Sta iunea c limateric i balnear Pucioasa

I. Introducere
Pucioasa - oras statiune balneara de peste 170 de ani, asezata pe cursul superior al
Ialomitei la 20km nord de municipiul Targoviste si o altitudine de 400 m, beneficiaza de o
pozitie frumoasa descisa, de o parte si de alta cu dealuri taraganate de sub care tasnesc
binefacatoarele izvoare de pucioasa !sulfuroase", de unde i se trage si numele de Pucioasa#
Izvoarele sulfuroase au o mare concentratie !1#1$2mg%l", sulfatate, clorurate, slab
bicarbonate, calcice, sodice, magnezice ce au determinat dezvoltarea statiunii
balneoclimaterice de interes general, cu functionare permanenta#
&limatul de deal, cu temperatura medie anuala de peste 10 grade &elsius si cu
precipitatii de 7$0 mm anual, ca si e'istenta apelor minerale, face ca statiunea sa fie
recomandata pentru tratamentul afectiunilor reumatismale, posttraumatice, neurologice,
periferice si centrale, respiratorii, dermatologice si cardio-vasculare#
II. Asezare:
(alea Ialomitei pe care se afla asezat orasul Pucioasa,a constituit un a' cu importanta
deosebita in conte'tul dezvoltarii istorice a Tarii )omanesti care-si stabilise pentru multa
vreme capitala la Targoviste, la numai 20 de km de asezarea noastra#
*n curs de apa important si o vale mai aparata, care se continua pana in inima muntilor
cu posibilitati de trecere in Transilvania pe potecile +ucegilor,cu drum de legatura si
totodata comercial spre Targoviste,iata conditiile care au permis prezenta asezarilor pe
aceasta vale,unele dintre ele cu vecime de secole#
Iubitorul de drumetii are satisfactia supremei impliniri,in putinele dimineti senine de
toamna,de pe muntele ,mul sa priveasca cu ociul liber si sa admire Ialomita,care despica
+ucegii si lasa,cu darnicie sa se insire ca margelele pe o parte si pe alta,sate si orase,unele
cu un trecut multisecular# -poi se pierde in departare,lasand sa apara la miaza zi batranul
.anubiu#
Dincolo de Fieni, Ialomita se lafaie intr-un vad din ce in ce mai larg,alergand de la un
mal la altul,pana ce un pod de fier o strange de pe drumuri,inghesuind-o langa maluri.Apoi
intra intr-un orasel,Pucioasa,care debuteaza cochet cu un bulevard ce se pirde undeva catre
centru,asfaltat si plantat cu tei si castani .
1
Orasul Pucioasa este situat in zona Subcarpatilor,a caror inaltime depasesc cu putin
/00m si in care principalele cursuri de apa,desi se slobozesc din stransoarea muntilor,unde
pantele au devenit mai line,tot mai produc eroziuni unele ciar destul de puternice#
Prezenta traseelor a vailor paralele cu (alea Ialomitei sunt factori ce contribuie la
individualizarea mai accentuata a acestei depresiuni intracolinare considerata o continuare
spre vest a depresiunii (alea-0unga a &ricovului#
Pucioasa este asezata pe cursul mi1lociu al Ialomitei in regiunea dealurilor
subcarpatice,la 400m nivel deasupra marii,situindu-se in zona mediana cea colinar centrala
a 1udetului .ambovita,cu o industrie a materialelor de constructii,e'tractiva si de
e'ploatare a resurselor minerale#
-re ca vecini la nord ,comuna 2otaieni,orasul 3ieni si 2agura,la sud,comuna +ranesti
cu satul 0aculete,la est comuna (arfuri,(alea-0unga-4orgota si 4lodeni .eal,iar la
vest,comuna (ulcana +ai#
5emnele care-ti dau de stire ca ai intrat in Pucioasa ti le prezinta cursul Ialomitei,care la
confluenta cu +izdidelul incide zona pe care s-au format vetrele actualelor asezari,unele
cu un trecut istoric multisecular#
,rasul Pucioasa este amplasat intr-o zona depresionala pe cursul superior al raului
Ialomita, in regiunea dealurilor subcarpatice din nordul 1udetului .ambovita# 5ituat la o
altitudine de 6$0 metrii, orasul s-a dezvoltat pe terasa mediana a vaii Ialomita, pe un veci
a' de legatura a 2unteniei cu Transilvania, fiind la 1umatatea drumului !cca# 100 km in
ambele sensuri" dintre +ucuresti si +rasov# -ccesul se poate face rutier pe .771
Targoviste-5inaia, sau pe cale feroviara pe linia Targoviste-Pietrosita e'istenta inca inainte
de anul 1800#
0ocalitatea implineste in cursul anului 200/, 4/9 ani de atestare documentara si 179 de
ani de la prima utilizare a apelor minerale in scopuri terapeutice#
In anul 1930, Pucioasa a fost declarat oras-statiune balneara prin decretul regal nr.
9431/07.12.1929, publicat in Monitorul ficial nr. 274/1929. Prin !otarea "u#ernului
$o%aniei nr. &10/24.07.1999, orasul Pucioasa a fost atestat ca statiune turistica de interes
national.

2
III# Relieful :
Ialomita, in lunga ei actiune s-a dovedit mai activa realizand trei trasee pe care poporul
le-a numit poduri, dispuse pe directia nord-sud si care au devenit vetrele asezarilor umane#
&ea mai importanta este centrala, care a devenit si cea mai aglomerata prin popularea ei
fata de prima, ramasa o baza de e'ploatare a pietrei, a apei, a cultivarii pamantului !0unca
Ialomitei" si de agreement, in timp ce ultima, situate la cea mai mare inaltime fata de cursul
apei a fost multa vreme zona de arboret, pomi fructiferi si faneata, pana cand si ea s-a
populat masiv de locuinte#
Terasa centrala asigura aproape in intregime activitatile economice si cele social-
culturale, aici fiind amplasate fabricile, atelierele, magazinele, scolile, bisericile, institutile
publice# :a este cunoscuta cu toponimul de Podurile de 5us si de ;os si-si afla inceputul
unde Ialomita este traversata de calea ferata si se termina la confluenta +izdidelului cu
Ialomita, avand o lungime de 4 km si o latme intre 600 si 700 m#
-sezarea si-a pierdut numele de Podurile, insusindu-l pe al Pucioasa, nume adoptat de
dezvoltarea bailor de aici# 0ocul de unde tasnesc izvoarele minerale de pucioasa si iod isi
pastreaza in continoare numele si spre a-l deosebi de cel al orasului statiune, el s-a numit
Pucioasa-5at#
In Piemontul ei, se pot desprinde unele culmi anticlinale secundare, cum este culmea
+aloiu !/$/m" de la est de Pucioasa# -ceste culmi inceie zona flisului prin formatiunile
de menilite si sisturi disodilitice ,ligocene care favorizeaza eroziunea la suprafata si
alunecarile# -lunecarile de teren au o mare raspandire si sunt intr-o continua reactivare#
.ealurile nominalizate sunt alcatuite din depozite neogene, cu formatiuni cutate, intr-o
succesiune longitudinala de sinclinale si anticlinale puternic faliate# ,,7ota dominanta a
reliefului o dau de alunecare si eroziune torentiala care scot din circuitul agricol suprafete
apreciabile de teren<#
,,)eferindu-ne la versantul drept al Ialomitei, in sectorul orasului Pucioasa !=", el
ofera imaginea tipica a unui relief rezultat prin asocierea mai multor feluri de deplasari de
teren# &aracteristica lor este diri1area de-a lungul vailor afluente Ialomitei, care au un
caracter torential# .e aceea pot fi calificate ca pornituri de vale<#
Pentru ocrotirea zonei agricole , in anul 187$, a fost construit la Pucioasa un bara1
care gazduieste apele Ialomitei si le diri1eaza organizat in scopuri economice si turistice#
.in punct de vedere geologic ,,stratele de roci sunt constituite dintr-o succesiune de marne
in care se gasesc si intercalatii de calcare brescioase, gresii si nisipuri marno-calcaroase
cenusii,dure, argile sistoase, magnoase,negricioase si gresii glauconitice ce se intalnesc in
regiunea 3ieni-2agura-+ela<# .in punct de vedere economic regiunea prezinta importanta
pentru aceste depozite de roci, la care se adauga gipsul, care sunt bune materiale la
fabricarea cimentului si care e'plica de ce s-a fondat la 3ieni, in 1814, o fabrica de ciment#
>ona 5ubcarpatilor, din punct de vedere geologic, mai prezinta o caracteristica
specifica prin prezenta ,,5tratelor de Pucioasa, formate din alternente de argile, marne,
disodile,menilite, brecii si sisturi argilo-marnoase??, de sub care , pe alocuri , apar o serie
6
de izvoare minerale# 3ormatiunile paleogene cu straturi puternice de argile dau nastere la
alunecari de teren care, alaturi de eroziunea torentiala , confera dinamism#
,,Principalele cursuri de apa au vai transversale si un bun e'emplu in acest sens il
constituie valea +izdidelului, care dupa iesirea din depresiunea +ezdead strabate pana la
Pucioasa formatiunile paleogene, formatiuni destul de puternic cutate!="<#
IV.Clima:
:lementele climatice din zona Pucioasei, cum sunt precipitatile , evapotranspiratia,
presiunea,umiditatea atmosferica sunt conditionate si determinate de eta1area reliefului#
-sezata intr-o mica depresiune , ea beneficiaza de o temperature blanda si placuta in
toate anotimpurile anului, inregistrandu-se o temperature medie anuala de 8
o
&# 2edia
temperaturilor din luna ianuarie se ridica la -2
0
&, iar cea din luna iulie la @20
o
&# &ea mai
scazuta temperature inregistrata la Pucioasa a fost de -26,$
o
&# ,bservatii meteorologice au
inceput sa se face la statia Teis, in apropierea Pucioasei, prin anul 198$, iar pentru
precipitatii atmosferice din anul 1998# Temperatura mi1locie anuala a aerului este de 8,7
o
&
, iar in timpul verii de 18#$
o
&# *mezeala reletiva a aerului in timpul verii este de //A, iar
presiunea atmosferica, in timpul verii ,in termen mi1lociu este de 76$,6mm#
-ceste date sunt apropiate de cele prezentete mei sus , veridicitatea lor nu trebuie
pusa sub semnul intrebarii pentru ca vine de la un medic de o mare probitate profesionala
si de cercetare atenta a realitatilor statiunii#
Pentru lucrarile agricole precum si pentru alte activitati economice este necesar sa se
cunoasca fenomenul de aparitie si disparitie a ingetului# >onei noastre ii este specifica
perioada de prim inget intre 11-21 octombrie , iar ultima zi cu inget apare in a doua si
respective a treia decada a lunii aprilie#
2edia zilelor senine se ridica intre 110-120 pe an si 120-140 de zile acoperite#
Precipitatile sunt direct conditionade de forma de relief, Pucioasei corespunzandu-i
cantitatile de 700mm lunar,cea mai ploioasa fiind luna lui &iresar - Iunie#
$egi%ul #anturilor
In baza constatarilor statiei meteorologice Targoviste, vanturile sunt orientate pe
(alea Ialomitei in directia 7-(, avand o pondere de 26A, in timp ce vanturile din directia
7 au o frecventa de numai 6,7A, viteza lor variind intre 1-6m%s, cele mai mari fiind in luna
aprilie iar cele mai mici in iunie#
*n observator atent al naturii acestor locuri, medicul Petre .umitrescu, concluzionaB
,,fiind asezata la un cot al Ialomitei, este lipsita de curenti , care de altfel lipsesc din cauza
cursului lor neregulat la toate apele de munte.ipsita de umiditate, lipsita de curenti,
statiunea aceasta nu cunoaste in sezon decat variatiuni mici de temperature.Padurile din
impre!urimi, cu o flora destul de bogata ii imbalsameaza si ii ozoneaza atmosfera, albia
Ialomitei o racoreste usor, solul ramanand insa tot uscat din cauza permeabilitatii sale""#
4
V.Hidrografia:
Principalul a' idrografic care culege toate paraiele si viiturile zonei Pucioasei este
raul Ialomita# :l da viata, frumusete si sens locuitorilor si oamenilor ei#
Ialomita, la intrarea in zona, scalda terasa 5erbanestilor si apoi pe cea a Pucioasei, pana ce
trece in otarul +ranestilor#
,,In zona 5ubcarpatica, luncile Ialomitei si .ambovitei sunt formate din
bolovanisuri, pietrisuri si nisipuri si sunt ocupate de paduri de esente moi, numai petice
izolate fiind folosite de catre om??#
Ialomita, mai stransa, incepand din dreptul podului de cale ferata si rutier devine mai
sloboda despletindu-si apele# In locurile dintre suvoaie se formeaza smarcuri cu o
vegetatie specifica, formata in special din racita# .e multe ori prundul ei ocupa suprafete
mari , depasind uneori 100m latime# In locurile in care apa se strange in matca ei, devenind
mai stramta, locuitorii au aruncat punti prin care se realizau legaturile zilnice cu cei de pe
ambele maluri#
-tunci cand Ialomita devenea furioasa, de 2-6 ori pe an, lunca atat de larga devenea
neincapatoare, incat o mare de apa lega , pe o distanta de 900-1000 m, malul inalt al
asezarii Pucioasa-5at de terasa a doua a Podurilor# >avoiul din dreapta Ialomitei, plin cu
plopi, era complet inundat, iar puntile de lemn, pana a se construe in anul 1899 podul din
beton, erau luate de apele vi1elioase, supunand in permanenta cetetenii la munci si
celtuieli cu refacerea lor# .ar de cand a fost zagazuita, Ialomita doarme linistita, fiind
scutita de carausia bolovanilor pravaliti din munte si dusi in permanenta la vale#
2ana si mintea omului au scimbat natura, nemaiputand vorbi astazi de ceea ce era
in stare sa faca Ialomita , cand dezlantuita isi largea albia purtand cu sine,in lunga-I cale
spre Piua Pietrii, semnele civilizatiei montane#
- fost strunita intr-o cinga puternica de otel si beton , obligand-o sa-si lase
nefolosit numai un firicel de apa , care in bataia soarelui se transforma intr-o beteala dea
argint#Tot ceea ce risipea fara discernamant se rostogoleste acum in causul de otel al
turbinei microidrocentralei, producand energia electrica necesara Pucioasei#
-pa industriala este folosita la racirea sistemului energetic de la .oicesti si a
,telariei de la Targoviste, iar pe luciul sau sidefat al ei ies la suprafata pestii in dansul sau
grandios, populand lacul de acumulare# , crescatorie de pastravi isi primeste in
permanenta apa de pe Ialomita inainte de a intra in bara1, iar amena1area unei zone de
agreement, pe masura investitiilor si frumusetii lacului isi asteapta realizarea# Pana in
present functioneaza aici numai un restaurant ,,.ebarcader<, prevazut cu cazare in
casute,deci utilizabile numai vara in sezon#
-pa dupa ce cade in turbine microcentralei de la poalele bara1ului, este captata si
diri1ata prin tuburi, in aval,ca sa produca current electric in alte cateva mici idrocentrale#
$
VI. Vegetatia fauna si solurileB
:ta1area componentelor mediului georgafic si, in special, a climei si vegetatiei, a
avut o influenta directa si asupra procesului de formare si repartizare spatiala a invelisului
solului#
7asterea solurilor este influentata puternica de nasterea rocilor, de apa freatica si de
activitatea omului# >onei Pucioasei ii sunt specifice solurile brune si brune podzolite care
dau nota dominanta# :le corespund conditilor climatice din zona fagului, urcand uneori
pana la limita superioara a padurii# (egetatia este corespunzatoare acestei eta1ari a
reliefului#In zona deluroasa a Pucioasei cresc esente de goruni, pe dealurile insorite si de
fag in cele umbrite# (arietatea mare a condiCiilor de relief Di litologie, asociate cu o eta1erE
altitudinalE a climei Di vegetaCiei, a determinat dezvoltarea unui variat FnveliD de soluri# Gn
5 Fn cHmpia piemontanE, apar soluri brun roDcate Di ciar cernoziomuri argiloiluviale
freatic umede !Fn 5:", soluri pseudogleice podzolite, iar pe traseele 1oase soluri brune Di
brune Fncise, adesea freatic umede, ca Di soluri aluviale# Gn Piemontul &HndeDti, dominate
sub solurile brune podzolite frecvent pseudogleizate, solurile podzolice argiloiluviale Di
solurile pseudogleice podzolite, inclusiv planosoluri, formate pe depozite fine argiloase#
Gn dealuri !5ubcarpaCii IalomiCei" cea mai mare rEspHndire o au solurile brune Di
brune podzolite, pseudorendzinele, iar pe alocuri apar Di soluri bune acide !pe depozite
uDoare"#
Gn zona montanE se eta1eazE, de 1os Fn sus, soluri brune acide, soluri brune podzolice
Di podzoluri, de regulE sceletice Di cu profil relativ subCire# 0a solurile menCionate Fn
regiunea de podiD Di dealuri piemontane se asociazE faze erodate ale diferitelor soluri#
Padurile au fost taiate nemilos la finele secolului trecut, cand s-a facut o e'ploatare
nerationala , lasand dealurile golase# 2asurile de refacere au inceput sa dea roade unde
arboretul de gorun pune in evidenda tendinta de regenerare#
.e-a lungul apelor se intalnesc specii de anin alb si negru, !-lnus incana si -lnus
glutinosa" plop !Populus nigra" si salcie#
-rboretul padurilor este format din alun, sanger, lemn cainesc, corn, maces, paducelI
patura erbacee din care' pilosa, melica uniforma, asperula odorata# -ceasta zona ocupa
intre 60-4$A din suprafata asezarii iar terasele agricole, plantatiile si pa1istile 6$A#
In padurile noaste intalnim porci mistreti, care au inceput sa coboare mult sub zonal
or specifica de convietuire, inmultindu-se vizibil o data cu legislatia de prote1are a faunei
tarii# .ealul 5patarelu-2itroplie a fost de cateva ori populat cu mistreti si caprioare,
marind astfel zestrea cinegetica#
Iepurii si veveritele sunt des intalnite in padurile noastre, ultimile fiind vazute de
vizitatori in parcul si ciar in nucii locuitorilor# Pasari ca graurul ,ciocanitoarea, cotofana,
eretele si uliul, pupza , cucul si gugustiucul populeaza padurile si ciar curtile
gospodariilor# *ltimul il intalnim atat de des ca esti tentat sa-l confunzi cu porumbelul de
curte# 4usterii si serpii sunt intalniti si ei in padurile noastre, iar pestii ca mreana, cleanul,
si ciar pastravul, care a coborat mult din zona de munte, populeaza Ialomita# +ogatia
fondului cinegetic de alta data s-a diminuat vizibil, odata cu industrializarea zonei, cu
/
lumea care misuna in abitatul acestora si cu armele de foc care s-au inmultit, toate
contribuind la ruperea ecilibrului ecologic#
Solurile brune apartinand clasei solurilor cambice, subclasa solurilor eumezobazice
!cu grad de saturatie in baze mai mare de $$A" si cu profil slab diferentiat sau
nediferentiat,cu colorit general brun,se intalnesc in zona colinara si eta1ele montane
inferioare si mi1locii, evoluate pe materiale diverse, cu continut ridicat in elemente bazice#
(egetatia naturala este reprezentata de paduri de foioase in buna parte defrisate si
inlocuite cu pa1isti,livezi si culturi de camp#
Jumificarea materiei organice decurge dinamic,rezultand un umus slab acid,cu
pondere ecilibrata de acizi umici si fulvici#
-lterarea mineralelor este intensa,cu eliberarea cationilor si formarea argilei si
prezinta un profil format din B -o-+v-. sau &#
,rizontul -o,de 20-40cm, este brun,lutos sau luto-argilos, glomerular-grauntos, are
un pJ cuprins intre / si 7, gradul de saturatie in baze de peste 6$A si continutul de umus
de circa 2,4A I +v are grosime variabila !60-1$0cm", culoare bruna, brun galbuie sau brun
ruginie, te'tura lutoasa sau luto-argiloasa este moderat de compact si prezinta structura
prismatica# ,rizontul & apare sub adancimea de 1$0cm si adesea lipseste#
-u fertilitate foarte buna pentru folosinta silvica,iar pentru culturile agricole
fertilitatea este buna# 5e preteaza la cultura cerealelor, plantelor tenice si fura1ere, pomi si
vita de vie#
Solurile brun podzolite se intalnesc in regiunile montane pe roci sarace in baze,
intr-un climat umed si rece,sub paduri de conifere sau de amestec# Profilul lor prezinta
succesiunea B -o-!-u"-+s sau +s-. sau )#
3iind sarace in elemente nutritive,situate in regiunile inalte,puternic acide,sunt bune
pentru silvicultura# In urma defrisarilor,o parte din aceste soluri se utilizeaza ca pasuni
naturale,avand productivitate scazuta#
5unt soluri cu profil puternic diferentiat, desi grosimea solului nu este mare,
predominant nisipolutoase, adesea cu scelet !fragmente de roca" mai ales spre baza
profilului bogate in materie organica de slaba calitate, foarte puternica levigate si
debazificate, cu permeabilitate mare pentru apa si aer si capacitate mi1locie-media pentru
apa, cu reactie foarte puternic acida si aprovizioanare slaba !deficitara" cu elemente
nutritive# -re potential natural de fertilitate redus, fiind insa bun pentru molid#
VII.Situatia fondului funciar la ni!elul orasului PucioasaB
Prezentand aspecte agrare la nivelul orasului Pucioasa,se impune,mai intai,sa
supunem atentia cititorului nostru 5ituatia fondului funciar, e'istenta la 61decembrie 2002#
-ceasta situatie ne da imaginea veridica a terenurilor e'istente,arondate orasului Pucioasa
si,astfel,forta economica legata de acest aspect#
7
Pucioasa dispune cam in egala masura de terenuri agricole!2 1$1 a" fata de cele
neagricole!19$9 a"#-cest aspect ne indreptateste sa afirmam ca orasul este unul sarac,de
aceea dezvoltarea lui s-a datorat altor resurse Bcele balneare si industriale#
)aportul dintre terenurile arabile-4/0 a,fata de pasuni 8$4 a,fanete $08 a,livezi
229 a,ne comduce la comcluzia ca agricultura acestei asezari trebuie sa devina una legata
de cresterea animalelor si a pomilor fructiferi#.aca analizam recensamintele constatam ca
ne aflam departe de acest adevar#2ediul geografic si repartizarea acestor terenuri,care
aproape in totalitate sunt proprietate privata!2 148 a",trebuie sa scimbe optica
locuitorilor#5i la acest lucru trebuie sa se implice organele abilitate din primarie si unitatile
cu specific agro-zoo-veterinar ale orasului,daca se doreste sa se realizeze un salt
&alitativ in dezvoltarea de maine a asezarii, ai caror beneficiari trebuie sa fie
generatiile care ne urmeaza#
*n alt aspect important,ce reiese din prezentarea terenurilor neagricole !1 9$9 a"
este ca padurile ocupa primul loc,cu 829 a,fata de ape !111 a",de drumuri !100 a",ce
constuctii !248 a" si neproductiv, !24 a"#
-tentia trebuie indreptata catre aceasta bogatie naturala,pe care obligatoriu trebuie
sa o prote1am,daca dorim sa mentinem un mediu sanatos,ecologic,in conformitate si cu
cerintele *niunii :uropene,in care ne pregatim sa intram #
5a prote1am padurea K5a ne-o facem partenera de viata si sa n-o distrugem,asa dupa
cum se constata ca s-a intamplat cu ea,dupa revolutie#
Trebuie sa recunoastem ca decratia pe care )evolutia a cautat sa o instaureze a fost
rau inteleasa de multi concetateni,considerand ca sunt liberi sa faca ce vor,nerespectand si
eludand legile#
Taiere nemiloasa a padurilor trebuie sa inceteze,pentru sa inceteze,pentru ca acest
aspect se repercuteaza nu numai asupra mediului ecologic,dar si a degradarii terenurilor in
panta,producand alunecari,care aduc atatea pagube,tot oamenilor#5a incepem sa o
amena1am,sa o pregatim pentru promenada,intrucat ea se afla langa noi#5-o facem
sanatoasa,eliberand din e ape cea bolnava!uscata" si s-o reimprospatam,prin plantari noi,in
locul celei taiate#
-ceasta actiune trebuie sa se incadreze intr-un program ambitios,cei drept,de
durata,cu implicarea tuturor factorilor de raspundere abilitati B,colul 5ilvic si ;ustitia care
sa-si faca datoria#5coala are un rol e'trem de mare in a forma la elevii ei simtul datoriei,al
frumosului,al respectarii legii,a muncii cinstite,pentru ei si pentru societate#
VIII. Resursele subsolului
5trans legate de structura geomorfologica,resursele subsolului zonei noastre au
contribuit la transformarea neinsemnatei asezari a Pucioasei din sec al L(III-lea intr-o
statiune balneoclimaterica, vizitata in secolul trecut si mult cautata apoi prin apele-i
minerale folosite in tratarea diferitelor afectiuni ale corpului uman#
0a Pucioasa e'ista un zacamant de sulf, asa dupa cum arata si toponimul ,,de
origine bacterian-diagenetica, cantonat in formatiunile de varsta tortoriana<# Prospectiunile
geologige facute in anii 18$0-18$$ au confirmat acest aspect, dar cauze necunoscute de noi
9
nu ne dau raspunsul de ce nu s-a trecut la e'ploatarea lui in interes industrial#3orarile in
mai multe puncte ale asezarii !in zona izvoarelor actuale - de unde se pastreaza si
toponimul la ,,5onda M si la ,,Patrana<" ne confirma afirmatia facuta mai sus# >ona cea mai
bogata se plaseaza la nordul Pucioasei-5at, pe partea dreapta a Ialomitei, unde se afla si
izvoarele de sulf#
-pa aceasta este captata si trimisa prin pompare in statiune# -ceste izvoare sunt
rezultatul mineralizarii apelor de zacamant# .intre cele mai importante remarcam pe cele
din statiunea balneocilmaterica Pucioasa# Izvoarele care apar in raza acestei statiuni, pe
linia de contact dintre miocen si pliocen, sunt sulfuroase-cloruro-sodice-sulfatate si
bicarbonate, originea lor este legata de formatiunile 2iocene alcatuite din marne, argile,
gresii cu intercalatii de gipsuri, precum si tufuri dacitice si marno-calcare bituminoase, cu
continut de sulf<# >acamintele format in regim lagunar sunt reprezentate prin acumularile
de gipsuri 2iocene, e'ploatabile la Pucioasa#
4ipsurile 2iocene, in depozite mai compacte, sunt e'ploatate de ),2&I3 3ieni,
inca din anul 1842, fiind folosite la fabricarea cimentului# In zona de e'ploatare ,,terenul
este deluros, asezat pe dreapta Ialomitei, la intrarea in Pucioasa, cu foarte multe deniveleri
si cu o diferenta de cota de circa 80 m, fata de nivlul apei# 5ulfatul de calciu este asezat pe
gresii cu tendinte puternice de alunecare# 5tratul de pamant steril este de 6$0-/00cm, cu
ape subterane la diferite adancimi, cu infiltratii pana la suprafata<#
In zona satului +ela, pe dealul 5tarmina , se gaseste o argila speciala, folosita la
fabricarea calelor de teracota# +olovanii de rau adusi de apele Ialomitei din munte au
permis e'ploatarea acestui material , folosit in constructii, la drumuri si caile ferate, fiind
e'pediat pe &3) in +ucuresti si alte zone limitrife capitalei#
0a .iaconesti au fost descoperite gaze de sonda care pana acum nu au facut obiectul
e'ploatarii, asezarile respective, incepand cu anul 1884, fiind alimentate cu gaz metan#
:'ploatarea subsolului zonei noastre a dat posibilitatea sa se foloseasca o parte din
forta de munca in acest sector , sa se utilizeze materia prima pentru Industria 2aterialelor
de &onstructii, iar apele minerale sa determine, in ultima instante, profilul asezarii ei in
directia balneara#
I". Acti!itati economice B
Pe langa &amera -gricola mai functiona si o &omisie ;udeteana de invoieli agricole#
:le au fost desfiintate prin .ecretul-0ege 1$4%1869 si in locul lor s-au creat colegii
agricole# In Pucioasa a functionat o regiune agricola cu un comitet agricol, iar dupa 1869
un &olegiu -gricol# -cest ultim organisme era compus din barbati stiutori de carte, cu
pamant arabil in otarul comunei de minim 6 a# In perioada aceea Pucioasa nu avea mosie
propriu-zisi !acestia trebuia sa aiba de la $0 a in plus" si gospodarii cu suprafete agricole
pana la $0 a#
In 1868 ia fiinta ,,-sociatia Profesionala a 5indicatului -gricol al ;udetului
.ambovita??, scopul infiintarii fiind aplicarea mi1loacelor pentru dezvoltarea si apararea
intereselor profesionale ale agricultorilor# Pamantul zonei Pucioasa era impartit astfel B pe
ramuri de culturi, in 1868 B arabil, fanete, vii, gradini de zarzavat, pasuni, paduri, livezi cu
8
pruni neproductivi in care intra si vatra satului# Productia de porumb inregistrata in 1869 in
Pucioasa, era in medie de 1200 kg%a#
Pentru stimularea cultivarii zarzavatelor, prin ,rdonanta Prefecturii din 29 dec 1864,
toti locuitorii satelor erau obligati ca pe terenul din 1urul caselor sa cultive cel putin 2000
mp# &u aceasta ocazie s-au construit in ,colul -gricol Pucioasa 4 rasadnite pentru a
spri1ini concret punerea in aplicare a ordonantei de mai sus# .e asemenea a fost stimulata
cultivarea plantelor te'tile, in anul 1869 )egiunea -gricola Pucioasa cultivand 104 a cu
canepa si 48 a cu in# In acelasi ,col Pucioasa mai erau semanate 6/ a cu borceag, 70 a
cu plante fura1ere si 69 a cu lucerna, luandu-se in acelasi timp masuri pentru ingri1irea
islazurilor# .intre toate zonele cu fanete si pasuni, centrele Pucioasa si (oinesti sunt
nominalizate cu rezultatele cele mai bune# >ona era propice pentru cresterea animalelor, iar
gri1a pentru fanete devenea preocuparea principala a taranilor# .in actele de vanzare
cumparare ale secolelor trecute constatam terenuri multe cu faneata, printre care sunt
nominalizate B 3aneata de la 5te1ar, 0ivada de la &oman, 0ivada lui Ionita Popescu si
altele#
5tapanirea unor munti de catre locuitori intareste afirmatia privind cresterea vitelor,
in special a oilor# &resterea vitelor intr-un numar tot mai mare era stimulata pe de-o parte
de cerintele vanzarilor in *ngaria#
&ontinuand firul traditiilor, pomicultura este una din preocuparile de baza a
locuitorilor zonei Pucioasa# .intre toate sorurile de pomi fructiferi prunul bate recordul el
atingand procentul pe specii de 98#62A# -cest aspect este confirmat in actele vremii care
consemneaza livezile cu pomi fructiferi, in special a prunilor# In localitate aproape 80A din
productia de prune era transformata in tuica, dovada numarul mare de cazane de tuica, de
poverne e'istente#
Pe gospodaria ridicata cu ocazia infiintarii !cladiri, magazii, cuptor de prune" si-a
dus activitatea, dupa nationalizarea din 1849 I#-#5# Pucioasa-5at care insa s-a specializat in
e'ploaterea de pomi plantati cu zeci de ani in urma si a plantatiilor noi, in general pitice#
-ceasta pepiniera de stat a 1ucat un rol activ in 2 directii# - realizat puieti de pomi
fructiferi in special pruni, peri, piersici, visini, meri varietatea )enet-de-&anada, +ascopp,
Ionatan, Parmen auriu, )ondon Pepin, Parmen .or, &retesc, 4alben +ell 3leur, cu care s-
au facut in Pucioasa plantatiile moderne# In al doilea rand, a creat o scoala si o traditie in
sadirea si cultivarea pomilor fructiferi dupa reguli stiintifice#
In prezent toate aceste activitati au scazut in amploare, intrucat a avut loc tranzitia de
agricultura la industrie si comert# -ctivitatile economice de astazi sunt preponderent din
sectorul serviciilor, un procent insemnat fiind rezervat turismului N peste 70A#
".#urism si agreement
5erile Pucioasei sunt atHt de calme, odinitoare Di plEcute, FncHt Fn acest orEDel
balnear, oriunde Ci-ai Fndrepta paDii gEseDti o oazE de liniDte pentru meditaCie Di reflecCii# Pe
esplanada care te conduce din centrul oraDului Fn piaCE, lampadarele Di girlandele de
becuri multicolore FCi dau impresia cE te afli Fn 0as (egas# 0umina lor odinitoare,
aruncatE peste 1eturile de apE ce ies din fHntHna artezianE, le preface Fn curcubee#
10
3aCE Fn faCE, un cioDc cu carte pentru rana inimii Di un bistrou cu mici Di bere rece,
pun mereu Fn dilemE pe vizitatori# &ei mai mulCi o rezolvE, bEtEtorind cErarea care le
uneDte#
, plimbare pentru siesta dupE masa de searE sau de prHnz este binevenitE pe
itinerariul +-dul )epublicii, 2onument, &inematograf, 4radina de varE cu /$0 de locuri,
&entrul &ultural, Parc, Peco, 4arE, +-dul &astanilor Di, din nou,OacasEO#
-ceasta este zona care a polarizat Di continuE sE polarizeze cel mai mult Fntreaga
activitate de agrement Di manifestEri culturale# *nitatea acestor obiective rEmHne de
necontestat pentru o lume diversE venitE la bEi, care trebuie sE gEseascE potrivit
necesitECilor ei, sursele corespunzEtoare de a o satisface# :le FDi aduc o contribuCie la tot ce
FnseamnE operE de culturE Di de civilizaCie pentru cetECenii ei, Di nu numai ai ei#
Parcul a fost opera veteranilor din rEzboiul de la 1977 - 1979, Di se numeDte OParcul
IndependenCeiO, la intrarea lui fiind ridicat 2onumentul :roilor 7eamului, operE a
sculptorului 0iviu +rezeanu# 7u FntHmplEtor Fn anul 1827 s-a serbat Fn acest loc,
semicentenarul cuceririi independenCei de stat a )omHniei#
*n parc FnseamnE un sistem ecologic prin care respirE populaCia unei aDezEri, se
recreeazE Di FDi consumE Fn mod plEcut timpul liber#
Gn locul pavilionului, distrus printr-un incendiu Fn anul 18/$, Di pe al cErui tavan
7#4rigorescu pictase cele 8 muze, se aflE astEzi un impunEtor &entru &ultural care oferE
sEptEmHnal programe variate, cuprinzHnd simpozioane, FntHlniri cu personalitECi, prezentare
de carte, e'poziCii, spectacole de teatru ale ecipelor bucureDtene, de divertisment Di
muzicE# *n centru de culturE care poate satisface orice gust artistic Di de cEutEri DtiinCifice#
Pe afiDierele moderne care FmpHnzesc centru oraDului, puteCi afla ce se petrece Fn
Pucioasa Fn domeniul cultural - sportiv Fn fiecare sEptEmHnE#
.aca ieDiCi pe una din cele patru porCi ale parcului, Fn strada 3HntHnelor, care vE oferE
desciderea (Eii IalomiCa cEtre 2untele 0eaota, cu podul rutier Di de cale feratE +ucureDti -
PietroDiCa, pHnE sE traversEm podul, imediat la dreapta, se poate admira +ara1ul Di lacul de
acumulare, iar la cca# 1 km, .ebarcaderul# .acE traversEm podul, gEsim amena1atE aici o
pEstrEvarie# Gn faCE, .ealul 5pEtErelul - 2itropolie, la poalele acestuia a e'istat O5ursaO,
amena1atE Fn locul de unde CHDnesc izvoarele de sulf Di iod#
Pi cei ce doresc sE ia contact cu arta culinarE portugezE Di nu numai, se opresc la
restaurantul O&asa portugezEO, amena1at Fn locuinCa primarului de-o viaCE al Pucioasei,
0ongin .obrescu# 7umele lui vine de la legEtura de FnfrECire ce s-a fEcut Fntre oraDul
Pucioasa Di &arta'o, patronul ing#.aniel &ostea# Pe raza oraDului Pucioasa FDi desfEDoarE
activitatea, filialele bEncilor +anca &omercialE )omHnE Di +ancpost#
2enCionEm cE filialele +&) Di +ancpost oferE servicii de acceptEri carduri VISA Di
$%ROCAR&'(AS#$RCAR& Fn lei Di Fn valutE# -matorii de cunoaDterea comorilor
satului romHnesc de odinioarE se pot opri, vizavi de acest restaurant, la 2uzeul de
:tnografie al oraDului, adEpostit Fntr-o casE vece de douE veacuri, tot a .obreDtilor#
-ici puteCi sE cunoaDteCi cHt de evidente au fost transformErile din ultimul secol Fn lumea
patriaralE a satelor noastre#
11
*ltimul popas puteCi sE-l faceCi la restaurantul )VI$**A), al cErui patron -nefi
7edret, educat Fn ale meseriei Fn (iena valsului lui 5trauss a reuDit sE atragE o clientelE
aleasE, dornicE de un serviciu prompt, impecabil Di satisfEcEtor al tuturor poftelor Di
gustului# 2esele e'celent orHnduite afarE, Fntre arbuDtii din faCa lui, fac deliciul trecEtorilor,
care mEcar o datE din curiozitate, se aDeazE sE serveascE specialitatea casei ODniCelul
vienezO din piept de pui Di o bere nemaipomenitE adusE Fn )egale Di cu spumE aleasE# :l
poate primi 40 de consumatori Fnauntru, Di tot atHtia la mesele rHnduite afarE# &ei cu
insomnii sai rEtEciCi prin oraD, restaurantul le stE la dispoziCie la orice orE din zi Di din
noapte#
,raDul Pucioasa dispune de un ziar local )+%,$#I* I*-OR(A#IV) care apare
lunar, nedispunHnd de post T( sau radio local# Postul Antena . #argo!iste precum Di
postul de radio (inisat #/rgo!i0te Di Radio )&) asigurE Dtirile de actualitate despre
oraDul Pucioasa#
5erviciile poDtale sunt asigurate de un oficiu poDtal, cinci zile pe sEptEmHnE Di sunt
asigurate toate serviciile ce privesc corespondenCE Di mandate# 5e asigurE de asemenea
servicii prin poDta rapida, prioripost Di servicii financiar bancare pentru +ancpost#
Pe raza oraDului transportul greu este deviat pe o variantE ocolitoare asfaltatE# Pe
linia de cale feratE +ucureDti-PietroDiCa se asigurE atHt transport de marfE cHt Di de cElEtori#
Pentru transportul de persoane sunt trenuri de persoane Di mi1loace auto care fac legEtura
cu toate oraDele Di localitECile din 1ur#
5taCiunea Pucioasa este micE, dar cocetE Di ospitalierE Di te atrage prin frumuseCe Di
bun gust Fn tot ceea ce FCi e'pune#
"I.+aza de tratament balnear B
Procedurile se realizeaza in prezent in doua baze de tratamentB Policlinica +alneara
Pucioasa care apartine de 5#&# MTurism< Pucioasa 5#-# si &omple'ul &eres apartinand de
2inisterul 2uncii si Protectiei 5ociale#
1#+aza de tratament a otelului C$R$S B
2 bazine bai sulfuroase de 60 mc I
7 cazi de bai calde I
cabinete de electrofizioterapie I
o sala de cultura fizica medicala I
o sala de impacetari cu parafina #
2#+aza de tratament a S.C. #%RIS( S.A# B
2 bazine bai sulfuroase de 60 mc I
2 bazine bai sulfuroase de 1$ mc I
/ cazi de bai cu plante I
o sectie de idroterapie pentru dusuri ,subacval,scotian,masa1 I
10 cabinete de electrofizioterapiei cu instalatii diferite I
2 sali pentru cultura fizica medicala I
12
2 cabine de impacetari cu parafina I
1 punct laborator I
1 cabinet de roengenterapie si diagnostic#
Indicatii terapeutice :
,rganizarea diferitelor tipuri de cure care verifica factorii naturali ai statiunii
Pucioasa se face in functie de scopul profilactic,curativ sau recuperator#
J25 este este singurul dintre compusii sulfului care se absoarbe in organism pe cale
cutanata,pulmonara si digestiva,eliminandu-se ulterior prin piele,intestin si rinici#
In mecanismul apelor sulfuroase intervin o serie de factori fizici dintre care amintimB
&aldura baii activeaza circulatia la nivelul tesaturilor bolnave si a1uta la resorbtia lor si
e'citarea pielii care produce anticorpii necesari pentru combaterea starii infectioase Fn
cazul anumitelor tipuri de reumatisme#
5ulful introdus Fn organism sporeste metabolismul bazal cu 40A, determina
vasodilatatia lanivelul retelei cutanate centrale, antrenHnd scaderea valorilor tensionale, se
localizeaza Fn articulatiile bolnave si ciar Fn cele sanatoase, mareste numarul globulelor
rosii si a cantitatii de emoglobina#
Printre componentii fizico-dinamici este mentionata si producerea transpiratiei
abundente, scaderea e'citabilitatii musculare, grabirea resorbtiei e'udatelor si provocarea
unei actiuni sedative care e'plica ameliorarea durerilor#
.upa cum mentioneaza dr# P# .umitrescu Fntr-o lucrare a sa, publicata Fn anul 186/,
apele minerale sulfuroase datoresc proprietatile tamaduitoare sulfului neo'idat, dar nu
trebuie atribuita e'clusivitatea acestuia, ci numai Fn conte't cu celelalte elemente
constitutive J, &,2, J25, &,, idrocarburi etc#
5ulful resorbit intervine si Fn metabolismul general al organismului, fapt care e'plica
scaderea glicemiei la diabetici, refacerea rezervelor de acid condroitic sulfuric la nivelul
cartilagelor articulare ale reumaticilor#
16
"II. Puncta1ul la ni!el na ional al Statiunii Pucioasa
*r. crt. Tot#
-bs
#
..
-actori
naturali
acti!i
Ape de
suprafa
'ipuri #arbogazose 1#6/
p
1$p
$icarbonate 1#6/p 1#6/
p
$icarbonate-
carbogazoas
e
1#6/
p
Feruginoase 1#6/
p
%ulfuroase 1#6/p 1#6/
p
#lorosodice 1#6/p 1#6/
p
%ulfatate 1#6/$
p
1#6/
p
Iodurate 1#6/p 1#6/
p
&ligomineral
e
1#6/
p
Ape
radioactive
1#6/
p
Ape de
ad/ncime
$p 1$p
11,9p 60p
2.
Structuri de
primire
Structuri
3oteliere
(u%)r de
unit) i
'-( unit) i 1p 6p
*- +' unit) i 2p 2p
Peste +'
unit) i
6p
(u%)r de
locuri
%ub (' locuri 1p 4p
('-+''
locuri
2,$p
Peste +''
locuri
4p 4p
*er#icii $aze de
tratament ,n
0#/p 0,/p 2p
14
interiorul
hotelului
%)li
conferin e
0#/p 0,/p
Posibilit) i
rela-are.fitn
ess,
sauna,etc/
0#/p 0,/p
9p 8p
Pensiuni (u%)r de
unit) i
'-( unit) i 1p 1p 6p
*- +' unit) i 2p
Peste +'
unit) i
6p
(u%)r de
locuri
%ub (' locuri 1p 4p
('-+''
locuri
2,$p 2,$p
Peste +''
locuri
4p
6,$p 7p
+aze de
tratament
(u%)r de
unit) i
'-( unit) i 1p 1p 6p
*- +' unit) i 2p
Peste +'
unit) i
6p
(u%)r de
locuri
%ub (' locuri 1p 4p
('-+''
locuri
2,$p 2,$
Peste +''
locuri
4p
+ot)ri
specifice
#abinete
specializate
1p 1p 2p
aboratoare
proprii
1p 1p
$,$p 8p
17p 2$p
4.
Cadrul
natural i
a ezarea 5n
mediu
Relieful Montan 6p
+eal i podi 6p 6p 7,$
p ,-%pie 1,$p
Climatul Montan 6p 7,$
p +eal i podi 6p 6p
1$
,-%pie 1,$p
/p 1$p
6.
Infrastruct
ura
general
urban
edilitar
%tilit i .p) curent) 0,9p 0,9p 4p
"a/e 0#9p 0#9p
,anali/are 0#9p 0#9p
'er%oficare 0,9p 0,9p
Infrastructur)
sanitar)
0#9p 0#9p
Amena1ar
ea
teritoriul
ui
"estionarea
responsabil) a
resurselor
naturale
1p 1p 6p
Protec ia
%ediului
1p 1p
0tili/area
ra ional) a
teritoriului
1p 1p
7p 7p
7.
Accesibilita
te
Rutier I%portan ) 0uropean) 0#40
p
2p
1a ional) 0,60p 0,60
p
2ude ean) 0,14
p
'ip dru% Drum
forestier
0,0$
p
Drum pavat 0,20
p
osea
modernizat)
0,2$p 0,2$
p
Autostrad) 0,64
p
-ero!iar I%portan ) 0uropean) 0,$0
p
2p
1a ional) 0,60
p
2ude ean) 0#20p 0,20
p
'ip #u gar)
proprie
1p 1p
1/
F)r) gar)
proprie
0p
Aerian .propiere fa )
de aeroport
'-(' 3m 0#$0
p
2p
(+-+'' 3m 0,60p 0,60
p
Peste +'' 3m 0,20
p
*a!al 2p
2,0$p 9p
8.
Structuri de
agrement
1n cadrul
sta iunii
1p 4p /p
1n ora e
apropiate
2p 2p
#urism
#ipuri de
turism
'uris% de
sporturi de
iarn)
1p 1p 4p
'uris% de
a#entur)
1p 1p
'uris% de
afaceri
1p 1p
'uris%
cultural2%ona
3al4
1p 1p
7p 10p
9.
Aspectul
urbanistic
i estetic
general
Aspectul
cldirilor
,l)diri #ec3i 1p
,l)diri
%oderni/ate
1,$p 1,$p
,l)diri noi 2,$p 2,$p
4p $p
#O#A
,:
$4,9$
p
100
p
17
..-actorii naturali acti!i :
:'ista mai multe izvoare de pucioasa, un izvor de iod si unul de baut#!situat pe
versantul stang al raului Ialomita"#
-pe minerale slab mineralizate si altele concentrate, sulfuroase, sulfatate, bicarbonate,
calcice, sodice, clorurate, ipotoneI bioclimat de crutare# ,rganizarea diferitelor tipuri de
cure care verifica factorii naturali ai statiunii Pucioasa se face in functie de scopul
profilactic,curativ sau recuperator#
J25 este este singurul dintre compusii sulfului care se absoarbe in organism pe cale
cutanata,pulmonara si digestiva,eliminandu-se ulterior prin piele,intestin si rinici#
In mecanismul apelor sulfuroase intervin o serie de factori fizici dintre care amintimB
-&aldura baii activeaza circulatia la nivelul tesaturilor bolnave si a1uta la resorbtia lor si
e'citarea pielii care produce anticorpii necesari pentru combaterea starii infectioase Fn
cazul anumitelor tipuri de reumatisme#
-5ulful introdus Fn organism sporeste metabolismul bazal cu 40A, determina vasodilatatia
lanivelul retelei cutanate centrale, antrenHnd scaderea valorilor tensionale, se localizeaza Fn
articulatiile bolnave si ciar Fn cele sanatoase, mareste numarul globulelor rosii si a
cantitatii de emoglobina#
Printre componentii fizico-dinamici este mentionata si producerea transpiratiei
abundente, scaderea e'citabilitatii musculare, grabirea resorbtiei e'udatelor si provocarea
unei actiuni sedative care e'plica ameliorarea durerilor#
.upa cum mentioneaza dr# P# .umitrescu Fntr-o lucrare a sa, publicata Fn anul 186/,
apele minerale sulfuroase datoresc proprietatile tamaduitoare sulfului neo'idat, dar nu
trebuie atribuita e'clusivitatea acestuia, ci numai Fn conte't cu celelalte elemente
constitutive J, &,2, J25, &,, idrocarburi etc#
5ulful resorbit intervine si Fn metabolismul general al organismului, fapt care
e'plica scaderea glicemiei la diabetici, refacerea rezervelor de acid condroitic sulfuric la
nivelul cartilagelor articulare ale reumaticilor#
%tatiunea Pucioasa obtine ++,4p, din cele 5' posibile.curele se realizeaza doar pe
baza sulfului si a apelor sulfuroase si iodate/.
2.Structuri de primire :
5tatiunea balneoclimaterica Pucioasa dispune de o gama variata de structuri de
primire a turistilor, incepand de la cabane, vile, pensiuni, oteluri si comple'e turistice#
*tructuri de ca/are de 25
:'ista $ Joteluri B
19
Jotel &eres
&omple'ul de odina si tratament balnear &eres din Pucioasa reprezinta combinatia
ideala de confort si clasa, fle'ibilitate si stil, imbinate intr-un decor unic#
0a Jotel &eres vizitatorii sunt primitii de dispecerele ce-i repartizeaza rapid, astfel
incat timpul de cazare sa fie consumat cu eficienta# *n personal calificat si amabil intra in
actiune, multumind pe noii venitii# 2asa este servita la pensiunea din incinta comple'ului,
unde functioneaza atat un restaurant, cat si un bar, cu o mare varietate de preparate culinare
bogate in calorii si vitamine cat si bauturi#
Jotelul &eres Pucioasa are in dotare un numar de
- 107 camere de doua paturi clasificate de 2inisterul Turismului la doua stele
- 8 camere tip apartament de lu'#
&amerele otelului &eres, dotate cu
- televizoare,
- telefon
- grup sanitar propriu,
prin confortul lor, satisfac e'igentele turistilor#
Jotel &eres mai este dotat cu o sala de 40-$0 de locuri pentru diferite intruniri sau
conferinte si mai multe sali de protocoale de diferite marimi#
Hotel Carp
5ituat in statiunea balneoclimaterica Pucioasa, Jotelul &arp va ofera cazare in cele
$4 de camere ale sale dotate cu grup sanitar propriu si T(#
Printre facilitatile pe care turistii le au la dispozitie putem enumeraB
-locuri de parcare
-pastrarea obiectelor de valoare
-acces la biblioteca otelului cu peste 6$00 de volume
-inciriere 1ocuri !fara plata"
-acordarea de medicamente si materiale sanitare pentru tratamentele balneoclimaterice
-organizarea de e'cursii la obiectivele turistice din impre1urimi#
Hotel &ebarcader
Jotelul .ebracader este situat in apropiere de centrul orasului# &amerele sunt
incapatoare, fiind dotate cu baie proprie, dus si T(#
-re in 1ur de 160 de camere si dispune de asemenea de sali de conferinta si
posibilitatea realizarii unor diverse tratamente#
Hotel Parc
Jotelul Parc din Pucioasa dispune de 162 camere cu 2/4 locuri# &amerele sun dotate
cu baie, televizor, frigider, telefon#
18
-lte facilitatiB
- parcare
- lift
- baza de tratament
- restaurant
- bar
- biliard
- discoteca
- sala de sport
- terenuri de sport#
Hotel #urist
Jotelul Turist se afla in centrul statiunii si dispune de doua corpuri cu 108 locuri de
cazare, restaurant-pensiune cu 90 de locuri si baza de tratament#
&amerele sunt spatioase si dispun de baie proprie, 2 paturi%pat matrimonial, noptiere,
veioza si balcon#
3acilitatiB parcare, incalzire centrala, sauna, piscina, sala fitness, camera
aloterapeutica !salina", tenis de masa, biliard#
In incinta otelului Turist se pot efectua urmatoarele tratamenteB afectiuni ale
aparatului locomotor, bai cu apa minerala sulfuroasa in bazine sau cada, aerosoli cu apa
sulfuroasa si substante medicamentoase, idroterapie, electroterapie, acupunctura,
laserterapie, refle'oterapie, gimnastica medicala si masa1, fototerapie.
Structuri de cazare de 4:
Hotel Verona
&omple'ul turistic (erona a fost inaugurat acum 4 ani si de atunci este catalogat ca
fiind unul dintre cele mai frumoase locuri de odina si de petrecere a timpului liber din
Pucioasa# -cesta dispune de restaurant, braserie, sala de protocol, terasa si otel#
)estaurantul, braseria si terasele ofera o ambianta placuta# :'ista de asemenea
posibilitatea organizarii de catre personal calificat de mese festive, cocktail-uri si partQ-
uri #
&omple'ul (erona pune la dispozitia clientilor sai camere cu paturi matrimoniale
mobilate modern, dotate cu
- televizor,
- cablu tv
- incalzire centrala si apa calda non-stop#
5ala de protocol sta la dispozitia firmelor ce doresc sustinerea de sedinte, training-
20
uri sau intalniri oficiale intr-o ambianta deosebita#
&omple'ul dispune si de parcare proprie#
Pensiunea (arina
,ocalizare: la 2 minute de gara Pucioasa si 2 minute de centru#
Restaurant: 40 de locuriI bucatrie traditionala si internationalaI Terasa - 100 loucriI sala
de mese - 90 loucri
Sala de conferinte:
amena1abila - 90 locuri - multifunctionala
Ser!icii suplimentare incluse in pret:
3rigider, Tv
&istanta pla1a: . ;m
&istanta partie de s;i: 6< ;m
.otari camere
&amere 7efumatori
&amere 3acilitati Jandicap
&amera cu &ada
&amera cu .us
T( % &ablu % 5atelit
2inibar in camere
Internet in camere
Pensiunea Sabina
- 6 camere la eta1I
- :ta1ul are un living mare cu bucatarie descisa, complet utilataI
- Parterul are doua camere, un living mare cu bucatarie complet utilata si un grup sanitar
5ervicii in camere la Pensiunea 5abina
- +aie proprieI
- Pat dubluI
- TelevizorI
Pensiunea Viena
.ispune de 7 camere , avand 14 locuri de cazare in total#Pensiunea dispune de
bucatarie proprie, sala de conferinta si grupuri sanitare la fiecare camera#
Cabana (aria
.escriereB
&apacitatea de cazareB / locuri#
&abana lemn, 2 dormitoare, living, baie, bucatarie, mansarda, curte, terasa, gratar, tv#
21
+aze de tratament balnear
Procedurile se realizeaza in prezent in doua baze de tratamentB Policlinica +alneara
Pucioasa care apartine de 5#&# MTurism< Pucioasa 5#-# si &omple'ul &eres apartinand de
2inisterul 2uncii si Protectiei 5ociale#
1.Baza de tratament a hotelului CERES :
2 bazine bai sulfuroase de 30 mc ;
7 cazi de bai calde ;
cabinete de electrofizioteraie ;
o sala de cultura fizica medicala ;
o sala de imachetari cu arafina .
2.Baza de tratament a S.C. !"R#S$ S.%. :
2 bazine bai sulfuroase de 30 mc ;
2 bazine bai sulfuroase de 1& mc ;
' cazi de bai cu lante ;
o sectie de hidroteraie entru dusuri (subac)al(scotian(masa* ;
10 cabinete de electrofizioteraiei cu instalatii diferite ;
2 sali entru cultura fizica medicala ;
2 cabine de imachetari cu arafina ;
1 unct laborator ;
1 cabinet de roen+enteraie si dia+nostic.
7u e'ista structuri de cazare de 4 si $ R#
.in 2$ puncte , statiunea Pucioasa are 17 puncte ! 9 puncte fiind pierdute din cauza lipsei
structurilor de cazare de 4 si $ R"
4. Cadrul natural si incadrarea in mediu a orasului Pucioasa
Pucioasa - oras statiune balneara de peste 170 de ani, asezata pe cursul superior al
Ialomitei la 20km nord de municipiul Targoviste si o altitudine de 400 m, beneficiaza de
o pozitie frumoasa descisa, de o parte si de alta cu dealuri taraganate de sub care tasnesc
binefacatoarele izvoare de pucioasa !sulfuroase", de unde i se trage si numele de
Pucioasa#
Dincolo de Fieni, Ialomita se lafaie intr-un vad din ce in ce mai larg,alergand de
la un mal la altul,pana ce un pod de fier o strange de pe drumuri,inghesuind-o langa
maluri.Apoi intra intr-un orasel,Pucioasa,care debuteaza cochet cu un bulevard ce se
pirde undeva catre centru,asfaltat si plantat cu tei si castani .
22
,rasul Pucioasa este situat in zona 5ubcarpatilor,a caror inaltime depasesc cu putin
/00m si in care principalele cursuri de apa,desi se slobozesc din stransoarea
muntilor,unde pantele au devenit mai line,tot mai produc eroziuni unele ciar destul de
puternice#
Prezenta traseelor a vailor paralele cu (alea Ialomitei sunt factori ce contribuie la
individualizarea mai accentuata a acestei depresiuni intracolinare considerata o
continuare spre vest a depresiunii (alea-0unga a &ricovului#
Pucioasa este asezata pe cursul mi1lociu al Ialomitei in regiunea dealurilor
subcarpatice,la 400m nivel deasupra marii,situindu-se in zona mediana cea colinar
centrala a 1udetului .ambovita,cu o industrie a materialelor de constructii,e'tractiva si de
e'ploatare a resurselor minerale#
&limatul de deal, cu temperatura medie anuala de peste 10 grade &elsius si cu
precipitatii de 7$0 mm anual, ca si e'istenta apelor minerale, face ca statiunea sa fie
recomandata pentru tratamentul afectiunilor reumatismale, posttraumatice, neurologice,
periferice si centrale, respiratorii, dermatologice si cardio-vasculare#
Izvoarele sulfuroase au o mare concentratie !1#1$2mg%l", sulfatate, clorurate, slab
bicarbonate, calcice, sodice, magnezice ce au determinat dezvoltarea statiunii
balneoclimaterice de interes general, cu functionare permanenta#
6.Infrastructura generala urban = edilitara B
-mena1area teritorialE a unui oraD se referE la structura spaCiului urban Di cuprindeB
reCeaua stradalE, amplasamentele clEdirilor Di modul de utilizare a spaCiilor libere#
,biectivele principale ale amena1Erii teritoriului sunt urmEtoareleB
-dezvoltarea economicE Di socialE ecilibratE a regiunilor Di zonelor, cu respectarea
specificului acestoraI
-FmbunEtECirea calitECii vieCii oamenilor Di colectivitECilor umaneI
-gestionarea responsabilE a resurselor naturale Di protecCia mediuluiI
-utilizarea raCionalE a teritoriului#
*rbanizarea, definitE ca fenomen de creDtere acceleratE a populaCiei urbane, de
apariCie de noi oraDe Di de e'tindere Fn teritoriu a celor e'istente, presupune Di necesitE
dezvoltarea unor facilitECi, semnificative Di din punctul de vedere al sEnEtECii populaCiei Di
igienei mediuluiB
-alimentare centralizatE cu apE potabilEI
26
-racordare la reCea de canalizare Di epurarea apelor uzate mena1ereI colectarea organizatE a
deDeurilor#
3actorii de risc asociaCi urbanizErii constau FnB
-poluarea aerului
-zgomotul
-accidentele de trafic
-stresul Di problemele legate de scimbarea modului de viaCE#
%tatiunea Pucioasa obtine 6 puncte din 6.
7.Accesibilitate:
Acces rutier 7 .771 Targoviste N 5inaia
Acces feroviar7 B linia +ucuresti - Titu N Pucioasa ! e'istand atat trenuri personale cat
si trenuri accelerat"
Acces aerian 7 cel mai apropiat aeroport se afla la o distanta de 100 de km, in
+ucuresti
Puncta! total 7 2#0$ p
. distanta mai mare de 6' de 3m intre localitate si cel mai apropiat aeroport/
24