INSTITUTUL GEOLOGIC AL ROMANIEI

STUDII TECHNICE SI ECONOMICE

VOLTJMUL VI

FASCTCOT A No. 6

CARIERELE
I

APELE MINERALE
ROMANIA
DIN

CARIERELE SI APELE MINERALE DIN

JUD. ODORHEI

CU 0 HARTA
DE

RADU PASCU
INGINER INSPECTOR GENERAL DE MINE

A TELIERELE GRAFICE CVLTVR A NATIONALA

BUCURESTI
1929

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE
Judetul Odorhei se mrgineste la N cu judetul Ciuc si
Mures, la S cu judetele Tarnava Mare si Trei Scaune, la E
cu judetele Tarnava Mica si Mures, iar la W cu judetele Ciuc
si Trei Scaune.
Configuratia terenului este in partea cea mai mare deluroasa-

colinara caracteristica Po disului T ar na v el o r, care

constitue partea cea mai mare a acestui judet si care spre E
se reazIm pe p.ovarnisurile din ce in ce mai riclicate ale mas-

sivului Hirghit a.
Dintre rocele care iau parte la constitutia acestui judet, cele

mai raspandite sunt rocele din Pontian, reprezentate prin

marne, nisipuri si gresii moi, cari constitue partea de N si
de W a judetului si se intind spre E pana in povarnisurile

muntilor Hrghit a.
In prejurul orasului Odor hei apare de sub Pontian
formatiunea Sarmatici, reprezentata prin conglomerate, gresii
si nisipuri, care este asternuta peste Mediteraneu, format din
argile salifere, marne argiloase, conglomerate, gresii si tufuri
dacitice, prezentand o fasie larga ce se intinde pe ambele laturi

ale vilor Homorodu Mare si Mic pana la Leuta

unde dispare sub brecciile andezitice. 0 fasie ingusta din
aceast formatiune mai apare intre Pr ai d si Co r u n d,
importanta prin zacamantul de sare si prin filoanele de aragonit.

Dintre formatiunik mezozoice, Cretaeieul este reprezentat

prin gresii neocomiane cari trec din judetul Trei Scaune si
apar in malurile vailor ce strbat regiunea de E a judetului

www.dacoromanica.ro

RADU PASCU

dela Racosu de Sus si se intind spre N unde dispar sub

brecciile andezitice.

Jurasieul formeaz1 mai multe massive izolate de calcare

tithonice in D. Hagymas de lAngI Vrghis si pe cursul

superior al viii Vrghis pinA in localitatea Mer en i.
Rocele eruptive in acest judet sunt reprezentate prin Andezit care apare in povrnisurile Harghitei printre tufurile si
brecciile andezitice.
O alt roc eruptiva putin rasp Andit este Serpentinul, care

apare lAngsd localitatea Varghis printre gresiile triasice. si

cretacice de pe valea Szar many in forma unui stock.

Roca principal care in acest judet face obiectul de cariere
este Andezitul. Fie cl el provine din stokuri fie din brecciile
andezitice, rimas in blocuri enorme prin dezagregarea massei
care-I invlui1, peste tot aceast1 rock' in apropiere de sate este
exploatat ca piatrI de constructie, trepte, stAlpi la porti, cruci
monumente funerare, piatrA brutA si pietris. Lipsa de un
mijloc mai lesnicios de transport a contribuit ca aceast piatr
cu toat1 calitatea ei superioar i usurinta cu care se poate
lucr, s ramAie numai de o importan t1 locala.
Calcarele tithonice sunt deasemenea exploatate in cateva puncte,
mai ales pentru facerea varului si mai putin ca piatr de constructie.
Gresiile i conglomeratele tertiare cu toate c1 ele consti-

tuesc cea mai mare parte din judet sunt aproape Cu totul neintrebuintate. Singurele marne argiloase i tufurile dacitice
gAsesc oarecare intrebuintare: cele dintfiiu la fabricarea de
cAr1mizi itigle, cele din urm ca piatra brut si de constructie.

Ivirile de Aragonit dela Co run d, prin structura lor variat i prin facultatea de a se pute struji i poli a dat nastere
la o industrie din ce in ce mai infloritoare in confectionarea

de obiecte de art*/ si de lux. Aceeas industrie s'ar pute1 cre1

si cu Serpentinul dela VAT. g hi s, care dei dup incerclrile
fcute nu a dat rezultatul asteptat, totus aceast nereusit nu
se poate atribui decAt superficialitAtii cu care ele au fost fcute.

In genere in acest judet industria carierelor nu a ajuns la

o desvoltare mai mare si la aceasta contribue in mare mAsuel

www.dacoromanica.ro

CARIERELE SI APELE MINERALE DIN JUD. ODORHEI

lipsa totala a unui mijloc mai lesnicios de transport, acest

judet fiind unul din cele mai sarace in linii ferate.

Un izvor de bogatie prea putin pus in valoare din acest

judet sunt apele minerale. Izvoare sarate identice celor din judetul Tarnava Mare isi fac aparitia si in acest judet in albia si

mrginile \Tailor Ho mo r o du Mare si M i c, caracteriza'ndu-se la suprafata prin sraturi si prin plante saline. Ele
sunt peste tot captate in puturi, inchise sub o mica barac',
din care administratia locala permite locuitorilor, la anumite
intervale de timp, sa scoatal apa pentru trebuintele proprii si
pentru adpatul vitelor. Toate aceste izvoare ies din argilele
si marnele mediteraneului salifer.
Alte izvoare minerale de natur' alcalina carboferuginoase,
carbo-sulfuroase sau carbo-clorosodice, ies in multe localitali din acest judet ; ele isi au originea din massivul de andezit

din Harghita si peste tot ies printre tufurile si brecciile

andezitice. Aceste izvoare cari apar de regula in nemijlocita
vecinkate a \Tailor si paraelor, cari pot reprezenta tot atatea
falii si dislocatiuni, sunt in mare parte captate in puturi de
beton sau de andezit, altele in scorburi de lemn. Unele din
aceste izvoare au dat nastere la statiuni balneare modeste si
de interes mai mult local, altele sunt puse in consumatie ca
ape minerale de &gut, iar multe din ele servesc locuitorilor ca
apa de baut si in economia casnic.
Din aceste ape minerale cele mai multe sunt analizate dupa
metode vechi care nu mai corespund astazi progreselor stiintifice, din care cauza ar fi foarte necesar ca ele sa fie din nou
analizate.

In partea speciala voiu descrie carierele si apele minerale

din acest judet, iar pe o harta i: 250.000 voiu insemn pe cat
posibil de exact punctele in care ele se gsesc.
Cu aceasta ocaziune aduc viile mele multumiri organelor
administrative si Serviciului tehnic al judetului, pentru concursul ce mi s'a dat la facerea acestei lucrri.

RADU PASCU
Inginer

www.dacoromanica.ro

PARTEA SPECIALA
I. Cariere
CApelnita. Andezit piroxenic, de coloare cenusie deschisk
cu bob mijlociu si cu massa fundamentan putin poroas.
Cariera este desehisA pe dina dealului ce se ridicl in marginea de NW de sat.
Proprietatea comunei.

Piatra se extrage in mod gratuit de locuitori din un ochiu

de carier deschis aproape de culmea dealului.
Piatra se intrebuinteazA ca piatr bruta' i ca pietris.

Corund. Aragonit ( ?) provenit din depuneri de calcar din

izvoarele calcaroase s'Arate carbonatate ce ies printre tufuri
andezitice. Acest calcar de coloare albk neage, verzue in
diferite nuante i foarte variat combinate intre ele, se prezint
ca o massl compactk pAtat, rubunat sau ondulaa. El formeazI pturi filoniane a cAror grosime variazA dela putini
centimetri p Alfa' la

0,40 m. pe o lungime ce nu trece de

30 m.

Sunt trei ampuri de exploatare in movilele ce se ridia in

dreapta soselei Cor un dP r a i d, la o distant de ca. 2 km.
de comuna Cor un d.
Din aceste movile cea dintftiu dinspre Corund este
proprietatea fratilor GASPAR. A doua la o distant de ca. Too m.
de cea dintliu este proprietatea lui WENZEL KNOP, iar a treia,

deasupra celei de a doua este proprietatea comunei Cor un d,

arendata lui WENZEL KNOP.

www.dacoromanica.ro

RADU PASCU

Exploatarea calcarului se face prin desvelirea pAturilor pe

ambele laturi si pe intreaga lungime a lor, prin santuri late
si pe o adAncime de iz m., astfel a intreaga plturl rAmAne
ca un dig proeminent, din care se rup buati at se poate de mari.
In modul acesta pe proprietatea fratilor GASPAR sunt des -

velite dou pauri in grosime de 0,05-0,30 m. cu Dirct. EW

si aproape verticale. Pe proprietatea KNOP sunt desvelite sapte
plturi aproape paralele, din care unele verticale, alte inclinate

spre N. Pe proprietatea comunei Co r un d sunt desvelite

trei plturi, a aror directie si inclinare se schimbi pe mici
distante.

Acest calcar prin facultatea de a se puta strunji, slefui si

poli, prin variatia de colori si prin modul cum aceste sunt
combitiate, da- un material foarte cautat si apreciat pentru
confectionarea de obiecte de artl si de lux.
Proprietarul KNoP a ridicat in apropiere de carier un atelier
de strunOrie, slefuire si polire, care inzestrat cu masini perfectionate, produce diferite obiecte de art si lux care sunt
foarte cutate de magaziile de galanterie din Romfinia si chiar
de cele din strAinkate.
Fratii GASPAR desfac materialul extras, ca material brut la
diferite ateliere din Romania si striniltate.

Dealtt. Andezit amfibolic-piroxenic, de coloare vfin'aT in-

chig sau rosiatia, cu structurl poroas. Acest andezit se

prezina in blocuri de diferite mrimi proveriite din brecciile
andezitice din care sunt formate dealurile dimprejurul comunei

Dealu.
0 carieri propriu zis nu existl. Locuitorii extrag piatra de
care au necesitate din blocurile lisp ftndite pe suprafata dealurilor sau rostogolite in VAL

Piatra se intrebuinteazA ca piatr cioplit, la trepte, stalpi

la porti cari ajung pAn'a' la 3 m. lungime si cari infloriti cu
sculpturi d'a' dovad de gustul artistic al locuitorilor. Ea mai
este intrebuintat pentru cruci si monumente funerare, iar ca
piatr brut la clAdirea caselor si imprejmuirea curtilor.

www.dacoromanica.ro

CAR1ERELE $1 APELE MINERALE DIN AID. ODORHEI

La S de comun, pe o limbI de deal, apare o terasi de pietrisuri compuse din fragmente rotunjite de andezit si gresii
rniocene.

Aceste pietrisuri nu au intrebuintare, ar pute da ins un

bun material pentru impietniirea soselei.

Lueta. Localitatea Lu eta prezintl un interes geologic

deosebit, prin varietatea rocelor ce se ivesc in dealurile si vile

inconjurkoare. In timpurile de mai inainte aceste roce au

avut o intrebuintare mai mare; actualmente extragerea unora
din ele este foarte redus si numai de interes local.
Rocele ce se intilnesc in junil acestei localitti sunt:
i. Argile verzui salifere.

z. Tufuri dacitice de coloare verzue, din care s'a extras

material pentru constructii de case.
Brecci andezitice, din care blocuri de andezit sunt rgspandite pe dealurile inconjurtoare.
Conglomerate formate din fragmente rotunjite de calcaruri tithonice, cvart si sisturi cristaline. Din aceste, calcarele
au servit mai inainte pentru facerea varului.
Marne cu fucoizi, cari mai inainte au fost intrebuintate
de uzina de fier din VIA h it a ca amestec pentru inlesnirea
scorificatiun ii .

Hereulian. Andezit biotitic-amfibolic, de coloare rosiatica

si vnt, cu bob mijlociu inteo massI poroas. Acest andezit
se prezint in bl ocuri colosale rspndite pe suprafata dealurilor in conjurkoare, provenite din dezagregarea brecciilor andezitice.

0 carier propriu zis nu este deschis.

Piatra se extrage cu preferint din blopurile ce apar la supra-

fat in dealul Lu k osk 6, la 2 km. E de comun.

Proprietatea comunei. Piatra se db." locuitorilor din comun'

In mod gratuit, iar locuitorilor din alte sate li se percepe o

mic tax care variazA dupl dimensiunile pietrelor extrase.

www.dacoromanica.ro

RADU PASCU

xo

Exploatarea pietrei se face atacandu-se blocurile proeminente.

In acest mod dealul este presarat cu gropi neregulate.
Putindu-se scoate piatr pana la 3 m. lungime, care se poate

lucri cu usurinta, piatra este intrebuintata ca piatra cioplit

la constructii, la trepte, stalpi la porti, cruci si monumcnte
funerare.

Aceasta localitate fiind legata prin o soma bine intretinut

cu satele Batanii Mari si Mici, Bibort, Barolt

si Augustini statie de C. F. R., in toate aceste sate se
poate constat a aceasta piatr a avut mai inainte o intrebuintare destul de larga.

In prezent extragerea pietrei este redusa numai la rarele

trebuinte ale locuitorilor din sat.

Ionesti. Tuf dacitic de coloare verde deschisa, cu structura

densa in strate dela 0,1-0,3 m. grosime cu Drct. EW si Incl.

1 tt5 S. Aceste strate reprezind o grosime ce nu trece de

5 m. sub care se ivesc strate pana la 3 m. grosime de tufuri
andezitice cu structur gresoasa, de coloare alburie cu graunte
fin sau marunt.
Cariera este deschisa in dealul ce se ridici in spatele bisericii

in partea de N a satului.
Proprietatea comunei, este arendat firmei de monumente
funerare NAGY din Brasov.

Exploatare veche. Sunt deschise trei ochiuri de exploatare

din care dou in poalele de S ale dealului care sunt parasite,
iar piatra se extrage din al treilea ochiu deschis in poalele
dealului din partea de N pe un front de 25 m., cu un perete

de atac intre 7to m. inltime.

Se extrag numai stratele inferioare din care cauza cariera
este plini cu deseuri, care nu numai ca impiedecI o exploatare
rationala, dar si-o pot compromite.
Piatra se intrebuinteaz1 ca piatra de constructii si ca piatra
pentru cruci si monumente funerare.
Transportul se face cu carele pana la gara cea mai de aproape

Homorod.

www.dacoromanica.ro

CARIERELE $1 APELE MINERALE DIN JUD. ODORHEI

11

Meresti. Calcar tithonic, de coloare cenusie deschis, strbtut de numerase vine ce calcit. El se prezina ca un massiv
compact, la suprafat foarte fisurat.
Cariera este deschisI in malul stAng al P. Mesz din marginea de NW a comunei.

Proprietatea comunei, piatra se da" in mod gratuit locuitorilor.

Extragerea pietrei se face din ochiu de carier deschis pe

pe un front de io m. in coltul de piatr ce se ridia deasupra
P. M e s z.
Se extrage piatr brut si s'a extras si blocuri mai mari,
cari erau destinate la constructia liceului catolic din Odorhei,
care ing din motive necunoscute n'au fost intrebuintate si au
fmas in carier.
Piatra se intrebuinteazA ca piatr brut la crdiri si pentru
facerea varului.
In afar de aceast carierg, locuitorii extrag piatr prin gropi

neregulate pe proprieatile lor, din massivul de calcar ce se

intinde pe V. Var heg y, renumit prin petera Alma s.

Piatra se intrebuinteaz pentru facerea de var, care se desface

locuitorilor din comunele invecinate pe bani sau in schimbul

de bucate.

Atat pe P. Mesz at si pe D. Szarmanyhegy apar

blocuri in diferite mrimi de andezit de coloare rosiatica sau
v &IRA inchisk provenite din dezagregarea brecciilor andezitice.

Aceasti piatrA se intrebuinteaz5 .cu preferint de locuitori,

ca piatrA de constructie si pentru crud. funerare.

Odorhei. Argill marnoasl pontick de coloare cenusie deschis.

Ea constitue dealurile ce se ridicA la N de comuna B i s e-

rican i.
Extragerea argilei se face din poalele dealului pe lAnga care

curge P. Sospatak.
Materialul extras serveste pentru fabricarea de clrAmizi i
tigle in care scop sunt ridicate mai multe cuptoare.

www.dacoromanica.ro

RADU PASCU

12

Crmizile i tiglele se desfac in orasul Odorhei si localitile

Praid. Andezit piroxenic, de coloare bruna inchis sau rocu bob mrunt intr'o mass poroas. Cariera a fost
deschis in spatele gArii, avnd un front de 30 m. cu un perete
de atac pan la zo m. inltime.
Proprietatea comunei, cariera este actualmente prsit.
Piatra extras a fost intrebuintat ca piatel brut si cioplit
la constructiile linii

ferate Pr a i dS o va t a. In prezent

locuitorii extrag piatra de care au nevoie din brecciile andezitice, din care sunt Constituite dealurile din marginea de S
a comunei.

Raeosul de Sus. Marne argiloase pontice, de coloare alburie

sau cenusii inchise, in strate de 0,10-0,30 m. grosime, Cu

o miel inclinare spre SE. Printre ele intercalatiuni subtiri de
pietris mrunt de cvart.
Cariera este deschis la o distant de 11/2 km. la S de comunl
In malul P. B g z.
Proprietatea comunei, este arendata locuitorului KELEMEN
STEFAN.

Extragerea marnei se face din un ochiu de carier deschis

pe un front de 50 m., Cu un perete bine desvelit pfin la 8 m.
ingltime.

Materialul extras se sorteazi pe platforma carierei, intrebuintandu-se numai mamele de coloare alburie. Aceste sunt
supuse unui proces de mAcinare si macerare si in urm se
preseaz1 in brichete de ojo m. lungime pe 0,03 m. grosime,
care dup ce se usuel sunt puse in comer; ca material de amestec la prepararea colorilor de ap. In acest scop pe platforma carierei sunt instalate: o moriscI si un aparat de macerare,

puse in functiune prin un motor de benzin.

Aceste produse se desfac la magazinele de colori din orasele
din Ardeal pin in Arad si Timisoara.

www.dacoromanica.ro

CARIERELE SI APELE MINERALE DIN JUD. ODORHEI

'3

Satu Marc. Cariera Techeret. Andezit piroxenic-amfibolic,

de coloare vAntA inchisA sau brunI inchisA, cu bob Mrunt

Ora la mijlociu, separat in strate de o,zo--o,4o m. grosime,

aproape horizontale.
Cariera este deschisA in clina dealului, ce se ridicI in dreptul

soselei OdorheiMiercurea Ciucului intre kilometrul 49 si 50, la o distanta de ca. 4 km. de comuna Sa tu
M a r e.
Proprietatea comunei, actualmente este prIsit.
Extragerea pietrei s'a fcut din un ochiu de carierl, deschis
la 30 m. deasupra nivelului soselei, cu un front de 35 m. si Cu

un perete de atac para la 15 m. inIltime.

Platforma carierei este pIMI de blocuri i deseuri de andezit,
cari sparte in mrimile obisnuite ar puteI da un material foarte
rezistent la impietruirea soselelor.

Pe toatI lungimea soselei pnl dincolo de Vlhit a, dealurile inconjurItoare sunt constituite din breccii andezitice, cari

prin dezagregare a lsat pe suprafata dealurilor numeroase

blocuri de andezit dintre cari unele ajung la Mrimi colosale.
Aceste blocuri de andezit pot da un material bun de constructii i ca pietris pentru sosele.Probabil pentruci ele oferA
cea mai mare usurintI de exploatare, a provocat pArAsirea ca-

rierei Techer e t.
Varghi. 1. Calcar tithonic de coloare cenusie deschisA, Cu
iransiti in brecci de coloare rosiaticA, strAbAtut de vine si incrustatiuni de calcit.
Acest calcar formeazI un massiv puternic din care este con-

stituit in parte muntele Hagymask 6, pe lingl care trece

soseaua VArghisOcland.

Cariera este deschisl in peretele stncos al muntelui in

dreptul km. 33+90o m. la o distant de 3 km. de sat.
Proprietatea unui composesorat.

Extragerea pietrei se face de locuitorii din VArghi s,

prin desprinderea cu ranga a blocurilor de calcar din partea
superioark a peretelui i rostogolirea acestora la vale, prin

www.dacoromanica.ro

RADLT PASCU

care metod circulatiunea pe osea poate deveni periculloasa.

Piatra se intrebuinteaza ca piatra bruta i inai ales pentru
facerea de var, in care scop in marginea comunei sunt ridicate
de locuitori pana la 50 de cuptoare de var simple.

Incercarea de a se scoate blocuri mai mari, cari cioplite,

lefuite i polite sa fie intrebuintate ca marmora, nu a reuit
din cauza numeroaselor clivaje de care este strabatuta piatra.
Varul se desface in localitate i localitatile dimprejur i se
mai trimite cu calea ferata din statiunea Augu st in in oraele
Ardeal i in vechiul Regat.
2. Serpentin de coloare verde inchis in diferite nuante, cu
structura densa sau fibroasa, cu inclusiuni de Bastit i stribtut de vinioare de Chrysotil. Prin alterare trece in coloare
mai deschisa i se cojqte cu uprinti la suprafata. Aceste coji
invalue de regula un sambure saratos, in care pe langi bucati
de coloare inchisa se observa si bucati de cebare verde deschisa de serpentin nobil.

Serpentinul formeaza un stock printre gresii triasice din

V. S zar many la o distanta de ca. i km. in sus de gura

ei in V. Varghiq.
Proprietatea unui composesorat.

O exploatare propriu zis a acestei serpentine nu exista.

S'au fcut insa incercari de extragerea blocurilor mai snatoase
prin deschiderea unei mici tranqee la lo m. deasupra nivelului
N'AH, la care din motive necunoscute s'a renuntat.

Acest serpentin prin compozitia lui i prin probabilitatea

ca in interior este mai sanatos, ar pute da un material pretios
pentru confectionarea de obiecte de arta i lux.
Vlhita. Andezit piroxenic, de culoare cenuqie deschisa, cu
bob mijlociu, separat in strate ce ajung pana la 0,5 m. grosime.
Cariera veche, deschis' in peretele dealului ce se ridica in
partea stanga a \rail Varghi , in apropiere de oseaua
VlahitaMercurea Ciucului la o distanta de
12 km. SE de comuna.
Proprietatea comunei, actualmente cariera este parasitA.

www.dacoromanica.ro

CARIEFtELE SI APELE MINERALE DIN JUD. ODORHEI

15

Piatra s'a extras din un ochiu de carier deschis aproape

de culmea dealului, pe un front de 6o m. cu un perete de atac
p all la io m. inltime.

Piatra s'a intrebuintat ca piatr brut la cldirile din sat

i ca pietr4 la osea.
Jimbor. Tuf dacitic, de culoare verzue deschisl, cu structur densi p All la granuloasd, in strate aproape orizontale de

0,10-0,5 m. grosime.
Cariera este deschisl in poalele dealului Te k en y ce se
ridia la 2 km. NW de comunl.
Proprietatea comunei.

Se extrage piar in mod gratuit de locuitori din un ochiu

de carier cu un front de ca. 30 m., cu un perete de atac de
6 m. inltime.
Piatra se intrebuinteaz ca piatr bruta' la cldiri qi la imprejmuirea curtilor.

In afar de aceste cariere mai mult sau mai putin cunoscute,

locuitorii din regiunea brecciilor andezitice extrag piatra de
care au necesitate din blocurile de andezit amase rspndite
pe suprafata dealurilor i in vg.
Gresiile sarznatice i pontice din localittile mai deprtate
In lipsa unui material mai rezistent, dau piatra la fundatiuni
de case i imprejmuirea curtilor. lar Ludul pleistocen, acolo
unde el se ivete in depozite mai groase este extras pentru
facerea de crrnizi

igle.

II. Ape minerale.

Biborteni. In localitatea Bib or t e ni ies printre gresiile
neocomiane mai multe izvoare de api mineral, cari parte
sunt intrebuintate ca ape de &kit, parte au dat nastere la instalatiuni simple de bi reci i calde.
Aceste izvoare sunt:

www.dacoromanica.ro

RADU PASCU

16

1. Izvoru Borhegy. Ap alcalin carboferuginoask

cu un

continut in Litiu, captat inteun pu t de beton, din care apa

are scurgere liber prin trei guri de teavg.
Analiza chimicl dup M. BALLO, contine la un litru ap:
gr.

Bicarbonat de calciu

0,65040
0,42075
0,37489
0,00646
0,07428
0,01824
0,00034
0,10971
0,05820
0,00046
0,00018
0,00952
0,08454

magnesiu
sodiu.

lithiu
fier

mangan
Sulfat de potasiu
Clorurl de sodiu
0

potasiu

Bromur de sodiu
Iodura de sodiu
Oxid de aluminiu
Acid silicic

Total

Acid fosforic
CO2 liber

1.08797

urme
3,13008
1,002375
10,50 R.

Greutatea specifia
Temperatura
Debitul peste 12 mc. in 24 ore.

Izvorul iese in spatele coalei comunale, in piciorul D. B o rh e g y.

Proprietatea comunei.
Apa se intrebuinteazA de locuitori ca ap de bait.
Izvorul este protejat prin un chiosc ridicat deasupra lui i

a fost intentionat ca apa s'i fie pusl in comert, in care scop

langl izvor a fost ridicat4 o clAdire care s'a" serveascl ca sail
de imbuteliere i magazie, la care in urma s'a renuntat din
motive necunoscute.

www.dacoromanica.ro

CARIERELE SI APELE M1NEFtALE DIN JUD. ODORHEI

17

z. Borviz Otul, ap alcalini carboferuginoask cu continut

de Litiu, captat inteun put de beton de 2,5 m. adincime,

din care apa se scurge la i m. sub suprafat prin trei guri de
teav de metal.
Analiza apei dup5. Profesorul V. HANKO arat la un litru
Gr.

Bicarbonat de calciu
magnesiu
nairiu
Clorur de potasiu
Bicarbonat de fier
lithiu

00634
0,0482
0,0340
0,0285
0,022i
0,0083
0,0638

Clorur de sodiu
Sulfat de calciu
Bicarbonat de mangan
Acid silicic
Total

CO2 liber
Temperatura
Debit

0,8396
0,3796
0,3644

1.8479
1,535

C.

15 mc. in 24 ore

Izvonil de ap minera1 iese in curtea proprietarului STEFAN

i apa este pug in comer t sub numele Borviz Oltul.

GEOCZEY

El este exploatat de proprietar, care este pe cale a constitui

o societate pe actiuni.

Peste izvor este ridicat o cldire care serveste ca sail' de

imbuteliere i magazie.

Apa putin cunoscut se desface mai mult in Bucuresti.

3. Baia Francisc Sebestin. Trei izvoare de ap carboferuginoask captate in puturi de beton. Neanalizate.
Temperatura 13 C. Debit mijlociu.
2

www.dacoromanica.ro

RADU PASCU

18

Aceste izvoare minerale ies unul litiga altul in curtea proprietarului FFtANCISC SEBESTIN. Ele alimenteazI un stabili-

ment de bai reci si calde si anume: un izvor este condus intr'un bazin a pe 3 m. Cu mai multe cabine pentru bai reci,
iara doua izvoare alimenteaza baile calde, compuse din patru
cabine, fiecare prevazute Cu cate doui putini de metal smltuit.
/n imprejurul bailor o cladire cu mai multe camere, serveste
ca locuinta pentru vizitatori.

Intreaga instalatiune dei simpla, este confortabil si curat

intretinut.

4. Baia limeta. Stabiliment de bai simplu pentru bai reci

si calde, alimentate de dota izvoare de va carboferuginoasa,
care ies in curtea proprietarului KmErz, situata in prelungirea
bailor Sebestin. Ambele izvoare sunt captate in puturi. Nu
sunt analizate. Temperatura intre 10--13 C. Debit mijlociu.
Unul din izvoare alimenteaza un mic bazin pentru bli reci,
al doilea este destinat pentru bai calde, compuse din trei cabine cu putini duble.
O cladire cu mai multe camere si un restaurant completeaza
aceasta instalatiune de bai, care se prezinta in conditiuni confortabile si curat intretinute.
Ambele aceste stabilimente de lag sunt putin cunoscute
sunt cercetate
dimprejur.
si

mai mult de publicul din

localitatile

Corund. i. Ape minerale alcaline carboferuginoase. Sunt trei

izvoare, dintre care izvorul Elisabeta, captat inteun pu t de

andezit, cu scurgere libera, serveste ca apa de bata, iar izvorul
Principal impreuna cu al treilea izvor servesc pentru alimentarea unui bazin in dimensiuni ro pe 3 m. pentru &lit reci si
pentru baile calde cu patru cabine.
Dupa analiza facuta de Profesorul V. HANKO, izvorul Elisabeta si Principal contine la un litru apa:

www.dacoromanica.ro

CAR1ERELE $1 APELE MINEFtALE DIN JUD. ODORHEI

Izvorul
Elisabeta

Izvorul
Principal
gr.

0,6343

0,1238
0,2250
0,0287
0,0537
0,0125
0,0819
0,1811
0,0072

gr.

Bicarbonat de calciu
o

natriu

1,3551

magneziu
potasiu.
fier
mangan

0,0820
0,0038
0,8289
0,0878
0,0024
0,0154
0,1287

Chlorurl de sodiu

magneziu
lithiu
potasiu
calciu

Sulfat de calciu

sodiu

0,1116

o,o68o
0,0016
0,0499

1,9059

2,3999

1,3935

1,073 CC.

12 C.

12 C.

0,01 x o

Acid silicic

Total
CO liber
Temperatura

'9

Statiunea balneara este situat inteun parc bine intretinut

din marginea stingl a vAii Corund la o distant de 2 km.
de gara Pr ai d..
Proprietatea Fratilor GASPAR, este arendata dela 1922-1932
lui ALEXANDRU SoLomoN.

Ca instalatiuni sunt: mai multe cabine in jurul bazinului de

bAi reci, o baracI pentru bAi calde, un hotel si vile in parc cu.
53 camere.

Aceast statiune balnearl care mai inainte se bucur de o

reputatiune oarecare si eri bine cercetatl, actualmente din
cauza relei intretineri ale instalatiunilor de bAi, este in depling

deadere.
2. Ape minerale clorosodice carbogazoase.Sunt mai multe
izvoare care ies printre brecciile andezitice dimprejurul movilelor care au dat nastere pAturilor de aragonit.

www.dacoromanica.ro

RADU PASCU

20

Unul din aceste izvoare din marginea oselei CorundPrai d, a fost captat intr'un mic bazin, care servi de bi
reci pentru vizitatorii bAilor Cor un d.
Dupl analiza fcut de Prof. V. HANKO, apa contine la
t000 gr.:
gr.

Bicarbonat de calciu
o sodiu .

magneziu

lithiu
potasiu

.
.

magneziu
fier
mangan

Chlorur de sodiu

.
.

0,1117
0,1238
0,5219
0,1331
0,0177
153,6137
0,1756
0,0012
0,0156

Sulfat de calciu

1,1415

sodiu

0,3706

Acid silicic

00635

Total

CO liber
Temperatura

156,2899
508 CC.

180 C.

Actualmente aceast baie este ruinat.

Doboeni. 1. Un izvor de al:4 alcalina carbogazoasa cu un

exces mare in acid carbohit liber, captat inteun cilindru de
beton. Neanalizat.

Izvorul iese in marginea de S a comunei Doboen i.

Proprietatea comunei.

Apa servete locuitorilor ca apa de &Lit. Din cauza presiunii ce o exercita acidul carbonic liber, vasele in care se
transporta apa nu se pot astuph. Ar fi de studiat daca acidul
carbonic liber, nu s'ar puta. capth i intrebuinth in industrie
ca acid carbonic comprimat, cum se intrebuinteaza la Buzia

i Malna.

www.dacoromanica.ro

CARIERELE $1 APELE MINERALE DIN JUD. ODORHEI

21

2. Un izvor de ap alcalina carboferuginoasa, captat intr'un

bazin de beton in dimensiunile 4 m. pe 4,20 m. Debit ink.

Temperatura II C. Neanalizat.
Izvorul iese pe un petec de pmant, proprietatea comunei
inconjurat de proprietati particulare, la incrucisarea soselei
B ar o 1 tVa. r g hi s cu soseaua ce duce spre Dobo se n i.
Din cauza micului debit al izvorului, apa neputandu-se premen mai des, organele serviciului sanitar, au interzis functionarea bailor. Acest izvor atat prin situatia in care se gseste,

cat si prin debitul mic care-1 are, este destinat mai mult a
servi ca apa' de bant.

Feleag. AO clorosodica cu un mic continut in iodur si

bromura de sodiu. Nu exista o analiz5. completa.
Sunt trei izvoare dintre care numai unul este captat inteun
bazin care serveste pentru Hi reci si este inconjurat de o baraca cu mai multe cabine, dintre cari unele au fost instalate
pentru bal. calde.
Aceasta baie a fost mai inainte cercetata de catre locuitorii
din Cristu r, actualmente ea este pat-Asia, iar instalatiunile
sunt inteo stare de degradare incat nu se mai pot intrebuinta.

Herculian. Ape alcaline carbogazoase feruginoase, cu gust

placut, neanalizate.
Sunt cinci izvoare, -toate ies printre brecciile andezitice din
marginea vaii Baro 1 t. Dintre acestea patru izvoare, prote-

jate-prin scorburi de Levan, la o distant de 20-30 m. unul

de altul, ies in marginea dreapt a \rail Bar ol t, in partea
de sus a satului. Un izvor captat in un pu t de andezit, cu scurgere libeel prin o teava de metal cu doul guri, iese in o livada
din marginea stangI a \Tad Bar ol t, cam pe la mijlocul satului
In dreptul unui pod. Toate aceste izvoare servesc locuitorilor

din sat ca apa de Wilt si in economia casnia.

Langa soseaua ce leaga comuna Her culian cu Batanii
M i c i, in dreptul unui pod peste valea Barol t, iese un
izvor de "apI carbogazoasa, de un gust plcut, protejat prin

www.dacoromanica.ro

RADU PASCU

22

o scorbur de lemn care serveste trecatorilor si muncitorilor

din camp ca ap de blut.

Acest izvor cade in hotarul comunei Batanii Mic i.

Homorod. Statiune balnear cu ape alcaline carboferuginoase,

captate in puturi de andezit sau de beton.

Sunt nou izvoare cari toate ies printre breccii andezitice.
Dintre acestea un izvor puternic alimenteaza un bazin 2 pe
2,5 m. care serveste pentru bi reci, iar altul alimenteaz1 bAile
calde cu opt cabine.
Celelalte izvoare servesc ca ape pentru cura interna, dintre

cari izvoarele Gyar fa s si Mico sunt cele mai uzitate.

Dup analiza fcut de Profesorul SOLYMOSSY asupra apei din

izvoarele Gyar f a s si M i c o, bile reci si calde, apa contine la litni :

Izvoarele

Gyarfas

Mico

ChlorurA de sodiu
potasiu
Sulfat de sodiu
Borat
Bicarbonat de sodiu

0,4663
0,4950

0,0732
0,2839
0,3724
0,5163
0,0510

0,4699
0,0641
0,0059
0,0355
0,1397
0,4124
0,3781
0,0648

0,1242
1,9368
938
to,4C

0,x131
2,5833
687
11,3C

calciu
magnesiu

fier
amoniu

.,

Nitrat de amoniu
Acid silicic

Total

CO liber in c.m.c.
Temperatura

--

--

Baia rcce Baia cald5

0,0322
0,6461
0,0058
0,0537
0,2687
0,5720
0,5182
0,0414
0,0664
0,4470
0,1228
3.3732
686

14 C

0,0139
0,0433

--

0,4266
0,4266
0,3421
0,0191
0,4137
0,1054
c,,xo8i
1.9474
209
17,5C

Statiunea balnearl este situat la 17 km. de Orasul 0 d o r-

h e i, in dreptul soselei nationale 0 do r he i-M er cur ea

Ciucului.

Proprietatea comunei CAI) elnit a, care, pe lingA mai

multe vile particulare, a construit bAile, un restaurant, case
de locuit, pe care le-a arendat fratilor DERZI din Cluj. Acestia

www.dacoromanica.ro

CARIERELE $1 APELE MINEFtALE DIN JUD. ODORHEI

23

din lipsa de fonduri au lasat ca intreaga instalatiune de bai

sa se ruineze din ce in ce mai mult, astfel ca in prezent, ash
cum se gasesc, cu greu mai pot functionh.
Aceast statiune balneara, cu ape minerale abundente, situath' in apropierea resedintei judetului, inteo pozitie pitoreasd
si inconjurat de pduri de brad, este in prezent din ce in. ce
mai putin vizitata de public si amenintata s fie cu totul ne-

glijat, dac nu se vor luh la timp msuri pentru refacerea

bailor si intretinerea in buna stare a caselor de locuit.
Kiruly. Statiune balnear mcdesta cu ape alcaline carboferuginoase. Sunt dou izvoare cari ies printre aglomerate an-

dezitice, captate, unul inteun put de andezit cu scurgere

Ebert al doilea inteun bazin inconjurat de cateva cabine. Ele
servesc ca apa de but si pentru bai reci. Neanalizate.

Aceste bai asezate in poalele muntilor Hirghit a, in

punctul unde paraul Ke kviz se vars in valea Kirul y,
cad in hotarul comunei Leuta cu care sta.' in .legitura cu
un drum cat se poate de rat' intretinut.
Din cauza distantei si greului transport, aceste bai sunt
putin cunoscute si sunt frecventate de cateva familii doritoare
de liniste. Cateva case particula.re servesc de locuinte, iar

aprovizionarea cu alimente se face din Leut a sau V I ahita si aceasta pe un timp mai indelungat.
Leuta. Ivor de apa sarat, captat inteun put inchis sub o
baraca.

Izvorul iese in marginea stanga a vaii Ho mor o du Mi c,

la o distanta de ca. z km. la N de comuna.
Apa este intrebuintat de locuitorii comunei in economia
casnica si pentru adpatul vitelor.
Odorhei. Statiune balneara alimentata de doul izvoare cloro-

sodice carbonatate, captate in dou puturi unul langa altul,

fiecare avand adancimea de u m.

www.dacoromanica.ro

RADU PASCU

24

Dup analiza fAcut de L. SOLYMOSSI apa contine la un

litru:
gr.

Bicarbonat de calciu

sodiu

2,557
4,010

magneziu
fier

1,348
0,011
0,003

0
mangan
Sulfat de sodiu
Silicat de sodiu
Chlorur de sodiu
Iodur de sodiu
Bromura de sodiu

Total

0,027
0,074
11,683

0,007
o,006
.

25,727

Temperatura 10,50 C.

Debitul nemAsurat, ajunge ing pentru a pute da 50 bAi

calde zilnic.

Baia este situat la S de orasul Odor he i, la o distant

de 1 km. de marginea orasului.
Proprietatea lui FERINGER GYULA, care pe o livad din apro-

pierea izvoarelor transformaa in un mic parc, a ridicat un

stabiliment de &Ai prezentabil, compus din o sal de asteptare,

14 cabine pentru Hi calde si cas de masini.

Apa se pompeazI din cele dou puturi si se incllzeste prin
aburi in dou'l rezervoare instalate in casa masinilor, din care
se distribue la 13E. Toat instalatiunea este bine si curat intre-

tinut. Mile sunt frecventate aproape exclusiv de locuitorii

orasului Odor he i.
Mile Seiche. 1. AO alcaling carbosulfuroas, captat inteun
bazin 5 pe 7 m. care serveste pentru lAi reci si care alimenteazd si bAile calde. Apa prin oxidare in prezenta aerului are
o coloare alburie-Mptoas'a' si degajeazA un miros pronuntat de
hydrogen sulfurat.

www.dacoromanica.ro

CARIERELE $1 APELE MINEFtALE DIN JUD. ODORHEI

25

Dupi analiza ta'cut de Dr. LENGVEL in anul 188o, apa contine

la i000 gr :.
Gr.

Chlorur de sodiu

3,0344
0,3534
0,0109
0,2993
0,3261
0,2413
0,0047
0,0185

potasiu
o
lithiu

o
calciu
Bicarbonat de calciu

magneziu
fier

Acid silicic

Total

CO2 liber
Sulfit de carbon (COS)
Temperatura

4,2886

0,6743
0,00096
110,5 C.

Baia este situata la 4 km. NW de orasul Odor he i, pe

o livad in marginea soselei 0 dor he iPr a i d, in apro-

piere de comuni Biserican i.

Proprietatea locuitorului BOKOR DAVID din 0 dor he i.
Instalatiunea bailor consta in mai multe cabine de desbracat

In jurul bazinului de apa rece si o baraca de scanduri cu 14

cabine pentru bad calde in stare primitiv. Citeva clIdiri servesc ca locuinte pentru vizitatori.
Aceasta statiune balneara, prin apele sale sufluroase si prin

pozitia sa linga un oras ca Odor he i, ar puteh deveni o

statiune balneara importanta, daca s'ar ridich .un stabiliment
de bai mai modern si s'ar infiinth un mijloc de transport lesnicios Cu orasul.

2. La o distant de ca. Ioo m. NW de baile Seich e, in

marginea unui mic paraias, iese un izvor de ap alcalina carbo-

feruginoasa, captat inteun put de beton de 4 m. adancime

inchis sub o casuta.
Dupa analiza fcuta de Dr. SOLYMOSI in anul 1887, apa
contine. la i000 gr.:

www.dacoromanica.ro

26

RADU PASCU

Gr.

Bicarbonat de calciu

2,0409

magneziu

10818

fier

0,01 15

sodiu

0,0625
0,0184
0,0659
0,0380
2,3193

Chlorura de potasiu

sodiu

Substante organice solubile

Total . .
CO2 liber
Temperatura

0,9331

18,8 C.

Proprietatea lui BOKOR DAVID din O do r he i.

Aceasta ap mineral se exploateaza ca apa de but pentru

locuitorii din O do r he i. Ea se transporta in fiecare dimineata Cu un camion in ulcioare de pamant in capacitate de

doi litri si se precia abonatilor din oras, cari platesc 6o lei lunar.
Seara se aduna' u/cioarele dela locuinta abonatilor si se trans-

porta cu acelas camion la izvor pentru a fi din nou umplute.

Restaurante/e, cafene/ele si multe case particulare intrebuinteaza exclusiv aceasta apa' pentru but.

Oraseni. Un izvor de apa sarga, captat inteun put fost

inchis sub o baraca.

Izvorul iese in marginea vii Ho mor o du Mar e, la

o distanta de 700 m. la NW de comuna.
Acest izvor este ruinat si parasit.

Petreni. Un izvor de ap grata captat inteun pu t inchis

sub o baraca.
Izvoru iese pe terenul arid plin de eflorescente de sare si
plante saline ce se intinde in partea de NE a comunei, dealungul

\T'AH Homorodu Mare.

Apa se intrebuinteaz de locuitori in economia casnica si
pentru adapatul vitelor. Scoaterea apei se face la anumite
Mtervale de timp, fixate de organele de administratie locale.

www.dacoromanica.ro

CAR1ERELE $1 APELE MINERALE DIN JUD. ODORHEI

Retest].

27

de Sus. Un izvor de apa alcalina' carbogazoasa

putin feruginoasa, pus in comert sub numele Izvorul Maria

din Racosu de Sus.
Izvorul este bine captat inteun put de beton de 7 m. eaucime, in care apa se ridica pana la 2 m. sub suprafata.
Dupa analiza facuta. de Dr. W. HANKO, apa contine la i litru :
Gr.

Bicarbonat de calciu

1,6491

magneziu
sodiu
fier
mangan
lithiu

0,8030
0,7041
0,0963
0,0183
0,0009
0,1366
0,0496
0,0174
0,1146

Chlorura de sodiu

potasiu

Sulfat de calciu
Acid silicic
Total

CO2 liber
Temperatura

3,5899
2,7491
10,6 C.

Izvorul de apa iese in marginea vaii Rikapatak la o

&mina' de 3 km. la N de sat.
Proprietatea baronului DANIEL GABOR, este arendat firmei

KLEIN MIHAEL din Brasov 'Ana la 1935.

Pentru exploatarea apei, deasupra putului este instalan o
pomp-a de mina* prin care pompeaza apa inteun mic recipient, din

care se distribue prin patru guri direct in butelii. 0 cladire

ridican deasupra izvorului serveste ca sal pentru spIlatul
sticlelor, imbuteliere si magazie. 0 alta cladire serveste ca
depozit pentru sticlele umplute, iar o cask' ca biurou si locuinn
pentru administrator.
Aceasta instalatiune este legata prin o osea ingust cu

soseaua Racosu de Susgara Augustin.

Se imbuteliaza anual pana la 150.000 sticle, care se desfac

in orasele din Ardeal si in msura mica in vechiul Regat.

www.dacoromanica.ro

28

FtADU PASCU

Raregt. Un izvor de ap srat, captat inteun put inchis sub

o barac
Izvorul iese in marginea unui praias care se vars in valea

H o mor o du Mar e, la o distant de 1 km. 2oo m. la E

de comun.

Apa se intrebuinteaz de locuitori in economia casnic si

adpatul vitelor.

Slinpaul. Un izvor de ap srat, captat inteun put inchis

sub o barac5.

Izvorul iese in dreptul soselei Oclan dS Anpaul pe

un teren arid plin de eflorescente de sare si plante saline, la
o distant de 1 km. SE de comun.
Apa se intrebuinteaz de locuitori in economia casnica si
pentru adpatul vitelor.
Izvoare srate identice, mai sunt cunoscute la S atu N ou

si pe la mijlocul vechei c sele intre Racosu de S u s

si

Ocland.
Vlilhita.

In hotarul comunei Vlhi t a ies mai multe

izvoare de ape minerale printre brecciile andezitice. *Dintre
aceste izvoare unele sunt puse in consumatie ca ape de bait,
altele au dat nastere la statiuni balneare modeste. Aceste izvoare sunt :

1. Izvorul Hargita-Livadil. AO alcalin carbogazoas, cap-

tar inteun put de beton.

Dup analiza f'cut de Dr. W. HANKO apa contine la too gr. :
Gr.

Bicarbonat de calciu .

magneziu

sodiu

tier
Chlorura de calciu

sodiu

Sulfat de sodiu
Bicarbonat de potasiu

mangan

www.dacoromanica.ro

0,4438
0,3875
0,2494
0,0448
0,0271
0,0255
0,0199
0,0040
0,0012

CARIERELE $1 APELE MINERALE DIN JUD. ODORFIEI

29

Gr.

Borat de sodiu

0,0055
0,0897

Acid silicic

Total

1,2934
2,1045

CO2 liber
Temperatura

to C.

Izvorul iese in dreptul punctului unde se intalnesc valea

Kves cu valea To lvaj o s. El st in legAtur cu soseaua

VlhitaMercurea Ciucului in dreptul km 66

prin o osea ingust construia pe langA valea K el v e s.

Apa este pusl in comer t de Banca Cetatea din Odorhe i,
sub numele de HArghita Livad5.

Ca instalatiuni este ridicat o clAdire deasupra izvorului,

care serveste ca magazie, sail de spAlat sticlele si imbuteliere.
Debitul apei nefiind prea mare se imbuteliazI ca. 500 sticle

pe zi. Transportul se face cu clruta pan la Odor he i, de

unde pe C. F. R. se trimite in diferite orase din Ardeal, avand

depozitul principal in Sibi u.

2: gelters Seeuese. AO alcalinA carboclorosodia. Sunt dou
izvoare Cu un debit insemnat, la distant de 4 m. unul de altul.
bine captate in puturi de bcton si avAnd scurgere liber.
Dup6 analiza fcutA de Dr. W. HANKO apa contine la i000 gr.:
Cr.

Chlorura de sodiu

7,82'5

potasiu

Bicarbonat de sodiu

calciu
magneziu

fier
mangan
lithiu

Sulfat de sodiu
Acid silicic
Total.
CO2 liber

0,0196
1,6394
0,4702
0,4611
0,0610
0,0032
0,0097
0,0039
0,0456
4,5352
2,5678

www.dacoromanica.ro

RADU PASCU

30

Izvoarele ies pe valea Vargya s la S de soseaua V I A-

h i t aM er cur e a Ciucului cu care este legata intre

km. 62 si 63 prin un drum de i1/4 km. lungime.
Proprietatea liceului catolic din 0 do r he i, sunt arendate
fratilor Duzi din Cluj.
Apa este pusa in comert sub numele Borviz natural, medicinal de Harghita, Setters Sacuesc.
Ca instalatiuni sunt : o cla'dire peste izvoarele de apa, care
serveste ca sail de splat sticlele si imbuteliere. 0 a doua elldire serveste ca biurou, magazie si locuinta pentru administrator.

Exploatarea apei se lace in mod foarte redus, din cauza

lipsei de fonduri si aparate. Se imbuteliaza. maximum 150
sticle pe zi, care se transporta cu caruta si se desfac in orasele

Odorhei si Mercurea Ciucului.

Aceasta apa cu un gust placut, care se aseamana foarte mult

Cu apa din izvorul Maria din Malna s, este putin cunoscuta,
la care in afara de alte motive, contribue si distanta de 25 km.

de 0 dor hei si de linia ferata.

3. Apele minerale i bAile din eAtimul Szentkeresztbanya
pendinte de comuna Vlahit a. Ape minerale alcaline carboferuginoase, neanalizate.

Sunt mai multe izvoare dintre care unul captat inteun put
de andezit, cu scurgere libera, serveste ca apa de baut, iar altele
captate inteun bazin in dimensiune de io pe 25 m., inconjurat

de mai multe cabine, serveste pentru bai reci. Toate aceste

izvoare ies printre breccii andezitice, in marginea dreapta a

vaii Homorodu Mic.

Proprietatea firmei KAMNER Si JEKELIUS din Brasov.
Apa de but si Mile sunt intrebuintate de personalul si lucratorii
dela uzina de fier din localitate precum si de locuitorii din catun.

In afara de aceste izvoare de apa minerall mai mult sau

mai putin cunoscute, este posibil sa mai existe si alte izvoare
In regiunea brecciilor si aglomeratelor andezitice din acest
judet, care nu sunt cunoscute cleat numai singuratecilor locuitori, cari din intamplare dau de ele.

www.dacoromanica.ro

LITERATURA
STACHE. Geologie Siebenbargens. Wien, 1873.
DR. FRANZ HERBICH. Das Szeklerland. jahrbuch, de K. U. Geolg. rieichHAUER

anstalt. Bd. VI. 1878.

DR. FRANZ SCHAFARZIK. Detaillierte Mitteilungen, fiber die auf dem Gebiete des Ungarischen Reiches befindlichen Steinbriiche. Buda-

pest, 1909.
DR. EMIL TAPOSU 9i DR. "AVM CAMPEANU. Ape minerale i statiunile
balneo-climaterice din Ardeal. Bucuresti, 1921.
Institutul Geologic al Romilniei. Harta geologica a Romtiniei. Foaia

No. r. 1926.

www.dacoromanica.ro

REGISTRUL LOCALITATILOR
I. Cariere
Capelnita
Corund
Dealu
Lueta
Herculian
Ioneti
Mereti

Odorhei
Praid

Racou de Sus
Satu Mare
Vilrghi

Vlahita
Zimbor

II. Ape nsinerale

A) Ape alcaline carbonatate
Ciborteni
Borund

Kiruli
Odorhei
Racou de Sus
Seiche
Setters Sacuesc
VIrthita (Szentkeresztbdnyal

Doboeni

Harghita Livada
Herculian
Homorod
13) Ape sdrate
Feleag
Leuta

Rare
SAnpaul

Oreni

Satu Nou

Petreni

www.dacoromanica.ro