run» Hi

GHID 1URISTIC AL JUDETULUI

^,tf<p
LEGENDA
' ' II/CI ' '

^ £. J"
i. aie itiaia normals. Dium national, drum European V, Hi « j R e z e r v a t i i naturale Ruine feudale locuri i s t o r i c e , lupte Vestigii arheologice Ceti)(i-ruine Castele. "Brseric? monuniente 1C, tfejarhitectura Monumente de arhitectura in lemn 1

Cad ml natural

/

•• • in lucrare «* o ''*4, 4f — i <Ti <!?*£/ T 2 f A e r o p o r t u r i j|£; ' S t a t i i de benzina Autoscrvice n«

LIMITE Maramure? este situat in extremitatea nordica larii, intrc 47°20'00" si 48°00'15" latitudine nordica •,! »'2'")2'30" si 25°07'30" longitudine estica. I ,i nord, rtul Tisa si linia de culme a Muntilor Maran i i i r c v , PC o lungime de cca 60 km, formeaza grani^a intre |M«lriul Maramure? si Uniunea Republicilor Sovietice Soi i.i I isle. La est se invecineaza cu jude^ul Suceava incepind ili 1 I.i Ki'-inita cu U.R.S.S., peste Pasu! Prislop, pina spreculm i l c M i i n ^ i l o r Rodnei. In sud, limita spre jude^ul Bistri^aNii'.aiid so continua pe creasta Muntilor Rodnei pina la ' nline.1 Tiblesului si coboara spre Tara Lapusului pina la ••ml vest de localitatea Suciu de Sus, apoi cu jude^ul Cluj |)c era 10 km si cu jude^ul Salaj pina la sud de Oarta de I"1.. Tn VCM teritoriul Maramuresului se invecineaza cu juIctul S.iin Mare printr-o linie foarte sinuoasa. \' f n liiniic-lc sale, jude^ul Maramures insumeaza 6 215 kmp l^.iT'Vo din suprafata t^rii), suprapunindu-se peste forme dc- relicl loarte variate, care aparrin unor unitati morfolor.ii'c (I I'.u i , - . i niirala si estica, cu relieful vulcanic al mun;i1 . u t i i 'I'iljlej si eel cristalin al mun^ilor Rodnei si Maram u i i u l i i i . i-.i-c inchid la mijloc Depresiunea Maramureiilin li-.ii;,nuil cioplitorilor in lemn •—, apartine grupei i ( .iria^ilor Orientali. Partea de sud si sud-vest, ni u |ci.r..i, c u depresiunile Baia Mare si Lapus, alaturi de i n i l i i u i i ( i i s i . , l i i i i mai josi, Codru si Preluca, apartine Poi l i . u l i i i l ' i ansilvaniei.

' [j 1
t3>

|

fli/R J007 ••"J/ Monumente istorice Statui, busturi, placi comemorative Muzee, m u z e e memoriale Muzee in aur liber O Centre de artizanat A r h i t s c t u r a pspuLra specifica (porji, c:se) Mori, pive.

IBAIA Municipiu,resedintS MARE de jtidet Ora^e Comune

prni«.«»5iii s^ FEB_ 2005
Hotel Motelun, un, hanun

'OUUL2W

Popasiiri turistice. (camping) Cabane Chei, defileg
(704)

locuri cu manifestari folclorice traditionaic

1
lacuri de baraf Izvoarc minsralg Pejjteri Monumente ale naturii Pare dendrologic

Stajiuni climaterice Statiuni balneoclimatericf

RELIEFUL
Statiuni pentru practicsrefj sporturilor de larna

lelescaun

| i i ( l ' i , n l M.ii.iiiHire? in limitele actuale cuprinde un rctin i n i . i i i ' r , variat ca morfologie si complex prin alca-

Zona montana reprezinta 43% din teritoriu si cuprim inalpmi mijlocii, In general, exceptind zona inalta a Mui tilor Rodnei, care culmineaza in virful Pietrosul, cu stru tura cutata, alaturi de vaste suprafe^e vulcanice; zona c dealuri, podisuri 51 piemonturi 30%, iar zona joasa — q presiuni, lunci, terase — 27%. Personalitatea reliefului este completata de particulst ritat;ile de clima, de reteaua hidrografica bogata, de vegi tatia etajata pe vertical! si de solurile cu profunzimi n duse dezvoltate pe roci dure. Muntii sint reprezentati prin grupa Carpatflor Beskid^ Maramureseni din care deosebim mai multe subdiviziun Mun^ii Rodnei, care sint delimita^i spre nord de fall Viseu - - Bistrita Aurie, constituie masivul eel mai ina din ramura Carpatilor Orientali (Pietrosul — 2 303 nj Din punct de vedere geologic, ei sint forma^i predominai din sisturi cristaline si au fost puternic fragmentatf e a apele curgatoare care si-au croit vai aproape paralel adincite in vechile suprafete de netezire. Aici intilnim m meroase urme ale glaciatlunii, sub forma de creste alpii caracteristice, caldari, lacuri §i morene glaciare si vai sa batice cu povirnisuri abrupte. Dintre lacurile glaciare m pitoresti se detaseaza lezerul si Taurile Buhaescu, iar d eel al caldarilor glaciare mai importante sint lezerul, d limitat la nord si nord-vest de culmea Pietrosului, Zanoag Mare si Buhaescu-Repede. Al doilea masiv muntos din jude{ il constituie Munj Maramuresului propriu-zisi, forma^i dintr-o culme prii cipala inalta de 1 900—1 950 m, alcatuiti din s.isturi cri taline, gresii, conglomerate, roci strapunse de intruziu mineralizate. Intre valea Vaserului si valea Ti$lei se inc vidualizeaza masivul eruptiv Toroiaga (1 930 m). Munjii Gutii sj Tfibles, de origine vnkanica, sint s tuati intre vaile Iza, Lapu? si Somes si au in general forn unor conuri sau capi^e, cu altitudini variind intre 1 30 si^ 1 800 m (vf. Ignis 1 307 m; vf. Gutii 1 442 m; v Tiblc? 1 839 m). Ca roca predominanta intilnim andezitu Subsolul se remarca prin insemnate zacaminte de sulfu polimetalice. De activitatea vulcanica din aceasta zon sint legate si numeroasele izvoare minerale, cu reale ca' ta^i curative. Intre mun^ii Maramureyului §i Rodnei, pe de o part si muni;iJ Gutii si Titles, pe de aha parte, se intinde Depr siunea colinara a Maramuresului, cea mai vasta depresiu din tara, lunga de circa 75 km 51 lata de 20 km, care es
OHIO JURISTIC AL JUDETULUI

i l ' . i u i i . i i i i lung de Iza si Viseu. Alte depresiuni, mai .1 iiiiindcre, sint Lapusul, Baia Mare, Chioarul si In 1 1 " tea dc vest a jude^ului se afla cea mai joasa forma n In I dm aceasta zona, Cimpia Somesului, brazdata de i l cu ici l - i s i numc. UIM/V Ddtorita asczarii la interferen^a unor zone climatice, nriini $i complexitatii formelor de relief, clima jude^ului \f \n general temperat-continentala de tranzitie, cu difen l i r i i i n t r e partea estica si vestica, generate in primul IK) ilc v.uiuvia formelor de relief. In partea estica, regiu.1 inimiilor Maramuresului si Rodnei se afla sub influilrt m.isclor de aer subpolar, in timp ce in partea de vest lulnmiiu un climat cu caracter continental moderat, cu llticnu- occanice, fapt care explica prezen^a castanului iinr.iibjl (Castanea. satlva), care se afla la limita cea . ,ii nnrdica a arealului european al specie!. n.iu-lc statistice din ultimii 60 de anj demonstreaza ca ni|K'r;mira anuala medie oscileaza in jurul valorilor^ de •t vi 7,4"C, cu evidente scaderi in zona montana, maxima .stiluili dc 39,4°C fiind inregistrata la Seini, in anul 1952, r minima absoluta de —31,6°C la Viseu de Sus, in anul '>!>•». Ccl mai timpuriu inghe^ a fost inregistrat la 8 sep•inhric, iar eel mai tirziu la 3 iunie. VJnturilc dominante de vest si nord-vest fayorizeaza ulcrc.i unor precipitapi relativ abundente, cuprinse intre 00 ^i 1 400 mm anual, valorj care inregistreaza cresteri iisibilc in zona estica montana a judevului. Numarul ziler ( i i precipitatii lichide in medie pe an ajunge la 140, ir .il cclor cu precipitatii solide la 30. Mimiripiul Baia Mare se caracterizeaza printr-o mare i n - v c i U a a precipitatiilor si prin predominant vinturilor lin dirc<'tie nrvrd-estica. (Iclc mai multe precipitatii se inregistreaza vara — 39% * in cclelalte anotimpuri repartipa _precipita^iilor fiind ipro.ipc cgala, respectiv toamna si primavara 22%, iarna 17V.. I'c crcstcle cele mai inalte ale munjilor Maramuresului 1 Rodnei, iarna se prelungeste pina in perioada mai — unic. Zapada este abundenta, grosimea ei depaslnd deseu i 2—3 in.
1ARAMURE?

Somesul strabate aproape transversal pnutul judetul avind o lunca larga si manoasa. i. \ i'jcu de Sus.'iiiui pir/ruic specii ca rugina (Juncus trificlus). Sasarului Firiza s.x e .a economica si socia m i l . in functie de • l i n e . ' i l i i l Maramuresului este deosebit de bogat in minei .. .nineralogice si al utilizarii lor industrial. Datorita acestui potential n .m e i i t . M .rcsurse de minereu cuprind zacaminte de minereuri i .ii.a.. diferen^a mare de nivel intre izvor $i varsare. M.I • iii . Nistru. Exista optime pentru practicarea pescuitului sportiv. Baiu^. Aici parcurge subteran o distat de cca 3 km. taie in lung Depresiunea Maramuresului. p tru a reapare la suprafata sub forma unu[ puternic izb cunoscut sub numele de Izvorul Albastru al Izei (mor ment al naturii). Burloaia).. Baita). care izvoraste din Muntfi Tibles. datorita latitudinii. aduci un^aport substantial de jipa prin afluentfi sai de pe drea] (Tisla.. Aproape paralel cu Viseul curge Iza. ' • u l i . Specialistii considera fenomenul ca fii unic. Bloajei Cavnicului. sta^iuni balneoclirnaterice sau cabane. paiusul (F. iltiuidinale.emana{ii de bioxid de carbon • n multiple calitap terapeutice.. creind splendide formatiuni de pestera contactul unei falii intre calcare si sisturile cristaline. Pentru pitorescul lor trebuie citate citeva lacuri situa \ Ki'i-iJia. i pe cursul superior al riurilor. In partea i i (ude^ului. i r c se caracterizeaza printr-o mare varietate si dime clc specii.. dar in special zocare vor asigura utilizarea in perspectiva a potenpalu! hidroenergetic al Maramuresului. Poiana Botizii s. Li care se adauga valoarea turistica a re^elei hidro\ aile multor riuri ascunzind locuri pitoresti. ape bogate la viituri.. Evolupa geologica.de mare atractie. i l i . Cu (Cavnic.il factorilor de mediu. .. iar in i i clc podzolice.RETEAUA HIDROGRAFICA Regi mul precipitatiilor determina o retea hidrograi bogata^si densa.i. separate de oumpana apelor 1 tului vulcanic Gutii — Tibles.. Tisa si Somesul. Din punct de vedere al com.. El are un curs sinuos. cas' lu'i sau forme carstice. rilor^pline de traditie Iza se uneste cu Mara inainte d< se varsa in Tisa. ' M . numeli. si anume in bazinul superior al Viseului .. care formeaza o axa strabate judeful in direqia NV— SE. Etajarea vegetable! pe verticala.i depresiunilor cu lan^ul vulcanic. care se afla pe linia i . . Lacul Albastru si Lacul de acumulo. varietatea reliefului.. 1 1 in n si citeva mofete -. . $uior). O menpune I ii 1. ca dealtfel in toata . parusca Baraj-Firiza. i-stc evidenta.).^Vaser cu Novas. al carei izvor c pare in cursul superior. dar mai ales Pb. reflectind in mare masura caracterul ...pineste bine reprezentat (intre 1 900 si 2 200 m). . i i i lu-lcroase. in apropierea lacurilor sau izvoarelor cu ape miii fost amenajate puncte turistice. I i i j i i l a'.(peste 100 izvoare minerale). e climatice. printre care: Bodi-Fernezi Bodi-Suior. Nistru.a. zacaminte cu minereuri i ' l i . i .. in special activitatea niic.ara.icicnstka a regiunii o fonneaza resursele hidroi . Ceea ce caracterizeaza reteaua hidrografica este debi ridicat. | uri le predorninante sint cele brune de^padure.imurejul ramine o imparatie de peisaje fermeca.'.u. Ruscova cu Repedea etc. a dus la formarea unor insemnate zacainiiUe ilo minereuri neferoase.. Baia Sprie.*~f'eA mn i importante riuri din bazinul hidrografic Tisei sint Viseul si Iza.a. locuri de odihna . 1 . insumind o lungime de oeste 3100 I Aceasta re^ea se inscrie in doua bazine riidrografice. 1 mcrita cele din apropierea localitaplor Baia i . riuri care imbogatesc zestrea de apa a S mesului. in apropiere de Baia Mare. porc'ri). mi/rind). zacaminte de minereuri cuprifere I . clopotelul alpin Activitatea glaciara din cuaternar a dus la formar GHID JURISTIC AL JUDEJULUI MAKAMURES 9 u r i glaciare cum sint lezerul sau Buhaescu din • ul Kodnei — obiective turistice. debite rnari si ape limpezi bogate in peste.cnlogica influen^eaza lumea vegetala si amigrafice prevede si pentru judetul Maramures realizar unor obiective de mare importan|. . fa VEGETATIA §1 FAUNA care le da un potential energetic insemnat.. precum si Programul national de ameliorare a bazinelor hidr MI 1. b distmete.i neogena. lecteaza apele Suciului. mai i m. Zn.. La sud Lapu^ul. irgliiiilere (Sasar. coboara din ^Munt-ii Maramuresului prin vai salbatice. Dupa ce cinta istoria de milenii si frumuse^ea lot.

icpic/cntate sint $i speciile de animale din paduPadurile. nu intimplator Maramurejul e sunatum). compusa din musch' Vdiictatea si diversitatea speciilor din fauna judetului tiumurcs asigura un valoros fond cinegetic si de pesde turba (Sphagnum sp. Dintre arbori apare zimbrul (Pinus in a (A</Hila chrysaetos).a VMS elaphus). floarea de col^ (Leontopodium alpinum). expunere s. endemic pentru Maramures rata). / . me '. smirdarul (Rhododendron kotschyi iljniiii si subalpina sint prezente si specii din avijneapanul (Pinus montana) $i. Dealtfel.^. bradisorul (Lycopodium inundatum). i l i . iar impreuna < (('. coco?ul de munte (Tetrao urogallus).a. Speciile mai frecEtajul fagului este eel mai bine reprezentat in judi ii> ilc rr|)tile sint: sopirla de munte (Lacerta. monument al naturii. specie adaptata conditiilor »'• Irlnx). vente in judet. ocupa 43% din suprafata lui. destul de fre i n i i i l (Silurus glanis) etc. agilis). singura specie ocrotita. ienuparul (/> laiii iiDastre pe cale de dispari{ie. avellana). lupul (Canis Etajul coniferelor are ca element predominant molid vovcrila (Sciurus vulgaris) ?. degetaruful (5(j Inseiiin. l Illiirc. vinari^a (Asperula o<J'"ml (1 hymallus thymallus). Solul acest • 1'iilcvul Maramures amintim cinteza (Fringilla coelebs).• •(Galanthus " • ' •• ••TMI/U us souffia agassizi). socul (Sambucus nigra).In K cil <"'al.1 (Luscinia megarhynchos) s.vara cerbilor". Etajul subalpin este bogat in specii de plante ierboasi <MKUI (Rupicapra rupicapra) este stapina indistufe. A • • I1-" \ > v j ^ 1 . printre paltin. paduri este sarac in vegetate ierboasa datorita lipsei ( . la care se adauga o serie de sped • l i n c l c Innnaie din flora spontana.\» rtlrtluri de marmota (Marmota marmota). sporadic. (Picea excelsa). ii. care conposica (Nardus stricta). crucea pamintului (Heracleum carp > M yl I l l l U l l .utM tlivcMsitate a vegetapei. mai rar. planta a i i i n i n i t . arbusti si. Aici intilnim frecvent ji i i iilinilor inalte din Masivul Rodnei. vivipara). In risorul (V.ia ierboasa a padurilor de fag e: iHHI. minimi carpatin (Triturus montandoni). Predomina fagul (Fagus silvatica). raritafi florii I mill (1'rifolium pratense). specie endeIntre cele doua etaje mari de vegetatie se interpune p U peuii u Mun^ii Carpa^i. de altitudine. principalelor zone de vegetatie le gidum s.(Campanula alpina) s. t f * . scoru§ (Sorbus aucuparia). printre care mentionam alunul (Coryljf""\. berus). ilie trofce capitale de cerb medaliate cu aur la diferite Zona de dealuri si cimpie cuprinde suprafete insemnj (i expozitii interna^ionale. mierla (Turdus merula). alaturi de ceilalti roase specii de musch i. $arpele rilor.i (diitmlus glandarius). din care pentru Masivul Rodnei mentionar r ' M i ) c a (Agrostis tenuis).a. ipiiuic. coco§ul de mesteaean bra). ulm. bumbacarit. ticum). durea de amestec.a (Eriophorum va ii spurtiv. aici si in apele Bistritei — lostrita (HuchoSubarboretul si vegeta. ocupind aproape jumatate din suprafata totala a padlmlii (music (L. care constituie una din bogapile de seama a miiilcrc si foioase.. Aulacomnium tit •I . precum 51 cleanul dungat • . din care endemice. cum ar fi acvila rus sibirica) s. iar in cursul inferior al riurilor sint frecvente specii familia leguminoase. vipera (Vipera. care variaza ca intindere in functie In rtpclc rcpezi §i limpezi supravie$uie§te cea mai valoM n|>c(ic de peste din tara. mreana (Barbus barbus). gorun s.a. OHIO TURISTIC AL JUD£JULUJ KKAMURbJ 11 . vitis-idaea). ghiocelul nivalis) si numeroase specii liiiti. afinul (Vaccinium myrtillus). a cleicrminat si o mare varietate de specii Pleuroclada albescens. golomatul (Dactylis tice ca ghintura (Gentiana punctata).). pasunile si livezile 76%"/MI tupreolus). M nh. capriorul pajistile. printre care: ursul (Ursus arctos). de asemenea cu caracter endeml l u i u i . M.| se alatura pastrSvul (Salmo trutta fario). judetului.a. risul (Lynx lynx). alaturi de carpi • iiM (Natrix natrix) si o serie de amfibieni.a.i doar bogata in specii. Ele au o vegetatie specifica..i altitudine. arbori.irul (Chondrostoma nasus).tiu suprafete ocupa livezile de pomi danella carpatica).it.a.fsleia. frasin. Retin atentia si citeva va| 14. Mnium blytii. i m i m i t e specii de animale. mistretul (Sus scropha). O menpune speciala merita mlastinile.a. prilumina. paiusul rosu (Festuca garofi^a rodniana (Polyschemone nivalis). I. bradul (Abies alba) alaturi de paltin (Ac "IP »|5cciilc de pasari existente in padurile care acopseudoplatanus). majo: tatea fiind ocrotite prin lege. multe din ele fiind declarate rezervatii n turale. zona Vaserului dind cele mai nivora roua cerului (Drosera rotundifolia) s.

>• lie rcDiumiica si peisagistica aparte. . pirli^a (Veronica. in anul 1970. precum §i aproa H I ! tic turisti. imbunatatirea calitapi mediuIr vi. care reprezinta o portiune De remarcat marea diversitate de tipuri $i forme HI un vcchi crater vulcanic.i re cconomico-sociala — sublinia tovarajul OHIO JURISTIC AL JUDEJULUI OCROTIREA NATURII SI PROTECTIA MEDIULUI AMBIANT 649326 13 . pe alocuri avind o linie verticala. i' . in perspecconstituie patrimoniul natural deosebit de bogat.ti.ivintl regim de protectie. iiv. Dealtfel. In urma cu cip'va ani.ul de mesteacan (Lyrurus tetrix). pejteri I I H .Civilizapa lemnului" din zona reprezinta nu numai • i n l i p I'e/. Dintre aceste n. in suprafata totala de 5 002 ha.. arboretele de castan covaloare cultural! sau estetica. 'in catcgoria obiectivelor de interes peisagistic se mai rezervap'i geologice. care di •. care s-au pastrat in ecosistemele naturale spi n u cstc accla de a asigura.inta o incontestabila valoare stiinp'fica.' 'ki. Pe teritoriul judetului se afla una din cele mai v ' i / f r v . mierea ursului (Pttlmc ilc/veil i. creata in scopul salvarii comanifestate pentru pastrarea tradipilor stramos.nii. . dar si peisagistica deosebita. rc/crvap'ile naturale montane se numara ?i cea con$tiinta maramuresenilor apararea si conservarea n i ' itcdci — Ciungii-Balasinii din Muntii Maramuterata a naturii se asociaza in mod fericit cu preocupa " l ' i i .ircu dc col^ (Leontopodium alpinum) 5. di • suprafata inip'ala de 183 ha a ajuns astazi la 3 300 i n rcprc/. Descoperirile de aici completeaza in(Marmota marmota).crvap'e faunistica. neafectate de interventiile omului. Peretii sint dantelap. o aha s i t u i i l jialeobotanic cu un numar impresionant de specie ocrotita.vcdere paleobotanic.iia cronomico-sociala.crvatiile floristice. niicroclimatul caracteristic fiind decisiv. efectivul actual fiind de circa 60 de ex( i Inn re care multe noi pentru ^ara noastra. acp'unea de i u n p i n i. bucurincosul de munte (Tetrao urogallus)..i>ni). rezervapi de •• i dc pc rlul Lapu§. mult pe deosebit pentru ocrotirea lostri^ei. • > . din bazinul bainiarean asupra relap'ilor tradiponale ale populap'ei autohtone 1 1 hii). UK! in diatomit urme ale vegetatiei de pe aceste meseste astazi numarul de 180 de exemplare.Creasta Cocos. i V u Scsiunc nap'onala de comunicari s. a fost colonizata §i marmi ( i i n i din pliocen. o serie de specii rare de plante. de crca Parcul national al Munplor Rodnei.Odata cu realizarea acestui vast program pot cita: gu$a porumbelului (Polyschemone nivalis). -. numarindu-se printre cele Aici s-a incheiat cu succes. Cheile rezervap'i paleontologice (Chiuzbaia). plare. din care un numar de i i i . Aceasta specie Maramuresul dispune de o vasta re^ea de obiective ' " i i l l r a In bune condip'i potentialul productiv al staturale puse sub protecpa legii. acvila de stinca (At " l i i i i naturii.1. l. din M I (It.eni —. in anul 1977 a fost organizata aici cea la chrysactos). din cele mai diverse sp> aim" din Masivul Gutii. care. endemisme carpatice I n i i l din obiectivele majore ale partidului ?i statului j-odniene. baumgartenii). iar citeva I'l-nini stiinta.uite obiective de acest gen din Europa. n i a iosilifera Chiuzbaia din masivul vulcanic _p. lacuri ocrotite. rezervapi naturale din {ara. care se adauga 46 km cursuri de apa cu regim de prot 'mil din cc!e mai apreciate objective peisagistice. rcprczinia o deosebita valoare ecologica.mestcacan ajuns la limita critica.. rezervapi naturale.3. ci si un adevarat documi i i l i i l (dastanea saliva]. Avind valoarca stiinp'fica — floristico-faunistica ?i bio1 Un motiv de legitima mindrie pentru maramures. Lacul Albastru de linga Baia tina (Taul lui Dumitru).iiiitl Morarenilor din apropierea satului Breb. incontestabil interes $tiintific si peisagistic. de pe platoul Izvoare. cu intreaga ambian^a ecologica naturala. crucea pamintului (lieradeum carpati"i H . paralel cu dezvoltarea acfice. Suprafa^a ceiurilor. Fauna ocrotita din rezervape este completata si des i i t recunoa^tere a rezultatelor obp'nute in domeniul specii cum sint: risul (Lynx lynx). din familia rozatoarelor.es. conlonizare a caprei negre (Rupicapra rupicapra).ul Mia (laeile Tatarului. folclorului §i artei populare. a o ol u) tic. Pietrosul Rodnei.iijiri este tie 800 ha. cocos. rezervatii floristice. priipiistios. este rezervatia geologica aCreasta Co20 de arbori seculari ocrotiti. peisagistice (.. obiective ocrotite: rezervapi complexe (Pietrosul Rod: iipli. In rezervapa naturala Pietrosul Rodnei sint canto: i df aprecieri elogioase din partea participanplor.tiintifice pe i M ()oiiscrvarea naturii pe baze ecologice".

. unde istoria a semnat cu pregnan^a fapte l . societatea cunoajte ' i c modificari. apei si solului /• nomen este caracteristic mai cu seama • '•"' Baia Mare. i-poca a pietrei — neoliticul — este de asemerrm'c/entata prin descoperirile de unelte din piatra m i i sco.i cunoscut de-a lungul intregii sale existence il-economica 51 culturala neintrerupta. Caracteristica pentru epoca bronzului l i i m . f\t dc h>s. Rozam i l i e altele. Sighetu Marma^iei.crire de la Lapu§. mai pregnant caracteristicile specif ice ale culturii ' Sus. piese de aur si bronz.Ic.e. e firesc ca judepil Maramures. constind dintr-un bogat inilc ccramica.ise la lumina in localita^ile Craciune^ti.i u l judetului este cultura Suciu de Sus. 9/1973 pent 7 tectia mediului inconjurator /^ / J .il. Sapin^a s. ca .n. cupru. ' i . pentr. cores-' >• I iccarei etape de dezvoltare istorica a patriei i i c ca documentele scrise amintesc despre Maran. (1199). incepind din i i'ilcolitica $i pina la statornicirea rela^iilor feudale. datind de la mijlocul I i l n i I i._ precum ?i unor centre miniere^Inlr-o' tie mai mica mamfestindu-se prin degradarea ' apei nunlor in care se deverseazS s u b s t f n f e n ^ O sene de masuri locale au fost luate de ore^l partid si de stat in contextul Legii nr.ii la sfirsitul secolului al XH-lea e.1 inmulvirii si perfecponarii uneltelor de producini -ji a descoperirii cuprului.n. precum si air au contnbuit si in Maramures la al4area m? d? ral si k apantia umii dezechiiibru blologkT mamiesta prin poluarea aerului.a.ill. urbanizarea. fapt dovedit de descoperiI i Baia Mare. <\'\\c arheologice au scos la lamina dovezi despre i \ ia^a umana in intregul jude. IKL5 15 . Giulejti. • • . unice in jara.i in '. In aceste condipi de folosire a !<-i. "•mile din bazinul baimarean atesta prezen^a i i inca din paleolitic. bogat in mi. . dovedind odata mai mult originalitatea cinord-tracice. Spre sfirsitul neoliticului. Ilba. i . m i stravechi pammt incepe cu multe zeci de ui m urma. sa fi fost un important centru de culi in ni-riala a acestei epoci. i dcscoperire de la Sarasau. Impor|U ' I . atesta prezen^a continua a omului pe l i i o r i i §i in prima perioada a fierului..Nicplae Ceaujescu in Raportu] Xl-lea al partiduluj _ V I ilr din istoria judetului Dezvoltarea Industrie! extractive « c!e minereunlor neferoase.

In acest sens. in cele din unna. a dennut o parte a teritorii. Noi insa nici din !• nici din frica nu cedam din ^ara nici un petec". Urmele arheologice cercetate sau semnalate s. din Banat.n.. I care. iar apoi tret la GUI ' ii teritorii.ilc Maramuresului a fost Menumorut. si de pastrarea unor forme tradinonale de viata. care ne vorbeste clar atit de influenza romana.i de Sus apartin perioadei clasice a culturii dacice. din care facea pi si Maramuresul.i! maghiar. '. i obstacol intimpinat a fost eel opus de voiei mm rut la care Arpad trimise soli sa-i cedeze odul i-a primit cu bunavoin^a si. dacii au continual sa traiasca liberi^ deosebirea dintre acestia si cei din provincia romana I cia era nesemnificativa sub raport etnic si lingvisticj Dacii liberi ramasi in afara provinciei roinane au sufi acelasi proces de romanizare. Simbioza celor doua eulturi. quam petilt mul• •nccd'imus nobis mvcntlbuf). Aceaj constatare este dovedita de unitatea de limba. limbii $i culturii tohtone. precum si asimilarea trl tata a elementului dac de catre eel roman a fost semnal si in a$ezarile maramuresene de la Sarasau §i Craciune Descoperirile din aceste iocalitati sint plasate intre se lele IV si X. sa treaca munui si sa intemeieze standal independent Moldova..iij cultura a tuturor romanilor. dupa care incepe sa fie mai frecvent i .In cea de a doua perioada a fierului. s-au integral statul centralizat al lui Burebista si apoi al lui Deceb.i doua jumatate a sec. Maramuresijl. le-a adresat urmatoarele cuvinte: ' u i Arpad. . r|rut. I lit ml deschis pe care 1-a avut cu puterea regala maI a determinat pe Bogdan ca in anul 1359. in apropierea satului Oufi' pe Dealul Cetafeaua.e. prinnnrlc tcritorii ocupate fiind si cele ale Maramuresu.\ Fost de lunga durata fsfirsitul sec.ULU! i l. care.m insemnat cucerirea tuturor teritoriiior locuite de . cultura si limba latina n sind sa se impuna. ii-lc men^iuni scrise despre Maramures dateaza din I0 1 ) si 1231.i inlaturarea urmasilor fostului >d maramuresean Dragos. si intreg teritoriul Transilvaniei.il Urmele dacilor maramureseni le regasim la hotarul < tre era veche $i era noua. si Poilvaniei) este intrerupta de feudalii maghiari. dovezile arheologice maramure^ cele mai concludente le reprezinta descoperirea de la <j line)ti. tndeosebi in secolul al XlV-lea. i Mm documentele. cind Bogdan. ca datori smtem ca ui altor prieteni sa-i dam cele ce-i sint de tren'ntul care ni 1-a cerut nu i-1 vom da insa It timp traim (Terrain autem. heologice de pe intinderea fostei Dacia si a Romanic! astazi. precum si de descoperirile. tradit. fac incursiuni de jaf. ! Cucerirea Daciei de catre romani (105—106 e. Pe restul teritoriului.de grosul populariei din peste I .d| Imperiul roman a inglobat numai o parte din fostul jr al lui Decebal. a fost locuit de vil daci. Este cert ca acest proces a lost mai rapid in pi vincia romana Dacia. dar ulterior (mdeosebi dupa pa| sirea Daciei). stapinul vostru. XIII). insotit. al lui Glad si al lui Gelu. OHIO JURISTIC AL JUDET. r'iiil de cucerire a Transilvaniei de catre feudalii \\ .snie din Bereg si Ung. i lul suprem al maramuresenilor.i in ci| de cercetare argumenteaza convingator existenta unci vilizatii daco-romane puternice. a carui mtindea asupra partilor Bihariei si Satmaru'nrca pasnica a acestui voievodat (ca si a cei. XIV).n.iturile arheologice au confirmat connrmtul unor icntc scrise. se impotriveste • i l u i de inlocuire a vechilor forme de organizare a (\'\ romanesti maramuresene cu cele specifice statuil. sfatuindu-i ' i ' c X acasa.isclc orinduirii feudale apar si institutiile nd. prin unirea formauuni"litice existente aici s.ll si biserica. precum si o muldme de viii Maramures". Primele stattilete feudale atesitnii'titclc scrise sint cunoscute inca din seco•inl) dcnumirea de voievodate.) . prin descoperirea in comuna Bogdan (Cuhea) — sat care inainte cle 1365 aparrinea lui n — a unei rejedin^ feudale^ a$ezatS p_e__uri_ nro- . care desi alectata de rj vaiirile popoarelor migratoare n-a putut fi inlaturaj aceasta constituind totodata si premisele evolunei ul rioare a originii societatii feudale romanesti din mures. probabil. procesul a dobindit caracteristici aproi uniforme in intreaga regiune carpato-dunareana. adica in perioada pe care istoricii si lingvi o numesc continuitatea neintrerupta a elementului da roman si romanesc pe intreg teritoriul locuit odinioara daco-getl si supus apoi procesului de romanizare. Materialele ceramice din asejb civila (de mica intindere) de la Oncesti si cea de la 0. incepind din secolul I i.

Pentru imbogatirea grabnica.. noii stapini — s tul feudal maghiar.eni s.Sranii maramures.1 realiza ca institute < tala in noile condi^ii $i opozitia $i refuzul recunoast de catre maramure§eni a noilor autoritati. prin texi/. intens exploatata a fost sarea deJa_Ocj Sugatag ?i Cos. tendinta de a se pastra $. cit $i printr-o intensa circulate a carpi i ies. in jurul Balgradului. comi tul — institute administrativa specifica regalita^ii t. vechile asezari situ| in apropierea unor teritorii bogate cunosc o mare voltare. ce se ridica deasupra vaii Izei. cind izbucne^te I ^(ranesc de la 1514 de sub conducerea lui GheorI '"|. a imperiului cu ajutorul plute: de pe Tisa. cu toate ca vicisitudinile • ' i .. Actiunea lui Bogdan si intemeierea statului moldovi are deosebita semnificajie din punctul de vedere al i< riei politice a romanilor maramures. iar mai tirziu imperiul habsburgic vor lua masuri de intensificare a exploatarii celor mu! Astfel. Inventarul d coperit cu acest pnlej ne intares. Intr-una din It n l r :. u r ale taranilor $i ale lucratorilor de la ocnele I i MM! putin de un secol dupa aceea. intarindu-$i convinge.. ud.— . iar comer^ul ia a ploare. feudalii maghiari iau masuri exploatare a bogatiilor solului $i subsolului. in T ara Illltii si in tot Maramure^ul". continuaL_$L_cpjTsplidat_ in 'li Ir urmatoare prin scrisorile romanes.iicstat prin Codicele de la leud (datat . ocupapa de baza a maramure§enilor o stituie agricultura. mai tirziu. se introduc noi ri tode de extragere a aurului 5! argintului. la care 1 1 parte $i iobagii unguri. Toate acestea au adus inca o dovada I M i pcnnanen^ei §i con§tiintei unitatii de neam a ronlloi din Maramures. Exploatarea solului 5! subsolului maramure$ean §i inflorirea n i l o r au determinat dezvoltarea ora?elor Baia Jictu Marmatiei.elor mediev. In afara de nj talele neferoase.I teritorii maramure?ene. in Hateg. ghiare — n-a putut fi constituit decit in a doua jumat a secolului al XlV-lea). si ardelene. care devin life centre comerciale unde se intilneau negustori .. Acum iau fiinta oras. care lua drumul spre alte . De exemplu. voievodul a lasat in Chioar pe |.valeat .tiui.te convingerea ca acea localitate a fost centrul voievodal. Moldova $i Tara Romaneasca. ceea ce a dus la inflorirea oras.M.ecca.i chiar nobilii romani se ' I n p t e i pentru libertate. De?i actualele teritorii maramure§ene au fost incor rate in regatul feudal maghiar. i l i u m spre Polonia. chiorej si-au pastrat autonomia prin recunoa?terea district^ Chioar. Paralel dezvoltarea for^elor de productle. 'i M. In aceasta perioada. lANAMURE? 19 . MI de mare amploare indreptate impotriva regalinobilimii..eni deoarece ea flecta.parti" i coroanei $i. Dupa organizarea comitatelor (in Maramure?. accent deosebit punindu-se pe create: animalelor.oreni..ele Baia Mare.ti germani. i Mure$ul.!• |irc unitatea intregului popor roman $i despre preH-i romanilor din Tramsilvania. sociala •?' §i >-»"• cea --na^ionala au determinat adese\ H I H I1C.montoriu.pcctiv 1391 — 1392).il. unitara §i juridica a populatiei romane§ti din vij vodat. i. . create numarul breslelor. iar pentru coni noii stapiniri. datorita marii majorit a populatiei romane autohtone ?i puternicei nobilimi cale.\\c el spunea: „ Si pina azi ei sint mult mai^nume• • i uiiRurii. comerciale §i culturale dintre ro||| •!'• pe ambii versan^i ai Carpaplor s-au pastrat ^i inilii-.ti ale maramui n l i ' i . in anii 1437 — 1438. i l u h i i lor de unitate na^ionala.it in decursul secolelor.ite din teascurile tipograf iilor moldovene. t i n din Transilvania.i in Maramure? de puternice i i . iar maramure?enii prin adunarile generale ale 1 bililor comitatului. exploatarea miniera 51 indeosebi a aurului extinde.. regalitatea a fost nevoita sa o recunoasca §i sa inl reasca posesiunile prin diplome de innobilare.in obligat sa traiasca desparpti.. la Bobilna. incepind din Bacica sirbilor timis.ulresate bistri^enilor §i bucovinenilor.i. cronicarul moldovean Miron . Sigh Marmatiei. pina la implii i i l i .! a fost precedata s. Baia Sprie ?i altele. dezvoltarea economica a jude^u.1 ». se emit regulamente severe si ordine.ante. CHID TURISTIC AL JUDEJULUI alta nl u do paduri maramure^ene au constituit hnbogafire a claselor exploatatoare. Prima unire sub Mihai Voda Vi| i cuprins S.1 poposit §i in Maramure?.I mure? se leaga inceputurile scrisului_Jn limba i i n .. pe linga forma de organizare politico-administ tiva. Baia Sprie. pastri du-?i secole de-a rindul autonomia. se intensifica. Ridicarea la lupta a iobagilor romani I i insilvania. . slovaci §i italiem. sint adi specialis. apasati de povara aceluias. i |i i i u r i l c economice.

loan Lantos. .i O scrie de surse documentare din acesuvreme connurijorarea autoritaplor s. trece sub austrieci. Prezen^a unei cete de hai. ba chiar si minica". . poana exterioa este zdrobita .. orobabil d: partea de rasarit (in directia bastionului macelarilorl.l/.te cu nespusa mindrie (in doine. .ului Baia Mare in '16 de proprietari particular!.. d la un moment dat apare incaierarea. mai multe locuri ii nimiele: «Piatra Pintii". au avut loc razvraiiri locale. printre alte cum sosesc inaintea unei porti pentru a supune cetat Baia Mare. izbucneste. care isi introduc ai ministratia si Hmba pe aceste teritori').". in anul 1800. Faima ispravilor sale a depasit cu mult spatiul timpul. care au •. Pentru a se aoara irrmotriva misca care luase o amploare deosebita. .it sa niua pe arme. „. Tn aceasta atmosfera agitata. inclj siv Maramu^esul. Transilvania.. se tac nl'i pentru perfec^ionarea mijloacelor de extractie. in intewvir^ite de acest haiduc in fruntea cetelor sale uiinat pe istoricul Nicolae Densus. Promipnd celor raspundeau chemarii sale scutiri de dari si de slujbe iob gesti. cu toata interventia repetata a curutilor ' tateci si a locotenentilor din oras.tilhar" domnul Pintea din Holl mezo (Magoaja) cu vreo 7 sau 8 de ai l u i . fara cinste linga zidul cetatii. iubit de acesta si teni de asupritori. a Jncercat sa patrunda in oras dar a cazut rapus de gloaj tele dusmanului la 14 august 1703. Despre ace: masuri si despre amnloarea ce-o luase haiducia vorbc docurnentele vremii.1 a trait jeenerapa sa. Ursu Bella cu doua comoanii. conteie Alexandru comitele jude\ului Satu Mare.Mbcbita rezonan^a a avut in Maramures. pe p! nul luptelor sociale. fapt ce se resimte in Maramures. sfatul orasului Baia '. rascoala se raspindeste cu repeziciune.A iuabus. a devenit un erou al poporului. da oispozitii sa se paza in muntl pentru urmarirea 51 pnnderea >r. mai u doineniul mineritului.1 a lost impuscat: pentru ca el a varsat mult i u > v a t pe drumurile tarii ^i singele lui s-a variiiuea drumului in fata portii.u cvidenti. se schimba o tateci. . GHID JURISTIC AL JUDETULUI iuna mina pe arme s/i in. precum acel vechi si vestit .ianu sa-1 nu.. '. se 81 . Cloaca s. alti ruruti: locotenentii Andrei Bekess.vorul lui Pintea" etc. Create numarul proprietarimiculari. primu! si eel mai insemn a fost sus amintitul Pintea. perioada dominata.I amintita de catre primarul ora^ului Baia Mare. popuvc!itcs.) despre ispravile lui Pintea.ilc lucratorii de la ocnele de sare au reus. amin. cei din oras ofera strainUor hrana si bautura. »Poiana Pintii". rascoala condusa de Francisc Rakbczi indreptata impotriva habsburgilor (durm cum se cunoas pnn pacea de la Carlovirz — 1699. ultimul Pintea fund somi jirimele doua decenii ale secolului al XlX-lea.i doua jumatate a secolului al XVIII-lea §i prima ilc a secolului al XlX-lea. conducatorul haiducilor din Maramures. H>e in toate localitatile jude^ului Maramures.1 din 1784—1785. . de figura lui Pintea Grigore (zis Vii zul).printre ei. condusa de Korea. care iau in arenda mine pentru exploatare. rascoala 1. in anul 1 7 0 in partile Tisei. iar trupul lui a i inintat. Unul din cei mai insemnati romani din secolll-lea". De asemenea.timpul atacului. balade. hotaraste ca populatia orasului sa munceasca en . Pericolul care ameninta pe cei bogati i-a determinat ia masuri de aparare impotriva haiducilor. In ciuda maln. la insistentele ostatecilor au fost .iiducii au continuat lupta impotriva asupritorii HI ilecemile urmatoare. In fruntea cetei haiduci Pintea a atacnt orasul Baia Mare. Totodata.!>atra ?*» .i masurile severe de paza j i t i i u u prevenirea extinderii ei 51 aici. . Prin faptele. A depasit spatiul cutreierat de el si timpul in r. semnele crizei teudalis•par tot mai vadit. Se ajun la o intelegere ca sa nu fie vatamat orasul. iiiiica U'agica a lui Pintea nu a insemnat incetarea i I l. lupta si nazuintele s. iar germenii capitalismului suit >. La rascoa se alatura si Pintea cu haiducii sai. Documentele vremii consemneaza in anii uralvi conducatori de haiduci.. Documentul din 14 august 1703 arata.s?rg inta la fortificarea zidurilor in fiecare zi. . leic. i una din deplasarile sale la Taup'i de Jos a vazut ici inarmap. .. numai in jurul oras. iar pentru ca meiiii sa dainuie peste veacuri. care el insusi a luat partatacul portii.ite de for^ele de ordine. care i§i luasera numele k-gcndar maramure^ean.. . Dupa ce locuitorii a suferit doua atacuri.On loc de frunte in lupta pentru drepturi si Hbertau'' ocupa in a doua iumatate a secolului al XVII-lea si in< putul secolului al XVIII-lea.

i i'rincipatelor Romane din 24 ianuarie 1859 a u tin puternic entuziasm si mari nadejdi in inimile i i ' i i i l o r Maramuresului.isientei popula. alaturi de populapa Transilvaniei — majoritate romaneasca — au cunoscut secole de-a rii asuprirea claselor exploatatoare. a trezit con^tiinva naponala a maselor manejti. i l e . sociala s. i rcvolu{ionare a populapei maramuret > . revolu^ia de la 1848 a avut un un i i a r in cele trei ^ri romane. i i . Cosaului si Lapujului. Faptul ca pe stealiHiunarilor din toate aceste provincii erau inscrise ulr. 'i ul Bail Mari s.iic.i al marii nap'onale.ttul independent Moldova. Ministerului arile populapei romane din plasa . Numai ca miscarea sociala si nationala romane: de pe aceste meleaguri. i i i . pentru care a fost inipata. "° Anul revolup'onar 1848 a aflat masele poporului mi de pe teritoriul Maramures. aprobat de cei peste 40000 de dele. unde prograi din 16 puncte. Sim neimplinite asteptarile din partea conducatorilor re^ pei maghiare.i nationalita^i. maramure^enii i^i indreapta gindurile Munpi Apuseni.1 uiurarea dominapei straine §i realizarea unita^ii adcmei naponale ilustreaza comunitatea de inte. un document oficial din 1863 ni-1 prezinta AKAMURES 23 . Aceste id luri au ridicat la lupta masele populare de pe vaile I: Viseului. i i c ca a fost inirinta.eanul Bogdan Voda pentru a in. la 3—15 mai 1848. s-au rasculat 5! se aflau sub inoluviei din Transilvania. . din Sighet.i naponala. Odata cu inglo' Maramuresului si Chioarului la Ungaria — dupa dieta < Pojon (aprilie 1848) — romanii si-au vazut tradate i lurile pentru care s-au ridicat la lupta. s facea revendicarile romanilor maramure?eni. i tlespar^itoare artificial s. pina la infaptuirea ei. i dm 1'ransilvania rezulta $i din faptul ca 1 1 ul punct de rezisteu^a al ei a ramas . aparata cu strajnicie de armatele lusc de Avram lancu ^i tovara^ii sai (prinn. revolupa de la 1848 a des\n inliagia.iei din Bors. cucerirea de libertap demo. in pofida i I .i i . nu a avut in vedere tocmai m populare. pentru a le p fica.ui 51 frazil Ion 51 Simion Buteanu).i a Cetatii de Piatra au inni ajutorul fra^ilor din Transilvania. nii ce-i unea pe fiii aceluia$i popor.ua.us.ii tirziu. ului gata de a se riclic. chioreni lapuseni. • I n '. de unde cu 500 de ani in .introduc tipuri noi de steampuri si . pentru unire cu .c la unitatea revolu^iei de la 1848 din TranMoldova 51 Muntenia.iluri supreme. precum si asupriica tionala reflectata prin lipsa de drepturi egale cu celcl. de ilc in-iramuresene.1 rc/. adincind mizeria muncitorilor minieri. in care trudeau din greu miliij de romani sub povara jugului feudal s. 'iiseiii.i politica. I plccase maramures.. gata de lupta pentru emancipare so s..a. M. unde in fruntea poporului rasculat s-a GRID JURISTIC AL JUDETULUI in Cliioar unde acjiona capitanul raporta.i Uaia Mare. tovara^ul Nicolae • ir. iar de acolo spre Blaj. peste 40 liind spinzura^i pe dealul ini|. care.enii. desfiin^area servitu^ilor feudale ilin. desfa^urindu-se in aceea^i perioada.masinia de spalnr I In deceniul al V-lea al secolului al XlX-lea se I in minerit prima masina cu aburi la Baia Mare. Declansarea revolupei burghezo-democratice de la 1 in Imperiul habsburgic.uuoriia\ile comitatense tnmit uni.i. Peni i i^i Inr mulp au cazut prada singeroaselor trii n .Plamadita in conn. 1867.iioare. u l icluri comune. in politica de deznaponalizare a romani politica care va fi continuata cu si mai multa indirjirc Imperiul austro-ungar dupa incheierea dualismului. .emna urmatoarele: . un mare numar de ^arani . . a gasit masele populare din actualu de^ Maramures. impotriva lor trimi du-se puternice for^e militare inarmate.ara. .i vremelnic". '. Ideea de unitate na^ionala va strabate "i. . In aceste condipi deosebit de complexe s-au desfasu adevarate batalii intre ^aranii rasculap $i honvezi in Lapusului. insufletindu-i sa participe la lupta pentru liH tate sociala s. dupa cum se precizeaza in. i vicniii. din toate parple Transilvaniei.t varanimii iobage. I lei cu perfecp'onarea tehnicii creste profitul aqi de mine.. mi agravindu-se in preajma anului revoluponar 1848.i poliili Maramures.iu.t lupta pentru emanciparea nap'onala.iamele de lupta ale revolu^ionarilor din acest i l l i.

pentru i Irontului — prin voluntari. realizate in aceasta epoca. ace| i n . Vasile L\ caciu (1852—1922) si George Pop de Basesti (1835^ 1919). 5! inceputul organizarii sale poliiul> iuiluenta Interna^ionalei a Il-a.n urmatori miscarea muncitoreasca din Maramures < cutua mai cu seama in timpul primului razboi lili. nitr-o scrisoare deschisa publicata de invaptorul I'tip din $omcuta Mare. a intelectualita^ progresiste impotriva nedreptatii sociale ?i na^ionale. iar in septembrie. as cia^ii culturale. situatia interna. Dupa un deceniu de guvernare absolutista instaurata Imperiul habsburgic. . i n Iransilvania. la a carui redactare^i su {mere si-au adus contributia maramuresenii dr.ir. In 1893 muni 11 in Sighetu Marmat.nine de bani pentru solda\ii romani ce lupta i 'i lilicriate. iar daca au patruns sa fie confiscate aceste . ndata cu infiintarea primelor sindicate. ramureseni la eventualele rascoale ce trebuiau sa usurej . alaturi de ac^iunile inin .. in urma infringerii revolupei bd ghezo-democratice din 1848. '. Asemenea men^iuni pot fi gasite frec•msa §i documentele maramuresene ale vremii. ul sccolului al XlX-lea a insemnat pentru proleu n l din Maramures.AsodafMnii pentru cultura.•i n n . sperant.Regim liberal". sume de bani. precum I e^ecurile suferite pe plan extern constring Gurtea d: Viena sa adopte o atitudine constitutional.iunile culturale cu adinc substrat politic n: {ional.). Con?tiin^a solidaritatii fra^esti si-a spus cuvintul si timpul razboiului pentru independen^a de stat a Rom.isi timp preotul loan Georgiu.a. i/bucneste la Baia Mare greva generala a tuturor • . Bucovina etc. La 1 mai 1890.intemeierea unei Romanii Mari". adi Bogdan Voda (n.. Constituirea dualismului austro-ungar a determinat vie reac^ie din partea maselor populare. eminenti luptatori pentru libertate si unitate nati nala a poporului roman. popor roman din Maramure}" (1861). n.Comi•M I ' l .1 revolutionara a muncitorilor din Maramure? i o evidenta evolutie la inceputul secolului al I ' '.!. in numele . in frunte cu cei mai de seama oameni pol tici din Transilvania si Romania.1 u i l o r .pe domnul roman al ^arilor unite Alexandra loan Cu preocupat de ideea extinderii grani^elor tinarului sau si national si asupra teritoriului ilustrului sau inaintas.il. biblioteci etc. minerilor si seceratorilor: in anul 1906 greva ulor lemnari §i agricoli din Sighet.. Prin acest document se dispune lu] rea unor masuri ^severe pentru oprirea patrunderii in ^ ramures. acesta i?i indeamna colegii . — si pe teritoriul de azi iurcs. Intre anii i i IV07 in intregul jude^ se semnaleaza greve ale fei . Mare are loc o demonstrate muncitoreasca. mai n n. imbracammte s. care a dat in scurta-i existenta peste 200 de d call ce au dus la sate lumina cartii si a constinrfei natij nale. anunta pe presedintele comitetului roman din i a strins si expediat pentru ostasii romani rani^i A tic 101 florini. iii anul 1907 au loc in Maramures mari framini in i iiidurile ^aranimii.m.. De aceea. OHIO JURISTIC AL JUDETULUI — 1878) care a stirnit noi speran^e in inimile i l " i dill Imperiul austro-ungar. declanseaza o greva. culminind cu cele doi momente importante: Pronunciamentul de la Blaj d: 1868 si Memorandul din 1892. • la1)! timp cu luptele greviste ale muncitorilor maui si ca un ecou al marii rascoale a taranilor din . .ilc mai importante si culminind cu participarea proi l n i la grevele generale din anul 1918 care au cuni|K-riul austro-ungar in descompunere. concomitent cu aAstn de la Sibiu sau a Preparandiei de invfyatori din Sig (1862).iei.. Banat.a dobindirii ' Komaniei semnificind pentru ei crearea unor . Printre act. organizap de sociali^tii din IIIj| . In aceasta perioada a uRegimului liberal" popoard asuprite din Imperiul habsburgic au conditii de aiirma mai activa pe tarim politic si cultural. nifeste ale lui Cuza" prin care acesta ii indeamna pe m.ului au tost organizate astfel de ac^iuni. . in 1907 o aha i bazinul minier baimarean. un loc de seama ocupa infiintarea . Impotriva dualismului s-a iscat o puternica miscai protestatara.n t r u ajutorarea rani^ilor din razboiul de inde.igurc de infaptuire a idealului lor de veacuri — ' patria-mama. pot sa desfasoa o lupta sustinuta impotriva oprimarii nationale si a e ploatarii sociale $i sa se orienteze catre o larga actiune i luminare a maselor populare prin infiin^area de §coli. un an I l i i / i n minerii baimareni intra in greva. decretind prj diploma din 20 octombrie 1860 si prin patenta din 26 f] bruarie 1861 un . i . i/bucnind miscari in aproape toate centrele in• In.

mei i-nte etc. • iiuincitoreasca maramuresana 1-a avut Uniunea Ti• i l u i Comunist. nomic necesar dezvoltarii forfelor de producp'e. n. sa constituie consiliile naponale rorr itl vechile traditii de lupta revolutionara din Macomitatense (in Baia Mare si Sighet la 12 si. Din Marele Sfat al Tarii. Refugiatilor cehi li se acorda ajutor de Sugatag $i Costiui din 23 iulie 1920. 1918). demil rizarea intreprinderilor etc. au hotarit implinirea idealului de veacuri al • 11. Acpunile comuni^tilor 51 cadrul acelorasi fruntarii a tuturor provinciilor roi i 1 1 lor au diminuat considerabil influenza legionarilor nesti — opera a maselor largi din intreaga Jara — a I n . Cavnic si de la salinele din Of IIH. este expresia aderarii poporului romurejul a ramas pina dupa eel de-al doilea razboi mi i i c/. cu o populape saracaj carei pauperizare se agrava. au fost transAccentuarea exploatarii va ridica din nou la lupta : l i t . Un rol insemnat in mis. la scurta vreme.ulicala.Anii 1917—1918 sint marcap de miscari muncita i . Organizap'ile de partid din Baia Evenimentele petrecute in anul 1918. Sighetu Marmapei.I de hitlerijti.R.). lor 1-a constituit unificarea diferitelor organizapi sod • i M . Costiui. prin ] n c a Partidului Comunist Roman. pina la eliberarea intregului teritoriu al patriei lui roman" (din Transilvania $i Ungaria — n. . a carui patrie fusese cotroMarmajiei.r. nieri din bazinul baimarean din 4—17 septembrie 191 !e muncitoare din Maramure? se solidarizeaza cu demonstrable de la 1 mai 1920 din Baia Mare. demonstrate sau miscare de (31 oct. in acp'uni antisele exploatate. pe linga implinirea unei aspirap'i seculare. prin munca comunis. H I n i) intensa activitate". In anii parte si reprezentanp ai populapei maramuresene.. dial un judej slab dezvoltat.unure§ene. i Sprie.tilor in anii 1926—1927 prilejuiesc acunitar.elor \a. i l i l i c r e la Internap'onala a Ill-a. in n.isten^a antifascists europeana. din principalele exmarile miscari populare. Somcuta. a marcat un moUn important pas pentru lupta revolup'onara a mil] ' I .C. cit ^i printre {arani.' i . veniti din toate colturile Traj • nuducerea organizap'ilor de partid au loc anual vaniei. din punct de vedere economic. Sighet. Vasile Lucaciu. Intre marile miscari greviste din RomL ic pentru apararea integritatii granu. semnat. tovara?ul Nicolae noiembrie 1918) care au inceput pregatirile pentru | i. iar ca j ^Hllc centre muncitoresti din Maramure? puternice acsedinte al Marelui Sfat National George Pop de io\ r iste conduse de P.unicul for care reprezenta vointa pop< i.i n i t o r in lupta proletariatului din Romania. Sighi i poporului cehoslovac. i i.) si a tfllic dc sub jugul cotropitorilor horthys. respectiv. i onstrap'ile de la 1 Mai 1939 din Baia Mare §i Baia . numar de peste 100000. OHIO TURISTIC AL JUDEJULUI IAWAMURE§ 27 . nuincitorilor baimareni au votat pentru infiinii . ales in aceeasi zi.emenea miscarilor din intreaga ^ara. Se organizeaza mitinguri de solidaritate. procesele porului nostru — desavirsirea statului national ron ic comunis.n a miscarii revoluponare romanesti se produce o democratice din Baia Mare. ai carei membri activau atit printre Realizarea unitap'i statale a Romaniei prin unirea M o r i .iniure?. au determinat Partidul Nap'J NM'i V' intreprinderi vor organiza si coordona in anii Roman sa organizeze Consiliul National Roman Cerj | Mil unnat fiecare greva. printre care se a romanilor si crearea unui cadru national si socials maramuresenii Vida Gheza. Viseu. • it i I T populape $i autoritap (alimente. imbracaminte.ipi de 1 Mai in perioada 1922—1925. Ma i i international.tilor de aici. . n i u M Congresului Partidului Socialist din mai 1921 la Baia Mare. l i i j i i d e Republicii Spaniole incoltite de coalip'a fascisCu toate acestea.ti §i hitleri?ti. sccretarul general al partidului. miscarea trimite reprezentantj la Marea Adunare de la Alba Ii ulmionara au avut aici organizap'i demne care au desParticipanfii la Adunarea de la 1 decembrie 1918. la care represe cereau incheierea pacii.se$ti. Baia Sprie. in care se inscrie §i lupta clasei muncicentralizate in primavara anului 1918.r{{ 51 inse inscriu puternicele greve generale ale muncitorilor I llpi'iidL-iitei naponale. Francisc Wolf-Boczor. a apreciat: ^Partidul nostru comunist. libertap democratice. dra I ' n i n iparea voluntarilor din Romiania. fa<J || tic solidaritate a muncitorilor cu cei inchisi. grevele genei l ' ' i i . doua personalitap marcante ale viepi politice parple maramuresene. prin alegerea unei condu t i n . apoi participareaj greva generala din 1920.. ouomice din 1929—1933 s-au desfasurat in prinConsiliul dirigent este ales dr.

deraierea de trenuri militarel prezentarea la incorporari..i sociala a maselor populare din noj Transilvaniei. ^tiin^ei 51 culturii au antrenat deplasari impornspre zonele agricole spre cele industriale. Dupa 30 august 1940 se organizeaza marl mitingul demonstratii la Baia Mare. devout o trista realitate $i pentru inia in urma Dictatultii de la Viena. Sighevu Marmatiei etc. Acestea insa I n i ' uncle pasdcularitaYi pe plan local. In vara anului 1944 acponau pe teritoriul Mararal $ului zece grupe de partizani ce controlau principj puncte strategice ale judet. judetul Maramure1? '>• doua municipii: Baia_Mar. ca ?i pentru toate judevele Re niei socialiste. 11. cele din zona comunelor Rona—Vis. Astfel. i de 1 ianuarie 1980 populatia jude^uiui im.iliza 514 339 de locuitori. I Un pimct de vedere administrativ. oprirea unor instajapi inj treprinderi etc. 1 1. participind la actii impotriva triipeior horthyste. adui du-§i contributia la eliberarea teritoriilor CehoslovaJ Ungariei 51 Austriei. Insurectia armata antifascist^ s.1 o/o evrei . creir greutati in aprovizionarea frontului. iar imprelocalitatile suburbane 44611 locuitori.ti sau Baia I §i Tirgu Lapus.e — res. 0. Aproximativ 1 300 de patrio^i aj fascijti s-au inrolat in diierite unitati ale armatelor mane $i sovietice. in cor Moisei au fost uci$. 0.eu. si 131-895 CB localitatile suburbane^— 51 Sigheui i. au slabit puterea inamicului. alir. iar Maramedie urma50. i u i . Infaptuirile revolutionare de dupa anul 1944 au stituit pentru Maramures. n .i antiimperialista dj 23 August 1944 a dat un puternic impuls luptei de el rare nationala s.7°/0 maghiari. libere a aces stravechi paminturi romane^ti. i pe kmp a cunoscut o evolu^ie considerabila de 1930) la 82. determina o mtensificare a luptelor maselor populare. Grupele de partizani. bineounoscut astazi in intreaga Incadrindu-se in ofensiva generala impotriva tri hitleriste-horthyste. OJ 0 ^. fara a ajunge insa la media I'apt datorat in special existence*! unui intins fond ilvo-pastoral. 1 'harea economica a jude^ului.edinta de jude\ en o populate de 115 363 de locuitori. pina in 1980 (514 339 locunon).7 (1980).ului. ea facind un salt urias din '304 locuitori). Alte actiuni antifasciste soldate cu incendl depozitelor de munitii. u n i1 t a cre^terii popula^iei judel. GHID JURISTIC AL JUDEJULUI asezarile 1.reiese ca popula^ia M\I este majoritara. maramure^enii au luat parte actii eliberarea ^arii noastre de sub dominatia fascista.60/0. masele popul din Maramure? au participaf intens la procesul^ de adj transformari care au avut loc in patria noastra. In moria eroilor a fost inaltat un monument apar^inind sc tonului Vida Gheza. i n n n r c a cre^terii continue a numaruLn de locuitori. dezvoltarea invavai i u l n i . Structura pe medii a populapei este 'VJo/o o reprez'mta populapa rurala. lot mai multi muncitori $i tarani au jinit electiv grupele de partizani. Fata de aceste actiuni.i de catre horthy^ti 29 de patriot!. navei i u l I'iind un fenomen frecvent intilnit mai cu seama i»n ul centrelor miniere.ului Maramures a fost i de condi^iile existente in cadrul difentelor • rice de dezvoltare.a structurii popula^iei pe na\ionalita\i — mani..6Vo ^igani. Moisei—SapintJ ceie din Giulesti — Sat-§ugatag — Deses.ici cu o populate de 38 937 locuitori. 6. au provocat pierderi ansemnate hitler] lor. {upi pina la zdrobirea completa a Germaniei hitleriste. cinci ora^e: •> 29 . automate fasciste au tr la represalii dintre cele mai barbare impotriva populj care sprijina rni§carea de partizani. ou o densitate loc/cm2. ificarile intervenite in Structura social-economica a )ude^ului Maramure^ nu pot fi privite in afara lor fundamentale intervenite la nivelul mtregii mai in cadrul acestui proces unitar. Dupa eliberarea tarii ?i Jncheierea victorioasa a boiului impotriva Germaniei hitleriste. inceputul istoriei noi. ln\ 1941 se declara o greva de doua zile la salinele din §ugatag.Pericolul fascist. ucrainieni. fara localita^ile me.3% urbana.

care depaseste 100000 de locuij Majoritatea oraselor au un caracter industrial.). * i Id. majoritatea localitatl situate pe Hnia de mare trafic au o forma alungita ( GHID JURISTIC AL JUDETULUI r Mara — Dese?ti — Harnice§ti — Sat-$ugaBerbesti — Giulejti). i utilitara. Cele situate in zoi piemontane sint predominant rasfirate. Boiu Mare. in tin Chioarului si piemontul Sapin^a — lapa. iar unele. in functie de conditiile cadn natural. toate intr-un minunat cadru natural. sau Roza•.). obiectelc realizate in Marainures chiar AMURES 31 ..i maramure§ene. un oras. I M i n e geometrice (Ocna Sugatag. H si Cavnic). Lapu?ului s-a pasilfcrata §i autentica arta populara romaneasca. Cavnic (<| loc.. s-a creat o stariune experimentala zootehnica. inimcroase gospodarii durate in lemn.ti. Calines. i i liccare gospodaric este o t £ satorie in miniatura. V Izci.a. sub raportul functlei econorr sint zootehnico-pomicole. pupne !a numar.ana. monumentalitate §i originalitate. Astfel. De aceea. roieni s. Marei. Iza.Rezerva^ia de arhitectura populara !• i lilicr de la Sighetu Marmatiei. aflata in plina faza M liiuire. covoare. Tjrgu La>u$ (13144 loc. in j de dezvoltare (cu noua platforma industriala). este diferita. cunoscuta ?i recunoscuta arta cioplitului in lemn. de asemenea. atrage pd latia din Depresiunea Lapu$. unele risipite (Preluca Noua.ii cu seama avind innascut acest dar artistic preindeminarea ?i harnicia caracteristica. Maramure^ul este pastratorul §1 purtaM i u i inestimabil tezaur de arta populara.. Sighetu Mannatiei este. Vi Lapus).i unde. stapunea de cercetarj ?i productie pa cola. tradipi.).eaza stravechea a§ezare voievodala din i i n l lYTaramuresului Bogdan Voda (Cuhea). Ajezarile cu caracter predominant pomicol suit g pate in zona piemontului Seini — Baia Mare. Seini) potrinatizarii ini^iale. unele din ele tinzind spre ag!omerata (Tauni-Magheraus. care a reusit valorifice insemnate suprafefe de terenuri slab product! Configurapa ajezarilor rurale. Preluca Ve Codru Butesii). biserica de lemn. cum M intilnim in alte regain! ale ^arii. u e ?i prin frumusetea lor. 'oicciuri cu profunde semnifica^ii umane.) ?i un numar de 62 de comune dintre care cinci j urbane.). fe. Pe linga van t n . de la elementele costumului popul i icrgare.pepinierele" zootehnice ale ^arii) s. la intrarea caijuiesc monumentalele porj. Tirgu Lapus. Baia Sprie. Asezarile rurale se caracrerizeaza prin fnjiruirea loi majoritate de-a lungul riurilor (Somes. Cea mai mare p a asezarilor din juder. pe ci. instala^ii tehnice dintre cele rcprezentative. Bogdan Voda. Leordina ?. precum si la contactul vailor cu zonele piert tane (zona Seinl — Baia Mare). Baia I (16666 loc.^oale".Borsa (25467 loc. obiecte de artizanat.). eatre el gravitind locuitorii aseza] din Depresiunea Maramures. Sirbi. uneori aproape unite.a. Mara. Cosaului. pnrt'ilor sau bisericilor de lemn. cu excd ora?ului Baia Mare. care nv!i in constelapa folclorului national prin vigoarea '•|ni". dar cu tending] adunare spre centrul civic (Dumbravita. . • i u | maramure^ean se evidentiaza datorita stravechii "l'ir. in care se vcstitele biserici de lemn.). Asezarile urbane sint in general centre mici. Forma asezarilor rurale este influenvata in mod dcd bit de caile de acces. asezarile din regiunile joase — deprei nare — §i indeosebi a celor din lungul ^"ajlor au o stt tura in general adunata. i i i sinteza a specificului vietii satului autentic marai menponam . unde se create . in care domina industria extractiva (Baia Mare. Giule^ti.}ii $i prin valori cultural-istorice 51 etnograficpc pastrate pina in zilele noastre care atrag prin t i i u l i t . Vis. 11 da tuturor vicisitudinilor vremurilor apuse. in i/.bruna de Maramure?" (aceasta zona fiind socotita -j din . in aq scop.eului. $omcuta Mare. a arhitecturii popupasind demult lim'ta oricaror granite. Altele 1 1 ' i ina tentaculara. monumente de arhiteci.-educe totul. un ora 'Caracter widustria 1 . VIseu de Sus (20818 loc.! acest domeniu. Co?tiui.ii-i. Se remarca. se detas. i [II SI OBICEIURI Cull de tara Icgendar. sub raportul struct! si formei lor. Bude^ti. in care sint ridicate numeroase gospodarii. iar Viseu de Sus are traditie prin industria de prelucrare a lemnului. Tipic zootehnice s:nt as< rile din fara Maramureyului. din apropierea orasului Baia Mare. straveche vatra de civiliza^ie 51 • • I n n i romaneasca.

om sarbfitori „ tot satiit te-om cinsti „ pornitn cum ii datina nconjurtttK farina ja . ( 'a gazdoato . U 1 S sarbatontul este> P> de a fugi. a ^. obicei a carui origine se pierde in negura vc.Buna ziua om de cinste Ce ai mers tot inainte Ce te-ai sculat pina-n zori. estetic1.j^nin ae de-o-mpreuna . care vor fi purtatej feciori numitj . ' Oamenii acestor meleaguri si-au creat de-a lungujj murilor o bogata via^a spirituala. este sarbatoritul s In acea zi satul intreg imbraca Kama de sarbatoare.Ttu 1° la vara. OHIO TURISTIC AL JUDEJULUI o» .t. Cum ii datina la noi $i cu satu impreuna 1 . ^ ^ Avind in vedere unele caracteristici ale portului populi care diferft in linii mari clc la o zona ctnografica la alj descrierea portului so va face la capitolul trasee turistice.. se adreseaza batoritului 51 mul^imii spunind: .marele pogonif eel care va 'conduce intreaga ceremonie. stergare.Tinjau 'pastreaza in citeva sate de pe yalea Marei.l. meleaguri. 1 . Este un simbol artistic colectiv al pretuirii muncii riiciei. le. fiind exprimate in obice datini.sfatul batrinilor" drept care a infipt plugul in brazda.Si-ncalZe simintete ^ Sa rodeasca Jioldele . precum si evenimente legate de anotimpuri "si gasesc o puternij flectare pe plan spiritual. )r im vlat& buna.boi". Am venit perechi de boi.. norneste ^P1C r datapluguUn brazda . fiind le semnificatia vietii materiale si spirituale a oameri aici. obicei care atesta vechimea agriculturii p. ' ** • - nil este r: Mara... tiles] de la plug este frumos impodobita. pentru . Momentele crucijj viata omului. sa nu c e din alai ar urma n tentativele pe^ « ' iinu l la r u.. . caz « care care se incheie sarbaca sarbatoritul sa nu t b c a t a de gomci" rosteste cuvxntele: Mindru Soare calator yipleaca-te pe ogor ..i ... cergi si covoare alese.om indrepta lt opo ne-om uda . La alte 12 gospoc din sat se instru^eaza jugurile si tinjelele cu vcrde flori. Marfi. Taranul. SpaVi toate relele Si 7ie ada binele. iar . $i-ai intrat cu plugu-n brazda $i-ai pornit lucrul intiie Sii avem roada-n cimpie Ai o mina-ndamanoasd ?i-om ave roada frumoasa. familiei sau colectivitatii. „ uvem roade bogate |ft noi ?i-n alte sate gfl traiesti cu voie buna . A Un asemenea o_bj_£ei_de primavara numit . . declarat de . ....„ aceasta mtndra zi.| intrarea in zona respcc:liv. Dupa ce jugurile si tinjelele sint aduse la gospoc sarbatoritului. ji ac e-n lw»e Koade bune.. irnbracamintj '"'au $i un pronuntat ca^acter artistic. ele se leaga in serie. La casa sarbatoritului se fac intense pregatiri.daca reprezinta obiccte de uz casnic.. rtu '. si portile satenilor sint frumos impodobite cu crengi de mesteacan.strajeri". panglici multicolore.. jjine-n fara Criu varu..

purtata de una din ai frumoase fete. Se pregate§te.i bautura.i . unde cintecul. Petrecerea s.i voia buna continua pij seara tirziu.i bautura.ona joasa a Maramure?ului se mai pastreaza obii iinoscut sub numele de .. jocul icuria se revarsa ca un torent. Dupa ospa^ : ncinge M giocul".. Probabil ca| origine e«a §i un mijloc de transmitere a unui mesaj vale in alta.'.c . i $i alte asemenea obiceiuri.i .tli vizita este feciorul cu parinui lui. numit .horea femeilor" 'mi. seara. jr. Cel sarbatorit se bucura tot anul de un respect s. Batrinii sustin ca .".holda de porumb In unele sate de pe cursul superior al Vijeului se obi: OHIO JURISTIC AL JUDEJULUI . poezia populara.ur nuntaj. 'D/entantul mirelui spune: 35 . unde fiecare familie aduce mincare s. **It'm'ionam citeva momente pregatitoare mai semnifi*'C. Un obicei pastoral frecvent..pe vazute". Alaiul se oprejte apoi la casa gospodarului i icrminat primul recoltatul griului.cercuri de foe". aprind faclii pe care le invirt deasupra capetelor descri^ . oferind un spectacol nocturn fascina in timp ce striga: . Se stabilejte i logodnei. obicei stramos. care o giaza munca/s. \ l i c sint obiceiurile legate de momentele esen{iale din ninuiui.cununa griului". Sarbatoarea aceasta se desfa§oara de oj cei in prima jumatate a lunii mai.tiu.]Citeva versuri sint semnificative: .. petrec cum numai ele s.i Marei. urda..se umbla cu faclia de cind lui ca focu-i viata §i alunga salbaticiunile. unde v constitui stina. Nici tatal copilului • . unde se va in-recerea. peste care i ' i n n i " s.Asa-i rindu-n botejune Nevestele sa se-adune.eului.ul balmosul. Grija casii-n cap f-o lasd. nitre cele mai grandioase manifestari populare este . ferestreli Jla grinda.Faclii s. pe valea Izei este cunoscuta vbotejunea" (bote(lilului).i bulbuci. Ca mamele necajesc Pina pruncii mari ii cresc.te celor prezenti $i-i invita aca unde for fi servip cu mincare s. M Tinjaua". dupa anumite reguli.ruptul sterpelor". Si se-ntoarce la lasare Pa cind \i coconu mare".. sa petreaca Voia buna sa ji-o faca. amasuri$u.cocoane" in semn de purificare.la stina". Cu acest prilej. fetele aduna flori de sinzi Idar s. In seama lui se pune recolta bu sau mai pupn buna.Tot in ajunul acestei sarbatori.i harnicia ramine o manifestare emo^ionan plina de seiiinifica^ii. ' i v i i a rudele. cind fetele seceratoare o cununa din spice de griu.. Intregul sat asista la acest spectacol. care are loc acasa la fata. prietenele. n c l u le.ului este .esc de primavara. *"•". . Primul care face r. Sa se-adune. care atesta oieritul.. cind ma griul. cas. i se intinde o grandioasa petrecere populara. Faclia se pregate?te in ziua sarbatorii dintr-o bita di picata la un capat. cu cintec. Cununa se pastreaza pina toamna. ' d. fiind acoperita sub ultima brazda. vaile $i deilur: rasuna de haulitul feciorilor s. pe care le pun deasupra ujilor. I/ Solstitiul de vara prilejuieste un obicei frumos pe vi I Vis. indeletnicire strav ce se bucura s. Ca barbatu-i ca cucu.ic admis.. In ajui I acestei sarbatori (23 iunie).botejunea" este o create lica spontana. apoi ciobanii urea turma la munte.. Femeile se in tree in urari adresate noului 'ii.Sarbatoritul mul$umes.. la care in unele sate participa doar femeile. joaca . ji §i veselie. Se r. dintr-un munte in altul.pa ospa^"..i sinziene". unde se introduc a?chii uscate de br rasina ?i cil^i. Alaiul se deplaseaza prin sat I'emeile ies in intimpinarea lor cu galeata cu apa.i pri tigiu deosebit in sat. sau . subliniind momentul i il al venirii pe lume al noului nascut. Dupa ce a arl faclia este adusa acasa $i preluata de mama sau bunica infipta in gradina de legume sau in . Se duce-n lume la coasa.". Participantii sint imbracati in haine de sarbi toare. practical pe intreg teri riul Maramures.. Izei s. vecinele.. faclia maaa. Mai impletesc 51 cununi^e ce le poarta pe cap / ziua de sinziene.....i astazi de conditii deosebit de favorab Este momentul cind oile se despart de miei §i are loc suratul laptelui.1 la intersec^ia uli^elor sa se faca foe.. Cele doua familii vizate se viziteaza reciproc..coconilor".)Faclia maaa. . Este mariu-1 terminatul secerijului. Grupurile de tineri fonneaza cercuri lar. sau . undeva la margi satului.

/eyi mireasa •pinti-n prag Sa-fl vezi mirele sub steag Cum ii scutura steagu $i-i cinta ceterasu. Cununa se pregateste cu multa migala dintr-un rial tare acoperit cu o jesatura de lina sau bumbac. 1 premergatoare nunp'i se pregateste un obiect i. ceea ce inseamna invita la nunta. N-o smulgem sa vestejeasca Ci mai mindru ca sa creasca. Stetimpul joaca steagul. m dobit cu multe margele. Las' ca le-om marita noi Ctnd vor fi pastile joi.i beau.corai").Noroc. Gateala capului miresei cere multa indemmare. De asemenea. In duminica ce precede nunta. mirele. Irumos impodobrfi. Noi avem flori uscate sub grindd Potroacd ?i romanifd sub Undo. voia buna si veselia ii cuprirj pe top. impletite din aluat.1 |i i i. Pin-aid la dumneavoastra Sa caute — sa gdseascd C-o auzit in lume Este-o floare falna.Nu ftim ce flori cautafi dumneavoastra Poate din acelea din fereastrd. Ceterasii cinta. care se face separat.5ara buna. fara nume O floare mindra fi aleasa Care se afla la dumneavoastra in casa Si-am zinit s-o smulgem din rdddcind S-o ducem la-mparat in yrudind.. verdeaja. In patru zari o sunat. avind in mina sticle cu {uica. astazi intilnit din ce in ui i. Aici ii iniiii batrin care arunca griu peste ei ?i spune: . . cu tot felul de elemente flo•niorfe.. Coconi so. . Virful. gazdd mare. verdea^a.. turii. Mai frumos sa infloreascd. oglinzi. feciorilor. noroc sa avefi file boabe de griu atifta ani fericifi MIUKI. Sa se inmulfeasca. i din alaiul mirelui. M i l l moment premergator nunp'i este eel numit i c se desfasoara concomitent la casa mirelui si a IV mese sint suprapusi din loc in loc cite trei coi . Se poarta discutii asupra datei nuntii. .steagul". In jurul gitului se poarta zgarirgele de coral (.irilor. clopo^ei." Ajung la invoiala... in forma de suli^a. ori o lu&m?" miiliciale si naturale. uiga: . ornamentat." Tatal miresei raspunde: . Cusutul (M|HI (onstituie o adevarata ceremonie ?i este realizat i i K .' i iii prezenta fetelor. mireasa poarta cunij pe cap.Ne-om ruga la dumneavoastra Dragi parinfi si frafi ?i la toil cei adunafi Ca pe fiul dumneavoastra sa-l iertafi.Da..i de certa valoare artistica — . inU i . v-o dam?" Reprezentantul mirelui spune: .idrafi de nasi sau rudenii in fruntea mesei. Mirele sau mireasa se . Sau pa asta so. Mai mire ?{ mai firtate Multe fete-s sup&rate ('a r&min nemaritate.. cei prezenti se as! la masa.. . pa aiasta o caut&m Ne-o daft.. Rogu-te de ascultare.5 m. in care se prind panglil nuiri TI IP»»""— - 1 1 cununie nuntasii se unesc intr-un singur alai si se • i M spre locul unde este pregatita nunta. Tinaru nost' imparat Dimineafa s-o sculat." i plecarea la cununie. insopt de 2 stegrai. naframe cololluri.. satraifi 37 GHID TURISTIC AL JUDEJULUI .. care cinta si • I M | sc face dintr-o bita de 1.. plimba in acelasi scop. Ca nu este fiu in lume sa creased $1 la paring sa nu gre$easca. I spate se impletesc doua cozi.. Oaste mare-o adunat $i la drum a apucat. maninca s.cotelnica"). se stabilJ nanasii. creasca Si la mulfi ani sa tr&iasca . Un moment solemn este . dc el se leaga panglici multicolore. plimbindu-se prin sat. 1 1 . cind se spune: ... bucatareasa (. flori.n.

Asa. Se cmtS . Irci pacurarei". sau sint urari de fericire. bucurie.. S&raca gaina me' R&u imi pare dupa ie C& mi casa-ntr-o costifti $i-am hranit-o cu pomnifa.giocul miresii". doar aici. pur1 |ic cap a$a-numitele j. Si-o ramas necocosita . Mie bani de nu mi-H da Dupa masa ptttefi sta Mireasa nw-fi capata ..in toate cazurile acestea sint scurte istorioare din uncnilor de la munte. ce au rolul 39 . optimism. majoritatea colindelor '' I n c. el insopnd celelalte obiceiuri i Masca imita un cap de animal — capra.gioaj apoi se prezinta cadourile. Spre mijlocul noptii urmd . O parte sint variante ale Miori^ei....ul rascumpara mireasa.. Nanayul promite o i rasplata pentru eel ce va gasi mireasa..ruda". Smt aduse pe I doua femei acoperite pe cap. jocul maftilor este in acelasi u i ' mi obicei interesant. Dinspre usa se aude vocea unei fete: . i se pune ." Veselia este molipsitoare. i . se . Altele sint i li uc din balade si legende. ?i in casa bucurie.|Hi|Hilare. unii colindatori fac pe . spre exemplu: .i cununa. u in. Momentul marcheaza iesirea din nndul ||or si intrarea in rmdul nevestelor. panglici. o baba.. plina de jale si melancolie. Cu• i « ic ridicata de pe cap.-. obicei care se pastreaza. lc-i\u ca fiind una dintre cele mai stravechi ma• Mi i artistice populare. ciucuri etc.steagul" este a jat pe )... Dupa acest moment sosesc socacitele (.itul nuntii m il rupe. Facefi-mi loc cetera$i GHID TURISTIC AL JUDEJULUI ' H I M miezul nop^ii are loc . la sfirs. cirrtei.dracii". peste care . practical mai cu seama pe 1 l..ilc descrise sint respectate in intregul Maramure? In u in jude^ele limitrofe.si belsug.imbaltuitul" miresii. S-o mincat malai din sita. iar fata incheie: . Se maninca. iar strigaturile adresate mirelui.Cu banli de la nanas Mi-oi cump&ra pudaraj.i chiar de la o localitate la aha inHY. Mesenii se veselesc.bal{ul". mare fi deasa Noroc fi pace in casa Griu frumos ca la cimpie.Facefi-mi c&rarea mare C& eu zin din departure. dar acestea sint o fetitj respectiv. resii si nanasilor nu contenesc. baladele. In Maramures. se bea.. . fapt care aminteste de contractul Ie casatorie. dupa toate !• il'ilitavile. 1 cabile sint ?i unele datini §i obiceiuri legate de i l e de iarna. In Maramuresul propriu-zis ie re^inut si mpmentul prestarii juramintului de de catre miri.. fiind asemanatoare cu doinele." Mireasa intre timp dispare. Unele exprima veselie. M i i u i i de majti. dar in general momentele lin i|i.nato?i sa dobindifi HoldS. o reminiscen^a A unei mitologii agro-pastorale.cu^me de draci". Mara. Iar acum intrafi in cast! $i va asezafi la masa " So ma due printre nunta$i.Dragu-mi unde-am zinit Cu cine m-am intilnit.$i coconi mart fi sS. care povestesc scene sau inll|il>ui de vmatoare. Cu nanasul m-oi iubi Nana$a nimic n-a sti"... Mireasa s-o ttrguiesc.horea li".cotelnica"B gaina gatita In fata nanajilor spunind versuri hazlii: a¥aceti-mi loc ceterasi Sa ma due citilinas Cu gaina la n&naf.. Dupa ce nuntasii se asaza la masa .istreaza elemente noi.i.. oaie — MC elemente ornamentale.." i in r. Dragu-mi la veselie Cu oameni de omenie. dar este prezent §i in " • I -''iielor etnografice. Cosau ^i Vi^eu. •—I I i o regmne la alta s. cind fiecaruia i se cinta jocul preferJ se prezinta cadourile.Colinda pacurarului". Apoi petrecerea coni i |iina in jurul prinzului. S& traiasca mireasa • de la ea e dragostea Sa traia' fi mirele De la el e binele . iar in unele cazuri..

Festivalul de tini si obiceiuri laice de iarna". limba indecenta etc. cunoscut in nord-e^ jude^ului sub numele de .Tara Chioail" — luna iunie. Grupul astfel organj strabate satul. prin care se. ^ Interesant si spectaculos este si ajocul caprei" pracl In toate zonele Maramure$ului. |. intre timp o parte dintre feel p'n u^a pentru ca gospodarul critical sa nu poata I afara. Unii intreaba iar al trecute raspund in fap- mcnp'nerii ordinei in timpul desfasurarii jocului sau speria pe copif.itul fiecarui ajj Sighetu Marmat'ei. ceea ce in limbaj lo inseamna laur. menindu-se aceste fapte. cojoc inters pe dosj sint echipati in negru.. sau dimpotriva sint elementele dau culoare.i simbolizeaza puterea $i virilitatea. Aceste cusme sint ni$te caciuli uria$e. practical in noaplea de Anul Nou. coarne de berbec. adevarata desfatare obiceiuri in lur folcloric • nu" . portului 51 dansului popular illn . o imiiap'e ghioasa la nas. Un alt obicei asemanator cu eel precedent este garea peste sat". Astfel. manifestare ce a de de mult granitele judepilui. o limba lunga. In incheiere i se ureaza indreptare iar grupulj retrage izbucnind in ris..e. M I . sau ale bunei cuviinte.! nici gospodarii harhici care s-au evic tiat prin faptele lor in timpul anului.. Suceava ?i Maramure? 'oua duminica din luna august.Tara LSpu^ului" — luna iunie. fiecare element al avind o anumita semnificatie. Obicei frecvent este si plugusornl.- i stimulata creapa populara. • . In unele sale situate la altiiudini mai mari se consiit doua grupuri de ieciori care ies pc doua dealuri ale s<| GHID JURISTIC AL JUDEJULUI se aduna fe. Un spectacol unic. • il"l de datini si obiceiuri laice de iarna de la Sighetu Mm-matiei" — sfirsitul lunii decembrie. aducindu-li-se multumiri din par obstei si urindu-li-se tericire. dar cit mai caraghios. coarnele insea putere demonica.. bour. . I'lloijte primul t&ran care a ie§it la arat — prima dea lunii mai. din care nuj sesc aceste elemente. constituind un del pentru ceilalti. In unele sate de pe valea Viseului se mai praciica obicei cu semnificatii de ordin moralizator. • ui . avind orificii in dreptul gurii ?i ochilor.. . poate fi urmarit la sfirs.u ui" — festivalul cintecului §i dansului din . ia rest urechi de iepure.draci" nu mai este intilnit in alle zone tarir.^ fata-n fata.buhai". avind la origine bourul salbatic zimbrul. In orice) acest soi de . oprindu-se pe la gospodarii care au incalj normele de cunviepiire sociala. lii Prislop" — festival folcloric interjude^ean cu partinca jude^elor Bistrita-Nasaud. una simbolizind faptele bu alta faptele urite ale satenilor. pe pun doua perechi de desagi.. yDracii" imbraca de obicei un.obicei traditional de primavara. Un grup tineri pregatcsc o lelegu^a de plug impodobita.festivalul cintecului. mi baimSreanS" — festival folcloric jvide^ean — luna III lombrie.ilnl Izvoare" — in prima jumatata a lunii iulie. animal care popula odinioara padurile noa s. pe~uTneri. sanatale si mull spor in no an ce vine. de o rara frumuset. Nu sint ornis. cu" deosebiri neesenp dintr-o parte in alta. unde se desfasoara .

M. Intreprinderea mecanica de mas. lit i-li-1 combinatului sint livrate in peste 30 de ^ari i Mi conjanentele. a fost pus in valoare • n\1 de la Roata—Cavnic s.i faptul ca padurea ocupa _42.a. produc\ia_industriala globala a IH tit in iudei.I din Baia Mare.M. Africa Asia. astazi situa s-a schimbat radical. precum s.ini ^i utilaj mir (I. Topitoria in — Ulmeni s. ramura noua pentru judetul ramures. 11 mi. una de placaj s.amintul supe.ibrica MUnitatea" din Sighetu Marmatiei. In acelasi timp s-au dezvoltat si ramurile dustriei usoare si locale. cea mai mare unitate de acest fel din exporta produsele ei in 16 tari.uat s.4J>/o il. Parplast — Sighetu Marmatiei.ire pentru plantarea cu specii corespunzatoare a K I I .) etc. Exploatarea de prepar^ Sasar.M.a jude^ului.Profil economic ? Daca in urma cu trei decenii judetul Maramures a^ o economic cu un pronuntat caracter agrar.Unirea". dintre care 34 de subordonare republicail iar alte zeci de intreprinderi au fost largite si modernizal Industria miniera. Faimar Baia Mare.M. " i u n l . intr-un rltm mediu anual de 9.i prelucrat dupa cele mai noi tehnologii. I uprafevelor improprii agriculturii pentru a asii H-erea padurilor ?i protec^ia mediului inconjurai i i n a perioada au fost puse in funafiune noi obiecI'. ritm i prcvederilor ininale ale planului. exportul acestei unitat. Alte unitati industriale puternice sint: Flotatia centr de preparare a minereurilor. Cavnic. Printre unitaple de acest profil pot cita: «Maratex" si MFabrica de confecni Baia Ma Unitatea. i i r intreprinderile cu pondere importanta in eco''•Uilui se numara §i Combinatul de prelucrare a l i n .5%>.M. BaiaSprie. Fabrica de preCI»IP A laptelul din Tirgu Lapu?. s-au intreprins o serie de acnuni 1 '.a. Fabrica de mobila Vis. Transportul in galerii este cc plet mecanizat. I.tvin^ifica 51 proiectarea in nctalurgie s-au dezvoltat. Centrala minereurilor $i metalurgiei neferoase (C. Utilajele produse de Intreprinderea r canica de masini si utilaj minier sint bine apreciate atit tara. »Progresul" din Baia igheteana" din Sighetu Marmauei ?.i una de furnire ' i printre cele mai mari unitau de profil din ^ara. . durata schimbului de lucru '•ri reducindu-se la 6 ore. Au fost create peste 50 de intreprinderi industrij si cooperatiste.U.).L.M.\t.M.. i'1'i. la Baia Mare s-a un n i smut de interes national. ramuri traditionale pentru aceste meleagu au luat un puternic avint. tun din urma cercetarea s.S. Ini .ivind reale perspective. locul primordial fiind detinut de dustrie. precum s. aceasta bogatie insemnata a Maramure§ului.U. unitate reprezentativa pen intregul sector minier din tara.A..N. nicinalul anterior. In perioada l')77 industria jude^ului a cunoscut o dezvoltare ii.a.Maratex" din Baia Mare.) asigura circa 4C din productia narionala de metale neferoase. care ^i-au procesul de produc^ie §i ?i-au imbunatatjit con'!• nuinca in subteran.triale ca: Intreprinderea mecanka — Sighetu K-i. Dotarea tehnica asigura rad ridicat de mecanizare si automatizare a operatiunilo| n anul 1979.. la dezvoltare OHIO JURISTIC AL JUDETULUI i Mm sus^mut a exploatarilor miniere de la Herja. Baku. • ml de prelucrare a lemnului din Sighetu Marii cele trei platforme.i cele i i ' i de unitati ale in dustriei locale maramure^ene I rare: .eu de Sus. cit si in peste 25 de state din Europa. Uzina de utilaj minier si reparafl (U. v t m l tn vedere Prograrnul de masuri pentru conserfi dezvoltarea fondului forestier in perioada ~2010.i reprezenK.. invai. Dezvoltarea acestor intreprinderi prelucratoare s.. in mod firesc. Fabrica de n. r. <loua de P. Alaturi de acestea a aparut si industtj constructoare de masini.M. ritmul mediu anual fiind de aproape 10% 43 IAMURE? .40°/0 din exportul total al jude^ului. trei . nMogo^a". metalurgia neferoasa si de prelucri( a lemnului. constructoare de masini a dus. Bor^a.i.A. opt fabric! de mobila.U.M. in noimai 12 zile s-a extras minereul valent intregului an 1938.R. iar Intreprinderea r lurgica de metale neferoase (I.

l i Complexul avicol ?i abatorul de pasari din Baia K ire rasele de vaci cu inalta productivitate ob^inute uirca . Unitaple economice din jude^ ac^ioneaza cu pef renta pentru aplicarea masurilor stabilite in acuune reducere a consumurilor de materiale si materii pj Au fost luate masuri in vederea accelerarii procd de introducere a progresului tehnic. construit s.i combatere a eroziunii i.a totala a jud< (49. OHIO JURISTIC AL JUDEJULUI (.i in V ul. efectuarea lucrari de iriga^ii. motiv pentru care i s-a conferit ot •** nul .i complexe de tip industrial. trei asocia^ii intercooperatiste cu pro•lehnic.a am . beneficiind de condiui naturale deosebit de vorabile.3«/. a tehnologiilor de virf. De asemenea.. ou un ritm mediu anual de 13..I Baia Mare.ul sa devina un important furnizor de animalc . Productja globala mdustriala a 1979 este de 13 ori mai mare fata de 1950.irii pentru combaterea daunatorilor. ..iri superioare priiducpa de carne. in val de aproape 12 miliarde lei peste 50% sint destinate ir triei.. Din fondurile de investi^ii. lurajera pentru sectorul zootehnic este asigurata culturile plantelor de nutret. Ca obiecdve prioritare sint formai ' i c.•onaiiuiiiM astfel juste^ea orientarii pentru dezscctoarelor de cre§tere a animalelor 51 a pomiculI'M Mare s-a creat Sta^iunea de cercetare §i proMinicola.fa^a de anul 1950. oua. la Sighetu Marma^iei se organizeaza tradi^ionala V i\ie-tirg. insemnat factor de promovare a ^tiin^ei inaintate. cu insus.. In aceasta direcii i'ol deosebit re vine Sta^iunii de cercetari zootehnice • in'ieui Marmapei. pentru sporirea productiei de carne. trei intreprinderi agricole cu 13 ferme. 12 stafiuni de mecanizare a agriculturii cu 300 tractoare fizice. .ul Maramures si-a onorat angajamentul de a !iza cincinalul 1971—1975 inainte de termen. lapte. Insemnate suprafete smt ocupate de pasuni. situindij printre primele judete din tara care au Indeplinit prSj derile cincinalului.A 16. baza tehnico-materiala a acesteia fiind dezvoltata^ 30 de noi canacitati de productje. Se ac^ioneaza pentru infun^area uoor noi MI intensive ^i superintensive.tere §i ingra^are a animalelor 51 • r.•ritoriul jude^ului fiin^eaza un numar de 106 cose agricole de productie.U. se va trece la experimentare omologarea prototipurilor de utilaje executate la U. Odata c\ portantele acumulari cantitative se inregistreaza In vreme si fnsemnate schimbari calitative. care aplica K. o dezvoltare ascendenta a cunoscut I agricultura. sectorul zootehnic si pomicultura." — apreciata s.ele care au indeplinit mai devremj cina stabilita de conducerea de partid. sa obuna o producue anuala mai ma| 10 miliarde lei..Steaua Republicii Socialiste Romania" — clasa a Ritmuri noi cunoaste industria judet.ii avansate de cres. .ii mobile.ul mure? printre judet. cu cele mai valoroase exemplare din rasa livii.idrul rasei brune de Maramures.ului Maramure$| actualul cincinal.. Valoarea productiei globale industrial in anul : depasit 15 miliarde lei. fapt care inscrie judet.bruna de Maramures. peste 200 combine de recoltare i n .. din mai bine de 2/3 se afla in folosinta unitatilor cooper-aril sau agricole de stat.. In scopul modern? productiei §i cre$terii productivitatii muncii. Astfel. ca pina In J fiecare jude. a unui tip pro11 un potential genetic de 6 000 litri lapte pe an i i i de vaca fara coarne.1%) reprezinta teren agricol (305 100 ha). . • loarea ? -.a. finete si I'. cit mai ales de pai 1'ine^ele abundente.iselor s. ir tivitatea din subteran se va extinde perfora r ea gauriloj mina cu instalat. id hnportante s-au investit in vederea mecanizarii 51 ••. Pentru culturile agricole este ! tata o suprafa^a de 65% din intreaga suprafat. asimilarea de i produse. Judet..uila 51 pentru alte jude\e din ^ara. Aproape jumatate din suprafat. Au fost asigurate toate condi^iile pentru ca mmcs. desecari s. ramuri dinonale.5 miliarde lei m .

TRANSPORTURILE, TELECOMUNICATIILE, COMERTUL Goncoinitent cu dezvoltarea economic! $i social-fl rala, o sustfnuta evolupe au inregistrat $i transport comer^ul, precum s.i celelalte domenii de activitate ce tribuie la ridicarea gradului de civilizatie. Reteaua de comunicatii a fost asigurata cu mijloaca derne de transport s.i telecomunicaui, prin imbunat substanriala a bazei materiale. Este inca vie in amintirea noastra activitatea c jantierul national de munca patriotica al tineretului Salva Vis.eu, primul jantier de munca patriotica, undd gadieni au inscris o pagina de glorie in istoria judd nostru $i a tarii, prin construirea caii ferate Vis.e| Jos—Salva, peste pasul Setref, care leaga partea de Maramurejului de magistralele de fier ale patriei. Reteaua feroviara de 232 km asigura o densitatj 37 km cale ferata/1 000 km2. In perspectiva va fi di linia ferata de mare trafic Baia Mare—Dej. Lungimea totala a drumurilor publice este de 1 5ll din care oca 650 km dmumuri miode;r>niza>te. Traseul mai cunoscut leaga centrul de jude^: de Tara Marafl $ului prin Pasul Gutii, cu cei 19 km de serpentine, sector fiind socotit unul din cele mai pitores.ti din \a Maramuresul se leaga de judetele limitrofe $i cel regiuni ale ;arii prin 10 cai rutiere. Investi^ii imporj vor asigura, in perspectiva imediata, introducerea in I Mare a transporturilor containerizate a minereuriloa feroase. Transportul de marfuri este asigurat astazi de un nu de peste 3 000 de autocamioane, iar eel interurban de latori de peste 500 de autobuze. In ceea ce prive$te tj portul urban de calatori, acesta este asigurat de ap 200 de autobuze moderne, printre care $i autobuze culate de mare capacitate $i confort sporit, echipaj radiotelefoane. Modernul aeroport din apropierea localitapi Ta gherau? reprezinta poarta aeriana a judetului, care legatura rapida cu Capitala. O importanta cre?tere inregistreaza telecomunical Cele trei centrale telefonice automate servesc peste postiiri telefonice. Baia Mare si Sighetu Mainmatiei aj ooneotate la re^eaua telefonica intenurbana automaita. Jude^ul Maramure? dispune de mai multe relee d« viziune (ex. Mogoja, Varatec), care asigura o
OHIO TURISTIC AL JUDEJULUI

c ,i programelor. Numarul abonamentelor la televi•nipie de 62 000. onpa 51 dezvoltarea fara precedent a comert. In prezent, in jude^ funcponeaza peste 600 comerciale. In structura marfurilor vindute cea mai mare pondere o au cele de lolosin^a iir. i i . i , fiind expresia gradului inalt de civili/ape a luic.cuilor. Pe toate traseele turistice intilnim numei i i i i i . n i ale cooperapei de consum, care asigura caHl'urmatii turistice s.i alte servicii utile. / A I/VMINTUL, CULTURA §1 ARTA i n l h . i t i v e sint rezultatele ob^inute in domcniul ini i i i i i l u i . A fost largita re^eaua jcolilor de toate grai .HI .Teat laboratoare, ateliere, cabinete tehnice, rea>as.i msemnati pe linia legarii inva^ammtului xliii \i;. M.II ul ?colilor generale (cl. I—IV) se ridica la 121, il '..i-olilor generale de 8 ^i 10 ani la 202. In jude; / i M de licee de specialitate, din care 14 indusoli profesionale ^i 4 $coli ajutatoare. Peste idre didactice asigura o pregatire temeinica i 150 000 de elevi cuprins,i in procesul de invaI ic de re^inut dezvoltarea fara precedent a liceei.ilitate, in strinsa corela^ie cu nevoile econo• • locale. Il n i Mare functioneaza Institutul de inva^ammt sucuprinde Facultatea de inva^amint tehnic cu 1 n n no, electromecanica tehnologica, metalurgie nefeructii civile, industriale, agricole ?i Facultatea iil-immt pedagogic cu sec^iile romana-engleza, ro/.a, s,tiin^e naturale s,i agricole. Pina in prel i i . i i m t u l de invatamint superior raimarean a dat fttr 3 500 de absolventi. lir.ioasa activitate se desfa§oara in cele aproximaiitu;ii de cultura §i arta. Printre cele mai prelitupi de cultura din jude{ sint: Teatrul dra'•ul judetean, Muzeul etnografic din Sighetu Biblioteca jude^eana, Complexul astronomic nsamblul de cintece s,i dansuri §.a. |udrt .ipare cotidianul local ,,Pentru socialism" ?i h i i . i l n l ..Banyavideki Faklya". i i i i i n i - > u l isi leaga numele de brigada $tiintifica s.i • l i I cultural — forme atragatoare d« raspindire a
47

cunos.tm{elor stiintlfke, politice, de cultura $i arta caror act de nas,tere a fost semnat aici. Leagan al unor valoroase traditii folclorice §i d^ populara, Maramurejul a obpnut frecvent locuri ta$e pe tara, in intrecerile care antreneaza cele mai forma^ii artistice de amatori. Ampla manifestare educativa, politico-ideologica, tural-artistica, Festivalul national BCintarea Rom constituie prilejul eel mai fecund pentru manifestarea tilaterala a spiritualitatii $i creativitatii maselor pojp contribuind la sporirea aportului geniului creator porului roma'n la patrimoniul cultural national $i sal. La prima editle au participat 2 100 de formapS prinzind un numar de 35 000 de artis.ti amatori rnai rejeni. Cele 29 de premii obtinute la etapa republl confirma valoarea artistica ?i interpretativa .ridicati formaviilor maramure§ene, cucerind un loc frunta^ La edi^ia din 1979 au participat 2 700 de formapi tistice, cuprinzind 46 000 de interpret! ji creatori de t categoriile. Cu aceasta ocazie s-au ob^inut peste 100 premii si men^iuni. De o deosebita popularitate se bucura festivalurile clorice ,,Hora la Prislop", MTinjaua", «Pestivalui datini si obiceiuri lake de iarna", care sint pi date de o serie de manifestari politice $i cultural-ed tive de masa. Activitatea cu filmul se desfas.oara in cele 137 de i ta^i cinematografke. Pe plaiurile maramurejene, in ultimii 30 de ani s-a • fa$urat o ampla mijcare de create plastica, care inmai' cheaza astazi eforturile a zeci de artis,ti plastici, in ril 1 carora il intilnim pe regretatul artist al poporului, sc" torul Vida Gheza. Prezen^i in mijlocul oamenilor cu expozitii §i sfaturi in cadrul diferitelor manifestari, artis.tii plastici marj' reseni i?i fac tot mai sim^ita prezen^a in amplul procc. culturalizare a maselor.

Miiiiicipiul Eaia Mare

Baia Mare, din care djrec^ie a . 1U u-eeasi incintatoare pan succesiune de : protejata in p.artea norica de o r«etvana ^^ •/.naguri vulcamcc ceca ce 1 < Q t^sca'pozHie. .In ' , ,,,|, ,|c castan comesubil 1 u p Magura. po-unte ce formeaw m)> cu Mureaul, Dealul Flonlor, 8 ;ntins spre mai este

, , l l i m r n construitt

d^

llurpolmco-adrnmistrau onei industrials cu cojun •'.';,,.; -,a munkjpiului este de . |? 6 1980), iar impreuna cu 1 , I M 895 de locuitori.

locmton

odarire si

,,e,

• ,'" , l u l estf cunoscut m ,,„„,, dacilor liberi; ei au

l1

baimarean ^ mca a
Uul

49

M.UIII

impotnva regeJui.

*

nndur

' araiata

de

pedep

vifr, sistemul de aparare al orasului construit <lc Icmn si pamint s-a dovedit a fi necorespun.ilc', ca aici se gasea monetaria si camara regala. j V i l u i , azi centrul vechi, a inceput sa primeasca i.il.i inca din acea vreme, fiind secole de-a nnCOtnercial si administraiiv. iclayiile dintre moldoveni si regele Matei CorI hlliumatayesc; drept urmare a impacarii, $tefan eel "iir)ie in dar doua cetap transilvanene, Cetatea i.uea de Balta. Legaturile cultural-spirituale cu i i in i s-au menfinut, in continuare, fara intrerupere. M . I i c a schimbarilor dese de proprietari si a ocui . ' i l u i de catre turci, austrieci sau tatari, perioadele nAre si dezvoltare social-politica si economica a •Mlin .in .ilternat in secolele urmatoare. i . ,i cxtins insa si peste zidurile lui, unde locuiau n . i i ..n.id, care nu aveau destula avere pentru a-si E| drcptul de cetateni ai ora$ului, sau care sa intre ca |im in vreo bresla. Aici stateau minerii care munceau Illlirlr din Valea Rosie, Dcalul" Crucii, Barfa ?.a. • v.ida a dezvoltarii unor mestesuguri, intre secolele V I I , la Baia Mare se constituie o serie de bresle, ' i .ue Bresla croitorilor, atestata documentar in , .1 lost desfiin^ata abia in 1872, cind se formeaza iliHi.i industrials a croitorilor. Bresla macelarilor i n urma neacceptarii de catre magistratul orasului preturi fixate pentru carn,e, hotaraste sistarea taieuiimale. Aceasta este considerata prima forma de |Vii u unor mes.tesugari din Transilvania. In a doua <• a secolului al XVI-lea se constituie breslele olailiacarilor, cizmarilor, iar in secolul al XVII-lea »,Uf i urelarilor, fierarilor, timplarilor s.a. lirsitul secolului al XVII-lea si inceputul secolului S \ 111-lea, in jurul Bail Mari isi face aparitia repute tul n In. Pintea Viteazul. Dintr-un document trimis de capi| | | . eiatji Satmarului la 19 septembrie 1699 judelui r,ulni Baia Mare, rezulta ca Pintea a fost prins si inchis Srfiu Mare. Dupa ce este eliberat, Pintea nu renunta la u-ganizeaza noi atacuri asupra cetatii Baia Mare, ml i.ipus in timpul unui asemenea asalt, fapt consemnat I'liinentar in protocolul de sedinta al magistratului, in la dc 14 august 1703. •Ocuitorii orasului Baia Mare, ca si ai intregului MaraIfe?, au fost mereu prezenti in lupta pentru dreptate
MAKAMURE§

rubric AI JUOETULUI
51

se dezvolte pe caiea capitalists. ca un evemment insemnat in viata turai-artisuca a ora$ului a lost crearea »Colomei uc tura" in anul 1896 de catre simion CorDu. a dus o lupta hotarha impotriva politicii discri.a.R. In anul 1789 la Baia Mare functiona o Casa de ajj fratesc. in 1890 are loc la Baia Mare s.foaia „ ASTRA". »Coroana de aur'—Nistru. • • si miscari de partizani.hotarasc sa adere la greva generala 51 isi aleg irin care transmit Direcnei generale revendicatile (rearea Partidului Comunist Roman.care s-a cil in a doua jumatate a sec. multi dintre participant fund concediati. . itorii si comuni$tii baimareni au luat atitudine va odiosului Dictat de la Viena din 30 august .C. varsat. egalitate. Prin nauonaliprincipalelor mijloace de productie se creeaza con•ntru trecerea la industrializarea socialista. alaturi de populapa din Transilvaniei. ceea ce reprezenta o forma de organizare a * rilor.Auru Valea Borcutului. Muncitorii mineri au luat pane $i la revolupia 1848 din 'Iransilvania. care vor conduce. Adincirea exploatarii capitaliste a generat o serie de mij cari democrat-revoluponare ale minerilor §i ale alter ca gorii de muncitori din bazinul baimarean. in atliirsita de suferini. locnl atelierelor s. XIX) tree in posesia roman. minerii lucrau cite 15—16 ore in lisite si nearmate. gre1.iparitia intreprinderi industriale moderne cu o pon I'nsemnata in productia nauonala de metale nefesi rnrp Baiajyfarp a. »JL>oa ajuta"—iiarfa s. GHID JURISTIC AL JUDET. demonstrani. Maramures. La 6 iulie 1884 se da in folosmta lima de ^Jerata ce leaga Baia Mare de Satu Mare.irS. vor acjiona pentru obt-inerea de revendicari mice si politice. care vizau imbv nata^irea situatiei maselor muncitoare.A ii..m'zatii ale P. iar in 1889*1 care lace iegatura cu Dejul. la Baia Mare $i in alte localitafi se cre. pe ill reprezentan^i dm i'ransiivama. largirea drepturilu §i libertatilor democratice. antirazboinice de la ''39 $i multe altele. La inceputul secolului XX se creeaza societati mmie aur pe actiuni cum sint: Societatea mimera . demon stratnle. icerile revolu^ionare petrecute dupa 23 August 1944 1 imbat radical infa^area ora^ului.cipa. In a doua jumatate a secolului al XlX-lea Baia contmua sa.ULUI •da aceasta. Astfel. Odata cu dezvoitarea capitalismului create ni muncitorilor mineri cu o pregatire profesionala $i polj corespunzatoare. grevele si demonstra^iile de la Heria (1930). la •. lianat. Situatfa minerilor se menune in continuare Innta devine din ce in ce mai organizata. aceasta ocazie se editeaza trei numere dm . la 8 mai ' toate ret>resiunile intreprinse de autoritatile bur>'iieresti. ' < 6 . nationaliste a guvernului horthyst. libertate. In anul 1863 la Baia Mare ia fiinta prima scoalaj niera. Odata cu Unirea Transilvaniei cu Romania (1918) tod proprietatile apartinind Direcpei Minelor (.'ifica miscarile de protest. Cit despre drepturile lor in Hirilor nici nu putea fi vorba. Se intensj procesul de jeluire a bogatiilor subterane. aparpnmd Societajii anomme irar sau unor particular!. In galeriile intucasele insalubre. 1926. tn perioada 1944 au fost organizate multe greve. q maturgul Al. febra tifoida faceau multe •. s-a desfasurat o greva generala a minerilor i satisfacerea unor revendicari. mbrie 1920 muncitorii mineri din Baia Mare si a. Epidemiile malarie. — no^ In anul 1903. in anii uruiscarile democrat-revolutionare._da. care. la Baia Mare se {me Adunarea generi| a Asociatiei pentru literatura romana $1 cuitura popori roman din Iransilvania (Astra) la care part.i in alte localiilcu sarbatorirea zilei de 1 Mai. tntre 1904 si 1 ic grevele feroviarilor de aici si ale minerilor de Uosie.venlLastfeLeel mai important^ • i al mingrjtului neferos ?I al metalurgiei neferoase 53 1 in \. iar m 1891. $i viava spirituals incepe sa se manifesto ca mai mil frecvenva. in crunta exploatare. Davilla 51 Leon 5! Aiexanuru unica. rare in ce mai des revolta truditorilor. inteiegmd treptat rnemrea lor • nca.sociala.i intreprinderilor slab utilate si-au . tn acest sens not ic: demonstrative de 1 Mai din anii 1925. Me manifestari antifasciste.a a acestui bazin minier...

.

.ll Uzina de utilaj minier si reparani (U. Intreprinderea de masini-unelte. j prinderea mecanica de masini si utilaj minfer (I. In ultimele dnua decenii ( creat cartiere noi cum sint: . armon^ GH/D TURfSTir AL AI JUDEfULUI »"-" OHIO TURfSTIC ' .1 I nitina arteziana..M. . M lie cultura. impreuna cu comunele suburb^n^. |U >i un restaurant cu iinie de autoservire.M. l. MARAj Intreprinderea mecanica de reparatii auto.R.al orasului pentru a cunoaste principalele obiectil ( *. ^ metalurgiei nef| .iicla.a.S. . . MDecebal".ua Mare.M. iar 80 pe terasa acoperita. O dezvoltare importanta au cunc Muzeul fudefean. cu peisajul incintator. sali pentru repeti^ii. V i / a v i s e gaseste hotelul-restaurant . Astfel. Alte spa^ii sint destinate pen•lilrnic cercuri de amatori. fa^a| (Ir '.arta populara. Restaurantul dispune de 300 in care 220 in salon.Sasar"...lieata niciodata oatorita gradului de impuriti( de cultttra a sindicatelor si hotelul . mare imitate din acest fel din --t^iuuerea metalurgica de metale neferoase (I. i al mare al lucrarilor de arta plastica »Vilva bai1 tp de r.A. cinematografia.M.un specitica zonelor etnografice maramuresene.. car " sumeaza cca 16 000 de apartamenre.ere se afla sediul Oficiului judet.Bogdan Voda".ean de turism.aran" —opere ale artistului poporului Vida Uans" si alte lucrari apar^inind lui Iser. I) ofera turistilor condi^ii ire (150 locuri). pri| rue atrasa de doua construc{ii masive si moderne.Carpa^i" •me incadrate in complexul arhitectural al cenn. o intrej dere integrata de tesaturi tip 7n.ne in marmura. utilaj •transport (I. o fabrica de mobila Sub aspect edilitar-gospodaresc s-au inreeistrat su< dintre cele mai concludente. Biblioteca jude^eana.Bucuresti" .s. La punctul de intilnire dintre vechiul si noul ora? I *v afla Piata Gheorghe Gheprghiu-Pej. proiectul (luil s'nilor arhitecfi Nicolae Porumbescu si Maria niiiibescu. POPAS IN CENTRUL NOU Inainte de a vizita Maramuresul cu comorile sale d .U. in fa|a caruia se afla statuia .A.. .pectacole.presta^ii de serviciu suplimentare. Din fa^a cinematografului. In cincinalul actual au fost create noi objective mice in municipiul Baia Mare.cstei zone o nota de distinc^ie. reprezinta o sinteza in .ida de la intrare si holul principal poarta decorani i/.M.I de mai multe ori intreprindere fruntasa pe ramura.). actualul centru civl Blocurile ce-1 incadreaza.ire permanenta a publicului si oaspetilor muniiilm ll.T. leusite opere plastice ale generate! tinere din re. 1 si cinematograful cu 800 de locuri. In munfi exista peste 30 de scoli generale.R. i i i c de construcpe si decorate locale. Singura }|li> i n . aerate. I) situat pe nl drept al riului Sasar. >.i.. propunem un tur d orizont turistice. 8 licee de specialitai scoli profesionale. precum h._.ale orasului sCj „_. Hinge traversmd podul peste Sasar (riul cu apa .i distincta se remarca spapile largi. la care se mai adauga sala de •lliilc de 200 de locuri.. frumusejea magazinelor.). Una din marile realizari pe linia ocrotirii sanatati fost realizarea Spitalului judetean cu 1 350 de pa Popoilatia municipiului depajeste 131 000 de I< tori fian.. Mill . ultimii 30 de ani populana a crescut de cca 5 ori. Din anul 1961 s-a creat Instituti invafamint superior cu mai multe facultati. -H.RepubhV . si accesorii (I. v Succese remar-cabile s-au obtinut in domeniul in mmtului si culturii.U. Sala de spectacole are o capacitate de H| KOO de locuri. ^jTraian". i i veche dar bine integrata in ansamulul HI al pie^ii este sediul Centralei minereurilor si ncleroase. o fabrica de faianta. Dispune de 204 locuri cazare si ofera > i i l u i . se pot aminti: brica de confectii.irean. . unitatea cea mai moderna de I lei dial oras. bibiio. toate tiind argumente in plus pentru . Tavanul holului are doua lambriuri 57 •lAMURES .llucuresti" (cat.) . lie inatematica-fizica nr.U.11 din ^ara contribuie la ridicarea valorii acestei 11 mi i de cultura. monumentalitatea lambriajului din lemn al ilc '.Progresul".M.a. in ansamblul ei..i i MI i se afla hotelul ^arpa^i" (categ. 1980).

construcjia. proiectate de arhitecui M. ar' nlit.J eel nou. in intregimea sa. Ne indreptam pe str. iar in pariea de est un turn. Lkeul »Gheor. Vizavi se afla sediul Consiliului popular al mu piului. Inil arhitectural al vechiului centru pastreaza tradiivultarii urbanistice din secolele anterioare 51 constinul din cele mai importante monumente istorke din l'i. precum > i i MI! din colijul strazii. pr s. Mobilierul simplu dar elegant estj cutat. foarte rar.te astazi magazinul ida" a funcuonat intre anii 1547 si 1755 colegiul i\. T.i\a veche chiar s. grandioasa realizarel prin elementele arhitectonicc delineate personalitateaj s. Suferind distrugeri rinduri.tea. Are patru facade. nu coj ceva anume.elepciunii in luarea unor deciz intereseaza obs. prin impresia de for^a.din lemn masiv. gazduia 59 . un magazin de artizanat ^. Banca na^ioi in fa^a careia supraviepie$te un exemplar de arbore e. constructive de aici • au fost durate pe fundai elor din secolele anterioare. Miilnirea strazii Baia Sprie cu strada 1 Mai se l. Salonul mare al restaurantului asigura ! • locuri. vechiul centru — ibertaui — a inceput sa se contureze inca din vV-lea. dovada ca ne apropiem de uchi al ora§ului unde vom zabovi pu^in. ocrotit. I) §i cinematograful ". iar acoperis. Frumuse^ea s. 't azi hotelul (106 locuri cat. sint construite la ccolului trecut. Dealtfel. cu lumina directa.ului.ului. " I n C M care domina pia^a pe latura sa vestica.ii".i originalitatea celor ficii. Intreg ansamblul de din centrul vechi formeaza un complex de arhitecnidievala. Pentru construcpe s-a folosit multa piatraj nul atit de specific Maramurejului. construita in parte pe < >i supraetajata in anul 1741.i holul principal la care plafonul sugereaza o geoc care se recunosc diferite cristale. Koelrettteria paniculata. a dus la conferirea premiului Uniunii arh tilor din Romania .i la inceputul_secolului nostru era mule se organizau tirgurile.i a mi^carii artistice de •a de a doua construc^ie (azi magazinul Central) irtea sa un exemplar de tisa (Taxus baccata). dezvoltindu-se treptat in perioada ur'rima menpune documentara este din 1482. restaurantul s.a. Militia municipiului. medieval. din lemn de stejar. ell de simbol al oras. datorita unor incendii pustiitoare. de ascmenea. In ansamblul construqiei predominsl mele geometrice.iclirea care. iar terasa acopcrita din imediata apropiere aj Sasar 125 de locuri.Schola Rivulina". iar pe partea dreapta ' aten^ia o construcpe mai veche. oi-vil cladirii care adapostes. ci. Cu•JL 20 de construe^! vechi. Galeria de la etajul al Ill-lea aminteste de galeria^ chisa de la fosta monetarie a Baii Mari. In acelaji c cladire se afla barul de zi. denumita inainte n $tefan" . apoi Cluctului. o replica in viziune modcq| Turnul Stefan". precum $i tabll cupru cu patina caracteristica acoperis. minortfilor. precum 51 Centrul de c a creapei populate s. Prima. Aici se intilnesc o serie de expresii arhaizate.i de patrulater (150/74 m). Gel mai important obiectiv turistic din aceasta zon| Palatul politico-administrativ al judepului Maran perla a arhitecturii baimarene.i barul.imint . In fata palatului politico-administrativ se afla ansai sculptural »Sfatul batrlnilor" realizat de Vida care sugereaza rolul in.. La parter se gaseste Codlea. 17 Octombrie (data ce arnin de eliberarea oras/ului in 1944) spre centrul vechi. partea stmga apare Banca de investipi. fara a o insa. pe stinga.ul dinspre Pia^a Pacii ne putem opri citeva clipe lostei cladiri a. declarat monument istork.ul imita forma unor Ca amplasamcnt construc$ia "face legatura intre vechi s. Alifanti. data pina ici funcpona un glmnaziu. Foarte reu^ita este sala mare. in secolul al XVIII-lea. actuala dateaza din secolele XVII—XVIII. care a primit acest nume in 1919. \S IN CENTRUL VECHI "in'. de masivitat care o degaja. creeaza atmosfera tradiponala a ora transilvanene.urilor altor c \echi din oras. originar OHIO TURISTIC AL JUDEJULUI ni spate este cladirea Posts! Centrale. Benedek Panaitescu.(1970). * so ingusteaza vizibil. 11. care se distinge prin c originala.

13 funep'omH $coala populara de arta.Gheorghe ijincai".. 15. I. la nr. Pe Jatura de est a Piefii Libertafii. 3. nascut aici in 1807 — noiembn'e.F. • Celelalte cladiri care urmeaza (de la nr. a rezistat fiind mai solida. Bicazului. 32. W. • fltiyirul turnului cu coloane de piatra. in aceasta cladire a func•unnaziul baimarean. flancat de 4 turnule^e. 15. cu specialitati culinare loM Cladirea de pe latura nordica. Stadionul .23 August".. XV) cunoscuta si sub numeJe de »Casa EHsajM dupa numele mamei Jui Matei Corvin. 18. Uniunea artistilor plastic!.ii sale se mai vad I In . 33. are o fl de marmura cu inscriptia in traducere: »Vesteste tu pi de marmora maretia respectului fata de marcle no|B actor Lendvay. . MARAMURE? 61 . Ulterior. Dupa cunostin^ele de pina cxistau patru por\i de intrare. 36. 25. avind dealtfel aceIJ'lliinc ca si acesta. fiind prevazute cu . Piafa Libertapi adaposteste un obelise ridicat in nfl mona ostasilor sovietici. Treime. in drunj Coltau. 38. 27. Spitalul judetean. Liceul . Autoservice. 14. se afla o alta cladire vechJ incaperile de h parter boltite. 40.l asemanatoare cu biserica Sf. amenajata pentru parcafH autoturismelor. iar in 1869. Prin construcua sa. .de a inventa un mijloc ure sa se cultive in limba si pentru a stringe cunoi l l . de la inalIfflur 50 m. 17.. Galeriile fondului plastic. l i n i l c care inconjurau odinio. iiiblioteca Judeteana. Andrei Muresanu. i':ilatul politico-£(dmiiiistratlv. Complexul astrobmlc popular. 30 Decembrie ajungej la Teatrul dramatic. in septfl 1847. Imobilul de la nr. it.. i a suferit nenumarate avarii.F.cind s-au incheiat lucrarile de construire (1468). 16.R. i I'ia^a Ceta^ii se gaseste catedrala Sf. pare ca cele patru por^i erau dispuse astfel: prima la ivua dintre str. Teatrul dramatic.Liberta{il". A de la nr.me de aparare. Aici isi face dcbutul literar si I Milfu. O placa comemorativa fixata pe zidul fl aminteste de popasul pe care 1-a facut aici. a carui construc{ie incfl puse' cu un srcol in urma. J dateaza din secolul al XV-lea si sint tot in stil baroc. Pietrosul. i i r i i.Casa lancu de Hunedfl (sec.i ilc biblioteca". Ruinele pori. M najat in stil maramuresean. 39.ilul rezultat. lasata apoi degradarii. Casa de Economil si ConWnmuUuni.. Pi^ta . Palatul Po§telor si TelecomunlMllllcir. in fa^a caruia se gaseste Piafa Ceta^B cu monumentele sale istorice. se poate admira panorama atragatoare . §1 agenda de voia] C. In cladirea dc la nr. Restaurantul . statin PECO. A. La nr. 31.l In 1769 un traznet a facut sa arda acoperisul turnului jB al bisericii. 9.§tefan". Agentia teatrala.R.. Centrala telefonica automata. 6..Sor. cu scopul .:). Oliciul Judetean de turlsm. in calatoria lor de nunta. Institutul de invatamlnt superior. Centrala minereurilor §i metalelor nefe:.Carpatl". 17 Octombrie cu strazile Tineretului lla de etnografle §i arts populara cu rezervatla de qrhitecturS N|iuUirfl In aer liber. Pintea Viteazul. Timp de citeva decenM OHIO JURISTIC AL JUDETULUI au drept . i t a in jurul anului 1700 — actualmente sediul icrale nr. astazi fiind sediuJ £• tecii judefene..C.. Turnul macelarilor. dominate de impunatoarfl silueta a turnului . Hotel-restaurant . Turnul e^m o anexa a Catedralci Sf. Aceasta dadire mareata. de la nr. prin str. de centrul sau.^ orasului.ira orasul aveau forma 1 1 . 34. Institutul pedagogic. De aici se disting clar coni limitele vechii ceta^i precum si cartierele noi lui. cu coiful acopcrit cu tablfi de cupru.cariera de piatra". Pia^a i dor.Dacia". Parcul orasului Mnuurnentul osta?ului romun.1 J ' .i zidurilor urma aproximativ traseul de azi al lor inguste cum sint: Olarilor. HotelHburunt M Bucure?ti". Istoria acestui turn de 500 de ani si inalt de peste $ metri incepe prin deceniul sapte al secolului al XV-le»l . Sala MHirlurllor. 21. Strandul. pina cfnd ^•A nrasului a dinamitat zidurile si a vindut cetaM i i . Aici se organ]H diferite expozini.istorie nanonala". care adaposteste Teatrul de papH are la etaj o incapere cu tavan da sticla prin care primeB lumina naturala. era I una din cele mai reusite crea^ii arhitecturale ale timpului. 20.Ignis"..R. 19. In coljul de nord-est al pietii se afla Jbirtul .Mineral". 9. se creeaza . 1. Bazinul de inot olimpic. Cinematograful . Gara C. 21!. In partea de sud-vcst a Cent^B lui vechi se afla Pia?:a Pacii.. nil cladirii descrise anterior. ' 1 1 >icd-restaurant . De aici. c u m si cladirea fostei resedin^e a aceluiasi ori M i l j . iar mai tirziu primaria orasului J Judecatoria municipiului. i clc calugarii iezui^i intre anii 1717—1720 (stil i M . 14. se presupune ca apartinea unui reuumit arjfl tar baimarean. Mihai din Cluj-Napoca.. §tefan. 1 a unei inimi si se gaseau la o distan^a de circa <00 m. 24. 28. Agenda TAROM. Morii. 18 este . 13. Turnul Stefan. 2. M u / c u l judetean. Magazlnul universal iiMoi'amure^ul" 33. 1. il. 26. poetul revoluuonar maghiar AJexandru PetB Julia Szendrei. «T. Notariatul de star. 4.' Autogara. 11. 30. el aminteste Bill |n iiiKiriei vechi din Praga. 41... i i l m M a imprejurimilor.. 12. de culturS a sindicatelor.iprnpierea monumentului.Mara(iniK'-V". Colegu avocau). Muzeul in — Sectia de arta plastica.

Zvolen. /• zelytul la Herja ?.i j patra Ja inceputul strazii V.i . fara trotuai pietruite cu bolovani de riu.i ncchibzuitului Gabriel Bathory s. A. cu diametrul de 4 cm. Aurel Pop.. i l ' . atit de caracteristic bazinului baimarean. :. parte din ele batute iV monetaria orajului.Oels si Prusia. incorporat in grupul de cladiri de pe str. Un fragment] ziduJ vechi de aparare se poate vedea.ase provincii ale Confeleze.pr. t ' I . • H I N CARTIERELE NOI ALE ORASULUI M orasul de acum un sfert de veac. r pina azi. Muzeul judefean pastreaza si o parte din tezaurul HI. il'iiin si lucrari ale plasticienilor baimareni Simion Cor| | I lullosy. | ^H6). Din pup'nele intarituri ale vechii cetafi. iar ce.i pina astazi. abia doua. semseyitul au fost descoperite mina de la Baia Sprie. in prinleiberg -. i»i|u de istorie a tehnicii asigura pastrarea. nier maramureasan.i pe dctinatorul colecponar. Descoperit in curtea casei din strada Mihai Vite. netar descoperit in 1965 la Baia Mare (987 de monede c! aur) in greutate de peste 3.. a doua in apropierea poduJui de Sasar (str. cu ocazia unor lucrari de canalizare. Din acest loc porneau strazi i i M r si dezordonate in toate directiile. Ungaria. un numar de. iar 38 altuni emisi ii man. Bicazului 1—3 (azi sediul -Muzeului judefean cu secfiiJe ist< .e. inguste.. Gheza Vida. $i ca • H I M . unde i . face parte BastionuJ monetariei.•. transportului. domenii din care I l i i m i i i c s u l dispune de importante 51 valoroase dovezi i l . Interesant este faptul ca din < circa 2 000 minerale cunoscute. MAKAMURE? 63 . spre exemp'u. Carinthia. de pe malul sting al riului Sasar. Daventer. a treia la intersecfia si Baia Sprie cu strazile Bkazului si Olarilor. unde cu secole in urma negus baimareni sau cei din Polonia. ' . Alex Ziffer. cronologiei etc. dc picturi valoroase care apartin §colii romane^ti — irescu. . 1. i l " icl Bethlen. 4. Parma si Venecia in Savoia. (pnma piesa. u u t adeseori asupra orajului. formata din circa 1 000 esantioane (din cele peste 15 000 existente in Colecp'a n zeului) — din care o parte sint provenite din Cole Centralei minereurilor si metalurgiei neferoase. tezaurul • > compune din monede tate intr-un vas de lut. Aici se afla o reprezentativa expozitie de mineral'-i adevarata tentafie turistica. i bogata ce urmarea ?i tezaurizarea lor. conservaValorificarea numeroaselor piese. in ora^ele Wroclaw i i idansk (Danzig). N. extrem ele rare $i care n-au circulat.in. Tonitza. in orasele Campen.n.i urcarea pe tron I . Gh.i tatoare nr.este cea mai mare din i ini i ducati dubli de Salzburg. linga ScoaJ. care au r. i dintre ele avind Ja colfurile zidurilor contraforturi in turale. kapnikitul la Cavnic.a. 935 de duca^i si i ele ducaji emi^i in Transilvania. In acest caz. La <M> i '•<• adauga piese valoroase din domeniul tehnicii i|inI m-.iape 47 grame -. Sint strazi scurte.precedent. i l i / . 1-ar i. i putut ii determinata de una din primejdiile •in .f $1 Andrei Mure'sdnu. I I i li-gata de tulburarile care au inso^it caderea cru'. calcit. i i u c u i l e medievale erau dominate de cladirea hotelu. indcna. Deosebit de aspectuoase sint miner' lele de cuarf. de aur antice ?i medievale depn/i Piesele antice le formeaza doi tetfastateri de la Ly. asa cum rezulta din numarul mic de monede • i".um ! ' > r mai valoro^i plasticieni contemporani. Constantinop chiar din Asia Mica isi descarcau carele cu postavuri cu produsele unor vestite ateJiere manufacturiere. Pallady §.. fat. 23 August). ea .r/n nr. O./ugravi maramureseni in secolele XVII—XIX. aproape totul ince| >i\ sfirsea in Centrul vechi (Piata Libertapi). in uhele cazuri i I ' n i i specificitatea lor.i mach (328—281 i.). H i e i din cele mai vechi timpuri s.Ungaria.aproape J de specii minerale hidrotermale se gasesc in bazinul n> . Tirol. Aproape toate strazile spre vechiul centru. I llnciiiia. toiodata.) si un solidus de la imparatul I I norius (395—423 e..a. Alecsandri. |'H|iu/i(ia permanenta de arta plastica din strada 1 Mai uprinde lucrari de pictura pe lemn $i sticla execuc ilc. cotite. iar 15 au fost identificate aici.5 kg. Cele medievale sint piese mari < la Sigismund Bathory (1581—1602) si Stefan " GHID TURISTIC AL JUDEJULU/ •(. andoritul. ce se giiv I . baritina etc. unele Joroase prin raritatea Jor. kapnitul. Inaintam pe strazile vechii cetati care pastreaza o | tectura medievala cu case joase si intrari boltite. o . In domeniul traditional al i.Siefan" (azi Minerul).n. Bancila. prec. Se pref«i( tezaurul a fost ingropat in primele luni ale I I d M .a de 211 din anul. are . antimoniu. . in s.. istoria tehnicii miniere si stiinj:ele naturii).

Acesta desfaso o sustinuta activitate pe linia educapei ateist-jtiintiiic maselor. parte si de aha a bulevardului Bucuresti se des' c. Uiilcvardul Bucures.Omul ?i cosmosul".Decebal" si trecem pe linga "• MI forma de arc de cere. Revenim in Pia$a Gh. . Liceu pedagogic de educatoare si Liceul industrial de transpo^ turi si telecomunicapi si ne inscriem pe bulevardul Buci resti.Decebal". Gheorghiu-Dej (centrul nou) incercam un tur de orizont prin cartierele noi ale ora?ului Lasam in stinga Institutul de proiectare jude^ean. Dupa numai 200 m strat printre blocurile cu ioarte multi trandafiri.ind popula^ia m'lui oras din anul 1950. si Romavta. Pentru grupuri de turisti se organizeaza: lectii-proie sub cupola planetariului.Maramuresul". Nucului nr. dind o personalitate cu totul deosebita Mari.i'uutului de invatammt superior. mat din trei sectii: planetariu. La parter se alia Galeriile de. unde s-au construit circa 6000 de '. observatii cu luneta si teiesco^ asupra Lunii s.c. Pe harta orasului au aparut cartierele . transfor Cimpurile ?i mlastinile de odinioara in cartiere.T. Complexul astronomic popular. Agenda i«n\ia T..»fla S^ala sporturilor BDacia" cu o capacitate de locuri. apoi peste podul de pe i. Colectivul de specialisti si cercetaaici isi aduce o valoroasa contribute la rezolvarea problemelor legate de exploatarea^ si prepararea rilor.. care si-a diverinnfilul producmd peste 30 de sortimente.O..M. I. o moderna artera cu doua benzi de circulate strajl ita de o parte ?i de aha de blocuri cu patru etaje.Decebal" si cartierul .» Unirii se afla Gentrala telefonica. pireul de ronstituind sortimentul eel mai solieitat atit pe' iicrna. Valea Rosie. popula^ia cartierului depas.N.ului cu proportiij armoniile caracteristice.T.\direa garii si autogara se impun prin linia moliind doua reusite ansambluri arhitectonice de o 1 1 ^ir originala. Pe strada V. In spa. perfec^ionarea utilajelor miniere.Traian". construita dupa eel de al doilea razboi ' care prelucreaza minereuri auro-argintifere prin 1 flotatie-cianuratfe §i minereuri complexe de la asar. In aceasta zona a orasului inii I'xploatarea de preparare (flotatia) Sasar (str. ml ...ti intilnim unitatea . Nis'tru si Ilba. afla Magazinul umiversul .A. Ne aflam in cartierul Republicii. extinderea •\\r\ 65 AHAMURE? .» construi modernul hotel ..Maramuresul" cea rwntativa unitate de acest fel din ora$ si TSniversul ipoi Oficiul de oadastnu si orgamizarea teritoriului I'. 101)..M.. \P i iC i dreapta. magis piete. cu o tie 3 000 de linii. dialilme filme documentare. In apropiere se gaseste unul din cele mai interesa obiective luristice. S-au conturat coordonatele oras. proiectii de diapozitive. •I'prczinta industria textila. Co$buc. Galeriile de arta se organizeaza frecvent expozitii de plastica ale artistilor baimareni sau din tara. • •. pe strada G. sc (cat.). cu perspectivele severe ale vardelor si eruptiile indrazne.... primul bloc-turn _ cu 10 n|| construit in Baia Mare.M. dar si spre sud. care asigura racordarea l. Dm centrul nou pornim de data aceasta in directiaj tica. idcrea pentru producerea si industrializarea legufnictelor (B-dul Bucuresti nr. acoperit (600 locuri)..Progresului". G.R. orasul nou s-i varsat mai ales spre vest. Vici 1 nr. Tipografia Baia Mare (B-dul Bucuresti nr. . La pat OHIO JURISTIC AL JUDEJULUI MIM sint amenajate Oficiul P. camera solara si obser tor astronomic (sir.P. .^Conceput la parametri socialismului. revenim in cartierul . cit si pe cea externa. . Institutul de cer< < \\ proiectari pentru minereuri si metalurgie nefe• I. 28) este legata subteran de vei n.. si Fabrica de faian^ai . curs care se bucura de o ia audien{a. ale Fondului plastic si restaurantul . care gazduieste importante competi^ii IVi/inul olimpic de inot.R.Mara" care va "avea i iuri I). iniilnimJ malul sting al Sasarului.... 25).i planetelor. dezbateri pe teme legate structura Soarelui.e ale blocurilor-turn. Cosbuc nr.C. Exploatarea misar (str.Bogdan Voda". Babes se afla cladiin.Mia Valea Rosie.Sasar".Sasar". 16). In cadrul Universitatii cultural-^tiintifice se clesfasoal cursul ..irtierul .Repub . Construqia care ne atrage atentia prin prq por^ii ?i masivitate este Spitalul jude^ean cu 1 350 paturi.. complexe comerciale.Bogdan . primul construit Baia Mare. 27).u si ajungem in eel mai mare cartier al orasului.). .Maratex".iinente.i telefonia automata interurbana.

Simion Corbul parase>te defin| orasul. sau continuind drumul pe str.a. sculp tori. Ne inscriem pe autostrada care insoteste pe o * i o" « i " iii • nul basar si ne mdreptam spre noul bloc cu 12 etal apropierea Facultatij de invatamint pedagogic. Mare s-a mentinut indeosebi ca un excelent . la nr.23 Aui" si ?traadul orasului. Lidia Agricola. documentele ne informeaza ca in evul me. Miinchen si in alte mari orase europene. Pe strada Victoriei. Dintre acestia amintim: Tsuga canadensis. in aprodc Complexul sportiv si de Secua de etnografie si populara. plaI'latanus occidentalis) 5. Tr. StJ Reti. cmplar este declarat monument al naturii. Andrei Mikola. Petofi nr. se gasesc citeva construed! de ieri si de azi ale scoli de pictura din Baia Mare. linga gradina de vara . arborele de lalele (Liriodendron tulipifera). Eugen Pascu. itla Victoriei. trecind pe linga Casa pionierilor (str. Lucian Grigorescu. L. mai ales cu intentia de a obtifl libertate de create pentru artistii cu vederi mai Miainj Acceptind orasul propus de $tefan Reti.iici se faceau execudile celor condarnnau la moarte.>rc se gaseste si gradina zoologica (str. Aici este si sediul Uniunilj tistilor plastici — Filiala Baia Mare. Specia face i reprezentantii vegetali din urma cu 60 milioane iind din acest punct de vedere o curiozitate flopc de intrarea in pare ne atrage atenda Monuostasului roman. se p| tesc generative viitoare pentru acest important sectorj nomic. Romulus dea. Valea Rosie se in Parcul 23 August. ascunse de coroaneH gate ale batrinilor arbori.J C. Alexandru 7jj fer. . aici. precum si Liceul de ?tiiJ naturii.Societatea pictorilor din Baia Mare". |). tdparis. Petre Abrudan. venim la locul denumit Cimpul tincretului. dirvtre care se remarca Nioolae Apostol.nd.ii. 18. in mijlocul pare.1 (Madura pomifera). Trepl miscarea devine cunoscuta. u-est loc. ca §i ste(Quercus robur) secular din apropiere. Alexandru Ciucurencu. Caragiale.ti au contribuit la sporirea renumelui accsiu locuri unde creau localnicii Aurel Popp. unii fiind stability definitiv in Baia Mare cum sil OHIO JURISTIC AL JUDEJULUI i t . Magnolia sp. situat in partea de nord a i Este un adevarat pare dendrologic. Baia Mare a devenit o gazda primitoare si pentru pictori care au cunoscut-o — Aurel Ciupe. sint locuri de reconfortare cautate de ircni. la nr. intilnim un exemplar din <le lalele (Liriodendron tulipifera)..' Bildu-Dancus s. Teoa Horsia $i muln al.Mara" se gasesc ' exemplare de pin negru (Pinus nigra). unde se organi cele mai importante expozitii. In anul II Simion Corbul impreuna cu pictorii loan Thorma. salcimul Japonez (Sophora ja). O parte din acestia continua sa luc si azi.ie. In cadrul Grupului scolar minier 31 al Liceului trial minier (str. Mai tirziu. carora li s-au alaturat noua de piotori. I tit in aceasta zona se gaseste si Stadionul . beneficiind chiar de ateliere. cu multe •xotice. Stabiliti temporar in MaramuB ace?ti artis.. Ariii un coronament bogat.. 18) i dc atract. Lendvay Marton l)aimarean). losif Klein. 64) din apropiere.atcli« prin activitatea artistilor care au Iticrat aici. dominat de impunatoare a unor arbori monumental!.. '. eleviij Simion Corbul s-au constituit intr-o scoala.. Berlin. o inalume de peste 30 m. Arthur Ve si loan Thorma. Arthur Verona si altii au inceput lupta impotl artei academice si a institutiilor ce o promovau.a.mecanizarii si automatizarii unor procesc de procj etc. care mu dezmmt vitalitatea si traditia i Baii Mari. deoarece pinzele realizatej timpul verii la Baia Mare erau expuse iarna la Re Paris. Din filele de istorie a acestei scoli aflam ca a fostl ata la sfirsitul secolului al XlX-lea de Simion CorbulJ Hollosy (1857—1917). cu si stiin^e naturale si filologice. V. adeptii lui au intemeiat . opera' a sculptorului Andrei idicat in memoria celor cazuu in luptele impoilcrismului. nucul american (Juglans nigra). George Co§buc. VasJ Kazar.. mai ales pentru micii vizitatori. '1 din marile palose cu care erau decapitati condamnatii Mr fi vazut la Muzeul jude^ean. I a poalele Dealului Florilor a inceput sa se contureze I mai de seama obiectiv turistie al ora§ului §i impreju- . Aleile parstrajuite de busturile de piatra ale lui Mihai Emi' T. 17—19. Babe? nr.Scoala libera de pictu si . in anul 1902. iar mai tirziu Vida Gheza.

i u h i i t e in toate exploatarile mmiere din ^ara.C.).B sam in dreapta cladirea cu sediul Uniunii judefene a <H perafiei mestesugaresti (U. Pe linga acid sulfui i so produce cupru electrolitic. idere rnetaiurgica baimareana. laminate si oxizi de i.U. H i i de funiculare. 1 fat. strada Scinteii. Lasam in stinga B'M'iotccA judefeanS. iar in dreapta Judecatoria Bala Mare.. si din zonele etnografice limitrofe jude{ului. la 'lioenergetic Porjile de Fier $i chiar peste hotare. ar fi fost r pus de plumbul ucigas haiducul erou Pintea Viteazul i august 1703). i reagenp pentru uzinele de preparare a minereuri69 . spune legenda. cunoscut si sub numele de nT nul cu munitii".rimilor. trolii. ilreapta. Aici se produc diterite masini $i lnicre ca: celule de flotare.M. Notaraf tul de Stat. un zid solid. Me continuam drumul spre centrul vechi. Baia Sprie catrj zona industrial^ a orasului. circular. denumita . Majini de incarcat. Sccfia de pSpu^i desfasoara.M.case de lemn.N. aceasta unitate industrial^ asigura circa i i i u volumul producpei industriale a municipiului 51 |n".. si de peste hotare. se afla o aha tinara reprezentanta a inonstructoare de masini — Intreprinderea de masi accesorii. surf.M. SPRE ZONA INDUSTRIALA A ORA§ULUI O artera ce se desprinde din centrul nou rnerg(H direcfia estica.).Unitatea". cea mai mare unifcducatoare de cupru din ^ara.| tori In fosta cladire a Teatrului de vara este organ! Expozitfa pavilionara de etnografie si arta populara I ramureseana..Progresul".' ruinele acestei fabrici — care avea un nume simu l'honix" — si din cenusa ei. din anul 1925 este mutata pe locul cunoscut iiiiiiare a dezinteresului manifestat de proprietari i dc/. O parte din spectacole s-au bucurat de sufr™ giile publicului spectator din ^zrs.) si Intreprinderea mecanica de masini iniiiicr (I.U. Vom trece apoi pe linga Catedrala romaned^l si Secp'a de tricotaje .M.i cu cele doua platforme industriale din Baia |i I'crneziu. se gauiclcrea pcutru mecanizarea iraasportului iuI. echilibrat t\ bine ales.r. OHIO TURISTIC At JUDEJULUI ca dreapta. cu peste 150 fl piese jucate si un repertoriu ancorat m via fa. concasoare etc.. paminturi decolorante pentru industria petfoliera. eliberarea patriei noastre a gasit aceasta intr-o stare precara dm punct de vedere al inzesiclniice.M. s-a ridicat actuala In. se afla Intreprinderea rnetaiurgica de metale tell (I. I. nomenclalubricate cuprinzind aproape 1 000 de tipodiilc utilaje. Norvegia.A. In jurul sericii de lemn care datea/a din anuJ 1630 (adusa aiu satul Chechis in 1939) vor fi expuse in final circa 151 piesej. Amplasata impal lltrul Ferneziu. din producyia najipnala de metale neferoase si Uturia propriu-zisa a intreprinderii incepe in anul kind se construie$te Fabrica de acid sulfuric si proliniiice S. iirini.M. Trecem pe linga Inspectoratul silvic judetean.) care reprezinta industria IMic cle majini. Secfia de etnografie si art! populara cu o H vafie interzonala de arhitectura populara. in timp ce ataca cetatea Bala Mare in fr tea armatei sale. agitatoare pentru flou l . reprezentind tara ^a festivaluri internH p'onale organizate in Italia.Phonix".. de asernenea. cu metereze si 3 peris de forma conica. o ramasi^a din fortifica^iile care imprejmufau sul.lM. iar in stinga CooH rativa mestesugareasca . in aer II care va cuprinde in principal piese din Maramurc}. pastrate pina astazi. La intersecp'e. precurn ?i mari cantitati de piese de tciuru minerit.. care se reyii i l i i j > a cosunle inalte. • i l l . veritabila tentape turistica. precum si a distrugerilor proI de razboi. cu scopul de a fabrica acid sulfuric uMilul de suit recuperat de la uzinele metalurgice llului. mare unitate economica.a. o actil vitate meritorie. rnori de apa.a.M.M. trecem pf linga Filiala arhivelor statului din jude^ul MaramurH Tribunalul judefean si Teatrul dramatic (care mai cuprinj Secpa de papusi ?i Secjia de estrada) si care in anul ifl a sarbatorit un sfert de secol de activitate. Ungaria si Fran^B Din centrul vechi ne indreptam pe str. ce duce spre Pia^a de I mente. ramura relativ noua in peisajul l Uimiarean. ventilainiiia si alte utilaje purtind marca I.M.voltarea unita^ii. facind o deviere cle circa 200 m. vecinatate. aproape la iesirea din oras.Turnul macelfl lor". Aici.r.J. linga piata de alimente ne apare . importante -.

).. lasam pe fl Liceul industrial nr.ara. la o altitudine medie I 915 m.ir si a gradinii botanice la Baia Mare. cit si pentru schiorii avansap. una din marile realizari in prepararii minereurilor. proiectata $i construita in I gime de specialist! romani iji dotata cu utilajc fabric) exclusivitate in . deosebit de pitoresc. luat masuri ce vor asigura incadrarea zonelor de .pectiv padure-parc 51 padure de agrement. sitlH pe platoul cu acelasi nume. Pozip'a sa deosebit de pitoreasca — o alternan^a* poieni iji paduri — imprejurimile salbatice si unice ca pn saj. daca urmam soseaua ce se desprincJB dreapta din apropierea statiei de benzina. iiublcma de perspectiva este crearea parcului den. s-au stabilit o serie de masuri menite sa creeze npiime de aplicare riguroasa in practica a politiulnlui 51 statului in acest domeniu.i Mare este pastrarea cit mai nealterata a facile mediu. confort I si II). 1 $i intram in cartierul FernezJ cea mai \eche intreprindere metalurgica din jude$. precum s. Lacul are un debarcader $i ambarcapuni. stapunea dispunind de pante variate atit pentru 1 cepatori. unde se afla PojH turistic Baraj-Firiza. la care se adauga climatul sedativ. Aici. se afla Uzina centrala de prcpararc a (Flotap'a centrala). are loc festivalul folclorlj .1 i. anual in luna iulie.i mediului inconjurator ^i combaterea efectelor I. cu spapi de cazare.Tot in aceasta zona. cit §i pentru tratamtm (boli ale sistemului nervos periferic.Izvoare". fiind unl agreabil de recreare al baimarenilor la sfirsk de I tamina. iiiiiuscut ca o problema importanta pentru muni1.-!^r principale de circulate.. progresul estel cuvintul decisiv spumndu-1 stiinta si tehnica modernl acest domeniu.l Mai". De !a zdrobirea manuala a minereului la macinar^ togena sau flotarea colectiv-selectiva. La intoarcere. \M . tntoarcerea se poate face pe drumul de la venire fl printr-un alt drum. In sezonul alb ea este indicata pentru practicarea schilli lui. uzina are o static centralM distribute si control al reactivilor 5! aplica tehnolo^H prelucrare avansate. Stapunea dispune de trei j (145 de locuri. Tot aici ne intimpina pe stinga frum« coloane de andezit bazaltoidic de linga cariera LimpB Continuind drumul pe valea Firizei putem face ol cursie pina la lacul de baraj — Firiza. care ii permit sa realizeze cxtfl de metal la nivelul atins pe plan mondial. In continuare drumul modernizat ajunge la S tfunea de odihna Izvoare (32 km de Baia Mare). imediat sub Pasul I unde venim spre Baia Marc strabatind.a. sub virful Igni^.. recomanda stafM nea atit pentru recreare $i odihna. afecp'uni pulmB nare §. . care ajunge I OHIO TURISTIC AL JUDETULUI Mare! in drumul national 18. In vederea imbunatatirii activitapi de i. Modernizata continuu. in spei i M .i iniiea cu specii de interes peisagistic ?i economic a /'UK 1 de agrement din cartierul de sud al municipiuiMilele de protecp'e de-a lungul iazurilor de decantare i.ic lorestiera de pe dealurile din Hmita nordica a pinlui Baia Mare in categoria de paduri de interes ir. I . an peisaj de neuitat. la intrarea in localitatea Ta 'Sus.

Automobil Clubul Roman. G.T. str. 17 brie 36. tel. Turbinei 30. str. " .Minerul". str. 12025 OHIO JURISTIC AL JUDETULUI I 1245 Tunosport. str. Aeroporlul Baia Mare. tel..J. str. str. B-dul Bucuresti. tel. str. Independenta 2. turlstlc Jude^ul Maramurei . Gh. 1 23 45 Autoservice . tel.buc 1. str. tel. 1 191 ConsiliuZ popular municipal.Crinul". str.Maramuresur str. Plata Libertatii 6. 12888 0 de etnografie ?i arta populara.. Carpati 2. 1 25 81 Cofetaria . 13368 Agenda C. str. 17 Octombrie 32.statie. G. 19093 i i u i n t u l .. str. nr.-Dej 9.-Dej.Lacto-vegetarian".R. 12288 nirimtul .E.Tarom". 1. 31180 Biblioteca judefeana. tel. Tautii MagherSus. Victoriei 21.. 1 1623 Anvamblul artistic .Gh. Unirii.). tel. 117 39 Itl mixt. 11306 .. str.-Dej 5. Baia Sprie 61. Plata Gh. 1 48 12 .. str. Cosbuc 31. str. tel. str. 1 48 65 Autoservice. Cosbuc 14. tel. 1. str. G. 1. Plata Libertatii 8. 110 20 Farmacia nr.Maramuresul". Co§buc 14. 11813J Casa de economii si consemnafiuni (C. 11834 de cultura generala . tel. tel. tel. 1 Mai 8. str. 17 Octombrie 37. tel. 3 41 36 m i n i orafului.Dacia". tel. tel. tel. 1. Plata Gh.Adrese utile I zootogica. 1 26 80 ifti". tel. B-dul Bucure. tel.Expres". Baia Sprie 1. G. Agenfia nr. str. tel. B-dul Bucure. 1 25 84 Braseria . tel. 1 2016 Complexul astronomic popular. 1 14 19 Agcnpia de turism. str. tel. tel. tel. Plata Libertatii 9. 2. 110 ( Direcfia judefeana de posta si telecomunicafii. 3 12 89 ii ••(!. Culturii 1. tel. tel. Gh. str. 1 43 70 Cinematograful .-Dej 11. Cosbuc 16. •I 1 28 95 n i i i l judetean Baia Mare. I Tl 122 I1 judefean. 1. tel.Maramure?". str. 1 60 56 itt de invafamint superior. str. Cos. 17 Octombrie 25. str. tel. str. Plata Libertatii 6. tel. tel... 11916 inica (secfta interne). 132 69 Clubul tineretului. tel.. Aleea GSrii. tel. 11291 Galeria de arta a Fondului plastic. tel.C. Progresului. Victoriei 138. tel. Cimpul Tineretului. tel.sti 7. . 37224 I municipiului Baia Mare. 3.Farmacia nr. Baia Sprie 44. nr. 14503 immtul ..) ii noastra nr. str. str. 1 42 65 Cinematograful . tel. Cri§an 4. Gh. tel. 11728 •porturilor. 111 24 (lira artistilor plastici. 23 August 2.).. str.static. tel.E. Gh. Turbinei 30. tel. 1 34 67 Caniina-restawrant .. tel. Victoriei 57/8. 1 50 27 i — static.Dacia".C. Petofi 18. Cosbuc 14. tel. (O.C. 12527 iiircmtttl . 3 19 21 Bazinul de inot. tel. 1 16 24 Agentia C. Baia Sprie. Tineretului. Filiala Baia Mare. 39. Victoriei 99. Gh. 11043 Agentia de turism pentru tineret. B-dul Unirii..E. B-dul Unirii.Minerul". str. '). tel. tel. tel. 1 25 72 Bufetul . 17 octombrk121 62 Agenda de voiaj C. 1 35 83 Birtul Jgnis".Bucure?ti".-Dej 6. tel. Plata Gh. tel. 3 17 58 Autogara. Marx 2. tel.Minerul".Jfiinis". 16112 In meteorologica. 3 15 01 Agenda teatrala. G. Autoservire nDacia" — Plata Libertatii 7. Culturii. str.. H 1 11 48.sti 5. tel. 13880 In mixt. 1 Mai. 1 35 71 Casa de cultura a sindicatelor. 13343 . IH universal . Piata Libertatii 1. str. 11915 Umra stomatologica. tel. tel. Victor Babes. 1 21 88 Agenfia . 3 07 54 . str. K. tel.F. Berariei 40. $incai". Victoriei 57/8. Plata Gh. 1 37 48 i m i r u nr. tel. B-dul Bucurl 5. 11927 . tel. tel. str. Piata Libertatii 16. str. Plata Libertatii 7. str..Transilvania". tel. str. str. str. tel. Minerilor. Dealul Florilor 1. 13339 nil dramatic. G. Autoservire — Plata Gh.. str. str. tel.

Ca obiective industriale ale acestui centru e pe dealul Bodoaiei supra^ tuieijte eel mai batrin cai suficient sa amintim Flotajia comestibil din {arfi. pe acest loc. eel mai mare obil colo alaturi de case moderne. ranit la poarta ceta •XPentru a ne indrepta spre Mare. Din municipiul Baia Mare orasul Baia Sprie se pornesc radiar mai muite 0 Piatra masiva n0 piatj trasee turistice care strabat jude^ul in toate directiile moarfi". ocrotit de acest fel din . ^Patioase. strabatem strada alta variants a legen Baia Sprie cu case ce repre. trecem prin Tautfi de Sus vechi centru de mineri cu atrasS de arborii secularl^ mici a^ezari caracteristice.vind tar. In partea de nurd Avind in stinga riul Sasar stinga drumului) aten^ia . Gutii L .a fost adusa aci'de ero* clorico-etnografice distincte si gendar al acestor locurlj bine individualizate sau spre tea Viteazul.tru a marca hotaru treprinderea mecanica de ma.5 km do dp. Din apropierea unei In imediata apropiere a tablei ce indicfi intrarea in duri de stejar. La circa 1.telegeri iscate intre nlor mereu fumeginde ale Hi celor doua locali stabilirea limitc Combinatului chimico-meta. Sighetu Marmatiei. de Unitatea de industrializare a de ani si o circumferin^1 lemnului si Fabrica de maaproape 9 m.Trasee turistice Lull teiului Vsiea Steianihi ' A^Feresit! t3. -.. Xegenda spune • conducindu-ne prin zone fol. pornim ca ar fi rnurit Pi spre est. monument al naturii. dech oentrala ce apare in dreapta. teriale de construe^!. zona in.Une ca aceasta piatr zmta arhitectura orasului a^ezata aci de Pint. Bezervatia de castan care se mai pastreaza ici si tibil. lasind in dreapta In.Baia Sprie si Tautii ?ini si utilaj rainier. vechi. putem lace OHIO JURISTIC AL JUDEJULUI 'Sirtii * Piatra • 11/0 Cese^ti Tatau'lui Breii Cocoyului r i Statiunea Uvoare Covata Ml 00 Vf. la intrar" Baia Sprie. lurgic.avind in vedere dest dustrials cu siluetele cosu. d'upa cc o serie de regiuni pitoresti.

cu blocuri immul spre . loc unde extraircam . la suprafatS. citeva serpentine ajungem in I prin compozitia apei. Pe aici se poate face si accesul spre virful Ignis (1307 m). sulicjil) majorarea salariilor.a. dateaza din am cind Carol Robert primul privilegiu orasuly anul (1521 j apare primul lament minier pentru c u ^ Baia Mare si Baia Su.gura" unui tunel. unic pe un drum pietruit. Intreprinderea de rvicii. printre care serica romano-catolicB. sa aiba asigurate mijl^ai'i protoctie ^?i asistenta u cala. > • steampuri lucrau 12 on 1 . . O deviere pe dreapta ne conduce spre §urdesti (10 km).ale unei vietl noi. pina lc unita^i social-cultula silor. in gropile Chiuzbaii. In anul 1907 mai notam I tul semnificativ ca mincrll aici intra in greva.stru". ul. strabatind un peisaj de o rara frumusete. deschisa la culoare) urine ale vegetatiei tertiare depuse in urma cu milioane de ani. monumenta arhitectura. •lii"i . Ea versantul cMir. • 1 citeva cSsu^e mici. M-i-olul al XVlI-lea. vapori calzi. s-au deseoperit. ru pilcuri de paduri prin padurea de pe versanel golase. j lasam pe stinga o galerie ia nrasului este reA prin cele dou5 ex. In rezervatra fosilifera Chiuzbaia au fost citate ca prezente citeva zeci de specii noi pentru stiinta.'la circa_730 m • unei vechi mine 77 1 . In apropiere. cluincarcare a mineroului.rrlor termale ce se af!5 in suhteran. unde se afla cea mai inalta biserica cle lemn si la Cavnic (20 km) (vezi traseul V E). liceu. Drumui insoteste vaiea Chiuzului pe circa 7 km. Astazi nunielc localitatii a traversal tari si continente gasindu-1 inscris in titlul multor lucrari si comunicari stiintifice. cind omui nu locuia Jnca planeta noastra. din care ltu trasat coordonatecauza capata culoare albaslra.). apa i. Libertuta centrul orasului se al'l citeva cludiri.urile de descarcare si de cultur&.sorvam . de unde zScSmintul de mineredo piine s. i ind reglementate relatii^tre 1'isc si mineri.pejilul Migorea minorcului s-a realizat. el nnteriale de construel' liaza de transport. Ceea ce atrage atentia in mod cu totul deosebit sint impresiunile de frunze ale castanului comestibil. »-a construit un mose poate ajunge urmjnd dru •drtior. OHIO TURISTIC AL JUDEJULUI BAiA Si'BIE (km 9)jj situat pe valea Sasaru poalele Muntilor GutiiJ un vechi centru mini| o populatie dc 16 666 cuitori. ) care.inn pentru prepa.(.. numita pe vremuriij Medius.viere pe stinga. bine conservate in diatomit (o roca moale. apare acrst curios fenomcn ntc-sc do trecut $i ca natural. .> >."-. .national si ne angajSm pe it deosebit de pi. miniera Suior — Cavnic. La km 15 pSrasim drumui i f . Mult timp s-a vorbit despre satul 'Chiuzbaia. din centrul in prima etapS..a. La el H|. pe piraiele Izvorul Plopilor si Jidoaia. Aici.drumui industrial modernizat care urea la si atrag numerasi tu. Documentcle testa existenta acestei tati. Intreprinde. are o reactie acida si contil Consiliului popular tine acid sulfuric. ob.. arborele de lalele (Liriodendron prococcimi) s. uri nefefoase este adus in il contru minier disvagonete pe sub munte. Pe o lungime de circa 9 km. ca si ale altor specii mediteraneene cum ar fi magnolia (Magnolia dianae).a. mica poienlja de pe malul linnnt in anul 1920 p_rin Laoilui Bodi. datoritS izvoa. de unde. 1 •! A'. friabila. pe \la a minereurilor partea dreapta a soselei. secolul al XlX-lea constrtj prin contributia fortata a nerilor de aici si Casa U de mincreuri neferoase.borcut" pm5 la o ^mtf si spatii comerciamargine de padure. jurat de o padure de stejar L In partea de sud a in amestec cu conifere. frecvent. ales ioni de cupru.caro. Este un lac circular incon^ftt dreapta a rtului . face legatura cu Exploatarea mestesugSreasea. Revenim la drumui national (km 9) si ne indreptam spre Baia Sprie. biblioteca. spital s. in < n ( unor divergente inter• Un alt document in : este eel emis de reg U( dovic al II-lea in an i )1 prin care locuitorii sint scutiti de piatire rei dupa miuele ex| Pe la sflrsitul secoi XVHI-lea rnuncitorii . la circa 3 km. dar mai .numai ca despre una dintre cele mai pitoresti asezari de mineri. spre Ciuuzbaia. mineriil la Baia Sprie participaj greva generala din 20—28 tombrie 1920. In Piat? . lapoalele versantului sudic al virt'ului Ignis.din dreapta. nrina 5uior. Alii de ceilalti muncitori din zinul baimarean. se tul sudic al Muntflor Gutii. innritoresti. apare ca un urias Dupa circa 2 km urcam . ^^•rntuil vechi se mai dupa cca 1200 m spre est.! '/. termcn de comLa iesirea din Baia Sprie. DupS A atit pvin oricirea sa.urirnile orasului Ba. emana gaze si ! miniere (Baia Sprie. sub forma s c tot !ji la Baia de sulfat de cupru.

Danesti PoHclinica. in jurul careia I afla citeva poieni. str. Mntfiotf. ADRESE UTILE j .uIj n-staurant care of era un lui Baia Mare.il prcdS pe zisul Pintea. 2 (m ' 24). in anul 1699 I'opularitatea eroului le.. imparatul LeIn fantezia poporului aparc. Plata Libert^i n^ ^ Compte* stomatologic.Poteci in MARAMURE§ >are.altitudine..1 nu numai din tpponi.catre populatia din satele •lor sustin c3 . f a 98/ _m ajungem 1694.R. r La sud de lac se malta U muntele Mogosa. Piata Libprtli.Lacul Albastru" s t r r i(o/n. din virful F cflruia (i 246 m) coboara o j' £irtie de schi lunga de 2100 m cu o diferentfi de nivel d™ J500 . relatind atahhi specific maramuresean cul intreprins in Muntii Maflunisa de vara.morrntntul" Icgendarului rou Pintea Viteazul.. schiuri. in special pirtia de sch ca regiunea sa fie pe snlicitata dc turisti.. ce travcrseaza Masivul Gutii peste pasul cu acelasi nume. poate eel mai lung traseu de acest fel din fara. . str. din care reiese c3 un I Ininnl .Pintea Viteazul". Dup8 doi ani.m. Daca pina nu platS imperiala de o valoai mult unii considerau ca re do 500 taleri. ca un per.. Tgnis nr in Cantina-realaurant. In acest autentic Avind in vedere desele •or s-a turnat s. 21 lle..tigniia!i_ (pivnita)Tuy / za sprijinul dat haiducilor de •ili'o.date despre eventualii haiduci lilculclor.Pintea-i Cracesti (Mara) si Hoteni. opold I promite pentru capul do pu^ine ori. se angajeaza s3 se ofrecventa in aceste cupe personal de prinderea nri. adicfi in 1701. Cadrul pitorosc ¥i dotfirile existente fac ca acest loc s3 fie foarte so'icitat de turisti.. toate mobilate in stil greci. Avem de strSbatut 19 km de serpentine. Dar ceea ce alrage eel mai \\ mult pe turi?ti este frumuseGHID TURISTIC AL JUDEJULUI 20 tea padurii de fag.. viu popularc.. 6 ' Militia.. lupta virful Igni§ (vezi capitolul liupotriva asupritorilor. 9 Oficiul P-T. Localnicii nu intim. Sasar nr 4 Circumscriptia sanitara nr 1 *tr r.i filmul actiuni . aceluia care ntea este produsul fantezi. Telescaunul.. oferS conditii pentru desffisurarea in fiecare an a unui raliu automobilistic. care f a .. in ultima vreme sau mort.".tr-o scrisoare judelui oras.periculoase" organiUntie ..Pintea". Piata Libertatii nr PR Consiliul popular ora?enesc. jutor sanitar. linie de autoser. / In apropiere se nfi Wexui turistic pentru «?u«or". Aleea Minerilor nr.imperial! .ardclene se adreseaza prinI m bar. pe alocuri npSrind i-/l| let si molidul.'Pintea Viteazul" reprezcntant al aristocra^iei ).burg. str. Co/etfrte B^n«-. itfl tat".. in iiulare de tipul baladelor primul rind. tii apropiere se afla . TrecaB apoi pe sub colturi de stini ca sau pe linga margin! d« prapastie. Dificultatea tehnica a drumului.! se ofer8 o r3s•nomenesti. Pentru a urma traseul spre Sighetu Marmatiei.raniti care ar fi solicitat ailrla saniute. zate de haiduci.lui Pintea 500 de taleri n.cftpitanul Cetatii Satmarului. excelent intretinut. Piata Libertatfi nr.raliul castanilor". in special pentru sporturile de iarna.Fredericus comes a LovenU. i ar amatori i Pot fncerci Pescuind.T.... Braserla .. Piata Libertatii ' Cinematograful . dar si din creatiile haiducilor si a lui Pintea.. revenim la druniul national 18... ranit^i din rindul haiducilor. unde se va construi un hotel. 7en (a 'inT?*™ ^""^ SV * * Un' deoseblt de vara '.' ne Imbie la un pop/is • scurta duratS .\'ivo-J_ j Alte documente evidentiai|" t)i . ! nr Farmacia.-. idar Pintea Viteazul re.. lupta din care au re'Hilitional maramurcsean. I mai multe documente aDin Pasul Gutii (987m) se 4a indubitabil faptul ca pot organiza drumetii plficute jul a trait pe aceste meleaspre rezervatia naturaia i M i i i si neputind suporta in. care dispime" de locuri pentru caz Frumusetea locuril. ce legaturS cu virTul da o m a j mare accesibilitate pfrtiei. u.ij fantastic.. La km 26 M .Mineral". . o cochcta construc. legendelor locale. A/<? Tf 6L ' •)U|>A cc invlngem cea mai Primul document In care •I portiunc a traseului foroste semnalat Pintea sji haiBl clin serpentin^ ametiducii sai dateazfi din anul I ' i . Piata Libertiitii nr.ramuresului de haiduci asu|flr de 12 camere si saia de pra unui grup de comercianti MurA. o currhitatea sociaia a preferiozitate a naturii si spre i i i I via^a de ha i due. 79 . Iarna se pot in. Aleea Minerilor nr.Creasta Cocosului". etaloaza o Jntr<« paleta de culori galben-iB niu.. Hanul dis.zultat 5 morti si mai multi Rca are fncaizire centraia.itaurantul . Linga can ton ul nr. I)|A ban s-a amcnajat un Se ordona sa fie furnizate i pentru parcarea nuto. cfl toamna.Fintina ««• izvoare".. cu puteri su.

Daca prispa are stJ f*?t t"(Sl * . sculpta portilor sau crearea altor obiecte din lemn. numita . loc un fn . marii'iilptate in . hind foarte^ ndicata (Sat-$ugatag. ambele I construc$ii anexe specitice7~simpTe. car^e te UP vS muzeu „. intr-o apa ce serve§te drept magazie de c si ca adapost pentru unelte agricole. In treinferioara a stilpilor se afla balustrada formata din •lura cu motive ornamentale simple. iar mai nd Pgla si eternitul. este fara egal. cappdopere ale AMURE? OHIO TURISTIC AL JUDEJULUI 80 81 .le £ bisencJle de lemn rJ tesugite cu mult sim. ..tra peste care se pun talpi rnj sive_ce. '. i'.. Casa a ca temehe un joclu_ de p.ilta construc^ie masiva o formeaza grajdul 51^ jura ce '' l. obicei pe grinda principals.arhitectura tara-: '. culllc l doua_sau trei registre.Jnt pastrate aid cu sfint v dm generate in generate.sopreica". masa. artistic.•:'... iiiadramentul usilor ?i ferestrelor abunda in motive uentale din care nu lipsejte funia.sa mmuiasca barda..ul esteiniirte dezvoltat..Jlcarnera . In toate construciiiulnim elemente de decor care confirma sim. abundent in rcgiune.Pasul Gutfi rcprezintS Si Umita zonei etnoerafice ramurefuIHr. Casa de regula e format! din 3 mcjj peri (tinda la mijloc.perla" a nordului. .te . stergare si alte tesaturi valoroase —. iubesc mult cY cul si . dar cu un pro. "Toar'te mult apreciata.. u un acoperis..ele vechi intilnim diferite ornamente 51 inscriptii. 1 sigur. Valea Izei se mai intilne^te un tip de adapost aseiior cu joprul. Coama acoperisului din drani^a este 1 'lata.came-a j toate zilele") si o prispS f n fata. Iza ?1 Vis*. Bogdan Vod 0 vechime documentara aprec.jdintilnim patul ac op_erit__cu £erga. mobil. Asezarile din Maramures sint concentrate de-a lun vailor sau soselelon m multe cazuri densitatea acest.0'' "" atragC ° ane multl tUn ^' d'n tara i si Serpentine mai blfnde ne vor conduce pe Mara.me^ter-grinda". inconjurata de .. se ridica sau se coboara in raport cu cantitatea de e care o adaposteste. Intrc stilpi se afla arcaclemente proprii caselor din aceasta regiune. $1 asa cum aprecia Nicolae Inreao vorba tare foarte accentuata cu apasari inde!un| asu£ra silabelor. al t i.lemiu. fara exagerare. s. au o fire blinda si smt de'' bitjk ospitahen. adeyarate. in semiiii forma de coada de rindunica. Pnvind proporigc atenpa echilibrul perfect. toate fiind realizate in gospodarie. aceasta . co. mtr-o zona a civilz emn care impresioneaza prm port. trasaturrenergTce. Harnici si iuti. §oprul este format din patru pe care se monteazzT acoperijul de drani^a.it caractcr practic. rozeta solara. peprinsi din tata Jn fiy. Ca invelitoare se foloseste drani^a. voinici.i sub acelasi acoperij. Ca materia^ de construcpe dominant si traditional td odaia este desigur lemnul. carrfnaTrar se ac pera cu un strat de hpitura din pammt ce se varuiey Astaz 1 > C a material de constructie se foloseste frecve chirpiciul (caramida nearsa). o b'irna tie lemn bogat ornamentata pe care se re este speciiica Maramure^ului. ei sint m ten desavirsip in construirea caselor d7 lemn. un loc cu totul aparte in arhitectura acestei il ocupa bisericile de . Tipul vechi de casa are acoperisul in panta repede J patru ape. care amintesc'de figura d n . Scheletul acopensulul il formeazS cornii (cl priorii). 'cbuie amintite aici M 5oprul" s..g. multe perne sulada de zestrerTavite.camera dinainte" ?i ."* " Portul lor si oblcelurfle. care reflecta ocupayia de baza.. cu particularity etnografice^fol lor] State. Sirbi.perseverenta. •i'ca animalelor. inglobind in ea o mare ' '*• irtistica. caramida arsa sau prefab) cate.H c «-!* Columna lui Traian..tirna|^ sau__«^atra_t\ tlementul caracteristic est^ yatra mare cu co5_§i_cuptor. n Maramures. nuniit .ruda" — pe care sint aranjate cergi.i i. iar perne. Capetele drani^ei se termina ascupt. >lesna este un adapost format tot din patru stilpi.„ Slt u«. formeaza prm imbmare cununa. . ca . 1 .dinp de lup" etc. Aceasta este schi^a portretulul spiritual maramuresemlor.ie spune. Peretff sint co strum dm birne rotunde^ sau cioplite.i . .i laterali construip din scindura.ocul .colejna". Ipii sint ciopliy intr-o mare varietate de forme.itoaie. cu acoperisul fix s. scaune si ceea ce-i ific . cu ochi scfntl ton s.. Au o fmuta sobra.. In.. Pentru pnma oara aud acest 5 grai cu si asp-u cu prelungin cmtatoare . demna ce expr hotanre."7.

virtelnqa. we remarca.Trilogia culturii" l e dera: . Jjtcrgarele se produc in fiecare casa §i sint de doua fe..fl de vizita" a accstui Icgendar col. alta . scaunul. sutit. eleganta.rul.^wa" u i r u macerarea semintelor 5! »jugul" pentru boi. realizind l^aturj... ICa tesaturi textile ce impodobesc interiorul sint: }termrele. sprijinite pe un soclu de piatra. pomul vietii. fara talpa. I'astoritul este una dintre ocupatiile traditionale ale •umuresului.ruda". Kazboiul de tesut se mai nume^te aici .i . L'are se remarca pregnant valoarea artistica. lavifa. Nimeni altul n-a scris mai frumos despre aceste q mente ale arhitecturii populare din Maramurcs dec cian Blaga.eaza «/.1 patului.eta. avind dreptul sa le posede doarB mesii. masa se caracteri/. I|ARAMURE§ 83 . impestritata de bucuria pitores ca haina a unei permanente minuni." In fa$a bisericii sau lateral intilnim lespezi mari de • tra ce servesc drept masa pentru praznice.. Uu alt domeniu in care arta populara gaseste o arie fga de manifestare este acela al industriei casnice texi. In multe sate vom intilni inori dc apa si v i l ' o n .i in primul rind prin inaltime. parcel sa adaposteasca cine stie ce fapturi telurice si de parte suli^a turnului . covoare). Sculptura in rclie.i incizii. pe care se pa'streaza zestrea de tesaturi exe. Ele sint adjH tite de un acoperiij de dranita.caucul" sau . leaganul. El pune totusM aceasta patima a lui o masura.or s. de forma conica.. care in volumul . par. I'urca poate sa fie cu talpa sau simpla. sugerbe reali/ari ale artel popula se integreaza. o anume . scaunul. lingurarul j.ini: unele mai inguste 51 lungi.. Femeile au preluat cu mai multa pasiune arta tradiituhi.isnit spre cer de citeva ori maT decit trupul bisericii. cutberele. care datorita virtejului imprimat de i. soarele. cum nici until dintre toate neamurile incon^B toare. cupele..irm in plus. ce le confera un !. din care^ remarcam: iu</.. frunze. palelor.tesugite cu arta: lele.terilor hvali a n o n i i n i . cu motive variate ?i frumos executate. de asemenea. . .tiara" i nu este |0i>podarie ^araneasca fara o asemenea unealta a indusHei casnice. . Citeodata aceste biserici par" colibe cu t u r n u r i . . furca. •tie pe firul vaii. Uneori in fata ricii se afla pridvorul.i apei se folosesc pentru spalatul covoarelor. la care forma §i amanuntele variaza in func^ie de ||iune §i talentul executantului. arabojitl". se detas. .. Poporul romanesc e fara indoiala mat dintru adincul sau spre pitoresc. naosul si altarul.i in gospodarie (cergi. dar si • male. Sa nu uitanul in timpurile indepartate ele constituiau ua cnteriu dH ferenpere sociala. Obiectele necefC acestei vechi indeletniciri sint mes. razboM de fesut. Dintre uneltele folosite in agricultura se pot men^iona: w«/" in care se pune cutea de ascu^it coasa./dfoafe"). Gospodariile vechi sint imprejmuite cu garduri dc j^ iele impletite. si cuprind caperi: pronaosul. cele mai caracteristice ale lor sint de o pane acc_ coborit peste nava pina aproape de pamint. Personalitatea este conferj turla inalta. Totul sc integreaza intr-o cosmica linis. lingurile.zdrangane" — prisi-liil iiind format dintr-o imbinare ingenioasa a unor buki scurte de lemn.it. . Fusele intrebukate pe vaile Mara s. fefele de masa (. Cit prives. la care deosebim o gama variata de modJ rezultat al creat-iei populare tradi^ionale. .fincu$ul" pentru masuratul l»iclui la simbra.i Iza sint cu . si broderii pentru uzul casnic u imbracaminte.geniului popular. O menpune speciala merita jporple maramurejen^H varate arcuri de triumf ale liarnjciei si omeniei. sau ... ceea~ce~reprezinta o culme triei rnes. organic in ansamblul arhitectonic al 1 In general sint construite din birne uriase de stejsj brad. Elementele ornamenI sint realizate prin crestaturi s. titul pitorescului se remarca us.i de la intiiul co mai ales in arhitectura bisericeasca. suspendata dea11. . . de tara. frumuse^ea obiectelor si unellor necesare acestei indeletniciri.lingura \Cnrareasca". cearceafurile (verne).discrd romaneasca .a.titoare..te . flori. 1'ot o piesa de mobilier este s. rfychitorul. Patnl. )in categoria mobilierului cu lunctie prioritar utilitara. 51 astazi bine reprezentat.. de zestre. un ritm ?i un duh atfl degajat. n i l GHID JURISTIC AL JUDEJULUI I fiind construc{ii simple din lemn. lada. care se agata pe pere^i.. purit. l<irul. •camintei de lina si altele. a porvilor pastreaza elcmentel^H haice cunoscute: funia.prinire ccie mai p^retioase si mai fara de re admirate produse aic geniului nostril popular.i la briu $i folosita la torsul din mers.

.• ucie. aproape fiecare sat ori grup de sate rentiindu-se printr-o anumita combinape de culori.j \ i . de o incontestaMli valoare. foarte apreciata. 'Hie constituie elementul specific pregnant al costumului "ciesc maramures. sint adevarate r pozipi de arta decorativa.. culorile ob^inii du-se din diverse parti ale unor plante sau arbus. are un ulteu in forma de patrat sau dreptunghi. este culoarea zadiilor. ca si prinu serie de elemente: jraditionale de o incontestabila valo. fiind cononat dintr-o {esatura de margele variat colorate. ludiferent de anotimp.arii este azgarda scumpa" MAKAMUREJ 85 .. O basmo. ] retar). dealtfel ca §i <•«/ purtat doar pe vreme rece.zgardanul" . dupa care urmeaza ciucurii.1 o tehnica arhaica simpla. Astfel.~iar pentru a o face cit mifoasa . Cergile autentice sint cele vriste".ean. ce ce le conferea o mai mare valoare artistica si persistent in timp a culorii. mineci trei luri terminate in man$eta sau volane..i de Una ^esuta in patru it. localiu. care cuprind toata suprafa^a intr-o varietate natica.astazi ceramica rqjie nesmalfuita. centrul specialization pn»i cerea cergilpr__. Fata de culonTe autetif astazi predomina ros.n OHIO TURISTIC AL JUDEJULUI •ca. impunindu-se prim eleganta 51 sobrietate cu totul exceptionale. Tnflorata poarta pe cap femeile tinere eugra sau inchisa la culoare cele mai in virsta. cu siguran^a. azi din ce in ce ' pmin purtata. Pentru ind rea {esaturii .i.Arta populara <// Romania" Nicolae lorga a remarcat prezenfa motived" traditionale. . dar bine reprezentate in mu noastre ?i unele biserici de lemn. albastru. mai rar. blinda. avind o compozitie cu desene grapioase $i o cromati intensa dar armonioasa. unele din acestea fund caracteristice doar acesostumul femeiesc este format din mai multe elemente ... 1 icle doua zadii vargate cu dungi orizontale se prezinta o succesiune cromatica: ro$u cu negru. confectionata din Una mipasa. aproape disparute din sele maramurejenilor.ruda". mai calde. cu motive florale Midente. galben cu negru.e. '. Capetefe "jte'rgarelor s7nT~3ante!ate.na piciorului este infasurata in obiele groase de lina i. verde etc. care :cta categoriile de virsta. galbenul 51 negrul. Iz: Cosau) a fost conservat mai bine. intr-o bogata paleta de il>ina{ii. Interioarele caselor din Maramures.ul. nemtrecut~~in~ ornamen: tie. care se ircaza doar in aceasta parte a t. altele mai late si scurte ce se pun pe . care se poarta in jurul gitului. Poate ca eel mai vechi 'lent al costumului femeiesc care impresioneaza prin ' ietatea sa §i. ele fiind prinse cu baiere de lina /letita s. pc: popular din 'fara Maram-uresului (pe vaile Mara.. Ca incal^aminte traditionala este opinca. hi ultima perioada au patruns ornamentele florale s.onul". sint icoanele pe sticla... cu bete inguste (esute cu scindurica i . fiind confectionat din . in toate dqminind elementul ornamental geometric. In lucrarea . '. Printre cele mai apreciate creatii ale industriei casn este cerga.fiind _Sagin|a. Un alt produs artistic de seama este Joint (scoarta. de o discretie si un rafinament aparte. Un i-lement de podoaba. in special al . Poalele sint Icctionate din acelas. Pieptarul nu se incheie niciodata. repre/i-n tat mai ales prin centrul Sacel. Scoar^ele traditionale se disii geau printr-o cromatica calda.horei". • Printre qbiectele de arta naiva. cu alte cuvinte covorul. dar numai pentru nunta. la care alterneaza dungile de culoare natural. fara mineci. unele avind o vechime de j300—400 de ani".i o caracteristica generala.se da la piua". de la motive geometrice la cele zoonioil florale. Ca elemente ornamentale gama c.se da la viltoare". Unul din me$te$ugurile arhaice este olaritul. roasele icoane pe lemn. foarte extinsa. linii (alb cu negru sau sur). in sensul ca fetele tinere >rta culori ppatoare. iar pe masura ce inainteaza in u tree la culori din ce in ce mai $terse.i inile vii. ' se remarca prin unele caracteristici. roju.1 material.. in covoarele maraip re$ene spunind printre altele: «Cmd lumea va cunoaWi covorul maramurejean va ramine de-a dreptul uimit (f frumuse^ea lui". a suferit cele mai mici lificari in timp este guba mifoasa. totul dovedind fantezie $i talent. verde. . lucrate cu ornaHe de regula geometrice. 'intre podeabelc larg raspindite amintim .' Datorita unor imprejurari istorice specif ice. femeile tinere mai imbraca piep• / cu blana inauntru. realizate din mi: noduri (8000—16000). in culori mai mult deschise — galben. Din inestimabilul tezaur artistic al bisericilor de k trebuie sa facem o men^iune speciala cu privire la \. antropomorfe.ti. unde se mai produce .' confec^ionata din pinza de cinepa pentru zilele de ai si din pinza de bumbac pentru zile de sarbatoare.bars.

practice.e largeste mult. Cununi mireasa este formata din multa verdeajja.lemn — ne vor inso^i peretii din exterior.Gatiile" (izmenele) din pinza. Localitatea •i 1 pina in Isatiil Mara \ este atestata documentar in:i8). . de unde soseaua -•. lecricn si guba confec^ionate mai ales din tesaturi de lina alb. atit f* cit si nevestele obisnuiesc sa-si impleteasca doua coz le lasa libere pe spate. toritate vasta clepresiune a Maramuresului... In" ""aproptere—Cte" tata §i impunatoare . aici. ajung pina deasupi gleznelor. pre • M i U ' si alta a drumului a87 MARAMURE5 I I . doar talpa i Inestimabilele monumen.17. saturi comune cu cea din ira traditionala a lemRemetea Chioarului. Portul copiilpr^ in general.te din_domeniile lui Dragos.in care captuses. folosit si in alte regiuni ale tarii sate.se inal^a zim>n).ia de pompare a Dupa ce traversam_ riul in-ntru Exploatarea miMara. Gatein^apuTuT^a~rnireasa" cbnstifuie un obicei foarte interesant. Palaria de batoare este bogat impodobita cu panglici.. probabil.ce are unele trF'irl este.si pe scmdura aplicata pe pe.alaturi de Harnicesti si Sat. dau 'iitfl specifica ?i distincta i?i acoperita cu tabla in anul 'imii. In dreapta . carna^a confec^ionata din pinza alba. De o patru picturi pe lemn. de asemenea.> minecarile tricotate din Una policroma. de care se prim coada lucrata din verdeata. Mai poate fi amin tita straifa cu motive ornamentale abundente.ine transformari de-a lungul timpului le suferit. artificiale.i| .baltul! tesatura fina. Portul barbatesc se remarca. flori.ezare pi-" ca din 1360. fi vizitata biserica. in prirnul rind.este din lemn de stejar. scenele alternind cu motive decorative florale.Creasta se afla cantonul sililea Alba. do sebit de calduroji. peste care se fixeaza cun Spre deosebire de alte zone ale tarii. ca elemente ilport anexe. Sint relativ scurte. Alte piese ale costumului popular sint laibarul. printre care si eel de protec^c mijlocului la eforturile mari.ili-a Alba si lasam jn.. cu multe elemente ornamentale. < are o croiala simpla cu pu^ine ornamente albe sau galbcn La git se incheie cu un siret sau nasturi diferit color. margele. prin ci( elemente caractenstice. fiind comode. Cele mai pu. 1925. transparenta. 1 sezonul rece se poarta »cioareci" simpli din lina alba. ajungem in comuna fiuior. sau le prind in jurul capului. de dimensmni reduse. zgardan.•jte alaturi de valea ("ffese^ti ^ (km 41). Pere^ii sint construiti din lemn de brad. Parul este impletit in 2 cozi. sta(. precum i .te tavanul. Alaturi de acestea. deose1 lucrate. !?ugatag.-iparte. ciucun din lina. tom' intr-o combina^ie cromatica constanta si caracteristica il la o zona la alta. zgardane.uguiat. Por^ile de lemn mestesul este etajat. In timpul verii se poarta pali de regula din paie.i. obiecte de yaloare artistica I'auta se indulceste ^i va. flori. prima as. Se foloseste si . se poarvara.mai deosebita se remarca cele •> '.de lemn •i:a ce impresioncaza pe — monument istoric.re\i. este acelasi cu al adultiloi cu deosebire ca aci modificarile si innoirile sint mai lenu GHID JURISTIC AL JUDETULUI 86 I'asul Gutii (km 27) 11 scrpcntinele_ de pc ul norclic al Muntilor iriiitr-o masiva padure par livezi de pomi fructiferi.briie frumos sculptate incing • ii. panglici. iar in ultimii ani din material plastic. dominind cu au. Au un mare avantaj.8P. numita cittla rotilata". ca . Pieptarul se confectioneaza din piele $i este fastuos far" dat. Este lipite vaile care strabat sita de pridvor.1 lor. larna se foloseste caciula plata. H-i'sj cu case tipic mara.. cind facea pari'& din Depresiunea Ma. deschise ca subit de supla. toate de o elegan^a si tinuta deosebite. puncfate 3e~"fmuT st'rTrib in capi^e (.clai". construul venit pe aceste meita in 177Q^. Pe pinza de aresul. Cultura mare este slab reprezentata aici datorita HI 28 un frumos drum condi^iilor climatjce mai asr. Doua ilr arhitectura — biserici. Unitare.. printr-o mare varie. nnem\oi") care dau un plus de pitoresc regiunii.i'ne construite din lemn. ele fiind un element de imbracaminte specific marc mureseanului. in an. oglinzi. Acoperi. cind a fost lovita de imduria ^araneasca si mai traznet. ele se caracte. Ca 1 . traversam Cocosului".. se pastreazfi pictura zu^nferind arhitecturii de gravului Radu Munteanu din i n:care vale o nota cu to. ne conpre Staljiunea Izvoare pre.Iormata dm multe siruri de margele de M corai" (corall echivala inainte cu pre{ul unei perechi de boi. |^"" In centrul comunei poate ' nperis 1. destul de largi. Un element din ce in ce mai rar intilnit este cureat< lata (chimirul) folosita mai cu seama de muncitorii tore tieri.' • "I. deata. {inte de metal. a fost refacuta il maramuresenilor. pe stinga. turla. cu multiple func{ii.

In localitate se mai afla ((rnmnresean. Pictura naivS in stil blzantin este deteriorata partial. precum si inele.i. liniste si n Moldova. dernizat de 5 km (DJ 109 F) Nnoarte "rarjntjlnit la Jbi. gimnastica medicaia. din altar. care rata pentru copii si adu!1. ""^H . U sa de lemn. urcind domol 1 de lemn.Baia Mare si 20 km de Siilul.teri popu printre care Nicoara ij — cojocar renumit prin _ tea locuiui — tare de o mare varietate uiaiica. rSsplata pentru vitejia din care douS bazine acopeprimit aceste locurl.aero. nivelul de jos este sculptat de jur-imprejur cu un briu.! unde. imbogayind cu COIH1 noi tradi^ia acestei arte. iar in ultimii ani a cunoscut o amploare deosebitS devenind un festival folcloric de prestigiu. strand pentru (km 53). s-au electrohidroterapie. dar si ca Ocna §ugatag.i s51l de •ID. treclnd prin satul Hoteui. ce cuprinde Statiunea este dotata cu |tr demografice prMnd na. prezinta un balcottM Pictura este §tearsa. Pe pere^ii exterior! jH 88 Din Fere?ti.' '. rite (folosite tot anul).o ia spre sud. V (reglstru de stare cldihn5. Londra. '. ridicata in 1753.^ dealului spre j Ocna | * studierea minutloasS a ^wgatag^statiune^balneoeiima. prin care s-a alungit edificiul. Din Harnicesti. • 1 " TYlS- 89 . In imediata apropiere a s.rnentar^din anul 1315.nr pe lemn. un servl": monede din secplele ciu de electroterapie si fizio-XVI. taiate artistic. lemn conslruita tot in .si helioterapie. sprijina acoperi§ul. un drum mollObserva urme de pictura.baile vechi. cu instalatii penllnl. (Larlx decidua).a acestea se adaugS clinimures. precum s. P8. Viriui turlei este o prisma poligoriala. baruri. In exterior. anul 1770. executata probabil in anul 1900. cSsStoriile. precum si san&tate. la cca 1 km de la sosafl se poate vizita o biserica vtl che de lemn ce dateazS dm secolul al XVII-lea. prin contribu^ia locuitorilor de aici. IH) romaneascS. Acoy^ risul este in 2 etaje. restaurante.are al nine lorga descpperS ja localitatii fapt care o recomanda si ca statiune de ot c e _ _ . Se mai pastreaza o plol tura pe lemn din secolul al XVII-lea si doua din secolul XVIII.trei hoteluri (cca 289 de llltntoa. • ••. . din care locuri). Turla cade pe mijlocul naosului daturita adaugirii ulterioare. In partea sudica are un pridvor. Intr-o ilor din Maramures. In interior se pastreaza obiecte vechi din care re^in atentia trei picturi pe lemn.nun aspects ale gralulul cantina-restaurant si cofetarie. Dupa cca 2 km miram In GHID JURISTIC AL JUDET.pentru bai individuale cu ap& 1 >i?ice efectuate Itnga bi. cunoscut prin btse.'Complexul balnear se alia i spirltuale strlnse ale "Hngli pad urea Craiasca. Nu.i rfl dusa ca propor^ii.n Inttlnirea Marel cu Co. I. cu o turlj mica. Incepind de aici pin& • cunfluen^a riului Iza. iar frumoasele console. cu arbori secular! ?i I din celelalte tlnuturl exemplare viguroase de larice •unsilvaniei. conifer cu apropiere de confluen^a frunze cazatoare. ifl timea unei birne atingind M proape 1 m. Stuttgart). pina la poalele Gu. cu oazS de verdeata. conducatorilor locaH masaj). terapie diversificata (inhalatil •U de argint.oy|Mj putem vizita $i biserica 1 iciiin. cabine i urma unor sapSturi ar. 'mbil.itaii (iu in care mes. pe "un pinten de deal. organizata in Anglia. si impachetari cu parafinS. Franca si Republica Federals a Germaniei (Cardiff. Pans. Partea din fatfl dinspre vest. la sfirsitui iunii aprilie se sarbatoreste cei mai harnic om al satului. •luzia certa a unor le. care an fost mult apreciate la Expozi^ia de arta medievalS romaneasca. latie cure dateazii pruli»i bil din anul ^1439. la care participa tot satul. In cele peste stalatii de hidroterapie si tnorminte cercetate.Tmjaua" este un simbol artistic colectiv al pre^uirii muncii si harniciei \&r&nului. dup5 Stafmnea dispune de un Re pare. ulterior inchizindu-M de jur-imprejur. apartinlnd. se afla IIIN'i r-are se insimie nevalea la o distanta cle 58 km de Kjiului. ea prezinta interes dll torita pere^ilor format! dlfl trei birne uriase de stejar. pantele. fiul lui Dragos. de la cneazul strand cu ba/Ane cu api sS. spre drepta (DJ 185 modernizat) putem ajunge la Ocna Sugatag ( i j k m j i . atestata docuInlrnre spre frumoasele loca. In peregrinSrile sale prin t. marele savant mantul blind de cru1. Des. Ea ^H construita din birne lungi Jl 11 m §i late de 1 m. ne intimpina bisericu d<. Ina de piatrS. unde. |nii ureapta riului Mara se olfl serva o frumoasa terasa c^H so remarca prin netezinnB peri'ecta.. Urmeaza satnl Harnicesti (km 44). care iese primul la arat.declarata rezerva^ie naturals. localitatil provine.cum si pictura in ulei pc pinza.ULUI localitatea Sat-§_ug. s-a ajuns terica de interes republican. se aflS satul Ferestl tru bai calde. La ie$irea din Sat-^ugatu| se alia satul Manasiirea ofl apar^ine de comuna GiuieijtB Aici. iar tut' 1 1 1 zvelta.calda sarata si normals. a fost initial pridvor.durea cu Cosaul se Intinde este ocrotitS prin lege filnd a a Gtulestl (km 49). in fiecare an.

Pe aici b3tinsc am3nunte despre putind sa. de la un GHID JURISTIC Al JUDETULUI din ele fiind pictate pe ambele fe^e. II.. vol..punct de pornire fn P res intrerup lucrul: .. in panta repede. tnpreuna cu cele de la H3rhice^ti au fost expuse la mai multf! expozi^ii internationale. iar cu multi ani inaItd pste realizata dintr-un inte localnicii fSceau baie in ir lemn.ampo. situata la taminal. Avind fns8 In vedere fap•a de lemn de pe tul ca abia am inceput sa faisani" (1595). unde putem se pastreaza mai aprecia noul local al cSminuiiM«.neara. Budes. triva majestS^ii sale". are un farmec lele Muntilor Gutfi. Motivul rfirenilor._ P prabusirea tavantilui. g3 peisajul arhitectnrn organizata din lume (Istoria satelor. lor — care a intrerupt exploDin Ocna Sugata/r "n atarea sarii uneori timp de dritmul asfaltat care n. spre .nografica a Maramuresului — prezinta personajele in tara de legenda unde folclorul inul local.orobabil cea mki tectura (vezi traseul V E).Aiaturi de valcarea _a trata aici a fost fn anul 1929 turalS. Oena $ugatag e' In 1492. localitate straveche de Tirgul organizat aici sap. Petrova ^i Harnice^ti. ' a Maramure^.II.Jenini. mine. sus'" c8 in^ acest satuc <\ fost angajat multi iluga. tele~pe Tfsa pina Fn a?ezariln de_..Creast. este mai cem cuno!?tinta cu zona et. pe locul Olahalls Hatpatakfalva.1 pentru faptele sale Hi-.rile de construct^. sat aparte.ttiul si localita^ile Cavnic. care h priP-. D3nesti.satul pfrfului cii_brebi* meroase lacuri sfirate.Cazania lui Varlaam" tipSrita la Tasi in anul 164'i.ghetu Marrnafiei.^Pe aeest loc a funcI. Aici atrage neaz3 una din cele mai vechi tia biserica de lemn ai statii meteorologice din tar8 la confluenta pfrfului (1858).locuri drept re•i.. Dup3 "uncle curse zilnice de la documente.Baia 11. care initial a funcfioboafa cu Valea Caselot nat in salina locaia.prasnicare'1.borcutul nemultumirilor a fost o nou3 i/ Breb sau spre . pe versantul nordostic al Masivului Gutii. ctteva decenii — a determinat duce spre locurile erouini fnfiltraroa apei de ploaie in gendar Pintea Viteo.Sare care ne pot purta pa'j lacurile din Impreiurlt n-au taiat. Tn urm3 cu sute de ani se num3ra prin. i \ Pictura este de inspiDe aici ne putem intoarce (jl factura populara". Treptat apa a dizolvat dreapta intr3m fn sa_tu sarea si a dus in final la atestat din anu].jinele_ lui cultural pe care me^terii 91 in.-P_e. nate din Una*. o minune_a_ natin deau camarasii (proprietarii) Muntii Gutii. iar acope. Ea este bine si arta populara se pSstreaza ita.•ptatita mfndrie desl l l l p lui Pintea.Josani" H sf cfimasa_ de zale I i-roului. Cea rnai struita fn socolul al X scazuta temperature inregis. hepatobiliare si de nai mici.i Budespti). 559).roas8. . cu acoperisul intacte — ne reintoarcem in tjiiipiu si streasinS joasa. ca si In Snmcuta Mare. joia. unde se pot vedea fru. mai forma unei piramide Cu seam3 In afee^iuni gastroi' flancata de patru intestinale. La circa 3 km. cfnd mercurul termometrului a coborft pfna Ajungem apoi la / la valoarea de — 30. tre cele mai insemnate cenAccesul turistilor tre unde se exploata sarea.lemn din .I juIuT'.Industrie casnica.. din care una din moase monumente de arhin i XTV. $isesti. . probabil. folosita atit in cura nvfnd turla patrata.nutritie. a. datorita obiectelor de tat din 1.j?Jl _DunSre.. Intre^ina Indelungate pe aceascu orice turist._1360.tenii vorbesc .face !}i cu ajutorul lor care asigurS ma. Numelo vine.borcutul" de la Breb (situat intre hotarul satului Breb s. care pa din vale .. inc3 din anul 1489... cxista .lea Cos8ului. se aftfi . externS clt si interna. Frumii' asupra lucratorilor. Aceasta naturale din zonS li SP este considerate prima greva . I M M .. Tn interior se apa IncSlzitS cu ajutorul J5Oim/a multe picturi pe lovanilor Jncinsi pe .la Baia Mare traverstnd Gu1 «ppne cu caracter folclo.VSratec. iar pic.. Scara ce duce la clo. fostelor mine formJndu-sc nu.3fil.icQane.nudul.5°C. pe s. ^Jn vom trece cu vederea Stirde^ti.de icoane valoroase Sprie. comuna Budesti.Tosani" confine apa minerals sulfu" impune prin masi. p. ' dimensiuni.de la noi). care valorifici Romdnici.in bill. gistral lemnul fn toatp < PSrSsirea rcpetata a mine. farfnd inca de vfcnie rnulte acte de . mentionam unor picturi_pe lemn (10 februarie). este tionat cindva o statiune bal»t. c3ci s-au nascut o < mare vrajm3rie" fmpotriva mate prin prabu =''-'»" proprietarilor si chiar ..oseaua spre Cavnlc.i dare de un florin ce pretin. vorba de mamiferul dl La Ocna Sugatagr functio. lucratorii dc la ocnele de sare din Maramu. numite . care era transportata ciT'plu. sarea se extrSgea Marma^iei si doua dp Mare si retur. Mentionam ca la Budesti.\'echi saline. Trei dintre acestea dateaz3 din secolul al XVI-lea.

a. intrarea in Sighetu MarmaMiriiti pe pitoreasca va. care.tiei. De o parte si nea Maramuresului. unita cu Mazona unei fortificayi din ete vnrsa in Tisa la iesipoca bronzului tlrzlu de pe ^ln Sighetu Marma^iei. alta fl sani (CSieni). ca dealtfel si turla.Susani" a fost construitfi In anul 1532 din Mrne uriase de stejar. datorat colinelor care o ineonjura.Josani" a fost ridicata in 1665. pSsSri.'il'iri locali.pentru prima data acest ofolclorica si artistica ras ramin. intr-un decorMeo\sebit de pitoresc. Opris. • locala. Ne vm trage atontia si douSjB pe lemn. desigur. ca motiv artistic. iar streasina scurtS. Vadu Izei si Sarasau — 44 611 (Illiitea fiind atestatS do. Ca si la Budesti ^H si aici se pot vizitiH monumente de arhlt<» populara in lemn. ambele pe partea stinga a soselei. sat situat spre sind loc unor intinse zone de culturi agricole. cu ape mereu involburate. kill national. dupa acfl plan executa biserica de ]• in forma de trefla. sau la epocii fierului. imlimca capatind caracte. in vadul carora \ scriindu-se pe al doilea loc. alaturi de bogatia ' vnare de apa mineflorilor. PaJURISTIC AL JUDETULU! sunile bogate au facutl cupatia de baza a loj| for s3 se indrepte spifl terea animalelor. Cea din . Coborim. admirabila . Jdiitinuam traseul pe vaOrasul a fost construit in Qjci. arborele vietii..Susanll fost ridicatS in anul 178B spune cS mesterul Ion fl a Titului. care a conrepv si construit-o. iar _funia" — o coloanS infinita pe orizontala — simbolizeazfl ideea de ccntinuitate a vie^i!.surprin^i de pitorescul por|»i|i>iie create de mesteri tului. unde aproape la fiecare cas& ne intimpina cite o poarta de lemn. SIGHETU MARMATIEI '•Ic'ii se Ifirge^te mult. flori. Biserica din . ca marime. se afla mai fructiferi. tul traditional maramuregean.o poate admira o pozit de bronz format din 12 sculptura in lemn bratari. Aici a trait si un alt • liiserici de lemn. spre satul Sirbi. nu respects pi general de dreptunghi (I rita unui pridvor cofl in partea sudicS. Asa so ( plica si originea altor 4 mcnte noi intilnite in m De o parte §i alta culmi domoale coboara spre lunca laiVftleni.('•i. s-a mutnt satul zavoi.este situat in Depresiu(lltlncte. reusind Scl ne incinte prin sculptura traditionala. Aici se poate Dupa cca 6 km ajungem • -. Ancadramentul usii este surprinzator de frumos sculptat. comuna 9 teni din Moldova. unde.drumul recent mo. funia s. 5i alci intilnim douS biserici de lemn. Deva|n. constructia a 1 continuatS si terminatSj catre I. Acoperisul este neetajat. unitar.i o"suprafata de 11170 ha. de imporaer permanent sarbatoresc. piacut ii irnumitele port! mara. tra. Turistii care viziteaza l»htnr din anul 1383. datat la sfirsitul e|N) Din Caline?ti putem pocii bronzului si inceputul | | la Ocna $ugatag. Stefan eel Mare. Se pSstreazS si ancadrarnentul la o ferestruica.. La VaBrn 53). floarea soarelui. Soarele. Mur me^'terul care executa bli ca satului. Parole sfnt Incrustate cu motive vechi stilizate. in . in• ii I/a.Susani" si ^Josani". in lungul cfichiar realizatorul ei. . printre oraseni amestecindu-se cei imbraca^i in por.1 din valea Izei (DJ in Sighetu Marma|iei.I-/. |HAMURE§ . cuprinzfnd multe elemente decorative. Vechimea localitajH atestata prin documenB din anul 1387. fiind eel mai nor^Ili'c Maramure^ului. iar impre• Hir-si trage numele de 1 una cu comunele suburbane — Him pe care se intinde.carte de vizita" a regiunii.• locuitori.Bcr-j . de dimensiuni • reduseT ulterior aproafH bTata spre nord cu o •• scundS. aproa« drumului se intinde pe de paralela 48° latitudine nil.. Ne dic municipiu din tara. la ie?irea du Izei s-a descoperit un de•MI._me§tem afla insirate satele rul popular Gheorghe Bqro•tl ?i Fereijti cu fru. dau locuintelor un Mrbogazoasa. Pomii Ecu 5 km. pe valea Cos3ului. La reintoarS sa in CSlinesti. Cea din .da este chiar poarta de la Lt. fiecare ell rizindu-se prin ccva • JPrima are formft de ^ ceea ce mi se repctaj alta bisericfi din judflH a doua. una • sani (Bandreni)..multe por^i din zona.. al MM . in apropiere locuind I'usi'mlui. IJiiiiuna are o bogatS. simboluri ale elementelor ce compun universul taranului: soarele. Utan. Are i de confluen^a Ma. din n terialul provenit prin del larea celei care se aflal cc-ntrul localitStii. M.-iproape 2 km de la carui nume este incruatat pe Hi't'io ajungem la_j. cioplitor de por^i. a fost glorificat din antichitatel el apare si pe sigiliul domnitorulul Mircea eel Batrln (1390) si pe monedele lui..popular! locaii 1-au realizat cu multa maiestrie. in judeV Are Iflfli $i-audurat de se. punctat de casele nordica.area JVadu Izel7(km I 38937 de locuitbri. La circa 3 km spre nordest^se intinde comuna fEali**r^ ^\ X^ ' \ nesti (km 8).

5..Cetatu". arhitectura populara In aer liber. care ?i-a prelungit activitatea pina in secolul al XVII-lea. In anul 1540 s-a creat prima ^coala reformata din ora^. 11. §i autogara.R. Rezerv. Hotel-restaurant .F..R. C3HID JURISTIC AL JUDEJULUI . Monumental osta$ului sovletic. ci se intri contribute poporului. ricii romane. Casa de 4.dealul SoJovan. Tipa anul 1900. Restaurantul 12. restaurant .Marmatia". Liceul . Secole de-a rindul. preeum §i existen^a unor zacaniinte de" sare din apropiere explica dezvoltarea si evolutia oras. Spitalul unificat. In geni Vcijcimintul si biserica na au contribuit sul la pastrarea tradijii. Statia PECO. 17. Muzeul municipal. Gitra C. Automobil Clubul Romfln. 18. toricul act al Unirii 1. Flliala de turism. care a functional pina in anul 1920. Farmacia nr.Gradina Morii-. taurant ... Parcul . 10. Intelectualii romani maramure?eni. si consiliul popular municipal. Aici. a volumuT plome maramure?ene" cplele XIV si XV in romanS si maghiara. 7. i . in secolul al XVI-lea a luat fiin^a o §coala romaneascfi calvina.K. taptui ca se alia ia iatereeepu unor drumuri comerciale.. 15. 25. S. 9. 23.. 16. 22. au fost create si au functional scoli.Araealul". cestei zone.ului. care a concurat la deschiderea prime! Pr dii de invatatori din mures care pregatea tori pentru $colile roi ele nu erau subven^ii stat. Monumentul osta^ului roman. 17.Asociatia pentru cultura poporului roman din Maramure^". p ]a revolutia din 1848. car{ii si publicatiilor Prima institutie I deschide aici in anul Prin anul 1883 se Reuniunea invatatori mani din Maramures dafia muzeala. tenii iau parte la toa' inintarile si luptele litice ale vremii. coca ce alestu o mai mare vecliime decit primul document ce dateaza din anul 1334.. de-a lungul secolelor. 13.C. 20.Zimbrul". Astfel. PoUcOinica.Dragoj vodfi". manesti.. constituie uri ment marcant pentr : culturala a orasului . 3. 19.Tisa".. OHciul P. au fondat in 1861 . tetul municipal P. $i Agenda de voiaj C. in 1867 se BSocietatea de Icctu: manilor maramureseni' a jucat un rol im achizitionarea si r.F.. ~ restaurant. i'ozitiu geogral'ica tuvorabila. iar in 1836 i$i deschide portile Acadeniia dc drept. secole de-a rindul constituind principala asezare urbana a vechiului comitat Maramures.LuceafSrul". denumit . zin allmentar nr. p&trunsi de ideea luminarii poporului. 21. Orasul Sighetu Marmajiei este cunosqut §i ca un vechi centru cultural. 24. Hotel . Librarla . 6. asociatii culturale si s-au tiparit car^i in limba romana. 2. 0 tografiU mllncitoresc. tinind academicianul 1 Mihalyi.

tate. Produsele fabf(j aici sint cunoscute in 31 ISri ale lumii.nice. A urmat o perioadS in care muzeul s-a dezvoltat. istoria miiji nolle blocuri de lo.indeletniciri ale maramuresahlliiri' ce dispun de o pu.si conservate cu grijS. fic. Printre cele mai mari este ^ombinatul de preluerare a lemnului. prin stradaniile A marile unitS^i Indus.ie inscmnata de mai aici Festivalul de mifere si mai ales pasSri nai obiceiuri laice de turalizate precum si aprecia. O bunS parte din volumul productiei este solicitat pentru export. pre. Orasul Sighetu Marfli cunoaste o inflorire f£im cedent. ansamblul Case! de diale printr-o bogatS activiI liind eel mai impor. In oras exists o serie de intreprinderi industriale. prestigiocsa manifesta. Dancus s.a. Sighetu Marma^iei oH important centru culW aici functioneaza Hceull dustrial .hi/1 ni.a.il constituie Muzeul elnqgrai .prof. productMj dustriala a crescut in | 1'atfi de 1945 de pesto de ori. mai • consemnate unita^i alejl ra|iei mestesugaresti/^H nea de cercetari Intreprinderea de m^B re a agriculturii s. Orice turist care revine dupa un timp in Sighetu Marmatiei constatS schimbSrile radicale pe care le-a suferit orasul dupa Eliberare.. Ele oglindesc si sugereaza in lU'&ri stiin^ifice. In prezent. libertate si independen^a patriei..care s-au remarcat Fr. unelte si podoabe caslru a sanSta^ii si de asis. scoli.tiv turistic din acest centru pgruiul.. scaune curbate.o colect. Nistor. ce insumeaza aproape 20 000 de planse i1 si al portului popular Valoarea cea mai mare a •roase sint si ansamblufolclorice sau iormatiile muzeului este data de Secjia tlce din judetele limitrofe de ctnografie. Cu mai bine de 50 de ^i numeroase cluburi ani in urma. liceul (d tier.a. te intimpina noul: unitS^i industriale.muitS boga^ie. la care se mai ad| Scoa)a generals de muild $coa!a popularS de I Printre numeroasele instil /fle eultura ce fiinteazS in I arointim: Casa municipal! .intre cele douS rSzboaie monl.iblioteca municipals. i ternationale cistigind M. ultima dispunind dc lunii decembrie se or.naturii. In perspectiva imediata se va extinde asimilarea in produc^e a mobilei artistice (. Vi'jeului. trn cartier fiind situat in CosSului si Tisei. pSstorit sau alte t si institu^iile medico. clasa munciloare ia parte activa la lupta organizatS de Partidul Comunist Roman impotriva exploatSrii.Dragos Vod. iar in timpul celui de al doilea rSzboi mondial participa la lup'ta impoti-iva fascismului. eel mai pe vaile Marei. interesanta prin simplitatea formelor si fncrestaturilor. Va apare toto4 ramura noua — constructoare de masii Industria usoarS prezentatS prin Faj tricotaje .Mara" al Ca. • ! produse sint cunosct^H preciate nu numai ^H parStorii din ^ara.lenara a Maramuresului de |(e construite. dam peste 30 de tan din I continente ale globuB altS unitate insemnatli Intreprinderea de j>|M schimb auto. iar in afl cincinal. Teatrul popular. Iar sec^li: etnogrofie ?i ftiinfele DBO premiul ^Europa". ISzi de zestre incrustate. care realizeazS anual zeci de mil de garnituri cle mobilS. Alaturi dc industrli preluerare a lemnului.V.nului. ci. se va construi o I fabrics de confectii.toatS stralucirea.imbogatindu-se cu noi achiili 1 I'ultura a participat zi\ii si colec^ii. care cuprinde Uin alte zone ale \&rii elemente ale culturii materiale si spirituale de o nease| participS la acest festiCu aceasta ocazie se or. de acum citeva sute de |c'i baza materials de o.Coman. m alimentara si a materli de construe^ie.-l. I'. fntre cele • douS razboaie niondiale. achizitionate tazS si o sesiune de co.tul ierbar al regretatului bololcloricS. Una din cele mai tinere unitS^i industriale este Intreprinderea de surubiiri. fuse si furci de tors..de plugSrie. \n niiblul . pe lingS alto I tive. Muzeul etno. ceul pedagogic.Stil"). care incepe cu tanist maramuresean Arthur Ul mastilor.Unitatea". ce s-a remarcat ilu 30 de formatii ar. \Ci socialS. toate imARAMURES 97 . illnlre acestea. Izei. Astfel. la sfir. Col mai important obiec.clecembrie 1918. carelor ale. p men^iune speciala me. Vizitatorul Opierea Complexului de va putea admira unelte vechi Mcrare a lemnului. oase manifestSri fol. edificii de eultura s. blocuri pentru locuit. perioadS in. ce se numarS printre marile obiective industriale ale Maramuresului si care isi va extinde GHID JURISTIC AL JUDETULUI c'apacitatea de Pro<jH viitor.ani. pentru pace. venit traditional. Se produce <ji un prototip de garnitura de mobila maramureseana. placi aglomerate si fibro-lemnoase. o parte din ele fiind de subordonare republicans. Peste tot. muzeul isi desijou (Franca) Colierul de fasoara activitatea cu douS I si Discul de aur. Gheorghe Vornicu au L In municipiu activeazS fost puse bazele Muzeului dute de artisti amatori etnografic.tlo Indatul .rSzboiul de fcsut.

6 . prin bogatia si varietatea mo.galbenutul". autorui lucrarii . AsezatS intr-un loc dc $i acum mai intilnim pe de favorabil. Acest tivelor ca si exemplarele ex.Deservirea". ce Iemn.Diplome maramu'c ne". Aici intilnim numeros. j. [ Jndreptam spre parcul H M d i n a Morii" de la poalele . se afla Hiuinentul ostasului roman. Interiorul ei este com| .! liMi-i seculari.Ardeaiul" (categ.ceriul" ceea ce trSdeazS me| (bleu).. •ighotu Marma^iei a m\ uruditul loan Mihaly llp^a. Iemn veche. . bar de zi.i virsta de cca 20v am.colesa" (mamaliga) cu brinza. ce rasare l'i i din unda limpede a (I. Intilnim aici. crama. toate cu mobilier si decora^iuni interioare adecvate.Tisa" (. care a constituit • unui filra documentar Itulut . acesta se ren covoare continuS si astSzi sa printr-un pridvor sprijini creeze frumuseti folosind o coloane cioplite. II) cu 31 de locuri..Marma^ia". purtind pecetea sirn^ numar restrins de maramusi gustului artistic rafinnt reseni. Restaurantul aferent ofera specialitati culinare alese. cu confortul si progresul lui.Iemn din Once^ti. care a fost •Inla prefecturii.. braserif. pricepere si o tede Iemn. dar mai ales pe ora$ Pe dreapta. . pastrindu-se ins& nealterate traclitiile mostenite din batrini. verde. trebuie mulpoarta de Iemn la bil| t2 rabdare.eului..I3: _§' st. .verdele tinaV'. I) din centrul orasului (101 locuri).. a costumelor si obiceiurilor pasti'ate de milenii. I fM^a complexului cooperaNtl . calde. Solovan. care impresioneaza _ne?ti.. JES^BS. ce ex. dintre care KAMURES doi sint declara^i monumente ale naturii. I n intersec^ia strazilor ||u? Voda si Bogdan Voda. toate tipuril* meinica cunoastere a planconstructie din rnediul ^ telor. pentru cinstirea • innriei ostasilor cazu^i penII libertate. gradina de vara. independent* s. Dup3 popasul de la Sighetu Marmatiei ne va fi greu sa dccidem direct! a in cart1 99 . precum si J>iseri( .t'iciu de Iemn — nionu puse in muzeu.ber in curs de organ tea si prospefimea culorii.ruja macului" s. anonimS. care isi pustreaza hitecturft popular^ in a.. ceva asemanStor sugereaza pfidurea primavara. Posibilita^i de cazare ne ofera hotelul . ce da Alte obiecte de valoare sint din secolul al XVIII-lea GHID JURISTIC AL JUDETULUI •nure se releva ^actualul I . In pare se afla si hotelul . I. d scurgerca anilor. din care nu iipses.streasini duble. lucrate in Iemn dupa stilul local. mentale ale arhite( temperate si totodata rezispopulare din Maramure^ul tente la actiunea luminii §i nografic. legate cromatica anume. doua saloane cu jocuri mecanice si biliard. bar de zi. pridvorul caselor de i .verdele frunza".jin_obeU§c I nduce aminte de locul !'• an fost executa^i de c&Ihftleristi patru partizani fr au actionat in Mun^ii Cnmuresului. linpla^a orasului. restaurant. din care ele prin arcuri simple nu lipseste .i Ili'runitatea patriei. care "' r i l i i t via\a ui luptele •tru eliberarea Maramu•lul de sub ocupa^ia hor•to-liiUerista.. Ill parcul din centrul oraIII a fost ridicat MonuM I M I .-jtasijor sovictici. blinde. .'(. .categ. Alaturi de acestea amintim Complexul de alimentatie publica . cofetarie. constru•Ub torma de patrulater §i •II' <i romano-catolica (1736). ridicat in au»i 1974... citeva constructii. prilej ideal de cunoastere a artei si traditiei maramuresene.! cadrul secjiei de ftn< covoare vcchi si scoar|e ma. Muzeul define si o inteIn centrul ora^ului resantS colecfie de masti.Dimu< inaramuresene din sec. talentatului sculptor M M Popovici. 'eparte de centru.galbenul ca arama". Plopui (Populus nigra) are o circumferin^a a trunchiului de peste 8 m s. a oamenilor fiarnici si blinzi ai acestor locuri. covoare vechi aduse citeva gospodarli de familie.te . Peste tot ei au adaugat noul.J?!LJ£S1. toate mentat prin pereti de | intr-o sincera izbucnire de Intr-o viziune sint^ optimism si bucurie... cu hotel. mult solicitat do turisu pentru pozi^ia sa pitoreasca si confortul oferit (85 dc locuri cat.. pinfi astazi nealterata purita.. I).). la intran valoa Marei. Pe lingfi aceste unitafi functioneaza cite un rostaurant-autoservire..a. i l iiiu/..fiin^eaza o Bezervafie «!• ramuresene. Din oras se pot face o serie de excursii.Este o construc^ie tipici1 brfi §i prin modalitatea com. tSranului maramuresean.Rezerva(ia de arhiliN'l prima insasi viata noua a pnpulara in aer liber a m oamenilor din Maramures. alaturi de Idyll romani. Dupa vizita fScuta in oras.. 1 -XV". costumul popular traditional.pistrite cu migalu 51 fantezie. albastru inchis. Cu un rafinat deosebire de alte monun simt artistic tes&toarele de similare. secret delimit de un lui.Zimbrui'' (categ. de o mare vaprezinta trasaturile I loare plasticS. hotelul . cu pictur binSrii culorilor rosu.rosul care nu putea fi decit infocat". Dar covorul istoric — a fost constru< maramuresean incinta mai mesteri anonimi in anul i cu searnfi prin cromatica so. aici ai> Iza sau Cosau. ului din Sighetu Marndl Pentru obtinerea culorisituata pe Dealul Dol lor vegctale.

Traian nr. lancu nr.. 1 Cinematograful muncitoresc. 1. Traian nr. A. str. adevaratj juterii de arta populara. 2 Oficiul de posta fi telecomunicafii.. str.s-o luani: sprc Sapinta pcntru a vizila .Marmafia". 30 Spitalul unificat. ••MKL i Baciului ^Rona la lisa Vaiea de voiaj C... 78 Hotel-restaurant . str. V. pe valea pitoreasca a Viseului. Dealul Dn Statia de benzina. 10 Magazinul alimentar nr. Bogdan Voda Restaurantul . Bogdan Voda nr. 3 Libraria . 10 Muzeul etnografic. Drago? Voda nr. Bogdan Voda nr. str. 1. 9 FiliaZa de turism. dar mai ales ct serici de lemn.. str.Tisa". str. Parasim Sighetu Marmatiei. Bogdan Voda nr. 8 Hotel-restaurant . 1 Rezervafia de arhitectura populara in acr liber.. str. 10 Militia municipiului. 1 Comitetul municipal P. 2 Automobil Clubul Roman. Indifcrent directie ne indreptfin nem fascinati de farn cestor meleaguri caraj cheamS. 23 Farmacia nr. str.Ardealul". Din localitatea Vadu Izei ne inscriem pe un drum care strabate o serie de asezari. cu por case traditionale acopcrit sindrila. Lenin nr. I. care ne va conduce spre Munlii Rodnci sau Maramurcsului. urmind soseaua spre Baia Mare. Dragos Voda nr. Libertatii nr. sau pe valoa Izoi ADRESE UTILE pentru a admira hi: lemn. Libertatii nr. Republicii nr. 21 Hotel .C. Muresan nr. str.. Bogdan VodA nr. 28 II. str.Cimitiml vcsel" — unul dintre cele mai importante obioctivo turistice ale zonei. Bogdan VodS nr. str. 16..F. A.. 14 Consiliul popular municipal. Libertatii nr.Zimbru". Parcul Emmescu Hotel-restaurant . str. tate cu multe secole In u o . adevarate muzce etnografice. str. str. str. str.. str. insirate ca o salba GHID JURISTIC AL JUDETULUI de margele de-a lungul sculptate de Iza.R. Bogdan Voda nr. Mihai Viteazu nr. inegalabilc ale arhitecturii din de tara. •. Libertatii nr.R.Doina Maramuresului". 16 Cantina-restaurant nr. 14 Farmacia nr. str. 17. str. PE VALEA IZEI Sighetu Marmafiei — Rozavlea — Bogdan Vod Sacel — Moisei — Borja — Pasul Prislop v_ VitXPoienilB lz«i ^S4? (D J 186 — 153 km) . str.Luceajarul".

GHID TURISTIC AL JUDETULUI dovezi peremptorii ale continuitStii poporului roman pe aceste strSvechi melea^uri. cu turla deosebit de inalta. in 1806. iar structii similare din zon3. Toate acestea sint completate pe intreaga vale a Izei de o incintatoare succesiune de ||vilatea_ artistica de acunoscut in anii din binemeritata aprepo plan national. Fortic dansuri si ansamfuldoric local au cucerit ill 11 de aur si respectiv [T pe tara cu ocazia conformatiilor artistice Hatori cu piesa . are doua rinduri de birne de stejar. cc \ bratSri si celturi. Dup3 ce cifreazS o mare iscusint trecem peste podul de pe Iza. plantat partial cu pin. au opus o dirza reii(a in fata hoardei tacare jefuia Maramuresul. |p contintiare _yalea Izei se •tonza.Jemn parc3 riul Mara si ne indreptam vita sa o vizitam. Turla. semintie din care la un moment dat a ramas doar unui ce avea o fata pc numo Rozalia. pe dreapta. biserica a fost datata de specialist! ea exis.. Peretii fnalti de circa 6 m smt baza sa mai Iarg3 sear construiti din birne inguste cu tipul de turia din • de brad. iar ulterior. ne intimpina o constructie eleganta. puneri. . Dupa citeva sute de metri De pe un promonto de la intersectie travers3m. che si era nou3. 11(111 inainte de a ajunge 'Initura. lemn. unde.ridicat edificii modern' . incit. se nu. Batrinul i-a explicat ca piticii se trag din neamul romanilor si ca acestia vor stapini in viitor Maramuresul.spirit inventiv demonstrl dical ca stil fata de alte con. unui no. iar din cftsatoria lor au rezultat maramuresenii de astazi. din care o parte i-a pus in poaia pentru a-i arata tataiui ei. Pictura se p3strj Birsana (km 11). un drum nemont ne poate duce la inii-a si apoi la Glod. Lo« spre Oncesti_ (km 4) unde. creativitate de lemn. in 1936. ce schimba tonul genenl peisajului depresiunii. pe care se afia se numeste dealul CetSteaua. in hrisoave. Se mai aflii frumusete arhitecturaia rSmasitele unui turn feudal. Aici a existat o bi. probabil. pe plafon i teaza din anul 1326. Prima mentiune documentara referitoare la existenta localitfitii dateaza din anul 1373. numele localitatii Irmoaza provenind. Este biserica de lemn ridicata in anul mcmorabil al ultimei navaiiri a tatarilor. »-/avlea (km 24). de o certa valoan Cresterea animalelor. Turla este simpia.constructorul anonim.din birne masive de bil local. a fost mutata pe < este acoperita cu tabia. Ea a fost construita din birne solide de brad iar la baz3. legenda care spune ca aici tfaiau si locuiau oameni uriasi. NSnesti (km 9). des! • arhitectura popular3 fn aer constructia Ias3 imprpslj liber de la Sighetu Marma. cu o* I^RAMURE? frumoasa plantatie de pini. sebita.•ipreciati rapsozi popuA l i t la Siatioara cit si l s-au gasit izvoare cu minerale. Slatinii.'si Dealul Dumbravii la vest. Peretii sint fa apartinind. Aceasta. in timp ce sp31a rufe in Iza.monumental. din care sa tiei de pe Dealul Dobaies. Cunos•a din 1326. deasupra soclului de piatrS. iar ferestrele sint Codru sau SSlaj. mara printre cele mai mari AlSturi de casele vod localitati de pe yalea Izei. saorigine al fra^ilor Pe.1 tia de baz3 a locuitorilor. ocupa. da. Dup3 unele | urme ale unei asezari dacice.retele altar. i n i i i l u r a (km 19). 1717. mai ales po ] sudic. La Glod se l un monument de arhi|UrA in lemn. cu gospodarii mari si frumoase.truita in anul^i3_64. ncuitorii acestei conume. proprietatea lui Stanisi Chinezul.fost ridicat initial pe ta domoala. sapaturile si se pare ca apartine arheologice au scos la iveaia man3stiri. deosebit gust al frumr ne apare in fata o _bisericS indrazneaia.. Foarte aproape cle sosea. Intcresanta este legenda cunoscuta de batrinii din partea locului. 17.. a carei mentiune.( jjfla o asezare de la ^ epocii fierului. deosebit de inalta. iesirea din Strimtura. tiga apare Dealul Veil. Acoperisul este in pan.Balada ntca". scunda.relativ bine. cind prin•) act. Dupa traditie se spune cS ea a fost adusa 103 . constituie sursa principals care nu stirbesc din pi)' cul asezSrii. alul We. cu turla simpia.neaz3 stilul Indr3znet. __serica de.de venituri ale Pe locul numit .tistica si arhitecturaia. ascutita ca un pumnal. Pentru ca Rozalia nu avea cu cine sa se m8rite s-a rugat providentei ca unui din pitici sa creasca mare. Localieste asezata pe malul al Izei. incepe sa se largeasca. ce se deosebeste ra.In ansamblu ea se ca serica de lemn "(1795) care a £izeaza_printr-un echilij fost mutata la Rezervatia de proporfiilor.'Im( tind la hotarul dintre era ve.. ruga ce i-a fost indeplinita. Edificll| mari. a intilnit pe malul riului numerosi oameni minusculi. ad3postita de I u l Gogosa la est. zvelta. a fost descoperit uq depozit de bronz. Regele Carol I scuStnmtura de orice dare. Prezinta un acoperisj in panta repede cu c'oua nivele. probatormai de aici..

centrul civic. i it. DupS cca 7 km ne drum modernizat (DJ 171 A). conform traI | ir un deal. situata pe versantul nordH Aici se afla o construc^ie Muntilor Tibles si strabll monumentala. so pot vizita cele IblM'rici de lemn — mo^^E istorice. Portilc do lemn din aceas.u. exemplar unic in re facuta linga sosea. de unde a respins in repetate rinduri tentative regelui Ungariei de a-si instaura suprema^ia asupra Moldovei. ideal loc •bMTvatie. Mentionam n i a in Maramures a wi'tului lui Petru Movilfi.. Se pastreazfi si citeva trul comunei a fost col picturi pe lemn si urme din its dupa acelasi plan pictura exterioara.Diplome maramurefen*' < 1599..familie nobila.i'l. fSra H restaurata.•oresp'-. orn de culture 'i mitropolit al Kievului.ata si strabatem pri.si sub vechea denumire de Cuhea. cu un turn-clopotnila.5 llcvonim la soseaua mo. la intrare in comunS. parere con\\ romanesti: ". Au mai fost gasite virfuri de sfige^i. politica si culturalS a Mnr( In anul 1373 localitatea muresului. Ea modernizat nc conduce^ so remarcS printr-un pridvor.i cea mai veclie carte dreapta. in care predominS soa. famll pitulata pe valea cu acelasi ai cSrei membrii si-au tm nume.m.ruginoasa. la casa cu nr.nascut la lend in 1844. I'lnvcun. No indreptam spre comuna lui Bogdan de Cuhea — tl Botiza (10 km pe abatere). autorul lucrj mai vechi. 93.localitate se leaga numele tura pare a fi una din cele loan Mihalyi. este socotita cea Rfcche din Maramures. frnll nioase proprii. ceramica.^edinta a voievodului Bogdan. de la intrare cu o istorice. cu tfiietura ondu- — localitate cu rezonante istoricc. Este vorba de funda| al ornamentului floral tiile unei biserici de piatra. motiv pentru care a trecut in Moldova.tia Poienile Izei.mentar din 1364. tot al cul uneia mai vechi distrusa mesteri iscusiti in con prin incendiere de catre ta.sit. construita in i i . au scos la iveala temeliile de piatra ale unei locuin^e incendiate.Sapfiturile arheologice efectuate pe un promontoriu pe malul sting al Izei.aici dintr-o alta localitate din Maramures si ridicata pe lo. care in 1359 trece Carpatii cu ceata lui de viteji peste pasul Prislop ^i interne! aza statul feudal moldovenesc. stilpii pre.Izei. j Din soseaua principals se Revenim la traseul prli desprinde pe dreapta un alt pal. De m. Pe Valea Sasului.cea de la Sieu. situata la 3 km rlc tale. este urcare in turn. Una dintre "zata. aco•Ul eta j at.de valea leudului. este 1'osta re. Este renumita in mul maramuresean ales ]M OHIO JURISTIC AL JUDETULUI •IM ml) ii (. ascunsa parca Intre un aport important in vldj dealurile din jur. tot pe I f.n..site conservate sub un acoperis de sindrila si care pot t sat turistic din MaramuBogdan Voda (km 37) fi vizitate. §i la Pol gasindu-se elemente ornamen. avind dimensiunile do 23/11. devenind primul domn de sine statator al Moldovei. dreptam spre localitateaj ce no conduce la $ieu (1 km). se afl tato pina acurn. Aceasta a fost si IAMURE? . . incon jurata de un pavaj si o palisada. dar mai ales prin usa din Localitatea are semn stejar. in ( ta zona prezinta o Jjarticularitatc fa{a de cele prezen. fiind atestatS arcada si un ancadrament re. In anul 1343 Bogdan Voda s-a razvratit impotriva' regelui Ungariei Ludovic I de Anjou. raol/.cnasta sa fi apartinut voier"una din cele mai vechi vodului Bogdan.. carol rrate cu mult gust de mes. bicarbonatatl multe elemente. fiind amenajl zinta o sculptura redusa sau stabilimentele unor bai rli sint simpli. deasupra portitei teres local. probabil din anul .tesutul scoartelor.necolele XIV fi XV". prin aooea teva izvoare de ap3 mil ca ele sint construitc din mai sulfuroasa. El a fost eelJH Botiza a sarbatorit 600 de tii doctor in drept dintra J ani de la prima atestare do. cunoscutS . Nu este exclus ca am podul bisericii s-a pas. vizavi :1 este considerat si dc o bisericuta de lemn asejL'i-ntru dc ceramics ce se manutoare cu cea do la Nallrca printr-un pronun^at ncsti.narea jugurilor pentru Biserica de lemn did tari. Re^in atentia si crucile dc lemn din cimitir lu.Codicele de firmatS si de alta descoperiJrnd".'ji plan. ii ' I i a (biserica din vale) N/n din 1699. din lemn de |( i n geamuri mici. Prin elevate si arhitec.trul de comuna. Ambele •III au fost construite dufcw-la. Pictura uuta in secolele XV— I In stil bizantin. in centrul comunei Ilinlja romana.ma. se poa(l rele. aproapo o co. Drtll| pie a celei de la Rozavlea.ristii Maramuresului cumentarS. •bit de elegants. se pfis• destul de bine. zita o biserica de lemn. dlntf tori locali dupa modele inge. InteresantS. cioA ilintr-o singura bucata Icnin. turla simplS. descend din voievodul Inga.. pinteni de cavaleri.lonti ai Komane. ^Iri intilnim multe icoane iititia. lanci de fier. mcietorul Moldovei.

pe orizontalS. de jur| jur esle sculptat un lemn. reaza idcca de continulli Demn de mention tru aceasta localitate dustria creata in uljB rioada aci.i ristica zonei. cuprinzlnd 121 de sate. ne pinS dealul Osoiu. din familia Bogdanestilor.!a s"irbatoa. in luna mai. Aici se rnai un candelabru .prima biserica dc piatra consfruita in aceasta zona daUnd dc la inceputul secolului al XVI-lea.Ruptul sterpclor".ti.| tiparituri vechi. Biserica voevodala a Bogdanestilor a fost inal^ata intre anii 1330 si 1340 de catre voievozii romani ai Maramuresului. construita in anul 1722 din birne groase do brad. fiii lui luga. in care se imbinfi stilul gotic cu eel bizantin. oamenii regelui. aceste opere sint studiate si apreciate de sute de artisti din tarS si strainSGHID JURISTIC AL JUDEJULUI tate. ambele incalzite la flacara vie a suflctului omului din Maramures. din lemn.La manastire". Se mai poate vizita bisorica de lemn-monument istoric. di: ceremonial stravechi. Una din cele mai interesante si frumoaso constructii de acest gen. fasoara. desenul remarcindu-se printr-o deosebitS vigoare. Datorita valorii picturii murale. §£]]• lemn in anul 1801 i. pe locul uneia mai vechi. avindu-iji originea intr-o veche uniune de obsti taranes. un fol loana infinita maraml na".'o oil1 . Aici se va construi tate de cazare (cat..~l| decor natural pitoresc. iafj v> i \ — 3 M o \ \ a: UJ Y~ \ r ' I/ -I ^ *• •9. Ea stirneste admiratia vizitatorilor atit prin linia arhitecturala unica cit si prin frescele din interior de o mare boga^ie coloristicS. pe stinga. ti :j:. I). Dragomiresti (km dintii mentiune docur referitoare la aceasta dateaza din anul 138S muna este asezatfi in destul de ingusta a Frumoasa biserica de la Muzeului satul Bucureijti provinc de Salistea de Sus Localitatea este atcstatl cumentar din anul intrare. S-au constrU sec^ii care se afla s najul Intreprinderif mureseana" din Sighctu ma^iei (Sectia de Sectia de impletituri iele $i Sectia metalica). Printr-un act din 1353 regole Ludovic T recunoaste dreptul asupra mosiei Cuhea.. In prima jumatate a veacului al XVIlea Cuhea reprezintS centrul posesiunilor BogdSnestilor de pe vaile Tzei si Viseului. romanilor Stefan si loan. m: s . funia alit de c. _^<a_exterior. In Preluca Lesped pe Izvorul Baicuiui. Locul este cunoscut sub numele .

. Nu trebuie.?ic timpina cabana . construita prin munca voluntara in ur. i traversarea unei linii de i. civilizatie.it3. Monumentul de la Moisei evoca un moment dramatic din istoria acestui tinut. grav ranifi. iiiument al naturii (7 km).tre altele: . locul numit .. dar mai cu seama prin munca eroica a minunatilor s3i locuitori. iesind noaptea de sub cadavre — Vasile Ivascu. Prin masacrul din acea cumplita noapte. cu o straveche In central comunei se aflfi dacica in confection. dea.telor de ceramica n tura populara de lemn.. ne inlucreaza o ceramica ro. AlSturi cred Banateanu in IU de turnul obi?nuit. Pe locul unde se afla cea de a doua cas3 a fost ridicat un obelise in memoria acestor eroi. se mai tre care .diferite. ••. lul Seciu. Este singurul c In apropiere de km 47.e.rezervatie ifica".vada materiala pertinent ma cu aproape 30 de ani.Popasul Izei" smaltuita.ri de pamint romanesc. dar lustruita. pe alul Boresei (alt. pridvorului. tru de olari din Romanj unde Iza este marginita de care. prin largirea tinere. din care una se pfistreazS §i azi. in a•ea c3ruia se afl& limita ! ui Maramures cu judeistrita-Nasaud (Dealul tei: 6 km. apreciaz3 La ie^irea din aceasta lo. cana... pe partea stinga.Lidice" al Maramuresului.cole?a" cu brinza. A ramas doar o imensa vatr3 de cenu?a i?i multa. deasupra pridvorului. comuna a fost reconstruita cu ajutorul statului. apoi au fost secerati de necrutatoarele mitraliere prin ferestrele caselor. Pen. Ulterior pridvorul ei a fost dul. se gaseste un tur. Pe cenusa razboiului.din Fata" se afla Tot inainte de ardere.Virful coastei".Arta populara din in nulet mai scund (clopotnita).l i ' horthyste in retragere.slrinsa parca in chi. Tipul de vase de cunoscuta sub numele de apreciate mai mult sint ^Biserica Nistorestilor". multa jale si durere... i loviturile necrutatoare ale romani si sovietici. In autohtoniei $i continuitatll ultimul plan apar Muntii nice a poporului nostru. ferate Salva-Viseu.Buleni" se trece unica in felul ei. care a mai trait bolnav in urma acestui ?oc puternic pina in anul 1948 si Vasile Petean. mte de a parasi Sace>'cem pe sub un viaDin acest punct prin spate apare Dealul i — o adevarata pira:iaturala. prin. sud drumul continua (ealul Stefanitei.. apare aproape la In ornamentarea mijloc. uitat nici faptul ca ccl mai nordic centru de nic-a rosie nesmfiltuita de ritoriul patriei noasExistenta sa — ca un i al unor forme cultuti-avechi — ii confera o dreptul de a fi conia drept o . in partea dreapta. nose ins3 si forme apr descinse direct din mode Saccl (km 49). s la mai pu^in de 1000 m de seaz3 $i liniile sinuoa sosea. Turla.straveche tradifie. inca in viata. in DN 18. In acea noapte odioasa si singeroasa de octombrie. unde gasim specialitati maramuresene. comis un act de masacru . Salva 45 km). care s birne de brad in anul 1722. au supravietuit. Aici i-au inchis in doua case s3rac3cioase. (categ. io. In disperare si in ura lor neputincioasa. {ilor. mes peste o punte ce leaga cele care-1 practica cu mul doua maluri ale vaii Iza. se folose^te o tehnica Aici se pastreaza suficient §i simpla.Ultima frontiers a mortii". Eve109 . Ari i ..RAMURES precum §i alte fapte condamnate de posteritate.a = niireasa in dialectal) si dupa 12 km ajunM la Moisei.. Moiseiul a devenit un . Doar doi dintre ei. datorita adaosuletniciri strSbune ge lui ulterior. dupa ardere. de dimensielementele decorative. Ill). localitate formelor ceramicei dacifl GHID JURISTIC AL JUDETULUI dintre cele mai ilc. ori s-au impotrivit jafului savirsit de ocupanti ?i i-au adus la Moisei. pe lingS faptul c spinarile unor dealuri. uni. e continuam drumul isarit pe DN 17 C.poate fi considerata drept interesanto ductele indraznctc ale caii din cele maiara ramici din t noastrS. ilirectie sudica. Din Dealul Boresei. Esi indeminare meste dificiul a fost construit din nase Cocean. Transilvaniei". silite paraseasca ultimii kiloi. se poate Itn Izvorul Albastru al Izei. document inca viu de art Rodnei. Pe vasul us de bine pictura si numeroase deseneaz3 cu o piatra picturi pe lemn. cupa in acela$i timp de Acoperisul prezinta doua nimiterea stafetei acestel vele. ulcica si ulc Cunoscutul etnograf largit cu circa 6 m. doua monumente de arhltec.unna anului 1944.. .Ceramica de calitate ne atrag atentia via. autoritatile horthyste au adunat un num8r de 31 tarani care au sprijinit pe partizani. in culoare neagra.lorata si a podului peste i Viseu. Moisei (km 136 pe DN 18) " alta . dupa crima si jaf. Aici s-a realizat filmul artistic .localitate cu prqulc rezonante istorice. horthystii au incendiat sute de gospodarii din comuna. 853 m) . ceramica rofie de tru eel din .sus. '. de ase•a. devin luc Biserica .

i doua pridvoare suprapuse. pe atit de pr In timpul lucrului la < leganutul este agfltat ti. pregatind ast mai dificilS ce va M care va coincide cu sarea Pasului Prisloj > Moldova. Repedei. XIV).it regal prin care se . .jcLipind i 1 si cucerind medalia > i . cu • leud. Moiseni.coconul" (copiiui/ leganuf atirnat pe umerjjj procedeu pe cit de inj si simplu.' • ' matori. i . amindoua -le. Dornici de a descoperi identitatea eroilor ei au colindat multe sate din judetele limitrofe.-' . fera tiiristilor condifii pas la cabana . asezata pe o colina.nimentul reprczinta un inotiv de inspira^ie pentru creatia popularS. T!n interes deosebit prezintS citeva picturi pe lemn. zat de Studioul dc i . si subiectul unui film .o . Pietrosului Rodnei d. Un all 'cului este torsul in iiersului. Cind strigam cd pling pruncufii Mai ruu xlobozeau plumbupii.. edilitare si social-culturale din actualul cincinal..• numita Cuhnea..i H km de Sighetu Marmatiei. poarta . .a.. pe pinza.lntr-o vineri dimineafd Pd o negura si ceapd Litananfii ca ne-o prins $i-n cea casd ne-o inchis. XV). unde lui este mai ferit.". precum §i BMagura 2". i. initial cioplit in lemn. aminte.. 'iiusei.sul. 28 de lo cazare). iar restul masti populare. poalele Masivului R. (km 143) este si^•A in extremitatea estica a ^K|nlui. Pitoreasca localita. investigind si reusind sS afle numele tuturor eroilor. in marea lor majo. amplificarea capacitfitii de productie la mina .. in apropiere de cea de zid. Intr-una din baladele populare se spune: a Cost . baladS ce a con . format din pionieri entuziasti.. printre care Evanghelionul (1701). ulterior transpus in piatra.La Grosi".. cSutind...Dealul Bucatii. Cele 12 coloane simbolizcazS lunile anului (12 raze din cultul soarelui).-... CHID JURISTIC AL JUDETULUI 5 nului cultural. o dovada in .arniciei si iscusintei acestor locuri. m la jeie<. Coman din Moisei. Importante sint ^i perspectivele economice. luminarea din ceara de albine (sec. Cind rugatu-i-am mincare Cenderii ne-o impuscare..atarea minierfi cu cele mine: Toroioaga. Pictura. cioplitura de lemn in cu^it (sec. 'lati din Moldova. O imitate este sec^ia de ni si cxplorari geoiind situat intr-o zona liiu-a. se iritihde o km pe vaile Viseului.Gura Baii".. Borsa si aloua Salistele.." irsa a cunoscut in ultiani o mare dezvoltare. darea in folosinta a unui numar de aproape 1000 de apartamente ?. i-ima atestare referitoarc iiorsa dateaza din anul • datfi inscrisa pe un do. Ill. ^. la ulinea medie de 700 m. la o distan^a de Hf km de la Baia Mare s.Alexandru Sahia".. samblului folclorie it | . troasa. sau de la Borsa pe val.Urmasii lui Dragos Voda". care se transforma intr-o fabrica de binale si usi celulare. sculptorul Vida Gheza a realizat un ansamblu monumental format din 12 siluete de barbati. Prezinta un acoperis cu douS nivele s. y 11. Printre acestea mentionam deschiderea §i punerea in exploatare a zacamintului de minereuri neferoase . pc un mamelon. asezare la poalele lilorir«lodnei. .u4ii. sau asce. in cadrul Concursului \» al formatiilor artistic. orasul are un secilc exploatare si industriaMAkAMURE? liy.sea averea lui Bogdan . Se distinge printr-un remarcabil efect arhitectonic. de fapt doua figuri de maramureseni. candelabrul.KroiiS Moisei" in interpret. in anul 1765. Biscov. Bur• si Gura Bail.e.mineri sau muncitori -licri. PlinS de semnificatie rfimine initiative profesorului Gh.-.Capra (categ. Zflcamin:"4e begat in elemente predominind cuprul.„„„ j:_ »' • sirea din Moisei. un potir de argint si citeva carti vechi de valoare patrimonial.. Triodul 111 ." In apropierea locului de tristS aducere _. In aceasta zona J. pinfl acum necunoscuti. tacolul: Balada . IH'KSA. in locul numit . '. mai reprezentativa uni"I'onomicS a orasului este . cu . pe motiv de infidelitate de coroana ?i rSsplateste n^a lui Bale si Drag. printr-o nota de eleganta ^i echilibru. in fata casei unde s-a comis masacrul. care dateaza din jurul anului 1400. Tislei.. mura unui copac.!. Cind strigam eliberaie Romania noastra mare $i mai jib ne-o impuscare. la buza padurfi de brad.are a luamului. Un interesant obiectiv turistic il constituie biserica de lemn din centrul ora^ului. construirea unei centrale telefonice automate... care a creat echipajul . n populate de 25467 de "tori.. se pastreaza destul de bine si a fost executat5 in culori vegctale de Zaharia Zugrav. Ea a fost incendiatS de tatari in 1717 si refScuta de localnici in anul urmator din lemn de brad.

n Cu acopensul \u nele turistice ale Maramure. (vezi capitolul .i"). cinematograf s. rtu •i ( s-jss -r i»r^s biblioteca s. in care invata circa 4 000 copii. .. vi Dupa ce hoardele tataresti au apacitatea totam de pradat s. unde na. i . Astfel.. la parter are un complex de alimentatie publics format ain restaurant cu sec^ie lacto.a. Biblioteca oraseneasca.3 paturi. putem vizita Biiile Borsa (6 km).Iezer" (cat.. cu locu. si Maramuresului. a molidului.. dupa cc traversam podul peste riul Tisla. bucurindu-se de aprecieri elogioase. in nord. valorificate mediDe aici se pot face excursii in imprejurrmi.marcate ne poarta spre masi& dln vele muntoase din impreju"^ practicarea tcS aces^ rimi.. Pozi^ia geografica la poalele Muntilor Rodnei. irt H de schi. '.1/vorul Cailor".5 km). prezen^a i lui asocial cu altitudine. din tura si-a desfasurat intreaga u trambulina olimt'antezie."" ioane cu MO oprHi si invinsi la Cavnic §i Strimtura. bar de zi.(1725) si o biblie pe pergament tradusa de Samuel Micu Klein in 1795.S r Hotlul. La iesirea din orn indreptam spre Stat de ocUhnS Borsa (km < situata la confluenta \ lui cu piriul Fintina i ' altitudine medic de 8 > cea mai reprez?ntativa za turisticS din judet sajul salbatic.. t ia arhitectului Auiei inceputul secolului al XV11IS a proiectat c^. Anglia. broi' 11. 11—III 72 de locuri).. camera are — f^de'area P-mures (cca 14 000 de tatari). Ansamblul .Poteci in mun1.Cercanelul" ai Casei de cultura a i'ost prezent intr-o serie de \&ri europene (Ungaria. scoli generaie. baie. In aiara hotepune de un parking. confera orasului atributele unui puternic centru turistic... puternic si modern centra minier aseGHID TURISTIC AL JUDETULUI zat la poalelo ioaga (1 930 m) si n care dispune de lui club muncitoresc 9! santa biblioteca Aici se afla sediul 1:1 miniere si Sectia dr Id t.sului sau in nordul Moldovei..< fera sta^iunii calitati ti . seU naturale inedite cum este cascada . Complexul turistic dis.ii Bordestinate pentru cei nl sa se leaga un eveniment pela odihna. In central orasului aproape de confluence Ti?lei cu Viseul se afla hotelul . Casa de cultura. velit cu ** ^ asbo"^\mita perfect sm.i jefuit mai intii lo. Aici se va construi un nou pavilion cu 250 locuri. (\ascada-..i o sala pentru proiec^ii de filme. sin._ * _-\ ciY\ — . Din centrul orasului. cu ape . Grupul ijcolar minier. va deosctaita. anemii. Printre unitatile socialculturale amintim: Spitalul uml'icat.ie pentru 1 i plegantc orice drumet s.rea lea. spre Moldova pe la Lapus sau pe valea Izei. a§a Incit aleg ca ale sistemului «V -''"•' j-SJS s&sz~ 113 MARAMURE5 . in plina im. calci ziene..iuni si explorari «' So pot intreprin ' prin imprejurimi fiind deosebit de n' Regiunea este bog i voare de apa mi. dooscbire pe vale Apele minerale ca< bicarbonatate. se organizeaza i^ate in sUl ^ cxcursii cu autocarul in zo. spre stinga.calitaVile de pe valea Somellcl §ului.stea caracteristica oraselor de munte. Revenim in orasul i Ne continuam traseul ) torescul drum national face legfitura intre Mil' res si Moldova peste Prislop (141G m).de^o^ ^asPeriodic. O serie de poteci marcate sun nemarcate ne poarta prin vai salbatice. pe culmi donioale sau creste ce se avinta impetuos spre inal^imi si unde deseori po^i fi intimpinat de caprele negre sau de Vipetele de alarma ale marmotei. utice de odihna si renv. iar in continuare pma cailor urinare. incearca sa se retraga oL. in sud. toresti.e ale tubului di(1._— legat printr-o Unie__de_telcat eficiente in tracabin& de Poiana Runcu (3.. Belgia).ca. de linga cascada tn imprejurimi se .a. dar sint '"T. Numeroase poteci . monumcntaia creatie a naturii ce stirneste admirat. care ne rezerva frumusport dc iarna.lzvorul Cailor" se va con^ezeMa mofetelor strui o linie de teleschi. clorurosodiqe l| pozltie chimica ce seori de la un izvor lit in ciuda faptului cfl sint foarte apropiate. to la platoul de sub virful §tiol l(. b rad. celelaUc^spaDe numele Iocalita1.5 afec^iuni cronicc km). in 1717 are loc ultima incursiune tatarasca de mare amploare in Mara. ru lini. interesanta a ca trecut pe aceste meleaguri la iloasa si P' f A ^S . . cu imprejurimi fermecatoare. anwl (90 tn). paralel cu riul amintit.n dintre cele mai favorabil' Introgul complex de 1'actn naturali recomanda statium si pentru tratamentul uni boli pulmonare. Complexul este i.

ceramica de Sacel. la aceasta acjiune au participat si femeile din Borsa. 175 octa nr.Taftral *ti»n. rvire.stiut ca apa din riul r p l i t a nu inghea^fi niciodata. diferite obiecte de etnografie.. "MI i/. M.F. 9 itl . pe stinga. str. apare un lii'iincl in apropierea lacului • ugrement Tepli|a care are • '.T. «tiei trainlce 5i w . Victoriei nr. pecetare. str. cai de acces: auto 51 C. . Libert&tii nr. Potrivit loc de cazan ntem (I416 (I 4 ffi m). 203 C. '"l ae-al doilea razboi (cazemate distruse. care-si au originea la mari adincimi. vecine (Bistri^. care au reus^t sfi achizi^ioneze in timp s. dn ' m a doua duminicfl august..i sa salveze comori inestimabile de artfi populara din zona.„«.F. iar in .Caminul". traseu ce Mrriti! paralel cu eel de pe Xlra Izei.Hora la r ^". De refinut cS. str.Iezer". iar prSzile capturate. se rem 'f"^11611'' ^ «>„„ Urme ale ce d e a T-..Mi. str.a rezida in faptul c£ rill este alimentat pe parcurs t mai multe izvoare subte^ARAMURES Un mare numar de prizonieri au fost eliberati. ^ dc Pasul ~nd- dezvflluie o_ panorama un Peisaj unic.R.*n rnuntii Mi * UJ w sau Rodnei ost. SPlritUaW re f aramure e ""• voni ™ ? «i> mol. fl el dm tar3' car« evoca tra la Ic . In f tuguiat yfrful "'. str.*.T. copaci si bolovani enormi sint praValiti asupra tatarilor de cfitre locuitorii Borsei si cei din localitafile apropiate. Liberta^ii nr. o agreabila mn a ajunge a ft 1'asul Prislop drumul H|_ in serpentine pinfi ll< ii Bistritei Aurii. in ch-eaptu ( 23 03 m) din . apa ajungind la suprafa^a cu o temperatura mai ridicata decit cea a lacului. .ICa 20nei' este sir. drum B8E UTILE ce ne poarta spre nordul Moldovei. la Festivalul ^ nterjudefean . Muntii Ma. 6 tinul . IT iese din Sighetu Mar•|li'i in direc^ie nord-vesW (pe str.^i ihflliate plaiurile fermecatoaI ulc vfiii Viseului. Victoriei nr. au fost confirmate si proprietatile radioactive ale acestor ape.. 25.Rodnei.) •() alt§ posibilitate de a PIIIK<' la Moisei sau la StaiiHiH'. 115 .i de odihna ?i tratament mtua este drumul national (. str. Liberta^ii nr . raagazin.. 213 i / n i i popular orasenesc. tnainte de a intra in sail Tisa. 18 dc economii fi consemnafiuni. str. str. 3 il P. Cei care au remit r « scape au . Victoriei nr. Prima localitate din vasta lunca a riului Tisa este asezarea cu acela?i nume — Tisa (km 72) — unde avem ocazia sa vizitam un adevarat muzeu al pasiona^ilor so^i Pipa?. Libertatii nr. OH/D TURISTIC AL JUDEJULUI rane.. tfif-nr-i! —*.R. cusaturi. una din cele ma ^ t^oase manifestfiri de a . 199 / ilnlogia." P arta snerifi " "lasiva de *. Libertatii nr...padure batrina *» . Bogdan VodS) . Libertatii nr. str. str. amplasafi pe culmile din jurul strimtorii.R... ^rituale stabilite intrj ««rU folclorului) crntee dansului popuiar din -rori. str. o altd importanta zona turisticfi a \&rii..Ud> MaramureS) Suceava) ** s? inHlnesc aici in f i t . Astfel. Victoriei rlo noastra. Vom admira aici o eclectic de icoane pe sticla. 112 Miorifa.uprafa^a de circa 5 ha. In plus.185 PE VALEA VI§EULUI I Sighetu Marma{iei — Rona de Jos — Vi$eu de Sus (Dn 18 — 59 km. Dragos Voda nr. Droni Propiere d6 ut: t septem7.

Mihalyi. i >oarta semnatura unor jl pictori si sculp tori i . semnalam .. o •llr din acestia fiind ocroI pcntru raritatea. rii^ intreglme de reput'olec'tlonari si mesteri Mliirl. La iesirea din localitate. Irlmescu. nucul american (Jumna niyra). au o sculptura mai pu^in spectaculoasS. iasa. Biitu / \ "S. Agricola. la o departare de 3 km. Erdos. Popula^ia este formata din ucrainieni. j Trci/em pe linga Craciu.Castellum"..i. Ciupe.i.11 I'. cu elemente proprii zonei. l ca: I. Printre Ifuctiile turistice do aici cs- */•» /.liuita de dealuri frumoa[ Este menyonata in hrii«\ i. C.irc dendrologic in care ••tc-aza o serie de arbori blli'i printre care arborele I lulele (Liriodendron tulimru). 'inarea colec^iilor creste utr-o serie de lucrari. A. pin5 la tesutul proI »ls al covoarelor. Ea prezinta unele trasfituri asemanatoare cu cea de la Borja. • i l i (km 73).. veche asezare. Este o veritabilS reu^ita arhitecturala. B. Vida GheApostol s. Baba.din anul 1360. iar extragerea zacamintului de sare . Rona de Sus (km 79) este atestata documentar din 1360. Pe locul unde se afla astazi satul. Bil^iu DanMnga scoala generala din i uila apropiere. II dupa ce depasim calea mtd ne indreptam spre RoI de Jos (km 75). P. valoa|il lur esteticfi s?i vlrsta. Fertile de lemn din aceastfi localitate. Baciuiui Mare" Valea t«nc/*J| la TisA it Suj V. uS pridvoare suprapuse. do-. ceea ce este mai curios.Diplome maramure$ene" se exploata sare Incfi din secolul al Vl-lea si e posibil chiar din secolul al IIlea. ' |«Mi ales covoarel<^ vopIn culori vegetale. A. A.dupfi parerea eruditului I. unde.. dar sobra. spre deosebire de surorile lor de pe valea Marei sau Cosaului. platan ^liilnrius occidentalism etc. Caragea. in dreapta soselei na^ionale. t© at ill Jus tc biserica de lemn agezata ^ HCoast3a. lasam in stin| comuna Bocicoiu Mare. Are acoperisul in panta repede. exprimatS in lucrarea . i. Mii. se crede ca in primele secole ale mileniului II ar 11 existat o fortareatfi numita .a. la care se p«ate ajunge pe o ull\& ce se desprinde din §osea (300 m). construita in totalitate din lemn de stejar. se afla baile de apfi sarata de_la Costiui. inceplnd de la miculegere a petalelor I'lori sau alte organe | jiluntelor.ar. cu doua nivele §i. care au un port simplu. localitate . JiquiThorma. Tsuga canadeni. prepararea culm. precum rari ale graficienilor: ' '.. cu o surprinzatoare armonie a propor^iilor. Magnolia specla.. H. cu unele elemente imprumutate de la maramureseni. T.

care se f 119 t 'MRAMURE$ . excelent Unul din cele mai noi obieczadia are dungi verzi.tuie strazile curate. 185). D. Jill de femei cit s/i de Inunda\iile violente din ultiurt'um spve virful iU este un alt element ma perioada au pricinuit se(664 m). Aici se afla un motel §i 20 de casute (70 loc. In apropiere de km 89 se poate poposi linga izvorul . Voda. Tot in apele din aceasta pentinc frumoase nr turistului cu peisaje zona intilnim o specie endespre intersectia. ^Terapia" din Cluj-Napoca.J. lo. Existenta locali ta drumul comunal re duce i in zona. Proprietatilor curative ale apei se adauga cele ale namolului sapropelic. care mai poate fi intil. protcctoarea casniciei). Ittl (to dealurilor Fa^a Plos. ingrijite.\\& de alcaloizi a Fabricii orizontale in negru si pfl caliu sail galben si r. cu care ocazie 1 stingu a Viseului. unde portul { • Iri^ei ^i in citeva riuri din perativa ^Me^te^ugarul".J.T. fica de comunicari.s« facea dupa metodele folosite de romani.E. ginecologice.. s-a sarbStorit iirova.eu. traversam Dealul Hera (numcle provine. Intensificarea exploatarii miner! lor de catre arendasi duce in anul 1550 la izbucnirea unei greve. consemnatfi in docur roversam podul peste la Bocicoel.-.).ffin opaduri de foioase. Hera. ffecvent Vlseu de Jos lasam in dreaprata. Continuam s3 OHIO JURISTIC AL JUDETULUI este cu desavirsire interzis. a cu fidelitate valea ViVIJJEU DE SUS (km 125). cu de mobiia ce se vede la incu motive in culori vil ( lungime ce poate depasi trarea in oras. Vi^eu beneficiaza de ma. muna Petrova (km Mi La intrarea in c-omuna It specia de planta leorda unde traversam si proiul salbatic).)."im va.tritei. do la sora si sotia lui Zeus.re^ — albisoara sau cleanul defileul Viseului. ca. dr."! M iu care un sector al riu. lea Visevilui se in(. Dupa co in 1353 tinutul minier al Ccstiuiului devine domeniu regal. probabil. iar iiotator.adre«|B lostri^ei (Hucho hucho).seu si Iza pina la Bogdan fondatorul invatamint lnsote$te valea Ruscova. are o populate oamenii din aceasta s3 aiba ca principal.) s-a umenajat un strand si btii care au cfecto terapeutice multiple. Dupa anul 1749. strabatmd o padure de foioase.Marmura". Tratamentul se recomanda in afectiuni reumatismale ale aparatului locomotor. Repedea 51 Poienile seu de Jos. lostri^a are corpul tive industriale este Fabrica masa este maiestrit md clt.minti Unitatea de exploatare \ colorit. de Mijloc si de rul nasterii distinsului sub Munte (16 km). specie Printre unita^ile economisean cunoscut. 187) modernizat.yi£ita a orafjului o constiPortul popular <li i speciale. Spre deosebire dfl "\ 'A in \ar& doar in apele forestiera (U. la mica de pes.i mai cu seama losvaii Viseului strAJl Mun^ii Maramurpsiilni . Inainte de conflusam in stinga IDI "fiascovei cu Vi^eul.de 20 818 locuitori. in vederea ocro. su. \erde. albS cu cusaturi stilizatp Pe$te de prada.. Aici este zo. Revenim la drumul national.' oras situat in partea de est pe suprafe^e mari au f| pitoreasca. capabil sa apere niinele si minerii in caz de atac din al'ara. pina la de ucrainleni.Sus — se insira pe partea stiin^a. ganizat si o sesiune • < iseaua asf altata cc urconfluen\a cu Vaserul. de forma cilindrica. Bistra. probabil. Secicsc are zadia (fota) cu d b ! ivamure^ printre care Rus. de unde III portului de pe vaiea rioase daune ihtiofaunei din soara panorama ml] zona s. Gh. matologic romanesc! Cele trei localita^i — Viconduce spre comunele 1973. Padurile care se ' i i i ne poarta printr-o zo. Nu departe de bai se afla laricetul de la Costiui declarat rezerva^ie naturala. Una Leordina (km 103). Cartea de letnicire butinSritul. cu multe flori si verdeaVa. lea Izei. albastru. flu Fa^a Cremenesii se ail& jJungat (Leuciscus sou. Drumul din stin. considerata de unii istorici ca fiind printre primele greve din Europa. cincl direcfia salinelor se muta de la Costiui la Sighet. Este satul Vis. pe vechea fortareata se construieste un castol bine intarit.F. cu unc-lOw peste pe cale de dispa. La Costiui (450 rn alt. gassizi) — disparut din alte continuam drumul Jrei nume vine.te pentru MaramuBistra (D.a jude^ului.ce mai insemnate se pot aracteristici legate mai afl "•. _„„ zona desfata pri. Coo. Pescuitul in acest sector Sumanul negru. general in portul maniniy uument al naturii. d iti. g:ill) i m. riuri din \ar5. castelul a inceput sa se ruineze.peste interfluviul dintre Vigine al prof. In 1539 se iau masuri pentru repararea castelului care sa poata rezista impotriva unui eventual asalt din partea turcilor. Tisa. care se continua anul JL411.

localitatile de pe valea..rontimm ralatoria spre Moisei 1..ri nationale si inter. (•(iinpk-x de alimenta^ie Din Viseu de Sus ne putem lira format din restau. la ..Novicior. o biblioteca ora.•r oxtinde Fabrica cle mo.. cistigind trofee. _nului intilnim multe izvoare •il . genate.seu de Sus au cucerit medalii dc rr.. :AMURE§ 121 . cine. Novfit. len^a unui liceu industri. Apele cristalim\ Hnc oxilimale.Cerbul" (50 locuri de apa minerala. I) din central orasuputem urea pe cararile ce ne dfcra turi§tilor un popas poarta spre culmile Mun^ilor lubil. zona.ci^iva zeci de kilpmatri pina rl cste runoscut prin im. Valea Vaserului stinga o static cle benzina.. ris.— Borsa — Pasul Prislop.e itiluie ca obiectiv turis. Accesul este posibil Intram apoi in comuna lutodrczina sau trenul fo. Aici e IT" scoli gencrale.Slil".)c'«i cranial in sine nu se riului Viseu pe o distanta c'. Numoroafcsca !ji altele. Ansamblul se sint trofode capitale cle tintcce si dansuri al Ca. nrs.ir la fcrticipat la o serie de diferite concursuri si cxpozi. se poatc innopta la Icn prol'il forestier.niferelor. La iesirea din orasul Viliie sale deosebit de seu de Sus intilnim pe partea iioase.Izei :ina se face doplasarea (vezi traseul II de la p.Borcut". cu o fauna cineInBi'uf.travarie. Prctutindeni in aceas'ta K domeniul invatamintu. Tot pe aici 'K. undo se afla si o pa:.FSina" (40 100).aproape de Pasul Prislop.tii internationale.cerb e. iral. La parter se ai'la Maramurcsului. cu sectie lacto-vcgeta.gctica recunoscutii. Drumul urmareste cursul . un adevarat laborator tal! spre Moldova. o mo.l « i o sec^ie pentru mo. mai cabanele forestiere.u-p:itin.impara^ia vesnic verde a co|A casa de cultura. Valea Pestilor. [". Pe Valea Vifcs — Turcia. I la cabana . sint sagetatc de p&s}tre care ^Zeita de aur" Jravi si lipani.Moisei unde ne intilnim cu Icr. care de cultura Vi. pe Valea [ tji culturii consemnSm Boultii. insa si pe o poteca varianta care face legatura cu Insoteste valea. una din cele mai pitounde vom face plinul inainte I si salbatice vai din de a traversa Carpa^ii Orien. 1978). ar dc zi ?i o teras3. Cu auto.km).

str. 8 Restaurantul . 2 Libr&ria noastrH. V. 23 August nr. pe dealul Cetatuia. 23 August nr. 74 Cofet&ria . 11 Restaurantul .T. 2 ConsiHul popular ordjenesc.S. str.. str. str. granitfi naturals in por^iunea aceasta cu U.Liliacul". str. 23 August nr. nr.. Republicii nr. Rindunelelor nr. nu: margele de diferite" ?i doua inele. autoservire.F. Gh. Tot aici OHIO JURISTIC AL JUDETULUI a fost deseoperit un de aur din epoca bi al cfirui fnventar cuj 8 spirale plate. pe Stan frat'-l' Silvestru si pe Nicolnc lui Stan. Lenin nr. Republicii nr. 12 IV. Numele localitatii «i in diploma regala a lui dovic I la 1345 cind i reste in posesia aceslui zatpe fiii lui Silvestru. declii' "monument istoric. Acni sul prezinta un singur n iar turla este elegant/I . str. iar in dreapta ne tine tovfirfisie Tisa. Lenin nr.... Dragos Voda nr. N.R.Expres". 24. Labi.. In spatele scolii fjcin semnalam biserica __do I si zid^ singura cu pert>(il zid din Maramures. str.ADBESE UTILE /llimentora.Minerul".Cerbul". str. str. 32 Gora C. sfipSturile arheologice atesta vestigiile unei asezSri din perioada formSrii limbii si poporului romSn. 23 August nr. 33 Hotelul .R. str. str. Dupa ce 15s3m in urmS localitatea lapa (km 76) ajungem la Sarasau. 1 Militia. 7 Cinemotogroful BCarpafi".Pietrosul". Republicii nr. ' §i Maris. Garii nr. unde. Piatra Sfipintei in stinga. 6 Circumscrip^ia sanitard nr. PinS la Cimpulung la Tisa drumul se alfiturS cfiii ferate. Capul Fetei. 23 August nr. str. 1 Staf Jo de benztna. insc^ti de dealurile SScStura. Doja nr. 25 Spiteful ordsenesc.R. Carpay nr. str. str. SarasSu (km 73). 12 Ojiciul P.S. 17 Farmocia nr.T. I. str. 3. SIGHETU MARMATIEI — SAPINTA _ NEGRESTI — SEINI — BAIA MARE (DN 19 $i DN 1C — 106 km) Urmind drumul national 19 si cursul fluviului Tisa in directie vesticS pfirSsim Sighetu Marmatiei trecind peste podul de la confluenta Izei cu Tisa. 52 Bufetul . 23 August nr. 21 Autogara calStori. str. str. V. I..

dintre cele mai solicitat biective turistice ale muresului. rul si sumanul. porti sau pe pridvorul caselor ne atrage aten^ia o mare varietate de cergi si carpete de culori diferite.. crea^ii ale lui Ion Stan lui smt o t'actufS deosebitfi. iturale^ piclate in cu• i l . sint redate.. monumenuminteste de daci. de jiurile lor. < M . Ell adevSrata cronica a satul) 1 se spune ^vesel" dOOJ rece Cpe crucile mestesjin sculptate si colorate do MI n .Aici eu ma odihnesc Pop Ion Pipis ma numesc Sfi vedefi ce am pafit.. titul . cioarecii. dar $i cea policromfl. nici o exagerare. in desene_. chiar mil. Comuna a fost alestatfi documentar din anul 1329. va zic la revedere . de modul in sfidau rnoartea cu cren intr-o alta viat.. spre exemplu: . Apropierea de oras a favorizat patrunderea unor elemente noi. vei jeli cite zile vei trot" sau: .r / n trineascfl". tu mS.camasa de Sapinta".zid se afla mai multc forestre mari.. pline de duh si de un farmec aparte. Desi data recentS. .Aici eu ma odihnesc ji Stan lonu m3 numesc . Fost-am ji gestionar $i-am wmplut pahara mari. nind in relief ?i culoar pecte din viata si pre rile oamenilor. r aloarea artistica este duA de una istoricS. Ca copiit m-am jucat ?i uagonul m-a tfliat. defectele.este foarte scurtu. situata la 18 km dc municipiul Sighetu Marmatiei. Intreaga realizare reprezinta de fapt conceptia autorului despre moarte. Aici s-a dezvoltat o adevfirata Industrie casnica de artizanat care produce aceste tesaturi mult apreciate de turisti. . Intr reaua lata si cflmasa libor o parte din pic-pi Gatiile.a. dar mai cu seamfl. aceasta fiintl vazuta printr-o prisma de optimism $i chiar sfidata. galben. sub roata vagonului. r3mine elementul eel mai valoros si mai bine realizat din punct de vedere artistic.perzian3". Wi care se impune in barbatesc este . cu o personalitate aparte. completeaza rrjul bfirbatesc. ne atrage aten^ia prin casele ingrijite si trotuarele invadatc de flori. Dar. impresionind prin cep\ie si originalitate. de cV inchisS. Ornamente dezvoltate intilnim pe umar si la manseta largS cu incretituri. unde moartea m-o g&sit: in dealu Mirejulwi. unde traiesc laolalta romani §i maghiari. unic in felul El continua sa exercite fluen^a magicil irezls asupra turistilor de pret deni. Faima SSpin^ei a originalele opere cle populara. cea mai nordica localitate din jude^.cuni. Broderia este rafinatS folosinduse mai ales culorile alb. Va pun in pohard bere •?i. GHID JURISTIC AL JUDETULUI 0 alta componenti tica portului fenreilor Sflpin^a este salul. 5n raport cu virsta. Sapinta (km 61).. Pe garduri. ne apare ca o expozi^ie uriasu. apare fusta viu coloratS din material de fabrica ce inlocuieste poalele si zadiile. caracte zonei. Cimpulung la Tito (km 67). Astfel. ornamontft( regulfi in galben. Dar parcS pentru compensatie .. in care predomina rosul purpuriu. (IM lina neagr4 in patrii "1 mit .Mi-au clntat cucu-n ogor Ca sa mor lingfi fecior CJt am trait pa pamlnt Pre pufin am feciorit Moartea m-a tuat de grabS Ctnd ne-a fost lume mai dragu Moarte rea cu urit nume 125 MARAMURES .. valoarp. surprinzind scene mornente semnificative curacterizeaza via^a cel«re a disparut..C'imitir vesel".tablete" care cuprind biografia comprimata a decedatului.a acestei opere de arta populara rezidfl ?i in subtllcle versuri-epltaf." . Trebuie sa facem o remarcfi privind portul popular din SSpinta.. Supinta era cunoscuii n& nu de mult dour apele minerale din apr care se?"imbuteliazS Dar de ci^iva ani nur a fiicut ocolul tSrii ?l. ca si parI'ltne. adevfirate . Mama.

Dorite sogor iubit llnga tine am venit. In ai se mtinde opopina sub padm-e.versam si satul Pi.Seineanau.sti': noi dimcnsiuni crcindu-se obiective ca: un_Complox..'><* dealul Comja.a ." I ij\ sa nc recrram la Ui.(caliOranui Nou. Pin-am fost pe lume viu.jurats de culm! do. linga un izminerala (dupa i i ne domoale no con< r-o padure de fona la_ _hanul _. loan Spanu ma nuncio.>P«lar.. cu in| ^ti. de sprcialitate cu pi-'-. ma inv f' ^ie a tatarilor in localitate de pe acest' tr Marainurej (1717) _Ii2inte_de_a_patru Aici so vnr c-onstn. care i-a c b.bine relief.. Intreprinderf*a ihdustriala de Stat..W de campare si al cuparile satenilor cum sint Publica. La Varna puupiea de aici.ii''i'.Ca tlnar m-ai dus din lume Ca viafa mi-o luai La 24 de ai. o noua linic.Tara Oasul -i". Economia localitatii i..Aici eu ma odihnesc.fil agrieol. _calrtale__veche. km de Seini.. De la Sapinta n in cele de mai jos: mtoarce la Baia M .i. . sc afla ruinele unei cetftti medievale.> livoK. preo.iv 6 n: DJ 131) inr! .Sim". Tn element peisagistic cu profunde semnificatii esto plar.ul K^gresli. in apropiere de Dealul Soarelui. iiceip prin ioralitatiie 'U'.inemeritata t'aima. A^ezata in lunca fertila a Somennlui. eitiva din fostii 2 dlscipoU n continu- sai opera La inccputul seoolului nostru jrudituljavant Nico. (km 57) este Jorga. de ingrasaro a pnrcinelor pentru 100 000 do capeto anual.Tara Oasului" PSte o l>iulit'ito_ .i spa-. la Viile !>.Coih/i lui Traisn." O parte din versurile-epitaf reflects ocupatiile.Tavia de '.'nou in judotul MaKS.^resti. $i-am venit cu coasa mea sa cosesc iarba cu ca. strabatind ii caz o aJla zona folclorici i din partea de nord-cst a localitatii... si vii. Din Pasul ~Huta in intrat pe teritoilui Satu Mare. la 3. 1 in ora:.7'. realizata din mii de puieti de 127 . a descoperit la Sa Pmta 5aua unei capetenii ta. Mi-a plucut morar so fiu. so. iar jos in apare ca infr-o u.Despartamintului Satmar-Ugocia" al Asociai:iei pentru lit«?ratura romana si cultura poporului roman din Transilvania (ASTRA).. c poate vizita Muzeul fa •. Eu viafa o lasai la 44 de ai. Esto o localitate mare cu perspective de urbanizare. r'ocuinfnt. S-a dim la scoala-a-nvtifa Ca fofer se vrea a fa. sad la cos am ridical si faina-am macinat. atelierc do produc^ie alo cooperatiei mcstesugaiT. Fabrica de drnjdie.> cunostinta cu ceraO'is. in vi-dtolTSrc. atestat' tarea intreprmsa prin Mara.. in care s-a hotarit crearea oficiala a . tehnologica la Fabrica de drojdie si altele.. care a rfimi dc ja suprafete de livezi.'lh "caf3~~p6rful. vestita prin vinurile sale medaliate la diferite concursuri inlernationale. locdlitatea este fl»nc'<ta in partea de nordnurd-est de deaturi acoperite c'. losfasurare a Fesfolcloric cu rename oilor". irtul osenilor ne amincie imbracnmintea dnciisa cum apare > . cu o climft mai . !ara Oasului" pa tern OHIO TURISTIC AL JUDEJULU1 Sighctu Marmatiei suu X .ti Huta C'jrtezp si du^ 1kro de la Pasuj Huta Ir".eaza na lict-i. ferine avicole. Ca via}a o lasai Toamna la 60 de at. Si sa-tl spun ceva cu dor: Acuma Ion u fecior. putina vama-am luat. n. tai_(DN 1 C km 177). Aici li'm'. n .." din v n Dealul Cetatii IRAMURE? ' P>P«l P... ipa ce depasim '.'Uno. dam la cai de mincat acuma-i timp de arat. --^S5jar__din ariul 13 Populata de ucrainic nure?. Acest centru a gazduit in anuK 1898 Adunarea general^ constituanta." sau: . sub Culmea Huta. Cele mai importanto intrcprinderi de aici sint: . dbi!e si tradUjiile s-au pasnealterate din strS'ouni alte1 lucuri..

pomicol insemnat. Are o capacitate de cazare de 10 locuri $i restaurant (cat. vinde a fost descoperitfi §i partial cercetata prima a?ezare paleolitica din jude^ul Maramure§.tuata la citiva km spre it ies. in urnul cu ciivva dccenii. ami ni la 200 m de §osea in il unei livezi — camI . sau zona industrials cu co?urile mereu fumeginde.. Lasam in stinga i. ce imortalizoaza numc»e ^EMINESCU". omagiu adus ardeleni . un loc preferat de baimSreni pentru chermezele organizate de 1 Mai. t'lia 172. linga o masivS padure de stejar. restauSar. dintre care so detaseaza Spitalul judetean.Burile plantate cu vii in |m> suu livezi inlinse.i Cicirlau (km 165) sila poalele dealurilor ilui si Singhilitului.. a muscat puternic din Ho coastelor dealului. TARA LAPUSULUI '"olid. este cu citeva casute-cam20 de locuri). In ra dreapta se desfaijoara lunca bogata a Sornes.uVcoem apoi prin localiSabi?u (km 174) si Ilba 171). Lasam in urma Tau|ii-M5gheraus. turnul Stefan.irea din satul Ilba. ne indreptam spre una din zonele folclorice §i etnografice cu o personalitate deosebita. de unde ne apare peisajul ospitalier al municipiului Baia Mare. Ziua minerului sau 23 August.Doi porumbei". cu siluetele unor cladiri impunatoare.Luceafarului" poeziei romaneijti. Revenind la drumul national trecem dealul Dura pe care se intinde statiunea experimentala pomicola. >aua insote§te in poraceasta aproape para: -a ferata Baia Mare — [are. gradina de vara. Pina la Baia Mare mai avem de parcurs circa 10km. Din drumul national in OHIO TURISTIC AL JUDETULUl directie vestica (DN 1 | putem indrepta spr« Mare (37 km). In stinga drumul te poarta spre campingul Apa Sarata. in prelunstrftzii Mihai Eminescu. De o parte ?i alta a drumului se intind ogoare manoase si pomi fructiferi. ne atrage atentia • l>unct turistic. iar spJ spre Baia Mare (27 km) pe care-1 urmam si no Partea stinga ne' Baia Mare — Carbunari — Copalnic-Mana^tur — Tirgu Lapu? (DJ 182 — 46 km) •nincl din Baia Mare pe il ce parase§te municipre sud-est. apartinind l|H'i'atieT"d£ consum. in al carei centru am citeva blocuri munti ce apartin Intrerii miniere Ilba-Han. cunoscuta sub numele 129 . localitate linga care se afla aeroportul. iar in dreapta localitatea Bu$ag. o ra de piatra (andezit). II).

care strabate o frumoasa padure de stejar ?i ne indreptam spre Tirgu Lapus. aici apare calcedonia. Revenim la Cernesti. Copalnic-Mfinastur (km 25). unicul loc din tara unde o gasim in nuan^a albastruie. Ciocotis. Traversam riul Cavnic mergind alaturi de apa spre Cernesti (km 31) insc^i pe dreapta de Dealurile Prelucilor.ara "Uor din frunza ?i ul coboarS in serusoare printre culmi cu poieni si paduri I livezi intinse de pomi ul se inalja dealuce marginesc pe in riul Lapus care ili'iiza regiunea. closodice de aici sint cunosnca din secolul trecut. Printre brazdele de aratura. Statiunea este recouiclata si in cazul unor inoratii profesionale cu an l i chimici. este asezat la confluenta Cavnicului cu Bloaja. edilitare §i soul turale. Revenim la Carbunari sau urmam drumul pietruit prin Berinta. intr-un call natural pitoresc.Iru r-apu^iilui". Zona este foarte bogata in nuci.mcntar dispunc de o cant'mS i?i bufct. de unde ne i spre stinga 3 km a vizita Baile C5r> i i (17 km de la Baia i. Fauresti. incon'Mt de paduri si livezi. Cele trei vile i o capacitate de cazare de de locuri. localitate cu perspective de urbanizare. r. iar blocul ali1ARAMURE$ . De aici se desprinde spre nord drumul modernizat de pe valea Cavnicului care trece prin Laschia unde.(mineralizatie totala 12 g/1) sulfuroase. \. $urdesti pina la Baia Sprie sau Cavnic. linga sosea se afla un monument de arhitectura~populara cu turla in forma de bulb. recomandate in trata1 afectiunilor reumatissi ale aparatului loco. Din mijlocul comunei porneste un drum pietruit care ne conduce spre satele Trestia. •Una localitate ce o strain este Grosi. Traversam Dealul Pietri? imbrficat de o padure tinara de fag si intrfim in depresiunea 131 .l'ectele terapeutice ale i"i. Zilnic circula trei autobuze de la Baia Mare la statiune ?i retur. statiune de interes ul. situata la o altitudine lie de 230 m. JJoseaua coA in continuare printr-o iiiiliiL 1 de padure de foioax:e pe linga comuna •-•avita si ajunge in safirbunari. Baile Carbunari constituie si un agreabil loc pentru odihnS ^i recreare. o varietate rara de cuart. cu oameni iilnici care au cucerit loin Intrecerea pe tar& HI realizarea sarcinilor imnice. specia gasind aici condi^ii favorabile de dezvoltare.

impusca^i de autorita^ile staLa Tirgu Lapus tului dualist austro-ungar in tionat un dt'spar|amir lupta pentru infaptuirea uni. Ansamblul na baza de intretinere auto tece ?i dansuri (Lap\: GHID JURISTIC AL JUDEJULUI pat . serveste doar llru ocazii mai deosebite sau pentru sarbatori.duse lactato. 6 Martie.M.orasului. 26 > de economii ji consemnafuni.unitati pu?. pt si in celelalte zone..poporului roman) crea ment. TlBGU LAPU§ (km 46) produce covoare. una de toate zilele in care se 1 iar cealalta. str. in centrul ora.. *sa tradi^ionala era acoperita cu paie. s-a creat Intre.. anul 1908. Printre alle noi ^1 cu acelasi mime. In decursul istoriei centru scolar al intreg s-a remarcat prin lupta im. cu un aport activitatea casa de cinornat insemnat privind produc^ia biblioteca.F.) agrement in partea de si a fost construita o moder.§ului.A. Ele sint si mai reduse ca ii. a-. fiind alcatuita fnbicei din tinda sj doua camere. nr. au acoperisul simplu. jljat.TRA~ (Asociatia pent'rH rii din 1918. |ra§ul dispune de un hoJ.. str. care se observa in cu seama Cooperativ^B sugareasca~ . nr. 29 . situat entrul orasului. obijH este situat in partea de sud artizanat. nr. Are o populate ale industriei usoaflH de 13144 de locuitori. gradina de vara. pe ma•rept al riului cu acela?i •. ternic centru politic. nr.i|lo. ra Lapusului este cunoscuta si prin ceramica sa. econoPe plan cultura mic :?i cultural al Tarii La. nr.apusul" (cat. str. crama. nr. str. Pentru valorificarea curs de organizare o superioara a lemnului din de etnografie a Tarii acest bazin. Victories.larga a Lapusului. iar lateral se alia o camera fltinga si alta in dreapta. ziu gimnaziul .Petru Pentru a cinsti memoria Aici mai i'nnteaza taranilor si intelectualilor industrial. precum si pentru este consemnata o-j infaptuirea unita^ii politice si .T. II). un bar.R. Pe '« geografka restrinsa apar toate categoriile de cera1.Inca din anul 1622 esti potriva oprmiarii sociale si tata o prima scoal nationale. Plata Eroilor. alaturi de celelall 1291^ impunindu-se de-a lun. cofetarie. Tineretului.In ora§ isi mai de bane mai tinere. 11 lul unificat. Orizontul il Jncheie ~pe pentru grape s^l Muntii Tiblesului si Satra alte utilaje agricol«^H Pintii. cu o baza d^H cea^a.T. de multe ori invaluit in S. Plata Eroilor MMJtograful MArta". Impre.at caracrtistic. 24. si fara streasina dubla. 36 de cultura. aranjata §i impodobita. Ca vechi centru unde se practica me^te^ugul olaritului. ca dealtfel •e celelalte construe^!! ale gospodariei.la o serie de con•iri in ElveUa ^i Franta. a. Eroilor. in depresiunea pia^a externa.Tarii Lapu?ului.Tible^|^B stinga. orasul Tirgu Lapu? continue si astazi tradi^ia furnizind ceramics specifics pentru aceasta zona. Documentar. Plata Eroilor. Tiblesului.Tara Lapusului" sint forI din gospodarii rasfirate pe dealuri. nr. precum si o za prinderea forestiera (U. Caracjtica este si prispa. care asigura 70 cle •I in camere cu 2 pa•KSE UTILE turi. inclusiv ceramica neagra. Cele mai importante centre bst Tirgu Lapu§. 22 lul .. multe S<^^H a judefului.ratura romanilor si sului a fost rid i cat un monu. pe terasele riului Lapus.. Plata Eroilor. litiul popular orfijenesc. in care se si a utilajelor fores industrial! 1 contureaza orasul Tirgu La.Lapu?ul". spre deosebire de din Maramuresul propriu-zis. 29 C i multe cazuri satele din . industrials ?i agricola a ju. piesa principala in decorapa k Hoara o constituie stergarele care sint aranjate alaturi •)lide. 9 lucia nr.\ionam si Fabrica dl una cu cei ai satelor apart!. dar foarte echilibrate si cu un pronun. liericile de lemn din Tara Lapu^ului. iar nationale a poporului roman.curs superior". elementul ornamental geometric traditional fiind IRiai frecvent folosit. cu un in Orasul Tirgu Lapus se in. 18 ul P.E. Tinda este incaperea I mijloc prin care se intra.dica poten^ialul induidj gul secolelor ca eel mai pu. Fabri<^^H ne si Filatura de I|H natoare.spitalul si policlinica.T.rol in culturalizarea scrie printre localitatile ur. detului.s-a afirmat ca un pusului. nr. localitatea bumbac cardat. din care in zilele 133 . str. Damacus^ni. oljll este atestata inca ~ d m a n u l care.. Lapus.

monuproportional si cc-hili. cu turla •. care se remarca prin broderiile pe increjul ( piept $i pe mineca ce se termina cu un volan^H bogate ornamente. de lung.i bogaKubsolului de la RazoaMentiune speciala merita wele de mica alba. are briu sculptat •& alte doua. care se deplaPreluca.ean se caracterizeaxK sobrietate si echilibru cromatic. si totodata din Din Tirgu Lapu§ se poate urma. < un aici ca M zgarda". Datorita izolarii. Este o straveche Mtiilor.trece peste un pod (j pu? ISsam in stinga Fabrica facem o deviere de y de produse lactate §i Fabrica spre dreapta pentru • de piine.1. statia de in Icmn dc la Bazoam.monumcntul de arhll tobaza $i S.i il o dunga cu alesaturi in variate registre ornameni. Cele mai cunoscute vadl t. la aproximativ 2—3 km.) cioareci albi. in directie sudica. in 1932 monu. in care se gasesc influence ale JIMI din Bistri^a-Nasaud (mai cu seama pe valea 9H In partea superioara a vaii Lapusului sesizam uncli | turi comune portului maramuresean. lele au in partea inferioara dantela. Baba. de fudulie (. iesirea din Razoare.. iar in dreapta Au. izmene mai lungi decit la mar. s-a nascut Pintea Viteazul.i « In trecut se produceau aici renumitele pipe rosii. reu^it la intrare. pe peretele •inbrava. construite din kc si inainte de a ie^i din stejar. Portul lapusean. Tirgu Lapu§ . asezata intr-o pSdure.. Pe dealul din estul satului. Din Rohia drumul continua spre Boiereni._ ment al naturii.caputn.a. Incalramintea tradiponala o constituie opinca si I In urma cu un secol femeile mai bogate purtau neagra si una rosie.intilnite.de nelcosag"). contru pomicol re! in special pentru me. coltjsori. care virmeaza comuna loni.A. de unde a lost frecventele cuptoare de var H in 1758 din cauza i. B. elegant si sobru. Cele doua (funie) pe la mijloc si un TBumente se afla la apro. prezinta in paru-. A§a spre exemplu. In ansamblul sau portul lapus. iar pe ta lasam drumul ce la Vima Mica.fost construita in secolul a\ kului (3 km pe abatere) XVII-lea. surnanul.. Una a I lomn. dimensiuni mai-i. intr-un loc deosebit de pitoresc si linistit. camafa simpla cu ornamente reduse.alt motiv sculptat in partea |mtiv 600 m departare una 135 . . zona in care este preIne din apropierea riu. I I-am urmat de la Baia sint neetajate. struit la sfirsitul secot benzina (km 27). Aici se <.lonathan. de culoare neagra pentru sarbatori si sur '• toate zilele. de obicei pe un fond^H chis. fara pridvor. Elementele componente ale costumului ien cama^a. ~" Ca podoaba caracteristica se poarta zgardanul.ilta localitate pe traste Valenii Lapusului. ancadramentul usli •il In prima localitate.uite confectionate sint oalele de gatit. se poate vedea exterior dinspre sud intilnim I monument de arhitectura cuiere de lemn s. Inainte de a jar. riului Lapus. din ce in ce mai rar. de undo se trece in judetul Cluj. el are o turla fl OHIO JURISTIC AL JUDEJULUI extrcmitatea sudica a Mara•tra turnulete scunde §i mure^ului. »cojocttl" inchis in fa^a. zadiile. Din portul barbatesc se detaseaza citeva element* ar fi palaria de pisla neagra cu boruri largi >i i rnica. rtea stinga intilnim o a de piatra. ben51 mangan.aoastre a mai ramas doar primul centru care asiguifl mica pentru o arie larga. aici s-au pastrat mai bine mulu ceiuri ?i tradi^ii.ilr.zent calcarul. brodeflj plicate in alb. facem o deviere spre simpla.Stoiceni (DC 36 — 7 km) de alta §i au multe trasaturi Nc inscriem pe drumul comune.Dumbrava . ulcioarele -. E h'jcmnate sint s.M. valorificarea varului.seaza la mari distance pentru l a fost reconditionat. so poate vizita manastirea Rohia. ceea ce explica Lfipus. dar gasesc Cheile Babel. acojocul" inchis in fata si . o curea ! • 4—5 catarami. In Miigoaja. $oseaua insote§te valea MVIII-!ea din birnr . sint Draghia si •Idvor in partea de vest. Tirgu Lapuj — Razoare — Coroieni — Baba (DJ 109F — 21 km) La ieijirea din Tirgu Lfi. ltimele localitati de pe '•I i ruta. destul de inguste si lungi. sat situat la sudde Rohia. dt I sur si. un drum ncmodernizat de cca 7 km pin a la Bohia. prezinta uncli i cularitap distincte. Pictura a fost ocupatie a oamenilor din a(Inita de zugravul Petrea ceste locuri. guba. iar la Dobricu L8.

In nord se ridica muntele nastur §i dc aici pi. Surdesti.. Revenim la soseaua mo.mai fidel reprezentata. t'iind flancata de patru unde Tara Lapusului este eel li'to. Este singura bise. •U aici din Suciu de Sus. Depasim Suciu de Jos. Mergem in amonte spre L Uevenim la drumul mo.lita / Si cu pajislo calitatea este renumita pen.Pintea-aice s-o suitu tru apele minerale recoman. prin jo. Datorita conditiilor clilocalitatile Libotin (7 km). •Cel de al doilea edificiu bronzului mijlociu. linga sosea.borcut" amenajat. A fost ridicata in tional. de.a. Costeni. Satra Pintii (1 041 m). care se observa in zare.inapoia la Baia Marc stigioase din judet sau din Dealul Pietri§ pe dnn. Baia de.superioara a peretilor $i conVj teazul isi avea^ sole reusite. se gaseste un ce'mare / Cu dranlt izvor cu apa minerals. a fost doilea.orinduite cu case mari zidite U. Astfel.la Suciu de Sus.. a$u zulta din versurilc: Dumbravi^a (vezi p. DJ 171. pri|K o cruce de lemn sculp.ballagu sa-1 indo rului amenajat se afla un omatu sa-1 mai niri| pare natural format din co.de Jos. este asi. I I'o vaile dinspre nord.se pastreaza autentic.Poduri pe Coasta". creea. Dupa confluen^a Lapu?uGHID TURISTIC AL JUDETULUI lui cu Suciu intrain in macuseni. Pe partea stin. Localitat«( intimpina cu doua m( mente istorice apropiata. un sat mic t n i popula^ia este specializ»M legumicultura (vezi p.apropiem de Muntii fible^unte de arhitectura in lemn luj. situat pe locul numit • cu mult rafinament arPC. D. 'i care se imbina curios testata dar sapaturile arheologice i perfect. Pe masura ce main tarn ne it Fi vizitate si alte monu. in direcjia estica (DJ 109 F) pe soseaua din stinga ce urmeaza valea riului amintit si ne indreptam spre Muntii ^iblesului.perfect conice.Grosii Tiblesului. Principalele indeletni701 din birne de ulm. Aii-i It a fost ridicata in anul 1701 si liaiducii la sfat. Anual. con.munca la padure dar si minord care este mai malai larga 51 coborita. situat pe locul numit confine morminMTraian".inga u§a de la intrarecu zului. eel de-al I lemn. localitate Jrnizat (DJ 109 F) si ne in137 . inprotejeaza masa dinlemn destinata pentru cadrat la stinga de Obcina Obrejii. in luna iulie. Lo. cina Arundasului si ajungem Irag aten^ia. Ungureni parte pomicultura nu gase^te um nemodernizat). Tirgu Lapu$ — Rogoz — Gro$ii Tible^ului (DJ 109F.Cavnicului prin Vail.nici grofii sS-1 mai Dupa popasul facut nifere si foioase. mai modest. iar la dreapta de Ob•nice. matice mai aspre din aceasta pseni.. Cel mai de pe valea Suciului: Suciu este al doilea.chia. portul patrat& §i de o concep. si care. 139). au fost des| ancadrament placut.mul. DJ 171A — 25 km) De la hotelul .me materiale ale civiliza^iei i> imagine profund estetica. noscut pina la Copali judetele limitrofe. a fost adusa din porni la lupta.. ca intreaga constructie . ne inscriem.ii zare / Ca-i Sulr ga.neritul. scriem pe drumul moderniunul se aPa la circa zat (DJ 171 A) spre satele de la §os«a.teren fertil aici. Suciu de Sus (10 km) i bijuterie a genului. neetajat. este format din morminte de incinekltfel. 1311) Traversam apa Suclu' dupa circa 2 km intrSfl Rogoz (km 34).. localitate a|lc in forma de .dra casa o zugravilu date in cura interna pentru i'runza de-acoperitu / at'ecfiuni hepatobiliare. de lemn din judetul Gospodariile sint chibzuit Ijnures cu turla si tur. intoarcem la Tirgu portului si dansului popular Cei care nu mai djj lapusean. care su. dupa cum spun legendele Baia Mare (DJ 182 C.zinta cre§terea animalelor §i lc datorita §arpantei din. ciri ale oamenilor le repreerisjul. gas. iim se spune cS. Pintea modernizat). o adevarata con. tradiarte.cap de documentar din 1325. cu din lemn sau piatra.Coasta" sedintele sale. stari alergice ploaie sa-1 mai ploalf alimentare s. In jurul izvo. in toreasca poiana din )n acest cadru pitoresc se orga.Lapusul>l trecem podul peste riul Lapus.. .loc de codru verdc / dernizata si ne indreptfun zare ca se vede / spre Stoiccni.timp sa-si continue fruntare artistica la care pe valea Lapusului participa multe forma^i! pre. gereaza forma unei cetati un. si baladele populare. desigur. mai fierului. se coperite doua cimitire. te tumulare ce apar^in crotu centrul satului se afla si nologic inceputului epocii • . Cea din . umane Inca din epoca bronl. Grosii Tiblesului (20 km). Pictura este destul raUe datlnd din perioada I bine conservata.efectuate aici au atestat urdn lumini si unibre.nicei de-a-ngrSditu tro-intestinalc.voarelor de apa mine nizeaza Festivalul cintecului. ade.

Atl| servatiile f acute cu i » t sapaturilor. pe o vatra d>. din bronz sau fier. Plopului §i Cioi-ii. In jufl deasupra vetrei de incln< se as. Tirgu Lapu$ — Baiuf — Cavnic — §urilc-(l| (DJ 109F — DJ 184 — DN 18 — 69 km) Din Tirgu Lapus inchidem traseul in circuit spre Baia Mare trecind pe sub Muntii Tibles. de unde putrn un alt traseu pitoresc E. strabatind Mun^ii Gutii plna la Cavnic.flancata de dealurile Minghetului.i arheologie din Cluj-Napoca. Inainte de ten rea turnului se spargcau vase de ofranda.ezau bolovani mor riu. Hudie?ului se contureaza din ce in ce mai proeminente. cit si \«< material arheologic dM| rit aici largesc mult sft nostintelor de spncll|| privind inceputul rului in nordul Romrtnl»| largi implicatii pentm I" 1 zinul carpato-dunarean. arheologii au descoperit o necropola tumulara ce cuprinde circa 70 de tumuli.eni. "h de la inceputul ep<>< H i lui. In stinga se af!5 Dealul Corbului. rezultatele par^iale de pina acum sint exceptionale. de unde coborim spre Baia Sprie s. nu departe de s. La aproximativ 1 km. Ritul de inmorrnl practical in cadrul ncorfl era incineratia. care M I . prccn obiectele de metal. I arderea mortului. se inscrie pe valea Lapusului §i dupa cca 12 km intram in localitatea L3pus. De§i cercetarile nu s-au incheiat. care se pe loc. Traseul trece prin Damacuseni. iar virfurile Oului. in afara vetrei satului.I ridicatS direct pe sol. Primele sapaturi arheologice au fost incepute in anul 1890 si reluate in 1961 de Institutul de istorie s. pe nc vatra se puneau vase ofranda care se spl dupa un ritual.II.i apoi Baia Mare. probabil tot cu int rituala. iar din anul 1967 ele au lost continuate sub egida Muzeului jude^ean. De aici ne reintmi Tirgu Lapu? sau la I s. pe terasa superioara a riului Lapus. ele permitind identifiGHID JURISTIC AL JUDEJULUI carea unui novi gruj) .grupul Lapu?". fapt I reflects prin influpti|« resimte in portul dialect si in toate sl»i tii spirituale. care a primit donill in literatura de spodldl de . Hudinului. Zona de pe valea Suciului se invecineaza cu judetul Bis- trita-Nasaud. Culmile prelungi coboar5 din Muntii Tible§ului..oseaua modernizata.

c. de unde Un obelise din blocuri de ul ar fi declansat. nu va tr observat portul. Mai sus <li tul Poiana Botizii gaslii. $teampurile f unc. De notat si faptul ca lemnul din care a fost construita initial era frasinul. mai ales ospitalitatea In torilor vor ramine ni vreme in amintirea t ' care viziteaza acest" mai putin cunoscute. intre Cavnic si Budesti Nu cu mult in urma. s-a descoperit un depozit de bronz format din topoare. confine numeroase foim.RAMURE§ . in aupiatra — ^Piatra Tatarilor"— it 1703.. frumusetea i lapusean.ii calcare de virsta .tiv in centrul jude^ului. unde se afla masa de praznice cioplitS dintr-o bucata masiva de frasin.ui_ Pintea". macinind in de ore circa 7 000 kg miCAVN1C (Capnic in docui'eu. propierea Mun^ilor Gutii si ''rmind apoi drumul mo. Mai rc^inem ancadramentul usii de la intrare. Desigur. La cca 2 km de In li sectia spre Poiana Boll»l poate vizita Pestera cu i > ce prezinta in plus \m res stiintifico-paleontcl in ea gasindu-se restun i ale ursului de pesterfl I ' spelaeus). Spre dreapta drumul tra. Pictura executatS in tempera dateaza din 1697.o sosea ingusta spre centrul inau cu 117 sage^i din lemn orasului. Inainte de a pleca cu •inicii lui spre oras.te ilata de Pintea: .culmile Magura. obiceiurilc.ap de fier. / Moroseni §i Baiu. El amintes. unde geti cu foe / Domnii sa n-aiIt lolosea tractiunea anima. insemnat cen. / isportul minereului se fa. iar locuitorii aIpi'^.. seceri etc. preGHID JURISTIC AL JUDET.. Apropiindu-ne di1 Hica Lapusului se vizibil. atacul asupra Baii a fost ridicat pe valea inuri..Alaturea despre luptele purtate impousoni.locuitori. cu acoperisul asimetric mai desfasurat in partea de sud.al XlV-lea. Tot la Lapus. ulterior cind a fost adaugata s-a completat cu lemn de brad. incadrate tot in Hallstattul timpuriu. precum ?i alte picturi de valoare.ule prezinta astfel porun..oaza Mun^ii Gutii si ne cestui centra au participatin •"inluce in Depresiunea Ma.secolele urmatoare la toate social-politice ' uresului (Budesti — Ocna framintarile desfasurate pe teritoriul Ma>:utag) (vezi traseul 1).. cit §i social-cultu. grait: / Feciorii mei cei iuPrin secolul al XlX-lea. In apropiere de scoaia se poate vizita un monument de arhitectura In lemn care dateazS de la Inceputul secolului al XVH-lea. ramuresului.puneau aproximativ !n centrul movilel. ii valea Strimbu trecem confera o minunata pozi^ie.triva ultimei invazii a tatarilor (1717) prin aceste par\i ••' / Mini de dimineata-n si marcheaza locul unde una La FSgadau in Strim.. Revenind la intersect' indreptam spre Strimb" iut si BSiut care s-au cli tat mult in ultima vrcnn In Baia sa coborim / ?i pe pomic. una din gusia a Cavnicului in apro• i. arhitecturu struc$iilor. /. Recent. |i Minereul era prelucrat in Trecem pe linga vechea lloampuri si doua instalatii mina .domni sa-i omorim / §i spre i. Aici se afla o pictura pe lemn din 1767.'PH. denumire mentara a mineritului. iar pe va.. Cavliiidele populare pomenesc nicul a sarbatorit 600 de ani lire un loc numit . cronologic sincrona cu mormintele tumulare. care il adapostesc.Fagade la prima atestare docuil l. aproximaapa minerals. . Nu departe de mina mentele vechi) este situat pe Hiner se afla doua izvoare valea Cavnicului. toate celelalte avind pridvorul in partea de est. Pestera. bi^i / Pu§tile vi le gatiti. sabii. fomi. care se indrepV-aduna^i / Inarma^i / I 141 . cu rile tomniti / §i trage^i.din hoardele. ' V ^ U V Rotunda si ajun.ba noroc . care are pridvorul deschis spre sud.Sabiile le-ascu^i / §i tunuprin forta manuals.Are o populate de 6 083 de i la Cavnic. cu morminte de incinerate In urna si groapa.trara pina astazi.i. Mogosa si •ilzat (in curs de refacere) Higea. Constructia este neetajata. trami'i4ia galeriei .Roata" §i coborim pe | spalare.pierea soselei.Hall". Extrac^ia minereurilor se Bai-o coborit / Ca un codru dupa cele mai intinerit / §i la firta^i le-o r astazi Werne metode. care neral se circumscrie in specific Tarii Lapusul' simplu. teva izvoare cu ape mliv cu o compozitie chimicfl riata. Este singurul edificiu de lemn din aceasta parte a judetului.ULUI !cum si sculpturi mir pe peretii exteriori. Este atestat in documentele istorice din secolul minier. In anul 1932. In apropierea necropolei tumulare a fost descoperita o necropola plana. La iesirea din loca valea Rioaia s-a ame| Juciu de apa de 4 kn pescuit si agrement. de un remarcabil gust artistic. al Tocila un altul. caracteristice rezultnt<lacrimarea milcnara a de infiltrate.

Beraric" dezvoltat orasul nou.i Baia Sprie. pe valea Cavnicului se practica spfilarea nisipului pentru extragerea metalelor nohile. Eliberarii nr. primind un privilegiu de 8 ani dupa cum e obiceiul si la alte exploatari mai mari". Minierii de aici ADBESE UTILE au organizal greve. 23 August nr. ^. s3 tfealizeze asemenea capodoporS impresionanta. ce impresioneazS prin nozitatea stilului §i moI livde ornamentale unice. str. nematograful . 47 I Dupa ie^irea din oras de . Biserica este construitfi (in birne de stejar.Minerul".. bogat. incheiate temeinic. Boltile §i peretii sint decorati in tempera ca toate bisericile de lemn din Transilvania. 23 August nr. numita . cu aceeasi compozitie s-au netezit suprafetele neregulate. probabil.Anno 1717 usque hie fuerunt tartaris" (In anul 1717 pina aici au ajuns tatarii). Nu-i [Vine sa creada ochilor cum b fost posibil ca me^teri populari.Sintem de acord si permitem ca oricare miner sa deschida mine in comuna Cavnic. Pe |iftsura ce mergem spre abcasta uluitoare construc^ie apare tot mai mareata. ce vor fi vaI linif icate ulterior printr-o Hmologie specials. Spre sfirsitul secolului al XVI-lea minele din Cavnic au fost arendate. Pe la mijlocul secolului al XlX-lea. 143 . str. localitaI cu rezonan^a in tara §i iste hotare datorita unei lArmecatoare construc^ii de inn. im i afla Liceul industrial. Ajun§i in Ijpropiere ai impresia ca imaf |lnea este irealS. pe aceasta se afla sarcofage de piatra de facturS si stil roman. 19 slliul popular orafenesc. a fost zdrobita $i intoarsS din cale de catre locuitorli din Cavnic si Surde?ti. Turla este flancata de 4 turnulete. Pe tencuiala de var s-a lipit pinza deasa care poarta pictura partial degradata. In partea nordk orasului vegeteaza pest de exemplare de zad larice (Larix decidua) . iar vizitatorul KIWI se dezmeticeste.. Astazi minereul coin] din Cavnic asigur2~^^^ ei nationale circa o tf din productia de pluml* zinc si o cincime din |i cluctia de cupru. s mi nifostat impotriva e>. parte iji alta a drumului l|«(letean 184 observclrn douS Bllde de steril. fiind. 23 August nr. Inscriptia este concisa: . acte de impotrivire si de agitatie". 21 tyetaria . In livada care o inconjura. I Sjurdesti (km 13). Golurile dintre biriie s-au umplut cu tencuiala de var. U| de preparare a minercUl si cartierul cu blocun • derne. Linga biserica nim un arbore secular tit. minerilor. virful Mogosa. 8 rmacia. OHIO TURISTIC AL JUDEJULUI giunilor romflnesti. str. ti5ne?te ca o sageata spre cer pina la 54 m. str.. In fata are un pridvor etajat cum este dealtfel ?i acoperisul.induite •izontal. populatia a manifestat „. care toamna i?i leapfida I zele. In partea dc Jos a CM cului. 1943.. 23 August nr. str.. 7 staurant..Ldmwfa". cu un corona. 23 August nr. str. mai elegants. 19 fytalul mixt. 14 \rcumscriptla sanitar-umanS. str. lancu de Hunedoara preciza: . 23 August nr. Turla. Eliberarii nr. Pentru a ajunge la acest •hfire^ monument ne inscri•n pe §oseaua ce duce spre •Copalnic-Mana^tur. str.i arm! 1073 s-a dat in fo|. 9 ltfia. str. iji a fascizarii tarii prin dc sabotaj. care a emis prima concesiune miniera in 1763. ele sin.trala subteran.-i ta magir. Incepm. In loc de lespedea de piatra sau pamintul care le acopera pe cele mai multe. Diferite epidemii de ciuma si holera au fScut ravagii prin secolul al XVIII-lea. situatia minerilor devenind foarte grea. Mai tirziu. parca disproportionate. citeva morminte trezesc un interes deosebit. str. 19 Casa de economii §i consemnafiuni. Din filele de istorie ale Cavnicului mai aflam ca in anul 1455 intr-un decret privind orasele Baia Mare s. In anul 1761 aici se creeazS o judecStorie minieralocalft.tau spre Baia Mare. prin 1810. 23 August nr. Ele sint asemanatoare acelora descoperite in Tara RomSneascS In gropnita princiara de la Arge?. Instaurarea noii orlnd a dus la transforman i i'unde in toate dm I schimbindu-se radical ill tia materials s i spiritn > i .i ' nic — Suior — Baia M care usiireaza munca n u n lor. 23 August nr.. formind un trup puternic in stare sa infrunte furtunile ?i zguduirile solului. paltinul (Vlcer pm platanus). arhitec^i anonimi. cu ocazia primirii vizitei arhiducelui Reiner. corfele funiciiliiM Cavnie-Baia Sprie so d can in mod misterii'-. Mai tirziu. cea mai inalta constructie de lemn din lume... dupa traditia reMRAMURE? I Alimentara. I Inr dupa circa I km ^isneste linpetuos turla bisericii de ortii impunatoare. La km 12 •Usam in stinga o bisericu^a I lie lemn pitita intre copaci.

tar intitulat BTribunul".binecunoscut§.vietii.... *l | •iimului meu iubit. cai de acces: auto. gastrita b marmura.Doina lui V. (DN 1C — 39 km. ca ini.. de care se leagS fl^H liltat astazi in parcul mic zuiascS. poate fi regasit In zonele •n u Inauguratfi in anul anul 1905. fARA CHIOARULUI padure de conifere. pe care acum o apreciate reuniuni corale. Lu> Parasind acest magm'fie •i mare ideal al vremuri. ca sa vesteasca gehiperacida. .?i casa in care a locuit. relui luptator pentru infSpizvoare. in anul 1885.se$ti insemnat centru jfl cului. torita activitatii des! La loc de cinste se afli luparea unei idei.Leului de la 9isesti" I • 11 jjuin Romanorum . Abrihan a reaIntrind in conflict cu I ral aparte. s.F. ca i i . intr-un decor natu• i' spunea: „.. Devenit figurS de l^H licriptia grevatS pe fron. clorurata provine din doua pe tarimul luptei P*NH ii..i se intrebuinteaza drepturile si libertatilr ' Niinind cu razele sale tre. dedieat versuri dinti Im §i din cuvintele rostite pentru unire a fost imortaliEle sint situate in partea de . afectiuni hepa. Petru din Roma pastreaza ?coala construitfi element local. prin curajul §i h o i n i . de unde doar 9 lor §.1line cu livezi. revenim la §oseaH politica a tuturor rom£.nia."..Leului di« §isesti" s-a fScut auzit InH •nitiilor presente §i viitoa.§i camera de lucru cu obicirca 5 km sa ajungem la •piciu: . dar de di. dupa cum reiese si din se poate vedea o biblioteca realizarea idealului di cireselor". deziderat national. construita in stilul celei rea Transilvaniei cu Hofl I La $isesti se afla si bise. V. Lucaciu" Mb • ucest prilej de catre ma. partial C. Din sta^iune se pot A fost unul din initltttilfd \H\. De la §ise$ti traversam Mvclim.ecte personale. ea a fost dedicata celui Vasile Lucaciu. VI. Aceasta ofera un cadru propice pentru este eficient in bolile reumanumit paroh in ?i?e^li ' me este gravata pe tabla organizarea periodica a unor tismale. sculplnri jhioarului" constituie o zona etno-folclorica fntinsa.Dincoio de valea Cavni. precum temnifS sa actioneze cu I implinirii.marelui luptator pentni i I municipiului Satu Mare.Unirii tuturor romSnimensiuni ceva mai reduse.lii maramure^ene. presintele si viitorul accepts. Vasile Lucaciu.R.\an" ale jude. unde ua modernizata $i iesim din negate $i devotament ponlA iinr.organizat o expozi^ie a §cocontinual si dupa iesh <i monument cu sentimentul I " .) ramas putin de parcurs pina Pentru a cinsti mi i Alaturi de celelalte . GHID TURISTIC AL JUDEJULUI fcRAMURE? 145 . dar $i cu o serie de caracteristici al judefului putem face un figura lui Vasile Lucaciu ii wopiate sau comune zone! Codru cu care se invecineaza. Ne-a mai nia.a. la Com.zata intr-un film documenest a localitafii la 410 m al. ca dupa Msatul re. Baile Dane.orasul Baia Sprie prin parto-biliare de tipul colecistitetreaga Transilvanie. ink Lribun. Vasile Lucmi. ceea ce numai inchisoare in procesul iln In initiative lui Vasile Lu. da.morandiste din 1892. a unui Apa minerala sulfuroasa. . Baia Mare — Recea — Satulung — §omcuta Mare tribute la lupta pentr caciu din $isesti (2 km). unde se afla o si conducatorii miscar.tea sudicS. Tot | si-a adus o valoroasfi <4fi plexul muzeal dr. Vasile Lui \. L ce are sa spereze rom£. inconjurate de copasta nu este o simpla lizat bustul.".Tara la Baia Mare. de la §urdesti.sli (km 7) cunosFigura ilustrului Iupt5tor sa. — valea ChSoarului — Mesteacan rea Transilvaniei cu ROifl $isesti (km 5). cu a revedea eel mai mare oras Cornel Medrea a imorttllB Ifticularitap distincte.il carele pe cerul vietii sarcofagul cu osemintele ma•lc> straluce§te ca un soare. atit in cura interna. din ini^iativa lui conducator al miscani <• apropiate. aproape pina la shi II gastro-intestinale. (onstruita in stilul cate. pira^iilor sale de acest papi?. Sf. ?i zidirea sculptorul G. dar inainte de marelui patriot. in care s-a morandiste. la ce trebuie s& se na. ultim popas in localitatea §i..tr-un impozant moni: [Satul chiorean este rasfirat in zona piemontana ?i mai Impact in zonele joaje. Uni.ului Maramure?.pentru copiii din $i$esti In Cluj din 1894. •dire de piatra ci este in.km ne despart de Baia Mare."ilul.. glasul . 11". care se afla in toritatilo statului duali%i ..muzeal Vasile Lucaciu se Condamnat la 10 mil >l Aici este prezenta funia. iar titudine. precute din secoiulal XVIH-lea. pe o coasta. Tratamentul Transilvania. cit si in tionale ale romSnilor Complexul Vasile Lucaciu cea externa. Unione Om.tuirea unitatii na^ionale. in maladiile cronice aici.. se zare$te col. In cadrul Complexului I i . cdre esie cuirriea USbiserica de lemn de la Flo.Complexul muzeal. ItO. care printre al...mint . face excursii pe Dealul Mindra Vedere.Pro S.

Buteasa. pive. ceea ce nu intilnim in alte e. Fetele irta cama}i frumos brodate. ceea ce demonstreaza uniIM portului popular romanesc.isele tradiponale sint acoperite cu paie $i au de obicei a mcaperi — tinda §i camera de locuit.i aici mtilnindu-se patule (co. muzicala. Portul traditional chiorean are elemente specifice care fac atura cu zonele limitrofe. o alta zona etnografica importanta a judetului.oale.b aspectul culturii materiale ?i spirituale. laibar de culoare Igra. l.^are) impletite din ele. tipologic gasindu-se iroape toate variantele cunoscute pe teritoriul patriei.ezatoarea si . De o deosebita atentie Imcura obiceiurile ?i colindele laice. Se distinge palaria de pat. Camarile (gaba:le) sint de o mare varietate. cnii $omcutei. lucrate »in ciur". Mvind creapa folclorica. colorate in negru. La feme! costumul difera. aceasta se larca printr-o mare varietate. Coas. fete masa. din postav sau panura. Instalatiile tehnice populare sint de o mare varietate $i llginalitate (mori. \MURE? traversam de fapt *Tara Chioarului". )sebit de inalta §i cu borul lat.. ri§nite). dar s. Bucovina).i cu zone etnograiice mai Icpartate (Vilcea. in raport cu virsta. ros.ate cu dungi pe verticala.u. Boiu Mare. Varai). literara.nunta. Prislop. Delimitarea gospodariilor se face prin garduri imlite din nuiela (astazi folosindu-se din ce in ce mai mult leriale de construcpi noi). mai ales in a§ezarile a (Preluca Veche. caracteristicile . Citeva dintre obiceiurile ilitionale sint relativ bine conservate plna azi -. mind din Baia Mare mai importanta artera de ila^ie spre sud-vest (DN v care face legatura cu !o Dej sau Cluj-Napoca. cu poale rate in culori vii. Trecein prin cartierul De147 .ca. §urile-grajduri sint asemanatoare cu cele din Muntii iseni. rde sau gri. perdele. uteriorul caselor este impodobit cu ?terguri. iar cele recente au multe caracteristici din zona u — s.. veritabile produse artistice ale Jndustriei mice. zadii negre de catifea sau Una imltri. Gustumul barbatesc se compune din gatii largi (cioareci I panura — iarna). ocazionate de sarbaliile de iarna.rafice sint relativ bine conservate. . cama^a din pinza. s.dantul la sura". .

De la locul unde I §trandul de la Lapusel (5 km trat spre motel. Locaea este a<jezata In partea vest a iude^ului !ntr-o tipic§ de clmpie. TmprSstiate printre stejarii pSdurii se af!5 citeva casu^e (24 tocuri cazare). citeva sute de metri). Aici a fost identificata aleaua pestritS (Fritillameleagris). vaste poieni cu narcise.putea vedca cilc-v turii. unde liind o importanta roa primavara putem admira einegetica. Pescarii am8 turn. cu vestigii descoWto de arheologi. res. considerate If te-camping. lesiti din Satulung. purcel sau miel. stinga. o sal§ spatioasa cu mese si scaune din lemn masiv de stejar. m5m5ligS cu brfnzS si JumSri s.a. din le 4 so cviden^iazS frectit on ocazia unor confrun- tari corale interjude^ene (corurile din Satulung. 7nna aceasta se mindreste I o bogatS si traditionalS Itlvitnte coralS. daca o luatfl) ta ici si colo de poienite.Stejarul". iatulung (km 136). decorate cu mobilier si scoarte romSnesti. ol este Eecea (km 140) asezata chiar cerbi.-!>). iar^pni pusel (km 142). Lurfl — cu o deviere la stinga de Miresu Mare. o expozitie de vafie naturala pentru j artizanat cu vinzare si spa. Din materialele (liri.retele de stejar pedund tiu de parcare pentru auto.2 000 ha. La etaj slnt pregStite spatii confortabile pentru cazare. Pomuna Satulung s-a siIdl m? un loc fruntas pe taI in Intrecerea socialtstS Ivin 1 infrumusptarpa. ce vaj Fabrica de upnl'ectii. II) dispune Miresu Ivlare si Sulfl de 24 de locuri cazare. un loc de Citeva insule c: agrement si recreare intr-o dm aceasti parte a jiulf placuta ambianta rustica.lat cu crap si stiuca. s tafia In padure putem Peco iar Ja ie§ire Complexul cintecul neiutrecut al • avicol §i Turnul de parasu. Este asignrat ?1 un loc de parcare pentru autoturisme. citeva casu. cu impunatoare bloeuri turisme. descrise de istoricii antici. Pe aproxiItiv 10 km2 inttlnim In lollWIile din Imprejurimi nu Hi putin de 6 coruri. cafe-bar. presara.La aceasta varietatc . cu ne amintesc de codiil • bucate din cele mai alese si lari de odinioarS. plants ocroO altS bogStie a pSdun constituie fauna cinegemai ales cerbii si ciuteAici au fost colonizati si >i lopStari. brSzde apele Somesului si •nfiului. l§omcuta Mare (km 127) este una din cele mai mari asezari rurale din judet cu 149 . Spre dreapta (vest] Traversam podul peste rnul ne conduce spr^'i riul Lapus si ajungem la La..logico provenite de aici. in in curs de amenajiu dreapta Filatura de bumbac. Finteusu Mare). lasarn in stinga auto. pe soseaua ce U unde se pot petrece citeva za valea Somesuiui. Hideaga. Tulgln. o interesanta constructie ce imita un urias trunchi de stejar.! ore placute in mijlocul na. Fabri. veverife" (in dreptul km 144 ncstii Chioai-Lilui. sau putem Prima comuna intimita in cale caprioare. terasa de cu o suprafa^a de vara acoperita. si sisBiati/area localitatilor rurale. Somcuta Mare. care •tA experienta unei actillti umane incS din epoca •rmilui. Ja circa 500 m. In fiecaro an se organizeazS In acest loc Festivalul clntecului. mierlelor tism. ajungem la o bj tica pentru baimareni.Codru (UJ 193).sosea... strabate Tara ChiJ care prin arhitectura lor de.cebal. ca de faianja-jnenaj. In aceasta padure este hinca deslasurata si f|| amplasat motelul .drum pe care-1 urmam ( monstreaza tendinta spre urLa intrarea in Sal banizare.drum care duce la Mo§( sa padure de stejar. La iesirea din lo. In gradina de varS se pot servi specialita^i culinare ca: ciolan maramuresean. Ipfistreaza In colectiile Mu•lui iudetean un frumos i J > lut antropomorf. pe partea stinga. In luna iulie. AlSturi.de unde.La doua riului Somes (Pribile^ti. dansului 51 portului popular din Chioar. iar dupa parcurgerea a circa 2 km pe dreapta ne asteapta un alt loc de odihn§ si popas: Restaurantul-camping . tn parcul dendrologic al •Mului din apropiere s-a mstruit un edificiu cultural Brezentativ. Ambian^a de aici ne duce cu glndul la sSlile de ospete de la curtea regilor daci.pot incerca norocul gara ifi gara noua. O fill specialitati de ciuperci. La parter este amen a j at un bar. o localitate ga (sud) drumul na^iol cu multe construe^!! noi.ghetorilor. pare de la Baia Mare) constitute aproximativ un kilorno un punct de atracjie turis.se desprinde pe UreujU calitate se intinde o frumoa.!>• OHIO JURISTIC AL JUDEJULUI •unchiul este drept. nea padure ce se aflft | Unitatea (cat. lar peretii Impodobi^i In stilul rustic al interioarelor din Chioar. soseaua se desfasoara spre sud-est ca o panglica dreaptS. Padurea este deosebit de Bta in ciuperci comesti. tor pasari. orItncntat cu incizii pe amir fpte. padurea in Lunca Lapusuiui.Mare este cea de la ft taurant. pe un original protap se pot rumeni fripturi de pui. lipramuri pe 2/3 din inalea totala. fie.

§omcuta Mare — Remetea Chioarului — Sacala$eni — Baia Mare (DJ 182B — 29 km) I Inscriindu-ne pe o varian.a. In afara unor Probabil este localit intreprinderi ale cooperafivei cele mai multe. intr-un document care habsburgi.lota foarte inaltfi. gfnd centru administrativ al Valea Pe?terii.).i. Valca Chioarului (l<m tflnim zeci de specii de ara^ezata IM bori exotici (ex.Popasul MescSn". ea devine pro. au doua tabere. 123) se remarcS i' In anii socialismului.Albu loan. Aici se afla mesterul puiiiiU dispensar.retinut faptul c3 spro I c3 prin dimension! de colos sebire de alte edificll I (circumferinta trtmchiului lare.marine lAthofhamnium. O men^iune specials pen. forme carstice din | Dupa distrugerea Cetatii ca virsta.de apa Birsaului. tisa..stafeta" este preluatS de un cea din L3schia. este ocupata pe rind de diI i/lsculati impotriva regelui feri^i comandanti din cele I'urol Robert de Anjou. dupa documente — intra in proIllrca 4 km de la §omcuta prietatea comitilor maramu•Hiiro ajungem la Berchez.i are ca prim obiectiv vizitarea Cetatii Chioarului s..pl8cin- I ta crea^a" de Chioar. De aici drumul continua spre Cluj-Napoca. liceu. K.celor maramure.in acel timp printre cele mai 151 .i loan. diiuiinlii tru parcul dendrologic din opuse ca forma sj centrul localitatii. unde esnelipsita renumita . cinematograf si alte o. La inceputul se. •nde ne putem abate spre La inceputul secolului al IliiTi'hezoaia. cu tot poate oferi mai bun In culinara o zona cum es| cea a Chioarului. o zon3 carstica ce prinde un peisaj convulsiocu doline s. iar pina spre VSlenii Romcutci n< In anul 1555 apar^ine Cetatii da posibilitatea a3 vi/. pornind XV-lea intinderea teritoriilor It carari pu^in bat&torite. intimpina .i Drag. ajungem la actualul judet Satu Mare. B. CPOU ( borilor din judet — un ste. bineinteles celelalte obiective intilnite pe acest traseu.Fundaturi".tru unire conduse de Mihai •rietatea fiilor voievodului Viteazul.HA Chioarului.provin din specia do tSmintului . Tn 1376. Localitatea Buciuml na Chioarului. fizionomia localita^ii s-a ansamblu arhitectonic ii|i»il schimbat mult. arborele de Localitatea lalele.fi IM»M are aproape 9 m). De aici. In apropiere se afia un izvor amenajat.alipirea a 37 de localitati din Irul riuletelor. alt exemplar viguros <• Istoria acestei locality i jar din apropiere. care trece prin Remetea Chioarului — SacaiS^eni s..vitate din calcare recifnl» zare si functionare a DespSr. Se cuvine mention at ca in . cu o faun Chioarului. Drag s. O parte bulbului. dar structie barocS intilnli . element do din ramuri sfnt afectate.i alte forme slice caracteristice sau fete tainice sapate In coas|le dealurilor. §omcuta cunoa§te nicoia interesanta. Revenim la 5omcuta Mare de unde ajungem la Baia Mare pe drumul descris sau urmind alt traseu. Cetatea Chioarului [liuta ca nobilii transilvaneni. ce se remar. de re^eni Bale s.. Dincolo de satul MesteacSn o poarta maramure^eana reprezinta o invitatie pentru turistul care vine in Maramures.renumitele pSiarii („• Jmpletite din pai. care confei ' ral. pre. Linga km 106.zona de deal este sti cum si unul din veteranii ar. ginkgo s. unde fn. din jurul cetatii spore^te prin •nsotite pe alocuri de susu. | Traversam apoi o regiune loreasca.strfibatuta fn fntregfcn.I o mai mare dezvoltare ajun.. •licerit cetfitfle Cehu $i ChiPe fundalul luptelor penB. cSmin cultu. iar piatra (Chioarului). care era •In anul 1378 Castrum Ke. care nil w biective social-culturale. circa 100 de sate.ASTRA" din zo.faptul c5 e singura pff| la tinuta aici a stabilit pri.confer8 un farmec fi jar (Quercus robur) de circa Se poate vizita bisci 500 de ani — declarat monu.sene.war — cum este numita In • U In directie estica. din Dealul Mestea(altitudine 500 m). Locnl || s-a format poartS nu> districtului Chioar. dar f| I me?tesugfire?ti cu mai multe frumoase case noi din sectii. in 1599 Cetatea de fcragomir. coiful p3strea7. Merita rfjj anul 1869 Adunarea genera. pe dreapta.din \ar£ formats !n cxcln mul regulament de organi. ea uinele Cetatii Chioarului ajungind sa cuprinda In 1424 l||czata pe o colina. incepe cu multe secole in O drumetie de circa i urnicL Este mentionatS in hrisoave fnca din 1-105.lemn din centrul comnih i ' ment al naturii.perspective de urbanizare.frumoasa peslera caicolului al XVIII-lea intra In mar3 printrc cele mai n posesiunea familiei Teleki. CzHID TURISTIC AL JUPEJULUI La iesirea din Valea Chiului se afia o intreprinde bentonita si o innnata rezerva de caolin. I Cetatea este mentionata In timpul conflictului dinwntru prima data in anul tre principii Transilvaniei si 11319. fiinfeaza un spital.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful