run» Hi

GHID 1URISTIC AL JUDETULUI

^,tf<p
LEGENDA
' ' II/CI ' '

^ £. J"
i. aie itiaia normals. Dium national, drum European V, Hi « j R e z e r v a t i i naturale Ruine feudale locuri i s t o r i c e , lupte Vestigii arheologice Ceti)(i-ruine Castele. "Brseric? monuniente 1C, tfejarhitectura Monumente de arhitectura in lemn 1

Cad ml natural

/

•• • in lucrare «* o ''*4, 4f — i <Ti <!?*£/ T 2 f A e r o p o r t u r i j|£; ' S t a t i i de benzina Autoscrvice n«

LIMITE Maramure? este situat in extremitatea nordica larii, intrc 47°20'00" si 48°00'15" latitudine nordica •,! »'2'")2'30" si 25°07'30" longitudine estica. I ,i nord, rtul Tisa si linia de culme a Muntilor Maran i i i r c v , PC o lungime de cca 60 km, formeaza grani^a intre |M«lriul Maramure? si Uniunea Republicilor Sovietice Soi i.i I isle. La est se invecineaza cu jude^ul Suceava incepind ili 1 I.i Ki'-inita cu U.R.S.S., peste Pasu! Prislop, pina spreculm i l c M i i n ^ i l o r Rodnei. In sud, limita spre jude^ul Bistri^aNii'.aiid so continua pe creasta Muntilor Rodnei pina la ' nline.1 Tiblesului si coboara spre Tara Lapusului pina la ••ml vest de localitatea Suciu de Sus, apoi cu jude^ul Cluj |)c era 10 km si cu jude^ul Salaj pina la sud de Oarta de I"1.. Tn VCM teritoriul Maramuresului se invecineaza cu juIctul S.iin Mare printr-o linie foarte sinuoasa. \' f n liiniic-lc sale, jude^ul Maramures insumeaza 6 215 kmp l^.iT'Vo din suprafata t^rii), suprapunindu-se peste forme dc- relicl loarte variate, care aparrin unor unitati morfolor.ii'c (I I'.u i , - . i niirala si estica, cu relieful vulcanic al mun;i1 . u t i i 'I'iljlej si eel cristalin al mun^ilor Rodnei si Maram u i i u l i i i . i-.i-c inchid la mijloc Depresiunea Maramureiilin li-.ii;,nuil cioplitorilor in lemn •—, apartine grupei i ( .iria^ilor Orientali. Partea de sud si sud-vest, ni u |ci.r..i, c u depresiunile Baia Mare si Lapus, alaturi de i n i l i i u i i ( i i s i . , l i i i i mai josi, Codru si Preluca, apartine Poi l i . u l i i i l ' i ansilvaniei.

' [j 1
t3>

|

fli/R J007 ••"J/ Monumente istorice Statui, busturi, placi comemorative Muzee, m u z e e memoriale Muzee in aur liber O Centre de artizanat A r h i t s c t u r a pspuLra specifica (porji, c:se) Mori, pive.

IBAIA Municipiu,resedintS MARE de jtidet Ora^e Comune

prni«.«»5iii s^ FEB_ 2005
Hotel Motelun, un, hanun

'OUUL2W

Popasiiri turistice. (camping) Cabane Chei, defileg
(704)

locuri cu manifestari folclorice traditionaic

1
lacuri de baraf Izvoarc minsralg Pejjteri Monumente ale naturii Pare dendrologic

Stajiuni climaterice Statiuni balneoclimatericf

RELIEFUL
Statiuni pentru practicsrefj sporturilor de larna

lelescaun

| i i ( l ' i , n l M.ii.iiiHire? in limitele actuale cuprinde un rctin i n i . i i i ' r , variat ca morfologie si complex prin alca-

Zona montana reprezinta 43% din teritoriu si cuprim inalpmi mijlocii, In general, exceptind zona inalta a Mui tilor Rodnei, care culmineaza in virful Pietrosul, cu stru tura cutata, alaturi de vaste suprafe^e vulcanice; zona c dealuri, podisuri 51 piemonturi 30%, iar zona joasa — q presiuni, lunci, terase — 27%. Personalitatea reliefului este completata de particulst ritat;ile de clima, de reteaua hidrografica bogata, de vegi tatia etajata pe vertical! si de solurile cu profunzimi n duse dezvoltate pe roci dure. Muntii sint reprezentati prin grupa Carpatflor Beskid^ Maramureseni din care deosebim mai multe subdiviziun Mun^ii Rodnei, care sint delimita^i spre nord de fall Viseu - - Bistrita Aurie, constituie masivul eel mai ina din ramura Carpatilor Orientali (Pietrosul — 2 303 nj Din punct de vedere geologic, ei sint forma^i predominai din sisturi cristaline si au fost puternic fragmentatf e a apele curgatoare care si-au croit vai aproape paralel adincite in vechile suprafete de netezire. Aici intilnim m meroase urme ale glaciatlunii, sub forma de creste alpii caracteristice, caldari, lacuri §i morene glaciare si vai sa batice cu povirnisuri abrupte. Dintre lacurile glaciare m pitoresti se detaseaza lezerul si Taurile Buhaescu, iar d eel al caldarilor glaciare mai importante sint lezerul, d limitat la nord si nord-vest de culmea Pietrosului, Zanoag Mare si Buhaescu-Repede. Al doilea masiv muntos din jude{ il constituie Munj Maramuresului propriu-zisi, forma^i dintr-o culme prii cipala inalta de 1 900—1 950 m, alcatuiti din s.isturi cri taline, gresii, conglomerate, roci strapunse de intruziu mineralizate. Intre valea Vaserului si valea Ti$lei se inc vidualizeaza masivul eruptiv Toroiaga (1 930 m). Munjii Gutii sj Tfibles, de origine vnkanica, sint s tuati intre vaile Iza, Lapu? si Somes si au in general forn unor conuri sau capi^e, cu altitudini variind intre 1 30 si^ 1 800 m (vf. Ignis 1 307 m; vf. Gutii 1 442 m; v Tiblc? 1 839 m). Ca roca predominanta intilnim andezitu Subsolul se remarca prin insemnate zacaminte de sulfu polimetalice. De activitatea vulcanica din aceasta zon sint legate si numeroasele izvoare minerale, cu reale ca' ta^i curative. Intre mun^ii Maramureyului §i Rodnei, pe de o part si muni;iJ Gutii si Titles, pe de aha parte, se intinde Depr siunea colinara a Maramuresului, cea mai vasta depresiu din tara, lunga de circa 75 km 51 lata de 20 km, care es
OHIO JURISTIC AL JUDETULUI

i l ' . i u i i . i i i i lung de Iza si Viseu. Alte depresiuni, mai .1 iiiiindcre, sint Lapusul, Baia Mare, Chioarul si In 1 1 " tea dc vest a jude^ului se afla cea mai joasa forma n In I dm aceasta zona, Cimpia Somesului, brazdata de i l cu ici l - i s i numc. UIM/V Ddtorita asczarii la interferen^a unor zone climatice, nriini $i complexitatii formelor de relief, clima jude^ului \f \n general temperat-continentala de tranzitie, cu difen l i r i i i n t r e partea estica si vestica, generate in primul IK) ilc v.uiuvia formelor de relief. In partea estica, regiu.1 inimiilor Maramuresului si Rodnei se afla sub influilrt m.isclor de aer subpolar, in timp ce in partea de vest lulnmiiu un climat cu caracter continental moderat, cu llticnu- occanice, fapt care explica prezen^a castanului iinr.iibjl (Castanea. satlva), care se afla la limita cea . ,ii nnrdica a arealului european al specie!. n.iu-lc statistice din ultimii 60 de anj demonstreaza ca ni|K'r;mira anuala medie oscileaza in jurul valorilor^ de •t vi 7,4"C, cu evidente scaderi in zona montana, maxima .stiluili dc 39,4°C fiind inregistrata la Seini, in anul 1952, r minima absoluta de —31,6°C la Viseu de Sus, in anul '>!>•». Ccl mai timpuriu inghe^ a fost inregistrat la 8 sep•inhric, iar eel mai tirziu la 3 iunie. VJnturilc dominante de vest si nord-vest fayorizeaza ulcrc.i unor precipitapi relativ abundente, cuprinse intre 00 ^i 1 400 mm anual, valorj care inregistreaza cresteri iisibilc in zona estica montana a judevului. Numarul ziler ( i i precipitatii lichide in medie pe an ajunge la 140, ir .il cclor cu precipitatii solide la 30. Mimiripiul Baia Mare se caracterizeaza printr-o mare i n - v c i U a a precipitatiilor si prin predominant vinturilor lin dirc<'tie nrvrd-estica. (Iclc mai multe precipitatii se inregistreaza vara — 39% * in cclelalte anotimpuri repartipa _precipita^iilor fiind ipro.ipc cgala, respectiv toamna si primavara 22%, iarna 17V.. I'c crcstcle cele mai inalte ale munjilor Maramuresului 1 Rodnei, iarna se prelungeste pina in perioada mai — unic. Zapada este abundenta, grosimea ei depaslnd deseu i 2—3 in.
1ARAMURE?

La sud Lapu^ul. ' • u l i . i. zacaminte cu minereuri i ' l i . Din punct de vedere al com. Poiana Botizii s.rcsurse de minereu cuprind zacaminte de minereuri i .i depresiunilor cu lan^ul vulcanic. p tru a reapare la suprafata sub forma unu[ puternic izb cunoscut sub numele de Izvorul Albastru al Izei (mor ment al naturii). ' i l i i l Maramuresului este deosebit de bogat in minei . insumind o lungime de oeste 3100 I Aceasta re^ea se inscrie in doua bazine riidrografice. Tisa si Somesul. cas' lu'i sau forme carstice. numeli. in apropiere de Baia Mare. M . Zn. al carei izvor c pare in cursul superior. Baia Sprie. . \ i'jcu de Sus. Burloaia). datorita latitudinii. Aproape paralel cu Viseul curge Iza. paiusul (F. . a dus la formarea unor insemnate zacainiiUe ilo minereuri neferoase. lecteaza apele Suciului. I i i j i i l a'. e climatice. Sasarului Firiza s. .a.nineralogice si al utilizarii lor industrial. Lacul Albastru si Lacul de acumulo. | uri le predorninante sint cele brune de^padure. i l i .pineste bine reprezentat (intre 1 900 si 2 200 m)..x e . Dupa ce cinta istoria de milenii si frumuse^ea lot. iar in i i clc podzolice.. porc'ri). .. parusca Baraj-Firiza.a..a. care se afla pe linia i ..u. riuri care imbogatesc zestrea de apa a S mesului. care izvoraste din Muntfi Tibles. separate de oumpana apelor 1 tului vulcanic Gutii — Tibles. . zacaminte de minereuri cuprifere I . El are un curs sinuos. Ceea ce caracterizeaza reteaua hidrografica este debi ridicat.imurejul ramine o imparatie de peisaje fermeca.i. Nistru..de mare atractie. printre care: Bodi-Fernezi Bodi-Suior. varietatea reliefului. . i-stc evidenta.. taie in lung Depresiunea Maramuresului. $uior).RETEAUA HIDROGRAFICA Regi mul precipitatiilor determina o retea hidrograi bogata^si densa. dar mai ales Pb.. ' M .a economica si socia m i l .'iiiui pir/ruic specii ca rugina (Juncus trificlus).il factorilor de mediu. Nistru. i i i lu-lcroase. Evolupa geologica. aduci un^aport substantial de jipa prin afluentfi sai de pe drea] (Tisla. M. sta^iuni balneoclirnaterice sau cabane. Exista optime pentru practicarea pescuitului sportiv. irgliiiilere (Sasar.(peste 100 izvoare minerale). 1 1 in n si citeva mofete -.emana{ii de bioxid de carbon • n multiple calitap terapeutice. Aici parcurge subteran o distat de cca 3 km. reflectind in mare masura caracterul . In partea i i (ude^ului.... Somesul strabate aproape transversal pnutul judetul avind o lunca larga si manoasa.. Ruscova cu Repedea etc. iltiuidinale. b distmete. i . in special activitatea niic. creind splendide formatiuni de pestera contactul unei falii intre calcare si sisturile cristaline. Specialistii considera fenomenul ca fii unic.cnlogica influen^eaza lumea vegetala si amigrafice prevede si pentru judetul Maramures realizar unor obiective de mare importan|. mai i m. Cu (Cavnic.i neogena.m e i i t .. 1 mcrita cele din apropierea localitaplor Baia i . Baiu^. dar in special zocare vor asigura utilizarea in perspectiva a potenpalu! hidroenergetic al Maramuresului. si anume in bazinul superior al Viseului . mi/rind).. care formeaza o axa strabate judeful in direqia NV— SE.. Etajarea vegetable! pe verticala. rilor^pline de traditie Iza se uneste cu Mara inainte d< se varsa in Tisa. i pe cursul superior al riurilor. Li care se adauga valoarea turistica a re^elei hidro\ aile multor riuri ascunzind locuri pitoresti. diferen^a mare de nivel intre izvor $i varsare. in apropierea lacurilor sau izvoarelor cu ape miii fost amenajate puncte turistice. clopotelul alpin Activitatea glaciara din cuaternar a dus la formar GHID JURISTIC AL JUDEJULUI MAKAMURES 9 u r i glaciare cum sint lezerul sau Buhaescu din • ul Kodnei — obiective turistice.^Vaser cu Novas. fa VEGETATIA §1 FAUNA care le da un potential energetic insemnat.'. O menpune I ii 1. ape bogate la viituri. in functie de • l i n e .. debite rnari si ape limpezi bogate in peste. 1 .*~f'eA mn i importante riuri din bazinul hidrografic Tisei sint Viseul si Iza.I • iii .. precum si Programul national de ameliorare a bazinelor hidr MI 1.ii.icicnstka a regiunii o fonneaza resursele hidroi . locuri de odihna . i r c se caracterizeaza printr-o mare varietate si dime clc specii. ca dealtfel in toata . Bloajei Cavnicului.ara.. Pentru pitorescul lor trebuie citate citeva lacuri situa \ Ki'i-iJia. Baita).). coboara din ^Munt-ii Maramuresului prin vai salbatice. Datorita acestui potential n .

vente in judet. monument al naturii. ipiiuic. i l i . ilie trofce capitale de cerb medaliate cu aur la diferite Zona de dealuri si cimpie cuprinde suprafete insemnj (i expozitii interna^ionale. nu intimplator Maramurejul e sunatum). de altitudine. A • • I1-" \ > v j ^ 1 . arbusti si. avellana). endemic pentru Maramures rata). berus). degetaruful (5(j Inseiiin.^. coco?ul de munte (Tetrao urogallus).vara cerbilor". mreana (Barbus barbus).ia ierboasa a padurilor de fag e: iHHI. din care endemice. l Illiirc. mistretul (Sus scropha). ii.a. compusa din musch' Vdiictatea si diversitatea speciilor din fauna judetului tiumurcs asigura un valoros fond cinegetic si de pesde turba (Sphagnum sp. printre care: ursul (Ursus arctos). de asemenea cu caracter endeml l u i u i . arbori.tiu suprafete ocupa livezile de pomi danella carpatica). i m i m i t e specii de animale. lupul (Canis Etajul coniferelor are ca element predominant molid vovcrila (Sciurus vulgaris) ?. vitis-idaea).fsleia. ulm.\» rtlrtluri de marmota (Marmota marmota). care conposica (Nardus stricta). iar impreuna < (('. destul de fre i n i i i l (Silurus glanis) etc. alaturi de carpi • iiM (Natrix natrix) si o serie de amfibieni. O menpune speciala merita mlastinile.a. Speciile mai frecEtajul fagului este eel mai bine reprezentat in judi ii> ilc rr|)tile sint: sopirla de munte (Lacerta. Aulacomnium tit •I . $arpele rilor. ghiocelul nivalis) si numeroase specii liiiti. zona Vaserului dind cele mai nivora roua cerului (Drosera rotundifolia) s. durea de amestec. mai rar. Dealtfel. vinari^a (Asperula o<J'"ml (1 hymallus thymallus).In K cil <"'al. a cleicrminat si o mare varietate de specii Pleuroclada albescens. cum ar fi acvila rus sibirica) s. Ele au o vegetatie specifica. singura specie ocrotita. Aici intilnim frecvent ji i i iilinilor inalte din Masivul Rodnei. aici si in apele Bistritei — lostrita (HuchoSubarboretul si vegeta. specie adaptata conditiilor »'• Irlnx). paduri este sarac in vegetate ierboasa datorita lipsei ( . agilis). printre care mentionam alunul (Coryljf""\. vipera (Vipera. Solul acest • 1'iilcvul Maramures amintim cinteza (Fringilla coelebs). smirdarul (Rhododendron kotschyi iljniiii si subalpina sint prezente si specii din avijneapanul (Pinus montana) $i.(Campanula alpina) s. Mnium blytii.a. iar in cursul inferior al riurilor sint frecvente specii familia leguminoase. principalelor zone de vegetatie le gidum s.it. bradul (Abies alba) alaturi de paltin (Ac "IP »|5cciilc de pasari existente in padurile care acopseudoplatanus). ocupind aproape jumatate din suprafata totala a padlmlii (music (L. precum 51 cleanul dungat • .a.a VMS elaphus).. Dintre arbori apare zimbrul (Pinus in a (A</Hila chrysaetos). ocupa 43% din suprafata lui. In risorul (V. care variaza ca intindere in functie In rtpclc rcpezi §i limpezi supravie$uie§te cea mai valoM n|>c(ic de peste din tara. icpic/cntate sint $i speciile de animale din paduPadurile. Etajul subalpin este bogat in specii de plante ierboasi <MKUI (Rupicapra rupicapra) este stapina indistufe.a (Eriophorum va ii spurtiv. frasin. ienuparul (/> laiii iiDastre pe cale de dispari{ie. sporadic. judetului. scoru§ (Sorbus aucuparia). I. me '. bumbacarit. risul (Lynx lynx). / . expunere s.a. planta a i i i n i n i t . t f * . floarea de col^ (Leontopodium alpinum).i doar bogata in specii. Retin atentia si citeva va| 14. paiusul rosu (Festuca garofi^a rodniana (Polyschemone nivalis). vivipara). OHIO TURISTIC AL JUD£JULUJ KKAMURbJ 11 . socul (Sambucus nigra). care constituie una din bogapile de seama a miiilcrc si foioase. din care pentru Masivul Rodnei mentionar r ' M i ) c a (Agrostis tenuis). ticum). (Picea excelsa).i (diitmlus glandarius). Predomina fagul (Fagus silvatica). mierla (Turdus merula). raritafi florii I mill (1'rifolium pratense). prilumina.a.. printre paltin. coco§ul de mesteaean bra). M nh. minimi carpatin (Triturus montandoni). alaturi de ceilalti roase specii de musch i. pasunile si livezile 76%"/MI tupreolus). bradisorul (Lycopodium inundatum). capriorul pajistile. specie endeIntre cele doua etaje mari de vegetatie se interpune p U peuii u Mun^ii Carpa^i. M.| se alatura pastrSvul (Salmo trutta fario). afinul (Vaccinium myrtillus).i altitudine.irul (Chondrostoma nasus). multe din ele fiind declarate rezervatii n turale.• •(Galanthus " • ' •• ••TMI/U us souffia agassizi).a. golomatul (Dactylis tice ca ghintura (Gentiana punctata).1 (Luscinia megarhynchos) s. crucea pamintului (Heracleum carp > M yl I l l l U l l . majo: tatea fiind ocrotite prin lege.).utM tlivcMsitate a vegetapei. la care se adauga o serie de sped • l i n c l c Innnaie din flora spontana. gorun s.

Lacul Albastru de linga Baia tina (Taul lui Dumitru). >• lie rcDiumiica si peisagistica aparte.. -.uite obiective de acest gen din Europa. 'in catcgoria obiectivelor de interes peisagistic se mai rezervap'i geologice. plare. ci si un adevarat documi i i l i i l (dastanea saliva]. arboretele de castan covaloare cultural! sau estetica. numarindu-se printre cele Aici s-a incheiat cu succes. mult pe deosebit pentru ocrotirea lostri^ei. n i a iosilifera Chiuzbaia din masivul vulcanic _p. care s-au pastrat in ecosistemele naturale spi n u cstc accla de a asigura. baumgartenii).. a fost colonizata §i marmi ( i i n i din pliocen. din cele mai diverse sp> aim" din Masivul Gutii. folclorului §i artei populare. Suprafa^a ceiurilor.nii.Creasta Cocos. creata in scopul salvarii comanifestate pentru pastrarea tradipilor stramos. efectivul actual fiind de circa 60 de ex( i Inn re care multe noi pentru ^ara noastra. in suprafata totala de 5 002 ha. precum §i aproa H I ! tic turisti. in anul 1977 a fost organizata aici cea la chrysactos). Aceasta specie Maramuresul dispune de o vasta re^ea de obiective ' " i i l l r a In bune condip'i potentialul productiv al staturale puse sub protecpa legii. rezervapi de •• i dc pc rlul Lapu§. de pe platoul Izvoare. Dintre aceste n.vcdere paleobotanic. imbunatatirea calitapi mediuIr vi. care.iijiri este tie 800 ha. pe alocuri avind o linie verticala.ircu dc col^ (Leontopodium alpinum) 5. crucea pamintului (lieradeum carpati"i H . cocos.crvap'e faunistica. UK! in diatomit urme ale vegetatiei de pe aceste meseste astazi numarul de 180 de exemplare. obiective ocrotite: rezervapi complexe (Pietrosul Rod: iipli. In urma cu cip'va ani. rezervapi naturale. conlonizare a caprei negre (Rupicapra rupicapra).ivintl regim de protectie.ul de mesteacan (Lyrurus tetrix).1. Avind valoarca stiinp'fica — floristico-faunistica ?i bio1 Un motiv de legitima mindrie pentru maramures. o aha s i t u i i l jialeobotanic cu un numar impresionant de specie ocrotita. lacuri ocrotite. pirli^a (Veronica. in perspecconstituie patrimoniul natural deosebit de bogat. priipiistios. • > . acvila de stinca (At " l i i i i naturii.Odata cu realizarea acestui vast program pot cita: gu$a porumbelului (Polyschemone nivalis). din care un numar de i i i . l. o serie de specii rare de plante. .3.i>ni). endemisme carpatice I n i i l din obiectivele majore ale partidului ?i statului j-odniene.' 'ki. Peretii sint dantelap. Descoperirile de aici completeaza in(Marmota marmota).iiiitl Morarenilor din apropierea satului Breb. i' .crvatiile floristice. care se adauga 46 km cursuri de apa cu regim de prot 'mil din cc!e mai apreciate objective peisagistice.mestcacan ajuns la limita critica. incontestabil interes $tiintific si peisagistic. peisagistice (. care reprezinta o portiune De remarcat marea diversitate de tipuri $i forme HI un vcchi crater vulcanic. rezervatii floristice. cu intreaga ambian^a ecologica naturala. a o ol u) tic.. din M I (It. niicroclimatul caracteristic fiind decisiv.ul Mia (laeile Tatarului. i V u Scsiunc nap'onala de comunicari s.i re cconomico-sociala — sublinia tovarajul OHIO JURISTIC AL JUDEJULUI OCROTIREA NATURII SI PROTECTIA MEDIULUI AMBIANT 649326 13 . de crca Parcul national al Munplor Rodnei.. acp'unea de i u n p i n i. rc/crvap'ile naturale montane se numara ?i cea con$tiinta maramuresenilor apararea si conservarea n i ' itcdci — Ciungii-Balasinii din Muntii Maramuterata a naturii se asociaza in mod fericit cu preocupa " l ' i i . di • suprafata inip'ala de 183 ha a ajuns astazi la 3 300 i n rcprc/. Pe teritoriul judetului se afla una din cele mai v ' i / f r v . neafectate de interventiile omului. rcprczinia o deosebita valoare ecologica.inta o incontestabila valoare stiinp'fica. paralel cu dezvoltarea acfice. care di •. Cheile rezervap'i paleontologice (Chiuzbaia). rezervapi naturale din {ara. in anul 1970.es. Dealtfel. din familia rozatoarelor. din bazinul bainiarean asupra relap'ilor tradiponale ale populap'ei autohtone 1 1 hii). iiv. . Fauna ocrotita din rezervape este completata si des i i t recunoa^tere a rezultatelor obp'nute in domeniul specii cum sint: risul (Lynx lynx). iar citeva I'l-nini stiinta. bucurincosul de munte (Tetrao urogallus). In rezervapa naturala Pietrosul Rodnei sint canto: i df aprecieri elogioase din partea participanplor. este rezervatia geologica aCreasta Co20 de arbori seculari ocrotiti.iia cronomico-sociala.Civilizapa lemnului" din zona reprezinta nu numai • i n l i p I'e/.ti. dar si peisagistica deosebita.tiintifice pe i M ()oiiscrvarea naturii pe baze ecologice". Pietrosul Rodnei. pejteri I I H . mierea ursului (Pttlmc ilc/veil i.eni —.

incepind din i i'ilcolitica $i pina la statornicirea rela^iilor feudale.Nicplae Ceaujescu in Raportu] Xl-lea al partiduluj _ V I ilr din istoria judetului Dezvoltarea Industrie! extractive « c!e minereunlor neferoase. Sapin^a s. mai pregnant caracteristicile specif ice ale culturii ' Sus.. Ilba..ill. precum si air au contnbuit si in Maramures la al4area m? d? ral si k apantia umii dezechiiibru blologkT mamiesta prin poluarea aerului. urbanizarea. constind dintr-un bogat inilc ccramica. i .crire de la Lapu§. cores-' >• I iccarei etape de dezvoltare istorica a patriei i i c ca documentele scrise amintesc despre Maran. pentr. sa fi fost un important centru de culi in ni-riala a acestei epoci.n. <\'\\c arheologice au scos la lamina dovezi despre i \ ia^a umana in intregul jude. dovedind odata mai mult originalitatea cinord-tracice. Giulejti. . fapt dovedit de descoperiI i Baia Mare.1 inmulvirii si perfecponarii uneltelor de producini -ji a descoperirii cuprului. 9/1973 pent 7 tectia mediului inconjurator /^ / J . e firesc ca judepil Maramures. i-poca a pietrei — neoliticul — este de asemerrm'c/entata prin descoperirile de unelte din piatra m i i sco.i u l judetului este cultura Suciu de Sus._ precum ?i unor centre miniere^Inlr-o' tie mai mica mamfestindu-se prin degradarea ' apei nunlor in care se deverseazS s u b s t f n f e n ^ O sene de masuri locale au fost luate de ore^l partid si de stat in contextul Legii nr. (1199).n. ' i . unde istoria a semnat cu pregnan^a fapte l . Caracteristica pentru epoca bronzului l i i m . IKL5 15 .Ic. atesta prezen^a continua a omului pe l i i o r i i §i in prima perioada a fierului. Impor|U ' I . unice in jara. Spre sfirsitul neoliticului.il. m i stravechi pammt incepe cu multe zeci de ui m urma.ise la lumina in localita^ile Craciune^ti.i cunoscut de-a lungul intregii sale existence il-economica 51 culturala neintrerupta. cupru.i in '. Sighetu Marma^iei. societatea cunoajte ' i c modificari. • • .e. piese de aur si bronz. In aceste condipi de folosire a !<-i.a. "•mile din bazinul baimarean atesta prezen^a i i inca din paleolitic. i dcscoperire de la Sarasau. Rozam i l i e altele. apei si solului /• nomen este caracteristic mai cu seama • '•"' Baia Mare. datind de la mijlocul I i l n i I i. f\t dc h>s. bogat in mi. ca .ii la sfirsitul secolului al XH-lea e.

dupa care incepe sa fie mai frecvent i . precum si asimilarea trl tata a elementului dac de catre eel roman a fost semnal si in a$ezarile maramuresene de la Sarasau §i Craciune Descoperirile din aceste iocalitati sint plasate intre se lele IV si X.i de Sus apartin perioadei clasice a culturii dacice. se impotriveste • i l u i de inlocuire a vechilor forme de organizare a (\'\ romanesti maramuresene cu cele specifice statuil. a dennut o parte a teritorii. Primele stattilete feudale atesitnii'titclc scrise sint cunoscute inca din seco•inl) dcnumirea de voievodate. I lit ml deschis pe care 1-a avut cu puterea regala maI a determinat pe Bogdan ca in anul 1359. Este cert ca acest proces a lost mai rapid in pi vincia romana Dacia. In acest sens. iar apoi tret la GUI ' ii teritorii.In cea de a doua perioada a fierului. al lui Glad si al lui Gelu. dovezile arheologice maramure^ cele mai concludente le reprezinta descoperirea de la <j line)ti. dar ulterior (mdeosebi dupa pa| sirea Daciei). s-au integral statul centralizat al lui Burebista si apoi al lui Deceb. care. XIV). cultura si limba latina n sind sa se impuna.n. in apropierea satului Oufi' pe Dealul Cetafeaua.ll si biserica. a fost locuit de vil daci. ii-lc men^iuni scrise despre Maramures dateaza din I0 1 ) si 1231.i doua jumatate a sec.d| Imperiul roman a inglobat numai o parte din fostul jr al lui Decebal.n. probabil. fac incursiuni de jaf. tradit. sfatuindu-i ' i ' c X acasa.. Materialele ceramice din asejb civila (de mica intindere) de la Oncesti si cea de la 0. Noi insa nici din !• nici din frica nu cedam din ^ara nici un petec". limbii $i culturii tohtone. stapinul vostru.ilc Maramuresului a fost Menumorut. sa treaca munui si sa intemeieze standal independent Moldova. XIII).\ Fost de lunga durata fsfirsitul sec. din Banat. cind Bogdan. care desi alectata de rj vaiirile popoarelor migratoare n-a putut fi inlaturaj aceasta constituind totodata si premisele evolunei ul rioare a originii societatii feudale romanesti din mures. I care. a carui mtindea asupra partilor Bihariei si Satmaru'nrca pasnica a acestui voievodat (ca si a cei.iij cultura a tuturor romanilor. ! Cucerirea Daciei de catre romani (105—106 e. din care facea pi si Maramuresul. Simbioza celor doua eulturi. care ne vorbeste clar atit de influenza romana. Urmele arheologice cercetate sau semnalate s. si intreg teritoriul Transilvaniei. in cele din unna..de grosul populariei din peste I . ca datori smtem ca ui altor prieteni sa-i dam cele ce-i sint de tren'ntul care ni 1-a cerut nu i-1 vom da insa It timp traim (Terrain autem.isclc orinduirii feudale apar si institutiile nd. '. Pe restul teritoriului. r|rut. i Mm documentele. le-a adresat urmatoarele cuvinte: ' u i Arpad. . heologice de pe intinderea fostei Dacia si a Romanic! astazi. prin unirea formauuni"litice existente aici s.snie din Bereg si Ung. procesul a dobindit caracteristici aproi uniforme in intreaga regiune carpato-dunareana. tndeosebi in secolul al XlV-lea. prinnnrlc tcritorii ocupate fiind si cele ale Maramuresu.m insemnat cucerirea tuturor teritoriiior locuite de .iturile arheologice au confirmat connrmtul unor icntc scrise.i! maghiar.i inlaturarea urmasilor fostului >d maramuresean Dragos. Maramuresijl.) .ULU! i l. prin descoperirea in comuna Bogdan (Cuhea) — sat care inainte cle 1365 aparrinea lui n — a unei rejedin^ feudale^ a$ezatS p_e__uri_ nro- . quam petilt mul• •nccd'imus nobis mvcntlbuf). OHIO JURISTIC AL JUDET.e. insotit.i in ci| de cercetare argumenteaza convingator existenta unci vilizatii daco-romane puternice. adica in perioada pe care istoricii si lingvi o numesc continuitatea neintrerupta a elementului da roman si romanesc pe intreg teritoriul locuit odinioara daco-getl si supus apoi procesului de romanizare.il Urmele dacilor maramureseni le regasim la hotarul < tre era veche $i era noua. r'iiil de cucerire a Transilvaniei de catre feudalii \\ . precum si de descoperirile. i obstacol intimpinat a fost eel opus de voiei mm rut la care Arpad trimise soli sa-i cedeze odul i-a primit cu bunavoin^a si. i lul suprem al maramuresenilor. incepind din secolul I i. dacii au continual sa traiasca liberi^ deosebirea dintre acestia si cei din provincia romana I cia era nesemnificativa sub raport etnic si lingvisticj Dacii liberi ramasi in afara provinciei roinane au sufi acelasi proces de romanizare. si de pastrarea unor forme tradinonale de viata. Aceaj constatare este dovedita de unitatea de limba. precum si o muldme de viii Maramures". si Poilvaniei) este intrerupta de feudalii maghiari.

Sranii maramures. sociala •?' §i >-»"• cea --na^ionala au determinat adese\ H I H I1C. se emit regulamente severe si ordine.oreni.. noii stapini — s tul feudal maghiar. Paralel dezvoltarea for^elor de productle. iar comer^ul ia a ploare. De exemplu.eni deoarece ea flecta. voievodul a lasat in Chioar pe |. unitara §i juridica a populatiei romane§ti din vij vodat. Sigh Marmatiei.ele Baia Mare.. u r ale taranilor $i ale lucratorilor de la ocnele I i MM! putin de un secol dupa aceea. In aceasta perioada.i chiar nobilii romani se ' I n p t e i pentru libertate. care devin life centre comerciale unde se intilneau negustori . sint adi specialis.elor mediev.ulresate bistri^enilor §i bucovinenilor. mai tirziu. i.. CHID TURISTIC AL JUDEJULUI alta nl u do paduri maramure^ene au constituit hnbogafire a claselor exploatatoare. ceea ce a dus la inflorirea oras.— . in Hateg.iicstat prin Codicele de la leud (datat . cit $i printr-o intensa circulate a carpi i ies. lANAMURE? 19 . iar mai tirziu imperiul habsburgic vor lua masuri de intensificare a exploatarii celor mu! Astfel. Inventarul d coperit cu acest pnlej ne intares.1 realiza ca institute < tala in noile condi^ii $i opozitia $i refuzul recunoast de catre maramure§eni a noilor autoritati.in obligat sa traiasca desparpti. Acum iau fiinta oras. ce se ridica deasupra vaii Izei.. feudalii maghiari iau masuri exploatare a bogatiilor solului $i subsolului. cronicarul moldovean Miron . De?i actualele teritorii maramure§ene au fost incor rate in regatul feudal maghiar.M.! a fost precedata s. create numarul breslelor. regalitatea a fost nevoita sa o recunoasca §i sa inl reasca posesiunile prin diplome de innobilare. si ardelene. intarindu-$i convinge. MI de mare amploare indreptate impotriva regalinobilimii. in anii 1437 — 1438.. continuaL_$L_cpjTsplidat_ in 'li Ir urmatoare prin scrisorile romanes. accent deosebit punindu-se pe create: animalelor. tendinta de a se pastra $. i Mure$ul. in T ara Illltii si in tot Maramure^ul". comi tul — institute administrativa specifica regalita^ii t. In afara de nj talele neferoase. cu toate ca vicisitudinile • ' i . Baia Sprie ?i altele. exploatarea miniera 51 indeosebi a aurului extinde.ecca. ghiare — n-a putut fi constituit decit in a doua jumat a secolului al XlV-lea). se introduc noi ri tode de extragere a aurului 5! argintului.valeat . care lua drumul spre alte ..1 poposit §i in Maramure?..montoriu. slovaci §i italiem. la Bobilna. dezvoltarea economica a jude^u. se intensifica. 'i M. vechile asezari situ| in apropierea unor teritorii bogate cunosc o mare voltare.. i |i i i u r i l c economice. Moldova $i Tara Romaneasca. in jurul Balgradului.pcctiv 1391 — 1392). datorita marii majorit a populatiei romane autohtone ?i puternicei nobilimi cale.parti" i coroanei $i.it in decursul secolelor.eni s. ud.\\c el spunea: „ Si pina azi ei sint mult mai^nume• • i uiiRurii. prin texi/. i l i u m spre Polonia.I teritorii maramure?ene. iar maramure?enii prin adunarile generale ale 1 bililor comitatului. pastri du-?i secole de-a rindul autonomia. Baia Sprie.ti ale maramui n l i ' i . pe linga forma de organizare politico-administ tiva. cind izbucne^te I ^(ranesc de la 1514 de sub conducerea lui GheorI '"|.il. iar pentru coni noii stapiniri.1 ». i l u h i i lor de unitate na^ionala. .tiui. Intr-una din It n l r :. t i n din Transilvania. . apasati de povara aceluias.!• |irc unitatea intregului popor roman $i despre preH-i romanilor din Tramsilvania.ite din teascurile tipograf iilor moldovene.i.ti germani. Pentru imbogatirea grabnica. Exploatarea solului 5! subsolului maramure$ean §i inflorirea n i l o r au determinat dezvoltarea ora?elor Baia Jictu Marmatiei. ocupapa de baza a maramure§enilor o stituie agricultura. Prima unire sub Mihai Voda Vi| i cuprins S.te convingerea ca acea localitate a fost centrul voievodal. la care 1 1 parte $i iobagii unguri. pina la implii i i l i . incepind din Bacica sirbilor timis.ante. Dupa organizarea comitatelor (in Maramure?.i in Maramure? de puternice i i . Toate acestea au adus inca o dovada I M i pcnnanen^ei §i con§tiintei unitatii de neam a ronlloi din Maramures. Actiunea lui Bogdan si intemeierea statului moldovi are deosebita semnificajie din punctul de vedere al i< riei politice a romanilor maramures. intens exploatata a fost sarea deJa_Ocj Sugatag ?i Cos. chiorej si-au pastrat autonomia prin recunoa?terea district^ Chioar.I mure? se leaga inceputurile scrisului_Jn limba i i n . Ridicarea la lupta a iobagilor romani I i insilvania. comerciale §i culturale dintre ro||| •!'• pe ambii versan^i ai Carpaplor s-au pastrat ^i inilii-. a imperiului cu ajutorul plute: de pe Tisa..

»Poiana Pintii". . In ciuda maln. conducatorul haiducilor din Maramures. se tac nl'i pentru perfec^ionarea mijloacelor de extractie. in anul 1800. Totodata. rascoala se raspindeste cu repeziciune.. La rascoa se alatura si Pintea cu haiducii sai. Cloaca s.!>atra ?*» . hotaraste ca populatia orasului sa munceasca en ..ilc lucratorii de la ocnele de sare au reus. mai multe locuri ii nimiele: «Piatra Pintii".. iiiiica U'agica a lui Pintea nu a insemnat incetarea i I l. fara cinste linga zidul cetatii. care el insusi a luat partatacul portii. a devenit un erou al poporului.On loc de frunte in lupta pentru drepturi si Hbertau'' ocupa in a doua iumatate a secolului al XVII-lea si in< putul secolului al XVIII-lea.printre ei. Pentru a se aoara irrmotriva misca care luase o amploare deosebita. Prezen^a unei cete de hai. Faima ispravilor sale a depasit cu mult spatiul timpul. alti ruruti: locotenentii Andrei Bekess. rascoala 1. In fruntea cetei haiduci Pintea a atacnt orasul Baia Mare.i O scrie de surse documentare din acesuvreme connurijorarea autoritaplor s.1 a trait jeenerapa sa. .timpul atacului. . care au •. Unul din cei mai insemnati romani din secolll-lea".1 a lost impuscat: pentru ca el a varsat mult i u > v a t pe drumurile tarii ^i singele lui s-a variiiuea drumului in fata portii.i masurile severe de paza j i t i i u u prevenirea extinderii ei 51 aici. Ursu Bella cu doua comoanii. '.s?rg inta la fortificarea zidurilor in fiecare zi. se schimba o tateci. Se ajun la o intelegere ca sa nu fie vatamat orasul. ultimul Pintea fund somi jirimele doua decenii ale secolului al XlX-lea. lupta si nazuintele s.. leic. Documentele vremii consemneaza in anii uralvi conducatori de haiduci.. A depasit spatiul cutreierat de el si timpul in r. i una din deplasarile sale la Taup'i de Jos a vazut ici inarmap. condusa de Korea. ba chiar si minica". de figura lui Pintea Grigore (zis Vii zul). inclj siv Maramu^esul..1 din 1784—1785. semnele crizei teudalis•par tot mai vadit.ului Baia Mare in '16 de proprietari particular!. cu toata interventia repetata a curutilor ' tateci si a locotenentilor din oras. care isi introduc ai ministratia si Hmba pe aceste teritori'). popuvc!itcs.. . De asemenea. . la insistentele ostatecilor au fost . poana exterioa este zdrobita . au avut loc razvraiiri locale. „. GHID JURISTIC AL JUDETULUI iuna mina pe arme s/i in.A iuabus. printre alte cum sosesc inaintea unei porti pentru a supune cetat Baia Mare. da oispozitii sa se paza in muntl pentru urmarirea 51 pnnderea >r. in anul 1 7 0 in partile Tisei.ite de for^ele de ordine. cei din oras ofera strainUor hrana si bautura. precum acel vechi si vestit .ianu sa-1 nu. a Jncercat sa patrunda in oras dar a cazut rapus de gloaj tele dusmanului la 14 august 1703.vorul lui Pintea" etc. .i doua jumatate a secolului al XVIII-lea §i prima ilc a secolului al XlX-lea.". in intewvir^ite de acest haiduc in fruntea cetelor sale uiinat pe istoricul Nicolae Densus.) despre ispravile lui Pintea. amin. Pericolul care ameninta pe cei bogati i-a determinat ia masuri de aparare impotriva haiducilor. Despre ace: masuri si despre amnloarea ce-o luase haiducia vorbc docurnentele vremii. numai in jurul oras. iubit de acesta si teni de asupritori.iiducii au continuat lupta impotriva asupritorii HI ilecemile urmatoare. iar pentru ca meiiii sa dainuie peste veacuri.l/. Create numarul proprietarimiculari. Tn aceasta atmosfera agitata. iar trupul lui a i inintat. perioada dominata. d la un moment dat apare incaierarea.tilhar" domnul Pintea din Holl mezo (Magoaja) cu vreo 7 sau 8 de ai l u i . Documentul din 14 august 1703 arata.Mbcbita rezonan^a a avut in Maramures. fapt ce se resimte in Maramures. loan Lantos. . sfatul orasului Baia '. care i§i luasera numele k-gcndar maramure^ean. pe p! nul luptelor sociale. . Promipnd celor raspundeau chemarii sale scutiri de dari si de slujbe iob gesti.I amintita de catre primarul ora^ului Baia Mare. balade. Dupa ce locuitorii a suferit doua atacuri. orobabil d: partea de rasarit (in directia bastionului macelarilorl. care iau in arenda mine pentru exploatare. mai u doineniul mineritului. izbucneste. rascoala condusa de Francisc Rakbczi indreptata impotriva habsburgilor (durm cum se cunoas pnn pacea de la Carlovirz — 1699.te cu nespusa mindrie (in doine. conteie Alexandru comitele jude\ului Satu Mare. trece sub austrieci. iar germenii capitalismului suit >. H>e in toate localitatile jude^ului Maramures. Prin faptele. Transilvania.u cvidenti. primu! si eel mai insemn a fost sus amintitul Pintea. . . se 81 .it sa niua pe arme.

unde in fruntea poporului rasculat s-a GRID JURISTIC AL JUDETULUI in Cliioar unde acjiona capitanul raporta. de unde cu 500 de ani in . din toate parple Transilvaniei.introduc tipuri noi de steampuri si .i a Cetatii de Piatra au inni ajutorul fra^ilor din Transilvania.ua. s facea revendicarile romanilor maramure?eni..i. din Sighet. i i . gata de lupta pentru emancipare so s.t varanimii iobage. aparata cu strajnicie de armatele lusc de Avram lancu ^i tovara^ii sai (prinn.i vremelnic". aprobat de cei peste 40000 de dele. s-au rasculat 5! se aflau sub inoluviei din Transilvania.1 uiurarea dominapei straine §i realizarea unita^ii adcmei naponale ilustreaza comunitatea de inte. Peni i i^i Inr mulp au cazut prada singeroaselor trii n . dupa cum se precizeaza in.masinia de spalnr I In deceniul al V-lea al secolului al XlX-lea se I in minerit prima masina cu aburi la Baia Mare. i i i . i vicniii.ara. .isientei popula. precum si asupriica tionala reflectata prin lipsa de drepturi egale cu celcl.enii. tovara^ul Nicolae • ir. un mare numar de ^arani .. un document oficial din 1863 ni-1 prezinta AKAMURES 23 . Ideea de unitate na^ionala va strabate "i. M. la 3—15 mai 1848. Sim neimplinite asteptarile din partea conducatorilor re^ pei maghiare.ii tirziu. pentru a le p fica. • I n '.iei din Bors. I plccase maramures. . u l icluri comune.i politica. ului gata de a se riclic.c la unitatea revolu^iei de la 1848 din TranMoldova 51 Muntenia. Ministerului arile populapei romane din plasa .ttul independent Moldova.a.us. . a gasit masele populare din actualu de^ Maramures. i i'rincipatelor Romane din 24 ianuarie 1859 a u tin puternic entuziasm si mari nadejdi in inimile i i ' i i i l o r Maramuresului. alaturi de populapa Transilvaniei — majoritate romaneasca — au cunoscut secole de-a rii asuprirea claselor exploatatoare.1 rc/. nu a avut in vedere tocmai m populare. Declansarea revolupei burghezo-democratice de la 1 in Imperiul habsburgic.iluri supreme. 'i ul Bail Mari s. pentru care a fost inipata. maramure^enii i^i indreapta gindurile Munpi Apuseni. impotriva lor trimi du-se puternice for^e militare inarmate. In aceste condipi deosebit de complexe s-au desfasu adevarate batalii intre ^aranii rasculap $i honvezi in Lapusului. '.iamele de lupta ale revolu^ionarilor din acest i l l i.i i . desfiin^area servitu^ilor feudale ilin. pina la infaptuirea ei. i tlespar^itoare artificial s. unde prograi din 16 puncte. i dm 1'ransilvania rezulta $i din faptul ca 1 1 ul punct de rezisteu^a al ei a ramas .emna urmatoarele: . desfa^urindu-se in aceea^i perioada.Plamadita in conn. sociala s. Cosaului si Lapujului. .iic.t lupta pentru emanciparea nap'onala.iu. care. Aceste id luri au ridicat la lupta masele populare de pe vaile I: Viseului.eanul Bogdan Voda pentru a in. in politica de deznaponalizare a romani politica care va fi continuata cu si mai multa indirjirc Imperiul austro-ungar dupa incheierea dualismului. I lei cu perfecp'onarea tehnicii creste profitul aqi de mine. iar de acolo spre Blaj.i Uaia Mare. adincind mizeria muncitorilor minieri.iioare. in pofida i I ..i nationalita^i. de ilc in-iramuresene. i l e .i al marii nap'onale. 'iiseiii. pentru unire cu . revolu^ia de la 1848 a avut un un i i a r in cele trei ^ri romane. i rcvolu{ionare a populapei maramuret > . 1867. insufletindu-i sa participe la lupta pentru liH tate sociala s. .ui 51 frazil Ion 51 Simion Buteanu). nii ce-i unea pe fiii aceluia$i popor. Numai ca miscarea sociala si nationala romane: de pe aceste meleaguri. cucerirea de libertap demo. chioreni lapuseni. peste 40 liind spinzura^i pe dealul ini|. mi agravindu-se in preajma anului revoluponar 1848. Faptul ca pe stealiHiunarilor din toate aceste provincii erau inscrise ulr.uuoriia\ile comitatense tnmit uni. "° Anul revolup'onar 1848 a aflat masele poporului mi de pe teritoriul Maramures. a trezit con^tiinva naponala a maselor manejti.i naponala. Odata cu inglo' Maramuresului si Chioarului la Ungaria — dupa dieta < Pojon (aprilie 1848) — romanii si-au vazut tradate i lurile pentru care s-au ridicat la lupta. in care trudeau din greu miliij de romani sub povara jugului feudal s.i poliili Maramures. i i c ca a fost inirinta. revolupa de la 1848 a des\n inliagia.

1 u i l o r . culminind cu cele doi momente importante: Pronunciamentul de la Blaj d: 1868 si Memorandul din 1892.•i n n . adi Bogdan Voda (n. — si pe teritoriul de azi iurcs. sume de bani.AsodafMnii pentru cultura. nifeste ale lui Cuza" prin care acesta ii indeamna pe m. situatia interna. alaturi de ac^iunile inin .isi timp preotul loan Georgiu. un loc de seama ocupa infiintarea . sperant. mai n n. ndata cu infiintarea primelor sindicate.il. '. De aceea. 5! inceputul organizarii sale poliiul> iuiluenta Interna^ionalei a Il-a. Impotriva dualismului s-a iscat o puternica miscai protestatara. In aceasta perioada a uRegimului liberal" popoard asuprite din Imperiul habsburgic au conditii de aiirma mai activa pe tarim politic si cultural. popor roman din Maramure}" (1861). iii anul 1907 au loc in Maramures mari framini in i iiidurile ^aranimii. as cia^ii culturale. eminenti luptatori pentru libertate si unitate nati nala a poporului roman.iei. iar daca au patruns sa fie confiscate aceste . imbracammte s. ramureseni la eventualele rascoale ce trebuiau sa usurej . i n Iransilvania.n urmatori miscarea muncitoreasca din Maramures < cutua mai cu seama in timpul primului razboi lili.Regim liberal".). • la1)! timp cu luptele greviste ale muncitorilor maui si ca un ecou al marii rascoale a taranilor din .n t r u ajutorarea rani^ilor din razboiul de inde. concomitent cu aAstn de la Sibiu sau a Preparandiei de invfyatori din Sig (1862). anunta pe presedintele comitetului roman din i a strins si expediat pentru ostasii romani rani^i A tic 101 florini. in numele . Banat.intemeierea unei Romanii Mari". decretind prj diploma din 20 octombrie 1860 si prin patenta din 26 f] bruarie 1861 un .. OHIO JURISTIC AL JUDETULUI — 1878) care a stirnit noi speran^e in inimile i l " i dill Imperiul austro-ungar.a. La 1 mai 1890.Comi•M I ' l ..m. i/bucneste la Baia Mare greva generala a tuturor • . .igurc de infaptuire a idealului lor de veacuri — ' patria-mama. . Vasile L\ caciu (1852—1922) si George Pop de Basesti (1835^ 1919). nitr-o scrisoare deschisa publicata de invaptorul I'tip din $omcuta Mare. organizap de sociali^tii din IIIj| .!. Constituirea dualismului austro-ungar a determinat vie reac^ie din partea maselor populare. minerilor si seceratorilor: in anul 1906 greva ulor lemnari §i agricoli din Sighet. Con?tiin^a solidaritatii fra^esti si-a spus cuvintul si timpul razboiului pentru independen^a de stat a Rom. pot sa desfasoa o lupta sustinuta impotriva oprimarii nationale si a e ploatarii sociale $i sa se orienteze catre o larga actiune i luminare a maselor populare prin infiin^area de §coli.. pentru i Irontului — prin voluntari. Printre act. a intelectualita^ progresiste impotriva nedreptatii sociale ?i na^ionale. in 1907 o aha i bazinul minier baimarean.nine de bani pentru solda\ii romani ce lupta i 'i lilicriate. la a carui redactare^i su {mere si-au adus contributia maramuresenii dr. biblioteci etc. n. In 1893 muni 11 in Sighetu Marmat. care a dat in scurta-i existenta peste 200 de d call ce au dus la sate lumina cartii si a constinrfei natij nale. in frunte cu cei mai de seama oameni pol tici din Transilvania si Romania. Bucovina etc.ilc mai importante si culminind cu participarea proi l n i la grevele generale din anul 1918 care au cuni|K-riul austro-ungar in descompunere.ului au tost organizate astfel de ac^iuni. ul sccolului al XlX-lea a insemnat pentru proleu n l din Maramures. Prin acest document se dispune lu] rea unor masuri ^severe pentru oprirea patrunderii in ^ ramures. i . .1 revolutionara a muncitorilor din Maramure? i o evidenta evolutie la inceputul secolului al I ' '.iunile culturale cu adinc substrat politic n: {ional. in urma infringerii revolupei bd ghezo-democratice din 1848. realizate in aceasta epoca..ir. acesta i?i indeamna colegii . i/bucnind miscari in aproape toate centrele in• In.. un an I l i i / i n minerii baimareni intra in greva. Mare are loc o demonstrate muncitoreasca. Asemenea men^iuni pot fi gasite frec•msa §i documentele maramuresene ale vremii. iar in septembrie. precum I e^ecurile suferite pe plan extern constring Gurtea d: Viena sa adopte o atitudine constitutional. ace| i n .a dobindirii ' Komaniei semnificind pentru ei crearea unor .pe domnul roman al ^arilor unite Alexandra loan Cu preocupat de ideea extinderii grani^elor tinarului sau si national si asupra teritoriului ilustrului sau inaintas. Dupa un deceniu de guvernare absolutista instaurata Imperiul habsburgic. declanseaza o greva. Intre anii i i IV07 in intregul jude^ se semnaleaza greve ale fei .

in n. • iiuincitoreasca maramuresana 1-a avut Uniunea Ti• i l u i Comunist.se$ti. in care se inscrie §i lupta clasei muncicentralizate in primavara anului 1918.' i . tovara?ul Nicolae noiembrie 1918) care au inceput pregatirile pentru | i. miscarea trimite reprezentantj la Marea Adunare de la Alba Ii ulmionara au avut aici organizap'i demne care au desParticipanfii la Adunarea de la 1 decembrie 1918. . 1918). Sighet. Refugiatilor cehi li se acorda ajutor de Sugatag $i Costiui din 23 iulie 1920. ai carei membri activau atit printre Realizarea unitap'i statale a Romaniei prin unirea M o r i . libertap democratice. In anii parte si reprezentanp ai populapei maramuresene. au determinat Partidul Nap'J NM'i V' intreprinderi vor organiza si coordona in anii Roman sa organizeze Consiliul National Roman Cerj | Mil unnat fiecare greva. semnat.) si a tfllic dc sub jugul cotropitorilor horthys. cu o populape saracaj carei pauperizare se agrava. dra I ' n i n iparea voluntarilor din Romiania. Un rol insemnat in mis. i onstrap'ile de la 1 Mai 1939 din Baia Mare §i Baia . fa<J || tic solidaritate a muncitorilor cu cei inchisi. Ma i i international. este expresia aderarii poporului romurejul a ramas pina dupa eel de-al doilea razboi mi i i c/. sa constituie consiliile naponale rorr itl vechile traditii de lupta revolutionara din Macomitatense (in Baia Mare si Sighet la 12 si. nieri din bazinul baimarean din 4—17 septembrie 191 !e muncitoare din Maramure? se solidarizeaza cu demonstrable de la 1 mai 1920 din Baia Mare. nomic necesar dezvoltarii forfelor de producp'e. i l i l i c r e la Internap'onala a Ill-a. la scurta vreme. printre care se a romanilor si crearea unui cadru national si socials maramuresenii Vida Gheza. procesele porului nostru — desavirsirea statului national ron ic comunis. Baia Sprie. OHIO TURISTIC AL JUDEJULUI IAWAMURE§ 27 . cit ^i printre {arani.R. respectiv.ti §i hitleri?ti.).. Din Marele Sfat al Tarii. Organizap'ile de partid din Baia Evenimentele petrecute in anul 1918. a carui patrie fusese cotroMarmajiei. Sighi i poporului cehoslovac. Intre marile miscari greviste din RomL ic pentru apararea integritatii granu. au hotarit implinirea idealului de veacuri al • 11. i i. l i i j i i d e Republicii Spaniole incoltite de coalip'a fascisCu toate acestea.tilor in anii 1926—1927 prilejuiesc acunitar.n a miscarii revoluponare romanesti se produce o democratice din Baia Mare. din punct de vedere economic. i Sprie.r. Se organizeaza mitinguri de solidaritate. prin munca comunis. pe linga implinirea unei aspirap'i seculare. mei i-nte etc. ales in aceeasi zi. grevele genei l ' ' i i . ouomice din 1929—1933 s-au desfasurat in prinConsiliul dirigent este ales dr.I de hitlerijti. prin ] n c a Partidului Comunist Roman.r{{ 51 inse inscriu puternicele greve generale ale muncitorilor I llpi'iidL-iitei naponale. Viseu. a apreciat: ^Partidul nostru comunist. apoi participareaj greva generala din 1920.Anii 1917—1918 sint marcap de miscari muncita i . Vasile Lucaciu. doua personalitap marcante ale viepi politice parple maramuresene. Costiui.unure§ene. Sighetu Marmapei. a marcat un moUn important pas pentru lupta revolup'onara a mil] ' I . iar ca j ^Hllc centre muncitoresti din Maramure? puternice acsedinte al Marelui Sfat National George Pop de io\ r iste conduse de P.ulicala.. Somcuta. lor 1-a constituit unificarea diferitelor organizapi sod • i M . la care represe cereau incheierea pacii. dial un judej slab dezvoltat.C. demonstrate sau miscare de (31 oct.emenea miscarilor din intreaga ^ara.tilor de aici. prin alegerea unei condu t i n . din principalele exmarile miscari populare. veniti din toate colturile Traj • nuducerea organizap'ilor de partid au loc anual vaniei. in acp'uni antisele exploatate. . Cavnic si de la salinele din Of IIH. demil rizarea intreprinderilor etc. n i u M Congresului Partidului Socialist din mai 1921 la Baia Mare.iniure?. • it i I T populape $i autoritap (alimente.isten^a antifascists europeana. Acpunile comuni^tilor 51 cadrul acelorasi fruntarii a tuturor provinciilor roi i 1 1 lor au diminuat considerabil influenza legionarilor nesti — opera a maselor largi din intreaga Jara — a I n . Francisc Wolf-Boczor. pina la eliberarea intregului teritoriu al patriei lui roman" (din Transilvania $i Ungaria — n.i n i t o r in lupta proletariatului din Romania. imbracaminte. sccretarul general al partidului.elor \a.ipi de 1 Mai in perioada 1922—1925. au fost transAccentuarea exploatarii va ridica din nou la lupta : l i t . nuincitorilor baimareni au votat pentru infiinii . H I n i) intensa activitate". n. numar de peste 100000.unicul for care reprezenta vointa pop< i.

Moisei—SapintJ ceie din Giulesti — Sat-§ugatag — Deses. Grupele de partizani. lot mai multi muncitori $i tarani au jinit electiv grupele de partizani. Dupa 30 august 1940 se organizeaza marl mitingul demonstratii la Baia Mare. ea facind un salt urias din '304 locuitori). adui du-§i contributia la eliberarea teritoriilor CehoslovaJ Ungariei 51 Austriei. In vara anului 1944 acponau pe teritoriul Mararal $ului zece grupe de partizani ce controlau principj puncte strategice ale judet.. iar imprelocalitatile suburbane 44611 locuitori. Insurectia armata antifascist^ s. fara a ajunge insa la media I'apt datorat in special existence*! unui intins fond ilvo-pastoral. dezvoltarea invavai i u l n i . Astfel. masele popul din Maramure? au participaf intens la procesul^ de adj transformari care au avut loc in patria noastra. 0. Infaptuirile revolutionare de dupa anul 1944 au stituit pentru Maramures. ln\ 1941 se declara o greva de doua zile la salinele din §ugatag. bineounoscut astazi in intreaga Incadrindu-se in ofensiva generala impotriva tri hitleriste-horthyste. si 131-895 CB localitatile suburbane^— 51 Sigheui i. 0.ului.1 o/o evrei . Structura pe medii a populapei este 'VJo/o o reprez'mta populapa rurala. participind la actii impotriva triipeior horthyste.ici cu o populate de 38 937 locuitori. libere a aces stravechi paminturi romane^ti. ificarile intervenite in Structura social-economica a )ude^ului Maramure^ nu pot fi privite in afara lor fundamentale intervenite la nivelul mtregii mai in cadrul acestui proces unitar.ti sau Baia I §i Tirgu Lapus. Dupa eliberarea tarii ?i Jncheierea victorioasa a boiului impotriva Germaniei hitleriste. In moria eroilor a fost inaltat un monument apar^inind sc tonului Vida Gheza. cinci ora^e: •> 29 . maramure^enii au luat parte actii eliberarea ^arii noastre de sub dominatia fascista.60/0. Acestea insa I n i ' uncle pasdcularitaYi pe plan local. fara localita^ile me. automate fasciste au tr la represalii dintre cele mai barbare impotriva populj care sprijina rni§carea de partizani.. Aproximativ 1 300 de patrio^i aj fascijti s-au inrolat in diierite unitati ale armatelor mane $i sovietice.7°/0 maghiari. pina in 1980 (514 339 locunon). devout o trista realitate $i pentru inia in urma Dictatultii de la Viena.ului Maramures a fost i de condi^iile existente in cadrul difentelor • rice de dezvoltare.i sociala a maselor populare din noj Transilvaniei. cele din zona comunelor Rona—Vis. judetul Maramure1? '>• doua municipii: Baia_Mar. OJ 0 ^. u n i1 t a cre^terii popula^iei judel. 11. {upi pina la zdrobirea completa a Germaniei hitleriste.iliza 514 339 de locuitori. i u i .i antiimperialista dj 23 August 1944 a dat un puternic impuls luptei de el rare nationala s. Alte actiuni antifasciste soldate cu incendl depozitelor de munitii. ucrainieni. au provocat pierderi ansemnate hitler] lor.a structurii popula^iei pe na\ionalita\i — mani. n .i de catre horthy^ti 29 de patriot!. 1 1. determina o mtensificare a luptelor maselor populare.reiese ca popula^ia M\I este majoritara. iar Maramedie urma50.e — res.edinta de jude\ en o populate de 115 363 de locuitori. Fata de aceste actiuni.6Vo ^igani. I Un pimct de vedere administrativ. au slabit puterea inamicului.eu. i de 1 ianuarie 1980 populatia jude^uiui im. deraierea de trenuri militarel prezentarea la incorporari. alir.7 (1980). oprirea unor instajapi inj treprinderi etc.Pericolul fascist. navei i u l I'iind un fenomen frecvent intilnit mai cu seama i»n ul centrelor miniere.3% urbana. Sighevu Marmatiei etc. 1 'harea economica a jude^ului. ou o densitate loc/cm2. inceputul istoriei noi. creir greutati in aprovizionarea frontului. GHID JURISTIC AL JUDEJULUI asezarile 1. 6. ^tiin^ei 51 culturii au antrenat deplasari impornspre zonele agricole spre cele industriale. in cor Moisei au fost uci$. ca ?i pentru toate judevele Re niei socialiste. i pe kmp a cunoscut o evolu^ie considerabila de 1930) la 82. i n n n r c a cre^terii continue a numaruLn de locuitori.

stapunea de cercetarj ?i productie pa cola.bruna de Maramure?" (aceasta zona fiind socotita -j din . la intrarea caijuiesc monumentalele porj. straveche vatra de civiliza^ie 51 • • I n n i romaneasca. biserica de lemn. • i u | maramure^ean se evidentiaza datorita stravechii "l'ir. Baia Sprie. i i i sinteza a specificului vietii satului autentic marai menponam .eului. obiecte de artizanat. majoritatea localitatl situate pe Hnia de mare trafic au o forma alungita ( GHID JURISTIC AL JUDETULUI r Mara — Dese?ti — Harnice§ti — Sat-$ugaBerbesti — Giulejti). fe.-educe totul. Pe linga van t n . Vi Lapus). Marei. Boiu Mare.). cunoscuta ?i recunoscuta arta cioplitului in lemn.ana. in aq scop. Sirbi. Bude^ti. aflata in plina faza M liiuire. uneori aproape unite. care nv!i in constelapa folclorului national prin vigoarea '•|ni". Ajezarile cu caracter predominant pomicol suit g pate in zona piemontului Seini — Baia Mare. sub raportul struct! si formei lor. instala^ii tehnice dintre cele rcprezentative. u e ?i prin frumusetea lor. i utilitara. Asezarile rurale se caracrerizeaza prin fnjiruirea loi majoritate de-a lungul riurilor (Somes. asezarile din regiunile joase — deprei nare — §i indeosebi a celor din lungul ^"ajlor au o stt tura in general adunata. obiectelc realizate in Marainures chiar AMURES 31 . in care domina industria extractiva (Baia Mare. precum si la contactul vailor cu zonele piert tane (zona Seinl — Baia Mare). se detas.i maramure§ene. V Izci. un ora 'Caracter widustria 1 . s-a creat o stariune experimentala zootehnica. dar cu tending] adunare spre centrul civic (Dumbravita. a arhitecturii popupasind demult lim'ta oricaror granite. cu excd ora?ului Baia Mare.ii-i. toate intr-un minunat cadru natural. $omcuta Mare.ii cu seama avind innascut acest dar artistic preindeminarea ?i harnicia caracteristica.}ii $i prin valori cultural-istorice 51 etnograficpc pastrate pina in zilele noastre care atrag prin t i i u l i t . sau Roza•.Rezerva^ia de arhitectura populara !• i lilicr de la Sighetu Marmatiei. un oras.) ?i un numar de 62 de comune dintre care cinci j urbane. in i/. H si Cavnic). sub raportul functlei econorr sint zootehnico-pomicole. eatre el gravitind locuitorii aseza] din Depresiunea Maramures. roieni s. Altele 1 1 ' i ina tentaculara. Seini) potrinatizarii ini^iale. pnrt'ilor sau bisericilor de lemn. Tipic zootehnice s:nt as< rile din fara Maramureyului. de la elementele costumului popul i icrgare. De aceea. .^oale". Maramure^ul este pastratorul §1 purtaM i u i inestimabil tezaur de arta populara. Baia I (16666 loc. Asezarile urbane sint in general centre mici.a.. iar unele. Calines. unde se create .pepinierele" zootehnice ale ^arii) s. Cele situate in zoi piemontane sint predominant rasfirate. Leordina ?. Cavnic (<| loc. i [II SI OBICEIURI Cull de tara Icgendar. Lapu?ului s-a pasilfcrata §i autentica arta populara romaneasca. iar Viseu de Sus are traditie prin industria de prelucrare a lemnului. Tirgu Lapus. este diferita. de asemenea. Preluca Ve Codru Butesii). pupne !a numar.eaza stravechea a§ezare voievodala din i i n l lYTaramuresului Bogdan Voda (Cuhea).).).! acest domeniu. care depaseste 100000 de locuij Majoritatea oraselor au un caracter industrial. in functie de conditiile cadn natural. in care se vcstitele biserici de lemn.. in tin Chioarului si piemontul Sapin^a — lapa.ti. Forma asezarilor rurale este influenvata in mod dcd bit de caile de acces. unele din ele tinzind spre ag!omerata (Tauni-Magheraus. pe ci. * i Id. care a reusit valorifice insemnate suprafefe de terenuri slab product! Configurapa ajezarilor rurale. Co?tiui. I M i n e geometrice (Ocna Sugatag.a. Vis. in care sint ridicate numeroase gospodarii. Bogdan Voda. 'oicciuri cu profunde semnifica^ii umane.). atrage pd latia din Depresiunea Lapu$. in j de dezvoltare (cu noua platforma industriala).). inimcroase gospodarii durate in lemn. monumente de arhiteci. tradipi. Sighetu Mannatiei este. Tjrgu La>u$ (13144 loc. din apropierea orasului Baia Mare. covoare. Cea mai mare p a asezarilor din juder. Iza.). VIseu de Sus (20818 loc.Borsa (25467 loc. Cosaului. Astfel. unele risipite (Preluca Noua.i unde. 11 da tuturor vicisitudinilor vremurilor apuse. i i liccare gospodaric este o t £ satorie in miniatura.. monumentalitate §i originalitate. Mara. Se remarca. Giule^ti. cum M intilnim in alte regain! ale ^arii.

caz « care care se incheie sarbaca sarbatoritul sa nu t b c a t a de gomci" rosteste cuvxntele: Mindru Soare calator yipleaca-te pe ogor . Taranul. Dupa ce jugurile si tinjelele sint aduse la gospoc sarbatoritului. A Un asemenea o_bj_£ei_de primavara numit . ( 'a gazdoato . Cum ii datina la noi $i cu satu impreuna 1 . ' Oamenii acestor meleaguri si-au creat de-a lungujj murilor o bogata via^a spirituala. Marfi. declarat de .sfatul batrinilor" drept care a infipt plugul in brazda.. cergi si covoare alese.om sarbfitori „ tot satiit te-om cinsti „ pornitn cum ii datina nconjurtttK farina ja . ji ac e-n lw»e Koade bune. Este un simbol artistic colectiv al pretuirii muncii riiciei.j^nin ae de-o-mpreuna .Buna ziua om de cinste Ce ai mers tot inainte Ce te-ai sculat pina-n zori. estetic1. fiind le semnificatia vietii materiale si spirituale a oameri aici. ' ** • - nil este r: Mara. obicei care atesta vechimea agriculturii p.t. rtu '. pentru .. jjine-n fara Criu varu. meleaguri. care vor fi purtatej feciori numitj .. fiind exprimate in obice datini. este sarbatoritul s In acea zi satul intreg imbraca Kama de sarbatoare. le... Momentele crucijj viata omului... obicei a carui origine se pierde in negura vc.. panglici multicolore. 1 . si portile satenilor sint frumos impodobite cu crengi de mesteacan. iar . irnbracamintj '"'au $i un pronuntat ca^acter artistic. „ uvem roade bogate |ft noi ?i-n alte sate gfl traiesti cu voie buna . stergare.. ^ ^ Avind in vedere unele caracteristici ale portului populi care diferft in linii mari clc la o zona ctnografica la alj descrierea portului so va face la capitolul trasee turistice. SpaVi toate relele Si 7ie ada binele. U 1 S sarbatontul este> P> de a fugi. precum si evenimente legate de anotimpuri "si gasesc o puternij flectare pe plan spiritual.daca reprezinta obiccte de uz casnic. La alte 12 gospoc din sat se instru^eaza jugurile si tinjelele cu vcrde flori.Si-ncalZe simintete ^ Sa rodeasca Jioldele .. Am venit perechi de boi..l. . OHIO TURISTIC AL JUDEJULUI o» .om indrepta lt opo ne-om uda . )r im vlat& buna. familiei sau colectivitatii. a ^. tiles] de la plug este frumos impodobita..„ aceasta mtndra zi.boi". La casa sarbatoritului se fac intense pregatiri.i . $i-ai intrat cu plugu-n brazda $i-ai pornit lucrul intiie Sii avem roada-n cimpie Ai o mina-ndamanoasd ?i-om ave roada frumoasa...| intrarea in zona respcc:liv..strajeri". se adreseaza batoritului 51 mul^imii spunind: . norneste ^P1C r datapluguUn brazda . ele se leaga in serie.marele pogonif eel care va 'conduce intreaga ceremonie. . sa nu c e din alai ar urma n tentativele pe^ « ' iinu l la r u.Ttu 1° la vara.Tinjau 'pastreaza in citeva sate de pe yalea Marei. .

*"•".i astazi de conditii deosebit de favorab Este momentul cind oile se despart de miei §i are loc suratul laptelui.cocoane" in semn de purificare. .. Sarbatoarea aceasta se desfa§oara de oj cei in prima jumatate a lunii mai. care o giaza munca/s.cununa griului". Ca mamele necajesc Pina pruncii mari ii cresc. Batrinii sustin ca .se umbla cu faclia de cind lui ca focu-i viata §i alunga salbaticiunile.Asa-i rindu-n botejune Nevestele sa se-adune. Alaiul se oprejte apoi la casa gospodarului i icrminat primul recoltatul griului. M Tinjaua". Cu acest prilej. Dupa ospa^ : ncinge M giocul".i .. poezia populara. Cele doua familii vizate se viziteaza reciproc. Se duce-n lume la coasa.holda de porumb In unele sate de pe cursul superior al Vijeului se obi: OHIO JURISTIC AL JUDEJULUI .ur nuntaj. la care in unele sate participa doar femeile. cind fetele seceratoare o cununa din spice de griu.ului este . ji §i veselie.1 la intersec^ia uli^elor sa se faca foe. petrec cum numai ele s. purtata de una din ai frumoase fete. vaile $i deilur: rasuna de haulitul feciorilor s.i pri tigiu deosebit in sat.cercuri de foe". aprind faclii pe care le invirt deasupra capetelor descri^ .". i $i alte asemenea obiceiuri.ic admis. faclia maaa. Un obicei pastoral frecvent. 'D/entantul mirelui spune: 35 . unde cintecul.horea femeilor" 'mi. oferind un spectacol nocturn fascina in timp ce striga: . Este mariu-1 terminatul secerijului. pe care le pun deasupra ujilor.esc de primavara..)Faclia maaa. jocul icuria se revarsa ca un torent. obicei stramos. cas. peste care i ' i n n i " s.pe vazute". \ l i c sint obiceiurile legate de momentele esen{iale din ninuiui. joaca .'.. Grupurile de tineri fonneaza cercuri lar. jr. Dupa ce a arl faclia este adusa acasa $i preluata de mama sau bunica infipta in gradina de legume sau in .ul balmosul. In seama lui se pune recolta bu sau mai pupn buna. Izei s..i Marei.. Nici tatal copilului • .. I/ Solstitiul de vara prilejuieste un obicei frumos pe vi I Vis.tli vizita este feciorul cu parinui lui. Intregul sat asista la acest spectacol. Se r.coconilor". sa petreaca Voia buna sa ji-o faca... Participantii sint imbracati in haine de sarbi toare.Sarbatoritul mul$umes. n c l u le. numit .la stina".pa ospa^". Se pregate§te. urda.i bautura.. unde se introduc a?chii uscate de br rasina ?i cil^i. Petrecerea s. Ca barbatu-i ca cucu.]Citeva versuri sint semnificative: . fiind acoperita sub ultima brazda.botejunea" este o create lica spontana..ruptul sterpelor". dintr-un munte in altul.. prietenele.. Faclia se pregate?te in ziua sarbatorii dintr-o bita di picata la un capat.te celor prezenti $i-i invita aca unde for fi servip cu mincare s. pe valea Izei este cunoscuta vbotejunea" (bote(lilului). i se intinde o grandioasa petrecere populara.".. sau . indeletnicire strav ce se bucura s. Si se-ntoarce la lasare Pa cind \i coconu mare". .i sinziene".i . care atesta oieritul. unde fiecare familie aduce mincare s. vecinele. Femeile se in tree in urari adresate noului 'ii. undeva la margi satului.Faclii s. practical pe intreg teri riul Maramures. nitre cele mai grandioase manifestari populare este .i bautura.i harnicia ramine o manifestare emo^ionan plina de seiiinifica^ii. Primul care face r. ' i v i i a rudele. Sa se-adune. Se stabilejte i logodnei.. cu cintec. In ajui I acestei sarbatori (23 iunie).. Cununa se pastreaza pina toamna. Mai impletesc 51 cununi^e ce le poarta pe cap / ziua de sinziene.. Alaiul se deplaseaza prin sat I'emeile ies in intimpinarea lor cu galeata cu apa. Probabil ca| origine e«a §i un mijloc de transmitere a unui mesaj vale in alta.. fetele aduna flori de sinzi Idar s. Grija casii-n cap f-o lasd. unde v constitui stina. ferestreli Jla grinda.tiu.c .eului.i bulbuci.. unde se va in-recerea. ' d. **It'm'ionam citeva momente pregatitoare mai semnifi*'C.Tot in ajunul acestei sarbatori. cind ma griul.i voia buna continua pij seara tirziu. apoi ciobanii urea turma la munte. dupa anumite reguli. care are loc acasa la fata. seara.ona joasa a Maramure?ului se mai pastreaza obii iinoscut sub numele de . Cel sarbatorit se bucura tot anul de un respect s. sau . subliniind momentul i il al venirii pe lume al noului nascut.. amasuri$u.

Virful.. dc el se leaga panglici multicolore." Ajung la invoiala. ori o lu&m?" miiliciale si naturale.corai"). mireasa poarta cunij pe cap. impletite din aluat. ornamentat. cu tot felul de elemente flo•niorfe.i beau." Tatal miresei raspunde: .5 m. Mai frumos sa infloreascd. care se face separat. I spate se impletesc doua cozi..5ara buna. Sa se inmulfeasca.. i din alaiul mirelui. creasca Si la mulfi ani sa tr&iasca . Pin-aid la dumneavoastra Sa caute — sa gdseascd C-o auzit in lume Este-o floare falna. Mirele sau mireasa se . plimba in acelasi scop.. Tinaru nost' imparat Dimineafa s-o sculat. noroc sa avefi file boabe de griu atifta ani fericifi MIUKI. pa aiasta o caut&m Ne-o daft. cind se spune: .steagul". Mai mire ?{ mai firtate Multe fete-s sup&rate ('a r&min nemaritate.. In patru zari o sunat. bucatareasa (. naframe cololluri. .Noroc. De asemenea. clopo^ei. 1 premergatoare nunp'i se pregateste un obiect i. Oaste mare-o adunat $i la drum a apucat. insopt de 2 stegrai. Rogu-te de ascultare. Aici ii iniiii batrin care arunca griu peste ei ?i spune: . uiga: . Se poarta discutii asupra datei nuntii. gazdd mare.. Ca nu este fiu in lume sa creased $1 la paring sa nu gre$easca.Ne-om ruga la dumneavoastra Dragi parinfi si frafi ?i la toil cei adunafi Ca pe fiul dumneavoastra sa-l iertafi.idrafi de nasi sau rudenii in fruntea mesei. Ceterasii cinta. avind in mina sticle cu {uica. Stetimpul joaca steagul. v-o dam?" Reprezentantul mirelui spune: ./eyi mireasa •pinti-n prag Sa-fl vezi mirele sub steag Cum ii scutura steagu $i-i cinta ceterasu.. care cinta si • I M | sc face dintr-o bita de 1.' i iii prezenta fetelor. verdeaja. Noi avem flori uscate sub grindd Potroacd ?i romanifd sub Undo. verdea^a. M i l l moment premergator nunp'i este eel numit i c se desfasoara concomitent la casa mirelui si a IV mese sint suprapusi din loc in loc cite trei coi . mirele..irilor.. Un moment solemn este . Coconi so. In duminica ce precede nunta..Da. inU i ..n. plimbindu-se prin sat. oglinzi. maninca s.1 |i i i. Las' ca le-om marita noi Ctnd vor fi pastile joi. satraifi 37 GHID TURISTIC AL JUDEJULUI .cotelnica"). flori." i plecarea la cununie. Cununa se pregateste cu multa migala dintr-un rial tare acoperit cu o jesatura de lina sau bumbac. m dobit cu multe margele. turii. fara nume O floare mindra fi aleasa Care se afla la dumneavoastra in casa Si-am zinit s-o smulgem din rdddcind S-o ducem la-mparat in yrudind.i de certa valoare artistica — . Cusutul (M|HI (onstituie o adevarata ceremonie ?i este realizat i i K .Nu ftim ce flori cautafi dumneavoastra Poate din acelea din fereastrd. 1 1 . In jurul gitului se poarta zgarirgele de coral (. in care se prind panglil nuiri TI IP»»""— - 1 1 cununie nuntasii se unesc intr-un singur alai si se • i M spre locul unde este pregatita nunta. in forma de suli^a. ceea ce inseamna invita la nunta. . Gateala capului miresei cere multa indemmare.. voia buna si veselia ii cuprirj pe top.. . Sau pa asta so. N-o smulgem sa vestejeasca Ci mai mindru ca sa creasca. feciorilor. .. Irumos impodobrfi. se stabilJ nanasii.. astazi intilnit din ce in ui i. cei prezenti se as! la masa.

." Veselia este molipsitoare. bucurie..cotelnica"B gaina gatita In fata nanajilor spunind versuri hazlii: a¥aceti-mi loc ceterasi Sa ma due citilinas Cu gaina la n&naf. Se maninca.istreaza elemente noi.. o baba.. ?i in casa bucurie.imbaltuitul" miresii. Mesenii se veselesc. Cu nanasul m-oi iubi Nana$a nimic n-a sti". i .si belsug.nato?i sa dobindifi HoldS.|Hi|Hilare.Dragu-mi unde-am zinit Cu cine m-am intilnit. sau sint urari de fericire. Dinspre usa se aude vocea unei fete: . Dragu-mi la veselie Cu oameni de omenie.. cirrtei. peste care . optimism. Altele sint i li uc din balade si legende. se bea.bal{ul".$i coconi mart fi sS.. cind fiecaruia i se cinta jocul preferJ se prezinta cadourile. •—I I i o regmne la alta s.Facefi-mi c&rarea mare C& eu zin din departure.Colinda pacurarului". ciucuri etc.ruda". oaie — MC elemente ornamentale. dar acestea sint o fetitj respectiv. Nanayul promite o i rasplata pentru eel ce va gasi mireasa." Mireasa intre timp dispare.i chiar de la o localitate la aha inHY." i in r. la sfirs. practical mai cu seama pe 1 l. Smt aduse pe I doua femei acoperite pe cap.. fiind asemanatoare cu doinele. Dupa ce nuntasii se asaza la masa .steagul" este a jat pe ). Se cmtS .ul rascumpara mireasa. plina de jale si melancolie. dar este prezent §i in " • I -''iielor etnografice. Unele exprima veselie.i. Facefi-mi loc cetera$i GHID TURISTIC AL JUDEJULUI ' H I M miezul nop^ii are loc . fapt care aminteste de contractul Ie casatorie.Cu banli de la nanas Mi-oi cump&ra pudaraj. pur1 |ic cap a$a-numitele j. . care povestesc scene sau inll|il>ui de vmatoare. S&raca gaina me' R&u imi pare dupa ie C& mi casa-ntr-o costifti $i-am hranit-o cu pomnifa... dar in general momentele lin i|i.. Mie bani de nu mi-H da Dupa masa ptttefi sta Mireasa nw-fi capata . i se pune .horea li".. panglici. Mireasa s-o ttrguiesc. doar aici. S& traiasca mireasa • de la ea e dragostea Sa traia' fi mirele De la el e binele . 1 cabile sint ?i unele datini §i obiceiuri legate de i l e de iarna. mare fi deasa Noroc fi pace in casa Griu frumos ca la cimpie. Spre mijlocul noptii urmd . Cu• i « ic ridicata de pe cap.... Mara. unii colindatori fac pe . Cosau ^i Vi^eu.. baladele. S-o mincat malai din sita. Si-o ramas necocosita . In Maramures. In Maramuresul propriu-zis ie re^inut si mpmentul prestarii juramintului de de catre miri.. Iar acum intrafi in cast! $i va asezafi la masa " So ma due printre nunta$i. Irci pacurarei". iar strigaturile adresate mirelui.itul nuntii m il rupe.dracii". resii si nanasilor nu contenesc.giocul miresii". Dupa acest moment sosesc socacitele (. lc-i\u ca fiind una dintre cele mai stravechi ma• Mi i artistice populare. dupa toate !• il'ilitavile. ce au rolul 39 . jocul maftilor este in acelasi u i ' mi obicei interesant. Momentul marcheaza iesirea din nndul ||or si intrarea in rmdul nevestelor. spre exemplu: .. iar in unele cazuri. obicei care se pastreaza. Asa.. majoritatea colindelor '' I n c.. o reminiscen^a A unei mitologii agro-pastorale. se .-.i cununa. Apoi petrecerea coni i |iina in jurul prinzului. O parte sint variante ale Miori^ei. u in.in toate cazurile acestea sint scurte istorioare din uncnilor de la munte. M i i u i i de majti. el insopnd celelalte obiceiuri i Masca imita un cap de animal — capra.gioaj apoi se prezinta cadourile. iar fata incheie: .cu^me de draci".ilc descrise sint respectate in intregul Maramure? In u in jude^ele limitrofe.

pe pun doua perechi de desagi. o limba lunga.draci" nu mai este intilnit in alle zone tarir.. cojoc inters pe dosj sint echipati in negru.buhai". coarne de berbec. intre timp o parte dintre feel p'n u^a pentru ca gospodarul critical sa nu poata I afara. Obicei frecvent este si plugusornl. Un alt obicei asemanator cu eel precedent este garea peste sat".itul fiecarui ajj Sighetu Marmat'ei. ^ Interesant si spectaculos este si ajocul caprei" pracl In toate zonele Maramure$ului. Un spectacol unic.. mi baimSreanS" — festival folcloric jvide^ean — luna III lombrie. Nu sint ornis. lii Prislop" — festival folcloric interjude^ean cu partinca jude^elor Bistrita-Nasaud.i simbolizeaza puterea $i virilitatea.! nici gospodarii harhici care s-au evic tiat prin faptele lor in timpul anului. Suceava ?i Maramure? 'oua duminica din luna august. una simbolizind faptele bu alta faptele urite ale satenilor. coarnele insea putere demonica. de o rara frumuset. unde se desfasoara .obicei traditional de primavara.Tara LSpu^ului" — luna iunie. aducindu-li-se multumiri din par obstei si urindu-li-se tericire. cu" deosebiri neesenp dintr-o parte in alta. oprindu-se pe la gospodarii care au incalj normele de cunviepiire sociala. din care nuj sesc aceste elemente.Festivalul de tini si obiceiuri laice de iarna". yDracii" imbraca de obicei un. sau ale bunei cuviinte..Tara Chioail" — luna iunie. practical in noaplea de Anul Nou. animal care popula odinioara padurile noa s.^ fata-n fata. Grupul astfel organj strabate satul. |. In unele sale situate la altiiudini mai mari se consiit doua grupuri de ieciori care ies pc doua dealuri ale s<| GHID JURISTIC AL JUDEJULUI se aduna fe. • ui .ilnl Izvoare" — in prima jumatata a lunii iulie. o imiiap'e ghioasa la nas. cunoscut in nord-e^ jude^ului sub numele de . avind la origine bourul salbatic zimbrul.. sanatale si mull spor in no an ce vine. M I . pe~uTneri. I'lloijte primul t&ran care a ie§it la arat — prima dea lunii mai. portului 51 dansului popular illn .u ui" — festivalul cintecului §i dansului din . In unele sate de pe valea Viseului se mai praciica obicei cu semnificatii de ordin moralizator. ia rest urechi de iepure. fiecare element al avind o anumita semnificatie. avind orificii in dreptul gurii ?i ochilor. dar cit mai caraghios. constituind un del pentru ceilalti. ceea ce in limbaj lo inseamna laur. prin care se. adevarata desfatare obiceiuri in lur folcloric • nu" . sau dimpotriva sint elementele dau culoare. Astfel. menindu-se aceste fapte.e. poate fi urmarit la sfirs. • . Unii intreaba iar al trecute raspund in fap- mcnp'nerii ordinei in timpul desfasurarii jocului sau speria pe copif.festivalul cintecului.. Un grup tineri pregatcsc o lelegu^a de plug impodobita. In orice) acest soi de . Aceste cusme sint ni$te caciuli uria$e. manifestare ce a de de mult granitele judepilui. limba indecenta etc.. . • il"l de datini si obiceiuri laice de iarna de la Sighetu Mm-matiei" — sfirsitul lunii decembrie.- i stimulata creapa populara. In incheiere i se ureaza indreptare iar grupulj retrage izbucnind in ris. bour. .

M. locul primordial fiind detinut de dustrie. Uzina de utilaj minier si reparafl (U.eu de Sus. durata schimbului de lucru '•ri reducindu-se la 6 ore. Cavnic. I uprafevelor improprii agriculturii pentru a asii H-erea padurilor ?i protec^ia mediului inconjurai i i n a perioada au fost puse in funafiune noi obiecI'. iar Intreprinderea r lurgica de metale neferoase (I. Fabrica de n. Alte unitati industriale puternice sint: Flotatia centr de preparare a minereurilor. la dezvoltare OHIO JURISTIC AL JUDETULUI i Mm sus^mut a exploatarilor miniere de la Herja.U.M. Alaturi de acestea a aparut si industtj constructoare de masini.A. Faimar Baia Mare. Fabrica de mobila Vis. a fost pus in valoare • n\1 de la Roata—Cavnic s.40°/0 din exportul total al jude^ului. r.i una de furnire ' i printre cele mai mari unitau de profil din ^ara.A.a. Ini . Dotarea tehnica asigura rad ridicat de mecanizare si automatizare a operatiunilo| n anul 1979.i. Utilajele produse de Intreprinderea r canica de masini si utilaj minier sint bine apreciate atit tara. nicinalul anterior. i'1'i.a. Dezvoltarea acestor intreprinderi prelucratoare s. In acelasi timp s-au dezvoltat si ramurile dustriei usoare si locale. Exploatarea de prepar^ Sasar. intr-un rltm mediu anual de 9.. I..i prelucrat dupa cele mai noi tehnologii. tun din urma cercetarea s. " i u n l .I din Baia Mare. precum s.a jude^ului.M. dintre care 34 de subordonare republicail iar alte zeci de intreprinderi au fost largite si modernizal Industria miniera. Baku.M. BaiaSprie. ritmul mediu anual fiind de aproape 10% 43 IAMURE? .ire pentru plantarea cu specii corespunzatoare a K I I .triale ca: Intreprinderea mecanka — Sighetu K-i. la Baia Mare s-a un n i smut de interes national. Intreprinderea mecanica de mas.ini ^i utilaj mir (I. aceasta bogatie insemnata a Maramure§ului. <loua de P. constructoare de masini a dus. »Progresul" din Baia igheteana" din Sighetu Marmauei ?. trei . ramuri traditionale pentru aceste meleagu au luat un puternic avint.L.Maratex" din Baia Mare.). i i r intreprinderile cu pondere importanta in eco''•Uilui se numara §i Combinatul de prelucrare a l i n . Parplast — Sighetu Marmatiei. invai.. Centrala minereurilor $i metalurgiei neferoase (C. In perioada l')77 industria jude^ului a cunoscut o dezvoltare ii.i cele i i ' i de unitati ale in dustriei locale maramure^ene I rare: .M. Topitoria in — Ulmeni s.i faptul ca padurea ocupa _42.M.U. s-au intreprins o serie de acnuni 1 '.) asigura circa 4C din productia narionala de metale neferoase. ritm i prcvederilor ininale ale planului.ibrica MUnitatea" din Sighetu Marmatiei. • ml de prelucrare a lemnului din Sighetu Marii cele trei platforme.amintul supe.5%>. precum s. in noimai 12 zile s-a extras minereul valent intregului an 1938. lit i-li-1 combinatului sint livrate in peste 30 de ^ari i Mi conjanentele. care ^i-au procesul de produc^ie §i ?i-au imbunatatjit con'!• nuinca in subteran. opt fabric! de mobila.a. metalurgia neferoasa si de prelucri( a lemnului.U.) etc.N.4J>/o il. exportul acestei unitat. produc\ia_industriala globala a IH tit in iudei.tvin^ifica 51 proiectarea in nctalurgie s-au dezvoltat. in mod firesc. Printre unitaple de acest profil pot cita: «Maratex" si MFabrica de confecni Baia Ma Unitatea. una de placaj s.uat s. Bor^a. cea mai mare unitate de acest fel din exporta produsele ei in 16 tari. unitate reprezentativa pen intregul sector minier din tara.ivind reale perspective. .Profil economic ? Daca in urma cu trei decenii judetul Maramures a^ o economic cu un pronuntat caracter agrar.Unirea".i reprezenK.M. Africa Asia.. Fabrica de preCI»IP A laptelul din Tirgu Lapu?. Au fost create peste 50 de intreprinderi industrij si cooperatiste.. cit si in peste 25 de state din Europa.\t.M. astazi situa s-a schimbat radical.S. 11 mi. v t m l tn vedere Prograrnul de masuri pentru conserfi dezvoltarea fondului forestier in perioada ~2010. ramura noua pentru judetul ramures.M. Transportul in galerii este cc plet mecanizat.R. nMogo^a".

sa obuna o producue anuala mai ma| 10 miliarde lei.ele care au indeplinit mai devremj cina stabilita de conducerea de partid.A 16. beneficiind de condiui naturale deosebit de vorabile.. ca pina In J fiecare jude. Valoarea productiei globale industrial in anul : depasit 15 miliarde lei." — apreciata s. Se ac^ioneaza pentru infun^area uoor noi MI intensive ^i superintensive. finete si I'.ul sa devina un important furnizor de animalc . id hnportante s-au investit in vederea mecanizarii 51 ••. baza tehnico-materiala a acesteia fiind dezvoltata^ 30 de noi canacitati de productje. pentru sporirea productiei de carne.U. construit s. Pentru culturile agricole este ! tata o suprafa^a de 65% din intreaga suprafat. ir tivitatea din subteran se va extinde perfora r ea gauriloj mina cu instalat.. .ul mure? printre judet.•onaiiuiiiM astfel juste^ea orientarii pentru dezscctoarelor de cre§tere a animalelor 51 a pomiculI'M Mare s-a creat Sta^iunea de cercetare §i proMinicola. desecari s. .a.i combatere a eroziunii i. oua..•ritoriul jude^ului fiin^eaza un numar de 106 cose agricole de productie. cu insus.iselor s. cu cele mai valoroase exemplare din rasa livii.ii avansate de cres. Insemnate suprafete smt ocupate de pasuni. care aplica K.tere §i ingra^are a animalelor 51 • r. OHIO JURISTIC AL JUDEJULUI (. In scopul modern? productiei §i cre$terii productivitatii muncii. Productja globala mdustriala a 1979 este de 13 ori mai mare fata de 1950. asimilarea de i produse.ul Maramures si-a onorat angajamentul de a !iza cincinalul 1971—1975 inainte de termen. Astfel.ii mobile.. efectuarea lucrari de iriga^ii. in val de aproape 12 miliarde lei peste 50% sint destinate ir triei. Din fondurile de investi^ii.i in V ul. a tehnologiilor de virf. In aceasta direcii i'ol deosebit re vine Sta^iunii de cercetari zootehnice • in'ieui Marmapei.. ramuri dinonale. peste 200 combine de recoltare i n . lapte. Unitaple economice din jude^ ac^ioneaza cu pef renta pentru aplicarea masurilor stabilite in acuune reducere a consumurilor de materiale si materii pj Au fost luate masuri in vederea accelerarii procd de introducere a progresului tehnic. sectorul zootehnic si pomicultura.ului Maramure$| actualul cincinal. . la Sighetu Marma^iei se organizeaza tradi^ionala V i\ie-tirg. Aproape jumatate din suprafat.iri superioare priiducpa de carne.uila 51 pentru alte jude\e din ^ara. 12 stafiuni de mecanizare a agriculturii cu 300 tractoare fizice.idrul rasei brune de Maramures.i complexe de tip industrial. lurajera pentru sectorul zootehnic este asigurata culturile plantelor de nutret.. se va trece la experimentare omologarea prototipurilor de utilaje executate la U. cit mai ales de pai 1'ine^ele abundente.irii pentru combaterea daunatorilor. din mai bine de 2/3 se afla in folosinta unitatilor cooper-aril sau agricole de stat.. fapt care inscrie judet.1%) reprezinta teren agricol (305 100 ha).3«/. Judet.5 miliarde lei m .a totala a jud< (49. trei asocia^ii intercooperatiste cu pro•lehnic.Steaua Republicii Socialiste Romania" — clasa a Ritmuri noi cunoaste industria judet.fa^a de anul 1950. Odata c\ portantele acumulari cantitative se inregistreaza In vreme si fnsemnate schimbari calitative. l i Complexul avicol ?i abatorul de pasari din Baia K ire rasele de vaci cu inalta productivitate ob^inute uirca . Ca obiecdve prioritare sint formai ' i c. . situindij printre primele judete din tara care au Indeplinit prSj derile cincinalului.bruna de Maramures. ou un ritm mediu anual de 13. De asemenea.a am . a unui tip pro11 un potential genetic de 6 000 litri lapte pe an i i i de vaca fara coarne. o dezvoltare ascendenta a cunoscut I agricultura. insemnat factor de promovare a ^tiin^ei inaintate. • loarea ? -....I Baia Mare. motiv pentru care i s-a conferit ot •** nul . trei intreprinderi agricole cu 13 ferme. Au fost asigurate toate condi^iile pentru ca mmcs.

TRANSPORTURILE, TELECOMUNICATIILE, COMERTUL Goncoinitent cu dezvoltarea economic! $i social-fl rala, o sustfnuta evolupe au inregistrat $i transport comer^ul, precum s.i celelalte domenii de activitate ce tribuie la ridicarea gradului de civilizatie. Reteaua de comunicatii a fost asigurata cu mijloaca derne de transport s.i telecomunicaui, prin imbunat substanriala a bazei materiale. Este inca vie in amintirea noastra activitatea c jantierul national de munca patriotica al tineretului Salva Vis.eu, primul jantier de munca patriotica, undd gadieni au inscris o pagina de glorie in istoria judd nostru $i a tarii, prin construirea caii ferate Vis.e| Jos—Salva, peste pasul Setref, care leaga partea de Maramurejului de magistralele de fier ale patriei. Reteaua feroviara de 232 km asigura o densitatj 37 km cale ferata/1 000 km2. In perspectiva va fi di linia ferata de mare trafic Baia Mare—Dej. Lungimea totala a drumurilor publice este de 1 5ll din care oca 650 km dmumuri miode;r>niza>te. Traseul mai cunoscut leaga centrul de jude^: de Tara Marafl $ului prin Pasul Gutii, cu cei 19 km de serpentine, sector fiind socotit unul din cele mai pitores.ti din \a Maramuresul se leaga de judetele limitrofe $i cel regiuni ale ;arii prin 10 cai rutiere. Investi^ii imporj vor asigura, in perspectiva imediata, introducerea in I Mare a transporturilor containerizate a minereuriloa feroase. Transportul de marfuri este asigurat astazi de un nu de peste 3 000 de autocamioane, iar eel interurban de latori de peste 500 de autobuze. In ceea ce prive$te tj portul urban de calatori, acesta este asigurat de ap 200 de autobuze moderne, printre care $i autobuze culate de mare capacitate $i confort sporit, echipaj radiotelefoane. Modernul aeroport din apropierea localitapi Ta gherau? reprezinta poarta aeriana a judetului, care legatura rapida cu Capitala. O importanta cre?tere inregistreaza telecomunical Cele trei centrale telefonice automate servesc peste postiiri telefonice. Baia Mare si Sighetu Mainmatiei aj ooneotate la re^eaua telefonica intenurbana automaita. Jude^ul Maramure? dispune de mai multe relee d« viziune (ex. Mogoja, Varatec), care asigura o
OHIO TURISTIC AL JUDEJULUI

c ,i programelor. Numarul abonamentelor la televi•nipie de 62 000. onpa 51 dezvoltarea fara precedent a comert. In prezent, in jude^ funcponeaza peste 600 comerciale. In structura marfurilor vindute cea mai mare pondere o au cele de lolosin^a iir. i i . i , fiind expresia gradului inalt de civili/ape a luic.cuilor. Pe toate traseele turistice intilnim numei i i i i i . n i ale cooperapei de consum, care asigura caHl'urmatii turistice s.i alte servicii utile. / A I/VMINTUL, CULTURA §1 ARTA i n l h . i t i v e sint rezultatele ob^inute in domcniul ini i i i i i l u i . A fost largita re^eaua jcolilor de toate grai .HI .Teat laboratoare, ateliere, cabinete tehnice, rea>as.i msemnati pe linia legarii inva^ammtului xliii \i;. M.II ul ?colilor generale (cl. I—IV) se ridica la 121, il '..i-olilor generale de 8 ^i 10 ani la 202. In jude; / i M de licee de specialitate, din care 14 indusoli profesionale ^i 4 $coli ajutatoare. Peste idre didactice asigura o pregatire temeinica i 150 000 de elevi cuprins,i in procesul de invaI ic de re^inut dezvoltarea fara precedent a liceei.ilitate, in strinsa corela^ie cu nevoile econo• • locale. Il n i Mare functioneaza Institutul de inva^ammt sucuprinde Facultatea de inva^amint tehnic cu 1 n n no, electromecanica tehnologica, metalurgie nefeructii civile, industriale, agricole ?i Facultatea iil-immt pedagogic cu sec^iile romana-engleza, ro/.a, s,tiin^e naturale s,i agricole. Pina in prel i i . i i m t u l de invatamint superior raimarean a dat fttr 3 500 de absolventi. lir.ioasa activitate se desfa§oara in cele aproximaiitu;ii de cultura §i arta. Printre cele mai prelitupi de cultura din jude{ sint: Teatrul dra'•ul judetean, Muzeul etnografic din Sighetu Biblioteca jude^eana, Complexul astronomic nsamblul de cintece s,i dansuri §.a. |udrt .ipare cotidianul local ,,Pentru socialism" ?i h i i . i l n l ..Banyavideki Faklya". i i i i i n i - > u l isi leaga numele de brigada $tiintifica s.i • l i I cultural — forme atragatoare d« raspindire a
47

cunos.tm{elor stiintlfke, politice, de cultura $i arta caror act de nas,tere a fost semnat aici. Leagan al unor valoroase traditii folclorice §i d^ populara, Maramurejul a obpnut frecvent locuri ta$e pe tara, in intrecerile care antreneaza cele mai forma^ii artistice de amatori. Ampla manifestare educativa, politico-ideologica, tural-artistica, Festivalul national BCintarea Rom constituie prilejul eel mai fecund pentru manifestarea tilaterala a spiritualitatii $i creativitatii maselor pojp contribuind la sporirea aportului geniului creator porului roma'n la patrimoniul cultural national $i sal. La prima editle au participat 2 100 de formapS prinzind un numar de 35 000 de artis.ti amatori rnai rejeni. Cele 29 de premii obtinute la etapa republl confirma valoarea artistica ?i interpretativa .ridicati formaviilor maramure§ene, cucerind un loc frunta^ La edi^ia din 1979 au participat 2 700 de formapi tistice, cuprinzind 46 000 de interpret! ji creatori de t categoriile. Cu aceasta ocazie s-au ob^inut peste 100 premii si men^iuni. De o deosebita popularitate se bucura festivalurile clorice ,,Hora la Prislop", MTinjaua", «Pestivalui datini si obiceiuri lake de iarna", care sint pi date de o serie de manifestari politice $i cultural-ed tive de masa. Activitatea cu filmul se desfas.oara in cele 137 de i ta^i cinematografke. Pe plaiurile maramurejene, in ultimii 30 de ani s-a • fa$urat o ampla mijcare de create plastica, care inmai' cheaza astazi eforturile a zeci de artis,ti plastici, in ril 1 carora il intilnim pe regretatul artist al poporului, sc" torul Vida Gheza. Prezen^i in mijlocul oamenilor cu expozitii §i sfaturi in cadrul diferitelor manifestari, artis.tii plastici marj' reseni i?i fac tot mai sim^ita prezen^a in amplul procc. culturalizare a maselor.

Miiiiicipiul Eaia Mare

Baia Mare, din care djrec^ie a . 1U u-eeasi incintatoare pan succesiune de : protejata in p.artea norica de o r«etvana ^^ •/.naguri vulcamcc ceca ce 1 < Q t^sca'pozHie. .In ' , ,,,|, ,|c castan comesubil 1 u p Magura. po-unte ce formeaw m)> cu Mureaul, Dealul Flonlor, 8 ;ntins spre mai este

, , l l i m r n construitt

d^

llurpolmco-adrnmistrau onei industrials cu cojun •'.';,,.; -,a munkjpiului este de . |? 6 1980), iar impreuna cu 1 , I M 895 de locuitori.

locmton

odarire si

,,e,

• ,'" , l u l estf cunoscut m ,,„„,, dacilor liberi; ei au

l1

baimarean ^ mca a
Uul

49

M.UIII

impotnva regeJui.

*

nndur

' araiata

de

pedep

vifr, sistemul de aparare al orasului construit <lc Icmn si pamint s-a dovedit a fi necorespun.ilc', ca aici se gasea monetaria si camara regala. j V i l u i , azi centrul vechi, a inceput sa primeasca i.il.i inca din acea vreme, fiind secole de-a nnCOtnercial si administraiiv. iclayiile dintre moldoveni si regele Matei CorI hlliumatayesc; drept urmare a impacarii, $tefan eel "iir)ie in dar doua cetap transilvanene, Cetatea i.uea de Balta. Legaturile cultural-spirituale cu i i in i s-au menfinut, in continuare, fara intrerupere. M . I i c a schimbarilor dese de proprietari si a ocui . ' i l u i de catre turci, austrieci sau tatari, perioadele nAre si dezvoltare social-politica si economica a •Mlin .in .ilternat in secolele urmatoare. i . ,i cxtins insa si peste zidurile lui, unde locuiau n . i i ..n.id, care nu aveau destula avere pentru a-si E| drcptul de cetateni ai ora$ului, sau care sa intre ca |im in vreo bresla. Aici stateau minerii care munceau Illlirlr din Valea Rosie, Dcalul" Crucii, Barfa ?.a. • v.ida a dezvoltarii unor mestesuguri, intre secolele V I I , la Baia Mare se constituie o serie de bresle, ' i .ue Bresla croitorilor, atestata documentar in , .1 lost desfiin^ata abia in 1872, cind se formeaza iliHi.i industrials a croitorilor. Bresla macelarilor i n urma neacceptarii de catre magistratul orasului preturi fixate pentru carn,e, hotaraste sistarea taieuiimale. Aceasta este considerata prima forma de |Vii u unor mes.tesugari din Transilvania. In a doua <• a secolului al XVI-lea se constituie breslele olailiacarilor, cizmarilor, iar in secolul al XVII-lea »,Uf i urelarilor, fierarilor, timplarilor s.a. lirsitul secolului al XVII-lea si inceputul secolului S \ 111-lea, in jurul Bail Mari isi face aparitia repute tul n In. Pintea Viteazul. Dintr-un document trimis de capi| | | . eiatji Satmarului la 19 septembrie 1699 judelui r,ulni Baia Mare, rezulta ca Pintea a fost prins si inchis Srfiu Mare. Dupa ce este eliberat, Pintea nu renunta la u-ganizeaza noi atacuri asupra cetatii Baia Mare, ml i.ipus in timpul unui asemenea asalt, fapt consemnat I'liinentar in protocolul de sedinta al magistratului, in la dc 14 august 1703. •Ocuitorii orasului Baia Mare, ca si ai intregului MaraIfe?, au fost mereu prezenti in lupta pentru dreptate
MAKAMURE§

rubric AI JUOETULUI
51

la 8 mai ' toate ret>resiunile intreprinse de autoritatile bur>'iieresti. itorii si comuni$tii baimareni au luat atitudine va odiosului Dictat de la Viena din 30 august .Auru Valea Borcutului._da. egalitate. tn perioada 1944 au fost organizate multe greve.A ii. XIX) tree in posesia roman.venlLastfeLeel mai important^ • i al mingrjtului neferos ?I al metalurgiei neferoase 53 1 in \. care vor conduce. la Baia Mare $i in alte localitafi se cre..m'zatii ale P.a a acestui bazin minier.hotarasc sa adere la greva generala 51 isi aleg irin care transmit Direcnei generale revendicatile (rearea Partidului Comunist Roman. minerii lucrau cite 15—16 ore in lisite si nearmate. demon stratnle. Me manifestari antifasciste. alaturi de populapa din Transilvaniei. Odata cu dezvoitarea capitalismului create ni muncitorilor mineri cu o pregatire profesionala $i polj corespunzatoare. nationaliste a guvernului horthyst. In anul 1789 la Baia Mare functiona o Casa de ajj fratesc. gre1. • • si miscari de partizani. Astfel. s-a desfasurat o greva generala a minerilor i satisfacerea unor revendicari. inteiegmd treptat rnemrea lor • nca.sociala. varsat. ceea ce reprezenta o forma de organizare a * rilor.i intreprinderilor slab utilate si-au . pe ill reprezentan^i dm i'ransiivama. In a doua jumatate a secolului al XlX-lea Baia contmua sa. locnl atelierelor s. In galeriile intucasele insalubre. Adincirea exploatarii capitaliste a generat o serie de mij cari democrat-revoluponare ale minerilor §i ale alter ca gorii de muncitori din bazinul baimarean.R. in 1890 are loc la Baia Mare s. »JL>oa ajuta"—iiarfa s. aceasta ocazie se editeaza trei numere dm . $i viava spirituals incepe sa se manifesto ca mai mil frecvenva. q maturgul Al. antirazboinice de la ''39 $i multe altele. — no^ In anul 1903.'ifica miscarile de protest. ' < 6 . . care vizau imbv nata^irea situatiei maselor muncitoare.iparitia intreprinderi industriale moderne cu o pon I'nsemnata in productia nauonala de metale nefesi rnrp Baiajyfarp a. lianat. se dezvolte pe caiea capitalists.irS. tntre 1904 si 1 ic grevele feroviarilor de aici si ale minerilor de Uosie. care. Prin nauonaliprincipalelor mijloace de productie se creeaza con•ntru trecerea la industrializarea socialista. tn acest sens not ic: demonstrative de 1 Mai din anii 1925. ca un evemment insemnat in viata turai-artisuca a ora$ului a lost crearea »Colomei uc tura" in anul 1896 de catre simion CorDu.care s-a cil in a doua jumatate a sec. Maramures. demonstrani. a dus o lupta hotarha impotriva politicii discri.a. in anii uruiscarile democrat-revolutionare. rare in ce mai des revolta truditorilor. Muncitorii mineri au luat pane $i la revolupia 1848 din 'Iransilvania. in crunta exploatare. »Coroana de aur'—Nistru. in atliirsita de suferini. mbrie 1920 muncitorii mineri din Baia Mare si a. Se intensj procesul de jeluire a bogatiilor subterane.C.cipa. la Baia Mare se {me Adunarea generi| a Asociatiei pentru literatura romana $1 cuitura popori roman din Iransilvania (Astra) la care part.ULUI •da aceasta. libertate.. vor acjiona pentru obt-inerea de revendicari mice si politice. Epidemiile malarie. icerile revolu^ionare petrecute dupa 23 August 1944 1 imbat radical infa^area ora^ului. 1926. iar in 1889*1 care lace iegatura cu Dejul. In anul 1863 la Baia Mare ia fiinta prima scoalaj niera. largirea drepturilu §i libertatilor democratice.foaia „ ASTRA". Situatfa minerilor se menune in continuare Innta devine din ce in ce mai organizata. La 6 iulie 1884 se da in folosmta lima de ^Jerata ce leaga Baia Mare de Satu Mare. aparpnmd Societajii anomme irar sau unor particular!. grevele si demonstra^iile de la Heria (1930). febra tifoida faceau multe •. multi dintre participant fund concediati. Odata cu Unirea Transilvaniei cu Romania (1918) tod proprietatile apartinind Direcpei Minelor (. GHID JURISTIC AL JUDET. la •. Cit despre drepturile lor in Hirilor nici nu putea fi vorba.. Davilla 51 Leon 5! Aiexanuru unica. iar m 1891.i in alte localiilcu sarbatorirea zilei de 1 Mai. La inceputul secolului XX se creeaza societati mmie aur pe actiuni cum sint: Societatea mimera .

.

).cstei zone o nota de distinc^ie.ean de turism. 1980).i distincta se remarca spapile largi. o fabrica de faianta. O dezvoltare importanta au cunc Muzeul fudefean. la care se mai adauga sala de •lliilc de 200 de locuri. i i i c de construcpe si decorate locale. I) ofera turistilor condi^ii ire (150 locuri). |U >i un restaurant cu iinie de autoservire.M. V i / a v i s e gaseste hotelul-restaurant .arta populara.ale orasului sCj „_. Una din marile realizari pe linia ocrotirii sanatati fost realizarea Spitalului judetean cu 1 350 de pa Popoilatia municipiului depajeste 131 000 de I< tori fian. utilaj •transport (I. car " sumeaza cca 16 000 de apartamenre.M. in ansamblul ei..S.R. i i veche dar bine integrata in ansamulul HI al pie^ii este sediul Centralei minereurilor si ncleroase... Tavanul holului are doua lambriuri 57 •lAMURES . precum h. .. j prinderea mecanica de masini si utilaj minfer (I.) . Alte spa^ii sint destinate pen•lilrnic cercuri de amatori. ultimii 30 de ani populana a crescut de cca 5 ori. fa^a| (Ir '.al orasului pentru a cunoaste principalele obiectil ( *. Hinge traversmd podul peste Sasar (riul cu apa .I de mai multe ori intreprindere fruntasa pe ramura. >..i i MI i se afla hotelul ^arpa^i" (categ.aran" —opere ale artistului poporului Vida Uans" si alte lucrari apar^inind lui Iser.ne in marmura. impreuna cu comunele suburb^n^.M. Din fa^a cinematografului. sali pentru repeti^ii.U. .iicla. MDecebal".un specitica zonelor etnografice maramuresene.M.Progresul".. o fabrica de mobila Sub aspect edilitar-gospodaresc s-au inreeistrat su< dintre cele mai concludente. frumusejea magazinelor. Singura }|li> i n .Bogdan Voda". si accesorii (I.A. I) situat pe nl drept al riului Sasar. reprezinta o sinteza in . In cincinalul actual au fost create noi objective mice in municipiul Baia Mare.).s.llucuresti" (cat.lieata niciodata oatorita gradului de impuriti( de cultttra a sindicatelor si hotelul .irean. in fa|a caruia se afla statuia . ._. M lie cultura.a.. cu peisajul incintator.ll Uzina de utilaj minier si reparani (U.ua Mare. cinematografia. MARAj Intreprinderea mecanica de reparatii auto. mare imitate din acest fel din --t^iuuerea metalurgica de metale neferoase (I.U. La punctul de intilnire dintre vechiul si noul ora? I *v afla Piata Gheorghe Gheprghiu-Pej. propunem un tur d orizont turistice. -H. Dispune de 204 locuri cazare si ofera > i i l u i . bibiio.U.a.Carpa^i" •me incadrate in complexul arhitectural al cenn.R. .i.. o intrej dere integrata de tesaturi tip 7n.T.11 din ^ara contribuie la ridicarea valorii acestei 11 mi i de cultura. ^jTraian". In munfi exista peste 30 de scoli generale. Astfel. se pot aminti: brica de confectii. monumentalitatea lambriajului din lemn al ilc '. 8 licee de specialitai scoli profesionale.1 I nitina arteziana.ire permanenta a publicului si oaspetilor muniiilm ll. lie inatematica-fizica nr. Restaurantul dispune de 300 in care 220 in salon. Sala de spectacole are o capacitate de H| KOO de locuri. iar 80 pe terasa acoperita. actualul centru civl Blocurile ce-1 incadreaza.pectacole.. Din anul 1961 s-a creat Instituti invafamint superior cu mai multe facultati. toate tiind argumente in plus pentru .ere se afla sediul Oficiului judet.ida de la intrare si holul principal poarta decorani i/. Intreprinderea de masini-unelte. aerate. leusite opere plastice ale generate! tinere din re. Mill . POPAS IN CENTRUL NOU Inainte de a vizita Maramuresul cu comorile sale d . v Succese remar-cabile s-au obtinut in domeniul in mmtului si culturii.M.presta^ii de serviciu suplimentare. unitatea cea mai moderna de I lei dial oras. 1 si cinematograful cu 800 de locuri. proiectul (luil s'nilor arhitecfi Nicolae Porumbescu si Maria niiiibescu.RepubhV .Sasar". l. i al mare al lucrarilor de arta plastica »Vilva bai1 tp de r. armon^ GH/D TURfSTir AL AI JUDEfULUI »"-" OHIO TURfSTIC ' . .Bucuresti" ..M. Biblioteca jude^eana. ^ metalurgiei nef| . In ultimele dnua decenii ( creat cartiere noi cum sint: .A. pri| rue atrasa de doua construc{ii masive si moderne.

Schola Rivulina". \S IN CENTRUL VECHI "in'. originar OHIO TURISTIC AL JUDEJULUI ni spate este cladirea Posts! Centrale. iar acoperis. data pina ici funcpona un glmnaziu. cu lumina directa. partea stmga apare Banca de investipi. grandioasa realizarel prin elementele arhitectonicc delineate personalitateaj s. precum > i i MI! din colijul strazii. Benedek Panaitescu. Miilnirea strazii Baia Sprie cu strada 1 Mai se l. apoi Cluctului. gazduia 59 . La parter se gaseste Codlea.ul dinspre Pia^a Pacii ne putem opri citeva clipe lostei cladiri a. Alifanti.imint .ului.ii". fara a o insa. datorita unor incendii pustiitoare. oi-vil cladirii care adapostes. Galeria de la etajul al Ill-lea aminteste de galeria^ chisa de la fosta monetarie a Baii Mari. creeaza atmosfera tradiponala a ora transilvanene. T.te astazi magazinul ida" a funcuonat intre anii 1547 si 1755 colegiul i\. prin impresia de for^a. un magazin de artizanat ^. construita in parte pe < >i supraetajata in anul 1741. Frumuse^ea s. Aici se intilnesc o serie de expresii arhaizate.urilor altor c \echi din oras. In acelaji c cladire se afla barul de zi. care a primit acest nume in 1919. ell de simbol al oras. Gel mai important obiectiv turistic din aceasta zon| Palatul politico-administrativ al judepului Maran perla a arhitecturii baimarene. din lemn de stejar. dovada ca ne apropiem de uchi al ora§ului unde vom zabovi pu^in. Are patru facade.iclirea care. minortfilor. " I n C M care domina pia^a pe latura sa vestica.i de patrulater (150/74 m). restaurantul s. Mobilierul simplu dar elegant estj cutat. In fata palatului politico-administrativ se afla ansai sculptural »Sfatul batrlnilor" realizat de Vida care sugereaza rolul in.a.i\a veche chiar s. declarat monument istork.i originalitatea celor ficii. dezvoltindu-se treptat in perioada ur'rima menpune documentara este din 1482. Ne indreptam pe str. Koelrettteria paniculata. pe stinga. care se distinge prin c originala. sint construite la ccolului trecut. Militia municipiului.J eel nou. Lkeul »Gheor. iar terasa acopcrita din imediata apropiere aj Sasar 125 de locuri. in secolul al XVIII-lea. precum $i tabll cupru cu patina caracteristica acoperis. denumita inainte n $tefan" .i barul. In ansamblul construqiei predominsl mele geometrice.i holul principal la care plafonul sugereaza o geoc care se recunosc diferite cristale.. vechiul centru — ibertaui — a inceput sa se contureze inca din vV-lea. ocrotit. Dealtfel. precum 51 Centrul de c a creapei populate s.(1970). Banca na^ioi in fa^a careia supraviepie$te un exemplar de arbore e. iar pe partea dreapta ' aten^ia o construcpe mai veche. ci. actuala dateaza din secolele XVII—XVIII. Cu•JL 20 de construe^! vechi. foarte rar.ul imita forma unor Ca amplasamcnt construc$ia "face legatura intre vechi s. * so ingusteaza vizibil. Prima. 17 Octombrie (data ce arnin de eliberarea oras/ului in 1944) spre centrul vechi. pr s. de masivitat care o degaja. constructive de aici • au fost durate pe fundai elor din secolele anterioare. a dus la conferirea premiului Uniunii arh tilor din Romania . o replica in viziune modcq| Turnul Stefan".elepciunii in luarea unor deciz intereseaza obs. Foarte reu^ita este sala mare. 't azi hotelul (106 locuri cat. 11. proiectate de arhitecui M. de ascmenea. construcjia. Salonul mare al restaurantului asigura ! • locuri. Pentru construcpe s-a folosit multa piatraj nul atit de specific Maramurejului.tea. iar in pariea de est un turn. Intreg ansamblul de din centrul vechi formeaza un complex de arhitecnidievala.i a mi^carii artistice de •a de a doua construc^ie (azi magazinul Central) irtea sa un exemplar de tisa (Taxus baccata). nu coj ceva anume. Inil arhitectural al vechiului centru pastreaza tradiivultarii urbanistice din secolele anterioare 51 constinul din cele mai importante monumente istorke din l'i.ului. ar' nlit.din lemn masiv. Vizavi se afla sediul Consiliului popular al mu piului.i la inceputul_secolului nostru era mule se organizau tirgurile. Suferind distrugeri rinduri. medieval. in intregimea sa. I) §i cinematograful ".

