P. 1
Maramures Ghid Turistic al Judetului.pdf

Maramures Ghid Turistic al Judetului.pdf

5.0

|Views: 266|Likes:
Published by Carla Paula Musat
maramures
maramures

More info:

Published by: Carla Paula Musat on Nov 07, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/28/2014

pdf

text

original

Sections

  • I
  • II. PE VALEA IZEI
  • IV. SIGHETU MARMATIEI — SAPINTA _ NEGRESTI — SEINI — BAIA MARE
  • VI. fARA CHIOARULUI

run»Hi

GHID 1URISTIC AL JUDETULUI

^,tf

LEGENDA ^£. J"

' ' ' ' i. aie itiaia normals.

II/CI

Dium national,
drum European

/

in lucrare

''*4, 4f T

Aeroporturi j|£;'

2

Statii de

i

benzina

Autoscrvice

V, j

Rezervatii naturale

1

Hi

Ruine feudale

«locuri istorice, lupte

• •

Vestigii arheologice

Ceti)(i-ruine

«*

Castele.

o

"Brseric? monuniente

' [j1 1C, tfejarhitectura |

t3>

Monumente de

arhitectura in lemn

fli/R J007

••"J/ Monumente istorice

Cad ml natural

IBAIA Municipiu,resedintS
MARE de jtidet

Ora^e

Comune

prni«.«»5iii s^FEB_ 2005

'OUUL2W

un, hanun

Hotel

Motelun,

Popasiiri turistice.
(camping)

Cabane

Chei, defileg

Statui, busturi,
placi comemorative

Muzee,muzee memoriale

Muzee in aur liber

O

Centre de artizanat

Arhitsctura pspuLra
specifica (porji, c:se)

Mori,pive.

LIMITE

Maramure? este situat in extremitatea nordica
larii, intrc 47°20'00" si 48°00'15" latitudine nordica

•,! »'2'")2'30" si 25°07'30" longitudine estica.

I ,i nord, rtul Tisa si linia de culme a Muntilor Mara-

niiircv, PC o lungime de cca 60 km, formeaza grani^a intre

|M«lriul Maramure? si Uniunea Republicilor Sovietice So-

i i.i I isle. La est se invecineaza cu jude^ul Suceava incepind

ili1

I.i Ki'-inita cu U.R.S.S., peste Pasu! Prislop, pina sprecul-
milc Miin^ilor Rodnei. In sud, limita spre jude^ul Bistri^a-
Nii'.aiid so continua pe creasta Muntilor Rodnei pina la

' nline.1 Tiblesului si coboara spre Tara Lapusului pina la

••ml vest de localitatea Suciu de Sus, apoi cu jude^ul Cluj
|)c era 10 km si cu jude^ul Salaj pina la sud de Oarta de
I"1

.. Tn VCM teritoriul Maramuresului se invecineaza cu ju-
Ictul S.iin Mare printr-o linie foarte sinuoasa.
\' fn liiniic-lc sale, jude^ul Maramures insumeaza 6 215 kmp
l^.iT'Vo din suprafata t^rii), suprapunindu-se peste forme

dc- relicl loarte variate, care aparrin unor unitati morfolo-

r.ii'c (I

(704)

1

lacuri de baraf

Izvoarc minsralg

Pejjteri

Monumente ale
naturii

Pare dendrologic

locuri cu manifestari
folclorice traditionaic

Stajiuni climaterice

Statiuni balneoclimatericf

Statiuni pentru practicsrefj
sporturilor de larna

lelescaun

I'.u i,-.i niirala si estica, cu relieful vulcanic al mun;i-

1

.utii 'I'iljlej si eel cristalin al mun^ilor Rodnei si Mara-

muii uliii. i-.i-c inchid la mijloc Depresiunea Maramure-

iilin

li-.ii;,nuil cioplitorilor in lemn •—, apartine grupei

i

(

.iria^ilor Orientali. Partea de sud si sud-vest,
ni u |ci.r..i, cu depresiunile Baia Mare si Lapus, alaturi de

iniliiuii (iisi.,liiii mai josi, Codru si Preluca, apartine Po-

i li .uliii l'i ansilvaniei.

RELIEFUL

|ii(l'i,nl M.ii.iiiHire? in limitele actuale cuprinde un rc-
tin ini.iii'r, variat ca morfologie si complex prin alca-

a

Zona montana reprezinta 43% din teritoriu si cuprim
inalpmi mijlocii, In general, exceptind zona inalta a Mui
tilor Rodnei, care culmineaza in virful Pietrosul, cu stru
tura cutata, alaturi de vaste suprafe^e vulcanice; zona c
dealuri, podisuri 51 piemonturi 30%, iar zona joasa — q
presiuni, lunci, terase — 27%.
Personalitatea reliefului este completata de particulst
ritat;ile de clima, de reteaua hidrografica bogata, de vegi
tatia etajata pe vertical! si de solurile cu profunzimi n
duse dezvoltate pe roci dure.
Muntii sint reprezentati prin grupa Carpatflor Beskid^
Maramureseni din care deosebim mai multe subdiviziun

Mun^ii Rodnei, care sint delimita^i spre nord de fall
Viseu - - Bistrita Aurie, constituie masivul eel mai ina
din ramura Carpatilor Orientali (Pietrosul — 2 303 nj
Din punct de vedere geologic, ei sint forma^i predominai
din sisturi cristaline si au fost puternic fragmentatf e
apele curgatoare care si-au croit vai aproape paralel
adincite in vechile suprafete de netezire. Aici intilnim m
meroase urme ale glaciatlunii, sub forma de creste alpii
caracteristice, caldari, lacuri §i morene glaciare si vai sa
batice cu povirnisuri abrupte. Dintre lacurile glaciare m
pitoresti se detaseaza lezerul si Taurile Buhaescu, iar d
eel al caldarilor glaciare mai importante sint lezerul, d
limitat la nord si nord-vest de culmea Pietrosului, Zanoag
Mare si Buhaescu-Repede.
Al doilea masiv muntos din jude{ il constituie Munj
Maramuresului propriu-zisi, forma^i dintr-o culme prii
cipala inalta de 1 900—1 950 m, alcatuiti din s.isturi cri
taline, gresii, conglomerate, roci strapunse de intruziu
mineralizate. Intre valea Vaserului si valea Ti$lei se inc
vidualizeaza masivul eruptiv Toroiaga (1 930 m).
Munjii Gutii sj Tfibles, de origine vnkanica, sint s
tuati intre vaile Iza, Lapu? si Somes si au in general forn
unor conuri sau capi^e, cu altitudini variind intre 1 30
si^ 1 800 m (vf. Ignis 1 307 m; vf. Gutii 1 442 m; v
Tiblc? 1 839 m). Ca roca predominanta intilnim andezitu
Subsolul se remarca prin insemnate zacaminte de sulfu
polimetalice. De activitatea vulcanica din aceasta zon
sint legate si numeroasele izvoare minerale, cu reale ca'
ta^i curative.

Intre mun^ii Maramureyului §i Rodnei, pe de o part
si muni;iJ Gutii si Titles, pe de aha parte, se intinde Depr
siunea colinara a Maramuresului, cea mai vasta depresiu
din tara, lunga de circa 75 km 51 lata de 20 km, care es

OHIO JURISTIC AL JUDETULUI

il'.iuii.i iii lung de Iza si Viseu. Alte depresiuni, mai

.1 iiiiindcre, sint Lapusul, Baia Mare, Chioarul si

In

1 1 " tea dc vest a jude^ului se afla cea mai joasa forma
n In I dm aceasta zona, Cimpia Somesului, brazdata de

il cu ici l-isi numc.

UIM/V

Ddtorita asczarii la interferen^a unor zone climatice,
nriini $i complexitatii formelor de relief, clima jude^ului
\f \n general temperat-continentala de tranzitie, cu dife-
nlirii intre partea estica si vestica, generate in primul

IK) ilc v.uiuvia formelor de relief. In partea estica, regiu-

.1 inimiilor Maramuresului si Rodnei se afla sub influ-

ilrt m.isclor de aer subpolar, in timp ce in partea de vest
lulnmiiu un climat cu caracter continental moderat, cu
llticnu- occanice, fapt care explica prezen^a castanului
iinr.iibjl (Castanea. satlva), care se afla la limita cea .
,ii nnrdica a arealului european al specie!.
n.iu-lc statistice din ultimii 60 de anj demonstreaza ca
ni|K'r;mira anuala medie oscileaza in jurul valorilor^de

•t vi 7,4"C, cu evidente scaderi in zona montana, maxima

.stiluili dc 39,4°C fiind inregistrata la Seini, in anul 1952,
r minima absoluta de —31,6°C la Viseu de Sus, in anul

'>!>•». Ccl mai timpuriu inghe^a fost inregistrat la 8 sep-

•inhric, iar eel mai tirziu la 3 iunie.
VJnturilc dominante de vest si nord-vest fayorizeaza
ulcrc.i unor precipitapi relativ abundente, cuprinse intre
00 ^i 1 400 mm anual, valorj care inregistreaza cresteri
iisibilc in zona estica montana a judevului. Numarul zile-
r (ii precipitatii lichide in medie pe an ajunge la 140,
ir .il cclor cu precipitatii solide la 30.
Mimiripiul Baia Mare se caracterizeaza printr-o mare
in-vciUa a precipitatiilor si prin predominant vinturilor

lin dirc<'tie nrvrd-estica.

(Iclc mai multe precipitatii se inregistreaza vara — 39%

* in cclelalte anotimpuri repartipa _precipita^iilor fiind
ipro.ipc cgala, respectiv toamna si primavara 22%, iarna
17V..

I'c crcstcle cele mai inalte ale munjilor Maramuresului

1 Rodnei, iarna se prelungeste pina in perioada mai —
unic. Zapada este abundenta, grosimea ei depaslnd dese-
ui 2—3 in.

1ARAMURE?

RETEAUA HIDROGRAFICA

Regi mul precipitatiilor determina o retea hidrograi
bogata^si densa, insumind o lungime de oeste 3100 I
Aceasta re^ea se inscrie in doua bazine riidrografice, b
distmete, Tisa si Somesul, separate de oumpana apelor 1
tului vulcanic Gutii — Tibles, care formeaza o axa
strabate judeful in direqia NV — SE.

.*~f'e
A

mn

i importante riuri din bazinul hidrografic

Tisei sint Viseul si Iza.

taie in lung Depresiunea Maramuresului, aduci
un^aport substantial de jipa prin afluentfi sai de pe drea]
(Tisla.^Vaser cu Novas, Ruscova cu Repedea etc.).
coboara din ^Munt-ii Maramuresului prin vai salbatice,
debite rnari si ape limpezi bogate in peste.
Aproape paralel cu Viseul curge Iza, al carei izvor c
pare in cursul superior. Aici parcurge subteran o distat
de cca 3 km, creind splendide formatiuni de pestera
contactul unei falii intre calcare si sisturile cristaline, p
tru a reapare la suprafata sub forma unu[ puternic izb
cunoscut sub numele de Izvorul Albastru al Izei (mor
ment al naturii). Specialistii considera fenomenul ca fii
unic. Dupa ce cinta istoria de milenii si frumuse^ea lot;
rilor^pline de traditie Iza se uneste cu Mara inainte d<
se varsa in Tisa.
La sud Lapu^ul, care izvoraste din Muntfi Tibles,
lecteaza apele Suciului, Bloajei Cavnicului, Sasarului
Firiza s.a., riuri care imbogatesc zestrea de apa a S
mesului.

Somesul strabate aproape transversal pnutul judetul
avind o lunca larga si manoasa. El are un curs sinuos,
ape bogate la viituri.
Ceea ce caracterizeaza reteaua hidrografica este debi
ridicat, diferen^a mare de nivel intre izvor $i varsare, fa
care le da un potential energetic insemnat.
Programul national de ameliorare a bazinelor hidr
grafice prevede si pentru judetul Maramures realizar
unor obiective de mare importan|;a economica si socia
care vor asigura utilizarea in perspectiva a potenpalu!
hidroenergetic al Maramuresului.
Pentru pitorescul lor trebuie citate citeva lacuri situa
in apropiere de Baia Mare, printre care: Bodi-Fernezi
Bodi-Suior, Nistru, Lacul Albastru si Lacul de acumulo,
Baraj-Firiza.

Activitatea glaciara din cuaternar a dus la formar

GHID JURISTIC AL JUDEJULUI

uri glaciare cum sint lezerul sau Buhaescu din •

ul Kodnei — obiective turistice.de mare atractie.
.u.icicnstka a regiunii o fonneaza resursele hidro-

i .ili- (peste 100 izvoare minerale), care se afla pe linia

i ,i depresiunilor cu lan^ul vulcanic. O menpune

I ii 1. 1 mcrita cele din apropierea localitaplor Baia

i, \ i'jcu de Sus, Baiu^, Poiana Botizii s.a. In partea

i

i (ude^ului, si anume in bazinul superior al Viseului

.....1 1 in n si citeva mofete -- emana{ii de bioxid de carbon

• n multiple calitap terapeutice.

M.ii.imurejul ramine o imparatie de peisaje fermeca-

. Li care se adauga valoarea turistica a re^elei hidro-

\ aile multor riuri ascunzind locuri pitoresti, cas-

' lu'i sau forme carstice. Datorita acestui potential
n ...... , in apropierea lacurilor sau izvoarelor cu ape mi-

ii fost amenajate puncte turistice, locuri de odihna

.M-meiit, sta^iuni balneoclirnaterice sau cabane. Exista
optime pentru practicarea pescuitului sportiv, mai

i m. i pe cursul superior al riurilor.

'•uli-.'iliil Maramuresului este deosebit de bogat in mine-

i.ii i lu-lcroase. Evolupa geologica, in special activitatea

niic.i neogena, a dus la formarea unor insemnate zaca-
iniiUe ilo minereuri neferoase. Din punct de vedere al com-
.nineralogice si al utilizarii lor industrial, nume-

li- rcsurse de minereu cuprind zacaminte de minereuri

i ...... irgliiiilere (Sasar, $uior); zacaminte cu minereuri

i'li-xe, dar mai ales Pb, Zn, Cu (Cavnic, Baia Sprie,

. Nistru, Baita); zacaminte de minereuri cuprifere

I

.I • iii ..i.'.a, Burloaia).

'M.| uri le predorninante sint cele brune de^padure, iar in

i i clc podzolice, reflectind in mare masura caracterul

,il factorilor de mediu.

VEGETATIA §1 FAUNA

e climatice, varietatea reliefului, precum si

MI 1. 1 ;;cnlogica influen^eaza lumea vegetala si ami-

mil. i. i.irc se caracterizeaza printr-o mare varietate si di-
me clc specii, datorita latitudinii, dar in special zo-

iltiuidinale.
\ Ki'i-iJia. Etajarea vegetable! pe verticala, in functie de
•line, i-stc evidenta, ca dealtfel in toata ;ara.

I i ijiil a'.pineste bine reprezentat (intre 1 900 si 2 200 m),

,'iiiui pir/ruic specii ca rugina (Juncus trificlus), parusca
mi/rind), paiusul (F. porc'ri), clopotelul alpin

MAKAMURES

9

(Campanula alpina) s.a., la care se adauga o serie de sped
endemice, din care pentru Masivul Rodnei mentionar
garofi^a rodniana (Polyschemone nivalis), raritafi florii
tice ca ghintura (Gentiana punctata), degetaruful (5(j
danella carpatica), crucea pamintului (Heracleum carp
ticum),
floarea de col^(Leontopodium alpinum), majo:
tatea fiind ocrotite prin lege. Retin atentia si citeva va|
roase specii de musch i, de asemenea cu caracter endeml

Pleuroclada albescens, Mnium blytii, Aulacomnium tit
gidum
s.a.

Etajul subalpin este bogat in specii de plante ierboasi
tufe, arbusti si, sporadic, arbori. Aici intilnim frecvent ji
posica (Nardus stricta), afinul (Vaccinium myrtillus), me
risorul (V. vitis-idaea), smirdarul (Rhododendron kotschyi
jneapanul (Pinus montana) $i, mai rar, ienuparul (/>
rus sibirica) s.a. Dintre arbori apare zimbrul (Pinus
bra),
monument al naturii, specie adaptata conditiilor
de altitudine.

Padurile, care constituie una din bogapile de seama a
judetului, ocupa 43% din suprafata lui, iar impreuna <
pajistile, pasunile si livezile 76%-
Etajul coniferelor are ca element predominant molid
(Picea excelsa), bradul (Abies alba) alaturi de paltin (Ac
pseudoplatanus),
scoru§ (Sorbus aucuparia). Solul acest
paduri este sarac in vegetate ierboasa datorita lipsei (
lumina.

Etajul fagului este eel mai bine reprezentat in judi

• linclc Innnaie din flora spontana, din care

r'Mi)ca (Agrostis tenuis), paiusul rosu (Festuca

I mill (1'rifolium pratense), golomatul (Dactylis

Inseiiin.tiu suprafete ocupa livezile de pomi

>M yl I lllUll.l Illiirc.

14. M.utM tlivcMsitate a vegetapei, alaturi de ceilalti
luiui.ili, a cleicrminat si o mare varietate de specii

•I - In Kcil

<"'al, principalelor zone de vegetatie le
imimite specii de animale.

(Rupicapra rupicapra) este stapina indis-

i i iilinilor inalte din Masivul Rodnei, care con-

',\» rtlrtluri de marmota (Marmota marmota). In

iljniiii si subalpina sint prezente si specii din avi-
laiii iiDastre pe cale de dispari{ie, cum ar fi acvila
in a (A coco§ul de mesteaean

»'• Irlnx), coco?ul de munte (Tetrao urogallus).
icpic/cntate sint $i speciile de animale din padu-
miiilcrc si foioase, printre care: ursul (Ursus arctos),
(('.a VMS elaphus),
risul (Lynx lynx), capriorul
"/MI tupreolus), mistretul (Sus scropha), lupul (Canis
vovcrila (Sciurus vulgaris) ?.a.
"IP »|5cciilc de pasari existente in padurile care aco-

• 1'iilcvul Maramures amintim cinteza (Fringilla coelebs),

,i (diitmlus glandarius), mierla (Turdus merula), pri-
ipiiuic.1 (Luscinia megarhynchos) s.a. Speciile mai frec-

ii> ilc rr|)tile sint: sopirla de munte (Lacerta, vivipara),
ocupind aproape jumatate din suprafata totala a padlmlii (music (L. agilis), vipera (Vipera, berus), $arpele
rilor. Predomina fagul (Fagus silvatica), alaturi de carpi
paltin, frasin, ulm, gorun s.a.
Intre cele doua etaje mari de vegetatie se interpune p
durea de amestec, care variaza ca intindere in functie
expunere s.i altitudine.
Subarboretul si vegeta;ia ierboasa a padurilor de fag e:

rata), ghiocelul (Galanthus nivalis) si numeroase specii
familia leguminoase.

• iiM (Natrix natrix) si o serie de amfibieni, printre

ii, minimi carpatin (Triturus montandoni), specie ende-

U peuii u Mun^ii Carpa^i.

In rtpclc rcpezi §i limpezi supravie$uie§te cea mai valo-
M n|>c(ic de peste din tara, singura specie ocrotita,
iHHI.it.i doar aici si in apele Bistritei — lostrita (Hucho-

I.

A

••

I1
-"

\>vj

^1,/-.t

f*.

bogata in specii, printre care mentionam alunul (Coryljf""\- ^;fsleia

,| se

alatura pastrSvul (Salmo trutta fario),

avellana), socul (Sambucus nigra), vinari^a (Asperula o

(1 hymallus thymallus), precum 51 cleanul dungat

•-••"•'

•• ••TMI/U us souffia agassizi), endemic pentru Maramures
liiiti, iar in cursul inferior al riurilor sint frecvente specii

O menpune speciala merita mlastinile, destul de fre
vente in judet, multe din ele fiind declarate rezervatii n
turale. Ele au o vegetatie specifica, compusa din musch'
de turba (Sphagnum sp.), bumbacarit;a (Eriophorum va
natum),
bradisorul (Lycopodium inundatum), planta a
nivora roua cerului (Drosera rotundifolia) s.a.
Zona de dealuri si cimpie cuprinde suprafete insemnj

OHIO TURISTIC AL JUD£JULUJ

M nh.irul (Chondrostoma nasus), mreana (Barbus barbus),

iniiil (Silurus glanis) etc.
Vdiictatea si diversitatea speciilor din fauna judetului
tiumurcs asigura un valoros fond cinegetic si de pes-

ii spurtiv. Dealtfel, nu intimplator Maramurejul e su-

iiininit ,,vara cerbilor", zona Vaserului dind cele mai

ilie trofce capitale de cerb medaliate cu aur la diferite

(i expozitii interna^ionale.

11

KKAMURbJ

OCROTIREA NATURII SI PROTECTIA
MEDIULUI AMBIANT

Un motiv de legitima mindrie pentru maramures.eni
constituie patrimoniul natural deosebit de bogat, de
incontestabil interes $tiintific si peisagistic. Dealtfel,
con$tiinta maramuresenilor apararea si conservarea n
terata a naturii se asociaza in mod fericit cu preocupa
manifestate pentru pastrarea tradipilor stramos.es.ti, a o
ceiurilor, folclorului §i artei populare.
,,Civilizapa lemnului" din zona reprezinta nu numai
valoare cultural! sau estetica, ci si un adevarat documi
asupra relap'ilor tradiponale ale populap'ei autohtone
intreaga ambian^a ecologica naturala.
Maramuresul dispune de o vasta re^ea de obiective
turale puse sub protecpa legii, din care un numar de
rezervapi naturale, in suprafata totala de 5 002 ha,
care se adauga 46 km cursuri de apa cu regim de prot
pe deosebit pentru ocrotirea lostri^ei, precum §i aproa
20 de arbori seculari ocrotiti, din cele mai diverse sp>
De remarcat marea diversitate de tipuri $i forme
obiective ocrotite: rezervapi complexe (Pietrosul Rod:
rezervap'i geologice, peisagistice (,,Creasta Cocos.ul
rezervap'i paleontologice (Chiuzbaia), rezervapi de
tina (Taul lui Dumitru), rezervatii floristice, pejteri
lacuri ocrotite.

Pe teritoriul judetului se afla una din cele mai v
_p, rezervapi naturale din {ara, Pietrosul Rodnei, care, di

• suprafata inip'ala de 183 ha a ajuns astazi la 3 300
Aici s-a incheiat cu succes, in anul 1970, acp'unea de
lonizare a caprei negre (Rupicapra rupicapra), care di
seste astazi numarul de 180 de exemplare.
In urma cu cip'va ani, a fost colonizata §i marmi
(Marmota marmota), din familia rozatoarelor, o aha s
cie ocrotita, efectivul actual fiind de circa 60 de ex(
plare.

Fauna ocrotita din rezervape este completata si des
specii cum sint: risul (Lynx lynx), acvila de stinca (At
la chrysactos),
cocos.ul de mesteacan (Lyrurus tetrix),
cosul de munte (Tetrao urogallus).
In rezervapa naturala Pietrosul Rodnei sint canto:
o serie de specii rare de plante, endemisme carpatice
j-odniene, care s-au pastrat in ecosistemele naturale spi
fice, neafectate de interventiile omului. Dintre aceste
pot cita: gu$a porumbelului (Polyschemone nivalis),
pirli^a (Veronica, baumgartenii), mierea ursului (Pttlmc

OHIO JURISTIC AL JUDEJULUI

'

'ki,i>ni), crucea pamintului (lieradeum carpati-
"i H ..ircu dc col^(Leontopodium alpinum) 5.3. Avind
valoarca stiinp'fica — floristico-faunistica ?i bio-

1

—, dar si peisagistica deosebita, in perspec-
crca Parcul national al Munplor Rodnei.
rc/crvap'ile naturale montane se numara ?i cea

i '

itcdci Ciungii-Balasinii din Muntii Maramu-
"l'ii, iiv.crvap'e faunistica, creata in scopul salvarii co-

ol u) tic- mestcacan ajuns la limita critica. Suprafa^a

> - iijiri este tie 800

ha.

•inlip I'e/.crvatiile floristice, arboretele de castan co-

iiliil (dastanea saliva], din bazinul bainiarean

11

hii), rcprczinia o deosebita valoare ecologica, cu

>• lie rcDiumiica si peisagistica aparte. Aceasta specie

'"iillra In bune condip'i potentialul productiv al sta-

iii, niicroclimatul caracteristic fiind decisiv.

'mil din cc!e mai apreciate objective peisagistice, mult

HI! tic turisti, este rezervatia geologica aCreasta Co-
aim"
din Masivul Gutii, care reprezinta o portiune

HI un vcchi crater vulcanic. Peretii sint dantelap,
iipli, priipiistios.1, pe alocuri avind o linie verticala.
'in catcgoria obiectivelor de interes peisagistic se mai
Mia (laeile Tatarului, de pe platoul Izvoare, Cheile

•• i dc pc rlul Lapu§, Lacul Albastru de linga Baia

IIH-, l.iiiitl Morarenilor din apropierea satului Breb,

i' .ivintl regim de protectie.

