run Hi

GHID 1URISTIC AL JUDETULUI

^,tf<p
LEGENDA
' ' II/CI ' '

^ . J"
i. aie itiaia normals. Dium national, drum European V, Hi j R e z e r v a t i i naturale Ruine feudale locuri i s t o r i c e , lupte Vestigii arheologice Ceti)(i-ruine Castele. "Brseric? monuniente 1C, tfejarhitectura Monumente de arhitectura in lemn 1

Cad ml natural

in lucrare * o ''*4, 4f i <Ti <!?*/ T 2 f A e r o p o r t u r i j|; ' S t a t i i de benzina Autoscrvice n

LIMITE Maramure? este situat in extremitatea nordica larii, intrc 4720'00" si 4800'15" latitudine nordica ,! '2'")2'30" si 2507'30" longitudine estica. I ,i nord, rtul Tisa si linia de culme a Muntilor Maran i i i r c v , PC o lungime de cca 60 km, formeaza grani^a intre |Mlriul Maramure? si Uniunea Republicilor Sovietice Soi i.i I isle. La est se invecineaza cu jude^ul Suceava incepind ili 1 I.i Ki'-inita cu U.R.S.S., peste Pasu! Prislop, pina spreculm i l c M i i n ^ i l o r Rodnei. In sud, limita spre jude^ul Bistri^aNii'.aiid so continua pe creasta Muntilor Rodnei pina la ' nline.1 Tiblesului si coboara spre Tara Lapusului pina la ml vest de localitatea Suciu de Sus, apoi cu jude^ul Cluj |)c era 10 km si cu jude^ul Salaj pina la sud de Oarta de I"1.. Tn VCM teritoriul Maramuresului se invecineaza cu juIctul S.iin Mare printr-o linie foarte sinuoasa. \' f n liiniic-lc sale, jude^ul Maramures insumeaza 6 215 kmp l^.iT'Vo din suprafata t^rii), suprapunindu-se peste forme dc- relicl loarte variate, care aparrin unor unitati morfolor.ii'c (I I'.u i , - . i niirala si estica, cu relieful vulcanic al mun;i1 . u t i i 'I'iljlej si eel cristalin al mun^ilor Rodnei si Maram u i i u l i i i . i-.i-c inchid la mijloc Depresiunea Maramureiilin li-.ii;,nuil cioplitorilor in lemn , apartine grupei i ( .iria^ilor Orientali. Partea de sud si sud-vest, ni u |ci.r..i, c u depresiunile Baia Mare si Lapus, alaturi de i n i l i i u i i ( i i s i . , l i i i i mai josi, Codru si Preluca, apartine Poi l i . u l i i i l ' i ansilvaniei.

' [j 1
t3>

fli/R J007 "J/ Monumente istorice Statui, busturi, placi comemorative Muzee, m u z e e memoriale Muzee in aur liber O Centre de artizanat A r h i t s c t u r a pspuLra specifica (porji, c:se) Mori, pive.

IBAIA Municipiu,resedintS MARE de jtidet Ora^e Comune

prni.5iii s^ FEB_ 2005

Hotel Motelun, un, hanun

'OUUL2W

Popasiiri turistice. (camping) Cabane Chei, defileg

(704)

locuri cu manifestari folclorice traditionaic

1
lacuri de baraf Izvoarc minsralg Pejjteri Monumente ale naturii Pare dendrologic

Stajiuni climaterice Statiuni balneoclimatericf

RELIEFUL
Statiuni pentru practicsrefj sporturilor de larna

lelescaun

| i i ( l ' i , n l M.ii.iiiHire? in limitele actuale cuprinde un rctin i n i . i i i ' r , variat ca morfologie si complex prin alca-

Zona montana reprezinta 43% din teritoriu si cuprim inalpmi mijlocii, In general, exceptind zona inalta a Mui tilor Rodnei, care culmineaza in virful Pietrosul, cu stru tura cutata, alaturi de vaste suprafe^e vulcanice; zona c dealuri, podisuri 51 piemonturi 30%, iar zona joasa q presiuni, lunci, terase 27%. Personalitatea reliefului este completata de particulst ritat;ile de clima, de reteaua hidrografica bogata, de vegi tatia etajata pe vertical! si de solurile cu profunzimi n duse dezvoltate pe roci dure. Muntii sint reprezentati prin grupa Carpatflor Beskid^ Maramureseni din care deosebim mai multe subdiviziun Mun^ii Rodnei, care sint delimita^i spre nord de fall Viseu - - Bistrita Aurie, constituie masivul eel mai ina din ramura Carpatilor Orientali (Pietrosul 2 303 nj Din punct de vedere geologic, ei sint forma^i predominai din sisturi cristaline si au fost puternic fragmentatf e a apele curgatoare care si-au croit vai aproape paralel adincite in vechile suprafete de netezire. Aici intilnim m meroase urme ale glaciatlunii, sub forma de creste alpii caracteristice, caldari, lacuri i morene glaciare si vai sa batice cu povirnisuri abrupte. Dintre lacurile glaciare m pitoresti se detaseaza lezerul si Taurile Buhaescu, iar d eel al caldarilor glaciare mai importante sint lezerul, d limitat la nord si nord-vest de culmea Pietrosului, Zanoag Mare si Buhaescu-Repede. Al doilea masiv muntos din jude{ il constituie Munj Maramuresului propriu-zisi, forma^i dintr-o culme prii cipala inalta de 1 9001 950 m, alcatuiti din s.isturi cri taline, gresii, conglomerate, roci strapunse de intruziu mineralizate. Intre valea Vaserului si valea Ti$lei se inc vidualizeaza masivul eruptiv Toroiaga (1 930 m). Munjii Gutii sj Tfibles, de origine vnkanica, sint s tuati intre vaile Iza, Lapu? si Somes si au in general forn unor conuri sau capi^e, cu altitudini variind intre 1 30 si^ 1 800 m (vf. Ignis 1 307 m; vf. Gutii 1 442 m; v Tiblc? 1 839 m). Ca roca predominanta intilnim andezitu Subsolul se remarca prin insemnate zacaminte de sulfu polimetalice. De activitatea vulcanica din aceasta zon sint legate si numeroasele izvoare minerale, cu reale ca' ta^i curative. Intre mun^ii Maramureyului i Rodnei, pe de o part si muni;iJ Gutii si Titles, pe de aha parte, se intinde Depr siunea colinara a Maramuresului, cea mai vasta depresiu din tara, lunga de circa 75 km 51 lata de 20 km, care es
OHIO JURISTIC AL JUDETULUI

i l ' . i u i i . i i i i lung de Iza si Viseu. Alte depresiuni, mai .1 iiiiindcre, sint Lapusul, Baia Mare, Chioarul si In 1 1 " tea dc vest a jude^ului se afla cea mai joasa forma n In I dm aceasta zona, Cimpia Somesului, brazdata de i l cu ici l - i s i numc. UIM/V Ddtorita asczarii la interferen^a unor zone climatice, nriini $i complexitatii formelor de relief, clima jude^ului \f \n general temperat-continentala de tranzitie, cu difen l i r i i i n t r e partea estica si vestica, generate in primul IK) ilc v.uiuvia formelor de relief. In partea estica, regiu.1 inimiilor Maramuresului si Rodnei se afla sub influilrt m.isclor de aer subpolar, in timp ce in partea de vest lulnmiiu un climat cu caracter continental moderat, cu llticnu- occanice, fapt care explica prezen^a castanului iinr.iibjl (Castanea. satlva), care se afla la limita cea . ,ii nnrdica a arealului european al specie!. n.iu-lc statistice din ultimii 60 de anj demonstreaza ca ni|K'r;mira anuala medie oscileaza in jurul valorilor^ de t vi 7,4"C, cu evidente scaderi in zona montana, maxima .stiluili dc 39,4C fiind inregistrata la Seini, in anul 1952, r minima absoluta de 31,6C la Viseu de Sus, in anul '>!>. Ccl mai timpuriu inghe^ a fost inregistrat la 8 sepinhric, iar eel mai tirziu la 3 iunie. VJnturilc dominante de vest si nord-vest fayorizeaza ulcrc.i unor precipitapi relativ abundente, cuprinse intre 00 ^i 1 400 mm anual, valorj care inregistreaza cresteri iisibilc in zona estica montana a judevului. Numarul ziler ( i i precipitatii lichide in medie pe an ajunge la 140, ir .il cclor cu precipitatii solide la 30. Mimiripiul Baia Mare se caracterizeaza printr-o mare i n - v c i U a a precipitatiilor si prin predominant vinturilor lin dirc<'tie nrvrd-estica. (Iclc mai multe precipitatii se inregistreaza vara 39% * in cclelalte anotimpuri repartipa _precipita^iilor fiind ipro.ipc cgala, respectiv toamna si primavara 22%, iarna 17V.. I'c crcstcle cele mai inalte ale munjilor Maramuresului 1 Rodnei, iarna se prelungeste pina in perioada mai unic. Zapada este abundenta, grosimea ei depaslnd deseu i 23 in.
1ARAMURE?

RETEAUA HIDROGRAFICA

Regi mul precipitatiilor determina o retea hidrograi bogata^si densa, insumind o lungime de oeste 3100 I Aceasta re^ea se inscrie in doua bazine riidrografice, b distmete, Tisa si Somesul, separate de oumpana apelor 1 tului vulcanic Gutii Tibles, care formeaza o axa strabate judeful in direqia NV SE. .*~f'eA mn i importante riuri din bazinul hidrografic Tisei sint Viseul si Iza. taie in lung Depresiunea Maramuresului, aduci un^aport substantial de jipa prin afluentfi sai de pe drea] (Tisla.^Vaser cu Novas, Ruscova cu Repedea etc.). coboara din ^Munt-ii Maramuresului prin vai salbatice, debite rnari si ape limpezi bogate in peste. Aproape paralel cu Viseul curge Iza, al carei izvor c pare in cursul superior. Aici parcurge subteran o distat de cca 3 km, creind splendide formatiuni de pestera contactul unei falii intre calcare si sisturile cristaline, p tru a reapare la suprafata sub forma unu[ puternic izb cunoscut sub numele de Izvorul Albastru al Izei (mor ment al naturii). Specialistii considera fenomenul ca fii unic. Dupa ce cinta istoria de milenii si frumuse^ea lot; rilor^pline de traditie Iza se uneste cu Mara inainte d< se varsa in Tisa. La sud Lapu^ul, care izvoraste din Muntfi Tibles, lecteaza apele Suciului, Bloajei Cavnicului, Sasarului Firiza s.a., riuri care imbogatesc zestrea de apa a S mesului. Somesul strabate aproape transversal pnutul judetul avind o lunca larga si manoasa. El are un curs sinuos, ape bogate la viituri. Ceea ce caracterizeaza reteaua hidrografica este debi ridicat, diferen^a mare de nivel intre izvor $i varsare, fa VEGETATIA 1 FAUNA care le da un potential energetic insemnat. e climatice, varietatea reliefului, precum si Programul national de ameliorare a bazinelor hidr MI 1. 1 ;;cnlogica influen^eaza lumea vegetala si amigrafice prevede si pentru judetul Maramures realizar unor obiective de mare importan|;a economica si socia m i l . i. i . i r c se caracterizeaza printr-o mare varietate si dime clc specii, datorita latitudinii, dar in special zocare vor asigura utilizarea in perspectiva a potenpalu! hidroenergetic al Maramuresului. iltiuidinale. Pentru pitorescul lor trebuie citate citeva lacuri situa \ Ki'i-iJia. Etajarea vegetable! pe verticala, in functie de l i n e , i-stc evidenta, ca dealtfel in toata ;ara. in apropiere de Baia Mare, printre care: Bodi-Fernezi Bodi-Suior, Nistru, Lacul Albastru si Lacul de acumulo, I i i j i i l a'.pineste bine reprezentat (intre 1 900 si 2 200 m), ,'iiiui pir/ruic specii ca rugina (Juncus trificlus), parusca Baraj-Firiza. mi/rind), paiusul (F. porc'ri), clopotelul alpin Activitatea glaciara din cuaternar a dus la formar
GHID JURISTIC AL JUDEJULUI MAKAMURES 9

u r i glaciare cum sint lezerul sau Buhaescu din ul Kodnei obiective turistice.de mare atractie. .u.icicnstka a regiunii o fonneaza resursele hidroi . i l i - (peste 100 izvoare minerale), care se afla pe linia i ,i depresiunilor cu lan^ul vulcanic. O menpune I ii 1. 1 mcrita cele din apropierea localitaplor Baia i , \ i'jcu de Sus, Baiu^, Poiana Botizii s.a. In partea i i (ude^ului, si anume in bazinul superior al Viseului ..... 1 1 in n si citeva mofete -- emana{ii de bioxid de carbon n multiple calitap terapeutice. M.ii.imurejul ramine o imparatie de peisaje fermeca. Li care se adauga valoarea turistica a re^elei hidro\ aile multor riuri ascunzind locuri pitoresti, cas' lu'i sau forme carstice. Datorita acestui potential n ...... , in apropierea lacurilor sau izvoarelor cu ape miii fost amenajate puncte turistice, locuri de odihna . M - m e i i t , sta^iuni balneoclirnaterice sau cabane. Exista optime pentru practicarea pescuitului sportiv, mai i m. i pe cursul superior al riurilor. ' u l i - . ' i l i i l Maramuresului este deosebit de bogat in minei . i i i lu-lcroase. Evolupa geologica, in special activitatea niic.i neogena, a dus la formarea unor insemnate zacainiiUe ilo minereuri neferoase. Din punct de vedere al com.nineralogice si al utilizarii lor industrial, numeli- rcsurse de minereu cuprind zacaminte de minereuri i ...... irgliiiilere (Sasar, $uior); zacaminte cu minereuri i ' l i - x e , dar mai ales Pb, Zn, Cu (Cavnic, Baia Sprie, . Nistru, Baita); zacaminte de minereuri cuprifere I .I iii ..i.'.a, Burloaia). ' M . | uri le predorninante sint cele brune de^padure, iar in i i clc podzolice, reflectind in mare masura caracterul ,il factorilor de mediu.

(Campanula alpina) s.a., la care se adauga o serie de sped l i n c l c Innnaie din flora spontana, din care endemice, din care pentru Masivul Rodnei mentionar r ' M i ) c a (Agrostis tenuis), paiusul rosu (Festuca garofi^a rodniana (Polyschemone nivalis), raritafi florii I mill (1'rifolium pratense), golomatul (Dactylis tice ca ghintura (Gentiana punctata), degetaruful (5(j Inseiiin.tiu suprafete ocupa livezile de pomi danella carpatica), crucea pamintului (Heracleum carp > M yl I l l l U l l . l Illiirc. ticum), floarea de col^ (Leontopodium alpinum), majo: tatea fiind ocrotite prin lege. Retin atentia si citeva va| 14. M.utM tlivcMsitate a vegetapei, alaturi de ceilalti roase specii de musch i, de asemenea cu caracter endeml l u i u i . i l i , a cleicrminat si o mare varietate de specii Pleuroclada albescens, Mnium blytii, Aulacomnium tit I - In K cil <"'al, principalelor zone de vegetatie le gidum s.a. i m i m i t e specii de animale. Etajul subalpin este bogat in specii de plante ierboasi <MKUI (Rupicapra rupicapra) este stapina indistufe, arbusti si, sporadic, arbori. Aici intilnim frecvent ji i i iilinilor inalte din Masivul Rodnei, care conposica (Nardus stricta), afinul (Vaccinium myrtillus), me ',\ rtlrtluri de marmota (Marmota marmota). In risorul (V. vitis-idaea), smirdarul (Rhododendron kotschyi iljniiii si subalpina sint prezente si specii din avijneapanul (Pinus montana) $i, mai rar, ienuparul (/> laiii iiDastre pe cale de dispari{ie, cum ar fi acvila rus sibirica) s.a. Dintre arbori apare zimbrul (Pinus in a (A</Hila chrysaetos), cocoul de mesteaean bra), monument al naturii, specie adaptata conditiilor ' Irlnx), coco?ul de munte (Tetrao urogallus). de altitudine. icpic/cntate sint $i speciile de animale din paduPadurile, care constituie una din bogapile de seama a miiilcrc si foioase, printre care: ursul (Ursus arctos), judetului, ocupa 43% din suprafata lui, iar impreuna < (('.a VMS elaphus), risul (Lynx lynx), capriorul pajistile, pasunile si livezile 76%"/MI tupreolus), mistretul (Sus scropha), lupul (Canis Etajul coniferelor are ca element predominant molid vovcrila (Sciurus vulgaris) ?.a. (Picea excelsa), bradul (Abies alba) alaturi de paltin (Ac "IP |5cciilc de pasari existente in padurile care acopseudoplatanus), scoru (Sorbus aucuparia). Solul acest 1'iilcvul Maramures amintim cinteza (Fringilla coelebs), paduri este sarac in vegetate ierboasa datorita lipsei ( ,i (diitmlus glandarius), mierla (Turdus merula), prilumina. ipiiuic.1 (Luscinia megarhynchos) s.a. Speciile mai frecEtajul fagului este eel mai bine reprezentat in judi ii> ilc rr|)tile sint: sopirla de munte (Lacerta, vivipara), ocupind aproape jumatate din suprafata totala a padlmlii (music (L. agilis), vipera (Vipera, berus), $arpele rilor. Predomina fagul (Fagus silvatica), alaturi de carpi iiM (Natrix natrix) si o serie de amfibieni, printre paltin, frasin, ulm, gorun s.a. ii, minimi carpatin (Triturus montandoni), specie endeIntre cele doua etaje mari de vegetatie se interpune p U peuii u Mun^ii Carpa^i. durea de amestec, care variaza ca intindere in functie In rtpclc rcpezi i limpezi supravie$uiete cea mai valoM n|>c(ic de peste din tara, singura specie ocrotita, expunere s.i altitudine. aici si in apele Bistritei lostrita (HuchoSubarboretul si vegeta;ia ierboasa a padurilor de fag e: iHHI.it.i doar bogata in specii, printre care mentionam alunul (Coryljf""\- ^;fsleia,| se alatura pastrSvul (Salmo trutta fario), avellana), socul (Sambucus nigra), vinari^a (Asperula o<J'"ml (1 hymallus thymallus), precum 51 cleanul dungat - (Galanthus " ' TMI/U us souffia agassizi), endemic pentru Maramures rata), ghiocelul nivalis) si numeroase specii liiiti, iar in cursul inferior al riurilor sint frecvente specii familia leguminoase. M nh.irul (Chondrostoma nasus), mreana (Barbus barbus), O menpune speciala merita mlastinile, destul de fre i n i i i l (Silurus glanis) etc. vente in judet, multe din ele fiind declarate rezervatii n turale. Ele au o vegetatie specifica, compusa din musch' Vdiictatea si diversitatea speciilor din fauna judetului tiumurcs asigura un valoros fond cinegetic si de pesde turba (Sphagnum sp.), bumbacarit;a (Eriophorum va ii spurtiv. Dealtfel, nu intimplator Maramurejul e sunatum), bradisorul (Lycopodium inundatum), planta a i i i n i n i t ,,vara cerbilor", zona Vaserului dind cele mai nivora roua cerului (Drosera rotundifolia) s.a. ilie trofce capitale de cerb medaliate cu aur la diferite Zona de dealuri si cimpie cuprinde suprafete insemnj (i expozitii interna^ionale.
I. A I1-" \ > v j ^ 1 , / . t f * .

OHIO TURISTIC AL JUDJULUJ

KKAMURbJ

11

' 'ki,i>ni), crucea pamintului (lieradeum carpati"i H ..ircu dc col^ (Leontopodium alpinum) 5.3. Avind valoarca stiinp'fica floristico-faunistica ?i bio1 Un motiv de legitima mindrie pentru maramures.eni , dar si peisagistica deosebita, in perspecconstituie patrimoniul natural deosebit de bogat, de crca Parcul national al Munplor Rodnei. incontestabil interes $tiintific si peisagistic. Dealtfel, rc/crvap'ile naturale montane se numara ?i cea con$tiinta maramuresenilor apararea si conservarea n i ' itcdci Ciungii-Balasinii din Muntii Maramuterata a naturii se asociaza in mod fericit cu preocupa " l ' i i , iiv.crvap'e faunistica, creata in scopul salvarii comanifestate pentru pastrarea tradipilor stramos.es.ti, a o ol u) tic- mestcacan ajuns la limita critica. Suprafa^a ceiurilor, folclorului i artei populare. > - iijiri este tie 800 ha. ,,Civilizapa lemnului" din zona reprezinta nu numai i n l i p I'e/.crvatiile floristice, arboretele de castan covaloare cultural! sau estetica, ci si un adevarat documi i i l i i l (dastanea saliva], din bazinul bainiarean asupra relap'ilor tradiponale ale populap'ei autohtone 1 1 hii), rcprczinia o deosebita valoare ecologica, cu intreaga ambian^a ecologica naturala. > lie rcDiumiica si peisagistica aparte. Aceasta specie Maramuresul dispune de o vasta re^ea de obiective ' " i i l l r a In bune condip'i potentialul productiv al staturale puse sub protecpa legii, din care un numar de i i i , niicroclimatul caracteristic fiind decisiv. rezervapi naturale, in suprafata totala de 5 002 ha, care se adauga 46 km cursuri de apa cu regim de prot 'mil din cc!e mai apreciate objective peisagistice, mult pe deosebit pentru ocrotirea lostri^ei, precum i aproa H I ! tic turisti, este rezervatia geologica aCreasta Co20 de arbori seculari ocrotiti, din cele mai diverse sp> aim" din Masivul Gutii, care reprezinta o portiune De remarcat marea diversitate de tipuri $i forme HI un vcchi crater vulcanic. Peretii sint dantelap, obiective ocrotite: rezervapi complexe (Pietrosul Rod: iipli, priipiistios.1, pe alocuri avind o linie verticala. 'in catcgoria obiectivelor de interes peisagistic se mai rezervap'i geologice, peisagistice (,,Creasta Cocos.ul Mia (laeile Tatarului, de pe platoul Izvoare, Cheile rezervap'i paleontologice (Chiuzbaia), rezervapi de i dc pc rlul Lapu, Lacul Albastru de linga Baia tina (Taul lui Dumitru), rezervatii floristice, pejteri I I H , l.iiiitl Morarenilor din apropierea satului Breb, lacuri ocrotite. i' .ivintl regim de protectie. Pe teritoriul judetului se afla una din cele mai v ' i / f r v . n i a iosilifera Chiuzbaia din masivul vulcanic _p, rezervapi naturale din {ara, Pietrosul Rodnei, care, di suprafata inip'ala de 183 ha a ajuns astazi la 3 300 i n rcprc/.inta o incontestabila valoare stiinp'fica, din M I (It- vcdere paleobotanic, numarindu-se printre cele Aici s-a incheiat cu succes, in anul 1970, acp'unea de i u n p i n i.uite obiective de acest gen din Europa, conlonizare a caprei negre (Rupicapra rupicapra), care di . UK! in diatomit urme ale vegetatiei de pe aceste meseste astazi numarul de 180 de exemplare. In urma cu cip'va ani, a fost colonizata i marmi ( i i n i din pliocen. Descoperirile de aici completeaza in(Marmota marmota), din familia rozatoarelor, o aha s i t u i i l jialeobotanic cu un numar impresionant de specie ocrotita, efectivul actual fiind de circa 60 de ex( i Inn re care multe noi pentru ^ara noastra, iar citeva I'l-nini stiinta, -. plare. Fauna ocrotita din rezervape este completata si des i i t recunoa^tere a rezultatelor obp'nute in domeniul specii cum sint: risul (Lynx lynx), acvila de stinca (At " l i i i i naturii, in anul 1977 a fost organizata aici cea la chrysactos), cocos.ul de mesteacan (Lyrurus tetrix), i V u Scsiunc nap'onala de comunicari s.tiintifice pe i M ()oiiscrvarea naturii pe baze ecologice", bucurincosul de munte (Tetrao urogallus). In rezervapa naturala Pietrosul Rodnei sint canto: i df aprecieri elogioase din partea participanplor. o serie de specii rare de plante, endemisme carpatice I n i i l din obiectivele majore ale partidului ?i statului j-odniene, care s-au pastrat in ecosistemele naturale spi n u cstc accla de a asigura, paralel cu dezvoltarea acfice, neafectate de interventiile omului. Dintre aceste n.iia cronomico-sociala, imbunatatirea calitapi mediuIr vi.nii. ,,Odata cu realizarea acestui vast program pot cita: gu$a porumbelului (Polyschemone nivalis), pirli^a (Veronica, baumgartenii), mierea ursului (Pttlmc ilc/veil i.i re cconomico-sociala sublinia tovarajul
OHIO JURISTIC AL JUDEJULUI

OCROTIREA NATURII SI PROTECTIA MEDIULUI AMBIANT

649326

13

Nicplae Ceaujescu in Raportu] Xl-lea al partiduluj _ V

I ilr din istoria judetului

Dezvoltarea Industrie! extractive c!e minereunlor neferoase, urbanizarea, precum si air au contnbuit si in Maramures la al4area m? d? ral si k apantia umii dezechiiibru blologkT mamiesta prin poluarea aerului, apei si solului / nomen este caracteristic mai cu seama '"' Baia Mare,_ precum ?i unor centre miniere^Inlr-o' tie mai mica mamfestindu-se prin degradarea ' apei nunlor in care se deverseazS s u b s t f n f e n ^ O sene de masuri locale au fost luate de ore^l partid si de stat in contextul Legii nr. 9/1973 pent 7 tectia mediului inconjurator /^ / J . pentr.i

in '.ill, unde istoria a semnat cu pregnan^a fapte l . i , ,i cunoscut de-a lungul intregii sale existence il-economica 51 culturala neintrerupta, cores-' > I iccarei etape de dezvoltare istorica a patriei i i c ca documentele scrise amintesc despre Maran.ii la sfirsitul secolului al XH-lea e.n. (1199), . m i stravechi pammt incepe cu multe zeci de ui m urma. <\'\\c arheologice au scos la lamina dovezi despre i \ ia^a umana in intregul jude;, incepind din i i'ilcolitica $i pina la statornicirea rela^iilor feudale. "mile din bazinul baimarean atesta prezen^a i i inca din paleolitic. i-poca a pietrei neoliticul este de asemerrm'c/entata prin descoperirile de unelte din piatra m i i sco.ise la lumina in localita^ile Craciune^ti, Ilba, f\t dc h>s, Sapin^a s.a. Spre sfirsitul neoliticului, ca .1 inmulvirii si perfecponarii uneltelor de producini -ji a descoperirii cuprului, societatea cunoajte ' i c modificari. In aceste condipi de folosire a !<-i.il, e firesc ca judepil Maramures, bogat in mi.Ic; cupru, sa fi fost un important centru de culi in ni-riala a acestei epoci, fapt dovedit de descoperiI i Baia Mare, Sighetu Marma^iei, Giulejti, Rozam i l i e altele. Caracteristica pentru epoca bronzului l i i m - i u l judetului este cultura Suciu de Sus. Impor|U ' I .crire de la Lapu, constind dintr-un bogat inilc ccramica, piese de aur si bronz, unice in jara, mai pregnant caracteristicile specif ice ale culturii ' Sus, dovedind odata mai mult originalitatea cinord-tracice. ' i . i dcscoperire de la Sarasau, datind de la mijlocul I i l n i I i.e.n., atesta prezen^a continua a omului pe l i i o r i i i in prima perioada a fierului.
IKL5

15

In cea de a doua perioada a fierului, Maramuresijl, si intreg teritoriul Transilvaniei, a fost locuit de vil daci, care, incepind din secolul I i.e.n., s-au integral statul centralizat al lui Burebista si apoi al lui Deceb.il Urmele dacilor maramureseni le regasim la hotarul < tre era veche $i era noua, in apropierea satului Oufi' pe Dealul Cetafeaua. Materialele ceramice din asejb civila (de mica intindere) de la Oncesti si cea de la 0,i de Sus apartin perioadei clasice a culturii dacice. ! Cucerirea Daciei de catre romani (105106 e.n.) ,m insemnat cucerirea tuturor teritoriiior locuite de ;d| Imperiul roman a inglobat numai o parte din fostul jr al lui Decebal. Pe restul teritoriului, din care facea pi si Maramuresul, dacii au continual sa traiasca liberi^ deosebirea dintre acestia si cei din provincia romana I cia era nesemnificativa sub raport etnic si lingvisticj Dacii liberi ramasi in afara provinciei roinane au sufi acelasi proces de romanizare, cultura si limba latina n sind sa se impuna, in cele din unna, limbii $i culturii tohtone. Este cert ca acest proces a lost mai rapid in pi vincia romana Dacia, dar ulterior (mdeosebi dupa pa| sirea Daciei), procesul a dobindit caracteristici aproi uniforme in intreaga regiune carpato-dunareana. Aceaj constatare este dovedita de unitatea de limba, tradit,iij cultura a tuturor romanilor, precum si de descoperirile, heologice de pe intinderea fostei Dacia si a Romanic! astazi. In acest sens, dovezile arheologice maramure^ cele mai concludente le reprezinta descoperirea de la <j line)ti, care ne vorbeste clar atit de influenza romana, si de pastrarea unor forme tradinonale de viata. Simbioza celor doua eulturi, precum si asimilarea trl tata a elementului dac de catre eel roman a fost semnal si in a$ezarile maramuresene de la Sarasau i Craciune Descoperirile din aceste iocalitati sint plasate intre se lele IV si X, adica in perioada pe care istoricii si lingvi o numesc continuitatea neintrerupta a elementului da roman si romanesc pe intreg teritoriul locuit odinioara daco-getl si supus apoi procesului de romanizare. Urmele arheologice cercetate sau semnalate s.i in ci| de cercetare argumenteaza convingator existenta unci vilizatii daco-romane puternice, care desi alectata de rj vaiirile popoarelor migratoare n-a putut fi inlaturaj aceasta constituind totodata si premisele evolunei ul rioare a originii societatii feudale romanesti din mures.
OHIO JURISTIC AL JUDET.ULU!

i l.isclc orinduirii feudale apar si institutiile nd.ll si biserica. Primele stattilete feudale atesitnii'titclc scrise sint cunoscute inca din secoinl) dcnumirea de voievodate. I care, probabil, a dennut o parte a teritorii.ilc Maramuresului a fost Menumorut, a carui mtindea asupra partilor Bihariei si Satmaru'nrca pasnica a acestui voievodat (ca si a cei. al lui Glad si al lui Gelu, din Banat, si Poilvaniei) este intrerupta de feudalii maghiari, r|rut, fac incursiuni de jaf, iar apoi tret la GUI ' ii teritorii. i obstacol intimpinat a fost eel opus de voiei mm rut la care Arpad trimise soli sa-i cedeze odul i-a primit cu bunavoin^a si, sfatuindu-i ' i ' c X acasa, le-a adresat urmatoarele cuvinte: ' u i Arpad, stapinul vostru, ca datori smtem ca ui altor prieteni sa-i dam cele ce-i sint de tren'ntul care ni 1-a cerut nu i-1 vom da insa It timp traim (Terrain autem, quam petilt mul nccd'imus nobis mvcntlbuf). Noi insa nici din ! nici din frica nu cedam din ^ara nici un petec". r'iiil de cucerire a Transilvaniei de catre feudalii \\ .\ Fost de lunga durata fsfirsitul sec. XIII), prinnnrlc tcritorii ocupate fiind si cele ale Maramuresu,i doua jumatate a sec. XIV). ii-lc men^iuni scrise despre Maramures dateaza din I0 1 ) si 1231, dupa care incepe sa fie mai frecvent i , tndeosebi in secolul al XlV-lea, cind Bogdan, i lul suprem al maramuresenilor, se impotriveste i l u i de inlocuire a vechilor forme de organizare a (\'\ romanesti maramuresene cu cele specifice statuil.i! maghiar. I lit ml deschis pe care 1-a avut cu puterea regala maI a determinat pe Bogdan ca in anul 1359, insotit, i Mm documentele, ,,de grosul populariei din peste I - snie din Bereg si Ung, precum si o muldme de viii Maramures", sa treaca munui si sa intemeieze standal independent Moldova, prin unirea formauuni"litice existente aici s.i inlaturarea urmasilor fostului >d maramuresean Dragos. '.iturile arheologice au confirmat connrmtul unor icntc scrise, prin descoperirea in comuna Bogdan (Cuhea) sat care inainte cle 1365 aparrinea lui n a unei rejedin^ feudale^ a$ezatS p_e__uri_ nro-

montoriu, ce se ridica deasupra vaii Izei. Inventarul d coperit cu acest pnlej ne intares.te convingerea ca acea localitate a fost centrul voievodal. Actiunea lui Bogdan si intemeierea statului moldovi are deosebita semnificajie din punctul de vedere al i< riei politice a romanilor maramures,eni deoarece ea flecta, pe linga forma de organizare politico-administ tiva, unitara i juridica a populatiei romaneti din vij vodat, tendinta de a se pastra $.1 realiza ca institute < tala in noile condi^ii $i opozitia $i refuzul recunoast de catre maramureeni a noilor autoritati. Dupa organizarea comitatelor (in Maramure?, comi tul institute administrativa specifica regalita^ii t. ghiare n-a putut fi constituit decit in a doua jumat a secolului al XlV-lea), feudalii maghiari iau masuri exploatare a bogatiilor solului $i subsolului. Paralel dezvoltarea for^elor de productle, vechile asezari situ| in apropierea unor teritorii bogate cunosc o mare voltare, ceea ce a dus la inflorirea oras,elor mediev; Acum iau fiinta oras.ele Baia Mare, Baia Sprie, Sigh Marmatiei. De?i actualele teritorii maramureene au fost incor rate in regatul feudal maghiar, datorita marii majorit a populatiei romane autohtone ?i puternicei nobilimi cale, regalitatea a fost nevoita sa o recunoasca i sa inl reasca posesiunile prin diplome de innobilare, pastri du-?i secole de-a rindul autonomia. De exemplu, chiorej si-au pastrat autonomia prin recunoa?terea district^ Chioar, iar maramure?enii prin adunarile generale ale 1 bililor comitatului. In aceasta perioada, dezvoltarea economica a jude^u, se intensifica; ocupapa de baza a maramureenilor o stituie agricultura, accent deosebit punindu-se pe create: animalelor; exploatarea miniera 51 indeosebi a aurului extinde, create numarul breslelor, iar comer^ul ia a ploare. Pentru imbogatirea grabnica, noii stapini s tul feudal maghiar, iar mai tirziu imperiul habsburgic vor lua masuri de intensificare a exploatarii celor mu! Astfel, se emit regulamente severe si ordine; sint adi specialis.ti germani, slovaci i italiem; se introduc noi ri tode de extragere a aurului 5! argintului. In afara de nj talele neferoase, intens exploatata a fost sarea deJa_Ocj Sugatag ?i Cos.tiui, care lua drumul spre alte ,,parti" i coroanei $i, mai tirziu, a imperiului cu ajutorul plute: de pe Tisa.
CHID TURISTIC AL JUDEJULUI

alta nl u do paduri maramure^ene au constituit hnbogafire a claselor exploatatoare. Exploatarea solului 5! subsolului maramure$ean i inflorirea n i l o r au determinat dezvoltarea ora?elor Baia Jictu Marmatiei, Baia Sprie ?i altele, care devin life centre comerciale unde se intilneau negustori . t i n din Transilvania, Moldova $i Tara Romaneasca. i |i i i u r i l c economice, comerciale i culturale dintre ro||| !' pe ambii versan^i ai Carpaplor s-au pastrat ^i inilii-.it in decursul secolelor, cu toate ca vicisitudinile ' i .in obligat sa traiasca desparpti, pina la implii i i l i - . i l u h i i lor de unitate na^ionala. 'i M.M.I mure? se leaga inceputurile scrisului_Jn limba i i n , i, .iicstat prin Codicele de la leud (datat ,,valeat .pcctiv 1391 1392), continuaL_$L_cpjTsplidat_ in 'li Ir urmatoare prin scrisorile romanes,ti ale maramui n l i ' i .ulresate bistri^enilor i bucovinenilor, prin texi/.ante, cit $i printr-o intensa circulate a carpi i ies,ite din teascurile tipograf iilor moldovene, si ardelene. Toate acestea au adus inca o dovada I M i pcnnanen^ei i contiintei unitatii de neam a ronlloi din Maramures,. Prima unire sub Mihai Voda Vi| i cuprins S.I teritorii maramure?ene, iar pentru coni noii stapiniri, voievodul a lasat in Chioar pe |,ecca. i l i u m spre Polonia, cronicarul moldovean Miron ..1 poposit i in Maramure?, intarindu-$i convinge.! |irc unitatea intregului popor roman $i despre preH-i romanilor din Tramsilvania. Intr-una din It n l r :.\\c el spunea: Si pina azi ei sint mult mai^nume i uiiRurii, incepind din Bacica sirbilor timis,oreni, i Mure$ul, in Hateg, in jurul Balgradului, in T ara Illltii si in tot Maramure^ul". sociala ?' i >-" cea --na^ionala au determinat adese\ H I H I1C.1 - ..... MI de mare amploare indreptate impotriva regalinobilimii. Ridicarea la lupta a iobagilor romani I i insilvania, la Bobilna, in anii 1437 1438, la care 1 1 parte $i iobagii unguri, apasati de povara aceluias,! a fost precedata s,i in Maramure? de puternice i i . ud.il, u r ale taranilor $i ale lucratorilor de la ocnele I i MM! putin de un secol dupa aceea, cind izbucne^te I ^(ranesc de la 1514 de sub conducerea lui GheorI '"|.i, ;Sranii maramures,eni s,i chiar nobilii romani se ' I n p t e i pentru libertate.
lANAMURE?

19

On loc de frunte in lupta pentru drepturi si Hbertau'' ocupa in a doua iumatate a secolului al XVII-lea si in< putul secolului al XVIII-lea, perioada dominata, pe p! nul luptelor sociale, de figura lui Pintea Grigore (zis Vii zul), conducatorul haiducilor din Maramures. Faima ispravilor sale a depasit cu mult spatiul timpul. A depasit spatiul cutreierat de el si timpul in r.1 a trait jeenerapa sa. Prin faptele, lupta si nazuintele s; a devenit un erou al poporului, iubit de acesta si teni de asupritori. Pericolul care ameninta pe cei bogati i-a determinat ia masuri de aparare impotriva haiducilor. Despre ace: masuri si despre amnloarea ce-o luase haiducia vorbc docurnentele vremii. Pentru a se aoara irrmotriva misca care luase o amploare deosebita, sfatul orasului Baia '. hotaraste ca populatia orasului sa munceasca en ,,s?rg inta la fortificarea zidurilor in fiecare zi, ba chiar si minica". Tn aceasta atmosfera agitata, izbucneste, in anul 1 7 0 in partile Tisei, rascoala condusa de Francisc Rakbczi indreptata impotriva habsburgilor (durm cum se cunoas pnn pacea de la Carlovirz 1699, Transilvania. inclj siv Maramu^esul, trece sub austrieci. care isi introduc ai ministratia si Hmba pe aceste teritori'). Promipnd celor raspundeau chemarii sale scutiri de dari si de slujbe iob gesti. rascoala se raspindeste cu repeziciune. La rascoa se alatura si Pintea cu haiducii sai. In fruntea cetei haiduci Pintea a atacnt orasul Baia Mare, orobabil d: partea de rasarit (in directia bastionului macelarilorl. a Jncercat sa patrunda in oras dar a cazut rapus de gloaj tele dusmanului la 14 august 1703. Documentul din 14 august 1703 arata, printre alte cum sosesc inaintea unei porti pentru a supune cetat Baia Mare, . . . alti ruruti: locotenentii Andrei Bekess; loan Lantos, Ursu Bella cu doua comoanii, precum acel vechi si vestit ,,tilhar" domnul Pintea din Holl mezo (Magoaja) cu vreo 7 sau 8 de ai l u i . . .". Se ajun la o intelegere ca sa nu fie vatamat orasul, se schimba o tateci, cei din oras ofera strainUor hrana si bautura, d la un moment dat apare incaierarea, poana exterioa este zdrobita . . . ,,printre ei, primu! si eel mai insemn a fost sus amintitul Pintea, care el insusi a luat partatacul portii, cu toata interventia repetata a curutilor ' tateci si a locotenentilor din oras. Dupa ce locuitorii a suferit doua atacuri, la insistentele ostatecilor au fost .,
GHID JURISTIC AL JUDETULUI

iuna mina pe arme s/i in- timpul atacului, amin.1 a lost impuscat: pentru ca el a varsat mult i u > v a t pe drumurile tarii ^i singele lui s-a variiiuea drumului in fata portii, iar trupul lui a i inintat, fara cinste linga zidul cetatii, in intewvir^ite de acest haiduc in fruntea cetelor sale uiinat pe istoricul Nicolae Densus.ianu sa-1 nu.. Unul din cei mai insemnati romani din secolll-lea". iiiiica U'agica a lui Pintea nu a insemnat incetarea i I l.iiducii au continuat lupta impotriva asupritorii HI ilecemile urmatoare. Prezen^a unei cete de hai- I amintita de catre primarul ora^ului Baia Mare, i una din deplasarile sale la Taup'i de Jos a vazut ici inarmap. De asemenea, conteie Alexandru comitele jude\ului Satu Mare, da oispozitii sa se paza in muntl pentru urmarirea 51 pnnderea >r. Documentele vremii consemneaza in anii uralvi conducatori de haiduci, care ii luasera numele k-gcndar maramure^ean, ultimul Pintea fund somi jirimele doua decenii ale secolului al XlX-lea. H>e in toate localitatile jude^ului Maramures. popuvc!itcs,te cu nespusa mindrie (in doine, balade, leic.) despre ispravile lui Pintea, iar pentru ca meiiii sa dainuie peste veacuri, mai multe locuri ii nimiele: Piatra Pintii", Poiana Pintii", ,,!>atra ?* ,,l/.vorul lui Pintea" etc. '.Mbcbita rezonan^a a avut in Maramures, rascoala 1,1 din 17841785, condusa de Korea, Cloaca s,i O scrie de surse documentare din acesuvreme connurijorarea autoritaplor s,i masurile severe de paza j i t i i u u prevenirea extinderii ei 51 aici. In ciuda maln.ilc lucratorii de la ocnele de sare au reus,it sa niua pe arme; au avut loc razvraiiri locale, care au ,A iuabus.ite de for^ele de ordine. ,i doua jumatate a secolului al XVIII-lea i prima ilc a secolului al XlX-lea, semnele crizei teudalispar tot mai vadit, iar germenii capitalismului suit >,u cvidenti, fapt ce se resimte in Maramures, mai u doineniul mineritului. Create numarul proprietarimiculari, care iau in arenda mine pentru exploatare; , in anul 1800, numai in jurul oras.ului Baia Mare in '16 de proprietari particular!. Totodata, se tac nl'i pentru perfec^ionarea mijloacelor de extractie, se
81

introduc tipuri noi de steampuri si ,,masinia de spalnr I In deceniul al V-lea al secolului al XlX-lea se I in minerit prima masina cu aburi la Baia Mare. I lei cu perfecp'onarea tehnicii creste profitul aqi de mine, adincind mizeria muncitorilor minieri, mi agravindu-se in preajma anului revoluponar 1848. " Anul revolup'onar 1848 a aflat masele poporului mi de pe teritoriul Maramures. ului gata de a se riclic.t lupta pentru emanciparea nap'onala, sociala s,i poliili Maramures.enii, alaturi de populapa Transilvaniei majoritate romaneasca au cunoscut secole de-a rii asuprirea claselor exploatatoare, precum si asupriica tionala reflectata prin lipsa de drepturi egale cu celcl.i nationalita^i, in politica de deznaponalizare a romani politica care va fi continuata cu si mai multa indirjirc Imperiul austro-ungar dupa incheierea dualismului, 1867. Declansarea revolupei burghezo-democratice de la 1 in Imperiul habsburgic, in care trudeau din greu miliij de romani sub povara jugului feudal s,i al marii nap'onale, a gasit masele populare din actualu de^ Maramures, gata de lupta pentru emancipare so s,i politica. Numai ca miscarea sociala si nationala romane: de pe aceste meleaguri, nu a avut in vedere tocmai m populare, pentru care a fost inipata. Odata cu inglo' Maramuresului si Chioarului la Ungaria dupa dieta < Pojon (aprilie 1848) romanii si-au vazut tradate i lurile pentru care s-au ridicat la lupta. Sim neimplinite asteptarile din partea conducatorilor re^ pei maghiare, maramure^enii i^i indreapta gindurile Munpi Apuseni, iar de acolo spre Blaj, unde prograi din 16 puncte, aprobat de cei peste 40000 de dele; din toate parple Transilvaniei, la 315 mai 1848, s facea revendicarile romanilor maramure?eni, chioreni lapuseni, insufletindu-i sa participe la lupta pentru liH tate sociala s,i naponala, pentru unire cu ;ara. Aceste id luri au ridicat la lupta masele populare de pe vaile I: Viseului, Cosaului si Lapujului, impotriva lor trimi du-se puternice for^e militare inarmate, pentru a le p fica. In aceste condipi deosebit de complexe s-au desfasu adevarate batalii intre ^aranii rasculap $i honvezi in Lapusului, unde in fruntea poporului rasculat s-a
GRID JURISTIC AL JUDETULUI

in Cliioar unde acjiona capitanul raporta, din Sighet, Ministerului arile populapei romane din plasa . .uuoriia\ile comitatense tnmit uni.1 rc/.isientei popula;iei din Bors.a, '.us, care, dupa cum se precizeaza in. i vicniii, s-au rasculat 5! se aflau sub inoluviei din Transilvania. i rcvolu{ionare a populapei maramuret > . i dm 1'ransilvania rezulta $i din faptul ca 1 1 ul punct de rezisteu^a al ei a ramas , 'iiseiii, aparata cu strajnicie de armatele lusc de Avram lancu ^i tovara^ii sai (prinn.ui 51 frazil Ion 51 Simion Buteanu), de ilc in-iramuresene, un mare numar de ^arani , 'i ul Bail Mari s,i a Cetatii de Piatra au inni ajutorul fra^ilor din Transilvania. Peni i i^i Inr mulp au cazut prada singeroaselor trii n . i i i . i l e , peste 40 liind spinzura^i pe dealul ini|;,i Uaia Mare. I n '.c la unitatea revolu^iei de la 1848 din TranMoldova 51 Muntenia, tovara^ul Nicolae ir.emna urmatoarele: . . . ..Plamadita in conn.iu.iioare, desfa^urindu-se in aceea^i perioada, u l icluri comune, revolu^ia de la 1848 a avut un un i i a r in cele trei ^ri romane. Faptul ca pe stealiHiunarilor din toate aceste provincii erau inscrise ulr.iluri supreme, desfiin^area servitu^ilor feudale ilin.iic.t varanimii iobage, cucerirea de libertap demo.1 uiurarea dominapei straine i realizarea unita^ii adcmei naponale ilustreaza comunitatea de inte,i i ; i i . nii ce-i unea pe fiii aceluia$i popor, in pofida i I . . i tlespar^itoare artificial s.i vremelnic". i i c ca a fost inirinta, revolupa de la 1848 a des\n inliagia, a trezit con^tiinva naponala a maselor manejti. Ideea de unitate na^ionala va strabate "i;iamele de lupta ale revolu^ionarilor din acest i l l i.ua, pina la infaptuirea ei. i i'rincipatelor Romane din 24 ianuarie 1859 a u tin puternic entuziasm si mari nadejdi in inimile i i ' i i i l o r Maramuresului, de unde cu 500 de ani in , I plccase maramures.eanul Bogdan Voda pentru a in.i.ttul independent Moldova. M.ii tirziu, un document oficial din 1863 ni-1 prezinta
AKAMURES
23

pe domnul roman al ^arilor unite Alexandra loan Cu preocupat de ideea extinderii grani^elor tinarului sau si national si asupra teritoriului ilustrului sau inaintas, adi Bogdan Voda (n. n.). Prin acest document se dispune lu] rea unor masuri ^severe pentru oprirea patrunderii in ^ ramures, iar daca au patruns sa fie confiscate aceste ,,m, nifeste ale lui Cuza" prin care acesta ii indeamna pe m; ramureseni la eventualele rascoale ce trebuiau sa usurej ,,intemeierea unei Romanii Mari". Dupa un deceniu de guvernare absolutista instaurata Imperiul habsburgic, in urma infringerii revolupei bd ghezo-democratice din 1848, situatia interna, precum I e^ecurile suferite pe plan extern constring Gurtea d: Viena sa adopte o atitudine constitutional;!, decretind prj diploma din 20 octombrie 1860 si prin patenta din 26 f] bruarie 1861 un ,,Regim liberal". In aceasta perioada a uRegimului liberal" popoard asuprite din Imperiul habsburgic au conditii de aiirma mai activa pe tarim politic si cultural, pot sa desfasoa o lupta sustinuta impotriva oprimarii nationale si a e ploatarii sociale $i sa se orienteze catre o larga actiune i luminare a maselor populare prin infiin^area de coli, as cia^ii culturale, biblioteci etc. Printre act,iunile culturale cu adinc substrat politic n: {ional, realizate in aceasta epoca, un loc de seama ocupa infiintarea ,,AsodafMnii pentru cultura, popor roman din Maramure}" (1861), concomitent cu aAstn de la Sibiu sau a Preparandiei de invfyatori din Sig (1862), care a dat in scurta-i existenta peste 200 de d call ce au dus la sate lumina cartii si a constinrfei natij nale. Constituirea dualismului austro-ungar a determinat vie reac^ie din partea maselor populare, a intelectualita^ progresiste impotriva nedreptatii sociale ?i na^ionale. Impotriva dualismului s-a iscat o puternica miscai protestatara, in frunte cu cei mai de seama oameni pol tici din Transilvania si Romania, culminind cu cele doi momente importante: Pronunciamentul de la Blaj d: 1868 si Memorandul din 1892, la a carui redactare^i su {mere si-au adus contributia maramuresenii dr. Vasile L\ caciu (18521922) si George Pop de Basesti (1835^ 1919), eminenti luptatori pentru libertate si unitate nati nala a poporului roman. Con?tiin^a solidaritatii fra^esti si-a spus cuvintul si timpul razboiului pentru independen^a de stat a Rom.
OHIO JURISTIC AL JUDETULUI

1878) care a stirnit noi speran^e in inimile i l " i dill Imperiul austro-ungar, sperant,a dobindirii ' Komaniei semnificind pentru ei crearea unor .igurc de infaptuire a idealului lor de veacuri ' patria-mama. De aceea, alaturi de ac^iunile inin . i n Iransilvania, Banat, Bucovina etc. pentru i Irontului prin voluntari, sume de bani, mai n n.ir, imbracammte s.a. si pe teritoriul de azi iurcs,ului au tost organizate astfel de ac^iuni. nitr-o scrisoare deschisa publicata de invaptorul I'tip din $omcuta Mare, acesta i?i indeamna colegii .nine de bani pentru solda\ii romani ce lupta i 'i lilicriate. '.isi timp preotul loan Georgiu, in numele ,,ComiM I ' l - n t r u ajutorarea rani^ilor din razboiul de inde. anunta pe presedintele comitetului roman din i a strins si expediat pentru ostasii romani rani^i A tic 101 florini. Asemenea men^iuni pot fi gasite frecmsa i documentele maramuresene ale vremii. ul sccolului al XlX-lea a insemnat pentru proleu n l din Maramures, 5! inceputul organizarii sale poliiul> iuiluenta Interna^ionalei a Il-a. La 1 mai 1890, Mare are loc o demonstrate muncitoreasca; un an I l i i / i n minerii baimareni intra in greva. In 1893 muni 11 in Sighetu Marmat,iei, organizap de sociali^tii din IIIj| . declanseaza o greva. .1 revolutionara a muncitorilor din Maramure? i o evidenta evolutie la inceputul secolului al I ' '. ndata cu infiintarea primelor sindicate. Intre anii i i IV07 in intregul jude^ se semnaleaza greve ale fei . minerilor si seceratorilor: in anul 1906 greva ulor lemnari i agricoli din Sighet, in 1907 o aha i bazinul minier baimarean, iar in septembrie, ace| i n . i/bucneste la Baia Mare greva generala a tuturor .1 u i l o r . la1)! timp cu luptele greviste ale muncitorilor maui si ca un ecou al marii rascoale a taranilor din .i n n . i . iii anul 1907 au loc in Maramures mari framini in i iiidurile ^aranimii. .n urmatori miscarea muncitoreasca din Maramures < cutua mai cu seama in timpul primului razboi lili.il, i/bucnind miscari in aproape toate centrele in In.ilc mai importante si culminind cu participarea proi l n i la grevele generale din anul 1918 care au cuni|K-riul austro-ungar in descompunere.

Anii 19171918 sint marcap de miscari muncita i . n i u M Congresului Partidului Socialist din mai 1921 la Baia Mare, Sighet, Somcuta, Costiui, Viseu, prin ] n c a Partidului Comunist Roman, la care represe cereau incheierea pacii, libertap democratice, demil rizarea intreprinderilor etc. nuincitorilor baimareni au votat pentru infiinii . i l i l i c r e la Internap'onala a Ill-a, a marcat un moUn important pas pentru lupta revolup'onara a mil] ' I - i n i t o r in lupta proletariatului din Romania. lor 1-a constituit unificarea diferitelor organizapi sod i M - n a miscarii revoluponare romanesti se produce o democratice din Baia Mare, prin alegerea unei condu t i n , i i.ulicala, in care se inscrie i lupta clasei muncicentralizate in primavara anului 1918. in n.unureene. Organizap'ile de partid din Baia Evenimentele petrecute in anul 1918, grevele genei l ' ' i i . i Sprie, Sighetu Marmapei, din principalele exmarile miscari populare, au determinat Partidul Nap'J NM'i V' intreprinderi vor organiza si coordona in anii Roman sa organizeze Consiliul National Roman Cerj | Mil unnat fiecare greva, demonstrate sau miscare de (31 oct. 1918), ,,unicul for care reprezenta vointa pop< i, pina la eliberarea intregului teritoriu al patriei lui roman" (din Transilvania $i Ungaria n. n.) si a tfllic dc sub jugul cotropitorilor horthys.ti i hitleri?ti. la scurta vreme, sa constituie consiliile naponale rorr itl vechile traditii de lupta revolutionara din Macomitatense (in Baia Mare si Sighet la 12 si, respectiv, sccretarul general al partidului, tovara?ul Nicolae noiembrie 1918) care au inceput pregatirile pentru | i, a apreciat: ^Partidul nostru comunist, miscarea trimite reprezentantj la Marea Adunare de la Alba Ii ulmionara au avut aici organizap'i demne care au desParticipanfii la Adunarea de la 1 decembrie 1918,' i . H I n i) intensa activitate". numar de peste 100000, veniti din toate colturile Traj nuducerea organizap'ilor de partid au loc anual vaniei, au hotarit implinirea idealului de veacuri al 11.ipi de 1 Mai in perioada 19221925; procesele porului nostru desavirsirea statului national ron ic comunis,tilor in anii 19261927 prilejuiesc acunitar. Din Marele Sfat al Tarii, ales in aceeasi zi, fa<J || tic solidaritate a muncitorilor cu cei inchisi. In anii parte si reprezentanp ai populapei maramuresene. ouomice din 19291933 s-au desfasurat in prinConsiliul dirigent este ales dr. Vasile Lucaciu, iar ca j ^Hllc centre muncitoresti din Maramure? puternice acsedinte al Marelui Sfat National George Pop de io\ r iste conduse de P.C.R. Un rol insemnat in mis,se$ti, doua personalitap marcante ale viepi politice parple maramuresene. iiuincitoreasca maramuresana 1-a avut Uniunea Ti i l u i Comunist, ai carei membri activau atit printre Realizarea unitap'i statale a Romaniei prin unirea M o r i , cit ^i printre {arani. Acpunile comuni^tilor 51 cadrul acelorasi fruntarii a tuturor provinciilor roi i 1 1 lor au diminuat considerabil influenza legionarilor nesti opera a maselor largi din intreaga Jara a I n .iniure?. semnat, pe linga implinirea unei aspirap'i seculare, dra I ' n i n iparea voluntarilor din Romiania, printre care se a romanilor si crearea unui cadru national si socials maramuresenii Vida Gheza, Francisc Wolf-Boczor, nomic necesar dezvoltarii forfelor de producp'e. l i i j i i d e Republicii Spaniole incoltite de coalip'a fascisCu toate acestea, din punct de vedere economic, Ma i i international, este expresia aderarii poporului romurejul a ramas pina dupa eel de-al doilea razboi mi i i c/.isten^a antifascists europeana. dial un judej slab dezvoltat, cu o populape saracaj carei pauperizare se agrava. i onstrap'ile de la 1 Mai 1939 din Baia Mare i Baia . .r.emenea miscarilor din intreaga ^ara, au fost transAccentuarea exploatarii va ridica din nou la lupta : l i t - , prin munca comunis.tilor de aici, in acp'uni antisele exploatate. Intre marile miscari greviste din RomL ic pentru apararea integritatii granu;elor \a.r{{ 51 inse inscriu puternicele greve generale ale muncitorilor I llpi'iidL-iitei naponale. nieri din bazinul baimarean din 417 septembrie 191 !e muncitoare din Maramure? se solidarizeaza cu demonstrable de la 1 mai 1920 din Baia Mare, Sighi i poporului cehoslovac, a carui patrie fusese cotroMarmajiei, Baia Sprie, Cavnic si de la salinele din Of IIH.I de hitlerijti. Refugiatilor cehi li se acorda ajutor de Sugatag $i Costiui din 23 iulie 1920, apoi participareaj greva generala din 1920. it i I T populape $i autoritap (alimente, imbracaminte, mei i-nte etc.). Se organizeaza mitinguri de solidaritate.
OHIO TURISTIC AL JUDEJULUI IAWAMURE

27

Pericolul fascist, devout o trista realitate $i pentru inia in urma Dictatultii de la Viena, determina o mtensificare a luptelor maselor populare. Dupa 30 august 1940 se organizeaza marl mitingul demonstratii la Baia Mare, Sighevu Marmatiei etc. ln\ 1941 se declara o greva de doua zile la salinele din ugatag. Alte actiuni antifasciste soldate cu incendl depozitelor de munitii, deraierea de trenuri militarel prezentarea la incorporari, oprirea unor instajapi inj treprinderi etc. au slabit puterea inamicului, creir greutati in aprovizionarea frontului. In vara anului 1944 acponau pe teritoriul Mararal $ului zece grupe de partizani ce controlau principj puncte strategice ale judet.ului. Insurectia armata antifascist^ s.i antiimperialista dj 23 August 1944 a dat un puternic impuls luptei de el rare nationala s,i sociala a maselor populare din noj Transilvaniei. lot mai multi muncitori $i tarani au jinit electiv grupele de partizani, participind la actii impotriva triipeior horthyste. Grupele de partizani, cele din zona comunelor RonaVis,eu, MoiseiSapintJ ceie din Giulesti Sat-ugatag Deses.ti sau Baia I i Tirgu Lapus, au provocat pierderi ansemnate hitler] lor. Fata de aceste actiuni, automate fasciste au tr la represalii dintre cele mai barbare impotriva populj care sprijina rnicarea de partizani. Astfel, in cor Moisei au fost uci$.i de catre horthy^ti 29 de patriot!. In moria eroilor a fost inaltat un monument apar^inind sc tonului Vida Gheza, bineounoscut astazi in intreaga Incadrindu-se in ofensiva generala impotriva tri hitleriste-horthyste, maramure^enii au luat parte actii eliberarea ^arii noastre de sub dominatia fascista, {upi pina la zdrobirea completa a Germaniei hitleriste, adui du-i contributia la eliberarea teritoriilor CehoslovaJ Ungariei 51 Austriei. Aproximativ 1 300 de patrio^i aj fascijti s-au inrolat in diierite unitati ale armatelor mane $i sovietice. Dupa eliberarea tarii ?i Jncheierea victorioasa a boiului impotriva Germaniei hitleriste, masele popul din Maramure? au participaf intens la procesul^ de adj transformari care au avut loc in patria noastra. Infaptuirile revolutionare de dupa anul 1944 au stituit pentru Maramures., ca ?i pentru toate judevele Re niei socialiste, inceputul istoriei noi, libere a aces stravechi paminturi romane^ti.
GHID JURISTIC AL JUDEJULUI

asezarile

1. 1 1, i de 1 ianuarie 1980 populatia jude^uiui im.iliza 514 339 de locuitori, ou o densitate loc/cm2. Structura pe medii a populapei este 'VJo/o o reprez'mta populapa rurala, iar

Maramedie urma50,3%

urbana. ificarile intervenite in Structura social-economica a )ude^ului Maramure^ nu pot fi privite in afara lor fundamentale intervenite la nivelul mtregii mai in cadrul acestui proces unitar. Acestea insa I n i ' uncle pasdcularitaYi pe plan local. u n i1 t a cre^terii popula^iei judel,ului Maramures a fost i de condi^iile existente in cadrul difentelor rice de dezvoltare, ea facind un salt urias din '304 locuitori), pina in 1980 (514 339 locunon). i n n n r c a cre^terii continue a numaruLn de locuitori, i pe kmp a cunoscut o evolu^ie considerabila de 1930) la 82,7 (1980), fara a ajunge insa la media I'apt datorat in special existence*! unui intins fond ilvo-pastoral. alir.a structurii popula^iei pe na\ionalita\i mani, 11,7/0 maghiari, 6,60/0, ucrainieni, OJ 0 ^, n . i u i , 0,6Vo ^igani, 0,1 o/o evrei - - reiese ca popula^ia M\I este majoritara. 1 'harea economica a jude^ului, dezvoltarea invavai i u l n i , ^tiin^ei 51 culturii au antrenat deplasari impornspre zonele agricole spre cele industriale, navei i u l I'iind un fenomen frecvent intilnit mai cu seama in ul centrelor miniere. I Un pimct de vedere administrativ, judetul Maramure1? '> doua municipii: Baia_Mar.e res,edinta de jude\ en o populate de 115 363 de locuitori, fara localita^ile me, si 131-895 CB localitatile suburbane^ 51 Sigheui i.ici cu o populate de 38 937 locuitori, iar imprelocalitatile suburbane 44611 locuitori, cinci ora^e: > 29

Borsa (25467 loc.), VIseu de Sus (20818 loc.), Baia I (16666 loc.), Tjrgu La>u$ (13144 loc.), Cavnic (<| loc.) ?i un numar de 62 de comune dintre care cinci j urbane. Asezarile urbane sint in general centre mici, cu excd ora?ului Baia Mare, care depaseste 100000 de locuij Majoritatea oraselor au un caracter industrial, in care domina industria extractiva (Baia Mare, Baia Sprie, H si Cavnic). Sighetu Mannatiei este, de asemenea, un ora 'Caracter widustria 1 , eatre el gravitind locuitorii aseza] din Depresiunea Maramures. Tirgu Lapus, un oras. in j de dezvoltare (cu noua platforma industriala), atrage pd latia din Depresiunea Lapu$, iar Viseu de Sus are traditie prin industria de prelucrare a lemnului. Asezarile rurale se caracrerizeaza prin fnjiruirea loi majoritate de-a lungul riurilor (Somes, Iza, Mara, Vi Lapus), precum si la contactul vailor cu zonele piert tane (zona Seinl Baia Mare). Cea mai mare p a asezarilor din juder, sub raportul functlei econorr sint zootehnico-pomicole. Tipic zootehnice s:nt as< rile din fara Maramureyului, unde se create ,,bruna de Maramure?" (aceasta zona fiind socotita -j din ,,pepinierele" zootehnice ale ^arii) s.i unde, in aq scop, s-a creat o stariune experimentala zootehnica. Ajezarile cu caracter predominant pomicol suit g pate in zona piemontului Seini Baia Mare, in tin Chioarului si piemontul Sapin^a lapa. Se remarca,! acest domeniu, stapunea de cercetarj ?i productie pa cola, din apropierea orasului Baia Mare, care a reusit valorifice insemnate suprafefe de terenuri slab product! Configurapa ajezarilor rurale, sub raportul struct! si formei lor, este diferita, in functie de conditiile cadn natural. Astfel, asezarile din regiunile joase deprei nare i indeosebi a celor din lungul ^"ajlor au o stt tura in general adunata, unele din ele tinzind spre ag!omerata (Tauni-Magheraus, $omcuta Mare, V Izci, Bogdan Voda, Leordina ?.a.). Cele situate in zoi piemontane sint predominant rasfirate, dar cu tending] adunare spre centrul civic (Dumbravita, Boiu Mare, roieni s.a.), unele risipite (Preluca Noua, Preluca Ve Codru Butesii). Forma asezarilor rurale este influenvata in mod dcd bit de caile de acces. De aceea, majoritatea localitatl situate pe Hnia de mare trafic au o forma alungita (
GHID JURISTIC AL JUDETULUI

r Mara Dese?ti Harniceti Sat-$ugaBerbesti Giulejti), uneori aproape unite. Altele 1 1 ' i ina tentaculara, iar unele, pupne !a numar, I M i n e geometrice (Ocna Sugatag, Co?tiui, Seini) potrinatizarii ini^iale. i u | maramure^ean se evidentiaza datorita stravechii "l'ir.}ii $i prin valori cultural-istorice 51 etnograficpc pastrate pina in zilele noastre care atrag prin t i i u l i t . u e ?i prin frumusetea lor. * i Id, se detas,eaza stravechea aezare voievodala din i i n l lYTaramuresului Bogdan Voda (Cuhea), sau Roza,ana, Bude^ti, Sirbi, Calines,ti, Giule^ti, in care se vcstitele biserici de lemn, monumente de arhiteci, inimcroase gospodarii durate in lemn, la intrarea caijuiesc monumentalele porj;i maramureene. i i i sinteza a specificului vietii satului autentic marai menponam .Rezerva^ia de arhitectura populara ! i lilicr de la Sighetu Marmatiei, aflata in plina faza M liiuire, in care sint ridicate numeroase gospodarii, biserica de lemn, instala^ii tehnice dintre cele rcprezentative, toate intr-un minunat cadru natural. i [II SI OBICEIURI Cull de tara Icgendar, straveche vatra de civiliza^ie 51 I n n i romaneasca, Maramure^ul este pastratorul 1 purtaM i u i inestimabil tezaur de arta populara, tradipi, 'oicciuri cu profunde semnifica^ii umane, cum M intilnim in alte regain! ale ^arii. 11 da tuturor vicisitudinilor vremurilor apuse, pe ci, Marei, Cosaului, Vis.eului, Lapu?ului s-a pasilfcrata i autentica arta populara romaneasca, care nv!i in constelapa folclorului national prin vigoarea '|ni".ii-i, monumentalitate i originalitate. cunoscuta ?i recunoscuta arta cioplitului in lemn, pnrt'ilor sau bisericilor de lemn, a arhitecturii popupasind demult lim'ta oricaror granite. i i liccare gospodaric este o t satorie in miniatura; in i/.-educe totul, de la elementele costumului popul i icrgare, ,,^oale", covoare, obiecte de artizanat, fe.ii cu seama avind innascut acest dar artistic preindeminarea ?i harnicia caracteristica. Pe linga van t n . i utilitara, obiectelc realizate in Marainures chiar
AMURES

31

daca reprezinta obiccte de uz casnic, irnbracamintj '"'au $i un pronuntat ca^acter artistic, estetic1. , ' Oamenii acestor meleaguri si-au creat de-a lungujj murilor o bogata via^a spirituala. Momentele crucijj viata omului, familiei sau colectivitatii, precum si evenimente legate de anotimpuri "si gasesc o puternij flectare pe plan spiritual, fiind exprimate in obice datini. A Un asemenea o_bj_ei_de primavara numit ,,Tinjau 'pastreaza in citeva sate de pe yalea Marei, fiind le semnificatia vietii materiale si spirituale a oameri aici, obicei a carui origine se pierde in negura vc; Este un simbol artistic colectiv al pretuirii muncii riiciei, obicei care atesta vechimea agriculturii p; meleaguri. Taranul, declarat de ,.sfatul batrinilor" drept care a infipt plugul in brazda, este sarbatoritul s In acea zi satul intreg imbraca Kama de sarbatoare. si portile satenilor sint frumos impodobite cu crengi de mesteacan, cergi si covoare alese. La casa sarbatoritului se fac intense pregatiri; tiles] de la plug este frumos impodobita. La alte 12 gospoc din sat se instru^eaza jugurile si tinjelele cu vcrde flori, stergare, panglici multicolore, care vor fi purtatej feciori numitj ,,boi". Dupa ce jugurile si tinjelele sint aduse la gospoc sarbatoritului, ele se leaga in serie, iar ,,marele pogonif eel care va 'conduce intreaga ceremonie, se adreseaza batoritului 51 mul^imii spunind: ,,Buna ziua om de cinste Ce ai mers tot inainte Ce te-ai sculat pina-n zori, $i-ai intrat cu plugu-n brazda $i-ai pornit lucrul intiie Sii avem roada-n cimpie Ai o mina-ndamanoasd ?i-om ave roada frumoasa. Am venit perechi de boi, Cum ii datina la noi $i cu satu impreuna
1

,i ,,, )r im vlat& buna. , le.om sarbfitori tot satiit te-om cinsti pornitn cum ii datina nconjurtttK farina ja ,. a ^.om indrepta lt opo ne-om uda . uvem roade bogate |ft noi ?i-n alte sate gfl traiesti cu voie buna - j^nin ae de-o-mpreuna . ( 'a gazdoato , 1 , , norneste ^P1C r datapluguUn brazda ,,strajeri", pentru , U 1 S sarbatontul este> P> de a fugi, sa nu c e din alai ar urma n tentativele pe^ ' iinu l la r u, caz care care se incheie sarbaca sarbatoritul sa nu

b c a t a de gomci" rosteste cuvxntele: Mindru Soare calator yipleaca-te pe ogor ,Si-ncalZe simintete ^ Sa rodeasca Jioldele ...

'

** -

nil este r: Mara, Marfi, rtu '; aceasta mtndra zi, SpaVi toate relele Si 7ie ada binele, ji ac e-n lwe Koade bune, jjine-n fara Criu varu...t.Ttu 1 la vara...

Avind in vedere unele caracteristici ale portului populi care diferft in linii mari clc la o zona ctnografica la alj descrierea portului so va face la capitolul trasee turistice,| intrarea in zona respcc:liv;l.
OHIO TURISTIC AL JUDEJULUI

Sarbatoritul mul$umes.te celor prezenti $i-i invita aca unde for fi servip cu mincare s.i bautura. Dupa ospa^ : ncinge M giocul". Petrecerea s.i voia buna continua pij seara tirziu. Cel sarbatorit se bucura tot anul de un respect s.i pri tigiu deosebit in sat. In seama lui se pune recolta bu sau mai pupn buna. M Tinjaua", obicei stramos,esc de primavara, care o giaza munca/s.i harnicia ramine o manifestare emo^ionan plina de seiiinifica^ii. Un obicei pastoral frecvent, practical pe intreg teri riul Maramures,ului este ,,ruptul sterpelor", amasuri$u, sau ,,la stina", care atesta oieritul, indeletnicire strav ce se bucura s.i astazi de conditii deosebit de favorab Este momentul cind oile se despart de miei i are loc suratul laptelui. Sarbatoarea aceasta se desfaoara de oj cei in prima jumatate a lunii mai, undeva la margi satului, unde fiecare familie aduce mincare s,i bautura. i se intinde o grandioasa petrecere populara, cu cintec, ji i veselie. Participantii sint imbracati in haine de sarbi toare. Se pregatete, dupa anumite reguli, urda, cas,ul balmosul, apoi ciobanii urea turma la munte, unde v constitui stina. I/ Solstitiul de vara prilejuieste un obicei frumos pe vi I Vis,eului, Izei s,i Marei, numit ,,Faclii s,i sinziene". In ajui I acestei sarbatori (23 iunie), fetele aduna flori de sinzi Idar s,i bulbuci, pe care le pun deasupra ujilor, ferestreli Jla grinda. Mai impletesc 51 cununi^e ce le poarta pe cap / ziua de sinziene. *""- Tot in ajunul acestei sarbatori, seara, vaile $i deilur: rasuna de haulitul feciorilor s,i ,,coconilor". Faclia se pregate?te in ziua sarbatorii dintr-o bita di picata la un capat, unde se introduc a?chii uscate de br rasina ?i cil^i. Grupurile de tineri fonneaza cercuri lar; aprind faclii pe care le invirt deasupra capetelor descri^ ,,cercuri de foe", oferind un spectacol nocturn fascina in timp ce striga: ,)Faclia maaa, faclia maaa...". Batrinii sustin ca ,,se umbla cu faclia de cind lui ca focu-i viata i alunga salbaticiunile...". Probabil ca| origine ea i un mijloc de transmitere a unui mesaj vale in alta, dintr-un munte in altul. Intregul sat asista la acest spectacol. Dupa ce a arl faclia este adusa acasa $i preluata de mama sau bunica infipta in gradina de legume sau in ,,holda de porumb In unele sate de pe cursul superior al Vijeului se obi:
OHIO JURISTIC AL JUDEJULUI

.1 la intersec^ia uli^elor sa se faca foe, peste care i ' i n n i " s,i ,,cocoane" in semn de purificare. jr.ona joasa a Maramure?ului se mai pastreaza obii iinoscut sub numele de ,,cununa griului". Este mariu-1 terminatul secerijului, cind fetele seceratoare o cununa din spice de griu, purtata de una din ai frumoase fete. Alaiul se deplaseaza prin sat I'emeile ies in intimpinarea lor cu galeata cu apa, n c l u le. Alaiul se oprejte apoi la casa gospodarului i icrminat primul recoltatul griului, unde se va in-recerea. Cununa se pastreaza pina toamna, cind ma griul, fiind acoperita sub ultima brazda. \ l i c sint obiceiurile legate de momentele esen{iale din ninuiui. ' d, pe valea Izei este cunoscuta vbotejunea" (bote(lilului), la care in unele sate participa doar femeile. ' i v i i a rudele, vecinele, prietenele. Nici tatal copilului .ic admis. Femeile se in tree in urari adresate noului 'ii, petrec cum numai ele s,tiu, joaca ,,horea femeilor" 'mi.]Citeva versuri sint semnificative: ,,Asa-i rindu-n botejune Nevestele sa se-adune, Sa se-adune, sa petreaca Voia buna sa ji-o faca. Ca mamele necajesc Pina pruncii mari ii cresc. Ca barbatu-i ca cucu, Se duce-n lume la coasa, Grija casii-n cap f-o lasd, Si se-ntoarce la lasare Pa cind \i coconu mare"... i $i alte asemenea obiceiuri, ,,botejunea" este o create lica spontana, unde cintecul, poezia populara, jocul icuria se revarsa ca un torent, subliniind momentul i il al venirii pe lume al noului nascut. , nitre cele mai grandioase manifestari populare este .',ur nuntaj, **It'm'ionam citeva momente pregatitoare mai semnifi*'C. Cele doua familii vizate se viziteaza reciproc. Se r.c ,,pe vazute", sau ,,pa ospa^". Primul care face r.tli vizita este feciorul cu parinui lui. Se stabilejte i logodnei, care are loc acasa la fata. Cu acest prilej, 'D/entantul mirelui spune:
35

,,5ara buna, gazdd mare, Rogu-te de ascultare, Tinaru nost' imparat Dimineafa s-o sculat, In patru zari o sunat, Oaste mare-o adunat $i la drum a apucat, Pin-aid la dumneavoastra Sa caute sa gdseascd C-o auzit in lume Este-o floare falna, fara nume O floare mindra fi aleasa Care se afla la dumneavoastra in casa Si-am zinit s-o smulgem din rdddcind S-o ducem la-mparat in yrudind. N-o smulgem sa vestejeasca Ci mai mindru ca sa creasca, Mai frumos sa infloreascd, , Sa se inmulfeasca, Coconi so, creasca Si la mulfi ani sa tr&iasca . . ." Tatal miresei raspunde: ,,Nu ftim ce flori cautafi dumneavoastra Poate din acelea din fereastrd. Noi avem flori uscate sub grindd Potroacd ?i romanifd sub Undo. Sau pa asta so. v-o dam?" Reprezentantul mirelui spune: ,,Da, pa aiasta o caut&m Ne-o daft, ori o lu&m?"

miiliciale si naturale. In jurul gitului se poarta zgarirgele de coral (,,corai"), astazi intilnit din ce in ui i.n. . 1 1 . 1 premergatoare nunp'i se pregateste un obiect i.i de certa valoare artistica ,,steagul". Cusutul (M|HI (onstituie o adevarata ceremonie ?i este realizat i i K - ' i iii prezenta fetelor, feciorilor, care cinta si I M | sc face dintr-o bita de 1,5 m, ornamentat, inU i , dc el se leaga panglici multicolore, naframe cololluri, verdea^a, clopo^ei. Virful, in forma de suli^a, turii. M i l l moment premergator nunp'i este eel numit i c se desfasoara concomitent la casa mirelui si a IV mese sint suprapusi din loc in loc cite trei coi . Irumos impodobrfi, cu tot felul de elemente floniorfe, impletite din aluat. Mirele sau mireasa se .idrafi de nasi sau rudenii in fruntea mesei. Stetimpul joaca steagul. Un moment solemn este .1 |i i i.irilor, cind se spune:
,,Ne-om ruga la dumneavoastra Dragi parinfi si frafi ?i la toil cei adunafi Ca pe fiul dumneavoastra sa-l iertafi, Ca nu este fiu in lume sa creased $1 la paring sa nu gre$easca..."

i plecarea la cununie, care se face separat. i din alaiul mirelui, avind in mina sticle cu {uica, uiga:
,,/eyi mireasa pinti-n prag Sa-fl vezi mirele sub steag Cum ii scutura steagu $i-i cinta ceterasu. Mai mire ?{ mai firtate Multe fete-s sup&rate ('a r&min nemaritate. Las' ca le-om marita noi Ctnd vor fi pastile joi..."

Ajung la invoiala. Ceterasii cinta, cei prezenti se as! la masa, maninca s.i beau, voia buna si veselia ii cuprirj pe top. Se poarta discutii asupra datei nuntii, se stabilJ nanasii, bucatareasa (,,cotelnica"). In duminica ce precede nunta, mireasa poarta cunij pe cap, plimbindu-se prin sat, ceea ce inseamna invita la nunta. De asemenea, mirele, insopt de 2 stegrai, plimba in acelasi scop. Cununa se pregateste cu multa migala dintr-un rial tare acoperit cu o jesatura de lina sau bumbac, m dobit cu multe margele, flori, verdeaja, oglinzi. Gateala capului miresei cere multa indemmare. I spate se impletesc doua cozi, in care se prind panglil
nuiri TI IP"" -

1 1 cununie nuntasii se unesc intr-un singur alai si se i M spre locul unde este pregatita nunta. Aici ii iniiii batrin care arunca griu peste ei ?i spune:
,,Noroc, noroc sa avefi file boabe de griu atifta ani fericifi
MIUKI;,

satraifi
37

GHID TURISTIC AL JUDEJULUI

$i coconi mart fi sS.nato?i sa dobindifi HoldS. mare fi deasa Noroc fi pace in casa Griu frumos ca la cimpie, ?i in casa bucurie. Iar acum intrafi in cast! $i va asezafi la masa "

So ma due printre nunta$i, Mireasa s-o ttrguiesc. Mie bani de nu mi-H da Dupa masa ptttefi sta Mireasa nw-fi capata ..."

i in r,ul rascumpara mireasa, iar fata incheie:

,,Cu banli de la nanas Mi-oi cump&ra pudaraj, Cu nanasul m-oi iubi Nana$a nimic n-a sti".

Dupa ce nuntasii se asaza la masa ,,steagul" este a jat pe );ruda", iar in unele cazuri, la sfirs.itul nuntii m il rupe.
Mesenii se veselesc, iar strigaturile adresate mirelui, resii si nanasilor nu contenesc. Asa, spre exemplu: ,,Dragu-mi unde-am zinit Cu cine m-am intilnit. Dragu-mi la veselie Cu oameni de omenie. S& traiasca mireasa de la ea e dragostea Sa traia' fi mirele De la el e binele ..."

Veselia este molipsitoare. Se maninca, se bea, se ,,gioaj apoi se prezinta cadourile. Spre mijlocul noptii urmd ,,giocul miresii", cind fiecaruia i se cinta jocul preferJ se prezinta cadourile. Dupa acest moment sosesc socacitele (,,cotelnica"B gaina gatita In fata nanajilor spunind versuri hazlii:
aaceti-mi loc ceterasi Sa ma due citilinas Cu gaina la n&naf. S&raca gaina me' R&u imi pare dupa ie C& mi casa-ntr-o costifti $i-am hranit-o cu pomnifa, S-o mincat malai din sita, Si-o ramas necocosita ..."

Mireasa intre timp dispare. Nanayul promite o i rasplata pentru eel ce va gasi mireasa. Smt aduse pe I doua femei acoperite pe cap, dar acestea sint o fetitj respectiv, o baba. Dinspre usa se aude vocea unei fete:
,,Facefi-mi c&rarea mare C& eu zin din departure, Facefi-mi loc cetera$i
GHID TURISTIC AL JUDEJULUI

' H I M miezul nop^ii are loc ..imbaltuitul" miresii. Cu i ic ridicata de pe cap, i se pune ,,bal{ul", peste care . i - i cununa. Momentul marcheaza iesirea din nndul ||or si intrarea in rmdul nevestelor. Se cmtS ,,horea li", plina de jale si melancolie. Apoi petrecerea coni i |iina in jurul prinzului. I I i o regmne la alta s.i chiar de la o localitate la aha inHY.istreaza elemente noi, dar in general momentele lin i|i.ilc descrise sint respectate in intregul Maramure? In u in jude^ele limitrofe. In Maramuresul propriu-zis ie re^inut si mpmentul prestarii juramintului de de catre miri, fapt care aminteste de contractul Ie casatorie, obicei care se pastreaza, dupa toate ! il'ilitavile, doar aici. 1 cabile sint ?i unele datini i obiceiuri legate de i l e de iarna. In Maramures, majoritatea colindelor '' I n c, fiind asemanatoare cu doinele, baladele, cirrtei- |Hi|Hilare. Unele exprima veselie, bucurie, optimism.in toate cazurile acestea sint scurte istorioare din uncnilor de la munte, care povestesc scene sau inll|il>ui de vmatoare. O parte sint variante ale Miori^ei, Irci pacurarei", ,,Colinda pacurarului". Altele sint i li uc din balade si legende, sau sint urari de fericire, u in- si belsug. lc-i\u ca fiind una dintre cele mai stravechi ma Mi i artistice populare, jocul maftilor este in acelasi u i ' mi obicei interesant, practical mai cu seama pe 1 l.-.i, Mara, Cosau ^i Vi^eu, dar este prezent i in " I -''iielor etnografice, el insopnd celelalte obiceiuri i Masca imita un cap de animal capra, oaie MC elemente ornamentale, panglici, ciucuri etc., o reminiscen^a A unei mitologii agro-pastorale. M i i u i i de majti, unii colindatori fac pe ,,dracii", pur1 |ic cap a$a-numitele j.cu^me de draci", ce au rolul
39

^
fata-n fata. Unii intreaba iar al trecute raspund in fap-

mcnp'nerii ordinei in timpul desfasurarii jocului sau speria pe copif. Aceste cusme sint ni$te caciuli uria$e, pe~uTneri, avind orificii in dreptul gurii ?i ochilor, ia rest urechi de iepure, coarne de berbec, o imiiap'e ghioasa la nas, o limba lunga, fiecare element al avind o anumita semnificatie. Astfel, coarnele insea putere demonica, limba indecenta etc. yDracii" imbraca de obicei un. cojoc inters pe dosj sint echipati in negru, dar cit mai caraghios. In orice) acest soi de ,,draci" nu mai este intilnit in alle zone tarir. Un spectacol unic, de o rara frumuset.e, din care nuj sesc aceste elemente, sau dimpotriva sint elementele dau culoare, poate fi urmarit la sfirs.itul fiecarui ajj Sighetu Marmat'ei, unde se desfasoara ,,Festivalul de tini si obiceiuri laice de iarna", manifestare ce a de de mult granitele judepilui. ^ Interesant si spectaculos este si ajocul caprei" pracl In toate zonele Maramure$ului, cu" deosebiri neesenp dintr-o parte in alta. Obicei frecvent este si plugusornl, cunoscut in nord-e^ jude^ului sub numele de ,,buhai", ceea ce in limbaj lo inseamna laur, bour, avind la origine bourul salbatic zimbrul, animal care popula odinioara padurile noa s.i simbolizeaza puterea $i virilitatea. In unele sate de pe valea Viseului se mai praciica obicei cu semnificatii de ordin moralizator. Un grup tineri pregatcsc o lelegu^a de plug impodobita, pe pun doua perechi de desagi, una simbolizind faptele bu alta faptele urite ale satenilor. Grupul astfel organj strabate satul, oprindu-se pe la gospodarii care au incalj normele de cunviepiire sociala, sau ale bunei cuviinte, menindu-se aceste fapte. intre timp o parte dintre feel p'n u^a pentru ca gospodarul critical sa nu poata I afara. In incheiere i se ureaza indreptare iar grupulj retrage izbucnind in ris. Nu sint ornis.! nici gospodarii harhici care s-au evic tiat prin faptele lor in timpul anului, constituind un del pentru ceilalti, aducindu-li-se multumiri din par obstei si urindu-li-se tericire, sanatale si mull spor in no an ce vine. Un alt obicei asemanator cu eel precedent este garea peste sat", practical in noaplea de Anul Nou. In unele sale situate la altiiudini mai mari se consiit doua grupuri de ieciori care ies pc doua dealuri ale s<|
GHID JURISTIC AL JUDEJULUI

se aduna fe- -

i stimulata creapa populara.

adevarata desfatare obiceiuri

in

lur folcloric nu" - - obicei traditional de primavara, prin care se, I'lloijte primul t&ran care a ieit la arat prima dea lunii mai. M I , |,u ui" festivalul cintecului i dansului din ,,Tara Chioail" luna iunie. .ilnl Izvoare" in prima jumatata a lunii iulie. ui - festivalul cintecului, portului 51 dansului popular illn ,,Tara LSpu^ului" luna iunie. lii Prislop" festival folcloric interjude^ean cu partinca jude^elor Bistrita-Nasaud, Suceava ?i Maramure? 'oua duminica din luna august, mi baimSreanS" festival folcloric jvide^ean luna III lombrie. il"l de datini si obiceiuri laice de iarna de la Sighetu Mm-matiei" sfirsitul lunii decembrie.

Profil economic

Daca in urma cu trei decenii judetul Maramures a^ o economic cu un pronuntat caracter agrar, astazi situa s-a schimbat radical, locul primordial fiind detinut de dustrie. Au fost create peste 50 de intreprinderi industrij si cooperatiste, dintre care 34 de subordonare republicail iar alte zeci de intreprinderi au fost largite si modernizal Industria miniera, metalurgia neferoasa si de prelucri( a lemnului, ramuri traditionale pentru aceste meleagu au luat un puternic avint. Dotarea tehnica asigura rad ridicat de mecanizare si automatizare a operatiunilo| n anul 1979, in noimai 12 zile s-a extras minereul valent intregului an 1938. Transportul in galerii este cc plet mecanizat. Alaturi de acestea a aparut si industtj constructoare de masini, ramura noua pentru judetul ramures. In acelasi timp s-au dezvoltat si ramurile dustriei usoare si locale. Printre unitaple de acest profil pot cita: Maratex" si MFabrica de confecni Baia Ma Unitatea, Parplast Sighetu Marmatiei, Topitoria in Ulmeni s.a. Centrala minereurilor $i metalurgiei neferoase (C.M.M.I din Baia Mare, cea mai mare unitate de acest fel din exporta produsele ei in 16 tari, iar Intreprinderea r lurgica de metale neferoase (I.M.M.N.) asigura circa 4C din productia narionala de metale neferoase. Alte unitati industriale puternice sint: Flotatia centr de preparare a minereurilor, unitate reprezentativa pen intregul sector minier din tara, Exploatarea de prepar^ Sasar, Intreprinderea mecanica de mas.ini ^i utilaj mir (I.M.M.U.M.), Uzina de utilaj minier si reparafl (U.U.M.R.) etc. Utilajele produse de Intreprinderea r canica de masini si utilaj minier sint bine apreciate atit tara, cit si in peste 25 de state din Europa, Africa Asia. Dezvoltarea acestor intreprinderi prelucratoare s; constructoare de masini a dus, in mod firesc, la dezvoltare
OHIO JURISTIC AL JUDETULUI

i Mm sus^mut a exploatarilor miniere de la Herja, 11 mi, BaiaSprie, Cavnic, Bor^a, Baku;, care ^i-au procesul de produc^ie i ?i-au imbunatatjit con'! nuinca in subteran, durata schimbului de lucru 'ri reducindu-se la 6 ore. tun din urma cercetarea s,tvin^ifica 51 proiectarea in nctalurgie s-au dezvoltat; la Baia Mare s-a un n i smut de interes national, invai;amintul supe.ivind reale perspective. i i r intreprinderile cu pondere importanta in eco''Uilui se numara i Combinatul de prelucrare a l i n , r.ibrica MUnitatea" din Sighetu Marmatiei, Ini ..Maratex" din Baia Mare, precum s,i cele i i ' i de unitati ale in dustriei locale maramure^ene I rare: ,,Unirea", nMogo^a", Progresul" din Baia igheteana" din Sighetu Marmauei ?.a. " i u n l . aceasta bogatie insemnata a Maramureului, i'1'i.uat s,i prelucrat dupa cele mai noi tehnologii. ml de prelucrare a lemnului din Sighetu Marii cele trei platforme, opt fabric! de mobila, trei , <loua de P.A.L., una de placaj s,i una de furnire ' i printre cele mai mari unitau de profil din ^ara. lit i-li-1 combinatului sint livrate in peste 30 de ^ari i Mi conjanentele, exportul acestei unitat.i reprezenK- 40/0 din exportul total al jude^ului. v t m l tn vedere Prograrnul de masuri pentru conserfi dezvoltarea fondului forestier in perioada ~2010, precum s,i faptul ca padurea ocupa _42,4J>/o il.\t,a jude^ului, s-au intreprins o serie de acnuni 1 '.ire pentru plantarea cu specii corespunzatoare a K I I . . I uprafevelor improprii agriculturii pentru a asii H-erea padurilor ?i protec^ia mediului inconjurai i i n a perioada au fost puse in funafiune noi obiecI'.triale ca: Intreprinderea mecanka Sighetu K-i, Fabrica de mobila Vis,eu de Sus, Fabrica de n. I.M.U.A.S., Faimar Baia Mare, Fabrica de preCIIP A laptelul din Tirgu Lapu?, a fost pus in valoare n\1 de la RoataCavnic s.a. nicinalul anterior, produc\ia_industriala globala a IH tit in iudei; intr-un rltm mediu anual de 9,5%>, ritm i prcvederilor ininale ale planului. In perioada l')77 industria jude^ului a cunoscut o dezvoltare ii.i, ritmul mediu anual fiind de aproape 10%
43
IAMURE?

fa^a de anul 1950. Productja globala mdustriala a 1979 este de 13 ori mai mare fata de 1950. Odata c\ portantele acumulari cantitative se inregistreaza In vreme si fnsemnate schimbari calitative. Valoarea productiei globale industrial in anul : depasit 15 miliarde lei, fapt care inscrie judet.ul mure? printre judet,ele care au indeplinit mai devremj cina stabilita de conducerea de partid, ca pina In J fiecare jude; sa obuna o producue anuala mai ma| 10 miliarde lei. Unitaple economice din jude^ ac^ioneaza cu pef renta pentru aplicarea masurilor stabilite in acuune reducere a consumurilor de materiale si materii pj Au fost luate masuri in vederea accelerarii procd de introducere a progresului tehnic, asimilarea de i produse, a tehnologiilor de virf, In scopul modern? productiei i cre$terii productivitatii muncii. Astfel, ir tivitatea din subteran se va extinde perfora r ea gauriloj mina cu instalat,ii mobile; se va trece la experimentare omologarea prototipurilor de utilaje executate la U.U.I Baia Mare. Judet,ul Maramures si-a onorat angajamentul de a !iza cincinalul 19711975 inainte de termen, situindij printre primele judete din tara care au Indeplinit prSj derile cincinalului, motiv pentru care i s-a conferit ot ** nul ,,Steaua Republicii Socialiste Romania" clasa a Ritmuri noi cunoaste industria judet,ului Maramure$| actualul cincinal. Din fondurile de investi^ii, in val de aproape 12 miliarde lei peste 50% sint destinate ir triei, baza tehnico-materiala a acesteia fiind dezvoltata^ 30 de noi canacitati de productje. De asemenea, o dezvoltare ascendenta a cunoscut I agricultura, sectorul zootehnic si pomicultura, ramuri dinonale, beneficiind de condiui naturale deosebit de vorabile. Aproape jumatate din suprafat,a totala a jud< (49,1%) reprezinta teren agricol (305 100 ha), din mai bine de 2/3 se afla in folosinta unitatilor cooper-aril sau agricole de stat. Pentru culturile agricole este ! tata o suprafa^a de 65% din intreaga suprafat.a am ; Insemnate suprafete smt ocupate de pasuni, finete si I',
OHIO JURISTIC AL JUDEJULUI

(.onaiiuiiiM astfel juste^ea orientarii pentru dezscctoarelor de cretere a animalelor 51 a pomiculI'M Mare s-a creat Sta^iunea de cercetare i proMinicola, insemnat factor de promovare a ^tiin^ei inaintate. Se ac^ioneaza pentru infun^area uoor noi MI intensive ^i superintensive. construit s.i complexe de tip industrial, care aplica K,ii avansate de cres.tere i ingra^are a animalelor 51 r, pentru sporirea productiei de carne, lapte, oua, . l i Complexul avicol ?i abatorul de pasari din Baia K ire rasele de vaci cu inalta productivitate ob^inute uirca ,,bruna de Maramures." apreciata s.i in V

ul, la Sighetu Marma^iei se organizeaza tradi^ionala V i\ie-tirg, cu cele mai valoroase exemplare din rasa livii. Au fost asigurate toate condi^iile pentru ca mmcs,ul sa devina un important furnizor de animalc .uila 51 pentru alte jude\e din ^ara. In aceasta direcii i'ol deosebit re vine Sta^iunii de cercetari zootehnice in'ieui Marmapei. Ca obiecdve prioritare sint formai ' i c.idrul rasei brune de Maramures. a unui tip pro11 un potential genetic de 6 000 litri lapte pe an i i i de vaca fara coarne, cu insus.iri superioare priiducpa de carne. lurajera pentru sectorul zootehnic este asigurata culturile plantelor de nutret,, cit mai ales de pai 1'ine^ele abundente. .ritoriul jude^ului fiin^eaza un numar de 106 cose agricole de productie, trei intreprinderi agricole cu 13 ferme, trei asocia^ii intercooperatiste cu prolehnic, 12 stafiuni de mecanizare a agriculturii cu 300 tractoare fizice, peste 200 combine de recoltare i n .iselor s,.a. id hnportante s-au investit in vederea mecanizarii 51 .irii pentru combaterea daunatorilor, efectuarea lucrari de iriga^ii, desecari s.i combatere a eroziunii
i. loarea ? -. ,- A 16,5 miliarde lei m - - - - . ou un ritm mediu anual de 13,3/..

TRANSPORTURILE, TELECOMUNICATIILE, COMERTUL Goncoinitent cu dezvoltarea economic! $i social-fl rala, o sustfnuta evolupe au inregistrat $i transport comer^ul, precum s.i celelalte domenii de activitate ce tribuie la ridicarea gradului de civilizatie. Reteaua de comunicatii a fost asigurata cu mijloaca derne de transport s.i telecomunicaui, prin imbunat substanriala a bazei materiale. Este inca vie in amintirea noastra activitatea c jantierul national de munca patriotica al tineretului Salva Vis.eu, primul jantier de munca patriotica, undd gadieni au inscris o pagina de glorie in istoria judd nostru $i a tarii, prin construirea caii ferate Vis.e| JosSalva, peste pasul Setref, care leaga partea de Maramurejului de magistralele de fier ale patriei. Reteaua feroviara de 232 km asigura o densitatj 37 km cale ferata/1 000 km2. In perspectiva va fi di linia ferata de mare trafic Baia MareDej. Lungimea totala a drumurilor publice este de 1 5ll din care oca 650 km dmumuri miode;r>niza>te. Traseul mai cunoscut leaga centrul de jude^: de Tara Marafl $ului prin Pasul Gutii, cu cei 19 km de serpentine, sector fiind socotit unul din cele mai pitores.ti din \a Maramuresul se leaga de judetele limitrofe $i cel regiuni ale ;arii prin 10 cai rutiere. Investi^ii imporj vor asigura, in perspectiva imediata, introducerea in I Mare a transporturilor containerizate a minereuriloa feroase. Transportul de marfuri este asigurat astazi de un nu de peste 3 000 de autocamioane, iar eel interurban de latori de peste 500 de autobuze. In ceea ce prive$te tj portul urban de calatori, acesta este asigurat de ap 200 de autobuze moderne, printre care $i autobuze culate de mare capacitate $i confort sporit, echipaj radiotelefoane. Modernul aeroport din apropierea localitapi Ta gherau? reprezinta poarta aeriana a judetului, care legatura rapida cu Capitala. O importanta cre?tere inregistreaza telecomunical Cele trei centrale telefonice automate servesc peste postiiri telefonice. Baia Mare si Sighetu Mainmatiei aj ooneotate la re^eaua telefonica intenurbana automaita. Jude^ul Maramure? dispune de mai multe relee d viziune (ex. Mogoja, Varatec), care asigura o
OHIO TURISTIC AL JUDEJULUI

c ,i programelor. Numarul abonamentelor la televinipie de 62 000. onpa 51 dezvoltarea fara precedent a comert. In prezent, in jude^ funcponeaza peste 600 comerciale. In structura marfurilor vindute cea mai mare pondere o au cele de lolosin^a iir. i i . i , fiind expresia gradului inalt de civili/ape a luic.cuilor. Pe toate traseele turistice intilnim numei i i i i i . n i ale cooperapei de consum, care asigura caHl'urmatii turistice s.i alte servicii utile. / A I/VMINTUL, CULTURA 1 ARTA i n l h . i t i v e sint rezultatele ob^inute in domcniul ini i i i i i l u i . A fost largita re^eaua jcolilor de toate grai .HI .Teat laboratoare, ateliere, cabinete tehnice, rea>as.i msemnati pe linia legarii inva^ammtului xliii \i;. M.II ul ?colilor generale (cl. IIV) se ridica la 121, il '..i-olilor generale de 8 ^i 10 ani la 202. In jude; / i M de licee de specialitate, din care 14 indusoli profesionale ^i 4 $coli ajutatoare. Peste idre didactice asigura o pregatire temeinica i 150 000 de elevi cuprins,i in procesul de invaI ic de re^inut dezvoltarea fara precedent a liceei.ilitate, in strinsa corela^ie cu nevoile econo locale. Il n i Mare functioneaza Institutul de inva^ammt sucuprinde Facultatea de inva^amint tehnic cu 1 n n no, electromecanica tehnologica, metalurgie nefeructii civile, industriale, agricole ?i Facultatea iil-immt pedagogic cu sec^iile romana-engleza, ro/.a, s,tiin^e naturale s,i agricole. Pina in prel i i . i i m t u l de invatamint superior raimarean a dat fttr 3 500 de absolventi. lir.ioasa activitate se desfaoara in cele aproximaiitu;ii de cultura i arta. Printre cele mai prelitupi de cultura din jude{ sint: Teatrul dra'ul judetean, Muzeul etnografic din Sighetu Biblioteca jude^eana, Complexul astronomic nsamblul de cintece s,i dansuri .a. |udrt .ipare cotidianul local ,,Pentru socialism" ?i h i i . i l n l ..Banyavideki Faklya". i i i i i n i - > u l isi leaga numele de brigada $tiintifica s.i l i I cultural forme atragatoare d raspindire a
47

cunos.tm{elor stiintlfke, politice, de cultura $i arta caror act de nas,tere a fost semnat aici. Leagan al unor valoroase traditii folclorice i d^ populara, Maramurejul a obpnut frecvent locuri ta$e pe tara, in intrecerile care antreneaza cele mai forma^ii artistice de amatori. Ampla manifestare educativa, politico-ideologica, tural-artistica, Festivalul national BCintarea Rom constituie prilejul eel mai fecund pentru manifestarea tilaterala a spiritualitatii $i creativitatii maselor pojp contribuind la sporirea aportului geniului creator porului roma'n la patrimoniul cultural national $i sal. La prima editle au participat 2 100 de formapS prinzind un numar de 35 000 de artis.ti amatori rnai rejeni. Cele 29 de premii obtinute la etapa republl confirma valoarea artistica ?i interpretativa .ridicati formaviilor maramureene, cucerind un loc frunta^ La edi^ia din 1979 au participat 2 700 de formapi tistice, cuprinzind 46 000 de interpret! ji creatori de t categoriile. Cu aceasta ocazie s-au ob^inut peste 100 premii si men^iuni. De o deosebita popularitate se bucura festivalurile clorice ,,Hora la Prislop", MTinjaua", Pestivalui datini si obiceiuri lake de iarna", care sint pi date de o serie de manifestari politice $i cultural-ed tive de masa. Activitatea cu filmul se desfas.oara in cele 137 de i ta^i cinematografke. Pe plaiurile maramurejene, in ultimii 30 de ani s-a fa$urat o ampla mijcare de create plastica, care inmai' cheaza astazi eforturile a zeci de artis,ti plastici, in ril 1 carora il intilnim pe regretatul artist al poporului, sc" torul Vida Gheza. Prezen^i in mijlocul oamenilor cu expozitii i sfaturi in cadrul diferitelor manifestari, artis.tii plastici marj' reseni i?i fac tot mai sim^ita prezen^a in amplul procc. culturalizare a maselor.

Miiiiicipiul Eaia Mare

Baia Mare, din care djrec^ie a . 1U u-eeasi incintatoare pan succesiune de : protejata in p.artea norica de o retvana ^^ /.naguri vulcamcc ceca ce 1 < Q t^sca'pozHie. .In ' , ,,,|, ,|c castan comesubil 1 u p Magura. po-unte ce formeaw m)> cu Mureaul, Dealul Flonlor, 8 ;ntins spre mai este

, , l l i m r n construitt

d^

llurpolmco-adrnmistrau onei industrials cu cojun '.';,,.; -,a munkjpiului este de . |? 6 1980), iar impreuna cu 1 , I M 895 de locuitori.

locmton

odarire si

,,e,

,'" , l u l estf cunoscut m ,,,, dacilor liberi; ei au

l1

baimarean ^ mca a
Uul

49

M.UIII

impotnva regeJui.

nndur

' araiata

de

pedep

vifr, sistemul de aparare al orasului construit <lc Icmn si pamint s-a dovedit a fi necorespun.ilc', ca aici se gasea monetaria si camara regala. j V i l u i , azi centrul vechi, a inceput sa primeasca i.il.i inca din acea vreme, fiind secole de-a nnCOtnercial si administraiiv. iclayiile dintre moldoveni si regele Matei CorI hlliumatayesc; drept urmare a impacarii, $tefan eel "iir)ie in dar doua cetap transilvanene, Cetatea i.uea de Balta. Legaturile cultural-spirituale cu i i in i s-au menfinut, in continuare, fara intrerupere. M . I i c a schimbarilor dese de proprietari si a ocui . ' i l u i de catre turci, austrieci sau tatari, perioadele nAre si dezvoltare social-politica si economica a Mlin .in .ilternat in secolele urmatoare. i . ,i cxtins insa si peste zidurile lui, unde locuiau n . i i ..n.id, care nu aveau destula avere pentru a-si E| drcptul de cetateni ai ora$ului, sau care sa intre ca |im in vreo bresla. Aici stateau minerii care munceau Illlirlr din Valea Rosie, Dcalul" Crucii, Barfa ?.a. v.ida a dezvoltarii unor mestesuguri, intre secolele V I I , la Baia Mare se constituie o serie de bresle, ' i .ue Bresla croitorilor, atestata documentar in , .1 lost desfiin^ata abia in 1872, cind se formeaza iliHi.i industrials a croitorilor. Bresla macelarilor i n urma neacceptarii de catre magistratul orasului preturi fixate pentru carn,e, hotaraste sistarea taieuiimale. Aceasta este considerata prima forma de |Vii u unor mes.tesugari din Transilvania. In a doua < a secolului al XVI-lea se constituie breslele olailiacarilor, cizmarilor, iar in secolul al XVII-lea ,Uf i urelarilor, fierarilor, timplarilor s.a. lirsitul secolului al XVII-lea si inceputul secolului S \ 111-lea, in jurul Bail Mari isi face aparitia repute tul n In. Pintea Viteazul. Dintr-un document trimis de capi| | | . eiatji Satmarului la 19 septembrie 1699 judelui r,ulni Baia Mare, rezulta ca Pintea a fost prins si inchis Srfiu Mare. Dupa ce este eliberat, Pintea nu renunta la u-ganizeaza noi atacuri asupra cetatii Baia Mare, ml i.ipus in timpul unui asemenea asalt, fapt consemnat I'liinentar in protocolul de sedinta al magistratului, in la dc 14 august 1703. Ocuitorii orasului Baia Mare, ca si ai intregului MaraIfe?, au fost mereu prezenti in lupta pentru dreptate
MAKAMURE

rubric AI JUOETULUI
51

sociala, libertate, egalitate, alaturi de populapa din Transilvaniei. In anul 1789 la Baia Mare functiona o Casa de ajj fratesc, ceea ce reprezenta o forma de organizare a * rilor. Muncitorii mineri au luat pane $i la revolupia 1848 din 'Iransilvania, multi dintre participant fund concediati. In anul 1863 la Baia Mare ia fiinta prima scoalaj niera. La 6 iulie 1884 se da in folosmta lima de ^Jerata ce leaga Baia Mare de Satu Mare, iar in 1889*1 care lace iegatura cu Dejul. In a doua jumatate a secolului al XlX-lea Baia contmua sa. se dezvolte pe caiea capitalists. Se intensj procesul de jeluire a bogatiilor subterane. Odata cu dezvoitarea capitalismului create ni muncitorilor mineri cu o pregatire profesionala $i polj corespunzatoare, care, inteiegmd treptat rnemrea lor nca, vor acjiona pentru obt-inerea de revendicari mice si politice. La inceputul secolului XX se creeaza societati mmie aur pe actiuni cum sint: Societatea mimera ,,Auru Valea Borcutului, Coroana de aur'Nistru, JL>oa ajuta"iiarfa s,.a., aparpnmd Societajii anomme irar sau unor particular!. $i viava spirituals incepe sa se manifesto ca mai mil frecvenva. Astfel, ca un evemment insemnat in viata turai-artisuca a ora$ului a lost crearea Colomei uc tura" in anul 1896 de catre simion CorDu; no^ In anul 1903, la Baia Mare se {me Adunarea generi| a Asociatiei pentru literatura romana $1 cuitura popori roman din Iransilvania (Astra) la care part.cipa, pe ill reprezentan^i dm i'ransiivama, Maramures, lianat, q maturgul Al. Davilla 51 Leon 5! Aiexanuru unica. aceasta ocazie se editeaza trei numere dm .foaia ASTRA". Odata cu Unirea Transilvaniei cu Romania (1918) tod proprietatile apartinind Direcpei Minelor (.care s-a cil in a doua jumatate a sec. XIX) tree in posesia roman. Adincirea exploatarii capitaliste a generat o serie de mij cari democrat-revoluponare ale minerilor i ale alter ca gorii de muncitori din bazinul baimarean, care vizau imbv nata^irea situatiei maselor muncitoare, largirea drepturilu i libertatilor democratice.
GHID JURISTIC AL JUDET.ULUI

da aceasta, minerii lucrau cite 1516 ore in lisite si nearmate. Cit despre drepturile lor in Hirilor nici nu putea fi vorba. In galeriile intucasele insalubre, in crunta exploatare, in atliirsita de suferini;a a acestui bazin minier, rare in ce mai des revolta truditorilor. Epidemiile malarie, varsat, febra tifoida faceau multe .'ifica miscarile de protest, demon stratnle, gre1, in 1890 are loc la Baia Mare s,i in alte localiilcu sarbatorirea zilei de 1 Mai, iar m 1891, la . s-a desfasurat o greva generala a minerilor i satisfacerea unor revendicari. tntre 1904 si 1 ic grevele feroviarilor de aici si ale minerilor de Uosie. Situatfa minerilor se menune in continuare Innta devine din ce in ce mai organizata. mbrie 1920 muncitorii mineri din Baia Mare si a- hotarasc sa adere la greva generala 51 isi aleg irin care transmit Direcnei generale revendicatile (rearea Partidului Comunist Roman, la 8 mai ' toate ret>resiunile intreprinse de autoritatile bur>'iieresti, la Baia Mare $i in alte localitafi se cre.m'zatii ale P.C.R. care vor conduce, in anii uruiscarile democrat-revolutionare. tn acest sens not ic: demonstrative de 1 Mai din anii 1925, 1926, ' < 6 ; grevele si demonstra^iile de la Heria (1930), Me manifestari antifasciste, antirazboinice de la ''39 $i multe altele. itorii si comuni$tii baimareni au luat atitudine va odiosului Dictat de la Viena din 30 august , a dus o lupta hotarha impotriva politicii discri- A ii, nationaliste a guvernului horthyst. tn perioada 1944 au fost organizate multe greve, demonstrani, si miscari de partizani. icerile revolu^ionare petrecute dupa 23 August 1944 1 imbat radical infa^area ora^ului. Prin nauonaliprincipalelor mijloace de productie se creeaza conntru trecerea la industrializarea socialista. locnl atelierelor s,i intreprinderilor slab utilate si-au .iparitia intreprinderi industriale moderne cu o pon I'nsemnata in productia nauonala de metale nefesi rnrp Baiajyfarp a._da.venlLastfeLeel mai important^ i al mingrjtului neferos ?I al metalurgiei neferoase
53

in \.irS.

ale orasului sCj _. ^ metalurgiei nef| .._. mare imitate din acest fel din --t^iuuerea metalurgica de metale neferoase (I.M.I de mai multe ori intreprindere fruntasa pe ramura; j prinderea mecanica de masini si utilaj minfer (I.M.M.ll Uzina de utilaj minier si reparani (U.U.M.R.); MARAj Intreprinderea mecanica de reparatii auto, utilaj transport (I.M.R.A.U.T.) .s.a. In cincinalul actual au fost create noi objective mice in municipiul Baia Mare. Astfel, se pot aminti: brica de confectii, Intreprinderea de masini-unelte, si accesorii (I.M.U.A.S.), o fabrica de faianta, o intrej dere integrata de tesaturi tip 7n, o fabrica de mobila Sub aspect edilitar-gospodaresc s-au inreeistrat su< dintre cele mai concludente. In ultimele dnua decenii ( creat cartiere noi cum sint: ,,Progresul", ..RepubhV ,,Sasar", MDecebal", ^jTraian", ,,Bogdan Voda", car " sumeaza cca 16 000 de apartamenre.

Succese remar-cabile s-au obtinut in domeniul in mmtului si culturii. Din anul 1961 s-a creat Instituti invafamint superior cu mai multe facultati. In munfi exista peste 30 de scoli generale, 8 licee de specialitai scoli profesionale. O dezvoltare importanta au cunc Muzeul fudefean, Biblioteca jude^eana, cinematografia, Una din marile realizari pe linia ocrotirii sanatati fost realizarea Spitalului judetean cu 1 350 de pa Popoilatia municipiului depajeste 131 000 de I< tori fian. 1980), impreuna cu comunele suburb^n^. ultimii 30 de ani populana a crescut de cca 5 ori.

POPAS IN CENTRUL NOU

Inainte de a vizita Maramuresul cu comorile sale d .arta populara, cu peisajul incintator, propunem un tur d orizont turistice.al orasului pentru a cunoaste principalele obiectil ( *, La punctul de intilnire dintre vechiul si noul ora? I *v afla Piata Gheorghe Gheprghiu-Pej, actualul centru civl Blocurile ce-1 incadreaza, frumusejea magazinelor, armon^
GH/D TURfSTir AL AI JUDEfULUI "-" OHIO TURfSTIC

' .i.cstei zone o nota de distinc^ie. Singura }|li> i n . i i veche dar bine integrata in ansamulul HI al pie^ii este sediul Centralei minereurilor si ncleroase, in fa|a caruia se afla statuia , V i / a v i s e gaseste hotelul-restaurant ,,Bucuresti" .1 I nitina arteziana. Mill ..llucuresti" (cat. I) ofera turistilor condi^ii ire (150 locuri). Restaurantul dispune de 300 in care 220 in salon, iar 80 pe terasa acoperita. |U >i un restaurant cu iinie de autoservire. .ere se afla sediul Oficiului judet.ean de turism, , lie inatematica-fizica nr. 1 si cinematograful cu 800 de locuri. Din fa^a cinematografului, pri| rue atrasa de doua construc{ii masive si moderne, Hinge traversmd podul peste Sasar (riul cu apa ..lieata niciodata oatorita gradului de impuriti( de cultttra a sindicatelor si hotelul ..Carpa^i" me incadrate in complexul arhitectural al cenn.irean. M lie cultura, in ansamblul ei, reprezinta o sinteza in .un specitica zonelor etnografice maramuresene, i i i c de construcpe si decorate locale, proiectul (luil s'nilor arhitecfi Nicolae Porumbescu si Maria niiiibescu. Sala de spectacole are o capacitate de H| KOO de locuri, la care se mai adauga sala de lliilc de 200 de locuri. Alte spa^ii sint destinate penlilrnic cercuri de amatori, sali pentru repeti^ii, bibiio. >.a. ,i distincta se remarca spapile largi, aerate, fa^a| (Ir '.iicla, monumentalitatea lambriajului din lemn al ilc '.pectacole, toate tiind argumente in plus pentru ..ire permanenta a publicului si oaspetilor muniiilm ll.ua Mare. i al mare al lucrarilor de arta plastica Vilva bai1 tp de r.aran" opere ale artistului poporului Vida Uans" si alte lucrari apar^inind lui Iser, precum h. leusite opere plastice ale generate! tinere din re.11 din ^ara contribuie la ridicarea valorii acestei 11 mi i de cultura. l.i i MI i se afla hotelul ^arpa^i" (categ. I) situat pe nl drept al riului Sasar, unitatea cea mai moderna de I lei dial oras. Dispune de 204 locuri cazare si ofera > i i l u i - presta^ii de serviciu suplimentare. -H.ida de la intrare si holul principal poarta decorani i/.ne in marmura. Tavanul holului are doua lambriuri
57

lAMURES

din lemn masiv. Mobilierul simplu dar elegant estj cutat, de ascmenea, din lemn de stejar. In acelaji c cladire se afla barul de zi, care se distinge prin c originala. Salonul mare al restaurantului asigura ! locuri, iar terasa acopcrita din imediata apropiere aj Sasar 125 de locuri. Gel mai important obiectiv turistic din aceasta zon| Palatul politico-administrativ al judepului Maran perla a arhitecturii baimarene, grandioasa realizarel prin elementele arhitectonicc delineate personalitateaj s.ului. Aici se intilnesc o serie de expresii arhaizate, medieval. Pentru construcpe s-a folosit multa piatraj nul atit de specific Maramurejului, precum $i tabll cupru cu patina caracteristica acoperis.urilor altor c \echi din oras. In ansamblul construqiei predominsl mele geometrice, iar acoperis,ul imita forma unor Ca amplasamcnt construc$ia "face legatura intre vechi s.J eel nou. Are patru facade, iar in pariea de est un turn, ell de simbol al oras.ului, o replica in viziune modcq| Turnul Stefan". Foarte reu^ita este sala mare, cu lumina directa, pr s.i holul principal la care plafonul sugereaza o geoc care se recunosc diferite cristale. Galeria de la etajul al Ill-lea aminteste de galeria^ chisa de la fosta monetarie a Baii Mari, fara a o insa. Dealtfel, construcjia, in intregimea sa, nu coj ceva anume, ci, prin impresia de for^a, de masivitat care o degaja, creeaza atmosfera tradiponala a ora transilvanene. Frumuse^ea s,i originalitatea celor ficii, proiectate de arhitecui M. Alifanti, T. Benedek Panaitescu, a dus la conferirea premiului Uniunii arh tilor din Romania .(1970). In fata palatului politico-administrativ se afla ansai sculptural Sfatul batrlnilor" realizat de Vida care sugereaza rolul in;elepciunii in luarea unor deciz intereseaza obs,tea. Vizavi se afla sediul Consiliului popular al mu piului. Ne indreptam pe str. 17 Octombrie (data ce arnin de eliberarea oras/ului in 1944) spre centrul vechi, partea stmga apare Banca de investipi, Banca na^ioi in fa^a careia supraviepie$te un exemplar de arbore e; ocrotit, foarte rar, Koelrettteria paniculata, originar
OHIO TURISTIC AL JUDEJULUI

ni spate este cladirea Posts! Centrale, apoi Cluctului, Militia municipiului, iar pe partea dreapta ' aten^ia o construcpe mai veche, Lkeul Gheor.ii", care a primit acest nume in 1919, data pina ici funcpona un glmnaziu. * so ingusteaza vizibil, dovada ca ne apropiem de uchi al oraului unde vom zabovi pu^in. \S IN CENTRUL VECHI "in'.i de patrulater (150/74 m), vechiul centru ibertaui a inceput sa se contureze inca din vV-lea, dezvoltindu-se treptat in perioada ur'rima menpune documentara este din 1482. CuJL 20 de construe^! vechi. Suferind distrugeri rinduri, datorita unor incendii pustiitoare, actuala dateaza din secolele XVIIXVIII. constructive de aici au fost durate pe fundai elor din secolele anterioare. Intreg ansamblul de din centrul vechi formeaza un complex de arhitecnidievala, declarat monument istork. Inil arhitectural al vechiului centru pastreaza tradiivultarii urbanistice din secolele anterioare 51 constinul din cele mai importante monumente istorke din l'i,i\a veche chiar s.i la inceputul_secolului nostru era mule se organizau tirgurile. " I n C M care domina pia^a pe latura sa vestica, precum > i i MI! din colijul strazii, pe stinga, sint construite la ccolului trecut. Prima, denumita inainte n $tefan" . 't azi hotelul (106 locuri cat. I) i cinematograful ", restaurantul s,i barul, precum 51 Centrul de c a creapei populate s,i a mi^carii artistice de a de a doua construc^ie (azi magazinul Central) irtea sa un exemplar de tisa (Taxus baccata), ar' nlit. 11,ul dinspre Pia^a Pacii ne putem opri citeva clipe lostei cladiri a, minortfilor, construita in parte pe < >i supraetajata in anul 1741. La parter se gaseste Codlea, un magazin de artizanat ^.a. oi-vil cladirii care adapostes.te astazi magazinul ida" a funcuonat intre anii 1547 si 1755 colegiul i\,imint ,,Schola Rivulina". Miilnirea strazii Baia Sprie cu strada 1 Mai se l.iclirea care, in secolul al XVIII-lea, gazduia
59

^ orasului, iar mai tirziu primaria orasului J Judecatoria municipiului, Notariatul de star, Colegu avocau). O placa comemorativa fixata pe zidul fl aminteste de popasul pe care 1-a facut aici, in septfl 1847, poetul revoluuonar maghiar AJexandru PetB Julia Szendrei, in calatoria lor de nunta, in drunj Coltau. Pe Jatura de est a Piefii Libertafii, la nr. 20, nil cladirii descrise anterior, se afla o alta cladire vechJ incaperile de h parter boltite, astazi fiind sediuJ tecii judefene. La nr. 18 este ,,Casa lancu de Hunedfl (sec. XV) cunoscuta si sub numeJe de Casa EHsajM dupa numele mamei Jui Matei Corvin. Aici se organ]H diferite expozini. In coljul de nord-est al pietii se afla Jbirtul ,,Ignis", M najat in stil maramuresean, cu specialitati culinare loM Cladirea de pe latura nordica, de la nr. 15, are o fl de marmura cu inscriptia in traducere: Vesteste tu pi de marmora maretia respectului fata de marcle no|B actor Lendvay, nascut aici in 1807 noiembn'e, Celelalte cladiri care urmeaza (de la nr. 14, 13, J dateaza din secolul al XV-lea si sint tot in stil baroc. A de la nr. 14, se presupune ca apartinea unui reuumit arjfl tar baimarean. In cladirea dc la nr. 13 funep'omH $coala populara de arta. Imobilul de la nr. 9, care adaposteste Teatrul de papH are la etaj o incapere cu tavan da sticla prin care primeB lumina naturala. Piafa Libertapi adaposteste un obelise ridicat in nfl mona ostasilor sovietici. In partea de sud-vcst a Cent^B lui vechi se afla Pia?:a Pacii, amenajata pentru parcafH autoturismelor. De aici, prin str. 30 Decembrie ajungej la Teatrul dramatic, in fa^a caruia se gaseste Piafa Ceta^B cu monumentele sale istorice, dominate de impunatoarfl silueta a turnului ,,tefan", cu coiful acopcrit cu tablfi de cupru, flancat de 4 turnule^e. Istoria acestui turn de 500 de ani si inalt de peste $ metri incepe prin deceniul sapte al secolului al XV-lel ,cind s-au incheiat lucrarile de construire (1468). Turnul e^m o anexa a Catedralci Sf. tefan, a carui construc{ie incfl puse' cu un srcol in urma. Aceasta dadire mareata.l asemanatoare cu biserica Sf. Mihai din Cluj-Napoca, era I una din cele mai reusite crea^ii arhitecturale ale timpului.l In 1769 un traznet a facut sa arda acoperisul turnului jB al bisericii, lasata apoi degradarii. Timp de citeva decenM OHIO JURISTIC AL JUDETULUI

au drept ,,cariera de piatra", pina cfnd ^A nrasului a dinamitat zidurile si a vindut cetaM i i . i i r i i.ilul rezultat. Ruinele pori;ii sale se mai vad I In .iprnpierea monumentului. .1 J ' ; . i a suferit nenumarate avarii, a rezistat fiind mai solida. Prin construcua sa, el aminteste Bill |n iiiKiriei vechi din Praga, avind dealtfel aceIJ'lliinc ca si acesta. fltiyirul turnului cu coloane de piatra, de la inalIfflur 50 m, se poate admira panorama atragatoare . i i l m M a imprejurimilor. De aici se disting clar coni limitele vechii ceta^i precum si cartierele noi
lui.

i I'ia^a Ceta^ii se gaseste catedrala Sf. Treime, i clc calugarii iezui^i intre anii 17171720 (stil i M . c u m si cladirea fostei resedin^e a aceluiasi ori M i l j . i t a in jurul anului 1700 actualmente sediul icrale nr. 1. Ulterior, in aceasta cladire a funcunnaziul baimarean, iar in 1869, se creeaza ,,Sor.i ilc biblioteca", cu scopul ,,de a inventa un mijloc ure sa se cultive in limba si pentru a stringe cunoi l l - istorie nanonala". Aici isi face dcbutul literar si I Milfu. l i n i l c care inconjurau odinio.ira orasul aveau forma 1 1 . 1 a unei inimi si se gaseau la o distan^a de circa <00 m, de centrul sau. Dupa cunostin^ele de pina cxistau patru por\i de intrare, fiind prevazute cu .me de aparare. il.i zidurilor urma aproximativ traseul de azi al lor inguste cum sint: Olarilor, Pintea Viteazul, Pia^a i dor, Andrei Muresanu, Pietrosul, Morii, Bicazului. pare ca cele patru por^i erau dispuse astfel: prima la ivua dintre str. 17 Octombrie cu strazile Tineretului
lla de etnografle i arts populara cu rezervatla de qrhitecturS N|iuUirfl In aer liber; 2, Stadionul ,,23 August"; 3. Parcul orasului Mnuurnentul osta?ului romun; 4. Uniunea artistilor plastic!; M u / c u l judetean; 6. A.C.R. 1 agenda de voia] C.F.R.; 1. Strandul; de culturS a sindicatelor; 9. Hotel-restaurant ,,Carpatl"; I, iiiblioteca Judeteana; 11. Pi^ta ,,Liberta{il"; 12. Agentia teatrala; ' 1 1 >icd-restaurant ,,Mineral"; it. Turnul Stefan; 15. Complexul astrobmlc popular; 16. Galeriile fondului plastic; 17. Restaurantul ,,Mara(iniK'-V"; 18. Cinematograful ,,Dacia"; 19. Oliciul Judetean de turlsm; W, i':ilatul politico-(dmiiiistratlv; 21. Palatul Potelor si TelecomunlMllllcir; 21!. Teatrul dramatic; 24. Liceul ,,Gheorghe ijincai"; 25. Muzeul in Sectia de arta plastica; 26. Spitalul judetean; 27. HotelHburunt M Bucure?ti"; 28. Centrala minereurilor i metalelor nefe:;:). Turnul macelarilor; 30. Bazinul de inot olimpic; 31. Sala MHirlurllor; 32.' Autogara; 33. Gara C.F.R., 34. Magazlnul universal iiMoi'amure^ul" 33. Centrala telefonica automata; 36. Agenda TAROM; T. statin PECO; 38. Autoservice; 39. Casa de Economil si ConWnmuUuni; 40. Institutul de invatamlnt superior; 41. Institutul pedagogic. MARAMURE?
61

$1 Andrei Mure'sdnu; a doua in apropierea poduJui de Sasar (str. 23 August); a treia la intersecfia si Baia Sprie cu strazile Bkazului si Olarilor, iar ce.i j patra Ja inceputul strazii V. Alecsandri. Un fragment] ziduJ vechi de aparare se poate vedea, linga ScoaJ.i tatoare nr. 1, de pe malul sting al riului Sasar. ; Inaintam pe strazile vechii cetati care pastreaza o | tectura medievala cu case joase si intrari boltite, i dintre ele avind Ja colfurile zidurilor contraforturi in turale. Sint strazi scurte, inguste, cotite, fara trotuai pietruite cu bolovani de riu. Aproape toate strazile spre vechiul centru, unde cu secole in urma negus baimareni sau cei din Polonia, .Ungaria, Constantinop chiar din Asia Mica isi descarcau carele cu postavuri cu produsele unor vestite ateJiere manufacturiere. Din pup'nele intarituri ale vechii cetafi, care au r; :. r pina azi, face parte BastionuJ monetariei, ce se giiv I . incorporat in grupul de cladiri de pe str. Bicazului 13 (azi sediul -Muzeului judefean cu secfiiJe ist< . istoria tehnicii miniere si stiinj:ele naturii).
t

' I ; |

^H6); (pnma piesa, cu diametrul de 4 cm, are ..pr.iape 47 grame -- este cea mai mare din i ini i ducati dubli de Salzburg, 935 de duca^i si i ele ducaji emi^i in Transilvania, Ungaria, I llnciiiia, Carinthia, Tirol, in ora^ele Wroclaw i i idansk (Danzig), in s.ase provincii ale Confeleze, in orasele Campen, Daventer, Zvolen, indcna, Parma si Venecia in Savoia, in prinleiberg -- Oels si Prusia, iar 38 altuni emisi
ii man.

Aici se afla o reprezentativa expozitie de mineral'-i adevarata tentafie turistica, formata din circa 1 000 esantioane (din cele peste 15 000 existente in Colecp'a n zeului) din care o parte sint provenite din Cole Centralei minereurilor si metalurgiei neferoase, unele Joroase prin raritatea Jor. Interesant este faptul ca din < circa 2 000 minerale cunoscute, un numar de- aproape J de specii minerale hidrotermale se gasesc in bazinul n> ; nier maramureasan, iar 15 au fost identificate aici. A, spre exemp'u, andoritul, semseyitul au fost descoperite mina de la Baia Sprie, kapnitul, kapnikitul la Cavnic, / zelytul la Herja ?.a. Deosebit de aspectuoase sint miner' lele de cuarf, antimoniu, calcit, baritina etc. Muzeul judefean pastreaza si o parte din tezaurul HI. netar descoperit in 1965 la Baia Mare (987 de monede c! aur) in greutate de peste 3,5 kg, parte din ele batute iV monetaria orajului. Descoperit in curtea casei din strada Mihai Vite.r/n nr. 4, cu ocazia unor lucrari de canalizare, tezaurul > compune din monede tate intr-un vas de lut. de aur antice ?i medievale depn/i Piesele antice le formeaza doi tetfastateri de la Ly.i mach (328281 i.e.n.) si un solidus de la imparatul I I norius (395423 e.n.). Cele medievale sint piese mari < la Sigismund Bathory (15811602) si Stefan " GHID TURISTIC AL JUDEJULU/

(., extrem ele rare $i care n-au circulat, 1-ar i.i pe dctinatorul colecponar, toiodata, $i ca H I M . i bogata ce urmarea ?i tezaurizarea lor. Se prefi( tezaurul a fost ingropat in primele luni ale I I d M , asa cum rezulta din numarul mic de monede i".i .in, abia doua, fat,a de 211 din anul.precedent. i putut ii determinata de una din primejdiile in . i l ' . u u t adeseori asupra orajului. In acest caz, ea . I I i li-gata de tulburarile care au inso^it caderea cru',i ncchibzuitului Gabriel Bathory s.i urcarea pe tron I . ' . i l " icl Bethlen. ii|u de istorie a tehnicii asigura pastrarea, conservaValorificarea numeroaselor piese, in uhele cazuri i I ' n i i specificitatea lor, In domeniul traditional al i. atit de caracteristic bazinului baimarean. La <M> i '< adauga piese valoroase din domeniul tehnicii i|inI m-, transportului, cronologiei etc., domenii din care I l i i m i i i c s u l dispune de importante 51 valoroase dovezi i l . i l i / . H i e i din cele mai vechi timpuri s,i pina astazi. |'H|iu/i(ia permanenta de arta plastica din strada 1 Mai uprinde lucrari de pictura pe lemn $i sticla execuc ilc- /ugravi maramureseni in secolele XVIIXIX, o ... dc picturi valoroase care apartin colii romane^ti irescu, N. Tonitza, O. Bancila, Gh. Pallady .a., il'iiin si lucrari ale plasticienilor baimareni Simion Cor| | I lullosy, Aurel Pop, Alex Ziffer, Gheza Vida, prec.um ! ' > r mai valoro^i plasticieni contemporani. H I N CARTIERELE NOI ALE ORASULUI M orasul de acum un sfert de veac, aproape totul ince| >i\ sfirsea in Centrul vechi (Piata Libertapi), unde i . i i u c u i l e medievale erau dominate de cladirea hotelu,,Siefan" (azi Minerul). Din acest loc porneau strazi i i M r si dezordonate in toate directiile.
MAKAMURE?

63

^Conceput la parametri socialismului, orasul nou s-i varsat mai ales spre vest, dar si spre sud, transfor Cimpurile ?i mlastinile de odinioara in cartiere, magis piete, complexe comerciale. S-au conturat coordonatele oras.ului cu proportiij armoniile caracteristice, cu perspectivele severe ale vardelor si eruptiile indrazne;e ale blocurilor-turn. Pe harta orasului au aparut cartierele ,,Repub ,,Progresului", ,,Sasar", ,,Decebal", ,,Bogdan ,,Traian", dind o personalitate cu totul deosebita Mari. Dm centrul nou pornim de data aceasta in directiaj tica, pe strada G. Co$buc. Dupa numai 200 m strat printre blocurile cu ioarte multi trandafiri, iniilnimJ malul sting al Sasarului, primul bloc-turn _ cu 10 n|| construit in Baia Mare. La parter se alia Galeriile de. ale Fondului plastic si restaurantul ,,Maramuresul". Galeriile de arta se organizeaza frecvent expozitii de plastica ale artistilor baimareni sau din tara. In apropiere se gaseste unul din cele mai interesa obiective luristice, Complexul astronomic popular, mat din trei sectii: planetariu, camera solara si obser tor astronomic (sir. G. Cosbuc nr. 16). Acesta desfaso o sustinuta activitate pe linia educapei ateist-jtiintiiic maselor. Pentru grupuri de turisti se organizeaza: lectii-proie sub cupola planetariului, observatii cu luneta si teiesco^ asupra Lunii s.i planetelor, dezbateri pe teme legate structura Soarelui, proiectii de diapozitive, dialilme filme documentare. In cadrul Universitatii cultural-^tiintifice se clesfasoal cursul ,,Omul ?i cosmosul", curs care se bucura de o ia audien{a. Ne aflam in cartierul Republicii, primul construit Baia Mare. Construqia care ne atrage atentia prin prq por^ii ?i masivitate este Spitalul jude^ean cu 1 350 paturi. Revenim in Pia$a Gh. Gheorghiu-Dej (centrul nou) incercam un tur de orizont prin cartierele noi ale ora?ului Lasam in stinga Institutul de proiectare jude^ean, Liceu pedagogic de educatoare si Liceul industrial de transpo^ turi si telecomunicapi si ne inscriem pe bulevardul Buci resti, o moderna artera cu doua benzi de circulate strajl ita de o parte ?i de aha de blocuri cu patru etaje. La pat
OHIO JURISTIC AL JUDEJULUI

MIM sint amenajate Oficiul P.T.T.R., Agenda in\ia T.A.R.O.M. si Romavta. ,. Unirii se afla Gentrala telefonica, cu o tie 3 000 de linii, care asigura racordarea l.i telefonia automata interurbana. In spa.fla S^ala sporturilor BDacia" cu o capacitate de locuri, care gazduieste importante competi^ii IVi/inul olimpic de inot, acoperit (600 locuri). . construi modernul hotel ,,Mara" care va "avea
i iuri I). sc (cat. afla Magazinul umiversul ..Maramuresul" cea rwntativa unitate de acest fel din ora$ si TSniversul ipoi Oficiul de oadastnu si orgamizarea teritoriului I'.). Tipografia Baia Mare (B-dul Bucuresti nr. 25), idcrea pentru producerea si industrializarea legufnictelor (B-dul Bucuresti nr. 27), care si-a diverinnfilul producmd peste 30 de sortimente, pireul de ronstituind sortimentul eel mai solieitat atit pe' iicrna, cit si pe cea externa. parte si de aha a bulevardului Bucuresti se des' c.irtierul ..Decebal" si cartierul ,,Bogdan Voda", I.\direa garii si autogara se impun prin linia moliind doua reusite ansambluri arhitectonice de o

1 1

^ir originala. Uiilcvardul Bucures,ti intilnim unitatea ,,Maratex", I'prczinta industria textila, si Fabrica de faian^ai , , \P i iC i dreapta. revenim in cartierul ,,Decebal" si trecem pe linga " MI forma de arc de cere, apoi peste podul de pe i.c..u si ajungem in eel mai mare cartier al orasului, ml ,,Sasar", unde s-au construit circa 6000 de '.iinente, popula^ia cartierului depas,ind popula^ia m'lui oras din anul 1950. In aceasta zona a orasului inii I'xploatarea de preparare (flotatia) Sasar (str. Vici 1 nr. 101), construita dupa eel de al doilea razboi ' care prelucreaza minereuri auro-argintifere prin 1 flotatie-cianuratfe i minereuri complexe de la asar, Valea Rosie, Nis'tru si Ilba. Exploatarea misar (str. Nucului nr. 28) este legata subteran de vei n,Mia Valea Rosie. Pe strada V. Babes se afla cladiin.i'uutului de invatammt superior, Institutul de cer< < \\ proiectari pentru minereuri si metalurgie nefe I.C.P.M.M.N.). Colectivul de specialisti si cercetaaici isi aduce o valoroasa contribute la rezolvarea problemelor legate de exploatarea^ si prepararea rilor, perfec^ionarea utilajelor miniere, extinderea
\\r\
65

AHAMURE?

mecanizarii si automatizarii unor procesc de procj etc. In cadrul Grupului scolar minier 31 al Liceului trial minier (str. V. Babe? nr. 64) din apropiere, se p| tesc generative viitoare pentru acest important sectorj nomic. Ne inscriem pe autostrada care insoteste pe o * i o" i " iii nul basar si ne mdreptam spre noul bloc cu 12 etal apropierea Facultatij de invatamint pedagogic, cu si stiin^e naturale si filologice, precum si Liceul de ?tiiJ naturii. Pe strada Victoriei, la nr. 1719, in mijlocul pare, se gasesc citeva construed! de ieri si de azi ale scoli de pictura din Baia Mare, ascunse de coroaneH gate ale batrinilor arbori. Aici este si sediul Uniunilj tistilor plastici Filiala Baia Mare, unde se organi cele mai importante expozitii. Din filele de istorie a acestei scoli aflam ca a fostl ata la sfirsitul secolului al XlX-lea de Simion CorbulJ Hollosy (18571917), mai ales cu intentia de a obtifl libertate de create pentru artistii cu vederi mai Miainj Acceptind orasul propus de $tefan Reti, Arthur Ve si loan Thorma, beneficiind chiar de ateliere, eleviij Simion Corbul s-au constituit intr-o scoala. In anul II Simion Corbul impreuna cu pictorii loan Thorma, StJ Reti, Arthur Verona si altii au inceput lupta impotl artei academice si a institutiilor ce o promovau. Trepl miscarea devine cunoscuta, deoarece pinzele realizatej timpul verii la Baia Mare erau expuse iarna la Re Paris, Berlin, Miinchen si in alte mari orase europene.J C;nd, in anul 1902, Simion Corbul parase>te defin| orasul, adeptii lui au intemeiat ,,Scoala libera de pictu si ,,Societatea pictorilor din Baia Mare". Mai tirziu, Mare s-a mentinut indeosebi ca un excelent ,,atcli prin activitatea artistilor care au Iticrat aici. Baia Mare a devenit o gazda primitoare si pentru pictori care au cunoscut-o Aurel Ciupe, Romulus dea, Alexandru Ciucurencu, Lucian Grigorescu, Teoa Horsia $i muln al;ii. Stabiliti temporar in MaramuB ace?ti artis,ti au contribuit la sporirea renumelui accsiu locuri unde creau localnicii Aurel Popp, Alexandru 7jj fer, Andrei Mikola, iar mai tirziu Vida Gheza, VasJ Kazar, losif Klein, Petre Abrudan, Eugen Pascu, Tr;' Bildu-Dancus s.a. O parte din acestia continua sa luc si azi, unii fiind stability definitiv in Baia Mare cum sil
OHIO JURISTIC AL JUDEJULUI

i t , Lidia Agricola, carora li s-au alaturat noua de piotori, dirvtre care se remarca Nioolae Apostol, ', sculp tori, care mu dezmmt vitalitatea si traditia i Baii Mari. itla Victoriei, la nr. 18, intilnim un exemplar din <le lalele (Liriodendron tulipifera). Specia face i reprezentantii vegetali din urma cu 60 milioane iind din acest punct de vedere o curiozitate flopc de intrarea in pare ne atrage atenda Monuostasului roman, opera' a sculptorului Andrei idicat in memoria celor cazuu in luptele impoilcrismului. u-est loc, trecind pe linga Casa pionierilor (str. sau continuind drumul pe str. Valea Rosie se in Parcul 23 August, situat in partea de nord a i Este un adevarat pare dendrologic, dominat de impunatoare a unor arbori monumental!, cu multe xotice. Dintre acestia amintim: Tsuga canadensis, tdparis, arborele de lalele (Liriodendron tulipifera), .1 (Madura pomifera), salcimul Japonez (Sophora ja). nucul american (Juglans nigra), Magnolia sp., plaI'latanus occidentalis) 5.a. aici, linga gradina de vara ,,Mara" se gasesc ' exemplare de pin negru (Pinus nigra). Ariii un coronament bogat, o inalume de peste 30 m. cmplar este declarat monument al naturii, ca i ste(Quercus robur) secular din apropiere. Aleile parstrajuite de busturile de piatra ale lui Mihai Emi' T. L. Caragiale, George Cobuc, Lendvay Marton l)aimarean), sint locuri de reconfortare cautate de ircni. |).>rc se gaseste si gradina zoologica (str. Petofi nr. 18) i dc atract,ie, mai ales pentru micii vizitatori. venim la locul denumit Cimpul tincretului, in aprodc Complexul sportiv si de Secua de etnografie si populara; documentele ne informeaza ca in evul me.iici se faceau execudile celor condarnnau la moarte. '1 din marile palose cu care erau decapitati condamnatii Mr fi vazut la Muzeul jude^ean. I tit in aceasta zona se gaseste si Stadionul ,,23 Aui" si ?traadul orasului. I a poalele Dealului Florilor a inceput sa se contureze I mai de seama obiectiv turistie al oraului i impreju-

rimilor, Secfia de etnografie si art! populara cu o H vafie interzonala de arhitectura populara, in aer II care va cuprinde in principal piese din Maramurc}, si din zonele etnografice limitrofe jude{ului. In jurul sericii de lemn care datea/a din anuJ 1630 (adusa aiu satul Chechis in 1939) vor fi expuse in final circa 151 piesej.a. importante -- case de lemn, surf, rnori de apa,| tori In fosta cladire a Teatrului de vara este organ! Expozitfa pavilionara de etnografie si arta populara I ramureseana, veritabila tentape turistica.

SPRE ZONA INDUSTRIALA A ORAULUI

O artera ce se desprinde din centrul nou rnerg(H direcfia estica, strada Scinteii, ce duce spre Pia^a de I mente. Trecem pe linga Inspectoratul silvic judetean.B sam in dreapta cladirea cu sediul Uniunii judefene a <H perafiei mestesugaresti (U.J.C.M.), iar in stinga CooH rativa mestesugareasca ,,Progresul". La intersecp'e, 1 fat.a, linga piata de alimente ne apare ..Turnul macelfl lor", o ramasi^a din fortifica^iile care imprejmufau sul, pastrate pina astazi, cunoscut si sub numele de nT nul cu munitii", un zid solid, circular, cu metereze si 3 peris de forma conica. Aici, spune legenda, ar fi fost r pus de plumbul ucigas haiducul erou Pintea Viteazul i august 1703), in timp ce ataca cetatea Bala Mare in fr tea armatei sale. Me continuam drumul spre centrul vechi, trecem pf linga Filiala arhivelor statului din jude^ul MaramurH Tribunalul judefean si Teatrul dramatic (care mai cuprinj Secpa de papusi ?i Secjia de estrada) si care in anul ifl a sarbatorit un sfert de secol de activitate, cu peste 150 fl piese jucate si un repertoriu ancorat m via fa, echilibrat t\ bine ales. O parte din spectacole s-au bucurat de sufr giile publicului spectator din ^zrs. si de peste hotare. Sccfia de pSpu^i desfasoara, de asernenea, o actil vitate meritorie, reprezentind tara ^a festivaluri internH p'onale organizate in Italia, Norvegia, Ungaria si Fran^B Din centrul vechi ne indreptam pe str. Baia Sprie catrj zona industrial^ a orasului. Lasam in stinga B'M'iotccA judefeanS, iar in dreapta Judecatoria Bala Mare, Notaraf tul de Stat. Vom trece apoi pe linga Catedrala romaned^l si Secp'a de tricotaje ,,Unitatea".
OHIO TURISTIC At JUDEJULUI

ca dreapta, aproape la iesirea din oras, se gauiclcrea pcutru mecanizarea iraasportului iuI.lM.r.r.) si Intreprinderea mecanica de masini iniiiicr (I.M.M.U.M.) care reprezinta industria IMic cle majini, ramura relativ noua in peisajul l Uimiarean. Aici se produc diterite masini $i lnicre ca: celule de flotare, agitatoare pentru flou l . H i i de funiculare, concasoare etc., nomenclalubricate cuprinzind aproape 1 000 de tipodiilc utilaje, precurn ?i mari cantitati de piese de tciuru minerit. Majini de incarcat, trolii, ventilainiiia si alte utilaje purtind marca I.M.M.U.M. i u h i i t e in toate exploatarile mmiere din ^ara, la 'lioenergetic Porjile de Fier $i chiar peste hotare. ilreapta, se afla o aha tinara reprezentanta a inonstructoare de masini Intreprinderea de masi accesorii. vecinatate, facind o deviere cle circa 200 m, i l l , se afla Intreprinderea rnetaiurgica de metale tell (I.M.M.N.), mare unitate economica, care se reyii i l i i j > a cosunle inalte. iirini.i cu cele doua platforme industriale din Baia |i I'crneziu, aceasta unitate industrial^ asigura circa i i i u volumul producpei industriale a municipiului 51 |n", I, din producyia najipnala de metale neferoase si Uturia propriu-zisa a intreprinderii incepe in anul kind se construie$te Fabrica de acid sulfuric si proliniiice S.A. denumita ,,Phonix". Amplasata impal lltrul Ferneziu, cu scopul de a fabrica acid sulfuric uMilul de suit recuperat de la uzinele metalurgice llului, din anul 1925 este mutata pe locul cunoscut iiiiiiare a dezinteresului manifestat de proprietari i dc/.voltarea unita^ii, precum si a distrugerilor proI de razboi, eliberarea patriei noastre a gasit aceasta intr-o stare precara dm punct de vedere al inzesiclniice.' ruinele acestei fabrici care avea un nume simu l'honix" si din cenusa ei, s-a ridicat actuala In- , idere rnetaiurgica baimareana, cea mai mare unifcducatoare de cupru din ^ara. Pe linga acid sulfui i so produce cupru electrolitic, laminate si oxizi de i, paminturi decolorante pentru industria petfoliera, i reagenp pentru uzinele de preparare a minereuri69

Tot in aceasta zona, la intrarea in localitatea Ta 'Sus, se afla Uzina centrala de prcpararc a (Flotap'a centrala), una din marile realizari in prepararii minereurilor, proiectata $i construita in I gime de specialist! romani iji dotata cu utilajc fabric) exclusivitate in ;ara. De !a zdrobirea manuala a minereului la macinar^ togena sau flotarea colectiv-selectiva, progresul estel cuvintul decisiv spumndu-1 stiinta si tehnica modernl acest domeniu. Modernizata continuu, uzina are o static centralM distribute si control al reactivilor 5! aplica tehnolo^H prelucrare avansate, care ii permit sa realizeze cxtfl de metal la nivelul atins pe plan mondial. La intoarcere, daca urmam soseaua ce se desprincJB dreapta din apropierea statiei de benzina, lasam pe fl Liceul industrial nr. 1 $i intram in cartierul FernezJ cea mai \eche intreprindere metalurgica din jude$, \M ,,l Mai". Tot aici ne intimpina pe stinga frum coloane de andezit bazaltoidic de linga cariera LimpB Continuind drumul pe valea Firizei putem face ol cursie pina la lacul de baraj Firiza, unde se afla PojH turistic Baraj-Firiza, cu spapi de cazare. Lacul are un debarcader $i ambarcapuni, fiind unl agreabil de recreare al baimarenilor la sfirsk de I tamina. In continuare drumul modernizat ajunge la S tfunea de odihna Izvoare (32 km de Baia Mare), sitlH pe platoul cu acelasi nume, la o altitudine medie I 915 m, sub virful Igni^. Stapunea dispune de trei j (145 de locuri, confort I si II). Pozip'a sa deosebit de pitoreasca o alternan^a* poieni iji paduri imprejurimile salbatice si unice ca pn saj, la care se adauga climatul sedativ, recomanda stafM nea atit pentru recreare $i odihna, cit i pentru tratamtm (boli ale sistemului nervos periferic, afecp'uni pulmB nare .a.). In sezonul alb ea este indicata pentru practicarea schilli lui, stapunea dispunind de pante variate atit pentru 1 cepatori, cit si pentru schiorii avansap. Aici, anual in luna iulie, are loc festivalul folclorlj ,,Izvoare". tntoarcerea se poate face pe drumul de la venire fl printr-un alt drum, deosebit de pitoresc, care ajunge I
OHIO TURISTIC AL JUDETULUI

Mare! in drumul national 18, imediat sub Pasul I unde venim spre Baia Marc strabatind, in spei i M . I , an peisaj de neuitat. iiiiiuscut ca o problema importanta pentru muni1.1 i.i Mare este pastrarea cit mai nealterata a facile mediu. In vederea imbunatatirii activitapi de i- ,i mediului inconjurator ^i combaterea efectelor I, s-au stabilit o serie de masuri menite sa creeze npiime de aplicare riguroasa in practica a politiulnlui 51 statului in acest domeniu. luat masuri ce vor asigura incadrarea zonelor de ,ic lorestiera de pe dealurile din Hmita nordica a pinlui Baia Mare in categoria de paduri de interes ir.pectiv padure-parc 51 padure de agrement. iiublcma de perspectiva este crearea parcului den,ir si a gradinii botanice la Baia Mare, precum s,i iniiea cu specii de interes peisagistic ?i economic a /'UK 1 de agrement din cartierul de sud al municipiuiMilele de protecp'e de-a lungul iazurilor de decantare i.-!^r principale de circulate.

Adrese utile

I zootogica, str. Petofi 18, tel. 1 26 80 ifti", str. Culturii, tel. 11306 . . " , str. Independenta 2, tel. 1 48 12 ,,Minerul", tel. 1 60 56 itt de invafamint superior, str. Victor Babes, tel.
').)

ii noastra nr. 1, Plata Gh. Gh.-Dej 9, tel. 11834 de cultura generala ,,Gh. $incai", str. 17 Octombrie 25,

Aeroporlul Baia Mare, Tautii MagherSus, tel. 1 21 88 Agenfia ,,Tarom", B-dul Bucure.sti 5, tel. 1 16 24 Agentia C.E.C. nr. 1, str. 23 August 2, tel. 13368 Agenda C.E.C. nr. 3. str. Victoriei 138, tel. 3 15 01 Agenda teatrala, Plata Libertatii 8, tel. 1 14 19 Agcnpia de turism, (O.J.T.), str. Culturii 1, tel. 11043 Agentia de turism pentru tineret, str. 17 octombrk121 62 Agenda de voiaj C.F.R., str. Victoriei 57/8, tel. 1 1623 Anvamblul artistic ,,Maramuresur str. Turbinei 30, tel. Automobil Clubul Roman, str. Victoriei 57/8, tel. 1 23 45 Autoservice ,,Dacia", str. Baia Sprie 44, tel. 1 48 65 Autoservice, str. Victoriei 99, tel. 3 17 58 Autogara, str. Aleea GSrii, tel. 3 19 21 Bazinul de inot, B-dul Unirii, tel. 31180 Biblioteca judefeana, str. Baia Sprie 1. tel. 1 35 83 Birtul Jgnis", Piata Libertatii 16, tel. 1 25 84 Braseria ,,Transilvania", str. G. Cosbuc 14, tel. 1 25 72 Bufetul ,,Expres", str. Carpati 2, tel. 1 34 67 Caniina-restawrant ,Jfiinis", str. 1 Mai, tel. 1 35 71 Casa de cultura a sindicatelor, str. Turbinei 30, tel. 11813J Casa de economii si consemnafiuni (C.E.C.), B-dul Bucurl 5, tel. 1 43 70 Cinematograful ,,Dacia", Plata Gh. Gh.-Dej 11, tel. 1 42 65 Cinematograful ,,Minerul", Plata Libertatii 6, tel. 132 69 Clubul tineretului, str. Tineretului, tel. 1 25 81 Cofetaria ,,Crinul", Plata Gh. Gh.-Dej 5, tel. 1 2016 Complexul astronomic popular, str. G. Cosbuc 16, tel. 1 191 ConsiliuZ popular municipal, str. 17 Octombrie 37, tel. 110 ( Direcfia judefeana de posta si telecomunicafii, str. 17 brie 36, tel. 110 20 Farmacia nr. 1, Plata Libertatii 9, tel. 13343 .Farmacia nr. 2, B-dul Bucure.sti 7, tel. 11291 Galeria de arta a Fondului plastic, str. G. Cobuc 14, 12025
OHIO JURISTIC AL JUDETULUI

I 1245 Tunosport, Agenfia nr. 1, Plata Libertatii 6, tel. 13880 In mixt, Autoservire Plata Gh. Gh.-Dej 6, tel. 117 39 Itl mixt, Autoservire nDacia" Plata Libertatii 7, tel.
IH universal ,,Maramuresul", B-dul Unirii, tel. 37224 I municipiului Baia Mare, str. 17 Octombrie 32, tel.
I Tl

122 I1 judefean, str. 1 Mai 8, tel. 11927 - statie, B-dul Bucuresti, 39, tel. 3 07 54 - static, str. Minerilor, tel. 1 50 27 i static, str. Baia Sprie, tel. 1 37 48 i m i r u nr. 1, str. G. Cos.buc 1, tel. 11916 inica (secfta interne), str. Baia Sprie 61, tel. 11915 Umra stomatologica, str. K. Marx 2, tel. 14503 immtul ,,Bucure?ti", Plata Gh. Gh.-Dej, tel. 19093 i i u i n t u l ,,Lacto-vegetarian", Piata Libertatii 1, tel. 12288 nirimtul ,,Maramure?", str. G. Cosbuc 14, tel. 12527 iiircmtttl ,,Minerul", Plata Libertatii 7, tel. 11728 porturilor, str. Unirii, tel. 3 12 89 ii (!, str. Progresului, tel. 12888 0 de etnografie ?i arta populara, str. Dealul Florilor 1,

I 1 28 95 n i i i l judetean Baia Mare, str. G. Cosbuc 31, tel. 16112 In meteorologica, str. Berariei 40, tel. 3 41 36 m i n i orafului, Cimpul Tineretului, tel. 13339 nil dramatic, str. Crian 4, tel. 111 24 (lira artistilor plastici, Filiala Baia Mare, str. Victoriei 21,
H 1 11 48.

turlstlc Jude^ul Maramurei

Trasee turistice

Lull teiului

Vsiea Steianihi '

A^Feresit!

t3.

Din municipiul Baia Mare orasul Baia Sprie se pornesc radiar mai muite 0 Piatra masiva n0 piatj trasee turistice care strabat jude^ul in toate directiile moarfi". Xegenda spune conducindu-ne prin zone fol- a fost adusa aci'de ero* clorico-etnografice distincte si gendar al acestor locurlj bine individualizate sau spre tea Viteazul, d'upa cc o serie de regiuni pitoresti. ranit la poarta ceta XPentru a ne indrepta spre Mare. pe acest loc, Sighetu Marmatiei, pornim ca ar fi rnurit Pi spre est, strabatem strada alta variants a legen Baia Sprie cu case ce repre- Une ca aceasta piatr zmta arhitectura orasului a^ezata aci de Pint, vechi, lasind in dreapta In- tru a marca hotaru treprinderea mecanica de ma- Baia Sprie si Tautii ?ini si utilaj rainier, zona in- avind in vedere dest dustrials cu siluetele cosu- telegeri iscate intre nlor mereu fumeginde ale Hi celor doua locali stabilirea limitc Combinatului chimico-meta- vind tar. lurgic. -.. In partea de nurd Avind in stinga riul Sasar stinga drumului) aten^ia , trecem prin Tautfi de Sus vechi centru de mineri cu atrasS de arborii secularl^ mici a^ezari caracteristice, Bezervatia de castan care se mai pastreaza ici si tibil, eel mai mare obil colo alaturi de case moderne, ocrotit de acest fel din , La circa 1,5 km do dp. ^Patioase. Ca obiective industriale ale acestui centru e pe dealul Bodoaiei supra^ tuieijte eel mai batrin cai suficient sa amintim Flotajia comestibil din {arfi, dech oentrala ce apare in dreapta, monument al naturii, de Unitatea de industrializare a de ani si o circumferin^1 lemnului si Fabrica de maaproape 9 m. teriale de construe^!. Din apropierea unei In imediata apropiere a tablei ce indicfi intrarea in duri de stejar, la intrar" Baia Sprie, putem lace
OHIO JURISTIC AL JUDEJULUI

'Sirtii * Piatra
11/0

Cese^ti
Tatau'lui

Breii

Cocoyului

r i
Statiunea Uvoare Covata Ml 00

Vf. Gutii

viere pe stinga, spre Ciuuzbaia. Drumui insoteste vaiea Chiuzului pe circa 7 km, strabatind un peisaj de o rara frumusete. Pe aici se poate face si accesul spre virful Ignis (1307 m).. . Mult timp s-a vorbit despre satul 'Chiuzbaia- numai ca despre una dintre cele mai pitoresti asezari de mineri. Astazi nunielc localitatii a traversal tari si continente gasindu-1 inscris in titlul multor lucrari si comunicari stiintifice. Aici, lapoalele versantului sudic al virt'ului Ignis, in gropile Chiuzbaii, pe piraiele Izvorul Plopilor si Jidoaia, s-au deseoperit, bine conservate in diatomit (o roca moale, friabila, deschisa la culoare) urine ale vegetatiei tertiare depuse in urma cu milioane de ani, cind omui nu locuia Jnca planeta noastra. Ceea ce atrage atentia in mod cu totul deosebit sint impresiunile de frunze ale castanului comestibil, ca si ale altor specii mediteraneene cum ar fi magnolia (Magnolia dianae), arborele de lalele (Liriodendron prococcimi) s.a. In rezervatra fosilifera Chiuzbaia au fost citate ca prezente citeva zeci de specii noi pentru stiinta. Revenim la drumui national (km 9) si ne indreptam spre Baia Sprie. O deviere pe dreapta ne conduce spre urdesti (10 km), unde se afla cea mai inalta biserica cle lemn si la Cavnic (20 km) (vezi traseul V E).
OHIO TURISTIC AL JUDEJULUI

BAiA Si'BIE (km 9)jj situat pe valea Sasaru poalele Muntilor GutiiJ un vechi centru mini| o populatie dc 16 666 cuitori. Documentcle testa existenta acestei tati, numita pe vremuriij Medius, dateaza din am cind Carol Robert primul privilegiu orasuly anul (1521 j apare primul lament minier pentru c u ^ Baia Mare si Baia Su, i ind reglementate relatii^tre 1'isc si mineri, in < n ( unor divergente inter Un alt document in : este eel emis de reg U( dovic al II-lea in an i )1 prin care locuitorii sint scutiti de piatire rei dupa miuele ex| Pe la sflrsitul secoi XVHI-lea rnuncitorii ; . > steampuri lucrau 12 on 1 , sa aiba asigurate mijl^ai'i protoctie ^?i asistenta u cala. In anul 1907 mai notam I tul semnificativ ca mincrll aici intra in greva, sulicjil) majorarea salariilor. Alii de ceilalti muncitori din zinul baimarean, mineriil la Baia Sprie participaj greva generala din 2028 tombrie 1920. In Piat? . Libertuta centrul orasului se al'l citeva cludiri, monumenta arhitectura, printre care serica romano-catolicB. secolul al XlX-lea constrtj prin contributia fortata a nerilor de aici si Casa U

de mincreuri neferoase; apa i. M-i-olul al XVlI-lea, are o reactie acida si contil Consiliului popular tine acid sulfuric, dar mai . ales ioni de cupru, sub forma s c tot !ji la Baia de sulfat de cupru, din care ltu trasat coordonatecauza capata culoare albaslra. lii"i ,(- ale unei vietl noi. Este un lac circular incon^ftt dreapta a rtului . jurat de o padure de stejar L In partea de sud a in amestec cu conifere. La el H|, -a construit un mose poate ajunge urmjnd dru drtior, cu blocuri immul spre ,,borcut" pm5 la o ^mtf si spatii comerciamargine de padure, de unde, ^^rntuil vechi se mai dupa cca 1200 m spre est, 1 citeva cSsu^e mici, apare acrst curios fenomcn ntc-sc do trecut $i ca natural. termcn de comLa iesirea din Baia Sprie, j lasam pe stinga o galerie ia nrasului este reA prin cele dou5 ex- caro, frecvent, emana gaze si ! miniere (Baia Sprie, vapori calzi, datoritS izvoa- ! '/.inn pentru prepa- rrlor termale ce se af!5 in suhteran. In apropiere, pe \la a minereurilor partea dreapta a soselei, ob, Intreprinderea de rvicii, Intreprinde- sorvam ..gura" unui tunel. Pe o lungime de circa 9 km, el nnteriale de construel' liaza de transport, face legatura cu Exploatarea mestesugSreasea, miniera Suior Cavnic, de unde zScSmintul de mineredo piine s.a. uri nefefoase este adus in il contru minier disvagonete pe sub munte, pina lc unita^i social-cultula silor.urile de descarcare si de cultur&, cluincarcare a mineroului. innritoresti, biblioteca, La km 15 pSrasim drumui i f , liceu, spital s.a.). ."-,urirnile orasului Ba- national si ne angajSm pe it deosebit de pi- drumui industrial modernizat care urea la si atrag numerasi tu- din dreapta, nrina 5uior, loc unde extraircam .pejilul Migorea minorcului s-a realizat, ) care, din centrul in prima etapS, la suprafatS. ul, apare ca un urias Dupa circa 2 km urcam , ru pilcuri de paduri prin padurea de pe versanel golase. Ea versantul cMir. la circa 3 km, se tul sudic al Muntflor Gutii, 1 ! A';> >,stru", unic pe un drum pietruit. DupS A atit pvin oricirea sa, citeva serpentine ajungem in I prin compozitia apei. mica poienlja de pe malul linnnt in anul 1920 p_rin Laoilui Bodi,'la circa_730 m unei vechi mine
77
1

altitudine, unde se va construi un hotel. Cadrul pitorosc i dotfirile existente fac ca acest loc s3 fie foarte so'icitat de turisti, in special pentru sporturile de iarna. r La sud de lac se malta U muntele Mogosa, din virful F cflruia (i 246 m) coboara o j' irtie de schi lunga de 2100 m cu o diferentfi de nivel d J500 .m. Telescaunul, care f a . ce legaturS cu virTul da o m a j mare accesibilitate pfrtiei. ADRESE UTILE

j .,

A/<? Tf 6L
'
)U|>A cc invlngem cea mai Primul document In care I portiunc a traseului foroste semnalat Pintea sji haiBl clin serpentin^ ametiducii sai dateazfi din anul I ' i , f a 98/ _m ajungem 1694, din care reiese c3 un I Ininnl ,,'Pintea Viteazul" reprezcntant al aristocra^iei ), o cochcta construc- ardclene se adreseaza prinI m bar, linie de autoser- tr-o scrisoare judelui oras.uIj n-staurant care of era un lui Baia Mare, relatind atahhi specific maramuresean cul intreprins in Muntii Maflunisa de vara. Hanul dis- ramuresului de haiduci asu|flr de 12 camere si saia de pra unui grup de comercianti MurA, toate mobilate in stil greci, lupta din care au re'Hilitional maramurcsean; u- zultat 5 morti si mai multi Rca are fncaizire centraia. ranit^i din rindul haiducilor. I)|A ban s-a amcnajat un Se ordona sa fie furnizate i pentru parcarea nuto- date despre eventualii haiduci lilculclor. Iarna se pot in- raniti care ar fi solicitat ailrla saniute, schiuri. jutor sanitar. tii apropiere se afla ,,\'ivo-J_ j Alte documente evidentiai|" t)i ,,tigniia!i_ (pivnita)Tuy / za sprijinul dat haiducilor de ili'o. Localnicii nu intim- catre populatia din satele lor sustin c3 ,,Pintea-i Cracesti (Mara) si Hoteni. itfl tat". In acest autentic Avind in vedere desele or s-a turnat s.i filmul actiuni ,,periculoase" organiUntie ,,Pintea". zate de haiduci, in anul 1699 I'opularitatea eroului le- cftpitanul Cetatii Satmarului, idar Pintea Viteazul re- Fredericus comes a LovenU;1 nu numai din tpponi- burg, se angajeaza s3 se ofrecventa in aceste cupe personal de prinderea nri, dar si din creatiile haiducilor si a lui Pintea, in iiulare de tipul baladelor primul rind. Dup8 doi ani, legendelor locale. adicfi in 1701, imparatul LeIn fantezia poporului aparc, opold I promite pentru capul do pu^ine ori, ca un per- lui Pintea 500 de taleri n.ij fantastic, cu puteri su- imperial! ,....! se ofer8 o r3snomenesti. Daca pina nu platS imperiala de o valoai mult unii considerau ca re do 500 taleri, aceluia care ntea este produsul fantezi- il prcdS pe zisul Pintea, viu popularc, in ultima vreme sau mort...". I mai multe documente aDin Pasul Gutii (987m) se 4a indubitabil faptul ca pot organiza drumetii plficute jul a trait pe aceste meleaspre rezervatia naturaia i M i i i si neputind suporta in,,Creasta Cocosului", o currhitatea sociaia a preferiozitate a naturii si spre i i i I via^a de ha i due. lupta virful Igni (vezi capitolul liupotriva asupritorilor. ,,Poteci in
MARAMURE

>are, i ar amatori i Pot fncerci Pescuind. / In apropiere se nfi Wexui turistic pentru ?uor", care dispime" de locuri pentru caz Frumusetea locuril, 7en (a 'inT?* ^""^ SV * * Un' deoseblt de vara '- ... in special pirtia de sch ca regiunea sa fie pe snlicitata dc turisti.

Braserla ,,Pintea Viteazul", str. Tgnis nr in Cantina-realaurant. Piata Libertatii ' Cinematograful ..Mineral", str. Sasar nr 4 Circumscriptia sanitara nr 1 *tr r, Co/etfrte B^n-, Plata Libert^i n^ ^ Compte* stomatologic, Piata Libertatii nr PR Consiliul popular ora?enesc, Piata Libprtli,-, ! nr Farmacia, Piata Libertiitii nr. 6 ' Militia. Piata Libertatfi nr. 9 Oficiul P-T.T.R., str. Danesti PoHclinica, Aleea Minerilor nr. 21 lle.itaurantul ,,Lacul Albastru" s t r r i(o/n; Mntfiotf, Aleea Minerilor nr. Pentru a urma traseul spre Sighetu Marmatiei, revenim la druniul national 18, ce travcrseaza Masivul Gutii peste pasul cu acelasi nume. Avem de strSbatut 19 km de serpentine, poate eel mai lung traseu de acest fel din fara. Dificultatea tehnica a drumului, excelent intretinut, oferS conditii pentru desffisurarea in fiecare an a unui raliu automobilistic, ,,raliul castanilor". Dar ceea ce alrage eel mai \\ mult pe turi?ti este frumuseGHID TURISTIC AL JUDEJULUI

20

tea padurii de fag, cfl toamna, etaloaza o Jntr< paleta de culori galben-iB niu, pe alocuri npSrind i-/l| let si molidul. Linga can ton ul nr. 2 (m ' 24),' ne Imbie la un pop/is scurta duratS ,,Fintina izvoare", in jurul careia I afla citeva poieni. TrecaB apoi pe sub colturi de stini ca sau pe linga margin! d prapastie. La km 26 M ,,morrntntul" Icgendarului rou Pintea Viteazul.

79

Pasul Gutfi rcprezintS Si Umita zonei etnoerafice ramurefuIHr, aceasta .perla" a nordului, car^e te UP vS muzeu , Slt u, cu particularity etnografice^fol lor] State.0'' "" atragC ane multl
tUn

^' d'n tara i si

Serpentine mai blfnde ne vor conduce pe Mara, Iza ?1 Vis*,, mtr-o zona a civilz emn care impresioneaza prm port.le bisencJle de lemn rJ tesugite cu mult sim; artistic.
loc un fn . '. al t i, voinici, cu ochi scfntl ton s, trasaturrenergTce, care amintesc'de figura d n - H c -!* Columna lui Traian, au o fire blinda si smt de'' bitjk ospitahen. Au o fmuta sobra, demna ce expr hotanre, .perseverenta. Harnici si iuti, iubesc mult cY cul si ,,g,ocul . Aceasta este schi^a portretulul spiritual maramuresemlor. $1 asa cum aprecia Nicolae Inreao vorba tare foarte accentuata cu apasari inde!un| asura silabelor. Pentru pnma oara aud acest 5 grai cu si asp-u cu prelungin cmtatoare ."7."* " Portul lor si oblcelurfle. s.Jnt pastrate aid cu sfint v dm generate in generate. peprinsi din tata Jn fiy...sa mmuiasca barda, ei sint m ten desavirsip in construirea caselor d7 lemn, sculpta portilor sau crearea altor obiecte din lemn. Asezarile din Maramures sint concentrate de-a lun vailor sau soselelon m multe cazuri densitatea acest, hind foarte^ ndicata (Sat-$ugatag, Sirbi, Bogdan Vod 0 vechime documentara aprec;

Ca materia^ de construcpe dominant si traditional td odaia este desigur lemnul, abundent in rcgiune. Casa a ca temehe un joclu_ de p,,tra peste care se pun talpi rnj sive_ce. formeaza prm imbmare cununa. Peretff sint co strum dm birne rotunde^ sau cioplite, carrfnaTrar se ac pera cu un strat de hpitura din pammt ce se varuiey Astaz 1 > C a material de constructie se foloseste frecve chirpiciul (caramida nearsa), caramida arsa sau prefab) cate. Tipul vechi de casa are acoperisul in panta repede J patru ape. Scheletul acopensulul il formeazS cornii (cl priorii). Ca invelitoare se foloseste drani^a, iar mai nd Pgla si eternitul. Casa de regula e format! din 3 mcjj peri (tinda la mijloc, ..camera dinainte" ?i ,came-a j toate zilele") si o prispS f n fata. Daca prispa are stJ
f*?t t"(Sl *

,te ,,tirna|^ sau__^atra_t\ tlementul caracteristic est^ yatra mare cu co5_i_cuptor, inconjurata de , o b'irna tie lemn bogat ornamentata pe care se re este speciiica Maramure^ului. In...Jlcarnera .jdintilnim patul ac op_erit__cu erga, multe perne sulada de zestrerTavite, masa, scaune si ceea ce-i ific .,ruda" pe care sint aranjate cergi, co.itoaie, stergare si alte tesaturi valoroase , iar perne, toate fiind realizate in gospodarie. .ie spune, fara exagerare, ca .arhitectura tara-: ';:'. n Maramures, este fara egal, inglobind in ea o mare ' '* irtistica, "Toar'te mult apreciata. Pnvind proporigc atenpa echilibrul perfect. In toate construciiiulnim elemente de decor care confirma sim;ul esteiniirte dezvoltat. Coama acoperisului din drani^a este 1 'lata. Capetele drani^ei se termina ascupt, in semiiii forma de coada de rindunica. iiiadramentul usilor ?i ferestrelor abunda in motive uentale din care nu lipsejte funia, rozeta solara, marii'iilptate in ,,dinp de lup" etc. Ipii sint ciopliy intr-o mare varietate de forme, culllc l doua_sau trei registre. Intrc stilpi se afla arcaclemente proprii caselor din aceasta regiune. In treinferioara a stilpilor se afla balustrada formata din lura cu motive ornamentale simple. obicei pe grinda principals, numita ..me^ter-grinda", i'.ele vechi intilnim diferite ornamente 51 inscriptii. 1 .ilta construc^ie masiva o formeaza grajdul 51^ jura ce '' l.i sub acelasi acoperij, care reflecta ocupayia de baza, i'ca animalelor. 'cbuie amintite aici M 5oprul" s,i ..colejna", ambele I construc$ii anexe specitice7~simpTe, dar cu un pro,it caractcr practic. oprul este format din patru pe care se monteazzT acoperijul de drani^a, mobil, se ridica sau se coboara in raport cu cantitatea de e care o adaposteste. . Valea Izei se mai intilne^te un tip de adapost aseiior cu joprul, nuniit ..sopreica", cu acoperisul fix s.i i.i laterali construip din scindura. >lesna este un adapost format tot din patru stilpi, u un acoperis, intr-o apa ce servete drept magazie de c si ca adapost pentru unelte agricole. 1 sigur, un loc cu totul aparte in arhitectura acestei il ocupa bisericile de ..lemiu. adeyarate. cappdopere ale
AMURE?

OHIO TURISTIC AL JUDEJULUI

80

81

geniului popular, sugerbe reali/ari ale artel popula se integreaza. organic in ansamblul arhitectonic al 1 In general sint construite din birne uriase de stejsj brad, sprijinite pe un soclu de piatra, si cuprind caperi: pronaosul, naosul si altarul. Uneori in fata ricii se afla pridvorul. Personalitatea este conferj turla inalta, eleganta, ceea~ce~reprezinta o culme triei rnes,terilor hvali a n o n i i n i . Nimeni altul n-a scris mai frumos despre aceste q mente ale arhitecturii populare din Maramurcs dec cian Blaga, care in volumul ,,Trilogia culturii" l e dera: ,,prinire ccie mai p^retioase si mai fara de re admirate produse aic geniului nostril popular. cele mai caracteristice ale lor sint de o pane acc_ coborit peste nava pina aproape de pamint, parcel sa adaposteasca cine stie ce fapturi telurice si de parte suli^a turnului ;isnit spre cer de citeva ori maT decit trupul bisericii. Citeodata aceste biserici par" colibe cu t u r n u r i . . . Totul sc integreaza intr-o cosmica linis.titoare, impestritata de bucuria pitores ca haina a unei permanente minuni. . . . Cit prives.te ; titul pitorescului se remarca us,or s.i de la intiiul co mai ales in arhitectura bisericeasca, o anume ,,discrd romaneasca . . . Poporul romanesc e fara indoiala mat dintru adincul sau spre pitoresc. El pune totusM aceasta patima a lui o masura, un ritm ?i un duh atfl degajat, cum nici until dintre toate neamurile incon^B toare..." In fa$a bisericii sau lateral intilnim lespezi mari de tra ce servesc drept masa pentru praznice. O menpune speciala merita jporple maramurejen^H varate arcuri de triumf ale liarnjciei si omeniei, alta ,,fl de vizita" a accstui Icgendar col; de tara. Sa nu uitanul in timpurile indepartate ele constituiau ua cnteriu dH ferenpere sociala, avind dreptul sa le posede doarB mesii. Sculptura in rclie; a porvilor pastreaza elcmentel^H haice cunoscute: funia, soarele, pomul vietii, dar si male, frunze, flori. Gospodariile vechi sint imprejmuite cu garduri dc j^ iele impletite, la care deosebim o gama variata de modJ rezultat al creat-iei populare tradi^ionale. Ele sint adjH tite de un acoperiij de dranita, ce le confera un !,irm in plus. In multe sate vom intilni inori dc apa si v i l ' o n . n i l
GHID JURISTIC AL JUDEJULUI

I fiind construc{ii simple din lemn, de forma conica, tie pe firul vaii, care datorita virtejului imprimat de i.i apei se folosesc pentru spalatul covoarelor, palelor, camintei de lina si altele. )in categoria mobilierului cu lunctie prioritar utilitara, L'are se remarca pregnant valoarea artistica, se detas,eaza /, lavifa, scaunul, leaganul, lada, de zestre, par.eta.rul, l<irul, lingurarul j.a. Patnl, scaunul, masa se caracteri/.i in primul rind prin inaltime. Elementele ornamenI sint realizate prin crestaturi s,i incizii. 1'ot o piesa de mobilier este s,i ,,ruda", suspendata dea11.1 patului, pe care se pa'streaza zestrea de tesaturi exe.it.i in gospodarie (cergi, covoare). Dintre uneltele folosite in agricultura se pot men^iona: w/" in care se pune cutea de ascu^it coasa, ,,^wa" u i r u macerarea semintelor 5! jugul" pentru boi. I'astoritul este una dintre ocupatiile traditionale ale umuresului, 51 astazi bine reprezentat. Obiectele necefC acestei vechi indeletniciri sint mes.tesugite cu arta: lele, cutberele, cupele, lingurile, ,,caucul" sau ,,lingura \Cnrareasca", arabojitl", sau ,,fincu$ul" pentru masuratul liclui la simbra. Uu alt domeniu in care arta populara gaseste o arie fga de manifestare este acela al industriei casnice texi. Femeile au preluat cu mai multa pasiune arta tradiituhi, realizind l^aturj. si broderii pentru uzul casnic u imbracaminte, cu motive variate ?i frumos executate. we remarca, de asemenea, frumuse^ea obiectelor si unellor necesare acestei indeletniciri, din care^ remarcam: iu</, rfychitorul, furca, razboM de fesut, virtelnqa, sutit, la care forma i amanuntele variaza in func^ie de ||iune i talentul executantului. I'urca poate sa fie cu talpa sau simpla, fara talpa, purit.i la briu $i folosita la torsul din mers. Fusele intrebukate pe vaile Mara s.i Iza sint cu ,,zdrangane" prisi-liil iiind format dintr-o imbinare ingenioasa a unor buki scurte de lemn. Kazboiul de tesut se mai nume^te aici ,,tiara" i nu este |0i>podarie ^araneasca fara o asemenea unealta a indusHei casnice. ICa tesaturi textile ce impodobesc interiorul sint: }termrele, fefele de masa (,,/dfoafe"), cearceafurile (verne). Jjtcrgarele se produc in fiecare casa i sint de doua fe,ini: unele mai inguste 51 lungi, care se agata pe pere^i,
I|ARAMURE

83

j \ i ; .

altele mai late si scurte ce se pun pe ,,ruda", in toate dqminind elementul ornamental geometric. Capetefe "jte'rgarelor s7nT~3ante!ate, realizate din mi: noduri (800016000), dupa care urmeaza ciucurii. Printre cele mai apreciate creatii ale industriei casn este cerga. confectionata din Una mipasa. Pentru ind rea {esaturii ,,se da la piua",~iar pentru a o face cit mifoasa ,,se da la viltoare". Cergile autentice sint cele vriste", la care alterneaza dungile de culoare natural;. linii (alb cu negru sau sur), centrul specialization pni cerea cergilpr__.fiind _Sagin|a. Fata de culonTe autetif astazi predomina ros.ul, galbenul 51 negrul. Un alt produs artistic de seama este Joint (scoarta, ] retar), cu alte cuvinte covorul, nemtrecut~~in~ ornamen: tie, avind o compozitie cu desene grapioase $i o cromati intensa dar armonioasa. Scoar^ele traditionale se disii geau printr-o cromatica calda, blinda, culorile ob^inii du-se din diverse parti ale unor plante sau arbus.ti, ce ce le conferea o mai mare valoare artistica si persistent in timp a culorii. Ca elemente ornamentale gama c. foarte extinsa, de la motive geometrice la cele zoonioil florale, antropomorfe. Interioarele caselor din Maramures, sint adevarate r pozipi de arta decorativa. In lucrarea ,,Arta populara <// Romania" Nicolae lorga a remarcat prezenfa motived" traditionale, in special al ,,horei", in covoarele maraip re$ene spunind printre altele: Cmd lumea va cunoaWi covorul maramurejean va ramine de-a dreptul uimit (f frumuse^ea lui". Unul din me$te$ugurile arhaice este olaritul, repre/i-n tat mai ales prin centrul Sacel, unde se mai produce ,astazi ceramica rqjie nesmalfuita, foarte apreciata. Printre qbiectele de arta naiva, de o incontestaMli valoare, sint icoanele pe sticla, aproape disparute din sele maramurejenilor, dar bine reprezentate in mu noastre ?i unele biserici de lemn. Din inestimabilul tezaur artistic al bisericilor de k trebuie sa facem o men^iune speciala cu privire la \. roasele icoane pe lemn, unele avind o vechime de j300400 de ani".' Datorita unor imprejurari istorice specif ice, pc: popular din 'fara Maram-uresului (pe vaile Mara, Iz: Cosau) a fost conservat mai bine, impunindu-se prim eleganta 51 sobrietate cu totul exceptionale, ca si prinu serie de elemente: jraditionale de o incontestabila valo.n
OHIO TURISTIC AL JUDEJULUI

ca, unele din acestea fund caracteristice doar acesostumul femeiesc este format din mai multe elemente - ucie. O basmo. Tnflorata poarta pe cap femeile tinere eugra sau inchisa la culoare cele mai in virsta. '.' confec^ionata din pinza de cinepa pentru zilele de ai si din pinza de bumbac pentru zile de sarbatoare. ' se remarca prin unele caracteristici. Astfel, are un ulteu in forma de patrat sau dreptunghi, mineci trei luri terminate in man$eta sau volane, lucrate cu ornaHe de regula geometrice, in culori mai mult deschise galben, de o discretie si un rafinament aparte. hi ultima perioada au patruns ornamentele florale s.i inile vii, roju, verde, albastru, intr-o bogata paleta de il>ina{ii, totul dovedind fantezie $i talent. Poalele sint Icctionate din acelas.1 material. 1 icle doua zadii vargate cu dungi orizontale se prezinta o succesiune cromatica: ro$u cu negru, galben cu negru, localiu, verde etc., aproape fiecare sat ori grup de sate rentiindu-se printr-o anumita combinape de culori. 'Hie constituie elementul specific pregnant al costumului "ciesc maramures.ean, ele fiind prinse cu baiere de lina /letita s.i, mai rar, cu bete inguste (esute cu scindurica i .1 o tehnica arhaica simpla. ,i o caracteristica generala, este culoarea zadiilor, care :cta categoriile de virsta, in sensul ca fetele tinere >rta culori ppatoare, iar pe masura ce inainteaza in u tree la culori din ce in ce mai $terse, mai calde. ludiferent de anotimp, femeile tinere mai imbraca piep / cu blana inauntru, fara mineci, cu motive florale Midente, care cuprind toata suprafa^a intr-o varietate natica. Pieptarul nu se incheie niciodata, dealtfel ca i </ purtat doar pe vreme rece, fiind confectionat din .i de Una ^esuta in patru it.e. Poate ca eel mai vechi 'lent al costumului femeiesc care impresioneaza prin ' ietatea sa i, cu siguran^a, a suferit cele mai mici lificari in timp este guba mifoasa, azi din ce in ce ' pmin purtata. Ca incal^aminte traditionala este opinca. '.na piciorului este infasurata in obiele groase de lina
i,.

'intre podeabelc larg raspindite amintim ,,zgardanul" ,,bars.onul", care se poarta in jurul gitului, fiind cononat dintr-o {esatura de margele variat colorate. Un i-lement de podoaba, dar numai pentru nunta, care se ircaza doar in aceasta parte a t.arii este azgarda scumpa"
MAKAMUREJ

85

Iormata dm multe siruri de margele de M corai" (corall echivala inainte cu pre{ul unei perechi de boi. Gatein^apuTuT^a~rnireasa" cbnstifuie un obicei foarte interesant, folosit si in alte regiuni ale tarii sate. Parul este impletit in 2 cozi, de care se prim coada lucrata din verdeata, flori, panglici. Cununi mireasa este formata din multa verdeajja, oglinzi, artificiale, margele, zgardan. Se foloseste si ,,baltul! tesatura fina, transparenta, peste care se fixeaza cun Spre deosebire de alte zone ale tarii, aici, atit f* cit si nevestele obisnuiesc sa-si impleteasca doua coz le lasa libere pe spate, sau le prind in jurul capului. Portul barbatesc se remarca, de asemenea, prin ci( elemente caractenstice. In timpul verii se poarta pali de regula din paie, de dimensmni reduse. Palaria de batoare este bogat impodobita cu panglici, zgardane, deata, flori. larna se foloseste caciula plata, numita cittla rotilata". Cele mai pu;ine transformari de-a lungul timpului le suferit, probabil, carna^a confec^ionata din pinza alba; < are o croiala simpla cu pu^ine ornamente albe sau galbcn La git se incheie cu un siret sau nasturi diferit color;i| ,,Gatiile" (izmenele) din pinza, destul de largi, se poarvara, ele fiind un element de imbracaminte specific marc mureseanului. Sint relativ scurte, ajung pina deasupi gleznelor. Au un mare avantaj, fiind comode, practice. 1 sezonul rece se poarta cioareci" simpli din lina alba, do sebit de calduroji. Un element din ce in ce mai rar intilnit este cureat< lata (chimirul) folosita mai cu seama de muncitorii tore tieri, cu multiple func{ii, printre care si eel de protec^c mijlocului la eforturile mari. Pieptarul se confectioneaza din piele $i este fastuos far" dat, cu multe elemente ornamentale, {inte de metal, ciucun din lina, iar in ultimii ani din material plastic, tom' intr-o combina^ie cromatica constanta si caracteristica il la o zona la alta. Alte piese ale costumului popular sint laibarul, lecricn si guba confec^ionate mai ales din tesaturi de lina alb.i. toate de o elegan^a si tinuta deosebite. Mai poate fi amin tita straifa cu motive ornamentale abundente, precum i .> minecarile tricotate din Una policroma, ca elemente ilport anexe. Portul copiilpr^ in general, este acelasi cu al adultiloi cu deosebire ca aci modificarile si innoirile sint mai lenu
GHID JURISTIC AL JUDETULUI 86

I'asul Gutii (km 27) 11 scrpcntinele_ de pc ul norclic al Muntilor iriiitr-o masiva padure

par livezi de pomi fructiferi, puncfate 3e~"fmuT st'rTrib in capi^e (,,clai", nnem\oi") care dau un plus de pitoresc regiunii. Cultura mare este slab reprezentata aici datorita HI 28 un frumos drum condi^iilor climatjce mai asr, pe stinga, ne conpre Staljiunea Izvoare pre. In dreapta .se inal^a zim>n). In" ""aproptereCte" tata i impunatoare ,,Creasta se afla cantonul sililea Alba; traversam Cocosului", dominind cu au.ili-a Alba si lasam jn. toritate vasta clepresiune a Maramuresului. sta(,ia de pompare a Dupa ce traversam_ riul in-ntru Exploatarea miMara, ajungem in comuna fiuior, de unde soseaua -.jte alaturi de valea ("ffese^ti ^ (km 41). Localitatea i 1 pina in Isatiil Mara \ este atestata documentar in:i8), prima as.ezare pi-" ca din 1360, cind facea pari'& din Depresiunea Ma- te din_domeniile lui Dragos, H-i'sj cu case tipic mara- alaturi de Harnicesti si Sat,i'ne construite din lemn, !?ugatag. |^"" In centrul comunei poate ' nperis 1;uguiat. fi vizitata biserica.. ..de lemn i:a ce impresioncaza pe monument istoric, construul venit pe aceste meita in 177Q^..ce are unele trF'irl este, in prirnul rind, saturi comune cu cea din ira traditionala a lemRemetea Chioarului. Acoperi- ' "I. Por^ile de lemn mestesul este etajat, turla, deose1 lucrate, deschise ca subit de supla, a fost refacuta il maramuresenilor, dau 'iitfl specifica ?i distincta i?i acoperita cu tabla in anul 'imii. Alaturi de acestea, 1925, cind a fost lovita de imduria ^araneasca si mai traznet. Pere^ii sint construiti din lemn de brad; doar talpa i Inestimabilele monumen- este din lemn de stejar. Doua ilr arhitectura biserici- briie frumos sculptate incing ii- lemn ne vor inso^i peretii din exterior. Este lipite vaile care strabat sita de pridvor. Pe pinza de aresul. Unitare, in an- in care captuses.te tavanul, ca .1 lor, ele se caracte- si pe scmdura aplicata pe pe; printr-o mare varie- re\i, se pastreazfi pictura zu^nferind arhitecturii de gravului Radu Munteanu din i n:care vale o nota cu to- 17.8P, scenele alternind cu motive decorative florale. Ca 1 .-iparte. obiecte de yaloare artistica I'auta se indulceste ^i va- mai deosebita se remarca cele > '.e largeste mult. De o patru picturi pe lemn, pre M i U ' si alta a drumului a87
MARAMURE5

cum si pictura in ulei pc pinza, din altar, executata probabil in anul 1900. Urmeaza satnl Harnicesti (km 44), unde, pe "un pinten de deal, ne intimpina bisericu d<; lemn conslruita tot in ; anul 1770, prin contribu^ia locuitorilor de aici. Turla cade pe mijlocul naosului daturita adaugirii ulterioare, prin care s-a alungit edificiul. Viriui turlei este o prisma poligoriala. In partea sudica are un pridvor. In exterior, nivelul de jos este sculptat de jur-imprejur cu un briu, iar frumoasele console, taiate artistic, sprijina acoperiul. In interior se pastreaza obiecte vechi din care re^in atentia trei picturi pe lemn, care an fost mult apreciate la Expozi^ia de arta medievalS romaneasca, organizata in Anglia, Franca si Republica Federals a Germaniei (Cardiff, Londra, Pans, Stuttgart). Din Harnicesti, spre drepta (DJ 185 modernizat) putem ajunge la Ocna Sugatag ( i j k m j i , treclnd prin satul Hoteui,! unde, in fiecare an, la sfirsitui iunii aprilie se sarbatoreste cei mai harnic om al satului, care iese primul la arat. ,,Tmjaua" este un simbol artistic colectiv al pre^uirii muncii si harniciei \&r&nului, la care participa tot satul, iar in ultimii ani a cunoscut o amploare deosebitS devenind un festival folcloric de prestigiu. Dupa cca 2 km miram In
GHID JURISTIC AL JUDET.ULUI

localitatea Sat-_ug;itaii (iu in care mes,teri popu printre care Nicoara ij cojocar renumit prin _ tea locuiui tare de o mare varietate uiaiica, imbogayind cu COIH1 noi tradi^ia acestei arte. In imediata apropiere a s.oy|Mj putem vizita $i biserica 1 iciiin. ridicata in 1753, ""^H . latie cure dateazii prulii bil din anul ^1439. Ea ^H construita din birne lungi Jl 11 m i late de 1 m. Acoy^ risul este in 2 etaje, iar tut' 1 1 1 zvelta, prezinta un balcottM Pictura este tearsa. Incepind de aici pin& cunfluen^a riului Iza, |nii ureapta riului Mara se olfl serva o frumoasa terasa c^H so remarca prin netezinnB peri'ecta. La ie$irea din Sat-^ugatu| se alia satul Manasiirea ofl apar^ine de comuna GiuieijtB Aici, la cca 1 km de la sosafl se poate vizita o biserica vtl che de lemn ce dateazS dm secolul al XVII-lea. Des.i rfl dusa ca propor^ii, cu o turlj mica, ea prezinta interes dll torita pere^ilor format! dlfl trei birne uriase de stejar, ifl timea unei birne atingind M proape 1 m. Partea din fatfl dinspre vest, a fost initial pridvor, ulterior inchizindu-M de jur-imprejur. Pictura naivS in stil blzantin este deteriorata partial. Se mai pastreaza o plol tura pe lemn din secolul al XVII-lea si doua din secolul XVIII. Pe pere^ii exterior! jH
88

Din Fere?ti, un drum mollObserva urme de pictura, dernizat de 5 km (DJ 109 F) Nnoarte "rarjntjlnit la Jbi- o ia spre sud, urcind domol 1 de lemn. pantele,^ dealului spre j Ocna | * studierea minutloasS a ^wgatag^statiune^balneoeiima- ' '.nr pe lemn, s-a ajuns terica de interes republican. luzia certa a unor le- 'Complexul balnear se alia i spirltuale strlnse ale "Hngli pad urea Craiasca, Intr-o ilor din Maramures. cu oazS de verdeata, liniste si n Moldova, precum si san&tate, cu arbori secular! ?i I din celelalte tlnuturl exemplare viguroase de larice unsilvaniei. (Larlx decidua), conifer cu apropiere de confluen^a frunze cazatoare, P8.durea cu Cosaul se Intinde este ocrotitS prin lege filnd a a Gtulestl (km 49). Nu- declarata rezerva^ie naturals. localitatil provine, dup5 Stafmnea dispune de un Re pare, de la cneazul strand cu ba/Ane cu api sS, fiul lui Dragos, care rata pentru copii si adu!1;i, '. rSsplata pentru vitejia din care douS bazine acopeprimit aceste locurl. rite (folosite tot anul), cabine i urma unor sapSturi ar- pentru bai individuale cu ap& 1 >i?ice efectuate Itnga bi- calda sarata si normals, Ina de piatrS, In cele peste stalatii de hidroterapie si tnorminte cercetate, s-au electrohidroterapie, un servl": monede din secplele ciu de electroterapie si fizio-XVI, precum si inele, terapie diversificata (inhalatil U de argint, apartinlnd, si impachetari cu parafinS, 'mbil, conducatorilor locaH masaj), precum s,i s51l de ID. gimnastica medicaia. In peregrinSrile sale prin t,a acestea se adaugS clinimures, marele savant mantul blind de cru1;are al nine lorga descpperS ja localitatii fapt care o recomanda si ca statiune de ot c e _ _ . V (reglstru de stare cldihn5. IH) romaneascS, ce cuprinde Statiunea este dotata cu |tr demografice prMnd na- trei hoteluri (cca 289 de llltntoa, cSsStoriile, din care locuri), restaurante, baruri, .nun aspects ale gralulul cantina-restaurant si cofetarie. In localitate se mai afla ((rnmnresean. I,n Inttlnirea Marel cu Co- baile vechi, cu instalatii penllnl, se aflS satul Ferestl tru bai calde, strand pentru (km 53), cunoscut prin btse- aero- si helioterapie. U sa de lemn, dar si ca Ocna ugatag, atestata docuInlrnre spre frumoasele loca- rnentar^din anul 1315, se afla IIIN'i r-are se insimie nevalea la o distanta cle 58 km de Kjiului, pina la poalele Gu- Baia Mare si 20 km de Siilul.
1 " TYlS-

89

ghetu Marrnafiei. Tn urm3 cu sute de ani se num3ra prin- Industrie casnica, nate din Una*. tre cele mai insemnate cenAccesul turistilor tre unde se exploata sarea, care era transportata ciT'plu- face !}i cu ajutorul lor care asigurS ma, tele~pe Tfsa pina Fn a?ezariln de_.j?Jl _DunSre. Dup3 "uncle curse zilnice de la documente, sarea se extrSgea Marma^iei si doua dp Mare si retur. inc3 din anul 1489. Oena $ugatag e' In 1492, lucratorii dc la ocnele de sare din Maramu- punct de pornire fn P res intrerup lucrul: ,,Sare care ne pot purta pa'j lacurile din Impreiurlt n-au taiat, c3ci s-au nascut o < mare vrajm3rie" fmpotriva mate prin prabu =''-'" proprietarilor si chiar .ampo- \'echi saline, spre , triva majestS^ii sale". Motivul rfirenilor, ,,borcutul nemultumirilor a fost o nou3 i/ Breb sau spre .,Creast;i dare de un florin ce pretin- I juIuT', o minune_a_ natin deau camarasii (proprietarii) Muntii Gutii. Frumii' asupra lucratorilor. Aceasta naturale din zonS li SP este considerate prima greva . g3 peisajul arhitectnrn organizata din lume (Istoria satelor, care valorifici Romdnici, vol. II, p. 559). gistral lemnul fn toatp < PSrSsirea rcpetata a mine- rile de construct^. lor care a intrerupt exploDin Ocna Sugata/r "n atarea sarii uneori timp de dritmul asfaltat care n. ctteva decenii a determinat duce spre locurile erouini fnfiltraroa apei de ploaie in gendar Pintea Viteo; mine. Treptat apa a dizolvat dreapta intr3m fn sa_tu sarea si a dus in final la atestat din anu]._1360,_ P prabusirea tavantilui, pe locul Olahalls Hatpatakfalva. , fostelor mine formJndu-sc nu- ..satul pfrfului cii_brebi* meroase lacuri sfirate. vorba de mamiferul dl La Ocna Sugatagr functio- de la noi). Aici atrage neaz3 una din cele mai vechi tia biserica de lemn ai statii meteorologice din tar8 la confluenta pfrfului (1858), care initial a funcfioboafa cu Valea Caselot nat in salina locaia. Cea rnai struita fn socolul al X scazuta temperature inregis- Aiaturi de valcarea _a trata aici a fost fn anul 1929 turalS. mentionam unor picturi_pe lemn (10 februarie), cfnd mercurul termometrului a coborft pfna Ajungem apoi la / la valoarea de 30,5C. localitate straveche de Tirgul organizat aici sap- lea Cos8ului, situata la taminal, joia, are un farmec lele Muntilor Gutfi, sat aparte, datorita obiectelor de tat din 1.3fil. Numelo vine, probabil, de la un
GHID JURISTIC Al JUDETULUI

din ele fiind pictate pe ambele fe^e, numite ..prasnicare'1, tnpreuna cu cele de la H3rhice^ti au fost expuse la mai multf! expozi^ii internationale. Trei dintre acestea dateaz3 din secolul al XVI-lea. Mentionam ca la Budesti, ca si In Snmcuta Mare, Petrova ^i Harnice^ti, cxista ..Cazania lui Varlaam" tipSrita la Tasi in anul 164'i. La circa 3 km, pe s.oseaua spre Cavnlc, se aftfi ,,borcutul" de la Breb (situat intre hotarul satului Breb s,i Budespti), pe versantul nordostic al Masivului Gutii, care pa din vale ...Tosani" confine apa minerals sulfu" impune prin masi- roas8, folosita atit in cura nvfnd turla patrata, externS clt si interna, mai forma unei piramide Cu seam3 In afee^iuni gastroi' flancata de patru intestinale, hepatobiliare si de nai mici, iar acope- nutritie.^Pe aeest loc a funcI, in panta repede, este tionat cindva o statiune balt, Scara ce duce la clo- neara, iar cu multi ani inaItd pste realizata dintr-un inte localnicii fSceau baie in ir lemn. Tn interior se apa IncSlzitS cu ajutorul J5Oim/a multe picturi pe lovanilor Jncinsi pe .VSratec. i \ Pictura este de inspiDe aici ne putem intoarce (jl factura populara", a- la Baia Mare traverstnd Gu1 ppne cu caracter folclo- ttiul si localita^ile Cavnic, ^Jn vom trece cu vederea Stirde^ti, D3nesti, $isesti,Baia 11.- de icoane valoroase Sprie, unde se pot vedea fru. I M M . din care una din moase monumente de arhin i XTV.orobabil cea mki tectura (vezi traseul V E). ' a Maramure^. Avind fns8 In vedere fapa de lemn de pe tul ca abia am inceput sa faisani" (1595). este mai cem cuno!?tinta cu zona et. ' dimensiuni, iar pic- nografica a Maramuresului prezinta personajele in tara de legenda unde folclorul inul local. Ea este bine si arta populara se pSstreaza ita, cu acoperisul intacte ne reintoarcem in tjiiipiu si streasinS joasa. comuna Budesti, unde putem se pastreaza mai aprecia noul local al cSminuiiM- icQane.-P_e.Jenini.jinele_ lui cultural pe care me^terii
91

in- nudul, care h priP-.II- locuri drept rei,1 pentru faptele sale Hi-. Budes.tenii vorbesc .ptatita mfndrie desl l l l p lui Pintea,.in bill- lemn din ,,Josani" H sf cfimasa_ de zale I i-roului. Pe aici b3tinsc am3nunte despre putind sa. Intre^ina Indelungate pe aceascu orice turist, sus'" c8 in^ acest satuc <\ fost angajat multi iluga, farfnd inca de vfcnie rnulte acte de

popular! locaii 1-au realizat cu multa maiestrie, reusind Scl ne incinte prin sculptura traditionala. Coborim, pe valea Cos3ului, cu ape mereu involburate, spre satul Sirbi, unde aproape la fiecare cas& ne intimpina cite o poarta de lemn, admirabila ,,carte de vizita" a regiunii. Parole sfnt Incrustate cu motive vechi stilizate, simboluri ale elementelor ce compun universul taranului: soarele, arborele vietii, floarea soarelui, pSsSri, flori, funia s.a. Soarele, ca motiv artistic, a fost glorificat din antichitatel el apare si pe sigiliul domnitorulul Mircea eel Batrln (1390) si pe monedele lui. Stefan eel Mare, iar _funia" o coloanS infinita pe orizontala simbolizeazfl ideea de ccntinuitate a vie^i!. 5i alci intilnim douS biserici de lemn, in ,,Susani" si ^Josani", ambele pe partea stinga a soselei. Cea din ,,Susani" a fost construitfi In anul 1532 din Mrne uriase de stejar. Acoperisul este neetajat, unitar, iar streasina scurtS, ca dealtfel si turla. Ancadramentul usii este surprinzator de frumos sculptat, cuprinzfnd multe elemente decorative. Se pSstreazS si ancadrarnentul la o ferestruica. Cea din ,,Josani" a fost ridicata in 1665. La circa 3 km spre nordest^se intinde comuna fEali**r^ ^\ X^ ' \ nesti (km 8), intr-un decorMeo\sebit de pitoresc, datorat colinelor care o ineonjura. PaJURISTIC AL JUDETULU!

sunile bogate au facutl cupatia de baza a loj| for s3 se indrepte spifl terea animalelor. Vechimea localitajH atestata prin documenB din anul 1387. Ca si la Budesti ^H si aici se pot vizitiH monumente de arhlt< populara in lemn, una sani (Bandreni), alta fl sani (CSieni), fiecare ell rizindu-se prin ccva JPrima are formft de ^ ceea ce mi se repctaj alta bisericfi din judflH a doua, de dimensiuni reduseT ulterior aproafH bTata spre nord cu o scundS, nu respects pi general de dreptunghi (I rita unui pridvor cofl in partea sudicS. Ne vm trage atontia si douSjB pe lemn. Biserica din ..Susanll fost ridicatS in anul 178B spune cS mesterul Ion fl a Titului, care a conrepv si construit-o. s-a mutnt satul zavoi, comuna 9 teni din Moldova. Mur me^'terul care executa bli ca satului, constructia a 1 continuatS si terminatSj catre I. Opris. La reintoarS sa in CSlinesti, dupa acfl plan executa biserica de ] in forma de trefla, din n terialul provenit prin del larea celei care se aflal cc-ntrul localitStii. Asa so ( plica si originea altor 4 mcnte noi intilnite in m

De o parte i alta culmi domoale coboara spre lunca laiVftleni, sat situat spre sind loc unor intinse zone de culturi agricole. Pomii Ecu 5 km, se afla mai fructiferi, alaturi de bogatia ' vnare de apa mineflorilor, dau locuintelor un Mrbogazoasa, de imporaer permanent sarbatoresc. locala. Aici se poate Dupa cca 6 km ajungem -.1 din valea Izei (DJ in Sighetu Marma|iei. Deva|n- drumul recent mo- da este chiar poarta de la Lt. intrarea in Sighetu MarmaMiriiti pe pitoreasca va- tiei, in apropiere locuind I'usi'mlui, in lungul cfichiar realizatorul ei,_metem afla insirate satele rul popular Gheorghe Bqrotl ?i Fereijti cu fru- ('i. Aici a trait si un alt liiserici de lemn. cioplitor de por^i, Utan, al MM ,-iproape 2 km de la carui nume este incruatat pe Hi't'io ajungem la_j.Bcr-j - multe por^i din zona. La VaBrn 53), unde, la ie?irea du Izei s-a descoperit un deMI, ;;o poate admira o pozit de bronz format din 12 sculptura in lemn bratari, datat la sfirsitul e|N) Din Caline?ti putem pocii bronzului si inceputul | | la Ocna $ugatag, sau la epocii fierului. kill national. SIGHETU MARMATIEI 'Ic'ii se Ifirge^te mult, imlimca capatind caracte- este situat in Depresiu(lltlncte. De o parte si nea Maramuresului, aproa drumului se intinde pe de paralela 48 latitudine nil, punctat de casele nordica, fiind eel mai nor^Ili'c Maramure^ului. Ne dic municipiu din tara. Are i de confluen^a Ma- i o"suprafata de 11170 ha, in ii I/a, in vadul carora \ scriindu-se pe al doilea loc, ca marime, in judeV Are Iflfli $i-audurat de se. M.I-/.area JVadu Izel7(km I 38937 de locuitbri, iar impre Hir-si trage numele de 1 una cu comunele suburbane Him pe care se intinde, Vadu Izei si Sarasau 44 611 (Illiitea fiind atestatS do- locuitori. Turistii care viziteaza lhtnr din anul 1383. IJiiiiuna are o bogatS. tra- pentru prima data acest ofolclorica si artistica ras ramin, desigur, piacut ii irnumitele port! mara- surprin^i de pitorescul por|i|i>iie create de mesteri tului, printre oraseni amestecindu-se cei imbraca^i in por.'il'iri locali. tul traditional maramuregean, Jdiitinuam traseul pe vaOrasul a fost construit in Qjci, care, unita cu Mazona unei fortificayi din ete vnrsa in Tisa la iesipoca bronzului tlrzlu de pe ^ln Sighetu Marma^iei.
|HAMURE

dealul SoJovan, denumit ,,Cetatu", coca ce alestu o mai mare vecliime decit primul document ce dateaza din anul 1334. i'ozitiu geogral'ica tuvorabila, taptui ca se alia ia iatereeepu unor drumuri comerciale, preeum i existen^a unor zacaniinte de" sare din apropiere explica dezvoltarea si evolutia oras,ului, secole de-a rindul constituind principala asezare urbana a vechiului comitat Maramures. Orasul Sighetu Marmajiei este cunosqut i ca un vechi centru cultural. Aici, de-a lungul secolelor, au fost create si au functional scoli, asociatii culturale si s-au tiparit car^i in limba romana. Astfel, in secolul al XVI-lea a luat fiin^a o coala romaneascfi calvina, care ?i-a prelungit activitatea pina in secolul al XVII-lea. In anul 1540 s-a creat prima ^coala reformata din ora^, iar in 1836 i$i deschide portile Acadeniia dc drept, care a functional pina in anul 1920. Intelectualii romani maramure?eni, p&trunsi de ideea luminarii poporului, au fondat in 1861 ,,Asociatia pentru cultura poporului roman din Maramure^", care a concurat la

deschiderea prime! Pr dii de invatatori din mures care pregatea tori pentru $colile roi ele nu erau subven^ii stat, ci se intri contribute poporului, ricii romane. In geni Vcijcimintul si biserica na au contribuit sul la pastrarea tradijii, manesti; in 1867 se BSocietatea de Icctu: manilor maramureseni' a jucat un rol im achizitionarea si r, car{ii si publicatiilor Prima institutie I deschide aici in anul Prin anul 1883 se Reuniunea invatatori mani din Maramures dafia muzeala. Tipa anul 1900, a volumuT plome maramure?ene" cplele XIV si XV in romanS si maghiara. tinind academicianul 1 Mihalyi, constituie uri ment marcant pentr : culturala a orasului , cestei zone. Secole de-a rindul, tenii iau parte la toa' inintarile si luptele litice ale vremii, p ]a revolutia din 1848, toricul act al Unirii

1. Hotel ,,Araealul"; 2. Gitra C.F.R. i autogara; 3. Casa de 4. PoUcOinica; 5. Liceul ..Dragoj vodfi"; 6. Flliala de turism; 7. restaurant ,,Zimbrul"; S. Monumental osta$ului sovletic; 9. 0 tografiU mllncitoresc; 10. Muzeul municipal; 11. Restaurantul 12. Monumentul osta^ului roman; 13. Hotel-restaurant ,,Tisa"; tetul municipal P.C.K. si consiliul popular municipal; 15. taurant ,,Marmatia"; 16. Parcul ,,Gradina Morii-; 17. Rezerv; arhitectura populara In aer liber; 18. Statia PECO; 19. OHciul P, $i Agenda de voiaj C.F.R.; 20. Automobil Clubul Romfln; 21. ~ restaurant; 22. Farmacia nr. 17; 23. Librarla ..LuceafSrul"; 24, zin allmentar nr. i ; 25. Spitalul unificat. C3HID JURISTIC AL JUDEJULUI

clecembrie 1918. fntre cele douS razboaie niondiale, clasa munciloare ia parte activa la lupta organizatS de Partidul Comunist Roman impotriva exploatSrii, iar in timpul celui de al doilea rSzboi mondial participa la lup'ta impoti-iva fascismului, pentru pace, libertate si independen^a patriei. Orice turist care revine dupa un timp in Sighetu Marmatiei constatS schimbSrile radicale pe care le-a suferit orasul dupa Eliberare. Peste tot, te intimpina noul: unitS^i industriale, blocuri pentru locuit, scoli, edificii de eultura s.a. In oras exists o serie de intreprinderi industriale, o parte din ele fiind de subordonare republicans. Printre cele mai mari este ^ombinatul de preluerare a lemnului, care realizeazS anual zeci de mil de garnituri cle mobilS, scaune curbate, placi aglomerate si fibro-lemnoase. O bunS parte din volumul productiei este solicitat pentru export. Se produce <ji un prototip de garnitura de mobila maramureseana, interesanta prin simplitatea formelor si fncrestaturilor. In perspectiva imediata se va extinde asimilarea in produc^e a mobilei artistice (,,Stil"). Una din cele mai tinere unitS^i industriale este Intreprinderea de surubiiri, ce se numarS printre marile obiective industriale ale Maramuresului si care isi va extinde
GHID JURISTIC AL JUDETULUI

c'apacitatea de Pro<jH viitor. Va apare toto4 ramura noua constructoare de masii Industria usoarS prezentatS prin Faj tricotaje ,,Unitatea", ! produse sint cunosct^H preciate nu numai ^H parStorii din ^ara, dam peste 30 de tan din I continente ale globuB altS unitate insemnatli Intreprinderea de j>|M schimb auto, iar in afl cincinal, pe lingS alto I tive, se va construi o I fabrics de confectii. Alaturi dc industrli preluerare a lemnului, m alimentara si a materli de construe^ie, mai consemnate unita^i alejl ra|iei mestesugaresti/^H nea de cercetari Intreprinderea de m^B re a agriculturii s.a. Orasul Sighetu Marfli cunoaste o inflorire fim cedent. Astfel, productMj dustriala a crescut in | 1'atfi de 1945 de pesto de ori. Produsele fabf(j aici sint cunoscute in 31 ISri ale lumii. Sighetu Marma^iei oH important centru culW aici functioneaza Hceull dustrial ,,Dragos Vod;V, ceul pedagogic, liceul (d tier, la care se mai ad| Scoa)a generals de muild $coa!a popularS de I Printre numeroasele instil /fle eultura ce fiinteazS in I arointim: Casa municipal!

, Teatrul popular, ci- tiv turistic din acest centru pgruiul, Muzeul etno- il constituie Muzeul elnqgrai , I'.iblioteca municipals, fic. Cu mai bine de 50 de ^i numeroase cluburi ani in urma, prin stradaniile A marile unitS^i Indus- prof. Gheorghe Vornicu au L In municipiu activeazS fost puse bazele Muzeului dute de artisti amatori etnografic, ce s-a remarcat ilu 30 de formatii ar- intre cele douS rSzboaie monl, ansamblul Case! de diale printr-o bogatS activiI liind eel mai impor- tate. A urmat o perioadS in care muzeul s-a dezvoltat, illnlre acestea. \n niiblul ,,Mara" al Ca- imbogatindu-se cu noi achiili 1 I'ultura a participat zi\ii si colec^ii, perioadS in. oase manifestSri fol- care s-au remarcat Fr. Nistor, i ternationale cistigind M. Dancus s.a. In prezent, muzeul isi desijou (Franca) Colierul de fasoara activitatea cu douS I si Discul de aur, Iar sec^li: etnogrofie ?i ftiinfele DBO premiul ^Europa". venit traditional, la sfir- naturii, ultima dispunind dc lunii decembrie se or- o colect,ie inscmnata de mai aici Festivalul de mifere si mai ales pasSri nai obiceiuri laice de turalizate precum si aprecia, prestigiocsa manifesta- tul ierbar al regretatului bololcloricS, care incepe cu tanist maramuresean Arthur Ul mastilor, carelor ale- Coman, ce insumeaza aproape 20 000 de planse i1 si al portului popular Valoarea cea mai mare a roase sint si ansamblufolclorice sau iormatiile muzeului este data de Secjia tlce din judetele limitrofe de ctnografie, care cuprinde Uin alte zone ale \&rii elemente ale culturii materiale si spirituale de o nease| participS la acest festiCu aceasta ocazie se or- muitS boga^ie, achizitionate tazS si o sesiune de co- si conservate cu grijS. Ele oglindesc si sugereaza in lU'&ri stiin^ifice. p men^iune speciala me- toatS stralucirea, istoria miiji nolle blocuri de lo- lenara a Maramuresului de |(e construite, eel mai pe vaile Marei, Izei, Vi'jeului, trn cartier fiind situat in CosSului si Tisei. Vizitatorul Opierea Complexului de va putea admira unelte vechi Mcrare a lemnului, pre- de plugSrie, pSstorit sau alte t si institu^iile medico- indeletniciri ale maramuresahlliiri' ce dispun de o pu- nului, de acum citeva sute de |c'i baza materials de o- ani, unelte si podoabe caslru a sanSta^ii si de asis- nice, ISzi de zestre incrustate, fuse si furci de tors, \Ci socialS. Col mai important obiec- rSzboiul de fcsut, toate imARAMURES

97

.hi/1 ni.-l.tlo Indatul

pistrite cu migalu 51 fantezie, 6 .,J?!LJS1.I3: _' st.'(; costumul popular traditional, JES^BS.! cadrul secjiei de ftn< covoare vcchi si scoar|e ma- fiin^eaza o Bezervafie ! ramuresene, care isi pustreaza hitecturft popular^ in a. pinfi astazi nealterata purita- ber in curs de organ tea si prospefimea culorii. AsezatS intr-un loc dc $i acum mai intilnim pe de favorabil, la intran valoa Marei, dar mai ales pe ora$ Pe dreapta, aici ai> Iza sau Cosau, covoare vechi aduse citeva gospodarli de familie, care impresioneaza _ne?ti, precum si J>iseri( . prin bogatia si varietatea mo- Iemn din Once^ti. Acest tivelor ca si exemplarele ex- t'iciu de Iemn nionu puse in muzeu. Dar covorul istoric a fost constru< maramuresean incinta mai mesteri anonimi in anul i cu searnfi prin cromatica so- Este o construc^ie tipici1 brfi i prin modalitatea com- streasini duble, cu pictur binSrii culorilor rosu, verde, Iemn veche, anonimS. albastru inchis. Cu un rafinat deosebire de alte monun simt artistic tes&toarele de similare, acesta se ren covoare continuS si astSzi sa printr-un pridvor sprijini creeze frumuseti folosind o coloane cioplite, legate cromatica anume, din care ele prin arcuri simple nu lipseste ,,verdele tinaV', ce Iemn, ceva asemanStor sugereaza pfidurea primavara, pridvorul caselor de i ,,verdele frunza", ,,ceriul" ceea ce trSdeazS me| (bleu), ,,galbenutul", ,,rosul care nu putea fi decit infocat", ,,galbenul ca arama", Interiorul ei este com| ,,ruja macului" s.a., toate mentat prin pereti de | intr-o sincera izbucnire de Intr-o viziune sint^ optimism si bucurie, ce ex- Rezerva(ia de arhiliN'l prima insasi viata noua a pnpulara in aer liber a m oamenilor din Maramures. ului din Sighetu Marndl Pentru obtinerea culorisituata pe Dealul Dol lor vegctale, de o mare vaprezinta trasaturile I loare plasticS, calde, blinde, mentale ale arhite( temperate si totodata rezispopulare din Maramure^ul tente la actiunea luminii i nografic. Intilnim aici, d scurgerca anilor, trebuie mulpoarta de Iemn la bil| t2 rabdare, pricepere si o tede Iemn, toate tipuril* meinica cunoastere a planconstructie din rnediul ^ telor, secret delimit de un lui, purtind pecetea sirn^ numar restrins de maramusi gustului artistic rafinnt reseni. tSranului maramuresean. Muzeul define si o inteIn centrul ora^ului resantS colecfie de masti. citeva constructii, ce da Alte obiecte de valoare sint din secolul al XVIII-lea
GHID JURISTIC AL JUDETULUI

nure se releva ^actualul I . i l iiiu/.eului, care a fost Inla prefecturii, construUb torma de patrulater i II' <i romano-catolica (1736). ighotu Marma^iei a m\ uruditul loan Mihaly llp^a, autorui lucrarii ,,Dimu< inaramuresene din sec. 1 -XV", care a constituit unui filra documentar Itulut ,,Diplome maramu'c ne". Ill parcul din centrul oraIII a fost ridicat MonuM I M I . j.-jtasijor sovictici, care "' r i l i i t via\a ui luptele tru eliberarea Maramulul de sub ocupa^ia horto-liiUerista, alaturi de Idyll romani. I n intersec^ia strazilor ||u? Voda si Bogdan Voda, I fM^a complexului cooperaNtl ,,Deservirea", se afla Hiuinentul ostasului roman, talentatului sculptor M M Popovici, ridicat in aui 1974, pentru cinstirea innriei ostasilor cazu^i penII libertate, independent* s.i Ili'runitatea patriei. 'eparte de centru, linpla^a orasului, .jin_obeUc I nduce aminte de locul !' an fost executa^i de c&Ihftleristi patru partizani fr au actionat in Mun^ii Cnmuresului. Dupa vizita fScuta in oras, [ Jndreptam spre parcul H M d i n a Morii" de la poalele . Solovan, ce rasare l'i i din unda limpede a (I. Aici intilnim numeros.! liMi-i seculari, dintre care
KAMURES

doi sint declara^i monumente ale naturii. Plopui (Populus nigra) are o circumferin^a a trunchiului de peste 8 m s,i virsta de cca 20v am. In pare se afla si hotelul ,,Marma^ia", mult solicitat do turisu pentru pozi^ia sa pitoreasca si confortul oferit (85 dc locuri cat. I.). Restaurantul aferent ofera specialitati culinare alese, din care nu iipses.te ,,colesa" (mamaliga) cu brinza. Posibilita^i de cazare ne ofera hotelul ,,Tisa" (.categ. I) din centrul orasului (101 locuri), hotelul ,,Ardeaiul" (categ. II) cu 31 de locuri. Pe lingfi aceste unitafi functioneaza cite un rostaurant-autoservire, braserif, bar de zi. Alaturi de acestea amintim Complexul de alimentatie publica ,,Zimbrui'' (categ. I), cu hotel, restaurant, bar de zi, crama, gradina de vara, cofetarie, doua saloane cu jocuri mecanice si biliard, toate cu mobilier si decora^iuni interioare adecvate, lucrate in Iemn dupa stilul local. Din oras se pot face o serie de excursii, prilej ideal de cunoastere a artei si traditiei maramuresene, a costumelor si obiceiurilor pasti'ate de milenii, a oamenilor fiarnici si blinzi ai acestor locuri. Peste tot ei au adaugat noul, cu confortul si progresul lui, pastrindu-se ins& nealterate traclitiile mostenite din batrini. Dup3 popasul de la Sighetu Marmatiei ne va fi greu sa dccidem direct! a in cart1
99

s-o luani: sprc Sapinta pcntru a vizila ...Cimitiml vcsel" unul dintre cele mai importante obioctivo turistice ale zonei; pe valea pitoreasca a Viseului, care ne va conduce spre Munlii Rodnci sau Maramurcsului, sau pe valoa Izoi ADRESE UTILE

pentru a admira hi: lemn, inegalabilc ale arhitecturii din de tara. Indifcrent directie ne indreptfin nem fascinati de farn cestor meleaguri caraj cheamS.

MKL
i Baciului

^Rona
la lisa

Vaiea

de voiaj C.F.R., str. Drago? Voda nr. 2 Automobil Clubul Roman, str. Libertatii nr. 16 Cantina-restaurant nr. 1, str. A. Muresan nr. 1 Cinematograful muncitoresc, str. Bogdan Voda nr. 1 Comitetul municipal P.C.R., str. Bogdan VodS nr. 14 Consiliul popular municipal, str. Bogdan Voda nr. 14 Farmacia nr. 16, str. Libertatii nr. 23 Farmacia nr. 17, str. Bogdan Voda nr. 9 FiliaZa de turism, str. Libertatii nr. 21 Hotel ,,Ardealul", str. Republicii nr. 78 Hotel-restaurant ,,Marmafia", Parcul Emmescu Hotel-restaurant ,,Tisa", str. Libertatii nr. 8 Hotel-restaurant ,,Zimbru", str. Traian nr. 3 Libraria ,,Luceajarul", str. Bogdan Voda nr. 10 Magazinul alimentar nr. 1, str. Bogdan VodA nr. 10 Militia municipiului, str. Mihai Viteazu nr. 10 Muzeul etnografic, str. V. I. Lenin nr. 2 Oficiul de posta fi telecomunicafii, str. Bogdan Voda Restaurantul ,,Doina Maramuresului", str. Traian nr. 1 Rezervafia de arhitectura populara in acr liber, Dealul Dn Statia de benzina, str. Dragos Voda nr. 30 Spitalul unificat, str. A. lancu nr. 28

II. PE VALEA IZEI

Sighetu Marmafiei Rozavlea Bogdan Vod Sacel Moisei Borja Pasul Prislop

v_

VitXPoienilB lzi

^S4?

(D J 186 153 km)

. . Parasim Sighetu Marmatiei, urmind soseaua spre Baia Mare. Din localitatea Vadu Izei ne inscriem pe un drum care strabate o serie de asezari, adevarate muzce etnografice, insirate ca o salba
GHID JURISTIC AL JUDETULUI

de margele de-a lungul sculptate de Iza, cu por case traditionale acopcrit sindrila, dar mai ales ct serici de lemn, adevaratj juterii de arta populara, tate cu multe secole In u

de venituri ale Pe locul numit ,.( jjfla o asezare de la ^ epocii fierului, unde, in 1936, a fost descoperit uq depozit de bronz, cc \ bratSri si celturi. Dupa citeva sute de metri De pe un promonto de la intersectie travers3m; __serica de.Jemn parc3 riul Mara si ne indreptam vita sa o vizitam. Lo spre Oncesti_ (km 4) unde, pe care se afia se numeste dealul CetSteaua, sapaturile si se pare ca apartine arheologice au scos la iveaia man3stiri. Dup3 unele | urme ale unei asezari dacice, puneri, biserica a fost datata de specialist! ea exis- truita in anul^i3_64.'Im( tind la hotarul dintre era ve- neaz3 stilul Indr3znet, che si era nou3. Se mai aflii frumusete arhitecturaia rSmasitele unui turn feudal, sebita. Peretii sint fa apartinind, probabil, unui no- din birne masive de bil local. Aici a existat o bi- In ansamblu ea se ca serica de lemn "(1795) care a izeaza_printr-un echilij fost mutata la Rezervatia de proporfiilor, incit, des! arhitectura popular3 fn aer constructia Ias3 imprpslj liber de la Sighetu Marma- monumental, din care sa tiei de pe Dealul Dobaies. NSnesti (km 9). Dup3 ce cifreazS o mare iscusint trecem peste podul de pe Iza, deosebit gust al frumr ne apare in fata o _bisericS indrazneaia, creativitate de lemn, ce se deosebeste ra- spirit inventiv demonstrl dical ca stil fata de alte con- constructorul anonim. Turla este simpia, iar structii similare din zon3. Peretii fnalti de circa 6 m smt baza sa mai Iarg3 sear construiti din birne inguste cu tipul de turia din de brad, iar ferestrele sint Codru sau SSlaj. Edificll| mari. Acoperisul este in pan- fost ridicat initial pe ta domoala. Turla, scunda, Slatinii, iar ulterior, in 1806, a fost mutata pe < este acoperita cu tabia. alul We. Pictura se p3strj Birsana (km 11), a carei mentiune, in hrisoave, da- relativ bine, mai ales po ] sudic, pe plafon i teaza din anul 1326, se nu- retele altar. mara printre cele mai mari AlSturi de casele vod localitati de pe yalea Izei, cu gospodarii mari si frumoase. lemn, de o certa valoan Cresterea animalelor, ocupa- tistica si arhitecturaia,1 tia de baz3 a locuitorilor, .ridicat edificii modern' , constituie sursa principals care nu stirbesc din pi)' cul asezSrii.
GHID TURISTIC AL JUDETULUI

dovezi peremptorii ale continuitStii poporului roman pe aceste strSvechi melea^uri. Toate acestea sint completate pe intreaga vale a Izei de o incintatoare succesiune de

||vilatea_ artistica de acunoscut in anii din binemeritata aprepo plan national. Fortic dansuri si ansamfuldoric local au cucerit ill 11 de aur si respectiv [T pe tara cu ocazia conformatiilor artistice Hatori cu piesa ,,Balada ntca". 11(111 inainte de a ajunge 'Initura, un drum nemont ne poate duce la inii-a si apoi la Glod, saorigine al fra^ilor Pe.ipreciati rapsozi popuA l i t la Siatioara cit si l s-au gasit izvoare cu minerale. La Glod se l un monument de arhi|UrA in lemn. |p contintiare _yalea Izei se tonza, numele localitatii Irmoaza provenind, probatormai de aici. i n i i i l u r a (km 19). Cunosa din 1326, cind prin) act, Regele Carol I scuStnmtura de orice dare, proprietatea lui Stanisi Chinezul. ncuitorii acestei conume, 17, au opus o dirza reii(a in fata hoardei tacare jefuia Maramuresul. iesirea din Strimtura, incepe sa se largeasca. tiga apare Dealul Veil, plantat partial cu pin, ce schimba tonul genenl peisajului depresiunii. -/avlea (km 24). Localieste asezata pe malul al Izei, ad3postita de I u l Gogosa la est, cu o*
I^RAMURE?

frumoasa plantatie de pini,'si Dealul Dumbravii la vest. Prima mentiune documentara referitoare la existenta localitfitii dateaza din anul 1373. Intcresanta este legenda cunoscuta de batrinii din partea locului, legenda care spune ca aici tfaiau si locuiau oameni uriasi, semintie din care la un moment dat a ramas doar unui ce avea o fata pc numo Rozalia. Aceasta, in timp ce sp31a rufe in Iza, a intilnit pe malul riului numerosi oameni minusculi, din care o parte i-a pus in poaia pentru a-i arata tataiui ei. Batrinul i-a explicat ca piticii se trag din neamul romanilor si ca acestia vor stapini in viitor Maramuresul. Pentru ca Rozalia nu avea cu cine sa se m8rite s-a rugat providentei ca unui din pitici sa creasca mare, ruga ce i-a fost indeplinita, iar din cftsatoria lor au rezultat maramuresenii de astazi... Foarte aproape cle sosea, pe dreapta, ne intimpina o constructie eleganta, zvelta, cu turla deosebit de inalta, ascutita ca un pumnal. Este biserica de lemn ridicata in anul mcmorabil al ultimei navaiiri a tatarilor, 1717.; Ea a fost construita din birne solide de brad iar la baz3. deasupra soclului de piatrS, are doua rinduri de birne de stejar. Prezinta un acoperisj in panta repede cu c'oua nivele, cu turla simpia, deosebit de inalta. Dupa traditie se spune cS ea a fost adusa
103

aici dintr-o alta localitate din Maramures si ridicata pe lo- tesutul scoartelor; tot al cul uneia mai vechi distrusa mesteri iscusiti in con prin incendiere de catre ta- narea jugurilor pentru Biserica de lemn did tari. Se pastreazfi si citeva trul comunei a fost col picturi pe lemn si urme din its dupa acelasi plan pictura exterioara. Portilc do lemn din aceas- cea de la Sieu. Pe Valea Sasului, in ( ta zona prezinta o Jjarticularitatc fa{a de cele prezen- tia Poienile Izei, se afl tato pina acurn. prin aooea teva izvoare de ap3 mil ca ele sint construitc din mai sulfuroasa, bicarbonatatl multe elemente; stilpii pre- ruginoasa, fiind amenajl zinta o sculptura redusa sau stabilimentele unor bai rli sint simpli, deasupra portitei teres local. i la Pol gasindu-se elemente ornamen- Izei, situata la 3 km rlc tale, in care predominS soa- trul de comuna, se poa(l rele. zita o biserica de lemn. j Din soseaua principals se Revenim la traseul prli desprinde pe dreapta un alt pal. DupS cca 7 km ne drum modernizat (DJ 171 A), dreptam spre localitateaj ce no conduce la $ieu (1 km). situata pe versantul nordH Aici se afla o construc^ie Muntilor Tibles si strabll monumentala, aproapo o co- de valea leudului. Drtll| pie a celei de la Rozavlea. Ea modernizat nc conduce^ so remarcS printr-un pridvor, centrul civic. dar mai ales prin usa din Localitatea are semn stejar, de la intrare cu o istorice, fiind atestatS arcada si un ancadrament re- mentar din 1364. De m,u.sit. Prin elevate si arhitec- localitate se leaga numele tura pare a fi una din cele loan Mihalyi, autorul lucrj mai vechi, probabil din anul ,,Diplome maramurefen*' < 1599. Re^in atentia si crucile dc lemn din cimitir lu- necolele XIV fi XV", carol rrate cu mult gust de mes- nascut la lend in 1844, dlntf tori locali dupa modele inge- familie nobila, descend din voievodul Inga, frnll nioase proprii. No indreptam spre comuna lui Bogdan de Cuhea tl Botiza (10 km pe abatere), mcietorul Moldovei, famll pitulata pe valea cu acelasi ai cSrei membrii si-au tm nume, ascunsa parca Intre un aport important in vldj dealurile din jur. politica si culturalS a Mnr( In anul 1373 localitatea muresului. El a fost eelJH Botiza a sarbatorit 600 de tii doctor in drept dintra J ani de la prima atestare do- ristii Maramuresului cumentarS. Este renumita in mul maramuresean ales ]M
OHIO JURISTIC AL JUDETULUI

IM ml) ii (.oresp'-,n...lonti ai Komane. so pot vizita cele IblM'rici de lemn mo^^E istorice. Una dintre "zata. conform traI | ir un deal, ideal loc bMTvatie, construita in i i .i'l, este socotita cea Rfcche din Maramures, ii ' I i a (biserica din vale) N/n din 1699. Ambele III au fost construite dufcw-la.'ji plan, din lemn de |( i n geamuri mici, acoUl eta j at, turla simplS, bit de elegants. Pictura uuta in secolele XV I In stil bizantin, se pfis destul de bine, fSra H restaurata. Mentionam n i a in Maramures a wi'tului lui Petru Movilfi, I'lnvcun, orn de culture 'i mitropolit al Kievului. ^Iri intilnim multe icoane iititia. InteresantS, este urcare in turn, cioA ilintr-o singura bucata Icnin, cu tfiietura ondu-

localitate cu rezonante istoricc, cunoscutS ,si sub vechea denumire de Cuhea; este 1'osta re.^edinta a voievodului Bogdan, care in 1359 trece Carpatii cu ceata lui de viteji peste pasul Prislop ^i interne! aza statul feudal moldovenesc, devenind primul domn de sine statator al Moldovei. In anul 1343 Bogdan Voda s-a razvratit impotriva' regelui Ungariei Ludovic I de Anjou, motiv pentru care a trecut in Moldova, de unde a respins in repetate rinduri tentative regelui Ungariei de a-si instaura suprema^ia asupra Moldovei. .Sapfiturile arheologice efectuate pe un promontoriu pe malul sting al Izei, la intrare in comunS, au scos la iveala temeliile de piatra ale unei locuin^e incendiate, incon jurata de un pavaj si o palisada. Au mai fost gasite virfuri de sfige^i, pinteni de cavaleri, lanci de fier, ceramica. Nu este exclus ca am podul bisericii s-a pas- cnasta sa fi apartinut voier"una din cele mai vechi vodului Bogdan, parere con\\ romanesti: ",,Codicele de firmatS si de alta descoperiJrnd", exemplar unic in re facuta linga sosea, tot pe I f,;i cea mai veclie carte dreapta, in centrul comunei Ilinlja romana. la casa cu nr. 93, vizavi :1 este considerat si dc o bisericuta de lemn asejL'i-ntru dc ceramics ce se manutoare cu cea do la Nallrca printr-un pronun^at ncsti. Este vorba de funda| al ornamentului floral tiile unei biserici de piatra, i it. avind dimensiunile do 23/11,5 llcvonim la soseaua mo- m. cu un turn-clopotnila, raol/,ata si strabatem pri- ma.site conservate sub un acoperis de sindrila si care pot t sat turistic din MaramuBogdan Voda (km 37) fi vizitate. Aceasta a fost si
IAMURE?

prima biserica dc piatra consfruita in aceasta zona daUnd dc la inceputul secolului al XVI-lea. Locul este cunoscut sub numele ,,La manastire". Biserica voevodala a Bogdanestilor a fost inal^ata intre anii 1330 si 1340 de catre voievozii romani ai Maramuresului, din familia Bogdanestilor, pe locul uneia mai vechi, din lemn. In prima jumatate a veacului al XVIlea Cuhea reprezintS centrul posesiunilor BogdSnestilor de pe vaile Tzei si Viseului, cuprinzlnd 121 de sate, avindu-iji originea intr-o veche uniune de obsti taranes.ti. Printr-un act din 1353 regole Ludovic T recunoaste dreptul asupra mosiei Cuhea, romanilor Stefan si loan, fiii lui luga, oamenii regelui. Se mai poate vizita bisorica de lemn-monument istoric, construita in anul 1722 din birne groase do brad, Una din cele mai interesante si frumoaso constructii de acest gen. Ea stirneste admiratia vizitatorilor atit prin linia arhitecturala unica cit si prin frescele din interior de o mare boga^ie coloristicS, desenul remarcindu-se printr-o deosebitS vigoare. Datorita valorii picturii murale, in care se imbinfi stilul gotic cu eel bizantin, ambele incalzite la flacara vie a suflctului omului din Maramures, aceste opere sint studiate si apreciate de sute de artisti din tarS si strainSGHID JURISTIC AL JUDEJULUI

tate. Aici se rnai un candelabru . ]] lemn in anul 1801 i,| tiparituri vechi. _^<a_exterior, de jur| jur esle sculptat un lemn, funia alit de c,i ristica zonei, un fol loana infinita maraml na", pe orizontalS, reaza idcca de continulli Demn de mention tru aceasta localitate dustria creata in uljB rioada aci. S-au constrU sec^ii care se afla s najul Intreprinderif mureseana" din Sighctu ma^iei (Sectia de Sectia de impletituri iele $i Sectia metalica). Aici se va construi tate de cazare (cat. I). In Preluca Lesped pe Izvorul Baicuiui,~l| decor natural pitoresc, fasoara, in luna mai, ti :j:;!a s"irbatoa;'o oil1 ,,Ruptul sterpclor", di: ceremonial stravechi. Dragomiresti (km dintii mentiune docur referitoare la aceasta dateaza din anul 138S muna este asezatfi in destul de ingusta a Frumoasa biserica de la Muzeului satul Bucureijti provinc de Salistea de Sus Localitatea este atcstatl cumentar din anul intrare, pe stinga, ne pinS dealul Osoiu, iafj

v>
i \

3
M

a:
UJ

Y~

r ' I/ -I ^ *
9.

m:

sus, in partea dreapta, dea- slrinsa parca in chi. lul Seciu. {ilor, cu o straveche In central comunei se aflfi dacica in confection. doua monumente de arhltec- telor de ceramica n tura populara de lemn. Pen- it3, ceramica rofie de tru eel din ,,Buleni" se trece unica in felul ei, mes peste o punte ce leaga cele care-1 practica cu mul doua maluri ale vaii Iza. Esi indeminare meste dificiul a fost construit din nase Cocean, care s birne de brad in anul 1722. cupa in acela$i timp de Acoperisul prezinta doua nimiterea stafetei acestel vele. Turla, datorita adaosuletniciri strSbune ge lui ulterior, prin largirea tinere. pridvorului, apare aproape la In ornamentarea mijloc. se folose^te o tehnica Aici se pastreaza suficient i simpla. Pe vasul us de bine pictura si numeroase deseneaz3 cu o piatra picturi pe lemn, de dimensielementele decorative, uni,diferite. dupa ardere, devin luc Biserica ,,din Fata" se afla Tot inainte de ardere, s la mai pu^in de 1000 m de seaz3 $i liniile sinuoa sosea, pe partea stinga, in culoare neagra. locul numit ,,Virful coastei", Tipul de vase de cunoscuta sub numele de apreciate mai mult sint ^Biserica Nistorestilor". Ulterior pridvorul ei a fost dul, cana, ulcica si ulc Cunoscutul etnograf largit cu circa 6 m. AlSturi cred Banateanu in IU de turnul obi?nuit, deasupra pridvorului, se gaseste un tur- ,,Arta populara din in nulet mai scund (clopotnita). Transilvaniei", apreciaz3 La ie^irea din aceasta lo- tre altele: ,,Ceramica de calitate ne atrag atentia via- poate fi considerata drept interesanto ductele indraznctc ale caii din cele maiara ramici din t noastrS, ferate Salva-Viseu, construita prin munca voluntara in ur- vada materiala pertinent ma cu aproape 30 de ani. In autohtoniei $i continuitatll ultimul plan apar Muntii nice a poporului nostru, document inca viu de art Rodnei. civilizatie. Este singurul c In apropiere de km 47, tru de olari din Romanj unde Iza este marginita de care, pe lingS faptul c spinarile unor dealuri, ne inlucreaza o ceramica ro;?ic timpina cabana ,,Popasul Izei" smaltuita, dar lustruita, (categ. Ill), unde gasim specialitati maramuresene, prin- straveche tradifie, se mai tre care ,,cole?a" cu brinza. nose ins3 si forme apr descinse direct din mode Saccl (km 49), localitate formelor ceramicei dacifl
GHID JURISTIC AL JUDETULUI

dintre cele mai ilc;e. Nu trebuie, de asea, uitat nici faptul ca ccl mai nordic centru de nic-a rosie nesmfiltuita de ritoriul patriei noasExistenta sa ca un i al unor forme cultuti-avechi ii confera o dreptul de a fi conia drept o ,,rezervatie ifica". mte de a parasi Sace>'cem pe sub un viaDin acest punct prin spate apare Dealul i o adevarata pira:iaturala. ; sud drumul continua (ealul Stefanitei, in aea c3ruia se afl& limita ! ui Maramures cu judeistrita-Nasaud (Dealul tei: 6 km, Salva 45 km). ; e continuam drumul isarit pe DN 17 C, pe alul Boresei (alt. 853 m) ,a = niireasa in dialectal) si dupa 12 km ajunM la Moisei, in DN 18, '. i traversarea unei linii de i- lorata si a podului peste i Viseu. Din Dealul Boresei, ilirectie sudica, se poate Itn Izvorul Albastru al Izei, iiiument al naturii (7 km). Moisei (km 136 pe DN 18) " alta .localitate cu prqulc rezonante istorice. Ari i - l i ' horthyste in retragere, io;unna anului 1944, silite paraseasca ultimii kiloi.ri de pamint romanesc, i loviturile necrutatoare ale romani si sovietici, comis un act de masacru
.RAMURES

precum i alte fapte condamnate de posteritate. In disperare si in ura lor neputincioasa, autoritatile horthyste au adunat un num8r de 31 tarani care au sprijinit pe partizani, ori s-au impotrivit jafului savirsit de ocupanti ?i i-au adus la Moisei. Aici i-au inchis in doua case s3rac3cioase, din care una se pfistreazS i azi, apoi au fost secerati de necrutatoarele mitraliere prin ferestrele caselor. Doar doi dintre ei, grav ranifi, au supravietuit, iesind noaptea de sub cadavre Vasile Ivascu, care a mai trait bolnav in urma acestui ?oc puternic pina in anul 1948 si Vasile Petean, inca in viata. Pe locul unde se afla cea de a doua cas3 a fost ridicat un obelise in memoria acestor eroi. In acea noapte odioasa si singeroasa de octombrie, dupa crima si jaf, horthystii au incendiat sute de gospodarii din comuna. A ramas doar o imensa vatr3 de cenu?a i?i multa, multa jale si durere. Prin masacrul din acea cumplita noapte, Moiseiul a devenit un ,,Lidice" al Maramuresului. Pe cenusa razboiului, comuna a fost reconstruita cu ajutorul statului, dar mai cu seama prin munca eroica a minunatilor s3i locuitori. Aici s-a realizat filmul artistic ,,Ultima frontiers a mortii". Monumentul de la Moisei evoca un moment dramatic din istoria acestui tinut. Eve109

nimentul reprczinta un inotiv de inspira^ie pentru creatia popularS. Intr-una din baladele populare se spune:

a Cost . tacolul: Balada ..KroiiS Moisei" in interpret;..-,, samblului folclorie it | ,,lntr-o vineri dimineafd Pd o negura si ceapd Litananfii ca ne-o prins $i-n cea casd ne-o inchis. Cind rugatu-i-am mincare Cenderii ne-o impuscare, Cind strigam cd pling pruncufii Mai ruu xlobozeau plumbupii. Cind strigam eliberaie Romania noastra mare $i mai jib ne-o impuscare. .."

In apropierea locului de tristS aducere _..u4ii.e, aminte, m la jeie<;; j:_ ' sirea din Moisei, in fata casei unde s-a comis masacrul, pc un mamelon, la buza padurfi de brad, in locul numit ,,La Grosi", sculptorul Vida Gheza a realizat un ansamblu monumental format din 12 siluete de barbati, initial cioplit in lemn, ulterior transpus in piatra, de fapt doua figuri de maramureseni, iar restul masti populare. Cele 12 coloane simbolizcazS lunile anului (12 raze din cultul soarelui). PlinS de semnificatie rfimine initiative profesorului Gh. Coman din Moisei, care a creat echipajul ,,Urmasii lui Dragos Voda", format din pionieri entuziasti. Dornici de a descoperi identitatea eroilor ei au colindat multe sate din judetele limitrofe, cSutind, investigind si reusind sS afle numele tuturor eroilor, pinfl acum necunoscuti.
CHID JURISTIC AL JUDETULUI

5 nului cultural, , .jcLipind i 1 si cucerind medalia > i . in cadrul Concursului \ al formatiilor artistic,' ' matori, baladS ce a con , si subiectul unui film . zat de Studioul dc i ,,Alexandru Sahia". Pitoreasca localita;. poalele Masivului R, fera tiiristilor condifii pas la cabana ,,Capra (categ. Ill, 28 de lo cazare), pregatind ast mai dificilS ce va M care va coincide cu sarea Pasului Prisloj > Moldova, sau asce,-; Pietrosului Rodnei d. sau de la Borsa pe val.-' , troasa. In aceasta zona J. poarta ,,coconul" (copiiui/ leganuf atirnat pe umerjjj procedeu pe cit de inj si simplu, pe atit de pr In timpul lucrului la < leganutul este agfltat ti. mura unui copac, unde lui este mai ferit. Un all

'cului este torsul in iiersului, o dovada in . i ;arniciei si iscusintei acestor locuri. ^. IH'KSA. (km 143) este si^A in extremitatea estica a ^K|nlui, la o distan^a de Hf km de la Baia Mare s.i H km de Sighetu Marmatiei. y 11. i.sul, asezare la poalele lilorirlodnei, se iritihde o km pe vaile Viseului, 'iiusei, Repedei, Tislei, la ulinea medie de 700 m. n populate de 25467 de "tori, in marea lor majo- mineri sau muncitori -licri. i-ima atestare referitoarc iiorsa dateaza din anul datfi inscrisa pe un do. '.it regal prin care se .sea averea lui Bogdan . pe motiv de infidelitate de coroana ?i rSsplateste n^a lui Bale si Drag, 'lati din Moldova, cu ,,o . numita Cuhnea... cu leud, Biscov, amindoua -le, Moiseni, Borsa si aloua Salistele..." irsa a cunoscut in ultiani o mare dezvoltare. mai reprezentativa uni"I'onomicS a orasului este .atarea minierfi cu cele mine: Toroioaga, Bur si Gura Bail. Zflcamin:"4e begat in elemente predominind cuprul. O imitate este sec^ia de ni si cxplorari geoiind situat intr-o zona liiu-a, orasul are un secilc exploatare si industriaMAkAMURE?

liy.are a luamului, care se transforma intr-o fabrica de binale si usi celulare. Importante sint ^i perspectivele economice, edilitare si social-culturale din actualul cincinal. Printre acestea mentionam deschiderea i punerea in exploatare a zacamintului de minereuri neferoase ,,Dealul Bucatii.". precum i BMagura 2", amplificarea capacitfitii de productie la mina ,,Gura Baii", construirea unei centrale telefonice automate, darea in folosinta a unui numar de aproape 1000 de apartamente ?.a. Un interesant obiectiv turistic il constituie biserica de lemn din centrul ora^ului, asezata pe o colina, in apropiere de cea de zid. Ea a fost incendiatS de tatari in 1717 si refScuta de localnici in anul urmator din lemn de brad. Se distinge printr-un remarcabil efect arhitectonic, printr-o nota de eleganta ^i echilibru. Prezinta un acoperis cu douS nivele s.i doua pridvoare suprapuse. Pictura, pe pinza, se pastreaza destul de bine si a fost executat5 in culori vegctale de Zaharia Zugrav, in anul 1765. T!n interes deosebit prezintS citeva picturi pe lemn, care dateaza din jurul anului 1400, luminarea din ceara de albine (sec. XIV), candelabrul, cioplitura de lemn in cu^it (sec. XV), un potir de argint si citeva carti vechi de valoare patrimonial;!, printre care Evanghelionul (1701), Triodul
111

(1725) si o biblie pe pergament tradusa de Samuel Micu Klein in 1795. In central orasului aproape de confluence Ti?lei cu Viseul se afla hotelul ,,Iezer" (cat. 11III 72 de locuri), cu imprejurimi fermecatoare; la parter are un complex de alimentatie publics format ain restaurant cu sec^ie lacto, bar de zi. Printre unitatile socialculturale amintim: Spitalul uml'icat, Casa de cultura, Biblioteca oraseneasca, Grupul ijcolar minier, scoli generaie, in care invata circa 4 000 copii, cinematograf s.a. Ansamblul ,,Cercanelul" ai Casei de cultura a i'ost prezent intr-o serie de \&ri europene (Ungaria, Anglia, Belgia), bucurindu-se de aprecieri elogioase. Pozi^ia geografica la poalele Muntilor Rodnei, in sud, si Maramuresului, in nord, confera orasului atributele unui puternic centru turistic, ru lini.stea caracteristica oraselor de munte. O serie de poteci marcate sun nemarcate ne poarta prin vai salbatice, pe culmi donioale sau creste ce se avinta impetuos spre inal^imi si unde deseori po^i fi intimpinat de caprele negre sau de Vipetele de alarma ale marmotei. Din centrul orasului. dupa cc traversam podul peste riul Tisla, spre stinga, paralel cu riul amintit, putem vizita Biiile Borsa (6 km), puternic si modern centra minier aseGHID TURISTIC AL JUDETULUI

zat la poalelo ioaga (1 930 m) si n care dispune de lui club muncitoresc 9! santa biblioteca Aici se afla sediul 1:1 miniere si Sectia dr Id t.iuni si explorari ' So pot intreprin ' prin imprejurimi fiind deosebit de n' Regiunea este bog i voare de apa mi; dooscbire pe vale Apele minerale ca< bicarbonatate, calci ziene, clorurosodiqe l| pozltie chimica ce seori de la un izvor lit in ciuda faptului cfl sint foarte apropiate. Revenim in orasul i Ne continuam traseul ) torescul drum national face legfitura intre Mil' res si Moldova peste Prislop (141G m). La iesirea din orn indreptam spre Stat de ocUhnS Borsa (km < situata la confluenta \ lui cu piriul Fintina i ' altitudine medic de 8 > cea mai reprez?ntativa za turisticS din judet sajul salbatic, cu locu. toresti, in plina im; a molidului, prezen^a i lui asocial cu altitudine;< fera sta^iunii calitati ti . i , utice de odihna si renv.n dintre cele mai favorabil' Introgul complex de 1'actn naturali recomanda statium si pentru tratamentul uni boli pulmonare, anemii, broi'
11.

rtu

i ( s-jss -r ir^s

biblioteca s.i o sala pentru proiec^ii de filme. Aici se va construi un nou pavilion cu 250 locuri. Complexul este i. cu ape - ,._ legat printr-o Unie__de_telcat eficiente in tracabin& de Poiana Runcu (3,5 afec^iuni cronicc km), iar in continuare pma cailor urinare, to la platoul de sub virful tiol l(.e ale tubului di(1,5 km), de linga cascada tn imprejurimi se ,,lzvorul Cailor" se va con^ezeMa mofetelor strui o linie de teleschi. , , valorificate mediDe aici se pot face excursii in imprejurrmi, unde na,. irt H de schi, din tura si-a desfasurat intreaga u trambulina olimt'antezie. Numeroase poteci ._ * _-\ ciY\ . anwl (90 tn), sin- marcate ne poarta spre masi& dln vele muntoase din impreju"^ practicarea tcS aces^ rimi, care ne rezerva frumusport dc iarna. seU naturale inedite cum este cascada ..1/vorul Cailor". monumcntaia creatie a naturii ce stirneste admirat,ie pentru 1 i plegantc orice drumet s.a. (vezi capitolul ,.Poteci in mun1;i"). ';,de^o^ ^asPeriodic, se organizeaza i^ate in sUl ^ cxcursii cu autocarul in zo, n Cu acopensul \u nele turistice ale Maramure, velit cu ** ^ asbo"^\mita perfect sm- sului sau in nordul Moldovei. Complexul turistic dis,. b rad. In aiara hotepune de un parking. (\ascada-. celelaUc^spaDe numele Iocalita1,ii Bordestinate pentru cei nl sa se leaga un eveniment pela odihna. interesanta a ca trecut pe aceste meleaguri la iloasa si P' f A ^S , t ia arhitectului Auiei inceputul secolului al XV11IS a proiectat c^.rea lea. Astfel, in 1717 are loc ultima incursiune tatarasca de mare amploare in Mara.,. camera are f^de'area P-mures (cca 14 000 de tatari). va deosctaita. vi Dupa ce hoardele tataresti au apacitatea totam de pradat s,i jefuit mai intii lo;S r Hotlul- ca- calitaVile de pe valea Somellcl ului, incearca sa se retraga oL.3 paturi, baie. spre Moldova pe la Lapus sau pe valea Izei, dar sint '"T,,"" ioane cu MO oprHi si invinsi la Cavnic i Strimtura, aa Incit aleg ca ale sistemului

V -''"' j-SJS

s&sz~

113

MARAMURE5

padure batrina

* . o agreabila
mn

a ajunge
a

ft 1'asul Prislop drumul H|_ in serpentine pinfi ll< ii Bistritei Aurii, drum B8E UTILE

ce ne poarta spre nordul Moldovei, o altd importanta zona turisticfi a \&rii.

Droni Propiere

d6

ut: t septem7, copaci si bolovani enormi sint praValiti asupra tatarilor de cfitre locuitorii Borsei si cei din localitafile apropiate, amplasafi pe culmile din jurul strimtorii. Cei care au remit r scape au

- *n rnuntii Mi * UJ w sau Rodnei ost, Potrivit loc de cazan

ntem (I416 (I 4 ffi m),

^ dc

Pasul ~nd-

dezvflluie o_ panorama un Peisaj unic. In f tuguiat yfrful "'. in ch-eaptu ( 23 03 m) din ;- Rodnei. iar in - *,, Muntii Ma,,

rvire, raagazin, str. Libertatii nr. 112 Miorifa, str. Victoriei nr. 18 dc economii fi consemnafiuni, str. Libertatii nr. 213 i / n i i popular orasenesc, str. Libert&tii nr. 175 octa nr. 25, str. Liberta^ii nr. 203 C.F.R., str. Dragos Voda nr. 9 itl ,,Iezer", str. Victoriei rlo noastra, str. Victoriei nr. 6 tinul ,,Caminul", str. Victoriei nr. 3 il P.T.T.R., str. Libertatii nr. 199 / ilnlogia, str. Liberta^ii nr .185

PE VALEA VIEULUI I Sighetu Marma{iei Rona de Jos Vi$eu de Sus (Dn 18 59 km; cai de acces: auto 51 C.F.R.)
() alt posibilitate de a PIIIK<' la Moisei sau la StaiiHiH'.i de odihna ?i tratament mtua este drumul national (, IT iese din Sighetu Mar|li'i in direc^ie nord-vesW (pe str. Bogdan VodS) ,^i ihflliate plaiurile fermecatoaI ulc vfiii Viseului, traseu ce Mrriti! paralel cu eel de pe Xlra Izei. tnainte de a intra in sail Tisa, pe stinga, apare un lii'iincl in apropierea lacului ugrement Tepli|a care are '.uprafa^a de circa 5 ha. .Mi- stiut ca apa din riul r p l i t a nu inghea^fi niciodata. "MI i/.a rezida in faptul c rill este alimentat pe parcurs t mai multe izvoare subte^ARAMURES

Un mare numar de prizonieri au fost eliberati, iar prSzile capturate. De refinut cS. la aceasta acjiune au participat si femeile din Borsa.
Astfel. tfif-nr-i! *- "

P arta snerifi " "lasiva de *.ICa 20nei' este sir, tiei trainlce 5i w , ^rituale stabilite intrj rU folclorului) crntee dansului popuiar din -rori, vecine (Bistri^. ,Ud> MaramureS) Suceava) ** s? inHlnesc aici in f i t , dn ' m a doua duminicfl august, la Festivalul ^ nterjudefean ,,Hora la r ^". una din cele ma ^ t^oase manifestfiri de a ,

M. fl

el dm tar3' car evoca tra la Ic ,Taftral *tin., SPlritUaW re f aramure e "" voni ? i> mol,,,. se rem 'f"^11611'' ^ > Urme ale ce d e a T-, '"l ae-al doilea razboi

(cazemate distruse,
OH/D TURISTIC AL JUDEJULUI

rane, care-si au originea la mari adincimi, apa ajungind la suprafa^a cu o temperatura mai ridicata decit cea a lacului. In plus, au fost confirmate si proprietatile radioactive ale acestor ape. Prima localitate din vasta lunca a riului Tisa este asezarea cu acela?i nume Tisa (km 72) unde avem ocazia sa vizitam un adevarat muzeu al pasiona^ilor so^i Pipa?, care au reus^t sfi achizi^ioneze in timp s,i sa salveze comori inestimabile de artfi populara din zona. Vom admira aici o eclectic de icoane pe sticla, ceramica de Sacel, diferite obiecte de etnografie, cusaturi, pecetare,
115

Baciuiui Mare"

Valea

tnc/*J| la TisA

it Suj

V,

'

|Mi ales covoarel<^ vopIn culori vegetale, rii^ intreglme de reput'olec'tlonari si mesteri Mliirl, inceplnd de la miculegere a petalelor I'lori sau alte organe | jiluntelor, prepararea culm, pin5 la tesutul proI ls al covoarelor. 'inarea colec^iilor creste utr-o serie de lucrari, i >oarta semnatura unor jl pictori si sculp tori i . l ca: I. Irlmescu, H. i.i, C. Baba, B. Caragea, iasa, A. Ciupe, A. Mii.. Agricola, Vida GheApostol s.a., precum rari ale graficienilor: ' '.ar, P. Erdos, A. JiquiThorma, T. Bil^iu DanMnga scoala generala din i uila apropiere, semnalam .11 I'.irc dendrologic in care tc-aza o serie de arbori blli'i printre care arborele I lulele (Liriodendron tulimru), nucul american (Jumna niyra), Tsuga canadeni. Magnolia specla, platan ^liilnrius occidentalism etc., o llr din acestia fiind ocroI pcntru raritatea, valoa|il lur esteticfi s?i vlrsta. j Trci/em pe linga Craciu. i l i (km 73), lasam in stin| comuna Bocicoiu Mare, II dupa ce depasim calea mtd ne indreptam spre RoI de Jos (km 75), localitate .i.liuita de dealuri frumoa[ Este menyonata in hrii\ i- din anul 1360. Printre Ifuctiile turistice do aici cs-

*/

/;
Biitu

/
\

"S.

at
ill Jus

tc biserica de lemn agezata ^ HCoast3a, la care se pate ajunge pe o ull\& ce se desprinde din osea (300 m). Este o veritabilS reu^ita arhitecturala, cu o surprinzatoare armonie a propor^iilor, construita in totalitate din lemn de stejar. Ea prezinta unele trasfituri asemanatoare cu cea de la Borja. Are acoperisul in panta repede, cu doua nivele i, ceea ce este mai curios, do-. uS pridvoare suprapuse. Fertile de lemn din aceastfi localitate, spre deosebire de surorile lor de pe valea Marei sau Cosaului, au o sculptura mai pu^in spectaculoasS, dar sobra, cu elemente proprii zonei. Rona de Sus (km 79) este atestata documentar din 1360. Popula^ia este formata din ucrainieni, care au un port simplu, cu unele elemente imprumutate de la maramureseni. La iesirea din localitate, la o departare de 3 km, in dreapta soselei na^ionale, se afla baile de apfi sarata de_la Costiui, veche asezare, unde.dupfi parerea eruditului I. Mihalyi, exprimatS in lucrarea ,,Diplome maramure$ene" se exploata sare Incfi din secolul al Vl-lea si e posibil chiar din secolul al IIlea. Pe locul unde se afla astazi satul, se crede ca in primele secole ale mileniului II ar 11 existat o fortareatfi numita ,.Castellum", iar extragerea zacamintului de sare

s facea dupa metodele folosite de romani. Dupa co in 1353 tinutul minier al Ccstiuiului devine domeniu regal, pe vechea fortareata se construieste un castol bine intarit, capabil sa apere niinele si minerii in caz de atac din al'ara. In 1539 se iau masuri pentru repararea castelului care sa poata rezista impotriva unui eventual asalt din partea turcilor. Intensificarea exploatarii miner! lor de catre arendasi duce in anul 1550 la izbucnirea unei greve, considerata de unii istorici ca fiind printre primele greve din Europa. Dupa anul 1749, cincl direcfia salinelor se muta de la Costiui la Sighet, castelul a inceput sa se ruineze. La Costiui (450 rn alt.) s-a umenajat un strand si btii care au cfecto terapeutice multiple. Tratamentul se recomanda in afectiuni reumatismale ale aparatului locomotor, ginecologice. Proprietatilor curative ale apei se adauga cele ale namolului sapropelic. Nu departe de bai se afla laricetul de la Costiui declarat rezerva^ie naturala. Aici se afla un motel i 20 de casute (70 loc.). Revenim la drumul national, traversam Dealul Hera (numcle provine, probabil, do la sora si sotia lui Zeus, Hera, protcctoarea casniciei), strabatmd o padure de foioase. In apropiere de km 89 se poate poposi linga izvorul ..Marmura". Continuam s3
OHIO JURISTIC AL JUDETULUI

este cu desavirsire interzis. Jill de femei cit s/i de Inunda\iile violente din ultiurt'um spve virful iU este un alt element ma perioada au pricinuit se(664 m), de unde III portului de pe vaiea rioase daune ihtiofaunei din soara panorama ml] zona s.i mai cu seama losvaii Viseului strAJl Mun^ii Maramurpsiilni . _ zona desfata pri- tritei. Tot in apele din aceasta pentinc frumoase nr turistului cu peisaje zona intilnim o specie endespre intersectia, d iti. Inainte de conflusam in stinga IDI "fiascovei cu Vi^eul, la mica de pes.te pentru MaramuBistra (D.J. 185), Ittl (to dealurilor Fa^a Plos- re^ albisoara sau cleanul defileul Viseului, flu Fa^a Cremenesii se ail& jJungat (Leuciscus sou.ffin opaduri de foioase. Una Leordina (km 103), gassizi) disparut din alte continuam drumul Jrei nume vine, probabil, riuri din \ar5. muna Petrova (km Mi La intrarea in c-omuna It specia de planta leorda unde traversam si proiul salbatic), ffecvent Vlseu de Jos lasam in dreaprata. Existenta locali ta drumul comunal re duce i in zona. consemnatfi in docur roversam podul peste la Bocicoel, care se continua anul JL411. Este satul Vis.eu. Drumul din stin- peste interfluviul dintre Vigine al prof. dr. Gh. D.J. 187) modernizat, ca- seu si Iza pina la Bogdan fondatorul invatamint lnsote$te valea Ruscova. Voda. matologic romanesc! Cele trei localita^i Viconduce spre comunele 1973, s-a sarbStorit iirova, Repedea 51 Poienile seu de Jos, de Mijloc si de rul nasterii distinsului sub Munte (16 km), lo- Sus se insira pe partea stiin^a, cu care ocazie 1 stingu a Viseului. pina la de ucrainleni. ganizat si o sesiune < iseaua asf altata cc urconfluen\a cu Vaserul. fica de comunicari. a cu fidelitate valea ViVIJJEU DE SUS (km 125), Padurile care se ' i i i ne poarta printr-o zo- ' oras situat in partea de est pe suprafe^e mari au f| pitoreasca. Aici este zo- a jude^ului, are o populate oamenii din aceasta s3 aiba ca principal;"! M iu care un sector al riu- de 20 818 locuitori. Cartea de letnicire butinSritul. Vi^eu beneficiaza de ma- .yiita a orafjului o constiPortul popular <li i speciale, in vederea ocro- tuie strazile curate, ingrijite, lea Visevilui se in(;adre|B lostri^ei (Hucho hucho), cu multe flori si verdeaVa. general in portul maniniy uument al naturii, specie Printre unita^ile economisean cunoscut, cu unc-lOw peste pe cale de dispa- ce mai insemnate se pot aracteristici legate mai afl ", care mai poate fi intil- minti Unitatea de exploatare \ colorit. Spre deosebire dfl "\ 'A in \ar& doar in apele forestiera (U.F.E.T.), Coo- -, lea Izei, unde portul { Iri^ei ^i in citeva riuri din perativa ^Me^te^ugarul", Secicsc are zadia (fota) cu d b ! ivamure^ printre care Rus- \\& de alcaloizi a Fabricii orizontale in negru si pfl caliu sail galben si r;"im va, Bistra, Tisa. ^Terapia" din Cluj-Napoca. albS cu cusaturi stilizatp Pe$te de prada, excelent Unul din cele mai noi obieczadia are dungi verzi, iar iiotator, lostri^a are corpul tive industriale este Fabrica masa este maiestrit md clt, de forma cilindrica, cu de mobiia ce se vede la incu motive in culori vil ( lungime ce poate depasi trarea in oras. su, albastru, \erde, g:ill) i m. Pescuitul in acest sector Sumanul negru, care se f 119

'MRAMURE$

r oxtinde Fabrica cle mo- km), undo se afla si o pa:;l i o sec^ie pentru mo- travarie. ["...Slil". Prctutindeni in aceas'ta K domeniul invatamintu- . zona, la ,,Borcut", pe Valea [ tji culturii consemnSm Boultii, Valea Pestilor, Novfit, len^a unui liceu industri- Novicior, se poatc innopta la Icn prol'il forestier, mai cabanele forestiere. Aici e IT" scoli gencrale, o mo- impara^ia vesnic verde a co|A casa de cultura, cine- niferelor, cu o fauna cineInBi'uf, o biblioteca ora- gctica recunoscutii. Numoroafcsca !ji altele. Ansamblul se sint trofode capitale cle tintcce si dansuri al Ca- cerb e;u-p:itin, ris. nrs, care de cultura Vi.seu de Sus au cucerit medalii dc rr.ir la fcrticipat la o serie de diferite concursuri si cxpozi;ri nationale si inter- tii internationale. Apele cristalim\ Hnc oxilimale, cistigind trofee, genate, sint sagetatc de p&s}tre care ^Zeita de aur" Jravi si lipani. Pe Valea Vifcs Turcia, 1978). _nului intilnim multe izvoare il ,,Cerbul" (50 locuri de apa minerala. Tot pe aici 'K. I) din central orasuputem urea pe cararile ce ne dfcra turitilor un popas poarta spre culmile Mun^ilor lubil. La parter se ai'la Maramurcsului. ((iinpk-x de alimenta^ie Din Viseu de Sus ne putem lira format din restau- rontimm ralatoria spre Moisei 1, cu sectie lacto-vcgeta- Borsa Pasul Prislop. ar dc zi ?i o teras3. Drumul urmareste cursul .)c'i cranial in sine nu se riului Viseu pe o distanta c'.e itiluie ca obiectiv turis- ci^iva zeci de kilpmatri pina rl cste runoscut prin im- aproape de Pasul Prislop. La iesirea din orasul Viliie sale deosebit de seu de Sus intilnim pe partea iioase. Valea Vaserului stinga o static cle benzina, una din cele mai pitounde vom face plinul inainte I si salbatice vai din de a traversa Carpa^ii Orien, un adevarat laborator tal! spre Moldova. iral. Accesul este posibil Intram apoi in comuna lutodrczina sau trenul fo- Moisei unde ne intilnim cu Icr, insa si pe o poteca varianta care face legatura cu Insoteste valea. Cu auto- localitatile de pe valea- Izei :ina se face doplasarea (vezi traseul II de la p. I la cabana ,,FSina" (40 100).
:AMURE
121

ADBESE UTILE
/llimentora, autoservire, str. 23 August nr. 21 Autogara calStori, str. V. I. Lenin nr. 52 Bufetul ,,Expres", str. 23 August nr. 7 Cinemotogroful BCarpafi", str. V. I. Lenin nr. 6 Circumscrip^ia sanitard nr. 3, str. Dragos Voda nr. 74 Cofet&ria ,,Liliacul", str. Carpay nr. 2 ConsiHul popular ordjenesc, str. 23 August nr. 17 Farmocia nr. 24, str. 23 August nr. 32 Gora C.F.R., str. Garii nr. 33 Hotelul ,,Cerbul", str. Republicii nr. 2 Libr&ria noastrH, str. N. Labi; nr. 1 Militia, str. Republicii nr. 12 Ojiciul P.T.T.R., str. 23 August nr. 11 Restaurantul ,,Minerul", str. Republicii nr. 8 Restaurantul ,,Pietrosul", str. 23 August nr. 25 Spiteful ordsenesc, str. Gh. Doja nr. 1 Staf Jo de benztna, str. Rindunelelor nr. 12

IV. SIGHETU MARMATIEI SAPINTA _ NEGRESTI SEINI BAIA MARE

(DN 19 $i DN 1C 106 km)
Urmind drumul national 19 si cursul fluviului Tisa in directie vesticS pfirSsim Sighetu Marmatiei trecind peste podul de la confluenta Izei cu Tisa, insc^ti de dealurile SScStura, Capul Fetei, Piatra Sfipintei in stinga, iar in dreapta ne tine tovfirfisie Tisa, granitfi naturals in por^iunea aceasta cu U.R.S.S. PinS la Cimpulung la Tisa drumul se alfiturS cfiii ferate. SarasSu (km 73). Dupa ce 15s3m in urmS localitatea lapa (km 76) ajungem la Sarasau, unde, pe dealul Cetatuia, sfipSturile arheologice atesta vestigiile unei asezSri din perioada formSrii limbii si poporului romSn. Tot aici
OHIO JURISTIC AL JUDETULUI

a fost deseoperit un de aur din epoca bi al cfirui fnventar cuj 8 spirale plate, nu: margele de diferite" ?i doua inele. Numele localitatii i in diploma regala a lui dovic I la 1345 cind i reste in posesia aceslui zatpe fiii lui Silvestru, ' i Maris, pe Stan frat'-l' Silvestru si pe Nicolnc lui Stan. In spatele scolii fjcin semnalam biserica __do I si zid^ singura cu pert>(il zid din Maramures. declii' "monument istoric. Acni sul prezinta un singur n iar turla este elegant/I

zid se afla mai multc forestre mari. Cimpulung la Tito (km 67), cea mai nordica localitate din jude^, unde traiesc laolalta romani i maghiari, ne atrage aten^ia prin casele ingrijite si trotuarele invadatc de flori. Comuna a fost alestatfi documentar din anul 1329. Sapinta (km 61), situata la 18 km dc municipiul Sighetu Marmatiei, ne apare ca o expozi^ie uriasu. Pe garduri, porti sau pe pridvorul caselor ne atrage aten^ia o mare varietate de cergi si carpete de culori diferite, in care predomina rosul purpuriu. Aici s-a dezvoltat o adevfirata Industrie casnica de artizanat care produce aceste tesaturi mult apreciate de turisti. Trebuie sa facem o remarcfi privind portul popular din SSpinta. Apropierea de oras a favorizat patrunderea unor elemente noi. Astfel, apare fusta viu coloratS din material de fabrica ce inlocuieste poalele si zadiile. Dar parcS pentru compensatie ,,camasa de Sapinta", cu o personalitate aparte, r3mine elementul eel mai valoros si mai bine realizat din punct de vedere artistic. Ornamente dezvoltate intilnim pe umar si la manseta largS cu incretituri. Broderia este rafinatS folosinduse mai ales culorile alb, galben, dar $i cea policromfl, 5n raport cu virsta.
GHID JURISTIC AL JUDETULUI

0 alta componenti tica portului fenreilor Sflpin^a este salul, (IM lina neagr4 in patrii "1 mit ,,perzian3". Wi care se impune in barbatesc este ,,cuni,r / n trineascfl", ornamontft( regulfi in galben. < M .este foarte scurtu. Intr reaua lata si cflmasa libor o parte din pic-pi Gatiile, cioarecii, rul si sumanul, de cV inchisS, completeaza rrjul bfirbatesc. Supinta era cunoscuii n& nu de mult dour apele minerale din apr care se?"imbuteliazS Dar de ci^iva ani nur a fiicut ocolul tSrii ?l, nici o exagerare, chiar mil. Faima SSpin^ei a originalele opere cle populara, crea^ii ale lui Ion Stan lui smt o t'actufS deosebitfi, nind in relief ?i culoar pecte din viata si pre rile oamenilor, caracte zonei. dar mai cu seamfl. titul ,,C'imitir vesel", dintre cele mai solicitat biective turistice ale muresului, unic in felul El continua sa exercite fluen^a magicil irezls asupra turistilor de pret deni, impresionind prin cep\ie si originalitate. Ell adevSrata cronica a satul) 1 se spune ^vesel" dOOJ rece Cpe crucile mestesjin sculptate si colorate do MI

n , sint redate, in desene_, iturale^ piclate in cu i l , defectele, ca si parI'ltne, surprinzind scene mornente semnificative curacterizeaza via^a celre a disparut. r aloarea artistica este duA de una istoricS. Desi data recentS, monumenuminteste de daci, de jiurile lor, de modul in sfidau rnoartea cu cren intr-o alta viat,a.

Dar, valoarp.a acestei opere de arta populara rezidfl ?i in subtllcle versuri-epltaf, pline de duh si de un farmec aparte, adevfirate .,tablete" care cuprind biografia comprimata a decedatului. Intreaga realizare reprezinta de fapt conceptia autorului despre moarte, aceasta fiintl vazuta printr-o prisma de optimism $i chiar sfidata, spre exemplu:

,,Aici eu ma odihnesc ji Stan lonu m3 numesc , . . Fost-am ji gestionar $i-am wmplut pahara mari, Va pun in pohard bere ?i. va zic la revedere ..." ,,Aici eu ma odihnesc Pop Ion Pipis ma numesc Sfi vedefi ce am pafit, unde moartea m-o g&sit: in dealu Mirejulwi, sub roata vagonului. Ca copiit m-am jucat ?i uagonul m-a tfliat. Mama, tu mS. vei jeli cite zile vei trot"

sau: ,,Mi-au clntat cucu-n ogor Ca sa mor lingfi fecior CJt am trait pa pamlnt Pre pufin am feciorit Moartea m-a tuat de grabS Ctnd ne-a fost lume mai dragu Moarte rea cu urit nume
125
MARAMURES

Ca tlnar m-ai dus din lume Ca viafa mi-o luai La 24 de ai." O parte din versurile-epitaf reflects ocupatiile, preo- W de campare si al cuparile satenilor cum sint Publica. De la Sapinta n in cele de mai jos: mtoarce la Baia M ,,Aici eu ma odihnesc, loan Spanu ma nuncio. Pin-am fost pe lume viu, Mi-a plucut morar so fiu, sad la cos am ridical si faina-am macinat. putina vama-am luat. Ca via}a o lasai Toamna la 60 de at." sau: ,,Dorite sogor iubit llnga tine am venit. $i-am venit cu coasa mea sa cosesc iarba cu ca, so. dam la cai de mincat acuma-i timp de arat. Si sa-tl spun ceva cu dor: Acuma Ion u fecior. S-a dim la scoala-a-nvtifa Ca fofer se vrea a fa. Eu viafa o lasai la 44 de ai."

I ij\ sa nc recrram la Ui, linga un izminerala (dupa i i ne domoale no con< r-o padure de fona la_ _hanul _..Sim". Din Pasul ~Huta in intrat pe teritoilui Satu Mare. In ai se mtinde opopina sub padm-e, losfasurare a Fesfolcloric cu rename oilor", iar jos in apare ca infr-o u,,Tara Oasul -i". n .jurats de culm! do..Tara Oasului" PSte o l>iulit'ito_ .bine relief, cu o climft mai ,'lh "caf3~~p6rful, dbi!e si tradUjiile s-au pasnealterate din strS'ouni alte1 lucuri. irtul osenilor ne amincie imbracnmintea dnciisa cum apare > .a .Coih/i lui Traisn. iiceip prin ioralitatiie 'U'.ti Huta C'jrtezp si du^ 1kro de la Pasuj Huta Ir". 1 in ora:,ul K^gresli, c poate vizita Muzeul fa ,> cunostinta cu ceraO'is,ii''i'.. La Varna puupiea de aici. care i-a c b.inemeritata t'aima. ipa ce depasim '.(caliOranui Nou, la Viile !>;iv 6 n: DJ 131) inr! ; n,'nou in judotul MaKS. tai_(DN 1 C km 177), r'ocuinfnt;;" din v n Dealul Cetatii IRAMURE?

'

P>Pl P;>Plar, eitiva din fostii

dlscipoU n

continu-

sai

opera

La inccputul seoolului nostru jrudituljavant Nico.. .,. (km 57) este Jorga, in vi-dtolTSrc,.. _calrtale__veche, atestat' tarea intreprmsa prin Mara. --^S5jar__din ariul 13 Populata de ucrainic nure?, a descoperit la Sa Pmta 5aua unei capetenii ta- versam si satul Pi, sub Culmea Huta, cu in| ^ti, care a rfimi dc ja suprafete de livezi, ma inv f' ^ie a tatarilor in localitate de pe acest' tr Marainurej (1717) _Ii2inte_de_a_patru Aici so vnr c-onstn.i spa-. !ara Oasului" pa tern
OHIO TURISTIC AL JUDEJULU1

Sighctu Marmatiei suu X .^resti. strabatind ii caz o aJla zona folclorici i

din partea de nord-cst a localitatii, in apropiere de Dealul Soarelui, sc afla ruinele unei cetftti medievale. Acest centru a gazduit in anuK 1898 Adunarea general^ constituanta. in care s-a hotarit crearea oficiala a .,Despartamintului Satmar-Ugocia" al Asociai:iei pentru lit?ratura romana si cultura poporului roman din Transilvania (ASTRA). Esto o localitate mare cu perspective de urbanizare, vestita prin vinurile sale medaliate la diferite concursuri inlernationale. A^ezata in lunca fertila a Somennlui, locdlitatea este flnc'<ta in partea de nordnurd-est de deaturi acoperite c',> livoK; si vii. Cele mai importanto intrcprinderi de aici sint: ,,Seineanau, Intreprinderf*a ihdustriala de Stat, ferine avicole, Fabrica de drnjdie. Aici li'm'.eaza na lict-i; de sprcialitate cu pi-'-.fil agrieol. Economia localitatii i.'Uno;;sti': noi dimcnsiuni crcindu-se obiective ca: un_Complox, de ingrasaro a pnrcinelor pentru 100 000 do capeto anual, atelierc do produc^ie alo cooperatiei mcstesugaiT.7',i, o noua linic. tehnologica la Fabrica de drojdie si altele. Tn element peisagistic cu profunde semnificatii esto plar.Tavia de '.'><* dealul Comja, la 3. km de Seini, realizata din mii de puieti de
127

Burile plantate cu vii in |m> suu livezi inlinse, o ra de piatra (andezit), a muscat puternic din Ho coastelor dealului. In ra dreapta se desfaijoara lunca bogata a Sornes.uVcoem apoi prin localiSabi?u (km 174) si Ilba 171), in al carei centru am citeva blocuri munti ce apartin Intrerii miniere Ilba-Han;tuata la citiva km spre it ies.irea din satul Ilba, t'lia 172, ne atrage atentia l>unct turistic, apartinind l|H'i'atieT"d consum, ami ni la 200 m de osea in il unei livezi camI ,,Doi porumbei"; este cu citeva casute-cam20 de locuri), restauSar, gradina de vara. >aua insotete in poraceasta aproape para: -a ferata Baia Mare [are. Lasam in stinga i.i Cicirlau (km 165) sila poalele dealurilor ilui si Singhilitului, pomicol insemnat, iar

in dreapta localitatea Bu$ag, vinde a fost descoperitfi i partial cercetata prima a?ezare paleolitica din jude^ul Maramure. Pina la Baia Mare mai avem de parcurs circa 10km. De o parte ?i alta a drumului se intind ogoare manoase si pomi fructiferi. Lasam in urma Tau|ii-M5gheraus, localitate linga care se afla aeroportul. In stinga drumul te poarta spre campingul Apa Sarata, linga o masivS padure de stejar, un loc preferat de baimSreni pentru chermezele organizate de 1 Mai, Ziua minerului sau 23 August. Are o capacitate de cazare de 10 locuri $i restaurant (cat. II). Revenind la drumul national trecem dealul Dura pe care se intinde statiunea experimentala pomicola, de unde ne apare peisajul ospitalier al municipiului Baia Mare, cu siluetele unor cladiri impunatoare, dintre care so detaseaza Spitalul judetean, turnul Stefan, sau zona industrials cu co?urile mereu fumeginde.

TARA LAPUSULUI
'"olid, in urnul cu ciivva dccenii, ce imortalizoaza numce ^EMINESCU", omagiu adus ardeleni ,,Luceafarului" poeziei romaneijti. Din drumul national in
OHIO TURISTIC AL JUDETULUl

directie vestica (DN 1 | putem indrepta spr Mare (37 km), iar spJ spre Baia Mare (27 km) pe care-1 urmam si no Partea stinga ne'

Baia Mare Carbunari Copalnic-Mana^tur Tirgu Lapu? (DJ 182 46 km)

nincl din Baia Mare pe il ce parasete municipre sud-est, in prelunstrftzii Mihai Eminescu, ne indreptam spre una din zonele folclorice i etnografice cu o personalitate deosebita, cunoscuta sub numele
129

Iru r-apu^iilui", \,ara "Uor din frunza ?i ul coboarS in serusoare printre culmi cu poieni si paduri I livezi intinse de pomi ul se inalja dealuce marginesc pe in riul Lapus care ili'iiza regiunea. Una localitate ce o strain este Grosi, cu oameni iilnici care au cucerit loin Intrecerea pe tar& HI realizarea sarcinilor imnice, edilitare i soul turale. JJoseaua coA in continuare printr-o iiiiliiL 1 de padure de foioax:e pe linga comuna -avita si ajunge in safirbunari, de unde ne i spre stinga 3 km a vizita Baile C5r> i i (17 km de la Baia i, statiune de interes ul, situata la o altitudine lie de 230 m, intr-un call natural pitoresc, incon'Mt de paduri si livezi. r,l'ectele terapeutice ale i"i- (mineralizatie totala 12 g/1) sulfuroase, closodice de aici sint cunosnca din secolul trecut, recomandate in trata1 afectiunilor reumatissi ale aparatului loco. Statiunea este recouiclata si in cazul unor inoratii profesionale cu an l i chimici. Cele trei vile i o capacitate de cazare de de locuri, iar blocul ali1ARAMURE$

.mcntar dispunc de o cant'mS i?i bufct. Baile Carbunari constituie si un agreabil loc pentru odihnS ^i recreare. Zilnic circula trei autobuze de la Baia Mare la statiune ?i retur. Revenim la Carbunari sau urmam drumul pietruit prin Berinta, care strabate o frumoasa padure de stejar ?i ne indreptam spre Tirgu Lapus. Copalnic-Mfinastur (km 25), localitate cu perspective de urbanizare, este asezat la confluenta Cavnicului cu Bloaja. De aici se desprinde spre nord drumul modernizat de pe valea Cavnicului care trece prin Laschia unde, linga sosea se afla un monument de arhitectura~populara cu turla in forma de bulb, Fauresti, $urdesti pina la Baia Sprie sau Cavnic. Traversam riul Cavnic mergind alaturi de apa spre Cernesti (km 31) insc^i pe dreapta de Dealurile Prelucilor. Zona este foarte bogata in nuci, specia gasind aici condi^ii favorabile de dezvoltare. Din mijlocul comunei porneste un drum pietruit care ne conduce spre satele Trestia, Ciocotis. Printre brazdele de aratura, aici apare calcedonia, o varietate rara de cuart, unicul loc din tara unde o gasim in nuan^a albastruie. Revenim la Cernesti. Traversam Dealul Pietri? imbrficat de o padure tinara de fag si intrfim in depresiunea
131

larga a Lapusului, in care se si a utilajelor fores industrial! 1 contureaza orasul Tirgu La- unitati pu?, de multe ori invaluit in S.M.A, cu o baza d^H cea^a. Orizontul il Jncheie ~pe pentru grape s^l Muntii Tiblesului si Satra alte utilaje agricol^H Pintii, care se observa in cu seama Cooperativ^B sugareasca~ ,,Tible^|^B stinga. TlBGU LAPU (km 46) produce covoare, obijH este situat in partea de sud artizanat, multe S<^^H a judefului, in depresiunea pia^a externa. Printre alle noi ^1 cu acelasi mime, pe terasele riului Lapus. Are o populate ale industriei usoaflH de 13144 de locuitori, Impre- \ionam si Fabrica dl una cu cei ai satelor apart!- duse lactato, Fabri<^^H ne si Filatura de I|H natoare. Documentar, localitatea bumbac cardat, oljll este atestata inca ~ d m a n u l care, alaturi de celelall 1291^ impunindu-se de-a lun- dica poten^ialul induidj gul secolelor ca eel mai pu- Tarii Lapu?ului. ternic centru politic, econoPe plan cultura mic :?i cultural al Tarii La- s-a afirmat ca un pusului. In decursul istoriei centru scolar al intreg s-a remarcat prin lupta im- Inca din anul 1622 esti potriva oprmiarii sociale si tata o prima scoal nationale, precum si pentru este consemnata o-j infaptuirea unita^ii politice si ,,curs superior", iar nationale a poporului roman. ziu gimnaziul ,,Petru Pentru a cinsti memoria Aici mai i'nnteaza taranilor si intelectualilor industrial. impusca^i de autorita^ile staLa Tirgu Lapus tului dualist austro-ungar in tionat un dt'spar|amir lupta pentru infaptuirea uni- TRA~ (Asociatia pent'rH rii din 1918, in centrul ora- ratura romanilor si sului a fost rid i cat un monu- poporului roman) crea ment. anul 1908, cu un in Orasul Tirgu Lapus se in- rol in culturalizarea scrie printre localitatile ur- In ora isi mai de bane mai tinere, cu un aport activitatea casa de cinornat insemnat privind produc^ia biblioteca, industrials ?i agricola a ju- spitalul si policlinica. detului. Pentru valorificarea curs de organizare o superioara a lemnului din de etnografie a Tarii acest bazin, s-a creat Intre- ului, precum si o za prinderea forestiera (U.F.E.T.) agrement in partea de si a fost construita o moder- orasului. Ansamblul na baza de intretinere auto tece ?i dansuri (Lap\: GHID JURISTIC AL JUDEJULUI

pat .la o serie de coniri in ElveUa ^i Franta. |raul dispune de un hoJ.apusul" (cat. II), situat entrul orasului, pe marept al riului cu acela?i , care asigura 70 cle I in camere cu 2 paKSE UTILE

turi, un bar, cofetarie, gradina de vara, crama. Ca vechi centru unde se practica me^te^ugul olaritului, orasul Tirgu Lapu? continue si astazi tradi^ia furnizind ceramics specifics pentru aceasta zona.

a-,, a, str. 6 Martie, nr. 36 de cultura, str. Victories, nr. 26 > de economii ji consemnafuni, Plata Eroilor MMJtograful MArta", Plata Eroilor, nr. 24. litiul popular orfijenesc, Plata Eroilor, nr. 9 lucia nr. 22 lul ,,Lapu?ul", Plata Eroilor, nr. 29 .i|lo, str. Tiblesului, nr. 18 ul P.T.T.R., str. Tineretului, nr. 11 lul unificat, str. Eroilor, nr. 29

i multe cazuri satele din ,,Tara Lapusului" sint forI din gospodarii rasfirate pe dealuri. *sa tradi^ionala era acoperita cu paie, ca dealtfel e celelalte construe^!! ale gospodariei, fiind alcatuita fnbicei din tinda sj doua camere. Tinda este incaperea I mijloc prin care se intra, iar lateral se alia o camera fltinga si alta in dreapta, una de toate zilele in care se 1 iar cealalta, aranjata i impodobita, serveste doar llru ocazii mai deosebite sau pentru sarbatori. Caracjtica este si prispa. pt si in celelalte zone, piesa principala in decorapa k Hoara o constituie stergarele care sint aranjate alaturi )lide, elementul ornamental geometric traditional fiind IRiai frecvent folosit. liericile de lemn din Tara Lapu^ului, spre deosebire de din Maramuresul propriu-zis, au acoperisul simplu, jljat, si fara streasina dubla. Ele sint si mai reduse ca ii, dar foarte echilibrate si cu un pronun;at caracrtistic. ra Lapusului este cunoscuta si prin ceramica sa. Pe ' geografka restrinsa apar toate categoriile de cera1, inclusiv ceramica neagra. Cele mai importante centre bst Tirgu Lapu, Damacus^ni, Lapus, din care in zilele
133

aoastre a mai ramas doar primul centru care asiguifl mica pentru o arie larga. Cele mai cunoscute vadl t,uite confectionate sint oalele de gatit, ulcioarele -,i In trecut se produceau aici renumitele pipe rosii. Portul lapusean, elegant si sobru, prezinta uncli i cularitap distincte, in care se gasesc influence ale JIMI din Bistri^a-Nasaud (mai cu seama pe valea 9H In partea superioara a vaii Lapusului sesizam uncli | turi comune portului maramuresean. Elementele componente ale costumului ien cama^a, care se remarca prin broderiile pe increjul ( piept $i pe mineca ce se termina cu un volan^H bogate ornamente; zadiile, de obicei pe un fond^H chis, destul de inguste si lungi, prezinta in paru-.i il o dunga cu alesaturi in variate registre ornameni.ilr, lele au in partea inferioara dantela, coltjsori, brodeflj plicate in alb; cojocttl" inchis in fa^a; surnanul, dt I sur si, din ce in ce mai rar, guba. Incalramintea tradiponala o constituie opinca si I In urma cu un secol femeile mai bogate purtau neagra si una rosie, de fudulie (,,de nelcosag"). ~" Ca podoaba caracteristica se poarta zgardanul, < un aici ca M zgarda". Din portul barbatesc se detaseaza citeva element* ar fi palaria de pisla neagra cu boruri largi >i i rnica, camafa simpla cu ornamente reduse, o curea ! 45 catarami, izmene mai lungi decit la mar.) cioareci albi, acojocul" inchis in fata si ,,caputn, de lung, de culoare neagra pentru sarbatori si sur ' toate zilele. In ansamblul sau portul lapus.ean se caracterizeaxK sobrietate si echilibru cromatic. Datorita izolarii, aici s-au pastrat mai bine mulu ceiuri ?i tradi^ii. B. Tirgu Lapuj Razoare Coroieni Baba (DJ 109F 21 km) La ieijirea din Tirgu Lfi- trece peste un pod (j pu? ISsam in stinga Fabrica facem o deviere de y de produse lactate i Fabrica spre dreapta pentru de piine, iar in dreapta Au- monumcntul de arhll tobaza $i S.M.A., statia de in Icmn dc la Bazoam. struit la sfirsitul secot benzina (km 27). $oseaua insotete valea MVIII-!ea din birnr .1. riului Lapus. Inainte de a jar, el are o turla fl
OHIO JURISTIC AL JUDEJULUI

extrcmitatea sudica a Maratra turnulete scunde i mure^ului, sint Draghia si Idvor in partea de vest. Baba, zona in care este preIne din apropierea riu- zent calcarul, ceea ce explica Lfipus, de unde a lost frecventele cuptoare de var H in 1758 din cauza i- intilnite. Este o straveche Mtiilor. Pictura a fost ocupatie a oamenilor din a(Inita de zugravul Petrea ceste locuri, care se deplaPreluca; in 1932 monu- seaza la mari distance pentru l a fost reconditionat; valorificarea varului. Aici se <. dimensiuni mai-i, dar gasesc Cheile Babel, monuproportional si cc-hili- _ ment al naturii.

h'jcmnate sint s.i bogaKubsolului de la RazoaMentiune speciala merita wele de mica alba, ben51 mangan. iesirea din Razoare, rtea stinga intilnim o a de piatra, iar pe ta lasam drumul ce la Vima Mica. ;ilta localitate pe traste Valenii Lapusului, care virmeaza comuna loni, contru pomicol re! in special pentru me.lonathan. ltimele localitati de pe 'I i ruta, si totodata din

Din Tirgu Lapu se poate urma, in directie sudica, un drum ncmodernizat de cca 7 km pin a la Bohia. Pe dealul din estul satului, la aproximativ 23 km, so poate vizita manastirea Rohia, asezata intr-o pSdure, intr-un loc deosebit de pitoresc si linistit. Din Rohia drumul continua spre Boiereni, de undo se trece in judetul Cluj. In Miigoaja, sat situat la sudde Rohia. s-a nascut Pintea Viteazul.

Tirgu Lapu - Dumbrava - Stoiceni (DC 36 7 km) de alta i au multe trasaturi Nc inscriem pe drumul comune. Aa spre exemplu, I I-am urmat de la Baia sint neetajate, construite din kc si inainte de a ie^i din stejar, fara pridvor, cu turla , facem o deviere spre simpla, ancadramentul usli il In prima localitate, reu^it la intrare, pe peretele inbrava, se poate vedea exterior dinspre sud intilnim I monument de arhitectura cuiere de lemn s.a. Una a I lomn, iar la Dobricu L8- fost construita in secolul a\ kului (3 km pe abatere) XVII-lea, are briu sculptat & alte doua. Cele doua (funie) pe la mijloc si un TBumente se afla la apro- alt motiv sculptat in partea |mtiv 600 m departare una
135

superioara a peretilor $i conVj teazul isi avea^ sole reusite. Cea din ,,Coasta" sedintele sale. Aii-i It a fost ridicata in anul 1701 si liaiducii la sfat, iim se spune cS. a fost adusa din porni la lupta, a$u zulta din versurilc: Dumbravi^a (vezi p. 139). Revenim la soseaua mo- loc de codru verdc / dernizata si ne indreptfun zare ca se vede / spre Stoiccni. Pe partea stin- ii zare / Ca-i Sulr ga, linga sosea, se gaseste un ce'mare / Cu dranlt izvor cu apa minerals. Lo- lita / Si cu pajislo calitatea este renumita pen- Pintea-aice s-o suitu tru apele minerale recoman- dra casa o zugravilu date in cura interna pentru i'runza de-acoperitu / at'ecfiuni hepatobiliare, gas- nicei de-a-ngrSditu tro-intestinalc, stari alergice ploaie sa-1 mai ploalf alimentare s.a. In jurul izvo- ballagu sa-1 indo rului amenajat se afla un omatu sa-1 mai niri| pare natural format din co- nici grofii sS-1 mai Dupa popasul facut nifere si foioase. Anual, in luna iulie, in toreasca poiana din )n acest cadru pitoresc se orga- voarelor de apa mine nizeaza Festivalul cintecului, intoarcem la Tirgu portului si dansului popular Cei care nu mai djj lapusean, o adevarata con- timp sa-si continue fruntare artistica la care pe valea Lapusului participa multe forma^i! pre- inapoia la Baia Marc stigioase din judet sau din Dealul Pietri pe dnn.. noscut pina la Copali judetele limitrofe. In nord se ridica muntele nastur i dc aici pi; Satra Pintii (1 041 m), care su- Cavnicului prin Vail, gereaza forma unei cetati un- chia, Surdesti, Baia de, dupa cum spun legendele Baia Mare (DJ 182 C, si baladele populare, Pintea modernizat). D. Tirgu Lapu$ Rogoz Gro$ii Tible^ului (DJ 109F, DJ 171, DJ 171A 25 km) De la hotelul ,,Lapusul>l trecem podul peste riul Lapus, ne inscriem, in direcjia estica (DJ 109 F) pe soseaua din stinga ce urmeaza valea riului amintit si ne indreptam spre Muntii ^iblesului, care se observa in zare. Dupa confluen^a Lapu?uGHID TURISTIC AL JUDETULUI

lui cu Suciu intrain in macuseni, un sat mic t n i popula^ia este specializM legumicultura (vezi p. 1311) Traversam apa Suclu' dupa circa 2 km intrSfl Rogoz (km 34). Localitat( intimpina cu doua m( mente istorice apropiata,

scriem pe drumul moderniunul se aPa la circa zat (DJ 171 A) spre satele de la osa. Cel mai de pe valea Suciului: Suciu este al doilea, ade- de Jos, Suciu de Sus (10 km) i bijuterie a genului, Grosii Tiblesului (20 km), t'iind flancata de patru unde Tara Lapusului este eel li'to. Este singura bise- mai fidel reprezentata. de lemn din judetul Gospodariile sint chibzuit Ijnures cu turla si tur- orinduite cu case mari zidite U- perfect conice, cu din lemn sau piatra; portul patrat& i de o concep- se pastreaza autentic, tradiarte. A fost ridicata in tional. Principalele indeletni701 din birne de ulm. ciri ale oamenilor le repreerisjul, neetajat, este asi- zinta creterea animalelor i lc datorita arpantei din- munca la padure dar si minord care este mai malai larga 51 coborita, de- neritul. Depasim Suciu de Jos, inprotejeaza masa dinlemn destinata pentru cadrat la stinga de Obcina Obrejii, iar la dreapta de Obnice. cina Arundasului si ajungem Irag aten^ia, desigur, con- la Suciu de Sus, localitate a|lc in forma de ,,cap de documentar din 1325, 'i care se imbina curios testata dar sapaturile arheologice i perfect, si care, prin jo- efectuate aici au atestat urdn lumini si unibre, creea- me materiale ale civiliza^iei i> imagine profund estetica. umane Inca din epoca bronl.inga ua de la intrarecu zului. Astfel, au fost des| ancadrament placut, se coperite doua cimitire; pri|K o cruce de lemn sculp- mul, situat pe locul numit cu mult rafinament arPC, ca intreaga constructie ,,Poduri pe Coasta", este format din morminte de incinekltfel. Pictura este destul raUe datlnd din perioada I bine conservata. Cel de al doilea edificiu bronzului mijlociu; eel de-al I lemn, mai modest, a fost doilea, situat pe locul numit confine morminMTraian", U aici din Suciu de Sus. te tumulare ce apar^in crotu centrul satului se afla si nologic inceputului epocii ,,borcut" amenajat. I I'o vaile dinspre nord, mai fierului. Pe masura ce main tarn ne it Fi vizitate si alte monu- apropiem de Muntii fible^unte de arhitectura in lemn luj. Datorita conditiilor clilocalitatile Libotin (7 km), matice mai aspre din aceasta pseni, Costeni, Ungureni parte pomicultura nu gase^te um nemodernizat). .teren fertil aici. Mergem in amonte spre L Uevenim la drumul mo- Grosii Tiblesului, localitate Jrnizat (DJ 109 F) si ne in137

flancata de dealurile Minghetului, Plopului i Cioi-ii. Culmile prelungi coboar5 din Muntii Tibleului, iar virfurile Oului, Hudinului, Hudie?ului se contureaza din ce in ce mai proeminente. Zona de pe valea Suciului se invecineaza cu judetul Bis-

trita-Nasaud, fapt I reflects prin influpti| resimte in portul dialect si in toate sli tii spirituale. De aici ne reintmi Tirgu Lapu? sau la I s.eni, de unde putrn un alt traseu pitoresc

E. Tirgu Lapu$ Baiuf Cavnic urilc-(l|

(DJ 109F DJ 184 DN 18 69 km)

Din Tirgu Lapus inchidem traseul in circuit spre Baia Mare trecind pe sub Muntii Tibles, strabatind Mun^ii Gutii plna la Cavnic, de unde coborim spre Baia Sprie s,i apoi Baia Mare. Traseul trece prin Damacuseni, se inscrie pe valea Lapusului i dupa cca 12 km intram in localitatea L3pus. In stinga se af!5 Dealul Corbului. La aproximativ 1 km, in afara vetrei satului, pe terasa superioara a riului Lapus, nu departe de s,oseaua modernizata, arheologii au descoperit o necropola tumulara ce cuprinde circa 70 de tumuli. Primele sapaturi arheologice au fost incepute in anul 1890 si reluate in 1961 de Institutul de istorie s.i arheologie din Cluj-Napoca, iar din anul 1967 ele au lost continuate sub egida Muzeului jude^ean. Dei cercetarile nu s-au incheiat, rezultatele par^iale de pina acum sint exceptionale, ele permitind identifiGHID JURISTIC AL JUDEJULUI

carea unui novi gruj) . "h de la inceputul ep<>< H i lui, care a primit donill in literatura de spodldl de ,,grupul Lapu?". Atl| servatiile f acute cu i t sapaturilor, cit si \< material arheologic dM| rit aici largesc mult sft nostintelor de spncll|| privind inceputul rului in nordul Romrtnl| largi implicatii pentm I" 1 zinul carpato-dunarean. Ritul de inmorrnl practical in cadrul ncorfl era incineratia, care se pe loc, pe o vatra d>- II.I ridicatS direct pe sol. I arderea mortului, pe nc vatra se puneau vase ofranda care se spl dupa un ritual, prccn obiectele de metal, din bronz sau fier. In jufl deasupra vetrei de incln< se as.ezau bolovani mor riu, probabil tot cu int rituala. Inainte de ten rea turnului se spargcau vase de ofranda, care M

puneau aproximativ !n centrul movilel. Recent, In apropierea necropolei tumulare a fost descoperita o necropola plana, cu morminte de incinerate In urna si groapa, cronologic sincrona cu mormintele tumulare. Tot la Lapus, In anul 1932, s-a descoperit un depozit de bronz format din topoare, sabii, seceri etc., incadrate tot in Hallstattul timpuriu. In apropiere de scoaia se poate vizita un monument de arhitectura In lemn care dateazS de la Inceputul secolului al XVH-lea. Pictura executatS in tempera dateaza din 1697. Aici se afla o pictura pe lemn din 1767, precum ?i alte picturi de valoare. Constructia este neetajata, cu acoperisul asimetric mai desfasurat in partea de sud, unde se afla masa de praznice cioplitS dintr-o bucata masiva de frasin. Este singurul edificiu de lemn din aceasta parte a judetului, care are pridvorul deschis spre sud, toate celelalte avind pridvorul in partea de est. De notat si faptul ca lemnul din care a fost construita initial era frasinul, ulterior cind a fost adaugata s-a completat cu lemn de brad. Mai rc^inem ancadramentul usii de la intrare, de un remarcabil gust artistic, preGHID JURISTIC AL JUDET.ULUI

!cum si sculpturi mir pe peretii exteriori. La iesirea din loca valea Rioaia s-a ame| Juciu de apa de 4 kn pescuit si agrement. Desigur, nu va tr observat portul, care neral se circumscrie in specific Tarii Lapusul' simplu, frumusetea i lapusean, arhitecturu struc$iilor, obiceiurilc, mai ales ospitalitatea In torilor vor ramine ni vreme in amintirea t ' care viziteaza acest" mai putin cunoscute. Apropiindu-ne di1 Hica Lapusului se vizibil. La cca 2 km de In li sectia spre Poiana Bolll poate vizita Pestera cu i > ce prezinta in plus \m res stiintifico-paleontcl in ea gasindu-se restun i ale ursului de pesterfl I ' spelaeus). Pestera, fomi.ii calcare de virsta .'PH.. confine numeroase foim.i. caracteristice rezultnt<lacrimarea milcnara a de infiltrate. Mai sus <li tul Poiana Botizii gaslii. teva izvoare cu ape mliv cu o compozitie chimicfl riata. Revenind la intersect' indreptam spre Strimb" iut si BSiut care s-au cli tat mult in ultima vrcnn

In Baia sa coborim / ?i pe pomic, cit i social-cultu- domni sa-i omorim / i spre i, Extrac^ia minereurilor se Bai-o coborit / Ca un codru dupa cele mai intinerit / i la firta^i le-o r astazi Werne metode. grait: / Feciorii mei cei iuPrin secolul al XlX-lea, bi^i / Putile vi le gatiti, / isportul minereului se fa- Sabiile le-ascu^i / i tunuprin forta manuals, cu rile tomniti / i trage^i, trami'i4ia galeriei ,,Hall", unde geti cu foe / Domnii sa n-aiIt lolosea tractiunea anima- ba noroc ... /. |i Minereul era prelucrat in Trecem pe linga vechea lloampuri si doua instalatii mina ,,Roata" i coborim pe | spalare. $teampurile f unc- o sosea ingusta spre centrul inau cu 117 sage^i din lemn orasului. c.ap de fier, macinind in de ore circa 7 000 kg miCAVN1C (Capnic in docui'eu. Nu departe de mina mentele vechi) este situat pe Hiner se afla doua izvoare valea Cavnicului, aproximaapa minerals, iar pe va- tiv in centrul jude^ului; al Tocila un altul. propierea Mun^ilor Gutii si ''rmind apoi drumul mo- culmile Magura, Mogosa si ilzat (in curs de refacere) Higea, care il adapostesc, ii valea Strimbu trecem confera o minunata pozi^ie. ' V ^ U V Rotunda si ajun- Are o populate de 6 083 de i la Cavnic, insemnat cen- locuitori. Este atestat in documentele istorice din secolul minier. Spre dreapta drumul tra- al XlV-lea, iar locuitorii aIpi'^.oaza Mun^ii Gutii si ne cestui centra au participatin "inluce in Depresiunea Ma- secolele urmatoare la toate social-politice ' uresului (Budesti Ocna framintarile desfasurate pe teritoriul Ma>:utag) (vezi traseul 1). ramuresului. intre Cavnic si Budesti Nu cu mult in urma, Cavliiidele populare pomenesc nicul a sarbatorit 600 de ani lire un loc numit ,,Fagade la prima atestare docuil l.ui_ Pintea", denumire mentara a mineritului. .trara pina astazi, de unde Un obelise din blocuri de ul ar fi declansat, in aupiatra ^Piatra Tatarilor" it 1703, atacul asupra Baii a fost ridicat pe valea inuri. Inainte de a pleca cu inicii lui spre oras, una din gusia a Cavnicului in apro i.ule prezinta astfel porun- pierea soselei. El amintes.te ilata de Pintea: ,,Alaturea despre luptele purtate impousoni, / Moroseni i Baiu- triva ultimei invazii a tatarilor (1717) prin aceste par\i ' / Mini de dimineata-n si marcheaza locul unde una La FSgadau in Strim- din hoardele, care se indrepV-aduna^i / Inarma^i /

141

,RAMURE

tau spre Baia Mare, a fost zdrobita $i intoarsS din cale de catre locuitorli din Cavnic si Surde?ti. Inscriptia este concisa: ,,Anno 1717 usque hie fuerunt tartaris" (In anul 1717 pina aici au ajuns tatarii). Din filele de istorie ale Cavnicului mai aflam ca in anul 1455 intr-un decret privind orasele Baia Mare s.i Baia Sprie, lancu de Hunedoara preciza: ,,Sintem de acord si permitem ca oricare miner sa deschida mine in comuna Cavnic, primind un privilegiu de 8 ani dupa cum e obiceiul si la alte exploatari mai mari". Spre sfirsitul secolului al XVI-lea minele din Cavnic au fost arendate, situatia minerilor devenind foarte grea. Diferite epidemii de ciuma si holera au fScut ravagii prin secolul al XVIII-lea. In anul 1761 aici se creeazS o judecStorie minieralocalft, care a emis prima concesiune miniera in 1763. Mai tirziu, prin 1810, cu ocazia primirii vizitei arhiducelui Reiner, populatia a manifestat ... acte de impotrivire si de agitatie". Pe la mijlocul secolului al XlX-lea, pe valea Cavnicului se practica spfilarea nisipului pentru extragerea metalelor nohile. Minierii de aici
ADBESE UTILE

au organizal greve, s mi nifostat impotriva e>, iji a fascizarii tarii prin dc sabotaj. Mai tirziu, 1943, corfele funiciiliiM Cavnie-Baia Sprie so d can in mod misterii'-. virful Mogosa. Instaurarea noii orlnd a dus la transforman i i'unde in toate dm I schimbindu-se radical ill tia materials s i spiritn > i , minerilor. Astazi minereul coin] din Cavnic asigur2~^^^ ei nationale circa o tf din productia de pluml* zinc si o cincime din |i cluctia de cupru. Incepm.i arm! 1073 s-a dat in fo|.,-i ta magir.trala subteran.i ' nic Suior Baia M care usiireaza munca n u n lor. In partea dc Jos a CM cului, numita ,,Beraric" dezvoltat orasul nou; im i afla Liceul industrial, U| de preparare a minercUl si cartierul cu blocun derne. Linga biserica nim un arbore secular tit, paltinul (Vlcer pm platanus), cu un corona, bogat. In partea nordk orasului vegeteaza pest de exemplare de zad larice (Larix decidua) . care toamna i?i leapfida I zele.

nematograful ,,Minerul", str. 23 August nr. 14 \rcumscriptla sanitar-umanS., str. 23 August nr. 21 tyetaria ,,Ldmwfa", str. 23 August nr. 19 slliul popular orafenesc, str. 23 August nr. 8 rmacia, str. Eliberarii nr. 9 ltfia, str. 23 August nr. 7 staurant, str. 23 August nr. 19 fytalul mixt, str. Eliberarii nr. 47 I Dupa ie^irea din oras de . parte iji alta a drumului l|(letean 184 observclrn douS Bllde de steril, ce vor fi vaI linif icate ulterior printr-o Hmologie specials. I Sjurdesti (km 13), localitaI cu rezonan^a in tara i iste hotare datorita unei lArmecatoare construc^ii de inn, ce impresioneazS prin nozitatea stilului i moI livde ornamentale unice. Pentru a ajunge la acest hfire^ monument ne inscrin pe oseaua ce duce spre Copalnic-Mana^tur. La km 12 Usam in stinga o bisericu^a I lie lemn pitita intre copaci, I Inr dupa circa I km ^isneste linpetuos turla bisericii de ortii impunatoare. Pe |iftsura ce mergem spre abcasta uluitoare construc^ie apare tot mai mareata, mai elegants. Ajuni in Ijpropiere ai impresia ca imaf |lnea este irealS, iar vizitatorul KIWI se dezmeticeste. Nu-i [Vine sa creada ochilor cum b fost posibil ca me^teri populari, arhitec^i anonimi, s3 tfealizeze asemenea capodoporS impresionanta. Biserica este construitfi (in birne de stejar. ^.induite izontal, dupa traditia reMRAMURE?

Alimentara, str. 23 August nr. 19 Casa de economii i consemnafiuni, str. 23 August nr.
OHIO TURISTIC AL JUDEJULUI

giunilor romflnesti, ele sin; incheiate temeinic, formind un trup puternic in stare sa infrunte furtunile ?i zguduirile solului. In fata are un pridvor etajat cum este dealtfel ?i acoperisul. Turla, parca disproportionate, ti5ne?te ca o sageata spre cer pina la 54 m, fiind, probabil, cea mai inalta constructie de lemn din lume. Turla este flancata de 4 turnulete. Boltile i peretii sint decorati in tempera ca toate bisericile de lemn din Transilvania. Golurile dintre biriie s-au umplut cu tencuiala de var; cu aceeasi compozitie s-au netezit suprafetele neregulate. Pe tencuiala de var s-a lipit pinza deasa care poarta pictura partial degradata. In livada care o inconjura, citeva morminte trezesc un interes deosebit. In loc de lespedea de piatra sau pamintul care le acopera pe cele mai multe, pe aceasta se afla sarcofage de piatra de facturS si stil roman. Ele sint asemanatoare acelora descoperite in Tara RomSneascS In gropnita princiara de la Arge?.
143

Dincoio de valea Cavni- se$ti insemnat centru jfl cului, pe o coasta, se zare$te col, de care se leagS fl^H liltat astazi in parcul mic zuiascS, cdre esie cuirriea USbiserica de lemn de la Flo- marelui luptator pentni i I municipiului Satu Mare. pira^iilor sale de acest papi?, construita in stilul celei rea Transilvaniei cu Hofl I La $isesti se afla si bise- mint ...". de la urdesti, dar de di- nia, Vasile Lucaciu. In cadrul Complexului I i ..Unirii tuturor romSnimensiuni ceva mai reduse. 11", (onstruita in stilul cate- muzeal Vasile Lucaciu se Condamnat la 10 mil >l Aici este prezenta funia, ca i i ; Sf. Petru din Roma pastreaza ?coala construitfi element local, ceea ce numai inchisoare in procesul iln In initiative lui Vasile Lu- pentru copiii din $i$esti In Cluj din 1894, ca ini; poate fi regasit In zonele n u Inauguratfi in anul anul 1905, din ini^iativa lui conducator al miscani < apropiate. ItO, ea a fost dedicata celui Vasile Lucaciu, in care s-a morandiste, V. Lu> Parasind acest magm'fie i mare ideal al vremuri- organizat o expozi^ie a cocontinual si dupa iesh <i monument cu sentimentul I " , deziderat national, Uni- lii maramure^ene, precum temnifS sa actioneze cu I implinirii, revenim la oseaH politica a tuturor rom- ?i casa in care a locuit, unde ua modernizata $i iesim din negate $i devotament ponlA iinr. dupa cum reiese si din se poate vedea o biblioteca realizarea idealului di cireselor", ca dupa Msatul re. Devenit figurS de l^H licriptia grevatS pe fron- i camera de lucru cu obicirca 5 km sa ajungem la piciu: ,,Pro S. Unione Om- ecte personale. da, prin curajul i h o i n i . Baile Dane.sli (km 7) cunosFigura ilustrului Iupt5tor sa, ,,Leului de la 9isesti" I 11 jjuin Romanorum ...", precute din secoiulal XVIH-lea. dedieat versuri dinti Im i din cuvintele rostite pentru unire a fost imortaliEle sint situate in partea de ,,Doina lui V. Lucaciu" Mb ucest prilej de catre ma- zata intr-un film documenest a localitafii la 410 m al- binecunoscut. ink Lribun, care printre al- tar intitulat BTribunul", iar titudine, intr-un decor natu i' spunea: ... ?i zidirea sculptorul G. Abrihan a reaIntrind in conflict cu I ral aparte, inconjurate de copasta nu este o simpla lizat bustul, care se afla in toritatilo statului duali%i .1line cu livezi. dire de piatra ci este in- Complexul muzeal. torita activitatii des! La loc de cinste se afli luparea unei idei, a unui Apa minerala sulfuroasa, clorurata provine din doua pe tarimul luptei P*NH ii.il carele pe cerul vietii sarcofagul cu osemintele malc> stralucete ca un soare, relui luptator pentru infSpizvoare, s.i se intrebuinteaza drepturile si libertatilr ' Niinind cu razele sale tre- tuirea unitatii na^ionale. atit in cura interna, cit si in tionale ale romSnilor Complexul Vasile Lucaciu cea externa. Tratamentul Transilvania, Vasile Lucmi- "ilul, presintele si viitorul accepts, in anul 1885, *l | iimului meu iubit. Aceasta ofera un cadru propice pentru este eficient in bolile reumanumit paroh in ?i?e^li ' me este gravata pe tabla organizarea periodica a unor tismale, in maladiile cronice aici, aproape pina la shi II gastro-intestinale, gastrita b marmura, pe care acum o apreciate reuniuni corale. De la ise$ti traversam Mvclim, ca sa vesteasca gehiperacida, afectiuni hepa- vietii, glasul ,,Leului di isesti" s-a fScut auzit InH nitiilor presente i viitoa- orasul Baia Sprie prin parto-biliare de tipul colecistitetreaga Transilvanie. L ce are sa spereze rom- tea sudicS, de unde doar 9 lor .a. Din sta^iune se pot A fost unul din initltttilfd \H\. la ce trebuie s& se na- km ne despart de Baia Mare. face excursii pe Dealul Mindra Vedere, unde se afla o si conducatorii miscar, VI. fARA CHIOARULUI padure de conifere, la Com- morandiste din 1892. Tot | si-a adus o valoroasfi <4fi plexul muzeal dr. Vasile Lui \. Baia Mare Recea Satulung omcuta Mare tribute la lupta pentr caciu din $isesti (2 km). valea ChSoarului Mesteacan rea Transilvaniei cu ROifl $isesti (km 5). Ne-a mai nia, (DN 1C 39 km; cai de acces: auto; partial C.F.R.) ramas putin de parcurs pina Pentru a cinsti mi i Alaturi de celelalte ,,\an" ale jude;ului Maramure?, ,,Tara la Baia Mare, dar inainte de marelui patriot, sculplnri jhioarului" constituie o zona etno-folclorica fntinsa, cu a revedea eel mai mare oras Cornel Medrea a imorttllB Ifticularitap distincte, dar $i cu o serie de caracteristici al judefului putem face un figura lui Vasile Lucaciu ii wopiate sau comune zone! Codru cu care se invecineaza. ultim popas in localitatea i- tr-un impozant moni: [Satul chiorean este rasfirat in zona piemontana ?i mai

Impact in zonele joaje.

GHID TURISTIC AL JUDEJULUI
fcRAMURE?

145

b aspectul culturii materiale ?i spirituale, caracteristicile ;rafice sint relativ bine conservate, mai ales in aezarile a (Preluca Veche, Buteasa, Prislop, Coas,, Boiu Mare, cnii $omcutei, Varai). l.isele tradiponale sint acoperite cu paie $i au de obicei a mcaperi tinda i camera de locuit. Camarile (gaba:le) sint de o mare varietate, ceea ce nu intilnim in alte e. urile-grajduri sint asemanatoare cu cele din Muntii iseni, iar cele recente au multe caracteristici din zona u s,i aici mtilnindu-se patule (co.^are) impletite din ele. Delimitarea gospodariilor se face prin garduri imlite din nuiela (astazi folosindu-se din ce in ce mai mult leriale de construcpi noi). uteriorul caselor este impodobit cu ?terguri, ;oale, fete masa, perdele, veritabile produse artistice ale Jndustriei mice. Portul traditional chiorean are elemente specifice care fac atura cu zonele limitrofe, dar s,i cu zone etnograiice mai Icpartate (Vilcea, Bucovina), ceea ce demonstreaza uniIM portului popular romanesc. Gustumul barbatesc se compune din gatii largi (cioareci I panura iarna), cama^a din pinza, laibar de culoare Igra, din postav sau panura. Se distinge palaria de pat, )sebit de inalta i cu borul lat. La feme! costumul difera, in raport cu virsta. Fetele irta cama}i frumos brodate, lucrate in ciur", cu poale rate in culori vii, zadii negre de catifea sau Una imltri;ate cu dungi pe verticala, colorate in negru, ros.u, rde sau gri. Instalatiile tehnice populare sint de o mare varietate $i llginalitate (mori, pive, rinite), tipologic gasindu-se iroape toate variantele cunoscute pe teritoriul patriei. Mvind creapa folclorica, literara, muzicala, aceasta se larca printr-o mare varietate. Citeva dintre obiceiurile ilitionale sint relativ bine conservate plna azi -- nunta, ,ca, s,ezatoarea si ,,dantul la sura". De o deosebita atentie Imcura obiceiurile ?i colindele laice, ocazionate de sarbaliile de iarna.

mind din Baia Mare mai importanta artera de ila^ie spre sud-vest (DN v care face legatura cu !o Dej sau Cluj-Napoca,
\MURE?

traversam de fapt *Tara Chioarului", o alta zona etnografica importanta a judetului. Trecein prin cartierul De147

cebal, cu impunatoare bloeuri turisme. Pescarii am8 turn, lasarn in stinga auto- pot incerca norocul gara ifi gara noua, in in curs de amenajiu dreapta Filatura de bumbac, Ja circa 500 m, ce vaj Fabrica de upnl'ectii, Fabri- lat cu crap si stiuca. ca de faianja-jnenaj, s tafia In padure putem Peco iar Ja ieire Complexul cintecul neiutrecut al avicol i Turnul de parasu- ghetorilor, mierlelor tism, pe partea stinga. tor pasari, sau putem Prima comuna intimita in cale caprioare, ol este Eecea (km 140) asezata chiar cerbi, padurea in Lunca Lapusuiui, unde liind o importanta roa primavara putem admira einegetica. vaste poieni cu narcise. De la locul unde I trandul de la Lapusel (5 km trat spre motel, pare de la Baia Mare) constitute aproximativ un kilorno un punct de atracjie turis- sosea, ajungem la o bj tica pentru baimareni. fie. Spre dreapta (vest] Traversam podul peste rnul ne conduce spr^'i riul Lapus si ajungem la La- Codru (UJ 193), iar^pni pusel (km 142), o localitate ga (sud) drumul na^iol cu multe construe^!! noi, strabate Tara ChiJ care prin arhitectura lor de- drum pe care-1 urmam ( monstreaza tendinta spre urLa intrarea in Sal banizare. La iesirea din lo- se desprinde pe UreujU calitate se intinde o frumoa- drum care duce la Mo( sa padure de stejar, presara- de unde, daca o luatfl) ta ici si colo de poienite, stinga, pe soseaua ce U unde se pot petrece citeva za valea Somesuiui,.! ore placute in mijlocul na- putea vedca cilc-v turii. In aceasta padure este hinca deslasurata si f|| amplasat motelul ,,La doua riului Somes (Pribile^ti, veverife" (in dreptul km 144 ncstii Chioai-Lilui, Lurfl cu o deviere la stinga de Miresu Mare, Tulgln.-!>). citeva sute de metri), un loc de Citeva insule c: agrement si recreare intr-o dm aceasti parte a jiulf placuta ambianta rustica, cu ne amintesc de codiil bucate din cele mai alese si lari de odinioarS. O fill specialitati de ciuperci. nea padure ce se aflft | Unitatea (cat. II) dispune Miresu Ivlare si Sulfl de 24 de locuri cazare, res- Mare este cea de la ft taurant, cafe-bar, terasa de cu o suprafa^a de vara acoperita, citeva casu- 2 000 ha, considerate If te-camping, o expozitie de vafie naturala pentru j artizanat cu vinzare si spa- retele de stejar pedund tiu de parcare pentru auto- La aceasta varietatc .!>
OHIO JURISTIC AL JUDEJULUI

unchiul este drept, lipramuri pe 2/3 din inalea totala. Padurea este deosebit de Bta in ciuperci comesti. Aici a fost identificata aleaua pestritS (Fritillameleagris), plants ocroO altS bogStie a pSdun constituie fauna cinegemai ales cerbii si ciuteAici au fost colonizati si >i lopStari. iatulung (km 136). Locaea este a<jezata In partea vest a iude^ului !ntr-o tipic de clmpie, brSzde apele Somesului si nfiului, cu vestigii descoWto de arheologi, care tA experienta unei actillti umane incS din epoca rmilui. Din materialele (liri.logico provenite de aici, Ipfistreaza In colectiile Mului iudetean un frumos i J > lut antropomorf, orItncntat cu incizii pe amir fpte. Pomuna Satulung s-a siIdl m? un loc fruntas pe taI in Intrecerea socialtstS Ivin 1 infrumusptarpa. si sisBiati/area localitatilor rurale. tn parcul dendrologic al Mului din apropiere s-a mstruit un edificiu cultural Brezentativ. 7nna aceasta se mindreste I o bogatS si traditionalS Itlvitnte coralS. Pe aproxiItiv 10 km2 inttlnim In lollWIile din Imprejurimi nu Hi putin de 6 coruri, din le 4 so cviden^iazS frectit on ocazia unor confrun-

tari corale interjude^ene (corurile din Satulung, Hideaga, Somcuta Mare, Finteusu Mare). lesiti din Satulung, soseaua se desfasoara spre sud-est ca o panglica dreaptS, iar dupa parcurgerea a circa 2 km pe dreapta ne asteapta un alt loc de odihn si popas: Restaurantul-camping ,,Stejarul", o interesanta constructie ce imita un urias trunchi de stejar. La parter este amen a j at un bar, o sal spatioasa cu mese si scaune din lemn masiv de stejar, lar peretii Impodobi^i In stilul rustic al interioarelor din Chioar. Ambian^a de aici ne duce cu glndul la sSlile de ospete de la curtea regilor daci, descrise de istoricii antici. La etaj slnt pregStite spatii confortabile pentru cazare, decorate cu mobilier si scoarte romSnesti. In gradina de varS se pot servi specialita^i culinare ca: ciolan maramuresean. m5m5ligS cu brfnzS si JumSri s.a. AlSturi, pe un original protap se pot rumeni fripturi de pui, purcel sau miel. TmprSstiate printre stejarii pSdurii se af!5 citeva casu^e (24 tocuri cazare). Este asignrat ?1 un loc de parcare pentru autoturisme. In luna iulie, In fiecaro an se organizeazS In acest loc Festivalul clntecului, dansului 51 portului popular din Chioar. lomcuta Mare (km 127) este una din cele mai mari asezari rurale din judet cu
149

perspective de urbanizare. alt exemplar viguros < Istoria acestei locality i jar din apropiere. incepe cu multe secole in O drumetie de circa i urnicL Este mentionatS in hrisoave fnca din 1-105, iar pina spre VSlenii Romcutci n< In anul 1555 apar^ine Cetatii da posibilitatea a3 vi/.HA Chioarului, La inceputul se- frumoasa peslera caicolului al XVIII-lea intra In mar3 printrc cele mai n posesiunea familiei Teleki. forme carstice din | Dupa distrugerea Cetatii ca virsta, cu o faun Chioarului, omcuta cunoate nicoia interesanta. K.I o mai mare dezvoltare ajun- strfibatuta fn fntregfcn. gfnd centru administrativ al Valea Pe?terii. Locnl || s-a format poartS nu> districtului Chioar. Se cuvine mention at ca in ,,Fundaturi". Merita rfjj anul 1869 Adunarea genera- faptul c5 e singura pff| la tinuta aici a stabilit pri- din \ar formats !n cxcln mul regulament de organi- vitate din calcare recifnl zare si functionare a DespSr- provin din specia do tSmintului ,,ASTRA" din zo- marine lAthofhamnium. Localitatea Buciuml na Chioarului. 123) se remarcS i' In anii socialismului, fizionomia localita^ii s-a ansamblu arhitectonic ii|iil schimbat mult; In afara unor Probabil este localit intreprinderi ale cooperafivei cele mai multe, dar f| I me?tesugfire?ti cu mai multe frumoase case noi din sectii, fiinfeaza un spital, Aici se afla mesterul puiiiiU dispensar, liceu, cSmin cultu- Albu loan, care confei ' ral, cinematograf si alte o- renumitele pSiarii ( Jmpletite din pai, care nil w biective social-culturale. O men^iune specials pen- lota foarte inaltfi, diiuiinlii tru parcul dendrologic din opuse ca forma sj centrul localitatii, unde fn- celor maramure.sene. Valca Chioarului (l<m tflnim zeci de specii de ara^ezata IM bori exotici (ex. arborele de Localitatea lalele, tisa, ginkgo s.a.), pre- zona de deal este sti cum si unul din veteranii ar- de apa Birsaului, CPOU ( borilor din judet un ste- confer8 un farmec fi jar (Quercus robur) de circa Se poate vizita bisci 500 de ani declarat monu- lemn din centrul comnih i ' ment al naturii, ce se remar- retinut faptul c3 spro I c3 prin dimension! de colos sebire de alte edificll I (circumferinta trtmchiului lare, coiful p3strea7.fi IMM are aproape 9 m). O parte bulbului, element do din ramuri sfnt afectate, dar structie barocS intilnli ..stafeta" este preluatS de un cea din L3schia.
CzHID TURISTIC AL JUPEJULUI

La iesirea din Valea Chiului se afia o intreprinde bentonita si o innnata rezerva de caolin. | Traversam apoi o regiune loreasca, o zon3 carstica ce prinde un peisaj convulsiocu doline s.i alte forme slice caracteristice sau fete tainice sapate In coas|le dealurilor. Linga km 106, pe dreapta, intimpina ,,Popasul MescSn", din Dealul Mestea(altitudine 500 m), cu tot poate oferi mai bun In culinara o zona cum es| cea a Chioarului, unde esnelipsita renumita ,,pl8cin-

ta crea^a" de Chioar; In apropiere se afia un izvor amenajat. De aici drumul continua spre Cluj-Napoca. Dincolo de satul MesteacSn o poarta maramure^eana reprezinta o invitatie pentru turistul care vine in Maramures. Revenim la 5omcuta Mare de unde ajungem la Baia Mare pe drumul descris sau urmind alt traseu, care trece prin Remetea Chioarului SacaiS^eni s.i are ca prim obiectiv vizitarea Cetatii Chioarului s.i, bineinteles celelalte obiective intilnite pe acest traseu.

B. omcuta Mare Remetea Chioarului Sacala$eni Baia Mare (DJ 182B 29 km) I Inscriindu-ne pe o varian- war cum este numita In U In directie estica, dupa documente intra in proIllrca 4 km de la omcuta prietatea comitilor maramuHiiro ajungem la Berchez, de re^eni Bale s.i Drag. nde ne putem abate spre La inceputul secolului al IliiTi'hezoaia. De aici, pornind XV-lea intinderea teritoriilor It carari pu^in bat&torite, din jurul cetatii spore^te prin nsotite pe alocuri de susu- alipirea a 37 de localitati din Irul riuletelor, ajungem la actualul judet Satu Mare, ea uinele Cetatii Chioarului ajungind sa cuprinda In 1424 l||czata pe o colina. circa 100 de sate. I Cetatea este mentionata In timpul conflictului dinwntru prima data in anul tre principii Transilvaniei si 11319, intr-un document care habsburgi, Cetatea Chioarului [liuta ca nobilii transilvaneni, este ocupata pe rind de diI i/lsculati impotriva regelui feri^i comandanti din cele I'urol Robert de Anjou, au doua tabere. licerit cetfitfle Cehu $i ChiPe fundalul luptelor penB. Tn 1376, ea devine pro- tru unire conduse de Mihai rietatea fiilor voievodului Viteazul, in 1599 Cetatea de fcragomir, Drag s.i loan, iar piatra (Chioarului), care era In anul 1378 Castrum Ke- in acel timp printre cele mai
151