run» Hi

GHID 1URISTIC AL JUDETULUI

^,tf<p
LEGENDA
' ' II/CI ' '

^ £. J"
i. aie itiaia normals. Dium national, drum European V, Hi « j R e z e r v a t i i naturale Ruine feudale locuri i s t o r i c e , lupte Vestigii arheologice Ceti)(i-ruine Castele. "Brseric? monuniente 1C, tfejarhitectura Monumente de arhitectura in lemn 1

Cad ml natural

/

•• • in lucrare «* o ''*4, 4f — i <Ti <!?*£/ T 2 f A e r o p o r t u r i j|£; ' S t a t i i de benzina Autoscrvice n«

LIMITE Maramure? este situat in extremitatea nordica larii, intrc 47°20'00" si 48°00'15" latitudine nordica •,! »'2'")2'30" si 25°07'30" longitudine estica. I ,i nord, rtul Tisa si linia de culme a Muntilor Maran i i i r c v , PC o lungime de cca 60 km, formeaza grani^a intre |M«lriul Maramure? si Uniunea Republicilor Sovietice Soi i.i I isle. La est se invecineaza cu jude^ul Suceava incepind ili 1 I.i Ki'-inita cu U.R.S.S., peste Pasu! Prislop, pina spreculm i l c M i i n ^ i l o r Rodnei. In sud, limita spre jude^ul Bistri^aNii'.aiid so continua pe creasta Muntilor Rodnei pina la ' nline.1 Tiblesului si coboara spre Tara Lapusului pina la ••ml vest de localitatea Suciu de Sus, apoi cu jude^ul Cluj |)c era 10 km si cu jude^ul Salaj pina la sud de Oarta de I"1.. Tn VCM teritoriul Maramuresului se invecineaza cu juIctul S.iin Mare printr-o linie foarte sinuoasa. \' f n liiniic-lc sale, jude^ul Maramures insumeaza 6 215 kmp l^.iT'Vo din suprafata t^rii), suprapunindu-se peste forme dc- relicl loarte variate, care aparrin unor unitati morfolor.ii'c (I I'.u i , - . i niirala si estica, cu relieful vulcanic al mun;i1 . u t i i 'I'iljlej si eel cristalin al mun^ilor Rodnei si Maram u i i u l i i i . i-.i-c inchid la mijloc Depresiunea Maramureiilin li-.ii;,nuil cioplitorilor in lemn •—, apartine grupei i ( .iria^ilor Orientali. Partea de sud si sud-vest, ni u |ci.r..i, c u depresiunile Baia Mare si Lapus, alaturi de i n i l i i u i i ( i i s i . , l i i i i mai josi, Codru si Preluca, apartine Poi l i . u l i i i l ' i ansilvaniei.

' [j 1
t3>

|

fli/R J007 ••"J/ Monumente istorice Statui, busturi, placi comemorative Muzee, m u z e e memoriale Muzee in aur liber O Centre de artizanat A r h i t s c t u r a pspuLra specifica (porji, c:se) Mori, pive.

IBAIA Municipiu,resedintS MARE de jtidet Ora^e Comune

prni«.«»5iii s^ FEB_ 2005
Hotel Motelun, un, hanun

'OUUL2W

Popasiiri turistice. (camping) Cabane Chei, defileg
(704)

locuri cu manifestari folclorice traditionaic

1
lacuri de baraf Izvoarc minsralg Pejjteri Monumente ale naturii Pare dendrologic

Stajiuni climaterice Statiuni balneoclimatericf

RELIEFUL
Statiuni pentru practicsrefj sporturilor de larna

lelescaun

| i i ( l ' i , n l M.ii.iiiHire? in limitele actuale cuprinde un rctin i n i . i i i ' r , variat ca morfologie si complex prin alca-

Zona montana reprezinta 43% din teritoriu si cuprim inalpmi mijlocii, In general, exceptind zona inalta a Mui tilor Rodnei, care culmineaza in virful Pietrosul, cu stru tura cutata, alaturi de vaste suprafe^e vulcanice; zona c dealuri, podisuri 51 piemonturi 30%, iar zona joasa — q presiuni, lunci, terase — 27%. Personalitatea reliefului este completata de particulst ritat;ile de clima, de reteaua hidrografica bogata, de vegi tatia etajata pe vertical! si de solurile cu profunzimi n duse dezvoltate pe roci dure. Muntii sint reprezentati prin grupa Carpatflor Beskid^ Maramureseni din care deosebim mai multe subdiviziun Mun^ii Rodnei, care sint delimita^i spre nord de fall Viseu - - Bistrita Aurie, constituie masivul eel mai ina din ramura Carpatilor Orientali (Pietrosul — 2 303 nj Din punct de vedere geologic, ei sint forma^i predominai din sisturi cristaline si au fost puternic fragmentatf e a apele curgatoare care si-au croit vai aproape paralel adincite in vechile suprafete de netezire. Aici intilnim m meroase urme ale glaciatlunii, sub forma de creste alpii caracteristice, caldari, lacuri §i morene glaciare si vai sa batice cu povirnisuri abrupte. Dintre lacurile glaciare m pitoresti se detaseaza lezerul si Taurile Buhaescu, iar d eel al caldarilor glaciare mai importante sint lezerul, d limitat la nord si nord-vest de culmea Pietrosului, Zanoag Mare si Buhaescu-Repede. Al doilea masiv muntos din jude{ il constituie Munj Maramuresului propriu-zisi, forma^i dintr-o culme prii cipala inalta de 1 900—1 950 m, alcatuiti din s.isturi cri taline, gresii, conglomerate, roci strapunse de intruziu mineralizate. Intre valea Vaserului si valea Ti$lei se inc vidualizeaza masivul eruptiv Toroiaga (1 930 m). Munjii Gutii sj Tfibles, de origine vnkanica, sint s tuati intre vaile Iza, Lapu? si Somes si au in general forn unor conuri sau capi^e, cu altitudini variind intre 1 30 si^ 1 800 m (vf. Ignis 1 307 m; vf. Gutii 1 442 m; v Tiblc? 1 839 m). Ca roca predominanta intilnim andezitu Subsolul se remarca prin insemnate zacaminte de sulfu polimetalice. De activitatea vulcanica din aceasta zon sint legate si numeroasele izvoare minerale, cu reale ca' ta^i curative. Intre mun^ii Maramureyului §i Rodnei, pe de o part si muni;iJ Gutii si Titles, pe de aha parte, se intinde Depr siunea colinara a Maramuresului, cea mai vasta depresiu din tara, lunga de circa 75 km 51 lata de 20 km, care es
OHIO JURISTIC AL JUDETULUI

i l ' . i u i i . i i i i lung de Iza si Viseu. Alte depresiuni, mai .1 iiiiindcre, sint Lapusul, Baia Mare, Chioarul si In 1 1 " tea dc vest a jude^ului se afla cea mai joasa forma n In I dm aceasta zona, Cimpia Somesului, brazdata de i l cu ici l - i s i numc. UIM/V Ddtorita asczarii la interferen^a unor zone climatice, nriini $i complexitatii formelor de relief, clima jude^ului \f \n general temperat-continentala de tranzitie, cu difen l i r i i i n t r e partea estica si vestica, generate in primul IK) ilc v.uiuvia formelor de relief. In partea estica, regiu.1 inimiilor Maramuresului si Rodnei se afla sub influilrt m.isclor de aer subpolar, in timp ce in partea de vest lulnmiiu un climat cu caracter continental moderat, cu llticnu- occanice, fapt care explica prezen^a castanului iinr.iibjl (Castanea. satlva), care se afla la limita cea . ,ii nnrdica a arealului european al specie!. n.iu-lc statistice din ultimii 60 de anj demonstreaza ca ni|K'r;mira anuala medie oscileaza in jurul valorilor^ de •t vi 7,4"C, cu evidente scaderi in zona montana, maxima .stiluili dc 39,4°C fiind inregistrata la Seini, in anul 1952, r minima absoluta de —31,6°C la Viseu de Sus, in anul '>!>•». Ccl mai timpuriu inghe^ a fost inregistrat la 8 sep•inhric, iar eel mai tirziu la 3 iunie. VJnturilc dominante de vest si nord-vest fayorizeaza ulcrc.i unor precipitapi relativ abundente, cuprinse intre 00 ^i 1 400 mm anual, valorj care inregistreaza cresteri iisibilc in zona estica montana a judevului. Numarul ziler ( i i precipitatii lichide in medie pe an ajunge la 140, ir .il cclor cu precipitatii solide la 30. Mimiripiul Baia Mare se caracterizeaza printr-o mare i n - v c i U a a precipitatiilor si prin predominant vinturilor lin dirc<'tie nrvrd-estica. (Iclc mai multe precipitatii se inregistreaza vara — 39% * in cclelalte anotimpuri repartipa _precipita^iilor fiind ipro.ipc cgala, respectiv toamna si primavara 22%, iarna 17V.. I'c crcstcle cele mai inalte ale munjilor Maramuresului 1 Rodnei, iarna se prelungeste pina in perioada mai — unic. Zapada este abundenta, grosimea ei depaslnd deseu i 2—3 in.
1ARAMURE?

lecteaza apele Suciului. care se afla pe linia i . b distmete.I • iii . Aproape paralel cu Viseul curge Iza. Aici parcurge subteran o distat de cca 3 km. i-stc evidenta. in apropiere de Baia Mare.x e . sta^iuni balneoclirnaterice sau cabane. . Etajarea vegetable! pe verticala.icicnstka a regiunii o fonneaza resursele hidroi . In partea i i (ude^ului. care izvoraste din Muntfi Tibles.(peste 100 izvoare minerale). . Baia Sprie. Nistru.ii. | uri le predorninante sint cele brune de^padure.^Vaser cu Novas. e climatice. . iar in i i clc podzolice. 1 mcrita cele din apropierea localitaplor Baia i . ca dealtfel in toata . printre care: Bodi-Fernezi Bodi-Suior.a economica si socia m i l . dar in special zocare vor asigura utilizarea in perspectiva a potenpalu! hidroenergetic al Maramuresului. Sasarului Firiza s.'iiiui pir/ruic specii ca rugina (Juncus trificlus). Ceea ce caracterizeaza reteaua hidrografica este debi ridicat. \ i'jcu de Sus.nineralogice si al utilizarii lor industrial.'. porc'ri). si anume in bazinul superior al Viseului .*~f'eA mn i importante riuri din bazinul hidrografic Tisei sint Viseul si Iza. irgliiiilere (Sasar.. . in functie de • l i n e . in special activitatea niic. datorita latitudinii. M.. La sud Lapu^ul. Baita). coboara din ^Munt-ii Maramuresului prin vai salbatice. . Evolupa geologica.de mare atractie..). Tisa si Somesul.u.pineste bine reprezentat (intre 1 900 si 2 200 m). Dupa ce cinta istoria de milenii si frumuse^ea lot.imurejul ramine o imparatie de peisaje fermeca. mi/rind).. 1 1 in n si citeva mofete -.. varietatea reliefului. Ruscova cu Repedea etc. . paiusul (F. Somesul strabate aproape transversal pnutul judetul avind o lunca larga si manoasa. i. iltiuidinale.a. i i i lu-lcroase. ape bogate la viituri. ' M .i neogena. Nistru. dar mai ales Pb. Specialistii considera fenomenul ca fii unic.i depresiunilor cu lan^ul vulcanic.rcsurse de minereu cuprind zacaminte de minereuri i .a. parusca Baraj-Firiza.. creind splendide formatiuni de pestera contactul unei falii intre calcare si sisturile cristaline. Poiana Botizii s. I i i j i i l a'. Bloajei Cavnicului.m e i i t ... Burloaia). aduci un^aport substantial de jipa prin afluentfi sai de pe drea] (Tisla.i. Zn. diferen^a mare de nivel intre izvor $i varsare.. ' • u l i . numeli. M . El are un curs sinuos.... precum si Programul national de ameliorare a bazinelor hidr MI 1. reflectind in mare masura caracterul . mai i m. ' i l i i l Maramuresului este deosebit de bogat in minei . Baiu^. Din punct de vedere al com. Cu (Cavnic. Pentru pitorescul lor trebuie citate citeva lacuri situa \ Ki'i-iJia. cas' lu'i sau forme carstice. in apropierea lacurilor sau izvoarelor cu ape miii fost amenajate puncte turistice. taie in lung Depresiunea Maramuresului.. p tru a reapare la suprafata sub forma unu[ puternic izb cunoscut sub numele de Izvorul Albastru al Izei (mor ment al naturii)..emana{ii de bioxid de carbon • n multiple calitap terapeutice. $uior). Lacul Albastru si Lacul de acumulo.. Exista optime pentru practicarea pescuitului sportiv.cnlogica influen^eaza lumea vegetala si amigrafice prevede si pentru judetul Maramures realizar unor obiective de mare importan|. separate de oumpana apelor 1 tului vulcanic Gutii — Tibles. riuri care imbogatesc zestrea de apa a S mesului. insumind o lungime de oeste 3100 I Aceasta re^ea se inscrie in doua bazine riidrografice. locuri de odihna . 1 . i .il factorilor de mediu. rilor^pline de traditie Iza se uneste cu Mara inainte d< se varsa in Tisa. Datorita acestui potential n .. debite rnari si ape limpezi bogate in peste. al carei izvor c pare in cursul superior. fa VEGETATIA §1 FAUNA care le da un potential energetic insemnat. zacaminte de minereuri cuprifere I . care formeaza o axa strabate judeful in direqia NV— SE. zacaminte cu minereuri i ' l i . Li care se adauga valoarea turistica a re^elei hidro\ aile multor riuri ascunzind locuri pitoresti... i pe cursul superior al riurilor. i r c se caracterizeaza printr-o mare varietate si dime clc specii. O menpune I ii 1. clopotelul alpin Activitatea glaciara din cuaternar a dus la formar GHID JURISTIC AL JUDEJULUI MAKAMURES 9 u r i glaciare cum sint lezerul sau Buhaescu din • ul Kodnei — obiective turistice.RETEAUA HIDROGRAFICA Regi mul precipitatiilor determina o retea hidrograi bogata^si densa. a dus la formarea unor insemnate zacainiiUe ilo minereuri neferoase.a.ara. i l i .

a. t f * . (Picea excelsa).a.vara cerbilor". l Illiirc. paduri este sarac in vegetate ierboasa datorita lipsei ( . vipera (Vipera. destul de fre i n i i i l (Silurus glanis) etc. smirdarul (Rhododendron kotschyi iljniiii si subalpina sint prezente si specii din avijneapanul (Pinus montana) $i. arbusti si. Ele au o vegetatie specifica. din care pentru Masivul Rodnei mentionar r ' M i ) c a (Agrostis tenuis). ocupind aproape jumatate din suprafata totala a padlmlii (music (L. ticum). vivipara). paiusul rosu (Festuca garofi^a rodniana (Polyschemone nivalis). de altitudine. ulm. Speciile mai frecEtajul fagului este eel mai bine reprezentat in judi ii> ilc rr|)tile sint: sopirla de munte (Lacerta. alaturi de ceilalti roase specii de musch i. ii. principalelor zone de vegetatie le gidum s. precum 51 cleanul dungat • . M. planta a i i i n i n i t .it. / . crucea pamintului (Heracleum carp > M yl I l l l U l l . cum ar fi acvila rus sibirica) s. alaturi de carpi • iiM (Natrix natrix) si o serie de amfibieni. afinul (Vaccinium myrtillus).i (diitmlus glandarius). Dealtfel. $arpele rilor. compusa din musch' Vdiictatea si diversitatea speciilor din fauna judetului tiumurcs asigura un valoros fond cinegetic si de pesde turba (Sphagnum sp. iar impreuna < (('. monument al naturii.• •(Galanthus " • ' •• ••TMI/U us souffia agassizi). bradisorul (Lycopodium inundatum). Mnium blytii. prilumina. coco?ul de munte (Tetrao urogallus).a.a. printre paltin. de asemenea cu caracter endeml l u i u i . expunere s.^. pasunile si livezile 76%"/MI tupreolus). endemic pentru Maramures rata).tiu suprafete ocupa livezile de pomi danella carpatica). Etajul subalpin este bogat in specii de plante ierboasi <MKUI (Rupicapra rupicapra) este stapina indistufe.. arbori. frasin.i altitudine.i doar bogata in specii. degetaruful (5(j Inseiiin.a. a cleicrminat si o mare varietate de specii Pleuroclada albescens. coco§ul de mesteaean bra). mierla (Turdus merula). Solul acest • 1'iilcvul Maramures amintim cinteza (Fringilla coelebs). agilis). mai rar. majo: tatea fiind ocrotite prin lege. avellana). iar in cursul inferior al riurilor sint frecvente specii familia leguminoase. raritafi florii I mill (1'rifolium pratense). care variaza ca intindere in functie In rtpclc rcpezi §i limpezi supravie$uie§te cea mai valoM n|>c(ic de peste din tara. ipiiuic. ocupa 43% din suprafata lui.1 (Luscinia megarhynchos) s. printre care: ursul (Ursus arctos). nu intimplator Maramurejul e sunatum). capriorul pajistile. Predomina fagul (Fagus silvatica). In risorul (V. i l i . ilie trofce capitale de cerb medaliate cu aur la diferite Zona de dealuri si cimpie cuprinde suprafete insemnj (i expozitii interna^ionale. O menpune speciala merita mlastinile. mreana (Barbus barbus). vente in judet. judetului.ia ierboasa a padurilor de fag e: iHHI. lupul (Canis Etajul coniferelor are ca element predominant molid vovcrila (Sciurus vulgaris) ?. la care se adauga o serie de sped • l i n c l c Innnaie din flora spontana. Aulacomnium tit •I . specie adaptata conditiilor »'• Irlnx). gorun s.a (Eriophorum va ii spurtiv. vitis-idaea).a VMS elaphus).In K cil <"'al. scoru§ (Sorbus aucuparia). printre care mentionam alunul (Coryljf""\. bradul (Abies alba) alaturi de paltin (Ac "IP »|5cciilc de pasari existente in padurile care acopseudoplatanus). sporadic. icpic/cntate sint $i speciile de animale din paduPadurile. singura specie ocrotita. bumbacarit. vinari^a (Asperula o<J'"ml (1 hymallus thymallus). aici si in apele Bistritei — lostrita (HuchoSubarboretul si vegeta.| se alatura pastrSvul (Salmo trutta fario). zona Vaserului dind cele mai nivora roua cerului (Drosera rotundifolia) s. floarea de col^ (Leontopodium alpinum). I. golomatul (Dactylis tice ca ghintura (Gentiana punctata). socul (Sambucus nigra). mistretul (Sus scropha). i m i m i t e specii de animale.a. OHIO TURISTIC AL JUD£JULUJ KKAMURbJ 11 . ienuparul (/> laiii iiDastre pe cale de dispari{ie. minimi carpatin (Triturus montandoni). risul (Lynx lynx). multe din ele fiind declarate rezervatii n turale. A • • I1-" \ > v j ^ 1 . specie endeIntre cele doua etaje mari de vegetatie se interpune p U peuii u Mun^ii Carpa^i.fsleia.a.\» rtlrtluri de marmota (Marmota marmota). ghiocelul nivalis) si numeroase specii liiiti.(Campanula alpina) s. Retin atentia si citeva va| 14.. care conposica (Nardus stricta). M nh. Aici intilnim frecvent ji i i iilinilor inalte din Masivul Rodnei. din care endemice. berus). me '.). care constituie una din bogapile de seama a miiilcrc si foioase. Dintre arbori apare zimbrul (Pinus in a (A</Hila chrysaetos).utM tlivcMsitate a vegetapei. durea de amestec.irul (Chondrostoma nasus).

Dintre aceste n. rezervapi de •• i dc pc rlul Lapu§. conlonizare a caprei negre (Rupicapra rupicapra).' 'ki. in anul 1977 a fost organizata aici cea la chrysactos). 'in catcgoria obiectivelor de interes peisagistic se mai rezervap'i geologice. rezervapi naturale..crvap'e faunistica. creata in scopul salvarii comanifestate pentru pastrarea tradipilor stramos. din bazinul bainiarean asupra relap'ilor tradiponale ale populap'ei autohtone 1 1 hii). acvila de stinca (At " l i i i i naturii. Cheile rezervap'i paleontologice (Chiuzbaia). >• lie rcDiumiica si peisagistica aparte. de pe platoul Izvoare.i>ni). din care un numar de i i i . in anul 1970. cocos. imbunatatirea calitapi mediuIr vi.tiintifice pe i M ()oiiscrvarea naturii pe baze ecologice". a fost colonizata §i marmi ( i i n i din pliocen.es. Pietrosul Rodnei. Pe teritoriul judetului se afla una din cele mai v ' i / f r v .inta o incontestabila valoare stiinp'fica.. iar citeva I'l-nini stiinta.iia cronomico-sociala.Odata cu realizarea acestui vast program pot cita: gu$a porumbelului (Polyschemone nivalis). cu intreaga ambian^a ecologica naturala. care reprezinta o portiune De remarcat marea diversitate de tipuri $i forme HI un vcchi crater vulcanic. ci si un adevarat documi i i l i i l (dastanea saliva]. neafectate de interventiile omului. l. care s-au pastrat in ecosistemele naturale spi n u cstc accla de a asigura.. priipiistios.i re cconomico-sociala — sublinia tovarajul OHIO JURISTIC AL JUDEJULUI OCROTIREA NATURII SI PROTECTIA MEDIULUI AMBIANT 649326 13 . In urma cu cip'va ani. pe alocuri avind o linie verticala.vcdere paleobotanic.Creasta Cocos. iiv. bucurincosul de munte (Tetrao urogallus). Aceasta specie Maramuresul dispune de o vasta re^ea de obiective ' " i i l l r a In bune condip'i potentialul productiv al staturale puse sub protecpa legii. pejteri I I H . Dealtfel. mierea ursului (Pttlmc ilc/veil i.nii. dar si peisagistica deosebita. care se adauga 46 km cursuri de apa cu regim de prot 'mil din cc!e mai apreciate objective peisagistice. a o ol u) tic. rc/crvap'ile naturale montane se numara ?i cea con$tiinta maramuresenilor apararea si conservarea n i ' itcdci — Ciungii-Balasinii din Muntii Maramuterata a naturii se asociaza in mod fericit cu preocupa " l ' i i . precum §i aproa H I ! tic turisti.mestcacan ajuns la limita critica. o aha s i t u i i l jialeobotanic cu un numar impresionant de specie ocrotita. pirli^a (Veronica.eni —. care. . lacuri ocrotite. o serie de specii rare de plante. • > . i' . in suprafata totala de 5 002 ha. rcprczinia o deosebita valoare ecologica. crucea pamintului (lieradeum carpati"i H . arboretele de castan covaloare cultural! sau estetica.ul de mesteacan (Lyrurus tetrix).iiiitl Morarenilor din apropierea satului Breb. care di •. Avind valoarca stiinp'fica — floristico-faunistica ?i bio1 Un motiv de legitima mindrie pentru maramures. Suprafa^a ceiurilor. di • suprafata inip'ala de 183 ha a ajuns astazi la 3 300 i n rcprc/. paralel cu dezvoltarea acfice.3.ivintl regim de protectie. Descoperirile de aici completeaza in(Marmota marmota). i V u Scsiunc nap'onala de comunicari s. Peretii sint dantelap. rezervapi naturale din {ara.crvatiile floristice.iijiri este tie 800 ha. baumgartenii). Fauna ocrotita din rezervape este completata si des i i t recunoa^tere a rezultatelor obp'nute in domeniul specii cum sint: risul (Lynx lynx).ul Mia (laeile Tatarului. peisagistice (. Lacul Albastru de linga Baia tina (Taul lui Dumitru).uite obiective de acest gen din Europa. In rezervapa naturala Pietrosul Rodnei sint canto: i df aprecieri elogioase din partea participanplor. din M I (It. din familia rozatoarelor.. numarindu-se printre cele Aici s-a incheiat cu succes. UK! in diatomit urme ale vegetatiei de pe aceste meseste astazi numarul de 180 de exemplare. de crca Parcul national al Munplor Rodnei. efectivul actual fiind de circa 60 de ex( i Inn re care multe noi pentru ^ara noastra.Civilizapa lemnului" din zona reprezinta nu numai • i n l i p I'e/. mult pe deosebit pentru ocrotirea lostri^ei. endemisme carpatice I n i i l din obiectivele majore ale partidului ?i statului j-odniene. din cele mai diverse sp> aim" din Masivul Gutii. incontestabil interes $tiintific si peisagistic. este rezervatia geologica aCreasta Co20 de arbori seculari ocrotiti. plare.ti. -. in perspecconstituie patrimoniul natural deosebit de bogat. niicroclimatul caracteristic fiind decisiv. rezervatii floristice. acp'unea de i u n p i n i. .ircu dc col^ (Leontopodium alpinum) 5. n i a iosilifera Chiuzbaia din masivul vulcanic _p.1. obiective ocrotite: rezervapi complexe (Pietrosul Rod: iipli. folclorului §i artei populare.

Ic. unice in jara. i dcscoperire de la Sarasau.crire de la Lapu§. i . urbanizarea. Giulejti. m i stravechi pammt incepe cu multe zeci de ui m urma. incepind din i i'ilcolitica $i pina la statornicirea rela^iilor feudale.n.i cunoscut de-a lungul intregii sale existence il-economica 51 culturala neintrerupta.a. sa fi fost un important centru de culi in ni-riala a acestei epoci._ precum ?i unor centre miniere^Inlr-o' tie mai mica mamfestindu-se prin degradarea ' apei nunlor in care se deverseazS s u b s t f n f e n ^ O sene de masuri locale au fost luate de ore^l partid si de stat in contextul Legii nr. constind dintr-un bogat inilc ccramica.i u l judetului este cultura Suciu de Sus.ii la sfirsitul secolului al XH-lea e. fapt dovedit de descoperiI i Baia Mare. <\'\\c arheologice au scos la lamina dovezi despre i \ ia^a umana in intregul jude. Impor|U ' I . atesta prezen^a continua a omului pe l i i o r i i §i in prima perioada a fierului. ' i .1 inmulvirii si perfecponarii uneltelor de producini -ji a descoperirii cuprului. Sighetu Marma^iei. Rozam i l i e altele. e firesc ca judepil Maramures. ca .ill. 9/1973 pent 7 tectia mediului inconjurator /^ / J . societatea cunoajte ' i c modificari. Sapin^a s.Nicplae Ceaujescu in Raportu] Xl-lea al partiduluj _ V I ilr din istoria judetului Dezvoltarea Industrie! extractive « c!e minereunlor neferoase. mai pregnant caracteristicile specif ice ale culturii ' Sus. unde istoria a semnat cu pregnan^a fapte l . (1199). .il. f\t dc h>s.ise la lumina in localita^ile Craciune^ti. Spre sfirsitul neoliticului.n. i-poca a pietrei — neoliticul — este de asemerrm'c/entata prin descoperirile de unelte din piatra m i i sco. pentr.. Ilba. • • . cores-' >• I iccarei etape de dezvoltare istorica a patriei i i c ca documentele scrise amintesc despre Maran. IKL5 15 .i in '. "•mile din bazinul baimarean atesta prezen^a i i inca din paleolitic.e. piese de aur si bronz. precum si air au contnbuit si in Maramures la al4area m? d? ral si k apantia umii dezechiiibru blologkT mamiesta prin poluarea aerului. In aceste condipi de folosire a !<-i. cupru.. datind de la mijlocul I i l n i I i. dovedind odata mai mult originalitatea cinord-tracice. apei si solului /• nomen este caracteristic mai cu seama • '•"' Baia Mare. bogat in mi. Caracteristica pentru epoca bronzului l i i m .

sfatuindu-i ' i ' c X acasa. dupa care incepe sa fie mai frecvent i . in apropierea satului Oufi' pe Dealul Cetafeaua.n. cultura si limba latina n sind sa se impuna. Materialele ceramice din asejb civila (de mica intindere) de la Oncesti si cea de la 0. iar apoi tret la GUI ' ii teritorii.In cea de a doua perioada a fierului. incepind din secolul I i. dovezile arheologice maramure^ cele mai concludente le reprezinta descoperirea de la <j line)ti. Urmele arheologice cercetate sau semnalate s. prin descoperirea in comuna Bogdan (Cuhea) — sat care inainte cle 1365 aparrinea lui n — a unei rejedin^ feudale^ a$ezatS p_e__uri_ nro- . tradit. in cele din unna.. Aceaj constatare este dovedita de unitatea de limba. cind Bogdan.m insemnat cucerirea tuturor teritoriiior locuite de . r|rut. limbii $i culturii tohtone. precum si asimilarea trl tata a elementului dac de catre eel roman a fost semnal si in a$ezarile maramuresene de la Sarasau §i Craciune Descoperirile din aceste iocalitati sint plasate intre se lele IV si X. OHIO JURISTIC AL JUDET.ULU! i l. sa treaca munui si sa intemeieze standal independent Moldova. a carui mtindea asupra partilor Bihariei si Satmaru'nrca pasnica a acestui voievodat (ca si a cei.i! maghiar.d| Imperiul roman a inglobat numai o parte din fostul jr al lui Decebal. ii-lc men^iuni scrise despre Maramures dateaza din I0 1 ) si 1231. i obstacol intimpinat a fost eel opus de voiei mm rut la care Arpad trimise soli sa-i cedeze odul i-a primit cu bunavoin^a si. care ne vorbeste clar atit de influenza romana.i de Sus apartin perioadei clasice a culturii dacice.iij cultura a tuturor romanilor. procesul a dobindit caracteristici aproi uniforme in intreaga regiune carpato-dunareana.ll si biserica. fac incursiuni de jaf. probabil. dar ulterior (mdeosebi dupa pa| sirea Daciei).snie din Bereg si Ung. r'iiil de cucerire a Transilvaniei de catre feudalii \\ . care. ca datori smtem ca ui altor prieteni sa-i dam cele ce-i sint de tren'ntul care ni 1-a cerut nu i-1 vom da insa It timp traim (Terrain autem.n.isclc orinduirii feudale apar si institutiile nd. s-au integral statul centralizat al lui Burebista si apoi al lui Deceb. XIV).iturile arheologice au confirmat connrmtul unor icntc scrise. le-a adresat urmatoarele cuvinte: ' u i Arpad.i in ci| de cercetare argumenteaza convingator existenta unci vilizatii daco-romane puternice. prin unirea formauuni"litice existente aici s. prinnnrlc tcritorii ocupate fiind si cele ale Maramuresu. din care facea pi si Maramuresul. I care. i lul suprem al maramuresenilor.e. si de pastrarea unor forme tradinonale de viata.i inlaturarea urmasilor fostului >d maramuresean Dragos. tndeosebi in secolul al XlV-lea.ilc Maramuresului a fost Menumorut. Noi insa nici din !• nici din frica nu cedam din ^ara nici un petec". Primele stattilete feudale atesitnii'titclc scrise sint cunoscute inca din seco•inl) dcnumirea de voievodate. ! Cucerirea Daciei de catre romani (105—106 e. dacii au continual sa traiasca liberi^ deosebirea dintre acestia si cei din provincia romana I cia era nesemnificativa sub raport etnic si lingvisticj Dacii liberi ramasi in afara provinciei roinane au sufi acelasi proces de romanizare. insotit. se impotriveste • i l u i de inlocuire a vechilor forme de organizare a (\'\ romanesti maramuresene cu cele specifice statuil. heologice de pe intinderea fostei Dacia si a Romanic! astazi. din Banat. precum si de descoperirile. '. adica in perioada pe care istoricii si lingvi o numesc continuitatea neintrerupta a elementului da roman si romanesc pe intreg teritoriul locuit odinioara daco-getl si supus apoi procesului de romanizare. . precum si o muldme de viii Maramures".de grosul populariei din peste I . stapinul vostru. I lit ml deschis pe care 1-a avut cu puterea regala maI a determinat pe Bogdan ca in anul 1359. XIII).\ Fost de lunga durata fsfirsitul sec. Este cert ca acest proces a lost mai rapid in pi vincia romana Dacia.) . a fost locuit de vil daci. In acest sens. si Poilvaniei) este intrerupta de feudalii maghiari.i doua jumatate a sec. care desi alectata de rj vaiirile popoarelor migratoare n-a putut fi inlaturaj aceasta constituind totodata si premisele evolunei ul rioare a originii societatii feudale romanesti din mures.il Urmele dacilor maramureseni le regasim la hotarul < tre era veche $i era noua. Pe restul teritoriului. Simbioza celor doua eulturi. a dennut o parte a teritorii. al lui Glad si al lui Gelu.. i Mm documentele. si intreg teritoriul Transilvaniei. Maramuresijl. quam petilt mul• •nccd'imus nobis mvcntlbuf).

1 ».. MI de mare amploare indreptate impotriva regalinobilimii.. cit $i printr-o intensa circulate a carpi i ies.parti" i coroanei $i. Intr-una din It n l r :. i Mure$ul.. CHID TURISTIC AL JUDEJULUI alta nl u do paduri maramure^ene au constituit hnbogafire a claselor exploatatoare. pina la implii i i l i . 'i M. iar maramure?enii prin adunarile generale ale 1 bililor comitatului.M. . pe linga forma de organizare politico-administ tiva. De?i actualele teritorii maramure§ene au fost incor rate in regatul feudal maghiar. Actiunea lui Bogdan si intemeierea statului moldovi are deosebita semnificajie din punctul de vedere al i< riei politice a romanilor maramures. iar mai tirziu imperiul habsburgic vor lua masuri de intensificare a exploatarii celor mu! Astfel. datorita marii majorit a populatiei romane autohtone ?i puternicei nobilimi cale. iar pentru coni noii stapiniri. vechile asezari situ| in apropierea unor teritorii bogate cunosc o mare voltare. la care 1 1 parte $i iobagii unguri. intarindu-$i convinge. t i n din Transilvania.ulresate bistri^enilor §i bucovinenilor. cind izbucne^te I ^(ranesc de la 1514 de sub conducerea lui GheorI '"|. lANAMURE? 19 .. regalitatea a fost nevoita sa o recunoasca §i sa inl reasca posesiunile prin diplome de innobilare. Acum iau fiinta oras. Prima unire sub Mihai Voda Vi| i cuprins S. create numarul breslelor. De exemplu. chiorej si-au pastrat autonomia prin recunoa?terea district^ Chioar. Inventarul d coperit cu acest pnlej ne intares.— .\\c el spunea: „ Si pina azi ei sint mult mai^nume• • i uiiRurii.ti germani. ud.ante.ele Baia Mare. u r ale taranilor $i ale lucratorilor de la ocnele I i MM! putin de un secol dupa aceea. slovaci §i italiem.Sranii maramures..oreni.i. Toate acestea au adus inca o dovada I M i pcnnanen^ei §i con§tiintei unitatii de neam a ronlloi din Maramures. si ardelene.eni deoarece ea flecta. ghiare — n-a putut fi constituit decit in a doua jumat a secolului al XlV-lea). Baia Sprie..tiui.te convingerea ca acea localitate a fost centrul voievodal. pastri du-?i secole de-a rindul autonomia. In afara de nj talele neferoase. Pentru imbogatirea grabnica.! a fost precedata s. ce se ridica deasupra vaii Izei. in T ara Illltii si in tot Maramure^ul". In aceasta perioada. Dupa organizarea comitatelor (in Maramure?. Baia Sprie ?i altele. se emit regulamente severe si ordine.pcctiv 1391 — 1392). se introduc noi ri tode de extragere a aurului 5! argintului. iar comer^ul ia a ploare. apasati de povara aceluias. noii stapini — s tul feudal maghiar.1 poposit §i in Maramure?. exploatarea miniera 51 indeosebi a aurului extinde.I mure? se leaga inceputurile scrisului_Jn limba i i n . tendinta de a se pastra $.i chiar nobilii romani se ' I n p t e i pentru libertate. comerciale §i culturale dintre ro||| •!'• pe ambii versan^i ai Carpaplor s-au pastrat ^i inilii-.1 realiza ca institute < tala in noile condi^ii $i opozitia $i refuzul recunoast de catre maramure§eni a noilor autoritati. prin texi/. i l i u m spre Polonia. ceea ce a dus la inflorirea oras. Ridicarea la lupta a iobagilor romani I i insilvania. unitara §i juridica a populatiei romane§ti din vij vodat.i in Maramure? de puternice i i . Paralel dezvoltarea for^elor de productle. care lua drumul spre alte . cronicarul moldovean Miron .. sociala •?' §i >-»"• cea --na^ionala au determinat adese\ H I H I1C.ite din teascurile tipograf iilor moldovene. ocupapa de baza a maramure§enilor o stituie agricultura. i. accent deosebit punindu-se pe create: animalelor. in jurul Balgradului. dezvoltarea economica a jude^u. feudalii maghiari iau masuri exploatare a bogatiilor solului $i subsolului.eni s. Exploatarea solului 5! subsolului maramure$ean §i inflorirea n i l o r au determinat dezvoltarea ora?elor Baia Jictu Marmatiei.valeat . sint adi specialis.it in decursul secolelor. care devin life centre comerciale unde se intilneau negustori . Sigh Marmatiei.ecca.elor mediev. intens exploatata a fost sarea deJa_Ocj Sugatag ?i Cos. continuaL_$L_cpjTsplidat_ in 'li Ir urmatoare prin scrisorile romanes. comi tul — institute administrativa specifica regalita^ii t.I teritorii maramure?ene. .in obligat sa traiasca desparpti.montoriu. mai tirziu. in anii 1437 — 1438. cu toate ca vicisitudinile • ' i . i |i i i u r i l c economice.il..!• |irc unitatea intregului popor roman $i despre preH-i romanilor din Tramsilvania.ti ale maramui n l i ' i .. in Hateg. se intensifica.iicstat prin Codicele de la leud (datat . a imperiului cu ajutorul plute: de pe Tisa. incepind din Bacica sirbilor timis. i l u h i i lor de unitate na^ionala. la Bobilna. Moldova $i Tara Romaneasca. voievodul a lasat in Chioar pe |.

Despre ace: masuri si despre amnloarea ce-o luase haiducia vorbc docurnentele vremii.!>atra ?*» . leic.i O scrie de surse documentare din acesuvreme connurijorarea autoritaplor s. rascoala 1.. care iau in arenda mine pentru exploatare.Mbcbita rezonan^a a avut in Maramures.1 a trait jeenerapa sa. printre alte cum sosesc inaintea unei porti pentru a supune cetat Baia Mare. conducatorul haiducilor din Maramures. semnele crizei teudalis•par tot mai vadit. care au •. cei din oras ofera strainUor hrana si bautura. . se 81 . . Documentul din 14 august 1703 arata. conteie Alexandru comitele jude\ului Satu Mare.i doua jumatate a secolului al XVIII-lea §i prima ilc a secolului al XlX-lea. '.A iuabus. d la un moment dat apare incaierarea. Promipnd celor raspundeau chemarii sale scutiri de dari si de slujbe iob gesti. de figura lui Pintea Grigore (zis Vii zul)... Cloaca s. iar germenii capitalismului suit >.ianu sa-1 nu. . Unul din cei mai insemnati romani din secolll-lea". i una din deplasarile sale la Taup'i de Jos a vazut ici inarmap. care i§i luasera numele k-gcndar maramure^ean. Tn aceasta atmosfera agitata. rascoala se raspindeste cu repeziciune. mai u doineniul mineritului. precum acel vechi si vestit . inclj siv Maramu^esul. H>e in toate localitatile jude^ului Maramures. se schimba o tateci. in intewvir^ite de acest haiduc in fruntea cetelor sale uiinat pe istoricul Nicolae Densus.s?rg inta la fortificarea zidurilor in fiecare zi. la insistentele ostatecilor au fost . La rascoa se alatura si Pintea cu haiducii sai.) despre ispravile lui Pintea. ultimul Pintea fund somi jirimele doua decenii ale secolului al XlX-lea. iiiiica U'agica a lui Pintea nu a insemnat incetarea i I l. au avut loc razvraiiri locale. lupta si nazuintele s.. .te cu nespusa mindrie (in doine. iar pentru ca meiiii sa dainuie peste veacuri.".I amintita de catre primarul ora^ului Baia Mare. pe p! nul luptelor sociale. trece sub austrieci.u cvidenti. Totodata. fapt ce se resimte in Maramures. .ului Baia Mare in '16 de proprietari particular!.ilc lucratorii de la ocnele de sare au reus.1 a lost impuscat: pentru ca el a varsat mult i u > v a t pe drumurile tarii ^i singele lui s-a variiiuea drumului in fata portii. fara cinste linga zidul cetatii.it sa niua pe arme.printre ei. sfatul orasului Baia '. perioada dominata. . . Dupa ce locuitorii a suferit doua atacuri.ite de for^ele de ordine. Prin faptele. a Jncercat sa patrunda in oras dar a cazut rapus de gloaj tele dusmanului la 14 august 1703. Faima ispravilor sale a depasit cu mult spatiul timpul. A depasit spatiul cutreierat de el si timpul in r.i masurile severe de paza j i t i i u u prevenirea extinderii ei 51 aici. da oispozitii sa se paza in muntl pentru urmarirea 51 pnnderea >r. izbucneste. care el insusi a luat partatacul portii. condusa de Korea. numai in jurul oras. Ursu Bella cu doua comoanii. ba chiar si minica". se tac nl'i pentru perfec^ionarea mijloacelor de extractie. care isi introduc ai ministratia si Hmba pe aceste teritori').. Pentru a se aoara irrmotriva misca care luase o amploare deosebita. rascoala condusa de Francisc Rakbczi indreptata impotriva habsburgilor (durm cum se cunoas pnn pacea de la Carlovirz — 1699.timpul atacului. poana exterioa este zdrobita . Transilvania. orobabil d: partea de rasarit (in directia bastionului macelarilorl. in anul 1 7 0 in partile Tisei. balade. Create numarul proprietarimiculari. .On loc de frunte in lupta pentru drepturi si Hbertau'' ocupa in a doua iumatate a secolului al XVII-lea si in< putul secolului al XVIII-lea. alti ruruti: locotenentii Andrei Bekess.1 din 1784—1785.l/. iubit de acesta si teni de asupritori. amin. Se ajun la o intelegere ca sa nu fie vatamat orasul. in anul 1800. Prezen^a unei cete de hai. mai multe locuri ii nimiele: «Piatra Pintii". .tilhar" domnul Pintea din Holl mezo (Magoaja) cu vreo 7 sau 8 de ai l u i . GHID JURISTIC AL JUDETULUI iuna mina pe arme s/i in. . popuvc!itcs..iiducii au continuat lupta impotriva asupritorii HI ilecemile urmatoare.vorul lui Pintea" etc. De asemenea. »Poiana Pintii". primu! si eel mai insemn a fost sus amintitul Pintea. cu toata interventia repetata a curutilor ' tateci si a locotenentilor din oras. „. In fruntea cetei haiduci Pintea a atacnt orasul Baia Mare. iar trupul lui a i inintat. Pericolul care ameninta pe cei bogati i-a determinat ia masuri de aparare impotriva haiducilor. loan Lantos. Documentele vremii consemneaza in anii uralvi conducatori de haiduci.. In ciuda maln. hotaraste ca populatia orasului sa munceasca en . a devenit un erou al poporului.

ttul independent Moldova. pentru unire cu .iei din Bors.i a Cetatii de Piatra au inni ajutorul fra^ilor din Transilvania.Plamadita in conn.i naponala.t lupta pentru emanciparea nap'onala.. dupa cum se precizeaza in. i dm 1'ransilvania rezulta $i din faptul ca 1 1 ul punct de rezisteu^a al ei a ramas . pentru a le p fica. i vicniii. iar de acolo spre Blaj.c la unitatea revolu^iei de la 1848 din TranMoldova 51 Muntenia. . Cosaului si Lapujului. nu a avut in vedere tocmai m populare. un mare numar de ^arani . i l e . chioreni lapuseni. unde prograi din 16 puncte.i al marii nap'onale. "° Anul revolup'onar 1848 a aflat masele poporului mi de pe teritoriul Maramures. de unde cu 500 de ani in .1 rc/. i i . a trezit con^tiinva naponala a maselor manejti.a. din toate parple Transilvaniei. desfiin^area servitu^ilor feudale ilin. ului gata de a se riclic. aparata cu strajnicie de armatele lusc de Avram lancu ^i tovara^ii sai (prinn. I plccase maramures. i rcvolu{ionare a populapei maramuret > . mi agravindu-se in preajma anului revoluponar 1848.uuoriia\ile comitatense tnmit uni. in pofida i I . adincind mizeria muncitorilor minieri.iamele de lupta ale revolu^ionarilor din acest i l l i. u l icluri comune. in politica de deznaponalizare a romani politica care va fi continuata cu si mai multa indirjirc Imperiul austro-ungar dupa incheierea dualismului. a gasit masele populare din actualu de^ Maramures. • I n '.i Uaia Mare. In aceste condipi deosebit de complexe s-au desfasu adevarate batalii intre ^aranii rasculap $i honvezi in Lapusului..ui 51 frazil Ion 51 Simion Buteanu). cucerirea de libertap demo. aprobat de cei peste 40000 de dele. desfa^urindu-se in aceea^i perioada.i i . gata de lupta pentru emancipare so s. Numai ca miscarea sociala si nationala romane: de pe aceste meleaguri.emna urmatoarele: . . i i'rincipatelor Romane din 24 ianuarie 1859 a u tin puternic entuziasm si mari nadejdi in inimile i i ' i i i l o r Maramuresului.iioare.i nationalita^i. 'iiseiii. Faptul ca pe stealiHiunarilor din toate aceste provincii erau inscrise ulr.iu.enii.eanul Bogdan Voda pentru a in.1 uiurarea dominapei straine §i realizarea unita^ii adcmei naponale ilustreaza comunitatea de inte. peste 40 liind spinzura^i pe dealul ini|. tovara^ul Nicolae • ir.us.ara.iluri supreme. I lei cu perfecp'onarea tehnicii creste profitul aqi de mine.i poliili Maramures. .i politica. Peni i i^i Inr mulp au cazut prada singeroaselor trii n . '.ua. care.isientei popula. i tlespar^itoare artificial s. Aceste id luri au ridicat la lupta masele populare de pe vaile I: Viseului. de ilc in-iramuresene. M.i. i i c ca a fost inirinta. Ministerului arile populapei romane din plasa . Ideea de unitate na^ionala va strabate "i.t varanimii iobage. insufletindu-i sa participe la lupta pentru liH tate sociala s.iic. un document oficial din 1863 ni-1 prezinta AKAMURES 23 . s facea revendicarile romanilor maramure?eni. Sim neimplinite asteptarile din partea conducatorilor re^ pei maghiare. alaturi de populapa Transilvaniei — majoritate romaneasca — au cunoscut secole de-a rii asuprirea claselor exploatatoare.. din Sighet. 'i ul Bail Mari s. impotriva lor trimi du-se puternice for^e militare inarmate. nii ce-i unea pe fiii aceluia$i popor. revolupa de la 1848 a des\n inliagia.i vremelnic". pentru care a fost inipata. in care trudeau din greu miliij de romani sub povara jugului feudal s. s-au rasculat 5! se aflau sub inoluviei din Transilvania. maramure^enii i^i indreapta gindurile Munpi Apuseni. . Odata cu inglo' Maramuresului si Chioarului la Ungaria — dupa dieta < Pojon (aprilie 1848) — romanii si-au vazut tradate i lurile pentru care s-au ridicat la lupta. 1867.introduc tipuri noi de steampuri si . i i i . la 3—15 mai 1848. revolu^ia de la 1848 a avut un un i i a r in cele trei ^ri romane.masinia de spalnr I In deceniul al V-lea al secolului al XlX-lea se I in minerit prima masina cu aburi la Baia Mare. pina la infaptuirea ei. sociala s. . Declansarea revolupei burghezo-democratice de la 1 in Imperiul habsburgic.ii tirziu. unde in fruntea poporului rasculat s-a GRID JURISTIC AL JUDETULUI in Cliioar unde acjiona capitanul raporta. precum si asupriica tionala reflectata prin lipsa de drepturi egale cu celcl.

n. un loc de seama ocupa infiintarea . un an I l i i / i n minerii baimareni intra in greva. Mare are loc o demonstrate muncitoreasca. .igurc de infaptuire a idealului lor de veacuri — ' patria-mama. nifeste ale lui Cuza" prin care acesta ii indeamna pe m. in urma infringerii revolupei bd ghezo-democratice din 1848. .•i n n . concomitent cu aAstn de la Sibiu sau a Preparandiei de invfyatori din Sig (1862). '. ul sccolului al XlX-lea a insemnat pentru proleu n l din Maramures.intemeierea unei Romanii Mari". mai n n. situatia interna.AsodafMnii pentru cultura. i . biblioteci etc.n urmatori miscarea muncitoreasca din Maramures < cutua mai cu seama in timpul primului razboi lili..n t r u ajutorarea rani^ilor din razboiul de inde. declanseaza o greva..isi timp preotul loan Georgiu. — si pe teritoriul de azi iurcs. Intre anii i i IV07 in intregul jude^ se semnaleaza greve ale fei . ramureseni la eventualele rascoale ce trebuiau sa usurej . in numele . culminind cu cele doi momente importante: Pronunciamentul de la Blaj d: 1868 si Memorandul din 1892.. decretind prj diploma din 20 octombrie 1860 si prin patenta din 26 f] bruarie 1861 un . as cia^ii culturale. in frunte cu cei mai de seama oameni pol tici din Transilvania si Romania. 5! inceputul organizarii sale poliiul> iuiluenta Interna^ionalei a Il-a.!. iar daca au patruns sa fie confiscate aceste . Vasile L\ caciu (1852—1922) si George Pop de Basesti (1835^ 1919).ilc mai importante si culminind cu participarea proi l n i la grevele generale din anul 1918 care au cuni|K-riul austro-ungar in descompunere. minerilor si seceratorilor: in anul 1906 greva ulor lemnari §i agricoli din Sighet. sperant. Bucovina etc.iunile culturale cu adinc substrat politic n: {ional. anunta pe presedintele comitetului roman din i a strins si expediat pentru ostasii romani rani^i A tic 101 florini.. i n Iransilvania.1 revolutionara a muncitorilor din Maramure? i o evidenta evolutie la inceputul secolului al I ' '. precum I e^ecurile suferite pe plan extern constring Gurtea d: Viena sa adopte o atitudine constitutional. Printre act.Regim liberal".nine de bani pentru solda\ii romani ce lupta i 'i lilicriate. pot sa desfasoa o lupta sustinuta impotriva oprimarii nationale si a e ploatarii sociale $i sa se orienteze catre o larga actiune i luminare a maselor populare prin infiin^area de §coli. sume de bani. acesta i?i indeamna colegii .Comi•M I ' l . Impotriva dualismului s-a iscat o puternica miscai protestatara. • la1)! timp cu luptele greviste ale muncitorilor maui si ca un ecou al marii rascoale a taranilor din . Prin acest document se dispune lu] rea unor masuri ^severe pentru oprirea patrunderii in ^ ramures. OHIO JURISTIC AL JUDETULUI — 1878) care a stirnit noi speran^e in inimile i l " i dill Imperiul austro-ungar. i/bucnind miscari in aproape toate centrele in• In. nitr-o scrisoare deschisa publicata de invaptorul I'tip din $omcuta Mare. popor roman din Maramure}" (1861).iei. .1 u i l o r .a. organizap de sociali^tii din IIIj| . In 1893 muni 11 in Sighetu Marmat. adi Bogdan Voda (n.il. iii anul 1907 au loc in Maramures mari framini in i iiidurile ^aranimii. In aceasta perioada a uRegimului liberal" popoard asuprite din Imperiul habsburgic au conditii de aiirma mai activa pe tarim politic si cultural. alaturi de ac^iunile inin . Constituirea dualismului austro-ungar a determinat vie reac^ie din partea maselor populare. Con?tiin^a solidaritatii fra^esti si-a spus cuvintul si timpul razboiului pentru independen^a de stat a Rom. care a dat in scurta-i existenta peste 200 de d call ce au dus la sate lumina cartii si a constinrfei natij nale. Asemenea men^iuni pot fi gasite frec•msa §i documentele maramuresene ale vremii. La 1 mai 1890. i/bucneste la Baia Mare greva generala a tuturor • . a intelectualita^ progresiste impotriva nedreptatii sociale ?i na^ionale.m. iar in septembrie.pe domnul roman al ^arilor unite Alexandra loan Cu preocupat de ideea extinderii grani^elor tinarului sau si national si asupra teritoriului ilustrului sau inaintas. Banat.a dobindirii ' Komaniei semnificind pentru ei crearea unor . De aceea.). ace| i n .. pentru i Irontului — prin voluntari. ndata cu infiintarea primelor sindicate.ului au tost organizate astfel de ac^iuni. in 1907 o aha i bazinul minier baimarean. Dupa un deceniu de guvernare absolutista instaurata Imperiul habsburgic.ir. la a carui redactare^i su {mere si-au adus contributia maramuresenii dr. eminenti luptatori pentru libertate si unitate nati nala a poporului roman. imbracammte s. realizate in aceasta epoca.

n a miscarii revoluponare romanesti se produce o democratice din Baia Mare. pe linga implinirea unei aspirap'i seculare. ai carei membri activau atit printre Realizarea unitap'i statale a Romaniei prin unirea M o r i . prin munca comunis.C. Organizap'ile de partid din Baia Evenimentele petrecute in anul 1918. ales in aceeasi zi. respectiv. n.' i .. in acp'uni antisele exploatate. miscarea trimite reprezentantj la Marea Adunare de la Alba Ii ulmionara au avut aici organizap'i demne care au desParticipanfii la Adunarea de la 1 decembrie 1918.se$ti. 1918).I de hitlerijti.R. i l i l i c r e la Internap'onala a Ill-a. dial un judej slab dezvoltat. in care se inscrie §i lupta clasei muncicentralizate in primavara anului 1918. Intre marile miscari greviste din RomL ic pentru apararea integritatii granu. Francisc Wolf-Boczor. Acpunile comuni^tilor 51 cadrul acelorasi fruntarii a tuturor provinciilor roi i 1 1 lor au diminuat considerabil influenza legionarilor nesti — opera a maselor largi din intreaga Jara — a I n . veniti din toate colturile Traj • nuducerea organizap'ilor de partid au loc anual vaniei. Ma i i international. au hotarit implinirea idealului de veacuri al • 11. au determinat Partidul Nap'J NM'i V' intreprinderi vor organiza si coordona in anii Roman sa organizeze Consiliul National Roman Cerj | Mil unnat fiecare greva.ipi de 1 Mai in perioada 1922—1925. din principalele exmarile miscari populare. la scurta vreme. imbracaminte.unicul for care reprezenta vointa pop< i. Sighi i poporului cehoslovac.ulicala.). pina la eliberarea intregului teritoriu al patriei lui roman" (din Transilvania $i Ungaria — n. Viseu. Costiui. n i u M Congresului Partidului Socialist din mai 1921 la Baia Mare.Anii 1917—1918 sint marcap de miscari muncita i . demil rizarea intreprinderilor etc. l i i j i i d e Republicii Spaniole incoltite de coalip'a fascisCu toate acestea. a apreciat: ^Partidul nostru comunist. i onstrap'ile de la 1 Mai 1939 din Baia Mare §i Baia . este expresia aderarii poporului romurejul a ramas pina dupa eel de-al doilea razboi mi i i c/. Sighet. apoi participareaj greva generala din 1920. doua personalitap marcante ale viepi politice parple maramuresene. la care represe cereau incheierea pacii. sccretarul general al partidului. mei i-nte etc.emenea miscarilor din intreaga ^ara.isten^a antifascists europeana. numar de peste 100000. in n. au fost transAccentuarea exploatarii va ridica din nou la lupta : l i t . tovara?ul Nicolae noiembrie 1918) care au inceput pregatirile pentru | i. In anii parte si reprezentanp ai populapei maramuresene. Baia Sprie. OHIO TURISTIC AL JUDEJULUI IAWAMURE§ 27 . sa constituie consiliile naponale rorr itl vechile traditii de lupta revolutionara din Macomitatense (in Baia Mare si Sighet la 12 si.tilor de aici. Se organizeaza mitinguri de solidaritate.. Din Marele Sfat al Tarii. prin alegerea unei condu t i n .r.elor \a. nomic necesar dezvoltarii forfelor de producp'e. nieri din bazinul baimarean din 4—17 septembrie 191 !e muncitoare din Maramure? se solidarizeaza cu demonstrable de la 1 mai 1920 din Baia Mare. Vasile Lucaciu. . Sighetu Marmapei. a marcat un moUn important pas pentru lupta revolup'onara a mil] ' I . prin ] n c a Partidului Comunist Roman. nuincitorilor baimareni au votat pentru infiinii . semnat. i Sprie. • iiuincitoreasca maramuresana 1-a avut Uniunea Ti• i l u i Comunist. Un rol insemnat in mis.) si a tfllic dc sub jugul cotropitorilor horthys. fa<J || tic solidaritate a muncitorilor cu cei inchisi. iar ca j ^Hllc centre muncitoresti din Maramure? puternice acsedinte al Marelui Sfat National George Pop de io\ r iste conduse de P. lor 1-a constituit unificarea diferitelor organizapi sod • i M . • it i I T populape $i autoritap (alimente. demonstrate sau miscare de (31 oct. .unure§ene.ti §i hitleri?ti. dra I ' n i n iparea voluntarilor din Romiania.r{{ 51 inse inscriu puternicele greve generale ale muncitorilor I llpi'iidL-iitei naponale. cit ^i printre {arani. procesele porului nostru — desavirsirea statului national ron ic comunis. libertap democratice.i n i t o r in lupta proletariatului din Romania. cu o populape saracaj carei pauperizare se agrava. ouomice din 1929—1933 s-au desfasurat in prinConsiliul dirigent este ales dr.iniure?. Somcuta. i i. grevele genei l ' ' i i . H I n i) intensa activitate".tilor in anii 1926—1927 prilejuiesc acunitar. printre care se a romanilor si crearea unui cadru national si socials maramuresenii Vida Gheza. Cavnic si de la salinele din Of IIH. a carui patrie fusese cotroMarmajiei. Refugiatilor cehi li se acorda ajutor de Sugatag $i Costiui din 23 iulie 1920. din punct de vedere economic.

pina in 1980 (514 339 locunon). si 131-895 CB localitatile suburbane^— 51 Sigheui i. fara localita^ile me. Moisei—SapintJ ceie din Giulesti — Sat-§ugatag — Deses. 1 'harea economica a jude^ului. participind la actii impotriva triipeior horthyste.ici cu o populate de 38 937 locuitori. i n n n r c a cre^terii continue a numaruLn de locuitori. adui du-§i contributia la eliberarea teritoriilor CehoslovaJ Ungariei 51 Austriei. au provocat pierderi ansemnate hitler] lor. alir. lot mai multi muncitori $i tarani au jinit electiv grupele de partizani. ea facind un salt urias din '304 locuitori). automate fasciste au tr la represalii dintre cele mai barbare impotriva populj care sprijina rni§carea de partizani.. iar imprelocalitatile suburbane 44611 locuitori. Structura pe medii a populapei este 'VJo/o o reprez'mta populapa rurala.3% urbana.i antiimperialista dj 23 August 1944 a dat un puternic impuls luptei de el rare nationala s.edinta de jude\ en o populate de 115 363 de locuitori.i sociala a maselor populare din noj Transilvaniei. ^tiin^ei 51 culturii au antrenat deplasari impornspre zonele agricole spre cele industriale. oprirea unor instajapi inj treprinderi etc. i de 1 ianuarie 1980 populatia jude^uiui im. navei i u l I'iind un fenomen frecvent intilnit mai cu seama i»n ul centrelor miniere. iar Maramedie urma50. Dupa 30 august 1940 se organizeaza marl mitingul demonstratii la Baia Mare. in cor Moisei au fost uci$. Aproximativ 1 300 de patrio^i aj fascijti s-au inrolat in diierite unitati ale armatelor mane $i sovietice.reiese ca popula^ia M\I este majoritara. 6.7°/0 maghiari.ti sau Baia I §i Tirgu Lapus. i pe kmp a cunoscut o evolu^ie considerabila de 1930) la 82. Dupa eliberarea tarii ?i Jncheierea victorioasa a boiului impotriva Germaniei hitleriste. 11. bineounoscut astazi in intreaga Incadrindu-se in ofensiva generala impotriva tri hitleriste-horthyste. ou o densitate loc/cm2. n . Insurectia armata antifascist^ s. Sighevu Marmatiei etc. I Un pimct de vedere administrativ.6Vo ^igani. u n i1 t a cre^terii popula^iei judel.ului Maramures a fost i de condi^iile existente in cadrul difentelor • rice de dezvoltare. 1 1. determina o mtensificare a luptelor maselor populare. Grupele de partizani.eu.Pericolul fascist. cele din zona comunelor Rona—Vis. {upi pina la zdrobirea completa a Germaniei hitleriste. maramure^enii au luat parte actii eliberarea ^arii noastre de sub dominatia fascista. libere a aces stravechi paminturi romane^ti. In vara anului 1944 acponau pe teritoriul Mararal $ului zece grupe de partizani ce controlau principj puncte strategice ale judet. creir greutati in aprovizionarea frontului. ucrainieni. cinci ora^e: •> 29 . masele popul din Maramure? au participaf intens la procesul^ de adj transformari care au avut loc in patria noastra. i u i . GHID JURISTIC AL JUDEJULUI asezarile 1. In moria eroilor a fost inaltat un monument apar^inind sc tonului Vida Gheza. judetul Maramure1? '>• doua municipii: Baia_Mar. devout o trista realitate $i pentru inia in urma Dictatultii de la Viena.1 o/o evrei . ificarile intervenite in Structura social-economica a )ude^ului Maramure^ nu pot fi privite in afara lor fundamentale intervenite la nivelul mtregii mai in cadrul acestui proces unitar. ln\ 1941 se declara o greva de doua zile la salinele din §ugatag. OJ 0 ^.i de catre horthy^ti 29 de patriot!.ului. ca ?i pentru toate judevele Re niei socialiste.60/0. au slabit puterea inamicului. Astfel. Alte actiuni antifasciste soldate cu incendl depozitelor de munitii. fara a ajunge insa la media I'apt datorat in special existence*! unui intins fond ilvo-pastoral.iliza 514 339 de locuitori.a structurii popula^iei pe na\ionalita\i — mani. inceputul istoriei noi. deraierea de trenuri militarel prezentarea la incorporari. 0. Infaptuirile revolutionare de dupa anul 1944 au stituit pentru Maramures. 0.7 (1980).. Acestea insa I n i ' uncle pasdcularitaYi pe plan local. Fata de aceste actiuni.e — res. dezvoltarea invavai i u l n i .

V Izci. in functie de conditiile cadn natural. Asezarile rurale se caracrerizeaza prin fnjiruirea loi majoritate de-a lungul riurilor (Somes. Maramure^ul este pastratorul §1 purtaM i u i inestimabil tezaur de arta populara. Lapu?ului s-a pasilfcrata §i autentica arta populara romaneasca. de la elementele costumului popul i icrgare. cum M intilnim in alte regain! ale ^arii. Seini) potrinatizarii ini^iale. asezarile din regiunile joase — deprei nare — §i indeosebi a celor din lungul ^"ajlor au o stt tura in general adunata. Calines. Vis.) ?i un numar de 62 de comune dintre care cinci j urbane. care a reusit valorifice insemnate suprafefe de terenuri slab product! Configurapa ajezarilor rurale.. care nv!i in constelapa folclorului national prin vigoarea '•|ni". H si Cavnic). aflata in plina faza M liiuire. din apropierea orasului Baia Mare. pe ci. Baia I (16666 loc.i maramure§ene.a. VIseu de Sus (20818 loc. iar Viseu de Sus are traditie prin industria de prelucrare a lemnului.). Cele situate in zoi piemontane sint predominant rasfirate. precum si la contactul vailor cu zonele piert tane (zona Seinl — Baia Mare). uneori aproape unite. cu excd ora?ului Baia Mare.). obiectelc realizate in Marainures chiar AMURES 31 . se detas. Tirgu Lapus. cunoscuta ?i recunoscuta arta cioplitului in lemn. atrage pd latia din Depresiunea Lapu$. unele din ele tinzind spre ag!omerata (Tauni-Magheraus. Tipic zootehnice s:nt as< rile din fara Maramureyului. Asezarile urbane sint in general centre mici. Cea mai mare p a asezarilor din juder. * i Id. in care se vcstitele biserici de lemn. • i u | maramure^ean se evidentiaza datorita stravechii "l'ir.a. unele risipite (Preluca Noua. Sirbi. Sighetu Mannatiei este.eului. la intrarea caijuiesc monumentalele porj. roieni s. i utilitara.Rezerva^ia de arhitectura populara !• i lilicr de la Sighetu Marmatiei. toate intr-un minunat cadru natural. Vi Lapus). in care sint ridicate numeroase gospodarii.}ii $i prin valori cultural-istorice 51 etnograficpc pastrate pina in zilele noastre care atrag prin t i i u l i t . Marei. Altele 1 1 ' i ina tentaculara.ana. Se remarca. i [II SI OBICEIURI Cull de tara Icgendar.ti. Giule^ti. Preluca Ve Codru Butesii).bruna de Maramure?" (aceasta zona fiind socotita -j din . . Co?tiui. pupne !a numar. Bude^ti. in care domina industria extractiva (Baia Mare. un ora 'Caracter widustria 1 .! acest domeniu. Cosaului. fe. pnrt'ilor sau bisericilor de lemn. iar unele. Cavnic (<| loc. instala^ii tehnice dintre cele rcprezentative. in tin Chioarului si piemontul Sapin^a — lapa. s-a creat o stariune experimentala zootehnica.-educe totul. obiecte de artizanat.pepinierele" zootehnice ale ^arii) s.). eatre el gravitind locuitorii aseza] din Depresiunea Maramures. monumentalitate §i originalitate. 'oicciuri cu profunde semnifica^ii umane. tradipi. i i liccare gospodaric este o t £ satorie in miniatura.Borsa (25467 loc. Leordina ?.i unde. Boiu Mare. $omcuta Mare. Tjrgu La>u$ (13144 loc.). straveche vatra de civiliza^ie 51 • • I n n i romaneasca. Ajezarile cu caracter predominant pomicol suit g pate in zona piemontului Seini — Baia Mare. monumente de arhiteci.. in aq scop. sub raportul functlei econorr sint zootehnico-pomicole. dar cu tending] adunare spre centrul civic (Dumbravita.).ii-i.. de asemenea. I M i n e geometrice (Ocna Sugatag. i i i sinteza a specificului vietii satului autentic marai menponam .ii cu seama avind innascut acest dar artistic preindeminarea ?i harnicia caracteristica. a arhitecturii popupasind demult lim'ta oricaror granite. in j de dezvoltare (cu noua platforma industriala). majoritatea localitatl situate pe Hnia de mare trafic au o forma alungita ( GHID JURISTIC AL JUDETULUI r Mara — Dese?ti — Harnice§ti — Sat-$ugaBerbesti — Giulejti). Forma asezarilor rurale este influenvata in mod dcd bit de caile de acces.^oale". Mara. sau Roza•. De aceea. stapunea de cercetarj ?i productie pa cola. in i/. u e ?i prin frumusetea lor. Iza. inimcroase gospodarii durate in lemn. 11 da tuturor vicisitudinilor vremurilor apuse. este diferita.).eaza stravechea a§ezare voievodala din i i n l lYTaramuresului Bogdan Voda (Cuhea). covoare. Baia Sprie. un oras. unde se create . sub raportul struct! si formei lor. care depaseste 100000 de locuij Majoritatea oraselor au un caracter industrial. Astfel. Pe linga van t n . biserica de lemn. Bogdan Voda.

| intrarea in zona respcc:liv..boi". Cum ii datina la noi $i cu satu impreuna 1 . irnbracamintj '"'au $i un pronuntat ca^acter artistic. declarat de .. . )r im vlat& buna.daca reprezinta obiccte de uz casnic. . sa nu c e din alai ar urma n tentativele pe^ « ' iinu l la r u. si portile satenilor sint frumos impodobite cu crengi de mesteacan. panglici multicolore. ^ ^ Avind in vedere unele caracteristici ale portului populi care diferft in linii mari clc la o zona ctnografica la alj descrierea portului so va face la capitolul trasee turistice..i . iar . ele se leaga in serie.. obicei care atesta vechimea agriculturii p. Marfi. meleaguri.Buna ziua om de cinste Ce ai mers tot inainte Ce te-ai sculat pina-n zori. Am venit perechi de boi.marele pogonif eel care va 'conduce intreaga ceremonie. stergare.. caz « care care se incheie sarbaca sarbatoritul sa nu t b c a t a de gomci" rosteste cuvxntele: Mindru Soare calator yipleaca-te pe ogor .om indrepta lt opo ne-om uda . U 1 S sarbatontul este> P> de a fugi. rtu '. tiles] de la plug este frumos impodobita.. cergi si covoare alese.strajeri".Si-ncalZe simintete ^ Sa rodeasca Jioldele . precum si evenimente legate de anotimpuri "si gasesc o puternij flectare pe plan spiritual..Ttu 1° la vara.. Taranul. Dupa ce jugurile si tinjelele sint aduse la gospoc sarbatoritului.. jjine-n fara Criu varu.. $i-ai intrat cu plugu-n brazda $i-ai pornit lucrul intiie Sii avem roada-n cimpie Ai o mina-ndamanoasd ?i-om ave roada frumoasa. le.. care vor fi purtatej feciori numitj . ji ac e-n lw»e Koade bune.t. se adreseaza batoritului 51 mul^imii spunind: . estetic1. SpaVi toate relele Si 7ie ada binele. OHIO TURISTIC AL JUDEJULUI o» . este sarbatoritul s In acea zi satul intreg imbraca Kama de sarbatoare. „ uvem roade bogate |ft noi ?i-n alte sate gfl traiesti cu voie buna .sfatul batrinilor" drept care a infipt plugul in brazda. fiind le semnificatia vietii materiale si spirituale a oameri aici. Este un simbol artistic colectiv al pretuirii muncii riiciei..Tinjau 'pastreaza in citeva sate de pe yalea Marei. obicei a carui origine se pierde in negura vc. ' Oamenii acestor meleaguri si-au creat de-a lungujj murilor o bogata via^a spirituala. norneste ^P1C r datapluguUn brazda .. Momentele crucijj viata omului.. familiei sau colectivitatii. ' ** • - nil este r: Mara. ( 'a gazdoato .l. . A Un asemenea o_bj_£ei_de primavara numit . La casa sarbatoritului se fac intense pregatiri.„ aceasta mtndra zi.om sarbfitori „ tot satiit te-om cinsti „ pornitn cum ii datina nconjurtttK farina ja . pentru .. fiind exprimate in obice datini. La alte 12 gospoc din sat se instru^eaza jugurile si tinjelele cu vcrde flori.j^nin ae de-o-mpreuna . 1 . a ^.

.. dupa anumite reguli. Alaiul se oprejte apoi la casa gospodarului i icrminat primul recoltatul griului..botejunea" este o create lica spontana. Dupa ce a arl faclia este adusa acasa $i preluata de mama sau bunica infipta in gradina de legume sau in .]Citeva versuri sint semnificative: .horea femeilor" 'mi. cu cintec.i harnicia ramine o manifestare emo^ionan plina de seiiinifica^ii. Se duce-n lume la coasa. . Dupa ospa^ : ncinge M giocul"..esc de primavara.. Ca mamele necajesc Pina pruncii mari ii cresc.i .ul balmosul. Un obicei pastoral frecvent. Participantii sint imbracati in haine de sarbi toare.tli vizita este feciorul cu parinui lui. Faclia se pregate?te in ziua sarbatorii dintr-o bita di picata la un capat.ruptul sterpelor".. unde fiecare familie aduce mincare s. oferind un spectacol nocturn fascina in timp ce striga: . Batrinii sustin ca . poezia populara. \ l i c sint obiceiurile legate de momentele esen{iale din ninuiui.". jocul icuria se revarsa ca un torent.eului. Sa se-adune. sau . I/ Solstitiul de vara prilejuieste un obicei frumos pe vi I Vis.i . obicei stramos. jr. purtata de una din ai frumoase fete. pe care le pun deasupra ujilor. unde cintecul.1 la intersec^ia uli^elor sa se faca foe. . care atesta oieritul. dintr-un munte in altul. amasuri$u. ' i v i i a rudele. aprind faclii pe care le invirt deasupra capetelor descri^ . pe valea Izei este cunoscuta vbotejunea" (bote(lilului). Se stabilejte i logodnei.tiu.. Grija casii-n cap f-o lasd.'.te celor prezenti $i-i invita aca unde for fi servip cu mincare s. Cel sarbatorit se bucura tot anul de un respect s. Intregul sat asista la acest spectacol. vaile $i deilur: rasuna de haulitul feciorilor s. nitre cele mai grandioase manifestari populare este . seara. indeletnicire strav ce se bucura s. M Tinjaua". 'D/entantul mirelui spune: 35 . Se pregate§te. Mai impletesc 51 cununi^e ce le poarta pe cap / ziua de sinziene.se umbla cu faclia de cind lui ca focu-i viata §i alunga salbaticiunile.. la care in unele sate participa doar femeile. cas. subliniind momentul i il al venirii pe lume al noului nascut. Este mariu-1 terminatul secerijului. ' d. cind ma griul.ic admis.i voia buna continua pij seara tirziu. Izei s. Sarbatoarea aceasta se desfa§oara de oj cei in prima jumatate a lunii mai. In ajui I acestei sarbatori (23 iunie). unde v constitui stina.. Probabil ca| origine e«a §i un mijloc de transmitere a unui mesaj vale in alta.cununa griului". Ca barbatu-i ca cucu. In seama lui se pune recolta bu sau mai pupn buna. ji §i veselie.Faclii s. petrec cum numai ele s.c . Nici tatal copilului • .. Primul care face r.)Faclia maaa.i bautura. joaca .i pri tigiu deosebit in sat.la stina".". fiind acoperita sub ultima brazda. Alaiul se deplaseaza prin sat I'emeile ies in intimpinarea lor cu galeata cu apa.. Cele doua familii vizate se viziteaza reciproc.i astazi de conditii deosebit de favorab Este momentul cind oile se despart de miei §i are loc suratul laptelui. Si se-ntoarce la lasare Pa cind \i coconu mare".i bulbuci. i $i alte asemenea obiceiuri. Se r. vecinele. unde se introduc a?chii uscate de br rasina ?i cil^i. *"•". faclia maaa. sau . ferestreli Jla grinda.ur nuntaj. care are loc acasa la fata. i se intinde o grandioasa petrecere populara.. urda. n c l u le. sa petreaca Voia buna sa ji-o faca.ului este .ona joasa a Maramure?ului se mai pastreaza obii iinoscut sub numele de .. Petrecerea s.pe vazute". care o giaza munca/s...cocoane" in semn de purificare. peste care i ' i n n i " s.Asa-i rindu-n botejune Nevestele sa se-adune. prietenele. undeva la margi satului.i sinziene"... apoi ciobanii urea turma la munte.cercuri de foe"..holda de porumb In unele sate de pe cursul superior al Vijeului se obi: OHIO JURISTIC AL JUDEJULUI . unde se va in-recerea.. fetele aduna flori de sinzi Idar s.. Cu acest prilej. Grupurile de tineri fonneaza cercuri lar.i Marei. Femeile se in tree in urari adresate noului 'ii. cind fetele seceratoare o cununa din spice de griu. **It'm'ionam citeva momente pregatitoare mai semnifi*'C.Tot in ajunul acestei sarbatori.i bautura.Sarbatoritul mul$umes. practical pe intreg teri riul Maramures.pa ospa^".coconilor". numit . Cununa se pastreaza pina toamna.

" Ajung la invoiala.. Aici ii iniiii batrin care arunca griu peste ei ?i spune: . . Noi avem flori uscate sub grindd Potroacd ?i romanifd sub Undo.Ne-om ruga la dumneavoastra Dragi parinfi si frafi ?i la toil cei adunafi Ca pe fiul dumneavoastra sa-l iertafi." i plecarea la cununie. ornamentat. naframe cololluri. cei prezenti se as! la masa. astazi intilnit din ce in ui i. maninca s. cu tot felul de elemente flo•niorfe. Rogu-te de ascultare. I spate se impletesc doua cozi. Ceterasii cinta. feciorilor. plimbindu-se prin sat. mirele./eyi mireasa •pinti-n prag Sa-fl vezi mirele sub steag Cum ii scutura steagu $i-i cinta ceterasu.irilor. ... N-o smulgem sa vestejeasca Ci mai mindru ca sa creasca. Stetimpul joaca steagul. Cusutul (M|HI (onstituie o adevarata ceremonie ?i este realizat i i K .. Irumos impodobrfi.. verdeaja. Mai frumos sa infloreascd. De asemenea. fara nume O floare mindra fi aleasa Care se afla la dumneavoastra in casa Si-am zinit s-o smulgem din rdddcind S-o ducem la-mparat in yrudind.' i iii prezenta fetelor. in care se prind panglil nuiri TI IP»»""— - 1 1 cununie nuntasii se unesc intr-un singur alai si se • i M spre locul unde este pregatita nunta. . Un moment solemn este . Cununa se pregateste cu multa migala dintr-un rial tare acoperit cu o jesatura de lina sau bumbac. se stabilJ nanasii.corai")..Nu ftim ce flori cautafi dumneavoastra Poate din acelea din fereastrd.Noroc. m dobit cu multe margele.. creasca Si la mulfi ani sa tr&iasca . cind se spune: . oglinzi. M i l l moment premergator nunp'i este eel numit i c se desfasoara concomitent la casa mirelui si a IV mese sint suprapusi din loc in loc cite trei coi . verdea^a. pa aiasta o caut&m Ne-o daft. Se poarta discutii asupra datei nuntii. 1 1 .. inU i .i beau.cotelnica"). dc el se leaga panglici multicolore." Tatal miresei raspunde: .idrafi de nasi sau rudenii in fruntea mesei.. Sa se inmulfeasca. ori o lu&m?" miiliciale si naturale.Da. turii. .1 |i i i.steagul".i de certa valoare artistica — . Ca nu este fiu in lume sa creased $1 la paring sa nu gre$easca.5ara buna. In jurul gitului se poarta zgarirgele de coral (. care se face separat. gazdd mare. Tinaru nost' imparat Dimineafa s-o sculat. Sau pa asta so. i din alaiul mirelui. noroc sa avefi file boabe de griu atifta ani fericifi MIUKI. In patru zari o sunat. In duminica ce precede nunta.. in forma de suli^a. Virful. flori.. Mirele sau mireasa se .. v-o dam?" Reprezentantul mirelui spune: . impletite din aluat. care cinta si • I M | sc face dintr-o bita de 1. insopt de 2 stegrai. uiga: . bucatareasa (. Oaste mare-o adunat $i la drum a apucat. mireasa poarta cunij pe cap. plimba in acelasi scop.n.. ceea ce inseamna invita la nunta. satraifi 37 GHID TURISTIC AL JUDEJULUI . 1 premergatoare nunp'i se pregateste un obiect i. voia buna si veselia ii cuprirj pe top.5 m. Las' ca le-om marita noi Ctnd vor fi pastile joi. Pin-aid la dumneavoastra Sa caute — sa gdseascd C-o auzit in lume Este-o floare falna. Gateala capului miresei cere multa indemmare. clopo^ei. Coconi so.. Mai mire ?{ mai firtate Multe fete-s sup&rate ('a r&min nemaritate.. avind in mina sticle cu {uica.

. Cu• i « ic ridicata de pe cap. dar acestea sint o fetitj respectiv. o reminiscen^a A unei mitologii agro-pastorale. Mara." Mireasa intre timp dispare.|Hi|Hilare.. iar in unele cazuri.cu^me de draci". plina de jale si melancolie.i chiar de la o localitate la aha inHY.ilc descrise sint respectate in intregul Maramure? In u in jude^ele limitrofe. resii si nanasilor nu contenesc. lc-i\u ca fiind una dintre cele mai stravechi ma• Mi i artistice populare. Spre mijlocul noptii urmd .Cu banli de la nanas Mi-oi cump&ra pudaraj. In Maramuresul propriu-zis ie re^inut si mpmentul prestarii juramintului de de catre miri. panglici.. jocul maftilor este in acelasi u i ' mi obicei interesant.ul rascumpara mireasa. spre exemplu: . iar fata incheie: . el insopnd celelalte obiceiuri i Masca imita un cap de animal — capra. dar este prezent §i in " • I -''iielor etnografice.istreaza elemente noi. In Maramures. Mireasa s-o ttrguiesc. obicei care se pastreaza.. optimism. 1 cabile sint ?i unele datini §i obiceiuri legate de i l e de iarna. dupa toate !• il'ilitavile.Dragu-mi unde-am zinit Cu cine m-am intilnit." i in r.. ?i in casa bucurie.i cununa.itul nuntii m il rupe.Colinda pacurarului". Cosau ^i Vi^eu. Se maninca. Altele sint i li uc din balade si legende. i se pune . S&raca gaina me' R&u imi pare dupa ie C& mi casa-ntr-o costifti $i-am hranit-o cu pomnifa. unii colindatori fac pe ." Veselia este molipsitoare. care povestesc scene sau inll|il>ui de vmatoare.. se . Momentul marcheaza iesirea din nndul ||or si intrarea in rmdul nevestelor. sau sint urari de fericire.bal{ul". Dupa ce nuntasii se asaza la masa . Unele exprima veselie. M i i u i i de majti. doar aici.Facefi-mi c&rarea mare C& eu zin din departure.. baladele. Mie bani de nu mi-H da Dupa masa ptttefi sta Mireasa nw-fi capata ... peste care .in toate cazurile acestea sint scurte istorioare din uncnilor de la munte. Dinspre usa se aude vocea unei fete: . Asa.-. Dupa acest moment sosesc socacitele (. bucurie.cotelnica"B gaina gatita In fata nanajilor spunind versuri hazlii: a¥aceti-mi loc ceterasi Sa ma due citilinas Cu gaina la n&naf.si belsug. S-o mincat malai din sita. cind fiecaruia i se cinta jocul preferJ se prezinta cadourile.i..giocul miresii". Irci pacurarei". Dragu-mi la veselie Cu oameni de omenie.$i coconi mart fi sS. oaie — MC elemente ornamentale. Mesenii se veselesc. S& traiasca mireasa • de la ea e dragostea Sa traia' fi mirele De la el e binele . Se cmtS . fiind asemanatoare cu doinele. cirrtei. Cu nanasul m-oi iubi Nana$a nimic n-a sti". dar in general momentele lin i|i. Apoi petrecerea coni i |iina in jurul prinzului. se bea. i . .... mare fi deasa Noroc fi pace in casa Griu frumos ca la cimpie. Iar acum intrafi in cast! $i va asezafi la masa " So ma due printre nunta$i. fapt care aminteste de contractul Ie casatorie. •—I I i o regmne la alta s.. Si-o ramas necocosita . la sfirs..nato?i sa dobindifi HoldS.. Smt aduse pe I doua femei acoperite pe cap. o baba. pur1 |ic cap a$a-numitele j.imbaltuitul" miresii. practical mai cu seama pe 1 l. majoritatea colindelor '' I n c. Nanayul promite o i rasplata pentru eel ce va gasi mireasa.. O parte sint variante ale Miori^ei.steagul" este a jat pe ).ruda".dracii".horea li". Facefi-mi loc cetera$i GHID TURISTIC AL JUDEJULUI ' H I M miezul nop^ii are loc ..gioaj apoi se prezinta cadourile.. ciucuri etc. u in. iar strigaturile adresate mirelui. ce au rolul 39 .

! nici gospodarii harhici care s-au evic tiat prin faptele lor in timpul anului. In incheiere i se ureaza indreptare iar grupulj retrage izbucnind in ris. prin care se.i simbolizeaza puterea $i virilitatea. sanatale si mull spor in no an ce vine. Astfel. cunoscut in nord-e^ jude^ului sub numele de . Un grup tineri pregatcsc o lelegu^a de plug impodobita.festivalul cintecului.ilnl Izvoare" — in prima jumatata a lunii iulie. I'lloijte primul t&ran care a ie§it la arat — prima dea lunii mai. de o rara frumuset. cojoc inters pe dosj sint echipati in negru. Suceava ?i Maramure? 'oua duminica din luna august.Festivalul de tini si obiceiuri laice de iarna". Aceste cusme sint ni$te caciuli uria$e.. Nu sint ornis. Un alt obicei asemanator cu eel precedent este garea peste sat". dar cit mai caraghios..^ fata-n fata. avind la origine bourul salbatic zimbrul. practical in noaplea de Anul Nou.. oprindu-se pe la gospodarii care au incalj normele de cunviepiire sociala. una simbolizind faptele bu alta faptele urite ale satenilor. avind orificii in dreptul gurii ?i ochilor. ceea ce in limbaj lo inseamna laur. Unii intreaba iar al trecute raspund in fap- mcnp'nerii ordinei in timpul desfasurarii jocului sau speria pe copif. animal care popula odinioara padurile noa s. Obicei frecvent este si plugusornl.obicei traditional de primavara.Tara LSpu^ului" — luna iunie. coarne de berbec. In unele sate de pe valea Viseului se mai praciica obicei cu semnificatii de ordin moralizator. fiecare element al avind o anumita semnificatie. mi baimSreanS" — festival folcloric jvide^ean — luna III lombrie. sau dimpotriva sint elementele dau culoare. sau ale bunei cuviinte. intre timp o parte dintre feel p'n u^a pentru ca gospodarul critical sa nu poata I afara. adevarata desfatare obiceiuri in lur folcloric • nu" .. . • ui . portului 51 dansului popular illn . |.Tara Chioail" — luna iunie. constituind un del pentru ceilalti. din care nuj sesc aceste elemente. coarnele insea putere demonica. yDracii" imbraca de obicei un. • il"l de datini si obiceiuri laice de iarna de la Sighetu Mm-matiei" — sfirsitul lunii decembrie.itul fiecarui ajj Sighetu Marmat'ei. In unele sale situate la altiiudini mai mari se consiit doua grupuri de ieciori care ies pc doua dealuri ale s<| GHID JURISTIC AL JUDEJULUI se aduna fe. M I . In orice) acest soi de . limba indecenta etc.- i stimulata creapa populara.u ui" — festivalul cintecului §i dansului din . ia rest urechi de iepure.buhai". Grupul astfel organj strabate satul. • . Un spectacol unic. o limba lunga. menindu-se aceste fapte.. aducindu-li-se multumiri din par obstei si urindu-li-se tericire.. manifestare ce a de de mult granitele judepilui. . pe~uTneri. cu" deosebiri neesenp dintr-o parte in alta. lii Prislop" — festival folcloric interjude^ean cu partinca jude^elor Bistrita-Nasaud. ^ Interesant si spectaculos este si ajocul caprei" pracl In toate zonele Maramure$ului. bour.e. o imiiap'e ghioasa la nas.draci" nu mai este intilnit in alle zone tarir. poate fi urmarit la sfirs. pe pun doua perechi de desagi. unde se desfasoara .

Fabrica de mobila Vis. cit si in peste 25 de state din Europa. Fabrica de preCI»IP A laptelul din Tirgu Lapu?. ramura noua pentru judetul ramures. ramuri traditionale pentru aceste meleagu au luat un puternic avint. tun din urma cercetarea s. nMogo^a".ire pentru plantarea cu specii corespunzatoare a K I I . nicinalul anterior. I uprafevelor improprii agriculturii pentru a asii H-erea padurilor ?i protec^ia mediului inconjurai i i n a perioada au fost puse in funafiune noi obiecI'. Alaturi de acestea a aparut si industtj constructoare de masini.I din Baia Mare. v t m l tn vedere Prograrnul de masuri pentru conserfi dezvoltarea fondului forestier in perioada ~2010.M. trei . produc\ia_industriala globala a IH tit in iudei.amintul supe.uat s.M. locul primordial fiind detinut de dustrie. la dezvoltare OHIO JURISTIC AL JUDETULUI i Mm sus^mut a exploatarilor miniere de la Herja.i cele i i ' i de unitati ale in dustriei locale maramure^ene I rare: . ritm i prcvederilor ininale ale planului. opt fabric! de mobila.M. Printre unitaple de acest profil pot cita: «Maratex" si MFabrica de confecni Baia Ma Unitatea. Topitoria in — Ulmeni s. »Progresul" din Baia igheteana" din Sighetu Marmauei ?.M. s-au intreprins o serie de acnuni 1 '.ini ^i utilaj mir (I. aceasta bogatie insemnata a Maramure§ului. In acelasi timp s-au dezvoltat si ramurile dustriei usoare si locale.a..i prelucrat dupa cele mai noi tehnologii. In perioada l')77 industria jude^ului a cunoscut o dezvoltare ii. I. i'1'i. • ml de prelucrare a lemnului din Sighetu Marii cele trei platforme.M.). Fabrica de n.U. i i r intreprinderile cu pondere importanta in eco''•Uilui se numara §i Combinatul de prelucrare a l i n .40°/0 din exportul total al jude^ului. invai. cea mai mare unitate de acest fel din exporta produsele ei in 16 tari.i una de furnire ' i printre cele mai mari unitau de profil din ^ara. Parplast — Sighetu Marmatiei.5%>. 11 mi. Cavnic.tvin^ifica 51 proiectarea in nctalurgie s-au dezvoltat.a jude^ului.M.eu de Sus. r. dintre care 34 de subordonare republicail iar alte zeci de intreprinderi au fost largite si modernizal Industria miniera. unitate reprezentativa pen intregul sector minier din tara. " i u n l .. la Baia Mare s-a un n i smut de interes national. Faimar Baia Mare.Unirea".U. Uzina de utilaj minier si reparafl (U.L. Ini . Intreprinderea mecanica de mas. Dotarea tehnica asigura rad ridicat de mecanizare si automatizare a operatiunilo| n anul 1979.ibrica MUnitatea" din Sighetu Marmatiei. exportul acestei unitat.S. a fost pus in valoare • n\1 de la Roata—Cavnic s.U.triale ca: Intreprinderea mecanka — Sighetu K-i. precum s.N. in noimai 12 zile s-a extras minereul valent intregului an 1938. care ^i-au procesul de produc^ie §i ?i-au imbunatatjit con'!• nuinca in subteran. Centrala minereurilor $i metalurgiei neferoase (C.ivind reale perspective. iar Intreprinderea r lurgica de metale neferoase (I.i.a. Utilajele produse de Intreprinderea r canica de masini si utilaj minier sint bine apreciate atit tara.i faptul ca padurea ocupa _42.. ritmul mediu anual fiind de aproape 10% 43 IAMURE? . in mod firesc.M.a.Profil economic ? Daca in urma cu trei decenii judetul Maramures a^ o economic cu un pronuntat caracter agrar. una de placaj s.. intr-un rltm mediu anual de 9.M.. Dezvoltarea acestor intreprinderi prelucratoare s. Africa Asia.Maratex" din Baia Mare.A.4J>/o il. metalurgia neferoasa si de prelucri( a lemnului.) asigura circa 4C din productia narionala de metale neferoase.i reprezenK. durata schimbului de lucru '•ri reducindu-se la 6 ore. astazi situa s-a schimbat radical. Baku. Transportul in galerii este cc plet mecanizat. <loua de P.R. constructoare de masini a dus. Au fost create peste 50 de intreprinderi industrij si cooperatiste. Alte unitati industriale puternice sint: Flotatia centr de preparare a minereurilor.M. .\t. lit i-li-1 combinatului sint livrate in peste 30 de ^ari i Mi conjanentele. BaiaSprie. precum s.A.) etc. Exploatarea de prepar^ Sasar. Bor^a.

baza tehnico-materiala a acesteia fiind dezvoltata^ 30 de noi canacitati de productje.iselor s.ul Maramures si-a onorat angajamentul de a !iza cincinalul 1971—1975 inainte de termen. 12 stafiuni de mecanizare a agriculturii cu 300 tractoare fizice. la Sighetu Marma^iei se organizeaza tradi^ionala V i\ie-tirg.I Baia Mare.i complexe de tip industrial. ramuri dinonale. care aplica K.idrul rasei brune de Maramures.. din mai bine de 2/3 se afla in folosinta unitatilor cooper-aril sau agricole de stat. OHIO JURISTIC AL JUDEJULUI (. Valoarea productiei globale industrial in anul : depasit 15 miliarde lei.iri superioare priiducpa de carne. cit mai ales de pai 1'ine^ele abundente. Au fost asigurate toate condi^iile pentru ca mmcs. Unitaple economice din jude^ ac^ioneaza cu pef renta pentru aplicarea masurilor stabilite in acuune reducere a consumurilor de materiale si materii pj Au fost luate masuri in vederea accelerarii procd de introducere a progresului tehnic. cu cele mai valoroase exemplare din rasa livii.ului Maramure$| actualul cincinal. situindij printre primele judete din tara care au Indeplinit prSj derile cincinalului. sectorul zootehnic si pomicultura. Judet.. l i Complexul avicol ?i abatorul de pasari din Baia K ire rasele de vaci cu inalta productivitate ob^inute uirca . Productja globala mdustriala a 1979 este de 13 ori mai mare fata de 1950..ii avansate de cres.a totala a jud< (49.U. Pentru culturile agricole este ! tata o suprafa^a de 65% din intreaga suprafat. .fa^a de anul 1950. o dezvoltare ascendenta a cunoscut I agricultura.i in V ul. Se ac^ioneaza pentru infun^area uoor noi MI intensive ^i superintensive.1%) reprezinta teren agricol (305 100 ha). peste 200 combine de recoltare i n .ul sa devina un important furnizor de animalc .i combatere a eroziunii i.A 16. pentru sporirea productiei de carne. insemnat factor de promovare a ^tiin^ei inaintate..ul mure? printre judet." — apreciata s. Astfel. Aproape jumatate din suprafat. a unui tip pro11 un potential genetic de 6 000 litri lapte pe an i i i de vaca fara coarne. trei asocia^ii intercooperatiste cu pro•lehnic. cu insus. Ca obiecdve prioritare sint formai ' i c...•ritoriul jude^ului fiin^eaza un numar de 106 cose agricole de productie.. finete si I'. fapt care inscrie judet. . in val de aproape 12 miliarde lei peste 50% sint destinate ir triei.uila 51 pentru alte jude\e din ^ara. a tehnologiilor de virf. De asemenea.Steaua Republicii Socialiste Romania" — clasa a Ritmuri noi cunoaste industria judet. lapte. motiv pentru care i s-a conferit ot •** nul . ou un ritm mediu anual de 13. .ii mobile. se va trece la experimentare omologarea prototipurilor de utilaje executate la U.. desecari s. oua.. Insemnate suprafete smt ocupate de pasuni.5 miliarde lei m . asimilarea de i produse.ele care au indeplinit mai devremj cina stabilita de conducerea de partid. . id hnportante s-au investit in vederea mecanizarii 51 ••. • loarea ? -.tere §i ingra^are a animalelor 51 • r..•onaiiuiiiM astfel juste^ea orientarii pentru dezscctoarelor de cre§tere a animalelor 51 a pomiculI'M Mare s-a creat Sta^iunea de cercetare §i proMinicola. construit s. lurajera pentru sectorul zootehnic este asigurata culturile plantelor de nutret.bruna de Maramures. Odata c\ portantele acumulari cantitative se inregistreaza In vreme si fnsemnate schimbari calitative. sa obuna o producue anuala mai ma| 10 miliarde lei. Din fondurile de investi^ii.a am .irii pentru combaterea daunatorilor. efectuarea lucrari de iriga^ii. beneficiind de condiui naturale deosebit de vorabile. ca pina In J fiecare jude. trei intreprinderi agricole cu 13 ferme. In aceasta direcii i'ol deosebit re vine Sta^iunii de cercetari zootehnice • in'ieui Marmapei. ir tivitatea din subteran se va extinde perfora r ea gauriloj mina cu instalat.a.3«/. In scopul modern? productiei §i cre$terii productivitatii muncii.

TRANSPORTURILE, TELECOMUNICATIILE, COMERTUL Goncoinitent cu dezvoltarea economic! $i social-fl rala, o sustfnuta evolupe au inregistrat $i transport comer^ul, precum s.i celelalte domenii de activitate ce tribuie la ridicarea gradului de civilizatie. Reteaua de comunicatii a fost asigurata cu mijloaca derne de transport s.i telecomunicaui, prin imbunat substanriala a bazei materiale. Este inca vie in amintirea noastra activitatea c jantierul national de munca patriotica al tineretului Salva Vis.eu, primul jantier de munca patriotica, undd gadieni au inscris o pagina de glorie in istoria judd nostru $i a tarii, prin construirea caii ferate Vis.e| Jos—Salva, peste pasul Setref, care leaga partea de Maramurejului de magistralele de fier ale patriei. Reteaua feroviara de 232 km asigura o densitatj 37 km cale ferata/1 000 km2. In perspectiva va fi di linia ferata de mare trafic Baia Mare—Dej. Lungimea totala a drumurilor publice este de 1 5ll din care oca 650 km dmumuri miode;r>niza>te. Traseul mai cunoscut leaga centrul de jude^: de Tara Marafl $ului prin Pasul Gutii, cu cei 19 km de serpentine, sector fiind socotit unul din cele mai pitores.ti din \a Maramuresul se leaga de judetele limitrofe $i cel regiuni ale ;arii prin 10 cai rutiere. Investi^ii imporj vor asigura, in perspectiva imediata, introducerea in I Mare a transporturilor containerizate a minereuriloa feroase. Transportul de marfuri este asigurat astazi de un nu de peste 3 000 de autocamioane, iar eel interurban de latori de peste 500 de autobuze. In ceea ce prive$te tj portul urban de calatori, acesta este asigurat de ap 200 de autobuze moderne, printre care $i autobuze culate de mare capacitate $i confort sporit, echipaj radiotelefoane. Modernul aeroport din apropierea localitapi Ta gherau? reprezinta poarta aeriana a judetului, care legatura rapida cu Capitala. O importanta cre?tere inregistreaza telecomunical Cele trei centrale telefonice automate servesc peste postiiri telefonice. Baia Mare si Sighetu Mainmatiei aj ooneotate la re^eaua telefonica intenurbana automaita. Jude^ul Maramure? dispune de mai multe relee d« viziune (ex. Mogoja, Varatec), care asigura o
OHIO TURISTIC AL JUDEJULUI

c ,i programelor. Numarul abonamentelor la televi•nipie de 62 000. onpa 51 dezvoltarea fara precedent a comert. In prezent, in jude^ funcponeaza peste 600 comerciale. In structura marfurilor vindute cea mai mare pondere o au cele de lolosin^a iir. i i . i , fiind expresia gradului inalt de civili/ape a luic.cuilor. Pe toate traseele turistice intilnim numei i i i i i . n i ale cooperapei de consum, care asigura caHl'urmatii turistice s.i alte servicii utile. / A I/VMINTUL, CULTURA §1 ARTA i n l h . i t i v e sint rezultatele ob^inute in domcniul ini i i i i i l u i . A fost largita re^eaua jcolilor de toate grai .HI .Teat laboratoare, ateliere, cabinete tehnice, rea>as.i msemnati pe linia legarii inva^ammtului xliii \i;. M.II ul ?colilor generale (cl. I—IV) se ridica la 121, il '..i-olilor generale de 8 ^i 10 ani la 202. In jude; / i M de licee de specialitate, din care 14 indusoli profesionale ^i 4 $coli ajutatoare. Peste idre didactice asigura o pregatire temeinica i 150 000 de elevi cuprins,i in procesul de invaI ic de re^inut dezvoltarea fara precedent a liceei.ilitate, in strinsa corela^ie cu nevoile econo• • locale. Il n i Mare functioneaza Institutul de inva^ammt sucuprinde Facultatea de inva^amint tehnic cu 1 n n no, electromecanica tehnologica, metalurgie nefeructii civile, industriale, agricole ?i Facultatea iil-immt pedagogic cu sec^iile romana-engleza, ro/.a, s,tiin^e naturale s,i agricole. Pina in prel i i . i i m t u l de invatamint superior raimarean a dat fttr 3 500 de absolventi. lir.ioasa activitate se desfa§oara in cele aproximaiitu;ii de cultura §i arta. Printre cele mai prelitupi de cultura din jude{ sint: Teatrul dra'•ul judetean, Muzeul etnografic din Sighetu Biblioteca jude^eana, Complexul astronomic nsamblul de cintece s,i dansuri §.a. |udrt .ipare cotidianul local ,,Pentru socialism" ?i h i i . i l n l ..Banyavideki Faklya". i i i i i n i - > u l isi leaga numele de brigada $tiintifica s.i • l i I cultural — forme atragatoare d« raspindire a
47

cunos.tm{elor stiintlfke, politice, de cultura $i arta caror act de nas,tere a fost semnat aici. Leagan al unor valoroase traditii folclorice §i d^ populara, Maramurejul a obpnut frecvent locuri ta$e pe tara, in intrecerile care antreneaza cele mai forma^ii artistice de amatori. Ampla manifestare educativa, politico-ideologica, tural-artistica, Festivalul national BCintarea Rom constituie prilejul eel mai fecund pentru manifestarea tilaterala a spiritualitatii $i creativitatii maselor pojp contribuind la sporirea aportului geniului creator porului roma'n la patrimoniul cultural national $i sal. La prima editle au participat 2 100 de formapS prinzind un numar de 35 000 de artis.ti amatori rnai rejeni. Cele 29 de premii obtinute la etapa republl confirma valoarea artistica ?i interpretativa .ridicati formaviilor maramure§ene, cucerind un loc frunta^ La edi^ia din 1979 au participat 2 700 de formapi tistice, cuprinzind 46 000 de interpret! ji creatori de t categoriile. Cu aceasta ocazie s-au ob^inut peste 100 premii si men^iuni. De o deosebita popularitate se bucura festivalurile clorice ,,Hora la Prislop", MTinjaua", «Pestivalui datini si obiceiuri lake de iarna", care sint pi date de o serie de manifestari politice $i cultural-ed tive de masa. Activitatea cu filmul se desfas.oara in cele 137 de i ta^i cinematografke. Pe plaiurile maramurejene, in ultimii 30 de ani s-a • fa$urat o ampla mijcare de create plastica, care inmai' cheaza astazi eforturile a zeci de artis,ti plastici, in ril 1 carora il intilnim pe regretatul artist al poporului, sc" torul Vida Gheza. Prezen^i in mijlocul oamenilor cu expozitii §i sfaturi in cadrul diferitelor manifestari, artis.tii plastici marj' reseni i?i fac tot mai sim^ita prezen^a in amplul procc. culturalizare a maselor.

Miiiiicipiul Eaia Mare

Baia Mare, din care djrec^ie a . 1U u-eeasi incintatoare pan succesiune de : protejata in p.artea norica de o r«etvana ^^ •/.naguri vulcamcc ceca ce 1 < Q t^sca'pozHie. .In ' , ,,,|, ,|c castan comesubil 1 u p Magura. po-unte ce formeaw m)> cu Mureaul, Dealul Flonlor, 8 ;ntins spre mai este

, , l l i m r n construitt

d^

llurpolmco-adrnmistrau onei industrials cu cojun •'.';,,.; -,a munkjpiului este de . |? 6 1980), iar impreuna cu 1 , I M 895 de locuitori.

locmton

odarire si

,,e,

• ,'" , l u l estf cunoscut m ,,„„,, dacilor liberi; ei au

l1

baimarean ^ mca a
Uul

49

M.UIII

impotnva regeJui.

*

nndur

' araiata

de

pedep

vifr, sistemul de aparare al orasului construit <lc Icmn si pamint s-a dovedit a fi necorespun.ilc', ca aici se gasea monetaria si camara regala. j V i l u i , azi centrul vechi, a inceput sa primeasca i.il.i inca din acea vreme, fiind secole de-a nnCOtnercial si administraiiv. iclayiile dintre moldoveni si regele Matei CorI hlliumatayesc; drept urmare a impacarii, $tefan eel "iir)ie in dar doua cetap transilvanene, Cetatea i.uea de Balta. Legaturile cultural-spirituale cu i i in i s-au menfinut, in continuare, fara intrerupere. M . I i c a schimbarilor dese de proprietari si a ocui . ' i l u i de catre turci, austrieci sau tatari, perioadele nAre si dezvoltare social-politica si economica a •Mlin .in .ilternat in secolele urmatoare. i . ,i cxtins insa si peste zidurile lui, unde locuiau n . i i ..n.id, care nu aveau destula avere pentru a-si E| drcptul de cetateni ai ora$ului, sau care sa intre ca |im in vreo bresla. Aici stateau minerii care munceau Illlirlr din Valea Rosie, Dcalul" Crucii, Barfa ?.a. • v.ida a dezvoltarii unor mestesuguri, intre secolele V I I , la Baia Mare se constituie o serie de bresle, ' i .ue Bresla croitorilor, atestata documentar in , .1 lost desfiin^ata abia in 1872, cind se formeaza iliHi.i industrials a croitorilor. Bresla macelarilor i n urma neacceptarii de catre magistratul orasului preturi fixate pentru carn,e, hotaraste sistarea taieuiimale. Aceasta este considerata prima forma de |Vii u unor mes.tesugari din Transilvania. In a doua <• a secolului al XVI-lea se constituie breslele olailiacarilor, cizmarilor, iar in secolul al XVII-lea »,Uf i urelarilor, fierarilor, timplarilor s.a. lirsitul secolului al XVII-lea si inceputul secolului S \ 111-lea, in jurul Bail Mari isi face aparitia repute tul n In. Pintea Viteazul. Dintr-un document trimis de capi| | | . eiatji Satmarului la 19 septembrie 1699 judelui r,ulni Baia Mare, rezulta ca Pintea a fost prins si inchis Srfiu Mare. Dupa ce este eliberat, Pintea nu renunta la u-ganizeaza noi atacuri asupra cetatii Baia Mare, ml i.ipus in timpul unui asemenea asalt, fapt consemnat I'liinentar in protocolul de sedinta al magistratului, in la dc 14 august 1703. •Ocuitorii orasului Baia Mare, ca si ai intregului MaraIfe?, au fost mereu prezenti in lupta pentru dreptate
MAKAMURE§

rubric AI JUOETULUI
51

febra tifoida faceau multe •. locnl atelierelor s. Cit despre drepturile lor in Hirilor nici nu putea fi vorba. vor acjiona pentru obt-inerea de revendicari mice si politice. tn acest sens not ic: demonstrative de 1 Mai din anii 1925. varsat. tn perioada 1944 au fost organizate multe greve. Odata cu dezvoitarea capitalismului create ni muncitorilor mineri cu o pregatire profesionala $i polj corespunzatoare. a dus o lupta hotarha impotriva politicii discri. egalitate.. aparpnmd Societajii anomme irar sau unor particular!.. ceea ce reprezenta o forma de organizare a * rilor. lianat. in anii uruiscarile democrat-revolutionare. mbrie 1920 muncitorii mineri din Baia Mare si a.hotarasc sa adere la greva generala 51 isi aleg irin care transmit Direcnei generale revendicatile (rearea Partidului Comunist Roman.care s-a cil in a doua jumatate a sec.foaia „ ASTRA". largirea drepturilu §i libertatilor democratice. la Baia Mare se {me Adunarea generi| a Asociatiei pentru literatura romana $1 cuitura popori roman din Iransilvania (Astra) la care part. icerile revolu^ionare petrecute dupa 23 August 1944 1 imbat radical infa^area ora^ului. 1926. nationaliste a guvernului horthyst. Odata cu Unirea Transilvaniei cu Romania (1918) tod proprietatile apartinind Direcpei Minelor (. In anul 1789 la Baia Mare functiona o Casa de ajj fratesc. pe ill reprezentan^i dm i'ransiivama. Se intensj procesul de jeluire a bogatiilor subterane. — no^ In anul 1903.venlLastfeLeel mai important^ • i al mingrjtului neferos ?I al metalurgiei neferoase 53 1 in \. Muncitorii mineri au luat pane $i la revolupia 1848 din 'Iransilvania. Situatfa minerilor se menune in continuare Innta devine din ce in ce mai organizata. XIX) tree in posesia roman.i intreprinderilor slab utilate si-au . in 1890 are loc la Baia Mare s.C.ULUI •da aceasta. tntre 1904 si 1 ic grevele feroviarilor de aici si ale minerilor de Uosie. $i viava spirituals incepe sa se manifesto ca mai mil frecvenva. minerii lucrau cite 15—16 ore in lisite si nearmate. Me manifestari antifasciste. care vor conduce. la •.Auru Valea Borcutului. Prin nauonaliprincipalelor mijloace de productie se creeaza con•ntru trecerea la industrializarea socialista. inteiegmd treptat rnemrea lor • nca. »Coroana de aur'—Nistru.i in alte localiilcu sarbatorirea zilei de 1 Mai. In a doua jumatate a secolului al XlX-lea Baia contmua sa. in atliirsita de suferini. se dezvolte pe caiea capitalists. itorii si comuni$tii baimareni au luat atitudine va odiosului Dictat de la Viena din 30 august . . demon stratnle. multi dintre participant fund concediati. Astfel.a a acestui bazin minier. • • si miscari de partizani. Davilla 51 Leon 5! Aiexanuru unica. Maramures. alaturi de populapa din Transilvaniei.irS.m'zatii ale P. care vizau imbv nata^irea situatiei maselor muncitoare.A ii. ca un evemment insemnat in viata turai-artisuca a ora$ului a lost crearea »Colomei uc tura" in anul 1896 de catre simion CorDu. Adincirea exploatarii capitaliste a generat o serie de mij cari democrat-revoluponare ale minerilor §i ale alter ca gorii de muncitori din bazinul baimarean. GHID JURISTIC AL JUDET. demonstrani. La inceputul secolului XX se creeaza societati mmie aur pe actiuni cum sint: Societatea mimera . in crunta exploatare. rare in ce mai des revolta truditorilor.cipa. »JL>oa ajuta"—iiarfa s. Epidemiile malarie._da. la Baia Mare $i in alte localitafi se cre.'ifica miscarile de protest. q maturgul Al. iar m 1891.sociala. gre1. libertate. la 8 mai ' toate ret>resiunile intreprinse de autoritatile bur>'iieresti. aceasta ocazie se editeaza trei numere dm . ' < 6 . iar in 1889*1 care lace iegatura cu Dejul. antirazboinice de la ''39 $i multe altele. La 6 iulie 1884 se da in folosmta lima de ^Jerata ce leaga Baia Mare de Satu Mare. grevele si demonstra^iile de la Heria (1930). care.a..R. In anul 1863 la Baia Mare ia fiinta prima scoalaj niera.iparitia intreprinderi industriale moderne cu o pon I'nsemnata in productia nauonala de metale nefesi rnrp Baiajyfarp a. In galeriile intucasele insalubre. s-a desfasurat o greva generala a minerilor i satisfacerea unor revendicari.

.

R. aerate. Singura }|li> i n .ne in marmura.Bucuresti" . in ansamblul ei. lie inatematica-fizica nr.iicla.presta^ii de serviciu suplimentare.1 I nitina arteziana. i i veche dar bine integrata in ansamulul HI al pie^ii este sediul Centralei minereurilor si ncleroase. o intrej dere integrata de tesaturi tip 7n. toate tiind argumente in plus pentru . unitatea cea mai moderna de I lei dial oras.A. POPAS IN CENTRUL NOU Inainte de a vizita Maramuresul cu comorile sale d . V i / a v i s e gaseste hotelul-restaurant . Tavanul holului are doua lambriuri 57 •lAMURES .S.M. .).un specitica zonelor etnografice maramuresene. Din fa^a cinematografului.ire permanenta a publicului si oaspetilor muniiilm ll. Din anul 1961 s-a creat Instituti invafamint superior cu mai multe facultati. Intreprinderea de masini-unelte.a. mare imitate din acest fel din --t^iuuerea metalurgica de metale neferoase (I. precum h.). .ida de la intrare si holul principal poarta decorani i/. monumentalitatea lambriajului din lemn al ilc '.i i MI i se afla hotelul ^arpa^i" (categ. actualul centru civl Blocurile ce-1 incadreaza.ale orasului sCj „_. bibiio. proiectul (luil s'nilor arhitecfi Nicolae Porumbescu si Maria niiiibescu.. frumusejea magazinelor. Sala de spectacole are o capacitate de H| KOO de locuri. ultimii 30 de ani populana a crescut de cca 5 ori. fa^a| (Ir '.11 din ^ara contribuie la ridicarea valorii acestei 11 mi i de cultura.U. pri| rue atrasa de doua construc{ii masive si moderne.M. iar 80 pe terasa acoperita.ll Uzina de utilaj minier si reparani (U.A.I de mai multe ori intreprindere fruntasa pe ramura. 8 licee de specialitai scoli profesionale. . Biblioteca jude^eana. la care se mai adauga sala de •lliilc de 200 de locuri. Restaurantul dispune de 300 in care 220 in salon. -H. sali pentru repeti^ii.aran" —opere ale artistului poporului Vida Uans" si alte lucrari apar^inind lui Iser. leusite opere plastice ale generate! tinere din re. cinematografia. Astfel. v Succese remar-cabile s-au obtinut in domeniul in mmtului si culturii. O dezvoltare importanta au cunc Muzeul fudefean. In ultimele dnua decenii ( creat cartiere noi cum sint: . ^ metalurgiei nef| .Carpa^i" •me incadrate in complexul arhitectural al cenn. in fa|a caruia se afla statuia . In cincinalul actual au fost create noi objective mice in municipiul Baia Mare. ^jTraian"..M. o fabrica de mobila Sub aspect edilitar-gospodaresc s-au inreeistrat su< dintre cele mai concludente..ua Mare.. .._. |U >i un restaurant cu iinie de autoservire.R.U. Hinge traversmd podul peste Sasar (riul cu apa . Dispune de 204 locuri cazare si ofera > i i l u i . o fabrica de faianta. car " sumeaza cca 16 000 de apartamenre.) .al orasului pentru a cunoaste principalele obiectil ( *. cu peisajul incintator..i. se pot aminti: brica de confectii.T. 1980). >.M.s. M lie cultura. j prinderea mecanica de masini si utilaj minfer (I.a.. .irean.arta populara.Progresul". Alte spa^ii sint destinate pen•lilrnic cercuri de amatori. armon^ GH/D TURfSTir AL AI JUDEfULUI »"-" OHIO TURfSTIC ' .cstei zone o nota de distinc^ie.ean de turism.U.M.ere se afla sediul Oficiului judet.M. La punctul de intilnire dintre vechiul si noul ora? I *v afla Piata Gheorghe Gheprghiu-Pej. I) situat pe nl drept al riului Sasar.llucuresti" (cat.RepubhV .. reprezinta o sinteza in .. Mill . Una din marile realizari pe linia ocrotirii sanatati fost realizarea Spitalului judetean cu 1 350 de pa Popoilatia municipiului depajeste 131 000 de I< tori fian. utilaj •transport (I.pectacole. I) ofera turistilor condi^ii ire (150 locuri). In munfi exista peste 30 de scoli generale. i al mare al lucrarilor de arta plastica »Vilva bai1 tp de r. 1 si cinematograful cu 800 de locuri. propunem un tur d orizont turistice. impreuna cu comunele suburb^n^.Sasar". si accesorii (I.. MDecebal". MARAj Intreprinderea mecanica de reparatii auto. i i i c de construcpe si decorate locale.Bogdan Voda".i distincta se remarca spapile largi. l.lieata niciodata oatorita gradului de impuriti( de cultttra a sindicatelor si hotelul .

grandioasa realizarel prin elementele arhitectonicc delineate personalitateaj s.i\a veche chiar s. declarat monument istork. ocrotit. I) §i cinematograful ". sint construite la ccolului trecut.a. oi-vil cladirii care adapostes. In acelaji c cladire se afla barul de zi.i de patrulater (150/74 m). \S IN CENTRUL VECHI "in'. pe stinga. Are patru facade. o replica in viziune modcq| Turnul Stefan". precum 51 Centrul de c a creapei populate s. Foarte reu^ita este sala mare.din lemn masiv.. prin impresia de for^a. Dealtfel.tea. denumita inainte n $tefan" . nu coj ceva anume. 't azi hotelul (106 locuri cat. Salonul mare al restaurantului asigura ! • locuri. data pina ici funcpona un glmnaziu. In fata palatului politico-administrativ se afla ansai sculptural »Sfatul batrlnilor" realizat de Vida care sugereaza rolul in.elepciunii in luarea unor deciz intereseaza obs. un magazin de artizanat ^. Miilnirea strazii Baia Sprie cu strada 1 Mai se l. originar OHIO TURISTIC AL JUDEJULUI ni spate este cladirea Posts! Centrale. apoi Cluctului. iar acoperis. gazduia 59 . 11. iar in pariea de est un turn. fara a o insa. construcjia.imint . 17 Octombrie (data ce arnin de eliberarea oras/ului in 1944) spre centrul vechi. din lemn de stejar. Mobilierul simplu dar elegant estj cutat.J eel nou.i barul. Suferind distrugeri rinduri. Pentru construcpe s-a folosit multa piatraj nul atit de specific Maramurejului.te astazi magazinul ida" a funcuonat intre anii 1547 si 1755 colegiul i\.i la inceputul_secolului nostru era mule se organizau tirgurile. ci. partea stmga apare Banca de investipi. Inil arhitectural al vechiului centru pastreaza tradiivultarii urbanistice din secolele anterioare 51 constinul din cele mai importante monumente istorke din l'i. precum $i tabll cupru cu patina caracteristica acoperis.(1970). " I n C M care domina pia^a pe latura sa vestica. Banca na^ioi in fa^a careia supraviepie$te un exemplar de arbore e. In ansamblul construqiei predominsl mele geometrice. creeaza atmosfera tradiponala a ora transilvanene. constructive de aici • au fost durate pe fundai elor din secolele anterioare. iar terasa acopcrita din imediata apropiere aj Sasar 125 de locuri. datorita unor incendii pustiitoare. care a primit acest nume in 1919.ul imita forma unor Ca amplasamcnt construc$ia "face legatura intre vechi s. dovada ca ne apropiem de uchi al ora§ului unde vom zabovi pu^in.i originalitatea celor ficii. dezvoltindu-se treptat in perioada ur'rima menpune documentara este din 1482. La parter se gaseste Codlea. vechiul centru — ibertaui — a inceput sa se contureze inca din vV-lea. restaurantul s. Vizavi se afla sediul Consiliului popular al mu piului. Benedek Panaitescu. Aici se intilnesc o serie de expresii arhaizate.iclirea care. ell de simbol al oras.i holul principal la care plafonul sugereaza o geoc care se recunosc diferite cristale. in secolul al XVIII-lea. ar' nlit. cu lumina directa. Lkeul »Gheor. T. Gel mai important obiectiv turistic din aceasta zon| Palatul politico-administrativ al judepului Maran perla a arhitecturii baimarene. a dus la conferirea premiului Uniunii arh tilor din Romania . Ne indreptam pe str.ului.i a mi^carii artistice de •a de a doua construc^ie (azi magazinul Central) irtea sa un exemplar de tisa (Taxus baccata). Galeria de la etajul al Ill-lea aminteste de galeria^ chisa de la fosta monetarie a Baii Mari.urilor altor c \echi din oras.ii". pr s. de masivitat care o degaja. construita in parte pe < >i supraetajata in anul 1741. de ascmenea. Cu•JL 20 de construe^! vechi. precum > i i MI! din colijul strazii. foarte rar. * so ingusteaza vizibil. actuala dateaza din secolele XVII—XVIII. Frumuse^ea s.ului. minortfilor. Prima. medieval.ul dinspre Pia^a Pacii ne putem opri citeva clipe lostei cladiri a. Intreg ansamblul de din centrul vechi formeaza un complex de arhitecnidievala. Koelrettteria paniculata. iar pe partea dreapta ' aten^ia o construcpe mai veche. proiectate de arhitecui M. care se distinge prin c originala. Alifanti. in intregimea sa. Militia municipiului.Schola Rivulina".

. Agenda TAROM. Autoservice. in fa^a caruia se gaseste Piafa Ceta^B cu monumentele sale istorice.me de aparare. 1 a unei inimi si se gaseau la o distan^a de circa <00 m. O placa comemorativa fixata pe zidul fl aminteste de popasul pe care 1-a facut aici.iprnpierea monumentului.. Ruinele pori.cind s-au incheiat lucrarile de construire (1468). 1. Uniunea artistilor plastic!. el aminteste Bill |n iiiKiriei vechi din Praga. in septfl 1847.. . in drunj Coltau. • fltiyirul turnului cu coloane de piatra. Turnul e^m o anexa a Catedralci Sf. §1 agenda de voia] C. . dominate de impunatoarfl silueta a turnului . 13. cu specialitati culinare loM Cladirea de pe latura nordica.Mineral".. W.R. Aici isi face dcbutul literar si I Milfu.cariera de piatra". Stadionul . i a suferit nenumarate avarii.Ignis". Muzeul in — Sectia de arta plastica. 32. Restaurantul . i i l m M a imprejurimilor. 24. flancat de 4 turnule^e. lasata apoi degradarii. Parcul orasului Mnuurnentul osta?ului romun. Pe Jatura de est a Piefii Libertafii. Centrala minereurilor §i metalelor nefe:. «T.F.F. a rezistat fiind mai solida. 13 funep'omH $coala populara de arta.istorie nanonala". 15.. 25.Sor. se presupune ca apartinea unui reuumit arjfl tar baimarean. Mihai din Cluj-Napoca. in aceasta cladire a func•unnaziul baimarean. il. 28. Bicazului. era I una din cele mai reusite crea^ii arhitecturale ale timpului. 36.i ilc biblioteca". M u / c u l judetean. Colegu avocau).ii sale se mai vad I In . • Celelalte cladiri care urmeaza (de la nr. Casa de Economil si ConWnmuUuni.. Magazlnul universal iiMoi'amure^ul" 33.. Aceasta dadire mareata. Liceul . iar mai tirziu primaria orasului J Judecatoria municipiului. poetul revoluuonar maghiar AJexandru PetB Julia Szendrei. 19. I.l asemanatoare cu biserica Sf.. Palatul Po§telor si TelecomunlMllllcir. 26. de centrul sau.1 J ' . a carui construc{ie incfl puse' cu un srcol in urma. Pia^a i dor.de a inventa un mijloc ure sa se cultive in limba si pentru a stringe cunoi l l . i i r i i. 3. 9. Teatrul dramatic. Centrala telefonica automata. i t a in jurul anului 1700 — actualmente sediul icrale nr. 18. 41. 15.ira orasul aveau forma 1 1 . Pi^ta . Bazinul de inot olimpic.ilul rezultat. De aici se disting clar coni limitele vechii ceta^i precum si cartierele noi lui. nascut aici in 1807 — noiembn'e. Institutul de invatamlnt superior. 33. Istoria acestui turn de 500 de ani si inalt de peste $ metri incepe prin deceniul sapte al secolului al XV-le»l . 4. A de la nr..l In 1769 un traznet a facut sa arda acoperisul turnului jB al bisericii. Agentia teatrala.:). nil cladirii descrise anterior. 38. Morii. Imobilul de la nr. 18 este . c u m si cladirea fostei resedin^e a aceluiasi ori M i l j . 31. Prin construcua sa. de culturS a sindicatelor. l i n i l c care inconjurau odinio.. astazi fiind sediuJ £• tecii judefene. 1.' Autogara.^ orasului. la nr.Casa lancu de Hunedfl (sec. Notariatul de star. se poate admira panorama atragatoare .Liberta{il". Hotel-restaurant .C. In coljul de nord-est al pietii se afla Jbirtul . 2. se afla o alta cladire vechJ incaperile de h parter boltite. avind dealtfel aceIJ'lliinc ca si acesta. Gara C. Andrei Muresanu. Pintea Viteazul. XV) cunoscuta si sub numeJe de »Casa EHsajM dupa numele mamei Jui Matei Corvin. 20. ' 1 1 >icd-restaurant .§tefan". statin PECO. Timp de citeva decenM OHIO JURISTIC AL JUDETULUI au drept . Complexul astrobmlc popular. Galeriile fondului plastic. Ulterior. Piafa Libertapi adaposteste un obelise ridicat in nfl mona ostasilor sovietici.23 August". 17.. cu coiful acopcrit cu tablfi de cupru.Mara(iniK'-V". De aici. Oliciul Judetean de turlsm. amenajata pentru parcafH autoturismelor. 40.R. fiind prevazute cu .. 12. 30. i':ilatul politico-£(dmiiiistratlv. se creeaza . in calatoria lor de nunta. M najat in stil maramuresean. de la inalIfflur 50 m. are o fl de marmura cu inscriptia in traducere: »Vesteste tu pi de marmora maretia respectului fata de marcle no|B actor Lendvay.R. 14. de la nr. iar in 1869. Turnul Stefan.Gheorghe ijincai". Treime. Institutul pedagogic. prin str. A. Spitalul judetean. La nr... 39.i zidurilor urma aproximativ traseul de azi al lor inguste cum sint: Olarilor. 16.Dacia". 27. pina cfnd ^•A nrasului a dinamitat zidurile si a vindut cetaM i i . i clc calugarii iezui^i intre anii 1717—1720 (stil i M .Carpatl". 14. §tefan. 30 Decembrie ajungej la Teatrul dramatic. 17 Octombrie cu strazile Tineretului lla de etnografle §i arts populara cu rezervatla de qrhitecturS N|iuUirfl In aer liber. Cinematograful . J dateaza din secolul al XV-lea si sint tot in stil baroc. Dupa cunostin^ele de pina cxistau patru por\i de intrare. Pietrosul. i I'ia^a Ceta^ii se gaseste catedrala Sf. Turnul macelarilor. 11. 34.. it. 9. 21. HotelHburunt M Bucure?ti". Aici se organ]H diferite expozini. 6. iiiblioteca Judeteana. care adaposteste Teatrul de papH are la etaj o incapere cu tavan da sticla prin care primeB lumina naturala. In partea de sud-vcst a Cent^B lui vechi se afla Pia?:a Pacii. MARAMURE? 61 . cu scopul . pare ca cele patru por^i erau dispuse astfel: prima la ivua dintre str. Strandul. 21!. Sala MHirlurllor. In cladirea dc la nr.

ea . unele Joroase prin raritatea Jor.. Carinthia. i putut ii determinata de una din primejdiile •in .i .aproape J de specii minerale hidrotermale se gasesc in bazinul n> . Se pref«i( tezaurul a fost ingropat in primele luni ale I I d M . semseyitul au fost descoperite mina de la Baia Sprie. Zvolen. Alex Ziffer. I I i li-gata de tulburarile care au inso^it caderea cru'. u u t adeseori asupra orajului. Muzeul judefean pastreaza si o parte din tezaurul HI.in. • H I N CARTIERELE NOI ALE ORASULUI M orasul de acum un sfert de veac. Aurel Pop. Sint strazi scurte. Tirol. in s. inguste. face parte BastionuJ monetariei. 1-ar i. MAKAMURE? 63 . atit de caracteristic bazinului baimarean. extrem ele rare $i care n-au circulat. 23 August). Un fragment] ziduJ vechi de aparare se poate vedea. $i ca • H I M .i urcarea pe tron I . in orasele Campen. t ' I . Inaintam pe strazile vechii cetati care pastreaza o | tectura medievala cu case joase si intrari boltite. il'iiin si lucrari ale plasticienilor baimareni Simion Cor| | I lullosy. unde i .um ! ' > r mai valoro^i plasticieni contemporani. Pallady §. Ungaria.i pe dctinatorul colecponar. i l ' . kapnitul. cu diametrul de 4 cm..f $1 Andrei Mure'sdnu. Descoperit in curtea casei din strada Mihai Vite. abia doua. conservaValorificarea numeroaselor piese. in prinleiberg -. nier maramureasan.Siefan" (azi Minerul). i l i / . Deosebit de aspectuoase sint miner' lele de cuarf.i pina astazi. iar ce. Alecsandri. | ^H6).n.. Din acest loc porneau strazi i i M r si dezordonate in toate directiile. La <M> i '•<• adauga piese valoroase din domeniul tehnicii i|inI m-. :. 1.i j patra Ja inceputul strazii V. A. prec. iar 15 au fost identificate aici. Constantinop chiar din Asia Mica isi descarcau carele cu postavuri cu produsele unor vestite ateJiere manufacturiere.i tatoare nr.) si un solidus de la imparatul I I norius (395—423 e. i i u c u i l e medievale erau dominate de cladirea hotelu. fara trotuai pietruite cu bolovani de riu. cotite. Cele medievale sint piese mari < la Sigismund Bathory (1581—1602) si Stefan " GHID TURISTIC AL JUDEJULU/ •(. istoria tehnicii miniere si stiinj:ele naturii). fat. 935 de duca^i si i ele ducaji emi^i in Transilvania. domenii din care I l i i m i i i c s u l dispune de importante 51 valoroase dovezi i l . . linga ScoaJ.i mach (328—281 i. /• zelytul la Herja ?. care au r.. cu ocazia unor lucrari de canalizare.. indcna.n. Aproape toate strazile spre vechiul centru. In domeniul traditional al i. ce se giiv I . formata din circa 1 000 esantioane (din cele peste 15 000 existente in Colecp'a n zeului) — din care o parte sint provenite din Cole Centralei minereurilor si metalurgiei neferoase. . Parma si Venecia in Savoia. in uhele cazuri i I ' n i i specificitatea lor.a. o . Bicazului 1—3 (azi sediul -Muzeului judefean cu secfiiJe ist< .e. spre exemp'u.iape 47 grame -. (pnma piesa. In acest caz. incorporat in grupul de cladiri de pe str. Din pup'nele intarituri ale vechii cetafi. i bogata ce urmarea ?i tezaurizarea lor.i ncchibzuitului Gabriel Bathory s.este cea mai mare din i ini i ducati dubli de Salzburg. Gh. un numar de. baritina etc.precedent. Daventer. N. transportului. Gheza Vida. are . antimoniu. toiodata. Bancila. in ora^ele Wroclaw i i idansk (Danzig). a doua in apropierea poduJui de Sasar (str. a treia la intersecfia si Baia Sprie cu strazile Bkazului si Olarilor. andoritul.Ungaria.. calcit. H i e i din cele mai vechi timpuri s. tezaurul • > compune din monede tate intr-un vas de lut. r pina azi.pr. asa cum rezulta din numarul mic de monede • i". |'H|iu/i(ia permanenta de arta plastica din strada 1 Mai uprinde lucrari de pictura pe lemn $i sticla execuc ilc.5 kg. cronologiei etc.r/n nr.•. dc picturi valoroase care apartin §colii romane^ti — irescu./ugravi maramureseni in secolele XVII—XIX. i»i|u de istorie a tehnicii asigura pastrarea. iar 38 altuni emisi ii man. de pe malul sting al riului Sasar. I llnciiiia. i dintre ele avind Ja colfurile zidurilor contraforturi in turale.ase provincii ale Confeleze. O. de aur antice ?i medievale depn/i Piesele antice le formeaza doi tetfastateri de la Ly.a de 211 din anul. i l " icl Bethlen. unde cu secole in urma negus baimareni sau cei din Polonia. Interesant este faptul ca din < circa 2 000 minerale cunoscute.).a. 4. Tonitza.Oels si Prusia. ' . Aici se afla o reprezentativa expozitie de mineral'-i adevarata tentafie turistica. kapnikitul la Cavnic. parte din ele batute iV monetaria orajului. aproape totul ince| >i\ sfirsea in Centrul vechi (Piata Libertapi). netar descoperit in 1965 la Baia Mare (987 de monede c! aur) in greutate de peste 3.

ti intilnim unitatea .Decebal".. Dm centrul nou pornim de data aceasta in directiaj tica.. •I'prczinta industria textila. dar si spre sud. mat din trei sectii: planetariu.e ale blocurilor-turn.Sasar". Tipografia Baia Mare (B-dul Bucuresti nr.R.Bogdan Voda". perfec^ionarea utilajelor miniere. La pat OHIO JURISTIC AL JUDEJULUI MIM sint amenajate Oficiul P. Colectivul de specialisti si cercetaaici isi aduce o valoroasa contribute la rezolvarea problemelor legate de exploatarea^ si prepararea rilor.Decebal" si trecem pe linga "• MI forma de arc de cere.» construi modernul hotel . In apropiere se gaseste unul din cele mai interesa obiective luristice. 16).A. si Romavta.T... 101). ale Fondului plastic si restaurantul . Cosbuc nr.P.Bogdan . care asigura racordarea l.. extinderea •\\r\ 65 AHAMURE? . \P i iC i dreapta. S-au conturat coordonatele oras. Gheorghiu-Dej (centrul nou) incercam un tur de orizont prin cartierele noi ale ora?ului Lasam in stinga Institutul de proiectare jude^ean. care si-a diverinnfilul producmd peste 30 de sortimente.^Conceput la parametri socialismului..c. cu o tie 3 000 de linii. Construqia care ne atrage atentia prin prq por^ii ?i masivitate este Spitalul jude^ean cu 1 350 paturi. care gazduieste importante competi^ii IVi/inul olimpic de inot. Liceu pedagogic de educatoare si Liceul industrial de transpo^ turi si telecomunicapi si ne inscriem pe bulevardul Buci resti.Omul ?i cosmosul". . Vici 1 nr.. Complexul astronomic popular. In aceasta zona a orasului inii I'xploatarea de preparare (flotatia) Sasar (str.Sasar".iinente.i'uutului de invatammt superior.Mia Valea Rosie. sc (cat. cit si pe cea externa. Exploatarea misar (str. construita dupa eel de al doilea razboi ' care prelucreaza minereuri auro-argintifere prin 1 flotatie-cianuratfe §i minereuri complexe de la asar. La parter se alia Galeriile de. curs care se bucura de o ia audien{a. G.N.ind popula^ia m'lui oras din anul 1950.Decebal" si cartierul .i planetelor.. primul bloc-turn _ cu 10 n|| construit in Baia Mare. camera solara si obser tor astronomic (sir.Traian"..Progresului". dialilme filme documentare. pireul de ronstituind sortimentul eel mai solieitat atit pe' iicrna. Uiilcvardul Bucures.Maramuresul". Nis'tru si Ilba. 25). unde s-au construit circa 6000 de '.M. popula^ia cartierului depas. Pentru grupuri de turisti se organizeaza: lectii-proie sub cupola planetariului.). Galeriile de arta se organizeaza frecvent expozitii de plastica ale artistilor baimareni sau din tara.irtierul . primul construit Baia Mare. parte si de aha a bulevardului Bucuresti se des' c.R. Acesta desfaso o sustinuta activitate pe linia educapei ateist-jtiintiiic maselor. Pe harta orasului au aparut cartierele . complexe comerciale. .. . Revenim in Pia$a Gh. Dupa numai 200 m strat printre blocurile cu ioarte multi trandafiri. acoperit (600 locuri). • •. . I. 28) este legata subteran de vei n. apoi peste podul de pe i. observatii cu luneta si teiesco^ asupra Lunii s. proiectii de diapozitive.. Valea Rosie.Maramuresul" cea rwntativa unitate de acest fel din ora$ si TSniversul ipoi Oficiul de oadastnu si orgamizarea teritoriului I'. orasul nou s-i varsat mai ales spre vest. Nucului nr.Mara" care va "avea i iuri I). Agenda i«n\ia T. Pe strada V.M. dind o personalitate cu totul deosebita Mari.u si ajungem in eel mai mare cartier al orasului.. pe strada G.Repub . si Fabrica de faian^ai .. In cadrul Universitatii cultural-^tiintifice se clesfasoal cursul .O.C.. Babes se afla cladiin..). cu perspectivele severe ale vardelor si eruptiile indrazne. ml .ului cu proportiij armoniile caracteristice.Maratex". Ne aflam in cartierul Republicii.i telefonia automata interurbana.. In spa..» Unirii se afla Gentrala telefonica. idcrea pentru producerea si industrializarea legufnictelor (B-dul Bucuresti nr. Institutul de cer< < \\ proiectari pentru minereuri si metalurgie nefe• I..M. Co$buc. .»fla S^ala sporturilor BDacia" cu o capacitate de locuri. iniilnimJ malul sting al Sasarului. o moderna artera cu doua benzi de circulate strajl ita de o parte ?i de aha de blocuri cu patru etaje. dezbateri pe teme legate structura Soarelui. revenim in cartierul . 27). afla Magazinul umiversul . magis piete.\direa garii si autogara se impun prin linia moliind doua reusite ansambluri arhitectonice de o 1 1 ^ir originala.T. transfor Cimpurile ?i mlastinile de odinioara in cartiere.

Miinchen si in alte mari orase europene. eleviij Simion Corbul s-au constituit intr-o scoala. Lucian Grigorescu. opera' a sculptorului Andrei idicat in memoria celor cazuu in luptele impoilcrismului. Trepl miscarea devine cunoscuta.23 Aui" si ?traadul orasului.ii. cu multe •xotice. Babe? nr. linga gradina de vara . Eugen Pascu. tdparis. 64) din apropiere. Mare s-a mentinut indeosebi ca un excelent . sint locuri de reconfortare cautate de ircni. L. salcimul Japonez (Sophora ja). Alexandru 7jj fer. Dintre acestia amintim: Tsuga canadensis. plaI'latanus occidentalis) 5. cmplar este declarat monument al naturii. Romulus dea.ie. beneficiind chiar de ateliere. Arthur Verona si altii au inceput lupta impotl artei academice si a institutiilor ce o promovau. in anul 1902. George Co§buc. StJ Reti. aici. intilnim un exemplar din <le lalele (Liriodendron tulipifera). 17—19. Lendvay Marton l)aimarean).Societatea pictorilor din Baia Mare".>rc se gaseste si gradina zoologica (str. Andrei Mikola. se p| tesc generative viitoare pentru acest important sectorj nomic. mai ales cu intentia de a obtifl libertate de create pentru artistii cu vederi mai Miainj Acceptind orasul propus de $tefan Reti. cu si stiin^e naturale si filologice.ti au contribuit la sporirea renumelui accsiu locuri unde creau localnicii Aurel Popp. deoarece pinzele realizatej timpul verii la Baia Mare erau expuse iarna la Re Paris. I tit in aceasta zona se gaseste si Stadionul . o inalume de peste 30 m. Teoa Horsia $i muln al. carora li s-au alaturat noua de piotori. se gasesc citeva construed! de ieri si de azi ale scoli de pictura din Baia Mare.Mara" se gasesc ' exemplare de pin negru (Pinus nigra). Petofi nr. Baia Mare a devenit o gazda primitoare si pentru pictori care au cunoscut-o — Aurel Ciupe. venim la locul denumit Cimpul tincretului.nd. ascunse de coroaneH gate ale batrinilor arbori. 18... in mijlocul pare. Specia face i reprezentantii vegetali din urma cu 60 milioane iind din acest punct de vedere o curiozitate flopc de intrarea in pare ne atrage atenda Monuostasului roman. Simion Corbul parase>te defin| orasul. in aprodc Complexul sportiv si de Secua de etnografie si populara. mai ales pentru micii vizitatori.mecanizarii si automatizarii unor procesc de procj etc. la nr. unii fiind stability definitiv in Baia Mare cum sil OHIO JURISTIC AL JUDEJULUI i t .a. situat in partea de nord a i Este un adevarat pare dendrologic. Pe strada Victoriei. In cadrul Grupului scolar minier 31 al Liceului trial minier (str. VasJ Kazar. adeptii lui au intemeiat .. ca §i ste(Quercus robur) secular din apropiere. Lidia Agricola. dirvtre care se remarca Nioolae Apostol.iici se faceau execudile celor condarnnau la moarte. '1 din marile palose cu care erau decapitati condamnatii Mr fi vazut la Muzeul jude^ean. Valea Rosie se in Parcul 23 August. itla Victoriei. Mai tirziu. 18) i dc atract. documentele ne informeaza ca in evul me.. Petre Abrudan.' Bildu-Dancus s. Caragiale.Scoala libera de pictu si . losif Klein. Din filele de istorie a acestei scoli aflam ca a fostl ata la sfirsitul secolului al XlX-lea de Simion CorbulJ Hollosy (1857—1917). sculp tori. la nr.atcli« prin activitatea artistilor care au Iticrat aici. precum si Liceul de ?tiiJ naturii. u-est loc. dominat de impunatoare a unor arbori monumental!.J C. Ne inscriem pe autostrada care insoteste pe o * i o" « i " iii • nul basar si ne mdreptam spre noul bloc cu 12 etal apropierea Facultatij de invatamint pedagogic. sau continuind drumul pe str. Stabiliti temporar in MaramuB ace?ti artis.. Arthur Ve si loan Thorma. V. Tr. '. O parte din acestia continua sa luc si azi. iar mai tirziu Vida Gheza. Alexandru Ciucurencu. I a poalele Dealului Florilor a inceput sa se contureze I mai de seama obiectiv turistie al ora§ului §i impreju- .. Aleile parstrajuite de busturile de piatra ale lui Mihai Emi' T.1 (Madura pomifera). |). unde se organi cele mai importante expozitii. Aici este si sediul Uniunilj tistilor plastici — Filiala Baia Mare. . nucul american (Juglans nigra). Magnolia sp. Ariii un coronament bogat. arborele de lalele (Liriodendron tulipifera). In anul II Simion Corbul impreuna cu pictorii loan Thorma. Berlin. trecind pe linga Casa pionierilor (str. care mu dezmmt vitalitatea si traditia i Baii Mari.a.

rimilor. aproape la iesirea din oras.voltarea unita^ii. Amplasata impal lltrul Ferneziu.. un zid solid. o actil vitate meritorie. Pe linga acid sulfui i so produce cupru electrolitic. Notaraf tul de Stat. Secfia de etnografie si art! populara cu o H vafie interzonala de arhitectura populara.a.r. iar in stinga CooH rativa mestesugareasca . Aici se produc diterite masini $i lnicre ca: celule de flotare. importante -. O parte din spectacole s-au bucurat de sufr™ giile publicului spectator din ^zrs. Aici. paminturi decolorante pentru industria petfoliera. trolii. cea mai mare unifcducatoare de cupru din ^ara. pastrate pina astazi. reprezentind tara ^a festivaluri internH p'onale organizate in Italia. Sccfia de pSpu^i desfasoara.' ruinele acestei fabrici — care avea un nume simu l'honix" — si din cenusa ei. veritabila tentape turistica. trecem pf linga Filiala arhivelor statului din jude^ul MaramurH Tribunalul judefean si Teatrul dramatic (care mai cuprinj Secpa de papusi ?i Secjia de estrada) si care in anul ifl a sarbatorit un sfert de secol de activitate.case de lemn. denumita .M. se afla Intreprinderea rnetaiurgica de metale tell (I.r.C. surf.M. Majini de incarcat. din producyia najipnala de metale neferoase si Uturia propriu-zisa a intreprinderii incepe in anul kind se construie$te Fabrica de acid sulfuric si proliniiice S.).. Vom trece apoi pe linga Catedrala romaned^l si Secp'a de tricotaje . In jurul sericii de lemn care datea/a din anuJ 1630 (adusa aiu satul Chechis in 1939) vor fi expuse in final circa 151 piesej.N. se afla o aha tinara reprezentanta a inonstructoare de masini — Intreprinderea de masi accesorii. • i l l . in aer II care va cuprinde in principal piese din Maramurc}. precum si a distrugerilor proI de razboi.M. idere rnetaiurgica baimareana. agitatoare pentru flou l .a. Baia Sprie catrj zona industrial^ a orasului. o ramasi^a din fortifica^iile care imprejmufau sul. care se reyii i l i i j > a cosunle inalte. de asernenea. cu peste 150 fl piese jucate si un repertoriu ancorat m via fa. ce duce spre Pia^a de I mente. Ungaria si Fran^B Din centrul vechi ne indreptam pe str.A. facind o deviere cle circa 200 m. H i i de funiculare. linga piata de alimente ne apare . ventilainiiia si alte utilaje purtind marca I. cunoscut si sub numele de nT nul cu munitii". spune legenda.. iar in dreapta Judecatoria Bala Mare. aceasta unitate industrial^ asigura circa i i i u volumul producpei industriale a municipiului 51 |n". si de peste hotare. strada Scinteii. precurn ?i mari cantitati de piese de tciuru minerit.J.M.| tori In fosta cladire a Teatrului de vara este organ! Expozitfa pavilionara de etnografie si arta populara I ramureseana.M.. OHIO TURISTIC At JUDEJULUI ca dreapta.). ilreapta.M. i reagenp pentru uzinele de preparare a minereuri69 . laminate si oxizi de i.Unitatea". se gauiclcrea pcutru mecanizarea iraasportului iuI.. ramura relativ noua in peisajul l Uimiarean.M. i u h i i t e in toate exploatarile mmiere din ^ara. in timp ce ataca cetatea Bala Mare in fr tea armatei sale. Me continuam drumul spre centrul vechi.Progresul".B sam in dreapta cladirea cu sediul Uniunii judefene a <H perafiei mestesugaresti (U. mare unitate economica. nomenclalubricate cuprinzind aproape 1 000 de tipodiilc utilaje..) care reprezinta industria IMic cle majini. la 'lioenergetic Porjile de Fier $i chiar peste hotare. circular. eliberarea patriei noastre a gasit aceasta intr-o stare precara dm punct de vedere al inzesiclniice. cu metereze si 3 peris de forma conica.M.Phonix". cu scopul de a fabrica acid sulfuric uMilul de suit recuperat de la uzinele metalurgice llului.lM. iirini. SPRE ZONA INDUSTRIALA A ORA§ULUI O artera ce se desprinde din centrul nou rnerg(H direcfia estica. si din zonele etnografice limitrofe jude{ului.U.Turnul macelfl lor". 1 fat. rnori de apa. din anul 1925 este mutata pe locul cunoscut iiiiiiare a dezinteresului manifestat de proprietari i dc/. vecinatate.) si Intreprinderea mecanica de masini iniiiicr (I. Trecem pe linga Inspectoratul silvic judetean. I.i cu cele doua platforme industriale din Baia |i I'crneziu. ar fi fost r pus de plumbul ucigas haiducul erou Pintea Viteazul i august 1703). Lasam in stinga B'M'iotccA judefeanS. La intersecp'e.M.U. s-a ridicat actuala In. echilibrat t\ bine ales. concasoare etc. Norvegia.

sub virful Igni^.Tot in aceasta zona. \M . uzina are o static centralM distribute si control al reactivilor 5! aplica tehnolo^H prelucrare avansate. afecp'uni pulmB nare §. 1 $i intram in cartierul FernezJ cea mai \eche intreprindere metalurgica din jude$.).pectiv padure-parc 51 padure de agrement.-!^r principale de circulate.a. Stapunea dispune de trei j (145 de locuri. la intrarea in localitatea Ta 'Sus. se afla Uzina centrala de prcpararc a (Flotap'a centrala). Modernizata continuu. Aici. luat masuri ce vor asigura incadrarea zonelor de . confort I si II). una din marile realizari in prepararii minereurilor.. stapunea dispunind de pante variate atit pentru 1 cepatori. la o altitudine medie I 915 m.ara.ic lorestiera de pe dealurile din Hmita nordica a pinlui Baia Mare in categoria de paduri de interes ir. iiublcma de perspectiva este crearea parcului den. are loc festivalul folclorlj . s-au stabilit o serie de masuri menite sa creeze npiime de aplicare riguroasa in practica a politiulnlui 51 statului in acest domeniu. cit si pentru schiorii avansap. an peisaj de neuitat.l Mai". sitlH pe platoul cu acelasi nume. fiind unl agreabil de recreare al baimarenilor la sfirsk de I tamina.. cit §i pentru tratamtm (boli ale sistemului nervos periferic. De !a zdrobirea manuala a minereului la macinar^ togena sau flotarea colectiv-selectiva.i mediului inconjurator ^i combaterea efectelor I. care ajunge I OHIO TURISTIC AL JUDETULUI Mare! in drumul national 18. Tot aici ne intimpina pe stinga frum« coloane de andezit bazaltoidic de linga cariera LimpB Continuind drumul pe valea Firizei putem face ol cursie pina la lacul de baraj — Firiza. I . Pozip'a sa deosebit de pitoreasca — o alternan^a* poieni iji paduri — imprejurimile salbatice si unice ca pn saj. In sezonul alb ea este indicata pentru practicarea schilli lui. unde se afla PojH turistic Baraj-Firiza. cu spapi de cazare. lasam pe fl Liceul industrial nr.i iniiea cu specii de interes peisagistic ?i economic a /'UK 1 de agrement din cartierul de sud al municipiuiMilele de protecp'e de-a lungul iazurilor de decantare i. La intoarcere. la care se adauga climatul sedativ. daca urmam soseaua ce se desprincJB dreapta din apropierea statiei de benzina. care ii permit sa realizeze cxtfl de metal la nivelul atins pe plan mondial. proiectata $i construita in I gime de specialist! romani iji dotata cu utilajc fabric) exclusivitate in .. imediat sub Pasul I unde venim spre Baia Marc strabatind. In vederea imbunatatirii activitapi de i.i Mare este pastrarea cit mai nealterata a facile mediu. deosebit de pitoresc. iiiiiuscut ca o problema importanta pentru muni1. In continuare drumul modernizat ajunge la S tfunea de odihna Izvoare (32 km de Baia Mare). recomanda stafM nea atit pentru recreare $i odihna.1 i. progresul estel cuvintul decisiv spumndu-1 stiinta si tehnica modernl acest domeniu. Lacul are un debarcader $i ambarcapuni. precum s. .Izvoare". tntoarcerea se poate face pe drumul de la venire fl printr-un alt drum. in spei i M .ir si a gradinii botanice la Baia Mare. anual in luna iulie.

Turbinei 30. Cosbuc 14. str. str. 1 48 65 Autoservice.) ii noastra nr. nr. Minerilor. Marx 2.Transilvania". str. Aeroporlul Baia Mare. str. 14503 immtul . 23 August 2. Culturii. Plata Libertatii 6. Cosbuc 14. G. 1 37 48 i m i r u nr. Co§buc 14.. Victoriei 57/8. 1 Mai 8.statie. Unirii. 1 1623 Anvamblul artistic . 2. Cos. str..Lacto-vegetarian".sti 7.. tel. K. tel.. Dealul Florilor 1.Tarom". '). 1 191 ConsiliuZ popular municipal.Minerul".Gh. Victoriei 57/8. str. 17 brie 36. 11916 inica (secfta interne). str. Plata Libertatii 7. tel.C. tel. 117 39 Itl mixt. str. turlstlc Jude^ul Maramurei . Carpati 2. tel. str. (O. 1 43 70 Cinematograful . 3 41 36 m i n i orafului.sti 5. G. Victoriei 138. str.Dacia". I Tl 122 I1 judefean.. 11813J Casa de economii si consemnafiuni (C. str. tel. tel. 1 34 67 Caniina-restawrant . 1. str. IH universal . 1 21 88 Agenfia . 1 50 27 i — static. tel. Filiala Baia Mare. tel. str. str. tel. tel. str. tel. 1 25 81 Cofetaria . $incai". Petofi 18. Cosbuc 31. tel. nr. 13880 In mixt. tel. Victoriei 21. str. str.-Dej 5. tel. Gh. Plata Libertatii 8. 17 Octombrie 32. str. Victoriei 99. str. G. 31180 Biblioteca judefeana. 12527 iiircmtttl . str. Autoservire — Plata Gh. 3 07 54 . str.). 11043 Agentia de turism pentru tineret. 110 ( Direcfia judefeana de posta si telecomunicafii.-Dej. 12025 OHIO JURISTIC AL JUDETULUI I 1245 Tunosport. Plata Gh. Agenfia nr.C.E.. str. tel. tel. tel. 17 octombrk121 62 Agenda de voiaj C. tel. tel. 3. Baia Sprie 44. 12288 nirimtul ..Minerul".Farmacia nr. Gh. Piata Libertatii 16. 1 14 19 Agcnpia de turism.Adrese utile I zootogica.Crinul". 3 15 01 Agenda teatrala. tel. 17 Octombrie 25. Cimpul Tineretului. G. 13339 nil dramatic. tel. tel. B-dul Bucuresti.E. Tineretului. tel. 1 26 80 ifti". Baia Sprie 1.-Dej 9. tel. tel. 111 24 (lira artistilor plastici. 1 60 56 itt de invafamint superior. Cosbuc 16. str. tel. H 1 11 48. str. 11927 . Victor Babes.. B-dul Bucure. Plata Gh. Progresului. Automobil Clubul Roman. str. str.Dacia". str. tel. Plata Libertatii 9. 1. 17 Octombrie 37. Baia Sprie 61. 16112 In meteorologica. Autoservire nDacia" — Plata Libertatii 7. Baia Sprie. Independenta 2. 13343 . Culturii 1. tel. tel. tel. tel. tel. str. tel. str. str. str. Turbinei 30. B-dul Bucure. 1 35 71 Casa de cultura a sindicatelor. 1 48 12 . tel.E. G.Maramuresul". 3 12 89 ii ••(!.Bucure?ti". tel.. 11306 .. 19093 i i u i n t u l .. tel.Jfiinis". 11915 Umra stomatologica. Plata Gh. .). tel. 110 20 Farmacia nr.Maramuresur str. str. G. tel. Berariei 40. str.R. str. str. 1 35 83 Birtul Jgnis".F. tel. tel. tel. 132 69 Clubul tineretului. 13368 Agenda C. tel.-Dej 6. 3 19 21 Bazinul de inot. 1 23 45 Autoservice . str... 1 Mai. B-dul Bucurl 5. 1. 1 25 84 Braseria . 11834 de cultura generala . Tautii MagherSus. Gh. tel. tel. tel.J.Maramure?". •I 1 28 95 n i i i l judetean Baia Mare. Plata Libertatii 6.-Dej 11. tel. tel. tel. tel. 1 42 65 Cinematograful . 12888 0 de etnografie ?i arta populara. Aleea GSrii. 1. Piata Libertatii 1. B-dul Unirii. 1 2016 Complexul astronomic popular.static. Plata Gh. tel. Gh. tel. " . 39. 1 16 24 Agentia C. str. tel. B-dul Unirii. tel. tel..C. Cri§an 4. 37224 I municipiului Baia Mare..Expres".. 1. str. 3 17 58 Autogara.buc 1. 1 25 72 Bufetul .Minerul". 11728 •porturilor. Gh. tel.T. tel. str. 11291 Galeria de arta a Fondului plastic.

de Unitatea de industrializare a de ani si o circumferin^1 lemnului si Fabrica de maaproape 9 m. Xegenda spune • conducindu-ne prin zone fol. pe acest loc. trecem prin Tautfi de Sus vechi centru de mineri cu atrasS de arborii secularl^ mici a^ezari caracteristice. monument al naturii. Din municipiul Baia Mare orasul Baia Sprie se pornesc radiar mai muite 0 Piatra masiva n0 piatj trasee turistice care strabat jude^ul in toate directiile moarfi". -. In partea de nurd Avind in stinga riul Sasar stinga drumului) aten^ia .Trasee turistice Lull teiului Vsiea Steianihi ' A^Feresit! t3. ranit la poarta ceta •XPentru a ne indrepta spre Mare. zona in. eel mai mare obil colo alaturi de case moderne. Bezervatia de castan care se mai pastreaza ici si tibil. Gutii L . la intrar" Baia Sprie. vechi.Une ca aceasta piatr zmta arhitectura orasului a^ezata aci de Pint.a fost adusa aci'de ero* clorico-etnografice distincte si gendar al acestor locurlj bine individualizate sau spre tea Viteazul.Baia Sprie si Tautii ?ini si utilaj rainier. strabatem strada alta variants a legen Baia Sprie cu case ce repre.tru a marca hotaru treprinderea mecanica de ma. ocrotit de acest fel din . La circa 1. d'upa cc o serie de regiuni pitoresti. teriale de construe^!. ^Patioase. Ca obiective industriale ale acestui centru e pe dealul Bodoaiei supra^ tuieijte eel mai batrin cai suficient sa amintim Flotajia comestibil din {arfi. lasind in dreapta In. lurgic. Sighetu Marmatiei.vind tar. dech oentrala ce apare in dreapta..telegeri iscate intre nlor mereu fumeginde ale Hi celor doua locali stabilirea limitc Combinatului chimico-meta.5 km do dp. Din apropierea unei In imediata apropiere a tablei ce indicfi intrarea in duri de stejar. putem lace OHIO JURISTIC AL JUDEJULUI 'Sirtii * Piatra • 11/0 Cese^ti Tatau'lui Breii Cocoyului r i Statiunea Uvoare Covata Ml 00 Vf.avind in vedere dest dustrials cu siluetele cosu. pornim ca ar fi rnurit Pi spre est.

(. .> >.viere pe stinga. cind omui nu locuia Jnca planeta noastra. Ceea ce atrage atentia in mod cu totul deosebit sint impresiunile de frunze ale castanului comestibil. Drumui insoteste vaiea Chiuzului pe circa 7 km. sub forma s c tot !ji la Baia de sulfat de cupru. el nnteriale de construel' liaza de transport. sulicjil) majorarea salariilor. ru pilcuri de paduri prin padurea de pe versanel golase. lapoalele versantului sudic al virt'ului Ignis.din dreapta. citeva serpentine ajungem in I prin compozitia apei. apare ca un urias Dupa circa 2 km urcam . mineriil la Baia Sprie participaj greva generala din 20—28 tombrie 1920. mica poienlja de pe malul linnnt in anul 1920 p_rin Laoilui Bodi. ales ioni de cupru. . La el H|. Astazi nunielc localitatii a traversal tari si continente gasindu-1 inscris in titlul multor lucrari si comunicari stiintifice. Alii de ceilalti muncitori din zinul baimarean. DupS A atit pvin oricirea sa. ) care. ob.. unde se afla cea mai inalta biserica cle lemn si la Cavnic (20 km) (vezi traseul V E).gura" unui tunel. innritoresti. biblioteca.pejilul Migorea minorcului s-a realizat. unic pe un drum pietruit. Ea versantul cMir.urile de descarcare si de cultur&.'la circa_730 m • unei vechi mine 77 1 . emana gaze si ! miniere (Baia Sprie. are o reactie acida si contil Consiliului popular tine acid sulfuric.. de unde. pe \la a minereurilor partea dreapta a soselei. arborele de lalele (Liriodendron prococcimi) s. la suprafatS. secolul al XlX-lea constrtj prin contributia fortata a nerilor de aici si Casa U de mincreuri neferoase.ale unei vietl noi.caro."-. dar mai . apare acrst curios fenomcn ntc-sc do trecut $i ca natural. M-i-olul al XVlI-lea. numita pe vremuriij Medius. »-a construit un mose poate ajunge urmjnd dru •drtior.. Pe aici se poate face si accesul spre virful Ignis (1307 m). printre care serica romano-catolicB. Intreprinderea de rvicii. Revenim la drumui national (km 9) si ne indreptam spre Baia Sprie. miniera Suior — Cavnic. loc unde extraircam . spital s. s-au deseoperit. 1 •! A'. pe piraiele Izvorul Plopilor si Jidoaia. . cu blocuri immul spre . •lii"i . sa aiba asigurate mijl^ai'i protoctie ^?i asistenta u cala. bine conservate in diatomit (o roca moale. Pe o lungime de circa 9 km. spre Ciuuzbaia. OHIO TURISTIC AL JUDEJULUI BAiA Si'BIE (km 9)jj situat pe valea Sasaru poalele Muntilor GutiiJ un vechi centru mini| o populatie dc 16 666 cuitori. jurat de o padure de stejar L In partea de sud a in amestec cu conifere. din care ltu trasat coordonatecauza capata culoare albaslra. strabatind un peisaj de o rara frumusete. In apropiere. Libertuta centrul orasului se al'l citeva cludiri. se tul sudic al Muntflor Gutii.borcut" pm5 la o ^mtf si spatii comerciamargine de padure.stru". datoritS izvoa. dateaza din am cind Carol Robert primul privilegiu orasuly anul (1521 j apare primul lament minier pentru c u ^ Baia Mare si Baia Su.drumui industrial modernizat care urea la si atrag numerasi tu. cluincarcare a mineroului. friabila.a. In rezervatra fosilifera Chiuzbaia au fost citate ca prezente citeva zeci de specii noi pentru stiinta. ^^•rntuil vechi se mai dupa cca 1200 m spre est. j lasam pe stinga o galerie ia nrasului este reA prin cele dou5 ex. in < n ( unor divergente inter• Un alt document in : este eel emis de reg U( dovic al II-lea in an i )1 prin care locuitorii sint scutiti de piatire rei dupa miuele ex| Pe la sflrsitul secoi XVHI-lea rnuncitorii .). Documentcle testa existenta acestei tati. pina lc unita^i social-cultula silor. Intreprinde.! '/. ul. din centrul in prima etapS.urirnile orasului Ba. In Piat? . in gropile Chiuzbaii.sorvam . Mult timp s-a vorbit despre satul 'Chiuzbaia.national si ne angajSm pe it deosebit de pi.a. deschisa la culoare) urine ale vegetatiei tertiare depuse in urma cu milioane de ani. Aici. termcn de comLa iesirea din Baia Sprie. nrina 5uior. face legatura cu Exploatarea mestesugSreasea. de unde zScSmintul de mineredo piine s. In anul 1907 mai notam I tul semnificativ ca mincrll aici intra in greva. apa i. > • steampuri lucrau 12 on 1 . uri nefefoase este adus in il contru minier disvagonete pe sub munte. liceu.rrlor termale ce se af!5 in suhteran. La km 15 pSrasim drumui i f . Este un lac circular incon^ftt dreapta a rtului . i ind reglementate relatii^tre 1'isc si mineri. la circa 3 km. O deviere pe dreapta ne conduce spre §urdesti (10 km). vapori calzi.numai ca despre una dintre cele mai pitoresti asezari de mineri. • 1 citeva cSsu^e mici.inn pentru prepa.a. ca si ale altor specii mediteraneene cum ar fi magnolia (Magnolia dianae). frecvent. monumenta arhitectura.

excelent intretinut.1 nu numai din tpponi... Dup8 doi ani. Co/etfrte B^n«-. Cadrul pitorosc ¥i dotfirile existente fac ca acest loc s3 fie foarte so'icitat de turisti. adicfi in 1701. Localnicii nu intim. str. 21 lle.....catre populatia din satele •lor sustin c3 . viu popularc. I)|A ban s-a amcnajat un Se ordona sa fie furnizate i pentru parcarea nuto. Plata Libert^i n^ ^ Compte* stomatologic. toate mobilate in stil greci.. linie de autoser. 6 ' Militia. Linga can ton ul nr. aceluia care ntea este produsul fantezi. legendelor locale..Poteci in MARAMURE§ >are.raliul castanilor". Piata Libertiitii nr.. cu puteri su.i filmul actiuni .. Dificultatea tehnica a drumului. opold I promite pentru capul do pu^ine ori. Avem de strSbatut 19 km de serpentine. in anul 1699 I'opularitatea eroului le.il prcdS pe zisul Pintea... u. cfl toamna. se angajeaza s3 se ofrecventa in aceste cupe personal de prinderea nri.raniti care ar fi solicitat ailrla saniute. in ultima vreme sau mort..-.Fintina ««• izvoare". I mai multe documente aDin Pasul Gutii (987m) se 4a indubitabil faptul ca pot organiza drumetii plficute jul a trait pe aceste meleaspre rezervatia naturaia i M i i i si neputind suporta in.ramuresului de haiduci asu|flr de 12 camere si saia de pra unui grup de comercianti MurA. lupta virful Igni§ (vezi capitolul liupotriva asupritorilor. ce travcrseaza Masivul Gutii peste pasul cu acelasi nume..date despre eventualii haiduci lilculclor. oferS conditii pentru desffisurarea in fiecare an a unui raliu automobilistic.Pintea". str..Fredericus comes a LovenU.".itaurantul .ardclene se adreseaza prinI m bar. imparatul LeIn fantezia poporului aparc. f a 98/ _m ajungem 1694.burg. Dar ceea ce alrage eel mai \\ mult pe turi?ti este frumuseGHID TURISTIC AL JUDEJULUI 20 tea padurii de fag.'Pintea Viteazul" reprezcntant al aristocra^iei ). Iarna se pot in. tii apropiere se afla .cftpitanul Cetatii Satmarului. in special pentru sporturile de iarna. pe alocuri npSrind i-/l| let si molidul. lupta din care au re'Hilitional maramurcsean. / In apropiere se nfi Wexui turistic pentru «?u«or". din care reiese c3 un I Ininnl . 7en (a 'inT?*™ ^""^ SV * * Un' deoseblt de vara '. In acest autentic Avind in vedere desele •or s-a turnat s. Braserla ..altitudine. Daca pina nu platS imperiala de o valoai mult unii considerau ca re do 500 taleri... Tgnis nr in Cantina-realaurant. jutor sanitar.imperial! . ca un per. idar Pintea Viteazul re. relatind atahhi specific maramuresean cul intreprins in Muntii Maflunisa de vara.ij fantastic. poate eel mai lung traseu de acest fel din fara. Sasar nr 4 Circumscriptia sanitara nr 1 *tr r. in special pirtia de sch ca regiunea sa fie pe snlicitata dc turisti.tr-o scrisoare judelui oras.Mineral". . in iiulare de tipul baladelor primul rind. i ar amatori i Pot fncerci Pescuind.morrntntul" Icgendarului rou Pintea Viteazul. Danesti PoHclinica. Hanul dis. .Pintea Viteazul". Piata Libprtli. Pentru a urma traseul spre Sighetu Marmatiei. din virful F cflruia (i 246 m) coboara o j' £irtie de schi lunga de 2100 m cu o diferentfi de nivel d™ J500 .Creasta Cocosului". Aleea Minerilor nr.\'ivo-J_ j Alte documente evidentiai|" t)i . revenim la druniul national 18.zultat 5 morti si mai multi Rca are fncaizire centraia.. ! nr Farmacia. o currhitatea sociaia a preferiozitate a naturii si spre i i i I via^a de ha i due.T. 79 .. Mntfiotf.. itfl tat". ADRESE UTILE j . Piata Libertatfi nr.. care f a . 2 (m ' 24).! se ofer8 o r3s•nomenesti. A/<? Tf 6L ' •)U|>A cc invlngem cea mai Primul document In care •I portiunc a traseului foroste semnalat Pintea sji haiBl clin serpentin^ ametiducii sai dateazfi din anul I ' i .R.Pintea-i Cracesti (Mara) si Hoteni. ranit^i din rindul haiducilor.' ne Imbie la un pop/is • scurta duratS ... in jurul careia I afla citeva poieni.periculoase" organiUntie . r La sud de lac se malta U muntele Mogosa.lui Pintea 500 de taleri n.uIj n-staurant care of era un lui Baia Mare. Piata Libertatii nr PR Consiliul popular ora?enesc. unde se va construi un hotel. ce legaturS cu virTul da o m a j mare accesibilitate pfrtiei.. schiuri.Lacul Albastru" s t r r i(o/n. str. Piata Libertatii ' Cinematograful . zate de haiduci. dar si din creatiile haiducilor si a lui Pintea. etaloaza o Jntr<« paleta de culori galben-iB niu. care dispime" de locuri pentru caz Frumusetea locuril. La km 26 M . o cochcta construc.m. Aleea Minerilor nr. TrecaB apoi pe sub colturi de stini ca sau pe linga margin! d« prapastie.tigniia!i_ (pivnita)Tuy / za sprijinul dat haiducilor de •ili'o. 9 Oficiul P-T. Telescaunul.

. demna ce expr hotanre..g. este fara egal..perseverenta. cu acoperisul fix s.jdintilnim patul ac op_erit__cu £erga. "Toar'te mult apreciata. Ipii sint ciopliy intr-o mare varietate de forme. ei sint m ten desavirsip in construirea caselor d7 lemn.itoaie. numita . car^e te UP vS muzeu „. .ie spune. cu ochi scfntl ton s. In toate construciiiulnim elemente de decor care confirma sim."7. toate fiind realizate in gospodarie.i laterali construip din scindura. hind foarte^ ndicata (Sat-$ugatag.•:'.. Coama acoperisului din drani^a este 1 'lata. Pentru pnma oara aud acest 5 grai cu si asp-u cu prelungin cmtatoare .i sub acelasi acoperij.. cu particularity etnografice^fol lor] State.it caractcr practic. o b'irna tie lemn bogat ornamentata pe care se re este speciiica Maramure^ului. aceasta . intr-o apa ce serve§te drept magazie de c si ca adapost pentru unelte agricole. inconjurata de . obicei pe grinda principals.i . In treinferioara a stilpilor se afla balustrada formata din •lura cu motive ornamentale simple.ul esteiniirte dezvoltat. u un acoperis. 'cbuie amintite aici M 5oprul" s. care amintesc'de figura d n . Ca materia^ de construcpe dominant si traditional td odaia este desigur lemnul.Jlcarnera . inglobind in ea o mare ' '*• irtistica. n Maramures. co.camera dinainte" ?i . peprinsi din tata Jn fiy. '. dar cu un pro.ilta construc^ie masiva o formeaza grajdul 51^ jura ce '' l. . un loc cu totul aparte in arhitectura acestei il ocupa bisericile de . Iza ?1 Vis*.Pasul Gutfi rcprezintS Si Umita zonei etnoerafice ramurefuIHr. voinici. Asezarile din Maramures sint concentrate de-a lun vailor sau soselelon m multe cazuri densitatea acest. multe perne sulada de zestrerTavite. Aceasta este schi^a portretulul spiritual maramuresemlor. Valea Izei se mai intilne^te un tip de adapost aseiior cu joprul. ambele I construc$ii anexe specitice7~simpTe. nuniit . in semiiii forma de coada de rindunica.. care reflecta ocupayia de baza.te ..„ Slt u«.tra peste care se pun talpi rnj sive_ce. In. iar perne.H c «-!* Columna lui Traian. Scheletul acopensulul il formeazS cornii (cl priorii).arhitectura tara-: '. Capetele drani^ei se termina ascupt. se ridica sau se coboara in raport cu cantitatea de e care o adaposteste.ele vechi intilnim diferite ornamente 51 inscriptii. §oprul este format din patru pe care se monteazzT acoperijul de drani^a. stergare si alte tesaturi valoroase —. . fara exagerare. >lesna este un adapost format tot din patru stilpi. artistic. loc un fn ..i i. masa. trasaturrenergTce. Pnvind proporigc atenpa echilibrul perfect. mobil.. Sirbi. Peretff sint co strum dm birne rotunde^ sau cioplite. mtr-o zona a civilz emn care impresioneaza prm port.0'' "" atragC ° ane multl tUn ^' d'n tara i si Serpentine mai blfnde ne vor conduce pe Mara. Au o fmuta sobra. Casa a ca temehe un joclu_ de p. Intrc stilpi se afla arcaclemente proprii caselor din aceasta regiune.colejna"..sa mmuiasca barda. au o fire blinda si smt de'' bitjk ospitahen.Jnt pastrate aid cu sfint v dm generate in generate. iubesc mult cY cul si . ca . Ca invelitoare se foloseste drani^a.tirna|^ sau__«^atra_t\ tlementul caracteristic est^ yatra mare cu co5_§i_cuptor.ocul . Daca prispa are stJ f*?t t"(Sl * . 1 sigur. cappdopere ale AMURE? OHIO TURISTIC AL JUDEJULUI 80 81 .. marii'iilptate in .ruda" — pe care sint aranjate cergi. iiiadramentul usilor ?i ferestrelor abunda in motive uentale din care nu lipsejte funia. iar mai nd Pgla si eternitul. formeaza prm imbmare cununa... carrfnaTrar se ac pera cu un strat de hpitura din pammt ce se varuiey Astaz 1 > C a material de constructie se foloseste frecve chirpiciul (caramida nearsa). Tipul vechi de casa are acoperisul in panta repede J patru ape."* " Portul lor si oblcelurfle.sopreica".came-a j toate zilele") si o prispS f n fata. adeyarate. $1 asa cum aprecia Nicolae Inreao vorba tare foarte accentuata cu apasari inde!un| asu£ra silabelor. .le £ bisencJle de lemn rJ tesugite cu mult sim. rozeta solara.dinp de lup" etc..lemiu. 1 . i'.perla" a nordului.me^ter-grinda". •i'ca animalelor. s. Casa de regula e format! din 3 mcjj peri (tinda la mijloc. scaune si ceea ce-i ific . al t i. sculpta portilor sau crearea altor obiecte din lemn. Bogdan Vod 0 vechime documentara aprec. culllc l doua_sau trei registre.. Harnici si iuti. caramida arsa sau prefab) cate. abundent in rcgiune.

si cuprind caperi: pronaosul. Totul sc integreaza intr-o cosmica linis. ce le confera un !. sutit. Sa nu uitanul in timpurile indepartate ele constituiau ua cnteriu dH ferenpere sociala. covoare). .Trilogia culturii" l e dera: . realizind l^aturj. pomul vietii.rul. sprijinite pe un soclu de piatra. Nimeni altul n-a scris mai frumos despre aceste q mente ale arhitecturii populare din Maramurcs dec cian Blaga. cu motive variate ?i frumos executate.te . masa se caracteri/. Dintre uneltele folosite in agricultura se pot men^iona: w«/" in care se pune cutea de ascu^it coasa.i incizii.. sau . n i l GHID JURISTIC AL JUDEJULUI I fiind construc{ii simple din lemn..or s. o anume . cutberele. frunze. de forma conica. .eta.prinire ccie mai p^retioase si mai fara de re admirate produse aic geniului nostril popular. fara talpa.tiara" i nu este |0i>podarie ^araneasca fara o asemenea unealta a indusHei casnice. soarele.. avind dreptul sa le posede doarB mesii. impestritata de bucuria pitores ca haina a unei permanente minuni.. se detas. I'urca poate sa fie cu talpa sau simpla.i . par. l<irul. a porvilor pastreaza elcmentel^H haice cunoscute: funia. de asemenea. arabojitl". la care forma §i amanuntele variaza in func^ie de ||iune §i talentul executantului. Uneori in fata ricii se afla pridvorul. cearceafurile (verne). virtelnqa. lingurile. •tie pe firul vaii.i Iza sint cu .. Ele sint adjH tite de un acoperiij de dranita.. ICa tesaturi textile ce impodobesc interiorul sint: }termrele. alta . razboM de fesut. fefele de masa (. . rfychitorul.tesugite cu arta: lele.. •camintei de lina si altele. naosul si altarul.i de la intiiul co mai ales in arhitectura bisericeasca. Poporul romanesc e fara indoiala mat dintru adincul sau spre pitoresc. . scaunul. . lavifa. dar si • male. frumuse^ea obiectelor si unellor necesare acestei indeletniciri.. Elementele ornamenI sint realizate prin crestaturi s. El pune totusM aceasta patima a lui o masura. un ritm ?i un duh atfl degajat.caucul" sau .geniului popular. care se agata pe pere^i. de zestre.. organic in ansamblul arhitectonic al 1 In general sint construite din birne uriase de stejsj brad. suspendata dea11. I|ARAMURE§ 83 .i apei se folosesc pentru spalatul covoarelor. Personalitatea este conferj turla inalta.a. I'astoritul este una dintre ocupatiile traditionale ale •umuresului. care in volumul . . din care^ remarcam: iu</.. si broderii pentru uzul casnic u imbracaminte.zdrangane" — prisi-liil iiind format dintr-o imbinare ingenioasa a unor buki scurte de lemn. L'are se remarca pregnant valoarea artistica. O menpune speciala merita jporple maramurejen^H varate arcuri de triumf ale liarnjciei si omeniei.irm in plus. palelor. ceea~ce~reprezinta o culme triei rnes." In fa$a bisericii sau lateral intilnim lespezi mari de • tra ce servesc drept masa pentru praznice. . eleganta. Citeodata aceste biserici par" colibe cu t u r n u r i . parcel sa adaposteasca cine stie ce fapturi telurice si de parte suli^a turnului . titul pitorescului se remarca us.fincu$ul" pentru masuratul l»iclui la simbra. cele mai caracteristice ale lor sint de o pane acc_ coborit peste nava pina aproape de pamint.1 patului.terilor hvali a n o n i i n i . leaganul. Gospodariile vechi sint imprejmuite cu garduri dc j^ iele impletite. la care deosebim o gama variata de modJ rezultat al creat-iei populare tradi^ionale. lingurarul j. Uu alt domeniu in care arta populara gaseste o arie fga de manifestare este acela al industriei casnice texi. de tara. . Sculptura in rclie.^wa" u i r u macerarea semintelor 5! »jugul" pentru boi.i la briu $i folosita la torsul din mers. Femeile au preluat cu mai multa pasiune arta tradiituhi. Patnl. care datorita virtejului imprimat de i.fl de vizita" a accstui Icgendar col. we remarca. pe care se pa'streaza zestrea de tesaturi exe. Cit prives.. purit./dfoafe").it. 51 astazi bine reprezentat. .discrd romaneasca . In multe sate vom intilni inori dc apa si v i l ' o n . )in categoria mobilierului cu lunctie prioritar utilitara. furca.ini: unele mai inguste 51 lungi.i in primul rind prin inaltime.isnit spre cer de citeva ori maT decit trupul bisericii.. sugerbe reali/ari ale artel popula se integreaza. lada.titoare. cum nici until dintre toate neamurile incon^B toare.ruda".lingura \Cnrareasca". flori. Obiectele necefC acestei vechi indeletniciri sint mes. cupele..i in gospodarie (cergi. 1'ot o piesa de mobilier este s. Fusele intrebukate pe vaile Mara s. scaunul. Jjtcrgarele se produc in fiecare casa §i sint de doua fe.eaza «/. Kazboiul de tesut se mai nume^te aici ..

O basmo.na piciorului este infasurata in obiele groase de lina i. Tnflorata poarta pe cap femeile tinere eugra sau inchisa la culoare cele mai in virsta. cu siguran^a.i de Una ^esuta in patru it. pc: popular din 'fara Maram-uresului (pe vaile Mara. Poalele sint Icctionate din acelas.. aproape disparute din sele maramurejenilor. sint icoanele pe sticla.~iar pentru a o face cit mifoasa .• ucie.1 material.. blinda. In lucrarea . fiind cononat dintr-o {esatura de margele variat colorate. in toate dqminind elementul ornamental geometric.arii este azgarda scumpa" MAKAMUREJ 85 . Unul din me$te$ugurile arhaice este olaritul. verde etc.zgardanul" . 'Hie constituie elementul specific pregnant al costumului "ciesc maramures. Scoar^ele traditionale se disii geau printr-o cromatica calda..onul". '. dar bine reprezentate in mu noastre ?i unele biserici de lemn... .1 o tehnica arhaica simpla. Din inestimabilul tezaur artistic al bisericilor de k trebuie sa facem o men^iune speciala cu privire la \. Ca elemente ornamentale gama c.i inile vii. avind o compozitie cu desene grapioase $i o cromati intensa dar armonioasa. verde.Arta populara <// Romania" Nicolae lorga a remarcat prezenfa motived" traditionale.astazi ceramica rqjie nesmalfuita. aproape fiecare sat ori grup de sate rentiindu-se printr-o anumita combinape de culori. unele avind o vechime de j300—400 de ani".se da la viltoare". femeile tinere mai imbraca piep• / cu blana inauntru. confectionata din Una mipasa. linii (alb cu negru sau sur). cu alte cuvinte covorul. roasele icoane pe lemn. la care alterneaza dungile de culoare natural. Capetefe "jte'rgarelor s7nT~3ante!ate. Pieptarul nu se incheie niciodata.. altele mai late si scurte ce se pun pe . realizate din mi: noduri (8000—16000). in sensul ca fetele tinere >rta culori ppatoare. ca si prinu serie de elemente: jraditionale de o incontestabila valo. intr-o bogata paleta de il>ina{ii. azi din ce in ce ' pmin purtata. nemtrecut~~in~ ornamen: tie. Un alt produs artistic de seama este Joint (scoarta. totul dovedind fantezie $i talent. culorile ob^inii du-se din diverse parti ale unor plante sau arbus. mai calde. mineci trei luri terminate in man$eta sau volane. care se poarta in jurul gitului. fiind confectionat din . ] retar). repre/i-n tat mai ales prin centrul Sacel. Cergile autentice sint cele vriste". 1 icle doua zadii vargate cu dungi orizontale se prezinta o succesiune cromatica: ro$u cu negru.horei". in culori mai mult deschise — galben.ti. impunindu-se prim eleganta 51 sobrietate cu totul exceptionale. care se ircaza doar in aceasta parte a t. sint adevarate r pozipi de arta decorativa.e. in covoarele maraip re$ene spunind printre altele: «Cmd lumea va cunoaWi covorul maramurejean va ramine de-a dreptul uimit (f frumuse^ea lui". Poate ca eel mai vechi 'lent al costumului femeiesc care impresioneaza prin ' ietatea sa §i. unde se mai produce . 'intre podeabelc larg raspindite amintim .' Datorita unor imprejurari istorice specif ice. galbenul 51 negrul. centrul specialization pn»i cerea cergilpr__.. care :cta categoriile de virsta. albastru. foarte apreciata.se da la piua". lucrate cu ornaHe de regula geometrice. Un i-lement de podoaba.i. fara mineci. de la motive geometrice la cele zoonioil florale.ul. Astfel. Iz: Cosau) a fost conservat mai bine. dar numai pentru nunta. Fata de culonTe autetif astazi predomina ros. Printre cele mai apreciate creatii ale industriei casn este cerga. Pentru ind rea {esaturii . cu bete inguste (esute cu scindurica i . de o discretie si un rafinament aparte. foarte extinsa. Ca incal^aminte traditionala este opinca.. mai rar. iar pe masura ce inainteaza in u tree la culori din ce in ce mai $terse. . a suferit cele mai mici lificari in timp este guba mifoasa. unele din acestea fund caracteristice doar acesostumul femeiesc este format din mai multe elemente .bars.n OHIO TURISTIC AL JUDEJULUI •ca. localiu. este culoarea zadiilor. de o incontestaMli valoare. dupa care urmeaza ciucurii.fiind _Sagin|a. in special al . ele fiind prinse cu baiere de lina /letita s. hi ultima perioada au patruns ornamentele florale s.ean.i o caracteristica generala. ludiferent de anotimp.' confec^ionata din pinza de cinepa pentru zilele de ai si din pinza de bumbac pentru zile de sarbatoare. are un ulteu in forma de patrat sau dreptunghi. ce ce le conferea o mai mare valoare artistica si persistent in timp a culorii.. • Printre qbiectele de arta naiva. dealtfel ca §i <•«/ purtat doar pe vreme rece. '.ruda". cu motive florale Midente.. antropomorfe. ' se remarca prin unele caracteristici. Interioarele caselor din Maramures.j \ i . galben cu negru. roju. care cuprind toata suprafa^a intr-o varietate natica.

zgardan. Por^ile de lemn mestesul este etajat. probabil. toritate vasta clepresiune a Maramuresului. In" ""aproptere—Cte" tata §i impunatoare .se inal^a zim>n). 1 sezonul rece se poarta »cioareci" simpli din lina alba.te tavanul. deose1 lucrate. ele fiind un element de imbracaminte specific marc mureseanului.uguiat. ca . Acoperi. destul de largi. dau 'iitfl specifica ?i distincta i?i acoperita cu tabla in anul 'imii. larna se foloseste caciula plata. cu multiple func{ii. Doua ilr arhitectura — biserici.ia de pompare a Dupa ce traversam_ riul in-ntru Exploatarea miMara. De o patru picturi pe lemn. carna^a confec^ionata din pinza alba. ajung pina deasupi gleznelor. numita cittla rotilata". In dreapta .clai".ili-a Alba si lasam jn. Au un mare avantaj. !?ugatag.. Pe pinza de aresul. obiecte de yaloare artistica I'auta se indulceste ^i va. iar in ultimii ani din material plastic. traversam Cocosului".1 lor. |^"" In centrul comunei poate ' nperis 1.lemn — ne vor inso^i peretii din exterior. panglici. de asemenea.ezare pi-" ca din 1360. sau le prind in jurul capului. printr-o mare varie. ele se caracte.Gatiile" (izmenele) din pinza. lecricn si guba confec^ionate mai ales din tesaturi de lina alb.ce are unele trF'irl este. Palaria de batoare este bogat impodobita cu panglici. Se foloseste si . Sint relativ scurte. do sebit de calduroji. doar talpa i Inestimabilele monumen.. fi vizitata biserica.e largeste mult. Cununi mireasa este formata din multa verdeajja.. Cele mai pu. In timpul verii se poarta pali de regula din paie. ajungem in comuna fiuior.briie frumos sculptate incing • ii. flori. a fost refacuta il maramuresenilor.i.si pe scmdura aplicata pe pe. ne conpre Staljiunea Izvoare pre. Este lipite vaile care strabat sita de pridvor. < are o croiala simpla cu pu^ine ornamente albe sau galbcn La git se incheie cu un siret sau nasturi diferit color. pre • M i U ' si alta a drumului a87 MARAMURE5 I I . se pastreazfi pictura zu^nferind arhitecturii de gravului Radu Munteanu din i n:care vale o nota cu to. Portul copiilpr^ in general.te din_domeniile lui Dragos. flori. in prirnul rind. Ca 1 . ca elemente ilport anexe. precum i . pe stinga. tom' intr-o combina^ie cromatica constanta si caracteristica il la o zona la alta. aici. margele.' • "I.este din lemn de stejar.mai deosebita se remarca cele •> '. folosit si in alte regiuni ale tarii sate. de care se prim coada lucrata din verdeata. {inte de metal. construul venit pe aceste meita in 177Q^. Gatein^apuTuT^a~rnireasa" cbnstifuie un obicei foarte interesant.in care captuses.de lemn •i:a ce impresioncaza pe — monument istoric. Un element din ce in ce mai rar intilnit este cureat< lata (chimirul) folosita mai cu seama de muncitorii tore tieri. cu multe elemente ornamentale. 1925.. deata. Portul barbatesc se remarca. puncfate 3e~"fmuT st'rTrib in capi^e (. . cind a fost lovita de imduria ^araneasca si mai traznet.. artificiale.baltul! tesatura fina.17. Unitare. H-i'sj cu case tipic mara. se poarvara.Creasta se afla cantonul sililea Alba.Iormata dm multe siruri de margele de M corai" (corall echivala inainte cu pre{ul unei perechi de boi.. oglinzi. nnem\oi") care dau un plus de pitoresc regiunii.ine transformari de-a lungul timpului le suferit.i'ne construite din lemn. saturi comune cu cea din ira traditionala a lemRemetea Chioarului. printre care si eel de protec^c mijlocului la eforturile mari. turla.. Parul este impletit in 2 cozi. este acelasi cu al adultiloi cu deosebire ca aci modificarile si innoirile sint mai lenu GHID JURISTIC AL JUDETULUI 86 I'asul Gutii (km 27) 11 scrpcntinele_ de pc ul norclic al Muntilor iriiitr-o masiva padure par livezi de pomi fructiferi. toate de o elegan^a si tinuta deosebite. dominind cu au. in an. transparenta. Pieptarul se confectioneaza din piele $i este fastuos far" dat. Cultura mare este slab reprezentata aici datorita HI 28 un frumos drum condi^iilor climatjce mai asr.-iparte. cind facea pari'& din Depresiunea Ma. peste care se fixeaza cun Spre deosebire de alte zone ale tarii.alaturi de Harnicesti si Sat. Alaturi de acestea. practice. fiind comode.8P. Mai poate fi amin tita straifa cu motive ornamentale abundente. ciucun din lina. deschise ca subit de supla.> minecarile tricotate din Una policroma. prin ci( elemente caractenstice. scenele alternind cu motive decorative florale. Pere^ii sint construiti din lemn de brad.re\i. de dimensmni reduse. zgardane. sta(. prima as.•jte alaturi de valea ("ffese^ti ^ (km 41). atit f* cit si nevestele obisnuiesc sa-si impleteasca doua coz le lasa libere pe spate. Localitatea •i 1 pina in Isatiil Mara \ este atestata documentar in:i8). de unde soseaua -•.i| . Alte piese ale costumului popular sint laibarul.

baile vechi. a fost initial pridvor.are al nine lorga descpperS ja localitatii fapt care o recomanda si ca statiune de ot c e _ _ . In interior se pastreaza obiecte vechi din care re^in atentia trei picturi pe lemn.Baia Mare si 20 km de Siilul. urcind domol 1 de lemn..nr pe lemn. marele savant mantul blind de cru1. Se mai pastreaza o plol tura pe lemn din secolul al XVII-lea si doua din secolul XVIII. la care participa tot satul. localitatil provine. prin contribu^ia locuitorilor de aici. cu o turlj mica. (Larlx decidua). ce cuprinde Statiunea este dotata cu |tr demografice prMnd na. dernizat de 5 km (DJ 109 F) Nnoarte "rarjntjlnit la Jbi.o ia spre sud. IH) romaneascS. anul 1770. Urmeaza satnl Harnicesti (km 44).i s51l de •ID. conifer cu apropiere de confluen^a frunze cazatoare.pentru bai individuale cu ap& 1 >i?ice efectuate Itnga bi. Partea din fatfl dinspre vest. prezinta un balcottM Pictura este §tearsa. din altar. V (reglstru de stare cldihn5.oy|Mj putem vizita $i biserica 1 iciiin. ifl timea unei birne atingind M proape 1 m. Dupa cca 2 km miram In GHID JURISTIC AL JUDET. cu arbori secular! ?i I din celelalte tlnuturl exemplare viguroase de larice •unsilvaniei. gimnastica medicaia. In localitate se mai afla ((rnmnresean. dup5 Stafmnea dispune de un Re pare.itaii (iu in care mes. baruri. precum s. • ••. cu instalatii penllnl. spre drepta (DJ 185 modernizat) putem ajunge la Ocna Sugatag ( i j k m j i . Des. se afla IIIN'i r-are se insimie nevalea la o distanta cle 58 km de Kjiului.'Complexul balnear se alia i spirltuale strlnse ale "Hngli pad urea Craiasca. la cca 1 km de la sosafl se poate vizita o biserica vtl che de lemn ce dateazS dm secolul al XVII-lea. terapie diversificata (inhalatil •U de argint. atestata docuInlrnre spre frumoasele loca.nun aspects ale gralulul cantina-restaurant si cofetarie. Stuttgart).n Inttlnirea Marel cu Co. Intr-o ilor din Maramures. rite (folosite tot anul). apartinlnd. ridicata in 1753.Tmjaua" este un simbol artistic colectiv al pre^uirii muncii si harniciei \&r&nului. executata probabil in anul 1900.cum si pictura in ulei pc pinza. In partea sudica are un pridvor. un servl": monede din secplele ciu de electroterapie si fizio-XVI. Acoy^ risul este in 2 etaje.ULUI localitatea Sat-§_ug.i rfl dusa ca propor^ii. nivelul de jos este sculptat de jur-imprejur cu un briu.si helioterapie. strand pentru (km 53).teri popu printre care Nicoara ij — cojocar renumit prin _ tea locuiui — tare de o mare varietate uiaiica. 'mbil.declarata rezerva^ie naturals. Ea ^H construita din birne lungi Jl 11 m §i late de 1 m. s-au electrohidroterapie. conducatorilor locaH masaj). |nii ureapta riului Mara se olfl serva o frumoasa terasa c^H so remarca prin netezinnB peri'ecta.a acestea se adaugS clinimures. dar si ca Ocna §ugatag. ea prezinta interes dll torita pere^ilor format! dlfl trei birne uriase de stejar. taiate artistic. '. de la cneazul strand cu ba/Ane cu api sS.trei hoteluri (cca 289 de llltntoa. iar tut' 1 1 1 zvelta. U sa de lemn. latie cure dateazii pruli»i bil din anul ^1439.^ dealului spre j Ocna | * studierea minutloasS a ^wgatag^statiune^balneoeiima. un drum mollObserva urme de pictura. in fiecare an. organizata in Anglia. •luzia certa a unor le. Din Harnicesti.aero.' '. La ie$irea din Sat-^ugatu| se alia satul Manasiirea ofl apar^ine de comuna GiuieijtB Aici. sprijina acoperi§ul. pantele. • 1 " TYlS- 89 . din care locuri). In exterior. ne intimpina bisericu d<. si impachetari cu parafinS. se aflS satul Ferestl tru bai calde.! unde. Pans. . pina la poalele Gu. fiul lui Dragos.i. Pe pere^ii exterior! jH 88 Din Fere?ti. cabine i urma unor sapSturi ar. Viriui turlei este o prisma poligoriala.rnentar^din anul 1315. ulterior inchizindu-M de jur-imprejur.calda sarata si normals. In peregrinSrile sale prin t. lemn conslruita tot in . care iese primul la arat. treclnd prin satul Hoteui. iar frumoasele console. rSsplata pentru vitejia din care douS bazine acopeprimit aceste locurl. I. In cele peste stalatii de hidroterapie si tnorminte cercetate. restaurante. s-a ajuns terica de interes republican. care rata pentru copii si adu!1. liniste si n Moldova. iar in ultimii ani a cunoscut o amploare deosebitS devenind un festival folcloric de prestigiu. la sfirsitui iunii aprilie se sarbatoreste cei mai harnic om al satului. imbogayind cu COIH1 noi tradi^ia acestei arte. In imediata apropiere a s. prin care s-a alungit edificiul. Pictura naivS in stil blzantin este deteriorata partial. care an fost mult apreciate la Expozi^ia de arta medievalS romaneasca. precum si inele. cu oazS de verdeata. Ina de piatrS. pe "un pinten de deal. P8. ""^H . Londra. Nu. Franca si Republica Federals a Germaniei (Cardiff.durea cu Cosaul se Intinde este ocrotitS prin lege filnd a a Gtulestl (km 49). precum si san&tate. cSsStoriile. Incepind de aici pin& • cunfluen^a riului Iza. cunoscut prin btse. unde. Turla cade pe mijlocul naosului daturita adaugirii ulterioare.

D3nesti. ' dimensiuni. mai forma unei piramide Cu seam3 In afee^iuni gastroi' flancata de patru intestinale. lor — care a intrerupt exploDin Ocna Sugata/r "n atarea sarii uneori timp de dritmul asfaltat care n.. i \ Pictura este de inspiDe aici ne putem intoarce (jl factura populara".orobabil cea mki tectura (vezi traseul V E). este mai cem cuno!?tinta cu zona et. Tn interior se apa IncSlzitS cu ajutorul J5Oim/a multe picturi pe lovanilor Jncinsi pe . iar acope.Tosani" confine apa minerals sulfu" impune prin masi._1360.face !}i cu ajutorul lor care asigurS ma.ampo. tele~pe Tfsa pina Fn a?ezariln de_... sarea se extrSgea Marma^iei si doua dp Mare si retur.. Trei dintre acestea dateaz3 din secolul al XVI-lea.ghetu Marrnafiei.Baia 11.in bill. este tionat cindva o statiune bal»t. cu acoperisul intacte — ne reintoarcem in tjiiipiu si streasinS joasa. Scara ce duce la clo. Avind fns8 In vedere fap•a de lemn de pe tul ca abia am inceput sa faisani" (1595).tenii vorbesc .VSratec. Budes..5°C. de la un GHID JURISTIC Al JUDETULUI din ele fiind pictate pe ambele fe^e.lemn din .. care valorifici Romdnici.neara.Josani" H sf cfimasa_ de zale I i-roului. hepatobiliare si de nai mici.borcutul nemultumirilor a fost o nou3 i/ Breb sau spre . La circa 3 km.icQane. Intre^ina Indelungate pe aceascu orice turist.borcutul" de la Breb (situat intre hotarul satului Breb s. mentionam unor picturi_pe lemn (10 februarie).•ptatita mfndrie desl l l l p lui Pintea. localitate straveche de Tirgul organizat aici sap. Petrova ^i Harnice^ti. g3 peisajul arhitectnrn organizata din lume (Istoria satelor. in panta repede.ttiul si localita^ile Cavnic.1 pentru faptele sale Hi-. comuna Budesti. Cea rnai struita fn socolul al X scazuta temperature inregis. ctteva decenii — a determinat duce spre locurile erouini fnfiltraroa apei de ploaie in gendar Pintea Viteo.j?Jl _DunSre.Cazania lui Varlaam" tipSrita la Tasi in anul 164'i. ca si In Snmcuta Mare. unde putem se pastreaza mai aprecia noul local al cSminuiiM«.._ P prabusirea tavantilui.Creast. vorba de mamiferul dl La Ocna Sugatagr functio.3fil. probabil.rile de construct^.de la noi). iar pic.. tnpreuna cu cele de la H3rhice^ti au fost expuse la mai multf! expozi^ii internationale. nate din Una*. II. iar cu multi ani inaItd pste realizata dintr-un inte localnicii fSceau baie in ir lemn.. din care una din moase monumente de arhin i XTV.roas8. cfnd mercurul termometrului a coborft pfna Ajungem apoi la / la valoarea de — 30. Oena $ugatag e' In 1492. datorita obiectelor de tat din 1. triva majestS^ii sale". Motivul rfirenilor.. fostelor mine formJndu-sc nu. care pa din vale . p.Sare care ne pot purta pa'j lacurile din Impreiurlt n-au taiat. externS clt si interna. Mentionam ca la Budesti.i Budespti). vol. folosita atit in cura nvfnd turla patrata.I juIuT'.oseaua spre Cavnlc.locuri drept re•i. tre cele mai insemnate cenAccesul turistilor tre unde se exploata sarea. se aftfi . farfnd inca de vfcnie rnulte acte de . gistral lemnul fn toatp < PSrSsirea rcpetata a mine.-P_e. a. inc3 din anul 1489. are un farmec lele Muntilor Gutfi. unde se pot vedea fru. cxista . ^Jn vom trece cu vederea Stirde^ti.de icoane valoroase Sprie. o minune_a_ natin deau camarasii (proprietarii) Muntii Gutii. 559).prasnicare'1.nutritie. I M M . ' a Maramure^. pe s.. care h priP-. Aceasta naturale din zonS li SP este considerate prima greva . c3ci s-au nascut o < mare vrajm3rie" fmpotriva mate prin prabu =''-'»" proprietarilor si chiar .. $isesti. situata la taminal.nudul.^Pe aeest loc a funcI. . Dup3 "uncle curse zilnice de la documente. care era transportata ciT'plu.Jenini. Numelo vine.\'echi saline.II. lucratorii dc la ocnele de sare din Maramu.jinele_ lui cultural pe care me^terii 91 in.Aiaturi de valcarea _a trata aici a fost fn anul 1929 turalS.satul pfrfului cii_brebi* meroase lacuri sfirate. care initial a funcfioboafa cu Valea Caselot nat in salina locaia. . numite . sat aparte.nografica a Maramuresului — prezinta personajele in tara de legenda unde folclorul inul local.la Baia Mare traverstnd Gu1 «ppne cu caracter folclo. Treptat apa a dizolvat dreapta intr3m fn sa_tu sarea si a dus in final la atestat din anu]. Ea este bine si arta populara se pSstreaza ita.punct de pornire fn P res intrerup lucrul: . mine. Pe aici b3tinsc am3nunte despre putind sa.i dare de un florin ce pretin. sus'" c8 in^ acest satuc <\ fost angajat multi iluga. Frumii' asupra lucratorilor.Industrie casnica.. pe locul Olahalls Hatpatakfalva. joia. Aici atrage neaz3 una din cele mai vechi tia biserica de lemn ai statii meteorologice din tar8 la confluenta pfrfului (1858). Tn urm3 cu sute de ani se num3ra prin.lea Cos8ului. spre . pe versantul nordostic al Masivului Gutii.

tra. Se pSstreazS si ancadrarnentul la o ferestruica. intr-un decorMeo\sebit de pitoresc. fiecare ell rizindu-se prin ccva • JPrima are formft de ^ ceea ce mi se repctaj alta bisericfi din judflH a doua. La reintoarS sa in CSlinesti. Biserica din .i o"suprafata de 11170 ha. ca dealtfel si turla._me§tem afla insirate satele rul popular Gheorghe Bqro•tl ?i Fereijti cu fru. desigur. Aici a trait si un alt • liiserici de lemn. al MM . flori. de dimensiuni • reduseT ulterior aproafH bTata spre nord cu o •• scundS. fiind eel mai nor^Ili'c Maramure^ului. IJiiiiuna are o bogatS. unitar. cioplitor de por^i. Ancadramentul usii este surprinzator de frumos sculptat.Bcr-j . datorat colinelor care o ineonjura. Stefan eel Mare. in apropiere locuind I'usi'mlui. se afla mai fructiferi.multe por^i din zona. Soarele.'il'iri locali.tiei. pSsSri. alta fl sani (CSieni). dau locuintelor un Mrbogazoasa. care a conrepv si construit-o.I-/. spre satul Sirbi. • locala. Cea din . unde aproape la fiecare cas& ne intimpina cite o poarta de lemn. Are i de confluen^a Ma. Asa so ( plica si originea altor 4 mcnte noi intilnite in m De o parte §i alta culmi domoale coboara spre lunca laiVftleni. una • sani (Bandreni). in vadul carora \ scriindu-se pe al doilea loc. ambele pe partea stinga a soselei. Acoperisul este neetajat. dupa acfl plan executa biserica de ]• in forma de trefla. la ie?irea du Izei s-a descoperit un de•MI.1 din valea Izei (DJ in Sighetu Marma|iei. care. comuna 9 teni din Moldova. admirabila . La circa 3 km spre nordest^se intinde comuna fEali**r^ ^\ X^ ' \ nesti (km 8).popular! locaii 1-au realizat cu multa maiestrie. in lungul cfichiar realizatorul ei. printre oraseni amestecindu-se cei imbraca^i in por.carte de vizita" a regiunii. datat la sfirsitul e|N) Din Caline?ti putem pocii bronzului si inceputul | | la Ocna $ugatag. Mur me^'terul care executa bli ca satului. tul traditional maramuregean.a.Susani" si ^Josani". Coborim.area JVadu Izel7(km I 38937 de locuitbri.Josani" a fost ridicata in 1665.Susani" a fost construitfi In anul 1532 din Mrne uriase de stejar.Susanll fost ridicatS in anul 178B spune cS mesterul Ion fl a Titului. a fost glorificat din antichitatel el apare si pe sigiliul domnitorulul Mircea eel Batrln (1390) si pe monedele lui... iar impre• Hir-si trage numele de 1 una cu comunele suburbane — Him pe care se intinde. Parole sfnt Incrustate cu motive vechi stilizate.('•i. Aici se poate Dupa cca 6 km ajungem • -. piacut ii irnumitele port! mara. Pomii Ecu 5 km. ca marime.surprin^i de pitorescul por|»i|i>iie create de mesteri tului. unde. nu respects pi general de dreptunghi (I rita unui pridvor cofl in partea sudicS. pe valea Cos3ului. intrarea in Sighetu MarmaMiriiti pe pitoreasca va. s-a mutnt satul zavoi. reusind Scl ne incinte prin sculptura traditionala. SIGHETU MARMATIEI '•Ic'ii se Ifirge^te mult. cu ape mereu involburate. alaturi de bogatia ' vnare de apa mineflorilor. Cea din . aproa« drumului se intinde pe de paralela 48° latitudine nil. de imporaer permanent sarbatoresc. PaJURISTIC AL JUDETULU! sunile bogate au facutl cupatia de baza a loj| for s3 se indrepte spifl terea animalelor. iar streasina scurtS. cuprinzfnd multe elemente decorative. floarea soarelui. imlimca capatind caracte. in• ii I/a. punctat de casele nordica. kill national. sat situat spre sind loc unor intinse zone de culturi agricole.pentru prima data acest ofolclorica si artistica ras ramin. Jdiitinuam traseul pe vaOrasul a fost construit in Qjci. De o parte si nea Maramuresului. din n terialul provenit prin del larea celei care se aflal cc-ntrul localitStii.. Deva|n. . 5i alci intilnim douS biserici de lemn.. in judeV Are Iflfli $i-audurat de se.este situat in Depresiu(lltlncte. |HAMURE§ . Opris.. constructia a 1 continuatS si terminatSj catre I.drumul recent mo.o poate admira o pozit de bronz format din 12 sculptura in lemn bratari. sau la epocii fierului. Utan. Ca si la Budesti ^H si aici se pot vizitiH monumente de arhlt<» populara in lemn.-iproape 2 km de la carui nume este incruatat pe Hi't'io ajungem la_j. Vadu Izei si Sarasau — 44 611 (Illiitea fiind atestatS do. La VaBrn 53). simboluri ale elementelor ce compun universul taranului: soarele. iar _funia" — o coloanS infinita pe orizontala — simbolizeazfl ideea de ccntinuitate a vie^i!. in . arborele vietii.. ca motiv artistic.• locuitori.da este chiar poarta de la Lt. Ne vm trage atontia si douSjB pe lemn. unita cu Mazona unei fortificayi din ete vnrsa in Tisa la iesipoca bronzului tlrzlu de pe ^ln Sighetu Marma^iei. Vechimea localitajH atestata prin documenB din anul 1387. Turistii care viziteaza l»htnr din anul 1383. funia s. Ne dic municipiu din tara. M.

Orasul Sighetu Marmajiei este cunosqut §i ca un vechi centru cultural. Parcul . a volumuT plome maramure?ene" cplele XIV si XV in romanS si maghiara. i'ozitiu geogral'ica tuvorabila.. Monumental osta$ului sovletic. ricii romane. Hotel-restaurant . Rezerv.Gradina Morii-. Astfel. iar in 1836 i$i deschide portile Acadeniia dc drept. Automobil Clubul Romfln. C3HID JURISTIC AL JUDEJULUI .Cetatu". manesti. car{ii si publicatiilor Prima institutie I deschide aici in anul Prin anul 1883 se Reuniunea invatatori mani din Maramures dafia muzeala. asociatii culturale si s-au tiparit car^i in limba romana. secole de-a rindul constituind principala asezare urbana a vechiului comitat Maramures.R. taurant ..F. Statia PECO. si consiliul popular municipal. 17. OHciul P.. Restaurantul 12. 23.Dragoj vodfi". constituie uri ment marcant pentr : culturala a orasului . au fost create si au functional scoli.dealul SoJovan. Tipa anul 1900. au fondat in 1861 . Librarla .. 11.. 9.ului.C. care a concurat la deschiderea prime! Pr dii de invatatori din mures care pregatea tori pentru $colile roi ele nu erau subven^ii stat. 6. tenii iau parte la toa' inintarile si luptele litice ale vremii. PoUcOinica. Casa de 4. restaurant . Secole de-a rindul.Tisa".. Intelectualii romani maramure?eni. preeum §i existen^a unor zacaniinte de" sare din apropiere explica dezvoltarea si evolutia oras. i . $i Agenda de voiaj C. §i autogara. p ]a revolutia din 1848. toricul act al Unirii 1. tetul municipal P. cestei zone. taptui ca se alia ia iatereeepu unor drumuri comerciale. tinind academicianul 1 Mihalyi. Flliala de turism. 0 tografiU mllncitoresc. S. Aici. In anul 1540 s-a creat prima ^coala reformata din ora^. Liceul .F. 21. 22. Muzeul municipal. in 1867 se BSocietatea de Icctu: manilor maramureseni' a jucat un rol im achizitionarea si r. 5. 19.. Spitalul unificat. care a functional pina in anul 1920. 18. Monumentul osta^ului roman. Farmacia nr. Hotel ... 13. arhitectura populara In aer liber. 20. care ?i-a prelungit activitatea pina in secolul al XVII-lea. 17.K. zin allmentar nr. denumit . 3. ci se intri contribute poporului. 7. 15.Asociatia pentru cultura poporului roman din Maramure^". de-a lungul secolelor. Gitra C. ~ restaurant.Araealul".. In geni Vcijcimintul si biserica na au contribuit sul la pastrarea tradijii.R. coca ce alestu o mai mare vecliime decit primul document ce dateaza din anul 1334. 2.LuceafSrul". 25.Marmatia". 16. 24. in secolul al XVI-lea a luat fiin^a o §coala romaneascfi calvina. 10. p&trunsi de ideea luminarii poporului.Zimbrul".

muzeul isi desijou (Franca) Colierul de fasoara activitatea cu douS I si Discul de aur. prin stradaniile A marile unitS^i Indus. ansamblul Case! de diale printr-o bogatS activiI liind eel mai impor. pe lingS alto I tive.intre cele douS rSzboaie monl. istoria miiji nolle blocuri de lo. Orasul Sighetu Marfli cunoaste o inflorire f£im cedent. prestigiocsa manifesta. te intimpina noul: unitS^i industriale. Produsele fabf(j aici sint cunoscute in 31 ISri ale lumii. care cuprinde Uin alte zone ale \&rii elemente ale culturii materiale si spirituale de o nease| participS la acest festiCu aceasta ocazie se or. I'. toate imARAMURES 97 . fic. illnlre acestea.clecembrie 1918. la care se mai ad| Scoa)a generals de muild $coa!a popularS de I Printre numeroasele instil /fle eultura ce fiinteazS in I arointim: Casa municipal! . se va construi o I fabrics de confectii..ani.toatS stralucirea. ceul pedagogic.il constituie Muzeul elnqgrai . care realizeazS anual zeci de mil de garnituri cle mobilS..lenara a Maramuresului de |(e construite. care incepe cu tanist maramuresean Arthur Ul mastilor.a. Sighetu Marma^iei oH important centru culW aici functioneaza Hceull dustrial . fntre cele • douS razboaie niondiale.tul ierbar al regretatului bololcloricS.hi/1 ni. Muzeul etno. iar in timpul celui de al doilea rSzboi mondial participa la lup'ta impoti-iva fascismului. pSstorit sau alte t si institu^iile medico. Astfel. Cu mai bine de 50 de ^i numeroase cluburi ani in urma. scaune curbate.Unitatea". O bunS parte din volumul productiei este solicitat pentru export. Se produce <ji un prototip de garnitura de mobila maramureseana. m alimentara si a materli de construe^ie. \n niiblul . Alaturi dc industrli preluerare a lemnului. libertate si independen^a patriei. clasa munciloare ia parte activa la lupta organizatS de Partidul Comunist Roman impotriva exploatSrii. In prezent. ce se numarS printre marile obiective industriale ale Maramuresului si care isi va extinde GHID JURISTIC AL JUDETULUI c'apacitatea de Pro<jH viitor. iar in afl cincinal. ce insumeaza aproape 20 000 de planse i1 si al portului popular Valoarea cea mai mare a •roase sint si ansamblufolclorice sau iormatiile muzeului este data de Secjia tlce din judetele limitrofe de ctnografie. Una din cele mai tinere unitS^i industriale este Intreprinderea de surubiiri.ie inscmnata de mai aici Festivalul de mifere si mai ales pasSri nai obiceiuri laice de turalizate precum si aprecia.nului. Izei. o parte din ele fiind de subordonare republicans.iblioteca municipals.-l. Teatrul popular. mai • consemnate unita^i alejl ra|iei mestesugaresti/^H nea de cercetari Intreprinderea de m^B re a agriculturii s. blocuri pentru locuit. scoli. unelte si podoabe caslru a sanSta^ii si de asis. Ele oglindesc si sugereaza in lU'&ri stiin^ifice.nice. oase manifestSri fol.si conservate cu grijS. achizitionate tazS si o sesiune de co.Stil"). In oras exists o serie de intreprinderi industriale.tlo Indatul . pentru pace.tate. carelor ale.rSzboiul de fcsut. de acum citeva sute de |c'i baza materials de o.a. venit traditional. Gheorghe Vornicu au L In municipiu activeazS fost puse bazele Muzeului dute de artisti amatori etnografic.Dragos Vod. ultima dispunind dc lunii decembrie se or. ce s-a remarcat ilu 30 de formatii ar. liceul (d tier. Iar sec^li: etnogrofie ?i ftiinfele DBO premiul ^Europa". edificii de eultura s. • ! produse sint cunosct^H preciate nu numai ^H parStorii din ^ara. \Ci socialS.o colect.care s-au remarcat Fr. ci.imbogatindu-se cu noi achiili 1 I'ultura a participat zi\ii si colec^ii.prof.Coman.V.naturii.a. trn cartier fiind situat in CosSului si Tisei. Vi'jeului. dam peste 30 de tan din I continente ale globuB altS unitate insemnatli Intreprinderea de j>|M schimb auto. perioadS in. In perspectiva imediata se va extinde asimilarea in produc^e a mobilei artistice (. Printre cele mai mari este ^ombinatul de preluerare a lemnului.muitS boga^ie. eel mai pe vaile Marei. productMj dustriala a crescut in | 1'atfi de 1945 de pesto de ori..de plugSrie. Va apare toto4 ramura noua — constructoare de masii Industria usoarS prezentatS prin Faj tricotaje . A urmat o perioadS in care muzeul s-a dezvoltat. Peste tot. Vizitatorul Opierea Complexului de va putea admira unelte vechi Mcrare a lemnului. i ternationale cistigind M.Mara" al Ca. interesanta prin simplitatea formelor si fncrestaturilor. pre.tiv turistic din acest centru pgruiul. Orice turist care revine dupa un timp in Sighetu Marmatiei constatS schimbSrile radicale pe care le-a suferit orasul dupa Eliberare.. Col mai important obiec. Dancus s. ISzi de zestre incrustate. fuse si furci de tors. Nistor. p men^iune speciala me. la sfir. placi aglomerate si fibro-lemnoase.indeletniciri ale maramuresahlliiri' ce dispun de o pu.

. Alaturi de acestea amintim Complexul de alimentatie publica .a.. acesta se ren covoare continuS si astSzi sa printr-un pridvor sprijini creeze frumuseti folosind o coloane cioplite. cu confortul si progresul lui. Din oras se pot face o serie de excursii.i Ili'runitatea patriei. .verdele frunza".jin_obeU§c I nduce aminte de locul !'• an fost executa^i de c&Ihftleristi patru partizani fr au actionat in Mun^ii Cnmuresului. se afla Hiuinentul ostasului roman. 1 -XV". mult solicitat do turisu pentru pozi^ia sa pitoreasca si confortul oferit (85 dc locuri cat. Solovan. . Restaurantul aferent ofera specialitati culinare alese. Iemn veche.Iemn din Once^ti.ceriul" ceea ce trSdeazS me| (bleu). Dar covorul istoric — a fost constru< maramuresean incinta mai mesteri anonimi in anul i cu searnfi prin cromatica so. ului din Sighetu Marndl Pentru obtinerea culorisituata pe Dealul Dol lor vegctale. autorui lucrarii . prin bogatia si varietatea mo. purtind pecetea sirn^ numar restrins de maramusi gustului artistic rafinnt reseni. . I). trebuie mulpoarta de Iemn la bil| t2 rabdare.. Muzeul define si o inteIn centrul ora^ului resantS colecfie de masti. Ill parcul din centrul oraIII a fost ridicat MonuM I M I .Deservirea". Plopui (Populus nigra) are o circumferin^a a trunchiului de peste 8 m s. bar de zi. secret delimit de un lui. ridicat in au»i 1974. ce da Alte obiecte de valoare sint din secolul al XVIII-lea GHID JURISTIC AL JUDETULUI •nure se releva ^actualul I . precum si J>iseri( . cu pictur binSrii culorilor rosu. Acest tivelor ca si exemplarele ex.. I fM^a complexului cooperaNtl .-jtasijor sovictici. cofetarie. de o mare vaprezinta trasaturile I loare plasticS. pricepere si o tede Iemn.fiin^eaza o Bezervafie «!• ramuresene. alaturi de Idyll romani. tSranului maramuresean. pridvorul caselor de i . ce ex.. care impresioneaza _ne?ti... I n intersec^ia strazilor ||u? Voda si Bogdan Voda. a oamenilor fiarnici si blinzi ai acestor locuri. i l iiiu/..rosul care nu putea fi decit infocat".'(. toate tipuril* meinica cunoastere a planconstructie din rnediul ^ telor. Cu un rafinat deosebire de alte monun simt artistic tes&toarele de similare.Zimbrui'' (categ. mentale ale arhite( temperate si totodata rezispopulare din Maramure^ul tente la actiunea luminii §i nografic.Dimu< inaramuresene din sec. pinfi astazi nealterata purita.. constru•Ub torma de patrulater §i •II' <i romano-catolica (1736). verde.Tisa" (. I) din centrul orasului (101 locuri). albastru inchis. lucrate in Iemn dupa stilul local. pentru cinstirea • innriei ostasilor cazu^i penII libertate.. aici ai> Iza sau Cosau.ber in curs de organ tea si prospefimea culorii.i virsta de cca 20v am. prilej ideal de cunoastere a artei si traditiei maramuresene. legate cromatica anume.I3: _§' st. Dupa vizita fScuta in oras. linpla^a orasului. braserif.te . a costumelor si obiceiurilor pasti'ate de milenii. Interiorul ei este com| . Pe lingfi aceste unitafi functioneaza cite un rostaurant-autoservire. 6 .. [ Jndreptam spre parcul H M d i n a Morii" de la poalele . Intilnim aici. toate mentat prin pereti de | intr-o sincera izbucnire de Intr-o viziune sint^ optimism si bucurie. AsezatS intr-un loc dc $i acum mai intilnim pe de favorabil. care "' r i l i i t via\a ui luptele •tru eliberarea Maramu•lul de sub ocupa^ia hor•to-liiUerista. covoare vechi aduse citeva gospodarli de familie.categ.verdele tinaV'.J?!LJ£S1. doua saloane cu jocuri mecanice si biliard.. independent* s. j. cu hotel.. care isi pustreaza hitecturft popular^ in a. dintre care KAMURES doi sint declara^i monumente ale naturii. dar mai ales pe ora$ Pe dreapta. anonimS.). . 'eparte de centru. crama. restaurant. ce Iemn.eului.pistrite cu migalu 51 fantezie. ce rasare l'i i din unda limpede a (I.ruja macului" s. din care ele prin arcuri simple nu lipseste . costumul popular traditional. ceva asemanStor sugereaza pfidurea primavara. calde.colesa" (mamaliga) cu brinza. pastrindu-se ins& nealterate traclitiile mostenite din batrini.. •ighotu Marma^iei a m\ uruditul loan Mihaly llp^a. Dup3 popasul de la Sighetu Marmatiei ne va fi greu sa dccidem direct! a in cart1 99 . JES^BS. care a constituit • unui filra documentar Itulut . II) cu 31 de locuri. gradina de vara.t'iciu de Iemn — nionu puse in muzeu. hotelul .galbenutul". bar de zi.Rezerva(ia de arhiliN'l prima insasi viata noua a pnpulara in aer liber a m oamenilor din Maramures. citeva constructii.Ardeaiul" (categ.streasini duble. I.. d scurgerca anilor. In pare se afla si hotelul ..Marma^ia".galbenul ca arama".. Aici intilnim numeros.! liMi-i seculari. Peste tot ei au adaugat noul. la intran valoa Marei. . talentatului sculptor M M Popovici. toate cu mobilier si decora^iuni interioare adecvate. Posibilita^i de cazare ne ofera hotelul .! cadrul secjiei de ftn< covoare vcchi si scoar|e ma. din care nu iipses. care a fost •Inla prefecturii.Diplome maramu'c ne". blinde.Este o construc^ie tipici1 brfi §i prin modalitatea com.

. str. Lenin nr. A. 17. 16 Cantina-restaurant nr. 14 Consiliul popular municipal. Bogdan Voda nr. Drago? Voda nr. str. Traian nr. 1. 10 Muzeul etnografic. str. str. 1. Libertatii nr. str. 2 Oficiul de posta fi telecomunicafii. Bogdan VodA nr.R.Luceajarul". PE VALEA IZEI Sighetu Marmafiei — Rozavlea — Bogdan Vod Sacel — Moisei — Borja — Pasul Prislop v_ VitXPoienilB lz«i ^S4? (D J 186 — 153 km) . 30 Spitalul unificat. care ne va conduce spre Munlii Rodnci sau Maramurcsului. str. ••MKL i Baciului ^Rona la lisa Vaiea de voiaj C. str.Zimbru". 28 II. dar mai ales ct serici de lemn. 10 Militia municipiului.Tisa".C. pe valea pitoreasca a Viseului. 8 Hotel-restaurant ..Ardealul".s-o luani: sprc Sapinta pcntru a vizila . 21 Hotel . A. adevarate muzce etnografice. V. cu por case traditionale acopcrit sindrila. str. str.Marmafia". Indifcrent directie ne indreptfin nem fascinati de farn cestor meleaguri caraj cheamS. Bogdan Voda nr. str. str. 1 Comitetul municipal P. str.. 16.Doina Maramuresului"... 23 Farmacia nr. urmind soseaua spre Baia Mare. Republicii nr. str. insirate ca o salba GHID JURISTIC AL JUDETULUI de margele de-a lungul sculptate de Iza.. str. Bogdan Voda nr. Din localitatea Vadu Izei ne inscriem pe un drum care strabate o serie de asezari. Libertatii nr. 3 Libraria . 2 Automobil Clubul Roman. Parasim Sighetu Marmatiei.Cimitiml vcsel" — unul dintre cele mai importante obioctivo turistice ale zonei. Bogdan Voda Restaurantul . str. inegalabilc ale arhitecturii din de tara. 9 FiliaZa de turism. 1 Rezervafia de arhitectura populara in acr liber. Mihai Viteazu nr. •. 78 Hotel-restaurant . 1 Cinematograful muncitoresc. Muresan nr.F. I. str.. Traian nr. str. Parcul Emmescu Hotel-restaurant .. Libertatii nr.. adevaratj juterii de arta populara. tate cu multe secole In u o . Bogdan Voda nr.. str. 10 Magazinul alimentar nr. lancu nr. Libertatii nr.R. sau pe valoa Izoi ADRESE UTILE pentru a admira hi: lemn. str. Bogdan VodS nr. Dragos Voda nr. 14 Farmacia nr. Dealul Dn Statia de benzina. str.

truita in anul^i3_64. iar ferestrele sint Codru sau SSlaj. unui no. plantat partial cu pin. Aceasta. deosebit de inalta. Acoperisul este in pan. Batrinul i-a explicat ca piticii se trag din neamul romanilor si ca acestia vor stapini in viitor Maramuresul. saorigine al fra^ilor Pe.. ad3postita de I u l Gogosa la est. che si era nou3.'Im( tind la hotarul dintre era ve. cc \ bratSri si celturi. cu gospodarii mari si frumoase. iar ulterior.. legenda care spune ca aici tfaiau si locuiau oameni uriasi. a fost mutata pe < este acoperita cu tabia.Jemn parc3 riul Mara si ne indreptam vita sa o vizitam. Aici a existat o bi.fost ridicat initial pe ta domoala. tiga apare Dealul Veil. iar din cftsatoria lor au rezultat maramuresenii de astazi.ridicat edificii modern' . scunda. Ea a fost construita din birne solide de brad iar la baz3.Balada ntca". ascutita ca un pumnal. Se mai aflii frumusete arhitecturaia rSmasitele unui turn feudal. GHID TURISTIC AL JUDETULUI dovezi peremptorii ale continuitStii poporului roman pe aceste strSvechi melea^uri. se nu.'si Dealul Dumbravii la vest. alul We.constructorul anonim. Prima mentiune documentara referitoare la existenta localitfitii dateaza din anul 1373. Dupa citeva sute de metri De pe un promonto de la intersectie travers3m. in timp ce sp31a rufe in Iza. lemn. NSnesti (km 9). cu turla simpia. »-/avlea (km 24). da. de o certa valoan Cresterea animalelor. Cunos•a din 1326. ocupa. Edificll| mari. puneri. Dup3 unele | urme ale unei asezari dacice. din care o parte i-a pus in poaia pentru a-i arata tataiui ei. in 1806. Fortic dansuri si ansamfuldoric local au cucerit ill 11 de aur si respectiv [T pe tara cu ocazia conformatiilor artistice Hatori cu piesa . zvelta. Pictura se p3strj Birsana (km 11). a carei mentiune. au opus o dirza reii(a in fata hoardei tacare jefuia Maramuresul. . proprietatea lui Stanisi Chinezul. ce se deosebeste ra. in hrisoave. cind prin•) act. pe care se afia se numeste dealul CetSteaua.. Turla este simpia.In ansamblu ea se ca serica de lemn "(1795) care a £izeaza_printr-un echilij fost mutata la Rezervatia de proporfiilor. Turla. Peretii sint fa apartinind. constituie sursa principals care nu stirbesc din pi)' cul asezSrii. Slatinii. Lo« spre Oncesti_ (km 4) unde. a fost descoperit uq depozit de bronz. unde. cu turla deosebit de inalta. i n i i i l u r a (km 19). pe dreapta. |p contintiare _yalea Izei se •tonza. in 1936. Dup3 ce cifreazS o mare iscusint trecem peste podul de pe Iza. semintie din care la un moment dat a ramas doar unui ce avea o fata pc numo Rozalia. deasupra soclului de piatrS.spirit inventiv demonstrl dical ca stil fata de alte con. un drum nemont ne poate duce la inii-a si apoi la Glod. Prezinta un acoperisj in panta repede cu c'oua nivele. Este biserica de lemn ridicata in anul mcmorabil al ultimei navaiiri a tatarilor. 1717.relativ bine.retele altar.de venituri ale Pe locul numit . sapaturile si se pare ca apartine arheologice au scos la iveaia man3stiri. ce schimba tonul genenl peisajului depresiunii.neaz3 stilul Indr3znet. Peretii fnalti de circa 6 m smt baza sa mai Iarg3 sear construiti din birne inguste cu tipul de turia din • de brad. Localieste asezata pe malul al Izei.din birne masive de bil local. cu o* I^RAMURE? frumoasa plantatie de pini. Intcresanta este legenda cunoscuta de batrinii din partea locului.. __serica de. are doua rinduri de birne de stejar.1 tia de baz3 a locuitorilor. creativitate de lemn. probatormai de aici. iar structii similare din zon3. Toate acestea sint completate pe intreaga vale a Izei de o incintatoare succesiune de ||vilatea_ artistica de acunoscut in anii din binemeritata aprepo plan national. incepe sa se largeasca.tistica si arhitecturaia. 17. 11(111 inainte de a ajunge 'Initura. probabil. ruga ce i-a fost indeplinita. ncuitorii acestei conume. sebita. incit.( jjfla o asezare de la ^ epocii fierului. numele localitatii Irmoaza provenind. Dupa traditie se spune cS ea a fost adusa 103 . La Glod se l un monument de arhi|UrA in lemn. pe plafon i teaza din anul 1326. mara printre cele mai mari AlSturi de casele vod localitati de pe yalea Izei.monumental. Foarte aproape cle sosea. Pentru ca Rozalia nu avea cu cine sa se m8rite s-a rugat providentei ca unui din pitici sa creasca mare. ne intimpina o constructie eleganta. din care sa tiei de pe Dealul Dobaies. des! • arhitectura popular3 fn aer constructia Ias3 imprpslj liber de la Sighetu Marma.•ipreciati rapsozi popuA l i t la Siatioara cit si l s-au gasit izvoare cu minerale. biserica a fost datata de specialist! ea exis. Regele Carol I scuStnmtura de orice dare.. a intilnit pe malul riului numerosi oameni minusculi. deosebit gust al frumr ne apare in fata o _bisericS indrazneaia. iesirea din Strimtura. mai ales po ] sudic.

in ( ta zona prezinta o Jjarticularitatc fa{a de cele prezen. ii ' I i a (biserica din vale) N/n din 1699. conform traI | ir un deal. frnll nioase proprii. tot al cul uneia mai vechi distrusa mesteri iscusiti in con prin incendiere de catre ta. la casa cu nr.. este 1'osta re. fiind amenajl zinta o sculptura redusa sau stabilimentele unor bai rli sint simpli. cioA ilintr-o singura bucata Icnin. cu un turn-clopotnila. in centrul comunei Ilinlja romana. in care predominS soa. carol rrate cu mult gust de mes. probabil din anul . care in 1359 trece Carpatii cu ceata lui de viteji peste pasul Prislop ^i interne! aza statul feudal moldovenesc. Au mai fost gasite virfuri de sfige^i. tot pe I f.mentar din 1364. motiv pentru care a trecut in Moldova. dreptam spre localitateaj ce no conduce la $ieu (1 km).Codicele de firmatS si de alta descoperiJrnd". construita in i i . No indreptam spre comuna lui Bogdan de Cuhea — tl Botiza (10 km pe abatere).i'l. aco•Ul eta j at. so pot vizita cele IblM'rici de lemn — mo^^E istorice.m.^edinta a voievodului Bogdan. zita o biserica de lemn.5 llcvonim la soseaua mo. vizavi :1 este considerat si dc o bisericuta de lemn asejL'i-ntru dc ceramics ce se manutoare cu cea do la Nallrca printr-un pronun^at ncsti. descend din voievodul Inga.Diplome maramurefen*' < 1599. ideal loc •bMTvatie. Este vorba de funda| al ornamentului floral tiile unei biserici de piatra.ruginoasa. politica si culturalS a Mnr( In anul 1373 localitatea muresului. mcietorul Moldovei. Pe Valea Sasului. dlntf tori locali dupa modele inge. InteresantS.si sub vechea denumire de Cuhea.familie nobila. Este renumita in mul maramuresean ales ]M OHIO JURISTIC AL JUDETULUI •IM ml) ii (. Mentionam n i a in Maramures a wi'tului lui Petru Movilfi. incon jurata de un pavaj si o palisada.cea de la Sieu. avind dimensiunile do 23/11. Aceasta a fost si IAMURE? . dar mai ales prin usa din Localitatea are semn stejar.u. stilpii pre. Ambele •III au fost construite dufcw-la. ascunsa parca Intre un aport important in vldj dealurile din jur.Izei. DupS cca 7 km ne drum modernizat (DJ 171 A).lonti ai Komane.ristii Maramuresului cumentarS. Drtll| pie a celei de la Rozavlea. exemplar unic in re facuta linga sosea.. se afl tato pina acurn. de unde a respins in repetate rinduri tentative regelui Ungariei de a-si instaura suprema^ia asupra Moldovei. situata pe versantul nordH Aici se afla o construc^ie Muntilor Tibles si strabll monumentala. se poa(l rele.ma. turla simplS. Ea modernizat nc conduce^ so remarcS printr-un pridvor. deasupra portitei teres local. cu tfiietura ondu- — localitate cu rezonante istoricc. Prin elevate si arhitec.. Pictura uuta in secolele XV— I In stil bizantin.•oresp'-. aproapo o co.aici dintr-o alta localitate din Maramures si ridicata pe lo.localitate se leaga numele tura pare a fi una din cele loan Mihalyi.cnasta sa fi apartinut voier"una din cele mai vechi vodului Bogdan. autorul lucrj mai vechi.de valea leudului. El a fost eelJH Botiza a sarbatorit 600 de tii doctor in drept dintra J ani de la prima atestare do.. fiind atestatS arcada si un ancadrament re. i it.i cea mai veclie carte dreapta.nascut la lend in 1844. famll pitulata pe valea cu acelasi ai cSrei membrii si-au tm nume. devenind primul domn de sine statator al Moldovei. ^Iri intilnim multe icoane iititia.Sapfiturile arheologice efectuate pe un promontoriu pe malul sting al Izei. §i la Pol gasindu-se elemente ornamen. ceramica. prin aooea teva izvoare de ap3 mil ca ele sint construitc din mai sulfuroasa.ata si strabatem pri. In anul 1343 Bogdan Voda s-a razvratit impotriva' regelui Ungariei Ludovic I de Anjou. Una dintre "zata. Se pastreazfi si citeva trul comunei a fost col picturi pe lemn si urme din its dupa acelasi plan pictura exterioara. lanci de fier. orn de culture 'i mitropolit al Kievului. De m. Re^in atentia si crucile dc lemn din cimitir lu. au scos la iveala temeliile de piatra ale unei locuin^e incendiate. situata la 3 km rlc tale. este urcare in turn. parere con\\ romanesti: ". la intrare in comunS.'ji plan. Portilc do lemn din aceas.site conservate sub un acoperis de sindrila si care pot t sat turistic din MaramuBogdan Voda (km 37) fi vizitate.sit. 93. fSra H restaurata. se pfis• destul de bine. este socotita cea Rfcche din Maramures.trul de comuna.tesutul scoartelor. raol/.tia Poienile Izei.necolele XIV fi XV". pinteni de cavaleri. .n. cunoscutS . I'lnvcun. de la intrare cu o istorice. bicarbonatatl multe elemente.narea jugurilor pentru Biserica de lemn did tari. Nu este exclus ca am podul bisericii s-a pas. din lemn de |( i n geamuri mici. centrul civic.. •bit de elegants. j Din soseaua principals se Revenim la traseul prli desprinde pe dreapta un alt pal.

Aici se va construi tate de cazare (cat.Ruptul sterpclor". cuprinzlnd 121 de sate. funia alit de c. pe orizontalS. Dragomiresti (km dintii mentiune docur referitoare la aceasta dateaza din anul 138S muna este asezatfi in destul de ingusta a Frumoasa biserica de la Muzeului satul Bucureijti provinc de Salistea de Sus Localitatea este atcstatl cumentar din anul intrare. Ea stirneste admiratia vizitatorilor atit prin linia arhitecturala unica cit si prin frescele din interior de o mare boga^ie coloristicS. di: ceremonial stravechi. ambele incalzite la flacara vie a suflctului omului din Maramures. avindu-iji originea intr-o veche uniune de obsti taranes.. iafj v> i \ — 3 M o \ \ a: UJ Y~ \ r ' I/ -I ^ *• •9. _^<a_exterior. oamenii regelui. din lemn. romanilor Stefan si loan. Datorita valorii picturii murale.| tiparituri vechi.ti. in luna mai. fasoara. In prima jumatate a veacului al XVIlea Cuhea reprezintS centrul posesiunilor BogdSnestilor de pe vaile Tzei si Viseului. desenul remarcindu-se printr-o deosebitS vigoare. Aici se rnai un candelabru .prima biserica dc piatra consfruita in aceasta zona daUnd dc la inceputul secolului al XVI-lea. §£]]• lemn in anul 1801 i. ne pinS dealul Osoiu. reaza idcca de continulli Demn de mention tru aceasta localitate dustria creata in uljB rioada aci.i ristica zonei. I). Una din cele mai interesante si frumoaso constructii de acest gen. din familia Bogdanestilor. un fol loana infinita maraml na". pe stinga. Locul este cunoscut sub numele ..!a s"irbatoa. aceste opere sint studiate si apreciate de sute de artisti din tarS si strainSGHID JURISTIC AL JUDEJULUI tate.La manastire". Biserica voevodala a Bogdanestilor a fost inal^ata intre anii 1330 si 1340 de catre voievozii romani ai Maramuresului.~l| decor natural pitoresc. pe locul uneia mai vechi.'o oil1 . construita in anul 1722 din birne groase do brad. Printr-un act din 1353 regole Ludovic T recunoaste dreptul asupra mosiei Cuhea. de jur| jur esle sculptat un lemn. m: s . S-au constrU sec^ii care se afla s najul Intreprinderif mureseana" din Sighctu ma^iei (Sectia de Sectia de impletituri iele $i Sectia metalica). In Preluca Lesped pe Izvorul Baicuiui. fiii lui luga. ti :j:. Se mai poate vizita bisorica de lemn-monument istoric. in care se imbinfi stilul gotic cu eel bizantin.

rezervatie ifica". Ulterior pridvorul ei a fost dul.Popasul Izei" smaltuita. horthystii au incendiat sute de gospodarii din comuna. Moisei (km 136 pe DN 18) " alta .Ceramica de calitate ne atrag atentia via. ne inlucreaza o ceramica ro. de dimensielementele decorative. pridvorului.?ic timpina cabana ... in partea dreapta..Lidice" al Maramuresului. tru de olari din Romanj unde Iza este marginita de care. uitat nici faptul ca ccl mai nordic centru de nic-a rosie nesmfiltuita de ritoriul patriei noasExistenta sa — ca un i al unor forme cultuti-avechi — ii confera o dreptul de a fi conia drept o .. Eve109 . Turla.din Fata" se afla Tot inainte de ardere. Transilvaniei". au supravietuit. e continuam drumul isarit pe DN 17 C. io.Virful coastei". localitate formelor ceramicei dacifl GHID JURISTIC AL JUDETULUI dintre cele mai ilc.diferite. Moiseiul a devenit un ..telor de ceramica n tura populara de lemn. apreciaz3 La ie^irea din aceasta lo. pe lingS faptul c spinarile unor dealuri. Aici i-au inchis in doua case s3rac3cioase.Buleni" se trece unica in felul ei. in culoare neagra. {ilor. care s birne de brad in anul 1722. Tipul de vase de cunoscuta sub numele de apreciate mai mult sint ^Biserica Nistorestilor".it3. uni. i loviturile necrutatoare ale romani si sovietici. deasupra pridvorului.tre altele: . Pe locul unde se afla cea de a doua cas3 a fost ridicat un obelise in memoria acestor eroi. iiiument al naturii (7 km). doua monumente de arhltec. Doar doi dintre ei.unna anului 1944.l i ' horthyste in retragere.e. Este singurul c In apropiere de km 47. Pen. care a mai trait bolnav in urma acestui ?oc puternic pina in anul 1948 si Vasile Petean. autoritatile horthyste au adunat un num8r de 31 tarani care au sprijinit pe partizani.. dea. multa jale si durere. unde gasim specialitati maramuresene. mte de a parasi Sace>'cem pe sub un viaDin acest punct prin spate apare Dealul i — o adevarata pira:iaturala. cu o straveche In central comunei se aflfi dacica in confection.sus. document inca viu de art Rodnei. silite paraseasca ultimii kiloi. Salva 45 km). devin luc Biserica . cupa in acela$i timp de Acoperisul prezinta doua nimiterea stafetei acestel vele. 853 m) . se mai tre care . . din care una se pfistreazS §i azi. Nu trebuie.a = niireasa in dialectal) si dupa 12 km ajunM la Moisei.Arta populara din in nulet mai scund (clopotnita). construita prin munca voluntara in ur.. ferate Salva-Viseu. dupa ardere. dupa crima si jaf. locul numit . in a•ea c3ruia se afl& limita ! ui Maramures cu judeistrita-Nasaud (Dealul tei: 6 km. Aici s-a realizat filmul artistic . dar lustruita. Monumentul de la Moisei evoca un moment dramatic din istoria acestui tinut.RAMURES precum §i alte fapte condamnate de posteritate. ilirectie sudica. Ill). Prin masacrul din acea cumplita noapte. pe partea stinga.. apare aproape la In ornamentarea mijloc.poate fi considerata drept interesanto ductele indraznctc ale caii din cele maiara ramici din t noastrS. prin.localitate cu prqulc rezonante istorice. In disperare si in ura lor neputincioasa. in DN 18. mes peste o punte ce leaga cele care-1 practica cu mul doua maluri ale vaii Iza. pe alul Boresei (alt. apoi au fost secerati de necrutatoarele mitraliere prin ferestrele caselor. sud drumul continua (ealul Stefanitei. Ari i . '. prin largirea tinere. se poate Itn Izvorul Albastru al Izei.slrinsa parca in chi. ••. s la mai pu^in de 1000 m de seaz3 $i liniile sinuoa sosea.vada materiala pertinent ma cu aproape 30 de ani. grav ranifi.. inca in viata. comis un act de masacru .lorata si a podului peste i Viseu. A ramas doar o imensa vatr3 de cenu?a i?i multa.. Pe cenusa razboiului. Esi indeminare meste dificiul a fost construit din nase Cocean.. nose ins3 si forme apr descinse direct din mode Saccl (km 49). Din Dealul Boresei. In acea noapte odioasa si singeroasa de octombrie. lul Seciu.ri de pamint romanesc. AlSturi cred Banateanu in IU de turnul obi?nuit. (categ. ceramica rofie de tru eel din . i traversarea unei linii de i.cole?a" cu brinza.Ultima frontiers a mortii". de ase•a. comuna a fost reconstruita cu ajutorul statului.straveche tradifie. Pe vasul us de bine pictura si numeroase deseneaz3 cu o piatra picturi pe lemn. datorita adaosuletniciri strSbune ge lui ulterior. In autohtoniei $i continuitatll ultimul plan apar Muntii nice a poporului nostru. iesind noaptea de sub cadavre — Vasile Ivascu. ori s-au impotrivit jafului savirsit de ocupanti ?i i-au adus la Moisei. ulcica si ulc Cunoscutul etnograf largit cu circa 6 m. cana. civilizatie. dar mai cu seama prin munca eroica a minunatilor s3i locuitori. se folose^te o tehnica Aici se pastreaza suficient §i simpla. se gaseste un tur.

. Dornici de a descoperi identitatea eroilor ei au colindat multe sate din judetele limitrofe. .• numita Cuhnea.. In aceasta zona J.. troasa. CHID JURISTIC AL JUDETULUI 5 nului cultural. in locul numit .coconul" (copiiui/ leganuf atirnat pe umerjjj procedeu pe cit de inj si simplu. luminarea din ceara de albine (sec. PlinS de semnificatie rfimine initiative profesorului Gh. Coman din Moisei. Pietrosului Rodnei d.e. care se transforma intr-o fabrica de binale si usi celulare.i doua pridvoare suprapuse.Alexandru Sahia". Pictura.Urmasii lui Dragos Voda". XIV).. 28 de lo cazare).-' . poarta . mai reprezentativa uni"I'onomicS a orasului este . la ulinea medie de 700 m. XV). pinfl acum necunoscuti.it regal prin care se . edilitare si social-culturale din actualul cincinal. in cadrul Concursului \» al formatiilor artistic. Cele 12 coloane simbolizcazS lunile anului (12 raze din cultul soarelui). precum §i BMagura 2".Dealul Bucatii. Cind strigam cd pling pruncufii Mai ruu xlobozeau plumbupii.. unde lui este mai ferit. darea in folosinta a unui numar de aproape 1000 de apartamente ?.. pe pinza. mura unui copac. 'iiusei. Repedei. se pastreaza destul de bine si a fost executat5 in culori vegctale de Zaharia Zugrav. Se distinge printr-un remarcabil efect arhitectonic. un potir de argint si citeva carti vechi de valoare patrimonial. construirea unei centrale telefonice automate. Pitoreasca localita.mineri sau muncitori -licri. ^. Un interesant obiectiv turistic il constituie biserica de lemn din centrul ora^ului. care dateaza din jurul anului 1400. orasul are un secilc exploatare si industriaMAkAMURE? liy... . pe atit de pr In timpul lucrului la < leganutul este agfltat ti. Cind strigam eliberaie Romania noastra mare $i mai jib ne-o impuscare. Borsa si aloua Salistele. (km 143) este si^•A in extremitatea estica a ^K|nlui.i H km de Sighetu Marmatiei. Ea a fost incendiatS de tatari in 1717 si refScuta de localnici in anul urmator din lemn de brad.nimentul reprczinta un inotiv de inspira^ie pentru creatia popularS. Moiseni. fera tiiristilor condifii pas la cabana . Ill. i . candelabrul. Prezinta un acoperis cu douS nivele s." In apropierea locului de tristS aducere _.. baladS ce a con . pregatind ast mai dificilS ce va M care va coincide cu sarea Pasului Prisloj > Moldova.Gura Baii".lntr-o vineri dimineafd Pd o negura si ceapd Litananfii ca ne-o prins $i-n cea casd ne-o inchis. sau asce. cioplitura de lemn in cu^it (sec. o dovada in ..arniciei si iscusintei acestor locuri. zat de Studioul dc i . Un all 'cului este torsul in iiersului. asezare la poalele lilorir«lodnei. n populate de 25467 de "tori.. initial cioplit in lemn. asezata pe o colina. cu • leud. format din pionieri entuziasti. tacolul: Balada . amplificarea capacitfitii de productie la mina . y 11. Tislei.-. samblului folclorie it | . in anul 1765. T!n interes deosebit prezintS citeva picturi pe lemn.a..' • ' matori. Bur• si Gura Bail. care a creat echipajul .Capra (categ.sea averea lui Bogdan . in fata casei unde s-a comis masacrul. printre care Evanghelionul (1701).. Zflcamin:"4e begat in elemente predominind cuprul. se iritihde o km pe vaile Viseului.sul.u4ii. in apropiere de cea de zid. printr-o nota de eleganta ^i echilibru." irsa a cunoscut in ultiani o mare dezvoltare. Intr-una din baladele populare se spune: a Cost .-. pc un mamelon.. Triodul 111 .„„„ j:_ »' • sirea din Moisei. de fapt doua figuri de maramureseni.jcLipind i 1 si cucerind medalia > i .. aminte. pe motiv de infidelitate de coroana ?i rSsplateste n^a lui Bale si Drag. IH'KSA. Biscov. si subiectul unui film . 'lati din Moldova.". Printre acestea mentionam deschiderea §i punerea in exploatare a zacamintului de minereuri neferoase . poalele Masivului R. la buza padurfi de brad.o . amindoua -le. sculptorul Vida Gheza a realizat un ansamblu monumental format din 12 siluete de barbati. iar restul masti populare.La Grosi". Importante sint ^i perspectivele economice.are a luamului. la o distan^a de Hf km de la Baia Mare s. '... i-ima atestare referitoarc iiorsa dateaza din anul • datfi inscrisa pe un do. investigind si reusind sS afle numele tuturor eroilor. cu .!..atarea minierfi cu cele mine: Toroioaga.. i. Cind rugatu-i-am mincare Cenderii ne-o impuscare. m la jeie<. .. ulterior transpus in piatra.KroiiS Moisei" in interpret. in marea lor majo. sau de la Borsa pe val. O imitate este sec^ia de ni si cxplorari geoiind situat intr-o zona liiu-a. cSutind..

a. scoli generaie. dar sint '"T. si Maramuresului. Din centrul orasului. Numeroase poteci . t ia arhitectului Auiei inceputul secolului al XV11IS a proiectat c^. de linga cascada tn imprejurimi se . Ansamblul . (\ascada-. care ne rezerva frumusport dc iarna.i"). Anglia. anwl (90 tn). b rad. a§a Incit aleg ca ale sistemului «V -''"•' j-SJS s&sz~ 113 MARAMURE5 ._— legat printr-o Unie__de_telcat eficiente in tracabin& de Poiana Runcu (3. pe culmi donioale sau creste ce se avinta impetuos spre inal^imi si unde deseori po^i fi intimpinat de caprele negre sau de Vipetele de alarma ale marmotei. In aiara hotepune de un parking.. Printre unitatile socialculturale amintim: Spitalul uml'icat. Complexul este i. paralel cu riul amintit.sului sau in nordul Moldovei. Belgia). rtu •i ( s-jss -r i»r^s biblioteca s. valorificate mediDe aici se pot face excursii in imprejurrmi. celelaUc^spaDe numele Iocalita1. incearca sa se retraga oL. cu imprejurimi fermecatoare... monumcntaia creatie a naturii ce stirneste admirat. cu locu.(1725) si o biblie pe pergament tradusa de Samuel Micu Klein in 1795. spre stinga. velit cu ** ^ asbo"^\mita perfect sm. dooscbire pe vale Apele minerale ca< bicarbonatate.< fera sta^iunii calitati ti .n dintre cele mai favorabil' Introgul complex de 1'actn naturali recomanda statium si pentru tratamentul uni boli pulmonare.3 paturi.5 km). Biblioteca oraseneasca. spre Moldova pe la Lapus sau pe valea Izei. .stea caracteristica oraselor de munte.e ale tubului di(1.iuni si explorari «' So pot intreprin ' prin imprejurimi fiind deosebit de n' Regiunea este bog i voare de apa mi. in 1717 are loc ultima incursiune tatarasca de mare amploare in Mara. Casa de cultura.lzvorul Cailor" se va con^ezeMa mofetelor strui o linie de teleschi.Poteci in mun1. cu ape . clorurosodiqe l| pozltie chimica ce seori de la un izvor lit in ciuda faptului cfl sint foarte apropiate. unde na. seU naturale inedite cum este cascada ._ * _-\ ciY\ — . se organizeaza i^ate in sUl ^ cxcursii cu autocarul in zo. Grupul ijcolar minier. sin. broi' 11. dupa cc traversam podul peste riul Tisla. (vezi capitolul . puternic si modern centra minier aseGHID TURISTIC AL JUDETULUI zat la poalelo ioaga (1 930 m) si n care dispune de lui club muncitoresc 9! santa biblioteca Aici se afla sediul 1:1 miniere si Sectia dr Id t. vi Dupa ce hoardele tataresti au apacitatea totam de pradat s.Cercanelul" ai Casei de cultura a i'ost prezent intr-o serie de \&ri europene (Ungaria. iar in continuare pma cailor urinare. to la platoul de sub virful §tiol l(. va deosctaita. Revenim in orasul i Ne continuam traseul ) torescul drum national face legfitura intre Mil' res si Moldova peste Prislop (141G m).marcate ne poarta spre masi& dln vele muntoase din impreju"^ practicarea tcS aces^ rimi.ie pentru 1 i plegantc orice drumet s. toresti. in sud.de^o^ ^asPeriodic.rea lea. din tura si-a desfasurat intreaga u trambulina olimt'antezie.. Astfel. bar de zi. n Cu acopensul \u nele turistice ale Maramure.. Pozi^ia geografica la poalele Muntilor Rodnei.. calci ziene. .Iezer" (cat. 11—III 72 de locuri). In central orasului aproape de confluence Ti?lei cu Viseul se afla hotelul . i . la parter are un complex de alimentatie publics format ain restaurant cu sec^ie lacto. camera are — f^de'area P-mures (cca 14 000 de tatari).5 afec^iuni cronicc km). irt H de schi.i jefuit mai intii lo.i o sala pentru proiec^ii de filme.ii Bordestinate pentru cei nl sa se leaga un eveniment pela odihna. cinematograf s. La iesirea din orn indreptam spre Stat de ocUhnS Borsa (km < situata la confluenta \ lui cu piriul Fintina i ' altitudine medic de 8 > cea mai reprez?ntativa za turisticS din judet sajul salbatic. ru lini.. in care invata circa 4 000 copii... Aici se va construi un nou pavilion cu 250 locuri. confera orasului atributele unui puternic centru turistic.a. interesanta a ca trecut pe aceste meleaguri la iloasa si P' f A ^S . baie.S r Hotlul. bucurindu-se de aprecieri elogioase.1/vorul Cailor"....calitaVile de pe valea Somellcl §ului. prezen^a i lui asocial cu altitudine. in plina im.ca. Complexul turistic dis. utice de odihna si renv. '.. anemii. in nord. a molidului. putem vizita Biiile Borsa (6 km)."" ioane cu MO oprHi si invinsi la Cavnic §i Strimtura. O serie de poteci marcate sun nemarcate ne poarta prin vai salbatice.

tnainte de a intra in sail Tisa. str. apare un lii'iincl in apropierea lacului • ugrement Tepli|a care are • '. Droni Propiere d6 ut: t septem7. o agreabila mn a ajunge a ft 1'asul Prislop drumul H|_ in serpentine pinfi ll< ii Bistritei Aurii. str. . str. Liberta^ii nr.T." P arta snerifi " "lasiva de *. Vom admira aici o eclectic de icoane pe sticla. amplasafi pe culmile din jurul strimtorii. OH/D TURISTIC AL JUDEJULUI rane. str. tfif-nr-i! —*. care-si au originea la mari adincimi. diferite obiecte de etnografie.. rvire.Iezer". 203 C. Cei care au remit r « scape au . Victoriei nr.Taftral *ti»n. ^ dc Pasul ~nd- dezvflluie o_ panorama un Peisaj unic. la Festivalul ^ nterjudefean . apa ajungind la suprafa^a cu o temperatura mai ridicata decit cea a lacului. ceramica de Sacel. iar in . la aceasta acjiune au participat si femeile din Borsa. "MI i/. vecine (Bistri^.uprafa^a de circa 5 ha.T.. iar prSzile capturate. 6 tinul . Prima localitate din vasta lunca a riului Tisa este asezarea cu acela?i nume — Tisa (km 72) — unde avem ocazia sa vizitam un adevarat muzeu al pasiona^ilor so^i Pipa?. In f tuguiat yfrful "'..i de odihna ?i tratament mtua este drumul national (.Mi. 25. .. pecetare... cusaturi. SPlritUaW re f aramure e ""• voni ™ ? «i> mol. Muntii Ma. str. 112 Miorifa.R.*. 213 i / n i i popular orasenesc. 115 . M.) •() alt§ posibilitate de a PIIIK<' la Moisei sau la StaiiHiH'.i sa salveze comori inestimabile de artfi populara din zona.. una din cele ma ^ t^oase manifestfiri de a . Astfel.Hora la r ^". Victoriei nr. In plus.F. str. '"l ae-al doilea razboi (cazemate distruse. str. «tiei trainlce 5i w . 175 octa nr.„«. Potrivit loc de cazan ntem (I416 (I 4 ffi m). o altd importanta zona turisticfi a \&rii.R. Liberta^ii nr .Caminul". IT iese din Sighetu Mar•|li'i in direc^ie nord-vesW (pe str.. se rem 'f"^11611'' ^ «>„„ Urme ale ce d e a T-.185 PE VALEA VI§EULUI I Sighetu Marma{iei — Rona de Jos — Vi$eu de Sus (Dn 18 — 59 km. 9 itl . str. fl el dm tar3' car« evoca tra la Ic . in ch-eaptu ( 23 03 m) din . traseu ce Mrriti! paralel cu eel de pe Xlra Izei.. Dragos Voda nr.^i ihflliate plaiurile fermecatoaI ulc vfiii Viseului. Libertatii nr.*n rnuntii Mi * UJ w sau Rodnei ost. raagazin.Ud> MaramureS) Suceava) ** s? inHlnesc aici in f i t . au fost confirmate si proprietatile radioactive ale acestor ape. str. 199 / ilnlogia. dn ' m a doua duminicfl august.Rodnei.. str. care au reus^t sfi achizi^ioneze in timp s.stiut ca apa din riul r p l i t a nu inghea^fi niciodata. pe stinga. Victoriei nr. Bogdan VodS) . ^rituale stabilite intrj ««rU folclorului) crntee dansului popuiar din -rori.R. Victoriei rlo noastra. Libertatii nr.padure batrina *» .ICa 20nei' este sir. 18 dc economii fi consemnafiuni.F. str. cai de acces: auto 51 C. Libert&tii nr.. 3 il P. drum B8E UTILE ce ne poarta spre nordul Moldovei. copaci si bolovani enormi sint praValiti asupra tatarilor de cfitre locuitorii Borsei si cei din localitafile apropiate. Libertatii nr. De refinut cS.a rezida in faptul c£ rill este alimentat pe parcurs t mai multe izvoare subte^ARAMURES Un mare numar de prizonieri au fost eliberati.

Tsuga canadeni. spre deosebire de surorile lor de pe valea Marei sau Cosaului. C. semnalam . care au un port simplu. Ea prezinta unele trasfituri asemanatoare cu cea de la Borja. B. inceplnd de la miculegere a petalelor I'lori sau alte organe | jiluntelor. A.irc dendrologic in care ••tc-aza o serie de arbori blli'i printre care arborele I lulele (Liriodendron tulimru). j Trci/em pe linga Craciu. La iesirea din localitate.Diplome maramure$ene" se exploata sare Incfi din secolul al Vl-lea si e posibil chiar din secolul al IIlea. P. Baciuiui Mare" Valea t«nc/*J| la TisA it Suj V.dupfi parerea eruditului I. ceea ce este mai curios. nucul american (Jumna niyra).11 I'. l ca: I. Este o veritabilS reu^ita arhitecturala. Fertile de lemn din aceastfi localitate.. do-. se crede ca in primele secole ale mileniului II ar 11 existat o fortareatfi numita .. Printre Ifuctiile turistice do aici cs- */•» /. uS pridvoare suprapuse. Mihalyi. cu elemente proprii zonei. Erdos. la o departare de 3 km. Ciupe. H. lasam in stin| comuna Bocicoiu Mare. la care se p«ate ajunge pe o ull\& ce se desprinde din §osea (300 m). 'inarea colec^iilor creste utr-o serie de lucrari. i.a. Irlmescu. Pe locul unde se afla astazi satul.i. dar sobra. construita in totalitate din lemn de stejar.i. prepararea culm. au o sculptura mai pu^in spectaculoasS. II dupa ce depasim calea mtd ne indreptam spre RoI de Jos (km 75). JiquiThorma.liuita de dealuri frumoa[ Este menyonata in hrii«\ i. Magnolia specla. cu doua nivele §i.. Agricola. ' |«Mi ales covoarel<^ vopIn culori vegetale. Are acoperisul in panta repede. Biitu / \ "S.ar. iar extragerea zacamintului de sare . exprimatS in lucrarea . Bil^iu DanMnga scoala generala din i uila apropiere. Vida GheApostol s. platan ^liilnrius occidentalism etc.. valoa|il lur esteticfi s?i vlrsta. cu o surprinzatoare armonie a propor^iilor. Caragea. iasa. A. Popula^ia este formata din ucrainieni. t© at ill Jus tc biserica de lemn agezata ^ HCoast3a. Rona de Sus (km 79) este atestata documentar din 1360. in dreapta soselei na^ionale. A.. veche asezare.Castellum". se afla baile de apfi sarata de_la Costiui. unde. precum rari ale graficienilor: ' '. pin5 la tesutul proI »ls al covoarelor. i >oarta semnatura unor jl pictori si sculp tori i .. localitate . rii^ intreglme de reput'olec'tlonari si mesteri Mliirl. • i l i (km 73). o •llr din acestia fiind ocroI pcntru raritatea. Baba.din anul 1360. Mii. cu unele elemente imprumutate de la maramureseni. T.

La Costiui (450 rn alt.). ^Terapia" din Cluj-Napoca. ingrijite. strabatmd o padure de foioase. muna Petrova (km Mi La intrarea in c-omuna It specia de planta leorda unde traversam si proiul salbatic).J. Cartea de letnicire butinSritul. lo.Marmura". are o populate oamenii din aceasta s3 aiba ca principal. ffecvent Vlseu de Jos lasam in dreaprata.. _„„ zona desfata pri. Ittl (to dealurilor Fa^a Plos. in vederea ocro. s-a sarbStorit iirova. Continuam s3 OHIO JURISTIC AL JUDETULUI este cu desavirsire interzis.ce mai insemnate se pot aracteristici legate mai afl "•. Una Leordina (km 103). Bistra. Nu departe de bai se afla laricetul de la Costiui declarat rezerva^ie naturala. care mai poate fi intil.te pentru MaramuBistra (D. ganizat si o sesiune • < iseaua asf altata cc urconfluen\a cu Vaserul.de 20 818 locuitori. Existenta locali ta drumul comunal re duce i in zona.J. Jill de femei cit s/i de Inunda\iile violente din ultiurt'um spve virful iU este un alt element ma perioada au pricinuit se(664 m). lostri^a are corpul tive industriale este Fabrica masa este maiestrit md clt. Dupa anul 1749."! M iu care un sector al riu. matologic romanesc! Cele trei localita^i — Viconduce spre comunele 1973. albS cu cusaturi stilizatp Pe$te de prada. su. pina la de ucrainleni. In apropiere de km 89 se poate poposi linga izvorul .tritei. Vi^eu beneficiaza de ma. ginecologice.). Dupa co in 1353 tinutul minier al Ccstiuiului devine domeniu regal. gassizi) — disparut din alte continuam drumul Jrei nume vine.i mai cu seama losvaii Viseului strAJl Mun^ii Maramurpsiilni . 187) modernizat. In 1539 se iau masuri pentru repararea castelului care sa poata rezista impotriva unui eventual asalt din partea turcilor. 185). Spre deosebire dfl "\ 'A in \ar& doar in apele forestiera (U. lea Izei.minti Unitatea de exploatare \ colorit. Revenim la drumul national. do la sora si sotia lui Zeus. a cu fidelitate valea ViVIJJEU DE SUS (km 125).-.a jude^ului.\\& de alcaloizi a Fabricii orizontale in negru si pfl caliu sail galben si r. pe vechea fortareata se construieste un castol bine intarit. Tisa. Coo. Pescuitul in acest sector Sumanul negru. Drumul din stin.E. Intensificarea exploatarii miner! lor de catre arendasi duce in anul 1550 la izbucnirea unei greve. iar iiotator. Gh.re^ — albisoara sau cleanul defileul Viseului. considerata de unii istorici ca fiind printre primele greve din Europa.F. Secicsc are zadia (fota) cu d b ! ivamure^ printre care Rus. cu de mobiia ce se vede la incu motive in culori vil ( lungime ce poate depasi trarea in oras. D. la mica de pes. Repedea 51 Poienile seu de Jos. d iti. flu Fa^a Cremenesii se ail& jJungat (Leuciscus sou. probabil. de Mijloc si de rul nasterii distinsului sub Munte (16 km). Tot in apele din aceasta pentinc frumoase nr turistului cu peisaje zona intilnim o specie endespre intersectia.eu.seu si Iza pina la Bogdan fondatorul invatamint lnsote$te valea Ruscova. Aici este zo.adre«|B lostri^ei (Hucho hucho). de forma cilindrica. Padurile care se ' i i i ne poarta printr-o zo."im va. g:ill) i m. traversam Dealul Hera (numcle provine.peste interfluviul dintre Vigine al prof.ffin opaduri de foioase.) s-a umenajat un strand si btii care au cfecto terapeutice multiple. lea Visevilui se in(. fica de comunicari. cu care ocazie 1 stingu a Viseului. unde portul { • Iri^ei ^i in citeva riuri din perativa ^Me^te^ugarul". excelent Unul din cele mai noi obieczadia are dungi verzi. cu unc-lOw peste pe cale de dispa.yi£ita a orafjului o constiPortul popular <li i speciale. Proprietatilor curative ale apei se adauga cele ale namolului sapropelic.' oras situat in partea de est pe suprafe^e mari au f| pitoreasca. cu multe flori si verdeaVa. cincl direcfia salinelor se muta de la Costiui la Sighet. \erde. Hera.tuie strazile curate. Este satul Vis. capabil sa apere niinele si minerii in caz de atac din al'ara. consemnatfi in docur roversam podul peste la Bocicoel. specie Printre unita^ile economisean cunoscut. ca. care se continua anul JL411. care se f 119 t 'MRAMURE$ . probabil. albastru.s« facea dupa metodele folosite de romani. general in portul maniniy uument al naturii. Tratamentul se recomanda in afectiuni reumatismale ale aparatului locomotor. protcctoarea casniciei).. Voda. castelul a inceput sa se ruineze. Inainte de conflusam in stinga IDI "fiascovei cu Vi^eul.T.Sus — se insira pe partea stiin^a. riuri din \ar5. dr. de unde III portului de pe vaiea rioase daune ihtiofaunei din soara panorama ml] zona s. Aici se afla un motel §i 20 de casute (70 loc.

Moisei unde ne intilnim cu Icr.seu de Sus au cucerit medalii dc rr. ris. (•(iinpk-x de alimenta^ie Din Viseu de Sus ne putem lira format din restau. Ansamblul se sint trofode capitale cle tintcce si dansuri al Ca. Apele cristalim\ Hnc oxilimale. I la cabana .— Borsa — Pasul Prislop.ci^iva zeci de kilpmatri pina rl cste runoscut prin im. se poatc innopta la Icn prol'il forestier. undo se afla si o pa:.e itiluie ca obiectiv turis. genate.ir la fcrticipat la o serie de diferite concursuri si cxpozi.FSina" (40 100). ar dc zi ?i o teras3. mai cabanele forestiere.u-p:itin.. Numoroafcsca !ji altele. Aici e IT" scoli gencrale. Accesul este posibil Intram apoi in comuna lutodrczina sau trenul fo... sint sagetatc de p&s}tre care ^Zeita de aur" Jravi si lipani. Novfit.. cu sectie lacto-vcgeta. pe Valea [ tji culturii consemnSm Boultii. Tot pe aici 'K.l « i o sec^ie pentru mo.Novicior.aproape de Pasul Prislop. cistigind trofee. insa si pe o poteca varianta care face legatura cu Insoteste valea.Slil". Pe Valea Vifcs — Turcia.gctica recunoscutii. un adevarat laborator tal! spre Moldova. una din cele mai pitounde vom face plinul inainte I si salbatice vai din de a traversa Carpa^ii Orien. iral. nrs.. Drumul urmareste cursul .niferelor.rontimm ralatoria spre Moisei 1. La iesirea din orasul Viliie sale deosebit de seu de Sus intilnim pe partea iioase.localitatile de pe valea.Borcut".impara^ia vesnic verde a co|A casa de cultura. Valea Vaserului stinga o static cle benzina. o mo. [".cerb e.•r oxtinde Fabrica cle mo. La parter se ai'la Maramurcsului.travarie.. :AMURE§ 121 .Cerbul" (50 locuri de apa minerala.Izei :ina se face doplasarea (vezi traseul II de la p. Cu auto. cine. o biblioteca ora. care de cultura Vi. _nului intilnim multe izvoare •il . Prctutindeni in aceas'ta K domeniul invatamintu.)c'«i cranial in sine nu se riului Viseu pe o distanta c'. 1978).tii internationale. la .km). Valea Pestilor. cu o fauna cineInBi'uf. len^a unui liceu industri.ri nationale si inter. I) din central orasuputem urea pe cararile ce ne dfcra turi§tilor un popas poarta spre culmile Mun^ilor lubil. zona.

Carpay nr.Cerbul".T. 11 Restaurantul . Republicii nr. Numele localitatii «i in diploma regala a lui dovic I la 1345 cind i reste in posesia aceslui zatpe fiii lui Silvestru. I. N.T. 32 Gora C.. 6 Circumscrip^ia sanitard nr. pe dealul Cetatuia. Doja nr. 7 Cinemotogroful BCarpafi".Liliacul". V. I. str.. 1 Militia. 23 August nr. str. autoservire. 23 August nr. sfipSturile arheologice atesta vestigiile unei asezSri din perioada formSrii limbii si poporului romSn. Republicii nr. 23 August nr. 23 August nr. str. 24. Acni sul prezinta un singur n iar turla este elegant/I . nu: margele de diferite" ?i doua inele.. insc^ti de dealurile SScStura. 2 ConsiHul popular ordjenesc. str. str. Piatra Sfipintei in stinga. Dupa ce 15s3m in urmS localitatea lapa (km 76) ajungem la Sarasau. Labi. 52 Bufetul . nr. 74 Cofet&ria .. str. str. str. unde.F. 8 Restaurantul . Lenin nr.R. str. SarasSu (km 73). str. 33 Hotelul . pe Stan frat'-l' Silvestru si pe Nicolnc lui Stan. str. Capul Fetei. str.S. str. Garii nr.Expres". V. ' §i Maris. 25 Spiteful ordsenesc. Tot aici OHIO JURISTIC AL JUDETULUI a fost deseoperit un de aur din epoca bi al cfirui fnventar cuj 8 spirale plate.R. granitfi naturals in por^iunea aceasta cu U.Minerul".R. In spatele scolii fjcin semnalam biserica __do I si zid^ singura cu pert>(il zid din Maramures. 23 August nr. Lenin nr.. str. 21 Autogara calStori. Republicii nr. declii' "monument istoric. str. str. 12 Ojiciul P. 1 Staf Jo de benztna. 23 August nr.Pietrosul". PinS la Cimpulung la Tisa drumul se alfiturS cfiii ferate.. 17 Farmocia nr. Rindunelelor nr. iar in dreapta ne tine tovfirfisie Tisa.S. 2 Libr&ria noastrH. Gh. str. 3.ADBESE UTILE /llimentora.. 12 IV. SIGHETU MARMATIEI — SAPINTA _ NEGRESTI — SEINI — BAIA MARE (DN 19 $i DN 1C — 106 km) Urmind drumul national 19 si cursul fluviului Tisa in directie vesticS pfirSsim Sighetu Marmatiei trecind peste podul de la confluenta Izei cu Tisa. Dragos Voda nr.

ne apare ca o expozi^ie uriasu. 5n raport cu virsta. de cV inchisS. Pe garduri. Sapinta (km 61)...este foarte scurtu. Intr reaua lata si cflmasa libor o parte din pic-pi Gatiile.. aceasta fiintl vazuta printr-o prisma de optimism $i chiar sfidata. nici o exagerare.Mi-au clntat cucu-n ogor Ca sa mor lingfi fecior CJt am trait pa pamlnt Pre pufin am feciorit Moartea m-a tuat de grabS Ctnd ne-a fost lume mai dragu Moarte rea cu urit nume 125 MARAMURES .Aici eu ma odihnesc ji Stan lonu m3 numesc . Dar parcS pentru compensatie . nind in relief ?i culoar pecte din viata si pre rile oamenilor.. crea^ii ale lui Ion Stan lui smt o t'actufS deosebitfi. porti sau pe pridvorul caselor ne atrage aten^ia o mare varietate de cergi si carpete de culori diferite. Ell adevSrata cronica a satul) 1 se spune ^vesel" dOOJ rece Cpe crucile mestesjin sculptate si colorate do MI n . Astfel. monumenuminteste de daci.. Va pun in pohard bere •?i.zid se afla mai multc forestre mari.. Dar. valoarp." . r3mine elementul eel mai valoros si mai bine realizat din punct de vedere artistic. adevfirate . defectele. Wi care se impune in barbatesc este .. ornamontft( regulfi in galben. Trebuie sa facem o remarcfi privind portul popular din SSpinta. Apropierea de oras a favorizat patrunderea unor elemente noi. spre exemplu: . surprinzind scene mornente semnificative curacterizeaza via^a cel«re a disparut.tablete" care cuprind biografia comprimata a decedatului. dar mai cu seamfl. tu mS.. < M . unde traiesc laolalta romani §i maghiari. ne atrage aten^ia prin casele ingrijite si trotuarele invadatc de flori.perzian3". dar $i cea policromfl.r / n trineascfl". titul . completeaza rrjul bfirbatesc. vei jeli cite zile vei trot" sau: . cioarecii. cu o personalitate aparte.. apare fusta viu coloratS din material de fabrica ce inlocuieste poalele si zadiile. situata la 18 km dc municipiul Sighetu Marmatiei. Ornamente dezvoltate intilnim pe umar si la manseta largS cu incretituri.a acestei opere de arta populara rezidfl ?i in subtllcle versuri-epltaf. r aloarea artistica este duA de una istoricS. Supinta era cunoscuii n& nu de mult dour apele minerale din apr care se?"imbuteliazS Dar de ci^iva ani nur a fiicut ocolul tSrii ?l.Aici eu ma odihnesc Pop Ion Pipis ma numesc Sfi vedefi ce am pafit. iturale^ piclate in cu• i l . unic in felul El continua sa exercite fluen^a magicil irezls asupra turistilor de pret deni. de jiurile lor. Comuna a fost alestatfi documentar din anul 1329.camasa de Sapinta". Aici s-a dezvoltat o adevfirata Industrie casnica de artizanat care produce aceste tesaturi mult apreciate de turisti. chiar mil. sub roata vagonului. Faima SSpin^ei a originalele opere cle populara. Mama. Ca copiit m-am jucat ?i uagonul m-a tfliat. Fost-am ji gestionar $i-am wmplut pahara mari. va zic la revedere . . Cimpulung la Tito (km 67). sint redate. impresionind prin cep\ie si originalitate. de modul in sfidau rnoartea cu cren intr-o alta viat. (IM lina neagr4 in patrii "1 mit . in care predomina rosul purpuriu.cuni. pline de duh si de un farmec aparte. caracte zonei. Broderia este rafinatS folosinduse mai ales culorile alb. unde moartea m-o g&sit: in dealu Mirejulwi. dintre cele mai solicitat biective turistice ale muresului. rul si sumanul.C'imitir vesel".. galben.a. Intreaga realizare reprezinta de fapt conceptia autorului despre moarte. in desene_. GHID JURISTIC AL JUDETULUI 0 alta componenti tica portului fenreilor Sflpin^a este salul. . cea mai nordica localitate din jude^. Desi data recentS. ca si parI'ltne.

Tara Oasului" PSte o l>iulit'ito_ .'><* dealul Comja." din v n Dealul Cetatii IRAMURE? ' P>P«l P. n.> cunostinta cu ceraO'is. ferine avicole..Ca tlnar m-ai dus din lume Ca viafa mi-o luai La 24 de ai. in apropiere de Dealul Soarelui. losfasurare a Fesfolcloric cu rename oilor".i spa-. !ara Oasului" pa tern OHIO TURISTIC AL JUDEJULU1 Sighctu Marmatiei suu X ...ii''i'. iar jos in apare ca infr-o u. Aici li'm'. 1 in ora:.'nou in judotul MaKS. (km 57) este Jorga.Seineanau.Aici eu ma odihnesc. tai_(DN 1 C km 177).a . linga un izminerala (dupa i i ne domoale no con< r-o padure de fona la_ _hanul _. Fabrica de drnjdie. r'ocuinfnt. _calrtale__veche.versam si satul Pi. Eu viafa o lasai la 44 de ai.'Uno. --^S5jar__din ariul 13 Populata de ucrainic nure?. in vi-dtolTSrc." O parte din versurile-epitaf reflects ocupatiile.sti': noi dimcnsiuni crcindu-se obiective ca: un_Complox. dbi!e si tradUjiile s-au pasnealterate din strS'ouni alte1 lucuri. la Viile !>. Mi-a plucut morar so fiu. realizata din mii de puieti de 127 . a descoperit la Sa Pmta 5aua unei capetenii ta.Dorite sogor iubit llnga tine am venit..eaza na lict-i.7'.jurats de culm! do.(caliOranui Nou. sad la cos am ridical si faina-am macinat. in care s-a hotarit crearea oficiala a . Intreprinderf*a ihdustriala de Stat..Tavia de '. Tn element peisagistic cu profunde semnificatii esto plar. preo. loan Spanu ma nuncio. La Varna puupiea de aici.> livoK. locdlitatea este fl»nc'<ta in partea de nordnurd-est de deaturi acoperite c'.Sim".i.>P«lar. De la Sapinta n in cele de mai jos: mtoarce la Baia M ." sau: . Pin-am fost pe lume viu.W de campare si al cuparile satenilor cum sint Publica. la 3. km de Seini. so.. S-a dim la scoala-a-nvtifa Ca fofer se vrea a fa. irtul osenilor ne amincie imbracnmintea dnciisa cum apare > . iiceip prin ioralitatiie 'U'.." I ij\ sa nc recrram la Ui. A^ezata in lunca fertila a Somennlui. sc afla ruinele unei cetftti medievale. putina vama-am luat. care i-a c b. c poate vizita Muzeul fa •.. o noua linic. de sprcialitate cu pi-'-.. Economia localitatii i.iv 6 n: DJ 131) inr! .Tara Oasul -i". atestat' tarea intreprmsa prin Mara.'lh "caf3~~p6rful... si vii.. sub Culmea Huta.. Acest centru a gazduit in anuK 1898 Adunarea general^ constituanta. $i-am venit cu coasa mea sa cosesc iarba cu ca. ma inv f' ^ie a tatarilor in localitate de pe acest' tr Marainurej (1717) _Ii2inte_de_a_patru Aici so vnr c-onstn. atelierc do produc^ie alo cooperatiei mcstesugaiT. n .fil agrieol. care a rfimi dc ja suprafete de livezi. Ca via}a o lasai Toamna la 60 de at. In ai se mtinde opopina sub padm-e.^resti.Coih/i lui Traisn. Din Pasul ~Huta in intrat pe teritoilui Satu Mare. vestita prin vinurile sale medaliate la diferite concursuri inlernationale.inemeritata t'aima...Despartamintului Satmar-Ugocia" al Asociai:iei pentru lit«?ratura romana si cultura poporului roman din Transilvania (ASTRA). cu o climft mai . Si sa-tl spun ceva cu dor: Acuma Ion u fecior. ipa ce depasim '. Esto o localitate mare cu perspective de urbanizare. dam la cai de mincat acuma-i timp de arat. Cele mai importanto intrcprinderi de aici sint: .ul K^gresli. cu in| ^ti.ti Huta C'jrtezp si du^ 1kro de la Pasuj Huta Ir". de ingrasaro a pnrcinelor pentru 100 000 do capeto anual. . strabatind ii caz o aJla zona folclorici i din partea de nord-cst a localitatii. tehnologica la Fabrica de drojdie si altele. eitiva din fostii 2 dlscipoU n continu- sai opera La inccputul seoolului nostru jrudituljavant Nico.bine relief.

Luceafarului" poeziei romaneijti. pomicol insemnat. este cu citeva casute-cam20 de locuri)..i Cicirlau (km 165) sila poalele dealurilor ilui si Singhilitului. gradina de vara. cunoscuta sub numele 129 .irea din satul Ilba. II). in al carei centru am citeva blocuri munti ce apartin Intrerii miniere Ilba-Han.Burile plantate cu vii in |m> suu livezi inlinse. sau zona industrials cu co?urile mereu fumeginde. Revenind la drumul national trecem dealul Dura pe care se intinde statiunea experimentala pomicola. ne indreptam spre una din zonele folclorice §i etnografice cu o personalitate deosebita.Doi porumbei". cu siluetele unor cladiri impunatoare. Pina la Baia Mare mai avem de parcurs circa 10km. iar spJ spre Baia Mare (27 km) pe care-1 urmam si no Partea stinga ne' Baia Mare — Carbunari — Copalnic-Mana^tur — Tirgu Lapu? (DJ 182 — 46 km) •nincl din Baia Mare pe il ce parase§te municipre sud-est. ne atrage atentia • l>unct turistic. ce imortalizoaza numc»e ^EMINESCU". Din drumul national in OHIO TURISTIC AL JUDETULUl directie vestica (DN 1 | putem indrepta spr« Mare (37 km). In ra dreapta se desfaijoara lunca bogata a Sornes. vinde a fost descoperitfi §i partial cercetata prima a?ezare paleolitica din jude^ul Maramure§. Ziua minerului sau 23 August. omagiu adus ardeleni . De o parte ?i alta a drumului se intind ogoare manoase si pomi fructiferi. in prelunstrftzii Mihai Eminescu. apartinind l|H'i'atieT"d£ consum. t'lia 172. dintre care so detaseaza Spitalul judetean. ami ni la 200 m de §osea in il unei livezi — camI .uVcoem apoi prin localiSabi?u (km 174) si Ilba 171). localitate linga care se afla aeroportul. >aua insote§te in poraceasta aproape para: -a ferata Baia Mare — [are. Lasam in urma Tau|ii-M5gheraus. linga o masivS padure de stejar. un loc preferat de baimSreni pentru chermezele organizate de 1 Mai. o ra de piatra (andezit). In stinga drumul te poarta spre campingul Apa Sarata. TARA LAPUSULUI '"olid. a muscat puternic din Ho coastelor dealului. iar in dreapta localitatea Bu$ag.tuata la citiva km spre it ies. turnul Stefan.. Lasam in stinga i. Are o capacitate de cazare de 10 locuri $i restaurant (cat. de unde ne apare peisajul ospitalier al municipiului Baia Mare. restauSar. in urnul cu ciivva dccenii.

Traversam Dealul Pietri? imbrficat de o padure tinara de fag si intrfim in depresiunea 131 . cu oameni iilnici care au cucerit loin Intrecerea pe tar& HI realizarea sarcinilor imnice. Din mijlocul comunei porneste un drum pietruit care ne conduce spre satele Trestia. JJoseaua coA in continuare printr-o iiiiliiL 1 de padure de foioax:e pe linga comuna •-•avita si ajunge in safirbunari. Zilnic circula trei autobuze de la Baia Mare la statiune ?i retur.l'ectele terapeutice ale i"i. statiune de interes ul. Printre brazdele de aratura. situata la o altitudine lie de 230 m.mcntar dispunc de o cant'mS i?i bufct. Copalnic-Mfinastur (km 25).Iru r-apu^iilui". Ciocotis. recomandate in trata1 afectiunilor reumatissi ale aparatului loco.ara "Uor din frunza ?i ul coboarS in serusoare printre culmi cu poieni si paduri I livezi intinse de pomi ul se inalja dealuce marginesc pe in riul Lapus care ili'iiza regiunea. Cele trei vile i o capacitate de cazare de de locuri. edilitare §i soul turale. unicul loc din tara unde o gasim in nuan^a albastruie. •Una localitate ce o strain este Grosi. incon'Mt de paduri si livezi. specia gasind aici condi^ii favorabile de dezvoltare. r. linga sosea se afla un monument de arhitectura~populara cu turla in forma de bulb. Statiunea este recouiclata si in cazul unor inoratii profesionale cu an l i chimici. Fauresti. care strabate o frumoasa padure de stejar ?i ne indreptam spre Tirgu Lapus. closodice de aici sint cunosnca din secolul trecut. Traversam riul Cavnic mergind alaturi de apa spre Cernesti (km 31) insc^i pe dreapta de Dealurile Prelucilor. de unde ne i spre stinga 3 km a vizita Baile C5r> i i (17 km de la Baia i. Revenim la Cernesti. o varietate rara de cuart. \.(mineralizatie totala 12 g/1) sulfuroase. Zona este foarte bogata in nuci. Baile Carbunari constituie si un agreabil loc pentru odihnS ^i recreare. $urdesti pina la Baia Sprie sau Cavnic. Revenim la Carbunari sau urmam drumul pietruit prin Berinta. aici apare calcedonia. localitate cu perspective de urbanizare. intr-un call natural pitoresc. iar blocul ali1ARAMURE$ . este asezat la confluenta Cavnicului cu Bloaja. De aici se desprinde spre nord drumul modernizat de pe valea Cavnicului care trece prin Laschia unde.

si fara streasina dubla. a.. Victories. Tiblesului.unitati pu?. orasul Tirgu Lapu? continue si astazi tradi^ia furnizind ceramics specifics pentru aceasta zona. elementul ornamental geometric traditional fiind IRiai frecvent folosit. localitatea bumbac cardat. Ca vechi centru unde se practica me^te^ugul olaritului.In ora§ isi mai de bane mai tinere. nr. detului. str. 22 lul . care asigura 70 cle •I in camere cu 2 pa•KSE UTILE turi. multe S<^^H a judefului. cu o baza d^H cea^a. un bar. una de toate zilele in care se 1 iar cealalta. nr. 18 ul P. 9 lucia nr.R. 29 C i multe cazuri satele din . ternic centru politic.F. in depresiunea pia^a externa.at caracrtistic. Documentar. serveste doar llru ocazii mai deosebite sau pentru sarbatori. Plata Eroilor. str. iar lateral se alia o camera fltinga si alta in dreapta. liericile de lemn din Tara Lapu^ului. cu un aport activitatea casa de cinornat insemnat privind produc^ia biblioteca. In decursul istoriei centru scolar al intreg s-a remarcat prin lupta im.Tarii Lapu?ului.Petru Pentru a cinsti memoria Aici mai i'nnteaza taranilor si intelectualilor industrial.spitalul si policlinica. Damacus^ni. 26 > de economii ji consemnafuni.T. de multe ori invaluit in S. cofetarie.§ului.s-a afirmat ca un pusului.. inclusiv ceramica neagra. oljll este atestata inca ~ d m a n u l care. pt si in celelalte zone. Are o populate ale industriei usoaflH de 13144 de locuitori.TRA~ (Asociatia pent'rH rii din 1918.poporului roman) crea ment. ca dealtfel •e celelalte construe^!! ale gospodariei. 6 Martie.larga a Lapusului.Lapu?ul". s-a creat Intre. str. Cele mai importante centre bst Tirgu Lapu§. din care in zilele 133 . aranjata §i impodobita. industrials ?i agricola a ju. Plata Eroilor. nr.) agrement in partea de si a fost construita o moder.\ionam si Fabrica dl una cu cei ai satelor apart!. crama. Orizontul il Jncheie ~pe pentru grape s^l Muntii Tiblesului si Satra alte utilaje agricol«^H Pintii. ziu gimnaziul . in centrul ora. au acoperisul simplu. precum si o za prinderea forestiera (U. Pe '« geografka restrinsa apar toate categoriile de cera1. nr. obijH este situat in partea de sud artizanat.. situat entrul orasului.curs superior". Eroilor..E. |ra§ul dispune de un hoJ. Printre alle noi ^1 cu acelasi mime.M. jljat.T.la o serie de con•iri in ElveUa ^i Franta. nr. cu un in Orasul Tirgu Lapus se in...apusul" (cat. in care se si a utilajelor fores industrial! 1 contureaza orasul Tirgu La.Tible^|^B stinga.A. nr. II).orasului.Inca din anul 1622 esti potriva oprmiarii sociale si tata o prima scoal nationale. Lapus. fiind alcatuita fnbicei din tinda sj doua camere. Tineretului.Tara Lapusului" sint forI din gospodarii rasfirate pe dealuri. piesa principala in decorapa k Hoara o constituie stergarele care sint aranjate alaturi •)lide. dar foarte echilibrate si cu un pronun. a-. TlBGU LAPU§ (km 46) produce covoare. str.T. pe terasele riului Lapus. gradina de vara.i|lo. pe ma•rept al riului cu acela?i •.duse lactato. Fabri<^^H ne si Filatura de I|H natoare. str.rol in culturalizarea scrie printre localitatile ur. ra Lapusului este cunoscuta si prin ceramica sa. Plata Eroilor.. 11 lul unificat. anul 1908. 29 . Plata Eroilor MMJtograful MArta". Pentru valorificarea curs de organizare o superioara a lemnului din de etnografie a Tarii acest bazin. *sa tradi^ionala era acoperita cu paie. 36 de cultura. nr. litiul popular orfijenesc. iar nationale a poporului roman.dica poten^ialul induidj gul secolelor ca eel mai pu. Impre. alaturi de celelall 1291^ impunindu-se de-a lun. Ansamblul na baza de intretinere auto tece ?i dansuri (Lap\: GHID JURISTIC AL JUDEJULUI pat . precum si pentru este consemnata o-j infaptuirea unita^ii politice si . econoPe plan cultura mic :?i cultural al Tarii La. nr. Caracjtica este si prispa. 24. Tinda este incaperea I mijloc prin care se intra. care se observa in cu seama Cooperativ^B sugareasca~ .ratura romanilor si sului a fost rid i cat un monu. impusca^i de autorita^ile staLa Tirgu Lapus tului dualist austro-ungar in tionat un dt'spar|amir lupta pentru infaptuirea uni. Ele sint si mai reduse ca ii. spre deosebire de din Maramuresul propriu-zis.

zent calcarul. Elementele componente ale costumului ien cama^a. Baba. de culoare neagra pentru sarbatori si sur '• toate zilele. zona in care este preIne din apropierea riu. de lung.i il o dunga cu alesaturi in variate registre ornameni._ ment al naturii. . ~" Ca podoaba caracteristica se poarta zgardanul. dimensiuni mai-i. coltjsori.M. iesirea din Razoare. Cele mai cunoscute vadl t.ilta localitate pe traste Valenii Lapusului. iar in dreapta Au. In Miigoaja. destul de inguste si lungi.ean se caracterizeaxK sobrietate si echilibru cromatic. camafa simpla cu ornamente reduse. Tirgu Lapuj — Razoare — Coroieni — Baba (DJ 109F — 21 km) La ieijirea din Tirgu Lfi.i « In trecut se produceau aici renumitele pipe rosii. s-a nascut Pintea Viteazul.) cioareci albi.Stoiceni (DC 36 — 7 km) de alta §i au multe trasaturi Nc inscriem pe drumul comune. Portul lapusean. Aici se <. ceea ce explica Lfipus. Este o straveche Mtiilor. pe peretele •inbrava. statia de in Icmn dc la Bazoam. care virmeaza comuna loni. ltimele localitati de pe '•I i ruta. intr-un loc deosebit de pitoresc si linistit. so poate vizita manastirea Rohia. de fudulie (. B. ulcioarele -. ben51 mangan. se poate vedea exterior dinspre sud intilnim I monument de arhitectura cuiere de lemn s.monumcntul de arhll tobaza $i S. reu^it la intrare. ancadramentul usli •il In prima localitate. zadiile. surnanul. iar pe ta lasam drumul ce la Vima Mica. Inainte de a jar.de nelcosag").seaza la mari distance pentru l a fost reconditionat. de undo se trece in judetul Cluj. Una a I lomn. sint Draghia si •Idvor in partea de vest... si totodata din Din Tirgu Lapu§ se poate urma. la aproximativ 2—3 km. Pe dealul din estul satului.A. A§a spre exemplu. rtea stinga intilnim o a de piatra. un drum ncmodernizat de cca 7 km pin a la Bohia.1. dar gasesc Cheile Babel. < un aici ca M zgarda". monuproportional si cc-hili. lele au in partea inferioara dantela. guba. prezinta in paru-. riului Lapus. cu turla •. are briu sculptat •& alte doua. E h'jcmnate sint s. dt I sur si.alt motiv sculptat in partea |mtiv 600 m departare una 135 . prezinta uncli i cularitap distincte. »cojocttl" inchis in fa^a. din ce in ce mai rar. el are o turla fl OHIO JURISTIC AL JUDEJULUI extrcmitatea sudica a Mara•tra turnulete scunde §i mure^ului.ilr. $oseaua insote§te valea MVIII-!ea din birnr . elegant si sobru. Pictura a fost ocupatie a oamenilor din a(Inita de zugravul Petrea ceste locuri. brodeflj plicate in alb. struit la sfirsitul secot benzina (km 27).Dumbrava . construite din kc si inainte de a ie^i din stejar.caputn. Cele doua (funie) pe la mijloc si un TBumente se afla la apro. de obicei pe un fond^H chis. Tirgu Lapu§ . valorificarea varului. Datorita izolarii. Din Rohia drumul continua spre Boiereni. de unde a lost frecventele cuptoare de var H in 1758 din cauza i. sat situat la sudde Rohia.i bogaKubsolului de la RazoaMentiune speciala merita wele de mica alba. izmene mai lungi decit la mar.lonathan. acojocul" inchis in fata si . In ansamblul sau portul lapus. in 1932 monu.aoastre a mai ramas doar primul centru care asiguifl mica pentru o arie larga.fost construita in secolul a\ kului (3 km pe abatere) XVII-lea. fara pridvor.trece peste un pod (j pu? ISsam in stinga Fabrica facem o deviere de y de produse lactate §i Fabrica spre dreapta pentru • de piine. I I-am urmat de la Baia sint neetajate. in care se gasesc influence ale JIMI din Bistri^a-Nasaud (mai cu seama pe valea 9H In partea superioara a vaii Lapusului sesizam uncli | turi comune portului maramuresean. care se remarca prin broderiile pe increjul ( piept $i pe mineca ce se termina cu un volan^H bogate ornamente.a. iar la Dobricu L8.. aici s-au pastrat mai bine mulu ceiuri ?i tradi^ii.uite confectionate sint oalele de gatit. contru pomicol re! in special pentru me. facem o deviere spre simpla. in directie sudica. care se deplaPreluca. asezata intr-o pSdure. Incalramintea tradiponala o constituie opinca si I In urma cu un secol femeile mai bogate purtau neagra si una rosie. o curea ! • 4—5 catarami. Din portul barbatesc se detaseaza citeva element* ar fi palaria de pisla neagra cu boruri largi >i i rnica.intilnite.

Dupa confluen^a Lapu?uGHID TURISTIC AL JUDETULUI lui cu Suciu intrain in macuseni. 1311) Traversam apa Suclu' dupa circa 2 km intrSfl Rogoz (km 34).a. este asi. creea. in toreasca poiana din )n acest cadru pitoresc se orga. Depasim Suciu de Jos. Lo.apropiem de Muntii fible^unte de arhitectura in lemn luj. situat pe locul numit • cu mult rafinament arPC. mai fierului.dra casa o zugravilu date in cura interna pentru i'runza de-acoperitu / at'ecfiuni hepatobiliare.Pintea-aice s-o suitu tru apele minerale recoman. Costeni.teren fertil aici. Tirgu Lapu$ — Rogoz — Gro$ii Tible^ului (DJ 109F. ciri ale oamenilor le repreerisjul. noscut pina la Copali judetele limitrofe. ..perfect conice. Revenim la soseaua mo. •U aici din Suciu de Sus. eel de-al I lemn. linga sosea. con.cap de documentar din 1325. si care. desigur. in luna iulie.voarelor de apa mine nizeaza Festivalul cintecului. a$u zulta din versurilc: Dumbravi^a (vezi p.. Pictura este destul raUe datlnd din perioada I bine conservata.mul.Coasta" sedintele sale. gas.Cavnicului prin Vail. Cea din .neritul. situat pe locul numit confine morminMTraian". Surdesti. o adevarata con.orinduite cu case mari zidite U. ca intreaga constructie . umane Inca din epoca bronl.mai fidel reprezentata. tradiarte.ballagu sa-1 indo rului amenajat se afla un omatu sa-1 mai niri| pare natural format din co. dupa cum spun legendele Baia Mare (DJ 182 C. A fost ridicata in tional. t'iind flancata de patru unde Tara Lapusului este eel li'to. este format din morminte de incinekltfel. iar la dreapta de Ob•nice.se pastreaza autentic. mai modest. cu din lemn sau piatra. Principalele indeletni701 din birne de ulm. care se observa in zare.inapoia la Baia Marc stigioase din judet sau din Dealul Pietri§ pe dnn. Localitat«( intimpina cu doua m( mente istorice apropiata. localitate Jrnizat (DJ 109 F) si ne in137 .efectuate aici au atestat urdn lumini si unibre. scriem pe drumul moderniunul se aPa la circa zat (DJ 171 A) spre satele de la §os«a. Satra Pintii (1 041 m). DJ 171A — 25 km) De la hotelul .nici grofii sS-1 mai Dupa popasul facut nifere si foioase. DJ 171. I I'o vaile dinspre nord.nicei de-a-ngrSditu tro-intestinalc. Pintea modernizat). ade. Ungureni parte pomicultura nu gase^te um nemodernizat). D. Mergem in amonte spre L Uevenim la drumul mo. iim se spune cS.timp sa-si continue fruntare artistica la care pe valea Lapusului participa multe forma^i! pre. neetajat. gereaza forma unei cetati un.zinta cre§terea animalelor §i lc datorita §arpantei din. pri|K o cruce de lemn sculp. In nord se ridica muntele nastur §i dc aici pi. un sat mic t n i popula^ia este specializ»M legumicultura (vezi p.. in direcjia estica (DJ 109 F) pe soseaua din stinga ce urmeaza valea riului amintit si ne indreptam spre Muntii ^iblesului. a fost adusa din porni la lupta. Astfel. •Cel de al doilea edificiu bronzului mijlociu. se coperite doua cimitire.Grosii Tiblesului.. Aii-i It a fost ridicata in anul 1701 si liaiducii la sfat. intoarcem la Tirgu portului si dansului popular Cei care nu mai djj lapusean.lita / Si cu pajislo calitatea este renumita pen. care su..me materiale ale civiliza^iei i> imagine profund estetica. Datorita conditiilor clilocalitatile Libotin (7 km).Lapusul>l trecem podul peste riul Lapus.borcut" amenajat.de Jos. matice mai aspre din aceasta pseni.Poduri pe Coasta". stari alergice ploaie sa-1 mai ploalf alimentare s. a fost doilea.ii zare / Ca-i Sulr ga. se gaseste un ce'mare / Cu dranlt izvor cu apa minerals. ne inscriem. Grosii Tiblesului (20 km). te tumulare ce apar^in crotu centrul satului se afla si nologic inceputului epocii • . Cel mai de pe valea Suciului: Suciu este al doilea. Pe masura ce main tarn ne it Fi vizitate si alte monu. 139)..munca la padure dar si minord care este mai malai larga 51 coborita. inprotejeaza masa dinlemn destinata pentru cadrat la stinga de Obcina Obrejii. au fost des| ancadrament placut. cina Arundasului si ajungem Irag aten^ia. de lemn din judetul Gospodariile sint chibzuit Ijnures cu turla si tur. Este singura bise. In jurul izvo. Pe partea stin. portul patrat& §i de o concep. de. Anual. si baladele populare.la Suciu de Sus. localitate a|lc in forma de . 'i care se imbina curios testata dar sapaturile arheologice i perfect.superioara a peretilor $i conVj teazul isi avea^ sole reusite.loc de codru verdc / dernizata si ne indreptfun zare ca se vede / spre Stoiccni. Baia de. prin jo. Suciu de Sus (10 km) i bijuterie a genului.inga u§a de la intrarecu zului.chia.

pe terasa superioara a riului Lapus. care a primit donill in literatura de spodldl de . "h de la inceputul ep<>< H i lui. se inscrie pe valea Lapusului §i dupa cca 12 km intram in localitatea L3pus.I ridicatS direct pe sol. ele permitind identifiGHID JURISTIC AL JUDEJULUI carea unui novi gruj) . iar virfurile Oului. pe nc vatra se puneau vase ofranda care se spl dupa un ritual.i arheologie din Cluj-Napoca.i apoi Baia Mare.grupul Lapu?". Primele sapaturi arheologice au fost incepute in anul 1890 si reluate in 1961 de Institutul de istorie s. Hudie?ului se contureaza din ce in ce mai proeminente. de unde coborim spre Baia Sprie s. rezultatele par^iale de pina acum sint exceptionale. Traseul trece prin Damacuseni. iar din anul 1967 ele au lost continuate sub egida Muzeului jude^ean. Hudinului. De§i cercetarile nu s-au incheiat. Culmile prelungi coboar5 din Muntii Tible§ului.II. Ritul de inmorrnl practical in cadrul ncorfl era incineratia. care M I . probabil tot cu int rituala. I arderea mortului. prccn obiectele de metal. Zona de pe valea Suciului se invecineaza cu judetul Bis- trita-Nasaud. din bronz sau fier. care se pe loc. nu departe de s.. Atl| servatiile f acute cu i » t sapaturilor.ezau bolovani mor riu.flancata de dealurile Minghetului. in afara vetrei satului. Inainte de ten rea turnului se spargcau vase de ofranda.eni. In jufl deasupra vetrei de incln< se as. La aproximativ 1 km. Plopului §i Cioi-ii. De aici ne reintmi Tirgu Lapu? sau la I s.oseaua modernizata. de unde putrn un alt traseu pitoresc E. In stinga se af!5 Dealul Corbului. cit si \«< material arheologic dM| rit aici largesc mult sft nostintelor de spncll|| privind inceputul rului in nordul Romrtnl»| largi implicatii pentm I" 1 zinul carpato-dunarean. strabatind Mun^ii Gutii plna la Cavnic. pe o vatra d>. fapt I reflects prin influpti|« resimte in portul dialect si in toate sl»i tii spirituale. Tirgu Lapu$ — Baiuf — Cavnic — §urilc-(l| (DJ 109F — DJ 184 — DN 18 — 69 km) Din Tirgu Lapus inchidem traseul in circuit spre Baia Mare trecind pe sub Muntii Tibles. arheologii au descoperit o necropola tumulara ce cuprinde circa 70 de tumuli.

in aupiatra — ^Piatra Tatarilor"— it 1703. fomi. La iesirea din loca valea Rioaia s-a ame| Juciu de apa de 4 kn pescuit si agrement. . care il adapostesc.. In apropierea necropolei tumulare a fost descoperita o necropola plana.Fagade la prima atestare docuil l.ap de fier.Hall".te ilata de Pintea: . aproximaapa minerals. cu acoperisul asimetric mai desfasurat in partea de sud.locuitori. care se indrepV-aduna^i / Inarma^i / I 141 . al Tocila un altul. Spre dreapta drumul tra.RAMURE§ .Alaturea despre luptele purtate impousoni. / isportul minereului se fa. Este atestat in documentele istorice din secolul minier. Nu departe de mina mentele vechi) este situat pe Hiner se afla doua izvoare valea Cavnicului. de un remarcabil gust artistic.o sosea ingusta spre centrul inau cu 117 sage^i din lemn orasului.secolele urmatoare la toate social-politice ' uresului (Budesti — Ocna framintarile desfasurate pe teritoriul Ma>:utag) (vezi traseul 1). cit §i social-cultu.triva ultimei invazii a tatarilor (1717) prin aceste par\i ••' / Mini de dimineata-n si marcheaza locul unde una La FSgadau in Strim.Sabiile le-ascu^i / §i tunuprin forta manuals.'PH. cu morminte de incinerate In urna si groapa.trara pina astazi. arhitecturu struc$iilor. Constructia este neetajata. El amintes. caracteristice rezultnt<lacrimarea milcnara a de infiltrate. cu rile tomniti / §i trage^i. Pictura executatS in tempera dateaza din 1697. In apropiere de scoaia se poate vizita un monument de arhitectura In lemn care dateazS de la Inceputul secolului al XVH-lea. teva izvoare cu ape mliv cu o compozitie chimicfl riata. unde se afla masa de praznice cioplitS dintr-o bucata masiva de frasin.ui_ Pintea". unde geti cu foe / Domnii sa n-aiIt lolosea tractiunea anima.puneau aproximativ !n centrul movilel.culmile Magura. seceri etc. In anul 1932.i. $teampurile f unc. De notat si faptul ca lemnul din care a fost construita initial era frasinul.al XlV-lea. Inainte de a pleca cu •inicii lui spre oras. Pestera. Mai rc^inem ancadramentul usii de la intrare. /. ' V ^ U V Rotunda si ajun. de unde Un obelise din blocuri de ul ar fi declansat. Mogosa si •ilzat (in curs de refacere) Higea.. / Moroseni §i Baiu. toate celelalte avind pridvorul in partea de est.. iar pe va.pierea soselei. denumire mentara a mineritului... c. nu va tr observat portul. atacul asupra Baii a fost ridicat pe valea inuri. Aici se afla o pictura pe lemn din 1767. trami'i4ia galeriei . macinind in de ore circa 7 000 kg miCAVN1C (Capnic in docui'eu.din hoardele. Extrac^ia minereurilor se Bai-o coborit / Ca un codru dupa cele mai intinerit / §i la firta^i le-o r astazi Werne metode. propierea Mun^ilor Gutii si ''rmind apoi drumul mo. s-a descoperit un depozit de bronz format din topoare. bi^i / Pu§tile vi le gatiti. Tot la Lapus. una din gusia a Cavnicului in apro• i.ULUI !cum si sculpturi mir pe peretii exteriori. preGHID JURISTIC AL JUDET. mai ales ospitalitatea In torilor vor ramine ni vreme in amintirea t ' care viziteaza acest" mai putin cunoscute. Cavliiidele populare pomenesc nicul a sarbatorit 600 de ani lire un loc numit ..ule prezinta astfel porun.domni sa-i omorim / §i spre i.tiv in centrul jude^ului. Revenind la intersect' indreptam spre Strimb" iut si BSiut care s-au cli tat mult in ultima vrcnn In Baia sa coborim / ?i pe pomic.. ramuresului. incadrate tot in Hallstattul timpuriu.Are o populate de 6 083 de i la Cavnic. La cca 2 km de In li sectia spre Poiana Boll»l poate vizita Pestera cu i > ce prezinta in plus \m res stiintifico-paleontcl in ea gasindu-se restun i ale ursului de pesterfl I ' spelaeus). sabii.ba noroc . care are pridvorul deschis spre sud. precum ?i alte picturi de valoare. confine numeroase foim. Este singurul edificiu de lemn din aceasta parte a judetului. ii valea Strimbu trecem confera o minunata pozi^ie. frumusetea i lapusean. Recent.ii calcare de virsta . cronologic sincrona cu mormintele tumulare.Roata" §i coborim pe | spalare. Desigur. Apropiindu-ne di1 Hica Lapusului se vizibil. insemnat cen. care neral se circumscrie in specific Tarii Lapusul' simplu. intre Cavnic si Budesti Nu cu mult in urma.oaza Mun^ii Gutii si ne cestui centra au participatin •"inluce in Depresiunea Ma. iar locuitorii aIpi'^. grait: / Feciorii mei cei iuPrin secolul al XlX-lea. Mai sus <li tul Poiana Botizii gaslii. obiceiurilc.. ulterior cind a fost adaugata s-a completat cu lemn de brad. |i Minereul era prelucrat in Trecem pe linga vechea lloampuri si doua instalatii mina .

23 August nr. Mai tirziu. 23 August nr. bogat. care a emis prima concesiune miniera in 1763. minerilor. parte iji alta a drumului l|«(letean 184 observclrn douS Bllde de steril. Minierii de aici ADBESE UTILE au organizal greve.Sintem de acord si permitem ca oricare miner sa deschida mine in comuna Cavnic.Ldmwfa". Instaurarea noii orlnd a dus la transforman i i'unde in toate dm I schimbindu-se radical ill tia materials s i spiritn > i . dupa traditia reMRAMURE? I Alimentara. Ele sint asemanatoare acelora descoperite in Tara RomSneascS In gropnita princiara de la Arge?. Din filele de istorie ale Cavnicului mai aflam ca in anul 1455 intr-un decret privind orasele Baia Mare s. a fost zdrobita $i intoarsS din cale de catre locuitorli din Cavnic si Surde?ti. str.. 21 tyetaria . situatia minerilor devenind foarte grea. iji a fascizarii tarii prin dc sabotaj. 47 I Dupa ie^irea din oras de . citeva morminte trezesc un interes deosebit. 23 August nr.Beraric" dezvoltat orasul nou. cea mai inalta constructie de lemn din lume. Ajun§i in Ijpropiere ai impresia ca imaf |lnea este irealS. In partea dc Jos a CM cului. localitaI cu rezonan^a in tara §i iste hotare datorita unei lArmecatoare construc^ii de inn. 19 fytalul mixt. s3 tfealizeze asemenea capodoporS impresionanta. acte de impotrivire si de agitatie". str. populatia a manifestat „. ele sin.. paltinul (Vlcer pm platanus).trala subteran. Incepm. Pe tencuiala de var s-a lipit pinza deasa care poarta pictura partial degradata. Pentru a ajunge la acest •hfire^ monument ne inscri•n pe §oseaua ce duce spre •Copalnic-Mana^tur. 143 . lancu de Hunedoara preciza: . pe aceasta se afla sarcofage de piatra de facturS si stil roman. In partea nordk orasului vegeteaza pest de exemplare de zad larice (Larix decidua) . Nu-i [Vine sa creada ochilor cum b fost posibil ca me^teri populari. care toamna i?i leapfida I zele.induite •izontal.. str. 23 August nr. 23 August nr. ti5ne?te ca o sageata spre cer pina la 54 m. Turla. iar vizitatorul KIWI se dezmeticeste.i Baia Sprie. 19 Casa de economii §i consemnafiuni.-i ta magir. Golurile dintre biriie s-au umplut cu tencuiala de var. virful Mogosa. s mi nifostat impotriva e>. 1943. 23 August nr. cu un corona.i ' nic — Suior — Baia M care usiireaza munca n u n lor. corfele funiciiliiM Cavnie-Baia Sprie so d can in mod misterii'-. cu aceeasi compozitie s-au netezit suprafetele neregulate. Boltile §i peretii sint decorati in tempera ca toate bisericile de lemn din Transilvania.tau spre Baia Mare. Astazi minereul coin] din Cavnic asigur2~^^^ ei nationale circa o tf din productia de pluml* zinc si o cincime din |i cluctia de cupru. probabil. 14 \rcumscriptla sanitar-umanS. 19 slliul popular orafenesc.Minerul". 9 ltfia. In livada care o inconjura.. Inscriptia este concisa: . Eliberarii nr.Anno 1717 usque hie fuerunt tartaris" (In anul 1717 pina aici au ajuns tatarii).. La km 12 •Usam in stinga o bisericu^a I lie lemn pitita intre copaci. im i afla Liceul industrial. cu ocazia primirii vizitei arhiducelui Reiner.. prin 1810. Pe la mijlocul secolului al XlX-lea. str. ce impresioneazS prin nozitatea stilului §i moI livde ornamentale unice. str. Biserica este construitfi (in birne de stejar. arhitec^i anonimi. str. 7 staurant. In loc de lespedea de piatra sau pamintul care le acopera pe cele mai multe. mai elegants. 23 August nr. formind un trup puternic in stare sa infrunte furtunile ?i zguduirile solului. Turla este flancata de 4 turnulete. In anul 1761 aici se creeazS o judecStorie minieralocalft. Mai tirziu. In fata are un pridvor etajat cum este dealtfel ?i acoperisul. nematograful . Diferite epidemii de ciuma si holera au fScut ravagii prin secolul al XVIII-lea. str... ce vor fi vaI linif icate ulterior printr-o Hmologie specials. Spre sfirsitul secolului al XVI-lea minele din Cavnic au fost arendate. ^. Linga biserica nim un arbore secular tit. I Sjurdesti (km 13). 23 August nr. primind un privilegiu de 8 ani dupa cum e obiceiul si la alte exploatari mai mari". numita . parca disproportionate. str. incheiate temeinic. str. Eliberarii nr. str.i arm! 1073 s-a dat in fo|. Pe |iftsura ce mergem spre abcasta uluitoare construc^ie apare tot mai mareata. pe valea Cavnicului se practica spfilarea nisipului pentru extragerea metalelor nohile. U| de preparare a minercUl si cartierul cu blocun • derne. fiind.. OHIO TURISTIC AL JUDEJULUI giunilor romflnesti. I Inr dupa circa I km ^isneste linpetuos turla bisericii de ortii impunatoare. 8 rmacia.

cai de acces: auto. ca dupa Msatul re. da. ca i i . ultim popas in localitatea §i. ?i zidirea sculptorul G. la ce trebuie s& se na. unde se afla o si conducatorii miscar.binecunoscut§. deziderat national. Ne-a mai nia. a unui Apa minerala sulfuroasa. precum temnifS sa actioneze cu I implinirii. pe care acum o apreciate reuniuni corale.organizat o expozi^ie a §cocontinual si dupa iesh <i monument cu sentimentul I " . la Com.. dar inainte de marelui patriot. In cadrul Complexului I i . *l | •iimului meu iubit. cu a revedea eel mai mare oras Cornel Medrea a imorttllB Ifticularitap distincte.sli (km 7) cunosFigura ilustrului Iupt5tor sa. clorurata provine din doua pe tarimul luptei P*NH ii. iar titudine. Abrihan a reaIntrind in conflict cu I ral aparte. •dire de piatra ci este in. — valea ChSoarului — Mesteacan rea Transilvaniei cu ROifl $isesti (km 5).Leului di« §isesti" s-a fScut auzit InH •nitiilor presente §i viitoa.Unirii tuturor romSnimensiuni ceva mai reduse. pira^iilor sale de acest papi?. dar de di."ilul.pentru copiii din $i$esti In Cluj din 1894. prin curajul §i h o i n i .tuirea unitatii na^ionale.orasul Baia Sprie prin parto-biliare de tipul colecistitetreaga Transilvanie.. glasul . in care s-a morandiste.km ne despart de Baia Mare..vietii.muzeal Vasile Lucaciu se Condamnat la 10 mil >l Aici este prezenta funia. inconjurate de copasta nu este o simpla lizat bustul.".lii maramure^ene. Uni. Vasile Lucaciu. De la §ise$ti traversam Mvclim.. care se afla in toritatilo statului duali%i ..marelui luptator pentni i I municipiului Satu Mare. partial C... dedieat versuri dinti Im §i din cuvintele rostite pentru unire a fost imortaliEle sint situate in partea de .mint .Leului de la 9isesti" I • 11 jjuin Romanorum . s. ink Lribun.) ramas putin de parcurs pina Pentru a cinsti mi i Alaturi de celelalte . in anul 1885.Complexul muzeal.i se intrebuinteaza drepturile si libertatilr ' Niinind cu razele sale tre..tar intitulat BTribunul". V. relui luptator pentru infSpizvoare. GHID TURISTIC AL JUDEJULUI fcRAMURE? 145 .ecte personale. construita in stilul celei rea Transilvaniei cu Hofl I La $isesti se afla si bise. Baile Dane. Tratamentul Transilvania. Lu> Parasind acest magm'fie •i mare ideal al vremuri. Baia Mare — Recea — Satulung — §omcuta Mare tribute la lupta pentr caciu din $isesti (2 km).il carele pe cerul vietii sarcofagul cu osemintele ma•lc> straluce§te ca un soare. din ini^iativa lui conducator al miscani <• apropiate. torita activitatii des! La loc de cinste se afli luparea unei idei.tr-un impozant moni: [Satul chiorean este rasfirat in zona piemontana ?i mai Impact in zonele joaje. care printre al. (DN 1C — 39 km. Devenit figurS de l^H licriptia grevatS pe fron. de care se leagS fl^H liltat astazi in parcul mic zuiascS. unde ua modernizata $i iesim din negate $i devotament ponlA iinr..ului Maramure?.Pro S. presintele si viitorul accepts. de la §urdesti. atit in cura interna.tea sudicS. revenim la §oseaH politica a tuturor rom£.R.?i casa in care a locuit. dar $i cu o serie de caracteristici al judefului putem face un figura lui Vasile Lucaciu ii wopiate sau comune zone! Codru cu care se invecineaza. cdre esie cuirriea USbiserica de lemn de la Flo. Tot | si-a adus o valoroasfi <4fi plexul muzeal dr. de unde doar 9 lor §. ItO. ea a fost dedicata celui Vasile Lucaciu. afectiuni hepa.. pe o coasta. Unione Om.Tara la Baia Mare. 11". VI. Vasile Lui \. Aceasta ofera un cadru propice pentru este eficient in bolile reumanumit paroh in ?i?e^li ' me este gravata pe tabla organizarea periodica a unor tismale.". Petru din Roma pastreaza ?coala construitfi element local. aproape pina la shi II gastro-intestinale.zata intr-un film documenest a localitafii la 410 m al. Sf.. Lucaciu" Mb • ucest prilej de catre ma. ca ini.Doina lui V. poate fi regasit In zonele •n u Inauguratfi in anul anul 1905. (onstruita in stilul cate. fARA CHIOARULUI padure de conifere.morandiste din 1892. face excursii pe Dealul Mindra Vedere..1line cu livezi. in maladiile cronice aici. ceea ce numai inchisoare in procesul iln In initiative lui Vasile Lu.nia.a. . L ce are sa spereze rom£. gastrita b marmura.Dincoio de valea Cavni. . se zare$te col. dupa cum reiese si din se poate vedea o biblioteca realizarea idealului di cireselor". Din sta^iune se pot A fost unul din initltttilfd \H\. precute din secoiulal XVIH-lea.\an" ale jude. sculplnri jhioarului" constituie o zona etno-folclorica fntinsa. intr-un decor natu• i' spunea: „. ca sa vesteasca gehiperacida.§i camera de lucru cu obicirca 5 km sa ajungem la •piciu: ..F. cit si in tionale ale romSnilor Complexul Vasile Lucaciu cea externa. Vasile Lucmi.se$ti insemnat centru jfl cului.

veritabile produse artistice ale Jndustriei mice. perdele. \MURE? traversam de fapt *Tara Chioarului". ros. cnii $omcutei. La feme! costumul difera. ceea ce nu intilnim in alte e. rde sau gri. Fetele irta cama}i frumos brodate. iar cele recente au multe caracteristici din zona u — s. §urile-grajduri sint asemanatoare cu cele din Muntii iseni. . Varai).i aici mtilnindu-se patule (co. Trecein prin cartierul De147 . Citeva dintre obiceiurile ilitionale sint relativ bine conservate plna azi -. )sebit de inalta §i cu borul lat. mind din Baia Mare mai importanta artera de ila^ie spre sud-vest (DN v care face legatura cu !o Dej sau Cluj-Napoca. s. uteriorul caselor este impodobit cu ?terguri.isele tradiponale sint acoperite cu paie $i au de obicei a mcaperi — tinda §i camera de locuit.b aspectul culturii materiale ?i spirituale.i cu zone etnograiice mai Icpartate (Vilcea. mai ales in a§ezarile a (Preluca Veche. Bucovina). ocazionate de sarbaliile de iarna. zadii negre de catifea sau Una imltri. . Gustumul barbatesc se compune din gatii largi (cioareci I panura — iarna).nunta. Portul traditional chiorean are elemente specifice care fac atura cu zonele limitrofe. muzicala. o alta zona etnografica importanta a judetului. colorate in negru. De o deosebita atentie Imcura obiceiurile ?i colindele laice. Mvind creapa folclorica. in raport cu virsta. Delimitarea gospodariilor se face prin garduri imlite din nuiela (astazi folosindu-se din ce in ce mai mult leriale de construcpi noi). literara. din postav sau panura. Se distinge palaria de pat. tipologic gasindu-se iroape toate variantele cunoscute pe teritoriul patriei.ca. l.ate cu dungi pe verticala. laibar de culoare Igra. aceasta se larca printr-o mare varietate. pive. lucrate »in ciur". ceea ce demonstreaza uniIM portului popular romanesc.dantul la sura". dar s. fete masa. cu poale rate in culori vii.^are) impletite din ele. cama^a din pinza. ri§nite). caracteristicile ..ezatoarea si .oale.. Buteasa. Boiu Mare. Instalatiile tehnice populare sint de o mare varietate $i llginalitate (mori. Prislop.rafice sint relativ bine conservate.u. Coas. Camarile (gaba:le) sint de o mare varietate.

Somcuta Mare. terasa de cu o suprafa^a de vara acoperita. Locaea este a<jezata In partea vest a iude^ului !ntr-o tipic§ de clmpie. o sal§ spatioasa cu mese si scaune din lemn masiv de stejar.ghetorilor.!>• OHIO JURISTIC AL JUDEJULUI •unchiul este drept. In luna iulie. m5m5ligS cu brfnzS si JumSri s. lipramuri pe 2/3 din inalea totala.retele de stejar pedund tiu de parcare pentru auto.logico provenite de aici. cu vestigii descoWto de arheologi. lesiti din Satulung. ca de faianja-jnenaj. ajungem la o bj tica pentru baimareni.putea vedca cilc-v turii. De la locul unde I §trandul de la Lapusel (5 km trat spre motel. cu ne amintesc de codiil • bucate din cele mai alese si lari de odinioarS.cebal. purcel sau miel. veverife" (in dreptul km 144 ncstii Chioai-Lilui. Spre dreapta (vest] Traversam podul peste rnul ne conduce spr^'i riul Lapus si ajungem la La. 7nna aceasta se mindreste I o bogatS si traditionalS Itlvitnte coralS.-!>). In fiecaro an se organizeazS In acest loc Festivalul clntecului. o localitate ga (sud) drumul na^iol cu multe construe^!! noi. decorate cu mobilier si scoarte romSnesti. unde liind o importanta roa primavara putem admira einegetica..a. l§omcuta Mare (km 127) este una din cele mai mari asezari rurale din judet cu 149 . Aici a fost identificata aleaua pestritS (Fritillameleagris). descrise de istoricii antici.drum pe care-1 urmam ( monstreaza tendinta spre urLa intrarea in Sal banizare. plants ocroO altS bogStie a pSdun constituie fauna cinegemai ales cerbii si ciuteAici au fost colonizati si >i lopStari. Pomuna Satulung s-a siIdl m? un loc fruntas pe taI in Intrecerea socialtstS Ivin 1 infrumusptarpa.Codru (UJ 193). tor pasari.. tn parcul dendrologic al •Mului din apropiere s-a mstruit un edificiu cultural Brezentativ.pot incerca norocul gara ifi gara noua.lat cu crap si stiuca. fie. sau putem Prima comuna intimita in cale caprioare.Mare este cea de la ft taurant.2 000 ha. La etaj slnt pregStite spatii confortabile pentru cazare. lar peretii Impodobi^i In stilul rustic al interioarelor din Chioar. Din materialele (liri. lasarn in stinga auto.se desprinde pe UreujU calitate se intinde o frumoa.Stejarul". Padurea este deosebit de Bta in ciuperci comesti. padurea in Lunca Lapusuiui. vaste poieni cu narcise. ol este Eecea (km 140) asezata chiar cerbi. TmprSstiate printre stejarii pSdurii se af!5 citeva casu^e (24 tocuri cazare). in in curs de amenajiu dreapta Filatura de bumbac. II) dispune Miresu Ivlare si Sulfl de 24 de locuri cazare.drum care duce la Mo§( sa padure de stejar.La doua riului Somes (Pribile^ti. cafe-bar. Ja circa 500 m. Pe aproxiItiv 10 km2 inttlnim In lollWIile din Imprejurimi nu Hi putin de 6 coruri. In gradina de varS se pot servi specialita^i culinare ca: ciolan maramuresean. orItncntat cu incizii pe amir fpte. care •tA experienta unei actillti umane incS din epoca •rmilui. res. pare de la Baia Mare) constitute aproximativ un kilorno un punct de atracjie turis. iatulung (km 136). In aceasta padure este hinca deslasurata si f|| amplasat motelul .. si sisBiati/area localitatilor rurale. Hideaga. mierlelor tism. pe un original protap se pot rumeni fripturi de pui. cu impunatoare bloeuri turisme. Pescarii am8 turn. O fill specialitati de ciuperci. Ipfistreaza In colectiile Mu•lui iudetean un frumos i J > lut antropomorf. iar dupa parcurgerea a circa 2 km pe dreapta ne asteapta un alt loc de odihn§ si popas: Restaurantul-camping . Finteusu Mare). considerate If te-camping.de unde. un loc de Citeva insule c: agrement si recreare intr-o dm aceasti parte a jiulf placuta ambianta rustica. AlSturi. o expozitie de vafie naturala pentru j artizanat cu vinzare si spa. citeva sute de metri). strabate Tara ChiJ care prin arhitectura lor de. Lurfl — cu o deviere la stinga de Miresu Mare. Fabri.La aceasta varietatc . pe partea stinga. daca o luatfl) ta ici si colo de poienite. La parter este amen a j at un bar.! ore placute in mijlocul na. citeva casu. brSzde apele Somesului si •nfiului. nea padure ce se aflft | Unitatea (cat.sosea. Tulgln. s tafia In padure putem Peco iar Ja ie§ire Complexul cintecul neiutrecut al • avicol §i Turnul de parasu. ce vaj Fabrica de upnl'ectii. presara. soseaua se desfasoara spre sud-est ca o panglica dreaptS. dansului 51 portului popular din Chioar. Este asignrat ?1 un loc de parcare pentru autoturisme. pe soseaua ce U unde se pot petrece citeva za valea Somesuiui. o interesanta constructie ce imita un urias trunchi de stejar. stinga. Ambian^a de aici ne duce cu glndul la sSlile de ospete de la curtea regilor daci. La iesirea din lo. iar^pni pusel (km 142). din le 4 so cviden^iazS frectit on ocazia unor confrun- tari corale interjude^ene (corurile din Satulung.

stafeta" este preluatS de un cea din L3schia. diiuiinlii tru parcul dendrologic din opuse ca forma sj centrul localitatii. Linga km 106.confer8 un farmec fi jar (Quercus robur) de circa Se poate vizita bisci 500 de ani — declarat monu. coiful p3strea7.i are ca prim obiectiv vizitarea Cetatii Chioarului s. CzHID TURISTIC AL JUPEJULUI La iesirea din Valea Chiului se afia o intreprinde bentonita si o innnata rezerva de caolin.HA Chioarului. unde esnelipsita renumita .Fundaturi". forme carstice din | Dupa distrugerea Cetatii ca virsta. liceu.. Localitatea Buciuml na Chioarului. B.renumitele pSiarii („• Jmpletite din pai. arborele de Localitatea lalele. din jurul cetatii spore^te prin •nsotite pe alocuri de susu. K. au doua tabere.I o mai mare dezvoltare ajun. Cetatea Chioarului [liuta ca nobilii transilvaneni. In apropiere se afia un izvor amenajat. •nde ne putem abate spre La inceputul secolului al IliiTi'hezoaia. de re^eni Bale s. O men^iune specials pen. Valca Chioarului (l<m tflnim zeci de specii de ara^ezata IM bori exotici (ex. cu o faun Chioarului.. element do din ramuri sfnt afectate.zona de deal este sti cum si unul din veteranii ar. §omcuta cunoa§te nicoia interesanta.din \ar£ formats !n cxcln mul regulament de organi. unde fn.i alte forme slice caracteristice sau fete tainice sapate In coas|le dealurilor. care nil w biective social-culturale. | Traversam apoi o regiune loreasca..in acel timp printre cele mai 151 . 123) se remarcS i' In anii socialismului. incepe cu multe secole in O drumetie de circa i urnicL Este mentionatS in hrisoave fnca din 1-105. pre.provin din specia do tSmintului . §omcuta Mare — Remetea Chioarului — Sacala$eni — Baia Mare (DJ 182B — 29 km) I Inscriindu-ne pe o varian. cinematograf si alte o. intimpina . o zon3 carstica ce prinde un peisaj convulsiocu doline s.pl8cin- I ta crea^a" de Chioar.a. ajungem la actualul judet Satu Mare. La inceputul se.de apa Birsaului.i Drag.fi IM»M are aproape 9 m). care trece prin Remetea Chioarului — SacaiS^eni s. gfnd centru administrativ al Valea Pe?terii. Dincolo de satul MesteacSn o poarta maramure^eana reprezinta o invitatie pentru turistul care vine in Maramures. ginkgo s. care confei ' ral. dar f| I me?tesugfire?ti cu mai multe frumoase case noi din sectii. iar pina spre VSlenii Romcutci n< In anul 1555 apar^ine Cetatii da posibilitatea a3 vi/. cSmin cultu. cu tot poate oferi mai bun In culinara o zona cum es| cea a Chioarului.vitate din calcare recifnl» zare si functionare a DespSr. Revenim la 5omcuta Mare de unde ajungem la Baia Mare pe drumul descris sau urmind alt traseu. Merita rfjj anul 1869 Adunarea genera. dupa documente — intra in proIllrca 4 km de la §omcuta prietatea comitilor maramu•Hiiro ajungem la Berchez.sene. pe dreapta.. este ocupata pe rind de diI i/lsculati impotriva regelui feri^i comandanti din cele I'urol Robert de Anjou. din Dealul Mestea(altitudine 500 m). I Cetatea este mentionata In timpul conflictului dinwntru prima data in anul tre principii Transilvaniei si 11319. fiinfeaza un spital.frumoasa peslera caicolului al XVIII-lea intra In mar3 printrc cele mai n posesiunea familiei Teleki.strfibatuta fn fntregfcn. De aici drumul continua spre Cluj-Napoca. ea devine pro. CPOU ( borilor din judet — un ste. dar structie barocS intilnli .alipirea a 37 de localitati din Irul riuletelor. in 1599 Cetatea de fcragomir.lemn din centrul comnih i ' ment al naturii.i. care era •In anul 1378 Castrum Ke. Se cuvine mention at ca in .ASTRA" din zo. intr-un document care habsburgi.Albu loan.perspective de urbanizare.marine lAthofhamnium. fizionomia localita^ii s-a ansamblu arhitectonic ii|i»il schimbat mult. pornind XV-lea intinderea teritoriilor It carari pu^in bat&torite. ce se remar. Aici se afla mesterul puiiiiU dispensar.. iar piatra (Chioarului).i loan.lota foarte inaltfi. ea uinele Cetatii Chioarului ajungind sa cuprinda In 1424 l||czata pe o colina.war — cum este numita In • U In directie estica. Tn 1376. alt exemplar viguros <• Istoria acestei locality i jar din apropiere.tru unire conduse de Mihai •rietatea fiilor voievodului Viteazul. tisa. Locnl || s-a format poartS nu> districtului Chioar. bineinteles celelalte obiective intilnite pe acest traseu. O parte bulbului. •licerit cetfitfle Cehu $i ChiPe fundalul luptelor penB.Popasul MescSn".). In afara unor Probabil este localit intreprinderi ale cooperafivei cele mai multe. Drag s.retinut faptul c3 spro I c3 prin dimension! de colos sebire de alte edificll I (circumferinta trtmchiului lare. circa 100 de sate.celor maramure.faptul c5 e singura pff| la tinuta aici a stabilit pri. De aici.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful