VRANCEI TARA

DIN

POPU ARTA DE CAIETE

4.4114

Aa

444

444

4414411.44

:4-4414Zi;

www.digibuc.ro

Coperta de D. STANESCU

www.digibuc.ro

CAIETE DE ARTA POPULARA

FLOREA BOBU FLORESCU

PORTUL POPULAR
DIN
TARA VRANCE I

EDITURA DE STAT EENTRU LITERATURA

I ARTA

a
A..A11 .4.41111
we J AION _4 -4 4/10.4..rf AM AIM A
AO A Ana dll Li ASA ASA All.d AR A4M:.-1.4111A.41111
A AMA AMA
4. A
-44 AMIN
:A
4
AMEN
A
AMIN
jA
41101
A
-I
AMMO
A -.MENA 4 N

www.digibuc.ro

nk#7,4

KW

Zona de muntit 1= peste15oom.

Zona de (Jed !um { 1= Goo-Boo m

2= 800-15oorn

2400-600 m

www.digibuc.ro

Zona do deoluro (Zoo-I-too)

Zona de cirnpie (sub 2oo in)

printre zonele cele nzai vestite, poate datoritil si legendei despre baba
Vrincioaia si altor meirturii legendare legate de tefan cel Mare,
se afld aceea cunoscutii mai ales sub numele de Tara Vrancei.
Este vorba de o micd regiune, asezatd la cotul Carpatilor, strdjuit

la apus de un zid de munti, iar in rest inconjuratd de dealuri inalte,

ea insdsi avind un aspect nzuntos cu putine terenuri mai netede, favorabile
asezdrilor omenesti.

Prima mentiune istoricd despre Vrancea dateazd din anul 1421,

din tinzpul lui Alexandru cel Bun. Aceastd lard" este breizdcad de citeva
riuri, Putna de la care se trage si numele judefului din care fdcea parte
odinioard Zeibala si Ndruja.
Accesul spre Tara V rancei este foarte anevoios. Dacd te incumeji
sd pleci de la Focsani spre valea Zdbalei, trebuie sd treci pe la Andreiasi,
sat asezat pe o culme de deal. E o cale lungd, pe care o laci mai mult pe
albia Milcovului, riu care f erpuiege nestingherit, impletindu-se cu dru-

mul care nu poate line totdeauna linia de margine a albiei. Apsoara

parcel abia se prelinge pe timp de yard secetoasd, iar and vin ploile se
umIld acoperind drumul si tot ce se afld in cale. Adesea suvoaiele ei, dupd

ruperi de nori, ndvdleau peste latronii de sare de odinioard, care abia

scdpau de primejdie, ldsind sarea pradd valurilor. Dupd ce ai ajuns la
pe jos, pe lingd cdruld, din mila cdlulilor ce merg greu
Andreiasi
prin pietrisul albiei o iei pe valea Zdbalei. Incotro te vei duce, spre sud
sau spre nord, peisajul devine incintdtor. Dacd ai ajuns la Vidra si
vrei sd mergi spre Valea Sdrii, adesea ai florid jocului cu prdpastia.
5

www.digibuc.ro

Iarna pe aici nu te-ai incumeta sa mergi, lay povotile localnicilor despre

atilea intimplari cu gdzarii veniti din alte parli, care necunoscind primejdia trecerii prdpastici au pierit cu cai cu tot, sint inspdimintdtoare.
Tara Vrancei este o regiune lard drunturi. Cdrdrile pe care nterg oile $i
cornutele smut numeroase $i
vdzind turmele in$irate pe culmi
dealuri, ca e vorba de o lard a pcistorilor..
Strabdtind-o in lung $i in lat nu este greu set observi c transformarile geogralice ale acestei ldri au anticipat imaginafia cdhitorului: dea-

lurile, coama munlilor mai apropiali sint pleptve. Ele se vor macina
desigur mai departe, sub actiunea intemperiilor. Nici nit liricel de iarbd
nu mai prinde pe ele. Culoarea lor albd stralucevte ca un ntunte de onat
$i apusul soarelui de yard.
n susul apelor, muntele este insd acoperit de pdduri. Ele au lost
exploatate in devcilm4ie, potrivit unui vechi obicei local.
Despre caracterul independent al crganizdrii acestui Jinut amintege
Dimitrie Cantemir, care scrie: o A doua republicd mai micd in Moldova
este Vrancea, in judelul Putnei, aproape de hotarul Valahiei, inconjuratd de toate pdrlile de munli loarte stincoi. Ea are 12 sate $i numdrd
2000 de case; pentru acela$i motiv ca $i Cimpulungul, locuitorii se multumesc cu cregerea cilor $i nu cunosc plugul. Ei, de asernenea, pliitesc in
liecare an domnitorului un impozit anumit $i hotdrit, se conduc dupd
legile lor i relitzd $i poruncile domnitorului $i pe judecdtorii lui.1
A$ezdrile omenoti fin albia riurilor. Ele insd au roit, dind nagere
la numeroase cdtune noi. Astdzi Tara Vrancei cuprinde un numdr de 18
comune. Ca aspect general, a$ezdrile din aceastd regiune nu prezintd
specificul regiunilor pdstoroti, casele liind destul de aglomerate. Numai
roirile recente au case rdslirate, caracteristicd a gospoddriei de tip risipit.
Casa este elementul cel mai specific al satelor vrincene, alit pentru
arhitectura sa, cit $i pentru organizarea sa interioard. Tipul cel mai simplu
de casti este reprezentat de o micd construclie cu trna,t cu zdplaz, avind in

stinga o tindd in care este addpostit hambarul cu Mind, iar in dreapta

odaia de locuit. Tirnalul este strdjuit de stilpi relativ sub,tiri, frumos
sculptali. Drugii ferestrelor slut infrumuselali cu fier bdtut. Odaia de
cu laila mare incastratd in perete este mobilcad cit un pat
locuit
cu picioarele adesea inlipte in pdmint, o masd $i un dulap pentru vase
sub care stau donilele de apd. Perelii sint impodobili de jur imPrefur cu
un ldicer ales in motive geometrice, de o policromie vie $i totwi armonioasd.
1 Dimitrie Cantemir, Descrterea Moldovei, ESPLA, 1957.
6

www.digibuc.ro

Deasupra ri.sji de intrare strdjuieste cite o poli(d frumos crestatd pe

margine. Tipul acesta simplu de casd a evoluat, (rind citeva variante
mai complexe.

Simplitatea tipului initial core.spunde nevoilor restrinse pe care le

are crescdtorul de oi, fdrd sd se defineascd insd ca fin gen tipic de

locuintd pcistoreascd .

Ocupatiile locuitorilor din Tara Vrancei au fost studi ate niai ales
in ultimele trei decenii. Din acestea, cea principalel este ttstori1nl. Strdbdtind regiunea iti dai seama cd locuitorii sint strins legati de aceastd
indeletnicire. Incdperile sint i astdzi decorate cu produse din cas, fdcute
cu ajutorul unor forme de lernn, frumos crestate: este vorba de pdpusile"
si de acele turte plate, rotunde, de cas sarat" , care se atirnd ca pod&abli
de grinda oddii . De viata pdstoreascd se leagd si o splendidd creatie populard

orald. Miorita insilsi pare sa Ii fost creatd in aceste locuri unde s-au
intilnit deopotriva ciobanii moldoveni , munteni si ardeleni.

In afard de pastorit, vrincenii se ocupd i cu pdiurdritul. Aici s-a

dezvoltat de timpuriu si dogaritul. Intocmai ca si motii ciubdrari, vnmncenii aveau obiceiul
barbati si femei sa plece cu vasele la ses, ca sa
le desfacd pe bucatel. lama, locuitorii, grupa,ti in cete de cite 10 12,
se adaposteau in colibe, sus la munte si confectionau doage si vase. Indelet-

nicirea aceasta probabil este tot alit de veche ca si organizatia sociald a

cu radd;ini stravechi, i deosebit de importanta pentru intelegerea
uneia dintre cele mai insemnate laturi ale vietii trecute a neamului nostru.
Studiind forma de devalmsie, se poate ajunge la intelegerea sensului
termenului d3 republica` , pe care il folosea Cantemir pentru
Vrancei.

Dacd ne uita,n pe harta Tarii Vrancei, ne ddm seama cd ea se alld

la intilnirea Moldovei cu Transilvania si Muntenia. In acest punct de
rdscruce datoria unui teren accesibil s-au tesut legdturi de rudenie
si relatii sociale intre vrinceni si ardeleni, si acestea se oglindesc in costu-

mul popular, in arta cresaturilor in lemn, in literatura populard etc.

Creatiile populare nu mai constitue un simplu object de conternplatie pentru
cercetdtor. Cercetarea i cunoasterea lor in evolutie istoricd,
prezing un dublu interes: pe de o parte se determind esen,ta specificului
kr in functie de conditiondrile complexe social-economice pe epoci, iar pe
Vezi harta cu drumul Anghelinei Chiscoci din comuna Nerej, intocinita de
noi si publicata in Nerj, un village d'une rgion archaque", Bucarest, 1939,

vol. III, pag. 180, fig. 20.

www.digibuc.ro

de alta se poate face o adevarata selectie a tot ceea ce este

pentru a /1
valorificat cu folos in unitdtile cooperatiste socialiste de creatie populara.

Numeroasele centre cooperatiste de creatie populard in care se duce

niai departe in spirit non arta covoarelor si cusaturilor,, vor gasi un nepreluit izvor de inspiratie in cele mai de seamd realizari artistice locale si

zonate, care au un fond adinc realist.

Opera de transformare socialista a agriculturii, alfabetizarea ca
intreaga gamd a actiunilor culturale socialiste au dus la adinci prefaceri
in /ant de a gindi al oamenilor. Vechea mentalitate pe care oamenii o
aveau in fata vietii , care era intretinuta pe un fond de superstitii, este
pe cale de totala schimbare.
Nu mai constitue de loc un secret faptul ea din vechile credinte si
superstilii n-a mai ramas decit ceea ce forma invelisul decorativ, intregul

kr substrat mille fiind cu totul nitat. In ceremonialul nuntii sau al priveghiului nu mai traieste decit elementul de spectacol.
fac loc ornamentele care
Alaturi de motivele traditionale, in artd
reflecta noua realitate socialista, care schimbd fata satelcr noastre. Arta
tine astfel pas cu translormdrile economice ci sociale reflectind o noud
mentalitate si gust artistic.
Creatia populara din Tara V rancei nu se deparleazd in esenta de
substratul comun al artei noastre populare in genere. Manicra de decorare
si, mai ales, dezvoltarea unor genuri de manifestare alaturi de particularitatile stilistice ii imprima msa o nota cm totul specified.

www.digibuc.ro

CONSIDERATII GENERALE
ASUPRA PORTULUI POPULAR DIN TARA VRANCEI

rin ansamblul su, portul popular din Tara Vrancei se

defineste ca un port de munte. Analizind elementele
care-1 compun, de-a lungul veacurilor, ne dm seama

c el a ajuns prin a doua jumtate a secolului al XIX-lea la o

evolutie optim, dup care si-a modificat treptat linia structural.
Conditiile social-economice schimbate de la inceputul secolului

XIX si mai ales de dup primul rdzboi mondial au determinat o

tendint de modernizare general; vrincenii incep si ei s preia din
comert materiale, din care isi confectioneaz o parte din elementele
de port.
Procesul de prsire a costumului traditional trnesc are loc

mai intii in rindul brbatilor, care adopt cu incetul costumul de

culoare neagr. Femeile in schimb rmin mai departe credincioase
portului traditional si mai ales anumitor piese ale costumului, ca de
pild catrintele.
nu
Astzi, portul popular din Vrancea desi nu a disprut
se mai bucur de pretuirea de odinioar din partea locuitorilor crora
noul mod de viat le-a creat alte nevoi si alte gusturi. Vom incerca,
prin analizarea pieselor sale componente, s-i artam valoarea artistic, gratie creia el se asaz in rindul celor mai interesante manifestri ale creatiei populare rominesti.
Desi portul vrincean nu se abate de la substratul comun al costumului rominesc in general, el are un specific propriu. Dou sint elementele care ridic la gradul de port caracteristic constumul vrincean:
9

www.digibuc.ro

camasa cu mineca invirtita si itarii

far. fata. Gasim insa si alte elemente
in

costumul

femeiesc

din Vrancea,

care prin forma sau ornamentica lor

atrag atentia iubitorului de art.
Mediul de dezvoltare a costumului
vrincean este bine definit. Nicaieri ca
aici nu gasim o viat pastoralo-forestiera

atit de evidenta si o izolare de restul

tinuturilor asa de conturatd.
Totusi portul vrincean are, printre
elementele sale componente legate de
viata pastoreasca, si unele care sint lolosite si in alte regiuni: cciula mocaneasca,

gluga, sarica etc.

Legate de indeletnicirea ciobaneasca
si de munca la padure, mai exista alte doua
piese de costum itariifara fata sichimirul.
1.

Merindele se poarta in gluga,

care-i fine loc de

De un stravechi obicei tracic este

fara indoiala, dupa o recent descoperire, si portul itarilor lungi, incretiti
ca o armonica.1

In alta parte am sustinut c itarii lungi si incretiti ca o armonica

sint foarte potriviti pentru viata pastoreasca.2 Am adauga acum ea'
initial ei erau folositi ca un element de port obisnuit si numai la o
data ulterioara and se descopera piva de ingrosat devin o piesa
de port a costumului pastoresc, fiind mai comozi in perioada peregrinrilor pastorului.
In afar de aceste piese de costum barbatesc, care sint in legatura
cu mediul in intelesul larg sau cu vechi traditii dacice, exist si un
element de costum femeiesc, pe care-I punem in legatura tot cu o veche
traditie dacica, anume carnasa cu mineca invirti-t.
La un cavaler tracic provenit de la un monument funerar
expus in Muzeul de arheologie din Sofia
am identificat de curind itarii lungi si incretiti ca

o armonica, incepind de la glezne pina la solduri. Se confirmi deci ipoteza mai

veche cu privire la originea tracica a acestui tip de itari, care apar si pe reliefurile

monumentului de la Adamklissi.
2 Florea Bobu Florescu, Interpretarea elenzentelor enogratice de pe monumentul de la Adarnklissi. Studii i cereethri de istoria artei", nr. 3-4, 1955, pag. 67;.
idem, Portul popular din Moldova de nord, Bucurqti, ESPLA, 1956, pag. 22.
10

www.digibuc.ro

Pe unele metope ale monumentului de la Adamklissi (1X,XXXV)

se observ in mod clar un vesmint femeiesc cu minecile rsucite. Nu
poate fi nici o indoial el sintem in fata unui element de costum cu
tipul de cmas cu minec invirtit, pe care-I gsim in Tara Vrancci.

ama cu mineca invirtit constituie o particularitate surprinztoare in portul popular rominesc.

In treact fie zis, cercetrile arheologice din vara anului 1957,
efectuate de C. Mtas si A. Nitu, au dus la descoperirea unei intense
vieti dacice in tot lungul Carpatilor moldovenesti, ceea ce nu s-a cunoscut pin acum.
Este de prisos s mai amintim aici piese de port de traditie dacic,
deja cunoscute, intre care si opincile.
Toate acestea arat citeva insusiri caracteristice ale portului popular din Vrancea: o parte din piesele lui principale grit adaptate mediu-

lui natural si social, iar altele, de veche traditie dacia, se mentin

ca atare de mii de ani ; una dintre acestea, itarii lungi si incretiti ca o
armonic5 a fost adaptat incleletnicirii pstoresti dup aparitia pivelor.
Piesele enumerate din cele cloud categorii, impreun cu restul
elementelor de costurn, formeaz un tot organic, decorativ, cu totul
specific pentru Tara Vrancei.
COSTUMUL FEMEIESC

Rareori costumul femeiesc poate sii ajung la o linie si un ansamblu

crornatic atit de fericit ca cel din Tara Vrancei. Tipul de costum se

defineste prin prezenta catrintei, specific pentru junatatea nordic5.
a Munteniei si pentru Moldova si Bucovina. Aria costumului cu catrinta

(literar fot5.) cuprinde de asemenea o parte din teritoriile ardelenesti

lirnitrofe cu Moldova, si anume zona Valea Muresului superior (Tulghes-

Toplita) si zona Casin, Bretcu, Palanca.

In cele ce urmeaz vorn trece la o analiz; mai amnuntit'a a pieselor
componente ale costumului ferneiesc din Vrancea i. la o incercare de a
descifra sensul decorativ al ornamentelor cusute sau alese care-I mpodobesc.

Pieptiinilturi, broboade. Fetele mici au prul tliat breton, iar and

sint mai mricele li se fac moate sau codite, legate cu cite un fir rosu
de lin ca s nu se deoache. Pe timp mai rcoros sint imbrobodite cu

casinci" din cornert, de ale marnelor lor.

11

www.digibuc.ro

Fete le mari poart5. prul irnpletit

cu circei", cu pletari de chitigoi" la

fruntel, iar ca podoabl au puni (pene
de plun) cumprati de la iarrnaroace".2
Femeile mritate i in virst, ca
in alte regiuni, poart capul acope-

rit. Peste Or se pune

con-

ciu", din pinz groas, prins ca dou.

coarne 1.1or marcate ; deasupra cirpa",
peste crp
in partea din fata un

fruntariu" j, in sfirit, ,4tergariul".3

Ceva mai recent este durmeaua".
Numrul i mrimea pieselor nu difer
cu nimic de ceea ce se inti1neste i in
alte zone etnografice carpatice.

Dintre elementele de imbrobo&alit enumerate, dou intereseazd in

mod mai deosebit: fruntariul
Fruntariul era tesut In trei ite.

El era ca un tergar de pinz cu ale2. Cirpa de sub ma, amd estc legali
la spate

sturi la capete. Se fcea ca un colac

se aplica peste cirp5. legindu-se

la spate. Astfel se acoperea prul

deasupra fruntii. El nu se mai poart inc de la inceputul secolului
nostru.

5tergariul reprezint piesa de impoclobit cea mai pretioas.

Este vorba intr-adevr de o maram fin, lucrat mai inainte din

cinep, in sau bumbac, iar apoi din borangic.

Stergariul era tesut in dota
ite i decorat in dou chipuri: la

3. Conciul purtat pe par, sub arpd

capete, prin vriste btute cu spata,

iar pe cimp, cu alesturi mici care
formeaz figuri geometrice drept

unghiulare, cunoscute sub denu-

mirea de prescuri".
1 Ion Diaconu, Tinutul Viancei,
pag. LX (transcrierea termenilor o

redam cu grafia obinuita).

2 Ibidem.

3 cf. Ion Diaconu, ibidem.

12

www.digibuc.ro

4.

Beitrinei legatcl cu cirpcl, peste couci

www.digibuc.ro

-tergariul se purta in dou feluri : legat dup cap la fete si cu

capetele lsate la femeile Itritate.1
tergarele se teseau in cas, ori se cumprau de la Bretcu sau
unguroaice, femei cu rochii din tara ungureasc".2 Ele erau tesute in
trei sau mai multe ite, dac nu erau din borangic.
0 pies de imbrobodire relativ recent este durmeaua in trei Colturi, care pe marginea care venea peste frunte aveahorbotr executat
cu inglita". Ea era fcut din pinz cumprat de la coropcarii olteni"
care mai vindeau ace si vopsele.
Podoabe. Cercei de toate felurile poart mai ales fetele. La git,
atit fetele cit si femeile mritate obisnuiesc s pun mrgele, de diferite
forme si culori. Inele confectionate din plumb folosesc mai ales fetele.
Imbriicamintea tru-

pului. Cele mai decorative elemente de costum

femeiesc slut cele care
imbrac trupul i in primul rind cmsile.

5. sStergarin

Dac lurn in searn

structura crnsilor feme-

iesti vrincene, deosebim

trei tipuri: primul este

reprezentat de cmasa in-

cretit la git, al doilea

de cmasa cu mineca invirtit, iar al treilea de cmasa cu mineca larg sau
crnesoiul. Intrucit toate
tipurile de crrasi sint caracteristice in ansamblul
pieselor de port, le vom
examina in mod separat.
Fetele 11 purtau legaL
dup cap. Cind ne dam la casa

noastrk purtam lung", ne

spune btrina Anghelita Toa-

der Ilie din comuna Vsui,

azi Vrincioaia.
2 Ion Diaconu, op. cit.
pae-. LIX.

www.digibuc.ro

47 .11

47

/6

16

64

18

88

so-7

13

,- 4

K
i
88

88

0000... O
34(WWW,WIWOMS24$7,00.%`94.7

ks
Ao

WIC

6. Ccima,sd femeiascd din catunul Plo,stina, comuna Vrincioaia

A lata; 11 spatele; C clinul de la ciuPag; D, Di foaia pentsu mlnecci; E foroclina, clinul; F bdgdtura

Intnecii; G pava; H obinzeala; I gulerul; J toile drepte la Poale; K clinii la Poale; L climul

Ceima,sa incretitei la et. Este vorba de un tip de c5mas izvorit din

cmasa dacic5., foarte bogat ornamente, care a generat o variant

cu g5.itan asezat de-a curmezisul ye ciupagul din spate.
Cdmasa incretit are la gt o croial pe care o cunoastem la 61111'6-

sile cu altit" din mai multe zone. Acelasi croi are si varianta c5.reia
i-a dat nastere, dar prin aplicarea gAitanului capt." un aspect aparte;
despre croiala aceasta vom insista la descrierea variantei.
Cmasa incretit la git prezint un decor brodat cu lnic, amici,
tel (betea), hir si fluturi, pe cit de incArcat pe atit de echilibrat cromatic
15

www.digibuc.ro

-18

BCC

: IA"io*:.
E
DI,..
E

7. Cdmafii letneiascd din Nereju

G
SF C-2

.L-V
t
i

Vrancea

A aupag /aid; B sPrite; C atinta la spate; D minecile; E fozoclina sau b(Iglitura la naneci; F alli(a;
G Pava; H gulerui; I obinzeala; J Poalele; K clinii la poale; L clinii miei

de armonios in ansamblu. Prin accentul pus pe culoarea de argint

and este vorba de tel i fir, cu intervenirea discret a culorilor vii,

se realizeaza un efect coloristic remarcabil, deosebit de ceea ce se cunoa$e in restul zonelor etnografice din tar.
Cimpurile ornamentale sint cele obipuite la cmsile cu

gulerul, pieptii, minecile. Pe mineci se distinge compartimentarea

obipuita in altitg, incret care uneori e micorat IAn la disparitie
i ruri (singular fgurg.) pe minea in jos, pin la bratara, adic
mawtuta minecii.
Structura morfologia a variantei de c5.ma cu gitane nu are
nimic care sg o depIrteze de tipul din care s-a dezvoltat. Ea este corn16

www.digibuc.ro

I. Coslum femeiesc din Comuna Vrincioaia (Colecfia Muzeului de Arta Populard al R.P.R.)

www.digibuc.ro

pusa dintr-un ciupag in Ltd, unul in spate i mineci, la care se adauga

poalele. Ciupagul din fata este format, ca i cel din spate, din cite o
foaie. Cum frig camaa ar fi prea strimta numai din doua foi, in laturi
se mai adauga cite o jumatate de foaie care se cheama oclata." (plural

ocati) sau foroclind.". Cu alte cuvinte, stanul sau trupul camasii

este compus in total din trei foi.
Minecile sint acute dintr-o foaie i un clin, care se numqte bucat" sau bgatura" ; uneori poarta chiar i numele de foroclina".
La subtioara carn4ii se adauga totdeauna un clin mic, care se prinde

de minec si de ocati.
Gura de la git a cm4ii se formeaza prin incretirea ciupagelor,
ocltilor i minecilor. Este vorba de tipul de cma. de traditie dacica.

Mineca se termin. prin brtara" pe fat sau pe dos.

La aceast variant de cama$ se observ o serie de elemente neob4-

nuite la cam4ile femeiqti din alte regiuni. Sub guler, pe muchii,

apare nu atit o broderie, cit o festonare cu amici negru, care se cheama
gaitan ; pe spate, la cca. 20 centimetri de guler, putin mai sus de mijloc

8. Camavi femeiasa din Nereju, veizutit din spate, aand creturile prinse cu gaitan";
A ciupag tap; B spate; C elinul la spate; D mtnecile; E toroclima can btititura la mtneci; F altita;
G Pava; H gulerul; I obinceala; J Pcalele; K clinii la poale; L
mici

17

www.digibuc.ro

cul spatei, revine acelasi gaitan, asezat de-a latul. Atit gaitanul din
fata cit si cel din spate au rolul de a mentine cutele pinzei. Prin felul
cum este purtat pe muchii, sub forma unor linii care joaca simetric pe
orizontal, se vdeste insa cit se poate de limpede rolul decorativ pe
care 1-a luat cu timpul acel gaitan. Culoarea gitanului poate fi si
rosie.

Cheitele, la rindul lor, slut lucrate intr-o manier asemntoare

in ceea ce priveste jocul liniilor. In ansamblu, cheitele si gitanele dau
camasii un aspect snuruit, cu totul caracteristic si, desi surprinzator,
placut la vedere.

Incretiturile de ling brtara sint si ele cusute in pielea gainii".

Si modul cum este decorata cmasa apare destul de caracteristic.
Broderiile acoper gulerul, pieptul si minecile. Gulerul e cusut cu hir
si amici, iar pe piept si mineci se intrebuinteaz si telul. Cmasa are
uneori pepiept niste crengute, de unde si numele care i se d de camas
cu crengi".
In general la ornamente, indiferent de forma lor, li se zice flori

pe piept", cind acopera partea din fata a camasii. Sint frecvente

ornamentele sub forma de ptrate si cele denumite gura ppusii".
Ptratele sint realizate printr-o custura de contur neagra, umplut
cu culoare.

Beteaua se asociaz cu firul la broderie in felul urmator: se fac

dou siruri paralele in lant de fir, iar intre ele se asaz beteaua, adica
telul.
Foarte des apare cusatura de amici in punct oblic.

Broderiile de pe mineca se cheama flori pe altit", desi altita

propriu-zis lipseste la varianta de camasa de care ne ocupam.
Broderiile de pe parti slut mrginite in lturi de cite o cheit
cheitica"
prin care ciupagul se prinde de foroclin.
Este de observat c unele ornamente mai mari, dispersate, au pe
margini floricele mai mici.
Pe mineca decorul const dintr-o raura", denumita drimbescu".
Ea incepe de la guler si tine pina la bratara.Rura este de asemenea
lucrata in fir, beteala si amici.
Bratara prezinta pe margine custuri de amici negru cu fir, crora

li se zice sintae".
S-au inregistrat o serie de alte denumiri de cusatura la camasile
vrincene: lesescu, steluta, cirligul ciobanului, siragul ciobanului,

sprincenata, butusei, butuseasca, carabali, caifasul, pestili'n cotet,

18

www.digibuc.ro

46 -

150

fAi

D,

E1

9. Clima te! cu mineca invirtitel

A. A. ioae din pirli; B lap; C spalele; D, D1 minecile; E altifele

www.digibuc.ro

mocneasca, spili, cruciulita, calea rfcit, rduca, dinurili, merioari1i.1

Trebuie s mentionm c5. la unele dintre cm4i apare un fel de

altita de form triunghiular, care se cheam chiruc.".
Inainte de a incheia consideratiile cu privire la cinaa incretit
la git, mentiondm c din cauza aparitiei volanului denumit plrie"
avem i o subvariant de cma#. FLA indoial c aceasta este o indicatie despre influenta exercitat de populatia ardeleneasc.
Ceintaci cu mineca invirtitil. Am amintit mai sus despre origi-

nea acestui tip de cam*. Prezentm acum caracteristicile principale.

Prin croiala minecilor, acest tip de elnia# se individualizeaz

ocup un loc aparte in tipologia cmilor din tara noastr.
Dup cum vom vedea din amnuntele care urmeaz, structura ei
de baz ne duce spre tipul de cma$ dacic incretit la git. Complicatia
i deci particularitatea vine de la modul in care sint croite
minecile.

Croiala c5.m4ii cu minecile invirtite merit s fie cunoscut in

amnunt. Ea se obtine dintr-un val de pinz, din care se taie in lat
patru bucati egale reprezentind, una ciupagul din fat, alta pe cel din
spate, a treia i a patra foroclinii. Croirea se face pe latul pinzei. In
continuare se taie minecile, ins in lung: de la un colt al pinzei se taie
in diagonal pin la coltul opus. Se obtin astfel dou triunghiuri dreptunghiulare, cu baza de 120 centimetri. In sfirOt, se croiesc pavele din
latul pinzei.
Ce se va fi petrecut in mintea femeilor, care au trecut la o asemenea croial a minecilor, este greu de spus. N-ar fi exclus ins ca
la baz: s stea obiceiul rsucirii minecilor lungi i foarte bogate in
custuri, care pur i simplu cum se observa i astzi prin Muscel
nu pot fi purtate Mf ca s fie rsucite, fiindc scap in jos peste
min. Pe de alt parte, mineca rsucit i incretit5., deci, avea analogie
cu o pies de port brbteasel: itarii incretiti ca o armonic. Fenomenul
se petrecuse ilic in lumea iliro-tracid., dacI nu i mai inainte.
Pe linie istoric mai recent nu avem date prea vechi despre cmaa

cu mineca invirtit. In 1930 ea este inregistrat de Ion Diaconu:

# ...0 renumita cma cu mineca invirtit" .2De altfel lipsesc in general
1 Ion Diaconu, op. cit. pag. LVIII.
2 Ion Diaconu, op. cit. pag. LVIII.
20

www.digibuc.ro

SALA DE LICTIilita

NU SE DIPPUNUTA ACASA

71111114

Popular IICapItaIs!

11. Vrinceanc in costum purtind ctimaF cu tinec

(piesele, in Colec(ia Muzeului de Art Po

R.P.R.)

www.digibuc.ro

WILIOTECI ORARNBASCA

pHjt

SADOVEANU

10. Bc1trind imbrohoditd

vrincenefte

documente scrise despre costumul popular.

Dupg informatiile locuitorilor, asemenea
cgmgi s-au purtat
ping prin anul 1880.1

Este foarte greu

de stabilit aria de rgspindire a cgmgii cu
mineca invirtit., in-

trucit epoca de cind

nu se mai poart este
destul de indepgrtat.

In orice caz trebuie

sg. amintim c ea era
cunoscutg

in alte

zone din lungul Carpatilor. Letitia Ion

Clopotel,

in

minu-

nata colectie de artg

popularg de la Marginea-Lugoj,

posed

citeva exemplare de asemenea cgmgi provenite din regiunea Branului. Este vorba, Mfg. indoial, de nite piese de o exceptional
valoare documentarg. Prin existenta acestui tip de 6=0, i in alte
regiuni carpatice, se confirm caracterul ei traditional.
Dupg ce am examinat problema croielii, a originii i a rspindirii
cgm4ii cu mineca invirtitg, s vedem care este sensul sgu ornamental.
Si la aceastg cgmag broderiile acoper cimpurile ornamentale
stereotipe, intocmai ca la cgmap, cu altita. Ele se concentreazg deci
la gulcr, piepti i mineci.
Mineca are altitg, dar de la ea in jos se incepe invirtitura, ornamentul insotind muchia cusgturii. Gulerul se cosea cu linicg sau cu
1 Informatoarea Anita Lapdatu din comuna Vasui-Vrincioaia ne-a asigurat ca bunica ei a 1ncetat s mai poarte cilmasa cu minec5. invirtita Inca de la

anul 1880.

21

www.digibuc.ro

11.

Vrinceana purtind

camaci cu crengi"

amici ; deseori se folo-

sea si firul metalic.

Pieptii si altitele sint
cusute cu aceleasi ma-

teriale. Era preferat

la cusut lina albstrit
in sineal.

In general tonul
culorii la broderii nu

difer prea mult de

cele pe care le-am
cunoscut la cmasa in-

cretit la git.
Ceea ce deosebeste

cmasa cu mineca invirtit de celelalte tipuri este noua dispozitie a elementelor decorative. Impodobirea
minecilor de la altit
in jos se reduce la un

galon, care insoteste

incheietura. Initial va

fost chiar o simpl cheiticd". Ea era suficient pentru a ornamenta, prin simpla rotire in jurul miinii. Trebuie s mentionm cI
invirtirea galonului d imaginea unui motiv dispus oblic. Se pare
c tipul de cmas cu mineca invirtit era inrudit cu cmasa
fi

nspit", care se broda in verde de droghit. La cmsile cu nspitil

rindurile mergeau oblic. Minecile erau atit de lungi c abia se ridicau
de jos. Tudora Lepdatu din comuna Vsui detinea informatia de la
bunica ei care murise in virst de 104 ani c minecile lungi se

purtau sucite, invirtite in dreptul incheieturii miinii. Ele se fceau

lungi fiindc5. erau frumoase".
Ciimepiul cu mineca largii. Ca si in alte zone etnografice, femeile
au purtat aici si cmsi cu o croial dreapt, avind mineca prins la
1 De la nfisapiti Mischiti, probabil actualul chit", custur oblica
folosit, in comuna Balanqti-Gorj.
22

www.digibuc.ro

umr. Mineca era larg si cu butusi", ca la cmasa barbteasca.1

Este interesant de observat forma masculinizat a denumirii. Aceasta
pare a indica derivarea ei din cmasa. barbateasca. Termenul de camesoi
1-am intilnit si in Bucovina.
Cmsile enumerate sint purtate cu poale adaugite. Acestea fiind
acoperite de catrint si mai scurte decit ea, sint din pinza ordinar,
chiar de cinep si nu prezinta nici o broderie pe marginea de jos.

Clzieptarul. Desi sintem intr-o zon de munte, pieptarele Ant

rezervate numai femeilor mai in virst.
Vara se poart chieptare din postav negru, iar iarna din blan,
infrumusetate prin aplicatii din piele.
Intbraccimintea de la Witt in jos. De fapt in aceast categorie pentru
portul traditional intra o singura pies: catrinta.
Catrinta, care corespunde fotei" muscelene, este o tesatur dreptunghiular care se aplica pe corp, la briu, prin infsurare, in asa fel
incit marginea de sus cade intotdeauna pe sold, in partea sting.
Acest element de port este de o veche traditie si era raspindit la daci.
Catrinta vrincean n-are nimic deosebit din punct de vedere struc-

tural. Amintim ea se tese totdeauna in patru ite si c urzeala este din

par, iar bteala din lira. Citeodata bateala este din dirstini", lira
ramas de la cergile date la dirst.
Catrintele din Vrancea au o not particulara, determinata de
modul cum sint decorate. Exist trei feluri de catrinte: catrinta neagra,

catrinta cu virste si catrinta aleasa.

Catrinta neagrei, cu larg rspindire in regiunea Bacilu, este purtat5.
la lucru. In general se poate spune c este o piesa de port a batrinelor.
Catrinta viirgatei este mult mai atrgatoare. Vrgaturile slut asezate spre extremitatile ei, adic pe foi". Partea din mijloc, care vine
la spate, nu are vargatura si poart denumirea de dos".
Vrgulitele catrintei, dispuse pe latul tesaturii si verticale pe ea,
pot fi de diferite culori. Dupa informatille culese, prin a doua jumtate
a secolului al XIX-lea, vrgulitele erau de culoare rosie.Catrintele cu
asemenea vrgulite se numeau catrinte cu rosu". Adesea se mai aude
prin sate: obunica purta camas cu mineca invirtita si catrint cu rosuo.

De la o data greu de precizat s-a rdspindit foarte mult catrinta

cu vergi galbene incit azi toamna, in zona de cimpie sau a dealurilor de
I

Inf. Ion Diaconn, op. cit. pag. LVII.

23

www.digibuc.ro

prin Bacau, culegtoarele de porumb sau de struguri din Putna pot fi

recunoscute dup catrintele pe care le poart.
Inc pe la sfir0tu1 secolului al XIX-lea, in Tara Vrancei incepusera s se teas catrinte cu fir, bogat i frumos alese. In general, introducerea firului la confectionarea pieselor de costum popular a fost

intimpinat cu rezerve
12. Bdtrind in costum de toate zilele

de cei care au studiat costumul popular. Aceasta

datorit faptului c excesul in folosirea lui

ca i a mrgelelor

du-

sese la forme cu totul

lipsite de valoare artisIn zona Vrancei,

tied*.

lucrurile s-au petrecut

altfel: vrincenii s-au pri-

ceput s minuiase atit

fluturii, telul, cit i hirul .

In vederea armonizrii culorilor noi ale

materialului metalic cu
catrintei, s-au
produs unele fenomene
deosebit de interesante.
cimpul

Cimpul catrintei s-a modificat prin firul argintiu

btut in urzeala de par

i prin introducerea de
vrgulite de o tonalitate
complimentar necontrastant. Nicieri rozul

nu-0 gse0e o intrebu-

intare mai fericit ca

aici, de asemenea verdele, albastrul. Dar printre vrgulitele denumite

vriste" i0 fac loc alesturile, mrind efectul decorat iv.

www.digibuc.ro

tOVA102VIVAMV1302M11

VrAWAVirataMOZA

VAraTZVACVMMAVA

ZIAMPIPWWWWJA

Detaliu de ornamente; al1i., gura pieptului, catrin(d,

briu

ci

brciri

www.digibuc.ro

Motive le ornamentale
acoper foile catrintei.

Ele au totdeauna o desflprare pe vertical, incadrate de vristute.

Catrinta aleasei, carac-

teristic6 in regiune, are

de obicei urmtoarea cornpozitie ornamental.: Spre

tivle" skit wzate citeva vristute de diferite culori, roz, albastru, verde,
apoi vin alesturile. Motivele ornamentale alese
In mod frecvent sint: creanga
bradului, puii cohitelor,
ghioceii pe patru hire. Dup

motivele alese, urmeaz din

nou vristute, complexul ornamental alternIndu-se.
Exist. i alte elemente
decorative folosite In regiune: cirliga ciobanului, coa-

da rindunelii etc.
Inzbrdciimintea

pentru

tot corpul. Putine grit elementele de port traditional

care imbrac5. tot corpul:
minecarele, saricile, cataveica.
Minecarele erau din po-

stay albstrui sau negrul,

lungi pin in j os de genunchi.

Nu se poate ti precis forma

1 Ion Diaconu, op. cit.

pag. LIX.

13. Fetip

www.digibuc.ro

14. Tincrc purtind calnufe alcse, dup moda noucl

www.digibuc.ro

acestor minecare, care

erau aduse de la Bretcu.

Amintim ins c la Pa-

lanca am mai gsit de

curind minecare, dar erau
scurte.
Sarica ca i cataveica

reprezint elemente de
port femeiesc complet
dispiute.
Inceillmintea. Dup
unele constatri mai ve-

chi, in Tara Vrancei, pe

lingl opinci s-au purtat
i boftori", ciubote in-

cretite jos aduse de la

Bretcu, precum i ciubote

Este evident cl
alit acei boftori, cit i
ciubotele sint elemente
roii.l.

de costum maghiar. Se inregistreazg astfel o influ-

enta direct transilv-

neara asupra Vrancei,

tinut relativ inch is. Aceasta vIdete contactul
steins al populatiei locale

cu cea ardeleneascI, precum i eventualele imigriri de populatie ardeleneasa.2

1 Ibidem, pag. IXIII.
2 Imigrarea din Muntenia si partial din Transilvania au arittat-o mai dernult
pentru comuna Nereju, H. H.

Stahl si Florea Florescu, in

L'histoire des lignees lanuliales, din Nerj, un village
d'une rgion archaique", vol.
I, pag. 131 134.

15. Bellrind purlind lergar legal vrincenelle

www.digibuc.ro

Probabil c influenta

maghiar a avut in parte

i caracterul unei mode,
fiindc astzi femeile au
prsit incltmintea imprumutat, rminind tot
la lolosirea opincii.
Opincile erau

tate peste cioareci", adic un f el de cltuni

lungi 011 mai sus de
genunchi, din postav alb,

ca i itarii.
In concluzie, costumul femeiesc, dei se integreaz in zona vast a
portului cu fot, prezint

piese de imbrcminte
specifice i se bucur de

un decor remarcabil.
Mai trebuie s aclu-

gm c5. in Tara Vrancei

se mai folosesc feluri"

(culori) obtinute dup re-

tete locale: verdele intrebuintat la briie etc.

se obtine din droghite",
roul din frunz de mr
sovirv, negrul din coaj
i negru de lut
de arm

adus de la Plotina, iar

albastrul din, sineal i
ususc. Unele dintre cu-

lori erau procurate de

16. vrinceancti iii costum vechi ,cu minecile intoarse

www.digibuc.ro

la coropcari" (negustori
olteni" ambulanti).

COSTUMUL BARBATESC

Dupl cum am amintit, costumul brbtesc are cteva piese specifice, desi se defineste ca un port caracteristic de munte, ntocmai ca si
in alte zone.
Piepteindturi, acoperitoczre de cap. Copiii umbl de obicei cu capul
descoperit, iar pe timp de iarn si toamn poart plrii sau cciuli

de ale parintilor.
Inainte vreme, flcii isi ungeau prul cu unt topit si purtau coade
fa:cute de mamele bor.'
Flcii ca si brbatii poart astzi plrii si cciuli.
Mu It Inainte de primul rzboi mondial se purtau plrii cu mar-

gine mare. EIe se numeau plrii de la Brasov". Astzi se poart

plrii de Virg. Marginea plriei se cheam stresin", panglica siret",

iar calota cciull" sau potcap".

Cdciulile. S-au purtat doul feluri de cciuli: cciuli tuguiate si
cciuli vrincenesti.

Clciulile tuguiate sint inalte si nu au nimic specific, iar celelalte

au partea de sus rsfrint in afark ceea ce le defineste ca niste cciuli
net mocInesti.
Imbrdcdmintea pentru trup. Din piesele de costum, care se folosesc la Imbrcarea trupului, unele prezint un deosebit inheres artistic.
Cdnic4ile. Pe Bugg camasa de lucru exist si o cmas de srbtoare, pe care o mai folosesc rar doar btrinii. Ea se caracterizeaz

prin mineca larg si este bogat cusut la gt, la gura de la piept, la

incheietura de la umr si pe marginile minecilor.
Croiala cmsii este simpl. Ea se obtine dintr-o bucat de pinzI
indoit, care la indoitur are gura gitului, si tot de acolo ncepe gura
pieptului. In lturi prezint cite un singur clin de ltimea unei foi,
iar la subtioarl cite o pav. Este vorba de tipul de cmas cu clini,
zis si btrineasc, pe care o intilnim in numeroase zone etnografice
din tar, ca si la alte popoare.
Custurile se fac adesea cu mulineu, pe un fir; s-a folosit si linica.
De asemenea este intrebuintat foarte des si firul. Motivul ornamental
pe guler are deseori forma unei linii In zigzag din fir auriu, iar triunghiu-

rile gilt umplute in mod alternativ cu rusu si verde. Pe margini, orna1 Ion Diaconu, Tinutul Vrancei, pag. LX.
29

www.digibuc.ro

mentul este incadrat de dusuri" in verde si roz. Motivul decorativ de la

gura clingsii ca si de la mineci are forma cornului de berbec. Desi

acest element decorativ pare indrznet, prin repetare continu5. devine
destul de pl5.cut.

In jurul incheieturilor sint concentrate de

17. Cdciuld vrinceneascd

obicei unele broderii care

se repet5.. Incheietura
este in ghicu", de o parte

si de alta slut facute

niste punctulete numite
milcovenesti", apoi ur-

68

meaz5. lntisorul" din

hir si, in sfirsit, puii pe
un hir".
Prin folosirea bogat

a firului si asocierea lui

cu restul materialului in
tonuri armonioase, camasa brbAteasc5. cu mi.-

neca larg din Vrancea

se aaz printre cele mai

de seam realizri din

arta noastel popularl.
Vesta. Destul de frec-

vent a devenit vesta,

care prezint un gulera
fsfrint.

Chieptarul nu prezina nimic deosebit.

Cingeitorile. B5rbatii

poart briie si chimire.

Dup informatiile mai
vechi si cele recente, chi-

mirele erau aduse din

Transilvania. Aceasta se

datoreste probabil dezvolarii industriei piel5.-

18. Cdciuld vrinceneasca asernandtoare cu cea mocdneascd",purtahl de pdstorii tndrgineni si ungureni

din sudul Carpafilor

30

www.digibuc.ro

228

VA

B1
10

..-----

D2

B3

Ci

'nv

E to
E 10
10

1414'4""A
110AifilglfriMIA000,1.1

.1)

t,141.t "ke,

ftlefffiRjr_idli,9q1d finin11Ilniiirigglink100 MO!

1411.

td.^C 4

10, ,PT:If

19. Ciimacl. belrbeiteasa din Cie* tunul Muncei, comuna Vrincioaia

A MO $i spate; B, B1, Bg, 83 minecile din cite cloud toi; C, C1 clinii; D gulerul; E pava; F cheila
de la minecd; G gulerul i pieptut

www.digibuc.ro

)11

'04111*1111/MI.

!Mg
4

11""'"

20. Camafd barbdteascd, peste care smut aplicate briul i cureaua cu fereaturi
(Coleciza Muzeului de Arid Populara al R.P.R.)

www.digibuc.ro

Piesele componente ale costumului Mrbeitesc de yard

si gluga

IV.

www.digibuc.ro

ritului din Ardeal i bogatei varietti de chimire care se produceau

acolo.

Peste briele deosebit de frumoase, se aplic curea cu tinte.

Imbrdcdmintea de la briu n jos. Ne vom ocupa de dou. elemente
de port, de care am mai amintit: itarii fr fat i itarii ncretiti ca o
armonicd.

Ilarii /aril fatd. Un tip curios de cioareci, numiti ins itari",

11 reprezint cei vrncenesti. Este vorba de cioarecii fcuti din postav

alb dat la piu, numiti tot itari". AcWi itari se caracterizeaz prin
aezarea asimetric a clinilor.

22

21. Vesta barbteeca, din comuna Nerejn

www.digibuc.ro

Croiala are loc in felul urrntor: dintr-un val de postav se taie

dou bucati de cca. 90 centimetri, din care se formeaz cracii; din
acel* postav se mai taie doar un ptrat (46/46 cm) care este indoit
pe diagonal i tiat. Cele doul bucti rezultate de forma unor triunghiuri dreptunghiulare stilt cusute pe o micA portiune la un unghi

(dup cum se vede din fig. 22). Dup aceast imbinare a celor dou
forme triunghiulare, urmeaz introducerea lor sub form de clini, unul
in fat i altul In spate, asigurindu-se lrgirea cracilor.
113

113

22. Iiari, din ceitunut Muncei, comuna Vrincioaia

A, A1 cracii; B, B1 clinii; a veaca prin care se trece cureiusa

Prin asimetria asezrii clinilor se realizeazA un gen de itari care

nu au fat. Ei pot fi imbrAcati de pstori sau de lucrtorul de la pdure i noaptea, tocmai din cauza clinilor care asigur o lrgire uniform atit in fat cit i in spate. Din acest motiv itarii pot fi denumiti itari de noapte".
Nu am gsit analogie acestor itari in nici o alt zon etnografic
din tara i nici la vreun alt popor.
In vclia" itarilor, brcinarul se introduce cu ajutorul unei mici

unelte numit lemnur.

34

www.digibuc.ro

Itarii incregli. In Vrancea s-au purtat i itari lungi, incretiti

ca o armonic. 0 fotografie deosebit de frumoas in care se observ
un vrincean purtind asemenea itari reprezint un document de mare
valoare.1 Itarii incretiti ca o armonicg au de fapt o largg rspindire
in Moldova. In genere, itarii pot fi fgcuti numai din ling, din bumbac
i ling sau numai din bumbac.
In Soveja, unde sint wzati musceleni, itarii se poart5. peste
ogiel i" .2

In afarg de itari, au inceput s se poarte in regiune i pantaloni

de tip or4enesc.
Intbreicilmintea 15entru tot corpul. Putine sint elementele de port
care imbracg tot corpul, pe care le folosesc bgrbatii: gluga, minecarele
sumanele i sarica.

Gluga. Este prin

excelent o pies de
port intrebuintatg de
pgstori in toate regiunile tgrii. Prin gluglq,
ea

apgr de ploaie

capul, iar prin partea

de jos, imbrcgmintea
trupului, mai ales par-

tea din spate, cad pe

timp de ploaie purttorul glugii st iqor
aplecat.

Glugupl se obtine, dupg; cum se vede

in figurg, prin croirea

a doi clin4ori, care

1 N. Manolescu, Igi-

ena pranului. Bucuresti,

1895, pag. 128, fig. 40.

2 Ion Diaconu, Tiniaul Vrancei, pag. LX.

23. I fari cu clini asimetrici din dimie albd

www.digibuc.ro

188

Ai

sint apoi imbinati invers de cum s-au croft.

In felul acesta se rea-

lizeaz o bombare a
glugusului care acoper5. capul.Acelasi croi

1-am putut observa la

glugile din comuna
Dofteana, din regiunea
Bac5.u.

Este de mentionat

c5. in majoritatea regiunilor tarii, inclusiv

24. I tari increfiti

zona Pdurenilor
zona Mrgduenilor, se
intilneste gluga cu;

g1ugu fr clini. Forma vrincean apare

deci mai evoluat. Chiar si In trecut, si anume pe la inceputul secolului al XVIII-lea, glugile confectionate de catre sasii de la Sibiu
A, A, cracil; B clinul

aveau glugus far5. clini.1 Aceasta dovedeste eh' forma primitiv de glug

s-a mentinut continuu pin in zilele noastre, chiar dup ce s-a trecut
la realizarea glugusului prin r6scroire.
Clinii glugweului sint cusuti printr-o broderie de un plcut efect
decora tiv.

Gluga este acut din itari" albi, prezentind si unele elemente

decorative de culoare nchis. Muchiile tivului de la clinii glugusului
sint cusute intr-o maniefa de broderie. (E o cusaur in trei ate formind
un feston in patru pancte.) Pe glugus apare si o broderie de forma unei
cruci, denumia floare". Pe foaia glugii se intilneste totdeauna un
ornament asem'aintor unei potcoave, cruia i se zice cirligu". Inaintea
1 Florea Bobu Florescu, Producfia me,stesugdreasai a *imam, i mesterilor
rornini neautorizati din Transilvania. Studii i cercetari de istoria artei", anul III
(1956), nr. 1-2, pag. 278, fig. 1, 2.

36

www.digibuc.ro

cirligului se afl o vrist, adic o bant5. destul de lat de culoare neagr,

realizat din testur5., inainte de executarea cirligului.

Nu se cunoate semnificatia cirligului. Credem c nu este vorba
de un simplu ornament decorativ. Probabil cl el a avut o semnificatie
magici, in direct legtur cu profesiunea de pstor. aiia-i din vechi,
ca s fie frumoas, ca s v spui eu ce zicem noi
imi declar informatoarea Marcu Mriuta din comuna Vsui.
Poala glugii se termin totdeauna prin tortore" (ciucure).
Gluga servqte i ca sac de merinde, avind astfel o functiune dubl.
Minecarele, sumanele. In zona Vrancei s-au purtat minecare aduse
din Transilvania, mai ales de la Bretcu.

Sumanele nu mai pstreaz vechea croial, fiind influentate de

hainele or4enqti. Ele stilt

confectionate din postav negru

sau lai, numit cioareci".

25. Pereche de vrinceni, la 1895

Sarica. Ca i in alte zone

muntoase, sarica a fost foarte

mult purtat in trecut i in

Vrancea. Astzi ea a disprut
aproape cu totul.
Thaillmintea. In general
vrincenii poart opinci, mai
rar bocanci sau pantofi.
Opincile. Exist un singur
tip de opincl cunoscut in

Vrancea: tipul carpatic.1 0pinca de tip carpatic se obtine

din piele de porc neargsit i

este prins pe picior cu ajutorul unei ate din pr de cal,

impletit in trei, din cite doua

fire rsucite. Ea se execut

dintr-o bucat de piele drept-

unghiulara, din care se desprinde pe margine o f4ie Ora

1 Florea Bobu Florescu, Opincile la Romini. Bucuresti 1957, pag.
65, 168 fig. 99, pag. 130 fig. 101.

www.digibuc.ro

la jurratatea laturii anterioare, si eareia i se fac o serie de impunsturi de virf de briceag, paralele cu marginea, pe ambele jumtti
ale laturii anterioare. Este vorba deci de opinca ingurzit la gurgui,
peste muchie. De asemenea, se execut impunsturi de NTH de briceag
si in ambele treimi anterioare, perpendiculare pe margine, care ajut

la incretirea opincii. Pe ambele margini, Ora la alcii se execut cite

trei boarte", iar la clciiul propriu-zis se practia o singur boart.
52

26. Glugei blirbecteascei (Colectia Muzeului de Arta' Popularcl al R.P.R.)

Uneori se observ si tieturile necesare 'pentru realizarea clciiului

bine inchis, denumit in alt parte clcii cu purcea", clcii cu potinjit" 1.

Ingurzirea opincii se realizeaz cu ajutorul unei fisii; ea incepe la nas" (gurgui), peste muchie. Dup terminarea ingurzirii
gurguiului, se continu ingurzirea pe marginea extern. Ingurzirea
treimii anterioare interne se face cu ajutorul unei fish adause. Cu
ajutorul acestei fisii la baza gurguiului se realizeaz un ochi prin care
1 Florea Bobu Florescu, Opincile la Romini. Bucureti 1957, pag. 58.
38

www.digibuc.ro

27. Glugd vdzuld din spate (aceeafi

colec fie)

28. Glugd vdzutd din frifd (aceeai

colecfie)

www.digibuc.ro

29. Bdrbat in costum de yard,

cu Vesta

se introduce ata care fixeaz

opinca pe picior. Este vorba

de o caracteristic5. proprie

opincii din Vrancea i pe

care o regsim doar la opinca

de Fgra, din comuna

Vi$ea. Drept unealt, la

ingurzire se folose$e suvacul".

Opincile sint incltate

de obicei peste obiele.

Piese de port complimentare.Trebuie s aniintim

c exist pretutindeni piese

de port complimentare. In
Vrancea o singur pies tre-

ze$e un interes mai deosebit : ervetul de schimb".

Exist obiceiul ca la
nunt s se dea ginerelui
aa-zisul ervet de schimb,

bogat mpodobit cu broderii, la care se folosesc deo-

potriv fluturii, hirul, arniciul i linica. De fapt ju-

mtate din ervet apartine

ginerelui i junatate miresei. Fiecare din ei la moarte

este ingropat cu partea lui

de ervet. In popor se spune
dup o credint ale c5.rei

origini trebuie s fie strvechi c dup jumttile

de ervet sotii se vor recu-

noa$e pe lumea cealalt.

www.digibuc.ro

50

1.7

45

19

22

26

45

30. Cojoc barbdtesc din comuna Nereju

A pdrfile din fajc1; B elinii din pgirfi; C dm11 la subfiori; D sPalele; E gulerul; F tnineca

COSTUMUL PASTORESC

Costumul pastoresc nu difera de cel ob4nuit cleat prin prezenta

carn4ii ciobneti, care este tnnegrita. Tehnica innegririi a fost aratata.1 Scopul innegririi cam4ii este fra indoiala de a o face imperIon Diaconu, Pdstoritul n Vrancea, in Grai si Suflet", vol. IV, fasc. 2

(1930), pag. 273.

41

www.digibuc.ro

32.

Vrincean
glug

purtind

31. Opinci de tip carpatic

Ourtate peste obiele

www.digibuc.ro

33. Scend de la priveghiul cu mdfli din comuna Nereju

meabil pe timp de ploaie, fiindel nu innegrirea propriu-zis este urmrit, ci gresarea fibrelor testurii. CI portul pstoresc nu difer de cel
obisnuit, se datoreste faptului c insusi portul vrincean se defineste ca
un port de munte pstoresc. Amintim doar in treacat c pstorii vrinceni folosesc si ei chimirele din piele, dup modelul ardelenesc, cump-

rate adesea din Transilvania.

COSTUME OCAZIONALE

Litre costumele ocazionale (costumul de nunt, costumul de priveghi

etc.) cel mai interesant este gig indoial cel din urrra. Nu putem
incheia consideratiile despre portul popular din Tara Vrancei, fr s
redm citeva aspecte ale costumului ocazional de priveghi.
Se stie c in numeroase zone din 011 priveghiul este insotit de o
serie de rituri. In Tara Vrancei ritul priveghiului, care vdeste un
substrat primitiv din care nu lipseste ideea de fecunditate, este insotit
de o bogat costumatie.
43

www.digibuc.ro

Dansatorii din jurul focului care se tin la spate de curea joac

in costum mascat. Acoperiti de aceleasi msti, ei intretin dialogurile
hazlii cu mortul, pe care adesea II. mascheaz5.. Mastile stilt uneori
realizate cu un dezvoltat simt artistic. Costume le redau imaginea
aproximativ a portului obisnuit.

CONCLUZII

Costumul popular din Tara Vrancei se defineste prin specificul

s.0 de port de munte pstoresc. Portul femeiesc se caracterizeaz' prin

prezenta catrintei (fotei), ceea ce inseamn el el se integreaz intr-o

vast zoia a costumului cu fot, care cuprinde jumtatea nordiel a
Munteniei, Moldova, Bucovina si unele atii mai restrinse ardelenesti.
Prezenta unor elemente de costum tipice, intre care cmasa femeiasc cu mineca invirtit, itarii fr fat., alturi de maniera decorativ,

asaz portul popular din Tara Vrancei printre cele mai interesante si
frumoase din tara noastr.

Portul popular vrincenesc prezinta o puternia unitate, si din

acest motiv influentele provenite din Transilvania s-au pierdut prin
integrarea in formele locale.
Prin existenta pe de o parte a unor elemente de costum de traditie
dacid. (cmasa cu mineca invirtit., itarii incretiti ca o armonica etc.),
iar pe de alt parte a citorva piese legate de indeletnicirea plstoreasc
si de pduerit, se dovedeste c. Tara Vrancei este o depresiune infracarpatic5., neintrerupt locuit: din perioada formarii poporului romin
si ping. azi.

www.digibuc.ro

REP RODUCE RI

www.digibuc.ro

34. B4trinti in costum vrincenesc

www.digibuc.ro

35. Vrinceancd purand cmavi cu mineca intoarsd

,":;1'7,.:;

blot, FdOsit'zr'A:

www.digibuc.ro

36. Felul cum cade fler-

gariul de cap la spate

www.digibuc.ro

37. Bdtrinii legatel cu

f tergariu

www.digibuc.ro

38. Pereche de vrinceni

www.digibuc.ro

as al Capital's!
B BE GTE'A ONS:NE

39. Beitrinci irnbrdcatei in costum d

s dffiliVire
Wm.

www.digibuc.ro

SAD 0 V E

f:

40. Vrinceancd
cu copil in bra fe

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

42. Vrincence in costum de sarthit are, va-zute din spate

www.digibuc.ro

43. Vrincence in costum de serbiitoare, vcizute din fafcl

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

44. La costumul
de yard vrinceanul de munte
poartel fi caciula
vrinceneasc4

45. Biiirin cu
piete
purand

gluga

www.digibuc.ro

46. Familie de vrinceni

www.digibuc.ro

47. Portul de toate zilele la femei diferei de cel de sdrbdtoare prin simplitalea
cdnic4i: f i lipsa ftergariului

www.digibuc.ro

48. Detaliu de custiturd la gluga

Formil pentru p61pusi

din cas sarar, care se atirn4
49.

la grind in scop decorativ

www.digibuc.ro

77777

50. Mused ritual5 de priveghiu

www.digibuc.ro

BIBLIOGRAFIE
Ar b or e P. Virgil Vrancea istoricd, Conferint,

Foc-

sani, 1933.

Cantemir Dimitrie Descrierea Moldovei, ed.Gheorghe Adamescu, Bucuresti, 1942.

Cazan C. I. La litt rature populaire, in Nerj, un village

d'une rgion archaque, Bucarest, 1939, pag. 185-194.

Constantinescu C.

D. si Stahl H.
mente vrincene, vol. I, Bucuresti, 1929.

H. Docu-

D iaconu Ion Aspecte etnografice putnene, Focsani,1936.

D iaconu Ion Pdstoritul in Vrancea, in Grai si Suflet",

vol. IV, fasc. 2 (1930), pag. 257-309.

D iaconu I o n Tinutul Vrancei, Bucuresti, 1930.

D iaconu I o n Folclor din R. Sdrat, I, Focsani, 1933.
Enchescu Alexandrina Cantemi r, Costumul
popular rominesc, Craiova, 1937.
Interpretarea elementelor
etnografice de pe tnonumentul de la Adamklissi, Studii
cercetri de istoria artei", anul II (1955), nr. 3-4,

Florescu Florea Bobu

pag. 29-80.

Florescu Florea Bobu Opincile la romini, Bucuresti, 1957.

Florescu Florea Bobu Portul popular din Moldova de nord, Caiete de arta populara.", Editura de Stat
pentru Literatura si Arta, Bucuresti, 1956.

F lorescu Florea Bobu Producfia mefteptgtireascit

a fdranilor ci me0efugarilor romini neautorizafi din Tran63

www.digibuc.ro

silvania, Studii i cercetari de istoria artei", anul III

(1956), nr 1-2, pag. 277 282.

Ionescu Ion, de

la Brad Agricultura ronfind din

judeciulu Putna, Bucuresti, 1869.

Pop Mihai Mdstile la Topesti. Revista de Folklor, I
(1958).

Stahl H. H.

Le cadre histori ue, in Nerj, un village

d'une rgion archaque", Bucarest, 1939, vol. I, pag.
225 376.

Stahl H. H. Le problme du

village archalyue roumain,

in Nerj, un village d'une rgion archaque", Bucarest,

vol. I, 1939, pag. 3 32.
St ahl H. H. Sociologia satului deviiimaf, Bucuresti, 1942.

Stahl H. H. si Florescu Florea L'histoire des

lignes fam liales,

in Nerj, un village d'une rgion

archaque", vol. I, pag. 131-139.

Radulescu Al. N. Vrancea. Geografie fizia

ci umand,

Bucuresti, 1937.

RAut escu I.
Sava Aure 1

P r. Dragoslavele, Cirnpulung, 1936.

Documente putnene, vol. I, Focsani, 1929
si vol. I, 1931.

www.digibuc.ro

LISTA ILUSRATIILOR
I n text

I. Merindele se poarta In gluga, care-i tine loc de traista.

2. Cirpa de sub maram este legata la spate.

3. Conciul purtat pe par, sub cirp.

4. Bate:Ina legata cu cirpa, peste conci.
5. $tergariu.
6. Camasa femeiasca din catunul Plotina, comuna Vrincioaia.
A

fata; B spatele; C
foroclina, clinul; F

Igulerul; J

clinul de la ciupag, D, D, foaia pentru minecA

bagatura minecii; G pava;
obinzeala;
foile drepte la poale; K clinii la poale; L clinul tnic.

7. Camas& ferneiasca, din Nereju

Vrancea:

ciupag lap; B spate; C Clinul la spate; D min cile; E foroclina

sau bilgatura la mineci; F altita; G pava; H gulerul; I obinzeala;
J poalele; K clinii la poale; Lclinii mici.
A

8. Cama.a femeiasc din Nereju, vazuta din spate, avind cre-

turile prinse cu gaitan".

9. Carna cu mneca invittit:

A,

Al
foile
altifele.

din parti; B

fata; C

spatele;

D, DI

minecile;

10. Batrina Imbrobodit vrincenWe.

11. VrInceanca purtind camaqa cu crengi".
12. Batrina in costum de toate zilele.
13. Fetita.
14. Tinere purtind catrinte alese, dupa moda noua.
15. Batrina purtind tergar legat vrinceneqte.
16. Vrinceanca In costum vechi, cu minecile intoarse.
17. Caciula vrinceneasca.
18. Caciul'a vrinceneasca asemanatoare cu cea mocaneasc", purtata de pastorii margineni i ungureni din sudul Carpatilor.
65

www.digibuc.ro

19. Camasa barbateasca din catunul Muncei, comuna Vrincioaia :

A

fata si spate; B, B1,B2, B3

infnecile din clte doua foi;

D-gulerul; E pava; F-cheita de la mineca; G gulerul i pieptul.

20. Camasa barbateasca, peste care sint aplicate briul si cureaua
cu ferecaturi (Colectia Muzeului de Arta Popular. al

R.P.R.).
21. Vesta barbateasca, din comuna Nereju.
22. Itari, din catunul Muncei, comuna Vrincioaia:

A, A, - cracii; B, B, - clinii; a - veaca prin care se trece curelusa.

23. Itari cu clini asimetrici din dimie alba.

24. Itari incretiti:
A, A, - cracii; B- clinul.

25. Pereche de vrinceni, la 1895.

26. Glug. barbateasca (Colectia Muzeului de Arta Populara
al R.P.R.).
27. Gluga vazuta din spate (aceeasi colectie).
28. Gluga va.zut din fata (aceeasi colectie).
29. Barbat in costum de vara, cu vesta.
30. Cojoc barbatesc din comuna Nereju:
A - partile din fata; B - clinii din prti; C- ennui la subtiori; D - spatele; E - gulerul; F - mlneca.

31. Opinci de tip carpatic, purtate peste obiele.

32. Vrincean purtind gluga.
33. Scena de la priveghiul cu masti din comuna Nereju, dupa
H. H. Stahl, Nerj, un village archaque.

In atara textului
34. Batrin in costum vrincenesc.
35. Vrinceanca purtind camasa cu mineca intoars.
36. Felul cum cade stergariul de cap la spate.
37. Batrina legata cu tergariu.
38. Pereche de vrinceni.
39. Bfttrina imbracata in costum de sarbatoare.
4. Vrineeanca cti eopil in brate.
41. Copii.

42. Vrincence in costum de sarbatoare, vazute din spate.

43. Vrincence in costum de sarbatoare, vazute din fata.
44. La costumul de vara vrinceanul de munte poarta si caciula
vrinceneasca.

45. Batrin cu plete purtind gluga, dupa I. Diaconu.

46. Familie de vrinceni.
47. Portul de toate zilele la femei difera de cel de sarbatoare
prin simplitatea camasii si lipsa stergariului.
48. Detaliu de cusatura la gluga.

49. Forma pentru papusi din cas sarat", care se atirna la

grinda in scop decorativ.
50. Masca ritual& de priveghiu, dupa H. H. Stahl.
66

www.digibuc.ro

Plarqe in culori
I. Costum ferneiesc din comuna Vrincioaia (Colectia Muzeului
de Art& Popular& al R.P.R.).
II. Vrinceanca in costum purtind camas& cu mineca invirtit&
(piesele, in Colectia Muzeului de Arta Popular& al R.P.R.).

III. Detaliu de ornamente: a1ti, gura pieptului, catrinta,

briu i braciri.
IV. Piesele componente ale costumului tarbtesc de vara
gluga.

www.digibuc.ro

CUPRINS
Pa g

Prefatit

Consideratii generale asupra portului popular

din Tara Vrancei

Costumul femeiesc
Costumul brbtesc
Costumul pastoresc
Costume ocazionale

11

29
41

42

Concluzii

44
63
65

Bibliogratie
Lista ilustratiilor

www.digibuc.ro

IN COLECTIA 4CAIETE DE ART A POPUL

A,

au aprut :
T. Blineifeanu

PORTUL POPULAR DIN TARA OASULUI

Florea Bobu Florescu
PORTUL POPULAR DIN MOLDOVA DE NORD

C. Irimie
PORTUL POPULAR DIN TARA OLTULUI

ZONA AVRIG

I. Bielz
PORTUL POPULAR AL SAILOR DIN TRANSILVANIA
Florea Bobu Florescu
PORTUL POPULAR DIN MUSCEL

N. Dundre
PORTUL POPULAR DIN BIHOR
C. Irimie
PORTUL POPULAR DIN TARA OLTULUI ZONA FAGARA$

N. Dundre i M. Fowz
PORTUL BUCIUMANILOR DIN MUNTII APUSENI
Jend Nagy
PORTUL POPULAR MAGHIAR DIN TINUTUL CALATEI

Jend Nagy
PORTUL POPULAR MAGHIAR DIN TRASCAU
Romulus Vuia

PORTUL POPULAR AL PADURENILOR

www.digibuc.ro

Responsabil de carte : A. Polcovnicu

fehnoredactor : S. Gush
Corector : S. Voronca

Dat la cules 27.05.58. Bun de tipar 15.11.53. Tiraj 2150 ex

crelata de 120 gr. rn.2 Format 700x1000 16. Coll
ed. 4,54. Colt de tipar 4,5. Edifia I. Comanda 3975.
Planse policromii 4. A. nr. 0567. Pentru bibliotecile mid

indicele de clasiiicare

74 76

Tiparul executat sub comanda nr. 80816 la Combinatul

Poligrafic Casa Santeii
V. STALIN'.
Bucuresti
R.P.R.

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro