format din restau. cu sectie lacto-vcgeta. Prctutindeni in aceas'ta K domeniul invatamintu.l « i o sec^ie pentru mo. 1978). pe Valea [ tji culturii consemnSm Boultii.km)..rontimm ralatoria spre Moisei 1. Accesul este posibil Intram apoi in comuna lutodrczina sau trenul fo. sint sagetatc de p&s}tre care ^Zeita de aur" Jravi si lipani.aproape de Pasul Prislop. len^a unui liceu industri. care de cultura Vi.•r oxtinde Fabrica cle mo.Novicior. [". cine.. La iesirea din orasul Viliie sale deosebit de seu de Sus intilnim pe partea iioase. Ansamblul se sint trofode capitale cle tintcce si dansuri al Ca. ris.. se poatc innopta la Icn prol'il forestier.Borcut". Apele cristalim\ Hnc oxilimale.seu de Sus au cucerit medalii dc rr.Moisei unde ne intilnim cu Icr.cerb e. I la cabana .travarie. Cu auto. nrs. Valea Vaserului stinga o static cle benzina.u-p:itin. o mo. Pe Valea Vifcs — Turcia.ir la fcrticipat la o serie de diferite concursuri si cxpozi.ci^iva zeci de kilpmatri pina rl cste runoscut prin im. iral. Drumul urmareste cursul . la . mai cabanele forestiere. _nului intilnim multe izvoare •il .e itiluie ca obiectiv turis. I) din central orasuputem urea pe cararile ce ne dfcra turi§tilor un popas poarta spre culmile Mun^ilor lubil. :AMURE§ 121 .impara^ia vesnic verde a co|A casa de cultura.ri nationale si inter. Tot pe aici 'K. Numoroafcsca !ji altele.. cu o fauna cineInBi'uf.localitatile de pe valea..niferelor.Izei :ina se face doplasarea (vezi traseul II de la p. Valea Pestilor. La parter se ai'la Maramurcsului.. genate. insa si pe o poteca varianta care face legatura cu Insoteste valea. cistigind trofee.Cerbul" (50 locuri de apa minerala. ar dc zi ?i o teras3. un adevarat laborator tal! spre Moldova.FSina" (40 100). zona. undo se afla si o pa:. o biblioteca ora.tii internationale.

Labi.ADBESE UTILE /llimentora. str. 23 August nr. 52 Bufetul . 7 Cinemotogroful BCarpafi". 6 Circumscrip^ia sanitard nr.R. str. N. Gh. str. Dragos Voda nr.Pietrosul".. 2 Libr&ria noastrH. str.Cerbul". V. V.. Doja nr. I. Carpay nr.Liliacul". ' §i Maris. autoservire. Capul Fetei.Minerul". nu: margele de diferite" ?i doua inele. str. Piatra Sfipintei in stinga.F. str. iar in dreapta ne tine tovfirfisie Tisa.T. sfipSturile arheologice atesta vestigiile unei asezSri din perioada formSrii limbii si poporului romSn. insc^ti de dealurile SScStura. pe dealul Cetatuia. Republicii nr. 12 Ojiciul P.Expres". Dupa ce 15s3m in urmS localitatea lapa (km 76) ajungem la Sarasau. 1 Militia..T. Acni sul prezinta un singur n iar turla este elegant/I .R. 23 August nr. str.R. PinS la Cimpulung la Tisa drumul se alfiturS cfiii ferate. Republicii nr. I. str. 12 IV. str. declii' "monument istoric. 25 Spiteful ordsenesc. 32 Gora C. pe Stan frat'-l' Silvestru si pe Nicolnc lui Stan. Lenin nr.S. str. SarasSu (km 73). 11 Restaurantul . 23 August nr. In spatele scolii fjcin semnalam biserica __do I si zid^ singura cu pert>(il zid din Maramures. 17 Farmocia nr. unde. nr. 2 ConsiHul popular ordjenesc. str. 21 Autogara calStori.. 3.. 33 Hotelul . 23 August nr.. str. Garii nr. 1 Staf Jo de benztna. Tot aici OHIO JURISTIC AL JUDETULUI a fost deseoperit un de aur din epoca bi al cfirui fnventar cuj 8 spirale plate. SIGHETU MARMATIEI — SAPINTA _ NEGRESTI — SEINI — BAIA MARE (DN 19 $i DN 1C — 106 km) Urmind drumul national 19 si cursul fluviului Tisa in directie vesticS pfirSsim Sighetu Marmatiei trecind peste podul de la confluenta Izei cu Tisa. 8 Restaurantul . str. str. 23 August nr. 23 August nr. str. Rindunelelor nr. 24. str. Numele localitatii «i in diploma regala a lui dovic I la 1345 cind i reste in posesia aceslui zatpe fiii lui Silvestru. str. Republicii nr. granitfi naturals in por^iunea aceasta cu U. Lenin nr. 74 Cofet&ria .S..

Dar. surprinzind scene mornente semnificative curacterizeaza via^a cel«re a disparut. Broderia este rafinatS folosinduse mai ales culorile alb. Intreaga realizare reprezinta de fapt conceptia autorului despre moarte. valoarp.C'imitir vesel". Faima SSpin^ei a originalele opere cle populara. sint redate. . nici o exagerare.a. situata la 18 km dc municipiul Sighetu Marmatiei. adevfirate . GHID JURISTIC AL JUDETULUI 0 alta componenti tica portului fenreilor Sflpin^a este salul. Mama. monumenuminteste de daci. in desene_.cuni. porti sau pe pridvorul caselor ne atrage aten^ia o mare varietate de cergi si carpete de culori diferite.. cea mai nordica localitate din jude^. dar $i cea policromfl.. spre exemplu: . 5n raport cu virsta. tu mS.este foarte scurtu. sub roata vagonului. cioarecii. r aloarea artistica este duA de una istoricS. rul si sumanul. unde traiesc laolalta romani §i maghiari. . aceasta fiintl vazuta printr-o prisma de optimism $i chiar sfidata.Aici eu ma odihnesc Pop Ion Pipis ma numesc Sfi vedefi ce am pafit. (IM lina neagr4 in patrii "1 mit . Pe garduri. ne atrage aten^ia prin casele ingrijite si trotuarele invadatc de flori. pline de duh si de un farmec aparte. Ornamente dezvoltate intilnim pe umar si la manseta largS cu incretituri.a acestei opere de arta populara rezidfl ?i in subtllcle versuri-epltaf.perzian3". Fost-am ji gestionar $i-am wmplut pahara mari.r / n trineascfl". chiar mil. Intr reaua lata si cflmasa libor o parte din pic-pi Gatiile.. caracte zonei. unic in felul El continua sa exercite fluen^a magicil irezls asupra turistilor de pret deni. Ca copiit m-am jucat ?i uagonul m-a tfliat. impresionind prin cep\ie si originalitate.. < M .zid se afla mai multc forestre mari. Dar parcS pentru compensatie .tablete" care cuprind biografia comprimata a decedatului. ca si parI'ltne. Aici s-a dezvoltat o adevfirata Industrie casnica de artizanat care produce aceste tesaturi mult apreciate de turisti. dar mai cu seamfl. Va pun in pohard bere •?i.. dintre cele mai solicitat biective turistice ale muresului. nind in relief ?i culoar pecte din viata si pre rile oamenilor. va zic la revedere . r3mine elementul eel mai valoros si mai bine realizat din punct de vedere artistic. titul .camasa de Sapinta". Apropierea de oras a favorizat patrunderea unor elemente noi..Aici eu ma odihnesc ji Stan lonu m3 numesc . Wi care se impune in barbatesc este . de modul in sfidau rnoartea cu cren intr-o alta viat... ornamontft( regulfi in galben. crea^ii ale lui Ion Stan lui smt o t'actufS deosebitfi. Astfel.Mi-au clntat cucu-n ogor Ca sa mor lingfi fecior CJt am trait pa pamlnt Pre pufin am feciorit Moartea m-a tuat de grabS Ctnd ne-a fost lume mai dragu Moarte rea cu urit nume 125 MARAMURES . Ell adevSrata cronica a satul) 1 se spune ^vesel" dOOJ rece Cpe crucile mestesjin sculptate si colorate do MI n . cu o personalitate aparte. Cimpulung la Tito (km 67). vei jeli cite zile vei trot" sau: .. unde moartea m-o g&sit: in dealu Mirejulwi. de cV inchisS. Supinta era cunoscuii n& nu de mult dour apele minerale din apr care se?"imbuteliazS Dar de ci^iva ani nur a fiicut ocolul tSrii ?l. Desi data recentS. Trebuie sa facem o remarcfi privind portul popular din SSpinta." . apare fusta viu coloratS din material de fabrica ce inlocuieste poalele si zadiile. Sapinta (km 61). Comuna a fost alestatfi documentar din anul 1329. galben.. de jiurile lor. in care predomina rosul purpuriu. iturale^ piclate in cu• i l . completeaza rrjul bfirbatesc. defectele. ne apare ca o expozi^ie uriasu.

. atestat' tarea intreprmsa prin Mara.> cunostinta cu ceraO'is. so. n .'><* dealul Comja. la 3.. ma inv f' ^ie a tatarilor in localitate de pe acest' tr Marainurej (1717) _Ii2inte_de_a_patru Aici so vnr c-onstn. in vi-dtolTSrc. Economia localitatii i.jurats de culm! do.W de campare si al cuparile satenilor cum sint Publica. Intreprinderf*a ihdustriala de Stat. o noua linic. a descoperit la Sa Pmta 5aua unei capetenii ta. iiceip prin ioralitatiie 'U'.. in care s-a hotarit crearea oficiala a . locdlitatea este fl»nc'<ta in partea de nordnurd-est de deaturi acoperite c'. tehnologica la Fabrica de drojdie si altele.Sim".iv 6 n: DJ 131) inr! .i spa-. In ai se mtinde opopina sub padm-e.. Si sa-tl spun ceva cu dor: Acuma Ion u fecior. dam la cai de mincat acuma-i timp de arat. n. De la Sapinta n in cele de mai jos: mtoarce la Baia M . cu in| ^ti. 1 in ora:. strabatind ii caz o aJla zona folclorici i din partea de nord-cst a localitatii. c poate vizita Muzeul fa •.^resti.ti Huta C'jrtezp si du^ 1kro de la Pasuj Huta Ir".bine relief. !ara Oasului" pa tern OHIO TURISTIC AL JUDEJULU1 Sighctu Marmatiei suu X .sti': noi dimcnsiuni crcindu-se obiective ca: un_Complox. de sprcialitate cu pi-'-.'Uno. dbi!e si tradUjiile s-au pasnealterate din strS'ouni alte1 lucuri. Fabrica de drnjdie. Eu viafa o lasai la 44 de ai. . Cele mai importanto intrcprinderi de aici sint: ... eitiva din fostii 2 dlscipoU n continu- sai opera La inccputul seoolului nostru jrudituljavant Nico.Despartamintului Satmar-Ugocia" al Asociai:iei pentru lit«?ratura romana si cultura poporului roman din Transilvania (ASTRA). iar jos in apare ca infr-o u. Din Pasul ~Huta in intrat pe teritoilui Satu Mare.(caliOranui Nou. care a rfimi dc ja suprafete de livezi.versam si satul Pi.. Ca via}a o lasai Toamna la 60 de at. tai_(DN 1 C km 177). S-a dim la scoala-a-nvtifa Ca fofer se vrea a fa. irtul osenilor ne amincie imbracnmintea dnciisa cum apare > .. Pin-am fost pe lume viu.eaza na lict-i. (km 57) este Jorga.'lh "caf3~~p6rful. preo.. Mi-a plucut morar so fiu. Esto o localitate mare cu perspective de urbanizare..Ca tlnar m-ai dus din lume Ca viafa mi-o luai La 24 de ai. Aici li'm'.7'. care i-a c b. atelierc do produc^ie alo cooperatiei mcstesugaiT. putina vama-am luat. si vii. Tn element peisagistic cu profunde semnificatii esto plar. vestita prin vinurile sale medaliate la diferite concursuri inlernationale." din v n Dealul Cetatii IRAMURE? ' P>P«l P. sc afla ruinele unei cetftti medievale. la Viile !>.a . r'ocuinfnt. cu o climft mai . de ingrasaro a pnrcinelor pentru 100 000 do capeto anual. realizata din mii de puieti de 127 . loan Spanu ma nuncio.>P«lar.> livoK.. sad la cos am ridical si faina-am macinat.Tavia de '.Dorite sogor iubit llnga tine am venit.. linga un izminerala (dupa i i ne domoale no con< r-o padure de fona la_ _hanul _. _calrtale__veche." I ij\ sa nc recrram la Ui. km de Seini. Acest centru a gazduit in anuK 1898 Adunarea general^ constituanta.Seineanau. A^ezata in lunca fertila a Somennlui. sub Culmea Huta..Aici eu ma odihnesc.fil agrieol.'nou in judotul MaKS.i." O parte din versurile-epitaf reflects ocupatiile. losfasurare a Fesfolcloric cu rename oilor".Coih/i lui Traisn.Tara Oasului" PSte o l>iulit'ito_ .inemeritata t'aima. in apropiere de Dealul Soarelui.. $i-am venit cu coasa mea sa cosesc iarba cu ca. --^S5jar__din ariul 13 Populata de ucrainic nure?. ferine avicole..ul K^gresli." sau: . La Varna puupiea de aici.ii''i'.Tara Oasul -i". ipa ce depasim '.

linga o masivS padure de stejar. un loc preferat de baimSreni pentru chermezele organizate de 1 Mai. Ziua minerului sau 23 August. Are o capacitate de cazare de 10 locuri $i restaurant (cat. cu siluetele unor cladiri impunatoare.uVcoem apoi prin localiSabi?u (km 174) si Ilba 171). Lasam in stinga i. In ra dreapta se desfaijoara lunca bogata a Sornes. in urnul cu ciivva dccenii. >aua insote§te in poraceasta aproape para: -a ferata Baia Mare — [are. iar in dreapta localitatea Bu$ag. localitate linga care se afla aeroportul.Luceafarului" poeziei romaneijti.i Cicirlau (km 165) sila poalele dealurilor ilui si Singhilitului. in al carei centru am citeva blocuri munti ce apartin Intrerii miniere Ilba-Han. ce imortalizoaza numc»e ^EMINESCU".Doi porumbei". turnul Stefan. In stinga drumul te poarta spre campingul Apa Sarata. cunoscuta sub numele 129 .irea din satul Ilba. o ra de piatra (andezit). vinde a fost descoperitfi §i partial cercetata prima a?ezare paleolitica din jude^ul Maramure§. TARA LAPUSULUI '"olid. De o parte ?i alta a drumului se intind ogoare manoase si pomi fructiferi. ami ni la 200 m de §osea in il unei livezi — camI . Pina la Baia Mare mai avem de parcurs circa 10km. II). dintre care so detaseaza Spitalul judetean. Revenind la drumul national trecem dealul Dura pe care se intinde statiunea experimentala pomicola. este cu citeva casute-cam20 de locuri). iar spJ spre Baia Mare (27 km) pe care-1 urmam si no Partea stinga ne' Baia Mare — Carbunari — Copalnic-Mana^tur — Tirgu Lapu? (DJ 182 — 46 km) •nincl din Baia Mare pe il ce parase§te municipre sud-est. Din drumul national in OHIO TURISTIC AL JUDETULUl directie vestica (DN 1 | putem indrepta spr« Mare (37 km). ne indreptam spre una din zonele folclorice §i etnografice cu o personalitate deosebita. Lasam in urma Tau|ii-M5gheraus. omagiu adus ardeleni . ne atrage atentia • l>unct turistic. restauSar. in prelunstrftzii Mihai Eminescu.Burile plantate cu vii in |m> suu livezi inlinse. a muscat puternic din Ho coastelor dealului.. t'lia 172. pomicol insemnat.tuata la citiva km spre it ies. sau zona industrials cu co?urile mereu fumeginde. gradina de vara.. de unde ne apare peisajul ospitalier al municipiului Baia Mare. apartinind l|H'i'atieT"d£ consum.

cu oameni iilnici care au cucerit loin Intrecerea pe tar& HI realizarea sarcinilor imnice. Copalnic-Mfinastur (km 25). closodice de aici sint cunosnca din secolul trecut. Fauresti. Traversam riul Cavnic mergind alaturi de apa spre Cernesti (km 31) insc^i pe dreapta de Dealurile Prelucilor. De aici se desprinde spre nord drumul modernizat de pe valea Cavnicului care trece prin Laschia unde. $urdesti pina la Baia Sprie sau Cavnic. o varietate rara de cuart. situata la o altitudine lie de 230 m. Din mijlocul comunei porneste un drum pietruit care ne conduce spre satele Trestia. unicul loc din tara unde o gasim in nuan^a albastruie. Traversam Dealul Pietri? imbrficat de o padure tinara de fag si intrfim in depresiunea 131 . Revenim la Carbunari sau urmam drumul pietruit prin Berinta. JJoseaua coA in continuare printr-o iiiiliiL 1 de padure de foioax:e pe linga comuna •-•avita si ajunge in safirbunari. aici apare calcedonia.mcntar dispunc de o cant'mS i?i bufct. Statiunea este recouiclata si in cazul unor inoratii profesionale cu an l i chimici. de unde ne i spre stinga 3 km a vizita Baile C5r> i i (17 km de la Baia i. recomandate in trata1 afectiunilor reumatissi ale aparatului loco. Ciocotis.ara "Uor din frunza ?i ul coboarS in serusoare printre culmi cu poieni si paduri I livezi intinse de pomi ul se inalja dealuce marginesc pe in riul Lapus care ili'iiza regiunea. edilitare §i soul turale.(mineralizatie totala 12 g/1) sulfuroase. incon'Mt de paduri si livezi. specia gasind aici condi^ii favorabile de dezvoltare. r.Iru r-apu^iilui". Zona este foarte bogata in nuci. Zilnic circula trei autobuze de la Baia Mare la statiune ?i retur. statiune de interes ul. Baile Carbunari constituie si un agreabil loc pentru odihnS ^i recreare. •Una localitate ce o strain este Grosi. intr-un call natural pitoresc. \. linga sosea se afla un monument de arhitectura~populara cu turla in forma de bulb. este asezat la confluenta Cavnicului cu Bloaja. Printre brazdele de aratura. iar blocul ali1ARAMURE$ . Cele trei vile i o capacitate de cazare de de locuri. localitate cu perspective de urbanizare. Revenim la Cernesti. care strabate o frumoasa padure de stejar ?i ne indreptam spre Tirgu Lapus.l'ectele terapeutice ale i"i.

orasului. localitatea bumbac cardat. nr.rol in culturalizarea scrie printre localitatile ur. ra Lapusului este cunoscuta si prin ceramica sa. cu un aport activitatea casa de cinornat insemnat privind produc^ia biblioteca.. nr. Printre alle noi ^1 cu acelasi mime.Tarii Lapu?ului. care se observa in cu seama Cooperativ^B sugareasca~ . 6 Martie.curs superior". cu un in Orasul Tirgu Lapus se in.E. jljat.unitati pu?.s-a afirmat ca un pusului. Cele mai importante centre bst Tirgu Lapu§. Are o populate ale industriei usoaflH de 13144 de locuitori. a. Eroilor. 24.Tible^|^B stinga. nr. Ansamblul na baza de intretinere auto tece ?i dansuri (Lap\: GHID JURISTIC AL JUDEJULUI pat . nr.. precum si pentru este consemnata o-j infaptuirea unita^ii politice si . 9 lucia nr. iar lateral se alia o camera fltinga si alta in dreapta.A. Documentar. pt si in celelalte zone. nr. situat entrul orasului. In decursul istoriei centru scolar al intreg s-a remarcat prin lupta im. str.M. una de toate zilele in care se 1 iar cealalta.dica poten^ialul induidj gul secolelor ca eel mai pu. Tiblesului.. nr.ratura romanilor si sului a fost rid i cat un monu. Caracjtica este si prispa. spre deosebire de din Maramuresul propriu-zis.apusul" (cat. iar nationale a poporului roman. nr. Lapus.In ora§ isi mai de bane mai tinere.la o serie de con•iri in ElveUa ^i Franta. *sa tradi^ionala era acoperita cu paie. si fara streasina dubla.larga a Lapusului..duse lactato. str.T.Lapu?ul". de multe ori invaluit in S. Ele sint si mai reduse ca ii. piesa principala in decorapa k Hoara o constituie stergarele care sint aranjate alaturi •)lide. cu o baza d^H cea^a. din care in zilele 133 .spitalul si policlinica. 29 . un bar. crama. Plata Eroilor.R. gradina de vara. Plata Eroilor. oljll este atestata inca ~ d m a n u l care. Damacus^ni.. precum si o za prinderea forestiera (U. Orizontul il Jncheie ~pe pentru grape s^l Muntii Tiblesului si Satra alte utilaje agricol«^H Pintii. pe ma•rept al riului cu acela?i •. in depresiunea pia^a externa. obijH este situat in partea de sud artizanat. liericile de lemn din Tara Lapu^ului.T. Plata Eroilor MMJtograful MArta".. str. inclusiv ceramica neagra.T. au acoperisul simplu. ternic centru politic.Tara Lapusului" sint forI din gospodarii rasfirate pe dealuri. multe S<^^H a judefului. 18 ul P. Ca vechi centru unde se practica me^te^ugul olaritului. 29 C i multe cazuri satele din . in care se si a utilajelor fores industrial! 1 contureaza orasul Tirgu La. Pentru valorificarea curs de organizare o superioara a lemnului din de etnografie a Tarii acest bazin. impusca^i de autorita^ile staLa Tirgu Lapus tului dualist austro-ungar in tionat un dt'spar|amir lupta pentru infaptuirea uni. s-a creat Intre.. industrials ?i agricola a ju.TRA~ (Asociatia pent'rH rii din 1918. litiul popular orfijenesc. fiind alcatuita fnbicei din tinda sj doua camere.at caracrtistic. aranjata §i impodobita. detului.) agrement in partea de si a fost construita o moder. Plata Eroilor. cofetarie. 26 > de economii ji consemnafuni. 36 de cultura.§ului. elementul ornamental geometric traditional fiind IRiai frecvent folosit. Tinda este incaperea I mijloc prin care se intra. 11 lul unificat. Impre. a-. 22 lul . pe terasele riului Lapus.poporului roman) crea ment. orasul Tirgu Lapu? continue si astazi tradi^ia furnizind ceramics specifics pentru aceasta zona. str. anul 1908. nr. care asigura 70 cle •I in camere cu 2 pa•KSE UTILE turi.F. in centrul ora. str. Fabri<^^H ne si Filatura de I|H natoare. II).Inca din anul 1622 esti potriva oprmiarii sociale si tata o prima scoal nationale. Pe '« geografka restrinsa apar toate categoriile de cera1. alaturi de celelall 1291^ impunindu-se de-a lun. dar foarte echilibrate si cu un pronun. Victories. serveste doar llru ocazii mai deosebite sau pentru sarbatori. Tineretului. |ra§ul dispune de un hoJ.i|lo. TlBGU LAPU§ (km 46) produce covoare.Petru Pentru a cinsti memoria Aici mai i'nnteaza taranilor si intelectualilor industrial. ziu gimnaziul .\ionam si Fabrica dl una cu cei ai satelor apart!. ca dealtfel •e celelalte construe^!! ale gospodariei. econoPe plan cultura mic :?i cultural al Tarii La.

iar in dreapta Au.trece peste un pod (j pu? ISsam in stinga Fabrica facem o deviere de y de produse lactate §i Fabrica spre dreapta pentru • de piine.. dt I sur si. din ce in ce mai rar. la aproximativ 2—3 km. care virmeaza comuna loni. Inainte de a jar.aoastre a mai ramas doar primul centru care asiguifl mica pentru o arie larga. Datorita izolarii. Aici se <. construite din kc si inainte de a ie^i din stejar. zadiile. ben51 mangan.Stoiceni (DC 36 — 7 km) de alta §i au multe trasaturi Nc inscriem pe drumul comune. guba. A§a spre exemplu. zona in care este preIne din apropierea riu. . de undo se trece in judetul Cluj. $oseaua insote§te valea MVIII-!ea din birnr . Portul lapusean. elegant si sobru. el are o turla fl OHIO JURISTIC AL JUDEJULUI extrcmitatea sudica a Mara•tra turnulete scunde §i mure^ului. si totodata din Din Tirgu Lapu§ se poate urma._ ment al naturii.zent calcarul. so poate vizita manastirea Rohia.i bogaKubsolului de la RazoaMentiune speciala merita wele de mica alba. valorificarea varului.i « In trecut se produceau aici renumitele pipe rosii. intr-un loc deosebit de pitoresc si linistit. »cojocttl" inchis in fa^a. Tirgu Lapuj — Razoare — Coroieni — Baba (DJ 109F — 21 km) La ieijirea din Tirgu Lfi.caputn. de culoare neagra pentru sarbatori si sur '• toate zilele.ean se caracterizeaxK sobrietate si echilibru cromatic. fara pridvor. destul de inguste si lungi. lele au in partea inferioara dantela. de unde a lost frecventele cuptoare de var H in 1758 din cauza i. ulcioarele -. Cele doua (funie) pe la mijloc si un TBumente se afla la apro. struit la sfirsitul secot benzina (km 27).a. sat situat la sudde Rohia.i il o dunga cu alesaturi in variate registre ornameni. aici s-au pastrat mai bine mulu ceiuri ?i tradi^ii. dar gasesc Cheile Babel.. care se remarca prin broderiile pe increjul ( piept $i pe mineca ce se termina cu un volan^H bogate ornamente. izmene mai lungi decit la mar. iesirea din Razoare. de lung. ltimele localitati de pe '•I i ruta. o curea ! • 4—5 catarami. Din Rohia drumul continua spre Boiereni. pe peretele •inbrava. Una a I lomn. acojocul" inchis in fata si . facem o deviere spre simpla. Pe dealul din estul satului. riului Lapus. contru pomicol re! in special pentru me.Dumbrava .seaza la mari distance pentru l a fost reconditionat.ilr. in 1932 monu. de fudulie (. ancadramentul usli •il In prima localitate. dimensiuni mai-i.ilta localitate pe traste Valenii Lapusului. Cele mai cunoscute vadl t.A. B. Baba. brodeflj plicate in alb. reu^it la intrare. monuproportional si cc-hili. Din portul barbatesc se detaseaza citeva element* ar fi palaria de pisla neagra cu boruri largi >i i rnica.intilnite. Tirgu Lapu§ . Pictura a fost ocupatie a oamenilor din a(Inita de zugravul Petrea ceste locuri. sint Draghia si •Idvor in partea de vest. in care se gasesc influence ale JIMI din Bistri^a-Nasaud (mai cu seama pe valea 9H In partea superioara a vaii Lapusului sesizam uncli | turi comune portului maramuresean. Elementele componente ale costumului ien cama^a. in directie sudica. cu turla •. < un aici ca M zgarda". se poate vedea exterior dinspre sud intilnim I monument de arhitectura cuiere de lemn s.1. In ansamblul sau portul lapus.lonathan.) cioareci albi.. iar pe ta lasam drumul ce la Vima Mica. are briu sculptat •& alte doua. iar la Dobricu L8.alt motiv sculptat in partea |mtiv 600 m departare una 135 . un drum ncmodernizat de cca 7 km pin a la Bohia. Incalramintea tradiponala o constituie opinca si I In urma cu un secol femeile mai bogate purtau neagra si una rosie. camafa simpla cu ornamente reduse. asezata intr-o pSdure. ceea ce explica Lfipus. rtea stinga intilnim o a de piatra. s-a nascut Pintea Viteazul.uite confectionate sint oalele de gatit. In Miigoaja. statia de in Icmn dc la Bazoam.M. de obicei pe un fond^H chis.de nelcosag"). I I-am urmat de la Baia sint neetajate. Este o straveche Mtiilor.monumcntul de arhll tobaza $i S. care se deplaPreluca. prezinta uncli i cularitap distincte. prezinta in paru-.fost construita in secolul a\ kului (3 km pe abatere) XVII-lea. coltjsori. surnanul. ~" Ca podoaba caracteristica se poarta zgardanul. E h'jcmnate sint s.

desigur. se coperite doua cimitire. 139).ii zare / Ca-i Sulr ga. 'i care se imbina curios testata dar sapaturile arheologice i perfect. DJ 171. Costeni. In jurul izvo. in direcjia estica (DJ 109 F) pe soseaua din stinga ce urmeaza valea riului amintit si ne indreptam spre Muntii ^iblesului. un sat mic t n i popula^ia este specializ»M legumicultura (vezi p. I I'o vaile dinspre nord.mai fidel reprezentata.efectuate aici au atestat urdn lumini si unibre..teren fertil aici.de Jos. umane Inca din epoca bronl. ciri ale oamenilor le repreerisjul. a fost doilea. se gaseste un ce'mare / Cu dranlt izvor cu apa minerals. Lo.timp sa-si continue fruntare artistica la care pe valea Lapusului participa multe forma^i! pre. a$u zulta din versurilc: Dumbravi^a (vezi p. Satra Pintii (1 041 m).munca la padure dar si minord care este mai malai larga 51 coborita. situat pe locul numit • cu mult rafinament arPC. de.. Astfel. a fost adusa din porni la lupta. Aii-i It a fost ridicata in anul 1701 si liaiducii la sfat. care se observa in zare.se pastreaza autentic. ca intreaga constructie . in luna iulie.me materiale ale civiliza^iei i> imagine profund estetica.. DJ 171A — 25 km) De la hotelul .chia.orinduite cu case mari zidite U. Ungureni parte pomicultura nu gase^te um nemodernizat). iar la dreapta de Ob•nice. . pri|K o cruce de lemn sculp. si care. In nord se ridica muntele nastur §i dc aici pi.ballagu sa-1 indo rului amenajat se afla un omatu sa-1 mai niri| pare natural format din co. D.mul. noscut pina la Copali judetele limitrofe. creea. Principalele indeletni701 din birne de ulm.voarelor de apa mine nizeaza Festivalul cintecului. linga sosea.inapoia la Baia Marc stigioase din judet sau din Dealul Pietri§ pe dnn.inga u§a de la intrarecu zului.neritul. Surdesti. mai fierului.Coasta" sedintele sale. Pintea modernizat).cap de documentar din 1325.lita / Si cu pajislo calitatea este renumita pen. este asi.Grosii Tiblesului. Tirgu Lapu$ — Rogoz — Gro$ii Tible^ului (DJ 109F. portul patrat& §i de o concep. •U aici din Suciu de Sus. care su. Pe partea stin. Datorita conditiilor clilocalitatile Libotin (7 km). iim se spune cS. Grosii Tiblesului (20 km). Baia de. •Cel de al doilea edificiu bronzului mijlociu. este format din morminte de incinekltfel. de lemn din judetul Gospodariile sint chibzuit Ijnures cu turla si tur.Poduri pe Coasta". mai modest.a.loc de codru verdc / dernizata si ne indreptfun zare ca se vede / spre Stoiccni. te tumulare ce apar^in crotu centrul satului se afla si nologic inceputului epocii • . Mergem in amonte spre L Uevenim la drumul mo.. inprotejeaza masa dinlemn destinata pentru cadrat la stinga de Obcina Obrejii. situat pe locul numit confine morminMTraian". ne inscriem.nici grofii sS-1 mai Dupa popasul facut nifere si foioase.superioara a peretilor $i conVj teazul isi avea^ sole reusite. matice mai aspre din aceasta pseni.Cavnicului prin Vail.apropiem de Muntii fible^unte de arhitectura in lemn luj. prin jo.perfect conice. eel de-al I lemn.Pintea-aice s-o suitu tru apele minerale recoman. ade. au fost des| ancadrament placut. dupa cum spun legendele Baia Mare (DJ 182 C..zinta cre§terea animalelor §i lc datorita §arpantei din. A fost ridicata in tional. Anual. Localitat«( intimpina cu doua m( mente istorice apropiata. neetajat. t'iind flancata de patru unde Tara Lapusului este eel li'to. o adevarata con. scriem pe drumul moderniunul se aPa la circa zat (DJ 171 A) spre satele de la §os«a.nicei de-a-ngrSditu tro-intestinalc. Cel mai de pe valea Suciului: Suciu este al doilea.borcut" amenajat. gereaza forma unei cetati un. Dupa confluen^a Lapu?uGHID TURISTIC AL JUDETULUI lui cu Suciu intrain in macuseni. intoarcem la Tirgu portului si dansului popular Cei care nu mai djj lapusean. 1311) Traversam apa Suclu' dupa circa 2 km intrSfl Rogoz (km 34). Este singura bise. stari alergice ploaie sa-1 mai ploalf alimentare s. localitate a|lc in forma de . cu din lemn sau piatra. Cea din . si baladele populare. in toreasca poiana din )n acest cadru pitoresc se orga. Depasim Suciu de Jos. Pe masura ce main tarn ne it Fi vizitate si alte monu. tradiarte. Suciu de Sus (10 km) i bijuterie a genului. Revenim la soseaua mo. localitate Jrnizat (DJ 109 F) si ne in137 . Pictura este destul raUe datlnd din perioada I bine conservata. con. gas.. cina Arundasului si ajungem Irag aten^ia.la Suciu de Sus.dra casa o zugravilu date in cura interna pentru i'runza de-acoperitu / at'ecfiuni hepatobiliare.Lapusul>l trecem podul peste riul Lapus.

I ridicatS direct pe sol. In stinga se af!5 Dealul Corbului. in afara vetrei satului. rezultatele par^iale de pina acum sint exceptionale.ezau bolovani mor riu. strabatind Mun^ii Gutii plna la Cavnic. iar din anul 1967 ele au lost continuate sub egida Muzeului jude^ean. Ritul de inmorrnl practical in cadrul ncorfl era incineratia. de unde putrn un alt traseu pitoresc E. Culmile prelungi coboar5 din Muntii Tible§ului. pe terasa superioara a riului Lapus. care M I . ele permitind identifiGHID JURISTIC AL JUDEJULUI carea unui novi gruj) . Zona de pe valea Suciului se invecineaza cu judetul Bis- trita-Nasaud.grupul Lapu?". Primele sapaturi arheologice au fost incepute in anul 1890 si reluate in 1961 de Institutul de istorie s. care se pe loc.i apoi Baia Mare. se inscrie pe valea Lapusului §i dupa cca 12 km intram in localitatea L3pus. iar virfurile Oului. de unde coborim spre Baia Sprie s. De aici ne reintmi Tirgu Lapu? sau la I s. Plopului §i Cioi-ii.II. nu departe de s. Hudinului. din bronz sau fier. pe o vatra d>. pe nc vatra se puneau vase ofranda care se spl dupa un ritual.flancata de dealurile Minghetului. De§i cercetarile nu s-au incheiat.oseaua modernizata. Atl| servatiile f acute cu i » t sapaturilor. probabil tot cu int rituala. In jufl deasupra vetrei de incln< se as. "h de la inceputul ep<>< H i lui. care a primit donill in literatura de spodldl de . La aproximativ 1 km. fapt I reflects prin influpti|« resimte in portul dialect si in toate sl»i tii spirituale. I arderea mortului. arheologii au descoperit o necropola tumulara ce cuprinde circa 70 de tumuli. Tirgu Lapu$ — Baiuf — Cavnic — §urilc-(l| (DJ 109F — DJ 184 — DN 18 — 69 km) Din Tirgu Lapus inchidem traseul in circuit spre Baia Mare trecind pe sub Muntii Tibles.. Hudie?ului se contureaza din ce in ce mai proeminente.eni. cit si \«< material arheologic dM| rit aici largesc mult sft nostintelor de spncll|| privind inceputul rului in nordul Romrtnl»| largi implicatii pentm I" 1 zinul carpato-dunarean.i arheologie din Cluj-Napoca. Inainte de ten rea turnului se spargcau vase de ofranda. prccn obiectele de metal. Traseul trece prin Damacuseni.

... precum ?i alte picturi de valoare. macinind in de ore circa 7 000 kg miCAVN1C (Capnic in docui'eu. Apropiindu-ne di1 Hica Lapusului se vizibil. trami'i4ia galeriei . cit §i social-cultu. toate celelalte avind pridvorul in partea de est. Mai sus <li tul Poiana Botizii gaslii. Cavliiidele populare pomenesc nicul a sarbatorit 600 de ani lire un loc numit .te ilata de Pintea: . seceri etc.locuitori. grait: / Feciorii mei cei iuPrin secolul al XlX-lea. Este singurul edificiu de lemn din aceasta parte a judetului. frumusetea i lapusean. atacul asupra Baii a fost ridicat pe valea inuri. nu va tr observat portul. c. Extrac^ia minereurilor se Bai-o coborit / Ca un codru dupa cele mai intinerit / §i la firta^i le-o r astazi Werne metode. confine numeroase foim.ui_ Pintea".Are o populate de 6 083 de i la Cavnic. La iesirea din loca valea Rioaia s-a ame| Juciu de apa de 4 kn pescuit si agrement. Spre dreapta drumul tra. / Moroseni §i Baiu. In anul 1932. sabii. ulterior cind a fost adaugata s-a completat cu lemn de brad. / isportul minereului se fa.ap de fier. care il adapostesc.trara pina astazi. de unde Un obelise din blocuri de ul ar fi declansat. Inainte de a pleca cu •inicii lui spre oras. care neral se circumscrie in specific Tarii Lapusul' simplu. El amintes. iar pe va. arhitecturu struc$iilor. Pestera. unde geti cu foe / Domnii sa n-aiIt lolosea tractiunea anima. preGHID JURISTIC AL JUDET. incadrate tot in Hallstattul timpuriu. Constructia este neetajata. care are pridvorul deschis spre sud.o sosea ingusta spre centrul inau cu 117 sage^i din lemn orasului.ule prezinta astfel porun.i. obiceiurilc. propierea Mun^ilor Gutii si ''rmind apoi drumul mo. Mogosa si •ilzat (in curs de refacere) Higea. al Tocila un altul. ii valea Strimbu trecem confera o minunata pozi^ie.pierea soselei.Sabiile le-ascu^i / §i tunuprin forta manuals. teva izvoare cu ape mliv cu o compozitie chimicfl riata.Fagade la prima atestare docuil l. Nu departe de mina mentele vechi) este situat pe Hiner se afla doua izvoare valea Cavnicului.. In apropiere de scoaia se poate vizita un monument de arhitectura In lemn care dateazS de la Inceputul secolului al XVH-lea. cu rile tomniti / §i trage^i. caracteristice rezultnt<lacrimarea milcnara a de infiltrate.. In apropierea necropolei tumulare a fost descoperita o necropola plana. in aupiatra — ^Piatra Tatarilor"— it 1703. |i Minereul era prelucrat in Trecem pe linga vechea lloampuri si doua instalatii mina .Roata" §i coborim pe | spalare. s-a descoperit un depozit de bronz format din topoare.domni sa-i omorim / §i spre i.triva ultimei invazii a tatarilor (1717) prin aceste par\i ••' / Mini de dimineata-n si marcheaza locul unde una La FSgadau in Strim. Aici se afla o pictura pe lemn din 1767.oaza Mun^ii Gutii si ne cestui centra au participatin •"inluce in Depresiunea Ma. Pictura executatS in tempera dateaza din 1697. . Recent. unde se afla masa de praznice cioplitS dintr-o bucata masiva de frasin.ii calcare de virsta . bi^i / Pu§tile vi le gatiti. insemnat cen. ramuresului. care se indrepV-aduna^i / Inarma^i / I 141 . intre Cavnic si Budesti Nu cu mult in urma. $teampurile f unc.tiv in centrul jude^ului.Hall".ULUI !cum si sculpturi mir pe peretii exteriori. Mai rc^inem ancadramentul usii de la intrare.'PH. denumire mentara a mineritului. De notat si faptul ca lemnul din care a fost construita initial era frasinul. cronologic sincrona cu mormintele tumulare. Revenind la intersect' indreptam spre Strimb" iut si BSiut care s-au cli tat mult in ultima vrcnn In Baia sa coborim / ?i pe pomic..din hoardele.ba noroc . aproximaapa minerals. mai ales ospitalitatea In torilor vor ramine ni vreme in amintirea t ' care viziteaza acest" mai putin cunoscute. /. fomi. Este atestat in documentele istorice din secolul minier. cu morminte de incinerate In urna si groapa.al XlV-lea.secolele urmatoare la toate social-politice ' uresului (Budesti — Ocna framintarile desfasurate pe teritoriul Ma>:utag) (vezi traseul 1).Alaturea despre luptele purtate impousoni. Desigur..RAMURE§ .. La cca 2 km de In li sectia spre Poiana Boll»l poate vizita Pestera cu i > ce prezinta in plus \m res stiintifico-paleontcl in ea gasindu-se restun i ale ursului de pesterfl I ' spelaeus). cu acoperisul asimetric mai desfasurat in partea de sud. ' V ^ U V Rotunda si ajun. Tot la Lapus. una din gusia a Cavnicului in apro• i. de un remarcabil gust artistic.culmile Magura.puneau aproximativ !n centrul movilel. iar locuitorii aIpi'^.

19 Casa de economii §i consemnafiuni. pe aceasta se afla sarcofage de piatra de facturS si stil roman. ce impresioneazS prin nozitatea stilului §i moI livde ornamentale unice. 23 August nr. primind un privilegiu de 8 ani dupa cum e obiceiul si la alte exploatari mai mari". Mai tirziu. 143 . parca disproportionate. 19 slliul popular orafenesc. I Sjurdesti (km 13). situatia minerilor devenind foarte grea.. care toamna i?i leapfida I zele.. fiind. Diferite epidemii de ciuma si holera au fScut ravagii prin secolul al XVIII-lea. str. Pe tencuiala de var s-a lipit pinza deasa care poarta pictura partial degradata. 23 August nr.. cea mai inalta constructie de lemn din lume. probabil. im i afla Liceul industrial. Golurile dintre biriie s-au umplut cu tencuiala de var.. In loc de lespedea de piatra sau pamintul care le acopera pe cele mai multe.trala subteran. In livada care o inconjura. OHIO TURISTIC AL JUDEJULUI giunilor romflnesti.. 9 ltfia. Turla este flancata de 4 turnulete. cu aceeasi compozitie s-au netezit suprafetele neregulate. 21 tyetaria . In fata are un pridvor etajat cum este dealtfel ?i acoperisul. Inscriptia este concisa: . 47 I Dupa ie^irea din oras de . 23 August nr.. paltinul (Vlcer pm platanus). s mi nifostat impotriva e>. Spre sfirsitul secolului al XVI-lea minele din Cavnic au fost arendate. ele sin. nematograful . In partea dc Jos a CM cului. Minierii de aici ADBESE UTILE au organizal greve. str. 1943.Ldmwfa". Pe la mijlocul secolului al XlX-lea. 7 staurant. citeva morminte trezesc un interes deosebit. s3 tfealizeze asemenea capodoporS impresionanta. iar vizitatorul KIWI se dezmeticeste. 23 August nr. lancu de Hunedoara preciza: . 23 August nr. La km 12 •Usam in stinga o bisericu^a I lie lemn pitita intre copaci. arhitec^i anonimi.Sintem de acord si permitem ca oricare miner sa deschida mine in comuna Cavnic. Pentru a ajunge la acest •hfire^ monument ne inscri•n pe §oseaua ce duce spre •Copalnic-Mana^tur. a fost zdrobita $i intoarsS din cale de catre locuitorli din Cavnic si Surde?ti. formind un trup puternic in stare sa infrunte furtunile ?i zguduirile solului. 23 August nr. ce vor fi vaI linif icate ulterior printr-o Hmologie specials. Biserica este construitfi (in birne de stejar. Incepm. In anul 1761 aici se creeazS o judecStorie minieralocalft. Pe |iftsura ce mergem spre abcasta uluitoare construc^ie apare tot mai mareata. str..Beraric" dezvoltat orasul nou. 23 August nr. 14 \rcumscriptla sanitar-umanS. Astazi minereul coin] din Cavnic asigur2~^^^ ei nationale circa o tf din productia de pluml* zinc si o cincime din |i cluctia de cupru.Minerul". care a emis prima concesiune miniera in 1763. str. ti5ne?te ca o sageata spre cer pina la 54 m. virful Mogosa. str. localitaI cu rezonan^a in tara §i iste hotare datorita unei lArmecatoare construc^ii de inn. str. 23 August nr. bogat. populatia a manifestat „. iji a fascizarii tarii prin dc sabotaj.i Baia Sprie. Ele sint asemanatoare acelora descoperite in Tara RomSneascS In gropnita princiara de la Arge?. acte de impotrivire si de agitatie".i ' nic — Suior — Baia M care usiireaza munca n u n lor. parte iji alta a drumului l|«(letean 184 observclrn douS Bllde de steril. str. Turla. ^. Linga biserica nim un arbore secular tit. Boltile §i peretii sint decorati in tempera ca toate bisericile de lemn din Transilvania. str.. Nu-i [Vine sa creada ochilor cum b fost posibil ca me^teri populari. Din filele de istorie ale Cavnicului mai aflam ca in anul 1455 intr-un decret privind orasele Baia Mare s. incheiate temeinic. mai elegants. Instaurarea noii orlnd a dus la transforman i i'unde in toate dm I schimbindu-se radical ill tia materials s i spiritn > i . dupa traditia reMRAMURE? I Alimentara. 8 rmacia. pe valea Cavnicului se practica spfilarea nisipului pentru extragerea metalelor nohile.i arm! 1073 s-a dat in fo|. Eliberarii nr. In partea nordk orasului vegeteaza pest de exemplare de zad larice (Larix decidua) . str.-i ta magir. corfele funiciiliiM Cavnie-Baia Sprie so d can in mod misterii'-.Anno 1717 usque hie fuerunt tartaris" (In anul 1717 pina aici au ajuns tatarii). cu ocazia primirii vizitei arhiducelui Reiner.tau spre Baia Mare. Mai tirziu. 19 fytalul mixt. Ajun§i in Ijpropiere ai impresia ca imaf |lnea este irealS. U| de preparare a minercUl si cartierul cu blocun • derne. I Inr dupa circa I km ^isneste linpetuos turla bisericii de ortii impunatoare. Eliberarii nr.induite •izontal. numita .. prin 1810. str. cu un corona. minerilor.

Complexul muzeal. Tot | si-a adus o valoroasfi <4fi plexul muzeal dr. la Com.§i camera de lucru cu obicirca 5 km sa ajungem la •piciu: .tuirea unitatii na^ionale. VI.Unirii tuturor romSnimensiuni ceva mai reduse.organizat o expozi^ie a §cocontinual si dupa iesh <i monument cu sentimentul I " . in maladiile cronice aici. dar de di. precum temnifS sa actioneze cu I implinirii.F..".mint . Vasile Lui \.Pro S.zata intr-un film documenest a localitafii la 410 m al. pira^iilor sale de acest papi?. aproape pina la shi II gastro-intestinale. relui luptator pentru infSpizvoare. cdre esie cuirriea USbiserica de lemn de la Flo. atit in cura interna. gastrita b marmura. dedieat versuri dinti Im §i din cuvintele rostite pentru unire a fost imortaliEle sint situate in partea de .. construita in stilul celei rea Transilvaniei cu Hofl I La $isesti se afla si bise.) ramas putin de parcurs pina Pentru a cinsti mi i Alaturi de celelalte .Dincoio de valea Cavni. ink Lribun. . cit si in tionale ale romSnilor Complexul Vasile Lucaciu cea externa.morandiste din 1892. Abrihan a reaIntrind in conflict cu I ral aparte.. deziderat national. 11". •dire de piatra ci este in.. — valea ChSoarului — Mesteacan rea Transilvaniei cu ROifl $isesti (km 5). ca sa vesteasca gehiperacida. dar inainte de marelui patriot. cu a revedea eel mai mare oras Cornel Medrea a imorttllB Ifticularitap distincte. Unione Om. glasul . a unui Apa minerala sulfuroasa.marelui luptator pentni i I municipiului Satu Mare. Uni. ca ini. ItO. iar titudine. poate fi regasit In zonele •n u Inauguratfi in anul anul 1905. de la §urdesti.vietii. Devenit figurS de l^H licriptia grevatS pe fron. Baile Dane. cai de acces: auto.. Petru din Roma pastreaza ?coala construitfi element local.?i casa in care a locuit. V. In cadrul Complexului I i . Sf. din ini^iativa lui conducator al miscani <• apropiate. Lucaciu" Mb • ucest prilej de catre ma.Doina lui V. (DN 1C — 39 km. ultim popas in localitatea §i. Vasile Lucmi.se$ti insemnat centru jfl cului. intr-un decor natu• i' spunea: „. face excursii pe Dealul Mindra Vedere. in anul 1885..tea sudicS. s.ecte personale. revenim la §oseaH politica a tuturor rom£.muzeal Vasile Lucaciu se Condamnat la 10 mil >l Aici este prezenta funia. Aceasta ofera un cadru propice pentru este eficient in bolile reumanumit paroh in ?i?e^li ' me este gravata pe tabla organizarea periodica a unor tismale..nia. in care s-a morandiste. Tratamentul Transilvania. Ne-a mai nia. . (onstruita in stilul cate. unde se afla o si conducatorii miscar. sculplnri jhioarului" constituie o zona etno-folclorica fntinsa. unde ua modernizata $i iesim din negate $i devotament ponlA iinr.".Leului de la 9isesti" I • 11 jjuin Romanorum . precute din secoiulal XVIH-lea. L ce are sa spereze rom£..tar intitulat BTribunul". partial C.R.tr-un impozant moni: [Satul chiorean este rasfirat in zona piemontana ?i mai Impact in zonele joaje. De la §ise$ti traversam Mvclim. dupa cum reiese si din se poate vedea o biblioteca realizarea idealului di cireselor". de care se leagS fl^H liltat astazi in parcul mic zuiascS. ceea ce numai inchisoare in procesul iln In initiative lui Vasile Lu. ?i zidirea sculptorul G.. *l | •iimului meu iubit. torita activitatii des! La loc de cinste se afli luparea unei idei.orasul Baia Sprie prin parto-biliare de tipul colecistitetreaga Transilvanie. GHID TURISTIC AL JUDEJULUI fcRAMURE? 145 .i se intrebuinteaza drepturile si libertatilr ' Niinind cu razele sale tre.il carele pe cerul vietii sarcofagul cu osemintele ma•lc> straluce§te ca un soare. fARA CHIOARULUI padure de conifere.pentru copiii din $i$esti In Cluj din 1894.ului Maramure?.binecunoscut§. clorurata provine din doua pe tarimul luptei P*NH ii. la ce trebuie s& se na. Vasile Lucaciu. de unde doar 9 lor §.sli (km 7) cunosFigura ilustrului Iupt5tor sa. Din sta^iune se pot A fost unul din initltttilfd \H\. ca dupa Msatul re."ilul.. care printre al.km ne despart de Baia Mare. care se afla in toritatilo statului duali%i . se zare$te col. pe o coasta. afectiuni hepa.Leului di« §isesti" s-a fScut auzit InH •nitiilor presente §i viitoa. Lu> Parasind acest magm'fie •i mare ideal al vremuri. da. dar $i cu o serie de caracteristici al judefului putem face un figura lui Vasile Lucaciu ii wopiate sau comune zone! Codru cu care se invecineaza. presintele si viitorul accepts.\an" ale jude..lii maramure^ene. inconjurate de copasta nu este o simpla lizat bustul.Tara la Baia Mare. Baia Mare — Recea — Satulung — §omcuta Mare tribute la lupta pentr caciu din $isesti (2 km).. ca i i . prin curajul §i h o i n i . ea a fost dedicata celui Vasile Lucaciu.1line cu livezi.. pe care acum o apreciate reuniuni corale.a.

oale.. literara. tipologic gasindu-se iroape toate variantele cunoscute pe teritoriul patriei. Fetele irta cama}i frumos brodate. Boiu Mare. aceasta se larca printr-o mare varietate.i cu zone etnograiice mai Icpartate (Vilcea. o alta zona etnografica importanta a judetului. \MURE? traversam de fapt *Tara Chioarului". ceea ce demonstreaza uniIM portului popular romanesc. .dantul la sura". ocazionate de sarbaliile de iarna.ca. )sebit de inalta §i cu borul lat. Coas. Buteasa. Delimitarea gospodariilor se face prin garduri imlite din nuiela (astazi folosindu-se din ce in ce mai mult leriale de construcpi noi). ri§nite). iar cele recente au multe caracteristici din zona u — s.. colorate in negru. s. perdele. fete masa. Prislop.isele tradiponale sint acoperite cu paie $i au de obicei a mcaperi — tinda §i camera de locuit.^are) impletite din ele. cama^a din pinza. Instalatiile tehnice populare sint de o mare varietate $i llginalitate (mori. veritabile produse artistice ale Jndustriei mice. cu poale rate in culori vii.u. Trecein prin cartierul De147 . in raport cu virsta. . dar s. mind din Baia Mare mai importanta artera de ila^ie spre sud-vest (DN v care face legatura cu !o Dej sau Cluj-Napoca. pive. caracteristicile . cnii $omcutei. Mvind creapa folclorica. uteriorul caselor este impodobit cu ?terguri. Camarile (gaba:le) sint de o mare varietate.rafice sint relativ bine conservate. §urile-grajduri sint asemanatoare cu cele din Muntii iseni. zadii negre de catifea sau Una imltri. ceea ce nu intilnim in alte e. ros.i aici mtilnindu-se patule (co. l.b aspectul culturii materiale ?i spirituale. din postav sau panura. lucrate »in ciur". laibar de culoare Igra. Bucovina). Se distinge palaria de pat. Citeva dintre obiceiurile ilitionale sint relativ bine conservate plna azi -. muzicala.ate cu dungi pe verticala.ezatoarea si .nunta. De o deosebita atentie Imcura obiceiurile ?i colindele laice. rde sau gri. Varai). La feme! costumul difera. mai ales in a§ezarile a (Preluca Veche. Gustumul barbatesc se compune din gatii largi (cioareci I panura — iarna). Portul traditional chiorean are elemente specifice care fac atura cu zonele limitrofe.

Este asignrat ?1 un loc de parcare pentru autoturisme. pe soseaua ce U unde se pot petrece citeva za valea Somesuiui. 7nna aceasta se mindreste I o bogatS si traditionalS Itlvitnte coralS. ajungem la o bj tica pentru baimareni.cebal. In fiecaro an se organizeazS In acest loc Festivalul clntecului. pare de la Baia Mare) constitute aproximativ un kilorno un punct de atracjie turis. Fabri... cu vestigii descoWto de arheologi.Stejarul". soseaua se desfasoara spre sud-est ca o panglica dreaptS.Mare este cea de la ft taurant. cu impunatoare bloeuri turisme. Somcuta Mare. AlSturi. Padurea este deosebit de Bta in ciuperci comesti. ol este Eecea (km 140) asezata chiar cerbi. ca de faianja-jnenaj.sosea. Locaea este a<jezata In partea vest a iude^ului !ntr-o tipic§ de clmpie. lipramuri pe 2/3 din inalea totala.-!>). considerate If te-camping. iatulung (km 136). lasarn in stinga auto.de unde. orItncntat cu incizii pe amir fpte. dansului 51 portului popular din Chioar. unde liind o importanta roa primavara putem admira einegetica. strabate Tara ChiJ care prin arhitectura lor de. Tulgln. nea padure ce se aflft | Unitatea (cat. iar dupa parcurgerea a circa 2 km pe dreapta ne asteapta un alt loc de odihn§ si popas: Restaurantul-camping . La etaj slnt pregStite spatii confortabile pentru cazare. plants ocroO altS bogStie a pSdun constituie fauna cinegemai ales cerbii si ciuteAici au fost colonizati si >i lopStari.drum care duce la Mo§( sa padure de stejar. Din materialele (liri. care •tA experienta unei actillti umane incS din epoca •rmilui. Hideaga. purcel sau miel.! ore placute in mijlocul na.logico provenite de aici. Pomuna Satulung s-a siIdl m? un loc fruntas pe taI in Intrecerea socialtstS Ivin 1 infrumusptarpa. mierlelor tism. m5m5ligS cu brfnzS si JumSri s. Spre dreapta (vest] Traversam podul peste rnul ne conduce spr^'i riul Lapus si ajungem la La. vaste poieni cu narcise. lesiti din Satulung.La doua riului Somes (Pribile^ti. brSzde apele Somesului si •nfiului. In aceasta padure este hinca deslasurata si f|| amplasat motelul . fie. din le 4 so cviden^iazS frectit on ocazia unor confrun- tari corale interjude^ene (corurile din Satulung. Lurfl — cu o deviere la stinga de Miresu Mare. Pescarii am8 turn.La aceasta varietatc . pe partea stinga. De la locul unde I §trandul de la Lapusel (5 km trat spre motel. Ambian^a de aici ne duce cu glndul la sSlile de ospete de la curtea regilor daci.retele de stejar pedund tiu de parcare pentru auto. In luna iulie. In gradina de varS se pot servi specialita^i culinare ca: ciolan maramuresean. cafe-bar. La iesirea din lo. Aici a fost identificata aleaua pestritS (Fritillameleagris). Ja circa 500 m.. daca o luatfl) ta ici si colo de poienite. un loc de Citeva insule c: agrement si recreare intr-o dm aceasti parte a jiulf placuta ambianta rustica. s tafia In padure putem Peco iar Ja ie§ire Complexul cintecul neiutrecut al • avicol §i Turnul de parasu. citeva sute de metri).2 000 ha. Ipfistreaza In colectiile Mu•lui iudetean un frumos i J > lut antropomorf. si sisBiati/area localitatilor rurale. presara. cu ne amintesc de codiil • bucate din cele mai alese si lari de odinioarS.pot incerca norocul gara ifi gara noua. o localitate ga (sud) drumul na^iol cu multe construe^!! noi. O fill specialitati de ciuperci. in in curs de amenajiu dreapta Filatura de bumbac.lat cu crap si stiuca. veverife" (in dreptul km 144 ncstii Chioai-Lilui. TmprSstiate printre stejarii pSdurii se af!5 citeva casu^e (24 tocuri cazare). lar peretii Impodobi^i In stilul rustic al interioarelor din Chioar. o expozitie de vafie naturala pentru j artizanat cu vinzare si spa. l§omcuta Mare (km 127) este una din cele mai mari asezari rurale din judet cu 149 .ghetorilor.!>• OHIO JURISTIC AL JUDEJULUI •unchiul este drept. tn parcul dendrologic al •Mului din apropiere s-a mstruit un edificiu cultural Brezentativ. tor pasari.drum pe care-1 urmam ( monstreaza tendinta spre urLa intrarea in Sal banizare. stinga. iar^pni pusel (km 142). decorate cu mobilier si scoarte romSnesti. o interesanta constructie ce imita un urias trunchi de stejar. Finteusu Mare). terasa de cu o suprafa^a de vara acoperita. La parter este amen a j at un bar. Pe aproxiItiv 10 km2 inttlnim In lollWIile din Imprejurimi nu Hi putin de 6 coruri.putea vedca cilc-v turii. o sal§ spatioasa cu mese si scaune din lemn masiv de stejar.Codru (UJ 193). sau putem Prima comuna intimita in cale caprioare.a. descrise de istoricii antici. padurea in Lunca Lapusuiui. II) dispune Miresu Ivlare si Sulfl de 24 de locuri cazare. pe un original protap se pot rumeni fripturi de pui. ce vaj Fabrica de upnl'ectii. citeva casu.se desprinde pe UreujU calitate se intinde o frumoa. res.

cu tot poate oferi mai bun In culinara o zona cum es| cea a Chioarului. §omcuta Mare — Remetea Chioarului — Sacala$eni — Baia Mare (DJ 182B — 29 km) I Inscriindu-ne pe o varian.Albu loan. In apropiere se afia un izvor amenajat.. care era •In anul 1378 Castrum Ke. unde esnelipsita renumita . liceu.perspective de urbanizare.retinut faptul c3 spro I c3 prin dimension! de colos sebire de alte edificll I (circumferinta trtmchiului lare.fi IM»M are aproape 9 m). din Dealul Mestea(altitudine 500 m). Localitatea Buciuml na Chioarului. cinematograf si alte o. o zon3 carstica ce prinde un peisaj convulsiocu doline s.frumoasa peslera caicolului al XVIII-lea intra In mar3 printrc cele mai n posesiunea familiei Teleki. Merita rfjj anul 1869 Adunarea genera.i are ca prim obiectiv vizitarea Cetatii Chioarului s. pe dreapta. Tn 1376. De aici.confer8 un farmec fi jar (Quercus robur) de circa Se poate vizita bisci 500 de ani — declarat monu.lota foarte inaltfi.i alte forme slice caracteristice sau fete tainice sapate In coas|le dealurilor. De aici drumul continua spre Cluj-Napoca. ea uinele Cetatii Chioarului ajungind sa cuprinda In 1424 l||czata pe o colina.lemn din centrul comnih i ' ment al naturii. ce se remar. I Cetatea este mentionata In timpul conflictului dinwntru prima data in anul tre principii Transilvaniei si 11319. O parte bulbului. incepe cu multe secole in O drumetie de circa i urnicL Este mentionatS in hrisoave fnca din 1-105.zona de deal este sti cum si unul din veteranii ar. iar piatra (Chioarului).sene.Popasul MescSn".Fundaturi". gfnd centru administrativ al Valea Pe?terii. din jurul cetatii spore^te prin •nsotite pe alocuri de susu. coiful p3strea7. diiuiinlii tru parcul dendrologic din opuse ca forma sj centrul localitatii. In afara unor Probabil este localit intreprinderi ale cooperafivei cele mai multe. | Traversam apoi o regiune loreasca.i. pre.I o mai mare dezvoltare ajun. CzHID TURISTIC AL JUPEJULUI La iesirea din Valea Chiului se afia o intreprinde bentonita si o innnata rezerva de caolin. Revenim la 5omcuta Mare de unde ajungem la Baia Mare pe drumul descris sau urmind alt traseu. alt exemplar viguros <• Istoria acestei locality i jar din apropiere.provin din specia do tSmintului . ginkgo s. care confei ' ral. circa 100 de sate. este ocupata pe rind de diI i/lsculati impotriva regelui feri^i comandanti din cele I'urol Robert de Anjou.de apa Birsaului. O men^iune specials pen. au doua tabere. ajungem la actualul judet Satu Mare. 123) se remarcS i' In anii socialismului. pornind XV-lea intinderea teritoriilor It carari pu^in bat&torite. CPOU ( borilor din judet — un ste. Valca Chioarului (l<m tflnim zeci de specii de ara^ezata IM bori exotici (ex. •nde ne putem abate spre La inceputul secolului al IliiTi'hezoaia. dar f| I me?tesugfire?ti cu mai multe frumoase case noi din sectii.i Drag. intimpina .in acel timp printre cele mai 151 . Dincolo de satul MesteacSn o poarta maramure^eana reprezinta o invitatie pentru turistul care vine in Maramures. care trece prin Remetea Chioarului — SacaiS^eni s.stafeta" este preluatS de un cea din L3schia.HA Chioarului. unde fn.. care nil w biective social-culturale. La inceputul se. arborele de Localitatea lalele. ea devine pro.din \ar£ formats !n cxcln mul regulament de organi. Cetatea Chioarului [liuta ca nobilii transilvaneni.celor maramure. intr-un document care habsburgi.ASTRA" din zo. iar pina spre VSlenii Romcutci n< In anul 1555 apar^ine Cetatii da posibilitatea a3 vi/. dar structie barocS intilnli . cu o faun Chioarului.tru unire conduse de Mihai •rietatea fiilor voievodului Viteazul. element do din ramuri sfnt afectate.. •licerit cetfitfle Cehu $i ChiPe fundalul luptelor penB. fizionomia localita^ii s-a ansamblu arhitectonic ii|i»il schimbat mult. tisa.a. Linga km 106. K.marine lAthofhamnium. Locnl || s-a format poartS nu> districtului Chioar. dupa documente — intra in proIllrca 4 km de la §omcuta prietatea comitilor maramu•Hiiro ajungem la Berchez. cSmin cultu.renumitele pSiarii („• Jmpletite din pai. de re^eni Bale s.). Se cuvine mention at ca in .i loan.faptul c5 e singura pff| la tinuta aici a stabilit pri.strfibatuta fn fntregfcn. in 1599 Cetatea de fcragomir. fiinfeaza un spital.pl8cin- I ta crea^a" de Chioar. bineinteles celelalte obiective intilnite pe acest traseu. §omcuta cunoa§te nicoia interesanta. forme carstice din | Dupa distrugerea Cetatii ca virsta.alipirea a 37 de localitati din Irul riuletelor.vitate din calcare recifnl» zare si functionare a DespSr. Aici se afla mesterul puiiiiU dispensar..war — cum este numita In • U In directie estica. B.. Drag s.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful