run» Hi

GHID 1URISTIC AL JUDETULUI

^,tf<p
LEGENDA
' ' II/CI ' '

^ £. J"
i. aie itiaia normals. Dium national, drum European V, Hi « j R e z e r v a t i i naturale Ruine feudale locuri i s t o r i c e , lupte Vestigii arheologice Ceti)(i-ruine Castele. "Brseric? monuniente 1C, tfejarhitectura Monumente de arhitectura in lemn 1

Cad ml natural

/

•• • in lucrare «* o ''*4, 4f — i <Ti <!?*£/ T 2 f A e r o p o r t u r i j|£; ' S t a t i i de benzina Autoscrvice n«

LIMITE Maramure? este situat in extremitatea nordica larii, intrc 47°20'00" si 48°00'15" latitudine nordica •,! »'2'")2'30" si 25°07'30" longitudine estica. I ,i nord, rtul Tisa si linia de culme a Muntilor Maran i i i r c v , PC o lungime de cca 60 km, formeaza grani^a intre |M«lriul Maramure? si Uniunea Republicilor Sovietice Soi i.i I isle. La est se invecineaza cu jude^ul Suceava incepind ili 1 I.i Ki'-inita cu U.R.S.S., peste Pasu! Prislop, pina spreculm i l c M i i n ^ i l o r Rodnei. In sud, limita spre jude^ul Bistri^aNii'.aiid so continua pe creasta Muntilor Rodnei pina la ' nline.1 Tiblesului si coboara spre Tara Lapusului pina la ••ml vest de localitatea Suciu de Sus, apoi cu jude^ul Cluj |)c era 10 km si cu jude^ul Salaj pina la sud de Oarta de I"1.. Tn VCM teritoriul Maramuresului se invecineaza cu juIctul S.iin Mare printr-o linie foarte sinuoasa. \' f n liiniic-lc sale, jude^ul Maramures insumeaza 6 215 kmp l^.iT'Vo din suprafata t^rii), suprapunindu-se peste forme dc- relicl loarte variate, care aparrin unor unitati morfolor.ii'c (I I'.u i , - . i niirala si estica, cu relieful vulcanic al mun;i1 . u t i i 'I'iljlej si eel cristalin al mun^ilor Rodnei si Maram u i i u l i i i . i-.i-c inchid la mijloc Depresiunea Maramureiilin li-.ii;,nuil cioplitorilor in lemn •—, apartine grupei i ( .iria^ilor Orientali. Partea de sud si sud-vest, ni u |ci.r..i, c u depresiunile Baia Mare si Lapus, alaturi de i n i l i i u i i ( i i s i . , l i i i i mai josi, Codru si Preluca, apartine Poi l i . u l i i i l ' i ansilvaniei.

' [j 1
t3>

|

fli/R J007 ••"J/ Monumente istorice Statui, busturi, placi comemorative Muzee, m u z e e memoriale Muzee in aur liber O Centre de artizanat A r h i t s c t u r a pspuLra specifica (porji, c:se) Mori, pive.

IBAIA Municipiu,resedintS MARE de jtidet Ora^e Comune

prni«.«»5iii s^ FEB_ 2005
Hotel Motelun, un, hanun

'OUUL2W

Popasiiri turistice. (camping) Cabane Chei, defileg
(704)

locuri cu manifestari folclorice traditionaic

1
lacuri de baraf Izvoarc minsralg Pejjteri Monumente ale naturii Pare dendrologic

Stajiuni climaterice Statiuni balneoclimatericf

RELIEFUL
Statiuni pentru practicsrefj sporturilor de larna

lelescaun

| i i ( l ' i , n l M.ii.iiiHire? in limitele actuale cuprinde un rctin i n i . i i i ' r , variat ca morfologie si complex prin alca-

Zona montana reprezinta 43% din teritoriu si cuprim inalpmi mijlocii, In general, exceptind zona inalta a Mui tilor Rodnei, care culmineaza in virful Pietrosul, cu stru tura cutata, alaturi de vaste suprafe^e vulcanice; zona c dealuri, podisuri 51 piemonturi 30%, iar zona joasa — q presiuni, lunci, terase — 27%. Personalitatea reliefului este completata de particulst ritat;ile de clima, de reteaua hidrografica bogata, de vegi tatia etajata pe vertical! si de solurile cu profunzimi n duse dezvoltate pe roci dure. Muntii sint reprezentati prin grupa Carpatflor Beskid^ Maramureseni din care deosebim mai multe subdiviziun Mun^ii Rodnei, care sint delimita^i spre nord de fall Viseu - - Bistrita Aurie, constituie masivul eel mai ina din ramura Carpatilor Orientali (Pietrosul — 2 303 nj Din punct de vedere geologic, ei sint forma^i predominai din sisturi cristaline si au fost puternic fragmentatf e a apele curgatoare care si-au croit vai aproape paralel adincite in vechile suprafete de netezire. Aici intilnim m meroase urme ale glaciatlunii, sub forma de creste alpii caracteristice, caldari, lacuri §i morene glaciare si vai sa batice cu povirnisuri abrupte. Dintre lacurile glaciare m pitoresti se detaseaza lezerul si Taurile Buhaescu, iar d eel al caldarilor glaciare mai importante sint lezerul, d limitat la nord si nord-vest de culmea Pietrosului, Zanoag Mare si Buhaescu-Repede. Al doilea masiv muntos din jude{ il constituie Munj Maramuresului propriu-zisi, forma^i dintr-o culme prii cipala inalta de 1 900—1 950 m, alcatuiti din s.isturi cri taline, gresii, conglomerate, roci strapunse de intruziu mineralizate. Intre valea Vaserului si valea Ti$lei se inc vidualizeaza masivul eruptiv Toroiaga (1 930 m). Munjii Gutii sj Tfibles, de origine vnkanica, sint s tuati intre vaile Iza, Lapu? si Somes si au in general forn unor conuri sau capi^e, cu altitudini variind intre 1 30 si^ 1 800 m (vf. Ignis 1 307 m; vf. Gutii 1 442 m; v Tiblc? 1 839 m). Ca roca predominanta intilnim andezitu Subsolul se remarca prin insemnate zacaminte de sulfu polimetalice. De activitatea vulcanica din aceasta zon sint legate si numeroasele izvoare minerale, cu reale ca' ta^i curative. Intre mun^ii Maramureyului §i Rodnei, pe de o part si muni;iJ Gutii si Titles, pe de aha parte, se intinde Depr siunea colinara a Maramuresului, cea mai vasta depresiu din tara, lunga de circa 75 km 51 lata de 20 km, care es
OHIO JURISTIC AL JUDETULUI

i l ' . i u i i . i i i i lung de Iza si Viseu. Alte depresiuni, mai .1 iiiiindcre, sint Lapusul, Baia Mare, Chioarul si In 1 1 " tea dc vest a jude^ului se afla cea mai joasa forma n In I dm aceasta zona, Cimpia Somesului, brazdata de i l cu ici l - i s i numc. UIM/V Ddtorita asczarii la interferen^a unor zone climatice, nriini $i complexitatii formelor de relief, clima jude^ului \f \n general temperat-continentala de tranzitie, cu difen l i r i i i n t r e partea estica si vestica, generate in primul IK) ilc v.uiuvia formelor de relief. In partea estica, regiu.1 inimiilor Maramuresului si Rodnei se afla sub influilrt m.isclor de aer subpolar, in timp ce in partea de vest lulnmiiu un climat cu caracter continental moderat, cu llticnu- occanice, fapt care explica prezen^a castanului iinr.iibjl (Castanea. satlva), care se afla la limita cea . ,ii nnrdica a arealului european al specie!. n.iu-lc statistice din ultimii 60 de anj demonstreaza ca ni|K'r;mira anuala medie oscileaza in jurul valorilor^ de •t vi 7,4"C, cu evidente scaderi in zona montana, maxima .stiluili dc 39,4°C fiind inregistrata la Seini, in anul 1952, r minima absoluta de —31,6°C la Viseu de Sus, in anul '>!>•». Ccl mai timpuriu inghe^ a fost inregistrat la 8 sep•inhric, iar eel mai tirziu la 3 iunie. VJnturilc dominante de vest si nord-vest fayorizeaza ulcrc.i unor precipitapi relativ abundente, cuprinse intre 00 ^i 1 400 mm anual, valorj care inregistreaza cresteri iisibilc in zona estica montana a judevului. Numarul ziler ( i i precipitatii lichide in medie pe an ajunge la 140, ir .il cclor cu precipitatii solide la 30. Mimiripiul Baia Mare se caracterizeaza printr-o mare i n - v c i U a a precipitatiilor si prin predominant vinturilor lin dirc<'tie nrvrd-estica. (Iclc mai multe precipitatii se inregistreaza vara — 39% * in cclelalte anotimpuri repartipa _precipita^iilor fiind ipro.ipc cgala, respectiv toamna si primavara 22%, iarna 17V.. I'c crcstcle cele mai inalte ale munjilor Maramuresului 1 Rodnei, iarna se prelungeste pina in perioada mai — unic. Zapada este abundenta, grosimea ei depaslnd deseu i 2—3 in.
1ARAMURE?

i. Cu (Cavnic. Nistru.. Baia Sprie.. In partea i i (ude^ului.rcsurse de minereu cuprind zacaminte de minereuri i . . lecteaza apele Suciului.de mare atractie. ca dealtfel in toata ... $uior). M..il factorilor de mediu.. i-stc evidenta. i i i lu-lcroase. La sud Lapu^ul. separate de oumpana apelor 1 tului vulcanic Gutii — Tibles. i r c se caracterizeaza printr-o mare varietate si dime clc specii. dar mai ales Pb. Pentru pitorescul lor trebuie citate citeva lacuri situa \ Ki'i-iJia. Etajarea vegetable! pe verticala. Aproape paralel cu Viseul curge Iza.. in functie de • l i n e . zacaminte cu minereuri i ' l i . care se afla pe linia i . Lacul Albastru si Lacul de acumulo. in apropiere de Baia Mare.i neogena. 1 1 in n si citeva mofete -. Poiana Botizii s. I i i j i i l a'. Ruscova cu Repedea etc. i pe cursul superior al riurilor. . 1 . Din punct de vedere al com..m e i i t . ' • u l i . Li care se adauga valoarea turistica a re^elei hidro\ aile multor riuri ascunzind locuri pitoresti. care izvoraste din Muntfi Tibles. datorita latitudinii. Exista optime pentru practicarea pescuitului sportiv. riuri care imbogatesc zestrea de apa a S mesului. locuri de odihna ..imurejul ramine o imparatie de peisaje fermeca. sta^iuni balneoclirnaterice sau cabane. b distmete. Datorita acestui potential n .a.. ' M . varietatea reliefului. Evolupa geologica.u. i .emana{ii de bioxid de carbon • n multiple calitap terapeutice. .a. Baiu^. diferen^a mare de nivel intre izvor $i varsare. ape bogate la viituri. p tru a reapare la suprafata sub forma unu[ puternic izb cunoscut sub numele de Izvorul Albastru al Izei (mor ment al naturii). insumind o lungime de oeste 3100 I Aceasta re^ea se inscrie in doua bazine riidrografice.. porc'ri).icicnstka a regiunii o fonneaza resursele hidroi .a..ara. cas' lu'i sau forme carstice. numeli. in apropierea lacurilor sau izvoarelor cu ape miii fost amenajate puncte turistice. reflectind in mare masura caracterul . creind splendide formatiuni de pestera contactul unei falii intre calcare si sisturile cristaline.. printre care: Bodi-Fernezi Bodi-Suior.ii. coboara din ^Munt-ii Maramuresului prin vai salbatice. paiusul (F. .(peste 100 izvoare minerale). Dupa ce cinta istoria de milenii si frumuse^ea lot.pineste bine reprezentat (intre 1 900 si 2 200 m). taie in lung Depresiunea Maramuresului. mai i m. Sasarului Firiza s. | uri le predorninante sint cele brune de^padure. in special activitatea niic. Aici parcurge subteran o distat de cca 3 km.*~f'eA mn i importante riuri din bazinul hidrografic Tisei sint Viseul si Iza.. e climatice.). Somesul strabate aproape transversal pnutul judetul avind o lunca larga si manoasa. O menpune I ii 1. precum si Programul national de ameliorare a bazinelor hidr MI 1. 1 mcrita cele din apropierea localitaplor Baia i . ' i l i i l Maramuresului este deosebit de bogat in minei .'iiiui pir/ruic specii ca rugina (Juncus trificlus). Tisa si Somesul. Zn. clopotelul alpin Activitatea glaciara din cuaternar a dus la formar GHID JURISTIC AL JUDEJULUI MAKAMURES 9 u r i glaciare cum sint lezerul sau Buhaescu din • ul Kodnei — obiective turistice.'. M . Burloaia).I • iii .cnlogica influen^eaza lumea vegetala si amigrafice prevede si pentru judetul Maramures realizar unor obiective de mare importan|. Bloajei Cavnicului. fa VEGETATIA §1 FAUNA care le da un potential energetic insemnat. mi/rind). ..a economica si socia m i l . rilor^pline de traditie Iza se uneste cu Mara inainte d< se varsa in Tisa.^Vaser cu Novas. dar in special zocare vor asigura utilizarea in perspectiva a potenpalu! hidroenergetic al Maramuresului.. care formeaza o axa strabate judeful in direqia NV— SE. al carei izvor c pare in cursul superior. i l i . zacaminte de minereuri cuprifere I . iltiuidinale.nineralogice si al utilizarii lor industrial. a dus la formarea unor insemnate zacainiiUe ilo minereuri neferoase. aduci un^aport substantial de jipa prin afluentfi sai de pe drea] (Tisla.x e .RETEAUA HIDROGRAFICA Regi mul precipitatiilor determina o retea hidrograi bogata^si densa. Ceea ce caracterizeaza reteaua hidrografica este debi ridicat.. Baita). iar in i i clc podzolice. parusca Baraj-Firiza.. \ i'jcu de Sus. . Nistru.i. Specialistii considera fenomenul ca fii unic. El are un curs sinuos. irgliiiilere (Sasar.i depresiunilor cu lan^ul vulcanic. debite rnari si ape limpezi bogate in peste. si anume in bazinul superior al Viseului .

In K cil <"'al. mreana (Barbus barbus). precum 51 cleanul dungat • .• •(Galanthus " • ' •• ••TMI/U us souffia agassizi). me '. din care endemice. t f * .(Campanula alpina) s. alaturi de carpi • iiM (Natrix natrix) si o serie de amfibieni. I. principalelor zone de vegetatie le gidum s. ghiocelul nivalis) si numeroase specii liiiti. minimi carpatin (Triturus montandoni). vitis-idaea). planta a i i i n i n i t . mistretul (Sus scropha). monument al naturii. de asemenea cu caracter endeml l u i u i . Aulacomnium tit •I . mierla (Turdus merula). cum ar fi acvila rus sibirica) s. berus). majo: tatea fiind ocrotite prin lege. Predomina fagul (Fagus silvatica). In risorul (V.it. Aici intilnim frecvent ji i i iilinilor inalte din Masivul Rodnei. ilie trofce capitale de cerb medaliate cu aur la diferite Zona de dealuri si cimpie cuprinde suprafete insemnj (i expozitii interna^ionale.^. coco§ul de mesteaean bra).a. arbori. Speciile mai frecEtajul fagului este eel mai bine reprezentat in judi ii> ilc rr|)tile sint: sopirla de munte (Lacerta. durea de amestec.fsleia. din care pentru Masivul Rodnei mentionar r ' M i ) c a (Agrostis tenuis). destul de fre i n i i i l (Silurus glanis) etc. bradisorul (Lycopodium inundatum). M nh.irul (Chondrostoma nasus). socul (Sambucus nigra).a. endemic pentru Maramures rata). bradul (Abies alba) alaturi de paltin (Ac "IP »|5cciilc de pasari existente in padurile care acopseudoplatanus).a. i m i m i t e specii de animale. pasunile si livezile 76%"/MI tupreolus). vipera (Vipera. A • • I1-" \ > v j ^ 1 . i l i . prilumina. ulm. compusa din musch' Vdiictatea si diversitatea speciilor din fauna judetului tiumurcs asigura un valoros fond cinegetic si de pesde turba (Sphagnum sp. paduri este sarac in vegetate ierboasa datorita lipsei ( . floarea de col^ (Leontopodium alpinum). (Picea excelsa). scoru§ (Sorbus aucuparia).a. Solul acest • 1'iilcvul Maramures amintim cinteza (Fringilla coelebs). Dintre arbori apare zimbrul (Pinus in a (A</Hila chrysaetos).a. coco?ul de munte (Tetrao urogallus).i doar bogata in specii. vivipara).a. aici si in apele Bistritei — lostrita (HuchoSubarboretul si vegeta. frasin.. ticum). iar impreuna < (('. singura specie ocrotita.a (Eriophorum va ii spurtiv. / . raritafi florii I mill (1'rifolium pratense). lupul (Canis Etajul coniferelor are ca element predominant molid vovcrila (Sciurus vulgaris) ?.i altitudine. ocupa 43% din suprafata lui. bumbacarit. agilis). Ele au o vegetatie specifica. capriorul pajistile. Mnium blytii. mai rar.| se alatura pastrSvul (Salmo trutta fario). ii. degetaruful (5(j Inseiiin. a cleicrminat si o mare varietate de specii Pleuroclada albescens. M. specie adaptata conditiilor »'• Irlnx). printre care mentionam alunul (Coryljf""\.vara cerbilor". risul (Lynx lynx). care variaza ca intindere in functie In rtpclc rcpezi §i limpezi supravie$uie§te cea mai valoM n|>c(ic de peste din tara. multe din ele fiind declarate rezervatii n turale. printre paltin.. O menpune speciala merita mlastinile. expunere s. judetului. smirdarul (Rhododendron kotschyi iljniiii si subalpina sint prezente si specii din avijneapanul (Pinus montana) $i.utM tlivcMsitate a vegetapei. Etajul subalpin este bogat in specii de plante ierboasi <MKUI (Rupicapra rupicapra) este stapina indistufe. la care se adauga o serie de sped • l i n c l c Innnaie din flora spontana. OHIO TURISTIC AL JUD£JULUJ KKAMURbJ 11 . gorun s. zona Vaserului dind cele mai nivora roua cerului (Drosera rotundifolia) s. ipiiuic. alaturi de ceilalti roase specii de musch i.ia ierboasa a padurilor de fag e: iHHI. ocupind aproape jumatate din suprafata totala a padlmlii (music (L. care conposica (Nardus stricta). de altitudine. printre care: ursul (Ursus arctos). Dealtfel. golomatul (Dactylis tice ca ghintura (Gentiana punctata). avellana).\» rtlrtluri de marmota (Marmota marmota). afinul (Vaccinium myrtillus). arbusti si. icpic/cntate sint $i speciile de animale din paduPadurile. vente in judet. nu intimplator Maramurejul e sunatum). sporadic. care constituie una din bogapile de seama a miiilcrc si foioase.a. paiusul rosu (Festuca garofi^a rodniana (Polyschemone nivalis). specie endeIntre cele doua etaje mari de vegetatie se interpune p U peuii u Mun^ii Carpa^i. vinari^a (Asperula o<J'"ml (1 hymallus thymallus).tiu suprafete ocupa livezile de pomi danella carpatica). ienuparul (/> laiii iiDastre pe cale de dispari{ie.1 (Luscinia megarhynchos) s. l Illiirc.i (diitmlus glandarius).). crucea pamintului (Heracleum carp > M yl I l l l U l l .a VMS elaphus). iar in cursul inferior al riurilor sint frecvente specii familia leguminoase. Retin atentia si citeva va| 14. $arpele rilor.

care reprezinta o portiune De remarcat marea diversitate de tipuri $i forme HI un vcchi crater vulcanic.ul Mia (laeile Tatarului. endemisme carpatice I n i i l din obiectivele majore ale partidului ?i statului j-odniene. in suprafata totala de 5 002 ha. Dealtfel.inta o incontestabila valoare stiinp'fica. din bazinul bainiarean asupra relap'ilor tradiponale ale populap'ei autohtone 1 1 hii). care se adauga 46 km cursuri de apa cu regim de prot 'mil din cc!e mai apreciate objective peisagistice. In urma cu cip'va ani. In rezervapa naturala Pietrosul Rodnei sint canto: i df aprecieri elogioase din partea participanplor. din cele mai diverse sp> aim" din Masivul Gutii. priipiistios. i' . a fost colonizata §i marmi ( i i n i din pliocen. in anul 1977 a fost organizata aici cea la chrysactos). n i a iosilifera Chiuzbaia din masivul vulcanic _p. iar citeva I'l-nini stiinta. peisagistice (. di • suprafata inip'ala de 183 ha a ajuns astazi la 3 300 i n rcprc/. Lacul Albastru de linga Baia tina (Taul lui Dumitru).nii.ul de mesteacan (Lyrurus tetrix). care. din M I (It.. dar si peisagistica deosebita. o aha s i t u i i l jialeobotanic cu un numar impresionant de specie ocrotita.iijiri este tie 800 ha. Dintre aceste n.es. cocos.crvatiile floristice. Suprafa^a ceiurilor. a o ol u) tic. mult pe deosebit pentru ocrotirea lostri^ei.Civilizapa lemnului" din zona reprezinta nu numai • i n l i p I'e/. Pietrosul Rodnei. UK! in diatomit urme ale vegetatiei de pe aceste meseste astazi numarul de 180 de exemplare. Descoperirile de aici completeaza in(Marmota marmota). baumgartenii). Aceasta specie Maramuresul dispune de o vasta re^ea de obiective ' " i i l l r a In bune condip'i potentialul productiv al staturale puse sub protecpa legii. iiv. este rezervatia geologica aCreasta Co20 de arbori seculari ocrotiti. i V u Scsiunc nap'onala de comunicari s. niicroclimatul caracteristic fiind decisiv. folclorului §i artei populare. mierea ursului (Pttlmc ilc/veil i. in anul 1970. rcprczinia o deosebita valoare ecologica.3. Peretii sint dantelap. -. acvila de stinca (At " l i i i i naturii. crucea pamintului (lieradeum carpati"i H .Creasta Cocos. >• lie rcDiumiica si peisagistica aparte.mestcacan ajuns la limita critica. cu intreaga ambian^a ecologica naturala. Avind valoarca stiinp'fica — floristico-faunistica ?i bio1 Un motiv de legitima mindrie pentru maramures. bucurincosul de munte (Tetrao urogallus).vcdere paleobotanic. de crca Parcul national al Munplor Rodnei.i re cconomico-sociala — sublinia tovarajul OHIO JURISTIC AL JUDEJULUI OCROTIREA NATURII SI PROTECTIA MEDIULUI AMBIANT 649326 13 . care di •. Cheile rezervap'i paleontologice (Chiuzbaia). plare. rc/crvap'ile naturale montane se numara ?i cea con$tiinta maramuresenilor apararea si conservarea n i ' itcdci — Ciungii-Balasinii din Muntii Maramuterata a naturii se asociaza in mod fericit cu preocupa " l ' i i . creata in scopul salvarii comanifestate pentru pastrarea tradipilor stramos. lacuri ocrotite. Fauna ocrotita din rezervape este completata si des i i t recunoa^tere a rezultatelor obp'nute in domeniul specii cum sint: risul (Lynx lynx). arboretele de castan covaloare cultural! sau estetica.ircu dc col^ (Leontopodium alpinum) 5.Odata cu realizarea acestui vast program pot cita: gu$a porumbelului (Polyschemone nivalis). pirli^a (Veronica. Pe teritoriul judetului se afla una din cele mai v ' i / f r v . rezervapi naturale. numarindu-se printre cele Aici s-a incheiat cu succes. neafectate de interventiile omului.. conlonizare a caprei negre (Rupicapra rupicapra). 'in catcgoria obiectivelor de interes peisagistic se mai rezervap'i geologice. pejteri I I H . precum §i aproa H I ! tic turisti.iia cronomico-sociala. l. din familia rozatoarelor. obiective ocrotite: rezervapi complexe (Pietrosul Rod: iipli.tiintifice pe i M ()oiiscrvarea naturii pe baze ecologice".ivintl regim de protectie. acp'unea de i u n p i n i. in perspecconstituie patrimoniul natural deosebit de bogat. incontestabil interes $tiintific si peisagistic.' 'ki..uite obiective de acest gen din Europa. • > . rezervapi de •• i dc pc rlul Lapu§. de pe platoul Izvoare. din care un numar de i i i . rezervapi naturale din {ara..i>ni). efectivul actual fiind de circa 60 de ex( i Inn re care multe noi pentru ^ara noastra.1. o serie de specii rare de plante.iiiitl Morarenilor din apropierea satului Breb. care s-au pastrat in ecosistemele naturale spi n u cstc accla de a asigura. . . pe alocuri avind o linie verticala.crvap'e faunistica. paralel cu dezvoltarea acfice.eni —.ti. imbunatatirea calitapi mediuIr vi. ci si un adevarat documi i i l i i l (dastanea saliva]. rezervatii floristice.

dovedind odata mai mult originalitatea cinord-tracice.n. Sighetu Marma^iei.il. precum si air au contnbuit si in Maramures la al4area m? d? ral si k apantia umii dezechiiibru blologkT mamiesta prin poluarea aerului. . bogat in mi. Sapin^a s.i in '.a. (1199).ii la sfirsitul secolului al XH-lea e. Spre sfirsitul neoliticului. i . unice in jara.n.. e firesc ca judepil Maramures.1 inmulvirii si perfecponarii uneltelor de producini -ji a descoperirii cuprului. incepind din i i'ilcolitica $i pina la statornicirea rela^iilor feudale.ill._ precum ?i unor centre miniere^Inlr-o' tie mai mica mamfestindu-se prin degradarea ' apei nunlor in care se deverseazS s u b s t f n f e n ^ O sene de masuri locale au fost luate de ore^l partid si de stat in contextul Legii nr. cupru. Rozam i l i e altele. pentr. societatea cunoajte ' i c modificari. sa fi fost un important centru de culi in ni-riala a acestei epoci. fapt dovedit de descoperiI i Baia Mare. piese de aur si bronz. apei si solului /• nomen este caracteristic mai cu seama • '•"' Baia Mare.i u l judetului este cultura Suciu de Sus. 9/1973 pent 7 tectia mediului inconjurator /^ / J . "•mile din bazinul baimarean atesta prezen^a i i inca din paleolitic. atesta prezen^a continua a omului pe l i i o r i i §i in prima perioada a fierului. • • . i dcscoperire de la Sarasau.e. cores-' >• I iccarei etape de dezvoltare istorica a patriei i i c ca documentele scrise amintesc despre Maran. urbanizarea. i-poca a pietrei — neoliticul — este de asemerrm'c/entata prin descoperirile de unelte din piatra m i i sco. <\'\\c arheologice au scos la lamina dovezi despre i \ ia^a umana in intregul jude.crire de la Lapu§. Giulejti. IKL5 15 .Ic. ' i .i cunoscut de-a lungul intregii sale existence il-economica 51 culturala neintrerupta. In aceste condipi de folosire a !<-i. unde istoria a semnat cu pregnan^a fapte l .. ca .Nicplae Ceaujescu in Raportu] Xl-lea al partiduluj _ V I ilr din istoria judetului Dezvoltarea Industrie! extractive « c!e minereunlor neferoase. Caracteristica pentru epoca bronzului l i i m .ise la lumina in localita^ile Craciune^ti. Impor|U ' I . datind de la mijlocul I i l n i I i. f\t dc h>s. m i stravechi pammt incepe cu multe zeci de ui m urma. Ilba. mai pregnant caracteristicile specif ice ale culturii ' Sus. constind dintr-un bogat inilc ccramica.

al lui Glad si al lui Gelu. precum si de descoperirile. prinnnrlc tcritorii ocupate fiind si cele ale Maramuresu. a dennut o parte a teritorii. XIV).i in ci| de cercetare argumenteaza convingator existenta unci vilizatii daco-romane puternice. Primele stattilete feudale atesitnii'titclc scrise sint cunoscute inca din seco•inl) dcnumirea de voievodate. i lul suprem al maramuresenilor. In acest sens. precum si asimilarea trl tata a elementului dac de catre eel roman a fost semnal si in a$ezarile maramuresene de la Sarasau §i Craciune Descoperirile din aceste iocalitati sint plasate intre se lele IV si X. fac incursiuni de jaf.i doua jumatate a sec. limbii $i culturii tohtone. dovezile arheologice maramure^ cele mai concludente le reprezinta descoperirea de la <j line)ti.snie din Bereg si Ung. sfatuindu-i ' i ' c X acasa. si intreg teritoriul Transilvaniei. din care facea pi si Maramuresul. si Poilvaniei) este intrerupta de feudalii maghiari. care. ii-lc men^iuni scrise despre Maramures dateaza din I0 1 ) si 1231. a carui mtindea asupra partilor Bihariei si Satmaru'nrca pasnica a acestui voievodat (ca si a cei. se impotriveste • i l u i de inlocuire a vechilor forme de organizare a (\'\ romanesti maramuresene cu cele specifice statuil. adica in perioada pe care istoricii si lingvi o numesc continuitatea neintrerupta a elementului da roman si romanesc pe intreg teritoriul locuit odinioara daco-getl si supus apoi procesului de romanizare.ll si biserica. ca datori smtem ca ui altor prieteni sa-i dam cele ce-i sint de tren'ntul care ni 1-a cerut nu i-1 vom da insa It timp traim (Terrain autem. quam petilt mul• •nccd'imus nobis mvcntlbuf). precum si o muldme de viii Maramures".. tndeosebi in secolul al XlV-lea.m insemnat cucerirea tuturor teritoriiior locuite de .n.) . insotit. OHIO JURISTIC AL JUDET. in cele din unna.iij cultura a tuturor romanilor. Este cert ca acest proces a lost mai rapid in pi vincia romana Dacia. r|rut.de grosul populariei din peste I . prin unirea formauuni"litice existente aici s. .ilc Maramuresului a fost Menumorut. heologice de pe intinderea fostei Dacia si a Romanic! astazi. XIII). cultura si limba latina n sind sa se impuna.e. i obstacol intimpinat a fost eel opus de voiei mm rut la care Arpad trimise soli sa-i cedeze odul i-a primit cu bunavoin^a si. cind Bogdan. sa treaca munui si sa intemeieze standal independent Moldova. dupa care incepe sa fie mai frecvent i . procesul a dobindit caracteristici aproi uniforme in intreaga regiune carpato-dunareana.iturile arheologice au confirmat connrmtul unor icntc scrise. r'iiil de cucerire a Transilvaniei de catre feudalii \\ .d| Imperiul roman a inglobat numai o parte din fostul jr al lui Decebal.i de Sus apartin perioadei clasice a culturii dacice. a fost locuit de vil daci. Materialele ceramice din asejb civila (de mica intindere) de la Oncesti si cea de la 0. incepind din secolul I i. ! Cucerirea Daciei de catre romani (105—106 e. s-au integral statul centralizat al lui Burebista si apoi al lui Deceb. iar apoi tret la GUI ' ii teritorii.i inlaturarea urmasilor fostului >d maramuresean Dragos. din Banat. Maramuresijl. si de pastrarea unor forme tradinonale de viata.n. Pe restul teritoriului. le-a adresat urmatoarele cuvinte: ' u i Arpad. prin descoperirea in comuna Bogdan (Cuhea) — sat care inainte cle 1365 aparrinea lui n — a unei rejedin^ feudale^ a$ezatS p_e__uri_ nro- .\ Fost de lunga durata fsfirsitul sec.. Urmele arheologice cercetate sau semnalate s. dacii au continual sa traiasca liberi^ deosebirea dintre acestia si cei din provincia romana I cia era nesemnificativa sub raport etnic si lingvisticj Dacii liberi ramasi in afara provinciei roinane au sufi acelasi proces de romanizare. Simbioza celor doua eulturi. dar ulterior (mdeosebi dupa pa| sirea Daciei). I care.il Urmele dacilor maramureseni le regasim la hotarul < tre era veche $i era noua.i! maghiar. stapinul vostru.isclc orinduirii feudale apar si institutiile nd. i Mm documentele. care desi alectata de rj vaiirile popoarelor migratoare n-a putut fi inlaturaj aceasta constituind totodata si premisele evolunei ul rioare a originii societatii feudale romanesti din mures. probabil. in apropierea satului Oufi' pe Dealul Cetafeaua. Noi insa nici din !• nici din frica nu cedam din ^ara nici un petec". '. tradit.In cea de a doua perioada a fierului.ULU! i l. Aceaj constatare este dovedita de unitatea de limba. I lit ml deschis pe care 1-a avut cu puterea regala maI a determinat pe Bogdan ca in anul 1359. care ne vorbeste clar atit de influenza romana.

iar maramure?enii prin adunarile generale ale 1 bililor comitatului. Acum iau fiinta oras. slovaci §i italiem. sint adi specialis. incepind din Bacica sirbilor timis.\\c el spunea: „ Si pina azi ei sint mult mai^nume• • i uiiRurii. apasati de povara aceluias..i in Maramure? de puternice i i . i Mure$ul. Paralel dezvoltarea for^elor de productle. Dupa organizarea comitatelor (in Maramure?.iicstat prin Codicele de la leud (datat . pina la implii i i l i . Baia Sprie. in T ara Illltii si in tot Maramure^ul". Intr-una din It n l r :.! a fost precedata s. Exploatarea solului 5! subsolului maramure$ean §i inflorirea n i l o r au determinat dezvoltarea ora?elor Baia Jictu Marmatiei. .ecca. cind izbucne^te I ^(ranesc de la 1514 de sub conducerea lui GheorI '"|. 'i M. intens exploatata a fost sarea deJa_Ocj Sugatag ?i Cos.1 ». a imperiului cu ajutorul plute: de pe Tisa.montoriu.in obligat sa traiasca desparpti. exploatarea miniera 51 indeosebi a aurului extinde. in anii 1437 — 1438.elor mediev. tendinta de a se pastra $. chiorej si-au pastrat autonomia prin recunoa?terea district^ Chioar. Moldova $i Tara Romaneasca. In afara de nj talele neferoase. MI de mare amploare indreptate impotriva regalinobilimii. se introduc noi ri tode de extragere a aurului 5! argintului.... care devin life centre comerciale unde se intilneau negustori .ite din teascurile tipograf iilor moldovene. .valeat . In aceasta perioada. De exemplu.!• |irc unitatea intregului popor roman $i despre preH-i romanilor din Tramsilvania. i.. Pentru imbogatirea grabnica. Toate acestea au adus inca o dovada I M i pcnnanen^ei §i con§tiintei unitatii de neam a ronlloi din Maramures. la care 1 1 parte $i iobagii unguri. unitara §i juridica a populatiei romane§ti din vij vodat. dezvoltarea economica a jude^u. Sigh Marmatiei.eni s. intarindu-$i convinge. comerciale §i culturale dintre ro||| •!'• pe ambii versan^i ai Carpaplor s-au pastrat ^i inilii-.ti germani.I teritorii maramure?ene. care lua drumul spre alte . voievodul a lasat in Chioar pe |. CHID TURISTIC AL JUDEJULUI alta nl u do paduri maramure^ene au constituit hnbogafire a claselor exploatatoare. prin texi/.ulresate bistri^enilor §i bucovinenilor. se intensifica. in jurul Balgradului.oreni.Sranii maramures. i l u h i i lor de unitate na^ionala.1 poposit §i in Maramure?.— . De?i actualele teritorii maramure§ene au fost incor rate in regatul feudal maghiar.eni deoarece ea flecta.. sociala •?' §i >-»"• cea --na^ionala au determinat adese\ H I H I1C. ghiare — n-a putut fi constituit decit in a doua jumat a secolului al XlV-lea). comi tul — institute administrativa specifica regalita^ii t. cit $i printr-o intensa circulate a carpi i ies. accent deosebit punindu-se pe create: animalelor. Prima unire sub Mihai Voda Vi| i cuprins S.. si ardelene. cu toate ca vicisitudinile • ' i . feudalii maghiari iau masuri exploatare a bogatiilor solului $i subsolului.M. in Hateg.I mure? se leaga inceputurile scrisului_Jn limba i i n . noii stapini — s tul feudal maghiar. ceea ce a dus la inflorirea oras. cronicarul moldovean Miron . Inventarul d coperit cu acest pnlej ne intares.tiui. vechile asezari situ| in apropierea unor teritorii bogate cunosc o mare voltare.ante. create numarul breslelor. Baia Sprie ?i altele. ocupapa de baza a maramure§enilor o stituie agricultura.1 realiza ca institute < tala in noile condi^ii $i opozitia $i refuzul recunoast de catre maramure§eni a noilor autoritati.. continuaL_$L_cpjTsplidat_ in 'li Ir urmatoare prin scrisorile romanes. ce se ridica deasupra vaii Izei.it in decursul secolelor. datorita marii majorit a populatiei romane autohtone ?i puternicei nobilimi cale. iar mai tirziu imperiul habsburgic vor lua masuri de intensificare a exploatarii celor mu! Astfel. pe linga forma de organizare politico-administ tiva. t i n din Transilvania. mai tirziu.te convingerea ca acea localitate a fost centrul voievodal.i. iar comer^ul ia a ploare.parti" i coroanei $i. iar pentru coni noii stapiniri.i chiar nobilii romani se ' I n p t e i pentru libertate. regalitatea a fost nevoita sa o recunoasca §i sa inl reasca posesiunile prin diplome de innobilare. se emit regulamente severe si ordine. u r ale taranilor $i ale lucratorilor de la ocnele I i MM! putin de un secol dupa aceea. i l i u m spre Polonia.. Actiunea lui Bogdan si intemeierea statului moldovi are deosebita semnificajie din punctul de vedere al i< riei politice a romanilor maramures.il.pcctiv 1391 — 1392).ti ale maramui n l i ' i . ud. Ridicarea la lupta a iobagilor romani I i insilvania. lANAMURE? 19 . i |i i i u r i l c economice. la Bobilna. pastri du-?i secole de-a rindul autonomia.ele Baia Mare.

ianu sa-1 nu.. izbucneste. . Prin faptele. amin. »Poiana Pintii". trece sub austrieci. Ursu Bella cu doua comoanii. hotaraste ca populatia orasului sa munceasca en .A iuabus. a devenit un erou al poporului. Pentru a se aoara irrmotriva misca care luase o amploare deosebita. in anul 1 7 0 in partile Tisei.timpul atacului. .. care el insusi a luat partatacul portii. in anul 1800.tilhar" domnul Pintea din Holl mezo (Magoaja) cu vreo 7 sau 8 de ai l u i . alti ruruti: locotenentii Andrei Bekess. conteie Alexandru comitele jude\ului Satu Mare.) despre ispravile lui Pintea. semnele crizei teudalis•par tot mai vadit. fara cinste linga zidul cetatii.. iar germenii capitalismului suit >.Mbcbita rezonan^a a avut in Maramures. . Tn aceasta atmosfera agitata. balade.s?rg inta la fortificarea zidurilor in fiecare zi. . in intewvir^ite de acest haiduc in fruntea cetelor sale uiinat pe istoricul Nicolae Densus. care isi introduc ai ministratia si Hmba pe aceste teritori').it sa niua pe arme. rascoala condusa de Francisc Rakbczi indreptata impotriva habsburgilor (durm cum se cunoas pnn pacea de la Carlovirz — 1699.1 a lost impuscat: pentru ca el a varsat mult i u > v a t pe drumurile tarii ^i singele lui s-a variiiuea drumului in fata portii. ultimul Pintea fund somi jirimele doua decenii ale secolului al XlX-lea. fapt ce se resimte in Maramures. loan Lantos.iiducii au continuat lupta impotriva asupritorii HI ilecemile urmatoare.ite de for^ele de ordine. iar trupul lui a i inintat. au avut loc razvraiiri locale. popuvc!itcs.u cvidenti. Transilvania. cei din oras ofera strainUor hrana si bautura.1 din 1784—1785. Totodata. precum acel vechi si vestit .I amintita de catre primarul ora^ului Baia Mare. leic. . . Cloaca s.. care i§i luasera numele k-gcndar maramure^ean. La rascoa se alatura si Pintea cu haiducii sai. i una din deplasarile sale la Taup'i de Jos a vazut ici inarmap. lupta si nazuintele s. Create numarul proprietarimiculari. la insistentele ostatecilor au fost . „. Se ajun la o intelegere ca sa nu fie vatamat orasul. iiiiica U'agica a lui Pintea nu a insemnat incetarea i I l. d la un moment dat apare incaierarea. Documentele vremii consemneaza in anii uralvi conducatori de haiduci. sfatul orasului Baia '. primu! si eel mai insemn a fost sus amintitul Pintea. A depasit spatiul cutreierat de el si timpul in r. Prezen^a unei cete de hai. care iau in arenda mine pentru exploatare. rascoala se raspindeste cu repeziciune. perioada dominata..". a Jncercat sa patrunda in oras dar a cazut rapus de gloaj tele dusmanului la 14 august 1703.i doua jumatate a secolului al XVIII-lea §i prima ilc a secolului al XlX-lea.printre ei. da oispozitii sa se paza in muntl pentru urmarirea 51 pnnderea >r. Dupa ce locuitorii a suferit doua atacuri.1 a trait jeenerapa sa. numai in jurul oras.ului Baia Mare in '16 de proprietari particular!.. conducatorul haiducilor din Maramures. inclj siv Maramu^esul. se schimba o tateci. iar pentru ca meiiii sa dainuie peste veacuri. iubit de acesta si teni de asupritori. poana exterioa este zdrobita . cu toata interventia repetata a curutilor ' tateci si a locotenentilor din oras. Documentul din 14 august 1703 arata.vorul lui Pintea" etc.te cu nespusa mindrie (in doine.i O scrie de surse documentare din acesuvreme connurijorarea autoritaplor s. GHID JURISTIC AL JUDETULUI iuna mina pe arme s/i in. ba chiar si minica". De asemenea. rascoala 1.On loc de frunte in lupta pentru drepturi si Hbertau'' ocupa in a doua iumatate a secolului al XVII-lea si in< putul secolului al XVIII-lea. printre alte cum sosesc inaintea unei porti pentru a supune cetat Baia Mare.l/. mai multe locuri ii nimiele: «Piatra Pintii". Unul din cei mai insemnati romani din secolll-lea". In fruntea cetei haiduci Pintea a atacnt orasul Baia Mare. . Despre ace: masuri si despre amnloarea ce-o luase haiducia vorbc docurnentele vremii. mai u doineniul mineritului. condusa de Korea. In ciuda maln. .!>atra ?*» . H>e in toate localitatile jude^ului Maramures. . orobabil d: partea de rasarit (in directia bastionului macelarilorl. pe p! nul luptelor sociale. Faima ispravilor sale a depasit cu mult spatiul timpul.. se 81 . se tac nl'i pentru perfec^ionarea mijloacelor de extractie. '. Pericolul care ameninta pe cei bogati i-a determinat ia masuri de aparare impotriva haiducilor.i masurile severe de paza j i t i i u u prevenirea extinderii ei 51 aici.ilc lucratorii de la ocnele de sare au reus. care au •. Promipnd celor raspundeau chemarii sale scutiri de dari si de slujbe iob gesti. de figura lui Pintea Grigore (zis Vii zul). .

a gasit masele populare din actualu de^ Maramures. maramure^enii i^i indreapta gindurile Munpi Apuseni. de unde cu 500 de ani in . nu a avut in vedere tocmai m populare.iei din Bors.iu.1 uiurarea dominapei straine §i realizarea unita^ii adcmei naponale ilustreaza comunitatea de inte.us.ii tirziu. dupa cum se precizeaza in.ara. '. Odata cu inglo' Maramuresului si Chioarului la Ungaria — dupa dieta < Pojon (aprilie 1848) — romanii si-au vazut tradate i lurile pentru care s-au ridicat la lupta. din toate parple Transilvaniei. Sim neimplinite asteptarile din partea conducatorilor re^ pei maghiare. s facea revendicarile romanilor maramure?eni.. revolu^ia de la 1848 a avut un un i i a r in cele trei ^ri romane.enii. un document oficial din 1863 ni-1 prezinta AKAMURES 23 . Peni i i^i Inr mulp au cazut prada singeroaselor trii n . I lei cu perfecp'onarea tehnicii creste profitul aqi de mine. sociala s. i l e . gata de lupta pentru emancipare so s.isientei popula.iamele de lupta ale revolu^ionarilor din acest i l l i.uuoriia\ile comitatense tnmit uni. ului gata de a se riclic.eanul Bogdan Voda pentru a in.i poliili Maramures. Aceste id luri au ridicat la lupta masele populare de pe vaile I: Viseului.i vremelnic". i vicniii. tovara^ul Nicolae • ir. Ideea de unitate na^ionala va strabate "i.i Uaia Mare. aparata cu strajnicie de armatele lusc de Avram lancu ^i tovara^ii sai (prinn.ttul independent Moldova.1 rc/. M. mi agravindu-se in preajma anului revoluponar 1848. i tlespar^itoare artificial s. s-au rasculat 5! se aflau sub inoluviei din Transilvania. i i i .i naponala. Declansarea revolupei burghezo-democratice de la 1 in Imperiul habsburgic.i.t varanimii iobage. i rcvolu{ionare a populapei maramuret > . alaturi de populapa Transilvaniei — majoritate romaneasca — au cunoscut secole de-a rii asuprirea claselor exploatatoare.a. . pina la infaptuirea ei. in pofida i I . 'iiseiii. nii ce-i unea pe fiii aceluia$i popor. pentru unire cu . cucerirea de libertap demo. adincind mizeria muncitorilor minieri. unde prograi din 16 puncte. "° Anul revolup'onar 1848 a aflat masele poporului mi de pe teritoriul Maramures. . un mare numar de ^arani . chioreni lapuseni. pentru a le p fica. din Sighet. impotriva lor trimi du-se puternice for^e militare inarmate.emna urmatoarele: . Cosaului si Lapujului. revolupa de la 1848 a des\n inliagia.iic. desfiin^area servitu^ilor feudale ilin. i i .i al marii nap'onale.ui 51 frazil Ion 51 Simion Buteanu). i i c ca a fost inirinta. in care trudeau din greu miliij de romani sub povara jugului feudal s. . 'i ul Bail Mari s. ..i i .masinia de spalnr I In deceniul al V-lea al secolului al XlX-lea se I in minerit prima masina cu aburi la Baia Mare. a trezit con^tiinva naponala a maselor manejti. la 3—15 mai 1848. • I n '.introduc tipuri noi de steampuri si . precum si asupriica tionala reflectata prin lipsa de drepturi egale cu celcl.c la unitatea revolu^iei de la 1848 din TranMoldova 51 Muntenia. In aceste condipi deosebit de complexe s-au desfasu adevarate batalii intre ^aranii rasculap $i honvezi in Lapusului. i i'rincipatelor Romane din 24 ianuarie 1859 a u tin puternic entuziasm si mari nadejdi in inimile i i ' i i i l o r Maramuresului. peste 40 liind spinzura^i pe dealul ini|. Faptul ca pe stealiHiunarilor din toate aceste provincii erau inscrise ulr.iluri supreme. iar de acolo spre Blaj.t lupta pentru emanciparea nap'onala. i dm 1'ransilvania rezulta $i din faptul ca 1 1 ul punct de rezisteu^a al ei a ramas . care. . I plccase maramures.i politica.i a Cetatii de Piatra au inni ajutorul fra^ilor din Transilvania. aprobat de cei peste 40000 de dele. desfa^urindu-se in aceea^i perioada. Numai ca miscarea sociala si nationala romane: de pe aceste meleaguri. 1867.ua. pentru care a fost inipata.Plamadita in conn.iioare. Ministerului arile populapei romane din plasa .. insufletindu-i sa participe la lupta pentru liH tate sociala s. u l icluri comune. de ilc in-iramuresene.i nationalita^i. unde in fruntea poporului rasculat s-a GRID JURISTIC AL JUDETULUI in Cliioar unde acjiona capitanul raporta. in politica de deznaponalizare a romani politica care va fi continuata cu si mai multa indirjirc Imperiul austro-ungar dupa incheierea dualismului.

la a carui redactare^i su {mere si-au adus contributia maramuresenii dr. '..a. care a dat in scurta-i existenta peste 200 de d call ce au dus la sate lumina cartii si a constinrfei natij nale. De aceea. pot sa desfasoa o lupta sustinuta impotriva oprimarii nationale si a e ploatarii sociale $i sa se orienteze catre o larga actiune i luminare a maselor populare prin infiin^area de §coli.n t r u ajutorarea rani^ilor din razboiul de inde. concomitent cu aAstn de la Sibiu sau a Preparandiei de invfyatori din Sig (1862).Comi•M I ' l . decretind prj diploma din 20 octombrie 1860 si prin patenta din 26 f] bruarie 1861 un . situatia interna. as cia^ii culturale. Printre act.a dobindirii ' Komaniei semnificind pentru ei crearea unor . alaturi de ac^iunile inin . • la1)! timp cu luptele greviste ale muncitorilor maui si ca un ecou al marii rascoale a taranilor din .n urmatori miscarea muncitoreasca din Maramures < cutua mai cu seama in timpul primului razboi lili. iar in septembrie. Con?tiin^a solidaritatii fra^esti si-a spus cuvintul si timpul razboiului pentru independen^a de stat a Rom. iar daca au patruns sa fie confiscate aceste . realizate in aceasta epoca. in urma infringerii revolupei bd ghezo-democratice din 1848. minerilor si seceratorilor: in anul 1906 greva ulor lemnari §i agricoli din Sighet. un loc de seama ocupa infiintarea .isi timp preotul loan Georgiu. .. organizap de sociali^tii din IIIj| . adi Bogdan Voda (n. — si pe teritoriul de azi iurcs. Bucovina etc. nitr-o scrisoare deschisa publicata de invaptorul I'tip din $omcuta Mare. nifeste ale lui Cuza" prin care acesta ii indeamna pe m. imbracammte s. sume de bani.Regim liberal". Asemenea men^iuni pot fi gasite frec•msa §i documentele maramuresene ale vremii.•i n n .nine de bani pentru solda\ii romani ce lupta i 'i lilicriate. i n Iransilvania. biblioteci etc.igurc de infaptuire a idealului lor de veacuri — ' patria-mama.iei.m.pe domnul roman al ^arilor unite Alexandra loan Cu preocupat de ideea extinderii grani^elor tinarului sau si national si asupra teritoriului ilustrului sau inaintas. ramureseni la eventualele rascoale ce trebuiau sa usurej . Dupa un deceniu de guvernare absolutista instaurata Imperiul habsburgic. i . un an I l i i / i n minerii baimareni intra in greva. a intelectualita^ progresiste impotriva nedreptatii sociale ?i na^ionale.ilc mai importante si culminind cu participarea proi l n i la grevele generale din anul 1918 care au cuni|K-riul austro-ungar in descompunere. mai n n. acesta i?i indeamna colegii . precum I e^ecurile suferite pe plan extern constring Gurtea d: Viena sa adopte o atitudine constitutional.1 revolutionara a muncitorilor din Maramure? i o evidenta evolutie la inceputul secolului al I ' '. Prin acest document se dispune lu] rea unor masuri ^severe pentru oprirea patrunderii in ^ ramures. sperant. ace| i n . in numele .intemeierea unei Romanii Mari". anunta pe presedintele comitetului roman din i a strins si expediat pentru ostasii romani rani^i A tic 101 florini. Banat. popor roman din Maramure}" (1861). In 1893 muni 11 in Sighetu Marmat. OHIO JURISTIC AL JUDETULUI — 1878) care a stirnit noi speran^e in inimile i l " i dill Imperiul austro-ungar.ir.. in 1907 o aha i bazinul minier baimarean. La 1 mai 1890. In aceasta perioada a uRegimului liberal" popoard asuprite din Imperiul habsburgic au conditii de aiirma mai activa pe tarim politic si cultural. pentru i Irontului — prin voluntari.). i/bucneste la Baia Mare greva generala a tuturor • . i/bucnind miscari in aproape toate centrele in• In. iii anul 1907 au loc in Maramures mari framini in i iiidurile ^aranimii.!. declanseaza o greva. Mare are loc o demonstrate muncitoreasca. n. Intre anii i i IV07 in intregul jude^ se semnaleaza greve ale fei . 5! inceputul organizarii sale poliiul> iuiluenta Interna^ionalei a Il-a. .. . ul sccolului al XlX-lea a insemnat pentru proleu n l din Maramures. eminenti luptatori pentru libertate si unitate nati nala a poporului roman.. Vasile L\ caciu (1852—1922) si George Pop de Basesti (1835^ 1919). ndata cu infiintarea primelor sindicate.iunile culturale cu adinc substrat politic n: {ional.AsodafMnii pentru cultura. in frunte cu cei mai de seama oameni pol tici din Transilvania si Romania.il. Impotriva dualismului s-a iscat o puternica miscai protestatara. culminind cu cele doi momente importante: Pronunciamentul de la Blaj d: 1868 si Memorandul din 1892. Constituirea dualismului austro-ungar a determinat vie reac^ie din partea maselor populare.1 u i l o r .ului au tost organizate astfel de ac^iuni.

mei i-nte etc. Sighet. n i u M Congresului Partidului Socialist din mai 1921 la Baia Mare. Cavnic si de la salinele din Of IIH. din principalele exmarile miscari populare.ulicala.se$ti..). din punct de vedere economic. In anii parte si reprezentanp ai populapei maramuresene. Sighi i poporului cehoslovac. Viseu. imbracaminte.C.' i . veniti din toate colturile Traj • nuducerea organizap'ilor de partid au loc anual vaniei. au fost transAccentuarea exploatarii va ridica din nou la lupta : l i t . ai carei membri activau atit printre Realizarea unitap'i statale a Romaniei prin unirea M o r i .tilor de aici.r{{ 51 inse inscriu puternicele greve generale ale muncitorilor I llpi'iidL-iitei naponale. • iiuincitoreasca maramuresana 1-a avut Uniunea Ti• i l u i Comunist. demil rizarea intreprinderilor etc.unure§ene. a apreciat: ^Partidul nostru comunist. Un rol insemnat in mis. au hotarit implinirea idealului de veacuri al • 11.n a miscarii revoluponare romanesti se produce o democratice din Baia Mare. in acp'uni antisele exploatate. nuincitorilor baimareni au votat pentru infiinii . nieri din bazinul baimarean din 4—17 septembrie 191 !e muncitoare din Maramure? se solidarizeaza cu demonstrable de la 1 mai 1920 din Baia Mare. procesele porului nostru — desavirsirea statului national ron ic comunis. miscarea trimite reprezentantj la Marea Adunare de la Alba Ii ulmionara au avut aici organizap'i demne care au desParticipanfii la Adunarea de la 1 decembrie 1918. sccretarul general al partidului. H I n i) intensa activitate". este expresia aderarii poporului romurejul a ramas pina dupa eel de-al doilea razboi mi i i c/. nomic necesar dezvoltarii forfelor de producp'e.elor \a. Costiui. prin ] n c a Partidului Comunist Roman. sa constituie consiliile naponale rorr itl vechile traditii de lupta revolutionara din Macomitatense (in Baia Mare si Sighet la 12 si. apoi participareaj greva generala din 1920. 1918). l i i j i i d e Republicii Spaniole incoltite de coalip'a fascisCu toate acestea. Somcuta.R.i n i t o r in lupta proletariatului din Romania. respectiv. cit ^i printre {arani. a carui patrie fusese cotroMarmajiei. OHIO TURISTIC AL JUDEJULUI IAWAMURE§ 27 . Francisc Wolf-Boczor. i i. Refugiatilor cehi li se acorda ajutor de Sugatag $i Costiui din 23 iulie 1920. pina la eliberarea intregului teritoriu al patriei lui roman" (din Transilvania $i Ungaria — n.emenea miscarilor din intreaga ^ara.unicul for care reprezenta vointa pop< i. • it i I T populape $i autoritap (alimente.r.. dial un judej slab dezvoltat. ales in aceeasi zi.isten^a antifascists europeana. iar ca j ^Hllc centre muncitoresti din Maramure? puternice acsedinte al Marelui Sfat National George Pop de io\ r iste conduse de P. doua personalitap marcante ale viepi politice parple maramuresene.ti §i hitleri?ti. i onstrap'ile de la 1 Mai 1939 din Baia Mare §i Baia . lor 1-a constituit unificarea diferitelor organizapi sod • i M . Vasile Lucaciu. prin munca comunis. printre care se a romanilor si crearea unui cadru national si socials maramuresenii Vida Gheza.I de hitlerijti. cu o populape saracaj carei pauperizare se agrava. dra I ' n i n iparea voluntarilor din Romiania. Organizap'ile de partid din Baia Evenimentele petrecute in anul 1918. semnat. la care represe cereau incheierea pacii. Sighetu Marmapei. numar de peste 100000.tilor in anii 1926—1927 prilejuiesc acunitar.Anii 1917—1918 sint marcap de miscari muncita i . Baia Sprie. ouomice din 1929—1933 s-au desfasurat in prinConsiliul dirigent este ales dr. demonstrate sau miscare de (31 oct. Se organizeaza mitinguri de solidaritate.iniure?. grevele genei l ' ' i i .ipi de 1 Mai in perioada 1922—1925. . in n. pe linga implinirea unei aspirap'i seculare. in care se inscrie §i lupta clasei muncicentralizate in primavara anului 1918. tovara?ul Nicolae noiembrie 1918) care au inceput pregatirile pentru | i. libertap democratice. fa<J || tic solidaritate a muncitorilor cu cei inchisi. prin alegerea unei condu t i n . a marcat un moUn important pas pentru lupta revolup'onara a mil] ' I . . Acpunile comuni^tilor 51 cadrul acelorasi fruntarii a tuturor provinciilor roi i 1 1 lor au diminuat considerabil influenza legionarilor nesti — opera a maselor largi din intreaga Jara — a I n . la scurta vreme. i Sprie. Intre marile miscari greviste din RomL ic pentru apararea integritatii granu.) si a tfllic dc sub jugul cotropitorilor horthys. i l i l i c r e la Internap'onala a Ill-a. Din Marele Sfat al Tarii. Ma i i international. au determinat Partidul Nap'J NM'i V' intreprinderi vor organiza si coordona in anii Roman sa organizeze Consiliul National Roman Cerj | Mil unnat fiecare greva. n.

60/0. 0. 1 'harea economica a jude^ului. fara localita^ile me. in cor Moisei au fost uci$. Moisei—SapintJ ceie din Giulesti — Sat-§ugatag — Deses.eu.Pericolul fascist. automate fasciste au tr la represalii dintre cele mai barbare impotriva populj care sprijina rni§carea de partizani. ca ?i pentru toate judevele Re niei socialiste. dezvoltarea invavai i u l n i . ^tiin^ei 51 culturii au antrenat deplasari impornspre zonele agricole spre cele industriale. determina o mtensificare a luptelor maselor populare. Dupa 30 august 1940 se organizeaza marl mitingul demonstratii la Baia Mare. Aproximativ 1 300 de patrio^i aj fascijti s-au inrolat in diierite unitati ale armatelor mane $i sovietice.7 (1980). i de 1 ianuarie 1980 populatia jude^uiui im. 6.i de catre horthy^ti 29 de patriot!. Astfel.ului. n . ificarile intervenite in Structura social-economica a )ude^ului Maramure^ nu pot fi privite in afara lor fundamentale intervenite la nivelul mtregii mai in cadrul acestui proces unitar. OJ 0 ^. iar Maramedie urma50.a structurii popula^iei pe na\ionalita\i — mani. Insurectia armata antifascist^ s. ln\ 1941 se declara o greva de doua zile la salinele din §ugatag. I Un pimct de vedere administrativ.ului Maramures a fost i de condi^iile existente in cadrul difentelor • rice de dezvoltare. au provocat pierderi ansemnate hitler] lor. bineounoscut astazi in intreaga Incadrindu-se in ofensiva generala impotriva tri hitleriste-horthyste. Alte actiuni antifasciste soldate cu incendl depozitelor de munitii.i antiimperialista dj 23 August 1944 a dat un puternic impuls luptei de el rare nationala s. devout o trista realitate $i pentru inia in urma Dictatultii de la Viena. In moria eroilor a fost inaltat un monument apar^inind sc tonului Vida Gheza. participind la actii impotriva triipeior horthyste. i pe kmp a cunoscut o evolu^ie considerabila de 1930) la 82. Dupa eliberarea tarii ?i Jncheierea victorioasa a boiului impotriva Germaniei hitleriste. ea facind un salt urias din '304 locuitori). masele popul din Maramure? au participaf intens la procesul^ de adj transformari care au avut loc in patria noastra. Fata de aceste actiuni. Infaptuirile revolutionare de dupa anul 1944 au stituit pentru Maramures..6Vo ^igani. Acestea insa I n i ' uncle pasdcularitaYi pe plan local. oprirea unor instajapi inj treprinderi etc.ti sau Baia I §i Tirgu Lapus. pina in 1980 (514 339 locunon). cinci ora^e: •> 29 . libere a aces stravechi paminturi romane^ti. lot mai multi muncitori $i tarani au jinit electiv grupele de partizani. {upi pina la zdrobirea completa a Germaniei hitleriste. ucrainieni. i u i .iliza 514 339 de locuitori. Grupele de partizani. GHID JURISTIC AL JUDEJULUI asezarile 1. 11. au slabit puterea inamicului. deraierea de trenuri militarel prezentarea la incorporari. maramure^enii au luat parte actii eliberarea ^arii noastre de sub dominatia fascista.. 1 1.ici cu o populate de 38 937 locuitori. Sighevu Marmatiei etc.7°/0 maghiari. navei i u l I'iind un fenomen frecvent intilnit mai cu seama i»n ul centrelor miniere. Structura pe medii a populapei este 'VJo/o o reprez'mta populapa rurala. si 131-895 CB localitatile suburbane^— 51 Sigheui i.i sociala a maselor populare din noj Transilvaniei. In vara anului 1944 acponau pe teritoriul Mararal $ului zece grupe de partizani ce controlau principj puncte strategice ale judet. i n n n r c a cre^terii continue a numaruLn de locuitori. inceputul istoriei noi.1 o/o evrei . cele din zona comunelor Rona—Vis. alir.edinta de jude\ en o populate de 115 363 de locuitori. fara a ajunge insa la media I'apt datorat in special existence*! unui intins fond ilvo-pastoral. judetul Maramure1? '>• doua municipii: Baia_Mar.3% urbana. 0.reiese ca popula^ia M\I este majoritara. creir greutati in aprovizionarea frontului. ou o densitate loc/cm2. iar imprelocalitatile suburbane 44611 locuitori. u n i1 t a cre^terii popula^iei judel.e — res. adui du-§i contributia la eliberarea teritoriilor CehoslovaJ Ungariei 51 Austriei.

Boiu Mare.. Baia I (16666 loc. Pe linga van t n . Forma asezarilor rurale este influenvata in mod dcd bit de caile de acces. covoare. Vis. 'oicciuri cu profunde semnifica^ii umane. in care domina industria extractiva (Baia Mare. Asezarile rurale se caracrerizeaza prin fnjiruirea loi majoritate de-a lungul riurilor (Somes. Bogdan Voda.eului. roieni s. Vi Lapus). Marei. $omcuta Mare. Baia Sprie. u e ?i prin frumusetea lor.). Seini) potrinatizarii ini^iale.ana. un ora 'Caracter widustria 1 . Calines. la intrarea caijuiesc monumentalele porj. Cele situate in zoi piemontane sint predominant rasfirate. toate intr-un minunat cadru natural. in tin Chioarului si piemontul Sapin^a — lapa. i utilitara. Cea mai mare p a asezarilor din juder. * i Id. inimcroase gospodarii durate in lemn. majoritatea localitatl situate pe Hnia de mare trafic au o forma alungita ( GHID JURISTIC AL JUDETULUI r Mara — Dese?ti — Harnice§ti — Sat-$ugaBerbesti — Giulejti).a. aflata in plina faza M liiuire. stapunea de cercetarj ?i productie pa cola. care depaseste 100000 de locuij Majoritatea oraselor au un caracter industrial. in care se vcstitele biserici de lemn.). un oras. Sirbi. cum M intilnim in alte regain! ale ^arii. Leordina ?. Altele 1 1 ' i ina tentaculara. cu excd ora?ului Baia Mare.ii cu seama avind innascut acest dar artistic preindeminarea ?i harnicia caracteristica. Tirgu Lapus.! acest domeniu. eatre el gravitind locuitorii aseza] din Depresiunea Maramures. Asezarile urbane sint in general centre mici. care a reusit valorifice insemnate suprafefe de terenuri slab product! Configurapa ajezarilor rurale. in j de dezvoltare (cu noua platforma industriala). Preluca Ve Codru Butesii). pnrt'ilor sau bisericilor de lemn.). VIseu de Sus (20818 loc.bruna de Maramure?" (aceasta zona fiind socotita -j din . sub raportul struct! si formei lor.^oale". Cosaului. i i i sinteza a specificului vietii satului autentic marai menponam . precum si la contactul vailor cu zonele piert tane (zona Seinl — Baia Mare). in aq scop.-educe totul. Co?tiui. Maramure^ul este pastratorul §1 purtaM i u i inestimabil tezaur de arta populara. se detas. De aceea. i [II SI OBICEIURI Cull de tara Icgendar. Lapu?ului s-a pasilfcrata §i autentica arta populara romaneasca. in care sint ridicate numeroase gospodarii. obiecte de artizanat. Se remarca. Iza. unde se create . asezarile din regiunile joase — deprei nare — §i indeosebi a celor din lungul ^"ajlor au o stt tura in general adunata. H si Cavnic).i maramure§ene.eaza stravechea a§ezare voievodala din i i n l lYTaramuresului Bogdan Voda (Cuhea). iar unele. cunoscuta ?i recunoscuta arta cioplitului in lemn. s-a creat o stariune experimentala zootehnica. V Izci. in functie de conditiile cadn natural. uneori aproape unite. unele risipite (Preluca Noua. Sighetu Mannatiei este. unele din ele tinzind spre ag!omerata (Tauni-Magheraus. . de la elementele costumului popul i icrgare. este diferita.). Giule^ti. monumentalitate §i originalitate. monumente de arhiteci. din apropierea orasului Baia Mare. instala^ii tehnice dintre cele rcprezentative. straveche vatra de civiliza^ie 51 • • I n n i romaneasca. de asemenea. Bude^ti. pupne !a numar. atrage pd latia din Depresiunea Lapu$. care nv!i in constelapa folclorului national prin vigoarea '•|ni". Cavnic (<| loc.) ?i un numar de 62 de comune dintre care cinci j urbane. I M i n e geometrice (Ocna Sugatag.. • i u | maramure^ean se evidentiaza datorita stravechii "l'ir.pepinierele" zootehnice ale ^arii) s. Astfel.). Ajezarile cu caracter predominant pomicol suit g pate in zona piemontului Seini — Baia Mare.ti.Rezerva^ia de arhitectura populara !• i lilicr de la Sighetu Marmatiei.}ii $i prin valori cultural-istorice 51 etnograficpc pastrate pina in zilele noastre care atrag prin t i i u l i t . in i/. 11 da tuturor vicisitudinilor vremurilor apuse. tradipi. dar cu tending] adunare spre centrul civic (Dumbravita. iar Viseu de Sus are traditie prin industria de prelucrare a lemnului.i unde. a arhitecturii popupasind demult lim'ta oricaror granite. Tjrgu La>u$ (13144 loc. obiectelc realizate in Marainures chiar AMURES 31 . sub raportul functlei econorr sint zootehnico-pomicole. i i liccare gospodaric este o t £ satorie in miniatura.Borsa (25467 loc. sau Roza•. pe ci. fe.ii-i.. biserica de lemn.a.). Mara. Tipic zootehnice s:nt as< rile din fara Maramureyului.

sfatul batrinilor" drept care a infipt plugul in brazda.Buna ziua om de cinste Ce ai mers tot inainte Ce te-ai sculat pina-n zori.Ttu 1° la vara.om indrepta lt opo ne-om uda . stergare. rtu '. ' Oamenii acestor meleaguri si-au creat de-a lungujj murilor o bogata via^a spirituala.i . tiles] de la plug este frumos impodobita. fiind exprimate in obice datini.daca reprezinta obiccte de uz casnic. „ uvem roade bogate |ft noi ?i-n alte sate gfl traiesti cu voie buna . meleaguri. cergi si covoare alese. irnbracamintj '"'au $i un pronuntat ca^acter artistic. U 1 S sarbatontul este> P> de a fugi. . declarat de . Am venit perechi de boi. le.. OHIO TURISTIC AL JUDEJULUI o» . La alte 12 gospoc din sat se instru^eaza jugurile si tinjelele cu vcrde flori. a ^.. Momentele crucijj viata omului.l. si portile satenilor sint frumos impodobite cu crengi de mesteacan. este sarbatoritul s In acea zi satul intreg imbraca Kama de sarbatoare. )r im vlat& buna. iar . Dupa ce jugurile si tinjelele sint aduse la gospoc sarbatoritului. caz « care care se incheie sarbaca sarbatoritul sa nu t b c a t a de gomci" rosteste cuvxntele: Mindru Soare calator yipleaca-te pe ogor .t. ' ** • - nil este r: Mara. . Cum ii datina la noi $i cu satu impreuna 1 . ^ ^ Avind in vedere unele caracteristici ale portului populi care diferft in linii mari clc la o zona ctnografica la alj descrierea portului so va face la capitolul trasee turistice.. fiind le semnificatia vietii materiale si spirituale a oameri aici. estetic1. obicei care atesta vechimea agriculturii p. sa nu c e din alai ar urma n tentativele pe^ « ' iinu l la r u.j^nin ae de-o-mpreuna .om sarbfitori „ tot satiit te-om cinsti „ pornitn cum ii datina nconjurtttK farina ja .strajeri".. ele se leaga in serie.. 1 . La casa sarbatoritului se fac intense pregatiri. Taranul. A Un asemenea o_bj_£ei_de primavara numit .. precum si evenimente legate de anotimpuri "si gasesc o puternij flectare pe plan spiritual.. Este un simbol artistic colectiv al pretuirii muncii riiciei.„ aceasta mtndra zi...Si-ncalZe simintete ^ Sa rodeasca Jioldele ... Marfi. care vor fi purtatej feciori numitj .. se adreseaza batoritului 51 mul^imii spunind: .| intrarea in zona respcc:liv. obicei a carui origine se pierde in negura vc. $i-ai intrat cu plugu-n brazda $i-ai pornit lucrul intiie Sii avem roada-n cimpie Ai o mina-ndamanoasd ?i-om ave roada frumoasa. SpaVi toate relele Si 7ie ada binele... jjine-n fara Criu varu. .boi". ji ac e-n lw»e Koade bune.marele pogonif eel care va 'conduce intreaga ceremonie.Tinjau 'pastreaza in citeva sate de pe yalea Marei.. panglici multicolore. pentru . familiei sau colectivitatii. ( 'a gazdoato . norneste ^P1C r datapluguUn brazda .

Cu acest prilej. unde v constitui stina.se umbla cu faclia de cind lui ca focu-i viata §i alunga salbaticiunile. Nici tatal copilului • . 'D/entantul mirelui spune: 35 . Ca barbatu-i ca cucu. i $i alte asemenea obiceiuri.ur nuntaj. Ca mamele necajesc Pina pruncii mari ii cresc.i bautura. I/ Solstitiul de vara prilejuieste un obicei frumos pe vi I Vis.. Sa se-adune. care are loc acasa la fata. peste care i ' i n n i " s. Si se-ntoarce la lasare Pa cind \i coconu mare". In ajui I acestei sarbatori (23 iunie)..ului este .Asa-i rindu-n botejune Nevestele sa se-adune. joaca . Dupa ospa^ : ncinge M giocul". Petrecerea s.". prietenele. Primul care face r. Izei s..]Citeva versuri sint semnificative: . amasuri$u. pe care le pun deasupra ujilor. care atesta oieritul.ic admis.esc de primavara. Mai impletesc 51 cununi^e ce le poarta pe cap / ziua de sinziene. Grupurile de tineri fonneaza cercuri lar. fiind acoperita sub ultima brazda.i ... Probabil ca| origine e«a §i un mijloc de transmitere a unui mesaj vale in alta. ... sau . M Tinjaua". Se pregate§te. dupa anumite reguli. Intregul sat asista la acest spectacol.te celor prezenti $i-i invita aca unde for fi servip cu mincare s. urda.i .i harnicia ramine o manifestare emo^ionan plina de seiiinifica^ii. vecinele. unde se va in-recerea. subliniind momentul i il al venirii pe lume al noului nascut. cu cintec. sau .Tot in ajunul acestei sarbatori. nitre cele mai grandioase manifestari populare este . numit .. unde fiecare familie aduce mincare s.. Este mariu-1 terminatul secerijului.Sarbatoritul mul$umes.coconilor". aprind faclii pe care le invirt deasupra capetelor descri^ . Dupa ce a arl faclia este adusa acasa $i preluata de mama sau bunica infipta in gradina de legume sau in . **It'm'ionam citeva momente pregatitoare mai semnifi*'C. Cel sarbatorit se bucura tot anul de un respect s.pa ospa^".i sinziene".holda de porumb In unele sate de pe cursul superior al Vijeului se obi: OHIO JURISTIC AL JUDEJULUI . vaile $i deilur: rasuna de haulitul feciorilor s. Femeile se in tree in urari adresate noului 'ii. Se stabilejte i logodnei. jr. Cununa se pastreaza pina toamna. i se intinde o grandioasa petrecere populara.ona joasa a Maramure?ului se mai pastreaza obii iinoscut sub numele de .i Marei. Se duce-n lume la coasa. ' d. seara..)Faclia maaa.". Un obicei pastoral frecvent.ul balmosul.ruptul sterpelor".la stina".tiu. cind ma griul. unde cintecul.cununa griului". purtata de una din ai frumoase fete. \ l i c sint obiceiurile legate de momentele esen{iale din ninuiui. ji §i veselie. poezia populara. la care in unele sate participa doar femeile. Faclia se pregate?te in ziua sarbatorii dintr-o bita di picata la un capat. Cele doua familii vizate se viziteaza reciproc..'. Sarbatoarea aceasta se desfa§oara de oj cei in prima jumatate a lunii mai. Alaiul se deplaseaza prin sat I'emeile ies in intimpinarea lor cu galeata cu apa.botejunea" este o create lica spontana. Batrinii sustin ca . Alaiul se oprejte apoi la casa gospodarului i icrminat primul recoltatul griului.i bautura. indeletnicire strav ce se bucura s..i astazi de conditii deosebit de favorab Este momentul cind oile se despart de miei §i are loc suratul laptelui.i pri tigiu deosebit in sat. practical pe intreg teri riul Maramures.tli vizita este feciorul cu parinui lui. care o giaza munca/s. fetele aduna flori de sinzi Idar s.Faclii s.. ferestreli Jla grinda. cind fetele seceratoare o cununa din spice de griu.. cas. faclia maaa. Se r.. In seama lui se pune recolta bu sau mai pupn buna.horea femeilor" 'mi.i bulbuci.. apoi ciobanii urea turma la munte.cercuri de foe". pe valea Izei este cunoscuta vbotejunea" (bote(lilului). n c l u le.cocoane" in semn de purificare.1 la intersec^ia uli^elor sa se faca foe.eului.. sa petreaca Voia buna sa ji-o faca.c . *"•". Grija casii-n cap f-o lasd. unde se introduc a?chii uscate de br rasina ?i cil^i.pe vazute". Participantii sint imbracati in haine de sarbi toare..i voia buna continua pij seara tirziu. oferind un spectacol nocturn fascina in timp ce striga: . jocul icuria se revarsa ca un torent. ' i v i i a rudele. obicei stramos... dintr-un munte in altul. undeva la margi satului. petrec cum numai ele s. .

Sa se inmulfeasca.steagul". 1 premergatoare nunp'i se pregateste un obiect i. fara nume O floare mindra fi aleasa Care se afla la dumneavoastra in casa Si-am zinit s-o smulgem din rdddcind S-o ducem la-mparat in yrudind. in care se prind panglil nuiri TI IP»»""— - 1 1 cununie nuntasii se unesc intr-un singur alai si se • i M spre locul unde este pregatita nunta. verdea^a. m dobit cu multe margele.i de certa valoare artistica — . 1 1 . ori o lu&m?" miiliciale si naturale.irilor." i plecarea la cununie. cind se spune: . Se poarta discutii asupra datei nuntii. . In patru zari o sunat. In duminica ce precede nunta. plimba in acelasi scop. turii. Cununa se pregateste cu multa migala dintr-un rial tare acoperit cu o jesatura de lina sau bumbac.Nu ftim ce flori cautafi dumneavoastra Poate din acelea din fereastrd. Irumos impodobrfi. avind in mina sticle cu {uica...i beau. I spate se impletesc doua cozi.idrafi de nasi sau rudenii in fruntea mesei. cei prezenti se as! la masa. Coconi so. Mai mire ?{ mai firtate Multe fete-s sup&rate ('a r&min nemaritate.1 |i i i. Ceterasii cinta.5ara buna." Ajung la invoiala. Noi avem flori uscate sub grindd Potroacd ?i romanifd sub Undo. Mai frumos sa infloreascd... ./eyi mireasa •pinti-n prag Sa-fl vezi mirele sub steag Cum ii scutura steagu $i-i cinta ceterasu. creasca Si la mulfi ani sa tr&iasca . N-o smulgem sa vestejeasca Ci mai mindru ca sa creasca. naframe cololluri.5 m. mirele.cotelnica").. voia buna si veselia ii cuprirj pe top... bucatareasa (. noroc sa avefi file boabe de griu atifta ani fericifi MIUKI. satraifi 37 GHID TURISTIC AL JUDEJULUI .Noroc. mireasa poarta cunij pe cap.. insopt de 2 stegrai. Ca nu este fiu in lume sa creased $1 la paring sa nu gre$easca. uiga: . ceea ce inseamna invita la nunta. Mirele sau mireasa se . verdeaja. ornamentat. Stetimpul joaca steagul. inU i ..n. feciorilor. M i l l moment premergator nunp'i este eel numit i c se desfasoara concomitent la casa mirelui si a IV mese sint suprapusi din loc in loc cite trei coi . De asemenea.. cu tot felul de elemente flo•niorfe. . flori. Las' ca le-om marita noi Ctnd vor fi pastile joi. Rogu-te de ascultare. Gateala capului miresei cere multa indemmare. i din alaiul mirelui." Tatal miresei raspunde: .. clopo^ei. Sau pa asta so. gazdd mare. Aici ii iniiii batrin care arunca griu peste ei ?i spune: . Tinaru nost' imparat Dimineafa s-o sculat. care cinta si • I M | sc face dintr-o bita de 1. astazi intilnit din ce in ui i. oglinzi.Ne-om ruga la dumneavoastra Dragi parinfi si frafi ?i la toil cei adunafi Ca pe fiul dumneavoastra sa-l iertafi. maninca s. Virful. Oaste mare-o adunat $i la drum a apucat. dc el se leaga panglici multicolore.. v-o dam?" Reprezentantul mirelui spune: .' i iii prezenta fetelor. care se face separat. Cusutul (M|HI (onstituie o adevarata ceremonie ?i este realizat i i K ..corai"). Pin-aid la dumneavoastra Sa caute — sa gdseascd C-o auzit in lume Este-o floare falna. .Da. in forma de suli^a. se stabilJ nanasii.. plimbindu-se prin sat.. impletite din aluat. Un moment solemn este . In jurul gitului se poarta zgarirgele de coral (. pa aiasta o caut&m Ne-o daft.

imbaltuitul" miresii.Facefi-mi c&rarea mare C& eu zin din departure. Asa.ilc descrise sint respectate in intregul Maramure? In u in jude^ele limitrofe. care povestesc scene sau inll|il>ui de vmatoare. plina de jale si melancolie. Cosau ^i Vi^eu.gioaj apoi se prezinta cadourile.. Si-o ramas necocosita .giocul miresii".. el insopnd celelalte obiceiuri i Masca imita un cap de animal — capra.. . jocul maftilor este in acelasi u i ' mi obicei interesant.si belsug..bal{ul"..cotelnica"B gaina gatita In fata nanajilor spunind versuri hazlii: a¥aceti-mi loc ceterasi Sa ma due citilinas Cu gaina la n&naf. iar in unele cazuri." Veselia este molipsitoare.istreaza elemente noi. Iar acum intrafi in cast! $i va asezafi la masa " So ma due printre nunta$i. S&raca gaina me' R&u imi pare dupa ie C& mi casa-ntr-o costifti $i-am hranit-o cu pomnifa.. cirrtei.nato?i sa dobindifi HoldS. Nanayul promite o i rasplata pentru eel ce va gasi mireasa. Unele exprima veselie.. Cu• i « ic ridicata de pe cap. Spre mijlocul noptii urmd . M i i u i i de majti.horea li".i cununa..in toate cazurile acestea sint scurte istorioare din uncnilor de la munte. Momentul marcheaza iesirea din nndul ||or si intrarea in rmdul nevestelor.. resii si nanasilor nu contenesc. cind fiecaruia i se cinta jocul preferJ se prezinta cadourile. o baba. spre exemplu: . baladele. practical mai cu seama pe 1 l. iar strigaturile adresate mirelui. se bea.cu^me de draci". ce au rolul 39 . dar in general momentele lin i|i.-...|Hi|Hilare.i chiar de la o localitate la aha inHY." i in r. Se maninca. Se cmtS ... In Maramures.steagul" este a jat pe ). Cu nanasul m-oi iubi Nana$a nimic n-a sti". mare fi deasa Noroc fi pace in casa Griu frumos ca la cimpie. dar acestea sint o fetitj respectiv. bucurie. S-o mincat malai din sita. doar aici.i. Mara. i .itul nuntii m il rupe... Mesenii se veselesc. Dupa ce nuntasii se asaza la masa . Mie bani de nu mi-H da Dupa masa ptttefi sta Mireasa nw-fi capata . panglici.. S& traiasca mireasa • de la ea e dragostea Sa traia' fi mirele De la el e binele . Altele sint i li uc din balade si legende. pur1 |ic cap a$a-numitele j.$i coconi mart fi sS. In Maramuresul propriu-zis ie re^inut si mpmentul prestarii juramintului de de catre miri. lc-i\u ca fiind una dintre cele mai stravechi ma• Mi i artistice populare. 1 cabile sint ?i unele datini §i obiceiuri legate de i l e de iarna. fapt care aminteste de contractul Ie casatorie. dupa toate !• il'ilitavile.. Smt aduse pe I doua femei acoperite pe cap. Mireasa s-o ttrguiesc. obicei care se pastreaza. Dinspre usa se aude vocea unei fete: . ?i in casa bucurie." Mireasa intre timp dispare. Facefi-mi loc cetera$i GHID TURISTIC AL JUDEJULUI ' H I M miezul nop^ii are loc . oaie — MC elemente ornamentale. O parte sint variante ale Miori^ei. majoritatea colindelor '' I n c. •—I I i o regmne la alta s.Colinda pacurarului". peste care . dar este prezent §i in " • I -''iielor etnografice. ciucuri etc. Irci pacurarei". optimism. fiind asemanatoare cu doinele. u in.Cu banli de la nanas Mi-oi cump&ra pudaraj.. Dupa acest moment sosesc socacitele (.dracii".ul rascumpara mireasa. se . o reminiscen^a A unei mitologii agro-pastorale. unii colindatori fac pe .. i se pune . Apoi petrecerea coni i |iina in jurul prinzului. Dragu-mi la veselie Cu oameni de omenie. sau sint urari de fericire. iar fata incheie: .ruda". la sfirs.Dragu-mi unde-am zinit Cu cine m-am intilnit.

una simbolizind faptele bu alta faptele urite ale satenilor.Tara Chioail" — luna iunie. In orice) acest soi de . yDracii" imbraca de obicei un.draci" nu mai este intilnit in alle zone tarir. . cunoscut in nord-e^ jude^ului sub numele de ... Un spectacol unic. |. aducindu-li-se multumiri din par obstei si urindu-li-se tericire.Festivalul de tini si obiceiuri laice de iarna". avind la origine bourul salbatic zimbrul.. ceea ce in limbaj lo inseamna laur. o imiiap'e ghioasa la nas. • ui .Tara LSpu^ului" — luna iunie. M I . coarnele insea putere demonica. Nu sint ornis. ia rest urechi de iepure. dar cit mai caraghios. de o rara frumuset.ilnl Izvoare" — in prima jumatata a lunii iulie.buhai". cojoc inters pe dosj sint echipati in negru. constituind un del pentru ceilalti.festivalul cintecului. sau dimpotriva sint elementele dau culoare.! nici gospodarii harhici care s-au evic tiat prin faptele lor in timpul anului. limba indecenta etc. In unele sale situate la altiiudini mai mari se consiit doua grupuri de ieciori care ies pc doua dealuri ale s<| GHID JURISTIC AL JUDEJULUI se aduna fe. ^ Interesant si spectaculos este si ajocul caprei" pracl In toate zonele Maramure$ului. • . Aceste cusme sint ni$te caciuli uria$e. lii Prislop" — festival folcloric interjude^ean cu partinca jude^elor Bistrita-Nasaud. . In incheiere i se ureaza indreptare iar grupulj retrage izbucnind in ris. In unele sate de pe valea Viseului se mai praciica obicei cu semnificatii de ordin moralizator. adevarata desfatare obiceiuri in lur folcloric • nu" . cu" deosebiri neesenp dintr-o parte in alta.obicei traditional de primavara.. practical in noaplea de Anul Nou. pe pun doua perechi de desagi. sanatale si mull spor in no an ce vine.- i stimulata creapa populara. Un grup tineri pregatcsc o lelegu^a de plug impodobita. menindu-se aceste fapte.. poate fi urmarit la sfirs.itul fiecarui ajj Sighetu Marmat'ei. avind orificii in dreptul gurii ?i ochilor. o limba lunga. Suceava ?i Maramure? 'oua duminica din luna august. fiecare element al avind o anumita semnificatie. unde se desfasoara .i simbolizeaza puterea $i virilitatea. coarne de berbec. sau ale bunei cuviinte. Astfel. intre timp o parte dintre feel p'n u^a pentru ca gospodarul critical sa nu poata I afara. I'lloijte primul t&ran care a ie§it la arat — prima dea lunii mai. prin care se. Obicei frecvent este si plugusornl.e. din care nuj sesc aceste elemente.. Un alt obicei asemanator cu eel precedent este garea peste sat". • il"l de datini si obiceiuri laice de iarna de la Sighetu Mm-matiei" — sfirsitul lunii decembrie. pe~uTneri. portului 51 dansului popular illn . manifestare ce a de de mult granitele judepilui.u ui" — festivalul cintecului §i dansului din .^ fata-n fata. oprindu-se pe la gospodarii care au incalj normele de cunviepiire sociala. bour. mi baimSreanS" — festival folcloric jvide^ean — luna III lombrie. Unii intreaba iar al trecute raspund in fap- mcnp'nerii ordinei in timpul desfasurarii jocului sau speria pe copif. animal care popula odinioara padurile noa s. Grupul astfel organj strabate satul.

s-au intreprins o serie de acnuni 1 '. la dezvoltare OHIO JURISTIC AL JUDETULUI i Mm sus^mut a exploatarilor miniere de la Herja. in noimai 12 zile s-a extras minereul valent intregului an 1938. Fabrica de preCI»IP A laptelul din Tirgu Lapu?. care ^i-au procesul de produc^ie §i ?i-au imbunatatjit con'!• nuinca in subteran. i i r intreprinderile cu pondere importanta in eco''•Uilui se numara §i Combinatul de prelucrare a l i n .M.i faptul ca padurea ocupa _42. Ini . Faimar Baia Mare.a. In acelasi timp s-au dezvoltat si ramurile dustriei usoare si locale. lit i-li-1 combinatului sint livrate in peste 30 de ^ari i Mi conjanentele. precum s. a fost pus in valoare • n\1 de la Roata—Cavnic s.eu de Sus.4J>/o il. in mod firesc.M.tvin^ifica 51 proiectarea in nctalurgie s-au dezvoltat. tun din urma cercetarea s. Fabrica de n. Uzina de utilaj minier si reparafl (U.i una de furnire ' i printre cele mai mari unitau de profil din ^ara. una de placaj s. Transportul in galerii este cc plet mecanizat. Dezvoltarea acestor intreprinderi prelucratoare s. intr-un rltm mediu anual de 9. durata schimbului de lucru '•ri reducindu-se la 6 ore.M. la Baia Mare s-a un n i smut de interes national.S.U. trei . Au fost create peste 50 de intreprinderi industrij si cooperatiste. v t m l tn vedere Prograrnul de masuri pentru conserfi dezvoltarea fondului forestier in perioada ~2010.M.I din Baia Mare. iar Intreprinderea r lurgica de metale neferoase (I. Centrala minereurilor $i metalurgiei neferoase (C. Bor^a. Cavnic.i cele i i ' i de unitati ale in dustriei locale maramure^ene I rare: . ramura noua pentru judetul ramures. Africa Asia. BaiaSprie. nicinalul anterior.Profil economic ? Daca in urma cu trei decenii judetul Maramures a^ o economic cu un pronuntat caracter agrar. metalurgia neferoasa si de prelucri( a lemnului.M.a. Parplast — Sighetu Marmatiei.M. ramuri traditionale pentru aceste meleagu au luat un puternic avint.N.. unitate reprezentativa pen intregul sector minier din tara.i prelucrat dupa cele mai noi tehnologii.triale ca: Intreprinderea mecanka — Sighetu K-i.M.Maratex" din Baia Mare. Topitoria in — Ulmeni s. .ibrica MUnitatea" din Sighetu Marmatiei. precum s. ritm i prcvederilor ininale ale planului.A.U. Baku.5%>. »Progresul" din Baia igheteana" din Sighetu Marmauei ?. • ml de prelucrare a lemnului din Sighetu Marii cele trei platforme. " i u n l .ivind reale perspective.U.amintul supe. Utilajele produse de Intreprinderea r canica de masini si utilaj minier sint bine apreciate atit tara.L.\t. Alaturi de acestea a aparut si industtj constructoare de masini.. exportul acestei unitat. Intreprinderea mecanica de mas. r.R. ritmul mediu anual fiind de aproape 10% 43 IAMURE? . I uprafevelor improprii agriculturii pentru a asii H-erea padurilor ?i protec^ia mediului inconjurai i i n a perioada au fost puse in funafiune noi obiecI'. aceasta bogatie insemnata a Maramure§ului.a jude^ului. invai.).a.M. constructoare de masini a dus.ire pentru plantarea cu specii corespunzatoare a K I I .Unirea". nMogo^a". In perioada l')77 industria jude^ului a cunoscut o dezvoltare ii.) asigura circa 4C din productia narionala de metale neferoase.40°/0 din exportul total al jude^ului.ini ^i utilaj mir (I. cea mai mare unitate de acest fel din exporta produsele ei in 16 tari. locul primordial fiind detinut de dustrie. Fabrica de mobila Vis.i. i'1'i. Exploatarea de prepar^ Sasar. 11 mi. Dotarea tehnica asigura rad ridicat de mecanizare si automatizare a operatiunilo| n anul 1979. astazi situa s-a schimbat radical. produc\ia_industriala globala a IH tit in iudei..) etc.M. Alte unitati industriale puternice sint: Flotatia centr de preparare a minereurilor. Printre unitaple de acest profil pot cita: «Maratex" si MFabrica de confecni Baia Ma Unitatea.uat s..i reprezenK.. <loua de P.A. opt fabric! de mobila. dintre care 34 de subordonare republicail iar alte zeci de intreprinderi au fost largite si modernizal Industria miniera. I. cit si in peste 25 de state din Europa.

ul mure? printre judet." — apreciata s.. sa obuna o producue anuala mai ma| 10 miliarde lei. din mai bine de 2/3 se afla in folosinta unitatilor cooper-aril sau agricole de stat.. Aproape jumatate din suprafat.•ritoriul jude^ului fiin^eaza un numar de 106 cose agricole de productie. In scopul modern? productiei §i cre$terii productivitatii muncii. oua. Astfel.a totala a jud< (49. a unui tip pro11 un potential genetic de 6 000 litri lapte pe an i i i de vaca fara coarne. ramuri dinonale. Ca obiecdve prioritare sint formai ' i c.tere §i ingra^are a animalelor 51 • r. . . Judet. Insemnate suprafete smt ocupate de pasuni. ca pina In J fiecare jude..idrul rasei brune de Maramures. cu cele mai valoroase exemplare din rasa livii. lapte. ir tivitatea din subteran se va extinde perfora r ea gauriloj mina cu instalat. cit mai ales de pai 1'ine^ele abundente. In aceasta direcii i'ol deosebit re vine Sta^iunii de cercetari zootehnice • in'ieui Marmapei. OHIO JURISTIC AL JUDEJULUI (. beneficiind de condiui naturale deosebit de vorabile. asimilarea de i produse.i in V ul. l i Complexul avicol ?i abatorul de pasari din Baia K ire rasele de vaci cu inalta productivitate ob^inute uirca ..iselor s. .U. Au fost asigurate toate condi^iile pentru ca mmcs. trei intreprinderi agricole cu 13 ferme.1%) reprezinta teren agricol (305 100 ha). Unitaple economice din jude^ ac^ioneaza cu pef renta pentru aplicarea masurilor stabilite in acuune reducere a consumurilor de materiale si materii pj Au fost luate masuri in vederea accelerarii procd de introducere a progresului tehnic..I Baia Mare. id hnportante s-au investit in vederea mecanizarii 51 ••. desecari s.ele care au indeplinit mai devremj cina stabilita de conducerea de partid. in val de aproape 12 miliarde lei peste 50% sint destinate ir triei. efectuarea lucrari de iriga^ii.. insemnat factor de promovare a ^tiin^ei inaintate. Odata c\ portantele acumulari cantitative se inregistreaza In vreme si fnsemnate schimbari calitative.A 16. motiv pentru care i s-a conferit ot •** nul . cu insus. Productja globala mdustriala a 1979 este de 13 ori mai mare fata de 1950.. Valoarea productiei globale industrial in anul : depasit 15 miliarde lei.ului Maramure$| actualul cincinal. care aplica K. o dezvoltare ascendenta a cunoscut I agricultura.fa^a de anul 1950. De asemenea. Pentru culturile agricole este ! tata o suprafa^a de 65% din intreaga suprafat. ..a am .irii pentru combaterea daunatorilor. lurajera pentru sectorul zootehnic este asigurata culturile plantelor de nutret.ii mobile. Din fondurile de investi^ii.i complexe de tip industrial.i combatere a eroziunii i.ul Maramures si-a onorat angajamentul de a !iza cincinalul 1971—1975 inainte de termen.•onaiiuiiiM astfel juste^ea orientarii pentru dezscctoarelor de cre§tere a animalelor 51 a pomiculI'M Mare s-a creat Sta^iunea de cercetare §i proMinicola.uila 51 pentru alte jude\e din ^ara. la Sighetu Marma^iei se organizeaza tradi^ionala V i\ie-tirg..Steaua Republicii Socialiste Romania" — clasa a Ritmuri noi cunoaste industria judet. pentru sporirea productiei de carne.ii avansate de cres. situindij printre primele judete din tara care au Indeplinit prSj derile cincinalului.5 miliarde lei m . peste 200 combine de recoltare i n . construit s.a. ou un ritm mediu anual de 13.3«/.. 12 stafiuni de mecanizare a agriculturii cu 300 tractoare fizice. a tehnologiilor de virf.iri superioare priiducpa de carne. sectorul zootehnic si pomicultura.bruna de Maramures. Se ac^ioneaza pentru infun^area uoor noi MI intensive ^i superintensive. baza tehnico-materiala a acesteia fiind dezvoltata^ 30 de noi canacitati de productje.ul sa devina un important furnizor de animalc . • loarea ? -. fapt care inscrie judet. se va trece la experimentare omologarea prototipurilor de utilaje executate la U. trei asocia^ii intercooperatiste cu pro•lehnic. finete si I'.

TRANSPORTURILE, TELECOMUNICATIILE, COMERTUL Goncoinitent cu dezvoltarea economic! $i social-fl rala, o sustfnuta evolupe au inregistrat $i transport comer^ul, precum s.i celelalte domenii de activitate ce tribuie la ridicarea gradului de civilizatie. Reteaua de comunicatii a fost asigurata cu mijloaca derne de transport s.i telecomunicaui, prin imbunat substanriala a bazei materiale. Este inca vie in amintirea noastra activitatea c jantierul national de munca patriotica al tineretului Salva Vis.eu, primul jantier de munca patriotica, undd gadieni au inscris o pagina de glorie in istoria judd nostru $i a tarii, prin construirea caii ferate Vis.e| Jos—Salva, peste pasul Setref, care leaga partea de Maramurejului de magistralele de fier ale patriei. Reteaua feroviara de 232 km asigura o densitatj 37 km cale ferata/1 000 km2. In perspectiva va fi di linia ferata de mare trafic Baia Mare—Dej. Lungimea totala a drumurilor publice este de 1 5ll din care oca 650 km dmumuri miode;r>niza>te. Traseul mai cunoscut leaga centrul de jude^: de Tara Marafl $ului prin Pasul Gutii, cu cei 19 km de serpentine, sector fiind socotit unul din cele mai pitores.ti din \a Maramuresul se leaga de judetele limitrofe $i cel regiuni ale ;arii prin 10 cai rutiere. Investi^ii imporj vor asigura, in perspectiva imediata, introducerea in I Mare a transporturilor containerizate a minereuriloa feroase. Transportul de marfuri este asigurat astazi de un nu de peste 3 000 de autocamioane, iar eel interurban de latori de peste 500 de autobuze. In ceea ce prive$te tj portul urban de calatori, acesta este asigurat de ap 200 de autobuze moderne, printre care $i autobuze culate de mare capacitate $i confort sporit, echipaj radiotelefoane. Modernul aeroport din apropierea localitapi Ta gherau? reprezinta poarta aeriana a judetului, care legatura rapida cu Capitala. O importanta cre?tere inregistreaza telecomunical Cele trei centrale telefonice automate servesc peste postiiri telefonice. Baia Mare si Sighetu Mainmatiei aj ooneotate la re^eaua telefonica intenurbana automaita. Jude^ul Maramure? dispune de mai multe relee d« viziune (ex. Mogoja, Varatec), care asigura o
OHIO TURISTIC AL JUDEJULUI

c ,i programelor. Numarul abonamentelor la televi•nipie de 62 000. onpa 51 dezvoltarea fara precedent a comert. In prezent, in jude^ funcponeaza peste 600 comerciale. In structura marfurilor vindute cea mai mare pondere o au cele de lolosin^a iir. i i . i , fiind expresia gradului inalt de civili/ape a luic.cuilor. Pe toate traseele turistice intilnim numei i i i i i . n i ale cooperapei de consum, care asigura caHl'urmatii turistice s.i alte servicii utile. / A I/VMINTUL, CULTURA §1 ARTA i n l h . i t i v e sint rezultatele ob^inute in domcniul ini i i i i i l u i . A fost largita re^eaua jcolilor de toate grai .HI .Teat laboratoare, ateliere, cabinete tehnice, rea>as.i msemnati pe linia legarii inva^ammtului xliii \i;. M.II ul ?colilor generale (cl. I—IV) se ridica la 121, il '..i-olilor generale de 8 ^i 10 ani la 202. In jude; / i M de licee de specialitate, din care 14 indusoli profesionale ^i 4 $coli ajutatoare. Peste idre didactice asigura o pregatire temeinica i 150 000 de elevi cuprins,i in procesul de invaI ic de re^inut dezvoltarea fara precedent a liceei.ilitate, in strinsa corela^ie cu nevoile econo• • locale. Il n i Mare functioneaza Institutul de inva^ammt sucuprinde Facultatea de inva^amint tehnic cu 1 n n no, electromecanica tehnologica, metalurgie nefeructii civile, industriale, agricole ?i Facultatea iil-immt pedagogic cu sec^iile romana-engleza, ro/.a, s,tiin^e naturale s,i agricole. Pina in prel i i . i i m t u l de invatamint superior raimarean a dat fttr 3 500 de absolventi. lir.ioasa activitate se desfa§oara in cele aproximaiitu;ii de cultura §i arta. Printre cele mai prelitupi de cultura din jude{ sint: Teatrul dra'•ul judetean, Muzeul etnografic din Sighetu Biblioteca jude^eana, Complexul astronomic nsamblul de cintece s,i dansuri §.a. |udrt .ipare cotidianul local ,,Pentru socialism" ?i h i i . i l n l ..Banyavideki Faklya". i i i i i n i - > u l isi leaga numele de brigada $tiintifica s.i • l i I cultural — forme atragatoare d« raspindire a
47

cunos.tm{elor stiintlfke, politice, de cultura $i arta caror act de nas,tere a fost semnat aici. Leagan al unor valoroase traditii folclorice §i d^ populara, Maramurejul a obpnut frecvent locuri ta$e pe tara, in intrecerile care antreneaza cele mai forma^ii artistice de amatori. Ampla manifestare educativa, politico-ideologica, tural-artistica, Festivalul national BCintarea Rom constituie prilejul eel mai fecund pentru manifestarea tilaterala a spiritualitatii $i creativitatii maselor pojp contribuind la sporirea aportului geniului creator porului roma'n la patrimoniul cultural national $i sal. La prima editle au participat 2 100 de formapS prinzind un numar de 35 000 de artis.ti amatori rnai rejeni. Cele 29 de premii obtinute la etapa republl confirma valoarea artistica ?i interpretativa .ridicati formaviilor maramure§ene, cucerind un loc frunta^ La edi^ia din 1979 au participat 2 700 de formapi tistice, cuprinzind 46 000 de interpret! ji creatori de t categoriile. Cu aceasta ocazie s-au ob^inut peste 100 premii si men^iuni. De o deosebita popularitate se bucura festivalurile clorice ,,Hora la Prislop", MTinjaua", «Pestivalui datini si obiceiuri lake de iarna", care sint pi date de o serie de manifestari politice $i cultural-ed tive de masa. Activitatea cu filmul se desfas.oara in cele 137 de i ta^i cinematografke. Pe plaiurile maramurejene, in ultimii 30 de ani s-a • fa$urat o ampla mijcare de create plastica, care inmai' cheaza astazi eforturile a zeci de artis,ti plastici, in ril 1 carora il intilnim pe regretatul artist al poporului, sc" torul Vida Gheza. Prezen^i in mijlocul oamenilor cu expozitii §i sfaturi in cadrul diferitelor manifestari, artis.tii plastici marj' reseni i?i fac tot mai sim^ita prezen^a in amplul procc. culturalizare a maselor.

Miiiiicipiul Eaia Mare

Baia Mare, din care djrec^ie a . 1U u-eeasi incintatoare pan succesiune de : protejata in p.artea norica de o r«etvana ^^ •/.naguri vulcamcc ceca ce 1 < Q t^sca'pozHie. .In ' , ,,,|, ,|c castan comesubil 1 u p Magura. po-unte ce formeaw m)> cu Mureaul, Dealul Flonlor, 8 ;ntins spre mai este

, , l l i m r n construitt

d^

llurpolmco-adrnmistrau onei industrials cu cojun •'.';,,.; -,a munkjpiului este de . |? 6 1980), iar impreuna cu 1 , I M 895 de locuitori.

locmton

odarire si

,,e,

• ,'" , l u l estf cunoscut m ,,„„,, dacilor liberi; ei au

l1

baimarean ^ mca a
Uul

49

M.UIII

impotnva regeJui.

*

nndur

' araiata

de

pedep

vifr, sistemul de aparare al orasului construit <lc Icmn si pamint s-a dovedit a fi necorespun.ilc', ca aici se gasea monetaria si camara regala. j V i l u i , azi centrul vechi, a inceput sa primeasca i.il.i inca din acea vreme, fiind secole de-a nnCOtnercial si administraiiv. iclayiile dintre moldoveni si regele Matei CorI hlliumatayesc; drept urmare a impacarii, $tefan eel "iir)ie in dar doua cetap transilvanene, Cetatea i.uea de Balta. Legaturile cultural-spirituale cu i i in i s-au menfinut, in continuare, fara intrerupere. M . I i c a schimbarilor dese de proprietari si a ocui . ' i l u i de catre turci, austrieci sau tatari, perioadele nAre si dezvoltare social-politica si economica a •Mlin .in .ilternat in secolele urmatoare. i . ,i cxtins insa si peste zidurile lui, unde locuiau n . i i ..n.id, care nu aveau destula avere pentru a-si E| drcptul de cetateni ai ora$ului, sau care sa intre ca |im in vreo bresla. Aici stateau minerii care munceau Illlirlr din Valea Rosie, Dcalul" Crucii, Barfa ?.a. • v.ida a dezvoltarii unor mestesuguri, intre secolele V I I , la Baia Mare se constituie o serie de bresle, ' i .ue Bresla croitorilor, atestata documentar in , .1 lost desfiin^ata abia in 1872, cind se formeaza iliHi.i industrials a croitorilor. Bresla macelarilor i n urma neacceptarii de catre magistratul orasului preturi fixate pentru carn,e, hotaraste sistarea taieuiimale. Aceasta este considerata prima forma de |Vii u unor mes.tesugari din Transilvania. In a doua <• a secolului al XVI-lea se constituie breslele olailiacarilor, cizmarilor, iar in secolul al XVII-lea »,Uf i urelarilor, fierarilor, timplarilor s.a. lirsitul secolului al XVII-lea si inceputul secolului S \ 111-lea, in jurul Bail Mari isi face aparitia repute tul n In. Pintea Viteazul. Dintr-un document trimis de capi| | | . eiatji Satmarului la 19 septembrie 1699 judelui r,ulni Baia Mare, rezulta ca Pintea a fost prins si inchis Srfiu Mare. Dupa ce este eliberat, Pintea nu renunta la u-ganizeaza noi atacuri asupra cetatii Baia Mare, ml i.ipus in timpul unui asemenea asalt, fapt consemnat I'liinentar in protocolul de sedinta al magistratului, in la dc 14 august 1703. •Ocuitorii orasului Baia Mare, ca si ai intregului MaraIfe?, au fost mereu prezenti in lupta pentru dreptate
MAKAMURE§

rubric AI JUOETULUI
51

»JL>oa ajuta"—iiarfa s.. demon stratnle. ca un evemment insemnat in viata turai-artisuca a ora$ului a lost crearea »Colomei uc tura" in anul 1896 de catre simion CorDu. aceasta ocazie se editeaza trei numere dm .. Me manifestari antifasciste. iar in 1889*1 care lace iegatura cu Dejul. In anul 1789 la Baia Mare functiona o Casa de ajj fratesc.i intreprinderilor slab utilate si-au . tntre 1904 si 1 ic grevele feroviarilor de aici si ale minerilor de Uosie.A ii.irS.m'zatii ale P.R. in anii uruiscarile democrat-revolutionare. aparpnmd Societajii anomme irar sau unor particular!. care. icerile revolu^ionare petrecute dupa 23 August 1944 1 imbat radical infa^area ora^ului.a a acestui bazin minier. GHID JURISTIC AL JUDET. alaturi de populapa din Transilvaniei. La 6 iulie 1884 se da in folosmta lima de ^Jerata ce leaga Baia Mare de Satu Mare. varsat.C.sociala.venlLastfeLeel mai important^ • i al mingrjtului neferos ?I al metalurgiei neferoase 53 1 in \.Auru Valea Borcutului.hotarasc sa adere la greva generala 51 isi aleg irin care transmit Direcnei generale revendicatile (rearea Partidului Comunist Roman. mbrie 1920 muncitorii mineri din Baia Mare si a. $i viava spirituals incepe sa se manifesto ca mai mil frecvenva. lianat. s-a desfasurat o greva generala a minerilor i satisfacerea unor revendicari. ' < 6 .. febra tifoida faceau multe •.ULUI •da aceasta. care vizau imbv nata^irea situatiei maselor muncitoare. la 8 mai ' toate ret>resiunile intreprinse de autoritatile bur>'iieresti. — no^ In anul 1903. iar m 1891. in crunta exploatare. Odata cu Unirea Transilvaniei cu Romania (1918) tod proprietatile apartinind Direcpei Minelor (. 1926.a. la Baia Mare se {me Adunarea generi| a Asociatiei pentru literatura romana $1 cuitura popori roman din Iransilvania (Astra) la care part.i in alte localiilcu sarbatorirea zilei de 1 Mai. In a doua jumatate a secolului al XlX-lea Baia contmua sa. libertate. Adincirea exploatarii capitaliste a generat o serie de mij cari democrat-revoluponare ale minerilor §i ale alter ca gorii de muncitori din bazinul baimarean. In anul 1863 la Baia Mare ia fiinta prima scoalaj niera. Situatfa minerilor se menune in continuare Innta devine din ce in ce mai organizata. nationaliste a guvernului horthyst. Odata cu dezvoitarea capitalismului create ni muncitorilor mineri cu o pregatire profesionala $i polj corespunzatoare. Prin nauonaliprincipalelor mijloace de productie se creeaza con•ntru trecerea la industrializarea socialista. la •. largirea drepturilu §i libertatilor democratice. Muncitorii mineri au luat pane $i la revolupia 1848 din 'Iransilvania.foaia „ ASTRA".care s-a cil in a doua jumatate a sec. care vor conduce. a dus o lupta hotarha impotriva politicii discri.iparitia intreprinderi industriale moderne cu o pon I'nsemnata in productia nauonala de metale nefesi rnrp Baiajyfarp a. in atliirsita de suferini. se dezvolte pe caiea capitalists. multi dintre participant fund concediati. vor acjiona pentru obt-inerea de revendicari mice si politice. • • si miscari de partizani. q maturgul Al. egalitate. locnl atelierelor s. itorii si comuni$tii baimareni au luat atitudine va odiosului Dictat de la Viena din 30 august . In galeriile intucasele insalubre. La inceputul secolului XX se creeaza societati mmie aur pe actiuni cum sint: Societatea mimera . gre1. demonstrani. la Baia Mare $i in alte localitafi se cre. Cit despre drepturile lor in Hirilor nici nu putea fi vorba. .cipa._da. Davilla 51 Leon 5! Aiexanuru unica. XIX) tree in posesia roman. antirazboinice de la ''39 $i multe altele. Astfel. tn perioada 1944 au fost organizate multe greve. grevele si demonstra^iile de la Heria (1930). ceea ce reprezenta o forma de organizare a * rilor. tn acest sens not ic: demonstrative de 1 Mai din anii 1925. in 1890 are loc la Baia Mare s. minerii lucrau cite 15—16 ore in lisite si nearmate. Maramures. inteiegmd treptat rnemrea lor • nca. Epidemiile malarie. pe ill reprezentan^i dm i'ransiivama. »Coroana de aur'—Nistru. Se intensj procesul de jeluire a bogatiilor subterane. rare in ce mai des revolta truditorilor.'ifica miscarile de protest.

.

. se pot aminti: brica de confectii. Tavanul holului are doua lambriuri 57 •lAMURES .cstei zone o nota de distinc^ie. V i / a v i s e gaseste hotelul-restaurant .).).M. ^ metalurgiei nef| .. i i i c de construcpe si decorate locale.llucuresti" (cat.. aerate. ultimii 30 de ani populana a crescut de cca 5 ori.R._.M.M. Restaurantul dispune de 300 in care 220 in salon.i distincta se remarca spapile largi. cinematografia.1 I nitina arteziana. toate tiind argumente in plus pentru .a. propunem un tur d orizont turistice. j prinderea mecanica de masini si utilaj minfer (I. o fabrica de faianta. bibiio. si accesorii (I. Intreprinderea de masini-unelte.S. monumentalitatea lambriajului din lemn al ilc '.M. POPAS IN CENTRUL NOU Inainte de a vizita Maramuresul cu comorile sale d . impreuna cu comunele suburb^n^. Din anul 1961 s-a creat Instituti invafamint superior cu mai multe facultati.pectacole.aran" —opere ale artistului poporului Vida Uans" si alte lucrari apar^inind lui Iser.Sasar". unitatea cea mai moderna de I lei dial oras.Bogdan Voda". actualul centru civl Blocurile ce-1 incadreaza.ire permanenta a publicului si oaspetilor muniiilm ll.A.) . Dispune de 204 locuri cazare si ofera > i i l u i . Sala de spectacole are o capacitate de H| KOO de locuri. MARAj Intreprinderea mecanica de reparatii auto.i.presta^ii de serviciu suplimentare. I) ofera turistilor condi^ii ire (150 locuri). reprezinta o sinteza in . -H. Una din marile realizari pe linia ocrotirii sanatati fost realizarea Spitalului judetean cu 1 350 de pa Popoilatia municipiului depajeste 131 000 de I< tori fian. Singura }|li> i n .RepubhV .lieata niciodata oatorita gradului de impuriti( de cultttra a sindicatelor si hotelul . car " sumeaza cca 16 000 de apartamenre. In munfi exista peste 30 de scoli generale. cu peisajul incintator. Biblioteca jude^eana.ere se afla sediul Oficiului judet.ua Mare. pri| rue atrasa de doua construc{ii masive si moderne.T..i i MI i se afla hotelul ^arpa^i" (categ. lie inatematica-fizica nr. iar 80 pe terasa acoperita.arta populara.U. o fabrica de mobila Sub aspect edilitar-gospodaresc s-au inreeistrat su< dintre cele mai concludente.U... MDecebal".iicla. i i veche dar bine integrata in ansamulul HI al pie^ii este sediul Centralei minereurilor si ncleroase.M. leusite opere plastice ale generate! tinere din re.ale orasului sCj „_.irean.Progresul". ^jTraian"..al orasului pentru a cunoaste principalele obiectil ( *.I de mai multe ori intreprindere fruntasa pe ramura. in ansamblul ei. utilaj •transport (I.M. La punctul de intilnire dintre vechiul si noul ora? I *v afla Piata Gheorghe Gheprghiu-Pej.U. precum h. M lie cultura. l.s. . i al mare al lucrarilor de arta plastica »Vilva bai1 tp de r. sali pentru repeti^ii.. mare imitate din acest fel din --t^iuuerea metalurgica de metale neferoase (I. Din fa^a cinematografului. In ultimele dnua decenii ( creat cartiere noi cum sint: . >. v Succese remar-cabile s-au obtinut in domeniul in mmtului si culturii.A.ne in marmura.un specitica zonelor etnografice maramuresene. armon^ GH/D TURfSTir AL AI JUDEfULUI »"-" OHIO TURfSTIC ' . 1980). la care se mai adauga sala de •lliilc de 200 de locuri. 8 licee de specialitai scoli profesionale.. I) situat pe nl drept al riului Sasar. frumusejea magazinelor.Carpa^i" •me incadrate in complexul arhitectural al cenn.Bucuresti" .a. . Astfel. O dezvoltare importanta au cunc Muzeul fudefean.ean de turism. in fa|a caruia se afla statuia . o intrej dere integrata de tesaturi tip 7n. . Hinge traversmd podul peste Sasar (riul cu apa . . 1 si cinematograful cu 800 de locuri.R.ll Uzina de utilaj minier si reparani (U.ida de la intrare si holul principal poarta decorani i/. proiectul (luil s'nilor arhitecfi Nicolae Porumbescu si Maria niiiibescu. Mill . . |U >i un restaurant cu iinie de autoservire. fa^a| (Ir '. Alte spa^ii sint destinate pen•lilrnic cercuri de amatori..11 din ^ara contribuie la ridicarea valorii acestei 11 mi i de cultura. In cincinalul actual au fost create noi objective mice in municipiul Baia Mare.

cu lumina directa.ii".elepciunii in luarea unor deciz intereseaza obs. din lemn de stejar. minortfilor.te astazi magazinul ida" a funcuonat intre anii 1547 si 1755 colegiul i\. 17 Octombrie (data ce arnin de eliberarea oras/ului in 1944) spre centrul vechi. ar' nlit. Lkeul »Gheor. Militia municipiului. a dus la conferirea premiului Uniunii arh tilor din Romania . precum > i i MI! din colijul strazii. dezvoltindu-se treptat in perioada ur'rima menpune documentara este din 1482. proiectate de arhitecui M. o replica in viziune modcq| Turnul Stefan". de masivitat care o degaja.ul imita forma unor Ca amplasamcnt construc$ia "face legatura intre vechi s. Miilnirea strazii Baia Sprie cu strada 1 Mai se l. care a primit acest nume in 1919.i de patrulater (150/74 m). construcjia. Galeria de la etajul al Ill-lea aminteste de galeria^ chisa de la fosta monetarie a Baii Mari. Salonul mare al restaurantului asigura ! • locuri. Banca na^ioi in fa^a careia supraviepie$te un exemplar de arbore e. Pentru construcpe s-a folosit multa piatraj nul atit de specific Maramurejului.i la inceputul_secolului nostru era mule se organizau tirgurile.urilor altor c \echi din oras. apoi Cluctului. Cu•JL 20 de construe^! vechi..din lemn masiv. 't azi hotelul (106 locuri cat. oi-vil cladirii care adapostes. declarat monument istork.i originalitatea celor ficii. Frumuse^ea s. sint construite la ccolului trecut.i a mi^carii artistice de •a de a doua construc^ie (azi magazinul Central) irtea sa un exemplar de tisa (Taxus baccata). Vizavi se afla sediul Consiliului popular al mu piului.tea. Prima. In acelaji c cladire se afla barul de zi. Alifanti.(1970). Gel mai important obiectiv turistic din aceasta zon| Palatul politico-administrativ al judepului Maran perla a arhitecturii baimarene. La parter se gaseste Codlea.ului. Intreg ansamblul de din centrul vechi formeaza un complex de arhitecnidievala. Foarte reu^ita este sala mare.a. creeaza atmosfera tradiponala a ora transilvanene. data pina ici funcpona un glmnaziu.ului. * so ingusteaza vizibil. Dealtfel. originar OHIO TURISTIC AL JUDEJULUI ni spate este cladirea Posts! Centrale. care se distinge prin c originala. un magazin de artizanat ^. precum 51 Centrul de c a creapei populate s. \S IN CENTRUL VECHI "in'.ul dinspre Pia^a Pacii ne putem opri citeva clipe lostei cladiri a. Benedek Panaitescu.imint . restaurantul s. Koelrettteria paniculata. " I n C M care domina pia^a pe latura sa vestica. gazduia 59 . constructive de aici • au fost durate pe fundai elor din secolele anterioare. vechiul centru — ibertaui — a inceput sa se contureze inca din vV-lea. I) §i cinematograful ". datorita unor incendii pustiitoare. grandioasa realizarel prin elementele arhitectonicc delineate personalitateaj s. T.i barul. ocrotit. denumita inainte n $tefan" . Mobilierul simplu dar elegant estj cutat. in secolul al XVIII-lea. dovada ca ne apropiem de uchi al ora§ului unde vom zabovi pu^in. medieval. iar acoperis. iar pe partea dreapta ' aten^ia o construcpe mai veche. ell de simbol al oras. In fata palatului politico-administrativ se afla ansai sculptural »Sfatul batrlnilor" realizat de Vida care sugereaza rolul in. precum $i tabll cupru cu patina caracteristica acoperis. actuala dateaza din secolele XVII—XVIII. Suferind distrugeri rinduri. iar in pariea de est un turn. prin impresia de for^a. Are patru facade. In ansamblul construqiei predominsl mele geometrice. de ascmenea. fara a o insa. pr s. foarte rar. Inil arhitectural al vechiului centru pastreaza tradiivultarii urbanistice din secolele anterioare 51 constinul din cele mai importante monumente istorke din l'i. construita in parte pe < >i supraetajata in anul 1741. pe stinga.J eel nou.Schola Rivulina". in intregimea sa. 11.i holul principal la care plafonul sugereaza o geoc care se recunosc diferite cristale. iar terasa acopcrita din imediata apropiere aj Sasar 125 de locuri.iclirea care. Ne indreptam pe str. ci. Aici se intilnesc o serie de expresii arhaizate.i\a veche chiar s. partea stmga apare Banca de investipi. nu coj ceva anume.

i a suferit nenumarate avarii. HotelHburunt M Bucure?ti". 21. In cladirea dc la nr.. Agenda TAROM. 9. pina cfnd ^•A nrasului a dinamitat zidurile si a vindut cetaM i i . 20. Oliciul Judetean de turlsm.. 18. . de centrul sau.iprnpierea monumentului.Carpatl".R. nascut aici in 1807 — noiembn'e.de a inventa un mijloc ure sa se cultive in limba si pentru a stringe cunoi l l . 24. Notariatul de star.F. I. Dupa cunostin^ele de pina cxistau patru por\i de intrare. fiind prevazute cu . 4. avind dealtfel aceIJ'lliinc ca si acesta.^ orasului. poetul revoluuonar maghiar AJexandru PetB Julia Szendrei. are o fl de marmura cu inscriptia in traducere: »Vesteste tu pi de marmora maretia respectului fata de marcle no|B actor Lendvay. Aceasta dadire mareata. 13 funep'omH $coala populara de arta. 6. de culturS a sindicatelor.§tefan".l asemanatoare cu biserica Sf. iar mai tirziu primaria orasului J Judecatoria municipiului. Liceul . 30.Ignis". 1 a unei inimi si se gaseau la o distan^a de circa <00 m. 17. Colegu avocau). i t a in jurul anului 1700 — actualmente sediul icrale nr...istorie nanonala". MARAMURE? 61 .. In partea de sud-vcst a Cent^B lui vechi se afla Pia?:a Pacii. «T. Andrei Muresanu. ' 1 1 >icd-restaurant . Cinematograful . Gara C. . Autoservice. Stadionul .ilul rezultat. XV) cunoscuta si sub numeJe de »Casa EHsajM dupa numele mamei Jui Matei Corvin. 15.Dacia". lasata apoi degradarii. Parcul orasului Mnuurnentul osta?ului romun. 39.. Hotel-restaurant . cu scopul . A de la nr. Turnul Stefan. 25.cind s-au incheiat lucrarile de construire (1468).me de aparare. nil cladirii descrise anterior.R. cu coiful acopcrit cu tablfi de cupru. 31. Palatul Po§telor si TelecomunlMllllcir. prin str. Aici isi face dcbutul literar si I Milfu. i I'ia^a Ceta^ii se gaseste catedrala Sf. 12..Sor. Aici se organ]H diferite expozini.R. De aici se disting clar coni limitele vechii ceta^i precum si cartierele noi lui. J dateaza din secolul al XV-lea si sint tot in stil baroc. Bazinul de inot olimpic.i zidurilor urma aproximativ traseul de azi al lor inguste cum sint: Olarilor.Liberta{il". i i r i i.' Autogara. Pia^a i dor. Pietrosul. in aceasta cladire a func•unnaziul baimarean. 26. In coljul de nord-est al pietii se afla Jbirtul .. Centrala minereurilor §i metalelor nefe:.. Strandul. 38. W. a carui construc{ie incfl puse' cu un srcol in urma. 9.Gheorghe ijincai". 33. statin PECO.Casa lancu de Hunedfl (sec. dominate de impunatoarfl silueta a turnului . 18 este . a rezistat fiind mai solida. i clc calugarii iezui^i intre anii 1717—1720 (stil i M . flancat de 4 turnule^e. 40. Institutul pedagogic. La nr.1 J ' . Morii. Ulterior. el aminteste Bill |n iiiKiriei vechi din Praga. Treime.23 August". Ruinele pori. 3. Sala MHirlurllor. M najat in stil maramuresean.:). it. i':ilatul politico-£(dmiiiistratlv. Piafa Libertapi adaposteste un obelise ridicat in nfl mona ostasilor sovietici. De aici. Bicazului. iar in 1869.. Turnul macelarilor. cu specialitati culinare loM Cladirea de pe latura nordica. 34.cariera de piatra". 1. Muzeul in — Sectia de arta plastica.. la nr. Institutul de invatamlnt superior. §1 agenda de voia] C. 30 Decembrie ajungej la Teatrul dramatic. era I una din cele mai reusite crea^ii arhitecturale ale timpului. iiiblioteca Judeteana..Mineral". Galeriile fondului plastic.C. astazi fiind sediuJ £• tecii judefene. Pe Jatura de est a Piefii Libertafii. §tefan. care adaposteste Teatrul de papH are la etaj o incapere cu tavan da sticla prin care primeB lumina naturala. • Celelalte cladiri care urmeaza (de la nr. in septfl 1847. Turnul e^m o anexa a Catedralci Sf.. Pi^ta . 14. 1. i i l m M a imprejurimilor.Mara(iniK'-V".l In 1769 un traznet a facut sa arda acoperisul turnului jB al bisericii. se creeaza . in drunj Coltau.. Magazlnul universal iiMoi'amure^ul" 33. il.ii sale se mai vad I In .i ilc biblioteca". 2. de la inalIfflur 50 m. Agentia teatrala. 11. 17 Octombrie cu strazile Tineretului lla de etnografle §i arts populara cu rezervatla de qrhitecturS N|iuUirfl In aer liber. A. 14. in fa^a caruia se gaseste Piafa Ceta^B cu monumentele sale istorice.. 41. • fltiyirul turnului cu coloane de piatra. Prin construcua sa. 36. 27. in calatoria lor de nunta. 19. Casa de Economil si ConWnmuUuni. 13. O placa comemorativa fixata pe zidul fl aminteste de popasul pe care 1-a facut aici. Complexul astrobmlc popular. M u / c u l judetean. Uniunea artistilor plastic!. Restaurantul . Istoria acestui turn de 500 de ani si inalt de peste $ metri incepe prin deceniul sapte al secolului al XV-le»l . 15. l i n i l c care inconjurau odinio. de la nr. pare ca cele patru por^i erau dispuse astfel: prima la ivua dintre str. 32. amenajata pentru parcafH autoturismelor. 28. Imobilul de la nr. Pintea Viteazul.ira orasul aveau forma 1 1 . Centrala telefonica automata. se afla o alta cladire vechJ incaperile de h parter boltite. Mihai din Cluj-Napoca. Teatrul dramatic. 21!. 16. Timp de citeva decenM OHIO JURISTIC AL JUDETULUI au drept . Spitalul judetean. c u m si cladirea fostei resedin^e a aceluiasi ori M i l j .F. se poate admira panorama atragatoare . se presupune ca apartinea unui reuumit arjfl tar baimarean.

a doua in apropierea poduJui de Sasar (str. I I i li-gata de tulburarile care au inso^it caderea cru'./ugravi maramureseni in secolele XVII—XIX. Aici se afla o reprezentativa expozitie de mineral'-i adevarata tentafie turistica. Din acest loc porneau strazi i i M r si dezordonate in toate directiile. Bicazului 1—3 (azi sediul -Muzeului judefean cu secfiiJe ist< . iar 15 au fost identificate aici. are .•. . | ^H6). cu diametrul de 4 cm. face parte BastionuJ monetariei. antimoniu.i ncchibzuitului Gabriel Bathory s.Ungaria. cronologiei etc. Daventer. A..e. Se pref«i( tezaurul a fost ingropat in primele luni ale I I d M . dc picturi valoroase care apartin §colii romane^ti — irescu. spre exemp'u. Descoperit in curtea casei din strada Mihai Vite. incorporat in grupul de cladiri de pe str. in uhele cazuri i I ' n i i specificitatea lor. Carinthia. prec. Gheza Vida. 935 de duca^i si i ele ducaji emi^i in Transilvania. |'H|iu/i(ia permanenta de arta plastica din strada 1 Mai uprinde lucrari de pictura pe lemn $i sticla execuc ilc. unde cu secole in urma negus baimareni sau cei din Polonia. 1-ar i. Alecsandri.ase provincii ale Confeleze. Un fragment] ziduJ vechi de aparare se poate vedea. formata din circa 1 000 esantioane (din cele peste 15 000 existente in Colecp'a n zeului) — din care o parte sint provenite din Cole Centralei minereurilor si metalurgiei neferoase. Deosebit de aspectuoase sint miner' lele de cuarf. semseyitul au fost descoperite mina de la Baia Sprie. Bancila. in ora^ele Wroclaw i i idansk (Danzig). N. i dintre ele avind Ja colfurile zidurilor contraforturi in turale. Interesant este faptul ca din < circa 2 000 minerale cunoscute.a.aproape J de specii minerale hidrotermale se gasesc in bazinul n> . unele Joroase prin raritatea Jor. $i ca • H I M . kapnitul. kapnikitul la Cavnic. /• zelytul la Herja ?. i bogata ce urmarea ?i tezaurizarea lor. parte din ele batute iV monetaria orajului.a de 211 din anul. indcna. Muzeul judefean pastreaza si o parte din tezaurul HI.n. iar 38 altuni emisi ii man. Tirol. baritina etc. extrem ele rare $i care n-au circulat. 23 August). i l " icl Bethlen.. Ungaria. andoritul. in s. t ' I . u u t adeseori asupra orajului.a. ea . Cele medievale sint piese mari < la Sigismund Bathory (1581—1602) si Stefan " GHID TURISTIC AL JUDEJULU/ •(. i l ' . unde i .precedent. in orasele Campen. a treia la intersecfia si Baia Sprie cu strazile Bkazului si Olarilor. 4. . ' .i pina astazi. transportului. I llnciiiia..5 kg. Zvolen. In acest caz. H i e i din cele mai vechi timpuri s. i»i|u de istorie a tehnicii asigura pastrarea. Gh. atit de caracteristic bazinului baimarean. abia doua.. In domeniul traditional al i. iar ce. Inaintam pe strazile vechii cetati care pastreaza o | tectura medievala cu case joase si intrari boltite.i urcarea pe tron I . Sint strazi scurte.n.) si un solidus de la imparatul I I norius (395—423 e.iape 47 grame -. MAKAMURE? 63 . O. o .in.). il'iiin si lucrari ale plasticienilor baimareni Simion Cor| | I lullosy.r/n nr. i l i / . Alex Ziffer.pr. nier maramureasan. • H I N CARTIERELE NOI ALE ORASULUI M orasul de acum un sfert de veac. i i u c u i l e medievale erau dominate de cladirea hotelu. (pnma piesa.este cea mai mare din i ini i ducati dubli de Salzburg. cu ocazia unor lucrari de canalizare. Parma si Venecia in Savoia. domenii din care I l i i m i i i c s u l dispune de importante 51 valoroase dovezi i l . asa cum rezulta din numarul mic de monede • i".f $1 Andrei Mure'sdnu. fara trotuai pietruite cu bolovani de riu.i mach (328—281 i.um ! ' > r mai valoro^i plasticieni contemporani.i .i j patra Ja inceputul strazii V.. un numar de. care au r. r pina azi.. tezaurul • > compune din monede tate intr-un vas de lut. inguste. 1. ce se giiv I . Constantinop chiar din Asia Mica isi descarcau carele cu postavuri cu produsele unor vestite ateJiere manufacturiere. Aurel Pop. :.Oels si Prusia. conservaValorificarea numeroaselor piese. de aur antice ?i medievale depn/i Piesele antice le formeaza doi tetfastateri de la Ly. Aproape toate strazile spre vechiul centru. toiodata.i pe dctinatorul colecponar. linga ScoaJ. calcit. Tonitza. i putut ii determinata de una din primejdiile •in .Siefan" (azi Minerul). Pallady §. Din pup'nele intarituri ale vechii cetafi. aproape totul ince| >i\ sfirsea in Centrul vechi (Piata Libertapi).i tatoare nr. netar descoperit in 1965 la Baia Mare (987 de monede c! aur) in greutate de peste 3. La <M> i '•<• adauga piese valoroase din domeniul tehnicii i|inI m-. de pe malul sting al riului Sasar. cotite. fat. in prinleiberg -. istoria tehnicii miniere si stiinj:ele naturii).

Maratex". care gazduieste importante competi^ii IVi/inul olimpic de inot. construita dupa eel de al doilea razboi ' care prelucreaza minereuri auro-argintifere prin 1 flotatie-cianuratfe §i minereuri complexe de la asar. Colectivul de specialisti si cercetaaici isi aduce o valoroasa contribute la rezolvarea problemelor legate de exploatarea^ si prepararea rilor. primul construit Baia Mare. o moderna artera cu doua benzi de circulate strajl ita de o parte ?i de aha de blocuri cu patru etaje.M. primul bloc-turn _ cu 10 n|| construit in Baia Mare. dezbateri pe teme legate structura Soarelui. dind o personalitate cu totul deosebita Mari. . In aceasta zona a orasului inii I'xploatarea de preparare (flotatia) Sasar (str. popula^ia cartierului depas. In spa.c. magis piete.Maramuresul" cea rwntativa unitate de acest fel din ora$ si TSniversul ipoi Oficiul de oadastnu si orgamizarea teritoriului I'.i'uutului de invatammt superior.i planetelor.Mara" care va "avea i iuri I).. I.T.e ale blocurilor-turn. .A. Nis'tru si Ilba. afla Magazinul umiversul . 25). parte si de aha a bulevardului Bucuresti se des' c. proiectii de diapozitive.. observatii cu luneta si teiesco^ asupra Lunii s.M. pireul de ronstituind sortimentul eel mai solieitat atit pe' iicrna.Maramuresul".u si ajungem in eel mai mare cartier al orasului. curs care se bucura de o ia audien{a. care si-a diverinnfilul producmd peste 30 de sortimente. Pe harta orasului au aparut cartierele . 28) este legata subteran de vei n.. Agenda i«n\ia T.R. •I'prczinta industria textila.irtierul .Repub .N.» Unirii se afla Gentrala telefonica.Traian".C. Ne aflam in cartierul Republicii.iinente.\direa garii si autogara se impun prin linia moliind doua reusite ansambluri arhitectonice de o 1 1 ^ir originala. Nucului nr. dialilme filme documentare.O.Omul ?i cosmosul". Liceu pedagogic de educatoare si Liceul industrial de transpo^ turi si telecomunicapi si ne inscriem pe bulevardul Buci resti..ului cu proportiij armoniile caracteristice. dar si spre sud. Babes se afla cladiin. Galeriile de arta se organizeaza frecvent expozitii de plastica ale artistilor baimareni sau din tara.ind popula^ia m'lui oras din anul 1950.» construi modernul hotel . .. idcrea pentru producerea si industrializarea legufnictelor (B-dul Bucuresti nr. perfec^ionarea utilajelor miniere. La pat OHIO JURISTIC AL JUDEJULUI MIM sint amenajate Oficiul P. sc (cat. Construqia care ne atrage atentia prin prq por^ii ?i masivitate este Spitalul jude^ean cu 1 350 paturi.. Exploatarea misar (str. Revenim in Pia$a Gh. 27). In cadrul Universitatii cultural-^tiintifice se clesfasoal cursul .Decebal".Decebal" si cartierul . Complexul astronomic popular. • •. Pe strada V.. Dm centrul nou pornim de data aceasta in directiaj tica.. extinderea •\\r\ 65 AHAMURE? . . unde s-au construit circa 6000 de '.^Conceput la parametri socialismului. cit si pe cea externa. complexe comerciale.Sasar". 16). . G.. orasul nou s-i varsat mai ales spre vest. Dupa numai 200 m strat printre blocurile cu ioarte multi trandafiri.P... acoperit (600 locuri). 101).i telefonia automata interurbana.. Vici 1 nr. cu o tie 3 000 de linii. Co$buc. Valea Rosie. apoi peste podul de pe i..Bogdan Voda".R. S-au conturat coordonatele oras. ml . Pentru grupuri de turisti se organizeaza: lectii-proie sub cupola planetariului. transfor Cimpurile ?i mlastinile de odinioara in cartiere.T.. mat din trei sectii: planetariu. si Fabrica de faian^ai .»fla S^ala sporturilor BDacia" cu o capacitate de locuri. iniilnimJ malul sting al Sasarului. care asigura racordarea l. Acesta desfaso o sustinuta activitate pe linia educapei ateist-jtiintiiic maselor.Sasar". revenim in cartierul .ti intilnim unitatea .M. Gheorghiu-Dej (centrul nou) incercam un tur de orizont prin cartierele noi ale ora?ului Lasam in stinga Institutul de proiectare jude^ean. cu perspectivele severe ale vardelor si eruptiile indrazne. Uiilcvardul Bucures... Tipografia Baia Mare (B-dul Bucuresti nr. In apropiere se gaseste unul din cele mai interesa obiective luristice. camera solara si obser tor astronomic (sir.Mia Valea Rosie.Bogdan . ale Fondului plastic si restaurantul . La parter se alia Galeriile de. Cosbuc nr..Decebal" si trecem pe linga "• MI forma de arc de cere. pe strada G.Progresului".. si Romavta. \P i iC i dreapta. Institutul de cer< < \\ proiectari pentru minereuri si metalurgie nefe• I.).).

sau continuind drumul pe str. la nr. Ne inscriem pe autostrada care insoteste pe o * i o" « i " iii • nul basar si ne mdreptam spre noul bloc cu 12 etal apropierea Facultatij de invatamint pedagogic. V. 64) din apropiere. 18) i dc atract. Magnolia sp. iar mai tirziu Vida Gheza. .Mara" se gasesc ' exemplare de pin negru (Pinus nigra).23 Aui" si ?traadul orasului.Societatea pictorilor din Baia Mare". George Co§buc. in mijlocul pare. beneficiind chiar de ateliere. Valea Rosie se in Parcul 23 August.1 (Madura pomifera).ie..atcli« prin activitatea artistilor care au Iticrat aici. Specia face i reprezentantii vegetali din urma cu 60 milioane iind din acest punct de vedere o curiozitate flopc de intrarea in pare ne atrage atenda Monuostasului roman. '. 18. opera' a sculptorului Andrei idicat in memoria celor cazuu in luptele impoilcrismului. Aici este si sediul Uniunilj tistilor plastici — Filiala Baia Mare. dominat de impunatoare a unor arbori monumental!. mai ales cu intentia de a obtifl libertate de create pentru artistii cu vederi mai Miainj Acceptind orasul propus de $tefan Reti. Eugen Pascu. Miinchen si in alte mari orase europene. In anul II Simion Corbul impreuna cu pictorii loan Thorma. Baia Mare a devenit o gazda primitoare si pentru pictori care au cunoscut-o — Aurel Ciupe. Din filele de istorie a acestei scoli aflam ca a fostl ata la sfirsitul secolului al XlX-lea de Simion CorbulJ Hollosy (1857—1917). Dintre acestia amintim: Tsuga canadensis. sculp tori. Mare s-a mentinut indeosebi ca un excelent . ca §i ste(Quercus robur) secular din apropiere. intilnim un exemplar din <le lalele (Liriodendron tulipifera). salcimul Japonez (Sophora ja). mai ales pentru micii vizitatori. itla Victoriei. O parte din acestia continua sa luc si azi. Stabiliti temporar in MaramuB ace?ti artis. cu multe •xotice. Teoa Horsia $i muln al. StJ Reti. unde se organi cele mai importante expozitii. documentele ne informeaza ca in evul me. Lendvay Marton l)aimarean). linga gradina de vara . Aleile parstrajuite de busturile de piatra ale lui Mihai Emi' T.ti au contribuit la sporirea renumelui accsiu locuri unde creau localnicii Aurel Popp. deoarece pinzele realizatej timpul verii la Baia Mare erau expuse iarna la Re Paris. Mai tirziu.a. Berlin. Lucian Grigorescu..J C. Romulus dea. Lidia Agricola. Arthur Verona si altii au inceput lupta impotl artei academice si a institutiilor ce o promovau.. Caragiale. venim la locul denumit Cimpul tincretului. Ariii un coronament bogat. in aprodc Complexul sportiv si de Secua de etnografie si populara. Alexandru 7jj fer.. In cadrul Grupului scolar minier 31 al Liceului trial minier (str. I a poalele Dealului Florilor a inceput sa se contureze I mai de seama obiectiv turistie al ora§ului §i impreju- .. se gasesc citeva construed! de ieri si de azi ale scoli de pictura din Baia Mare. |). losif Klein. care mu dezmmt vitalitatea si traditia i Baii Mari. cu si stiin^e naturale si filologice.Scoala libera de pictu si .a. nucul american (Juglans nigra). Alexandru Ciucurencu. adeptii lui au intemeiat . unii fiind stability definitiv in Baia Mare cum sil OHIO JURISTIC AL JUDEJULUI i t . I tit in aceasta zona se gaseste si Stadionul . '1 din marile palose cu care erau decapitati condamnatii Mr fi vazut la Muzeul jude^ean. dirvtre care se remarca Nioolae Apostol.iici se faceau execudile celor condarnnau la moarte. in anul 1902. Trepl miscarea devine cunoscuta. precum si Liceul de ?tiiJ naturii. arborele de lalele (Liriodendron tulipifera). Petofi nr. Tr. Andrei Mikola. se p| tesc generative viitoare pentru acest important sectorj nomic. Pe strada Victoriei.ii. plaI'latanus occidentalis) 5.' Bildu-Dancus s. trecind pe linga Casa pionierilor (str. L. situat in partea de nord a i Este un adevarat pare dendrologic. ascunse de coroaneH gate ale batrinilor arbori. cmplar este declarat monument al naturii.mecanizarii si automatizarii unor procesc de procj etc. sint locuri de reconfortare cautate de ircni. tdparis. Petre Abrudan. VasJ Kazar. Arthur Ve si loan Thorma. o inalume de peste 30 m. 17—19. Simion Corbul parase>te defin| orasul. aici. Babe? nr.>rc se gaseste si gradina zoologica (str. la nr.nd. carora li s-au alaturat noua de piotori. u-est loc. eleviij Simion Corbul s-au constituit intr-o scoala..

.M..Unitatea".) si Intreprinderea mecanica de masini iniiiicr (I. linga piata de alimente ne apare . iirini.M. eliberarea patriei noastre a gasit aceasta intr-o stare precara dm punct de vedere al inzesiclniice. pastrate pina astazi. Secfia de etnografie si art! populara cu o H vafie interzonala de arhitectura populara. se gauiclcrea pcutru mecanizarea iraasportului iuI. iar in dreapta Judecatoria Bala Mare. o ramasi^a din fortifica^iile care imprejmufau sul. strada Scinteii.M.Phonix". aceasta unitate industrial^ asigura circa i i i u volumul producpei industriale a municipiului 51 |n".U.a. Vom trece apoi pe linga Catedrala romaned^l si Secp'a de tricotaje . circular. spune legenda.). agitatoare pentru flou l . Me continuam drumul spre centrul vechi. de asernenea. Lasam in stinga B'M'iotccA judefeanS. facind o deviere cle circa 200 m. la 'lioenergetic Porjile de Fier $i chiar peste hotare.r. aproape la iesirea din oras. reprezentind tara ^a festivaluri internH p'onale organizate in Italia. paminturi decolorante pentru industria petfoliera.. Pe linga acid sulfui i so produce cupru electrolitic. i u h i i t e in toate exploatarile mmiere din ^ara. ilreapta. trolii.M.i cu cele doua platforme industriale din Baia |i I'crneziu.. rnori de apa.). cu peste 150 fl piese jucate si un repertoriu ancorat m via fa. veritabila tentape turistica.Turnul macelfl lor". La intersecp'e.J. si din zonele etnografice limitrofe jude{ului.N. in aer II care va cuprinde in principal piese din Maramurc}. denumita .A.U. din producyia najipnala de metale neferoase si Uturia propriu-zisa a intreprinderii incepe in anul kind se construie$te Fabrica de acid sulfuric si proliniiice S. Aici se produc diterite masini $i lnicre ca: celule de flotare. care se reyii i l i i j > a cosunle inalte. Notaraf tul de Stat. trecem pf linga Filiala arhivelor statului din jude^ul MaramurH Tribunalul judefean si Teatrul dramatic (care mai cuprinj Secpa de papusi ?i Secjia de estrada) si care in anul ifl a sarbatorit un sfert de secol de activitate. se afla o aha tinara reprezentanta a inonstructoare de masini — Intreprinderea de masi accesorii. i reagenp pentru uzinele de preparare a minereuri69 .rimilor.M. din anul 1925 este mutata pe locul cunoscut iiiiiiare a dezinteresului manifestat de proprietari i dc/. in timp ce ataca cetatea Bala Mare in fr tea armatei sale. In jurul sericii de lemn care datea/a din anuJ 1630 (adusa aiu satul Chechis in 1939) vor fi expuse in final circa 151 piesej. cea mai mare unifcducatoare de cupru din ^ara. O parte din spectacole s-au bucurat de sufr™ giile publicului spectator din ^zrs. si de peste hotare. ar fi fost r pus de plumbul ucigas haiducul erou Pintea Viteazul i august 1703).M. Aici. laminate si oxizi de i. 1 fat. ramura relativ noua in peisajul l Uimiarean. nomenclalubricate cuprinzind aproape 1 000 de tipodiilc utilaje. un zid solid.C. Ungaria si Fran^B Din centrul vechi ne indreptam pe str. Amplasata impal lltrul Ferneziu.r.) care reprezinta industria IMic cle majini.M.B sam in dreapta cladirea cu sediul Uniunii judefene a <H perafiei mestesugaresti (U. precum si a distrugerilor proI de razboi. o actil vitate meritorie. I. ventilainiiia si alte utilaje purtind marca I.M. importante -. cunoscut si sub numele de nT nul cu munitii". concasoare etc. • i l l .lM.. idere rnetaiurgica baimareana. surf.case de lemn. Trecem pe linga Inspectoratul silvic judetean. mare unitate economica. echilibrat t\ bine ales. vecinatate.a.. precurn ?i mari cantitati de piese de tciuru minerit. H i i de funiculare. iar in stinga CooH rativa mestesugareasca .| tori In fosta cladire a Teatrului de vara este organ! Expozitfa pavilionara de etnografie si arta populara I ramureseana. Majini de incarcat.' ruinele acestei fabrici — care avea un nume simu l'honix" — si din cenusa ei. OHIO TURISTIC At JUDEJULUI ca dreapta. cu metereze si 3 peris de forma conica.M. Sccfia de pSpu^i desfasoara. ce duce spre Pia^a de I mente. se afla Intreprinderea rnetaiurgica de metale tell (I.voltarea unita^ii. Norvegia. SPRE ZONA INDUSTRIALA A ORA§ULUI O artera ce se desprinde din centrul nou rnerg(H direcfia estica. cu scopul de a fabrica acid sulfuric uMilul de suit recuperat de la uzinele metalurgice llului.Progresul". Baia Sprie catrj zona industrial^ a orasului. s-a ridicat actuala In.

sitlH pe platoul cu acelasi nume. \M . anual in luna iulie. . cit si pentru schiorii avansap. uzina are o static centralM distribute si control al reactivilor 5! aplica tehnolo^H prelucrare avansate.-!^r principale de circulate. la intrarea in localitatea Ta 'Sus.). deosebit de pitoresc.i iniiea cu specii de interes peisagistic ?i economic a /'UK 1 de agrement din cartierul de sud al municipiuiMilele de protecp'e de-a lungul iazurilor de decantare i.ir si a gradinii botanice la Baia Mare.l Mai". se afla Uzina centrala de prcpararc a (Flotap'a centrala).pectiv padure-parc 51 padure de agrement. Tot aici ne intimpina pe stinga frum« coloane de andezit bazaltoidic de linga cariera LimpB Continuind drumul pe valea Firizei putem face ol cursie pina la lacul de baraj — Firiza. in spei i M . iiiiiuscut ca o problema importanta pentru muni1.. iiublcma de perspectiva este crearea parcului den. are loc festivalul folclorlj . I .1 i. fiind unl agreabil de recreare al baimarenilor la sfirsk de I tamina. cu spapi de cazare. Lacul are un debarcader $i ambarcapuni. tntoarcerea se poate face pe drumul de la venire fl printr-un alt drum. la care se adauga climatul sedativ. Aici. In vederea imbunatatirii activitapi de i. recomanda stafM nea atit pentru recreare $i odihna. precum s.i Mare este pastrarea cit mai nealterata a facile mediu. imediat sub Pasul I unde venim spre Baia Marc strabatind. In continuare drumul modernizat ajunge la S tfunea de odihna Izvoare (32 km de Baia Mare). stapunea dispunind de pante variate atit pentru 1 cepatori.Izvoare". unde se afla PojH turistic Baraj-Firiza. daca urmam soseaua ce se desprincJB dreapta din apropierea statiei de benzina. care ii permit sa realizeze cxtfl de metal la nivelul atins pe plan mondial.ic lorestiera de pe dealurile din Hmita nordica a pinlui Baia Mare in categoria de paduri de interes ir..a. una din marile realizari in prepararii minereurilor. la o altitudine medie I 915 m. La intoarcere. an peisaj de neuitat. progresul estel cuvintul decisiv spumndu-1 stiinta si tehnica modernl acest domeniu. 1 $i intram in cartierul FernezJ cea mai \eche intreprindere metalurgica din jude$. confort I si II).Tot in aceasta zona. lasam pe fl Liceul industrial nr.ara. sub virful Igni^. De !a zdrobirea manuala a minereului la macinar^ togena sau flotarea colectiv-selectiva. In sezonul alb ea este indicata pentru practicarea schilli lui. Pozip'a sa deosebit de pitoreasca — o alternan^a* poieni iji paduri — imprejurimile salbatice si unice ca pn saj. afecp'uni pulmB nare §.i mediului inconjurator ^i combaterea efectelor I. care ajunge I OHIO TURISTIC AL JUDETULUI Mare! in drumul national 18.. proiectata $i construita in I gime de specialist! romani iji dotata cu utilajc fabric) exclusivitate in . s-au stabilit o serie de masuri menite sa creeze npiime de aplicare riguroasa in practica a politiulnlui 51 statului in acest domeniu. luat masuri ce vor asigura incadrarea zonelor de . cit §i pentru tratamtm (boli ale sistemului nervos periferic. Modernizata continuu. Stapunea dispune de trei j (145 de locuri.

11834 de cultura generala . Progresului. 1.Lacto-vegetarian".C. tel. tel. tel. 11043 Agentia de turism pentru tineret.. Autoservire nDacia" — Plata Libertatii 7. Filiala Baia Mare. Plata Gh. str. str. str. 11927 . str. Cri§an 4. str.-Dej 11. G. Plata Libertatii 6. tel. 1 14 19 Agcnpia de turism. Marx 2. 3 12 89 ii ••(!. 39. 17 Octombrie 32.E.. tel. tel. Cosbuc 14. 1 35 71 Casa de cultura a sindicatelor. nr. Victoriei 57/8. . Baia Sprie 1. Cosbuc 16..Minerul". 11306 .statie.T. 3 17 58 Autogara. 1 35 83 Birtul Jgnis". str. str. tel.. tel.Maramure?". Agenfia nr. 31180 Biblioteca judefeana. str. str. 1. 11728 •porturilor. tel. B-dul Bucurl 5.Crinul". Autoservire — Plata Gh. tel. 110 20 Farmacia nr. str. K. str. tel. tel. Gh.static.Maramuresur str. 14503 immtul .Minerul". tel. 1 37 48 i m i r u nr. tel. Cos. tel. 12025 OHIO JURISTIC AL JUDETULUI I 1245 Tunosport. Gh. 1 42 65 Cinematograful . tel. str.-Dej 5. 1 48 12 .). Cosbuc 14. tel. Culturii 1. tel. Aeroporlul Baia Mare.. Berariei 40. str. tel. Piata Libertatii 16. Plata Gh. 1 25 84 Braseria . str.. str. 13368 Agenda C.Dacia". 11291 Galeria de arta a Fondului plastic. I Tl 122 I1 judefean. 1 Mai 8. Plata Gh. 1 25 72 Bufetul . 19093 i i u i n t u l . 1 191 ConsiliuZ popular municipal. 2. Plata Libertatii 7.Dacia". 1 2016 Complexul astronomic popular. tel. 1 34 67 Caniina-restawrant .Jfiinis". str. Cimpul Tineretului. Petofi 18. 117 39 Itl mixt. Gh. str. 17 Octombrie 25. str.. Independenta 2. Cosbuc 31. 1. 110 ( Direcfia judefeana de posta si telecomunicafii. tel.Bucure?ti". tel. Carpati 2. 11915 Umra stomatologica.. 3 41 36 m i n i orafului. tel. Victoriei 99. H 1 11 48. Gh.buc 1. B-dul Bucuresti. str. turlstlc Jude^ul Maramurei . Automobil Clubul Roman. tel. 1 25 81 Cofetaria . tel. str.C.E.. Plata Libertatii 8. Co§buc 14. tel.. Unirii. tel. B-dul Unirii.Farmacia nr. str. 3 19 21 Bazinul de inot. 1 1623 Anvamblul artistic . 3 07 54 .Transilvania". str.-Dej 6. Plata Libertatii 6. 13880 In mixt. 12288 nirimtul . tel. tel. tel. 37224 I municipiului Baia Mare. tel.). tel. 12527 iiircmtttl . IH universal . Victoriei 138.sti 7. B-dul Bucure. Victoriei 21. (O. 1 Mai. 3 15 01 Agenda teatrala. 11813J Casa de economii si consemnafiuni (C.. •I 1 28 95 n i i i l judetean Baia Mare. str. 3. tel. str.Minerul". 13339 nil dramatic. tel. G. 1 21 88 Agenfia . Minerilor.Tarom". Culturii. 16112 In meteorologica. B-dul Bucure. tel. tel. Baia Sprie.J. str.-Dej. str. tel. 1 23 45 Autoservice . str. tel. 17 octombrk121 62 Agenda de voiaj C.. Victoriei 57/8.sti 5. tel. G. Plata Gh. 1 48 65 Autoservice. tel. tel.Adrese utile I zootogica.-Dej 9. tel. Gh. str. tel. tel. G. 1 60 56 itt de invafamint superior. Baia Sprie 61. tel. Tautii MagherSus. Turbinei 30. tel. 1 26 80 ifti". B-dul Unirii. 1 50 27 i — static.. 1. $incai". '). Dealul Florilor 1. nr. tel. Tineretului.C. 13343 .E. str. Piata Libertatii 1. G. 11916 inica (secfta interne).Maramuresul". str. 111 24 (lira artistilor plastici. G. 1 16 24 Agentia C. tel. str. 23 August 2.Gh. tel. str. Plata Libertatii 9. tel. str.R. Turbinei 30. str.. tel. 17 Octombrie 37. 1. 1 43 70 Cinematograful . tel. str. tel. str. tel.. str. Aleea GSrii.) ii noastra nr. str. " . 132 69 Clubul tineretului.Expres". 12888 0 de etnografie ?i arta populara. tel. Baia Sprie 44. Victor Babes. 17 brie 36.F. tel. str.. tel.

tru a marca hotaru treprinderea mecanica de ma. Din apropierea unei In imediata apropiere a tablei ce indicfi intrarea in duri de stejar. putem lace OHIO JURISTIC AL JUDEJULUI 'Sirtii * Piatra • 11/0 Cese^ti Tatau'lui Breii Cocoyului r i Statiunea Uvoare Covata Ml 00 Vf. Ca obiective industriale ale acestui centru e pe dealul Bodoaiei supra^ tuieijte eel mai batrin cai suficient sa amintim Flotajia comestibil din {arfi. dech oentrala ce apare in dreapta. ranit la poarta ceta •XPentru a ne indrepta spre Mare. la intrar" Baia Sprie.Baia Sprie si Tautii ?ini si utilaj rainier.5 km do dp. In partea de nurd Avind in stinga riul Sasar stinga drumului) aten^ia . pornim ca ar fi rnurit Pi spre est. pe acest loc. teriale de construe^!. lurgic. d'upa cc o serie de regiuni pitoresti. lasind in dreapta In.avind in vedere dest dustrials cu siluetele cosu. de Unitatea de industrializare a de ani si o circumferin^1 lemnului si Fabrica de maaproape 9 m. ocrotit de acest fel din . Bezervatia de castan care se mai pastreaza ici si tibil. eel mai mare obil colo alaturi de case moderne. Sighetu Marmatiei. Gutii L . -. strabatem strada alta variants a legen Baia Sprie cu case ce repre.Une ca aceasta piatr zmta arhitectura orasului a^ezata aci de Pint. Din municipiul Baia Mare orasul Baia Sprie se pornesc radiar mai muite 0 Piatra masiva n0 piatj trasee turistice care strabat jude^ul in toate directiile moarfi". vechi.a fost adusa aci'de ero* clorico-etnografice distincte si gendar al acestor locurlj bine individualizate sau spre tea Viteazul. monument al naturii. trecem prin Tautfi de Sus vechi centru de mineri cu atrasS de arborii secularl^ mici a^ezari caracteristice.vind tar. ^Patioase..Trasee turistice Lull teiului Vsiea Steianihi ' A^Feresit! t3. Xegenda spune • conducindu-ne prin zone fol. zona in.telegeri iscate intre nlor mereu fumeginde ale Hi celor doua locali stabilirea limitc Combinatului chimico-meta. La circa 1.

secolul al XlX-lea constrtj prin contributia fortata a nerilor de aici si Casa U de mincreuri neferoase. OHIO TURISTIC AL JUDEJULUI BAiA Si'BIE (km 9)jj situat pe valea Sasaru poalele Muntilor GutiiJ un vechi centru mini| o populatie dc 16 666 cuitori. Intreprinderea de rvicii.din dreapta. spital s. ales ioni de cupru.inn pentru prepa. Alii de ceilalti muncitori din zinul baimarean.urile de descarcare si de cultur&. ) care. in < n ( unor divergente inter• Un alt document in : este eel emis de reg U( dovic al II-lea in an i )1 prin care locuitorii sint scutiti de piatire rei dupa miuele ex| Pe la sflrsitul secoi XVHI-lea rnuncitorii ..national si ne angajSm pe it deosebit de pi. s-au deseoperit. Pe o lungime de circa 9 km. frecvent.a. are o reactie acida si contil Consiliului popular tine acid sulfuric. la circa 3 km.stru". In rezervatra fosilifera Chiuzbaia au fost citate ca prezente citeva zeci de specii noi pentru stiinta. pe \la a minereurilor partea dreapta a soselei. monumenta arhitectura. dar mai . Intreprinde. ca si ale altor specii mediteraneene cum ar fi magnolia (Magnolia dianae). O deviere pe dreapta ne conduce spre §urdesti (10 km). mica poienlja de pe malul linnnt in anul 1920 p_rin Laoilui Bodi. loc unde extraircam . mineriil la Baia Sprie participaj greva generala din 20—28 tombrie 1920.! '/. ^^•rntuil vechi se mai dupa cca 1200 m spre est. lapoalele versantului sudic al virt'ului Ignis. unic pe un drum pietruit. sa aiba asigurate mijl^ai'i protoctie ^?i asistenta u cala. datoritS izvoa. biblioteca. spre Ciuuzbaia. cluincarcare a mineroului. pina lc unita^i social-cultula silor. din centrul in prima etapS. ru pilcuri de paduri prin padurea de pe versanel golase. ul.ale unei vietl noi. termcn de comLa iesirea din Baia Sprie."-. 1 •! A'. friabila. Ceea ce atrage atentia in mod cu totul deosebit sint impresiunile de frunze ale castanului comestibil. jurat de o padure de stejar L In partea de sud a in amestec cu conifere.urirnile orasului Ba. Revenim la drumui national (km 9) si ne indreptam spre Baia Sprie.gura" unui tunel. cind omui nu locuia Jnca planeta noastra. de unde zScSmintul de mineredo piine s. Ea versantul cMir.. In apropiere. la suprafatS.numai ca despre una dintre cele mai pitoresti asezari de mineri. In Piat? .a. Pe aici se poate face si accesul spre virful Ignis (1307 m). de unde. j lasam pe stinga o galerie ia nrasului este reA prin cele dou5 ex. M-i-olul al XVlI-lea.a. i ind reglementate relatii^tre 1'isc si mineri. sulicjil) majorarea salariilor. Astazi nunielc localitatii a traversal tari si continente gasindu-1 inscris in titlul multor lucrari si comunicari stiintifice.> >. el nnteriale de construel' liaza de transport. nrina 5uior. •lii"i .borcut" pm5 la o ^mtf si spatii comerciamargine de padure. > • steampuri lucrau 12 on 1 . apare acrst curios fenomcn ntc-sc do trecut $i ca natural. • 1 citeva cSsu^e mici. in gropile Chiuzbaii. Mult timp s-a vorbit despre satul 'Chiuzbaia.pejilul Migorea minorcului s-a realizat. din care ltu trasat coordonatecauza capata culoare albaslra. unde se afla cea mai inalta biserica cle lemn si la Cavnic (20 km) (vezi traseul V E).drumui industrial modernizat care urea la si atrag numerasi tu. In anul 1907 mai notam I tul semnificativ ca mincrll aici intra in greva.). sub forma s c tot !ji la Baia de sulfat de cupru.caro. printre care serica romano-catolicB. Este un lac circular incon^ftt dreapta a rtului . strabatind un peisaj de o rara frumusete. apare ca un urias Dupa circa 2 km urcam . citeva serpentine ajungem in I prin compozitia apei. emana gaze si ! miniere (Baia Sprie. Drumui insoteste vaiea Chiuzului pe circa 7 km.rrlor termale ce se af!5 in suhteran. dateaza din am cind Carol Robert primul privilegiu orasuly anul (1521 j apare primul lament minier pentru c u ^ Baia Mare si Baia Su.(. deschisa la culoare) urine ale vegetatiei tertiare depuse in urma cu milioane de ani. .. numita pe vremuriij Medius. »-a construit un mose poate ajunge urmjnd dru •drtior. La el H|. face legatura cu Exploatarea mestesugSreasea. innritoresti. ob. uri nefefoase este adus in il contru minier disvagonete pe sub munte. . bine conservate in diatomit (o roca moale. . La km 15 pSrasim drumui i f .sorvam . Documentcle testa existenta acestei tati. cu blocuri immul spre . arborele de lalele (Liriodendron prococcimi) s. liceu. apa i. vapori calzi. DupS A atit pvin oricirea sa. miniera Suior — Cavnic. Aici.'la circa_730 m • unei vechi mine 77 1 . Libertuta centrul orasului se al'l citeva cludiri.viere pe stinga. se tul sudic al Muntflor Gutii. pe piraiele Izvorul Plopilor si Jidoaia.

! se ofer8 o r3s•nomenesti.". Linga can ton ul nr. poate eel mai lung traseu de acest fel din fara. Pentru a urma traseul spre Sighetu Marmatiei.. oferS conditii pentru desffisurarea in fiecare an a unui raliu automobilistic.Pintea-i Cracesti (Mara) si Hoteni. i ar amatori i Pot fncerci Pescuind.T. toate mobilate in stil greci. aceluia care ntea este produsul fantezi..zultat 5 morti si mai multi Rca are fncaizire centraia. I mai multe documente aDin Pasul Gutii (987m) se 4a indubitabil faptul ca pot organiza drumetii plficute jul a trait pe aceste meleaspre rezervatia naturaia i M i i i si neputind suporta in..altitudine. ADRESE UTILE j . pe alocuri npSrind i-/l| let si molidul.. Braserla .tr-o scrisoare judelui oras.date despre eventualii haiduci lilculclor. r La sud de lac se malta U muntele Mogosa.Fredericus comes a LovenU.morrntntul" Icgendarului rou Pintea Viteazul. cu puteri su.ramuresului de haiduci asu|flr de 12 camere si saia de pra unui grup de comercianti MurA. 9 Oficiul P-T.Pintea". care dispime" de locuri pentru caz Frumusetea locuril.. din care reiese c3 un I Ininnl . Aleea Minerilor nr.. Localnicii nu intim. zate de haiduci. Danesti PoHclinica. .. dar si din creatiile haiducilor si a lui Pintea.. lupta virful Igni§ (vezi capitolul liupotriva asupritorilor.1 nu numai din tpponi. etaloaza o Jntr<« paleta de culori galben-iB niu. jutor sanitar. In acest autentic Avind in vedere desele •or s-a turnat s. . itfl tat". legendelor locale. A/<? Tf 6L ' •)U|>A cc invlngem cea mai Primul document In care •I portiunc a traseului foroste semnalat Pintea sji haiBl clin serpentin^ ametiducii sai dateazfi din anul I ' i .Poteci in MARAMURE§ >are. f a 98/ _m ajungem 1694.ardclene se adreseaza prinI m bar.. str. Aleea Minerilor nr. Piata Libertatii ' Cinematograful .. Avem de strSbatut 19 km de serpentine.il prcdS pe zisul Pintea.burg.\'ivo-J_ j Alte documente evidentiai|" t)i .raliul castanilor". Hanul dis. viu popularc. Dar ceea ce alrage eel mai \\ mult pe turi?ti este frumuseGHID TURISTIC AL JUDEJULUI 20 tea padurii de fag. Co/etfrte B^n«-. in anul 1699 I'opularitatea eroului le. u. str. 2 (m ' 24). in special pentru sporturile de iarna.. in special pirtia de sch ca regiunea sa fie pe snlicitata dc turisti. I)|A ban s-a amcnajat un Se ordona sa fie furnizate i pentru parcarea nuto.. Mntfiotf. in iiulare de tipul baladelor primul rind. revenim la druniul national 18. se angajeaza s3 se ofrecventa in aceste cupe personal de prinderea nri. Piata Libprtli.imperial! . TrecaB apoi pe sub colturi de stini ca sau pe linga margin! d« prapastie. Dup8 doi ani.cftpitanul Cetatii Satmarului. str. 21 lle.. unde se va construi un hotel. Plata Libert^i n^ ^ Compte* stomatologic.catre populatia din satele •lor sustin c3 . o currhitatea sociaia a preferiozitate a naturii si spre i i i I via^a de ha i due. in ultima vreme sau mort. / In apropiere se nfi Wexui turistic pentru «?u«or".Fintina ««• izvoare". o cochcta construc..Lacul Albastru" s t r r i(o/n.Creasta Cocosului"... Daca pina nu platS imperiala de o valoai mult unii considerau ca re do 500 taleri.tigniia!i_ (pivnita)Tuy / za sprijinul dat haiducilor de •ili'o. La km 26 M .i filmul actiuni ..Mineral".. ranit^i din rindul haiducilor.Pintea Viteazul". Piata Libertatfi nr.-.. opold I promite pentru capul do pu^ine ori. ! nr Farmacia. excelent intretinut. din virful F cflruia (i 246 m) coboara o j' £irtie de schi lunga de 2100 m cu o diferentfi de nivel d™ J500 . in jurul careia I afla citeva poieni. lupta din care au re'Hilitional maramurcsean. relatind atahhi specific maramuresean cul intreprins in Muntii Maflunisa de vara. linie de autoser. Cadrul pitorosc ¥i dotfirile existente fac ca acest loc s3 fie foarte so'icitat de turisti..ij fantastic. Telescaunul. ce legaturS cu virTul da o m a j mare accesibilitate pfrtiei. imparatul LeIn fantezia poporului aparc. ca un per.. 79 .periculoase" organiUntie . tii apropiere se afla . Piata Libertatii nr PR Consiliul popular ora?enesc. adicfi in 1701.raniti care ar fi solicitat ailrla saniute. Tgnis nr in Cantina-realaurant. ce travcrseaza Masivul Gutii peste pasul cu acelasi nume.m. 6 ' Militia. schiuri. care f a .itaurantul .' ne Imbie la un pop/is • scurta duratS . Iarna se pot in...lui Pintea 500 de taleri n. Piata Libertiitii nr. 7en (a 'inT?*™ ^""^ SV * * Un' deoseblt de vara '.. Dificultatea tehnica a drumului.R.'Pintea Viteazul" reprezcntant al aristocra^iei ). cfl toamna.. idar Pintea Viteazul re. Sasar nr 4 Circumscriptia sanitara nr 1 *tr r.uIj n-staurant care of era un lui Baia Mare.

Aceasta este schi^a portretulul spiritual maramuresemlor. ca .i i. formeaza prm imbmare cununa.me^ter-grinda".le £ bisencJle de lemn rJ tesugite cu mult sim.sa mmuiasca barda. scaune si ceea ce-i ific .ie spune. este fara egal.. hind foarte^ ndicata (Sat-$ugatag. u un acoperis.. care reflecta ocupayia de baza.i laterali construip din scindura. §oprul este format din patru pe care se monteazzT acoperijul de drani^a. Intrc stilpi se afla arcaclemente proprii caselor din aceasta regiune.•:'.. un loc cu totul aparte in arhitectura acestei il ocupa bisericile de . "Toar'te mult apreciata. fara exagerare. Ipii sint ciopliy intr-o mare varietate de forme..sopreica"."7.Pasul Gutfi rcprezintS Si Umita zonei etnoerafice ramurefuIHr.„ Slt u«. Scheletul acopensulul il formeazS cornii (cl priorii). trasaturrenergTce. caramida arsa sau prefab) cate. In.te . se ridica sau se coboara in raport cu cantitatea de e care o adaposteste. aceasta .ul esteiniirte dezvoltat. .. '.perla" a nordului. Casa a ca temehe un joclu_ de p. multe perne sulada de zestrerTavite. peprinsi din tata Jn fiy. Capetele drani^ei se termina ascupt. 1 .. o b'irna tie lemn bogat ornamentata pe care se re este speciiica Maramure^ului.jdintilnim patul ac op_erit__cu £erga. mobil. care amintesc'de figura d n . ei sint m ten desavirsip in construirea caselor d7 lemn. rozeta solara. cappdopere ale AMURE? OHIO TURISTIC AL JUDEJULUI 80 81 . Iza ?1 Vis*.ocul ..camera dinainte" ?i .itoaie. Pentru pnma oara aud acest 5 grai cu si asp-u cu prelungin cmtatoare . ambele I construc$ii anexe specitice7~simpTe. numita .ele vechi intilnim diferite ornamente 51 inscriptii. car^e te UP vS muzeu „. Ca invelitoare se foloseste drani^a.arhitectura tara-: '. in semiiii forma de coada de rindunica. demna ce expr hotanre.tra peste care se pun talpi rnj sive_ce. inconjurata de . $1 asa cum aprecia Nicolae Inreao vorba tare foarte accentuata cu apasari inde!un| asu£ra silabelor.. >lesna este un adapost format tot din patru stilpi. Sirbi. carrfnaTrar se ac pera cu un strat de hpitura din pammt ce se varuiey Astaz 1 > C a material de constructie se foloseste frecve chirpiciul (caramida nearsa). abundent in rcgiune..0'' "" atragC ° ane multl tUn ^' d'n tara i si Serpentine mai blfnde ne vor conduce pe Mara. . artistic. •i'ca animalelor.dinp de lup" etc. 'cbuie amintite aici M 5oprul" s. au o fire blinda si smt de'' bitjk ospitahen. .i sub acelasi acoperij. 1 sigur. Bogdan Vod 0 vechime documentara aprec.ruda" — pe care sint aranjate cergi. cu ochi scfntl ton s.lemiu. dar cu un pro.ilta construc^ie masiva o formeaza grajdul 51^ jura ce '' l. iar mai nd Pgla si eternitul. Asezarile din Maramures sint concentrate de-a lun vailor sau soselelon m multe cazuri densitatea acest."* " Portul lor si oblcelurfle. Tipul vechi de casa are acoperisul in panta repede J patru ape.Jnt pastrate aid cu sfint v dm generate in generate. Ca materia^ de construcpe dominant si traditional td odaia este desigur lemnul.it caractcr practic.g.. culllc l doua_sau trei registre. Pnvind proporigc atenpa echilibrul perfect. iiiadramentul usilor ?i ferestrelor abunda in motive uentale din care nu lipsejte funia. al t i. Harnici si iuti.H c «-!* Columna lui Traian. marii'iilptate in . nuniit . i'. In toate construciiiulnim elemente de decor care confirma sim. inglobind in ea o mare ' '*• irtistica.. mtr-o zona a civilz emn care impresioneaza prm port.tirna|^ sau__«^atra_t\ tlementul caracteristic est^ yatra mare cu co5_§i_cuptor. voinici. iar perne.perseverenta. co.colejna".. .. stergare si alte tesaturi valoroase —. obicei pe grinda principals. Valea Izei se mai intilne^te un tip de adapost aseiior cu joprul. iubesc mult cY cul si . intr-o apa ce serve§te drept magazie de c si ca adapost pentru unelte agricole. Casa de regula e format! din 3 mcjj peri (tinda la mijloc. adeyarate. n Maramures.Jlcarnera . toate fiind realizate in gospodarie. s. Coama acoperisului din drani^a este 1 'lata.. sculpta portilor sau crearea altor obiecte din lemn. masa. Peretff sint co strum dm birne rotunde^ sau cioplite. In treinferioara a stilpilor se afla balustrada formata din •lura cu motive ornamentale simple. cu particularity etnografice^fol lor] State.. cu acoperisul fix s. loc un fn . Au o fmuta sobra. Daca prispa are stJ f*?t t"(Sl * .came-a j toate zilele") si o prispS f n fata.i .

Sa nu uitanul in timpurile indepartate ele constituiau ua cnteriu dH ferenpere sociala.it. par. titul pitorescului se remarca us. frunze.i in primul rind prin inaltime. Citeodata aceste biserici par" colibe cu t u r n u r i ." In fa$a bisericii sau lateral intilnim lespezi mari de • tra ce servesc drept masa pentru praznice. care in volumul . 51 astazi bine reprezentat. realizind l^aturj. 1'ot o piesa de mobilier este s. )in categoria mobilierului cu lunctie prioritar utilitara. Poporul romanesc e fara indoiala mat dintru adincul sau spre pitoresc. . de forma conica.rul.fl de vizita" a accstui Icgendar col. cutberele..discrd romaneasca . n i l GHID JURISTIC AL JUDEJULUI I fiind construc{ii simple din lemn.ruda".a. lingurile. furca. sprijinite pe un soclu de piatra. .irm in plus. o anume . de tara. scaunul. fara talpa. . leaganul. •tie pe firul vaii. care se agata pe pere^i. se detas. soarele.^wa" u i r u macerarea semintelor 5! »jugul" pentru boi. purit. virtelnqa.te .prinire ccie mai p^retioase si mai fara de re admirate produse aic geniului nostril popular. lavifa. ceea~ce~reprezinta o culme triei rnes.i de la intiiul co mai ales in arhitectura bisericeasca. Gospodariile vechi sint imprejmuite cu garduri dc j^ iele impletite..lingura \Cnrareasca". . parcel sa adaposteasca cine stie ce fapturi telurice si de parte suli^a turnului . razboM de fesut. El pune totusM aceasta patima a lui o masura. cum nici until dintre toate neamurile incon^B toare.i apei se folosesc pentru spalatul covoarelor. si cuprind caperi: pronaosul. we remarca. I'urca poate sa fie cu talpa sau simpla. arabojitl". Dintre uneltele folosite in agricultura se pot men^iona: w«/" in care se pune cutea de ascu^it coasa. Jjtcrgarele se produc in fiecare casa §i sint de doua fe. . Obiectele necefC acestei vechi indeletniciri sint mes. . organic in ansamblul arhitectonic al 1 In general sint construite din birne uriase de stejsj brad..or s. eleganta...tesugite cu arta: lele. ICa tesaturi textile ce impodobesc interiorul sint: }termrele.i incizii.Trilogia culturii" l e dera: .. l<irul. •camintei de lina si altele. alta . Nimeni altul n-a scris mai frumos despre aceste q mente ale arhitecturii populare din Maramurcs dec cian Blaga.. Cit prives.fincu$ul" pentru masuratul l»iclui la simbra. flori.caucul" sau . .titoare. sutit.. Kazboiul de tesut se mai nume^te aici . cearceafurile (verne).i in gospodarie (cergi. . Totul sc integreaza intr-o cosmica linis.. Fusele intrebukate pe vaile Mara s. lada. cu motive variate ?i frumos executate.zdrangane" — prisi-liil iiind format dintr-o imbinare ingenioasa a unor buki scurte de lemn. pe care se pa'streaza zestrea de tesaturi exe. impestritata de bucuria pitores ca haina a unei permanente minuni. Patnl. suspendata dea11. avind dreptul sa le posede doarB mesii. la care deosebim o gama variata de modJ rezultat al creat-iei populare tradi^ionale. un ritm ?i un duh atfl degajat. care datorita virtejului imprimat de i. sau . .1 patului. frumuse^ea obiectelor si unellor necesare acestei indeletniciri. Ele sint adjH tite de un acoperiij de dranita. de asemenea.terilor hvali a n o n i i n i . de zestre./dfoafe"). Elementele ornamenI sint realizate prin crestaturi s. L'are se remarca pregnant valoarea artistica.i la briu $i folosita la torsul din mers. In multe sate vom intilni inori dc apa si v i l ' o n . Femeile au preluat cu mai multa pasiune arta tradiituhi. naosul si altarul.tiara" i nu este |0i>podarie ^araneasca fara o asemenea unealta a indusHei casnice..geniului popular. palelor.. si broderii pentru uzul casnic u imbracaminte. cele mai caracteristice ale lor sint de o pane acc_ coborit peste nava pina aproape de pamint. Personalitatea este conferj turla inalta. dar si • male. Uneori in fata ricii se afla pridvorul. O menpune speciala merita jporple maramurejen^H varate arcuri de triumf ale liarnjciei si omeniei. Sculptura in rclie.i Iza sint cu . la care forma §i amanuntele variaza in func^ie de ||iune §i talentul executantului. scaunul. lingurarul j.isnit spre cer de citeva ori maT decit trupul bisericii.eta. cupele.ini: unele mai inguste 51 lungi. I|ARAMURE§ 83 . pomul vietii. a porvilor pastreaza elcmentel^H haice cunoscute: funia. I'astoritul este una dintre ocupatiile traditionale ale •umuresului... masa se caracteri/. sugerbe reali/ari ale artel popula se integreaza. rfychitorul. Uu alt domeniu in care arta populara gaseste o arie fga de manifestare este acela al industriei casnice texi. covoare).eaza «/. ce le confera un !.i . din care^ remarcam: iu</. fefele de masa (..

. dupa care urmeaza ciucurii.n OHIO TURISTIC AL JUDEJULUI •ca. totul dovedind fantezie $i talent. femeile tinere mai imbraca piep• / cu blana inauntru.arii este azgarda scumpa" MAKAMUREJ 85 . unele avind o vechime de j300—400 de ani". Un i-lement de podoaba. fiind confectionat din . confectionata din Una mipasa. de o discretie si un rafinament aparte. mineci trei luri terminate in man$eta sau volane.' confec^ionata din pinza de cinepa pentru zilele de ai si din pinza de bumbac pentru zile de sarbatoare. este culoarea zadiilor. in sensul ca fetele tinere >rta culori ppatoare.horei".zgardanul" .j \ i .. repre/i-n tat mai ales prin centrul Sacel. Astfel. impunindu-se prim eleganta 51 sobrietate cu totul exceptionale. 1 icle doua zadii vargate cu dungi orizontale se prezinta o succesiune cromatica: ro$u cu negru. '. Poate ca eel mai vechi 'lent al costumului femeiesc care impresioneaza prin ' ietatea sa §i. • Printre qbiectele de arta naiva.. ele fiind prinse cu baiere de lina /letita s. verde. unele din acestea fund caracteristice doar acesostumul femeiesc este format din mai multe elemente . 'Hie constituie elementul specific pregnant al costumului "ciesc maramures. ca si prinu serie de elemente: jraditionale de o incontestabila valo. in culori mai mult deschise — galben. ] retar). care se poarta in jurul gitului.ti. In lucrarea ..~iar pentru a o face cit mifoasa . dealtfel ca §i <•«/ purtat doar pe vreme rece. intr-o bogata paleta de il>ina{ii. blinda. . altele mai late si scurte ce se pun pe . O basmo. la care alterneaza dungile de culoare natural. Capetefe "jte'rgarelor s7nT~3ante!ate. . Interioarele caselor din Maramures. dar bine reprezentate in mu noastre ?i unele biserici de lemn. hi ultima perioada au patruns ornamentele florale s. Scoar^ele traditionale se disii geau printr-o cromatica calda. roju. galben cu negru. cu motive florale Midente. ludiferent de anotimp. roasele icoane pe lemn.ul. azi din ce in ce ' pmin purtata.' Datorita unor imprejurari istorice specif ice. realizate din mi: noduri (8000—16000). lucrate cu ornaHe de regula geometrice. cu alte cuvinte covorul. Pieptarul nu se incheie niciodata.e. Tnflorata poarta pe cap femeile tinere eugra sau inchisa la culoare cele mai in virsta. Pentru ind rea {esaturii . Cergile autentice sint cele vriste".ruda". mai calde. in covoarele maraip re$ene spunind printre altele: «Cmd lumea va cunoaWi covorul maramurejean va ramine de-a dreptul uimit (f frumuse^ea lui". cu bete inguste (esute cu scindurica i .. Un alt produs artistic de seama este Joint (scoarta. Unul din me$te$ugurile arhaice este olaritul. galbenul 51 negrul. Din inestimabilul tezaur artistic al bisericilor de k trebuie sa facem o men^iune speciala cu privire la \. Poalele sint Icctionate din acelas. in toate dqminind elementul ornamental geometric. care cuprind toata suprafa^a intr-o varietate natica. in special al . Printre cele mai apreciate creatii ale industriei casn este cerga. unde se mai produce . verde etc. ce ce le conferea o mai mare valoare artistica si persistent in timp a culorii. a suferit cele mai mici lificari in timp este guba mifoasa. '. de o incontestaMli valoare.. fiind cononat dintr-o {esatura de margele variat colorate.i..Arta populara <// Romania" Nicolae lorga a remarcat prezenfa motived" traditionale.i de Una ^esuta in patru it. iar pe masura ce inainteaza in u tree la culori din ce in ce mai $terse.i o caracteristica generala.onul". aproape disparute din sele maramurejenilor. dar numai pentru nunta.1 material. avind o compozitie cu desene grapioase $i o cromati intensa dar armonioasa. 'intre podeabelc larg raspindite amintim . cu siguran^a. Ca elemente ornamentale gama c. Ca incal^aminte traditionala este opinca. Iz: Cosau) a fost conservat mai bine. albastru.ean. localiu. centrul specialization pn»i cerea cergilpr__. care se ircaza doar in aceasta parte a t.i inile vii. linii (alb cu negru sau sur). culorile ob^inii du-se din diverse parti ale unor plante sau arbus.bars. ' se remarca prin unele caracteristici. sint icoanele pe sticla. Fata de culonTe autetif astazi predomina ros. foarte extinsa.. antropomorfe. pc: popular din 'fara Maram-uresului (pe vaile Mara. care :cta categoriile de virsta. mai rar.1 o tehnica arhaica simpla. are un ulteu in forma de patrat sau dreptunghi. nemtrecut~~in~ ornamen: tie.. de la motive geometrice la cele zoonioil florale.se da la viltoare".astazi ceramica rqjie nesmalfuita.se da la piua".. aproape fiecare sat ori grup de sate rentiindu-se printr-o anumita combinape de culori.na piciorului este infasurata in obiele groase de lina i. foarte apreciata. sint adevarate r pozipi de arta decorativa. fara mineci.fiind _Sagin|a.• ucie.

baltul! tesatura fina. in prirnul rind.ezare pi-" ca din 1360. saturi comune cu cea din ira traditionala a lemRemetea Chioarului. zgardan.' • "I. Un element din ce in ce mai rar intilnit este cureat< lata (chimirul) folosita mai cu seama de muncitorii tore tieri. .Creasta se afla cantonul sililea Alba. Mai poate fi amin tita straifa cu motive ornamentale abundente. se pastreazfi pictura zu^nferind arhitecturii de gravului Radu Munteanu din i n:care vale o nota cu to.re\i. flori. cu multe elemente ornamentale.-iparte. construul venit pe aceste meita in 177Q^. In" ""aproptere—Cte" tata §i impunatoare . Portul barbatesc se remarca.briie frumos sculptate incing • ii. margele. Alaturi de acestea.te tavanul. ajung pina deasupi gleznelor. deata. cu multiple func{ii. de unde soseaua -•. larna se foloseste caciula plata. oglinzi. Pieptarul se confectioneaza din piele $i este fastuos far" dat.alaturi de Harnicesti si Sat. Portul copiilpr^ in general. fiind comode. flori.i. ne conpre Staljiunea Izvoare pre. Parul este impletit in 2 cozi.. iar in ultimii ani din material plastic. panglici. Sint relativ scurte. cind facea pari'& din Depresiunea Ma. pre • M i U ' si alta a drumului a87 MARAMURE5 I I .1 lor. printre care si eel de protec^c mijlocului la eforturile mari. ele fiind un element de imbracaminte specific marc mureseanului.ine transformari de-a lungul timpului le suferit. Palaria de batoare este bogat impodobita cu panglici. ciucun din lina. In dreapta .ia de pompare a Dupa ce traversam_ riul in-ntru Exploatarea miMara. pe stinga. Acoperi. printr-o mare varie. Cununi mireasa este formata din multa verdeajja. {inte de metal. fi vizitata biserica. folosit si in alte regiuni ale tarii sate. numita cittla rotilata".se inal^a zim>n). ca . Unitare. Doua ilr arhitectura — biserici..lemn — ne vor inso^i peretii din exterior. se poarvara. de dimensmni reduse. Localitatea •i 1 pina in Isatiil Mara \ este atestata documentar in:i8). peste care se fixeaza cun Spre deosebire de alte zone ale tarii. de care se prim coada lucrata din verdeata. Gatein^apuTuT^a~rnireasa" cbnstifuie un obicei foarte interesant.ce are unele trF'irl este. scenele alternind cu motive decorative florale. obiecte de yaloare artistica I'auta se indulceste ^i va.te din_domeniile lui Dragos. transparenta. sau le prind in jurul capului. probabil.8P. tom' intr-o combina^ie cromatica constanta si caracteristica il la o zona la alta.in care captuses.Iormata dm multe siruri de margele de M corai" (corall echivala inainte cu pre{ul unei perechi de boi.17. |^"" In centrul comunei poate ' nperis 1. 1925. Ca 1 . deschise ca subit de supla. atit f* cit si nevestele obisnuiesc sa-si impleteasca doua coz le lasa libere pe spate. !?ugatag. artificiale. De o patru picturi pe lemn. ca elemente ilport anexe.> minecarile tricotate din Una policroma. toate de o elegan^a si tinuta deosebite.. Por^ile de lemn mestesul este etajat. puncfate 3e~"fmuT st'rTrib in capi^e (.•jte alaturi de valea ("ffese^ti ^ (km 41).i'ne construite din lemn. lecricn si guba confec^ionate mai ales din tesaturi de lina alb.de lemn •i:a ce impresioncaza pe — monument istoric. practice. Este lipite vaile care strabat sita de pridvor. cind a fost lovita de imduria ^araneasca si mai traznet. prima as. Au un mare avantaj.Gatiile" (izmenele) din pinza. do sebit de calduroji.mai deosebita se remarca cele •> '. ajungem in comuna fiuior. aici. de asemenea. Pe pinza de aresul. ele se caracte. prin ci( elemente caractenstice. precum i . toritate vasta clepresiune a Maramuresului. deose1 lucrate. Cultura mare este slab reprezentata aici datorita HI 28 un frumos drum condi^iilor climatjce mai asr. traversam Cocosului". destul de largi.. doar talpa i Inestimabilele monumen. 1 sezonul rece se poarta »cioareci" simpli din lina alba. dominind cu au.ili-a Alba si lasam jn. carna^a confec^ionata din pinza alba. dau 'iitfl specifica ?i distincta i?i acoperita cu tabla in anul 'imii. turla. < are o croiala simpla cu pu^ine ornamente albe sau galbcn La git se incheie cu un siret sau nasturi diferit color.este din lemn de stejar.si pe scmdura aplicata pe pe. Se foloseste si .i| ... Alte piese ale costumului popular sint laibarul. zgardane. In timpul verii se poarta pali de regula din paie.e largeste mult. este acelasi cu al adultiloi cu deosebire ca aci modificarile si innoirile sint mai lenu GHID JURISTIC AL JUDETULUI 86 I'asul Gutii (km 27) 11 scrpcntinele_ de pc ul norclic al Muntilor iriiitr-o masiva padure par livezi de pomi fructiferi. Cele mai pu. sta(.uguiat. Pere^ii sint construiti din lemn de brad. a fost refacuta il maramuresenilor.. H-i'sj cu case tipic mara.clai". nnem\oi") care dau un plus de pitoresc regiunii. in an.

Pe pere^ii exterior! jH 88 Din Fere?ti. apartinlnd. Din Harnicesti. Des. pe "un pinten de deal.itaii (iu in care mes. Pans.declarata rezerva^ie naturals. s-au electrohidroterapie. terapie diversificata (inhalatil •U de argint. In partea sudica are un pridvor.i rfl dusa ca propor^ii.Tmjaua" este un simbol artistic colectiv al pre^uirii muncii si harniciei \&r&nului.^ dealului spre j Ocna | * studierea minutloasS a ^wgatag^statiune^balneoeiima. un servl": monede din secplele ciu de electroterapie si fizio-XVI. cu oazS de verdeata. la sfirsitui iunii aprilie se sarbatoreste cei mai harnic om al satului.n Inttlnirea Marel cu Co. liniste si n Moldova. (Larlx decidua). din altar. In interior se pastreaza obiecte vechi din care re^in atentia trei picturi pe lemn. restaurante.. iar in ultimii ani a cunoscut o amploare deosebitS devenind un festival folcloric de prestigiu. imbogayind cu COIH1 noi tradi^ia acestei arte. •luzia certa a unor le. Franca si Republica Federals a Germaniei (Cardiff. Nu. In cele peste stalatii de hidroterapie si tnorminte cercetate. precum si san&tate. Pictura naivS in stil blzantin este deteriorata partial. rSsplata pentru vitejia din care douS bazine acopeprimit aceste locurl. la care participa tot satul. IH) romaneascS. • 1 " TYlS- 89 .' '.'Complexul balnear se alia i spirltuale strlnse ale "Hngli pad urea Craiasca. lemn conslruita tot in . de la cneazul strand cu ba/Ane cu api sS. . prezinta un balcottM Pictura este §tearsa. taiate artistic. anul 1770. baruri.pentru bai individuale cu ap& 1 >i?ice efectuate Itnga bi.nun aspects ale gralulul cantina-restaurant si cofetarie.si helioterapie. iar frumoasele console. Turla cade pe mijlocul naosului daturita adaugirii ulterioare. care rata pentru copii si adu!1. 'mbil.o ia spre sud.! unde. un drum mollObserva urme de pictura. Urmeaza satnl Harnicesti (km 44). ulterior inchizindu-M de jur-imprejur. care iese primul la arat. Se mai pastreaza o plol tura pe lemn din secolul al XVII-lea si doua din secolul XVIII. In peregrinSrile sale prin t. dup5 Stafmnea dispune de un Re pare.rnentar^din anul 1315. marele savant mantul blind de cru1. precum si inele. V (reglstru de stare cldihn5. ce cuprinde Statiunea este dotata cu |tr demografice prMnd na.ULUI localitatea Sat-§_ug. cabine i urma unor sapSturi ar.i. Intr-o ilor din Maramures. conifer cu apropiere de confluen^a frunze cazatoare.trei hoteluri (cca 289 de llltntoa. executata probabil in anul 1900. treclnd prin satul Hoteui.cum si pictura in ulei pc pinza. '. la cca 1 km de la sosafl se poate vizita o biserica vtl che de lemn ce dateazS dm secolul al XVII-lea. nivelul de jos este sculptat de jur-imprejur cu un briu. Londra. dar si ca Ocna §ugatag. se aflS satul Ferestl tru bai calde. P8. rite (folosite tot anul). Ina de piatrS. Viriui turlei este o prisma poligoriala. cSsStoriile. Partea din fatfl dinspre vest. Stuttgart).a acestea se adaugS clinimures.Baia Mare si 20 km de Siilul. strand pentru (km 53). ridicata in 1753. conducatorilor locaH masaj).are al nine lorga descpperS ja localitatii fapt care o recomanda si ca statiune de ot c e _ _ . ne intimpina bisericu d<. sprijina acoperi§ul.aero.oy|Mj putem vizita $i biserica 1 iciiin.nr pe lemn. La ie$irea din Sat-^ugatu| se alia satul Manasiirea ofl apar^ine de comuna GiuieijtB Aici. prin contribu^ia locuitorilor de aici. ""^H . |nii ureapta riului Mara se olfl serva o frumoasa terasa c^H so remarca prin netezinnB peri'ecta. care an fost mult apreciate la Expozi^ia de arta medievalS romaneasca. urcind domol 1 de lemn. atestata docuInlrnre spre frumoasele loca. In exterior. I. din care locuri). In imediata apropiere a s. localitatil provine. s-a ajuns terica de interes republican. a fost initial pridvor. In localitate se mai afla ((rnmnresean. Dupa cca 2 km miram In GHID JURISTIC AL JUDET. cunoscut prin btse. pantele. Incepind de aici pin& • cunfluen^a riului Iza. spre drepta (DJ 185 modernizat) putem ajunge la Ocna Sugatag ( i j k m j i . Acoy^ risul este in 2 etaje. cu o turlj mica. ea prezinta interes dll torita pere^ilor format! dlfl trei birne uriase de stejar. si impachetari cu parafinS. pina la poalele Gu. fiul lui Dragos. cu instalatii penllnl. Ea ^H construita din birne lungi Jl 11 m §i late de 1 m.durea cu Cosaul se Intinde este ocrotitS prin lege filnd a a Gtulestl (km 49). gimnastica medicaia. cu arbori secular! ?i I din celelalte tlnuturl exemplare viguroase de larice •unsilvaniei. se afla IIIN'i r-are se insimie nevalea la o distanta cle 58 km de Kjiului. latie cure dateazii pruli»i bil din anul ^1439.calda sarata si normals. • ••.teri popu printre care Nicoara ij — cojocar renumit prin _ tea locuiui — tare de o mare varietate uiaiica. iar tut' 1 1 1 zvelta. dernizat de 5 km (DJ 109 F) Nnoarte "rarjntjlnit la Jbi.baile vechi. U sa de lemn.i s51l de •ID. ifl timea unei birne atingind M proape 1 m. precum s. prin care s-a alungit edificiul. unde. in fiecare an. organizata in Anglia.

hepatobiliare si de nai mici. fostelor mine formJndu-sc nu. Tn urm3 cu sute de ani se num3ra prin. iar acope. cfnd mercurul termometrului a coborft pfna Ajungem apoi la / la valoarea de — 30. Scara ce duce la clo. Mentionam ca la Budesti.oseaua spre Cavnlc.Josani" H sf cfimasa_ de zale I i-roului.j?Jl _DunSre.rile de construct^..•ptatita mfndrie desl l l l p lui Pintea. situata la taminal. numite . pe s. in panta repede. spre . vol.^Pe aeest loc a funcI.. pe locul Olahalls Hatpatakfalva.3fil. lor — care a intrerupt exploDin Ocna Sugata/r "n atarea sarii uneori timp de dritmul asfaltat care n.neara. este mai cem cuno!?tinta cu zona et. joia. care initial a funcfioboafa cu Valea Caselot nat in salina locaia. tele~pe Tfsa pina Fn a?ezariln de_.borcutul" de la Breb (situat intre hotarul satului Breb s. Pe aici b3tinsc am3nunte despre putind sa.orobabil cea mki tectura (vezi traseul V E). are un farmec lele Muntilor Gutfi.nografica a Maramuresului — prezinta personajele in tara de legenda unde folclorul inul local. Frumii' asupra lucratorilor. farfnd inca de vfcnie rnulte acte de . care pa din vale .jinele_ lui cultural pe care me^terii 91 in. Oena $ugatag e' In 1492.in bill. sat aparte. .Aiaturi de valcarea _a trata aici a fost fn anul 1929 turalS. mai forma unei piramide Cu seam3 In afee^iuni gastroi' flancata de patru intestinale. o minune_a_ natin deau camarasii (proprietarii) Muntii Gutii. sus'" c8 in^ acest satuc <\ fost angajat multi iluga.de la noi). i \ Pictura este de inspiDe aici ne putem intoarce (jl factura populara". comuna Budesti.ampo.. este tionat cindva o statiune bal»t..tenii vorbesc .Cazania lui Varlaam" tipSrita la Tasi in anul 164'i.. Trei dintre acestea dateaz3 din secolul al XVI-lea.. Petrova ^i Harnice^ti.satul pfrfului cii_brebi* meroase lacuri sfirate.lea Cos8ului.borcutul nemultumirilor a fost o nou3 i/ Breb sau spre . a. Cea rnai struita fn socolul al X scazuta temperature inregis. localitate straveche de Tirgul organizat aici sap. ca si In Snmcuta Mare.1 pentru faptele sale Hi-. vorba de mamiferul dl La Ocna Sugatagr functio.II.5°C. unde putem se pastreaza mai aprecia noul local al cSminuiiM«. D3nesti. c3ci s-au nascut o < mare vrajm3rie" fmpotriva mate prin prabu =''-'»" proprietarilor si chiar . Budes.Jenini.VSratec.ttiul si localita^ile Cavnic.locuri drept re•i. Avind fns8 In vedere fap•a de lemn de pe tul ca abia am inceput sa faisani" (1595). .punct de pornire fn P res intrerup lucrul: .. probabil.ghetu Marrnafiei. La circa 3 km. cxista . care era transportata ciT'plu.la Baia Mare traverstnd Gu1 «ppne cu caracter folclo. Aceasta naturale din zonS li SP este considerate prima greva . externS clt si interna. II.Tosani" confine apa minerals sulfu" impune prin masi. gistral lemnul fn toatp < PSrSsirea rcpetata a mine. ' a Maramure^. datorita obiectelor de tat din 1. tnpreuna cu cele de la H3rhice^ti au fost expuse la mai multf! expozi^ii internationale.i Budespti).. pe versantul nordostic al Masivului Gutii. Aici atrage neaz3 una din cele mai vechi tia biserica de lemn ai statii meteorologice din tar8 la confluenta pfrfului (1858).\'echi saline.icQane..lemn din . mine.i dare de un florin ce pretin. Ea este bine si arta populara se pSstreaza ita. ctteva decenii — a determinat duce spre locurile erouini fnfiltraroa apei de ploaie in gendar Pintea Viteo. Treptat apa a dizolvat dreapta intr3m fn sa_tu sarea si a dus in final la atestat din anu]..Industrie casnica. sarea se extrSgea Marma^iei si doua dp Mare si retur. nate din Una*. triva majestS^ii sale"..de icoane valoroase Sprie.Creast. Tn interior se apa IncSlzitS cu ajutorul J5Oim/a multe picturi pe lovanilor Jncinsi pe .Baia 11.I juIuT'. I M M .-P_e.nutritie.._ P prabusirea tavantilui. 559). Numelo vine.prasnicare'1. se aftfi . iar cu multi ani inaItd pste realizata dintr-un inte localnicii fSceau baie in ir lemn. Motivul rfirenilor.nudul. care h priP-. cu acoperisul intacte — ne reintoarcem in tjiiipiu si streasinS joasa. din care una din moase monumente de arhin i XTV.Sare care ne pot purta pa'j lacurile din Impreiurlt n-au taiat. ^Jn vom trece cu vederea Stirde^ti. g3 peisajul arhitectnrn organizata din lume (Istoria satelor. inc3 din anul 1489. de la un GHID JURISTIC Al JUDETULUI din ele fiind pictate pe ambele fe^e. $isesti. care valorifici Romdnici.roas8. mentionam unor picturi_pe lemn (10 februarie)._1360.face !}i cu ajutorul lor care asigurS ma. lucratorii dc la ocnele de sare din Maramu.. p. tre cele mai insemnate cenAccesul turistilor tre unde se exploata sarea. ' dimensiuni. folosita atit in cura nvfnd turla patrata. Intre^ina Indelungate pe aceascu orice turist. unde se pot vedea fru. Dup3 "uncle curse zilnice de la documente. iar pic.

Soarele. fiecare ell rizindu-se prin ccva • JPrima are formft de ^ ceea ce mi se repctaj alta bisericfi din judflH a doua. ambele pe partea stinga a soselei. 5i alci intilnim douS biserici de lemn._me§tem afla insirate satele rul popular Gheorghe Bqro•tl ?i Fereijti cu fru. a fost glorificat din antichitatel el apare si pe sigiliul domnitorulul Mircea eel Batrln (1390) si pe monedele lui. ca dealtfel si turla. fiind eel mai nor^Ili'c Maramure^ului... s-a mutnt satul zavoi. iar _funia" — o coloanS infinita pe orizontala — simbolizeazfl ideea de ccntinuitate a vie^i!. in• ii I/a. imlimca capatind caracte. Pomii Ecu 5 km.surprin^i de pitorescul por|»i|i>iie create de mesteri tului. Coborim.. Turistii care viziteaza l»htnr din anul 1383.i o"suprafata de 11170 ha.multe por^i din zona.o poate admira o pozit de bronz format din 12 sculptura in lemn bratari. din n terialul provenit prin del larea celei care se aflal cc-ntrul localitStii. tul traditional maramuregean. intr-un decorMeo\sebit de pitoresc. Biserica din . in vadul carora \ scriindu-se pe al doilea loc. aproa« drumului se intinde pe de paralela 48° latitudine nil. sau la epocii fierului. spre satul Sirbi. Ne vm trage atontia si douSjB pe lemn. dupa acfl plan executa biserica de ]• in forma de trefla. ca marime.carte de vizita" a regiunii.'il'iri locali. al MM . nu respects pi general de dreptunghi (I rita unui pridvor cofl in partea sudicS.Susani" si ^Josani".Susani" a fost construitfi In anul 1532 din Mrne uriase de stejar. Acoperisul este neetajat. punctat de casele nordica. Aici a trait si un alt • liiserici de lemn. unitar. la ie?irea du Izei s-a descoperit un de•MI. de dimensiuni • reduseT ulterior aproafH bTata spre nord cu o •• scundS.tiei. intrarea in Sighetu MarmaMiriiti pe pitoreasca va. La VaBrn 53). Cea din . admirabila .este situat in Depresiu(lltlncte. Parole sfnt Incrustate cu motive vechi stilizate. cioplitor de por^i. in apropiere locuind I'usi'mlui. flori. una • sani (Bandreni). • locala. piacut ii irnumitele port! mara. Vechimea localitajH atestata prin documenB din anul 1387.popular! locaii 1-au realizat cu multa maiestrie. La circa 3 km spre nordest^se intinde comuna fEali**r^ ^\ X^ ' \ nesti (km 8). constructia a 1 continuatS si terminatSj catre I.I-/. in . reusind Scl ne incinte prin sculptura traditionala. Ne dic municipiu din tara. Stefan eel Mare. Se pSstreazS si ancadrarnentul la o ferestruica. Cea din .a. funia s.pentru prima data acest ofolclorica si artistica ras ramin.Josani" a fost ridicata in 1665. comuna 9 teni din Moldova. PaJURISTIC AL JUDETULU! sunile bogate au facutl cupatia de baza a loj| for s3 se indrepte spifl terea animalelor. in judeV Are Iflfli $i-audurat de se. Mur me^'terul care executa bli ca satului.-iproape 2 km de la carui nume este incruatat pe Hi't'io ajungem la_j. printre oraseni amestecindu-se cei imbraca^i in por. datorat colinelor care o ineonjura. alta fl sani (CSieni). floarea soarelui. M. care.drumul recent mo.da este chiar poarta de la Lt. Ancadramentul usii este surprinzator de frumos sculptat. cuprinzfnd multe elemente decorative. De o parte si nea Maramuresului. . La reintoarS sa in CSlinesti. sat situat spre sind loc unor intinse zone de culturi agricole. unde aproape la fiecare cas& ne intimpina cite o poarta de lemn. SIGHETU MARMATIEI '•Ic'ii se Ifirge^te mult. Are i de confluen^a Ma. Utan.• locuitori.1 din valea Izei (DJ in Sighetu Marma|iei. unita cu Mazona unei fortificayi din ete vnrsa in Tisa la iesipoca bronzului tlrzlu de pe ^ln Sighetu Marma^iei. kill national. Opris. care a conrepv si construit-o. simboluri ale elementelor ce compun universul taranului: soarele.. Vadu Izei si Sarasau — 44 611 (Illiitea fiind atestatS do. alaturi de bogatia ' vnare de apa mineflorilor.area JVadu Izel7(km I 38937 de locuitbri.('•i. pSsSri. in lungul cfichiar realizatorul ei. dau locuintelor un Mrbogazoasa. |HAMURE§ . iar streasina scurtS. pe valea Cos3ului. Deva|n. iar impre• Hir-si trage numele de 1 una cu comunele suburbane — Him pe care se intinde. datat la sfirsitul e|N) Din Caline?ti putem pocii bronzului si inceputul | | la Ocna $ugatag.Bcr-j . Ca si la Budesti ^H si aici se pot vizitiH monumente de arhlt<» populara in lemn. cu ape mereu involburate.. Jdiitinuam traseul pe vaOrasul a fost construit in Qjci. desigur. Aici se poate Dupa cca 6 km ajungem • -. de imporaer permanent sarbatoresc.Susanll fost ridicatS in anul 178B spune cS mesterul Ion fl a Titului. unde.. IJiiiiuna are o bogatS. se afla mai fructiferi. ca motiv artistic. Asa so ( plica si originea altor 4 mcnte noi intilnite in m De o parte §i alta culmi domoale coboara spre lunca laiVftleni. arborele vietii. tra.

Dragoj vodfi". Restaurantul 12. 23. 21. 19. iar in 1836 i$i deschide portile Acadeniia dc drept. 24.. asociatii culturale si s-au tiparit car^i in limba romana. Aici.F...Araealul".LuceafSrul". Rezerv. i'ozitiu geogral'ica tuvorabila. care ?i-a prelungit activitatea pina in secolul al XVII-lea. p&trunsi de ideea luminarii poporului. 7. §i autogara. Hotel-restaurant . in secolul al XVI-lea a luat fiin^a o §coala romaneascfi calvina. arhitectura populara In aer liber.. car{ii si publicatiilor Prima institutie I deschide aici in anul Prin anul 1883 se Reuniunea invatatori mani din Maramures dafia muzeala.Tisa". Intelectualii romani maramure?eni. 0 tografiU mllncitoresc. secole de-a rindul constituind principala asezare urbana a vechiului comitat Maramures. Monumental osta$ului sovletic. Monumentul osta^ului roman. 13. Gitra C. restaurant . au fost create si au functional scoli. 10. 5. In anul 1540 s-a creat prima ^coala reformata din ora^.Zimbrul".K. care a concurat la deschiderea prime! Pr dii de invatatori din mures care pregatea tori pentru $colile roi ele nu erau subven^ii stat.. OHciul P.. Spitalul unificat. Flliala de turism. Automobil Clubul Romfln.ului. 15. Astfel.Gradina Morii-. tenii iau parte la toa' inintarile si luptele litice ale vremii. 18. Secole de-a rindul. PoUcOinica. 6. In geni Vcijcimintul si biserica na au contribuit sul la pastrarea tradijii. Casa de 4. 20. S. Farmacia nr. au fondat in 1861 .. 3. ~ restaurant.R. preeum §i existen^a unor zacaniinte de" sare din apropiere explica dezvoltarea si evolutia oras. ricii romane. manesti.Cetatu". Orasul Sighetu Marmajiei este cunosqut §i ca un vechi centru cultural. Hotel . zin allmentar nr.dealul SoJovan. 16. ci se intri contribute poporului. si consiliul popular municipal. 17. 11.C. toricul act al Unirii 1. taurant .Marmatia". care a functional pina in anul 1920.Asociatia pentru cultura poporului roman din Maramure^". 9.. Tipa anul 1900. p ]a revolutia din 1848. C3HID JURISTIC AL JUDEJULUI .R. taptui ca se alia ia iatereeepu unor drumuri comerciale.F. cestei zone. 25. de-a lungul secolelor. Parcul . Librarla . 17. Statia PECO. tinind academicianul 1 Mihalyi. Muzeul municipal. $i Agenda de voiaj C.. in 1867 se BSocietatea de Icctu: manilor maramureseni' a jucat un rol im achizitionarea si r.. constituie uri ment marcant pentr : culturala a orasului . 22. i . a volumuT plome maramure?ene" cplele XIV si XV in romanS si maghiara. 2. coca ce alestu o mai mare vecliime decit primul document ce dateaza din anul 1334. tetul municipal P. Liceul . denumit .

de plugSrie. Col mai important obiec. Teatrul popular. toate imARAMURES 97 . ci.clecembrie 1918. In prezent.iblioteca municipals. ce insumeaza aproape 20 000 de planse i1 si al portului popular Valoarea cea mai mare a •roase sint si ansamblufolclorice sau iormatiile muzeului este data de Secjia tlce din judetele limitrofe de ctnografie. dam peste 30 de tan din I continente ale globuB altS unitate insemnatli Intreprinderea de j>|M schimb auto. fuse si furci de tors.Dragos Vod. iar in timpul celui de al doilea rSzboi mondial participa la lup'ta impoti-iva fascismului. oase manifestSri fol. p men^iune speciala me. pre.naturii. m alimentara si a materli de construe^ie. la care se mai ad| Scoa)a generals de muild $coa!a popularS de I Printre numeroasele instil /fle eultura ce fiinteazS in I arointim: Casa municipal! . care cuprinde Uin alte zone ale \&rii elemente ale culturii materiale si spirituale de o nease| participS la acest festiCu aceasta ocazie se or. edificii de eultura s. In perspectiva imediata se va extinde asimilarea in produc^e a mobilei artistice (. O bunS parte din volumul productiei este solicitat pentru export.hi/1 ni. eel mai pe vaile Marei. Vizitatorul Opierea Complexului de va putea admira unelte vechi Mcrare a lemnului. Orice turist care revine dupa un timp in Sighetu Marmatiei constatS schimbSrile radicale pe care le-a suferit orasul dupa Eliberare.nului. productMj dustriala a crescut in | 1'atfi de 1945 de pesto de ori. liceul (d tier. Vi'jeului. o parte din ele fiind de subordonare republicans. ce se numarS printre marile obiective industriale ale Maramuresului si care isi va extinde GHID JURISTIC AL JUDETULUI c'apacitatea de Pro<jH viitor. te intimpina noul: unitS^i industriale. Printre cele mai mari este ^ombinatul de preluerare a lemnului.toatS stralucirea.tate. Una din cele mai tinere unitS^i industriale este Intreprinderea de surubiiri. mai • consemnate unita^i alejl ra|iei mestesugaresti/^H nea de cercetari Intreprinderea de m^B re a agriculturii s. libertate si independen^a patriei. ce s-a remarcat ilu 30 de formatii ar.-l. Nistor. Peste tot. ultima dispunind dc lunii decembrie se or.tiv turistic din acest centru pgruiul. pentru pace. venit traditional. Dancus s.indeletniciri ale maramuresahlliiri' ce dispun de o pu.a. Izei. Muzeul etno. Iar sec^li: etnogrofie ?i ftiinfele DBO premiul ^Europa".il constituie Muzeul elnqgrai . care incepe cu tanist maramuresean Arthur Ul mastilor. blocuri pentru locuit.ie inscmnata de mai aici Festivalul de mifere si mai ales pasSri nai obiceiuri laice de turalizate precum si aprecia. \Ci socialS. fntre cele • douS razboaie niondiale.V.care s-au remarcat Fr. placi aglomerate si fibro-lemnoase. Sighetu Marma^iei oH important centru culW aici functioneaza Hceull dustrial . Va apare toto4 ramura noua — constructoare de masii Industria usoarS prezentatS prin Faj tricotaje . Ele oglindesc si sugereaza in lU'&ri stiin^ifice. Orasul Sighetu Marfli cunoaste o inflorire f£im cedent. de acum citeva sute de |c'i baza materials de o. I'. ISzi de zestre incrustate. interesanta prin simplitatea formelor si fncrestaturilor.Unitatea". i ternationale cistigind M. ansamblul Case! de diale printr-o bogatS activiI liind eel mai impor.. trn cartier fiind situat in CosSului si Tisei.o colect. fic. carelor ale. prin stradaniile A marile unitS^i Indus. Gheorghe Vornicu au L In municipiu activeazS fost puse bazele Muzeului dute de artisti amatori etnografic. la sfir. pSstorit sau alte t si institu^iile medico.a. Se produce <ji un prototip de garnitura de mobila maramureseana. Alaturi dc industrli preluerare a lemnului.ani. pe lingS alto I tive.intre cele douS rSzboaie monl. \n niiblul .Mara" al Ca. muzeul isi desijou (Franca) Colierul de fasoara activitatea cu douS I si Discul de aur.Coman. Cu mai bine de 50 de ^i numeroase cluburi ani in urma.Stil").a. A urmat o perioadS in care muzeul s-a dezvoltat.lenara a Maramuresului de |(e construite. achizitionate tazS si o sesiune de co. illnlre acestea.prof. istoria miiji nolle blocuri de lo. In oras exists o serie de intreprinderi industriale. clasa munciloare ia parte activa la lupta organizatS de Partidul Comunist Roman impotriva exploatSrii. iar in afl cincinal.. ceul pedagogic. perioadS in. scaune curbate. prestigiocsa manifesta.si conservate cu grijS. se va construi o I fabrics de confectii.tul ierbar al regretatului bololcloricS.nice..muitS boga^ie. scoli. Astfel.. unelte si podoabe caslru a sanSta^ii si de asis.rSzboiul de fcsut. • ! produse sint cunosct^H preciate nu numai ^H parStorii din ^ara. care realizeazS anual zeci de mil de garnituri cle mobilS. Produsele fabf(j aici sint cunoscute in 31 ISri ale lumii.tlo Indatul .imbogatindu-se cu noi achiili 1 I'ultura a participat zi\ii si colec^ii.

. linpla^a orasului. I fM^a complexului cooperaNtl .. anonimS. costumul popular traditional.categ. toate tipuril* meinica cunoastere a planconstructie din rnediul ^ telor. Muzeul define si o inteIn centrul ora^ului resantS colecfie de masti. I) din centrul orasului (101 locuri). 1 -XV".colesa" (mamaliga) cu brinza.i virsta de cca 20v am. doua saloane cu jocuri mecanice si biliard. pinfi astazi nealterata purita.Rezerva(ia de arhiliN'l prima insasi viata noua a pnpulara in aer liber a m oamenilor din Maramures.te . ului din Sighetu Marndl Pentru obtinerea culorisituata pe Dealul Dol lor vegctale.. talentatului sculptor M M Popovici. legate cromatica anume. I.galbenul ca arama". cofetarie.! liMi-i seculari.eului. se afla Hiuinentul ostasului roman.Tisa" (. 6 . alaturi de Idyll romani. precum si J>iseri( . blinde. calde. care "' r i l i i t via\a ui luptele •tru eliberarea Maramu•lul de sub ocupa^ia hor•to-liiUerista.).Dimu< inaramuresene din sec...verdele tinaV'.rosul care nu putea fi decit infocat". cu confortul si progresul lui. care a fost •Inla prefecturii.. pentru cinstirea • innriei ostasilor cazu^i penII libertate. mult solicitat do turisu pentru pozi^ia sa pitoreasca si confortul oferit (85 dc locuri cat. ridicat in au»i 1974.pistrite cu migalu 51 fantezie..fiin^eaza o Bezervafie «!• ramuresene. toate cu mobilier si decora^iuni interioare adecvate. ceva asemanStor sugereaza pfidurea primavara. bar de zi. Dup3 popasul de la Sighetu Marmatiei ne va fi greu sa dccidem direct! a in cart1 99 .. Dar covorul istoric — a fost constru< maramuresean incinta mai mesteri anonimi in anul i cu searnfi prin cromatica so. 'eparte de centru. Peste tot ei au adaugat noul. pricepere si o tede Iemn. autorui lucrarii . AsezatS intr-un loc dc $i acum mai intilnim pe de favorabil. j. citeva constructii. Iemn veche.Ardeaiul" (categ. cu hotel.. la intran valoa Marei. secret delimit de un lui. ce Iemn. . Ill parcul din centrul oraIII a fost ridicat MonuM I M I . Posibilita^i de cazare ne ofera hotelul . gradina de vara. covoare vechi aduse citeva gospodarli de familie.ruja macului" s.. de o mare vaprezinta trasaturile I loare plasticS.. care isi pustreaza hitecturft popular^ in a. acesta se ren covoare continuS si astSzi sa printr-un pridvor sprijini creeze frumuseti folosind o coloane cioplite. purtind pecetea sirn^ numar restrins de maramusi gustului artistic rafinnt reseni.-jtasijor sovictici. . pastrindu-se ins& nealterate traclitiile mostenite din batrini. a costumelor si obiceiurilor pasti'ate de milenii.Diplome maramu'c ne". din care ele prin arcuri simple nu lipseste .ber in curs de organ tea si prospefimea culorii.! cadrul secjiei de ftn< covoare vcchi si scoar|e ma.Este o construc^ie tipici1 brfi §i prin modalitatea com. II) cu 31 de locuri. restaurant. . [ Jndreptam spre parcul H M d i n a Morii" de la poalele . . Pe lingfi aceste unitafi functioneaza cite un rostaurant-autoservire. hotelul . independent* s.ceriul" ceea ce trSdeazS me| (bleu). crama. Intilnim aici.verdele frunza". ce rasare l'i i din unda limpede a (I. prin bogatia si varietatea mo. lucrate in Iemn dupa stilul local. Acest tivelor ca si exemplarele ex. dar mai ales pe ora$ Pe dreapta.. a oamenilor fiarnici si blinzi ai acestor locuri.. I). Cu un rafinat deosebire de alte monun simt artistic tes&toarele de similare. toate mentat prin pereti de | intr-o sincera izbucnire de Intr-o viziune sint^ optimism si bucurie.Marma^ia"..'(.Deservirea". cu pictur binSrii culorilor rosu. i l iiiu/. Aici intilnim numeros.. albastru inchis.galbenutul". braserif. dintre care KAMURES doi sint declara^i monumente ale naturii. •ighotu Marma^iei a m\ uruditul loan Mihaly llp^a. Restaurantul aferent ofera specialitati culinare alese. I n intersec^ia strazilor ||u? Voda si Bogdan Voda.a. verde.. mentale ale arhite( temperate si totodata rezispopulare din Maramure^ul tente la actiunea luminii §i nografic. ce da Alte obiecte de valoare sint din secolul al XVIII-lea GHID JURISTIC AL JUDETULUI •nure se releva ^actualul I .I3: _§' st. Dupa vizita fScuta in oras. JES^BS.i Ili'runitatea patriei.streasini duble. In pare se afla si hotelul . care a constituit • unui filra documentar Itulut .J?!LJ£S1. constru•Ub torma de patrulater §i •II' <i romano-catolica (1736). Din oras se pot face o serie de excursii.t'iciu de Iemn — nionu puse in muzeu. care impresioneaza _ne?ti. din care nu iipses. d scurgerca anilor.Zimbrui'' (categ. pridvorul caselor de i . . Solovan. prilej ideal de cunoastere a artei si traditiei maramuresene. Plopui (Populus nigra) are o circumferin^a a trunchiului de peste 8 m s. aici ai> Iza sau Cosau.. Interiorul ei este com| . bar de zi. tSranului maramuresean. ce ex.jin_obeU§c I nduce aminte de locul !'• an fost executa^i de c&Ihftleristi patru partizani fr au actionat in Mun^ii Cnmuresului.Iemn din Once^ti. Alaturi de acestea amintim Complexul de alimentatie publica . trebuie mulpoarta de Iemn la bil| t2 rabdare.

Ardealul". 14 Consiliul popular municipal. PE VALEA IZEI Sighetu Marmafiei — Rozavlea — Bogdan Vod Sacel — Moisei — Borja — Pasul Prislop v_ VitXPoienilB lz«i ^S4? (D J 186 — 153 km) . pe valea pitoreasca a Viseului..Cimitiml vcsel" — unul dintre cele mai importante obioctivo turistice ale zonei. A. str. str. Parasim Sighetu Marmatiei. 1 Comitetul municipal P. insirate ca o salba GHID JURISTIC AL JUDETULUI de margele de-a lungul sculptate de Iza. Indifcrent directie ne indreptfin nem fascinati de farn cestor meleaguri caraj cheamS. str.Zimbru". str. •. str. str... Muresan nr. sau pe valoa Izoi ADRESE UTILE pentru a admira hi: lemn.C. Parcul Emmescu Hotel-restaurant . 21 Hotel . 10 Militia municipiului. Libertatii nr. str.Tisa". I. Mihai Viteazu nr.R. 17. str. str. 16 Cantina-restaurant nr. Bogdan VodA nr. A. 1 Cinematograful muncitoresc. 8 Hotel-restaurant . str. Drago? Voda nr. str. Bogdan Voda nr. Lenin nr. inegalabilc ale arhitecturii din de tara. 28 II.. Libertatii nr. care ne va conduce spre Munlii Rodnci sau Maramurcsului. 1 Rezervafia de arhitectura populara in acr liber. Republicii nr.R. str. 78 Hotel-restaurant .. 14 Farmacia nr... Libertatii nr. 10 Magazinul alimentar nr.s-o luani: sprc Sapinta pcntru a vizila . str. 30 Spitalul unificat.Marmafia". Dealul Dn Statia de benzina. cu por case traditionale acopcrit sindrila. Libertatii nr.Luceajarul". adevaratj juterii de arta populara. str. lancu nr. Bogdan Voda nr. 23 Farmacia nr. Traian nr. Dragos Voda nr. Bogdan VodS nr. Traian nr. Bogdan Voda Restaurantul .Doina Maramuresului". tate cu multe secole In u o . str. Din localitatea Vadu Izei ne inscriem pe un drum care strabate o serie de asezari. str. Bogdan Voda nr.. str. 9 FiliaZa de turism. str.F. 16. 3 Libraria . 10 Muzeul etnografic.. 2 Oficiul de posta fi telecomunicafii. Bogdan Voda nr. str. 2 Automobil Clubul Roman. urmind soseaua spre Baia Mare. str. dar mai ales ct serici de lemn. ••MKL i Baciului ^Rona la lisa Vaiea de voiaj C. V. 1.. 1. adevarate muzce etnografice.

neaz3 stilul Indr3znet.•ipreciati rapsozi popuA l i t la Siatioara cit si l s-au gasit izvoare cu minerale.monumental. tiga apare Dealul Veil. ncuitorii acestei conume. Prima mentiune documentara referitoare la existenta localitfitii dateaza din anul 1373. iesirea din Strimtura. se nu.fost ridicat initial pe ta domoala. probabil.In ansamblu ea se ca serica de lemn "(1795) care a £izeaza_printr-un echilij fost mutata la Rezervatia de proporfiilor. Turla. deosebit de inalta. Batrinul i-a explicat ca piticii se trag din neamul romanilor si ca acestia vor stapini in viitor Maramuresul.Jemn parc3 riul Mara si ne indreptam vita sa o vizitam. Se mai aflii frumusete arhitecturaia rSmasitele unui turn feudal. cu o* I^RAMURE? frumoasa plantatie de pini..'Im( tind la hotarul dintre era ve. Cunos•a din 1326. lemn. iar ulterior. iar ferestrele sint Codru sau SSlaj. pe dreapta. pe care se afia se numeste dealul CetSteaua. semintie din care la un moment dat a ramas doar unui ce avea o fata pc numo Rozalia. NSnesti (km 9). Slatinii.truita in anul^i3_64. Dupa citeva sute de metri De pe un promonto de la intersectie travers3m. da. constituie sursa principals care nu stirbesc din pi)' cul asezSrii. din care sa tiei de pe Dealul Dobaies. La Glod se l un monument de arhi|UrA in lemn. ascutita ca un pumnal. a fost descoperit uq depozit de bronz. sapaturile si se pare ca apartine arheologice au scos la iveaia man3stiri.ridicat edificii modern' .relativ bine.. plantat partial cu pin. cind prin•) act. ce se deosebeste ra. Edificll| mari. i n i i i l u r a (km 19). 1717. probatormai de aici. Dupa traditie se spune cS ea a fost adusa 103 .. »-/avlea (km 24). puneri. unui no. Foarte aproape cle sosea. Aici a existat o bi. incepe sa se largeasca. Ea a fost construita din birne solide de brad iar la baz3. Pictura se p3strj Birsana (km 11). cu turla deosebit de inalta. che si era nou3. Turla este simpia. saorigine al fra^ilor Pe. ad3postita de I u l Gogosa la est. cu gospodarii mari si frumoase.tistica si arhitecturaia.Balada ntca". Localieste asezata pe malul al Izei.din birne masive de bil local.spirit inventiv demonstrl dical ca stil fata de alte con. din care o parte i-a pus in poaia pentru a-i arata tataiui ei. incit. mai ales po ] sudic. a fost mutata pe < este acoperita cu tabia. ruga ce i-a fost indeplinita.. legenda care spune ca aici tfaiau si locuiau oameni uriasi. Prezinta un acoperisj in panta repede cu c'oua nivele. Lo« spre Oncesti_ (km 4) unde. numele localitatii Irmoaza provenind. ne intimpina o constructie eleganta. deosebit gust al frumr ne apare in fata o _bisericS indrazneaia. cu turla simpia. ce schimba tonul genenl peisajului depresiunii. 17. Peretii sint fa apartinind. biserica a fost datata de specialist! ea exis. Fortic dansuri si ansamfuldoric local au cucerit ill 11 de aur si respectiv [T pe tara cu ocazia conformatiilor artistice Hatori cu piesa . Aceasta. Toate acestea sint completate pe intreaga vale a Izei de o incintatoare succesiune de ||vilatea_ artistica de acunoscut in anii din binemeritata aprepo plan national. Intcresanta este legenda cunoscuta de batrinii din partea locului. cc \ bratSri si celturi. proprietatea lui Stanisi Chinezul. de o certa valoan Cresterea animalelor. iar din cftsatoria lor au rezultat maramuresenii de astazi. des! • arhitectura popular3 fn aer constructia Ias3 imprpslj liber de la Sighetu Marma. GHID TURISTIC AL JUDETULUI dovezi peremptorii ale continuitStii poporului roman pe aceste strSvechi melea^uri. a carei mentiune. pe plafon i teaza din anul 1326.. in 1806. in hrisoave. unde. deasupra soclului de piatrS. un drum nemont ne poate duce la inii-a si apoi la Glod. Regele Carol I scuStnmtura de orice dare. are doua rinduri de birne de stejar. in 1936. Dup3 unele | urme ale unei asezari dacice. 11(111 inainte de a ajunge 'Initura.retele altar. mara printre cele mai mari AlSturi de casele vod localitati de pe yalea Izei. sebita. scunda.( jjfla o asezare de la ^ epocii fierului.'si Dealul Dumbravii la vest. alul We. .de venituri ale Pe locul numit . in timp ce sp31a rufe in Iza. a intilnit pe malul riului numerosi oameni minusculi. Peretii fnalti de circa 6 m smt baza sa mai Iarg3 sear construiti din birne inguste cu tipul de turia din • de brad. Acoperisul este in pan. ocupa. Dup3 ce cifreazS o mare iscusint trecem peste podul de pe Iza. Este biserica de lemn ridicata in anul mcmorabil al ultimei navaiiri a tatarilor. __serica de. creativitate de lemn.constructorul anonim.1 tia de baz3 a locuitorilor. |p contintiare _yalea Izei se •tonza. zvelta. iar structii similare din zon3. Pentru ca Rozalia nu avea cu cine sa se m8rite s-a rugat providentei ca unui din pitici sa creasca mare. au opus o dirza reii(a in fata hoardei tacare jefuia Maramuresul.

i cea mai veclie carte dreapta. Se pastreazfi si citeva trul comunei a fost col picturi pe lemn si urme din its dupa acelasi plan pictura exterioara. bicarbonatatl multe elemente. de la intrare cu o istorice. InteresantS. Una dintre "zata. politica si culturalS a Mnr( In anul 1373 localitatea muresului. ii ' I i a (biserica din vale) N/n din 1699.n. Este renumita in mul maramuresean ales ]M OHIO JURISTIC AL JUDETULUI •IM ml) ii (. cunoscutS . Au mai fost gasite virfuri de sfige^i. incon jurata de un pavaj si o palisada..5 llcvonim la soseaua mo. so pot vizita cele IblM'rici de lemn — mo^^E istorice.nascut la lend in 1844. tot al cul uneia mai vechi distrusa mesteri iscusiti in con prin incendiere de catre ta.site conservate sub un acoperis de sindrila si care pot t sat turistic din MaramuBogdan Voda (km 37) fi vizitate.u.i'l. ascunsa parca Intre un aport important in vldj dealurile din jur. situata pe versantul nordH Aici se afla o construc^ie Muntilor Tibles si strabll monumentala. la casa cu nr.ma. fiind atestatS arcada si un ancadrament re. Mentionam n i a in Maramures a wi'tului lui Petru Movilfi.cnasta sa fi apartinut voier"una din cele mai vechi vodului Bogdan.aici dintr-o alta localitate din Maramures si ridicata pe lo. parere con\\ romanesti: ". devenind primul domn de sine statator al Moldovei. se afl tato pina acurn. Pictura uuta in secolele XV— I In stil bizantin. autorul lucrj mai vechi. DupS cca 7 km ne drum modernizat (DJ 171 A). Re^in atentia si crucile dc lemn din cimitir lu. carol rrate cu mult gust de mes. au scos la iveala temeliile de piatra ale unei locuin^e incendiate.ruginoasa. Prin elevate si arhitec. orn de culture 'i mitropolit al Kievului. dlntf tori locali dupa modele inge. pinteni de cavaleri. zita o biserica de lemn.trul de comuna. in ( ta zona prezinta o Jjarticularitatc fa{a de cele prezen. tot pe I f. Este vorba de funda| al ornamentului floral tiile unei biserici de piatra. aproapo o co. j Din soseaua principals se Revenim la traseul prli desprinde pe dreapta un alt pal. din lemn de |( i n geamuri mici. cu tfiietura ondu- — localitate cu rezonante istoricc.. . este socotita cea Rfcche din Maramures. fiind amenajl zinta o sculptura redusa sau stabilimentele unor bai rli sint simpli. aco•Ul eta j at.Sapfiturile arheologice efectuate pe un promontoriu pe malul sting al Izei. in centrul comunei Ilinlja romana. stilpii pre.•oresp'-.tia Poienile Izei..familie nobila. frnll nioase proprii. Portilc do lemn din aceas. mcietorul Moldovei. construita in i i . de unde a respins in repetate rinduri tentative regelui Ungariei de a-si instaura suprema^ia asupra Moldovei. avind dimensiunile do 23/11.tesutul scoartelor. in care predominS soa.mentar din 1364. raol/. lanci de fier. cioA ilintr-o singura bucata Icnin.cea de la Sieu. ^Iri intilnim multe icoane iititia. §i la Pol gasindu-se elemente ornamen. dar mai ales prin usa din Localitatea are semn stejar.si sub vechea denumire de Cuhea.^edinta a voievodului Bogdan.Izei.'ji plan. la intrare in comunS. 93.. Pe Valea Sasului.ristii Maramuresului cumentarS. In anul 1343 Bogdan Voda s-a razvratit impotriva' regelui Ungariei Ludovic I de Anjou.Diplome maramurefen*' < 1599.necolele XIV fi XV". Ea modernizat nc conduce^ so remarcS printr-un pridvor. situata la 3 km rlc tale. turla simplS. probabil din anul . se pfis• destul de bine. dreptam spre localitateaj ce no conduce la $ieu (1 km). Drtll| pie a celei de la Rozavlea. descend din voievodul Inga.. este urcare in turn.m. famll pitulata pe valea cu acelasi ai cSrei membrii si-au tm nume. Nu este exclus ca am podul bisericii s-a pas. se poa(l rele. i it.de valea leudului. exemplar unic in re facuta linga sosea. conform traI | ir un deal. este 1'osta re.narea jugurilor pentru Biserica de lemn did tari. fSra H restaurata. deasupra portitei teres local. Aceasta a fost si IAMURE? .Codicele de firmatS si de alta descoperiJrnd". motiv pentru care a trecut in Moldova. ideal loc •bMTvatie.localitate se leaga numele tura pare a fi una din cele loan Mihalyi. I'lnvcun.lonti ai Komane.sit. cu un turn-clopotnila. Ambele •III au fost construite dufcw-la. prin aooea teva izvoare de ap3 mil ca ele sint construitc din mai sulfuroasa.ata si strabatem pri. centrul civic. No indreptam spre comuna lui Bogdan de Cuhea — tl Botiza (10 km pe abatere). care in 1359 trece Carpatii cu ceata lui de viteji peste pasul Prislop ^i interne! aza statul feudal moldovenesc. •bit de elegants. ceramica. De m. El a fost eelJH Botiza a sarbatorit 600 de tii doctor in drept dintra J ani de la prima atestare do. vizavi :1 este considerat si dc o bisericuta de lemn asejL'i-ntru dc ceramics ce se manutoare cu cea do la Nallrca printr-un pronun^at ncsti.

in care se imbinfi stilul gotic cu eel bizantin. Biserica voevodala a Bogdanestilor a fost inal^ata intre anii 1330 si 1340 de catre voievozii romani ai Maramuresului. Printr-un act din 1353 regole Ludovic T recunoaste dreptul asupra mosiei Cuhea. in luna mai. din familia Bogdanestilor.. Dragomiresti (km dintii mentiune docur referitoare la aceasta dateaza din anul 138S muna este asezatfi in destul de ingusta a Frumoasa biserica de la Muzeului satul Bucureijti provinc de Salistea de Sus Localitatea este atcstatl cumentar din anul intrare.La manastire". iafj v> i \ — 3 M o \ \ a: UJ Y~ \ r ' I/ -I ^ *• •9. fasoara. ti :j:. oamenii regelui. ne pinS dealul Osoiu. un fol loana infinita maraml na". In Preluca Lesped pe Izvorul Baicuiui. aceste opere sint studiate si apreciate de sute de artisti din tarS si strainSGHID JURISTIC AL JUDEJULUI tate.. pe orizontalS.ti. Ea stirneste admiratia vizitatorilor atit prin linia arhitecturala unica cit si prin frescele din interior de o mare boga^ie coloristicS.Ruptul sterpclor". S-au constrU sec^ii care se afla s najul Intreprinderif mureseana" din Sighctu ma^iei (Sectia de Sectia de impletituri iele $i Sectia metalica). Una din cele mai interesante si frumoaso constructii de acest gen. reaza idcca de continulli Demn de mention tru aceasta localitate dustria creata in uljB rioada aci. _^<a_exterior.!a s"irbatoa. avindu-iji originea intr-o veche uniune de obsti taranes. funia alit de c. romanilor Stefan si loan. pe locul uneia mai vechi.~l| decor natural pitoresc. Aici se rnai un candelabru . de jur| jur esle sculptat un lemn. I).prima biserica dc piatra consfruita in aceasta zona daUnd dc la inceputul secolului al XVI-lea. Datorita valorii picturii murale. Aici se va construi tate de cazare (cat.i ristica zonei. desenul remarcindu-se printr-o deosebitS vigoare. m: s . In prima jumatate a veacului al XVIlea Cuhea reprezintS centrul posesiunilor BogdSnestilor de pe vaile Tzei si Viseului.| tiparituri vechi. fiii lui luga. di: ceremonial stravechi. construita in anul 1722 din birne groase do brad. §£]]• lemn in anul 1801 i. Locul este cunoscut sub numele . Se mai poate vizita bisorica de lemn-monument istoric. pe stinga.'o oil1 . din lemn. ambele incalzite la flacara vie a suflctului omului din Maramures. cuprinzlnd 121 de sate.

Doar doi dintre ei. Ill). sud drumul continua (ealul Stefanitei.?ic timpina cabana .l i ' horthyste in retragere. document inca viu de art Rodnei.. ori s-au impotrivit jafului savirsit de ocupanti ?i i-au adus la Moisei. lul Seciu.it3. tru de olari din Romanj unde Iza este marginita de care. dar lustruita.cole?a" cu brinza.Arta populara din in nulet mai scund (clopotnita). autoritatile horthyste au adunat un num8r de 31 tarani care au sprijinit pe partizani..unna anului 1944. dupa crima si jaf. Aici i-au inchis in doua case s3rac3cioase. Aici s-a realizat filmul artistic .. prin largirea tinere. se poate Itn Izvorul Albastru al Izei. Din Dealul Boresei. Transilvaniei". de dimensielementele decorative. In acea noapte odioasa si singeroasa de octombrie. in a•ea c3ruia se afl& limita ! ui Maramures cu judeistrita-Nasaud (Dealul tei: 6 km.diferite.a = niireasa in dialectal) si dupa 12 km ajunM la Moisei.rezervatie ifica". Turla. prin. silite paraseasca ultimii kiloi. mes peste o punte ce leaga cele care-1 practica cu mul doua maluri ale vaii Iza. '. Ulterior pridvorul ei a fost dul. (categ. Salva 45 km). au supravietuit. Prin masacrul din acea cumplita noapte.Ceramica de calitate ne atrag atentia via. In autohtoniei $i continuitatll ultimul plan apar Muntii nice a poporului nostru. ilirectie sudica... Eve109 .Lidice" al Maramuresului. din care una se pfistreazS §i azi. s la mai pu^in de 1000 m de seaz3 $i liniile sinuoa sosea. cana. grav ranifi.straveche tradifie. apare aproape la In ornamentarea mijloc. pridvorului.Ultima frontiers a mortii". se mai tre care .poate fi considerata drept interesanto ductele indraznctc ale caii din cele maiara ramici din t noastrS.tre altele: . care a mai trait bolnav in urma acestui ?oc puternic pina in anul 1948 si Vasile Petean. Pen. ne inlucreaza o ceramica ro. 853 m) . comis un act de masacru . Tipul de vase de cunoscuta sub numele de apreciate mai mult sint ^Biserica Nistorestilor". pe alul Boresei (alt.e... i loviturile necrutatoare ale romani si sovietici.din Fata" se afla Tot inainte de ardere. nose ins3 si forme apr descinse direct din mode Saccl (km 49). AlSturi cred Banateanu in IU de turnul obi?nuit. e continuam drumul isarit pe DN 17 C. Esi indeminare meste dificiul a fost construit din nase Cocean.. uni. iesind noaptea de sub cadavre — Vasile Ivascu. care s birne de brad in anul 1722. In disperare si in ura lor neputincioasa. in DN 18. ••. Pe vasul us de bine pictura si numeroase deseneaz3 cu o piatra picturi pe lemn.telor de ceramica n tura populara de lemn. comuna a fost reconstruita cu ajutorul statului.sus.Buleni" se trece unica in felul ei.Popasul Izei" smaltuita. devin luc Biserica . Moiseiul a devenit un . io. datorita adaosuletniciri strSbune ge lui ulterior. Moisei (km 136 pe DN 18) " alta .. unde gasim specialitati maramuresene. inca in viata. dea. horthystii au incendiat sute de gospodarii din comuna. mte de a parasi Sace>'cem pe sub un viaDin acest punct prin spate apare Dealul i — o adevarata pira:iaturala. multa jale si durere. A ramas doar o imensa vatr3 de cenu?a i?i multa. in culoare neagra. Monumentul de la Moisei evoca un moment dramatic din istoria acestui tinut.lorata si a podului peste i Viseu. uitat nici faptul ca ccl mai nordic centru de nic-a rosie nesmfiltuita de ritoriul patriei noasExistenta sa — ca un i al unor forme cultuti-avechi — ii confera o dreptul de a fi conia drept o . construita prin munca voluntara in ur.slrinsa parca in chi. . ceramica rofie de tru eel din . {ilor. se folose^te o tehnica Aici se pastreaza suficient §i simpla. pe partea stinga. se gaseste un tur. doua monumente de arhltec. in partea dreapta. de ase•a. Pe cenusa razboiului. cu o straveche In central comunei se aflfi dacica in confection. Este singurul c In apropiere de km 47. pe lingS faptul c spinarile unor dealuri. locul numit . apoi au fost secerati de necrutatoarele mitraliere prin ferestrele caselor. civilizatie. ferate Salva-Viseu. i traversarea unei linii de i..ri de pamint romanesc.localitate cu prqulc rezonante istorice. cupa in acela$i timp de Acoperisul prezinta doua nimiterea stafetei acestel vele. dar mai cu seama prin munca eroica a minunatilor s3i locuitori. Ari i . ulcica si ulc Cunoscutul etnograf largit cu circa 6 m. Pe locul unde se afla cea de a doua cas3 a fost ridicat un obelise in memoria acestor eroi.. localitate formelor ceramicei dacifl GHID JURISTIC AL JUDETULUI dintre cele mai ilc. dupa ardere.RAMURES precum §i alte fapte condamnate de posteritate. iiiument al naturii (7 km).Virful coastei".vada materiala pertinent ma cu aproape 30 de ani. deasupra pridvorului. apreciaz3 La ie^irea din aceasta lo. Nu trebuie.

Borsa si aloua Salistele.". '. troasa. pe atit de pr In timpul lucrului la < leganutul este agfltat ti. Repedei.-. 28 de lo cazare).it regal prin care se . darea in folosinta a unui numar de aproape 1000 de apartamente ?. la buza padurfi de brad. mura unui copac. .-.. initial cioplit in lemn.Alexandru Sahia".!. amindoua -le. Intr-una din baladele populare se spune: a Cost ." irsa a cunoscut in ultiani o mare dezvoltare. i.. amplificarea capacitfitii de productie la mina . tacolul: Balada .La Grosi". XIV). poarta . se pastreaza destul de bine si a fost executat5 in culori vegctale de Zaharia Zugrav.. Ill. i . pregatind ast mai dificilS ce va M care va coincide cu sarea Pasului Prisloj > Moldova.coconul" (copiiui/ leganuf atirnat pe umerjjj procedeu pe cit de inj si simplu.Capra (categ. asezare la poalele lilorir«lodnei. sculptorul Vida Gheza a realizat un ansamblu monumental format din 12 siluete de barbati. cu . PlinS de semnificatie rfimine initiative profesorului Gh. IH'KSA. ^. sau de la Borsa pe val..i doua pridvoare suprapuse. format din pionieri entuziasti. fera tiiristilor condifii pas la cabana . in anul 1765. la ulinea medie de 700 m.mineri sau muncitori -licri. cu • leud. mai reprezentativa uni"I'onomicS a orasului este ...sul. in cadrul Concursului \» al formatiilor artistic. printr-o nota de eleganta ^i echilibru. de fapt doua figuri de maramureseni. o dovada in . aminte.e. m la jeie<. Biscov. edilitare si social-culturale din actualul cincinal. asezata pe o colina. Dornici de a descoperi identitatea eroilor ei au colindat multe sate din judetele limitrofe.i H km de Sighetu Marmatiei. samblului folclorie it | .sea averea lui Bogdan . 'lati din Moldova. ulterior transpus in piatra. care a creat echipajul . in locul numit .. la o distan^a de Hf km de la Baia Mare s. Un interesant obiectiv turistic il constituie biserica de lemn din centrul ora^ului.arniciei si iscusintei acestor locuri.„„„ j:_ »' • sirea din Moisei... pc un mamelon.u4ii.-' . Cind strigam cd pling pruncufii Mai ruu xlobozeau plumbupii. Se distinge printr-un remarcabil efect arhitectonic.' • ' matori. pe motiv de infidelitate de coroana ?i rSsplateste n^a lui Bale si Drag. Bur• si Gura Bail. Cind rugatu-i-am mincare Cenderii ne-o impuscare. In aceasta zona J.nimentul reprczinta un inotiv de inspira^ie pentru creatia popularS. care dateaza din jurul anului 1400.. Printre acestea mentionam deschiderea §i punerea in exploatare a zacamintului de minereuri neferoase .jcLipind i 1 si cucerind medalia > i . investigind si reusind sS afle numele tuturor eroilor.Urmasii lui Dragos Voda". luminarea din ceara de albine (sec. n populate de 25467 de "tori..• numita Cuhnea. cioplitura de lemn in cu^it (sec.. se iritihde o km pe vaile Viseului. care se transforma intr-o fabrica de binale si usi celulare. Importante sint ^i perspectivele economice. Pitoreasca localita. pe pinza.. Coman din Moisei. T!n interes deosebit prezintS citeva picturi pe lemn.atarea minierfi cu cele mine: Toroioaga. Pietrosului Rodnei d. Triodul 111 . candelabrul.a. Moiseni. unde lui este mai ferit. pinfl acum necunoscuti. (km 143) este si^•A in extremitatea estica a ^K|nlui. .. i-ima atestare referitoarc iiorsa dateaza din anul • datfi inscrisa pe un do.. Un all 'cului este torsul in iiersului. in fata casei unde s-a comis masacrul.. Cele 12 coloane simbolizcazS lunile anului (12 raze din cultul soarelui). XV). baladS ce a con . Zflcamin:"4e begat in elemente predominind cuprul.are a luamului. iar restul masti populare. in marea lor majo." In apropierea locului de tristS aducere _. Ea a fost incendiatS de tatari in 1717 si refScuta de localnici in anul urmator din lemn de brad.KroiiS Moisei" in interpret. precum §i BMagura 2". un potir de argint si citeva carti vechi de valoare patrimonial. in apropiere de cea de zid. .. si subiectul unui film . 'iiusei.. O imitate este sec^ia de ni si cxplorari geoiind situat intr-o zona liiu-a.. printre care Evanghelionul (1701).o . cSutind.Gura Baii". construirea unei centrale telefonice automate. orasul are un secilc exploatare si industriaMAkAMURE? liy. Prezinta un acoperis cu douS nivele s.. Tislei.lntr-o vineri dimineafd Pd o negura si ceapd Litananfii ca ne-o prins $i-n cea casd ne-o inchis. sau asce.Dealul Bucatii. y 11. zat de Studioul dc i . poalele Masivului R. Pictura. CHID JURISTIC AL JUDETULUI 5 nului cultural. Cind strigam eliberaie Romania noastra mare $i mai jib ne-o impuscare..

Grupul ijcolar minier. t ia arhitectului Auiei inceputul secolului al XV11IS a proiectat c^. vi Dupa ce hoardele tataresti au apacitatea totam de pradat s.Iezer" (cat. bucurindu-se de aprecieri elogioase.1/vorul Cailor".a. velit cu ** ^ asbo"^\mita perfect sm."" ioane cu MO oprHi si invinsi la Cavnic §i Strimtura.i"). ru lini. rtu •i ( s-jss -r i»r^s biblioteca s. to la platoul de sub virful §tiol l(. a§a Incit aleg ca ale sistemului «V -''"•' j-SJS s&sz~ 113 MARAMURE5 . Ansamblul . valorificate mediDe aici se pot face excursii in imprejurrmi. irt H de schi. sin. baie. O serie de poteci marcate sun nemarcate ne poarta prin vai salbatice. toresti. calci ziene. 11—III 72 de locuri). Belgia).calitaVile de pe valea Somellcl §ului.. scoli generaie. In aiara hotepune de un parking. paralel cu riul amintit. Revenim in orasul i Ne continuam traseul ) torescul drum national face legfitura intre Mil' res si Moldova peste Prislop (141G m).Cercanelul" ai Casei de cultura a i'ost prezent intr-o serie de \&ri europene (Ungaria. Casa de cultura. Anglia. se organizeaza i^ate in sUl ^ cxcursii cu autocarul in zo.(1725) si o biblie pe pergament tradusa de Samuel Micu Klein in 1795.stea caracteristica oraselor de munte. Aici se va construi un nou pavilion cu 250 locuri. camera are — f^de'area P-mures (cca 14 000 de tatari). La iesirea din orn indreptam spre Stat de ocUhnS Borsa (km < situata la confluenta \ lui cu piriul Fintina i ' altitudine medic de 8 > cea mai reprez?ntativa za turisticS din judet sajul salbatic.a.de^o^ ^asPeriodic. incearca sa se retraga oL. (\ascada-. iar in continuare pma cailor urinare. Pozi^ia geografica la poalele Muntilor Rodnei. broi' 11. cu ape . in nord. Biblioteca oraseneasca. in care invata circa 4 000 copii. in plina im.ca.e ale tubului di(1.... spre Moldova pe la Lapus sau pe valea Izei. '.. in sud. dooscbire pe vale Apele minerale ca< bicarbonatate...marcate ne poarta spre masi& dln vele muntoase din impreju"^ practicarea tcS aces^ rimi.lzvorul Cailor" se va con^ezeMa mofetelor strui o linie de teleschi. va deosctaita.sului sau in nordul Moldovei.. . In central orasului aproape de confluence Ti?lei cu Viseul se afla hotelul . Numeroase poteci . celelaUc^spaDe numele Iocalita1. din tura si-a desfasurat intreaga u trambulina olimt'antezie. si Maramuresului. dupa cc traversam podul peste riul Tisla. Complexul turistic dis..Poteci in mun1. de linga cascada tn imprejurimi se . monumcntaia creatie a naturii ce stirneste admirat. confera orasului atributele unui puternic centru turistic. (vezi capitolul ._ * _-\ ciY\ — . prezen^a i lui asocial cu altitudine. bar de zi.n dintre cele mai favorabil' Introgul complex de 1'actn naturali recomanda statium si pentru tratamentul uni boli pulmonare. a molidului.i o sala pentru proiec^ii de filme. clorurosodiqe l| pozltie chimica ce seori de la un izvor lit in ciuda faptului cfl sint foarte apropiate.5 afec^iuni cronicc km).. b rad. n Cu acopensul \u nele turistice ale Maramure.ie pentru 1 i plegantc orice drumet s. anwl (90 tn). pe culmi donioale sau creste ce se avinta impetuos spre inal^imi si unde deseori po^i fi intimpinat de caprele negre sau de Vipetele de alarma ale marmotei.5 km)..< fera sta^iunii calitati ti . anemii. dar sint '"T.ii Bordestinate pentru cei nl sa se leaga un eveniment pela odihna.rea lea. i . cinematograf s.. spre stinga. Astfel. Din centrul orasului.i jefuit mai intii lo. unde na.S r Hotlul. puternic si modern centra minier aseGHID TURISTIC AL JUDETULUI zat la poalelo ioaga (1 930 m) si n care dispune de lui club muncitoresc 9! santa biblioteca Aici se afla sediul 1:1 miniere si Sectia dr Id t. interesanta a ca trecut pe aceste meleaguri la iloasa si P' f A ^S . cu locu. la parter are un complex de alimentatie publics format ain restaurant cu sec^ie lacto. putem vizita Biiile Borsa (6 km).3 paturi.. seU naturale inedite cum este cascada . in 1717 are loc ultima incursiune tatarasca de mare amploare in Mara. . cu imprejurimi fermecatoare. utice de odihna si renv._— legat printr-o Unie__de_telcat eficiente in tracabin& de Poiana Runcu (3.iuni si explorari «' So pot intreprin ' prin imprejurimi fiind deosebit de n' Regiunea este bog i voare de apa mi. Complexul este i. Printre unitatile socialculturale amintim: Spitalul uml'icat. care ne rezerva frumusport dc iarna.

. iar in . 203 C. diferite obiecte de etnografie. str. Libert&tii nr. str. apa ajungind la suprafa^a cu o temperatura mai ridicata decit cea a lacului. Victoriei rlo noastra. str. raagazin.*..F.uprafa^a de circa 5 ha. o altd importanta zona turisticfi a \&rii. Liberta^ii nr . 175 octa nr. traseu ce Mrriti! paralel cu eel de pe Xlra Izei. str.Caminul". dn ' m a doua duminicfl august. '"l ae-al doilea razboi (cazemate distruse.padure batrina *» ." P arta snerifi " "lasiva de *. amplasafi pe culmile din jurul strimtorii. ceramica de Sacel. str.T. str. care au reus^t sfi achizi^ioneze in timp s.. 9 itl . in ch-eaptu ( 23 03 m) din .. Victoriei nr. Victoriei nr. 3 il P. ^ dc Pasul ~nd- dezvflluie o_ panorama un Peisaj unic. Vom admira aici o eclectic de icoane pe sticla. rvire. M..a rezida in faptul c£ rill este alimentat pe parcurs t mai multe izvoare subte^ARAMURES Un mare numar de prizonieri au fost eliberati. «tiei trainlce 5i w . pe stinga. tfif-nr-i! —*. 115 . Liberta^ii nr. OH/D TURISTIC AL JUDEJULUI rane. "MI i/.F.. SPlritUaW re f aramure e ""• voni ™ ? «i> mol. Bogdan VodS) . fl el dm tar3' car« evoca tra la Ic . Prima localitate din vasta lunca a riului Tisa este asezarea cu acela?i nume — Tisa (km 72) — unde avem ocazia sa vizitam un adevarat muzeu al pasiona^ilor so^i Pipa?.Mi. Potrivit loc de cazan ntem (I416 (I 4 ffi m).. Libertatii nr.Iezer". cai de acces: auto 51 C. Cei care au remit r « scape au . Libertatii nr. Muntii Ma. str.185 PE VALEA VI§EULUI I Sighetu Marma{iei — Rona de Jos — Vi$eu de Sus (Dn 18 — 59 km. care-si au originea la mari adincimi.Taftral *ti»n. la Festivalul ^ nterjudefean .^i ihflliate plaiurile fermecatoaI ulc vfiii Viseului. ^rituale stabilite intrj ««rU folclorului) crntee dansului popuiar din -rori. la aceasta acjiune au participat si femeile din Borsa. str.R. In plus.i de odihna ?i tratament mtua este drumul national (. apare un lii'iincl in apropierea lacului • ugrement Tepli|a care are • '.ICa 20nei' este sir.„«.i sa salveze comori inestimabile de artfi populara din zona. o agreabila mn a ajunge a ft 1'asul Prislop drumul H|_ in serpentine pinfi ll< ii Bistritei Aurii.stiut ca apa din riul r p l i t a nu inghea^fi niciodata. Astfel.. IT iese din Sighetu Mar•|li'i in direc^ie nord-vesW (pe str. 213 i / n i i popular orasenesc. Victoriei nr. str. copaci si bolovani enormi sint praValiti asupra tatarilor de cfitre locuitorii Borsei si cei din localitafile apropiate. cusaturi.Rodnei.. In f tuguiat yfrful "'. 112 Miorifa.Hora la r ^". se rem 'f"^11611'' ^ «>„„ Urme ale ce d e a T-. 6 tinul . 18 dc economii fi consemnafiuni.R. 25. iar prSzile capturate. pecetare. str.. De refinut cS. Libertatii nr. vecine (Bistri^.T.*n rnuntii Mi * UJ w sau Rodnei ost.. . una din cele ma ^ t^oase manifestfiri de a . Droni Propiere d6 ut: t septem7.R. tnainte de a intra in sail Tisa. 199 / ilnlogia. au fost confirmate si proprietatile radioactive ale acestor ape..Ud> MaramureS) Suceava) ** s? inHlnesc aici in f i t . drum B8E UTILE ce ne poarta spre nordul Moldovei.) •() alt§ posibilitate de a PIIIK<' la Moisei sau la StaiiHiH'. str. Dragos Voda nr.

C. do-. 'inarea colec^iilor creste utr-o serie de lucrari. dar sobra. valoa|il lur esteticfi s?i vlrsta. se crede ca in primele secole ale mileniului II ar 11 existat o fortareatfi numita . Printre Ifuctiile turistice do aici cs- */•» /. La iesirea din localitate. Caragea. rii^ intreglme de reput'olec'tlonari si mesteri Mliirl. Popula^ia este formata din ucrainieni.i..i.liuita de dealuri frumoa[ Este menyonata in hrii«\ i.din anul 1360. Erdos. A. cu unele elemente imprumutate de la maramureseni. j Trci/em pe linga Craciu. se afla baile de apfi sarata de_la Costiui. unde. cu o surprinzatoare armonie a propor^iilor. cu doua nivele §i. Irlmescu.11 I'. pin5 la tesutul proI »ls al covoarelor.. in dreapta soselei na^ionale. l ca: I.Diplome maramure$ene" se exploata sare Incfi din secolul al Vl-lea si e posibil chiar din secolul al IIlea. semnalam . Mii. • i l i (km 73).a.dupfi parerea eruditului I. Are acoperisul in panta repede. Biitu / \ "S. platan ^liilnrius occidentalism etc.. Ciupe. construita in totalitate din lemn de stejar. iar extragerea zacamintului de sare . prepararea culm. t© at ill Jus tc biserica de lemn agezata ^ HCoast3a.. JiquiThorma. iasa. spre deosebire de surorile lor de pe valea Marei sau Cosaului. localitate . i >oarta semnatura unor jl pictori si sculp tori i . B. care au un port simplu. o •llr din acestia fiind ocroI pcntru raritatea.ar..irc dendrologic in care ••tc-aza o serie de arbori blli'i printre care arborele I lulele (Liriodendron tulimru). Mihalyi. Bil^iu DanMnga scoala generala din i uila apropiere. H. cu elemente proprii zonei. inceplnd de la miculegere a petalelor I'lori sau alte organe | jiluntelor. A. T. Fertile de lemn din aceastfi localitate. la o departare de 3 km. i. Tsuga canadeni. uS pridvoare suprapuse. Agricola. au o sculptura mai pu^in spectaculoasS.Castellum". P. nucul american (Jumna niyra). A. ceea ce este mai curios. Pe locul unde se afla astazi satul. precum rari ale graficienilor: ' '. lasam in stin| comuna Bocicoiu Mare. exprimatS in lucrarea .. Baciuiui Mare" Valea t«nc/*J| la TisA it Suj V. Este o veritabilS reu^ita arhitecturala. Ea prezinta unele trasfituri asemanatoare cu cea de la Borja. veche asezare. la care se p«ate ajunge pe o ull\& ce se desprinde din §osea (300 m). Rona de Sus (km 79) este atestata documentar din 1360. Magnolia specla. Baba. Vida GheApostol s. ' |«Mi ales covoarel<^ vopIn culori vegetale. II dupa ce depasim calea mtd ne indreptam spre RoI de Jos (km 75).

Secicsc are zadia (fota) cu d b ! ivamure^ printre care Rus. lostri^a are corpul tive industriale este Fabrica masa este maiestrit md clt. Tot in apele din aceasta pentinc frumoase nr turistului cu peisaje zona intilnim o specie endespre intersectia. care mai poate fi intil. su.). strabatmd o padure de foioase. Revenim la drumul national. cu multe flori si verdeaVa. _„„ zona desfata pri.\\& de alcaloizi a Fabricii orizontale in negru si pfl caliu sail galben si r. lea Izei. are o populate oamenii din aceasta s3 aiba ca principal. lea Visevilui se in(. Bistra. unde portul { • Iri^ei ^i in citeva riuri din perativa ^Me^te^ugarul". Tisa. a cu fidelitate valea ViVIJJEU DE SUS (km 125).seu si Iza pina la Bogdan fondatorul invatamint lnsote$te valea Ruscova. probabil.J.J. cu de mobiia ce se vede la incu motive in culori vil ( lungime ce poate depasi trarea in oras."! M iu care un sector al riu.tuie strazile curate.eu. excelent Unul din cele mai noi obieczadia are dungi verzi. Vi^eu beneficiaza de ma.minti Unitatea de exploatare \ colorit. 187) modernizat. fica de comunicari. specie Printre unita^ile economisean cunoscut.' oras situat in partea de est pe suprafe^e mari au f| pitoreasca.peste interfluviul dintre Vigine al prof. ingrijite. \erde.i mai cu seama losvaii Viseului strAJl Mun^ii Maramurpsiilni . g:ill) i m. Voda. lo. Proprietatilor curative ale apei se adauga cele ale namolului sapropelic. de forma cilindrica. probabil. cu care ocazie 1 stingu a Viseului. Existenta locali ta drumul comunal re duce i in zona. ganizat si o sesiune • < iseaua asf altata cc urconfluen\a cu Vaserul. de unde III portului de pe vaiea rioase daune ihtiofaunei din soara panorama ml] zona s.yi£ita a orafjului o constiPortul popular <li i speciale. ca. Hera.E.). considerata de unii istorici ca fiind printre primele greve din Europa. iar iiotator. care se f 119 t 'MRAMURE$ . Cartea de letnicire butinSritul.T. In apropiere de km 89 se poate poposi linga izvorul . Aici este zo. ^Terapia" din Cluj-Napoca. do la sora si sotia lui Zeus. Coo. albS cu cusaturi stilizatp Pe$te de prada. Intensificarea exploatarii miner! lor de catre arendasi duce in anul 1550 la izbucnirea unei greve. D. 185). In 1539 se iau masuri pentru repararea castelului care sa poata rezista impotriva unui eventual asalt din partea turcilor. Dupa anul 1749. consemnatfi in docur roversam podul peste la Bocicoel.te pentru MaramuBistra (D. matologic romanesc! Cele trei localita^i — Viconduce spre comunele 1973. gassizi) — disparut din alte continuam drumul Jrei nume vine. in vederea ocro. Repedea 51 Poienile seu de Jos. pe vechea fortareata se construieste un castol bine intarit.ce mai insemnate se pot aracteristici legate mai afl "•. cu unc-lOw peste pe cale de dispa.tritei. albastru.. cincl direcfia salinelor se muta de la Costiui la Sighet.-. castelul a inceput sa se ruineze.adre«|B lostri^ei (Hucho hucho). Ittl (to dealurilor Fa^a Plos. Continuam s3 OHIO JURISTIC AL JUDETULUI este cu desavirsire interzis. Jill de femei cit s/i de Inunda\iile violente din ultiurt'um spve virful iU este un alt element ma perioada au pricinuit se(664 m).Sus — se insira pe partea stiin^a. ffecvent Vlseu de Jos lasam in dreaprata. Spre deosebire dfl "\ 'A in \ar& doar in apele forestiera (U.ffin opaduri de foioase. Dupa co in 1353 tinutul minier al Ccstiuiului devine domeniu regal. Aici se afla un motel §i 20 de casute (70 loc. ginecologice. general in portul maniniy uument al naturii. traversam Dealul Hera (numcle provine.de 20 818 locuitori. s-a sarbStorit iirova. Padurile care se ' i i i ne poarta printr-o zo. de Mijloc si de rul nasterii distinsului sub Munte (16 km). Drumul din stin. la mica de pes. Inainte de conflusam in stinga IDI "fiascovei cu Vi^eul.a jude^ului.. Una Leordina (km 103).re^ — albisoara sau cleanul defileul Viseului. muna Petrova (km Mi La intrarea in c-omuna It specia de planta leorda unde traversam si proiul salbatic). La Costiui (450 rn alt. Nu departe de bai se afla laricetul de la Costiui declarat rezerva^ie naturala. Tratamentul se recomanda in afectiuni reumatismale ale aparatului locomotor. riuri din \ar5. flu Fa^a Cremenesii se ail& jJungat (Leuciscus sou. protcctoarea casniciei).F. capabil sa apere niinele si minerii in caz de atac din al'ara. dr. Este satul Vis. d iti. Gh. pina la de ucrainleni. care se continua anul JL411."im va.Marmura".) s-a umenajat un strand si btii care au cfecto terapeutice multiple. Pescuitul in acest sector Sumanul negru.s« facea dupa metodele folosite de romani.

nrs. Tot pe aici 'K. Apele cristalim\ Hnc oxilimale. cu o fauna cineInBi'uf.niferelor. o mo. 1978). I) din central orasuputem urea pe cararile ce ne dfcra turi§tilor un popas poarta spre culmile Mun^ilor lubil.gctica recunoscutii. cistigind trofee.seu de Sus au cucerit medalii dc rr. se poatc innopta la Icn prol'il forestier.Cerbul" (50 locuri de apa minerala. o biblioteca ora. undo se afla si o pa:. Valea Pestilor.. :AMURE§ 121 . zona. un adevarat laborator tal! spre Moldova. cu sectie lacto-vcgeta.Moisei unde ne intilnim cu Icr. genate. Accesul este posibil Intram apoi in comuna lutodrczina sau trenul fo.. len^a unui liceu industri.u-p:itin.l « i o sec^ie pentru mo. Numoroafcsca !ji altele.FSina" (40 100).cerb e. care de cultura Vi. Cu auto.Borcut". mai cabanele forestiere. La parter se ai'la Maramurcsului.impara^ia vesnic verde a co|A casa de cultura.ir la fcrticipat la o serie de diferite concursuri si cxpozi... [".)c'«i cranial in sine nu se riului Viseu pe o distanta c'. una din cele mai pitounde vom face plinul inainte I si salbatice vai din de a traversa Carpa^ii Orien.— Borsa — Pasul Prislop. iral.tii internationale. insa si pe o poteca varianta care face legatura cu Insoteste valea. Drumul urmareste cursul .Slil". Novfit. I la cabana .. Valea Vaserului stinga o static cle benzina. Aici e IT" scoli gencrale.km). Ansamblul se sint trofode capitale cle tintcce si dansuri al Ca. Pe Valea Vifcs — Turcia.ci^iva zeci de kilpmatri pina rl cste runoscut prin im..Novicior. ris.e itiluie ca obiectiv turis.•r oxtinde Fabrica cle mo.rontimm ralatoria spre Moisei 1.Izei :ina se face doplasarea (vezi traseul II de la p. la .localitatile de pe valea. ar dc zi ?i o teras3. La iesirea din orasul Viliie sale deosebit de seu de Sus intilnim pe partea iioase. cine.ri nationale si inter. sint sagetatc de p&s}tre care ^Zeita de aur" Jravi si lipani. Prctutindeni in aceas'ta K domeniul invatamintu. pe Valea [ tji culturii consemnSm Boultii. _nului intilnim multe izvoare •il .travarie. (•(iinpk-x de alimenta^ie Din Viseu de Sus ne putem lira format din restau.aproape de Pasul Prislop.

Dragos Voda nr. str. Numele localitatii «i in diploma regala a lui dovic I la 1345 cind i reste in posesia aceslui zatpe fiii lui Silvestru.S. 7 Cinemotogroful BCarpafi". Republicii nr. 23 August nr.. str. Labi. sfipSturile arheologice atesta vestigiile unei asezSri din perioada formSrii limbii si poporului romSn. Gh.F. str. 17 Farmocia nr. str. V. Lenin nr. V. str. str. nu: margele de diferite" ?i doua inele. Garii nr. 12 Ojiciul P. 1 Staf Jo de benztna. PinS la Cimpulung la Tisa drumul se alfiturS cfiii ferate. str. 6 Circumscrip^ia sanitard nr. In spatele scolii fjcin semnalam biserica __do I si zid^ singura cu pert>(il zid din Maramures. 25 Spiteful ordsenesc.Liliacul". Tot aici OHIO JURISTIC AL JUDETULUI a fost deseoperit un de aur din epoca bi al cfirui fnventar cuj 8 spirale plate.T. Doja nr. 3. str. Rindunelelor nr.. 74 Cofet&ria . Capul Fetei. 21 Autogara calStori. 32 Gora C.R. ' §i Maris. unde.R. str. str. pe Stan frat'-l' Silvestru si pe Nicolnc lui Stan..T. str..Pietrosul". Acni sul prezinta un singur n iar turla este elegant/I .. 1 Militia. Dupa ce 15s3m in urmS localitatea lapa (km 76) ajungem la Sarasau. Republicii nr. iar in dreapta ne tine tovfirfisie Tisa. 23 August nr. granitfi naturals in por^iunea aceasta cu U. I. 23 August nr. str. declii' "monument istoric. 52 Bufetul . N. str. autoservire. Carpay nr.Minerul". 2 ConsiHul popular ordjenesc..Expres". SIGHETU MARMATIEI — SAPINTA _ NEGRESTI — SEINI — BAIA MARE (DN 19 $i DN 1C — 106 km) Urmind drumul national 19 si cursul fluviului Tisa in directie vesticS pfirSsim Sighetu Marmatiei trecind peste podul de la confluenta Izei cu Tisa. str. pe dealul Cetatuia. 23 August nr. str. 33 Hotelul . Piatra Sfipintei in stinga. 8 Restaurantul . 24. insc^ti de dealurile SScStura.R.S. Lenin nr. SarasSu (km 73).ADBESE UTILE /llimentora.Cerbul".. Republicii nr. str. I. 23 August nr. 12 IV. str. 2 Libr&ria noastrH. 11 Restaurantul . nr. 23 August nr.

Broderia este rafinatS folosinduse mai ales culorile alb.C'imitir vesel".Aici eu ma odihnesc Pop Ion Pipis ma numesc Sfi vedefi ce am pafit.camasa de Sapinta".cuni. < M . Va pun in pohard bere •?i.. Ornamente dezvoltate intilnim pe umar si la manseta largS cu incretituri. Astfel. Wi care se impune in barbatesc este .. vei jeli cite zile vei trot" sau: . va zic la revedere .Aici eu ma odihnesc ji Stan lonu m3 numesc .. (IM lina neagr4 in patrii "1 mit . Mama. unic in felul El continua sa exercite fluen^a magicil irezls asupra turistilor de pret deni. unde moartea m-o g&sit: in dealu Mirejulwi.. impresionind prin cep\ie si originalitate. dar $i cea policromfl. in care predomina rosul purpuriu. unde traiesc laolalta romani §i maghiari.perzian3". Trebuie sa facem o remarcfi privind portul popular din SSpinta.. nind in relief ?i culoar pecte din viata si pre rile oamenilor. dintre cele mai solicitat biective turistice ale muresului. Intreaga realizare reprezinta de fapt conceptia autorului despre moarte. titul . Faima SSpin^ei a originalele opere cle populara. Ell adevSrata cronica a satul) 1 se spune ^vesel" dOOJ rece Cpe crucile mestesjin sculptate si colorate do MI n . completeaza rrjul bfirbatesc. cioarecii. apare fusta viu coloratS din material de fabrica ce inlocuieste poalele si zadiile.a.. surprinzind scene mornente semnificative curacterizeaza via^a cel«re a disparut. dar mai cu seamfl. Fost-am ji gestionar $i-am wmplut pahara mari. adevfirate .Mi-au clntat cucu-n ogor Ca sa mor lingfi fecior CJt am trait pa pamlnt Pre pufin am feciorit Moartea m-a tuat de grabS Ctnd ne-a fost lume mai dragu Moarte rea cu urit nume 125 MARAMURES . porti sau pe pridvorul caselor ne atrage aten^ia o mare varietate de cergi si carpete de culori diferite. ca si parI'ltne. Ca copiit m-am jucat ?i uagonul m-a tfliat. .. in desene_. Supinta era cunoscuii n& nu de mult dour apele minerale din apr care se?"imbuteliazS Dar de ci^iva ani nur a fiicut ocolul tSrii ?l. de cV inchisS. situata la 18 km dc municipiul Sighetu Marmatiei. Aici s-a dezvoltat o adevfirata Industrie casnica de artizanat care produce aceste tesaturi mult apreciate de turisti. crea^ii ale lui Ion Stan lui smt o t'actufS deosebitfi.r / n trineascfl". Desi data recentS. cu o personalitate aparte.a acestei opere de arta populara rezidfl ?i in subtllcle versuri-epltaf. sub roata vagonului. valoarp. Pe garduri. de modul in sfidau rnoartea cu cren intr-o alta viat.. Comuna a fost alestatfi documentar din anul 1329. defectele. tu mS. Dar. r3mine elementul eel mai valoros si mai bine realizat din punct de vedere artistic. pline de duh si de un farmec aparte. spre exemplu: . monumenuminteste de daci. GHID JURISTIC AL JUDETULUI 0 alta componenti tica portului fenreilor Sflpin^a este salul. Sapinta (km 61).zid se afla mai multc forestre mari. ornamontft( regulfi in galben. chiar mil.tablete" care cuprind biografia comprimata a decedatului. Apropierea de oras a favorizat patrunderea unor elemente noi. galben.. nici o exagerare. ne atrage aten^ia prin casele ingrijite si trotuarele invadatc de flori. ne apare ca o expozi^ie uriasu. Dar parcS pentru compensatie .. .este foarte scurtu. aceasta fiintl vazuta printr-o prisma de optimism $i chiar sfidata. rul si sumanul. r aloarea artistica este duA de una istoricS. iturale^ piclate in cu• i l . caracte zonei." . Intr reaua lata si cflmasa libor o parte din pic-pi Gatiile. 5n raport cu virsta. cea mai nordica localitate din jude^. Cimpulung la Tito (km 67). sint redate. de jiurile lor.

.sti': noi dimcnsiuni crcindu-se obiective ca: un_Complox. la Viile !>. a descoperit la Sa Pmta 5aua unei capetenii ta.fil agrieol. cu o climft mai . iiceip prin ioralitatiie 'U'.(caliOranui Nou. _calrtale__veche. realizata din mii de puieti de 127 .ti Huta C'jrtezp si du^ 1kro de la Pasuj Huta Ir". losfasurare a Fesfolcloric cu rename oilor". ferine avicole. strabatind ii caz o aJla zona folclorici i din partea de nord-cst a localitatii. care a rfimi dc ja suprafete de livezi. (km 57) este Jorga.'nou in judotul MaKS..versam si satul Pi.eaza na lict-i. La Varna puupiea de aici.. in care s-a hotarit crearea oficiala a . sc afla ruinele unei cetftti medievale. Cele mai importanto intrcprinderi de aici sint: ." O parte din versurile-epitaf reflects ocupatiile.Ca tlnar m-ai dus din lume Ca viafa mi-o luai La 24 de ai. S-a dim la scoala-a-nvtifa Ca fofer se vrea a fa. care i-a c b. Si sa-tl spun ceva cu dor: Acuma Ion u fecior. atelierc do produc^ie alo cooperatiei mcstesugaiT. si vii. tehnologica la Fabrica de drojdie si altele. km de Seini.Tara Oasul -i".Tavia de '. so.'Uno. Mi-a plucut morar so fiu.. Eu viafa o lasai la 44 de ai. la 3. dam la cai de mincat acuma-i timp de arat.jurats de culm! do. dbi!e si tradUjiile s-au pasnealterate din strS'ouni alte1 lucuri. De la Sapinta n in cele de mai jos: mtoarce la Baia M . in apropiere de Dealul Soarelui. c poate vizita Muzeul fa •.Tara Oasului" PSte o l>iulit'ito_ . ipa ce depasim '. Fabrica de drnjdie. atestat' tarea intreprmsa prin Mara.> livoK. sub Culmea Huta.iv 6 n: DJ 131) inr! .Seineanau.Aici eu ma odihnesc. o noua linic. $i-am venit cu coasa mea sa cosesc iarba cu ca. irtul osenilor ne amincie imbracnmintea dnciisa cum apare > .ul K^gresli.ii''i'. Economia localitatii i. In ai se mtinde opopina sub padm-e. in vi-dtolTSrc.. de ingrasaro a pnrcinelor pentru 100 000 do capeto anual..Coih/i lui Traisn." I ij\ sa nc recrram la Ui. loan Spanu ma nuncio.W de campare si al cuparile satenilor cum sint Publica. Acest centru a gazduit in anuK 1898 Adunarea general^ constituanta.a . tai_(DN 1 C km 177). preo.bine relief. vestita prin vinurile sale medaliate la diferite concursuri inlernationale.'lh "caf3~~p6rful.>P«lar.^resti..> cunostinta cu ceraO'is. !ara Oasului" pa tern OHIO TURISTIC AL JUDEJULU1 Sighctu Marmatiei suu X .inemeritata t'aima.. --^S5jar__din ariul 13 Populata de ucrainic nure?. locdlitatea este fl»nc'<ta in partea de nordnurd-est de deaturi acoperite c'. Tn element peisagistic cu profunde semnificatii esto plar. A^ezata in lunca fertila a Somennlui. Intreprinderf*a ihdustriala de Stat. Pin-am fost pe lume viu. 1 in ora:. n .7'.Dorite sogor iubit llnga tine am venit... Ca via}a o lasai Toamna la 60 de at.'><* dealul Comja. Esto o localitate mare cu perspective de urbanizare. r'ocuinfnt... ma inv f' ^ie a tatarilor in localitate de pe acest' tr Marainurej (1717) _Ii2inte_de_a_patru Aici so vnr c-onstn. n.Sim". eitiva din fostii 2 dlscipoU n continu- sai opera La inccputul seoolului nostru jrudituljavant Nico.Despartamintului Satmar-Ugocia" al Asociai:iei pentru lit«?ratura romana si cultura poporului roman din Transilvania (ASTRA).i." din v n Dealul Cetatii IRAMURE? ' P>P«l P. .. iar jos in apare ca infr-o u. Aici li'm'. de sprcialitate cu pi-'-. cu in| ^ti.. sad la cos am ridical si faina-am macinat. putina vama-am luat. linga un izminerala (dupa i i ne domoale no con< r-o padure de fona la_ _hanul _.i spa-." sau: .. Din Pasul ~Huta in intrat pe teritoilui Satu Mare.

Din drumul national in OHIO TURISTIC AL JUDETULUl directie vestica (DN 1 | putem indrepta spr« Mare (37 km).uVcoem apoi prin localiSabi?u (km 174) si Ilba 171). vinde a fost descoperitfi §i partial cercetata prima a?ezare paleolitica din jude^ul Maramure§. In ra dreapta se desfaijoara lunca bogata a Sornes. cu siluetele unor cladiri impunatoare. a muscat puternic din Ho coastelor dealului. Ziua minerului sau 23 August.. in prelunstrftzii Mihai Eminescu. restauSar. ami ni la 200 m de §osea in il unei livezi — camI . o ra de piatra (andezit). ne atrage atentia • l>unct turistic. iar in dreapta localitatea Bu$ag.irea din satul Ilba. II). t'lia 172. un loc preferat de baimSreni pentru chermezele organizate de 1 Mai.. este cu citeva casute-cam20 de locuri). Lasam in stinga i. cunoscuta sub numele 129 . Are o capacitate de cazare de 10 locuri $i restaurant (cat.tuata la citiva km spre it ies.i Cicirlau (km 165) sila poalele dealurilor ilui si Singhilitului. pomicol insemnat. ce imortalizoaza numc»e ^EMINESCU". Lasam in urma Tau|ii-M5gheraus.Burile plantate cu vii in |m> suu livezi inlinse. apartinind l|H'i'atieT"d£ consum. sau zona industrials cu co?urile mereu fumeginde. gradina de vara. localitate linga care se afla aeroportul. dintre care so detaseaza Spitalul judetean. in al carei centru am citeva blocuri munti ce apartin Intrerii miniere Ilba-Han. de unde ne apare peisajul ospitalier al municipiului Baia Mare. De o parte ?i alta a drumului se intind ogoare manoase si pomi fructiferi. iar spJ spre Baia Mare (27 km) pe care-1 urmam si no Partea stinga ne' Baia Mare — Carbunari — Copalnic-Mana^tur — Tirgu Lapu? (DJ 182 — 46 km) •nincl din Baia Mare pe il ce parase§te municipre sud-est. omagiu adus ardeleni . TARA LAPUSULUI '"olid. Pina la Baia Mare mai avem de parcurs circa 10km. linga o masivS padure de stejar. in urnul cu ciivva dccenii. In stinga drumul te poarta spre campingul Apa Sarata. ne indreptam spre una din zonele folclorice §i etnografice cu o personalitate deosebita. turnul Stefan. >aua insote§te in poraceasta aproape para: -a ferata Baia Mare — [are.Doi porumbei". Revenind la drumul national trecem dealul Dura pe care se intinde statiunea experimentala pomicola.Luceafarului" poeziei romaneijti.

cu oameni iilnici care au cucerit loin Intrecerea pe tar& HI realizarea sarcinilor imnice. Traversam Dealul Pietri? imbrficat de o padure tinara de fag si intrfim in depresiunea 131 .ara "Uor din frunza ?i ul coboarS in serusoare printre culmi cu poieni si paduri I livezi intinse de pomi ul se inalja dealuce marginesc pe in riul Lapus care ili'iiza regiunea. \.Iru r-apu^iilui". Zilnic circula trei autobuze de la Baia Mare la statiune ?i retur. Statiunea este recouiclata si in cazul unor inoratii profesionale cu an l i chimici. Ciocotis.(mineralizatie totala 12 g/1) sulfuroase. linga sosea se afla un monument de arhitectura~populara cu turla in forma de bulb. r. Traversam riul Cavnic mergind alaturi de apa spre Cernesti (km 31) insc^i pe dreapta de Dealurile Prelucilor. este asezat la confluenta Cavnicului cu Bloaja. closodice de aici sint cunosnca din secolul trecut. Revenim la Cernesti. Zona este foarte bogata in nuci. specia gasind aici condi^ii favorabile de dezvoltare. de unde ne i spre stinga 3 km a vizita Baile C5r> i i (17 km de la Baia i. De aici se desprinde spre nord drumul modernizat de pe valea Cavnicului care trece prin Laschia unde. Cele trei vile i o capacitate de cazare de de locuri.mcntar dispunc de o cant'mS i?i bufct. Din mijlocul comunei porneste un drum pietruit care ne conduce spre satele Trestia. incon'Mt de paduri si livezi. Copalnic-Mfinastur (km 25).l'ectele terapeutice ale i"i. aici apare calcedonia. Printre brazdele de aratura. Fauresti. recomandate in trata1 afectiunilor reumatissi ale aparatului loco. intr-un call natural pitoresc. $urdesti pina la Baia Sprie sau Cavnic. o varietate rara de cuart. Revenim la Carbunari sau urmam drumul pietruit prin Berinta. situata la o altitudine lie de 230 m. unicul loc din tara unde o gasim in nuan^a albastruie. JJoseaua coA in continuare printr-o iiiiliiL 1 de padure de foioax:e pe linga comuna •-•avita si ajunge in safirbunari. localitate cu perspective de urbanizare. statiune de interes ul. care strabate o frumoasa padure de stejar ?i ne indreptam spre Tirgu Lapus. •Una localitate ce o strain este Grosi. edilitare §i soul turale. Baile Carbunari constituie si un agreabil loc pentru odihnS ^i recreare. iar blocul ali1ARAMURE$ .

pe terasele riului Lapus. Plata Eroilor. liericile de lemn din Tara Lapu^ului. 9 lucia nr. fiind alcatuita fnbicei din tinda sj doua camere. Eroilor.spitalul si policlinica. econoPe plan cultura mic :?i cultural al Tarii La. nr.R. 36 de cultura. 24.Tible^|^B stinga. ziu gimnaziul . str.M.. dar foarte echilibrate si cu un pronun. anul 1908. Plata Eroilor MMJtograful MArta". 29 . elementul ornamental geometric traditional fiind IRiai frecvent folosit.F. pe ma•rept al riului cu acela?i •. Orizontul il Jncheie ~pe pentru grape s^l Muntii Tiblesului si Satra alte utilaje agricol«^H Pintii. ternic centru politic.duse lactato. a. localitatea bumbac cardat. care asigura 70 cle •I in camere cu 2 pa•KSE UTILE turi. nr. pt si in celelalte zone.Petru Pentru a cinsti memoria Aici mai i'nnteaza taranilor si intelectualilor industrial. situat entrul orasului.at caracrtistic. Are o populate ale industriei usoaflH de 13144 de locuitori. nr. Printre alle noi ^1 cu acelasi mime. oljll este atestata inca ~ d m a n u l care. serveste doar llru ocazii mai deosebite sau pentru sarbatori. str. str. II).A. in centrul ora. Tineretului. ra Lapusului este cunoscuta si prin ceramica sa.la o serie de con•iri in ElveUa ^i Franta.curs superior".Tarii Lapu?ului. ca dealtfel •e celelalte construe^!! ale gospodariei.. nr. nr. Lapus.TRA~ (Asociatia pent'rH rii din 1918. Victories. Pentru valorificarea curs de organizare o superioara a lemnului din de etnografie a Tarii acest bazin. precum si pentru este consemnata o-j infaptuirea unita^ii politice si . Damacus^ni. str. In decursul istoriei centru scolar al intreg s-a remarcat prin lupta im.. Plata Eroilor. Impre.Inca din anul 1622 esti potriva oprmiarii sociale si tata o prima scoal nationale. iar lateral se alia o camera fltinga si alta in dreapta. iar nationale a poporului roman. s-a creat Intre. litiul popular orfijenesc. detului.T. Plata Eroilor. Caracjtica este si prispa.apusul" (cat. nr.i|lo. a-. 18 ul P.In ora§ isi mai de bane mai tinere.Tara Lapusului" sint forI din gospodarii rasfirate pe dealuri. aranjata §i impodobita. gradina de vara.) agrement in partea de si a fost construita o moder. TlBGU LAPU§ (km 46) produce covoare. piesa principala in decorapa k Hoara o constituie stergarele care sint aranjate alaturi •)lide.§ului. una de toate zilele in care se 1 iar cealalta.. industrials ?i agricola a ju. 29 C i multe cazuri satele din . 26 > de economii ji consemnafuni. nr. din care in zilele 133 .unitati pu?. 11 lul unificat. Tinda este incaperea I mijloc prin care se intra. 6 Martie. obijH este situat in partea de sud artizanat. precum si o za prinderea forestiera (U.s-a afirmat ca un pusului. Ele sint si mai reduse ca ii.dica poten^ialul induidj gul secolelor ca eel mai pu. crama. 22 lul .T. |ra§ul dispune de un hoJ. cu un in Orasul Tirgu Lapus se in. Cele mai importante centre bst Tirgu Lapu§. alaturi de celelall 1291^ impunindu-se de-a lun.. cu o baza d^H cea^a.. in depresiunea pia^a externa.E. nr. str. Tiblesului. cu un aport activitatea casa de cinornat insemnat privind produc^ia biblioteca. impusca^i de autorita^ile staLa Tirgu Lapus tului dualist austro-ungar in tionat un dt'spar|amir lupta pentru infaptuirea uni.poporului roman) crea ment. *sa tradi^ionala era acoperita cu paie. si fara streasina dubla. in care se si a utilajelor fores industrial! 1 contureaza orasul Tirgu La.\ionam si Fabrica dl una cu cei ai satelor apart!. Ansamblul na baza de intretinere auto tece ?i dansuri (Lap\: GHID JURISTIC AL JUDEJULUI pat . un bar. Ca vechi centru unde se practica me^te^ugul olaritului. orasul Tirgu Lapu? continue si astazi tradi^ia furnizind ceramics specifics pentru aceasta zona. Pe '« geografka restrinsa apar toate categoriile de cera1. Documentar.rol in culturalizarea scrie printre localitatile ur. de multe ori invaluit in S. care se observa in cu seama Cooperativ^B sugareasca~ .ratura romanilor si sului a fost rid i cat un monu.T. inclusiv ceramica neagra. Fabri<^^H ne si Filatura de I|H natoare. au acoperisul simplu. cofetarie.larga a Lapusului. jljat.Lapu?ul". spre deosebire de din Maramuresul propriu-zis..orasului. multe S<^^H a judefului.

in directie sudica. Din Rohia drumul continua spre Boiereni. statia de in Icmn dc la Bazoam. fara pridvor.intilnite. contru pomicol re! in special pentru me. ~" Ca podoaba caracteristica se poarta zgardanul. o curea ! • 4—5 catarami.uite confectionate sint oalele de gatit. riului Lapus. care virmeaza comuna loni. In Miigoaja. izmene mai lungi decit la mar. Baba. de lung. care se remarca prin broderiile pe increjul ( piept $i pe mineca ce se termina cu un volan^H bogate ornamente. Pictura a fost ocupatie a oamenilor din a(Inita de zugravul Petrea ceste locuri. aici s-au pastrat mai bine mulu ceiuri ?i tradi^ii.alt motiv sculptat in partea |mtiv 600 m departare una 135 . Cele doua (funie) pe la mijloc si un TBumente se afla la apro. la aproximativ 2—3 km. Tirgu Lapuj — Razoare — Coroieni — Baba (DJ 109F — 21 km) La ieijirea din Tirgu Lfi. $oseaua insote§te valea MVIII-!ea din birnr . dt I sur si. care se deplaPreluca._ ment al naturii.a. dar gasesc Cheile Babel.aoastre a mai ramas doar primul centru care asiguifl mica pentru o arie larga. din ce in ce mai rar. de undo se trece in judetul Cluj.1. zadiile. se poate vedea exterior dinspre sud intilnim I monument de arhitectura cuiere de lemn s. s-a nascut Pintea Viteazul.) cioareci albi. acojocul" inchis in fata si . in 1932 monu. facem o deviere spre simpla.Dumbrava . Pe dealul din estul satului. lele au in partea inferioara dantela. Una a I lomn.Stoiceni (DC 36 — 7 km) de alta §i au multe trasaturi Nc inscriem pe drumul comune. coltjsori. A§a spre exemplu. iar la Dobricu L8. are briu sculptat •& alte doua. el are o turla fl OHIO JURISTIC AL JUDEJULUI extrcmitatea sudica a Mara•tra turnulete scunde §i mure^ului. cu turla •.i il o dunga cu alesaturi in variate registre ornameni..lonathan.de nelcosag"). Din portul barbatesc se detaseaza citeva element* ar fi palaria de pisla neagra cu boruri largi >i i rnica. iar in dreapta Au. pe peretele •inbrava. rtea stinga intilnim o a de piatra.ilta localitate pe traste Valenii Lapusului. de culoare neagra pentru sarbatori si sur '• toate zilele. Aici se <.trece peste un pod (j pu? ISsam in stinga Fabrica facem o deviere de y de produse lactate §i Fabrica spre dreapta pentru • de piine. si totodata din Din Tirgu Lapu§ se poate urma.ean se caracterizeaxK sobrietate si echilibru cromatic. prezinta uncli i cularitap distincte.seaza la mari distance pentru l a fost reconditionat. ltimele localitati de pe '•I i ruta. Portul lapusean. Elementele componente ale costumului ien cama^a. < un aici ca M zgarda". zona in care este preIne din apropierea riu. so poate vizita manastirea Rohia. brodeflj plicate in alb. de unde a lost frecventele cuptoare de var H in 1758 din cauza i. prezinta in paru-. valorificarea varului. dimensiuni mai-i. »cojocttl" inchis in fa^a. un drum ncmodernizat de cca 7 km pin a la Bohia. camafa simpla cu ornamente reduse. Inainte de a jar.i bogaKubsolului de la RazoaMentiune speciala merita wele de mica alba.monumcntul de arhll tobaza $i S. Tirgu Lapu§ .. Datorita izolarii. de obicei pe un fond^H chis. construite din kc si inainte de a ie^i din stejar. struit la sfirsitul secot benzina (km 27).i « In trecut se produceau aici renumitele pipe rosii. I I-am urmat de la Baia sint neetajate. destul de inguste si lungi. elegant si sobru. ben51 mangan.M. Este o straveche Mtiilor.zent calcarul. Incalramintea tradiponala o constituie opinca si I In urma cu un secol femeile mai bogate purtau neagra si una rosie. sat situat la sudde Rohia. ceea ce explica Lfipus..A. B. surnanul. . in care se gasesc influence ale JIMI din Bistri^a-Nasaud (mai cu seama pe valea 9H In partea superioara a vaii Lapusului sesizam uncli | turi comune portului maramuresean. guba. sint Draghia si •Idvor in partea de vest.caputn.fost construita in secolul a\ kului (3 km pe abatere) XVII-lea. monuproportional si cc-hili. reu^it la intrare.ilr. intr-un loc deosebit de pitoresc si linistit. Cele mai cunoscute vadl t. ulcioarele -. de fudulie (. asezata intr-o pSdure. iar pe ta lasam drumul ce la Vima Mica. In ansamblul sau portul lapus. ancadramentul usli •il In prima localitate. E h'jcmnate sint s. iesirea din Razoare.

Revenim la soseaua mo. eel de-al I lemn.teren fertil aici. desigur. mai modest.Cavnicului prin Vail.. In jurul izvo. localitate Jrnizat (DJ 109 F) si ne in137 .loc de codru verdc / dernizata si ne indreptfun zare ca se vede / spre Stoiccni. Suciu de Sus (10 km) i bijuterie a genului. mai fierului.. . situat pe locul numit • cu mult rafinament arPC. Cea din . este asi. Datorita conditiilor clilocalitatile Libotin (7 km). te tumulare ce apar^in crotu centrul satului se afla si nologic inceputului epocii • . matice mai aspre din aceasta pseni. Mergem in amonte spre L Uevenim la drumul mo. prin jo.munca la padure dar si minord care este mai malai larga 51 coborita.se pastreaza autentic. t'iind flancata de patru unde Tara Lapusului este eel li'to. Aii-i It a fost ridicata in anul 1701 si liaiducii la sfat. de..apropiem de Muntii fible^unte de arhitectura in lemn luj.neritul. in direcjia estica (DJ 109 F) pe soseaua din stinga ce urmeaza valea riului amintit si ne indreptam spre Muntii ^iblesului. noscut pina la Copali judetele limitrofe. Anual. este format din morminte de incinekltfel. •U aici din Suciu de Sus. A fost ridicata in tional. Grosii Tiblesului (20 km). Baia de. Dupa confluen^a Lapu?uGHID TURISTIC AL JUDETULUI lui cu Suciu intrain in macuseni. ca intreaga constructie . a$u zulta din versurilc: Dumbravi^a (vezi p. gas. care se observa in zare. 139). se gaseste un ce'mare / Cu dranlt izvor cu apa minerals. in luna iulie. umane Inca din epoca bronl. ade. se coperite doua cimitire. si care.efectuate aici au atestat urdn lumini si unibre. Lo. Tirgu Lapu$ — Rogoz — Gro$ii Tible^ului (DJ 109F.Grosii Tiblesului. stari alergice ploaie sa-1 mai ploalf alimentare s.perfect conice.dra casa o zugravilu date in cura interna pentru i'runza de-acoperitu / at'ecfiuni hepatobiliare. Astfel.a. Pe partea stin. Cel mai de pe valea Suciului: Suciu este al doilea. 'i care se imbina curios testata dar sapaturile arheologice i perfect.la Suciu de Sus. iar la dreapta de Ob•nice. care su. DJ 171A — 25 km) De la hotelul .inga u§a de la intrarecu zului. dupa cum spun legendele Baia Mare (DJ 182 C.superioara a peretilor $i conVj teazul isi avea^ sole reusite. con. •Cel de al doilea edificiu bronzului mijlociu. a fost doilea. neetajat. scriem pe drumul moderniunul se aPa la circa zat (DJ 171 A) spre satele de la §os«a.ballagu sa-1 indo rului amenajat se afla un omatu sa-1 mai niri| pare natural format din co. gereaza forma unei cetati un. Satra Pintii (1 041 m). Este singura bise. In nord se ridica muntele nastur §i dc aici pi.mai fidel reprezentata. 1311) Traversam apa Suclu' dupa circa 2 km intrSfl Rogoz (km 34).. Costeni.ii zare / Ca-i Sulr ga. portul patrat& §i de o concep. Principalele indeletni701 din birne de ulm. D.mul.cap de documentar din 1325. Pe masura ce main tarn ne it Fi vizitate si alte monu.orinduite cu case mari zidite U. ne inscriem.chia. Pintea modernizat). I I'o vaile dinspre nord. au fost des| ancadrament placut. creea.nici grofii sS-1 mai Dupa popasul facut nifere si foioase. Surdesti.timp sa-si continue fruntare artistica la care pe valea Lapusului participa multe forma^i! pre. in toreasca poiana din )n acest cadru pitoresc se orga.zinta cre§terea animalelor §i lc datorita §arpantei din.borcut" amenajat. inprotejeaza masa dinlemn destinata pentru cadrat la stinga de Obcina Obrejii. iim se spune cS. intoarcem la Tirgu portului si dansului popular Cei care nu mai djj lapusean. cina Arundasului si ajungem Irag aten^ia. Ungureni parte pomicultura nu gase^te um nemodernizat). linga sosea. ciri ale oamenilor le repreerisjul.voarelor de apa mine nizeaza Festivalul cintecului. localitate a|lc in forma de .lita / Si cu pajislo calitatea este renumita pen. cu din lemn sau piatra. Depasim Suciu de Jos.inapoia la Baia Marc stigioase din judet sau din Dealul Pietri§ pe dnn.de Jos. o adevarata con. Localitat«( intimpina cu doua m( mente istorice apropiata.me materiale ale civiliza^iei i> imagine profund estetica.. pri|K o cruce de lemn sculp. DJ 171. Pictura este destul raUe datlnd din perioada I bine conservata. un sat mic t n i popula^ia este specializ»M legumicultura (vezi p.nicei de-a-ngrSditu tro-intestinalc. de lemn din judetul Gospodariile sint chibzuit Ijnures cu turla si tur.Lapusul>l trecem podul peste riul Lapus.Pintea-aice s-o suitu tru apele minerale recoman.Coasta" sedintele sale. si baladele populare.. tradiarte.Poduri pe Coasta". situat pe locul numit confine morminMTraian". a fost adusa din porni la lupta.

Inainte de ten rea turnului se spargcau vase de ofranda. de unde coborim spre Baia Sprie s. nu departe de s. Atl| servatiile f acute cu i » t sapaturilor. iar virfurile Oului. ele permitind identifiGHID JURISTIC AL JUDEJULUI carea unui novi gruj) .i arheologie din Cluj-Napoca..flancata de dealurile Minghetului. din bronz sau fier. probabil tot cu int rituala. se inscrie pe valea Lapusului §i dupa cca 12 km intram in localitatea L3pus. care se pe loc. fapt I reflects prin influpti|« resimte in portul dialect si in toate sl»i tii spirituale. I arderea mortului.ezau bolovani mor riu. In jufl deasupra vetrei de incln< se as.i apoi Baia Mare. pe terasa superioara a riului Lapus. Traseul trece prin Damacuseni. iar din anul 1967 ele au lost continuate sub egida Muzeului jude^ean.II. Hudie?ului se contureaza din ce in ce mai proeminente. prccn obiectele de metal. cit si \«< material arheologic dM| rit aici largesc mult sft nostintelor de spncll|| privind inceputul rului in nordul Romrtnl»| largi implicatii pentm I" 1 zinul carpato-dunarean. arheologii au descoperit o necropola tumulara ce cuprinde circa 70 de tumuli. Primele sapaturi arheologice au fost incepute in anul 1890 si reluate in 1961 de Institutul de istorie s. rezultatele par^iale de pina acum sint exceptionale. care a primit donill in literatura de spodldl de . La aproximativ 1 km. De§i cercetarile nu s-au incheiat. De aici ne reintmi Tirgu Lapu? sau la I s. Zona de pe valea Suciului se invecineaza cu judetul Bis- trita-Nasaud. In stinga se af!5 Dealul Corbului. Plopului §i Cioi-ii.eni. in afara vetrei satului.oseaua modernizata. de unde putrn un alt traseu pitoresc E.I ridicatS direct pe sol. pe nc vatra se puneau vase ofranda care se spl dupa un ritual. "h de la inceputul ep<>< H i lui. strabatind Mun^ii Gutii plna la Cavnic. Tirgu Lapu$ — Baiuf — Cavnic — §urilc-(l| (DJ 109F — DJ 184 — DN 18 — 69 km) Din Tirgu Lapus inchidem traseul in circuit spre Baia Mare trecind pe sub Muntii Tibles. pe o vatra d>. Culmile prelungi coboar5 din Muntii Tible§ului.grupul Lapu?". Hudinului. care M I . Ritul de inmorrnl practical in cadrul ncorfl era incineratia.

denumire mentara a mineritului. Mai sus <li tul Poiana Botizii gaslii. Nu departe de mina mentele vechi) este situat pe Hiner se afla doua izvoare valea Cavnicului. Recent. ramuresului..triva ultimei invazii a tatarilor (1717) prin aceste par\i ••' / Mini de dimineata-n si marcheaza locul unde una La FSgadau in Strim.Sabiile le-ascu^i / §i tunuprin forta manuals.tiv in centrul jude^ului. Pestera. caracteristice rezultnt<lacrimarea milcnara a de infiltrate.din hoardele..Fagade la prima atestare docuil l.oaza Mun^ii Gutii si ne cestui centra au participatin •"inluce in Depresiunea Ma. ulterior cind a fost adaugata s-a completat cu lemn de brad.culmile Magura. In anul 1932. Extrac^ia minereurilor se Bai-o coborit / Ca un codru dupa cele mai intinerit / §i la firta^i le-o r astazi Werne metode. Este singurul edificiu de lemn din aceasta parte a judetului. In apropiere de scoaia se poate vizita un monument de arhitectura In lemn care dateazS de la Inceputul secolului al XVH-lea.te ilata de Pintea: . confine numeroase foim.ba noroc . care il adapostesc.RAMURE§ . preGHID JURISTIC AL JUDET.ap de fier. Aici se afla o pictura pe lemn din 1767.Are o populate de 6 083 de i la Cavnic...Roata" §i coborim pe | spalare. care are pridvorul deschis spre sud. / Moroseni §i Baiu. La iesirea din loca valea Rioaia s-a ame| Juciu de apa de 4 kn pescuit si agrement..al XlV-lea. . Este atestat in documentele istorice din secolul minier. cronologic sincrona cu mormintele tumulare. Spre dreapta drumul tra. Inainte de a pleca cu •inicii lui spre oras. ' V ^ U V Rotunda si ajun. unde geti cu foe / Domnii sa n-aiIt lolosea tractiunea anima. frumusetea i lapusean.ULUI !cum si sculpturi mir pe peretii exteriori.ule prezinta astfel porun. trami'i4ia galeriei . intre Cavnic si Budesti Nu cu mult in urma. La cca 2 km de In li sectia spre Poiana Boll»l poate vizita Pestera cu i > ce prezinta in plus \m res stiintifico-paleontcl in ea gasindu-se restun i ale ursului de pesterfl I ' spelaeus). iar locuitorii aIpi'^. al Tocila un altul. sabii. Constructia este neetajata. c. nu va tr observat portul.puneau aproximativ !n centrul movilel. insemnat cen. seceri etc. Mai rc^inem ancadramentul usii de la intrare. De notat si faptul ca lemnul din care a fost construita initial era frasinul. Mogosa si •ilzat (in curs de refacere) Higea. cu rile tomniti / §i trage^i. Cavliiidele populare pomenesc nicul a sarbatorit 600 de ani lire un loc numit . / isportul minereului se fa.Alaturea despre luptele purtate impousoni. El amintes.o sosea ingusta spre centrul inau cu 117 sage^i din lemn orasului. fomi.ii calcare de virsta . Apropiindu-ne di1 Hica Lapusului se vizibil. bi^i / Pu§tile vi le gatiti.locuitori. grait: / Feciorii mei cei iuPrin secolul al XlX-lea. unde se afla masa de praznice cioplitS dintr-o bucata masiva de frasin. In apropierea necropolei tumulare a fost descoperita o necropola plana. aproximaapa minerals. in aupiatra — ^Piatra Tatarilor"— it 1703. mai ales ospitalitatea In torilor vor ramine ni vreme in amintirea t ' care viziteaza acest" mai putin cunoscute.ui_ Pintea". s-a descoperit un depozit de bronz format din topoare. una din gusia a Cavnicului in apro• i. cit §i social-cultu. atacul asupra Baii a fost ridicat pe valea inuri. arhitecturu struc$iilor.Hall". teva izvoare cu ape mliv cu o compozitie chimicfl riata. Tot la Lapus.. care se indrepV-aduna^i / Inarma^i / I 141 . propierea Mun^ilor Gutii si ''rmind apoi drumul mo.'PH.i. |i Minereul era prelucrat in Trecem pe linga vechea lloampuri si doua instalatii mina . Revenind la intersect' indreptam spre Strimb" iut si BSiut care s-au cli tat mult in ultima vrcnn In Baia sa coborim / ?i pe pomic.secolele urmatoare la toate social-politice ' uresului (Budesti — Ocna framintarile desfasurate pe teritoriul Ma>:utag) (vezi traseul 1). $teampurile f unc.domni sa-i omorim / §i spre i. de unde Un obelise din blocuri de ul ar fi declansat.. macinind in de ore circa 7 000 kg miCAVN1C (Capnic in docui'eu. care neral se circumscrie in specific Tarii Lapusul' simplu. cu morminte de incinerate In urna si groapa. /.pierea soselei. Pictura executatS in tempera dateaza din 1697. incadrate tot in Hallstattul timpuriu. iar pe va. cu acoperisul asimetric mai desfasurat in partea de sud. toate celelalte avind pridvorul in partea de est. Desigur. de un remarcabil gust artistic.trara pina astazi.. obiceiurilc. ii valea Strimbu trecem confera o minunata pozi^ie. precum ?i alte picturi de valoare.

lancu de Hunedoara preciza: . pe valea Cavnicului se practica spfilarea nisipului pentru extragerea metalelor nohile. 7 staurant. Diferite epidemii de ciuma si holera au fScut ravagii prin secolul al XVIII-lea.-i ta magir. 47 I Dupa ie^irea din oras de . 21 tyetaria . Turla.i ' nic — Suior — Baia M care usiireaza munca n u n lor. str. str. Mai tirziu. Pe la mijlocul secolului al XlX-lea. ce impresioneazS prin nozitatea stilului §i moI livde ornamentale unice. ti5ne?te ca o sageata spre cer pina la 54 m. 19 Casa de economii §i consemnafiuni. ce vor fi vaI linif icate ulterior printr-o Hmologie specials.. populatia a manifestat „.i arm! 1073 s-a dat in fo|. minerilor. 8 rmacia. s mi nifostat impotriva e>.. virful Mogosa. primind un privilegiu de 8 ani dupa cum e obiceiul si la alte exploatari mai mari". numita . Golurile dintre biriie s-au umplut cu tencuiala de var. corfele funiciiliiM Cavnie-Baia Sprie so d can in mod misterii'-.. str. prin 1810. Incepm. situatia minerilor devenind foarte grea. Biserica este construitfi (in birne de stejar. formind un trup puternic in stare sa infrunte furtunile ?i zguduirile solului. paltinul (Vlcer pm platanus). Linga biserica nim un arbore secular tit. probabil.Sintem de acord si permitem ca oricare miner sa deschida mine in comuna Cavnic. In partea nordk orasului vegeteaza pest de exemplare de zad larice (Larix decidua) . Instaurarea noii orlnd a dus la transforman i i'unde in toate dm I schimbindu-se radical ill tia materials s i spiritn > i . 23 August nr. Din filele de istorie ale Cavnicului mai aflam ca in anul 1455 intr-un decret privind orasele Baia Mare s. parte iji alta a drumului l|«(letean 184 observclrn douS Bllde de steril. Ele sint asemanatoare acelora descoperite in Tara RomSneascS In gropnita princiara de la Arge?..Ldmwfa". cu un corona. nematograful . U| de preparare a minercUl si cartierul cu blocun • derne. Astazi minereul coin] din Cavnic asigur2~^^^ ei nationale circa o tf din productia de pluml* zinc si o cincime din |i cluctia de cupru. str. In fata are un pridvor etajat cum este dealtfel ?i acoperisul. 143 . pe aceasta se afla sarcofage de piatra de facturS si stil roman. dupa traditia reMRAMURE? I Alimentara. im i afla Liceul industrial. cea mai inalta constructie de lemn din lume. str. cu ocazia primirii vizitei arhiducelui Reiner. 23 August nr. str. 23 August nr. mai elegants.tau spre Baia Mare. str. I Inr dupa circa I km ^isneste linpetuos turla bisericii de ortii impunatoare. Spre sfirsitul secolului al XVI-lea minele din Cavnic au fost arendate. citeva morminte trezesc un interes deosebit. str. fiind. 9 ltfia. care a emis prima concesiune miniera in 1763. 23 August nr. acte de impotrivire si de agitatie".. 19 slliul popular orafenesc. ^. Eliberarii nr. cu aceeasi compozitie s-au netezit suprafetele neregulate. 23 August nr. Nu-i [Vine sa creada ochilor cum b fost posibil ca me^teri populari. care toamna i?i leapfida I zele.i Baia Sprie. parca disproportionate.induite •izontal.Beraric" dezvoltat orasul nou. Pentru a ajunge la acest •hfire^ monument ne inscri•n pe §oseaua ce duce spre •Copalnic-Mana^tur. iji a fascizarii tarii prin dc sabotaj. In partea dc Jos a CM cului. a fost zdrobita $i intoarsS din cale de catre locuitorli din Cavnic si Surde?ti.Minerul". str.. 19 fytalul mixt. I Sjurdesti (km 13). Inscriptia este concisa: . arhitec^i anonimi. ele sin. La km 12 •Usam in stinga o bisericu^a I lie lemn pitita intre copaci. 14 \rcumscriptla sanitar-umanS. Eliberarii nr. s3 tfealizeze asemenea capodoporS impresionanta. Minierii de aici ADBESE UTILE au organizal greve. 23 August nr. Mai tirziu.trala subteran. In livada care o inconjura. Boltile §i peretii sint decorati in tempera ca toate bisericile de lemn din Transilvania. localitaI cu rezonan^a in tara §i iste hotare datorita unei lArmecatoare construc^ii de inn. Pe |iftsura ce mergem spre abcasta uluitoare construc^ie apare tot mai mareata. Pe tencuiala de var s-a lipit pinza deasa care poarta pictura partial degradata.Anno 1717 usque hie fuerunt tartaris" (In anul 1717 pina aici au ajuns tatarii). In loc de lespedea de piatra sau pamintul care le acopera pe cele mai multe. str. OHIO TURISTIC AL JUDEJULUI giunilor romflnesti. Turla este flancata de 4 turnulete. 1943. iar vizitatorul KIWI se dezmeticeste. In anul 1761 aici se creeazS o judecStorie minieralocalft.. 23 August nr. bogat. Ajun§i in Ijpropiere ai impresia ca imaf |lnea este irealS. incheiate temeinic. 23 August nr...

11". intr-un decor natu• i' spunea: „. a unui Apa minerala sulfuroasa. iar titudine.) ramas putin de parcurs pina Pentru a cinsti mi i Alaturi de celelalte . *l | •iimului meu iubit.binecunoscut§. ca i i .. V.Doina lui V. construita in stilul celei rea Transilvaniei cu Hofl I La $isesti se afla si bise. ea a fost dedicata celui Vasile Lucaciu..R. Uni. pe care acum o apreciate reuniuni corale. ca dupa Msatul re.morandiste din 1892.zata intr-un film documenest a localitafii la 410 m al.F. torita activitatii des! La loc de cinste se afli luparea unei idei. afectiuni hepa.muzeal Vasile Lucaciu se Condamnat la 10 mil >l Aici este prezenta funia.Unirii tuturor romSnimensiuni ceva mai reduse.tuirea unitatii na^ionale. revenim la §oseaH politica a tuturor rom£. cu a revedea eel mai mare oras Cornel Medrea a imorttllB Ifticularitap distincte. — valea ChSoarului — Mesteacan rea Transilvaniei cu ROifl $isesti (km 5). cit si in tionale ale romSnilor Complexul Vasile Lucaciu cea externa.Tara la Baia Mare. inconjurate de copasta nu este o simpla lizat bustul. de care se leagS fl^H liltat astazi in parcul mic zuiascS.".. presintele si viitorul accepts. Vasile Lucaciu.Leului de la 9isesti" I • 11 jjuin Romanorum . Lu> Parasind acest magm'fie •i mare ideal al vremuri.i se intrebuinteaza drepturile si libertatilr ' Niinind cu razele sale tre. ink Lribun. ItO. cai de acces: auto.\an" ale jude. Tratamentul Transilvania. dar inainte de marelui patriot. prin curajul §i h o i n i . unde se afla o si conducatorii miscar. Abrihan a reaIntrind in conflict cu I ral aparte.vietii. dar de di.. unde ua modernizata $i iesim din negate $i devotament ponlA iinr. Tot | si-a adus o valoroasfi <4fi plexul muzeal dr. Ne-a mai nia. de unde doar 9 lor §.§i camera de lucru cu obicirca 5 km sa ajungem la •piciu: . GHID TURISTIC AL JUDEJULUI fcRAMURE? 145 . Vasile Lucmi. relui luptator pentru infSpizvoare. cdre esie cuirriea USbiserica de lemn de la Flo. la Com. clorurata provine din doua pe tarimul luptei P*NH ii.tr-un impozant moni: [Satul chiorean este rasfirat in zona piemontana ?i mai Impact in zonele joaje. Unione Om.". la ce trebuie s& se na. dedieat versuri dinti Im §i din cuvintele rostite pentru unire a fost imortaliEle sint situate in partea de . Vasile Lui \. fARA CHIOARULUI padure de conifere. Devenit figurS de l^H licriptia grevatS pe fron.. ca sa vesteasca gehiperacida..organizat o expozi^ie a §cocontinual si dupa iesh <i monument cu sentimentul I " . •dire de piatra ci este in. face excursii pe Dealul Mindra Vedere. VI. precum temnifS sa actioneze cu I implinirii. dar $i cu o serie de caracteristici al judefului putem face un figura lui Vasile Lucaciu ii wopiate sau comune zone! Codru cu care se invecineaza. ca ini.pentru copiii din $i$esti In Cluj din 1894.Leului di« §isesti" s-a fScut auzit InH •nitiilor presente §i viitoa. Lucaciu" Mb • ucest prilej de catre ma. ?i zidirea sculptorul G. (onstruita in stilul cate. atit in cura interna.sli (km 7) cunosFigura ilustrului Iupt5tor sa. gastrita b marmura. glasul . ceea ce numai inchisoare in procesul iln In initiative lui Vasile Lu.a. se zare$te col. partial C. care printre al.Pro S.Complexul muzeal. da.lii maramure^ene. dupa cum reiese si din se poate vedea o biblioteca realizarea idealului di cireselor". in care s-a morandiste. poate fi regasit In zonele •n u Inauguratfi in anul anul 1905. . . Din sta^iune se pot A fost unul din initltttilfd \H\. de la §urdesti. in maladiile cronice aici. (DN 1C — 39 km.. din ini^iativa lui conducator al miscani <• apropiate. De la §ise$ti traversam Mvclim. pira^iilor sale de acest papi?. care se afla in toritatilo statului duali%i ."ilul. Baia Mare — Recea — Satulung — §omcuta Mare tribute la lupta pentr caciu din $isesti (2 km).. L ce are sa spereze rom£.nia..mint . In cadrul Complexului I i . aproape pina la shi II gastro-intestinale. Sf.ecte personale.Dincoio de valea Cavni.tar intitulat BTribunul".km ne despart de Baia Mare.ului Maramure?. ultim popas in localitatea §i.marelui luptator pentni i I municipiului Satu Mare. deziderat national. pe o coasta. precute din secoiulal XVIH-lea.se$ti insemnat centru jfl cului. sculplnri jhioarului" constituie o zona etno-folclorica fntinsa.?i casa in care a locuit....il carele pe cerul vietii sarcofagul cu osemintele ma•lc> straluce§te ca un soare.1line cu livezi.tea sudicS. Petru din Roma pastreaza ?coala construitfi element local. s..orasul Baia Sprie prin parto-biliare de tipul colecistitetreaga Transilvanie. Aceasta ofera un cadru propice pentru este eficient in bolile reumanumit paroh in ?i?e^li ' me este gravata pe tabla organizarea periodica a unor tismale. in anul 1885. Baile Dane.

Buteasa. zadii negre de catifea sau Una imltri. din postav sau panura. ceea ce nu intilnim in alte e. cnii $omcutei. Trecein prin cartierul De147 . . aceasta se larca printr-o mare varietate. Instalatiile tehnice populare sint de o mare varietate $i llginalitate (mori. tipologic gasindu-se iroape toate variantele cunoscute pe teritoriul patriei.oale. Coas.i cu zone etnograiice mai Icpartate (Vilcea.u.b aspectul culturii materiale ?i spirituale.nunta. lucrate »in ciur". ri§nite). veritabile produse artistice ale Jndustriei mice. iar cele recente au multe caracteristici din zona u — s. in raport cu virsta. uteriorul caselor este impodobit cu ?terguri. Camarile (gaba:le) sint de o mare varietate.dantul la sura". laibar de culoare Igra. ocazionate de sarbaliile de iarna.ate cu dungi pe verticala. )sebit de inalta §i cu borul lat. rde sau gri.. mind din Baia Mare mai importanta artera de ila^ie spre sud-vest (DN v care face legatura cu !o Dej sau Cluj-Napoca. muzicala. pive. ros. ceea ce demonstreaza uniIM portului popular romanesc. §urile-grajduri sint asemanatoare cu cele din Muntii iseni. l. De o deosebita atentie Imcura obiceiurile ?i colindele laice. Se distinge palaria de pat.ezatoarea si . Fetele irta cama}i frumos brodate. cu poale rate in culori vii. Prislop. mai ales in a§ezarile a (Preluca Veche. colorate in negru. Citeva dintre obiceiurile ilitionale sint relativ bine conservate plna azi -. cama^a din pinza. Delimitarea gospodariilor se face prin garduri imlite din nuiela (astazi folosindu-se din ce in ce mai mult leriale de construcpi noi). Portul traditional chiorean are elemente specifice care fac atura cu zonele limitrofe.ca. La feme! costumul difera. \MURE? traversam de fapt *Tara Chioarului".^are) impletite din ele..rafice sint relativ bine conservate. Varai). Bucovina).i aici mtilnindu-se patule (co. Mvind creapa folclorica. Gustumul barbatesc se compune din gatii largi (cioareci I panura — iarna). dar s. caracteristicile . s. Boiu Mare. . o alta zona etnografica importanta a judetului.isele tradiponale sint acoperite cu paie $i au de obicei a mcaperi — tinda §i camera de locuit. fete masa. perdele. literara.

o sal§ spatioasa cu mese si scaune din lemn masiv de stejar. In luna iulie. tn parcul dendrologic al •Mului din apropiere s-a mstruit un edificiu cultural Brezentativ. La iesirea din lo. dansului 51 portului popular din Chioar. citeva sute de metri). ol este Eecea (km 140) asezata chiar cerbi.Stejarul".logico provenite de aici. Lurfl — cu o deviere la stinga de Miresu Mare. o expozitie de vafie naturala pentru j artizanat cu vinzare si spa.La doua riului Somes (Pribile^ti. vaste poieni cu narcise. pare de la Baia Mare) constitute aproximativ un kilorno un punct de atracjie turis.de unde.a. Ja circa 500 m. plants ocroO altS bogStie a pSdun constituie fauna cinegemai ales cerbii si ciuteAici au fost colonizati si >i lopStari.Codru (UJ 193). o localitate ga (sud) drumul na^iol cu multe construe^!! noi.pot incerca norocul gara ifi gara noua. Locaea este a<jezata In partea vest a iude^ului !ntr-o tipic§ de clmpie. purcel sau miel. orItncntat cu incizii pe amir fpte. In aceasta padure este hinca deslasurata si f|| amplasat motelul . terasa de cu o suprafa^a de vara acoperita. un loc de Citeva insule c: agrement si recreare intr-o dm aceasti parte a jiulf placuta ambianta rustica. pe partea stinga.lat cu crap si stiuca.!>• OHIO JURISTIC AL JUDEJULUI •unchiul este drept. Pomuna Satulung s-a siIdl m? un loc fruntas pe taI in Intrecerea socialtstS Ivin 1 infrumusptarpa.La aceasta varietatc . iar^pni pusel (km 142). brSzde apele Somesului si •nfiului.. mierlelor tism.se desprinde pe UreujU calitate se intinde o frumoa.cebal. in in curs de amenajiu dreapta Filatura de bumbac. 7nna aceasta se mindreste I o bogatS si traditionalS Itlvitnte coralS.2 000 ha. pe un original protap se pot rumeni fripturi de pui.. m5m5ligS cu brfnzS si JumSri s. Pe aproxiItiv 10 km2 inttlnim In lollWIile din Imprejurimi nu Hi putin de 6 coruri. lipramuri pe 2/3 din inalea totala. Hideaga. padurea in Lunca Lapusuiui. daca o luatfl) ta ici si colo de poienite. Din materialele (liri. Pescarii am8 turn. Finteusu Mare). Este asignrat ?1 un loc de parcare pentru autoturisme. pe soseaua ce U unde se pot petrece citeva za valea Somesuiui. soseaua se desfasoara spre sud-est ca o panglica dreaptS.! ore placute in mijlocul na. strabate Tara ChiJ care prin arhitectura lor de.drum pe care-1 urmam ( monstreaza tendinta spre urLa intrarea in Sal banizare. ce vaj Fabrica de upnl'ectii. ca de faianja-jnenaj. l§omcuta Mare (km 127) este una din cele mai mari asezari rurale din judet cu 149 . De la locul unde I §trandul de la Lapusel (5 km trat spre motel. descrise de istoricii antici. unde liind o importanta roa primavara putem admira einegetica. decorate cu mobilier si scoarte romSnesti. considerate If te-camping.. sau putem Prima comuna intimita in cale caprioare. AlSturi. o interesanta constructie ce imita un urias trunchi de stejar. s tafia In padure putem Peco iar Ja ie§ire Complexul cintecul neiutrecut al • avicol §i Turnul de parasu. care •tA experienta unei actillti umane incS din epoca •rmilui. citeva casu. Fabri. cu vestigii descoWto de arheologi. lasarn in stinga auto. cu ne amintesc de codiil • bucate din cele mai alese si lari de odinioarS. cafe-bar. cu impunatoare bloeuri turisme.sosea.putea vedca cilc-v turii. La etaj slnt pregStite spatii confortabile pentru cazare. La parter este amen a j at un bar. si sisBiati/area localitatilor rurale. TmprSstiate printre stejarii pSdurii se af!5 citeva casu^e (24 tocuri cazare). din le 4 so cviden^iazS frectit on ocazia unor confrun- tari corale interjude^ene (corurile din Satulung. nea padure ce se aflft | Unitatea (cat. iatulung (km 136). O fill specialitati de ciuperci. lar peretii Impodobi^i In stilul rustic al interioarelor din Chioar. In fiecaro an se organizeazS In acest loc Festivalul clntecului.ghetorilor. In gradina de varS se pot servi specialita^i culinare ca: ciolan maramuresean. Aici a fost identificata aleaua pestritS (Fritillameleagris). fie.drum care duce la Mo§( sa padure de stejar. Ambian^a de aici ne duce cu glndul la sSlile de ospete de la curtea regilor daci. stinga. lesiti din Satulung. Tulgln. veverife" (in dreptul km 144 ncstii Chioai-Lilui. presara.Mare este cea de la ft taurant.-!>). II) dispune Miresu Ivlare si Sulfl de 24 de locuri cazare. Ipfistreaza In colectiile Mu•lui iudetean un frumos i J > lut antropomorf. res. iar dupa parcurgerea a circa 2 km pe dreapta ne asteapta un alt loc de odihn§ si popas: Restaurantul-camping . ajungem la o bj tica pentru baimareni. Padurea este deosebit de Bta in ciuperci comesti. Somcuta Mare.retele de stejar pedund tiu de parcare pentru auto. tor pasari. Spre dreapta (vest] Traversam podul peste rnul ne conduce spr^'i riul Lapus si ajungem la La.

iar pina spre VSlenii Romcutci n< In anul 1555 apar^ine Cetatii da posibilitatea a3 vi/.frumoasa peslera caicolului al XVIII-lea intra In mar3 printrc cele mai n posesiunea familiei Teleki. dar structie barocS intilnli .strfibatuta fn fntregfcn..I o mai mare dezvoltare ajun.pl8cin- I ta crea^a" de Chioar.celor maramure.i loan. Merita rfjj anul 1869 Adunarea genera. circa 100 de sate. De aici.. fizionomia localita^ii s-a ansamblu arhitectonic ii|i»il schimbat mult. •nde ne putem abate spre La inceputul secolului al IliiTi'hezoaia. Linga km 106.renumitele pSiarii („• Jmpletite din pai.zona de deal este sti cum si unul din veteranii ar. alt exemplar viguros <• Istoria acestei locality i jar din apropiere. forme carstice din | Dupa distrugerea Cetatii ca virsta. pe dreapta.retinut faptul c3 spro I c3 prin dimension! de colos sebire de alte edificll I (circumferinta trtmchiului lare. din jurul cetatii spore^te prin •nsotite pe alocuri de susu. unde fn. au doua tabere.lemn din centrul comnih i ' ment al naturii. in 1599 Cetatea de fcragomir.ASTRA" din zo.sene. arborele de Localitatea lalele.lota foarte inaltfi.Albu loan. In afara unor Probabil este localit intreprinderi ale cooperafivei cele mai multe.i are ca prim obiectiv vizitarea Cetatii Chioarului s.stafeta" este preluatS de un cea din L3schia. pre..de apa Birsaului. ea uinele Cetatii Chioarului ajungind sa cuprinda In 1424 l||czata pe o colina..i alte forme slice caracteristice sau fete tainice sapate In coas|le dealurilor. Tn 1376. Locnl || s-a format poartS nu> districtului Chioar. K. Cetatea Chioarului [liuta ca nobilii transilvaneni.fi IM»M are aproape 9 m). B. §omcuta cunoa§te nicoia interesanta. dar f| I me?tesugfire?ti cu mai multe frumoase case noi din sectii. tisa. O parte bulbului. O men^iune specials pen.Fundaturi". cinematograf si alte o. La inceputul se. diiuiinlii tru parcul dendrologic din opuse ca forma sj centrul localitatii. pornind XV-lea intinderea teritoriilor It carari pu^in bat&torite.. ginkgo s. §omcuta Mare — Remetea Chioarului — Sacala$eni — Baia Mare (DJ 182B — 29 km) I Inscriindu-ne pe o varian. intimpina . Dincolo de satul MesteacSn o poarta maramure^eana reprezinta o invitatie pentru turistul care vine in Maramures. care trece prin Remetea Chioarului — SacaiS^eni s.war — cum este numita In • U In directie estica. Drag s. | Traversam apoi o regiune loreasca.tru unire conduse de Mihai •rietatea fiilor voievodului Viteazul.vitate din calcare recifnl» zare si functionare a DespSr. gfnd centru administrativ al Valea Pe?terii. care nil w biective social-culturale. incepe cu multe secole in O drumetie de circa i urnicL Este mentionatS in hrisoave fnca din 1-105. cSmin cultu. CzHID TURISTIC AL JUPEJULUI La iesirea din Valea Chiului se afia o intreprinde bentonita si o innnata rezerva de caolin. ea devine pro.perspective de urbanizare. unde esnelipsita renumita . element do din ramuri sfnt afectate.). 123) se remarcS i' In anii socialismului. •licerit cetfitfle Cehu $i ChiPe fundalul luptelor penB. Se cuvine mention at ca in . Revenim la 5omcuta Mare de unde ajungem la Baia Mare pe drumul descris sau urmind alt traseu. Aici se afla mesterul puiiiiU dispensar. Localitatea Buciuml na Chioarului. coiful p3strea7.i. Valca Chioarului (l<m tflnim zeci de specii de ara^ezata IM bori exotici (ex.provin din specia do tSmintului .faptul c5 e singura pff| la tinuta aici a stabilit pri. o zon3 carstica ce prinde un peisaj convulsiocu doline s. de re^eni Bale s.confer8 un farmec fi jar (Quercus robur) de circa Se poate vizita bisci 500 de ani — declarat monu.i Drag. intr-un document care habsburgi.in acel timp printre cele mai 151 . liceu.a. CPOU ( borilor din judet — un ste. bineinteles celelalte obiective intilnite pe acest traseu. este ocupata pe rind de diI i/lsculati impotriva regelui feri^i comandanti din cele I'urol Robert de Anjou. De aici drumul continua spre Cluj-Napoca. I Cetatea este mentionata In timpul conflictului dinwntru prima data in anul tre principii Transilvaniei si 11319. cu o faun Chioarului.din \ar£ formats !n cxcln mul regulament de organi.Popasul MescSn". cu tot poate oferi mai bun In culinara o zona cum es| cea a Chioarului. din Dealul Mestea(altitudine 500 m). dupa documente — intra in proIllrca 4 km de la §omcuta prietatea comitilor maramu•Hiiro ajungem la Berchez. care confei ' ral. iar piatra (Chioarului). ce se remar.alipirea a 37 de localitati din Irul riuletelor. fiinfeaza un spital.HA Chioarului. In apropiere se afia un izvor amenajat. care era •In anul 1378 Castrum Ke.marine lAthofhamnium. ajungem la actualul judet Satu Mare.