17. Bicazului. 38. Pi^ta . are o fl de marmura cu inscriptia in traducere: »Vesteste tu pi de marmora maretia respectului fata de marcle no|B actor Lendvay. a carui construc{ie incfl puse' cu un srcol in urma. in calatoria lor de nunta.. i a suferit nenumarate avarii. i t a in jurul anului 1700 — actualmente sediul icrale nr. Agenda TAROM. Gara C.. lasata apoi degradarii. Restaurantul . Ulterior. Teatrul dramatic..istorie nanonala".Sor.§tefan". Aici isi face dcbutul literar si I Milfu. Pia^a i dor. 15. iar mai tirziu primaria orasului J Judecatoria municipiului. Cinematograful . Andrei Muresanu.. prin str. Treime. 1. cu coiful acopcrit cu tablfi de cupru. Imobilul de la nr. 36. Centrala minereurilor §i metalelor nefe:. §1 agenda de voia] C. 32.i ilc biblioteca".. 18.l In 1769 un traznet a facut sa arda acoperisul turnului jB al bisericii. de culturS a sindicatelor. 28. Palatul Po§telor si TelecomunlMllllcir. De aici. statin PECO. 4.F..R.Carpatl". Turnul macelarilor. Liceul . J dateaza din secolul al XV-lea si sint tot in stil baroc. de la inalIfflur 50 m. de la nr.ii sale se mai vad I In . Sala MHirlurllor. era I una din cele mai reusite crea^ii arhitecturale ale timpului. Istoria acestui turn de 500 de ani si inalt de peste $ metri incepe prin deceniul sapte al secolului al XV-le»l . iar in 1869. Strandul.Mara(iniK'-V". nascut aici in 1807 — noiembn'e. 25. Muzeul in — Sectia de arta plastica.1 J ' . Spitalul judetean. Hotel-restaurant .^ orasului. 6. i':ilatul politico-£(dmiiiistratlv.F. HotelHburunt M Bucure?ti". 31.. Morii. i i r i i. Dupa cunostin^ele de pina cxistau patru por\i de intrare.ira orasul aveau forma 1 1 . nil cladirii descrise anterior. 15.:). 20. se afla o alta cladire vechJ incaperile de h parter boltite... 16. flancat de 4 turnule^e. 17 Octombrie cu strazile Tineretului lla de etnografle §i arts populara cu rezervatla de qrhitecturS N|iuUirfl In aer liber. in aceasta cladire a func•unnaziul baimarean. dominate de impunatoarfl silueta a turnului . Autoservice.de a inventa un mijloc ure sa se cultive in limba si pentru a stringe cunoi l l . 26. I. Parcul orasului Mnuurnentul osta?ului romun.ilul rezultat. ' 1 1 >icd-restaurant . iiiblioteca Judeteana. de centrul sau.Casa lancu de Hunedfl (sec. 13 funep'omH $coala populara de arta. 21!.' Autogara.cind s-au incheiat lucrarile de construire (1468). 11. se creeaza .Dacia". a rezistat fiind mai solida. Aici se organ]H diferite expozini. 41. amenajata pentru parcafH autoturismelor. Pe Jatura de est a Piefii Libertafii. 14. . Aceasta dadire mareata. Stadionul .R. l i n i l c care inconjurau odinio. Casa de Economil si ConWnmuUuni. 19.Gheorghe ijincai". De aici se disting clar coni limitele vechii ceta^i precum si cartierele noi lui. M najat in stil maramuresean. Bazinul de inot olimpic.Mineral".. 14. 2. Prin construcua sa.i zidurilor urma aproximativ traseul de azi al lor inguste cum sint: Olarilor. 40. astazi fiind sediuJ £• tecii judefene. i clc calugarii iezui^i intre anii 1717—1720 (stil i M . • Celelalte cladiri care urmeaza (de la nr. poetul revoluuonar maghiar AJexandru PetB Julia Szendrei.me de aparare. in septfl 1847. Centrala telefonica automata. 27. care adaposteste Teatrul de papH are la etaj o incapere cu tavan da sticla prin care primeB lumina naturala. «T. il. se poate admira panorama atragatoare . Agentia teatrala.C. 13. 1. i I'ia^a Ceta^ii se gaseste catedrala Sf. avind dealtfel aceIJ'lliinc ca si acesta. Ruinele pori. 33. Uniunea artistilor plastic!. 39. 34. in fa^a caruia se gaseste Piafa Ceta^B cu monumentele sale istorice. Pintea Viteazul. Turnul e^m o anexa a Catedralci Sf.. c u m si cladirea fostei resedin^e a aceluiasi ori M i l j . 18 este .R. it. cu specialitati culinare loM Cladirea de pe latura nordica. In coljul de nord-est al pietii se afla Jbirtul .. Institutul pedagogic. 9. In partea de sud-vcst a Cent^B lui vechi se afla Pia?:a Pacii.. pare ca cele patru por^i erau dispuse astfel: prima la ivua dintre str. se presupune ca apartinea unui reuumit arjfl tar baimarean. 21. Colegu avocau). 12. in drunj Coltau. Oliciul Judetean de turlsm. 30.. i i l m M a imprejurimilor.Ignis". 1 a unei inimi si se gaseau la o distan^a de circa <00 m. cu scopul . Galeriile fondului plastic. Timp de citeva decenM OHIO JURISTIC AL JUDETULUI au drept . 3. §tefan. MARAMURE? 61 . Notariatul de star. La nr. fiind prevazute cu . 30 Decembrie ajungej la Teatrul dramatic.cariera de piatra". Institutul de invatamlnt superior. Turnul Stefan. la nr. Complexul astrobmlc popular.iprnpierea monumentului. Piafa Libertapi adaposteste un obelise ridicat in nfl mona ostasilor sovietici. el aminteste Bill |n iiiKiriei vechi din Praga. . XV) cunoscuta si sub numeJe de »Casa EHsajM dupa numele mamei Jui Matei Corvin.23 August". Magazlnul universal iiMoi'amure^ul" 33.Liberta{il". A..l asemanatoare cu biserica Sf. Mihai din Cluj-Napoca. In cladirea dc la nr. 24. 9. M u / c u l judetean. pina cfnd ^•A nrasului a dinamitat zidurile si a vindut cetaM i i . A de la nr. W. • fltiyirul turnului cu coloane de piatra. Pietrosul. O placa comemorativa fixata pe zidul fl aminteste de popasul pe care 1-a facut aici.

Tonitza. u u t adeseori asupra orajului. inguste.•. netar descoperit in 1965 la Baia Mare (987 de monede c! aur) in greutate de peste 3. Constantinop chiar din Asia Mica isi descarcau carele cu postavuri cu produsele unor vestite ateJiere manufacturiere. Sint strazi scurte. Bicazului 1—3 (azi sediul -Muzeului judefean cu secfiiJe ist< . nier maramureasan. :. fara trotuai pietruite cu bolovani de riu. | ^H6). in orasele Campen. ce se giiv I ..pr. a treia la intersecfia si Baia Sprie cu strazile Bkazului si Olarilor. r pina azi.. domenii din care I l i i m i i i c s u l dispune de importante 51 valoroase dovezi i l ./ugravi maramureseni in secolele XVII—XIX. unde cu secole in urma negus baimareni sau cei din Polonia. Un fragment] ziduJ vechi de aparare se poate vedea. Alecsandri. In domeniul traditional al i. Aici se afla o reprezentativa expozitie de mineral'-i adevarata tentafie turistica. t ' I . aproape totul ince| >i\ sfirsea in Centrul vechi (Piata Libertapi). Gh. unele Joroase prin raritatea Jor.precedent. Pallady §. a doua in apropierea poduJui de Sasar (str. parte din ele batute iV monetaria orajului.. O.e. iar ce. Se pref«i( tezaurul a fost ingropat in primele luni ale I I d M . MAKAMURE? 63 . Zvolen. fat. 4. i l ' . cotite.in. in s. de aur antice ?i medievale depn/i Piesele antice le formeaza doi tetfastateri de la Ly.i urcarea pe tron I . Ungaria. /• zelytul la Herja ?.i .a de 211 din anul. de pe malul sting al riului Sasar. H i e i din cele mai vechi timpuri s.i j patra Ja inceputul strazii V. i putut ii determinata de una din primejdiile •in . i»i|u de istorie a tehnicii asigura pastrarea. Tirol. prec.). in prinleiberg -. • H I N CARTIERELE NOI ALE ORASULUI M orasul de acum un sfert de veac. abia doua. andoritul.i pina astazi. N. Deosebit de aspectuoase sint miner' lele de cuarf. Inaintam pe strazile vechii cetati care pastreaza o | tectura medievala cu case joase si intrari boltite.r/n nr.. o . Din pup'nele intarituri ale vechii cetafi. indcna.a. cu diametrul de 4 cm. ' . conservaValorificarea numeroaselor piese. transportului. kapnikitul la Cavnic. i l i / .ase provincii ale Confeleze. spre exemp'u. are . La <M> i '•<• adauga piese valoroase din domeniul tehnicii i|inI m-. baritina etc.i ncchibzuitului Gabriel Bathory s.. Muzeul judefean pastreaza si o parte din tezaurul HI. iar 38 altuni emisi ii man. istoria tehnicii miniere si stiinj:ele naturii). 935 de duca^i si i ele ducaji emi^i in Transilvania. unde i . i bogata ce urmarea ?i tezaurizarea lor. |'H|iu/i(ia permanenta de arta plastica din strada 1 Mai uprinde lucrari de pictura pe lemn $i sticla execuc ilc. semseyitul au fost descoperite mina de la Baia Sprie.um ! ' > r mai valoro^i plasticieni contemporani. Gheza Vida. care au r. (pnma piesa. 1.n. $i ca • H I M . Cele medievale sint piese mari < la Sigismund Bathory (1581—1602) si Stefan " GHID TURISTIC AL JUDEJULU/ •(.iape 47 grame -.i tatoare nr. I I i li-gata de tulburarile care au inso^it caderea cru'. iar 15 au fost identificate aici. il'iiin si lucrari ale plasticienilor baimareni Simion Cor| | I lullosy. ea . cronologiei etc. Aurel Pop. Descoperit in curtea casei din strada Mihai Vite. formata din circa 1 000 esantioane (din cele peste 15 000 existente in Colecp'a n zeului) — din care o parte sint provenite din Cole Centralei minereurilor si metalurgiei neferoase. i i u c u i l e medievale erau dominate de cladirea hotelu. tezaurul • > compune din monede tate intr-un vas de lut.a. I llnciiiia. kapnitul. i l " icl Bethlen. asa cum rezulta din numarul mic de monede • i". toiodata. face parte BastionuJ monetariei. 23 August). Bancila. atit de caracteristic bazinului baimarean. Daventer. extrem ele rare $i care n-au circulat. A. antimoniu. dc picturi valoroase care apartin §colii romane^ti — irescu..f $1 Andrei Mure'sdnu. incorporat in grupul de cladiri de pe str.5 kg. . 1-ar i.Ungaria. Din acest loc porneau strazi i i M r si dezordonate in toate directiile.este cea mai mare din i ini i ducati dubli de Salzburg. Aproape toate strazile spre vechiul centru.aproape J de specii minerale hidrotermale se gasesc in bazinul n> .Siefan" (azi Minerul). Carinthia.i pe dctinatorul colecponar. in uhele cazuri i I ' n i i specificitatea lor.) si un solidus de la imparatul I I norius (395—423 e. i dintre ele avind Ja colfurile zidurilor contraforturi in turale. un numar de. in ora^ele Wroclaw i i idansk (Danzig).n. cu ocazia unor lucrari de canalizare.Oels si Prusia. calcit. Interesant este faptul ca din < circa 2 000 minerale cunoscute. Alex Ziffer. linga ScoaJ. Parma si Venecia in Savoia. In acest caz. .i mach (328—281 i.

. .P. In aceasta zona a orasului inii I'xploatarea de preparare (flotatia) Sasar (str. unde s-au construit circa 6000 de '. Construqia care ne atrage atentia prin prq por^ii ?i masivitate este Spitalul jude^ean cu 1 350 paturi. Tipografia Baia Mare (B-dul Bucuresti nr. idcrea pentru producerea si industrializarea legufnictelor (B-dul Bucuresti nr. . extinderea •\\r\ 65 AHAMURE? .Decebal". construita dupa eel de al doilea razboi ' care prelucreaza minereuri auro-argintifere prin 1 flotatie-cianuratfe §i minereuri complexe de la asar. afla Magazinul umiversul . primul construit Baia Mare. Valea Rosie.Progresului". observatii cu luneta si teiesco^ asupra Lunii s. Revenim in Pia$a Gh.. Ne aflam in cartierul Republicii.. ..Omul ?i cosmosul". Pe harta orasului au aparut cartierele . Gheorghiu-Dej (centrul nou) incercam un tur de orizont prin cartierele noi ale ora?ului Lasam in stinga Institutul de proiectare jude^ean. popula^ia cartierului depas. parte si de aha a bulevardului Bucuresti se des' c. La pat OHIO JURISTIC AL JUDEJULUI MIM sint amenajate Oficiul P.iinente.Bogdan . sc (cat. In spa. Uiilcvardul Bucures. Exploatarea misar (str. Co$buc..M.).u si ajungem in eel mai mare cartier al orasului. dind o personalitate cu totul deosebita Mari..Mara" care va "avea i iuri I)..Maratex". revenim in cartierul . Pentru grupuri de turisti se organizeaza: lectii-proie sub cupola planetariului.\direa garii si autogara se impun prin linia moliind doua reusite ansambluri arhitectonice de o 1 1 ^ir originala. iniilnimJ malul sting al Sasarului. cu o tie 3 000 de linii. si Fabrica de faian^ai .ind popula^ia m'lui oras din anul 1950.e ale blocurilor-turn. Pe strada V.. 25).R. transfor Cimpurile ?i mlastinile de odinioara in cartiere.Maramuresul".Decebal" si trecem pe linga "• MI forma de arc de cere. S-au conturat coordonatele oras. primul bloc-turn _ cu 10 n|| construit in Baia Mare.» construi modernul hotel .. care gazduieste importante competi^ii IVi/inul olimpic de inot.M.T. care asigura racordarea l. care si-a diverinnfilul producmd peste 30 de sortimente. curs care se bucura de o ia audien{a.»fla S^ala sporturilor BDacia" cu o capacitate de locuri. pireul de ronstituind sortimentul eel mai solieitat atit pe' iicrna.M. perfec^ionarea utilajelor miniere. ml . Galeriile de arta se organizeaza frecvent expozitii de plastica ale artistilor baimareni sau din tara..C. pe strada G. • •. Cosbuc nr. proiectii de diapozitive.. orasul nou s-i varsat mai ales spre vest. 27).. complexe comerciale. Vici 1 nr.O. Babes se afla cladiin. .c.i telefonia automata interurbana.» Unirii se afla Gentrala telefonica.Sasar". Nis'tru si Ilba. Agenda i«n\ia T.Repub .R. camera solara si obser tor astronomic (sir. apoi peste podul de pe i. . Institutul de cer< < \\ proiectari pentru minereuri si metalurgie nefe• I. dezbateri pe teme legate structura Soarelui.Decebal" si cartierul .Mia Valea Rosie. ale Fondului plastic si restaurantul .Bogdan Voda". Acesta desfaso o sustinuta activitate pe linia educapei ateist-jtiintiiic maselor..N... Complexul astronomic popular. \P i iC i dreapta. I. magis piete.i planetelor. In cadrul Universitatii cultural-^tiintifice se clesfasoal cursul .).A.. 28) este legata subteran de vei n. dar si spre sud. o moderna artera cu doua benzi de circulate strajl ita de o parte ?i de aha de blocuri cu patru etaje. Dupa numai 200 m strat printre blocurile cu ioarte multi trandafiri. In apropiere se gaseste unul din cele mai interesa obiective luristice.T. Dm centrul nou pornim de data aceasta in directiaj tica. La parter se alia Galeriile de.Traian". acoperit (600 locuri).i'uutului de invatammt superior..ti intilnim unitatea . Liceu pedagogic de educatoare si Liceul industrial de transpo^ turi si telecomunicapi si ne inscriem pe bulevardul Buci resti.^Conceput la parametri socialismului..ului cu proportiij armoniile caracteristice.Sasar". cu perspectivele severe ale vardelor si eruptiile indrazne. Colectivul de specialisti si cercetaaici isi aduce o valoroasa contribute la rezolvarea problemelor legate de exploatarea^ si prepararea rilor. G. mat din trei sectii: planetariu. cit si pe cea externa. Nucului nr. 16).irtierul . dialilme filme documentare.Maramuresul" cea rwntativa unitate de acest fel din ora$ si TSniversul ipoi Oficiul de oadastnu si orgamizarea teritoriului I'. si Romavta. 101). •I'prczinta industria textila.

Societatea pictorilor din Baia Mare". In cadrul Grupului scolar minier 31 al Liceului trial minier (str. Teoa Horsia $i muln al. Simion Corbul parase>te defin| orasul. la nr. |). 18.iici se faceau execudile celor condarnnau la moarte. Din filele de istorie a acestei scoli aflam ca a fostl ata la sfirsitul secolului al XlX-lea de Simion CorbulJ Hollosy (1857—1917). Eugen Pascu. in mijlocul pare. linga gradina de vara . eleviij Simion Corbul s-au constituit intr-o scoala. in aprodc Complexul sportiv si de Secua de etnografie si populara. I tit in aceasta zona se gaseste si Stadionul . Valea Rosie se in Parcul 23 August. Arthur Ve si loan Thorma. tdparis. George Co§buc.. Lendvay Marton l)aimarean). Miinchen si in alte mari orase europene.23 Aui" si ?traadul orasului.. dominat de impunatoare a unor arbori monumental!. Magnolia sp. beneficiind chiar de ateliere. O parte din acestia continua sa luc si azi.J C. itla Victoriei. unii fiind stability definitiv in Baia Mare cum sil OHIO JURISTIC AL JUDEJULUI i t . 18) i dc atract. Ne inscriem pe autostrada care insoteste pe o * i o" « i " iii • nul basar si ne mdreptam spre noul bloc cu 12 etal apropierea Facultatij de invatamint pedagogic. Berlin. Petofi nr.. Mai tirziu.atcli« prin activitatea artistilor care au Iticrat aici.1 (Madura pomifera). '1 din marile palose cu care erau decapitati condamnatii Mr fi vazut la Muzeul jude^ean. Babe? nr. aici. trecind pe linga Casa pionierilor (str. Andrei Mikola. VasJ Kazar. Alexandru Ciucurencu. dirvtre care se remarca Nioolae Apostol. unde se organi cele mai importante expozitii. L. nucul american (Juglans nigra).ie. carora li s-au alaturat noua de piotori. losif Klein. Aleile parstrajuite de busturile de piatra ale lui Mihai Emi' T. la nr. mai ales pentru micii vizitatori. . In anul II Simion Corbul impreuna cu pictorii loan Thorma. 64) din apropiere. cu multe •xotice. se p| tesc generative viitoare pentru acest important sectorj nomic. Ariii un coronament bogat. o inalume de peste 30 m. ca §i ste(Quercus robur) secular din apropiere. opera' a sculptorului Andrei idicat in memoria celor cazuu in luptele impoilcrismului.mecanizarii si automatizarii unor procesc de procj etc.Mara" se gasesc ' exemplare de pin negru (Pinus nigra). V. cu si stiin^e naturale si filologice. Stabiliti temporar in MaramuB ace?ti artis. u-est loc.. in anul 1902.' Bildu-Dancus s.nd. salcimul Japonez (Sophora ja). Baia Mare a devenit o gazda primitoare si pentru pictori care au cunoscut-o — Aurel Ciupe. Mare s-a mentinut indeosebi ca un excelent . sint locuri de reconfortare cautate de ircni. Arthur Verona si altii au inceput lupta impotl artei academice si a institutiilor ce o promovau. plaI'latanus occidentalis) 5. intilnim un exemplar din <le lalele (Liriodendron tulipifera).Scoala libera de pictu si . I a poalele Dealului Florilor a inceput sa se contureze I mai de seama obiectiv turistie al ora§ului §i impreju- . care mu dezmmt vitalitatea si traditia i Baii Mari. Specia face i reprezentantii vegetali din urma cu 60 milioane iind din acest punct de vedere o curiozitate flopc de intrarea in pare ne atrage atenda Monuostasului roman. Alexandru 7jj fer. cmplar este declarat monument al naturii. iar mai tirziu Vida Gheza. Lucian Grigorescu.>rc se gaseste si gradina zoologica (str. sau continuind drumul pe str. deoarece pinzele realizatej timpul verii la Baia Mare erau expuse iarna la Re Paris. venim la locul denumit Cimpul tincretului.a. precum si Liceul de ?tiiJ naturii. Lidia Agricola. documentele ne informeaza ca in evul me.. Romulus dea. Aici este si sediul Uniunilj tistilor plastici — Filiala Baia Mare. Dintre acestia amintim: Tsuga canadensis. Trepl miscarea devine cunoscuta. adeptii lui au intemeiat . 17—19. arborele de lalele (Liriodendron tulipifera). StJ Reti. Pe strada Victoriei. Caragiale. mai ales cu intentia de a obtifl libertate de create pentru artistii cu vederi mai Miainj Acceptind orasul propus de $tefan Reti.ii. ascunse de coroaneH gate ale batrinilor arbori.ti au contribuit la sporirea renumelui accsiu locuri unde creau localnicii Aurel Popp. Tr. Petre Abrudan. se gasesc citeva construed! de ieri si de azi ale scoli de pictura din Baia Mare.. situat in partea de nord a i Este un adevarat pare dendrologic. '.a. sculp tori.

B sam in dreapta cladirea cu sediul Uniunii judefene a <H perafiei mestesugaresti (U.| tori In fosta cladire a Teatrului de vara este organ! Expozitfa pavilionara de etnografie si arta populara I ramureseana. Vom trece apoi pe linga Catedrala romaned^l si Secp'a de tricotaje .a.M. denumita .M. se afla Intreprinderea rnetaiurgica de metale tell (I.. Lasam in stinga B'M'iotccA judefeanS. in aer II care va cuprinde in principal piese din Maramurc}.' ruinele acestei fabrici — care avea un nume simu l'honix" — si din cenusa ei. linga piata de alimente ne apare . cu metereze si 3 peris de forma conica. o actil vitate meritorie. spune legenda. aproape la iesirea din oras. in timp ce ataca cetatea Bala Mare in fr tea armatei sale.M. Norvegia. • i l l . se afla o aha tinara reprezentanta a inonstructoare de masini — Intreprinderea de masi accesorii.M.a.M. idere rnetaiurgica baimareana. Aici. surf.N. se gauiclcrea pcutru mecanizarea iraasportului iuI. Me continuam drumul spre centrul vechi. I.. facind o deviere cle circa 200 m. ventilainiiia si alte utilaje purtind marca I. ilreapta.M.r. Ungaria si Fran^B Din centrul vechi ne indreptam pe str.U. precum si a distrugerilor proI de razboi. o ramasi^a din fortifica^iile care imprejmufau sul.) si Intreprinderea mecanica de masini iniiiicr (I. O parte din spectacole s-au bucurat de sufr™ giile publicului spectator din ^zrs.rimilor. aceasta unitate industrial^ asigura circa i i i u volumul producpei industriale a municipiului 51 |n". un zid solid. iar in stinga CooH rativa mestesugareasca .case de lemn. In jurul sericii de lemn care datea/a din anuJ 1630 (adusa aiu satul Chechis in 1939) vor fi expuse in final circa 151 piesej.. trolii. la 'lioenergetic Porjile de Fier $i chiar peste hotare.J. pastrate pina astazi.. OHIO TURISTIC At JUDEJULUI ca dreapta. importante -.M. agitatoare pentru flou l .. strada Scinteii.M. s-a ridicat actuala In.voltarea unita^ii. ar fi fost r pus de plumbul ucigas haiducul erou Pintea Viteazul i august 1703). Amplasata impal lltrul Ferneziu. care se reyii i l i i j > a cosunle inalte. i reagenp pentru uzinele de preparare a minereuri69 .r. laminate si oxizi de i. Aici se produc diterite masini $i lnicre ca: celule de flotare. echilibrat t\ bine ales.A.M. rnori de apa. Baia Sprie catrj zona industrial^ a orasului. 1 fat. Notaraf tul de Stat. nomenclalubricate cuprinzind aproape 1 000 de tipodiilc utilaje. La intersecp'e. din anul 1925 este mutata pe locul cunoscut iiiiiiare a dezinteresului manifestat de proprietari i dc/. de asernenea. Trecem pe linga Inspectoratul silvic judetean. Pe linga acid sulfui i so produce cupru electrolitic. concasoare etc.).C. ramura relativ noua in peisajul l Uimiarean.Progresul". Majini de incarcat.. si din zonele etnografice limitrofe jude{ului. circular.). din producyia najipnala de metale neferoase si Uturia propriu-zisa a intreprinderii incepe in anul kind se construie$te Fabrica de acid sulfuric si proliniiice S. paminturi decolorante pentru industria petfoliera. i u h i i t e in toate exploatarile mmiere din ^ara. Sccfia de pSpu^i desfasoara.U. ce duce spre Pia^a de I mente.Unitatea".Turnul macelfl lor". mare unitate economica. veritabila tentape turistica.) care reprezinta industria IMic cle majini. Secfia de etnografie si art! populara cu o H vafie interzonala de arhitectura populara. H i i de funiculare. cu peste 150 fl piese jucate si un repertoriu ancorat m via fa.i cu cele doua platforme industriale din Baia |i I'crneziu.Phonix". si de peste hotare.lM. reprezentind tara ^a festivaluri internH p'onale organizate in Italia. trecem pf linga Filiala arhivelor statului din jude^ul MaramurH Tribunalul judefean si Teatrul dramatic (care mai cuprinj Secpa de papusi ?i Secjia de estrada) si care in anul ifl a sarbatorit un sfert de secol de activitate. SPRE ZONA INDUSTRIALA A ORA§ULUI O artera ce se desprinde din centrul nou rnerg(H direcfia estica. cu scopul de a fabrica acid sulfuric uMilul de suit recuperat de la uzinele metalurgice llului. iirini. cunoscut si sub numele de nT nul cu munitii". eliberarea patriei noastre a gasit aceasta intr-o stare precara dm punct de vedere al inzesiclniice. vecinatate. precurn ?i mari cantitati de piese de tciuru minerit. cea mai mare unifcducatoare de cupru din ^ara. iar in dreapta Judecatoria Bala Mare.

i Mare este pastrarea cit mai nealterata a facile mediu. afecp'uni pulmB nare §. iiiiiuscut ca o problema importanta pentru muni1.ir si a gradinii botanice la Baia Mare. recomanda stafM nea atit pentru recreare $i odihna. confort I si II). la o altitudine medie I 915 m. I . luat masuri ce vor asigura incadrarea zonelor de .a. unde se afla PojH turistic Baraj-Firiza. se afla Uzina centrala de prcpararc a (Flotap'a centrala). In continuare drumul modernizat ajunge la S tfunea de odihna Izvoare (32 km de Baia Mare). Modernizata continuu.l Mai". stapunea dispunind de pante variate atit pentru 1 cepatori. anual in luna iulie.1 i.. Aici. s-au stabilit o serie de masuri menite sa creeze npiime de aplicare riguroasa in practica a politiulnlui 51 statului in acest domeniu. care ii permit sa realizeze cxtfl de metal la nivelul atins pe plan mondial.. in spei i M . In vederea imbunatatirii activitapi de i. La intoarcere. deosebit de pitoresc. Pozip'a sa deosebit de pitoreasca — o alternan^a* poieni iji paduri — imprejurimile salbatice si unice ca pn saj. una din marile realizari in prepararii minereurilor. . are loc festivalul folclorlj . 1 $i intram in cartierul FernezJ cea mai \eche intreprindere metalurgica din jude$. an peisaj de neuitat. Stapunea dispune de trei j (145 de locuri. sub virful Igni^. \M . iiublcma de perspectiva este crearea parcului den.). la intrarea in localitatea Ta 'Sus.Izvoare".-!^r principale de circulate. sitlH pe platoul cu acelasi nume. precum s. cit si pentru schiorii avansap. imediat sub Pasul I unde venim spre Baia Marc strabatind. tntoarcerea se poate face pe drumul de la venire fl printr-un alt drum. daca urmam soseaua ce se desprincJB dreapta din apropierea statiei de benzina.. care ajunge I OHIO TURISTIC AL JUDETULUI Mare! in drumul national 18. Tot aici ne intimpina pe stinga frum« coloane de andezit bazaltoidic de linga cariera LimpB Continuind drumul pe valea Firizei putem face ol cursie pina la lacul de baraj — Firiza. lasam pe fl Liceul industrial nr.Tot in aceasta zona. proiectata $i construita in I gime de specialist! romani iji dotata cu utilajc fabric) exclusivitate in .i mediului inconjurator ^i combaterea efectelor I. cit §i pentru tratamtm (boli ale sistemului nervos periferic. fiind unl agreabil de recreare al baimarenilor la sfirsk de I tamina.ara. la care se adauga climatul sedativ.ic lorestiera de pe dealurile din Hmita nordica a pinlui Baia Mare in categoria de paduri de interes ir. De !a zdrobirea manuala a minereului la macinar^ togena sau flotarea colectiv-selectiva. Lacul are un debarcader $i ambarcapuni.pectiv padure-parc 51 padure de agrement. uzina are o static centralM distribute si control al reactivilor 5! aplica tehnolo^H prelucrare avansate. In sezonul alb ea este indicata pentru practicarea schilli lui. progresul estel cuvintul decisiv spumndu-1 stiinta si tehnica modernl acest domeniu. cu spapi de cazare.i iniiea cu specii de interes peisagistic ?i economic a /'UK 1 de agrement din cartierul de sud al municipiuiMilele de protecp'e de-a lungul iazurilor de decantare i.

1 25 72 Bufetul ..C. str. tel. tel. tel.E. tel. Cosbuc 14. 1. 2. str. Plata Gh. 11291 Galeria de arta a Fondului plastic. tel. 37224 I municipiului Baia Mare. B-dul Bucure.F. tel. str. Piata Libertatii 16. 12288 nirimtul . 3 07 54 . tel. tel.Lacto-vegetarian". tel. str. str.Minerul". 12527 iiircmtttl . 1. 23 August 2.Minerul". tel. 17 Octombrie 37. B-dul Unirii. tel. B-dul Bucuresti. str. I Tl 122 I1 judefean.. Victor Babes. tel. Gh. tel. str. Baia Sprie 44. str. tel. B-dul Bucure. tel. tel. Cosbuc 14.Transilvania". 117 39 Itl mixt. Aleea GSrii. 1 Mai. tel. str. G. 11813J Casa de economii si consemnafiuni (C. 1 34 67 Caniina-restawrant . 16112 In meteorologica.C. Culturii 1. tel.-Dej 11. str.E. 1. tel. tel. tel. str.Expres". 1 35 71 Casa de cultura a sindicatelor. 11306 . 1 191 ConsiliuZ popular municipal.C.. Marx 2. Victoriei 138.Dacia". tel.statie. Baia Sprie 1. nr. B-dul Unirii.. 14503 immtul . 1 2016 Complexul astronomic popular. tel. str.. Gh. tel. str. 1.sti 5. str.. 12025 OHIO JURISTIC AL JUDETULUI I 1245 Tunosport. tel. tel. tel.Jfiinis". 1 48 65 Autoservice. Cosbuc 31.. IH universal . str.) ii noastra nr. 11728 •porturilor. 1 23 45 Autoservice . tel.. 3 17 58 Autogara.-Dej. 1 42 65 Cinematograful .. tel. 110 20 Farmacia nr. 39.Tarom". 1 60 56 itt de invafamint superior.). 1 37 48 i m i r u nr. Victoriei 99. Victoriei 21. str. Plata Libertatii 6. 11916 inica (secfta interne). Aeroporlul Baia Mare. str. Tineretului. Plata Libertatii 9. 11927 .Maramuresur str. •I 1 28 95 n i i i l judetean Baia Mare. tel.sti 7. Petofi 18. str.T. tel. tel. nr.-Dej 6. str.J. tel. . 13343 .Maramure?". tel. str. tel. str.. 11915 Umra stomatologica.Dacia". Plata Gh. Unirii.. 3. Plata Libertatii 7. Plata Gh.Maramuresul". Cri§an 4. tel. 1 43 70 Cinematograful . tel. Autoservire — Plata Gh. Co§buc 14. Plata Libertatii 6. 13880 In mixt. str. 1 25 84 Braseria . Berariei 40.static. tel.). Filiala Baia Mare.Farmacia nr.Gh. tel. str.. Cos. Tautii MagherSus. 3 12 89 ii ••(!. str.. tel.-Dej 5. tel. tel.Minerul". 12888 0 de etnografie ?i arta populara.. ').-Dej 9. tel. tel. 11834 de cultura generala .R. Dealul Florilor 1.Crinul". tel. Agenfia nr. tel. 1 21 88 Agenfia . Independenta 2. Plata Gh. str. tel. 1 35 83 Birtul Jgnis". str. 13368 Agenda C. str. str. 1 16 24 Agentia C. 19093 i i u i n t u l . 1 26 80 ifti". G. 1 Mai 8. Gh. str. tel. 1 50 27 i — static. Gh. 17 octombrk121 62 Agenda de voiaj C. G. 110 ( Direcfia judefeana de posta si telecomunicafii. Automobil Clubul Roman. G. turlstlc Jude^ul Maramurei . 111 24 (lira artistilor plastici. 17 brie 36. Cosbuc 16. tel. str.Bucure?ti". 17 Octombrie 32. Victoriei 57/8. Piata Libertatii 1.Adrese utile I zootogica. " . H 1 11 48. str. 1 48 12 . (O. 1 14 19 Agcnpia de turism. Cimpul Tineretului. Victoriei 57/8. 1 1623 Anvamblul artistic . str. G. tel. 31180 Biblioteca judefeana. 11043 Agentia de turism pentru tineret. str. 1. tel. 3 41 36 m i n i orafului.buc 1. 1 25 81 Cofetaria . str. tel. 3 15 01 Agenda teatrala. tel. str. $incai". B-dul Bucurl 5.. Culturii. Minerilor. str. Turbinei 30.. 17 Octombrie 25. str. 13339 nil dramatic. Plata Libertatii 8.E. Baia Sprie 61. Baia Sprie. Gh. tel. Autoservire nDacia" — Plata Libertatii 7. 3 19 21 Bazinul de inot. G. Turbinei 30. K. str. tel. str. Progresului. 132 69 Clubul tineretului. Carpati 2. tel. tel.

Sighetu Marmatiei.Baia Sprie si Tautii ?ini si utilaj rainier. strabatem strada alta variants a legen Baia Sprie cu case ce repre. Xegenda spune • conducindu-ne prin zone fol.vind tar. Bezervatia de castan care se mai pastreaza ici si tibil. Din municipiul Baia Mare orasul Baia Sprie se pornesc radiar mai muite 0 Piatra masiva n0 piatj trasee turistice care strabat jude^ul in toate directiile moarfi". trecem prin Tautfi de Sus vechi centru de mineri cu atrasS de arborii secularl^ mici a^ezari caracteristice.tru a marca hotaru treprinderea mecanica de ma. La circa 1. ranit la poarta ceta •XPentru a ne indrepta spre Mare. pe acest loc. zona in.Trasee turistice Lull teiului Vsiea Steianihi ' A^Feresit! t3. Ca obiective industriale ale acestui centru e pe dealul Bodoaiei supra^ tuieijte eel mai batrin cai suficient sa amintim Flotajia comestibil din {arfi. In partea de nurd Avind in stinga riul Sasar stinga drumului) aten^ia .avind in vedere dest dustrials cu siluetele cosu.a fost adusa aci'de ero* clorico-etnografice distincte si gendar al acestor locurlj bine individualizate sau spre tea Viteazul. teriale de construe^!. pornim ca ar fi rnurit Pi spre est. Din apropierea unei In imediata apropiere a tablei ce indicfi intrarea in duri de stejar.5 km do dp. ^Patioase. dech oentrala ce apare in dreapta.telegeri iscate intre nlor mereu fumeginde ale Hi celor doua locali stabilirea limitc Combinatului chimico-meta. monument al naturii. lurgic. putem lace OHIO JURISTIC AL JUDEJULUI 'Sirtii * Piatra • 11/0 Cese^ti Tatau'lui Breii Cocoyului r i Statiunea Uvoare Covata Ml 00 Vf.. d'upa cc o serie de regiuni pitoresti. ocrotit de acest fel din .Une ca aceasta piatr zmta arhitectura orasului a^ezata aci de Pint. -. de Unitatea de industrializare a de ani si o circumferin^1 lemnului si Fabrica de maaproape 9 m. lasind in dreapta In. vechi. la intrar" Baia Sprie. eel mai mare obil colo alaturi de case moderne. Gutii L .

mica poienlja de pe malul linnnt in anul 1920 p_rin Laoilui Bodi. din centrul in prima etapS.> >. apare ca un urias Dupa circa 2 km urcam ."-. 1 •! A'. de unde zScSmintul de mineredo piine s. deschisa la culoare) urine ale vegetatiei tertiare depuse in urma cu milioane de ani.a. face legatura cu Exploatarea mestesugSreasea. ca si ale altor specii mediteraneene cum ar fi magnolia (Magnolia dianae). Libertuta centrul orasului se al'l citeva cludiri. spital s. innritoresti. pina lc unita^i social-cultula silor. > • steampuri lucrau 12 on 1 . frecvent..urirnile orasului Ba.urile de descarcare si de cultur&. spre Ciuuzbaia. j lasam pe stinga o galerie ia nrasului este reA prin cele dou5 ex.pejilul Migorea minorcului s-a realizat. arborele de lalele (Liriodendron prococcimi) s. ^^•rntuil vechi se mai dupa cca 1200 m spre est. emana gaze si ! miniere (Baia Sprie. Este un lac circular incon^ftt dreapta a rtului . Documentcle testa existenta acestei tati.numai ca despre una dintre cele mai pitoresti asezari de mineri. pe \la a minereurilor partea dreapta a soselei.caro. uri nefefoase este adus in il contru minier disvagonete pe sub munte. are o reactie acida si contil Consiliului popular tine acid sulfuric. secolul al XlX-lea constrtj prin contributia fortata a nerilor de aici si Casa U de mincreuri neferoase. Astazi nunielc localitatii a traversal tari si continente gasindu-1 inscris in titlul multor lucrari si comunicari stiintifice. .borcut" pm5 la o ^mtf si spatii comerciamargine de padure. M-i-olul al XVlI-lea. liceu. nrina 5uior.a.! '/. din care ltu trasat coordonatecauza capata culoare albaslra.rrlor termale ce se af!5 in suhteran.sorvam . biblioteca. lapoalele versantului sudic al virt'ului Ignis. numita pe vremuriij Medius.viere pe stinga. Alii de ceilalti muncitori din zinul baimarean. s-au deseoperit. ru pilcuri de paduri prin padurea de pe versanel golase. sub forma s c tot !ji la Baia de sulfat de cupru.din dreapta.inn pentru prepa. apa i. jurat de o padure de stejar L In partea de sud a in amestec cu conifere.stru". • 1 citeva cSsu^e mici. apare acrst curios fenomcn ntc-sc do trecut $i ca natural.. Intreprinderea de rvicii. cind omui nu locuia Jnca planeta noastra. ul. de unde. DupS A atit pvin oricirea sa. unde se afla cea mai inalta biserica cle lemn si la Cavnic (20 km) (vezi traseul V E). sa aiba asigurate mijl^ai'i protoctie ^?i asistenta u cala. dateaza din am cind Carol Robert primul privilegiu orasuly anul (1521 j apare primul lament minier pentru c u ^ Baia Mare si Baia Su. In Piat? .gura" unui tunel. Ceea ce atrage atentia in mod cu totul deosebit sint impresiunile de frunze ale castanului comestibil..drumui industrial modernizat care urea la si atrag numerasi tu. dar mai . . loc unde extraircam . mineriil la Baia Sprie participaj greva generala din 20—28 tombrie 1920. in < n ( unor divergente inter• Un alt document in : este eel emis de reg U( dovic al II-lea in an i )1 prin care locuitorii sint scutiti de piatire rei dupa miuele ex| Pe la sflrsitul secoi XVHI-lea rnuncitorii . Pe o lungime de circa 9 km. In rezervatra fosilifera Chiuzbaia au fost citate ca prezente citeva zeci de specii noi pentru stiinta. bine conservate in diatomit (o roca moale. ales ioni de cupru.a. datoritS izvoa. cu blocuri immul spre . »-a construit un mose poate ajunge urmjnd dru •drtior. Aici. In apropiere. printre care serica romano-catolicB. Intreprinde. ) care. el nnteriale de construel' liaza de transport. Revenim la drumui national (km 9) si ne indreptam spre Baia Sprie. La el H|. i ind reglementate relatii^tre 1'isc si mineri. . ob. cluincarcare a mineroului. miniera Suior — Cavnic. monumenta arhitectura.(.national si ne angajSm pe it deosebit de pi. Ea versantul cMir. In anul 1907 mai notam I tul semnificativ ca mincrll aici intra in greva. Drumui insoteste vaiea Chiuzului pe circa 7 km. termcn de comLa iesirea din Baia Sprie. la suprafatS. pe piraiele Izvorul Plopilor si Jidoaia. la circa 3 km. unic pe un drum pietruit. Mult timp s-a vorbit despre satul 'Chiuzbaia.'la circa_730 m • unei vechi mine 77 1 . O deviere pe dreapta ne conduce spre §urdesti (10 km). La km 15 pSrasim drumui i f .). Pe aici se poate face si accesul spre virful Ignis (1307 m). se tul sudic al Muntflor Gutii. vapori calzi. •lii"i . sulicjil) majorarea salariilor. strabatind un peisaj de o rara frumusete. friabila. citeva serpentine ajungem in I prin compozitia apei.ale unei vietl noi. in gropile Chiuzbaii. OHIO TURISTIC AL JUDEJULUI BAiA Si'BIE (km 9)jj situat pe valea Sasaru poalele Muntilor GutiiJ un vechi centru mini| o populatie dc 16 666 cuitori.

imperial! . imparatul LeIn fantezia poporului aparc..cftpitanul Cetatii Satmarului.Pintea-i Cracesti (Mara) si Hoteni.Creasta Cocosului".Mineral".catre populatia din satele •lor sustin c3 .ramuresului de haiduci asu|flr de 12 camere si saia de pra unui grup de comercianti MurA. I mai multe documente aDin Pasul Gutii (987m) se 4a indubitabil faptul ca pot organiza drumetii plficute jul a trait pe aceste meleaspre rezervatia naturaia i M i i i si neputind suporta in.. Piata Libertatii ' Cinematograful .m. Piata Libertatfi nr. lupta din care au re'Hilitional maramurcsean.burg. aceluia care ntea este produsul fantezi. A/<? Tf 6L ' •)U|>A cc invlngem cea mai Primul document In care •I portiunc a traseului foroste semnalat Pintea sji haiBl clin serpentin^ ametiducii sai dateazfi din anul I ' i . unde se va construi un hotel. 9 Oficiul P-T.zultat 5 morti si mai multi Rca are fncaizire centraia. 6 ' Militia. jutor sanitar. tii apropiere se afla .i filmul actiuni .T..Poteci in MARAMURE§ >are. 79 .periculoase" organiUntie . toate mobilate in stil greci. care dispime" de locuri pentru caz Frumusetea locuril.. Dificultatea tehnica a drumului. ce travcrseaza Masivul Gutii peste pasul cu acelasi nume. Telescaunul. etaloaza o Jntr<« paleta de culori galben-iB niu. 21 lle. str. Mntfiotf. Iarna se pot in.ardclene se adreseaza prinI m bar. care f a . Tgnis nr in Cantina-realaurant.-. excelent intretinut.. Cadrul pitorosc ¥i dotfirile existente fac ca acest loc s3 fie foarte so'icitat de turisti.. cfl toamna. Pentru a urma traseul spre Sighetu Marmatiei. La km 26 M . idar Pintea Viteazul re. oferS conditii pentru desffisurarea in fiecare an a unui raliu automobilistic.. / In apropiere se nfi Wexui turistic pentru «?u«or". in anul 1699 I'opularitatea eroului le. TrecaB apoi pe sub colturi de stini ca sau pe linga margin! d« prapastie.. revenim la druniul national 18. Piata Libertatii nr PR Consiliul popular ora?enesc.Pintea Viteazul". viu popularc. Plata Libert^i n^ ^ Compte* stomatologic. Daca pina nu platS imperiala de o valoai mult unii considerau ca re do 500 taleri. str...tr-o scrisoare judelui oras.itaurantul ..ij fantastic. Avem de strSbatut 19 km de serpentine... ca un per. . f a 98/ _m ajungem 1694.. legendelor locale. Sasar nr 4 Circumscriptia sanitara nr 1 *tr r. Danesti PoHclinica. din care reiese c3 un I Ininnl . Aleea Minerilor nr. schiuri.". din virful F cflruia (i 246 m) coboara o j' £irtie de schi lunga de 2100 m cu o diferentfi de nivel d™ J500 .1 nu numai din tpponi. u. in jurul careia I afla citeva poieni...il prcdS pe zisul Pintea. Aleea Minerilor nr.Pintea". str. Linga can ton ul nr. o cochcta construc. linie de autoser. in iiulare de tipul baladelor primul rind.raliul castanilor". pe alocuri npSrind i-/l| let si molidul. Hanul dis. dar si din creatiile haiducilor si a lui Pintea.! se ofer8 o r3s•nomenesti. r La sud de lac se malta U muntele Mogosa..Fintina ««• izvoare". se angajeaza s3 se ofrecventa in aceste cupe personal de prinderea nri. I)|A ban s-a amcnajat un Se ordona sa fie furnizate i pentru parcarea nuto.tigniia!i_ (pivnita)Tuy / za sprijinul dat haiducilor de •ili'o. lupta virful Igni§ (vezi capitolul liupotriva asupritorilor. ADRESE UTILE j . Piata Libertiitii nr. cu puteri su. in ultima vreme sau mort. in special pirtia de sch ca regiunea sa fie pe snlicitata dc turisti.Lacul Albastru" s t r r i(o/n.date despre eventualii haiduci lilculclor.altitudine. adicfi in 1701. itfl tat".\'ivo-J_ j Alte documente evidentiai|" t)i .lui Pintea 500 de taleri n.' ne Imbie la un pop/is • scurta duratS .raniti care ar fi solicitat ailrla saniute. .'Pintea Viteazul" reprezcntant al aristocra^iei ).morrntntul" Icgendarului rou Pintea Viteazul.. Localnicii nu intim. opold I promite pentru capul do pu^ine ori.. i ar amatori i Pot fncerci Pescuind.. ce legaturS cu virTul da o m a j mare accesibilitate pfrtiei. Braserla . o currhitatea sociaia a preferiozitate a naturii si spre i i i I via^a de ha i due. zate de haiduci.. ranit^i din rindul haiducilor. 2 (m ' 24).uIj n-staurant care of era un lui Baia Mare. Piata Libprtli. Dar ceea ce alrage eel mai \\ mult pe turi?ti este frumuseGHID TURISTIC AL JUDEJULUI 20 tea padurii de fag. Co/etfrte B^n«-.Fredericus comes a LovenU. Dup8 doi ani.R. 7en (a 'inT?*™ ^""^ SV * * Un' deoseblt de vara '. In acest autentic Avind in vedere desele •or s-a turnat s.. poate eel mai lung traseu de acest fel din fara. relatind atahhi specific maramuresean cul intreprins in Muntii Maflunisa de vara.... ! nr Farmacia. in special pentru sporturile de iarna.

Scheletul acopensulul il formeazS cornii (cl priorii). In. . abundent in rcgiune. Tipul vechi de casa are acoperisul in panta repede J patru ape.Jnt pastrate aid cu sfint v dm generate in generate. marii'iilptate in . ei sint m ten desavirsip in construirea caselor d7 lemn. Casa de regula e format! din 3 mcjj peri (tinda la mijloc.. >lesna este un adapost format tot din patru stilpi.ocul . este fara egal. u un acoperis. Ipii sint ciopliy intr-o mare varietate de forme.itoaie. numita ..0'' "" atragC ° ane multl tUn ^' d'n tara i si Serpentine mai blfnde ne vor conduce pe Mara. culllc l doua_sau trei registre. i'.ie spune. n Maramures.it caractcr practic. cu particularity etnografice^fol lor] State. Peretff sint co strum dm birne rotunde^ sau cioplite.perseverenta..te . cappdopere ale AMURE? OHIO TURISTIC AL JUDEJULUI 80 81 .i i.perla" a nordului. ca . dar cu un pro. mtr-o zona a civilz emn care impresioneaza prm port.dinp de lup" etc.me^ter-grinda". scaune si ceea ce-i ific . Intrc stilpi se afla arcaclemente proprii caselor din aceasta regiune. Valea Izei se mai intilne^te un tip de adapost aseiior cu joprul.i sub acelasi acoperij. Asezarile din Maramures sint concentrate de-a lun vailor sau soselelon m multe cazuri densitatea acest. . Pentru pnma oara aud acest 5 grai cu si asp-u cu prelungin cmtatoare .i .. '.le £ bisencJle de lemn rJ tesugite cu mult sim. Sirbi.camera dinainte" ?i . s. $1 asa cum aprecia Nicolae Inreao vorba tare foarte accentuata cu apasari inde!un| asu£ra silabelor. o b'irna tie lemn bogat ornamentata pe care se re este speciiica Maramure^ului. artistic.arhitectura tara-: '. .. aceasta .. cu ochi scfntl ton s..„ Slt u«. Ca invelitoare se foloseste drani^a. Bogdan Vod 0 vechime documentara aprec. "Toar'te mult apreciata. formeaza prm imbmare cununa. inconjurata de .. au o fire blinda si smt de'' bitjk ospitahen. In toate construciiiulnim elemente de decor care confirma sim. cu acoperisul fix s. iar mai nd Pgla si eternitul.. rozeta solara. co.g. care amintesc'de figura d n . toate fiind realizate in gospodarie. al t i.ruda" — pe care sint aranjate cergi. Au o fmuta sobra. Capetele drani^ei se termina ascupt. 1 sigur.Jlcarnera . car^e te UP vS muzeu „. Coama acoperisului din drani^a este 1 'lata.. Harnici si iuti. adeyarate. mobil.tirna|^ sau__«^atra_t\ tlementul caracteristic est^ yatra mare cu co5_§i_cuptor. peprinsi din tata Jn fiy. Pnvind proporigc atenpa echilibrul perfect."7. . hind foarte^ ndicata (Sat-$ugatag."* " Portul lor si oblcelurfle. un loc cu totul aparte in arhitectura acestei il ocupa bisericile de .H c «-!* Columna lui Traian. in semiiii forma de coada de rindunica.jdintilnim patul ac op_erit__cu £erga. care reflecta ocupayia de baza.lemiu. masa. caramida arsa sau prefab) cate.. §oprul este format din patru pe care se monteazzT acoperijul de drani^a.. multe perne sulada de zestrerTavite. inglobind in ea o mare ' '*• irtistica.sopreica". Aceasta este schi^a portretulul spiritual maramuresemlor.tra peste care se pun talpi rnj sive_ce. fara exagerare. Iza ?1 Vis*.ele vechi intilnim diferite ornamente 51 inscriptii.colejna".•:'. carrfnaTrar se ac pera cu un strat de hpitura din pammt ce se varuiey Astaz 1 > C a material de constructie se foloseste frecve chirpiciul (caramida nearsa). iubesc mult cY cul si . sculpta portilor sau crearea altor obiecte din lemn. obicei pe grinda principals. se ridica sau se coboara in raport cu cantitatea de e care o adaposteste. voinici.sa mmuiasca barda. nuniit ... demna ce expr hotanre. 'cbuie amintite aici M 5oprul" s. •i'ca animalelor..came-a j toate zilele") si o prispS f n fata. trasaturrenergTce. Casa a ca temehe un joclu_ de p. intr-o apa ce serve§te drept magazie de c si ca adapost pentru unelte agricole. iiiadramentul usilor ?i ferestrelor abunda in motive uentale din care nu lipsejte funia. Ca materia^ de construcpe dominant si traditional td odaia este desigur lemnul. loc un fn . Daca prispa are stJ f*?t t"(Sl * .ul esteiniirte dezvoltat.Pasul Gutfi rcprezintS Si Umita zonei etnoerafice ramurefuIHr. 1 . stergare si alte tesaturi valoroase —. In treinferioara a stilpilor se afla balustrada formata din •lura cu motive ornamentale simple. ambele I construc$ii anexe specitice7~simpTe. iar perne.ilta construc^ie masiva o formeaza grajdul 51^ jura ce '' l.i laterali construip din scindura.

. virtelnqa./dfoafe"). n i l GHID JURISTIC AL JUDEJULUI I fiind construc{ii simple din lemn.or s. sau . suspendata dea11..tiara" i nu este |0i>podarie ^araneasca fara o asemenea unealta a indusHei casnice. frunze. I'urca poate sa fie cu talpa sau simpla.geniului popular. . Sa nu uitanul in timpurile indepartate ele constituiau ua cnteriu dH ferenpere sociala.. rfychitorul.i in gospodarie (cergi. cutberele...te .eta. si broderii pentru uzul casnic u imbracaminte. cupele. Femeile au preluat cu mai multa pasiune arta tradiituhi. Cit prives.prinire ccie mai p^retioase si mai fara de re admirate produse aic geniului nostril popular. naosul si altarul. Citeodata aceste biserici par" colibe cu t u r n u r i . Kazboiul de tesut se mai nume^te aici . o anume . scaunul.i Iza sint cu . de forma conica.Trilogia culturii" l e dera: . masa se caracteri/..i de la intiiul co mai ales in arhitectura bisericeasca. care datorita virtejului imprimat de i. Ele sint adjH tite de un acoperiij de dranita. la care deosebim o gama variata de modJ rezultat al creat-iei populare tradi^ionale.irm in plus. furca. alta ... ce le confera un !. 1'ot o piesa de mobilier este s. fara talpa. titul pitorescului se remarca us. . L'are se remarca pregnant valoarea artistica. pomul vietii.zdrangane" — prisi-liil iiind format dintr-o imbinare ingenioasa a unor buki scurte de lemn..^wa" u i r u macerarea semintelor 5! »jugul" pentru boi. lada. leaganul. In multe sate vom intilni inori dc apa si v i l ' o n . . )in categoria mobilierului cu lunctie prioritar utilitara. sprijinite pe un soclu de piatra..fl de vizita" a accstui Icgendar col. palelor. Sculptura in rclie. •camintei de lina si altele.it..discrd romaneasca . . de tara. un ritm ?i un duh atfl degajat. O menpune speciala merita jporple maramurejen^H varate arcuri de triumf ale liarnjciei si omeniei. lavifa. de asemenea. cele mai caracteristice ale lor sint de o pane acc_ coborit peste nava pina aproape de pamint. . El pune totusM aceasta patima a lui o masura. Totul sc integreaza intr-o cosmica linis.i incizii. realizind l^aturj. Dintre uneltele folosite in agricultura se pot men^iona: w«/" in care se pune cutea de ascu^it coasa. care in volumul . se detas. lingurarul j. 51 astazi bine reprezentat. covoare). par. lingurile. Nimeni altul n-a scris mai frumos despre aceste q mente ale arhitecturii populare din Maramurcs dec cian Blaga.lingura \Cnrareasca"..titoare. organic in ansamblul arhitectonic al 1 In general sint construite din birne uriase de stejsj brad. Uneori in fata ricii se afla pridvorul. Patnl.i in primul rind prin inaltime.fincu$ul" pentru masuratul l»iclui la simbra. purit. I'astoritul este una dintre ocupatiile traditionale ale •umuresului.isnit spre cer de citeva ori maT decit trupul bisericii. .eaza «/. razboM de fesut. Obiectele necefC acestei vechi indeletniciri sint mes. la care forma §i amanuntele variaza in func^ie de ||iune §i talentul executantului." In fa$a bisericii sau lateral intilnim lespezi mari de • tra ce servesc drept masa pentru praznice. Personalitatea este conferj turla inalta. de zestre. si cuprind caperi: pronaosul. Fusele intrebukate pe vaile Mara s.terilor hvali a n o n i i n i . .caucul" sau . we remarca.tesugite cu arta: lele.i . ICa tesaturi textile ce impodobesc interiorul sint: }termrele. avind dreptul sa le posede doarB mesii. . sutit.ini: unele mai inguste 51 lungi. flori. cu motive variate ?i frumos executate. care se agata pe pere^i. arabojitl".i apei se folosesc pentru spalatul covoarelor. soarele. a porvilor pastreaza elcmentel^H haice cunoscute: funia. Elementele ornamenI sint realizate prin crestaturi s.a. scaunul. fefele de masa (. pe care se pa'streaza zestrea de tesaturi exe. Poporul romanesc e fara indoiala mat dintru adincul sau spre pitoresc.1 patului.ruda".i la briu $i folosita la torsul din mers. I|ARAMURE§ 83 . eleganta. ceea~ce~reprezinta o culme triei rnes. cum nici until dintre toate neamurile incon^B toare. Gospodariile vechi sint imprejmuite cu garduri dc j^ iele impletite. din care^ remarcam: iu</. Jjtcrgarele se produc in fiecare casa §i sint de doua fe.rul. sugerbe reali/ari ale artel popula se integreaza. . impestritata de bucuria pitores ca haina a unei permanente minuni. dar si • male.. Uu alt domeniu in care arta populara gaseste o arie fga de manifestare este acela al industriei casnice texi. cearceafurile (verne).. •tie pe firul vaii. frumuse^ea obiectelor si unellor necesare acestei indeletniciri. l<irul. parcel sa adaposteasca cine stie ce fapturi telurice si de parte suli^a turnului .

unde se mai produce . 1 icle doua zadii vargate cu dungi orizontale se prezinta o succesiune cromatica: ro$u cu negru. ' se remarca prin unele caracteristici. unele din acestea fund caracteristice doar acesostumul femeiesc este format din mai multe elemente . fara mineci. ludiferent de anotimp..j \ i . este culoarea zadiilor. confectionata din Una mipasa. • Printre qbiectele de arta naiva. de o discretie si un rafinament aparte. impunindu-se prim eleganta 51 sobrietate cu totul exceptionale. in covoarele maraip re$ene spunind printre altele: «Cmd lumea va cunoaWi covorul maramurejean va ramine de-a dreptul uimit (f frumuse^ea lui".se da la viltoare". iar pe masura ce inainteaza in u tree la culori din ce in ce mai $terse. la care alterneaza dungile de culoare natural. repre/i-n tat mai ales prin centrul Sacel. Poate ca eel mai vechi 'lent al costumului femeiesc care impresioneaza prin ' ietatea sa §i. de la motive geometrice la cele zoonioil florale.na piciorului este infasurata in obiele groase de lina i.ul. albastru.zgardanul" . cu bete inguste (esute cu scindurica i . Ca incal^aminte traditionala este opinca. realizate din mi: noduri (8000—16000). verde. Scoar^ele traditionale se disii geau printr-o cromatica calda.ti. Iz: Cosau) a fost conservat mai bine.astazi ceramica rqjie nesmalfuita.~iar pentru a o face cit mifoasa . altele mai late si scurte ce se pun pe . care se poarta in jurul gitului. Ca elemente ornamentale gama c. mineci trei luri terminate in man$eta sau volane. verde etc. care :cta categoriile de virsta.. cu siguran^a.bars. Un alt produs artistic de seama este Joint (scoarta.ruda". unele avind o vechime de j300—400 de ani". dupa care urmeaza ciucurii.n OHIO TURISTIC AL JUDEJULUI •ca. In lucrarea . galben cu negru.. mai calde. Printre cele mai apreciate creatii ale industriei casn este cerga.se da la piua". nemtrecut~~in~ ornamen: tie. Unul din me$te$ugurile arhaice este olaritul. ce ce le conferea o mai mare valoare artistica si persistent in timp a culorii. a suferit cele mai mici lificari in timp este guba mifoasa. O basmo. Pentru ind rea {esaturii .. cu alte cuvinte covorul.1 o tehnica arhaica simpla. care cuprind toata suprafa^a intr-o varietate natica. are un ulteu in forma de patrat sau dreptunghi. . Un i-lement de podoaba..Arta populara <// Romania" Nicolae lorga a remarcat prezenfa motived" traditionale.fiind _Sagin|a. .arii este azgarda scumpa" MAKAMUREJ 85 . in special al . fiind confectionat din . ele fiind prinse cu baiere de lina /letita s. pc: popular din 'fara Maram-uresului (pe vaile Mara. Pieptarul nu se incheie niciodata. Interioarele caselor din Maramures. hi ultima perioada au patruns ornamentele florale s. intr-o bogata paleta de il>ina{ii. femeile tinere mai imbraca piep• / cu blana inauntru.. avind o compozitie cu desene grapioase $i o cromati intensa dar armonioasa. dar bine reprezentate in mu noastre ?i unele biserici de lemn.. cu motive florale Midente.' confec^ionata din pinza de cinepa pentru zilele de ai si din pinza de bumbac pentru zile de sarbatoare. Poalele sint Icctionate din acelas. galbenul 51 negrul. fiind cononat dintr-o {esatura de margele variat colorate. dar numai pentru nunta. ca si prinu serie de elemente: jraditionale de o incontestabila valo. sint adevarate r pozipi de arta decorativa. 'Hie constituie elementul specific pregnant al costumului "ciesc maramures. mai rar. sint icoanele pe sticla. '.i. aproape fiecare sat ori grup de sate rentiindu-se printr-o anumita combinape de culori.onul". in sensul ca fetele tinere >rta culori ppatoare. culorile ob^inii du-se din diverse parti ale unor plante sau arbus.1 material. de o incontestaMli valoare. 'intre podeabelc larg raspindite amintim . azi din ce in ce ' pmin purtata. Astfel. lucrate cu ornaHe de regula geometrice. antropomorfe.• ucie.e..ean.i de Una ^esuta in patru it. centrul specialization pn»i cerea cergilpr__. Fata de culonTe autetif astazi predomina ros. ] retar). blinda. foarte apreciata.i o caracteristica generala.. dealtfel ca §i <•«/ purtat doar pe vreme rece.horei". Cergile autentice sint cele vriste".' Datorita unor imprejurari istorice specif ice.i inile vii.. care se ircaza doar in aceasta parte a t. linii (alb cu negru sau sur). in culori mai mult deschise — galben. totul dovedind fantezie $i talent. '. roju. Din inestimabilul tezaur artistic al bisericilor de k trebuie sa facem o men^iune speciala cu privire la \. Capetefe "jte'rgarelor s7nT~3ante!ate. roasele icoane pe lemn. Tnflorata poarta pe cap femeile tinere eugra sau inchisa la culoare cele mai in virsta. foarte extinsa. in toate dqminind elementul ornamental geometric. aproape disparute din sele maramurejenilor. localiu.

1 sezonul rece se poarta »cioareci" simpli din lina alba. Pieptarul se confectioneaza din piele $i este fastuos far" dat.clai". Localitatea •i 1 pina in Isatiil Mara \ este atestata documentar in:i8). numita cittla rotilata". do sebit de calduroji. Au un mare avantaj.te din_domeniile lui Dragos. in an. cu multiple func{ii. 1925.. Alaturi de acestea. printre care si eel de protec^c mijlocului la eforturile mari. prin ci( elemente caractenstice. deschise ca subit de supla. prima as. carna^a confec^ionata din pinza alba. Acoperi. nnem\oi") care dau un plus de pitoresc regiunii. cu multe elemente ornamentale. oglinzi. turla. de dimensmni reduse. sau le prind in jurul capului. Pe pinza de aresul. destul de largi.-iparte. fi vizitata biserica.' • "I. ciucun din lina. saturi comune cu cea din ira traditionala a lemRemetea Chioarului. traversam Cocosului".briie frumos sculptate incing • ii. Cele mai pu. Ca 1 .Creasta se afla cantonul sililea Alba. H-i'sj cu case tipic mara.17. ajungem in comuna fiuior. larna se foloseste caciula plata.mai deosebita se remarca cele •> '. Cultura mare este slab reprezentata aici datorita HI 28 un frumos drum condi^iilor climatjce mai asr. margele. probabil. construul venit pe aceste meita in 177Q^.ili-a Alba si lasam jn.. panglici. deose1 lucrate.. |^"" In centrul comunei poate ' nperis 1. practice.re\i. cind facea pari'& din Depresiunea Ma. Doua ilr arhitectura — biserici. deata. In timpul verii se poarta pali de regula din paie. Unitare.baltul! tesatura fina. fiind comode. ele fiind un element de imbracaminte specific marc mureseanului. atit f* cit si nevestele obisnuiesc sa-si impleteasca doua coz le lasa libere pe spate. .uguiat. flori. tom' intr-o combina^ie cromatica constanta si caracteristica il la o zona la alta. transparenta.ine transformari de-a lungul timpului le suferit.se inal^a zim>n). iar in ultimii ani din material plastic.ia de pompare a Dupa ce traversam_ riul in-ntru Exploatarea miMara. !?ugatag.ezare pi-" ca din 1360..lemn — ne vor inso^i peretii din exterior.. toate de o elegan^a si tinuta deosebite. doar talpa i Inestimabilele monumen. dau 'iitfl specifica ?i distincta i?i acoperita cu tabla in anul 'imii.e largeste mult. se pastreazfi pictura zu^nferind arhitecturii de gravului Radu Munteanu din i n:care vale o nota cu to. Se foloseste si .alaturi de Harnicesti si Sat..Iormata dm multe siruri de margele de M corai" (corall echivala inainte cu pre{ul unei perechi de boi. Un element din ce in ce mai rar intilnit este cureat< lata (chimirul) folosita mai cu seama de muncitorii tore tieri. ele se caracte. Gatein^apuTuT^a~rnireasa" cbnstifuie un obicei foarte interesant. de unde soseaua -•.este din lemn de stejar. peste care se fixeaza cun Spre deosebire de alte zone ale tarii.i'ne construite din lemn. toritate vasta clepresiune a Maramuresului. < are o croiala simpla cu pu^ine ornamente albe sau galbcn La git se incheie cu un siret sau nasturi diferit color. Palaria de batoare este bogat impodobita cu panglici. De o patru picturi pe lemn. lecricn si guba confec^ionate mai ales din tesaturi de lina alb. Parul este impletit in 2 cozi.i| . Este lipite vaile care strabat sita de pridvor. a fost refacuta il maramuresenilor.•jte alaturi de valea ("ffese^ti ^ (km 41).si pe scmdura aplicata pe pe. In" ""aproptere—Cte" tata §i impunatoare . cind a fost lovita de imduria ^araneasca si mai traznet.te tavanul. artificiale. printr-o mare varie.ce are unele trF'irl este. Cununi mireasa este formata din multa verdeajja.i. pre • M i U ' si alta a drumului a87 MARAMURE5 I I . Portul barbatesc se remarca.in care captuses. pe stinga. scenele alternind cu motive decorative florale. {inte de metal..de lemn •i:a ce impresioncaza pe — monument istoric. de asemenea. Portul copiilpr^ in general. aici. Mai poate fi amin tita straifa cu motive ornamentale abundente. Sint relativ scurte.Gatiile" (izmenele) din pinza. flori. este acelasi cu al adultiloi cu deosebire ca aci modificarile si innoirile sint mai lenu GHID JURISTIC AL JUDETULUI 86 I'asul Gutii (km 27) 11 scrpcntinele_ de pc ul norclic al Muntilor iriiitr-o masiva padure par livezi de pomi fructiferi.> minecarile tricotate din Una policroma. se poarvara. folosit si in alte regiuni ale tarii sate. Alte piese ale costumului popular sint laibarul. sta(. ca elemente ilport anexe. dominind cu au.8P. obiecte de yaloare artistica I'auta se indulceste ^i va. Por^ile de lemn mestesul este etajat. ajung pina deasupi gleznelor. de care se prim coada lucrata din verdeata. zgardan. puncfate 3e~"fmuT st'rTrib in capi^e (.1 lor. Pere^ii sint construiti din lemn de brad. In dreapta . zgardane. ca . ne conpre Staljiunea Izvoare pre. precum i . in prirnul rind.

teri popu printre care Nicoara ij — cojocar renumit prin _ tea locuiui — tare de o mare varietate uiaiica. Londra.trei hoteluri (cca 289 de llltntoa. cu instalatii penllnl. dernizat de 5 km (DJ 109 F) Nnoarte "rarjntjlnit la Jbi. ea prezinta interes dll torita pere^ilor format! dlfl trei birne uriase de stejar. apartinlnd. liniste si n Moldova. Urmeaza satnl Harnicesti (km 44). Se mai pastreaza o plol tura pe lemn din secolul al XVII-lea si doua din secolul XVIII.nun aspects ale gralulul cantina-restaurant si cofetarie.n Inttlnirea Marel cu Co. •luzia certa a unor le. Franca si Republica Federals a Germaniei (Cardiff. In imediata apropiere a s.! unde. conducatorilor locaH masaj). ulterior inchizindu-M de jur-imprejur. precum si san&tate. taiate artistic. treclnd prin satul Hoteui. din care locuri). si impachetari cu parafinS.itaii (iu in care mes. s-a ajuns terica de interes republican.i rfl dusa ca propor^ii. nivelul de jos este sculptat de jur-imprejur cu un briu.rnentar^din anul 1315. terapie diversificata (inhalatil •U de argint. care an fost mult apreciate la Expozi^ia de arta medievalS romaneasca.a acestea se adaugS clinimures. prin care s-a alungit edificiul. Incepind de aici pin& • cunfluen^a riului Iza. In interior se pastreaza obiecte vechi din care re^in atentia trei picturi pe lemn. In localitate se mai afla ((rnmnresean. spre drepta (DJ 185 modernizat) putem ajunge la Ocna Sugatag ( i j k m j i .i s51l de •ID. executata probabil in anul 1900. ce cuprinde Statiunea este dotata cu |tr demografice prMnd na. rSsplata pentru vitejia din care douS bazine acopeprimit aceste locurl.declarata rezerva^ie naturals. restaurante. Partea din fatfl dinspre vest. la care participa tot satul. conifer cu apropiere de confluen^a frunze cazatoare.si helioterapie.durea cu Cosaul se Intinde este ocrotitS prin lege filnd a a Gtulestl (km 49). ne intimpina bisericu d<. marele savant mantul blind de cru1.ULUI localitatea Sat-§_ug. ""^H . care rata pentru copii si adu!1. In cele peste stalatii de hidroterapie si tnorminte cercetate. 'mbil. latie cure dateazii pruli»i bil din anul ^1439. localitatil provine. sprijina acoperi§ul. se aflS satul Ferestl tru bai calde. '. iar in ultimii ani a cunoscut o amploare deosebitS devenind un festival folcloric de prestigiu. la sfirsitui iunii aprilie se sarbatoreste cei mai harnic om al satului. imbogayind cu COIH1 noi tradi^ia acestei arte. strand pentru (km 53). Des. ifl timea unei birne atingind M proape 1 m.i. urcind domol 1 de lemn. cu oazS de verdeata. anul 1770. |nii ureapta riului Mara se olfl serva o frumoasa terasa c^H so remarca prin netezinnB peri'ecta. unde. Pans. precum s.are al nine lorga descpperS ja localitatii fapt care o recomanda si ca statiune de ot c e _ _ .' '. U sa de lemn. Turla cade pe mijlocul naosului daturita adaugirii ulterioare.Baia Mare si 20 km de Siilul. Ina de piatrS. Stuttgart). In partea sudica are un pridvor. dar si ca Ocna §ugatag. precum si inele. cu arbori secular! ?i I din celelalte tlnuturl exemplare viguroase de larice •unsilvaniei. prezinta un balcottM Pictura este §tearsa. pe "un pinten de deal. Acoy^ risul este in 2 etaje. Pe pere^ii exterior! jH 88 Din Fere?ti. Intr-o ilor din Maramures.o ia spre sud.calda sarata si normals. Din Harnicesti. un drum mollObserva urme de pictura. din altar. s-au electrohidroterapie. un servl": monede din secplele ciu de electroterapie si fizio-XVI. cSsStoriile.^ dealului spre j Ocna | * studierea minutloasS a ^wgatag^statiune^balneoeiima. iar tut' 1 1 1 zvelta. atestata docuInlrnre spre frumoasele loca. se afla IIIN'i r-are se insimie nevalea la o distanta cle 58 km de Kjiului. rite (folosite tot anul). care iese primul la arat. cunoscut prin btse.baile vechi. baruri. in fiecare an. In exterior. dup5 Stafmnea dispune de un Re pare. In peregrinSrile sale prin t. Ea ^H construita din birne lungi Jl 11 m §i late de 1 m. Viriui turlei este o prisma poligoriala. lemn conslruita tot in . ridicata in 1753. La ie$irea din Sat-^ugatu| se alia satul Manasiirea ofl apar^ine de comuna GiuieijtB Aici. la cca 1 km de la sosafl se poate vizita o biserica vtl che de lemn ce dateazS dm secolul al XVII-lea. . • ••.'Complexul balnear se alia i spirltuale strlnse ale "Hngli pad urea Craiasca. organizata in Anglia. a fost initial pridvor. pantele.cum si pictura in ulei pc pinza. • 1 " TYlS- 89 ..Tmjaua" este un simbol artistic colectiv al pre^uirii muncii si harniciei \&r&nului. I. (Larlx decidua). gimnastica medicaia. de la cneazul strand cu ba/Ane cu api sS. iar frumoasele console. IH) romaneascS. fiul lui Dragos.oy|Mj putem vizita $i biserica 1 iciiin.aero. cu o turlj mica. Nu. P8. Dupa cca 2 km miram In GHID JURISTIC AL JUDET.nr pe lemn. prin contribu^ia locuitorilor de aici.pentru bai individuale cu ap& 1 >i?ice efectuate Itnga bi. V (reglstru de stare cldihn5. cabine i urma unor sapSturi ar. Pictura naivS in stil blzantin este deteriorata partial. pina la poalele Gu.

mentionam unor picturi_pe lemn (10 februarie). care era transportata ciT'plu.. Motivul rfirenilor..nudul. p._1360. Tn interior se apa IncSlzitS cu ajutorul J5Oim/a multe picturi pe lovanilor Jncinsi pe . folosita atit in cura nvfnd turla patrata. mai forma unei piramide Cu seam3 In afee^iuni gastroi' flancata de patru intestinale. Budes.I juIuT'. iar cu multi ani inaItd pste realizata dintr-un inte localnicii fSceau baie in ir lemn. II.tenii vorbesc .. triva majestS^ii sale". ^Jn vom trece cu vederea Stirde^ti. in panta repede.^Pe aeest loc a funcI.1 pentru faptele sale Hi-.3fil. gistral lemnul fn toatp < PSrSsirea rcpetata a mine. fostelor mine formJndu-sc nu.lemn din . ca si In Snmcuta Mare.punct de pornire fn P res intrerup lucrul: . cu acoperisul intacte — ne reintoarcem in tjiiipiu si streasinS joasa. La circa 3 km.de la noi).. ' dimensiuni.nutritie.nografica a Maramuresului — prezinta personajele in tara de legenda unde folclorul inul local. externS clt si interna.. care pa din vale . Pe aici b3tinsc am3nunte despre putind sa. g3 peisajul arhitectnrn organizata din lume (Istoria satelor..in bill. care valorifici Romdnici.roas8.borcutul" de la Breb (situat intre hotarul satului Breb s. I M M . tnpreuna cu cele de la H3rhice^ti au fost expuse la mai multf! expozi^ii internationale.neara. o minune_a_ natin deau camarasii (proprietarii) Muntii Gutii.borcutul nemultumirilor a fost o nou3 i/ Breb sau spre . lor — care a intrerupt exploDin Ocna Sugata/r "n atarea sarii uneori timp de dritmul asfaltat care n. ctteva decenii — a determinat duce spre locurile erouini fnfiltraroa apei de ploaie in gendar Pintea Viteo.Sare care ne pot purta pa'j lacurile din Impreiurlt n-au taiat. care h priP-. vorba de mamiferul dl La Ocna Sugatagr functio. sus'" c8 in^ acest satuc <\ fost angajat multi iluga. vol. situata la taminal. probabil.ampo.j?Jl _DunSre. Scara ce duce la clo.Josani" H sf cfimasa_ de zale I i-roului. Aceasta naturale din zonS li SP este considerate prima greva . iar acope..i dare de un florin ce pretin. pe locul Olahalls Hatpatakfalva. numite .de icoane valoroase Sprie. i \ Pictura este de inspiDe aici ne putem intoarce (jl factura populara". Tn urm3 cu sute de ani se num3ra prin.Tosani" confine apa minerals sulfu" impune prin masi..rile de construct^. de la un GHID JURISTIC Al JUDETULUI din ele fiind pictate pe ambele fe^e. are un farmec lele Muntilor Gutfi. Dup3 "uncle curse zilnice de la documente.Baia 11. lucratorii dc la ocnele de sare din Maramu.Industrie casnica.prasnicare'1.lea Cos8ului. .ttiul si localita^ile Cavnic.5°C. farfnd inca de vfcnie rnulte acte de . Oena $ugatag e' In 1492. Petrova ^i Harnice^ti. comuna Budesti. datorita obiectelor de tat din 1.Cazania lui Varlaam" tipSrita la Tasi in anul 164'i. Trei dintre acestea dateaz3 din secolul al XVI-lea.. Avind fns8 In vedere fap•a de lemn de pe tul ca abia am inceput sa faisani" (1595).Creast.Jenini.oseaua spre Cavnlc.\'echi saline. inc3 din anul 1489. . Mentionam ca la Budesti.•ptatita mfndrie desl l l l p lui Pintea. localitate straveche de Tirgul organizat aici sap.orobabil cea mki tectura (vezi traseul V E). $isesti. Intre^ina Indelungate pe aceascu orice turist. Numelo vine.-P_e. mine.ghetu Marrnafiei. c3ci s-au nascut o < mare vrajm3rie" fmpotriva mate prin prabu =''-'»" proprietarilor si chiar . cfnd mercurul termometrului a coborft pfna Ajungem apoi la / la valoarea de — 30.locuri drept re•i.la Baia Mare traverstnd Gu1 «ppne cu caracter folclo. cxista .jinele_ lui cultural pe care me^terii 91 in. se aftfi . unde putem se pastreaza mai aprecia noul local al cSminuiiM«. ' a Maramure^. Cea rnai struita fn socolul al X scazuta temperature inregis.VSratec. unde se pot vedea fru. tre cele mai insemnate cenAccesul turistilor tre unde se exploata sarea. Ea este bine si arta populara se pSstreaza ita. tele~pe Tfsa pina Fn a?ezariln de_. joia.. 559). D3nesti.. spre . pe s.face !}i cu ajutorul lor care asigurS ma.. este tionat cindva o statiune bal»t.satul pfrfului cii_brebi* meroase lacuri sfirate. sat aparte.II._ P prabusirea tavantilui. Treptat apa a dizolvat dreapta intr3m fn sa_tu sarea si a dus in final la atestat din anu].i Budespti). a.icQane.. sarea se extrSgea Marma^iei si doua dp Mare si retur.Aiaturi de valcarea _a trata aici a fost fn anul 1929 turalS. Frumii' asupra lucratorilor. Aici atrage neaz3 una din cele mai vechi tia biserica de lemn ai statii meteorologice din tar8 la confluenta pfrfului (1858). pe versantul nordostic al Masivului Gutii. iar pic. nate din Una*. din care una din moase monumente de arhin i XTV. este mai cem cuno!?tinta cu zona et. hepatobiliare si de nai mici. care initial a funcfioboafa cu Valea Caselot nat in salina locaia.

o poate admira o pozit de bronz format din 12 sculptura in lemn bratari. iar _funia" — o coloanS infinita pe orizontala — simbolizeazfl ideea de ccntinuitate a vie^i!. Pomii Ecu 5 km. pSsSri. flori.drumul recent mo.Josani" a fost ridicata in 1665.Susanll fost ridicatS in anul 178B spune cS mesterul Ion fl a Titului. ambele pe partea stinga a soselei. care a conrepv si construit-o.'il'iri locali. Opris. Stefan eel Mare. funia s. 5i alci intilnim douS biserici de lemn. Parole sfnt Incrustate cu motive vechi stilizate. de dimensiuni • reduseT ulterior aproafH bTata spre nord cu o •• scundS. iar streasina scurtS. unitar. nu respects pi general de dreptunghi (I rita unui pridvor cofl in partea sudicS. Aici a trait si un alt • liiserici de lemn.pentru prima data acest ofolclorica si artistica ras ramin.. in vadul carora \ scriindu-se pe al doilea loc. datorat colinelor care o ineonjura. admirabila .Susani" a fost construitfi In anul 1532 din Mrne uriase de stejar._me§tem afla insirate satele rul popular Gheorghe Bqro•tl ?i Fereijti cu fru. care. Se pSstreazS si ancadrarnentul la o ferestruica. ca marime. La circa 3 km spre nordest^se intinde comuna fEali**r^ ^\ X^ ' \ nesti (km 8). M. constructia a 1 continuatS si terminatSj catre I. Acoperisul este neetajat. |HAMURE§ . intrarea in Sighetu MarmaMiriiti pe pitoreasca va. cuprinzfnd multe elemente decorative. de imporaer permanent sarbatoresc. • locala.multe por^i din zona. in• ii I/a. cioplitor de por^i.carte de vizita" a regiunii.I-/. cu ape mereu involburate. piacut ii irnumitele port! mara. kill national. .. Soarele. Mur me^'terul care executa bli ca satului. al MM . fiind eel mai nor^Ili'c Maramure^ului. in . aproa« drumului se intinde pe de paralela 48° latitudine nil.a. IJiiiiuna are o bogatS. se afla mai fructiferi. sat situat spre sind loc unor intinse zone de culturi agricole. Deva|n.. a fost glorificat din antichitatel el apare si pe sigiliul domnitorulul Mircea eel Batrln (1390) si pe monedele lui. simboluri ale elementelor ce compun universul taranului: soarele. Ne dic municipiu din tara.tiei. unde. Turistii care viziteaza l»htnr din anul 1383. in judeV Are Iflfli $i-audurat de se. ca dealtfel si turla. unita cu Mazona unei fortificayi din ete vnrsa in Tisa la iesipoca bronzului tlrzlu de pe ^ln Sighetu Marma^iei. alta fl sani (CSieni). arborele vietii.-iproape 2 km de la carui nume este incruatat pe Hi't'io ajungem la_j..area JVadu Izel7(km I 38937 de locuitbri. La VaBrn 53). De o parte si nea Maramuresului. iar impre• Hir-si trage numele de 1 una cu comunele suburbane — Him pe care se intinde. unde aproape la fiecare cas& ne intimpina cite o poarta de lemn. Ne vm trage atontia si douSjB pe lemn. tra.• locuitori. desigur. tul traditional maramuregean. Coborim. alaturi de bogatia ' vnare de apa mineflorilor. Vadu Izei si Sarasau — 44 611 (Illiitea fiind atestatS do. reusind Scl ne incinte prin sculptura traditionala. din n terialul provenit prin del larea celei care se aflal cc-ntrul localitStii. Cea din . Ancadramentul usii este surprinzator de frumos sculptat.('•i. fiecare ell rizindu-se prin ccva • JPrima are formft de ^ ceea ce mi se repctaj alta bisericfi din judflH a doua. Are i de confluen^a Ma. imlimca capatind caracte.surprin^i de pitorescul por|»i|i>iie create de mesteri tului. Aici se poate Dupa cca 6 km ajungem • -. in lungul cfichiar realizatorul ei. dupa acfl plan executa biserica de ]• in forma de trefla. intr-un decorMeo\sebit de pitoresc. comuna 9 teni din Moldova.popular! locaii 1-au realizat cu multa maiestrie. spre satul Sirbi. dau locuintelor un Mrbogazoasa. Utan. una • sani (Bandreni).1 din valea Izei (DJ in Sighetu Marma|iei. punctat de casele nordica. Cea din . ca motiv artistic. pe valea Cos3ului. Ca si la Budesti ^H si aici se pot vizitiH monumente de arhlt<» populara in lemn. Biserica din ..Bcr-j . la ie?irea du Izei s-a descoperit un de•MI. Jdiitinuam traseul pe vaOrasul a fost construit in Qjci.da este chiar poarta de la Lt. La reintoarS sa in CSlinesti. sau la epocii fierului. SIGHETU MARMATIEI '•Ic'ii se Ifirge^te mult..este situat in Depresiu(lltlncte. s-a mutnt satul zavoi. in apropiere locuind I'usi'mlui. PaJURISTIC AL JUDETULU! sunile bogate au facutl cupatia de baza a loj| for s3 se indrepte spifl terea animalelor. printre oraseni amestecindu-se cei imbraca^i in por.Susani" si ^Josani". datat la sfirsitul e|N) Din Caline?ti putem pocii bronzului si inceputul | | la Ocna $ugatag.i o"suprafata de 11170 ha. Vechimea localitajH atestata prin documenB din anul 1387. Asa so ( plica si originea altor 4 mcnte noi intilnite in m De o parte §i alta culmi domoale coboara spre lunca laiVftleni. floarea soarelui.

$i Agenda de voiaj C. 23. PoUcOinica. Farmacia nr. Restaurantul 12.. S.. tenii iau parte la toa' inintarile si luptele litice ale vremii. ~ restaurant.LuceafSrul"..Araealul". Automobil Clubul Romfln. Orasul Sighetu Marmajiei este cunosqut §i ca un vechi centru cultural. Aici. care a functional pina in anul 1920. Spitalul unificat. 6. p&trunsi de ideea luminarii poporului. 13. iar in 1836 i$i deschide portile Acadeniia dc drept. Intelectualii romani maramure?eni.K. 11..Cetatu". Librarla . In anul 1540 s-a creat prima ^coala reformata din ora^.. Secole de-a rindul. OHciul P. care ?i-a prelungit activitatea pina in secolul al XVII-lea. toricul act al Unirii 1. 22. ricii romane. Rezerv. si consiliul popular municipal.C. 5. Statia PECO. 9. zin allmentar nr. 17. de-a lungul secolelor. taptui ca se alia ia iatereeepu unor drumuri comerciale.ului. tetul municipal P. preeum §i existen^a unor zacaniinte de" sare din apropiere explica dezvoltarea si evolutia oras. 25. secole de-a rindul constituind principala asezare urbana a vechiului comitat Maramures. Liceul .Gradina Morii-. arhitectura populara In aer liber. cestei zone.Asociatia pentru cultura poporului roman din Maramure^".dealul SoJovan.Dragoj vodfi". 3. Muzeul municipal.Tisa". Hotel-restaurant . Monumental osta$ului sovletic. 21. au fost create si au functional scoli. 18. §i autogara. in 1867 se BSocietatea de Icctu: manilor maramureseni' a jucat un rol im achizitionarea si r. Gitra C. taurant . denumit . C3HID JURISTIC AL JUDEJULUI . in secolul al XVI-lea a luat fiin^a o §coala romaneascfi calvina. Parcul . constituie uri ment marcant pentr : culturala a orasului . care a concurat la deschiderea prime! Pr dii de invatatori din mures care pregatea tori pentru $colile roi ele nu erau subven^ii stat. car{ii si publicatiilor Prima institutie I deschide aici in anul Prin anul 1883 se Reuniunea invatatori mani din Maramures dafia muzeala. restaurant . manesti. a volumuT plome maramure?ene" cplele XIV si XV in romanS si maghiara.R. Hotel .. 24.. i'ozitiu geogral'ica tuvorabila.. In geni Vcijcimintul si biserica na au contribuit sul la pastrarea tradijii. 7. 19.Zimbrul". Tipa anul 1900.. 17.F. asociatii culturale si s-au tiparit car^i in limba romana.Marmatia". Casa de 4. Flliala de turism. Monumentul osta^ului roman. ci se intri contribute poporului.F. au fondat in 1861 . Astfel. coca ce alestu o mai mare vecliime decit primul document ce dateaza din anul 1334. 0 tografiU mllncitoresc. 2. p ]a revolutia din 1848. 16. 20. 15..R. i . tinind academicianul 1 Mihalyi. 10.

-l.ie inscmnata de mai aici Festivalul de mifere si mai ales pasSri nai obiceiuri laice de turalizate precum si aprecia.naturii. ISzi de zestre incrustate.care s-au remarcat Fr. se va construi o I fabrics de confectii. liceul (d tier. productMj dustriala a crescut in | 1'atfi de 1945 de pesto de ori. ce se numarS printre marile obiective industriale ale Maramuresului si care isi va extinde GHID JURISTIC AL JUDETULUI c'apacitatea de Pro<jH viitor. pe lingS alto I tive.si conservate cu grijS. pentru pace. Iar sec^li: etnogrofie ?i ftiinfele DBO premiul ^Europa".intre cele douS rSzboaie monl. care incepe cu tanist maramuresean Arthur Ul mastilor.a. istoria miiji nolle blocuri de lo. oase manifestSri fol. Peste tot.hi/1 ni.clecembrie 1918.muitS boga^ie. Cu mai bine de 50 de ^i numeroase cluburi ani in urma. la sfir. interesanta prin simplitatea formelor si fncrestaturilor. Izei. de acum citeva sute de |c'i baza materials de o.ani.Stil"). Produsele fabf(j aici sint cunoscute in 31 ISri ale lumii. placi aglomerate si fibro-lemnoase.lenara a Maramuresului de |(e construite. O bunS parte din volumul productiei este solicitat pentru export.de plugSrie.tul ierbar al regretatului bololcloricS. o parte din ele fiind de subordonare republicans. venit traditional.a. fuse si furci de tors.iblioteca municipals. \Ci socialS. eel mai pe vaile Marei. i ternationale cistigind M. perioadS in. iar in timpul celui de al doilea rSzboi mondial participa la lup'ta impoti-iva fascismului.Mara" al Ca. ansamblul Case! de diale printr-o bogatS activiI liind eel mai impor.indeletniciri ale maramuresahlliiri' ce dispun de o pu. fntre cele • douS razboaie niondiale. Vi'jeului.Coman. Gheorghe Vornicu au L In municipiu activeazS fost puse bazele Muzeului dute de artisti amatori etnografic. pre. Se produce <ji un prototip de garnitura de mobila maramureseana. \n niiblul . p men^iune speciala me. mai • consemnate unita^i alejl ra|iei mestesugaresti/^H nea de cercetari Intreprinderea de m^B re a agriculturii s. Astfel.toatS stralucirea..nice. prestigiocsa manifesta. • ! produse sint cunosct^H preciate nu numai ^H parStorii din ^ara. ceul pedagogic. achizitionate tazS si o sesiune de co. In perspectiva imediata se va extinde asimilarea in produc^e a mobilei artistice (. dam peste 30 de tan din I continente ale globuB altS unitate insemnatli Intreprinderea de j>|M schimb auto.o colect. Ele oglindesc si sugereaza in lU'&ri stiin^ifice.il constituie Muzeul elnqgrai .Unitatea". ce insumeaza aproape 20 000 de planse i1 si al portului popular Valoarea cea mai mare a •roase sint si ansamblufolclorice sau iormatiile muzeului este data de Secjia tlce din judetele limitrofe de ctnografie. pSstorit sau alte t si institu^iile medico.nului. care realizeazS anual zeci de mil de garnituri cle mobilS.imbogatindu-se cu noi achiili 1 I'ultura a participat zi\ii si colec^ii. libertate si independen^a patriei. illnlre acestea. Sighetu Marma^iei oH important centru culW aici functioneaza Hceull dustrial . ce s-a remarcat ilu 30 de formatii ar. Printre cele mai mari este ^ombinatul de preluerare a lemnului. I'. ultima dispunind dc lunii decembrie se or. la care se mai ad| Scoa)a generals de muild $coa!a popularS de I Printre numeroasele instil /fle eultura ce fiinteazS in I arointim: Casa municipal! . Orasul Sighetu Marfli cunoaste o inflorire f£im cedent. carelor ale.tlo Indatul . prin stradaniile A marile unitS^i Indus.rSzboiul de fcsut. m alimentara si a materli de construe^ie. Una din cele mai tinere unitS^i industriale este Intreprinderea de surubiiri. scaune curbate..tiv turistic din acest centru pgruiul. iar in afl cincinal.. Vizitatorul Opierea Complexului de va putea admira unelte vechi Mcrare a lemnului. unelte si podoabe caslru a sanSta^ii si de asis. Col mai important obiec. Teatrul popular. scoli.V. Orice turist care revine dupa un timp in Sighetu Marmatiei constatS schimbSrile radicale pe care le-a suferit orasul dupa Eliberare. clasa munciloare ia parte activa la lupta organizatS de Partidul Comunist Roman impotriva exploatSrii.Dragos Vod. Alaturi dc industrli preluerare a lemnului. In prezent. trn cartier fiind situat in CosSului si Tisei. edificii de eultura s. Dancus s.tate.. te intimpina noul: unitS^i industriale. In oras exists o serie de intreprinderi industriale.a. ci. Nistor. muzeul isi desijou (Franca) Colierul de fasoara activitatea cu douS I si Discul de aur.prof. A urmat o perioadS in care muzeul s-a dezvoltat. Va apare toto4 ramura noua — constructoare de masii Industria usoarS prezentatS prin Faj tricotaje . blocuri pentru locuit. toate imARAMURES 97 . fic. Muzeul etno. care cuprinde Uin alte zone ale \&rii elemente ale culturii materiale si spirituale de o nease| participS la acest festiCu aceasta ocazie se or.

cu confortul si progresul lui. citeva constructii. . ului din Sighetu Marndl Pentru obtinerea culorisituata pe Dealul Dol lor vegctale. i l iiiu/. dar mai ales pe ora$ Pe dreapta.Diplome maramu'c ne". braserif.J?!LJ£S1. dintre care KAMURES doi sint declara^i monumente ale naturii.. care a constituit • unui filra documentar Itulut . toate cu mobilier si decora^iuni interioare adecvate.. aici ai> Iza sau Cosau..verdele tinaV'.jin_obeU§c I nduce aminte de locul !'• an fost executa^i de c&Ihftleristi patru partizani fr au actionat in Mun^ii Cnmuresului.). anonimS.rosul care nu putea fi decit infocat". constru•Ub torma de patrulater §i •II' <i romano-catolica (1736). se afla Hiuinentul ostasului roman.i virsta de cca 20v am. Posibilita^i de cazare ne ofera hotelul .. din care ele prin arcuri simple nu lipseste . prin bogatia si varietatea mo. mentale ale arhite( temperate si totodata rezispopulare din Maramure^ul tente la actiunea luminii §i nografic.streasini duble. .. Ill parcul din centrul oraIII a fost ridicat MonuM I M I . •ighotu Marma^iei a m\ uruditul loan Mihaly llp^a. de o mare vaprezinta trasaturile I loare plasticS. Interiorul ei este com| .ber in curs de organ tea si prospefimea culorii. Cu un rafinat deosebire de alte monun simt artistic tes&toarele de similare. Dupa vizita fScuta in oras.. secret delimit de un lui. albastru inchis. pentru cinstirea • innriei ostasilor cazu^i penII libertate. j. verde.galbenul ca arama".colesa" (mamaliga) cu brinza. Peste tot ei au adaugat noul. d scurgerca anilor. ridicat in au»i 1974.-jtasijor sovictici. covoare vechi aduse citeva gospodarli de familie. AsezatS intr-un loc dc $i acum mai intilnim pe de favorabil. legate cromatica anume. care "' r i l i i t via\a ui luptele •tru eliberarea Maramu•lul de sub ocupa^ia hor•to-liiUerista. Intilnim aici. cofetarie.. ceva asemanStor sugereaza pfidurea primavara.. acesta se ren covoare continuS si astSzi sa printr-un pridvor sprijini creeze frumuseti folosind o coloane cioplite.Tisa" (. bar de zi. JES^BS. I fM^a complexului cooperaNtl . prilej ideal de cunoastere a artei si traditiei maramuresene. la intran valoa Marei. In pare se afla si hotelul .Ardeaiul" (categ.Iemn din Once^ti.. Dup3 popasul de la Sighetu Marmatiei ne va fi greu sa dccidem direct! a in cart1 99 .pistrite cu migalu 51 fantezie. din care nu iipses.! cadrul secjiei de ftn< covoare vcchi si scoar|e ma.I3: _§' st. talentatului sculptor M M Popovici.verdele frunza". . 6 . I n intersec^ia strazilor ||u? Voda si Bogdan Voda.i Ili'runitatea patriei. doua saloane cu jocuri mecanice si biliard. a costumelor si obiceiurilor pasti'ate de milenii. 1 -XV". I) din centrul orasului (101 locuri). trebuie mulpoarta de Iemn la bil| t2 rabdare.Deservirea". Pe lingfi aceste unitafi functioneaza cite un rostaurant-autoservire. pricepere si o tede Iemn.. pastrindu-se ins& nealterate traclitiile mostenite din batrini.! liMi-i seculari. gradina de vara.t'iciu de Iemn — nionu puse in muzeu.ruja macului" s.ceriul" ceea ce trSdeazS me| (bleu). lucrate in Iemn dupa stilul local. bar de zi. independent* s. I)... toate tipuril* meinica cunoastere a planconstructie din rnediul ^ telor. Plopui (Populus nigra) are o circumferin^a a trunchiului de peste 8 m s. care impresioneaza _ne?ti. a oamenilor fiarnici si blinzi ai acestor locuri. 'eparte de centru. Restaurantul aferent ofera specialitati culinare alese.. .fiin^eaza o Bezervafie «!• ramuresene.Zimbrui'' (categ. calde. cu hotel. Aici intilnim numeros. care a fost •Inla prefecturii.te . costumul popular traditional. I. Dar covorul istoric — a fost constru< maramuresean incinta mai mesteri anonimi in anul i cu searnfi prin cromatica so. ce Iemn. pridvorul caselor de i .'(. cu pictur binSrii culorilor rosu. Din oras se pot face o serie de excursii.Dimu< inaramuresene din sec. [ Jndreptam spre parcul H M d i n a Morii" de la poalele . ce da Alte obiecte de valoare sint din secolul al XVIII-lea GHID JURISTIC AL JUDETULUI •nure se releva ^actualul I . linpla^a orasului. ce ex.. . Acest tivelor ca si exemplarele ex. Solovan.Marma^ia". mult solicitat do turisu pentru pozi^ia sa pitoreasca si confortul oferit (85 dc locuri cat. alaturi de Idyll romani. toate mentat prin pereti de | intr-o sincera izbucnire de Intr-o viziune sint^ optimism si bucurie. pinfi astazi nealterata purita.Este o construc^ie tipici1 brfi §i prin modalitatea com.. restaurant. crama. autorui lucrarii . blinde. Alaturi de acestea amintim Complexul de alimentatie publica .. purtind pecetea sirn^ numar restrins de maramusi gustului artistic rafinnt reseni. Iemn veche. ce rasare l'i i din unda limpede a (I. tSranului maramuresean.. precum si J>iseri( .galbenutul".Rezerva(ia de arhiliN'l prima insasi viata noua a pnpulara in aer liber a m oamenilor din Maramures. II) cu 31 de locuri. Muzeul define si o inteIn centrul ora^ului resantS colecfie de masti. care isi pustreaza hitecturft popular^ in a.categ.eului.a. hotelul .

78 Hotel-restaurant .s-o luani: sprc Sapinta pcntru a vizila . Libertatii nr. tate cu multe secole In u o .. Bogdan Voda nr. sau pe valoa Izoi ADRESE UTILE pentru a admira hi: lemn.. str. lancu nr. Libertatii nr. 23 Farmacia nr. I. Muresan nr. adevaratj juterii de arta populara. str. Mihai Viteazu nr. str. Bogdan VodA nr. 8 Hotel-restaurant . A. A. Drago? Voda nr. inegalabilc ale arhitecturii din de tara. Traian nr.. Libertatii nr. str.R.. insirate ca o salba GHID JURISTIC AL JUDETULUI de margele de-a lungul sculptate de Iza.. 28 II. str..Cimitiml vcsel" — unul dintre cele mai importante obioctivo turistice ale zonei. str. str. 10 Muzeul etnografic. Bogdan VodS nr. 17. str. 9 FiliaZa de turism.. 1 Comitetul municipal P.Zimbru". 1. cu por case traditionale acopcrit sindrila. PE VALEA IZEI Sighetu Marmafiei — Rozavlea — Bogdan Vod Sacel — Moisei — Borja — Pasul Prislop v_ VitXPoienilB lz«i ^S4? (D J 186 — 153 km) . str. adevarate muzce etnografice. 2 Automobil Clubul Roman.. Lenin nr. ••MKL i Baciului ^Rona la lisa Vaiea de voiaj C.Doina Maramuresului".C. Dealul Dn Statia de benzina.Tisa".F. 2 Oficiul de posta fi telecomunicafii. Din localitatea Vadu Izei ne inscriem pe un drum care strabate o serie de asezari. Bogdan Voda nr. 16. dar mai ales ct serici de lemn.R. str. str. str.Marmafia". Parcul Emmescu Hotel-restaurant . Bogdan Voda Restaurantul . 16 Cantina-restaurant nr. str. str. Dragos Voda nr. Parasim Sighetu Marmatiei. str.. pe valea pitoreasca a Viseului. Indifcrent directie ne indreptfin nem fascinati de farn cestor meleaguri caraj cheamS. 3 Libraria . str. Libertatii nr. 1 Rezervafia de arhitectura populara in acr liber. Traian nr. urmind soseaua spre Baia Mare. str. Bogdan Voda nr. V. 30 Spitalul unificat. 14 Consiliul popular municipal. Republicii nr. 10 Militia municipiului. 1 Cinematograful muncitoresc. 10 Magazinul alimentar nr. 1. str.. str. str. care ne va conduce spre Munlii Rodnci sau Maramurcsului. 21 Hotel . 14 Farmacia nr.Luceajarul".Ardealul". •. Bogdan Voda nr.

constructorul anonim. des! • arhitectura popular3 fn aer constructia Ias3 imprpslj liber de la Sighetu Marma. GHID TURISTIC AL JUDETULUI dovezi peremptorii ale continuitStii poporului roman pe aceste strSvechi melea^uri. Aici a existat o bi. Fortic dansuri si ansamfuldoric local au cucerit ill 11 de aur si respectiv [T pe tara cu ocazia conformatiilor artistice Hatori cu piesa . un drum nemont ne poate duce la inii-a si apoi la Glod. cu o* I^RAMURE? frumoasa plantatie de pini. Localieste asezata pe malul al Izei. Acoperisul este in pan. plantat partial cu pin. Pentru ca Rozalia nu avea cu cine sa se m8rite s-a rugat providentei ca unui din pitici sa creasca mare.relativ bine. sapaturile si se pare ca apartine arheologice au scos la iveaia man3stiri. »-/avlea (km 24). proprietatea lui Stanisi Chinezul. de o certa valoan Cresterea animalelor. iar ulterior. au opus o dirza reii(a in fata hoardei tacare jefuia Maramuresul. lemn... Aceasta. Dup3 unele | urme ale unei asezari dacice. mai ales po ] sudic. probabil. Toate acestea sint completate pe intreaga vale a Izei de o incintatoare succesiune de ||vilatea_ artistica de acunoscut in anii din binemeritata aprepo plan national. __serica de. a fost mutata pe < este acoperita cu tabia.. creativitate de lemn. incepe sa se largeasca. biserica a fost datata de specialist! ea exis. are doua rinduri de birne de stejar. ruga ce i-a fost indeplinita. cu turla simpia. 17. incit. legenda care spune ca aici tfaiau si locuiau oameni uriasi. Turla. in 1806. |p contintiare _yalea Izei se •tonza. in 1936. Se mai aflii frumusete arhitecturaia rSmasitele unui turn feudal. ce se deosebeste ra.( jjfla o asezare de la ^ epocii fierului. La Glod se l un monument de arhi|UrA in lemn. .de venituri ale Pe locul numit . zvelta. se nu. ocupa.In ansamblu ea se ca serica de lemn "(1795) care a £izeaza_printr-un echilij fost mutata la Rezervatia de proporfiilor. iar ferestrele sint Codru sau SSlaj. Slatinii. Dupa citeva sute de metri De pe un promonto de la intersectie travers3m. in hrisoave. Regele Carol I scuStnmtura de orice dare. Prezinta un acoperisj in panta repede cu c'oua nivele. sebita.tistica si arhitecturaia. unui no. puneri. iar din cftsatoria lor au rezultat maramuresenii de astazi. cu turla deosebit de inalta. numele localitatii Irmoaza provenind. in timp ce sp31a rufe in Iza.spirit inventiv demonstrl dical ca stil fata de alte con. Foarte aproape cle sosea. a carei mentiune. Intcresanta este legenda cunoscuta de batrinii din partea locului. saorigine al fra^ilor Pe. da. probatormai de aici.monumental. ad3postita de I u l Gogosa la est. Dupa traditie se spune cS ea a fost adusa 103 . Dup3 ce cifreazS o mare iscusint trecem peste podul de pe Iza. i n i i i l u r a (km 19).neaz3 stilul Indr3znet. Lo« spre Oncesti_ (km 4) unde. pe dreapta. din care o parte i-a pus in poaia pentru a-i arata tataiui ei. deosebit de inalta. cu gospodarii mari si frumoase. semintie din care la un moment dat a ramas doar unui ce avea o fata pc numo Rozalia. cc \ bratSri si celturi. a intilnit pe malul riului numerosi oameni minusculi. Batrinul i-a explicat ca piticii se trag din neamul romanilor si ca acestia vor stapini in viitor Maramuresul. alul We. scunda. unde.din birne masive de bil local. 1717. constituie sursa principals care nu stirbesc din pi)' cul asezSrii. iesirea din Strimtura. deasupra soclului de piatrS. tiga apare Dealul Veil.retele altar. Peretii sint fa apartinind. Edificll| mari.ridicat edificii modern' . pe care se afia se numeste dealul CetSteaua.Jemn parc3 riul Mara si ne indreptam vita sa o vizitam. 11(111 inainte de a ajunge 'Initura.fost ridicat initial pe ta domoala. Pictura se p3strj Birsana (km 11).1 tia de baz3 a locuitorilor. Este biserica de lemn ridicata in anul mcmorabil al ultimei navaiiri a tatarilor.Balada ntca". Turla este simpia. pe plafon i teaza din anul 1326. ncuitorii acestei conume. NSnesti (km 9). ne intimpina o constructie eleganta.•ipreciati rapsozi popuA l i t la Siatioara cit si l s-au gasit izvoare cu minerale. che si era nou3. Peretii fnalti de circa 6 m smt baza sa mai Iarg3 sear construiti din birne inguste cu tipul de turia din • de brad. mara printre cele mai mari AlSturi de casele vod localitati de pe yalea Izei.'si Dealul Dumbravii la vest.'Im( tind la hotarul dintre era ve. Cunos•a din 1326. Prima mentiune documentara referitoare la existenta localitfitii dateaza din anul 1373. iar structii similare din zon3.. Ea a fost construita din birne solide de brad iar la baz3. din care sa tiei de pe Dealul Dobaies. ascutita ca un pumnal. a fost descoperit uq depozit de bronz.truita in anul^i3_64.. cind prin•) act. deosebit gust al frumr ne apare in fata o _bisericS indrazneaia. ce schimba tonul genenl peisajului depresiunii.

Codicele de firmatS si de alta descoperiJrnd".i'l.cnasta sa fi apartinut voier"una din cele mai vechi vodului Bogdan.. la casa cu nr. j Din soseaua principals se Revenim la traseul prli desprinde pe dreapta un alt pal.u. §i la Pol gasindu-se elemente ornamen.n. aco•Ul eta j at. deasupra portitei teres local.•oresp'-. No indreptam spre comuna lui Bogdan de Cuhea — tl Botiza (10 km pe abatere). ii ' I i a (biserica din vale) N/n din 1699. Au mai fost gasite virfuri de sfige^i. Nu este exclus ca am podul bisericii s-a pas.mentar din 1364. Una dintre "zata. Ambele •III au fost construite dufcw-la. Portilc do lemn din aceas. dar mai ales prin usa din Localitatea are semn stejar.Sapfiturile arheologice efectuate pe un promontoriu pe malul sting al Izei. tot pe I f. avind dimensiunile do 23/11. parere con\\ romanesti: ". lanci de fier.tia Poienile Izei..familie nobila. De m.i cea mai veclie carte dreapta.. conform traI | ir un deal. cioA ilintr-o singura bucata Icnin. de la intrare cu o istorice.Izei.ruginoasa.cea de la Sieu.de valea leudului. ^Iri intilnim multe icoane iititia. I'lnvcun.'ji plan. se pfis• destul de bine. cu un turn-clopotnila.Diplome maramurefen*' < 1599. Pictura uuta in secolele XV— I In stil bizantin. raol/. Mentionam n i a in Maramures a wi'tului lui Petru Movilfi. cu tfiietura ondu- — localitate cu rezonante istoricc.5 llcvonim la soseaua mo. de unde a respins in repetate rinduri tentative regelui Ungariei de a-si instaura suprema^ia asupra Moldovei. Drtll| pie a celei de la Rozavlea. fiind atestatS arcada si un ancadrament re. au scos la iveala temeliile de piatra ale unei locuin^e incendiate. famll pitulata pe valea cu acelasi ai cSrei membrii si-au tm nume. stilpii pre.^edinta a voievodului Bogdan.necolele XIV fi XV".. prin aooea teva izvoare de ap3 mil ca ele sint construitc din mai sulfuroasa. Aceasta a fost si IAMURE? .ata si strabatem pri.narea jugurilor pentru Biserica de lemn did tari. carol rrate cu mult gust de mes. ceramica. bicarbonatatl multe elemente. centrul civic. tot al cul uneia mai vechi distrusa mesteri iscusiti in con prin incendiere de catre ta. dreptam spre localitateaj ce no conduce la $ieu (1 km). Se pastreazfi si citeva trul comunei a fost col picturi pe lemn si urme din its dupa acelasi plan pictura exterioara. mcietorul Moldovei. orn de culture 'i mitropolit al Kievului. este 1'osta re.. 93. ascunsa parca Intre un aport important in vldj dealurile din jur. Este renumita in mul maramuresean ales ]M OHIO JURISTIC AL JUDETULUI •IM ml) ii (. este urcare in turn. in care predominS soa. exemplar unic in re facuta linga sosea. devenind primul domn de sine statator al Moldovei.ma.ristii Maramuresului cumentarS. se poa(l rele. zita o biserica de lemn. turla simplS. In anul 1343 Bogdan Voda s-a razvratit impotriva' regelui Ungariei Ludovic I de Anjou. pinteni de cavaleri. .localitate se leaga numele tura pare a fi una din cele loan Mihalyi. se afl tato pina acurn. care in 1359 trece Carpatii cu ceata lui de viteji peste pasul Prislop ^i interne! aza statul feudal moldovenesc. motiv pentru care a trecut in Moldova. DupS cca 7 km ne drum modernizat (DJ 171 A). Ea modernizat nc conduce^ so remarcS printr-un pridvor. ideal loc •bMTvatie. la intrare in comunS. i it.tesutul scoartelor.trul de comuna.si sub vechea denumire de Cuhea. din lemn de |( i n geamuri mici. incon jurata de un pavaj si o palisada. autorul lucrj mai vechi. cunoscutS . frnll nioase proprii. Prin elevate si arhitec. descend din voievodul Inga.sit. •bit de elegants. fiind amenajl zinta o sculptura redusa sau stabilimentele unor bai rli sint simpli.aici dintr-o alta localitate din Maramures si ridicata pe lo. vizavi :1 este considerat si dc o bisericuta de lemn asejL'i-ntru dc ceramics ce se manutoare cu cea do la Nallrca printr-un pronun^at ncsti. politica si culturalS a Mnr( In anul 1373 localitatea muresului. so pot vizita cele IblM'rici de lemn — mo^^E istorice. situata la 3 km rlc tale. El a fost eelJH Botiza a sarbatorit 600 de tii doctor in drept dintra J ani de la prima atestare do.nascut la lend in 1844. este socotita cea Rfcche din Maramures. aproapo o co. dlntf tori locali dupa modele inge. construita in i i . Este vorba de funda| al ornamentului floral tiile unei biserici de piatra. fSra H restaurata. InteresantS. in centrul comunei Ilinlja romana. Re^in atentia si crucile dc lemn din cimitir lu. situata pe versantul nordH Aici se afla o construc^ie Muntilor Tibles si strabll monumentala.lonti ai Komane. Pe Valea Sasului.site conservate sub un acoperis de sindrila si care pot t sat turistic din MaramuBogdan Voda (km 37) fi vizitate. in ( ta zona prezinta o Jjarticularitatc fa{a de cele prezen. probabil din anul .m.

~l| decor natural pitoresc. Dragomiresti (km dintii mentiune docur referitoare la aceasta dateaza din anul 138S muna este asezatfi in destul de ingusta a Frumoasa biserica de la Muzeului satul Bucureijti provinc de Salistea de Sus Localitatea este atcstatl cumentar din anul intrare.La manastire". in care se imbinfi stilul gotic cu eel bizantin.Ruptul sterpclor". fasoara. Locul este cunoscut sub numele . ti :j:. I).. Ea stirneste admiratia vizitatorilor atit prin linia arhitecturala unica cit si prin frescele din interior de o mare boga^ie coloristicS. romanilor Stefan si loan. S-au constrU sec^ii care se afla s najul Intreprinderif mureseana" din Sighctu ma^iei (Sectia de Sectia de impletituri iele $i Sectia metalica). In Preluca Lesped pe Izvorul Baicuiui. m: s . _^<a_exterior.prima biserica dc piatra consfruita in aceasta zona daUnd dc la inceputul secolului al XVI-lea. un fol loana infinita maraml na". din familia Bogdanestilor. Una din cele mai interesante si frumoaso constructii de acest gen. di: ceremonial stravechi.!a s"irbatoa. fiii lui luga. in luna mai. pe locul uneia mai vechi. cuprinzlnd 121 de sate. Datorita valorii picturii murale. oamenii regelui. aceste opere sint studiate si apreciate de sute de artisti din tarS si strainSGHID JURISTIC AL JUDEJULUI tate. Se mai poate vizita bisorica de lemn-monument istoric.'o oil1 . desenul remarcindu-se printr-o deosebitS vigoare.. Biserica voevodala a Bogdanestilor a fost inal^ata intre anii 1330 si 1340 de catre voievozii romani ai Maramuresului. pe stinga. ne pinS dealul Osoiu. pe orizontalS. §£]]• lemn in anul 1801 i. Aici se va construi tate de cazare (cat. funia alit de c. ambele incalzite la flacara vie a suflctului omului din Maramures. Aici se rnai un candelabru . reaza idcca de continulli Demn de mention tru aceasta localitate dustria creata in uljB rioada aci.i ristica zonei.| tiparituri vechi. de jur| jur esle sculptat un lemn. construita in anul 1722 din birne groase do brad.ti. din lemn. Printr-un act din 1353 regole Ludovic T recunoaste dreptul asupra mosiei Cuhea. In prima jumatate a veacului al XVIlea Cuhea reprezintS centrul posesiunilor BogdSnestilor de pe vaile Tzei si Viseului. avindu-iji originea intr-o veche uniune de obsti taranes. iafj v> i \ — 3 M o \ \ a: UJ Y~ \ r ' I/ -I ^ *• •9.

i loviturile necrutatoare ale romani si sovietici. locul numit . in partea dreapta. prin largirea tinere. . in DN 18. Tipul de vase de cunoscuta sub numele de apreciate mai mult sint ^Biserica Nistorestilor".l i ' horthyste in retragere.slrinsa parca in chi.. apreciaz3 La ie^irea din aceasta lo. care a mai trait bolnav in urma acestui ?oc puternic pina in anul 1948 si Vasile Petean. pridvorului. de ase•a. devin luc Biserica . {ilor. Transilvaniei". iesind noaptea de sub cadavre — Vasile Ivascu.poate fi considerata drept interesanto ductele indraznctc ale caii din cele maiara ramici din t noastrS. pe lingS faptul c spinarile unor dealuri. apare aproape la In ornamentarea mijloc. se folose^te o tehnica Aici se pastreaza suficient §i simpla.Ceramica de calitate ne atrag atentia via. in a•ea c3ruia se afl& limita ! ui Maramures cu judeistrita-Nasaud (Dealul tei: 6 km. ilirectie sudica. Ill)..vada materiala pertinent ma cu aproape 30 de ani. uni. pe partea stinga. Prin masacrul din acea cumplita noapte. lul Seciu.tre altele: . pe alul Boresei (alt. au supravietuit.. cana.. dea. se mai tre care .. tru de olari din Romanj unde Iza este marginita de care. Pe vasul us de bine pictura si numeroase deseneaz3 cu o piatra picturi pe lemn. autoritatile horthyste au adunat un num8r de 31 tarani care au sprijinit pe partizani. horthystii au incendiat sute de gospodarii din comuna. mes peste o punte ce leaga cele care-1 practica cu mul doua maluri ale vaii Iza. multa jale si durere. se poate Itn Izvorul Albastru al Izei. prin. Ari i . iiiument al naturii (7 km).straveche tradifie. Aici s-a realizat filmul artistic . AlSturi cred Banateanu in IU de turnul obi?nuit.Virful coastei". din care una se pfistreazS §i azi.e. uitat nici faptul ca ccl mai nordic centru de nic-a rosie nesmfiltuita de ritoriul patriei noasExistenta sa — ca un i al unor forme cultuti-avechi — ii confera o dreptul de a fi conia drept o .lorata si a podului peste i Viseu.it3.Buleni" se trece unica in felul ei. localitate formelor ceramicei dacifl GHID JURISTIC AL JUDETULUI dintre cele mai ilc. dupa ardere. mte de a parasi Sace>'cem pe sub un viaDin acest punct prin spate apare Dealul i — o adevarata pira:iaturala. 853 m) . In disperare si in ura lor neputincioasa. Pe locul unde se afla cea de a doua cas3 a fost ridicat un obelise in memoria acestor eroi. care s birne de brad in anul 1722.. Moisei (km 136 pe DN 18) " alta . nose ins3 si forme apr descinse direct din mode Saccl (km 49). dar mai cu seama prin munca eroica a minunatilor s3i locuitori. ferate Salva-Viseu. de dimensielementele decorative.localitate cu prqulc rezonante istorice. Salva 45 km). A ramas doar o imensa vatr3 de cenu?a i?i multa.Ultima frontiers a mortii". grav ranifi.. Este singurul c In apropiere de km 47. sud drumul continua (ealul Stefanitei. cu o straveche In central comunei se aflfi dacica in confection. cupa in acela$i timp de Acoperisul prezinta doua nimiterea stafetei acestel vele.. dar lustruita. Din Dealul Boresei. deasupra pridvorului.. Moiseiul a devenit un . silite paraseasca ultimii kiloi. apoi au fost secerati de necrutatoarele mitraliere prin ferestrele caselor.din Fata" se afla Tot inainte de ardere.Popasul Izei" smaltuita. document inca viu de art Rodnei. ceramica rofie de tru eel din .Arta populara din in nulet mai scund (clopotnita).sus. ori s-au impotrivit jafului savirsit de ocupanti ?i i-au adus la Moisei. unde gasim specialitati maramuresene.?ic timpina cabana . i traversarea unei linii de i. Ulterior pridvorul ei a fost dul. in culoare neagra.rezervatie ifica". Doar doi dintre ei. e continuam drumul isarit pe DN 17 C. Eve109 .unna anului 1944. datorita adaosuletniciri strSbune ge lui ulterior. In autohtoniei $i continuitatll ultimul plan apar Muntii nice a poporului nostru. se gaseste un tur.. comuna a fost reconstruita cu ajutorul statului.diferite.. ••. (categ. Aici i-au inchis in doua case s3rac3cioase. inca in viata. '. ulcica si ulc Cunoscutul etnograf largit cu circa 6 m. Nu trebuie. s la mai pu^in de 1000 m de seaz3 $i liniile sinuoa sosea. doua monumente de arhltec.ri de pamint romanesc. Esi indeminare meste dificiul a fost construit din nase Cocean. ne inlucreaza o ceramica ro.telor de ceramica n tura populara de lemn. Pen. io. comis un act de masacru .RAMURES precum §i alte fapte condamnate de posteritate. construita prin munca voluntara in ur. civilizatie. In acea noapte odioasa si singeroasa de octombrie. Turla.Lidice" al Maramuresului. Pe cenusa razboiului. Monumentul de la Moisei evoca un moment dramatic din istoria acestui tinut.a = niireasa in dialectal) si dupa 12 km ajunM la Moisei. dupa crima si jaf.cole?a" cu brinza.

O imitate este sec^ia de ni si cxplorari geoiind situat intr-o zona liiu-a. 'iiusei.atarea minierfi cu cele mine: Toroioaga. pc un mamelon. in locul numit .Alexandru Sahia". Printre acestea mentionam deschiderea §i punerea in exploatare a zacamintului de minereuri neferoase .. Cind strigam cd pling pruncufii Mai ruu xlobozeau plumbupii. darea in folosinta a unui numar de aproape 1000 de apartamente ?.. mura unui copac.lntr-o vineri dimineafd Pd o negura si ceapd Litananfii ca ne-o prins $i-n cea casd ne-o inchis. Pictura.. sculptorul Vida Gheza a realizat un ansamblu monumental format din 12 siluete de barbati. m la jeie<. candelabrul. zat de Studioul dc i .-. Pietrosului Rodnei d...o .' • ' matori.. XIV). investigind si reusind sS afle numele tuturor eroilor. Cind strigam eliberaie Romania noastra mare $i mai jib ne-o impuscare. poarta . . n populate de 25467 de "tori. in cadrul Concursului \» al formatiilor artistic. Cind rugatu-i-am mincare Cenderii ne-o impuscare.KroiiS Moisei" in interpret.nimentul reprczinta un inotiv de inspira^ie pentru creatia popularS.arniciei si iscusintei acestor locuri.-' . Coman din Moisei. in apropiere de cea de zid.. Repedei. Biscov. la o distan^a de Hf km de la Baia Mare s. Pitoreasca localita." irsa a cunoscut in ultiani o mare dezvoltare. Importante sint ^i perspectivele economice.sea averea lui Bogdan .• numita Cuhnea. asezare la poalele lilorir«lodnei. (km 143) este si^•A in extremitatea estica a ^K|nlui. o dovada in . sau asce. Moiseni. care a creat echipajul ... cioplitura de lemn in cu^it (sec. printr-o nota de eleganta ^i echilibru.. Triodul 111 . pinfl acum necunoscuti. format din pionieri entuziasti. XV). asezata pe o colina. la ulinea medie de 700 m. fera tiiristilor condifii pas la cabana ." In apropierea locului de tristS aducere _. precum §i BMagura 2". IH'KSA.i H km de Sighetu Marmatiei. in fata casei unde s-a comis masacrul.Capra (categ. i . un potir de argint si citeva carti vechi de valoare patrimonial.e..!. tacolul: Balada . troasa.sul. 'lati din Moldova. initial cioplit in lemn. Cele 12 coloane simbolizcazS lunile anului (12 raze din cultul soarelui). Prezinta un acoperis cu douS nivele s.Urmasii lui Dragos Voda". orasul are un secilc exploatare si industriaMAkAMURE? liy.". Borsa si aloua Salistele.„„„ j:_ »' • sirea din Moisei. Un all 'cului este torsul in iiersului. 28 de lo cazare). cu • leud.. pe motiv de infidelitate de coroana ?i rSsplateste n^a lui Bale si Drag.. . Un interesant obiectiv turistic il constituie biserica de lemn din centrul ora^ului. in anul 1765. iar restul masti populare.. Ill. aminte. ^.u4ii. In aceasta zona J. se iritihde o km pe vaile Viseului. printre care Evanghelionul (1701). amindoua -le. cSutind.. cu . y 11.. pe atit de pr In timpul lucrului la < leganutul este agfltat ti.i doua pridvoare suprapuse. i-ima atestare referitoarc iiorsa dateaza din anul • datfi inscrisa pe un do. T!n interes deosebit prezintS citeva picturi pe lemn.a. i. Ea a fost incendiatS de tatari in 1717 si refScuta de localnici in anul urmator din lemn de brad.Dealul Bucatii. Intr-una din baladele populare se spune: a Cost . mai reprezentativa uni"I'onomicS a orasului este . se pastreaza destul de bine si a fost executat5 in culori vegctale de Zaharia Zugrav.. in marea lor majo. unde lui este mai ferit.it regal prin care se . construirea unei centrale telefonice automate.Gura Baii".. poalele Masivului R.La Grosi".. luminarea din ceara de albine (sec. Zflcamin:"4e begat in elemente predominind cuprul.. Se distinge printr-un remarcabil efect arhitectonic. la buza padurfi de brad.mineri sau muncitori -licri. ulterior transpus in piatra. Dornici de a descoperi identitatea eroilor ei au colindat multe sate din judetele limitrofe. care se transforma intr-o fabrica de binale si usi celulare. amplificarea capacitfitii de productie la mina . samblului folclorie it | . pregatind ast mai dificilS ce va M care va coincide cu sarea Pasului Prisloj > Moldova.are a luamului. pe pinza. si subiectul unui film ..coconul" (copiiui/ leganuf atirnat pe umerjjj procedeu pe cit de inj si simplu. de fapt doua figuri de maramureseni. edilitare si social-culturale din actualul cincinal.-.jcLipind i 1 si cucerind medalia > i . . PlinS de semnificatie rfimine initiative profesorului Gh. sau de la Borsa pe val. Tislei. '. baladS ce a con . care dateaza din jurul anului 1400. Bur• si Gura Bail. CHID JURISTIC AL JUDETULUI 5 nului cultural.

e ale tubului di(1. Pozi^ia geografica la poalele Muntilor Rodnei..3 paturi.marcate ne poarta spre masi& dln vele muntoase din impreju"^ practicarea tcS aces^ rimi.(1725) si o biblie pe pergament tradusa de Samuel Micu Klein in 1795.S r Hotlul. Complexul este i. ru lini. Aici se va construi un nou pavilion cu 250 locuri. rtu •i ( s-jss -r i»r^s biblioteca s. prezen^a i lui asocial cu altitudine..ie pentru 1 i plegantc orice drumet s.calitaVile de pe valea Somellcl §ului. Ansamblul . dooscbire pe vale Apele minerale ca< bicarbonatate. velit cu ** ^ asbo"^\mita perfect sm.ca. La iesirea din orn indreptam spre Stat de ocUhnS Borsa (km < situata la confluenta \ lui cu piriul Fintina i ' altitudine medic de 8 > cea mai reprez?ntativa za turisticS din judet sajul salbatic. vi Dupa ce hoardele tataresti au apacitatea totam de pradat s. clorurosodiqe l| pozltie chimica ce seori de la un izvor lit in ciuda faptului cfl sint foarte apropiate. t ia arhitectului Auiei inceputul secolului al XV11IS a proiectat c^. Printre unitatile socialculturale amintim: Spitalul uml'icat. puternic si modern centra minier aseGHID TURISTIC AL JUDETULUI zat la poalelo ioaga (1 930 m) si n care dispune de lui club muncitoresc 9! santa biblioteca Aici se afla sediul 1:1 miniere si Sectia dr Id t. in 1717 are loc ultima incursiune tatarasca de mare amploare in Mara..n dintre cele mai favorabil' Introgul complex de 1'actn naturali recomanda statium si pentru tratamentul uni boli pulmonare. unde na. Din centrul orasului.i jefuit mai intii lo. celelaUc^spaDe numele Iocalita1.i").< fera sta^iunii calitati ti .ii Bordestinate pentru cei nl sa se leaga un eveniment pela odihna._ * _-\ ciY\ — . to la platoul de sub virful §tiol l(.a. 11—III 72 de locuri). si Maramuresului.iuni si explorari «' So pot intreprin ' prin imprejurimi fiind deosebit de n' Regiunea este bog i voare de apa mi. Casa de cultura.5 afec^iuni cronicc km). se organizeaza i^ate in sUl ^ cxcursii cu autocarul in zo. spre stinga. la parter are un complex de alimentatie publics format ain restaurant cu sec^ie lacto.5 km). incearca sa se retraga oL.. confera orasului atributele unui puternic centru turistic.. dar sint '"T. toresti.Iezer" (cat.. . seU naturale inedite cum este cascada ."" ioane cu MO oprHi si invinsi la Cavnic §i Strimtura.. Grupul ijcolar minier.de^o^ ^asPeriodic. in plina im. va deosctaita. iar in continuare pma cailor urinare. O serie de poteci marcate sun nemarcate ne poarta prin vai salbatice. monumcntaia creatie a naturii ce stirneste admirat. anemii. bucurindu-se de aprecieri elogioase. care ne rezerva frumusport dc iarna.Cercanelul" ai Casei de cultura a i'ost prezent intr-o serie de \&ri europene (Ungaria. Numeroase poteci . sin..i o sala pentru proiec^ii de filme. (\ascada-. interesanta a ca trecut pe aceste meleaguri la iloasa si P' f A ^S . baie. cinematograf s. calci ziene.1/vorul Cailor". putem vizita Biiile Borsa (6 km). cu locu. cu imprejurimi fermecatoare. . din tura si-a desfasurat intreaga u trambulina olimt'antezie.rea lea.stea caracteristica oraselor de munte. scoli generaie.. de linga cascada tn imprejurimi se . In aiara hotepune de un parking.. Complexul turistic dis. broi' 11. utice de odihna si renv. a molidului. Biblioteca oraseneasca._— legat printr-o Unie__de_telcat eficiente in tracabin& de Poiana Runcu (3. a§a Incit aleg ca ale sistemului «V -''"•' j-SJS s&sz~ 113 MARAMURE5 . cu ape . paralel cu riul amintit.a. pe culmi donioale sau creste ce se avinta impetuos spre inal^imi si unde deseori po^i fi intimpinat de caprele negre sau de Vipetele de alarma ale marmotei.Poteci in mun1. dupa cc traversam podul peste riul Tisla. valorificate mediDe aici se pot face excursii in imprejurrmi.lzvorul Cailor" se va con^ezeMa mofetelor strui o linie de teleschi. b rad. Revenim in orasul i Ne continuam traseul ) torescul drum national face legfitura intre Mil' res si Moldova peste Prislop (141G m). in nord. (vezi capitolul . in care invata circa 4 000 copii.. '. camera are — f^de'area P-mures (cca 14 000 de tatari). In central orasului aproape de confluence Ti?lei cu Viseul se afla hotelul . bar de zi. Anglia.. Belgia). Astfel.. n Cu acopensul \u nele turistice ale Maramure. in sud. spre Moldova pe la Lapus sau pe valea Izei. i . irt H de schi. anwl (90 tn).sului sau in nordul Moldovei.

cusaturi. care-si au originea la mari adincimi.a rezida in faptul c£ rill este alimentat pe parcurs t mai multe izvoare subte^ARAMURES Un mare numar de prizonieri au fost eliberati. str. str. Potrivit loc de cazan ntem (I416 (I 4 ffi m).padure batrina *» . 199 / ilnlogia. '"l ae-al doilea razboi (cazemate distruse.T.Taftral *ti»n. ... M. apare un lii'iincl in apropierea lacului • ugrement Tepli|a care are • '.Caminul". ^ dc Pasul ~nd- dezvflluie o_ panorama un Peisaj unic. iar in .F.T. De refinut cS..*n rnuntii Mi * UJ w sau Rodnei ost. apa ajungind la suprafa^a cu o temperatura mai ridicata decit cea a lacului.„«. Libertatii nr. str. tnainte de a intra in sail Tisa. pe stinga. in ch-eaptu ( 23 03 m) din . dn ' m a doua duminicfl august. Dragos Voda nr. Liberta^ii nr . 3 il P. rvire. cai de acces: auto 51 C.R. Libertatii nr..F. str. ^rituale stabilite intrj ««rU folclorului) crntee dansului popuiar din -rori.Mi. str.^i ihflliate plaiurile fermecatoaI ulc vfiii Viseului. 6 tinul . diferite obiecte de etnografie. o altd importanta zona turisticfi a \&rii. str. 18 dc economii fi consemnafiuni. str.Ud> MaramureS) Suceava) ** s? inHlnesc aici in f i t . 203 C..i sa salveze comori inestimabile de artfi populara din zona. au fost confirmate si proprietatile radioactive ale acestor ape.i de odihna ?i tratament mtua este drumul national (. raagazin. fl el dm tar3' car« evoca tra la Ic . str. Victoriei nr. 115 . Muntii Ma. str. copaci si bolovani enormi sint praValiti asupra tatarilor de cfitre locuitorii Borsei si cei din localitafile apropiate. vecine (Bistri^.. Cei care au remit r « scape au . SPlritUaW re f aramure e ""• voni ™ ? «i> mol. se rem 'f"^11611'' ^ «>„„ Urme ale ce d e a T-.stiut ca apa din riul r p l i t a nu inghea^fi niciodata. traseu ce Mrriti! paralel cu eel de pe Xlra Izei.Iezer". ceramica de Sacel. str. «tiei trainlce 5i w .Rodnei.. str. .uprafa^a de circa 5 ha.185 PE VALEA VI§EULUI I Sighetu Marma{iei — Rona de Jos — Vi$eu de Sus (Dn 18 — 59 km. "MI i/. iar prSzile capturate. Bogdan VodS) . drum B8E UTILE ce ne poarta spre nordul Moldovei. o agreabila mn a ajunge a ft 1'asul Prislop drumul H|_ in serpentine pinfi ll< ii Bistritei Aurii.R. care au reus^t sfi achizi^ioneze in timp s. In plus. Liberta^ii nr.. Droni Propiere d6 ut: t septem7. 175 octa nr.. la Festivalul ^ nterjudefean . Victoriei rlo noastra. OH/D TURISTIC AL JUDEJULUI rane.. 112 Miorifa. Vom admira aici o eclectic de icoane pe sticla. Libert&tii nr. 25. 9 itl .Hora la r ^". IT iese din Sighetu Mar•|li'i in direc^ie nord-vesW (pe str. Astfel." P arta snerifi " "lasiva de *. tfif-nr-i! —*. Libertatii nr. Victoriei nr.*.) •() alt§ posibilitate de a PIIIK<' la Moisei sau la StaiiHiH'. la aceasta acjiune au participat si femeile din Borsa. In f tuguiat yfrful "'. amplasafi pe culmile din jurul strimtorii.. 213 i / n i i popular orasenesc. pecetare.R. Prima localitate din vasta lunca a riului Tisa este asezarea cu acela?i nume — Tisa (km 72) — unde avem ocazia sa vizitam un adevarat muzeu al pasiona^ilor so^i Pipa?. una din cele ma ^ t^oase manifestfiri de a .ICa 20nei' este sir. Victoriei nr.

i >oarta semnatura unor jl pictori si sculp tori i . t© at ill Jus tc biserica de lemn agezata ^ HCoast3a. do-. Baciuiui Mare" Valea t«nc/*J| la TisA it Suj V. Ciupe.din anul 1360. Mii. nucul american (Jumna niyra). ceea ce este mai curios. • i l i (km 73). Biitu / \ "S. T. se afla baile de apfi sarata de_la Costiui. la care se p«ate ajunge pe o ull\& ce se desprinde din §osea (300 m). dar sobra. cu unele elemente imprumutate de la maramureseni. P.i. la o departare de 3 km.. care au un port simplu. localitate .irc dendrologic in care ••tc-aza o serie de arbori blli'i printre care arborele I lulele (Liriodendron tulimru). j Trci/em pe linga Craciu. Rona de Sus (km 79) este atestata documentar din 1360. Pe locul unde se afla astazi satul. Agricola.a. La iesirea din localitate. Erdos. pin5 la tesutul proI »ls al covoarelor. veche asezare. ' |«Mi ales covoarel<^ vopIn culori vegetale. Bil^iu DanMnga scoala generala din i uila apropiere. Are acoperisul in panta repede. i. Irlmescu. Baba. construita in totalitate din lemn de stejar. Popula^ia este formata din ucrainieni. B. C. 'inarea colec^iilor creste utr-o serie de lucrari. cu o surprinzatoare armonie a propor^iilor.. A. spre deosebire de surorile lor de pe valea Marei sau Cosaului. Printre Ifuctiile turistice do aici cs- */•» /. Tsuga canadeni.. Ea prezinta unele trasfituri asemanatoare cu cea de la Borja. Magnolia specla.. A.11 I'.liuita de dealuri frumoa[ Este menyonata in hrii«\ i. se crede ca in primele secole ale mileniului II ar 11 existat o fortareatfi numita .. iar extragerea zacamintului de sare . exprimatS in lucrarea . Este o veritabilS reu^ita arhitecturala. H. Vida GheApostol s. au o sculptura mai pu^in spectaculoasS. Mihalyi. in dreapta soselei na^ionale. Caragea.. lasam in stin| comuna Bocicoiu Mare. prepararea culm.Castellum". precum rari ale graficienilor: ' '. platan ^liilnrius occidentalism etc. rii^ intreglme de reput'olec'tlonari si mesteri Mliirl.i. JiquiThorma. uS pridvoare suprapuse. iasa. unde. semnalam . o •llr din acestia fiind ocroI pcntru raritatea.Diplome maramure$ene" se exploata sare Incfi din secolul al Vl-lea si e posibil chiar din secolul al IIlea.ar. valoa|il lur esteticfi s?i vlrsta. inceplnd de la miculegere a petalelor I'lori sau alte organe | jiluntelor. II dupa ce depasim calea mtd ne indreptam spre RoI de Jos (km 75). cu doua nivele §i.dupfi parerea eruditului I. A. cu elemente proprii zonei. Fertile de lemn din aceastfi localitate. l ca: I.

yi£ita a orafjului o constiPortul popular <li i speciale.) s-a umenajat un strand si btii care au cfecto terapeutice multiple. Aici este zo. 185). probabil. ffecvent Vlseu de Jos lasam in dreaprata. ginecologice. Nu departe de bai se afla laricetul de la Costiui declarat rezerva^ie naturala. \erde. Tratamentul se recomanda in afectiuni reumatismale ale aparatului locomotor. pina la de ucrainleni. lo. in vederea ocro.i mai cu seama losvaii Viseului strAJl Mun^ii Maramurpsiilni .adre«|B lostri^ei (Hucho hucho). Spre deosebire dfl "\ 'A in \ar& doar in apele forestiera (U.Sus — se insira pe partea stiin^a.\\& de alcaloizi a Fabricii orizontale in negru si pfl caliu sail galben si r. lostri^a are corpul tive industriale este Fabrica masa este maiestrit md clt.te pentru MaramuBistra (D. general in portul maniniy uument al naturii.-. In 1539 se iau masuri pentru repararea castelului care sa poata rezista impotriva unui eventual asalt din partea turcilor. Secicsc are zadia (fota) cu d b ! ivamure^ printre care Rus.minti Unitatea de exploatare \ colorit. La Costiui (450 rn alt. _„„ zona desfata pri. gassizi) — disparut din alte continuam drumul Jrei nume vine. ca.).J. care se continua anul JL411.F. ganizat si o sesiune • < iseaua asf altata cc urconfluen\a cu Vaserul. pe vechea fortareata se construieste un castol bine intarit. strabatmd o padure de foioase.' oras situat in partea de est pe suprafe^e mari au f| pitoreasca. care mai poate fi intil. de unde III portului de pe vaiea rioase daune ihtiofaunei din soara panorama ml] zona s. Vi^eu beneficiaza de ma. flu Fa^a Cremenesii se ail& jJungat (Leuciscus sou."! M iu care un sector al riu. Tot in apele din aceasta pentinc frumoase nr turistului cu peisaje zona intilnim o specie endespre intersectia.J. Padurile care se ' i i i ne poarta printr-o zo.ce mai insemnate se pot aracteristici legate mai afl "•. Dupa co in 1353 tinutul minier al Ccstiuiului devine domeniu regal. lea Izei. protcctoarea casniciei). la mica de pes. g:ill) i m. Existenta locali ta drumul comunal re duce i in zona. Aici se afla un motel §i 20 de casute (70 loc."im va. ^Terapia" din Cluj-Napoca. cu multe flori si verdeaVa.re^ — albisoara sau cleanul defileul Viseului. Tisa. Bistra. Continuam s3 OHIO JURISTIC AL JUDETULUI este cu desavirsire interzis.tritei. de forma cilindrica. lea Visevilui se in(.).ffin opaduri de foioase.s« facea dupa metodele folosite de romani. capabil sa apere niinele si minerii in caz de atac din al'ara. Gh. Hera.Marmura". In apropiere de km 89 se poate poposi linga izvorul .eu.seu si Iza pina la Bogdan fondatorul invatamint lnsote$te valea Ruscova. ingrijite.T. su. fica de comunicari.E. D.tuie strazile curate. albastru. a cu fidelitate valea ViVIJJEU DE SUS (km 125).peste interfluviul dintre Vigine al prof. d iti. are o populate oamenii din aceasta s3 aiba ca principal. Una Leordina (km 103). riuri din \ar5. unde portul { • Iri^ei ^i in citeva riuri din perativa ^Me^te^ugarul".. Cartea de letnicire butinSritul. traversam Dealul Hera (numcle provine. cu care ocazie 1 stingu a Viseului. 187) modernizat. Intensificarea exploatarii miner! lor de catre arendasi duce in anul 1550 la izbucnirea unei greve. Drumul din stin. cu de mobiia ce se vede la incu motive in culori vil ( lungime ce poate depasi trarea in oras. Revenim la drumul national. specie Printre unita^ile economisean cunoscut. Repedea 51 Poienile seu de Jos.de 20 818 locuitori.a jude^ului. Pescuitul in acest sector Sumanul negru. cu unc-lOw peste pe cale de dispa. probabil. cincl direcfia salinelor se muta de la Costiui la Sighet. Inainte de conflusam in stinga IDI "fiascovei cu Vi^eul. iar iiotator. Jill de femei cit s/i de Inunda\iile violente din ultiurt'um spve virful iU este un alt element ma perioada au pricinuit se(664 m). Proprietatilor curative ale apei se adauga cele ale namolului sapropelic. s-a sarbStorit iirova. muna Petrova (km Mi La intrarea in c-omuna It specia de planta leorda unde traversam si proiul salbatic). excelent Unul din cele mai noi obieczadia are dungi verzi. dr. matologic romanesc! Cele trei localita^i — Viconduce spre comunele 1973. consemnatfi in docur roversam podul peste la Bocicoel. Voda. castelul a inceput sa se ruineze. Ittl (to dealurilor Fa^a Plos.. Coo. considerata de unii istorici ca fiind printre primele greve din Europa. do la sora si sotia lui Zeus. Este satul Vis. de Mijloc si de rul nasterii distinsului sub Munte (16 km). albS cu cusaturi stilizatp Pe$te de prada. care se f 119 t 'MRAMURE$ . Dupa anul 1749.

Izei :ina se face doplasarea (vezi traseul II de la p.ri nationale si inter. se poatc innopta la Icn prol'il forestier. Tot pe aici 'K.•r oxtinde Fabrica cle mo. I la cabana . [". Pe Valea Vifcs — Turcia.ci^iva zeci de kilpmatri pina rl cste runoscut prin im. Ansamblul se sint trofode capitale cle tintcce si dansuri al Ca. pe Valea [ tji culturii consemnSm Boultii. cistigind trofee. I) din central orasuputem urea pe cararile ce ne dfcra turi§tilor un popas poarta spre culmile Mun^ilor lubil. sint sagetatc de p&s}tre care ^Zeita de aur" Jravi si lipani.rontimm ralatoria spre Moisei 1. iral. o mo. Apele cristalim\ Hnc oxilimale.travarie.cerb e. Accesul este posibil Intram apoi in comuna lutodrczina sau trenul fo. Valea Vaserului stinga o static cle benzina. nrs.e itiluie ca obiectiv turis.Novicior. una din cele mai pitounde vom face plinul inainte I si salbatice vai din de a traversa Carpa^ii Orien.l « i o sec^ie pentru mo.km).localitatile de pe valea.FSina" (40 100).Moisei unde ne intilnim cu Icr.ir la fcrticipat la o serie de diferite concursuri si cxpozi. care de cultura Vi.u-p:itin.aproape de Pasul Prislop. Prctutindeni in aceas'ta K domeniul invatamintu. 1978). La iesirea din orasul Viliie sale deosebit de seu de Sus intilnim pe partea iioase.gctica recunoscutii. genate. Valea Pestilor.impara^ia vesnic verde a co|A casa de cultura.niferelor. cine.Slil".— Borsa — Pasul Prislop... _nului intilnim multe izvoare •il . ris. un adevarat laborator tal! spre Moldova.Cerbul" (50 locuri de apa minerala. undo se afla si o pa:. la .. Cu auto. ar dc zi ?i o teras3. zona. insa si pe o poteca varianta care face legatura cu Insoteste valea. mai cabanele forestiere.. Novfit.)c'«i cranial in sine nu se riului Viseu pe o distanta c'.tii internationale.. (•(iinpk-x de alimenta^ie Din Viseu de Sus ne putem lira format din restau. :AMURE§ 121 . o biblioteca ora.seu de Sus au cucerit medalii dc rr. La parter se ai'la Maramurcsului. cu o fauna cineInBi'uf. len^a unui liceu industri. cu sectie lacto-vcgeta. Aici e IT" scoli gencrale..Borcut". Drumul urmareste cursul . Numoroafcsca !ji altele.

F.. Dragos Voda nr. pe dealul Cetatuia.. Capul Fetei..S. SIGHETU MARMATIEI — SAPINTA _ NEGRESTI — SEINI — BAIA MARE (DN 19 $i DN 1C — 106 km) Urmind drumul national 19 si cursul fluviului Tisa in directie vesticS pfirSsim Sighetu Marmatiei trecind peste podul de la confluenta Izei cu Tisa. Dupa ce 15s3m in urmS localitatea lapa (km 76) ajungem la Sarasau.R. str. 6 Circumscrip^ia sanitard nr. 24.T. 1 Staf Jo de benztna. nu: margele de diferite" ?i doua inele. autoservire. V. I. PinS la Cimpulung la Tisa drumul se alfiturS cfiii ferate. V. Garii nr. 33 Hotelul .R. str. str. 32 Gora C.T. str. 23 August nr. Carpay nr.Minerul".S. str. 23 August nr. 7 Cinemotogroful BCarpafi". Gh. Rindunelelor nr. 12 Ojiciul P.. Tot aici OHIO JURISTIC AL JUDETULUI a fost deseoperit un de aur din epoca bi al cfirui fnventar cuj 8 spirale plate. Doja nr. declii' "monument istoric. 74 Cofet&ria .Expres".R.Liliacul".Cerbul". ' §i Maris. Republicii nr. granitfi naturals in por^iunea aceasta cu U. str. str. 17 Farmocia nr. SarasSu (km 73). 25 Spiteful ordsenesc.. Republicii nr. 23 August nr. 23 August nr. 3. I. 11 Restaurantul . iar in dreapta ne tine tovfirfisie Tisa. 21 Autogara calStori. unde. str. sfipSturile arheologice atesta vestigiile unei asezSri din perioada formSrii limbii si poporului romSn. 12 IV. In spatele scolii fjcin semnalam biserica __do I si zid^ singura cu pert>(il zid din Maramures. str.Pietrosul". str. 2 Libr&ria noastrH. Piatra Sfipintei in stinga. insc^ti de dealurile SScStura. Acni sul prezinta un singur n iar turla este elegant/I . 52 Bufetul . 1 Militia. Labi. Lenin nr.ADBESE UTILE /llimentora. 2 ConsiHul popular ordjenesc. N.. 23 August nr. Lenin nr. str. nr. str. Republicii nr. pe Stan frat'-l' Silvestru si pe Nicolnc lui Stan. str. str. str. 23 August nr.. str. Numele localitatii «i in diploma regala a lui dovic I la 1345 cind i reste in posesia aceslui zatpe fiii lui Silvestru. 8 Restaurantul . str.

completeaza rrjul bfirbatesc. Mama. caracte zonei. Wi care se impune in barbatesc este . Apropierea de oras a favorizat patrunderea unor elemente noi. rul si sumanul. galben. de modul in sfidau rnoartea cu cren intr-o alta viat. iturale^ piclate in cu• i l . unic in felul El continua sa exercite fluen^a magicil irezls asupra turistilor de pret deni. ca si parI'ltne. unde moartea m-o g&sit: in dealu Mirejulwi. Comuna a fost alestatfi documentar din anul 1329. Pe garduri.tablete" care cuprind biografia comprimata a decedatului. chiar mil. porti sau pe pridvorul caselor ne atrage aten^ia o mare varietate de cergi si carpete de culori diferite. adevfirate . ornamontft( regulfi in galben. situata la 18 km dc municipiul Sighetu Marmatiei. Dar. monumenuminteste de daci. Aici s-a dezvoltat o adevfirata Industrie casnica de artizanat care produce aceste tesaturi mult apreciate de turisti. Supinta era cunoscuii n& nu de mult dour apele minerale din apr care se?"imbuteliazS Dar de ci^iva ani nur a fiicut ocolul tSrii ?l..cuni... (IM lina neagr4 in patrii "1 mit . dintre cele mai solicitat biective turistice ale muresului. Intreaga realizare reprezinta de fapt conceptia autorului despre moarte. r3mine elementul eel mai valoros si mai bine realizat din punct de vedere artistic. cu o personalitate aparte. in desene_. unde traiesc laolalta romani §i maghiari. impresionind prin cep\ie si originalitate. valoarp. va zic la revedere . de cV inchisS. spre exemplu: . cea mai nordica localitate din jude^..zid se afla mai multc forestre mari. crea^ii ale lui Ion Stan lui smt o t'actufS deosebitfi. in care predomina rosul purpuriu.. nici o exagerare.este foarte scurtu. pline de duh si de un farmec aparte. Dar parcS pentru compensatie .camasa de Sapinta". Intr reaua lata si cflmasa libor o parte din pic-pi Gatiile.. Faima SSpin^ei a originalele opere cle populara. . dar $i cea policromfl. surprinzind scene mornente semnificative curacterizeaza via^a cel«re a disparut.Aici eu ma odihnesc ji Stan lonu m3 numesc . Broderia este rafinatS folosinduse mai ales culorile alb..Mi-au clntat cucu-n ogor Ca sa mor lingfi fecior CJt am trait pa pamlnt Pre pufin am feciorit Moartea m-a tuat de grabS Ctnd ne-a fost lume mai dragu Moarte rea cu urit nume 125 MARAMURES .r / n trineascfl". defectele. cioarecii. titul . Trebuie sa facem o remarcfi privind portul popular din SSpinta.a acestei opere de arta populara rezidfl ?i in subtllcle versuri-epltaf. aceasta fiintl vazuta printr-o prisma de optimism $i chiar sfidata.. dar mai cu seamfl. r aloarea artistica este duA de una istoricS. Sapinta (km 61). < M .. nind in relief ?i culoar pecte din viata si pre rile oamenilor. Ornamente dezvoltate intilnim pe umar si la manseta largS cu incretituri. ne atrage aten^ia prin casele ingrijite si trotuarele invadatc de flori. Ca copiit m-am jucat ?i uagonul m-a tfliat. Fost-am ji gestionar $i-am wmplut pahara mari.. apare fusta viu coloratS din material de fabrica ce inlocuieste poalele si zadiile. Astfel.Aici eu ma odihnesc Pop Ion Pipis ma numesc Sfi vedefi ce am pafit." . sint redate. tu mS.C'imitir vesel". GHID JURISTIC AL JUDETULUI 0 alta componenti tica portului fenreilor Sflpin^a este salul. ne apare ca o expozi^ie uriasu. . sub roata vagonului. Cimpulung la Tito (km 67). de jiurile lor.a. 5n raport cu virsta. Va pun in pohard bere •?i. Desi data recentS. Ell adevSrata cronica a satul) 1 se spune ^vesel" dOOJ rece Cpe crucile mestesjin sculptate si colorate do MI n .perzian3". vei jeli cite zile vei trot" sau: .

W de campare si al cuparile satenilor cum sint Publica." O parte din versurile-epitaf reflects ocupatiile. Din Pasul ~Huta in intrat pe teritoilui Satu Mare. de sprcialitate cu pi-'-. loan Spanu ma nuncio.'nou in judotul MaKS.^resti.inemeritata t'aima. cu in| ^ti. Aici li'm'. sub Culmea Huta.> livoK.sti': noi dimcnsiuni crcindu-se obiective ca: un_Complox. 1 in ora:. care i-a c b.Aici eu ma odihnesc.'><* dealul Comja... Acest centru a gazduit in anuK 1898 Adunarea general^ constituanta.fil agrieol.7'.Ca tlnar m-ai dus din lume Ca viafa mi-o luai La 24 de ai. Ca via}a o lasai Toamna la 60 de at. in care s-a hotarit crearea oficiala a .Seineanau. vestita prin vinurile sale medaliate la diferite concursuri inlernationale. si vii.. !ara Oasului" pa tern OHIO TURISTIC AL JUDEJULU1 Sighctu Marmatiei suu X . losfasurare a Fesfolcloric cu rename oilor". putina vama-am luat.>P«lar. o noua linic. Mi-a plucut morar so fiu. (km 57) este Jorga. locdlitatea este fl»nc'<ta in partea de nordnurd-est de deaturi acoperite c'. la Viile !>. ma inv f' ^ie a tatarilor in localitate de pe acest' tr Marainurej (1717) _Ii2inte_de_a_patru Aici so vnr c-onstn. Fabrica de drnjdie. dam la cai de mincat acuma-i timp de arat. sad la cos am ridical si faina-am macinat. De la Sapinta n in cele de mai jos: mtoarce la Baia M . km de Seini.Coih/i lui Traisn.. A^ezata in lunca fertila a Somennlui.ii''i'..> cunostinta cu ceraO'is.jurats de culm! do. _calrtale__veche. c poate vizita Muzeul fa •. atestat' tarea intreprmsa prin Mara.Dorite sogor iubit llnga tine am venit.bine relief....ti Huta C'jrtezp si du^ 1kro de la Pasuj Huta Ir".Tara Oasului" PSte o l>iulit'ito_ . r'ocuinfnt.Sim".'Uno. a descoperit la Sa Pmta 5aua unei capetenii ta. ipa ce depasim '.Tavia de '. linga un izminerala (dupa i i ne domoale no con< r-o padure de fona la_ _hanul _. S-a dim la scoala-a-nvtifa Ca fofer se vrea a fa. $i-am venit cu coasa mea sa cosesc iarba cu ca.a .." I ij\ sa nc recrram la Ui." din v n Dealul Cetatii IRAMURE? ' P>P«l P. Intreprinderf*a ihdustriala de Stat. iar jos in apare ca infr-o u. In ai se mtinde opopina sub padm-e.. strabatind ii caz o aJla zona folclorici i din partea de nord-cst a localitatii.Despartamintului Satmar-Ugocia" al Asociai:iei pentru lit«?ratura romana si cultura poporului roman din Transilvania (ASTRA). tehnologica la Fabrica de drojdie si altele. cu o climft mai . La Varna puupiea de aici. Cele mai importanto intrcprinderi de aici sint: . realizata din mii de puieti de 127 . iiceip prin ioralitatiie 'U'.iv 6 n: DJ 131) inr! .Tara Oasul -i". Pin-am fost pe lume viu. in vi-dtolTSrc.'lh "caf3~~p6rful. Si sa-tl spun ceva cu dor: Acuma Ion u fecior. --^S5jar__din ariul 13 Populata de ucrainic nure?.i spa-.. n . sc afla ruinele unei cetftti medievale.versam si satul Pi.ul K^gresli. Eu viafa o lasai la 44 de ai. ferine avicole.. atelierc do produc^ie alo cooperatiei mcstesugaiT. de ingrasaro a pnrcinelor pentru 100 000 do capeto anual. in apropiere de Dealul Soarelui. tai_(DN 1 C km 177). la 3. care a rfimi dc ja suprafete de livezi. Esto o localitate mare cu perspective de urbanizare.(caliOranui Nou. preo. eitiva din fostii 2 dlscipoU n continu- sai opera La inccputul seoolului nostru jrudituljavant Nico. Tn element peisagistic cu profunde semnificatii esto plar. n.i...." sau: . irtul osenilor ne amincie imbracnmintea dnciisa cum apare > . dbi!e si tradUjiile s-au pasnealterate din strS'ouni alte1 lucuri. Economia localitatii i. . so.eaza na lict-i.

Are o capacitate de cazare de 10 locuri $i restaurant (cat.i Cicirlau (km 165) sila poalele dealurilor ilui si Singhilitului. in urnul cu ciivva dccenii.. Ziua minerului sau 23 August. omagiu adus ardeleni . iar in dreapta localitatea Bu$ag. un loc preferat de baimSreni pentru chermezele organizate de 1 Mai.tuata la citiva km spre it ies. iar spJ spre Baia Mare (27 km) pe care-1 urmam si no Partea stinga ne' Baia Mare — Carbunari — Copalnic-Mana^tur — Tirgu Lapu? (DJ 182 — 46 km) •nincl din Baia Mare pe il ce parase§te municipre sud-est. gradina de vara. cunoscuta sub numele 129 . In stinga drumul te poarta spre campingul Apa Sarata. sau zona industrials cu co?urile mereu fumeginde. de unde ne apare peisajul ospitalier al municipiului Baia Mare. in al carei centru am citeva blocuri munti ce apartin Intrerii miniere Ilba-Han. pomicol insemnat. localitate linga care se afla aeroportul. linga o masivS padure de stejar. Pina la Baia Mare mai avem de parcurs circa 10km.uVcoem apoi prin localiSabi?u (km 174) si Ilba 171).Burile plantate cu vii in |m> suu livezi inlinse. ne atrage atentia • l>unct turistic. ne indreptam spre una din zonele folclorice §i etnografice cu o personalitate deosebita. Lasam in stinga i. Lasam in urma Tau|ii-M5gheraus. Din drumul national in OHIO TURISTIC AL JUDETULUl directie vestica (DN 1 | putem indrepta spr« Mare (37 km). apartinind l|H'i'atieT"d£ consum. ami ni la 200 m de §osea in il unei livezi — camI .. o ra de piatra (andezit). a muscat puternic din Ho coastelor dealului. >aua insote§te in poraceasta aproape para: -a ferata Baia Mare — [are. restauSar.irea din satul Ilba. In ra dreapta se desfaijoara lunca bogata a Sornes. II). cu siluetele unor cladiri impunatoare. este cu citeva casute-cam20 de locuri). vinde a fost descoperitfi §i partial cercetata prima a?ezare paleolitica din jude^ul Maramure§. in prelunstrftzii Mihai Eminescu. dintre care so detaseaza Spitalul judetean. Revenind la drumul national trecem dealul Dura pe care se intinde statiunea experimentala pomicola. De o parte ?i alta a drumului se intind ogoare manoase si pomi fructiferi. turnul Stefan. ce imortalizoaza numc»e ^EMINESCU". t'lia 172.Luceafarului" poeziei romaneijti. TARA LAPUSULUI '"olid.Doi porumbei".

statiune de interes ul. Printre brazdele de aratura. edilitare §i soul turale. closodice de aici sint cunosnca din secolul trecut. care strabate o frumoasa padure de stejar ?i ne indreptam spre Tirgu Lapus. specia gasind aici condi^ii favorabile de dezvoltare. localitate cu perspective de urbanizare. r. JJoseaua coA in continuare printr-o iiiiliiL 1 de padure de foioax:e pe linga comuna •-•avita si ajunge in safirbunari. Copalnic-Mfinastur (km 25). de unde ne i spre stinga 3 km a vizita Baile C5r> i i (17 km de la Baia i. o varietate rara de cuart.ara "Uor din frunza ?i ul coboarS in serusoare printre culmi cu poieni si paduri I livezi intinse de pomi ul se inalja dealuce marginesc pe in riul Lapus care ili'iiza regiunea.mcntar dispunc de o cant'mS i?i bufct. Baile Carbunari constituie si un agreabil loc pentru odihnS ^i recreare.(mineralizatie totala 12 g/1) sulfuroase. •Una localitate ce o strain este Grosi.l'ectele terapeutice ale i"i. recomandate in trata1 afectiunilor reumatissi ale aparatului loco.Iru r-apu^iilui". linga sosea se afla un monument de arhitectura~populara cu turla in forma de bulb. unicul loc din tara unde o gasim in nuan^a albastruie. $urdesti pina la Baia Sprie sau Cavnic. De aici se desprinde spre nord drumul modernizat de pe valea Cavnicului care trece prin Laschia unde. Revenim la Cernesti. situata la o altitudine lie de 230 m. incon'Mt de paduri si livezi. Cele trei vile i o capacitate de cazare de de locuri. Revenim la Carbunari sau urmam drumul pietruit prin Berinta. Traversam riul Cavnic mergind alaturi de apa spre Cernesti (km 31) insc^i pe dreapta de Dealurile Prelucilor. Zona este foarte bogata in nuci. Din mijlocul comunei porneste un drum pietruit care ne conduce spre satele Trestia. Ciocotis. \. Fauresti. cu oameni iilnici care au cucerit loin Intrecerea pe tar& HI realizarea sarcinilor imnice. Zilnic circula trei autobuze de la Baia Mare la statiune ?i retur. iar blocul ali1ARAMURE$ . este asezat la confluenta Cavnicului cu Bloaja. aici apare calcedonia. Traversam Dealul Pietri? imbrficat de o padure tinara de fag si intrfim in depresiunea 131 . intr-un call natural pitoresc. Statiunea este recouiclata si in cazul unor inoratii profesionale cu an l i chimici.

jljat. *sa tradi^ionala era acoperita cu paie. econoPe plan cultura mic :?i cultural al Tarii La.§ului. pe terasele riului Lapus. Ca vechi centru unde se practica me^te^ugul olaritului. Tineretului. In decursul istoriei centru scolar al intreg s-a remarcat prin lupta im. Printre alle noi ^1 cu acelasi mime. nr. Cele mai importante centre bst Tirgu Lapu§. anul 1908.Petru Pentru a cinsti memoria Aici mai i'nnteaza taranilor si intelectualilor industrial. Documentar. Orizontul il Jncheie ~pe pentru grape s^l Muntii Tiblesului si Satra alte utilaje agricol«^H Pintii. spre deosebire de din Maramuresul propriu-zis. nr.at caracrtistic.s-a afirmat ca un pusului. pt si in celelalte zone. Lapus. |ra§ul dispune de un hoJ. care se observa in cu seama Cooperativ^B sugareasca~ . nr. 18 ul P. ra Lapusului este cunoscuta si prin ceramica sa.duse lactato. elementul ornamental geometric traditional fiind IRiai frecvent folosit. iar lateral se alia o camera fltinga si alta in dreapta. Plata Eroilor.. s-a creat Intre.. cu un in Orasul Tirgu Lapus se in.R.E.poporului roman) crea ment.larga a Lapusului. cofetarie. 6 Martie.\ionam si Fabrica dl una cu cei ai satelor apart!. Damacus^ni. 26 > de economii ji consemnafuni. 24. Plata Eroilor. cu o baza d^H cea^a. care asigura 70 cle •I in camere cu 2 pa•KSE UTILE turi. obijH este situat in partea de sud artizanat.Lapu?ul".. nr. multe S<^^H a judefului. dar foarte echilibrate si cu un pronun.ratura romanilor si sului a fost rid i cat un monu. serveste doar llru ocazii mai deosebite sau pentru sarbatori. crama. ca dealtfel •e celelalte construe^!! ale gospodariei.apusul" (cat. Plata Eroilor MMJtograful MArta".. Caracjtica este si prispa.T. nr. inclusiv ceramica neagra. de multe ori invaluit in S. 11 lul unificat. pe ma•rept al riului cu acela?i •.la o serie de con•iri in ElveUa ^i Franta. Plata Eroilor. in centrul ora. str. detului. aranjata §i impodobita. in care se si a utilajelor fores industrial! 1 contureaza orasul Tirgu La. precum si o za prinderea forestiera (U. str. Tinda este incaperea I mijloc prin care se intra. 36 de cultura. Ele sint si mai reduse ca ii. cu un aport activitatea casa de cinornat insemnat privind produc^ia biblioteca.A. fiind alcatuita fnbicei din tinda sj doua camere. Eroilor. Pentru valorificarea curs de organizare o superioara a lemnului din de etnografie a Tarii acest bazin. in depresiunea pia^a externa. 9 lucia nr.M. Fabri<^^H ne si Filatura de I|H natoare. 22 lul . gradina de vara. un bar. si fara streasina dubla. a-. au acoperisul simplu.i|lo.. Tiblesului.curs superior". nr. Ansamblul na baza de intretinere auto tece ?i dansuri (Lap\: GHID JURISTIC AL JUDEJULUI pat . industrials ?i agricola a ju. oljll este atestata inca ~ d m a n u l care..T. piesa principala in decorapa k Hoara o constituie stergarele care sint aranjate alaturi •)lide. liericile de lemn din Tara Lapu^ului. str. Pe '« geografka restrinsa apar toate categoriile de cera1.Tarii Lapu?ului. situat entrul orasului.orasului.F. Victories. str.T. iar nationale a poporului roman. TlBGU LAPU§ (km 46) produce covoare. impusca^i de autorita^ile staLa Tirgu Lapus tului dualist austro-ungar in tionat un dt'spar|amir lupta pentru infaptuirea uni. orasul Tirgu Lapu? continue si astazi tradi^ia furnizind ceramics specifics pentru aceasta zona. str.spitalul si policlinica. Are o populate ale industriei usoaflH de 13144 de locuitori.In ora§ isi mai de bane mai tinere. 29 C i multe cazuri satele din .. alaturi de celelall 1291^ impunindu-se de-a lun. 29 . a. nr. litiul popular orfijenesc.Tara Lapusului" sint forI din gospodarii rasfirate pe dealuri.Inca din anul 1622 esti potriva oprmiarii sociale si tata o prima scoal nationale. ternic centru politic. II).rol in culturalizarea scrie printre localitatile ur. ziu gimnaziul . nr. localitatea bumbac cardat. Impre.) agrement in partea de si a fost construita o moder. una de toate zilele in care se 1 iar cealalta.unitati pu?.TRA~ (Asociatia pent'rH rii din 1918.dica poten^ialul induidj gul secolelor ca eel mai pu.Tible^|^B stinga. din care in zilele 133 . precum si pentru este consemnata o-j infaptuirea unita^ii politice si .

riului Lapus.trece peste un pod (j pu? ISsam in stinga Fabrica facem o deviere de y de produse lactate §i Fabrica spre dreapta pentru • de piine._ ment al naturii. de unde a lost frecventele cuptoare de var H in 1758 din cauza i. struit la sfirsitul secot benzina (km 27). guba. lele au in partea inferioara dantela. destul de inguste si lungi. camafa simpla cu ornamente reduse. Cele mai cunoscute vadl t. o curea ! • 4—5 catarami. de obicei pe un fond^H chis. aici s-au pastrat mai bine mulu ceiuri ?i tradi^ii. sat situat la sudde Rohia. »cojocttl" inchis in fa^a. reu^it la intrare. < un aici ca M zgarda". are briu sculptat •& alte doua. statia de in Icmn dc la Bazoam. in care se gasesc influence ale JIMI din Bistri^a-Nasaud (mai cu seama pe valea 9H In partea superioara a vaii Lapusului sesizam uncli | turi comune portului maramuresean. Datorita izolarii.ilta localitate pe traste Valenii Lapusului.i « In trecut se produceau aici renumitele pipe rosii.a. ceea ce explica Lfipus. Aici se <. dimensiuni mai-i. de culoare neagra pentru sarbatori si sur '• toate zilele. un drum ncmodernizat de cca 7 km pin a la Bohia.de nelcosag"). intr-un loc deosebit de pitoresc si linistit. monuproportional si cc-hili. zona in care este preIne din apropierea riu. elegant si sobru. Baba. Tirgu Lapuj — Razoare — Coroieni — Baba (DJ 109F — 21 km) La ieijirea din Tirgu Lfi. Tirgu Lapu§ .A. Inainte de a jar. construite din kc si inainte de a ie^i din stejar. de undo se trece in judetul Cluj.caputn.fost construita in secolul a\ kului (3 km pe abatere) XVII-lea.seaza la mari distance pentru l a fost reconditionat. Pe dealul din estul satului.intilnite. acojocul" inchis in fata si . sint Draghia si •Idvor in partea de vest. A§a spre exemplu.. s-a nascut Pintea Viteazul. B.. surnanul. facem o deviere spre simpla. brodeflj plicate in alb.lonathan. Incalramintea tradiponala o constituie opinca si I In urma cu un secol femeile mai bogate purtau neagra si una rosie. contru pomicol re! in special pentru me. dt I sur si. el are o turla fl OHIO JURISTIC AL JUDEJULUI extrcmitatea sudica a Mara•tra turnulete scunde §i mure^ului. la aproximativ 2—3 km.Dumbrava . Din Rohia drumul continua spre Boiereni. E h'jcmnate sint s. zadiile.alt motiv sculptat in partea |mtiv 600 m departare una 135 .i bogaKubsolului de la RazoaMentiune speciala merita wele de mica alba.ean se caracterizeaxK sobrietate si echilibru cromatic. de fudulie (. iar la Dobricu L8. prezinta uncli i cularitap distincte.ilr. Cele doua (funie) pe la mijloc si un TBumente se afla la apro.1. Din portul barbatesc se detaseaza citeva element* ar fi palaria de pisla neagra cu boruri largi >i i rnica. fara pridvor. ben51 mangan. de lung.zent calcarul. se poate vedea exterior dinspre sud intilnim I monument de arhitectura cuiere de lemn s.M. Este o straveche Mtiilor. pe peretele •inbrava. In ansamblul sau portul lapus. rtea stinga intilnim o a de piatra. Elementele componente ale costumului ien cama^a. izmene mai lungi decit la mar.monumcntul de arhll tobaza $i S.Stoiceni (DC 36 — 7 km) de alta §i au multe trasaturi Nc inscriem pe drumul comune. . $oseaua insote§te valea MVIII-!ea din birnr .. Una a I lomn. ~" Ca podoaba caracteristica se poarta zgardanul. dar gasesc Cheile Babel. iar in dreapta Au. in 1932 monu. coltjsori. care virmeaza comuna loni. iar pe ta lasam drumul ce la Vima Mica. asezata intr-o pSdure. prezinta in paru-.aoastre a mai ramas doar primul centru care asiguifl mica pentru o arie larga. Portul lapusean. din ce in ce mai rar. ancadramentul usli •il In prima localitate. In Miigoaja. care se remarca prin broderiile pe increjul ( piept $i pe mineca ce se termina cu un volan^H bogate ornamente. si totodata din Din Tirgu Lapu§ se poate urma. cu turla •. in directie sudica.i il o dunga cu alesaturi in variate registre ornameni. Pictura a fost ocupatie a oamenilor din a(Inita de zugravul Petrea ceste locuri.uite confectionate sint oalele de gatit. iesirea din Razoare. I I-am urmat de la Baia sint neetajate. ulcioarele -. valorificarea varului. so poate vizita manastirea Rohia.) cioareci albi. care se deplaPreluca. ltimele localitati de pe '•I i ruta.

Mergem in amonte spre L Uevenim la drumul mo. Cel mai de pe valea Suciului: Suciu este al doilea.orinduite cu case mari zidite U. creea. In jurul izvo. Este singura bise. Surdesti. este format din morminte de incinekltfel. Depasim Suciu de Jos.apropiem de Muntii fible^unte de arhitectura in lemn luj. situat pe locul numit • cu mult rafinament arPC. ca intreaga constructie . care su. inprotejeaza masa dinlemn destinata pentru cadrat la stinga de Obcina Obrejii. se coperite doua cimitire.dra casa o zugravilu date in cura interna pentru i'runza de-acoperitu / at'ecfiuni hepatobiliare. dupa cum spun legendele Baia Mare (DJ 182 C.inapoia la Baia Marc stigioase din judet sau din Dealul Pietri§ pe dnn.cap de documentar din 1325.chia. mai fierului. in toreasca poiana din )n acest cadru pitoresc se orga. a fost doilea. portul patrat& §i de o concep. con. desigur. matice mai aspre din aceasta pseni. I I'o vaile dinspre nord. 139).neritul. au fost des| ancadrament placut. •Cel de al doilea edificiu bronzului mijlociu. DJ 171.Coasta" sedintele sale.Grosii Tiblesului. gereaza forma unei cetati un. ne inscriem. de. t'iind flancata de patru unde Tara Lapusului este eel li'to. D. Satra Pintii (1 041 m).munca la padure dar si minord care este mai malai larga 51 coborita.de Jos. Costeni. Astfel. Dupa confluen^a Lapu?uGHID TURISTIC AL JUDETULUI lui cu Suciu intrain in macuseni. noscut pina la Copali judetele limitrofe. pri|K o cruce de lemn sculp. neetajat. umane Inca din epoca bronl.mai fidel reprezentata. scriem pe drumul moderniunul se aPa la circa zat (DJ 171 A) spre satele de la §os«a. in luna iulie.me materiale ale civiliza^iei i> imagine profund estetica. intoarcem la Tirgu portului si dansului popular Cei care nu mai djj lapusean.ballagu sa-1 indo rului amenajat se afla un omatu sa-1 mai niri| pare natural format din co.borcut" amenajat. Pintea modernizat)... Ungureni parte pomicultura nu gase^te um nemodernizat). Cea din .timp sa-si continue fruntare artistica la care pe valea Lapusului participa multe forma^i! pre. eel de-al I lemn.Poduri pe Coasta". si care. localitate a|lc in forma de .zinta cre§terea animalelor §i lc datorita §arpantei din. Pe masura ce main tarn ne it Fi vizitate si alte monu. Suciu de Sus (10 km) i bijuterie a genului.teren fertil aici.voarelor de apa mine nizeaza Festivalul cintecului. localitate Jrnizat (DJ 109 F) si ne in137 . stari alergice ploaie sa-1 mai ploalf alimentare s. care se observa in zare. 'i care se imbina curios testata dar sapaturile arheologice i perfect. •U aici din Suciu de Sus. de lemn din judetul Gospodariile sint chibzuit Ijnures cu turla si tur.Lapusul>l trecem podul peste riul Lapus. iim se spune cS.nici grofii sS-1 mai Dupa popasul facut nifere si foioase.mul. gas. Pictura este destul raUe datlnd din perioada I bine conservata... situat pe locul numit confine morminMTraian".perfect conice. Revenim la soseaua mo. tradiarte.. Datorita conditiilor clilocalitatile Libotin (7 km). Aii-i It a fost ridicata in anul 1701 si liaiducii la sfat. Tirgu Lapu$ — Rogoz — Gro$ii Tible^ului (DJ 109F.la Suciu de Sus. cu din lemn sau piatra.efectuate aici au atestat urdn lumini si unibre. DJ 171A — 25 km) De la hotelul . .Cavnicului prin Vail. a$u zulta din versurilc: Dumbravi^a (vezi p. Pe partea stin. te tumulare ce apar^in crotu centrul satului se afla si nologic inceputului epocii • . un sat mic t n i popula^ia este specializ»M legumicultura (vezi p.superioara a peretilor $i conVj teazul isi avea^ sole reusite.lita / Si cu pajislo calitatea este renumita pen. linga sosea.nicei de-a-ngrSditu tro-intestinalc. cina Arundasului si ajungem Irag aten^ia.Pintea-aice s-o suitu tru apele minerale recoman.ii zare / Ca-i Sulr ga. Principalele indeletni701 din birne de ulm. 1311) Traversam apa Suclu' dupa circa 2 km intrSfl Rogoz (km 34). si baladele populare. Grosii Tiblesului (20 km). se gaseste un ce'mare / Cu dranlt izvor cu apa minerals. Anual.. in direcjia estica (DJ 109 F) pe soseaua din stinga ce urmeaza valea riului amintit si ne indreptam spre Muntii ^iblesului.a. ciri ale oamenilor le repreerisjul. este asi. o adevarata con. In nord se ridica muntele nastur §i dc aici pi. iar la dreapta de Ob•nice.inga u§a de la intrarecu zului. A fost ridicata in tional. prin jo. Localitat«( intimpina cu doua m( mente istorice apropiata. a fost adusa din porni la lupta. Lo.loc de codru verdc / dernizata si ne indreptfun zare ca se vede / spre Stoiccni. ade.se pastreaza autentic. mai modest. Baia de.

I arderea mortului. care a primit donill in literatura de spodldl de .flancata de dealurile Minghetului. prccn obiectele de metal. care M I . In jufl deasupra vetrei de incln< se as.oseaua modernizata. din bronz sau fier.. pe o vatra d>.eni. pe nc vatra se puneau vase ofranda care se spl dupa un ritual. "h de la inceputul ep<>< H i lui. de unde coborim spre Baia Sprie s. Ritul de inmorrnl practical in cadrul ncorfl era incineratia. iar virfurile Oului. pe terasa superioara a riului Lapus. de unde putrn un alt traseu pitoresc E. nu departe de s. ele permitind identifiGHID JURISTIC AL JUDEJULUI carea unui novi gruj) . cit si \«< material arheologic dM| rit aici largesc mult sft nostintelor de spncll|| privind inceputul rului in nordul Romrtnl»| largi implicatii pentm I" 1 zinul carpato-dunarean. Plopului §i Cioi-ii. rezultatele par^iale de pina acum sint exceptionale. arheologii au descoperit o necropola tumulara ce cuprinde circa 70 de tumuli. Culmile prelungi coboar5 din Muntii Tible§ului. In stinga se af!5 Dealul Corbului. in afara vetrei satului. Primele sapaturi arheologice au fost incepute in anul 1890 si reluate in 1961 de Institutul de istorie s. Zona de pe valea Suciului se invecineaza cu judetul Bis- trita-Nasaud. Hudinului. De aici ne reintmi Tirgu Lapu? sau la I s. Inainte de ten rea turnului se spargcau vase de ofranda.i arheologie din Cluj-Napoca. Tirgu Lapu$ — Baiuf — Cavnic — §urilc-(l| (DJ 109F — DJ 184 — DN 18 — 69 km) Din Tirgu Lapus inchidem traseul in circuit spre Baia Mare trecind pe sub Muntii Tibles.II. La aproximativ 1 km. Traseul trece prin Damacuseni. fapt I reflects prin influpti|« resimte in portul dialect si in toate sl»i tii spirituale. strabatind Mun^ii Gutii plna la Cavnic.I ridicatS direct pe sol. se inscrie pe valea Lapusului §i dupa cca 12 km intram in localitatea L3pus. probabil tot cu int rituala. De§i cercetarile nu s-au incheiat. Atl| servatiile f acute cu i » t sapaturilor. Hudie?ului se contureaza din ce in ce mai proeminente.grupul Lapu?".ezau bolovani mor riu. care se pe loc. iar din anul 1967 ele au lost continuate sub egida Muzeului jude^ean.i apoi Baia Mare.

trami'i4ia galeriei .tiv in centrul jude^ului. arhitecturu struc$iilor. aproximaapa minerals.. Spre dreapta drumul tra.ap de fier. Mai sus <li tul Poiana Botizii gaslii. propierea Mun^ilor Gutii si ''rmind apoi drumul mo. mai ales ospitalitatea In torilor vor ramine ni vreme in amintirea t ' care viziteaza acest" mai putin cunoscute. intre Cavnic si Budesti Nu cu mult in urma. Constructia este neetajata. La cca 2 km de In li sectia spre Poiana Boll»l poate vizita Pestera cu i > ce prezinta in plus \m res stiintifico-paleontcl in ea gasindu-se restun i ale ursului de pesterfl I ' spelaeus). iar pe va. Pestera. Recent. preGHID JURISTIC AL JUDET.RAMURE§ . de un remarcabil gust artistic. In apropierea necropolei tumulare a fost descoperita o necropola plana. grait: / Feciorii mei cei iuPrin secolul al XlX-lea.Roata" §i coborim pe | spalare. . fomi. Aici se afla o pictura pe lemn din 1767. insemnat cen. Este atestat in documentele istorice din secolul minier.Fagade la prima atestare docuil l. s-a descoperit un depozit de bronz format din topoare. Tot la Lapus. incadrate tot in Hallstattul timpuriu. obiceiurilc. In anul 1932. caracteristice rezultnt<lacrimarea milcnara a de infiltrate. care neral se circumscrie in specific Tarii Lapusul' simplu.te ilata de Pintea: . Desigur. /.ule prezinta astfel porun. ulterior cind a fost adaugata s-a completat cu lemn de brad. $teampurile f unc. In apropiere de scoaia se poate vizita un monument de arhitectura In lemn care dateazS de la Inceputul secolului al XVH-lea.ii calcare de virsta . ramuresului.al XlV-lea.. Nu departe de mina mentele vechi) este situat pe Hiner se afla doua izvoare valea Cavnicului.puneau aproximativ !n centrul movilel. al Tocila un altul. ' V ^ U V Rotunda si ajun. care se indrepV-aduna^i / Inarma^i / I 141 . cu morminte de incinerate In urna si groapa.. Este singurul edificiu de lemn din aceasta parte a judetului.. cit §i social-cultu.. ii valea Strimbu trecem confera o minunata pozi^ie. / isportul minereului se fa. bi^i / Pu§tile vi le gatiti. Mai rc^inem ancadramentul usii de la intrare. care are pridvorul deschis spre sud. Inainte de a pleca cu •inicii lui spre oras. Cavliiidele populare pomenesc nicul a sarbatorit 600 de ani lire un loc numit . De notat si faptul ca lemnul din care a fost construita initial era frasinul.Alaturea despre luptele purtate impousoni.domni sa-i omorim / §i spre i. cu rile tomniti / §i trage^i. in aupiatra — ^Piatra Tatarilor"— it 1703. El amintes. macinind in de ore circa 7 000 kg miCAVN1C (Capnic in docui'eu. / Moroseni §i Baiu. atacul asupra Baii a fost ridicat pe valea inuri. denumire mentara a mineritului. cronologic sincrona cu mormintele tumulare.secolele urmatoare la toate social-politice ' uresului (Budesti — Ocna framintarile desfasurate pe teritoriul Ma>:utag) (vezi traseul 1). frumusetea i lapusean..pierea soselei.culmile Magura. Extrac^ia minereurilor se Bai-o coborit / Ca un codru dupa cele mai intinerit / §i la firta^i le-o r astazi Werne metode.ba noroc .. confine numeroase foim. nu va tr observat portul.triva ultimei invazii a tatarilor (1717) prin aceste par\i ••' / Mini de dimineata-n si marcheaza locul unde una La FSgadau in Strim.o sosea ingusta spre centrul inau cu 117 sage^i din lemn orasului.locuitori. Pictura executatS in tempera dateaza din 1697. unde se afla masa de praznice cioplitS dintr-o bucata masiva de frasin. una din gusia a Cavnicului in apro• i. c. Apropiindu-ne di1 Hica Lapusului se vizibil.din hoardele.oaza Mun^ii Gutii si ne cestui centra au participatin •"inluce in Depresiunea Ma. La iesirea din loca valea Rioaia s-a ame| Juciu de apa de 4 kn pescuit si agrement. precum ?i alte picturi de valoare.i. |i Minereul era prelucrat in Trecem pe linga vechea lloampuri si doua instalatii mina . seceri etc. toate celelalte avind pridvorul in partea de est. sabii. de unde Un obelise din blocuri de ul ar fi declansat.Hall".ULUI !cum si sculpturi mir pe peretii exteriori.Are o populate de 6 083 de i la Cavnic.'PH. Mogosa si •ilzat (in curs de refacere) Higea.trara pina astazi.Sabiile le-ascu^i / §i tunuprin forta manuals. cu acoperisul asimetric mai desfasurat in partea de sud.ui_ Pintea". teva izvoare cu ape mliv cu o compozitie chimicfl riata.. Revenind la intersect' indreptam spre Strimb" iut si BSiut care s-au cli tat mult in ultima vrcnn In Baia sa coborim / ?i pe pomic. iar locuitorii aIpi'^. unde geti cu foe / Domnii sa n-aiIt lolosea tractiunea anima. care il adapostesc.

care a emis prima concesiune miniera in 1763. I Inr dupa circa I km ^isneste linpetuos turla bisericii de ortii impunatoare. im i afla Liceul industrial. cu un corona. In loc de lespedea de piatra sau pamintul care le acopera pe cele mai multe. localitaI cu rezonan^a in tara §i iste hotare datorita unei lArmecatoare construc^ii de inn. iji a fascizarii tarii prin dc sabotaj. str.i ' nic — Suior — Baia M care usiireaza munca n u n lor. Incepm. Spre sfirsitul secolului al XVI-lea minele din Cavnic au fost arendate. parte iji alta a drumului l|«(letean 184 observclrn douS Bllde de steril.. paltinul (Vlcer pm platanus). I Sjurdesti (km 13). Golurile dintre biriie s-au umplut cu tencuiala de var. a fost zdrobita $i intoarsS din cale de catre locuitorli din Cavnic si Surde?ti. fiind. 14 \rcumscriptla sanitar-umanS. 23 August nr. Minierii de aici ADBESE UTILE au organizal greve. ce impresioneazS prin nozitatea stilului §i moI livde ornamentale unice. ele sin. acte de impotrivire si de agitatie". bogat. minerilor.-i ta magir. Instaurarea noii orlnd a dus la transforman i i'unde in toate dm I schimbindu-se radical ill tia materials s i spiritn > i . corfele funiciiliiM Cavnie-Baia Sprie so d can in mod misterii'-. ce vor fi vaI linif icate ulterior printr-o Hmologie specials. nematograful . Pe la mijlocul secolului al XlX-lea. 143 . 23 August nr. Eliberarii nr. str. virful Mogosa. 7 staurant. Nu-i [Vine sa creada ochilor cum b fost posibil ca me^teri populari. formind un trup puternic in stare sa infrunte furtunile ?i zguduirile solului. 23 August nr... Turla este flancata de 4 turnulete.. In fata are un pridvor etajat cum este dealtfel ?i acoperisul. 19 fytalul mixt.Minerul". Pentru a ajunge la acest •hfire^ monument ne inscri•n pe §oseaua ce duce spre •Copalnic-Mana^tur. pe aceasta se afla sarcofage de piatra de facturS si stil roman. prin 1810. str. 8 rmacia. In partea nordk orasului vegeteaza pest de exemplare de zad larice (Larix decidua) . str. ti5ne?te ca o sageata spre cer pina la 54 m. str.i arm! 1073 s-a dat in fo|. 23 August nr. str. numita . parca disproportionate. Pe tencuiala de var s-a lipit pinza deasa care poarta pictura partial degradata. care toamna i?i leapfida I zele. lancu de Hunedoara preciza: . U| de preparare a minercUl si cartierul cu blocun • derne. Diferite epidemii de ciuma si holera au fScut ravagii prin secolul al XVIII-lea. La km 12 •Usam in stinga o bisericu^a I lie lemn pitita intre copaci. 23 August nr. s3 tfealizeze asemenea capodoporS impresionanta.. pe valea Cavnicului se practica spfilarea nisipului pentru extragerea metalelor nohile. str.Sintem de acord si permitem ca oricare miner sa deschida mine in comuna Cavnic.. Boltile §i peretii sint decorati in tempera ca toate bisericile de lemn din Transilvania. mai elegants. Turla. Astazi minereul coin] din Cavnic asigur2~^^^ ei nationale circa o tf din productia de pluml* zinc si o cincime din |i cluctia de cupru.induite •izontal. 21 tyetaria .Beraric" dezvoltat orasul nou. Ajun§i in Ijpropiere ai impresia ca imaf |lnea este irealS.Anno 1717 usque hie fuerunt tartaris" (In anul 1717 pina aici au ajuns tatarii). cu aceeasi compozitie s-au netezit suprafetele neregulate. 23 August nr. 1943. str. 23 August nr.. primind un privilegiu de 8 ani dupa cum e obiceiul si la alte exploatari mai mari". 9 ltfia. OHIO TURISTIC AL JUDEJULUI giunilor romflnesti. 47 I Dupa ie^irea din oras de . str. 19 Casa de economii §i consemnafiuni. 23 August nr.. incheiate temeinic. arhitec^i anonimi. cea mai inalta constructie de lemn din lume. Din filele de istorie ale Cavnicului mai aflam ca in anul 1455 intr-un decret privind orasele Baia Mare s. ^. cu ocazia primirii vizitei arhiducelui Reiner. Pe |iftsura ce mergem spre abcasta uluitoare construc^ie apare tot mai mareata. Biserica este construitfi (in birne de stejar. Ele sint asemanatoare acelora descoperite in Tara RomSneascS In gropnita princiara de la Arge?. probabil. Linga biserica nim un arbore secular tit. In partea dc Jos a CM cului. iar vizitatorul KIWI se dezmeticeste. str. s mi nifostat impotriva e>. populatia a manifestat „. Eliberarii nr. dupa traditia reMRAMURE? I Alimentara.trala subteran. situatia minerilor devenind foarte grea. Mai tirziu. 19 slliul popular orafenesc.Ldmwfa". Inscriptia este concisa: . In livada care o inconjura. citeva morminte trezesc un interes deosebit..i Baia Sprie. In anul 1761 aici se creeazS o judecStorie minieralocalft.tau spre Baia Mare. Mai tirziu.

i se intrebuinteaza drepturile si libertatilr ' Niinind cu razele sale tre.se$ti insemnat centru jfl cului.?i casa in care a locuit. Abrihan a reaIntrind in conflict cu I ral aparte.\an" ale jude. ceea ce numai inchisoare in procesul iln In initiative lui Vasile Lu.". dar de di. ca i i . de care se leagS fl^H liltat astazi in parcul mic zuiascS. Baile Dane. ea a fost dedicata celui Vasile Lucaciu. intr-un decor natu• i' spunea: „.Complexul muzeal.. Vasile Lucaciu. Lucaciu" Mb • ucest prilej de catre ma. Devenit figurS de l^H licriptia grevatS pe fron.tar intitulat BTribunul".ului Maramure?.lii maramure^ene. ultim popas in localitatea §i..organizat o expozi^ie a §cocontinual si dupa iesh <i monument cu sentimentul I " . a unui Apa minerala sulfuroasa.. unde ua modernizata $i iesim din negate $i devotament ponlA iinr. VI.. dar inainte de marelui patriot.tr-un impozant moni: [Satul chiorean este rasfirat in zona piemontana ?i mai Impact in zonele joaje. prin curajul §i h o i n i . GHID TURISTIC AL JUDEJULUI fcRAMURE? 145 . Unione Om.morandiste din 1892... relui luptator pentru infSpizvoare.. torita activitatii des! La loc de cinste se afli luparea unei idei. •dire de piatra ci este in. partial C.F...pentru copiii din $i$esti In Cluj din 1894.Tara la Baia Mare. Uni. cdre esie cuirriea USbiserica de lemn de la Flo. afectiuni hepa. presintele si viitorul accepts..1line cu livezi. in care s-a morandiste.tea sudicS. ?i zidirea sculptorul G. Din sta^iune se pot A fost unul din initltttilfd \H\.tuirea unitatii na^ionale. pira^iilor sale de acest papi?. clorurata provine din doua pe tarimul luptei P*NH ii. (onstruita in stilul cate. In cadrul Complexului I i ."ilul. dupa cum reiese si din se poate vedea o biblioteca realizarea idealului di cireselor".) ramas putin de parcurs pina Pentru a cinsti mi i Alaturi de celelalte . Tot | si-a adus o valoroasfi <4fi plexul muzeal dr. de la §urdesti.§i camera de lucru cu obicirca 5 km sa ajungem la •piciu: . Tratamentul Transilvania..sli (km 7) cunosFigura ilustrului Iupt5tor sa.il carele pe cerul vietii sarcofagul cu osemintele ma•lc> straluce§te ca un soare. (DN 1C — 39 km. se zare$te col.R. deziderat national. . ca sa vesteasca gehiperacida.binecunoscut§.orasul Baia Sprie prin parto-biliare de tipul colecistitetreaga Transilvanie.nia.a.. Aceasta ofera un cadru propice pentru este eficient in bolile reumanumit paroh in ?i?e^li ' me este gravata pe tabla organizarea periodica a unor tismale. 11". Ne-a mai nia. precute din secoiulal XVIH-lea. dar $i cu o serie de caracteristici al judefului putem face un figura lui Vasile Lucaciu ii wopiate sau comune zone! Codru cu care se invecineaza. Baia Mare — Recea — Satulung — §omcuta Mare tribute la lupta pentr caciu din $isesti (2 km). cai de acces: auto. pe o coasta. Petru din Roma pastreaza ?coala construitfi element local.. V. . in maladiile cronice aici.zata intr-un film documenest a localitafii la 410 m al. sculplnri jhioarului" constituie o zona etno-folclorica fntinsa.Dincoio de valea Cavni. dedieat versuri dinti Im §i din cuvintele rostite pentru unire a fost imortaliEle sint situate in partea de . care se afla in toritatilo statului duali%i . in anul 1885. cit si in tionale ale romSnilor Complexul Vasile Lucaciu cea externa. iar titudine. fARA CHIOARULUI padure de conifere. pe care acum o apreciate reuniuni corale. Vasile Lucmi.Pro S.". glasul . face excursii pe Dealul Mindra Vedere. precum temnifS sa actioneze cu I implinirii.muzeal Vasile Lucaciu se Condamnat la 10 mil >l Aici este prezenta funia. Sf. da. ItO. unde se afla o si conducatorii miscar.Leului di« §isesti" s-a fScut auzit InH •nitiilor presente §i viitoa. aproape pina la shi II gastro-intestinale. construita in stilul celei rea Transilvaniei cu Hofl I La $isesti se afla si bise.mint . de unde doar 9 lor §. din ini^iativa lui conducator al miscani <• apropiate.ecte personale.vietii. gastrita b marmura. ca dupa Msatul re. L ce are sa spereze rom£. — valea ChSoarului — Mesteacan rea Transilvaniei cu ROifl $isesti (km 5). revenim la §oseaH politica a tuturor rom£. inconjurate de copasta nu este o simpla lizat bustul. *l | •iimului meu iubit. s. la Com. poate fi regasit In zonele •n u Inauguratfi in anul anul 1905.marelui luptator pentni i I municipiului Satu Mare.Unirii tuturor romSnimensiuni ceva mai reduse. care printre al. De la §ise$ti traversam Mvclim. atit in cura interna. Lu> Parasind acest magm'fie •i mare ideal al vremuri. ca ini.km ne despart de Baia Mare.Leului de la 9isesti" I • 11 jjuin Romanorum . ink Lribun. la ce trebuie s& se na.Doina lui V. cu a revedea eel mai mare oras Cornel Medrea a imorttllB Ifticularitap distincte. Vasile Lui \.

rafice sint relativ bine conservate. tipologic gasindu-se iroape toate variantele cunoscute pe teritoriul patriei. pive.. zadii negre de catifea sau Una imltri. La feme! costumul difera.i cu zone etnograiice mai Icpartate (Vilcea. Fetele irta cama}i frumos brodate. Se distinge palaria de pat.isele tradiponale sint acoperite cu paie $i au de obicei a mcaperi — tinda §i camera de locuit.dantul la sura".u. Delimitarea gospodariilor se face prin garduri imlite din nuiela (astazi folosindu-se din ce in ce mai mult leriale de construcpi noi). veritabile produse artistice ale Jndustriei mice. iar cele recente au multe caracteristici din zona u — s. Boiu Mare.ezatoarea si . Varai). lucrate »in ciur". )sebit de inalta §i cu borul lat. s. muzicala. uteriorul caselor este impodobit cu ?terguri. . Instalatiile tehnice populare sint de o mare varietate $i llginalitate (mori. literara.. Buteasa. din postav sau panura. Mvind creapa folclorica.b aspectul culturii materiale ?i spirituale. colorate in negru.nunta. . §urile-grajduri sint asemanatoare cu cele din Muntii iseni. ocazionate de sarbaliile de iarna. ceea ce nu intilnim in alte e. Bucovina). aceasta se larca printr-o mare varietate. fete masa. dar s.i aici mtilnindu-se patule (co. Trecein prin cartierul De147 .ca.oale.ate cu dungi pe verticala. l. Citeva dintre obiceiurile ilitionale sint relativ bine conservate plna azi -. mind din Baia Mare mai importanta artera de ila^ie spre sud-vest (DN v care face legatura cu !o Dej sau Cluj-Napoca. laibar de culoare Igra. \MURE? traversam de fapt *Tara Chioarului". ceea ce demonstreaza uniIM portului popular romanesc. perdele. in raport cu virsta. cnii $omcutei. ri§nite). De o deosebita atentie Imcura obiceiurile ?i colindele laice. o alta zona etnografica importanta a judetului.^are) impletite din ele. caracteristicile . Gustumul barbatesc se compune din gatii largi (cioareci I panura — iarna). mai ales in a§ezarile a (Preluca Veche. cama^a din pinza. rde sau gri. cu poale rate in culori vii. Portul traditional chiorean are elemente specifice care fac atura cu zonele limitrofe. Prislop. Camarile (gaba:le) sint de o mare varietate. Coas. ros.

In luna iulie. lesiti din Satulung. pe un original protap se pot rumeni fripturi de pui. plants ocroO altS bogStie a pSdun constituie fauna cinegemai ales cerbii si ciuteAici au fost colonizati si >i lopStari. Pomuna Satulung s-a siIdl m? un loc fruntas pe taI in Intrecerea socialtstS Ivin 1 infrumusptarpa. o localitate ga (sud) drumul na^iol cu multe construe^!! noi. Lurfl — cu o deviere la stinga de Miresu Mare. Finteusu Mare). In gradina de varS se pot servi specialita^i culinare ca: ciolan maramuresean. presara. terasa de cu o suprafa^a de vara acoperita. La etaj slnt pregStite spatii confortabile pentru cazare.. padurea in Lunca Lapusuiui. lar peretii Impodobi^i In stilul rustic al interioarelor din Chioar. tor pasari. II) dispune Miresu Ivlare si Sulfl de 24 de locuri cazare.2 000 ha. o interesanta constructie ce imita un urias trunchi de stejar. cu vestigii descoWto de arheologi. citeva casu. Hideaga. m5m5ligS cu brfnzS si JumSri s. dansului 51 portului popular din Chioar. pare de la Baia Mare) constitute aproximativ un kilorno un punct de atracjie turis. fie. l§omcuta Mare (km 127) este una din cele mai mari asezari rurale din judet cu 149 . orItncntat cu incizii pe amir fpte. nea padure ce se aflft | Unitatea (cat. ca de faianja-jnenaj. AlSturi. si sisBiati/area localitatilor rurale.. s tafia In padure putem Peco iar Ja ie§ire Complexul cintecul neiutrecut al • avicol §i Turnul de parasu. Tulgln. Ipfistreaza In colectiile Mu•lui iudetean un frumos i J > lut antropomorf. Pescarii am8 turn. iatulung (km 136).Stejarul".Codru (UJ 193). din le 4 so cviden^iazS frectit on ocazia unor confrun- tari corale interjude^ene (corurile din Satulung.pot incerca norocul gara ifi gara noua. Pe aproxiItiv 10 km2 inttlnim In lollWIile din Imprejurimi nu Hi putin de 6 coruri. Fabri. ce vaj Fabrica de upnl'ectii.se desprinde pe UreujU calitate se intinde o frumoa.! ore placute in mijlocul na.retele de stejar pedund tiu de parcare pentru auto. care •tA experienta unei actillti umane incS din epoca •rmilui. decorate cu mobilier si scoarte romSnesti.drum pe care-1 urmam ( monstreaza tendinta spre urLa intrarea in Sal banizare.ghetorilor. considerate If te-camping. citeva sute de metri). unde liind o importanta roa primavara putem admira einegetica. Ambian^a de aici ne duce cu glndul la sSlile de ospete de la curtea regilor daci. sau putem Prima comuna intimita in cale caprioare. cu impunatoare bloeuri turisme. o sal§ spatioasa cu mese si scaune din lemn masiv de stejar. brSzde apele Somesului si •nfiului.drum care duce la Mo§( sa padure de stejar. De la locul unde I §trandul de la Lapusel (5 km trat spre motel. La parter este amen a j at un bar.logico provenite de aici. Aici a fost identificata aleaua pestritS (Fritillameleagris). veverife" (in dreptul km 144 ncstii Chioai-Lilui. descrise de istoricii antici. iar^pni pusel (km 142). stinga.lat cu crap si stiuca. iar dupa parcurgerea a circa 2 km pe dreapta ne asteapta un alt loc de odihn§ si popas: Restaurantul-camping . mierlelor tism.de unde.putea vedca cilc-v turii. purcel sau miel. Spre dreapta (vest] Traversam podul peste rnul ne conduce spr^'i riul Lapus si ajungem la La. Ja circa 500 m. ol este Eecea (km 140) asezata chiar cerbi. Din materialele (liri. In fiecaro an se organizeazS In acest loc Festivalul clntecului. cu ne amintesc de codiil • bucate din cele mai alese si lari de odinioarS.!>• OHIO JURISTIC AL JUDEJULUI •unchiul este drept. Locaea este a<jezata In partea vest a iude^ului !ntr-o tipic§ de clmpie. tn parcul dendrologic al •Mului din apropiere s-a mstruit un edificiu cultural Brezentativ. cafe-bar.Mare este cea de la ft taurant. soseaua se desfasoara spre sud-est ca o panglica dreaptS. lipramuri pe 2/3 din inalea totala.La aceasta varietatc .-!>). un loc de Citeva insule c: agrement si recreare intr-o dm aceasti parte a jiulf placuta ambianta rustica. Padurea este deosebit de Bta in ciuperci comesti.a. TmprSstiate printre stejarii pSdurii se af!5 citeva casu^e (24 tocuri cazare). vaste poieni cu narcise. pe partea stinga.sosea.cebal. ajungem la o bj tica pentru baimareni. O fill specialitati de ciuperci. La iesirea din lo. pe soseaua ce U unde se pot petrece citeva za valea Somesuiui. 7nna aceasta se mindreste I o bogatS si traditionalS Itlvitnte coralS. res.La doua riului Somes (Pribile^ti. daca o luatfl) ta ici si colo de poienite. lasarn in stinga auto. Somcuta Mare. strabate Tara ChiJ care prin arhitectura lor de. in in curs de amenajiu dreapta Filatura de bumbac. In aceasta padure este hinca deslasurata si f|| amplasat motelul .. Este asignrat ?1 un loc de parcare pentru autoturisme. o expozitie de vafie naturala pentru j artizanat cu vinzare si spa.

i Drag. dar f| I me?tesugfire?ti cu mai multe frumoase case noi din sectii.celor maramure.perspective de urbanizare. cinematograf si alte o. ajungem la actualul judet Satu Mare. pre.HA Chioarului. cSmin cultu. •nde ne putem abate spre La inceputul secolului al IliiTi'hezoaia.i alte forme slice caracteristice sau fete tainice sapate In coas|le dealurilor. La inceputul se.Albu loan. De aici drumul continua spre Cluj-Napoca.pl8cin- I ta crea^a" de Chioar. in 1599 Cetatea de fcragomir..retinut faptul c3 spro I c3 prin dimension! de colos sebire de alte edificll I (circumferinta trtmchiului lare.de apa Birsaului. o zon3 carstica ce prinde un peisaj convulsiocu doline s. In afara unor Probabil este localit intreprinderi ale cooperafivei cele mai multe. tisa. care trece prin Remetea Chioarului — SacaiS^eni s. In apropiere se afia un izvor amenajat. arborele de Localitatea lalele.faptul c5 e singura pff| la tinuta aici a stabilit pri.strfibatuta fn fntregfcn.sene.frumoasa peslera caicolului al XVIII-lea intra In mar3 printrc cele mai n posesiunea familiei Teleki.. din Dealul Mestea(altitudine 500 m). diiuiinlii tru parcul dendrologic din opuse ca forma sj centrul localitatii. element do din ramuri sfnt afectate. ce se remar. liceu. B. ginkgo s. fiinfeaza un spital. Revenim la 5omcuta Mare de unde ajungem la Baia Mare pe drumul descris sau urmind alt traseu. incepe cu multe secole in O drumetie de circa i urnicL Este mentionatS in hrisoave fnca din 1-105.a. •licerit cetfitfle Cehu $i ChiPe fundalul luptelor penB. ea devine pro.lemn din centrul comnih i ' ment al naturii.confer8 un farmec fi jar (Quercus robur) de circa Se poate vizita bisci 500 de ani — declarat monu.tru unire conduse de Mihai •rietatea fiilor voievodului Viteazul. unde fn. coiful p3strea7. Cetatea Chioarului [liuta ca nobilii transilvaneni. forme carstice din | Dupa distrugerea Cetatii ca virsta. O men^iune specials pen.i loan. intimpina .marine lAthofhamnium. Linga km 106. §omcuta cunoa§te nicoia interesanta. gfnd centru administrativ al Valea Pe?terii. CzHID TURISTIC AL JUPEJULUI La iesirea din Valea Chiului se afia o intreprinde bentonita si o innnata rezerva de caolin.stafeta" este preluatS de un cea din L3schia. care era •In anul 1378 Castrum Ke. dar structie barocS intilnli . bineinteles celelalte obiective intilnite pe acest traseu.provin din specia do tSmintului . Localitatea Buciuml na Chioarului.zona de deal este sti cum si unul din veteranii ar.lota foarte inaltfi.din \ar£ formats !n cxcln mul regulament de organi. care nil w biective social-culturale. O parte bulbului. care confei ' ral. ea uinele Cetatii Chioarului ajungind sa cuprinda In 1424 l||czata pe o colina.. iar pina spre VSlenii Romcutci n< In anul 1555 apar^ine Cetatii da posibilitatea a3 vi/. circa 100 de sate. Valca Chioarului (l<m tflnim zeci de specii de ara^ezata IM bori exotici (ex. de re^eni Bale s.ASTRA" din zo. este ocupata pe rind de diI i/lsculati impotriva regelui feri^i comandanti din cele I'urol Robert de Anjou.war — cum este numita In • U In directie estica..vitate din calcare recifnl» zare si functionare a DespSr. Locnl || s-a format poartS nu> districtului Chioar. iar piatra (Chioarului). K.). cu o faun Chioarului.alipirea a 37 de localitati din Irul riuletelor. Aici se afla mesterul puiiiiU dispensar. cu tot poate oferi mai bun In culinara o zona cum es| cea a Chioarului. Merita rfjj anul 1869 Adunarea genera.i.renumitele pSiarii („• Jmpletite din pai. pornind XV-lea intinderea teritoriilor It carari pu^in bat&torite. | Traversam apoi o regiune loreasca.Fundaturi".I o mai mare dezvoltare ajun. fizionomia localita^ii s-a ansamblu arhitectonic ii|i»il schimbat mult.fi IM»M are aproape 9 m).Popasul MescSn". intr-un document care habsburgi. CPOU ( borilor din judet — un ste. pe dreapta. dupa documente — intra in proIllrca 4 km de la §omcuta prietatea comitilor maramu•Hiiro ajungem la Berchez. din jurul cetatii spore^te prin •nsotite pe alocuri de susu. 123) se remarcS i' In anii socialismului. I Cetatea este mentionata In timpul conflictului dinwntru prima data in anul tre principii Transilvaniei si 11319. §omcuta Mare — Remetea Chioarului — Sacala$eni — Baia Mare (DJ 182B — 29 km) I Inscriindu-ne pe o varian. De aici. Dincolo de satul MesteacSn o poarta maramure^eana reprezinta o invitatie pentru turistul care vine in Maramures. au doua tabere. unde esnelipsita renumita .. Tn 1376. Drag s. alt exemplar viguros <• Istoria acestei locality i jar din apropiere.i are ca prim obiectiv vizitarea Cetatii Chioarului s.in acel timp printre cele mai 151 . Se cuvine mention at ca in .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful