UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI

FACULTATEA DE TEHNOLOGIA PETROLULUI SI PETROCHIMIE

SPECIALIZAREA:INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI
PROIECT DE AN TNPP

PROIECTAREA TEHNOLOGICA A UNEI INSTALATII DE

HIDROFINARE A UNUI AMESTEC DE BENZINE DE DA SI CX

COORDONATOR PROIECT:
GHITA DANUTA

STUDENT:NEAGU ANA MARIA

GRUPA 3165
AN IV

DATE DE PROIECTARE

% benzina

S,ppm

N,ppm

DA + CC

Cifra

DO,

O,

Ar,

P+N=

Brom,

% gr

% gr

% gr

100 - x

13

75.8

Di, t/an

H2/mp

T0, C

Nm3/m3

g/100 g
x

53+47

1600

35

1.7

27

e
2

2.2

870000

260

1.Densitatea materiei prime,736 kg/m3.

2.Compozitia gazelor cu hidrogen in alimentarea reactorului,%mol:H2=84,C1=10,C2=3,C3=2,
iC4+n C4=1.
3.Presiunea,45bar.
4.Temperatura in vasul separator,C:TVS=40C.
5.Diferenta de temperatura maxima admisibila:T=20.
6.Caldura de reactie pentru Sulf,kcal/N*m3 hidrogen consumat:Hs=576.
7.Caldura de reactie pentru hidrocarburi,kcal/N*m3 hidrogen consumat:HH=1327
8.Consumul de hidrogen pentru reactiile sulfului, N*m3 hidrogen consumat/kgS:CCHs=0.82.
9.Consumul de hidrogen pentru reactiile hidrocarburilor:
CCHH:DO=0.41 N*m3hidrogen consumat/kgDO transformata
O=0.205 N*m3hidrogen consumat/kgO transformata
10.Curba PRF a materie prime:

365

d420

50

0,6664

90

10

63

0,6800

20

82

0,6988

30

95

0,7160

40

106

0,7300

50

117

0,7412

60

128

0,7495

70

140

0,7578

80

151

0,7670

90

162

0,7758

95

171

0,7828

100

180

0,7875

%vol

T,C

30

108

123

148

DATE CINETICE
1.Pentru reacia de desulfurare:
ks = 4.1 107 e-10000/1.987T , kg/m3 h
2.Pentru reacia de deazotare:
kN = 7.6 105 e-5850/1.987T , kg/m3 h
3.Pentru reacia de hidrogenare:
kH = 5.0 109 e-17300/1.987T , kg/m3 h

CUPRINS:
1.Proiectarea tehnologica a unei instalatii de hidrofinare a unui amestec de benzina de DA si
CX.
2.Datele de proiectare
3.Continutul proiectului
4.Notiuni teoretice.
4.1 Consideratii generale
4.2 Catalizatori
4.3 Hidrofinarea benzinelor
4.4 Reactii specifice pentru procesul de hidrofinare
4.5 Factorii procesului de hidrofinare
4.6 Realizarea industriala a procesului de hidrofinare
5.Curbele caracteristice materiei prime :
5.1curba PRF
5.2curba %medii-densitate
5.3curba %medii-masa molara
5.4curba VE(Edmister-Okamoto)
6.Modelul matematic al reactorului de hidrofinare:
6.1.Elaborarea modelului.
6.2.Determinarea parametrilor cinetici.
6.3.Solutionarea modelului matematic.
7. Estimarea sarcinilor termice ale aparatelor de schimb de caldura din instalatia de
hidrofinare.
8.Determinarea diametrului si inaltimii reactorului de hidrofinare.
9.Masuri de protectia mediului.
10.Bibliografie.

4.NOTIUNI TEORETICE
4.1.Consideratii generale

Prin hidrofinare si hidrocracare se inteleg procesele de tratare cu hidrogen a fractiunilor

petroliere pe catalizatori monofunctionali- sulfuri sau oxizi metalici, prin care se urmareste
eliminarea compusilor heteroatomici (compusi cu sulf, azot sau oxigen), a hidrocarburilor
nesaturate si partial a aromaticelor din fractiunile petroliere, in scopul purificarii materiei
prime.
Hidrofinarea a aparut din necesitatea desulfurarii distilatelor atmosferice pentru
respectarea normelor impuse produselor finale sau in cazul, benzinelor pentru ale face apte
pentru alimentarea reformarii catalitice in scopul protejarii catalizatorilor platinici. Prin
hidrofinarea fraciunilor petroliere se imbunatatesc: culoarea, mirosul, scade coninutul de
gume si creste stabilitatea la depozitarea acestora.[3]

4.2.Catalizatori

In procesele de hidrofinare sunt utilizati catalizatori monofunctionali, avand functie

metalica, constituiti din sulfuri sau oxizi ale unor metale tranzitionale, depuse pe suport de
oxid de aluminiu. Catalizatorii sunt formati, in general, din doua elemente active care se
promoteaza reciproc, ei pot fi:Co-Mo; Ni-W, Ni-Mo. Cel mai folosit catalizator este cel de tip
Co- Mo cu un continut de oxid de cobal de 2-5% si oxid de molibden de 10-15%.
Catalizatorul de tip Co-Ni este folosit pentru reactiile de hidrosulfurare ce au loc in procesul
de hidorfinare, cel de tip Ni-Mo pentru reactiile de denitrificare, iar cel de tip Ni-W pentru
saturarea hidrocarburilor poliaromatice.
Pierderea activitatii catalizatorilor poate fi accidentala sau se poate datora depunerii
cocsului.[1]

4.3.Hidrofinarea benzinelor

In cele mai multe cazuri,hidrofinarea benzinelor urmareste utilizarea lor pentru

alimentarea reformarii catalitice.In acest scop,in afara limitelor de distilare impuse,benzinele
trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii de puritate:
Sulf,ppm<1
Azot,ppm<0,5
Alchene,%vol<0,5
Oxigen,ppm<5.
In cazul benzinelor primare,atingerea acestor obiective poate fi realizata folosind o
singura treapta de hidrofinare si fara a recurge la fluxuri de hidrogen pentru racirea
reactorului.[3]

4.4.Reactii specifice procesului de hidrofinare[2]

Principalele reactii care au loc in procesul de hidrofinare sunt:reactii de hidrogenoliza a

compusilor cu sulf,azot si oxigen;reactii de hidrogenare a hidrocarburilor aromatice,reactii de
indepartare a compusilor organo-metalici si reactii ale rasinilor si asfaltenelor.

Reactia de hidrogenare:
-a diolefinelor:
R C = C C = C R + 2H R C C C C R
-a olefinelor:
RC=CR+H RCCR
Reactia de saturare a aromaticelor:

Hidrogenolize:
Compui cu azot :

Compui cu sulf :

Compui cu oxigen:

4.5. Factorii pocesului de hidrofinare:

Temperatura depinde de scopul urmarit in procesul de hidrofinare,de material prima si de
catalizatorul folosit.Pentru procesul de hidrogenoliza temperature este cuprinsa in intervalul
350-380C,pe domeniu benzina-petrol-motorina temperature crescand.Odata cu cresterea
temperaturii are loc si o accentuare a reactiilor de hidrocracare care pot duce la micsorarea
randamentului produsului principal si sunt insotite de depuneri de cocs pe catalizatori.Daca
temperature creste peste limita superiara,apar reactiile secundare de cracare termica.In cazul
hidrogenarilor selective se lucreaza la temperaturi mai mici:200-250C.
Presiunea influenteaza echilibrul chimic si viteza reactiilor,viteza de difuzie a reactantilor
prin porii catalizatorilor si raportul vapori/lichid la hidrotratarea fractiilor grele.Cresterea
presiunii favorizeaza echilibrul termodinamic pentru toate reactiile.Marimea presiunii partiale
a hidrogenului determina indepartarea mai completa a compusilor cu oxygen,azot,sulf si
organo-metalici,o saturare a olefinelor si aromaticelor si hidrogenare a componentilor care
genereaza depuneri de cocs,cum ar fi rasinile si asfaltenele.
Raportul hidrogen/materie prima are valori cuprinse intre 20-100Nm3/m3,valoare care
depinde de natura materiei prime,catalizator si puritatea hidrogenului.Marirea raportului
depinde de tipul de hidrogen folosit:raportul sa fie mai mare pentru hidrogenul de la

reformare catalitica si mai mic pentru hidrogenul produs in fabrici de hydrogen cu o puritate
de 90-92%.
Viteza volumara este cuprinsa intre 0,5 -5 h-1.Viteza volumara reprezinta o masura a
timpului de reactie:cu cat este mai mica avem un grad de purificare mai bun.

4.6.Realizarea industriala a procesului de hidrofinare

Hidrofinarea se realizeaza in system de reactie cu strat fix de catalizator,cu strat mobil si

cu strat fierbator.Circulatia reactantilor este in echicurent,majoritatea instalatiilor folosind o
circulatie descendenta prin reactor.Datorita vitezelor de circulatie deferite ale celor doua faze
prin stratul de catalizator,durata de contact intre catalizator si partea lichida a materie prime
este mai mare decat a partii vapori,ceea ce favorizeaza conversia partii grele.
Industrial procesul de hidrofinare se poate realize cu o treapta,respective doua de reactie si
instalatiile

cuprind

urmatoarele

utilaje

principale:cuptor,reactoare

schimbatoare

de

caldura,separatoare de inalta,respective de joasa presiune,coloana de fractionare,compressor

de vehiculare a hidrogenului. Procesul de realizeaza la temperature cuprinse intre 250400C,iar presiunile variaza in limite largi:30-100 de bari.Raportul hidrogen/materie prima
are valori intre 20 si 100 Nm3/m3.[3]
Schema procesului de hidrofinare:
Procesul de hidrofinare se realizeaza izoterm si la presiune ridicata,in system
continuu.Reactorul 1 este un tub din otel aliat,rezistent la temperature si presiuni
ridicate,precum si la actiunea hidrogenului in conditii de reactie.Reactorul are un diametru
interior de 24mm si este umplut cu catalizator de oxid de Co si Mo pe support de oxid de
aluminiu.Deasupra stratului de catalizator este montat un dispozitiv de preincalzire in forma
de snec care asigura cresterea suprafetei de schimb de caldura si distributia uniforma a
materie prime in zona de reactie.Reactorul este incalzit cu un cuptor electric 6,iar instalatia
este prevazuta cu un system de reglare automata a temperaturii alcatuit din releu cu
mercur,potentiometru si termocuplu.

Legenda:
1-reactor;
2-separator de inalta presiune;
3-separator de joasa presiune;
4-coloana de fractionare;
5-separator pentru H2S;
6-cuptor pentru incalzirea materiei prime;
7- compresor pentru H2. [4]
In reactor, benzina care contine hidrocarburi nesaturate, compusi cu sulf si azot, care sunt
nedorite pentru utilizarile ulterioare, este supusa hidrofinarii cu hidrogen. Compusii cu sulf
sunt eliminati prin trecerea sulfului in hidrogen sulfurat, compusii cu azot trec in amoniac, iar
olefinele si diolefinele trec in hidrocarburi saturate. Procesul are loc la temperaturi de 350370C si presiuni ridicate de 40-50 bar, folosind catalizatorul Co-Mo pe suport de
alumina.Efluentul care paraseste reactorul este racit succesiv cu materie prima, cu aer si cu
apa, intra inseparatorul de inalta presiune unde se separa gazele bogate in hidrogen. In
separatorul de joasa presiune se separa o parte din gazele ramase pentru ca restul sa se separe
intr-o intr-o coloana de fractionare. La varful coloanei se obtin:NH3, H2S si fractia C1-C2, iar
din separatorul de varf se colecteaza fractiaC3-C5+.Benzina hidrofinata este preluata din baza
coloanei, schimba caldura cu efluentul de la reactor si merge laparcul de depozitare.[3]

5. Curbele caracteristice materiei prime:

5.1.Curba PRF:

200
180
160
140
120
T,C
100
80
60
40
20
0
0

20

40

60

80

100

120

%vol

%vol

T,C

30

50

10

63

20

82

30

95

40

106

50

117

60

128

70

140

80

151

90

162

95

171

100

180

10

d420

5.2.Curba %medii-densitate

0,8
0,78
0,76
0,74
0,72
0,7
0,68
0,66
0

%vol
5
10
20
30
40
50
60
70
80
90
95
100

20

40

60
%vol

80

100

120

d420

0,6664
0,6800
0,6988
0,7160
0,7300
0,7412
0,7495
0,7578
0,7670
0,7758
0,7828
0,7875

11

M,kg/kmol

5.3.Curba %medii-masa molara:

160
140
120
100
80
60
40
20
0
0

20

%vol
5
40
70
100

40

60
%vol

80

100

120

60
%vol

80

100

120

M,kg/kmol
90
108
123
148

tVE,C

5.4.Curba VE(Edmister-Okamoto):

140
120
100
80
60
40
20
0
0

20

40

12

%vol

tPRF(C)

30

10

63

30

95

tPRF

tVE

tVE(C)
89,4

33
32

7,5
10,9

22

6,2

96,9
107,8

50

117

114

70

140

23

7,5

121,5

90

162
180

7,9
3,5

129,4

100

22
18

132,9

Din grafic rezulta:

t50%VE-t50%PRF=-3,3
t50%VE=-3,3+ t50%PRF
t50%VE=-3,3+117=113,7
t30%VE= t50%VE-t30-50%VE=113,7-6,2=107,5
t10%VE= t30%VE-t10-30%VE=107,5-10,9=96,6
t0%VE= t10%VE- t0-10%VE=96,6-7,5=89,1
t70%VE= t50%VE+ t50-70%VE=113,7+7,5=121,2
t90%VE= t70%VE+ t70-90%VE=121,2+7,9=129,1
t100%VE= t90%VE+ t90-100%VE=129,1+3,5=132,6

13

14

6. DIMENSIONAREA TEHNOLOGICA A REACTORULUI DE HIDROFINARE

6.1.ELABORAREA MODELULUI MATEMATIC
Reactorul de hidrofinare este un reactor continuu tubular cu strat fix de
catalizator.Reactiile care au loc in acest reactor sunt in numar de trei:
1.Reactia de desulfurare
2.Reactia de deazotare
3.Reactia de hidrogenare
Pentru elaborarea modelului mathematic trebuie sa scriem cate o ecuatie de bilant material
si una de bilant termic pentru fiecare reactie in parte.
Ecuatia generala de bilant este:I=E+A+C
I=fluxul de masa,energies au impuls intrat in sistemul de reactie
E=fluxul de masa,energie,impuls iesit din system
C=masa sau energia consumata ca efect al reactiei chimice
A=acumularile de masa si caldura in unitatea de timp
Deoarece intr-un RCT concentratia,presiunea si temperature variaza partial,exprimarea
matematica a legilor de conservare se va face pe un element infinitesimal de volum.

15

A.Ecuatia de bilant material:

Gi = Gi +dGi+ (-ri)dV+0
dGi=ri dv
dG
ri= i
dV
Gi = Gbci
d (Gb Ci ) Gb dCi
dC
r
ri=

i i
dV
dV
dV Gb
Ci=Ci0 (1-xi)
dxi
ri

dV Gb Ci 0
B.Ecuatia de bilant termic:
i

GCpT= GCp(T+dt)+ H j (r j )dV 0

j 1

GCpdT= H j (r j )dV
j 1

dT (H S ) (rS ) (H H ) (rH ) (H N ) (rN )

dV
G CP
Deoarece efectul termic al reactiei de deazotare este mic,acesta se va neglija.
dT (H S ) (rS ) (H H ) (rH )

dV
G CP
dCS
r
S
dV Gb
dCH
r
H
dV
Gb
dCN rN

dV
Gb
CI- conditii initiale:
CS(0)=CSo
CH(0)=CHo
CN(0)=CNo
T(0)=T0
dT (H S ) (rS ) (H H ) (rH ) (H N ) (rN )
MM:

dV
G CP
dCS
r
S
dV Gb
dCH rH

dV
Gb
dCN rN

dV
Gb
16

CS(0)=CSo
CH(0)=CHo
CN(0)=CNo
T(0)=T0

6.2.DETERMINAREA PARAMETRILOR CINETICI

G=Gb+Gg
Gb = debit masic de benzina;
Gg = debit masic de gaze;
G= debit masic total (kg/h);
G
Qb= b

Qb=debit volumic de benzina.

QH2=a Qb
a=raportul H2/ materie prima
Qg=f(CH2 , QH2)
Fg= Qg/22,4
Fg= debit molar de gaze;
Qg= debit volumetric de gaze;
Fgi=

Qgi=

%m ol Fg
100
%m ol Qg
100

Ggi=FgiMgi
Mg=Gg/Fg
Di=870000 t/an
870000 103
Gb =
=108750 kg/h
8000
b =736 kg/m3
G 108750
Qb= b =
=147,76 m3/h
736
b
QH2=a Qb=260147,76=38417,6 Nm3/h
QH
Qg= 2 100
CH2
CH2=84
38417 ,6 100
45735 ,24 Nm3/h
Qg=
84

17

Qg

4573,24
2041,75 kmoli/h
22,4
22,4
84
84
FgH 2
Fg
2041,75 1715 ,07 kmoli/h
100
100
10
10
FgC1
Fg
2041,75 204 ,175 kmoli/h
100
100
3
3
FgC2
Fg
2041,75 61,2525 kmoli/h
100
100
2
2
FgC3
Fg
2041,75 40,835 kmoli/h
100
100
1
1
FgiC4 nC4
Fg
2041,75 40,835 kmoli/h
100
100
FgTotal =1715,07+204,175+61,2525+40,835+20,4175=2041,75 kmoli/h
Fg=

Ggi=Fgi* Mi
GgH2= FgH2 MH2= 1715,07*2=3430,14 kg/h
GgC1= FgC1 MC1= 204,17516=3266,8 kg/h
GgC2= FgC2 MC2= 62,252530=1837,575 kg/h
GgC3= FgC3 MC3= 40,83544=1796,74 kg/h
GgiC4+nC4= FgiC4+nC4 MC4= 20,417558=1184,215 kg/h
GgTotal =3430,14+3266,8+1837,575+1796,74+1184,215=11515,47 kg/h
Qgi=%mol*Qg/100 m3/h
84
84
3
Q gH 2
Qg
45735 ,24 38417 ,6 m /h
100
100
10
10
3
Q gC1
Qg
45735 ,24 4573,52 m /h
100
100
3
3
3
Q gC2
Qg
43107 ,74 1293 ,22 m /h
100
100
2
2
3
Q gC3
Qg
45735 ,24 914 ,71 m /h
100
100
1
1
3
Q giC4 nC4
Qg
45735 ,24 457 ,3524 m /h
100
100
QgTotal =38417,6+4573,52+1293,22+914,71+457,3524=45735,24 m3/h

Component %mol Fg, kmol/h

H2
C1
C2
C3
iC4+n C4
Total

84
10
3
2
1
100

1715,07
204,175
61,2525
40,835
20,4175
2041,75

M, kg/kmol
2
16
30
44
58
-

Gg, kg/h
3430,14
3266,8
1837,575
1796,74
1184,215
11515,47

%gr=
29,79
28,37
15,96
15,6
10,28
100

G gi
Gg

100 fr.gr=

Ggi

Gg
0,2979
0,2837
0,1596
0,156
0,1028
1

18

G=Gb+Gg= 108750+11515,47=120265,47 kg/h

Bilant termic:
HS =576 kcal/Nm3
HH =1327 kcal/Nm3
CCHS= consum de hidrogen pentru reactia de desulfurare
CCHS=0,82 Nm3/kg S
DO=0,41 Nm3/kg DO
CCHH
O=0,205 Nm3/kg O
O=olefine
DO= diolefine
DO: %gr=2,2
O: % gr=9
DO
O
2,2
9
0,41
0,205
0,41
0,205 0,245 Nm3/kg
CCHH=
DO O
DO O
2,2 9
2,2 9

(-H S)= H S CCHS=576*0,82=472,32kcal/kgs

(-HH)= HH CCHH=1327 0,245=325,12kcal/kgs
Conditii initiale CI:
CS(0)=CSo=1600ppm=160010-6 kgS/kg benzina
CN(0)=CNo=35ppm=3510-6 kgN/kg benzina
DO
O
2,2
9

0,112 kgHcNo / kgbenzina

CHcNo=
100 100 100 100
Temperatura:
T0=365 C
Tadmisa=T0+20C= 365+20=385 C
T Tadm 385 365

375C
Tmedie= 0
2
2
Caldura specifica
Conform metodologiei din Chimia petrolului i proprieti fizico chimice, n urma
determinrilor din grafic, rezult:
gf(Tm; K) Cp=0,65kcal/kgC
k(factor de caracterizare)=12
G
108750
fr.gr. benzina= b
0,904 %
G 120265,47
Gg
11515,47
fr.gr. gaze=

0,096%
G 120265,47

19

6.3.SOLUTIONAREA MODELULUI MATEMATIC

Implica determinarea profilurilor de concentratie si temperature din reactor.
Demonstratie doar pentru reactia de desulfurare:
MM:

dT (H S ) (rS )

dV
G CP
dCS (rS )

dV
Gb

= dV

G c p dT
(H s (rs )

T
dCS (H s) (r s ) (rS )
G (dcs ) (H s)
G b (H s) Cs

dT b
dt
dcs
G c p dT
Gb
G c p
G c p
To
Cso

T T o

G b (H s)
(c s c s o )
G c p

T T o

G b ( H s)
(c s o c s )
G c p

Conditii initiale:
c s f 2 ppm
c s o 16ooppm
T o 365o C
T admT o20o C
(r s ) k s c s
(dcs ) (rs )
(dcs )

dV Gb
dV
Gb
(rs )
VR

Cs f

Cs f

dc
dc
o dV Gb Cs (rss ) VR Gb Cs (rss )
o
o

Problema care apare in acest moment este variatia temperaturii.Conform datelor de

intrare,aceasta nu trebuie sa depaseasca temperatura admisa 385C.Cand se atinge aceasta
temperatura se face injectie de hidrogen in instalatia pentru racirea instantanee.

20

REACTIA DE DESULFURARE
kS = 4,1 107 e-1000/(1,987*T)

kg/ m3 h

Cp = 0,65 kcal/ kg C
Gb = 108750 kg/ h
Fr. mol de hidrocarburi nesaturate:

0,93

C HcNo C HcNf
C HcNo

(H s )

0,93

C Bri C Bre 27 2

0,93
C Bri
27

0,112 C HcNf
0,112

C HcNf 0,008

(H s )Gb (c So c Sf ) 106 (H H )Gb (c HcNo c HcNf )

Gb (c So c Sf )

472,32kcal / kg 108,750kg / h (1600 2)106 325,12 108,750(0,112 0,008)

108,750 (1600 2)106
(H S ) 2163,57kcal / kgS

(H S )

T To
RS

(H S )Gb
(c So c S )
G cp

21631,57 108750
30092,83
120265,47 0,65

Treapta I
CSO = 1600 10 -6kgS/kg benzina
T0 = 365 C
CS = 1400 10 -6 kgS/kg benzina
T =To+RS(1600-1400) 10 -6 =365 + 30092,83(1600 1400) 10-6 = 371,02 C
CS = 1200 10 -6 kgS/kg benzina
T = 371,02 + 30092,83 (1400 1200) 10-6 = 377,04 C
CS = 935 10 -6 kgS/kg benzina
T = 377,04+ 30092,83 (1200 935) 10-6 = 385 C

Treapta II
CSo = 935 10 -6 kgS/kg benzina
T0 = 365 C
CS =700 10 -6
T = 365 + 30092,83 (935 700) 10-6 = 372,07 C
CS = 500 10 -6 kgS/kg benzina

21

T = 372,07 + 30092,83 (700 550) 10-6 = 378,09 C

CS = 285 10 -6 kgS/kg benzina
T = 378,09 + 30092,83(500 285) 10-6 = 385 C

Treapta III
CSo= 285 10 -6 kgS/kg benzina
T0 = 365 C
CS = 120 10 -6 kgS/kg benzina
T = 365 + 30092,83 (285 120) 10-6 = 369,97 C
CS = 90 10 -6 kgS/kg benzina
T = 369,97 + 30092,83 ( 120-90) 10-6 = 370,87 C
CS = 50 10 -6 kgS/kg benzina
T = 370,87 + 30092,83 (90 50) 10-6 = 372,07 C
CS = 25 10 -6 kgS/kg benzina
T = 372,07 + 30092,83 (50 25) 10-6 = 372,8 C
CS = 10 10 -6 kgS/kg benzina
T = 372,8 + 30092,83 (25 10) 10-6 = 373,25 C
CS = 5 10 -6 kgS/kg benzina
T = 3723,25 + 30092,83 (10 5) 10-6 = 373,4 C
CS = 2 10 -6 kgS/kg benzina
T = 373,4 + 30092,83 (5 2) 10-6 = 373,49 C
Constanta de echilibru in reactia de desulfurare:
kS= 4.1 107 e-10000/1.987T , kg/m3 h

22

Treapta 1

Treapta 2

Treapta 3

CS*10-6(kgS/
Kg benzina)

T(C)

T(k)

KS(kg/m3*h)

(-rS)= KS*
CS*10-6

1/(-rS)

1600E-6
1400 E-6
1200 E-6
935 E-6
935 E-6
700 E-6
500 E-6
285 E-6
285 E-6
120 E-6
90 E-6
50 E-6
25 E-6
10 E-6
5 E-6
2 E-6

365
371.02
377.04
385
365
372.07
378.09
385
365
369.97
370.87
372.07
372.8
373.25
373.4
373.49

638
644.02
650.04
658
638
645.07
651.09
658
638
642.97
643.87
645.07
645.8
646.25
646.4
646.49

15379.92
16556.83
17799.49
19547.12
15379.92
16768.78
18023.11
19547.12
15379.92
16326.99
16526.72
16768.78
16917.32
17009.37
17040.13
17058.61

24.61
23.18
21.36
18.28
14.38
11.74
9.02
5.57
4.38
1.96
1.49
0.838
0.423
0.170
0.085
0.034

0.0410
0.0431
0.0468
0.0547
0.0695
0.0852
0.111
0.179
0.228
0.510
0.671
1.19
2.36
5.88
11.76
29.41

t(C)

CS*10-6(kgS/kg benzina)

Trepte

360
1800
1600
1400
1200
1000
800
600
400
200
0

365

370

375

380

385

23

REACTIA DE HIDROGENARE
(H H )
T To
RH

(H S )(c So c Sf ) 106 Gb (H H )(c HcNo c HcNf )Gb

Gb (c HcNo c HcNf )

(H ) Gb
(c HcNo c HcNf )
G cp

(H H ) Gb
G cp

472,32(1600 2) 106 108750 325,12(0,112 0,008) 108750

(H H )
325,12kcal / kgH2
108750(0,112 0,008)
325,12 108750
RH
452,29
120265,47 0,65
Treapta 1
C HcNo 0,112
To 365o C
C HcNf 0,08 T 365 452,29(0,112 0,08) 379,47o C
C HcNf 0,075 T 379,47 452,29(0,08 0,075) 381,73o C
C HcNf 0,068 T 381,73 452,29(0,075 0,068) 385o C
Treapta 2
C HcNo 0,068
T 365o C
C HcNf 0,05 T 365 452,29(0,068 0,05) 373,92o C
C HcNf 0,035 T 373,14 452,29(0,05 0,035) 379,92o C
C HcNf 0,024 T 379,92 452,29(0,035 0,024) 385o C
Treapta 3
C HcNo 0,024
T 365o C
C HcNf 0,01 T 365 452,29(0,024 0,01) 371,33
C HcNf 0,009 T 371,33 452,29(0,01 0,009) 371,78
C HcNf 0,0087 T 371,78 452,29(0,009 0,0087) 371,29
C HcNf 0,0085 T 371,92 452,29(0,0087 0,0085) 372
C HcNf 0,0083 T 372 452,29(0,0085 0,0083) 372,1
C HcNf 0,008 T 372,1 452,29(0,0083 0,008) 372,24

Constanta de echilibru pentru reactia de hidrogenare:

k H 5,0 10 9 e

17300

1, 987 T

, kg / m 3 h

24

CH (kgHcN/kg

Trepte

T(C)

T(K)

KH(kg/m3*h)

(-rH)=kH*cH

1/(-rH)

365
379.47
381.73
385
365
373.14
379.29
385
365
371.33
371.78
371.92
372
372.1
372.24

638
652.47
654.73
658
638
646.14
652.29
658
638
644.33
644.78
644.92
645
645.1
645.27

5919.49
8011.66
8389.31
8962.46
5919.49
7029.89
7982.21
8962.46
5919.49
6768.76
6832.89
6852.96
6864.44
6878.82
6903.32

662.98
640.93
629.19
609.45
402.53
351.49
279.38
215.99
142.067
67.99
61.49
59.62
58.35
57.094
55.23

1.5E-3
1.56E-3
1.59E -3
1.64E -3
2.48E -3
2.85E -3
3.58E -3
4.65E -3
7.039E -3
14.77E -3
16.26E -3
16.77E -3
17.13E -3
17.51E -3
18.106E -3

benzina)

0.112
0.08
0.075
0.068
0.068
0.05
0.035
0.024
0.024
0.01
0.009
0.0087
0.0085
0.0083
0.008

Treapta 1

Treapta 2

Treapta 3

t(C)
360
0,12

365

370

375

380

385

CH(kgHcNo/kg benzina)

0,1
0,08
0,06
0,04
0,02
0

25

7.Estimarea sarcinilor termice ale aparatelor de schimb de caldura din instalatia de

hidrofinare
Alimentare in reactor
1)t= 50 C
d1515=0,7405
eg=0 fractia masica de % vaporizat
Cp=0,65 kcal/kgC
Gb =108750 kg/h
Gg=11515,47 kg/h

Qg=Gg C p (t-30)
Qg= 11515,47 0,65(50-30)=149701,11kcal/h
Qb=Gb [eg Itv+(1-eg)ItL-I30L]
IV, IL=entalpiile componentilor in faza vapori, respectiv in faza lichida
ItL=[(2,964-1,332 d1515)t+(0,003074-0,001154 d1515)t2]
I50L=[(2,964-1,332 0,7405)50+(0,003074-0,001154 0,7405)502]=104,43 kJ/kg
I30L==[(2,964-1,332 0,7405)30+(0,003074-0,001154 0,7405)302]=61,33 kJ/kg
Itv=(532,17-210,61 d1515)+(1,8213-0,45638 d1515)t+(0,0023447-0,00059037 d1515)t2
I50v=(532,17-210,61 0,7405)+(1,8213-0,45638 0,7405)50+(0,0023447-0,00059037
0,7405)502=455,15 kJ/kg
Qb=108750 [0 455,15+(1-0)104,43-61,33]=4687125 kcal/h
Qabsorbit= Qb+ Qg=4687125+149701,11=4836826,11 kcal/h
2)t= 365 C
d1515=0,7405
eg=0
Cp=0,65 kcal/kgC
Gb =108750 kg/h
Gg=11515,47 kg/h

Qg=Gg C p (t-30) = 11515,47 0,65(365-30)=2507493,593kcal/h

Qb=Gb [eg Itv+(1-eg)ItL-I30L]
ItL=[(2,964-1,332 d1515)t+(0,003074-0,001154 d1515)t2]
I365L=[(2,964-1,332 0,7405)365+(0,003074-0,001154 0,7405)3652]=1017,53 kJ/kg

26

I30L==[(2,964-1,332 0,7405)30+(0,003074-0,001154 0,7405)302]=61,33 kJ/kg

Itv=(532,17-210,61 d1515)+(1,8213-0,45638 d1515)t+(0,0023447-0,00059037 d1515)t2
I365v=(532,17-210,61 0,7405)+(1,8213-0,45638 0,7405)365+(0,0023447-0,00059037
0,7405)3652=1171,44 kJ/kg
Qb=Gb [eg Itv+(1-eg)ItL-I30L]
Qb=108750 [0 1171,44+(1-0)1017,53-61,33]=103986750 kcal/h
Qabsorbit= Qb+ Qg=103986750+2507493,593=106494243,6kcal/h
3)Efluent reactor
Reactia de desulfurare:
t=100C, ter-reprezinta temperatura la iesire din reactor
ter=373,49C
Cp=0,65kcal/kgC
eg=0
Gb =108750 kg/h
Gg=11515,47 kg/h

Qg=Gg C p (ter-t) = 11515,470,65(373,49-100)=2047087,83kcal/h

Qb=Gb {Iterv-[egItV+(1-eg)ItL]}
Iterv=(532,17-210,61 d1515)+(1,8213-0,45638 d1515)ter+(0,0023447-0,00059037 d1515)ter2
I373,49v=(532,17-210,61 0,7405)+(1,8213-0,45638 0,7405)373,49+(0,0023447-0,00059037
0,7405)373,492=1196,32 kJ/kg
I100v=(532,17-210,61 0,7405)+(1,8213-0,45638 0,7405)100+(0,0023447-0,00059037
0,7405)1002=543,62 kJ/kg
I100L==[(2,964-1,332 0,7405)100+(0,003074-0,001154 0,7405)1002]=219,96 kJ/kg
Qb=108750 {1196,32-[0543,62+(1-0)219,96]}=106179150 kcal/h
Qabsorbit= Qb+ Qg=106179150+2047087,83=108226237,8kcal/h

Reactia de hidrogenare:
t=100C, ter-reprezinta temperatura la iesire din reactor
ter=372,24C
Cp=0,65kcal/kgC
eg=0
Gb =108750 kg/h

27

Gg=11515,47 kg/h

Qg=Gg C p (ter-t) = 11515,470,65(372,24-100)=2037731,51kcal/h

Qb=Gb {Iterv-[egItV+(1-eg)ItL]}
Iterv=(532,17-210,61 d1515)+(1,8213-0,45638 d1515)ter+(0,0023447-0,00059037 d1515)ter2
I372,24v=(532,17-210,61 0,7405)+(1,8213-0,45638 0,7405)372,24+(0,0023447-0,00059037
0,7405)372,242=1192,69 kJ/kg
I100v=(532,17-210,61 0,7405)+(1,8213-0,45638 0,7405)100+(0,0023447-0,00059037
0,7405)1002=543,62 kJ/kg
I100L==[(2,964-1,332 0,7405)100+(0,003074-0,001154 0,7405)1002]=219,96 kJ/kg
Qb=108750 {1192,69-[0543,62+(1-0)219,96]}=105784387,5 kcal/h
Qabsorbit= Qb+ Qg=105784387,5+2037731,51=107822119kcal/h
Din grafice curbelor %medii-densitate si %medii-masa moleculara se citesc d420 si Mv si
se intocmeste urmatorul tabel:
% vaporizat
0
10
30
50
70
90

d420
0,66
0,68
0,7160
0,7412
0,7578
0,7758

d1515
0,6649
0,6848
0,7206
0,7457
0,7622
0,7801

Mv kg/kmol
88
92
105
114
123
136

d1515= d420*0,9952+0,00806
eg=ev

vapori
benzina

vapori= d1515 din tabelul de mai sus

benzina= 0,7405 kg/m3
ev- reprezinta fractia volumica de produs vaporizat
eg- reprezinta fractia masica de produs vaporizat
Gb =108750kg/h
Fg=2041,75kmoli/h
p=35 si respectiv 45 atm

28

ev

0
0,1
0,3
0,5
0,7
0,9

vapori
eg=ev
benzina

Gv=egGb,
kg/h

Mv ,
kg/kmol

Fv=

yv=

0
0,0925
0,2919
0,5035
0,7205
0,9481

0
10059,38
31744,13
54755,63
78354,38
103105,88

88
92
105
114
123
136

0
114,31
345,045
480,31
637,027
758,13

0
0,053
0,145
0,19
0,238
0,27

Gv
,
Mv
kmol/h

Fv
Fv Fg

pv35=
pyv
atm

pv45=
pyv
atm

egpv35 egpv4

0
1,86
5,075
6,65
8,33
9,45

0
2,39
6,53
8,55
10,71
12,15

0
0,1712
1,48
3,35
6,00
8,96

8.DETERMINAREA DIAMETRULUI SI SI INALTIMII REACTORULUI DE

HIDROFINARE
1)Pentru reactia de desulfurare:
AS= 4,2710-4 m3h/kg (aria de sub grafic)
Gb=108750kg/h
VZR= AS Gb= 4,2710-4108750= 46,44 m3
2)Pentru reactia de hidrogenare:
AH= 3,9410-4 m3h/ kg (aria de sub grafic)
VZR= AH Gb= 3,9410-4108750= 42,85 m3
Se alege VZR= 46,44 m3 pentru a acoperi ambele functii atat pentru reactia de desulfurare cat
si pentru cea de hidrogenare.
Din practica industriala utilizam raportul:
H
5 H =5D
D

4V
D 2
D2
5 D3
H
5D
D 3 ZR
4
4
4
5

D3

4 46,44
2,28m H 5 2,28 11,39m
5 3,14

9.MASURI DE PROTECTIE IN INSTALATIILE DE HIDROFINARE A BENZINEI

Respectarea prevederilor din Planul de actiune in caz de poluare a solului si a apei.

Valorificarea si eliminarea ritmica a deseurilor generate.

29

0
0,221
1,91
4,3
7,72
11,6

Emisiile totale anuale de compusi organici volatili rezultate din operatiunile de

incarcare si depozitare a benzinei la fiecare instalatie la terminale nu vor depasi
valoarea de referinta de 0.01% greutate din cantitatea totala de benzina tranzitata.

Activitatile de pe amplasament nu trebuie sa produca zgomote care sa depaseasca

limitele prevazute:-in zona functionala a incintei instalatiei maxim 85 dB si la limita
zonei functionale a incintei industriale maxim 65 dB.

Reactoarele de hidrofinare se vor deschide decat dupa evacuarea hidrogenului sulfurat

din sistem deoarece exista pericol de toxicitate din cauza acestuia.

Deschiderea acestor reactoare se va face astfel incat sa se evite inhalarea de gaze

deoarece exista pericol de explozie din cauza acestora.

Se vor utiliza captuseli metalice sau nemetalice pentru a proteja aparatele care
lucreaza la temperaturi ridicate,evitandu-se astfel coroziunea lor.[5]

10.BIBLIOGRAFIE
1.Rosca , P., Tehnologii nepoluante de prelucrare a petrolului-Note de curs;
2.Raseev, S., Conversia hidrocarburilor, vol III, Editura Zecasin, 1994, Bucuresti;
3.Suciu, G.,- Ingineria prelucrarii hidrocarburilor, vol IV, Editura Tehnica,1993, Bucuresti;
4.Indrumare de laborator;
5. http://www.scribd.com/doc/134184422/Proiect-T-N-P-P.

30

31