' i/frv.nia iosilifera Chiuzbaia din masivul vulcanic
in rcprc/.inta o incontestabila valoare stiinp'fica, din

MI (It- vcdere paleobotanic, numarindu-se printre cele

i unpin i.uite obiective de acest gen din Europa, con-

•. UK! in diatomit urme ale vegetatiei de pe aceste me-

(iini din pliocen. Descoperirile de aici completeaza in-

ituiil jialeobotanic cu un numar impresionant de spe-

i Inn re care multe noi pentru ^ara noastra, iar citeva

I'l-nini stiinta, -.

i it recunoa^tere a rezultatelor obp'nute in domeniul

"liiii naturii, in anul 1977 a fost organizata aici cea

i V u Scsiunc nap'onala de comunicari s.tiintifice pe

i

M()oiiscrvarea naturii pe baze ecologice", bucurin-

i df aprecieri elogioase din partea participanplor.

Iniil din obiectivele majore ale partidului ?i statului
nu cstc accla de a asigura, paralel cu dezvoltarea ac-
n.iia cronomico-sociala, imbunatatirea calitapi mediu-
Ir vi.nii. ,,Odata cu realizarea acestui vast program
ilc/veil i.i re cconomico-sociala — sublinia tovarajul

649326

13

Nicplae Ceaujescu in Raportu]
Xl-lea al partiduluj _ V

Dezvoltarea Industrie! extractive « c!e
minereunlor neferoase, urbanizarea, precum si air
au contnbuit si in Maramures la al4area m?

d?

ral si k apantia umii dezechiiibru blologkT
mamiesta prin poluarea aerului, apei si solului

/•

nomen este caracteristic mai cu seama -

• '•"'
Baia Mare,_ precum ?i unor centre miniere^Inlr-o'
tie mai mica mamfestindu-se prin degradarea '
apei nunlor in care se deverseazS substfnfen^
O sene de masuri locale au fost luate de ore^l
partid si de stat in contextul Legii nr. 9/1973 pent
tectia mediului inconjurator

7

/^/J

. pentr.i

I ilr din istoria judetului

in '.ill, unde istoria a semnat cu pregnan^a fapte

l.i, ,i cunoscut de-a lungul intregii sale existence
il-economica 51 culturala neintrerupta, cores-'

>• I iccarei etape de dezvoltare istorica a patriei

iic ca documentele scrise amintesc despre Mara-
n.ii la sfirsitul secolului al XH-lea e.n. (1199),

• •.mi stravechi pammt incepe cu multe zeci de

ui m urma.

<\'\\c arheologice au scos la lamina dovezi despre

i \ ia^a umana in intregul jude;, incepind din

i i'ilcolitica $i pina la statornicirea rela^iilor feudale.

"•mile din bazinul baimarean atesta prezen^a

i i inca din paleolitic.

i-poca a pietrei — neoliticul — este de aseme-
rrm'c/entata prin descoperirile de unelte din piatra
mi i sco.ise la lumina in localita^ile Craciune^ti, Ilba,
f\t dc h>s, Sapin^a s.a. Spre sfirsitul neoliticului, ca

.1 inmulvirii si perfecponarii uneltelor de produc-

ini -ji a descoperirii cuprului, societatea cunoajte

'ic modificari. In aceste condipi de folosire a

!<-i.il, e firesc ca judepil Maramures, bogat in mi-

.Ic; cupru, sa fi fost un important centru de cul-

i in ni-riala a acestei epoci, fapt dovedit de descoperi-

I i Baia Mare, Sighetu Marma^iei, Giulejti, Roza-

milie altele. Caracteristica pentru epoca bronzului

liim-iul judetului este cultura Suciu de Sus. Impor-

|U 'I

.crire de la Lapu§, constind dintr-un bogat in-
ilc ccramica, piese de aur si bronz, unice in jara,
mai pregnant caracteristicile specif ice ale culturii

' Sus, dovedind odata mai mult originalitatea ci-
nord-tracice.

'i.i dcscoperire de la Sarasau, datind de la mijlocul

I

ilni I i.e.n., atesta prezen^a continua a omului pe

liiorii §i in prima perioada a fierului.

IKL5

15

In cea de a doua perioada a fierului, Maramuresijl,
si intreg teritoriul Transilvaniei, a fost locuit de vil
daci, care, incepind din secolul I i.e.n., s-au integral
statul centralizat al lui Burebista si apoi al lui Deceb.il
Urmele dacilor maramureseni le regasim la hotarul <
tre era veche $i era noua, in apropierea satului Oufi'
pe Dealul Cetafeaua. Materialele ceramice din asejb
civila (de mica intindere) de la Oncesti si cea de la 0,i
de Sus apartin perioadei clasice a culturii dacice.

!
Cucerirea Daciei de catre romani (105—106 e.n.) ,m
insemnat cucerirea tuturor teritoriiior locuite de ;d|
Imperiul roman a inglobat numai o parte din fostul jr
al lui Decebal. Pe restul teritoriului, din care facea pi
si Maramuresul, dacii au continual sa traiasca liberi^
deosebirea dintre acestia si cei din provincia romana I
cia era nesemnificativa sub raport etnic si lingvisticj
Dacii liberi ramasi in afara provinciei roinane au sufi
acelasi proces de romanizare, cultura si limba latina n
sind sa se impuna, in cele din unna, limbii $i culturii
tohtone. Este cert ca acest proces a lost mai rapid in pi
vincia romana Dacia, dar ulterior (mdeosebi dupa pa|
sirea Daciei), procesul a dobindit caracteristici aproi
uniforme in intreaga regiune carpato-dunareana. Aceaj
constatare este dovedita de unitatea de limba, tradit,iij
cultura a tuturor romanilor, precum si de descoperirile,
heologice de pe intinderea fostei Dacia si a Romanic!
astazi. In acest sens, dovezile arheologice maramure^
cele mai concludente le reprezinta descoperirea de la

line)ti, care ne vorbeste clar atit de influenza romana,
si de pastrarea unor forme tradinonale de viata.
Simbioza celor doua eulturi, precum si asimilarea trl
tata a elementului dac de catre eel roman a fost semnal
si in a$ezarile maramuresene de la Sarasau §i Craciune
Descoperirile din aceste iocalitati sint plasate intre se
lele IV si X, adica in perioada pe care istoricii si lingvi
o numesc continuitatea neintrerupta a elementului da
roman si romanesc pe intreg teritoriul locuit odinioara
daco-getl si supus apoi procesului de romanizare.
Urmele arheologice cercetate sau semnalate s.i in ci|
de cercetare argumenteaza convingator existenta unci
vilizatii daco-romane puternice, care desi alectata de rj
vaiirile popoarelor migratoare n-a putut fi inlaturaj
aceasta constituind totodata si premisele evolunei ul
rioare a originii societatii feudale romanesti din
mures.

OHIO JURISTIC AL JUDET.ULU!

i l.isclc orinduirii feudale apar si institutiile

nd.ll si biserica. Primele stattilete feudale ates-
itnii'titclc scrise sint cunoscute inca din seco-

•inl) dcnumirea de voievodate.

I care, probabil, a dennut o parte a teritorii-

.ilc Maramuresului a fost Menumorut, a carui
mtindea asupra partilor Bihariei si Satmaru-
'nrca pasnica a acestui voievodat (ca si a ce-
i. al lui Glad si al lui Gelu, din Banat, si Po-
ilvaniei) este intrerupta de feudalii maghiari,
r|rut, fac incursiuni de jaf, iar apoi tret la GU-

I' ii teritorii.

i obstacol intimpinat a fost eel opus de voie-

i mm rut la care Arpad trimise soli sa-i cedeze
odul i-a primit cu bunavoin^a si, sfatuindu-i

'i'cX acasa, le-a adresat urmatoarele cuvinte:

'ui Arpad, stapinul vostru, ca datori smtem ca
ui altor prieteni sa-i dam cele ce-i sint de tre-
n'ntul care ni 1-a cerut nu i-1 vom da insa
It timp traim (Terrain autem, quam petilt mul-

• •nccd'imus nobis mvcntlbuf). Noi insa nici din

!• nici din frica nu cedam din ^ara nici un petec".

r'iiil de cucerire a Transilvaniei de catre feudalii
\\.\ Fost de lunga durata fsfirsitul sec. XIII), prin-
nnrlc tcritorii ocupate fiind si cele ale Maramuresu-

,i doua jumatate a sec. XIV).

ii-lc men^iuni scrise despre Maramures dateaza din

I01

) si 1231, dupa care incepe sa fie mai frecvent

i, tndeosebi in secolul al XlV-lea, cind Bogdan,

i lul suprem al maramuresenilor, se impotriveste

•ilui de inlocuire a vechilor forme de organizare a

(\'\ romanesti maramuresene cu cele specifice statu-

il.i! maghiar.

I lit ml deschis pe care 1-a avut cu puterea regala ma-

I a determinat pe Bogdan ca in anul 1359, insotit,

i Mm documentele, ,,de grosul populariei din peste

I- snie din Bereg si Ung, precum si o muldme de vi-

ii Maramures", sa treaca munui si sa intemeieze sta-
ndal independent Moldova, prin unirea formauuni-
"litice existente aici s.i inlaturarea urmasilor fostului

>d maramuresean Dragos.
'.iturile arheologice au confirmat connrmtul unor
icntc scrise, prin descoperirea in comuna Bogdan
(Cuhea) — sat care inainte cle 1365 aparrinea lui
n — a unei rejedin^feudale^a$ezatS p_e__uri_ nro-

montoriu, ce se ridica deasupra vaii Izei. Inventarul d
coperit cu acest pnlej ne intares.te convingerea ca acea
localitate a fost centrul voievodal.
Actiunea lui Bogdan si intemeierea statului moldovi
are deosebita semnificajie din punctul de vedere al i<
riei politice a romanilor maramures,eni deoarece ea
flecta, pe linga forma de organizare politico-administ
tiva, unitara §i juridica a populatiei romane§ti din vij
vodat, tendinta de a se pastra $.1 realiza ca institute

<

tala in noile condi^ii $i opozitia $i refuzul recunoast
de catre maramure§eni a noilor autoritati.
Dupa organizarea comitatelor (in Maramure?, comi
tul — institute administrativa specifica regalita^ii t.
ghiare — n-a putut fi constituit decit in a doua jumat
a secolului al XlV-lea), feudalii maghiari iau masuri
exploatare a bogatiilor solului $i subsolului. Paralel
dezvoltarea for^elor de productle, vechile asezari situ|
in apropierea unor teritorii bogate cunosc o mare
voltare, ceea ce a dus la inflorirea oras,elor mediev;
Acum iau fiinta oras.ele Baia Mare, Baia Sprie, Sigh
Marmatiei.

De?i actualele teritorii maramure§ene au fost incor
rate in regatul feudal maghiar, datorita marii majorit
a populatiei romane autohtone ?i puternicei nobilimi
cale, regalitatea a fost nevoita sa o recunoasca §i sa inl
reasca posesiunile prin diplome de innobilare, pastri
du-?i secole de-a rindul autonomia. De exemplu, chiorej
si-au pastrat autonomia prin recunoa?terea district^
Chioar, iar maramure?enii prin adunarile generale ale 1
bililor comitatului.
In aceasta perioada, dezvoltarea economica a jude^u,
se intensifica; ocupapa de baza a maramure§enilor o
stituie agricultura, accent deosebit punindu-se pe create:
animalelor; exploatarea miniera 51 indeosebi a aurului
extinde, create numarul breslelor, iar comer^ul ia a
ploare. Pentru imbogatirea grabnica, noii stapini — s
tul feudal maghiar, iar mai tirziu imperiul habsburgic
vor lua masuri de intensificare a exploatarii celor mu!
Astfel, se emit regulamente severe si ordine; sint adi
specialis.ti germani, slovaci §i italiem; se introduc noi ri
tode de extragere a aurului 5! argintului. In afara de nj
talele neferoase, intens exploatata a fost sarea deJa_Ocj
Sugatag ?i Cos.tiui, care lua drumul spre alte ,,parti"i
coroanei $i, mai tirziu, a imperiului cu ajutorul plute:
de pe Tisa.

nl u do paduri maramure^ene au constituit

alta
hnbogafire a claselor exploatatoare. Exploatarea
solului 5! subsolului maramure$ean §i inflorirea
nilor au determinat dezvoltarea ora?elor Baia
Jictu Marmatiei, Baia Sprie ?i altele, care devin
life centre comerciale unde se intilneau negustori

. tin din Transilvania, Moldova $i Tara Romaneasca.

i |i iiurilc economice, comerciale §i culturale dintre ro-
||| •!'• pe ambii versan^i ai Carpaplor s-au pastrat ^i
inilii-.it in decursul secolelor, cu toate ca vicisitudinile

• ' i .in obligat sa traiasca desparpti, pina la impli-

i iili-.iluhii lor de unitate na^ionala.

'i M.M.I mure? se leaga inceputurile scrisului_Jn limba

i in, i, .iicstat prin Codicele de la leud (datat ,,valeat
.pcctiv 1391 — 1392), continuaL_$L_cpjTsplidat_ in

'li Ir urmatoare prin scrisorile romanes,ti ale maramu-

inli'i .ulresate bistri^enilor §i bucovinenilor, prin tex-
i/.ante, cit $i printr-o intensa circulate a carpi

i ies,ite din teascurile tipograf iilor moldovene,

si ardelene. Toate acestea au adus inca o dovada

IM i pcnnanen^ei §i con§tiintei unitatii de neam a ro-

nlloi din Maramures,. Prima unire sub Mihai Voda Vi-
| i cuprins S.I teritorii maramure?ene, iar pentru con-
i noii stapiniri, voievodul a lasat in Chioar pe

|,ecca.

ilium spre

.1 poposit

Polonia, cronicarul moldovean Miron

.

§i in Maramure?, intarindu-$i convinge-

.!• |irc unitatea intregului popor roman $i despre pre-

H-i romanilor din Tramsilvania. Intr-una din

It nlr :.\\c el spunea: „ Si pina azi ei sint mult mai^nume-

• • i uiiRurii, incepind din Bacica sirbilor timis,oreni,

i Mure$ul, in Hateg, in jurul Balgradului, in Tara

Illltii si in tot Maramure^ul".

sociala §i cea na^ionala au determinat adese-

\ HIH I1C.1

•?' >-»"• --- »- — ..... -

MI de mare amploare indreptate impotriva regali-
nobilimii. Ridicarea la lupta a iobagilor romani

I i insilvania, la Bobilna, in anii 1437 — 1438, la care

1 1 parte $i iobagii unguri, apasati de povara aceluias,!

ud.il, a fost precedata s,i in Maramure? de puternice
ale taranilor $i ale lucratorilor de la ocnele

i i.u

r

I i MM! putin de un secol dupa aceea, cind izbucne^te

I ^(ranesc de la 1514 de sub conducerea lui Gheor-

I '"|.i, ;Sranii maramures,eni s,i chiar nobilii romani se

' Inptei pentru libertate.

CHID TURISTIC AL JUDEJULUI

lANAMURE?

19

On loc de frunte in lupta pentru drepturi si Hbertau''
ocupa in a doua iumatate a secolului al XVII-lea si in<
putul secolului al XVIII-lea, perioada dominata, pe p!
nul luptelor sociale, de figura lui Pintea Grigore (zis Vii
zul), conducatorul haiducilor din Maramures.
Faima ispravilor sale a depasit cu mult spatiul
timpul. A depasit spatiul cutreierat de el si timpul in r.1
a trait jeenerapa sa. Prin faptele, lupta si nazuintele s;
a devenit un erou al poporului, iubit de acesta si teni
de asupritori.

Pericolul care ameninta pe cei bogati i-a determinat
ia masuri de aparare impotriva haiducilor. Despre ace:
masuri si despre amnloarea ce-o luase haiducia vorbc
docurnentele vremii. Pentru a se aoara irrmotriva misca
care luase o amploare deosebita, sfatul orasului Baia '.
hotaraste ca populatia orasului sa munceasca en ,,s?rg
inta la fortificarea zidurilor in fiecare zi, ba chiar si
minica".

Tn aceasta atmosfera agitata, izbucneste, in anul 17

0

in partile Tisei, rascoala condusa de Francisc Rakbczi
indreptata impotriva habsburgilor (durm cum se cunoas
pnn pacea de la Carlovirz — 1699, Transilvania. inclj
siv Maramu^esul, trece sub austrieci. care isi introduc ai
ministratia si Hmba pe aceste teritori'). Promipnd celor
raspundeau chemarii sale scutiri de dari si de slujbe iob
gesti. rascoala se raspindeste cu repeziciune. La rascoa
se alatura si Pintea cu haiducii sai. In fruntea cetei
haiduci Pintea a atacnt orasul Baia Mare, orobabil d:
partea de rasarit (in directia bastionului macelarilorl.
a Jncercat sa patrunda in oras dar a cazut rapus de gloaj
tele dusmanului la 14 august 1703.
Documentul din 14 august 1703 arata, printre alte
cum sosesc inaintea unei porti pentru a supune cetat
Baia Mare, „. . . alti ruruti: locotenentii Andrei Bekess;
loan Lantos, Ursu Bella cu doua comoanii, precum
acel vechi si vestit ,,tilhar" domnul Pintea din Holl
mezo (Magoaja) cu vreo 7 sau 8 de ai lui.. .". Se ajun
la o intelegere ca sa nu fie vatamat orasul, se schimba o
tateci, cei din oras ofera strainUor hrana si bautura, d
la un moment dat apare incaierarea, poana exterioa
este zdrobita . . . ,,printre ei, primu! si eel mai insemn
a fost sus amintitul Pintea, care el insusi a luat part-
atacul portii, cu toata interventia repetata a curutilor '
tateci si a locotenentilor din oras. Dupa ce locuitorii a
suferit doua atacuri, la insistentele ostatecilor au fost .,

GHID JURISTIC AL JUDETULUI

iuna mina pe arme s/i in- timpul atacului, amin-

.1 a lost impuscat: pentru ca el a varsat mult

iu>vat pe drumurile tarii ^i singele lui s-a var-
iiiuea drumului in fata portii, iar trupul lui a

i inintat, fara cinste linga zidul cetatii, in inte-

wvir^ite de acest haiduc in fruntea cetelor sale
uiinat pe istoricul Nicolae Densus.ianu sa-1 nu-
.. Unul din cei mai insemnati romani din seco-

lll-lea".
iiiiica U'agica a lui Pintea nu a insemnat incetarea

i I l.iiducii au continuat lupta impotriva asupritori-

i HI ilecemile urmatoare. Prezen^a unei cete de hai-

-I amintita de catre primarul ora^ului Baia Mare,

i una din deplasarile sale la Taup'i de Jos a vazut

ici inarmap. De asemenea, conteie Alexandru
comitele jude\ului Satu Mare, da oispozitii sa se
paza in muntl pentru urmarirea 51 pnnderea

>r. Documentele vremii consemneaza in anii ur-

alvi conducatori de haiduci, care i§i luasera numele
k-gcndar maramure^ean, ultimul Pintea fund som-

i jirimele doua decenii ale secolului al XlX-lea.

H>e in toate localitatile jude^ului Maramures. popu-
vc!itcs,te cu nespusa mindrie (in doine, balade, le-
ic.) despre ispravile lui Pintea, iar pentru ca me-

iiii sa dainuie peste veacuri, mai multe locuri ii
nimiele: «Piatra Pintii", »Poiana Pintii", ,,!>atra

,,l/.vorul lui Pintea" etc.
'.Mbcbita rezonan^a a avut in Maramures, rascoala

1,1 din 1784—1785, condusa de Korea, Cloaca s,i
O scrie de surse documentare din acesuvreme con-
nurijorarea autoritaplor s,i masurile severe de paza
jitiiuu prevenirea extinderii ei 51 aici. In ciuda ma-
ln.ilc lucratorii de la ocnele de sare au reus,it sa
niua pe arme; au avut loc razvraiiri locale, care au

•,A iuabus.ite de for^ele de ordine.

,i doua jumatate a secolului al XVIII-lea §i prima
ilc a secolului al XlX-lea, semnele crizei teudalis-
•par tot mai vadit, iar germenii capitalismului suit

>,u cvidenti, fapt ce se resimte in Maramures, mai
u doineniul mineritului. Create numarul proprietari-
miculari, care iau in arenda mine pentru exploatare;
, in anul 1800, numai in jurul oras.ului Baia Mare

in '16 de proprietari particular!. Totodata, se tac
nl'i pentru perfec^ionarea mijloacelor de extractie, se

81

?*»

introduc tipuri noi de steampuri si ,,masinia

de spalnr I

In deceniul al V-lea al secolului al XlX-lea se I
in minerit prima masina cu aburi la Baia Mare. I
lei cu perfecp'onarea tehnicii creste profitul aqi
de mine, adincind mizeria muncitorilor minieri, mi
agravindu-se in preajma anului revoluponar 1848.
"° Anul revolup'onar 1848 a aflat masele poporului mi
de pe teritoriul Maramures. ului gata de a se riclic.t
lupta pentru emanciparea nap'onala, sociala s,i poliili
Maramures.enii, alaturi de populapa Transilvaniei —
majoritate romaneasca — au cunoscut secole de-a rii
asuprirea claselor exploatatoare, precum si asupriica
tionala reflectata prin lipsa de drepturi egale cu celcl.i
nationalita^i, in politica de deznaponalizare a romani
politica care va fi continuata cu si mai multa indirjirc
Imperiul austro-ungar dupa incheierea dualismului,
1867.

Declansarea revolupei burghezo-democratice de la 1
in Imperiul habsburgic, in care trudeau din greu miliij
de romani sub povara jugului feudal s,i al
marii nap'onale, a gasit masele populare din actualu
de^Maramures, gata de lupta pentru emancipare so
s,i politica.

Numai ca miscarea sociala si nationala romane:
de pe aceste meleaguri, nu a avut in vedere tocmai m
populare, pentru care a fost inipata. Odata cu inglo'
Maramuresului si Chioarului la Ungaria — dupa dieta <
Pojon (aprilie 1848) — romanii si-au vazut tradate i
lurile pentru care s-au ridicat la lupta. Sim
neimplinite asteptarile din partea conducatorilor re^
pei maghiare, maramure^enii i^i indreapta gindurile
Munpi Apuseni, iar de acolo spre Blaj, unde prograi
din 16 puncte, aprobat de cei peste 40000 de dele;
din toate parple Transilvaniei, la 3—15 mai 1848, s
facea revendicarile romanilor maramure?eni, chioreni
lapuseni, insufletindu-i sa participe la lupta pentru liH
tate sociala s,i naponala, pentru unire cu ;ara. Aceste id
luri au ridicat la lupta masele populare de pe vaile I:
Viseului, Cosaului si Lapujului, impotriva lor trimi
du-se puternice for^e militare inarmate, pentru a le p
fica.

In aceste condipi deosebit de complexe s-au desfasu
adevarate batalii intre ^aranii rasculap $i honvezi in
Lapusului, unde in fruntea poporului rasculat s-a

GRID JURISTIC AL JUDETULUI

in Cliioar unde acjiona capitanul
raporta, din Sighet, Ministerului
arile populapei romane din plasa

. .uuoriia\ile comitatense tnmit uni-

.1 rc/.isientei popula;iei din Bors.a,

'.us, care, dupa cum se precizeaza in-

.i vicniii, s-au rasculat 5! se aflau sub in-

oluviei din Transilvania.

i rcvolu{ionare a populapei maramure-

t>.i dm 1'ransilvania rezulta $i din faptul ca

1 1 ul punct de rezisteu^a al ei a ramas

, 'iiseiii, aparata cu strajnicie de armatele
lusc de Avram lancu ^i tovara^ii sai (prin-
n.ui 51 frazil Ion 51 Simion Buteanu), de

ilc in-iramuresene, un mare numar de ^arani

, 'i ul Bail Mari s,i a Cetatii de Piatra au in-

ni ajutorul fra^ilor din Transilvania. Pen-

ii i^i Inr mulp au cazut prada singeroaselor tri-

in.iii.ile, peste 40 liind spinzura^i pe dealul

ini|;,i Uaia Mare.

•In '.c la unitatea revolu^iei de la 1848 din Tran-
Moldova

51 Muntenia, tovara^ul Nicolae

• ir.emna urmatoarele: . . . ..Plamadita in con-

n.iu.iioare, desfa^urindu-se in aceea^i perioada,
ul icluri comune, revolu^ia de la 1848 a avut un
un iiar in cele trei ^ri romane. Faptul ca pe stea-
liHiunarilor din toate aceste provincii erau inscrise
ulr.iluri supreme, desfiin^area servitu^ilor feudale
ilin.iic.t varanimii iobage, cucerirea de libertap demo-

.1 uiurarea dominapei straine §i realizarea unita^ii
adcmei naponale ilustreaza comunitatea de inte-

,i

i ; ii. nii ce-i unea pe fiii aceluia$i popor, in pofida

i I.. i tlespar^itoare artificial s.i vremelnic".

iic ca a fost inirinta, revolupa de la 1848 a des-
\n inliagia, a trezit con^tiinva naponala a maselor
manejti. Ideea de unitate na^ionala va strabate
"i;iamele de lupta ale revolu^ionarilor din acest

ill i.ua, pina la infaptuirea ei.

i i'rincipatelor Romane din 24 ianuarie

u tin puternic entuziasm si mari nadejdi in

ii'iiilor Maramuresului, de unde cu 500 de ani in

,I plccase maramures.eanul Bogdan Voda pentru a in-

.i.ttul independent Moldova.

1859 a
inimile

M.ii tirziu, un

AKAMURES

document oficial din 1863 ni-1 prezinta

23

pe domnul roman al ^arilor unite Alexandra loan Cu
preocupat de ideea extinderii grani^elor tinarului sau si
national si asupra teritoriului ilustrului sau inaintas, adi
Bogdan Voda (n. n.). Prin acest document se dispune lu]
rea unor masuri ^severe pentru oprirea patrunderii in ^
ramures, iar daca au patruns sa fie confiscate aceste ,,m,
nifeste ale lui Cuza" prin care acesta ii indeamna pe m;
ramureseni la eventualele rascoale ce trebuiau sa usurej
,,intemeierea unei Romanii Mari".
Dupa un deceniu de guvernare absolutista instaurata
Imperiul habsburgic, in urma infringerii revolupei bd
ghezo-democratice din 1848, situatia interna, precum I
e^ecurile suferite pe plan extern constring Gurtea d:
Viena sa adopte o atitudine constitutional;!, decretind prj
diploma din 20 octombrie 1860 si prin patenta din 26 f]
bruarie 1861 un ,,Regim liberal".
In aceasta perioada a uRegimului liberal" popoard
asuprite din Imperiul habsburgic au conditii de aiirma
mai activa pe tarim politic si cultural, pot sa desfasoa
o lupta sustinuta impotriva oprimarii nationale si a e
ploatarii sociale $i sa se orienteze catre o larga actiune i
luminare a maselor populare prin infiin^area de §coli, as
cia^ii culturale, biblioteci etc.
Printre act,iunile culturale cu adinc substrat politic n:
{ional, realizate in aceasta epoca, un loc de seama
ocupa infiintarea ,,AsodafMnii pentru cultura, popor
roman din Maramure}"
(1861), concomitent cu aAstn
de la Sibiu sau a Preparandiei de invfyatori din Sig
(1862), care a dat in scurta-i existenta peste 200 de d
call ce au dus la sate lumina cartii si a constinrfei natij
nale.

Constituirea dualismului austro-ungar a determinat
vie reac^ie din partea maselor populare, a intelectualita^
progresiste impotriva nedreptatii sociale ?i na^ionale.
Impotriva dualismului s-a iscat o puternica miscai
protestatara, in frunte cu cei mai de seama oameni pol
tici din Transilvania si Romania, culminind cu cele doi
momente importante: Pronunciamentul de la Blaj d:
1868 si Memorandul din 1892, la a carui redactare^i su
{mere si-au adus contributia maramuresenii dr. Vasile L\
caciu (1852—1922) si George Pop de Basesti (1835^
1919), eminenti luptatori pentru libertate si unitate nati
nala a poporului roman.
Con?tiin^a solidaritatii fra^esti si-a spus cuvintul si
timpul razboiului pentru independen^a de stat a Rom.

OHIO JURISTIC AL JUDETULUI

— 1878) care a stirnit noi speran^e in inimile

il"i dill Imperiul austro-ungar, sperant,a dobindirii

' Komaniei semnificind pentru ei crearea unor

.igurc de infaptuire a idealului lor de veacuri —

' patria-mama. De aceea, alaturi de ac^iunile in-

in . in Iransilvania, Banat, Bucovina etc. pentru

i Irontului — prin voluntari, sume de bani, ma-

in n.ir, imbracammte s.a. — si pe teritoriul de azi
iurcs,ului au tost organizate astfel de ac^iuni.
nitr-o scrisoare deschisa publicata de invaptorul
I'tip din $omcuta Mare, acesta i?i indeamna colegii
.nine de bani pentru solda\ii romani ce lupta

i 'i lilicriate.

'.isi timp preotul loan Georgiu, in numele ,,Comi-

•M I'l-ntru ajutorarea rani^ilor din razboiul de inde-
. anunta pe presedintele comitetului roman din

i a strins si expediat pentru ostasii romani rani^i

A tic 101 florini. Asemenea men^iuni pot fi gasite frec-

•msa §i documentele maramuresene ale vremii.

ul sccolului al XlX-lea a insemnat pentru prole-

unl din Maramures, 5! inceputul organizarii sale poli-

iul> iuiluenta Interna^ionalei a Il-a. La 1 mai 1890,
Mare are loc o demonstrate muncitoreasca; un an

I lii/in minerii baimareni intra in greva. In 1893 mun-

i 11 in Sighetu Marmat,iei, organizap de sociali^tii din

IIIj| . declanseaza o greva.

.1 revolutionara a muncitorilor din Maramure?

i o evidenta evolutie la inceputul secolului al

I' '. ndata cu infiintarea primelor sindicate. Intre anii

i

i IV07 in intregul jude^se semnaleaza greve ale fe-

i. minerilor si seceratorilor: in anul 1906 greva
ulor lemnari §i agricoli din Sighet, in 1907 o aha

i bazinul minier baimarean, iar in septembrie, ace-
| in. i/bucneste la Baia Mare greva generala a tuturor

• .1 uilor.

• la1

)! timp cu luptele greviste ale muncitorilor ma-
ui si ca un ecou al marii rascoale a taranilor din

.•i nn.i. iii anul 1907 au loc in Maramures mari framin-

i in i iiidurile ^aranimii.

.n urmatori miscarea muncitoreasca din Maramures

< cutua mai cu seama in timpul primului razboi

lili.il, i/bucnind miscari in aproape toate centrele in-

• In.ilc mai importante si culminind cu participarea pro-

ilni la grevele generale din anul 1918 care au cu-

ni|K-riul austro-ungar in descompunere.

Anii 1917—1918 sint marcap de miscari muncita
la Baia Mare, Sighet, Somcuta, Costiui, Viseu, prin ]
se cereau incheierea pacii, libertap democratice, demil
rizarea intreprinderilor etc.

Un important pas pentru lupta revolup'onara a mil]
lor 1-a constituit unificarea diferitelor organizapi sod
democratice din Baia Mare, prin alegerea unei condu
centralizate in primavara anului 1918.

Evenimentele petrecute in anul 1918, grevele genei
marile miscari populare, au determinat Partidul Nap'J
Roman sa organizeze Consiliul National Roman Cerj
(31 oct. 1918), ,,unicul for care reprezenta vointa pop<
lui roman" (din Transilvania $i Ungaria — n. n.) si a
la scurta vreme, sa constituie consiliile naponale rorr
comitatense (in Baia Mare si Sighet la 12 si, respectiv,
noiembrie 1918) care au inceput pregatirile pentru |
trimite reprezentantj la Marea Adunare de la Alba Ii
Participanfii la Adunarea de la 1 decembrie 1918,'
numar de peste 100000, veniti din toate colturile Traj
vaniei, au hotarit implinirea idealului de veacuri al •
porului nostru — desavirsirea statului national ron
unitar. Din Marele Sfat al Tarii, ales in aceeasi zi, fa parte si reprezentanp ai populapei maramuresene.
Consiliul dirigent este ales dr. Vasile Lucaciu, iar ca j
sedinte al Marelui Sfat National George Pop de
se$ti, doua personalitap marcante ale viepi politice
parple maramuresene.

Realizarea unitap'i statale a Romaniei prin unirea
cadrul acelorasi fruntarii a tuturor provinciilor roi
nesti — opera a maselor largi din intreaga Jara — a I
semnat, pe linga implinirea unei aspirap'i seculare, dra
a romanilor si crearea unui cadru national si socials
nomic necesar dezvoltarii forfelor de producp'e.
Cu toate acestea, din punct de vedere economic, Ma
murejul a ramas pina dupa eel de-al doilea razboi mi
dial un judej slab dezvoltat, cu o populape saracaj
carei pauperizare se agrava.

Accentuarea exploatarii va ridica din nou la lupta :
sele exploatate. Intre marile miscari greviste din RomL
se inscriu puternicele greve generale ale muncitorilor I
nieri din bazinul baimarean din 4—17 septembrie 191
demonstrable de la 1 mai 1920 din Baia Mare, Sighi
Marmajiei, Baia Sprie, Cavnic si de la salinele din Of
Sugatag $i Costiui din 23 iulie 1920, apoi participareaj
greva generala din 1920.

OHIO TURISTIC AL JUDEJULUI

i.niuM Congresului Partidului Socialist din mai 1921
nc a Partidului Comunist Roman, la care repre-
nuincitorilor baimareni au votat pentru infiin-

ii .ililicre la Internap'onala a Ill-a, a marcat un mo-

'

I- initor in lupta proletariatului din Romania.

• iM-na miscarii revoluponare romanesti se produce o

tin,i i.ulicala, in care se inscrie §i lupta clasei munci-

in n.unure§ene. Organizap'ile de partid din Baia

l''ii.i Sprie, Sighetu Marmapei, din principalele ex-
NM'i V' intreprinderi vor organiza si coordona in anii
| Mil unnat fiecare greva, demonstrate sau miscare de
i, pina la eliberarea intregului teritoriu al patriei
tfllic dc sub jugul cotropitorilor horthys.ti §i hitleri?ti.
itl vechile traditii de lupta revolutionara din Ma-
sccretarul general al partidului, tovara?ul Nicolae

i, a apreciat: ^Partidul nostru comunist, miscarea
ulmionara au avut aici organizap'i demne care au des-

i.HI n i) intensa activitate".

• nuducerea organizap'ilor de partid au loc anual

11.ipi de 1 Mai in perioada 1922—1925; procesele
ic comunis,tilor in anii 1926—1927 prilejuiesc ac-
|| tic solidaritate a muncitorilor cu cei inchisi. In anii
ouomice din 1929—1933 s-au desfasurat in prin-
^Hllc centre muncitoresti din Maramure? puternice ac-

io\r

iste conduse de P.C.R. Un rol insemnat in mis,-

• iiuincitoreasca maramuresana 1-a avut Uniunea Ti-

•ilui Comunist, ai carei membri activau atit printre

Mori, cit ^i printre {arani. Acpunile comuni^tilor 51

i 11 lor au diminuat considerabil influenza legionarilor

n .iniure?.

I' n in iparea voluntarilor din Romiania, printre care se
maramuresenii Vida Gheza, Francisc Wolf-Boczor,

liijiide Republicii Spaniole incoltite de coalip'a fascis-

ii international, este expresia aderarii poporului ro-

i

i c/.isten^a antifascists europeana.

i onstrap'ile de la 1 Mai 1939 din Baia Mare §i Baia

. .r.emenea miscarilor din intreaga ^ara, au fost trans-

lit-, prin munca comunis.tilor de aici, in acp'uni anti-

ic pentru apararea integritatii granu;elor \a.r{{ 51 in-
llpi'iidL-iitei naponale.

!e muncitoare din Maramure? se solidarizeaza cu

i poporului cehoslovac, a carui patrie fusese cotro-

IIH.I de hitlerijti. Refugiatilor cehi li se acorda ajutor de

• it i IT populape $i autoritap (alimente, imbracaminte, me-

i

i-nte etc.). Se organizeaza mitinguri de solidaritate.

IAWAMURE§

27

Pericolul fascist, devout o trista realitate $i pentru
inia in urma Dictatultii de la Viena, determina o
mtensificare a luptelor maselor populare.
Dupa 30 august 1940 se organizeaza marl mitingul
demonstratii la Baia Mare, Sighevu Marmatiei etc. ln\
1941 se declara o greva de doua zile la salinele din
§ugatag. Alte actiuni antifasciste soldate cu incendl
depozitelor de munitii, deraierea de trenuri militarel
prezentarea la incorporari, oprirea unor instajapi inj
treprinderi etc. au slabit puterea inamicului, creir
greutati in aprovizionarea frontului.
In vara anului 1944 acponau pe teritoriul Mararal
$ului zece grupe de partizani ce controlau principj
puncte strategice ale judet.ului.
Insurectia armata antifascist^s.i antiimperialista dj
23 August 1944 a dat un puternic impuls luptei de el
rare nationala s,i sociala a maselor populare din noj
Transilvaniei. lot mai multi muncitori $i tarani au
jinit electiv grupele de partizani, participind la actii
impotriva triipeior horthyste. Grupele de partizani,
cele din zona comunelor Rona—Vis,eu, Moisei—SapintJ
ceie din Giulesti — Sat-§ugatag — Deses.ti sau Baia I
§i Tirgu Lapus, au provocat pierderi ansemnate hitler]
lor. Fata de aceste actiuni, automate fasciste au tr
la represalii dintre cele mai barbare impotriva populj
care sprijina rni§carea de partizani. Astfel, in cor
Moisei au fost uci$.i de catre horthy^ti 29 de patriot!. In
moria eroilor a fost inaltat un monument apar^inind sc
tonului Vida Gheza, bineounoscut astazi in intreaga
Incadrindu-se in ofensiva generala impotriva tri
hitleriste-horthyste, maramure^enii au luat parte actii
eliberarea ^arii noastre de sub dominatia fascista, {upi
pina la zdrobirea completa a Germaniei hitleriste, adui
du-§i contributia la eliberarea teritoriilor CehoslovaJ
Ungariei 51 Austriei. Aproximativ 1 300 de patrio^i aj
fascijti s-au inrolat in diierite unitati ale armatelor
mane $i sovietice.
Dupa eliberarea tarii ?i Jncheierea victorioasa a
boiului impotriva Germaniei hitleriste, masele popul
din Maramure? au participaf intens la procesul^de adj
transformari care au avut loc in patria noastra.
Infaptuirile revolutionare de dupa anul 1944 au
stituit pentru Maramures., ca ?i pentru toate judevele Re
niei socialiste, inceputul istoriei noi, libere a aces
stravechi paminturi romane^ti.

GHID JURISTIC AL JUDEJULUI

asezarile

1. 1 1, i de 1 ianuarie 1980 populatia jude^uiui Mara-
im.iliza 514 339 de locuitori, ou o densitate medie

loc/cm2

. Structura pe medii a populapei este urma-
'VJo/o o reprez'mta populapa rurala, iar 50,3%

urbana.
ificarile intervenite in Structura social-economica a
)ude^ului Maramure^nu pot fi privite in afara
lor fundamentale intervenite la nivelul mtregii
mai in cadrul acestui proces unitar. Acestea insa

Ini' uncle pasdcularitaYi pe plan local.

unit a cre^terii popula^iei judel,ului Maramures a fost

1

i de condi^iile existente in cadrul difentelor

• rice de dezvoltare, ea facind un salt urias din
'304 locuitori), pina in 1980 (514 339 locunon).
innnrc a cre^terii continue a numaruLn de locuitori,

i pe kmp a cunoscut o evolu^ie considerabila de

1930) la 82,7 (1980), fara a ajunge insa la media
I'apt datorat in special existence*! unui intins fond

ilvo-pastoral.
alir.a structurii popula^iei pe na\ionalita\i —
mani, 11,7°/0 maghiari, 6,60/0, ucrainieni, OJ0

^,

n.iui, 0,6Vo ^igani, 0,1 o/o evrei - - reiese ca popula^ia

M\I este majoritara.

1

'harea economica a jude^ului, dezvoltarea invava-

iiulni, ^tiin^ei 51 culturii au antrenat deplasari impor-
nspre zonele agricole spre cele industriale, nave-

iiul I'iind un fenomen frecvent intilnit mai cu seama

i»n ul centrelor miniere.
I Un pimct de vedere administrativ, judetul Maramure1
?

'>• doua municipii: Baia_Mar.e — res,edinta de jude\
en o populate de 115 363 de locuitori, fara localita^ile
me, si 131-895 CB localitatile suburbane^— 51 Sigheui
i.ici cu o populate de 38 937 locuitori, iar impre-
localitatile suburbane 44611 locuitori, cinci ora^e:

•>

29

Borsa (25467 loc.), VIseu de Sus (20818 loc.), Baia I
(16666 loc.), Tjrgu La>u$ (13144 loc.), Cavnic (<|
loc.) ?i un numar de 62 de comune dintre care cinci j
urbane.

Asezarile urbane sint in general centre mici, cu excd
ora?ului Baia Mare, care depaseste 100000 de locuij
Majoritatea oraselor au un caracter industrial, in care
domina industria extractiva (Baia Mare, Baia Sprie, H
si Cavnic). Sighetu Mannatiei este, de asemenea, un ora
'Caracter widustria1

, eatre el gravitind locuitorii aseza]
din Depresiunea Maramures. Tirgu Lapus, un oras. in j
de dezvoltare (cu noua platforma industriala), atrage pd
latia din Depresiunea Lapu$, iar Viseu de Sus are
traditie prin industria de prelucrare a lemnului.

Asezarile rurale se caracrerizeaza prin fnjiruirea loi
majoritate de-a lungul riurilor (Somes, Iza, Mara, Vi
Lapus), precum si la contactul vailor cu zonele piert
tane (zona Seinl — Baia Mare). Cea mai mare p
a asezarilor din juder, sub raportul functlei econorr
sint zootehnico-pomicole. Tipic zootehnice s:nt as<
rile din fara Maramureyului, unde se create
,,bruna de Maramure?" (aceasta zona fiind socotita -j
din ,,pepinierele" zootehnice ale ^arii) s.i unde, in aq
scop, s-a creat o stariune experimentala zootehnica.
Ajezarile cu caracter predominant pomicol suit g
pate in zona piemontului Seini — Baia Mare, in tin
Chioarului si piemontul Sapin^a — lapa. Se remarca,!
acest domeniu, stapunea de cercetarj ?i productie pa
cola, din apropierea orasului Baia Mare, care a reusit
valorifice insemnate suprafefe de terenuri slab product!
Configurapa ajezarilor rurale, sub raportul struct!
si formei lor, este diferita, in functie de conditiile cadn
natural. Astfel, asezarile din regiunile joase — deprei
nare — §i indeosebi a celor din lungul ^"ajlor au o stt
tura in general adunata, unele din ele tinzind spre
ag!omerata (Tauni-Magheraus, $omcuta Mare, V
Izci, Bogdan Voda, Leordina ?.a.). Cele situate in zoi
piemontane sint predominant rasfirate, dar cu tending]
adunare spre centrul civic (Dumbravita, Boiu Mare,
roieni s.a.), unele risipite (Preluca Noua, Preluca Ve
Codru Butesii).

Forma asezarilor rurale este influenvata in mod dcd
bit de caile de acces. De aceea, majoritatea localitatl
situate pe Hnia de mare trafic au o forma alungita (

GHID JURISTIC AL JUDETULUI

r Mara — Dese?ti — Harnice§ti — Sat-$uga-
Berbesti — Giulejti), uneori aproape unite. Altele

11'i ina tentaculara, iar unele, pupne !a numar,

I Mine geometrice (Ocna Sugatag, Co?tiui, Seini) potri-

natizarii ini^iale.

• iu| maramure^ean se evidentiaza datorita stravechii

"l'ir.}ii $i prin valori cultural-istorice 51 etnograficp-
c pastrate pina in zilele noastre care atrag prin
tiiulit.ue ?i prin frumusetea lor.

* i Id, se detas,eaza stravechea a§ezare voievodala din

iinl lYTaramuresului Bogdan Voda (Cuhea), sau Roza-

•,ana, Bude^ti, Sirbi, Calines,ti, Giule^ti, in care se
vcstitele biserici de lemn, monumente de arhitec-

i, inimcroase gospodarii durate in lemn, la intrarea ca-

ijuiesc monumentalele porj;i maramure§ene.

i ii sinteza a specificului vietii satului autentic mara-

i menponam .Rezerva^ia de arhitectura populara

!• i lilicr de la Sighetu Marmatiei, aflata in plina faza

M liiuire, in care sint ridicate numeroase gospodarii,
biserica de lemn, instala^ii tehnice dintre cele
rcprezentative, toate intr-un minunat cadru natural.

i [II SI OBICEIURI

Cull de tara Icgendar, straveche vatra de civiliza^ie 51

••Inn i romaneasca, Maramure^ul este pastratorul §1 purta-

Miui inestimabil tezaur de arta populara, tradipi,
'oicciuri cu profunde semnifica^ii umane, cum

M intilnim in alte regain! ale ^arii.

11 da tuturor vicisitudinilor vremurilor apuse, pe

ci, Marei, Cosaului, Vis.eului, Lapu?ului s-a pas-
ilfcrata §i autentica arta populara romaneasca, care
nv!i in constelapa folclorului national prin vigoarea

'•|ni".ii-i, monumentalitate §i originalitate.
cunoscuta ?i recunoscuta arta cioplitului in lemn,
pnrt'ilor sau bisericilor de lemn, a arhitecturii popu-
pasind demult lim'ta oricaror granite.

i

i liccare gospodaric este o t£

satorie in miniatura; in
i/.-educe totul, de la elementele costumului popu-

li icrgare, ,,^oale", covoare, obiecte de artizanat, fe-

.ii cu seama avind innascut acest dar artistic pre-
indeminarea ?i harnicia caracteristica. Pe linga va-

n tn.i utilitara, obiectelc realizate in Marainures chiar

AMURES

31

daca reprezinta obiccte de uz casnic, irnbracamintj
'"'au $i un pronuntat ca^acter artistic, estetic1

. ,

'

Oamenii acestor meleaguri si-au creat de-a lungujj
murilor o bogata via^a spirituala. Momentele crucijj
viata omului, familiei sau colectivitatii, precum si
evenimente legate de anotimpuri "si gasesc o puternij
flectare pe plan spiritual, fiind exprimate in obice
datini.
A Un asemenea o_bj_£ei_de primavara numit ,,Tinjau
'pastreaza in citeva sate de pe yalea Marei, fiind le
semnificatia vietii materiale si spirituale a oameri
aici, obicei a carui origine se pierde in negura vc;
Este un simbol artistic colectiv al pretuirii muncii
riiciei, obicei care atesta vechimea agriculturii p;
meleaguri.

Taranul, declarat de ,.sfatul batrinilor" drept
care a infipt plugul in brazda, este sarbatoritul s
In acea zi satul intreg imbraca Kama de sarbatoare.
si portile satenilor sint frumos impodobite cu
crengi de mesteacan, cergi si covoare alese.
La casa sarbatoritului se fac intense pregatiri; tiles]
de la plug este frumos impodobita. La alte 12 gospoc
din sat se instru^eaza jugurile si tinjelele cu vcrde
flori, stergare, panglici multicolore, care vor fi purtatej
feciori numitj ,,boi".
Dupa ce jugurile si tinjelele sint aduse la gospoc
sarbatoritului, ele se leaga in serie, iar ,,marele pogonif
eel care va 'conduce intreaga ceremonie, se adreseaza
batoritului 51 mul^imii spunind:

,,Buna ziua om de cinste
Ce ai mers tot inainte

** • -

Ce te-ai sculat pina-n zori,
$i-ai intrat cu plugu-n brazda
$i-ai pornit lucrul intiie
Sii avem roada-n cimpie
Ai o mina-ndamanoasd
?i-om ave roada frumoasa.
Am venit perechi de boi,
Cum ii datina la noi
$i cu satu impreuna

1

Avind in vedere unele caracteristici ale portului populi
care diferft in linii mari clc la o zona ctnografica la alj
descrierea portului so va face la capitolul trasee turistice,|
intrarea in zona respcc:liv;l.

OHIO TURISTIC AL JUDEJULUI

,i ,,,)rim vlat& buna.
, le.om
sarbfitori

„ tot satiit te-om cinsti
„ pornitn cum ii datina
nconjurtttK farina

ja,.a ^.om indrepta

lt opo ne-om uda
.
uvem roade bogate

|ft noi ?i-n alte sate
gfl traiesti cu voie buna
-
j^nin de-o-mpreuna .
(
'a gazdoato ae

t

,1,, norneste ^P1C

r

datapluguUn brazda
,U1S sarbatontul este > P>
n tentativele pe^c

«e
' iinul la r u, caz « care

,,strajeri", pentru
de a fugi, sa nu
din alai ar urma
care se incheie sarba-
ca sarbatoritul sa nu

gomci" rosteste cuvxntele:

Mindru Soare calator
yipleaca-te pe ogor
,Si-ncalZe simintete

^

Sa rodeasca Jioldele ...

'

bcata de

nil este

r:

Mara, Marfi, rtu
';„ aceasta mtndra zi,

SpaVi toate relele
Si 7ie ada binele,
jiace-n lw»e

Koade bune,
jjine-n fara
t.Ttu la vara...

Criu 1° varu...-

^ ^

Sarbatoritul mul$umes.te celor prezenti $i-i invita aca
unde for fi servip cu mincare s.i bautura. Dupa ospa^:
ncinge Mgiocul". Petrecerea s.i voia buna continua pij
seara tirziu.

Cel sarbatorit se bucura tot anul de un respect s.i pri
tigiu deosebit in sat. In seama lui se pune recolta bu
sau mai pupn buna.

MTinjaua", obicei stramos,esc de primavara, care o
giaza munca/s.i harnicia ramine o manifestare emo^ionan
plina de seiiinifica^ii.
Un obicei pastoral frecvent, practical pe intreg teri
riul Maramures,ului este ,,ruptul sterpelor", amasuri$u,
sau ,,la stina", care atesta oieritul, indeletnicire strav
ce se bucura s.i astazi de conditii deosebit de favorab
Este momentul cind oile se despart de miei §i are loc
suratul laptelui. Sarbatoarea aceasta se desfa§oara de oj
cei in prima jumatate a lunii mai, undeva la margi
satului, unde fiecare familie aduce mincare s,i bautura. i
se intinde o grandioasa petrecere populara, cu cintec, ji
§i veselie. Participantii sint imbracati in haine de sarbi
toare. Se pregate§te, dupa anumite reguli, urda, cas,ul
balmosul, apoi ciobanii urea turma la munte, unde v
constitui stina.

I/ Solstitiul de vara prilejuieste un obicei frumos pe vi

I Vis,eului, Izei s,i Marei, numit ,,Faclii s,i sinziene". In ajui

I acestei sarbatori (23 iunie), fetele aduna flori de sinzi
Idar s,i bulbuci, pe care le pun deasupra ujilor, ferestreli
Jla grinda. Mai impletesc 51 cununi^e ce le poarta pe cap
/ ziua de sinziene.

*"•"- Tot in ajunul acestei sarbatori, seara, vaile $i deilur:
rasuna de haulitul feciorilor s,i ,,coconilor".
Faclia se pregate?te in ziua sarbatorii dintr-o bita di
picata la un capat, unde se introduc a?chii uscate de br
rasina ?i cil^i. Grupurile de tineri fonneaza cercuri lar;
aprind faclii pe care le invirt deasupra capetelor descri^
,,cercuri de foe", oferind un spectacol nocturn fascina
in timp ce striga: ,)Faclia maaa, faclia maaa...".
Batrinii sustin ca ,,se umbla cu faclia de cind lui
ca focu-i viata §i alunga salbaticiunile...". Probabil ca|
origine e«a §i un mijloc de transmitere a unui mesaj
vale in alta, dintr-un munte in altul.
Intregul sat asista la acest spectacol. Dupa ce a arl
faclia este adusa acasa $i preluata de mama sau bunica
infipta in gradina de legume sau in ,,holda de porumb
In unele sate de pe cursul superior al Vijeului se obi:

OHIO JURISTIC AL JUDEJULUI

.1 la intersec^ia uli^elor sa se faca foe, peste care

i'inni" s,i ,,cocoane" in semn de purificare.
jr.ona joasa a Maramure?ului se mai pastreaza obi-

i iinoscut sub numele de ,,cununa griului". Este mar-

iu-1 terminatul secerijului, cind fetele seceratoare
o cununa din spice de griu, purtata de una din
ai frumoase fete. Alaiul se deplaseaza prin sat
I'emeile ies in intimpinarea lor cu galeata cu apa,

nclu le. Alaiul se oprejte apoi la casa gospodarului

i icrminat primul recoltatul griului, unde se va in-
-recerea. Cununa se pastreaza pina toamna, cind
ma griul, fiind acoperita sub ultima brazda. \

lic sint obiceiurile legate de momentele esen{iale din

ninuiui.

' d, pe valea Izei este cunoscuta vbotejunea" (bote-
(lilului), la care in unele sate participa doar femeile.
'iviia rudele, vecinele, prietenele. Nici tatal copilului

• .ic admis. Femeile se in tree in urari adresate noului

'ii, petrec cum numai ele s,tiu, joaca ,,horea femeilor"
'mi.]Citeva versuri sint semnificative:

,,Asa-i rindu-n botejune
Nevestele sa se-adune,
Sa se-adune, sa petreaca
Voia buna sa
ji-o faca.
Ca mamele necajesc
Pina pruncii mari ii cresc.
Ca barbatu-i ca cucu,
Se duce-n lume la coasa,
Grija
casii-n cap f-o lasd,
Si se-ntoarce la lasare
Pa cind \i coconu mare"...

i $i alte asemenea obiceiuri, ,,botejunea" este o create
lica spontana, unde cintecul, poezia populara, jocul
icuria se revarsa ca un torent, subliniind momentul

i il al venirii pe lume al noului nascut.

, nitre cele mai grandioase manifestari populare este

.',ur nuntaj,

**-

It'm'ionam citeva momente pregatitoare mai semnifi-

*'C. Cele doua familii vizate se viziteaza reciproc. Se

r.c ,,pe vazute", sau ,,pa ospa^". Primul care face
r.tli vizita este feciorul cu parinui lui. Se stabilejte

i logodnei, care are loc acasa la fata. Cu acest prilej,

'D/entantul mirelui spune:

35

,,5ara buna, gazdd mare,
Rogu-te de ascultare,
Tinaru nost' imparat
Dimineafa s-o sculat,
In patru zari o sunat,
Oaste mare-o adunat
$i la drum a apucat,
Pin-aid la dumneavoastra
Sa caute
sa gdseascd
C-o auzit in lume
Este-o floare falna, fara nume
O floare mindra fi aleasa
Care se afla la dumneavoastra in casa
Si-am zinit s-o smulgem din rdddcind
S-o ducem la-mparat in yrudind.
N-o smulgem sa vestejeasca
Ci mai mindru ca sa creasca,
Mai frumos sa infloreascd,

,

Sa se inmulfeasca,
Coconi so, creasca
Si la mulfi ani sa tr&iasca . . ."

Tatal miresei raspunde:

,,Nu ftim ce flori cautafi dumneavoastra
Poate din acelea din fereastrd.
Noi avem flori uscate sub grindd
Potroacd ?i romanifd sub Undo.
Sau pa asta so. v-o dam?"

Reprezentantul mirelui spune:

,,Da, pa aiasta o caut&m
Ne-o daft, ori o lu&m?"

Ajung la invoiala. Ceterasii cinta, cei prezenti se as!
la masa, maninca s.i beau, voia buna si veselia ii cuprirj
pe top. Se poarta discutii asupra datei nuntii, se stabilJ
nanasii, bucatareasa (,,cotelnica").

In duminica ce precede nunta, mireasa poarta cunij
pe cap, plimbindu-se prin sat, ceea ce inseamna invita
la nunta. De asemenea, mirele, insopt de 2 stegrai,
plimba in acelasi scop.
Cununa se pregateste cu multa migala dintr-un
rial tare acoperit cu o jesatura de lina sau bumbac,
dobit cu multe margele, flori, verdeaja, oglinzi.
Gateala capului miresei cere multa indemmare. I
spate se impletesc doua cozi, in care se prind panglil

nuiriTI IP»»""— -

m

GHID TURISTIC AL JUDEJULUI

miiliciale si naturale. In jurul gitului se poarta zgar-
irgele de coral (,,corai"), astazi intilnit din ce in

ui i.n.

.11.1 premergatoare nunp'i se pregateste un obiect

i.i de certa valoare artistica — ,,steagul". Cusutul

(M|HI (onstituie o adevarata ceremonie ?i este realizat

iiK-'i iii prezenta fetelor, feciorilor, care cinta si

•IM| sc face dintr-o bita de 1,5 m, ornamentat, in-

Ui, dc el se leaga panglici multicolore, naframe colo-
lluri, verdea^a, clopo^ei. Virful, in forma de suli^a,

turii.

M

ill moment premergator nunp'i este eel numit
ic se desfasoara concomitent la casa mirelui si a
IV mese sint suprapusi din loc in loc cite trei co-

i. Irumos impodobrfi, cu tot felul de elemente flo-

•niorfe, impletite din aluat. Mirele sau mireasa se
.idrafi de nasi sau rudenii in fruntea mesei. Ste-
timpul joaca steagul. Un moment solemn este

.1 |i i i.irilor, cind se spune:

,,Ne-om ruga la dumneavoastra
Dragi parinfi si frafi

?i la toil cei adunafi
Ca pe fiul dumneavoastra sa-l iertafi,
Ca nu este fiu in lume sa creased
$1 la paring sa nu gre$easca..."

i plecarea la cununie, care se face separat.

i din alaiul mirelui, avind in mina sticle cu {uica,
uiga:

,,/eyi mireasa •pinti-n prag
Sa-fl vezi mirele sub steag
Cum ii scutura steagu
$i-i cinta ceterasu.
Mai mire
?{ mai firtate
Multe fete-s sup&rate
('a r&min nemaritate.
Las' ca le-om marita noi
Ctnd vor fi pastile
joi..."

11 cununie nuntasii se unesc intr-un singur alai si se

• i M spre locul unde este pregatita nunta. Aici ii in-

iiii batrin care arunca griu peste ei ?i spune:

,,Noroc, noroc sa avefi
file boabe de griu atifta ani fericifi satraifi

MIUKI;,

37

$i coconi mart fi sS.nato?i sa dobindifi
HoldS. mare fi deasa
Noroc fi pace in
casa
Griu frumos ca la cimpie,
?i in casa bucurie.
Iar acum intrafi in
cast!
$i va asezafi la masa "

Dupa ce nuntasii se asaza la masa ,,steagul" este a
jat pe );ruda", iar in unele cazuri, la sfirs.itul nuntii m
il rupe.

Mesenii se veselesc, iar strigaturile adresate mirelui,
resii si nanasilor nu contenesc. Asa, spre exemplu:

,,Dragu-mi unde-am zinit
Cu cine m-am intilnit.
Dragu-mi la veselie
Cu oameni de omenie.
S& traiasca mireasa

• de la ea e dragostea
Sa traia' fi mirele
De la el e binele ..."

Veselia este molipsitoare. Se maninca, se bea, se ,,gioaj
apoi se prezinta cadourile. Spre mijlocul noptii urmd
,,giocul miresii", cind fiecaruia i se cinta jocul preferJ
se prezinta cadourile.
Dupa acest moment sosesc socacitele (,,cotelnica"B
gaina gatita In fata nanajilor spunind versuri hazlii:

a¥aceti-mi loc ceterasi
Sa ma due citilinas
Cu gaina la n&naf.
S&raca gaina me'
R&u imi pare dupa ie

C& mi casa-ntr-o costifti
$i-am hranit-o cu pomnifa,
S-o mincat malai din sita,
Si-o ramas necocosita ..."

Mireasa intre timp dispare. Nanayul promite o i
rasplata pentru eel ce va gasi mireasa. Smt aduse pe I
doua femei acoperite pe cap, dar acestea sint o fetitj
respectiv, o baba.
Dinspre usa se aude vocea unei fete:

,,Facefi-mi c&rarea mare
C& eu zin din departure,
Facefi-mi loc cetera$i

GHID TURISTIC AL JUDEJULUI

So ma due printre nunta$i,
Mireasa s-o ttrguiesc.
Mie bani de nu mi-H da
Dupa masa
ptttefi sta
Mireasa
nw-fi capata ..."

i in r,ul rascumpara mireasa, iar fata incheie:

,,Cu banli de la nanas
Mi-oi cump&ra
pudaraj,
Cu nanasul m-oi iubi
Nana$a nimic n-a sti".

'HIM miezul nop^ii are loc ..imbaltuitul" miresii. Cu-

• i « ic ridicata de pe cap, i se pune ,,bal{ul", peste care

. i-i cununa. Momentul marcheaza iesirea din nndul
||or si intrarea in rmdul nevestelor. Se cmtS ,,horea
li", plina de jale si melancolie. Apoi petrecerea con-

ii |iina in jurul prinzului.

•—-
I I i o regmne la alta s.i chiar de la o localitate la aha
inHY.istreaza elemente noi, dar in general momentele

lin i|i.ilc descrise sint respectate in intregul Maramure?

In u in jude^ele limitrofe. In Maramuresul propriu-zis

ie re^inut si mpmentul prestarii juramintului de
de catre miri, fapt care aminteste de contractul
Ie casatorie, obicei care se pastreaza, dupa toate

!• il'ilitavile, doar aici.

1

cabile sint ?i unele datini §i obiceiuri legate de

ile de iarna. In Maramures, majoritatea colindelor
'' In c, fiind asemanatoare cu doinele, baladele, cirrte-

i- |Hi|Hilare. Unele exprima veselie, bucurie, optimism.-

in toate cazurile acestea sint scurte istorioare din
uncnilor de la munte, care povestesc scene sau in-
ll|il>ui de vmatoare. O parte sint variante ale Miori^ei,
Irci pacurarei", ,,Colinda pacurarului". Altele sint

i li uc din balade si legende, sau sint urari de fericire,

u in- si belsug.

lc-i\u ca fiind una dintre cele mai stravechi ma-

• Mi i artistice populare, jocul maftilor este in acelasi

u i' mi obicei interesant, practical mai cu seama pe

1

l.-.i, Mara, Cosau ^i Vi^eu, dar este prezent §i in

"•I -''iielor etnografice, el insopnd celelalte obiceiuri

i Masca imita un cap de animal — capra, oaie —

MC elemente ornamentale, panglici, ciucuri etc.,
o reminiscen^a A unei mitologii agro-pastorale.

Miiuii de majti, unii colindatori fac pe ,,dracii", pur-

1

|ic cap a$a-numitele j.cu^me de draci", ce au rolul

39

^

mcnp'nerii ordinei in timpul desfasurarii jocului sau
speria pe copif. Aceste cusme sint ni$te caciuli uria$e,
pe~uTneri, avind orificii in dreptul gurii ?i ochilor, ia
rest urechi de iepure, coarne de berbec, o imiiap'e
ghioasa la nas, o limba lunga, fiecare element al
avind o anumita semnificatie. Astfel, coarnele insea
putere demonica, limba indecenta etc.
yDracii" imbraca de obicei un. cojoc inters pe dosj
sint echipati in negru, dar cit mai caraghios. In orice)
acest soi de ,,draci" nu mai este intilnit in alle zone
tarir.

Un spectacol unic, de o rara frumuset.e, din care nuj
sesc aceste elemente, sau dimpotriva sint elementele
dau culoare, poate fi urmarit la sfirs.itul fiecarui ajj
Sighetu Marmat'ei, unde se desfasoara ,,Festivalul de
tini si obiceiuri laice de iarna", manifestare ce a de
de mult granitele judepilui.
^Interesant si spectaculos este si ajocul caprei" pracl
In toate zonele Maramure$ului, cu" deosebiri neesenp
dintr-o parte in alta.
Obicei frecvent este si plugusornl, cunoscut in nord-e^
jude^ului sub numele de ,,buhai", ceea ce in limbaj lo
inseamna laur, bour, avind la origine bourul salbatic
zimbrul, animal care popula odinioara padurile noa
s.i simbolizeaza puterea $i virilitatea.
In unele sate de pe valea Viseului se mai praciica
obicei cu semnificatii de ordin moralizator. Un grup
tineri pregatcsc o lelegu^a de plug impodobita, pe
pun doua perechi de desagi, una simbolizind faptele bu
alta faptele urite ale satenilor. Grupul astfel organj
strabate satul, oprindu-se pe la gospodarii care au incalj
normele de cunviepiire sociala, sau ale bunei cuviinte,
menindu-se aceste fapte. intre timp o parte dintre feel
p'n u^a pentru ca gospodarul critical sa nu poata I
afara. In incheiere i se ureaza indreptare iar grupulj
retrage izbucnind in ris.
Nu sint ornis.! nici gospodarii harhici care s-au evic
tiat prin faptele lor in timpul anului, constituind un
del pentru ceilalti, aducindu-li-se multumiri din par
obstei si urindu-li-se tericire, sanatale si mull spor in no
an ce vine.

Un alt obicei asemanator cu eel precedent este
garea peste sat", practical in noaplea de Anul Nou.
In unele sale situate la altiiudini mai mari se consiit
doua grupuri de ieciori care ies pc doua dealuri ale s<|

GHID JURISTIC AL JUDEJULUI

fata-n fata. Unii intreaba iar al
trecute

raspund in
fap-

se aduna fe- -

adevarata desfatare

.

i stimulata creapa populara.

obiceiuri

in

lur folcloric

• nu" - - obicei traditional de primavara, prin care se,

I'lloijte primul t&ran care a ie§it la arat — prima de-

a lunii mai.
MI, |,u ui" — festivalul cintecului §i dansului din ,,Ta

ra Chioa-

il" — luna iunie.

• .ilnl Izvoare" — in prima jumatata a lunii iulie.

• ui - festivalul cintecului, portului 51 dansului popular

illn ,,Tara LSpu^ului" — luna iunie.
lii Prislop" — festival folcloric interjude^ean cu parti-
nca jude^elor Bistrita-Nasaud, Suceava ?i Maramure?
'oua duminica din luna august,
mi baimSreanS" — festival folcloric jvide^ean — luna

III lombrie.

• il"l de datini si obiceiuri laice de iarna de la Sighetu

Mm-matiei" — sfirsitul lunii decembrie.

Profil economic

Daca in urma cu trei decenii judetul Maramures a^
o economic cu un pronuntat caracter agrar, astazi situa
s-a schimbat radical, locul primordial fiind detinut de
dustrie. Au fost create peste 50 de intreprinderi industrij
si cooperatiste, dintre care 34 de subordonare republicail
iar alte zeci de intreprinderi au fost largite si modernizal
Industria miniera, metalurgia neferoasa si de prelucri(
a lemnului, ramuri traditionale pentru aceste meleagu
au luat un puternic avint. Dotarea tehnica asigura

?rad ridicat de mecanizare si automatizare a operatiunilo|
n anul 1979, in noimai 12 zile s-a extras minereul
valent intregului an 1938. Transportul in galerii este cc
plet mecanizat. Alaturi de acestea a aparut si industtj
constructoare de masini, ramura noua pentru judetul
ramures. In acelasi timp s-au dezvoltat si ramurile
dustriei usoare si locale. Printre unitaple de acest profil
pot cita: «Maratex" si MFabrica de confecni Baia Ma
Unitatea, Parplast — Sighetu Marmatiei, Topitoria
in — Ulmeni s.a.
Centrala minereurilor $i metalurgiei neferoase (C.M.M.I
din Baia Mare, cea mai mare unitate de acest fel din
exporta produsele ei in 16 tari, iar Intreprinderea r
lurgica de metale neferoase (I.M.M.N.) asigura circa 4C
din productia narionala de metale neferoase.
Alte unitati industriale puternice sint: Flotatia centr
de preparare a minereurilor, unitate reprezentativa pen
intregul sector minier din tara, Exploatarea de prepar^
Sasar, Intreprinderea mecanica de mas.ini ^i utilaj mir
(I.M.M.U.M.), Uzina de utilaj minier si reparafl
(U.U.M.R.) etc. Utilajele produse de Intreprinderea r
canica de masini si utilaj minier sint bine apreciate atit
tara, cit si in peste 25 de state din Europa, Africa
Asia.

Dezvoltarea acestor intreprinderi prelucratoare

s;

constructoare de masini a dus, in mod firesc, la dezvoltare

OHIO JURISTIC AL JUDETULUI

i Mm sus^mut a exploatarilor miniere de la Herja,

11 mi, BaiaSprie, Cavnic, Bor^a, Baku;, care ^i-au
procesul de produc^ie §i ?i-au imbunatatjit con-

'!• nuinca in subteran, durata schimbului de lucru

'•ri reducindu-se la 6 ore.
tun din urma cercetarea s,tvin^ifica 51 proiectarea in
nctalurgie s-au dezvoltat; la Baia Mare s-a
un n i smut de interes national, invai;amintul supe-

.ivind reale perspective.
iir intreprinderile cu pondere importanta in eco-
''•Uilui se numara §i Combinatul de prelucrare a

lin, r.ibrica MUnitatea" din Sighetu Marmatiei, In-

i ..Maratex" din Baia Mare, precum s,i cele

ii'i de unitati ale in dustriei locale maramure^ene
I rare: ,,Unirea", nMogo^a", »Progresul" din Baia
igheteana" din Sighetu Marmauei ?.a.
"iunl. aceasta bogatie insemnata a Maramure§ului,
i'1'i.uat s,i prelucrat dupa cele mai noi tehnologii.

• ml de prelucrare a lemnului din Sighetu Mar-

ii cele trei platforme, opt fabric! de mobila, trei

,

' i printre cele mai mari unitau de profil din ^ara.

lit i-li- combinatului sint livrate in peste 30 de ^ari

i Mi1

conjanentele, exportul acestei unitat.i reprezen-

K- 40°/0 din exportul total al jude^ului.

vtml tn vedere Prograrnul de masuri pentru conser-
fi dezvoltarea fondului forestier in perioada
~2010, precum s,i faptul ca padurea ocupa _42,4J>/o
il.\t,a jude^ului, s-au intreprins o serie de acnuni

1

'.ire pentru plantarea cu specii corespunzatoare a

KII..I uprafevelor improprii agriculturii pentru a asi-

i H-erea padurilor ?i protec^ia mediului inconjura-

iiina perioada au fost puse in funafiune noi obiec-
I'.triale ca: Intreprinderea mecanka — Sighetu

K-i, Fabrica de mobila Vis,eu de Sus, Fabrica de
n. I.M.U.A.S., Faimar Baia Mare, Fabrica de pre-

CI»IP A laptelul din Tirgu Lapu?, a fost pus in valoare

• n\1 de la Roata—Cavnic s.a.
nicinalul anterior, produc\ia_industriala globala a

IH tit in iudei; intr-un rltm mediu anual de 9,5%>, ritm

i prcvederilor ininale ale planului. In perioada
l')77 industria jude^ului a cunoscut o dezvoltare

ii.i, ritmul mediu anual fiind de aproape 10%

43

IAMURE?

fa^a de anul 1950. Productja globala mdustriala a
1979 este de 13 ori mai mare fata de 1950. Odata c\
portantele acumulari cantitative se inregistreaza In
vreme si fnsemnate schimbari calitative.
Valoarea productiei globale industrial in anul :
depasit 15 miliarde lei, fapt care inscrie judet.ul
mure? printre judet,ele care au indeplinit mai devremj
cina stabilita de conducerea de partid, ca pina In J
fiecare jude; sa obuna o producue anuala mai ma|
10 miliarde lei.
Unitaple economice din jude^ac^ioneaza cu pef
renta pentru aplicarea masurilor stabilite in acuune
reducere a consumurilor de materiale si materii pj
Au fost luate masuri in vederea accelerarii procd
de introducere a progresului tehnic, asimilarea de i
produse, a tehnologiilor de virf, In scopul modern?
productiei §i cre$terii productivitatii muncii. Astfel, ir
tivitatea din subteran se va extinde perforar

ea gauriloj
mina cu instalat,ii mobile; se va trece la experimentare
omologarea prototipurilor de utilaje executate la U.U.I
Baia Mare.

Judet,ul Maramures si-a onorat angajamentul de a
!iza cincinalul 1971—1975 inainte de termen, situindij
printre primele judete din tara care au Indeplinit prSj
derile cincinalului, motiv pentru care i s-a conferit ot

•** nul ,,Steaua Republicii Socialiste Romania" — clasa a

Ritmuri noi cunoaste industria judet,ului Maramure$|
actualul cincinal. Din fondurile de investi^ii, in val
de aproape 12 miliarde lei peste 50% sint destinate ir
triei, baza tehnico-materiala a acesteia fiind dezvoltata^
30 de noi canacitati de productje.

De asemenea, o dezvoltare ascendenta a cunoscut I
agricultura, sectorul zootehnic si pomicultura, ramuri
dinonale, beneficiind de condiui naturale deosebit de
vorabile.

Aproape jumatate din suprafat,a totala a jud<
(49,1%) reprezinta teren agricol (305 100 ha), din
mai bine de 2/3 se afla in folosinta unitatilor cooper-aril
sau agricole de stat. Pentru culturile agricole este !
tata o suprafa^a de 65% din intreaga suprafat.a am;
Insemnate suprafete smt ocupate de pasuni, finete si I',

(.•onaiiuiiiM astfel juste^ea orientarii pentru dez-
scctoarelor de cre§tere a animalelor 51 a pomicul-

I'M Mare s-a creat Sta^iunea de cercetare §i pro-
Minicola, insemnat factor de promovare a ^tiin^ei
inaintate. Se ac^ioneaza pentru infun^area uoor noi

MI intensive ^i superintensive.
construit s.i complexe de tip industrial, care aplica

K,ii avansate de cres.tere §i ingra^are a animalelor 51

• r, pentru sporirea productiei de carne, lapte, oua, .

li Complexul avicol ?i abatorul de pasari din Baia K

ire rasele de vaci cu inalta productivitate ob^inute
uirca ,,bruna de Maramures." — apreciata s.i in V

ul, la Sighetu Marma^iei se organizeaza tradi^ionala V
i\ie-tirg, cu cele mai valoroase exemplare din rasa
livii. Au fost asigurate toate condi^iile pentru ca
mmcs,ul sa devina un important furnizor de animalc
.uila 51 pentru alte jude\e din ^ara. In aceasta direc-

ii i'ol deosebit re vine Sta^iunii de cercetari zootehnice

• in'ieui Marmapei. Ca obiecdve prioritare sint forma-

i'i c.idrul rasei brune de Maramures. a unui tip pro-

11 un potential genetic de 6 000 litri lapte pe an

iii de vaca fara coarne, cu insus.iri superioare pri-

iducpa de carne.
lurajera pentru sectorul zootehnic este asigurata
culturile plantelor de nutret,, cit mai ales de pa-

i 1'ine^ele abundente.
.•ritoriul jude^ului fiin^eaza un numar de 106 co-
se agricole de productie, trei intreprinderi agricole
cu 13 ferme, trei asocia^ii intercooperatiste cu pro-
•lehnic, 12 stafiuni de mecanizare a agriculturii cu
300 tractoare fizice, peste 200 combine de recoltare

.iselor s,.a.
id hnportante s-au investit in vederea mecanizarii 51

i

••.irii pentru combaterea daunatorilor, efectuarea

n

lucrari de iriga^ii, desecari s.i combatere a eroziunii

i.

• loarea ?

-. ,-A

16,5 miliarde lei m ----- -

.

ou un ritm mediu anual de 13,3«/..

OHIO JURISTIC AL JUDEJULUI

TRANSPORTURILE, TELECOMUNICATIILE,
COMERTUL

Goncoinitent cu dezvoltarea economic! $i social-fl
rala, o sustfnuta evolupe au inregistrat $i transport
comer^ul, precum s.i celelalte domenii de activitate ce
tribuie la ridicarea gradului de civilizatie.
Reteaua de comunicatii a fost asigurata cu mijloaca
derne de transport s.i telecomunicaui, prin imbunat
substanriala a bazei materiale.
Este inca vie in amintirea noastra activitatea c
jantierul national de munca patriotica al tineretului
Salva Vis.eu, primul jantier de munca patriotica, undd
gadieni au inscris o pagina de glorie in istoria judd
nostru $i a tarii, prin construirea caii ferate Vis.e|
Jos—Salva, peste pasul Setref, care leaga partea de
Maramurejului de magistralele de fier ale patriei.
Reteaua feroviara de 232 km asigura o densitatj
37 km cale ferata/1 000 km2

. In perspectiva va fi di

linia ferata de mare trafic Baia Mare—Dej.
Lungimea totala a drumurilor publice este de 1 5ll
din care oca 650 km dmumuri miode;r>niza>te. Traseul
mai cunoscut leaga centrul de jude^: de Tara Marafl
$ului prin Pasul Gutii, cu cei 19 km de serpentine,
sector fiind socotit unul din cele mai pitores.ti din \a
Maramuresul se leaga de judetele limitrofe $i cel
regiuni ale ;arii prin 10 cai rutiere. Investi^ii imporj
vor asigura, in perspectiva imediata, introducerea in I
Mare a transporturilor containerizate a minereuriloa
feroase.

Transportul de marfuri este asigurat astazi de un nu
de peste 3 000 de autocamioane, iar eel interurban de
latori de peste 500 de autobuze. In ceea ce prive$te tj
portul urban de calatori, acesta este asigurat de ap
200 de autobuze moderne, printre care $i autobuze
culate de mare capacitate $i confort sporit, echipaj
radiotelefoane.
Modernul aeroport din apropierea localitapi Ta
gherau? reprezinta poarta aeriana a judetului, care
legatura rapida cu Capitala.
O importanta cre?tere inregistreaza telecomunical
Cele trei centrale telefonice automate servesc peste
postiiri telefonice. Baia Mare si Sighetu Mainmatiei aj
ooneotate la re^eaua telefonica intenurbana automaita.
Jude^ul Maramure? dispune de mai multe relee d«
viziune (ex. Mogoja, Varatec), care asigura o

OHIO TURISTIC AL JUDEJULUI

c ,i programelor. Numarul abonamentelor la televi-
•nipie de 62 000.
onpa 51 dezvoltarea fara precedent a comer-
t. In prezent, in jude^funcponeaza peste 600
comerciale. In structura marfurilor vindute
cea mai mare pondere o au cele de lolosin^a

iir. ii.i, fiind expresia gradului inalt de civili/ape a
luic.cuilor. Pe toate traseele turistice intilnim nume-

iiiiii.ni ale cooperapei de consum, care asigura ca-
Hl'urmatii turistice s.i alte servicii utile.

/A I/VMINTUL, CULTURA §1 ARTA

inlh.itive sint rezultatele ob^inute in domcniul in-

iiiiiilui. A fost largita re^eaua jcolilor de toate gra-

i .HI .Teat laboratoare, ateliere, cabinete tehnice, rea-

>as.i msemnati pe linia legarii inva^ammtului

xliii \i;.

M.II ul ?colilor generale (cl. I—IV) se ridica la 121,

il '..i-olilor generale de 8 ^i 10 ani la 202. In jude;

/i M de licee de specialitate, din care 14 indus-
oli profesionale ^i 4 $coli ajutatoare. Peste
idre didactice asigura o pregatire temeinica

i 150 000 de elevi cuprins,i in procesul de inva-

I ic de re^inut dezvoltarea fara precedent a licee-
i.ilitate, in strinsa corela^ie cu nevoile econo-

• • locale.

Il n i Mare functioneaza Institutul de inva^ammt su-
cuprinde Facultatea de inva^amint tehnic cu

1

n n no, electromecanica tehnologica, metalurgie nefe-
ructii civile, industriale, agricole ?i Facultatea
iil-immt pedagogic cu sec^iile romana-engleza, ro-
/.a, s,tiin^e naturale s,i agricole. Pina in pre-
lii.iimtul de invatamint superior raimarean a dat
fttr
3 500 de absolventi.
lir.ioasa activitate se desfa§oara in cele aproxima-
iitu;ii de cultura §i arta. Printre cele mai pre-
litupi de cultura din jude{ sint: Teatrul dra-
'•ul judetean, Muzeul etnografic din Sighetu
Biblioteca jude^eana, Complexul astronomic
nsamblul de cintece s,i dansuri §.a.
|udrt .ipare cotidianul local ,,Pentru socialism" ?i

hii.ilnl ..Banyavideki Faklya".

iiiiini->ul isi leaga numele de brigada $tiintifica s.i

• li I cultural — forme atragatoare d« raspindire a

47

cunos.tm{elor stiintlfke, politice, de cultura $i arta
caror act de nas,tere a fost semnat aici.
Leagan al unor valoroase traditii folclorice §i d^
populara, Maramurejul a obpnut frecvent locuri
ta$e pe tara, in intrecerile care antreneaza cele mai
forma^ii artistice de amatori.
Ampla manifestare educativa, politico-ideologica,
tural-artistica, Festivalul national BCintarea Rom
constituie prilejul eel mai fecund pentru manifestarea
tilaterala a spiritualitatii $i creativitatii maselor pojp
contribuind la sporirea aportului geniului creator
porului roma'n la patrimoniul cultural national $i
sal.

La prima editle au participat 2 100 de formapS
prinzind un numar de 35 000 de artis.ti amatori rnai
rejeni. Cele 29 de premii obtinute la etapa republl
confirma valoarea artistica ?i interpretativa .ridicati
formaviilor maramure§ene, cucerind un loc frunta^

La edi^ia din 1979 au participat 2 700 de formapi
tistice, cuprinzind 46 000 de interpret! ji creatori de t
categoriile. Cu aceasta ocazie s-au ob^inut peste 100
premii si men^iuni.
De o deosebita popularitate se bucura festivalurile
clorice ,,Hora la Prislop", MTinjaua", «Pestivalui
datini si obiceiuri lake de iarna", care sint pi
date de o serie de manifestari politice $i cultural-ed
tive de masa.

Activitatea cu filmul se desfas.oara in cele 137 de

i

ta^i cinematografke.
Pe plaiurile maramurejene, in ultimii 30 de ani s-a
fa$urat o ampla mijcare de create plastica, care inmai'
cheaza astazi eforturile a zeci de artis,ti plastici, in ril1
carora il intilnim pe regretatul artist al poporului, sc"
torul Vida Gheza.
Prezen^i in mijlocul oamenilor cu expozitii §i sfaturi
in cadrul diferitelor manifestari, artis.tii plastici marj'
reseni i?i fac tot mai sim^ita prezen^a in amplul procc.
culturalizare a maselor.

Miiiiicipiul Eaia Mare

1U din care djrec^ie
u-eeasi incintatoare pan
: protejata in p.artea norica de o
•/.naguri vulcamcc ceca ce 1 <
t^sca'pozHie. .In '
,,,|, ,|c castan comesubil

1

Baia Mare,

a.

succesiune de

Q ^^

r«etvana

po-unte ce formeaw
Mureaul, Dealul Flonlor,

8

mai

este

,

u p Magura.
m)> cu
;ntins spre

,,llimrn construitt

d^

llurpolmco-adrnmistrau

onei industrials cu cojun

•'.';,,.; -,a munkjpiului este de . |? 6

1980), iar impreuna cu 1
, I M 895 de locuitori.

locmton

,,e,

odarire si

l1

'"


,,lul estf cunoscut m
,,„„,, dacilor liberi; ei au

^

baimarean mca a
Uul

49

M.UIII

impotnva regeJui.

* nndur

' araiata de pedep

rubric AI JUOETULUI

vifr, sistemul de aparare al orasului construit

.ilc', ca aici se gasea monetaria si camara regala.
jVilui, azi centrul vechi, a inceput sa primeasca

i.il.i inca din acea vreme, fiind secole de-a nn-
COtnercial si administraiiv.

iclayiile dintre moldoveni si regele Matei Cor-
I hlliumatayesc; drept urmare a impacarii, $tefan eel
"iir)ie in dar doua cetap transilvanene, Cetatea
i.uea de Balta. Legaturile cultural-spirituale cu

i i in i s-au menfinut, in continuare, fara intrerupere.

M.Iic a schimbarilor dese de proprietari si a ocu-

i.'ilui de catre turci, austrieci sau tatari, perioadele

nAre si dezvoltare social-politica si economica a

•Mlin .in .ilternat in secolele urmatoare.

i . ,i cxtins insa si peste zidurile lui, unde locuiau

n.ii ..n.id, care nu aveau destula avere pentru a-si
E| drcptul de cetateni ai ora$ului, sau care sa intre ca
|im in vreo bresla. Aici stateau minerii care munceau
Illlirlr din Valea Rosie, Dcalul" Crucii, Barfa ?.a.

• v.ida a dezvoltarii unor mestesuguri, intre secolele

VII, la Baia Mare se constituie o serie de bresle,

'

i .ue Bresla croitorilor, atestata documentar in

,

.1 lost desfiin^ata abia in 1872, cind se formeaza

iliHi.i industrials a croitorilor. Bresla macelarilor

in urma neacceptarii de catre magistratul orasului
preturi fixate pentru carn,e, hotaraste sistarea taie-
uiimale. Aceasta este considerata prima forma de
|Vii u unor mes.tesugari din Transilvania. In a doua

<• a secolului al XVI-lea se constituie breslele ola-
iliacarilor, cizmarilor, iar in secolul al XVII-lea
»,Uf i urelarilor, fierarilor, timplarilor s.a.
lirsitul secolului al XVII-lea si inceputul secolului
S \ 111-lea, in jurul Bail Mari isi face aparitia repute tul

n In. Pintea Viteazul. Dintr-un document trimis de capi-
||| . eiatji Satmarului la 19 septembrie 1699 judelui
r,ulni Baia Mare, rezulta ca Pintea a fost prins si inchis

Srfiu Mare. Dupa ce este eliberat, Pintea nu renunta la
u-ganizeaza noi atacuri asupra cetatii Baia Mare,
ml i.ipus in timpul unui asemenea asalt, fapt consemnat
I'liinentar in protocolul de sedinta al magistratului, in

la dc 14 august 1703.
•Ocuitorii orasului Baia Mare, ca si ai intregului Mara-
Ife?, au fost mereu prezenti in lupta pentru dreptate

MAKAMURE§

51

sociala, libertate, egalitate, alaturi de populapa din
Transilvaniei.

In anul 1789 la Baia Mare functiona o Casa de ajj
fratesc, ceea ce reprezenta o forma de organizare a *
rilor. Muncitorii mineri au luat pane $i la revolupia
1848 din 'Iransilvania, multi dintre participant fund
concediati.

In anul 1863 la Baia Mare ia fiinta prima scoalaj
niera. La 6 iulie 1884 se da in folosmta lima de
^Jerata ce leaga Baia Mare de Satu Mare, iar in 1889*1
care lace iegatura cu Dejul.
In a doua jumatate a secolului al XlX-lea Baia
contmua sa. se dezvolte pe caiea capitalists. Se intensj
procesul de jeluire a bogatiilor subterane.
Odata cu dezvoitarea capitalismului create ni
muncitorilor mineri cu o pregatire profesionala $i polj
corespunzatoare, care, inteiegmd treptat rnemrea lor

nca, vor acjiona pentru obt-inerea de revendicari
mice si politice.
La inceputul secolului XX se creeaza societati mmie
aur pe actiuni cum sint: Societatea mimera ,,Auru
Valea Borcutului, »Coroana de aur'—Nistru, »JL>oa
ajuta"—iiarfa s,.a., aparpnmd Societajii anomme irar
sau unor particular!.
$i viava spirituals incepe sa se manifesto ca mai mil
frecvenva. Astfel, ca un evemment insemnat in viata
turai-artisuca a ora$ului a lost crearea »Colomei uc
tura" in anul 1896 de catre simion CorDu; — no^
In anul 1903, la Baia Mare se {me Adunarea generi|
a Asociatiei pentru literatura romana $1 cuitura popori
roman din Iransilvania (Astra) la care part.cipa, pe ill
reprezentan^i dm i'ransiivama, Maramures, lianat, q
maturgul Al. Davilla 51 Leon 5! Aiexanuru unica.
aceasta ocazie se editeaza trei numere dm .foaia
„ ASTRA".

Odata cu Unirea Transilvaniei cu Romania (1918) tod
proprietatile apartinind Direcpei Minelor (.care s-a cil
in a doua jumatate a sec. XIX) tree in posesia
roman.

Adincirea exploatarii capitaliste a generat o serie de mij
cari democrat-revoluponare ale minerilor §i ale alter ca
gorii de muncitori din bazinul baimarean, care vizau imbv
nata^irea situatiei maselor muncitoare, largirea drepturilu
§i libertatilor democratice.

GHID JURISTIC AL JUDET.ULUI

•da aceasta, minerii lucrau cite 15—16 ore in
lisite si nearmate. Cit despre drepturile lor in
Hirilor nici nu putea fi vorba. In galeriile intu-
casele insalubre, in crunta exploatare, in at-
liirsita de suferini;a a acestui bazin minier, ra-
re in ce mai des revolta truditorilor. Epidemiile
malarie, varsat, febra tifoida faceau multe

•.'ifica miscarile de protest, demon stratnle, gre-

1, in 1890 are loc la Baia Mare s,i in alte locali-

ilcu sarbatorirea zilei de 1 Mai, iar m 1891, la

•. s-a desfasurat o greva generala a minerilor

i satisfacerea unor revendicari. tntre 1904 si

1

ic grevele feroviarilor de aici si ale minerilor de
Uosie. Situatfa minerilor se menune in continuare
Innta devine din ce in ce mai organizata.
mbrie 1920 muncitorii mineri din Baia Mare si
a- hotarasc sa ader

e la greva generala 51 isi aleg
irin care transmit Direcnei generale revendicatile

(rearea Partidului Comunist Roman, la 8 mai

' toate ret>resiunile intreprinse de autoritatile bur-

>'iieresti, la Baia Mare $i in alte localitafi se cre-
.m'zatii ale P.C.R. care vor conduce, in anii ur-
uiscarile democrat-revolutionare. tn acest sens not
ic: demonstrative de 1 Mai din anii 1925, 1926,
'<6; grevele si demonstra^iile de la Heria (1930),
Me manifestari antifasciste, antirazboinice de la

''39 $i multe altele.
itorii si comuni$tii baimareni au luat atitudine
va odiosului Dictat de la Viena din 30 august

,

a dus o lupta hotarha impotriva politicii discri- A
ii, nationaliste a guvernului horthyst. tn perioada
1944 au fost organizate multe greve, demonstrani,

• • si miscari de partizani.
icerile revolu^ionare petrecute dupa 23 August 1944

1

imbat radical infa^area ora^ului. Prin nauonali-
principalelor mijloace de productie se creeaza con-
•ntru trecerea la industrializarea socialista.

1

locnl atelierelor s,i intreprinderilor slab utilate si-au
.iparitia intreprinderi industriale moderne cu o pon
I'nsemnata in productia nauonala de metale nefe-
si rnrp Baiajyfarp a._da.venlLastfeLeel mai important^

• i al mingrjtului neferos ?I al metalurgiei neferoase

in \.irS.

53

ale orasului sCj
„_. ^metalurgiei nef|
.._. mare imitate din acest fel din
--t^iuuerea metalurgica de metale neferoase (I.M.I
de mai multe ori intreprindere fruntasa pe ramura; j
prinderea mecanica de masini si utilaj minfer (I.M.M.ll
Uzina de utilaj minier si reparani (U.U.M.R.); MARAj
Intreprinderea mecanica de reparatii auto, utilaj
•transport (I.M.R.A.U.T.) .s.a.

In cincinalul actual au fost create noi objective
mice in municipiul Baia Mare. Astfel, se pot aminti:
brica de confectii, Intreprinderea de masini-unelte,
si accesorii (I.M.U.A.S.), o fabrica de faianta, o intrej
dere integrata de tesaturi tip 7n, o fabrica de mobila

v

Sub aspect edilitar-gospodaresc s-au inreeistrat su<
dintre cele mai concludente. In ultimele dnua decenii (
creat cartiere noi cum sint: ,,Progresul", ..RepubhV
,,Sasar", MDecebal", ^jTraian", ,,Bogdan Voda", car "
sumeaza cca 16 000 de apartamenre.

Succese remar-cabile s-au obtinut in domeniul in
mmtului si culturii. Din anul 1961 s-a creat Instituti
invafamint superior cu mai multe facultati. In munfi
exista peste 30 de scoli generale, 8 licee de specialitai
scoli profesionale. O dezvoltare importanta au cunc
Muzeul fudefean, Biblioteca jude^eana, cinematografia,
Una din marile realizari pe linia ocrotirii sanatati
fost realizarea Spitalului judetean cu 1 350 de pa
Popoilatia municipiului depajeste 131 000 de I<
tori fian. 1980), impreuna cu comunele suburb^n^.
ultimii 30 de ani populana a crescut de cca 5 ori.

POPAS IN CENTRUL NOU

Inainte de a vizita Maramuresul cu comorile sale d
.arta populara, cu peisajul incintator, propunem un tur d
orizont al orasului pentru a cunoaste principalele obiectil
turistice.

(

*,

La punctul de intilnire dintre vechiul si noul ora? I

*v afla Piata Gheorghe Gheprghiu-Pej, actualul centru civl
Blocurile ce-1 incadreaza, frumusejea magazinelor, armon^

GH/D TURfSTir AI »"-"
OHIO TURfSTIC AL JUDEfULUI

' .i.cstei zone o nota de distinc^ie. Singura

}|li> in.ii veche dar bine integrata in ansamulul
HI al pie^ii este sediul Centralei minereurilor si
ncleroase, in fa|a caruia se afla statuia

, Vi/avise gaseste hotelul-restaurant ,,Bucuresti"

.1 I nitina arteziana.

Mill ..llucuresti" (cat. I) ofera turistilor condi^ii
ire (150 locuri). Restaurantul dispune de 300

in care 220 in salon, iar 80 pe terasa acoperita.
|U >i un restaurant cu iinie de autoservire.
.ere se afla sediul Oficiului judet.ean de turism,

, lie inatematica-fizica nr. 1 si cinematograful

cu 800 de locuri. Din fa^a cinematografului, pri-
| rue atrasa de doua construc{ii masive si moderne,
Hinge traversmd podul peste Sasar (riul cu apa
..lieata niciodata oatorita gradului de impuriti-

( de cultttra a sindicatelor si hotelul ..Carpa^i"

•me incadrate in complexul arhitectural al cen-

n.irean.
M lie cultura, in ansamblul ei, reprezinta o sinteza in
.un specitica zonelor etnografice maramuresene,

iiic de construcpe si decorate locale, proiectul

(luil s'nilor arhitecfi Nicolae Porumbescu si Maria
niiiibescu. Sala de spectacole are o capacitate de
H| KOO de locuri, la care se mai adauga sala de
•lliilc de 200 de locuri. Alte spa^ii sint destinate pen-
•lilrnic cercuri de amatori, sali pentru repeti^ii, bibiio-

. >.a.

,i distincta se remarca spapile largi, aerate, fa^a-
| (Ir '.iicla, monumentalitatea lambriajului din lemn al
ilc '.pectacole, toate tiind argumente in plus pentru
..ire permanenta a publicului si oaspetilor muni-

iilm ll.ua Mare.

i al mare al lucrarilor de arta plastica »Vilva bai-

1

tp de r.aran" —opere ale artistului poporului Vida
Uans" si alte lucrari apar^inind lui Iser, precum
h. leusite opere plastice ale generate! tinere din re-

.11 din ^ara contribuie la ridicarea valorii acestei

11 mi i de cultura.

l.i i MI i se afla hotelul ^arpa^i" (categ. I) situat pe

nl drept al riului Sasar, unitatea cea mai moderna de

I lei dial oras. Dispune de 204 locuri cazare si ofera

>iilui- presta^ii de serviciu suplimentare.

-H.ida de la intrare si holul principal poarta decorani
i/.ne in marmura. Tavanul holului are doua lambriuri

•lAMURES

57

din lemn masiv. Mobilierul simplu dar elegant estj
cutat, de ascmenea, din lemn de stejar. In acelaji c
cladire se afla barul de zi, care se distinge prin c
originala. Salonul mare al restaurantului asigura !•
locuri, iar terasa acopcrita din imediata apropiere aj
Sasar 125 de locuri.
Gel mai important obiectiv turistic din aceasta zon|
Palatul politico-administrativ al judepului Maran
perla a arhitecturii baimarene, grandioasa realizarel
prin elementele arhitectonicc delineate personalitateaj
s.ului. Aici se intilnesc o serie de expresii arhaizate,
medieval. Pentru construcpe s-a folosit multa piatraj
nul atit de specific Maramurejului, precum $i tabll
cupru cu patina caracteristica acoperis.urilor altor c
\echi din oras. In ansamblul construqiei predominsl
mele geometrice, iar acoperis,ul imita forma unor
Ca amplasamcnt construc$ia "face legatura intre
vechi s.J eel nou.
Are patru facade, iar in pariea de est un turn, ell
de simbol al oras.ului, o replica in viziune modcq|
Turnul Stefan".
Foarte reu^ita este sala mare, cu lumina directa, pr
s.i holul principal la care plafonul sugereaza o geoc
care se recunosc diferite cristale.
Galeria de la etajul al Ill-lea aminteste de galeria^
chisa de la fosta monetarie a Baii Mari, fara a o
insa. Dealtfel, construcjia, in intregimea sa, nu coj
ceva anume, ci, prin impresia de for^a, de masivitat
care o degaja, creeaza atmosfera tradiponala a ora
transilvanene. Frumuse^ea s,i originalitatea celor
ficii, proiectate de arhitecui M. Alifanti, T. Benedek
Panaitescu, a dus la conferirea premiului Uniunii arh
tilor din Romania .(1970).
In fata palatului politico-administrativ se afla ansai
sculptural »Sfatul batrlnilor" realizat de Vida
care sugereaza rolul in;elepciunii in luarea unor deciz
intereseaza obs,tea.
Vizavi se afla sediul Consiliului popular al mu

piului.

Ne indreptam pe str. 17 Octombrie (data ce arnin
de eliberarea oras/ului in 1944) spre centrul vechi,
partea stmga apare Banca de investipi, Banca na^ioi
in fa^a careia supraviepie$te un exemplar de arbore e;
ocrotit, foarte rar, Koelrettteria paniculata, originar

OHIO TURISTIC AL JUDEJULUI

ni spate este cladirea Posts! Centrale, apoi Clu-
ctului, Militia municipiului, iar pe partea dreapta
' aten^ia o construcpe mai veche, Lkeul »Gheor-
.ii", care a primit acest nume in 1919, data pina

ici funcpona un glmnaziu.

* so ingusteaza vizibil, dovada ca ne apropiem de
uchi al ora§ului unde vom zabovi pu^in.

\S IN CENTRUL VECHI

"in'.i de patrulater (150/74 m), vechiul centru —
ibertaui — a inceput sa se contureze inca din
vV-lea, dezvoltindu-se treptat in perioada ur-
'rima menpune documentara este din 1482. Cu-

•JL 20 de construe^! vechi. Suferind distrugeri
rinduri, datorita unor incendii pustiitoare,
actuala dateaza din secolele XVII—XVIII.
constructive de aici • au fost durate pe funda-

i elor din secolele anterioare. Intreg ansamblul de
din centrul vechi formeaza un complex de arhitec-
nidievala, declarat monument istork.
Inil arhitectural al vechiului centru pastreaza tradi-
ivultarii urbanistice din secolele anterioare 51 consti-
nul din cele mai importante monumente istorke din
l'i,i\a veche chiar s.i la inceputul_secolului nostru era

mule se organizau tirgurile.
"InCM care domina pia^a pe latura sa vestica, precum

>i i MI! din colijul strazii, pe stinga, sint construite la
ccolului trecut. Prima, denumita inainte n$tefan" .
't azi hotelul (106 locuri cat. I) §i cinematograful
", restaurantul s,i barul, precum 51 Centrul de
c a creapei populate s,i a mi^carii artistice de
•a de a doua construc^ie (azi magazinul Central)
irtea sa un exemplar de tisa (Taxus baccata), ar-

' nlit.

11,ul dinspre Pia^a Pacii ne putem opri citeva clipe
lostei cladiri a, minortfilor, construita in parte pe

< >i supraetajata in anul 1741. La parter se gaseste

Codlea, un magazin de artizanat ^.a.
oi-vil cladirii care adapostes.te astazi magazinul
ida" a funcuonat intre anii 1547 si 1755 colegiul

i\,imint ,,Schola Rivulina".
Miilnirea strazii Baia Sprie cu strada 1 Mai se
l.iclirea care, in secolul al XVIII-lea, gazduia

59

^orasului, iar mai tirziu primaria orasului J
Judecatoria municipiului, Notariatul de star, Colegu
avocau). O placa comemorativa fixata pe zidul fl
aminteste de popasul pe care 1-a facut aici, in septfl
1847, poetul revoluuonar maghiar AJexandru PetB
Julia Szendrei, in calatoria lor de nunta, in drunj
Coltau.

Pe Jatura de est a Piefii Libertafii, la nr. 20, nil
cladirii descrise anterior, se afla o alta cladire vechJ
incaperile de h parter boltite, astazi fiind sediuJ £•
tecii judefene. La nr. 18 este ,,Casa lancu de Hunedfl
(sec. XV) cunoscuta si sub numeJe de »Casa EHsajM
dupa numele mamei Jui Matei Corvin. Aici se organ]H
diferite expozini.

In coljul de nord-est al pietii se afla Jbirtul ,,Ignis", M
najat in stil maramuresean, cu specialitati culinare loM
Cladirea de pe latura nordica, de la nr. 15, are o fl
de marmura cu inscriptia in traducere: »Vesteste tu pi
de marmora maretia respectului fata de marcle no|B
actor Lendvay, nascut aici in 1807 — noiembn'e, •
Celelalte cladiri care urmeaza (de la nr. 14, 13, J
dateaza din secolul al XV-lea si sint tot in stil baroc. A
de la nr. 14, se presupune ca apartinea unui reuumit arjfl
tar baimarean. In cladirea dc la nr. 13 funep'omH
$coala populara de arta.

Imobilul de la nr. 9, care adaposteste Teatrul de papH
are la etaj o incapere cu tavan da sticla prin care primeB
lumina naturala.

Piafa Libertapi adaposteste un obelise ridicat in nfl
mona ostasilor sovietici. In partea de sud-vcst a Cent^B
lui vechi se afla Pia?:a Pacii, amenajata pentru parcafH
autoturismelor. De aici, prin str. 30 Decembrie ajungej
la Teatrul dramatic, in fa^a caruia se gaseste Piafa Ceta^B
cu monumentele sale istorice, dominate de impunatoarfl
silueta a turnului ,,§tefan", cu coiful acopcrit cu tablfi
de cupru, flancat de 4 turnule^e.

Istoria acestui turn de 500 de ani si inalt de peste $
metri incepe prin deceniul sapte al secolului al XV-le»l
,cind s-au incheiat lucrarile de construire (1468). Turnul e^m
o anexa a Catedralci Sf. §tefan, a carui construc{ie incfl
puse' cu un srcol in urma. Aceasta dadire mareata.l
asemanatoare cu biserica Sf. Mihai din Cluj-Napoca, era I
una din cele mai reusite crea^ii arhitecturale ale timpului.l
In 1769 un traznet a facut sa arda acoperisul turnului jB
al bisericii, lasata apoi degradarii. Timp de citeva decenM

OHIO JURISTIC AL JUDETULUI

au drept ,,cariera de piatra", pina cfnd
^•A nrasului a dinamitat zidurile si a vindut ceta-
Mii.iiri i.ilul rezultat. Ruinele pori;ii sale se mai vad
I In .iprnpierea monumentului.

.1 J';.i a suferit nenumarate avarii, a rezistat fiind
mai solida. Prin construcua sa, el aminteste

Bill |n iiiKiriei vechi din Praga, avind dealtfel ace-
IJ'lliinc ca si acesta.
• fltiyirul turnului cu coloane de piatra, de la inal-
Ifflur 50 m, se poate admira panorama atragatoare

.iilm M a imprejurimilor. De aici se disting clar con-

i limitele vechii ceta^i precum si cartierele noi

lui.

i I'ia^a Ceta^ii se gaseste catedrala Sf. Treime,

i clc calugarii iezui^i intre anii 1717—1720 (stil

i M .cum si cladirea fostei resedin^e a aceluiasi or-

iMilj.ita in jurul anului 1700 — actualmente sediul
icrale nr. 1. Ulterior, in aceasta cladire a func-
•unnaziul baimarean, iar in 1869, se creeaza ,,So-
r.i ilc biblioteca", cu scopul ,,de a inventa un mijloc
ure sa se cultive in limba si pentru a stringe cuno-

ill- istorie nanonala". Aici isi face dcbutul literar si

I Milfu.

linilc care inconjurau odinio.ira orasul aveau forma

11.1 a unei inimi si se gaseau la o distan^a de circa

<00 m, de centrul sau. Dupa cunostin^ele de pina
cxistau patru por\i de intrare, fiind prevazute cu
.me de aparare.

il.i zidurilor urma aproximativ traseul de azi al
lor inguste cum sint: Olarilor, Pintea Viteazul, Pia^a

i dor, Andrei Muresanu, Pietrosul, Morii, Bicazului.
pare ca cele patru por^i erau dispuse astfel: prima la
ivua dintre str. 17 Octombrie cu strazile Tineretului

lla de etnografle §i arts populara cu rezervatla de qrhitecturS
N|iuUirfl In aer liber; 2, Stadionul ,,23 August"; 3. Parcul orasului
Mnuurnentul osta?ului romun; 4. Uniunea artistilor plastic!;
Mu/cul judetean; 6. A.C.R. §1 agenda de voia] C.F.R.; 1. Strandul;
de culturS a sindicatelor; 9. Hotel-restaurant ,,Carpatl";
I, iiiblioteca Judeteana; 11. Pi^ta ,,Liberta{il"; 12. Agentia teatrala;
'

11 >icd-restaurant ,,Mineral"; it. Turnul Stefan; 15. Complexul astro-
bmlc popular; 16. Galeriile fondului plastic; 17. Restaurantul ,,Mara-
(iniK'-V"; 18. Cinematograful ,,Dacia"; 19. Oliciul Judetean de turlsm;
W, i':ilatul politico-£(dmiiiistratlv; 21. Palatul Po§telor si Telecomunl-
Mllllcir; 21!. Teatrul dramatic; 24. Liceul ,,Gheorghe ijincai"; 25. Muzeul
in — Sectia de arta plastica; 26. Spitalul judetean; 27. Hotel-
Hburunt MBucure?ti"; 28. Centrala minereurilor §i metalelor nefe-
:;:). Turnul macelarilor; 30. Bazinul de inot olimpic; 31. Sala
MHirlurllor; 32.' Autogara; 33. Gara C.F.R., 34. Magazlnul universal
iiMoi'amure^ul" 33. Centrala telefonica automata; 36. Agenda TAROM;
«T. statin PECO; 38. Autoservice; 39. Casa de Economil si Con-
WnmuUuni; 40. Institutul de invatamlnt superior; 41. Institutul pedagogic.

MARAMURE?

61

f

t

$1 Andrei Mure'sdnu; a doua in apropierea poduJui de

'

Sasar (str. 23 August); a treia la intersecfia si

I

Baia Sprie cu strazile Bkazului si Olarilor, iar ce.i j

;

patra Ja inceputul strazii V. Alecsandri. Un fragment]
| ziduJ vechi de aparare se poate vedea, linga ScoaJ.i
tatoare nr. 1, de pe malul sting al riului Sasar.

;

Inaintam pe strazile vechii cetati care pastreaza o |
tectura medievala cu case joase si intrari boltite, i
dintre ele avind Ja colfurile zidurilor contraforturi in
turale. Sint strazi scurte, inguste, cotite, fara trotuai
pietruite cu bolovani de riu. Aproape toate strazile
spre vechiul centru, unde cu secole in urma negus
baimareni sau cei din Polonia, .Ungaria, Constantinop
chiar din Asia Mica isi descarcau carele cu postavuri
cu produsele unor vestite ateJiere manufacturiere.

:.

Din pup'nele intarituri ale vechii cetafi, care au r;
r pina azi, face parte BastionuJ monetariei, ce se giiv

I

. incorporat in grupul de cladiri de pe str. Bicazului
1—3 (azi sediul -Muzeului judefean cu secfiiJe ist<
. istoria tehnicii miniere si stiinj:ele naturii).

Aici se afla o reprezentativa expozitie de mineral'-i
adevarata tentafie turistica, formata din circa 1 000
esantioane (din cele peste 15 000 existente in Colecp'a n
zeului) — din care o parte sint provenite din Cole
Centralei minereurilor si metalurgiei neferoase, unele
Joroase prin raritatea Jor. Interesant este faptul ca din <
circa 2 000 minerale cunoscute, un numar de- aproape J
de specii minerale hidrotermale se gasesc in bazinul n>
; nier maramureasan, iar 15 au fost identificate aici. A,
spre exemp'u, andoritul, semseyitul au fost descoperite
mina de la Baia Sprie, kapnitul, kapnikitul la Cavnic, /•
zelytul la Herja ?.a. Deosebit de aspectuoase sint miner'
lele de cuarf, antimoniu, calcit, baritina etc.

Muzeul judefean pastreaza si o parte din tezaurul HI.
netar descoperit in 1965 la Baia Mare (987 de monede c!
aur) in greutate de peste 3,5 kg, parte din ele batute iV
monetaria orajului.

Descoperit in curtea casei din strada Mihai Vite.r/n
nr. 4, cu ocazia unor lucrari de canalizare, tezaurul

••>

compune din monede de aur antice ?i medievale depn/i
tate intr-un vas de lut.

Piesele antice le formeaza doi tetfastateri de la Ly.i
mach (328—281 i.e.n.) si un solidus de la imparatul II
norius (395—423 e.n.). Cele medievale sint piese mari <
la Sigismund Bathory (1581—1602) si Stefan "

GHID TURISTIC AL JUDEJULU/

^H6); (pnma piesa, cu diametrul de 4 cm, are
..pr.iape 47 grame -- este cea mai mare din

i ini i ducati dubli de Salzburg, 935 de duca^i si

i ele ducaji emi^i in Transilvania, Ungaria,

I llnciiiia, Carinthia, Tirol, in ora^ele Wroclaw

i i idansk (Danzig), in s.ase provincii ale Confe-

leze, in orasele Campen, Daventer, Zvolen,
indcna, Parma si Venecia in Savoia, in prin-
leiberg -- Oels si Prusia, iar 38 altuni emisi

ii man.

•(.•, extrem ele rare $i care n-au circulat, 1-ar

i.i pe dctinatorul colecponar, toiodata, $i ca

•HIM.i bogata ce urmarea ?i tezaurizarea lor. Se pre-

f«i( tezaurul a fost ingropat in primele luni ale
I IdM, asa cum rezulta din numarul mic de monede •
i".i .in, abia doua, fat,a de 211 din anul.precedent.

i putut ii determinata de una din primejdiile

•in .il'.uut adeseori asupra orajului. In acest caz, ea .
I Ii li-gata de tulburarile care au inso^it caderea cru-

',i ncchibzuitului Gabriel Bathory s.i urcarea pe tron

I. ' . il" icl Bethlen.

i»i|u de istorie a tehnicii asigura pastrarea, conserva-
Valorificarea numeroaselor piese, in uhele cazuri

i I'nii specificitatea lor, In domeniul traditional al

i. atit de caracteristic bazinului baimarean. La

i

'•<• adauga piese valoroase din domeniul tehnicii

i|inI m-, transportului, cronologiei etc., domenii din care

Iliimiiicsul dispune de importante 51 valoroase dovezi

il.ili/.Hiei din cele mai vechi timpuri s,i pina astazi.
|'H|iu/i(ia permanenta de arta plastica din strada 1 Mai
uprinde lucrari de pictura pe lemn $i sticla execu-
c ilc- /ugravi maramureseni in secolele XVII—XIX, o

... dc picturi valoroase care apartin §colii romane^ti —
irescu, N. Tonitza, O. Bancila, Gh. Pallady §.a.,
il'iiin si lucrari ale plasticienilor baimareni Simion Cor-
|| I lullosy, Aurel Pop, Alex Ziffer, Gheza Vida, prec.um
!'>r mai valoro^i plasticieni contemporani.

•HIN CARTIERELE NOI ALE ORASULUI

M orasul de acum un sfert de veac, aproape totul ince-
| >i\ sfirsea in Centrul vechi (Piata Libertapi), unde
i.iiucuile medievale erau dominate de cladirea hotelu-
,,Siefan" (azi Minerul). Din acest loc porneau strazi

iiMr si dezordonate in toate directiile.

MAKAMURE?

63

^Conceput la parametri socialismului, orasul nou s-i
varsat mai ales spre vest, dar si spre sud, transfor
Cimpurile ?i mlastinile de odinioara in cartiere, magis
piete, complexe comerciale.
S-au conturat coordonatele oras.ului cu proportiij
armoniile caracteristice, cu perspectivele severe ale
vardelor si eruptiile indrazne;e ale blocurilor-turn.
Pe harta orasului au aparut cartierele ,,Repub
,,Progresului", ,,Sasar", ,,Decebal", ,,Bogdan
,,Traian", dind o personalitate cu totul deosebita
Mari.

Dm centrul nou pornim de data aceasta in directiaj
tica, pe strada G.Co$buc. Dupa numai 200 m strat
printre blocurile cu ioarte multi trandafiri, iniilnimJ
malul sting al Sasarului, primul bloc-turn _ cu 10 n||
construit in Baia Mare. La parter se alia Galeriile de.
ale Fondului plastic si restaurantul ,,Maramuresul".
Galeriile de arta se organizeaza frecvent expozitii de
plastica ale artistilor baimareni sau din tara.
In apropiere se gaseste unul din cele mai interesa
obiective luristice, Complexul astronomic popular,
mat din trei sectii: planetariu, camera solara si obser
tor astronomic (sir. G. Cosbuc nr. 16). Acesta desfaso
o sustinuta activitate pe linia educapei ateist-jtiintiiic
maselor.

Pentru grupuri de turisti se organizeaza: lectii-proie
sub cupola planetariului, observatii cu luneta si teiesco^
asupra Lunii s.i planetelor, dezbateri pe teme legate
structura Soarelui, proiectii de diapozitive, dialilme
filme documentare.
In cadrul Universitatii cultural-^tiintifice se clesfasoal
cursul ,,Omul ?i cosmosul", curs care se bucura de o ia
audien{a.

Ne aflam in cartierul Republicii, primul construit
Baia Mare. Construqia care ne atrage atentia prin prq
por^ii ?i masivitate este Spitalul jude^ean cu 1 350
paturi.

Revenim in Pia$a Gh. Gheorghiu-Dej (centrul nou)
incercam un tur de orizont prin cartierele noi ale ora?ului
Lasam in stinga Institutul de proiectare jude^ean, Liceu
pedagogic de educatoare si Liceul industrial de transpo^
turi si telecomunicapi si ne inscriem pe bulevardul Buci
resti, o moderna artera cu doua benzi de circulate strajl
ita de o parte ?i de aha de blocuri cu patru etaje. La pat

OHIO JURISTIC AL JUDEJULUI

MIM sint amenajate Oficiul P.T.T.R., Agenda

i«n\ia T.A.R.O.M. si Romavta.

• •,.» Unirii se afla Gentrala telefonica, cu o
tie 3 000 de linii, care asigura racordarea
l.i telefonia automata interurbana. In spa-

.»fla S^ala sporturilor BDacia" cu o capacitate de
locuri, care gazduieste importante competi^ii
IVi/inul olimpic de inot, acoperit (600 locuri).

.» construi modernul hotel ,,Mara" care va "avea

i uri (cat. I).
i sc afla Magazinul umiversul ..Maramuresul" cea
rwntativa unitate de acest fel din ora$ si TSniversul
ipoi Oficiul de oadastnu si orgamizarea teritoriului
I'.). Tipografia Baia Mare (B-dul Bucuresti nr. 25),
idcrea pentru producerea si industrializarea legu-
fnictelor (B-dul Bucuresti nr. 27), care si-a diver-
innfilul producmd peste 30 de sortimente, pireul de
ronstituind sortimentul eel mai solieitat atit pe'

iicrna, cit si pe cea externa.
parte si de aha a bulevardului Bucuresti se des-

' c.irtierul ..Decebal" si cartierul ,,Bogdan Voda",
I.\direa garii si autogara se impun prin linia mo-
liind doua reusite ansambluri arhitectonice de o

^ir originala.
Uiilcvardul Bucures,ti intilnim unitatea ,,Maratex",
•I'prczinta industria textila, si Fabrica de faian^a-

i, PC dreapta.
,\iii revenim in cartierul ,,Decebal" si trecem pe linga

"• MI forma de arc de cere, apoi peste podul de pe
i.c..u si ajungem in eel mai mare cartier al orasului,
ml ,,Sasar", unde s-au construit circa 6000 de
'.iinente, popula^ia cartierului depas,ind popula^ia m-
'lui oras din anul 1950. In aceasta zona a orasului in-

ii I'xploatarea de preparare (flotatia) Sasar (str. Vic-

i nr. 101), construita dupa eel de al doilea razboi

1

' care prelucreaza minereuri auro-argintifere prin
1 flotatie-cianuratfe §i minereuri complexe de la
asar, Valea Rosie, Nis'tru si Ilba. Exploatarea mi-
sar (str. Nucului nr. 28) este legata subteran de ve-

i n,Mia Valea Rosie. Pe strada V. Babes se afla cladi-

in.i'uutului de invatammt superior, Institutul de cer-

<
< \\
proiectari pentru minereuri si metalurgie nefe-

• I.C.P.M.M.N.). Colectivul de specialisti si cerceta-
aici isi aduce o valoroasa contribute la rezolvarea
problemelor legate de exploatarea^si prepararea
rilor, perfec^ionarea utilajelor miniere, extinderea

65

11

•\\r\

AHAMURE?

mecanizarii si automatizarii unor procesc de procj
etc.

In cadrul Grupului scolar minier 31 al Liceului
trial minier (str. V. Babe? nr. 64) din apropiere, se p|
tesc generative viitoare pentru acest important sectorj
nomic.

Ne inscriem pe autostrada care insoteste pe o

*io"

« i"

iii

nul basar si ne mdreptam spre noul bloc cu 12 etal
apropierea Facultatij de invatamint pedagogic, cu si
stiin^e naturale si filologice, precum si Liceul de ?tiiJ
naturii.

Pe strada Victoriei, la nr. 17—19, in mijlocul
pare, se gasesc citeva construed! de ieri si de azi ale
scoli de pictura din Baia Mare, ascunse de coroaneH
gate ale batrinilor arbori. Aici este si sediul Uniunilj
tistilor plastici — Filiala Baia Mare, unde se organi
cele mai importante expozitii.
Din filele de istorie a acestei scoli aflam ca a fostl
ata la sfirsitul secolului al XlX-lea de Simion CorbulJ
Hollosy (1857—1917), mai ales cu intentia de a obtifl
libertate de create pentru artistii cu vederi mai Miainj
Acceptind orasul propus de $tefan Reti, Arthur Ve
si loan Thorma, beneficiind chiar de ateliere, eleviij
Simion Corbul s-au constituit intr-o scoala. In anul II
Simion Corbul impreuna cu pictorii loan Thorma, StJ
Reti, Arthur Verona si altii au inceput lupta impotl
artei academice si a institutiilor ce o promovau. Trepl
miscarea devine cunoscuta, deoarece pinzele realizatej
timpul verii la Baia Mare erau expuse iarna la Re
Paris, Berlin, Miinchen si in alte mari orase europene.J
C;nd, in anul 1902, Simion Corbul parase>te defin|
orasul, adeptii lui au intemeiat ,,Scoala libera de pictu
si ,,Societatea pictorilor din Baia Mare". Mai tirziu,
Mare s-a mentinut indeosebi ca un excelent ,,atcli«
prin activitatea artistilor care au Iticrat aici.
Baia Mare a devenit o gazda primitoare si pentru
pictori care au cunoscut-o — Aurel Ciupe, Romulus
dea, Alexandru Ciucurencu, Lucian Grigorescu, Teoa
Horsia $i muln al;ii. Stabiliti temporar in MaramuB
ace?ti artis,ti au contribuit la sporirea renumelui accsiu
locuri unde creau localnicii Aurel Popp, Alexandru 7jj
fer, Andrei Mikola, iar mai tirziu Vida Gheza, VasJ
Kazar, losif Klein, Petre Abrudan, Eugen Pascu, Tr;'
Bildu-Dancus s.a. O parte din acestia continua sa luc
si azi, unii fiind stability definitiv in Baia Mare cum sil

OHIO JURISTIC AL JUDEJULUI

it, Lidia Agricola, carora li s-au alaturat noua
de piotori, dirvtre care se remarca Nioolae Apostol,
', sculp tori, care mu dezmmt vitalitatea si traditia

i Baii Mari.
itla Victoriei, la nr. 18, intilnim un exemplar din

(Liriodendron tulipifera). Specia face

i reprezentantii vegetali din urma cu 60 milioane
iind din acest punct de vedere o curiozitate flo-

pc de intrarea in pare ne atrage atenda Monu-
ostasului roman, opera' a sculptorului Andrei
idicat in memoria celor cazuu in luptele impo-

ilcrismului.
u-est loc, trecind pe linga Casa pionierilor (str.
sau continuind drumul pe str. Valea Rosie se
in Parcul 23 August, situat in partea de nord a

i Este un adevarat pare dendrologic, dominat de
impunatoare a unor arbori monumental!, cu multe
•xotice. Dintre acestia amintim: Tsuga canadensis,
tdparis,
arborele de lalele (Liriodendron tulipifera),

.1 (Madura pomifera), salcimul Japonez (Sophora ja-
).
nucul american (Juglans nigra), Magnolia sp., pla-
I'latanus occidentalis) 5.a.
aici, linga gradina de vara ,,Mara" se gasesc
' exemplare de pin negru (Pinus nigra). Ar-

iii un coronament bogat, o inalume de peste 30 m.
cmplar este declarat monument al naturii, ca §i ste-
(Quercus robur) secular din apropiere. Aleile par-
strajuite de busturile de piatra ale lui Mihai Emi-

' T. L. Caragiale, George Co§buc, Lendvay Marton
l)aimarean), sint locuri de reconfortare cautate de

ircni.
|).>rc se gaseste si gradina zoologica (str. Petofi nr. 18)

i dc atract,ie, mai ales pentru micii vizitatori.

venim la locul denumit Cimpul tincretului, in apro-
dc Complexul sportiv si de Secua de etnografie si
populara; documentele ne informeaza ca in evul me-
.iici se faceau execudile celor condarnnau la moarte.

'1 din marile palose cu care erau decapitati condamnatii

Mr fi vazut la Muzeul jude^ean.

I tit in aceasta zona se gaseste si Stadionul ,,23 Au-

i" si ?traadul orasului.

I a poalele Dealului Florilor a inceput sa se contureze

I mai de seama obiectiv turistie al ora§ului §i impreju-

rimilor, Secfia de etnografie si art! populara cu o H
vafie interzonala de arhitectura populara, in aer II
care va cuprinde in principal piese din Maramurc},
si din zonele etnografice limitrofe jude{ului. In jurul
sericii de lemn care datea/a din anuJ 1630 (adusa aiu
satul Chechis in 1939) vor fi expuse in final circa 151
piese importante -- case de lemn, surf, rnori de apa,|
tori j.a.

In fosta cladire a Teatrului de vara este organ!
Expozitfa pavilionara de etnografie si arta populara I
ramureseana, veritabila tentape turistica.

SPRE ZONA INDUSTRIALA A ORA§ULUI

O artera ce se desprinde din centrul nou rnerg(H
direcfia estica, strada Scinteii, ce duce spre Pia^a de I
mente. Trecem pe linga Inspectoratul silvic judetean.B
sam in dreapta cladirea cu sediul Uniunii judefene a perafiei mestesugaresti (U.J.C.M.), iar in stinga CooH
rativa mestesugareasca ,,Progresul". La intersecp'e, 1
fat.a, linga piata de alimente ne apare ..Turnul macelfl
lor", o ramasi^a din fortifica^iile care imprejmufau
sul, pastrate pina astazi, cunoscut si sub numele de nT
nul cu munitii", un zid solid, circular, cu metereze si 3
peris de forma conica. Aici, spune legenda, ar fi fost r
pus de plumbul ucigas haiducul erou Pintea Viteazul

i

august 1703), in timp ce ataca cetatea Bala Mare in fr
tea armatei sale.

Me continuam drumul spre centrul vechi, trecem pf
linga Filiala arhivelor statului din jude^ul MaramurH
Tribunalul judefean si Teatrul dramatic (care mai cuprinj
Secpa de papusi ?i Secjia de estrada) si care in anul ifl
a sarbatorit un sfert de secol de activitate, cu peste 150 fl
piese jucate si un repertoriu ancorat m via fa, echilibrat t\
bine ales. O parte din spectacole s-au bucurat de sufr™
giile publicului spectator din ^zrs. si de peste hotare.

Sccfia de pSpu^i desfasoara, de asernenea, o actil
vitate meritorie, reprezentind tara

^a

festivaluri internH
p'onale organizate in Italia, Norvegia, Ungaria si Fran^B
Din centrul vechi ne indreptam pe str. Baia Sprie catrj
zona industrial^a orasului. Lasam in stinga B'M'iotccA
judefeanS,
iar in dreapta Judecatoria Bala Mare, Notaraf
tul de Stat.
Vom trece apoi pe linga Catedrala romaned^l
si Secp'a de tricotaje ,,Unitatea".

OHIO TURISTIC At JUDEJULUI

ca dreapta, aproape la iesirea din oras, se ga-
uiclcrea pcutru mecanizarea iraasportului iu-
I.lM.r.r.) si Intreprinderea mecanica de masini
iniiiicr (I.M.M.U.M.) care reprezinta industria
IMic cle majini, ramura relativ noua in peisajul

l Uimiarean. Aici se produc diterite masini $i

lnicre ca: celule de flotare, agitatoare pentru flo-
ul.Hii de funiculare, concasoare etc., nomencla-
lubricate cuprinzind aproape 1 000 de tipodi-
ilc utilaje, precurn ?i mari cantitati de piese de
tciuru minerit. Majini de incarcat, trolii, ventila-
iniiia si alte utilaje purtind marca I.M.M.U.M.
iuhiite in toate exploatarile mmiere din ^ara, la
'lioenergetic Porjile de Fier $i chiar peste hotare.
ilreapta, se afla o aha tinara reprezentanta a in-
onstructoare de masini — Intreprinderea de ma-
si accesorii.
vecinatate, facind o deviere cle circa 200 m,

•ill, se afla Intreprinderea rnetaiurgica de metale
tell (I.M.M.N.), mare unitate economica, care se re-

yii iliij>a cosunle inalte.

iirini.i cu cele doua platforme industriale din Baia
|i I'crneziu, aceasta unitate industrial^asigura circa

iiiu volumul producpei industriale a municipiului 51
|n", I, din producyia najipnala de metale neferoase si
Uturia propriu-zisa a intreprinderii incepe in anul
kind se construie$te Fabrica de acid sulfuric si pro-
liniiice S.A. denumita ,,Phonix". Amplasata impal
lltrul Ferneziu, cu scopul de a fabrica acid sulfuric
uMilul de suit recuperat de la uzinele metalurgice
llului, din anul 1925 este mutata pe locul cunoscut

iiiiiiare a dezinteresului manifestat de proprietari

i dc/.voltarea unita^ii, precum si a distrugerilor pro-

I de razboi, eliberarea patriei noastre a gasit aceasta

intr-o stare precara dm punct de vedere al inzes-

iclniice.'

ruinele acestei fabrici — care avea un nume sim-

ul'honix" — si din cenusa ei, s-a ridicat actuala In- ,
idere rnetaiurgica baimareana, cea mai mare uni-
fcducatoare de cupru din ^ara. Pe linga acid sulfu-

i i so produce cupru electrolitic, laminate si oxizi de

i, paminturi decolorante pentru industria petfoliera,

i reagenp pentru uzinele de preparare a minereuri-

69

Tot in aceasta zona, la intrarea in localitatea Ta
'Sus, se afla Uzina centrala de prcpararc a
(Flotap'a centrala), una din marile realizari in
prepararii minereurilor, proiectata $i construita in I
gime de specialist! romani iji dotata cu utilajc fabric)
exclusivitate in ;ara.
De !a zdrobirea manuala a minereului la macinar^
togena sau flotarea colectiv-selectiva, progresul estel
cuvintul decisiv spumndu-1 stiinta si tehnica modernl
acest domeniu.

Modernizata continuu, uzina are o static centralM
distribute si control al reactivilor 5! aplica tehnolo^H
prelucrare avansate, care ii permit sa realizeze cxtfl
de metal la nivelul atins pe plan mondial.
La intoarcere, daca urmam soseaua ce se desprincJB
dreapta din apropierea statiei de benzina, lasam pe fl
Liceul industrial nr. 1 $i intram in cartierul FernezJ
cea mai \eche intreprindere metalurgica din jude$, \M
,,l Mai". Tot aici ne intimpina pe stinga frum«
coloane de andezit bazaltoidic de linga cariera LimpB
Continuind drumul pe valea Firizei putem face ol
cursie pina la lacul de baraj — Firiza, unde se afla PojH
turistic Baraj-Firiza, cu spapi de cazare.
Lacul are un debarcader $i ambarcapuni, fiind unl
agreabil de recreare al baimarenilor la sfirsk de I
tamina. In continuare drumul modernizat ajunge la S
tfunea de odihna Izvoare (32 km de Baia Mare), sitlH
pe platoul cu acelasi nume, la o altitudine medie I
915 m, sub virful Igni^. Stapunea dispune de trei j
(145 de locuri, confort I si II).
Pozip'a sa deosebit de pitoreasca — o alternan^a*
poieni iji paduri — imprejurimile salbatice si unice ca pn
saj, la care se adauga climatul sedativ, recomanda stafM
nea atit pentru recreare $i odihna, cit §i pentru tratamtm
(boli ale sistemului nervos periferic, afecp'uni pulmB
nare §.a.).

In sezonul alb ea este indicata pentru practicarea schilli
lui, stapunea dispunind de pante variate atit pentru 1
cepatori, cit si pentru schiorii avansap.
Aici, anual in luna iulie, are loc festivalul folclorlj

,,Izvoare".

tntoarcerea se poate face pe drumul de la venire fl
printr-un alt drum, deosebit de pitoresc, care ajunge I

Mare! in drumul national 18, imediat sub Pasul
I unde venim spre Baia Marc strabatind, in spe-

iiM.I, an peisaj de neuitat.
iiiiiuscut ca o problema importanta pentru muni-

1.1 i.i Mare este pastrarea cit mai nealterata a fac-

ile mediu. In vederea imbunatatirii activitapi de

i- ,i mediului inconjurator ^i combaterea efectelor

I, s-au stabilit o serie de masuri menite sa creeze
npiime de aplicare riguroasa in practica a politi-

ulnlui 51 statului in acest domeniu.
luat masuri ce vor asigura incadrarea zonelor de

,ic lorestiera de pe dealurile din Hmita nordica a
pinlui Baia Mare in categoria de paduri de interes
ir.pectiv padure-parc 51 padure de agrement.
iiublcma de perspectiva este crearea parcului den-
,ir si a gradinii botanice la Baia Mare, precum s,i
iniiea cu specii de interes peisagistic ?i economic a

/'UK1

de agrement din cartierul de sud al municipiu-

iMilele de protecp'e de-a lungul iazurilor de decantare

i.-!^r principale de circulate.

OHIO TURISTIC AL JUDETULUI

Adrese utile

Aeroporlul Baia Mare, Tautii MagherSus, tel. 1 21 88
Agenfia ,,Tarom", B-dul Bucure.sti 5, tel. 1 16 24
Agentia C.E.C. nr. 1, str. 23 August 2, tel. 13368
Agenda C.E.C. nr. 3. str. Victoriei 138, tel. 3 15 01
Agenda teatrala, Plata Libertatii 8, tel. 1 14 19
Agcnpia de turism, (O.J.T.), str. Culturii 1, tel. 11043
Agentia de turism pentru tineret, str. 17 octombrk-
121 62
Agenda de voiaj C.F.R., str. Victoriei 57/8, tel. 1 1623
Anvamblul artistic ,,Maramuresur str. Turbinei 30, tel.
Automobil Clubul Roman, str. Victoriei 57/8, tel. 1 23 45
Autoservice ,,Dacia", str. Baia Sprie 44, tel. 1 48 65
Autoservice, str. Victoriei 99, tel. 3 17 58
Autogara, str. Aleea GSrii, tel. 3 19 21
Bazinul de inot, B-dul Unirii, tel. 31180
Biblioteca judefeana, str. Baia Sprie 1. tel. 1 35 83
Birtul Jgnis", Piata Libertatii 16, tel. 1 25 84
Braseria ,,Transilvania", str. G. Cosbuc 14, tel. 1 25 72
Bufetul ,,Expres", str. Carpati 2, tel. 1 34 67
Caniina-restawrant ,Jfiinis", str. 1 Mai, tel. 1 35 71
Casa de cultura a sindicatelor, str. Turbinei 30, tel. 11813J
Casa de economii si consemnafiuni (C.E.C.), B-dul Bucurl
5, tel. 1 43 70
Cinematograful ,,Dacia", Plata Gh. Gh.-Dej 11, tel. 1 42 65
Cinematograful ,,Minerul", Plata Libertatii 6, tel. 132 69
Clubul tineretului, str. Tineretului, tel. 1 25 81
Cofetaria ,,Crinul", Plata Gh. Gh.-Dej 5, tel. 1 2016
Complexul astronomic popular, str. G. Cosbuc 16, tel. 1 191
ConsiliuZ popular municipal, str. 17 Octombrie 37, tel. 110 (
Direcfia judefeana de posta si telecomunicafii, str. 17
brie 36, tel. 110 20
Farmacia nr. 1, Plata Libertatii 9, tel. 13343
.Farmacia nr. 2, B-dul Bucure.sti 7, tel. 11291
Galeria de arta a Fondului plastic, str. G. Co§buc 14,
12025

OHIO JURISTIC AL JUDETULUI

I zootogica, str. Petofi 18, tel. 1 26 80

ifti", str. Culturii, tel. 11306
..", str. Independenta 2, tel. 1 48 12
,,Minerul", tel. 1 60 56
itt de invafamint superior, str. Victor Babes,tel.

').)

ii noastra nr. 1, Plata Gh. Gh.-Dej 9, tel. 11834
de cultura generala ,,Gh. $incai", str. 17 Octombrie 25,

I 1245

Tunosport, Agenfia nr. 1, Plata Libertatii 6, tel. 13880
In mixt, Autoservire — Plata Gh. Gh.-Dej 6, tel. 117 39

Itl mixt, Autoservire nDacia" — Plata Libertatii 7, tel.

I Tl

IH universal ,,Maramuresul", B-dul Unirii, tel. 37224

I municipiului Baia Mare, str. 17 Octombrie 32, tel.

122

I1 judefean, str. 1 Mai 8, tel. 11927
- statie, B-dul Bucuresti, 39, tel. 3 07 54
- static, str. Minerilor, tel. 1 50 27

i — static, str. Baia Sprie, tel. 1 37 48

imiru nr. 1, str. G. Cos.buc 1, tel. 11916
inica (secfta interne), str. Baia Sprie 61, tel. 11915

Umra stomatologica, str. K. Marx 2, tel. 14503
immtul ,,Bucure?ti", Plata Gh. Gh.-Dej, tel. 19093
iiuintul ,,Lacto-vegetarian", Piata Libertatii 1, tel. 12288

nirimtul ,,Maramure?", str. G. Cosbuc 14, tel. 12527

iiircmtttl ,,Minerul", Plata Libertatii 7, tel. 11728
•porturilor, str. Unirii, tel. 3 12 89

ii ••(!, str. Progresului, tel. 12888
0 de etnografie ?i arta populara, str. Dealul Florilor 1,

•I 1 28 95

niiil judetean Baia Mare, str. G. Cosbuc 31, tel. 16112

In meteorologica, str. Berariei 40, tel. 3 41 36

mini orafului, Cimpul Tineretului, tel. 13339
nil dramatic, str. Cri§an 4, tel. 111 24
(lira artistilor plastici, Filiala Baia Mare, str. Victoriei 21,

H 1 11 48.

turlstlc Jude^ul Maramurei

Trasee turistice

Lull
teiului

Vsiea

Steianihi '

L

Din municipiul Baia Mare
pornesc radiar mai muite
trasee turistice care strabat
jude^ul in toate directiile
conducindu-ne prin zone fol-
clorico-etnografice distincte si
bine individualizate sau spre
o serie de regiuni pitoresti.
•XPentru a ne indrepta spre
Sighetu Marmatiei, pornim
spre est, strabatem strada
Baia Sprie cu case ce repre-
zmta arhitectura orasului
vechi, lasind in dreapta In-
treprinderea mecanica de ma-
?ini si utilaj rainier, zona in-
dustrials cu siluetele cosu-
nlor mereu fumeginde ale
Combinatului chimico-meta-
lurgic. -..

Avind in stinga riul Sasar
trecem prin Tautfi de Sus
vechi centru de mineri cu
mici a^ezari caracteristice,
care se mai pastreaza ici si
colo alaturi de case moderne,
^Patioase. Ca obiective indus-
triale ale acestui centru e
suficient sa amintim Flotajia
oentrala ce apare in dreapta,
Unitatea de industrializare a
lemnului si Fabrica de ma-
teriale de construe^!.
In imediata apropiere a
tablei ce indicfi intrarea in

OHIO JURISTIC AL JUDEJULUI

orasul Baia Sprie se
0

Piatra

masiva n0 piatj
moarfi". Xegenda spune •
a fost adusa aci'de ero*
gendar al acestor locurlj
tea Viteazul, d'upa cc
ranit la poarta ceta
Mare. pe acest loc,
ca ar fi rnurit Pi
alta variants a legen
Une ca aceasta piatr
a^ezata aci de Pint,
tru a marca hotaru
Baia Sprie si Tautii
avind in vedere dest
telegeri iscate intre
Hi celor doua locali
vind stabilirea limitc
tar.

In partea de nurd
stinga drumului) aten^ia ,
atrasS de arborii secularl^
Bezervatia de castan
tibil, eel mai mare obil
ocrotit de acest fel din ,
La circa 1,5 km do dp.
pe dealul Bodoaiei supra^
tuieijte eel mai batrin cai
comestibil din {arfi, dech
monument al naturii, de
de ani si o circumferin^1
aproape 9 m.
Din apropierea unei
duri de stejar, la intrar"
Baia Sprie, putem lace

A^Feresit! t3.

*'Sirtii

Piatra

•11/0

Breii

Cese^ti

Tatau'lui

r i

Cocoyului

Vf.Gutii

Statiunea

Covata

Uvoare

Ml 00

viere pe stinga, spre Ciuuz-
baia. Drumui insoteste vaiea
Chiuzului pe circa 7 km, stra-
batind un peisaj de o rara
frumusete. Pe aici se poate
face si accesul spre virful
Ignis (1307 m).. .
Mult timp s-a vorbit des-
pre satul 'Chiuzbaia- numai
ca despre una dintre cele
mai pitoresti asezari de mi-
neri. Astazi nunielc localita-
tii a traversal tari si conti-
nente gasindu-1 inscris in
titlul multor lucrari si co-
municari stiintifice. Aici, la-
poalele versantului sudic al

virt'ului Ignis, in gropile
Chiuzbaii, pe piraiele Izvorul
Plopilor si Jidoaia, s-au des-
eoperit, bine conservate in
diatomit (o roca moale, fria-
bila, deschisa la culoare) ur-
ine ale vegetatiei tertiare de-
puse in urma cu milioane
de ani, cind omui nu locuia
Jnca planeta noastra. Ceea ce
atrage atentia in mod cu to-
tul deosebit sint impresiunile
de frunze ale castanului co-
mestibil, ca si ale altor specii
mediteraneene cum ar fi mag-
nolia (Magnolia dianae), arbo-
rele de lalele (Liriodendron
prococcimi) s.a. In rezervatra
fosilifera Chiuzbaia au fost
citate ca prezente citeva zeci
de specii noi pentru stiinta.

Revenim la drumui natio-
nal (km 9) si ne indreptam
spre Baia Sprie. O deviere
pe dreapta ne conduce spre
§urdesti (10 km), unde se a-
fla cea mai inalta biserica

cle lemn si la Cavnic (20 km)
(vezi traseul V E).

OHIO TURISTIC AL JUDEJULUI

BAiA Si'BIE (km 9)jj

situat pe valea Sasaru
poalele Muntilor GutiiJ
un vechi centru mini|
o populatie dc 16 666
cuitori. Documentcle

testa existenta acestei
tati, numita pe vremuriij
Medius, dateaza din am
cind Carol Robert
primul privilegiu orasuly
anul (1521 j apare primul
lament minier pentru c u ^
Baia Mare si Baia Su, i
ind reglementate relatii^-
tre 1'isc si mineri, in unor divergente inter•
Un alt document in :
este eel emis de reg

U(

dovic al II-lea in an

i )1

prin care locuitorii
sint scutiti de piatire
rei dupa miuele ex|
Pe la sflrsitul secoi
XVHI-lea rnuncitorii

;.>•

steampuri lucrau 12 on1
,
sa aiba asigurate mijl^ai'i
protoctie ^?i asistenta u
cala.

In anul 1907 mai notam I
tul semnificativ ca mincrll
aici intra in greva, sulicjil)
majorarea salariilor. Alii
de ceilalti muncitori din
zinul baimarean, mineriil
la Baia Sprie participaj
greva generala din 20—28
tombrie 1920.
In Piat? . Libertuta
centrul orasului se al'l
citeva cludiri, monumenta
arhitectura, printre care

serica romano-catolicB.

secolul al XlX-lea constrtj
prin contributia fortata a
nerilor de aici si Casa U

i. M-i-olul al XVlI-lea,

til Consiliului popular

.

sc tot !ji la Baia
ltu trasat coordonate-
•lii"i ,(- ale unei vietl noi.
^ftt dreapta a rtului

L In partea de sud a
H|, »-a construit un mo-
•drtior, cu blocuri im-
^mtf si spatii comercia-
^^•rntuil vechi se mai
•1 citeva cSsu^e mici,
ntc-sc do trecut $i
ca

termcn de com-

ia nrasului este re-

A prin cele dou5 ex-
miniere (Baia Sprie,
'/.inn pentru prepa-
\la a minereurilor

, Intreprinderea de
rvicii, Intreprinde-
nnteriale de construe-
l' liaza de transport,
mestesugSreasea,

do piine s.a.

il contru minier dis-
lc unita^i social-cultu-
de cultur&, clu-
innritoresti, biblioteca,

if, liceu, spital s.a.).

."-,urirnile orasului Ba-

it deosebit de pi-
si atrag numerasi tu-
ircam .pejilul Mi-

) care, din centrul

ul, apare ca un urias

, ru pilcuri de paduri

el golase. Ea versantul
cMir. la circa 3 km, se

1

•! A';> >,stru", unic

A atit pvin oricirea sa,

I prin compozitia apei.
linnnt in anul 1920 p_rin

• unei vechi mine

de mincreuri neferoase; apa
are o reactie acida si con-
tine acid sulfuric, dar mai
ales ioni de cupru, sub forma
de sulfat de cupru, din care
cauza capata culoare albaslra.
Este un lac circular incon-
. jurat de o padure de stejar
in amestec cu conifere. La el
se poate ajunge urmjnd dru
mul spre ,,borcut" pm5 la o
margine de padure, de unde,
dupa cca 1200 m spre est,
apare acrst curios fenomcn
natural.

La iesirea din Baia Sprie, j
lasam pe stinga o galerie
caro, frecvent, emana gaze si !
vapori calzi, datoritS izvoa- !
rrlor termale ce se af!5 in
suhteran. In apropiere, pe
partea dreapta a soselei, ob-
sorvam ..gura" unui tunel. Pe
o lungime de circa 9 km, el
face legatura cu Exploatarea
miniera Suior — Cavnic, de
unde zScSmintul de minere-
uri nefefoase este adus in
vagonete pe sub munte, pina
la silor.urile de descarcare si
incarcare a mineroului.
La km 15 pSrasim drumui
national si ne angajSm pe
drumui industrial modernizat
din dreapta, care urea la
nrina 5u

ior, loc unde extra-
gorea minorcului s-a realizat,
in prima etapS, la suprafatS.
Dupa circa 2 km urcam
prin padurea de pe versan-
tul sudic al Muntflor Gutii,
pe un drum pietruit. DupS
citeva serpentine ajungem in
mica poienlja de pe malul
Laoilui Bodi,'la circa_730 m

77

1

j .,

'

>are, iar
Pot fncerci

altitudine, unde se va con-
strui un hotel. Cadrul pitorosc

¥i dotfirile existente fac ca a-
cest loc s3 fie foarte so'icitat
de turisti, in special pentru
sporturile de iarna.

r

La sud de lac se malta
U muntele Mogosa, din virful
F cflruia (i 246 m) coboara o
j' £irtie de schi lunga de 2100m 7en(a 'inT?*™ ^""^
cu o diferentfi de nivel d™ SV

* * Un

'

J500 .m. Telescaunul, care fa. '- ...deoseblt de
ce legaturS cu virTul da o maj
mare accesibilitate pfrtiei.

ADRESE UTILE

Braserla ,,Pintea Viteazul", str. Tgnis nr in
Cantina-realaurant. Piata Libertatii '
Cinematograful ..Mineral", str. Sasar nr 4
Circumscriptia sanitara nr 1 *tr r,
Co/etfrte B^n«-, Plata Libert^i n^^
Compte* stomatologic, Piata Libertatii nr PR
Consiliul popular ora?enesc, Piata Libprtli,-, !
Farmacia, Piata Libertiitii nr. 6
Militia. Piata Libertatfi nr. 9
Oficiul P-T.T.R., str. Danesti
PoHclinica, Aleea Minerilor nr. 21
lle.itaurantul ,,Lacul Albastru" str r
i(o/n; Mntfiotf, Aleea Minerilor nr.

A/

amatori i

Pescuind.
/ In apropiere se nfi

Wexui turistic pentru

«?u«or", care dispime"
de locuri pentru caz
Frumusetea locuril,

vara

in special pirtia de sch
ca regiunea sa fie pe
snlicitata dc turisti.

20

nr

'

Pentru a urma traseul
spre Sighetu Marmatiei, re-
venim la druniul national 18,
ce travcrseaza Masivul Gutii
peste pasul cu acelasi nume.
Avem de strSbatut 19 km de
serpentine, poate eel mai lung
traseu de acest fel din fara.
Dificultatea tehnica a drumu-
lui, excelent intretinut, ofe-
rS conditii pentru desffisura-
rea in fiecare an a unui ra-
liu automobilistic, ,,raliul
castanilor".

Dar ceea ce alrage eel mai \\
mult pe turi?ti este frumuse-

GHID TURISTIC AL JUDEJULUI

tea padurii de fag, cfl
toamna, etaloaza o Jntr<«
paleta de culori galben-iB
niu, pe alocuri npSrind i-/l|
let si molidul.

Linga can ton ul nr. 2 (m
'
24),' ne Imbie la un pop/is •
scurta duratS ,,Fintina ««•
izvoare", in jurul careia I
afla citeva poieni. TrecaB
apoi pe sub colturi de stini
ca sau pe linga margin! d«
prapastie. La km 26 M
,,morrntntul" Icgendarului
rou Pintea Viteazul.

•)U|>A cc invlngem cea mai
•I portiunc a traseului for-
Bl clin serpentin^ameti-

I ' i, fa 98/ _m ajungem

I Ininnl ,,'Pintea Viteazul"

), o cochcta construc-
I m bar, linie de autoser-
Ij n-staurant care of era un
hhi specific maramuresean
flunisa de vara. Hanul dis-
|flr de 12 camere si saia de

MurA, toate mobilate in stil

'Hilitional maramurcsean; u-
Rca are fncaizire centraia.
I)|A ban s-a amcnajat un

i pentru parcarea nuto-

lilculclor. Iarna se pot in-

ilrla saniute, schiuri.

Primul document In care
oste semnalat Pintea sji hai-
ducii sai dateazfi din anul
1694, din care reiese c3 un
reprezcntant al aristocra^iei
ardclene se adreseaza prin-
tr-o scrisoare judelui oras.u-
lui Baia Mare, relatind ata-
cul intreprins in Muntii Ma-
ramuresului de haiduci asu-
pra unui grup de comercianti
greci, lupta din care au re-
zultat 5 morti si mai multi
ranit^i din rindul haiducilor.
Se ordona sa fie furnizate
date despre eventualii haiduci
raniti care ar fi solicitat a-
jutor sanitar.
Alte documente evidentia-

tii apropiere se afla ,,\'ivo-J_ j
i|"t)i ,,tigniia!i_ (pivnita)Tuy / za sprijinul dat haiducilor de
•ili'o. Localnicii nu intim- catre populatia din satele
Cracesti (Mara) si Hoteni.
Avind in vedere desele
actiuni ,,periculoase" organi-
zate de haiduci, in anul 1699
cftpitanul Cetatii Satmarului,
Fredericus comes a Loven-

•lor sustin c3 ,,Pintea-i

itfl tat". In acest autentic

•or s-a turnat s.i filmul

Untie ,,Pintea".
I'opularitatea eroului le-
idar Pintea Viteazul re-
U;1 nu numai din tpponi- burg, se angajeaza s3 se o-
frecventa in aceste cupe personal de prinderea
nri, dar si din creatiile haiducilor si a lui Pintea, in
iiulare de tipul baladelor primul rind. Dup8 doi ani,
legendelor locale.

adicfi in 1701, imparatul Le-
In fantezia poporului aparc, opold I promite pentru capul
do pu^ine ori, ca un per-lui Pintea 500 de taleri
n.ij fantastic, cu puteri su- imperial! ,....! se ofer8 o r3s-
•nomenesti. Daca pina nu platS imperiala de o valoa-

i mult unii considerau ca re do 500 taleri, aceluia care

ntea este produsul fantezi- il prcdS pe zisul Pintea, viu
popularc, in ultima vreme sau mort...".

I mai multe documente a-
4a indubitabil faptul ca
jul a trait pe aceste melea-

iMiii si neputind suporta in-

rrhitatea sociaia a prefe-

iii I via^a de ha i due. lupta

liupotriva asupritorilor.

MARAMURE§

Din Pasul Gutii (987m) se
pot organiza drumetii plficute
spre rezervatia naturaia
,,Creasta Cocosului", o cu-
riozitate a naturii si spre
virful Igni§ (vezi capitolul
,,Poteci in

79

Pasul Gutfi rcprezintS Si Umita zonei etnoerafice
ramurefuIHr, aceasta .perla" a nordului, car^e te UP vS
muzeu „,„ Sltu«, cu particularity etnografice^fol lor]

State.0

'' "" atragC

°ane multl tUn

^' d

'n

tara i si

Serpentine mai blfnde ne vor conduce
pe Mara, Iza ?1 Vis*,, mtr-o zona a civilz

emn

care impresioneaza prm port.le £ bisencJle de lemn rJ
tesugite cu mult sim; artistic.

loc

.un

'. fn

alti, voinici, cu ochi scfntl
ton s, trasaturrenergTce, care amintesc'de figura dn-Hc
«-!* Columna lui Traian, au o fire blinda si smt de''
bitjk ospitahen. Au o fmuta sobra, demna ce expr
hotanre, .perseverenta. Harnici si iuti, iubesc mult cY
cul si ,,g,ocul . Aceasta este schi^a portretulul spiritual
maramuresemlor. $1 asa cum aprecia Nicolae Inrea-
o vorba tare foarte accentuata cu apasari inde!un|
asu£ra silabelor. Pentru pnma oara aud acest grai cu
si asp-u cu prelungin cmtatoare ."7."*

" 5

Portul lor si oblcelurfle. s.Jnt pastrate aid cu sfint
dm generate in generate.

v

peprinsi din tata Jn fiy...sa mmuiasca barda, ei sint m
ten desavirsip in construirea caselor d7 lemn, sculpta
portilor sau crearea altor obiecte din lemn.
Asezarile din Maramures sint concentrate de-a lun
vailor sau soselelon m multe cazuri densitatea acest,
hind foarte^ndicata (Sat-$ugatag, Sirbi, Bogdan Vod
0

vechime documentara aprec;

Ca materia^de construcpe dominant si traditional td
odaia este desigur lemnul, abundent in rcgiune. Casa a
ca temehe un joclu_ de p,,tra peste care se pun talpi rnj
sive_ce. formeaza prm imbmare cununa. Peretff sint co
strum dm birne rotunde^sau cioplite, carrfnaTrar se ac
pera cu un strat de hpitura din pammt ce se varuiey
Astaz1>Ca material de constructie se foloseste frecve
chirpiciul (caramida nearsa), caramida arsa sau prefab)

f*?tt"(Sl

*

cate.

Tipul vechi de casa are acoperisul in panta repede J
patru ape. Scheletul acopensulul il formeazS cornii (cl
priorii). Ca invelitoare se foloseste drani^a, iar mai nd
Pgla si eternitul. Casa de regula e format! din 3 mcjj
peri (tinda la mijloc, ..camera dinainte" ?i ,came-a j
toate zilele") si o prispS fn fata. Daca prispa are stJ

,te ,,tirna|^sau__«^atra_t

\ tlementul caracteristic
est^yatra mare cu co5_§i_cuptor, inconjurata de
, o b'irna tie lemn bogat ornamentata pe care se
re este speciiica Maramure^ului. In...Jlcarnera .jdi-
ntilnim patul ac

op_erit__cu £erga, multe perne su-
lada de zestrerTavite, masa, scaune si ceea ce-i
ific .,ruda" — pe care sint aranjate cergi, co-
.itoaie, stergare si alte tesaturi valoroase —, iar
perne, toate fiind realizate in gospodarie.

.ie spune, fara exagerare, ca .arhitectura tara-: ';•:'.
n Maramures, este fara egal, inglobind in ea o mare ' '*•
irtistica, "Toar'te mult apreciata. Pnvind propor-
igc atenpa echilibrul perfect. In toate construc-
iiiulnim elemente de decor care confirma sim;ul este-
iniirte dezvoltat. Coama acoperisului din drani^a este

1

'lata. Capetele drani^ei se termina ascupt, in semi-
iii forma de coada de rindunica.

iiiadramentul usilor ?i ferestrelor abunda in motive
uentale din care nu lipsejte funia, rozeta solara, mar-
ii'iilptate in ,,dinp de lup" etc.

Ipii sint ciopliy intr-o mare varietate de forme, cu-

lllc

l doua_sau trei registre. Intrc stilpi se afla arca-
clemente proprii caselor din aceasta regiune. In tre-
inferioara a stilpilor se afla balustrada formata din
•lura cu motive ornamentale simple.
obicei pe grinda principals, numita ..me^ter-grinda",
i'.ele vechi intilnim diferite ornamente 51 inscriptii.

1

.ilta construc^ie masiva o formeaza grajdul 51^ jura ce ''
l.i sub acelasi acoperij, care reflecta ocupayia de baza,
•i'ca animalelor.

'cbuie amintite aici M5oprul" s,i ..colejna", ambele

I construc$ii anexe specitice7~simpTe, dar cu un pro-

,it caractcr practic. §oprul este format din patru
pe care se monteazzT acoperijul de drani^a, mobil,
se ridica sau se coboara in raport cu cantitatea de
e care o adaposteste.

. Valea Izei se mai intilne^te un tip de adapost ase-
iior cu joprul, nuniit ..sopreica", cu acoperisul fix s.i

i.i laterali construip din scindura.

>lesna este un adapost format tot din patru stilpi,
u un acoperis, intr-o apa ce serve§te drept magazie de
c si ca adapost pentru unelte agricole.

1

sigur, un loc cu totul aparte in arhitectura acestei
il ocupa bisericile de ..lemiu. adeyarate. cappdopere ale

OHIO TURISTIC AL JUDEJULUI

80

AMURE?

81

geniului popular, sugerbe reali/ari ale artel popula
se integreaza. organic in ansamblul arhitectonic al 1
In general sint construite din birne uriase de stejsj
brad, sprijinite pe un soclu de piatra, si cuprind
caperi: pronaosul, naosul si altarul. Uneori in fata
ricii se afla pridvorul. Personalitatea este conferj
turla inalta, eleganta, ceea~ce~reprezinta o culme
triei rnes,terilor hvali anoniini.
Nimeni altul n-a scris mai frumos despre aceste q
mente ale arhitecturii populare din Maramurcs dec
cian Blaga, care in volumul ,,Trilogia culturii" le-
dera: ,,prinire ccie mai p^retioase si mai fara de re
admirate produse aic geniului nostril popular.
cele mai caracteristice ale lor sint de o pane acc_
coborit peste nava pina aproape de pamint, parcel
sa adaposteasca cine stie ce fapturi telurice si de
parte suli^a turnului ;isnit spre cer de citeva ori maT
decit trupul bisericii. Citeodata aceste biserici par"
colibe cu turnuri. . . Totul sc integreaza intr-o
cosmica linis.titoare, impestritata de bucuria pitores
ca haina a unei permanente minuni. . . . Cit prives.te ;
titul pitorescului se remarca us,or s.i de la intiiul co
mai ales in arhitectura bisericeasca, o anume ,,discrd
romaneasca ... Poporul romanesc e fara indoiala
mat dintru adincul sau spre pitoresc. El pune totusM
aceasta patima a lui o masura, un ritm ?i un duh atfl
degajat, cum nici until dintre toate neamurile incon^B

toare..."

In fa$a bisericii sau lateral intilnim lespezi mari de •
tra ce servesc drept masa pentru praznice.
O menpune speciala merita jporple maramurejen^H
varate arcuri de triumf ale liarnjciei si omeniei, alta ,,fl
de vizita" a accstui Icgendar col; de tara. Sa nu uitanul
in timpurile indepartate ele constituiau ua cnteriu dH
ferenpere sociala, avind dreptul sa le posede doarB
mesii.

Sculptura in rclie; a porvilor pastreaza elcmentel^H
haice cunoscute: funia, soarele, pomul vietii, dar si •
male, frunze, flori.
Gospodariile vechi sint imprejmuite cu garduri dc j^
iele impletite, la care deosebim o gama variata de modJ
rezultat al creat-iei populare tradi^ionale. Ele sint adjH
tite de un acoperiij de dranita, ce le confera un !,irm
in plus.

In multe sate vom intilni inori dc apa si vil'on. nil

GHID JURISTIC AL JUDEJULUI

I fiind construc{ii simple din lemn, de forma conica,
•tie pe firul vaii, care datorita virtejului imprimat de

i.i apei se folosesc pentru spalatul covoarelor, palelor,
•camintei de lina si altele.
)in categoria mobilierului cu lunctie prioritar utilitara,
L'are se remarca pregnant valoarea artistica, se detas,eaza
«/, lavifa, scaunul, leaganul, lada, de zestre, par.eta.rul,
l j.a. Patnl, scaunul, masa se caracteri-
/.i in primul rind prin inaltime. Elementele ornamen-
I sint realizate prin crestaturi s,i incizii.
1'ot o piesa de mobilier este s,i ,,ruda", suspendata dea-

11.1 patului, pe care se pa'streaza zestrea de tesaturi exe-

.it.i in gospodarie (cergi, covoare).
Dintre uneltele folosite in agricultura se pot men^iona:
w«/" in care se pune cutea de ascu^it coasa, ,,^wa"
uiru macerarea semintelor 5! »jugul" pentru boi.
I'astoritul este una dintre ocupatiile traditionale ale
•umuresului, 51 astazi bine reprezentat. Obiectele nece-

fC acestei vechi indeletniciri sint mes.tesugite cu arta:
lele, cutberele, cupele, lingurile, ,,caucul" sau ,,lingura
\Cnrareasca", arabojitl",
sau ,,fincu$ul" pentru masuratul

l»iclui la simbra.
Uu alt domeniu in care arta populara gaseste o arie
fga de manifestare este acela al industriei casnice tex-

i. Femeile au preluat cu mai multa pasiune arta tradi-
ituhi, realizind l^aturj. si broderii pentru uzul casnic
u imbracaminte, cu motive variate ?i frumos executate.
we remarca, de asemenea, frumuse^ea obiectelor si unel-
lor necesare acestei indeletniciri, din care^remarcam:

iu rfychitorul, furca, razboM de fesut, virtelnqa, su-
tit,
la care forma §i amanuntele variaza in func^ie de
||iune §i talentul executantului.
I'urca poate sa fie cu talpa sau simpla, fara talpa, pur-
it.i la briu $i folosita la torsul din mers. Fusele intrebu-
kate pe vaile Mara s.i Iza sint cu ,,zdrangane" — pris-

i-liil iiind format dintr-o imbinare ingenioasa a unor bu-
ki scurte de lemn.
Kazboiul de tesut se mai nume^te aici ,,tiara"
|0i>podarie ^araneasca fara o asemenea unealta

Hei casnice.
ICa tesaturi textile ce impodobesc interiorul sint: }ter-
mrele, fefele de masa
(,,/dfoafe"), cearceafurile (verne).
Jjtcrgarele se produc in fiecare casa §i sint de doua fe-

,ini: unele mai inguste 51 lungi, care se agata pe pere^i,

i nu este
a indus-

I|ARAMURE§

83

altele mai late si scurte ce se pun pe ,,ruda", in toate
dqminind elementul ornamental geometric.
Capetefe "jte'rgarelor s7nT~3ante!ate, realizate din mi:
noduri (8000—16000), dupa care urmeaza ciucurii.

j

Printre cele mai apreciate creatii ale industriei casn

\

este cerga. confectionata din Una mipasa. Pentru ind

i

rea {esaturii ,,se da la piua",~iar pentru a o face cit -

;

.

mifoasa ,,se da la viltoare". Cergile autentice sint cele
vriste", la care alterneaza dungile de culoare natural;.
linii (alb cu negru sau sur), centrul specialization pn»i
cerea cergilpr__.fiind _Sagin|a. Fata de culonTe autetif
astazi predomina ros.ul, galbenul 51 negrul.
Un alt produs artistic de seama este Joint (scoarta, ]
retar), cu alte cuvinte covorul, nemtrecut~~in~ ornamen:
tie, avind o compozitie cu desene grapioase $i o cromati
intensa dar armonioasa. Scoar^ele traditionale se disii
geau printr-o cromatica calda, blinda, culorile ob^inii
du-se din diverse parti ale unor plante sau arbus.ti, ce
ce le conferea o mai mare valoare artistica si persistent
in timp a culorii. Ca elemente ornamentale gama c.
foarte extinsa, de la motive geometrice la cele zoonioil
florale, antropomorfe.
Interioarele caselor din Maramures, sint adevarate r
pozipi de arta decorativa. In lucrarea ,,Arta populara Romania" Nicolae lorga a remarcat prezenfa motived"
traditionale, in special al ,,horei", in covoarele maraip
re$ene spunind printre altele: «Cmd lumea va cunoaWi
covorul maramurejean va ramine de-a dreptul uimit (f
frumuse^ea lui".

Unul din me$te$ugurile arhaice este olaritul, repre/i-n
tat mai ales prin centrul Sacel, unde se mai produce

,-

astazi ceramica rqjie nesmalfuita, foarte apreciata.

• Printre qbiectele de arta naiva, de o incontestaMli
valoare, sint icoanele pe sticla, aproape disparute din
sele maramurejenilor, dar bine reprezentate in mu
noastre ?i unele biserici de lemn.
Din inestimabilul tezaur artistic al bisericilor de k
trebuie sa facem o men^iune speciala cu privire la \.
roasele icoane pe lemn, unele avind o vechime de j-
300—400 de ani".'
Datorita unor imprejurari istorice specif ice, pc:
popular din 'fara Maram-uresului (pe vaile Mara, Iz:
Cosau) a fost conservat mai bine, impunindu-se prim
eleganta 51 sobrietate cu totul exceptionale, ca si prinu
serie de elemente: jraditionale de o incontestabila valo.n

OHIO TURISTIC AL JUDEJULUI

•ca, unele din acestea fund caracteristice doar aces-

ostumul femeiesc este format din mai multe elemente
ucie. O basmo. Tnflorata poarta pe cap femeile tinere
eugra sau inchisa la culoare cele mai in virsta.

'.' confec^ionata din pinza de cinepa pentru zilele de
ai si din pinza de bumbac pentru zile de sarbatoare.

' se remarca prin unele caracteristici. Astfel, are un

ulteu in forma de patrat sau dreptunghi, mineci trei
luri terminate in man$eta sau volane, lucrate cu orna-
He de regula geometrice, in culori mai mult deschise —
galben, de o discretie si un rafinament aparte.

hi ultima perioada au patruns ornamentele florale s.i
inile vii, roju, verde, albastru, intr-o bogata paleta de
il>ina{ii, totul dovedind fantezie $i talent. Poalele sint
Icctionate din acelas.1 material.

1

icle doua zadii vargate cu dungi orizontale se prezinta
o succesiune cromatica: ro$u cu negru, galben cu negru,
localiu, verde etc., aproape fiecare sat ori grup de sate
rentiindu-se printr-o anumita combinape de culori.
'Hie constituie elementul specific pregnant al costumului
"ciesc maramures.ean, ele fiind prinse cu baiere de lina
/letita s.i, mai rar, cu bete inguste (esute cu scindurica

i .1 o tehnica arhaica simpla.

,i o caracteristica generala, este culoarea zadiilor, care
:cta categoriile de virsta, in sensul ca fetele tinere
>rta culori ppatoare, iar pe masura ce inainteaza in
u tree la culori din ce in ce mai $terse, mai calde.
ludiferent de anotimp, femeile tinere mai imbraca piep-

• / cu blana inauntru, fara mineci, cu motive florale

Midente, care cuprind toata suprafa^a intr-o varietate
natica. Pieptarul nu se incheie niciodata, dealtfel ca §i

<•«/ purtat doar pe vreme rece, fiind confectionat din

.i de Una ^esuta in patru it.e. Poate ca eel mai vechi
'lent al costumului femeiesc care impresioneaza prin

' ietatea sa §i, cu siguran^a, a suferit cele mai mici
lificari in timp este guba mifoasa, azi din ce in ce

' pmin purtata. Ca incal^aminte traditionala este opinca.

'.na piciorului este infasurata in obiele groase de lina

i,.

'intre podeabelc larg raspindite amintim ,,zgardanul"
,,bars.onul", care se poarta in jurul gitului, fiind con-
onat dintr-o {esatura de margele variat colorate. Un
i-lement de podoaba, dar numai pentru nunta, care se
ircaza doar in aceasta parte a t.arii este azgarda scumpa"

- •

MAKAMUREJ

85

Iormata dm multe siruri de margele de Mcorai" (corall
echivala inainte cu pre{ul unei perechi de boi.
Gatein^apuTuT^a~rnireasa" cbnstifuie un obicei
foarte interesant, folosit si in alte regiuni ale tarii
sate. Parul este impletit in 2 cozi, de care se prim
coada lucrata din verdeata, flori, panglici. Cununi
mireasa este formata din multa verdeajja, oglinzi,
artificiale, margele, zgardan. Se foloseste si ,,baltul!
tesatura fina, transparenta, peste care se fixeaza cun
Spre deosebire de alte zone ale tarii, aici, atit f*
cit si nevestele obisnuiesc sa-si impleteasca doua coz
le lasa libere pe spate, sau le prind in jurul capului.
Portul barbatesc se remarca, de asemenea, prin ci(
elemente caractenstice. In timpul verii se poarta pali
de regula din paie, de dimensmni reduse. Palaria de
batoare este bogat impodobita cu panglici, zgardane,
deata, flori. larna se foloseste caciula plata, numita

cittla rotilata".

Cele mai pu;ine transformari de-a lungul timpului le
suferit, probabil, carna^a confec^ionata din pinza alba; <
are o croiala simpla cu pu^ine ornamente albe sau galbcn
La git se incheie cu un siret sau nasturi diferit color;i|
,,Gatiile" (izmenele) din pinza, destul de largi, se poar-
vara, ele fiind un element de imbracaminte specific marc
mureseanului. Sint relativ scurte, ajung pina deasupi
gleznelor. Au un mare avantaj, fiind comode, practice. 1
sezonul rece se poarta »cioareci" simpli din lina alba, do
sebit de calduroji.
Un element din ce in ce mai rar intilnit este cureat<
lata (chimirul)
folosita mai cu seama de muncitorii tore
tieri, cu multiple func{ii, printre care si eel de protec^c
mijlocului la eforturile mari.
Pieptarul se confectioneaza din piele $i este fastuos far"
dat, cu multe elemente ornamentale, {inte de metal, ciucun
din lina, iar in ultimii ani din material plastic, tom'
intr-o combina^ie cromatica constanta si caracteristica il
la o zona la alta.
Alte piese ale costumului popular sint laibarul, lecricn
si guba confec^ionate mai ales din tesaturi de lina alb.i.
toate de o elegan^a si tinuta deosebite. Mai poate fi amin
tita straifa cu motive ornamentale abundente, precum

i

.>

minecarile tricotate din Una policroma, ca elemente il-
port anexe.

Portul copiilpr^in general, este acelasi cu al adultiloi
cu deosebire ca aci modificarile si innoirile sint mai lenu

GHID JURISTIC AL JUDETULUI

86

I'asul Gutii (km 27)

11 scrpcntinele_ de pc

ul norclic al Muntilor

iriiitr-o masiva padure

HI 28 un frumos drum

r, pe stinga, ne con-
pre Staljiunea Izvoare
>n). In" ""aproptere—Cte"
se afla cantonul sil-
ilea Alba; traversam
.ili-a Alba si lasam jn.
sta(,ia de pompare a
in-ntru Exploatarea mi-
fiuior, de unde soseaua

-•.•jte alaturi de valea

•i

1

pina in Isatiil Mara \
:i8), prima as.ezare pi-"

i'& din Depresiunea Ma-

H-i'sj cu case tipic mara-
,i'ne construite din lemn,

' nperis 1;uguiat.

•i:a ce impresioncaza pe
ul venit pe aceste me-
'irl este, in prirnul rind,

ira traditionala a lem-

"I. Por^ile de lemn meste-
1 lucrate, deschise ca su-

il maramuresenilor, dau

'iitfl specifica ?i distincta

'imii. Alaturi de acestea,
imduria ^araneasca si mai

i Inestimabilele monumen-

ilr arhitectura — biserici-

• ii- lemn — ne vor inso^i

ite vaile care strabat
aresul. Unitare, in an-

.1 lor, ele se caracte-

; printr-o mare varie-

^nferind arhitecturii de

i n:care vale o nota cu to-

1

.-iparte.

I'auta se indulceste ^i va-

•> '.e largeste mult. De o

•MiU' si alta a drumului a-

par livezi de pomi fructiferi,
puncfate 3e~"fmuT st'rTrib in
capi^e (,,clai", nnem\oi") care
dau un plus de pitoresc re-
giunii. Cultura mare este slab
reprezentata aici datorita
condi^iilor climatjce mai as-

pre.

In dreapta .se inal^a zim-
tata §i impunatoare ,,Creasta
Cocosului", dominind cu au-
toritate vasta clepresiune a
Maramuresului.
Dupa ce traversam_ riul
Mara, ajungem in comuna
("ffese^ti ^(km 41). Localitatea
este atestata documentar in-
ca din 1360, cind facea par-
te din_domeniile lui Dragos,
alaturi de Harnicesti si Sat-
!?ugatag. |^""
In centrul comunei poate
fi vizitata biserica.. ..de lemn
— monument istoric, constru-
ita in 177Q^..ce are unele trF-
saturi comune cu cea din
Remetea Chioarului. Acoperi- ' •
sul este etajat, turla, deose-
bit de supla, a fost refacuta

i?i acoperita cu tabla in anul

1925, cind a fost lovita de
traznet. Pere^ii sint construiti
din lemn de brad; doar talpa
este din lemn de stejar. Doua
briie frumos sculptate incing
peretii din exterior. Este lip-
sita de pridvor. Pe pinza de
in care captuses.te tavanul, ca
si pe scmdura aplicata pe pe-
re\i, se pastreazfi pictura zu-
gravului Radu Munteanu din
17.8P, scenele alternind cu
motive decorative florale. Ca
obiecte de yaloare artistica
mai deosebita se remarca cele
patru picturi pe lemn, pre

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->